Sunteți pe pagina 1din 19

BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”- BUCURESTI

FACULTATEA DE URBANISM

ARHITECTURA
MACROPEISAJULUI

SUPORT DE CURS
MASTER „PEISAJ SI TERITORIU”
ANUL 2

AUTOR:
Conf. dr.arh. Angelica Stan
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

FISA DISCIPLINEI
UP-51 | Arhitectura macropeisajului

Anul II, sem 1, 2012-2013Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 1C | Credite ECTS: 2

Titular:
conf.dr.arh. Angelica Stan

Obiective:
Ofera elementele de baza privind problematica peisajului la scara macroteritoriala,
interogand asupra specificitatii acestui mod de a privi si intelege peisajul. Nivelul macro si
implicit global asupra peisajului este detaliat prin intelegerea resorturilor care tin de
devenirea teritoriului ca peisaj.

Conţinut:
1 - Ce intelegem prin macro- peisaj? Limita in peisaj / limitele lui “macro”.
2 - Spatiu - teritoriu - peisaj: decupaje si fragmentari. Local /global Arhitectura
macropeisajului si amenajarea teritoriului
3 – Macro-peisaj in termeni de scara
4 - Lucrare de verificare pe parcurs - studiu de caz - macropeisajul Bucurestiului
5 - Caracterul macro-peisajului
6 - Macro-peisaj ca textura. Lectura si interpretare
7 - Macro-peisaj urban – rural- rurban - de la compact la dispersat
8 - Coerenta si coeziune la scara macro-teritoriala
9 - Rolul agriculturii in modelarea structurii macro-peisagere
10 - Arhitectura macropeisajului ca proiect de peisaj la scara regionala.
11 - Lucrarea practica- prezentare

Metoda de predare:
Expunere ilustrata si comentata + lucrare practica in echipe

Mod de evaluare:
Lucrare practica in echipe (40%), examen (60%)

Bibliografie minimală:
- AUTRAN Stephane , SEGAUD Marion - Les infrastructures vertes a l'epreuve des plans
d'urbanisme : L'agglomeration lyonnaise, la construction d'une strategie, PUF, 2006
- Roland Castro, Sophie Denissof, Jean-Pierre Le Dantec - Re)Modeler Metamorphoser,
Le Moniteur Editions, 2005
- VELTZ, Pierre - “Mondialisation, villes et territoires: une économie d’archipel ”, CDU,
1996
-SCULLY, Vincent - “The natural and the manmade”, St. Martin’s Press, 1991,
-SCHULZ, Christian-Norberg - ”Genius loci- Paysage, Ambiance, Architecture”, Ed. Pierre
Mardaga, 1990
-SCHULZ, Christian-Norberg - “Existence, Space, Architecture”, Studio Vista, London,
1971
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

CUPRINS

CURSURI Pag.

CURS 1
INTRODUCERE - DEFINIRI – TIPOLOGII

Ce intelegem prin macropeisaj?


Limitele lui “macro”. Limita in peisaj. Transgresiuni ale limitei
Macro – micro / om – natura in cultura europeana / orientala
Macro-peisaj si “marele peisaj”
Macro peisajul sub chestiunea distantei
CURS 2
SPATIU - TERITORIU - MACROPEISAJ
Arhitectura macropeisajului vs. Amenajarea teritoriului
Decupaje si fragmentari. Local /global/ glocal
Teritoriul ca suport al constituirii peisajului
Factori de influenta si modelare

CURS 3
IDENTIFICAREA MACROPEISAJULUI
de la geografie la arhitectura

Clasificari geografice ale macropeisajelor


Tipuri de macropeisaje naturale
Tipuri de macropeisaje antropice

CURS 4
STRUCTURA SI MORFOLOGIA MACRO-PEISAJULUI
Elementele constitutive ale macropeisajelor
Scara si a-scalaritate. Rapoarte de scara spatiala in macropeisaj.
Fragmentarea macropeisajului. Fragmente si fractali. Structuri arhipelag.

