Ministerul Educației, Culturii și Cercetări al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

Catedra: Ecologia și protecția apelor

Disciplina: Monitoring ecologic

Proiect de curs
Tema: Monitorizarea componentelor de
mediu în satul Mășcăuți, raionul Criuleni.

A efectuat: studenta Gr.E-041

Petco Alexandra
A verificat:Condruc Viorica

Chișinău,2021

Cuprins
1
Introducere…………………………………………………………………………………………

Capitolul I
 Caracteristica geografică și socio-economică a calității monitorizate…..
1.1.Amplasarea…………………………………………………………………………………………
1.2.Scurt istoric și caracteristica satului…………………………………………………….
1.3.Caracteristica obiectivelor socio-economice………………………………………..
1.4.Indicii demografici și etnici……………………………………………………………………

Capitolul II
 Caracteristica apelor de suprafață:râuri,pârâuri,lacuri…………………
2.1.Caracteristica apelor subterane,izvoare,fântâni……………………………………
2.2.Alimentarea cu apă potabilă a populației.Calitatea apei potabile………
2.3.Poluarea și problemele ecologice ale resurselor acvatice……………………

Capitolul III
 Reseurse funciare din satul Mășcăuți…………………………………………………
3.1.Fondul funciar.Utilizarea resurselor funciare…………………………………………
3.2.Ecosisteme antropogene modificate:livezi,vii câmpuri agricole……………
3.3.Degradarea și poluarea solului…………………………………………………………...
3.4.Dinamica și caracteristica solurilor erodate………………………………………...
3.5.Dinamica și caracteristica solurilor alunecate……………………………………..
3.6.Dinamica și caracteristica solurilor irrigate,ameliorarea……………………….
3.7.Poluarea surselor,surse,factori……………………………………………………………
3.8.Subsolul.Resurse minerale utile.Zăcăminte………………………………………

Capitolul IV
 Resursele sau Bazinul aerian.Caracteristica poluanților aerului
atmospheric..............................................................................................
.
4.1.Surselor de poluare din satul Mășcăuți………………………………………………
4.2.Surse mobile………………………………………………………………………………………
4.3.Surse staționare………………………………………………………………………………….

Capitolul V
 Biodiversitatea și Fondul Forestier……………………………………………………
5.1.Flora.Specieli dominante de flora,caracterizarea a 3 specii………………
5.2.Fauna.Specii dominante de fauna, caracterizarea a 3 specii …………
5.3.Fondul forestier și fâșiile de protecție…………………………………………………
5.4.Dinamica………………………………………………………………………………………………
5.5.Suprafața……………………………………………………………………………………………..

Capitolul VI
 Deșeuri……………………………………………………………………………………………...
6.1.Tipurile de deșeuri și gestionarea lor…………………………………………………….
6.2.Caracteristica,amplasamentul și starea gunoiștilor și rampele de depozitare..

Capitolul VII
 Partea experimentală.
7.1.Rezultatele analizei solului..................................................................
7.2.Rezultatul analizei apei……………………………………………………………………….
Concuzii…………………………………………………………………………………………..............
Recomandării………………………………………………………………………………………........
Bibliografie………………………………………………………………………………………….........
Anexe………………………………………………………………………………………………………….

Introducere

3
 Monitoringul Ecologic este un sistem informațional de
observații,analiză,prognoză și dirijare a calității mediului ambiant.
Monitoringul Ecologic este un sistem complex,prin care statul verifică
permanent starea mediului,impactului antropic,bazat pe indicii cu acoperire
spațială,care asigură cadrul informațional necesar pentru elaborarea strategiei
consecințelor activităților antropice și a calamităților naturale,de elaborare și
exercitarea a controlului operativ asupra eficienței măsurilor de redresare a
situației ecologice.
Sarcinile de bază a monitoringului:
 Supravegherea stării mediului natural și a impactului antropic;
 Analiza permanent,periodică a calității dominante de mediu;
 Sistematizarea și analiza comparative a datelor;
 Elaborarea recomandărilor necesare pentru adoptarea deciziilor în
problema de mediu;
Necesitatea monitoringului:
A. Pentru a determina condițiile reale de mediu/riscurile de sănătate;
B. Pentru a respecta acordul și regulamentele;
C. Pentru a determina resonsabilitățile;
Funcționarea Monitoringului Ecologic are la bază următoarele principii:
 Obiectivitatea și verdicitatea monitorizării;
 Complexitatea estimării informației ecologce;
 Opertivitatea prezentării informației beneficiarilor;
 Compactibilitatea informației furnizarea de alte surse;
Etapele Monitoringului Ecologic sînt:
1) Analiza complex a mediului ambiant;
2) Elaborarea normelor ecologice;
3) Schimbarea reacției individualului reacției la schimbările de mediu;
4) Stabilirea capacităților limita asupra elementelor biosferei.
Monitoringul ecologic are scop asigurarea mijloacelor și colectarea
informațiilor care să permit indentificarea schimbărilor de mediu,măsurarea
efectelor și intesitatea acestora,progozarea dinamicii schimbărilor și propunerea
soluțiilor pentru diminuarea impactului negative de mediu.

Capitolul I
 Caracteristica geografică și socio-economică a calității monitorizate
1.2.Amplasarea

Satul Mașcăuți,r-nul Criuleni este o localitate mare, este așezat în centrul

Republicii Moldova, în partea de nord-vest a raionului Criuleni, la o distanță
de 60 km de orașul Chișinău. Este singurul sat cu acest nume din Republica
Moldova. Moșia satului este de 4.258 ha, iar suprafața locuită este de 156
ha. Localitatea se întinde pe o lungime de 3 km și o lățime de 1,5 km, fiind
scăldată partea dreaptă de râul Răut,
cu litoral de circa 7 km. Este situat
în parte din zona Podișului
Central.Așezarea fizico-geografică
este avantajoasă.
Clima temperat-continental și face
parte din zona Podișului
Central.Locuitorii au parte de soluri
în proporție de
75 % cernoziomuri obișnuite și
carbonatice care îi ajută la
acumularea unei averi bogate.
Relieful este caracterizat de cumpene de ape și dealuri unde se întâlnesc
pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării.
Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea
-*hârtoapelorș
* văilorș
* vâlcelelor.
În sat se întâlnesc diverse roci,
piatră-calcar și de natură argilosă și
nisipo-argiloase. În unele locuri
lutul și nisipul ies la suprafață, cum
ar fi la Lutărie (denumire dată de
popor) sau la Năsâpărie de unde
oamenii iau nisip pentru
construncții.

