Şcoala Gimnazială „Leonardo da Vinci”

OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa pe şcoală – ianuarie 2024
Clasa a V-a

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Total: 100 de puncte. Nu se acordă niciun punct din oficiu.

Citeşte, cu atenţie, următoarele fragmente şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

A.
„Îl începe o frunză – cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâţi-şoptindu-l: „A fosst odat’!” Dar şoapta îi
sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele, ‘mpreună, murmură întrebător : „A fosst?”
De departe gânsacul hotărăşte: „A fosssst...” Şi gâştele îl încuvinţează dând din cap: „Da-da, da-da, da-da.”
Iar firele de iarbă alergând de-a valma, s-apleacă şi se roagă suspinând: „sssspune...ssspune...”
5 Prunii, deşteptaţi din toropeala verii, deschid ochi vineţi, aiuriţi. Merele şi perele fug de prin aşternutul
crengilor, zugrăvindu-şi chipurile colorate pe feţele frunzelor, ca să nu le bage nimeni în samă fuga. Dar vântul
descoperă înşelăciunea şi, pornind în căutarea lor, se uită pe fereşti, le vede şi le cheamă prin horn.
Gutuile îngălbenesc de spaimă, privind pe sora lor mai mare, Luna, care-a albit de groază pe marginea
prăpastiei. Bostanii au cozi fudule, râd pe-nfundate de fratele lor, Soarele, că-i berc*. Nucii cu miros amar se-
10 ntreabă de unde li s-a tras atâta mâhnire frunzelor şi, frământaţi de gânduri, creierii închişi în nuci se zbârcesc
mohorât. Frunzele viei prind culori aprinse şi se clatină de beţie, că doar sunt mici, şi o boabă de poamă e
damigeană de must pentru o frunză.
Prin văzduh, vara a semănat, în mersul ei, zboruri de 15 păsări, ca să nu-şi piardă calea la întors. Dar păsările s-
au împrăştiat şi vara s-a rătăcit departe.
15 Prin ierburi, prizăriţi* greieri, doinesc tremurător bejania* firavilor funigei*, cosaşii cosesc zoriţi ţiuitul tăcerii;
lăcustele, în salturi sprintene, se joacă de-a stelele căzătoare; broscoi cocliţi* îngână, bleg, croncănitul ciorilor de
zgură*. Cra-craaa, cuac-cuac...”
(Ionel Teodoreanu, Basmul toamnei)
berc – fără coadă funigei – fire de păianjeni mici care plutesc prin aer
prizăriţi – firavi cocliţi – ruginiţi
bejanie – pribegie zgură – cenuşă, funingine

B.
„Într-o zi, Habarnam stătea şi se uita pe fereastră. Vremea era tare urâtă. Cerul era întunecat încă de dimineaţă,
soarele nu se arăta deloc, ploua fără întrerupere. De plimbat nici nu putea fi vorba şi din cauza asta pe Habarnam îl
20 cuprinse tristeţea. Se ştie că vremea acţiona în fel şi chip asupra locuitorilor din Oraşul Florilor.
Ştietot, de exemplu, spunea că-i e egal dacă ninge sau plouă, că nici vremea cea mai urâtă nu-l împiedică să-şi
vadă de treabă, chiar dacă stă în casă. Doctorul Pilulă susţinea că-i place mai mult vremea rea decât vremea bună,
pentru că ea căleşte organismul prichindeilor, aşa că ei se îmbolnăvesc mai rar. Poetul Floricică povestea că marea
lui plăcere este să se suie în pod când plouă torenţial, să se lase cuprins de entuziasm, stând comod pe frunzele
25 uscate şi ascultând cum bat picăturile de ploaie pe acoperiş.
,,Afară vremea rea se dezlănţuie cu furie”, spunea Floricică. ,,E atât de groaznic că nici măcar nasul nu-ţi vine
să-l scoţi, iar în pod e cald şi plăcut. Frunzele uscate miros frumos, ploaia bate darabana pe acoperiş, iar tu te simţi
atât de bine, sufletul îţi e atât de uşor, încât îţi vine să compui poezii!”. Celor mai mulţi dintre prichindei nu le
plăcea, însă, ploaia.”
(Nikolai Nosov, Habarnam în Oraşul Soarelui)
C.
30 „Pe Pământ, viaţa este pretutindeni. Sub fiecare piatră, în orice colţ de verdeaţă, în vârful celor mai înalţi munţi
şi chiar în deşerturile neprimitoare. Credeţi că staţi singuri în camera voastră? O împărţiţi cu zeci de fiinţe mici ca
dimensiuni şi alte miliarde de organisme, prea mici pentru a fi văzute. Pe Terra, datorită condiţiilor propice vieţii,
au apărut nenumărate specii de virusuri, bacterii, plante şi animale.
Majoritatea îşi datorează existenţa apei în stare lichidă, planeta noastră fiind situată nici prea aproape de Soare
35 (pentru ca apa să se evapore), nici prea departe (pentru ca apa să îngheţe).
A existat o junglă pe Venus? Ce putem spune, despre viaţa pe celelalte planete din Sistemul Solar? Sau
despre cea de pe sateliţii planetelor? În Sistemul Solar există opt planete şi 167 de sateliţi.”
 (Adrian Sonika, Viaţa pe alte planete, în Terra Magazin)

