JOCUL TERAPEUTIC (scris de psiholog Rodica Incze) Folosirea jocului in diferite situatii ale vietii unui copil poate

aduce alinare si perceperea pozitiva a acelei situatii. Adeseori parintii prea obositi, prea aglomerati de griji sau de probleme scapa din vedere faptul ca alaturi de ei creste un copil. Un copil care percepe viata din prisma jocului si din dorinta de a se face inteles de parinti prin aceste manifestari comportamentale numite "joc". Jocul este folosit atat ca metoda instructiv-educativa in vederea invatarii si asimilarii unor informatii intr-un cadru formal (gradinite), cat si ca procedeu terapeutic de depistare a anumitor suferinte (psihice sau organice) si de comunicare a acestora. E de la sine neles c jocurile sunt atrgtoare pentru copii n mod special dar sunt de asemenea atrgtoare i pentru adolesceni n funcie de activitile specifice.Din cauz c sunt neamenintoare, distractive i fac copiii s se simt comfortabil. Jocurile sunt de asemenea foarte eficiente cu copiii ncpnai i cu deficiene de exprimare. Dup Bradley jocurile pot fi folosite pentru desprinderea de noi comportamente la facilitatea rezolvrii problemelor i pt incurajarea exprimarii verbale, dar i pt a-i ajuta pe copii s dezvolte un sistem de miestrie. Kottman a sugerat c jocurile ajut copiii s-i ntreasc talentele n comunicare i sociale dar i de a nva reguli. Jocurile sunt folositoare n adresarea unor subiecte specifice i pot facilita procesul de consiliere. Preferm s ne dezvoltm propriile noastre jocuri sau s folosim materialele produse pt comercializare, care se adreseaz n mod specific zonelor cu probleme; fa de jocurile generale, care se pot adresa abilitilor de comunicare sau de contiin a sinelui, de exemplu, dar care nu sunt potrivite atunci cnd copilul trebuie s lucreze asupra comportamentului. Shapiro a subliniat importana crerii jocurilor n concordan cu scopul intenionat. De exemplu, un joc care se adreseaz aprecierii de sine trebuie s includ ntrebri care ajut tinerii precum i un alt joc de abiliti sociale care ar putea include jocul de rol pt a ajuta copiii s-i dezvolte abilitile de comunicare. n crearea jocurile e important ca, coninutul i formularea ntrebrilor s se potriveasc nivelului de dezvoltare al copilului i trebuie s fie atrgtor din punct de vedere vizual. Jocurile bilingve sau jocurile n limba matern a copilului trebuie luate n considerare pt copiii de alte naionaliti. Mai multe jocuri originale sunt descrise mai nti urmate de o list de jocuri care pot fi cumprate i care se adreseaz unor subiecte generale Copilul se implica intens in actiunea pe care o desfasoara; in joc este: | | | | | | Spontan Creativ Actor Non-critic Non-observator Nonconformist

Intra usor intr-un joc terapeutic pentru ca la el spontaneitatea si creativitatea sunt la ele acasa, cunostinte vechi fac parte din felul lui de-a fi, sunt un "dat". Acest "dat" il ajuta sa fie actor. Intra firesc intr-un rol, ca si cum rolul ii era aproape si urma oricum sa-l joace,

cu sau fara tine. Intri in lumea lui fiind in jocul lui. Ca adult cu ce vii in relatie ? Nu trebuie sa-ti pregatesti o atitudine, ci sa fii "aici si acum" cu el. Asta inseamna sa-ti asculti mai intai "copilul interior". Sa-i dai glas, sa-i dai atentie, sa-l lasi sa se exprime. Cu cat este mai bine cunoscut si acceptat acest copil din fiecare cu atat mai apropiat poti fi de copilul din fata ta. A cauta sa intri in relatie cu un copil este simplu daca lasi spatiu acelui copil, daca intri in jocul lui, i-l respecti si il accepti asa