CURS 5
“SCENOGRAFIA” MACROPEISAJULUI
Instrumente de vizualizare si intelegere a macro-peisajului.
Rezolutie si textura. Omogenitate si coerenta.
Identificarea calitatilor scenice ale peisajului.
Studiul peisagistic de impact visual

CURS 6

ARHITECTURA MACROPEISAJULUI CA PROIECT DE PEISAJ LA SCARA


TERITORIALA
Arhitectura macropeisajului ca proiect permanent
Actorii implicati in proiectul de macropeisaj
Proiecte tipice de macropeisaj: exemple relevante /studii de caz
- zone umede/zone costiere/bazine hidrografice
- zone forestiere/ parcuri naturale
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

- zone ex-miniere, ex- industriale (frishes)


- zone periferice, periurbane (urban-rural)
- trame urbane la nivel orasenesc/ metropolitan/regional
- zone agricole, farming urban
- implanturi infrastructurale (autostrazi, poduri..)
CURS 7
SUSTENABILITATEA LA NIVEL MACROPEISAGER
Principii de conceptie a macropeisajului in viziune sustenabila
Teorii, metode si strategii de planificare sustenabila a macropeisajului
Limitele si contradictiile sustenabilitatii
Solutii alternative: agricultura urbana si periurbana – rol important in dobandirea
sustenabilitatii

BIBILOGRAFIE in extenso
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

CURS 1
* SCULLY, Vincent, The natural and the manmade, St. Martin’s Press, 1991
* SCHULZ, Christian-Norberg, Existence, Space, Architecture, Studio Vista, London, 1971
* CAUQUELIN, Anne, L’invention du Paysage, PLON, 1989

CURS 2
* DÉRIOZ, Pierre, BÉRINGUIER, Philippe, LAQUES, Anne-Elisabeth , Mobiliser le paysage pour
observer les territoires : quelles démarches, pour quelle participation des acteurs ?, 2010
* MACHEDON, Florin, Metode de analiza morfologica a tesuturilor urbane, Ed. Ion Mincu,
2006
* APPLETON, Jay, The experience of landscape, Revised Edition. New York, NY: John
Wiley & Sons, 1996 (pdf)

CURS 3
* BERQUE, Augustin, Les raisons des paysage, HAZAN, 1995
* QUATTRO, DESIGN srl „ Metodologie de identificare a peisajului. Proiect pilot- Zona
naturala si construita protejata de interes national Bordusani- Etapa I – Fundamentare
teoretica”, 2007
* NADENICEK, D.Joseph, HASTINGS, M. Catherine, Environmental Rhetoric, Environmental
Sophism: The Words and Work of Landscape Architecture, 2003

CURS 4
* AUTRAN Stephane, SEGAUD Marion, Les infrastructures vertes a l'epreuve des plans
d'urbanisme : L'agglomeration lyonnaise, la construction d'une strategie, PUF, 2006

CURS 5
* GUIDELINES FOR LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT THIRD EDITION (PDF)
* BIRKSTED, J. Kenneth, Landscape History and Theory: from SubjectMatter to Analytic
Tool, 2008
* ASSUNTO, Rosari, Peisajul şi estetica, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1986

CURS 6
* Periurban Parks- Improving Environmental Conditions in Suburban Areas, TOOL KIT (PDF)
* SELMAN, Paul, Planning at the landscape scale, Routledge, 2000 (PDF)
* STAN, Angelica, Devenirea peisajului, Ed.univ.Ion Mincu, 2012

CURS 7
* AHERN, Jack, Theories, methods and strategies for sustainable landscape planning (pdf)
* LEFEBVRE, Jean Pierre,Une experience de l’ecologie urbaine, LINTEAU, 1999

CURS 1
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

INTRODUCERE - DEFINIRI – TIPOLOGII

Ce intelegem prin macropeisaj?


Limitele lui “macro”. Limita in peisaj. Transgresiuni ale limitei
Macro – micro / om – natura in cultura europeana / orientala
Macro-peisaj si “marele peisaj”
Macropeisajul sub chestiunea distantei

- Macro-peisajul nu este doar o privire de sus a unui teritoriu, sau o suma de peisaje, sau
un spatiu mai larg delimitat
- (MACRO) PEISAJUL ESTE REZULTATUL UNEI CONSTRUCTII SPATIALE,
CULTURALE SI SOCIO-ECONOMICE A REALITATII, IN CADRUL CAREIA FACTORII
SUBIECTIVI SI CEI OBIECTIVI SUNT IN ECHILIBRU.
- MACROPEISAJUL - ca proces prin care o portiune din teritoriul luat in considerare
(vizualizat /mapat) formeaza un ansamblu cu calitati estetice, validate social, economic si
cultural.
- MACROPEISAJUL - ca porţiune a Teritoriului, avand o identitate bine marcată, exprimata
printr-un mod de viata specific (accentul pe incarcatura culturala, patrimoniala)
- Macro- peisajul nu trebuie confundat cu TERITORIUL sau cu SPATIUL FIZICO-
GEOGRAFIC
- Macro- peisajul ca viziune dinamica asupra peisajului (si nu ca imagine a lui), implicand:
pre-viziunea / prospectia / predictia / utopia

