Sunteți pe pagina 1din 5

Clasa a VIII-a - fișă de lucru 1 – genul liric

50p. I. Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde adecvat cerin țelor  :

S-a înserat. Uşor se-nalţă fumul


De prin ogeaguri către bolta vastă,
Domol coboară turma de pe coastă,
Umplând cu larma de talange drumul.

Blând, florile, în liniştea lor castă,


Îşi dăruiesc văzduhului parfumul,
Şi noaptea-şi cerne peste toate scrumul...
Ici-colo numai licăre-o fereastă...

Un clopot plânge-o clipă, şi-apoi tace...


Luceafărul în alba-i strălucire
Răsare sus... Şi-atâta sfântă pace
Domneşte-acuma peste-ntreaga fire,
Că sufletul aripile-şi desface
Ca să se piardă în nemărginire...

(Ştefan Octavian Iosif, Înserare)

1. Transcrie, din textul dat, patru cuvinte care conţin câte un diftong.
2. Scrie numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele date, precizând regulile lor de despăr țire în silabe: talange,luceafărul, strălucire,
nemărginire.
3. Rescrie, din textul dat, două cuvinte derivate și un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale.
4. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului suflet și identifică elementele(termenii) care alcătuiesc câmpul lexical al înserării, așa cum apare el în text.
5. Dă sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte: s-a înserat, boltă, domol, larma, talange, pace, strălucire, nemărginire, pace, fire, castă,
parfumul.
6. Alcătuieşte enunțuri în care verbul a plânge și substantivul luceafăr să aibă sens propriu, respectiv sens figurat.
7. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor evidenţiate în text.
8. Identifică tema și motivele literare care contribuie la articularea temei poeziei.
9. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă.
10. Numeşte sentimentul dominant care se degajă din poezie și ipostaza în care apare eul liric.
11. Extrage din textul dat o inversiune, un epitet, o personificare şi o metaforă.
12. Explică, în 5-8 rânduri, semnificația următoarei structuri: „Şi-atâta sfântă pace / Domneşte-acuma peste-ntreaga fire, / Că sufletul aripile-şi
desface / Ca să se piardă în nemărginire... ”.
13. Formulează ideile poetice care se desprind din fiecare strofă a textului.
14. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul citat este o descriere literară de tip tablou.

40p. II. Redactează, în 25-35 de rânduri, o compunere în care să argumentezi că poezia Înserare de St. Octavian Iosif este o operă
lirică. În redactarea compunerii, vei avea în vedere :
- să precizezi cel puţin două trăsături caracteristice genului liric; 16p.
- să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate din text; 16p.
- să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei formulate; 6p.
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată; 2p.

40p. III. Redactează o compunere argumentativă de 25-35 rânduri, în care să- ți exprimi opinia despre semnifica țiile sau mesajul textului poetic de
mai sus. În compunerea ta trebuie:
- să formulezi adecvat semnificațiile/mesajul textului poetic; 16p.
- să ilustrezi cu secvențe potrivite din text argumentele formulate; 16p.

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 6p.


- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2p.
Clasa a VIII-a - fișă de lucru 1 – genul epic

