Universitatea Dunărea de Jos

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializarea Drept, Anul II, Grupa 3

Tema: Evoluția urbanistică a comunei

Grivița din Județul Galați
Referat susținut la disciplina: „Elemente de urbanism și amenajarea
teritoriului”

Profesor coordonator: Lect. Dr. Liliana Buhociu

Studenți: Milea Cristina-Ionela
Marcu Georgiana
Mămularu Claudiu

1
 Luna Noiembrie, Anul 2023
Cuprins

1. Introducere………………………………………………………………………………………………….3
1.1. Importanța urbanismului…………………………………………………………………...…….3
1.2. Transformările urbane………………………………………………………………………….…..3
1.3. Situare geografică………………………………………………………………………………….….3
2. Repere istorice…………………………………………………………………………………………….4
3. Căștigarea titlului de „Sat european de tineret”………………………………………….6
4. Infrastructura……………………………………………………………………………………………….7
4.1. Infrastructura drumurilor în comuna Grivița……………………………………………..7
4.2. Proiecte în curs de pregătire …………….………………………………………………………8
5. Peisajul………………………………………………………………………………………………………..9
5.1. Vegetația și fauna……………………………………………………………………………………11
5.2. Balta Călmățui…………………………………………………………………………………………11
6. Activități economice și specifice zonei……………………………………………………….11
7. Construcții istorice …………………………………………………………………………………….11
7.1. Conacul Tache Anastasiu de la
Călmățui…………………………………………………..12
7.2. Biserica “Sf Gheorghe” din Călmățui…………………………………………………………
12
8. Amenajarea teritoriului în comuna
Grivița………………………………………………….13
9. Concluzii…………………………………………………………………………………………………….13
10. Bibliografie………………………………………………………………………………………………14

2
1. Introducere
1.1. Importanța urbanismului
Planificarea urbană, urbanismul, este în primul rând despre oameni. Este o viziune despre
viiitor în care comunitatea decide cum va arăta și va funcționa localitatea: cum vor arăta
străzile, clădirile, câți copaci noi vor fi plantați, ce fel de activități vor fi, câtă poluare se va
crea / cum se va reduce poluarea, cum se deplasează oamenii în localitate sau din și către
alte localități etc.
Aceasta joacă un rol primordial în viața oamenilor în condițiile în care localitatea este, în
primul rând, a acestora și trebuie să poată fi locuită în condiții de siguranță și confort. Cu cât
o localitate oferă locuri în care merită trăit, care îmbogățesc spiritual oamenii, cu atât
calitatea vieții este mai mare. Acest obiectiv este dus la îndeplinire de așa numita dezvoltare
urbană.
În consecință, aceasta este adaptarea permanentă a localității la nevoile curente—
creștere/descreștere a populației, noi tehnologii, mobilitate etc. Dezvoltarea urbană este
greșit înțeleasă drept densificarea și creșterea fondului construit. O dezvoltare sustenabilă a
localității are în vedere păstrarea de rezerve de teren neconstruite, care să permită și
viitoarelor generații să realizeze propriile transformări. Dezvoltarea urbană sustenabilă
include în mod obligatoriu refolosirea și reconvertirea fondului construit existent, mai ales
conservarea și valorificarea patrimoniului istoric. Dezvoltarea poate însemna și investiții în
spații verzi, interzicerea construirii, reducerea traficului auto.

1.2. Transformările urbane

De-a lungul timpului, multe localități au suferit numeroase transformări datorită dezvoltării
urbane, însă asta presupune un adevărat proces care constă în parcurgerea următoarelor
etape:

 Colectare de date si analiză de nevoi

Cunoașterea realităților localității în fiecare zonă a acesteia nu se poate face fără a aduna în
permanență informații și fără a le analiza sistematic.

 Planificare
Prin elaborarea unor documente care descriu politici publice / planuri de afaceri și programe
de acțiune, este planificată alocarea resurselor pentru a da un răspuns adecvat nevoilor
identificate.

 Inițiere proiecte

3
Chiar dacă un proiect este inclus in planul de acțiune, nu este așa de simplu de trecut la
pasul următor.

 Elaborare proiecte
Urbaniști, arhitecți, ingineri, geografi dar și juriști, economiști, sociologi, antropologi etc. fac
propuneri detaliate de transformare a localității și le exprimă prin documentații tehnice…

 Avizare
Orice transformare trebuie validată prin filtre de verificare: profesioniști care analizează și își
dau acordul că acea intervenție nu va genera probleme. Exemple de avize: sănătatea
populației, mediu, protecția patrimoniului, pompieri…

 Aprobare / Autorizare
Fiind de interes public, transformările localității (atât prin proiecte publice cât și prin
proiecte exclusiv private) sunt validate prin votul ori semnătura celor care reprezintă
comunitatea.