cum este. Ii transmiti prin atitudine mesajul: "Te plac asa cum esti, esti important pentru mine, vreau sa fiu atent la nevoile tale. Dar pentru asta e important sa stii ca am si eu nevoile mele si as dori sa fii atent la ce simt si eu. Te respect, te invat sa faci asta, dar doresc acelasi lucru si din partea ta". Nu cuvintele traduc aceste dorinte, ci atitudinea ta, ca adult, atitudine de acceptare, de aplecare catre copil, cu atentie si in acelasi timp cu fermitate. Inspiri siguranta copilului daca ii oferi si niste limite intre care se va desfasura relatia cu el. Iti definesti pozitia si rolul prin atitudine. Copilul va sti. Esti ferm, dar si cald. A fi de la egal la egal cu copilul nu este o coborare de pe piedestalul adultului, ci o urcare pana la inaltul sufletului copilului. "Spuneti ca e obositor sa fii alaturi de copii. Aveti dreptate. Si adaugati: fiindca trebuie sa te cobori la nivelul lor, sa te apleci, sa te inclini, sa te incovoiezi, sa te faci mic. Aici insa gresiti. Nu asta te oboseste cel mai mult, ci faptul ca esti obligat sa te ridici la inaltimea sentimentelor lor. Sa te intinzi, sa te alungesti, sa te ridici pe varful picioarelor. Ca sa nu-i ranesti." Janusz Korczak Este un privilegiu sa fii in jocul lui, simti ca esti lumea intreaga pentru el in acel moment si el poate fi lumea intreaga pentru tine.

Deoarece ne aflam intr-o perioada mai apropiata de familie, cand putem sa ne dedicam mai multe ore copiilor nostri, va propun sa va jucati cu copii dvs cateva jocuri. 1. Jocuri de constientizare a propriului corp JOCUL UMBRELOR Descrierea jocului Pentru acest joc nu este nevoie decat de o sursa de lumina si un paravan sau chiar peretele din incapere. Copilul este pus intre lumina si paravan/perete, fiind antrenat in a proiecta pe perete diferite segmente ale propriului corp. n tot acest proces copilul va fi ajutat de parinte; in prima faza a jocului se poate ca parintele sa fie cel care realizeaza demonstrativ jocul umbrelor, copilul doar incercand sa recunoasca fiecare umbra carui segment corporal ii apartine; ulterior copilul va fi cel care va proiecta umbra unor parti ale corpului sau. Argument psihologic Se considera ca teatrul de umbre este preferat de copii deoarece imbina relaxarea cu invatarea prin joc. Este solicitata imaginatia copiilor, atentia si spiritul de observatie, perceptia umbrei propriului corp si ulterior recunoasterea diferitelor segmente ale acestuia. De urmarit : care segmente ale corpului sunt mai usor recunoscute si in cazul carora apar dificultati; care segmente ale corpului sunt proiectate de mai multe ori sau cu mai mare placere de catre copil; reactiile copilului din timpul jocului. 2. Jocuri de constientizare a primelor semne de boala JOCUL "JUCARIA E BOLNAVA" Descrierea jocului Copilul este invatat ca si jucaria sa preferata (se va folosi numele jucariei) sufera de aceeasi boala ca si el, doar ca jucaria vorbeste numai cu el, asa incat e singurul care stie in ce moment jucaria simte prima durere. Astfel, daca vrea ca jucaria sa nu planga din cauza durerii, trebuie cat mai repede sa o anunte pe mamica si impreuna sa ajute jucaria. Daca uita si spune prea tarziu, jucaria nu mai poate lua medicamentele si atunci nu-i mai trece durerea. Dupa ce anunta durerea jucariei, i se poate spune copilului ca trebuie sa ia medicamentul impreuna cu aceasta fiinca jucariei ii este frica dar el poate sa-i dea un exemplu bun, fiindca e mai mare si mai curajos. Argument psihologic Proiectia asupra jucariei preferate e un