Subiectul I (40 de puncte)

Ca o frunză de platan smulsă de vânt,

pleoapă căzând peste cuvânt,
strivind ochiul şi curgându-l
odată cu gândul,
Ca un vultur zburând pe spate cu
ghearele-n sus
ca un vultur zburând pe spate cu
ghearele-n sus
cel care are pamânt – cerul
şi lacrime - stelele,
Ca un crivăţ ce-şi roteşte torsul
ce-ţi alungă din nară mirosul
întocmai ca un delfin azvârlit pe ţărmuri
cum lăuntrul din daltă în mărmuri, –
Astfel stau şi nu merg,
fumeg
şi ard, şi
nu fumeg.
(Nichita Stănescu, Autoportret )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Alcătuieşte două enunţuri din care să rezulte omonimia cuvântului cuvânt. 4p
2. Identifică un cuvânt folosit cu sens propriu şi un cuvânt folosit cu sens figurat în textul dat. 4p
3. Transcrie grupurile de sunete din cuvintele: pleoapă, întocmai. 4p
4. Precizează rolul cratimei în secvenţa: ce-ţi alungă din nară mirosul... 4p
5. Notează două figuri de stil diferite din textul dat, precizându-le felul. 4p
6. Identifică sentimentul dominant care se desprinde din textul dat. 4p

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a textului dat. 12p
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru caracteristici ale genului liric;
– să ilustrezi două caracteristici ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Sunt multe modalităţi de a comunica, de la gesturi cu mâinile şi expresii faciale până la dispozitivele de comunicare
electronice sofisticate, cum ar fi telefoanele mobile. Limba vorbită este cea mai comună formă de comunicare, pe când
dezvoltarea scrisului a permis oamenilor să noteze ideile şi cuvintele rostite şi să le transmită altora.
O mare parte din primele forme de comunicare se desfăşurau direct între oameni aflaţi în acelaşi loc. Pe măsură ce
transportul s-a îmbunătăţit, iar oamenii au explorat noi teritorii, s-a manifestat necesitatea creării unor dispozitive de
comunicare la distanţă. Telecomunicaţiile sunt mijloacele care permit comunicarea pe distanţe mari. Primul dispozitiv de
telecomunicaţii important a fost telegraful, folosit pentru prima dată în Europa şi în Statele Unite. Acesta a fost urmat de
telefon, radio şi televiziune. Televiziunea a avut un impact profund asupra viziunii despre lume a multor oameni; în prezent
există peste două miliarde de televizoare în lume. Audienţele televiziunilor, când au loc evenimente internaţionale majore,
cum ar fi conflictele şi evenimentele sportive, se măsoară în sute de milioane de telespectatori. În ultimii 20 de ani s-au
dezvoltat serviciile de telefonie mobilă.
(Geografia. Enciclopedia pentru înteaga familie )
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- două modalităţi de a comunica;
- ce tipuri de servicii s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani. 4p
2. Scrie ce efect a avut dezvoltarea scrisului. 4p
3. Menţionează modul şi conjugarea verbelor subliniate în textul dat. 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa următoare, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: Pe măsură ce transportul s-a îmbunătăţit, iar oamenii au explorat noi teritorii, s-a manifestat necesitatea creării
unor dispozitive de comunicare la distanţă. 4p
5. Transcrie primele două predicate din secvenţa următoare, analizându-le: Sunt multe modalităţi de a comunica, de la
gesturi cu mâinile şi expresii faciale până la dispozitivele de comunicare electronice sofisticate, cum ar fi telefoanele mobile.
Limba vorbită este cea mai comună formă de comunicare, pe când dezvoltarea scrisului a permis oamenilor să noteze ideile
şi cuvintele rostite şi să le transmită altora. 4p
6. Construieşte câte un enunţ în care să apară:
a) un subiect exprimat prin pronume posesiv;
b) un complement direct exprimat prin pronume relativ;
c) un atribut exprimat prin pronume demonstrativ;
d) un complement direct exprimat prin verb la infinitiv. 4p

