MEMORIU GENERAL

1.INTRODUCERE

1.1 Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic General orasul Fundulea si satul

Gostilele
Beneficiar: Consiliul Local al Orasului Fundulea
Proiectant: SC Domi Comprest SRL, Mun. Bucuresti, str. Vasile
Conta 7-9, sc. F, ap.187, J40/5618/1999, CUI RO
11919140
SC Pro Sign DeSign SRL, Mun. Bucuresti, Sos.
Oltenita nr.232, bl.23, sc.2, ap.47, sector 4,
J40/11896/2005, CUI RO 17755420
Data elaborarii: septembrie 2011

1.2 Obiectul lucrarii

Obiectul lucrarii Plan Urbanistic General pentru orasul Fundulea

si satul Gostilele consta in aprofundarea si realizarea complexa a
problemelor rezultate din analiza evolutiei localitatii si a situatiei
existente, cu evidentierea disfunctionalitatilor, optiunilor si
reglementarilor ce se impun pentru dezvoltarea acestora.
Probleme principale rezultate din analiza situatiei existente,
disfunctionalitati atat in teritoriu cat si in cadrul celor doua localitati
componente;
Zonificarea functionala a terenurilor din localitati si stabilirea
regimului juridic al acestora printr-un set de reglementari si servitutii
adiacente;
Volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;
Potentialul economic al celor doua localitati componente;
Organizarea circulatiei si conservarea mediului;
Conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilizare publica.

1
1.3. Surse documentare baza topografica

Plan Urbanistic General Fundulea 1997;

Planuri cadastrale si parcelari OCOTA;
Evidente statistice de la Institutul National de Statistica;
Directia de urbanism a Prefecturii Calarasi;
Consultari informari tehnice;
Consultari cu populatia Consiliul Local Fundulea.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANE

2.1 Evolutie

Fundulea este o localitate datata relativ recent, fiind atestata

documentar din anul 1778, in Memorialele istorice si geografice asupra
Valahiei publicate la Leipzig da catre generalul Baner. Aceasta a luat
nastere in urma unei asezari pe acest teritoriu a unor comunitati
bulgaresti ce au migrat din sudul Dunarii si s-au integrat in modul de
viata al populatiei autohtone.
Asezarile descoperite de arheologi pe Valea Mostistei sunt datate
in general din secolul al IV-lea e.n. reprezentand o populatie eterogena,
formata din daci in curs de romanizare, goti si sarmati. Sfarsitul acestor
asezari este pus in legatura cu infrangerea gotilor si invazia hunilor.
Din perioada de cristalizare a formarii poporului roman, din secolul
al VIII-lea secolul al X-lea e.n. au fost descoperite peste 50 de asezari
pe Valea Mostistea. Comparand desimea localitatilor existente astazi pe
Valea Mostistei (cc47) cu cele ce au existat in primul mileniu e.n.
constatam ca teritoriul respective a fost continuu locuit de populatia
autohtona sedentara care a contribuit la procesul de formare a
poporului roman.
Satul Gostilele este atestat documentar inca din anul 1583 intr-
un act de danie al lui Mihai Voievod dar descoperirile arheologice
facute in zona dovedesc vechimea acestuia.
Dupa anul 1900 localitatea Fundulea (impreuna cu satul Gostilele)
a cunoscut aceleasi transformari ca si selelalte localitati din zona, pana
in anul 1986, cand a fost declarata oras.
Orasul Fundulea se inscrie din punct de vedere al marimii in cadrul
oraselor mici. Totusi el a progresat foarte mult din punct de vedere
economic si social in ultimii ani, ca urmare a desfasurarii activitatii unui

2
numar mare da unitati de importanta nationala pa teritoriul acestuia:
Institutul de cercetari pentru cereale si plante tehnice, Statiunea de
cercetari pentru plante medicinale si aromatice, Institutul de cercetari
pentru productia, cultura si industrializarea sfeclei de zahar si a
substantelor dulci, Fabrica de zahar, Centrul pentru protectia plantelor,
Centrul de reproductie si selectie a animalelor, Piscicola SA, AGROSEM
IELIF Sistem Fundulea, Intrepriderea Antrepriza Drumuri si Poduri,
Intreprinderea pentru colectarea metalelor si Sectia Energomontaj.

