Sunteți pe pagina 1din 196

Prof.unlv.dr. ANA-FELICIAILIESCU

ARHITECTU

RA

PEISAGER

A

EDITURA CERES

BucureSti,2003

DescriereaCIP a BibliotecllNaflonolea Romlnlel ILIESCU, ANA.FELICIA Arhitecturi peisagertr/ Ana-FeliciaIliescu. - Bucuregti:

Ceres,2003

Bibliogr. rsBN 973-40-0626-6

712

Lucrare apdrutd cu sprijinul Ministerului Educaliei, Cercetdriigi Tineretului

Tootedrepturile asupraacesteiedilii apa4in tn exclusivitateEDITUEII CERES.

Redactori:AuroraDumitru;ClaudiaPopa

Procesarecomputerizatd:PaulMarcu

rsBN973-40-0626-6

Tiraj:1500exemplare

Formatl6/70x100

Tiparul executatla Imprimeria,,Oltenia" - Craiova B-dulMarcsalIoDAntonescu,m. 102

Comanda104

in memoria tatdlui meu, distinssilvicultor gipedotog, academicianCONSTANTIND. CHINTA

CUPRINS

Cuvint inainte

ll

1.Introducere

13

1.1.Arhitecturapeisajului - o arti 9i o qtiinld aplicativdinterdisciplinard

I

J

1.2.Importanlaarhitecturiipeisajului

l

)

2. Evolufiaconcepliilorln arhitecturagrddinilor

18

2.l. Gridinileantichit[fii

18

2.1.1.GrddiniledinMesopotamia

19

2.1.2.GrddinileEgiptuluiantic

22

2.1.3.GrldinilePersieiantice

1 A

2.1.4.GrEdinileGrecieiantice

25

2.1.5.GrddinileRomeiantice

27

2.2.

Artagrddinilorin EvulMediu(sec.V-XI)

30

2.2.1.Grddinilebizantine

30

2.2.2.GrddinllemedievalealeEuropeiOccidentale

30

2.2.3.Grddinileislamice

33

2.2.4.GritdinllearabedinSpania

34.

2.3.GrddinileExtremuluiOrient

36

2.3.l. Grddinilechinezegti

JO

2.3.2.Gridinile j aponeze

39

2.4.

Artagrddinilorin perioadaRenagteriigibarocului

43

2.4.l.GrddinileitalienealeRenaqterii

44

2.4.2.Grddinilegiparcurilebarocefranceze

48

2.4.3.Dezvoltmeagrldinilorclasice

52

2.5.Grddinilepeisagere

53

2.5.1.Grddinileenglezeqicreareastiluluipeisager

53

2.5.2.Trdsdturilecompozilionalealegrddiniipeisagere

56

2.5.3.Dezvoltareagrldinilor peisagerein secoleleXVII qiXD(

58

2.6.Stilulmixtin artagrddinilor 2.6.1. Apariliastiluluimixt in artagridinilor

a r t a g r d d i n i l o r 2.6.1. Apariliastiluluimixt

oz

oz

2.6.2.Trdsdtut'.lestiluluimixt

2.7.Concepliicontemporanein artagrddiniior

64

o4

3. Grddiniledin Rominia

68

3.1.Grldinile pdnd in secolulal XD(lea

68

'7

 

3.2.GrldinilcdinscoolulalXIX-lca

70

ll.I. Tcrcnul

l6(r

3.3.Gridiniledinprirnajumdtate asecoluluialXX-lea

t)

8.1.1.Cadrulgeneral

166

3.4.Realizdridinadoua jumdtate asecoluluialXX-lea

80

8.1.2.Mdrimeaqiformaterenului

167

4.

Conservareagicreareapeisajelor,parteintegrantdaprotecliei

8.1.3.Reliefulterenului

168

mediuluiinconjurdtor

85

8.1.4.Conditiilehidro-geologicegiedaficealeterenului

t'77

4.1.Conceptuldepeisaj

85

8.2.Rocile

t'7'7

4.2.Importanlaconservdriiecosistemelornaruralegiapeisajelor

8.3.Apele

t8l

amenaJate

87

8.3.1.Importanlacompozilionalda apelor

l8l

4.3.Func[iilezonelorverzi

9l

8.3.2.CreareaarlificialdapieselordeapE

182

4.3.1.Func$iledeproteclieqiameliorareamediuluiambiant

91

8.4.Vegetalia

189

4.3.2.Funcliilesocialealeamenajdrilorpeisagistice

100

8.4.1.Vegetatialemnoasi

189

4.3.3.Funcliaesteticia amenajdrilorpeisagistice

102

8.4.1.1.Calitdlilepeisagisticealevegetatieilemnoase

190

4.3.4.Functiileutilitarealeunorzoneverzi

103

8.4.1.2.Caracterelebiologicegiecologicealespeciilor

5. Repartifia,dimensionare4profilareagiorganizareaspa{iilorverzi

105

lemnoase

199

 

5.1.Spaliileverziin sistematizareateritoriului 9i localitdlilor

105

8.4.1.3.Grupareaarborilorgiarbugtilorin amenajdrile

5.1.1.Sistemuldespafiiverzi

105

peisagistice

2O1

5.1.2.Tipuriledespaliiverzi

107

8.4.2.Y egeta\iaerbacee

22O

5.1.3.Dimensionareaspaliilorverzi

109

8.4.2.1.Plantelefloricole

221

5.2.Organizarca,structurareagidotareaamenajdrilorpeisagistice

110

8.4.2.2.Alteolanteerbaceedecorative

230

5.2.1.Programespecificedearhitecturapeisajului

110

8.4.2.3.Gazonul

234

5.2.2.Tratareaspaliilorverziaferentedotirilor social-culturale,

8.4.2.4.Planteleinlocuitoarealegazonului

236

locuinfelor,industriilor,zonelordenocivitate

r20

8.4.3.Distribufiaspatial[avegetafieiin construireapeisajelor

236

5.2.3.Spaliileverzi aferentecdilordecirculalieurbane

8.5.Circulalia

24'7

girutiere

128

8.5.1.Importantafunctionali

248

5.2.4.Spatiileverzicuprofil specializat

133

8.5.2.Sistematizareacirculalieiin parcuri 9i gridini

248

6. Principiigeneraledeproiectareapeisajelor

137

8.5.3.Importantacompozilionalda aleilor $i integarealor

6.l. Principiifuncfionale

t37

in peisajulparcurilor 9i gridinilor

253

 

6.2.Principiiestetice-compozilionale

t39

8.5.4.Aspectealeconstruc{ieialeilor

255

6.3.Principiiecologice

r39

8.6.Construcliidecorativegifunclionale

258

6.4.Principiitehnice

140

8.6.1.Terasele

259

6.5.Principiieconomice

r4r

8.6.2.Scdrile

259

6.6.Principiicultural-istorice

r42

8.6.3.Ziduriledesprijin

261

7.Noliunidebazi 9i principiidecompoziliein arhitectura

8.6.4.Bazinele

262

grddinilor

145

8.6.5.Pergolelegicolonadele

266

7.l .Noliunidebazd

t45

8.6.6.Jardinierele

267

7.2.Principiidecompozitieinparcuri 9i grddini

151

8.6.7.Addposturiledegridind

268

8.Elementelecomponentealeamenajirilorpeisagistice

8.6.8.Podurile

21O

 

gi modul lor de tratare

r64

270

t{ 7. Mobilieruldeparcqidegrddini Ht{.Vaseledegrddind

x

(). Pieseledeartdplasticd

H.I0.Echipamente pentru jocuri 9i sport tl,ll.Accesorii

ll.I2. Instalatiiletehnico-edilitare (utilitdli)

""""

8.12.1.Alimentareacuapd

8.12.2.Evacuareaapelorpluviale 9i a celoruzate

8.12.3.Drenajul

8.12.4.Instalatiaelectricd

tt. Metodologla proiectdriipeisagistice """

"'

9.1.Succesiunea gicon{inutulfazelordeproiectare

9.1.1.Studiuldeprefezabilitate

9.1.2.Stud:iuldefezabilitate

9.1.3.Proiectultehnic ai caieteledesarcini

Bibliografie

Anexi -

ListetematicecuprinzAndspeciiornamentalelemnoase si erbacee

270

272

273

273

275

276

276

279

280

281

282

282

)9.)

283

292

29s

Moto:

Cineplanteazd o grddind, planteazd fericire. (proverb chinezesc )

CUVANTINAINTE

trecem pe ldngd ,Adesea parcuri Si

poate.prea absorbili de

grdbili pe strdzi, printre spaliile plantate ale

scuaruri, aproape fird

si

ti priiim.

orasului,

poate indiferenli,

nof

cd

treburi gi grtjite zilnice, cei mai mulyi aii*"

S.i oazelor de verdeald. poate St pentru

acolo, formeaid

ddy

atenlie copacilor

:u

intervine obiqnuinla; ;tim cd sunt

noastre cotidiene Si doar o modificare

repere ale drumurilor

importantd o olservdm: aparilia in

unei Jhntdni cujocuri di apd,

cu'parcaje

etc'.

sau construclii,

zonda

.unui loc dejoacd pentru copii sai a

unor zone plantate. Si in,locuirea

297 disparilia

amputarea drasticd a coroanelor arborilor stradili

Dar sunt perioade cdnd peisajul

resul Si celor mai indiferenli. Cu bucurie

a venit primdvara, cd verdele frunzelor

alungd cenuSiul trist ;i

reintrd in

viu se face remarcat, trezind inte_

Si ihiar surprioder" sesizdm cd

tinere Si cutoiile

construiti.

florilor

timpurii

Vara, din nou

dominant al spaliilor

atenlie haina verde a orasulii:

cdutdm cu asiduitate umbra ar_

t"Jdptui;

evaddri in par_

borilor, pldnuim

curi gi zonele de agrement.

si, pe mdsura poiibilttdlilor,

!1r -cAfi concetdleni ai no$tri iubesc cu adevdrat natura

|!fi

sunt

.con;tienli

$i

o

res_

de,binefacerile pe care le aduc spayiile ptan-

ry:td?

lale ambientului tn

care trdim?

