Activităţi desfăşurate : Joc :"Surpriza"

Competenţă generală:
- iniţierea şi menţinerea unei relaţii, a interacţiunii cu alţii;
Obiective specifice:
- să stabilească relaţii de prietenie cu un copil;
- să denumească cum îşi alege prietenii;
- să exerseze abilităţile de împărţire a jucăriilor,să ofere o jucărie ;
Materiale necesare:
- câte trei jucări (maşini, păpuşi);
Descrierea activităţii :
1. Educatoarea ,ia pe rând câte un copil şi îi propune ca împreună să facă o surpriză unor
copii.I se dau trei jucării şi i se cere să le pună în gentuţele unui număr de trei copiii, se cere
apoi să spună de ce a dorit să facă surpriză primului copil(se notează
răspunsul,reacţia).Apoi ,pentru a se stabili modul de percepere reciprocă şi simpatiile i se pun
şi anumite întrebări:,,Care dintre copii crezi că îţi va face şi ţie o surpriză?’’şi i se cere să
motiveze de ce crede că acel copil va face acest gest?sau,,Cine ai dori să-ţi facă surpriză şi de
ce?’’
Pentru a determina gradul de stabilitate a simpatiilor peste câteva zile am utilizat o variantă de
joc: ,,Cea mai frumoasă jucărie’’
Descrierea activităţii :Varianta de joc
2.Educatoarea oferă fiecărui copil-separat-câte trei jucări noi şi întrebat care este ordinea care-
i plac,se notează acest aspect.Copilul este solicitat cu tact şi delicateţe să le ofere tot sub
formă de surpriză în ordine copiilor cu care ar dori cel mai mult să se joace.
Recomandări:
-discuţii cu copiii pe următoarele aspecte;
-De ce i-au plăcut aceste jucării?
-De ce a pus-o pe cea mai frumoasă lui Ionel,pe alta lui Mihai, pe alta Mariei? Cine crede că
de data aceasta îi va face şi lui o surpriză? ,,De ce’’ sau de la cine ar dori să primească un dar
şi de ce?
Educatoarea va analiza cum a reacţionat fiecare copil la propunerea de a oferi jucării
preferate,iar pentru a spori gradul de precizie al preferinţelor peste câteva zile copiii sunt
întrebaţi cui au făcut surprize,când s-au jucat ultima oara cu ,,surprizele’’ şi de ce?

Celor ce nu li s-a făcut nici o,, surpriză’’, le pun câteva jucării, pentru a nu fi dezamăgiţi; iar
celor ce primesc prea multe ,,surprize’’, le împart, pentru a preveni apariţia sentimentelor de
îngâmfare,de supraapreciere.
Acest joc, urmăreşte raporturile selective şi preferinţele,care presupun opţiuni într-o situaţie
conflictuală şi trăirea unor stări emoţionale pozitive prin faptul că cineva îţi face o surpriză
declanşând emoţii de bucurie.

Voi prezenta modul în care am aplicat câteva metode interactive .

Exemplu de folosire a metodei pălăriuţelor gânditoare cu referire la povestea Iedul cu trei
capre de O. Pancu Iaşi:
1.Pălăriuţa albă: A fost odată un ied foarte răsfăţat care avea trei capre: mama-capră îl
îmbrăca, mătuşa-capră îl hrănea iar bunica-capră îl adormea. Cele trei capre pleacă să o ajute
pe capra cu trei iezi iar iedul rămâne singur acasă. Vulpea îi fură hainele, ursul îi mănâncă
mâncarea iar lupul, sub pretextul că îl adoarme, vrea să-l mănânce. Ajuns seara acasă se
îmbracă singur, mănâncă singur şi adoarme fără a fi legănat.
2.Pălăriuţa roşie: Cele trei capre sunt de vină că iedul era răsfăţat. Ce era să facă iedul dacă
caprele îl serveau imediat. Caprele nu trebuiau să-l lase singur fără să-l anunţe. Nu e vina lui
că a întâlnit doar animale rău intenţionate. Îmi este foarte milă de el.
3.Pălăriuţa verde: Copiii trebuie responsabilizaţi de mici. Fiecare copil trebuie să ştie să se
îmbrace, să mănânce şi să adoarmă singur.Atunci când adulţii pleacă de acasă copiii, rămaşi
singuri, trebuie să se descurce şi să nu vorbească cu persoane străine. Caprele puteau totuşi să-
l ia pe ied cu ele.
4.Pălăriuţa galbenă: Întâmplarea a fost o lecţie de viaţă. Iedul s-a lecuit astfel de răsfăţ.
5.Pălăriuţa neagră: Caprele nu trebuia să-l lase singur pe ied. Acesta putea să sfârşească tragic
în gura lupului. De obicei copiii neascultători şi răsfăţaţi au de suferit.
6.Pălăriuţa albă: Putem trage o c oncluzie: Orice învăţ are şi dezvăţ.