2.2 Elemente ale cadrului natural

2.2.1 Relief
Teritoriul localitatii Fundulea este prin excelenta o zona de
campie, cu altitudini ce nu depasesc 50-60m, fiind situate pe raul
Catana al carui bazin hidrografic se intinde in cea mai mare parte pe
teritoriul acestei localitati la 2km de confluenta cu raul Mostistea, pe
al carui mal drept este situat satul Gostilele, care se afla pozitionat in
partea de nord a drumului national Bucuresti-Calarasi-Constanta, la 5km
de localitatea Fundulea.

2.2.2 Solurile
In ceea ce priveste tipurile de sol, specifice zonei sunt nisipurile
de Mostistea, formatiuni geologice leistocenul superior, acoperite cu
depozite loessoide cu o grosime de pana la 20m. Aceste nisipuri sunt
favorabile cantonarii aapei freatice la o adancime de 14m.
Tipul de sol dominant este cernoziomul cambic, cu o textura mijlocie
spre grea, format din loess eolian si profound (pH 6.4 6.8), iar
continutul in humus variaza intre 2.8 si 3.2. Solul este bine aprovizionat
in azot (0.17 0.18) si potasiu (K2O 16-20mg/100g sol sau 135-170ppmK)
si este slab spre mediu cu fosfor (P2O5 2-5mg/100g sol sau 10-25 ppmP).
Are o mare fertilitate potentiala fiind capabil sad ea recolte mari in anii
cu precipitatii suficiente si bine repartizate in perioada de vegetatie.

2.2.3 Clima
Climatul este continental, cu o temperature medie anuala de
10.4C. luna cea mai rece este ianuarie, cu o temperature medie de
-15.0, iar cea mai calda luna este iulie, avand o temperature medie
+22.0. minima absoluta este de -26.5, iar maxima absoluta este de
+41.0.
Vanturile dominante sunt reprezentate de Crivatul de est si nord-
est cu o frecventa de 20% si Austrul din vest si sud-vest cu o frecventa
de 15%.

3
Precipitatiile medii anuale sunt de 580mm, di care 72% cad in timpul
perioadei de vegetatie lunile mai-iunie. In anotimpul de vara cad
numai 35% din totatul precipitatiilor anuale , avand character torrential.
Frecventa anilor secetosi este foarte mare, de peste 40%. Peioadele de
seceta mai frecvente sunt de 10-14 zile in lunile mai-iulie si in jur de 30
zile la inceputul primaverii si mai ales la inceputul toamnei. In general
iernile sunt bogate in zapada, care adesea este viscolita.

2.3 Relatii in teritoriu

Orasul Fundulea este situat in partea de sud est a tarii si in partea

de nord a Judetului Calarasi, la aproximativ 4430 latitudine nordica si
2420 longitudine estica, intr-o zona cu climat extreme continental.
Vecinii directi ai localitatii sunt:
la nord comuna Belciugatele;
la sud comuna Fundeni si Plataresti;
la est comuna Tamadau;
la vest limita judetul Ilfov.
Accesibilitatea in zona este ridicata, fiind asigurata de autostrada A2
Bucuresti-Constanta dar si de drumul DN 3, ambele trecand pe teritoriul
administrativ al localitatii, facand din acesta un oras de tranzit.
De asemenea teritoriul localitatii Fundulea este tranzitat si de calea
ferata CF Bucuresti-Constanta, care intra pe teritoriul administrativ la
km 39+672 si paraseste teritoriul localitatii la km 44+520. In interiorul
teritoriului administrativ Fundulea, traseul de cale ferata CF Bucuresti-
Constanta este traversat la nivel de drumul de acces la gara, semnalizat
prin bariera la km 41+475; gara este pozitionata la km 42+026.
Aceste cai de comunicatie au o deosebita importanta la nivel
national, relationand teritoriul, dar si capitala, cu porturile Constanta si
Calarasi.
Relatiile in teritoriul imediat invecinat orasului Fundulea sunt
asigurate de drumurile judetene DJ 402 si DJ 402A, dar si de drumul
comunal DC42.
Drumul judetean DJ 402 care face legatura intre localitatea componenta
Gostilele, com. Tamadau si apoi, prin suprapunere cu DN3 face legatura
cu localitatea componenta Fundulea si com. Nana, este alcatuit din
tronsoane care au ca imbracaminte astfal sau beton dar si piatra, pe
traseul acestuia catre com. Nana. Paralel cu traseul CF Bucuresti-
Constanta se va ramifica din DJ 402, traseul drumului judetean DJ402A.
Drumul comunal DC42 asigura o legatura cat mai facila si directa intre
localitatile componente ale orasului Gostilele si Fundulea fiind un
tronson de drum betonat.