Dacd

noi tn lard populalia

grddinilor

.la 1tt'oblemeleamenajdrii spaliilor

ndnd tn grua edililor fi

in

verzi de interei generat, acestea rdmd-

specialiStilor, in schimbse remarcdpreocupdrile

incd nu se implicd

(sau prea pulin)

t,llllt ry

particulare,

pentru infrumuselarea incintelor

(nlcrttetor

rente blocurilor de locuinte. Fie-cdsuntpublice,fe

lreyea

institulii Si ale

societdyilor comerciale Si chiar a zonelor af.e_

private,

ariile verzifac

in care sunt

parte din cadrul nostru

(tc vtdla,.sunt un_atribut al gradului de civilizalie. Mdsura

ntn( Irrotectate, de la scard teritoriald Si urband pdnd la cea locald, punc_

,

ll

Itntld, tktr si pritcperca cu cure sunt infiinlate, fngrijite, restaurate sau trunsfornnlc .f ac ca diJaritelecategorii depeisaje sd-Siexercitebine func- tiile ccologice,recreative,esteticespre folosul nostru. CAfi $ilinld Si aplicalie inglobeazdacestdomeniual arhitecturii pei- sujultti?

cd esteiniliere, fie cd esteperfeclionare,esteo cale

.snremai bine. in aceastdidee am elaborat cartea de fald - Arhitectura peisagerd - reunind in paginile ei o prezentareconcentratda problemelor conceperii peisajelor, cupondere insemnatda celor legatedeproiectareagrddinilor Si parcurilor. Lucrarea se adreseazdatdt celor care se formeazd cdt Si celor care lucreazd tn peisagisticd Si in domeniile conexe,dar si publi-

Cunoasterea, fe

cului larg, iubitor defrumos Si armonietn spa\iile exterioare. Sper ca acestdemerseditorial sd contribuieIa conStientizareanecesi' tdtii de imbundtdlirea relaliilor om-naturd,naturd-habitatuman,cdci ceea ceinJdptuimastdzipentru noi, injdptuim Si pentrugeneraliileviitoare.

Pe aceastd cale mullumesc colaboratorilor care m-au aiutat in rednc- tarea cdrlii Si prelucrarea imaginilor: ing. Cristina Mdnescu, dr. ing. Mo' nica Dumitrascu, ing. doctorand Ovidiu Petra,peisagistSalmaEl Shamali.

Majoritatea figurilor

sunt preluate din bibliografia consultatd; foto-

bucureSteneau fost

realizate de arh.

grafiile

cristian Endchescu'

recente din parcurile

Autoarea

Capitolul I

INTRODUCERE

1.1.ARHITECTURAPEISAJULUI -

o ARTA $r O gTilNTAAPLTCATTVA TNTERDTSCTPLTNARA

Din vechi timpuri, oameniiau supusqi modelatnaturainconjurdtoare, la inceput pentru a-gi asiguracele necesarevielii. qi pentru a-gi crea un microclimat mai favorabil in preajmalocuinlelor. La diferite popoare,prefuireaelementelornaturii, a pimdntului, apei gi indeosebia vegetatiei,ajungdndpdndla credinlain caracterullor sacru, a condusin antichitatela creareade gridini legatede cultul religios. Pe ldngd palate gi caselebogateau apArutqi s-au dezvoltatgrddinile laice, cu scop estetic Ai de desfEtare;acestelocuri privilegiate erau culti- vatecu planteomamentale,dar 9i utilitare, oferind plicere prin umbr5,rd- coare,priveligti pldcute,parfumul florilor, clipocitul sau scdnteiereaapei in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in frunzigulcopacilor. Tradilia indelungatdin creareagridinilor a dat na$tereunei adevdrate arte,practicatdde grddinari qi apoi de desenatorispeciali.Aceastdartd a evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenldaceleaqimijloace de compunerea gridinilor: elementenaturalegi elementeconstruite,fie su- puseunei discipline geometrice,fie, din contrd,aranjatedupd unele mo- deleoferite denaturi, investitesaunu cu anumitesimbolistici. Arhitectura gridinilor a devenito artdaplicativd,cu reguli proprii 9i rnanierestilistice diferite, teoretizatede diferili creatori gi concretizatein numeroaselegridini qi parcurirealizatepretutindeniin lume pdndin zilele noastre. Dar ce estearhitectura peisageri sau,mai corect,arhitectura peisa- .jului? Aceastdformularea apdrutla mijlocul secoluluial XD(Jea qi apar- line arhitectuluiamericanF. L. Olmsted(carea proiectatCentralParkdin Ncw York, alteparcuriqi sistemede parcuridin SUA in accapcrioadir), plorrtotoral prinrcirni;ci'iriproteclionlstcapatrinroniuluinatuml.

irrgcnrirrtatcacclordoi tcrtleni '- arhitcctttt'it 9i peisaj - expriml obiec- trrlqi nrijloacclcaoestciqtiin{e:orgttniTarea Si construireadupdanumite p'incipii Si tehnici a spaliilor exterioareprin asociereaelementelornatu-

rule tle

Iu(ii, construclii decorative $i utilitare, mobilier S.a.) in vedereatndeplini-

rii atrumitor funcliuni ale acestorspalii. Arhitecfurapeisajului - gtiinla 9i artade a proiectagi amenajapeisajul - isi areriddcinile in arhitecturagrddinilor ins[, fald de aceasta,are o sferd de cuprinderemult mai largd,irnpusdde necesitd{ilevielii contemporane, diferite de celeale perioadeloristoriceprecedente:tealizareade amenajiri adaptateunor noi cerin{e sociale(pentru publicul larg) qi de proteclie a mediului. Cdmpul sdude acliuneseextindede la cadrulurban la cel rural qi regional, de la grddinaprivatd la vaste arii de recrearepublici, de la integrareanaturii in localit[li la amenajirilein peisajulnatural. Arhitectura peisajului esteo Stiinld Si o profesie complexd,domeniu de interferenld a multor specialitdli. Ea $llizeazd deopotrivdcuno$tinle artistice,tehnice,qtiinlifice. Formareaarhiteclilor peisagigticuprinde aspectede culturd artistici (istoria arhitecturii qi artelor vizuale, esteticd),o anumitdpregdtirepentru concepereagi reprezentareaelementelorde compunerea peisajului (geo- metrie descriptivdqi perspectivd,desen,compozi{ie,design),studiul disci plinelor de bazd: teoriaarhitecturiipeisajului,istoria artei grddinilor, pro- iectareapeisajelor,construirea(execu!ia),ingrijirea qi restaurareapeisa- jelor; la acestease asociazdinsugireaaspectelorfundamentaleale unor gtiinle ale mediului (geografiefizic[, climatologie, pedologie,ecologie, botanicd,dendrologie).Profilareain specialitateinclude qi asimilareacu- nogtinlelor fumizate de o serie de alte discipline adaptatela specificul

profesiei:topografie,construc{ii,arhitecturd,urbanism,amenajareaterito-

riului, imbun[titiri funciare,horticultur[, silviculturd, protec{iaplantelor,

mecanizare.ArhitecturapeisajuluiavAndimplicalii social-economice,for- rnareaspecialiqtilorpeisagigticuprindeqi o pregdtirecorespunzetoarein sociologie,economie,legislaliespecific[, management,marketing. Aceastdpaletd largi de cunoqtinleestenecesardintrucat in proiecta- rea qi amenajareapeisajelorse lucreazi cu natura,cu elementedinamice in continud transformare,care influen{eazdmediul qi sunt influenlate de accsta,se compun qi se construiescspalii exterioarepentru oameni, in strAnseraporturi cu modul de viald al acestora,cu activitateaeconomicd 9i sociali,cu traditiilcculturale

(teren,roci, ape, vegetalie)cu elementeleartificiale (circu-

lteisaj

l4

1.2.TMPORTANTAARHTTECTURil pEtSAJULUI

in

prezent,in celemai multe 1dri, ajunsela un niveldc ilrdush-ializarc,

urbanizareftrd precedent,conservarea ;i

tchnicizaregi

vcrzr reprezinti un mijloc important deproteclie a omului Si a mediulLLi sdu de viayd. Pddurilegi spaliile libere plantateau un esenlialrol ecologic:ele pro- duc oxigenul necesarvielii, reducpoluareafizicd, chimicd gi microbiani a atmosferei,creeazd,tn microclimat favorabil,oferdaddpostpdsdrilorqral- tor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd.flora, solul, apele,amelioreazdgi valorific[ terenuriledegradateetc.

creareazonekrr.