- Raportarea macropeisajului la limitele sale de perceptie si reprezentare


- Relatia dintre amplitudinea vizualizarii peisajului si conceptualizarea sa
- Intelegerea la scara “macro” a peisajului depinde de cunoasterea acestui la scara “micro”
si reciproc_ interdependenta macro-micro
- Lumea “macro” depinde (si este generata) de lumea “micro”
- Lumea “micro” se releva in modul “macro” (ca si in fotografie...)
- Macro- peisajul ca MACRO-SCENARIU al relatiei dintre OM –NATURA
- In cultura europeana, NATURA este privita prin ceea are mai salbatic/ amenintator si
deci posibil de invins (omul - cuceritor al naturii)

- Lupta intre nivelul macro al elementelor NATURII si cel al OMULUI - vazut ca nivel micro.
- In cultura rasariteana nivelul micro (de detaliu) contine si releva o intreaga lume (vezi
pictura pe bob de orez, stampele japoneze, etc)
- Lumea in intelesul ei global (macro) este dependenta de calitatea si mesajul continut in
aceste elemente complexe de nivel micro.
- In cultura orientala – natura nu e replica fatala a omului sau invers ci “omul e un loc al
naturii si natura un semn al omului” (dupa Wu-Tao- tse citat de Andrei Plesu, Pitoresc si
melancolie,. p.155)

- Macropeisajul nu trebuie confundat cu “Marele peisaj”- ceea ce desemneaza ca fiind un


peisaj predominant natural, la limita chiar fiind asimilat cu Capitalul Natural (suma
resurselor naturale)

- Departarea (distanta de observatie a peisajului) – face posibila raportarea la un intreg


context teritorial.
- Contextul este inteles la diverse scari urbane: Context multiscalar
- Contextul nu mai e un simplu decor de luat in seama in mod static – el e mai mult decat
un context spatial tridimensional, ci si unul temporal, social, politic, economic, etc.
- Contextul devine determinant de la nivelul conceptului de macropeisaj
Extrase din slide-urile prelegerii 1
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

CURS 2
SPATIU - TERITORIU - MACROPEISAJ
Arhitectura macropeisajului vs. Amenajarea teritoriului
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Decupaje si fragmentari. Local /global/ glocal


Teritoriul ca suport al constituirii peisajului
Factori de influenta si modelare

- Amenajarea teritoriului- complex de activitati cu caracter global si interdisciplinar, avand


ca obiectiv organizarea fizica a spatiului; expresie spatiala a politicilor economice,
politice, sociale, de mediu, culturale a unei societati.

- Arhitectura macropeisajului - ca proces cu rol de instrumentalizare si implementare a


unor directii de amenajare a teritoriului exprimate prin strategia la nivel national sau
regional.

- Planul de Amenajare a Teritoriului National – PATN –pe sectiuni specializate-


Sectiunea I – Retele de transport, Sectiunea II- Apa, Sectiunea III- Zone protejate,
Sectiunea IV – Reteaua de localitati, Sectiunea V- Zone de risc natural, Sectiunea VI -
Zone turistice

- Teritoriul: limitare/fragmentare + comportament/apartenenta colectiva (definire


obiectiva)
- Spatiul: limitare- de-limitare/ orientare + structura
- Macro-peisajul: Identificare-Decupaj (incadrare)+structura +semnificatie
(definire obiectiv / subiectiva)

- Relatia Om – Teritoriu (lat. Territorium)


- cosmologica
- simbiotica
- utilitara
- Teritorialitatea ca trasatura esentiala in definirea macro-peisajului- reflecta procesul de
insusire a spatiului prin
fragmentari succesive, pe baza
principiilor de structurare a
mediului din punct de vedere
antropic
- Teritoriul este global, spatiul este
local, peisajul este glocal. Peisajul
realizeaza, in sinteza,
simultaneitatea dintre trasaturile
globale ale teritoriului si cele
locale, ale spatiului (habitat, bazin
de viata) .