 Implementare
Realizarea efectivă a proiectului – amenajarea unui spațiu – clădire, teren, zonă din
localitate – presupune existența unor oameni pricepuți, care respectă documentația
tehnică, costurile stabilite, dar și termenele de execuție.

 Utilizare
Folosirea în timp a unui spațiu –clădire, teren, zonă din localitate – presupune siguranță în
exploatare, dar și întreținere, cheltuieli curente, etc.

1.3. Situare geografică

Comuna Grivița este situată în partea central vestică a județului Galați.Pe lângă satul cu
același nume, în componența comunei intră și satul Călmățui care se află la o distanță de 3
km de satul Grivița. Comuna Grivița se întinde pe o suprafața de 3945 ha din care 480 ha
sunt ale satului Călmățui. Este o zonă de șes, predominant deluroasă cu o climă continentală
unde verile sunt uscate și foarte calde, iar iernile sunt geroase și cu viscole.
Teritoriul administrativ al comunei are următorii vecini:
la nord – comuna Cudalbi
la est – comunele Costache Negri şi Pechea
la sud – comuna Lieşti
la vest – comuna Iveşti.
Comuna Griviţa este străbătută de DJ254 şi DJ254B (Galaţi-Tecuci), intersecţia acestor două
artere fiind pe teritoriul comunei, în satul Griviţa.

4
2. Repere istorice
Numele comunei Grivița datează din 1877 în amintirea eroicilor lupte pentru independența
țării de la reduta Grivița contra imperiului otoman alături de armatele rusești. Originea
satului datează însă dintr-o perioadă mai veche. În urma unirii Principatelor sub domnia lui
Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859), care a dat legea secularizării averilor mănăstirești,
aflăm că moșia din jurul satului aparținea unor călugări greci, donată de boierul Flondor 1.
Aici a ctitorit o mănăstire ce-i purta numele și care se afla în valea Brehoaiei, vale ce dă în
valea Gerului și se află la circa 5 km sud est de Grivița. Călugării care veneau la această
mănăstire îi spuneau Flondoroaia de unde s-a tras și vechea denumire a satului. Această
denumire a fost dată și de răzeșii lui Ștefan cel Mare din satul Cudalbi. O parte din locuitorii
vechiului sat Flondoroaia erau proveniți și din țăranii fugiți din Puțeni, crunt exploatați de
către proprietarul Moruzii și brutalizați de către vătafii acestuia. Prin legea secularizării
averilor mănăstirești sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, o parte din pământul Mănăstirii
Flondor a fost dată țăranilor de aici și anume celor din actualul sat Călmățui.
Împroprietărirea vetrelor de sat în satul Grivița începe de la punctul Rotaru pe firul văii spre
mal până la locul numit Ganea unde pe acest loc se afla ,,Crâșma lui Ganea“, astăzi
magazinul Universal al cooperativei de consum din centrul satului. După 1868 încep primele
înjghebări omenești în satul Grivița, colibe, bordeie împrejmuite de garduri de mărăcini.
Primii care au început viața pe aceste locuri au fost Gheorghe Șerban, Andrei Plop, Ilie
Huluparu, Milea Constantin, Petrache Ion, Dumitru Rusu, Savin Popa și alții. Pe lângă
populația băștinașă au migrat în această comună câteva familii prigonite, fugite de peste
munții din Transilvania. Dintre aceste familii amintim Ernuțeanu, Ghenea, Gherman,
Neamțu. De asemeni au mai venit din comunele alăturate Liești, Șerbănești, Ivești cum sunt:
familiile Stan, Moisi, Tudose și alții. Toți aceștia au venit ceruți de boierul Tache Anastasiu.
Așa cum aflăm din bătrâni, de la moș Manlache Pleșa, boierul Tache Anastasiu, era un zbir
purtându-se aspru cu țăranii de pe moșia lui. Acest bătrân va apare mai târziu spre a adeveri
faptele petrecute în romanul scriitorului născut în Călmățui, la 29 iulie 1895, Victor Ion Popa,
Velerim și Veler Doamne. În afară de robii proveniți din țărani băștinași Tache Anastasiu
avea angajați cu săptămâna țărani veniți din alte sate. Tuturor acestora le impunea același
regim aspru de viață. La sfârșitul săptămânii țăranii angajați erau închiși în bordeie pentru a
nu fugi acasă, iar altora li se lega câte o roată de gât. De asemenea dacă nu se pregăteau de
lucru erau aduși cu sila de către logofătul boierului care îi chinuia cumplit.
Una din formele simple de împotrivire a țăranilor contra exploatării era fuga de pe o moșie
pe alta. Așa cum aflăm din bătrâni au fost țărani ca: Tudose Călin, Neagu Constantin, care de
frica logofătului Ilie Huluparu au fugit din sat. În anul 1904 acest fenomen al fugii de pe o
moșie pe alta a devenit frecvent în rândul țăranilor, astfel că o parte dintre ei au plecat să
muncească pe moșia lui Negru Funtedin Mărășești. Scânteia răscoalei din 1907 a pătruns și
în satele Grivița și Călmățui. Balș – Cociaș arendașul boierului Tache Anastasiu care deținea
moșiile de la punctul Negrea și apusul satului a căutat să-și asigure apărarea, dar toate
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Iancu_Flondor

