Fabule DUSS

I. FABULA PĂSĂRII
Tatăl, mama şi cu puiul lor, dorm împreună în cuibul lor pe o cracă. Deodata începe un
vânt puternic, care scutură pomul şi cuibul cade pe pământ. Cele trei păsări se trezesc
speriate. Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt pom, dar ce face
puişorul? Şi el ştie să zboare puţin.

II. FABULA ANIVERSARII NUNŢII

E ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei. Amândoi se iubesc foarte mult şi
sărbătoresc veseli această zi. In timpul petrecerii copilul se ridică deodată şi se duce
singur in fundul grădinii. De ce?

III. FABULA MIELULUI

A fost odata o oaie, care avea un mieluşel şi amândoi erau la păscut. Mieluşelul se juca
toata ziua lânga mama lui şi în fiecare seară primea de ea lapte bun şi cald de baut, care-i
plăcea foarte mult. Într-o zi, oaia a adus şi un alt mieluşel mult mai mic decât primul.
Oaia nu mai avea destul lapte pentru amândoi mieluşeii şi atunci a spus mielului mai
mare: nu am lapte destul pentru amândoi, tu poţi să manânci iarbă verde. Ce a făcut
mieluşelul?

IV. FABULA INMORMÂNTARII

Inmormântarea vine pe stradă şi oamenii intreabă cine a murit. Lumea răspunde: cineva
din familia care stătea în casa de jos. Cine poate fi?

Cineva din familie a luat trenul şi a mers departe de tot, aşa de departe că nu se va mai
întoarce acasă. Cine ar putea fi acela?
V. FABULA DESPRE TEAMĂ
Un copil mic spune foarte incet: “O, ce frică imi este!”. De ce oare îi este aşa de frică?

VI. FABULA DESPRE ELEFANT

Un copil are un elefant de carpă, pe care îl iubeşte. Elefantul e foarte draguţ şi are o
trompă mare. Într-o zi, cand copilul se întoarce de la plimbare şi merge în cameră, găseşte
că elefantul s-a schimbat. Ce s-a schimbat la elefant?

VII. FABULA CU OBIECTUL CONFECTIONAT

Un copil a făcut din plastilină ceva (un turn) şi e foarte mândru de asta. Ce o să facă cu
obiectul?

Mama îl roagă să i-l facă ei cadou. Dar el poate să facă ce vrea cu obiectul. O sa i-l dea
mamei?

VIII. PLIMBARE CU TATA SAU CU MAMA

Un băiat a facut o plimbare foarte frumoasă în pădure cu mama sa (sau o fetiţă cu tata).
Au fost foarte veseli. Când s-au întors acasă, băiatului i se pare că tata face o altă figură
decât de obicei. De ce?

IX. FABULA DESPRE NOUTATE

Un copil vine acasă de la şcoală (sau de la plimbare) şi mama îi spune: înainte de a-ţi face
lecţiile, trebuie să îţi spun ceva. Ce o să-i spună mama?

X. VISUL URAT
Un copil se trezeşte devreme dimineaţa. Încă e foarte adormit şi spune: “Vai ce vis urât
am avut!”. Ce o fi visat?
 Fabulele DUSS
Louisa DUSS “La metode de fables en psychanalyse infantile”
Paris- L’Arche- 1950- Reedition 1971

Testul fabulelor a fost elaborat cu scopul de a furniza o tehnică simplificată şi rapidă de

examen al distorsiunilor psihice din perspectiva psihanalizei freudiene, pentru copii şi
adulţi.

FABULA I: Pentru a vedea fixarea copilului faţă de unul dintre părinţii săi sau, din
contră, independenţa sa.

FABULA II: Pentru a vedea dacă copilul are un şoc în camera părinţilor, gelozia faţă de
cuplul parental.

FABULA III: Pentru explorarea complexului de înţărcare şi complexului fraţilor şi

surorilor.

FABULA IV: Pentru explorarea : agresivităţii, dorinţelor de moarte, culpabilităţii, auto-

pedepsirii.

FABULA V: Pentru angoasă şi auto-pedepsire.

FABULA V I: Pentru examinarea complexului de castrare.

FABULA VII: Pentru testarea complexului posesiv şi încăpăţânat- Complexul anal.

FABULA VIII: Pentru decelarea complexului lui Oedipe.

FABULA IX: Pentru cunoaşterea fricilor şi dorinţelor subiectului.

FABULA X: Pentru controlul fabulelor precedente.

METODA:

- I se spune copilului că i se vor povesti mici istorioare şi că el trebuie să le găsească

sfârşitul.
- Se insistă asupra faptului că el poate spune tot ceea ce gândeşte, deoarece ceea ce el
găndeşte este bine. Nu există nici răspunsuri bune, nici răspunsuri proaste: acesta nu
este un test de inteligenţă.
- Pentru cei mari, testul se prezintă ca un exerciţiu de imaginaţie.
- Se povesteşte direct istorioara şi se pune mai multă viaţă şi culoare în accesorii. Se
are grijă să nu se influienţeze copilul prin elemente dramatice adăugate care nu ar
face decât să deplaseze atenţia copilului. De exemple, în “fabula păsării” nu se spune
că a căzut un trăsnet peste cuib, deoarece atenţia copilului va fi dirijată asupra
traumatismului şi nu asupra alegerii părinţilor, cum ar trebui.
- Niciodată nu este dat copilului titlul fabulei şi se cer precizări atunci când
răspunsurile sunt prea scurte sau insuficient explicitate.

REMARCĂ:

- În acest test, ca în toate probele psihologice, examinatorul rămâne cât mai neutru
posibil şi încearcă să nu inducă un răspuns copilului. Acest răspuns va fi al
examinatorului şi nu al copiluilui.
- Se evită de asemenea să îl facă pe copil să înţeleagă că în răspunsurile sale este vorba
despre el. În toate probele proiective, copilul răspunde cu un alt personaj şi nu cu el
însuşi. El îşi trăieşte afectele în contul altuia şi ceea ce îi permite altuia îşi poate
interzice lui însuşi. Această dezvăluire brutală a propiei persoane poate deci fi trăită
ca un viol şi poate să antreneze un blocaj definitiv.