Studiu de Amenajare Peisagistica Si Spatii Verzi

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 1
Cuprins
INTRODUCERE ................................................................................................................................ 4
Scopul studiului .......................................................................................................................... 4
Obiectivele studiului .................................................................................................................... 5
METODOLOGIE ................................................................................................................................ 7
Strategia de abordare a studiului ................................................................................................ 7
Descrierea datelor de intrare și ieșire.......................................................................................... 7
ANALIZA.......................................................................................................................................... 11
Elemente de cadru natural ........................................................................................................ 11
Relieful ......................................................................................................................................... 11
Clima ............................................................................................................................................ 13
Solurile ......................................................................................................................................... 17
Hidrografia ................................................................................................................................... 19
Resursele naturale ....................................................................................................................... 22
Utilizarea terenurilor – tipologii de peisaje .................................................................................... 26
Riscuri ...................................................................................................................................... 35
Riscuri naturale ............................................................................................................................ 35
Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu .......................................................................... 37
Patrimoniul Natural ................................................................................................................... 39
Arii protejate Natura 2000 ............................................................................................................ 39
Rezervații Naturale și Monumente ale naturii ............................................................................... 41
Patrimoniul Construit (construit și neconstruit) .......................................................................... 42
Monumente și ansambluri de arhitectură ...................................................................................... 43
Peisajul cultural imaterial .............................................................................................................. 44
Context Local al Dezvoltării ...................................................................................................... 46
ELEMENTE DE SINTEZĂ ȘI INTERPRETĂRI ................................................................................ 48
Potențial - Valori de peisaj ........................................................................................................ 48
2 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Disfuncții - Peisaje fragile.......................................................................................................... 50
CONCLUZII – DEZVOLTARE .......................................................................................................... 53
Listă abrevieri ........................................................................................................................... 58
Listă figuri ................................................................................................................................. 58
Surse bibliografice .................................................................................................................... 59

STUDIU AMENAJARE PEISAGISTICĂ ȘI SPAȚII VERZI
INTRODUCERE
Scopul studiului
Studiul Amenajare peisagistică și spații verzi are ca scop principal analiza peisajului prin sublinierea
componentei sale naturale – spațiile verzi, identificarea valorilor de peisaj și a peisajelor fragile și
propunerea de recomandări cu privire la dezvoltarea sustenabilă a acestuia în concordanță cu
direcțiile strategice de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova.
Peisajul este definit prin Convenția Peisajului de la Florența1 ca parte de teritoriu perceput ca atare
de către populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau
umani. Acesta este o structură socială cu scopuri economice pe un suport care a fost natural2 sau o
realitate la definirea căreia participa deopotrivă natura și spiritul uman3. Domeniul urbanismului și
amenajării teritoriului tratează peisajul ca proces de interpretare calitativă a locurilor 4 întotdeauna
relaționat cu elementul uman și sintetizat ca: mod de percepție a lumii și construcție mentală, produs
social, cultural și experiență vizuală, structură dinamică, ca rezultat diferit de la un individ la altul5.
Analizând aceste definiții putem afirma că peisajul este definit de relația dintre cadrul natural și cel
construit, dintre om, cadrul de viață și activitățile pe care acesta le desfășoară în mediul său
înconjurător, cu un caracter puternic subiectiv.
Peisajul este definit de două tipologii principale:
◌ peisajul natural – patrimoniul natural, zone verzi importante în teritoriu, zone umede, habitate,
etc.
◌ peisajul antropic – peisajul construit – patrimoniul construit, rezultatele acțiunii antropice,
peisaje rurale – și peisajul cultural material și imaterial (tradiții, evenimente, cutume).
Această divizare pe tipologii de peisaj are rolul de a îmbunătății gestionarea acestora în funcție de
gradul de intervenție a factorului uman.
Analiza peisajului se realizează pe două direcții principale, complementare:
1
Convenția Europeană a Peisajului, Florența, 2000 - Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea
Convenției europene a peisajului.
2
Genre Christian. 1978. Coyaud (L. M.). — - L'urbanisation des campagnes. Contribution méthodologique. În:
Norois, Nr. 99, Iulie-Decembrie
3
Assunto Rosario. 1986. Peisajul și estetica. Editura Meridiane. București.
4
Stan Angelica. 2012. Devenirea peisajului. Editura Universitară Ion Mincu. București, p. 31
5
Calcatinge Alexandru. 2013. Conceptul de peisaj cultural. Contribuții la fundamentarea teoretică. Editura
Universitară Ion Mincu. București, pp. 57-70

◌ analiză sinoptică a peisajului, generală și completă a structurii teritoriului prin analiza
diferitelor planuri, texturi și a bazelor de date;
◌ analiză sensibilă, subiectivă a peisajului, a modului de percepție a acestuia.
Această ultimă analiză subliniază latura puternic subiectivă ce ține de modul de percepție a
peisajului. Acesta este influențat de observator (condiții psiho-sociale și culturale), de condițiile
climatice (claritatea atmosferei, intensitatea luminii, temperaturi) și de dinamica peisajului (activitățile
și evenimentele ce au loc în teritoriu, poziția observatorului – statică sau în mișcare etc.).
Prin valori de peisaj se definesc toate elementele de potențial ale acestuia:
◌ valori productive – ca resursă economică – peisajele agricole; peisaje cu potențial turistic;

◌ valori ecologice – peisaje cu caracter preponderent natural ce ameliorează calitatea factorilor
de mediu și reduc riscurile naturale (inundații, alunecări de teren).
◌ valori culturale – peisaje cu valoare de patrimoniu (natural sau construit), peisaje identitare,
peisaje cu caracter de unicat sau peisaje culturale.
Peisajele fragile subliniază vulnerabilitățile din teritoriu, elementele de disfuncție sau tensiunile
dintre elementele naturale și/sau antropice. Ele pot fi definite prin prisma funcțiilor peisajului (socială,
naturală, economică, culturală) și sunt determinate de disfuncții precum: structura neechilibrată a
populației în teritoriu, tensiuni între zonele protejate și expansiunea urbană, accesibilitatea redusă,
degradarea elementelor de patrimoniu, etc.
Studiul va propune o serie de recomandări de dezvoltare pentru protejarea peisajului, dar și

modalități de utilizare a acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă. Recomandările formulate vor fi
generale pentru categorii de peisaje sau unități administrativ teritoriale și specifice pentru puncte
cheie din teritoriu. Acestea vor propune diferite tipuri de intervenții asupra peisajelor precum:
◌ zone cu intervenții restricționate;

◌ zone cu intervenții controlate;
◌ zone cu intervenții direcționate.
Obiectivele studiului
Complexitatea termenului de peisaj determină ca studiul de față să aibă un caracter sintetic prin
sublinierea relațiilor dintre mai multe paliere de analiză – mediu, patrimoniu (natural sau antropic) și
turism. Obiectivele studiului sunt formulate în funcție de Prioritățile Strategiei de Dezvoltare
Regională Sud- Vest Oltenia 2014 – 2020, și anume:
◌ Prioritatea 3 - Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii

cultural-istorice, și
◌ Prioritatea 6 - Protecția mediului și creșterea eficienței energetice.
În aceeași direcție, perspectiva europeană a Dezvoltării Spațiale către o Dezvoltare Durabilă

Echilibrată a Teritoriului European stabilește trei obiective principale dintre care unul se referă la
parteneriatul urban-rural:

◌ dezvoltarea unor structuri echilibrate de localități și îmbunătățirea accesibilității;
◌ diversificarea economiei într-un context urban-rural lărgit;
◌ conservarea și protejarea resurselor naturale și a patrimoniului cultural;
◌ promovarea culturii și a patrimoniului cultural în cadrul strategiilor de dezvoltare economică.
Analiza peisajului ca stare a teritoriului, peisajul ca rezultat dintre spațiu și structura socio-culturală,
ca analiză sectorială dar cu valoare sintetică, are ca obiectiv principal identificarea elementelor de
potențial (valori de peisaj) și de disfuncție (peisajele fragile) astfel încât să se poată propune
recomandări eficiente și relevante raportate la atitudinile și viziunea globală ce vizează dezvoltarea
durabilă a Zonei Metropolitane a Municipiului Craiova.
Dezvoltarea durabilă a teritoriului are ca scop următoarele problematici: reducerea disparităților, o

dezvoltare policentrică echilibrată, implementarea de măsuri menite să revitalizeze zonele
defavorizate6, creșterea eficientei rețelelor de transport și energie electrică, prevenirea și reducerea
riscurilor de hazarde naturale, promovarea unei agriculturi ecologice, atingerea unui echilibru între
protejarea patrimoniului și exploatarea acestuia, atragerea de noi investitori și susținerea
comunităților din zonele rurale și urbane și creșterea implicației populației în procesul de planificare
și dezvoltare teritorială.7
Obiectivele secundare:
◌ Investigarea teritoriului pentru delimitarea categoriilor de peisaje și a zonelor identitare pentru

ZMC.
◌ Identificarea potențialului de intervenție și a valorilor de peisaj.
◌ Identificarea zonelor de disfuncții și a peisajelor fragile.
◌ Structurarea recomandărilor în cadrul peisajului pe tipuri de intervenții.
Obiectivele studiului sunt formulate plecând de la ipoteza că peisajul este o resursă de dezvoltare
durabilă a teritoriului prin angrenarea palierului social, economic (turistic, agricol) și ecologic.
6
Regiunile dezavantajate sau defavorizate sunt regiunile care au un nivel economic relativ scăzut, ce poate fi
rezultatul unei așezări geografice nefavorabile- regiuni periferice, ale unui climat nefavorabil, a problemelor
demografice, de accesibilitate, sau a unei structuri economice învechite. Sursa: Spatial development glossary
European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT), p.11
7
Ljubljana Declaration on the Territorial Dimension of Sustainable Development. CEMAT. 2003

METODOLOGIE
Strategia de abordare a studiului
Studiul de fundamentare prezent pleacă de la diferite documentații și cercetări realizate anterior și își
dorește selectarea, sintetizarea și clarificarea elementelor de peisaj specifice Zonei Metropolitane
Craiova pentru formularea unor recomandări de dezvoltare durabilă a acestuia. Datele astfel obținute
sunt introduse într-o bază de date de tip GIS pentru îmbunătățirea procesului de proiectare și
amenajare a teritoriului.
Metoda de studiu nu își propune reluarea analizelor, ci sintetizarea elementelor deja existente și
raportarea acestora la conceptul de peisaj, interpretarea datelor pentru identificarea competențelor
distinctive ale teritoriului prin analize atât obiectiv – cantitative, cât și subiectiv – perceptive.
Elementele de sinteză vor fi interpretate pentru structurarea recomandărilor și direcțiilor de
dezvoltare ce au ca scop principal ameliorarea calității peisajului ca indicator al calității vieții.
Analiza peisajului ca analiză cu valoare sintetică se relaționează la alte studii și analize sectoriale
cum ar fi Studiul de Mediul și Studiul de Istorie Urbană.
Figura 1 – Schemă demers metodologic
Sursa: autorii
Descrierea datelor de intrare și ieșire
Datele de intrare pentru Studiul de amenajare peisagistică și spații verzi au fost sintetizate prin
investigarea diferitelor surse (documente de planificare și legislația în vigoare) sub forma unei baze

de date predate în cadrul Fazei I a proiectului în curs. Aceasta a fost structurată pe palierele de
analiză propuse.
Figura 2 – Descrierea datelor de intrare
PALIER DE ANALIZĂ DATE ANALIZATE DENUMIRE LAYER – GIS (.shp)

