Sunteți pe pagina 1din 196

Prof. unlv. dr.

ANA-FELICIA ILIESCU

ARHITECTU RA PEISAGER A

EDITURA CERES BucureSti, 2003

Descrierea CIP a Bibliotecll Naflonolea Romlnlel ILIESCU, ANA.FELICIA Arhitecturi peisagertr / Ana-Felicia Iliescu.- Bucuregti: Ceres, 2003 Bibliogr. rsBN 973-40-0626-6 712

in memoria tatdlui meu, distinssilvicultor gi pedotog, academicianCONSTANTIN D. CHINTA

Lucrare apdrutd cu sprijinul Ministerului Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului Tootedrepturile asupra acesteiedilii apa4in tn exclusivitateEDITUEII CERES.

Redactori: Aurora Dumitru; Claudia Popa Procesare computerizatd: PaulMarcu rsBN973-40-0626-6 Tiraj:1500 exemplare

Format l6/70x100 Tiparul executat la Imprimeria,,Oltenia"- Craiova B-dulMarcsal IoDAntonescu, m. 102 Comanda 104

CUPRINS
Cuvint inainte ll 13
IJ l)

1. Introducere - o arti 9i o qtiinld peisajului 1.1.Arhitectura aplicativd interdisciplinard 1.2.Importanla peisajului arhitecturii ...... .. . .... . 2. Evolufiaconcepliilor ln arhitectura grddinilor 2.l. Gridinileantichit[fii 2 .1 . 1 .G r d d i n i d le i nM e s o p o t a m . .i . a. . . . . . . . . . . . . . . 2.1.2. Grddinile Egiptului antic.... . ........ 2.1.3. GrldinilePersiei antice 2.1.4. GrEdinile Greciei antice 2.1.5. Grddinile Romeiantice 2.2. Arta grddinilor in Evul Mediu (sec.V-XI) 2.2.1. Grddinile bizantine ... ... ... 2.2.2.Grddinlle medievale aleEuropeiOccidentale 2.2.3.Grddinile islamice 2.2.4. Gritdinlle arabe din Spania . ..... .. . .. 2.3.Grddinile Extremului Orient..... ...... 2.3. l. Grddinile chinezegti 2.3.2.Gridinile j aponeze 2.4. Arta grddinilor gi barocului in perioada Renagterii 2.4.l.GrddinileitalienealeRenaqterii gi parcurile 2.4.2.Grddinile baroce franceze 2.4.3. Dezvoltmea grldinilor clasice ...... .......... 2.5.Grddinilepeisagere qi crearea 2.5.1.Grddinileengleze stilului peisager 2.5.2.Trdsdturile compozilionale alegrddiniipeisagere . . . . . ... grldinilor peisagere 2.5.3.Dezvoltarea in secolele XVII q iX D ( . . . . . . . . . . . 2.6.Stilulmixt in artagrddinilor .. . ...... ... 2.6.1 . Apariliastilului mixt in artagridinilor 2.6.2.Trdsdtut'.le stiluluimixt 2.7.Concepliicontemporane in artagrddiniior 3. Grddinile din Rominia 3.1.Grldinile pdndin secolul al XD(lea

18 18 19 22
1A

25 27 30 30 30 33 34. 36
JO

39 43 44 48 52 53 53 56 58
oz oz

64
o4

68 68 '7

3.2.Grldinilc din scoolul al XIX-lca jumdtate a secolului al XX-lea 3.3.Gridiniledin prirna jumdtate a secolului al XX-lea 3.4.Realizdri din a doua gi crearea peisajelor, parteintegrantd 4. Conservarea a protecliei mediului inconjurdtor depeisaj 4.1.Conceptul gi a peisajelor narurale 4.2.Importanla conservdrii ecosistemelor amenaJate 4.3.Func[iile zonelor verzi qi ameliorare proteclie ambiant 4.3.1.Func$ile de a mediului .... peisagistice 4.3.2. Funcliile sociale aleamenajdrilor peisagistice 4.3.3.Funcliaesteticia amenajdrilor 4.3.4.Functiileutilitarealeunorzoneverzi profilarea gi organizarea . Repartifia, dimensionare4 spa{iilor verzi ... 5 teritoriului . . ... 5.1.Spaliile verziin sistematizarea 9i localitdlilor 5 . 1 . 1S . istemd ue l s p a f iv i e r z. i............ verzi... . . . ...... . 5.1.2. Tipurile despalii Dimensionarea spaliilor verzi............... 5.1.3. gi dotarea peisagistice amenajdrilor ... 5.2. Organizarca, structurarea peisajului dearhitectura ..... ..... .... 5.2.1. Programe specifice dotirilor social-culturale, 5.2.2.Tratarea spaliilorverzi aferente denocivitate ... . .... . ... locuinfelor, industriilor, zonelor cdilorde circulalie urbane 5.2.3.Spaliileverzi aferente gi rutiere 5.2.4.Spatiile verzi cu profil specializat deproiectare a peisajelor 6. Principiigenerale funcfionale 6.l. Principii .. . .. ... .. estetice-compozilionale 6.2.Principii 6.3.Principiiecologice . ......... 6.4.Principii tehnice 6.5.Principiieconomice cultural-istorice 6.6.Principii in arhitectura 7. Noliuni de bazi 9i principii de compozilie grddinilor i eb a z d . . . . . . . . . . 7 .l . N o l i u nd 7.2.Principii decompozitie in parcuri 9i grddini peisagistice componente aleamenajirilor 8. Elementele
gi modul lor de tratare

70
t)

80

85 85
87 9l 91 100 102 103 105 105 105 107 109 110 110

r20
128 133 137 t37 t39

r39
140

r4r
r42
145 t45 151

r64

ll.I . Tcrcnul l6(r 8.1.1 C . a d r ug l enera . .l. . . . . . . . 166 q i 8 . 1 . 2M . drimea forma terenulu . .i. . . . . . . . . . . . . . . . 167 8.1.3. Relieful terenului 168 gi edafice 8.1.4. Conditiile hidro-geologice aleterenului t'77 . . .. . .. 8.2.Rocile t'7'7 8.3.Apele t8l 8.3.1.Importanla compozilionald a apelor l8l 8.3.2. Crearea arlificiald a pieselor deapE. ... . . .... 182 8.4.Vegetalia 189 8.4. 1.Vegetatia lemnoasi 189 peisagistice 8.4.1.1. Calitdlile alevegetatiei lemnoase .... .... 1 9 0 gi ecologice 8.4.1.2. Caracterele biologice alespeciilor lemnoase 199 8.4.1.3. Gruparea arborilorgi arbugtilor in amenajdrile peisagistice ......... 2O1 8.4.2. Y egeta\ia erbacee .......... 22O 8.4.2.1 P.l a n t e f ll e oricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 . 21 8.4.2.2.Alte olante erbacee decorative 230 8.4.2.3. Gazonul 234 8.4.2.4. Plantele inlocuitoare alegazonului .................. ... 236 8.4.3. Distribufia spatial[ peisajelor a vegetafiei in construirea .. . 236 8.5.Circulalia 24'7 8.5.1.Importanta functionali 248 8.5.2.Sistematizarea circulalieiin parcuri9i gridini 248 8.5.3.Importanta compozilionald a aleilor$i integarealor in peisajul parcurilor9i gridinilor 253 8.5.4. Aspecte aleconstruc{iei aleilor..... . . ... . 255 gi funclionale 8.6.Construclii decorative 258 8.6.1. Terasele 259 8.6.2.Scdrile 259 8.6.3.Zidurilede sprijin 261 8.6.4. Bazinele 262 gi colonadele 8.6.5. Pergolele 266 8.6.6 J.a r d i n i e r e . .l.e . . . .. . . . . . . . . 267 8.6.7.Addposturile de gridind 268 8.6.8. Podurile 21O 270
()

t{ 7. Mobilierulde parcqi de grddini de grddind H t{. Vasele (). de artdplasticd x Piesele jocuri9i sport.."""" pentru H.I0. Echipamente tl,ll.Accesorii (utilitdli) tehnico-edilitare ll. I 2. Instalatiile cu apd Alimentarea 8.12.1. apelorpluviale9i a celoruzate Evacuarea 8.12.2. Drenajul 8.12.3. electricd 8.12.4.Instalatia tt. Metodologla .. """ "' peisagistice proiectdrii de proiectare fazelor gi con{inutul 9.1.Succesiunea 9.1.1.Studiuldeprefezabilitate de fezabilitate 9.1.2.Stud:iul de sarcini tehnicai caietele Proiectul 9.1.3. Bibliografie lemnoase speciiornamentale cuprinzAnd Anexi - Listetematice si erbacee

270 272 273 273 275 276 276 279 280 281 282 282
)9.)

Moto: Cineplanteazdo grddind, planteazdfericire. (proverb chinezesc )

CUVANTINAINTE

283 292

29s
297

trecem grdbili pe strdzi, printre spaliile plantate ale orasului, ,Adesea pe ldngd parcuri Si scuaruri, aproape fird si ti priiim. poate indiferenli, poate.prea absorbili de treburi gi grtjite zilnice, cei mai mulyi aii*" nof ddy atenlie copacilor S.i oazelor de verdeald. poate :u St pentru cd intervine obiqnuinla; ;tim cd sunt acolo, formeaid repere ale drumurilor noastre cotidiene Si doar o modificare importantd o olservdm: aparilia in zond a loc dejoacd pentru copii sai a unei jocuri di apd, .unui Jhntdni cu disparilia unor zone plantate. Si in,locuirea cu'parcaje sau construclii, amputarea drasticd a coroanelor arborilor stradili etc'. Dar sunt perioade cdnd peisajul viu se face remarcat, trezind inte_ resul Si celor mai indiferenli. Cu bucurie ihiar surprioder" Si sesizdm cd a venit primdvara, cd verdele tinere cutoiile frunzelor Si timpurii alungd cenuSiul trist ;i dominant al spaliilor construiti.florilor Vara, din nou reintrd in atenlie haina verde a orasulii: cdutdm cu asiduitate umbra ar_ borilor, pldnuim si, pe mdsura poiibilttdlilor, t"Jdptui; evaddri in par_ curi gi zonele de agrement. !1r -cAfi concetdleni ai no$tri iubesc cu adevdrat natura $i o res_ sunt ry:td? |!fi .con;tienli de,binefacerile pe care le aduc spayiile ptanlale ambientului tn care trdim? Dacd noi tn lard populalia incd nu se implicd (sau prea pulin) in .la amenajdrii 1tt'oblemele spaliilor verzi de interei generat, acestea rdmdndnd tn grua edililor fi specialiStilor, in schimb se remarcd preocupdrile grddinilor particulare, pentru infrumuselarea incintelor t,llllt ry lreyea (nlcrttetor institulii Si ale societdyilor comerciale chiar a zonelor af.e_ Si rente blocurilor de locuinte. Fie-cd sunt publice,fe private, ariile verzifac parte din cadrul nostru , (tc vtdla,.sunt un_ atribut al gradului de civilizalie. Mdsura in care sunt ntn( Irrotectate, de la scard teritoriald Si urband pdnd la cea locald, punc_ ll

Itntld, tktr si pritcperca cu cure sunt infiinlate, fngrijite, restaurate sau trunsfornnlc .fac ca diJaritelecategorii de peisaje sd-Siexercitebinefuncti ile ccologice, recreative,esteticesprefolosul nostru. CAfi $ilinld Si aplicalie inglobeazdacest domeniual arhitecturii peisujultti ? Cunoasterea, fe cd este iniliere, fie cd esteperfeclionare, este o cale .snre mai bine. in aceastd idee am elaborat cartea defald - Arhitectura peisagerd reunind in paginile ei o prezentare concentratda problemelor conceperii peisajelor, cu pondere insemnatda celor legate de proiectarea grddinilor Si parcurilor. Lucrarea se adreseazdatdt celor care se formeazd cdt Si celor care lucreazd tn peisagisticd Si in domeniile conexe,dar si publicului larg, iubitor defrumos Si armonie tn spa\iile exterioare. necesi' Sper ca acest demerseditorial sd contribuie Ia conStientizarea tdtii de imbundtdlirea relaliilor om-naturd,naturd-habitatuman,cdci ceea ce inJdptuimastdzipentru noi, injdptuimSipentru generaliileviitoare. Pe aceastd cale mullumesc colaboratorilor care m-au aiutat in rednctarea cdrlii Si prelucrarea imaginilor: ing. Cristina Mdnescu, dr. ing. Mo' nica Dumitrascu, ing. doctorand Ovidiu Petra, peisagist SalmaEl Shamali. Majoritatea figurilor sunt preluate din bibliografia consultatd;fotografiile recente din parcurile bucureSteneau fost realizate de arh. cristian Endchescu' Autoarea

Capitolul I

INTRODUCERE

1.1. ARHITECTURA PEISAJULUI o ARTA TNTERDTSCTPLTNARA $r O gTilNTAAPLTCATTVA


Din vechi timpuri, oamenii au supusqi modelat naturainconjurdtoare, la inceput pentru a-gi asigura cele necesarevielii. qi pentru a-gi crea un microclimat mai favorabil in preajma locuinlelor. La diferite popoare,prefuirea elementelornaturii, a pimdntului, apei gi indeosebia vegetatiei,ajungdndpdnd la credinla in caracterullor sacru, a condusin antichitatela creareade gridini legatede cultul religios. Pe ldngd palate gi caselebogate au apArutqi s-au dezvoltat grddinile laice, cu scop estetic Ai de desfEtare; acestelocuri privilegiate erau cultiplante vate cu omamentale,dar 9i utilitare, oferind plicere prin umbr5, rdcoare, priveligti pldcute, parfumul florilor, clipocitul sau scdnteierea apei in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in frunzigul copacilor. Tradilia indelungatdin creareagridinilor a dat na$tereunei adevdrate arte, practicatdde grddinari qi apoi de desenatorispeciali. Aceastd artd a evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenld aceleaqimijloace de compunerea gridinilor: elementenaturale gi elementeconstruite, fie supuse unei discipline geometrice,fie, din contrd, aranjatedupd unele modele oferite de naturi, investite sau nu cu anumite simbolistici. Arhitectura gridinilor a devenit o artd aplicativd,cu reguli proprii 9i rnanierestilistice diferite, teoretizatede diferili creatori gi concretizatein numeroasele gridini qi parcuri realizatepretutindeniin lume pdndin zilele noastre. Dar ce este arhitectura peisageri sau, mai corect,arhitectura peisa.jului? Aceastdformulare a apdrut la mijlocul secolului al XD(Jea qi aparamerican F. L. Olmsted(carea proiectat CentralPark din line arhitectului Ncw York, alte parcuriqi sisteme parcuri de din SUA in accapcrioadir), plorrtotor proteclionlstc al prinrcirni;ci'iri a patrinroniului natuml.
tl

cclor doi tcrtleni '- arhitcctttt'it irrgcnrirrtatca 9i peisaj- expriml obiecdupd anumite qtiin{e:orgttniTarea trrl qi nrijloacclcaoestci Si construirea natuprin elementelor asocierea p'incipii Si tehnici a spaliilor exterioare artificiale (circurule tle lteisaj (teren,roci, ape, vegetalie)cu elementele vederea tndepliniIu(ii, construclii decorative$i utilitare, mobilier S.a.)in rii atrumitorfuncliuni ale acestorspalii. peisajulArhitecfurapeisajului- gtiinla 9i arta de a proiectagi amenaja are o sferd isi are riddcinile in arhitecturagrddinilor ins[, fald de aceasta, contemporane, de cuprinderemult mai largd, irnpusdde necesitd{ilevielii tealizareade amenajiri diferite de cele ale perioadeloristorice precedente: adaptateunor noi cerin{e sociale (pentru publicul larg) qi de proteclie a mediului. Cdmpul sdu de acliune se extinde de la cadrul urban la cel rural qi regional, de la grddina privatd la vaste arii de recrearepublici, de la integrareanaturii in localit[li la amenajirile in peisajul natural. Arhitectura peisajului este o Stiinld Si o profesie complexd,domeniu de interferenld a multor specialitdli. Ea $llizeazd deopotrivd cuno$tinle artistice,tehnice,qtiinlifi ce. Formarea arhiteclilor peisagigti cuprinde aspectede culturd artistici (istoria arhitecturii qi artelor vizuale, esteticd),o anumitd pregdtirepentru elementelorde compunerea peisajului (geoconcepereagi reprezentarea metrie descriptivdqi perspectivd,desen,compozi{ie,design),studiul disci plinelor de bazd: teoria arhitecturii peisajului, istoria artei grddinilor, propeisaiectarea peisajelor, construirea(execu!ia),ingrijirea qi restaurarea jelor; la acestease asociazdinsugirea aspectelorfundamentaleale unor gtiinle ale mediului (geografie fizic[, climatologie, pedologie, ecologie, botanicd, dendrologie).Profilarea in specialitateinclude qi asimilareacunogtinlelor fumizate de o serie de alte discipline adaptatela specificul teritoprofesiei: topografie, construc{ii,arhitecturd,urbanism,amenajarea riului, imbun[titiri funciare, horticultur[, silviculturd, protec{ia plantelor, forArhitectura peisajului avAndimplicalii social-economice, mecanizare. in rnarea specialiqtilor peisagigti cuprinde qi o pregdtire corespunzetoare marketing. management, sociologie,economie,legislalie specific[, intrucat in proiectaAceastd paletd largi de cunoqtinleeste necesard cu peisajelor se lucreazi cu natura, elementedinamice rea qi amenajarea in continud transformare,care influen{eazdmediul qi sunt influenlate de accsta, se compun qi se construiescspalii exterioare pentru oameni, in cu activitateaeconomicd9i raporturi cu modul de viald al acestora, strAnse sociali, cu traditiilcculturale l4

pEtSAJULUI 1.2.TMPORTANTA ARHTTECTURil


in prezent, in celemai multe 1dri,ajunsela un nivel dc ilrdush-ializarc, tchnicizaregi urbanizareftrd precedent, conservarea ;i creareazonekrr. vcrzr reprezinti un mijloc important de proteclie a omului Si a mediulLLi sdu de viayd. Pddurile gi spaliile libere plantate au un esenlialrol ecologic: ele produc oxigenul necesarvielii, reduc poluareafizicd, chimicd gi microbiani a atmosferei,creeazd, tn microclimat favorabil, oferd addpostpdsdrilor qr altor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd. flora, solul, apele, amelioreazdgi valorific[ terenurile degradate etc. AvAnd directd legiturd cu asigurareaechilibrului ecologic al mediufui, arhitecturapeisajului se preocupdde conservareaSi dezvoltareapei.sajelorSi a valorilor lor asociate,pentru benefciul generayiilor actuale Si u celor viitoare. Ea se implicd in organizarea teritoriului gi sistematizarea localitdtilor, in planificarea integrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet cultivat, in dimensionarea qi distribu{ia in oraqeqi in teritoriu a diferitelor categorii de spalii verzi gi organizarea generalda peisajelorpentru anumite funcliuni (proiectareaspaliald),in refacereagi valorificareapeisagisticd a unor terenuri degradate industrial gi abandonate. Peisajelecontribuie la imbundtdlireacalitnlii vielii omului gi pin functiile lor sociale: ele realizeazdcadrul gi mediul favorabil pentru recrearea publicd sau privatd in aer liber, infrumusefeazdlocalitilile, locul de viati qi de muncd,unele dintre ele avdnd importanlI culturald (grddini - muzeu, grddini expozilionale, gridini istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice, rozaii, rezerva,tii, parcuri nalionaleg. a.). Activitdlile din sfera arhitecturii peisageredetermin[ direclii de specializare a profesiei in: proiectare(birouri gi institute de proiectare),execulie (antreprizede amenajiri peisagistice), managementul peisajeioramenajate (administrare, intrelinere, reabilitare;. in aceste domenii lucreazd personalcu toate gradelede calificare: specialigtidiploma{i ai facultdtilor de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtire medie, maigtri grddiriari, muncitori. Interdisciplinaritatea realizdrii amenaj drilor peisagistice antreneazd gr personalprofilat in domeniile conexe: arhitecturd,construclii, instalalii, horticulturd, economie, contabilitats $.a. infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi, dar gi intervenliilein peisajulnaturalsunt un element d.inantiz.atrtr Dentru

l5

aplicativd:produciia productive unor secloare Si de cercetare dezvoltarea produclia de echibazefloricole), gazoniere' (pepiniere, vegetal de material de producerea crearea 9i pamente 9i utilaje pentrulucririle peisagistice, tehnoloinovarea specifice, mobilier gi accesorii de construclii, materiale peisajelor de ale diferitelorlucrdri qi componente giilor pentru realizarea g.a. toatecategoriile in foarte peisagere, importanleiarhitecturii Datd fiind recunoa$terea $i institulii specializate' multe ldri funclioneaziorganizaliiprofesionale PeipentruArhitectura Europeand Federalia activeazd La nivel eurcpean Peiplnlru Arhitectura lntemalionale sajului(E.F.L.A.)afiliatdFederaliei au ambele O'); A al U'N'E'S'C de categoria sajului (I.F.L.A. organism studiilor 9i cercedezvoltdriiprofesiei9i promovarea ca scopstimularea imporproblemelor cunoa$terea tdrii 9i a schimburilorde informalii tehnice, tantegiarealizdrilor,consultiriprivinddirectivelelegatedemediulnatu. adecin tdrileafiliatea unui invdldmdnt ral 9i lel creatde om, promovarea organizalii. stabilitde aceste vat standardului internalioXX, atenliaorganismelor in ultimeledeceniiale secolului natural9i cultural,apatrimoniului qi gestionarea naieprivind protejarea domenii a in aceste transfrontalieri fn"nuiu."uteritoriului gi cooperarea priprintrecare:Convenlia o seriede actejuridice importante, orom-ovat (Paris, noiembrie mondialcultural9i natural patrimoniului vind protejarea naturii sllbatice9i a mediuluinaconservarea privind l9Z2j, Convenlia - cadrueuropeani tie 1919),Conventia tural al Europei(Bema,septemb terisauautoritAlilor a colectivitdlilor transfrontalierd privind coopirarea (Rio, biologicd privind diversitatea ioriale(Madrid,mai 1980),Convenlia publila informalie,participarea privind accesul iunle 1i92;, Convenlia mediu justi{ie de in materie cului la procesuldecizionalgi accesulla (Aarhus, iunie1998)' sd ajungdla o in anul 2000,stateleConsiliuluiEuropei,p(eocupate sointre necesitelile pe un echilibruarmonios bazatd durabild, dezvoltare o peisajul este c[ faptul ciale.economie 9i mediu,luAndin considera{ie ambiental, pe plan ecologic, general a interesului importante componenta euroConvenliei au luat initiativaelabordrii sociil, culturalgi economic, protejdrii, areca obiectivpromovarea Ia peisaj.Aceasta penereferitoare in europene cooperdrii peisajelor gestion;rii9i amenajdrii 9i organizarea peia faptuluicd diversitatea 9i calitatea ca o recunoa$tere icest domeniu, prosperarea la constituieo sursdcomunl, contribuind sajeloreuropene europene' idcntitdtii fiinfeiumane 9i consolidarea l(r

itt octtttttllric la l;lorcrt{4, s-atlcsclris lt cottvclrIici du sctttttiltc I'roccsul pl'ograllr' aoest tiinclinvitatcsit atlcrcla toatcstatclccuropctlc 2(X)0, urmirrd ca plin latil'ipriutreprimclesemnatarc, lloniinia s-a nul.nauat obligatoriipcnsd devini prevederile Convenliei carea de cltre Parlament, tru lara noastre.Ele se referi la strategiileqi mdsurile de protejare'ge'stionare gi amenajarea peisajelor din intregul teritoriu: spaJiilenaturalc, ruapeleinteme 9i maritinre,inspaliileterestre, rale, urbaneqi periurbane, cdt 9i pe celedegradate. obignuite cluzind atdtpeisajele in urmdtorii ani, Romdnia va trebui si puni in aplicare politicile dc peisaj, pentru care, Convenfia prevedein Articolul 6 - Mdsuri speciale aspecteimportante,intre care se inscriu: sensibilizareasocietdlii civile, u organizaliilor private Si a autoritdlilor publice in ceeace priveqte valoaprotecliei hti, formarea de specialiSti in do' rea peisajului gi necesitatea gi amenajdrii peisajului care si activeze atAt gestiondrii meniul protejirii, in sectorul public cdt gi in cel privat 9i educarea copiilor Si tineretultti prin includerea in programele de invdlimdnt qcolar qi universltar a unor discipline in care sd se abordezevalorile legatede peisaj gi probleme regi amenajarea sa. gestionarea feritoare la protejarea. in acestcontext, al ultimelor orientdri gi previziuni de creqterein lara noastrAa interesului pubtic ai privat 9i al factorilor decizionali pentru peipeisager[",esteo contribuliela literaturadin saj, carteade fa16,,,Arhitecturd acest domeniu, orientatd mai ales citre problematicapeisajelor din habitatul uman.

pcrsult(ral Arllit.(.lLrral

('ttltttllul )

EVOLUTTA CONCEPTilLOR iu nRHITecTURA GRADINILoR

Arta grddinilor, produs al civilizaliilor succesive,iqi pierde originea in neguraveacurilor. Ea a evoluat in decursul timpului in funclie de dezvoltarea socialistorica a popoarelor,particularitd{ile nalionale, tradilia qi cultura popoarelor, condiliile mediului natural geografic. Crealii ale omului activ, domic sd modelezenaturagi sd se inconjoare cu frumuselile ei, orAnduitein anumite relalii de armonie, gridinile s-au dezvoitat pe baza unor conceplii care,de la origini pini in prezent,au evoluat qi au involuat, au fost regdsite,s-au imbogifit, au interferat,s-au transmis de la un popor la altul, dintr-o zondgeografici in alta,dintr-o epoci in alta. In lunga istorie parcursi, s-au conturat modalitdli diferite de compozi1ie, s-au creat stiluri gi qcoli, ca gi in celelalte arte, s-au deschisnoi drumuri, in concordanli cu noile aspira{iigi cerinle. Prin cunoaqterea acestoragi a realizdrilor importante care au marcat etapeleprincipale ale evoluliei artei grddinilor, se poate valorifica creativ mogtenireatrecutului, preluAndprincipii qi modalitdli de construirea peiin conceplia sajului valabile gi astdzi gi integrdnduJe,cu alte coordonate, grddinilor prezentului gi viitorului.

rtizlrortrtcc irlclxrltolrrckrt itttticc, ttrttrtlc rlc tltt Nrrrrrcro:rsrrlc irrcrrlsirrrri vchiculalca ttttor clcruirralii srrcccsivc irr rroitclikrlii, atrdtrsla irsirrrillrrca ;;i pi poltor griulinikrr, la ultLtl. rrrcrrlc alc civilizalici culturii dc la un $i in urla soltirncntclc rclcvi astl'cl dc intcrlcrcnlc. ilc plantc;i moduldc olganizarc (irirdinilc din antichitate au avut la inccput soop utilitar, liincl constituitcdin plantecu rol alimentar;ulterior,ele au dobindit caractcrrcli1ios,dc slivire a divinit6!ilorsaude medialie.Pe mdsuradezvoltirii conqi prin ldrgireasortimentului de plant cp!iilol qi a tehnicilorde amenajare gi rctc cultivate,grddinilelaice s-au inmullit qi au devenitornamentale qi inchis acces limitat sprecelecr.r clcttive, evoludndde la celecu caracter ale Grecieiqi Romei. r'uracter public, apirutein civilizaliile democratice In ldrile Orientului, Mrjlociu, cele mai vechi civiliza{ii, constituitcin gi in Egipt incd din mileniul al IV-lea i.e.n.qi apoi in Persia, Mcsopotamia prosperitatea agriculturii. rrrccpind din mileniul al III-lea,$i-audatorat h acestezone cu climat cald qi veri toride, invecinatecu intinse deqertrrri, aparijia grddinilor a fost condilionatdde extinderea irigaliilor gi stimu(crearea de palate, temple,locuinlebogate). lrrlirde dezvoltarea arhitecturir fost manifestdri destul de naivc Se presupune cd primelegrddini+au (Gromort qi palmieri, ttrlivezile de .rlc cultului naturii G., 1934).Oazele rrizind dorita umbri gi pufind rdcoare,au constituit imboldul pentru crcarcl clegrddini pe ldngd edificiile importante,laice qi religioase. I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asocizttcu rtlccafiumosului $i incantArii. Astfel, la popoarele anticeale Orientului Mt1lociu, grddina devine sinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind pliiccre prin verdealagi umbra frunziqului gi rdcoareaapei curgAndin carrrrlcqi alimentAnd bazinele. , , , , , "T ,. ".n,.n,*"i^le I / rdr 4'ri'i r ' rrr I

DINMESOPOTAMIA 2.1,1. GRADIIJILE

2.1.GRADTNTLE ANT|CH|TAT|I
Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a transmis informalii asuprainceputurilorartei grddinilor.Texte istorice,picturi murale, basoreliefuri,mozaicuri qi vestigii ale strdvechilorconstruclii aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice,atesti aparilia qi dezvoltarea grddinilor mai intdi pe continentul asiatic, apoi in Egipt 9i mai tArziu in sudul Europei. Primele civilizalii superioare,formate in regiunile unde s-a practicat rnai intAi agricultura- vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi qi primelorgrddini. Fluviul Galben- au dat naEtere It3 intre fluviile Tigru 9i Eufrat (pe teritoriul de astdzi al kakului), in (akkadicrtitinrpuldomina{iilorsuccesive ale sumerienilor, babilonienilor lor) gi asirienilor, carepopulauaceste locuri, s-auconstituitmari ploptictili funciare - domenii ale regelui, ale templelor gi ale.aristocralicitlc irra l1ifunctionariai statului. Grddindritulgi pomiculturadelineauun loc important in econontiit rrglicold. contravinturilor qi at';;i{ci Pentrua protejagridinile de zarzavat sc plantauin jur sdlcii,creAndu-se astfel,pentruprima datdin istoric,pcr'protec{ie (Drimba currrittlclc clc O., 1984).Livezilede palmieriabundau, lrrlliintl ,,copacul sfArrt", cu multiple utilizdri.
l9

/ \ l l l l ( l l \ ( ) t l ) ( l t t t( l ( ' s l ) t (i v l ( ' s ( ) p o l i u t l ( ;, tt ( [ s l ) t ( o l ' . t i t ( l l n \ clnl( illll() il r t l o i r r c , c e c i r c c l ) o : r l c c x l ) l l c i t i t l ) i u l l t i t l l l t l l t l l l . . , rr j r l / / r / i r u i t t l t t i" (,,gnitlirrtr .ii , s t c p i r ) . I-tlcnului") tocrrai irr ilcostclinuturi (r,r/lr irr srrrncliurl-r

Infbnnatii scriscamintcsctlc ,,griulinilc suu'c" (uh:nuri) pc liingl tcnrplc. pe tensele unor hrmuri cu etaje(zigurat)in olaqclc[,ir (nrileniulal lll-lca) 5i As.irr (tnileniul al tr-lea i.e.n.). O fresci dcscoperitf, Ia Marl, cxister.rtir la Luvru, infEtigeazio ceremonie ritualdintr-o astlelde "grddini sacri". Monumentaleleconstruclii ale palatelorgi templelor,in majoritateclddite din cirdmidi nearsd(piatra era rard), cuprindeauin incinte frumoase gradini.subordonate arhitecturii. In secolulal Vltrlea i.e.n.,regeleSargonal trlea fondeazd fastuoasa capitali a Imperiului asirian,Khorsabad,cu grandiosulsdu palat qi dispune, conforrn unei inscriptii, creareaunui parc regal la poalelemuntelui Musri; aici el a dorit sd reuneascd toate esentele aromatice $i toatespeciiledin 1ara (Asia hitililor Micd). Menlionatein inscripliileregale,in tratatele de magie qi in reletelemedicaleasiriene,astfel de specii se pare ci au fost cedri, chiparoqi,diferili arborifiuctiferi, platani,silcii, plopi, abanos, buxus,mirt q.a. Faima grddinilor suspendate din Babilon (secolul al Vl-lea i.e.n.), contdndprintre cele $apteminuni ale lumii antice,s-a pistrat de-alungul veacurilor(fig. 1).

( or)liur)lirrc ii rr t I i r l r r r r r t r r lIr o rr lnizatc tlc rsloricit i r r r t i cc i r rc c l c n l r i r r . e e n l cr l c z v i r l t r i rtil l r e o k r l l i c c( 1 9 4 9 ) a p c n r r i sl c c o n s t i t u i r c llr. r l i r r r r r r i lr rlc c s o ( ' h i r r i l g c i l t ,I 9 6 2 ) ( l i g . 2 ) . t o l s l r i t l i n i( M a r g L r c l i t c

A - Sctiuneprin tcrasc pla|rltltr: a caramizinearsc; b - bitum; c - caramidasfiramati; d - dirlc:

lAt A

PAIATU I ll - l'l!!nul grtrdinilor: I l)frmaterasa: 2 - a doualerast 3 a treia terasa; I ir falra tcrasf, (a - pufuri; b - parapetulpolatului; , irrtr'llrilc in sdlilcsubteranc; d - pasaj intre curteir l r ( ) D L r li u i g r l d i n i ) i

C - Secfiune nord-sud: a - ctudmizi nearse; b pul cu caramizi arse; vcgclirli c- pdnrant d - cardmidtr sftramattr: c - culour separator; f - parapcl

Fig. 2. Reconstituirea Grddinilor suspendate ale Babilonului, dupd V. SoneaSi al., 1979

Fig. l. Aspect ipotetic af Gridinilor suspendate din Babilon, dupdLoxton,l99l

Inclusein palatul lui Nabucodonosor al Il-lea, ele erau de lirpt rc:rli zato pc o construcliemasivA, in terasesuccesive, descrescdnd czrdirrrcnqi atingdnd siLrni indllimeatotal[ de 22 m. Sprijinitepe doudlaturi clczidulilc dc incintd,etajarea eravizibili dominantdinspre palat;intregulansiul)blu cra suslinut de coloane rnasive, carealcdtuiau la bazaedificiului l4 suli boltitc.rdcoroase, de o partegi dc altaaleunui culoar,de asenrenca, boltit. :l

20

'l'crirsclc, pavatccu lcspezidin piatrirdc mari dinicnsiuni(matcrialriu ;i costisitor), izolatccu un stratde biturn qi mai multe rdnduride cfutn-ridir ncarsir,pcntrua impiedicainfiltrareaapeiin funda,tii, susfineau pdmdnhrl fertil agezat in grosimi descrescinde, pAndla I m pe ultirna de la 2 m pe prima terasd, terasd,avdnd la bazdun strat de drenaj din cioburi de ceramicd.Ingeniozitdlii qi solulia tehnicda iriglrii: se presupunec5.apa em coustrucliei ii corespundea ridicati la indllime cu o instalalie cu lanfuri continue,prin trei puluri incastrate in construclie gi legatede un canal alimentat din Eufrat. Apa, dirijatn printr-un sistemde rigole,jgheaburi, bazine,pulurijudicios repartizate, a permiscrearea unor plantatii etajate, alcdtuite din curmali, la addpostulcirora erau plantali plopi saupini (pe terasainferioard),arbu$tidiferiti $i flori. Nu este de mirare ci decorul luxuriant, depigind zidurile de incintd, a fascinatintr-at6t cllitorii ajun$i aici dupd strdbaterea linuturilor aride,incAt a fost considerat, una din,,minunile" createde oameniiacelortirnpuri. Civilizalia Mesopotamiei a constituit baza gi modelul civilizaliei popoarelor vecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche a Greciei9i a Occidentului (FurlaniG., citat de DrdmbaO., 1984).Estefiresc deci ca acesteinfluenle sd se regdseascd gi in crearea grddinilor. 2,1,2.GRADINILE EGIPTULUI ANTIC in mileniul al trI-lea i.e.n.,pe cAmpiileminoase ale Nilului, strdbdtute de canale de irigalii, erau cultivate legume,vii, plantalii de smochini, curmali,rodii, sicomori(o specie de Ficus),cocotieri. Domeniile agricole ale marilor proprietari(nobili, inalfi demnitari),cuprindeauqi grddini de pldcere. Reprezentdriledesenateale acestora,gdsite in necropole din epoca RegatuluiMediu (mileniul II i.e.n.),indicdmodul lor de compozilie. Grddinile locuinlelor, reprezentale ca o prelungire naturalda clddirii, erau de formd regulatdgi inconjuratede ziduri; desenulgeometricera do, minat de o piesi de apd - un bazin rectangularalungit sau in forml de T, populat cu pegti colorali $i decoratcu lotugi. Mdrginit de un taluz, bazinul apareincadrat de rnnduri de arbori (fig. 3). Mici pavilioane sau chiogcuri cu coloane eleganteerau amplasatecu vedereaspre bazin. Uneori, in grddinile mai mari sunt reprezentate pergole cu vile $i compartimentEriinterioarecu ziduri scundesau cu treiaje. Plantaliile, in funclie de epoci, conceputeordonat, respectand cel mai adesea o anumiti alternanla, fie, din contr6, dispuse liber in cadrul rdndurilor (MargueriteCharageat,1962)- relcvdrefinamentulpropriu artei egiptene, 22
Fig. 3. Cridinn egipteand, dupd Magnilio Calcagno A., l99l

gr[dinile au evomai restrAnse, De la forme mai simplegi dimensiuni luat spreforme mai decorative,ocupAndsuprefelemai intinse. Arta grddinilor in timpul marilor faraoni (Regatul Nou - sec. XVll XI i.e.n.) se imbogileqte galie contactelorcu Mesopotamia(in urma expansiunii pAnd la Eufrat). lntroducereade noi specii de plante, aduseclin alte linuturi, ldrgeqte sortimentulvegetal.h grddina botanicda lui Tutlntosisal III-lca, cregteau aldturi de tradilionalii sicomori qi curmali, rodii, roqetc.,intilnite gi in catalogul covi, sdlcii pletoase, tamarix,acacii,maci, mentd. din dispozilia fhdc specii intocmit pentru aceast[ gridini 9i reprezentate templuluide la Karnak. raonuluiin basoreliefurile uneiadin incdperile I, RamsesII - sec.XIV-XII i.e.n.) in timpul dinastiei a XD(-a (Ramses se dezvoltd grddinile templelor regale funerare qi divine, care aveau ca picsdimportantdun canal de apd terminatprintr-unbazin cu dimensiuni pcrmildnd navigalia cu ambarcaliuniugoare. hr interiorul palatelor,sub influenJaorientald,in urma expansiuniirirzgrddini patio, decorate cu baboinicepdni in Mesopotamia, aparluxoase pelicani; pdtratele verdcali erau irizinc de api, pavilioane, voliere cu de unormici canale. ltalcprin intermediul

itt istotial i,gillt trlrrr, inccllirrrrl I)orrrirurliilc stli'ilnc cilrc s-lrttsttccctlrrl grccii(Alcxarrch'u col Marc lirndcazir tlin sccolulal VI - lca i.c.n.- pcr,sii, noi in afia grddininoul Egipt - elenistic), apoi rornanii- au atlusclcntcnte lor gi au irnbogdlitsortirnentul ornamental. 2.1.3.GRADTNILE PERSIEI ANTICE Persia anticd, situatd in podigul iranian, de la Tigru pdnd la lndus, a asimilat qi, la rdndul ei, a transmisexperienlaistoricd a multor popoaredin jur, credndea insi9i forme originale ale culturii 9i civilizatiei @rAmba O., 1984). Degi popoareleiraniene s-au aflrmat social gi cultural incd din mileniul al III - lea i.e.n., istoria grddinilor persaneeste legatd mai ales de creareamarilor palate ale puternicului imperiu care s-a format in secolul al VI - lea i.e.n. in acestelocuri, unde degertulocupl mari suprafele,gridinile erau numinatuatihrdine de preluirea elementelor te,,paradis", ceeace evoceaceeagi mesopotamiene. ca 9i la popoarele rii, cu precddere a apeigi a vegetaJiei, La Persepolis, oragul regal, palatele aparlindndregilor care s-au succedat,Cirus, Cambise,Darius, Xerxes, Artaxerxes, erau insolite de astfel de cdtre Xenophon a,, paradisului" palatului de grddini. Dupi descrierea Iui Cirus Ia Sardes,rezultd cd acestegrddini erau geometrice,addpostind o vegetalie bogatd qi variatd, cu numeroasespecii fructifere gi omamentale, care beneficiaude prezenlaapei in canalede irigalii. Paradisulera intregit de un parc de vAnitoare populat cu animale gi pdsdri9i avdndnumeroasepavilioane. Urmdnd tradilia asiriand,animalelesdlbaticeerau capturate gi repuseimediat in libertate - sport periculosce contribuia la prestigiul prinlului (Marguerite Charageal,1962). krformatii deosebitde prefioase,figurative, le furnizeazdcelebrele qi vechile covoare persanecu decoruri de grddind lesute din mdtase9i fu de aur qi omate cu perle gi rubine,comandate de regeleKhosrouai IIJea (sec.Vle.n.). Ele infiligeazl grddinile inconjurate de ziduri 9i avdnd o compozilie geometric[ simpld, bazati pe intersec]iaa doul axe principale constituite din canale insolite de alei, in centru fiind situatdo construclie(pavilion, mausoleu sau fbntdnd). Cele patru brate ale canalului, figurdnd interpretareaasiaticd a universului cu cele patru fluvii orientate cdtre punctele cardinale, irigarea plantaerau construite la nivel mai inalt decdt terenul, asigurAnd fiilor prin inundare.Platani, ulmi, chiparogi,arbugtidecorativi - laur, mirt, trandafiri - specii fructifere - portocali, limdi, rodii, piersici - diferite flori

irlarrjlrtc irr rrriciplrrlcrc, lornrilur.ul tlccorcxrrlrcllrrl, lrritrrat tlc.lctLrri lililirrmctlc apriritliciintlLr-sc pcrspcctivckrl tlin canak:. l,a cxttcrnitirlilc sau irr ccntrulcon.rpozilici crauamplasatc chio;icLrri cu vcdcrca oricntatii in lungul canalclorde api. Accastir conccp{ie datcazir incir clc la inccputul;tcli(235 c.n.). oadeisasanide Arta persani a grddinilor a inlluentatgridinile din celclaltelirri alc OrientuluiMijlociu pi din Greciaanticd(atAtprin cuceririlepersane plinir irr Mediterana,cAt qi mai tArziu,prin supunerea Persieide cdtre Alexandru cel Mare). Persanilor le revine meritul de a fi transmis numeroascspccii asiatice, chiar din ExtremulOrient,pdndin occident. in urma cdderii Imperiului persan,prin cucerireaarabdgi includereain Imperiul islamic (sco. VII e.n.), grddinile iranienedevin gridini islamice. 2.1.4.GRADINILE GRECIEI ANTICE inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici succesive a Greciei qi Romei, care prin filosofia gi crealiile lor au influcnprofund lumea anticd gi au transmis pesteveacuri Europei mogtenirca 1at culturii greco-romane. Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprenta gi in artir grddinilor. Ca qi la alte popoare, grddinilegrecilorau avut la inceputca scop cultivarea pomilor roditori,a vilei-de-viegi a legumelor. Aparilia gridinilor decorative este legati de cultul religios: pe lingi temple,ele au devenit loc de desflgurarea ceremoniilorde slivire a zeilor. Despremodul lor de alcdtuire nu existd dovezi sigure: decorul mirifio al gridinilor evocatede Homer in Odiseea,amintestegrldinile persane,occa ee indicainfluenlaorientali in aceaepoca. Cert este cd au existat grddini funerare sau divine, pdduri sscre inchinate zeitdlilor(Demeter, Dionisos,Apolon). Speciilelemnoase rituale,ca smochinul, alunul se intilneau allturi dc chiparogi, platani,laur,mdslini,plopi, ulmi g. a. Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situate in peisajc rraturale de o remarcabildfrumusele,subordonarea operei arhitectonicef'a{r'i de naturd relevdnd respectul creatorilor greci fald de trdsdturileambientului. Marile temple posedaubogate gi vestite grddini cu arbori gi arbupti sacri (stejarulera asociatcultului lui Zeus,laurul - lui Apolon, mdslinul - Atcnci, rnittul- Afroditei), dar9i cu liveziqi vii.

24

25

(scc, V - tV i.c.n.)s-iurcrcatSigrddini pc ltngi paIn cpocl clasioit Iate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstc grddini aveau,se pare,un traseumai pulin rigurosfa{i dc cel al gridinilor din Persia gi Egipt. Ele cuprindeau elemente de o mare valoareartisticd- pergole, porticuli, fAntAni,statui alcltuind un cadru esteticintregit de vegetalie. Regimul democratic al acesteiepoci a adus societelii umane primele grddini destinate publicului. in afara Atenei, se aflau locurile de plimbare 9i recrea{ie,parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor (ansambluri de clddiri destinate exerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul grddini gi-auintemeiatqcolilePlatongi Aristotel. sec.al IV-lea i.e.n.in aceste activitatea in gr5Vechi scrieri arat6ce Academia platoniceigi desfEgura plopi plantate tisi, cu frunze argintii, cu sdlcioard, dinile lui Academos, ulmi gi platani(DagmarViqoiu, 2001). jocurile Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones,unde se desfEqurau olimpice, plantaliile de pe lAngdtemple fumizau gi ramurile pentru impletirea coroaneloracordateinvingdtorilor olimpici. in orage,vegeta{iaera pujind gi de aceeafoarteprelioasi; piala publicd a adundrilor populare qi ina oragului, numiti Agora - loc de des{Equrare trunirilor politice -, era un loc privilegiat, unde eraucultivali arbori. in secolul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatd cu platani; pentru asigurarea apei de udare s-au construit canale,iar locuitorii care posedaufantani rebuiau sd dea spaliului public prisosulde apl, dupd cum reiesedin ,,Legile" lui Platon. in epoca elenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in construclie (amintind grddinile patio) qi decorate cu fantani arteziene, mici canale gi statui de nimfe, aspecterelevate de sdpdturilearheologice de la Pompei. Pdmdntul Greciei continentalenu era propice pentru dezvoltareagrddinilor mari; astfel de gridini, cuprinzdndintinse vii gi livezi, au existat in alte teritorii ale imperiului creatde Alexandru cel Mare - in Sicilia, in Asia Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acesteaaveaugi zone decorative, amenajateca peisajemai naturale,cuprinzAndqi mici temple 9i sculpturi, carenu mai inftliqau zei, ci abordauteme mitologice cu animale. in grddinile locuinlelor bogate, cu4ile interioare, inconjurate de pese imde artdplasticdgi arhitecturale ristil, eraumai mari; aici, omamentele (chipabinau armonios cu vegetalia. Pe lingi esenlelesempervirescente roqi, mirt, laur, buxus g.a.), se cultivau trandafiri $i numeroasespecii de interioarelor. flori, utilizate $i pentru decorarea 26

sc cr.lr)olt$to inrplctircir irt ghirlandca rartturilor I)in cpocaalcxandrinir (,,ghirlanclonrania alcxandrind"); tot rlc atunci datcazitintroduarbuq;tilor abia ccrcain grddini a unor inovalii hidraulicc,cilro vor fi rcclcscopclitc in sec.XVI - XVlll e.n.,dc exemplu,orgahidraulicir. ROMEI ANTICE 2.1.5. GRADINILE I-nformaliile privind grddinile Romei antice sunt mai numeroasc. Izvoarele scrise gi unele vestigii arheologiceatestdfaptul cd amenajarc:r gridinilor a luat avAntindeosebi in timpul Imperiului roman, fiind inlluenlatdde arta gi concepliile popoarelor supuse.AtAt pe teritoriul Italiei cdt gi in provinciile romane, arta grddinilor s-a aflat sub incidenla prepondcrentda elenismului. Grddinile s-au creat pe lAng[ palateleimperiale,pe ldng[ vilele luxoase ale patricienilor, pe langdtemple qi locurile de adunare. Concepliile in arta grddinilor romane sunt rezultatul impletirii simbolismului religios, gindirii filozofice 9i literare, artelor plastice 9i arhitecturii. Asimildnd arta greacd,romanii au dat mai multd importanld naturii. Acest lucru reiese din scrierile timpului (Pliniu cel Tdndr, Ovidiu) 9i din vestigiile arheologicecare atestAalegereaamplasamentului unor mari vilc in situri naturalede o mare frumusefe,in zone colinare,beneficiind de priveligti deosebite. Romanii au acordatmultd atenlie grddinilor locuinlelor. Villa romand esteun termen ce definea intreaga amenajarea unei proprietdli: locuinla, grddinile, anexele. in vilele mai mici urbane(Pompei, Roma) s-a preluat $i s-a amplificat tipul elen de gridinS, inclusd in clddire qi inconjurati de o galerie de coloane (peristil). Decorul vegetal era subordonataranjamentuluigeomctric al construcliilor omamentale:canale qi bazin ornamental sau fdntdnir cu joc de apd, pergole gi coloane,vase, statui. Borduri tunse din buxus, roznrarin sau mirt alcdtuiaudesenein jurul peristilului sau bazinului, trantlirfiri, flori, busuioc, lotus aduceauculoareqi farmec acestorcompozilii. in Roma antici erau renumite vilele cu griidini ale lui Cicero, I.u tullus, Sallustius, Mecenasi ale altor nobili. Marile vile, mai alescele suburbane, au amplificatgridinile carc,din (gridini inchisd),au devenituneori adev[rateparcuri, conclusus" ,,hortus piscine,terenuride jocuri, pacuprinzinddiferiteconstrucliigi amenajdri: vilion dc odihnd etc.

27

('ur-uctcrizatc prin trasccgcorlctricc,insirnu rigurossrmctricc, fTrcind pavilioane, gridinile eraudeoorate, lcgirtura ilitre rnai r.nulte de asemenea, cu porticuri,pergole, treiajede lemn, statui,vaseornamentale, bazine,carrale. fintini. AmplasaLrea vilelor pe pantelecolinelor,in locuri unde beneficiaude terenului in terase gi adopvcderi panoramice,a determinat amenajarea tarea de compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural, in parle qi picturii greceqti de peisaje. sub influen{a Astfel de exemple sunt: vrla din Toscanaa lui Pliniu cel Tdndr (desNero (Roma),dar crisi de el insuqi)(fig. 4),,,Casade Aur" a impdratuhti pe colinade la Tivoli, lAngd mai alesvila intpdratuluiHadrian amenajatd Roma,ceamai vastd$i mai bogatedintrevilele imperiale.

(tolonrrtLr. lat"lcnrplu, tcatfu tlecorirlivir bibliotccit, f.a) sautlc o r.orrslrtrtlic itttrcclc ptirrzortr.' lr;r bazinsaucanaldc mari cliurcnsiuni), ctinrcotr'lrrtc tate liber, natural,cu grupiri qi rlase de arbori5i ar-bu;ti, alcirtuintl rrrrlnsambluunitar, adaptatformelor leliefului ;;i priveligtilol natulalc tkrnrinante(GromortG., 1934).

'ii

.,j:'

::' :t1

Fig. 5. Reconstituireaplanului vilei impiratului Hadrian, dupd Moore Ch. Si al., 2000

planului vilei din Toscanaa lui Pliniu cel TenEr, Fig.4. Reconstituirea dupd Gromort, 1934

Reconstituirea acesteia din urmi (fig. 5) pe baza vestigiilorpdstrate qi suplejea pinl in zilele noastre (foto color 1), indici originalitatea sistegenerale: r.r.ratizdlii mai multe sectoare arhitecturale cu organizare simegeneratd unei axe dc con,pozilie de cAteun edificiu (patricii, suborclonltir 28

Cadrul vegetal al grddinilor romane cuprindeastejari cu frunze persistente,pini, chiparoqi, tei, platani,lauri, smochini,duzi,azalee, tisi, buxus, acant,mulli trandafiri gi diferite specii de flori, foarte indrdgite de romani. Din timpul lui Augustuss-a dezvoltatartatlierii arbuqtilor in dittritc [orme (,,topiarict"), arld careva dominamai tarziu gridinile medievalciii apoi va cunoagte o tradilie aproapeneintrerupta. Pe lAngdnumeroaselegridini cu caracterprivat, au apirut Si grdditti pttblice. Primul parc public i s-a datoratlui Pompeius, apoi Caesar, Augustusau amenajat qi ei gridini pentrufolosintalargd a poporului.in eLrprinsulacestora erauincluseteatre, mai tArziugi terme(bdi publice). Modelul grIdinilor ron'rane a fost adoptat9i in teritoriile Europci Occidcntale, anexate imperiului,dar aceleamenajdri nu au rezistat vicisititudil ilor istoriei. Illementelegi concep{iile noi in compozi{iagridinilor, introclusc dc grcci ;;i dczvoltateapoi de romani,au influenlatprofuud,pestevcacuri,aflu grirdi nilol in cl.rocir Rcnaqtcrii europeue. Acestetrirsiituri clcfinitoliisurlt:org:tl()

-ir g f a ( l i l l l l r ; / i r r c ig r c l ] c r i l l l ls u [ ) o r ( l o t ) i l la i il l l l l e c l u n i . l r i l l z l l i i r l n l l o r ) l o l r s r f t l c l a e t l i l l , . i i s p l c g r i r d i n i rl ) l i n c o l o n i l d c ,I l o r t i c u r i ,p c r g o l c , i l l t r o d u c c l c i l in gn-rdinir r clerncntclor plastice (statui, vasce, coloanc), intcgrarca armorrioasir a vogctatici in ansamblul arhitecturalgi a acestuiain cadrul natural.

(SEC. 2.2. irueVUl MEDIU V - Xr) ARrAGRADTNTLOR


2.2.1. BIZANTINE GRADINILE civiliin timp ce in EuropaOccidentald invaziilebarbare dezagregau in zalraanticd, EuropaSud-Esticd, nordul Africii qi Asia Micd, constituite lmperiul bizantin,au continuatsd se dezvoltein tradi{iileclasicegrecoromane, pe cares-augrefatelemente orientale. pcntru gridini, ln Constantinopol, noua capitall, s-a plstrat interesul qi palate in.rperiale, dar locuinlele aristocraacestea insolind fastuoasele unor literaredin diferiteepoci,prezintdin marealcdtuirea 1iei.Descricrile inconjurate de un zid de nramruri,cuastfelde gridini. De formd pdtratd, prindcauo vegetalieexuberantd, de statui,pufuri robazineir,conjurate anitundecu coloanede piatrd coloratdgi rnarmurd, sculpturidecorative hidraulice. matede anrenajdri manifestare a puteriisuvenrGrddinile imperiale etalau un fastdeosebit, nului. Deccnullor s-a iutificializat,prin folosireaoglinzilor, a arborilorauri{i, a automatelor hidraulice, sub influenlaluxului etalatde gridinile califilor. Astfel se pare ci se prezentaqi grddina din Constantinopola fntpdrctpentru a incinta deopotnvi vederea, auzul gi tului Theophil,conceputd mirosul, pentru a stArnisurprizagi admiraliavizitatolului- caracteristici imprumutate de la gridinile orientale. 2.2.2. GRADINILE MEDIEVALE ALE EUROPEI OCCIDENTALE popoarelor germanice Decdderea urmati de intrarea Europeioccidentale, din perioadl migraliilorin nouacomunitate europeani a acelortimpwi, schimbarearnodului de via{din epocafeudald,au dus la un regresevidentin amenajareagrddinilor. ln interiorul cetAlilor$i castelelorfortificate terenul disponibil pentrugrddinierafoartelimitat qi folosit mai alesin scopuriutilitare. pe lingd mAndstiri. indeosebi Tradilia cultivdriiplantelors-apdstrat Griidinile monalrule cuprindeau, in compartimentegeometrice disgi aromatice qi cAteva plantemedicinale tinctc, legumegi pomi fi-uctiferi, spcciide flori. 30

l ) e ; t , i n c e l l i i t trtlli t ts c c o l Llrrll X - l e r rI.r r r r IrrrtI I r r ri r rl i i e t r P l r o l r t s cr r ca ut'tlarc a oruciadolor, clrc au corrtritlrrl lrr irrbourililerr s(,rtlrel)tu 1tidc, (lalclc,zrrlrbilc. Iui ot'ttlurcutal cu noi speciiaduscdin OlicrrtLrl MiikrciLr grddinilor clini, mirnozc), organizarea a riulas tlibutalirschcnrclol utililarc. Prcocupirileunor cdlugdridominicanidc a elabolalucrltriscriscrlcspre agriculturd, au contribuitla rlspAndirea cunogtinlelor tehnicc;;i a cclor' qi interesul referitoare la modul de aranjare pcntlLr a gridinilor, stimulAnd cfearea acestora. Astfel, Pietrode Crescenzi, in preajmaanului 1300,L\prezcntat rnod(lul programalic al grddinii medievale,care a fost ulnat timp dc pestc cloudsecolein occidentulcre$tin.Schemageneralise bazape c()ntpalttimentarea in sectoare sepal'ate de culturi: grddinacu pomi fiuctif'eri,arbugtigi planteomamentale, grddinade legumegi plantemedicinale qi gradina de flori cu flnc{ie exclusivornamentald (tig. 6).

Fig. 6. Sche||lagridinii nredicvale, dtpii BercttaI?.,1970

I _1

Grddinilc lot'uinlclor ntc itt'ult, irr ltcreraldc dinrcnsiuni rlici, uvcau tcrcnul plan $i crau inconjuratc tlc zi<luri. Scctorulclccorativ crir pulin variat, bazat pe o compozilie geometricir ntonotonl, din careuriegalc,delimitate de alei de aceeagi litime gi decoratecu flori, trandafiri, gazon, arbuqti i iitunse. tu n $ i $ i g a r d u rv Adesea arta topiard supraincirca grddinile. ln grddinile mici, lipsa arborilor era suplinitd prin imbricarea zidurilor imprejmuitoare cu plante agi{dtoaresempervirescente, vild-de-vie gi trandafiri urciton. In gr[dinile mai mari, organizale, geometric,intersec{iile de asemenea, aleilor erau ornamentatecu fantani sau bazine; uneori erau prezentepergole de lemn acoperite cu vild, mici pavilioane de lemn; o suprafaldrezervatd arborilor omamentali (viridariu) era amplasati in partea din spate a terenului. Grddinile nobililor Si cele regale erau mai intinse gi in general compaftimentate in cu4i geometrice separateprin garduri; ele cuprindeau gi amenajdripentru amuzament(labirint, pavilioane pentru petreceri,menajerie), galerii acoperite cu plante urcitoare inconjurdnd peluzele rectangulare $i formdnd promenadecarc legau diferitele cur.ti.Renumite erau in Franla grddinile de la Luvru Si Saint-Pol ale lui Carol al Vlea, realizate in secolul al XIV-lea dupSprogramul trasatde Crescenzi. Din punct de vedereal conceplieipeisagistice, cele mai multe grAdini medievaleale Europei Occidentalese puteau caracteriza ca lipsite de unitatea compozilional[ $i viziunea esteticd la care ajunseseregrddinile antichitdlii greco-romane. Printre .unele abateri de Ia modelul formal medieval se poate menliona in Franla marele parc de Ia Hesdin (940 ha), infiinlat la sfhrgitul secolului al Xlfl-lea de cdtre Robert tr d'Artois, inspirat de grddinile islamice; fastuos gi spectacular,cu numeroaseautomatehidraulice de grddini, parcul a deinuit peste 250 de ani, ajungAndin secolul a1XV-lea un loc de mare prestigiu $i centru politic de intdlnire a diferililor diplomali din ldrile Europei (Margueite Charageat, 1962). Tot in Evul Mediu a apdrut un model nou, diferit de schemele lui Crescenzi:parcul ,,peisager", cu scenebucolice gi pitoregti- inovalie datoratd regelui Ren6 d'Anjou. La sfhrqitul secolului al XlVJea - inceputul secolului al XVlea, el a creat astfel de parcuri ldngd Angers Si in Provence.Noul gen de amenajarea fost adoptat $i in Italia, de cdtre familia Medici, dovezi fiind unele fresceti picturi din aceletimpurr. Se poate conchidecd Er.ul Mediu, deqi a fost consideratca o epoc[ de regresfale de antichitateagrcco-romani, a insemnatpentru arta grddinilor

ptolitnrlc it a ovolulici occitlcntalc o perioadldc acumullriqiidc prcliiltirc qi modurilorde expresie a accstoril irt sccolclcurnliltoarc. concep!iilor ISLAMICE 2.2.3, GRADINILE de noua religie, islamul, Ca urmarea cuceririlorarabe,impulsionate al VII-lea e.n., a luat fiinld un mare imperiu, din HiincepAnddin secolul nalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intindere vastul teritoriu al Imperiultti roman din perioadasa de apogeu. Civiliza{ia arab[ qi-a pus amprentaasupratutuor !6rilor care au intrat sub incidenla sa. In perioadasecolelorVItr - XI, cdnd Europaincd suferea clepe urma invaziilor barbare,cuceritorii arabi, ajunqi in Spania9i Sicilia, prin dezvoltallu avut un rol recunoscut in Occidentulmedievaleuropean, gtiinlelor, gi artelor. literaturii reaagriculturii,megtegugurilor, comerlului, AsimilAnd elemente din civilizalia popoarelor supuse,arabii au preluat in arta gridinilor concepliaamenajdrii gi tehnica ceramicii din Persia, tchnica irigirii qi folosirii apei in scopuri omamentaledin Egipt, cunoqtinlele agricole de Ia romani. Grddinile arabe, la inceput de influenlI orientald, predominant persand,au cdpAtat apoi un specific propriu. Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un caracterinchis, familial. Locuinlele mici aveauo singurdgrddini, iar cele mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd regulatd qi amenajatefiecare cu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradigridina era impdrlitd in patru pIr{i fiei persaneqi a religiei mahomedane, permitea, cgale; dacd spaliul compartimentarea se realiza prin intretdierca a doud canalecu ap6.De altfel, apa era nelipsiti din compozilie, fie inchisi in bazine, fie susurdndin vasce sau ftntdni arteziene, toate legateintrc cle prin mici canalede teracotasaupavatecu marmurd. O particularitate a acestorgrddini era omamentalia bogatd, strdlucitoaredin pldcule de ceramicdsmdlfuitd,diferit colorat[ a vascelor,bazinclor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenlasculpturilor', interzise de religiamahomedani. Desenelegeometricesau in ,,arabescuri"ale mozaicurilor murale sc regdseau uneori gi in decoraliavegetal| ^ grddinii, alcdtuitddin mirt $i altc planteodorante. higarea, atat de necesare in zonele toride, era asiguratddupd modelul gridinilor antice orientale, prin adAncirea terenului fali de nivelul aleilor permilAndo inundareperiodicda acestuia; de nidiferenlele ;i canalelor,
'I Arhitcclurd pcisagcrii

33

vcl criru tlisrrrrrrllrc errlr.rrlrrrr dc l^rxrrs sirrr tlc rrtrr.t, lrtrrsc la u irtiltinrc corrvcrrirllili. Vcgcta{ia cuprintlca ohiparo;i, citricc,buxus, mirt, ntagnolii, a<1esea in aranjarncnt libcr,independent dc fbrnra gcometrici a compartimcntelor. Mici plante decorau vasele pe parapete a$ezate gi pe bordurile bazinelor; utilizarea floriloreralimitatd. Decorulrealizatconstihria o ambian{d intimd,plini de farmecqi personalitate. Pe ldngi marile palate,grddiniteeraumai mari $i etalauzustulcali_ filor pentrudecorulfeeric,artificializat uneoriprin prezenla u-nor bazine argintii (striluciredati de mercursaude staniu), arboriaurii sauargintii (placalicu aramdauritdsau din argintmasiv),ldsAnd jituri si tigneascd de apdsaupurtdnd pisdreleaurii gi argintii,animate hidraulic.Astfel erau vestitelegrddiniAlkatai de ldngl Cairo gi ceade la ,,palatulArborelui", la Bagdad(Marguerite Carageat, 1962). provincii ale Imperiuluiarab,pe teritoriulAfricii de Nord, $i in celelalte mai thrziuin Spania, artagridinilor islamice a dat na$tere la frumoase amenajdri, dintrecare unele, in parte reconstituite, plsfat pdn6 s-au in zilelenoastre. 2.2.4. GRADINILE ARABE DINSPANIA in Europamedievald, cu o artAa gridinitor modestA, ftrd realjzdriremarcabile, grddinile Spaniei ocupi un loc aparte. Palatele Alhambragi Generalife (fotocolor2) dinGranada EiAlcazar din Sevilla, construite in secolele XItr-XIV e.n.,in timpuldominaliei arabe, uimescAiastdzi prin frumuselea gridinilor lor. Acestegrddiniformeazl, compoziliide sinestdtdtoare, pe carevizita_ torul le descoperE pe rand.Unelesunttipicepatio (cu4i interioare clddirilor); altele, situate in afara palatelor, suntinconjurate dezidurigi etaleazd aranja_ mentegeometrice regulate insi nu rigurossimetrice, ci a.laptate formei gi mdrimiiterenului disponibil saureliefului modelat in terase plane(fig. 7). Ele impresioneazd fie prin simplitate plini de eGgang, 9i sobrietate , fie prin farmecul rezultAnd din imbinarea mdiestritd a vegetaliei cu folosi_ reaplind de fantezie a apei,animatidejeturi tdgnind din fhntAni, vasce, ca_ nalesaualcdtuind oglinzi calme.Decorulpersonalizeazd frecare gridind. Chiparoqi, eucalipt, palmieri, pini, magrolii,leandri, laur,agave, intr,o dis_ puneremai pulin riguroasd, sunt situali, adesea, in compartimente geo_ metnceconturate cu gardurivii din buxustuns. 34

Fig.7. Planul grtrdinilor Palatului Generalife, dupd Moreux J.C., 1937

Cind grddinile sunt mai intinse (Alcazar) esteadoptatdmanicra arirtri-r de divizare a spaliului in sectoareseparate, distincte prin arajament,un(lc compartimentlrile cu buxus au modele diferite. Aleile principalo au l)c gi palmierilor,iar mijloc canalecu apd,carereflecti siluetele chiparogilor la interseclii suntamplasate mici bazinehexagonale sauoctogonalc. Grddinilepatio spaniole, deqiprecedate in istoriede formeleintilnitc la popoarele la grecigi la romani,reprezintio contribulica Spaorientale, niei medievale la artamodemda srddinilor.

35

2.3.GRADINILE EXTREMULUI ORIENT


Civilizalia strdveche a Chineiqi ceamai pulin vechea Japoniei auurmat alte drumuriin artagrddinilor, dupi conceplii cu totul specifice, care, degis-aurevelatfoartetdrziu occidentului, au avut o anumiti contribu{ie in evoluliagrddinilordin Europasecolelor XVIII 9i XD(, dar qi in unele aspecte compozilionale din artamodemA a gddinilor. 2.3.1. cRADtNtLE CHtNEZEgTI in China,artagrddinilor,ca reflectare pregnantX a cultuluinaturii,s-a dezvoltat din vechime, in strAnsilegdtur[cu religia.Filozofiadaoistd (incepinddin sec.IV i.e.n.)qi mai t6rziubudismul (incepAnd din sec.I-tr e.n.) indeamnd la reintoarcerea omuluila starea naturald, in comuniune perfectI cu universul, pentrudobdndirea linigtii sufletului, a pdcii divine gi atingerea perfecliuniimoralegi, in frnat,a nemuririi.in consecinlS, religia a impulsionatcrearea grldinilor gi gdsireacadruluinaturalpropicevielii spiri^tuale in raportintim cu elementele naturii. In timpul dinastieiHan (sec.II - I i.e.n.),pe domeniile impdralilorsau amenajat grddini depldcere,imaginate ca paradisuri ale nemuritorilor, in care se regdseau toatecrealiile naturii - munfi, ape,plantegi animale- alcdtr:indun loc al bucuriilor(plimbare, odihnd,vdn[toare). in ambianla naturald a acelorparcuriantice,impdratiiqi nobilii chinezipracticau exercilii yogagi foloseau anumite elixiruri secrete, in speranla atingerii nemuririi. Grddinilemonahales-audezvoltat paralelcu celelaiceincd din vechime.Arta gridinilor a cunoscut o maredezvoltare pe l6ngdmdndstirimai alesin sec.[V, V e.n.,impulsionatd fiind de nouareligie,budismul.Agezdmintelemonahale s-au alesin situri naturale remarcabile prin frumuse!e.Acolo s-au creatparcurinaturale, peisajululuiexpresiile addugAnd simboliceale filozofiei:un motiv al acestor amenajdri era,,coliba ermitului", un pavilionrezervat meditaliei, situatpe un mic munte,fie in pldure, fie p^e malul unui lac - o expresie a comuniunii filozofuluicu natura. In secolele Vm - Dq perioada de apogeu a civilizalieichineze (dinastia Tang),parcurile regedinlelorimperiale Ei ale nobililor au ajuns la o mare strdlucire. Munfi, lacuri, rduri, ca elemente primordiale ale naturii, {Eceau partedin peisajulgrddinii,realizatcu multd inventivitate. Crearea gi muntilor a maselor stdncoase eralegatd de conceplia filozoficdcd aceslea rcpteztftd, pdmdntului, scheletul dupdcum apeleerauconsiderate a fi pdmAntului. arlerele In consecinld, gr5dinilor relieful eravariat natural 36

(simbolizintl rnultlii) \ii sau modificat- formind coline,masivestirtooasc nelipsite in gridinilc cltigi patinate vreme, de bizare cu forme vii; rocile bordau malurile torenlilor (fig. ti). neze,alcdtuiautuneluri, grote, cascade, Uneori, cAndizvoarelenaturalelipseau,albia pdrdului gi cursul de apd erau cu ajutorul rocilor gi al nisipului. sugerate

Fig. 8. Gridini

chinezeascd,dupd Sonea V. qi al , 1979

constituia un elcintAldte in natur6, Apa, sub formeleei peisagistice pus in valoareat6tprin alcdtuide mareimporatnld, mentcompozilional plantaliilor. gi prin cAt dispunerea a reliefului, reamdiestritd ideii dc in compozilie ocupaun rol secundar Vegetafia 9i erasupusd prunii, foartcinsauale omului cu natura: simbolal relaliilor interumane pinii simbolirenagterii naturii, vestitorii drigi{i in China,erauconsidera}i - prictcbambusul piersiciiornamentali paradisul, za:o fofia caracterului, gi indllarea etc.Dintreflon eratt sufleteasc[ spirituald nia,lotusul- puritatea gi bujorii, dispuqi in grupurimari. nelipsite crizantemele in spaliucu multl ingenioziteritoriu,dar aranjate Reunitein acelaqi peisaj fie imprcsii caretxezeat secvenle de tate,vizitatoruluii seinfEliqau gi chiardegroazd. deveselie fie sentimente demdretie, peisajul naturalaveauun trasctl cu caracter strdbiteau Potecilecare funciiei de oonlinia dreapti,darperfectadaptat neregulat, careexcludea a pritreptatd la altul,pentrudescoperirea de la un punctde interes ducere elabounui desen aparenla Ele nu aveau veligtilorsauscenelor "surprizd". gi formelornaturale. perfect aspectelor rat,ci seintegrau

ln cpocalbudald, sub dinastiile Song(sec.X - Xn) 9i Ming (sec. XIV XVII) 9i pdndin timpurilemodeme, gr[dinilor li s-auaddugat diferite constructii de grddind pavilioane, ca chiogcuri, pagode, poduriarcuite, galerii de trecere intre pavilioanegi chiogcuri, ziduri de imprejmuirecu po(i omamentale (caracteristice erauceleasemlndtoare unor ferestre circularesauderlvate de la cerc,tdiatein zid, prin caresezirea ca intr-untablou,un arbore sauun grupderoci) (fotocolor 3). Scrierile,picturile gi gravurileatesti frumusetea deosebitia gridinilor chinezegti. Renumele lor'a ajunsgi in occident, incepAnd cu Marco Polo (sec. XItr). ln arta grddinilordin sec.al XVIII-lea, ca unnarea contactelor occidentuluicu ExtremulOrient,a apirut influenlagrddiniloritalienegi franceze:uneleparcuriimperiales-auamenajat in partedupdmodelulacestora(parculPalatului de Vard-sec.XVII) (foto color4, tig. 9). Degiin decursul timpuiui,in Chinaaupdtruns elemente ale culturii gi civilizatieialtor popoare din India,Persia, gi ulteriordin lumeaislamicd - arlagrddinilorchineze qi renascentistd Europamedievald qi-aformat gi pislrat pAndin prezentcaracteristici proprii, subordonate conceptieide creare a peisajului dupdmodeleoferitedenature.

Ea a influentat arta grldinilor din Japonia9i alte ldri apropiate,iar in Europaa contribuit la creareastilului peisageral grddinilor engleze(sec al XVIII-lea). $i in domeniul horticol, China a constituit sursa a numeroasespecii adusein Europa, imbogdlind sortimentul omamental (piersicul, portocabujorul $.a.). lul, caisul, ldmiiul, crizantema,camelia,azaleea, JAPONEZE 2.3.2.GRADINILE Influen{a Chinei a pdtrunsin Japoniaincepdnddin secolul al \4llea e'n', transmilandu-iqi cultul gr[dinilor, care a fost asimilat 9i apoi personalizat, devenindo artd nalional6,cu o inconfundabildoriginalitate. in capitalele!6rii, Nara, 9i apoi din secolulVItr' Kyoto, s-au creat primelegrddini imperiale, amintind, la scarl mai micd' concepliaparcurilor peisagere chinezegti. ' Siimulatd de religie, mai ales de doctrina zen, o formi a budismului care indeamndcitre simplitate qi dragostede naturd, arta gridinilor a cunoscut o mare dezvoltareqi un mare rafinament,relevantefiind indeoscbi grddinile templelor (foto color 5). temple ale sectei Zcn in secoleleXIV - XVI s-au construit numeroase 5i regedinleale shogunilor, care aveau ca element preponderentpeisajul grldinii, clSdirile fiind astfel conceputeincdt pdreaua fi o componentira (fig. 10). acestuia

Fig,9. Grddina PerfecteiStrtluciri (Yuan Ming Yuan), dupdSinondsJ.O., 1967

Fig. 10. C rldind ja ponczi, dupd NitschkeC , 2003

38

39

Arta griulinilolcrit guvcrttitlit tlc sirnlrolisnr lrkrzolic.Iirkrsinrltoutc clculontolcdin naturi, ca lc sultunct anunritorrcguli compozilionalcAi sensurisimbolice,legatede rnituri striveohi,dintre care unele erau preluatedin China. Munli, coline, un lac cu insule,un pdrAucu cascad5, stanci colturoase, pietre rotunjite, nisip, pietrig, arbori $i arbuqti,diferite plante $i flori erau folosite diferenliat (fig. 1l) fie pentru reconstituireaunui peisaj complet, la o scardredus1,fie penfu crearea anumitorscenede peisaj:gridinl montani, grddini de mugchi, grddin[ aridn (foto color 6, 7, 8).
,

*k vv
{/
J(

t,, F
*K

Fig. 12. Vila imperiali Katstra, dupd Moore Ch Si al ' 2000

Fig. 11. Plan de gridind japonezi, dupd Nitschke G., 2003

Multe din grddinilejaponeze,prin aranjamentrl apelor gi rocilot sugereazd peisajullirii, constihritdin insule cu munli gi oceanulcarele inconjoard. In grddinile mari (fig. 12) etau prezente qi elementeconstruite: poduri, pavilioane, lanteme de piatrd (dupd modelul corean),ansambluridecorative din coloanede lemn. 40

pentru ceremonialul.ritual aI ceaiuAntmite grddini erauconcepute sectrunr' Iui; mai micili mai intime, acesteasunt alcituite din mai multe conqi special Decorul mai sobru f. cur" uiritoto-l le parcurgesuccesiv a induci stareaspirituald pregetitoareceremoniei cuprindc stituit pentru 'r"-p"-irescente, roci, pietre rituale,.garduri 9i po4i interioare; ilr piu"t" ulti.u "--^ t""1ir.n. esteamplasatpavilionul tradilionalef"if"'fiptind, erau suplinite prin pasajedin pietre dispusela distanlo mai sus decAtterenul' pentru a J'cri Pietrele de pdgit, aqezate convenabile.dc artir de cilcare mugchiul verde, reprczintdunul din elementelepreluate a grddinilor. europeand aridc' ba 9i in-Ctrina, sub influenla picturii, au apdrut mici grddini intclittdin de artiSti de prestigiu; ele erau destinatecontemplirii desenate rul clidirii sau de pe verande(grddini ',vizuale")' prezenlaapci o ilrDominant alcituite din material inert, ele sugerau cirtindere pland de nisip alb desenatcu vdlurele, in care erau implantatc griulitti ,"uu ro"i masive, crea iluzia unui lac; cu acelea';imijloace' alte aninralc chiar sau aride puteau reda scenede peisaj montan cu pdrAiaqe inotand intr-un curs de apd. aceasti tradilie, astfel de compozilii se pot admtra 9i asPdstrdndu-se tdzi in Japonia.Unul dintre cele mai caracteristiceexemple il rcprezintir (9 x grldinile iempluhi Daisen-in (foto color 7), dintre care,ceamai nricir cu peisajde munte' un tabloutridimensional 4,5 -1 "tt. 4l

Ana grldinilor japoneze esteguvematA de anumite principii 9i reguli; ea a fost practicatiin decursul timpului de anumifigrddinari, desenatori spec^iali, unii c6lugdri Zen,devenind o meserie artisiicd. j . In gr6dinile ^poneze,vegetatiaeraperfect integrati peisajului; ciregi japonezi, lega{ide cultul religios,pini, ienuperi, arbugtide ceai,camelii, azalee, bambus (foto color 9, l0), fac partedin decorul vegetal tradilionai aldt'ri de numeroase speciideIlori, ferigi, mugchi.in aranjamentul spalial al grddinilor s-auintrodusgi arbuqtimodelatiprin tundere icamelii, azalee, buxus) ale ciror forme rotunjite, ovalizate,itajate, combinatein variate compozitii volumetrice,sugereazd elemente inerte ale peisajului(roci, mun!i); mase de arbugti supusetunderii simbolizeazi formele valurilor mirii saupeisaje colinare. Cultul naturii s-a manifestatgi in crearea grddinilor miniaturd, mo_ delatein cutii saupe paltouride bronzsaupo4elangi destinate decordrii interioarelor. Peisaje miniaturale eraurealizate cu piitre, nisip, lut, mate_ riale artificialepicta.:e, un ochi de apdcu un pegtigoi rogu, podulele, arbori pitici. Gridinile miniaturale au existatcu mult inaintela persani (confeclio_ natedin cear5 pictatd) 9i apoila greciiantici. Dorinta de a aduce naturain locuinle,atet de pregnantE la japonezi, l:.g1td de simbolismul religios, a determinat dezvoltarea tradilieiaranja_ li rii florilor (expoziliileIkebana dateazd din 1425)9i a culturii arborilorpitici (bonsai). IncepAnd din secolulal XV[-lea crearea grddinilora devenito ocupa_ profesionalb a desenatorilor gi grddinariloi lie mai ares in noul oragyJdo (Tokyo),.imporatart centru politic ai cultural. Au apdrut pimele grddini publice (foto color I 1), caracterul general al um"ouji.iloi fiind mii deta_ gatde semnificaliile religioase. Abolireafeudalismului in Japonia (lg6g), urmati de transferarea ca_ pitalei imperialede la Kyoto la Tokyo, a dus la sacrificarea unor vechi grddini pentruconstruirea unor clidiri administrative, dar in acelagi timf la crearea altoragi a cdtorva parcuripublice. Tradilia arteijaponeze s-ap6strat, grddiniledevenind insdmai func_ tionale;in peisajulparcurilora apdrut gazonul, introdusdln moda occidentald. Farmecul deosebit gi specificulgrddinilor japon ezea Irezitecouriin artagridinilor din Europa, prin apariliaunor grddinisaua unor secroare de grddindimitdnd stilul acestora; anumiteelemente au fost preluatein artamodernd a gridinilor. 42

iN PERIOADA 2.4. ARTA GRADINILOR RENA$TERII9l BAROCULUI o perioaddde mare inflorire a culturii si cia reprezentat Renasterea idealurilorantichitdlii in principalpe reluarea fondatd vilizatiei ewopene; arhitecturd, litere, arte, in toatedomeniile $tiinclasice,ea s-a manifestat a irade unde (secolele XV!' XV Italia a fost Renagterii Leagdnul 9i 1e. diat apoiin restulEuropei. s-a manifestatgi in domeniul artei g6dinilor; desprinzAnRenagterea au evoEvului Mediu (fig. 13),grddinileeuropene du-setreptatde modelele luatin direcfiareconsideririireatizirilor civiliza]ieianticegreco-romane.

Fig. 13. GrIdinI desnatid J. V. de Vries - tranzitie citre Renastcr'


dupd Fouquier M., DuchneA-, 1914

Floren]ei (Toscana)' Aceastdnoud orientarea ap[rut intdi in regiunea apoiin timpromovatide umanigtiin cursulsecoluluial XVlea, culminAnd in Franfa, pul secoluluial XVI-lea. Din Italia, noile concepliiau fost preluate ca italiani Maniera a grddinilor. careulteriorgi-acreatpropriaarteclasicd mode. adevdrate grddinile Europei, crednd aurevolulionat 5i ccafrancezd 43

2.4.1. ALERENA$TERII GRADINILE ITALIENE Reinvierea tradiliiloranticegreco- romane in artagrddinilordin Italia transse datoreazd activiteli unor literafi,arhitecli,artiqtiqi teoreticieni, puseapoiin realiziri concrete. in arta grddinilor (secolulal XV-lea) Cele dintdi creafii ale Rena$terii au apArut in zonaFlorenteigi s-audatoratprincipilor Medici (vilele Medici gi unor arhitecli de la Carregiqi Fiesole) aflali in serviciulacestora. prin sistematizarea grdLa inceputul secolului al XVI-lea, Bramante, gi grddinilor dinii Belvedere de Ia Vatican apoi Raffael,prin proiectarea Roma,au initiat principii arhitecturale urmate9i de la Villa MadamaLdngd apoi dezvoltatein crealiile lor de citre numerogiarhitecli. ReluAnd traditiavilelor romane, relevatd de texteleistoricegi de vesmoda vilelor suburbane tigiile arheologice, s-a rispAndit in intreagaItalie gi, in consecintd, arta grddinilor s-a dezvoltatgi s-a desdv6rgit, dAndnagterela celemai strdlucitoare crealiialeRenaqterii. Principiile de amenajare ale gridinilor antice - simetria, organizarea arhitecturalS a spatiilor, legdturadintre cl5dire 9i grddindprin elementele decorativeconstruite,prezenlasculpturilor,utilizareavegetalieitunse,au gredinile fost adoptategi recreate, inh-un stil original care caracteizeazd italiene. gi astdziunele Din epoca Renaqterii secolului al XVIlea sepdstreazd realizlri in artagridinilor: Villa Lante din Bagnaia din celemai frumoase (arhitect Vignola) (foto color l2), Villa d'Este l^ Tivoli (athitect Pino Ligorio) (fig. 16), ViIIa Medici in Roma (arhitect Ammannati), grEdina palatului Famesedin Caprarola (arhitectVignola) g. a. grddini, cu suprafele ln toateaceste nu preamari, delimitatede ziduri, generali a comclidirea principali (palatul, vila) participd la ordonarea pozifiei. Fiind amplasate in cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief in pantdsau accidentat, gridinile au fost amenajate (opt in terase succesive la Villa d'Este,cincila Villa Lante- frg. 149i 15,doudlaVilla Medici),cl gi legateprin forme geometriceregulate,sustinutede ziduri omamentate scdriqi rampe. Sistematizarea etajat?i unei axe principalede perspecestesubordonatii pantei; tivl in sensul descendent lungul axeiqi pe terase sedesfEgoard al in parteredecorate bazinecu jocuri de cu desene din buxusgi formetunse, api, canale, cascade, fintini, statui,vaseomamentale, balusfadegi parapete gi statui. omamentale cu vasce 44

R., 1960 Fig. 14.Villa Lante, dupdBeretta

Fig, 15.Villa Lante' plan 9i secliune'dupdBeretlaR', 1960

45

Fig. 16.Vi[a d'Este_ Tivoli, dupdMagnilio Calcagno A.,

I983

incdntd prinjocul devolume. S.unt preferate speciilecu frunzepersistente, ca pini, chiparogi, stejari meridionaligi arbugti carese p:t modela prin t""A"* iii.l, buxus,mirr). Lauri,.lEmdi, portocaliplantaliin uur", udu" ,*.ff" i}'."f"^re in aceste grddini,in careflorile par abselte.Ele suntconcentrate i;rr_o mrci gri_ dind,,secretd", in vecindtatea vilei. V.il!: d,Est dispunerea vegetaliei inalte(ziduriverzi,masealiniate , \^ de arboridin careseridici zveltesilu"t"fe ill"u.aliniile de "hipa.offi
4()

arbori plantati in rinte, ziaudlJ,,"*n vii si bor_ f:'f::g:"i:ii:e: arbugti modelaJi in forme geometrice alcEtuiesc un decor 111,i"i": ar_ monlosorganlzat, care

secundare de perspectivisuntdirijatede_a lungul aleilor rectili_ 1T. -,, nu, cdtre alte elemente carc capteazd intereiulvizitatoru'iui gi aducvarie_ tate decorului. Statuilegi fhntdnile, de celemai.;il;, sunt legatede reprezentarea alegoric5 a unormituri antice. estetratati, de asemenea, arhitectural, subordonindu_se .Vregetatia com_

vederein perspective ingustc,asigurind prin parcurgorca tlciltx.clcctul al descoperirii treptate a detaliilorcompozi{iei. ,,surprizi" Ceea ce incdntd in mod deosebit in grddinite italiene ale Itenagtcrii este bogdlia apelor care murmurd continuu, aduc migcare gi ricoresc atmosfera. Ele sunt dirijate pe pante, insotesc aleile in canale inguste sau cu trepte), alimenteazd fantanile, formdnd jeturi 9i ,,scdride api" (cascade jerbe de apd de o mare frumusete $i varietate,ajung in mari bazine undc alcdtuiescdin nou cascadesau {6gnescintr-o feerie de jeturi, cum estc vestitaorgi de apd de la Villa d'Este (foto color 13). In secolul al XVtr-lea, grddinile renascentiste au evoluat sub influenla stilului baroc, care apiruse in arhitecturd. Principiile esen{ialede crearea gr6dinilor s-au menlinut insd in com, pozilia arhitecturald,guvematdde echilibru gi simetrie,se observdatenuarea schematismuluirigid, dupd criterii ortogonale,caracteristicsecolului al XVIlea. Traseelerectilinii sunt imbinate cu linii ample,curbe. S-a renunlat la excesiva disciplinare a arborilor ldsdndu-i sd sc dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o mai buni legdturd cu peisajul ambiant. Dimensiunile grddinilor s-au mdrit, tinzAnd cEtre transformareain parcuri. S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participAndin misurdmai mare la organizarea compoziliei. in omamentafia grddinilor au apdrut schimbdri, reflectdnd gustul pen$i tru bogdJiadecorului gi pentru efectelepitoregti gi scenograficespecificc epocii barocului. Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grddini au cedat locul elementeloromamentalecu contururi mai dulci. Au apdrut glotele artificiale, {bntdnile cu stanci 9i ,,teatrelede apd,.- conrpozilii arhitecturalein care se asociazdstatui, roci 9i apd in migcarc (ocuri hidraulice gi muzicale), integate intr-o construcliedecorativi ou niqc (avdndde obicei gi funclia de zid de sprijin). Acestei perioadeii aparlin numeroase creatii, printre care gridinilc vilelor Doria Pamphili (Roma), Aldobrandini (Frascatti\ (foto color. 14), grddinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenla), Garnbcruiu (ldngi, Florenla - foto color l5), Garaoni (Collodi) (fig. l7), Isolu BeIIa (insd6, in lacul Maggiore, amenajati in 9 terase)(foto color l(r, l7) 9i multe altele, impresionante prin unitateagi armoniade ansamblu gi prin strdlucireagi varietatea decorului,innobilat de numeroase oncrc de artd.