2.Metoda Frisco:anexa 3
Am aplicat această metodă la începutul proiectului:,,Natura’’, la tema activității:
,,Puiul’’, de Ioan Alexandru Brătescu –Voinești:
CONSERVATORUL: ,,Puiul trebuia să asculte,prepelița nu poate rămâne; de când
lumea, păsările călătoare trebuie să plece toamna (N II). Ar putea pleca și puiul dacă l-ar
îngriji un om și i s-ar vindeca aripa, dar povestea se va termina cum spune scriitorul’’(N I).
EXUBERANTUL: ,,Prepelița avea o pană fermecată pe care i-a pus-o puiului și i-a
vindecat aripa (N II). Așa a reușit puiul să zboare cu mama și cu frații lui’’ (N I).
PESIMISTUL: ,,Puiul nu va putea zbura. Este sfârșitul toamnei, este frig și nu-l va
găsi nimeni (N II). Prepelița nu are pană fermecată, că altfel o folosea și își vindeca
puiul, deci nu poate avea un final fericit (N I)’’.
OPTIMISTUL: ,,Numai în poveste puiul poate fi salvat cu o pană fermecată (N I).
În realitate însă el poate fi salvat de către un copil care îl va găsi în grădina lui și îl va
îngriji sau îl va duce la medicul veterinar, care îl va vindeca apoi este dus înapoi la
mama și frații lui (N II)’’.
Copiii de la nivelul I, vor picta o fișă reprezentând scene din poveste, iar copiii de la
nivelul II, vor picta scene din poveste.
Anexa III. ,,Puiul’’ –proiect de activitate integrată

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

GRUPA: combinată
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate integrată (ADP+ALA+DLC+DEC)
TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Puiul” de I.A. Brătescu- Voineşti
TIPUL DE ACTIVITATE: predare-învățare-evaluare
FORMA DE REALIZARE: lectura educatoarei

SCOP : dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral; cultivarea sensibilităţii

artistice prin audierea unor creaţii în proză din literatura pentru copii, specifice vârstei;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
• să-şi exprime propriile opinii şi sentimente;-N I
• să alcătuiască propoziții simple cu unele cuvinte din text;-N I
• să alcătuiască propoziții dezvoltate cu unele cuvinte din text;-N II
• să găsească un final fericit pentru povestea ,,Puiul’’;-N II
• să identifice acele soluții de salvare a puiului neascultător;-N I
• să lucreze în grup, respectând regulile grupului; -N I
• să compare fapte, atitudini, personaje;-N I
• să formuleze judecăţi de valoare şi critice faţă de comportamentul personajelor din
poveste;-N II
• să picteze fișa reprezentând imagini din poveste;- N I;
• să picteze scene din poveste;-N II
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, problematizarea, munca în echipă, metoda
Frisco,explicația,demonstrația.
MIJLOACE DIDACTICE: jetoane cu pui de prepeliţă de 4 mărimi, ilustraţii cu scene din
poveste, fişa individuală, foi albe, acuarele, pensule.
MIJLOACE DE EVALUARE: observarea comportamentelor, evaluare orală şi practică.
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: pe grupe, frontal, individual.
BIBLIOGRAFIE:,,Antologie de proiecte tematice”, Ed. Diana
Breben,S.,,,Metode interactive de grup”, Ed. Arves.
Tătaru,L., ,,Piramida cunoașterii”, Ed. Diamant.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

I.Moment organizatoric
În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea mobilierului,
pregătirea materialului didactic, asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.

