2.

Necesitatea si oportumitatea investitiei:

Satul Berchiseti este o veche aezare omeneasc, situat pe ambele maluri ale rului Moldova, tocmai n
locul unde iese el din strmtoarea ntunecoas a munilor i-i ndreapt cursul ctre regiunile deluroase ale
Moldovei. Rul a fost ntrebuinat nc din antichitate ca popas pe drumul pentru transporturi, care ducea de
la Bistria spre rsrit peste munte, de-a lungul lui pn la Baia i mai departe pn la apa Siretului. De
altfel, pe teritoriul Berchisetiului s-au descoperit urme nc de pe vremea romanilor.
Situaia geografic i-a fost aadar de folos, sprijinindu-l n mod special s ajung un punct deosebit pe
hart. Unele evenimente relevante n monografie au ntre ele o prea ndeprtat legtur, lgtur care ns
nu poate fi tgduit. Berchisetiul este cunoscut din vechime ca fcnd parte mpreun cu nvecinatul
Bucureti (azi Capul Codrului) din moia lui Corlat, unul dintre boierii fruntai ai lui Alexandru cel Bun.
Satele acestea ntemeiate de Berchi i Bucur, viteji de-ai lui Drago sau Bogdan desclectorii, cu un vast
teritoriu n jurul lor, au existat nc nainte de Alexandru cel Bun, cci dintre satele vechi rsfirate ntre Gura
Humorului i Suceava, toate terminate n -eti, numai Berchisetiul i Bucuretiul n-au parte de meniune n
documentele acestui voievod.