5
măsurile luate de el au fost zadarnice, deoarece răscoala țăranilor a luat amploare și a
crescut în intensitate. Arendașul a fost nevoit să fugă, urmărit de țărani cu focuri de armă
până în gara Ivești unde a fost ajutat de șeful gării Alexandrescu. Țăranii rămași la conac au
scos arhiva afară și i-au dat foc. În urma acestor fapte țăranii au fost pedepsiți crunt. O parte
dintre ei au fost închiși în beciul lui Balș și în beciurile Iveștiului și ale Tecuciului. Alții au fost
pedepsiți prin bătaie primind câte 21 de vâne de bou pe spinare, mulți pierzându – și viața.
Dintre țăranii participanți la răscoala din 1907 putem aminti pe: Enache Creangă, Neculai
Bucur, Gheorghe Cloreț, Andone Vînav, Ion Coman, Dumitrache Caraiman, Ion Radu, Simion
Borșan etc..

După primul război mondial are loc împroprietărirea țăranilor (reforma agrară din anul
1921) prin despăgubire, însă puterea de cumpărare a țăranilor fiind mică, de această
împroprietărire au profitat oamenii înstăriți ai satului. În anul 1945 are loc o altă reformă
agrară, astfel în satul Grivița s – a format o comisie de împroprietărire care a împărțit
țăranilor săraci pământul de la moșierii fugiți. S – a dat pământ cu titlul de proprietate, fără
despăgubire, țăranilor săraci, orfanilor, văduvelor de război și celor care au luptat în al
doilea război mondial împotriva fasciștilor. În felul acesta s –au împărțit peste 352 de
hectare. În fruntea acțiunilor de împroprietărire au stat oamenii din sat ca: Enuță Vînan, Ilie
Ocheană, Constandache Ion, Neculai Stan etc.. La 27 februarie 1950 a luat ființă în Grivița
o ,,Gospodărie Agricolă Colectivă“ cu un număr de 46 de familii și o suprafață de 91 de
hectare. De asemenea s-au făcut donații către stat: o suprafață de 46 de hectare și un
inventar viu constând în doi cai, doi boi, patru căruțe, opt pluguri și trei prășitori. În anul
1858 existau 125 de familii de colectiviști. În această perioadă ,,Gospodăria Agricolă“ și – a
cumpărat o mașină și a făcut un iaz de pește pe o suprafață de 9 hectare. În anul
1960 ,,Gospodărie Agricolă Colectivă“ număra 505 familii cu o suprafață de 1204 hectare.

3. Câștigarea titlului de sat european

Pe 21 noiembrie 2020, în cadrul celei de-a doua ediții a Galei Tinerilor din Mediul Rural,
Comuna Grivița a primit titlul de ”Sat European de Tineret” în anul 2021. Programul
European Youth Village/Satul European de Tineret 2 urmărește să contribuie la dezvoltarea
sectorului de tineret din mediul rural, prin activarea tinerilor și autorităților publice din
aceste comunități, facilitând totodată consolidarea politicilor publice de tineret în mediul
rural, la nivel național și internațional.
Programul vine cu o viziune nouă și este atent construit pe baza nevoilor și problemelor
tinerilor din mediul rural, fiind adaptat realităților și provocărilor cu care aceștia se
confruntă la nivel local. Prin implementarea programului European Youth Village/Satul

2
European Youth Village este un program strategic de dezvoltare și organizare comunitară a tinerilor din
mediul rural, ce urmărește să dezvolte întregul ecosistem de tineret din mediul rural, atât în România, dar și la
nivel european și internațional. Prin acest program se contribuie la dezvoltarea de comunități autonome de
tineri în mediul rural și la consolidarea cadrului de politici publice la nivel național și european.

