Limba și literatura română

Lista conținuturilor din programele școlare

pentru testul de verificare a cunoștințelor în vederea transferului elevilor
august 2020

A. GIMNAZIU

Clasa a VII-a (vor fi valorificate conținuturile clasei a VI-a, prezentate

mai jos):

Gramatică:

Fonetica: diftong, triftong, hiat; despărțirea în silabe (principiul fonetic).

Vocabularul: sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat ale cuvintelor;
omonime; cuvinte polisemantice.
Verbul: modurile condițional-optativ și timpurile corespunzătoare acestora; verbul
copulativ a fi; posibilități combinatorii ale verbului.
Substantivul: substantive colective și defective; cazurile; articolul genitival.
Funcții sintactice: subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); predicatul nominal;
complementul (direct, indirect în dativ, prepozițional; circumstanțialul de mod, timp
și loc).

Literatură:
Idee principală, idee secundară, temă.
Acțiune, personaj, timp și spațiu în textul narativ literar.
Figuri de stil: comparația, personificarea.
Textul literar narativ (trăsături).
Textul nonliterar (trăsături).
Instanțele comunicării și momentele subiectului/etapele acțiunii în textul narativ
literar.
Figuri de stil: epitetul, enumerația.

Notă: Formularea cerințelor la literatură se va face pe baza unui text la prima vedere.
Redactarea de text va avea în vedere: realizarea rezumatului, caracterizarea unui
personaj, exprimarea unui punct de vedere referitor la un element de conținut al
textului la prima vedere, redactarea unor compuneri narative și descriptive, pe
diverse teme.

Clasa a VIII-a (la conținuturile precizate anterior, se vor adăuga

următoarele):

Gramatică:
Fraza. Norme de punctuație.
Conjuncția.
Derivarea. Compunerea. Familia lexicală.
Pleonasmul. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice. Îmbinări
libere de cuvinte și locuțiuni. Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale
admise/neadmise de normă.
Verbul. Tipuri de verbe.Modurile și timpurile verbuluI. Forme verbale nepersonale:
infinitivul și participiul. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul. Posibilități
combinatorii ale verbului. Circumstanțialul de cauză. Circumstanțialul de scop.

Literatură:
Textul narativ literar. Structura textului naratiV. Mijloacele de construcție a
personajului. Repetiția. Conflictul. Complexitatea personajului
Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor. Limbajul figurat.

Notă: Formularea cerințelor la literatură se va face pe baza unui text la prima vedere.
Redactarea de text va avea în vedere: realizarea rezumatului, caracterizarea unui
personaj, exprimarea unui punct de vedere referitor la un element de conținut al
textului la prima vedere, prezentarea caracteristicilor unui text literar narativ/liric
sau ale unui text nonliterar.

B. LICEU
Clasa a X-a (vor fi valorificate conținuturile clasei a IX-a, prezentate mai
jos):

Teme: Joc și joacă. Școala (idei generale necesare pentru prezentarea modului în
care una dintre temele precizate este ilustrată într-un text literar/nonliterar la prima
vedere).

Notă:
Subiectul va conține:
- un exercițiu de vocabular (sinonime, antonime, paronime, omonime, cuvinte
polisemantice, sensuri denotative și conotative);
- trei cerințe de verificare a înțelegerii textului dat, prin valorificarea unor concepte
operaționale (idee principală, titlu, temă, motiv literar, mesaj) și a semnificațiilor
unor structuri/enunțuri/figuri de stil/imagini artistice extrase din textul-suport;
- redactarea unui comentariu literar/microeseu/a unui text de exprimare a opiniei
referitor la un element de conținut al textului-suport.

Clasa a XI-a (vor fi valorificate conținuturile clasei a X-a, prezentate mai

jos):
Textul narativ: Ion Creangă, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu.
Notă:
Subiectul va conține:
- un exercițiu de vocabular (sinonime, antonime, paronime, omonime, cuvinte
polisemantice, sensuri denotative și conotative);
- trei cerințe de verificare a înțelegerii textului dat, prin valorificarea unor concepte
operaționale (idee principală, titlu, temă, motiv literar, mesaj), precum și prin
analiza unor componente de structură și de limbaj specifice textului narativ;
- redactarea unui comentariu literar/microeseu/a unui text de exprimare a opiniei
referitor la un element de conținut al textului-suport.

