ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEONARDO DA VINCI”, SECTOR 3, BUCUREȘTI

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Limba si literatura română
Ianuarie 2024
Etapa pe școală

Se dau următoarele texte:

A.

Sub privirile mele uimite, luminițele malefice din ochii bunicului s-au stins. Nu mai era
omul uns cu toate alifiile de teama căruia tremurau atâția. În fața mea a apărut un bătrânel
simpatic, la fel ca sutele de bătrânei pe care îi vezi plimbându-se prin parc cu nepoțeii.
-Pentru că te iubesc, a zis simplu.
Cu asta m- a lăsat paf. Jur! O să spuneți că sunt nebună, dar l-am crezut. Poate sunt naivă.
-Și pentru că am o vârstă. De-acum, orice e posibil. Vreau să-mi pregătesc, încet,
retragerea. Te-ai descurcat excelent. Primesc săptămânal rapoarte despre tine de la școală.
Și vreau să știi că sunt foarte mulțumit de lucrurile pe care le aud. Cel mai mult mi-a plăcut
când ai găsit dosarul tău lăsat pe birou. Să știi că ți-am ținut pumnii! Apropo, biroul meu e
supravegheat 24 de ore din 24. Iar telefoanele voastre inteligente au si punctul lor slab. Au fost
urmărite de la bun început.
S-a apropiat de noi. L-a luat pe Victor pe după umeri, trăgându-l puțin la o parte.
-Tinere, ai avut grijă de nepoata mea într-un mod admirabil. Dacă vei avea vreodată de
o slujbă în domeniul hotelier, nu ezita: Caută-mă!
- Mulțumesc, aș prefera să n-am nevoie, a mormăit Victor, luând totuși cartea de vizită.
-Nu te grăbi, gândește-te bine. Pari un tânăr chibzuit.
Acum, un ultim anunț, poate cel mai important. După cum știți, pentru mine familia a fost
dintotdeauna pe primul loc.
Știu, știu, am făcut și greșeli. Cu toții facem. Dar trebuie să rămânem uniți în vremurile
de restriște. Așa fac familiile, se ajută.
Mda, erau niște cuvinte frumoase, dar aveam rezervele mele. Cum se face atunci că se certase
cu amândoi copiii și pusese condițiile acelea inacceptabile ca s-o ajute pe mama?
Bunicul a continuat impasabil.

(Alex Moldovan – Olguța și un bunic de milioane)

B.

Miamas e împărăția secretă a Elsei și a bunicii. E una dintre cele șase împărății din
Tărâmul-Aproape-Treaz. Bunica a plăsmuit tărâmul ăsta când Elsa era mică, iar mama și tata
tocmai divorțaseră.
Elsei îi era frică să doarmă, pentru că citise pe internet despre copii care au murit în
somn. Bunica se pricepe la născocit chestii. Așa că, atunci când tata s-a mutat de acasă și toată
lumea era tristă și obosită tot timpul, Elsa se furișa pe ușă în fiecare seară, îmbrăcată în pijama
și traversa fuguța coridorul până la apartamentul bunicii. Apoi se băgau împreună în dulapul
bunicii, care creștea neîncetat, închideau ochii pe jumătate și porneau.
Căci, pentru a ajunge în Tărâmul-Aproape-Treaz, nu-i nevoie să dormi. Adică, tocmai asta e
chestia- trebuie să fii aproape treaz. Și în acele clipe, când ochii sunt gata-gata să se închidă și
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEONARDO DA VINCI”, SECTOR 3, BUCUREȘTI

cețurile se rostogolesc peste granița dintre ceea ce știi și ceea ce crezi, atunci pornești la drum.
Spre Tărâmul-Aproape- Treaz se călătorește pe animale-nori, căci bunica a hotărât că doar așa
se poate ajunge acolo. Animalele-nori intră pe ușa balconului, le iau pe Elsa și pe bunica în
spinare și se avântă în zbor, sus, tot mai sus. De acolo, Elsa vede toate făpturile magice,
minunate și trăsnite ce viețuiesc în Ținutul-Aproape-Treaz: enfanții și regretanții, Acumul și
orșii, îngerii-de-zăpadă, prinții, prințesele și cavalerii…
Greu de zis dacă bunica e puțin ciudată pentru că a stat prea mult în Miamas sau dacă
Miamas e puțin ciudat pentru că bunica a stat prea mult acolo. În orice caz, toate poveștile
bunicii de acolo vin. Cele mai magice, minunat de trăsnite povești. (..)
Dar bunica spune cele mai bune povești, pentru asta, i se pot ierta multe defecte. Așa a
hotărât Elsa.

