Examen de Diferenta Gimnaziu

str.NICOLAE IORGA, nr.
19,
710200, BOTOSANI, ROMÂNIA,
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
e-mail : at_laurian@yahoo.com
web : www.laurian.ro
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Examen de diferență pentru clasa a VIII-a – 5 septembrie 2017
Varianta 1
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.
Timp de lucru 50 de minute.
Toate subiectele sunt obligatorii.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:

Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de
vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim, venind dinspre
strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea,
fiindcă, obosit, o trecea des dintr-o mână într-alta. [...] Tânărul mergea atent de-a lungul
zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor.
Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veşmânt militar, iar gulerul tare şi foarte
înalt şi şapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. Faţa îi era însă juvenilă şi
prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari de păr ce-i cădeau de sub şapcă,
dar culoarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă
voluntară întâia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în
căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoaşte casa pe care o căuta.
(George Călinescu, Enigma Otiliei)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: obosit,
atent, slabă. 3 p
2. Explică rolul virgulei în secvenţa: îi era însă juvenilă şi prelungă, aproape feminină din
pricina şuviţelor mari de păr... 3 p
3. Indică un epitet şi o enumeraţie din textul dat. 6 p
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe în care să apară imagini artistice vizuale. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia următorului fragment din textul
dat: Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume
număr, se vedea că nu cunoaşte casa pe care o căuta. 6 p
6. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate în secvenţa:
Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veşmânt militar, iar gulerul tare şi foarte
înalt şi şapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. 8 p
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa: Faţa îi era însă
juvenilă şi prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari de păr ce-i cădeau de
sub şapcă, dar culoarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau
str.NICOLAE IORGA, nr. 19,
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
printr-o notă voluntară întâia impresie. 8 p
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care să

caracterizezi personajul din textul dat.
În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi două modalităţi de caracterizare a personajului, care apar în textul dat;
- să-ţi ilustrezi afirmaţiile cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
- să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2p.;
coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului
– 2 p.; ortografie – 3p.; punctuaţie – 3p.; aşezarea corectă a textului în pagină şi
lizibilitatea – 2p.)
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,

Examen de diferență pentru clasa a VIII-a – 5 septembrie 2017
Varianta 2

Nu s-a clintit nimica şi recunosc iatacul
Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut.
Rămase patu-i simplu şi azi nedesfăcut,
Şi ceasul lui pe masă şi-a mai păstrat tic-tacul.
Văd rochia bunicii cu şal şi malacov,

Văd uniforma veche de „ofiţer” la modă
Pe când era el Junker — demult — sub Ghica-vodă,
Când mai mergeau boierii în butcă la Braşov.
Şi lângă băţu-i rustic, tăiat în lemn de vie,

Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.
A scârţâit o uşă... un pas... şi-aştept năuc
Să intre-aci bunicul dus numai până-n vie.
Un ronţăit de şoarec sau ceasul mă trezi?

Ecou îşi fac, în taină, ca rimele poemii...
Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,
Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.
(Ion Pillat, Odaia bunicului)
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:
mergeau, mă trezi, taină. 3 p
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut. 3 p
3. Indică un epitet şi o enumeraţie din textul dat. 6 p
4. Transcrie, din textul dat, un cuvânt format prin derivare și un cuvânt format prin
conversiune. 6 p
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia următorului fragment din textul
dat: Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii, / Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.
6p
6. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate în secvenţa: Şi
ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,/ Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.. 8 p
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa: Nu s-a clintit nimica şi
recunosc iatacul/ Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut. 8 p
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care

să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia titlului poeziei Odaia bunicului de Ion Pillat.
- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
- să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,

Examen de diferență pentru clasa a VII-a – 5 septembrie 2017
Varianta 1

Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare
Din creştet vălul subţirel de floare.
Că s-a trezit aşa de dimineaţă
Cu ramuri albe – şi se poate spune
Că-i pentru prima oară-n viaţă
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.
(George Topârceau, Rapsodii de primăvară)
1. Desparte în silabe cuvintele: mijlocul, picioare, creştet. 3 p
2. Indică sinonime pentru cuvintele subliniate în text. 3 p
3. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
următoarele cuvinte: (şi-a) răsfirat, crenguţele, asemenea. 6 p
4. Transcrie, din text, o structură care conţine o comparaţie. 6 p
5. Explică, într-un enunț, semnificaţia structurii „vălul subţirel de floare”. 6 p
6. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Când i se-ntâmplă-aemenea
minune. 8 p
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: De frică să nu-i cadă la picioare, /
Din creştet, vălul subţirel de floare. 8 p

să demonstrezi că fragmentul dat aparține genului liric.
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
- să precizezi patru trăsături ale genului liric;