6
European de Tineret se urmărește dezvoltarea comunității rurale în patru domenii cheie:
Educație, Cultură, Voluntariat și Dialog Structurat
Titlul de ”Sat European de Tineret” este oferit de către Guvernanță satelor sau comunelor
care își doresc ca prin acest program să facă o schimbare în comunitatea lor. Pe parcursul
anului în care vor purta acest titlu, toate activitățile, proiectele, evenimentele sau acțiunile
ce vor fi organizate la nivel local vor urmări să crească participarea tinerilor și a autorităților
în vederea rezolvării unor probleme sau nevoi ale tinerilor din comunitate, cât și
îmbunătățirii unor aspecte care-i vizează în mod direct pe tinerii din mediul rural. Prin
participarea în program, tinerii din Grivița devin mai conștienți de resursele de care dispun,
mai vizibili și pregătiți să acționeze strategic în direcția unei schimbări pe care și-o doresc la
nivel local, național, european.

4. Infrastructura
Locuirea în localitate este caracterizată de interconectare prin rețelele de utilități publice
(apă, canalizare, electricitate, telefonie, gaz...), rețelele de transport, dar și rețelele de
servicii (educație, sănătate...). Nu este posibilă locuirea izolată. O modificare într-o zonă are
întotdeauna un impact mai mare sau mai mic pe o anumită arie. Acest lucru trebuie să fie
analizat în planurile de urbanism și în baza lui să fie stabilită oportunitatea 3.
Prioritățile avute până în prezent de administrația locală în comuna Grivița au vizat
asigurarea infrastructurii necesare și facilităților esențiale pentru toți locuitorii comunei, iar
din anul 2020 a început un amplu program prin care se dorește oferirea unui echilibru între
investițiile în infrastructură și cele în componență socio-culturală.
Un impuls important a fost dat de crearea centrului de tineret, unde tinerii comunei se
întâlnesc și desfășoară diverse activități creative, îmbinând latura socială cu cea inovatoare,
în sensul în care printre elaborarea de noi proiecte ce au în vedere dezvoltarea comunei se
organizează și seri sociale, oferind posiilitatea petrecerii timpului de calitate în comună.

4.1. Infrastructura drumurilor în comuna Grivița:

UAT Judeţul Galaţi, în calitate de lider al parteneriatului încheiat cu UAT Comuna Ivești,
UAT Comuna Grivița și UAT Comuna Costache Negri, anunță închiderea oficială a proiectului
„Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Iveşti-Griviţa
(DJ 254)” , finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 -
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Prioritatea de investiții 6.1 -
Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la

3
Un proiect oportun înseamnă să fie adecvat pentru situația în cauză și/sau să se întâmple la momentul sau în
condiții favorabile. Oportunitatea este rezultatul ierarhizării priorităților din viziunea de dezvoltarea a orașului
asumată de administrație prin politici publice.

7
infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, Apel dedicat sprijinirii obiectivelor
prevăzute de Aria prioritară 1 - Interconectarea regiunii Dunării a Strategiei Uniunii
Europene privind regiunea Dunării AP 1b - Legături rutiere, feroviare şi aeriene.
Obiectivul general al proiectului a vizat creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale
și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumului județean DJ 254,
iar perioada de implementare a proiectului fiind de 97 de luni, respectiv de la data de
01.05.2014 până la data de 31.05.2022.
În cadrul proiectului au fost reabilitați și modernizați 15,4 km de drum judeţean ce cuprind
lucrări pentru refacerea podeţelor, construirea unor stații de transport public, realizarea
siguranței rutiere (indicatoare și marcaje rutiere, treceri de pietoni dotate stâlpi de iluminat
alimentați de panouri fotovoltaice), precum şi lucrări suplimentare pentru protecţia
mediului.
Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 254 vine în întâmpinarea necesităţilor
existente în cadrul comunităţii locale şi pe termen lung, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud
- Est, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport. Prin implementarea acestui
proiect, drumul județean DJ 254 a căpătat integral un profil modernizat, fapt ce oferă un
coeficient de confort sporit pentru tot traficul din zonă şi conduce la un consum redus de
combustibil şi la o uzură mai mică a autovehiculelor.