AvAnd directd legiturd cu asigurareaechilibrului ecologic al mediu- fui, arhitecturapeisajului sepreocupdde conservarea Si dezvoltareapei-

.sajelor Si a valorilor

u celorviitoare. Ea se implicd in

lor asociate,pentru benefciul generayiiloractuale Si

organizareateritoriului gi sistematizarealocalitdtilor,

in planificareaintegrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet cultivat, in dimensionareaqi distribu{iain oraqeqi in teritoriu a diferitelor

categoriide spalii verzi gi organizareageneralda peisajelorpentruanumi- te funcliuni (proiectareaspaliald),in refacereagi valorificareapeisagisticd

a unor terenuridegradateindustrialgi abandonate. Peisajelecontribuiela imbundtdlireacalitnlii vielii omului gi pin func- tiile lor sociale: elerealizeazdcadrul gi mediul favorabil pentru recrearea

publicd sauprivatd in aer liber, infrumusefeazdlocalitilile, locul de viati

qi de muncd,unele dintre ele avdndimportanlI culturald(grddini - muzeu,

grddini expozilionale, gridini

istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice,

rozaii, rezerva,tii,parcuri nalionaleg.a.). Activitdlile din sfera arhitecturii peisageredetermin[ direclii de spe- cializare a profesiei in: proiectare(birouri gi institute de proiectare),exe- culie (antreprizede amenajiri peisagistice),managementulpeisajeiorame- najate(administrare, intrelinere, reabilitare;. in acestedomenii lucreazd

personalcu toategradelede calificare: specialigtidiploma{i ai facultdtilor de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtiremedie, maigtri grddiriari, muncitori. Interdisciplinaritatea realizdrii amenajdrilor peisagistice antreneazd grpersonalprofilat in domeniile conexe:arhitecturd,construclii,instalalii, horticulturd,economie,contabilitats $.a. infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi, dargi intervenliilein peisajulnaturalsuntun elementd.inantiz.atrtrDentru

l5

dezvoltareaunorsecloareproductive Si decercetareaplicativd:produciia

dematerialvegetal(pepiniere,gazoniere'bazefloricole),producliadeechi-

pamente 9i utilajepentrulucririle

materialedeconstruclii,mobiliergi accesoriispecifice,inovareatehnolo- giilor pentrurealizareadiferitelorlucrdriqi componentealepeisajelorde

toatecategoriile g.a. Datd fiind recunoa$tereaimportanleiarhitecturiipeisagere,in foarte multe ldri funclioneaziorganizaliiprofesionale $i instituliispecializate' La nivel eurcpeanactiveazdFederaliaEuropeandpentruArhitecturaPei-

peisagistice,crearea 9i

producereade

(E.F.L.A.)afiliatdFederalieilntemalionale plnlru ArhitecturaPei-

al U'N'E'S'CO'); ambeleau

sajului

sajului (I.F.L.A. - organismde categoriaA

ca scopstimulareadezvoltdrii

tdrii 9i a schimburilorde

tantegiarealizdrilor,consultiriprivinddirectivelelegatedemediulnatu.

afiliateaunuiinvdldmdntadec-

vatstandarduluistabilitdeacesteorganizalii.

in ultimeledeceniialesecoluluiXX, atenliaorganismelorinternalio- naieprivindprotejarea qi gestionareapatrimoniuluinatural 9i cultural,a-

fn"nuiu."uteritoriului

orom-ovato seriede

profesiei 9i promovareastudiilor 9i cerce-

informalii tehnice,cunoa$tereaproblemelorimpor-

ral 9i lel creatdeom,promovareain tdrile

gi cooperareatransfrontalieriin

acestedomeniia

acte juridiceimportante,printrecare:Convenliapri-

vindprotejareapatrimoniuluimondialcultural

l9Z2j, Convenliaprivind

9i natural(Paris,noiembrie

conservareanaturiisllbatice 9i a mediuluina-

cadrueuropeani

colectivitdlilorsauautoritAlilorteri-

(Rio,

turalal Europei (Bema,septembtie 1919),Conventia -

privind coopirareatransfrontalierda

ioriale (Madrid,mai 1980),Convenliaprivinddiversitateabiologicd

iunle 1i92;,

cului la

(Aarhus,iunie1998)'

in anul 2000,stateleConsiliuluiEuropei,p(eocupatesdajungdla o dezvoltaredurabild,bazatdpeun echilibruarmoniosintrenecesitelileso- ciale.economie9i mediu,luAndin considera{iefaptulc[ peisajulesteo

componentaimportantea

sociil, cultural

penereferitoareIa

gi economic,au luatinitiativaelabordriiConvenlieieuro-

Convenlia privind accesulla informalie,participareapubli-

procesuldecizionalgi accesulla justi{ie in materiede mediu

interesului generalpeplanecologic,ambiental,

peisaj.Aceastaarecaobiectivpromovareaprotejdrii,

gestion;rii 9i

icestdomeniu,cao

sajeloreuropeneconstituieo sursdcomunl, contribuindla prosperarea fiinfeiumane 9i consolidareaidcntitdtiieuropene'

amenajdrii peisajelor 9i organizareacooperdriieuropenein

recunoa$terea faptuluicddiversitatea 9i calitateapei-

l(r

I'roccsuldusctttttiltcltcottvclrIicis-atlcsclrisla l;lorcrt{4,ittocttttttllric 2(X)0,toatcstatclccuropctlctiinclinvitatcsitatlcrcla aoestpl'ograllr' lloniinia s-anul.nauatpriutreprimclesemnatarc,urmirrdcaplin latil'i- careade cltre Parlament,prevederileConvenlieisddevini obligatoriipcn- tru lara noastre.Ele se referi la strategiileqi mdsurilede protejare'ge'stio- nare gi amenajarea peisajelordin intregul teritoriu: spaJiilenaturalc,ru- rale,urbaneqi periurbane,spaliileterestre,apeleinteme 9i maritinre,in- cluzind atdtpeisajeleobignuitecdt 9i peceledegradate. in urmdtorii ani, Romdniava trebui si puni in aplicarepoliticile dc peisaj,pentru care,Convenfiaprevedein Articolul 6 - Mdsuri speciale - aspecteimportante,intre careseinscriu: sensibilizareasocietdlii civile, u organizaliilor private Si a autoritdlilor publice in ceeace priveqtevaloa- rea peisajului gi necesitateaprotecliei hti, formarea de specialiStiin do' meniul protejirii, gestiondriigi amenajdriipeisajului care si activezeatAt in sectorulpublic cdt gi in cel privat 9i educareacopiilor Si tineretultti prin includereain programelede invdlimdnt qcolarqi universltar a unor discipline in care sd se abordezevalorile legatede peisaj gi problemere- feritoarela protejarea.gestionareagiamenajareasa. in acestcontext,al ultimelor orientdri gi previziuni de creqterein lara noastrAa interesuluipubtic ai privat 9i al factorilor decizionalipentru pei- saj,carteade fa16, ,,Arhitecturd peisager[",esteo contribuliela literaturadin acestdomeniu, orientatdmai ales citre problematicapeisajelordin habi- tatul uman.

2

Arllit.(.lLrralpcrsult(ral

('ttltttllul )

EVOLUTTACONCEPTilLOR iu nRHITecTURAGRADINILoR

Arta grddinilor, produs al civilizaliilor succesive,iqi pierde originea in neguraveacurilor. Ea a evoluat in decursul timpului in funclie de dezvoltareasocial- istorica a popoarelor,particularitd{ilenalionale,tradilia qi cultura popoa- relor, condiliile mediului naturalgeografic. Crealii ale omului activ, domic sdmodelezenaturagi sd seinconjoare cu frumuselile ei, orAnduitein anumite relalii de armonie, gridinile s-audez- voitat pe bazaunor conceplii care,de la origini pini in prezent,au evoluat qi au involuat, au fost regdsite,s-auimbogifit, au interferat,s-autransmis dela un poporla altul, dintr-o zondgeograficiin alta,dintr-o epoci in alta. In lunga istorie parcursi, s-au conturatmodalitdli diferite de compo- zi1ie,s-au creatstiluri gi qcoli, ca gi in celelaltearte,s-audeschisnoi dru- muri, in concordanli cu noile aspira{iigi cerinle. Prin cunoaqtereaacestoragi a realizdrilor importantecare au marcat etapeleprincipale ale evoluliei artei grddinilor, sepoatevalorifica creativ mogtenireatrecutului,preluAndprincipii qi modalitdli de construirea pei- sajului valabile gi astdzigi integrdnduJe,cu alte coordonate,in conceplia grddinilor prezentuluigi viitorului.

2.1.GRADTNTLEANT|CH|TAT|I

Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a transmisinformalii asuprainceputurilorarteigrddinilor.Texte istorice,pic- turi murale, basoreliefuri,mozaicuri qi vestigii ale strdvechilorconstruclii aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice,atesti aparilia qi dezvoltarea grddinilor mai intdi pe continentul asiatic,apoi in Egipt 9i mai tArziu in sudul Europei. Primele civilizalii superioare,formate in regiunile unde s-a practicat rnai intAi agricultura - vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi Fluviul Galben - audatnaEtereqiprimelorgrddini.