50p. I. Scrie, pe foaia de lucru, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
În casa părinţilor, aveam doar Noul Testament strâns într-o carte micuţă, cu foi subţiri şi lucioase, dar cu litere mai mari. Îi rugam pe mama
sau pe tata şi, chiar de n-aveau răbdare şi curiozitatea mea li se părea stranie, îmi citeau uneori. Într-o zi însă m-am aşezat lângă mama în bucătărie
şi i-am citit eu. Învăţasem să citesc. Peste două zile desenam munţi şi descopeream că ştiu litera m, apoi a fost simplu şi celelalte le-au urmat. Din
acea săptămână, am învăţat că se visează şi altfel, iar mica bibliotecă a părinţilor, dintr-un simplu dat, a devenit parte din mine. Dintr-o necunoscută
căreia cu greu îi găseam rostul, s-a transformat în colţul meu de linişte. Citeam întreaga zi, citeam când mâncam, în maşină, în momentele de răgaz
şi visam enorm. Înainte de a adormi îmi spuneam eu acum poveşti, căci ceilalţi le epuizaseră pe ale lor.
Într-o noapte, muşcat de vărsatul de vânt*, chinuit de mâncărime, n-am putut să dorm şi, în casa scundă de la ţară, am descoperit Iliada.
Era o noapte de vară, cu greieri neliniştiţi afară, cu miros de fân în grădină şi o lună lăptoasă aruncată deasupra dealurilor înalte. Ieşeam din când în
când să-mi umplu cana cu apă, (…), dar cadenţa versurilor se impregnase cu atâta putere că nu eram în stare să rămân prea mult afară. Nu exista
nimic cu excepţia Troiei şi realitatea era dintr-odată prea săracă; luna, greierii şi mirosul de fân, (...), iar puterea literelor fără limite. Peste ani voi
redescoperi frumuseţea locurilor, dar tot literele mă vor ajuta.
Dimineaţa bunica s-a speriat de nesomnul meu, dar eu descoperisem fericirea lecturii, Cartea. Au urmat alte volume, citite pe nerăsuflate şi fără
metodă, un autor descoperea un altul şi numărul lor părea nesfârșit - un tumult nestăvilit de pagini devorate cu furie din frica de a nu reuşi să cuprind
tot; citeam şi uneori uitam să respir. (…)
Acum ştiu că într-o dimineaţă, dacă am noroc, voi înţelege că e pentru ultima oară, că trebuie să mă despart şi de pagini, că înaintea mea
se vor aşeza bunicii şi vor aştepta poveştile mele, dar încă nu ştiu ce voi face în ziua când voi începe, fără posibilitatea întoarcerii, ultimele lecturi.
Mă voi grăbi de teamă să nu le ratez pe cele care aşteaptă sau, din contră, voi prelungi lectura, bucurându-mă de fiecare cuvânt, oprindu-mă la
fiecare amintire, mascând actul lecturii într-o eternitate personală? Şi ce voi alege atunci? Cărţile mari, uitându-le pe cele mici, cărţile care au durut
sau pe cele care m-au făcut fericit? Încă mă amăgesc crezând că momentul alegerii e departe. Dar dacă acea zi a venit deja?
(Eduard Păuna - A citi, a reciti, a citi (O altfel de istorie personală)
* vărsatul de vânt – boală contagioasă; varicelă.

1. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „lectură” (6 termeni).


2. Extrage din text câte două cuvinte formate prin fiecare din cele trei mijloace de îmbogăţire a vocabular.
3. Precizează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: stranie, epuizaseră, pe nerăsuflate, un tumult
4. Explică utilizarea semnului ortografic în structura „i-am citit eu” şi a semnului de punctuaţie prezent în enunţul: „Şi ce voi alege atunci?”

5. Extrage din text patru verbe aparținând celor patru conjugări și două verbe care stau la moduri personale diferite.
6. Analizează morfo-sintactic cuvintele subliniate cu linie dublă în text.
7. Selectează din text trei structuri/sintagme care definesc pasiunea pentru lectură a copilului.
8. Explică, în 5-8 rânduri, semnificația următoarei structuri: „(...)dar eu descoperisem fericirea lecturii, Cartea. Au urmat alte volume, citite pe
nerăsuflate şi fără metodă, un autor descoperea un altul şi numărul lor părea nesfârșit - un tumult nestăvilit de pagini devorate cu furie din frica de a
nu reuşi să cuprind tot; citeam şi uneori uitam să respir. (…)”.

40p. II. Redactează o compunere de 25-35 de rânduri în care să demonstrezi că fragmentul citat la subiectul I este un text epic.
În compunerea ta trebuie :
- să precizezi patru trăsături ale genului respectiv; 16p.

- să ilustrezi aceste trăsături cu exemple din textul dat; 16p.


- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 6p.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2p.

40p. III. Redactează o compunere de 25-35 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre importanța lecturii în dezvoltarea şi formarea unui om.