procedeu usor de asimilat si de aplicat in jocurile pentru copii. n jocul descris mai sus se urmareste proiectarea senzatiei de durere a copilului asupra jucariei si verbalizarea acestuia cu mai mare usurinta. In plus, copilul se simte valorizat, fiind cel care poate ajuta jucaria sa nu mai sufere. De urmarit: frecventa cu care copilul declara ca jucaria simte durerea ce jucarie foloseste pentru acest joc; masura in care ceea ce declara copilul se confirma ulterior (In acest joc este important sa folosim si alte surse pentru a ne da seama daca copilul fabuleaza sau descrie stari care le simte) 3. Jocuri pentru exprimarea sentimentelor JOCUL "SUNT POVESTITOR" Descrierea jocului Se da un inceput de poveste pe care copilul este rugat sa o continue, spunandu-i-se ca el poate fi povestitor si poate compune singur povesti. Inceputul dat se stabileste in functie de anumite stari pe care banuim ca le are copilul si dorim sa ni le clarificam: Sunt trist

pentru ca........., Un copilas de x ani (varsta copilului), cu par brunet si ochi albastri (personajul poate semana cu copilul) a pornit intr-o zi de primavara spre..........., etc Argument psihologic Faptul ca i se da copilului posibilitatea de a fi povestitor sau scriitor constituie un factor de valorizare, de apreciere a copilului, care va contribui la cresterea stimei de sine a copilului adica a parerii pozitive pe care el o are despre propria persoana. Povestea compusa de copil reflecta un mesaj intern al acestuia, anumite dorinte, ganduri, nevoi, inclusiv cele asociate sau provocate de boala. Inceputul dat ne ofera posibilitatea de a controla informatia pe care dorim sa o obtinem de la copil, deoarece a fost ales in functie de ceea ce dorim sa ne clarificam. De urmarit: fluenta ideilor; directia pe care o ia povestea personajele folosite si corespondenta acestora cu personajele cunoscute de copil pauzele sau blocajele de pe parcursul povestii tonalitatea vocii in general si in functie de personajele care vorbesc starea afectiva a copilului in timpul jocului si chiar dupa terminarea acestuia Orice se intampla in timpul jocului si nu va este clar poate fi notat si discutat cu specialistii din domeniu, la care puteti apela ori de cate ori ceva din comportamentul copilului va sugereaza ca ar putea fi vorba de o afectiune sau va indica un disconfort de orice fel al acestuia. Preferm s ne dezvoltm propriile noastre jocuri sau s folosim materialele produse pt comercializare, care se adreseaz n mod specific zonelor cu probleme; fa de jocurile generale, care se pot adresa abilitilor de comunicare sau de contiin a sinelui, de exemplu, dar care nu sunt potrivite atunci cnd copilul trebuie s lucreze asupra comportamentului. Shapiro a subliniat importana crerii jocurilor n concordan cu scopul intenionat. De exemplu, un joc care se adreseaz aprecierii de sine trebuie s includ ntrebri care ajut tinerii precum i un alt joc de abiliti sociale care ar putea include jocul de rol pt a ajuta copiii s-i dezvolte abilitile de comunicare. n crearea jocurile e important ca, coninutul i formularea ntrebrilor s se potriveasc nivelului de dezvoltare al copilului i trebuie s fie atrgtor din punct de vedere vizual. Jocurile bilingve sau jocurile n limba matern a copilului trebuie luate n considerare pt copiii de alte naionaliti. Mai multe jocuri originale sunt descrise mai nti urmate de o list de jocuri care pot fi cumprate i care se adreseaz unor subiecte generale. Jocurile sunt create pentru folosirea n consilierea individual, dar pot fi uor adaptate pentru munca cu grupurile reduse. 