It3

Nrrrrrcro:rsrrlcirrcrrlsirrrrirtizlrortrtccirlc lxrltolrrckrt itttticc,ttrttrtlcrlctltt ruirraliisrrcccsivcirrrroitclikrlii,atrdtrslairsirrrillrrca ;;i vchiculalcattttorclc- rrrcrrlcalccivilizalicipi culturiidc la unpoltorla ultLtl. $i in urlagriulinikrr, soltirncntclcilc plantc;imoduldcolganizarcrclcviastl'cldcintcrlcrcnlc. (irirdinilc din antichitateau avut la inccputsooputilitar, liincl con- stituitcdin plantecu rol alimentar;ulterior,ele au dobindit caractcrrcli- 1ios,dc slivire a divinit6!ilorsaudemedialie.Pemdsuradezvoltirii con- t cp!iilol qi a tehnicilordeamenajareqiprin ldrgireasortimentuluideplan- tc cultivate,grddinilelaices-auinmullit qi au devenitornamentalegi rc- clcttive,evoludnddela celecu caracterinchisqi acceslimitatsprecelecr.r r'uracterpublic,apirutein civilizaliiledemocraticealeGrecieiqi Romei.

In ldrile Orientului,Mrjlociu, celemai vechiciviliza{ii,constituitcin

Mcsopotamiagiin Egiptincddin mileniulal IV-leai.e.n.qi apoiin Persia, rrrccpinddin mileniulal III-lea, $i-au datoratprosperitateaagriculturii.

h acestezonecu climat cald qi veri toride,invecinatecu intinsedeqer-

trrri,aparijiagrddinilora fost condilionatdde extindereairigaliilor gi stimu-

lrrlirdedezvoltareaarhitecturir(creareadepalate,temple,locuinlebogate). Se presupunecd primelegrddini+aufost manifestdridestulde naivc .rlc cultului naturii (Gromort G., 1934).Oazeleqi livezile de palmieri, ttr- rrizind dorita umbri gi pufind rdcoare,au constituit imboldul pentru crca- rcl clegrddini pe ldngdedificiile importante,laice qi religioase. I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asocizttcu rtlccafiumosului $i incantArii.Astfel, la popoareleanticeale OrientuluiMt1- lociu,grddinadevinesinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind pliiccreprin verdealagi umbra frunziqului gi rdcoareaapei curgAndin ca-

rrrrlcqi

, ,,

I

/

rdr

4'ri'i r '

alimentAnd bazinele.

,,",T . ".n,.n,*"i^le

rrr

I

2.1,1.GRADIIJILEDINMESOPOTAMIA

intre fluviile Tigru 9i Eufrat (pe teritoriul de astdzi al kakului), in

tinrpuldomina{iilorsuccesivealesumerienilor,babilonienilor(akkadicrti-

lor) gi asirienilor,carepopulauacestelocuri,s-auconstituitmari ploptic-

tili

irral1ifunctionariai statului. Grddindritulgi pomiculturadelineauun loc importantin econontiit rrglicold.Pentrua protejagridinile de zarzavatcontravinturilor qi at';;i{ci scplantauin jur sdlcii,creAndu-seastfel,pentruprimadatdin istoric,pcr'- tlclcclcprotec{ie(Drimba O., 1984).Liveziledepalmieriabundau,currrit- lrrlliintl ,,copacul sfArrt",cumultipleutilizdri.

funciare - domenii ale regelui,ale templelorgi ale.aristocralicitlc

l9

/\llll(ll \()tl)(lttt (l('sl)t( ivl('s()poliutl;t(,t ([sl)t( o l'.tit(llnil \clnl(

illll()

rtloirrc, cecir cc l)o:rlc cxl)llcit itl)iulltit llltlltlll

I-tlcnului") tocrrai irr ilcostc linuturi (r,r/lr irr srrrncliurl-r ,stcpir).

,r.ii rjrl//r/i ruittltti" (,,gnitlirrtr

Infbnnatiiscriscamintcsctlc ,,griulinilcsuu'c" (uh:nuri) pc liingl tcnrplc. pe tenseleunor hrmuricu etaje(zigurat)in olaqclc[,ir (nrileniulal lll-lca) 5i As.irr (tnileniul al tr-lea i.e.n.). O fresci dcscoperitf,Ia Marl, cxister.rtirla Luvru,infEtigeazio ceremonieritualdintr-oastlelde"grddini sacri". Monumentaleleconstrucliiale palatelorgi templelor,in majoritatecld- dite din cirdmidi nearsd(piatra erarard),cuprindeauin incinte frumoase gradini.subordonatearhitecturii. In secolulal Vltrlea i.e.n.,regeleSargonal trlea fondeazdfastuoasaca- pitali a Imperiului asirian,Khorsabad,cu grandiosulsdupalat qi dispune, conforrnunei inscriptii,creareaunui parc regal la poalelemuntelui Musri; aici el a dorit sdreuneascdtoateesentelearomatice $i toatespeciiledin 1ara hitililor (Asia Micd). Menlionatein inscripliileregale,in tratateledemagieqi in reletelemedicaleasiriene,astfelde speciisepareci au fost cedri,chipa- roqi,diferili arborifiuctiferi,platani,silcii, plopi,abanos,buxus,mirt q.a. Faima grddinilor suspendatedin Babilon (secolul al Vl-lea i.e.n.), contdndprintrecele $apte minuni alelumii antice,s-apistratde-alungul veacurilor(fig. 1).

Fig. l. Aspectipoteticaf Gridinilor suspendatedin Babilon,dupdLoxton,l99l

20

( or)liur)lirrcirirtIirlrrrrrtrrIorlrrlnizatctlc rsloriciitrrrticicrrcclc nlri rr.

eenlcrlczvirltriritllreokrllicc(1949)a pcnrrislcconstituirclr l.rlirrrrrrilol rrccs

tol slritlini (MargLrclitc ('hirrilgcilt, I962) (lig.

2).

lAt A

PAIATU I

ll - l'l!!nul grtrdinilor:

I l)frma terasa:2 - a doualerast 3 a treiaterasa;

I ir falra tcrasf, (a - pufuri; b - parapetulpolatului;

, irrtr'llrilcin sdlilcsubteranc;d - pasajintre curteir

lr()DLrlui

ii grldini)

A - S€ctiuneprin tcrascpla|rltltr:

a caramizinearsc;b - bitum; c - caramidasfiramati; d - dirlc:

C - Secfiunenord-sud:

a - ctudmizinearse;b

caramiziarse;c- pdnrantvcgclirli

d - cardmidtrsftramattr:c - culour separator;f - parapcl

pulcu

Fig.2. ReconstituireaGrddinilor suspendateale Babilonului, dupd V.Sonea Si al., 1979

Inclusein palatullui Nabucodonosoral Il-lea,ele eraude lirpt rc:rli zatopc o construcliemasivA,in terasesuccesive,descrescdndczrdirrrcn- siLrniqi atingdndindllimeatotal[ de22 m. Sprijinitepedoudlaturiclczidu- lilc dc incintd,etajareaeravizibili dominantdinsprepalat;intregulansiul)- blu crasuslinutdecoloanernasive,carealcdtuiaula bazaedificiuluil4 suli boltitc.rdcoroase,deo partegidcaltaaleunuiculoar,deasenrenca,boltit.

:l

'l'crirsclc, pavatccu lcspezidin piatrirdc mari dinicnsiuni(matcrialriu ;i costisitor),izolatccu un stratdebiturnqi mai multerdnduridecfutn-ridirncar- sir,pcntrua impiedicainfiltrareaapeiin funda,tii,susfineaupdmdnhrlfertil age- zatin grosimidescrescinde,de la 2 m peprimaterasd,pAndla I m pe ultirna terasd,avdnd la bazdun strat de drenajdin cioburi de ceramicd.Ingeniozitdlii coustruclieiii corespundeaqi solulia tehnicda iriglrii: sepresupunec5.apaem ridicati la indllime cu o instalaliecu lanfuri continue,prin trei puluri incastrate in construcliegi legatede un canalalimentatdin Eufrat. Apa, dirijatn printr-un sistemderigole, jgheaburi, bazine,pulurijudicios repartizate,a permiscrearea unor plantatii etajate,alcdtuite din curmali, la addpostulcirora erau plantali plopi saupini (peterasainferioard),arbu$tidiferiti $i flori. Nu estede mirare ci decorul luxuriant,depigind zidurile de incintd, a

fascinatintr-at6tcllitorii

a fost considerat,unadin,,minunile" createdeoameniiacelortirnpuri. Civilizalia Mesopotamieia constituit bazagi modelul civilizaliei po-

poarelorvecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche

a Greciei 9i a Occidentului(FurlaniG.,citatdeDrdmbaO., 1984).Estefi- rescdeci ca acesteinfluenle sdseregdseascdgi in creareagrddinilor.