4
2.4 Potentialul economic

Localitatea Fundulea este traversata de Soseaua Bucuresti-Calarasi

de la vest la est si este adiacenta caii ferate Bucuresti-Constanta.
Cu o populatie de cca 6648 de locuitori orasul Fundulea se incadreaza in
categoria oraselor mici dar prin pozitia sa, pe traseul unei importante
cai ferate si a autostrazii Bucuresti-Constanta, si prin potentialul
economic de care dispune ar putea reprezenta, in viitor, un important
punct de atractie pentru investitori in domeniul micii industrii, a
spatiilor de depozitare, a serviciilor, care aici vor gasi o serie de
facilitate terenuri la un pret mai scazut fata de marile orase,
accesibilitate ridicata, relatie directa cu Mun. Bucuresti, etc. De
asemeanea, beneficiind de potentialul natural deosebit (salba lacuri)
poate atrage investitori in domeniul turismului si al locuirii.
Principalele locuri de munca ale localitatii, ocupate atat de
localnici cat si de navetistii din localitatile invecinate sunt concentrate
in institutiile de cercetare si propuctie cu profil agroindustrial existente,
precum si in unitati de mica productie industriala si depozitare. O mica
parte a populatiei o reprezinta navetistii.
In domeniul comertului, numarul locurilor de munca este relativ scazut.
Conform datelor statistice, la nivelul anului 2004, numarul total al
salariatilor din orasul Fundulea este de 1369.
Ponderea cea mai ridicata intre activitatile economice ale
localitatii este detinuta de agricultura, fapt demonstrate si poderea
ridicata a suprafetelor agricole.

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Agricol Neagricol
TERITORIU Pasuni Curti-
ADMINISTRATI Arabi - Livez Drumur Construct Neproductiv
V EXISTENT l fanete Vii i Paduri Ape i ii e TOTAL
185.2 180.0 213.3 263.0
EXTRAVILAN 0.00 5 0 5.00 6 0 195.00 0.00 11.30 9662.65
75.3
INTRAVILAN 2 0.00 10.23 0.00 0.00 0.00 38.73 357.37 0.70 482.35
75.3 185.2 190.2 213.3 263.0
Subtotal (ha) 2 5 3 5.00 6 0 233.73 357.37 12.00
10145.0
Total (ha) 455.80 1079.46 0

% din total 89.36 10.64 100.00

De remarcat in acest sector este lipsa mijloacelor de munca, a

capitatului care au dus la scaderea productiei agricole, la distrugerea
prin neutralizare a sistemelor de irigatii.

5
 Odata cu redarea proprietatilor funciare fostilor proprietari a
aparut ca o necessitate imediata si piata terenurilor. Acest fapt impune
Consiliului Local formularea si aplicarea unor politici deosebit de
complexe deoarece aceste terenuri reprezinta prin importanta lor
economica si urbanistica resursele cheie in dezvoltarea orasului.
In acest sens scopul prezentei documentatii este sa ofere solutii pentru
evitarea unor greseli majore determinate de satisfacerea unor interese
de grup in defavoarea comunitatii, si deci dezvoltarea orasului in mod
coerent si controlat.