- să ilustrezi două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,

Examen de diferență pentru clasa a VII-a – 5 septembrie 2017
Varianta 2

În gară la Târgu-Frumos, prietinul meu, Poetul, găsi în sfârşit prilejul să
apostrofeze pe tovarăşii noştri de vânătoare:
- Mai întâi, zise el, nu înţeleg de ce-am pornit de la casele noastre pe asemenea
vreme.Plouă de la miezul nopţii şi o ploaie de noiembrie ca aceasta, displetită şi jalnică,
nu-i nădejde să contenească degrabă. Dar să admitem că am avut cu toţii dorinţa şi
bănuiala că-n zori de ziuă cerul are să se însenineze. Nu s-a înseninat. Şi, fapt mai grav,
a plouat la fel şi ieri şi alaltăieri. Pe lângă asta, ştim din experienţa bătrânilor, că ploile de
toamnă sunt fragmente de veşnicie. Atunci ce căutăm noi în Târgu-Frumos? Ştiu că pot
să răspund eu singur. Ne ducem la pădure la Brăeşti. Ne-am oprit în gară la
Târgu-Frumos pe ploaie, avem să intrăm în Târgu-Frumos pe ploaie, ca să căutăm căruţe
să ne ducă la Brăeşti. Pe noroi şi pe ploaia poate să ajungem cândva la pădure. Dar cine
ne sileşte să ne părăsim pe asemenea vreme linişte şi tihna noastră? […] Trebuie să ne-
ntoarcem acasă!
Astfel vorbi prietinul meu şi toată lumea îi dădu dreptate. Eram, în jurul lui, pe
peronul gării, douăzeci şi două de puşti, cum obişnuieşte a zice cuconul Nicu, maestrul
de vânătoare. Şi-aceste puşti priviră cu ochi fumurii şi deznădăjduiţi zările şi văzură
pretutindeni cenuşa ploilor de toamnă. Are dreptate prietinul nostru, Poetul. Numai nişte
nebuni se pot hotărî s-apuce aşa, pe drumuri desfundate şi subt cernerea sură, înspre
Brăeşti.
- Ai dreptate, răspundem. Dacă am fi oameni înţelepţi, am aştepta cel dintâi tren care
trece spre Iaşi şi ne-am întoarce spre casele noastre…
(Mihail Sadoveanu, Ţara de dincolo de negură)
1. Desparte în silabe cuvintele: prietinul, noştri, vârstă. 3 p
2. Indică sinonime pentru cuvintele subliniate în text. 3 p
3. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
următoarele cuvinte: bănuială, cernerea, cineva. 6 p
4. Numeşte modurile de expunere folosit în fragmentul dat. 6 p
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
5. Precizează motivul pentru care personajele se află pe peronul gării din Târgu-Frumos.
6p
6. Menţionează valoare morfologică a cuvintelor subliniate: Ne-am oprit în gară la
Târgu-Frumos pe ploaie, avem să intrăm în Târgu-Frumos pe ploaie, ca să căutăm căruţe
să ne ducă la Brăeşti. 8 p
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: am aştepta cel dintâi tren care
trece spre Iaşi şi ne-am întoarce spre casele noastre… 8 p

să demonstrezi că fragmentul dat aparține genului epic.
- să precizezi patru trăsături ale genului epic;
- să ilustrezi două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,

Examen de diferență pentru clasa a VI-a – 5 septembrie 2017
Varianta 1

Apoi se zice că Maica Domnului gătea cămaşă fiului ei, lui Iisus Hristos. Şi cămaşa
aceea era necroita, nici atinsă de foarfece. Şi nu era cusută şi nici atinsă de ac. Cu mâna
ei preasfântă, Maica Domnului gătea cămaşa numai dintr-un fir. Şi acel fir era subţire,
subţire, mai subţire decât părul capului. Era fir tors de mâna Maicii Domnului.
Cum sta născătoarea aşa şi lucra, un păianjen o văzu şi văzu şi firul cel subţire. Ciudos
şi îndrăzneţ, veni înaintea ei şi-i zise:
- Ce te fuduleşti cu meşteşugul tău? Eu pot toarce şi mai subţire decât tine.
Buna Fecioară îl privi zâmbind şi-i zise răutăciosului păianjen:
- De vei toarce cum ai zis, să fii tu rege pe neamul tău de animale, iar de nu, apoi
alt canon nu-ţi dau, decât din tors să te hrăneşti şi din fire de tort să-şi împleteşti
capcana.
Şi încercă păianjenul dar în zadar, că firul Maicii Domnului era înzecit mai subţire.
Aşa păianjenul a pierdut rămăşagul şi uite-l cum trăieşte.
(Păianjenul – Legende populare româneşti)
1. Găseşte antonimele cuvintelor: subţire, bună, a împleti, a pierdut. 4 p
2. Extrage din text două cuvinte derivate cu sufixe şi două derivate cu prefix. 6 p
3. Scrieţi trei termeni din familia lexicală a cuvântului fir şi alcătuiţi o propoziţie simplă cu
unul dintre cuvinte. 6 p
4. Precizează care sunt modurile de expunere din fragmentul dat. 6 p
5. Explică - după cum reiese din text - de ce a ajuns păianjenul să îşi împletească
capcana. 6 p
6. Menționează funcția sintactică și partea de vorbire a cuvintelor subliniate din secvența:
Şi acel fir era subţire, subţire, mai subţire decât părul capului. 12 p
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinți particularităţile textului