- Trecerea de la perceptia
teritoriului la perceptia
peisajului- o chestiune antropologic si etologic disputata_Jay Appleton – „Prospect-
Refuge Theory”- satisfactia estetica in observarea peisajului este ghidata de ancestrale
mecanisme legate de siguranta biologica a omului ( a se ascunde- refuge, a vedea-
prospect). (Appleton, op.cit, pp.63-70).
- Macropeisajul – ca necesitate a omului ca specie de a-si valoriza estetic habitatul.
Experienta peisajului conduce la constituirea sentimentului estetic, asa cum experienta
teritoriului (in vederea supravietuirii) a condus pe om catre investirea acestuia cu
identitate teritoriala.
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la
20 octombrie 2000: Peisajul – parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui
caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi umani.
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Factori naturali: seisme, inundatii, etc.


Factori antropici:
- FACTORI MACRO-ECONOMICI: Cresterea economica a regiunilor / Globalizarea / Factori
geo-politici (ex. integrarea europeana)
- FACTORI MACRO-ECONOMICI: Cresterea standardelor de viata / Cresterea timpului liber /
Pretul terenurilor / Tipul de agricultura practicata / Competitia dintre orase, comunitati
- FACTORI DEMOGRAFICI: Cresterea/ descresterea populatiei / Cresterea suprafetei locuibile /
cap locuitor / Cresterea ratelor de imigratie si emigratie
- FACTORI DE MOBILITATE: Cresterea gradului de motorizare / Dezvoltarea infrastructurilor
rutiere, feroviare, aeriene, etc / Cresterea multi- mobilitatii si a accesibilitatii / Scaderea pretului
petrolului
- FACTORI PSIHO-SOCIALI: Cresterea increderii in puterea umana asupra Naturii / Schimbarea
mentalitatilor privind viata urbana - cautarea unei alternative / Cresterea nivelului de informare/
Cresterea duratei de viata
- FACTORI SPATIALI: Extinderea oraselor (expansiunea teritoriala, sprawl...) / Descentralizarea
spatiala, functionala si politico- administrativa / Scaderea spatiului plantat in interiorul oraselor

Extrase din slide-urile prelegerii 2

...TERITORII…si peisaje

Calea [The Path], installation, 2009, Mona Vatamanu &Florin Tudor

TERITORIUL TERITORIUL
PROCESUL DE INSUSIRE A SPATIULUI PRIN FRAGMENTARI SUCCESIVE,
PE BAZA CRITERIILOR SI PRINCIPIILOR DE STRUCTURARE A MEDIULUI DIN
DIN
PUNCT DE VEDERE ANTROPIC, AU DETERMINAT APARITIA UNEI SUB -CLASE A Procesul deteritorializares
eseface
ACESTUIA DENUMITA GENERIC TERITORIU (lat. Territorium)
Territorium) acuD
odatac EFIIN
NIREASI
LIIM
M ITAR EASPATIULUII,,
priin
n:

DIMENSIUNEA TERITORIULUI 1. IDENTIFIC A REA


ESTE DATA DE ELEMENTELE SUB SPATIIL
IILOR–
CARE CONTRIBUIE LA constientizareaL
aLIM
IMIT
ITELOR
CONFORMAREA LUI
2. EVO CA R EA–sublin
linierea
- relief, clima,
clima, limite administrative, /recunoastereaSaSEM NELO Rin
istorie,
istorie, populatii,
populatii, etc spatiu(
u( form ed
ederelief, lim
limit
ite
antropizate, cursuri deapa,
evocareis
eistorica,
istoriografica)

3. TO PIC IZAR E–stabilirea


TERITORIUL - ca FRAGMENT DE SPATIU cu aspect, structura si precisaa
aalim itelorc
rcareface
posibil
ilaao
organiz
izarea
functiuni specifice deosebite de ale altor fragmente de spatiu. teritoriului
MACHEDON, Florin – “Metode de
analiza morfologica a tersuturilor
urbane”, UAUIM, 2006 TERITORIALITATEA

CURS 3
IDENTIFICAREA MACROPEISAJULUI
de la geografie la arhitectura
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Clasificari geografice ale macropeisajelor


Alte clasificari ale macropeisajelor

 CLASIFICARI GEOGRAFICE ALE MACROPEISAJELOR:

- din punct de vedere geo- structural


A. Peisaje terestre
B. Peisaje lacustre
C. Peisaje terenuri umede

- din punct de vedere al dimensiunii teritoriale (MIEP)


A. geotop – loc restrâns, fără elemente de diversitate notabile, important prin specificul său;
B. geofacies – suprafaţă situată de regulă în aceeaşi unitate de relief sau într-o zonă de
tranziţie cu o posibilă diversitate a formelor de relief, vegetaţiei, faunei sau modului de
utilizare a reliefului;
C. geocomplex – peisaj determinat de o diversitate altitudinală sau de distribuţie a
reliefului, cu toate implicaţiile acesteia asupra distribuţiei vegetaţiei, topoclimatului,
utilizării etc.;
D. regiune geografică – peisaj divers desfăşurat la o scară teritorială mare, în care pot
exista diferenţe climatice, tipuri de relief diverse etc.

- din punct de vedere orografic (în funcţie de marile unităţi de relief)


A. Peisaje de câmpie
B. Peisaje colinare/ de deal
C. Peisaje montane, cu forme viguroase, cu denivelări accentuate (formaţiuni geologice
dure)
D. Peisaje litorale: faleze, dune, mlaştini sărate, lagune, poldere, fiorduri

- din punct de vedere geo-morfologic ( în funcţie de elementele morfologice dominante)


A. peisaje de culme
B. peisaje de versant
C. peisaje de platou / terasă
D. peisaje de câmp
E. peisaje de culoar
F. peisaje depresionare
G. peisaje de vale
H. peisaje de luncă
I. peisaje de ţărm

- din punct de vedere bio-pedo-climatologic ( în funcţie de elementele morfologice dominante)


A. stâncărie, abrupt, grohotiş
B. pajişte alpină
C. pajişte şi tufărişuri montane
D. pădure de conifere
E. pădurie de amestec
F. pădure de foioase
G. pajişte secundară
H. peisaj de silvostepă
I. peisaj de stepă
J. peisaj de luncă

- din punct de vedere evolutiv


A. Peisaje fosile (peisaje martori ai devenirii unui teritoriu, forme pastrate din timpuri
stravechi);
B. Peisaje relicte (forme pastrate, dar cu alta intrebuintare in prezent);
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

C. Peisaje moştenite (s-au adaptat la noile condiţii de funcţionare);


D. Peisaje contemporane (caracteristice peisajului actual);
E. Peisaje progresive (in curs de formare si dezvoltare).

- din punct de vedere al gradului de protectie1


A. Peisaje protejate (parcuri naturale, zona Natura 2000, rezervatii de arhitectura, situri
UNESCO, etc)
B. Peisaje neprotejate, dar incluse in patrimoniul national/regional/local
C. Peisaje in curs de protejare

- din punct de vedere administrativ/ grad de antropizare


A. Peisaje naturale (grad redus de antropizare)
B. Peisaje antropice (grad mare de antropizare)
a. Peisaje rurale
b. Peisaje urbane
c. Peisaje periferice (suburbane, rurbane, hibride)
- din punct de vedere socio-economic
A. Peisaje miniere
B. Peisaje silvice
C. Peisaje agricole - culturi pomicole, legumicole, cerealiere, etc
D. Peisaje industriale
E. Peisaje comerciale
F. Peisaje rezidenţiale
G. Peisaje turistice

 ALTE CLASIFICARI ALE MACROPEISAJELOR

- din punct de vedere cultural -istoric


A. Peisaje cu vestigii preistorice
B. Peisaje cu vestigii antice
C. Peisaje cu vestigii feudale
D. Peisaje cu valori premoderne/ moderne
E. Peisaje cu valori etnografice si folclorice
F. Peisaje cu valori arhitecturale

- din punct de vedere estetic


A. Peisaje exceptionale
B. Peisaje deosebite
C. Peisaje obisnuite
D. Peisaje degradate

- din punct de vedere al modului de percepere


A. Peisaje areale (perceptie dominant planimetrica)
B. Peisaje nodale (perceptie in locatii /puncte- belvederi, punctde de panoramare)
C. Peisaje de parcurs (perceptie asociata traseelor- drumuri pastorale, primenade, etc)