2.5 Populatia. Elemente demografice si sociale

Populatia stabila a orasului Fundulea, conform datelor statistice la

nivelul anului 2004, este de 6648, din care 3392 reprezinta populatia
feminina, iar 3256 populatia masculina a localitatii Fundulea.
Problemele demografice in cadrul orasului Fundulea sunt probleme
pe care le intalnim si in celelalte localitati ale tarii, ele avand un fond
socio-economic.
In ceea ce priveste evolutia populatiei se poate observa ca aceasta
a cunoscut cresterea cea mai mare in anul 1975 7952 locuitori in
toata perioada 1975-1980 orasul cunoscand ce la ridicat nivel al
populatiei, perioada ce coincide cu deschiderea centrelor de cercetare.
Dupa anul 1990 numarul total al populatiei localitatii cunoaste un
important regres demographic ce culmineaza cu anul 1992 6005
locuitori. De asemenea perioada 1990-1995 este perioada cu cel mai
scazut nivel al populatiei datorat regresului economic ca urmare a
schimbarilor sociale si politice ce au implicat numeroase schimbari si in
cadrul fenomenelor demografice.
La reducerea numarului populatiei contribuie si rata natalitatii in
continua scadere dupa anii 90, rata minima fiind de 7.56 0/00 (1995) iar
in anul 1996 percepandu-se o usoara crestere pana la 8.760/00 .
Sporul natural ne indica anul 1997 ca fiind un an cu un procent
ridicat in ultima perioada 7.34/1000 locuitori, iar anul 1993 are cel
mai mic procent 2.1/1000.
Rata scazuta a natalitatii are cauze multiple, dar dintre ele se
detaseaza in principal starea rea a calitatii vietii.
In ceea ce priveste diversi indicatori demografici, la nivelul anului
2004 au fost inregistrati 77 de nascuti vii, 75 de decesuri si 2 decedati
sub un an.
O problema deosebit de important pe plan local este aceea a
ocuparii fortei de munca, aceasta asigurand echilibrul social si
economic, cu variate implicatii economice, psihosociale, educational-
culturale, politice.

6
 In orasul Fundulea una din principalele probleme este legata de
forta de munca. Fiind un oras agroindustrial, forta de munca graviteaza
in jurul acestor doua sectoare de activitate, problema ocuparii in aceste
doua sectoare fiind diferita.
Restructurarile massive care s-au efectuat in industrie dupa 1990
au dus la disponibilizarea unei mase mari de forta de munca, care in
mod fires car fi trebuit sa fie atrasa in agricultura. Dar si aici lipsa
mijloacelor de munca, precum si lipsa mijloacelor financiare au
determinat ca aceasta masa de forta de munca sa se indrepte spre alte
directii si astfel a aparut fenomenul de navetism, care area implicatii
deosebite in economia orasului.
Acest fenomen este influentat si de distanta mica dintre Fundulea
si Bucuresti, existand tentatia unui serviciu mai usor, mai bine platit si
permanent fata de munca in agricultura. Aceeasi situatie se remarca si
in satul Gostilele.
O alta trasatura, si poate cea mai importanta, este aceea de oras
satelit al capitalei. Localitatea se afla intr-o permananta
interconditionare cu activitatile si fenomenele ce se petrec in capitala,
facandu-se simtite efectele.
Toate aceste trasaturi comfera orasului Fundulea posibilitatea de a
se dezvolta pe structura sa bine definite de oras agro-industrial, tinand
cont de conditiile si de posibilitatile actuale.

2.6 Circulatie si transporturi

2.6.1 Circulatia rutiera cuprinde circulatia majora Bucuresti-Calarasi si

trama stradala rectangulara si mixta din pamant care asigura o
legatura facila in intravilanul orasului. Dintr-un total de 40km de
strazi orasenesti, doar 8km sunt modernizati, restul avand
imbracaminte provizorie.
2.6.2 Circulatia feroviara cuprinde statia CF, legaturile cu restul tari
asigurandu-se prin magistrala Bucuresti-Constanta.
Calea ferata CF Bucuresti-Constanta intra pe teritoriul administrativ
la km 39+672 si paraseste teritoriul localitatii la km 44+520. In interiorul
teritoriului administrativ Fundulea, traseul de cale ferata CF Bucuresti-
Constanta este traversat la nivel de drumul de acces la gara, semnalizat
prin bariera la km 41+475; gara este pozitionata la km 42+026.