1.2.Scurt istoric și caracteristica satului.

5
 Veşnicia s-a nă scut la sat.
 ‘’Lucian Blaga,,

Sătenii de azi păstrează o legendă veche, care

potrivit convingerii lor nestrămutate, explică
etimologia toponimului Măşcăuţi. Cică,
demult-demult, când băştinaşii aveau mari
probleme cu tătarii şi turcii lacomi de avuţii
străine, în siliştea veche, întemeiată de
„oameni scăpaţi de turci din cetatea Orheiului
Vechi”, vieţuia un voinic pe nume Uţa
Maşcu, care cu o ceată de alţi voinici păzea
aşezarea. Odată, înfruntând cu dârzenie o nouă invazie a duşmanului, care
era mult mai numeros decât ceata lui, şi pierzându-şi voinicii, dar făcând şi
mare prăpăd în duşmani, a rămas în cele din urmă de unul singur. Înţelegea
voinicul că nu mai are scăpare nici el, dar a hotărât să-i mântuie şi pe
duşmani, măcar că erau încă mulţi. A dat pinteni calului său şi a pornit în
goană nebună spre răsărit, dând de înţeles că vrea să scape prin fugă. Tătarii,
la fel în goană straşnică, după el, că erau şi ei călăreţi de elită, dar ei nu s-au
priceput că tocmai acolo era marginea cea mai abruptă a stâncii şi au zburat
cu toţii de pe ea. Aşa s-a jertfit acel voinic, salvându-şi sătenii de tătari, care
săteni, în semn de recunoştinţă, şi-au denumit aşezarea cu numele lui Uţa
Maşcu, adică Maşcăuţi, şi aşa Maşcauţi
o păstrează până azi.

1.3.Caracteristica obiectivelor socio-economice.

Bisericii,, Acoperemântul Maicii Domnului’’ din satul Mașcăuți, r-l Criuleni.

Prima biserică din localitatea Maşcăuţi

(ocolul Reutului de Jos), despre care
avem mărturii istorice, datează din 1771.
Se ştie că avea hramul “Sf. Arhangheli”,
era din lemn, în interior decorată cu
icoane.

     Datele despre prima biserică din piatră

sunt puţin contradictorii. În unele surse
bibliografice se menţionează că datează
din 1814, în altele că din 1815: “Maşcăuţi,
biserica cu hramul Sf. Mihail, zidită la 1815, din piatră, de proprietarul Cozma
Panait”.
Biserica “Sf. Arhangheli” din Maşcăuţi este una din primele biserici de piatră din
Basarabia care a fost construită după un proiect special elaborat. Arhitectura
locaşului se încadrează în stilul neoclasicist rus, care a început să fie preferat de
noile autorităţi ale teritoriului dintre Prut şi Nistru, şi care era carcteristic
arhitecturii bisericeşti din întregul Imperiu ţarist.

Situl arheologic Măşcăuţi-Dealul cel Mare

Cetatea Măşcăuţi-Dealul cel Mare  este amplasată la distanţa de circa 400 m spre
vest de la s. Măşcăuţi, pe terasa r. Răut numită de
localnici „Dealul cel Mare”, cu altitudinea de
circa 120 m din faţa părţii de est a satului
Butuceni. În partea de nord promontoriul este
abrupt şi inaccesibil, în partea de vest este
mărginit de o râpă adâncă, iar dinspre est de o altă
râpă de dimensiuni mai mici. Sistemul defensiv a
fost sesizat în partea de sud şi de est pe o porţiune
cu lungimea de circa 850 m. Valul de pământ are
o lăţime de circa 4,0 m şi o înălţime de 0, m.
La distanţa de 0,6 km spre vest se află cetatea
Măşcăuţi-Poiana Ciucului, iar vis-a-vis pe malul
opus al r. Răut se află cetatea Butuceni.

Aşezarea are în lungime 700 m iar în lăţime circa

240 m. Este o cetatea geto-dacică din perioada secolelor  IV-III î. Hr., alcătuită din
2 compartimente: citadela de est (200×80 m) şi incinta de vest (620×240 m).

Situl a fost identificat de Gh. D. Smirnov în anul 1947. În anul 1999 I. Borziac a
identificat valul de pământ al cetăţii geto-dace. Aşezarea a fost studiată prin
săpături arheologice în anii 1999-2000 de către I. Niculiţă şi A. Zanoci (pe o
suprafaţă de 343 m. p.). În anul 2006 pe teritoriul aşezării a efectuat o periegeză
Gh. Postică, care a identificat cu această ocazie urmele unei construcţii din piatră.
Au fost descoperite: valuri din pământ, şanţuri adiacente, gropi, vetre, schelet
uman, ceramică getică, amfore greceşti etc.
Suprafaţa cetăţii în cea mai mare parte este ocupată de imaşuri şi cariere de
extras prundiş, iar în sectorul de sud-est sunt spaţii lucrate sub culturi
agricole.
Starea sitului este nesatisfăcătoare. Suprafaţa cetăţii este supusă unei puternici
eroziuni din cauza factorului antropic: în partea centrală a incintei de vest este
amenajată o carieră de pietriş, în partea de vest locuitorii din s. Măşcăuţi extrag
intens piatră decorativă.