- din punct de vedere al frecventei utilizarii antropice


A. Peisaje cotidiene
B. Peisaje ocazionale
C. Peisaje sezoniere

1
Protejarea peisajelor depăşeşte cadrul limitat al protejării elementelor naturale şi culturale considerate
valoroase, urmărind protejarea sistemului complex care le-a asigurat apariţia- cf. MIEP
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

- din punct de vedere al dinamicii


A. Peisaje perene (majoritatea elementelor constitutive sunt perene, dinamica redusa)
B. Peisaje stabile (majoritatea elementelor constitutive sunt stabile, dar nu perene,
dinamica slaba)
C. Peisaje efemere (majoritatea elementelor constitutive sunt tranzitorii- dinamici efemere)
D. Peisaje in transformare (majoritatea elementelor constitutive au o dinamica accentuata)

- din punct de vedere al potentialului


A. Peisaje nevalorificate ( potential de valorificare)
B. Peisaje permisive (potential de interventie locala)
C. Peisaje blocate (potential ratat)

CURS 4
STRUCTURA SI MORFOLOGIA MACRO-PEISAJULUI
Elementele constitutive ale macropeisajelor
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Identificarea macropeisajelor ca demers metodologic

 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ale unui peisaj/macropeisaj pot fi: (cf. MIEP)

- din punct de vedere structural- sistemic


Elemente fizico-geografice, sursă a geodiversităţii
Elemente biotice, sursă a biodiversităţii
Resurse naturale şi antropice, generatoare de moduri specifice de utilizare a terenurilor

- din punct de vedere evolutiv


Elemente cu dinamică diurnă (lumină, fiziologie, vegetaţie);
Elemente cu dinamică sezonieră (vegetaţie, aspect, procese geomorfologice, modificări
climatice);
Elemente cu dinamică seculară legată de modificări ale reliefului, vegetaţiei, antropice;
Elemente cu dinamică milenară legată de modificări tectonice, eustatice, climatice.

- din punct de vedere estetic (filtre prin care macropeisajul poate fi relevat in plan subiectiv)
Elemente psihologice - determină formarea imaginilor şi reprezentărilor mentale
(temperament, aptitudini, factori emoţionali etc);
Elemente sociale – determina perceptia comunitara (arhetipuri, cutume, traditii, etc)
Elemente culturale – determina formarea fondului cultural (produse, opere,
personalitati, evenimente, etc).

Rapoarte de scara in macropeisaj


Peisaje la scara umana
Peisaje dominante scalar ( cu elemente geomorfologice

 IDENTIFICAREA MACROPEISAJELOR CA DEMERS METODOLOGIC

Identificarea peisajelor2: stadiu al politicilor peisagere care presupune, pentru teritoriile


statelor, următoarele faze metodologice:
a. Stabilirea de către stat a nivelului la care trebuie condusă identificarea (local,
regional, naţional, transfrontalier) şi a participanţilor la acest proces (experţi
independenţi, reprezentanţilor societăţii locale)
b. Încadrarea tipologică a peisajelor în teritoriul respectiv
c. Caracterizarea tipurilor de peisaj (considerată parte a procedurilor de identificare sau a
celor de evaluare a peisajelor)
- Caracteristicile acestora
- Dinamica şi factorii perturbanţi
- Stabilirea elementelor constitutive naturacrle şi culturale ale fiecărei unităţi
peisagere şi înţelegerea funcţionării acestora
- Definirea valorilor naturale, estetice, culturale sau istorice conţinute de unităţile
peisagere
- Stabilirea fragilităţii acestora şi a presiunile care se exercită asupra lor
d. Evaluarea peisajelor: stadiu al politicilor peisagere care presupune, pentru unităţile
peisagere identificate, următoarele faze:
- Stabilirea de către stat a abordării procedurii de evaluare, a obiectivelor, a modului de
exprimare şi al conţinutului acesteia
- Evidenţierea valorilor atribuite peisajelor
- Determinarea zonelor care necesită protecţie şi a naturii acestora
- Definirea tipului de protecţie necesară şi a gradului de urgenţă a protecţiei (3 grade de
urgenţă)

2
Cf. „METODOLOGIE DE IDENTIFICARE ŞI DE EVALUARE A PEISAJULUI” (MIEP)- sc. QUATTRO
DESIGN s.r.l.- 2007, faza I- Fundamentare teoretica
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

e. Stabilirea măsurilor de amenajare, gestiune, protecţie care trebuie prevăzute


f. Urmărirea transformărilor peisajelor (monitorizare)