Elemente de cadru natural Relief unități de relief
Clima radiația solară
topo-climat
Soluri potențial_agricol
Terenuri degradate din total fond
funciar
tipologie
Hidrografie captări
Ape curgătoare afluenți
râuri principale
olteț
motru
jiu
gilort
amaradia
Ape stătătoare lacuri
oglinzi_de_apă
Zone umede zone_umede
Utilizarea terenurilor bazine
cadru_natural__ZMC
cimitire
grădini_de_legume
iarbă
livezi
pajiști
viță_de_vie
zone_agricole
zone_CF
zone_comerciale1
zone_comerciale2
zone_industriale
zone_militare
zone_rezidențiale
Resurse naturale resurse_naturale
UAT_parcuri_fotovoltaice
UAT potențial de producere a
microhidroenergiei
Riscuri Calitatea mediului UAT_Calitate_scăzută_a_aerului
UAT_Calitate_scăzută_a_apei
UAT_Calitate_scăzută_a_solului
Naturale Alunecari de teren

Cutremure
Inundații
Secetă
Surpare
Zone defavorizate de condiții
naturale
Surse de poluare depozite_deșeuri
groapă_de_gunoi
stații_epurare
surse de poluare
Patrimoniu natural Zone verzi protejate monumente ale naturii
Natura_2000
Situri Natura 2000
Zone desemnate importante pt
protecția păsărilor
Patrimoniu antropic Monumente si ansambluri monumente istorice
de arhitectura
Evenimente, festivaluri evenimente
Itinerarii turistice itinerarii
Turism ecumenic tur_ecumenic
Resurse turistice resurse_tur
Asociații de vânătoare și eco_tur
pescuit
Context local al dezvoltării Programe și proiecte ce Programe și proiecte ce vizează
vizează patrimoniul natural patrimoniul natural și construit
și construit
Grupuri de acțiune locală GAL_Amaradia_Jiu_localități
GAL-_Colinele_Olteniei_-_localitățti
Datele de ieșire ale prezentului proiect sunt, pe de o parte, fișiere de tip ArcGis ce sintetizează
datele de intrare în cartograme de analiză și, pe de altă parte, o nouă serie de fișiere .Shp ce
reprezintă datele de sinteză și concluzii asupra analizelor realizate (valorile de peisaj și peisajele
fragile) și delimitarea zonelor de intervenție în conformitate cu recomandările propuse.
Figura 3 – Descrierea datelor de ieșire

DENUMIRE CARTOGRAMĂ DENUMIRE FIȘIER ARCGIS Fișiere .Shp adăugate
Unități principale de relief 01_unități de relief Shp: lunca, câmpie joasă,câmpie
înaltă și deal
Topo-climate 02_topo-climate Shp: topoclimat antropic, de terase și
câmpie joasă, de luncă, de dealuri
joase
Tipologii de soluri 03_tipologii de soluri Shp: cernoziomuri, aoluri
argiloiluviale, soluri brune, vertisoluri,
lacoviști, soluri gleice, aluviuni și
soluri aluviale, nisipuri
Potențial agricol 04_potențial agricol Shp: UAT cu procent peste 5%

terenuri degradate din total fond
funciar, UAT cu potențial agricol
Utilizarea terenurilor- 05_utilizarea terenurilor- Shp: grădini de legume, livezi, viță-
cultivarea plantelor cultivarea plantelor de-vie, zone agricole
Rețeaua hidrografică 06_rețeaua hidrografică Shp: râuri principale, afluenți, lacuri,
zone umede, captări ape subterane
Resursele naturale ale 07_resursele naturale ale Shp:, gaze naturale, zacăminte de
subsolului subsolului țiței, argile,luturi argiloase, balast
Radiația solară în ZMC 08_radiația solară Shp: radiația solară 1300
kWh/mp/an, radiația solară 1350
kwh/mp/an
Modul de utilizare a 09_ utilizarea terenurilor Shp: Păduri, parcuri, pajiști, viță-de-
terenurilor Corine Land Cover vie, livezi, ierburi, grădini de legume,
culturi agricole,cimitire, bazine,
zone rezidențiale, industriale,
comerciale, feroviare, militare
Peisaje forestiere și relația 10_peisaje forestiere Shp: rezervații forestiere, SCI sit de
cu zonele protejate importanță Comunitară
Sistemul verde al 11_sistemul verde al Shp: zone construite, zone
Municipiului Craiova Municipiului Craiova industriale
Peisaje naturale 12_utilizarea terenurilor - Shp:peisaj specific lunca Jiului,
tipologii de peisaje peisaj specific văilor de râuri, peisaj
agricol, peisaj de luncă, peisaj
forestier, peisaj vii și livezi
Peisaje antropice 13_utilizarea terenurilor – Shp: peisaj industrial, peisaj
tipologii de peisaje rezidențial, peisaj comercial, peisaj
feroviar, peisaj militar
Riscuri naturale 14_riscuri naturale Shp: alunecări de teren, surpări,
inundații, cutremure, secetă, zone
defavorizate de condiții naturale
Calitatea factorilor de 15_calitatea factorilor de Shp: calitate scăzută a solului, apei
mediu mediu și aerului, surse importante de
poluare, stații de epurare, depozite
deșeuri, goapa de gunoi
Patrimoniu natural 16_patrimoniu natural Shp: rezervații forestiere, botanice,
acvatice, paleontologie,
SCI – Sit de Importanță Comunitară,
SPA – Sit de Protecție Avifaunistică
Patrimoniu construit 17_patrimoniu construit – Shp: monumente istorice,
resurse turistice monumente istorice categoria A –
importanță națională, evenimente,
turism ecumenic, resurse turistice,
itinerarii
Programe și proiecte 18_peograme și proiecte Shp: programe și proiecte ce vizează
patrimoniul natural și construit
Sinteza analizei 19_sinteza analizei Shp: acumulari de cenusa-peisaj

fragil, plaja de tip spontan-peisaj
efemer, peisaj specific local Dunele
Saharei, poligon tragere, pantă zbor
parapantă, stațiuni-sat de vacanță,
zonă cu potențial- susținerea
peisajului rural complex, potențial
ecologic, UAT cu risc ridicat la
hazard
Propunere direcții de 20_direcții de dezvoltare Shp: Amenajarea de puncte de loisir
dezvoltare și agrement, areale_de_protejat,
zone ce necesita impaduriri,
reducere surse de poluare, lipsa
structuri verzi, jiu-reducere riscuri la
inundatie, elemente de traditie,
peisaj rural complex1, peisaj rural
complex2
ANALIZA
Elemente de cadru natural
Zona Metropolitană a Craiovei are anumite particularități ale cadrului natural ce au influențat apariția
și modul de dezvoltare al orașului și determină în continuare maniera de configurare și structurare a
teritoriului metropolitan.
Relieful
ZM Craiova se află într-o arie preponderent de câmpie, la intersecția dintre Câmpia Romanaților,
Câmpia Băileștilor, Piemontul Bălăciței și Piemontul Oltețului fiind structurat de valea Jiului, cu o
diferență de altitudine de aproximativ 100m între acestea. ZMC este influențată de poziționarea față
de unitățile principale de relief – Subcarpații Getici și Fluviul Dunărea, teritoriul prezentând o
înclinație generală nord-sud - și de rețeaua hidrografică ce determină un relief vălurit.

Figura 4 – Unități principale de relief și texturi la nivelul ZMC
Sursa: autorii
Sursa: GoogleMaps
În funcție de unitățile de relief ZMC prezintă 3 categorii principale de peisaje:
◌ Peisaj vălurit – în zona nordică, piemontană, cu perspective ascendente și descendente în

care suprapunerea de planuri oferă imagini dinamice, cu texturi multiple;
◌ Peisajul luncii Jiului - de-a lungul văii Jiului, cu malurile diferit structurate, cu perspective
direcționate și suprapunere de planuri prin cursul puternic meandrat, cu o anumită dinamică a
peisajului datorată formațiunilor rezultate în urma acțiunii cursului râului, a debitului cu multe
fluctuații, cât și a rolului socio-economic pe care acesta îl are în teritoriu.

◌ Peisaj liniar – în restul teritoriului, cu perspective deschise, liniare, un peisaj preponderent
agricol, monoton.
Figura 5 – Tipologii de peisaj determinate de relief
Peisaj vălurit. Credit foto: autorii, Peisajul luncii Jiului. Credit foto: Peisaj liniar. Credit foto: autorii,
http://geoportal.ancpi.ro autorii, http://geoportal.ancpi.ro http://geoportal.ancpi.ro
Sursa: autorii
Clima
Caracterul general al climei este cel temperat cu influențe mediteraneene, cu un număr ridicat de zile
pe an fără îngheț și o temperatură medie anuală de 10-11,5°C. Iernile sunt blânde și verile prezintă
temperaturi ridicate și precipitații reduse. Cu toate acestea valea Jiului și relieful vălurit determină un
microclimat specific. Astfel de-a lungul luncii se înregistrează temperaturi mai ridicate atât vara

(temperatura medie a lunii iulie >22°C), cât și iarna (temperatura medie a lunii ianuarie >0°C) 8 față
de teritoriul învecinat.
Aceste condiții climatice definesc, modelează și determină dezvoltarea unei vegetații specifice (cer,
gârniță, stejar, ierburi graminee), o faună în relație cu aceasta (rozătoare, mamifere mici și
numeroase specii de păsări), cât și a unui mod specific de utilizare a teritoriului din punct de vedere
agricol (culturi, plantații de viță de vie sau livezi cu pomi fructiferi) sau dezvoltarea altor activități
umane.
Climatul este important în analiza peisajului și datorită faptului că determină dinamica peisajului (zi
/ noapte, pe anotimpuri) și modul de percepție al acestuia – citierea sensibilă (condițiile climatice
au un rol foarte important în crearea ambianței – claritatea aerului, radiația solară, momentul zilei).
Figura 6 - Modificarea modului de percepție a peisajului în funcție de condițiile meteorologice,

momentul zilei, anotimp
Peisaj natural
Parcul Romanescu toamna. Credit foto: autorii Parcul Romanescu iarna. Sursa:
http://www.panoramio.com/photo/32919761
Peisaj agricol
Pregătirea terenurilor agricole toamna. Credit Culturi de floarea soarelui vara. Sursa:
foto: autorii http://www.panoramio.com/photo/18630063
Peisaj rural
8
Administrația Națională de Meteorologie, http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=114

Peisaj rural vara. Sursa: Peisaj rural iarna. Sursa:
http://www.panoramio.com/photo/21747894 http://www.panoramio.com/photo/65800754
Peisaj acvatic
Lacurile Preajba Făcău – cer senin. Credit foto: Lacurile Preajba Făcău – ceață. Sursa:
autorii http://www.panoramio.com/photo/44250539
Peisaj urban
Silueta Craiovei noaptea. Sursa: Silueta Craiovei ziua. Credit foto: autorii
Peisajul
infrastructurilor
CET Ișalniță – ceață. Credit foto: autorii CET Ișalnița – cer senin. Sursa:
În împrejurimile Craiovei fenomenul de ceață apare cel mai des la nivelul județului 9 , influențând
alături de celelalte caracteristici ale climei modul de percepție asupra peisajului. Alte fenomene des
întâlnite sunt cele de inversiuni termice datorate cantonării aerului rece în zonele depresionare.
Vânturile predominante sunt Crivățul – rece, iarna – și Austrul – uscat, vara. Astfel pe direcția
dominantă a acestor vânturi, nord-est și sud, cadrul natural influențează mediul construit (urban sau
rural), cât și tipologia activităților umane. Alături de structura reliefului, sistemul de spații verzi are
rolul de a accentua sau diminua efectele condițiilor climatice asupra structurilor umane.
Figura 7 – Influența vânturilor dominante
9
Raport privind starea mediului în județul Dolj – 2013, Capitolul 1.

