JOCUL DIDACTIC

JOCUL reprezintă una din activit did frecvent utilizate în înv. preșcolar și îndrăgite de copii.
Termenul didactic asociat celui de joc accentuează partea instructivă a activității deoarece j did
facilitează procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor iar prin caracterul formativ
influenteaza dezvoltarea copilului.
Valențe formative:
-dezvoltarea gândirii, -influenţează comportamentul copiilor, prin respectarea regulilor, aceştia
învaţă conduita civilizată -exersarea şi perfecţionarea senzaţiilor şi a percepţiilor,
, -antrenarea memoriei -exersarea limbajului.
Caracteristici ce il diferențiază de celelalte jocuri și actvit comune din grădi:
Scopul didactic – reprezintă o finalitate educ. și se formulează prin raportare la obiectivele specifice
Sarcina didactica formulată sub forma unei probleme de gândire: recunoastere, descriere,
comparație, reconstituire.
Continutul jocului reprez ansamblul cunostintelor, deprinderilor, priceperilor pe care copii le
achizitionează sau consolidează. Conțin tb prezentat intr-o manieră accesibilă
Elementele de joc reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii did care fac ca rezolvarea sa fie
placuta pentru copii (intrecere, aplauze, recompense, momente de asteptare, surpriza, mișcare, ).
Regulile jocului sunt prestabilite și obligatorii. au o functie reglatoare asupra relatiilor dintre
copii si sunt conditionate de continutul si obiectivele jocului. Ele vizeaza :
- Reglementarea repartizarii rolurilor;
- Rezolvarea sarcinii;
- Succesiunea actiunilor in joc;
- Comportamentul copiilor in timpul jocului (ce este permis si ce nu este permis)
Materialul didactic tb adecvat jocului și vârstei.; poate conține: jetoane, cartonașe
Metodologia jocului didactic.
Structura jocului didactic cuprinde urmatoarele momente:
Momentul oraganizatoric Organizarea salii de grupa in functie de particularitatile jocului, a
materialului didactic utilizat (demonstrativ si/sau distributiv!), amenajari speciale.
Captarea atentiei urmareste trezirea interesului si a curiozitatii copiilor pentru ceea ce va urma. La
grupele mici, se va realiza in maniera surprizei, prin intermediul unui personaj cunoscut de copii, unei
ghicitori, al unor versuri cunoscute. La grupele mari, jocul poate incepe printr-o conversatie
motivatională sau prin anuntarea scopului si a titlului jocului.
Enuntarea temei și obiectivelor -Anuntarea titlului si a scopului se face scurt si sugestiv.
Prezentarea continutului si dirijarea invățarii- explicarea regulilor jocului și a modului de desfășurare;
Executarea jocului de proba se realizeaza sub directa indrumare a educatoarei care intervine
reamintind regulile si succesiunea etapelor jocului. Dupa jocul de proba educatoarea face aprecieri
privind modul de realizare a sarcinilor, va evidentia greselile, revine cu explicatii suplimentare.
Obținerea performanței -executarea jocului de catre copii se face in momentul urmator jocului de
proba .Chiar daca jocul se executa independent, educatoarea va urmari:
- sa mentina atmosfera de joc; - sa antreneze toti copiii in actiune;- sa incurajeze copiii sa adopte
modul corect de colaborare; - stimulează evolutia jocului evitand monotonia;
- sa creeze conditiile necesare pentru ca fiecare copil sa rezolve sarcina didactica, independent sau in
grup,in functie de modul de organizare a jocului.
Asigurarea tretentiei si transferului se face prin complicarea jocului (1-2 variante) prin noi reguli sau
obiective. Se realizeaza dupa ce se constata ca intreg colectivul a executat corect elementele de
detaliu.
Evaluarea sau Incheierea jocului momentul in care se fac aprecierile finale, se formuleaza concluzii
asupra modului de respectare a regulilor, modului de executare a sarcinilor de catre fiecare copil sau
de intreaga grupa, de stabilire a castigatorilor. Se va repeta titlul jocului si scopul său.
Principalele etape ale desfășurării jocului sunt:
a) introducerea în joc (discuții pregătitoare);
b) anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
c) prezentarea materialului didactic necesar;
d) explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
e) fixarea regulilor;
f) executarea jocului de către elevi;
g) complicarea jocului și introducerea de noi variante;
h) încheierea jocului (evaluarea conduitei de grupă sau individuale);
a)Introducerea în joc, ca etapă, este diferită de la un joc la altul.Varietatea formelor
pe care le îmbracă, depinde de tema jocului. Uneori introducerea în joc se face printr-o simplă
descriere care să stârnească interesul și atenția elevilor.