 INSTRUMENTE PENTRU IDENTIFICAREA PEISAJELOR

1. Matricea pentru identificarea peisajului pe baza unei liste de trasaturi considerate


determinante pentru caracterul acestuia. ( de la cele cu cea mai mica influenta la cele cu cea mai
mare influenta). exemplu:10 /sentimente; 9/ trasaturi istorice; 8/ alte trasaturi antropice; 7/
trasaturi caracteristice locuirii; 6/ trasaturi caracteristice si patternuri de agricultura; 5/ utilizarea
terenului (land cover); 4 /soluri; 3/ geomorfologie; 2/ factori climatici; 1/ geologie

N u m e le u n ita t ii d e p e is a j s t u d ia t e
P u t e r e a r e la t iv a a u n e i t r a s a tu r i ( d e la 1 - c e a m a i s la b a - la 4 - c e a m a i p u te r n ic a )

d o m in a n t p u te rn ic m o d era t s la b

10

2. Hartile „paralele”- alcatuiri cartografice realizate de locuitori, vizitatori (nespecialisti), urmarind


plasarea pe un suport bidimensional a elementelor cu cea mai mare importanta pentru definirea
caracterului unui peisaj

3. Tabele cumulative de trasaturi receptate senzorial

CURS 5
(MACRO)SCARA PEISAJULUI
Scara si a-scalaritate. Rapoarte de scara spatiala in macropeisaj.
Fragmentarea macropeisajului. Dimeniunea fractala.
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

- Scara spatiala – definire.


- Gradientul scalar / Relevanta relatiilor inter- scalare pentru problematica mediului.
- De la nivelul locuintei (1) – la nivelul comunitatii ( de cartier sau microzona urbana) (2) , la nivelul orasului
(in limitele sale traditionale) (3) , la nivelul “marelui oras”( oras-metropola sau oras+ periferii) (4) , la nivelul
regional si national (5+6).
- Nivele ierarhice in organizarea spatiului in raporturile om - actiune (Rossi)
- Relativitatea scarii in raport cu perceptia spatiului
- Fragmentarea teritoriului ca forma a teritorializarii (apropriere/ insusirea sociala a teritoriului)
- Limitarea ca operatiune de fragmentare si initiere a unui comportament
- Definirea dimensiunii fractale; Fractal = lat. Frangere , “a sparge în fragmente neregulate”
- Autosimilaritatea interscalara – aplicabilitate la nivelul structurii urbane periferice

CURS 5
“SCENOGRAFIA” MACROPEISAJULUI
Instrumente de vizualizare si intelegere a macro-peisajului
Rezolutie si textura. Omogenitate si coerenta.
Identificarea calitatilor scenice ale peisajului.
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Studiul peisagistic de impact visual (Landscape and Visual Impact


Assesment)

Instrumente de vizualizare si intelegere a macro-peisajului


- Tipuri de date. Utilizarea GIS/ georeferentierea.
- Tipuri de clase de obiecte –tipul de clasa linie (limite, retea hidrografica, cai de comunicatii), tipul de clasa
poligon (trepte hipsometrice, lacuri, areale forestiere, pasuni fanete, asezari urbane si rurale, terenuri
cultivate). Instantierea claselor de obiecte.

Rezolutie si textura
Peisaj – privire- priveliste. De la priveliste la vizualizarea peisajului. Privirea prelungita („proteza” tehnologiei)
- vizualizarea texturii. Rezolutia texturii (zoom in / out)
- Textura – text/ codificarea elementelor de continut/ lectura codurilor peisagere la nivel macro; lectura
entitatilor prin prisma „porozitatii” texturii peisajului.
- Rolul golurilor in logica reticulata a teritoriilor antropizate (urbane, rurale, rurbane); cresterea retelelor prin
intermediul golurilor si a conexiunilor
- Conectivitatea - dincolo de functional- ca logica a proliferarii retelelor antropice sau naturale.

Omogenitate si coerenta.
- Calificarea texturii peisajului – dupa gradul de omogenitate datorat similaritatii partilor componente
(functional, spatial, social, ecologic); texturi omogene/ neomogene/ fracturate.
- Diversitatea si omogenitatea peisajului – doua trasaturi con-juncte; omogenitatea ca diversitate saturata.
- Coerenta peisajului – calitate globala/optima care se compune din calitati intermediare.

Identificarea calitatilor scenice ale peisajului.