În compunerea ta trebuie:
- să-ţi exprimi opinia despre importanța lecturii; 16p.
- să valorifici secvenţele de text care vizează lectura; 16p.
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 6p.

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2p.


Clasa a VIII-a - fișă de lucru 2 – genul liric

50p. I. Scrie, pe foaia de lucru, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,


Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,


Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, se face de catifea


Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele par mantii
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,


Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute
Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,
Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...]

Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, așa sunt =sunt așa
Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,
Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri.

frecvent

Pomii – dansatori/ cavaleri înveșmântați în straie de sărbătoare


(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

* învoalte, adj. – rotunjite, pline, umflate, înfoiate; * horbotate, adj. – dantelate

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor.


2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „ s-au înclinat pân’ la pământ”.
3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix, un cuvânt compus și trei cuvinte formate prin conversiune.
4. Analizează morfo-sintactic cuvintele subliniate în text.
5. Menţionează tema și două motive literare prezente în poezie, ilustrându- ți adecvat răspunsul.
6. Transcrie trei structuri care conţin imagini artistice diferite și dă semnifica ția uneia dintre ele.
7. Explică, în 5-10 rânduri, semnificaţia unei metafore și a unei personificări identificate în poezie.
8. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii literare de tip tablou în poezia citată.
9. Comentează, în 8 - 14 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

40p. II. Redactează, în 25-35 de rânduri, o compunere în care să argumentezi că poezia lui Dimitrie Anghel ilustrează specia literară a pastelului. În
compunerea ta trebuie:
a) să formulezi patru trăsături ale pastelului; 16p.
b) să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate din text; 16p.
c) să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei formulate; 6p.
d) să respecţi limita minimă de spaţiu indicată; 2p.

40p. 40p. III. Redactează o compunere argumentativă de 25-35 rânduri, în care să- ți exprimi opinia despre semnifica țiile sau mesajul textului poetic
de mai sus. În compunerea ta trebuie:
- să formulezi adecvat semnificațiile/mesajul textului poetic; 16p.
- să ilustrezi cu secvențe potrivite din text argumentele formulate; 16p.
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 6p.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2p.

Clasa a VIII-a - fișă de lucru 2 – genul epic

50p. I. Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde adecvat cerin țelor  :
„Aşa petrecu viaţa Hagiul până la bătrâneţe. Un şir necurmat de chinuri fericite, nebăgând nimic în el, nepunând nimic pe el. Fără foc; fără
fiertură; neiubind pe nimeni; tresărind când umbra i se încurca în picioare; închizându-se ziua cu zăvorul în casă; robotind nopţile în odaie cu o
lumânare de seu în mână, ca o stafie uscată […]. Până la optzeci de ani nu i s-a întâmplat nimic serios Hagiului. Nu l-a durut un dinte măcar. I-au
căzut toţi de bătrâneţe, pierzându-i pe unii în coajă, pe alţii în miez de pâne.
Tocmai în ăst an se puse o iarnă grea. Trosneau pomii în grădină. Pe geamurile Hagiului înflorise gheaţa cu frunze mari şi groase […].
Zăpada se ridică până la genunchi. În toată mahalaua nu s-aude nici om, nici câne. Şi ce scumpe trebuie să fie lemnele! Aşa e, o să iasă din iarnă
sărac lipit. A adormit. Se mişcă. Se învârteşte. Toată noaptea visează că se prigoreşte la un foc mare. A doua zi nepoată-sa îl găsi pe jumătate
îngheţat. Abia putu să zică: „Leano, foc, că mor”, şi îi întinse un bănuţ de aur, închizând ochii. Îi fu ruşine ca să nu-l vadă acel ochi de aur cu câtă
uşurinţă îl aruncă în mânile nemiloase ale lumii. Oftă dureros.
Focul pâlpâie în vatră […]. Bătrânul a ieşit din pătură şi îi e cald, ţi îl ia cu fiori. Picioarele îi tremură. E lihnit. Îi cere inima o ciorbă, ca niciodată
în viaţa lui.
- Ce pui atâta lemne? Prea multe lemne! Leano, n-auzi? Şi tot mi-e frig…Mi-e foame…O să dai foc casei!...Ah, pânea nu mă mai satură…picioarele
nu mă mai ţin! […].
După trei zile de friguri, Hagiul se sculă din pat, uscat şi galben, cu ochii duşi în fundul capului, cu părul lung şi ciufulit. Leana îl întrebă încet
dacă n-ar vrea ceva.
- Aş vrea – răspunse trist Hagiul – aş vrea o ciorbă de găină…cu niţică lămâie…lămâia e scumpă…Şi vezi, găina să nu fie prea mare…mică şi grea.
Pe seară, Leana întinse în mijlocul patului un ştergar. Pe ştergar o strachină cu ciorbă caldă […].Hagiul privi cu lăcomie, se şterse pe frunte şi
zise cu o nespusă părere de rău:
- Ce poftă de copil!...
Se văzu topind, el, cu mâna lui, bulgări de aur, turnându-i în strachină şi sorbind cu lingura […]. Când Leana intră în odaie, el se ridică în coate
şi-i strigă:
- Stinge focul…să dai cărbunii şi cenuşa înapoi!...Vreau banii pe jumătate, dacă nu pe toţi!
Şi începu să plângă cu hohote.” („Hagi-Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea)