47

050 Fig. 17.Villa Garzoni,plan,dupdBeretta R., 1970 2,4.2.GRADINILE BAROCEFRANCEZE 9I PARCURILE Influenla grddinilor italiene s-a manifestat in Franta prin reinnoirea decorativi Ei prin trezirea interesului pentru spiritul antic in arta gredinilor. 48

in Franlade un arhitectitalian,la inccputul Primelegrddini realizate Blois si Gaillon nu au adusca Amboise, secoluluial XVI-lea la castelele terenului(cu diferenfe planurilordecdtterasarea noutdliin sistematizarea pulin accentuat mai 9i chiar plan, commici de nivel, intrucAtrelieful era parativ cu cel al grddinilor italiene), in schimbau imbogilit gi diversificat cu fhntdnidemarmurd,modelenoi aleparterelor. omamentatia a fost iniliate a grddinilorfranceze medievale conceptiei Schimbarea ai cunoscdtori francezi, jumltate a secolului al XVI-lea de artigti in a doua italiene. primelorgrddinialeRenagterii cu zifranceze perioadA, dominaincdmodelulcastelelor Pdnd in acea in incintd. grddina fiind situatd duri de fortificalieqi canalde apddefensiv, dar in multe grddinii ldrgit, s-a fortificatiile,spatiul Cu timpul, dispdr6nd cat$i utilitad (penatdtcu funcliedecorativi, s-aupdstrat, cazuricanalele parcurilorfranspecifice devenindapoi una din trdsdturile tru drenare), canalelorde mari dimensiuni a fumizat p6cezeale Renagterii.Sdparea de obserca pozrlii avantajate de terase, pentruconstruirea mAntulnecesar 1962). vare a parterelor(MargueriteChar^gear, Noile tendintes-auconcletizatin primele mari grddini createin secode Verneuil la castelele Si Charleval, lul al XVIlea de cdtreDu Cerceau castelele qi la graficd de cdtreDelorme documentalia la carese pdstreazd Anetsi Chenonceaux. comintre clidiri qi grldind, sistematizarea arhitectonicd Coeziunea de o aleecentrald'modepoziliei in funclie de un ax dominantreprezentat cu flori, prezenfacanalareaterenuluiin teraselargi, cu paxteredecorate carc, importante trdsdturi ale compoziliei- suntcAteva lelor ca elemente ulterior, vor fi dezvoltate. tipul de partercu brodcin perioadaile inceputa barocului a apdrut folositepind atunci geometrice regulate rie de buxus,inlocuinddesenele de grdfamiliei dedecoratori inovalie,datoratd italieni.Acestd demaeqtrii dcin secolulal XVtrlea in noile amenajdri, dini Mollet, a fost introdusd parterelor, adoptati$i in omamentalia venindapoi o trdseturiimportantd italiene. in grddinile ale primei jumdtdli a secoluluial XVII-lea sunt Crea{iileimportante Saint-Germain Tuileries,Fontainebleau, Si grddinu cele de la castelele din Paris. Luxembourg Tratatelede artda grddinilorcareau apdrutin aceast[perioad[ (Mollct menlionatc, ca qi realizdrile gi Boyceau), de arti$ti specializati, formarea a de marestrdlucire progrese de seamI,careau pregdtitepoca reprczintd
4 Arhitcclurtrpcisagcrtr

49

a crealiilor lui Lc N0trcin timpuldomniei Iui Ludovical $coliil'rancezc, XIV - lea. in perioadabarocd, fasatlgi strtrlucirea vielii de curteau avut drept cadrunu numaipalatele somptuoase, ci 9i gridinile gi parcurileacestora, careau devenitlocul de desfEgurare grandioase, a serbdrilor menitesdimpresioneze qi si reflecte mdreliagi puterea gi alenobilimii franmonarhului ceze.Artigti de seamd ai wemii - arhitecli,pictori, sculptori- au fost angajati in realizareascenograficd a grddinilor, in creareade decoruri bogate pentru astfel de serbiri in aer liber. Statui,bazine,fhntdni,vasede o mare frumusetegi valoareartistic5,createdupdtemealegorice, inspiratedin migreco-romand, tologia au innobilat spaliile ordonatede dispunerea geometricdregulatd a plantafiilor. Figurdproeminentd intre peisagigtii epocii,,regelui Soare", l.e N6tre a dus Ia apogeugrddinafrancezd, printr-o maregtiinld 9i abilitate de a modelaspaliileqi de a ,punein sceni"perspectivele. Principiilecompozilionale ale lui Le N6tre reflectiiclasicismul antic fansformat de geniul sdunovatorintr-o concepgie originali, ale c6reiprincipale contribulii sunt: stabilirea unor mari proporfii ale compozitiei de ansamblugi ale perspectiveidominante;ordonareagrddinii dupd norme arhitectonice,in care sunt cuprinse atdt modelareaterenului cit gi mari volume vegetaleconstituitedin masede arbori; realizarea unitdtii de ansambluprin diversitateagi nu prin identitateapirtilor componente; introducereade mari suprafeleplane de apd (bazine,canale)cu funclia de reflectare a luminii. Ir N6tre a crieat parcari monutnentaleca Vaux - Ie - Vicomte(foto color 18, 19,20), Versailles (foto color 27,22,23), Chantilly(fig. l8), Saint Cloud, Sceaw, a resistematizat grddinile Tuilleriers,Fontainbleau, Saint-Germnin-en laye q.a.,amenajdri care,cu uneleschimbiri inerente trecerii timpului, $iau pdstat ftrmusetea pdnd (deGanay ln prezent E., 1968). Caracterizpreastilului baroc al parcurilor franceze Mdrelia parcurilor franceze rezulti din tratarea arhitecturald a compozi{iei, desfdglratd pe spatiivaste. Capul de compozifieil constituiepalatul, situat in pozitie dominanti. Unitatea de ansambluse realizeazd prin ordonarea geometricea pdrfilor componente fafd de o axd dominanti cenhald,care esteperspectiva principald,pomind,de reguli, de la palat9i dezvoltindu-se pe o maxe distaatd in profunzimea peisajului creat. 50

Fig. 18. Parcul Palatului Chantilly' dzpd PizzoniF., 1999

perpendiculare pe ceadominantd, devin axe Perspectivele secundare, subordonate. decompozilie Terenulestemodelatin teraselargi, cu deniveldrimici, insolite de ele(ziduri de sprijin,rampe,sciri, balustrade), ramenteconstruite specifice plane,orizontalegi inclinatepe care sunt realizatc cordatecu suprafete gi incadrate mdiestritconduse urPerspectivele compozilii geometrice. de modelare a reliefului, int6lnindin zoneleorimeazi direcliile dominante zontaleintinse oglinzi de apd,bazinegi canale. ln organizareagenerald,simetria fald de axe se realizeud at6t prin perfectda elementelor care compuno anumitd,,scen[" (de identitatea unor amenajdri diferite, exemplu, marile partere) cdt qi prin echilibrarea (de in acelaqi cdmpvizual exemplu, cAndacestea nu suntcuprinse ,,boschetele"parcului), imprimAndmai multe variatie ansamblului. impalatuluispaliilesuntdegajate, scotdnd in evidenltr ln vecindtatea gridinilor care pozanta o vizibilitatebun[ asupra edificiului 9i permitAnd partere preajma bogatdein lui. Acestea sunt constituite din sedesfigoard de arbu$ti coratecu flori, bordurisaubroderiide buxustuns,aliniamente piese in formegeometrice, cdrora li seasociaz[ sempervirescenti modelati 5l

dccorativc arhitccturalc pcntruilrtabaroctr (finrcprczcntotivc $i plasticc vase). tlni, bazinc, statui, Vegeta{ia inaltdestesupusiconccplici arhitecturale a parcului. Dispunerea regulatia plantaliilorarborescente grandoarea subliniazd compopartere ziliei. Spafiiledeschise, cuprinzAnd cu vegetatie decorate de talie joasd,fac trecerea spreparculpropriu-zis, alcdtuitdin mari volumevegetale geometrizate. Acestea vederea ecraneazd asupra sistematizdrilor integi lasdcale liberd perspectivei rioare secundare principalegi celor transversale,incadratecu aliniamentede arbori cu coroanele tunsein forme geometrice ziduri verzi. saualcdtuind Parcul,bine arborizat, estestribitut de alei rectilinii,in reteageometrici, conducdnd spreamenajdri diferiteca facturd: spaliidelimitate de ziqi verzi (,,boschetele" parcului duri cu spectaculoase fhntAni cu ) decorate jocuri de ap6,rocdrii, frumoase bazinecu grupurisculpturale, colonade, gi rafinament treiaje,carele conferi eleganfd artistic,reprezentdnd totodagi varietate td notade fantezie a acestor compoziliimaiestuos disciplinate. Toateelementele omamentale, realizate in manierd barocd, sunt de o marevaloareesteticd. Fald de grddinileitaliene,ele suntdispuse mai rar, in acordcu vastitatea spaliilor,sporindimpresia demiretie Eifast spectacular. 2.4.3.DEZVOLTAREA GRADINILOR CLASICE $coala italiand a Renagterii gi apoi Scoala francezd, cu aportul ei deosebit in sistematizarea arhitecturalla compozifieigi in imbogitirea parterelor, decorului(introducerea florilor in omamentalia a canalelor de mari proporlii qi a oglinzilor de apdq. a.) au dus la dezvoltarea rapidi a artei grddinilorin intreaga EuropdOccidentald dupdjumetatea secolului al XVtrlea. Noile parcuriEigrddiniau adoptat la inceputmaniera italiani, iar apoi pe ceaftancezd. O contribulie insemnatd a avulo aparitia unortratate asupra principiilor 9i normelorgrddinii flanceze, dintrecarecel mai impor(inceputul tantsedatoreaze lui D'Argenville sec.al XVIIIIea). Arhitecli italierii qi francezi(dintrecareunii erauelevi gi discipoliai gi sI amenajeze lui lr N6tre) au fost invitati sd conceapd parcuri$i $adini in diferite!6ri ale Europei. Crealiilorlor li s-auaddugat celeale arhiteclilorautohtoni careau adoptat aceste maniere decompozilie. AvAndla bazdconcepliicomune, celedoudtipuri de grddiniarhitecturaleau generat solulii adaptative, reunite subnttmele degrddini clasice.

alc sccolulut al XVIII-lct, adntiratc l{cllizrlrinlaruul)()rtlnlc $i itstilzi, sunt: In Gernnnia - purt urilc Wilhclmsh hc (lingi Kas.scl,modcl itaitaliandcu influenti balirn), Herrcnhutscn (lingl Hunnovra,rena$tcre (Berlin, (fbto model franccz color 24), Charlottenburg rocd fizrncezd) lbto color 25), Nymphenburg (Miinchen, model francez), Sanssout'i (lrotsdam, rena$tereitaliand),' tn Austrin - Parcul Schdnbrunn (Viena, clasic); in Rusia - Parcul Petrodvorel (lingd I'eningrad, model francezlbto color 26); tn Anglia - grddinile de la Whitehall (manieri italiand), Saint-James Park gi grddinile Greenwich (model francez), Hctmpton Court (model italian gi apoi francez - foto color 27,28),Parcl.;J Chat:;worth (clasic); tn Spania - grddinile La Granja (l6ng[ Segovla, model francez- foto color 29). in ltalia, cu unele excepfii din nordul teritoriului, s-a menfinut tradi1ia proprie: cea mai importantd crealie din sec. al XVIIIIe a estepctrcul Realedin Caserta (ldngi Napoli). In secolul al XD(-lea, crealiile in stil clasic au fost puline. In Anglia, la fbrstilul peisager, s-a semnalato timidd reintoarcere unde se instaurase (parcul Shrubland). melederivate ale renascentismului Arhitec{ii francezi au restauratdupd iniliala lor concep}ieclasicd parcul Vaux - Ie - Vicomte (Franta) 9i grddinile castelului Blenheim (in Anglia, anteriortransformatede Brown in manieri peisagerd).

PEISAGERE 2.5.GRADTNILE
PEISAGER ENGLEZE STILULUI 2.5.I. GRADINILE 9I CREAREA in Anglia, in secolul al XVI-lea, dominau grddinile de tip mcdicval, inchise intre ziduri, 9i abunddndde vegetalietunsd in diferite forme gcometrice sau imitand animale gi chiar oameni (influenld olandezl). Ultclior, ca gi in alte 1dri, a$acum s-a arAtat,in noile gridini a pdtruns irtflucnla italiand,apoi cea francezd. in timp ce arta grddinilor in Europa continua s[ evolueze sub influcnla stilului francez, secolul al XVIIIlea a marcat o schimbareescntiaki in concepliaparcurilor qi grddinilor engleze. in contextul unei largi migcdri culturale care ciuta noi forme dc cxprimarepentru arta noii clasecare se ridica la putere,incd din secolulal XVII-lea, s-au afirmat noi pozilii, diferite de ale tradiliei f'eudalc.Sub

53

pcttlttt lil tlirttlrar, vtzittllc rtoi,citrcplr:rlit tcinl()ilrccrca inllucrtIir lttcratttrit picrMilton (,,I)arirtlisLrl rrai llcs tlc opcrapocticli l lrri .lolrrt cxprirnatir oglinditirclo dut") qi mai tiirziu a lui Alcxandcrltopc,iar pc contincnt in romanul slu ,,La Nouvelle Heloise", in arta Jcan JaquesRousseau grldinilor din Anglia a apdrut o noud orientare, de adoptare a formelor libele ale naturii sdlbatice.La aceasta a contribuit gi pictura de peisaj (Poussin,Lorain, Salvator Rosa, Ruysdael),iar mai tdrziu influenla grddinilor chineze. O primd incercarede schimbarea aspectuluiformal al grddinii, impus de tradiliile medievaleqi de modelele Renagteriigi barocului, a constatin suprimareatunderii arborilor, mdrirea spaliului prin eliminarea zidurilor de incintd qi inlocuirea lor cu ganfuri,permildnd astfel legareade peisajul inconjuritor. Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman, care a iniliat acestemodificdri, reprezintdo etapdde tranzilre,cu pdstrareaaxei centrale dominante, dar cu atenuarea regularitdlii schemelorclasice: absenla parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenlacanalelor gi, mai tdrziu, introducerea de poteci neregulat gerpuitoare,cursuri de apd, gruplri libere ale vegetafiei. O desprinderecategoricdde traditia clasic[ a fdcut-o Kent, impulsionat de poetul Pope (care $i-a creatprima micd grddini peisageri pentru locuinta sa, la Twickenham).Pictor gi arhitect,Kent a creat parcuri inspirat de pictura romanticd italiand. Cele mai importantelucrdri ale sale au fost Parcul Stowe (fig. 19) 9i Parcul Rousham,create inilial de Bridgeman, transformateintr-o conceplienou[, a peisajului apropiatde naturd. El a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate $i a aranjat terenul in sceneromantice cu chiogcuri,grote, ruine, temple, poduri. Unele exageriri, ca plantareade arbori uscali, in dorinta de a imita mai bine natura (gridinile Kensington) qi abuzul de edicule (mici construclii) nu-i scadmeritul de a fi realizat primele peisajecu caracter,,natural",folosind modelareaterenului cu mici coline 9i vdi, distribuind grupurile qi masele peisade arbori neregulat,cu efectepitoregti,pundndin evidenli resursele gistice ale formelor naturaleale arborilor. lui Kent i-a urmat Brown, artist de prestigiu, nuCalea fiind deschisd, mit ,,capacitatea Brown", care a perfeclionatcompozilia peisagistici, qi a naturalizat-o prin eliminarea excesului de construclii decorative.Printre remarcabilele sale contributii in dezvoltarea stilului englez se numdrd compeisagerda pletdrile aduseParcului Stowe (foto color 30), transformarea parcurilor Blenheimqi Chatsworth. 54

?=4.-'l
a;;-'l
":^.-":41''

i)ij'

estr
Fig. 19.Parcul Stowe,plan din 1774,dupdLoxtonH., 1991

:: -'.li':1"8

in a doua jumdtate a secolului al XVltr-lea, sub influenla unei lucrdri publicatede lordul Chambers,care vizitase China, in unele gridini peisagere englezea aperut tendin{a de imitare a grbdinilor chinezegti,iniliatir pentru gddinile Kew (Londra). S-a format chiar de el insugi, prin desenele astfel un tip dparte de grddind, anglo-chine1,, caractei,zat prin trasee mai contorsionate,conducdndspre scene cu efect de surprizd (arbori bizari, cascade, stAnci,grote) gi chiar amenajdricu edicule specifice:pagode,pa1962). vilioane chinezegti(Marguerite Charageat, imitabile ale acestorgridini, careulterior au fost Dincolo de aspectele atenuatesau eliminate, se poate spuneci invdldmintele artei chinezeqtia valentelorpeisagisticealc gridinilor au indemnat pe creatori spre ceutarea jocurilor de umbri contrastelor,ale culorilor, ale 9i lumind, spre studierca cfecteloroDtice.

-55

rotllatt(ic, carca lttlO inllucnttr a cxcrcrtt-o curcntul carca pcrsistot gi mclancolicc prirnat pitorcgti, inspirato dc grtrdinilor sdlhaticc aspccto picturl$i dc literatur[. gridina La slErgitulsecoluluial XVIII-lea, Reptona adusla apogeu peisagerd. amede realizare a numeroase Pe tAngd activitatea sa practice, najdri,a rimas in istoriaarteigrddinilorca un teoretician de seamd al stilului peisager. acorddnd o mareatenEl a revizuitregulilede compozilie, folosirii exploatiriijocurilor de clar-obscur, lie efectelorde perspective, apelor gi utilizirii diferentiate in a vegetafiei in funcliede colorit,aplicdnd gridind legile opticii. De asemenea, importanla aleilor curbe a eviden{iat peisagisticd in perceperea a lui Repton progresivd a peisajului. Concep,tia a dus la simplificarea a difetraseelor aleilor,la o mai bundcoordonare ritelorp54i ale parculuigi la o mai marevarialiea plantaliilor,conferind grddinilor unitategi armonie. grddinii peisagere a programului lnterpretarea de c5trediferifi peisagigti trasat dar9iunelemaipufinreugite. a generat realiziri remarcabile, deRepton englez, loudon, a publicatposIn secolulal XD(lea, un alt peisagist El tum operele pentrua clarificagi revigorateoriapeisagerd. lui Repton, pe insugia fost susfinitorul noului curentnumit ,,gardenesque" bazat apli, careala principiile compozilionalealegrddinii pitore$ti statrrte de Repton gi tehnici de grddindrit.In esena celormai avansate cunoltintede botanicd oblinuteconformconcepliilorlui Kent gi Repton Ji, efectelorde naturalete prin realizarea pddurilor,lisate s[ creasciliber, el de plantalii asemenea plantatila distanle opunea peisajului grddin[rit, cu arborigi arbuqti ideea adecvate puterii lor de cregtere. El a ardtatimportanla inlelegeriicaracterispentrua puteaimita naturagi necesitatea ticilor ambientului de a seajungela gi o echilibratiirelafieinfre elementele o unitatede expresie compozigonale, cuo ordineclari a succesiunii caintr-o opera muzicali. scenelor, peisagere engleze s-aucontopitulteriorintr-o conCeledoui curente naturalgi cepliegenerala cu caracter careste la bazarcalizdriipeisajelor careau influentat din alte!dri. creatorii de grddiniin manierlenglezd ALEGRADtNil PEISAGERE 2.5.2. TRASATURTLE COMPOZTTIONALE prin RezumAnd esenfialul, stilul peisageral grddinilor se caracterizeazA gi compozilia naturale celeconstruite suntimbiliberd,in careelementele natein peisajecu caracternatural. realizAnunitatea Grddinapeisagerd excludesimetriagi echivalenta, gi compensarea du-seprin echilibrarea elementelor componente. 56

IntprcsiirgcncrtlA uitc aronjilnlcntulpitorcscsau rtcrcgularitatca cu aspcctnatural,rcunintl atlcscain acolagitcritoriu clcmcntc do pr:isajpc carcnaturalc rcalizcaz[tlisparat. Solu{iadc amcnajarc sc adapteaziconiigura}iei naturalea tcrcnului: reliefulestein linii mari respectat, intervenindu-se numaicu modiliciri dc detaliu, pentru realizareaarmoniei formelor terenului sau pentru crearca unor efectepeisagisticepitoregti - addncireavdiloq supraindllarea colinclor, implantareade roci, creareade panteline, concavizarea peluzelor (valonamente)etc. Pentru impresia de naturalele, introducerearocilor in compozilie sc face in terenuri cu relief variat, dupi modeleleoferite de naturd,prin crcarea de masede roci, grote, cascade. Apele naturale sau create asemenea celor naturale- lacuri, rAuri, piraie, cascade- ocupi un loc important in compozilie; ele sunt armoniza(c cu formele reliefului gi cu vegetatia(foto color 3 1, 32). Plantatiile respectdformele naturalede creqterea vegetaliei 9i gruplrile naturale: mase cu conturul neregulat,pdlcuri, exemplare solitare dc arbori qi de arbuqti sunt dispuse cu multd varietatein planuri succesivc, echilibrdndcovoareleintinse ale peluzelorinierbate(fig. 20).

Fig. 20. Parcul Stourheadcreat de llenry Hoarein sec.XVI[, dupdPizzoniF., 1999

57

il t itr t i i lc r c r t zliitn t tt l c v e r l c t c V c t t t l : r l irl r r l r r r r t ' s c c crs rl c i lrr s l l crl r r t l r r r r r pcisajrrl zorrc ir)tcrcsilntc t:rillc tlilcrilclt: rrlcl)irr'( ului lii cirtrc cxtclior. Alcile iru un trirscr.l libcr,descnlrt in lilrii sirruoasc, conturend arii largi. []lc urrreazl fbrn.rclc relicfului ;i sunt asttblamplasate incdt nu se suprapun cu liniile de perspectivi (spredeosebire de stilul clasic,undedesenril in cadrulvizual). aleilorse impunepregnant In grddinile peisagereconstrucliile decorativesunt folosite in numir mai mic gi intotdeaunain armonie cu peisajul creat: poduri, chio$curi, pavilioane rustice,mici temple qi unele monumenteevocatoare ale gloriei trecutului antic (foto color 30, 31), uneori ruine, fhntani, ziduri, sciri, imprejrnuiri cu caracter peisajelorcreate,fdrd mstic $.a.Acestease intregreazd ostentalie,completdndu-legi imprimdndu-le anumite trdsituri: romantice, pitoreqti. rustice. 2.5.3.DEZVOLTAREA GRADINILOR PEISAGERE

llilt l r ( ( ' l ) l l I , | ,rI I( I I ( )., I I I l ) t o l l t i l l t It l r . r k r l ; r r t . ; t (ll I)iu (.lln ll I ' l t ti s t t l r t r , , r r r i l r r rs i .l ; r l r r l i lt l c N l r p , l r . , r r r r l I i l l c l r . p r . r r t r c i r l i z l r r . cl t .r i u c c c \ r \ l itt l ) i t t ( t l r r l t r r / i r r ir t l t l u t l t t . r i t t t l, i . t t f u V i t t L t t t t t t ' . tM , rtttt,tttr (translilr.rrlrrc) /, /lrtlr,,r I I t t t t | | t t ( ) | t(|l i g . 2 2 ) , M o t t t . t o u r i , s (lig. 23).

iru secolelexvu grxrx

in dezvoltareagrddinilor Angliei, stilul peisagera devenit tradilional qi conceplia lui Repton s-a extins asuprapeisajului rural, imprimAndu-i un specific aparte(landscapegardening). in secolul al XD(-lea, ca urmare a evoluliei sociale qi economice, amenajareagrddinilor a depdqit cadrul rezidenlial, intrAnd in cel urban prin creareaprimelor parcuri pentru locuitorii oraqelor. Londra disptnea la jumdtatea secolului al XD(lea de 600 ha de grndini 9i parcuri publice, amenajate in stil peisager,dintre care St.James Park, Green Park, Hyde Park gi Kensington Gardens formau in centrul oraqului un lan! de spalii verzi cu lungimea de peste 4 km qi Regent's Park, Victoria Park gi BatterseaPark erat situatein pozilie perifericd. Noua manierd de compozilie care se impunea in Anglia a fost adoptat[ 9i in Franta,Germania,Italia, prin transformdriale unor vechi grddini, dar qi prin creareade parcuri qi grddini noi. De la s{hrqitul secolului al XVtrI-lea dateazdin Franla patcwile Mereville, Ermenonville (fig. 21), Malmaison, ,,Cdtunuldin Trianon", inclus in domeniul Versailles, create sub influenla curentului artistic romantic. in secolulal XD(-lea, in Franya,s-a fomrat o adevirati qcoali a stilului peisagerin arta grddinilor, ai clrei maegtri au fost Barillet - Deschamps, Alphand,Andr6. 58

Fig. 2t. Parcul Ermenonville.proiectat de Girardin in sec.XVIII

roo

,*-;--fi

5oo

I'ig. 22.ParculButtes-Chaumont, Paris,dupdBereua R., 1970

.59

0 100

500 Fig. 24. Sefton Park"Liverpool, dupd Beretta R., 1970

Fig. 23. Parcul Montsouris, dupdBerettqR., 1970

Arhitectul francez Edouard Andr6 a realizat 9i proiectul unui parc peisager din Anglia, modemdotatpentrufolosintdpublici - SeftonPark din Liverpool$tg.2q. Parcul,,TAte d'or" din Lyon, proTot in stil peisager a fost amenajat iectatde fratriiBiihler. uneoristilizarea francezd a acestei epocia exagerat $coalapeisagerd intr-o anumiti misurd compozitiaprin desenului aleilor, artificializdnd preliozitate formelor ovale qi circulare tangentedin traseul aleilor. [n grddinilepeisagere in forme eliptice, francezeflorile au fost incadrate aleilor,moddcare, amplasate in peluze, in apropierea ugorproeminente, de asemenea, a imprimato notddeartificial. 60

Stilul peisagera cAgtigatadepli 9i in alte ldri ale Europei; amenajdri integral noi qi foarte multe restructurdri ale unor parcuri mai vechi, clasice, au fost proiectatedupi principiile gridinii engleze.Dintre acestease pot mentionain Germania, Grddina englezd din M nchen, Parcul public I;riederichshain din Berlin, Parcul Wilhelmsbad l6ngd Frankfurt, grddina peisagerd din cadrul parcului Sanssoucila Potsdarn,restructureriin stil lrcisager ale^ parcurilor Nymphenburg (Milnchen) Si Wilhelmsh\he (Kassel) etc.In Italia au apIrut splendidevile cu parcuri romantice- vilrr Mtlzi (la Bellagio), vila Carlotta (\a Caddenabio), vila Canaresi (ht l;rasinelli) - gi transformdri peisagereale unor parcuri - vila Borghcst tllonn), arli laterale ale marelti Parc Reggio (Caserta) 9.a.iz Rusia s-a lcalizat cel mai mare parc peisager din Europa (circa 600 ha) -Par<.ul l'uvlovsk, ldng[ St Petersburg - gi parcul englez de la larskoe Sclo kin). \,rstizi Parcu I PUS Pesteocean,tn Statele Unite ale Americii, secolul al XD(-lea a marr'at o impletire a artei grddinilor cu urbanismul. Dotarea marilor oragecu parcuri publice $i sisteme de zone verzi a prilejuit manifestareastilului t'nglczin noile amenajdri. 6l

parcuriin conceplicprcdoPcisagistul Olnrsteda rcalizatnumcroase rninant peisager[, printre care Central Park Si Prospect - Park din New York, Fairmount Park din Philadelphia, South Park din Chicago, Park Systemdin Boston g.a.

2.6.STILULMIXTiNARTAGRADINILOR MIXT iN ARTA GRADINILOR 2.6.1. APARITTA STTLULUI


gr[dinilor regulate caracteristicile Stilul mixt, carereune$te 9i a celor peisagere, a aperutca urmarea cerinlelorepocii,fErda puteafi atribuit unui creator anume. peisageria unor vechi amenajdri clasice, cdroranu li Transformarea a dus la imbinarea celor doui s-a putut schimbain totalitatecaracterul, parc.Initial aceste transformdri metodede compozilie in cadrulaceluia$i pentruposidarau trezitinteresul nu s-ausudat intr-o compozifie unitard, pe asociere. variate care le oferea o astfel de bilitd{ilemai Primeleamenajirimixte s-aufEcutin a douajumdtatea secoluluial gi Monceau, reugitd tn o creatie XVltr-lea in Franlar la Paris: Bagatelle, preavariate,careulterior a gi parc neunitar,cu asocierea unor elemente fost transformat. CAtresfiirSitulsecoluluial XD(Jea, stilul mixt incepesd se impund. qi,in consecintb, restrengerea terenurilor disponibile, oraqelor Dezvoltarea gridinilor la nouasituatie.Stilul a frcut necesariadaptarea compoziliei peisager, scenelor de peisajnatural, necesitdnd spatiivastepentrucrearea ale locuinmai mici ale loturilorurbane nu mai corespundea suprafelelor geometric parte, exinici riguros nu mai satisfEcea stilul telor.Pe de altd genlelede amenajare a grddinilor gi parcurilor, prea mult timp dominate de acesta. grddinimixte, amenajate de Vacherot; in Franlo au apdrutnumeroase perioadds-a creatParculBors Renaultdin Paris, iar in tot in aceaste Parcul din Hamburg(unuldintrecelemai reugite, Gennania, Winterhud.e (frg. 25\. datoratarhitectuluiSchumacher) pddurea in Rusia au fost amenajate Parcul Petrovsk(Moscova), parcuri Sigrddini botanice in Crimeea. Sokolniki, in in Statele Unite, o partedin noile parcuri publice au fost concepute q.a.). stil mixt (Sherman Park din Chicago 62

100

200

300

400

500

Fig.25. Parcul Winterhude(Harnburg),in stil mixt, dup d BereltaR., 1970

63

MIXT 2.6.2. TRASATURILE STILULUI prin rezolvarea unor se caracteizeazd Stilul mixt, numit gi compozit, natural, cu a altora in stil zonealeparculuisaugrddiniiin stil geometric Ai unitar. intre ele,alcdtuind un ansamblu tranzilii armonioase zonele in lungul unor axeprinde intririle, situate Centrele compozitie, importante de alei, spaliiledin veuneleinterseclii cipalede perspectivd, geometric, este iar restul ansamblului cindtatea clddirilor se amenajeazd conceput in manierd liberd,peisagerd. neti intre zonelecu rezolvdristilisticediferitenu existl o diferenliere ameimbindnd uneleelemente comune in toateaspectele compozilionale; gi armonios de peisagere, tratate regulat se leagd firesc najdrilor sectoarele intr-omanierd mai simpll. Astfel,ansamcelelibere,ordondnd compozilia pot fl partere, rabate de flori blurile de decorate cu 9i bazinegeometrice liber: maarborescentd estedispusd incadrate de peluzein carevegetalia grupuri in mod izolaterepartizate sive cu lizieraneregulati, Si exemplare echilibrat, darnesimetric, de o partegi dealtaa parterelor. prin varietatea sceUn parc mixt poateaveamai mult?iatractivitate, aspecte aleordinii estetice nelordepeisajin caresepot imbinadeopotrivd pitogeometrice(pdneh exprimareacaracteruluiarhitectural)qi aspecte zonelorde tranzilie stilisticdoferd, de regti sau romantice;succesiunea de construire a peisaasemenea, moduridiferitede asociere a elementelor jului. Unitateacompozilieise realizeazd prin modalitelilede organizare plantaliilor. modelirilede relief 9i aranjamentul spaliald, Stilul mixt permiteo mai marelibertatea solufiilor;el se adapteazi mai bine cerinlelorde amenajare a parcurilorpublice multifunctionale, mai alesin cazul dotdrigi sistematizdri secundare, cuprinzindnumeroase deprimirea vizitatorilor. suprafelelor vaste, cu o marecapacitate lN ARTA GRADTNTLOR 2.7. CONCEpT[ CONTEMPORANE La inceputulsecoluluial )O(lea, revoluliaindustriali gi dezvoltarea oraqelorau impus crearea de mariparcuri Sigrddini cufanc(ii igienice gi pentru satisfacereanecesitdlilor recreativeale populaliei. La problemele gi cele de funcfioesteticegi tehniceale artei grddinilors-au addugat social. nalitate, legate deincluderea in parcuria dot[rilor cu caracter parcuriau oferit cadrulde manifestare deplin6a stilului mix! care Aceste peisajelor. inglobAnd treptat experienfa dobinditi in proiectarea a evoluat, 64

tl:;1tt't'tcla noi in <n,un,u plunluliilor apirrutcIa inccputulsccoluluial XX-lca in Anglia - glridini pc stdnclrii, alpinarii(rock - garden), griclini grddinisilbatice(wild garden), invcnI)c tcrcnuriumcdc (bog garden), tarcabordurilorde flori perene ca qi mai vechea modd a plantelorexoticc lu contribuit la diversificarea soluliilor compoziiionale ale parcurilor gi ,trirdinilor. In/luenya cubismului din arhitecturd a adus in grddini noi forme ale structurilor geometrice,bazatepe simetrie sauasimetrie(tig.26).

Fig.26. Gr{dinei vilei Noaills (Franfa), arhitect Guvrekian, 1926, dupd Pizzoni F., 1999

DcAi acesteaau condusuneori la schemeforfate, ele au constituit noi in glsirea unor modalitdlioriginalede expresie a formelor,volumelor t,ir$i ',r sLrprafcle lor gridinii in proiectarea modemd.
Ar hrlccturii pcislgcrl

65

ult';lnu'rit. l{clcvuntc sunt gri'r(linrlc rirtciu llruz.ilitt tlc lrrrr.lc Mrrrx r)rorc( (lirtocokx'-l:l), caractcrizatc prirrtlcscrrc gc.rrrct'icc sausinu.aso tlc tr irrconlundabilir originalitatc, in carcsuntnxrdclatc ariilc dc circulalic,oglin_ zile de apd,peluzele, masele de ouloarc alc plantelor. InJluenla grddinilor japoneze (folo color 34) manifestati la inceput prin preluareain compozilie a unor elementedecorativespecifice,a devc_ nit ulterior mai profundi gi creativi. Studiereaacesteiarte atat de rafinate a dus la cdutarea unei mai bune corela{ii intre arhitecturdgi peisaj, la in{e_ legereagr[dinii nu ca un simplu decor, ci ca o relalie intre om gi naturd, atent elaboratd. Implicarea acestortendinle qi influenle in arta grddinilor s_arealizat in condiliile pdstrdrii principiilor generaleale acesteia, a valorificirii tra_ di!iei qi experienleianterioarein proiectarea qi amenajarea peisajelor. Caracteristiceste faptul cd, treptat, grddinile qi parcurile conrempo_ rane s-anteliberat de constangerile de ordin stilistic (foto color 35, 36. 37, 38), solutiile au devenit mai suple (fig.27), mai adecvatediferitelor exigenle gi necesitdlilorpractice.

f n c o f ) c c l ) l t i r g t ; i ( l I l t l o r i t u i t l ) i i t u t t ( n k , n t . \ p i t . d ! ( ,d t , d t r t t l,t.!ut. ttt

I'ntltltnn'lr trhnnr' r'idit.tttt, d., <'.\t,(.ultt' St dt intrL,lintrt,,.ll ttl,;irut ntttl(ri(tl(lor rror(br.rton, piatrirartilicialir,pliicriii 1rg{ulc prclabr.icatc 5.a.) r'onstlluic altclsltcctccalcinl)ucnlcazii gridinilornroclcrnc. conccplia lltducrnu nxturilor tlc intrclincrc irnplicir adoptarea mocanizirrii, r'vilarcafi-rriinr iliirii pcluzclor,sir.nplilicarca compoziliei, pondcreduccrea rr pluntafiilolnrodelatc prin tundere, restrdngerea decorurilor florale costisitolrc din plantcanuale, cre$terea ponderiiplantelor perene. l'xticctureu urband Si teritoriald au extins doneniul artei grddiniksr trt ttttttt: .spuliile orasului Si in peisajul exterior- Sfera mai largd.a acestor rrrrrcn:rjiiri, rcunitesub numelede spalii verzi,a determinat abordarea unci t:tutt(fburte vustcde teme,cu numeroase Si variate aspectespecif.ce. in urbanistica modemi zonele verzi trebuieconteputeca un sistunr rrrlar, nu numai cu funclii de protecliea mediului,ci gi cu o importantii lunclicesteticd, de realizarc a unui peisajurbanarmonios. qtiin{ificda ambianfei l)r'oiectarea flzice constituie obiectulunor prco( lrl)ilriorientatespre gisirea relaliilor optime intre dezvoltarea construclrrlor, industrializirii, traficului, cu mediul natural,in scopul asiguririi rlcslirSurdrii vielii umaneintr-un cadru care sd ofere condiliile biologioc ,rptirnc, comoditate, reconfofiare, frumusete, ordinefunclionali.

Fig. 27. Grldinit pe terasaPalatuluiUnesco din paris (arhitectNosuchi).


dupd Bere q R., t970

( ultrtr ul .l

GRADINILE DINRoMANIA

a artei gridinilor carea inregistrat In contextulevolulieigenerale siqi militudini transfer de idei 9i de material biologicde la un poporla altul, Romdnia s-aaflatin calea unor interferenle aleoccidentului cu orientul. 3.1. GRADINILE PANAiN SECOLULAL XIX-LEA Degi existdunelemirturii ale tradiliei culturii planteloromamentale pe teritoriullirii noastre incd din epoca dominatiei romane, informaliimai grddindritului precise despre inceputul dateazidin epoca feudald. Ca urmarea evoluliei social- istoricespecifice, Transilvania a inregistrat o dezvoltare mai timpurie a grddinilor.Tranzitul diverselorpopoarenomade, stabilirea coloni$tilorstrdini,comerlul,navigaliaau prilejuit imbogdlirea sortimentului de plante. in cet51i formatiunileurbanefeudale- grddinileocupausuprafele mici gi aveau mai alescaracter utilitar. Mici grddini decorative segiseaupe lAngd locuintele boieriloqnobililor,meqtegugarilor instirili 9i pelAngd mdndstiri. Mai tArziu,in secolulal XVIlea, grldinile s-auinmullit gi s-audezvoltat.Scrierile vremii semnaleazd la AIbaIulia o grddind amenajatd in terasegi decoratd cu flori. grddinile Despre existente in secolul al XVtr-lea*informaliile suntmai 'a principeleGh. Racokzi dispusplantarea numeroase. In Transilvania, la Alba lulia a unuiparc cu tei Siflori, printrecareuneleaduse din alteldri (lalele,narcise). nobililor pentruamenajarea de parcuri pe Se remarcdpreocupdrile ldngd reSedinlele de lard (Ebesfalva, Fdgdrag,SdnPetru g.a.).De asemenea,aparamenajdrtpe hngd caseleordsenilor.Din documente reiese existenla in Siha. unorgrddinidecorative grddiniledin ceTot din secolulal XVIIlea provin primelegtiri despre lelalteteritorii romane$ti. in impresiilede cdldtorie ale lui Pauldin Alep, care gi a strdbdtut grddrn ile depe ldngd TaraRom0neascd Moldova,suntdescrise gi Cozia,gridina cu trandafiri9i flori depe lingd mitromdndstirileTismana 68

grdrlinapahtului tlornr?sc, y iu din'l'i4iovtstr.l.ir /rr,rr, cu cl rrrcn{ioncirzil (iultttt grirdini cu trantlaliri, crini,garoalc, iasotnic. clc;tcu,iarTrc r/rttlttl Din altc inlirrrna[iiallirm dc existcnlair Bucurestia grdditrii domnesti pe mulul drept ul I)(tnbovilei Si a unor frumoasegrdditti cu lrutrlupe malul rdului Colentina, undese construise ./iri Si lalelc, amenajatc l)L'ntru petrecerileboiereqtiqi un mare pavilion. Cdtre smrgitul secolului al XVIIlea, inflorirea arhitecturii romincgti, palategi casede mogiein Jara Rom6neascd, a dus la consffuirea a numeroase crcareade parcuri 9i grddini. Palatul domnescdin Bucuregti avea in preajrtta anului 1700 doud grddini. La Curtea Veche,ca gi la palatul Mogosouiu, gr[dinilor dupi moda italianl. ConstantinBrdncoveanu dispusese amenajarea parcurilor noi care au luat fiinlir in ln secolul al XVtrlea, in arhitectura Transilvania,pe domeniile unor nobili, s-a impus stilul francez. Astl'cl au parcurile de la Avrig fudelul Sibin) al baronului Bruckcntal fost realizate (fig. 28), Bonlida QudefitlCluj) al familiei Banfty, GomeSti(udeful Murca) pe ldngd castelulfamiliei Telek'i Albesti (udeful Bragov)pe ldngd castclLrl familiei Haller g.a.Dintre acestea, s-aupdstratin wemurile noastreunelc aspectedin conceplia iniliali, a parcurilor de la Avrig qi de la GorneSti.

Fig. 28. Planul Parcului de la Avrig (nd. Sibitt), dupd Mqrcus R., 1958

69

parourilortlin.jurul conacclor l)aralclcu dozvoltarca dc mogic,carc a pcrioadir, luat un mare avint in aceastd in orageexista,de asemcnea, o jurul pentru grddinile preocupare locuinlelor. mai suslinutd din Au apdrut gi unele amenajdri cu caracterpublic de exempluin Sibiu, pe ldngd poarta Heltau (1738); in acestemici grddini erau incluse gi pavilioane pentru distraclii (popice, cafenele,chiogcuri de muzicd). Tot in Sibiu, cdtre sfhrgitul secolului al XVII-lea s-a amenajat o promenaddplantatd. Influenfa englezeasci in construcliaparcurilor s-a resimlit qi la noi in !ari. Unele zone ale parcurilor vechi enumerate, au fost transformatein manieri peisagerd,Ia Avrig incd din secolul al XVtrIlea (pdstrdndu-se compozilia axiald, tratatdin stil francez),la Bonlida, la inceputul secolului al XD(lea (modificareaproapeintegral[). De asemenea, au fost amenajate qi grndini noi in aceastd conceplie: in Transiyania la mogiile din BrdncoveneSti, Corunca, CriS, Waha, Tdrndveni,in Moldova 1a Cdiuti Si Comdnegti; in Bucureqti, grddina familiei Dudescu era, de asemenea, amenajatdin manieri englezeasci. in Jara RomAneasci,dupd o stagnare in dezvoltareagr[dinilor, datoratd frdmdntdrilor politice gi exploatdrii turce$ti ce au urmat domniei lui BrAncoveanu,s-a manifestat un reviriment. Citre sfhrgitul secolului al XVltrlea, Bucureqtiul era un adevirat orag-grddin6: 80 % din suprafala sa era ocupatd de grddini, insi foarte puline aveau un caracter orgwizai Dintre acestea menliondm: grddina palatului Mavrogheni qi cea de l6ngi biserica Sf. Elefterie, care avea formd dreptunghiularS, cu rond central qi alei radiale, grddina din zona unde in prezentse afli Cercul Militar 9i alte grddini, al cdror amplasament sepoatereconstituidupd vechile planuri.

R., 1958 dzpd Mqrcus din Cluj (1838), Fig.29.Planulparcului-promnadi prima realizarc mai importantl a secolului al in Jara Romdneascd, XlX-lea, ca inceput al aplicdrii programului de innoiri prevdzutede RegulrrmentulOrganic, a fost ansamblul SoseleiKiseleff din BucureSti (1833' 1840).Aceastaa fost prima arter[ verde a oragului,pomind de la ,,Podul pentru ale cdrei planMogoqoaiei"(CaleaVictoriei) sprepddureaBdneasa, gi latii s-aufdcut importanteeforturi materiale umane. Pentru amenajarea de grddini publice au fosl chemali de la Viena arpeisagist lritectul Carl Friederich Meyer qi grddinarul Franz Htjrer. Activitatea lor a debutat cu infiinlarea Grddinii Kiseleff 08aq 1f,9.30), de o parte gi de alta a primului tronson dinspre ora$ al $oseleirecent inaugurirte,pe o suprafali de circa 7 ha.

DINSECOLUL AL XIX-LEA 3.2.GRADINILE


oragelor, in secolul al XD(-leas-aimpusnecesiOdatdcu dezvoltarea tateainfiinllrii spaliilor publice pentru plimbare Si agrement. preocupdri in Transilvania, agacum s-a ardtatanterior,aceste s-au gi concretizat manifestat incd din secolulal XVltrlea. in Claj pe locul numit ,,Dumbrava fumicilor", s-ainfiinlat in 1838un parc - promenadd (f,9. 29), cuprinzdnd publicului:cafenea, pavilion dotdripentrudistraclia pentrumuzicd,bazin de inot, terende sport.Acestea erauincluseintr-o gi peisageri parte promenadei rezolvare de o de alta a rectilinii, plantatd cu patru rdnduri de arbori ce separau circulalia pietonilor de cea a trdsurilor. 70

l'ig.30. Pfanul Grtrdinii Kiseleff,conceputde Meyer, dupdMarcusR., 1958

7l

( onrlx)ziliil gr'ar(lillt, irrslil pcrslrgcr, rlrrpti currr rcicso din plarrul gcncral dc trncnajarc,dovcdo;totalcntLrl qi buna prcgitiro a lui Mcycr; cl a concoputun pcisajarmonios, cu unclc modificdride relief (dintre carese rnentine$i astdzio denivelare pozitivi gi mica depresiune a unui fost iaz), alei sinuoaseqi grupdri pitoregti ale vegetaliei. Tot Meyer gi Hdrer au executatgrddini pentru conace la Mdgurele, Maia, FilipeStii de Pddure $i, ulterior, lucrareacea mai importantd- grddina Cismigiu - toate proiectatein stil predominantpeisager. Prin creareaGrddinii Ciqmigiu, bucuregteniiau dobdndit prirna mare amenajare pentru plimbare, odihne $i agrement,situatdin centrul.oragului gi realizati dupd principiile peisagere la modd in Europa(fig. 31).

ir

ii

Fig. 32. Planul Grtrdinii Cigmigiu, reamenajatl de Rebhun, dupd Mqrcus R., 1958

Fig.3l. Planul inilial al Grtrdinii Cigrnigiu (arh. Meyer), dap d MarcusR., 1958

Trdsifurile esentiale ale peisajuluigrddinii,imprimatede Meyer (lacul, modeldrile de relief, linia principali de vedere, devenitd ulterior axa cu partere, partedin traseulaleilor,gnrpiri ale vegetaliei lemnoase), se plstreazd gi astizi, cu inerentele transformdri in timp (dintrecareceamai importantia fost reamenajarea de cdtrearhitectul Rebhun, in primeledeceniiale secolului (fig. XX) 32). t2

Degi din proiectul lui Meyer (1850) nu s-a pestratdecAtpartea scrisi, prin descrierealucrdrilor, documentaliatehnicd gi listele de chelaceasta, tuieli relevd atentia acordatdfuncliilor grddinii, prin alegerea$i amplasarea doterilor, grija pentru esteticapeisajului, dar gi anvergua 9i dificultatea problemelor realizdrii pentru aceavreme (asanarea terenului mldgtinos qi construirealacului, deplasarea a mari cantitlti de pimdnt, procurarca arborilor din pidurile din trei judeie g.a.). Ciqmigiul a cdgtigatin timp prin dezvoltareavegeta{iei9i imbogitirca peisajului cu noi specii qi elementedecorative,devenind grddina ernblcmatic[ pentru capitalaldrii. In 1860, s-au inceput lucrdrile pentru prima grddind botanicd dil BucureSti,realizatdde grddinarul Ulrich Hoffman, care conduceain acoa parcului palavreme Directia grddinilor publice.Extinderea$i reamenajarea tului Cotroceni a inclus apoi aceasti gridini. Actuala grddind botanicd s-tr irrfiinlatin 1885din initiativalui Dimitrie Brdndza (frg.33, foto color 39). Tot in aceasteperioadd s-a realizat in BucureStiprima formd a Gr7dinii lcoanei. $i in celelalteorageale ldrii grddinile au evoluat gi s-auinmultit.

Fig.33. Planul Gridinii Botanicedin BucrreSti,dupdMarcusR., 1958

in Craiova s-a amenajatcu ajutorul unui specialistne ml grddina logoftitului Bibesc, (mo$iece cuprindeazone decorativecu alei geometrice, binci, pavilioane, sere, diferite culturi, vii, livezi, addposturipentru animale,moara$.a.). Ulterior, prin iniliativa domnitorului $tirbei, mogia a fost cumpdratd (1853) 9i inzestratdpentru recreareapopulaliei oraqului. S-au pus astfel bazeleParcului Bibescupe o suprafaldde 125 ha. La Briiila s-au infiinjat o grddind publicd cu traseupeisager$i Parcul ,,La Monument". Vechiul plan al acestuiparc, intocmit Ia sf0rqitul secolului al XD(-lea, arataconcepliaacestuia in stil mixt, ceeace dovedegte adop1/.

A i t t c t c i t t t 'liltt t t t t t i l o r t i r l c ittl c j i t a lcntlttttcl( ru r rr o l ) ( n c ltttblicc . t r ' s lp l t l t , '/0 (lill irr ptczcnt rrcgli.jrrt, incirfrlnrosin lrrii rristcolrrltti trccut, corrrplct sc irlpunca Ii rcstlr.rill. secolului al XIX-lcit), Irr .[a,sl s-iru nlonirjilt GrtidinaCopol (inccputul plimbare regenilor, mai ales dupi inrlocul monden de al care a devenit Documentele mcnin timpul domnieilui Mihail Sturza. bunitdlirile aduse qt grddina lAngd bariera Socolci, domneascd a lui Mihail Sturza, {ioneazi ulterior dati in folosinla publicului. In timpul domniei lui Ghica s-a realizat frumoasapromenadd tlc pc dealul Copou (1852), cu fAqii plantate late de 50 m qi o imbinare reuqitira aleilor pietonale, gerpuind in mod regulat de o parte qi alta a drumulur central al trdsurilor. ( 1tt59) proiectului penttugrddina palatului domnescdin 1a.yi Desenele pentru aceavreme, cu tcinfd{iqeazi o compozilie interesantl qi avansatd rase $i scari monumentalecdtre pa(ea joasd a terenului, ficdnd legiturt cu axele compozilionale rectilinii, care se intretaie in unghi drept; accstora li se subordoneazd rezolvArilepeisagerecare delin pondereain anrcnajare(lac, glup[ri libere ale vegetaliei,alei sinuoase). In aceeaqiperioadi s-atJrcalizat promenadela Braqov (Aleea clo sLrlr Timpa), Arad, FdgdraS,MediaS,Dej, Oradea,Haleg, PloieSti, Giurgiu ,sr alte ora$e. In Sibiu s-au inceput, in 1857, lucrdrile pentruparcurile ,,Sub urini" . si .,Dumbrava" in Timisoara s-au amenajatprimul parc a1 ora$ului (1858) - cu rlcnumireaactualade Parcul Tineretulal (anterior- ,,ReginaMaria", ,,I'opo ('cn rului"), urmat mai tdrziude Parcul Scudier(1870,in prezent,,Parcul tral") gi promenada cdtre Teatrul Na,tional. primului parc dendrologic,pe o supritlitlrr La Simerias-aupus bazele de circa 70 ha, pe teritoriul unui parc de moqie,iar la sfdrgitulsecolLrlrri s-ainceput creareaunui alt parc dendrologic,Ia Bazos,ldngd Timigoara.

3.3.GRADINILE DINPRIMA JUMATATE AL XX-LEA A SECOLULUI


Inceputulsecoluluial XX-lea a marcato noui etapein dezvoltarcrr artei grddinilordin RomAnia, strdini invi. atAtprin crealiilespecialiqtilor tati in lard cAt qi prin contribulia unor arhitecli rorndni. Arhitectul peisagistfrancez Edouard Redont, clev al lui Barillct(de Ganay,8., 1,949), l)cschamps a proiectatqi realizatin Cralorti un nrllc l5

parc lrcisirgcr- I\rcul llihcscu lultclior nuntit ,,|'urcul Popon ui" , astitzi- llig.34)- inglobind terenulfosteigrddiniBibescu. ,,|'arcul Rotnuncscu"

\ill.l.l'-', C , nalov

qi variatrl,inthtnirtttl stil mixt cu o tratirrclnrrrrolsir armoniosrczolvirrilo principalit rustice. Alcca dc intrarc,lratatil arhitecturalc cu ccl: pltorcqiti Ei cu aliniamentcclo arbori gi parterecu flori cra clcmcntul ordonatoral oompozi{iei, conducandspre un frumos lac, de unde se dezvolta traseulpeisager gi farmecul priveligtilor gi al diferitelor amenajdri romantice (grotd artificiald, pirdu gerpuindprintre roci, un tum-ruind, poteci rustice strdbitAnd pantele), aspectecare s-au pdstmt qi dupi disparilia pavilioanelor expoziliei (foto color 42, 43).

dzpdMarcus R., I958 Bibescu' Fig,34.PlanulParcului de Redont a transformatvalea unui mic curs de apd intr-o succesiune lacuri cu niveluri diferite, cel mai mare dominind peisajul. Proiectul a inclus in desftgurareapieselor de api insule, cascade,anrocamenteartifigmpuri pitoregti de chiparogi de ciale, poduri, dintre care unui suspendat, baltd qi silcii. Traseele unduitoare aleilor conexeazddiferitele dotdri 9i amenajlri: glorieti, chiogcuri,castelde ap[, casepentrupaznici qi grddinari,hipodrom, terenuri de sport $.a.Armonia compoziliei, vegetaliamiiestrit imbinatd cu formele blinde ale reliefului gi cu apele, conferd 9i astdzi un farmec deosebitacestuiparc (foto color 40, 41). Redont a studiat qi un plan de ansamblupentru inverzirea Craiovei, care prevedeacreareaunui inel de bulevardeplantate,idee realizati parparcul - pddure de pe malul Jiului, 1ial. in zona suburbandel a amenajat numit mai tdrzil ,,LuncaMofl.enilor". Chemat pentru proiectarea parcului in care urma sd se organizeze Expozilia Intemalionald de la Bucureqti, din 1906, Redont a rcalizat o lucrareremarcabili (in prezentParcul Carol I, fost Libertdlii) (fig. 35). in planul generalal expoziliei intocmit de arhitectul roIncadrdndu-se mAn $t. Burcuq, acestparc, in suprafali de circa 30 ha, a fost conceputin

Fig.35.PlanulParcului CarolI (1906), dupd Marcus R.,)958 Tot in Bucuregti, Redont a proiectat in stil peisagerGrddina loanid (fig. 36), intr-un cartier de elitd (Bd. Dacia). Compozilii interesante, dintre care unele foarte valoroase,se datoreazd arhitectului german Fr. Rebhun, venit in tard in 1910. Stabilindu-sein Romdnia, el a flcut noi amenajdriqi reamenaj[ri ale unor parcuri gi grddini mai vechi. Rebhun a adus imbundtdtiri Grddinii Cismigiu, anterior realizatd de parterelorflancatede aliMeyer in stil predominantpeisager.Prin crearea niamentede tei cu coroaneletunse geometric,deveniteaxd coordonatoare (foto color 45), a rondului ,,roman" qi a grddinii de trandafiri, el a trans{brmat grddina in stil mixt (fig. 32). imbogdlirea mdiestritd a tuturor elementelor compozilionale fac qi astdzi din Grddina Ciqmigiu unul din cele rnai valoroasegi frumoaselocuri de plimbare 9i odihnd ale capitalei.

t6

'17

'l'urnu Scverin(dupdproicctullui ltcbhun),Ourtcudc Zdvoiul; grldini in lrgeq (proiectul lui ltcbhun), Galali, Brdilu, Ikntun, Suceat'a9. tt.

Fig. 37. Parcul CrAnguldin Blziu, dupdMarcusR., 1958

Fig.36. Grldina loanid, Bucure$ti' drtPdMqrcus R., 1958

Tot in BucureSti,Rebhun a reamenajatParcul Kiseleff (extinderea$i modificalea geometricdmai pulin inspiratda vechii gldini peisagsrea lui Meyer) qi Parcul Palatului Cotroceni (plan reuqit, care constituie baza aspectuluiactual). Colaborareaarhitectului romin Octav Doicescu cu Rebhun a dus la realizareain BucureStia Parcului Nalional (partea sudicd 9i estic[ a actuah:Juti Parc Herdstrdu\. ale cdrui lucrdri dateazl din 1930 - 1935. in imprejurimile capitalei s-au amenajat de cdtre specialigti romAni pddurile - parc Bdneasagi Snagov. $i in alte orageale ldrii au luat frinli noi parcuri 9i grddini 9i unele, in Buzdu - Parcul CrAnguI, proiectat de existente, au fost imbundtd,tite: Rebhun (fig. 37\ in IaSi - Parcul Expoziliei gi reamenajareaGrddinii Copou (datorutd tot 1ui Rebhun); it CIuj - Grddina Botanicd (inceputd in prof. dr. Al. Borza, de cdtre tehnicienii horticultori 1923 sub condqcerea Gurttei si Fitipi (fig. 38): in Timisoara - Parcul Tiselor (fig.39), Parcul Rozelor, Alpinetul, Pddurea verde si reamenajarea fostului Parc Scudier Parcului Cas(numele actual Parcul Central); la Sinaia reamenajarea telului PeleS (sub conducerealui Rebhun); in Rdmnicu Vdlcea - Parcul 78

Marcus R., 1958 din Cluj, dupd Fig.38.Grrdina Botanictr

'79

carcsii scrvc:rscir tllcpt izvortlc :rrl t.rrr.irl, $r oor)tinrru, loctrri rlc.jotrci pcrrtru copii ;i <lorccrcarc qi tinofct, atlulli bltriirri; inliin{arca grzirlinilor. l)enlru zoologiccqi botaniccin ciit mai multe om;c; dulimitarca urci ocnturirlc pdduride reorearc in.jurulprincipalelor centrc populate (Mu1aS., 1984). Ca urmare,pentru punereain aplicarea acestorobiective,s-auinfiinlat oolective de arhitecligi inginerihorticultoricareau proiectat noile amenajlri. Prima realizarepeisagisticdimportantd a fost parcul Sportiv ,,23 August,. (70 ha) din Bucureqti (care include actualul Stadion Nalionaf, infiintat pentru Festivalul Mondial al Tineretului gi Studenlilor, care a avut loc in capitalatirii in 1953 (fig. 40, foro color 46).

Fig.39.ParculTiselordin Timisoara (lBSg), dupd Marcuin.,.tSSA NotdDatele prezentate tn capitolele 3.1-3.3 au ca sursd principald lucrarea ,,par_ curi Si grddini in Romdnia' de arh. Ricd Marcus @ditura Tehnicd, l95g).

3.4.REALIZARILE DINA DOUAJUMATATE A SECOLULUI AL XX.LEA


in perioada urmdtoare celui de al doileardzboimondial.crearea Darcurilorgi grddinilor a stagnat. Instaurarea noului regimde ,,democralie populard.,, eforturilbde refa_ cerea economiei la sistemul planificataucreatnoi condilii ldrii gi trecerea pentrudezvoltarea spafiilor plantate. Intr-o primd etapA s-auexecutat de cdtresfaturilepopulare unelelu_ crdri de plantare, tZrdplanuritemeinic studiate, datoritdabsentei cadrelor despecialitate. ln 1952, printr-ohotdrdre a conducerii politicegi guvemamentale s_au stabilitprincipalele obiectivede perspectivd in domeniuldezvoltdriispa_ gi amenajarea parcurilorgi grEdinilor liilor verzi: reconshuirea existente; crearea de noi parcuri,grddiniqi scuaruri; sporirea numdrului deparcuriqi terenuri pentrueducalie fizicl 9i sport;plantarea magistralelor, bulevar.de_ lor qi strdzilor,legarea spaliilor verzi dintr-o localitateintr-un sistemunitar 80

Fig.40. Parcuf 23 August (in prezent Parcul Nafional), dupd Marcus R., lt)5ii

De asemenea, s-au creat noi grddini (GiuleSti, CoSbuc,Tolbuhin 5.a.1 in diferite cartiere bucuregtene,s-a restructurat parcul Ba2ilescu (futst Nicolae Bdlcesar). O transformarecu efectenegative,de amputarea pcisajului vechii amenajdria fost cea a parcului Libertdtii, unde concluccr.cu politicda impus construirea mausoleului. Podul-esplanada, conducind lir scaramonumentali cdtre mausoleu,a anihilat dominanla lacului gi arrno_ nia compoziliei romantice rcalizatl de Redont (foto color 441. Experien{a dobAnditn in proiectarea gi execulia spaliilor verzi s_a rna_ tcrializatgi in alte realizdriale arhiteclilor9i inginerilorromAni.in Bucurestiir
(, Arhitciiturilpcisagcrii

t3l

gi anrplilicat l'urtul lltnr:;truullirto color47, 4tt, 49) i;i s-au lbst rcarrrcrrigat 'l'ci purcurilc Libcrtitii. l)c iusorncnca, s-auinliinfat Gridinile rcamenajat Si Circului de Stat (foto color 50) 9i a Pielei Pulatului, Grddintt Floreasctt. Cu fiecare an, noi gi frumoase amenajdris-au addugatcelor menlionate, sporind suprafalade spafi verzi ale capitalei: Parcal Expoziliei, Parcul Tineretului (fig. 41, foto color 51, 52, 53), parcurile noilor cartiere Titon (54, 55, 56), Baln Albd, Drumul Taberei,Pantelimon, Colentina, Crdngasi, numeroase scuaruri.Cele mai multe dintre acestenoi parcuri gi grldini s-au realizatpe baza proiectelor intocmite in cadrul Instinrtului ,,Proiect" Bucuregti, de c6tre sa. arhitectulValentin Donosegi colectiwl de athitec{ide subconducerea

Fig.4l, PlanulParculuiTineretului din Bucureqti

in llucurc$tr, rlctrzrrlc dc tlcrrroltrrc ir rtttolintrcgi clrrtirrrc, irrrrplclc trartslirrrttiiri ctlilrtirrc nouhticc:rrlru civic au lirstilrsolitc rlc lr conslnlirca irnplantarca pc hurtuolirlulLrizrnoi tcritorii dostinatc si dcvinirglirclini;;i lrarctrri- I'k4u Unirii, l:utr, VicdreSli gi altclc, dintrc care nw:nai(iridinu I I ni ri i .treamenajarca irrcheiati. in toatelocalitililc tirii, tot pe bazadirectivelor(pind in 1989),s-lLr rcalizat diferite categorii funclionale de spalii verzi considerate ca o colltponent[ a protec]iei mediului ambiant. Au luat frinld noi scuaruri,gr[dini publice, spalii verzi ale ansaurblurilor de locuinle, artereplantate,incadratein noile schite de sistematizarc; totodatl au fost extinsegi refEcutevechile amenajdri. Mari suprafelede parcuri Si grddini publice detin oraqeleTlmiSouru, Cluj-Napoca,Craiovq PloieSti,Oradea,Gala;i, Sibiu,Iagi, Constanla,Pitcliti. Dezvoltareastaliunilor de odihnd gi tratament,a zonelor turisticc qi ilc agrement,a determinatextindereaspatiilor verzi gi infrumuselareaparourilor gi a grddinilor vechi din cadrul acestora. Amenajarea a numeroasesituri naturale interesanteqi pdduri pcntru agrement,crearearezervaliilor gi parcurilor nationale in diferite zotrc alc firii se inscriu ca alte importante realizdi ale arhiteclilor gi ingincrikrr peisagigtidin lara noastrd. Se poate spune cd strategiain domeniul spafiilor verzi prefiguratil'in 1952 a condusin deceniile 6-9 ale secolului XX la rezultatebune in dczvoltareade noi amenajdrigi diversificareaprofilurilor acestora. Calitateabund a conceplieicelor mai importanterealizdripeisagisticc, datoratdcolectivelor de proiectarespecializate din tard (in primul rind rlin cadrul Institutului ,,Proiect" Bucuregti),nu a fost insd totdeaunaurnratir de un nivel corespunzS.tor al realizdii tehnice.Printre cauzese nurnirii: insuficienlasau lipsa de performanlda mijloacelortehnicefolosite, lucnrl ,,irr asalt" (impus adeseade nespecialiqti, indeosebide persoanele cu irnpor'tante funclii politice sau de stat), nerespectarea gi tehnologiilor chiar a pla nurilor de executie,reducerea cheltuielilor prin folosireain mare mtisuril ir muncii ,,voluntare"(necalificatd gi neretibuitd) mai alesla lucririle dc pllrrtare,calitatea uneori slabda unor materialede construcliiqi a finisdrii q.a. Aceste neajunsuri se reflectd in situa{ia actuali a celor mai rnLrllc amenajdri peisagsitice,marcate in plus de neglijarea intrelinerii, ca urmare,in principal, a insuficienlei fondurilor alocate. Dupd 1990 s-a inregistrat o stagnarea activitdtii de amenajarca spira degraddriigrddinilor gi parcurilor gi a altor spaliilor verzi gi o avansare verzi existente. {ii it.l

'Ii)t

82

prrvlt (griiI{cvilirncrrtrr I s-u rrranilestat in prinrrrl liurtl in tlorlcrrirrl dini ale locuinlelor, ale scdiilor clcfrrnrir, alc lrotclurilor). Pdni in 2000, realizirile de interesgeneralau fost puline gi bazatc, mai ales, pe remodelareaunor arii verzi restranse,devenite acum prea ,,construite",in detrimentul spaliilor ocupatede vegetalie. O menliune specialdmeriti creareain acegtiani a Grddinii Botanice din Gala{i. Se poate prevedeacd suslinereadomeniului public de citre alocaliile qi intrelinerea spaliilor verzi pe de la buget se va resimli in amenajarea misura redresdriieconomieigenerale. In paralel sunt imperios necesare eforfuri suslinutopentru dezvoltarea gi modemizareabazelor de produclie a materialului siditor, diversificarea sortimentului, calificareade specialiqtide nivel mediu qi superior.

I ' r t l t i t t t l t r.ll

pEtSAJELOR, gr CREAREA CoNSERVAREA PARTE INTEG RANTA A PROTECTI Et MEDIULUI iI.ICOI'I.IURATON

4.1.CONCEPTUL DE PEISAJ
Termenulde peisajare ca sensinilial cel folosit in picturf,,apiirrrtirr irfta Rena$terii,definind un tablou in care natura, observati de ortr, cstc pci'sonajul principal. Ulterior, acesttermena fost introdusgi in arta gr[dinilor, fiilrrl llrll utilizatmai alesdin perioada peisagere credriiparcurilor engleze. ln ultimii ani se remarci o folosireexcesivi a termenului, irr siltrllri liraltediferite,de exemplu,,,peisaj mediatic",,,peisaj publicistic",,.1x'isrr1 industrial"$.a.,care nu au nimic comun cu accepliunea lui in tlorrrcrrrrrl rrhitecturiipeisajuluigi al dezvoltdriispaliale (Marica Solomon, 2001). Conform Convenliei europene a peisajului(Florenfa, 2000),prirr7,''r .rrl se inlelege o porliune rle teritoriu a$a cum esteperceputd dc ciitrr, ,,rtt .yi ale ciirui caracteristici ren td din actiunea Si interacliuneu.fitt tttt il,tr noturaliSi/ sau umani. Peisajele, fie naturale, fie antropogene, sunt foartediferite;clc plt.zrrr lii trisAturi spccificein funclie de zona geograficA, clime, factorii ltcolo gici, hidrologici gi pedologici,vegetajie, dar gi in funclie dc anrcrnj;rrr.rr le'ritoriului, dezvoltarea agriculturii,silviculturii,mineritului,irxhtsrrii['r . Lrrbanismului, transporflrrilor, turismuluiqi agrementului. Peisajclc curr'trr, ol)icctul artei gr[dinilor qi arhitecturii peisajului sunt influcn.tirtc(k. tr;r di(iile culturaledin difelitele zone gi epoci istorice,de evolu{iacorrr.t.lr liilor in celelaltearte vizuale,de dezvoltarea cunoa$terii, a gtiin[r'i,;r rrrrl loacelortehniceqi a tehnologiilorilr execuliaqi intrelinerea antcrrl;iililoI pcisagistice. Peisaiul,sub toate aspectele pe care le imbracd(naturalgi arrthrlrir., irrral qi urbarr), ir.rtoatemodurilein careesteutilizat,in toatcnrodurilt.lrr ( urc cstc contenrplat, esteo cornponentd importanti a intercsuluigcncr';rl (Mrrrica Solonron, 2002).Peplanccologic, qi cultuliti eI ambiental, social
li5

viclii oiuttcrtilor cirrcconlril)uic lir t irltllrtcl colrstituic o fcsursir ;;i carc lir(lc rcor:ir prolcjitrca, antcnttjitrca vorizcdr.iactivitatca ccononticri; ;ii gcsl.ipe un pcntru importantl rlczvoltarca durabild, bazatd onarea lui cstcfoartc qi mediu. intre necesitililesociale echilibruarmonios , cconomie PEISAJUL NATURAL Zonele in care elementelenaturales-au pAstratnemodificatede intervenlia omului alcdtuiescpeisaje naturale.Ele reprezintdun patrimoniu al naturii sdlbatice,ca o compofiecdrei 1dri,in care se doregteconservarea nentd deosebitde importantAa mediului fizic. Consideratedin punct de vedere contemplativ, nenumdratetipuri de peisaj pe care le oferd natura poseddcalitdli vizuale pe care le asociemcu perfecliunea,le percepemca frumoase(foto color 57). admira}ie,emolie esIn unele situa{ii insd, peisajul natural nu treze$te pot fi: absenlaunor elementede varietetic[. Analizind cauzele,acestea tate sau, din contrd, prezerllaunor elementedistonante.De exemplu, povdmiqurile dezgolite qi bdtute de vdnturi ale unor dealuri sunt mai pu{in frumoase decAt dealurile cu pajiqti qi neregulatimpddurite. Dobordturile electrice imprimd de vdnt sau incendiile cauzatede furhrni qi descdrcdrile aspectenepldcuteunui peisaj montan. Zonele de teren nisipos sau serdturat, cu vegeta,tia sdracdcreeazd impresii dezolante,la fel cele cu alunecdri de teren, vdi de rAuri degradatede inundalii sau eroziune.Peisajelenaturale, ca atare sunt puline, ca urnare a intervenliilor oamenilorprin activiteritoriului. tAlilede amenajarea Integrareacrealiilor umane intr-un peisaj natural valoros trebuie sd se facd in armonie cu acesta,sd nu-l altereze,ci sd-i dea noi valente de frumusele (foto color 58). De aceeaestefiresc qi important ca in deciziile de transformarea unui peisaj natural sd fie implicali qi specialigtiipeisagigti. PEISAJUL AMENAJAT Modificarea unui peisaj, ca gi creareaunui peisaj nou trebuie sd foloseasc[ la maximum gi sd dezvolte trisdturile nafuralevaloroaseale terenului gi ale peisajului existent, elimindnd trdsiturile negative gi aspectele nedorite. Un peisaj amenajatpoate desdvdrgigi corecta ceeace a creat natura sau poate reuni in acelagiteritoriu aspectevizuale care in naturi se intAlnesc^in mod disparat. In habitateleumane dominl peisajelecomplet createde om - parcuri qi gr[dini urbane,spa{ii verzi stradale, peisajelerurale ale fermelor, peisajul unei autostrdzietc. 86

vizttalii it clcrttctltclor llnuiirc1ltc atitl;urttrtttirt irr irccslca, l)totcel;rtcil pcntrusittisfhcctca dilirnclitrrti, ciit fi inlcgliucir atturnitot' oonrponclrtc in oondi{iilc I'critclor dezidcratc lcl,alcdc lblosinlatcritoriilor rcspectivc, (lc calitate. construirii unui pcis:rj in cadrulliatural,exteriororaqului,inrdiferitclor amenajdri Situarea pune corelareaacestoracu trdsiturile peisajului inconjurdtor qi integrarca aspectelorsale vizuale majore (priveligti sau perspectiveasuprascenelor de interesobservabiledin anumite puncte sau zone ale teritoriului de amcnajat). AbandonAndviziunea exclusiv elitisti a peisajului, Convenlia europeani a peisajulut ptecizeazdc[, in prezent,trebuie luate in considcra]ic ale Convenliei atit peisajeleremarcabile,cit 5i de cdtre statelesemnatare cele considerate urdte. O problemi actual6, aga cum s-a mai ardtal, este recuperareaqi lcfhcereaunor peisaje degradateantropic, de exemplu, teritoriile urd{itc dc de cariereledc piahaldelede steril, de instalaliile industrialeabandonate, tri pdrdsiteetc. (foto color 59, 60).

ECOSTSTEMELOR 4.2.IMPORTANTA CONSERVARil AMENAJATE NATUR^ALE $I A PEISAJELOR


in condiliile contemporane, cdnd mijloacele cu care aclioneazl otnul ii conferd o uria$d fo4d transfomatoare, el determini in intreg mediul rtaintensea resursclor tural rapide, ample gi profunde schimbdri: exploatarea naturale, sirdcirea pidurilor, expunereaunor mari suprafele de tcrcn la eroziune, poluarea solului gi a apelor freatice prin agricultura intensivit, extindereapoluirii fizice gi chimice la scardplanetari (mdri, oceanc, itlmosfera inaltd), poluarea radioactivi, reducerea stratului proteck)r (lc ozon etc. froporliile alarmanteale alter[rii mediului in lirile putemic industlializate, agravareacrizei ecologice, au adus in prim-plan problema protecliei mediului inconjurdtor,wa din cele mai importanteqi mai stringetttc preocupdri pe toatemeridianele planetei. ale societdliicontemporane, Lumea a devenit tot mai conqtientdde consecinleledegradlrii echilibrului natural al biosferei, carepune in pericol insdgiviala omului. Numeroaseorganismeintemalionale,cele mai multe puse sub autoriprogramede colaborareprivind ocrotatea $i prestigiul ONU, elaboreazd tirea naturii, organizeazd manifestdri la nivel mondial (conferinte, simpo-

81

instituic lirnrhrri rle linanllrcl)cntnl crcurca uoorl)arcullrnturirlo zioano), gi rczervalii,fbnduripcntruoeroctiriotc. Pe plan mondial existd diverseprogramede cooperare care cuprind mdsuri de preintdmpinarea poludrii apelor cu caracterintemalional, de proteclie a aerului, a solului, vegetaliei,faunei etc. ln majoritatea lfuilor se adoptd legislalii qi strategii guvernamentale pentru apdrareagi ameliorareamediului in contextul cregteriieconomice; se urmdreqteintegrareaarmonioasda criteriilor economice,ecologice qi ei in acestproces. sociale,in interesulexploatirii naturii frrd distrugerea Deqi cadrul legal existd in Romdnia(kgea proteclieimediului nr. 137 din 1995),nu totdeaunaprevederileqi ingrddirile impuse de acestaau fost respectate, fie in mod deliberat fie din neglijenfi, incdlcdrile repercutandu-s-e negativ asupracalitdlii mediului ambiant. In politica de protejare a naturii, de menlinere a echilibrului ecologic natural, aldturi de fundamentalemisuri tehnice gi economice alcdtuind strategiadezvoltdrii, un rol important il are grija pentru peisajul natural, pentru calitateafunclionald qi esteticda prefacerii 1ui, pentru conseryarea pddurilor qi a spaliilor verzi. Habitatul uman nu poate fi desprinsde problema protecliei mediului inconjurdtor. Asigurarea calitdlii vielii in agezdrileumane inseamnd nu numai un standardqi un confort propriu civilizafiei modeme,ci qi condilii naturalefavorabile sdnitnlii fizice gi psihice a omului. Un mijloc important in realizareaqi menlinereaechilibrului ecologic al ambianlei omului este reintegrarea naturii in oragegi a oragelorin peiurbandqi, la o scardmai larg[, sistematizarea sajul natural. Sistematizarea teritoriald abordeazd, deopotrivd,problemeleambientului peisagistic (estetic Ai funcfional) qi ceie ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic qi psihosocial) (Muja S., 1984). O scurtd privire asupracaracteristicilormediului fizic de via![ al populaliei urbane permite inlelegereaimportanlei funcliilor de proteclie pe care le exercitdzoneleverzi. Oraqelemati au devenit imense concentrdride volume 9i spalii din beton, ziddrie gi asfalt, cu artere de trafic trepidant, cu fabrici qi uzine, alcituind un mediu arlificial in care natura vie este supusdunei permanenteagresiuni. Putem spune ci omul modem, uitAnd uneori cd aparline naturii, gi-a artifi,cializarin aqamisurd via{a incdt, in prezent,s-a neglijat pe sine, ca fiin!i biologicd. 88

'1 ttuclc: tlc rrrctliultri tltlttntl;itcc coltsccittlc In cc constatr lr;rnslonrurr tlc tt nt:trc contplcxitatc Mai alcsin oriri;clc nrirn,l)roccsc i;i tlctcrntiinlportante modificrlri alo fitcrlc llclori cauzcitzit natcdc o nrultiturlinc torilor naturali. prin temperaturimai ridisalc, Microclimatul urban se caracterizeazd curentilor de aer naturali. uscdciune atmosfericd,reducerea Cregterea temperaturii se datoreazdatdt emisiunilor de cildtrri in atmosferd,generate mai alesde industrie,cdt qi inmagazinirii cdldurii in timpul ziiei de cdtre volumele construite qi ariile de beton 9i asfalt. Dil'erenlcle anualeoscileaz[ intre 0,5 gi 1,5"C, dar in sezonulcald pot ajunge piind Ia l0"C in oraEe falI de imprejurimi. Stagnareacdldurii prin oprirea vAntului de c[tre clddiri, cu atdt nrai rnult cu cdt acestea sunt mai inalte gi mai dese,determindgi scidereaumitintp, ditdlii relative a aerului, favorizdnd maladiile respiratorii.In acelagr reducerea ventilaliei impiedicd primenireaaerului. Poluarea reprezinti aspectul cel mai pregnant al alterdrii mcditrltti. cauzatd de civilizalia modemi. Impurijicarea atmosferei oragelorgi centrelor industriale,rdspiindin du-se gi in zonele inconjuritoare, uneori la mari distanle, are consccin{c negativeasupraomului gi a celorlalte viefuitoare. industria (rJtirui Factorii generatoride poluare sunt termocentralele, ci, de rafinare gi prelucrarea petrolului, metalugici, de prelucrarc a plo duselorminerale g.a.),in mare m5suri mijloacele de transport(motoarc cu ardereintemd), la care se adaugi qi activitateacurentda populatici. Accs te surseemit in atmosferamari cantitdfi de noxe, cu consecinlencgiltivc directeqi indirecte asuprasdnatdliiomului qi a celorlaltevieluitoarc. Noxele din atmosfer[ sunt sub formd de gaze,aerosoli,fum, pral, 1xu' ticule solide. Acestea,prin intermediul aparatuluirespiratorajung itt olg;r grave tulburdri ale fuircliilor vitale, in raport cu tlalulit nism, putAnd caluza poluantului.Foartetoxice sunt unele gazeca: hidrocarburilc ;;i concentralia nearse, oxizii de carbon,oxizii de azot, clorul, fluorul, dioxidul dc sull, sulfura de carbon 9.a.,ca gi pulberile fine, ajungdndpdni la dimensiuni rlc plumb, arscn,citrl aerosoli(1 milionime pini la 1/5000mm), conlinAnd rniu g.a. (Garec, J.-P., 1989).Dar gi substanlele mai pulin toxicc, pritt prezenlain atmosferdin mari cantitdli, sunt poluante. c, Atmosfera incircatd cu impuritifi, care devin nuclee de condr:usal lirrmeazddeasupraoragului o piramidd de vapori care reline o partc (lir) lrrzele luminii cu p2ndla 20 - 25 '/o. rrltraviolete Eidiminueazlintensitatea

tt9

(lor)diliilcnrctcorologicc q;ircliclirl inl)ucnlcazit gradultlc poluarc. Curenliidc aerdispcrscazl noxclc, diminulind concentralia acestora, ilar rdspdndindu-le pe arii mai largi.Precipitaliile potaccentua efectele nocive prin producerea ploii acidesau,dimpotrivi, pot reduce poluarea aerului prrn antrenarea particulelorsolidecdtresol, impurifrcdnduJ indirectpe acesta. In mediuiurban,cregterea umidit5{iiatmosferice determind aspecte nefavorabile ca formarea celii acide, cu acumularea poluan{ilor subformd de padiculesolide gi aerosoli. lnversiunea termicdpoate catza mai alesin zoneledepresionare menlinerea unui plafonde noxe la mici indlfajd de sol, creand o atmosferd greu respirabili. lime Poluarea atmosferei estemai marein oraqele pe vii industriale situate (aspect pregnant pdnbin anul 1994,la Reqi{a, Vulcan,Comamic,iamaveni) 9i in depresiuni. In lara noastrd, poluarea in anumite zones-aapropiat de limitele critice, ridicdndproblemecomplexe ecologice care au $i social-economice pus imperativproblema retehnologizirii gi chiara inchideriiunor linii de produclie gi a unorintreprinden. Dereglirile produsefactoril or fizici ai mediuluiin oragecuprind gi poluarea si degradareasolului, impuificarea apelor naturale. Acumularea substanlelor nocivein sol are loc atatprin preluarea din atmosferA a poluanlilorde cdtreprecipitalii, cdt 9i prin depunerea gravitala careseadaugiaportuldirectal omului(reziduuriale lionall a acestora, produselor petroliere, sare,var nestins, carbid,moloz,degeuri nedegradabile biologic a.a.). Dar qi uneleacliuni ca: decopertarea terenurilor de stratulfertil, umpluturilecu pimint necorespunzdtor (fiecvente in urmaactivitdfiiin construclii),excesul de ingrdgiminte gi pesticide creeazd condilii nefavorabile pentruvegetalie din sol. $i pentruviafaorganismelor Poluarea solului,proveniti din atmosferd, din apesauprin impurificaredirect[, determind reducerea capacitdtii de ameliorare a calitdJiime_ diului de cdtrevegetalia pddurilorgi a spafiilorverzi urbane; de asemenea cauzeazd poluarea produselor agroalimentare provenite din culturilesituate in perimetrele urbangi suburban afectate depoluare. Apelenaturale, impurificate prin deversarea reziduurilor industriale gi menajere, setransformd in vectoriai agen{ilor poluan}i, cu urmiri negative potenlialepentru om, animale,vegetaliegi directepentru sistemele ecologice acvatice. Din vastaproblemd a alterlrii mediuluiam prezentat, indeosebi, aspecte direct legatede habitatul uman,de calitatea conditiilorde viald in orage, 90

vcrzi. Insirvialt orrrului irccstca intorlcrind ctr ohrcetrvclc crcitrii spu(rrlol biosf'crit cstc oonditionatii dc intrcg cornplcxulcc0logic,dc intrcaga 9i dc accea, echilibrulaccstciil cstcdccisivpentruurnrnitate.