2.7 Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial

Zonificarea functionala a orasului Fundulea din prezent reliefeaza

o pondere ridicata a locuirii si o slaba reprezentare a serviciilor si

7
 functiunilor complexe de interes public, precum si a zonelor de
recreere, asa cum se poate observa in tabelul de mai jos.
Din punct de vedere functional orasul Fundulea este structurat astfel:
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT
Suprafata (ha)
Zone functionale Fundulea Gostilele Trupuri izolate Total % din total
Locuinte si functiuni individuale 106.74 58.68 137.93 303.35 62.89
complementare colective 108.34 1.60 58.68 0.00 137.93 0.00 304.95 1.60 63.22 0.33
Unitati industriale si depozite 1.35 0.00 45.11 46.46 9.63
Unitati agro-zootehnice 0.00 1.67 57.30 58.97 12.23
Insititutii si servicii de interes public 5.05 1.50 16.75 23.30 4.83
Cai de comunitatii si rutier 9.23 12.87 9.71 31.81 6.59
transport feroviar 16.15 6.92 12.87 0.00 9.71 0.00 38.73 6.92 8.03 1.43
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1.45 0.00 2.39 3.84 0.80
Constructii tehnico-edilitare 0.00 0.00 2.64 2.64 0.55
Gospodarie comunala, cimitire 2.26 0.50 0.00 2.76 0.57
Destinatie speciala 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Terenuri libere 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Ape 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Terenuri neproductive 0.7 0.00 0.00 0.70 0.15
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 482.35 100.00

Zona de locuinte este alcatuita din trei subzone distincte: orasul

propriu-zis si cartierul Crangu in partea de nord, de-a lungul circulatiei
principale Bucuresti-Calarasi, si a treia subzona la sud pe artera
transversala ce leaga zona industriala de restul orasului.
Localitatea Fundulea fiind dezvolatat spontan pentru marea majoritate
a constructiilor de locuit regimul de inaltime este P si P+1, cu un aspect
rural, existand si un mic ansamblu de blocuri P+4 cu centrala termica
proprie, in zona sudica.Dezvoltarea fondului de locuinte s-a facut prin
ocuparea unor terenuri libere in urma aplicarii Legii fondului funciar si
acordarii unor parcele de aproximativ 1000mp.

Zona centrala este alcatuita din dotari de interes public dispuse

de-a lungul circulatiei principale, atat in orasul propru-zis cat si in
cartierul Crangu si in satul component Gostilele, dar care nu contituie
un centru civic in adevaratul sens al cuvantului, ci mai degraba un
centru de cartier.
In ceea ce priveste institutiile publice, situatia lor este in general
satisfacatoare, existand insa nevoia de spatiu suplimentar pentru
unitatile de sanatate, cultura si prestari servicii.

Zona activitatilor industriale si agricole este alcatuita din unitati

industriale productive si/sau unitati agricole care sunt grupate in poli de
activitati, adiacenti sau izolati fata de zonele de locuit. Acestea sunt
mai bine reprezentate in localitatea Fundulea fata de satul Gostilele, iar
dispunerea lor are legatura directa cu gradul de accesibilitate, fiind
amplasate in apropierea unor cai de comunicatie importante (rutiera si
feroviara).

8
 Zona parcuri, recreere si sport este constituita din unitati
sportive, insa slab reprezentate si dotate.

2.8 Zone cu riscuri naturale

Este identificata o zona cu risc de inundare, pe malul Mostistei la

nord de orasul Fundulea, care in prezent se afla in extravilanul
localitatii.
Alte riscuri naturale nu au mai fost identificate.

2.9 Echiparea edilitara

In prezent retelele edilitare, precum alimentarea cu apa, gaze

naturale si canalizarea nu acopera intreaga suprafata a orasului
Fundulea si nici a satului Gostilele, fiind slab reprezentate.
Statia de epeurare existenta este in prezent subdimensionata,
neputand sa faca fata unei extinderi viitoare a teritoriului intravilan al
localitatii.
Singura retea tehnico-edilitara care acopera intregul teritoriu
intravilan existent al localitatii este reteaua de alimentare cu energie
electrica.