literar, utilizând spre exemplificare secvenţe din textul-suport.
În realizarea compunerii vei urmări:
- să menționezi două trăsături ale textului literar;
- să explici rolul a două figuri de stil și a două imagini artistice;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți limita de spațiu indicată.
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,

Examen de diferență pentru clasa a VI-a – 5 septembrie 2017
Varianta 2

Dar ora de desen e scurtă. De-abia s-a găsit creionul cel mai potrivit pentru
frunzişul teiului sau pentru veşmântul de catifea al florilor, că a şi sunat de ieşire. Pomul
şi florile rămân în caiete pentru o săptămână încheiată.
Săptămâna trece însă repede, iar ora următoare copiii dinspre fereastră îşi aruncă
din nou privirile pe geam pentru a continua desenele. Cele mai frumoase vor fi păstrate
şi vor împodobi expoziția de sfârşit de an...
De-abia a pus însă mâna pe creion, că băiatul din banca întâi s-a oprit nedumerit.
Se întoarce spre cel din spate:
— Ce-i aia? Poți să mă lămureşti? Pare un fruct ciudat în crengile teiului. Şi totuşi e cu
neputință.... În primul rând,fructele — niciun fel de fructe — nu sunt din hârtie... iar, în al
doilea rând, nu cresc pe sfori, în copaci.
Cel întrebat nu se miră defel. Răspunde pe şoptite:
— E zmeul meu care s-a agățat în crengi. Nu-l desena!
— Dar tu poți să-mi explici ce floare o fi aceea, roşie, la marginea rondului? Săptămâna
trecută nu era...
Băiatul din banca întâi răspunde, continuând să-şi ascută creionul:
— Nu e floare. E bara de la poarta de fotbal. Am făcut-o în recreație din cărămizi şi a
rămas acolo.
— N-o desena nici tu.
(Mircea Sîntimbreanu, Desen după natură)
1. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text: nedumerit și
să lămurești. 4 p
2. Precizează câte litere și câte sunete au cuvintele: încheiată, geam, copaci. 6 p
3. Scrieţi trei termeni din familia lexicală a cuvântului floare şi alcătuiţi o propoziţie
dezvoltată cu unul dintre cuvinte. 6 p
4. Precizează care sunt modurile de expunere din fragmentul dat. 6 p
tel. 0231/512885, fax 0231/512173,
5. Explică, în 20-30 de cuvinte, sensul enunțului: De-abia s-a găsit creionul cel mai potrivit
pentru frunzişul teiului sau pentru veşmântul de catifea al florilor, că a şi sunat de ieşire.
6p
6. Menționează funcția sintactică și partea de vorbire a cuvintelor subliniate din secvența:
Am făcut-o în recreație din cărămizi şi a rămas acolo. 12 p
Scrie un text de 60-120 de cuvinte în care să relatezi o întâmplare imaginară la

care să participe cele două personaje din textul dat. Vei avea în vedere următoarele
cerințe:
- să precizezi spațiul și timpul întâmplării;
- să incluzi cel puțin un element de creativitate;
- să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Examen de Diferenta Gimnaziu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen de Diferenta Gimnaziu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

str.NICOLAE IORGA, nr.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

printr-o notă voluntară întâia impresie. 8 p

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care să

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

Văd rochia bunicii cu şal şi malacov,

Şi lângă băţu-i rustic, tăiat în lemn de vie,

Un ronţăit de şoarec sau ceasul mă trezi?

(Ion Pillat, Odaia bunicului)

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care

- să precizezi patru trăsături ale genului liric;

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinți particularităţile textului

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Citeşte, cu atenţie, textul:

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Scrie un text de 60-120 de cuvinte în care să relatezi o întâmplare imaginară la

S-ar putea să vă placă și