De exemplu, în jocul „Găsește-l pe al doilea!”, în primă etapă, se va explica că în
exercițiile scrise pe tablă lipsește un termen. Sarcina lor este de a găsi corect termenul
necunoscut din fiecare operație. Câți termeni vor găsi corect atâtea puncte acumulează. Vor fi
trei echipe, respectiv cele trei rânduri de bănci. Echipa câștigătoare va fi cea care are mai
multe puncte.
Alteori introducerea în joc se poate face prin prezentarea materialului necesar, mai ales
atunci când de logica materialului este legată întreaga activitate a elevilor.
b)Anunțarea titlului jocului și a scopului este cea de-a doua etapă, care trebuie
făcută folosind termeni preciși și în mod sintetic.Aceasta este cea mai scurtă etapă și trebuie
parcursă fără cuvinte de prisos pentru a nu lungi fără rost începutul jocului.
De exemplu: „Vom organiza jocul Scara cu exerciții! pentru a vedea care dintre voi
știe să calculeze fără să greșească și într-un timp scurt”. La alte jocuri se poate utiliza o altă
formulare, de pildă: „Copii astăzi vom juca jocul Cine aranjează mai frumos?, pentru a vedea
dacă cunoașteți bine toate figurile geometrice, culorile și care sunt mai mari și care mai mici”.
Sau se mai poate începe formularea jocului printr-o propoziție interogativă de felul: „Vreți să
vă spun ce o să ne jucăm în ora aceasta? O sa ne jucăm de-a număratul. Jocul se numește Să
numărăm! și îl vom desfășura pentru a ști să numărați cât mai bine și cât mai repede.”
Utilizând această formulare interogativă, am testat în prealabil dispoziția copiilor
pentru joc: „Copii vreți să ne jucăm? Cu toții? Atunci o să ne jucăm Robotul calculează!
pentru a vedea dacă voi aveți aceaași precizie în calcul ca și un robot”.
Căutând formulări cât mai diverse de anunțare a titlului jocului și a scopului acestuia,
am observat că aceste formulări diferă de la o lecție la alta și depind de conținutul lecției,
diferă de la un moment al lecției la altul dar trebuie alese și în funcție de dispoziția pentru joc
a elevilor.
c)Prezentarea materialului didactic necesar este o etapă care în majoritatea jocurilor
se confundă cu etapa de introducere în joc. Această etapă rămâne totuși o etapă distinctă
atunci când se introduce un material nou, necunoscut elevilor și care necesită anumite
explicații în legătură cu utilizarea lui în joc, cu ceea ce reprezintă el.
d)Explicarea și demonstrarea regulilor jocului reprezintă in moment hotărâtor
pentru succesul jocului. În urma explicațiilor primite în această etapă elevii trebuie să
înțeleagă sarcinile ce le revin, să-și însușească regulile jocului și principalele lui etape, , să
știe să mânuiască materialul didactic pe care îl vor folosi în joc și de asemenea să le fie clare
cerințele pentru a deveni câștigători.
„Explicațiile profesorului să fie cât se poate de simple și scurte, cât mai adecvate
scopului urmărit prin joc, punându-se accent pe înțelegerea de către elevi a elementelor sale
esențiale. Uneori este preferabil să se renunțe la o descriere prea lungă și obositoare a modului
de desfășurare a jocului, precizările fiind făcute pe parcursul desfășurării lui.”
e)Fixarea regulilor jocului este o altă etapă care se poate desfășura în timpul
explicației sau după explicarea jocului. Când jocul are o acțiune mai complicată, se impune ca
această etapă să fie o etapă distinctă în desfășurarea sa.
f)Executarea jocului este etapa de desfășurare propriu-zisă a jocului. Această etapă
aparține în mare măsură elevilor, rolul educatoarei fiind acela decoordonator care intervine
când este cazul, reamintind regulile și dând unele indicații organizatorice.
g)Complicarea jocului și introducerea unor noi variante este o etapă care nu este
strict necesară în fiecare joc. Majoritatea jocurilor însă permit existența acestei etape.
h)Încheierea jocului- ultima etapă a desfășurării a unui joc didactic matematic-
coincide cu evaluarea conduitei elevilor în timpul jocului. prin concluzii și aprecieri asupra
modului în care s-au respectat regulile de joc și s-au achitat de sarcinile primite, asupra
comportării elevilor și a stării de disciplină în general.
După prezentarea cerințelor de bază care asigură reușita unui joc didactic matematic și
mai ales după enumerarea principalelor etape ale desfășurării unei activități, este necesar a
prezenta câteva modele de redactare a planului de organizare a unor jocuri didactice
matematice pe care le-am putea desfășura cu preșcolarii.