2.10 Monumente istorice

Pe teritoriul administrativ al orasului Fundulea sunt evidentiate

urmatoarele monumente istorice si situri arheologice conform studiului
istoric:

II. MONUMENTE ISTORICE EXISTENTE PE TERITORIUL ORAULUI

FUNDULEA, CARE NU AU FOST TRECUTE PE LISTA MONUMENTELOR
ISTORICE.

A. SITURI ARHEOLOGICE
1. Cod sit: 103041.01. Silite medieval. Se afl pe malul drept al rului
Mostitea, la circa 500 m nord de oseaua Fundulea-Tmdu, foto nr. 1
i fia sitului nr. 1.
2. Cod sit 103041.02. Aezare Dridu. Se al la confluena vii Mostitea
cu valea Belciugatele, foto nr. 2 i fia sitului nr. 2.
3. Cod sit 103041.03. Aezare din secolul IV p. Chr. cultura Sntana de
Mure- Cerneaov, se afl pe malul stng al rului Belciugatele, foto nr. 3
i fia sitului nr. 3..

9
 4. Cod sit 103041.04. Aezare geto-dacic. n dreptul podului ce
traverseaz rul Belciugatele, pe malul drept al rului Belciugatele, foto
nr. 4 i fia sitului nr. 4.
5. Cod sit 103078.05. Aezare geto-dacic mare i important, suprapus
de o aezare din secolul al IV-lea p. Chr. Se afl la 2 km sud de satul
Gostilele, pe malul drept al Mostitei, unde s-a construit un mic sat de
vacan i o cas alturea lng baraj. Aezarea se pare c a fost
fortificat, foto nr. 5 i fia sitului nr. 5.
6. Cod sit 103078.06. Aezare din epoca bronzului, se afl la circa 50 m
mai la nord de situl nr. 5, foto nr. 6 i fia sitului nr. 6.
7. Cod sit 103078.07. Silite prsit (sat ruinat). Se afl pe malul stng al
rului Mostitea, imediat la nord de barajul de la sud de Gostilele, foto
nr. 7 i fia sitului nr. 7.
8. Cod sit 103078.08. Aezare epoca bronzului i din secolul IV p. Chr. Se
afl pe malul stng al Mostitei, la 1 km sud de satul Gostiele, foto nr. 8
i fia sitului nr. 8.
9. Cod sit 103078.09. Ostovul Berechet, pe care se afl o aezare din
epoca eneolitic, cultura Gumelnia din a doua jumtate a mileniului V
a. Chr., o aezare din prima epoc a fierului, cultura mMedia, iar din
mileniul I p.Chr. se afl o aezare din secolul al IV-lea i o aezare
Dridu, din secolele IX - X, foto nr. 9 i fia sitului nr. 9.

B. MONUMENTE DE ARHITECTUR
10.Cod sit 103041.10. Biserica Sf. Erarh Nicolae din oraul Fundulea, se
afl la marginea de sud - vest a oraului, pe malul drept al rului
Belcigatele, foto nr. 10 i fia sitului nr. 10.
11.Cod sit 103078.11 Biserica Sf. Erarh Nicolae din satul Gostilele, se afl
n centrul satului, pe malul drept al rului Mostitea, foto nr. 11 i fia
sitului nr. 11.

C. MONUMENTE MEMORIALE
12.Cod sit 103078.12. Cruce de piatr din satul Gostilele, se afl n faa
curii locuitorului Savu tefan, foto nr. 12 i fia nr. 12.

2.11 Probleme de mediu

Ca si ecosistemele naturale si cele umane, in speta cel urban, au

limite care prin depasire dincolo de capacitatea de support produc
dezechilibre ce duc la degradarea si chiar distrugerea lor.
Problemele importante ce privesc mediul, in cazul de fata, apar in
primul rand din activitatea de baza agricultura.
Administratia publica locala trebuie sa fie receptive la problemele
create de poluarea in agricultura, care imbraca diverse forme si trebuie