Sursa: autorii
Dintre topo-climatele specifice pentru zona metropolitană, cel de luncă și topo-climatul specific
zonelor dens construite au influența cea mai mare în teritoriu.
Figura 8 – Topo-climate

Sursa: autorii
Solurile
Solurile prezente în ZMC s-au dezvoltat în strânsă legătură cu structura geologică existentă
(formațiuni preponderent aluvionare), clima și vegetația. Acestea fac parte din următoarele clase:
◌ argilovisoluri (soluri brune, soluri argiloiluviale etc.) - păduri de stejar, cer și gârniță, culturi
agricole – pomicultură, viticultură;
◌ molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri cambice etc.) – vegetație de stepă și silvostepă
◌ solurilor neevoluate (soluri nisipoase, aluviuni și soluri aluvionare etc.).
Figura 9 – Relația dintre tipologia solurilor și modul de utilizare a terenurilor

Utilizarea terenurilor - Cultivarea
Tipologii de soluri. Sursa: autorii Potențial agricol. Sursa: autorii
plantelor. Sursa: autorii
Relieful, clima și tipologia solurilor determină un potențial agricol semnificativ în toate unitățile
administrativ teritoriale. ZMC Este o zonă preponderent agricolă (77,2%10) și prezintă o diversitate
relativ ridicată atât prin livezi și zone viticole, cât și prin culturi determinând un peisaj variat, cu
multiple texturi agricole.
Arealele destinate culturilor agricole se desfășoară de jur-împrejurul Craiovei, zona cea mai
reprezentativă din punct de vedere al culturilor de viță de vie este Segarcea, dar întâlnim suprafețe
semnificative și la Teasc, Terpezița, Breasta sau Mischii. Suprafețele ocupate cu livezi sunt destul de
reduse, doar în Predești și Murgași existând suprafețe mai întinse.
În cadrul ZMC doar 2 UAT-uri prezintă procente de peste 5% cu terenuri degradate din totalul
fondului funciar: Almăj și Ișalnița.
Figura 10 - Culturi și texturi agricole
10
Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea
perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013, p.8

Culturi agricole. Sursa: Livezi. Sursa: Culturi de vită de vie. Sursa:
http://www.panoramio.com/photo/594 http://www.panoramio.com/photo/103 http://www.financiarul.ro/2014/09/29/d
49939, http://geoportal.ancpi.ro/ 179695, http://geoportal.ancpi.ro/ omeniul-coroanei-segarcea-vinul-
care-a-facut-istorie-alaturi-de-familia-
regala/, http://geoportal.ancpi.ro/
Hidrografie
Axa hidrografică principală a ZMC este dată de valea râului Jiu. Afluenții acestuia (cei mai importanți
fiind Amaradia, Argetoaia, Rasnic, Desnățui, Teslui) irigă teritoriul și formează o structură
arborescentă. Relieful relativ plat determină un traseu unduit al cursurilor de ape, cu multiple
meandre și o luncă relativ largă (Jiu, Amaradia, Teslui). Malurile sunt adesea fragmentate de cursuri
de ape temporare sau pâraie.
Figura 11 – Principalele râuri ce irigă ZMC. Rețeaua hidrografică
Jiul. Sursa: Amaradia. Sursa:

http://www.panoramio.com/photo/109 http://www.panoramio.com/photo/939 Tesluiul. Sursa: autorii
411991 99261

Sursa: autorii
Apele curgătoare în contextul peisajului pot fi analizate:
◌ ca resursă în teritoriu
Cursurile de apă au în teritoriu un rol foarte important deoarece contribuie atât la echilibrarea
ecosistemelor, la creșterea atractivității regiunilor (având valoarea recreativă) și la calitatea generală
a vieții (prin resursa de apă potabilă oferită).
Strategiile de gestionare a apelor curgătoare11 se referă la protejarea acestora prin controlul surselor
de poluare (controlul activităților agricole în materie de fertilizare și irigare, tratamentul apelor uzate),
utilizarea rațională a resursei și păstrarea caracterului ecologic al acestora.
În contextul protejării și reconstituirii rețelelor ecologice o atenție deosebită capătă zonele adiacente
cursurilor de râuri (zone umede, mlaștini) ce au o sensibilitate mare, dar prezintă calități ecologice
deosebite.
◌ ca axă structurantă de dezvoltare umană
Încă din cele mai vechi timpuri cursurile de râuri au reprezentat un cadru natural prielnic pentru
dezvoltarea așezărilor umane. Utilizate ca axe de comunicație sau exploatate ca resurse nutritive
sunt preferate, în ciuda riscurilor de inundații, datorită fertilității terenurilor.
11
Managementul resurselor de apă dintr-un bazin hidrografic, cuprinzând râul principal și afluenții săi, include
activități precum prevenirea inundațiilor, controlul activităților ce influențează nivelul și calitatea apei, măsurile
necesare menținerii echilibrului ecologic. Sursa: Spatial development glossary European Conference of
Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT), p.22

Astăzi, acestor caracteristici li se adaugă și alte elemente de atractivitate ce se referă la un
cadru natural deosebit, zone protejate sau ecologice, areale turistice sau sportive.
◌ ca peisaj
Văile apelor curgătoare nu sunt doar o resursă, ci și patrimoniu cultural având un rol important
datorită vechimii așezărilor și a tradițiilor ce le însoțesc. Astfel diversitatea peisajelor existente de-a
lungul văilor se raportează de fapt la contextul teritorial (istoric, cultural si social, economic) mult mai
larg.
Diferențele mici de altitudine dintre N și S, cât și structura geologică au determinat formarea unei
lunci largi a Jiului, de până la 3km, cu numeroase meandre, brațe moarte, ochiuri de ape sau zone
mlăștinoase. Astfel, peisajul acestei zone este unul aparte, cu o dinamică semnificativă.
Rețeaua hidrografică, alături de relief, a determinat o dezvoltare cu precădere liniară a structurilor

urbane creând morfologii și peisaje specifice. Aceste peisaje se identifică ca peisaje specifice
văilor de râuri, au o biodiversitate ridicată, în relație directă cu peisajele rurale și agricole.
Figura 12 – Relația dintre peisajul văilor de râuri, peisajul rural și peisajul agricol. Perspectivă și textură
în teritoriu.
Sursa: autorii, http://geoportal.ancpi.ro/
Oglinzile de ape stătătoare (naturale și acumulări temporare sau permanente antropice)

completează sistemul hidrografic al ZMC: Lacurile Preajba-Frecăței, Balta Filiași, Balta Craioviței,
Lacul Victoria-Geormane, Acumularea Ișalnița (servește la alimentarea Mun. Craiova cu apă) etc.
Lacul Fântânele din Comuna Vârvoru de Jos este cel mai mare din județ iar Complexul lacustru
Preajba- Făcăi (28 ha) este declarat monument al naturii prin Legea 5/2000. Totodată, 5 UAT-uri

(Segarcea, Calopăr, Teasc, Țuglui, Malu Mare) de-a lungul luncii Jiului fac parte din zona ecologică
Confluența Jiu-Dunăre – zonă importantă pentru protecția păsărilor12.
Figura 13 - Complexul lacustru Preajba-Făcăi
Sursa: autorii
Resursele naturale
Județul Dolj nu este foarte bogat în ceea ce privește resursele naturale ale subsolului, în Zona
Metropolitană Craiova găsindu-se:
◌ Roci și materiale de construcții – argile, luturi argiloase, balast: Filiași, Ișalnița

◌ Zăcăminte de hidrocarburi:
◌ Țiței: Brădești, Almăj, Șimnicu de Sus, Ghercești, Pieleși, Coșoveni, Malu Mare,
Cârcea,
◌ Gaze naturale: Ișalnița, Ghercești, Șimnicu de Sus, Pielești și Coșoveni.
Exploatarea acestor resurse creează peisaje fragile ce trebuie să fie incluse în programe de re-
naturare sau reconstrucție ecologică.
Figura 14 - Peisaje fragile de-a lungul Jiul, balastieră lângă Malu Mare.
12
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Versiune
consolidată în decembrie 2012. Nr. CCI: 2007RO06RPO001, p.296

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/30937710
În ceea ce privește resursele naturale de suprafață, ZMC este considerată a avea un potențial
important13 în producția de:
◌ energie solară - radiația solară în ZMC este de 1350 MJ/m2 în zona sudică și de valori
cuprinse între 1300 și 1350 MJ/m2 în zona nordică;
◌ energie eoliană – viteze medii anuale între 4m/s în N și 6m/s în zona de S
◌ micro hidroenergie – prin râul Jiu: Filiași, Brădești, Ișalnița, Breasta, Bucovăț, Craiova, Malu
Mare, Țuglui și Teasc.
◌ biomasă - potențialul energetic tehnic al biomasei în Câmpia de Sud fiind de 126.639 TJ
(circa 24,4% din totalul național).
Figura 15 – Resursele naturale ale subsolului. Radiația solară în ZMC.
13
Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea
perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013, p.9

Sursa: autorii Sursa: autorii
Exploatarea acestor surse de energie regenerabilă pot produce modificări semnificative asupra
peisajului prin texturi, gabarite sau zgomote. Fermele fotovoltaice, turbinele eoliene, micro-
hidrocentralele sau culturile pentru biomasă, dacă nu sunt gestionate corespunzător pot determina
efecte negative asupra cadrului natural sau a biodiversității. Spre exemplu:
◌ fermele fotovoltaice trebuie amplasate pe terenuri neproductive pentru a nu afecta terenurile

arabile valoroase din punct de vedere al eficienței exploatării;
◌ turbinele eoliene trebuie amplasate doar după un studiu cu privire la culoarele de tranzit
pentru păsările migratoare pentru a nu devia sau influența traseele acestora;
◌ micro-hidrocentralele trebuie amplasate în așa fel încât să nu afecteze zonele protejate
Natura 2000, biodiversitatea și habitatele existente aici;
◌ în cazul culturilor pentru biomasă se recomandă utilizarea mai multor specii pentru a încuraja
biodiversitatea faunei asociate acestor culturi (rozătoare, păsări, mamifere mici). Culturile
energetice (ce produc biomasă) sunt14:
◌ culturi producătoare de amidon: cereale, cartof;
◌ culturi producătoare de zahăr: trestia de zahăr, sfecla de zahăr;
◌ culturi producătoare de ulei: rapiță, floarea-soarelui, camelină, etc;
◌ culturi ligno-celulozice: salcie, plop, miscanthus, anghinare, etc.
14
Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei. Sursa: http://optibioma.agro-
bucuresti.ro/index.php/contact/2-uncategorised/124-tipuridebiomasa

Dintre aceste surse de energie regenerabilă, ZMC a început exploatarea energiei solare prin
intermediul fermelor fotovoltaice. Acest fapt a determinat apariția unui nou tip de peisaj.
Figura 16 - Crearea unor noi tipuri de peisaje - peisaje specifice fermelor fotovoltaice – și relaționarea
acestora cu peisajele agricole existente
Sursa: Sursa: Sursa:

http://www.panoramio.com/photo/1093 http://www.panoramio.com/photo/1093 http://www.panoramio.com/photo/1093
87489 87468 87511
Textură specifică în teritoriu. Sursa: maps.google.com
O altă resursă naturală de suprafață semnificativă pentru ZMC este vegetația forestieră. Presiunea
antropică își face din ce în ce mai puternic prezența, multe din suprafețele forestiere fiind înlocuite cu
culturi agricole. Fragmentele de pădure sunt preponderent cu specii de stejar pufos și brumăriu. În
zona vestică și sud-vestică a Craiovei se întâlnesc câteva păduri cu rol ecologic deosebit de
important, cu specii precum gârnița, gorunul, frasinul, stejarul pufos și fagul. Acestea fac parte din
zona protejată Natura 2000 – Coridorul Jiului – Bucovăț având cea mai mare suprafață de zonă
împădurită. Din punct de vedere al suprafețelor, acesta este urmat de Comuna Murgași. În zona de
nord se întâlnesc predominant păduri de cer, gârniță și gorun, tei, ulm frasin sau carpen. Diversitatea
acestor specii creează peisaje forestiere deosebite în special toamna.
Figura 17 – Percepția peisajul forestier
Pădurea Valea Rea - Radovan. Sursa:

Lucian Gavrilă, Păduri în zona Murgași. Sursa: Alina
Pădurea Bucovăț. Sursa: autorii
http://www.panoramio.com/photo/1496 Carmen Marinescu
2127

Utilizarea terenurilor – tipologii de peisaje
Modul de utilizare a terenurilor reflectă nu doar activitățile umane din teritoriu, ci și raporturile și
relațiile dintre texturile naturale și antropice.
Figura 18 – Modul de Utilizare a terenurilor
Sursa: autorii
Zona Metropolitană Craiova este definită de caracterul preponderent agricol. Acestuia i se adaugă
sistemul de localități, zonele industriale și infrastructura de transport, un strat mozaicat de zone
forestiere și rețeaua de ape curgătoare. În funcție de modul de utilizare a terenurilor se identifică mai
multe tipologii de peisaje:
◌ Peisaje naturale – sau preponderent naturale ce contribuie la formarea sistemului verde al

zonei metropolitane:
◌ Peisaje forestiere
Zonele forestiere au un rol ecologic deosebit de important în cadrul ZMC datorită habitatelor pe care
le susțin, a biodiversității avi-faunistice și ca elemente de reducere a riscurilor naturale (alunecări de
teren, viituri și torenți). Majoritatea pădurilor sunt sub diferite grade de protecție mai ales în jumătatea
sudică a zonei metropolitane.
Figura 19 – Peisaje forestiere și relația cu zonele protejare

Sursa: autorii
În zona de nord a ZMC structurile forestiere sunt puternic fragmentate de fondul construit, de
exploatările agricole și de văile râurilor. Acest fapt determină o textură fărâmițată, dar un peisaj
divers și dinamic, un peisaj rural specific zonelor de deal.
Peisajele forestiere pot avea un rol importat din punct de vedere turistic. Acestea susțin turismul
ecologic sau științific la nivelul zonelor protejate și un turism de agrement sau cinegetic în restul
zonelor. La nivelul ZMC exista mai multe asociații ce susțin aceste categorii de turism:
Figura 20 – Asociații de vânătoare și pescuit din cadrul ZMC
UAT TIPOLOGIE DENUMIRE ASOCIAȚIE

Craiova vânătoare, pescuit Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Diana”
Filiași vânătoare, pescuit Vânătorilor, Pescarilor și Proprietarilor
Cârcea vânătoare ,,Pro Cinegetica”
Craiova vânătoare, pescuit Vânătoare și Pescuit Sportiv ARTEMIS
Malu mare vânătoare, pescuit Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ,,Jiul"
Șimnicu de Sus vânătoare, pescuit Vânătoare și Pescuit Sportiv Pelendava-Albești
Craiova vânătoare, pescuit ,,A.V.P. Cocoșarul”,
Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, pp.126-127
◌ Peisaje de luncă și văi de ape curgătoare

Această categorie de peisaje este puternic vizibilă în cadrul ZMC datorită reliefului și structurii rețelei
hidrografice. Include
◌ peisajul luncii Jiului și luncii Amaradiei
Jiul și principalul său afluent Amaradia creează o serie de micro peisaje datorită tipologiei reliefului și
structurii geologice pe care le parcurg: cu lunci largi, dar și maluri abrupte, trasee meandrate ce
formează limbi de pământ sau zone insulare, coturi ce adăpostesc zone mlăștinoase sau păduri
tinere, plaje, văi seci etc.
◌ peisajul văilor de râuri
Poate fi ușor asociat cu peisajul rural, pe care de fapt îl determină, are rol ecologic în teritoriu ca
zonă umedă și coridor verde pentru diferite specii de pești, păsări și mamifere mici, un potențial
economic și turistic important, încă puțin valorificat. Peisajul riveran în areale rurale reprezintă un
accent în macro-peisaj. El creează o linie de tensiune, atractivitate economică și socială. Astfel, firul
de apă adună elemente cu diferite proprietăți și creează unitate [socială, ecologică, de imagine,
economică]. Deși divers din punct de vedere al componentelor abiotice, biotice și umane, acesta
este perceput ca fiind omogen.
Figura 21 – Rețeaua de peisaje asociată cursurilor de ape – peisajul luncii Jiului, peisajul văilor de râuri,
peisajul de luncă
Sursa: autorii
Deși le putem încadra în aceeași categorie din punct de vedere al genezei – peisaje asociate apelor
– cele două subcategorii creează texturi și peisaje diferite în teritoriu:

Figura 22 – Texturi în teritoriu ale peisajelor acvatice
Peisajul luncii Jiului și luncii Amaradiei. Sursa: Peisajul văilor de râuri. Sursa: http://geoportal.ancpi.ro/
http://geoportal.ancpi.ro/
◌ Peisaje agricole
Peisajele agricole sunt categoria de peisaje ce se află la intersecția dintre peisajele naturale și cele
antropice. Acestea sunt determinate de intervenția umană asupra cadrului natural, dar au o
componentă definitorie în ceea ce privește rolul ecologic în teritoriu prin funcția pe care o îndeplinesc
în ceea ce privește sistemul verde al zonei metropolitane. Se identifică două categorii principale cu
mai multe subcategorii:
◌ Peisaje specifice culturii plantelor

 Peisajul culturilor agricole
 Peisajul cu vii și livezi
 Peisajul grădinilor tradiționale
 Peisajul serelor
În funcție de tipologia culturilor, morfologia parcelelor, structura reliefului pe care sunt dezvoltate și
modul de exploatare, culturile agricole pot prezenta imaginii diferite. În cadrul ZMC predomină
agricultura extensivă și de subzistență, pe parcele de dimensiuni mici și medii, ceea ce poate
determina un peisaj agricol dinamic, dar crește riscul neutilizării eficiente a terenurilor.
◌ Peisaje specifice creșterii animalelor
Acest tip de peisaj este asociat cu peisajul rural și peisajul văilor de râuri. Cu toate acestea activități
de creștere a animalelor se întâlnesc și în zonele periferice ale Craiovei.
Figura 23 – Peisaje agricole specifice activităților de creștere a animalelor

Turmă de oi pe valea Amaradiei, Turmă de oi Vârvoru de Sus Sursa: Cireadă de vaci la Palilula. Sursa:
lângă Rovine. Sursa: autorii http://www.panoramio.com/photo/230 http://www.panoramio.com/photo/531
00562 75957
Porci la păscut, Calopăr. Sursa: Păsări de casă lângă Rovine. Sursa: Gâște pe Desnățui. Sursa: Lucian
http://www.panoramio.com/photo/149 autorii Gavrilă_http://www.panoramio.com/p
62197 hoto/14962110
Peisajele agricole nu au doar rol economic, mai ales în cazul ZMC unde terenul agricol este una din
principalele resurse, ci și cultural atât prin susținerea unui caracter specific, istoric al regiunii, cât și
prin crearea unei noi imagini, identitare.
Condițiile actuale prezente în Municipiul Craiova susține conceptul de agricultură urbană, atât în
ceea ce privește cultivarea legumelor, cât și creșterea animalelor, dar nu sunt suficient valorificate.
◌ Sistemele verzi în cadrul structurilor urbane
În cazul municipiului Craiova, sistemul de spații verzi cuprinde mai multe zone verzi la nivel
orășenesc: Parcul Nicolae Romanescu (cu valoare peisagistică remarcabilă, proiectat de Eduard
Redont, important la nivel național), English Park (sau Gradina Unirii), Parcul Prefecturii, Parcul
Tineretului (sau Parcul Lunca Jiului), Gradina Botanică, Parcul Sfântul Dumitru (sau Gradina Băniei,
sit istoric), Parcul Câmpul Libertății 1848 (sau Parcul Crizantemelor), Gradina Mihai Bravu, Parcul
Mureșul, Parcul Cornișoiu, Parcul Teatrului Național, Parcul Pedagogic, Parcul Elena Cuza și Parcul
Craiovița. Sistemul verde al Craiovei este completat de zonele verzi din cadrul locuințelor colective,
diferite scuaruri, cimitire și bulevarde.
Figura 24 – Sistemul verde al Municipiului Craiova

Sursa: autorii
Pentru ca un sistem verde urban să funcționeze optim trebuie să fie în relație directă cu sistemul de
spații publice și infrastructura pietonală și de piste pentru bicicliști. Craiova necesită o strategie
integrată din acest punct de vedere pentru a putea lega toate proiectele pe rol și viitoare ale orașului.
Totodată se recomandă implementarea unor trasee între zonele reprezentative ale orașului (zona
istorică centrală, Parcul Romanescu sau Grădina Băniei), cartierele periferice ale orașului și, mai
departe, cu elementele de patrimoniu natural și antropic din zona metropolitană.
Un element important, dar încă neglijat din punct de vedere peisagistic de către administrația
Craiovei este lunca Jiului. Aceasta trebuie luată în considerare deoarece este deja folosită informal și
poate ameliora legăturile din teritoriu.
Figura 25 - Activități informale pe Jiu
Sursa: http://www.panoramio.com/photo/13875650 Sursa: http://www.panoramio.com/photo/3183016

◌ Peisaje antropice – peisaje construite – patrimoniul construit, rezultatele acțiunii antropice,
peisaje rurale. Acestea sunt de mai multe tipuri:
◌ Peisaje urbane
Peisajul urban este definit de relația dintre spațiul construit și sistemul verde al unui oraș. Acesta
reflectă imaginea orașului ca rezultat al funcționării sistemelor sale interne, al administrării sale și
este un indicator al calității vieții. Zona metropolitană Craiova are în componență trei orașe: Craiova,
Filiași și Segarcea. Gradul de urbanizare a acestora este diferit, cele trei localități prezentând imagini
și structuri diferite.
În cadrul orașului Craiova structura peisajului urban (categorii de peisaje urbane) trebuie analizată în
relație cu sistemul plantat al orașului (configurație, tipologii, particularități etc.) și spațiul public
(morfogeneză, tipologii, rol, caracter identitar etc.). O zonă ce prezintă un peisaj fragil este
reprezentată de zona periferică de la nord-est de centura CF și periferia sud-estică. Aici, presiunea
dezvoltării urbane a determinat apariția unor zone rezidențiale fără a exista o strategie unitară de
dezvoltare, prin divizarea fostelor parcele agricole. Peisajul rezultat este unul incoerent, neierarhizat
și nestructurat, fără repere. Aceste zone sunt disfuncționale din punct de vedere al accesibilității,
echipării edilitare și cu servicii publice, puncte de tensiune în teritoriu. Sunt peisaje fără identitate sau
apartenență.
Figura 26 – Zone periferice ale Craiovei – peisaje fragile
Silueta periferiei sudice a Craiovei, perspectivă din Silueta periferiei nord-estice a Craiovei, perspectivă de pe
zona lacurilor Preajba-Făcăi. Credit foto: autorii, traseul Ghercești-Craiova. Credit foto: autorii,
http://geoportal.ancpi.ro/ http://geoportal.ancpi.ro/
◌ Peisaje industriale