4.2. Proiecte în curs de pregătire (pentru care s-au realizat deja unele
demersuri)

8
  Înfiinţarea distribuției de gaze naturale în comuna Grivița, județul Galaţi
 Înfiinţare sistem de canalizare şi staţie de epurare apă uzată în comuna Grivița,
județul Galaţi
 Modernizare cămin cultural în sat Grivița, comuna Grivița, județul Galaţi
 Reparații capitale iaz Călmățui

5. Peisajul
Peisajul este ansamblul elementelor urbane pe care noi îl percepem ca un tot. În fiecare
moment vedem strada cu casele, copacii, dar și toate obiectele din jur: stâlpi, cabluri,
chioșcuri, panouri de publicitate, gunoaie, mașini etc. În acest mod, toate simțurile sunt
influențate (văz, auz,miros).
În Grivița, per total peisajul este unul ce binedispune populația, administrația având grijă
ca străzile să fie curate, iar locuitorii dau dovadă de responsabilitate în vederea depozitării și
transportării deșeurilor gospodărești.

9
5.1. Vegetația și fauna
Vegetația aparține în cea mai mare parte pajiștilor stepice, cu graminee și diverse ierburi
xerofite, determinate de condițiile de climă precum și de substratul litologic alcătuit din
loess. În Câmpia Covurluiului se întâlnește și vegetație lemnoasă de silvostepă în care
predomină 2 specii, ca stejarul brumăriu și stejarul pufos.
Lumea animală este dominată de prezența rozătoarelor care își fac adăposturi și cămări
subterane. Cele mai frecvente sunt: popândăul, hârciogul, orbetele sau cățelul pământului,
precum și numeroase specii de șoareci și iepuri. Dintre păsări, cele mai frecvente sunt:
prepelițele, potârnichea, ciocârlia și altele.

5.2. Balta Călmățui

Iazul este amplasat în localitatea Liești la 50km de Galați, respectiv 40km de Focșani.
Accesul la balta se face din DN25, câteva specii de pești ce se regăsesc în balta Călmățui sunt
crapul, carasul și somonul.

6. Activități economice și specifice zonei

Agricultură
Comerț

10
Firme reprezentative: 31
Producători locali: Peste 50
Produse locale: Porumb, Floarea soarelui, Grâu, Orz, Mazăre, Varză (producție majoră),
Legume și Fructe
Meșteșugari: 1

7. Construcții istorice
Construcțiile variază ca formă, volum, așezare pe teren etc. Principala discuție în planurile
de urbanism este despre volumul clădirii nou propuse: e prea „mare”, „umbrește vecinii”
etc.
Într-un plan de urbanism, sunt importante următoarele caracteristici: volumul, funcțiunea
și așezarea pe teren. Cu toate acestea, un plan de urbanism poate reglementa foarte precis
și aspectul unei clădiri, enumerând concret caracteristicile estetice pe care noile clădiri
trebuie să le respecte. Un plan de urbanism stabilește grupări de funcțiuni compatibile
pentru zone din oraș, stabilind și incompatibilitățile. De exemplu, într-o zonă de locuințe nu
se recomandă activități poluante sau generatoare de zgomot.

7.1. Conacul Tache Anastasiu de la Călmățui

Întreaga moșie a Călmățuiului, împreună cu alte 32 de sate au aparținut până în anul 1849
marelui boier și cărturar al vremii Costache Conachi care la moartea sa îi lasă întreaga avere
fiicei sale Cocuța Conachi, care la rândul ei îi va lăsa fiului Emanoil Conachi-Vogoride moșia
Călmățuiului și a Țigăneștilor. În anul 1881, fiul Cocuței, a vândut conacul și moșia de la
Călmățui lui Take Anastasiu. Din datele deținute de experții culturali și istoricii gălățeni, nu
se știe dacă pe această moșie exista acest conac sau a fost construit de Take Anastasiu
ulterior.
Conacul de la Călmățui se încadrează în stilul construcțiilor cu arhitectură vernaculară
specifică spațiului și timpului, folosind materiale modern cum ar fi marmura și stucul.
Intrarea în incinta reședinței este flancată de stâlpi masivi care creează impresia unor
turnuri din antichitate însă clădirea conacului cu prispele și coloanele ei cu fus cilindric
neted, sprijinite pe postamente paralelipipedice par a fi
desprinse din stilul doric al construcțiilor din insulele
grecești, locul de
unde se trage și
proprietarul.