4.3.FUNCTilLE ZONELOR VERZI


atdt pe readucerea naCreareaambianlei naturalea omului se bazeazd cadrului natuturii in habitatul uman, cit gi pe dezvoltarea$i amenajarea ral exterior, din afara localitdtilor. Diferitele categorii de peisaje amenajateindeplinescmultiple funclii; asupraaltora, cle iqi exercitd acliuneain acelagitimp, dar unele prevaleazd ca urmare a specificului programelorpeisajelorin catzd. Aceste funclii se mediului), cdt 9i rnanifestd atAtin sfera ecologicd(proteclia gi ameliorarea gi in cele sociald,culturald, istoricd economicd. in precauzei" privind importanla amenajdrilorpeisagistice ,,Pledarea zent $i pentru viitor se bazeazdpe inlelegereadeplind a principalelor roluri ale amenajdrilorpeisagistice in ameliorarea calitdlii vietii, ceeace jusLifici preocupdrilegi eforturile financiare gi umane pentru prezervarea;i irnbundtdlirea celor existentegi pentru creareade noi peisaje,mai perforntantegi mai adaptate cerinlelor actualeale societdlii.Acesteroluri sunt dc gi utilitare. protecliegi ameliorarea mediului, recreative, decorative 4.3.1.FUNCTIILE DE PROTECTTE A MEDIULUI AMBIANT 9I AMELIORARE Se gtie cd dintre ecosistemele naturale,pddurile, ocupind mari supralcle pe glob, exercitd cea mai importantd functie de creare$i conservarcit rnediului de via{[ al uscatului; de aceeaprezervare lor, gospoddrireaq;i cxploatarea ralionald, in contextul cerinlelor tot mai mari cirora trebuie sii lc facd fa{6, in primul rdnd ca resursdeconomicd,necesitdadoptarea unor strategii speciale,fundamentateecologic, care si asigure stabilitatea lor. I'irdurile actuale sunt absolut indispensabilepentru menlinereaunor echilibre in naturi, pentru buna funclionare a intregii biosfere,condilie de baz:-r a existenteiin continuarea omului (Doni{n N. qi colab., 1977). in contextul artificializirii crescdnde a mediului de viald al oamenilor, ttrlul ecologic al zonelor verzi se situeazdpe prim-plan, decurgAnddin rnultiple actiuni ale acestora, foarte impodante pentru habitatul uman, mai rlcs in zonele care nu beneficiazdde apropierea pddurilor extinse pe mari sLrnrafcte. 9l

Irurrcliilc zonclor vcrzlcurccorrtrrlrrrrc in nrodoscrrlial la ctrlrtlrlca nrcdiului dc viafirin tcritoriul urbani;i ccl pcrrurban sunt:arncliorarczr micmclirnatuluiurban,purilicarcaatmosf'crci qi atcnuarea poluirii tbnice. AMELIORAREA MICROCLMATULUIURBAN in oragelesirace in zone verzi gi in cele in care distribu{ia acestora estedeficitard,microclimatul se caracteizeazl,, a$acum s-a ardtatdeja,prin regimul termic nefavorabil, uscdciunea atmosfereigi reducereacurentilor de aer naturali. Vegetalia lernnoasi din cuprinsul orzgelor modereazdtemperaturile excesive $i atenueazl varia{iile de temperaturddiume gi sezoniere.Prin efectul de umbrire gi prin proceselede evapo-transpiralie ale maselor de fnrnzig (pentru un gram de apd evaporatd se consumd 600 de calorii), temperatua medie a aerului ?nzilele de vard.estecu 2 - 3,5 .C mai scdzutd in preajma pddurilor $i in interiorul spaliilor libere arborizate fa!d,de zonele neplantate ale oragului9i cu 12 - 14 "C mai scizutd decAttemperatura construcliilor gi a ariilor betonategi asfaltate. in sectoarele urnbrite-e plantaliile de arbori, radialia calorici inregistreaz[o scddere de pdndla 5"C fat6 de cele umbrite numai de clddiri. Se apreciazd ci o {hqiede vegetalielemnoasi cu ldlimea de 50 - 100 m poate rdcori ambianla in zilele de vard, cu pdni la 3,5 .C; daci se ia in considerarefaptul cd temperaturacoboardcu 0,5 .C la fiecare 100 m de cre$terea altitudinii, atunci aceasti rdcorire corespunde unei diferenle de nivel de 700 m (BernatzkyA., 1966). In timpul nopfii, vegetalia,,absoarbe" radialiile termiceinfraroqii emise de suprafeleleartificiale gi naturale insolate in timpul zilei, astfel cd 9i procesulde rdcorirenoctum estemai pregnantin ariile plantate. O anumiti contribulie la procesul de termoreglareprin evaporalie il au apele prezente in peisaj gi solul neacoperitde materiale conshuctive impermeabile. Iama, in interiorul gi la addpostulplantaliilor temperaturaeste u$or mai ridicatd decit in zonele deschise,ca urmare a reducerii vdntului de cdtre arbori. O consecinld practici este utilizarea maselor vegetale cu o anumitl pondere a coniferelor pentru proteclia nord-esticda clddirilor qi a incintelor; densitatsaramurilor speciilor foioase gi frunzigul persistent al rdginoaselordiminueazd efectul de rdcire al vanturilor aspre de iarnd. Proteclia se resimte pe indltimi sub sau apropiate de nivelul mediu al plantaliei. ot

in acclagi tinrp ctr irrrlrrrrriiliilifoa rcginrulrrr tcrrrrie, vcgctirlllt)oB,:llii tlctcrnrinicre$lercd uniditilii r<'lulivcu uL'ruluictt 7 14 'Yo in parcuriqi piduri, rdstidngintlu-sc zonelor invccin to. asupra i;i prin Planta{iileurbane,datoritd capacitd{iilor dc umczire a atmost'crci aportului higrometric evapo-transpiralie, au rolul de a compensareducerea al apei din precipitalii, carc, cdzind pe suprafeleleconstruite,este in cea prin canalecolectoare mai mare parte evacuatd inchise. Se apreciazi cd un arboreplantatpe strad[ poateevapora5 m' apdpe an (BematzkyA., 1978). Rezulti cd o pondereralionalda plantaliilor din zoneleconstruiteqi o buni qi repartilie teritorialda scuarurilor,parcurilor, grddinilor gi a dimensionare prezenlaapelordeschise altor categoriide amenajlri peisagistice, omamentale 9i utilitare (acumuldri de apd) contribuie la realizarca unui nivel higrorretric confortabil al atmosferei urbane,indeosebi in timpul verii. Spa{iile verzi influenleazdfavorabil microclimatul qr prin stimularea schimbuilor de aer. Diferenla de temperaturddintre zonele verzi gi aglomerdrilede construc{ii sau teritoriile deschise,lipsite de plantalii, duce in perioadelede calm canicular la formareaunor curenli de aer ce pot atinge I m/s. Aceastd brizd urband,cu sensuldinspre zonele plantatecdtre zona construiti in timpul zilei gi invers in timpul nopfii, contribuie 1aschimbul caloric Ai la poludrii. dispersarea impotriva vdnturilor putemice, Totodati, zonele arborizateprotejeazd diminuAndule considerabilvileza. La o distan!5de 30 - 60 m de marginea pddurii viteza vdntuiui scadecu 30 - 60 7o,in \a 72O- 200 m atmosfera devine calmd. Proteclia tmpotriva vkntulul se intinde pe o distanld mai mare de l0 - 40 ori decAt indllimea plantaliilor. Spre deosebire de ecranele construite, care nasc curenti turbionari, cele vegetale atenueazd curentii prin filtrare in masade frunziq gi alunecarepeste volurnelevegetale. Un alt element al microclimatului pe care il influenleazd favorabil zonele verzi este ionizdrea dmosferei. Se gtie ci raportul dintre ionii pozitivi gi cei negativi condi-

93

(pcstc sdnitatca organisrnului nivolul 1,3:l seinrcgistrcazd stiri {ioncazf, dc nervozitate, oboseale, sldbirea vcdcrii, tulburdri respiratorii ). ;;.a. ln atmost'era ora$elor ionii pozitivi seaflAin cantitili foartemari fale de zonarurald,ca urnare a poluerii;ionii pozitivi fiind predominant grei, prin unireacu nucleele de condensare, suntatragi in numdrmai marede (potential scoa4a terestrd negativ), putdnd raportulmenlionat ajunge de la I,7:l la 2:1in locurile poluate. intens Vegeta{ia, cu incircareelectricd negativd, ca gi p[mdntul,retineionii pozitivi gi ii respinge pe cei negativi, careastfelrealizeazd o concentralie mai marein atmosferi,de asemenea, prin emiterea de electroni subinfluenla luminii cu o anumitdlungimede undd,planteledetermin6 imbogdlirea atrnosfereiambiantein ioni negativi.Arborii cu frunze lanceolate gi majoritatea iaqinoaselor cu frunzeaciculare oferdpunctede descircarea electricitilii solului (negativd). De acest efectbeneficiazd $i teritoriileinveciplantate, natespaliilor ionii negativi fiind transportati decurentiideaer. Cercetdrile au scosin eviden!6 capacitatea multor speciide a genera ioni negativi(stejarulrogu,pinul, salcia,mesteacdnul, salcAmul, liliacul, plopul negru,molidul,tuia, cetina de negi9.a.),iar a altora, in numir mult mai mic, de a diminuaproporliaionilor negativi(stejarul debaltd,teiul cu frunzemari,nucul,cenugerul). Acesteaspecte trebuieluatein consideralie la alcituireaplantaliilor pentruspaiiileverzi recreative, pentruunitilile de invdldmdnt qi celesanitare,intrucetionii negativiinfluenleazd pozitiv starea psihic6,activitateacardio-vasculari. randamenful intelectual. PURIFICAREA ATMOSFEREI DECATRE ZONELE VERZI poludrii atmosferei Reducerea constituie, a$acum s-a ardtat,o problemddificil de rezolvat, fiind necesare, in primul rdnd,mdsuricomplexe gi procedeele c re vizezdtehlologiile industriale pentrulimitarea tehnice emanirii depoluanti. Un rol important in asanarea atmosferei il auzonele verzi,prin ac{iuni de epurare fizic5,chimicdgi bacteriologic[. Epurareafizicd. Maselede verdeaJieputeazd atmosfera prin indeosebi refinerea prafului9i pulberilor.Impuritilile in suspensie, intilnind filtrele de vegetaliesedepunin principalpe frunzig.Cercetiriminu{ioase au constatat cd o peluzi de iarbdrefine de 3 6 ori mai mult praf decato suprafald nudi, iar un arbore maturretinede 10ori mai multeimpurititi decAt o peluzi proiectiei demdrimea coroanei pe sol.Depunerea gavitalionald acestuia este inlesnit[ de incetinirea curen]ilorde aer la nivelul maselorde frunze;la 94

itcutrtulcazit, a pulhcrilor.l;runzolc ircclstas0 aclaugil lixarcirclcctrostati0d ulciuri din aorrlsolii pritt atlcrcnlil,lirninginc,gutlroatto tlc ascmcnca, iii 1:rrluanli. frunziquluidc cltre precipitaliisauploi artillcialegi rcitrnoiSpdlarea lbliar (la speciilecu frunzecaduce) asigurdnrcnrca anuali a aparatului lincrea functiei acestuiade relinere a impuritdlilor. Capacitateade epurare fizicE depinde de specie gi este mai marc la arborii gi arbugtii foiogi cu suprafati foliari mare qi cu frunze piroasc i;i ncrvuri proeminente(ulm, tei, castanomamentalg.a.). Pe lAngd filtrarea mecanicd a suspensiilorrezultate din poluarea curenti, plantatiile masive gi pddurile pot reline pi particulele radioactivo, reducdndradioactivitateaatmosfereicu 30 - 60 Yo fald de locurile lipsito pentru ocrotirca de vegetatie.Aceastdacliune are o deosebitdinsemndtate snnetdlii 9i vietii, gtiindu-se ci iradierea cu 600 doze produce la om o la 1/3 a sarcinii de radialie rcdu' rnofialitatede 100 %, in timp ce scdderea ce rata mortalitdtii la aproape50 %, iar diminuarea Ia 2/3 o apropic dc zero(Bernatzky A., 1978). Epurarea chimicd exercitatede maselevegetaleeste deosebitdc inlportante,in primul rAnd prin consumareaCO2 Si menlinereaechilibrului txigenului fn atmosferd. Principalelesursede oxigen ale planeteinoastresunt plantele vcrz.itcrestregi planctonuloceanelor. In procesulasimilaliei clorofiliene,la luntina solard frunzele absorb dioxidul de carbon efectudndsinteze biologicc at olimini oxigen gi ozon. pilanful zi-noaptefiind in favoareaproduclioi tlc oxigen, pddurile qi spa{iile verzi reprezintdprincipalele rezervoaredc ncr curat. Un hectar de pddureproduce in medie 10 t de oxigen pe an 9i cott' sumd 14 t CO2 pe an (Bernatzky A., 1978).Acest aport estevital, dac.l sc ia in considera{ie consumuluriag al oxigenului de cdtre industrie,aukrnur putcmicil it bile, avioanegi alte mijloace de combustie,insolit de cre$terea (lc necesarul in consideratie numai in atrnosferi. Ludnd cantit5lilor de CO2 oxigen pentru fiinla umand, se apreciazdcd o suprafaF foliard de 25 ntp ircoperd nevoiazilnici pentruo persoand. in atmosferaterestrdse inregistreazdo cre$terecontinui a conccntraliei de gaz carbonic intr-un ritm care se intensificd atAtca urmare a majo' ririi emanatiilor, cit 9i prin diminuarea consumului biologic al acestuia, pddurilor gi poluareaoceanelor.De la un conlinut dc cauzatdde defriqarea 334 ppm in 1980,346 ppm in 322 ppm in 1972 (CNST), s-auinregistrat A., 1978). 1986cu previziunea de 379 ppmin anul 2000 (Bernatzky

95

La rrivcllo<;al, itr zilclc culrrrc q;iciiltlrrroasc in prcirjma rrlitittilorindustrialelit pc artcrelcitrtcnscirculrtc,cot)ccntratia CO2atingcvalori mai mari, concomitent resimlindu-se insulioienla oxigenului. In acestecondilii, se impune cu necesitate protejarea vegetalieide orice fel, dar mai ales a pddurilor 9i spaliilor verzi, 9i creareade noi suprafele plantate,suficient de intinse $i bine arboizate. Vegetalia are, de asemenea, capacitatea de a fixa prin metabolizaregi aTtegaze nocive din atmosferd.Date certe s-au oblinut privind anhidrida sulfuroasd in concentraliisubletale.Se estimeazd cd aerul poluat cu 0,1 mg SO2/mcpoate fi complet epurat dacdtraverseazd lent (25 km/ord) un hectar de pddure de fag, efect care nu este neglijabil pentru ameliorareacalitdlii atmosferei. Cercetirile efectuatein zona Combinatului Siderursic de la Regija at ardtatci, in plin sezonde vegetalie,concentrafiade Sb2 sub coronamentulpddurii a fost cu 28- 48% mai micd fatd de concenfatia din timpul iemii, evidenliind astfel un eficient proces de epurare a atmosferei(Dumitriu-T5taranu,1980). Este necesarsd se cunoascdfaptul cd vegetalia,purific6nd aerul prin mecanismelearetate,suferd la rAndul ei din cauzapoluantilor atmosferei. ln orage,poluarea continud, in generalla concentralii sub pragul de toxicitate pentru plante, determind debilitarea arborilor gi arbugtilor prin reducereacapacitelii de fotosintezdgi sensibilizarea la alti factori de stres (secetd,agresiunea gi bolilor ddunltorilor etc.), diminuarealongevitdtii. Acliunea antipoluantda plantelor are anumitelimite; in cazul unei im, purificiri excesivefizice gi chimice, se manifestdfenomenede fitotoxicitate, aparilia de uscdturi gi chiar pieirea,fapl constatat in vecindtatea intreprinderilor industrialecare au avut emanalii nocive (Cop$aMice). Simptomelede fitotoxicitate sunt vizibile indeosebila frunze: modificdri de culoare qi texfurd, arsuri, necroze.ln mediul urban, s-a semnalat pentru prima datd la Los Angeles,?n 1943,poluareafotochimici (un amestec de ozon qi compugi cu azot formali prin reaclii fotochimice complexe, in care participd hidrocarburile din gazele de eqapament); in condiliile unei insolalii putemice gi a unei temperaturide peste 20oC, aceasti poh'are determind aparilia de reflexe metalice,argintii sau bronz pe fala inferioari a frunzelor qi pete punctiforme de decolorarepe fala superioarda frunzelor, care indicd degradareatesuturilor gi a funcliei de asimilalie clorofiliand(GanecJ.-P.,1989). Dupd studiile serviciilor de proteclia mediului din Canada (1981), principala sursd a compugilor fitotoxici (oxidanti, hidrocarburi, plumb) sunt vehiculele automobile,defindndo cotdde 39 %o. 96

irt prirtrulriintl, sc trazcltzit, l)inrinuirrctpoluilrncrr irlutorulvogctttlict (monocultura pc cf'octul ostc do nrasilal plunt [iilor intinseEi tlivcrsilicatc filtrc biola dil'critclo noxc. Acestc vulncrabild), clin spccii ruui rczistente in paralel,rcdueficiente;estenecesard, logice nu sunt insi intotclcauna poluanli in mediul ambiant. ccreaemisiunilorde in ultimii ani inchidereaunor Aspecteloreconomicecare au determinat rnari unitili industriale li se adaugdgi motivaliile de naturi ecologici, in caraliuni, ale mediului; din aceleaqi zul celor care erau putemic perturbatoare alte unitdli funclioneazdnumai cu anumite seclii mai pulin poluante sau qi-au in industria de automorctehnologizatprocesul de produclie. De asemenea, anumito bile se profileaz[ obligativitateaechipdrii cu motoare respectAnd norme ecologice. In traficul urban se instituie reglementiri de trasee ;;i perioade de folosire a vehiculelorpoluante.$i in alte domenii se iau mlsuri care sustin specificede reducerea poludrii fizice qi chimice a atrnosferei, aporh:l vegetafieiin realizareaunui mediu mai sdndtos. Epurarea bacteriologicd a aerului de cdtre zonele verzi este de ascmenearezultatul actiunii maselor de frunze. Prin aceleaqimecanismc tlc captareca pentru praf, frunzele relin microorganismeleasupracirora sc cxercit[ acliunea sterilizatoare a radia{iilor ultraviolete gi a ozonultti tlegajat de plante, indeosebi de conifere. La acestease adaugd putcrcil bactericidda substanlelorvolatile fitoncide eliminate de frunzele qi florilc n.rultorplante. Specii de arbori ca: mesteacinul, stejarul, teiul, pinul g,u. tnihileazi bacilii dizenteriei,difteriei, tuberculozei. S-a constatatcd, in parcuri, concentratiade germeni se reduceprogrc' siv de la periferie cetre centru, gralie acliunii benefice a plantaliilor. Mrlsurdtorile efectuatein marile aglomerdri comparativ cu interiorul parctrrilor scot mai mult in evidenld influenla pozitivi a vegetaliei privincl pu' riflcareamicrobianl. DE CATRE PLANTATIILE ATENUAREA POLUARII FONICE PEISAGISTICE DIN AMENAJARILE Activitdlile cotidiene din localit5li genereazi diferite niveluri dc poluare sonori; un fond de zgomotecontinue,intretdiatede zgomotestritlcntc datoratetransportului,lucrului in intreprinderileindustriale,construc{ii, permanentsensibilitateaoamenilor, accentudnd tlirllumuri etc. asalteazd lcritele st[ri de stres.Zgomotele cele mai frecventein mediul urban au o intcnsitate cuprinsl intre 40 9i 80 decibeli. energia Maseledensede frunzig ale arborilor gi arbugtilorintercepteazd lirnici a surselorde zgomot $i o atenueaz[, in mlsura in careplanta{iilc
/ Arhilccrturllpcisaticrai

97

sunt sulioiont dc colnl)actc gi ltrgi.l)in rczultatclc unorccrcctiiri. sc anrc_ ctazd cd o pcrdca dcnsi dc vegctalic lornnoasri, cu ldlimea dc 200_25d m, poateabsorbiin mare parte zgomotelc unei autostrizi,reducendu_le cu 35-45decibeli, ceea ce echivaleazd. cu o depdrtare de 2 km faj6 de aceasta (CookD.L qi VanHarerbeke D.F.,1971). orage, plantaliile stradale, adesea numaidin giruri de arbori,nu au . .In nici un efectde protec{ie, iar plantatiilerare dintre blocuri gi scuarurile cu suprafali restrdnsireduc zgomotele numai cu 4_5 decibeli _ efect aproapenesesizabil. in parcuri insi plantatiiledese,penmetraleoferi pentruvizitatori o proteclieantifonicdevidentd mai alesin timpul sezonuluide vegetatie. Combinarea acestui efectcu cel al modeldrilor de relief gi al altor ob_ stacolenepenetrante se pot obline rezultateremarcabile de reducerea zgomotelor. Solutii bazate pe astfelde asocieri sunt folositein proteclia localitdlilorsaucaselor din apropierea ciilor de circulalieimportante (au_ tostrazi, q.a.), unde zgomotele pomesc $osele de la nivelul solului.Undele sonore, propagdndu-se centrifug,sunt interceptate de colineplantatesau de ziduri plantate, cu o construclie speciald. Spaliulatmosferic, perceptibil imediatde cdtreoameni prin microcli_ mat, calitatea aeruluirespirabil, nivelulzgomotelor, estenumalo compo_ nentl a mediuluide viali atAtal fiintei umane, cdt gi al regnuluianimai9i vegetal. Funcliile ecologice exercitate de citre vegetatia z-onelor verzi in_ clud qi alteactiuni. PROTEJAREA SOLULUI SIAMELIORAREA Plantaliilemasivede arborigi arbugti, prin intermediul slstemelor ra_ dicularefavoizeazl autocurdlirea solului:ele preiauprin absorblie unele substanle str6ine(poluanli)gi diminueazd excesul unor elemenre, conrn_ buindla echilibrarea capacitdtii de fertilitate. este prin resturile vegetale de la su_ ^Vegeta{ia un factorpedogenetic: prafalasolului(litiera)9i din sol (rddicini moarte), descom-puse de micro_ organisme, solul se regenereazd gi devinemai fertil. Din acestconsiderent, indepartarea frunzelorcdzutedin ariile ocupate de masiveesteo practicd antiecologici. amenajdrile de spa{ii verzi pe terenurirelativ sdrace, cu timpul, ..In calitatea solului din ariile plantate se amelioreazi, la aceasta contribuind gi unelelucrdri ca afEnarea, adlugarea unui stratsuperficial de proteclie (mulcire)din materiale vegetale g.a.Uneori,plantele pot modificain sens 98

sttlurilot acitlilicrcrr alc solului,tlc cxctttllltt, unclc citroctcrislt(i ncg,ativ siraccdc cirtroconilcrc. contribuic.lot prill Pc lingi aporlul dc tttatoricorganicii,vr:gctalia radicular,la cro;tcrcaporozitd{iisolului qi implicit la capaoitatca aparatul carc vielii microorganismelor la activarea lui de hltrare si sedirnentare, fertilitateasolului' la materieiorganiceqi amelioreazd lac biodegradarea a terenului. irnbundtdlireacapacitilii de retenlie hidricd in amenajdrilepeisagisticecu terenuri in pantd, vegetaliapermitc llxareasolului, prevenireaeroziunii gi a alunecdrilor,in acestscop fiind lirlosite specii de arbori gi arbugti cu sistem radicular bine ramificat 9i prospecii drajonante. ilnd, de asemenea BIOLOGICE FAVORZAREADIVERSITATII Componentelevegetaleale amenajirilor peisagisticesunt foarte varireunind o gamd foarte bogatit dc ate, de la cele lemnoasela cele erbacee, plante, atat autohtonecit qi exotice, mai ales in parcuri qi grddini. Insugirile biologice gi cerinlele lor ecologice condilioneazdrelaliile dintrc clc. Diversitateabiologicd conduceatdt la competilie, cit gi la favortzarc rcctproc5,in funclie de specii, de densitdlitede plantare,de insuqirile mctlittlui fizic. Este bine ca modelul pddurilor s[ fie preiuat Ei adaptatin stahi' Iirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoasein plantaliile masivc. Acesteapot realiza o coeziunemai bund gi perenitateapeisajului; clc cxploateazd in comun resurselemediului gi in acelaqitimp sunt mai rczistente la agresiuneaunor factori biotici (boli, d[undtori) comparativ ctt planta{iilepu{in sau deloc diversificate(specieunicd). Creareapeisajelorin interiorul localitililor asigurdaddpostgi condilit de viald pentru o multitudine de pisdri 9i alte diferite animale vertcbrittc (inscctc, (arici, veverite, cdrtite, broagte,peqti, gopdrleg.a.)qi nevertebrate viermi g.a.),microorganisme. biosferei formeaz[ o lume vie care convlcluToate reprezentantele intrucAt in peisajele antropice nu sc poiltc icqte qi se interconditioneazd. naturale, se impune suprltvc' rcaliza autoreglareaspecificd ecosistemelor gherea gi intervenlia omului pentru reglarea relaliilor dintre dileritclc grupe de specii aflate in competilie pentru factorii ecologici vitali (dupti caracteruluiinvadant al unor spccit caz - hrani, lumini, api): combaterea insoctcburuienilor, combaterea plantaliilor, indepdrtarea vegetale,rdrirea lor gi microorganismelor ddunltoare plantelor, limitarea creqterii unor populafiide animaleetc. 99

pEtSAGIST|CE 4.3.2. FUNCTilLE SOCTALE ALEAMENAJARTLOR cREAREA UNOR AMTJTAN lol I_AxAN't.E fE psrr Amenajdrile peisagistice suntbeneflce pentrusdndtatea oamenilor nu numai prin crearea unui microclimatmai favorabilsi a unui mediu mai calm, cu aer mai curatgi mai bine oxigenat, ci gi prin influenlastenici asupra stirii neuropsihice. Mai alesin parcuri qi grddini,undevizitatorulpdtrunde in mod deliberat pentru a se relaxa,dar 9i in naturamai pulin cizelatd, peisajele exercitdmultiple influenlecarese insinueaziin sistemul neurovegetativ prin toatemijloacele de perceplie, independent devoinlasubiectului. Privite chiar prin fereastrd, scenele de peisajlinigtit, arborii,arbugtii, peluzele gazonate au efectbenefic, plan_ calmant, trezesc senzalia de pace. tele suntreperele noastrscareindicdsuccesiunea sezonelor: admirlm cu pldceredesfacerea mugurilor,apariliafrunzelor,apoi a florilor gi fructelor,ne incdnti cuioriletoamneipictatede frunzigulcopacilor, dar gi arhitectura ramurilorrlezgolite de frigul iemii, zdpada a$temutA saudantela chiciurei in coroane. in peisajnebucuri gi pdsnriie, cu ciripitulvoiossaucu trilurilelor muzicale, fluturii,atragi deflori, veverilele, agilegi sprintene. Vegetalia, prin subtilemijloace- armonia culorilorgi formelor,parfu_ murile suave, fognetul frunziqului, graliafragildsautrdiniciafalnici, viala pulsAnd in fiecarefrunzd,floare,mlddild,dar qi efectulinvizibil al cdm_ - ac[ioneazd pului bioenergetic al plantelor asupra sensibilitilii oamenilor, influenldnduJe pozitiv tonusulpsihic. In pdduri,in parcuri9i grddini,in funclie de starea psihicdqi de caracterulscenei observate, fiinla uman[ estepredispusi sprecalm,reverie, vivacitate, tonifiere,receptivitate, buni dispozilie. Astfei, expresivitatea plasticd a coroanelor poatedeclanqa stdripsiho_ emofionale variate:silueteleelansate ale arborilorstimuleazd spre dina_ mism gi optimism,celerotunjiteimprimdcalm gi relaxare; formeleple_ toaseindeamnd sprevisare,iar copaciiputemici,falnici sugereazd dura_ bilitate,siguranld. Tot aga,culorile,prin varialieqi tonuri, aclioneaz| asupra dispoziliei - rogu,portocaliu psihice.Celevii, putemice - iriti cdndsuntdominante, dar invioreazi cind sunt dispuse ca accente cromatice; verdelepredomi_ nant al vegetaliei estelinigtitor; nuanlele caldeale florilor (roz, galben_ auriu, crem, lila), imbinnrile armonioase ale acestora, potenlate de prezenlaalbului,a albastrului-pal predispun la bunddispozilie, calm. 100

'.a't.rrtgi.rt k ti, llritt caractclulsirtt,prirt stilul gcorttc lrtsitqi rurttTro:ilru sc tlttpunc clldluluiviz.ttltl, sltuintintitatca situlibcr,prin ittnplrtatca triz.at pcrcoptrcl no:rstrc, llregnant dc adpoatc trczi scntimcnte arhitecturalir O cornpoziliogoomctricir gi echilibru. Grandt>atirnp, ordine in acelaqi elan, sugcrdnd, rnira{ie,de rea, mdrelia unei astfel de compozilii poate fi, in funclie de stareasubioctului, stimulativd sau, din contrd, inhibitoare, credndo senzaliede coplcgeomctricc Chiar la o scardmai mici, uneori schemele $ire,de dominare. pot Ia monotonic conduce gi aceloraqi elemente prea rigide repetijia $l plictiseald. Amenajdrile libere sunt mai relaxante: armonia reliefului, prezontil apelor in forme apropiate peisajului natural, grupdrile variate ale vcgctaliei, farmecul priveliqtilor - sunt elementede atraclie $i de influenlarc pozitivd a disponibilitdlii psihice. spaliilor liberc ltlanamenajarea Din acestenumeroaseconsiderente, tate este indispensabildlocuitorilor oragelor,ca mijloace de ocrotiro 1lsllndtd{ii fizice gi psihice, de crearea ambianieinaturale,menitd sd colltracitreze mediul artificial, tehnicizat,cu multiplele 9i variatele lui aspcctcnc' favorabilefiin{ei umane. PEISAGISTICE A AMENAJARILOR FLNCTIA RECREATIVA omului este influenlatd nu numai de echilibnrl Se qtie c[ sdndtatea efortului fizic Ai intelectual al muncii Ei :t mediului ci 9i de compensarea s-au dczvoltat solicitirii nervoasepin activitdli recreative.Pentru acestea prin publicului unitdti spccirt puse la dispozitia variate forme de recreare ltrr, lizate gi organismedin sfereleculturii gi artei, sportului, divertismentu turismului, domeniului public A.a. in alegereaformelor de relaxare intervin timpul liber disponibil, rlivelul de trai, varsta,preocupdrilegi inclinaliile oamenilor. in acclalt in naturd estetot mai mult adoptati, reprezentand Recrearea profita direct de acfiunilc timp o evadaredin obignuit qi o modalitate de a binefrcdtoare ale factorilor naturali. Pentru locuitorii oragelor,opliunea recredrii in aer liber este ctttttli' necesar, de facilitateadeplasdrii,de orgartitionatd de timpul de deplasare ctc. de ambianlanaturalda acestora zarea$i dotareapeisajeloramenajate, Timpul liber zilnic fiind in generallimitat, populafiei ii stau la dispozilie mai ales spaliile verzi intravilane: scuaruri, grddini, parcuri, bazc sportrve.

101

familiilorcarcprorczultlci pondcrca Din unclestudiisociologice, publice cstede fiti zilnic saude mai multeori pe siptdrninide parcurile jum[tate (2 in apropiere l5 milocuiesc pdn1.la 25Yo, din careaproape nute de merspe jos), iar duratavizitei estecuprinsi intre trei sferturide ord gi doudore. mai desdeparcuriin timpul de vizitatoricarebeneficiazd Categoriile gi pensionarii copiii. sunt tinerii, sdptdmdnii La sf6rgitul sdptimAnii, frecventareaamenajdrilorpeisagisticese (pdduri-parc, zone atdtin cadrulurbancdt gi in cel suburban intensificd, adevdrat exod cdtre un mai alesin zilele calde, inregistrdnd, de agrement), estemai lungd,indeosebi la sfhrgitul sdptdmAnii Dwatade recreare naturd. posibilitili de cazarc sau camping cu Amenajdrile in zonelede agrement. petrecerea pot asigura in naturi timp de mai multezile. urbandgi ceateritoexpusemai sus,proiectarea Din considerentele imperativelor sociale de echiparea localitdJilor riald trebuies[ rdspundd peisagistice recreagi a zonelorlimitrofe cu diferitecategorii de amenajdri qi norme criterii adecvate. strategii, tive, scopin careseelaboreazd pasivd Forma de recrearein aer liber poatefi solitari saucolectivd, lectupeisajului, viziondri de spectacole, (plimbare, odihnd,contemplarea jocuri jogging, grddindrit9.a.).in drumelie, active, ri) sau activd(sport, gridinii, parculuisau programul teritoriuluiamenajat, funcfiede mdrimea poate satisface numai unele sau toate acesteposizonei de agrement specifice. bilitdli, prin dotdrilegi amenajirile in cadrulspaliilorverzi publicesunt:teatre Dotdrilepentrurecrearea de expozifii,terenuride sportgi gi cinematografe in aer liber, pavilioane joacd joc, pentrusporturileqi agrepentru amenajiri de copii, de spalii deparca.a. instalaliidistractive, chioEcuri mentulnautic,restaurante, peisagistic bogatin vegetalie intr-uncadru amplasate Toateacestea, $i consi nu genereze astfelincat formelede recreare armoniosorganizat, flicte funclionale(de exemplu,agitalie9i zgomotpentrucei ce opteazd gi tonusupasivd), la refacerea energiei contribuie pentrucalm qi relaxare activitllilor cotidiene. lui psihicnecesar PEISAGISTICE ESTETICA A AMENAJARILOR 4.3.3. FUNCTTA deosebit ambiantei naturale a omuluimodemesteo problemd Crearea de esteticd. carenu sedispenseazd de complexd, in mod special spaliiliberecare,pe lAngd in localitdli,suntconstituite qi armoniza diferitele componende a infrumuseta altefunctii, aumenirea

tc alc catlrului construit;plantafiilc,pcluzclctlc iarbti,docoralrunilc l)oralc, bazinclc,fintdnile, arta monumontalir alcirtuicsc pcisljc irrtogratc ;.a. struoturilor urbane. Ele pun in valoare arhitcctura construc{iilor, conf'crivarictateansamblurilor compuse din elemente asemdndtoare, imprimd ,,pursonalitate"oragelor,cartierelor,strdzilor. Parcurile,gridinile gi alte amenajdripeisagistice, rezultatein urnra unui proces creativ artistic, dupd anumite principii qi criterii, sunt cotnpozi!ii estetice. Dacd contemplarea peisajuluinatural armoniossau a podoabelorlunrii vegetale flori, arbori, arbuqti,ierburi - produceincdntare, pldcere,adrliralie necondilionatd,in aprecierea unei crealii de arhitecturdpeisagcrl intcrvin criterii aplicabile unei operede artd; esteinsd o arti accesibilir,ugor de inleles gi apropiatd tutuor, pentru ci folosegte elementelenaturirlc, care^exercitd o atraclie spontand. Il amenajdrilepeisagistice,trama organizdrii generale,func{ionaliratea bun6 a diferitelor sectoare,comoditatea gi accesibilitatearezultiind dintr-un plan bine conceput sunt strdnscorelatecu rcalizare unui catlru esteticpldcut, care se exprimd prin manieracompozilionald,prin linrbajul grupiril,or spalial-volumetrice,al formelor gi culorilor gi prin insdEi fiumuseleaflorei cultivate. $i in afara localitdlilor, intervenliile in peisaje,urmdrind diferitc scopuri (ecologice,turistice, economiceetc.) se fac nu numai cu grija protcc{iei mediului ambiant, ci gi cu aceeaa ameliordrii sau pdstririi calitir{ii esteticea peisajeiortransformate. 4.3.4.FUNCTIILE UTILITABE ALE UNORZONEVERZI Anumite categorii de amenajiri au ca scop proteclia unor obicctivc speciale, a resurselorhidrologice gi a terenurilor. In zonele industriale se prevdd plantalii specialecu func{ia dc dirrrinuarea propag[rii nocivitdlilor citre teritoriile invecinate; constituitc tlin speciirezistentela poluare,ele se amplaseazd in principal pe direcqiaviinturilordominante. Unele intreprinderi industriale alimentare,cele ale industriei farmaceutice pentru prepzuarea serurilor, vaccinurilor gi antibioticelor, staliilc industrialede producerea miceliului de ciuperci comestibilenecesiti amcnajareade zone yerzi pentru proteclia proceselorde produclie gi evitarca contaminirilor cu germenimicrobieni pe cale atmosfericd.

ro2

t03

De asemenea, bazinele deschise de api (acumuldrile) din surscde gi instalaliile suprafafd centrale de aprovizionare cu ap[ potabild trcbuicsi dispuni de perdele protectie de sanitar[. Pe traseele drumurilorgi goselelor, in zonelede rambleu;i de vIi abrupte,prin plantafiise asigurd consolidarea terenwilorgi in acelagi timp securitatea haficului(barieri fizici, jalonarea traseului, protectie impotriva vAntului in anumite sectoare etc.).In lungulautostrdzilor, uneorise dispun perdeleantifar separindsensurile de circula{ie, iar in vecinitatealocalitdtilorseamplaseazi perdele antifonice din vegetalie deasd, multietajatd. Prin amenajarea de zoneverzi se poate realizaimbundtdlireagi valorificareaunor terenurineproductive sau neconstruibile; plantaliile de arborigi arbu$tisuntutilizatepentrufixareaalunec[rilor de terengi a solurilor nisipoase pentruasanarea instabile, terenurilor mldgtinoase, alegdndu-sespeciile adecvate acestor folosin!e. Unele terenuri degradate anftopic,ca celepe cares-au depozitatrezi' (de duuri exemplu, haldelede sterilsaudepozitele vechide degeuri menajere), pot fi transformate in terenuri utile 9i salubre prin "inverzire",cu anum^ite mdsurispeciale, menitesdasigure condiliipentruvegetafie. In prezent, in lume,dar gi in laranoastrd, problemadezafeca apdrut tdrii 9i pdrlsirii unor intreprinderi industralecare ocupdsuprafeleimportantede teren,urdtitede ,,peisajul" arid qi dezolant al halelorqi instalaliilor tehnologice in degradare. Astfel de situafiiau generat in uneleldri diferiteproiecte de redare in folosinlda teritoriilorin cauzi,fie prin schimbarea destinaliei construcfiilor pentrualteprofileeconomice, fie prin ,,ecolo$zarea''spatiilor;in acestdin urmd caz sunt implicategi amenajlrile peisagistice, menitesdaducd elemente alenaturiivii in aceste siturimoarte gi sdatenueze impactulvizual al aglomerdrilor qi al construcde conducte permi{dnd in acelagi timp gi integrarea anumitorfolotiilor industriale, sinlespecifice spaliilorverzi (foto color59,60). Acestoraspecte menfionate li se poateadduga laturautilitard a unor zone verzi ca fumizoare de materii prime vegetalepentru industria farmaceuticd, gi alimentard cosmeticd (situate in teritorii nepoluate) 9i pentru industria lemnului (numai pddurile de agrement,supuseunui anumit regim de tiieri, strict controlatde autoritilile forestiere). Functii utilitare specializ te au intreprinderile de producerea materialului slditor gi a seminde arborigi arbuqti bazedeproducliefloricotelor (pepinierele fi anumite ld), absolut necesare pentnrinfiinlarea spatiilorverzi. $i intrelinerea 104

Capitolul 5

REPARTITIA, DtMENStONAREA, PROFTLAREA SPATILORVERZI 9r oRGANTZAREA

5.1. SPATilLE VERZT iN STSTEMATTZAREA TERTTORTULUT 9r LOCALIATTLOR plantatein conrolul multilateralal spaliilor libere. Cunoscindu-se struireaambianleifrzicea omului gi cerintele societdliimodemefald dc acestea, s-a conturatnecesitatea adoptirii unei anumitestrategiiprivind integrarea lor in sistematizarea teritoriuluigi localitililor. Solutiilede sistematizare urband tind si asigure o judicioasirepa(i{ic peisagistice, teritorialda amenajdrilor o dimensionare, o profilareqi o structurarecorespunzdtoare a acestora, in interdependenld cu dezvoltarea oragelor.Aldturi de obiective realizarel. ca limitareaperimetrului construibil, unei densititi optimea clddirilor,organizarea zonelorfunctionale urbanc' (zonade locuit,zonade industriigi depozite, zonapolitico-administrativd. gi de cartier,re{elestradale dotdrior5genegti etc.),proiectarea urbanI arc in vedere rezervarea unor suprafete in scopulamenajdrii de spaliiplantatc. in planurile de organizarefizicd globald(orag gi teritoriu) se urmiiprotecliamultipl?ia re$tecrearea unui ,,sistem verde" capabilse asigure gi odihna populatiei. mediului, recrearea s.l.1. STSTEMUL DESPATil VERZI Reprezintd totalitatea formatiunilorde spatii verzi urbaneqi periurbane, cu relatii de interdependenti, tinzdndsdconstituie un ansamblu conrplexgi unitar. Pentrua alcEtuiun sistem,estenecesar ca spatiilelibereplantatestr parte facd din componenta tuturor zonelorfunc{ionale ale oragului,iar - parcurile, - sd fie rcgrddinile, celemai importante dintre.ele scuarurile partizate plantatc echilibratgi sd se legeatatintre ele, cdt gi cu masivele (MujaS., 1984). periurban din teritoriul t05

Iu cadrulststcnrtrlui trctruic sil sc usig,urc dinrcnsionarca ltlcr:vttiia spa{iilor vcrziin raport cu llncliunilcatribuite;icu mdrimea gi caractcris_ ticilezonelor pecare le servesc. Sistemele de spaliiverzi sepot constitui in modaliti{idiferite,in func_ de condiliile topografice climatice, structura gi tramastralie urbanisticd $i dald.Mai frecventse intalnesc trei categorii de sisteme verzi: in pete,in fhgiigi mixt. Sistemul in pete - rezulti din r6spdndirea izolatd gi neregulati a unitdtilor de spalii verzi in teritoriul urban,in functie de disponibiliti_ de legiturdil constituie plantatiile lile de teren.Elementul stradale. Acest sistemestefrecventintdlnit in orage, mai alesin cele cu releastradalE neregulatd gi cu reliefvariat.Esteadoptat gi in oragele mici, undealci_ tuireaestemai simpld:o grddind sauun parc,cdteva scuaruri gi bulevardeplantate. Sistemulin fAgii - reune$te toatespatiilelibereplantate intr-o relea continu5,carepoateaveadispozilieradiale,concentricd, radial-concentricd, longitudinald,transversald sau longitudinal-transversald in functie de structura stradald a oragului.Acest si,stem, bazalpe continuitatea spaliilor verzi, areo bunl eficien{i in exercitarea functiilorde ameliorare a microclima_ tului gi de diminuarea poluirii atmosferei, dar estemai putin favorabil pentruindeplinirea complexi a functieirecreative, aspect carenecesit[su_ prafele mari gi mai compacte. Sistemulmixt - rezultddin combinarea celorlalte doudsisteme: este cel mai frecventintAlnit,adaptindu-se mai bine restructurdrii localitdlilor o mai buni fiurclionalitate de ansamblu. 9i asigurdnd Experienla - fig. 42, Oslo,Stuttgart marilororage ale lumii (Moscova g.a.)aratdcd distribuliaceamai favorabild estereunirea unitblilormari de spalii verzi (parcuri, grndini)prin fhgii de 200 - 500 m l6rgime,caretraverseazd oragulgi fac legdtura cu o zondde centurd, alcituitddin parcuri pdduri suburbane (Soulier L., 1977). 9i La crsarea oragelor noi, aplicarea principiilor modemeale urbanis_ mului permiteconceperea gi realizarea unui sistem eficientde zoneplan_ tate, integratstructuriiurbane(cum a fost, de exemplu,cazul oragului Brasilia). in oragele vechi,aglomerate, deficitare in parcuriqi gridini, cregterca suprafelelor de spalii verzi se rcalizeazE mai alesin noile cartiere carese dezvolti cdtreperiferie. 106

dupdSoulierL , 1977 verdeal oralului M oscova, Fig. 42. Sistemul

VERZI TIPUBILEDE SPATII 5.1.2. Sistemul de spalii verzi al unui ora$ estealcdtuit din diferite categortt rlc amenajdri,cu implasamente gi mdrimi variate $i destinateindeplinirii ,rrrumitor functii. de sistemul verde urzoneverzi, independente Existd. de asemenea, gi care au func1ii spclocalitdti brur. situate la distante mai mari fa{5 de , rllc: plantaiiile cdilor rutiere gi feroviare,unele amenajiri turistice $'a Sia{iile verzi din interiorul locatitS{ilor cuprind: parcuri, grddini' de arbori,planta{iiin jurul unor stradale ,,,'^r,rri,IaSiiverzi gi aliniamente

tol

tl.tii'i publicc, plartalirlc tri'iursarrrbrurirc dc locuinlc, a.lcnluii.rc r)clsagisticcdin incintolcinstituliilor, ?ntrcprinderilor, unitltitor social_culrurale,expoziliilor, grddinilor zoologice, plantatiile aferenie cimitirelor, baproduclie zele_de floricoli gi arboricold gi alteplantalii. Unele amenajiri,restr6nse ca suprafaJi, au caiactertemporar,fiind rcalizatein scop de salubrizaregi infrumuse{are, ca etap6de iranzilie pe terenuri virane,dup6demolarea unoredificii. In cazulstaliunilor turistice balneo_climaterice, spatiile verzi cuprind .9i toatezonele plantate, situate in interiorul perimetrului icestora. Spafiile verzi din exteriorul locatitigilor cuprind:zonede agrement (pdduri-parc, piduri de agrement, qtranduri 9.a.),pLntalii de-alungul cailor de transport rutier$i feroviar, plantaliideproteclie (a apelor, solului,loca_ litalilor, staliunilor balneo-climaterice etc.)gi unetespaliiverzl,menlionate in categoria anterioarl,dacdsunt situatein afaratocafitalitor lpepiniere, spaliiverzi aleunorstaliunidecercetare g,a.). ln raportcu accesibilitatea populafiei, amenajdrile peisagistice pot fi: publice(defolosinti generald, cu acces nelimitat)_de exemplu, par_ .curile,gridinile gi scuarurile publice, spatiile verzistradale etc.; - cu acces limitat - de exemplu, parcurite gi bazele sportive, amenajd_ rile peisagistice din incintele instituliilor, intreprinderilor, iotelurilor gi restaumntelor, grddinilebotaniceEi zoologice,spatiileverzi de pe ldngdcom_ plexelede locuit, grddinilelocuinlelorindividuale UneGdintie aces, 9.a. teaau caracter privat. Amenajdrile publice sunt administrate de primdrii, iar cele cu acces limitat, de cdtrepersoanele juridice saufizice cirora le suntatribuitespre folosiresausuntadministrate decdtreproprietari. Dupi funclii, spa{iile verzi suntprofilatediferit : recreative:scuaruri, grddini gi parcuripublice, - .- lmenajdri peisagistice pdduri-parc, plduri de agrement, spatiileverzl pentrucopii 9i tineretitc.; tloli.i verzi cu profiI specializat:gridini botanicl, grddini paicuri . . 9i dendrologice, rozarii,parcuriexpozi{ionale, parcurigi giadini zoologice, amenaj[rile din cimitiregi depe lingd crematoriile uman]el - spalii verzide tnfrumuseyare: pe ldngi institulii administrative, cul_ turale,de invdfiment,de cercetare 9.a.,pe ldngdintreprinderi, locuin{e, unelespaliiverzistradale etc.; - spalii verzi deproteclie gi utilitare: plantalille ciilor de comunicalie, . plantatiide proteclieaferente cursurilorqi acumulirilordeschise de apd, plantaliide consolidare a unor terenuri, perdele de proteclie, pepiniere, La_ zeledeproducfie floricoldpentruplantele deexterior, gazoniere. i08

vERZI SPATIILOR DIMENSIONAREA 5.1.3. totale $i pe categoriia spaliilor libcrc plantatcdepindcdc Suprafala urbirnl mdrimeatocalitAlii (suprafaldqi numdr dc locuitori), de dezvoltarea dc condi[iile climatrce' qi industriali, de tipurile de clddiri predominantc, sd trebuie lind cont de realizarea Soluliile de sistematizareadoptate unor indicatori globali orientativi (norme de spalii libere plantate pentru un tocuitor) la nivelul intregii localitdii. Normele sunt mai mari in oraqelede cAmpie,in climat cu veri cdlduin roase$i pe teritorii lipsite sau sdracein pdduri naturale, de asemenea, prin densitatemare a populaliei 9i dezvoltaro oragelemari, caraclerizale industriald. in lara noastr6,indicii globali orientativi pentu spafile verzi din perimctnrl construibilal localitiiilor vari udintre 9 gi 26 mp pe locuitor(tabelul l)'
TabclulI a localitttilor de mtrrime de spatiiverzipe categorii Normele
Habitatul

Numirul de locuitori

rurale Localitati

- 10.000 s.000 - 20.000 10.000


sub 20.000

verde Indicidespatiu 5-7 8 - l0 9-13

Ora$e

- s0.000 20.000 50.000 100.000


peste 100.000

t2-16
14-20 1 7- 2 6

dc suprafelelc de a deveniorage, in localitalileruralecu perspectiva dotdrilc pe ldngd spalii libere plantatese vor dezvoltain centrulcivic, delocuin{e' pe lengdScoti9i noile construclii social-culturale, in ansambluisistemuluiverde urban spaliile publice au un rol foartc lor ar dimensionarca de aceea cat 9i de protectie, atAtde recreare important, (tabelul 2)' global din indicele norme,defalcate anumite trebuisi respecte
lul 2 Tob< Norme orientative pentru unele spalii verzi publice din intriorul orasclor

oragului Mdrimea (numdr de locuitori) sub20.000 - 50.000 20.000 - 100.000 50.000 100.000

oe

verzi plantatc Fa$ii 2 3 3 5 6 -10 7-tl 8-12 B - 16

Fariuri,grddini,scuaruri
9/o din s|Drafataorafului mp/locuitor

9-10

ro-t2
11-14

r2-t5

109

in cadrul proccrrtclor rczcrvirtc tlin srrpr.alirla oraq;uhli, l)oll(lctcatrcbuie sI rcvinl unitirlilormari poisagisticc (parcurigi gridini). Pentruspaliileverzi publice din cxtcrionrloragelor sc previd norme mai mari (M.E.F.M.C.,1980- tabelul3).
Norme orientativ pentru spaliile verzi din exteriorul oraselor Tabelul J

Mtrrimea oralului (nr. de locuitorj) sub20.000 - 100.000 20.000 peste 100.000 Mun.Bucure5ti

Pddure de agrement ha/1.000 locuitori 15 17 20 30

Ldlimea maximd a ineluluide paduri(km) 15 25 40 50

odihnatlc sctlrtilduratila vizitiltorilor, Scuarularc l'uncliadc a asigura circulaliapictonilordo la o stratlilla lltir printr-uncadruplantlc a farcilita tat $i uncori de a ot'ericopiilor dc virsti nricilun loc dc joaci. Unclc souadc punercin valoarea unor ruri au un importantrol estetic-arhitectural, cdificii sauzoneurbane. Numirul si mirimea scuarurilorintr-un oraqdepind de mtrinlea acestuia, apreciindu-seci pentru un locuitor este necesari o norrni medie de 1,5-4 mp de scuar (din defalcareaindicelui mediu global al suprafeleidc spaliiverzi pentruun locuitor). cu alei, peluze de iarbd, plantalii in general,scuarurilesunt amenajate de arbori $i arbu$ti,decoratiuniflorale, uneori fAntAniartezienesaubazinc omamentale,statui $.a.,alcdtuindcompozilii simetricesau libere, care trcbuie si se integrezearmonioscadrului arhitecturalinvecinat (fig. 43).
Str.!dr Rrrnul

5.2. ORGANIZAREA, gt DOTAREA STRUCTURAREA AMENAJARILORPEISAGISTICE Atat in stabilirea programului de ansamblu penfiu sistemul verdeur_ ban,c6t gi a programelor fiecirei categorii de amenajdri peisagistice, pro_ iectarea urmdregte indeplinirea cit mai bunda funcliiloraiestora. 5.2.1. PROGRAME SPECIFICE DEARHITECTURA PEISAJULUT gr[dinile, parcu_ ._ Spaliileverzi profilatepentrurecreare scuarurile, rile, pidurile-parc, - au o tratare zonelede agrement specificd, in carese exprimdin modul cel mai larg principiilecompozilionale ale arhitecturii peisqjului. In organizarea generald qi a pirlilor componente aleacestora, seurmd_ re$te realizarea unui ansamblu peisagistic armonios, in caresuntintesrate -dupd dotdrile pentruactivitille recreative, 9i amenajlrile alese 9i amplasate anumite criterii qi condilii. SCUARUL Scuarurile suntgrddinicu suprafafd restransd, de pdndla 3 ha, foarte frecventintalnitein cuprinsuloragelor. Ele pot fi situateintre str5zi,in cartierele de locuinfe,in pietelepubliceale oragului, in vecindtatea unor ageziminte culturale (teatre, cinematografe, casede culturd), a unor institulii administrative cu caracter public,in preajma gdrilor,autogdrilor, sta_ tiilor demetrou. 110

ffi
!.rgl-t-l
Marcus R., 1958 dupd in Timisoara, Scuar Fig.43.

, c
a.'

esteprevlzttt ll Ca dotdri pentru odihnd, sunt nelipsite bdncile; adesea jocuri mai linigtitc' qah In cartierele (table, statice niobilier frx pentru 9.a)' o suprafalddejoaci pentru copiii de vdrsti nticl in scuarse poate rezer.ta trebuiesi pcr15'20 % din intreagasuprafafd, ocupAnd aleilor, Traseul pictode circulatie rniti traversareascuarului dupi direcliile dominante nal5 impusede obiectivelede interesdin apropiere. Plantatiile se concepastfel incit si ofere zone de umbrd 9i de insorirc, ldipost contra curenlilor de aer gi, in mdsuraposibilitdlilor, proteclic fall (lc vccinAtatea strdzilor cu trafic important. lil

Scu:rnrrilo tlirrlirlactlilicrilor ctrlturllc auo trittarc spccttlil, eu un caractor dccorativ mai dcoscbit, mcniti sil scoatiin cvidcnfir rrhitcctura;i importanla clddiriirespective. Mai ficcvcnt,se adoptd solutii cornpozigeometrice regulate, uneorichiar arhitecturale; aici, in plantaliile lionale omamentale ponderea plantelor sempervirescente este mai mare. In tara noastrd, ca $i in majoritatea scuarulare caldrilor europene, racterpublic;in MareaBritanieexisti qi scuaruri cu acces limitat,in folosinlaexclusivd a locuitorilorcontribuabili ai uneianumite zone. (PUBLICA) GRADINA Amenajare peisagisticd cu suprafala de 3 - 20 ha,grddina asiguriodihna gi recrearea zilnici a locuitorilordin zonalimitrofb,pe o razi de I 1,5 km; cuprinde importante arii plantate cu arboriqi arbuqti(30 - 60 Vo din suprafald), contribuind astfel,in mdsurd mai maredecdtscuarurile, la ameliorarea gi a climatuluiurban. atmosferei Intrucdt depdrtarea de locuintd esteun factor limitativ in frecventarea de cdtrepublic a parcurilor9i gr6dinilor, in cadruloragelor mari gridinile se amplaseazi la nivel de cartiergi complexde locuit. in oragele mici, grddina publicdindeplineqte rolul deparc. Gridina cuprinde alei gi spatiide odihnd,locuridejoacdpentrucopii, unele construcliicu scopuriutilitare gi de agrement (chio9c,addpost de ploaie,WC public,uneorirestaurant g.a.), saucafenea eventual un mic lac (de exemplu,in GrddinaCigmigiu),locuri pentrujocuri staticepentru adulli 9.a., in functiede mirimeaterenului. De celemai multeori compozi{ia peisagisticb este rezolvatiin stil mixt. PARCUL Este ceamai mare formatiune peisagistici urbani destinatd recredrii populaliei, depdqind 20 ha. Mdrimeaparcurilorpublicese coreleazd cu mdrimea zoneipe careo deservesc cu densitatea locuitorilor. Se consider[ cd la 30.000 locuitori Ai estenecesar un parcsauo grddind marede cartier, normape locuitorfiind de 4 - I 1 mp (mai marein oragele parcurilesult vizitate mari). in realitate, frecventnumai.de15 - 20 % din locuitori,de aceea se apreciazd cd unui vizitatorii revinin medie20 - 50 mp deparc. Parcurilese caracterizeazd prin vegetaliabogatd,cuprinzdndplantatii intinsede arbori9i arbugti, vastespaliigazonate, parcursuri lungi depiimbare.Adeseaparcul are un microreliefvariat 9i includeun lac, aspecte careii sporesc atractivitatea (fig. 44). 9i frumusetea t12

Fig. 44. Parc Public

plimbdrii 9i repausuPrin dotdrilesale,parculofer6atatposibilitatea gi cAt$i exercitaroa peisagistic amplu variat, lLriin aercurat,intr-un cadru din sferaodihneiactive(sport,jocuri tliferiteloractivitdli compensatoare cultural(spectacolc, saua unor activitili cu calacter in aerliber,agrement) g.a.). comple-td O funclie recreativd cxpozitiiin aerliber sauin pavilioane de peste30 ha (fig. 45). mari, cu suprafele poatefi asiguratd de parcurile l')lecuprindterenuride joacd 9i jocuri sportivepentrucopii, tercnuritlc sport,amenajdri nauticepentruagrement l'i $i sport,teatru,cinematotiral' cxpozilii, pentrumuzicdocazionald, siili de lecturdin aerliber,pavilioane etc. restaurante rhtiri pentrudistraclie, pentrureclearea unui numdrmarc tlc Parcurilemari, fiind destinate de public,seamplascazil gi incluzdnd obiective cu mareafluenld l)crsoane pincipii. pi seproiecteazd linindu-secont deanumire Astfel, dacdteritoriulurbanpermitemai multe opliuni pentruatnplaintr-o zonede maredcnsistreaunui parc,se va aveain vederesituarea seva cstiin spaliiverzipublice;de asemenea' tltc a popula{iei, deficitard urcalitdtii mediului qi pentru ameliorarea .nrarazade influentd beneficiul in marilo noile parcuri au fost realizate han. Ca exemplu,in Bucuregti
s Afhatccturapcisagcrtr
I t-1

carticrcnou construitc, micsorand dcficitul de spafii verzi din sutl, cst gi vest(fig. 46). La proiectareaunui parc se ia in consideralietn coeficient de aglomerare maximd,de 300 vizitatori/ha pentru zona de odihnd activi 9i de 160 vizitatoriArapentru zona de recreare pasivi.

principalelor parcuriln Bucuresti, Fig.46.Amplasarea dupdNegruliu Filoftea,1979 Numdrul de intrdri $i dmplasarealor se coreleazd cu principalclc zonc cxterioareinteresate(complexe de locuit $i cartiere de vile), cu structuril stladal5 invecinatd(interseclii, arterede mare circulalie,pielc publicc) $l (:u capacitatea proiectataa parcului. In organizareainterioarda parcurilor estenecesard sectorizumt .lfunr pentru ca activittli recreative nu se contrariczc. l)c diferitele sA lionald, - tcutru, rrccea, presupun publicului obiectivele care o mare aglomerarea cincrnatograf, perifcric,aviurtl zoni de parc de distrac{ii se amplaseazd prcvdzute gi alei de accescorespunzitordimensionate eventualparcljc cxtcrioare, la limita parcului. Dotdrile qi amenajdrile generatoare de agitalie9i zgomot (zonolcdc (listraclio, g.a.) restaurantele se situeazd in locuriugoraccesibile, insd la tlisplirnbrlrii;i trrn(ir convcnabild linigtiteale parcului,rezervate de scctoarele lt5

Fig. 45. Parcul Killesberg(50 ha- anul 1939), Stuttgart, dupd MatternH.. 1960

IT4

(crcrrtrrilc txlihnci.I)c:*t'rr tlc sp,r'tsc alcg l.crrri planc,situatc tlc p'clcrintirtot porimctral, in apropicrca utrciartcrctlc circulatie. Pentru fiecare parc este necesarun ,w(t(,r a.lninist rattv_gospoddresc (sere,rdsadnile,teren de culturi omamentale,construclii diferite); acesta se amplaseazS. fie in incinta parcului, separatde zona publici, fie in afara lui, in imediatd apropiere. Structura parcului se concepeastfel incAt sd asigureo repartilie teri_ toriald echilibratda diferitelor elementecomponenle. in ansamblu,se apreciazd ca bune urmdtoarele ponderi din suprafala totald: . 66 - 77 % suprafeleplantategi gazonate; c l0 - 72 Voalei; . 5 - l0 % piesede apri; . 5 - 8 Voterenuri de sport; . 3 -4%o construclii. Zonele destinateactivitllilor culturale qi distractivenu trebuie sd depdgeasci 20% din teritoriu, cea mai mare parte a parcului fiind ocu_ patd de spaliul verde propriu-zis.in parcurilemari ciegteponderea pie_ selor de apd,un lac putAnddeline p6nd la maximum 30 % din suprafata totalA. PADUREA.PARC Situatd de obicei in afara perimetrului oraqului, pddurea_parc repre_ zintd un masiv forestierde peste 100 ha, existentin raza de foloiinld a ora_ gului gi amenajat pentru recreare. Transformarea pddurii se face cu inter_ venlii minime asupracadrului natural, astfel incdt amplasarea diferitelor dotdri sd nu compofie defrigiri importante. In cadrul unei pdduri-parcse prevedeo relea de drumuri rustice gi alei de plimbare, nedepdgind 4 Yo din suprafald.Se impune ca parcajele9i c6i_ le rutiere de accessd fie situatela limita masinrlui forestiei. Pentru evitarea degrad[rii pddurii, func1iarecreativ[ trebuie stabilite la o capacitate de primire de 30 - 60 vizitatori / ha. Amenajdrile pot cuprinde addposturide ploaie, fhntAni sau cigmele pentru apd potabild, toalete,sectorzoologic, eventualgi sectorbotanic, te_ renuri de sport, locuri dejoacd pentru copii, amenajdrinautice (dacd existd un lac), teren de camping g.a. Ariile de joc 9i sport se prevdd in spaliile degajate,nearborizate,putdnd deline pAndla 5 % din suprafalatotald. 116

pri r r t t l c r t t a t ci t t t t t t r l c rs ci i t l t c cc p o t r r r c l t t d ; l r r c i u l r r rp l lirltrrtlo sl)ortiv ,rrrrcrllr.j:rri tahi'rrii dc virrar c(}pii;r tittcrct,ccntru l)cltltu l)L'tllru - itr nritsttra ( llntonar)lor)t, in carc pcrntitc vcHctirIiit lt0tcl, tcstattliut( silu ncilt(la lizicra pirdurii, in zotrclctnai dispcrsarbolizatc lirlcsticlir lrolizatc). Dxernpledc piduri-palc sunt BdneasaSr Snagovpentru Bucurogti, Hola la Cluj-Napocl, I )un truva la Sibiu, Pddurea Verdela Timigoara, \/ttrt e Stejdris la Braqov g.a. Zona de agrement se constituie in afara oragului, cuprinzittll pirduri de recreare(p[duri de agrement)qi locuri de agremcntin situri rurturale frumoase,pe maluriie unor ape (lac, riu), in apropicrcaunrrr Iocuri de interes istoric sau in teritorii cu functii turistice gi baltrctlc ttig. 47).

Fig.47, Lont de agrement lingi Amsterdam, dupd Beretld R., 1970

PADUREADE RECREARE Depdgindin suprafali pidurea-parc,pidurea de recrearefaoc pitrtc din fondul forestier de interes social. Utilizarea in scop recrcativ, sc

I 17

l i t c ci r r c o n t l i l i i l c p l s t l i l r i in c s t : l r i r r r b l r t sc l r u c t t r r ig i i c o r r r p o z r l r;c tr a_ durii, printr-un rcginr (lc gospotliirirc silvioa, nrcniil siI asigurofcrmancntavcgctaticifbrcstiere. in acclagitirnp se impune nioderarea exploatdrii turistice, pentru a nu ise alterafrumuselea peisagisticigi integritatea. Ca o consecinlda principiilor menlionate,pe teritoriul pddurii de re_ crearese adoptdo anumitd zonare (FilofteiaNegruliu, l9g0): - o zond de primire Si de odihnd, amenajatdpe o suprafalemici, in mod-asem[ndtorpddurii-parc, cu un anumit grad de prelucrare gi de arti_ frcializarei - zonapentu plimbare reprezintn _ g0 75 % din suprafald,pe care se pdstreazd caracterulnatural al pddurii; - o zond de regenerarea arboretelor, pe circa 5 % din suprafald,unde accesul publiculuiesteinterzis. P6durile de recreare cuprind drumuri forestiere (3 % din suprafa{i), parcaJe, poteci pentru plimbare, piste de cdlerie,cu parcusuri bine studiate 9i semnalizate. Ca echiparepentru recreare sunt prevAzute, mai ales,in zona de pri_ mire locuri de campare, locuri pentru dejun in aer liber, amenaJdripentru jocuri sportive(tenis de masd,tir cu arcul locuri dejoaca pentru copii, $.a.), eventualamenajdripentru canotaj,pescuit. Elementele constructive simple, ca: refugii, addposfirri,mici cabane cu dotdri rustice minime, mobilier rustic (bdnci, scaunedin butuci, mese), sursele de apd potabild (izvor, ffintani) 9i unele amenaj[ri gospodaregii (vatri pentru foc, groapd pentru degeurimenajerebiodegradabile g.a.) se amplaseazi cAt mai convenabil pentru a permite o Uirna agreabild 9i folosire. $trandurile fac parte din unele zone de agrement,fiind amenajate pe maluri de cursuri naturalede api sau de lacuri; ele sunt orgaruzate pentru plajd gi practicareainotului, dar gi pentru alte activitdfi (agrement, locuri sportive, alimentaliepublicd). In cuprinsul zonelor de agrementse are in vedere valorificarea maximd a valenfelor peisagisticeale cadrului natural, armonizarea amenajdrilorcu condiliile 9i fizionomia sitului, uneori infrumuselarea acestuia, dezvoltarea peisajului. Totodati se va urmdri ca amplasamentele unor dotdri gi modul de rezolvaregi exploatarea acestora sd restringi la maximum lmpactul ne_ gatrvasupra mediului. 118

A M l r N n i A I { l l l l ' l I S A ( ; l s l l ( ' l r l ) l N Z ( ' N l 1 l ' l ll t l l t l S ' l l ( ' l i

pc Spuliilc vcrzi tlin stuliunila de odihnd $i trulun'e"l sc atrtcnajcazi-t lllitl pondcrc o insit avintl principiica;ii spaliilcvcrzi urbanc, ,ucloagi rr r:rlc dc lnsatnblu. etc. sunt cuprinscin cltbalneare Vilcle, hotclurilc,stabilimentele cxcrodihnir, pentruplimbare, amenajate ,lrul unor vastearii plantate, tlin rezultl sau create Plantaliile pot fi nou , rlii fizice, sport, agrement. '.rstcnlatizarea gi completarea vegetalieiexistente(pidure, dumbravii)' complexelede sinAtatedelin in accst restaurantele, tlr)itdtile de cazare, ,ltlru peisagisticgeneralqi amenajiri in administralieproprie,cu ilcccs
l l r l ll t a t .

Campingurile iau o mare extinderein cuprinsul zonelor de intcrcs lttrrsric, ca urmare a intensificdrii traficului auto. Amenajate in apropicrcl pcntrtttlt' de interes intr-un cadrunaturalpldcut,cu elemente Irrcalit6li1or, tr'rite activitdli (pidure, lac, indllimi stincoase,circuite turisticc $ il )' lcfc de preferinti pe un sol uscat'nisipos'itt rrrrrile de campingse amplaseazd Iocuri addpostitede vint qi de surselede zgomot 9i poluare' in functie de mdrime, campingurilepot cuprinde: pavilion dc pt t rnire, dotdri pentru cazare(c[su]e, corturi fixe), punct alimcnttr, grttlt 'lnitar, bucdidriein aer liber, terenuri de joc qi de sport pentru copii ll l rlulli. iurnpa."u estefie liberd in cuprinsul terenului dispersarboriztt, lic sc !l ,rganizeizd pe unitdli de 100-150mp (pentruun cort, un aut()ttrrisnr arhrrs cu vegcta[ic se separd care variante), alte sau camping rnobilier de tivd. Pentru rulote se prevedeo zorrd apdrte,eventual cu facilitili dc crr r)cctare la curentul electric. Numirul aleilor carosabileeste limitat la strictul necesar'dc ntultc ot t l;r o singurdalee,in circuit. La intrare se prevedeun parcaj. Planta{iaestepredominantatcAtuitddin pdlcuri de arbori qi arbttSlttltrt vcgetaliaspontane,asigurdndo diseminarea zonelor de insorirc ;i dc ttttt 9i ingritdirclr tcrc lrra qi din garduri vii netunse,pentru compartimentarea rrului. in vecindtateapavilionului de receplie 9i la intrare se pot platllrl preferabil spcciitttttolt' de arborigi arbuqtiomamentali, llori gi exemplare condiliilor zonei' l()neadecvate Spafiile verzi din localiti{ile rurale in cadrul localitililor rurale, proprietefileindividuale delin pondclca zonelor plantate,care au insd un caracterpredominantutilitar-ccttOmlc.

ll9

Slltrliilc vclzr tlc lirlosirrligcncr.irla suntnraircstrrinsc eirsrrpl.rrlilir;i nrai sinrplc ca alcirtuiro.in cornunclcntari,grtitlinu puhlicti St unul sau citeva mici ,scuaruri reprezintd numai 5-10% din suprafala totalt a teri_ toriului planrat al localitdlii; amenajArile de pe lAngdclddirite obgteqti ocupd3 - 5 7o,plantaliilede pe strizi 2 - 4yo, iar perdelele de protectie cica 5Vo. Grddina publicd (de obicei, unici) are cel mult 3 - 5 ha, din care 70 _ 75%o stnt ocupatecu plantalii de arbori qi arbugti,gazongi floi, lO _ L5go cu alei, iar restul suprafeieiesteafectatpentru unele dotdri (teren de sport, loc dejoaci pentrucopii). In plantalii predomini speciile locale, rezistente,adaptategi care nu necesitiingrijiri speciale. Florile, de asemenea autohtone,sunt adeverate podoabeale cu4ilor qi ale strdzilor principale, mai ales in satelegi comunelestrdbdfutede sose_ lele nafionale. 5.2.2.TRATAREA SpATilLORVERZT AFERENTE DOTARTLOR soctAL-cULTURALE,LOCUTNTELOR, INDUSTRilLOR, ZONELORDE NOCIVITATE SPATIILE VERZIDE PELANGAINSTITUTIILE ADMINISTRATIVE $] CULTURALE Aceste amenajdri,contribuind la esteticaurband, sunt constituite din plantalii decorativecare se armonizeazd cu volumele arhitecturale:peluze de gazon, rabatede flori gi trandafiri, aliniamente,gmpdri libere sau sime_ trice de arbori qi arbugtiornamentali. Acestea se asociazduneori cu elementedecorativeconstruite sau de artd plasticd:bazine,fdntdni,corpuri de iluminat, statui,vase,jardiniere. Astfel de amenajiri decorativepot fi restrAnse, pe suprafeieinguste, adiacenteclidirilor sau pot fi mai mari, incluzdnd gi elementede circula_ fie pietonal5; pot fi situate atdt in zona publicd, cdt gi in incinte imprej_ muite, avdndacceslimitat. in cadrul urban, pe ldngd instituliile administrative gi culturale sunt adeseasituate spatii pietonale cu o tratare esteticedeosebitA, constituind centrede interespentru viala civicd (fig. 48). 120

culturaltr' pe langi o institutie pietonal Fig.48.Spa{iu

1970 duPdBerettaR'

SANITARE INSTITUTII $I CURAI'IVIi VERZIDE PEL,ANGA SPATIILE conditiilor prielnice de refacerea-sAnetdtii9i dc fc Pentru asigurarea san cuperarea fo4-eide muncd a multor categoriide bolnavi' spitalele$l pe carc il '()t toiiile trebuie'sd dispuni de un mediu exterior mai curat' respectivc' instituliei parcul furniza spaliite verzi din incintd, gr[dina sau o nolrne de10 mp/bolnav pentru spitaleleurbanc ;ii Se considerdnecesara populatc' tlc 150mp/ bolnav pentruinstitu{iilecurativedin afaracentrelor 12l

Amcnajdrilc cuprindspalii pcntruplimbare9i odihnal;i, tlupii caz, terenuri pentru recuperare fizici, solariu,umbrar, chiosc. Plantaliile, prin distribulia lor, suntmenitesa separe Ei alcdtuirea acesre amenajiri de surselede stres(alei carosabile, parcajeinterioare,strdzi adia_ cente,vecinitAli indezirabile) 9i s6 ofere proteclie impotriva curenlilor de aer, sd asigurezone diferenliate ca grad de insorire, ,i ut"oo"". zgomotul extenor. PARCURILESPORTryE in cuprinsul parcurilor destinate activitiilor sportive, spariile _ verzi delin numai circa 30 yo din suprafata totalA. Sistematizarea generalddepindede amenajdrile gi construcliileincluse: stadion,terenuripentru diferite discipline spoitive, sili de sport, piscind in aer liber qi acoperiti, grupuri sanitare,vestiare,clddiri administrative etc. Intrdrile qi releauade circulalie interioarE trebuiebine dimensionate, pentru a satisfaceperioadelede maximd aglomerafie,generate de competiliile de mare lnteres. Plantatiile sunt subordonateorganizdrii funciionale a parcului, avdnd rol de separaliegi de creare a unor volume vegetale care echilibreazi supra_ felele deschiseale terenurilor de sport. Se utilizeazd plantalii de alinia_ ment, perdele gi ecraneverzi de separalievizuald, garduri vii de diferite indltimi, amenajiri decorative (la intrdri gi in veclndtateaconstrucliilor lmportante). Natura gi dispunerea plantatiilor nu trebuie sd incomodezeactivitatea pe terenuri. Se evitd umbrirea suprafe{elorde joc gi ciderea de frunze 9i fructe. De asemenea, se line cont de ailuenla riare a publicului in zile de competifii; pe traseulde accesgi evacuare se vor plania specii robuste,iar gazonul din acestezone se va alcitui din ierburi rezistente la cdlcare. SPATIILE VERZIPENTRU COPII$I TINERET Sunt amenajdride diferite mirimi, de la ariile de joc de pe ldngd lo_ cuinle, p6nd la parcuri specialcreate. Terenurile de joacd din cadrul ansamblurilor de locuinfe gi din cu_ prinsul parcurilor qi grddinilor se amenajeazd pe categoriide vdrstd. Pentru copiii preScolari se prevdd unitili minime de 400 mp, dotate cu un bac de nisip qi diferite aparatepentrujoc (leagdne,leagine rotative pe pivot, balansoare, spaliere,tobogane, piramide de butuci pentru cdtdrat etc.),servindla joaca simultanl a 30 _ 40 de cooii. 122

(fislrtnlc) (pozi1ic, aocstort sc vit linc cottttlc cinctrtahr arnplasarca copiilor. trcirdil'critclor astf'cl incdtsirsc cvitc irccirlcutitrca aparate uniti(i dc circa 1000nrp,splPentrtcopiii de 7 I0 .r/risuntnccesare tereninierbat pcntru pentru 40 50 de copii, cuprinz.iind convenabil 1iu joc pentru adecvate vdrstei,aparatede gimnasttcit. locuri sportive,aparate 15 ani se prevdd spalii mai mari - unit[fi dc Pentru copiii de I1 pentru jocurile cu mingea (baschct, , irca 3500 mp - care se amenajeazd volei,fotbal g.a.). la distanleqi in pozilii conTerenurilerezervate copiilor se amplaseazd r,cnabilefa{d de locuinfe, pentru a nu deranjaprin zgomot, iar in parcuri sc dispun mai departede zoneledorit liniqtite. tc$i in incintele instituliilor de educa{ieqi invdldmdnt se amenajeazd rcnuri pentru recrealiegi jocuri in aer liber, insolite de plantaJiide separa1ic,de umbrire, de proteclie. Pentru cregegi cdmine esteindicatAo norml nc 20 - 25 mp pentru un copil, iar in qcoli, 5 mp de plantalii 9i 1,5 mp de rcrensportiv pentru un elev. Grddinile Si parcurile speciale pentru copii trebluie create intr-o marricrS. care sd suscitegi sd menlini interesultinerilor vizitatori. Acesteacupentrujoc (similare celor men{iolrlind dot[ri foarte variate: echipamente nirtemai sus),piste pentru patine cu rotile, triciclete, biciclete, carturi 9.a., lrrzine pentru inot, patinoar,mini-golf, terenuri de sport, sdli pentrujoouri ruccanice,instalalii electrice sau mecanicetipice parcurilor de distraclii, (sdli ds lucru, sdli de expozifitr tlotdri pentru activitili instructiv-educative grddini botaniceqi zoologice 9.a.). ;i de reuniuni, biblioteci, mici in parcurile specialepentru copii, cifrele orientative pentru ocuparcil tclenuluisunt:plantalii50%, locuri dejoaci qijocuri sportive20 %, spalii tczervate pentru invlfimant 5 %, spalli pentru studiul $tiinlelornaturii 5 '2,, ;ici 8 7o, ape4 Vo. Plantaliile, pe l6ngi func{iiie cunoscute,au unele particularit[li: clc trcbuie sd creezeo ambianld de bund dispozilie (o mai mare varietatocoIoristicdin anumite zone gi, din contrd,un fond vegetalmai neutru pcntru panourile gi construcliile viu colorate, arbugti tungi amintind formc tlt: ;rnimale,labirinturi din garduri vii etc.), sortimentul vegetal nu trebuic sir rncludd specii cu organe aerienetoxice (oletar rogu, salcAmgalben, tisir se eviti folosirea in gardurile vii de imprejmuire a terenurilor ilc 1..a.); mecanicit loacdatdt a speciilorcu ghirapicAtqi a celor cu slabl rezistenld ttlc exemplu, buxus). cu incadriri din plantaliicu caracTerenurile dejoacd pot fi inierbate, tcr liber (masede arbuqtigi grupuride arbori)sau,mai adesea, sunt orga-

123

rlizatc po ariibinooonturirtc, a$tcmutc cu pir:trig sauounisilt;;i dolinritatc prin garduri vii tunse saulibere. Releaua de alei se limiteazlla strictul necesar, copiiipref'erAnd ariile joc de lntrdrileseproiecteazd cu asiai zonelecu instalaliide distraclie. gurareqi vizibilitatebund,pentruevitarea accidentelor la iegirea copiilor in stradd. SPATIILE VERZI AFERENTE ANSAMBLURILOR DELOCUINTE Cartierele de blocuri au importante suprafele de spalii verzi, care,in mod normal,fac obiectulproiectdriispecializate gi suntamenajate de citre administratia locali (foto color61). Estede dorit ca prin planurilede sistematizare a zonelorconstruite se se rezerve figii suficientde largi pentruinterpunerea de plantaliiintre argi blocurilede locuinle. tereleintenscirculate Spaliileverzi din ansamblurile de locuintesuntorganizate in conformitatecu principiileesteticiiurbane. Mai aleszonelede fafadd, adiacente arterelor de circulalieimpun o tratare caresd searmonizeze cu plantatiile gi caresi exprimeunitatea stradale in varietate. Alegerea speciilorqi modul lor de grupare trebuiesd evitemonotonia prealungi, unor tronsoane identiceca tratare, pdstrandu-se totugiun element unificator,de exemplu, aliniamentul de arborisaugardulviu. Terenulliber de construcliidintreblocuricuprinde plantate suprafele qi inierbate,arii de joaci (eventual gi de jocuri sportive), mici spalii de odihn[, aleipietonale. Amplasarea plantafiilorse facein corela{ie gi cu pozi}ia,orientarea indllimeaclldirilor, luindu-sein considerare nu numaicriterii estetice, ci gi functionale. gi structura Astfel, prin pozilionarea plantaliilorse urmdregte diminuarea putemicide aerdintrealiniamentele curenlilor de blocuri, protejarea impotriva insolatiei excesive, mascarea anumitorconstructii qi imprejmuirea auxiliare,separarea terenurilor dejo acl, uearea de obstacole fizice in scopulrespectiriitraseelor (garduri de circulatiepietonald vii, eventual garduriscunde dublAnd metalice) 9.a. GRADINILE LOCUINTELOR INDIVIDUALE Acestea constituie o categorie peisagistice aparte de amenajdri pe suprafelemici, de la 40-50 mp pAnd la 400- 600 mp, avAnd caracterul unor spatiiinchise, delimitate deimprejmuiri(figurilea9, 50).
b

-P l97l Fiq. 49. Grldintr p^rtictrlar6' dupdNourryJ ' b Plan a - PersPectivtr;

r24

t25

Fig. 50. crtrdinl p^rti(lrlar',, dupdNourryJ.-p., jg.j

Gr5dinapoatefi situatd diferit, in raportcu pozitiaclddirii in parcela respectivd. .Grddinile defaladd, atuncicdndau gardurijoasesaupenetrante vi_ zual,pot contribuila estetica urband. Maiades"uu.ert" grddinisuntf69ii destulde inguste, de aceea se alegein general o u.g.iuti.- o_umentald de talie micd (arbuqti, trandafiri,flori) giunul sau m"aimulie elemente de verticalitate carenu incomod eaz6pirnumbrdexcesivd saudezvoltare prea -a1..O gridind de fa[add carebeneficiazd. de o distanli mai mare intre ji, gu.g permitegi adoptarea unei solulii de .".unur" vrzuali dinspre "lti, stradd (gardviu inalt, perdea dearbugti inalli 9.a.). situate in spatele ctddirilor de,ce-le mai multe ori oferi in_ . .Grddilill umlrare impotrivaprivirilor indiscrete $r adapost (fig. 51). Ele servesc ca loc de odihn[ 9i de exercitare.a pasiuniip"ot- gre?i"iii; ;;;d;;; mdrimegi de dorinlelebeneficiarilor, gradina poaie o platforml "up.ina. de grddini (fotocolor62),eventual umbritd de o pergoti, 1;1T T"bitj"Tl arbugri, arbori omamentali, bazin saupiscina, ch]o$c {on, T._i11:l"li oe graclna,mrcr parcele de culturdpentrudjferiteplante, uneleamenajeri gospoddregti (magazie, mini-serd, curteqi cugcipeotru s.u. "ain") 126

in griulinilcnrici, cadrulvogctalsc rcalr pctttttr ,9r"td''"Tjlil{||L!{ cu plalttc arbust.ivc; zcazl prcpondcrcnt rr suplini absenlaarborilor sc utilizcaztiplantc lgir{itoare care inverzescAi infloresc zidurilc ;i durile. liru Aranjamentul generalal gridinilor locuinlekrr individuale poate fi liber sau geometricasirnetric; uneori se adopti simetria, in cazul grdtlinilor de faladd, cdnd intrarea in cl5dire este situatecentral. in clddirile multietajate, lipsa unei gridini poate fi suplinitd prin amenajareade terasegrddind. Acesteapot fi realizatein principal in doudmodalitdli. Cea mai simplS constdin cultivarea plantein vase,bacuri gi jardiniere molor omamentale bile, al ciror design,mdrimi gi mod de aranjare permit creareaunei ambianlevegetalecu varietatevolumetricd qi coloristicd (foto color 63). teraseicu O altd modalitate esteprevederea (etangarea plangeerunsistemconstructivspecial lor qi evacuarea apei in exces),care permite incastrarea unui strat de 9ol gi realizareaastfel a urror suprafele gazonate, decorate cu flori 9i rnici arbuqti.$i in acesteamenaj[ri, plantele urcitoare detin un loc important in inverzirea pe verticali, suslinutede pergoleugoaresaudirijarc pe ziduri gi pe panouride treiaje. in prezent, arhitecfii proiecteazd clddiri moderne al cdror acoperig cuprinde o gridind Fig.51.plandgrtrdinil unicdsauo seriede grddini,contribuind astfel la partiJutartr peun reren ingurr / qilung,dupd l l , le.5 Pasquier zonaverdea oragului(foto color 64,65,66,67). gi irthoteluri, al unor Grddinilc interioare. in cazul unor locuinte dar stitulii $.a., arhitectura clidirilor este conceputecu unul sau mai nrultc spalii destinategrddinilor decorative(accesulluminii naturaleprin plafoane, pereti, eventualhidroizola{ii speciale,incastrdride sol). Grddinile, in func{ie de mirime, pot fi doar contemplatesau pot pcrrnite circulatia interioari qi sta{ionarea.