B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare din timpul unei vizite reale sau imaginare
la o fabrică de telefoane mobile. 12 p
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare,
stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.,
lizibilitatea – 1 p.).
Subiectul I (42 de puncte)

Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci

pe geamuri. Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată
durerea,
ce-o simt, n-o simt în mine,
în inimă, în piept,
ci-n picurii de ploaie, care curg.
Şi altoită pe fiinţa mea imensa lume
cu toamna şi cu seara ei
mă doare ca o rană.
Spre munţi trec nori cu ugerele pline.
Şi plouă.
(Lucian Blaga, Melancolie )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele următoarelor cuvinte din textul dat: vin, mine. 4p
2. Explică formarea unui cuvânt derivat şi a unui cuvânt obţinut prin conversiune din textul dat. 4p
3. Precizează numărul de litere şi numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: geam, ugere. 4p
4. Explică rolul virgulei în secvenţa: n-o simt în mine,/în inimă, în piept.... 4p
5. Indică două figuri de stil difeerite din textul dat. 6p
6. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului, în raport cu mesajul textului dat. 6p

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi că textul dat aparţine genului liric.16p
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi patru caracteristici ale genului liric;
– să ilustrezi două caracteristici ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

O specie de copaci dintr-o zonă îndepărtată din Ecuador se pare că au capacitatea de a-şi schimba locul.
Există o specie reală de palmier, Socratea exorrhiza, care îşi poate dezvolta noi rădăcini la ceva distanţă de trunchi în
căutarea unui sol mai bun.
„Nu vorbim despre o distanţă de un pas, aceşti copaci mobili pot călători câte aproximativ 20 metri pe an”, afirmă Karl
Gruber în articolul său pentru BBC. [...]
Potrivit unui studiu realizat în 2005 de biologul Gerardo Avalos, copacii, care produc noi rădăcini stau, uneori, ferm
într-un singur loc, fără să se deplaseze.
„Lucrarea mea dovedeşte că ideea şi convingerea că aceşti palmier pot merge este doar un mit. Crezând că un copac
de palmier ar putea urmări, de fapt, lumina şi pentru acest lucru se deplasează încet peste covorul din pădure - este un mit
folosit de ghizii turistici”, a declarat Gerardo Avalos.
Răspunsul la această întrebare stă ascuns în sistemul radicular al palmierilor. Spre deosebire de alţi copaci care au
rădăcini complet ascunse în subteran, palmierii „plimbători” au un sistem radicular mai mare, care începe în apropierea părţii
de jos a trunchiurilor lor. De-a lungul timpului, când se erodează solul, unele dintre aceste rădăcini mor şi se formează
rădăcini noi.
Deşi este dezamăgitor pentru aceia dintre noi care doresc cu adevărat să creadă în ideea că un copac poate avea o
formă de mobilitate, povestea despre palmierii călători este o invenţie a ghizilor pentru a atrage turişti.
(Aceşti copaci din Ecuador pare că „se pot deplasa” pe distanţe de până la 20 de metri pe an. Cum este
posibil acest lucru? , text preluat de pe site-ul http://www.descopera.ro/mari-intrebari)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– motivul pentru care palmierii prezentaţi în text îşi dezvoltă noi rădăcini;
– ce fel de sistem radicular au palmierii „umblători”. 4p
2. Notează câţi metri pot călători palmierii „umblători”, în opinia lui Karl Gruber. 4p
3. Menţionează cazul şi genul cuvintelor subliniate în text. 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa următoare, menţionând parte de vorbire prin care se
exprimă: Răspunsul la această întrebare stă ascuns în sistemul radicular al palmierilor. 4p
5. Transcrie două predicate din secvenţa următoare, precizând felul fiecăruia: Deşi este dezamăgitor pentru aceia dintre noi
care doresc cu adevărat să creadă în ideea că un copac poate avea o formă de mobilitate, povestea despre palmierii
călători este o invenţie a ghizilor pentru a atrage turişti. 4p
6. Construieşte enunţuri în care să apară:
a) un predicat vebal, exprimat prin verb la diateza pasivă;
b) un complement circumstanţial de mod, exprimat prin adverb de mod;
c) un atribut exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere;
d) un complement direct exprimat prin pronume personal. 4p