1. Adevr sau credin (joc) Elevii de toate vrstele confund n mod frecvent adevrurlie cu prerile, presupunerile, despre o anumit situaie; aadar acest joc poate fi folosit cu copiii de orice vrst dac exemplele sunt potrivite pentru vrsta aceasta. Dac copiii nu nva s fac diferena ntre adevr i presupunere, acetia vor destorsiona frecvent realitatea unei situaii, lucru care poate avea ramificaii negative. Pentru a crea un joc deseneaz un tabel pe o coal de hrtie, apoi pe nite cartonae scrie exemple de adevruri i preri potrivite problemei, vrstei i dezvoltrii copilului cu care lucrezi. Exemplu pentru un copil de clasa a cincea, care n mod frecvent e implicat n nenelegeri cu prietenii care pot include:

Mdlin e n clasa mea. El nu m place. Dac Mark st lng altcineva nseamn c m urte. Sunt 9 biei n clasa mea; toi, n afar de mine au fost invitai la o petrecere .a.m.d. Exemplu pentru un copil de clasa a opta n legtur cu performanele de la coal, care pot include: am luat o not mic la acest test, aa c probabil voi rmne repetent; nu conteaz ct de mult ncerc; nu voi putea s fac bine sarcina. Jocul poate fi jucat ca X i 0; copilul poate fi x, iar tu poi fi zero; de fiecare dat cnd unul face o micare, trage un cartona i identific dac e adevr sau prere. Urmeaz discuia cu copilul care vine cu propriile lui exemple i identific cum anume s verifice o presupunere ca un mod de a clarifica problemele legate de prietenie. 2. Opiuni (joc) Creat pentru a ajuta n luarea deciziilor acest joc poate fi adaptat pentru copii de coal primar i gimnaziu. Materialul de lucru include un set de cartonae care conin dileme legate de luarea deciziilor. Exemple: a) Eti la Mall cu prietena ta. O vezi lund o pereche de cercei de pe raft i punndu-i n buzunar. Ce faci? b) Prinii ti sunt plecai pentru o sear. Unul din prietenii ti vine n vizit i n loc s i ia o doz de suc din frigider, acesta i ia o bere. c) n timpul testului de silabisire unul din colegii ti de clas se uit peste umr i i copiaz lucrarea. Ce faci? d) Prinii ti i-au interzis s iei din cas pentru o sptmn, dar prietenii ti te ncurajeaz s te furiezi pe fereastr dup ce acetia s-au culcat. Ce faci? Pe lng cartonae ai nevoie de o rulet care s prezinte o multitudine de opiuni cum ar fi: a) nfrunt-i prietenul b) f ceea ce fac i ei pentru a te integra c) nu face nimic d) f ceea ce consideri c e mai bine. Roata are o rulet care se nvrte. Dup ce copilul a citit situaia nscris pe un cartona luat din grmad, el sau ea nvrte roata pn la opiunea considerat de ei cea mai bun i spune cum a luat acea hotrre. 3. Mic-o! O versiune a jocului comercial Twister, acest joc e populr cu elevii de coal primar, care au nevoie s lucreze la abilitile lor sociale. Ai nevoie de o fa de mas mare, din plastic. Foloseti un marker pt a face 12 patrate pe care s le colorezi n culori diferite. Dup aceea pe nite cartonae cu situaii ca cele de mai jos: a. Prietena ta cea mai bun face haz de felul cum eti mbrcat. Ce crezi, gndeti i faci? ( mutare pe planet): mna drept pe albastru, piciorul stng pe galben. b. Biatul care st n spatele tu rspndete zvonuri false despre tine. Ce gndeti, crezi i faci? (mutare) : mna stng albastru, genunchiul drept portocaliu. c. Unul dintre colegii ti de clas te ciclete n legtur cu hainele pe care le pori. Ce gndeti, simi i faci? (mutare) piciorul stng rou, cotul drept mov. d. Cineva te mpinge n timp ce stai la o coad. Ce gndeti, crezi i faci? (mutare) piciorul drept verde, mna dreapt portocaliu.