-@l,flrr

t27

(ionrpozilia lor poatcoli:ri privitrlrului scunc dc poisnj rcalizatc cu rafinamcnt artistic gi ingcniozitatc: aranjanrcntc de plantclcrnnoasc gi crbacee, roci,bazincu sauldrdpeqti jeturi de apa,vasede gri_ exotici, sau dind, piesede artdplastici etc. Vegetalia reune$te atat speciide exterior adaptabile in astfel de condiliicdtqi plante de interior. spATilLE 5.2.3. VERZT AFERENTE CATLOR DECTRCULATTE gt RUTTERE URBANE Cdile de circulaliepublicddin ora$e suntde celemai multe ori inso_ lite de plantalii de diferite categorii, de la simplealiniamente de arbori, pAnd la fdgii verzi cu lelimi diferite,avand rol e-ologicAi,in acelagi timp, estetic-arhitectural. in condiliileintensificirii traficuluisuprateran urban,resistematizarea arterelorde circulaliegi crearea altoranoi, in cartierele nou construite, trebuiesd prevadd integrarea de spalii plantate, in func1ie de caracterul gi importanla strdzilor.Se apreciazic6 oragele de cAmpie irebuies[ aibi cel pulin 60 Vo din strdziplantate, cifra fiind mai mici in cazuloraselor din zonade dealuriinaltegi de munte(circa40 % din strdzi). Plantafiilede aliniamentdin oraSe au roluri multiple:crearea de efec_ te arhitecturale in asociere cu aliniamentele de edificii ile sn-azii. reducerea poludriiatmosferice, ameliorarea microclimatului local (mai alesprin um_ brireade cdtrearbona trotuarelor pa4ial a carosabilului, dar gi prin pro_ 9i cesulde evapo-transpiralie al maselor de frunze);la acestea se adausd im_ portanla funclionald a plantaliilor, deseparare a cdilorpentru pietoni$ia cle_ dirilor de traficul stradal,de compartimentare transversald a arterelormari de circula{ie (separarea sensurilor saua diferitelor categorii devehicule). Tipul de plantalii de aliniamentdepindede ldtimeasi structurarea strd_ zii, circulatiei vehiculelor, intensitatea traficului pietonal, ca_ -intensitatea drul arhitectural al strdzii,numdrulde etajeal clddirilor,orientarea strdzii fatdde punctele cardinale (stizile cu dispozitia N - S suntfoarteinsorite), instalatiile gi construcliile subterane. Sefolosescwmdtoarclecategorii deplantalii de aliniamenr: - aliniament dintr-unsingurrdndde arbori(celmai desintAlnit); - aliniamente multiple(cu 2 - 4 giruride arbori,mai frecvent 2): - aliniament mixt de arborigi gardviu; - aliniament degardviu. Plantatiile de aliniament porfi dispuse in moddiferit:pe ambele laturi ale strdzii sau unilateral(c6ndtrotuarele sunt asimetrice sau stradaeste 128

pr:lapclaturtinsoritir); Li-V,ttutttitt rnaiingustl,pe strlzilecu oricntare trotuirr) 9i pc llSii tlc turi (uiul saudouagiruride arboriinsolintl l'rccatc situat Inultiplu sau tlublu (alinianrcnt de circulalie ,uUiilpa+it. a arterei trcic[i decirculafic)' separind simple saudoudaliniamente centrai de regul6'din alcatuite' uneistrezisunt Liniile de arbori dincuprinsul la modificaspeciei lungi seadmiteschimbarea Pe arterele specie. aceeagi cu mai largi' pe arterele iar cu altdstradd, readiieciiei saudupl intersecl-ia o speciediferitd fali se poateplanta centrale multe cdi, in aliniamentele unitaril tratarea preferabild este Totugi,din motiveestetice, de celelaierale. talie'formafrunzelor'dcca habitus, de speciiasemenitoare saufolosirea ecologic' but al infrunzirii.comportament egaleintre arbori; fac distanfe se pdstreazd in cadrul aliniamentelor de strdzi'curbe)' interseclii (intr[ri carosabile, situaliileobligate exceplie recoDistanta vizibilitatea' pentrua seasigura semdresc undeintervalele m' estede25 importantd mandabili fatd de o interseclie de5 - 12 m' in funcpe DistanpL deplantare intrearbori rind sunt pentruexemmaifrecvent' coroanei; 9i ldrgimea 1iede puteieade creqtere suntdc 7 distanfele in trotuare' in arii individualeincastrate pfa.ae'sitoat" '8 de minimum6 nr' fafdde clidiri este II)' Distanla m (arboride mdrimea minimumI m' iar fafi de carosabil, {69ii de pdmint cu pe un rdnd sunt necesare plantali Pentruarborii 2 mp ln de-minimum lilimea de cel pulin 1,5-2m sauspalii individuale dc ntintfie si dublede arbori,frgiile de soltrebuie cazulaliniamenteior decalat'iar dismum 3,5 m, situaliein careceledoudgiruri seplanteazi nccc' paralclo rdndurilor simetrici,a distribu{ia tanlelepe rdndse'mdresc; sitdun intervalde minimum4 m intre ele(fig 52)' modemc'tcndecirculalie a arterelor de cdre urbanigti in proiectarea ntai sd satisfactr spaliica-re stradale plantafiilor dinla estede a se asigura vcciimpactulctt ale arborilor9i sdreducd de dJzvoltare uinl necesita6te ale 9i raderdniri trunchiului (generatoare a carosabilului nltateaimediatd dedeszdpez'iro)' a solului cu substantele murilor inferioare9i de poluare "lnstruc[tunt in in Italia, Ministerul LucrdrilorPublicea emis 1966 circulalict cu siguranfa de arboriin raport p"ni- prot"j-"a patrimoniului de mlrinrc it pe categorii minime,distincte It.aaate",iniicani distantele strdzilcurbattc Pentru de circulalie' a arterelor arborilorgi de importan|d de l'5 nr itt minimefaldde carosabil de maretrafic, sespecificidistanlele medie9i 5 m pentrucci cazularborilormici,2 m pentrucei cu dezvoltare 1998) (BovoG. 9i colab., maiputemici
9 . Arhitccturd Pcisagcra 129

Tlpuldeplantagl

Lillimea fagillor nepavale fm)

Olatanlade pl.ntarg ps tend intra rendurlj (m) 5-8

peunrend Arborl

-T"'r +----r-:-Arborioe doudrandu

fi

{^)

1.1-1-7

2 . 5. 4

6.8

4.6

5-10

3.5.6

F glede arbu9u 'oo doueranduri

t-

ac

rrlt-

I - 1.5

0.3- 0.5 0.3. 0.5 (gard vlu)

1 . 5- 2

0.3- 0.5 0.3. 0.5 6au -2 1.5 0.5.1

peunrand Arborl 9l f6gle de arbugtl pedoue randurl

I ? \..( rt..1.lr. ee
2.4

2.4- 3.2

Arboripe doui randuri 9l fagle de arbu9tl pe doul rrndurl

I i t T 1F _.t- tr _lr ll 1.4 2.a

1.4- 1.7si 2.1-32 ft .

o ftgie de pdmdnt cu Pentru un aliniament de gard viu, este necesare ldlimea de 0,75 - 1,5 m, in functie de alcituirea plantaliei (un rAnd sau doud de arbuqti). La proiectareagi realizareaplantaliilor de aliniament pe strizi se fine cont gi de distanlele minime fald de instalatiile subterane;ultimele recomanddripentru arbori (Italia, 1998) sunt 4 m fati de conductelede apd gi canalizare,3 m fatd de conductelede gaz de joasd presiune,2 m fald de conductelede gaz de inaltd presiunegi cablurile electriceingropate (pentru cablurile electrice gi telefonice intubate nu se previd distanle obligatorii). De asemenea, se ia in considerare9i pozilia diferitelor elementeale instalaliilor aeriene(stAlpi,cabluri). Pentru arbugtidistantafa{6 de instalaestede 1,5 m. liile subterane Aliniamentele stradaledin vegetalie lemnoasdsunt insolite sau nu de vegetalieerbacee.Fdgiile 9i suprafeleleindividuale de sol pot fr bordate cu gazon sau /gi cu flori de sezon. In situatia unui trafic pietonal foarte intens,arborilor plantali in spalii individuale li se prevedeo proteclie special6 impotriva tasdrii solului (implicit a sistemului radicular) - cu grAtarc saualte modalitdti. Speciile de arbori pentru aliniamente stradale se aleg dintre foioase, dupd anumite criterii; acesteatrebuie s[ aibd talie medie, port regulat, trunchi drept $i coronamentulla cel putin 2,5 m inilfime, sistemul radicular dezvoltat in profunzime (gi nu trasantsau drajonant,deoarece ridicd pavajul sau asfaltul), infrunzire de lungd dwatd, perioadi scurtdde ciderc a frunzelor; se evitd speciile ale ciror flori gi fructe murdiresc prea mult stradasau incomodeazi pietonii. Pe lAngdacestecerinle, se impune alegcrea de specii caracterizate printr-o bund adaptare la climatul zonei gi rezistenli biologicd in mediul urban, unde se poatesuprapune ac{iuneadiferililor factori de stres:secetd,radialia calorici a asfaltului, poluareaatmoslbrei qi a solului.boli gi diunitori etc. FA$IILEPLANTATEiN LUNGULARTERELOR DE CIRCULATII] pot Strdzile mai importante avea fhgii verzi dispusefie axial, dcsprirsensurile carosabilului, fie lateral, avdndincluse trotuarele. lind Pe arterele de mare trafic, este indicat ca fa$iile axiale sd se proicctcze cu o ldlime de 7 sau 14 m, permitAndulterior ldrgirea la ncvoic u carosabilului cu cel pulin un culoarpe sens(3,5 m). Plantalia axiali poatc Ii alcituitAin diferitemoduri: aliniamente continuede arbon sausccvcrrlu dc aliniamente altcrn.lnd cu spatii decorate cu rabatede trandafiri;alinia-

7 .11 ArborlDetrelrtndurl 14

Fig. 52. Tipuri de plantatii de aliniamentii distanfede plantare

nlcntc rnixtc dc arbolr vii; cortrpozilii gconrctricc sinrctricc sau i;i gurtlLrri asimetrice din arbugti, garduri vii, trantlafiri, mai rar i;i flori. in funclicdc necesitdlile perspectivei, ligia axiali poatefi amenajati numaicu plante detalie micdpe fondde gazor,. In cazul unorfA$ii lateralemai largi ale artereide circulalie,trotuarele devin alei pietonale, incadrate de plantalii,carepot fi alcdtuite nu numai din aliniamente de arbori ci 9i din grupuride arbugti, gardurivii qi chiar perdele de vegetalie (deexemplu, lemnoasd Kiseleff in zonaMu$oseaua zeuluiSatuluidin Bucuregti). F6giileplantate ale ciilor urbane de circulatiede{inun rol important in sistemulverdeal oragului, fiind menitesd facdlegdtura intre scuaruri, grddini,parcurigi alte categoriide spalii verzi, in scopulunei mai bune funclionalitili in protectia mediului. PLANTATIILE CAILOR DECIRCULATIE EXTERIOARE LOCALITATILOR gi autost'azile suntinso$tede plantatiicu rol de ghidare9i pro$oselele tec{ie, al cdrormod de trataretrebuiecorelatcu caracteristicile traseului: topografie, orientare fald de punctele cardinale, conditiiclimatice, vecindtdli imediate, restricliide circulalie, amenajdri pentruparcare qi popas, poduri g.a. Plantaliile rutiere se dispunla cel putin 4,5 m fatdde carosabil, respectiv 3 m de platformadrumului- distan{Iimpusdde siguranla circulafiei. Ele pot fi organizate diferit, in func{iede categoria de drum (9osea najudeleand, gosea autostradE), cu varialiide-alungulparcursului, imtionald, pusede schimbarea caracteristicilor traseului: - aliniamente bilaterale din arborila intervale de 10- 15m, intrerupte in dreptulparcirilor laterale gi in zonelepremergatoare pointersecliilor, gi durilor trecerilorla nivel peste calea feratd; - grupwi liberede arborigi arbugti cu fizionomiediferitd,caresesucced de-alungul parcursului la distanle mai mari; aceastd solutiesuprimi monotoniagi ritmicitateazonelorumbritegi insorite,superdtoare pentru conduc5torii auto pe unele tronsoane (mai alespe cele cu ale goselelor orientare SE-NV); - 9iruri de arboriin perdea (cu intervale mici pe rdnd,de circa2 m) sepot prevedea uneori,pe distanle limitate,fie pentrumascarea anumitor zone,fie pentruo mai bundprotectie impotrivavdntuluigi depunerilor de zdpad6;

- pcrdclctlc protcclie; - plantaliido consolidarc a taluzurilor. Planta(iile autostrdzilor pot fi dispusoatirt latcral (pc zonc limitate) ciit qi central, separindsensurile circulaliei. general planteazi generiintl In nu se aliniamente de arbori, acest^ea rnonotoniegi diminuareaatentiei persoaneloraflate Ia volan. In sectoarclc rnai expuse vdntului, in zonele laterale afectatebenzindriilor, parciriklr, unitdlilor de alimentatiepublic[, se prevdd perdelede protec]ie din arbori qi arbugti, de asemenea, in vecindtatealocaiitd{ilor, pentru reducereazgomotului traficului. O solulie adoptatl pe autostrdzileeuropeneeste mrxlclarea in coti pozitivd a terenului adiacenqsub formi de colind alungitd (a-scrndndtoare unui dig de pdmAnt),plantati cu arbori gi multi vegeta{ic arbustiv5, deasi 9i suficient de inaltd, pentru o mai buni proteclie antilbnic5. in zonele in care terenul din proximitatea localitdtilor nu permite rczolvirile menlionate, se amplaseaz[ ecrane antifonice construite, dinlrc pot fl realizatein diferite moduri carefac parte gi zidurile plantate;acestea perene,liane, subarbu$ti9.a.,cu carepermit imbrdcareacu plante (erbacee rezistenldbund in conditiile date). Un rol important il au plantaliile anti-far de pe mijlocul unor autostrizi, alcdtuitedin gard viu sau aliniamentdublu de arbugtiinalli, bine ramificali gi rezistenti la factorii de stres. 5.2.4.SPATilLEVERZ|CU PROFTL SPECTALTZAT GRADTNILE BOTANICE DENDROLOGICE $I PARCURILE Reprezinti vaste coleclii de plante, infiinlate in scopul cunoaqteriigi studierii florei autohtone gi a globului terestru - fiind in acelagi timp, laboratoare vii pentru aclimatizareagi introducereain culturi a noi spccii originare din alte zone geogafice. Pe lAngddestinaliaqtiinlificE, ele au gi rol instructiv-educativ; totodati servesc Ai ca spalii pentru plimbarc gi odihnd (cu acceslimitat). in grddinile botanicecu suficienti intindere, ca gi in parcurile dendrologice, organizareagenerali rezultd din imbinarea criteriilor qtiintificc ou cele peisagistice;dispunerea speciilor nu se mai face dupi clasificareasistematicepe familii botanice, ci in functie de zonareageograficd9i ecologic6, fiind puse in evidenldasociatiilevegetale.Modul de prezentare a florei influen{eazddelimitarea diferitd a zonelor, modelareareliefului, crotrea de piese de ap[, gmpareacomponentelorvegetatiei.Tratareain acclaqi
I -) -)

r32

timp peisagisticda ansamblului,permite realizarea unei compozilii armounei ape gi a unui relief variat inlesnegte creanioasegi atractive.Prezen{a prin a unor ambian{e care sugereazd medii naturale direa diferite artificii verse(regiunemontane,pidure, lunc5,miaqtindq.a.),9i chiar scenede peisaj specificeanumitor liri (de exemplu,Japonia). Grddinile botanice gi unele parcuri dendrologice au gi sector omamental, situat fie la intrare, fie in preajmaclddirii principale,unde sunt reunite specii, varietdli qi forme horticole cu caracteristicidecorativece sunt puse in valoareprin modalitdli specificeartei grddinilor. in lara noastrd,dintre cele mai importante exemple, se pot cita grddinile botanice din Cluj-Napoca,IaSi, BucureSti,Craiova, parcul dendrologic din Simeria qr gr[dina dendrologicd de la Macea (ldngnArad). GRADINILEDE TRANDAFIRI Rozariile sunt amenaj[ri peisagisticein care trandafirii constituie elementul dominant al compozifiei. Ele pot fi conceputeca gridini de sine stitetoare (de exemplu, in unele !dri, rozarii pentru concursurinalionale gi intemafionale) sau, de cele mai multe ori, ca parte componentda unui parc sau a unei grddini botanice(foto color 49, 68). Rozariile mari, cu caractergtiinlific qi de promovare a noilor creatii, sunt compartimentatein sectoare:coleclie botanicd (specii ale genului Rosa), colectia propriu-zis[ de soiuri din diverse]dri, planta]ii pentru concurs,plantalii pentru experimentdrietc. Maniera tradi{ional5de compozi{ie estegeometricd,arhitectural5,dar se pot adoptagi rezolvdri modeme.Indiferent de modul generalde tratare, diferitelor sperozariile se amenajeaziastfel incdt si permitd prezentarea naturaldsau condusi cii 9i grupe de soiuri, in functie de forma de creqtere (trandafiri thrAtori, tufe, semi-urcitori, urcdtori, cu trunchi $i coroanAerectd sau pletoasd)gi in diferite modalitdli de folosire peisagisticd(rabate,grupuri, aliniamente,exemplaresolitare, pentru decorareastdlpilor gi pergolelor etc). vase,stain compozilie pot fi introdusediferite elementeomamentale: tui, pergole, bazine gi frntAni, iar in gridinile denivelate,scdri, rampe, tevizitatorii penrase. Creareaunor diferenle pozitive de nivel avantajeazd tru cuprindereavizuald mai largd a aranjamentuluiqi a paletei coloristice a trandafirilor. Prezentarea trandafirilor se face intr-un ansamblupeisagisticdin care nu lipsescarborii gi arbugtii,cu carese realizeazifundalurigi incadrdri,
'1,4

evitdndu-seumbrirea plantaliilor de roze; garduri vii 9i borduri tunse din Buxus pot delimita parcelele sau soiurile; exemplaresolitare sau grupuri de conifere qi arbugti sempervirescenlicontribuie la diversificareavolumetriei gi in acelagitimp aducculoarein perioadasezonuluirece. ZOOLOGICE GRADINILE$I PARCURILE in unele localitdli care dispun de prezenlaunei zone verzi bine arborizate, inglobate in limitele construite ale oraqului (parc mare), se pot amenaja gridini zoologice pe suprafelemai mici, sub forma unor coleclii de animalemai ales din fauna regionald. Gridinile zoologice mari, care reunescanimale din diversele regiuni ale globului necesitd terenuri mari, amenajdri gi constructii speciale,de aceeasunt preferabil situate in zona suburband,fiind avantajoasi amplaunei ape. sareain cuprinsulunui masiv forestier gi in apropierea au regim de cuqcd, mai multe animale grddinile restrAnse cele in Dacd in parcurile zoologice ele sunt expusegi crescutein regim de semi-libertate, fiind grupatedup[ criterii ecologice(habitat,regiune climatici). Conceplia geneml[ qi amenaj[rile peisagisticeau ca scop creareaunor ambianle care se aminteasctunele trisituri ale zonelor din care provin animalele. Se impun modeliri de relief, creareade cursuri de apd, iazuri, planta{ii adecvatereddrii mediului ecologic natual al diferitelor grupe de anicu numdrul 9i talia animalelor,iar se coreleazd male. Suprafalasectoarelor de garduri plantalii mascate;pentru separarea prin lor face separarea se $i alei se prevdd fie ganluri adAnciqi largi, avAndincluse gardurile de proteclie, fie garduri de plasd. Ad[posturile 9i refugiile necesareanimalelor cu ajutorul vegeta{iei. se mascheazd gi parcurile zoologice constituie obiective de marc grddinile intrucdt interespentru public, mai alesin zilele libere, traseulqi l[rgimea aleilor sc proiecteazd astfel inc6t sd se evite strangul[rile de trafic ai aglomera{iaitt ariile de mare solicitare. EXPOZITN PARCURILE PENTRU Amenajdrile destinate expoziliilor Si tdrgurilor de mdrfuri se inl'iinlcazi in zona perifericd a oragului. Terenul cuprinde pavilioane de cxpozifie, arii de prezentarea exponatelorin aer liber, diferite dotdri utilitarc, circula{ii etc. comercialepi de alimentaliepublici, construclii sanitare, in cu caracterul verde se face concordanld spa{iului Proiectarca 9t arpavilioanclor. iIr gcncral, ctt parAlcilc dc intraresunt rezolvatc, hitcctura

tcrc dccoratc intr-o rnanicril sirnplir, iar planta{iilc suntin coarlai marc parte omogene, alcltuite din spcciiascmdnetoare caportgi colorit.in mdsuraposibilititilor seprevdd spaliilargi,gazonate. Parcurile Si grddinile expoziyionale pentru horticultura omamental[, existente in unele!iri, posibil gi in Romdnia in viitor, sunt specialcon_ pentru^ prezenta cepute sortimentul omamental gi variateposibilit[ti de amenajare peisagisticd (foto color69). Concepliagenerald este asemdni.toare cu a parculuipublic, dar se acorddo ponderemai mare suprafetelor florale, atdtin diferite aranjamente peisagistice, cdt qi sub formdde sectoare de colecliide soiuripentruanu_ mite specii,carepot constitui expoziliisezonale (deirigi, crizanteme, dalii etc.). De asemenea, vegetalialemnoasd cuprindeo mare varietatede speciigi cultivaruri;caracterelor naturale aleplantelor li seadaugd modul diferit de conducere in formeartistice. in dispunerea speciilordaarbori gi arbuqtise realizeazd acordurisezonale cu speciilefloricole.O caracteristicd aparte a acestor amenajiriestefaptul c[, periodic, tipurile de decoraflorale se schimbd, qi aranjamentele sortimentele liuni sereinnoiesc, pentru a sementine interesul publicului.
SPATIILE VERZI DIN CMITIRE

Cupitolul6

PRINCIPIIGENERALE DE PROIECTARE A PEISAJELOR

Amenajdrile peisagistice ale cimitireloralcdtuiesc unui cadrusobru9i sistematic organizat, al cdruicentrucompozi{ional il constituie construclia principali (capela, bisericasaumonumentul memorial).Zonade intrare, frecventrezolvatd cu una saumai multe alei rectilinii paralele, cuprinde plantalii dispuse regulat:aliniamente de arbori 9i gardurivii din plante sempervirescente, forme arbustive modelate prin tundere. Alte alei pot fi, de asemenea, flancatede arbori sau de arbugticoniferi.Vegetalialemnoas[diseminatiintre parcele, in funcfiede disponibilitd]ile de spafiu, cuprindemai alesarbuqti. Ciza de terendetermin[adesea limitarea zonelor cu vegetalie in favoarea locurilor de veci. Acestea pot fi insolitede tran_ dafiri, borduritunse, mici arboripletogi, tufe de Buxus,dar mai alessunt decorate cu planteerbacee perene specifice.

peisagere al arhitecturii estecrearea de spalii orScopulfundamental ganizate antrrr ale ambianleifizice naturale, caresd permitdo integrarc nioasd a activit[filor umane. ( 1967), peisagist arhitectului american J.O.Simons Conform concepliei peisajele trebuieproiectate in viziuneaimbun[t[]irii relaliilor intrc ont gi idcilc tlc oraq, Potemcompleta om gi circulalie,om gi om, om gi natur6. nraisuscu necesitatea considerlriiacestor rela{iiin perspectiva dezvoltillii continue a societdiii, economico-sociale ca factorobiectival cvolu{r',i civilizaliei. impunproicctarcir Cerinlelemultiple fafd de amenajirilepeisagistice principii acestora prin abordarea concomitentd awfir funclionale,eslctit't gi cultural- istorice. tompozilionale, tehnice, economice ecologice, programelor peisagistice Diversitatea ridicd probleme diferite,in nrportcu temele programe. acestor De la proiectarea sistemului de spaliiverzi p6ndla proiectarea unitdlilor de spaliuverdeestenecesari frcdndparrezolvarea fiecdreiprobleme, te dintr-unconceDt total.unitar.

6.1.PRINCIPII FUNCTIONALE
au ca scop,in pliAtiit proiectele de ansamblu, cat $i celepe obiective nrulrAnd, crearea unorpeisaje caresdrdspundi binefuncfiuniloratribuitc. estestabilireafolosinteloradecvate, compalibiO condilie necesard litatea funcliunilor proiectate cu trdsdturile sitului (^le terenului propriu-zis gi ale ambianteiacestuia). De exemplu.amenajarea unui parc, destinat relaxdriiqi odihnei, nu estecompatibild cu vecindtatea unei uzinc generatoare de zgomotgi poluare; intr-o asemenea zondesteindicatdrcalizarea unor plantaliide protectie. Sau:un tereningust,situatintre strizi de maretrafic poatefi destinat amenajiriide spalii verzi cu funclii estctice qi de ameliorare a microclimatului urban,dar nu ca loc dejoaci pcntru conii. t3'7

Sistematizarea fiecirui spafiuvcrdc trebuiesd satisfacd ezideratele funclionale ale programuluigi sd concordanla orlanizdrii cu func_ -alege.ea _asigure aranjamentul ra{ionalal pd.1ilo, liile pr.in $l dispu_ "o-ponente, nerea logicEa dotirilor. De exemplu,in proiectarea spatiilorverzi stradale, a$acum s_amai .. aratat, seauin vedere o seriedecerinte, depinzdnd de importanla strazii: - protejarea circulatiei pietonale deceacarosabild; - fluenlafluxului pietonalqi a celui carosabill - accesul bun in imobile qi cu4i, la trecerilede pietoni gi la stafiile mijloacelor detransport in comun; - subdivizarea traficului (pietoni,pisteciclabile,mai multe piste ca_ rosabile). Acestor func{ii, care derivd mai ales din aspectele constructive ale strdzii,li seadaugicelerevenind directvegetaliei: func1ii ecologice (ameliorareamicroclimatuluilocal 9i diminuarea poluirii at nosferei;,aar gi funcliaesteticd, de armonizare a arhitecturii diferitea clddirilor,de creare a un^r.efeile prin volumetria plantaliilor _arhitecturale 9.a. O uoordare a programului de proiectar! este conceperea ansam_ ., , strazn 9u-n1. - clddiri,circulalie, Dlulur mobilierstradal, corpuride iluminat, plan_ - ca un peisajurbanunitar. tafii,peluze LuAndu-se in consideratie gi naturatraficului,caracterul indltimea 9i dominantd a cl5dirilor,darqi construclia subteranl, sestabile$te sistemati_ zarea transversal5 a strlzii gi ldlimeacomponentelor sale,inclusiva ariilor verzi propriu-zise. Solu{ia peisagistici se bazeazl pe alegerea gi poziliona_ reatipurilor de plantalii,stabilirea indlgimilorgi formelor,jispunereain plan, aranlamentul spa{iilordeschise (peluze,arii de circulatiegi stalionare a pietonilor)- toatepentrua rdspunde c6tmai binecerinleior programului. Detalierea compozilieiperfecteazl soluliade ansamblu pnn alegerea materialelor adecvate, a formelor,dimensiunilor gi culorilor acestora si pnn relevarea amEnuntelor aranjdriiin plan. In programele specifice de arhitectura peisajului, indeosebi .. in parcu_ rile 9i grddinilepublice,funcliunilesuntmult mai complexe, de aceea se r1pye. ca organizdrii generale sI permiti convenabilitatea ^sr_stematizarea orrenteror lotoslnle(dotdri,activitdlivariate), firi a genera conflicteintre ele;de aici seimpunenecesitatea sectoriziriifunclionlale. Activitelle careimplicd agitaliegi zgomot(iocuri de joacd, . terenuri instatalii disrractie etc.) sunt-constitoit. io ,oir" separate de f,:q:i _de cele desttnate relaxlrii calme. 138

prin alcgcrcit sc rcalizcazi recrcalivc a func{iei adecvatd Rezolvarea flucnla circubun[ acccsibilitatca 9i a dotdrilor, gi amplasarea convenabil6 (dela cadrulinnccesare ambianlci crearea spafiilor, laliei, dimensionarea mari). potrivit colectivitililor tim pinl la cel mai larg, organizdriicu funcfiile, aSacum aratd O. J. Simons Concordanla in raportcu triirea umand'in scopulrealiz[rii (1967),trebuieelaboratd in acordcu cerinleleqi aqtept[rilc unui maximumde relatii armonioase, confort, peisagistice sd le oferepldcere, pentruca amenajdrile oamenilor, gi un mediubiologicfavorabil. dar gi frumusete relaxare, - COMPOZITIONALE 6.2. PRlNClPll ESTETICE pe o seriede principii peisagistice se bazeazd amenajdrilor Crearea proiectirii se corclcazil care de la inceputul estetice compozilionale, stranscu cele func{ionale. vizuale,de altfel, sunt celecarerelin mai int6i atenfia9i a Aspectele se imbin6 cu folosinteledirecteqi indirecteale ficcilnti cdror perceptie amenajat. spa,tiu spccAt9i in programelc Atdt in cadrulurban,dominatde constructii, peisagisproiectarea (parcuri,grddini9.a.), peisajului cifice de arhitectura orfiumuselc, exprime caresd unor ambianle ticd are in vederecrearea fizice pldcute. dine,caracteristici in plan prin: stabilirea unorpropo4ii armonioase se relizeazd Acestea importanlclun()r subordonarea componente, gi in spatiuale principalelor si' general de organizarc qi altele, modul fa@ de volume spatii,suprafe{e stilisticil a geometriclsau liberd 9i concordanla metricl sau asimetricS, formelor,voarmonia a peisajului, de construire elementelor $i contrastul ll toate conduciind a detaliilor, interesanti lumelorgi culorilor,rezolvarea - unitatea compozitionaldesentiald o calitate de progrttin func1ie diferentiat seutilizeazd Principiilede compozilie il con' Cadrulcel mai complexqi mai larg de aplicare melede proiectare. qi grddinile. parcurile stituie mai sussefacein capitolul7 principii enumerate acestor Prezentarea 6.3. PRlNClPllECOLOGICE a omului estein mod firesco pnriccnaturale ambianlei Proiectarea dintrc naturale, cu elemente vielii gi opereazd seadreseazd tareecologicd'. posediviald - plantele. care, celemai importante 139

Itroicctitntul pclsirlltst itr nrod ;i nrrrcnirlistrrl nccosar rcspcctil ;;iaplicir o scrrcdc principiiccologicc tlintrcc:rrr: cclc rnaiinrportantc sunt:cozservsreanediului amhiant,protcjarauqi anreliorarea peisajclor cxistente,osigurarea conditiilor naturale atlecvate credrii noitor jeisaje, ln amenajarea zonelorcu potenlial peisagistic mare, proiectarea arein vederepdstrarea trdsdturilornaturaleimportante, menlinerea zonelorde interes gi de valoare alepeisajului existeni nu numaiin scopulvalorificdrii compozilionale, ci gi pentruimportanla ecologicd a acestora. Astfel, in pi_ durile-parc fondulvegetal existent constituie elementul peisagistic dte bazd., caresepdstraza pe cdtposibilnealterat prin organizare gi dotdri, $i ceruia, i seadaugifuncliiledorite,respectindu-se rolul siu princlpal, ecoiogic. Proiectantul ambiantei naturale trebuie sd cunoascd bine naturi 9i sd . adoptesoluliilesaleexercitAnd controlulasupra ei, insdin armoniecu ea (Simons J.O.,1967). Microrelieful,solul, subsolui, apele, condiliileclimatice,tipul gi im_ portanfavegetalieiexistentesunt factori majori in proiectarea amenajArilor peisagistice. in foartemultesituafiiacegti factori,*t fuufl in consiieralie pentrualegerea amplasamentului unor categoriide spafii verzi, in stabiliiea anumitor func1ii aleacestora (deexemplu, agrement, camping, etc.). $trand Trdsdturilenaturale, in functie de caz etrezenla mui lu", a unor depre_ siuni,coline,a uneizoneputemicarborizate condilione azd organrza_ E.a.), reainterioard, modelarea reliefuluiterenului, pozilionarea plantaliil-or, ale_ gerea sortimentului vegetal. comportamentului ecological plantelorpermiteo abor_ Cunoa$terea dareqtiinlificd a alcdtuiriipeisajuluivegelal.Se arein vede.enu numai satisfacerea cerinlelorvitale ale plantelor, dar gi relaliilelor reciproce, rit_ mul decreglergtransformarea in timp a vegetafiei lemnoase, longwitateaei. In amenajirilenou create, efectulpeisagistic qi exercitarea func{iilor de protectieale plantatiilorse dezvoltd in timp, de aceea proiectarea tre_ buie sd asigure din startcondifiilepentrurealiiarea potentialului biologic al plantelor. 6.4. PRINCIPII TEHNICE Proiectarea peisagistici ridici o seriedeproblemetehnicespecifite, _ ale ciror rezolviri trebuie si fre adecvatecompoziliei (vizual qi-func1io_ nal) 9i in acelagi timp sdfie carec te din punct di veicre'ecologic. Acest principiu se are in vedere atdtin apectele majoreaG concepliei . peisajului, cdt gi in celede detaliu. t40

lrirtittct sttt tlcvictca tttttti tclit:litlui, ctcarr:rt lactttilot, Astli'1, nuxlclirlt'rt (:uIS (lc uplircclarnii (pcntnl pantclor, cursolidiuca tchnicc stahilizirrca solulii dcbituluidc curgcrc rnulurilor, albici unui lac, asigrrralca irnpcrnrcabilizarea pcisajului naturale. ou oondiliile ;rapcictc.)cornpatibile cu caracterul ;i Accsteaspecte se intrep[trundcu celevizuale.De exemplu,amcnajarca unui lac pe un teren in pantd apareca nefireascdpentru un parc; valoriflcareapeisagisticia luciului de apd nu poatefi decdtincompleti, vizibilitatea fiind ecranat[ dinspre baza pantei cdtre digul necesarin aval; chiar dacd lucririle de rezistenldnu sunt vizibile (taluz inierbat), prezenla indiguirii estemai pulin estetice.Pe un astfel de mal nu se poateprevedca vegetaliaspecificd, nefiind posibild creareacondiliilor edafice; de altt'cl, ruddcinile plantelor lemnoasear putea afecta integritateadigului (cazul I-acului Morii din Bucuregti,din imediata vecinitate a Parcului Crdngaqi, ca gi al altor lacuri cu funcfie de acumuliri de apd). pantelor prin benzi Tot a$a,intr-un parc nu este indicatd consolidarea betonate;este de dorit realizareaunor pante stabile, cu strat fertil de pitrnAnt,care sd permiti imbrdcareacu vegetalie (solulii tehnice: ganpri dc prizdpentrupdmdnt,speciifixatoarede sol, gazonarea cujet hidraulic a.a.). ln proiectarea componentelor circulaliei din parcuri (alei, drumuri, sciri, poduri) se adoptdsolutii tehnice care satisfacdin punct de vederc al siguranlei gi confortului deplasirii (materiale de acoperire,pante, dimcnsiuni ale treptelor, balustrade,ziduri de sprijin etc.), dar care in acelagi timp, sunt esteticegi se armonizeazd cu celelalteelementeale peisajului. Un alt exemplu il constituieinstalafiile tehnice; ele se realizeazdastfel incdt sd nu deranjezevizual, si nu incomodeze frzic, sd nu fie surse de zgomot in zone dorit mai calme (in parcuri, staliile de pompare a apei in thntdnile aftezienesau a apei de irigare g.a.). O implicafie ecologicd a instalatiilor subteraneeste influenla asupra sistemului radicular al arborilor gi arbugtilor, cu precidere prin limitarca volumului edafic, dar 9i prin prejudiciile cauzatede unele defectiuni; rildicinile, la rindul lor, pot deterioracanalizareaapelor pluviale qi a cclor in corelalic uzate.De aceea,pozilia qi addncimea conductelorse stabilegte qi cu planul de plantare sau invers, in situalii obligate, alegerea amplasarca vegetaliei se adapteaze in funclie de relelelesubterane.

ECONOMICE 6.5.PRiNClPll so Aspectele funclionale, estetice, ecologice, tehnice aleunuiprogram


imbini cu cele economice.Chiar de la inceput, prin modul de abordareal

t4l

proicctarii pcisrttisticc sc .rc in vc(rerc vororiricilrca nlaximtr a posibiritiiolcritc dc tcrcn$i adaptarca lilor lirnclrunilor yi stabilirca dottrrilor in ra_ port cu acestca, aspectc carcse intrcpltrund cu organizarea compozilio_ naldgi cu rezolvdrile tehnice O compozilie arhitecturali, chiardacdrdspunde bine anumitor funclii, esteadesea costisitoare, necesitAnd o modelare riguroas[a terenului, con_ struclii omamentale mai numeroase, realizate din materiale adecvate gi cu finisajesuperioare, vegetalie condusd in formegeometrice etc. Soluliile peisagistice, in foartemulte cazG, sunt alesein funclie de posibilitdlilefinanciare ale beneficiarului; limitareafondurilordetermind alegerea variantemai pulin costisitoare pentrudiferiteleaspecte ale _de proiectirii. Astfel, in parcuri, pentrureducerea cheltuielilor necesare lucrdr or de terasament, in frecventecazuri,. modelarea reliefului respectiin mareparte configuralia iniliald a terenului;alegerea poziliei unui lac este,din acest punct de vedere, mai avantajoasd pe o zondcu concavititi existente: de asemenea, un lac nu esterecomandat sdseamplaseze pe un terennisipos, lucrErilede impermeabilizare fiind scumpe; din contrn,amenaJarea tere_ nurilor desporteste mai indicatd pezonell plane, orizontale, binedrenate. In proiectarea tutuor componentelor peisajului sepot alegesolutii de diminuare a cheltuielilor. Judicioasa dimensionare a aleilor9i a dotErilor, introducerea in peisaj a construcliilor decorative in num6rmai mic, folosirea de materiale mai putin costisitoare{de exemplu, pentruplantalii,o pondere mai marea pu_ ietilor tineri qi a foioaselor - suntnumaicdteva fErdbalotde p6mdnt) din aspectele carepot ducela un costderealizare mai scAzut. In proiectare intereseazd de asemenea economicitatea exploatlrii spaverzi, reducerea cheltuielilor liilor de intrelinere: rcalizareadi peluzeam_ ple' undesepoateintroduce mecanizarea, folosirea decorurilor floralemai simple,cu o pondere mai marea plantelor perene, limitarea modelirii prin tunderea vegetatieietc. Principiul economiei trebuieinsi echilibratcu dezideratul realizirii unor compoziliifrumoase, caresi valorificesuperior fondurilede investi_ debenificiar. fie alocate 6.6. PRINCIPII CULTURAL. ISTORICE in siturilecu importanld istorici, fie ci suntde mult recunoscute, fie suntrecentdescoperite gi introduse in patrimoniul nafional(gi universal) 142

pcisagisticc arnbianlci trcbuics[ rcsrlc culturilgi civiliznlic.rcnlrzlrca pr:ctc villori (de cxcntplu, ansambluri arhcologicc, t;i si conscrvc accstc unorpalatc cct[[i medievalc, incintclc A.a.). Acestdezidcrat implictratdt abordarea compozilionali cat 9i sotu(ii plantafiilor in vedere nu tchnice adecvate. Astfel,in proiectarea seva avea realizarea de accente volunumaiincadrarea armonioasd a construcliilor, gi vedericltre anumite elemente arhimetrice, deschiderea de perspective a efectelor fizicc tccturale, dar gi evolutiain timp a arborilor,indeosebi, 9i ale acestora. arborilormari in apropierea imediatii Se va evitaamplasarea ruinelorzidurilor gi construc{iikrr a clEdirilor9i in vecindtatea fundaJiilor proiectatA, subterane istorice.Circulatia schimbirilede niveI ale terenului vor aveain vederegi conservarea arborilorvenerabili din astfelde situri, prin^prevederea unormdsurispecifi ce. In ceeace piveqte parcurile gi grddinile cu valoare istoricd, cvnt grddina Palatului Brdncovene.tc tlc sunt:Grddina Cismigiu din BucureSti, (Bibescu) la MogoSoaia, Parcul Romanescu din Craiova9.a.,esteinrpcqi caracterul rios necesar in carcau ca acestora si li sepistrezeconceplia qi plufost realizate. unor documentatii in acestscopse impuneexistenla primdriilor,a administratorilor dirccli i;r nuri caresd fie pusela dispozifia valori peisagistice istoricc. a proiectantilor, in scopulrespectiriiacestor noi plantlri, Oriceinterventie importanti,cum ar fi lucrdrilede restaurare, unelecorecturiaduse vegetaliei, defrigdri, ca gi introducerea de noi funcgi numaiin in cauzd liuni / dotbri,trebuiesdse faci in acordcu ptanurile rccuurma decizieiorganelor abilitate,pe bazaconsultdrii cu specialigti peisagerd. nosculi in arhitectura Trebuiemenfionatc[ in cadrul ComisieiNalionalepentruProtcclia Monumentelor Parcurigi Grddini 9i Siturilor Istoriceexistdsubcomisia Istorice, are atributii in care acest domeniu. gi inovatiasem^aniAgacum segtie,ca gi in arhitecturi, modemismul gi in proiectarea gi amenajarea peisajelor festi in variateaspecte noi. Insil caracterul al unui sit, exprimdnd traditii de culturi qi oispecifrc anumite vilizatie,cum ar fi, de exemplu, zoni maramureqeand sauo piafl o rurald gi urband cu clddiri medievale, implici tratiiripeisagistice caresdrespecte sdsearmonizeze cu trdsdturile definitoriialeacestora. Esteinteresant de constatat cd omul modemdoregte sd-gipundamprentaasupra putemic conceptiile gi atriunor situri istoriceexprimdnd buteleanumitorepoci de civilizatie; mai mult saumai putin controversate,au apdrutmai alesin peisajulurbanastfelde intervenlii,fie pentru 143

inlroduccrcn unor noi f'uncliuni, fic tlin dorinlaschimhtrrii. Iistc sulipia1tr cicnt sil anrintinr, la noi in 1arl, binc ounoscuta a prim[rici din piramidei flragovgi un alt cxcmpluin Franla, la Paris,prezenla de sticld din pialaPalatului Luvru (carezolvare a accesului principalla muzeu)qi mai nouadecorare a piefeiarculuide triumf Carrousel, insolitl de modificiri moderniste grddiniiTuileries, in plantatiile din zonaimediat invecinatd.

('upitolul 7

DE COMPOZTTTE NOTTUNT DE BAZA9r PRTNCtPil

in aRnrecluRA GRADINILoR

grddinilorse lucreazd ln arhitectura cu toatedimensiunile spatiului, percepute prin privirea peisaje de la distan1tr, construindu-se caresunt atAt qi implicarea clt, mai ales,prin parcurgerea vizitatorilorin interiorullor. Ca 9i in arhitectura constructiilor,in grddini se creeazd, se organizeazi gi semodeleazispalii prin intermediul formelorgi volumelor,folosinduse efectede perspectivd, de contrastgi armonie, de culoare, de umbrdgi gridinilor utilizeazd principalcareigi lumind.Arhitectura insdun element - vegeta{ia - iar spa}iilepe carele creeazinu modificdin timp aspectul sunt,fizic, rigurosinchisegi nu au volumetriastabilS(datoriti cregterii plantelor).

7.1. NOTTUNTDE BAZA


Pentruinlelegerea compozitiilorde arhitecturia gr5diniloresteneceprivindpeisajele gi consfuirealor. sard explicarea unornofiunifirndamentale peisajului Aspectele vizualecelemai importante in perceperea natural sau amenajat Exemplificdrile se referi s\nt priveli;tile Si perspectivele. gi gridinilor. mai alesla peisajele parcurilor Priveligteaesteo scenA a peisajuluiobservatd dintr-unpunctavantasauun fragment dintr-opanoramd 9i poatefi .jos.Ea poatefi panoramicd vdzutd din variatepozi{ii: din fati, oblic, circularsaulateral. panoramiciestevederea De exemplu,o priveligte ampldasupra unui peisajcu lac carepoatefi admiratde pe o colind;tot priveligti,dar mai pulin cuprinzitoare, sunt imaginileparfialecare se observi din anumito pozitii intermediare gi prin parcurgerea lacului(fig. 53). conturului Perspectiva esteo priveligte limitatd,o por{iune incadratia unei priveligti,indreptatd spreun element sauspreo ffdsAturd dominanti. Folosind exemplulanterior, de la distanld, o perspectivd esteimaginea printr-unculoarvizual creatde-alungul peluzelor, orientatin panti cdtrc lac qi incadrat de plantaliicareobligdprivireain sensul dorit.
l0 Arhitccturepeisagerd

145

Fig. 53. Modulareaunei priveli$ti(panoramictr, fragmentattr, filtrati prin vegetalie), dupdSinonsJ.O.,1967

O perspectivd estealcituite din:punct de observafie, punct terminus (obiectsauscend caretrebuievdzutd) $i cdmpintermediar. Pentruorientarea dominantd a vederii,perspectiva seincadreaziin plan vertical,inferior qi superior. Planurileverticale (trunchiuri pot fi naturale de arborigi masede frunzig)sauconstruite (ziduri, coloane etc.).in succesiune spatiald, incadrdrile pot alcetuiprimul plan,planurilede verticale mijloc, ultimul plan (figurile54 qi 55).

orientati citre o scen! Fig. 55.Perspctivi cu incadraregeometrictr et. M., 1981 a peisajului exterior, dup6TanguyFrdderique

Fig. 54. Perspectiviincadrati de rrbori columnari avand ca punct terminus un monument

gi pot fi orizontale, teinclinate, Planurileinferioareapar[in terenului de circulalie(pavate, darasate, cu iarbd,lucii de apd,suprafele ocupate late.asfaltate etc.). pot fi reprezentate de bollile de frunzigale arboPlanurilesuperioare -foto (pergoli rilor, uneorielemente color 68, poart[ etc.) sau construite (spatiu ale perspectivei trclipsesc descoperit cerul).Celetrei elemente buiesdconstituie Dacdunul din eleexistd in terengi semenlinc, o unitate. (Simons proiecta J.O.,1967). celelalte in concordantd cu el sevor poatefi proiectaticrtsensdirectti invers;seimpuneinsil Perspectiva - ccl ca imaginea creatdsd fie diferiti, prin cel putin unul din elemente terminal. principalda parculuidc la Astfel, un exempluclasicesteperspectiva terasa superioard a paVersailles, careareca punctprincipalde observalie privireaesteatrasil latului,situati la nivelul corpuluicentralal acestuia; spreo frumoasd fhntdnl, stribateapoi in lungul unui parterde gazonin pantd(,,marele de plantaliigeometrizate, citre un covorverde"),incadrat 147

r46

clcnlcnt donlir)lnt, ult t)llrc biuirrctrgrullsculJrlural ("bazinul lui Apolo"), situatla inccputul axci mari a nrarclui canal. Priviti din acest loc in scns invers, perspectiva oferd o altdimagine, a terenului gi a in panticrescindd fhntdniiLatoneicdtrefundalulalcdtuitdepalat(foto color22,23). Un exempludin lara noastrd esteperspectiva din parculCarol(Bucuregti),care, in sens direct,areca punctterminus colinacu mauzoleul, iar in sens inverscoloana de apda uneifrumoase fentanisituatd in pialadin fata intr-arii in parc@intdnazodiacului, proiectatidearhitectul OctavDoicescu). Elementulterminal,vizibil integralsau pa{ial, poatefi punct focal pentru maimulteperspective. In funclie de organizarea compozitionald, perspectiva poatefi arhitecturald(sauconstruiti),cu toateelementele - agacum salegeometrizate - darpoate s-aexemplificat in grddinile de la Versailles avearezolvdri mai putin riguroase,pdndla perspectivacu caracter natural, cind elementele componente au aparenfa peisajului natural (foto color70).Un exemplu de perspectivd naturali:culoarulvizualpoatefi alcifuit din masivecu contur ugorneregulat, dispuse decalat, darpe aceeagi traiectorie gi incadrAnd o pajigte alungiti;prin acest culoar, privireaestecondusI spreun spaliudegajat in caredomin6 un arbore solitar, remarcabil prin silueti9i masivitate. Perspectivele sunt considerate staticecand,dintr-unpunct fix, sunt vizute in totalitatea lor. Mai adesea insd perspectiva se percepe treptat, prin deplasarea privitoruluisprepunctulterminalprin stdmirea interesului cdtredescoperirea detaliilorintermediare ale compozilieiqi prin atraclia elementului terminal. Vedereain perspectivdse caracteizeazd prin anumiteefecte optite. Unul dintre acestea estescurtareaaparentd. a distan\elor,caredepindenu numaide depirtarea la careseafli privitorul,ci gi deunghiullui vizualin planvertical(vederea descendentd, ascendentd saudepe acelagi nivel cu al desfEgurdrii longitudinale a elementelor perspectivei). Totodat[,acest efect esteinsolit de micSorarea aparentd a obiectelor situatela distangd Si de deformarea observarea unui parterdreptunghiular figurilor (de exemplu, ca un trapezscurtat, a unui bazincircularca unul de formaunei elipsecu axamicdpe linia devedere etc.)(fig. 56). De aceea, pentruproiectarea unei perspective estenecesar sAse as! gureo profunzime marea vederii(distanle cdt mai lungi), iar elementele de incadrare sd conferespatiilorun raportsatisficdtor al lungimii fati de ldlime.De asemenea, anumiteelemente pe planul inferior trebuie situate sd aibdo dispunere pe lungime:de exemplu, in cazulcompoziliilorgeo148

din ornagcometricc tttotlclclc partcrole rnctrice, Ei bazinclerectangularc, cu dominanlalungialeilor q.a.vor li proicctate imbrdcdminlilor mcnta{ia milor pe direcliapersPectivei.

t=-l

-+
->

A
/\

tl
I a

t_t

TI il

-+

/.-\

Fig. 56. Deformareaoptictra unui parter in funclie de unghiul de observare

4rla anumite sepoaterecurge arhitecturale perspectivelor in tratarea (pe cu aparente terenurile distanlelor tiJiciideproiectarepentrualungirea (cind este axei lungimea lor profunzime insuficienti)saupentruscurtarea Exemplulgrddinide observare' principal punctul cu in raport preamare), in astfeldc important un rol aici' aleileau ;ste edificator: ior arhitecturale de alungire4 wvi perspc('' Astfel,pentruefectul rezolvdri "trompe-l'oeil". un partersauo se la inceputulaxei amplaseazd cu partere, tive organizate spatiului,succc,...r"n1d de parterela dimensiuni9i proportii adecvate laterale'la rectilinii aleile dateapoi cdtie fundal de parteremai inguste; (fig. 57). mai inguste rdndullor, pot fi, de asemenea, nrat invers:in fundalpartere procedeazi se efectulde scurtare, Pentru parterelor dimensiunilor $i late gi in prim plan mai inguste.Schimbarea modifio cu pot coincidd se de ax tiaiectorieialeilormai aproape devierea nivel. Efectulesteamplificatde plantacarede cotdsause fac la acelaqi insotitoare tiile dealiniament t49

I I

In pcis.rlul urban, un cxcmplupozitivcstcStatuia Aviatorilor, situatii in axul BulevarduluiAviatorilor din Bucurcqti, oareesteperceptibili ca un elementdominantin perspectiva creatir dc aliniamentele de arbori. Nu acelagi lucru se poate spune despre obiectul de art[ plasticd din centrul Pielei de Gaulle, subdimensionatqi nereprezentativ atat ca punct focal al unor perspectiveimportante,createde marile bulevardece convergin piafn, cAt9i fald de proportiile spaliului pielei.

7.2. PRtNCrpilDE COMpOZtTtEiN PARCURtgl cRADtNl Parcurileqi grddinilesunt crealii peisagistice unitare,care,prin mijloaceproprii, exprim[ un scop,indeplinesc anumite funclii 9i au un continut artisticde sinestdtdtor. Integrarea elementelor naturalegi a celor construite intr-un complcx de spalii, forme qi volume armonioase, menitesd asigure relalii optinrc pentruom, ca beneficiar grddinilor, al principii trebuiesdurmeze anumite decompozifie. Fdrdcunoagterea poaterezultao inqiruirefird leglturd a diacestora, feritelorposibilitdtistilisticesauo etalare de efecta materialului vcgctal, caretreze$te interesulprivitorului, dar carenu se ridici la nivelul uncr creatiiestetice. Unul din principiile de bazdesteunitatea compozifionali - crcitrc;r unui ansamblu unitarbine exprimat, organizat intr-unechilibruarmonios, in careuneleelemente suntsubordonate altoraintr-o inldnluirelogicir. Unitateaestedati in primul rdnd de dominafia principal unui element capul de compoziliesalu centrul compozilional fald de caresedezvoltri sistematizarea intregiicompozilii,prin subordonarea gradatd a tuturorclcmentelor constitutive. Un astfelde element poatefi o perspectivimirjunl naturald sauconstruiti(deexemplu, esplanada din Parcul Carol din llut u refli, perspectiva principall de la Versailles), o clidire principald, o construclie decorativd, o intrareprincipal[9.a. Centrul compozilional trebuie sd se impuni in planul de ansamblu prin importanlagi situaliasa (denumirea de "centru" nu estedefinitirdc geometrie, ci de concentrarea interesului pentruzonarespectivd). ln parcurile de mareintindere, unitatea ansamblului prirr serealizeazd intermediul unui centrucompozitional principalgi a mai multorcentrcsccundare subordonate. De exemplu,in Parcul Herdstrdu din BucureSti,clcmentuldominantprincipal esteperspectiva majord,cuprinzind suita do
l5l

t_
Fig.57, Artificii de alungire-(a),i scurtare(b) optic, a perspecrivei, dupd LandenneA.. 1997

naturald, . I Tod similar, pentruo perspectivd ingustarea culoarului prin.aprcpierea treptat6 a maseloi lmdaj, vegetate, :t:1i,"^"* unei profunzimi crceazd lmpresta mai mari a vederii.La acest purti"ipa li alegerea taliei mai mici, a unui colorit mai A*"tr"il "f""t t*t"rii mai fine a speciilor din planurjle indepinare. " Cdnd se inroduce un obiectin cdmpulperspectivei, acesta va fi di_ menslonat in raportcu distanla de observare'qi mdrimea'spaliului in care esteamplasat; daci obiectulesteexistent (arbore, monument q.a.), in con_ strulreaperspectivei se rine cont de respect*.; ;;;l;;. distanre care condilioneazl perceperea lui. Cdmpulde vedere binocularl,^c^u cqul imobil, estede 54. pe orizon_ tal[ 9i 37ope verticald, din care10osubplanul vederiiqi 27o deasupra; de aceea "..""ii"f observarea unui obiectin int oliigd indepdrta_ rea pnvitorului la o distanldaproximativ "gi_, egaldcuiea mai mare dimen_ srune orizontald saucu dublulinnllimii obiec"tului. Pentruobservarea unui obieci interesant grup statuar, ioUetisc, t_An_ tdnd9.a.),ca partea unui ansamblu, air""i" ,u?.J"."a, atingand de trei ori lndllimealui; situarea ""tri"det"._ioa o pierdere mai indepirtat[ a dominatiei vintale aobiectului, de aceea, d;;il;;;'nct terminus al unei perspective, estenecesarE crearea unui culoarde o.i"n,ar" a privirii, alcdtuitdin planuriverticale deincadrare. 150

po linia intrirri principalc l)urtcrc dc la I,iafa l)c Gaullc; conrpozilii subor_ donate, avind flecare un element unilicator, suntzonaExpoflorei, insula trandafirilor, zonanordicd,organizatd in corelalie cu o altd intrareimpor_ tanti, zonaintrlrii din pialapresei. in gridinile mici, centrulcompozilional esteunic Aipoate , In scuaruri, fi reprezentat de un elementomamental - sculpturd,bazin sau fantandcu jocuri de apd,un aranjament decorativ din vegetalie. Grddinilemici ale locuinlelor,adesea, nu au un centrucompozilional bine definit,totu$iun arbustmai deosebit, un mic arboresauun grup de trandafiripoateinde_ plini acest rol in spaliulafectat vegetaliei; di asemenea, elementul dominantpoatefi peluzade gazon. La unitatea compoziliei contribuie 9i alteaspecte: - concordanlade stil a elementelor de construire a peisajului(deexem_ plu, in amenajdrile rusticenu seintroducstatuiclasice; intr-o zondcu organizare geometricd de partere gi bazinesimetrice estenepotrivitl ampla_ sarea uneirocirii de tip peisager q.a.); - prezenlaunui element uniJicatoral secvenlelor depeisajcare,dupd caz,poatefi un lait-motival formelogo culoare dominanid, materiarul de construclio utilizat,o specie arborescenta dominanta sauo texfurda ri,unzigului dominante etc. Repetarea formelorasemindtoare ale erementelor sauspaliilor conduce la ordinegi unitate,gi anume_ unitateatn diversitate.Repetarea elementelor identice, propriimai alesamenajdrilor clasice, constituie unitatea tn unifurmitate. Scaracompozifionali esteun alt principiuimportant prin caresesta. .. bilegte amploarea uneicompozilii. Spaliileproiectate sunt,de obicei,considerate numaiin raportcu omul saucu functiunileomului(O. J. Simons,1967).De aceea, alegerea anumi_ tor dimensiuniale amenajirilorpeisagistice gi ale elementllorcompo_ nenteale acastora sefacein concordanfi cu caracterul folosintei(publicd, limitatd,familiaH)9i cu funcliileatribuite (odihnd, agremenl spoft$.a.). Parcurile publicedestinate frecventiriide cdtremasele de oameninecesiti un cadruvast,cu zoneconcepute la o scard mare,in caredimensiunile impun - alei largi, peluzevaste, piesede arhitecturd in concordantd cu z.o1ei pe careo definesc, mase mari de arbori gi arbugti etc. lnrimga In teritoriulparcurilorsuntcuprinse zonecu ,ezolvd.ila o scardmai micE,subordonare careasiguriunitatea compoziliei. Grddinilelocuintelorindividuale, majoritatea scuarurilor, pirlile din parc .. cirora vrem sd le conferimun caracter primitor gi linigtit se concepla o 152

scltroptolc dc pictoni, Lirginrca alcilor omului. do nrisura scariapropiati normale dc dimensiuni seproicctcazi decorative elementele rilor,bdncile, pentruun numdrmic deutilizatori. a dimensiuniarmonioasd Proporfiile compozi{ieiexprimdcorelarea peisagistic. in ansamblul lor suprafetelor Sivolumelor a propo4iilor,areca sursd relatiiloroptimedimensionale, Aprecierea sculpturii,picturii, arhitecturii, in domeniile valoare de analizacrealiilor armonioase. naturale arteigrddinilorgi a unorpeisaje la conducAnd de mdsuriplacmai mult decit altele, Anumiteraporhrri efecte de echilibru,armonie $i contrast' proa celor mai frumoase in relatii matematice incercdrilede incadrare penregulatoare unor elemente po(ii au condusdin vechimela stabilirea "pro"numdrul aur" sau de tru crealiilede arhitectwd9i picturd.Astfel 1: 1,618.In acestraportal laturilor, de porfiade aur" a fost consideratd ca cel mai pldcutvederii.Printreareraapreciat un dreptunghi exemplu, arhitecda Vinci, probabilinspiratde gandirea Leonardo tigtii Renagterii, pomind (sec.I propriul sistem, siu intocmit i.Hr.), a tului romanVitruviu El a aplicatraportude la propo4iileunui corp umanfrumosconformat. saleartistice in toatecreatiile astfeldeterminate rile clasice 9i ingineregti. care geometrii a frumuselii, a unei incerciri de elaborare Din aceste ai arhisigure,s-auinspirat9i marii maeqtri la efecteestetice sdconducd tecturiigr[dinilor. in structurarca mai intAi la scaraansamblurilor, Proporliilese concep pdrti. fieclrei gi in cadrul ulterior pdrliloracestuia indr[zne1c, dimensiuni Le Notrea conceput in parculde la Versailles, ale peisajuluiin scopul pandatunci,ale diverselorelemente neobignuite propo(ii bune. sI aibd capd4ile,ca $i ansamblul, folositin mod rafionalde arhitecli' Principiulproporliilorarmonioase, fost aplicat,la inceputintuitiv' in a grddinile arhitecturale, mai alesin unorrelatiimatematice. fErI ciutarea libere,peisagere, compozitiile existil valoroasd peisagistic[ cd in oriceamenajars Totugi,se constatd acesta gi constitutive, raporturibune intre mdrimilepdrlilor elementelor compoziliei. a armoniei de realizare fiind unul dintremijloacele preocupali de gdsirea incd azi sunt fizice de Proiectantiiambian{ei lor. modularaplicabilin activitatea modululuisausistemului faptulcd relademonstreazi europene grddinilormedievale Conceptia genere.Lzd monotonie' a pdrtilorcomponente fia de egalitate de mounui caracter imprimarea cazuluicdndse dore$te Cu exceptia raanumite gddini se realizeazd unei compoziliei notonie, in organizarea t53

porturiintrcspalii, unelcsubordonendu-sc altora camerime $i importanli; de asemenea, sestabilesc anumite echilibre armonioase intrevolumele ve_ getale,intre.acestea gi peluze,intre peluzegi circulalii,intre zoneleumbrite gi celeinsoriteetc. Stabilirea proporliilor seface in acord cu scara de realizare a com_ poztliei-Astfel,intr-un scuarmic nu sepoateincadra o fhntdnimonumentald,ci unaalecdreidimensiuni seacordd cu celealespaliului. intr_rnpar", la.proiectarea_ unei intersectii de alei subformddepia1a, mdrimea elemen_ telor de incadrare gi a elementelor decorative interioarese alegpropo4io_ nal cu ceaa spaliuluicreat,tindndu-se cont de distanlele de peiceilie'vi_ zuall: vederea in intregimea unui obiect,plasatcentralsaula maiginea pielej,necesitd o indepdrtare a observatorului de doudori mar maredec6t indl{imea obiectului. Proporliile planului trebuie corelate cu efectelevederii in perspectivd,^care sc;)rteazl optic distantele gi deformeazd figurile. Incd din secolulal XVIIlea, claudeMollet aprecia cEaleilerectilinii de 300 m lungimetrebuiesi aibdo ldlime de g m, deoarece perspecuva aparent, le ingusteazd. ln parcul Versailles, in scopulmenlineriifropor_ tiilor vizualearmonioase, covor verde",situatin axul peispicti,,marele vei principale, a fost supradimensionat in lungimedeoarece, fiind vizut in pantaugor descendentd a terenului, el aparemult scurtat, asemenea unul parterdreptunghiular. Armonia gi contrasful - reprezintiun principiucomuntuturorarte_ lor, careexprimdrelaliile de asemdnare Si de difeienliere intre elementele compoziliei. Armonia in amenajdrile peisagistice decurge din asocierea unor forme asemdnitoare (ale spatiilor,suprafelelor, volumelor, vegeta- siluetelor le), materiale cu texturiaseminEtoare, culori apropiate. Armoniasepoaterealizain toateaspectele vizualeale proiectdrii: ar_ moniapeisajuluicreatcu cel in carese incadreazd, armoniaformelorde relief gi ale apelor,a acestora cu plantaliile,u.-oniu in cadruldiferitelor elemente alevegetaliei, armonia traseelor aleiloretc. Calitateaarmonieise pierdecu cdt asemindrile tind spre identitate, care devinesupdritoare gi monotond. Aspectele care deosebesc elementele care se aldturd potenleazdarmonia. Diferenfierileelementelor sunt percepute simultancu asemdndrile, echi_ librul dinue ele avAnd un rol importantestetic. Contrastulse asocrazd in_ totdeauna cu armonia;el esteatractivc6ndcaracteristicile diferite suntcom154

(incadrareacu pereli vegetali inalfi a suprafe(eiorizontalc a plementare unui gir de partere,combinareaunei pete de llori roqii pe fondul verde al uneipeluzeq.a.)(foto color7 |,72). Contrastul poate deveniconflict cdnddiferenfelesunt foarte putemlce gi inestetice(discordanldde stil, de textur[, culoare,formd), generind nepldcere,tensiune.Asocierea simultane a mai multor caracteristicievident contrastantegi aglomerareacontrastelor agteseazdperceplia vizuali 9i creeazd o impresie de haos,distrugeunitateaansamblului. Proiectantul peisagist,in cdutareaarmoniei, folosegtein mod echilibrat contrastul pentruaccentuareaanumitor calitdli ale peisajului, at griia contrdstante. pd"strdriidominanlei unuia dintre elementele retief, care se armonizeazd de bldnde peisaj cu forme Astfel, intr-un cu mase vegetalecu profil ugor ondulat, relativ omogen, introducereade grupuri de arbori cu siluete colurnnare reprezintd un contrast plScut, care fondul dominant al formelor calme. accentueMd au putere egald,efectul vizual se Dacd cele doud aspectecontrastante anihlleazd. in alcdtuirea plantatiilor armonia gi contrastul igi gdsesccadrul ccl mai larg de utilizare. Impresia vizuali pldcutd a acestorase realizeaz':l atunci cind anumite caracteristiciesteticecarediferd evident sunt asociatc cu armonia altora. De exemplu, se pot asociaarbori qi arbu$ti cu colorit prin habitus gi mdrimea frunzelor sau invers: dar asemdn6tori contrastant, care au insA siluete $i se combind specii cu culori apropiate,armonioase, Este de relinut insd cd efectele de artexturi ale frunzigului contrastante. monie trebuie si prevaleze asupra contrastelor; de asemenea'repetlllit aceloragi tipuri de contraste in anumite cazuri poate deveni supiritoare. ECHILIBRULVZUAL Elementeleunui peisaj natural sau amenajatnu sunt perceputede priprin rcla' virea omului disparat,ca obiectein spatiu, ci ele impresioneazd liile lor in cdmpul vizual. Echilibrul optic este fundamentalpentru o compozilie reu$itdin k)atc compoziliei sd aibi encrca elementele artele.El presupunedoud aspecte: gie sau fo4d vizuald 9i ca pozilia lor relativi sd fie apreciatdin raport ctt un punct sau o axd optic6, careau calitateade a atragesauordonaelementele din vecindtate. Cea mai simplI expresiea echilibrului estesimetria bilaterald in citc aranjamentulde o parte 9i de alta a unei axe este identic (foto color 2(r, 28.45).

155

natur[ insdrarcoripeisajul cstocchilibrat simetric; rmaginile vi.In zualese caracteizeazd. printr-unechilibruasimetricsau .ascuns,, (O. J. Simons,1975)(foto color 32,48). Intr-o compozitie asimetricd stabilitatea vizualdserealizeazd prin echi_ _._ librarea energiilorvizualeale unor elemente diferitein rapon cu axa op_ ticn (fig. 58) saupuncul de referinld (foto color3g,55).

tlistanli, subliniazaimportanlazonei gi atrugc atonlia asupraaltor eleflorale,aliniamente de mente care insolesc aleile de intrare: aranjamcnte arbori.bdncis.a.

Fig, 59,Armonie qi cortrast, accentuare

Fig. 58. Echilibrul vizualintr_o gridintr mictr

De exemplu,un singur arboreputemicpoateechilibrapozrlia unui grup de arborimai mici; o construcfie in peisajpoateechilibrao proemi_ nenfda terenului, o colindartificiali arboizati poatefi introdusd ca elementde contrabalansare a unui dealexistent S.a. ifoto color9). ACCENTUAREA Amplificarea energiei vizualea unorelemente alepeisajului sefacein scopulspoririicalitdfiiestetice a compoziliei. Astfel, efectuloptic al unei formepozitivede terenpoatefi accentuat . prindantareacu arbori(fig. 59) gi/sau amplasarea unorconstruclii. Margare3intririi principale intr_unparc prin amplasarea de po4i ornamentale, frntAndcu jocuri de apdsauplania{iideosebite, vizibile de la

insolitde elemente de accenCentrulcompozilional este, de asemenea, tuare:bazine,decorajiuni florale carepot amplificarolul estetical unor (foto color 24). mai deosebite constructiiomamentale, combinaliivegetale de culoare,de formd In plantatii, introducerea unui elementcontrastant dominanti sautalie accentueazi, scoate mai binein evidenld caracteristica (specia cantitativ majoritard). cu armonia,contrasAstfel, reieseclar cd accentuarea se intrepdtrunde gi fizice careplac, tul, echilibrul aducdnd varietate, ordine caracteristici incAntd. pentrua creasenzaliiopuse, in mod deliberat, sepot realizasecvenle de peisajhaotice,in carese exprim6energiivizualecarese contrariaz5, genereazd ale o anumitdtensiune(de exemplu,pentru unele sectoare parcurilor de distractiigen,,Disneyland"). DEMANIERA DECOMPOZITIE CARACTERUL CONFERIT parcurilor compozilionalia Organizarea 9i grddinilorsepoaterealiza pe bazaunui plan simetricsaudin contrd, asimetric, in functiede aspectul dorit al ansamblului, corelat funclionale. cu necesitdti poateconferi amenajirii un riguroscompozilia, Simetria, ordonAnd gi propo(iile suntadecvate. caracter monumental, majestuod, cAnd scara 157

r56

rrsll tln)p i

llu rrr ttruolnt tncS dln ltnltchrtutc,sintctria a dovcnit o crtrnctc_ itritoric a grrltlinikrr.[{cna;;tcrrrgi trarocului, liind prczcntil nrutt

tarc ln
de

rcpliaparcurilorultcrior crcatc;ca rlntinc in continuarc o tra_ rfronalice igi gdsegtc i;i astdziaplicabilitate. ce, in careliniile axiale au o deosebite importantd:tracu alei care delimiteazdo succesiune de partere,alei arbori g.a.(fig. 60).

ile arhitecturale, pe4ilede o regularitate stricti suntin.rbinatc

tarea cu aliniament

prttcrtticll tcrttlittal t Ipigctlrii ciltrctln clotl)cllt rkrrninuntil i;i dirccliottirrcl (carc trcbuic sil aib.I rrtr etrvrtutc vizuall). in Iungul sulicicntrl cncrgic Ai contribuiela caractcrul ;rxci,dispuncrca ritrnicil a clcnrcntclor insr4itoarc rlrnanric al spaliului crcat. numai daci existdposibilitatea Proiectarca simetrici cstc interesantd pcrceperiiei ca o unitate,prin observarea in cdmpul vizual a ordondrii pdrtilor componentegi a motivelor decorativefald de axa optici. Planul simetric prea larg sau prea intins nu satisfaceacestdeziderat.Din acestmotiv, in parcurile clasice,s-a adoptatsectorizarea compozitiei prin plantalii care contureazdanumite secvenleale planului simetric (parcurile Versaillcs, g.a.). I{errenhausen Simetria poate fi conceputdgi in raport cu un punct central, cu dczvoltareacompoziliei radial gi concentric.

_ET11 -J-.
.r. I

qi sus]inute de o Ordinea9i logica impdrfirii trebuies[ fie evidente (fig. perfectd echilibrare a elementelor 61).

)fl] 6J

tl
158

'L

Fig. 60. Axe longitudinale in grtrdinilesimetric ,i tmnsyrsale

Fig, 61. Simetriersdiali

intr-un plan simetric,axelede compozilie ordoneazi rigurospeisajul; o axd importantE, desfiguratd pe o distanli mare,genereaz; o penpectivd

gi intervalelor esteo caracteristic5 a disRitmul regiat al obiectelor pozitieisimetrice, in plan. controlatide subimpirtjrea schemei 159

Stilulclasic, ca atare, pulin folositastizi.ins6strdlucitele este exemple ale grddiniloritalienegi ale marilor parcuribaroce rdmin m[rturie a mdiestrieigi inteligenleicu carecreatoriilor au manevrat elementele de compunere a peisajului, supunindu-le schemelor simetrice 9i tratlrii arhitecturale. Compozitiasimetrichse poateadoptain prezentin variatesituatii, mai alespe terenuriplane,fie ca amenajare unitard(unelescuaruri, amenajiri de corelare a unor clddiri cu alurd9i pozilie simetricd), fie ca sectoareincluseintr-o compoziliemai ampld(parcuri).$i in circumstanlele unei scdri mai mici, simetriaexpriml direct claritate,echilibru,unitate, putandu-le imprimacompoziliei gridinii. poatefi tratati intr-o manieri caresdnu duc6la monotonie; Simetria de asemenea, ea nu trebuiesi contravind folosin{elor incluse,fo(dnduJe in scheme rigide,de dragulgeometriei. Compoziliaasimetricd estemai subtili Ei mai reconfortantl,fiind mai variatdgi mai flexibili. Ea poatefi organizatd geometric sauliber, unitatea rezultand din echilibrulgi compensarea elementelor (fa{i componente de o axi opticd). O compoziliegeometricd asimetricdexprimdo anumitEidee artisticb prin asocierea formelorsuprafelelor (circulalii,peluze,oglinzi de apd)9i (terase, volumelor sciri, plantatii, construcliidecorative 9.a.) in relatii rafinate de armonie, contrast, ritmuri variateGg. 62).

t#
I
;

-nl

.t__

6
I

-->-bE&
160

.:

I a I

g-

Fig. 62, Sectorde gridintr geometrictr asimtrictr, dupdLondenne A., 1997

in accbinc aplicati'sugereazi compozilional[, O astfelde manierd foarte interemodeme ea permiterezolveri t,rgiiimp ordine qi varietate; in situatiidiferitedemdrime'formi qi relief aleterenului' sante moduluide concepestemai ugoradaptabil asimetric Planulgeometric El poateaccentua in prezent' construite 1ie;i de dislozilie a ansamblurilor estemult folosit aceea qi peisajului;.de plasticeale construcliilor diaferente "uft,a1if" spaliileexterioare i" ,piiiil,i t.t""e (pieleqi strizi piLtonale, blocurilorde locuinleetc)' edificii publicesauprivate, I'eriielor moduride repot fi, de asemenea' asimetrice geometrice Compozi{iile din cadrulunui parc' sectoare saupentruanumite pentruscuaruri zolvare prin cazurinu trebuieneglijatdunitateaansamblului, aceste tn tioate asimetrice geometria elementdominant,unificator,altfel "*ir[niu-oo"i de confuzie' poate s[ deao imPresie fie un caracter neregulaleimprimdamenajdrilor libere, Compoziliile la bazdanu(avdnd alepeisajului rnaina#al, fie calit[}i plastici deosebite de stilul peisager)' inspirate miteidei artistice, principii compozilionale englize a generat parcurilor Stilul peisageral aprocu trdseturi peisajelor au.[mas 9I astezivalabilein construirea reprezintd principii "are a acestor modemd Abordarea oiatedealecelornaturale. careau reapeisagigtilor-contanporani a creativiti{ii un cdmpde manifestare de exmijloacelor tizat parcuri li gridini caracteizaieprin originalitatea construcllllor' presie, in acordcu celedin arhitectura cu situl' permit in armonie $i modelate Compoziliilelibere,organizate tratdri o mare varieiate in aranjamentulelementelorcomponente'fie in fie in viziuni mai moderne' de stilul peisager, maiapropiate Cinftgu.atiureliefului Ju utp""t mai naturalsau cu onduldriartistic genesaustilizateale apelor'traseele naturale sinuoase claborate,-formele gntreliefului' formele dup6 ,ui q".p,rito*" ale circulalieimodelandu-se alc a calitd{ilorpeisagistice in valoare punerea pa.ii.-iiU"* ale vegetaliei, suntnumai aiimetria9i neregularitatea-spaliilor lro*pon.nt"to. u"g-etu1i"i, libere' compoziliile cdteva din a.pect"iecarepersonalizeazd como perceplie vizuale, a unghiurilor Aleile permito marevarietate cdtre privitorului $r prin deplasarea. peisajului gi scenelor nleti a obiectelor priveligtile monotonia, 9i perspect r u".rt fel seexclude in jurul acestora. prin strepungerr sau liber, dirijateprin amplespalii rivelesucceddndu-se de arbori9i arbugti' neregulate intremasele libere se poaterealizamaximumdt armonievizuali' in umena.ia.iie planuoptimda folosinleicu situl, flexibilitatea iu corelarea concomitent diferitelorfunc1ii' lui oentruintroducerea
ll Arhitccturdpcisascrl

l6l

ln astf'cl do conrpozilii, in l'uncllc dc ntijloacele dc exprcsic lblositc, - rafisepot conferipeisajului pitoresc, caractcre dil'critc: rustic, elegant g.a. nat,majestuos ln prezent, in parcuriqi grddinigi,mai ales, peisagistice in amenajirile vaste,cu firncfii complexe, se adoptd stilul mixt,prin asocierea in acelaqi teritoriu,intr-o compozitie unitard,a manierelor geometrice 9i libere de tratarea peisajului. Astfel de tratdripermito bundadaptabilitate a planugi, in acelagi lui la cerinfele funcfionale timp, prin diversitatea peisajelor, oferi vizitatorilorimpresii $i trdiri variate.Diferitelesistematiz[ri interioare, cu rezolviri gi caractere diferite, trebuie insd reunite intr-o organizare compozitionald de ansamblu bine studiatd. Regularitatea schemelor geometrice simetrice, modelarea arhitecturali a spaliilorse alegmai ales pentruzoneleintrdrilorprincipaleale parcurilor, pentruaxelegi centrele de compozilie. Printr-otranziliegradati,schemele geometrice cedeazilocul celorlibere,in caresuntmodelate celelalte zone,care, de reguld, detin ponderea teritoriald.Se treceastfelde la caracterul ordonat, disciplinat, uneorimonumental, cu perspective de marefo4i, sprepeisaje mai putin constranse de aranjamentul de plan, cu libertateamigcirii 9i in caretratareaelementelor de compozilie pot redamai bine armonia doriti a omului cu natura. - geometric Indiferentde stilul adoptat simetric,asimetric, peisager, mixt, mai tradilional sau mai modem- in rezolvarea generald, proiectantul trebuiesI anticipeze relafiilevizualeintre formelegi spatiilecare alcdtuiesc ansamblul, rispunzdndbine, in acelaqitimp, relaliilor functionale. peisagistice Compozitiile trebuiesdaibi ordine,dar nu o ordineriguros inchistatd de o geometrie ciutati gi plictisitoare, ci o ordinefuncfionali atrdgdtoare, caresApermitii apariliaefectelorde varietate, interes,surprizd,farmecintimpl6tor. ORIGINALITATEA COMPOZITIEI in crearea unui parcsaua uneigridini sepot adopta, agacum s-amai ardtat,manierediferite de compozilie, pomind de la acelagi programal proiectdrii. Fie cd sunt simetrice,fie asimetrice, rezolverile reugiteconferdamenajdrilorpersonalitate. Vor fi apreciate acele variante careexprimi caracterul interesant Sioriginalal realizdrii(foto color 11,33,37, 38). 162

rcguli dc Doutrcrcatii in situri similare,in caro s-au aplicatacclcaEi desenului, compozifiesunt diferite prin claritatca,olcgtnla sau supletea prin alegerea folosireaabild a luminii 9i culorii 9i prin volumetriacreatd, de ilucorpuri mobilier, (dalaje, vase, vegetaliei qi a detaliilor decorurilor rninat $.a.). Proiectantultrebuie si gtie sd aleagdmijloacele de expresiecele mai adecvatecare, prin mdnuire cu gust, sensibilitate9i inspiralie, sd conduci unei compozilii originale. la realizarea

(.tlttltilul

t\

ELEMENTELE COMPONENTE ALE AMENAJARILOR pEtsAGtsTtcE glMoDUL LORDETRATARE

Peisajele create de om suntalcituitedin elemente naturale gi elemente anificialedin ale_ciror relatii de asociere rezultdaspectele vizualegi func_ amenaiat. lionalealeterenului Dintre elementele naturale unelenu se pot schimba sub intervenlia directi a omului;ele impun anumite urp""r. .*" ."ralJi"r.-a adaptarea solufiilordeproiectare. Altfll.ynt macrorelieful (talfuritg de munli, dealurile, cdmpile),ele_ - geologice mentele^hidro (fluviile, rdurile9i taiurite mari,^ur"u, pe^.u de apdfreaticI, constituliageologicda terenuhi), cinffie ae climd, succesiunea anotimpurilorg.a. Dintre aceste trdsdfuri natualenemodificabile, uneleau valoare direct peisagisticd (formemajoreale terenului, apele), iar celelalte suntcondirii determinante pentrunaturapeisajului qi pentrumoduldeamenajare. Un elementnaturalcu rol particularestelumtnaastrald_ in primul rind a soarelui, dar gi a lunii. Ea reprezintiun factorcompozilional pe carepictorii, arhiteclii9i peisagigtii il folosesc in creatiile lor. h toateartelevizuale,observarea in plini lumind,in penumbrd . gi in u.mb1a a diferitelorpd4i ale compoziliei influenleazd p*.p"."u spaliilor qi volumelor. grddinica qi in mediul natural,orientarea locului fatd de punctele .in cardinale, latitudinea geograficd, timpul dium, condiliileat_ .anotimpurile, mosferice (norii, cea{a) determind caliteii diferiteir" rr,nirii in caresunt percepute peisajele. Intensitatea 9i unghiulde incident5 al razelorsolare genereazd, efectediferite de lumind Si umbre,datoratecomponentelor tri_ dimensionale ale peisajului(relief,roci, vegetafie, ."rrt-"firl, dar gi re_ fle4iei, scAnteierii suprafetelor de apecah-e $i'";d"rl; migcare saua zLpear. Luminaesteun factorcareimprimdvarietate compoziliilorpeisagere. Aceeagi scend de peisaj, vdzutd in decursul uneizile din acltagiloc, c.eea_ zd impresiidiferitedimineafa, in lumina ditaze a zoniior,in cetei ,,aburul', 164

cxlc cston)l)cazil siluctclc, in suarolc putclrrie irl unrrr:zii dc varir, in lurrrinir qi inserlriiqi apoisuhrazclc blindi a amurgului algintiiale lunii. Lumina rcgleazi perceperea culorilor ;;i tlcopotrivda naturii, texturii volunretriei peisajului. componentelor Unele spalii ale peisajelorsunt ;l gi intunecate,altele luminoase intre ele existd.zone de penumbrd, care primescnumai o parte din sursade lumind (foto color 73). ln funclie de variatele aspectegeneratede incidenta gi intensitatealuminii sunt luate in consideralie orientarea gi organizareaperspectivelor (de exemplu, un culoar vizual umbrit gi o zoni de fundal luminati sporesc senzaliaopticd de adAncimea terenului, de indep[rtare). Orientareafald de punctele cardinale are importanld in alegereaamplasamentului clddirilor (mai ales pe un lot mic), in pozilionarea qi orientareaunor dotdri qi amenajdri(foto color 74) carenecesiti fie insorire continud (terenurile de sport) fie numai dimineata sau numai dupi-amiaza, sau care pot beneficia in plus de privelipti sub lumina lunii. in consecinld,se stabilescpozitia 9i plantaliilor, talia gi habitusul arborilor, ca generatoride umbrd. densitatea Tot in funclie de lumind 9i de cerinlele plantelor fald de acest factor se alegesortimentul vegetaladecvat. Elementele naturale cdre se pot modijica gi supune interesului proiectdrii snnt: microrelieful, cursurile de apd, mlastinile, stdncile, solul (modificabil in anumite limite), vegetasia. Cele mai importante vor fi tratate mai detaliat in acest capitol. Trdsdturile naturale existente, proprii terenului, pot fi exploatate,modelate,completate saucorectate in scopulmodificdrii saucre6riiunui peisaj. Dintre elementelenaturale,cel mai plastic Ai mai manevrabil este vegeta,tia, nelipsitd in alcdtuireaspaliilor verzi. Aldturi de componentelenaturale, amenajirile peisagisticecuprind 9i elemente artificiale, construite, functionale gi omamentale.. alei Si drumuri, pavilioane cu diferite destinalii, terenuri de joacd Si sport, instahlii, fdntdni, bazine, pergole etc. Principalele elementemateriale pe care le mdnuieqteproiectantulpcisagistin mod diferentiat, in funclie de programul proiectdrii gi caracteristicile teritoriului sunt: - tefenul; - rocile; - apele; - vegetalla; - ciile de circulatie;

165

- construc{iile gi obiectele decorative; - construcliile gi amenajirile utilitare; - mobilieruldeexterior; - instalaliile - edilitare. gi echipamentele tehnico In programele specifice de arhitecturd peisageri (parcuri, grddinig.a.) proiectantulopereazd cu infegul complexde elemente gi cu con_ enumerate ditiile gi relaliilepe careacestea le impunsaule creeazi. Proiectarea de ansamblu urmbre$te reunirealor intr-un tot unitar $i armonioscdruia i se subordoneazd proiectarea fiecirui componentin Darte.

in locurilede joircilpcntrucopii suntsituatc lcazi cu structura stradal[, (artere de trafic intcns, o sursl dc ztiornot zonele mai apropiate de locuinle, gcoald poluare tampon; solu{iilc reclamd crearea unciplantatii sau de 9.a.) proiectate pentruinstalatiile in legdturd cu tehnico-edilitare interioare sunt urband adiacentd zoneietc. celedin releaua terenului trebuiebine cuToatecondiliilegenerate de amplasamentul pozitive9i al dinoscute, in scopulfolosirii creative a tuturortrdsdturilor rninuirii sauelimindriiaspectelor negative. materialal spafiilorverzi,intervinein soTerenulin sine,ca element prin: mdrime,formd,relief, conditii hidro - geologicc lulia de amenajare si edafice. TERENULUI 8.1.2, MARIMEA 9I FOHMA

8.1, TERENUL
8.1.1. CADRUL GENERAL in arhitectura peisajelor sefolosegte termenul de sit prin careestedefinit terenulgi ambianla acesfuia, cu toateaspectele complexe ca rezultat al condiliilor naturale (climd,relief,sol,subsol, ape, vegetalie etc.)gi al condiliilor create de om (construclii, instalafii, poluare fizico - chimicdqi fonici, circulalierutieri, feroviar[,aerianietc.). Agacum s-aaritat anterior, in proiectarea spatiilorverzi estenecesard armonizarea funcfiunilorstabilite cu caracteristicile sitului. Cadrulgeneral in careseafld terenul destinat amenajirii,de exemplu, sit urban,sit rural, sit marin, sit colinar,sit pe malul unui lac, sit intre strdzi cu maretrafic, sit in apropierea unui marecombinat petrochimic etc.,de_ termindsitualii foartediferite,cu implicalii directe in proiectarea parcuri_ lor, grddinilorgi a altor categorii de spatiiverzi. Situl rural qi cel natural beneficiazi, de spatiiale cdrorlimite fizice, de celemai multeori, nu impiedicd valorificarea peisajului scenelor apropiat sauindepdrtat. Terenulin cadrul urban este in general inchis,limitat,nu beneficiazd de perspective naturaleexterioare. De aceea la amenajarea parcurilorgi gridinilor urbaneinteresulpeisagistic trebuiecreatin insdgicompozilia respectivd. Prezenla in apropiere a spaliilordensconstruite ale oraguluiimpune crearea unorrelalii de armonizare gi de integrare functionald cu acestea. Vecindtdlile condilioneazd organizarea interioard a spaliilorverzi. De exemplu, intr-unparcsauintr-o gridini, amplasamentul intrdrilorsecore166 gi scarade rcalitipul amenajdrii Mirimea terenului condi{ioneazd peisagistic. zare a ansamblului c()nlPeterenurile vaste spatiiverzicu o functionalitate sepot organiza compoziplexd,pentruo mareafluenlda publicului,rezolvate la o scard (fig. a5). lionali adecvatd mici sepot realizanumaianumite tipuri de spalii vcrzi; Pe terenurile gi o organizarc irt de primire restrAnsd soluliileau in vedereo capacitate mai reduseale teritoriului qi cu funcliilc concordan{d cu dimensiunile atribuite. Forma terenului. Formain plan, defrnitdde limiteleterenuluiinllu (sauccl acestuia enleaze asupra compoziliei, mai alescAnddimensiunile pulinuna)suntmici. Aici, lir[inrcu Un exempluspecialil constituiefEgiileverzi stradale. de proiectare a circulllicr. mai marea spaliuluipermitesolulii mai variate qi a plantaliilor, comparltrv a elementelor decorative, a mobilierului stradal circul;r' cu strdzileinguste, unde,de celemai multeori, complementarele tiei suntnumaialiniamentele de arbori. peisagerd terenurilelungi pr in amenajdrile specificede arhitecturd rctlusii ingustenecesititratdridiferitefald de celelargi gi cu profunzirne (fig.sl). tlc Din punctde vedere al compozifiei, in raportcu direcliaprincipalir pentru grddind observare, micd esteavantajoasd o formda terenuluicu o (fig.63). lungime mai maredecitlnlimea 167

Fig.63. Rezolvare pentru o grildini particulari cu terenlngust,i lung

falddc rcliclulinifialpot1imai prointcrvenliile pozilici. in unelcsituafii, cheltuielifbartcnrari. anfteneaT?I'unde, insdacestea astf'cl AEacums-amenlionat, Tratareaterenurilorcu vii gi coline. parcurilor' pentruamenajarea de valoroase de terenuri suntdeosebit pot fi convexitilile sau microrelifului,concavitelile La proiectarea a pdstrate, dar nu trebuiesd se piardddin vederearmoniade ansamblu ftrd a se contraria. intre ele prin formelor solului legarea compozitiei liniile de general concav favorizeazd Sefine contde faptulcl aspectul vizuale. bariere pe cind convexitililecreeazi vedere, in (amplificate, sausacrificate atenuate) pot fi modificate Deniveldrile pengenerale terenului a a de vedere sau configuraliei unei linii interesul ar fi inutile sau supdrdtoare sau vdile existente tru care bombamentele

Corelarea armonioasl a dimensiunilor faceposibild o structurare gene_ ra16 in careliniile principalede vederesi fie orientate pe directiacelor mai maridimensiuni (deexemplu lungimea saudiagonala unuidreptunghi). 8.1.3. RELIEFUL TERENULUI IMPORTANTA COMPOZITIONALA DETRATARE $I MODURILE ARELIEzuLUI Formelede microreliefreprezintd un factorcompozilional de seami in crearea peisajului parcurilor gi grldinilor. Terenul, prin configuratia lui, ca suportmaterial gi al ele_ al vegetatiei mentelor construite, estedeterminant in ordonarea generald a compozitiei, in orientarea priveliqtilorgi a perspectivel or,in realizarca varietdtiispatiilor gi volumelor. Pe terenulplan orizontal, volumetria ansamblului sebazeazd, in gene_ ral, pe vegetalia lemnoasi.Un terencu microreliefmai variat oferdmai multeposibilitdtigi efecte peisagistice stabile prin insiqi modelarea lui de la forme arhitecturale pdn[ la formespecifice microreliefului natural.in func1ie de caracterul compoziliei. Acelagi teren poatecuprindesuprafete plane orizontalesau inclinate, concave, convexe, accidentate; combinatia dintreaceste forme,propo4ia gi armonia dintreeleimprimdcaracter reliefului. In sistematizarea verticali a terenului nu trebuiesd se contravinipu_ temic reliefuluinatural;sepoatedezvolta gi accentua configuralia inilial[ sausepot creaformenoi necesare pentruechilibrarea volumetricd a com_ 168

(fie. 6a).

nlvolaJo

glecranodoprotgqla pantlua foma tundalurl roprofllars

umplutu.! do plmlnt creand movllo ln vedoBa llmlt!.ll dlstanfolordo vdore


tl mld.ll Inteft3ulul

Fig. 64. Scheme de modificare a reliefului, dupd SimonsJ.O., 1967

169

De asemenea, se pot creanoi deniveliri susfinindefectclcpeisagis_ . tice alecelorexistente. in,func1iede scopulurmdrit gi de configuraliainifiald, pe diferite zone, terenul se poatenivela in suprafele planeorizontalesauin panteregulate, sepoatemodela in terase sustinute deziduri de sprijinsuodetulu^ri. Hn terasarereliefrrlui i se poateimprimaun caracter arhitectural (grd_ dinileclasice, compoziliilemonumentale) sau mai apropiatde pitoresc (zonaExpoflorei in ParculHerIstr6u). reliefulpoatefi corectat _ model5ri pirnvalonamenl in ,Deasemenea, profile larg concavizate care reunescarmoniosformeleconvexe,plane gi accidntate ale solului (fig. 65). Acestmod de fatare, specificparcurilor in stil peisager, a fost preluatgi in unelesituaJii aleamenaidrilor modeme.

cu rolul guralia antic;aici semnificatia culturullsc impletegte unui teatru pupartedin amfiteatru vizual,peisagistic ai, uneori,cu rolul funcfional, cu banchete din lemn. tirndfi completat verticalda reliefuluiestein strdnsirelaliecu orientaSistematizarea linia generalia teraseurmdresc Acestea rca dominantd a perspectivelor. (Versailles, grddinile italiene, ParculCarolgi ParRenaqterii lor gi pantelor gi incliprin concavizarea sunt dirijate din Bucuregti etc.), cul Herdstriu (Gridina Circului din Bucuregti, ParculRomanescu narea valonamentelor aleterenului de formecolinare fig. 66) sausuntincadrate din Craiova9.a., a unui teren (ParculTineretului din Bucureqti).in modelarea de ansamblu general care concave, variatca relief trebuiesd domineformeledeschise, a liniilor de vedere. oermito bun[ orientare

Fig' 65. schmaaprictrriipe un terenrn panttrfie a varonamentului fie a terastrrii. dupdNeurayG., l97j

Seremarcd in prezent tendinta de utilizarea microreliefului ca mijloc de exprimare a unei idei artistice; de exemplu, un tereninclinat poaiefi transformat intr-o suitdde trepteapropiate, gazonate, in carese combind terasarea formdnd un ansamblu 9i valonarea, armonios ce amlnteste conli170

pntru orientareavderilor' Fig. 66, Crearead valonamente dupd Mattern H., 1960

spalialea formelor terenuluise creeazlt Uneori, pentru echilibrarea de la de observare colineartiJiciale,carepot constitui9i pozitii avantajate peisajului parcului. inlliime a unor scene ale t7l

modelate in tuncfiede direcfiileprincipale d" de configuralia celorlalte "br.;;;;';; elemente prevdzute in proximitate ..ii"rfl"*ale cu o anuff"", mita sistematizare a circulatiei etc.).Volumetria l";, il;;l; marmulreori, este asimetrici, cu o cotdp;zitivi dominantd. unelecompozijiimodeme, corineartificiale, modelate ,In in forme neobiqnuite, neplantare (foto color 37), au rolui d;;i;. sculpturale caremobileazd anumite spalii(noua.formd de artd,pai"ia _..landart,,). Anumite viziuni artisticeau condusla realizarea d"'.;i;;" geometnzare, cu organizarea planurilor joaselcircutafi, ."","-f unei piese ::.:11r" de apd$.a.). permite o dispunere . . Un relief variat,cu pante.naturale, etaJatd a circu_ laliei,cotele maiinalte inlesnind o burrii vizibif it#ieir" .ot"r.;our". Uneori,estenecesar5 corectarea p(mtelorexistente pentrurealizarea unui profil armonios, pentruschimbdrile de inclinarein iazut terasdrii 9i pentruasigurarea stabilitllii terenului. Intreruperile de panti (mase.de roci, ziduri de sprijin,terase) trebuie sdse_inscrie intr-un profilgeneral armonios. slstematizarea verticalda terenului se studiazd cu multa atentiegi in cazulp,roiectiriiunor piesede api (lacuri,pa.ai", J. apd)pentruo perfectd adaptare a formelorreliefuiui:p"rl fir., "aJ".i ,"r"ruii"nr", p.o_on_ torii, rupturide pantdtrebuiesdpundin valoare Si,airril?." rntroducerea acestor piese. Tratarea terenurilor orizontale destinate parcurilorgi grddinilor.Aces_ tea,frecvent intalnitemai alesin localitdli,,"";"i;;r#;len1e peisagis_ tice,de aceea uneledeniveldri existente ;;Urr" i"ri.ii"ii implificate.De

Siltrlrrctr . o l r r r c l oirr ) s l ) i t l n t l r r . l r r r r1 l . q 1 1 1 . t1 1c ;t 1s ; l c c l r v c l c .; r1 rp . lllinci_ i ' v c t l c r c ,i r r g c . c r a l , , l r r r r y r l ; r s r r lra l ) a l c :s c a r . c ct c r a l i s i a. irr l..tlal pcnlru a nuse.rcduco rniirinrcaaparentria tcrcrul.i sa' a sectorulurobscryabil. Colinele se realizeazd, mai.adcsca cu fbrme in pl;;, ,;;;"g.,,or suruoasc,

t l r i z o n t l t l cp o l l i s t t p t t s ct i . v n n u x l L ' l i r i i n p r t t l i l t Astlcl, strprirlclclo tcrasirli. /ir?rrlc,ascnrirniik)aro Un asemencamodelaj este specilic Trrrrllrr'lttr dtttivelula clasice (blr-

liil^"11J"_llll]jf lunlrqe blee demicipropo(ii, coietare cu,irr.;;;;;;;;,np#ii.,

potcrea se deniveldri, prin deblee siram_


3 niveluri diferine inlocuiescDlenutorizontal

Dcbleu,evnlualcu bazin

lingrin) (fig. 67, foto color 29) parterul lntrdAsemdndtorsunt concepute rii principale in Parcul Heristriu, cel din Gr[dina botanici din Bucureqtisaudin ParculUniversitdliide StiinteAgonomice din Bucuregti. Situareaparterelorin coti negativAare ca aparenlaa perspectivelor. scop acccntuarea sublinierea caracterului monumental al unei clddiri sau o mai bund evidenliere a aranJamentului planului solului (modeledin borduri flori g.a.). tunse, Astfel de denivel[ri sunt adaptabile9i in compoziliile asimetrice.insolite de mici taiuzuri sauziduri de sprijin 5i scdriele aducmai mult[ varietate, nu numai ca priveligte, ci 9i prin parcurgereade cdtre pietoni a formelor solului. vizual prin Denivelirile pot fi accentuate unei oglinzi de diferite modalitdli; amplasarea ap[ pe cota inferioard, supraindlprearamblebulingrin Fig.6?.partere ului cu plantalii sau cu elementeconstructlve in plan9i prolil (platformd,zid cu jardinieri, pergoli etc.). Suprafeleleorizontale pot fi in unele cazuri modelate in profle usor unor volume revalonatesau conceve:deniveldrile createprin deplasarea racordatepreconvexitdli concavitdli duse de pdmdnt formeazduqoare 9i lung, cu schimb[ri de cotd nesesizabile $i progresive. valonamentulpc Caracteristiczonelor de parc cu rezolvarepeisagere, teren orizontal confer[ peluzelor ample sau unui gnrp de peluze o u$oaril Acest modelai, formd concavd,pe direclia liniei principale de perspectivd. pe zoneleugor rnai vegetalieiarbustivegi arborescente insolit de repartizarea vedere liniilor de 9i inldturi monoindlfate, are un efect optic de alungire a din GrddinaCiqmigiu)' toniaterenurilorplate(de exemplu,unelesectoare esteposibile $i necesar'r accentuat Creareaunei impresii de relief mai in cazul amenajirii unor mici rocirii. Colina proiectati pentru implantareit el, ctl rocilor trebuieinsolitede un debleucarefacemai fireasci prezenla

112

113

atat mai mult daceestecuprinsa intr-o modelare generallin ugor valonament.