Cultura.
În present,în lăcașul de cultură din s.Mășcăuți activează:
7
 Casa de cultură s. Maşcăuţi:

Casa de Cultură din s. Maşcăuţi a

fost construită în anul 1964. Din
punct de vedere al arhitecturii este o
clădire cu două etaje. Suprafaţa totală
a clădirii fiind de 1174 m.p..
Casa de Cultură este special
adaptată pentru desfăşurarea
activităților culturale. Casa de
Cultură s-a început activitatea în anul
1964, pe parcursul activității au fost formate  mai multe  colective: corul satului,
grupa de dansatori şi teatru, colective folclorice de artiști amatori. În prezent 
activează Formaţia Folclorică „Răzăşii” cu titlu onorific „model” şi Grupul de
fluierişti .
Formația folclorică, care activează  în cadrul  Casei de Cultură,   participă
permanent la diverse festivaluri și concursuri: raionale, republicane și
internaționale.  Pe parcursul activităților culturale în cadrul acestor festivaluri,
colectivul  a obținut mai multe diplome, mențiuni, premii și trofee. Colectivul
folcloric dispune de un  repertoriu foarte bogat, participă la evenemente culturale
tradiţionale atît din raionul Criuleni, cît şi în întreaga republică.
Lumea păstrează obiceiurile şi ritualurile vechi, tradiţiile etnofolclorice. Ansamblul
,,Răzeşenii” (conducător Valentina Jomiru) se bucură de succes la toate
concursurile şi festivalurile zonale şi raionale. La casa de cultură se desfăşoară şi
multe alte activităţi.
În sat traditional se organizează manifestări culturale cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun,Ziua Internațională a Femeii,Ziua Victoriei,ZiuaIndependenței,Sărbătoarea
Limba Noastră,hramul satului s.a. In cadrul acestor manifestări se mai organizează
jocuri distractive ,diverse concursuri,competiții sportive,hora satului etc.
Centru de sănătate Mășcăuți:
Pe data de 14 octombrie 2013, ministrul
Sănătăţii
Andrei USATÎI, împreună cu Preşedintele
PLDM Vladimir FILAT, au participat la
ceremonia de deschidere a Centrului de
Sănătate din s. Măşcăuţi.
1. Personalul- 8 asistente medicale.
2. Infrastructura-o ambulanță,casa
sănătății finisată.
3. Morbiditatea.
4. Calitatea asisenței medicale-satisfăcătoare.
 5. Farmacia-una.
6. Punctual veterinal-lipsește.

Educația:
Grădinița „Izvoraş”

Instituţia preşcolară ,,Izvoraş,, din s.

Maşcăuţi a fost dată în exploatare în
anul 1991 pentru 190 de locuri.
Instituţia preşcolară” IZVORAŞUL” din
Maşcăuţi este o unitate de educaţie
pentru copii cu vîrsta de 3-7 ani,
instituţie, care în colaborare cu familia
asigură dezvoltarea capacităţilor
creative prin valorificarea potenţialului
psihofiziologic şi intelectual al copiilor,
pregătirea multilaterală pentru viaţă în
vederea integrării în activitatea şcolară a
acestora.
Educaţia şi instruirea se efectuează în
limba maternă.

Gimnaziul “Ion Sîrbu”

 
Gimnaziul  “Ion Sîrbu” din Maşcăuţi  a fost
deschis în 1983 după un proiect tip de  1176 de
locuri. La început fiind scoală medie, iar din anul
1998 prin Hotărîre de Guvern a fost transformată
în liceu teoretic. În anul şcolar 2015-2016 în liceu
studiază 243 elevi: 222 în ciclul gimnazial în 10
complete  de clasă şi 21 elevi în ciclul liceal- clasa
a XII.
Clădirea Gimnaziului este una tipică. La moment
în instituție își fac studiile 370 de elevi. În
instruirea educațională a elevilor activează un total
de 28 cadre didactice și 25 lucrători tehnici.
Gimnaziul dispune de săli de clasă spațioase, bine amenajate, cantină, sală de
sport, teren sportiv, punct medical, depozit şi este conectat la reţeaua Internet.
Clădirea este conectată la apeduct. Agentul termic este furnizat în perioada rece a
anului de la cazangerie autonomă pe bază de gaze naturale.

9
 1.4.Indicii demografici și etnici.

Conform datelor recensământului din anul 2014, populaţia satului

constituia 4.171 locuitori, dintre care:
 47, 50% - bărbaţi (1.990);
 52, 50%- femei (2.181).
Structura etnică a populaţiei în cadrul satului:
 99,34 % -
moldoveni/români;
 0,24 % - ruşi;
 0,17% - ucraineni;
 0,25% - alte etnii
(bulgari, evrei).
În satul Mășcăuți au fost înregistrate
1,630 de gospodării la recensământul
din anul 2004, iar mărimea medie a
unei gospodării era de 3-1 persoane.
Peste hotare activează la moment peste
860 de persoane, ale căror bani sânt
utilizați la procurarea tehnicii agricole, construcția caselor de locuit și alte
activități.
Populaţia absentă din sat (mai mult de 1 an) se ridică la peste 560 de persoane sau
12,90% din numărul total al locuitorilor Satului și încă circa 300 persoane sunt
plecate temporar. Prin urmare, aproximativ 20 % din numărul total de locuitori ai
localității au tendința de a pleca peste hotare pentru satisfacerea nevoilor
financiare.
Conform datelor statistice:copiii de vârstă 0-16 ani constituie 15,79 % (685) din
numărul total al populaţiei. Populaţia în vârstă pensionării (peste 62 ani – bărbaţi şi
peste 57 ani - femei) o constituie 14,96 % (649) din numărul total al populaţiei. În
sat sunt 1.600 familii, dintre care 29 au fost înregistrate în ultimul an.

Capitolul II
Caracteristica apelor de suprafață:râuri,pârâuri,lacuri
2.1.Caracteristica apelor subterane,izvoare,fântâni.
Apele de suprafaţă şi apele subterane.