Acesta e un mod amuzant de a deduce modul de rezolvare a problemelor la unele situaii de dezvoltri specifice. Cartonaele pot fi fcute pentru a adresa probleme unui copil n particular. 4. Pescuitul dup sentimente. Acest joc poate fi folosit foarte bine cu copii de 4-5 ani pentru a-i ajuta s i dezvolte contiina de sine i exprimarea sentimentelor. Ai nevoie de un pete de carton pe care sunt scrise sentimente cum ar fi: furios, suprat, fericit, sau ngrijorat. Fiecare pete trebuie s aib o gaur n nas. De asemenea ai nevoie de o undi, un b scurt cu o sfoar legat i la captul sforii(legat o agraf de hrtie). ntinde petii pe jos. Cnd copilul aga un pete citete sentimentul scris pe petele respectiv i pune-l pe copil s spun o situaie n care s-a simit n acel fel. De asemenea concentrez discuia pe felul n care copilul i exprim sentimentele, precum i modul n care s fac fa n mod constructiv sentimentelor negative. 5. Adio mnie! (joc) Acesta e un joc care se adreseaz mniei i se joac precum otronul. E potrivit pt elevii de coal primar i posibilitatea pt unii de gimnaziu, n funciie de nivelul de dezvoltare. Pentru acest joc vei avea nevoie de o fa de mas de plastic i de un cearceaf vechi cu un otron desenat pe el. nainte de a ncepe jocul pune copilul s fac o list cu toate lucrurile care l-au suprat n sptmnile recente, identificnd gndurile pe care acesta le-a avut n legtur cu incidentele care au provocat mnia. Ia lista de la copil i citete primul incident care a provocat mnia cu glas tare. Invit-l pe copil s descrie ceva ce ar fi putut face pt a reduce din mni i s sar pe primul ptrat. Citete al doilea punct de pe list i roag-l pe copil s se gndeasc la ceva ce ar fi pututface pt a elimina sau reduce, iar apoi s sar pe al doilea rnd de pe otron. Acest joc poate fi folosit i n cazul anxietii. 6. A da cu banul comportamental (joc) Pt acest joc simplu, dar totodat captivant, care se adreseaz comportamentului, ai nevoie de un inel de cauciuc, de ceva ce se pune pe ochi i trei fee de mas de plastic: una roie, una galben i una verde tiate n ptrate de 60/60 cm. Pune aceste ptrate colorate sau mprtii-le la ntmplare prin camer,lsnd un spaiu n centul camerei pt copil. Explic modul n care se joac jocul: legat la ochi, copilul arunc inelul. Dac acesta cade sau e foarte aproape de un ptrat rou, acesta trebuie s identifice o purtare negativ, care l-a fcut s aib probleme acas cu cei de o vrst cu el sau n clas. Dac el cade pe un patrat galben acesta descrie o purtare care duce uneori la probleme, iar alteori nu. Dac el cade lng patratul verde, copilul identific o purtare pozitiv care l ajut s neleag bine cu cei de o vrst cu el, cu prinii, sau la coal. Acest joc poate fi adaptat pt copiii care au nevoie s mnnce cu cumptare. Rou poate reprezenta alimente pe care nu ar trebui s le mnnce, galben pt mncare care e potrivit, dar consumat cu moderaie i verdele poate reprezenta alimentele bune pt tine. Dup Bradley jocurile pot fi folosite pentru desprinderea de noi comportamente la facilitatea rezolvrii problemelor i pt incurajarea exprimarii verbale, dar i pt a-i ajuta pe copii s dezvolte un sistem de miestrie. Kottman a sugerat c jocurile ajut copiii s-i ntreasc talentele n comunicare i sociale dar i de a nva reguli. Jocurile sunt folositoare n adresarea unor subiecte specifice i pot facilita procesul de consiliere.