ASPECTETEHNICE DE PROIECTAREA RELIEFULUI

gi corectarea Crearea reliefuluiserealizeazi prin deplasdri de pimAnt, la caretrebuiesi seaibdin vedere pe cdtposibilechilibrul tntre ramhlee Si deblee,intrucdt lucrdrile de terasament suntsuntfoartecostisitoare. Peun tereninclinat,stabilirea uneisuprafete orizontale (platform6, te_ rasd, belvedere) sefaceconformacestui principiude echilibru. Dimensiu_ neaceamai marea teraselor sedispune paralel cu curbele de nivel. lo cazulpantelorputemicese evitd construirea teraselor perfectori_ zontale, atatpentrueconomie de terasament, gi cdt pentrufaptul cd inter_ vin anumitedeformdridatorateprivirii in perspectivi.Observatorul plasat in vArful pantei,privind terasaorizontal[, aresenza[iavjzuald,aunui plan in contrapantE. Construirea terasei in plan ugorinclinat d6 impresiaunei suprafele orizontale. Inclindrile pantelor sevor proiectain funcfie de unghiul de alunecare a pdmintului,carevariazd in raportcu texturaacestuia intre 30 gi 45o(va_ lori mai.m,ici pentrusolulargilos, careeste mai coezivgi mai stabil). Inclindrile admisibileale taluzurilorse exprimi prin raportul intre indltimeagi proiecliataluzului.Ele suntmai mici in cazulcelorin ram_ bleu(l:3, maximl:1,5) 9i mai mariin cazultaluzurilor in debleu (l:1,5, maximl:1). tn anumitesitualii obligate,pentruumpluturilepe terenin pantdtre_ . . buie.proiectate lucrlri speciale de consolidare (ganfuri de prizd pe curba de nivel, cleionaje, fascine,drenuri,rigole de captare gi evacuare a ape_ Ior etc.). Configuralia initiald ca qi modelarea propusi se exprimdtehnicprin , p.IanSe plan in gi prin proJile longitudinale oriT,ontal Si transversale; re_ dareapeisagisticb seface pirnperspeaivegi secliuni. In plan orizontal, relieful estematerializat pe planulgeneral de ame_ najare prin curbede nivel cu echidistanta de 0,5 mlpentru reliefulproiec_ tat, uneori se folosesc echidistanle mai mici, p6ndla 0,1 m); modelarea propusisesuprapune peste curbele reliefuluiini{ial. asemenea, se reprezinti proieclie in orizontald teraslrile, taluzurile . ,De gi elementele construite legate de modelare (ziduri,sciri, balustrade g.a.). Pentruo redare cdt mai exacti a sistematizirii verticale seintocmesc Drofite longitudinaleSi transversale pe directiile celemai i.p";;;;;;;;;;" 174

indlmdriti pentru la o scard de proiectare, ca $i in altedomenii seexecutd, tuturorcotelor. 1imi,cu indicarea a relaliilor dintre formeleterenuluirezulti din O corectdapreciere pentruindlfimi ca 9i penscard profilelereale,la carese ttilizeazdaceeaqi tru lungimi. elemenSecliunilefolosescprofilele reale ale terenului,vegetafiei, (fig. 68). telorconstruite

Se4luns

Pe.3poctlvl

reliefului proiectat- plan, sectiune ti perspectivl tr'ig.68. Reprezentarea

t75

In proicctul tohniosc rodau dctaliat rolicfulproiectat al terenului gi deplasirile depimdntcetrebuie efectuatc. ln acest scop,se intocme$te w plan de terasamente, carecuprinde in_ dicatiazonelorde umpluturd gi de sdp[turd, cotelela schimbdrile de pantd pentruplatformegi circulafii,pentruvalonamente joasegi cele (punctele inalte). Acest plan se stabilegte in func1ie de o cotdcunoscuticarese ia ca reperin teren. in planul de terasamente se indici atat coteleterenuluifinisat cat si alemodelirii de fond sau,'fundde formi" (ftri umpluturile neceru..p.n_ tru.diferitele zonecareprimesc altemateriale deasupra, p6n6la cotelede_ finitive). Acestea din urme suntterasamentele pentruincastrasecundari reapdmAntului vegetalgi a elementelor construite (alei,platforme, bazine etc.- fig.69).

HIDRO-GEOLOGICE 8.1.4. CONDITIILE 9l EDAFICE ALETERENULUI aceste condilii deterde activitdlileumane, fie modificate Fie naturale ale proiectdriispaliilorverzi' Astfel, nivelul apei mini anumiteaspecte in lacurilorartificiale, gi freatice natura substratului intervinin crearea dar 9i in pentruanumite folosinle(sport,construclii), terenului amenajarea cu lport cele umede, zonele inmldstinate alegerea vegetaliei; freatic, pun $i gi amenajare. pentruproiectare probleme speciale dar 9i pentrualegerea vegetaliei, determinante Condifiile edaficesunt interioaredin parcuri pentruamplasamentul anumitordotdri sauamenajdri zonebine drenate). (de exemplu, pentruterenurile de sportsuntnecesare (coameliorative Naturafactoriloredaficiimpuneuneorimdsurispeciale aportul de drenarea, pH-ului, fertilitdlii, imbundtdfirea texturii 9i a rectarea g.a.). pdmdnt vegetal 8.2. ROCTLE de peisajdeosebit scene rocile formeazd in zonelemontane, Adesea, gi soliditatea bloprin fie masivitatea careimpresioneazd de interesante, neregulatd de masemai mici, cu ascurilor de piatri fie prin aglomerarea pectsilbatic saupitoresc. peisagistice esteposibildatdt prin rocilor in amenajdrile Integrarea qi prin crearea de compoprezente in terencdt celoreventual valorificarea zilii artificialecu roci.

- 020

- 030 PEISAJEIE CU ROCI

.a

Fig. 69. Secfiune reprezentend adencimile in cm a siptrturilor ,,fund de formtr,, pentru ptrmantvegtalti alei pietonale, dupdNourryJ._p.,l97l: a - arbori; b - arbugtimari; c - gardviu; d _fl ori sautrandafiri;e, g - gazon; f- aleepietonald

Calculul deplasdrilor depdmA necesare sefaceprin metodaprofile_ . Ior saua caroiajului. Sestabilesc volumele in rambleu qi in debleu, calcu_ lAndu-se apoi transporturile necesare, dupddistanlele de deplasare gi dife_ renleledenivel, dupdfelul manipulirii(manual, mecanizat,-cu roaba). 176

vizual: gi rocile mari existente trebuieexploatate Maselesthncoase gen,,surprizi", in compozitia unui parc ele pot constituilocuri atractive, al circuparcurgerea anumit traseu unui pe carevizitatorulle descoperd in linii deperspectivd. in careele ,,atrag" latieiminoresauscene culorii gi texturii pietreisepoatc a volumetriei, Scoaterea in eviden{d vederilorpe direcliilecelemai firfaceprin variatemodalitali:degajarea luminii, uneoridecopertarea in func{iede inciden{a vorabilede observare, unor roci sau, rocile, inldturarea partialda pbmdntuluiin caresuntincastrate partiali a ansamblului, defrigasaureamenajarea din contrd,completarea sau arboresplantareaunor speciiarbustive rea unor planteinsolitoare,
cente$.a.
l2 - Arhitecturd peisageri

171

I'clflrlrunnpoziliifu urtiJiciulL clr roci,cruhLrl ccl nraiatlccva( cstctcrcnulcu rclicl'liiirniintat; gi ntontanc, nraialcsin zonslc dcluroasc olc sunt firegti9i par"ale locului"(fotocolor75).Pentru oblinerea aspectului natural al unei astfelde amenajeri suntnecesare, de celemai multe ori, lucrdri de modelare a terenului,amplificarea deniveldrilor, crearea de rupturi de pantd. Anrocamentele se realizeazd cu materialde aceeagi naturd:calcare, bazalt,granit9.a., eventual deprovenienlilocald. In functiede forma gi mdrimea rocilor se alegegi pozilia acestora pe formelereliefului:celeneregulat ronrnjite pot fi folositela bazagi pe coastele pantelor, in rdpe;stdncile mai mari gi verticale (cu dominanfa indlfimii) suntjustificatepe culmeauneicolineabrupte, insdniciodati in pozineregulat, gi contrast in armonie de volulii joase.Blocurilese grupeazd me,majoritatea fiind implantate in teren(parfialingropate). Rocilepot fi introduse in compozilii$i in alte situa{ii,undeconfiguralia proiectatd a reliefului seacordd cu prezenla lor: cu ele sepot realiza pitoregticu grote,izvoare, scene cdderide apd,albii aleunorpdraieartificiale. Pe un tereninclinat, printre roci verticalesaupestepraguri stAnpoatefi creatgi dirijat un cun de apd careformeazd, coase cascadesau mici cdderireceptate in bazinesdpate in pant5,avdndperetiimascalicu roci de aceeagi naturd; in zonade panti micd,albiain meandre a p6rdului artificial este,de asemenea, insolitdde gnrpuride roci. in toateaceste cazuri se impuneo atentd studiere a modelelor oferitede naturdgi alegerea unor solutii caresdconfereamenajlriiun aspect firesc.Tot din acest mogi tiv, fundafiile consoliddrile cu beton, necesare pentruasigurarea durabilitdfii unoranrocamente. trebuie sdfie invizibile. in parcurilegi grddinilecontemporane, sepot realizasectoare de peisaj foarte"construite" in carerocile,ca element natural, se asociazd unor compoziliidin betoncu volumefoarteprecise, arhitecturale, ale cdrorlinii indrdznete contrasteazi cu formelerotunjitesau colfuroase ale pietrelor (terase, gradenuri, curs de apepe treptedin beton,bazinesaupiscinecu cascade etc.). Subinfluenlaarteigddinilor j aponeze, in amenajdrile modeme sepot creauneleefectevizualedeosebite prin folosirea rocilor in situatii independente de reproducerea sauinterpretarea artisticd a unei scene de peisaj natural.De exemplu,pentru decorarea unei curfi interioareplane,roci suficient de mari se amplaseazd pe suprafelele inerte(piehig,nisip, dalaj) sau pe gazon,asociate sau nu cu plante.Ele pot insofi uneleelemente con178

tollcstccxploatat scarii5.4.('cl trtitlrttlcsct llttttcit, slnrilc:bltzitt,.iardittre,rit, lbmia $t culollpictrci 5i vitalilatca, tlastulintrc inrotlilitatca 5i rnasivitatca c' ntiScat itt sau cahnc apci qi strdlucircir sautransparcnla rcuplantclor ALPINARIILE $I ROCARIILE caracterulspecial al unui tip de gridind, in gcpot determina Rocile rrcralde micd inrindere- grddina alpind (alpinatiu)' ci sunt inclusc in Mai adesea,alpinariile nu sunt de sine stdtdtoare, cu.rtlct' micd peisaje la o scard Ele reproduc |rrcuri $i in grddinibolanice. dinmontand o scend ,urrt u.oiiut" cu o vegetaliespecifici, sugerAnd "ur" tr-o anumiti zoni geogtaficd. Pentru un atpinariu microrelieful estemodelat cu coline inegale9i vdi' permiland realiiarca de compozitii etajate,care pot cuprinde, eventual' $i un izvor sau o cidere micd de apd, continuatdcu un pdriiaq (apa poate fi recirculatdprin Pompare). se acorddarmonieiin volumetria ansamblului'alcO ateniie deosebitd reliefului esteinsoliti de cea a magerii 9i pozitionlrii rocilor. lnegalitatea J"lor rtAn"out., in alpinariile mici, cel pulin o piesd sau un gmp de roci trebuie sd domine compozilia. Se iau in considerareprincipiile enunlatc mai sus: folosirea pietrei de aceea$inaturd sau inruditd, dispunereadupii mdrime gi formi pe diferitele cote ale amenajdrii.

mici ctrdcri Fig.70. Exemplede folosirea rocilor pe pante: sus- compoziliecu plantc: pentru cu spatir a rocilor, decalatd grupatA 9i de apa;josdreapta incastrarea - exemplu rocilorpe Panttr cu diseminarea jos stanga negativ,

t'79

(iruprrcarocilorsc lirccdupilnnunritc linii tlircctoarr:, in 0tIiIri ncrcgulatc, ldsindu-so tcrase ingustc ni$c pcntru plantarca vegctaiiei $i (fig.^ 70). ln grddinaalpini se prev[d poteciin treptesauin serpentind pentru accesul pe pante, joase,aleiinguste, iar pe cotele toate realizate din lespezi necioplite;aleile pot fi acoperite gi cu criblurddin acelaqi fel de piatrd (foto color76, 77). in cazulalpinariilormari, cu diferenle mari denivel, in structura coli_ nelor de pdmantse prevede o bazl solidi de roci careprevin alunecarea terenuluigi asigurddrenarea. Amenajdrilemai deosebite, cu indltime mare, accesibild pe un traseu de potecd printreroci,necesiti ,,croitd', uneorichiar struchrri din betonarmatpe careseconstruiegte colina. Pentrustabilitatea ansamblului, rocile aparente se incastreazd in pi_ mdnt,pulin in contrapantl, nercgulat etajate; diferiteleniveluri, decalate, sesprijinr unelepe altelegi chiarseconsolideazd cu beton. De asemenea. se are in vedereinclinareain contrapantia felei superioare a rocilor care sustinvolumelede pdmdntdestinate plantelor,in scopulreceptdriiapei din precipitatii9i pentruprevenirea eroziunii. Spatiilegi niqelepentruplantarea vegetaliei, dispuse in rrepre, seum_ . plu cu plmAnt fertil de textud nisipoasi,agtemut pe un substrat drenant. Grosimea necesari a stratuluidepimAntestedeceipulin 40 _ 50 cm pen_ tru arbugti 9i 20 - 30 cm pentruplantele erbacee. Agacum s-aaretat mai sus,crearea uneigridini alpineimpuneun ca_ dru adecvat gi cheltuielidestulde importante. Mai accesibiliesterealiza_ reaunoramenajlrimai mici gi mai simplecu roci. Rocdriile (stdncEriile) se proiecteazd gi se amenajeazd dup[ aceleagi principii enuntate mai sus. Modelarea terenului constd atetin realizarea unei colinecdt gi a altor denivelEri mai mici: un mic debleu in falamovilei9i celpulin incdo uqoari proeminentd, caun ecoual celeidintdi(fig. 71). Rocdriilepot fi dominantalcdtuite din lespezide piatrdsaupot im_ bina gi roci cu volume mai mari, de forme neregulate. Se cere insd o propo4iearmonioasicu mdrimeacolinei, de aceea rocile foartemari si inalte nu-gi au locul intr-o astfelde compozitie de mai mici importanld; totuginici rocile pream[runte nu suntindicate. Se eviti pozilionarea de pietrecu aspect piramidal, preferindu-se celela caredomini dimensiunile orizontale. 180

cstoIlcccsarlcruuta iunbianleipotrivitcin ooncorarncnrrliln $i la acostc danldcu zona clirnaticil:nticrorcliefulgeneralal tcrenuluicu unele diferentc spccificdzonei.Astfel, in regiunilede ;es vor domina dc nivel, vegetalia Introcdrorali se vor asociaunii arbugtifoioqi 9i subarbugti. planteleerbacee pentruzonelede dealqi de munte ducerea conifereloresteindicati indeosebi

printr-o roctrrie Fig.71.Sectiune ALEROCILOR COMPLEMENTARE UTILIZARI prin tdieremai pot fi folositc in cadrulgrddinilor,rocile neprelucrate pentruchioscuri,a zidurilor de sprijin, a platformelor pentruconstruirea piatrS,piatri dc (cu pavaje lespezi de de bordurilorbazinelor,realizarea rustical zonel unui caracter la imprimarea contribuind rdu)g.a., adccmari, cu forme naturale Tot intr-un astfelde cadru,uneleroci cu pamant. prin excavare in jardiniere vate,pot fi transformate Siumplere 8.3. APELE lacurile,iazurile,rAurilc, din carefac partemarea, naturale Peisajele Aceasta deosebitd. prezinti o atractivitate pAraiele, toren{ii saucascadele prin apa pe le determind priveliqtilor care a varietate din marea decurge cu formelereliefului,rocileEivegetalia' imbinarea A APELOR COMPOZITIONALA TMPORTANT,A 8.3.1. pentruvia![, apaa constitimp o resursideneinlocuit Fiind in acelaqi a existenlci arteigrddinilornu numaio condi{ie tuit incdde la inceputurile gi de bazd. ci un factorcompozitional acestora,
l8l

AdLrsir in pcis^jrrl clutrorat al grirtrrrrrr. lrpir|ic u luat ftrrrrrc gl lrr(|sl.zc intalnitein naturir, inca din timpul antichitattri chinczcgti, lic a lbst nxrdc_ latd in bazine,rigole, canale,{hntAni,de la primele gridini nresopotanrrcnc pAndin zilele noastre. $1persane Oglindireacerului9i dublarea imaginilorprin reflexie(foto color 7g), animareacompoziliei prin curgere,cd.dere sau tdgnirein jeturi insolite de jocul luminii qi sunetelespecifice,modelareain forme plastrcecu o anu_ mitd expresivitate (atata apeiin sinecet $i a elementeloi naturale saucon_ struite insotitoare)- toate acesteinsuqiri peisagisticeale apei justificd in_ teresul constant al introducerii lor in compozilia parcurilor gi grddinilor. in plus, apele umezescai rdcorescatmosf;ra, credndun microclimat mai plicut qi mai sinitos. Trisituri aparteau peisajeleacvatice,prin flora qi fauna specifici care le insoJesc, contribuindla farmeculgi atractivitatea unor astfelde zone. In cadrul acestui capitol se trateazd. nurnai apele de facturd naturald in amenajdrile peisagisrice. Prezen\aunui lac, rdu, pArAug.a.pe teritoriul de amenajatsau ca limi_ ti naturalda acestuiaconferd sitului o valoaredeosebiti, ire pirn integra_ rea ca atare in peisajul proiectat, fie prin transformareSi supunerea Ia anumite deziderateale proiectdrit. In fimclie de importanla gi caracterul piesei de apd existente, intreagacom_ pozile saunumai sectoare ale ei se concepastfelincdt sEse creezeo vedere dominant[ qi variatepriveligti asupra apeide la diferitedistanle qi indl]imi. ln consecinldse impune modelareareliefului gi dispunerea vegetaliei . in concordanldcu orientareavederilor, proiectareatraseelorde ciiculalie citre gi in proximitatea piesei de api, eventualtraversarea ei, amplasarea unor obiective pe malul ei sauin pozilii avantajate. Intervenliile directe asupra piesei de apd existentepot fi: corectarea traseului malurilor, consolidareaacestora, adAncirea, dragarea,eliminarea vegetaliei acvaticesupdritoare.In anumite cazuri se poate schimba carac_ terul unei ape existentepe teritoriul amenajat;de exemplu,prin barare,un pdrduse transformi in lac. Proiectareaaspectelorvizuale ale apetor,in mod firesc, se imbind cu a celor func{ionale(exploatarea recreativi gi ca sursdpentru udare). 8.3.2.CREAREA ARTIFICIALA A PIESELOR DE APA in func1iede condi{iile de teren (mdrime, relief, caracteristicihidro geologice)9i de posibilitdlile materialede finanlare gi realizare,in progra182

(lc lllc(lll. cloalcil sc l)orll(rl)eltl(lc tlc arhitecturi-r rnclosltccilicc l.lcisagcrit tlllsiittlrilltltcnlicclllc coltt cursuriqi cideri de apd.Accsteallot oollstitLli ale lpt'krrI)itltlrillc' menlionate pozitiei. cu avantajele peisagist trebuiesd colabo' proiectantul propo(ii, de Pentrulucrdrile solu{ieilir ccrltt' adaptirii in vederea hidrotehnician, reze cu specialistul lele tehniceale realizirii. APELECALME Creareaintinderilor de apd prezintdun interes deosebitmai ales pctr ru Darcun. Lacurile gi iazurile artificiale constituie o categoriemai frecvent lirltr sitd in amenajdrilepeisagisticefald de cursurile de apd, intrucdt, aclcscrt' de exploatabilitatemai.mare $i ofera mai multe posibilitit[t au o capacitate recreative. pAnzadc apir Sursele de spd penrrucrearealor sunt mai numeroase: freaticd,izvoare, barareasau deviereaunui curs de apd, apa din conductc unele dintre acestesursepot fi complementarc' (solulie neeconomicd); ' catevaprincipii generalc: lacurilor se iau in considerare La oroiectarea in general,30')'l' si depdqeascd, Mirimea unui lac artificial nu trebuie parculuiin careesteinclus. din suprafala Firma licului. intrucit forma este un eiement vizual de primir ilncompocu multd atenlie,in acord cu structurarea portanli, ea se stabileqte pentru lacurile artificiale se adoptdforme libere, cu corti4i"i. Vui adesea tururi sinuoase,racordateuneori cu linii drepte,evitandu-separalelisntrl malurilor (foto color 5 I ). Raportuldintredimensiunilelaculuiesteinfluenlatdereliefulexistcrrt qi de sursade apd disponibild. Astfet o vaie naturaldprelungd conclucclrt in lungime a lacului. Tot aqa' lacurile provenite din bitritrcrt desfrgurarea unui iurs de apd sunt, in general,alungite(foto color 47); configuraliirrrrrr curentului de primenire a apei,pentru a tttt st' lurilor trebuie s[ corespundd (golfuri preapronunlate)' forma zone complet stagnante Crearealacurilor prin excavare pdnd la pdnzafreatici permttc o ttt;tt mare libertate in stabilireaformei. Pe terenurile mai mici ele pot li ttctc iazurilor naturale(foto color 50)' gulat rotunjite, asemenea Lacuriie alungite se pot proiecta cu unele lngustdri qi ldrgiri incg;rlc' cu grija dominanlei spaliilor intinse ale apei. In unele locuri, inguslrtlerr poaie fi maximd, pentru legareaprin poduri a malurilor opuse' Suprafelelemai mari de apd calmi sunt compatibile atit cu firnttclt aparentnaturalecit gi cu cele foarte ,,desenate". I lt -'1

Anumiteconceptc artistice rccurgla geometrizarea formci,simetricd sauasrmetricd a lacurilor. Sepot menlioniaici exemple din perioada cla_ sicd.Unul dintreacestea este elvelienilor,, ,,lacul din itrrcut Versai,es,care are aspectul unui vast bazin (de aproape 16 ha) rectangular, cu extremit5{ilerotnnjite. Tot intr_ocreatie a iui I-" Notr, F, ,"ut Soo"ritty,laculdin jurul casteluluiareo formi Bucuregti (foto color54). Microrelieful malurilor. Stabilireaformei acumuldrii de api conduce la o anumitimodelare a microreliefului. in r.gilil" J"les, zonalaculuise proiecteazd in generar concavd, cu maluri rin"]"*u"r" alliver urmdrindin ansamblu formalacului.in siturilecu reliefmai fi.ila";." pot rntoduce zonede mal mai inalte,promontorii,chiarmal mai ,ta"".r. Crearea insulelor este recomandabili "t*pili pentru lacu'rilesuficient de mari.De form[ rotunjitdsauugorah.rngitd, inruf"f" mui.ici, imbricatein vegetafie, constituie repere vizualec-i pun in uatoa."*p.afa{a intinsda apei. Insulelemai mari se pot proiecta ,r.tour.-ut" .ompozr{iei(de exemplu,insulatrandafirilordii parcul Herdstrdw "u dii Bucureqti, legatd de,maluri. prin doudpoduri)sau pot conrineamenajiri independente (ca_ zul insuleloraccesibile numaicu ambarcaliuni) Amplasarea insulelor in cadrul lacurilorsealege in apropierea maluri_ lor, la^ distan{e carepermit saunu legarea prin poduri;pozitialor trebuie sd se inscriearmonios in formalacului,in coreiali" iir"cg celemai avantajoase depercepere "u a peisajului " acestuia. Aspectetehnice aleproiectdrii lacurilor Addncime a albi ei lacurii

*ua.."nua.i.d;;ff :ffffi:ffi ffiffi:1",::T:1Ti*::,Tf;;

in majoritatea parcurilor,pentru lacurilc nrari,unde se pot forma valuri indusede vAnt gi de ambarcaliunicu vitczd ulare, se utilizeazi pereuri verticale cu grindd,,sparge- val". Acestea,fiind elementulvizibil de contur al lacului, trebuie si fie situate la nivelul malului, pentru a se inscrie armonios in profilul terenului. In acelagitimp se impune ca bordura si aibi un aspectesteticcorespunzdtor, fie cd esterealizatl,din beton, fie cu piatrd aparentE. Cdnd lacul are varialii de nivel, se preferdpereurile inclinate qi racordarealini a profilului malurilor. Pentru amenajirile de lacuri mai mici, cu caracternatural, dacd este

necesard consolidarea limitelor, aceasta se face prin solulii contructive carepermit imbrdcarea malului cu iarbl sau alte plante,pdndla nivelul apei.Seadoptd pereurile inclinategi profile speciale aleborduriipropriuzise(frg.72).

zarl(ji1tr;un cr:1s de apdsaudin pin za freaticd),nut rru'riUrotutri. Majoritatea lacurilorau o adancime ."i #;i;;;;l ae mijloc ai in preaJma debarcaderelor (depinzdnd de felul ambarcaliunitg.unU aino" lacurilecel mai pulin adAnci estecel din c.aJin;4,d6;"1circa I m). Consolidarea malurilor se impunemai alesin cJul lacurilor mari, undesepot formavaluri stdmitede vdntsu" a. u.l*"ulirioile rapide.Con_ solidarea esrenecesard si pentrudiferitele mal: gtrand, debarcader, clddiriamplisaiela llnla aDei. ".;;Edril;;" Malurile se sprijini cu diferitemateriale: pereuride beton,inclinate sau verticale, piloli de lemn, uneori brduri de pietre de r6u ngrdizate in plasimetalicd s.a. t84

rii: mdrime, d.,,il't; 6#'J"T;H:T:::#.Hff"r.d ilff j: #f:

3k6t pamadminim5 m

Fig.72. Consolidarea malurilor pieselorde aptrcu caracternatursl

La toatetipurile de consolidare, nivelul apeitrebuiesi permitE carnuflareapereurilor pini la limita de siguranti. 185

Inpernrcubiliareu ulhk:i sc inrpunc uncoripc terenurile cu substrat nisipos (cu excepfia lacurilor din pdnza ficaticd). Ca metode, sepot men_ (Cigmigiu),placarea liona: betonarea cu argild,iar pentruapelecu intin_ deremicdizolarea cu folii speciale din materiale sintetice. Alte aspecte tehnicealeproiectlrii lacurilorinclud,in funcfiede si_ tualie, stivilare, uneori ecluzd(in parcul Herdstriu,ta timita cu parcul Bordeidin Bucuregti ), stalii depompare. Acestea suntnecesare pentrure_ glarea niveluluiapei. Lacuriloralimentate din rAurili se asigurd o scurgere lentd(vitezdde primenire de minim 0,3 m/s).Sciderea nivelului apei-se impunecel pulin pentrucuritirea albiei; in cazul lacurilor din pdnzafreaticd acestlucru esteposibil numaiprin pomparea apeiin emisariexteriori(canalizare sau cursde apd). APELE CURGATOARE Amenajarea cursurilorde ap5esteposibili numaipe terenurile incli_ naresaupe caresecreeazd panta necesard. I-a realizarea unui pdrAusetine cont de o seriede principii decurgdnd . din legile fizice cdrorali se supuneapain naturl. Astfel,traseul albiei se dirijeaz5cdtrecotele joaseale terenului, pe o direclieglneraU perpendi_ culari pe curbele de nivel; sinuozitililealbieipot fi'molivatefie de inter_ punerea unor obstacole (deexemplu, implantarea de roci pe mal, carede_ termini devierea cursului) fie de indulcirea pantei terenului. In cazul unor debitemai mari, albia se va realiza in forme naturale care. suntdeterminate de fo4a pe careo exerciti apa9i de depunerile gi ero_ dirile caredecurg din acestea, De aceea, malurileunui pdrdunu suntpara_ lele, avdndldrgiri 9i ingustiri succesive proJilul maturilor este, |ffr1.73). de asemenea, modificatin dreptulsinuoziidlilor:malul-erodat estemal inalt gi scobitla bazi, faldde malul opus,mai lin gi cu depuneri aluvionare. Pe o panti mai accentuata, apapoatefi insolitade roci saualbia este construitd din roci, reproducdndu_se configuratii naturale de pdr6ucu sau fErd pra,guri'cand apa nu provine dintr-o sursi naturard continua, ci se recirculdprin pompare, se impune,adesea, imperme abilizarca albiei prin betonare, cu incastrarea de roci saupietrede.du mascheaza putrt aa beton.Aceasta "*" estein acelagi timp o metodi de consolidare careprevine erodarea traseului apei. Trebuie menfionatfaptul cd realizarea unui astfel de curs de apd cu caracter naturalimplicEmult6 atenliein alegerea qi aranjarea pietrelor,in 186

tuturor elementelordin sccvcn[clcdc peisaj stribitutc dc armonizarca albie. Se va evita impresiatotal artificialddc briu de piatri irrtr-opeluzl gazonatd.

E - Zonede eroziune X-Y * Axa teoretici a albiei

A - Depozite aluvionare teoreticia albiei D-D' - LAtimea

Fig, 73.Traseulalbiei unui curs de aptr

mai frecventcursuride apd pulin adanci, in grddini se amenajeazd pot aveaalbii mai mult saumai pulin gercare,in funclie de microrelief, puitoare. Cind pantaestemicd 9i cursul estelent, cu debit redus'albia pupoatefi stribitutd de un pasajde pietre caredepdgesc unui mic pArAu de piatrdcu fala ruscop9i lespezi lin nivelul apei.Se pot folosi in acest printr-o lucrarede zipe albiei fundul consolidate goase, nealunecdtoare, dirie ascuns6. albiei create, infie capacitatea sAse asigweo concordanle Estenecesar cAtdemicd,gi debitulapei: udatdinm'; in mr /sec. ; I = sectiunea Q= q x v ( Q = debitul in m / sec.). v = vitezade curgere o pant.I de 0,3-1,2m/sec.estesuficiente Pentruo vitezdde curgere longitudinalide 0,5-l 9o. DEAPA CADERILE pe parcursul unui deniveldrile esteaccidentat, Cind relieful terenului cascade. unorcdderide apdsau pArdu crearea inlesnesc Apa poate fi dirijatd printr-o ingustareintre roci, rezultdndun guvol pesteun pragmai larg, din roci planc mai tumultossaupoatefi desfiquratii de apd. unei perdele aspectul avAnd saudin trunchiuride arbori,cdderea de cidcrc, inAltimea cAt de de debit in naturd,fo4a apei, datdatat 9i aici albia unui bazin;in consecinld, formarea la bazacascadei determind Zgope maluri. gi inclusiv cu roci, va consolida se artificiali seva adanci 187

paray.

rnotul spocificctrdcrilor dc apirsc anrplilicirdacl pragulostc icgit in at'arl (avAnd dedesubt un gol). Pe traseul unui pareu se poate amenajao suitd de cdderi de api, una dintre acesteaavdnd insd mai mare importanld spectaculard. Apa poate fi receptatedirect intr-un lac sau igi poate continua cursul sub formi de

In gridinile mici, unelecascade artiftciale se proiecteazd ca punct de plecaxe al unui pdrAu, ca loc deundeizvorigteapa.ln acest cazestecreatd sauexploatatA o proeminenld a terenului, pe carese realizeazd o compozide roci masive. Dintreele,din punctulcel mai inalt, ,,izvorigte" fie etajate apa(conductd mascati,staliede pompare) cdzindpe praguriin unul sau mai multefire, cdtreun bazininferior(fig. 74).De aici seformeazlpirdul caresepoateincheia cu un ochide api (mic lac),de unde, prin repompare, aparevinela punctulde plecare prin conducte ingropate .

din bccxecutatc lic ctajatiidin blocuri $i treptetiiatc in granit sauchiar cu apa cadc printre care pestecarc 5i ion, combinatecu roci nefasonate. intr-un bazin inferior, cu saulErd roci' cfecte spectaculoase Sisiemul hidrotehnic al unei grddini poate combina diferite variante de inserarea apelor,in func1iede relief 9i mdrimeaterenului' La nivelui unui mare parc, un exemplu magistral al sistemului hidrotehnic este cel creat la inceputul secolului al XXlea de E' Redont in Parcul Romanescu din Craiova: captareaapei -+ lacuri inguste pe firul -J -+ apei -+ stdvilar gi cdderemicl de apd -+ lac mare stdvilar 9i cascadd pirdu cu ingiruire de mici praguri din roci, conducAnd apa in afara teritoriului parcului.

8.4. VEGETATIA ele conale ambianleinaturale; esenliale Plantelesunt componente care diversitate, verde,de o infinitd stituiematerialulviu gi predominant elementele cu rocile, apele, imbracdsolul, formelede relief, se asociazd dau viald ele gi volumevegetale, 9i dinaAlcdtuindsuprafele construite. mism peisajelorprin varialia sezonieri gi evolulia in timp a acestora, 9i habitusuluiplantelor in-principal,modifrcdriidimensiunilor datoraid, lemnoase. elemenreprezintd peisagist vegetalia Pentruproiectantul 9i amenajistul prin folosireadiferenliat[a taliilor, formelor,cutul cel mai manevrabil diferitelorspeciila variatclc lorilor 9i texturii plantelorgi a adaptabilitdlii condilii ale mediului, prin multitudineaposibilitdlilorde combinarcai grupare a lor in plangi in sPatiu. dominantc pe efectele sebazeazd peisajelor cu vegetafie Compunerea plantele crbrrsubarbuqtii li seasociazd cdrora 9i alearborilor9i arbugtilor, - flori, ierburi,gazon, plantede api utilibienale9i perene cee(anuale, zatein functiede situalie). bine inchegat armonios, 9i durabil,irnunui peisajvegetal Realizarea mlsuril' tt aleplantelor calitifilor peisagistice punecunoa$terea 9i, in egald aleacestora' ecologice biologicegi a cerinlelor caracterelor LEMNOASA VEGETATIA 8.4.1. peisagistice, rolul primordialrevine arin plantaliileunei amenajdri il au gi longevitate; aldturide ei, un loc important borilor prin dimensiuni I89

Fig. 74. Schemede mici cascadeartificiale

in parcurilecu relief variat,o inillime a terenului poatefi exploatad pentrurealizarea unei scenografii cu roci gi cascade de mare efect: fie cdderide apdde la mareinaltime,fie suitede cdderimai mici, receptate intr-unlac sauintr-unbazinmare(fotocolor79). Modernismul in arhitectura peisajuluia generat exemple de cascade artificialecare,in mod frecvent, suntindependente de reproducerea unei scene naturale. Situate uneoripe terenuri plane,eleinldligeazd o construc188

lrbu$til,oarc, tlc cck:nrainrultcorr,c()nlplotcazil ansanrblrrl vcgctal croat dc zrbori; participd, subarbuStii uncori, in componenta planta{iilor, tiindutilizaliin anumite situaliiqi detalii aleamenajdrilor. pE|SAGtSTtCE 8.4.1.1. CALTTATTLE ALEVEGETATIEI LEMNOASE Arborii 9i arbu$tiise impun in peisajprin mErime(talie), habitus, frunzi$.Acestoraspecte importante carese iau in primul rAndin consideraliepentrualegerea, amplasarea lor in ansamblul peisa$i gruparea gistic li seadaugd gi efectele decorative suplimentare ale florilor, fructelor, scoa4ei. Talia - reprezintd indllimea plantelor in etapa de deplind dezvoltare. Arborii frind elementele celemai inalte,talia lor intervinedecisivin rcalizarea volumelorplantaliei, gi echilibrarea in gradarea spatiald a compoziliei,in asocierea cu elementele de arhitecturl. Sortimentul de arboriareo gamdlargda puterilorde cre$tere, incadrate peisagistic in trei categorii: talia I, depdgind 25 m indllime;talia a II-a, intre 15 qi 25 m $i talia a III-a, intre 7 9i 15 m. Aceastiincadrare nu este foartestrict[, intrucdtcondifiiledemediuinfluenteazE potentialul de cregterepe verticale, dar ea permitealegerea speciilorconvenabile ca inil{ime,caresi intruneascl dorite(tabelul 4). 9i altecaractere Din punct de vedereal taliei, arborii se ttllizeazd diferentiat,in raport cu scaraansamblului ale comSi propo4ia fat6 de alte elemente pozitiei. Astfel, in amenajirilevasteestenecesard introducerea arborilormari, carepotenleazd dimensiunile spatiului:stejar,fag, paltin, platan,ulm de cdmp,frasin,tei argintiu,glddi{i, arborele cu lalele (Linodendron),glnkgo, (Pseudotsuga molid, brad dl:4Jas pinul de Himalaa (Pinus menTiesii), g.a. excelsa) in grddinilemici se utilizeazdarbori de talie mici: arfar globulos, mojdrean(Fraxinusornus),magnolli,ciregijaponezi,meri omamentali, catalpe,tui columnare, soiuri de chiparoscalifomian (Chamaecyparis q.a.De asemenea, lawsoniana) respectdnd proporfiile,aliniamentele de arbori careinsotesc alei ingustese alcdhriesc din speciide iniltime mai mici etc. 190
pilnnridal!

'l

thtlrtl I

Formcle coroanelor$i indllimilt srborikrr (cxcmplc)


Spccii, v.r ictili, cultivilllri

Talir I
'halico

Talia II usrcbur' Fastitiata' Querc

u Talia
belulus'F&rtiqiala Carpinus 'AnwnoSawa' Ptun s serrulala phyIkt acia' Mono Robiniapseudoac FastiBiato' Sorbusaucuparirt' FastiSiqla' 'FostiSiaa Juipe s virsiria@ 'Ihuja rei occidentalis' Darnpie Th!.ja occidentalk' Fastiqiata
Chanmeayparis lawsoniarlll cv. Thuja oienlalk

l'irsmidrltr Populusalba
'Piramidalis' Abiessp. Piceasp. nenzizcii Pseudolsuga Thuia Dlicuo Piras slrobus Irrg piramidaltr Tatodium distichtttl

Corylus coluna Magnolia acumir@la niam Chanaec! pai s lab,so Thuja occidenulk

Aesculus hippocastanum 'Piramidalis' JuniDenlsvirPiniata Betulapenduh Popuhs trenlrla Tilia cordau

Maqralia kabus Tatus baccala Populus si,?onii Sorbusaria

O""ld"lI

Ovoidal sferictr

Acer pseudophtanus F<tgus sylvatica Ffaxinus exaelsinr GinkSobiloba Gleditsia tri^carthot liriodendrcn tulipifero Tilia Dlatvqhvllos Acer platanoides Tilia tonunlosa

Aesulus hippocastarum Calpinus betttlut Robiniapseudaaacia 'Bessoniata' Castahcasaliva Cerciscanadensis Maqnolia r soulanSeara tubra Quercus

Morus alba

Sferictr

Jugla$ niEra Platanushrbrida Quercuscer^ Q ercuspetraea Quercw rcbur Populusalba Uhrus glabra

Eirlatl

Pendultr

Acer negundo Celtisocc lentalit saliva Castanca Padowda tonentosa Soohomiaooniaa 'Trittis' BetulapenMa Fagussylvatica' Pendula'

s' GIobosun' Acer platarutidc Fraxinus omus Mablt pumila Pnutus frat icosa' Globot a' Prurus nalaleb ulili r-l' Robinia pseudoacacia'Umbrac Albiaja julibrissh Catalry biqnonioides Prunasseftulala Pruauspadus 'Pendula' Morus alba 'Pendula' Pnnus avilm 'Kiht Sh lare Sa|iunt serrulala Pluias Salk babllonka Salir alba 'Tristit' jqonica' Pendula' Sophora 'Pendula' Umus glabra Pendul(' Chanaecyparknoot*atensis'

191

Expresivitatea talici se poatctblosiin efcctelc de perspcctivd; prim_ . planurile plantatecu arbori mari gi fundalur e cu arbori mai mici sugereazd distanla, addncimea mai marea peisajului. Utilizareaarborilormari, falnici,in situaiiiin careseevidenliazibine in compozifie. di peisajului un caracter demirelie qi perenitate. In mod similar,dar la o scarl mai redtsd, mdrimeaarburtilor (tatrJlul5) condilioneazi, de asemenea, folosirea lor in diferitele comiozilii. Arbuqtii de.taliemare(liliac, sdnger, soc,salcdm galben, scumpie i.a.) participnh volumetria^ plantaJiilor completdnd ecnitiUrana uoio-"I" vegetale 9i de arbori,fie.inasociere cu acegtia, fie in pozilii separate. in gridinile mici ei pot suplini absenla saunumdrulredusal arborilor. -rqbetut 5
Formelede crettere9i ln limite arbugtitor(exemple)
sDecla. vaflelatea

'li

t.'lul 5 (.(trttitttt{ttt')

I (fastigiata) Columnara Semipendula


Penduld

2
J uni,e ruscomnunis' Cun\trt s ut' J uniperus comfiunis' Hibem icQ 'Fastigiata Aurea Taxusbaccota

3
lm

2-3nr 3-5rn

Forsythiasuspensa altemifolia Buddleia


Catu gana arb orescetrs'Pendula 'Pendula' Salit caprea purpu rea' P endula' Salix Rhustyphina' Lacini ata' Clematis montana Clematis tanPutica Clemaris jacl@annii Innicera heckrctii Campsisrcdicans Wisteria sinensis

1.5-2tn

Tufa neregulate

2-3m 2-3rn 3-5 m 5-l0m

Forma I

Urcdtoare

Taratoarc

.-otoneas ter dammeri' Radicand

3
Sub0.5 m

v.!9!)muslo nunei' Rad icans' Iuntperus hor[zontal is'Glauca'


Coloneaster dammeri Iunipe rut hoizontali s' Re panda, lanicera pileata Juniperus sabina' Blue Danube,

Semitaratoare (prostratd)

-2m 2-3m sub0.5 m 0.5-lm

Juniperus chinensis' Pfitzeriana Aurea' Junip eruschinen sis' H etzii' 'siniicor"' Buxussempervirens 'Atropurpurea Berbe s thunbergii Nano
Deutzta gracilis Potentilla frulicosa Spiraea bumalda Chamaealparis pisifers' Filife ra Nana'

TufA erectl (ovoidalr,sfericr, etalatd)

Chaenomeles lagenaia Forsythio intermedia Pyracantha tp, Picea glauca'Conica' Comus alba'Sibirica' Comus forida Comus sanguinea Cotoneaster bullatus Deutzia scabra P hilade lp hus coro na rie s Sorbaia sorbifolia Spiraea varrhouttei Syringa vulgaris I\niDerus communis

japonica Chaenomeles Hydrangeamacrophylla Spiraeasalicifolia Symphoricarpos albus Chaenonaeqpaislansoniona., Mimina Glauca,

l-2m

pot fi utilizati in detaliilecompoziliei, Arbugtii mici gi subarbu$tii se pot folosi in masecarc cu florile; de asemenea, uneoriin combinalie (l'onicera semitaratori arbuStii de exemplu planurileinferioare, decoreazd horizontalis Juniperus horizontalis, 9 a') $i cei taratori pileata,Cotoneaster '(Cotoneaster 'Glauca' g'a') horizontalis 9i Juniperus dammeriradicans, Pachy' minor, Vinca (Euonynus radicans, inlocuitorii de gazon fortunei sandraterminalisg.a.). $i grupurilorde arbori Volumul $i formavariatdin profil a masivelor cu iniltimi diferite' speciilor in principal,din imbinarea rezultd, 9i arbugti posibilitdli de fomultiplele doar Acestecatevaexemplesugereazd losire a taliei arborilor 9i arbugtilorca elementplastic de crearea pelsajului. Habitusul arborilor 9i arbu$tilor vizuall cca arborii au energia vegetaliei, Dintre toatecomponentele fie cd suntdisatatprin talie cdt gi prin habitus, mai mare,impunindu-se fie cd suntgrupali. pu$icapieseseparate, a modului sunto rezultantd Silietete drborilor, a$acum le percepem' a tulpinii principale(trunchiunic sau multiplu, indl{imea9i de cregtere a coroanei $i a caracteristicilor formatrunchiului),a formei de ansamblu unghiul etajatesau altemda ramurilorprincipale, ramificirii (dispunere crcqqi de direcliile ramificirii, formele densitatea de inse(ie al acestora, (fig. ?5). terealeldstarilor)
I:l ArhitcclurtrpcisaScri

2-3m

3-5m

t92

l9.l

=t

.s

W1'--

construite se pot realizaarmonii gi oontrastc dc lirrmc, anumitccf'cctcarhitecturale aspecte distinctive ale compozilici. $i
,
,.{l
fL.,

4A
I

:--f

ry]P

-W
'f'*"[

#p
[*l
I *

dffi ffi
tl tl

7
I
tl

F
Fig. 76. Utilizareain planta{ii a diferitelor form Siintrllimi de cretterea arborilor ti arbuttilor

Fig. 75. Siluete de arbori (l diviziune = lOm)

Tnvariatele situalii de amplasare a arborilorintre ei gi cu $i asociere . alteelemente, siluetele acestora constituie mijloaceimportante de creare a anumitorefectevizuale,carepot colferi compozilieicaracteristici speciale. Expresivitatea peisagisticia formelorde cregtere estediferitd:silue. tele coiumnare (varietnlile de foioaseqi de coniferenumite,,fastigiata,,), siluetele piramidale gi celeovoidale, la carepredomind verticala, .*t ioi_ me dinamice;cele globuloase, etalate(mai largi decAtinalte), tabulare (turtite) $i pletoase sunt forme statice,sugerdniin peisajcalmul gi re_ laxarea (fig. 76). Privitede la o anumitddisranld, ele sepot profilape covorulde iarbi, pe luciul pe cer, pe fon-dul altor plantalii sau al unor suprafele lp:lor_, construite (circulafii,fafade de clidiri 9.a.). Absentafrunzelorin sezonul rece evidenliazimai pregnant arhitec_ tura arborilor,creAndadesea efectepeisagistice remarcabiie (foto color 80,81). M.1 in alcituireaplantaliilorcareperrnitobservarea siluetelor(gru_ . fes puri, aliniamente, exemplare situate solitar), dargi in asociere cu volumele 194

Ca qi indllimea, habitusul arborilorsuferd modificlri in timp, fie ca o (de caracteristicd a speciilor exemplu, mulli pini, in tinerete ovoidali sau piramidali,devinneregulat tabulari), fie ca urmarea condiliilorde culturil (compactitatea plantatiilor, diminuarea sauincidenla unilaterald a lunrinii. presiunea vAntuluig.a.). plantaliilortrebuiesi se anticipeze La proiectarea evoluJia fizionomiei arborilor,aspect carepermiteatatevitarea (de excnrplu, unor gregeli aliniamente depini), cdtmai alesrealizarea calitililor scontate alepeisajului. De o marevarietate, habitusularbustilor(tabelul5), degise cxprinul cu mai putini energie fatdde al arborilor,contribuie, de asemenea, la rcir lizarea caracterului dorit al compozi{iei. 195

ln funcliede conceplia arlisticigi unelecriteriide ordin luncfional ._ (fixareaterenului,ecranare. vizuali g a.) proiectantul poatealegeforme columnare, piramidale, ovoide,sferice,forme cu cregteri diverg-ente, ar_ cuitegi semipendule, formeneregulate, contorsionate, iormepletoase, forme cu trunchigi coroand, formeprostrate (semitdritoare ar_ Ei tdrdtoare), bugtiurcdtori.Aceastd marediversitate a formelorde cregtere, de indllimi diferite,oferi variate posibilitalide asociere a arbuqtilor atatintre ei c;t gi cu arborii,cu plantele floricole saucu elementele construite. Se pot com_ pun_e armoniigi contraste, ritmuri (repetilia aceleiagi formesauuit"-unta de forme),progresii (asocieri de formeasemdn[toare, d" -eril ;;;;;; saudescrescAnde) etc. In pozifii izolate,formade cregtere a unui arbustseevidenliazlcdnd acesta estesuficient de mare,in raportcu distanla deobservare. Calit'lile plastice ale arbugtilor mici, capieseindividuale, suntfolosite ul": in rtetaliilecompoziliei,. percepribile din apropiere: in alpinarii, T3i aldturide roci, pe malul unui ochi de up1,,, lu baruunei scan,l6ngdun loc de gedere g.a. tr'runzigul arborilorgi arbugtilor aducepeisajuluivegetalin primul ^ rdnd culoarea, prezentiin tot cursulanuluila esenlele semiervirescente gi limitati la sezonul devegetalie in cazulesentelor cu frunzecaauce. cu o gamddominantia tonalitililor de .Coloritulfrunziqului (anexa), verde,cdrorali seadaug[nuantele altor-culori (rogu, galben, albdstrui, ar_ gintiu) dispuse uniformsauvariegat, marmorat, (reversul discol,or f-runze_ to1a3 culoare) in funcliede ipeciesauvarietate, reprezrnta o resursd 3tta esteticd deosebita, pe careproiectantul o poatefolosi in crearea efectelor picturale alepeisajului. Pe l6ngi coloritul de bazqal Aunziqului, din plin sezonde vegetalie 'tranzitorii (foto color 82), intereseazi gi culorile _ O" p.i_auare'gi A" toamnI(foto color 83), iar la uneleconifere celede iame. Nuanlele 9i 'schwedlerii, roq_ catesauro$ii-purpurii la infrunzire (Acer platanoides 'Ni.e^dyetzkiana', Malus nu.mi.lla Spiraeabumalia g.a.),celede verde_crud (tei, arfari,caprifoitdtdresc, cregterile noi la molii 9.u.;.uu verde_intens argin_ tiu sau albdstrui (ldstariinoi la piceapungens,Argentea,, Abies concolor g.a.), nuantele viorii saubrunii ale unor speciide Jonifere in trmpulsezo_ ,squarro.rc nului rece(Thujaorientalis,Chamaecypiris pisifura i aducin plusvarietate peisajului vegetal. Compoziliaspalial-volumetrici a plantaliilorde talie mare,comple. tatdde vegetafia arbustivd trebuieconceputi gi subaspect coloristic.Ver_ 196

"colorat" ca seutilizeazd iar frunzigul este dorninant, dele,in mod firesc, speciale. saupentruefecte cromatice accente de frunzigpot fi utilizatepenmaselor unui parc,nuanlele in plantalia in prim-plana esenlelor situarea aparentia perspectivelor: tru adAncirea cu un plan inqi celor verde-deschis, cu fiunziq verde-inchis in fundal a de distanF. senzalia spore$te de verde-mijlociu termediar la gruparea de asemenea' in consideralie, Coloritul frunziguluise ia constructive cu elementele vegetalieilemnoase 9i speciilor,la asocierea pot fi colorate. lor carela rAndul arhitecturale, contrasteazd albastri-verzuie placatecu ceramicd De exemplu,fatadele var' Pissardii saupurpuriu(Prunuscerasifera pldcutcu un frunzigrogcat 'Atropurpurea'), dupdcum fafadelein cdrdmiddapasauBerberisvulgaris mai pldcutcu un frunzi$verdecaretoamnadevinegalrentase asociazd benqi nu rogcat. participdin peisajnu numai Maselefoliare ale arborilor9i arbugtilor prin culoare, ci gi prin gradut diferit de cornpactitatepe care il adaugi coroanelor. conferi siluetelor mai aeratd, Frunzigulfin, combinatcu ramificarea gldefectede jocuri de lumind 9i umbrd(mesteacin, semitransparenld, ramificare bode o insolit di!d, larice, citina roqieg.a.);frunziguldens, complet6a veputemici a siluetelor,o ecranare o conhrrare gati, determind tuie, de Califomia' (castan, chiparos stejar, tei, derii gi umbreaccentuate buxus 9.a.) asoomamental; nu numaiun caracter Mdrimeafrunzelor constituie de perpentrucrearea efectelor ea serve$te ciatdaltor insu$iripeisagistice mai sus.Alegandpentruprim-planuriarbori putermenlionate spectivd nici, cu scoarf5intunecategi frunze mari, verzi-inchis,iar pentru fundal mai palid $i frunze mici' cu colorit general speciimai putin viguroase, perspectiva. adAncind de distanli sporegte, senza{ia luciul, m$careapot ft pusein vacalorma, frunzelor ale Alte caractere solilor: la exemplarele Ioarein anumitesitualii carepermit observarea vederii. apropiate tare,grupurigi aliniamente anuald9i prin dar mai alesprin reinnoirea aspecte, Prin toateaceste un clcconstituie frunzigul de primdvard coloritultranzitoriu $i de toamnd, prezenla dupd diferite infE{igdri careprimegte mentdinamical peisajului, foliare. maselor generale ale sau transformirile sauabsenta o caractearbngti la unii arborigi la foartenumeroqi Florile reprezintd estcde speciilor la majoritatea chiardacd importantl, risticl omamental[ t97

scurtidurattr. Unclcllori (sauinllorcsconlc) imprcsioncaztr mai alcsprin efectulde masd, culoarea lor devenind tcmporar dominanta siluetei iespective,mai alescind aparinaintea infrunzirii depline(cireqi_ foto color 9 - , meri,piersici,arborele de Iudeea, magnolii,forsitie,cununitd g.a.);la multe specii,florile suntremarcabile prin mdrime, form6,modul de gnr_ 9i parein inflorescente, dispunerea paulownia, pe ramuri(magnolie, castan, trandafirihibrizi deThea,Buddleia, hortensii, trambitd s.a.). Arborii decorativiprin flori (anexa), dar mai alesarbugtiifloriferi se folosesc pentruinviorarea compozitiei vegetale, cu efectecromattce care ajung sd ivalizeze cu cele realizate de speciilefloricole.in plus, florile loT prin frumusele, gingdgie gi nu rareoriprin parfum.De o atenlie ?lrag privilegiati se bucuri trandafirii,cultivali specialpentruexceplionalele lor calitdli omamentale, pusein valoareprin variatemoduri de introdu_ cerein peisaj(foto color49, 68), uneledintreacestea fiind comune cu ale plantelor floricole(rabate, platbande, pete). In alcdtuirea plantatiilorestenecesar sd se cunoascd nt ntmai culoa_ reaflorilor speciilorlemnoase, ci 1i epocagi durata tnJloririi,pentruo asoclere armonioasi a speciilorcu inflorire simultand saupentruesalona_ reain timp a decorului realizat deinflorire. Fructele gi conurile constituiela multespeciilemnoase un caracter de_ corativsuplimentar (meri decorativi, Koelreuteria, dracile,speciide Rosa, Cotoneaster, Thujaorientalis,tisi etc.) gi uneorichiarprincipal(scorug, Celastrus, Symphoricarpos, Callicarpag.a.)(a sevedea anexa). Abunaenla, coloritul, mdrimeagi forma fructelor,ca gi epocade decorafie maximi se iau in consideralie la stabilireaplanurilorde plantare. De exemplu,in parcuri,speciilecareau fructe mici se vor amplasa mai aproape de alei, mai alesdacdculoarea lor igi pierdeefectulprin distanli; cele cu fructe mari, care eventual persistd gi dupdcdderea frunzelor(catalpE, glddi@), pot fi situate mai departe de privitori. Scoarfa,cu precddere la unii arbori,contribuie, de asemenea, la spori_ reavalorii omamentale. Mestecenii, platanii,unii plopi, fagii sedistingde la distantd prin coloritulalb saualbicios al trunchiurilor gi ramurilor; acesta seevidenliazlmai pregnant in peisajcdndfrunzelelipsesc. Tot a$a, llstarii unor speciiseremarcd in sezonul rece,aducdnd culorimai vii in peisaj: nuanlede royt (Cornusalba'sibiricc', Salix alba 'Chermesina'), galbin 'Vitelina'), (Comussolonifera'Flaviramea', Salixalba (Kerna verdedeschis japonica,speciide Cytisus) (foto color 84). 198

descopcririi gi alteaspecte potsuscita interesul de aproape, Observate ritigi scoarfei, modelele luciul, descncle arbugtilor: liumuselii arborilor qi aspectul aparent etc. spinilor,a suberului domului,prezenla perceptibild peisagisticd de la o distanldvariabili in O caracteristicd suprafelei vizual al ansamblului funcliede specieestetextura - aspectul frunzelor, datdde mdrimea$i aspectul vegetale a arborilor9i arbugtilor, Se grosimea ramurilor, aspectul scoa4ei. al acestora, modul de inserare apreciazd ca speciicu texturdJind celecu frunzemici, simplesaucompuse,ldstarisubtiri, scoa4i neteddsau cu ritidom sublire,de exemplu, cdtinarogie(Tamarixsp.),Coalbilia(Albiuia julibrissin),mesteacinul, japonez (Chamaecyparis pinul pisifera),laricele, toneaster sp.,chiparosul medie (Pinus texturd grffithii) 9.a.Exemplede specii cu de Himalaia jug astrul(Acercampestre), Hiiasomia, carpenul, magnolia, suntfrasinul, q.a. gi frunze mari, ramuri arbugtii cu Arborii biscus, Ginkgo,pinul negnr suntapreciate caspeciicu groase, brdzdat cu ritidom gros,addnc eventual platanul, rhitidophyllum, grosierd: stejuul, Viburnum catalpa, texturd (Cotinus) g.a. alunul,scumpia pentrurealizapermitopliunivariate prezentate Calitltile peisagistice cu trebuiecorelate aceste opliuni de ordindecorativ reapeisajului vegetal; alteinsugiriale speciilor. BIOLOGICE 8.4.1.2. CARACTERELE 9l ECOLOGICE LEMNOASE ALESPECIILOR de crcgca rapiditatea Caracterelebiologiceale speciilorlemnoase qi a de stdnjenirc de ldstirire capacitalea de drajonare, tere,longevitatea, g.a.suntaspecte dc intdeosebit aeriene organelor altor specii,toxicitatea gi planproiectarea realizarea portante seama [a trebuie sd se de care find tatiilor. dar esteinfluen{altlc de specie(anexa), depinde Ritmul de cre$tere atmosferici). condiliiledemediu(sol,apd,climd,poluare cAtmai timpuric a unut oblinerea in foartemulte cazuriintereseazd de .rpct ii introducerea peisajvegetalmai bine exprimat, cA se cere astfel falsul oletar,glldilil, (plopi, sdlcii,a4ari, mesteacdn, repede crescdtoare Deutzia, cdtini roqic pin sdnger, larice, de Himalaia, forsitie, bradduglas, Celemai multe speciiau ritm mediu,iar alteleal ritm lenl de cres' 9.a.). pitice de arborii;i tere (stelai, tei, fag, brad,tisi, buxus,toatevarietdtile (plante pentru rocdrii,pentntboracest caracter fiind uneoridorit arbuSti), duri tunseqi gardurivii scunde).
199

Inngcilulttt cslco insrrStlc nlrlrrlrllr rrsl)cclllor, tlc itscrtrcrtclr, irrllrrcntlc tnctliu lali dr:condi{iilc 5i detrrotlrlicririle iurtropicc alcaccstora, tlc irrtervcn{rile doritesauacciclentalc asupra plantckrr. Arbori_potenliat (peste foarte longevivi 300de ani)in condifiiecolo_ . gicespecifice suntstejarul, gorunul, uimulde .arop,fiopuf alb gi cel nc_ gn1 castanul bun,arborele cu lalelg pinul silvestru n"gru,bradul, 9i mo_ lidu1, chiparosul debaltd, ""t tisaF.a. Foarte."ffl p"iatingevarste me_ dii intre I 50 9i 200 - 300 de ani, iar prinrre cei ".UJ.i cu lingevitatemicd (50 _ 100deani) senumdrd mesteacinul scoruqul, *irii, pf"i"i rremwator,salcimul, salciaalbd, falsul o!etar,^ciregul d, paAr.", milinul, magnoliile, japonezi.$.a.-in ciregii "Jr"oaugul, majoritat.u speciile exotice au o duratdde viali mai mici fap de potenlialuf "u"urito., fo. Jin farade origine, rareorifiind intrunitetoatecerinlele lor ecologice. Arbugtii au o duratdde,viafi mai mica"faldde arbori,pu{inespecii depdgind 50 - 60 de ani.Arbusticu longevitate'de;;;;;r"sunt Buxusgi (pinuldemunte). .;neapdnul Ca4aSitatea de dmjonare a unor arbori gi arbugti(formarea de ldstari cresculi de pe rdddcini) poatefi mai activdsaumai moderata in funcliede specre. Aceasti insugire biologicdimpuneatenlieatat din pan"a prorec_ tantului peisagist, in ceeace privegte amplasarea, asocierea speciilorgi distantele de plantare cat si din partea celor fi.luu ing.i;ireapeisajului in cauzd. "u." deveni in anumite.u^r, oru.;onu."a poate un factorde stdnjenire a,altor plante din apropiere (plopui alb, pfopui t.".u.ator, falsul ofetar,ulmul de cdmp,citina de gard-uri_ fy"i", _,fifi""rl, oletarul ro$u q.a.),poatecauzadeteriorarea trotuarelor, aieilor gi a unor 'e"isagisrul etemente con_ struite- scdri,ziduri de sorijin, tundafii_ 1pf"pii,iJif. poate folosi capacitatea de drajonare u uno..rp""ii in scoputil, pentrufixarea pantelor, terenurilor erodate $l a nlslpuntor. Caracterulinvadantal unor speciipoatefi datorat uneoridrajonirii excesive (de exempru, citina de garauri;,.ur .u, *u."otarii naturale a unor speciiale ciror ramurivin in contacf cu solrtl (Coton)aster dammeri, t]ul") Si indeosebi prolificitdlii unor liane* de pddure, Polygonum aubertii,vilele omamentate "d.;;,p;nul gortnerociisusjl' Tgxicltatea organelor unor speciise arein u"dr;" l; ategerea . . fbrmu_ lelor de plantare in grddinilegcoliior, ceminelor p"ri* ."p,, 9i in parcuri, in vecinitatea terenurilor de joaci pentrucopii.istfel, vir fi folosite cu atenliesaudelocplantele lemnoase careau organe toxice:tisa (frunzele), salcdmul galben p"rurur-Iorlioc"rossas frunzele, fructele), _(scoar!a, (inflo_ rescenlele), Daphne mezereun (planta). 200

(allcxrl) ll) trcl)ule al arbot.ilor ccoklgic Cornportalncntul ;t :trlrtt;ltlor lrrboli 5i diunltori 5i la poluit(inclusivrezistcnla cgali mdsuri ounoscut toate condilionind alcgerc:r rea atmosf'cricl), ;ii lblosireacorcctdin allrc najdrilepeisagistice. planCenntelefa!6 de climi 9i sol sunt factori primordiali in selectarca telor pentru constituireaunui peisaj durabil, in care diferitele specii sit-;i poatdexprima potenlialul peisagistic. Importurile de plante, mai ales din ldri mai calde sau cu climd mai umedi qi iemi bldnde, cu o ofeftA sortimentaldcare vizual este foarte tcntanti indeosebi pentru posesorii de grddini private, determinduneori opListe orientaliuni inadecvatecondiliilor de mediu ale siturilor respective' in anexe. tive pentru alegereaspeciilor sunt prezentate ARBORILOR GRUPAREA 8.4.1.3. 9l ARBUSTILOR PElsAGlsrlcE iN AMENAJARILE uneori pe introducereaunui singur' Compunereapeisajelorse bazeazd fie din lipsi de spaliu fie din arboresau arbustin cadrul vizual, si aceasta' ra{iuni esteticesau simbolistice, cdnd elementulvegetal estemenit sd dca viali unui peisaj in cea mai mare parte alcituit din elementeinerte' Exemple in acestsensle fumizeazi unele grddini japoneze. vegetatieilemnoasesunt grupate$l asocomponentele Cel mai adesea ecologice' ciate dupi anumite criterii funciionale,vizuale-peisagistice, in diferite fbrutilizali qi sunt arbuqtii in cadrul spaiiilor verzi, arborii maliuni cantitative,care se evidenliazdca entitSli compozilionalein peisajul proiectat: - masrve; - grupun; - aliniamente; - garduri vii; - exemplaresolitare. Masivele sunt plantaliile cele mai mari care, in functie de intirrtlcrc, compactitate9i mod de alcdtuire,se pot constitui ca: - pddure (arboret cu caracternatural, cu densitate9i alcdtuirc varia mare); bil6, ocupdndo suprafate or - perdea delimitatdgeonrctric, (plantaliedeasi,in bandi continud, a exemplarelor); neregulatd ganizatd in rinduri saucu dispunerea

2() I

- masiv dearbori; - masivdin arborigi arbugti; - masivde arbugti. constrtuie .P59lI"l cu functii de parcsaupidureade recreare obiectul proiectirii gi amenajdrii silvice. ?lantafiile tip perdea au in generalfunctii de prorec{re; . ele pot fi intAlnite in cadrul urban, deexemplu,in Bucuregti, feliiie tateraledens9i neregulat plantate din lunzul Eoselei Kisselef, piote;ana de o parteCom_ plexul Sportiv IolandaBaiagS6tergi de attutrau"eJ Sutului;de asemenea,pot fi utilizatepe ldngdintreprinderile industriale gi in afarazonelor locuite,. pe .ldnge pepinieri, sere,terenurile agricole,constructiizooteh_ nice,cdi rutiereetc. Un deperdeaperimetrdhdeprotecliea pepinierelor ,. . constd ".*"rpl, dintr-oplantalie din 7 rAnduridearboriqi *Uugti.u lir;unlele intre rn_ duri de-1,5m 9i 0,75m pe rnd,totalizdnd o fame ae iO,i _: - rdndurile-l 7 din plopi piramidali 9i altemdnd cu arLugh .^ 9i din l0 in I 0 m o speciefructiferd (zarzdr,corcodug, mir); - rdndurile 2, 4, 6 din stejar brumdriu; - rdndunle 3 qi 4 din arfartdtdresc, jugastru, paltin,tei. Celelaltecategoriide masiveseinr6Lescin iiferite'tipuri de spafiiverzi cu suficienti intindere (zonedgnltec$e, parcuri,grddini,,ir**i 9.".;. Masivele realizate exclusiv ain a.nori ieun"st rnat multe specii compa-tibile,. dar pe suprafele mai mici pot fi constituiienumai dintr_o srngura specle. ln acest ultim caz,seurmdregt e realizarea unor efectear_ saucoloristice speciale. insd monoculturu.. uu.u,ru p" ru_ l1."::.1f pratele mari' fiind monotond gi, in plus,mai vulnerabild dm punctde vederebio-ecologic. din din amestec , ,Masivele arbori gi arbugti,fiind alcdtuite de specii, dupi modelulla scard mai micdal pdduriinaturale, rn"i bundstabili_ tate$i rezistenld "".[.i " p"irugistic biologicd. in acelagi timp, ele uu uo mai variat,de aceea sunt mai frecventutilizaiein parcuri alte categoni 9i de spaliiverzi. La proiectarea plantatiilormasivese au in vedere o senede aspecte ca:mdrirnea, forma in plan, configuraliaarhitectonicd, componenla {i den_ sttatea masiyelor., corelate cu.pozitiile9i functiile#Uult" io ,"ir".u g"_ nerali a amplasiriivegetaliei lemnoase. Mirimea yasivepr. in spaliileverzide mari propo4ii masivele arbo_ , rescente ocupdsuprafele importante, intalnindu-se categorii demirime di_ 202

deexemplu, suntcelecu funclictlc proteclie, cele mai manmaslve l.crite. a unur parcurban(masivde centuri) in scuaruri9i perimetrald plantalia suntmai mici; in grddinile masivele qrldinile mici, in mod propor]ional, lipsesc' arborescente ibartemici masivele in compoziliilegeopoatefi geometricd Forma in plan a masivelor (plantatiicu efectarhitectu(foto color23) qi asimetrice simetrice rnetrice cu conral special,perdelede protec{ie)insd mai frecventesteneregulati' compozilionale' de necesitdfile in func1ie i".i.i"t", tng. 77), modelatd de o succesiune zoneluminate determind litier"lecu intr-Anduri 9i ieqincluri qi umbrite,careconferi mai mult relief plantaliei'chiardacdcomponenla esteomogend. acesteia

ab incadrandmalelecovor verde Fig. 77. Forme de masive: a - masivearhitectumle cu formf,neregulatf, b - masive Versailles; principalla parcului iin perspectiva (plan9i profil)

(cu cxetajatd seproiecteazi a masivelor Conftgura(iaarhitectonicd speciilor din asocierea rezultand specie), cepliamaiivelor dintr-o singurd masivului'Profilul marginea spre in general cu ialii diferite,descrescdnd dc dominante masivelortrebuie sd fie armonios9i corelatcu direcliile ceamai oriui.", a" celemai multeori seeviti formade dom' cu indllimea in mijlocul masivului. mare 203

I r r r r r a s i v c l cn l i t r i , h c t c r . ( ) g c n c , irr:urjarrrcrrtul vcrticalal spcciiltx. sc concepein variatc structuri.

(tariire rir) pulin ,,,,j0;fflJi1'ff"i'#J::; f,::ffl?ir[: ;"T.' r,rrei

Fig.28. Structura masivetor dearborigiarbusti, a - exemplu derepanilie a arboritor giarbuSrlo. int un,uliihffien @lan 9iprofil); b - amprasarea arbustitor numai' in liziera _";ili;;,';:;;j;:;?:a de arbusti in interiorul unuimasiv strtrbtrtut deo alee subdominante), astfel incit umbra proiectatd de coroanele lo. urup.u ;Jr".f"i* sereducila "i":T'ra 204

,- marglneamasiltlui (ca ra soecii dominantegi

j1^1:Tt:,l"rdice aleplantafiilor, arborii ceimaiinal{ipotfi amplasa}i

rninirn(pozilia nordicdrdspunde cel mai bine aoestui deziderat); urmeazl ,,in scari" etajele arborilor de talie medie gi mici care se succedcu intreruperi, atdt din motive estetice,pentru o mai mare varietatestructurali, cdt Si pentru a permite condi{ii mai bune de lumini pentru etajul sau etajele de arbugticare formeazdliziera. Speciile din zona sudicda masivului, beneficiind de insorire, se vor dezvolta mai putemic Ai vor produce flori, liucte qi efectede culoaremai bine evidenliate.Arbugtii, la rdndul lor sunt dispugidupd inilfime. nivelul cel mai jos putAndfr realizatdin arbugti seuiitdritori sau subarbugtide covor (Hypericum calycinum). O astfel de structuri a plantaliei, intrucafta asemdndtoare unui amfiteatrudescrescind citre peluzeleinierbate, qeeazdo barierdvizuald qi de reducerea zgomotului, asiguri protectieimpotriva curenlilor de aer; ea poate fi adoptataatat pentrumasiveperimetralecdt gi pentruunelemasivedin interiorul parcului. Alte plantalii se proiecteazi cu doui sau trei etaje de arbori, din care speciile mai inalte formeazdfondul de bazd al masivului, iar etajele mai discontinue,se afld cdtremarginile masilului, urmatede etajul arbuq_joase, tilor. Distribulia cu intreruperi a etajelor de arbori gi ale lizierei de arbuqti conducela aranjamente verticale variate, astfel c6, ocazional,arbori inalli sau de talie medie pot fi situali la margineamasivului gi in unele zone arbugtii se succedarborilor de talie medie sau de talie mare; in acestearanjamente esteimportantd alegerea corecti a speciilor in functie de cerinlelc fali de lumini qi ceilalti factori de cre$tere. Componenlamasivelor treb:uie sd asigureunitateain diversitatea plantaliilor unei amenajdri peisagistice.Degi sunt perceputein ansamblu, in primul rdnd impundndu-se peisajului,masivelc volumetrialor in structurarea creeazi efectevizuale diferite, dupi cum sunt alcdtuite- omogene,dintr-o singurdspecie(foto color 37), saureunindmai multe specii(fig. 79). Componenlaplantaliilor masive determindnu numai configuralia lor arhitectonicd,ci gi variate aspectede culoare gi texturd, care sunt luatc in consideralie atat pentru diversificarea ansamblului cat $i pentru crcarcir anumitor efecteoptice ale unor secvenleale peisajului. De exemplu,pc un fbnd de plantatie mixti de foioase se poate evidenlia frumuseteaunui rnlsiv de pin silvestru; intr-o zondde munte,cu masivede molid in amcstcc cu brad, prezenla unor mase de mestecenieste de mare efect peisagistic prin contrastulde culoaregi prin diferenliereanet[ a siluetelor. Prin distribulia masivelor cu anumite caracteristicivizuale in cimpul optic al unei perspective, a9acum s-a mai ardtat,se pot alungi sau scurtir parcntdistantele: indlfimea marc, texturaputemicdgi coloritul mai intu-

205

necatin planul apropiatprivitorului$i rnvcrspcntrufundalarrrplilicl profunzimeapeisajului.

Fig. 79. Masive omogene9i heterogenedin arbori

Masivele din arbori Si arbuSti de mai mare intindere se proiecteazd din cAtevaspecii de arbori cu afinitd{i naturale,dintre care una sau doui domind cantitativ (in m[surd mai mare cu cdt amenajarea peisagisticdeste mai mare) 9i din mai multe specii de arbugti dispugi in anumite zone ale lizierei masivului (fig. 80, foto color 52).

