FATADE VERZI.

Faţade verzi

Influenţele biunivoce intre

mediul construit şi mediul natural
 Faţade verzi
Mediul natural influenţează edificarea
iar construcţia, la rândul ei, modifică mediul de implant.
Faţade verzi

Simbioza organică între mediul natural şi cel

construit prin:
 integrarea arhitecturii în natură;
 integrarea naturii în arhitectură.
Rolul arhitectului şi al arhitecturii, din
perspectivă ecologică:
 controlarea raportului natural/construit
astfel încât acestea să poată fi prezente în
mod fericit în acelaşi loc.
Preocupările majore ale arhitecturii, din
perspectivă ecologică:
 utilizarea eficientă a resurselor naturale;
 reducerea impactului asupra mediului;
Soluţii ecologice adoptate în proiectarea de
arhitectură :
 spaţiile verzi interioare;
 fatade verzi;
 acoperişurile verzi;
 protecţii împotriva factorilor de mediu.
 Avantajele fatadelor verzi:
 protecţie termică
 protecţie acustică
 reducerea consumurilor energetice din
combustibili fosili şi a emisiilor de CO2
 expresie arhitecturală îmbunătăţită
Conceptul lui Patrick Blanc: Gradina
Verticala
Patrick Blanc, doctor si cercetator
stiintific in botanica, de origine
franceza, este autorul asa-numitelor
gradini verticale.
Din punct de vedere teoretic, ideea de
verde pe verticala, nu este ceva cu totul
nou. Imagini romantice cu iedera pe
ziduri de caramida, flori inalte
agatatoare in gradini, pergole cu vita-
de-vie,gardurile vii, labirinturi, toate
sunt ipostaze familiare in care plantele,
in mod special cele agatatoare, au fost
exploatate pentru rolul lor estetic.
Din punct de vedere practic, insa, conceptul
gradinilor verticale al lui Patrick Blanc este
unul original. Conform lui Blanc, pamantul
nu este altceva decat un suport mecanic
pentru plante.
Elementele esentiale pentru viata plantelor
este apa cu mineralele dizolvate in ea,
lumina si dioxidul de carbon pentru
fotosinteza.
Radacinile sunt recunoscute ca un pericol pentru pereti, insa Blanc
sustine ca o data cu asigurarea apei necesare, radacinile plantelor
nu vor afecta peretii. In urma acestor observatii, si urmarind
realizarea unui sistem de acoperire permanenta a peretilor cu plante
cu un minim necesar de intretinere, Patrick Blanc a realizat gradina
verticala.
Inovatia consta in folosirea abilitatii radacinilor plantelor de a
creste nu doar intr-un volum(de apa, pamant, nisip etc.) ci si pe o
suprafata. Lipsit de greutatea pamantului, suportul plantelor
este foarte usor si poate fi amplasat in consecinta, pe orice perete,
indiferent de suprafata.
Gradinile verticale pot fi situate si la interior cu lumina artificiala.
Ele pot fi folosite si in spatii total inchise, cum ar fi parcarile
subterane.
Selectia speciilor de plante se face dupa conditiile climatice predominante.
Gradina verticala este alcatuita din trei componente: un schelet metalic, un
strat de PVC si un strat de pasla.
Scheletul metalic poate fi atasat peretelui sau nu. El creaza un strat de aer care
se comporta ca un strat de izolare termica si fonica foarte eficient.
In scheletul metalic, este nituita o foaie de 1 cm grosime de PVC care asigura
atat rigiditatea structurii cat si hidroizolatia.
Un strat de pasla, din polyamida, este capsata pe foaia de PVC.
Capilaritatea mare asigura distributia omogena a apei. Radacinile cresc pe
aceasta pasla.
Plantele se instaleaza pe acest strat de pasla sub forma de seminte, rasaduri
sau plante mature. Densitatea este de aproximativ 30 plante/ mp.
Udarea se face de la partea superioara. Apa de la robinet trebuie
suplimentata cu nutrienti.Udarea si fertilizarea sunt automate.
Greutatea totala a
gradinii verticale, cu
plantele si scheletul
metalic, ajunge pana
la 30kg/mp. Asadar,
gradinile verticale, pot
fi amplasate pe orice
perete, indiferent de
suprafata sau inaltime.
Gradinile verticale ofera posibilitatea de a recrea un sistem viu foarte asemanator
cu mediul natural. Blanc scrie ca este un mod de a aduce natura in locuri in care
omul a indepartat-o. Cu ajutorul cunostintelor din domeniul botanicii, se pot
realiza peisaje cu aspect natural, desi realizate artificial.
In orice oras, de oriunde din lume, un perete gol poate fi transformat intr-o
gradina verticala, si deci poate deveni un adapost pentru biodiversitate. Este un
mod de a aduce natura in viata zilnica a locuitorilor din oras.
De asemenea, datorita efectului sau de
izolare termica, gradinile verticale
sunt eficiente si ajuta la scaderea
consumului de energie, atat in timpul
iernii (protejand de temperaturile
scazute) cat si in timpul verii
(asigurand un sistem natural de
racire).
Gradina verticala este si un mod
eficient de purificare a aerului. Pe
langa frunze si efectul lor cunoscut,
radacinile si toate microorganismele
in relatie cu ele, se comporta ca o
suprafata ampla de purificare a
aerului cu cea mai mare eficienta. La
nivelul paslei, particulele poluante din
aer sunt absorbite, descompuse si
mineralizate inainte de a se transforma
in fertilizant pentru plante.
Conceptul lui Blanc a fost preluat si dezvoltat
sub diferite forme:
• sisteme modulare
• pereti verzi- cortina
• cuiburi verticale
• sistem cu cabluri
Aceasta instalatie exterioara, realizata de zece firme tinere de arhitectura si
design, pentru o cladire din Boston, proaspat transformata in apartamente,
transforma un perete de caramida gol, intr-unul verde, luxuriant.
Cea mai mare gradina verticala, Bio-Lung, a fost expusa in Japonia in
2005. Masura 150 m in lungime, 15 m in inaltime si avea 200 000 de
plante, in 200 de specii.
Centrul pentru Dezvoltare Durabila de la Universitatea
din Cambridge, Marea Britanie, publica in urma unui
studiu efectuat:
'un strat de vegetatie poate reduce pierderea de
caldura , intrerupand acţiunea vantului de a raci, cu
pana la 75%, si necesarul de caldura cu 25 %.'