Satul Berchiseti apare pentru prima dat n documentele istorice la 13 septembrie 1473, cnd i s-a
confirmat boierului Toader Corlat dreptul la motenire asupra satelor Berchiseti i Corlata. Comuna
Berchieti a fost nfiinat prin Legea nr. 67/2005 pentru nfiinarea unor comune, prin reorganizarea
comunei Drgoieti i are n componen dou localiti: Berchieti i Corlata. ntruct Primria Berchieti
nu dispunea de un sediu, a fost identificat un imobil care va fi achiziionat i modernizat, astfel nct s
asigure condiiile necesare desfurrii activitii autoritilor locale.
Comuna Berchiseti este situat n partea de est a judeului, la o distan de 26 km de municipiul Suceava
(reedin de jude), la 14 km de Gura Humorului i la 25 km de Flticeni. n comun se ajunge cu
autoturismele pe drumul naional DN 2 E i pe drumul judeean DJ 209c sau cu trenul. Comuna este format
din satele Berchiseti i Corlata.
Populaia comunei este format din 3000 de locuitori, din care aproximativ 1200 reprezint fora de munc a
comunei. La nivelul localitii Berchiseti se ofer for de munc format i calificat pentru: agricultur,
prelucrarea lemnului, minerit, cresctori animale i mestesugarit.
Posibililor investitori li se ofer consultan i logistic, dar exist i posibilitatea de a concesiona terenuri i
de a ncheia diverse parteneriate.
Exist spaii cu drum de acces, electricitate n apropierea pdurii (aproximativ 10 ha) unde ar putea fi
construite pensiuni, n scopul dezvoltrii agroturismului.
Se ofer for de munc format i calificat pentru: agricultur, prelucrarea lemnului, minerit, cresctori
animale i meteugrit.
In 50 de ani de regim communist in Romania fiecare oras si sat de pe teritoriul tarii avea propriul Camin
Cultural>Cea mai buna traducere pentru aceasta ar fi:un camin al culturii sau o casa cultural.Termenul
sublinia de asemenea neceswitatea existentei unui spatiu intim destinat culturii in general.Cultura
trebuie protejata si adapostita intr-un spatiusingular propriuunde sa nu depinda in mod direct de
capriciile unor institutii mai puternice.Spatiul trebuia sa fie disponibil indifferent de cat de putini
locuitori sau cat de indepartataera regiunea.se presupunea ca toata lumea are acces la Caminul Cultural.
Initial Caminul Cultural a constituit si varful de lance al unui tip de propaganda cultural puternic axata pe
problemele de zi cu zi de natura medicala sau igienica sau presupunand de cele mai multe ori
aptitudini practice tehnice si de rezolvare a problemelor.Treptat a devenit un centru unde se desfasurau
diverse activitati recreationale cum ar fi sarbatorile satesti,proectiile de filme sau casatoriile.
Caminul Cultural a reusit sa se desprinda de vechile traditii, cuprinzand activitati In afara bisericii si a
sferei de influenta a acesteia.Acesta trebuie privit ca o entitate distinct de Casa de Cultura,institutie mai
exclusivista, cu un statut cultural mai inalt.
Ce s-a intamplat cu Caminul Cultural in Romania s-a intamplat cu intreaga cultura romaneasca dupa
1989.Pe masura ce cultura a capatat in cadrul propagandei turistice oficiale oficiale,o dimensiune din ce
in ce mai spiritual in scopul construiri unei imagini a Romaniei ca tara fabulosa, cultura materiala a fost
exclusa cu fermitate in sfera culturii devenind aproape in exclusivitate o component a ctivitatilor
comerciale anteprenoriale de self-help se de marcheting;a fost vanduta si cumparata.
Rezultatul final a fost disparitia fondurilor alocate Caminelor Culturale de pe intreg teritoriul
tarii.Cladirile si dotarile au fost dintr-o data neglijate cu desavarsire,fiind fortate sa redobaneasca o
orientare comerciala mai pronuntata,sa-si schimbe destinatia in restaurant sau cluburi sau sa se
canfrunte cu propria disparitie.Unele dintre ele si-au pastrat funcionalitatea pana in ziua de azi
reprezentand in fapt o ampla miscare de rezistenta economica impotriva sistemului capitalist.
Intr-un sat cum este Bechisestiul ,unde funcioneaza Caminul Cultural este necesara investirea intr-un
astfel de proiect pentru ca acsta sa devina un spatiu active secular un spatiu dedicat dezbaterilor si
diseminarii de cunostinte; trebuie sa umple golurile lasate de institutiile educationale si comerciale
conservatoire.
Timpul scurs de la momentul constituirii caminului cultural, la care se adauga necesitatea alinieri luio la
standardele europene, impugn cu prisosinta modernizarea si extinderea acstuia , prin care sa se asigure:
crearea unor conditii civilizate pentru desfasurarea activitatilor cultural;organizarea de
cursuri/seminari/manifestari care sa promoveze ideile europene, a planurilor si proiectelor accesibile
Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene; informarea si formarea profesionala a tinerilor din
comuna.

3.Solutiile tehnico-economice propuse in studio:
-Situatie existent a obiectivului de investitii:
Regim de inaltime: P
Anul construirii 1965
Elemente Constructive:
-Structura de rezistenta alcatuita din pereti structurali din zidarie de caramida plina presata cu
plansee din grinzi din lemn.
-Fundatii din beton si century din beton armat la partea superioare a elevatiilor.
-Acoperis de tip sarpanta cu invelitoare din table zincata
Incadrarea constructiei

Zona seismica de calcul:E
Coeficientul seismic:Ks=0.12
Perioada de colt: Tc=0,7s
Clasa de importanta : III, =1

Expertiza tehnica a fost realizata de dr.ing. Liviu Groll, expert ethnic cu legitimatia nr.509/1993 pentru
domeniu A1 Constructii Civile , Industriale si Agrozootehnice, cu structura din beton ,beton armat si
zidarie pentru exigentele rezistenta si stabilitate la actiunu statice,dinamice si seismic.