B. Redactează, în 150 – 300 de cuvinte, o compunere în care să prezinţi o întâmplare din timpul unei vacanţe.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale cadrului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare,
stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.,
lizibilitatea – 1 p.).
Subiectul I (40 de puncte)

Pe bancă, sub castanul din vie, te aşază,

Străine, ce venit-ai priveliştea s-o vezi —
Florica e acolo, cu casă, parc, livezi,
Şi peste drumul mare: zăvoiul. Înserează.

Câmpia e albastră şi-n zare norii ard.

Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus, o clipă...
Un taur muge; puţul cu lanţ şi roată ţipă;
Şi vrr!... un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard...

Te-apleci mirat, străine, pe-amurg ca pe o ramă

Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu,
Şi crezi, pornind aiurea, rănit de-un dor târziu,
Că ai cuprins Florica... Dar n-ai zărit, ia seama,

Pe-albastra depărtare a luncii de demult,

Trecutul meu, ce arde sclipind în Râul Doamnei —
N-ai auzit, deodată rupând tăcerea toamnei,
Vrr!... timpu-n zbor, pe care cutremurat l-ascult.
(Ion Pillat, Străinul )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Construieşte două enunţuri din care să rezulte omonimia cuvântului casă. 4p
2. Explică formarea unui cuvânt derivat şi a unui cuvânt obţinut prin conversiune în textul dat. 4p
3. Transcrie doi diftongi diferitţi din secvenţa: Că ai cuprins Florica... Dar n-ai zărit, ia seama... 4p
4. Precizează rolul cratimei în secvenţa: n-ai zărit. 4p
5. Transcrie două imagini artistice diferite din textul dat, precizându-le felul. 4p
6. Precizează tipul rimei şi măsura versurilor din strofa a doua. 4p

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a textului dat. 12p
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru caracteristici ale genului liric;
– să ilustrezi două caracteristici ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Aproximativ 18% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani merg la mai multe spectacole de teatru
lunar. Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2014, spectatorii tineri reprezintă o parte importantă a publicului artelor
spectacolului. [...] Potrivit Barometrului [...] 47% din populaţia României citeşte o carte pe lună, sau mai mult, iar 43% dintre
români vizitează muzee o dată pe an sau mai des. În rândul respondenţilor care au participat la cel puţin un spectacol de
teatru în 2014, proporţia celor care au vârsta între 18 şi 25 de ani (22%) este mai mare decât a celor care au vârsta între 26
şi 36 de ani.
Astfel, 18% dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 25 de ani merg de câteva ori pe lună la teatru şi doar 3% dintre
respondenţii cu vârste între 24 şi 34 de ani participă la astfel de manifestări.
(Simona Chiţan, Doi români din cinci nu citesc niciodată cărţi , în ziarul Adevărul de weekend )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- vârsta celor care citesc o carte pe lună;
- procentul celor care citesc o carte pe lună. 4p
2. Scrie numele autorului şi titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4p
3. Menţionează cazul şi genul cuvintelor subliniate în text. 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa următoare, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: proporţia celor care au vârsta între 18 şi 25 de ani (22%) este mai mare decât a celor care au vârsta între 26 şi 36
de ani. 4p
5. Analizează un complement circumstanţial de timp şi un complement circumstanţial de loc din secvenţa următoare: Astfel,
18% dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 25 de ani merg de câteva ori pe lună la teatru.... 4p
6. Construieşte enunţuri în care să apară:
a) un complement indirect, exprimat prin pronume negativ în cazul dativ;
b) un atribut, exprimat prin adjectiv pronominal posesiv;
c) un complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume personal;
d) un atribut substantival genitival. 4p