10
sa adopte masuri locale in spiritual si litera legii pentru indepartarea si
eliminarea factorilor poluanti, deoarece aceste forme de plouare au
efecte grave, ele resimtindu-se atat direct pe plan local cat si indirect,
prin produsele respective ce pot deveni improprii consumului.
O problema importanta o ridica distrugerea sistemelor de irigatii,
care prejudiciaza calitatea solurilor, in unele zone ducand la ariditatea
terenurilor respective. Trecerea brusca la proprietatea privata, cu
parcele mici de 1-4 ha, cu proprietari saraci si tehnologii agricole
arhaice, poate conduce la intensificarea presiunilor asupra solului si de
aici apare necesitatea aplicarii de catre autoritatile locale a unei politici
de cointeresare a proprietarilor de terenuri pentru protejarea mediului.
In ceea ce priveste unitatile de mica productie si de depozitare nu
au procese de productie excesiv de poluante, iar prin amplasarea lor in
partea de sud a orasului, impactul asupra zonei de locuit este redus.
In privinta poluarii (fonice si a aerului) din zona caii ferate,
aceasta este oarecum redusa de perdelele verzi de protectie si de
plantatiile din cadrul unitatilor agricole.

2.12 Disfunctionalitati

In sistemul urban al localitatilor Fundulea si Gostilele sunt

remarcate cateva elemente disfunctionale, si anume:
Configuratia generala a tesutului urban este haotica, nu apare o
zona functionala clara (cu exceptia zonei industriale, foarte bine
configurate). Tesutul urban nu este rezultatul unui concept urban
sau cadastral, ci este spontan, avand o dezvoltare de la o etapa la
alta in functie de interesul momentului.
Zona centrala are un aspect architectural-urbanistic care este
nereprezentativ, ea fiind marcata doar prin prezenta unor cladiri
de interes public amplasate in mod aleatoriu, ce determina o zona
centrala de interes si nu un spatiu urban inchegat.
A aparut un pol de interes la intersectia drumului national cu
strada ce duce catre Institutul de cercetari pentru cereale si plante
tehnice (excentric localitatii), care sustine necesitatea dezvoltarii unei
zone de mic centru (pol de dezvoltare locala) spre satul Gostilele.
In ceea ce priveste zona de locuinte exista probleme ce impun o
rezolvare rapida si categorica. In dezvoltarea acestei zone trebuie
sa se aiba in vedere eliminarea functiunilor care nu sunt compatibile
cu locuirea, dar si realizarea constructiilor dupa niste proiecte de
specialitate care sa garanteze calitatea acestora.
Desi relatia localitatii cu zona industriala era destul de buna,
comanda sociala a determinat dezvoltarea acesteia spre zona
industriala. Datorita unor interese personale s-a dezvoltat aici si o zona

11
de locuinte colective (4 blocuri P+4 pentru salariatii Fabricii de zahar,
care nu au spatii comerciale, servicii, etc.). Cu toate aceste dificultati
se manifesta insa tendinta migrarii zonei de locuinte spre zona
industriala.
Lotizarea parcelelor proprietate personala a fost facuta in mod
iresponsabil, fara aportul unor profesionisti, renuntand la o retea
stradala aberanta, lipsita de un fundament conceptual urban.
Prin prezenta documentatie sesizam ca dezvoltarea localitatii dupa
o astfel de structura este imposibila. Din aceasta cauza decizia de
reorganizare a acestei zone dupa criterii profesionale este obligatorie.
Intrarea cu loturi personale pentru locuinte in interiorul zonei
industriale nu este posibila, deoarece zona industriala formata
trebuie protejata pentru functiunea data (terenul este mult prea
pretios pentru interesul comunitatii ca sa fie sacrificat interesului de
moment), mai ales ca sunt manisfestate interese din partea unor
investitori pentru activitati de productie in localitate.
Orasul Fundulea nu foloseste cadrul natural favorabil al salbei de
lacuri de pe Mostistea, pana in prezent neexistand preocuparea unor
functiuni care sa valorifice potentialul turistic natural activitati de
turism, loisir, agreement, piscicultura, etc.
Trama stradala nu are o configuratie care sa permita o circulatie si
un cadru de coexistenta urbana (nici ca traseu, nici ca prospect). Nu
exista o clasificare a strazilor in functie de traficul pe care il suporta.
In ceea ce priveste intersectiile importante (cele situate in centrul
orasului, unde traficul este mai intes), acestea nu sunt amenajate si
trasate corespunzator nici din punct de vedere al fluentei si
sigurantei traficului, nici din punct de vedere al marcarii nodurilor de
interes din grafurile urbane. De asemenea in proximitatea zonelor de
dotari comerciale, servicii si a institutiilor de interes public nu sunt
amenajate parcaje, fapt ce ingreuneaza tranzitarea acestor zone,
aglomerand traficul rutier.
Zonele plantate ale strazilor cu o foarte mare importanta sunt
aleatorii, nesustinute, si nu participa la crearea unui sistem de spatii
verzi din care sa rezulte un mediu ambiental adecvat.
Desi drumul national DN3 traverseaza localitatea, nu este rezolvat
un drum ocolitor care sa preia traficul de tranzit.
Majoritatea strazilor nu sunt asfaltate sau pietruite (cu exceptia
arterelor principale care sunt modernizate) facand dificila
exploatarea lor.
Nu exista amenajari speciale in zona circulatiei carosabile din
interiorul localitatii si a drumurilor de exploatare zone care sa
retina o mare parte din pamantul/noroiul de pe rotile vehiculelor.