1. Transcrie, din textul dat, trei cuvinte care conţin câte un diftong și un hiat.
2. Scrie numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele date, precizând regulile lor de despăr țire în silabe: bătrânețe, chinuri, fiertură, gheața,
genunchi, ușurință.
3. Rescrie din textul dat două cuvinte derivate, un cuvânt compus și un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale.
4. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului aur și identifică elementele(termenii) care alcătuiesc câmpul lexical al iernii, așa cum apare el în text.
5. Dă sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte: stafie, chinuri, pâlpâie, ciufulit, lăcomie, ștergar, strachină, odaie.
6. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: îngheţat, niciodată, trei (zile).
7. Extrage, din text, două figuri de stil diferite şi două imagini artistice diferite şi identifică-le.
8. Scrie câte două enunțuri cu fiecare dintre omonimele cuvintelor „ mai” și „mi-e”.
9. Explică folosirea semnelor de punctuaţie și de ortografie din enunţul: „- Ce pui atâta lemne? Prea multe lemne! Leano, n-auzi?”.
10. Extrage din textul dat 4 trăsături ale personajului principal cu citatul asociat lor şi precizează apoi mijlocul de caracterizare (directă şi indirectă)
folosit de autor.
11. Analizează morfo-sintactic cuvintele evidenţiate şi subliniate în text.
12. Explică, în 5-8 rânduri, semnificația următoarei structuri: „- Stinge focul…să dai cărbunii şi cenuşa înapoi!...Vreau banii pe jumătate, dacă nu pe
toţi! Şi începu să plângă cu hohote.”
13. Numește tipul de narator, modul de expunere dominant, un indice spa țial și un indice temporal din textul citat.
14. Formulează ideile principale din textul dat.

40p.II. Redactează o compunere de 25-35 rânduri în care să argumentezi că fragmentul citat din „Hagi-Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea
este un text epic. În redactarea compunerii, vei avea în vedere :
- să precizezi cel puţin două trăsături caracteristice genului epic; 16p.
- să ilustrezi aceste trăsături cu exemple adecvate din text; 16p.
- să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei formulate; 6p.
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată; 2p.

40p. II. Redactează o compunere de 25-30 rânduri în care să caracterizezi personajul principal din fragmentul „Hagi-Tudose” de Barbu Ştefănescu
Delavrancea. În redactarea compunerii tale vei avea în vedere următoarele aspecte:
- să precizezi cel puțin patru trăsături ale personajului caracterizat; 12p.
- să ilustrezi aceste trăsături cu exemple / citate adecvate din textul dat; 12p.
- să precizezi două modalități de caracterizare a personajului, cu exemple din text; 6p.
- unitatea compoziţiei; coerenţa textului; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului; ortografia; punctuaţia; aşezarea corectă
a textului în pagină, lizibilitatea; 6p
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2p.