ajun$iaici dupdstrdbaterea linuturilor aride,incAt

2,1,2.GRADINILEEGIPTULUIANTIC

in mileniul al trI-leai.e.n.,pe cAmpiileminoaseale Nilului, strdbd- tute de canalede irigalii, eraucultivate legume,vii, plantalii de smochini, curmali,rodii,sicomori(o speciedeFicus),cocotieri. Domeniile agricoleale marilor proprietari(nobili, inalfi demnitari),cu- prindeauqi grddini depldcere. Reprezentdriledesenateale acestora,gdsite in necropole din epoca RegatuluiMediu(mileniulII i.e.n.),indicdmodullor decompozilie. Grddinile locuinlelor, reprezentaleca o prelungirenaturalda clddirii, eraude formd regulatdgi inconjuratede ziduri; desenulgeometricera do, minat de o piesi de apd - un bazin rectangularalungit sauin forml de T, populat cu pegticolorali $i decoratcu lotugi.Mdrginit de un taluz,bazinul apareincadratde rnnduride arbori (fig. 3). Mici pavilioane sau chiogcuricu coloaneeleganteerauamplasatecu vedereasprebazin.Uneori, in grddinilemai mari suntreprezentatepergole cu vile $i compartimentEriinterioarecu ziduri scundesaucu treiaje.Plan- taliile, in funclie de epoci, conceputeordonat,respectandcel mai adesea o anumiti alternanla,fie, din contr6, dispuseliber in cadrul rdndurilor (MargueriteCharageat,1962) - relcvdrefinamentulpropriu arteiegiptene,

Fig. 3. Cridinn

egipteand, dupd Magnilio CalcagnoA., l99l

De la formemai simplegi dimensiunimai restrAnse,gr[dinileauevo- luat spreforme mai decorative,ocupAndsuprefelemai intinse. Arta grddinilor in timpul marilor faraoni (RegatulNou - sec.XVll

XI i.e.n.) se imbogileqte galie contactelorcu Mesopotamia(in urma ex-

pansiuniipAndla Eufrat). lntroducereade noi

alte linuturi, ldrgeqtesortimentulvegetal.h grddina botanicda lui Tutlnto- sisal III-lca, cregteaualdturide tradilionaliisicomoriqi curmali,rodii, roq-

covi, sdlciipletoase,tamarix,acacii,maci,mentd.etc.,intilnite gi in catalogul

dc speciiintocmit pentru aceast[gridini 9i reprezentatedin dispozilia fh-

raonuluiin basoreliefurileuneiadin incdperiletempluluidela Karnak. in timpul dinastieia XD(-a (RamsesI, RamsesII - sec.XIV-XII

se dezvoltdgrddinile templelor regale funerare qi divine, care aveauca picsdimportantdun canalde apdterminatprintr-unbazincu dimensiuni pcrmildndnavigaliacu ambarcaliuniugoare. hr interiorul palatelor,sub influenJaorientald,in urma expansiuniirirz- boinicepdni in Mesopotamia,aparluxoasegrddini patio, decoratecu ba- zincde api, pavilioane,volierecu pelicani;pdtrateledeverdcalierauiri- ltalc prinintermediulunormicicanale.

-

specii de plante, aduseclin

i.e.n.)

I)orrrirurliilcstli'ilnccilrcs-lrttsttccctlrrlitt istotial i,gillt trlrrr,inccllirrrrl tlinsccolulal VI - lcai.c.n. - pcr,sii,grccii(Alcxarrch'ucolMarclirndcazir noulEgipt - elenistic),apoirornanii - auatlusclcntcntenoi in afiagrddini- lor gi auirnbogdlitsortirnentulornamental.

2.1.3.GRADTNILEPERSIEIANTICE

Persia anticd,situatdin podigul iranian, de la Tigru pdnd la lndus, a asimilatqi, la rdndul ei, a transmisexperienlaistoricda multor popoaredin jur, credndea insi9i forme originaleale culturii 9i civilizatiei @rAmba O., 1984).Degi popoareleiranienes-auaflrmat social gi cultural incd din mi- leniul al III - lea i.e.n., istoria grddinilor persaneestelegatdmai ales de

creareamarilor palateale puternicului imperiu care s-a format in

al VI - leai.e.n.

in acestelocuri, unde degertulocupl mari suprafele,gridinile eraunumi- te,,paradis", ceeace evoceaceeagiatihrdinedepreluirea elementelornatu- rii, cu precddereaapeigia vegetaJiei,ca 9i la popoarelemesopotamiene. La Persepolis,oragulregal, palateleaparlindndregilor cares-au suc-

cedat,Cirus, Cambise,Darius, Xerxes,Artaxerxes,erauinsolite de astfel de grddini. Dupi descriereade cdtreXenophon a,, paradisului" palatului

Iui Cirus Ia Sardes,rezultd cd acestegrddini eraugeometrice,addpostind

o vegetaliebogatdqi variatd, cu numeroasespecii fructifere gi omamen-

tale,carebeneficiaudeprezenlaapeiin canalede irigalii. Paradisulerain- tregit de un parc de vAnitoarepopulatcu animalegi pdsdri 9i avdndnume- roasepavilioane.Urmdnd tradilia asiriand,animalelesdlbaticeeraucaptu- rate gi repuseimediat in libertate - sport periculosce contribuia la presti- giul prinlului (MargueriteCharageal,1962). krformatii deosebitde prefioase,figurative, le furnizeazdcelebreleqi ve- chile covoarepersanecu decoruri de grddind lesute din mdtase 9i fu de aur qi omatecu perlegi rubine,comandatederegeleKhosrouai IIJea (sec.Vle.n.). Ele infiligeazl grddinile inconjuratede ziduri 9i avdndo compozilie geo- metric[ simpld, bazati pe intersec]iaa doul axe principale constituite din ca- naleinsolite de alei, in centrufiind situatdo construclie(pavilion, mauso- leu sau fbntdnd). Cele patru brate ale canalului, figurdnd interpretareaasia- ticd a universului cu cele patru fluvii orientatecdtre punctelecardinale, erau construitela nivel mai inalt decdtterenul,asigurAndirigareaplanta- fiilor prin inundare.Platani,ulmi, chiparogi,arbugtidecorativi - laur, mirt, trandafiri - speciifructifere - portocali, limdi, rodii, piersici - diferite flori

secolul

irlarrjlrtcirrrrriciplrrlcrc,lornrilur.ultlccorcxrrlrcllrrl,lrritrrattlc.lctLrrilili-

lirrmctlc apriritliciintlLr-sctlin canak:.l,a cxttcrnitirlilcpcrspcctivckrlsau irrccntrulcon.rpozilicicrauamplasatcchio;icLrricu vcdcrcaoricntatiiin lun-

gul canalclorde api. Accastirconccp{iedatcazirincirclcla inccputul ;tcli-

oadeisasanide (235 c.n.).

Arta persania

grddinilora inlluentatgridinile din celclalte lirri alc

OrientuluiMijlociu pi din Greciaanticd(atAtprin cuceririlepersaneplinir irr Mediterana,cAtqi mai tArziu,prin supunereaPersieide cdtreAlexandru

cel Mare). Persanilorle revine meritul de a fi transmisnumeroascspccii

asiatice,chiardin ExtremulOrient,pdndin occident.in urmacdderiiIm-

periului persan,prin cucerireaarabdgi includereain Imperiul islamic (sco.

VII e.n.),grddinile iranienedevin gridini islamice.

2.1.4.GRADINILEGRECIEIANTICE

inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici succesivea Greciei qi Romei, careprin filosofia gi crealiile lor au influcn- 1at profund lumea anticd gi au transmispesteveacuri Europei mogtenirca culturii greco-romane. Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprentagi in artir grddinilor. Caqi la altepopoare,grddinilegrecilorauavutla inceputcascopcul- tivareapomilorroditori,a vilei-de-viegi a legumelor. Aparilia gridinilor decorativeestelegati de cultul religios: pe lingi temple,ele au devenitloc de desflgurarea ceremoniilorde slivire a zeilor. Despremodul lor de alcdtuirenu existd dovezi sigure: decorul mirifio al gridinilor evocatede Homer in Odiseea,amintestegrldinile persane,occa eeindicainfluenlaorientaliin aceaepoca. Cert estecd au existatgrddini funerare sau divine,pdduri sscre in- chinatezeitdlilor(Demeter,Dionisos,Apolon). Speciilelemnoaserituale,casmochinul,alunulseintilneauallturi dc chiparogi,platani,laur,mdslini,plopi,ulmi g.a. Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situatein peisajc rratu-

rale de o remarcabildfrumusele,subordonareaopereiarhitectonicef'a{r'ide

naturdrelevdndrespectulcreatorilor greci fald de trdsdturileambientului. Marile temple posedaubogategi vestite grddini cu arbori gi arbuptisacri (stejarul eraasociatcultului lui Zeus,laurul - lui Apolon, mdslinul - Atcnci, rnittul - Afroditei),dar 9i culiveziqivii.