Peisajele industriale în ZMC formează o structură aproximativ compactă, un arc ce pornește de la
nord-vestul spre sud-estul Craiovei. Acestea ocupă o suprafață semnificativă din zonele periferice
ale Craiovei și își pun puternic amprenta asupra imaginii orașului cu precădere pentru că marchează
zonele de intrare de pe axa București – Târgu Jiu. Peisajele industriale sunt peisaje fragile prin
influența pe care îl au față de calitatea factorilor de mediu, cât și riscul la poluare pe care îl determină
în teritoriu. Peisajele industriale își pun cel mai puternic amprenta în Ișalnița, UAT a cărei identitate
este dată de aceste structuri de producție.
◌ Peisaje rurale
Peisajele rurale au un rol deosebit de important în cadrul ZMC nu doar prin proporția pe care o
ocupă în teritoriu, ci și prin valorile culturale pe care încă le păstrează. Peisajele rurale sunt15:
◌ rezultatul vizual al interacțiunii dintre agricultură, natură și mediul ce include

valori culturale și sociale;
◌ produs (rezultat vizibil) generat de interacțiunea dintre natură, agricultură și
mediul artificial;
◌ element caracterizat de modul de dezvoltare a localității, dispunerea și planul
locuințelor, materialele de construcție și forma teritoriului.
Peisajele rurale, alături de cele agricole cu care se dezvoltată în strânsă legătură, au un rol deosebit
de important în ZMC. Acestea reprezintă o resursă importantă prin identitatea pe care încă o
păstrează. Accesibilitatea relativ redusă în multe sate ale ZMC a determinat păstrarea unor peisaje
valoroase prin specificul local – tipologia locuinței (arhitectura, structura parcelarului, cu parcele lungi,
cu grădini de legume sau livezi), relația cu structurile naturale (valea râului, relieful și pădurile) și
peisajul cultural (tehnicile agricole și de construcții, cutume și tradiții). Dezvoltarea acestora trebuie
realizată responsabil, găsind un echilibru între tradiție și inovație pentru a putea fi protejat peisajul
rural specific unei zonei etnografice importante la nivel național.
Peisajele rurale devin din ce in ce mai diverse în primul rând datorită resurselor economice existente
în teritoriu. Deși agricultura este încă activitatea cea mai răspândită în mediul rural, alte surse de
dezvoltare încep să câștige teren: turismul rural, activități manufacturiere, structuri rezidențiale
(locuințe pentru tineri și navetiști, locuințe și aziluri pentru pensionari), dezvoltarea producției de
energii alternative etc. Zonele rurale sunt în influența marilor poli urbani, sunt puncte de turism de
mare atracție sau sunt izolate și nu beneficiază de un sistem de infrastructuri care oferă o
accesibilitate ridicată către structurile serviciilor publice, determinând astfel, procese demografice de
emigrare. Deci, putem sublinia importanța contextului teritorial în definirea caracterului unui spațiu
rural.
Dinamica localităților rurale se manifestă în mai multe direcții în funcție de acest context teritorial:
gradul de dezvoltare a regiunii, de accesibilitate, elemente culturale, economice și sociale –
sistemele de producție, piața de desfacere, etc.
15
Joo,Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria. Dept. of Landscape Architecture and Rural
System Engineering. Seul Nat’l Univ., p.65

◌ Prima din direcții se referă la presiunea exercitată de marile centre urbane asupra spațiului
rural.
Acestea sunt concretizate prin transformarea terenurilor agricole în zone rezidențiale, adesea
locuințe sezoniere (ce creează o fluctuație puternică între diferite perioade – anotimpuri, zile ale
săptămânii), nuclee comerciale (dezvoltarea unei imagini de periferie urbană), dar și probleme legate
de degradarea elementelor de cadru natural: degradare și poluare, eroziune, desecarea zonelor
umede, defrișări, modificarea ecosistemelor.
◌ A doua direcție se referă la acele așezări rurale ce se află în apropierea sau conțin elemente
de patrimoniu de importanță regională sau națională.
Fie că e vorba de patrimoniu cultural sau natural, presiunile asupra acestor așezări se concretizează
de cele mai multe ori printr-un turism de masă, supra-solicitant, și care nu poate fi ținut sub control.
Acesta determină atât degradarea elementelor protejate cât și a cadrului în care ele există. Și
aceste așezări suportă presiuni rezidențiale, ce în lipsa unor reglementări, pot deteriora și mai
puternic peisajul în care se află elementele de patrimoniu.
◌ A treia direcție se află pe o linie opusă primelor două și se referă la așezările rurale ce resimt
fenomenul de migrare a populației.
Datorită condițiilor austere, slabei accesibilități sau a unui management defectuos procesele
demografice de îmbătrânire și depopulare se resimt puternic. Pericolul dispariției acestor așezări
atrage după sine nu numai probleme sociale, dar și economice (apariția unor terenuri extinse
neutilizate) și culturale (dispariția unor tradiții și peisaje specific rurale).
Figura 27 – peisaje rurale specifice ZMC
Credite foto: Alina Carmen Marinescu Credite foto: Alina Carmen Marinescu
◌ Peisajele infrastructurilor
Sunt peisaje utilitare, peisaje apărute în urma necesității echipării teritoriului. De cele mai multe ori
sub forme liniare, axe polarizatoare, dar pot fi și punctuale – stații de epurare, gări, poduri, etc.
Aceste peisaje, deși au un impact vizual puternic, nu sunt supuse unor studii de peisaj ceea ce
determină de cele mai multe ori, peisaje agresive. Europa de vest susține din ce în ce mai mult
proiecte peisagistice de amenajare și ameliorare a peisajelor infrastructurilor, de tipul green
infrastructure. Pot fi:

◌ Peisajul infrastructurilor de transport – rutier, feroviar
◌ Peisajul infrastructurilor tehnico-edilitare – linii de înaltă tensiune, stații de
epurare, captări, etc.
Figura 28 – Tipologii de peisaje
Peisaje naturale. Sursa: autorii Peisaje antropice. Sursa: autorii
Riscuri16
Analiza riscurilor naturale, a surselor de poluare și a calității factorilor de mediu în cadrul studiului
peisagistic se realizează pentru a identifica peisaje vulnerabile sau fragile pentru a putea reglementa
priorități de intervenție spre o bună gestionare a cadrului de viață uman.
Riscuri naturale
În cadrul ZMC întâlnim următoarele riscuri naturale: inundații, alunecări de teren și surpări, seceta și
cutremurele.
Figura 29 – Riscuri naturale
16
O analiză detaliată a calității factorilor de mediu, a surselor de poluare și riscurilor naturale se poate găsi în
cadrul Studiului Mediu.

Sursa: autorii
Râul Jiu este un element important în structurarea întregii zone metropolitane, o axă verde-albastră
puternică în peisaj, o resursă importantă din punct de vedere economic, cultural și turistic, dar
prezintă un risc ridicat la inundații pentru roate UAT-urilor pe care le traversează. Unitățile
administrativ teritoriale afectate de inundații în cadrul ZMC sunt următoarele:
◌ Inundații pe cursuri de apă: Filiași, Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Ghercești, Mischii,
Teslui, Țuglui, Vârvoru de Jos.
◌ Inundații pe torenți: Bucovăț, Țuglui.
Următoarele localități din bazinul Jiului au raportat pagube de cel puțin două ori în urma inundațiilor:
Vela (2), Bucovăț (3), Simnicu de Sus (3), Murgași (3), Țuglui (4), Teasc (2) 17. Toate cele 3 orașe din
cadrul ZMC sunt supuse riscurilor de inundații datorită viiturilor puternice.
Alunecările de teren, surpările și prăbușirile de maluri au loc datorită viiturilor puternice și defrișărilor
accentuate.
Figura 30 – UAT-uri ce prezintă risc de alunecări de teren
POTENȚIAL DE TIPUL ALUNECĂRILOR

UAT
PRODUCERE PRIMARĂ REACTIVATĂ
Breasta ridicat X X
17
Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea Efectelor
Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu", p.139

Bucovăț ridicat X
Țuglui scăzut X
Vârvoru de Jos ridicat X
Vela ridicat X
UAT-uri afectate de alunecări de teren. Sursa: Legea nr. 575/2001
Zonele predispuse la seceta sunt următoarele18: Teasc, Bucovăț, Predești, Grecești și Coșoveni.
Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – ZCM se află preponderent
într-o zona seismica de gradul VIII, mai puțin zona nordică a acesteia unde zona seismică este de
gradul VII.
Conform Listei UAT din PNDR, Anexa 4 – Zone defavorizate, următoarele unități administrativ
teritoriale din cadrul Zonei Metropolitane Craiova sunt delimitate ca fiind zone defavorizate de condiții
naturale specifice: Brădești, Breasta, Bucovăț, Predești și Teasc.
Astfel se identifică faptul că ZMC este o arie puternic predispună la riscuri naturale. Exceptând
Craiova și Cârcea toate UAT-urile sunt predispuse la cel puțin un risc natural. Această realitate se
traduce printr-o vulnerabilitate ridicată a tuturor categoriilor de peisaje și impune reglementări
urgente de ameliorare a condițiilor existente.
Figura 31 – Zone afectate de riscuri
Inundații în Bucovăț. Sursa: www.isudolj.ro Incendiu în Brădești. Sursa: www.gds.ro
Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu
Sursele de poluare, indiferent de tipologia lor, influențează calitatea peisajului. Deși atenția se
îndreaptă cu precădere către depozitele de deșeuri neconforme aflate în apropierea principalelor
18
Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea Efectelor
Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu", p.61

orașe ale ZMC: Craiova – Valea Șarpelui, Filiași și Segarcea – Transilvania 19 , trebuie avute în
vedere și depozitările, spontane sau nu, din mediile rurale. Acestea din urmă sunt de cele mai multe
ori mai greu de gestionat deșeurile fiind dispersate în teritoriu. Gradul de educație al populației locale,
cât și lipsa unei atitudini prompte din partea administrațiilor determină degradarea puternică a unor
peisaje cu un deosebit potențial, cele mai afectate fiind peisajele râurilor, inclusiv lunca Jiului.
Mirosurile provenite din depozitările spontane și neconforme de deșeuri reprezintă o problemă acută
a zonei metropolitane.
Figura 32 - Stații de epurare nefuncționale sau parțial funcționale
Denumire Localitate Componenta Capacitate Eficienta Tip Stare

Q max=32
în curs de
S.C.AQUAT treapta l/s, Q necorespu orășeneas
FILIASI modernizar
ERM S.A. biologica realizat=12 nzătoare ca
e
l/s
treapta
S.C. Fortan necorespu ape uzate
BUCOVAT mecanica si 0,41 l/s
Bucovat nzătoare industriale
biologica
PETROM
Craiova treapta 111,1 l/s, necorespu ape uzate reparații
CRAIOVA
Suc. biologica 9600 mc/h nzătoare industriale curente
DOLJCHIM
Stație
în
epurare CRAIOVA
construcție
Craiova
Sursa: Master Plan pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj, 2009, pp.140-141
Figura 33 - Zone critice din punct de vedere al calității factorilor de mediu
Poluarea Poluarea Deteriorar

Poluarea
Zona critică apelor apelor de ea
atmosferei
subterane suprafață solurilor
Zona industrială de nord-vest, Craiova –
X X X accident
„punct fierbinte”
Platforma industrială de nord a
X X X
municipiului Craiova
Platforma industrială de vest a
X
Platforma industrială Podari - producție
agroalimentară - platformă industrială
X X
care, deși nu se află pe teritoriul ZMC, are
influențe asupra acesteia;
19
Starea depozitelor neconforme la nivelul anului 2007, Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a
Deșeurilor - Județul Dolj”, 2009, p. 16

Platforma industrială și orașul Filiași X
Municipiul Craiova ca mare aglomerație
X
urbană - zona Malu Mare
Sursa: Date prelucrare conform studiului Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj”,
2009, pp. 70-71
Figura 34 – Calitatea factorilor de mediu
Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu. Sursa: Autorii
Patrimoniul Natural
Patrimoniul natural cuprinde diferite areale importante din punct de vedere al biodiversității faunei și
florei. Aceste zone au rolul multiplu, de păstrare a echilibrului ecologic, turistic sau de recreere.
Modul de dispunere și relația pe care o au cu mediul construit susțin premisele unei dezvoltări
durabile și atrag atenția asupra unor areale cheie pentru protecția mediului natural.
Arii protejate Natura 2000
În cadrul ZMC sunt identificate următoarele areale protejate Natura 2000, conform clasării Corine
Land Cover:
◌ SPA - areale avifaunistice protejate