Satul este amplasat lângă r. Răut, care are un debit mediu. Apele subterane se
afla la o adâncime de circa 75 – 125 m și au o tendință de descreștere a
nivelului.Conform datelor STAS, apele subterane sunt de calitate satisfăcătoare și
sunt caracterizate ca fiind apă potabilă. APL se confruntă cu mai multe probleme
privind întreţinerea şi utilizarea apelor subterane din localitate și anume: sistemele
de extragere a apei sunt ineficiente cu consumuri mari de energie electrică, clima
secetoasă din ultimii ani duce la consumul în creştere a apei potabile. Localitatea
este asigurată cu apă potabilă prin intermediul apeductului, la care sunt conectate
263 de godpodării. Rețelele sânt noi. O sursă alternativă de apă sunt cele 5 fântâni
arteziene. Suplimentar, ca surse de apă potabilă, sunt folosite cele 120 fântâni de
mină. Izvoare sunt doar 3.Deoarece, tariful pentru apă în ultimii ani crește,
proprietarii privați își construiesc sau păstrează fântânile proprii.

Rîul Răut este afluentul drept al Nistrului este unica sursa a apelor de
suprafață.
Lungimea− 286 km.
Suprafaţa bazinului − 7760 km².
Lăţimea medie a albiei rîului − 30 m.
Lăţimea medie a văii rîului − 7 km.
Consumul mediu de apă − de la 8 pînă la 15
m³/sec.

Regimul hidrologic al rîului Răut este instabil. Îi

sînt caracteristice revărsările de primăvară şi vară.

Răutul este cel mai mare fluviu intern al Republicii Moldova şi unul din cele mai
vechi, alături de Nistru şi Prut, vîrsta acestor rîuri numără milioane de ani.

Răutul îşi are începutul în partea ridicată a Podişului Moldovenesc de Nord, în

apropierea satului Rediu Mare, raionul Donduşeni, la o altitudine de 146 m
deasupra nivelului mării. Pînă la oraşul Bălţi Răutul curge aproape exact de la nord
spre sud, apoi îşi schimbările brusc direcţia în una latitudinală, iar de la oraşul
Floreşti, în general, curge spre sud-est.

2.2.Alimentarea cu apă potabilă a populației.Calitatea apei potabile.

11
 M otto: ,,Apă, tu ești nu numai necesară
vieții, ci ești însăși viața; ești bogăția
fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai
delicată, cea mai pură, tu ești sufletul
Pământului.”
Apa potabilă pentru localnici este
asigurată de un sistem centralizat de
apeduct a caselor de locuit şi a edificiilor
social-administrative din 5 fântâni arteziene și 120 fântâni de mina ale căror apă
este utilizată de către localnici pentru necesitățile casnice de zi cu zi, fiind
localizate în perimetrul satului. O sursă suplimentară de aprovizionare cu apă
potabilă o constituie fântânile de tip mină. Cu toate acesta, există un risc real și
continuu ca în unele zone ale localităţii calitatea apei din fântâni să fie
nesatisfăcătoare. În acest caz,
este necesară efectuarea unei analize a calității apei, cu o marcare ulterioară a
fântânilor. Apa livrată poate fi catalogată ca fiind potabilă. În paralel, se efectuează
și lucrări la instalarea rețelelor de canalizare. La moment nu există sisteme de
irigație, care ar asigura o utilizare mai eficientă a câmpurilor agricole.
În această direcţie urmează de demarat implementarea unor proiecte de irigaţie
la scară mică pe unele sectoare de teren din perimetrul agricol, amplasate în
imediata apropiere de lacurile din preajma satului. Construcția și reabilitarea
sistemelor de irigare vor permite sporirea productivității terenurilor, cât și
asigurarea unor produse agricole de calitate.
Canalizare Satul Mășcăuți nu deţine sistem centralizat de canalizare, care ar
asigura evacuarea apelor uzate din locuinţe şi obiectele economice și social-
administrative. Obiectele social-administrative sunt dotate cu sistem de epurare a
apelor uzate, care se află în stare satisfăcătoare de exploatare.
2.3.Poluarea și problemele ecologice ale resurselor acvatice.
Apa este un factor important în echilibrele ecologice,
iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu
consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra
populaţiei.Prin poluarea apei, se înţelege alterarea
caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei,
produsă direct sau indirect de activităţile umane şi
care face ca apele să devină improprii utilizării
normale în scopurile în care această utilizare era
posibilă înainte de a interveni alterarea.
 Surse de poluare a apelor.
Principalele surse de poluare sunt :
 Agricultura intensivă;
 Traficul auto;
 Depunerile atmosferice;
 Ploile acide;
 Activitățile casnice;
 Gunoiștile neautorizate .
Poluarea apelor și degradarea bazinelor acvatice în general este cauzată de ramura
agriculturii deoarece practic de la toate bazinele acvatice chiar și din r. Criuleni este
colectată apă pentru stropirea culturilor agricole (se are în vedere stropirea cu diferite
tipuri de pesticide).Apa necesară pentru stropire se pompează,iar tehnica cu care se
colectează apa se află în apropierea bazinului acvatic,astfel au loc scurgeri în urma cărora
diferite substenațe toxice pătrund în bazin.
Deșeurile menajere la fel reprezintă o sursă de poluare pentru bazinele
acvatice,râul Răut suferă cel mai mult ,deoarece oamenii aruncă pe marginea lui sau
chiar în apă diferite deșeuri provenite din gospodării.