In cpocl clasioit(scc,V - tV i.c.n.)s-iurcrcat Si grddini pc ltngi

pa-

Iate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstcgrddini aveau,separe,un traseumai pulin rigurosfa{i dc cel al gridinilor din Persia

gi Egipt. Ele cuprindeauelementede o marevaloareartisticd - pergole,

porticuli, fAntAni,statui - alcltuind un cadruesteticintregit devegetalie. Regimul democratical acesteiepoci a adussocietelii umaneprimele

grddini destinatepublicului.

bare 9i recrea{ie,parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor(ansam- bluri de clddiri destinateexerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul sec.al IV-lea i.e.n.in acestegrddinigi-auintemeiatqcolilePlatongi Aristotel. Vechi scrieri arat6ce Academiaplatoniceigi desfEguraactivitatea in gr5- dinile lui Academos,plantate cu sdlcioard,tisi, plopi cu frunze argintii, ulmi giplatani(DagmarViqoiu,2001). Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones,unde se desfEqurau jocurile olimpice, plantaliile de pe lAngdtemplefumizau gi ramurilepentruimple- tirea coroaneloracordateinvingdtorilor olimpici. in orage,vegeta{iaerapujind gi de aceeafoarteprelioasi; piala publicd a oragului,numiti Agora - loc de des{Equrarea adundrilorpopulareqi in- trunirilor politice -, eraun loc privilegiat, undeeraucultivali arbori. in se- colul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatdcu platani; pentru asigurarea

apei de udares-auconstruitcanale,iar locuitorii careposedaufantani re- buiau sddeaspaliuluipublic prisosulde apl, dupdcum reiesedin ,,Legile" lui Platon. in epocaelenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in construclie (amintind grddinile patio) qi decoratecu fantani arteziene, mici canalegi statui de nimfe, aspecterelevatede sdpdturilearheologice dela Pompei. PdmdntulGreciei continentalenu erapropice pentru dezvoltareagrd- dinilor mari; astfelde gridini, cuprinzdndintinsevii gi livezi, au existatin alteteritorii ale imperiului creatde Alexandrucel Mare - in Sicilia, in Asia Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acesteaaveaugi zone decorative, amenajateca peisajemai naturale,cuprinzAndqi mici temple 9i sculpturi, carenu mai inftliqau zei, ci abordautememitologice cu animale. in grddinile locuinlelor bogate,cu4ile interioare,inconjurate de pe- ristil, eraumai mari; aici, omamentelede artdplasticdgi arhitecturaleseim- binau armonios cu vegetalia.Pe lingi esenlelesempervirescente(chipa- roqi, mirt, laur, buxus g.a.),se cultivau trandafiri $i numeroasespecii de flori, utilizate $i pentrudecorareainterioarelor.

in afara Atenei, se aflau locurile de plim-

26

I)in cpocaalcxandrinirsccr.lr)olt$toinrplctircirirt ghirlandca rartturilor arbuq;tilor(,,ghirlanclonraniaalcxandrind");tot rlc atuncidatcazitintrodu- ccrcain grddini a unor inovalii hidraulicc,cilrovor fi rcclcscopclitcabia

in sec.XVI - XVlll

e.n.,dc exemplu,orgahidraulicir.

2.1.5.GRADINILEROMEIANTICE

I-nformaliile privind grddinile Romei antice sunt mai numeroasc. Izvoarelescrise gi unele vestigii arheologiceatestdfaptul cd amenajarc:r gridinilor a luat avAntindeosebiin timpul Imperiului roman, fiind inllu- enlatdde arta gi concepliilepopoarelorsupuse.AtAt pe teritoriul Italiei cdt gi in provinciile romane,arta grddinilor s-a aflat sub incidenlaprepondc- rentda elenismului. Grddinile s-aucreatpe lAng[ palateleimperiale,pe ldng[ vilele luxoa- sealepatricienilor,pe langdtemple qi locurile de adunare. Concepliile in arta grddinilor romanesuntrezultatulimpletirii simbo- lismului religios, gindirii filozofice 9i literare, artelor plastice 9i arhitec- turii. Asimildnd arta greacd,romanii au dat mai multd importanldnaturii. Acest lucru reiesedin scrierile timpului (Pliniu cel Tdndr, Ovidiu) 9i din vestigiile arheologicecareatestAalegereaamplasamentuluiunor mari vilc in situri naturalede o marefrumusefe,in zonecolinare,beneficiindde pri- veligti deosebite. Romanii au acordatmultd atenliegrddinilor locuinlelor. Villa romand esteun termen ce defineaintreagaamenajarea unei proprietdli: locuinla, grddinile,anexele.

in vilele mai mici

urbane(Pompei,Roma) s-apreluat $i s-aamplificat

tipul elen de gridinS, inclusdin clddire qi inconjurati de o galeriede co- loane(peristil). Decorul vegetalera subordonataranjamentuluigeomctric al construcliilor omamentale:canaleqi bazin ornamentalsau fdntdnircu joc de apd,pergole gi coloane,vase,statui.Borduri tunsedin buxus, roz- nrarinsaumirt alcdtuiaudesenein jurul peristilului saubazinului, trantlir- firi, flori, busuioc,lotus aduceauculoareqi farmecacestorcompozilii. in Roma antici erau renumite vilele cu griidini ale lui Cicero, I.u tullus,Sallustius,Mecenasi alealtornobili.

Marile vile, mai alescelesuburbane,auamplificatgridinile carc,din ,,hortus conclusus"(gridini inchisd),audevenituneoriadev[rateparcuri, cuprinzinddiferiteconstrucliigi amenajdri:piscine,terenuride jocuri, pa- viliondcodihndetc.

27

('ur-uctcrizatc prin trasccgcorlctricc,insirnu rigurossrmctricc,fTrcind

lcgirturailitre rnair.nultepavilioane,gridinile eraudeoorate,de asemenea, cu porticuri,pergole,treiajedelemn,statui,vaseornamentale,bazine,ca- rrale.fintini. AmplasaLreavilelor pe pantelecolinelor,in locuriundebeneficiaude vcderi panoramice,a determinatamenajareaterenului in terasegi adop- tareade compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural,in parle qi subinfluen{apicturiigreceqtidepeisaje. Astfel de exemplesunt: vrla din Toscanaa lui Pliniu cel Tdndr (des- crisi deel insuqi)(fig. 4),,,CasadeAur" a impdratuhtiNero(Roma),dar mai alesvila intpdratuluiHadrianamenajatdpe colinade la Tivoli, lAngd Roma,ceamaivastd $i mai bogatedintrevileleimperiale.

Fig.4. Reconstituireaplanului vilei din Toscanaa lui Pliniu celTenEr, dupd Gromort, 1934

Reconstituireaacesteiadin urmi (fig. 5) pe bazavestigiilorpdstrate pinl in zilelenoastre(foto color 1),indici originalitateaqi suplejeasiste- r.r.ratizdliigenerale:mai multe sectoarearhitecturalecu organizaresime- tricii,suborclonltiruneiaxedc con,poziliegeneratddecAteun edificiu(pa-

28

lat"lcnrplu,bibliotccit,tcatfu f.a) sautlco r.orrslrtrtlictlecorirlivir(tolonrrtLr. bazinsaucanaldc maricliurcnsiuni),ctinrcotr'lrrtcitttrcclc ptirrzortr.'lr;r tateliber,natural,cu grupiri qi rlasedearbori 5i ar-bu;ti,alcirtuintlrrrrln- sambluunitar, adaptatformelorleliefului ;;i priveligtilolnatulalctkrnri- nante (Gromort G., 1934).

'ii

::'

:t1

.,j:'

Fig. 5. Reconstituireaplanului vileiimpiratului Hadrian, dupd Moore Ch. Si al., 2000

Cadrul vegetalal grddinilor romanecuprindeastejaricu frunze persis- tente,pini, chiparoqi,tei,platani,lauri,smochini,duzi,azalee,tisi, buxus, acant,mulli trandafiri gi diferite speciide flori, foarteindrdgitede romani. Din timpul lui Augustuss-adezvoltatartatlierii arbuqtilorin dittritc [orme(,,topiarict"),arldcareva dominamai tarziugridinile medievalc iii apoi va cunoagteo tradilie aproapeneintrerupta. Pe lAngdnumeroaselegridini cu caracterprivat, au apirut Si grdditti pttblice.Primul parcpublic i s-adatoratlui Pompeius,apoi Caesar,Au- gustusau amenajatqi ei gridini pentrufolosintalargda poporului.in eLr- prinsulacestoraerauincluseteatre,maitArziugiterme(bdipublice). Modelul grIdinilor ron'ranea fost adoptat 9i in teritoriile Europci Occi- dcntale,anexateimperiului,daraceleamenajdrinu aurezistatvicisititudi- l iloristoriei. Illementelegi concep{iilenoi in compozi{iagridinilor, introcluscdc grcci ;;i dczvoltateapoi de romani,au influenlatprofuud,pestevcacuri,aflu grirdi nilol in cl.rocirRcnaqtcriieuropeue.Acestetrirsiituriclcfinitoliisurlt:org:t-

l()

r;/irrcirgcl]crillllsu[)or(lot)illiialllllecluni.lrillzlliir lnllor)lolrsr-r fi gfa(lillll

tlc la etlill,.ii splc grirdinir l)lin colonildc, Ilorticuri, pcrgolc,illtroducclcil

in gn-rdinirr clerncntclorplastice(statui,vasce,coloanc),intcgrarcaarmo- rrioasira vogctaticiin ansamblularhitecturalgi a acestuiain cadrul natural.