II.Întâlnirea de dimineață
Salutul
Copiii sunt invitați să se salute prin recitarea colectivă a poeziei:
,,Dimineața a venit
Primăvara a sosit
În cerc să ne adunăm,
Cu toții să ne salutăm
Bună dimineața, iubitori de natură!
Prezența și completarea calendarului naturii
Se face prezența și se notează absenții: fiecare copil își va lua jetonul pe care se află un simbol
și îl va așeza în buzunarul pentru copiii prezenți, iar jetoanele rămase le va așeza un copil le
va așeza un copil în buzunarul pentru absenți. ,,Calendarul naturii”, copiii precizând în ce
anotimp se află și marcând schimbările meteo, precum și îmbrăcămintea potrivită pentru
această perioadă.

Se inițiază un moment de înviorare în care copiii sunt invitați să execute mișcări de

gimnastică prin recitarea de versuri cunoscute de ei:
,,Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic:
Merg în pas alergător,
Apoi sar într-un picior,
Mă opresc,respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toată lumea e a mea
Când m-așez jos la podea!
Ăsta-i doar un început!
Ia priviți cât am crescut!”
Activitatea de grup / Împărtășirea cu ceilalți.
La activitatea de grup, copiii sunt întrebați ce păsări s-au întors în Țară?
III.Captarea atenției pentru activități de învățare
Noutatea zilei:
Copiilor le sunt prezentate jetoane reprezentând păsări sălbatice, pentru a putea discuta despre
acestea.
IV.Anunțarea temei și a obiectivelor
Astăzi vă voi citi povestea ,,Puiul”, de Ioan Al. Brătescu –Voinești, apoi copiii de la N I vor
picta o fișă reprezentând imagini din poveste, iar copiii de la N II vor picta scene din
poveste.
Tranziție:
Înspre baie noi plecăm
Să ne spălăm.
Dăm cu apa și săpun fără de teamă,
Mai curați suntem, acum, de bună seamă!