Fig. 80. Componenta masiylor: sus- masiv mixt de foioaseexpnmAnd calmul in compozilie;jos - masiv mixt de foioaseqi conifere(vara gi iama) prea variat, inducAndneliniqte

ln cazul masivelormixte mari, strdbdtute de alei, se poateprevedea plantarea de arbugti (speciide umbrl) 9i in interiorulmasivului, lhngdalei 206

gi in conrponcn{a nta(lig. Ttlc).Spcciadominantd trebuicsI sc giiscascit sc he(erogenc Dispunerea speciilorin cirdrulntasivelor sivclorinvccinate. (amcstcc iuanjzreain mozaic in zone care se intrepdffund,evitAndu-se t?rce pot forma intim). in masivele foarte mari, in pdduri, speciile de a-mestec (100-400 (400-500 (20-100 pilcuri mp) in mp) 9i mp), grupe ,,buchete" masaalcituit[ de speciamajoritari. Masivelefoarte mici pot fi alcituite din citeva exemplaredin 1-2 spccii arborescente $i o masede arbugtidintr-un numer redusde specii. Alegerea speciilor pentru masive se face atat dupd criteriile peisagistice amintite cAt qi dupi cele ecologice (adaptabilitatea[a condi]iile dc rnediu, rela{iile dintre specii) 9i functionale (plantatii de proteclie antipoluanti. antierozionald.antivint etc.). constituie baza structuririi intrucdt, plantaliile masive arborescente speciilor este deosebitde important ca durabile a peisajului, in selectarea acestea sd corespunddcondiliilor stalionale(ctimn, tip de sol, condilii hidrologice,poluare). in cadrul unui parc, in componenlamasivelorperiferice se aleg specii pot fi: arbori de predominantforestiere.Pentruzona de silvostepd,acestea talie mare tei gi paltin ca specii dominante (de semiumbrd),ulm, cireg (de lumind); arbori de talie mijlocie - jugastru, carpen (de semiumbri); arbori de talie micd - a4ar teteresc(de semiumbrd),mdr pdduret,corcodug (de lumini) 9i dintre arbu$ti,com, pdducel,salbi moale,lemn cdinesc(specii de semiumbrdqi lumind). Un alt exemplu al compoziliei de arbori poate fi: stejar brumiriu, frasin, ulm (specii inalte, de lumini), tei, paltin, jugastru,carpen(specii inalte 9i medii, de semiumbrd). Un masiv de mai micd intindere cuprindeun numdr mai redus de spccii, de exemplu: stejar gi carpen(arbori dominanli) asociati cu jugastru ;i cireg, formind doud etaje neregulatede talie mare gi medie urmate dc utt etaj de arbugtimari din alun, pdducel,soc, sdnger. Speciilor forestiereli se pot aldturaunele specii gi varietdli omanrcntale pentru realizareade contraste$i accente;ponderealor cregtein ntasivele din interiorul oarcului. in majoritatea categoriilor de spa{ii verzi, in planta{iile masive prcdomind esenlele foioase caduce, care au sortiment foarte larg; prezcn[a mai ales in estenecesard coniferelor9i a foioaselorcu frunzig persistent parcuri, cu o pondere de 25-30Yo,pentru suslinereadecorului in sezonul in mastveontorece(fig. 76). Aici rdginoasele, mai adesea, se planteazd pe lingir genenu preamari, cu amplasamente bine alese;dar qi introduse

207

sr)oclrlc ft)ioasc' srrl)ror.)ar dc 1r:ircrrrr sttautc oi-rtrc nlarLllncar rrrasivcr.r llctcrogeno' aducmai Inultiivarictatc prlrrrtaliiror. r'rcbure sa sc li.ii insii cont dc rapiditatea d(l cregtere.$i.dc cerin{ele lor fala de luminir (dc exemplu, pinii au pretenrii mai ridic tc, iar morizii, la $es, tolereazir semiumbra). Densitatea masivelor din arbori gi arbugtiestevariabild qi rezultd din aleger.z distanlelorde plantare,cu o dispunere ne.egulatda exemplarelor, exceptand. unele masive geometrice: pintru arborii de talia I, intervale variabilede 4-8 m; pentru cei de talia a U_a Si a [I_a, 2_6 m, iar pentru arbugti,in func1ie de dezvoltare, 0,7_1,5m. aceste distanle permrto bune evoluJiein timp a plantaliei masive,insi din considerente de oblinere mai rapidi a efectului de masi, de multe ori se recurge fu ioJ.rrr", ceeace con_ duceIa necesitatea rdririi ulterioare. Masivele de.arbugti au, de asemenea, mirimi gi forme vanate. anumite situalii, ele ocupl suprafelemari; dL exe.mplu, ..In pentru con_ 'heteroiene solidareapantelor se realizeazd, plantalii ain ip"c,, cu sistem radicular bine dezvoltat sau drajonante(salcAmu"l pitic _ Amorpha, oleta_ rul rogu - Rhus, cdrmdz- Symphoricarpos_ g.a.j chiar ptantalii omo_ gene(ienupdr semitl,rdtor- )uniperus horizonnlii)-' 9i In compoziliile in stil geometric,masivele de arbugti se pot proiecta ca maserectangulare,ovale, rotunde; in acestcaz intereseazd el-ectele arhitecturale,de aceeaalcdtuireamasivelorva fi deloc saufupn variata. P:n,- pAstrarea unui aspectnaturalin aranjamentul iegetaliei din grI,. . dini gi parcuri, masivelede arbugtise modeleale tn fo.r,"'rrnuouse, nere_ gulat alungite, cu ldlimi maxime nedepigina S_S de arbuqti. Proiectarealor se face reludnd la scardmai"*".fiu.. micA:piinclpiile menlio_ nate pentru masivele arborescente neregulate:pot fi alcdturtedintr_o sin_ gurd specie (foto color g5) c6nd masivul nu pr"u mare (de exemplu, in parcuri, o masi de forsitie sau una de otetar "ri" rogu au un elbct vizual puternic, mai ales prir culoare); in masivele heteroiene se asocraza cateva specii dispuseinsular, dintre care una trebuie sd d-omine cantrtativ;cu cAt masiwl este mai mare, cu atdt numdrul aceeagr specie estemai important (fig. gl). "*"rnptu."tor-ain Speciile se ordoneazd dupAtalie, habitusgi, in plus, dupd inflorire; ale_ gerease poate face lindnd cont de egalonarea inno;tutui sau, din contr[, pentru a realiza o armoniede culori intr-o perioadd determinata. in componenlamasivelor de arbugti f"i"$i ," ^gi ;;; i;;roduce specii cu frunzig persistent(mahonie,buxus, pnznns torro*i"rur" S.u.l. 208

ri?
f.r.

lt l-.l
ab

f . L"'3

\-^4J

ilffi
dintre care una estedominanta

Fig.81.Masive de arbugli:a - omogene; b - heterogene; c - repartitia speciilor

Coniferele arbustivese pot asociamai alesin masiveapafte(omogene $i heterogene):plantalie de ienuperi semitirAtori dintr-o singurd specie sau din doud specii asociate,diferind ca putere de cregtere$i eventualcolorit; masdde ienuperi tdrdtori sau semitdrdtoride talie joasi, imbinatd cu 'Glauca' arbuqti coniferi erecli (de exemplu, covor de Juniperus horizontalis lawsoniana'Minima Aurea'\. combinatcu mici piramidede Chnmaeryparis Grupurile de arbori gi arbugti sunt formaliuni peisagisticealcdtuitc din 2-9 exemplare. Comparativ cu masivele, in cadrul gmpurilor, distanlele de plantare sunt mai mari (cel pulin cdt dezvoltareamaximi pe orizontali a exemplapermildnd o evidenlieremai bund a siluetelor. relor componente), in compoziliile geometrice,repartitia exemplarelorgrupului poate fi echilibrati sau simetricd, aspect care se evitd in compoziliile libere. La acestea in plan se va face astfel incdt pe nici o direcdin urmd amplasarea sd nu se suprapuni mai mult de doui exemplare. 1iede observare

\t

/\
I

F .,c, h'

,,s.

\i,/

c4'

--Q
l.l Arhilcclrrii pcis.rilcr:i

-\rri

o'
l0()

Grupurile poL li onngcnc, alctrtuitc dintr-osingurispccio sauftercra_ gene,reunind,2-3 speciisauvarietlfi dilbrite(fie numaiarborisaunumai arbugti, fie unul saumai mulli arboridin aceea$i specie grupalicu caliva arbugti). in componenla grupurilor heterogene, speciilepot fi asociate fie in armonie, fie in contrast de forme,taliegi colorit(frg. g2).

W ,ffi M-MMffi
Fig. 82. Asocieri de plante lemnoase in grupuri heterogene

%u

Combinaliiinteresante suntde exemplu: salcia pletoasd gi plopulpira_ midal sauchiparosul de balt6; tuile columnare gi cell globuloase; sdlcioara (argintie)9i corcodugul mirositoare rogu;buxusglobulosgi yuccaetc. in general,o preamarevarialie in cadrulgrupului nu esteindicati. In ansamblul plantatieiunei amenajiripeisagistice, grupurile omo_ geneSi cele care reunesc specii cu caracteristiciapropiate(habitus, frun_ 210

zil trahuic sd prevulezeasupra grupdrilor conlft$l.tnle, daourcceo Jtrut mare diver.sitate altereazdunitatea. Astfel, asociereacorcodugului rogu cu altc lbioase cu frunziq vcrdc neutruva fi mai folositd decdt,de exemplu, combinatialui cu a4arul american auriu gi cel variegatsaucu silcioara mirositoare(argintie). foafie bine se acordi speciile de molid (Picea\, La grupareard5inoaselor, Tsuga, tisd (Taxus) - toate cu frunzc brad (Abies), duglas (Pseudotsaga), aciculare - sau cele de tuie (Thuja), chiparos (Chamaecypais), ienupir (Juniperus), caractet'izaleprin frunze solzoase. AvAnd un element asemindtor - aspectulfrunzigului - ele pot alcetui atat combinatii in analogiecit gi in contrastde siluete. Tot dupi acelaqicriteriu, se asociazdarmonios speciile cu frunze pcnat compuse- salcdm (Robinia), salcdmjaponez (Sophora),frasin (Fraxicele cu frunzig mare - paltini (Acer pseudoplatanus, nus) - de asemenea, Acer platanoides),platan (Platanus hybrida), ulm (Ulmus glabra) q.a. cu foioaselc Cdnd sunt situatein plan apropiat,aliturarea rdginoaselof trebuie sd evite contrastul prea mare intre frnelea ftunzigului acicular gi aspectul maselor foliare cu limbul mare. De exemplu, lAngdun grup de pin de Himalaia (Pinw excelsa)sau de molid a4intiu (Picea pungau argentea) se poate situa un exemplar de albi{ie (Albiuia julibrissin), rezultXnd un contrastde siluete, dar cu un anumit acord al finetei frunziqului; in acelagi exemplu,inlocuind albilia cu o catalp6,efectul estemai pufin agreabil. ln componenla grupurilor de rdginoasenu se vor asocia speciile cu frunze persistentecu cele cu frunze caduce (larice - l,arlx, chiparos de aliturarea lor ar putea creain timpul baltd - Taxodium,Ginkgo), deoarece iernii impresiaunor exemplare uscate. Alcltuirea grupurilor se va corela cu pozilia 9i rolul lor peisagistic,cu vecindtatea altor elemente(situareaizolatl in peluzd sauin apropiereamasivelor, proximitatea clidirilor, a constructiilor decorative,a apelor ctc.). (de cxcntin anumitecircumstante De exemplu, un pdlc de mesteceni, plu pe un fond de plantalie de culoaremai inchisd sauprofilali pe o pcluzit de gazon) poate crea o impresie peisagisticdmai putemicd decdt o asocigi molid. ere contrastantd de mesteac6n Grupurile de arbori din apropiereaunui masiv pot fi alcdtuitedin spcnaturalda pdrlilor din inciile aparlin6ndmasilului, sugerdndo detagare treg, specificdamenajdrilorin stil peisager. Dupd componentd,grupurile pot exprima in peisaj fo4i (arborii puternici), dinamism (asocierea de siluete piramidale sau columnare),liristtt 2ll

(siluctc pcntlulc, siluctc scrrritrirnsparctrlc), vivacrtatc (silucto varratc \ii coIoritviu), ordinc cchilibru. (grupuri ai onr.,gcnc cu cxemflarc cchidistantc, in formaliipare- de exemplu, marcind.jlu.il. un"l iiter.".1,i in unghi drept). Trebuiementionat ca un aspect negativactuala tendlnfaa multor an_ treprenori dar gi a posesorilor degrddinide u ugto."* in u"elagi cadruvi_ zual grupdrifoartecontrastante di arborigi aibugti o.u." diversitate de talii, forme,colorit, cu preamulte conifere,rezultdnd "u - mai - degrabd o ex_ pozitiehorticold decAt un peisajechilibrat gi urrnonio.. Aliniamentelesuntplantaliiregulate, in linie, alcdtuite din arborisau ,. din arbugti, de regulddintr_o singurd specie gi cu ,;;;; de aceeaqi for_ md 9i inlllime. anumite situatii,fie din considerente estetice, fie functionale, .in sepot realizaaliniamente mixte: - arborialtemdnd pe rdndcu arbu$ti toleranlidesemiumbrd; --- linie de arboridublat[dealiniament de u.tuiti; - arborialtemdnd pe rdndcu secvente de gardviu; - linie de arboriasociatd cu o linie paralelid degardviu. Silueta, talia gi ritmul de succesiune u .orpon".nt"L* unui aliniament conducla anumiteefectearhitecturale importand, ,uni fblositein com_ poziliilesausectoarele "ur" cu rezolvare geometricd uf. p*"uifo. 9i grddinilor gi in alcituireaplantatiilorstradale. In parcuri,aliniamentele de.arbori *nt concepute in funcfiede im_ portanlaaleilor,de lirgimea, doritda culoaruluivizual pe careil creeazd, de proportia necesard intre planur e orizontale 9i ."i. uirti"ur", de efectul deumbrirescontat. pot fi dispuqiin qiru1 simplebilaterale, carepot ajungecu .. tb:.ii timpul si-gi reuneascd coroanele deasupra ul.ii (";";p;t;; situerele fasti_ giate$i cazulaleilor foartelargi).Uneori,se utiiizeaza ailniamente --^duble in scopulsublinieriiunoraxecompozilionale tng. S3l. Aleile de intrarestructurate cu mai multecaiparalele pot fi insolitede o plantafiecu giruri multiple,in careuneleuriniuo,"ni"-rio,pre -S?,'Si;l sauduble de arbori separi firele de circulalie A"r" O oirporili" u."_ minatoll poate adoptagi.pe unele""i"r artereimportante de circulalie .se urband(Bulevardul Unirii, Bulevardulauluto.ito.,'go."uuaKisselef din Bucuregti). Aliniamentele multiple suntde reguldalcdtuite unitar,dintr_o singurd specie.Mai rar se intdlnescasocieri iu volumetrieaife.lta, Oeexemolu 212

doutr9iruri ccutraledin siluetef'astigiatc ;i tlouil latcralcdin siluctc glo(plopi piramidaliSi tei saustejaripiramidaligi stejarirogii). buloase

## ## # # #

## &#
ffi #

# #,

##
wffi
a

## ffi & ffi #

#. # ffi: # #i ,ffi .b

ffi

perfectA; Fig, 83. Aliniamenteduble de arbori: a. distribufie simetrica b. distribuf ie intercalati

poatedetcrSituarea intr-un ax compozilional a unui qir de partere pe liniile extreme, mina plantarea unilaterali a aleilor insofitoare, rezultAndo ldrgirea c6mpuluivinal fald de plantarea bilateralia fiecirei alci. pentru Aceastd solufieseadoptd o luminozitate mai bundla nivelul par$i terelor,mai alescdndorientarea axului esteE-V. in acelagi timp, gradul de insorirea aleilorparalele estediferit, oferindvizitatorilorposibilitatca opiiunii. Alegerea speciilorpentrualiniament de multiploccesteconditionatd - arhitecturale, gi funclionale. rinle:estetice bio-ecologice in general, rcatdtarborii,cdt qi arbugtii trebuie sdaibi formenaturalc gulate saucare,in anumitesitualii (in parcuri)sd sepreteze la modclirrcu geometricd prin tundere (tei,jugastru, piramidal, carpen tisd,buxusg.a. ). In aliniamentele de arboride pe str[zi gi gosele seutilizeazd in cxclu sivitate esenle foioase carecorespund cerinlelor 9i conditiilorimpusoaccs (capitolul tui gendeplantalii 5.2.3.). ln parcuriqi grddini,gamaspeciilorfolosibileestemai larg5,cuprinprin habitus9i lhrnzi; zind preponderent tot foioase- speciidecorative (ar!ari, fagi, stejari roqii,platan, piramidal, castan conrcsfrasini,tei, carpen tibil, alun turcesc, Liquidambar styracifluag.a.), dar gi unelespcciiaprc (castani ciatepentruinflorire qi fructificare Magnoliuk n.t, omamentali,
2l.l

- Sorbus soorusi uria Si uucupurkt, g.a.); Mulus numaiin anu.lktriburulu mite situafiigi pe zonerestranse, gi riEinoasele seutilizeazd de taliemarc cu habitus natural regulat(bradduglas, molid argintiu,molid).Nu suntindicali pinii, carechiardacl in tinere{e au un port regulat, cu timpul siluetele lor semodificI, trunchiurile gi coroanele devinneregulate. Pentnt aliniamentelc de arbusti se respectd criterii asemdndtoare; se alegspeciicu portul erect$i frumosechilibrat, supoftend ajustarea formei prin tdieri: Berberissp.,Ligustum ovalifuIium, Spiraeasp.,Deutlia gracilis, Hibiscus,trandafiritufe saucu coroani g.a.in zoneleunde se dorestepermanenla verdelui vegetaliei(in parcuri 9i grddini,in spaliile verzi adiacente dotirilor social-culturale) se aleg specii gi varietdticu frunze perslstente, careintrunesc qi celelalte (brxus, tisi modecalitlti necesare latl prin tundere, tuie globuloasd 9.a.). Distanlele deplantare in aliniamentvaiazd in firnctie de putereade creqtere (indllimegi diametru) 9i efectulritmic dorit: pentruarbori4-8 m in parcuri9i 5-10m pe strdzi.Pe gosele, distanfele suntmai mari, 2/3 din inlltimea maximi a arborilor. Distantele de plantarepentrualiniamentele de arbugtisunt mai frecventde 2-5 m. in aliniamentele mixte de arbori 9i arbugtisauarbori 9i secvenle de gardviu estenecesard. o distanlE minimi de 1,5m fatd de trunchiularborilor; in fimclie de l5rgimeacoroanelor, eventual semdregte intervaluldinte arbori(fig. 84, 85).

Fig. 85. Aliniamentemixte de arbori 9i gard viu: gi planorizontal); rAnd(vedere a gi b - pe acela5i (plan pe orizontal randuri distincte c $i vedere)

de arborisaude arbu$ti gi realizarea unor aliniamente in proiectarea supra$i constructive limitdfald de elementele seline cont qi de distanyele (tabelul planta{ii 6). de valabilegi pentrualtecategorii subterane,
Tqbelul6 Distanteminimede plantarefa!tr de constructiiti instslatii Elementele strizii Constructiisubterane
de saze, termoficare CoDducte

minimepani la trunchiul Distante (m) arborilorsi arbustitor Arbutti Arbori 2 (3)

"ooooo oooo oo oo o
Fig. 84, Aliniamntemixtede arbori ti arbugti: a $i b - pe acela$i rand(vederi9i planorizontal); c - pe randuri distincte(plan orizontal qi vedere)

2 Cablurielectrice 1.5 2@\ Alimentarecu aDa.canalizare garduri.drumuri Cltrdiri, 1'5 6 ferestrelor Clddiride partea | | peretilorf6rdferestre l'5 5 ClddirideDartea | | pline.cu inallimea peste 2 2m imoreimuiri 0,5 I imprejmuiride gridinl, cu grilaje9i pline, la 2m cu lniltimeaDane 1(l.5) Bordurialecarosabilului 0.5-2 0.75 Bordurialetrotuarelor si aleilord parc 0,5-r I de Piloni 9i st6lpi fdrd instalatii subterane cabluri electrice + intreoaranteze (BovoG. 9i al., 1998) italiene din normele distantle suntindicate

214

2t5

Distanlclc Iafiide instalaliilc clcctricc acricnc sunt0,5_2 rn dc Ia co_ roanele arborilorpind la cabluripc verticald pi 5m in lateral G:rdurile vii srmt plantalii de mare densitate, alcih,ritedin l-3 r6nduri dc puieti de arbori saude arbuqti,cu creqtere liberd saumodelati prin tundere. Ele pot face parte din componenla plantaJiilor majoritniii spaliilor verzi, ?ndeplinindroluri diferite (fig. 86). In parcuri 9i grddini, gardurile vii pot inlocui sau insoli o imprejmuire constructivd,pot delimita zone cu funclii diferite (de exemplu: locurile de Joacdpentru copii, spaliile pentrujocuri statice,o grddini-iesrauranretc..y, pot asigura addpostpentru b6nci, pot masca sau separa vizual anumite sectoare etc.

rlII n"Ll
_r\
\/

insolitc sau nu dc plantel)oricolc persistcntc, larcaunor speciir:u f'runze (fbto color 88). Istoria arhitecturiigridinilor cvidcnliazdfolosireaitfici ,,topiaria"incepAnddin epocaromani pinl in prezent,{Erdintrerupere' Parterelecu ,,broderii" de buxus prezentein unele parcuri clasice (dc din Hanovra, Versailles, Vaux-le-Vicomte - fbto exemplu Herrenhausen co1or10; sunt relevantepentru aceast[artd adusdla perfecliune' un loc importantin spaliileverzi straGardurilevii delin, de asemenea, dale qi in plantaliile ansamblurilor de locuinle; ele servescpentru subimplrfire, pentru delimitare,pentru ghidareacirculaliei pietonaleqi auto, pentlu proteclie etc. (putereade creqterc in func1iede caracteristicilespeciilor componente gi rdspunsulla t[ieri), gardurilevii pot fi conduseca: - borduri pAndla 0,4 m indllime, de obicei tunse,realizatedin arbugtt pitici sau din subarbugtiprin plantarepe 1-2 rAnduricu intervale de 15 cm intre plante; - garduri vii propriu-zise - libere sautunse,cu indl{ime de 0,5-2 m, in func1ii de speciile alese,alcdtuite din 1-2 (mai rar 3) rdnduri, cu distan{c de piantarede 0,3 m pentru arbuqti9i 0,5 m pentru puielii de arbori; - ziduri verzi - mai frecvent tunse, cu indllimi de 3-9 m, realizatedin plantatela 0,8-1,5 m. Acesteasunt in prezentrar lirlospecii arborescente site in amenajdrilenoi. Alegerea speciilor pentru gardurile vii se face in funclie de rolurilc atribuite acestora(decorare,imprejmuire, apdrare),aspectuldorit (inirlli frunzigului 9'a'), capircitir me, formi, culoare,prezenlaflorilor, persistenla tea de ldstlrire gi gradul de menlinerein forma datI, comportamentulcco logic (anexa).O atenlie specialdtrebuie acordatdgardurilor vii asociatct tt sau apropiatede arbori (condifii deficitare de lumind qi concuren{arittltcr nilor pentru api, nutrienli $i spaliu de cre$tere):se vor alege specii dc lir ioase mai rustice, tolerante ale semiumbrei (Buxus, Ligustrunt vttlgttrt ' Lonicera tatarica, Spiraea vanhouttei, com, sdnger,carpen q l )' itl ttr' t destul de repede' un caz specii de Thuja, care se degamisesc pregnantcillrtrr Exemplarele solitare de arbori 9i arbuqtievidenliazA lor se va lrtecr'tt alegerea ale diferitelorspecii,de aceea, lile peisagistice cu pozilia lor 9i efectelevizuale urrtritltlt' multi atenfie,in concordan{d (foto color 89). se preferi formele regulatedc crcSlcrt" arhitecturale PentrucompoziJiile prin tundere.in cele mai multe categoriide amenajirri'cisrr chiar mo<lelate izolatdatdtalbori 9i arbu;ti ctt silttt'tc pentruamplasare gistice,se uttlizeazd ')l l

f,

t_

Fig. 86. Utilizlri ale gardurilor vii; u - O'u',u..u uno.rurduriconstruite (zid ,i plas, de sdrmS); b - imprejmuirea uneiamenajdri (scuar); c _impejmuirea unuiloc dejoaca; d - protejarea unuispa(iu pentru bdnci;e - modere decoiaiive in cadrur parterilor Ad,esea,gardurile vii tunse constituie piese artistice deosebite: ele_ mente de arhitecturd vegetald (zidurile verzi din amenajdrile clasice), an_ sambluri decorative in cadrul parterelor, realizate prin desenul qi mode_

2r6

(r)lcslc natuErlc rcgulatc ciit tii norcgulalc ciur,gllitlilir, salcic, solbni,r(r,ry'r?t/ teria, albilie,a4arjaponez, olotarro$u,ulun contorsionat, PyntcuttthuS.tr.). Exemplarelecu caracterc specialedccorative,care se obscrvirdin apropiere, trebuie puse in valoare prin amplasarea lor lAngdalei sau ldng[ locurile de gedere. Situareaarborilor sau arbugtilorsolitari in apropierea construc!iilor dc gridind, a clddirilor, a altor componente ale vegetaliei(masive,garduri vii, decoraiiuni florale) g.a. impune aprecierea corectda rela{iilor de contrast prin habitusul,talia gi coloritul generalal plantelor. sauarmoniecu acestea Se va lua in consideralieqi evolulia in timp a exemplarelorsolitare, indeosebi a arborilor, care vor avea cregterimai mari, beneficiind de mai mult spaliu vital; in consecintd, se vor amplasala distanleadecvatefali de clddiri, bazine, masive de arbori, stabilindu-sepozitii care nu vor deranja nici liniile de vedere,perspectivele. Arbuqtii urcitori delin un loc apartein vegetaliaamenajdrilorpeisagistice. Ei servescpentru alcdtuireaunor decoruri verticale condilionate de existentamijloacelor de sustinerecare pot fi: arbori, suporturi special construite (pergole, treiaje g.a.),ziduri, garduri, umbrare, chiogcuri (foto color 49, 68). Alegerea speciilor se face in func1iede caracteruldecorativ (frunzig, flori), capacitateade acoperire a suprafelelor gi de cregterein indlfime, eventualcaracterullor invadant asupravegetaliei lemnoasedin apropiere, comportamentulecologic. Se va exclude plantareain parcuri 9i grddini a curpenului de p[dure, care degi estedecorativ,poatefi consideratun duSman de temut al celorlalte plante lemnoase,prin marea capacitatede inmullire naturali seminaldgi vegetativdgi rapiditateacu care se intinde qi din apropiere. ,,sufoci" arborii pi arbugtii Foarte apreciati sunt arbugtii urcdtori floriferi, care aduc culoare gi frumusefe aparte supornrrilor de care se prind, de exemplu, clematitele (Clematis), glicina (Wisteria), trdmbifa (Campsis), caprifoiul (Lonicera caprifolium, L. heckrotii g.a.),trandafirii urcitori. Trebuie menlionate gi lianele care imbracd zidurile qi gardurile in frunzig permanentverde (iederu - Hedera, mAnaMaicii Domnului - ktnicera japonica) sau cele ale cdror frunze, inainte de cidere, se coloreazdin tonuri de rogu (vi1a ornamentald - Parthenociss us).

;Ti:; illi;i:1$:':l'llil;"J;;: r,l;iljjiliij:: i:.:"jljJi:":^"l.iilii l'ructeledorite. "

a - cu dul

dcuilib-'u

doul bElc durc

Specii pomicole. in vegetalialemnoasda grddinilor sunt adesea folosili pomi Auctiferi (meri, peri, ciregi,pruni, nuci q.a.)ca(ese pot introctuce

Fig.8?.Coroaneartisiicedepomlfruc|iferi,dupdPopescuM'sial''1982

219

2r8

Unii pomi tructifbridc vigoarcnrr.ylocic (meri, pcri) por fi conduiiiin forme artisticecu coroanepalisatesau in culturi intensivesub tbnnd dc garduri fructifere (fig. 87). De speciile pomicole pot alcitui o livadi ,,peisagerd,, cu . _asemenea, solul inierbat, neregulatplantati cu pomi gi arbugti fructiferi qi pievdzutd saunu cu poteci de circulalie, bdnci, addpostde grddin[. In grddinile particularein mod frecvent estefolositd gi vifa-de-vie pa_ lisald pe pergole $i bol1i, oferind umbrd qi locuri pl[cute de gedere,even_ tual formAndecranede mascarea unor vederi. De-asemenea, in functie de terenul disponibil, vita-de-vie poateforma in grddini parcelede produc{ie.

cstcruprccrbacco de spalii vcrzi, vc8'ctillia catcgoriilor in majoritatea floricole9i gazon zentatinumaideplantele FLORICOLE PLANTELE 8.4.2.1' ne bucur6'ne lor aparte, Florile, atAtde indrdgitepentrufrumuselea pentma le ne indeamnisd ne aproprem gi cel mai adesea sensibilizeazd unora'robustetea 9i seGralia9i delicatelea ua.i* qi a le simli parfumul. inflorescente in a petalelorsaua flori^lor alcdtuire rnl1iuuttotu,minunata In primul rdnd,prin a lor, culoarea. insugire mai importantd reliefeazdcea punct de vederepeisadin plantelefloricole constituie insuqire, aceastd $i varietate'careimbogegirti. un elemenfvizual de mare atractivitate coinegalabilipaletd printr-o parcurile Eigrddinile ieqte9i infrumuseleazi culoare' al suprafelelor.de ioristiceqi multipieposibititdlide design se exterioare amenajdrilor specifice fl orale aranjamentelor Proiectarea speale esenliale peisagir'ice calitdyilor gi folosirea pe cunoaqteiea bazeazd plantunzigul, habitusul florilor, aspectul ttuiiu plantei,coloritul 9i capaciinflorire' "iilo, qi de. cum suntperioada durata tei), dar gi a altor aspecte, cicluluibiologic'coma iolului, durata 9i particularitdlile de acoperire tatea (a sevedea anexa)' ponamentul ecologic de specie "--i;ii; putttei"o. horicole, foarte variati, esteun caracter de la plantelecele oferdposibilitifi de selectare sau de soii sortimentul perene (de exemplu'speciile alipitede sol carecrescaproape mai scunde, la 2 Phlox setacea si Phtox subilata)-plnil la celemai inalte' ajungAnd - Althearosea)' de grddind metri(nalba pentru a speciilor un criteriude alegere floricoleeste tnitli-"u pla'ntelor pentruarabescuri desenc florale De exemplu, tipuri de decoraiiuni anumite taliemicd5i uniqi soiuri.de - se preteazd specii in voluteie fond de gazon inaltcrsi plante indicate gmpurisuntq.a.)pentru crdile-pitice fo.ma@egonii, q'a Solidago )' degrddin[, (bujori, nalbd voluminoase d-e suficient pelrtnt speciilor in asocierea intervine plantelor indllimea De asemenea, din llori un rabat co*porilii floralemixte'Astfel,pentru diferiteior realizarea de doul speciidetatii diferite,unadin multipleleso-uul" dino-ocombinalie pulttdeexemplu' mai scunde' din plante cu o bordurd tulii pout. fi conturarea dospecii a unei (Tag,etes)' tii [l,,srr"tu ),lobelie(ktbelia) saucrii{e pince (Canna)' guraleuluisaucana salvie, detaliemai inalti, ca,respectiv, minanie sauncritmic sepot.alterna florale, compozilii aceleiagi in cuprinsul in mai scunde cu grija amplasdrii,celor spcciide inillimi diferite, regulat pcspecit din diferite mixte uneiborduri Frumuselea mai inaltc. f"ia ""loi 221

ffi ill
,s
i'l

ll

J,ilL-c

Fig.88.Modalitifi deconducere a yifei-de-vie in scop ornamntal, dupd Dejeu L., Georgescu M.,2003 8.4.2.VEGETATIA ERBACEE Sensibilitateaoamenilor fald de frumuseleaplantelor intAlnite in na_ ture, a fAcut ca din cele mai vechi timpuri sd fie cultivate in gridind, al6_ turi de plantele medicinalegi aromatice,nenumirate specii de flori gi diferite ierburi. Acestora li s-a adiugat mai tarziu covorul verde al pajigtilor, care-alegatintre ele diferitele componente ale peisajului grddinii. prezent,gralie permanenteipreocupiri a amelioratorilor de a imbogdti .in sortimentulde plante de exterior,existd o mare varietatede posibilitilide alegere gi folosirea acestora, in func{iede diverse considerente gi criterii. Vegetalia erbaceespecificd amenajdrilorpeisagisticecuprinde plan_ _ tele floricole de gridini (cdrora li se pot addugaunele legumi decorative, plante medicinale gi aromatice),gramineeleomamentale,-ferigile, plantele de apd, gazonul; utilizate ?n mod diferentiat in amenajarea piisa.yelor, ele constituie complementarele cadrului creat de arbori si arbustr. 220

reno$r allualc rczull nu nr.rnlai (lIr i[.i{rr'l( nlc dc culorialc llor.ikrr., ci si dirr accastialtcman(r a taliilor,carcconlcri-r va'ictatc volumctrice ansa,nblului. Talia plantclorsc alegc$i in lirnclicdc poziliastabilitea aranjamenrc_ lor llorale in cadrul amenajdrii: pentru vederilelibere sunt indicatesDeciile cu cregteremai joasd; cdnd sunt situatein planuri mai indepirtate, pc un fond de gazon sau de plantalii arbustivesau aranjateldngd garduri, iiduri, se preferi taliile mai inalte. Culoarea este cea mai importanti calitate peisagistici a florilor in funcde 1ie care se aleg, se amplaseazigi se asociazd speciile.Culorile atragpri_ virea, invioreazdgi infiumuseleazdanumitezone ale peisajelor;imUinarite lor mdiestrite qi asocierile cu culorile altor elementeale peisajului inru_ descaceastd artd cu pictura. Gama cromaticd a florilor estedeosebitde variatd,cuprinzdnd: - culorile fundamentale savsimple: rogu, galben,albastru; - culorile compuse sau binare, din combinarea celor fundamentale catedouA: - violet = albastru+ ro$u; - verde = albastru+ galben; - portocaliu = galben+ rqgu; - tonalitdli ale culorilor (intensitefl,de la deschiscdtre inchis); - nuanle, rezultdnddin amestecul culorilor cu intensitdtidiferite: bleu_ verzui,roz-portocaliu, rogu-coral, alb-gdlbui, roz-violaceu, galben_verzur etc. La acestea se adaugdculoareaalbd, rezultantacombinatiei tuturor cu_ loriior spectrului. Coloritul florilor gi inflorescenfelorpoate fi unic sau poate reuni mai multe culori, nuante sau tonatitdli dispusein mod diferit iin cercuri concentrice, in degradd, in bordura petalelor sauflorilor etc.). Sortimentul foarte variat al plantelor floricole de grddini cuprinde toate aceastagamr cromaticd care permite selectarea speciilor gi soiurilor in functie gi de alte considerente pe ldng6opliuneade culoare. Asocierea florilor in funclie de culoare in cadrul grddinilor se face , dupd criterii estetice proprii tuturor artelor vizuale. Astfel se pot realiza: - combinalii tn contrast, asociindculori simple intre ele sau aliturand culorile simple gi complementarele lor (culorile compusedin celelaltedoul culori simple): rogu-verde, violet-galben,portocaliu-albastru. Dintre multiplele posibilitdli de asociere, iatd citeva exemple:pentru decorul de vard _ salvie (Salvia splendens- flori roqii) 9i lobelie (Lobetia erinus _ floi. al_ bastre);crdile (Tagetes patula - flori galbene) 9i verbine(Verbenavenosa_
)J)

ctr llo|t (l)ul ru lt.r'ltrrdtt) ;;r prrlirlcli daIi roi;ii;i galbenc llori violaccr); pentru decorul dc primdvari pltnsclc (,48/r.rl um mcxtcanum); albirstre rosea(flori roz-ciclamen); (Viola willrockiana) 9i SiLene albastregi galbene - contiinatii tn armonie, fie aldturdndtonaliteli apropiateale aceleiaqi culori, fie imbindnd nuanlele intermediarecare fac legdturaintre culorile portocaliu; roz' viofundatrentale(de exemplu, galben-pai,galben-intens, laceu pal, rogu-viginiu)(foto color 90). ' Exemple de armonie cromaticA: - pentru sezonulde vard'.Cleomespinosa (talie circa 1 m' flori roz) pe un fond de petunii roz-inchis 9i roz-violet; Rudbeckiahirta soi portocaliu in asocialieiu gilbenele (Calendula fficinalis) qi dalii albe; - penttu s"zott,ll de primdvari - combinalii de panselealbe,nu-md-uita bleu gi roz (Myosotisalpestris)cu lalele roz-violaceu(Tulipa gesneriana)' Interpunereaculorii albe (neutrd), permite o legituri intre culori care nu qi ce^r se acord; (de exemplu, roqu-aprinsqi violet)' Utilizand florile albe o deschiscoiorate,aliturate celor cu nuanie vii, putemice, se poate realiza arrnonle' compozilie florald multicolord cu efectesimuitanede contrast9r (ca in toate asocierile policrome este necesardo culoare dominantd care se dispun poate fi fondul principal in care sau dfu arie); aceasta 9: i se alte flori diferit colorate. De exemplu, unei mase de criiie galbene gura9i asociazdariimai mici de Salviafarinacea (floi albastre-violacee) maius)' (Antirrhinum leului rogii-portocal'l,i pentru decoraliunile florale se face 9i in funclie de culorilor Alegerea mai distanlaie la care sunt privite. Culorile 9i nuanlelecele mai vii 9i cele punuanle 2-3 deschise,utilizate in mase monocrome sau in asocierede temiccontrastante,sevddbinededeparte;culorile,,reci''(albastru,ittdigo' sau devin $terseprivite de la distanld; chiar situate violet) se estompeazd culorilor desin apropiere,ele trebuie suslinute9i inviorate prin aldturarea ctrise(atU,crem, galben-pal,argintiu, cenuqiuI'a )' O asociereinteresante' in desena florilor mov mai aparte,poate fi realizatdprin intrepdtrunderea inchis de vinllie (Heliotropiumperuvianum)cu frunzigul argintiu de Cineraria maritima qi begonii roz (Begoniasempe(Torens)' prtCombinaliile policrome (foto color 91) se vor situa in apropterea diferenleledintre culori' cu atat mai vitorului intrucat distanla estompeazd mult cu cdt ele ocuPdarii mai mici. Coloritul aranjamentelorflorale se alege 9i in corelalie cu celelalte elemente ale cadrului invecinat: gazon, frunziqul arborilor qi arbugtilor' relalii de armoniesaude contrast' stabilindu-se piatra,nisip,beton9.a.,

223

l)c^trurcirlizarc* u..r clcctcputcrrricc qi s.brc sunt i.rlicatcdccoraculoarca cea mai lirlositi cstc ro$u,complcnrcntar liunile monocromo; cu verdelegeneral al vegetaliei. Fondul de culoare al frunzigului vegetaliei lemnoase necesitdacorduri armonioase cu florile situatein apropiere: astfel,coniferelealbdstruise asociazi bine cu tonuri de portocaliu gi roz-inchis; frunzigul purpuriu_inchis pune in valoareflorile galben-deschis; frunziqul verde-intunecat se acordd cu florile roz, galbene,portocalii. Frunzigul plantelor floricole are adesea o importanlddecorativi aparte prin coloritul bine eviden{iatmai ales la speciile de mozaic _ Colius, Iresine,.Altemanthera,Gnaphaliam g.a.- dar qi la alte specii prepondereni decorativeprin flori - soiuri de Begonia,de Canna indiia. De asemenea, frunzele decoreazi prin formd, mdrime 5i mod de dis_ punere.Ca exemplesepot aminti nemtiqoriipereni (Delphinium),cu frunze mari, profund divizate' crinii de toamnd(Hosta), ale ciror frunze mari, cu nervatiuneaarcuitd,sunt verzi simple sau cu borduri alb_crem; speciile de plante ,,gase", Sedum,Sempervivum,Echeveria avAndo gamd mare de for_ me, mirimi qi culori ale frunzeloretc. Habitusul, degi pe plan secundarfald de celelalte caractere peisagis_ . tice ale speciilor floricole de grddind, oferd alte posibilitdti de diversifi_ care a aranjamentelor. Speciile repente, acoperitoarede sol, pot forma frumoasecovoare de frunzig sau inflorite (de exemplu,Acaenabuchanar?i, cu foarte mici frunze argintii-cenuqiiSi Gypsophilla repens,cu flori mici albe_rozii). Speciile erecte igi evidenfiazdforma de cregtere numai dacd este suficient de diferenliatdpentru a nu se contopi in masade exemplare, de exem_ plu, frunze erectegi liniare la stAnjenei (Iris), rozetede frunze mari la cri_ nii de toamni (llosra), tufe mari, rotunjite la bujori (paeonia),siluetezvelte qi inguste la nalba de grddind(Althaea) g.a. Speciile urcdtoare iau in generalforma suportului, decordndul cu masa de frunze gi flori; dintre acesteasunt adesea preferate zorelele(Ipomoea) qi cdlgunagii urcdtori (soiuri de Tropaeolum). Habitusul unor specii poate fi apreciatca diferit in perioadade inflo_ rire fald de timpul cind lipsescflorile, de exemplu la stdnjenei(Iris), nem_ ligorii pereni (Delphinium), crinii de vard(Hemerocallis)g.a. SUCCESILNEA SEZONALA A PLANTELOR FLORICOLE Epocile qi duratelede inflorire ale diferitelor specii de flori constituie un criteriu impofiant de alegerea acestora pentru dicorarea spaliilor exte-

224

scurti dc irrllorilc: la altelcintorvtlul sc rioare.Unelc speciitruo pcrioaclit tinlpurri ;i ntat in sortimenta soiurilorr.nai poateextindegralic existenlei la lalele);un numdr destulde mare de speciise distardive (de "xJmplu prin duratamare de omamentare(salvie, crdile, begonii 9'a')' ting "in conttflorale de exterior se urmdre$tefoarte adesea aranjamentele pnn succesitrlizeMd nuitateaindoririi pe acelaqiamplasament,carese re nea diferitelor specii in func1iede ciclul lor biologic qi aplicareaanumitor' decorului floral se poate oblinc po tehnici de cultuid. Totodatd,eqalonarea diferite fie in cuprinsul aceleiagisuprafelerezervateflorilor amplasamente astfel incAt gridina sau sectorulde grddinit fiein cadrul altor aranjamente, sd aibi o perioaddcdt mai lungd podoabaflorilor' sezonaldcuPrinde: Succesiunea - specii cu tnflorire de primdvard: plante cu bulbi (ghiocei' narcisc' (Bergeritt' lalele, zambile, Ciocus, viorele 9.a.),alte diferite plante petene garofile, maci $'a )' Iberis sempervirens, Aubrietia, Cerastiumtomentosum' plante bienale (nu-m[-uita, pdrllule, pansele,Silene 9 a'); - specii cu tnflorire de vard: plante perene(margarete,nemliqoti' Geun1 plante perenecultivate ca anuale(danudbeikia, Centianthus,Phlox g-a.), lii, Canna indica), plantebienale (nalba de grddind,degelei) sau cultivate gura-leuca bienale(Dianihus barbatus)'plante anuale(begonii,gdlbenele' lui, Gazania,petunii, floareade piatri, Lobelia, regina-noplii 9 a ); - specii iu inflorire de toamnd: plante perene(Asrer sp'' tufdnele 9t unele specii de vari careigi pot continuainflorirea Coreopsislanceolala' planle An"*oi" j aponica, Gaillardia lanceolata, H elenium autumnale)' Chrv' verbine' anuale cu inilorire prelungitd din vard (salvie, begonii, ctdile' tinctoria q'a), plantebienaleprodusetincarinaium, Coreopsis santhemum vara (Pansele). puriu, ' pe aceeaqisuprafalda peDecoraiiunile florale bazatepe eqalonarea rioadelor de inflorire de-a lungul sezonuluide vegetalieconducela aplicarea anumitor scfteme de succesiunetehnologicd a speciilor: - compozilii de primdvard: plante bienale sau plante bienale asociatc flori bulboaseculticu flori bulboase(lalele cu nu-md-uitasaucu pansele); bulbilor); dupd terminareainfloririi (luna mai) vate ca anuale(cu scoaterea decorul se inlocuieqtecu: - compozilii de vard din plante ^nuale (Begonia, Salvia' Tagetes' Zinnia, Petunia etc.); cu plante - compozilii de toamnd (tufhnele) sau de toamnd-primdvard sauplante bienale(dintre careunele infloresc sporadicincd din septembrie) primivari)' in bienalein asocierecu flori bulboase(cu inflorirea
l5 Arhilcciuii pcisilgcril

225

TIPURI DE DECORAI'lUNl r.LOuAr.rj t'ljNl'RUAMENAJAIT .It PEISAGISTICE Pe lAngd marea varietate pe care o oferd insugirile omamentale ale speciilor de flori, dispunerealor in diferite moduri de decoraregi asocierea cu aite componenteale peisajului reprezintdo resursede creativitate artisticd care conducecel mai adesea la efectevizuale ce intregescvaloarea ansamblului sau a anumitor sceneale acestuia.Contemplarea peisajelor in care sunt prezente florile, mdiestrit aranjate$i amplasate,heze$te pldcere,admiralie, emolii estetice. Cel mai adesea,aranjamentele florale se sifueaz[ in peluze, pe fond de gazon,fiind conturatein diferite forme.

I{abatclepot li alcirtuitcdin una sau nrai rnultc spccii, mai liecvcnt anualesau bienale.Dil'critelespeciisau soiuri se combini fie intr-un dcsen geometric regulat, tie intr-un desenliber, stilizat, inscris in forma gcneralAa rabatului. Uneori, rabatelesunt conturatecu borduri de gard viu tuns (intAhite in compozitiile geometricesimetricesau asimetrice); in acestcaz, florile trebuie sd depigeasc[inillimea bordurii de arbuqti. Mozaicurile sunt aranjamentecu fofine regulate, alcatuite din specii tipice de mozaic, preponderentdecorative prin frunze (Coleus, Gnaphalium, Altemanthera, Iresine, Santolina $.a.), asociatesau nu cu soiuri de talie micd gi uniformd ale unor specii decorativeatat prin frunze cdt gi prin flori (Begonia)sau cu plante suculente(Sempenivum,Echeveria) (fig. 90).

ffi

ffi--ffi F@ trW
lrul KF'ffi

ffiffiffiffi @@@@
d Fig. 89. Decoraliuni florale din plante anuale sau bienale; a - platbandd cu desenedin specii de mozaic; b - rabatepdtrate;c - ronduri; d - arabescai platbanda in cadrul unui parter

ffi*_l ry---e-G

x"ffi.m.m"m"m#

Rabatele au forme geometrice regulate (dreptunghiulare, pdtrate, rotunde, eliptice etc. (foto color 92) sau,uneori, geomefice neregulatesau asimetrice (fig. 89, 90). Un rabat sub formd de fhgie ingusti qi lungd poartd numele deplatbanddflorald (foto color 93), iar cel rotund estedenumit ror?d.

Fig. 90. Decorafiuni florale: a - aranjamente pentruflori anuale in rabate saubicrrllL'i florale b mozaicuri sub formdde platbandi

226

227

Acestease dispun in desenegeometrice(tbto color 94) sau fonr.reazd un tablou tematic (covor cu motive nalionale,emblemd,ceasde flori, compozilie artisticd abstracti). inillimea plantelor tipice de mozaic se menline egaldprin tundere,pentru o buni etalarea desenului,pe tot parcursul perioadei de vegetalie. Arabescurile sunt decoratiuniflorale in combinalii de linii curbe, conturdnd pe fondul gazonului desenedantelate,alcdtuite din specii de talie joasd, viu colorate(de exemplu, soiuri diferite de Begonia semperflorens, roz, rogii, albe). Uneori volutele de flori sunt insolite de borduri tunse din 'Suffruticosa' brxus de talie micd (Buxussempervirens ) (foto color 27, 95). Petele florale au m[rimi variabile qi forme diferite, rotunjit-arcuite sau cu contur sinuos neregulat; ele sunt realizatedintr-o singuri specie sau, atunci cdnd sunt mai mari, din cdtevaspecii, una fiind dominanti. Covoareleflorale au intindere gi ldrgime mare (peste3 m), fiind modelatede cele mai multe ori cu contururi ondulate.In limitele acestora speciile diferite ocup[ arii de forme 9i mirimi diferite, in combinalii de desene libere neregulatesau respectAnd o anumitd succesiune ritmici a formelor gi culorilor. Reunescflori cu talie apropiati (micd pAndla mijlocie) qi cu aceeagiperioadd de ornamentare.De exemplu, covoare de primivari se poI realiza din specii bulboase (lalele 9i zambile; lalele gi Muscari etc.), din plante bienale gi bulboase (pansele,nu-md-uita gi lalele) sau numai din flori bienale. Cdnd florile sunt reunite pe suprafelemari se mai fillizeazd, termenul de masivfloral (include gi plante de talie mare). Bordurile florale mdrginesc unele alei, unele construclii decorative (bazine, socluri de statui), garduri vii gi chiar zone ale unor masive de arbugti. Ele pot fi amenajate ca Ihqii regulategi ingustede sublinierea unui element geometric. Cdnd rezolvareastilisticl a zonei este peisageri, bordurile florale sunt proiectate ca fbgii cu ldlimi inegale (0,5-2 m), cu limita dinsprecovorul de iarbd in linie neregulatondulatd(fig. 9ld). Bordurile pot fi constituite din flori anuale, bienale sau perene ale cdror talie trebuie sd fie in concordan!5cu rolul atribuit. De exemplu, o bordurd florald in jurul unui bazin geometricse va proiecta din plante de talie mic[. Atunci cdnd se urmAregte regularitatea compozifiei, se alegefie o bordurd omogeni (speciesau soi unic), fie o combinaliede soiuri ale aceleiagi specii sau din specii diferite, dispusein linii paralele,eventualetajate(dacd nu au aceeasi talie) sauin altemantdreeulatd.

l' .t

rJll:r

:1t -.t z

3:

'4 1.....,

Fig. 91, Decoraliuni florale: a - patd mixtd de flori anualesaubienale; b - patd omogenade flori perene;c - pati de trandafiri; d - borduri mix(c (rectilinii gi neregulate)

(.X1.1 Pentru bordurile compusenumai din plante perene(foto color 91, o atentd elaborarea schemelorde plantarein funclie do inestenecesard sugiriledecorativeale diverselorspecii (culoareaflorilor, inillimea, aspccttctul fi:unziqului),dar gi de epocile gi duratelede inflorire; de asemenea, buie sd se lini cont de faptul c[ unele specii de primdvari au ciclul dc vclalcgetaliescurt,ldsAnd un gol in compozilie(ghioceii,narcisele, aparent lele,Crocus,Muscari).

228

229

lJortlttilt ltl-rlr',ulciiluilc rlirt lollr' (irtciloriilc tlc ltlirrrte lloritolc tltr parc,suntnraidecorativc dccit plccctlcntclc, olcrinclnrailalgi posrbilitiili de asociere a speciilor cu inflorire simultani $i o lnai bunir c;;alonrrca celor cu perioadediferite de inflorire de-a lungul intrcgului sczon dc vegetalie. Florile se dispun fie in arii neregulateJ care se ilrtrepitrulrd, lrc geometrice in mici suprafele inegale(fig. 9ld), asigurAndu-se varialia de qi qi "dispar" talie de colorit suplinirea saumascarea celor care din decor. Pozi{ia acestorase va alege de preferinld in plan secund,astfel incat in fala lor sd fie dispusealte flori, anuale,mai inalte, care sd ascunddlocr-rl aparentgol. Eventual, pe acestesuprafelese pot a$ezaplante in ghivece, de exemplu, mu$cate. Pentru speciilebulboaseeste aplicabili qi o altd solulie, care insd reclami multd atenlie, mai ales pe parcursul culturii plantarea de flori anuale cu mici dezvoltare printre plantele bulboase a cdrorperioadd de vegetalie se incheie. Grupurile reprezintdo formd de utilizare pentru speciile floricole vo(bujori,nalbade grddind, luminoase Doronicum, Aster de talie mare g.a.), prin asocierea a 2-5 exemplare. Tot aceste specii,in grddinilemici, se pot planta ca exemplaresolitare. Aranjamentele florale de grddind se aleg in concordantS. cu maniera compozilionald adoptatdin amenajarea respectivi. De exemplu, rabatele gi bordurile geometriceregulate,mozaicurile, arabescurile se intdlnesc in compoziliile geometricesimetrice,iar rabatelecu geometrieliberd in cele asimetrice;petele, covoarele,bordurile mixte sunt decoraliuni florale utilizate, de obicei, in compoziJiilelibere. AIte modslitdli de introducerea florilor in omamentatiaspa{iilor exterioare sunt cultivareain jardiniere, vase$i bacuri (pe lAngdariile de stalionare in pielele pietonale,pe teraseetc.) 9i imbricarea de suporturi verticale (speciile urcitoare). ALTEPLANTE ERBACEE DECORATIVE 8.4.2.2. Vegetalia erbaceecuprinde alte nenumdratespecii de plante cu calitili omamentalegi adaptdriecologiceapreciatepentru anumite utilizdri in gridini gi parcuri. ORNAMENTALE GRAMINEELE Unele specii de graminee perene de talie mdre se pot folosi ca plante solitare sau uneori combinate cu plante de talie mai micd, creand aspecte interesanteprin abundenlaSi eleganlafrunzigului liniar qi a spicelor sau 230

(\trtruh'riuurk(tttt'tt (irrrlr:r Astlcl,srrrrt rlc l)arrrltas), Ml,rrrirr lritniculclot. . r r : r t t r l I t t li r tltu.s.sittt'tt l. ' t 'it.Itn . i\t'lIn r ttl r , l t r ' r ' t t r r t lt s , . { l l r(r}r7 } i tl cl r r t-i {ilto lo mente se pot introducc Si alte ierburi onmnrcntale de talic nni mitit: Festtrcct glauca, Stipa pennata g.a.Ele i$i pot gisi locuri privilegiatcin pozilii insorite,lingd unele construclii(bazinrustic,zid de sprijin, scarh in rocirii etc.,in funclic do $.a),pe malul unei ape,in peluza de gazon, caracterele decorativeqi cerinlele lor ecologice. FERIGILE Plante foarle decorativeprin frunzig, ferigile fac parte uneori din softimentul vegetal al parcurilor qi grddinilor, fiind indicatepentru zonele unrbrite gi umede: Scolopendriumvulgare, Polypodium vulgare, Dryopteri,: filix-mas. Sunt utilizate mai ales sub formd de grupuri, in cadrul masivclor, la umbra copacilor,pe lange viile pAraielor, pe malurile umbrite alc lacurilor.Ele creeaziefecteinteresante prin talie, habitusgi forma deoscbiti a fiunzelor, atat singurecAt gi in asocierecu alte specii erbaceeadaptatela condilii de mediu similare(foto color 98). PLANTEAROMATICE, MEDICTNALE DECORATIVE $I LEGUMICOLE Cultivarca plantelor cu proprietdli de remedii naturale Si a celor aromatice are o veche tradilie incd din antichitate.Ele au fost reunite in scctoarespeciale in grddinilemAndstirilor medievale, modelul acestora devenind apoi o temi prezentdin parcurile rezidenliale,gridinile botanice,grirdinilelocuinlelor(foto color 99). Frumuse{eaflorilor qi frunzigului, aromeleparticulare,utilizirile 1argi condimentare maceutice fac ca "grddinile de ierburi" si fie qi astlzi fbar1c apreciate.Aranjamentul tradilional geometric sau dispunereaintr-o tnir nierd mai modemd grupeazd specii perene ca: salvia (Salvia officitruli.sl, cimbri$or(Thymussp.), pelin (Artemisiaabsinthium), coada$oricclullr (Achillea sp.), sovarv (Origanum), mentd (Mentha sp.), fenicul (Focttit tt lum sp.),coriandru (Coriandrum),Melisstt, Cimicifuga g.a.aldturi dc Lrne lt' specii anuale: busrioc (Ocimum), rezedd(Reseda odorata) S.a. De cele mai multe ori micile parcelesunt conturatecu borduri din srrlr arbu$ticu frunze odorante:levinlicd (Lavandula),Santolina chamdc(.y1,(t rissus, caresupoftAtunderea. Tot in mici sectoaredistincte ale grddinilor sau {Er[ o dispuncre spc ciald pot fi cultivateuneleplante legumicole cu caractere omamentale. I)in tre acestea, unele speciiperene formeazdtufe voluminoasecu lrunzc nrari. 2ll

Itltttrrase: tcv(n(rrl (/{//(trltntlttrlttttutt) ,trt \ttttt.t 1rlrrrl,,lrirurrcir {( \,ttrtrtt rlccolltrvlr inll()rcsccr)lulc cirrilcr(.nstrec }i l)rir) crr llor.i irll)lsrr.e), i:rrrrltclc de talie mai nrici decoreazi aselnenca spcciilor Uoricole, tlc cxcmplu,ccapa de tuns (Allium scoenoprasum) care are tufb de 1i-unze iine. tubularesi nu_ meroase inflorescenle mici sfericede culoareroz. Tot astfel,unele snecii cultivateanual,ca soiurile de varze omamentald (Brassicaoleracea vlLt. acephaltt) este folositd gi in rabate,ornament6.nd prin culorile insolite ale frunzelor centrale.Decorative prin frunze sunt $i alte specrranuale:man_ goldul (Beta vulgaris 'Flavescens'), pdtrunjelul crel(petioselinumsativum), iar prin fructe: tdrtAculele (Cucurbitapepo),tomatelegi ardeuomamentali. Arta grddinilor oferi un exemplu strilucit al folosirii plantelor legu_ micole in aranjamentdecorativ- parcul casteluluiVillandrv din Franta(in manierS. renascentistd) (foto color 100). ln loturile locuinlelor, legumelegi pla'tele condimentare sunt cultivate de obicei intr-un sectordistinct (grddindutilitard _ foto color 101), separat de grddina omamentaldprin arbugti decorativi sau specii pomicole ion_ dusecu coroaneartisticepalisate,arbuqtifructiferi. PLANTELE ACVATICE Atractivitatea gi farmecul peisajelor lacustre se datoreazd nu numai oglinzilor de ap[ 9i malurilor unduitoareascunse din loc in loc de pAlcuri de silcii, ci gi prezenlei vegetaliei acvatice: masede stufsi trestii ridicdn_ du-$i tulpinile zvelte deasupraapei, insule de frunze plutiroare presarate cu florile de o rar[ frumuseleale nuferilor, ierburi qi flori care imbracd te_ renul umed- toateanimatede nenumirate vie;uitoare specifice apelor. in mod firesc, creareapeisajelor a imprumutat de ia cete naturaleaspecte ale imbindrii apelor cu vegetaliacaracteristicd acestora,selectAndu_ seplantelepotriviteintroducerii lor in compozilie (foto color 102). Lacurile, iazurile gi in unele cazuri bazinelede apd pot fi decoratecu nufei (Nymphaea,Nuphar), stAnjeneide baltd,(Ins knempfen gi l'is pseuda_ corus), iar malurile umede ale lacurilor, rAurilor gi pAraielorpot fi plantate cu specii ca Lythrum salicaria (richitan), Juncus effusus(pipu:ig, Cattha palustris (calceacalului), Mentha aquatica (mentide apdi,Trollius euro_ paeus (bulbuci), Myosotis palustris (nu-mi-uita), phalatis arund,inacea (iarbd albd), specii de Primula g.a.Ele omamenteazd prin formele deosebite ale frunzelor, prin habitus,prin alcdtuireagi culorile diverse ale florilor gi inflorescenlelor. Alegereaspeciilor se face nu numai in funcle de insugiriledecorative, ci gi de cerinlele lor diferite fald de factorul ap[ (fig. 92). pentru malurile
z)z

( ) J )s r r t t il r r t l i r p l l( ) - 1 0 c r r r t . o t I rA t l i l t l i g . lt u r r r c t l5 c i c u s l f i t ts U l ) 1 l r ( ' r r cirlc spccii ctr'.lri.r kttt'tttlli'ti, Mt'ttyttntltcstrililiatu, Cttltlta lxtluslris, hI.ttt u' u tttul us lilgua, Lyl ltruttr suliL:uri sot is pttl ust ris, Iltttt

Fig.92. Sec{iuneprintr-un bazin compartimentatpentru Plantede ap5' duPd Brison H.' Collin D, 1959

Pentru plantele de apd propriu-zise o condilie importantd estenivelul apei (sau adAncimeade creqterea pdrfii submerse).De exemplu, pentru ilisma plantago, Acorus calamus, Iris pseudacorus$i Butomus umbelha apei de 15-25cm (zonaB din fig' 92), pentas esteindicatdo addncime tru nuferi (Nuphar luteum, Nymphaea alba) 50-60 cm $i pentru sigeata (zona C din fig' 92)' ^Dei ' (Sapitaria saRitifolia) o adancimede 30-60 cm nceite! addncimi se realizeazdin cazul bazinelor fie prin modul de construclie al acestora,fie prin folosirea de bacuri submersein care sunt cultivate speciile acvatice(fig. 93). Uneori se adoptdlimitarea spaliului de culturd cr.rroci sau cultivarea in strat de sol aqezatpe fundul inclinat al bazinului(fig. 9a).

Fig.93. Bazineetajate cu mici ctrderide api; in cel inferior

bacurisubmerse suntdisPuse cu exceplialacurilormari, nu esteindicatsi sc foloscascii in general, specii ca papura,trestia, stuful care au o mare putereinvadanti'

Fig. 94. Bazine amenajate pentru plantelede apa

contrast, p* i';.i;;";:rilJ;

sunt j:-ltntere .acvatice interesante si prdcute ,:iipoX,: dominant' ""r#tj:3if Planteleflotante,;" cu cregterierecte, ;;
ieqind ,.:Tl:t-t"

ff?j}*"

apei' rormeazd accente car;, " prin

u mi d itate ',J; J:';:i:,lTiil; *i,liXff l::,TjX[I: de vor ri,de


8.4.2.3. cAZONUL Janlorexterioare. Covoarele verzi leagdintre

inierbate r.oyllll_yii ._ ..Peluzele

dinprincipalete frumusep aleamena_


;;;;;.p"nentele

:ff

-'";f*ln'{ilri,,ld*l#;ffi fri'#*il^ ff,,,:T :::


fl^orilor' imbinarea nuantelor qi se face,aga ,-:u111]i::1." I ^culorilor "u.

vegetaliei t;;;;;;;'d il #jffi;:'?:H,.1iT:'.:rfl.ar

situate spalii.varelia sa-;'oil.l."JlY:.':^izolate saugn:purile in acesie arbore sunt adesea potentate gazonatd de peluza p".ur" r" p.or,r;;;:"'' r.otodate, covoarele de iarbi ^ picturale: verdelelor pune 9.:f]". ".i,*J"

.d::illffi j:T,l:lill; .,:,:L l;;.,1";;*nk;1;*.,",*"ii?ifi

pei"i; vegetari pi"'" a" ^pil'.*ra1ii, ::.,":'H,:J:1i construclii #il#: :]"t*' tJ ne ere plane, Jff"i;"ll,tiii#;iXlt'i:9"::ll'"inierbate' orizon" "'

cu iltrllii llrui, Iirartc Dcqi initial tcrlnenul"gazon"sc rclcrcitla llclLtzelc tipuri clc arii Ia dil'critc rcl'crii se prezent denumire aceastd ingrijitl, in avdndfuncfii diferite: inierbate - gazondecorativ (in partere, grddinilordecorative peluzele 9.a - lbttr color 19,20, 31, 103); - gazonpentru agrement(sport,jocuri, odihnd pe iarbd' plajd 9.a. foto color 53); - gazonpentru terenurilede sport; - pajiqti(in zonelede agrement); - gazon utilitar (de consolidarea taluzurilor, pantelor' malurilor apeetc.) lor, de "inverzire" a unor terenuri degradate gazonsunt realizatedin spede tipuri Compoziliagazonului. Difet'rtele cii de ierburi perene,exclusiv sau predominantdin graminee,ale ciror inaspectuluidorit al suprafesugiri biologice gi ecologicepermit asigurarea lelor verzi gi comportamentuladecvatvariatelor condilii de mediu 9i cerinlelorde exploatare. De cele mai multe ori gazonul se compune din amestecuride specii, cu precdderedin genurile Festuca,Poa, Agrostis, Lolium, la care uneori Cynosurus qi alte graminee(Phleum,Deschampsia, $.a.)sau se asociazd unele specii de ierburi din alte familii (Trifulium, Arenaria, Achillea). standard tn prezent,producdtoriide seminlede gazonoferd amestecuri climd 9i grad de de specii qi soiuri pentru diferite folosinle, condilii de sol, insorire, de exemplu: Gazon de agrementpentru soluri cu textura mijlocie" 'Belkttrix' 357oI'olium Perenne 'Agio' 307aFestuca rubra rubra l5%oFestucarubra trichophylla Esticu lsEo Poa Pratensis Geronimo 'Highland' Agrostis tenuis 5Vo Gazonde agrementpentru soluri grele: 4O7o Lolium Perenne Master 'Agio' 25/o Festucarubra rubra 'Geronimo' l54o Poa Pratensis ljVa Festucarubra commutata Ludivint l09o Poa trivialis Dasas

cu sezonur,

'Jr'3],:'f,;'ff'rXl o tunsi scurt ,*;;ffi i ;; ;dtaia vd ntu ru i, -#:

deagrem""'o*'You:u;:" Gazon

234

' rubra t ornmutaluEnit'v' JOVoFcsruca 2.15

is nemorr

l -5')1 / ,,i ' , r / r r r 'r rtrtI t t u I r i t I u4 t lt t l It r ' I \ m . . s trri 'llu,stitle' 2O('1' Iitstrrtu rubru | ridnphylla 'Dasas' l5o/oPoa triviulis ASPECTETEHNICE

lll;'J::ll,'jl'liJ':'l'il"*l"lil' :il:l,1':l:':i:l'ijJlljl;lllilll; Iin,o" : .d";$*,ffi


*"d;,;'";.;
'iJji i e'lc ) u ru' "so $':l: $htl'T":JlJ:'";;;;;';'"
SPATIALAL PLANTATIILOR ARANJAMENTUL

in func1iede condiliile de teren proiectanlii $i antreprenoriitrebuie si aibi in vederemodalitdlile diferite de realizarea gazonului (prin seminat manual sau./gi mecanizatpe terenuri cu panta pind, la 30yo, prin semdnat cu proieclie hidraulicd pe pante foarte putemice gi prin placareacu brazde de iarbd, pentru inverzire rapidi gi pentru pantemedii peste30%), intrucdt implicd probleme tehnice gi costuri diferite de amenajare.Lipsa sau in_ suficienta stratului de sol fertil impune mdsuri de remediere:aport de pd_ mant vegetal pentru a se realiza o grosime minimd de sol bun de 25 im, fertllizarea solului existent,coreclii de texturd $i pH. Uneori, pe terenurile impermeabile,argiloasese impune prevederea unei instalalii de drenaj. 8.4.2.4, PLANTELE iNLOCUITOABE ALEGAZONULUI in parcuri 9i grddini, in ariile umbrite de arbori, gazonul nu dd rezultate satisfacdtoare, chiar folosindu-seierburi mai adaptatela deficitul de Iumini. Mai ales de-a lungul aleilor umbrjte se por realizacovoareverzi din unele specii de subarbugti$i arbu$titdrdtori, majoritateacu frunze per_ sistentesau semipersistente: Vinca minor, Vinca major (ambele,in condi_ pachysandrateminalis, Epide umbri prea nu deasd, fac flori albastre), lii medium sulphureum,Euonymus fortunei var. raclicans,Hedera hetix (ie_ dera, in absenJa suportului vertical, devine tArdtoare, dar, intdlnind trun_ chiuri de arbori, se urci). 8.4.3.DtSTRtBUT|A SPAT|ALA A VEGETATTET

""i i:*i'll'mry;n1iiTi,",y' inlluenT-1-T*:.is::::uffi,il1il1i""il:. pot

l#ffi:ilff*T: ::'$;i:'i*"::f#3;;'ii'"'JJl:q," """,ffi ip'rilr"ir" x*$rFi:#;::i*s:""tt;m41i;


de prantaliile.#, re^rizate ;i; ;.isaju'r poate atingecaracteristici

''""f J,'"llii".$f,'i'iy5:il;HgT..;:"tri,T"1 u ainJ'pu'u"" vizitatori ;; JiS:'Jff ;;;;' "n'e ::,'J3:1'?l:#:,

*'lx:|l'?lu"',1pozilrondndplant*il!FI{i:"

'ilf ::'-,,"il,:Xi',**fi:'illfu :?,Hl,t'ii#fi ,,il,l..*l,t !:T:3'"il:"t"Js"i:""T:Ha#i'p"'ii"rap:i'uc'::':


d.;;;;;
exemplu, u.t"onl"""e Ei 9i lTllrl;r a poludriiatmosferice dereducere " antifonic,
unui Parc se tmPleteSte

;:^TkfJxj[,,:ll*iltrl":",:ru;;
din cuprinsul

pEtsAJELoR irrr cor,rstRurnEA

u"'i;:"1,;"'il'iiil;,ll * vecindtd ii';;;o il,flii"li, de o arterddemare'1"1""^l::-:::i"'":;"i'"" s[ se

in organizarea generalda diferitelor amenajdripeisagisticevegetalia esteo componentd a peisajului global, fiind unitar asociatA cu celelalteele_ mentede construfue a ansamblului(relie{,roci, ape,circulafii, construclii g.a.). Dintre componentele vegetaliei,rolul cel mai important il au diferitele tipuri de plantalii de arbori gi arbugti prin modul de dispunere,ponderea teritoriald, intindere, forme qi volumetrie. Aceste aspecteale pioiectirii plantatiilor se coreleazdcu o serie de factori ca: organizareageneraldgi modul de solulionare a diferitelor folosinfe (dotdri qi amenajdricare rds_
z-to

|:L[?"'L?:l#*mg'*lili'"1J':::':"t'Tapeisaiutui

iuni1ionotu",""*oi!"Ii,,:;:::,:;ii;!"f|il,'iT,o*td,de o
vegetale elor 1ncle11,a;^i1];;:*?Tff;":?:

:;[Ttra*'"'"",""#io*, ""J,"i,X!:l!i.lL:1[*ff
care ffc anumiteaspecte parter$'a') decorativ6' 1""'"""titqi" 23-t

la ,---.*
[ l:1:q""r,'-'---4

--,$ -

i"hit" parclurilc vii inaltopor trctcrrina veseraproteclra d^e beneficiazi int.r"rul i' inteiioi.ei :il:;;;;;;;":, jocurile statice Ea ) pentru locurilea"'oJiftna'locurile tiei (de exemplu, (fig.96).

rrtasivc 5i 't-ipuri ''puiii desrt'lii d(linit( t( t'cl(tuliu^!e"1""''11'.ll:l:l:lt"lc (stattcc)' sa: 'seniinL:hise

a. Plantele de sol gi cele scunde compunplanul acoperitoare inferior al soatiului

{das SEeg ___J


vizual b. Vegetaliade talie mediepoatedelirnitaun spaliucarerdm6ne deschispentru pietoni

ffiry Fry4

:ffi_s_ffie%
&@ffid9e
(dinaspalii maiing":t^'';: lun4i construi pot se mijloace Cu aceleaqi unei alei cu masrve t*"mplu' incadrarea ti9"ut" la fJ" invitd care mice).
Fig' 96' Spafii statice(a) 9i N 1992 dinamice (b)' dupdRobinson '

c. Arbugtii inalli pot forma incadririle verticale ale unui spa{iu

'*

rn#;ii*i;" (fig ^98)'

decontinuitate.al'plantatillor 1:'t: iHiiffi:%nsitatea qi gradul prrvrre 9'7) penetrabilitatepentru


;;ade de ingradlre rg. Ei ' - -^rx 'l plantatiilor se realizeazl'spalii alungite' de

,:'#:i;J#'*T"p'i'*i;arT:lL?-4(perspec ,r.r*il',#',',::f privirea poatestrdbate prin care. sau zoni deschise^


(foto color 23, 45; J pl":t:,.9".i'll:l:asi) (fotocolor direcliilpet"uz'"e'i;;t de liber,in multiple ui"ibilitutt limitate'ingrddite aatt'trolite-;;;; se li acestora 58); 30, "" spaliul creatde un lumlniq masivesau inclusein """J;A;;;ttplu' t"'"yr;"^;;:);' de la diferitetorspaliiareo deosebitd iTpo*inle'tranzilia pelsafuncliile' cit qi interesul la altatrebuind.s-al"itft"a atdt o secvenld lor cu circulalta' spaliilorqi corelalia depozrlra sistic.Ea depinde 239

d. Maselede arbori au rolul cel mai imoortant in crearea soatiulur Fig.95.Rolulvegetaliei in compunerea spafiului, d,/pd Robinson N., 1992

238

a. incadriri preajoase * efect slab de delimitare

inchisfizic Aivizual a. Spafiu

b. Spaliuinchisfizic ai pa4ial deschis vizual

f,ffi
fizic qi par(ial c. Spafiudeschis inchisvizual .-afl.tRr. Sllqr d. Spatiu inchisfizic Aideschis vizual

t_,__a,__fizic qi vizual e. Spatiudeschis


ingrldirii Fig, 98. Categoriid spafii duptrpenetrabilitatea

b. Spaliustaticpreainalt - senzalie de apisare, uneoriclaustrofobie

c. Spaliuliniar preainalt _ dorinfdde stribatere rapidi Fig.97.lncadririlespaliilor$iefectu I lor,dupd Robinson N., 1992

in maniere diferite(RoSpaliiledefinitede plantatiipot fi organizate N., 1992): binson - dispunere tn progresie liniard, asocialecu o singurd cale de cirlaterale pe rend sau din carese desprindaccese culalie care le strdbate poatefi dreaptE, in unghi, pentu fiecarespaliu(fig. 99); traiectoriageneral6 atribuite, sparolurile in func1ie de stilul adoptat curbdsauneregulatd. Si sunt formd gi mdrimesau, mai adesea, liile ingiruite pot fi de aceeagi ale inlintuirii - ca inceputqi sfhrgital spatiilorextreme diferite.Tratarea - trebuie sd fie mai deosebitd. este Acest gen de organizare secvenfei la un loc sauo clddireimportantd; foartepotrivitdpentruaccederea - organizarea spalialdgrupatd:fiecarespatiuestecorelatcu celedin apropiere.Spafiile pot fi ordonatesimetric, dar mai frecvent 9i mai diferitd, de mirimi diferiteqi cu importanld ele suntproiectate functional, printr-o relea de alei care Conexarea se realizeazd unul fiind dominant. in spaliileprincipale9i apoiin in primul rAnd,accesul trebuiesd asigure, qi secundare. mdrimii spa{iilorcontribuie Subordonarea celeintermediare la realizarea unitdlii compozitionale; - includerea unor spalii in altelemai mari; un spaliuinteriorpoatefi sa, poatefi situat pa(ial inchis sau inchis; dupdcum esteimprejmuirea
l6 Arhitccluripcisagcrii

240

241

rl,:, sir)rcrfic...[ Jncxcnrplu tj ur)rcrcrr l)oirlc dujoac:ipcrrrru :_"1'-1:ll copii, rnconJurat cu plantalii irraltc, ciiruia cstc inrplasat un spa(lu -in.intcriorul destlnat copiilor devdrstd micd,la rlndul fri i""r1r."t l",un gurd uiu.

Sistcnratizarsa plantaliilorare caractcristici tlitcritcitt./unclied. ;;tilul . dc conpozilie (vezi capitolul 2). Tratarea arhitecturald in grddinile gi parcurile clasice se bazeazdpc ordonareageometrici simetricd de masivL arborescente qi arbustive cu geometricdregulatl, aliniamenteregulate, ziduri verzi gi gar_ yolli:tl" duri vii. Aceste plantalii, dintre care unele sunt modelateprin tundere,formeazd spa{ii geometricein acord cu schemageometrici a aleilor gi mo_ delarearegulatda reliefului.

Fig. 99. Exemplu de corlarc a spafiilor

staticeli dinamic, dupd RobinsonN., t 992

;ijuat,in-ax.ut sedeplaseazd lateral sdobserve progresiv cdmpu.r perspe;,r""i p, ."f-"".anere arboriror. Aceteagi planralii, observate deIi aistanli, up* ouJtu"l?u,^ur". "i SISTEMATZAREA intesrarea in"o.po,4i" ;;;;;;#."sante ::1'j*l1t: ry:rru $ia ru_ ruror elementelor cu valoarepeisagiitica. U" .ol i;;;;;r revrnesiste_ matizdii ptantatiilor: ete sunt mltolcegi,.**" (di6'oi.uu."pu.ur. a. peisajul exterior (natural sau
PLANTATIILOR iN CONSTRUIREA PEISAJULUI Aspectul peisajului existent in t.."n li io uiuri^".r*f" este luat in

'J*lT,'j::ff i,r-'aiir""*,;":il;;T:lffffi:',ffi ffi:,?jT:Tl reclionare vizualdclhe un Drnctterminus, putemicp*.p"rd de privitorul


perspectivei, r".aporiuiiiiut.i;;;;,"JilL
c Fig. 100.Exemplede incadrare cu.plantafii a unor veder i, dupdBaumann A., I95J: a - culoar vizual; b - priveligte exiitenttr;i _ ptantalil proiectaii, legatede peisajut exterior; d - plantalii fdrtr legarecu peisajul exterioi

plantaliilorse.linecontde faprul ,,- i:.lj,o^t::,,*ea. orn rntenorulspatiilorne care lg incadreazd, cd ele suntveate atet ii Oi, Ele pot fi compacte saumai rarefiate, "'a, pot fi constituite "f_".a. ca bariere vizuale complete saupot permire diferite grade depeneffabilirar" u;;i;.' asrrel, masrvele rarefiate.gi a_liniamentele d-earborimatun,cu co_ roanalargd,prezintl asoecte vizuale oif".ii" irff""iii n suntpri_ vite: spa{iulde sub bolL de frunzi$, "u." ?nchis perceput din interior, apare in plan superior, dar permitecr

_we

'::,l;Tfi ,tao,r"lutaae;;ti;;;',lff :1,'#';fJ#f;if l?ff:;: element important deconstruire a peisajului.


242

construit),de subimpdrlire gradare 9i a spafiilor,de incadrare a vedenror etc. Alegerea, modelarea si dir

Spatiile deschise suntcel mai adesea organizate cu partere (peluzc gco_ metrice de gazon,omatesaunu cu flori, arinjamente de garduiivii tu;sc, aliniamente de arbugti tungi,bazine9.a.);tot parterele prldomindin alciitulreaperspectivelor principale, incadrate fiind de vegetalie inaltd. Tratarealiberd, mai naturald a compoziliei ,. .Jl."ia in utilizarcatlc mase neregulate de arbori 9i arbugti,de mdrimi diferite gi cu volunrctric variatd, grupurigi exemplare solitare.
!4 1

gcncralla planta(iilor sc rcalizcazi spaliincrogulatc, (lc _ ln distribulia la larg deschise pdni la inchise, fie dctcrminind privctiqti gi pcrspective ample(mari peluzegazonate gi cu vegetalie scundi,suprafel"i" upa;,n. limitdndvederile gi asigurAnd proteclie gi intimitate. Aici elementul ordo_ natorestemai pulin vizibil 9i consti in ierurhizarea mErimiisi a modului de tratare a spafiilor. In construirea peisajului, microreliefuldetermind aspecte variateale amplasdrii Si sistematizdriiverticalea vegetaliei dearboriinalli, situate in teren orizontal, pot fi folositepentru - .Masivele echilibrarea uneicoline. Volumetriaplanta{iilorpoateamplificasau atenua formelede relief pozitive(fig. 59). Plantarea de masive de arborisaude arbugti pe o colind accentr.re zd vizual diferenlade nivel gi invers,cAndplantarea se face la DAZA pAnter. Vegetaliacareinsoleqte pantelese dispune astfelincAt,pentruprivi_ torul de la inillime, sdascrndi gi sddezvdluie pe r6ndpriveligt"u.pi" releJoase. htreruperile "oplantaliilor pe pantepermitnu numaiorientarea privirii in sensdescendent, ci qi observarea dJjos in sus,zoneleinierbate inclinateevidenliindpldcutmodelajulreliefului.Impresia vizualEa unor astfel despa(ii este dinamicd. Acelagiprincipiu al dezvdluiriigi ascunderii se are in vederepentru plantareazonelorad.iacente apelor(foto color 53). in anumitezoni vizi_ bilitateaasupra unui lac se lasi mai larg deschisi, in altelepriveli;teaeste ascunsd saufragmentati. Chiar pentruvizitatorulcaresedeplaseazd pe aleea de centurd a unui lac esteinteresante discontinuitatea vederii,prin interpu_ nerea depdlcuridesdlcii,chiparogi debaltd, exemplare dearbuEi(fig. 53). UnitateaSi armoniapeisajului decurgeSi din echilibrarea volumelor vegetaleintre ele $ a acestoracu spaliile in care se aJIdsau pe care le definesc. mari gi inalte,incadrlndpe o laturdo zoni cu deschi_ _ Maselevegetale dereampld,pot fi echilibrate vintal, de cealalid parte,cu masivearbustive saucu grupuri de arbori. In dispozilia spaliald a vegetaliei lemnoase din parcuri, masivele arbo_ rescente suntpiesele celemai importante, cdrorali se aldturd grupurilegi exemplarele solitare. Acestea din urmdpot asigura continuitatea vtzuald. a plantafiilor,pot creaefectede echilibruspalial,pot accentua rmportanla unui spaliu. GrupurileSi exemplarele izolatesepot amplasa in variatepozi{ii: cu rol de punctfocalpentrumai multelinii de vedere (deexemplu, in centrul 244

tlc alci)sauca put]cttcrcaropoiltcli o piall^lao intcrriccllc unuispaliu, clc 'n' nraiadcsca liborc, in aranjatltr:tttclc in axuluncipclsllectivc. rninus vlaspcclele spallu, in oatlrulul.ltlt asinrctric tlisputt 9i lbarterar central cclrivaevitd Se ,uul" fiind diferitcin funcliede direcliilcdc observare' de unul lenlagrupurilorin cadrulvizual (un grupde trei nu.va-fiechilibrat seevitit de asemenea' simili, ci de un solitarsaude un grupmai numeros); formalii 9i combinaliide specii' aceloragi repetilia ' solitarese pot situain peluze'mai aproapc Grupurilegi exemplarele Ele reprezintit ariile de stationare' de alei,uneoriinsolesc saumai departe a poziliei altor plantalii9i accentc de echilibrare timp elemente in acelagi atragatentia' in spaliuatuncicdndcatitilile lor peisagistice plasticd(siexpresivitatea Grupurilemici 9i solitarii igi evidenliazd in cadrul suficientde detaqat textuid)cind sunt amplasate luete,culoare, Ginkgosauun grup deun arbore dominatd o peluzd spaliului(de exemplu, 9i pe fondul unui masiv,dacdacesta ae i Cintgo;. Dar qi in apropierea esteneutruqi relativ uniform,o speciedeosebitipoatefi pusi in valoare lingd un masivde unul saumai mulli rdginoqi prin contrasi(de exemplu, foioqi). cu masilul ci, din contr6'o o relalie de contrast bi"a nu se doreste din aceleagi gi solitare grupuri exemplare a plantaliei, mai marenaturalefe (principiul de acesta mai aproape speciicu ale masilului se amplaseazd "pumnuluidenisip"). rdspdndirii cu asocterea este solitare O altdutilizarea gnrpurilor 9i a exemplarelor func1ii diferite clidiri cu 9'a): chio$curi, construite(pavilioane, volumele realizdnacestora' arhitecturii al ca un complement ele pot fi proiectate mai alesprin talie qi habidu-seat6tefectede armoniecAt9i de contrast, tus(fig.59,101). in funoticdo fo-z4laarborilormari in mport cu o clddire sestabilegte motiv nu sc din acest din qi spreacestea; avantajoase de vedere unghiuriie lateral' ci in general devedere, pe direcliaprincipald situeazd gardurivii' aliarbugti, de mase Ptainliile de mai micd indllime vizualesubordoaspecte grupuri qi arbuqtiizolati constituie niamente, inaltd.in repartilialor teritoriali seaplicrl natecelori"ulirut" de vegetalia atatpe orizontalil mai redusd' criterii, dar la o scard in linii mari acelea$i pe verticald. cdtgi 'Piintr-o plantaliilccottrcorespunzdtoare, gi dimensionare amplasare anuqi subimpd(irea pot aveadiferiteutilizdri:delimitarea pacte de arbugti irsullor bdncilor,camuflarea circula{iei,addpostirea mitor arii, ghidarea 245

J ) ( ( l ( ' l t ) c s l (l r ( ( S i r . \ r l ) u \ l l l l ) l j l l l ) , l r l r \r l ) ; r 1 ) 1 l l 1 t ) r i r r f . l i t s l l r i t l i l o r t ] l l ttrzlrrclr slltlilrlii lr colultozitici. i l $ i lc l l l l ) s l t l t r i l l l l .

q'll,ffruo,ffl dodillfimlf
qryrp

Fig. l0l. Exemplu de asociere a arborilor cu volume de arhitecturi

solului,au mai aranjamentu ro.metoi in pi"', p.i' varialia in'if:'::iff:ij:1,'Ji,prin

^,

Plantaliilescunde, fiind sttuate maj aproape de nivelul

bitussi modulde inflorire. rranqanLi;" di;;;;; erectd, seamplaseazd in srurruri gi solitari,;r;;; anumite spa=1ii.'rrandanrii .;;;i;;;.;;i -::ll:yr"(rernontanti repetatd _gruper_e p/oribunda, irr_ii" Drrdal

Un loc aparteil au trandafirii,_a. gdror utilizare

depinde de talie, ha-

mentaresuntd;t;;,;J;;;,,f, :,:i:#T:'lT,',:;ii:iiil3T::Xiit.:X_
216

zole.lede sta{ionare ,u, in . ln este incetinitd(prin concentra ."ur.

urcitori, potomamenta pergorele, ur"ua.r",',."'il.;"1_ J;T:,:t:ffibuqti 'uii"rl


*'"r,"rl* a vrzitatorilor

formdnd;;i;;;"ffifijrlll

airerite volume l;;il;##p-:T:i*t1l palsaleape suporturi speciale

aseamdnd (roto coror 1 04) r;"";"-n-l cu,rrunchi pot ;J;? ;'ffi :ii::$::Ti' ceiurcdtori potfi dirijali
(deexanplu,

a.ciror pozirie in d;;;rt;;;li;ril1.r," ll l:",.:I'0",:..

se aranjeazd in masecare pot fi geometric. fpf"r,U"ra", rabate) sau

ffiere viguroasi ei iffi u.u,.,gti mari. Ei grcuinflorire tiir,rta qi Theahy-

in

(c l ct e x t u r i , i t l c l i r t l t z e l o l l.o z i r r r l L r -ls rc l r r o r r i5 ri e o n l r i l s t L o l o r r ll.i r n t t c lilor saulllctclor. Mase de platfie acoperitoare de sol dtr arbu$titAretorigi scmitiititoli peluzelor, pot fi amplasate la marginea in luttgul unor' sau din subarbuqti voluinso{itesaunu de accente alci sauin cuprinsulariilor de stalionare, metriceprin introducerea de planteizolatemai inalte,cu habitussaufrun punctatde tr"rfb tlc Exemple:masiv de Hypericumcctlycinum ziq deosebit. Yttcca,covor de Juniperushorizontalis 'Glauca'cu exemplarede Chtunut Aurea'saude Piceaglauca'Conica'. cyptu-is lttwsoniana'MinimcL ca prim-planal peluzclor Astfel de plantalii scundepot fi amplasate mai inalte.Suprafblclc de gazonsaupot face trecerea spremasearbustive covoaresub arbori izolali sauin lungul alcicu plantejoase pot cons^titui in ca modeleintrodusc lor umbritede coroane. In unelecazurisunt tratate suprafala gazonat| (sau chiar construiti), inldnJuite in anumite acorcluli litmice (de exemplu,prin repetarea formei in jurul unor spalii identicc oentrubdnci). Aranjamentul tn plan al decora1iunilorflorale Amenajdrileflorale nu se disemineaziin tot cuprinsulunei compode subliniere a imporlan{ei sau caraczilii peisagistice. Ele sunt elemente prin formelede ansamblu ale aranjaterului anumitorzone,impundndu-se rnentelorgi mai alesprin colorit qi modul de dispunere a suprafe{elor clc culoare.Amplasarea lor se face in locuri bine alese:la intrdri, ir, lur.rgul lAngdcliraleilor principalede intrare,in preajmalocurilor de sta{ior.rare, diri cu o anumitd importanli. bazine, Decoraliunileflorale pot fi asociatealtor elemente omamentale, jardinierc. fAntAni, statui,vase,ziduri de sprrjin,imprejmuiridecorative, in func1iede structurareafiecdrei zone, dif'eritelearanjamentefloralc pot fi situatein gazon,la margineapeluzelor,uneori lingi qi pc lirnrlul irr unor plantajii de arbugti(masiv,grup saugardviu) saupot fi incastlirlc arii de circulalie. Una din celemai intAlniteutilizdri estein cadrulpirrlcn lor, undeadesea suntcombinate cu gardurivii tunse.

8.5.CIRCULATIA
pot fi privite de la distantd, perceplia Peisajele lor llind lnai irlcs,.,,1 ten.rplativd, dar mai adesea suntexplorate complex,prin parculgcrcrtlrlr' rrr ritelor zone ale acestora; niltulalc,cclc :rrrr, spredeosebile de peisa.jele pentrufolosinla rr clirecti a oamenilor trebr-rie si pemriti ucccsibilrlrrl, .jate
',1 i

podcstri qi cu difbritc mijloacc (biciclctc,auto q.a.)in intc;t tlcplasarca riorul amenaidrii.