Textul-suport (integral sau fragment) va aparține unuia dintre autorii menționați mai
sus și va fi unul la prima vedere. Se recomandă, așadar, actualizarea particularităților
basmului cult (Ion Creangă), ale nuvelei realist-psihologice(Ioan Slavici) și ale
romanului realist-obiectiv (Liviu Rebreanu), în vederea identificării acestora într-un
text dat.

Clasa a XII-a (vor fi valorificate conținuturile clasei a XI-a, prezentate

mai jos):
Textul poetic: Mihai Eminescu.
Textul narativ: Costache Negruzzi.
Textul dramatic: Vasile Alecsandri/I.L.Caragiale

Notă:
Subiectul va conține:
- un exercițiu de vocabular (sinonime, antonime, paronime, omonime, cuvinte
polisemantice, sensuri denotative și conotative);
- trei cerințe de verificare a înțelegerii textului dat, prin valorificarea unor concepte
operaționale (idee principală, titlu, temă, motiv literar, mesaj), precum și prin
analiza unor componente de structură și de limbaj specifice liricului, narativului și
dramaticului;
- redactarea unui comentariu literar/microeseu/a unui text de exprimare a opiniei
referitor la un element de conținut al textului-suport.

Textul-suport (integral sau fragment) va aparține unuia dintre autorii menționați mai
sus și va fi unul la prima vedere. Se recomandă, așadar, actualizarea particularităților
romantismului (Eminescu), ale nuvelei istorice(romantice) - Costache Negruzzi și ale
comediei (Vasile Alecsandri/I.L.Caragiale) în vederea identificării acestora într-un
text dat.
 TRANSFER ELEVI CLASA a VII-a
Testare la limba şi literatura română din materia clasei a VI-a
(subiect model)

• Citeşte cu atenţie textul şi apoi răspunde cerinţelor formulate mai jos:

S-a dus furtuna-n zări ș-acuma se-ntrec miresmele-n putere:

Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie-anume
Peste-ntunericul acestei nopți dulci și pline de mistere ;
Se bat și florile — se vede că nimeni n-are tihnă-n lume.

Se războiesc mereu și ele să stăpâneasc-un ceas pământul...

— Dar cine nu-și încearcă oare o dată-n viața lui norocul?
În van să le despart-aleargă sub negrele umbrare vântul...
— Biruitor până acuma domnește singur busuiocul.

Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă,

Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană,
Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă,
Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană.
.......................................................................................................
(Dimitrie Anghel, După ploaie)
________
1profană: lumească.

I. Limba română
1. Găseşte câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre cuvintele subliniate. (1p.)
2. Selectează, din text, două substantive aflate în cazuri diferite şi menționează funcțiile lor
sintactice. (1p.)
3. Indică valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în structurile următoare şi apoi
construieşte enunţuri pentru a ilustra alte valori ale acestora: ca o biserică, văzduhu-i
greu. (1p.)
4. Alcătuiește două propoziții dezvoltate în care substantivul pământul să îndeplinească
alte funcții sintactice decât în textul de mai sus. (1p.)
II. Literatura română
Exprimă-ți opinia, într-un text de 3 – 5 rânduri, despre rolul imaginilor artistice în
poezia dată. (1p.)
III. Redactare de text
Redactează un text, de 15 - 20 de rânduri, în care să descrii o grădină după ploaie.
Pentru aceasta, vei valorifica în compunerea ta cele mai potrivite figuri de stil şi imagini
artistice din poezia de mai sus, subliniindu-le. (3p.)

Notă: - Se acordă 1p. pentru respectarea normelor de redactare şi 1p. din oficiu.
- Timpul de lucru este de 1 oră.
- Toate subiectele sunt obligatorii.