B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi un obicei legat de o sărbătoare la care ai participat
(Paşte, Crăciun, Bobotează etc.) sau de la o împrejurare festivă (nuntă, botez etc.). 12 p
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare,
stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.,
lizibilitatea – 1 p.).
SUBIECTUL I
(40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Sub flori de măr
Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunţi suferitoare,
Oh! ningeţi, albe flori de măr.
Sub liliac
Sunt paseri dulci ce nu mai tac,
Concert de voci mângâietoare
Sărmani cu inimi gemătoare,
Uitaţi, dormiţi sub liliac.
Pe sub cais
Din aripi bate albul vis
De-o inocenţă răpitoare:
Amanţi cu inimi arzătoare,
E fericirea sub cais.
Sub nucul lat
Te afli însă izolat
Şi-n umbra lui îmbătătoare
Trecutul naşte ca o floare
Ah! de-aş muri sub nucul lat.
(Alexandru Macedonski, Primăvara )

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Alcătuieşte două enunţuri din care să rezulte omonimia cuvântului păr. 4p
2. Identifică un cuvânt folosit cu sens propriu şi un cuvânt folosit cu sens figurat în textul dat. 4p
3. Transcrie grupurile de sunete din cuvintele: liliac, suferitoare. 4p
4. Precizează rolul semnului exclamării în secvenţa: Oh! ningeţi, albe flori de măr. 4p
5. Notează două figuri de stil diferite din textul dat, precizându-le felul. 4p
6. Identifică sentimentul dominant care se desprinde din textul dat. 4p

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a textului dat. 12p
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru caracteristici ale genului liric;
– să ilustrezi două caracteristici ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea
(36 de puncte)
Citeşte următorul text:

365 de personalități vor scrie despre educa ție, despre valori, despre profesori adevăra ți și școală. În fiecare zi, timp de
un an, veți găsi articolele acestora, în fiecare zi un autor diferit, pe site-ul nostru.
La sfârșitul campaniei vor fi incluse într-un manuscris – primul de acest gen, cu 365 de autori. Vom coagula astfel cea
mai numeroasă și puternică echipă în slujba educa ției.
„Scrisul face bine” va fi prima platformă online dedicată exclusiv educa ției și culturii, un manual online al valorilor. Și
vom demonstra că scrisul nu este un element static*, ci că o pagină cu sentimente și gânduri frumoase poate deveni un
creator de oportunități*. Vom crea dezbateri itinerante* în toată țara, în locuri greu accesibile, în școli și biblioteci, în pie țe
publice. Ne dorim ca personalitățile implicate în proiect, formatori de opinie, să nu rămână doar o semnătură sau o imagine
de la televizor. Ne dorim ca valorile noastre, în carne și oase, să ajungă în diferite locuri din țară și să inspire fapte bune.
(Text preluat de pe site-ul https://www.scrisulfacebine.ro/sustin-campania-scrisul-face-bine/)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– ce este Scrisul face bine;
– unul dintre scopurile campaniei prezentate în text. 4 puncte
2. Notează cum se va finaliza campania prezentată în text. 4 puncte
3. Menţionează numărul şi cazul cuvintelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Vom crea dezbateri
itinerante* în toată țara, în locuri greu accesibile, în școli și biblioteci, în pie țe publice. 4 puncte
5. Analizează primele două atribute din secvenţa următoare: Ne dorim ca personalitățile implicate în proiect, formatori de opinie,
să nu rămână doar o semnătură sau o imagine de la televizor. Ne dorim ca valorile noastre, în carne și oase, să ajungă în
diferite locuri din țară și să inspire fapte bune. . 4 puncte
6. Construieşte enunţuri în care să apară:
a) un atribut exprimat prin substantiv comun, în cazul acuzativ;
b) un complement indirect exprimat prin pronume personal în cazul acuzativ;
c) un complement circumstanţial de timp, exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare în cazul genitiv;
d) un atribut exprimat prin adverb. 4
puncte

B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare din timpul unei excursii. 12 p
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare,
stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.,
lizibilitatea – 1 p.).