V.Dirijarea învățării și obținerea performanței

ALA1
La întoarcerea în grupă copiii vor fi orientați spre centrele de interes cu ajutorul unei tranziții.
Tranziție:
,,Bat din palme-clap-clap-clap,
Din picioare trap-trap-trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și spre centre noi pornim!”
Vor fi distribuite următoarele sarcini de lucru:
Biblioteca: Puiul-puzzle
Sarcină de lucru:
-să identifice piesele potrivite pentru realizarea corectă a puzzle-ului;
Construcții: Cuibul de păsări
Sarcină de lucru:
-să construiască cuibul păsărilor, utilizând piese lego existente la centru;
Arte: Cuib de păsărele- confecționare
Sarcină de lucru:
-să confecționeze cuibul de păsărele din hârtie colorată.
După finalizarea activităților de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor.
Tranziție:
,,Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele ușor.
Când m-așez jos la podea!
Ăsta-i doar un început:
Ia priviți cât am crescut!”
ADE (DLC+DEC)
Copiii sunt așezați în semicerc pentru a li se citi povestea ,,Puiul”, de Ioan AL. Brătescu-
Voinești.
După citirea poveștii, prin metoda Frisco, copiii sunt împărțiți pe nivele de vârstă și li se
distribuie rolurile corespunzătoare:
CONSERVATORUL: ,,Puiul trebuia să asculte,prepelița nu poate rămâne; de când
lumea, păsările călătoare trebuie să plece toamna (N II). Ar putea pleca și puiul dacă l-ar
îngriji un om și i s-ar vindeca aripa, dar povestea se va termina cum spune scriitorul’’(N I).
 EXUBERANTUL: ,,Prepelița avea o pană fermecată pe care i-a pus-o puiului și i-a
vindecat aripa (N II). Așa a reușit puiul să zboare cu mama și cu frații lui’’ (N I).
PESIMISTUL: ,,Puiul nu va putea zbura. Este sfârșitul toamnei, este frig și nu-l va
găsi nimeni (N II). Prepelița nu are pană fermecată, că altfel o folosea și își vindeca
puiul, deci nu poate avea un final fericit (N I)’’.
OPTIMISTUL: ,,Numai în poveste puiul poate fi salvat cu o pană fermecată (N I). În
realitate însă el poate fi salvat de către un copil care îl va găsi în grădina lui și îl va
îngriji sau îl va duce la medicul veterinar, care îl va vindeca apoi este dus înapoi la
mama și frații lui (N II)’’.
După interpretarea rolurilor, copiiilor de la N I li se cere să picteze fișe reprezentând
imagini din poveste, iar celor de la N II, li se cere să picteze scene din poveste.
V I. Asigurarea transferului
ALA2: ,,Zboară, Zboară”-joc de mișcare
Copiii sunt dispuși în formație de semicerc, cu mâinile așezate pe genunchi. În fața
lor, pe un scăunel stă educatoarea. La începerea jocului,ea ridică mâinile de pe genunchi în
sus, spunând: ,,Zboară, zboară!”Ea trebuie să aduge după mai multe repetiții, numele unei
păsări, a unui aparat care zboară. Pentru a atrage atenția copiilor, educatoarea poate spune:
,,cățelul zboară”
VII. Încheierea activității. Aprecieri finale.
În încheiere se vor face aprecieri generale și individuale privind desfășurarea activității.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Grupa: combinată
Tema săptămânii: ,,De vorbă cu animalele pădurii”
Tema activității: ,,Știm să fim prieteni buni”
Tipul activității: mixt
Categorii de activități de învățare: ALA, DOS (Educație pentru societate), DEC (Activitate
artistico-plastică-pictură)
Forma de realizare: Activitate integrată
Scopul activității: Dezvoltarea abilităților de comunicare, de identificare și exprimare a
emoțiilor, formarea și cultivarea sentimentelor de prietenie și ajutor față de cei neajutorați, a
comportamentului moral, tolerant și respectuos față de ceilalți;
Obiective operaționale:
N II-să denumească stările emoționale ale personajelor din povestea ,,Coliba iepurașului”, pe
baza întrebărilor adresate;
N I-să recunoască expresia facială corespunzătoare emoției pe baza imaginilor prezentate;
N II-să identifice cauzele care au contribuit la stările emoționale ale personajelor din
poveste;
N II-să exemplifice consecințele faptelor noastre asupra celorlalți, prin raportare la experiența
personală;
N I-să mimeze corect expresiile faciale corespunzătoare emoțiilor (bucurie, tristețe, furie,
teamă) cu ajutorul educatoarei;
N II-să picteze personajele din poveste, utilizând tehnica pensulei aplicate; N I- să folosească
culori realiste pentru fiecare animal ales, prin raportare la experiența personală; N II- să
identifice minim două personaje care au trăit la un moment dat în poveste emoțiile prezentate,
utilizând un limbaj adecvat.
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: povestirea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
ex-punerea, problematizarea, explozia stelară, cubul, diamantul, munca în grupuri, jocul de
rol.
Mijloace didactice: marioneta Bufnița cea înțeleaptă, siluete ale personajelor din povestea
,,Coliba iepurașului”, machetă cu pădurea și căsuțele celor două personaje, cub colorat, bilete
colorate și numerotate, cu sarcini, diamantul din carton, imagini cu emoții (bucurie, tristețe,
furie, teamă), măști din carton cu personajele din poveste, acuarele, pensule, imagini
reprezentând secvențe ale poveștii, o stea de carton, cinci steluțe colorate, cuburi, materiale din
natură, puzzle cu animale, fișă –labirint, recompense fețe vesele.
Forma de organizare a activității: activitate frontală, pe grupuri mici și individuală.