SUCCES!
 TRANSFER ELEVI CLASA a VIII-a
Testare la limba şi literatura română din materia clasei a VII-a
(subiect-model)

• Citeşte cu atenţie textul şi apoi răspunde cerinţelor formulate mai jos:

În lacul cel verde și lin Ascult la al valului cânt,

Răsfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Cu soarele nori sfâșiind.
Dumbrava cea verde pe mal
S-oglindă în umedul val,
O stâncă stârpită de ger
Înalț-a ei frunte spre cer.
Pe stânca sfărmată mă sui,
Gândirilor aripi le pui;
De-acolo cu ochiul uimit
Eu caut colo-n răsărit
Și caut cu sufletul dus
La cerul pierdut în apus.
Cobor apoi stânca în jos,
Mă culc între flori cu miros,
La geamătul dulce din vânt.
Natura, de jur împrejur,
Pe sus e o boltă de-azur,
Pe jos e un verde covor,
Țesut cu mii tinere flori.
Văd apa ce tremură lin
Cum vântul o-ncruntă-n suspin,
Simt zefiri cu-aripi de fiori
Muiate în miros de flori,
Văd lebede, barcă de vânt,
Prin unde din aripe dând,
Văd fluturi albaștri, ușori,
Roind și bând miere din flori.
.................................................
Mihai Eminescu, Frumoasă-i

I. Limba română
1. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele pierdut şi răsfrînge-se şi câte un
antonim pentru cuvintele dulce şi suspin. (1p.)
2. Identifică, în text, două verbe la moduri diferite, precizându-le felul. (1p.)
3. Numeşte valorile morfologice ale cuvintelor: sfărmată, al (valului cânt), și
(caut) le (pui). (1p.)
4. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: gândirilor, covor, cu miros,
fluturi. (1p.)
II. Literatura română
Formulează ideea poetică a textului citat și notează sentimentele ființei umane. (1p.)

III. Redactare de text

Scrie o compunere, de 15 - 20 de rânduri, în care să interpretezi semnificațiile textului
citat, evidențiind particularitățile limbajului figurat. (3p.)
Notă: - Se acordă 1p. pentru respectarea normelor de redactare și 1p. din oficiu.
- Timpul de lucru este de 1 oră.
- Toate subiectele sunt obligatorii.

SUCCES!
 TRANSFER ELEVI clasa a X-a
Testare la limba şi literatura română din materia clasei a IX-a
(subiect-model)

●Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor formulate mai jos:

Veneam de la un prieten unde îmi petrecusem toată dimineaţa […]

Forfota din jurul meu se înteţi. Vâltoarea străzii mă ameţea întotdeauna, dar acum mă
simţeam prins în vălmăşagul acesta din care nu mai puteam scăpa. Femei şi bărbaţi cu
trăsături crispate mă încercuiau îmbulzindu-se din toate părţile şi mă târau cu ei fără ca eu să
mă pot împotrivi. Şi mi se păru că aceleaşi feţe trec pe lângă mine devansându-mă şi apoi se
reîntorc din partea opusă la fel de agitate şi de chinuite ca şi mai înainte. Toţi semănau între
ei, toţi erau grăbiţi, toţi se repezeau de colo colo şi se ţineau unul după altul.
Atunci mă gândii că toată lumea asta se joacă, iar gravitatea de pe feţele lor ori oboseala
gesturilor mi le explicam ca făcând parte din regulile jocului. Mă ispiti ideea de a intra şi eu în
acest joc unanim şi mă strădui să imit toate mişcările celor din faţa mea. Îi observam cu
obositoare atenţie hotărât să învăţ cât mai bine totul. Păşeam astfel mai ferm, cu buzele
strânse şi fruntea preocupată, aplecam capul într-o parte sau alta ca să-mi salut partenerii
care veneau din sens opus, iar uneori surâdeam.[…] Apoi, înconjurai de două ori, aproape în
fugă, clădirea unui minister şi, aşa cum făceau alţii, voii să intru. La poartă însă fui oprit şi mi
se ceru legitimaţia pe care, desigur n-o aveam. Cu toate insistenţele mele - cu lacrimi în ochi
mă rugam - nu mi se dădu drumul. Ba mai mult, portarul, un vlăjgan mai înalt cu un cap
decât mine, mă înşfăcă de haină şi mă azvârli afară în stradă. Atunci înţelesei că nu oricine
poate participa la jocul acesta.[…] era cert că nu cunoşteam toate regulile jocului şi de aceea
făceam mereu gafe nereuşind să mă încadrez în ritmul normal. Să fi întrebat pe cineva nu era
o soluţie: cine ar fi stat să-şi piardă timpul cu mine.
Dumitru Ţepeneag, Jocul