◌ SCI - areale de interes comunitar protejate
Figura 35 – Arii naturale protejate Natura 2000
COD NUME SUPRAFAȚA OCUPATĂ DIN UAT

ROSCI0202 Silvostepa Olteniei Vela (3,4%)
Confluența Jiu - Calopăr (16%), Teasc (15%), Segarcea (<1%), Țuglui
ROSPA0023
Dunăre (9%)
Almăj (4%), Brădești (6%), Breasta (5%),
Bucovăț (41%), Calopăr (21%), Coțofenii din Față (13%),
ROSCI0045 Coridorul Jiului Craiova (3%), Filiași (7%), Ișalnița (<1%), Malu Mare (5%),
Segarcea (<1%), Teasc (18%), Țuglui (76%), Vârvoru de
Jos (14%)
Sursă: Corine Land Cover
ROSCI0202 - Silvostepa Olteniei – deși ocupă o suprafață restrânsă în cadrul ZMC, arealele
protejate Silvostepa Olteniei se află tangent sau în proximitatea acesteia, creându-se relații
importante în teritoriu cu alte zone protejate. Este o zonă importantă datorită vegetației forestiere
specifice, de câmpie și silvostepă, cu specii de cerete, gârniță sau stejar. Alături de tendința de
urbanizare, aceste zone sunt puse în pericol și de exploatările forestiere necontrolate sau de turismul
excesiv în perioada de înflorire a bujorului – luna mai.
ROSPA0023 - Confluența Jiu-Dunăre – importantă prin diversitatea de habitate întâlnite: zone

umede - râuri, lacuri, bălți, terenuri arabile și livezi, pășuni, păduri de foioase și de luncă, fiind un
mediu prielnic pentru diverse specii de păsări migratoarea, protejate sau păsări cuibăritoare 20 ce
găsesc aici condiții prielnice de viață și reproducere, inclusiv în sezonul rece. În perioada de migrație,
situl găzduiește mai mult de 20000 de exemplare de păsări de baltă.
ROSCI0045 – Coridorul Jiului – ocupă cea mai mare suprafață în cadrul ZMC și include un complex
de ecosisteme cu o diversitate importantă pe diferite habitate: râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi
(teren arabil), pășuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziție)21.
Face parte dintr-unul din principalele culoare de migrație pentru păsări – drumul centro-european-
bulgar. Mediul prielnic pentru aceste păsări este susținut și de existența unor fragmente nealterate
ale structurilor forestiere arhetipale sau de insule forestiere de fag (Țuglui și Bucovăț).
ZP Coridorul Jiului este parțial suprapus pe ZP Confluența Jiu-Dunăre (Teasc, Calopăr, Țuglui, Malu
Mare) și determină un coridor ecologic important în zona sudică a ZMC. Principalele presiuni asupra
acestora se reduc la tendința de extindere a zonelor construite și a activităților antropice (lucrări
hidrotehnice) și la poluarea apelor de suprafață (inclusiv din exploatările agricole).
20
Cele mai importante specii fiind: Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia, Burhinus oedicnemus, Tringa
glareola, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia, Plecadis falcinellus, Phalacrocorax pygmaeus.
21
concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă și o
abundență locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii românești. Sursa:
http://natura2000.mmediu.ro/

Pentru păstrarea și protejarea acestor zone se atrage atenția asupra pattern-ului mozaicat al
teritoriului (în care ponderea fondului forestier este de peste 30%), atât de important pentru crearea
de trasee, coridoare și micro-habitate naturale.
Rezervații Naturale și Monumente ale naturii
Figura 36 - Rezervații naturale de interes național.
TIP DE ARIE
DENUMIRE UAT SUPRAFAȚĂ
PROTEJATĂ
Valea Rea - Radovan botanică Segarcea 20 ha
Locul fosilifer Bucovăț paleontologică Bucovăț 4 ha
Complexul lacustru Preajba- acvatică Craiova - Malu
Făcăi Mare 28 ha
Sursă: Legea nr. 5/2000, Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100.
Alături de acestea considerăm important de menționat proximitatea Rezervației de bujori sălbatici de

la Plenița, rezervație de o suprafață mare (50ha) și care face parte din sistemul de zone protejate din
arealul de influență a Zonei Metropolitane Craiova.
Figura 37 - Monumente ale naturii în cadrul ZMC.
UAT LOCALITATE TIP SUPRAFAȚĂ DENUMIRE

COSOVENI Coșoveni Forestier 220 ha Pădurea de garniță Lumașu
MALU MARE Malu Mare Forestier 110 ha Pădurea de salcâm tardiflor
VELA Vela Forestier 150 ha Pădurea de cer și garniță Știubei
BUCOVAT Leamna Forestier 150 ha Pădurea Bucovăț
Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100
Figura 38 - Monumente ale naturii din proximitatea ZMC.
LOCALITATE TIP SUPRAFAȚĂ DENUMIRE

Dranic Paleontologica 6 ha Locul fosilifer Dranic
Bratovoești Acvatică 102 ha Lacul Adunații de Geormane
Plenița Botanica 50 ha Poiana Bujorului din Pădurea Plenița
Caraula Acvatică 28 ha Lacul Caraula
Bratovoești Forestier 300 ha Pădurea din Lunca Jiului
Valea Stanciului Forestier 160 ha Pădurea Tufa Bârzei
Valea Stanciului Forestier 180 ha Pădurea Rebegi
Plenița-Verbița Forestier 15 ha Pădurea de arboretă de cereto-garnitete
. Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100
Figura 39 - Zone importante pentru protecția pasărilor
UAT DENUMIRE SUPRAFAȚĂ

SEGARCEA Confluenta Jiu-Dunăre 12001,96 ha
CALOPAR Confluenta Jiu-Dunare 9217,46 ha

TEASC Confluenta Jiu-Dunare 4846 ha
TUGLUI Confluenta Jiu-Dunare 3822,89 ha
MALU MARE Confluenta Jiu-Dunare 3090,44 ha
Sursa: Program National de Dezvoltare Rurală, p.296
Figura 40 – Valori de patrimoniu natural
Sursa: autorii
Patrimoniul Construit (construit și neconstruit)22
Figura 41 – Valori de patrimoniu antropic
22
Capitolul de Patrimoniu antropic este detaliat în cadrul Studiului de istorie urbană.

Sursa: autorii
Monumente și ansambluri de arhitectură
În cadrul zonei metropolitane există mai multe monumente de arhitectură, atât de importanță locală,
cât și națională. În analiza acestora s-au luat în considerare și monumentele ce se află în
proximitatea ZMC pentru a determina structuri și nuclee.
Figura 42 – Monumente și ansambluri de arhitectură

Sursa: autorii
Se observă că densitatea monumentelor și ansamblurilor de arhitectură se dezvoltă radial din zona

Craiovei către zonele periferice ale ZMC de-a lungul cursurilor de râuri. Acest fapt reflectă faptul că
văile de râuri au fost zonele cele mai prielnice pentru dezvoltarea așezărilor umane. Din cele 8 axe
identificate, 4 fac legătura dintre ZM și alte nuclee cu valoare de patrimoniu din exteriorul arealului
analizat. În acest fel se subliniază importanța unei viziuni integrate și raportate la teritoriul învecinat
și a acestui palier de analiză.
Peisajul cultural imaterial
Termenul de peisaj cultural este vast și ambiguu datorită numeroaselor domenii care îl definesc. În
studiul de față el este văzut ca relație dintre cultură, teritoriu și om, mai precis ca produs (rezultat al
unei construcții perceptive, imaginare asupra realității) și ca proces (fenomen cu desfășurare pe
două axe, timp și spațiu). Acesta poate fi peisaj cultural material mobil (obiecte de uz casnic,
costume etc.) sau imobil (construcții) și peisaj cultural imaterial (tradiții, obiceiuri, cutume).
Figura 43 – Tipologia peisajului cultural
Sursa: autorii
Acest capitol va analiza peisajul cultural imaterial, zona metropolitană a Craiovei având resurse
importante din acest punct de vedere.
Figura 44 - Obiceiuri și sărbători tradiționale. Evenimente

DENUMIRE DATA LOCALITATE
Păzitul ritual al fântânilor, Iordănitul 6 - 7 ianuarie
Sărbătoarea Trifonului - patronul spiritual al viilor 1 februarie
Strigarea peste sat la Lăsatul Postului de Paști
Proorul - ramura verde 23 aprilie
Focurile de Joimari la Joia Mare din Săptămâna
Patimilor
Alaiul Călușului Oltenesc la Rusalii
Sărindarul de Obște martie, aprilie, septembrie, Desa
octombrie
Târgul Meșterilor Populari 21-23 octombrie
Sărbătoarea Bujorului a doua decada a lunii mai Plenița
Cumicitul fetelor în preajma Paștelui Urzicuța
Înălțarea Domnului 9 iunie Filiași-Fratoșița
Sărbătoarea Teiului 26 iunie Carpen-Cleanov
Floare de salcâm a treia duminică din mai Celaru
Zilele Filiașului 12-09-05 Filiași
Bâlci 15/08 Segarcea
Bâlci Balta 26/10 Filiași
Înălțarea Domnului - Fratoșița Filiași
Bâlci Brădești Duminica Rusaliilor Bradești
Bâlci Bulzești 15/08 Bulzești
Bâlci Calopăr 15/08 Calopăr
Ziua Comunei 15/08 Cârcea
Bâlci Picăturile 20/07 Murgași
Bâlci Pielești Rusalii Pielești
Bâlci Pielești 09-Aug Pielești
Bâlci Predești Rusalii Predești
Ziua Comunei 11-Oct Robănești
Simnicul de Sus 29/06, 15/08 Simnicul de sus
Bâlci Terpezița A treia zi de Paste Țuglui
Bâlci Vârvoru de Jos Florii, Rusalii Vârvoru de jos
Culesul Viilor Segarcea
Festivalul „Rock, Jazz, Folk" Craiova
Craiova Shakespeare Festival aprilie Craiova
Festivalul National de Folclor „Maria Tănase" iunie Craiova
Festivalul „Zilele Craiovei" 07-01-07 Craiova
Festivalul Craiova Muzicală noiembrie Craiova
Târgul Meșterilor Populari toamna Craiova
Festivalul National "Ioana Radu" noiembrie Craiova
Festivalul "Elena Teodorini" octombrie-noiembrie Craiova
Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional,109

Context Local al Dezvoltării
Analizând programele și proiectele ce vizează patrimoniul natural și construit propuse în cadrul ZMC,
cât și programele de cooperare locală dintre UAT-uri se pot sintetiza tendințe viitoare în dezvoltarea
zonei metropolitane în ceea ce privește peisajul.
Figura 45 - Programe și proiecte. Grupuri de acțiune locală din județul Dolj
Sursa: autorii
În cadrul județului Dolj se identifică patru grupuri de acțiune locală: SudOlt, Calafat, Colinele Olteniei
și Amaradia Jiu, două dintre ele se suprapun cu zona nordică a ZMC și anume Colinele Olteniei
(Ișalnița, Predești, Almăj) și Amaradia Jiu (Șimnicu de Sus, Coțofenii din Față, Brădești, Mișchii).
Figura 46 - Programele și proiectele identificate în ZMC ce vizează patrimoniul natural și construit sunt
următoarele
LOCALITATE TITLU PROGRAME/PROIECTE DOMENIU

Craiova Consolidare, restaurare și modernizare la secția Restaurarea și valorificarea
de istorie-arheologie a Muzeului Olteniei durabilă a patrimoniului
cultural, precum ți
crearea/modernizarea
infrastructurii
Craiova Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail - Restaurarea și valorificarea
Muzeul de Artă Craiova durabilă a patrimoniului
infrastructurii