Scenariul zilei

I.Moment organizatoric: În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare, au loc:

aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.
II.Întâlnirea de dimineață
Copiii se așează în cerc la auzul versurilor:
,,Dimineață ne-am trezit,
La grădiniță am venit,
În cerc să ne adunăm,
Cu toții să ne salutăm!”
Se realizează prezența copiilor, copiii răspund cu prezent și absent și își așează fotografiile la
panou.
Copiii interpretează jocul muzical ,,Ursuleții s-au trezit, bună dimineața!”
Formând două cercuri concentrice,fiecare copil își salută perechea și-i adresează un
compliment. La semnalul educatoarei copiii care formează cercul exterior se deplasează
acelor de ceasornic salutând următorul copil și-și adresează cuvinte frumoase. Salutul se
continuă până când se ajunge la perechea inițială.
Urmează salutul naturii: ,,Bună dimineața, cer frumos!”. Se va completa calendarul
naturii: În ce anotimp suntem? Cum e vremea? Cum ne îmbrăcăm?
,,Vremea noi o studiem
Și-n calendar o notăm,
De e ploaie sau e soare,
Ca să mergem la plimbare!”
Se va observa cum e vremea astăzi și se vor așeza imaginile ce reprezintă starea vremii
discutându-se principalele aspecte ale anotimpului iarna.
Copiii se joacă ,,Tortul prietenului meu”-joc muzical.
Se discută despre ce înseamnă să fii prieten bun. (să vorbim frumos unii cu alții, să ne
ajutăm, să împărțim lucrurile, să ne spunem lucruri frumoase, să ne zâmbim).
Li se propune copiilor să se înveselească jucându-se jocul,,Pasează zâmbetul”.
 Copiii se joacă ,,Tortul prietenului meu”-joc muzical.
Se discută despre ce înseamnă să fii prieten bun. (să vorbim frumos unii cu alții, să ne
ajutăm, să împărțim lucrurile, să ne spunem lucruri frumoase, să ne zâmbim).
Li se propune copiilor să se înveselească jucându-se jocul,,Pasează zâmbetul”.
III.Captarea atenției pentru activitățile de învățare
În grupă își face apariția Bufnița cea Înțeleaptă care a aflat că sunt prieteni cu toții și vrea
să le povestească copiilor o întâmplare din pădure despre o vulpe care nu a știut să se
comporte cu prietenul ei iepurașul.
IV.Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice
Se va anunța tema zilei: ,,Știm să fim prieteni buni!”. Pentru aceasta va trebui să știm
multe lucruri despre prietenie, știm să ne comportăm unii cu ceilalți fără să ne supărăm.
(Tranziție ,,Sfatul animalelor”)
V.Diirijarea învățării și obținerea performanței
-DOS- Se expune copiilor povestea ,,Coliba iepurașului” utilizând macheta și siluetele
personajelor. Se discută conținutul poveștii, verificându-se înțelegerea lor. Bufnița ne propune
să ne jucăm jocul ,,Cubul prieteniei” pentru a vedea de ce a rămas acum vulpea singură, fără
prieteni, ce a greșit ea. Este prezentat cubul ale cărui fețe sunt colorate diferit și numerotate.
Fiecare față a cubului are o sarcină pentru a identifica consecințele comportamentului
personajelor.
1.Descrie: descrie căsuța iepurașului.-N I
2.Compară: comportamentul iepurașului și al vulpii.-N II
3.Asociază: cum te-ai simți dacă cineva ți-ar lua o jucărie?-N I
4.Analizează: cum s-a comportat cocoșul?-N II
5.Aplică: imită scena în care vulpea este furioasă.-N I
6.Argumentează: cum trebuie să te comporți ca să îți păstrezi prietenii? De ce e important să
ai prieteni?-N II
Concluzionăm că e foarte important cum ne comportăm cu prietenii noștri, să nu-i supărăm,
să vorbim civilizat, să împărțim lucrurile.
-DEC-
Bufnița ne-a adus o surpriză pentru că ne-am jucat frumos cu cubul: ne-a adus
personajele din poveste, iar noi va trebui să le pictăm pentru a ne juca apoi un joc cu acestea.
Tranziție:,,Iepurașul Țup”-copiii interpretează jocul muzical după care se îndreaptă spre
măsuțe.
 Copiiilor le vor fi prezentate materialele, precum și modelul de realizat. Se va demonstra
realizarea măștilor de către educatoare și se vor executa exercițiile de încălzire a mușchilor