1. Notează câte un sinonim și câte un antonim potrivite pentru fiecare dintre cele două cuvinte
subliniate din textul de mai sus. (1p.)
2. Explică înţelesul afirmaţiei din finalul textului (era cert că nu cunoşteam toate regulile
jocului), raportând-o la conţinutul acestuia. (1p.)
3. Formulează, într-un enunţ, mesajul textului dat. (1p.)
 4. Scrie un text, de 5 - 8 rânduri, în care să îţi exprimi opinia referitoare la utilizarea persoanei
I în textul-suport. (2p.)
5. Redactează un eseu, de aproximativ o pagină, în care să prezinţi modul în care este
valorificată tema jocului în fragmentul de mai sus. Vei avea în vedere următoarele aspecte:
relația: lume-joc portretizarea personajului-narator; particularităţile limbajului
artistic.(3p.)

Notă:
• Se acordă 1p. pentru respectarea normelor de redactare şi 1p. din oficiu.
• Timpul de lucru este de 1 oră. Toate subiectele sunt obligatorii.

SUCCES!
 TRANSFER ELEVI CLASA a XI-a
Testare la limba şi literatura românădin materia clasei a X-a
(subiect-model)
• Citeşte cu atenţie următorul text şi răspunde fiecărei cerinţe formulate
mai jos:
“Mai merge el cât merge și, când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o
dihanie de om, care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de
lemne și tot atunci striga, cât îi lua gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de
aceasta, omul acela era ceva de speriat; avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie
groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea deasupra se răsfrângea în sus
peste scăfârlia capului, iar cea dedesubt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și,
ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu
era chip să te apropii de dânsul, că așa tremura de tare, de parcă-l zghihuia
dracul. Și dac-ar fi tremurat numai el, ce ți-ar fi fost? Dar toată suflarea și făptura
de primprejur îi țineau hangul: vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se
văicărau, pietrele țipau, vreascurile țiuiau și chiar lemnele de pe foc pocneau de
ger. Iară veverițele, găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii
și plângeau în pumni, blestemându-și ceasul în care
s-au născut. Mă rog, foc de ger era: ce să vă spun mai mult! HarapAlb, numai o
țâră cât a stat de s-a uitat, a făcut țurțuri la gură și, neputându-și stăpâni râsul,
zise cu mirare:
— Multe mai vede omul acesta cât trăiește! Măi tartorule, nu mânca haram și
spune drept, tu ești Gerilă? Așă-i că taci?... Tu trebuie să fii, pentru că și focul
îngheață lângă tine, de arzuliu ce ești.
— Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zise atunci Gerilă tremurând, dar, unde mergi, fără
mine n-ai să poți face nimica.
— Hai și tu cu mine, dacă vrei, zise Harap-Alb; de-abia te-i mai încălzi mergând
la drum, căci nu e bine când stai locului.
Gerilă atunci se ia cu Harap-Alb și pornesc împreună. Și mergând ei o bucată
înainte, Harap-Alb vede altă drăcărie și mai mare: o namilă de om mânca
 brazdele de pe urma a 24 de pluguri și tot atunci striga în gura mare că crapă de
foame.
— Ei, apoi să nu bufnești de râs? zise Harap-Alb. Măi, măi, măi! că multe-ți mai
văd ochii! Pesemne c-aista-i Flămânzilă, foametea, sac fără fund sau cine mai știe
ce pricopseală a fi, de nu-l poate sătura nici pământul.
— Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zice atunci Flămânzilă, dar, unde mergeți voi, fără
mine n-aveți să puteți face nici o ispravă.
— Dacă-i așa, hai și tu cu noi, zise Harap-Alb, că doar n-am a te duce în spinare.
Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. “
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb

1. Găsește câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate. (1p.)

2. Formulează ideea principală din textul-suport. (1p.)
3. Precizeză două modalități de realizare a comicului în fragmentul dat. (1p.)
4. Realizează portretul unui personaj miraculos, întâlnit de Harap –Alb în timpul
călătoriei, prin valorificarea a două trăsături pe care le identifici în text. (2p.)
5. Scrie un text, de aproximativ o pagină, în care să prezinţi și să exemplifici două
trăsături ale basmului cult care pot fi identificate în fragmentul de mai sus.(3p.)