2.2.ARrAGRADTNTLORirueVUlMEDIU(SEC.V - Xr)

2.2.1.GRADINILEBIZANTINE

in timp cein EuropaOccidentaldinvaziilebarbaredezagregaucivili- zalraanticd,EuropaSud-Esticd,nordulAfricii qi AsiaMicd,constituitein lmperiul bizantin,au continuatsd se dezvoltein tradi{iileclasicegreco- romane,pecares-augrefatelementeorientale. ln Constantinopol,nouacapitall,s-aplstrat interesulpcntrugridini, acesteainsolind fastuoaselepalatein.rperiale,dar qi locuinlelearistocra- 1iei. Descricrileliteraredin diferiteepoci,prezintdin marealcdtuireaunor astfeldegridini. De formdpdtratd,inconjuratedeun zid de nramruri,cu- prindcauo vegetalieexuberantd,bazineir,conjuratede statui,pufuri ro- tundecu coloanede piatrdcoloratdgi rnarmurd,sculpturidecorativeani- matedeanrenajdrihidraulice. Grddinileimperialeetalauun fastdeosebit,manifestarea puteriisuvenr- nului. Deccnullor s-aiutificializat,prin folosireaoglinzilor,a arborilorauri{i, aautomatelorhidraulice,subinfluenlaluxului etalatdegridinile califilor. Astfel separeci seprezentaqi grddina din Constantinopola fntpdrct- tului Theophil,conceputdpentrua incinta deopotnvi vederea,auzul gi mirosul,pentrua stArnisurprizagi admiraliavizitatolului - caracteristici imprumutatedela gridinile orientale.

2.2.2.GRADINILEMEDIEVALEALEEUROPEIOCCIDENTALE

DecddereaEuropeioccidentale,urmati de intrareapopoarelorgermanice din perioadlmigraliilorin nouacomunitateeuropeania acelortimpwi, schim- barearnoduluide via{din epocafeudald,au dusla un regresevidentin ame- najareagrddinilor.ln interiorul cetAlilor $i castelelorfortificateterenuldis- ponibilpentrugrddinierafoartelimitat qi folositmaialesin scopuriutilitare. Tradiliacultivdriiplantelors-apdstratindeosebipelingd mAndstiri. Griidinile monalrule cuprindeau,in compartimentegeometricedis- tinctc,legumegi pomi fi-uctiferi,plantemedicinalegi aromaticeqi cAteva spcciideflori.

30

l)e;t,incelliitttlrlittsccolLrllrl X-lerr.IrrrrIrtrrIIrrrrrir liietrl Prolrtsc rr 1tidc, caut'tlarca oruciadolor,clrc aucorrtritlrrllrrirrbourililerrs(,rtlrel)tu Iui ot'ttlurcutalcu noi speciiaduscdin OlicrrtLrlMiikrciLr(lalclc,zrrlrbilc. clini,mirnozc),organizareagrddinilora riulastlibutalirschcnrclolutililarc. Prcocupirileunorcdlugdridominicanidc a elabolalucrltriscriscrlcs- preagriculturd,aucontribuitla rlspAndireacunogtinlelortehnicc ;;i a cclor' referitoarela modul de aranjarea gridinilor, stimulAndqi interesulpcntlLr cfeareaacestora. Astfel,PietrodeCrescenzi,in preajmaanului1300,L\prezcntatrnod(- lul programalic al grddinii medievale,carea fost ulnat timp dc pestc cloudsecolein occidentulcre$tin.Schemageneralisebazape c()ntpaltti- mentareain sectoaresepal'atede culturi: grddinacu pomi fiuctif'eri,ar- bugtigiplanteomamentale,grddinadelegumegi plantemedicinaleqi gra- dinadeflori cu flnc{ie exclusivornamentald(tig. 6).

Fig. 6. Sche||lagridinii nredicvale,dtpii BercttaI?.,1970

_1I

Grddinilclot'uinlclorntc itt'ult, irr ltcreral dc dinrcnsiunirlici, uvcau tcrcnulplan $i crauinconjuratctlc zi<luri.Scctorulclccorativcrirpulin va- riat, bazatpe o compoziliegeometricirntonotonl, din careuriegalc,delimi- tatede alei de aceeagilitime gi decoratecu flori, trandafiri,gazon,arbuqti tun$i $i garduriviitunse. Adeseaartatopiard supraincircagrddinile.ln grddinile mici, lipsa ar- borilor era suplinitd prin imbricarea zidurilor imprejmuitoare cu plante agi{dtoaresempervirescente,vild-de-viegi trandafiriurciton. In gr[dinile mai mari, organizale,de asemenea,geometric,intersec{iile aleilor erau ornamentatecu fantani saubazine;uneori erauprezenteper- gole de lemn acoperitecu vild, mici pavilioane de lemn; o suprafaldre- zervatdarborilor omamentali (viridariu) era amplasatiin parteadin spate a terenului. Grddinile nobililor Si cele regale eraumai intinse gi in generalcom- paftimentatein cu4i geometriceseparateprin garduri; ele cuprindeaugi amenajdripentru amuzament(labirint, pavilioanepentrupetreceri,mena- jerie), galerii acoperitecu plante urcitoare inconjurdnd peluzele rectan- gulare $i formdndpromenadecarc legaudiferitele cur.ti.Renumiteerauin

Franlagrddinile de la Luvru Si Saint-Pol ale lui Carol al Vlea,

realizate

in secolulal XIV-lea dupSprogramultrasatde Crescenzi. Din punct de vedereal conceplieipeisagistice,celemai multe grAdini medievaleale Europei Occidentaleseputeaucaracterizaca lipsite de uni- tatea compozilional[ $i viziunea esteticd la care ajunseseregrddinile antichitdlii greco-romane.

poate men-

liona in Franlamareleparc de Ia Hesdin(940 ha),infiinlat

colului al Xlfl-lea de cdtre Robert tr d'Artois, inspirat de grddinile isla- mice; fastuos gi spectacular,cu numeroaseautomatehidraulice de grd- dini, parcul a deinuit peste250 de ani, ajungAndin secolula1XV-lea un loc de mare prestigiu $i centru politic de intdlnire a diferililor diplomali

din ldrile Europei(Margueite Charageat,1962). Tot in Evul Mediu a apdrut un model nou, diferit de schemelelui Crescenzi:parcul ,,peisager", cu scenebucolicegi pitoregti - inovalie da- toratdregelui Ren6d'Anjou. La sfhrqitulsecolului al XlVJea - inceputul

secolului al XVlea,

vence.Noul gen de amenajarea fost adoptat $i in Italia, de cdtre familia Medici, dovezi fiind unelefresce ti picturi din aceletimpurr.

Sepoateconchidecd Er.ul Mediu, deqia fost consideratca o epoc[ de regresfale de antichitateagrcco-romani,a insemnatpentruarta grddinilor

Printre .unele abateri de Ia modelul formal medieval se

la sfhrgitulse-

el a creat astfel de parcuri ldngdAngers Si in Pro-

occitlcntalco perioadldc acumullriqiidc prcliiltirca ovoluliciptolitnrlcit concep!iilorqimodurilordeexpresiea accstorilirtsccolclcurnliltoarc.

2.2.3,GRADINILEISLAMICE

Ca urmarea cuceririlorarabe,impulsionatede nouareligie,islamul, incepAnddin secolulal VII-lea e.n.,a luat fiinld un mare imperiu, din Hi- nalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intinderevastul teritoriu al Imperiultti romandin perioadasade apogeu. Civiliza{ia arab[ qi-apus amprentaasupratutuor !6rilor careau intrat subincidenlasa.In perioadasecolelorVItr - XI, cdndEuropaincd suferea clepe urma invaziilor barbare,cuceritorii arabi,ajunqiin Spania 9i Sicilia, llu avut un rol recunoscutin Occidentulmedievaleuropean,prin dezvolta- reaagriculturii,megtegugurilor,comerlului,gtiinlelor,literaturiigi artelor. AsimilAnd elementedin civilizalia popoarelorsupuse,arabii au pre- luat in artagridinilor concepliaamenajdriigi tehnicaceramicii din Persia, tchnicairigirii qi folosirii apeiin scopuriomamentaledin Egipt, cunoqtin- lele agricolede Ia romani.

Grddinile arabe, la

inceput de influenlI orientald,predominant per-

sand,aucdpAtatapoi un specificpropriu. Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un caracterinchis, familial. Locuinlele mici aveauo singurdgrddini, iar cele mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd re- gulatdqi amenajatefiecarecu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradi-

fiei persaneqi a religiei mahomedane,gridina era impdrlitd in patru pIr{i cgale;dacdspaliul permitea,compartimentareaserealizaprin intretdierca a doudcanalecu ap6.De altfel, apaeranelipsiti din compozilie,fie inchi- si in bazine,fie susurdndin vascesauftntdni arteziene,toatelegateintrc cleprin mici canaledeteracotasaupavatecu marmurd. O particularitatea acestorgrddini era omamentaliabogatd,strdluci- toaredin pldcule de ceramicdsmdlfuitd,diferit colorat[ a vascelor,bazinc- lor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenlasculpturilor', interzisedereligiamahomedani. Desenelegeometricesauin ,,arabescuri" ale mozaicurilor murale sc regdseauuneori gi in decoraliavegetal| ^ grddinii, alcdtuitddin mirt $i altc planteodorante.

higarea, atatde necesarein gridinilor antice orientale,prin

;i canalelor,permilAndo inundareperiodicda acestuia;diferenlelede ni-

zoneletoride, eraasiguratddupdmodelul adAncireaterenului fali de nivelul aleilor

'I

Arhitcclurd pcisagcrii

33

vclcrirutlisrrrrrrllrcerrlr.rrlrrrrdcl^rxrrssirrrtlcrrtrr.t,lrtrrsclau irtiltinrc corrvcrrirllili.