Apa este indispensabilă existenţei umane, având un rol deosebit de important în

desfăşurarea tuturor proceselor vitale. Fiecare om depinde de o sursă de apă. Toate
celulele corpului uman conţin apă şi depind de aceasta. Apa influenţează sănătatea
populaţiei în mod direct prin calităţile sale biologice, chimice şi fizice sau indirect.
Dar în afara nevoilor individuale, omul foloseşte apa şi pentru diverse nevoi
colective.Astfel, omul foloseşte apa pentru salubritatea localităţilor, este folosită la
diferite fabrici și uzini, în agricultură pentru irigare. Odată cu exploatarea acesteaia,
calitatea devine din ce în ce mai proastă fiind contaminată cu diferite substanțe de
diferită origine.
Recomandările pentru ameliorarea calitătții resurselor acvatice sunt următoarele:
 Salubrizarea râurilor și bazinelor acvatice;
 Reducerea utilizării substanțelor chimice din agricultură;
 Epurarea a apelor uzate înainte de devărsarea acestora în emisari;
 Construirea canalizațiilor centralizate în zonele rurale;
 Amendarea persoanelor care comit anumite infracțiuni referitoare la
componentele de mediu.

Capitolul III
Reseurse funciare din satul Mășcăuți
13
Resursele funciare se referă la acea categorie de resurse naturale, fără de care
existenţa umanităţii ar fi imposibilă. Suprafaţa totală a uscatului (29% sau 13,4
mlrd. ha) cuprinde terenuri agricole care constituie 35,8% şi includ terenuri arabile
şi culturile permanente (11%), păşuni şi fâneţe (24,8%); fond fo(29,7%) şi alte
terenuri (34,5%) (vezi fig. 7). Terenurile agricole, în primul rând cele arabile, sunt
concentrate, în cea mai mare parte, în zonele de păduri, silvostepe şi stepe ale
planetei. Păşunile naturale prezintă rezerve importante pentru extinderea în
perspectivă a terenurilor arabile. Imense suprafeţe de uscat sunt ocupate de munţi,
teritorii cu îngheţuri persistente, mlaştini, păduri şi deşerturi.
Ponderea arăturilor, păşunilor şi fâneţelor variază în diferite ţări şi regiuni în funcţie de
condiţiile naturale şi de nivelul de dezvoltare industrială.

3.1.Fondul funciar.Utilizarea resurselor funciare.

Fondul forestier.Suprafeţele totale ale
fondului forestier ale satului reprezintă
523,73 ha, dintre care Gospodăria silvică
Chișinău 391,0 ha sunt și 132,73 ha sunt în
gestiunea primăriei. Pe parcursul ultimilor
5 ani, suprafața fondului a fost menținută
la același nivel.
Solurile sunt principala bogăție a
localității. De prelucrarea și utilizarea
eficientă a acestora depinde atât economia
satului, raionului, cât și cea națională. Capitalul funciar al s. Mășcăuți, r-nul
Cruleni ocupă o suprafaţă de circa 2.690,0 ha. Din soluri predomină
cernoziomurile. Bonitatea medie a solurilor este apreciată la 69 baluri. Analiza
denotă, că 98% din terenurile capitalului funciar pot fi folosite în scopuri agricole
oferind posibilitatea atingerii unor randamente înalte de utilizare a acestora,
excepție fiind terenurile dispuse erodării.va fi necesară alocarea terenurilor noi
pentru construcții suplimentare.
 Tabelul 1. Structura suprafeţelor administrative a Satului Mășcăuți, r-nul Criuleni

3.2.Ecosisteme antropogene modificate:livezi,vii câmpuri agricole

Sectorului agricol este caracterizat printr-o rentabilitate scăzută, determinată
în primul rând de poziția dominantă a
culturilor cu valoare redusă în producția
agricolă în detrimentul culturilor cu
valoare înaltă. Majoritatea terenurilor
sunt acoperite de culturi cu valoare
scăzută (cum ar fi cereale, plante
oleaginoase și culturi furajere), în timp ce
viile și livezile ocupă doar o mică parte
din suprafața totală a terenurilor agricole.
Deși, în general, agricultura în satul Mășcăuți se axează pe culturi cu valoare
redusă, urmează de atras atenţia sectoarelor de producere a nucilor și a mierii.
Aceste două produse au acces la piețele UE și sunt exportate cu succes nu
doar în UE, dar și pe alte piețe. Structura ramurală a agenţilor economici este

15
 diversificată, fiind încadrată mai mult în activităţile comerciale și agricultură.
Fiecărui locuitor al satului îi revin în medie 0,94 ha de teren arabil. Populația
Satului Mășcăuți este implicată activ în activitățile agricole sau în creșterea
animalelor, deși un număr considerabil de persoane este implicat în activități
comerciale sau merg la muncă în oraș. Sectorul agricol este dominat de
producția vegetală, sectorul zootehnic având un rol mai mic în producere. În
ultimul deceniu dezvoltarea sectorului zootehnic a fost una problematică,
datorită impedimentelor ce ţin de competitivitate și piață. Sectorul zootehnic
se confruntă cu constrângeri provocate de resursele interne (furnizare limitată
de furaje, prețuri scăzute la laptele colectat, lâna de oi nu are cerere pe piață,
iar pielicelele sunt procurate la prețuri foarte mici), precum și presiuni dure
cauzate de importul de animale mai ieftine. Furnizarea de furaje locale este
limitată din cauza lipsei pășunilor de bună calitate, care este la rândul său,
cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile și a capacităților limitate de
irigare. Pe de altă parte, costurile interne de producţie relativ ridicate,
productivitatea scăzută și rasele de animale necompetitive reduce izbitor
capacitatea produselor animaliere. Numărul animalelor este prezentat în
tabelul de mai jos
3.3.Degradarea și poluarea solului.
Solurile. Solurile sunt principala bogăție a localității. De prelucrarea și utilizarea
eficientă a acestora depinde atât economia
satului, raionului, cât și cea națională.
Capitalul funciar al s. Mășcăuți, r-nul
Cruleni ocupă o suprafaţă de circa 2.690,0
ha. Din soluri predomină cernoziomurile.
Bonitatea medie a solurilor este apreciată
la 69 baluri. Analiza denotă, că 98% din
terenurile capitalului funciar pot fi
folosite în scopuri agricole oferind
posibilitatea atingerii unor randamente
înalte de utilizare a acestora, excepție fiind
terenurile dispuse erodării. Datele analizate ne
demonstrează că în s. Mășcăuți acest capital natural este utilizat la maximum.
Gradul extrem de înalt de valorificare a terenurilor în agricultură impune folosirea
raţională, ameliorarea şi protecţia solurilor de eroziuni, alunecări de teren şi alte
intervenţii ale omului. Dintre resursele naturale sunt prezente argilele şi nisipuri,
utilizate pe larg în construcţia locală. Starea mediului ambiant al Satului este
satisfăcătoare.
 Solul este stratul afânat, moale şi friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei
terestre, şi care împreună cu atmosfera constituie mediul de viaţă al plantelor.
Degradarea solului este procesul care determina distrugerea stratului fertil de la
suprafata si imposibilitatea refacerii lui.
 Degradarea solului:
 Defrișările.
 Suprășunatul.
 Irigațiile excesive.
 Desțelenirea.
 Utilizarea
 îngrășămintelor chimice
 în exces.
 Arderea miriștiilor.
 Extinderea așezărilor
umane.