- Calitatea peisajului ca si concept. Nivelul de nealterare al peisajului (intactness)
- Calitatea peisajului cf. EEA si CEP - Vizual – estetic (percepţie, ambianţă, scară, relaţii perspective)/
Ecologic (biodiversitate, starea de sănătate, starea mediului) / Cultural (trăsături culturale şi istorice care
marchează o continuitate a modelelor şi tradiţiilor) / Funcţional (utilizarea terenului – adecvare, eficienţă,
permanenţă, adaptare)

Studiul peisagistic de impact visual (Landscape and Visual Impact Assesment)


- Structura unui studiu peisagistic de impact visual
- Obiectivele unui studiu de acet tip: a evidenția și de a descrie caracterul peisajului din punct de
vedere fizic, cultural, istoric, ecologic, vizuale și senzoriale; a identifica forțele trecute, prezente și
viitoare de schimbare și a descrie impactul acestora; a evalua sensibilitatea la și capacitatea de
schimbare, pentru fiecare unitate de caracter peisaj definit.
- Aspecte- cheie care trebuiesc incluse in SPIV
- Identificarea zonelor de influenta vizuala (ZVI)
- Selectia punctelor de perspectiva ( reprezentative pentru tipurilde de perspectiva posibile)
- Loc si trasaturi specifice – caracterul peisajului
- Ocuparea terenului (existenta si istoric analizata)Land use (existing and historic)
- Fotografii
- Fotomontaje comentate
- “Grile” / indicatii suprapuse pe fotografii (daca e cazul)
- Sectiuni
- Siluete, contururi, elemente de prim-pplan/fundal
- Nivelul receptorilor (vehicule, pietoni, ciclisti, ecvestri, etc)
- Analiza nivelului de zgomote si a linistii
- Evaluarea insoririi
- Analiza habitatelor (vizual)
- Trasaturi culturale distincte
- Masuri de minimizare a riscurilor
- Locatii alternative
- Propuneri alternative

- Rolul scenariilor si al simularilor in dezvoltarea proiectelor cu impact asupra peisiajului.


- Dinamica macro- peisajului in raport cu dinamica sistemului teritorial
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

- Studiu de caz- Impactul cresterii urbane asupra macropeisajului zonei periferice de nord a
Bucurestiului.
 Mecanismul impactului.
 Rolul consultarii populatiei.
 Metodologia de lucru
 Masuri de prevenire
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

Diagrama - Dinamica peisajului in zonele peri-urbane

CURS 6

ARHITECTURA MACROPEISAJULUI CA PROIECT DE PEISAJ LA SCARA


TERITORIALA
Arhitectura macropeisajului ca proiect permanent
Actorii implicati in proiectul de macropeisaj
Proiecte tipice de macropeisaj: exemple relevante /studii de caz
- zone umede/zone costiere/bazine hidrografice
- zone forestiere/ parcuri naturale
- zone ex-miniere, ex- industriale (frishes)
- zone periferice, periurbane (urban-rural)
- trame urbane la nivel orasenesc/ metropolitan/regional
- zone agricole, farming urban
- implanturi infrastructurale (autostrazi, poduri..)

Arhitectura macropeisajului ca proiect permanent


- in mediul urban/ antropizat (landscape urbanism)
- in mediul non- urbanl / cvasi-natural ( landscape ecology)

- ca „instrument” de tratare a peisajelor compromise (ex. Highline park)


- ca arta la scara teritoriala (land- art)
- ca memorie si re-inventare a locurilor

Planificarea peisajului este inclusa in arhitectura macropeisajului ca etapa obligatorie

Planificatorii peisaj tendința de a lucra pe proiecte care:


• sunt din punct de vedere geografic vast
• se referă la mai multe utilizări ale terenurilor sau multi clienti
• se realizează pe o perioadă lungă de timp

Actorii implicati in proiectul de macropeisaj

Proiecte tipice de macropeisaj: exemple relevante /studii de caz


- zone umede/zone costiere/bazine hidrografice
- zone forestiere/ parcuri naturale
- zone ex-miniere, ex- industriale (frishes)
- zone periferice, periurbane (urban-rural)
- trame urbane la nivel orasenesc/ metropolitan/regional
BREVIAR CURS “ARHITECTURA MACROPEISAJULUI”

- zone agricole, farming urban


- implanturi infrastructurale (autostrazi, poduri..)