mâinilor.
Copiii pictează măștile personajelor cu culorile potrivite utilizând tehnica amprentării
cu pensula (N I) și tehnica amprentării cu degetul N II, după care, cu tranziția: ,,În pădurea
fermecată/ Sunt multe surprize iată/Câte unul câte doi/Ne-ndreptăm cu pași vioi”, se vor
îndrepta spre baie.
VI.Asigurarea transferului
-DOS-
La întoarcerea în sala de grupă, bufnița le propune copiilor să ghicească cum s-au
simțit personajele din poveste. Pentru a identifica emoțiile acestora li se propune copiilor
desfășurarea unui joc prin folosirea metodei interactive ,,Diamantul”.
Le este prezentat copiilor diamantul cu pătrate colorate în cinci culori în care va trebui
să plasăm imaginile cu emoții. Se numără pătratele de pe fiecare rând: un pătrat portocaliu,
două pătrate roz, trei pătrate verzi, două pătrate albastre și un pătrat galben.
Se explică și se demonstrează regulile jocului: copiii trebuie să identifice emoția simțită de
personaje într-un moment al poveștii, cei care au personajul respectiv (măștile – medalion
pictate) să se ridice și să imite expresia facială corespunzătoare emoției. Un copil va alege
imaginea cu expresia corespunzătoare emoției, va explica cauzele acesteia și o va așeza pe
pătrat.
N I-identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când avea căsuța ei. (bucurie)
(Cum se simțea vulpea la începutul poveștii când avea coliba ei?)
N II-identifică emoția pe care a trăit-o iepurașul la începutul poveștii, când avea căsuța lui.
(bucurie)
- identifică emoția pe care a trăit-o iepurașul când a fost gonit de către vulpe.
(tristețe)
(Cum se simțea iepurașul la începutul poveștii/după ce l-a gonit vulpea din coliba lui?)
NI - identifică emoția pe care au/a trăit-o câinii/lupul/ursul în fața vulpii. (teama)
(Cum s-au simțit câinii/lupul/ursul în fața vulpii?)
N II - identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când au încercat să o gonească câinii, lupul
și ursul. (furie)
- identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când a venit cocoșul. (teamă)
(Cum a fost vulpea când au venit câinii, lupul și ursu/cocoșul?)
N I - identifică emoția pe care au trăit-o cocoșul și iepurașul la sfârșitul poveștii. (bucurie)
(Cum s-au simțit cocoșul și iepurașul când a fugit vulpea?)
Copiii identifică, numesc și imită emțiile trăite de personaje (bucurie, tristețe, furie,
teamă), în diferite momente ale povestirii, folosind și măștile pictate.
Bufnița îi felicită pe copii pentru că au ghicit cum s-au simțit personajele în poveste și le
spune că vulpea este tristă acum pentru că nu mai are prieteni și îi pare rău de ceea ce a făcut.
Solicită copiilor soluții pentru a se împăca cu iepurașul și cu celelalte animale, astfel că
vulpea vrea să îi invite pe toți la o petrecere în pădure, să își ceară iertare, să fie din nou
prieteni.
-ALA-
Copiilor le sunt prezentate centrele de activitate :
La sectorul Știință, copiii vor asambla puzzle cu animale. Tot aici copiii vor primi o fișă
cu un labirint în care vor avea de găsit drumul vulpii prin pădure spre iepuraș.
La sectorul Bibliotecă, vor avea de formulat întrebări pe baza imaginilor din poveste,
utilizând metoda explozia stelară. Copiii îți vor adresa unii altora întrebările în funcție de
steluța primită și vor răspunde la întrebări în propoziții.
La sectorul Construcții, copiii vor avea de construit ,,căsuța prieteniei” unde vor fi invitate
animalele. Vor construi casa folosind cuburi, iar decorul din pădure îl vor realiza utilizând
materiale din natură (mușchi, crenguțe, conuri de brad).
După metoda mâna oarbă, copiii vor extrage jetoane cu hrana preferată a ursului, a
veveriței și a iepurașului.
Vom porni spre centre cu tranziția ,,În pădurea fermecată”. Fiecare se va așeza la centru
în funcție de jetonul extras și se va apuca de lucru la semnal.