Poluarea este pierderea capacității de producie a solului în urma proceselor

fizico-chimice.
1. Poluarea solului:

 Depozitarea deșeurilor direct pe sol,aruncarea lor în locuri neautorizate.

 Aratul incorect.
 Irigarea incorectă.
 Arderea solului,în urma arderii
vegetației(cel mai des în perioada
toamnei cînd se dau foc la frunze,și
primăvara cînd se fac  lucrări de
stropire).

Măsuri de protecție a solului:

1) Respectarea legilor.
2) Aruncarea deșeurilor  lor în locurile  autorizate.
3) Irigarea corectă.
4) Aruncarea frunzelor într-un loc pentru a nu le da foc dar ale composta.
5) Educarea ecologică.

Influența activității umane asupra mediului înconjurător,se datorează

omuluI.Căci,în urma modernizării agriculturii îl are procesul de chimizare,datorită
acestui process și urmările sunt grave asupra solului,apei și producție agricole.

Calitatea solului ca și celelte componente este afectată în mare parte de către :

17
  Aplicarea pe scara largă a îngrășămintelor și pesticidelor in agricultură;
 Folosirea sistemelor extinse de irigații;
 Depozitarea incorectă a deșeurilor solide;
 Expansiunea agriculturii;
 Defrișarea care duce la eroziune;
 Supraexploatarea solurilor;
Pesticidele sunt compuși foarte periculoși prin persistența în mediu , acumularea de
reziduuri în produsele alimentare , infiltrarea în sol , antrenarea în apele de șiroire , în
râuri și lacuri , "spălarea" în straturile profunde ale solului .
Toate aceste cauze ale poluării și degradării solului sunt datorită populației care dorește
să aibă o recoltă înaltă și întroduc fără a duce o evidență oarecare cantități mari de
N,P,K, diferite macroelemente, și asemenea folosesc pesticide destul de puternice pentru
combaterea cât mai eficientă a diferitor dăunători și buruiene.
Recomandările pentru ameliorarea terenurilor sunt următoarele:
 Prelucrarea corectă a terenurilor arabile;
 Întroducerea îngrășămintelor bio;
 Prelucrarea culturilor agricole cu bioinsecticide;
 Construirea digurilor și a barajelor împortriva eroziunii;
 Întroducerea amendamentelor pentru desalinizarea solurilor;
 Terasarea pantelor;
 Plantarea fâșiilor forestiere de protecție;
 Coborârea nivelului apelor freatice prin drenaj.
 Capitolul VI
Resursele sau Bazinul aerian.Caracteristica poluanților aerului
atmospheric.
4.1.Surselor de poluare din satul Mășcăuți.
Pământul la fel ca şi alte planete din sistemul solar este înconjurat deun strat
subţire de gaze numit atmosferă. Atmosfera este legată de Pământ din
cauza gravitaţiei. Dacă am compara Pământul cu o portocală, atmosfera  p o a t e f i
considerată coaja acesteia. Aerul, care face parte din aceasta
semişcă liber şi uneori violent.
Funcțiile atmosferei sunt urmatoarele:
Asigură viața pe Terra.
Ne protejează de acțiunea negativă a radiației ultraviolete.
Contribuie la reducerea perderilor de căldură.
Asigură circuitul substanțelor în natură.
Asigură furnizarea de oxigen,azot,bioxid de carbon și alte gazse necesare
organismelor vii.
Ne apără de praful csmic și meteoriți.

Compoziția atmosferică de pe Pământ este în mare măsură guvernată de produsele

secundare ale vieții pe care le susține. Aerul uscat din atmosfera Pământului
conține 
 Azot 78,08%;
 Oxigen 20,95%;
  Argon 0,93%;
  Dioxid de carbon 0,04%;
 și urme de hidrogen, heliu și alte gaze "nobile";
Dar în general o cantitate variabilă de vapori de apă este de asemenea
prezentă, în medie aproximativ 1% la nivelul mării.
Aerul atmospheric prezintă unul din sistemle ecologice ale biosferei,care
echilibrează relațiile reciproce dintre om și mediul ambient,astfel protecția
bazinelor aeriene ale centrelor poluate contra poluării urmează a fi ca o problem
imortantă a omenirii.
In satul Mășcăuți aerul atmospheric nu prezintă pericolul poluării concentrate cu
substanțe toxice cum ar fi CO,NO,SOX,NO X,fiindcă numărul de transporturi este

19
 major.O concentrație de poluare le putem enumera ca fiind praful,nisip,poluarea cu
pulberi,arderea deșeurilor,arderea frunzelor,polenul și sporii plantelor.
Poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății, provocând
atât afecțiuni respiratorii acute, cât și cronice. Fie că se face din interior, prin
încălzire cu combustibili din biomasă precum paie, lemn, reziduuri agricole, sau
din exterior, ca o consecință a combustiei ineficiente a combustibililor pentru
transport sau producție de energie.
4.2.Surse mobile.
Transportul-sursă mobilă de poluare
O sursă depoluare a aerului o constituie mijloacele de transport și anume
transportul atuto.
Cea mai mare pondere de gaze ce poluează aerul
provine de la transportul auto,care se datorează
numărului mare de transport.