Notă:

• Se acordă 1p. pentru respectarea normelor de redactare şi 1p. din oficiu.

• Timpul de lucru este de 1 oră. Toate subiectele sunt obligatorii.

SUCCES!
 TRANSFER ELEVI CLASA a XII-a
Testare la limba şi literatura română din materia clasei a XI-a
(subiect-model)

● Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor formulate mai jos:

Boierii ieșiră mîhniți; Moțoc rămase.
— Ce-ai rămas? întrebă Lăpușneanul.
— Doamne! Doamne! zise Moțoc, căzînd în genunchi, nu ne pedepsiți pre noi după
fărădelegile naostre! Adă-ți aminte că ești pămîntean, adă-ți aminte de zisa scripturei
și iartă greșiților tăi! Cruță pre biata țară. Doamne! sloboade oștile aceste de păgîni;
vină numai cu cîți moldoveni ai pe lîngă măria-ta și noi chizeșluim că un fir de păr nu
se va clăti din capul înălțimei-tale; și de-ți vor trebui oști, ne vom înarma noi cu femei
și copii, vom rădica țara în picioare, vom rădica slugile și vecinii noștri. Încredi-te în
noi!
— Să mă-ncred în voi? zise Lăpușneanul înțelegînd planul lui. Pesemne gîndești că eu
știu zicătoarea moldovenească: „Lupul părul schimbă, iar năravul ba“? Pesemne nu
vă cunosc eu și pre tine mai vîrtos? Nu știu, că fiind mai mare peste oștile mele, cum ai
văzut că m-au biruit, m-ai lăsat? Veveriță îmi este vechi dușman, dar încăi niciodată
nu s-au ascuns; Spancioc este încă tînăr, în inima lui este iubire de moșie; Îmi place a
privi sumeția lui, pre care nu se silește a o tăinui. Stroici este un copil, care nu cunoaște
încă pre oameni, nu știe ce este îmbunarea și minciuna; lui i se par că toate paserile ce
zboară se mănîncă. Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți
domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai vîndut și pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-
mi, n-aș fi nătărău de frunte, cănd m-aș încrede în tine? Eu te iert însă, c-ai îndrăznit a
crede că iar mă vei putea înșela, și îți făgăduiesc că sabia mea nu se va mînji în sîngele
tău; te voi cruța, căci îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstemurile norodului.
Sunt alți trîntori de care trebuie curățit stupul. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui
care, în loc să mușce, linge mîna care-l bate. El era mulțămit de făgăduința ce
cîștigase; știa că Alexandru-vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum el. Deputații
erau porunciți de Tomșa, ca neputînd înturna pre Lăpușneanul din cale, să-și urmeze
drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe și dare de bani, să mijlocească mazilia lui.
Dar văzînd că el venea cu însuși învoirea Porții; pe de alta, sfiindu-se a se întoarce
fără nici o ispravă la Tomșa cerură voie să rămîie a-l întovărăși. Acesta era planul lui
Moțoc ca să se poată lipi de Lăpușneanul. Voia li se dete.
(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul)

1. Explică într-un enunț sensul expresiei: Sunt alți trântori de care trebuie curățit
stupul.(1p.)
2. Precizează perspectiva narativă din fragmentul citat. (1p.)
3. Menționează două caracteristici ale realismului, redate în textul citat. (1p.)
4. Prezintă ipostaza personajului principal, evidențiind mijloacele de caracterizare a
acestuia. (2p.)
5. Redactează un text, de aproximativ 25 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre
rolul încrederii în relațiile interumane, pornind de la semnificațiile fragmentului
citat. (4p.)
Notă:
• Se acordă 1p. pentru respectarea normelor de redactare şi 1p. din oficiu.
• Timpul de lucru este de 1 oră. Toate subiectele sunt obligatorii.

SUCCES!