Infrastrctura este alcatuita din fundatii continue din beton cu century din beton armat la partea
superioara a elevatiilor.
Structura de rezistenta este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida plina presata grosimea
de 40cm la exterior si 30-35 cm la interior.
Peretii despartitori sant si structurali in acelasi timp si sunt realizati din zidarie de caramida .
Plansee din grinzi din lemn de rasinoase.
Acoperisul este alcatuit din sarpanta din lemn cu invelitoare usoare din tabla zincata.
Constructia este racordata la energir electrica si este dotata cu instalatii electrice de iluminat si prize.
Instalatiile electrice au fost ingropate in tencuieli si au asigurare la pamant.
Constructia nu prezita uzura avansata , nu se constata vici de executie la nivelul structurii de rezistenta.
Adancimea de inghet a zonei de -1.10m de la CTN a fost respectata.Nu se semnalizeaza fisuri I elevatii.
Constructia se afla pe un teren ce este stabil din punct de vedere geomecanic.
Din analiza documentatiei existente a caminului ,a releveelor si a sondajelor executate precum si in
orma observatiilor de ansamblu si de detaliu de pe teren expertul trage urmatoarele concluzii:
-Conceptia generala si de detaliu a proiectantului initial nu satisface in general prevederile
normelor tehnice in vigoare.
-Fundatiile satisfac adancimea de inghet si satisfac incadrarea in terenul bun de fundare.
-Executia se apreciaza a fi corespunzatoare , elementele nereprezentand abateri dimensionale si
de aliniament;
-Din conditiile de exploatare nu apar defecte care sa afecteze rezistenta si stabilitatea
constructuei;
-Avand in vedere amplasamentul cladirii expertizate nu exista riscul unei interactiuni cu
constructiile invecinate, inclusive la posibilitatea de prabusire.
-Evacuarea in caz de forta majora este asigurata.
-Structura nu satisface conditiile impuse pentru gradul de asigurare la seism, avand valorile:
ST 0.62<0.70
SL0.65<0.70
In urma analizei tipului structural ,a elementelor de compartimentare, regimului de inaltime a
constructiei si a starii tehnice a elementelor structural constructia se incadreaza in clasa de risc III la care
nu exista pericolul de prabusirein caz de seism dar la care se pot inregistra avari nestructurale majore.
Se doreste realizarea unei extinderi pe o latura a cladiri cu o structura mixta:cadre din beton atmat
(stalpi si grinzi)si zidarie armata di caramida GVP cu samburi, plamsee si century din beton armat ce va
avea destinatia de sala polivalenta si spati conexe activitatilor cultural.Fundatiile extinderii vor fi din
beton,continue sub elevatii de beton armat,respective isolate sub stalpi legate intre ele cu grinzi de
compensaredin beton armat.
Avand in vedere solicitarile beneficiarului si tinand cont de lucrarile de constructive necesare atingerii
acestui obiectiv.precum si evaluand costurile acestora expertul recomanda executarea lucrarilor cu
conditia realizarii rostului seismic pentru a nu afecta rezistenta si stabilitatea constructiei existente.
A fost realizat studiul geotehnic nr.167/2013de catre SC GEOTER SRL care concluzioneaza ca din punct
de vedere geomecanic amplasamentul prospectat are stabilitate locala si generala asigurata.Avand in
vedere cotele din amplasament ,zona nu e una inundabila.litologic terenul de fundare evidentiatprin
forejele executate este construit de pamanturi de natura unor argile si argile prafoase,de consistent
medie la ridicata , cu compresibilitate mare;in suprafata apar umpluturi si solul vegetal de cca 0.70 cm
grosime.

Expertiza energetic nr.. a fost realizata de Auditor energetic grad I cu
stampila ..
Concluziile expertizei enregetice sunt:




-Situatie propusa a obiectivului de investitii:

Primaria comunei Berchisesti a luat hotararea reabilitarii si extinderii caminului cultural in principal cu
scopul de a prezenta si dezvolta traditiile cultural existente in zona.Este de asteptat implicare mai active
a cetatenilor comunei in acest proiect.Necesitatea construirii unui astfel de obiectiv face ca acest proiect
sa fie prioritar.Noul camin va respecta in totalitate normele de proiectare si functionare impuse unor
astfel de functiuni spre deosebire se cladirea veche.Deoarece cladirea veche nu asigura spatial necesar
desfasurarii activitatilor social cultural ,s-a prevazut o extindere.Astfel la parter se pastreaza o parte din
sala de spectacol si se transforma in foaie.
In spatial din dreapta accesului existent se amenajaza o garderoba iar in stanga 2 grupuri sanitare
separate pe sexe.Trecerea acestora din vestiare in scena ssse va face printr-un hol ce se poate folosi si ca
loc de grupare inainte de spectacol.
Sala de spectacole a fost in asa fel dimensionata incat sa incapa pe scaune , aproximativ 250 de
spectator.Pentru o mai buna vizibilitate si conform normelor de proiectare scena a fost ridicata cu 90 de
centimetri fata de nivelui salii.
In dreapta salii de spectacole se va realize un corp ce va adaposti la parter , un oficiu, grupuri sanitare
separate pe sexe si un hol in care se afla casa scarii ce va face accesul pe verticala in cladire.La etaj gasim
trei birouri iar holul este deschis catre sala creindu-se astfel o supanta de unde avem o priveliste foarte
buna catre scena.La etajul 2 gasim 2 birouri, iar peste sala de spectacole se va amenaja o biblioteca
digitala, un birou pentru bibliotecara si o sala de lectura.

-Amenajarea exterioara
Directiile de amenajare exterioara a spatiilor verzi prezente in acest obiectiv sunt:
Eliminarea tuturor exemplarelor lemnoaase deperisate,uscate,rau comformatesau din speciile fara
valoare decorative(corcodus ,maces,sanger sau alte specii uscate sau degradate)care in present abunda
in intreg perimetrul scuarului.Datorita neingrijiri in timp numeroase exeplare lemnoase au avut de
suferit (cause antropice sau climatice) impunandu-se in present ca prima necessitate aceasta
operatiune.
Eliminarea unor exemplare din grupajele in care fenomenul de competitie este accentuat(rezolvarea
situatiilor in care se stanjenesc reciproc diferite speciisau exemplare di cadtul aceleiasi speci).
Plantarea de material dendrologic de provenienta locala produs din pepinierele din judet sau in judetele
linitrofe , din regiunile de deal, material apartinand speciilor autohtone ,sau material de provenienta
naturala din regenerarile natural din regiunea de deal.

II.STRUCTURA
INFRASTRUCTURA: pentru sala de spectacole, fundatii isolate alcatuite dintr-un strat de beton
simplu si un cuzinet de beton armat.Legatura dintre cuzineti se va face cu ajutorul unor grinzi de beton
armat , dispuse dupa cele 2 directi artogonale ale cladirii.Pentru zona de oficiu , casa scarii si grupurile
sanitare ,,fundatii continue sub ziduri ,alcatuite dintr-o talpa de beton simplu si o ele vatie din beton
armat.Placa de la cota:-0.05 va fi din beton armat asezata pe un strat din ballast compactat de grosime
15 cm.Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile vertical effective pe talpa fundatiilor sa
nu depasasca presiunea conventional prevazuta in Studiul Geotehnic pentru terenul bun de fundare,
respective: Pef<Pconv. pentru gruparea fundamental de incarcari (permanente) , si Pef<1.4Pconv.
pentru gruparea speciala de incarcari (accidentale).
SUPRASTRUCTURA:Pentru sala de spectacole, cadre din beton armat (stalpi , grinzi si plansee),
iar pentru zona de oficiu casa scarii si grupurile sanitare , peretii din zidarie din caramida tip GVP
290X240X188mm, confinata de elemente verticale (stalpisori) si orizontale (century) din beton armat.
ACOPERISUL : este de tip sarpanta pe scaunedin lemn ecarisat de rasinoase(popi , pane,
capriori, clesti, etc)


NORME SPECIFICE UTILIZATE

La realizarea proiectului s-au avut in vedere prevederile cuprinse in actualele standard si
normative care reglementeaza activitatea de proiectare si executie in constructii dintre care mentionam
urmatoarele:
CR0-2005:Cod de proiectare.Bazele proiectarii structurilor in constructii.
CR-1-1-3/2005:Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapazii asupra constructiilor.
STAS 10101/2A1-87 Actiuni datorate procesului de exploatare pentru cinstructii civile si
industriale.
STAS 10101/1-78-Greutati tehnice si incarcari permanente.
NP-082 /2004: Cod de proiectare.Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.Actiunea
vantului.