4.3.Surse staționare.
Surse de poluarea mobilă:
Principala sursă de poluare mobilă este agricultura deaorece este principala ramură de
activitatate, care este datorată climei favorabile, prezenței
solurilor cu un punctaj de bonitatea destul de mare, ceea ce
permite culturilor agricole o dezvoltare destul de bună și o
productivitate înaltă.

Contaminarea aerului are loc prin :

 Fumul provenit din activitățile casnice;
 Arderea frunzelor;
 Prelucrarea terenului (aratul, cultivatul, semănatul) – permite pătrunderea în
amtosferă prafului și pulberilor;
 Întroducerea îngrășămintelor – în deosebi care sunt dispersitae pe frunzele
plantelor care asigură acestea cu substanțele nutritive necesare.

 Gospodăriile care utilizează solvenți chimice.

 Construcțiile(case,beciuri,
garajuri etc).
 Pesticidele – care sunt dispersate prin intermediul stropitorilor pentru combaterea
cu anumite boli, dăunători (insecticide), combaterea cu plante invazive (ierbicide);
 Gazele de la țava de eșapament a mașinelor agricole.
 Incinerarea resturilor vegetale în urma recoltării grâului, ovăzului, tetricalelor.
Măsuri pentru minimalizarea poluării aerului atmosferic:
 Instalarea filtrelor la țava de eșapament îndeosebi la mașinele agricole
(tractoare, combine);
 Prelucrarea terenurilor cu preparate bio care au o perioadă de descompunere
mică;
 Prelucrarea terenurilor cu tehnică performantă care ar permite micșoarea
prafului și pulberilor.

21
 Capitolul V
Biodiversitatea și Fondul Forestier.
5.1.Flora.Specieli dominante de flora.

Prezența diferitor ecosisteme, cum ar fi cele acvatice,agricole,forestiere face ca

biodiversitatea din satul nostru să fie mai bogată.
Suprafeţele totale ale fondului forestier ale satului reprezintă 523,73 ha, dintre care
Gospodăria silvică Chișinău 391,0 ha sunt și 132,73 ha sunt în gestiunea primăriei. Pe
parcursul ultimilor 5 ani, suprafața fondului a fost menținută la același nivel. Vegetația
este una tipică pentru zona de silvostepă. Predomină stejăretele pure de stejar
pedunculat. în cadrul cărora se constată un procent mare a pădurilor parţial derivate şi
majoritar artificiale. Pe 83% din suprafaţa ocupată cu pădure se găsesc arborete
artificiale, acestea au suferit intervenţii mai mult sau mai puţin intense care le-au
îndepărtat de tipurile naturale. Salcâmetele sunt plantate. Suprafeţele goale, terenurile
destinate împăduririi, vor fi împădurite numai cu specii de bază şi de amestec din
provenienţe locale, în terenurile degradate (de eroziune, alunecări) se vor împăduri cu
salcâm, sălcioară ş.a.
În pădurile din împrejurul satului cresc stejari,carpeni,fagi,arțari,ulmi,corni etc…

Caracterizarea speciilor:
 Salcâmul  (Robinia pseudoacacia L.), face parte din familia Fabaceae, este
un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri
spinoase rare
Proprietățile și condiițiile de creștere.
Salcâmul crește spontan pe aproape orice tip de teren.
Cu o rezistență bună la ger, iubește lumina, suportă seceta, preferă solurile
permeabile, ușoare, fertile, dar nu suportă solurile calcaroase.
Salcâmul crește bine pe soluri ușoare, chiar și pe nisipuri nefixate, fiind cultivat
pentru fixarea lor. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă, iar semințele își
păstrează mulți ani capacitatea de germinare. Are frunze compuse și flori albe, în
ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt păstăi aplatizate, brun roșcate.
Înflorește primăvara târziu, în luna mai-iunie.
Salcâmul trăiește în jur de 100 de ani și face parte din categoria arborilor cu lemn
de esență tare, fiind greu, dur și deosebit de rezistent la umezeală.
 2.Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de
asemenea numit și stejar pedunculat, este
un arbore din zona temperată, înalt, cu
ramuri puternice, noduroase, coroană largă și
bogată. Scoarța stejarului este de culoare
brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată,
adăpostind adesea o micro-faună activă (în
special furnici și anumite specii de
gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8
perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4–8 cm).
Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este o achenă denumită ghindă. Se
întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară
de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec
cu alte foioase, în așa-numitele păduri de șleau.
 Salcia mirositoare, sau sălcioară, (Elaeagnus angustifolia L.), este
un arbore ornamental de mici dimensiuni
(înălțimi de până la 5–6 m), întâlnit uneori
prin parcuri. Frunzele sunt simple, cu
marginea întreagă, argintii, dispuse
altern. Florile sunt mici, alb-tomentoase, cu
miros plăcut. Fructele sunt sferice sau ovale,
deschise la culoare, cu un înveliș cărnos,
persistente peste iarnă. Sălcioara rezistă bine
la secetă și se dezvoltă bine și în condițiile unor soluri mai sărace în
substanțe nutritive.
Frunzele și lujerii argintii tomentoși, precum și florile plăcut mirositoare, oferă o
valoare ornamentală destul de ridicată acestei specii.

5.2.Fauna.Specii dominante de fauna.

23
 Lumea animală este reprezentată de speciile caracteristice zonei de silvo-stepă.
În zonă se pot întâlni păsări: ciocănitoare, piţigoi, cioară, din speciile mamiferele
insectivore – ariciul; din răzătoare – veveriţa; din reptile – şarpe, şopârle; amfibieni
– broasca râioasă, broasca, precum şi numeroase specii de insecte. Bazinele
acvatice sunt populate de diverse specii de peşti – sazan, plătică, crap şi fitofag,
precum şi păsări acvatice – raţa, gâsca. Numărul animalelor şi păsărilor este foarte
estimativ deoarece vânatul neaturizat poartă caracter masiv şi afectează grav
creşterea numărului lor.