(Frederik Backman – Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău)

C.
Bunicii sunt cei care dau unitate familiei în multe alte situații. În caz de divorț (sau al
unei familii cu un singur părinte), bunicii îi asigură copilului familia clasică de care acesta are
nevoie: adesea, ei iau de pe capul părințelui singur multe dintre sarcinile care, altfel, l-ar duce
pe părinte la extenuare. Chiar și pentru cuplurile stabile, a-și lăsa copiii cu bunicii a devenit o
necesitate.
În mod ideal, cei mai mici membri ai familiei ar trebui să se afle, pe rând, în compania
unor persoane de diverse vârste: de la copii de vârsta lor (frați, veri), până la părinți (sau
persoane de vârsta acestora) și bunici. Asta îi ajută să-și ajusteze limbajul și comportamentul
în funcție de mediu, să crească mai echilibrat, să înțeleagă diversitatea rolurilor sociale. Iată 60
de motive pentru care părinții și bunicii ar trebui să își împartă creșterea celor mici. Ce contează
pentru copii este să se simtă în siguranță și, mai ales, să facă parte dintr-o familie iubitoare.
Ce contează pentru părinți este să aibă timp de respiro. Iar ce contează pentru bunici este să se
simtă utili și, din nou, vii. Pentru că între plecarea de acasă a copiilor lor și nașterea nepoților
a existat o lungă pauză în care s-au căutat (și, cel mai adesea, s-au găsit) pe ei înșiși.

Între bunici și nepoți a existat întotdeauna o relație specială. Drept dovadă, zecile de
alinturi cu care cei mici își cheamă bunicii. Obișnuiți să fie protejați, cei mici sunt însă și cei
mai deschiși la inițiativele celor în vârstă. Spre deosebire de părinții lor, care și-ar dori ca
vârstnicii să fie serioși, copiii se topesc după bunicii (la fel ca și după părinți) care fac „trasnai.

Cei mici îi tratează cu mai multă dragoste și încredere pe adulții, fie ei vârstnici sau
tineri, care se suie pe role, pe bicicletă, se dau pe toboganul cu apă, atunci când sunt la mare,
sau în trenulețul groazei, atunci când sunt într-un parc de distracții.
– Departe de a fi iresponsabili (poate doar foarte rar), astfel de adulți reușesc mult mai
ușor să câștige încrederea copiilor și să se facă ascultați (nu neapărat „respectați, acesta e un
cuvânt des ori legat de teamă) atunci când este cu adevărat nevoie. Oare chiar așa să fie? Studii
recente arată că situația generală nu a stat niciodată chiar așa. Bunicii erau (și sunt) niște
persoane active, care muncesc și, în același timp, au grijă și de copii, și de nepoții lor. Ba chiar,
dacă e cazul, și de părinții lor, cu mult mai în vârstă. Adevărați stâlpi sociali, în jurul cărora se
învârt alte trei generații, cei care asigură unitatea familiei și a societății sunt, de fapt, bunicii.
Lor ar trebui să li se adreseze cele mai multe campanii publicitare care vizează familia. Ei
alcătuiesc o categorie căreia cercetătorii i-au zis, generic, „generația sandviș. „Altdată
preceptori ai moralei, cam rigizi și cam distanți, bunicii de astăzi cultivă arta subtilă, care constă
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEONARDO DA VINCI”, SECTOR 3, BUCUREȘTI

în a găsi împreună cu nepoții lor echilibrul just între apropierea complice și distanța potrivită
și respectuoasă față de valorile morale.
Intervenind din linia a doua pe frontul educativ, din spatele părinților, ei au seninătatea
pe care le-o conferă experiența și poziția lor în familie, servind de susținere și model pentru
nepoții lor. Când părinții sunt stresați de o viață prea dură și când copiii lor se simt sub presiune,
bunicii le oferă acestora din urmă posibilitatea de a se elibera de tensiune și de a privi viața
altfel, susține dr. Olivier de Ladoucette, în cartea Forța minții. Cum să rămâi tânăr și să te
bucuri de viață, publicată la Editura Trei.
(Revista Psychology – Relația părinți și bunici)