Vcgcta{iacuprintlcaohiparo;i,citricc,buxus,mirt,ntagnolii,a<1esea

in aranjarncntlibcr,independentdcfbrnragcometriciacompartimcntelor. Mici plantedecorauvaselea$ezatepeparapetegipebordurilebazinelor; utilizareafloriloreralimitatd. Decorulrealizatconstihriao ambian{dintimd,plini defarmecqi per- sonalitate.

$i etalauzustulcali_

filor pentrudecorulfeeric,artificializatuneoriprin prezenlau-norbazine

argintii(striluciredati de mercursaude

(placali cu aramdauritdsaudin argintmasiv),ldsAndsi

Pe ldngi marilepalate,grddiniteeraumai mari

staniu),arboriaurii sauargintii

tigneascdjituri

gi ceade la ,,palatulArborelui",

deapdsaupurtdndpisdreleauriigiargintii,animatehidraulic.Astfelerau

vestitelegrddiniAlkatai de ldngl Cairo laBagdad(Marguerite Carageat,1962).

$i in celelalteprovincii aleImperiuluiarab,peteritoriulAfricii deNord,

frumoaseamena-

mai thrziuin Spania,artagridinilor islamicea datna$terela

jdri, dintrecareunele,in partereconstituite,s-auplsfat pdn6in zilelenoastre.

2.2.4.GRADINILEARABEDINSPANIA

in Europamedievald,cu

o artAa gridinitormodestA,ftrd realjzdrire-

marcabile,grddinileSpanieiocupiunlocaparte.

PalateleAlhambragiGeneralife(fotocolor2) dinGranada Ei Alcazar

e.n.,in timpuldominalieiarabe,

dinSevilla,construitein secoleleXItr-XIV

uimesc Ai astdziprinfrumuseleagridinilorlor.

Acestegrddiniformeazl,compoziliide

sinestdtdtoare,pe carevizita_

interioareclddirilor);

torul le descoperEperand.Unelesunttipicepatio (cu4i

altele,situatein afarapalatelor,suntinconjuratedezidurigietaleazdaranja_

mentegeometriceregulateinsi

mdrimiiterenuluidisponibilsaureliefuluimodelatin teraseplane(fig. 7).

nu rigurossimetrice,ci a.laptateformeigi

Ele impresioneazdfie

prin simplitate 9i sobrietateplini de eGgang,

calme.Decorulpersonalizeazdfrecaregridind.

, fie prin farmeculrezultAnddin imbinareamdiestritda vegetalieicu folosi_

tdgnind din fhntAni,vasce,ca_

reaplinddefanteziea apei,animatidejeturi

nalesaualcdtuindoglinzi

Chiparoqi,eucalipt,palmieri,pini,magrolii,leandri,laur,agave,intr,odis_

puneremai pulin

riguroasd,suntsituali,adesea,in compartimentegeo_

metnceconturatecugardurivii din buxustuns.

34

Fig.7. Planul grtrdinilor Palatului Generalife, dupd Moreux J.C., 1937

Cind grddinile sunt mai intinse (Alcazar) esteadoptatdmanicraarirtri-r de divizare a spaliului in sectoareseparate,distincteprin arajament,un(lc compartimentlrile cu buxus au modele diferite. Aleile principalo au l)c mijloc canalecu apd,carereflecti siluetelechiparogilorgi palmierilor,iar la intersecliisuntamplasatemici bazinehexagonalesauoctogonalc. Grddinilepatiospaniole,deqiprecedatein istoriede formeleintilnitc la popoareleorientale,la grecigi la romani,reprezintio contribulica Spa- nieimedievalela artamodemda srddinilor.

35

2.3.GRADINILEEXTREMULUIORIENT

Civilizaliastrdvechea Chineiqiceamaipulinvechea Japonieiauur- mataltedrumuriin artagrddinilor,dupi concepliicutotulspecifice,care, degis-aurevelatfoartetdrziuoccidentului,auavuto anumiti contribu{ie in evoluliagrddinilordin EuropasecolelorXVIII 9i XD(, dar qi in unele aspectecompozilionaledin artamodemAa gddinilor.

2.3.1.cRADtNtLECHtNEZEgTI

in China,artagrddinilor,careflectarepregnantXa cultuluinaturii,s-a dezvoltatdin vechime,in strAnsilegdtur[cu religia.Filozofiadaoistd(in- cepinddin sec.IV i.e.n.)qimait6rziubudismul(incepAnddin sec.I-tr e.n.) indeamndla reintoarcereaomuluila stareanaturald,in comuniuneperfec- tI cuuniversul,pentrudobdndirealinigtii sufletului,a pdciidivinegi atin- gereaperfecliuniimoralegi, in frnat,a nemuririi.in consecinlS,religiaa

impulsionatcreareagrldinilor gi gdsireacadruluinaturalpropicevielii spiri^tualein raportintim cuelementelenaturii. In timpul dinastieiHan(sec.II - I i.e.n.),pe domeniileimpdralilors- au amenajatgrddini depldcere,imaginatecaparadisurialenemuritorilor,in carese regdseautoatecrealiilenaturii - munfi, ape,plantegi animale - al- cdtr:indun loc al bucuriilor(plimbare,odihnd,vdn[toare).in ambianlanatu- ralda acelorparcuriantice,impdratiiqi nobilii chinezipracticauexercilii yogagifoloseauanumiteelixirurisecrete,in speranlaatingeriinemuririi. Grddinilemonahales-audezvoltatparalelcu celelaiceincddin ve- chime.Arta gridinilor a cunoscuto maredezvoltarepe l6ngdmdndstirimai alesin sec.[V, V e.n.,impulsionatdfiind denouareligie,budismul.Age- zdmintelemonahales-aualesin situri naturaleremarcabileprin frumu- se!e.Acolo s-aucreatparcurinaturale,addugAndpeisajululuiexpresiile simbolicealefilozofiei:un motiv al acestoramenajdriera,,colibaermitu- lui", unpavilionrezervatmeditaliei,situatpeunmic munte,fie in pldure,

fie

In secoleleVm - Dq perioadadeapogeua civilizalieichineze(dinas- tia Tang),parcurile regedinlelorimperiale Ei ale nobililor au ajunsla o marestrdlucire.Munfi, lacuri,rduri,ca elementeprimordialealenaturii, {Eceaupartedin peisajulgrddinii,realizatcu multdinventivitate.Crearea muntilorgi a maselorstdncoaseeralegatddeconcepliafilozoficdcdaces- learcpteztftd,scheletulpdmdntului,dupdcumapeleerauconsideratea fi arlerelepdmAntului.In consecinld,reliefulgr5diniloreravariat - natural

p^emalulunuilac - o expresieacomuniuniifilozofuluicunatura.

saumodificat - formind coline,masivestirtooasc (simbolizintlrnultlii) \ii vii; rocile cu forme bizare gi patinatede vreme,nelipsitein gridinilc clti- neze,alcdtuiautuneluri, grote,cascade,bordaumalurile torenlilor (fig. ti). Uneori, cAndizvoarelenaturalelipseau,albiapdrduluigi cursulde apderau sugeratecu ajutorul rocilor gi al nisipului.

Fig. 8. Gridini

chinezeascd,dupdSonea V.qi al , 1979

Apa,subformeleei peisagisticeintAldtein natur6,constituiaun elc- mentcompozilionaldemareimporatnld,pusin valoareat6tprin alcdtui- reamdiestritdareliefului,cAtgiprin dispunereaplantaliilor. Vegetafiaocupaun rol secundarin compozilie 9i erasupusdideii dc simbolal relaliilorinterumanesaualeomuluicunatura:prunii,foartcin-

drigi{i in China,erauconsidera}ivestitoriirenagteriinaturii,pinii simboli-

za:ofofiacaracterului,piersiciiornamentali -

nia,lotusul - puritateaspiritualdgiindllareasufleteasc[etc.Dintreflon eratt

nelipsitecrizantemelegibujorii,dispuqiin grupurimari. Reunitein acelaqiteritoriu,dararanjatein spaliucu multl ingeniozi- tate,vizitatoruluii seinfEliqausecvenledepeisajcaretxezeatfie imprcsii demdretie,fie sentimentedeveseliegichiardegroazd. Potecilecarestrdbiteaupeisajulcu caracternaturalaveauun trasctl neregulat,careexcludealinia dreapti,darperfectadaptatfunciieideoon- duceredela un punctdeinteresla altul,pentrudescoperireatreptatda pri- veligtilorsauscenelor"surprizd".Elenu aveauaparenlaunuidesenelabo- rat,ci seintegrauperfectaspectelorgiformelornaturale.

paradisul,bambusul -

prictc-