Craiova Consolidare, restaurare și refuncționalizare cu Restaurarea și valorificarea
valorificare patrimoniu cultural-imobil Brestei 24 durabilă a patrimoniului
infrastructurii
Craiova Consolidare- restaurare și valorificare turistică Restaurarea și valorificarea
ansamblul bisericii Sf. Nicolae Amaradia durabilă a patrimoniului
(Belivaca) cultural, precum ți
infrastructurii
Craiova Consolidare, restaurare si valorificarea turistică Restaurarea și valorificarea
Bis. cu Hr. Adormirea Maicii Domnului și Sf. durabilă a patrimoniului
Pantelimon cultural, precum ți
infrastructurii
Craiova Craiova Water Park - Complex de agrement Crearea, dezvoltarea,
acvatic în Parcul Tineretului modernizarea infrastructurii de
turism pentru valorificarea
resurselor natural
Craiova Sudul Olteniei, județele Dolj si Olt- între istorie și Promovarea potențialului
folclor turistic si creșterea
infrastructurii necesare
Craiova Amenajare Lac Craiovița din municipiul Craiova Turism - Agrement
Craiova Amenajare clădire sediu Primăria Municipiului Turism - Agrement
Craiova
Craiova Înființare Centrul Turistic al municipiului Craiova Turism - Agrement
Vârvoru de Jos Parc de distracții și recreere în zona Lacului Turism - Agrement
Fântânele-Sat Ciutura
Craiova Reabilitare clădiri din Centrul Istoric al Turism - Agrement
Segarcea Înființarea unei zone de agrement in Orașul Turism - Agrement
Segarcea
Terpezița Împrejmuirea și semnalizarea sitului arheologic Turism - Patrimoniu Cultural
„La mese”
Ișalnița Construire Amfiteatru Turism - Agrement
Almăj Dotare Cămin Cultural Patrimoniu Cultural
Calopăr Construire cămin cultural Patrimoniu Cultural
Coțofenii din Reabilitare cămin cultural Patrimoniu Cultural
Față
Ișalnița Realizare Centru Civic Turism - Patrimoniu Cultural
Calopăr Amenajare parc joaca copii Turism - Agrement
Filiași Înființare parc peisagistic Turism - Agrement
Murgași Împădurirea a 100 ha teren degradat Turism - Agrement
Sursa: Situația implementării POR la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia până la 31 iulie 2012, Studiu privind dezvoltarea
turismului la nivel regional, pp. 571-573, Portofoliul de proiecte propuse pentru perioada 2014-2020, pp. 3,4,6,11,13.

Din analiza acestor proiecte se poate observa că municipiul Craiova polarizează majoritatea
investițiilor.
ELEMENTE DE SINTEZĂ ȘI INTERPRETĂRI

Potențial - Valori de peisaj
Figura 47 – Valori de peisaj
Sursa: autorii

La nivelul peisajului cu puternic potențial de valorificare se remarcă în primul rând zona protejată a
luncii Jiului care oferă atât identitate locală cât și dezvoltare teritorială prin rolul său de axă naturală
structurantă. Aceasta prezintă un potențial de diversificare a peisajului prin crearea unor secvențe
strâns legate de structura reliefului și a specificulului local. Astfel tranzitarea zonei de nord aduce în
prim-plan susținerea unui turism rural complex (Filiași, Bradești, Almăj) cu un peisaj diversificat și
dinamic.
Fondul forestier identificat prezintă potențial de consolidare în teritoriu prin coridoare ecologice de
legătură dezvoltate între zonele protejate pentru întărirea structurii sistemului de habitate (Calopăr,
Vârvoru de Jos și Tuglui, Bucovăț, Malu Mare). Porțiunea de teritoriu „captiv” între pădurile din
Bucovăț se remarcă prin potențialul turistic – dezvoltare ecoturism.
De asemenea zonele strabătute intens de cursuri de apă, cu precădere zona de vest (Vela,
Terpezița, Predești, Bucovăț, Breasta) prezintă potențial ecologic și de loisir. Râul Teslui care
stăbate transversal UAT-urile Mischii, Ghercești și Pielești reprezintă o sursă importantă pentru
exploatarea peisagistică – marcarea sa în teritoriu cu rol atât decorativ cât și funcțional ( irigații si
perdea de protecție pentru agricultură).

Disfuncții - Peisaje fragile
Figura 48 – Peisaje fragile
Sursa: autorii

Din punct de vedere al peisajelor valoroase cel mai semnificativ element privind fragilitatea acestora
este lipsa unui sistem complex de relații care să întărească poziția și importanța acestora în teritoriu.
De asemenea la aceasta se adaugă și utilizarea spontană și neadecvată a potențialului natural
apărut în lipsa structurilor specifice. Aceste intervenții produc într-un timp foarte scurt modificări
semnificative ale peisajului identitar ( exp. malul de apă al Jiului în zona Ișalnița)
Cea de a doua secvență identificată în peisajul liniar al Jiului se consumă paralel cu zona construită
a Craiovei și reprezintă o zonă fragilă din punct de vedere al dezvoltării care trebuie să se realizeze
într-o manieră non invazivă față de elementele naturale.
Zonele agricole defavorizate de secetă în lipsa structurilor verzi de tip perdea de protecție întâlnite în
UAT-urile din nord-est (Mischii, Ghercești și Pielești) și sud (Segarcea, Teasc) precum și terenurile
afectate puternic de poluare fac parte tot din categoria peisajelor fragile care necesită o deosebită
atenție.
Zona de întrerupere a liniarității peisajului luncii Jiului în UAT-ul Ișalnița îl supune unei degradări
accentuate prin prezența multiplelor surse de poluare care produc fisuri în peisajul tip „carte de
vizită”.
Figura 49 – Sinteza analizei

Sursa: autorii

CONCLUZII – DEZVOLTARE
Analizând peisajele fragile și valorile de peisaj se propun recomandări în vederea protejării,
gestionării și amenajării peisajului23 din cadrul ZMC. Astfel, se propun 3 tipuri de zone de intervenție
în funcție de tipologiile și caracteristicile de peisaj. Recomandările formulate vor fi generale pentru
categorii de peisaje sau unități administrativ teritoriale și specifice pentru puncte cheie din teritoriu.
Acestea vor propune diferite tipuri de intervenții asupra peisajelor precum:
ZONE CU INTERVENȚII RESTRICȚIONATE - Peisaje ce necesită protejare
Peisajele de patrimoniu natural: Natura 2000, Rezervațiile Naturale și

Monumente ale Naturii - limitarea intervenției antropice, promovarea unui
turism blând (ecologic, științific), reducerea sau stoparea surselor de poluare.
Protejarea peisajelor naturale ce necesită un regim special de monitorizare:
◌ Zone protejate Natura 2000;
◌ Rezervații și Monumente ale naturii;
◌ Areale ce nu sunt elemente de patrimoniu natural dar care au un rol important în menținerea
echilibrului ecologic la nivelul zonei metropolitane – rolul pădurilor și apelor la nivel teritorial
trebuie consolidat prin propunerea unor coridoare ecologice, de legătură între diferitele zone
protejate, pentru crearea unui sistem de habitate și susținerea biodiversității;
Peisaje de patrimoniu antropic: ansambluri și monumente de arhitectură,

structuri morfologice rurale tradiționale - proiecte de restaurare pentru
ansamblurile și obiectele de arhitectură și implementarea de studii de peisaj
pentru proiectele de inserție și intervenție în țesuturi cu structuri configurate,
urbane sau rurale;
Promovarea și protejarea peisajului cultural:
◌ UAT-uri ce păstrează și susțin elemente de tradiție și cutume specifice prin diferite

evenimente
23
Protecția peisajului = acțiunile de conservare și menținere a aspectelor semnificative sau a caracteristicilor
unui peisaj, acțiunii justificate de valoarea patrimonială a acestuia, decurgând din configurația sa naturala și /
sau intervenția umana.
Gestionarea peisajului = acțiunile care vizează, în perspectiva unei dezvoltări durabile, întreținerea peisajului,
pentru a ghida și armoniza transformările induse de evoluțiile sociale, economice si de mediu.
Amenajarea peisajului = acțiunile cu pregnant caracter prospectiv, vizând punerea în valoare (extinderea),
refacerea sau crearea de peisaje. Sursa: Convenția Peisajului, Florența, 2000

◌ UAT-uri ce conțin densități mari de monumente și ansambluri de arhitectură de interes
național (Categoria A)
ZONE CU INTERVENȚII CONTROLATE - Peisaje ce necesită gestionare
Peisajele rurale și agricole – prin promovarea peisajelor specifice și

utilizarea rațională a resurselor naturale. Pentru o dezvoltare durabilă a
peisajelor rurale trebuie aplicate măsuri ce se referă la îmbunătățirea
accesibilității, a condițiilor de viață, a mediului natural, conservarea
patrimoniului cultural și natural, promovarea unui turism blând (la scară mică),
încurajarea dezvoltării orașelor mici și medii pentru o accesibilitate facilă către
serviciile publice, promovarea unei agriculturi, silviculturi și producții
manufacturieră de calitate adoptând o atitudine de susținere și promovare a
mediului natural (environmentally – friendly).
Gestionarea și valorificarea peisajelor rurale și agricole. Direcții de intervenție pentru diferitele sub-
tipologii ale peisajelor rurale și agricole:
◌ Peisajul rural productiv - în relație cu activitățile economice productive (cultura plantelor,

creșterea animalelor, pescuitul, activități extractive) - necesitatea propunerii de întreținere a
sistemelor de infrastructură (de transport sau tehnică), planuri de dezvoltare a zonelor de
maidan;
◌ Peisajul rural natural - suprafețele învecinate terenurilor arabile (păduri, râuri) - se bazează
pe aspectul calitativ și nu neapărat pe cel cantitativ protejând identitatea fiecărui loc;
presupune crearea de planuri de protejare și întreținere pentru fiecare dintre arealele naturale
(păduri, fâșii de protecție, pășuni);
◌ Peisajul rural rezidențial - reprezentat de fondul construit (clădiri cu caracter public sau
rezidențial) - necesitatea integrării acestora în macro-peisaj: păstrarea siluetei localităților,
utilizarea unor game de culori și materiale cu specific local pentru împrejmuiri, acoperișuri și
fațade; elaborarea unor planuri de management privind efectele negative asupra peisajului
create de terenurile și construcțiile abandonate;
◌ Peisajul rural cultural - cuprinde monumentele din localitate - are ca scop conservarea și
revitalizarea valorii culturale a construcțiilor precum locuințe, construcții religioase etc.;
include de asemenea și un plan de încurajare a festivalurilor, activităților tradiționale și
activităților culturale caracterizate ca bunuri culturale de mare valoare.