SUBIECTUL I (20p)

1. Transcrie din secvența următoare două cuvinte care conțin diftongi diferiți: Mda, erau
niște cuvinte frumoase, dar aveam rezervele mele. Cum se face atunci că se certase cu
amândoi copiii și pusese condițiile acelea inacceptabile ca s-o ajute pe mama?
(2p)
2. Precizează un cuvânt derivat și unul compus de la substantivul „ochi”. (2p)
3. Menționează un sinonim pentru verbul a plăsmuit și un antonim pentru adjectivul
obosită din secvența: Bunica a plăsmuit tărâmul ăsta când Elsa era mică, iar mama și tata
tocmai divorțaseră. Elsei îi era frică să doarmă, pentru că citise pe internet despre copii
care au murit în somn. Bunica se pricepe la născocit chestii. Așa că, atunci când tata s-a
mutat de acasă și toată lumea era tristă și obosită tot timpul. (2p)
4. Formulează două enunțuri în care să utilizezi două locuțiuni/expresii cu verbul „a ține”.
(2p)
5.Transcrie două predicate de tipuri diferite din enunțul: Nu te grăbi, gândește-te bine. Pari
un tânăr chibzuit. (2p)
6. Menționează două verbe la moduri diferite și precizează-le din enunțul: Mulțumesc, aș
prefera să n-am nevoie, a mormăit Victor, luând totuși cartea de vizită. (2p)
7.Menționează funcția sintactică pentru două verbe la forma verbală nepersonală de
infinitiv. (2p)
8. Transcrie din primul text un circumstanțial de scop și un circumstanțial de timp. (2p)
9. Transcrie din fraza dată o propoziție subordonată: „Greu de zis dacă bunica e puțin ciudată
pentru că a stat prea mult în Miamas sau dacă Miamas e puțin ciudat pentru că bunica a stat
prea mult acolo”. (2p)
10. Scrie opinia ta despre bunici într-o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de
coordonare copulativă. (2p)

SUBIECTUL AL II-LEA (40p)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul în enunțuri pentru fiecare dintre întrebările de mai jos:

1. Prezintă trei caracteristici ale tărâmului creat de bunica din cel de-al doilea text. (6p)
2. Motivează în două-trei enunțuri rezervele Olguței din primul text. (6p)
3. Explică modul de acces în Tărâmul-Aproape-Treaz și semnificația acestuia în 30-50 de
cuvinte. (6p)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LEONARDO DA VINCI”, SECTOR 3, BUCUREȘTI

4. Prezintă în două-trei enunțuri, profilul bunicului (trăsături morale, atitudini, concepții)

așa cum se desprinde în cele două texte literare. (6p)
5. Explică în 30-50 de cuvinte semnificația secvenței: Sub privirile mele uimite, luminițele
malefice din ochii bunicului s-au stins. (8p)
6. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două asemănări și două deosebiri între textele A și C.
(8p)

SUBIECTUL AL III-LEA (20p)

Eroinele celor două texte literare au relații speciale cu bunicii care le inflențează evoluția și
le modifică percepția asupra existenței.

Scrie o compunere narativă de 150-300 de cuvinte, în care să-ți imaginezi o întâmplare

petrecută alături de bunicul/bunica ta în urma căreia ai învățat o lecție de viață. În compunere
vei insera o secvență descriptivă, vei prezenta o emoție/un sentiment, dar și o valoare
persoanală descoperită în urma acestei experiențe.

În redactarea compunerii vei avea în vedere:

 relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor – 4p
 precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal – 2p
 includerea unei secvențe descriptive – 4p
 prezentarea unei emoții/sentiment – 4p
 identificarea unei valori personale în urma experiențelor trăite – 2p
 utilizarea părților specifice unui text narativ și a unui limbaj expresiv – 4p
 construirea unor idei creative, respectând relația dintre temă și conținut – 4p

Redactarea compunerii: marcarea paragrafelor – 1p; coerența – 1p; proprietate – 2p;

corectitudine – 2p; claritate – 2p; ortografie – 3p; punctuație – 2p; lizibiliatea – 1p;
așezare în pagină – 1p;

! Pentru conținutul comunerii se acordp 24 de puncte, iar pentru redactare 16

puncte.
! Punctajul pentru redactare se acordă doar dacă compunerea are 150 de cuvinte
minimum și dezvoltă subiectul propus.