11
7.2. Biserica “Sf Gheorghe” din Călmățui
Astăzi se numește biserica “Sf Dumitru”, hramul vechi fiind “Sf Gheorghe”. Construcția
bisericii începe în anul 1863 și este finalizată în 1865, fiind clădită din piatră. Aceasta este
ctitorită de boierii locali Alexe Anastasiu și nepotul acestuia Take Anastasiu, ale căror
oseminte se găsesc în cavoul de lângă biserică.
Biserica "Sf. Dumitru” din Călmățui este construită din piatră, având formă de cruce și cu
două turle octogonale. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi:
pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse.
Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat.
Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe
bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați
cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf.
Treime.
În clopotniță se află un clopot mare turnat în 1853 la Brașov de un meșter sas, după cum
arată următoarea inscripție: „Gegossen von Albert Gottschling in Kronstadt 1853”.
Potrivit istoricului Nicolae Stoicescu însă această biserică "Sf. Gheorghe" din Călmățui ar fi
fost construită înaintea anului 1809, ea apărând pe o catagrafie din acel an. Ea ar fi fost

12
refăcută de căminarul Alexe Anastasiu (1801-1868), proprietar al moșiei Brehoaia, în
perioada 1862-1865.
Biserica "Sf. Dumitru” din Călmățui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul
2015 din județul Galați la numărul 182, având codul de clasificare
Clădirea în care funcționează școala primară din satul Călmățui a fost donată prin
testament Academiei Române de către moșierul Tache Anastasiu în acest scop. Există și o
biserică în acest sat, cu hramul Sf. Dumitru. De asemenea, în comuna Grivița se află o altă
biserică cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, care se află în renovare.

8. Amenajarea teritoriului în comuna Grivița

În ceea ce privește poziționarea clădirilor, se poate observa o concentrare a celor mai mari
clădiri în centrul comunei, printre acestea se numără: Primăria comunei, dispensarul, cele
trei blocuri, cele trei societăți comerciale, depozitul. Acestea au o înălțime relativ mare în
raport cu restul clădirilor preponderent cu rol de locuințe.

9. Concluzii
Din cele prezentate mai sus se poate observa o evoluție din punct de vedere al
urbanismului, în momentul de față locuitorii comunei Grivița se bucură de o comunitate
civilizată, însă oriunde este loc de mai bine. Prin implicare, dăruire și devotament se poate
schimba viitorul comunității, iar aceasta este o responsabilitate pe care o poartă fiecare
membru al localitățiii. Lucrurile mărețe se realizează atunci când există o unitate pentru
binele comun, fapt pentru care trebuie să se unească toate forțele pentru a putea realiza un
viitor cât mai bun pentru generațiile prezente și viitoare. Totodată, printre multitudinea de
schimbări necesare trebuie consevate și protejate elementele străvechi ale comunei, cum ar
fi clădirile istorice, monumentul și tipul de arhitectură al caselor.

13
10. Bibliografie
a) Tratate, cursuri și monografii
- Jan Gehl & Brigitte Svarre, „Cum se studiază viața urbană”, Igloo, București, 2015
b) Articole și studii de specialitate
- „Importanța specialiştilor în domeniul Amenajării Teritoriului şi Urbanismului”,
Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Urbanism și Arhitectură
c) Legislație
- Strategia de dezvoltare locală- Primăria Grivița Galați
- Legea nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu toate modificările și
completările ulterioare
d) Internet
- Ghidul primăriilor, Primăria Grivița :
https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-GRIVI
%C5%A2A/161134
- Site-ul oficial al Primăriei Grivița Galați:
https://www.grivitagalati.ro/
- https://www.viata-libera.ro/actual/182692-anunt-publicitar-inchiderea-oficiala-a-
proiectului-reabilitarea-si-modernizarea-infrastructurii-de-transport-regional-pe-traseul-
ivesti-grivita-dj-254?fbclid=IwAR1my8UtsAR3naC70_clGZ_9unKv5Q5KyxHxe-
ehh30FquXxdmdgzgNiQG0 -----

14
15