TESTUL FABULELOR

Anexa 4

Nume student: Tarnoveanu Ecaterina

Nume client: Lupu Fatima

Modul de aplicare a testului:

I se spune copilului că i se vor povesti mici istorioare şi că el trebuie să le găsească
sfârşitul.
Se insistă asupra faptului că el poate spune tot ceea ce gândeşte, deoarece ceea ce el
găndeşte este bine. Nu există nici răspunsuri bune, nici răspunsuri proaste: acesta nu este
un test de inteligenţă.
Pentru cei mari, testul se prezintă ca un exerciţiu de imaginaţie.
Se povesteşte direct istorioara. Se are grijă să nu fie influenţat subiectul prin folosirea
unui ton mai accentuat, dramatice. De exemple, în “fabula păsării” nu se spune că a căzut
un trăsnet peste cuib, deoarece atenţia copilului va fi dirijată asupra traumatismului şi nu
asupra alegerii părinţilor, cum ar trebui.
Niciodată nu este dat copilului titlul fabulei şi se cer precizări atunci când răspunsurile
sunt prea scurte sau insuficient explicitate.

Observație:
- În acest test, ca în toate probele psihologice, examinatorul rămâne cât mai neutru
posibil şi încearcă să nu inducă un răspuns copilului. Acest răspuns va fi al
examinatorului şi nu al copilului.
- Se evită de asemenea să îl facă pe copil să înţeleagă că în răspunsurile sale este vorba
despre el. În toate probele proiective, copilul răspunde cu un alt personaj şi nu cu el
însuşi. El îşi trăieşte afectele în contul altuia şi ceea ce îi permite altuia îşi poate
interzice lui însuşi. Această dezvăluire brutală a propiei persoane poate deci fi trăită
ca un viol şi poate să antreneze un blocaj definitiv.

1
 FABULE

I. FABULA PĂSĂRII
Tatăl pasăre, mama pasăre şi puiul lor dorm împreună în cuibul lor pe o cracă. Deodată
începe un vânt puternic, care scutură pomul şi cuibul cade pe pământ. Cele trei păsări se
trezesc speriate. Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt pom, dar ce
face puişorul? Şi el ştie să zboare puţin.
Va zbura la mama lui.

II. FABULA ANIVERSARII CĂSĂTORIEI

E ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei. Aceştia se iubesc foarte mult şi au
organizat o petrecere frumoasă. In timpul petrecerii copilul se ridică deodată şi se duce
singur in fundul grădinii. De ce?
Conversatia nu il intereseaza.

III. FABULA MIELULUI

A fost odată o oaie, care avea un mieluşel şi amândoi erau pe pajişte. Mieluşelul se juca
toata ziua lângă mama lui şi în fiecare seară primea de ea lapte bun şi cald de băut, care-i
plăcea foarte mult. Dar deja el mănâncă iarbă. Într-o zi, i se aduce mămicii oaie un mieluţ
mic de tot căruia îi era foame, pentru ca mama să-i dea lapte. Oaia nu mai avea destul
lapte pentru amândoi mieluşeii şi atunci a spus mielului mai mare: „Nu am lapte destul
pentru amândoi, tu du-te şi paşte iarbă proaspătă. Ce a făcut mieluşelul?

Va manca iarba.

2
IV. FABULA INMORMÂNTARII
Într-un sat trece pe stradă un convoi mortuar, iar oamenii întreabă: Cine a murit? Li se
răspunde: Cineva din familia care locuieşte în casa aceea. Cine poate fi?

Copiilor care nu cunosc noţiunea de moarte fabula li se povesteşte astfel:

Cineva din familie a luat trenul şi a mers departe de tot, aşa de departe că nu se va mai
întoarce niciodată acasă. Cine ar putea fi acela?
Este o persoana care era bolnava de mult timp.

V. FABULA FRICII
Un copil mic spune foarte încet: “O, ce frică îmi este!”. De ce oare îi este aşa de frică?
Frica de un animal.

VI. FABULA DESPRE ELEFANT

Un copil are un elefănţel pe care îl iubeşte mult. Elefantul este tare draguţ şi are o trompă
lungă. Într-o zi, când copilul se întoarce de la plimbare şi merge în cameră, găseşte că
elefantul s-a schimbat. Ce s-a schimbat la elefant? Şi de ce s-a schimbat?
Copilul a vazut o alta jucarie mai frumoasa, iar a lui nu il mai intereseaza.

VII. FABULA CU OBIECTUL CONFECTIONAT

Un copil a făcut din plastilină ceva (un turn) şi e foarte mândru de asta. Ce o să facă cu
obiectul?
Mama îl roagă să i-l facă ei cadou. Dar el poate să facă ce vrea cu obiectul. O sa i-l dea
mamei?
I-l va da mamei.

3
VIII. PLIMBARE CU TATA SAU CU MAMA
Un băiat (sau o fată) a făcut o plimbare foarte frumoasă în pădure, singur cu mama sa
(sau cu tatăl ei dacă este fată). S-au simţit foarte bine împreună. Când s-au întors acasă,
băiatului i se pare că tata face o altă figură decât de obicei. De ce?
(Şi pentru fată: Când se întorc acasă, fetei i se pare că mama nu are figura ei obişnuită.
De ce?)
Ea a pregatit o gustare buna.

IX. FABULA VEŞTII

Un copil vine acasă de la şcoală (sau de la plimbare) şi mama îi spune: înainte de a-ţi face
lecţiile, trebuie să îţi spun ceva. Ce îi va spune mama?
Mama vrea sa-i spuna o poveste.

X. FABULA VISULUI URÂT

Un copil se trezeşte devreme dimineaţa. Încă e foarte adormit şi spune: “Oh, ce vis urât
am avut!”. Ce o fi visat?
A visat un animal care il manca.

4
CONCLUZII: Atat raspunsurile normale, cat si raspunsurile nevrotice, tipice pentru fiecare
fabula sunt suficiente pentru a descoperi complexul prin prisma ansamblului raspunsurilor
subiectului.