'l'rascul.alcilor urntcadc obscrvtrlic a oonstitulull pul)ctavantajat r)cr)tru

;;'i;il;"

8.s.1. TMPORTANTA FUNCTTONALA


Parcurile 9i grddinile cuprind ?n mod necesartraseede circulalie care rdspund,in primul rdnd, unor cerinie funclionale : - asigurdaccesulvizitatorilor prin puncte bine alese,in raport cu circulalia exterioardgi cu solicitirile generatede zonele limitrofe (de exemplu, densitatea mare de locuitori a unui ansamblude locuinle din imediata vecinetate); - conducspre diferitele zone organizate pentruanumite funcliuni; - conexeazE obiectivele incluseSitoate pe4ile amenajerii; - asigurd fluen{a traficului gi confortul deplasdrii (inclusiv utilizarea in condilii meteorologicenefavorabile). Aspectelefunclionale se realizeazd prin proiectareacorespunzi.toare a densitifii relelei de circulalie, prin subordonarea importan{eialeilor, direclionarea fireasci, alegereadimensiunilor 9i imbrdcdminfilor adecvate,inclinirile longitudinaldgi transversald in func1iede microrelieful terenului. 8.5.2. STSTEMATTZAREA gr cRADtNl CtRCULAT|Et iN PARCURt Circulalia in cuprinsul parcurilor 9i grddinilor este sistematizatl in funcgiede : - sttuctura stradald exterioard,caredetermindpozitia intrdrilor qi uneori direcliile dominantede circulalie interioard(in cazul scuarurilor); - organizarea interioard: centrul sau centrelecompozitionale,amplasamentulcl[dirilor gi amenajirilor cu diferite destinalii condilioneazdproiectareaaleilor care trebuie sd asigureo accesibilitatefireasc[, o buni legdturI intre acestea ale parcului; $i diferitele sectoare - stilul de compozilie ales. Amenajareageometricd regulatd a unor sectoare sau a intregului ansambluse deosebegte net de amenajdrilelibere in ceeace privegtesistematizarea traseul aleitor. in primul caz, terenul este $i compartimentatde alei predominantrectilinii, care sunt specifice organizirii arhitecturalea spaliilor; in compoziliile libere, in general,aleile sunt sinuoasegi fragmenteazd mai putin terenul; - relieful terenului.in n:ncge de necesitdlile compoziliei,aleilepot ocoli in5\imile, viile sau,din contrd, se modeleazi dup6 acestea, urmdrind configuralia solului. O indllime care domind priveligteaimpune accesulla ea, 248

ei (in serpenttnel' tmpuneun rraseugerpuitde-acurmezigul Dronuntatd de trepte(scdri,gradenuri); intercalarea de alei careconduc trasee Un lac reclamd - prezenla apilor'peisagere' in careacest ( misura il inconjoari in eiemint demareatraclie, cdtreacest ugorde maluri' permit 9i depdrtdndu-se p"tiUil), apropiindu-se ir"r" cu poduri)' traversarea "ti" in,i"a"."u i" upa(pentrudebarcadere' u"."r"ifu --' insolitecel pulin pe o partede cAi sunide asemenea ep.f. in funcliedc ""tgatoare neregulat $erpuitoarc' mai adesea (ilee, potecd), a" pe malurileunei apecanali"i.JuLu1i" ii retienrtmalurilor'Amenajdrile rectilinii' "*ir**i* ia'i e"gu, in rimieoara)pot aveapromenade ;;i?;;;;iu, "-"-i"t""4"f" poatefi unde de pozitii la de orice fit impun accederea de aproape' cit uarniJ utat ansamblultablouiui pe care il cteeazd". 9i cdderii efectelor a senzoriald detaliilor 9i perceperea ;;;;;;;t";r"a uP"t esteincirculalie releaua.de vaste' in parcurile - dri^"o terenului. a orrentare buna o aleilor trebuiesd permitd sistematizarei tinsd,Je aceea in corelalie atit dupdldrgimealor cdt 9i dupddireclionarea construlte' "ir1i"atif"t, aleterenului 9i obiectivele cu '- formelenaturale aleile nu trebuiesd dep[amenajdrii' a totald it r"p"., cu suprafala denecesitdli' in func1ie qeascd 10-20%, ''-"in numeroase 9i mai inguste'Cele g.aainif. mici, aieilesuntmai-putin circulalialimitati la *ui -fti amenajlri- grddinilefamiliale au uneori dvegetaJle' spaliuluiocupat simple "^-^-inpoteci,in favoarea circulafie cuprinde:intrdri' refeaua.de ioprinrut parcurilor-mari, alei mixtc carosabile' .r.i pj"t"".i", pJteci, spalii de odihnd,piefe' alei mici' aleilc (|eni* pi"t"ti^ 9i vehicull), parcaje'in grddini 9i parcurile de cele pietonale )"^-r"uii. i*.tsc, funclia ioi nina preluatdocazional (fig.4l). de strdzisauin punctevizibilc' la intersec{ii Intrdrile suntamptasate un spaliudegajat de subliniere: Ca" ptitcifaf" suntinsolitede elemente decorativc elemente ..tior'ai" fluxul de circulalieal trotuaruluistrdzii' omamentale po4i $.a) apd, de oglinzi fintini arteziene, .orri.it" (bazine, $i plantaliiomamentale , Dimenstonarearnranrorseproiecteazdinraportcuimpo(antaa unerperspcctrebuiesdfie largi 9i s[ nermlil.crearea tora.Celeprincipale gc* in fiecventi cazuri,intririle suntrezolvate i*" in irt".io-f terenului. deplantaliiomarnentalo' cu flori, incadrate decorate *et.ic, cu partere 249

mai denivel'o pantd obliccurtrclc ;i;i"'a pl'ia, strabat;nd

Alcile din parcuri Sigridini sun(sistcrrrirtizatc asllcl: r ca pozitie in scherna gcncrall: - alei de acces saude intrare: - alei intermediare; - alei de cenfurd. . ca importanlda traficului: - alei principale; - alei secundare; - alei de detaliu (cele mai inguste). I.dlimile aleilor se proiecteazlin funcliede mdrimeaamenajirii qi intensitateatraficului, plstrAndu-sesubordonarea de mai sus. Aleile de accessau de intrare fac legdturaintre intrari gi releauainte_ rioari de circulalie. Ele pot fi rectilinii sau uneori curbe, conducAndcdtre un punct de interesal compoziliei. Ldrgim^ea lor se proiecteazi in funclie de importanlaintrdrii gi mdrimeagrddinii.in parcuriiegi grddinilepublice se asiguri o lifime minimd de 5 m. Tn cazul unei circulalii pietonaleintensealeile principalede intrare pot avea lirgimi care depdgesc 10 m (parcul Tineretului din Bucuregti) sau se pot structuracu mai multe cdi paralele,de exemplu : - doui alei echivalente incadrind un partersauun ansamblude partere: - trei alei separate prin aliniamentede arbori; dintre acestea, ui..u."_ dianr este mai largd, cele laterale fiindu-i subordonate (intrareain parcul Heristrdu dinspreArcul de Triumfl. Uneori intririle cu alei multiple sunt conflguratedivergent,asemdnd_ tor unui trident, cea din mijloc fiind principald. Un exemplu este intrarea in Parcul Stadionului Nalional .'Lia Manoliu.. din stradi Maior Coraw din Bucuregti. Aleile intermediare alcdtuiescpondereacirculaliei intr_un parc. L[fimea lor variazd in general intre 3 gi 6 m, dupd importanta traficului atri_ buit (alei principale 9i secundare); acestora li se aldturdgi cele mai inguste alei, de detaliu,a cdrorlAlimeminimd estede 1_1,20m. Aleile de centurd formeazdun traseuperimetral,cu funclia de a extin_ de parcursurilede plimbare qi de a reuni integral sau parfial accesele cdtre interiorul parcului. In generalestede dorit proiectarea unei circulalii de centuri cdreiasd i se asigurecontinuitatea (circuit completin parcul Romanescu din Craiova). In unele parcuri intinse, configuralia terenului gi a apelor,caracterulzone_ lor limitrofe nu permit totdeaunarealizarea unui inel perifenc continuu al aleilor(ParculHerdstriudin Bucuresti). 250

fl
i

trascLtl gliltlilriipoatcconstitui ulioi,alccapcrinictralir:r [)c tercrrurilo in parcursul ccl mai lung 6i cuprindcrea principalde circula{ic,asigurAnd cdmnulvizual a celor mai mari dimensiuniale terenului. in trurnu generalda circulaliei unui parc trebuie sd se realizezeo bunl structurarea categoriilor de alei, o direclionare9i dimensionarecorespunzetoarefunclionalitdlii 9i bunei orientiri in teritoriu a vizitatorilor. sau de detaliu Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundare pot fi rectilinii, curbe centratesau sinuoase,asamblatein funclie de maniera compozilionald adoptatdgi de conexiunile necesare. Aleile rectilinii au in general laturile paralele.Ele pot defini compozitii geometrice,pot conexape direclia cea mai scurti 9i mai fluentd diferite obiective din cuprinsul amenajdrii. de cerc sau cercuricomplete,asamAleile curbe centratepot fi sectoare fie cu alei rectilinii, fie cu alei sinuoase.Uneori, pot fi concenbldndu-se trice, organizateintr-o relea de circulalie cu structuraradial-concentricd. Aleile sinuoaseau traseulin curbeprelungi, ale ciror inflexiuni se asociazdcu unele elementecare motiveazd schimbdrile de direclie: configuralia terenului (microrelieful), prezenlaunor obstacolenaturale sau create aleile sitraiectorie, Pe^aceeaqi constructive). (vegetalie, unele elemente nuoasesunt mai lungi decdt cele rectilinii. In funclie de necesitdliletraficului pietonal ele se pot ldrgi gi ingustaprogresiv; ldrgirile corespundcu schimbdrilede directie saucu zonele de stalionarepe bdnci. in proiectarea traseului aleilor sinuoasese evitd curbele qi contranumai pe terenurilein pantd accensunt necesare curbelerepetate;acestea tuatd. Un traseu prea contorsionatnu permite o buni fluenld a circulatiei qi in acelagitimp genereazio stare de tensiunevizuald. Uneori, un astfel de parcurspoate fi adoptatin mod deliberat,de exemplu in unele sectoarc ale parcurilor de distraclii, pentru efectele,,surprizd". Intersecliile aleilor trebuie sd se facl sub unghiuri care nu inconrodeazdtraficul (se eviti unghiurile prea asculite). Fiind zone de aglomeraregi interferen![ a circulafiei, intersec]iile sc prin tdiereaunghiurilor cu linii curbe de racord, carc lirgesc corespunzdtor asigurdo tranzilie bund de pe o alee pe alta. de compozilie geometrice,in care din rnoNumai in anumite sectoare p[strareaca necesitd tive vizualejocul liniilor gi unghiurilor suprafelelor rtare, nu se recurgela racorduri curbe. Totuqi, astfel de unghiuri sunt grcu progrcde menlinut,existind tendinlafireasci a pietonilorde schimbare introducceste qi acestora. Solulia de tiiere a deci sivi a direclieide mers

251

rca dc obstacorc vcgctilrc (gartruri vii.y siruc()nsll.ucrivc (rncrilrrcc), intc gratecompoziliei. ln zonerede interferen^fe a aleirorsc proiccteaziadcsea insurcdc trc_ vrerea traficului,carepot fi circulzu.e rou fo.rn" a"riu*ana a" la triurrghi sau alte forme mai aerodinamrce, "u careasigurd o fluentd satislicitoare. pielete

consritu_ ind puncte de interes la intersecfia mai multoratei:tocurr de intAlnire gi stalronare, avdndsaunu u1 centralomamentui (iu.in, fhntdnd, lo1,_u sta_ floral). O piali mare,cdtrecare sunt direclionate 311,^,111?il""lt alei poatetunc]iona cacentrucompozilional, cu o trarare corespun_ ;;i::[i"
Mai-adesea astfelde ple{eau formegeometrice. . Raporturile dimenldrgimeapielei ei un elemenld";;;;; u.prurut :l:Llf li:i: centralsc stabrtesc proporfional cu importanfa zonei, ldrgimea gi nura-f aleilor carc acced in piala.imporrant.o:-rni .""i.:"i 1r"ur1i.", ldrgime), ? "lem"ntulul Iudndu-se in considerafie distanlele de percepere vizuald (aga cum s_a mai aratat'cel pulin de doudori indllimea'obiectrrri, p""i. a fi observat in ?ntregime). Intersecliile rezolvateca piele pot aveagi forme asimerrcegeometrice sau libere; cele de mz

din parcurisi grddiniautuni1ia d;-;;ilfpj"*"1e,

Mai lcritc tlc ztrionrot dcourativc. circrrllrlici srrntspuliilc ;i tlc rnirrr;rliir amenajatc in pozi[ii nrai rctrasc, acccsul liirrtlasigurat tlc alci de tlclaliu pot alcirtuiambianle gi reoonfortante saupoteci.Acestea agrcabilc de undc priveligti cdtrezoneleapropiate se pot deschide sau,din contr[, veclsrilc se limiteazl, conferindspafiuluimai multd izolare. Aleile carosabile, necesarepentru uz gospoddresc Ai pentru servirea parcurilor, anumitor obiective din cadrul trebuie sd aibd trasee scurte $i dacdesteposibil,separate de aleilepietonale. Ldlimeaminimd estede 6 m pentru sensdublu. Circulalia de serviciu poate utiliza gi unele alei pentru pietoni, avdnd in vedere frecvenla redusd a autovehiculelor (inclusiv a mijloacelor de intrefinerea spa{iilor verzi). in anumite cazuri in parcuri, se situeazd Parcajele interioare,necesare cdt mai aproapede limitele terenului. Afluenla de vizitatori care folosegtemijloace proprii de deplasareimpune proiectareade parcajein imediata vecindtatea parcului. Parcajemari necesitdmai ales parcurile de distraclii qi pddurile-parc. A COMPOZTTTONALA A ALETLOR 8.5.3.TMPORTANT, 9l INTEGRAREA LOR iN PEISAJUL PARCURTLoR GRADTNILOR SI Rolul funclional al aleilor se impleteqtein mod organic cu importanla compozi!ionali a acestora. Parcurile 9i grddinile, fiind alcifuite dintr-o serie de spa{ii qi scenede peisaj, implicd migcarea,prin care imaginile in succesiunese contopesc intr-o perceplievizuald gradat5. Dispozilia unui plan esterareori vizutd dintr-un punct fix, ci mai adeDe exemseaesteperceputd dintr-un numdr infinit de punctede observalie. plu, o perspectivdimportant[ esteprivitd frontal in axul sdu principal, numai pentru scurt timp, cdnd pietonii se opresc din plimbare sau se odihnesc pe blnci amplasatespecial in punctul principal de observa{ie;peraleilor care o traceplia completd a perspectiveiare loc prin parcurgerea verseazl,o incadreazdsauo subliniazd,in funclie de structurarea zonel. in amenajdrile simetrice, aleile au un rol compozilional important, trama lor participAnd direct la evidenliereacaracterului formal al peisajului. Organizareageometrici a suprafelelor rezultd din desenul aleilor: ele delimiteazdparterele,pot alcAtui axe putemice (alei rectilinii lungi, cu qiruri de partere).

.ni.e i.po.tuila, pturut"in po_ "l:T::,".d..ui ziiii mai retrase. Traiectoriile potecilor pot fi a" ur"L"n"u rectilinii, curbe centrate gi foarteadesea, neregulat sinuoase. h u..*ujtd.le clasice, poiecilesuntutilizatepentrusubimp[rfirea _,. anu_ mrtor partere,alcdtuinddesene omamentale ce decupeaza covoarele de gazonornatesaunu cu flori, borduri de buxus,bazine.' Spaliile de odihnd Fdcdndparte din ariile de circulafie, acestea trebuietotu$rfbrite de direcr. Ele pot fi rezervate chiar;" ,;;*"1;eilor, prin crea*Y t]*1, rea la anumite intervalea unor in^tranduri later;leg"o,*,.i"", pentruam_ plasarea de b6nci individuale sauin mici g.pu.i. p;;i;il. ,,nuour", u."r_ p:: proiectaca ldrgiri sau ,,buru,iare,., inr".iiJu-_r_ ::_^, -r: armonros in llnla curbi.
ca arii detagate de aleea pro_ priu-zisd, prin intercalarea "plantalii a" mgiiu"rzi;.-;;";#,T joase, 252 Spa{iile de stafionarese po^trezolva gi

n,'l.ui bdn jil'5:*'ut" ur ;;;; ; f; il,, ;;11 :::: "u i"1, ",, " suntciile pietonate potecite celemai Gr;;];:; ] 0,, rnl qi mai pi_ tore$ti, carestribat anumitesectoare_ale amenajdrii, ".l,Hr", conducana spreunele detaliiale compoziliei .uu

2s3

Compozi{iilcpot li intsgralrcirlizitlccu o structurit gcollctricalrcgu_ _ latd a aleilor sau cuprindanumitescctoarc organizate in aceasta maniorir: in zonele de intrare,in pielele interioaresauirifala clddiriror. Dimensiunile parterelor gi ldrgimea aleilor se corcledza propo4ional . _ qi depind de importanla zonei pe careo definesc. Addncimea gi ldrgimea perspectiveipoate fi rezolvata cu grupaje de partere simetrice fafd de o alee centralAsau cu partere dispuie in axul perspectivei,incadratede alei laterale. Fchilibrarea compoziliei se rcarizeazd mai interesantcdnd varietatea ^ se imbind cu simetria. in mod frecvent,in parcurile clasice o sult6 de par_ tere dispusein acelagiax este alcatuitadin elementeechivalente, sub for_ md de dreptunghiuri arungite, care creeazd, un anumit ritm al succesiunii regulate. De multe ori este mai interesanti asocierea de parterernegalein lun_ grme, care se repeti intr-o anumitd ordine (dreptunghi altemdnd cu pdtrate). De exemplu, pentru o suitd scurtd, ordinea fi: ioate- doud dreptunghiuii avdnd intercalat un patrat sau invers, doui pdtrate av6nd la mijloc un dreptunghi. O axd putemicd, determinatdde o alee lungi, rectilinre sau de doud alei paralele, este obositoare gi adeseamonoind, de aceea uneon se recurge la expansiuni laterale - suprafeleadiacenteldrgite, organrzatecu arii de stalionare,fAqii verzi, partere,bazine q.a. O astfil de tritare, inso_ {itd de planta}ii de direcfionarea vederii in sensaxial, permite extinderea gi restrdngerea succesiv[ a cAmpuluivizual lateral, fEii a anihila interesul cdtre obiectivul final (foto color l9). Compoziliile geometriceregulatese pot baza gi pe o structurd . de alei circulare centrate.Important in acestcazeste asigurarea dominanlei cen_ trului, ca element ordonatoral aleilor concentriceqi al celor care accedin zond, traiectorianormald a acestora fiind radiald. Aleile rectilinii pot defini gi compozi;ii geometrice asimetrice. Aici traseelede circulalie sunt adesea mai puginprecise,fiind intrerupte de schimbdri de unghiuri saude intercalarea diferitelor suprafeJe geometrice. este necesara direclionareaclard a paicursului pnncipal se pro_ ,_^.^9110 tecteMa o tralectonecontinui sau avdndintreruperi pulin importante,lafd de care se dispun asimetricsuprafeteinegale,deierminate de alte alei. In parcurile Sigrddinile amenajateliber (mai aproapede stilul peisa_ ger),.aleile nu se impun vizual in aceeagi mdzurdca in compoziliile geometrice: traseul lor sinuos esteparlial disimulat cu ajutorul vegetatrei,iar 254

pcrspcctivclc pcisagisticir rrucoincidniciotlatir cu aloilc.Aicr irrrportanla a rrlcilor nu ests mai micd, dar este mai subtilir.I'arcurgcrca lor, umrind culbcle ;i contracurbele, deteimini vizitatoruluio schirnbare succesivir a rnghiurilor qi distanlelor de vedere,o varia{iea perceperii spaliilorqi privclig-tilor in func!ie de acestea. In general, pe parcursul aleilor sinuoaseprivirea nu trebuie si cuprindd mai mult de doud schimbdri de direclie succesive;restul traseului cste camuflat de mase de arbusti sau arbori. eventual de forme de relief pozitive. in trama generalda circulajiei, aleile sinuoasedivizeazdterenul in suprafeleinegalegi asimetrice,conducdndde la un obiectiv la altul, de la un spaliu la altul, parcurgdndformele de relief sau ocolindule. Anumite sectoaredelimitate de alei pot aveadimensiuni mai mici, intrAnd in cAmpul vizual, astfel cI aranjamentulformei suprafelelor,liniile lluide de alei pot fi pllcut percepute. Directionareagi viteza circulaliei este controlatd de alura sinuozitdlilor, lirgimea aleilor, modelarea microreliefului,aranjamentul vogetalieiadiacente,formele spatialedeterminate de vegetalie,amplasarea construcliilor. in parcurile modeme, circula{ia imbind structurile geometricede alei cu traseelesinuoase;acestea din urm[ domind in suprafalaterenului, fiind mai ugor adaptabile poziliei diferitelor dotiri gi amenajdri.Indiferent de rnanieracompoziiionald,aleile trebuie sd asiguretranzilia pldcutd9i agreabil6 fizic Ai vizual gi rezolvareasatisfecAtoare a conexiunilor necesare intre Dunctelede interes.

8.5.4. ASPECTE ALECONSTRUCTTET ALETLOR ivenAcAvrNlrlE ALETLoR Aspectul aleilorestedat gi de materialele de acoperire a acestora, carc imprimdo anumitd texturi. gi econoIn funcliede tipul traficului,pantaterenului, criterii estetice rnicese pot alegediferitesolulii. Pentrualeilepietonale picse folosesc: triq, criblurdde piatrd,asfalt,uneoribetoncu anumitefinisaje,dale,piatrd,pavele. Texturaaleilorinfluenleaz[ vitezatraficuluipietonal. gi determind Aleile agtemute cu pietrigsaudalesugereazd o plimbarc pentruplanulsolului,pentrudetaliilede corrrmai lenti, suscitindinteres pozifie(vegetalie mici, aranjamente floralein combinalii de formeqi oukra2.55

5i rrclr'ur ,crrrit,.cr.crrrulrc r'.r 'r'itr. ;;irrrirr c.'r,r.lir'rr,, i,il-n:':t-|"'l irr tlnt1rtll clrciil
Imbricirninlile areirorpot contribuila cstetica fi oir'n"t,u,rut"u unuuri_ tor zone in cadrul parcurilor. Spaliile largi de circulalie cu imbrdcdminte osfutticd au un cororir crcs_ de aceeapentru atenuarea a"estel imp.esii, se recurgc la :]^O-:f"n"rl,, rnrefcalarea de pavaje decorative, desene geometriceiaulibere din mar_ muri sau bazalt glefuit, incastratela nivel. Foarte decorative sunt dalajele: ele pot fi executatedin lespezi natu_ rale.depiatri, dale cioplite,-dat" ain U"ton, .*i"f" de lemn, cdri_ mizi (foto color 105, 106, 107,108). ".."rf Aspectul suprafe{elor,modul divers de aranjare,combinaliile cu alte materiale.(deexemplu, pierre rorunjite rni.i ;;;;, piuira $i p"nt.u pavaje,pietrig),imbinarea "uri"a
aspcctclcvizLrllc dc unsunrltluprinrcazir asLrprir clclaliilor.

t lllolltlllc srrrrt tlirt sc;uttlttt (alcr,plirllirIrrrc) l)c scllclctlllelil dc cir.cula{ic lic, pe patdln bcl()ll f .r. ctl lllslp sau biitut,acoperlt simplu,din palmiint pot rcalizate fi Potecile din dale,incasconstruite cclc pietriq (foto color 77). Foartedecorativesunt pe un singurrind, la tratein gazon,la nivelul solului; dalelesunt fie a$ezate mici intervale(foto color 103),fie dispuseugor decalat,altemativ [a sdnga japonez") (foto color 62); intervaleletrebuie 9i la dreapta(aqa-numitul,,pas sdasiguredistanlamediea unui pasintre centreledalelor (0'65 m)' qi uneori Aleile si ariile carosabiledin parcuri sunt,de reguld,asfaltate pavatesau acoperitecu macadam. betonate, Structura de rezistenld a aleilor se proiecteazi corespunzitor cu importanlalor 9i naturatraficului (pietonal,carosabil'mixt)' ALE1LOR NIVELMENTUL influenfatl de inclipe alei este,de asemenea, deplaslrii Comoditatea Trebuic precipitalii' narea terenului gi de practicabilitateatraseelordupd ficuti menliunea specialdcd pondereatraseului trebuie sd permitd qi persoanelorcu deficienle motorii qi adullilor care plimbd copii in cdrucioarc sd acceadi in diferitele zone ale amenajirii. ale aleilor Din acestemotive pantelelongitudinale 9i cele transversale se proiecteazdcu anumite inclindri, in func1iede relieful terenului 9i tipul de imbricdminte, pozilia in rambleu sauin debleuetc. Pe terenurile relativ plane, scurgereaapelor pluviale se poate realiza dacdprofrlului longitudinal i se asigurdo pantd de fZrd pantd transversald 0,5 - | Vo. Pe terenurile denivelate,pantele longitudinale maxime admisibile ale aleilor pietonale sunt : - 5 o/o in cazulimbricdmintilor de asfalt,beton, dale ; - 10 7opentru aleile Pavate; - L5 7o pentrt aieile balastate. in cazul aleilor carosabiledin parcuri limita pantei longitudinale cstc de 1 Vo. inclinarea aleilor se poate reduceprin stribatereaoblici a curbelor dc in acestcaz,in zonelede curbur6,aleile schimnivel gi chiar prin serpentine. qi modificdri dc bindu-gi diretlia, se proiecteazdldrgiri corespunzdtoare inclinaretransversale. pantelor longitudinale ale aleilor pietonale se poate face in Reducerea a gratlenurilor:treptede-alungul aleii, la intervalcmai plus prin .foloslre
l7 n rhilcclurii pcisllScri

alte construcliifunclionale," ;;;;;^;ir;'i;;il, "' ziduridesprijin. imprejmuiri, pavilioane. Pavajele ""jU.." ",.1i decorative se ulrjizeaze p.",,ectoare ale pielelor pretonale, alelocurilor "rr.i* de odihnl,peniruspaliife ornamentate cu;ocuride apdldeninddirectdin oavai s.a.Eie sunt.;"i;; i;;'l;;'pratrn tdiatd,fie din pietremici de r6u, sortlte pe dimensiuni il"i;;;;J.blate in anumitemodele gi combinatii. pauaje din piatiacubicd, obignuiti, celedin mici module . de dife_ rije llte din beton,compacte sau alveolate p"..ii incastrarea formg 1"*" de pimdnt ei cultivarea gazonului) (fig. 110),*"i;;;;;;; pratrdde rdu, t"r":ul indicatepentruate,re. c-osauite."T;fit,;; grddinilepar_ ,r*^'l trculare,moduleleprefabricate se.folosesc in pr"r"ni fi fentru aleile in_ g:rst:rlind mai uqorde procurat de montat, lari ca aceasta $l sdfie solutia idealddin punctdevedeieestetrc. I-emnul este un material natural folositmai alesin grddinile particulare (esenle rezistente gi tratate pentruo mai bundau.abihta'tej. anumite soatii

rugoasd, cu :,:131"_111". 199). cu moder plet'$ maxe,aparent, "ur"a imprimat, de curoareacimentului sau colorate diferit (verzi, rogii, grena, cdrdmizii $.u.). Ai";;r"u materialului trebuie_ sd concorde cu aspeorulsau caracterul zonei de parc, cu materia_ lele folosite gi pentru

Dalajelede beron,foarrefrecvenr r"i*ir" uS9.de procurat,pot fi realizate in uuriul.-rn-oOuri It ;1nu1 atdt ca formi (pdtrate, dreptunghiulare, hexagonale, circulare), texrurd qi colo_ "at;i;; Suprafata pecare se pout. n n.tedd,

n.n*n?Tt: sorulii care,r".:::HffiHrff::jll

constituie "il,gazon, i"l."r"ni, r,ira mai ieftine

2s6

251

nrari, caloulatcastl'clincat si asigurco cadcnlf,buni a pagilor, prin ur_ careasaucobordrea alternativd cu piciorul stdnggi cel drept(numdrimpar de pagix 0,6 m). Iltre qepte, prin indl{imea de 10 - 15 cm a acestora, panta trebuie sd se reduc[ la maximum 6%. Treptelepot fi din zidirie, piutia ,u,, lemn dur, in functie de imbrlcbmintea aleii. Accesul pe pante sau strdbaterea unor diferentede nivel necesitdade_ seaintroducereade scdri pe traseulaleilor (subcap.g.O. t.;. Pantele transversale ale.aleilor, necesarep"nta apelor pluviale, se stabilesc in funclie de panta longitudinald,"uu"u_"a tipul constructiv al aleii, pozifia in rambleu sau debleu. pe ierenurile onzontale, aleile inguste se proiecteazi cu pantd transversaldunicd, iar aleile mai late de 2,5 m, cu pantd transversali in doud versante (cu bombament central). Aleile de pe terenurile inclinate se realizeazd cu panti transversald unicd; aceastaeste orientatd spre aval, daci inclinarea ierenului este micd $i in contrapante, cu gan{ de scurgere in amonte, c6nd inclinarea terenului este mare. Valorile pantelor transversale penfu diferite tipuri de alei variazd astfel: - I-2 Vopentrualei asfaltate,betonate, dalatJ : - 2-3 Vopentrualei pavate ; - 3-5 Vopentn alei cu balast. Valorile mai mari se stabilescpentru pante longitudinale mici (sub 3 Zo), iar valorile mai mici (minimum t-3 V.) pentru pante longitudinale mai mari, careugureazd evacuarea apelor. Proiectareaprofilului transversalal areilor se coreleazdcu modelarea terenului, urmirindu-se o perfecti racordarecu nivelul peluzelor.

TERASELE 8.6.1. Pe terenurilecare beneficiazdde dif'crcnlcdc nivel se pot proiccta tcsau priveligteaasupraunui lac, asupra domindndperspectiva rase-belvederi compoziliei peisagistice de pe cotele mai joase. Frecvent intAlnite in parcurile9i grddinile clasice(foto color 120, 126), avdndrezolviri stilistice cu o tratare terasele igi gisesc locul gi in amenajdricontemporane, adecvate, ziduri de sprijin, scdri 9i omamodemd.Ele pot fi insotite de balustrade, mente arhitecturale sau de arti plasticd; uneori, cind diferenla de nivel nu de taluzuri. ca platformeconsolidate sunt amenajate estepreamare,terasele 8.6.2.SCARILE Cdnd panta terenului este puternicd qi aleeanu se poate trata in plan inclinat (depigind limitele menlionate anterior) scdrile apar ca elemente necesare, funcfionale. Scdrile de grddin[ se diferenliazd de cele ale clidirilor, deoarecetrcbuie sd se integrezefErd a intrerupe sau contraveni liniei generalede proritmului trebuie sd fie comode,sd corespundd fil a terenului; de asemenea, (si nu fie alunecoasc gi folosirii pietonului asigure sigumnla sd de mers al qi prea abrupte). Pe pantele slabe, gradenurile rezolvd o deplasare fErI eforturi proiectareade sciri (subcap.8.5), insd pe pantelemai mari estenecesare ale cdror trepte sunt dimensionate pentru a preveni oboseala urcdrii. mirimii itrdltimeade 0,10-0,15m gi ldrgimeade 0,45-0,35m corespund = medii a pasului unui adult (se utilizeazd formula 2H + L 0,65 0'7 m). Cea mai frecvent folositd dimensionareeste0,12 m (H) cu 0,4 m (L). Cind terenul nu este prea inclinat, scarase poate inscrie perpendicttlar pe curbele de nivel, incastratdin profilul terenului. Daci inclinarca s:t nu coincide cu cea a solului, se prevdd zidulele lateraleinclinate sau l'tlo(in trepte). delatecu paliere succesive pe lAngdcelesimple (drepte),in parctrri variate: Formele scirilor sunt se int6lnesc scdi cu accespe mai multe laturi, scdi semicirculare(anitclc mai multor directii de plecarela piciorul scirriil. categoriipermit alegerea pe o terasd)(fig. 102). scdi tn unghi (de exemplu,pentru accesul Uneori terasapoate fi mdrginitd de o scardvasti care poate suplini tlll taluz sau zidurile de sprijin. Terenurile prea accidentate,cu pante lungi, impun tratarea scitrilot' monotonal unei suiteprealungr tlc mai variat6,pentrua se evita aspectul 259

8.6.CONSTRUCTilLE DECORATTVE gt FUNCTTONALE


Parcurile 9i grddinilecuprindelemente construite specifice carecom_ . pleteazl peisajulsaucarerispund anumitornecesitili irnclionale.Unele construclii decorativepot constituipiese importaniede focalizare sau onentiuea percpectivelor (bazine,fantaniafieziene, pergole).Altele au in primul rdnd^ un rol funclional,dar trebuiesd fie in aielagi timp fru_ moase 6i si seinscriearmonios in peisaj(scdri,ziduri de sprijin g.u.j.fUa_ rimile, formelein plan gi in elevafie, materialele utilizatep.nr* "onrt-"liile de parc se aleg in concordanld cu importanlaqi .u.u"t".irti"il" zonelor in care sunt amplasate (scara,propo4iile, maniera stilisticd, folosin!a). 258

tfcptc $r pe't.t r.o('lcorca 'b.sc1ii qcrrcr^tc rlc t'l.crcn[atlo nrvcl, .l.rtlttcla se grupeazi in suitc itttpure(pdni la .raximum ll sau l3), intrs carc sc intercaleazd paliereugor inclinatein sensulpunt"i gl u .a.o. lungime coresprrnde unui multiplu de 65 cm + o ldlime de treaptd(pentru alternanla

l1lllr se ]" -primei scarrr configuraliei terenului mai abrupt, prin schimbiri -adapteazd de unghiuri in dreptul palierelor.

urcarea

trepre ale fieclreiserii).ii i"^"n"u, tror"ut

l sctrrilor Materialedo construclio scirilor sc alcg in I'unr:1ic Materiulelaaparurtc utilizatcin construclia din proximitatc cleaspectul dorit, de rezolvarea altor elementc ornamental (cu caretrebuie sd se acorde)qi de rezistenlaceruti. Treptelepot fi: dintr-un singurbloc de piatrd tdiatd(foto color I i2); din placaj de piatri pe contra-treaptd de beton (treaptaiese in afari cu 1-3 cm); din lespezide piatrd consolidate cu beton (foto color 113);din lemn (mai rar, in grddini rustice)fasonatin traversesau rotund (foto color 114); din beton finisatin diferitemoduri sauplacatcu daledin beton(foto color 115). Suprafalatreptelor trebuie sd fie suficient de rugoasi, iar pentru scurgereaapei, sd aibi o uqoardinclinare in sensulpantei. La sc[rile executatc din dale,contra-treapta superioard se sprijind pe treaptasituatdsub ea. DacI necesitdziduri laterale,acestease construiesccu sprijin pe trepte, marind astfel rezistentaansamblului. ZIDURILE DE SPRIJIN 8.6.3. suprain parcuri 9i grddini, zidurile de sprijin utilizate pentru separarea felelor denivelate gi pentru suslinereapdmdntului instabil au, de asemenea, gi rol decorativ. Arhitectura zidurilor, ca gi cea a scdrilor, se proiecteazdin acord cu stilul gi caracterulzonei in care se includ: clasic, rustic, modern. in general,zidurile regulate,cu aparenlaputemic construitd9i finisaje superioare,omamentatecu basoreliefuri, statui gi frnt6ni in niqe q.a. (foto color 14, 17), altldati mult folosite in parcurile clasice,sunt mai pulin utilizate in orezent. in parcurile 9i grddinile actuale sunt preferatezidurile de sprijin din piatrd naturald: lespezi (pietre plate) suprapuse, blocuri tdiate, piatrd neregulatd care pot fi asamblatein modele cu efecte decorativefoarte difcrite (foto color 112). in acestecazuri, mortarul saubetonul utilizat pentru soliditateaansanrblului poate fi complet invizibil sau aparentnumai la rosturi, in func1icrlc aspecfuldorit. Din motive esteticesunt mai indicate zidurile cu aparcnlir integrali din piatrt naturald. Pentru economiade materialnahrral,in unele situalii se folosesoziduli ap ent pietre plate aiicz tc din beton brut sau striat, in care se incastreazd orizontal, in giruri paralele distan{atesau grupuri neregulatede pietrc surr din dale. bolovani: coronamentulse realizeazd

--"F+;=E r"--____J----l

trP

Fig. 102. Model de scjlri

P: * teren in panti accentuatd, traseul aleilor nu se proiecteazdpe .. . linia de maximd inclinare, ci oblic fajd de curbele a" niu"f (fbto color 111); de aceea,in zona sclrii estenecesari o modelare corespunzatoare a microreliefului, pentru ca ea sd se inscrie armonios in profilul terenului. 260

201

(conexate cu volumulde ndmdnt susli;i, i" ;;,;'ilinteaza aiiarite A" rocdrie.(fig. t03). Gama plantelor poate asigura -rP:"ji paletd o coloris_ ticdinteresanti giegalonarea aspectului decorativ Aur-a" inio.,."_

UIr aspcctpadicularil rcalizcazi z,idurilthtfloriteconstruite nrai adc_ sea din piatrd (integral sau doar aparentd), cu niqe pentru pamant vegetal

alc l)inrcnsiunilc,lornra,aspcctularhitoctural i;i rrrttcrialclcaparcnto gridinii sau a construc{iei in raport ou mdrirnea bazinelorse proiecteaze altor construcfii spaliuluiin carese incadreazd, stilul amenqlrii, prezenla dc Darcetc. in spaliile vaste se pot folosi oglinzile de apd - bazinede mari dimensiuni, cu functie reflectorizantda peisajului inconjurdtor sau a anumitor elementearhitecturale(cl[diri, statui, coloaneg.a.)(foto color 1, 15). O compozilie apartein gridinile clasicesunt a$a-numitele ,,parterede apd", cu bazine omamentale combinate cu spalii cultivate, decorate cu desene de buxus, gazongi eventualflori (foto color 116). in grddinile mici, familiale, un mic bazin poate constitui un motiv decorativ gi in acelaqitimp o modalitate de preincdlzire a apei provenite din foraj sau de stocarea apei de ploaie (pentru speciile calcifuge). Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale Formele bazinelor sunt variate: cele regulate (pdtrate, dreptunghiulare, circulare, hexagonale,uneori stelate) sunt utilizate mai adeseain zone amenajategeometric: la intrarea principald intr-un parc, in pielele interioare, la interseclia axelor principale de vedere sau de circulalie, in denivelareanegativd a parterelor bulingrin, in fala unei clddiri cdreia ii subliniazd arhitectura, in centrul unei gr[dini patio etc. (foto color 15, 18). Bazinele circulare se potrivesc Ai in compoziliile libere, iar cele rectangulare se folosesc qi in amenajdrile geometrice asimetrice (foto color 36, I l7). Formele libere de bazine, fie rezultind din combinatia de linii frdnte gi curbe (foto color 118), fie avind contururi sinuoase, necesitdmultd exigenfi in acordul cu caracterulzonei in care se introduc. Forma aleasdtrebuie sd apard logici 9i perfect integratdelementelorplanului 9i modeldrii reliefului. Astfel de bazine se pot folosi: ca element de interes principal la margineaunui pentru o grddind neregulatdsau pentru o zonda acesteia; printr-un zid rustic ornat in denivelare subliniati de odihnd, eventual spaliu cu plante, la baza unei rocdrii g.a.Pozilia in cotd negativda bazinelor pcraparenti a diferenlei de nivel. mite o mai bund observaregi accentuarea Bordurile definesc forma bazinului 9i pun in valoare apa. Ele pot li bine evidentiateprin indllime (in generalmicd: 15-40 cm), ldtime 9i modr,rlde prelucraregi omamentare(fig. 104): - clasic - din marmurdsau piatrl, elegantgi fin tdiatd (sau doar placatc cu acestemateriale): 26.1

Fig. 103.Ziduri inflorite

La proiectarca zidurilorseauin vedere cdteva reguli: - fundalia trebuiesI fie mai putemica, ;; i4i;"";^;gald cu o treime din inillimeazidului; - profilul zidului, oentru

treptepe laturainvizibill; - zidurilecaresuslinterenuri umede seprevddcu barbacane (deschi_

inclinat (fata vizibild sau cea invizibilaj; ?ffi#;rJil;,"

un[,:ui"^-a"'T&il"#",:"il#;;fiH:"jl.T1fi :T,,il:fi ::f;: proiecta $i?n


eliminarea excesului a" pentru oprirea "paisi-e.iia
8.6.4. BAZINELE

ffil1flnil1ru

stalaliide iluminat. 262

ciatdcuprantea.il;;#;;ltlfi ;Tfi#"?*:nfi :iiJ""#:J::il: bind cu diferiteelemente arhitecturale gi


plastice(vasce, statui),roci, in_

Prezenla apeiin formeconstruite este posibildgi in celemarmici grd_ dini.Bazinele suntelemente ( in careapapoatefi statrcd,animati de ieruri, Ie"rtul::1:, -"ttactivitate'

- rustic- din lcspr:zi tlc piatrl,thncirrirnidl; - modcrn - din beton, cu finisiri cstoticc. Adesea bazinele rustice seproiecteazl cu bordurile la nrvelcu gazo_ nyl saucu suprafala de circulatie; o solutie mult ageatA esteconturarea ba_ zinuluicu daledepiatrd.pentrunaturalizarea comf,oziliei sepoatechiarsu_ pnma bordura, adoptdndu-se un profil specialal felei supenoare a peretilor bazinuluicarepermitemascarea cu biazdedeiarba. Bazinele decorative auin general adAncimi mici, nedepigind 40 _ 50 cm.

Fig. 104.Borduri de bazin

Bazinele tn care se introduc pe;ti ornamentali trebuie si fie mai adAnci.qi.si aibdpereliiinclinati,pentruca iarnaapa sdnu inghefe in tota_ litategi gheala de suprafald sdsepoatE dilata. Bazineledecorate cu planti. acvaticese proiecteazd in mod special. ^, perelii.inclinali modalitili ae co.,struclre 9i careper_ It 1".enea, mu lj: lnrroducerea pdmdntului de culturdgi realizarea de addncimi diferite in functiede cerinlele plantelor (foto color l lg ): - compartimentdri submerse, cu niveluridiferite(fig. 92); - inclinarea funduluibazinuluiin pantdZOU",pi cZrepamAntul vege_ tal, agtemut in stratuniform,asigurd adAncimi progresive (fig. 9a); - imersiaunorbacuripentruplante. Pdmdntul necesar fixerii 9i nutriliei plantelorse acopera cu nisip gi pietrigfin, pentruca apasdsemenlind curati. 2&

cujocuri de aPd Bazinele pc carcil creeaziapain mi$pentruspectacolul concepute Special in linie, in jeturi fine, verticalcsauoblice,dispuse care,ele pot cuprinde combinaliide diferite jeturi putemicegi tumultoase, oercsauin evantai, formegi puterialejeturilor. in mod diferit.Uneleau sistecujocuri de api sunt realizale Bazinele bazinului9i de nivelulapei, debordura a jeturilormascat mul de distribulie astfelci la oprireajocurilor de apdpreiaufuncfiaunor bazineobignuite' reflectorizante. jeturile de apl cu uneleelecareasociazd suntbazinele Alti categorie Mult folositein gridinile clasice,ele mentesculpturale $i arhitecturale. prin bogdliadecoruluicreatde statui(foto color 22' Il9)' impresioneazd fluidd a imbinarecu arhitectura baioreliefuri,vasceq.a.9i prin mdiestrita in forme realizeazi se de bazine astfel jeturilor(foto color 120).in prezent, modernein care elementeledecorativesunt structuri arhitecturalesau de din piatrA(foto color 121),betonsaumetal. artdplastice care de apdimplicdinstalaliihidraulicedestulde costisitoare Jocurile pun apain migcare: prin tipul lor forma - reteade tevi cu ajutajespeciale caredetermind jeturilor de presiunea asiguratd este jetului de api; putereagi mdrimea apei; - vidanjde preaplin; - refulantd, - pompdaspirantd carerecirculi apa. vertical,indllimeaacestuia un bazincu jet central C-6nd seproiecteazd sauaxamici a bazinului egaldsaumai micd decatdiametrul se stabilegte pe vdntos)' in bazinchiar timp (pentru ca apasdrecadd sunt conmai pretenlioast saucu arhitecturd rustice bazine Anumite pe altul (cu pe nivel un de prin cidere in trepte,apaomamentand cepute depompare). prin sistemul recirculare accsUn tip particularde bazinesvr'tihnfinile ca apd descendentd; mai mici, situateca piesede sine stitdtoaresau tea pot fi de dimensiuni alipitedeun zid. Ele pot ldsaapasdcurgddintr-oteavdvizibili saucamu(de exemplu, un gipotieginddin guraunui omamental flatI de un element apeipoatefi moCurgerea fnntOnii). al peretelui capde leu, ca basorelief Rusticesau Inai unei mici cascade' deiatl gi in perdeasubtire,asemenea trebuies[ se armonidecorative' rafinate,fintAnile, ca toateelementele pentru apil grddinii. Unele pot fi specialconcepute zezec\ caraclerul ootabild. 265

8.6.5. PERGOLELE $t coLoNADELE Pergolelesunt construc{iiclccorativc sub lbnni clc pcrcchi dc stiilpi saucoloanereunitein parteasuperioard prin elemente u$oare de legaturil; prin alinierein qiruri regulate ele alcdtuiesc gut".ii.uu iJrt, deasupra unor alei sau arii de stalionare. pergolele,"-"r" Ju *p* p.r,- planteleurcd_ toare,realizind un decor vertical in acelagi timp, un anumit grad de um_ 9i tr:-, se folosescpergole unilateruf" un ,ingr, ,rnd de stAlpi), f"u !lT: de exemplu, mdrginind o terasd,un spaliu de gedere (foio color 122). face tranzilia inrre o clidire qi griaina, udaposti , !F ryr un spaliu 'urrei iot de odib-nd, pot amplifica importanla arhitecturalr u terasebervedere, pot fi elemente de bazd al

j :Iff :::i',*;:HJXIl1Bf exemp ru, insur atrandanri, :ffi ,,llrr:l; color 49) 9.a.
Alegereapoziliei pergolelor se face in concordan{d cu orientarealinii, lor de perspectivd:lateral, incadrAndo vedereprin.ifuia ,uu in fundal. De asemenea, din spaliul acoperit al pergolei trebuie sd se deschidd priveliqti asuprascenelorpeisajului apropiatsaumai indepdrtat. se. folosesc difeite tipuri de pergore, in acord cu rezolvareast isticd a zonet: - pergolerusticedin lemn rotund nefasonat, cu diametrulde l0 _ 15 cm; - pergoledin lemn fasonat. Exemplu de pergoli uqoari pentru o aleein_ gustS:stAlpicu sectirmea jZ,CO de 10/12cm 9i ina[im-eaA" Z,ZO -, ai"""_ la\i la I,40 1,80 m (deschiderea pergolei,io n r"1i.-a."farg,mea aleii); ei suslrngrinzi de legdturdcu secliunea de g/10 cm. Grinzile Jepegesc in mod egal stdlpii de o parte gi alta a pergolei cu 25 cm. Distanta longitudinald dintre stdlpi este de 2 _ 2,5 m. Feniru deschide.i rnui rnuJ ur" pergolelor, se folosesc grosimi mai mari atat pentru stAlpi, ;i p;;t- $arpantaorizontald,: "at - pergole cu stalpi construili din: coloanede piatri tdiatd artistic; zidd. rie din p-iatrd, cioplitd rectanguiarsau placatd* ziddrie de cirdm_idi. Stdlpii, cu indllimea minimd de 2,20 ii"oa ".pfui; m, au r".'1iu.r.u rotundi, p5lrati sau dreptunghiulard.Grosimea lor este in'func1ie'de muterialel"

pritt lattlLrri Iotr1itttttIiItitI clcco nLr clcrncrrtc rlitt gritrziscurtc, lx)t li rctrrrili llcristriu tlin Bucttitr iusulatrandalirilol tlitrparcLtl rativc(tlc cxctnplu, cu pcrgolelcin oeca lcati) sauprintr-unzid bazal Au roluri ascmlinaltoare cu planteurcitoare,rnai pulin umbrirea.In race privegteornamentarea port cu deschiderea mai mare a aleii, coloanelepot fi mai inalte decdt alc unei pergoletip galerie. in multe gridini se preferdpergolele din lemn, pentru cd se incadreazd mai natural in peisaj qi convin unor spalii relativ mai mici, unde stdlpii construili au o aparenli greoaie.Pentru o mai mare durabilitate,stdlpii dc lemn se monteazdin beton, prin interpunereaunui element metalic carc astfel stagnarea distanleazdpulin baza fald de sol sau pavaj, evitAndu-se apei din precipita{ii. Un tip apartede pergoli il constituie galeriile arcuite din metal, cdrc, tn spaliu umbrit gi in aceservind ca suport plantelor urcdtoarerealizeazd lagi timp aerat. Pergolele se dispun mai adeseain sectoarecu rezolvare geometrici, de 90") sau in arc de cerc, aranjatein linie dreapti, in unghi (mai adesea in funclie de locul gi rolul lor in compozilie. Colonadele, specifice stilului arhitectural,sunt ansambluridecorative din coloane clasice (mai rar moderne),dispusein unul sau mai multe Eiruri, uneori reunite printr-un postamentcomun. Ele pot contum un spaliu geometric, pot constitui un fundal sau o incadrarepentru un monument, grup statuar,oglindi de api, flacdr[ vegnicdetc., conferind compoziliei un arhitecturaldeosebit. asDect 8.6.6. JARDINIERELE spalii de circtrJardinierelepentru amenajdrilepeisagisticedecoreazd lalie, terase,scdri, ziduri 9.a.,aducdndelementelorconstruiteviata gi colo ritul olantelor. incastratein construc{ii sau mobilAnd anumite spalii, prin mlrirnc ;ii formd ele participd la volumetria arhitecturald. Jardinierelesunt construiteca bazine in care se introducepemant lcl til, avAnd la bazd orificii sau levi scurte pentru scurgereaapei in cxccs. Cele cu suprafaldmare, inglobate in construclii, necesiti o inclinarc ttSoir Uneori formele construitc slu)l rd a fundului cdtre un colector de scurgere. jardiniere: false fundul bazinului lipsegte,astfel cd se rcalizeazdcontar:lrl culturii plantelor mari) (foto color 105). directcu solul (in avantajul
)(i I

stalpii prea masivi. Deschiderea *u*irn. este de3 m, ,r"..I",'j:::.:^ll1:o:-se ru rnrervalete orntrepergole
lasonat.

suntde 2,5_3m. $arpanta estedin lemn

ub1-T sepor utiliza_pergole incomplete, Lpsirede grin_ _,,^l:n* JTgi zrle transvenale. Stdlpiicomponenli (in g-neral susltndnd sau "onrt-l1ij, 266

llt gcncltl trrrlilrrrc llL:ontclr'tcc sirrrctlicc sittr :rsitttcllict:. tlirtrcttsirrrri atlincinri tlil'crilc; sunt rcalizatc ;i d'r ltcto. aparcnt, brut saucrr dilct.itc finisiri saupot fi placate cu piatrd,rnarnturi,ccramicir. Addncimilenecesare sunt 30 cm pentruflori, 40_60cn pentruarbuqti pulin cel 80 cm pentru arbori (cu lirgimi corespunzdtoare 9i realizirrii unui volum edaficsuficient). Jardinierele situate pe suprafeledeschise,plane, permit aranjamente . rnteresante, realizateade volume in jocuri geometricesimetrice sau asi_ metrice: aliniere in giruri, gruparede jardiniere cu iniltimi diferite, etajare pnn suprapunere par,tialdetc. Solulii ingenioase pot transformao piald in_ jardinierd, tr-o vastd alc[tuind o mici grddini (foto color 123). Jardinierelemai mici, mobile, pot fi realizateqi ca module (rectangu_ lare, hexagonale,circulare), care se asociazi in mod diferit: ele oeririt schimbdri in aranjamentulspaliului respectivpentru varia{iadecoruiui. Proiectantulconcepeansambluljardiniere_plante, imbinarea formelor construite cu anumite forme de cre$tere, talii gi culori ale florilor, arbug_ tilor^9i chiar ale unor arbori. In parcuri, pot fi prevdzuteanumite arii, limitate ca intindere, desti_ nate divertismentuluiprin exercilii de creativitatein amenaiarea cu nlante a unui spaJiu pietonal;pe suprafele dure gi netede jardiniere se dispun cu arbuqti gi plante floricole gi containerecu arbori, dotate cu sistem de ru_ lare, ale cdror pozilii pot fi schimbatede cdtre vizitatori. Acestora li se oot asociagi module pentru gedere. 8.6.7. ADAPOSTURTLE DE GRADTNA Chioqcurile $i alte construcliiuqoare, cu acoperig pe scheletde lemn sau_ de metal, oferl addpost impotriva soarelui sau pioii, constituind in acelagitimp locuri de stalionarede unde se poateadmiragridina. Chioqcurile tradifionale din parcurile9i grddinilepublice pot addposti temporar diferite activitdfi distractive (concertede fanfard,jocuri statice etc.); acestease amplaseaziin pielele interioare sau in alte zone mar circulate. Adeposturile situate mai izolat $i protejatede citre vegetalie,con_ stituie refugii pentru odihnd, lecturdq.a. Aspectul chiogcurilorgi pavilioanelorse concepein concordanli de stil cu grddina: rustic,clasic,modem. Preferatesunt construcliile de lemn, cu acoperigdin gindrill, . tigld sau olane brune.Nu sunt excluseelementele de ziddrie in astfel de consiructii. cu condiiiasdnu le imprime un aspect greoi. 268

(lotrttolrtt l2'l) sltttilll o I)illlc dcschisc rrrile pot li cttrtllllct Arlirprlst sauvalnttll I)c nlinir(loto color 125).carcrcduccsituoprcflcvizibilitatca sticlit' lcrnn sau panouri din (treiiri), de lcmr.r dircclic: grilaj din Sipci ircea spresoarc deschisia adipostuluiestebine si lle orientatd zid. Partea in amenajdrileactuale,mai ales in cele din slera turismului, in parcusuntutilizate9i adaposturi dar gi in grddinileparticulare rile expozilionale, cu acoperigdin pdnzd (asemindtoareunor corturi) sau copertine din diferite materialeopacesau semitransparente. 8.6'8.PODURILE unei vii sau-a unei ape, podurile din Necesarepentru traversarea parcuri gi grddini sunt cu precidere pietonale.inil{imea 9i lungimea unui pod depind de configuraiia reliefului, de distanlanecesari fald de nivelul apei (mai ales in cazul circulaliei cu ambarcaliuni),iar ldiimea este direct corelati cu cea a aleii careconducecdtre el. Podurile cel mai adeseasunt rectilinii qi se realizeazdin variateJbrme: orizontalesau arcuite (foto color 48), cu sau feri trepte, suslinute pc (de exemplu' popiloni, sprijinite doar la nivelul malurilor sau suspendate dul din Parcul Poporului din Craiova). N atura mateiialelor utilizate influenleazdfizionomia construcliei' Un pod din piatrd are o aparenldmai masivd,carepoate fi insd pldcutdprivirii prin combinalia de linii drepte 9i arcuite,prin armonia proporliilor 9i prin binc qi a pilonilor. Podurilede lemn se integreazd baiustradelor modelarea in peisajelerustice sau naturalizate.Ele pot particularizaanumite peisaje' DJ exemplu, in gridinile japoneze sunt tipice podurile de lemn, gratros arcuite(foto color 10). in prezent, soluliile tehnice 9i materialelemodeme permit construirclr de poduri frumoase qi rezistente, fErd incdrcarea excesivi a structurii' Betonut 9i metalul trebuie insd sd aibd finisdri adecvate(texturA,culoarc), iar designulbalustradelors[ reflecte bunul gust. Punlile sunt poduri inguste, lipsite de balustrade sau cu balusttaclc ugoare,din lemn sau frAnghie groas[; ele pot traversa o vale ingustd ;i pulin adAncd, cu sau {Erdapi, sau un bazin (foto color 98). Punteapoatc fi un scheletmetalic putransversal-pe din l.-n masiv, din scdnduriagezate japoneze, trcgrddinile In {in saudeloc vizibil, saudintr-un arc de beton. piatrit cereapesteun mic fir de ap5 se poate face pe o lespedealungitl din durd saupe o punte de lemn cu traseuin zig-zag. armoniorsi a p'tpeisajuluise au in vedereat6tinscrierea in construirea durilor in compozilie,cAtqi priveligtilecareseinfitigeazdde pe acestca 269

8.6.9. IMPFEJMUIRILE in fiecventccazuri amenajd.rilc pcisagiStice sunt imprejmuitccu garduri- Uneori, acestea doar marcheazd estetic limitele terenului, liri si lie o barierd flzicd importanti: de exemplu, unele scuaruri sunt mdrginite de ziduri scunde(30 - 40 cm), dublatesau nu de garduri vii. Grddinile qi parcurile au imprejmuiri de proteclie mai inalte. Gardurile dinspre stradi trebuie si fie esteticesau cel pulin simple qi discrete(plasdde sArmd,vopsitd neufu, in verde). Se folosesc difeite tipuri de garduriz ziduri pline (in cazul unor amenajiri private sau cu acces limitat), ziduri de diferite indllimi cu grilaje metalice de diferite modele. Dac[ se impune necesitatea:unorporli de intrare (pentru restriclionareaaccesuluiin parc), acesteasunt, de reguld, metalice,mai simple sau cu diferite omamente,glisantesau cu doud canaturi acoperindlirgimea aleii de intrare. In unele cazuri gardurile construitesunt asociatecu garduri vii: acestea he le dubleazd,fie le inlocuiesc pe anumite tronsoane(mai ales la intrdrile principale, unde se pot obline efecte esteticemai interesanteprin combinareade volume verzi, geometrizate). Pentru grldinile rustice sunt indicate gardurile din lemn sau nuiele, ale cdror modele se pot inspira din tradilia rurald.

punctc dc ol)scritt ltlttttnitc altrcnir;iltc;;t spccial in spatiilc tlc llarcLtrilor, in poztatit varc avantajatia pcrspcctivclor 9i privcligtilor'l:lc sc dispun tii insoritecdt qi la umbri, de cele mai multc ori avind in spateo prolcctic zid). (gardviu, masiv de arbu$ti, De reguld, in grddinile publice cea mai mare parte a mobilierului pentru odihni este amplasatin pozilii fixe 9i chiar fixat prin incastrarea pentrujocuri in pimdnt sauin alee;tot a$a,scaunele 9i mesele picioaretor itatice (qah, table q.a.).Pe terase,in chioqcuri,in grldinile familiale 9i in cele din domeniul turismului se foloseqte gi mohilier ileplasabil (mesc, din metal, rdchitd,lemn, material plastic)' scaune,fotolii, balansoare Tipurile de mobilier sunt variate. Spa{iilein aer liber se pot mobila cu tabureteqi bdnci iird spdtar,bdnci obignuitecu spatar,bdnci duble cu spabinci drepte sau in tar unic, bdnci in consoldpe un zid, bdnci cu acoperig, arc de cerc (fig. 105) (in jurul unui copac,intr-un spaliu de odihni circude parc trebuie sd fie comolar sauintr-un chiosc) etc. Bdncile 9i scaunele de gi frumoase, din materiale care asigurdun anumit confort termic, atat vara cit qi in perioadelereci ale anului.

Alte construcfii func{ionale conceputein proiectul inilial de amenajare, sau adiugate ulterior, trebuie sI aibl o esteticdadecvati cadrului in care se introduc, chiar dacd unele au pozilii mai retrasesau sunt pa4ial mascate:debarcadere, toalete,cabine de portar, casede bilete, rezervoare de apd,magazii, chio$curicomercialeetc. Toate obiectivele construite,cu deosebirecele importante - clddiri cu diferite funclii (restaurant,teatru in aer liber, pavilion expozilional etc.), sunt proiectatedupd criterii care au in vederegi aspectele vizuale ale integrdrii in peisaj.

circulard Banctr Fig.105. Dintre categoriile de mobilier utilizarea cea mai largd o au bdncilc ;i scauneledin scheletmetalic cu blaturi sau bare de lemn. ln funclie de caracterul gridinii se folosescdiferite alte tipuri: bdnci elegante,integral din piatrd sau marmurd (foto color 126), cu forme gi omamentespecilice stiiului clasic; binci din lemn (foto color 127),binci, banchete,scaunc9i taburete cu schelet sau postament din beton pe care sunt prinse bare s:ttt scinduri de lemn (fig. 106); b6nci rustice de lemn, butuci; trunchiuri dcs-

gt GRAD|NA 8.7.MOBTLTERUL DE PARC


in majoritateaamenajirilor peisagistice sunt nelipsite bdncile Si scaunele de parc. Ele se amplaseazd de-a lungul aleilor, in pie{ele interioare 210

271

plcatcpc lung $i a$czatc pc butucr .rc. l;oirrtc nlodcr' cstcrnobilicrul din modulc de betoncu flnisdri esteticc, carc pcnnit asamblarea in mai nlultc variante.

pc postilsattsitrtplc,a$czato ;i joasc,rotunjitcsau ovale,cu ornanrcntalii pot saudirect pc supralaltpe careo decoreazd; rncntcde in[l1imi dif'erite cu flori saunu. li plantatc Materialele tradilionale sunt ceramica arsd,piatra, marmura, alese in concordanldcu caracterul amenajdrii (foto color 99, 126). in prezent se lirlosescgi vasele din beton poros, modelatein diferite forme, simple sau placatecu ceramicA. Vasele pot fi dispusepe treptele sau balustradeleunei scdri, pe bortlura unui bazin, in aranjamentulunui parter $.a' So pot menliona qi vasele "vii". astdzi demodate,realizaledin scheletmetalic cu plasd, suslindndun runumitvolum de pdmAntcare permits imbrdcareacompletd cu plante de mozaic,aranjatein diferite modele.

DE ARTAPLASTICA 8.9.PIESELE
Statuile, panourile cu basoreliefuri, monumentele,obiectele de artl parcurile,grddfirile,pielelepublice. plasticdin metal q.a.innobileazdadesea estein conStilul lor de realizare,de la clasic pdn[ la modem, adesea parte. Mirimea fac din care ansamblului cordanld cu caracterul 9i forma dif'eritelorpiese de artd plasticd influenleazd modul lor de amplasare:central, intr-un spaliu degajat, lateral, in fundal (in raport cu direclia dominanti de vedere). Are o deosebitdimportanla corelareadimensiunilor cu cele ale spaliugi cu distanla de observare(de exemplu,un monului pe care il decoreazd unor perspecment important necesitdun cadru larg qi permite direcJionarea tive mai lungi). Unele piese de arti plasticd sunt conceputepentru a fi privite de ju^rimprejur, altele numai din fald gi lateral (basoreliefuri, unele statui). In 1or se face pe un fundal vegetal (arbori 9i caz, amplasarea acestdin :urmd" arbugti).

Fig.106, Tipuri debnnci Ca gi celelalte elemente construite, mobilierultrebuies[ se acorde cu alte componente ale ambianlei (imbricdminlilealeilor,zidurilede sprijin, bazineleetc.) gi cu manieracompozilionali. jriaui Forma,materiatete, definisare, culoarea- toatepot contribuira armonia ansamblului saudin contri, pot s-o strice.Culorile naturale alepietreigi lemnului,verdeleneutru, albul suntpreferabile, frind exclusi stridenta in alegerea colorituluimobi_ lierului debazi al parcurilor gi gridinilor. 8.8. VASELE DE GRADINA vasele pentruexteriorsuntde mdrimi diferite, . Ca obiectedecorative, insi suficientde importante pentrua fi observate. Ele pot aveaformelargi 272

JOCURI$I SPORT PENTRU 8.10.ECHIPAMENTE locurilor de joaci amenajarea in spa{iileverzi cu funclii recreative, alese specifice, cu diferiteobiecte pentru copii implicddotarea si instalalr'i gnrpele varstd: de in funclie de - bac de nisip: dimensionat are forma in raportcu m[rimea spa{iului, joase accipentru evitarea 1a nivel, preferabil sau, unui bazincu borduri
dentelor;
t,l Arhitccturlpclsagcri

213

- lcaginc-ounrptrni, dc dil'crito nuirrrnigi inilfimi; - leaginecu migcare pendulari,cu unul saumai multe scaune simple sau duble,uneoriincorporate intr-rmobiectatractiv(bdrcu1d, mic avion etc.l;

se prcvddin spafiulvcrdcmcsctlc tcnis(llxc' construito)' noorganizate dc baschot; fileelor(volei,badminton) 5i coqurilor instalarea stdlpipentru jocul cu arcul9'a' bilelor,linte pentru pentruaruncarea piste ^ se amenajeazd handbal) baschet' 9i Terenurile de sport (tenis,volei, folosinld conformregulilorfiecdreidisciplinesportive'Pentru se doteazd se prev[d terenuride sportmultifunclionale(fotbal $i handpublicd adesea de 20 x 40 m sau25 x 50 m, terenurt bal de amatorig.a.)cu dimensiunile ziduri pentrutenis (in arii imprejde minigolf (cu instalaliilespecifice), in papentrusportcareiarnapot fi transformate muite saunu), platforme unoiueetc. estemai marein spatiileverzi echipamentelor Numdrul gi varietatea pentrutunsm' in amenajerile de odihnd, ale staliunilor recreative 8.11.ACCESORII din gipci ingustede lemn Treiajele suntpanouritip griE, asamblate sauromldsdnd spalii libere,petrate saubaresubtiri de metalincruciqate, bice,mai mici saumai mari.

- leagdne - carusel (rotative) cu scaune simplesauduble; - leagdn cu scaune pe puntecu balans orizontal; "pom" cu puntecirculard atAmatideun ax in jurul cdruiaro_ . leagdn talia esteliberd,apropiindu-se qi depdrtdndu-se de ax; - tobogane; - bazinede mic[ addncime (20-30cm, pentrumersulprin api, jucdrii flotante); - constructii pentruclfdrat: "-n'rnte', din trunchiuride lemnde diferite inillimi, aldturate gi dispuse etajaU similardin moduledebeton: - instalaliidin baremetalice pentrucdldrat, atamat, taratetc.; - plstepentrupatinecu rotile,bicicleteq.a.; - panouridebetonpentrudesenat cu cretAi - mici constructii - adipost(colibi, cabani). Toateaceste dotEritrebuiesEaibi finisarebun[, culori atractivedar nu stridente, sE fie rezistente la folosiregi la intemperii,sd se intrelinI ugor,sd prezintesecuritate in exploatare. Dispunerea lor in spaliuse iace in pozilii 9i la distanlecare previn accidentele ce pot fi generate de cinematica diferitelor instalatrii. Adolescenlii, tinerii gi adultii pot beneficia, de asemenea, de diferite dotdri destinaterecre5rii active. Pentru practicareavnor jocuri sportive 274

peziduri modele TreiajedesenAnd Fig. 107. Treiajele se vopsescin verde sau alb, uneori brun-deschis'Se foloscsc in diferite nxrzidurilor inestetice(fig' 107)' prin aranjare pentru decorarea drept suport le servesc dele gi prin imbrdcareacu plante urcetoare,cirora

275

incluse in etc. In grddinile clasice treiajele u.u^^t j"flil"Uinfare f pentru realizarea unor construclii decorative p*t" "rg ?f i*ltarea Si ,,sdlilor de verdeati". Cogurile gunoi. Obiectefoarteutile pentrupistrarea -de curileniei, acestea nu trebuiesdfacdnotddiscordantd i-rnu.";"u doriti a gridini_ lor si a spaliilorurbane. "u Fie suntcutti _ei;;;;J;-", montate pe "a st6lpiincastrafi in betonsau_sunt recipiente de metal,uu t"roo cu coguri detagabile, esterecomandabil sd aibd,i" a..ig" pii.ri ij carele fac observabile, dar nu stridente. "rorrtraseelor Se amplaseazi"pr'* de alei qi ariilorde stalionare, "ujrin.ul in pozilii ; il ;;;;;;n .al percepe.ii unor amenajeri sauelemente omamentale. Panourileindicatoarenecesare pentruorientarea vizitatorilor, celede a planului.grddinii, tdblilele cu anunlurt .ert t.ii"e erc. se supun, ::p:::: oe asemenea, pozilia lor sealege criteriilorestetice. astfelincatsdfie vizi_ bile, dar sdlu d eranjeze observarea.anumitor aspe-cte alecompozrliei. In ambianla parcurilor9i gridinilor .. p-Jriie putrcitare. "*"tul 8.12. TNSTALATilLE TEHNTCO-ED|L|TARE (UT|L|TATI) Problemele tehniceale ectrjqirii cu instalafiiedilitare suntde compe_ tenlacompartimentului de specialitate respectiv, insaproiectantut peisagist trebuie.sd cunoascd aspecteie carecondilloneara ,"ir]iii. o" amenajare gi sd colaboreze interactivcu proiectantul constructor pentrugasrrea rezol_ vdrilor adecvate 8.12.1. ALIMENTAREA CUAPA ln a.m^lajarile peisagistice, in funcfiede caz,se prevddinstalaliide , udare, de folosirea apeiin scopuriomamentale (bazine, Ientani)$i pentru apdpotabili. INSTALATIA DEUDARE P-entru irigareaparcurilorgi grddinilorse utilizeazd , sursere posib e: Iac,rdu,captare de izvoare, upi ai p.on n"i.";i6;r;; alimentare cu apda localitdfii. 276

vane semipenet,un," ;:::1'l,':#i;.Ii' o*,:,'.fl li"[:;,,,",,"J'::H,r.* mici garduride delimitare "parcuri a unoramenajAri

Montarea se lacela 5 _ l0

dc la nivclulconsutnului calcrtlirt de ap[ pcntruvcgetalic, Necesarul complementarc' sursisaudin surse dintr-osingurd poate fi acoperit vard, aprotemperatura plantelor: viala apeide udarecondilioneazd Calftarea indeosebi conlinutmic de sdruriminerale' piatdde a mediului,oxigenare, foraj estc cea din Apa izvoarelor poluante. 9i substantelor absenla ie "alca., in bazine temporard stocarea necesitd de aceea p."u ,""" gi puiin aerate, estemal riurilor ieschise:uneoriareun excesde calcar.Apa lacurilor9i ceacurgdmai bine oxigenatd organice: calddgi mai bogatdin substanle partiadesea are surse in oxigenceastdtitoare;apadin aceste toare,sdracd in instamotive,inaintede pomparea saualge.Din aceste culein suspensie in bazinuldereceptie' decantarea latiadeudareestenecesard de irigare: Sepot adoptadiferitesisteme intr-un rezervorsituat - Captarea^apei din diferitesurseprin pompare mare de capacitate Rezervorul, gravitalionald. la indllime gi distribuirea tum' de tip intr-o construclie (corelaticu debitulnecesar), esteincorporat se in peisaj Poziliaacestuia se va inscriearmonios a cdrui arhitectonicd pe o cotdmai ridicati a terenului. alege -Construirea captarea cu hidrofor,careasigurd de sta{iide pompare pompare de Staliile ei subpresiune' apeidin sursenaturale 9i distribuirea sauexterioare' solului nivelul pot fr sub de receptie) (inclusivrezervoarele instalafiile,vizual careaddposteqte iaz in carese prevedeo construclie compatibildcu zonain cauzd. cu apda localitdlii;dupdne- Bru.r$ur"u de alimentare la conductele nu este staliecu hidrofor.kigareacu apdpotabila sepoateintercala cesitdli necorespunzdtoare (calitate insd,uneori,esteunicaposibilitate economicb a apeidin alte surse). racordun'vaneoe opnre ingropate, conducte Releauade udate oupl/tnde de cu robinetindividual'AdAncimea gi de golire, guri de udaie(hidranJi) inghe{; de estede 0,8 1 m pentrua fi protejate ingtof-" a conductelor de 30 -35 cm' o addncime estesuficientd in cazulgolirii instalaliei in corelaliecu planul de amenajare se stabilegte Traiul conductelor de udarea tutunecesitdlile astfelincat sI satisfacd 9i planul de plantare, plantaliile9i sd permild timp sd nu incomodeze ioi ron"lo. qi in acelagi (sd nu treacdpe sub construcfii) ln iniervenlii pentrureparare eventuale in lungul aleilor,condilionindtlistraseulprincipalse stabilegte general, sau in apropicrca ianlele de plantaregi felul plantelorsituatedeasupra careasigttril in pozilii 9i la distanle Hidranlii se amplaseazd conducteloi. 40 m pentruzonelecu plantaltl se recomandd intregii suprafefe: udarea
117

llorale(razi dc ac[iunc 20 m) gi pini la 100m pcntrupcluzclc mari tlc iarbd. Sistemul de udaretrebuiesi permitA atatirigarea prin aspcrsrune, cdt 9i cu furhrnul(absolut necesar pentruarboriqi arbugti). EIe trebuiesAasigure un anumitdebit9i o anumitd presiune a apei.in _ stabilirea debituluiseiau in consideratie o seriede factoii: - necesitetile de udareale diferitelorcomponente ale vegetaliei(pe_ luze,flori, arbori,arbugti), corelate cu tipul de iol 9i climatul; - necesarul deapdpentruigienizare (suprafele decirculafe,bazine9.a.); - modalitatea de udarea spajiuluiverde:pe sectoare in succesrune sau in acelagi timp. Presiunea necesard depinde de lungimea tiniei de udare, de functiona_ rea simultanda mai multor echipamente de udareqi de tipul de asper_ soare;acestea func{ioneazd, in general, la o presiune de peste2 atm.De aceea, in cazulalimentdrii din releaua urband seimpuneadesea si se pre_ vaddhidrofor.in medieseapreciazd un necesar de i000 Vord.lar, cu o pre_ siunede3-4atm. in sistemobignuit, aspersoarele seinstaleazi pe furhrnunconectate la .., hidranli, fiind montate pe diferitesuporturi deplasabile, cu indllimi dife_ rite (mai mari pentruplantele inalte). Pentrupeluzele de gazon $i pentrudecoraliunile floralede talie micd se poate-prevedea instalaliefixd cu aspersoare escamotabile (instalate in interiorulunor cutii cu capacul la nivelul solului,ele seridicd subpresiu_ nea. apeigi revin in locaqullor la oprireaapei;nu deranjeazd maginilede c.osit iarba).Proiectantul peisagist trebuies6tind contdJ cennlele instald_ rii unui astfelde sistem,car.e_ impuneanumitedistanle intre conducte gi intre aspersoare, pentruca ariile de udaresdacopere intreaga suprafald. in consecinld, estepreferabilca peluzele si fie libire Oearbi; sauarbugti. Se utilizeazd alte diferitetipuri de aspersoare: difuzoare, rotattvecu udare in cerccompletsaupe sectorde cerc(pentrucolfuri),aspersoare rotatlve cu avansare automatd, aspersoare oscilante g.a.kigareapoatefi integral attomatizatd, insdinvesti{ia, fiind foartecostisitoar;, estein prezent fblo_ siti in gridini mai mici, private. In cazulinstaldrii ulterioare, pe un terendejaamenajat gi plantat, insta_ latorultrebuiesd lind cont de pozilia arboriloi artugiitor 9i 9i de eircienla uddrii,avind in vedere obstacolele vegetale. Pentrueconomia de apd,in zonele-secetoase, mai alespe taluzuriplan_ tatecu arborigi arbugti seprevid instalaliide irigareprin pi"rr.u... 278

Alinrentarea bazinelor, ffintAnilor, t'uscldckrr ncccsitl o apir limpdc a pornesteticcat 9i pontrubunafunclionarc atat pentruaspectul Ei curatd, pelor 9i ajutajelor. Sursacea mai utilizate estereteauade api potabild; consumul nu este mare,intrucdt apa se pistreazd in bazine 9i dupd caz, esterecirculatdprin pompare. in unele amenajdricare beneficiazdde diferenfe mari de nivel, {hntAnile artezienesunt alimentate gravitalional din bazine situate pe cota cea mai inalti a terenului;bazinul estefie inchis, alimentatcontinuuprin pompare, fie un canal deschis,alimentat natural de un pdrAusau un izvor' In acest din u.rnl caz, fdntdnile pot funcliona neintrerupt (gridinile Alhambra qi Generalifedin Granada- Spania,parcul din Annevoie - Belgia q.a.)' Alimentarea cu api potabill se realizeazdprin sistemul urban sau din sursd locall, folosindu-se apa subterand,de adAncimemai mare, a normelor in vigoare. c[rei calitate corespunde pe margineaaleilor, in piele, Fdntdnile de api potabild se amplaseazd la intersecJii.Se utilizeazd mai ales cigmelecu jet mic, vertical' dar 9i fhndin urmd pot Aqa cum s-a aritat anterior, acestea t6ni cu apd descendentd. fi totodatt constmctii omamentaledeosebite'Sistemul constructiv estefie cu curgere continu5, fie numai la folosire, prin aclionarea unui robinet; apa este dirijatd in releaua de canalizare.Traseul conductelor se excedentard pentru a se respectaanumite reva stabili pe baza planului de amenajare, guli (distanlelefald de plantalii, pozilionareafati de alei etc.). APELORPLUVIALE EVACUAREA 8.12.2. 9I A CELORUZATE Suprafeteleimpermeabile ale ciilor de circulalie necesitdevacuarea practicabilitatea' s[-$i pdstreze apei din precipitalii, pentru ca acestea Aga cum s-a arltat un rol important il are stabilireacorectda pantelor longitudinale $i transversaleale aleilor. Solul gazonat sau plantat poatc prelua o parte din apa in exces,insd sunt situalii cdnd acestlucru nu estc suficient (alei 9i arii largi de circulalie) sau este neconvenabil (teren itt pe care scurgerilepot determinaeroziune). pantdmai accentuate, Sistemul de canalizare a apelor pluviale poate fi deschis,cu rigolc pe margineaaleilor (unilateralesau bilaterale) sau in axul aleii, cu m<xlca pantelor transversale.Rigolele, superficialc satr larea corespunzdtoare mai adAnci (corelalie pozitivd cu panta terenului), sunt dirijate cittrc tttt canal colector; de aici, apa este deversatdfie intr-un lac sau riu din tcri' 27t'

klriul anrcnajat sauin afirra accstuia, lic in canalizarca ora$ului. [vacuarea apei de pe ariile largi de circutalic(pic{e)se re lizeaza pnn ugoare panteale suprafe{elor cu orientare c5treuna sau mai multeguri di ah_ sorblie(canal). Mai frecvent, evacuarea apelorpluvialecombindsistemul deschis, cu rigole, cu canalizarea subterind laddncimea de ingropare, in general 50 cm). Aceastacuprindeo seriede guri de absorblie pentnrapelede supra_ fald (cdmin cu grild qi bazin de decantare), o refia de coiducte etaige, cu o pantdminimd de 2-3%0, pe traseulcdrorase construlesc cdminede vizitare; toateconductele sunt legatede un canalcolectorgr acesta, la rdndul lui esteracordat fre la canalizarca de ape uzate, fte la un pu1sau un emisarnatural.Canalizarea ingropatd estenecesarE gi pentrugoiirea instalaliilor de udare,a bazinelor,ffintdnilorgi a altor doteri care folo_ sesc apa. Ca gi pentrualimentarea cu apd,proiectantul peisagist trebuiesi cola_ borezecu cel de specialitatea instalalii;preluarea proiectdriipeisagistice pe un terendeja"construit"impune anumite restricliiin stabiliiea planului de plantare. 8.12.3. DRENAJUL Pe terenurile umede, cu substrat de argili, evacuarea apeiin exces din interiorulsoluluisefacecu ajutorulsistemului dedrenai. Drenurile,de diferitetipuri (ganluriumplutecu pieire,fascine, tuburi . de ce-ramicd sau plastic perforate, conducte de ciment ioros 9.a.;,tbr_ meazd. o releasubterane carecolecteazi apadin terengi o evacueazd intr_ un emisarnaturalsauintr-unpu1absorbani, foratpdn[ ia stratulpermeabil al subsolului. Addncimea de ingropare diferi cu naturasolului,in medie fiind de I m. Drenurilese dispunpe direcliapanteimaximea terenuluila distante ^ in generalcuprinse intre 5 $i l0 m (sub 5 m pentruanumiteterenuride sport),asigurandu-se o inclinareminimi de 3 % gi mirirea progesivd a calibrului (8 -30 cm) pe mdsuraapropieriide deversor. Lungimeaunei linii de drenurieste in mediede 50 - 60 m, darpoate ajunge la 200 m. Pe lAngd drenajulgeneral al terenurilor, in-anumiie si-itualii se impune . instalarea unor drenuri locale pentruarbori: exemplare situatein teren umed, pentru plantalii_ stradale de aliniament, arbori existenliin -arbori zonaclrora s-amodificatnivelulterenului. 280

ELECTRICA 2.4.INSTALATIA 8.1 (pomdiferiteloraparate luminii artificialeqi funcfionarea Asigurarea electricepentrutdiereagardurilorvii) impe, cosio.i electrice,aparate electricd' cu energie de alimentare generald la releaua puneconectarea vizitarea inlesneqte Iluminatul arein primul rind un rol funclional: plus conin esteinsuficiente; parcurilorgi in orelecind lumina naturald pentruvizitatori9i pentruuneledot[ri' ieri un anumitgradde securitate iluminatulare9i un rol decorativ,de prtpeisagistice, in amenajdrile pe fondul de prin reliefare ale compozi,tiei nerein valoarea unor aspecte clddiri' pe unele luminii al altora.Proiectarea penumbrisaude infunecare florale, arbori cu frunjocuri de apd,decoraliuni construcliidecorative, in unele deosebite' zigul de culoaredeschiieI'a., proauceefecteestetice la combinaliide diferiteculori ale luminii, de exemplu' cazurise recurge (reflectoare submerse)' afieziene oentruunelefAntani a inil|ime qi mod de aranjare prin form5, insegicorpurilede iluminat, poate lor plus dispunerea in globuriloruuntttutut" ca obiectedecorative; la de surseluminoase aliniamente atractive: foarte Irea imagini noctume dissau etajdri lumini, de cercuri nivel, cu efectede perspectiv[; acelaqi persie de lumini. De-alungul aleilor qi in piete seprevddpe marginicorpuride ilumipentrua nu fi deo lumind difuzi. Cele scunde, nat inalte, caie asigurd de beculuifiind ascunsd fie orienteaz[Iuminain jos, strdlucirea ranjante, iluPentru saubecuride mic voltaj' un;bajur, fie au globuritranslucide carenu denatureazd cu becuri incandescenld florilor si utilizeazd minarea maseide la 30 40 cm deasupra fiind amplasatd culorile.sursaluminoasd pe o tijd subtire' flori, de obiceimontatd Caspecialiqtilor' estede competenta elebtrice iroiectareainstalafiei pe cel al traseullor, depreferinii,sealege suntingropate; blurile electrice miniDistanla aleilor,niciodati sub plantaliimasivesausub construcfii' mi fatdde arboriestede 2 m-

METODOLOGIA PROIECTARII PEISAGISTICE

Irlctlibilitirli, irr lit.r'lrctlc disporr sir'ilnrc.i.vcslikrrul, liza rr..r rc:tliziir.i nivclul clc cktstabilc;;tc suma 9i, in consccittlll, tinc. rcducesau nritrcgtc a viitoareiamenajdri. tareqi cchipare de citre investitor(dacdare comse elaboreazd Studiul de prefezabilitate sau de cAtreo unitate de proiectare,pe bazl de contraot pelenlanecesard) de prestarede servicii pentru realizareainvestiliei. Documentafa trebuie si cuprindd: A. Piese scrise'. a. Date generale: denumireaobiectivului; autorul studiului de prefezabilitate; investitorul; ordonatorul principal de credite; amplasamentul necesitdlii $i oportunitilii terenului; tema de proiectare,cu fundamentarea investiliei. b. Evaludri: valoareaestimativd a investiliei; cheltuieli pentru prolectarea studiului de prefezabilitate;cheltuieli penru proiectareastudiului de in primele fezabilitate;cheltuieli pentru oblinereaavizelor legale necesare doud etapeale proiectdrii; cheltuieli pentru organizarealicitaliei (instrucliuni pentru ofertanfi, publicitate etc.). c. Date tehniceprivind investilia si principalele cerinle: stprafa,la9i situalia juridic[ a terenului; caracteristicileprincipale ale terenului; dot[a acesutilitilile 9i modul de asigurare rile 9i principalelelor caracteristici; tora (apd,canal etc.). d. Finantarea investitiei (modul de asigurare). B. Pieseledesenatez tn zond (l:25O00- 1:5000). a. Plan de amplasare mici 1:500)' b. PIan general( I :5000- 1:1000;pentruterenurile aprobatde investitor,in forma finald, cu pieStudiul de prefezabilitate, sele menlionatemai sus, devine bazd pentru urmdtoareaetapd,studiul de Acesta este atribuit de cdtle investitor unui proiectant (instifezabl]litate. tulie sau birou de proiectare)prin licitalie publicd, in urma selectlrii mai multor oferte. Criteriile principale sunt: competentaprofesionald, costul proiectirii qi termenelepentru lucrdrile de proiectare.Licilalia se supune regulamentuluiaprobatprin H.G.'727/ 1993. 9.1,2.STUDIULDE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate,ca prim[ etap[ a proiectdriipropriu-zise,reprcclc careredausolttlionarea zintd o lucrarealcdtuiti din piesescrise$i desenate tehnicai economic' peisagistic, din punctde vedere principiu a progran-rului

Proiectarea peisagisticieste_un procescomplex de cercetare qi analizd, . de crealieestetica qi tehnicd,de planificare gi calculare tehnico_ economlcd. Pentru obiectivelede interespublic, proiectarea se face in institulii sau birouri de proiectare,conform unei metodologiigi unor norme pnvind con!rn1|ul cadru al proiectelor, in baza Hotir6r-ii Guvemului din 9.09.1996, publicati in Monitorul Oficial al Romdnieidin 26.09.1996.