SUBIECTUL I – Elemente de construcţie a comunicării ______ ______ 20 de puncte

Scrie numărul cerinţei şi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvântul „plouă” este alcătuit din următoarele tipuri de sunete‫׃‬ 2 puncte

a) două consoane şi trei vocale;
b) două consoane, două vocale şi o semivocală;
c) două consoane, o vocală şi două semivocale. 2 puncte
2. Numărul de litere şi de sunete din cuvintele „plângăcioasa” şi „cheamă” este corect precizat în seria:
a) 12 litere, 11 sunete / 6 litere, 4 sunete;
b) 12 litere, 12 sunete / 6 litere, 5 sunete;
c) 12 litere, 10 sunete / 6 litere, 6 sunete; 2puncte
3. Explică folosirea semnului întrebării în textul C. 2 puncte
4. Transcrie, din textul A, doi termeni din câmpul lexical al elementelor naturii. 2 puncte
5. Sinonimele potrivite pentru sensul cuvintelor „căleşte” şi „uscate”, subliniate în textul B, sunt‫׃‬
a) întăreşte, veştejite;
b) prăjeşte, crocante;
c) înmoaie, veştejite. 2puncte
6. Scrie câte un antonim pentru cuvintele „s-apleacă” şi „descoperă” subliniate în textul A. 2 puncte
7. Precizează timpul verbelor subliniate în următoarele secvenţe: „...din cauza asta pe Habarnam îl cuprinse tristeţea.”;
„...vremea acţiona în fel şi chip asupra locuitorilor din Oraşul Florilor.” 2 puncte
8. Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate în enunţurile următoare: „Într-o zi, Habarnam stătea şi se
uita pe fereastră.[…] Doctorul Pilulă susţinea că-i place mai mult vremea rea decât vremea bună.” 2 puncte
9. Explică folosirea cratimei în secvenţa: „să nu-şi piardă cale” din rândul 15. 2 puncte
10. Rescrie enunţul următor corectând greşelile de ortografie şi de punctuaţie: Este o greşală faptul că iel se aşează pe
scaun iar ia stă în picioare. 2puncte

SUBIECTUL al II-lea ____________40 de puncte

Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos:
1. Care este tema textului A? 6 puncte
2. Ce sentimente sunt transmise în textul A? 6 puncte
3. Care era marea plăcere a poetului Floricică din textul B? 6 puncte
4. Care este figura de stil prezentă în rândul 4, textul A? 6 puncte
5. Care este atitudinea lui Ştietot din textul B? 8 puncte
6. Care ar putea fi două trăsături ale operei nonliterare în textul C? 8 puncte

SUBIECTUL al III-lea _ ____35 de puncte

Scrie o compunere narativă imaginativă de 150-200 de cuvinte, în care protagonist să fie, la alegere,
unul dintre cele două personaje din textele A şi B.

În alcătuirea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:

- să respecţi, în naraţiune, etapele acţiunii (momentele subiectului); 12 puncte
- să foloseşti un conţinut şi un stil adecvate cerinţei formulate; 6 puncte
- să respecţi caracterul ficţional al naraţiunii şi să ai un text original; 5 puncte
- să respecţi numărul de cuvinte cerut. 2 puncte

Vei primi 25 puncte pentru conţinutul compunerii şi 10 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi
dezvoltă subiectul propus.