VII.Încheierea activității. Aprecieri finale.

După finalizarea sarcinilor, copiii de la fiecare centru își vor prezenta lucrările, iar
Bufnița cea Înțeleaptă va lăuda copiii pentru activitatea desfășurată la centre. Se va discuta
despre utilizarea materialelor de la centre. Ne vom așeza în jurul ,,căsuței prieteniei”, se vor
prezenta lucrările realizate iar copiii de la Bibliotecă vor exemplifica câteva din întrebările
formulate.
,,Cum credeți că se simt animalele acum? Ele sunt fericite,și ca răsplată pentru că sunteți
buni prieteni veți primi drept recompensă fețe vesele.
Copiiii vor ieși din sala de grupă și se vor îndrepta spre baie intonând cântecul ,,Dacă
vesel se trăiește”. (Tranziție)
 Pe tot parcursul activității, educatoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de
implicare în activități, va oferi întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi
feedback constructiv și va formula aprecieri colective cu privire la prestațiile copiilor

Desfăşurarea studiului. Voi prezenta textele în proză abordate în activitatea cu preşcolarii de

grupă mare pe parcursul anului şcolar 2015-2016, precum şi metodele folosite pentru fiecare
text înparte. Mi -am propus un număr de 16 texte în proză, un text fiind abordat în cadrul
activităţilor de educarea limbajului, în cadrul întâlnirii de dimineaţă sau în cadrul activităţilor
la alegere desfăşurate la centrul bibliotecă. Pentru fiecare text am organizat ectivităţi pe
domenii experienţiale sau activităţi integrate, folosind atât metode tradiţionale cât şi
interactive. Textele au fost alese în funcţie de complexitatea acestora, cele mai ample au fost
adaptate şi accesibilizate pentru a putea fi înţelese de către preşcolari, fără a denatura
conţinutul textelor literare. Metodele interactive folosite au fost alese cu atenţie, adaptate şi
căt mai variate, încercând să aplic fiecare metodă pentru texteleîn proză .
Voi prezenta modul în care am aplicat câteva metode interactive .
Exemplu de folosire a metodei pălăriuţelor gânditoare cu referire la povestea Iedul cu trei
capre de O. Pancu Iaşi:
I 1.Pălăriuţa albă: A fost odată un ied foarte răsfăţat care avea trei capre: mama-capră îl
îmbrăca, mătuşa-capră îl hrănea iar bunica-capră îl adormea. Cele trei capre pleacă să o ajute
pe capra cu trei iezi iar iedul rămâne singur acasă. Vulpea îi fură hainele, ursul îi mănâncă
mâncarea iar lupul, sub pretextul că îl adoarme, vrea să-l mănânce. Ajuns seara acasă se
îmbracă singur, mănâncă singur şi adoarme fără a fi legănat.
2.Pălăriuţa roşie: Cele trei capre sunt de vină că iedul era răsfăţat. Ce era să facă iedul dacă
caprele îl serveau imediat. Caprele nu trebuiau să-l lase singur fără să-l anunţe. Nu e vina lui
că a întâlnit doar animale rău intenţionate. Îmi este foarte milă de el.
3.Pălăriuţa verde: Copiii trebuie responsabilizaţi de mici. Fiecare copil trebuie să ştie să se
îmbrace, să mănânce şi să adoarmă singur.Atunci când adulţii pleacă de acasă copiii, rămaşi
singuri, trebuie să se descurce şi să nu vorbească cu persoane străine. Caprele puteau totuşi să-
l ia pe ied cu ele.
4.Pălăriuţa galbenă: Întâmplarea a fost o lecţie de viaţă. Iedul s-a lecuit astfel de răsfăţ.
5.Pălăriuţa neagră: Caprele nu trebuia să-l lase singur pe ied. Acesta putea să sfârşească tragic
în gura lupului. De obicei copiii neascultători şi răsfăţaţi au de suferit.
6.Pălăriuţa albă: Putem trage o c oncluzie: Orice învăţ are şi dezvăţ.