Caracterizarea speciilor:

Pițigoii sau paridele (Paridae), este o familie de păsări arboricole

insectivore paseriforme larg răspândite în
Eurasia, America de Nord, Africa.
Preferă pădurile, parcurile, livezile și
grădinile cu pomi fructiferi, și numai
puține trăiesc prin tufișuri. De obicei sunt
sedentare, dar unele specii se deplasează
spre sud sau vest în unii ani. În afara
perioadei de cuibărit, adeseori formează
stoluri mixte, hoinărind din loc în loc, asociindu-se uneori și cu țicleni,
cojoaice și aușei. Sunt păsări vioaie, veșnic în mișcare

Țestoasa este o reptilă din ordinul Testudines.

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din
2 părți:

 carapac ea (la partea superioară, bombată, de culoare

maroniu-roșcat)
 plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)
 Țestoasele sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și
a țesutului. Cele patru membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete
scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi sălbatice, fructe, insecte, melci
și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca
la șerpi și șopârle.
Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 – 50 cm, în cazuri de
excepție poate atinge lungimea de
85 cm și o greutate de 7 kg. Ochii
raportați la mărime sunt relativ mici.
Peștele se poate recunoaște ușor
culoarea verzuie-cenușie plumburie a
solzilor pe spate. Pe părțile laterale are
o culoare mai deschisă cu sclipiri
perlat-metalice. La exemplarele mai în
vârstă nuanțele devin de culoarea
bronzului. Solzii sunt acoperiți abundent de mucus. Inotătoarele sunt relativ
lungi de culoare brun închis, prin lungimea mai mare a înotătoarelor plătica
se poate deosebi de „Blicca bjoerkna” cu care a fost frecvent confundată.
Prin depunerea icrelor în același timp cu alți pești apar prin încrucișări așa
numiții „bastarzi”. Plătica în condiții optime de viață poate atinge vârsta de
16 ani.

VI. Deșeuri
6.1.Tipurile de deșeuri și gestionarea lor.

Deșeurile sunt substanțe material,obiecte,resturi de materii prime provenite din

activitațile economice,menajere și de consum,care și-au pierdut integral sau parțial
valoarea inițială de intrebuințare,dintre care unele din ele fiind reutilizate după
prelucrare.

Formarea deșeurilor este rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime si

energiei în procesele de producție ceea ce duce la consecinte grave.Cantitatea de
deșeuri menajere depinde si de tehnologiile utilizate in procesele de producere si
de cultură ecologica a populației.
Deșeurile acumulate au un impact mare asupra mediului inconjurator si sănătății
omului,determinate de emisele substanțelor poluate de componența lor in
apă.Aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor generează contaminarea solului a

25
pânzei freatice emise de substanțe toxice cu efecte directe asupra sănătății
populației satului,precum si mendiului ambiant

Tipurile de deșeuri în localitatea Mășcăuți se întâlnesc următoarele tipuri de

deșeuri:

 Deșeuri menajere și anume rămășițele de plante,fructe,mase plastice;

 Deșeuri de producție ce includ semințe de struguri,de legume și de
fructe;
 Deșeuri menajere solide care sunt alcătuite din următoarele componente
sticlă,hârtie,carton,plastic,cauciuc,metale fieroase,aparataj de uz casnic.

În urma aruncării acestor deșeuri ce sunt rezultate din activitătile casnice are loc
poluarea excesivă a tuturor componentelor de mediu și a sănătății
populației.Tomberoane de amplasare a deșeurilor nu sunt și sătenii duc deșeurile
cu transporturile proprii la gunoiștea autorizată.Acumularea lor intr-un regim mai
mare are loc vara si toamna
In deosebi toamna se acumulează cea mai mare cantitate de deșeuri de producție
Incluzând toate cele enumerate mai sus în cantități foarte mari.Aceste deșeuri
includ componența ce conduc la formarea gazelor de seră.

Toate acestea deșeuri alcătuiesc in sat cea mai mare cantitate,fiind că unde
te întorci prezente gunoiștele de acest tip.Și în urma arderii
sticlei,hârtiei,cartonului,plasticului,frunzelor,cauciucului duc la acumularea in
atomsefră a substantelor toxice ce afectează in mod regulat sănătatea omului si
intreg mediului incojurător.

Principala problemă este determinată de faptul că

deși satul dispune de o gunoişte autorizată, nu
dispune de sistem de colectare separată a deșeurilor.
În sat nu există agenți economici care ar presta
servicii de colectare şi transportare a deşeurilor. Este
necesară creşterea gradului de conştientizare a
populației locale despre importanţa gestionării
eficiente a deşeurilor, inclusiv prin reducerea
volumului de deşeuri depozitate odată cu creşterea
cantităţii materialelor reciclabile, scăderea nivelului
de poluare a solului şi a apelor subterane, creşterea calităţii vieţii populaţiei prin
reducerea riscurilor de îmbolnăvire

Oamenii inconștient le aruncă,apoi la care este posibil le ard,răspândind un miros

neplăcut și un fum negru-suriu peste tot satul.Vara cel mai des sunt arse deșeurile
menajere solide,din modiv că vara sunt multe sticle de masă plastică.Tot ce putem
spune la acest este,că oamenii sunt conștienți de activitățile pe care le fac zi dde
zi,fiind că în urma activității lor survin deșeuri,pe care ei le depozitează și le ard în
mod conștient.Și de ce în mod inconștient,fiindcă ei nu-și dsau seama de gravitatea
lucrurilor pe care le provoacă depozitarea și arderea acestor deșeuri,atât pentru
sănătatea lor cât și pentru mediul ambiant

27