Figura 50 – Elementele peisajului rural
Sursa: traducere după Joo, Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria, Dept. of Landscape Architecture and
Rural System Engineering, Seul Nat’l Univ., p.66
Gestionarea peisajelor fragile prin reducerea riscurilor naturale:
◌ Măsuri de reducere a riscurilor la inundații prin lucrări hidrotehnice de-a lungul Jiului;
◌ Măsuri de reducere a riscurilor la secetă prin implementarea de sisteme de irigații pentru

culturile agricole;
◌ Măsuri de reducere a surselor de poluare a factorilor de mediu;
◌ Zone ce necesită împăduriri / perdele de protecție pentru agricultură pentru reducerea

efectelor vânturilor și alunecărilor de teren.
Gestionarea biodiversității în cadrul zonelor agricole de suprafețe mari
◌ încurajarea înverzirii limitelor de proprietate – vegetație înaltă și medie ce susține cadrul de

viață și zonele de retragere pentru fauna asociată culturilor agricole.
Gestionarea relației dintre urban, rural și natural
◌ Implementarea de proiecte de dezvoltare integrată a periferiei Craiovei.
◌ Gestionarea zonelor industriale prin proiecte de amenajare peisagistică și reducere a surselor

de poluare.
◌ Amenajarea luncii Jiului pentru încurajarea relației dintre peisajul urban și cel natural
(Craiova).
ZONE CU INTERVENȚII DIRECȚIONATE - Peisaje ce necesită amenajări
◌ Valorificarea peisajelor specifice din zona periferică a Craiovei (peisaje spontane și efemere,
specific locale, identitare)
◌ Amenajarea de puncte de loisir și agrement
◌ Amenajarea peisagistică a intrărilor principale în Municipiul Craiova

◌ Peisajele urbane – realizarea de proiecte integrate împreună cu sistemul de spații verzi și
spațiile publice
◌ Utilizarea potențialului ecologic și de loisir a cursurilor de ape din ZMC prin amenajarea de
structuri turistice de loisir și agrement – turism de week-end – lunca Jiului și Amaradiei ca
zone turistice – crearea unei rețele de puncte turistice. Dezvoltarea amenajărilor de tip
secvențial de-a lungul acestora prin promovarea diferitelor tipologii de peisaje pe care le
străbat.
◌ Utilizarea resurselor naturale de patrimoniu pentru încurajarea turismului ecologic și științific.
◌ Promovarea unor peisaje agricole specifice – viță de vie.

Figura 51 – Direcții de dezvoltare

Sursa: autorii
Anexe
Listă abrevieri
GIS - Sistem Informațional Geografic - uneori tradus în forma SIG în limba română
UAT – unitate administrativ teritorială
ZP – Zonă protejată
ZM – Zona metropolitană
ZMC – Zona metropolitană Craiova
Listă figuri
Figura 1 – Schemă demers metodologic 6

Figura 2 – Descrierea datelor de intrare 7
Figura 3 – Descrierea datelor de ieșire 8
Figura 4 – Unități principale de relief și texturi la nivelul ZMC 11
Figura 5 – Tipologii de peisaj determinate de relief 12
Figura 6 - Modificarea modului de percepție a peisajului în funcție de condițiile 13
meteorologice, momentul zilei, anotimp
Figura 7 – Influența vânturilor dominante 15
Figura 8 – Topo-climate 16
Figura 9 – Relația dintre tipologia solurilor și modul de utilizare a terenurilor 17
Figura 10 - Culturi și texturi agricole 17
Figura 11 – Principalele râuri ce irigă ZMC. Rețeaua hidrografică 18
Figura 12 – Relația dintre peisajul văilor de râuri, peisajul rural și peisajul agricol. 20
Perspectivă și textură în teritoriu.
Figura 13 - Complexul lacustru Preajba-Făcăi 21
Figura 14 - Peisaje fragile de-a lungul Jiul, balastieră lângă Malu Mare. 22
Figura 15 – Resursele naturale ale subsolului. Radiația solară în ZMC. 23
Figura 16 - Crearea unor noi tipuri de peisaje - peisaje specifice fermelor fotovoltaice – și 24
relaționarea acestora cu peisajele agricole existente
Figura 17 – Peisajul forestier 24
Figura 18 – Modul de Utilizare a terenurilor 25
Figura 19 – Peisaje forestiere și relația cu zonele protejare 26
Figura 20 – Asociații de vânătoare și pescuit din cadrul ZMC 26
Figura 21 – Rețeaua de peisaje asociată cursurilor de ape – peisajul luncii Jiului, peisajul 27
văilor de râuri, peisajul de luncă
Figura 22 – Texturi în teritoriu ale peisajelor acvatice 28
Figura 23 – Peisaje agricole specifice activităților de creștere a animalelor 28
Figura 24 – Sistemul verde al Municipiului Craiova 30

Figura 25 - Activități informale pe Jiu 30
Figura 26 – Zone periferice ale Craiovei – peisaje fragile 31
Figura 27 – peisaje rurale specifice ZMC 33
Figura 28 – Tipologii de peisaje 34
Figura 29 – Riscuri naturale 35
Figura 30 – UAT-uri ce prezintă risc de alunecări de teren 35
Figura 31 – Zone afectate de riscuri 36
Figura 32 - Stații de epurare nefuncționale sau parțial funcționale 37
Figura 33 - Zone critice din punct de vedere al calității factorilor de mediu 37
Figura 34 – Calitatea factorilor de mediu 38
Figura 35 – Arii naturale protejate Natura 2000 39
Figura 36 - Rezervații naturale de interes național. 40
Figura 37 - Monumente ale naturii în cadrul ZMC. 40
Figura 38 - Monumente ale naturii din proximitatea ZMC. 40
Figura 39 - Zone importante pentru protecția pasărilor 40
Figura 40 – Valori de patrimoniu natural 41
Figura 41 – Valori de patrimoniu antropic 42
Figura 42 – Monumente și ansambluri de arhitectură 43
Figura 43 – Tipologia peisajului cultural 43
Figura 44 - Obiceiuri și sărbători tradiționale. Evenimente 44
Figura 45 - Programe și proiecte. Grupuri de acțiune locală din județul Dolj 45
Figura 46 - Programele și proiectele identificate în ZMC ce vizează patrimoniul 45
natural și construit sunt următoarele
Figura 47 – Valori de peisaj 47
Figura 48 – Peisaje fragile 48
Figura 49 – Sinteza analizei 49
Figura 50 – Elementele peisajului rural 52
Figura 51 – Direcții de dezvoltare 54
Surse bibliografice
CARȚI ȘI ARTICOLE
Auberger, E., Triboi, N. 2005. Charte architecturale et paysagere: Communautes de Communes

Mur-es-Allier Vallee du Jauron, Sycomore.
Assunto Rosario. 1986. Peisajul și estetica. Editura Meridiane. București.
Calcatinge Alexandru. 2013. Conceptul de peisaj cultural. Contribuții la fundamentarea teoretică.

Editura Universitară Ion Mincu. București.
Genre Christian. 1978. Coyaud (L. M.). — - L'urbanisation des campagnes. Contribution
méthodologique. În: Norois, Nr. 99, Iulie-Decembrie

Joo,Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria. Dept. of Landscape Architecture and
Rural System Engineering. Seul Nat’l Univ., p.65
Riley Robert. 1993. Thoughts on the New Rural Landscape, Places Journal, Collage of
Environmental Design, UC Berkeley.
Sandu, Alexandru M. 2007. Samburele care face sa creasca vol. II-Eseuri de urbanism şi arhitectura,
Editura Fundaţiei Arhitext Design Bucureşti
Stan Angelica. 2012. Devenirea peisajului. Editura Universitară Ion Mincu. București
DOCUMENTE, STRATEGII ȘI DOCUMENTAȚII DE URBANISM
Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și
identificarea perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013
Ljubljana Declaration on theTerritorial Dimension of Sustainable Development. CEMAT. 2003
Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj”, 2009, Technical
Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01.
Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea
Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic JIU". Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Agenția
Națională pentru Protecția Mediului. Accesat la 11.09.2015, accesibil la
http://www.anpm.ro/documentatii-procedura-sea-si-ea
Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor Județul Dolj, 2008, EPC Consultanță de Mediu.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Versiune consolidată în decembrie 2012. Nr. CCI: 2007RO06RPO001
Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Craiova 2007 – 2013
PNDR, Anexa 4 – Zone defavorizate
Raport privind starea mediului în județul Dolj – 2013, Capitolul 1.
Spatial development glossary European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional

Planning (CEMAT)
Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional
LEGISLAȚIE
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea I – Rețele de transport
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea II – Apa
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea III – Zone protejate

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV – Rețeaua de localități
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone de risc
Convenția Europeană a Peisajului, Florența, 2000 - Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea
Convenției europene a peisajului.
WEBOGRAFIE
Administrația Națională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro/
Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei. Sursa: http://optibioma.agro-

bucuresti.ro/index.php/contact/2-uncategorised/124-tipuridebiomasa
Natura 2000 - http://natura2000.mmediu.ro/ / http://natura2000.eea.europa.eu/

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”Sprijin pentru coordonarea implementării Planului
Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Craiova”, cod SMIS 15276, cofinanțat din FEDR în
cadrul POAT 2007-2013.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României

Studiu de Amenajare Peisagistica Si Spatii Verzi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Amenajare Peisagistica Si Spatii Verzi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 1

Scopul studiului .......................................................................................................................... 4

Obiectivele studiului .................................................................................................................... 5

Strategia de abordare a studiului ................................................................................................ 7

Descrierea datelor de intrare și ieșire.......................................................................................... 7

Elemente de cadru natural ........................................................................................................ 11

Resursele naturale ....................................................................................................................... 22

Utilizarea terenurilor – tipologii de peisaje .................................................................................... 26

Riscuri naturale ............................................................................................................................ 35

Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu .......................................................................... 37

Patrimoniul Natural ................................................................................................................... 39

Arii protejate Natura 2000 ............................................................................................................ 39

Rezervații Naturale și Monumente ale naturii ............................................................................... 41

Patrimoniul Construit (construit și neconstruit) .......................................................................... 42

Monumente și ansambluri de arhitectură ...................................................................................... 43

Peisajul cultural imaterial .............................................................................................................. 44

Context Local al Dezvoltării ...................................................................................................... 46

ELEMENTE DE SINTEZĂ ȘI INTERPRETĂRI ................................................................................ 48

Potențial - Valori de peisaj ........................................................................................................ 48

2 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

CONCLUZII – DEZVOLTARE .......................................................................................................... 53

Listă abrevieri ........................................................................................................................... 58

Listă figuri ................................................................................................................................. 58

Surse bibliografice .................................................................................................................... 59

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 3

Peisajul este definit de două tipologii principale:

Analiza peisajului se realizează pe două direcții principale, complementare:

4 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Prin valori de peisaj se definesc toate elementele de potențial ale acestuia:

◌ valori productive – ca resursă economică – peisajele agricole; peisaje cu potențial turistic;

Studiul va propune o serie de recomandări de dezvoltare pentru protejarea peisajului, dar și

◌ zone cu intervenții restricționate;

◌ Prioritatea 3 - Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii

◌ Prioritatea 6 - Protecția mediului și creșterea eficienței energetice.

În aceeași direcție, perspectiva europeană a Dezvoltării Spațiale către o Dezvoltare Durabilă

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 5

◌ diversificarea economiei într-un context urban-rural lărgit;

◌ conservarea și protejarea resurselor naturale și a patrimoniului cultural;

◌ promovarea culturii și a patrimoniului cultural în cadrul strategiilor de dezvoltare economică.

Dezvoltarea durabilă a teritoriului are ca scop următoarele problematici: reducerea disparităților, o

◌ Investigarea teritoriului pentru delimitarea categoriilor de peisaje și a zonelor identitare pentru

◌ Identificarea potențialului de intervenție și a valorilor de peisaj.

◌ Identificarea zonelor de disfuncții și a peisajelor fragile.

◌ Structurarea recomandărilor în cadrul peisajului pe tipuri de intervenții.

6 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Figura 1 – Schemă demers metodologic

Descrierea datelor de intrare și ieșire

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 7

Figura 2 – Descrierea datelor de intrare

PALIER DE ANALIZĂ DATE ANALIZATE DENUMIRE LAYER – GIS (.shp)

8 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Figura 3 – Descrierea datelor de ieșire

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 9

10 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 11

În funcție de unitățile de relief ZMC prezintă 3 categorii principale de peisaje:

◌ Peisaj vălurit – în zona nordică, piemontană, cu perspective ascendente și descendente în

12 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Figura 5 – Tipologii de peisaj determinate de relief

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 13

Figura 6 - Modificarea modului de percepție a peisajului în funcție de condițiile meteorologice,

14 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Figura 7 – Influența vânturilor dominante

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 15