9.1.SUCCESTUNEA gt coNTtNUTUL FAZELOR DE PROIECTARE


Studiile gi lucrdrile pe care le implicd proiectarea unui spallu verde se . desfEgoard, ca gi in alte domenii de proieciare,in mai m.,tr" etape succesive, in care se intocmesc: - studiul de prefezabilitate; - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic iaietele de sarcini. Ai Acesteasunt obligatorii pentru investiliile publice. 9.1,1.STUDIULDE PREFEZABILITATE Studiul de prefezabilitatereprezintddocumentaliatehnico_economicd . prin care investitorur fundamenteaz[necesitatea qi oportunitatearearizdrli spaJiuluiverde respectiv. In aceasti etapd are o deosebitdimportanli stabilirea programului: alegerea_ qi definirea tipului de spaliu verde qi a destinaiier acestuia,in funclie de cerinlele colectivitiJii sau ale beneficiaruluiqi in'corelalie cu ca, racteristicilegeneraleale terenului qi ale amplasamentului acestula.por_ nind de la identificareanecesitSlilor,se apreciazd natura$i cantltateadottriloryi amenajirilor necesare, mdrimeas;u capacitatea acestora. Evalulrile de cost care se efectueaziconduc la estimarea mArimii in_ vestiliei; in acest scop se recurge la norme, sfudii, reglementdri gi la ana282

2u3

lilaborareastu<liurrri dc fczabiritatc trcbutcazir cu.nuIizaco'rlrlcxi-r a terenului qi a ambian{er acestuia, in scopulannonizini solutiilortle arne_ na1are cu caracteristicile sitului $i cu funcliile principaleale spaliului vcrdc, stabilite de studiul de prefezabilitate. .,Cercetarea terenalui Si culegerea tuturor informaliilor Si datelor utile proiectdrii se desfEgoard dupd o anumitd schernl logicd. prin examinare directdgi prin confruntare cu planul generalde situaliegi cu planul de sistematizarea zonei, se analizeazd, amplasamentul, implicaliile, urba_ nistice sau de dezvoltareteritoriald, aspectele socialedin zona de influ_ enfd. Trebuie bine cunoscutdcomponentagi structurazonei limitrofe, re_ laJiileoptime qi aspectele determinante asupra compozilieiviitorului spa_ tiu verde. Se culeg date privind folosinleleanterioare ale terenulurgi influen{a lor in fizionomia9i caracteristicile acestuia. Documentalia se sistematizeazd pentrua permiteugurinlaconsultdrii datelorculese. Topografia terenului. Se analizeazd qi se completeazi planul topogra_ fic, studiindu-secu ate'fie reliefur terenurui laspeitul generalgi oetaiiile;. De asemenea, se cerceteaze elementeleexistente-peteren (vegetalie, apa, elemente decorative, drumuri, construclii,instalilii) 9i posiUilitafle de rnenfinere gi integrare a acestora in nouacompozitie. Ludnd in consideraremultiplele aspecte legatede topografia terenului, proiectantul are posibilitatea sd apreciezepotenlialul ,itrlri p"ntru p.ogramul proiectului9i sd stabileasciin principiu: poziliile de unde sunt avantajateperspectivele, necesitilile sau posibilitdfile de rnodelarea reliefului,locurilecele mai indicate pentruamplasarea centrelor compozi_ cele mai potrivite pentru construclii, terenuri de sport, tere_ !ionale,.zonele nuri dejoacdpentrucopii, punctele celemai logicepentruintrareetc. Condiyiile naturale. Se analizeazd factorii eseniiali care influenleazd soluliilede amenajare a terenului. Condiyiile hidrologice Si hidrogeologice- Apele naturale existente, . nivelul freatic,compozilia fizico-chimicdgi bacieriologicd a apelor,re_ gimul hidrogeologic al terenului(zoneleinundabile, nedrenate saumldqtinoase),constituliageologicda terenuluietc., reprezintdfactori impoi_ tanll pentru solulionarea unor probleme de proiectareca: amenajareala_ curilor artificiale sau corectarea pieselor de apd naturale,amenaiarea unor compozilii specificeacvatice, folosireaapelornaturalepentru uda_ tul plantafiilor, stabilireaunor misuri de ameliorarea terenului (dese_ care,drenajq.a.). 284

tcllrpcriltll(o diliil( dc tlintul alc zonci. 'l'enlpcriltrlrit tllcdic anualir, doviinturilor dc precipitalii,direcfia;i intcnsitatea rcgin.rul rilc cxtrcr'lrc, (gradulde poluare)sunt atmosf'erci aeruluiqi calitatea nrinantc, urr.riditatea determinanteatat in organizareacompoziliei (alegereaunor dotiri qi arnsorcdt gi pentrustabilirea ptantaliilorq.a.), distribuirea plasarea acestora, de constnrclic, tehnice(materiale timentuluivegetalgi a anumitoraspecte potabild api de ingroparea instalaliilor de udare9i I a.). addncimea de asemenea, Se cerceteazd, /actorii microclimatici in cuprinsul terenului: pdrlile expusecurenlilor qi vAnturilor sau afectatede ingheluri, zonele adipostite, pantele insorite, care se incilzesc mai repede,terenurilc care rdmdn mai mult timp sub zdpadd.$i acesteaspecteinfluenleazi asuvegetaliei qi chiar pentru sipra alegerii sortimentului qi amplasamentului tuareaunor dotari sau amenajdri. condiliilor de sol ale terenuDeosebit de importantd este cunoa$terea sau Iui: grosimeastratuluifertil, tipul de sol, textura,pH-ul, salinitatea alcalinitatea,prezenlaunor eventualedepozitede materii organicein curs (gunoaie),gradul de eroziuneetc. Pe terenurilemari cste de descompunere necesari o cartarea solurilor, cu indicareamisurilor de ameliorare.Difcrenliereafactorilor pedologici in cuprinsul viitoarei amenaj[ri trebuie Iuagi amplasarea speciilor de plante. td in consideraliela alegerea eventualeemana{iinocive, naturapoCondilii sanitare. Se cerceteazd Iuanlilor, sursa,distanla,gradul de influenli; sursede anofelism etc. Aspecte sociale. Pentnt ca spaliile verzi publice sd rdspunddnecesitIproiectului si cuca documentalia lilor reale ale beneficiarilor,estenecesar prindd informalii privind numdrul de locuitori din zona limitroll, catcmai mult spaliul verde, acccgoriile de vArstdcareurmeazi sd frecventeze sibilitatea terenului (strdzi, drumuri 9i starealor), mijloacele de transporl releleide circLtlalic intervin in dimensionarea Acesteaspecte $i structura (pentru sprr parcajelor dotdrilor, asigurarea interioare,natura gi capacitatea {iile publicecu razdm^re de folosinld). cslt de asetncnca. privat,sunt necesare. cu caracter Pentruamenajdrile ccrrrrl(' vArst6, eventual pe de categorii mdri privind num[rul utilizatorilor rrl" (persoane cu hatrdica;l a acestora de sanetate legatede starea speciale tlc itttlttvt' grddind, numirul in in modul de relaxare preferinlele tor q.a.), hiculeetc. Aspecte istorice Si culturale. Pentru programelede amcnajitri pcis;r cisticein siturile istoricesi in cele cu un anumit specifical tradiliilol tlc
lli5

(loourncntaliu civilizalic;iculturir, lrchuic sircuprindir inlirrnra{ii privinrl aceste aspccte, in vcclorca intogrrilli irrrnonioasc valorilor $i rcspectarii istorice si culturale. Condilii tehnico-economjce. Pentruasigurarea unui cost mai scizut al amenajdrii, se intreprindcerceteri privind posibilitdlilede racordare la instalaliiletehnico-edilitare din apropierea terenului, posibilise studiaza tateaunor rezolvdritehnicegi economice (in modelarea reliefului,crearea pieselor de api f.a.),folosirea resurselor localeetc. Analiza documentaliei scrise,examinarea repetatd a terenului gi a planurilor permitdemararea de bazd, proiectiriiprin elaborarea conceptului de plan. Ca exemplu foarteinstructiv in figurile 108,109,110,1I I se prezinld, modeleale schilelorde analizi gi de elaborare a conceptului de plan pentrucampusul unui colegiu, intocmitede arhitectul peisagist ame(Simonds ricanJohnOrmsbee Simonds 1.O.,1967). AplicAndprincipiile generale peisagisticd de proiectare prezentate in capitolul6, sestudiazicompozitia pentrutemadate. deansamblu in primelefaze se concep generalede organizare:amplasascheme reape planulde situaliea zonelor pentrucomponentele majore. De exemplu,pentruun parc sauo grddindse studiaz5 dispunerea in terena lacului,a dotdrilorqi amenajdrilor cu anumite funcliuni,a acceselor (intrdri) principale, a perspectivelor importante, a centruluicompoziprincipal. lional in fazeleurmitoarese elaboreazd de circulalie qi se delimischeme teazd diferitele zone, incadrdndule intr-o tratare compozilionald adecvatdfuncliunilorgi caracterului dorit saupropus (arhitectural, al peisajului peisager g.a.):se studiazlformelein plangi volumetria (piede ansamblu sede apd,arii de circulalie, plantalii$.a.). microrelief, Sepropunelemente decorative majore (bazine,fEntdnicu jocuri de api, parterecu plantalii g.a.). decorative Rezolvarea funclionaldgi esteticd pe cunoa;a programuluise bazeazd tereagi impletireaprincipiilor de compozilie prezentate in capitolul7.2. cu principiilegerierale deproiectare. proiectarea de adincireaspecializdrii, spafiilorverzi comJinAnd seama plexeesteo lucrare colectivd, implicdnd numeroase specialit6li. Conceplia generald a amenajdrii esteelaboratide o persoan[ saude un colectivrestrdns gi apoiestedati sprestudiuproiectanlilor (drumuri in diferitespecialitdti gi sistematizare vertical[,hidrotehnicd, g.a.). construclii, instala{ii 286

FERMET WESTL^N

crtaMBEcS

Fig. 108.Planul toPografic

287

t,/n,rlra.!{'

/1 'a--J'rit(

r',

(t.-

,n,,k

' *4^

.<ar

-6(_ar'

a+tua

,*-'-.),---i
t< at,^t
' &lrlsr, ar t.?i tt^u 4 at

@F.^r
Pe4'14 o1I.^t4

'a'.i
dt3Pt < e a

b.ttut d'4ta

..tu^L *io.^ (at.r t+o tu.t,^s''{) LilE4 uitb *<4a ban^. fao. yte<LAt tatB-l arl'e<L-|t tu6ort kJ,',n ar &-.a"/a avt; d! cLtF1 ar 6o'ra.,il.
qr e/1t^L2^ < 4 P$l|&t b 1'v/t/rt

-.

t lt^'] ..f .. P^t

nL4eL (aad cu -+-lAtr{.. *]L

l^.r

'./,6 a.-*t

</',,
.

@o4q.'iat.'^'Pla4r..| 2 a|tt . P^ot a tL (4j * Lz,or. b4.^ ,Fe! t'"d..t-. apd, so ,3i.

^- t4

w,
t,
.--'l <apaor tjz 4^ .)..; ..4i

a*-t 1e^(

pdrF
aoPo6-c^FtA FEMTI PEOPE,

Fig. 109,Diagramaanalizeisitului

Fig. 110. Diagrama relatiei construc(ie-sit


l9 ArhilccturiiPcisagcra

288

I ll9

''|..

i.l
l+"-'-"'-'-

1
i\
I

tlc plrttt, lirrniztte tlc itceltia, cttttccptttl in urrnasolLtliilor tle prittcipru in planul gcncral dc sohi{e, bruioanc, sc rrlrtcriulizcazir inilial sub 1'rrrml pcntrutemarcspectivillll de amenajare.Acestareddsotufiade ansaurblu pentrumodclarca rezolvdrile cazulparcurilorgi grddinilorplanul cuprinde (clddiri 9i terenuricu cliobiectivelor tcrcnului,pieselede api, amplasarea vegetaliei lemnoasc ferite folosin!e), releauade circulalie, amplasamentul (masive, gardurivii), elementele principalede decogrupuri,aliniamente, ralie-(constructive,uneori gi vegetale). ln aceast[ etapi a proiectdrii se pot intocmi doud sau trei variante de scriseqi desenate, necesare. rezolvare, fiecarecu piesele Studiul de fezabilitatecuprindeurmitoarele piese: A. Pieselescrise: a. Date generale: - denumirea ordonatorulprinobiectiwlui de investilii,proiectantul, cipal de credite, investitorui; - amplasamentul fiude!, localitate, stradd); - tema, cu fundamentarea necesitelii gi oportunitilii investiliei, avutc in vederela aprobarea studiului de prefezabilitate; - descrierea condiliilor naterenului qi a cadrului general,prezentarea cu sociale(eventualqi istorice),tehnicegi economice turale,a aspectelor implicalii in realizareainvestiliei. b. Memoriu general (expunereaqi justificarea soluliilor generalepropuse) 9i memorii tehnice pe specialitdli (sistematizare verticali, drumuri, construclii, instalalii, spalii verzi). c. Date privind forla de muncd ocupatd dupd realizarea investilici: total personal,din care,personalde execufie;locuri de muncd nou creatc. d,.Devizul general al investiliei e. Principalii intlicatori tehnico-economici:valoareatotald a invcstipe ani, duratade realizarea investiliei (luni). 1iei,egalonarea f. Finanpareainvestiliei (indicareasumelorpe sursede finanlare) g. Avize Si acorduri, conform legislaliei in vigoare: avizul ordonatolului principal de credite,certificat de urbanism,avize pentru asiguralcauti litd{ilor (energieelectricd, apd, canal q.a.),pentru proteciiamediului rii a apelor,alte avize de specialitate, conform dispozi{iilor legale. B. Pieseledesenate: a. Plan de amplasarein zond (l: 500O). b. Plan general de amenajare,la o scari convenabildprezcntilrii r:x plicite a solu{iei:l: 500 pentrusuprafele pdni la 10 ha, 1: 1000pentrusu prafeleintre l0 9i 50 ha 9i l: 2000 pentrusuprafele depigind50 ha. l(, I

I
t

Fig. I I l. Varianttr a diagrameiconstructie-sit

290

t. I'htnttt i .yi.ttr.1i,/r,l (:01)slnt(:l, vcliclilltc. l)c lru stsl(.t lt,/l|l(.;tvr..r.ltt.trla, tl. I'rrsltt,t t it,t'.

Studiul tie f'czabilitatc cstc supusl)cntrucxaurinarc $i aprobrucutlci cornisii telrnicedc spcctalitate gi invcstitorului(persoanei j uridicc achizi_ toare)lin cazulmai multor variante, se alegeuna,cu saulird moclificiri. Lucrareadefinitivd, in care au fost stabiliteelementele gi solutiile prin_ cipale$i au fost oblinutetoateavizele,acordurile gi aprobirilepentru-execulie, confonn prevederilor legale (Legeafinanlelor publice nt.721 1996), constituie bazadeschiderii finanl5rii. 9.1.3.PRO|ECTUL TEHNTC DE SAHC|NT Sl CATETELE in aceastdetapi a proiectdrii se intocmegtedocumentalra scrisI gi desenatdpentru care se elibereazi autorizaliade construiregi pe baza careia se deschide licitaliapentruexeculialucrdrii. Proiectul tehnic se elaboreazd pe baza studiului de fezabilitate apro_ bat $i trebuiesd prezinteclar qi completdatele tehnice, tehnologice gi ico_ nomice privind execulia lucrdrii, astfel incAt: - investitorul sd dispundde informalii completeprivind viitoarea ame_ naJ are; - candidaliila licitalia pentrupreluarea in execuliea lucr[rii sd poati . . elaborape baza lui ofertele gi detaliile de execuliein conformitatecu pre_ vederile proiectului, propundnd materiale 9i solulii tehnologrcecare con_ duc la o anumitd ofertd de cost. Conlinutulproiectuluitehnicesteurmetorul: A. Piesescrise: a. Descrierea lucrdrilor : - prezentarea sitului (amplasamentul gi caracterizarea terenului): - modul de prezentare al proiectului pe volume, broquri, capitole; -_ memoriile tehnicepe specialitdli (drumuri, terasamente, construclii, instalalii,spalii verzi $.a.); - organizarea de qantier:descrieresumard,demoldri, devieri de retele etc.; cdile de accesprovizorii, surselede apd gi energie electrici pentru organlzareade gantiergi definitive, protejareamaterialelordin gantiergi a lucrdrilor, curdleniain qantier,serviciile sanitare; - programul de execulie a lucrdrilor, grafice de lucru, programul de recep!le; - trasarealucririlor; - masurarealucrdrilor; 292

- rclt!rilc iDtrc oolltractllnt (olLrttlllt), eotlstllt:lllt ;;i invcstitor(pcr'j achizitoare). sotna uridici de sarcini b. Caiatele qi se grupeazd in pe bazaplan$elor elaboreazd de c[tre proiectant Se pentru fiecarelucrarein parte.Caietele broguridistincte,pe specialitAli, figurate in plange,cu infonnalii 9i prezintd dezvoltat elementele de sarcini precizdri complementareacestora.Se descriu modul de realizare a lucr,lmaterialelornecesare. rilor, ordinea de execulie,naturagi caracteristicile incat, impreundcu plan$ele,caietelede sarcini trebuie astfel concepute pe baza lor, sd se poata determina:cantitdlile de lucr.[ri, costurile lucririexeculiel. lor, forla de muncd, materialelegi dotareanecesard Elaborarealor se face pe baza plangelorgi a breviarelor de calcul, de cdtre ingineri specialigti,pentru fiecare categoriede lucrare.Forma de pretrebuie sd fie clard, concisA$i sistematizatd. zentare c. Listele cu cantitd,tilede lucrdri in acest capitolsuntincluse: - centralizatorul (elementelor ale amenajdrii; obiectelor ) componente - centralizatorulcategoriilor de lucrdri pentru fiecareobiect; - listele cu cantitdJilede lucriri comasate pe capitole de lucrdri (antemdsurdtori): - structuraarticolelor comasate pe capitole de lucrdri; - listele cu cantitilile de utilaje gi echipamente tehnologicepentm executre; - specificaliile tehnice. general de realizare a investilieipLrblice d. GraJicul B. Pieseledesenalecuprind: a. Planuri generale'. - planurilede amplasare de nivelmentgi planimetrice; a reperelor - planuriletopografi ce principale; - planul general de amenajare,care trebuie s[ redea amplasareaelcgi modelarea reliefului.Se indicd cote de nivel, dismentelorcomponente orientiri, coordonate,axe, reperede nivelment gi platanle de amplasare, platforme; pentrudrumuri,alei pietonale, nimetrice, cotelegi distan{ele - planurile principale privind sistematizarea verticall a terenului, insdpituri-umplLt pe acestea a volumelor de terasamente, clusiv inscrierea turi, depozite de pimint, volumul pdmantului transportat(excedcnt;;i tlt:' ficit), lucrdrileprivind stratulvegetal,precumqi preciziri privind utilrtielc de lucru,altedatetehnice. $i echipamentele
l() 1

- planurile principale privind construc{iile subtcranc (anrplasarc, rlimensiuni, secfiuni, profile longitudinale); - planuride amplasare a reperelor fixe gi rnobilede trasare. b. Planseleprincipale ale obiectelor(elementelor componente) se grupeazdinvolume saubro$uripentrufiecarespecialitate distinctd. Esteindicat ca fiecare obiect suprateransau subteran(lac, colind-belvedere, circula{ii, piesede arhitecturd, instalalii,mobilier de parc,echipamente gi amenajdri pentru joac[ 9i jocuri sportive, obiecte decorative,plantalii, peluze qi decoraliuni florale etc.) sd aibd o denumire9i un simbol (cod). Plangele trebuiesd redea,dupd caz,planul individual de amplasare pentru fiecareobiect,planurilede arhitecture (plan orizontal,sectiuni$i detalii imporlante,cu precizarea cotelor,dimensiunilor,distantelor,ariilor, materialelor gi finisajelor acestora),planuri privind structurade rezistentda unor obiecte, planurileinstalafiilor pentruuneleobiecte(amplasare, scheme principale, secliuni,detalii cu indicarea de cote,dimensiuni, materiale. izolalii necesare, parametriprincipali ai instalaliilor), planurile de dotarea unor obiecte cu mobilier, inventar gospoddresc, paza contra incendiilor, protecliamuncii etc.,cu indicarea caracteristicilor. Planurile de plantaretrebuie sd redeaexact componenta diferitelor categorii de plantagii, numdrul exemplarelor, distanlelede plantare,lungimea gardurilorvii cu specificarea numdruluide rdndurietc.(foto color 128). Ca qi studiul de fezabilitate, proiectultehnicpentruo investitiecomplexd se elaboreazi de citre proiectantul peisagist in colaborare cu prolectanlii de diferite specialitdti,in func1iede natura dotirilor qi amenajdrilor inclusein viitoareaamenajare peisagisticd. Proiectultehnicpentru o investiliepublici se verificd de citre specialigti atestalide Ministerul Lucrdrilor Publicegi AmenajdriiTeritoriului, conform regulamentului aprobatprin HG. w.925/ 1995,se avizeaz\ gi se aprobdde investitor, potrivit reglementdrilor emisede MinisterulFinanlelor. Proiectele penlru investiliile private se contracteazediect cu proiectantul sau cu antreprenorulcarc poate asiguraatit proiectareacAt qi execulia; gi in aceastd situatiese poate apelala mai mulli ofertanli,alegerea fiind, in general, determinatd de reputalia proiectantului proiechni. costul Si ln elaborareaproiectului se folose$teo metodologieasemdni.toare cu cea prezentatA mai sus insd consultarea repetatda beneficiarului (investitorului) simplificdprocedurile, mai alespentruinvestiliilemici (de exemplu, grddinilepentrulocuinte), 294

BIBLIOGRAFIE
jardins, Syros Alternatives, 1988. Ba rret, J. 9i al - 7errasses Baumann, A. - NeuesPlanen und Gestalten. Aachen,1953. Bazin, G. - Jardins, la recherche du Paradis perdu. Editions du Chne-Hachcttc Livre, 1999. Beretta, R. Composizionee construzionedei giardini. Edagricole,Bologna, 1970. Brnatzky, A. - Von der mittelalterlichen Statbefestigung zu den WalLgriinliichtn von lrcute. Satzer.Berlin. 1960. Bernatzky, A. - Klima wirkungen von GriinllachEn und ihre Beziehungen zur Stddteplanung.Rev. Anthos, nr. 1, 1966. Bernatzky, A. - Tree ecology and preservation in Developmentsin agricultural and menaged-forest ecology. Elsevier Scientific PublishingCompany, 1980. Bovo, G., Miglieta, P., Peano, O., Vanzo, A. Manuale per tecnici del verdt urbano. Torino, 7998. Brison, H., Collin, D. - Jardins d'Agrdment. Ed. J.B. Baillidre et Fils, Paris, 1959. Charageat Marguerite - L'art desjardirs. Venddme,France, 1962. 'lr. Chitulescu, G., Chilulescu, Sapte monumente celebre ele qntichitdlii. EtJ. 1969. Tehnict, Bucuresti, Chiusoli, Al. - Progettare giordini. Edizioni Agricole, Bologna, 1991. le Dantec, J,-P. - I-s sauyageet le rtgulier. Art desjardins et paysagismeen Franec au XXb si\cle. Groupe Moniteur, Editions du Moniteur, Paris, 2002. Ed. Ceres,2003. Dejeu, L., Georgescu,Magdalern - Tdierea si conducereavilei-r./e-r,re. Drimba, O. - lstoria culturii ;i civilizaliei. Vol. I. Ed. $tiinlifica gi Enciclopedicii, Bucuresti, Romdnia,1984. Dumitriu - Tettrranu, f. ti al. - S/abliea copacitdliifrltrqnte a pddurii fald de noxelc din atmosferdri mdsuri de gospoddrire a pddurii afectate.l.C.A.S, Bucure$ti, 1980. Enge, T.O., Schriier, C.F. - L'arhitecture des jardins en Europe. Ed. Taschen, Germania, 1990. Fouquier, M., Duchdne,A. - Desdiversstylesde Jardins.El. Emile Paul,Paris,1914. de G^nay,E. - Jardins de France.Ed. Larousse,Paris, 1949. Garrec, J,P. - Pollution atmosfAriqueel milieu urban. Les effetssur les arbres. P.cv. ForestFrangaise, XLI - n" sp.. 1989. Giurgiu, V. - Conrervareapddurilor. Ed. Ceres,Bucureqti, 1978. Giurgiu, V. - Pddarea ii yiitorul. Ed. Ceres,Bucuretti, 1982. Gromort, G. - L'art desJardins. Ed. Vincent, Fral & C'', Paris, 1934. Heron, Marianne - Gardens of lreland Gill and Macmillan Ltd., Ireland 1999. Hobhouse, Penelope- Garden designs.Henry and Co., New York, 1997. Holden, R, - lzndscape design.Latrence King, London, 1996. Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturq ornamentqld.Ed. Ceres,Bucuregti, 1998. Iliescu, Ana-Felicia, Costea, Gabriela, Dumitraicu, Monica - Indrumdutr ptnttu initierea in proieclareq peisclgisticd.AMC, USAMV, Bucuretti, 2001. Jenkins, Mary z,uazua - America's Public Gardens, National geographic Socicl)'.

usA, 1998.

Lincoln Limited, Lcllrdort.l()()('. Kingsbury, N. - ?"lr e New Perennial Garder. Frances Kluckert, E. - Erlropean Garden Design Kdnemann,Kitln, 2000. Landenne,A. - lxfuiationit Ia composition desprojets.I.S.l.,Gembloux,tlclgi(luc, l()r)/

l() 5

. . o . o . . . r . o . . c . r o . . o r o r . . o . . . . o .

Locwcr, P. - Ornenc tul gt.usscr. Mcrcdithllooks, l)cs Moilcs, lowit, 1995. Loxton, H,- 7le Garden.David Bateman Ltd.. London.1991. Marcus r R. - Parcuri Si grddini din Romdnia. Ed. Tehnic?l,Bucurcati, l9-58. Magnilio Calcagno, Annalisa - Architettura del paesagio. Evoluzione sk,,.i..e, Etl. Calderini,1983. Mattern, H. - Gdnen und Ganenlandschfen Verlag Gerd Hatje, Stuttgart, 1960. Moorr, Ch., Mitche[, W., Ttlrnbull, W. - The poeticsof Gardens. MIT he,ss,USA. 2000. Moreux, J.C- "/4rdins d'Espagne. Jardrns-L'Architectured'aujourd'hui, Frant4 1937. Muja, S, - Spayiile verzi in sislematizarea teritoriului ,i ; localildtilor. Ed. Ceres. Bucuregti, 1984. M.uja, S. -_Dezyoltqrea spaliilor verzi in sprijinul consendrii mediului inconjurdtor. Ed. Ceres,Bucureqti, 1994. Neuray, G. - Architecture des parcs et ,lardins. Les presses Agronomiques de Gembloux,1973. Nitschke, G. - te jardin japonais .'faschen, Italy, 2003. Nourry, J-P. - Art et techniquedesTbrdins.Ed. Baillidre et Fils, paris, 1971. Negruliu, Filofteia - Spalii verzi. EDp, Bucuretti, 1980. PizzonlF. - The Garden. AurumPress,London. 1999. Popescu, M. ji colab. - Pomiculturd generald Si specrald.E.D.p., Bucureqti, 19g2. Preda, M., Palade,L. - Arhitecturq peisagerd.Ed. Ceres,Bucuregti, 1973. Plucknettr Jenny - The Small Gard.en. Abbeydale press , UK, ZOO1. Robinson, N. - Theplanting design hqndbook. Ed. Gower, England, lgg2. Rovnla, l. - Plante floricole perene de parcuri Si grdiini. Ed. Agrosilvictr, Bucuresti. 1968. Schaewenr von D., Val6ry, Marie- Frangoise - Gard.ens in France,Taschen Verlag, Kdln, 1977. Simonds J., O, - Arhitectura peisajulai. Ed. Tehnicd, Bucuregti,1967. Simoninir G.L. - Giardini italiani.Ed. Idealibri S.p.A, Milano, 1991. Solomon, Mqlica - Peisajul - instrument al calitdlii dezvoltdrii spaliale. Arhitext design, nr.5,2002. Sonea, V., Palade, L., Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturd ornamentald si arhitectura peisajului. EDP, Bucuregti, 1979. Sonea, V., Pavel, Afrodita, Ailinctri, Natalia, $elaru, Elena _ Floriculturd. EDp, Bucuregti, 1979. Sonlier, L. - Espacesverts et urbanisme.Centrede recherched'urbanisme,paris. 1977. Stevens,D. - Designing your ideal garden. FrancesLincoln Ltd., London, 2001. Tanguy, Fr6derique et M. - Le composition des espaces verts et le choix. des vegetuux. Ed,. J.B.Bailliere,Paris,1981. Torsten, O.E., Schriir, CI. - ArchitecturedesJardins m Europe.Taschen,K<iln, 1990. Vi$oiu, Dagmar - Istoria grddinilor Siparcurilor. Ed. Mlrlon, Timigoara,200l. Websterr R. - Ferg Shui pentru grddind. Ed. Vox, Bucue$ti,2000. Willery, D,, Garbg P.- lJn jard.in pas commeks autres.l_:rrousse, Bordas, 1997.

ANEXA

LISTE TEMATICE CUPRINZAND SPECII ORNAMENTALE LEMNOASE $IERBACEE I. PLANTE LEMNOASE 1. ARBORI $I ARBU$TI PENTRU DIFERITE CONDITII DEMEDIUDIN ROMANIA SPECIITERMOFILE
Foioase Albizzia julibrissin Buddleia davidii Calycanthus floridus Carpinus orientalis Castaneasativa Cercis siliquastrum Cotinus coggygria japonicus Euonymus Hydrangea macrophylla Hypericum patulum Hypericum'Hidcote' Ilet crenata Magnolia stellata Ostrya carpinfolia Prunus tenella Paulownia tomentosa Prunuslaurocerasus Quercuspubescens Rhododendron sp. Roseathea hybrida (soiuri) aculeatus Ruscus Salix babylonica Conifere Abies cephalonica Cedrusatlantica Cryptomeriajaponica Cupressus semperv t r ens Sequoi adendrong iganteum

SPECII SUBTERMOFILE Foioase Amorphafruticosa Catalpa bignonioides Corylus columa Cytisusscoparius Fraxinus ornus Gleditsia tiacanthos Ilex aquifulium Ko eI reuteria p anicul ata Li gust rum oval ifoI iunt

*** Encyclopidie desJerdins. Librairie Larousse,paris, 1957. 8** Monitorul ofi.cial al Romdniei - Normele metodologiceprivintl conlinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare, septembrie1996. +** Plantsforwater gardens.DempseyPar, Bath, UK, 1999, ***Giard.ini: Il nuovo Grend Tour. Crandi Giardini Italiani, 1999.

296

2\) I

Li ri odend.rontulipifera Lonicera pikata Lonicera nitida Magnolia kobus Prunus triloba errata ryracantha crenatos Robinia hispi.da Robinia pseudacacia Salixmatsudana' Tortuos a' japonica Sophora

Syrlngavulgarls Tamorixtelrandra Wisteria Einensis Conifere Calocedrus decunens Jwtiperus virginiana Pinus giffithii Taxodiumdistichum Thuja ortmtalis Thujaplicata

SPECtrREZSTENTE I-A GER Foioase Acer pseudoplatanus Beula sp. Callwavdgarts Comusalba Comusstolonifera Crataegusmonogyn Fagussylvatica Frocinus excelsior Laburnwn sp. Philadclphus coronarius Pntnus spinosa Populustremula Quercusrobur Salix sp. Spiraeasp. aia Sorbus Sorbusaucupaia Sorbusintremedia TiJiacordata Tattnrix sp. Vibumun opulus Conifere Abiesnordmaniana Clatnaecypai s nootl@t ens iI Juniperuscommunh Juniperus x med.ia Lari.xdecidua Piceaabies Pinus cembra Pinus mugo Phws nigra Pinus sylvestris Thuja occidentalis Tsugacanadensis

sp. Cytisus sP. Elaeagnus Exochordaracemosa GenistasP. Gleditsia triacanthos dioicus Gymnocladus HibiscussYriacus Koelreuteri a Paniculata Kolkwitziaamabilis on nliP ifera Li r iodendr Malus sp' sufruticosa Paeonia Paulowniatomenlosa Perovskiaatriciqlifolia PlatanushYbrida Populusnigra

Pyrussallclfolla Roblniasp. jaPonica Sophora Sorbusaria Spartium iuncewn Syringavulgaris Tamarixsp. Tilia tomentua Wisturta sinensis Conifere Cryptomeria iaPonica Ginkgobiloba Larix decidua Pirws sp. Thuja sp. Cultivarui aurii de conifere

FATADEUMBRA $I SEMruMBRA TOLERANTE SPECtr


Foioase Acer campestre Acer tataricwn tanwn o cas us hipP Aescul Berberisiuliatae BuxussemPemirens Calycanthus floridus betulus Carpinus sP. Chaetwmeles avellnna Corylus sP, Euonymus FagussYlvatica Heilera helix HydrangeasP. IIex aquifuliwn Pleniflora' Kerriai aPonica' LigustrumsP. Ianicera sP. Mahonia aquifuliwn sandra terminalis Pachy sP. Parthenocissus Prunuslaurocerasus Prunuspadus sP' Rhoilodendron Ribessp. sP. SymphoricarPos Vibumwn sP. Vincasp. Conifere Abies alba 'Pfitzeriana' x meilia .Juniperus horizontalis Juniperus Picea ortentalis Tatus baccata Tsugacanadensis

SPECIIHELIOFILE Foioase Acer saccharinsn Aesculussp. Albiuia julibrissin Alnus glurtnasa Betulapenduln radicans Canrysis Catalpabignonioides Cercissiliquastrum Cotinuscoggygia

298

29

SPBCtr TOLERANTB ALE TERENURILOR I,JMEDE


Foioase Acer negundo Acer saccharinwn Alnus glutinosa Betulapubescens Carpinusbetulus Euonymus europaeus Euonymus fortunei Fraxinus excelsior Hydrangeasp. Ilex aquifulium Kerria japonica Li qui damb ar I tyracifl ua Prunuspad,us Potentillafruticosa Populussp. Rharnnus frangula Rhododendron sp, Salix sp. Sambucus sp, Tamarixranwsissima Vibumwn opulus Conifere Taxodium. distichum

SPECtr PENTRU SOLI,.|RI NISIPOASE


Foioase Acer campestre Acer ginnala Ailanthus altissima Amorphafruticosa Berbeis thunbergii Betulapendula Caragata arborescens Coluteaarborescens Comusmas Cotinuscoggygria Cytissus sp. Elaeagnus angustifuIia Gleditsintriacanthos Hippophaerhamnoides Kerria japonica Kolkwitzia atnabilis Laburnumanagyroides lonicera rylastewn Lyciumhalimifulium Philadelphussp. P lrys ocarpus opulifulius Platanuslrybrida Populussp, Potentillafraticosa Robiniapseudacacia japonica Sophora Sorbariasorbifulia aucuparia Sorbus Salix alba Spiraeaarguta jqonica Spiraea Symphoricarpos sp. Tamarix sp. Ulmuscarpinifulia Vibumumlantana Vincaminor Conifere Abies concolor Chamaecyparis lawsoniana Juniperussp. Picea sp. Pinus sp. Thuja occidentalis Tsugacarndewis

SPECtr )GROFITE(REZISTENTE LA SECETA)


Foioase Acer cat pestre Acer ginnala Acer tatarica Ailotthus altissha Betulapendula Berberis sp. Buddleia altemifulia Caragatu arborescens Carpinusorientalis Cercissiliquastnnn Coluteaarborescens Cotinuscoggygria cotoneastersp. Cyisus sp. Elaeagnus angustifulia Fraxinus ornus Genistasp. Gkditsia Hibiscus sp. Hippophaerhatnnoides Hypeicwn sp. Ilex crenata Kerria japonica KoeIreutei a paniculata Iaburnurn anagyroides Lonicera sp. Lyciwn barbarwn Physocarpus opulifuli us Prunusmalnleb Prurus serotina Prunusspinosa Prunustenella Pourxilla sp. Populusalba Populustremula pubescens Quercus Robinia sp. Rosa pimpinellifuIia Symphoricarpos sp. Tatnarixsp. Conifere Juniperussp. Piceapungera Pinw sp.

SPECtr PENTRU SOLIru PIETROASE


Foioase Acer canpestre Beula penlula Buddleiasp. Catalpabignonioides Chacnomeles sp. Cercissiliquastrurn Clematisalpina Coluteaarborescens Crataegus monogyta Cytisussp. Elaeagnus angustifolia Hippophaerhamnoides KoeIr euteria p aniculata Perovskiaatriciplifulia Populustremula Prunusavit*n Prunusmahalcb Pyracantha sp. Ribesaloinum

300

301

Robiniapseudacacla Rosacanina Rosarubiginosa Rosarugosa Tanarix paniflora Viburnumlantana Conifere Ginkgo biloba

Juniperussp, Larit sp. Picea omorika Piceapungens Pinus cembra Pinus mugo Pinus sylvestris

Weigelaflorida Wisteria sinensis Conifere Abiesnordmaniana Juniperussp. Larix sp.

Plnusccmbra Pinusnigra Taxodiumsp. Taxussp, Thuja sp. Tsugacana.densis

SPECtr PENTRU SOLURIACIDE(*CALCIzuGE)


Foioase Acer palmatwn Amelanchier sp. Aronia sp. Berberisthunbergii Betulapendulax Betula narw Callicarpa bod.inieri Calhou vulgaris* Calycanthus floridus Carpinw orientalis Castanea sativa* Cornusalba Comusflorida Cornusstolonifera Cotoneaster darnneri Cotone asteI f rancheti i Cytisusscoparius Daphnemezereum Erica camea Exochordaracemosa Fagussylvatica Genistatinctoria Hippophaerhamnoides Hydroryea nacrophylla llex sp. Magnolia sp. Physocarpus opulifuI ius Populuscanescens Populustremula Potentilla sp. Prunusspinosa petraea Quercus Rhamnus frangula Rhododendron sp.* Robiniapseudacacia* Salk caprea Salixpurpurea Sambucus racemosa* Sorbaria sp. Spiraeax vanhouttei Symphoricarpos sp. Vaccinium sp.* Vibumumopulus Viburnumrhytidophyllum Conifere Abies mbilis japonica Cryptomeria Junipe rus chinensis' Pfitzeriana' Juniperuscommunis larix sp. Picea abies Pinus cembra Pinus mugo Pinus sylvestris Pseudotsuga meraiesii Taxodiurn distichunt

SPECtr PENTRU SOLIru ARGILOASE


Foioase Acer platanoides Acer saccharinum Aesculus sp. Alnw glutinosa Berberis sp. Betula sp. Carpinussp. Chaenomeles sp. Coluteasp. Comussp. Corylussp. Cotinuscoggygria CoryIusavell.ana Cotoneaster sp. Crataegussp. Deutziasp. Euonymus europaeus Fagussylvatica Forsythia sp, Fraxinus sp. Genistasp. Hibiscus syriacus Hypericumsp, IIex sp. Inburnum anagyroides Ligustrum vulgare Liquidambarstyraciflua Li ri odendron tulipifur a Ionicera sp. Mahonia sp, Magnolia kobus Malus sp. Parthenocissus sp. Philadelphussp. Platanussp. Populus nigra' Italica, Potentilla sp. Prunussp. Pyracanthasp, Rhus typhiru Ribessp. Rosasp. Quercuscerris Qucrcus frainetto Salixsp. Sambucus nigra Sorbussp. Spiraeasp. Symphoricarpos sp. Syinga vulgaris Tilia sp. Ulmuslaevis Vibumu.m sp.

302

303

jll.li S l ' l : ( ' l l( ' A l . ( ' l l I'oioase Acer sp. Aesculussp. Ailanthus altissima Berberis sp. Buddleja davidii Buxus sempervirens Caragana arborescens Carpinus betulus Catalpa bignonioides Ceanothussp. Celtis sp, Cercis siliquastrum Colutea sp. Cornus mas qi cv. Corylus columa Cotoneast er horizontalis Crataeguslaevigata Cytisus nigricans Deutzia sp. Elaeagnusangustfulia Euonymus sP. Forsythia sp. Fraxinus ornus Hibiscus syriacus Hypericum sp. Juglans sP. Kerria japonica Ligustrum sp. lnnicera sp. Mahonia aqufolium Morus sp. I'hiludclphus sp. Populusalba Populusnigra' Italica' Potentilla sp. Prunus seffulata Quercuscenis Quercuspubescens Rhus typhina Rosa sp. sp. Sambucus japonica Sophora Sorbus sp. Spartiumjunceum Spiraeajaponica sP. SymphoricarPos Syringa sp. Vinca sp. Weigelaflorida Yucca sp. Conifere Abies pinsapo cyp a ri s lawsoniana Chamae Juniperuscommunis Juniperusx media Pinus mugo Pinus nigra esii glauca uBa menzi Pseudots Taxusbaccata Thuja occidentalis Thuja plicata Thujopsisdolabrata

Ltt iunt sP I' uI i ur u.ssPi ttu'chri sti Pqx us albtt t\'phina Rhus

uIhus utric:rltos Svnry 'liuntrir klrandru I lu p innato-ruttlos(t IJlmusp u nri

SPECII PENTRU LITORAL Foioase Acer pseudoPlatanus Acer monsPessulanum Ailanthus altissima Carpinus betulus Castanedsativa Colutea sP. CotuneastersP. CrataegussP. CytisussPEuonYmus fortunei jaPonrcus EuonYmus Fraxinus angustifuIia Fraxinus excelsior Halimodendron halodendron Hydrangea macroPhYlla Ilex aqufolium lnvandula sPica Lonicera Pileata Lycium barbarum Populus alba PoPulustremula Prunus avrum Prunus cerasifera Prunus sPtnosa

PyracanthasP. cerrts Quercus rubra Quercus uliflora dunc rcusPe Que Rosasp. SalixsP. racemosa Sambucus aria Sorbus Spartium iunceum sP. Spiraea TamarixsP. Ulmusglabra sa o-ramo p umillaPinnat {Jlmus sP. Viburnum Yucca iilamentosa Conifere r essocY Cup Paris IeYlandii sP. Juniperus Pinusmugo Pinusnigra Pinus sYlvestris menziesii Pseudotsuga baccata Taxus Thujaplicata

PENTRUZONE INDUSTRIALE SPECTI


Arbori foioqi Acer camPestre astanum AesculushiqPoc Ailanthusaltissima Alnus sp. 20 ArhitccturiPcisagere Amelanchier sPBetula pendula Carpinus betulus Catalpa bignonioides CrataeSussP

FATA DE SALINITATEASOI-IJLUI MODERATTOLERANTE SPECII Amorpha fruticosa arborescens Caragana angustifuIia Elaeagnus 304
Gleditsia triacanthos Hippophae rhamnoides Koelr euteria Paniculata

.l()s

Fugussylvatica Fraxinus excelsior Gleditsia triacanthos Juglanssp. Li r i odendron tulip ifera Magnolia denudata Magnolia kobus Magnolia x soulangeana Malus sp. Morus nigra Platanushybrida Populussp. Prunusavium Prunus cerasifera Prunuspadus Pyrus sp Rhustyphina Robiniapseudacacia Salix alba japonica Sophora Sorbusaria Sorbusaucuparta Tilia x euchlora Tilia platyphyllos Arbu$ti Berberis sp. Buddleia davidii Btttus sempervirens Chaenorneles sp, Coluteaarborescens Comusalba Cornusmas Cotoneaster sp. CrataegusSp, Cytisus Daphnemezereum Deutziasp. Elaeagnus angustifoIia

Euonymus fonunei japonicus Euonymus Forsythiasp. Genistasp. Hederahelix Hibiscussyriacus Hydrangeamacrophylla Hypericumsp, Ilex aquifolium Kenia japonica Labumumanagyroides Ligustrumovalifolium ktnicera pileata Lycium barbarum Mahonia aquifuliurn Philadelphus Prunuslaurocerasus Pyracanthasp. Rhustyphina Ribessp. Rosa Salit Sambucus nigra Sorbaria sp. junceum Spatium Spiraeasp. Staphylea sp. Symphoricarpos sp, Syringavulgaris Tamarixtetrandru Viburnumopulus Weigela florida Conifere Abiesconcolor Abiesnordnwnniana Chamae cyp ari s Iawsoniana Chatna ecyp ari s nootkntensi s Ginkgobiloba

Junlperus horlzontalis Juniperus sabina Juniperus virginiana Larix decidua Piceaglauca Picea omorika Piceapungens Pinw mugo

Plnusnlgm Pinussylvcsrris Taxodium distichum Taxusbaccata Thuja occidentalis Toneyacalifurnica Tsugacanadensis

2. VITEZA DE CRD$TERE A ARBORILOR $IARBU$TILOR SPECII CU CRE$TERE LENTA Foioase Betulapendula'Tristis' Buxussempervirens Carpinusbetulus Fagussylvatica Ilex aquifuIium Liquidambar sty racifl ua Magnolia sp. Mahonia aquifuliurn robur Quercus j Sophoraaponica'Pendula' Conifere Abiesalba lautsoniam'Alumii' Chatnaecyryris Piceapungens Tarus baccata Taxodiumdistichum

SPECII CU CRE$TERE RAPIDA


Foioase Acer negundo Acer platanoides Ailanthus altissima Benla pendula Buddleia sp. Catalpabignonioides Deutziascabra Forsythia sp. Fraxinusexcelsior Gleditsia triacanthos lnburnum anagyroides Innic era fra grantissima Physocarpus opulifuI ius Populussp, Robiniapseudacacia Salk alba Spiraeasp, Tarnarixtetrandra Conifere Cupre ssocypari s x leylandii Iarix decidua Pinusstrobus Pseudotsuga menziesii

306

307

-r.cAlt^(:t't,lt{ts' ('l ot{NAI\tl,:N'l'A l,ti Al,tt At{tt()Ru.()R $t AIU t$t'll,()R CULOAREA I.'LORILOR SPECIICU FLORI ALBE, ALBE-GALBUI
Arbori Aesculushippocastanum(V) Catalpa bignonioides (VI-V ) Crataegus monogyna(V-VI ) Frarinus omus (V-VI) Malus baccata (V) Magnolia stellata (IIL lV ) Magnolia kobus (IV) Prunus avium 'Plena' (lV-V) Prunus mahaleb (V) Prunus padus (lV-V) P runuspersica'Alba-p lena' (lV -V) Robinia pseudacacia(VI ) Sorbus aucuparia (V) Sophorajaponica (VII-VI il ) Arbugti Amelanchier laevis (IV -V) Comus sanguinea(V) Cornusflorida (V) Cotoneastersp. (V-VI) Cytisuspraecox (V-VI) Deutzia scabra, D. gracilis (V-V ) Exochorda racemosa (V) Hydrangea macrophylla (VI LV I il ) Ligustrum vulgare (VI I ) Lonic era cap rifu I i um ( V- VI ) Ittnicera rylosteum (V-VI ) Pachysandra t emtinal i s (IV ) Philadelphus coronarius ( VI -W I ) Prunus laurocerasus(V) Prunus spinosa(lV) Prunus tenella (lV-V) Polygonum aubertii (IX-X) Pyracantha sp. (V-VI) Physocarpusopulifolius (VI ) Rosa sp. (VI-X) Sambucus sp. (V-VI) Spiraea arguta (lV-V) Spiraeaprunifulia (IV) Spiraeax vanhouttei(V-VI) Sorbaria sorbifulia (VI-Vil) Staphylleasp. (V) Syringa vulgaris (V-VI) Vibumum opulus (V-VI)

llvpL'riwn qt. (VII) Kcrriu juputicu (V) kbunurn anagyroides(V) Lonicerajaponica (VI)

(lV) Muhtniu uqudttliunt Porcntillufr'uticosa (V-X) Ribasaureunr(lV-V) Spartiumjunceum (V-VI) SPECII CU FLORI RO$II

Arbori Acer rubrum (III-lV) Albiuia julibissin var. rosea (VILVI 'Briotii' (V) Aesculusx carnea

lagenaria (IV) Chaenomeles (VII) radicans Campsis 'Ville de Lyon' (V-VI) Clematis 'Duc de Brabant' Hibiscus syriacus

(vil-x)
'lznnei' (lV-V) Magnolia x soulangeana 'Niedzwetkyana'(V) Malus pumilla Malus purpurea (V) Malus floribunda (V) 'Russel'sRed' (IV-V) Prunuspersica Arbugti japonica (IV) Chaenomeles Hydrangea sp. (Vil-VII I ) Rosa sp. (VI-X) 'King Edward VII' Ribes sanguineum

(N-v)
Spiraea bumalda (VII) 'Anthony Waterer' (VII Spiraeajaponica ) (V-VI B Ruby' n$ol Weigela ) tloida' Chaenome les laI enaria (I V)

SPECIICU FLORI GRENA Arbuqti Amorpha fruticosa (VI) Akebiaquinata(VI) Calycanthus floridus (VI-V ) SPECtr CU FLORI ROZ Arbori (V) Aesculus x camea julibris sin (VII -Wil ) Albizzia (V) Cerciscanadensis (V) Cercis siliquastrum oryacantha'Paul's Scarlet' Crataegus
Robinia hispida (V-VI) Arbugti Calluna vulgaris (VI-VI I ) Daphne mezereum(lI ) Deutzia rosea (VI) Kol kwit zia amahilis ( VI ) lnnic era koro lkowii ( VI ) lnnicera tatarica (V-VI) 'Amanogawu' (lV) Prunus serrulata Prunus triloba (IILIV) Prunus tenella (lV) Rhododendronsp. (IV-V )

SPECIICU FLORI GALBENE


Arbori Acer platanoides (lV) Gleditsia triachanthos ( VII ) Koelreuteria paniculata (VILV I) Liriodendron tulip ifera (V ) Tilia sp. (VLV ) Arbuqti Berberis sp. (V-VI) Caragana arborescens(V)

Colutea (V-VI) arborescens Comusmas(II-I ) Cotinus (VI) coggygria (V-VI) Cytisus scoparius (II) Corylusavellana Elaeagnus (V-VI) angustifulia Forsythiax interrnedia(III-lV) Forsythia (IV-V) suspensa Genistasp.(V-V I)

(v-w)

308

Malus sp. (V) Magnolia x soulangeana(IV-V) 'RoseaPlena' (N-V) Prunus arnygdalus 'Clara Meyer' (IV-V) Prunus persba 'Kanzan' (IV-V) Prunus serrulata Prunus subhirtella (IV-V)

30(.1

Rosu sp. (Vl-X) Spiraea billiardii (VI -VII ) Spiraeujaponica (VI-V ) Spiraea salicifolia (Vl-VlI )

'I unutri.rpcnutulnt (VI-VIII) 'l unrurix tetrandra (IV-\') Wei gelaflorida (VI -VII )

Arbugti foiogi Ilr rhr ri s vtl liuri s' A! n'1w7p1171',, Berberi s thunber gi i' Atopurpurea

(' t t ry I t t :i ttttt.ti trut' I \t ryutrtu'

Cltinu.\ ()l:Rygriu

'RubriJt ius

SPECII CU FRUNZI$ ALBASTRUI


Arbuqti foiogi lnnicera korolkowii Salixpurpurea' Gracilis' Conifere Chamae cypais lawsoniana' Allumii' Channecypais lawsoniana'Ellwoodii' ecypari s I awsoniana'M inima Chama glauca' pisifera' Boulevard' Chamaecypais rus horizontalis'Glquca' Junipe 'Pfizeriana Juniperus x media Glauca' 'Slq Juniperusscopulorum Rocket' 'Blue Juniperus squamata Carpet' rus squamata'M eye Junipe ri' J uniperus virginiana' Glauca' Picea pungens Pseudot suga menzie sii var. glaucct

SPECtr CU FLORI MOV, VIOLET, ALBASTRE Arbori ( V) Paulowniatomentosa Arbuqti Buddleiaahernifulia (VI) Buddleia davidii (VI-H) jac kmanni(VI-Vil ) Clematis (VI-IX) Hibiscussyriacus Hydrangea macrophylla' Bluewave'
Perov skia at ip li cifo I ia ( VI I - VI il ) Syringajosikaea (V) Syringa vulgaris (V-VI) (VI-Vil ) Vitex agnus-castus Vinca major (V-VI ) Vinca minor (V-VIII) Wisteria sinensis(V)

(vrLvrrr)

SPECIICU FRUNZI$ ALBASTRUI-CENU$IU

3. COLORITUL FRIJNZI$ULUI SPECIICU FRUNZI$VARIEGAT


Arbori foiogi Acer negundo' Aureo-variegatum' Acer p latanoides' Drummondi' Fagus sylvatica' Ros eomarginata' Fraxinusexcelsior'Argenteovaie gata' Liri odendron t ulipife ra 'Aureomarginatum' Sophoraj aponica' Variegata' Ulmus carpinifu lia' Variegata' Arbugti foiogi Buxus sempervirens 'Aureo-variegata' 'Spaethii' 'Elegantissima' Comus alba , 'Variegata' Comus mas Elaeagnuspungens'Maculata' Euonymusgracilis 'Emerald'n Gold' Euonynusjaponicw'Albomarginata' Euonynusjaponicus'Aureomarginata' Hedera helLx 'Aureovaie gata' I lex aqufolium' Al boma rgirnta' Ilex aquifulium' Golde n King' gata' I lex crennta' Aureovarie Li gustrum ovalifolium'Aureum' Ligustrurn ovalifoli wn' A rgenteomarginata' Conifere Chamaccypais pisifera 'Filifera Aurea' Chatmecyparispkifera 'Plumosaaurea' Ginkgobiloba 'Vaiegata' Thujaoccifuntalis'Albospica' Thujaoccidentalis'Aureospica'

Conifere Abies concolor Chamaecyparislawsoniana' Fletcheri'

'Hibernica' Juniperus communis 'Hetzii' Juniperusx media Juniperus virginiana' Burkii'

SPECIICU FRUNZE ARGINTTI Arbugti foiopi Elaeagnus angustifulia Hippophae rhamnoides Pyruselaeagrifulia
Conifere Abiesconcolor' Candicans' Piceapungens'Argentea' Piceapungens'Kosteri'

SPECII CU FRUNZI$GALBEN.AURru
Foioase Acer negundo 'Auralum' Gleditsia t iacant hos' Sunburst' Li g ustrum oval ifolium' Aureum' Robiniap seudac acia' F risia' rcus robur' ordia' Conc Que UlmuscarpinifuIia'Wredei' Conifere Chamaecyparislaw soniana'Stewartii' Chamae cypari s Iawsoniana' M inima Aurea' pisifera' Filderu Artrut Chamaecyparis rus communis' Junipe Depre ssa Au rau' 'Old Juniperusx media Gold' Attrtt' Juniperuschinensis'Pfitzeriarut PlumosaAu ntt' Juniperuschinensis' 'Fastigiata Taxusbaccata Aureu' Taxusbaccata'Standishii' Thuja occidentalis' Rheingold' Thuja oientalis' Aurea'

SPECII CU FRUNZI$RO$U
Arbori foiogi Acer platanoides 'Crimson King' Acer pal matum' At ropurpu reum'

Fagussylv atica' Atropunic ea' Prunuscerasife ra' Pisardii' Prunuscerasife ra' Nigra'

310

.lll

S I ' l i ( l l l ( ' t J l r l { t . J N Z .( l$ ;Al,lllrN-Atlltlt.l'fOAMNA, U N I ] L L )$ l C U N t r A N ' l l r R O $ l E ] ' l c E Arbori foiopi Acer negundo Acer saccharinum Acer platanoides Acer pseudoplatanus Betula pendula Castaneasativa Celtis occidentalis Fratinus excelsior Fraxinus americana Gleditsia triacanthos Juglans nigra Li riode ndron t ulipife ra Morus alba Populus alba Conifere Ginkgo biloba Laix decidua

(itrnus.sttrtTittir 'a (t nt( Kru ) Conrus .stoltntitaru(ctlb) Coloncaslersp. (roSu,negru) Cotinus coggygria Crataegus sp. (roEu) Daphne mezereum(roEu) Euonymus eur opaeus (r oS u-o ranj ) Hippophae rhamnoides(portocaliu) Ilex aquifulium (roSu) Mahonia aquifulium (albastru) Polygonumaubertii (alb)

I' h.t,.t t rtur! tu.t rt1tttI i/i tI i us (rusc' t tt) I'.ttntunllm .Ut.(gulbcn,onutj, ntsu) Ilhus typhinu (roSu) RosamultiJlora (rosu) Rosarugosa (rosu) racemosa (rosu) Sambucus Symphoricarpos sp. (roSu) Vibumum opulus (roSu) Conifere Jun ip erus vir gin i ana (aI bdstr ui) Taxus baccata(roSu)

SPECIICU FRUNZI$RO$U TOAMNA, LTNELE SPECII CU NUANTE PORTOCALII $I


Arbori foiogi Acer ginnala Amelanchier laevis Liquidambar styracifl ua Prunus avium Prunus serulata Quercus rubra Quercus coccinea Arbugti foioqi Berberisjulianae Berberis thunbergii Cotinus coggygia Cornus sanguinea Cotoneastersp. Euonymuseuropaeus Mahonia aquifulium Parrotia persica Part henoci ssus t icuspidata Part henocis susquinquefolia Rhus typhina Vibumum opulus Conifere Taxodium distichum

5. SPECII CU LASTARI DECORATIVI PRIN CULOARE


Arbori foiogi Acer negundo var. violaceum Tilia platyphyllos'Aurea' Tilia platyphyllo s' Rubra' Salb alba var. vitellina Arbuqti foiogi Comus alba 'Sibirica' Comus sanguinea Cornussanguinea' Flaviramea' Comus stolonifera Cytisus sp. Genista sp. Kerria japonica Spartiumjunceum

6. SPECTT CU SCOARTA DECORATTVApRrN CULOARE


Arbori foiogi Betula pendula Betula utilis Fagus sylvatica Platanus hybrida Populus alba 'Nivea' Populus nigra var. thevestina Conifere Pinus sylvestris

4. SPECIICU FRUCTE DECORATIVE


Arbori foiogi Acer tataricum (rotu) Ailant hus al tissima (rotcat) A esculus hippocastanum Castaneasativa Catalpa bignonioides Cercis siliquastrum Fraxinus omus K oelreut eria pani culata M aclura aurantiaca (galben)
-)lz

Magnolia kobus (rosu) Malus sp. (galben---+rosu) Platanus x acerifolia Sorbus aucuparia (roSu) Arbugti foioqi Berberis sp. Call ic arpa bodinieri (mov) Comus alba (alb) Comus florida (roSu) Cornus mas (roSu)

7. SPECII FOIOASE CU FRUNZE PERSISTENTE $I SEMIPERSISTENTf,(*) Arbugti Berberis bttxifu lia' Nana' julianae* Berberis Berberis stenophylla Berbeis venuculosa Buxussempervirens Cotoneaster dammeri
Cotoneaster mi crophyllu s Euonymus fortunei Euonymus fo rtunei radicansI japonicus Euonymus Hedera helix Ilex aquifulium lnnicera pileata*

31.1

Mahonia aquiJblium* Prunus laurocerasus Pyracantha coccineaa Vibumum x burkwoodii Vi bumum r hyt idop hyI lum

Subarbuqti Calluna vulgaris Pachysandra t erminal is Vinca minor Yuccafilamentosa

8. SPECII CU FLORI PARFI,]MATE


Arbori foioqi Cladrastis lutea Crataegusmonogyna Gleditsia triacanthos Magnolia denudata Magnolia kobus Magnolia stellata Magnolia soulangeana Prunus cerasifera Robinia pseudacacia Buxus sempervirens Elaeagnusangustifulia Ligustrum sp. Loni cer a fr aganti ssima lnnicera japonica Paeoniax lemoinei Philadelphuscoronar i us Ptelea tifuliata Ribes aureum Rosa sp.

Arabis alpina Aubrieta deltoidea Bergenia crassifolia Campanulacarpatica Cerastiumtomentosum Dianthus plumarius Gentiana sp.

Helleborus purpurascens Phlox subulata Primula sp. sp. Sed.um Sempertivumsp. Veronicaprostrata Viola sp. 30-60cm

Tilia sp. Arbuqti Buddleia sp.

junceum Spartium Syrtngasp. Wisteria sinensis 9. SPECII CU FRUNZI$ AROMAT

Achillea millefolium Alchemilla mollis Aster amellus Astilbe chinensis BergeniacordifuIia Brunnera macrophylla Campanulaglomerata Catananchecoerulea Gaillardia lanceolata Geranium sanguineum Geum coccineum

Gypsophylapaniculata Hosta sp. Iberis sempervirens Lavandula angustfolia Lychnis calcedonica Papaver orientale Salvia nemorosa cypar i ssus Santolina chamae Stachys lannata Veronica spicata 60 -100 cm

Arbori foiogi CercidiphyIIumj aponicum Populus balsamifera Juglans sp. Liquidambar stryciflua Phellodendronamu rens e Salix pentandra Arbuqti foioqi Cotinus coggygrta

lnvandula angustifulia Per ovskia aft i cipl ifoli a Conifere Majoritatea, dar tn special: Chamaecyparis sp. Juniperus sp. Pseudotsuga menfiesii Thuja sp.

Acanthusspinosus Achillea millefolium Aconitum napellus Anemonejaponica Aquilegia hybrida Aster sp. Campanulapersicifulia Centaureasp.

Centranthusruber D eIphinium grandiflo rum Dicentra spectabilis Echinaceapurpurea Hemerocallis sp. Kniphophia hybrtda Lupinuspolyphyllus Rudbeckialanceolata peste 100 cm

II. PLANTE FLORICOLE SPECII FLORICOLE PERENE I. GRUPARE DUPA TALIE pAnI la 30 cm
Acaena buchananii Adonis vernalis Aju|a reptans Alyssum saxatile Acanthus mollis Achillea filipentlula Anchusa azurea Aruncus sylvestris Aster novae-angliae

Delphinium cultorum Helenium autumnale Monarda dydima Solidago canad.ensis Veronica longfolia

314

ll5

2. GRUPARE DUPACULoAREA FLORILOR $I TrMpuL t{FLORTRII


Flori albe InJtorire deprimdvard Anemone silvestris Anemone nemorosa Arabis alpina Bellis perennis Convalaria majalis Fitillaria imperialis Galanthusnivalis Helleborusniger Hyacinthuscampestris inflorire de vard Aquilegiacoerulea Astilbe arendsi Astilbe chinensis Achilleaptarmica ChrysantemumIeucanthe mum Campanula glomerata Campanulacarpatica Dahlia variabilis Dianthusplumarius Gladiolus hibidus Gypsop hil Ia p aniculata Hostaplantaginea Iis florentina Ibeis sempenirens Lupinuspolyphyllus Lilium candidum Lilium regale Lychnischalced.onica Malva moschata Malva mauritanica Oenothera speciosa Papaveralpinum Phloxpaniculata Physostegia virginiana Saponariafficinalis Veronicasp. Iberis sempenirens Iris germanica Iis pumila Muscaribotryoides Narcissus poeticus Paeonialactiflora Phlox divaricata Primula auricula Tulipa

Florl galbene lnJlorire deprimdvard Alyssumsaxatile Crocusvernus Hyacinthusortentalis Iris germanica Iris pumilla poeticus Narcissus inflorire de vard AchilleafiIipendulina Althaeasp, Cannaindica grandiJlora Coreopsis Dahlia variabilis Gaillardia lanceolata Geum coccineum Helenium autumnale inJtofire de toamnd Dahlia variabilis Gaillardia hybrida Heleniurn autumnale Rudbeckia speciosa Flori roz Inllofire deprimdvarii Aster alpinus Bellisperennis Bergenia crassifulia Crocusvernus Dicentra spectabilis Fritillaria impe riali s Inflorire de vard Helleborusorientalis Hyacinthusorientalis Iis kaempferi Paeonia officinalis Paeonialactiflora Phlox subulata Hemerocallis flava Hemerocallis fulva Oenothe ra mis sourie nsi s Oenothera tetragona Rudbeckia sp. Sedum aizoon Soli.dago canadensis Trolliuseuropaeus Primulaacaulis Primulaauricula Primulaelatior Primulaofficinalis Tulipa sp.

Inflorire de toamnii Aster califomica Actaeaalba Achillea ptarmica 3t6 Colchicumalbum Dahlia variabilis Hostaplantaginea

Achilleamillefolium Althaea rosea Aquilegiavulgaris

Astilbechinensis Campanula medium Chrysanthemum roseum

317

Diunllrus plunwrius Digitalis purpurea Ceranium grandiJTorum Inflorire de toamnd Anemonejaponica Geranium cinereum

I'hht.t paniculutu I' Itysos I cg ie vi rginiana Sedumspectabile

Iris punrilu Iris sibirica Muscari botryoides Phlox kaempferi

Phktx tlivuriutu Scilla sibiricu Viola odorata Vinca minor

Sedumspectabile

Inflorire de vard
Aconitum napellus japonica Anemone Aquilegia vulgaris Aster amellus Aster alpinum Astilbe arendsi Aubrieta deltoidea Campanula sp. Colchicum autumnale Delphinium cuhorum Erigeron speciosus Lwandula angustifuIia Lupinus polyphyllus Phlox paniculata Polemoniumcaeruleum Salvia nemorosa Scabiosacaucasica Tradescantia vir gi niana Viola altaica Viola odorata Veronica longifulia Veronica spicata

Flori roqii

Intlorire deprimdvard Aubrietadeltoidea Bellisperennis Fritillaia imperialis Helleboruspurpure scens tnflorire de vud Achilleamillefolium Althearosea Astilbearendsii Cannaindica Centranthus ruber Dahlia variabilis Dianthus deboides plumarius Dianthus InJlorire de toamnd
Anemone japonica Aster novae angliae Canna indica Echinaceapurpurea Geranium sanguineum Smecio elegans Flori albastre- violet Echinaceapurpurea Geranium sanguineum Lilium tigrinum Lupinus polyplryllus Lychnis chalcedoniea Monarda dydima Papaver orientale Phlox paniculata Paeonia tenuifulia Phlox divaricata Primula acaulis Tulipa sp.

Inflorire de loamnd Asteralpinus Asterdumosus Asternovae-angliae Asternovi-belgii


Colchicum autumnale Dahlia vaiabilis Phlox paniculata

SPECII FLORICOLE ANUALE 9r BTENALE(*) 1. GRUPAREDUPA TALIE


peni la 30 cm Ageratum mexicanum Antirhinum majus Begonia sempe('lorens Bellis perennis + Calli st ep hus ch inensis Celosia cristata Centaureacyanus Convolvulustricolor Chrysantemump arthenium Diant hus cary ophyllus' Chabaud' Dianthus barbatus * Dimorphoteca sp. Gazania splendens Godetia amoena Gomphrena globosa Helichrysum bracteatum

Inflorire deprimdvard
Anemone pulsatilla Aubrieta dehoidea Aquilegia hybida Brunnera macrophylla Crocus vemus Gentiana sp. Hyacinthus orientalis Iris germanica

318

3t9

I
Inryx iarr.tlxtlxutinu Lobelia erinus Lobularia maritima Myosotis alpestis* Nigella damascena Petunia hybida Phlox drummondi I'rt rt ulrtut g rurul i.ll t trtt llc.yarlu otlorutu Silene rosea* Tagetes patula Tagetestenuifolia Verbenax hybrida Viola wittrokiana* 30-60cm Anchusa capensis* Antimhinum majus Arctotis grandis Aster sinensis Calendula fficinalis Campanula medium* Cheiranthuscheiri * Clarkia elegans Cosmosbipinnatus Delphinium ajacis Eschschohzia cal fo rn i ca H eli otrop ium p eruvianum Impatiens spMatthiola incana Mirabilis jalapa Nicotianaaffinis Petunia hybrida Salvia splandens Salviafarinacea Tageteserecta Tropaeolummajus Zinnia elegans Zinnia haageana Althaea rosea* Antinhinum majus Arctotis grandis Begonia semperflorens Bellis perennis E Callistephuschinensis Cheiranthuscheiri * Cosmosbipinnatus Delphinium ajacis Gypsophileaelegans H eliot rop ium arbo rescens
I I t l k : l tr y s u u b r a c t c u t u n t llIcirtu,; contntunis Urcitoure Ipornaen sp.

I4lhyru.\ t,lot'utus Phascoluscoccincus TropaeoLum majus

2. GRUPAREDUPA CULOAREAFLORILOR
Flori albe LtTvatera trimestris Lobularia maitima Lupinus sp. Matthiola incana Nicotiana alata Petunia hybrida Portulaca grandiflora Pyrethrum roseum Verbena x hybrida Viola x wittrockiana *

60 - 100 cm Amaranthus sp. Callistephuschinens is Campanula medium * Chrysanthemumcar i natum Cleomespinosa Cosmosbipinnatus Delphiniunt ajacis Digitalis purpurea * Helianthus annuus Iatvatera timestris Malope trifida Mirabilis jalapa Nicotiana ffinis Rudbeckiahina Zinnia elegans Althaea rosea* Antirrhinum majus Calendula fficinalis Cheiranthus cheiri a Chrysanthemum car inatum Eschschohzia cal ifo rnica

Flori galbene Gaillardia picta Gazania splendens Limonium sinuatum Rudbeckiahirtct Tagetessp. Zinnia elegans

Flori roz
Althaea rosea Alyssum maritimum Antithinum majus Begonia sempetJTorens Bellis perennis 4 Centaure{tmoschata Clarkia elegans
2l Arhitccturir pcisdgcrii

peste 100 cm Ahhaea rosea+ Chrysanthemum sp. pungens Cleome Cosmosbipinnatus Digitalis purpurea* Helianthus anuus

320

Cosmosbipinatus Dianthus sp. Helichrysum bracteatum Impatiens balsamina Inthyrus odoratus Matthiola incana Papaver sp-

321

Pl ox dntmmondii Petunia hybrida

Verbena hybrida Flori ropii

P ltysostegia vi r giniana Tradescantia vi r g iniana

Trollius europaeus

de talie mare (peste0,75- 1,5m)


Eupatorium purpureum Euphorbia palustis Gunnera manicata Iis ochroleuca

Altlnea rosea Amaranthus caudatus Antirrhinum majus Begotziasemperflorens Celosia cristata Cosmosbipinatus Dianthus sp. Digitalis purpurea *

Helichrysum bracteatum Impatiensbalsamina Mirabilis jalapa Pelargonium zonale Salvia splendens Verbenahybrida Zinnia elegans

Phalarisarundinacea palmatum Rheum Fritillaria meleagris regalis Osmunda

SPECtrPENTRU SOLI,]RINISIPOASE
japonica Anemone Armerid maritima Aubieta deltoidea Cheiranthuscheiri Digitalis purpurea Euphorbia myrsinites Oenotherabiennis Sedumspectabile Tropaeolum majus

Flori albastre- violet

Ageratum houstonianum Anchusa capensis Bellisperennis* Calli step hus chinens is Campanula medium* Centaurea cyanus Cosmos bipinnatus Delpltinium ajacis H eliot ropiunt arborescens

Ipomaea tricolor lnthyrus odoratus Limonium sinuatum Myosotis alpestris * Petunia hybrida Phlox drummondii Verbena x hybrida Viola x wittrockiana *

SPECIIFLORICOLE PENTRU SOLURI CALCAROASE Arabiscaucasica carpatica Campanula cheiri Cheiranthus Eschohzia califurnica paniculata Gypsophila Lobulariamaritima harrwegii Lupinus Myosotisalpestris Potentila atrosanguinea

SPECII FLORICOLE PENTRU DIFf,RITE CONDITII Df, MEDIU SPECIIPENTRUTERENURIUMEDE de talie mictr (30cm) Ajuga reptans Asttlbesimpliciftlia Iris sibirica palustris Myosotis Lysimachia nummularia affine Poligonum Primularosea de talie mijlocie Acorusgramineus Astilbe sp. Bergenia cordifuIia Carexstricta
Gentiana asclepiadea Irts kaempferi Lythrum salicaria Luzula sylvatica

SPECII DE SEMruMBRA $I UMBRA


Anuale Begonia sempe(Iorens Cleomepungens Delphinium ajacis Godetia grandiflora H eI i ot op ium p eruv ianum Impatiens balsamina Bienale Digitalis purpurea Myosotis alpestris Oenotherabiennis Viola x wittrockiana Perene Ajuga reptans

x hybrtda Aquilegia Asterdumosus Astilbex arend.sii Astilbe chinensis Bergeniacordifolia ruber Centranthus Convalaria majalis Corydalissp. Dicentta spectabilis Hosta sp, Liriope spicata Mimulus sp, Physost egia vir giniana Primulaauricula Viola odorata
-12 -\

322

III. PLANTE PENTRU FOLOSINTE SPECIALE 1, SPECII PDNTRUGARDURI VII SPECtr DE FOIOASE CADUCE 0.40m Berbeisthunbergii' Atropurpurea Nana' Potentilla fruticosa' Hersii' Cotoneaster adpressus Spiraeaalbiflora : japonica 'Little Princess' Deutziagracilis Spiraea

vulSaris Ligusrrum I-oniceratatarica Lonicera ryIosteum Malussargentii PhiladeIphus coronarius

Prunus cerasifera Prunus spinosa Syringa vulgaris Vibumum opulus

PENTRUGARDURIVII PERSISTENTE SPECII $I SEMIPERSISTENTE 0.40 m 'Nana' Berberisbuxifulia Buxussempervirens'suffruticosa' Innicera pileata angustifuIia Lavandula Santolinachamaecyparissus

0,40-1 m
Berbeis thunbergii Berberis thunbergii' ltropurpurea' Berbeis venuculosa Berberis wilsoniae : ' jaPonica Chaenomel'es Deutzia rosea

Ligust rumvulgare' Lodens e' Potentilla fruticosa Rosanitida purpurea'Nana' Salix bumalda'Anthony Spiraea Waterer' Symphoricarpos sp. l-2m

0y'0-1 m
Buxussempervirens Mahoniasp.

japonicus Euonymus
Tarus baccata l-2m

Acer campestre Acer ginnala Carpinus betulus Chaenomeles lagenatia Comus mas Comus sanguinea Cotoneasterbullatus Cotoneaster dieIsianus Deutzin scabra F orsythia intermedia'Spectabilis' Ligustrum ovalifulium Ligustrum vulgare

Lonicerataturtca Lonicerarylosteum Philadelphus coronarius Physocarpusopulifulius ' Atrorubens' Ribes sanguineum Rosarubiginosa Rosarugosa Rosaspinosissima Spiruea arguta Spiraeavanhouttei Symphoricarpos sp.
peste 2 m

julianae Berberis gagnepainii Berberis arborescens Buxussempervirens Ilex aquifolium Ligustrumvulgare'Atrovirens' Pyracanthasp.

Prunuslaurocerasus Alumii' lawsoniana' Chamaecyparis Taxusbaccata Thuja occidentalis Thujaoccidentalis'Fastigiata' ThujaPlicata Peste2 m

vulgare'Atrovirens' Ligustrum lawsoniana'Alumii' Chamaecyparis Cupressocyparisleylandii Piceaabies caesia menziesii Pseu.dotsuga

baccata Taxus Thuiaoccidentalis Thuiaoccidentalis'FastiSiata' ThujaPlicata

GARDURI LIBERE INFLORITE


japonica Chaenomeles lagenaria Chaenomeles r Coto neaste die Isianus Cot oneaster franc hetii r multiflorus Colonaaste

Acer campestre Acer ginnala Carpinus betulus Cornus mas Comus sanguinea

Corylus avellana Fagus sylvatica Forsythia intermedia Hippophae rhamnoides Ligustrum ovalifulium

Deutziasp. Forsythiaintermedia Hibiscussyriacus Malussargentii rius Philade lphuscorona

Potentilla fruticosa Prunus padus Pyracantha sp.

Spiraea sp. Syringa sp.

4, SPECII PENTRU IIOCAIIII Speciifloricole


Anualey'bienalex Aster Cheiranthuscheiri* Convolvulustricolor Eschscholt zia califu rnic a Perene Acaena buchananii Aconitum tauricum Achillea millefolium Adonis vemalis Ajuga rePtans Alyssum repens Arabis alpina Armeria alpina Aubrieta deltoidea Aster alpinus Aquilegia alpina Biscutella laevigata Campanulacarpatica Campanula cochleaifo lia Cerastiumtomentosum Carlina acaulis Dryas octopetala gelidus Dianthus glacialis ssP. Dianthus deltoides Dianthus petraeus Euphorbia cYParissias

SPECIIPENTRUGARDURIVII MPENETRABILE (cu spini) Berbeisjulianae Berbeis thunbergii Chaenomeles sp. Crataegusmonogyna Elaeagnus angustifulia Gleditsia triacanthos Hippophaerhamnoides Malussargentii Prunus spinosa Pyracanthasp. Rhamnus cathartica Robiniapseudacacia Rosacanina Rosarubiginosa

Lobulariamaritima Phlox drummondii grandiflora Portulaca italia Procumbens Saintv sP. Gentiana e canadens Helianthemum IberissemPervirens alPinum LeontoPodium numularia Lisimachia sP. LithosPermum subulata Sagina Safifraga aizoon rosea acre, Sedum Sedum tectorum SemPen)iYum Phloxsubulata PrimulasP. Pulsatillaalpina sp, Thymus AIIiumsP. sP. Colchicum CrocussP. nivalis Galanthus sP. Narcissus sP. Ornithogalum Scillabifulia Tulipa sP. Speciilemnoase

2. SPECII PENTRU PERDELE DE PROTECTIE


Arbori foiogi ,, Acercampesfte , Acer tataicum Carpinus betulus Crataegus monogyna Populus sp. Prunus cerasifera Prunus mahaleb Prunus serotina Robinia pseudacacia Arbugti foiogi Amorphafruticosa Caragana arborescens Comus mas Comus sanguinea Corylus avellana

Elaeagnus angustifulia Euonynuseuropaeus Hippophaerhamnoides Ligustrum vulgare Loniceratataica Innicera ryIosteum Prunusspinosa Rhamnus catharticus Rhamnus frangula Rosacanina Sambucus nigra Symphoicarpossp. Conifere Pinusnigra Pinussylvestis

3. PLANTE FLORICOLE PENTRU MOZAICURI Allemanthera amoena Coleus blumei Echeveria secunda Gnaphalium lanatum Iresine lindenii Pyr ethrump arthe nifuIi um Senecio bicolor Santolina chamae cWarissus Santolinaviidis spuium Sedum

Calluna vulgaris Daphne mezereum Erica sp. Ribes nigrum Ribes aureum Salix retusa Salb(reticulata Genisla sP.

i i' Elwood lawsoniana' Chamaecyparis pisife ra' Boulevartl' Chamaecyparis a' Cryptomeria i aPonica'Globos RePandens' eruscommunis' Junip abies'Nidifurmis' Picea Pinusmugo Pinusmugo 'Mughus' RePandens' baccata' Taxus

32'1

5. PLANTE ACVATICE SI DE MALURI UMI,DE Acoruscalamus A lismap lantago-aquati ca Butomus umbellatus Calthapalustris Iris kaempfei Iris pseudacorus Juncuseffusus Lythrumsalicaria Menthaaquatica
Menyanthestrfoliata Myosotispalustris Nymphaea alba Nuphar luteum Phalais arundinacea Ranunculuslingua Sagitaria sagittdolia Trollius europaeus Typha minima

6. SPECII LEMNOASE $I ERBACEE UTILIZATE CA INLOCUITORI DE GAZON


Epimediumx rubrum Epimediumx versicolor'Sulphureum' Euonymusfo rtune i va r. radi cans Hedera helix Hypericum calycinum Pachysandra terminali s Vinca minor Vinca major Acaena buchananii Ajuga reptans Azorella trifurcata Cerastiumtomentosum Galium odoratum Glechomahederacea lnmium maculatum'Album' Lithospermum dffisum Lit hospermuntpurpureo -caeruleum Veronicafilifurmis

F-oto1

Vilu intpintului Hutltitn (tlupd Pi::oni F 1999)

I,irlo 5 FltLt 3 SLttui din lturtrtl Ytttn l ing litrn ldulti llt;itt O.. lt)t)9)

(;t'tilinu ututi l(tltl)l1ti(tl)o1t?a.

Foto 7 - Grddirttt din tarttplul Dui.rei-itt tilt Kare Stntsuiltrridti) Gftirlint din K\oto (dupti NitschkeG.,2003)

Foto 9

l-ol(t lI

Mi]tilturu nuuttclt!i I.tr.jiintr,tut ytrt jultrntc: (tlultti Nitstltli( G.,200J)

Ibto 13

F, l99c)) Villa d Esre - orgu de opti (tlupd Pi:.z.oni

Foto I5

Villo (iontberura Foto 17 'lvtlt llellu

r|"l;t;r, t

r --'.|I!r

Iroto 2l

PuntrI Vcrvillcs. \'c(!ctc tt(t-id ti. l)i(lur.i

I'oto I9 - futt'(ul Vtux l?-Vi(d1 e, vedtre ueriund (tlup.i B(i

G'' 1999)

o\
!*

Fuo

2()

(it,tiittilL 1.,,tit,ttti,t..\l'ttttit rrlut'tr l'; .t''ti l:.. ltt'tt)'

F'on 27

(;tridinil( HttDll)tt)tt Crttrtl, t'trltrt rtcrittttti

I"oto.l-l Fdo -ll I'Ltitul .\tttrrlrctul. An3litt (tlu1tti I'i:-otti F, 1999)

Grtitlitru LIc Rurlc ll,ltt.r (Bto-iIiu)

liolo 37

lonnc dc reliclittr

tnrtdtrttri tt grLiLlirtti

Foto 39

Vedere cdtrc parterul deniwl.tt tlin Grdtlina Bottuticti, BucLrresti Foto 11 Craiova Put'ctl Romanes.Lt,

Foto 15 43 Grott ditt PurLul Cuntl tu ,,Giguttii ' lui Ptu iuret ti Stork inrutlrinl o nintlii Ltrlcutir

A';tt tIe untlrt:ilie

din GrtiLlirtu Cisni.qiu

Foto 49 - Pergole d.in insuLa trandafrilor Foto 47 - Vedereaeriand a parcului Herdstriiu in prezent

Parcul Herdstrdu

Foto 53

h:isoj ditt I'trrtrrl Tinercltrltti Bu(ut(lli

Foto 5l

Btrur(ii Vcfure tcti(ut(i tt Puntlri Titrctcn.rlui,

Foto 55 - Peisuj din Parcul Titan, BucLlresti

Foto 57

M.2., 1998) Peisuj noturul (cltqtti.lenkin.v

(9()61 ' lt DploH

)P t^.ttl)u! !)1D1.!ltttPttt t-)ltll,)l)tlsltl1rt)(! ).tDttt.tt)lrttt).tl !)lut)ttl )tlD/\

6-c ot

ltitlds

19 qtoi

L'olo 65

(inilinit

lc au,ptri;

1tcRotkelallcr Centre Nat York (dupti I'o.\lt)tt ll

l')t)lt

t1 . .l ( ) a ' \ t I'ltto 6J - ('ttitlitt,t-tt ttt.\,1 t t t t t t t t i I tI tI t t t I t t I t I I I I t J t t ! ) d l l t 1 1 , r ' .

Ibtn 67

(irlulhti tlc lL(.op(tit

le unui restaunt t (dLlltti Lttnrt

fl., l99l) [\tto 69 Pttrc LrltolitiottuI itt Keukcttlul, Olarkr

Foto 7l

Artnonit ti (ottttu.\t in (1) tpt):ititt l)lltnt(tiilor

I oto 73

I l i , t , r k l u t u i t t . t' i t t n t l ' r , t

I'itlo 72

R(l

tii d( aj.ntoni. \i (ontkt.\t (platturi oi:otrtulc t,t,rtirtrh,,


(l()ttt'ttl(,

Foto 77

nkli( (.luPd Loxton H.' 1991) Ah,i ,:ttiulr un lelett (u llutttLi

I'itto 75 'AtltLtl ul irtroluttii

tuilrr pc Tunti

Foto 8l

Peisti cleiurnti

lroto 79

(nrccanrcnle de lespeai((lul'd JettkinsM Z" l99ll) C($cd.ld Pe o P(ttltatcLt

5r

u3 E T t1:.rj

llJi

lroto 85

Masiv orllogen d? trht!\ti lr)ird?u t nlnutt?i )

Foto 83

Coktrit d( todnlttit (dLtp.iltcrcn M.. 1999)

I,i o lll

( ttlori itt sr'--ottrlrt'r't'

.tDnlo\').toqlv

68 otol

'g3 .tapL4tg ''Z'O uatsroJpdnp) fu66J ap nlqnp luaLuDlullv l8 otol u1 t-rttt1.to (LltLlaB);irnqLtaoyDLlJ mlnPbDJ ln:).tDtl

N
!-l

,i

a \] t

,s

*J

j-

I it e\

->-

o\

s
:: *

li'k'

lll l

l't,t,/i

tj u lit,

Lt

I"oto 99

(;t.idiui tl: plttttte untnttttitt llrtpri .lLttl,in: t\l.7:.., l()9E)

1t$r'r'7fi '.td,.its-7"
Irolo 100 Gftidinu d( l(guut? l t.al;teltrlti Vi!lundn. , , l t t l r tl , l u t , r , , t t r , , t tl t . l , t l t t \ t / t T. l,^t-l

w;

D ' 20Ol) Foto 109 - Alae din plirciirtllute de beto ((luPi Steretls

D , 2001) F'oto 107 - Alae pultttti tu tdrcinild (tlupti Stevens

A - plan

Foto 112 - Treptedintr-un singur bloc D., 2001) de piatrti tdiatd (tlupd Stevens

tlti I tt [(\l't'.1 Foto I lJ - Scdro ll (dupci Stevens l)., 2(.)0| ) tle piatrd

B - profr.l

hl"$

C - vedere

(ttlntt(tt ( t! \\'t!(lttlt?

I'ittu I IJ

.\'rtt,t ttt\ltttt I tt lltl't( tlitt l'ttttttitll

I'itlo Il5

,\atrti

itrttt\lit tlitt lrt'ltitl

I"oto l l 8

Iltr.itt nt\ti( t u.li)t ntd nt(rl(,t rlti ldt!l)d St(rut

t).. 2ot) l t

Fttlo 116

Portcr dt apri tlin pattul Lrntt'Iului Blenlrcint, Attgliu (tlupti pi:-oni E, t999)

.!

:t

s
n
;i

\]

Fotu Il6

l J t r t t t, t r l L t ' i t t r t t t

Iioto

l)1

,\tlti | )() | | - t I I t t | ) ri I t'

5r.

I.i,k, 128

Pl n t!r

nicri \i

)t)t)tl