Explozia stelară
Definiţie
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a
copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri.
Obiective
Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup
prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.
Material: o stea mare şi cinci stele mici de culoare galbenă, cinci săgeţi roşii, jetoane.
CE?
CINE?
UNDE?
DE CE?
CÂND?

Descrierea metodei
1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau
desenează ideea centrală.
2. Pe cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?iar
cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte trei-
patru colegi organizându-se asfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi comunică întrebările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, în funcţie de potenţialul grupei.
Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi
modul de cooperare şi interacţiune.
Beneficiile metodei
Este o nouă cale de realizare a obiectivelor programei.
Se utilizează în activităţi ca: lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri
didactice, activităţi matematice, poezii, în activităţi de evaluare.
Stimulează creativitatea în grup şi individuală.
Facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup şi individual, pentru rezolvarea
problemei propuse.
Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă; inteligenţele multiple,
limbajul, atenţia distributivă.

Joc- exerciţiu de creativitate: „Supărarea jucăriilor”

Obiectiv: Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii

în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.
Material: materialul specific metodei- steluţele, siluete de jucării personificate- ursuleţ,
minge, carte de colorat, cutie cu creioane colorare, cutia surprizelor.
Desfăşurarea jocului:
Jocul se desfăşoară în etapa jocurilor şi activităţilor alese cu întreaga grupă de copii.
Copiii sunt organizaţi în semicerc în jurul „Cutiei cu surprize” şi descoperă pe rând
materialul surpriză.

Se anunţă tema jocului.

Se solicită copiilor să formuleze problema adresându-le întrebarea: „Ce puteţi spune
despre jucăriile din cutia cu surprize?”
Se evidenţiază problema aşezând siluetele- jucării supărate pe steluţa mare se solicită
copiilor să afle de ce sunt supărate jucăriile.
Se invită cinci copii să-şi aleagă câte o steluţă.
Pe rând se citeşte întrebarea de pe fiecare steluţă atenţionându-i asupra culorii (astfel
copiii vor reţine că fiecare întrebare are culoarea ei: Ce?- roşu, Cine?- verde, Unde?-
albastru, Când?- mov, De ce?- portocaliu).
Se invită în mijlocul cercului copilul cu întrebarea Cine?; se citeşte întrebarea şi se
solicită grupa să elaboreze întrebări de acest fel pentru a afla de ce sunt supărate
jucăriile. Exemple: Cine credeţi că sunt aceste jucării?, Cine le-a supărat? Copiii care
au formulat întrebări de tipul Cine? Se aşeză în grup lângă steluţa pe care este scrisă
întrebarea.
Urmează alt copil cu întrebarea de tipul De ce? Şi procedează ca în momentul anterior.
La fel se procedează în continuare până se epuizează toate tipurile de întrebări.
În final se formează tot atâtea grupuri câte tipuri de întrebări sunt.
Se trece pe la fiecare grup şi se aleg întrebările urmărindu-se realizarea de conexiuni
între ideile descoperite de copii în grup şi individual pentru a afla cauza supărării
jucăriilor şi salvarea acestora.
Se urmăreşte „explozia stelară” creată prin aşezarea steluţelor în jurul stelei şi se repetă
întrebările scrise pe steluţe.
Se apreciază copiii, efortul lor de a elabora întrebări, creativitatea în adresarea
întrebărilor şi aflarea cauzelor supărării jucăriilor.
(„Metode interactive de grup”, p.344)