12
 Fondul construit nu este foarte vechi dar constructiile nu au fost
executate in general cu materiale solide si nici dupa niste proiecte
care sa respecte exigentele functionale si structurale, fapt de ii
confera o calitate slaba acestuia.
Tratarea arhitecturala a constructiilor de locuinte este facuta in
mod evident la nivelul de cunoastere al proprietarilor, lipsind aportul
specialistilor la marea majoritate a constructiilor, fapt ce determina o
imagine urata, fara legatura cu traditia arhitecturii in zona.

2.13 Necesitati si optiuni ale populatiei in programul de dezvoltare a

localitatii elaborate de administratia publica locala

In noile orientari in ceea ce priveste activitatea de urbanism si

amenajarea teritoriului, in care consultarea populatiei va avea un rol
major, necesitatile pot fi formulate astfel:
Zonificarea functionala clara si in special punerea in evidenta a
unei zone centrale care sa constituie un adevarat nucelu de
interes si un pol de dezvoltare pentru localitate; de asemeea este
posibila crearea unor mici centri de dezvoltare concentrate pe axa
spre satul Gostitele.
Dezvoltarea zonei de locuinte spre zona industriala.
Completarea terenurilor disponibile din vatra actuala cu locuinte
sau institutii de interes public.
Aditionarea unor suprafete marginale la vatra actuala pentru
necesitati din prima etapa.
Dezvoltarea cu precadere a initiative individuale in domeniu
realizarii locuintelor, prin acordarea unor parcele stabilite de lege
(1000mp).
Incurajarea initiativei particulare sau de grup in domeniul micii
productii si a prestarilor de servicii, prin stabilirea si acordarea
unor terenuri in acest scop.
Amenajarea unor spatii pentru sport si agreement si a unui sistem
de spatii verzi in cadrul orasului.
Completarea retelei institutiilor si serviciilor publice.
Dezvoltarea infrastructurii orasului (tehnico-edilitara si de
transport) in vederea echilibrarii confortului urban pe intreaga
suprafata ocupata.
Modul general de elaborare a acestei necesitati poate fin
imbunatatit pe parcurs prin elaborarea unor proiecte de detaliu planuri
urbanistice zonale si de detaliu.

13
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1 Studii de fundamentare

In lipsa unor studii de fundamentare, documentatiile de urbanism

de tip PUZ existente au dus la necesitatea refacerii Planului Urbanistic
General in vederea coordonarii si interrelationarii acestora, precum in
vederea dezvoltarii cooerente si organizate.

3.2 Evolutie posibila si prioritati

Pe baza analizelor efectuate se contureaza urmatoarele propuneri
de organizare urbanistica:
Redimensionarea zonelor functionale in conformitate cu cerintele
actuale si implicit extinderea perimetrului intravilan.
Realizarea unei compozitii compacte a localitatii, amplasarea
judicioasa a zonelor functionala.
Cresterea nivelului de locuire, a dotarilor social-culturale si a
echiparii tehnico-edilitare.

3.3 Optimizarea relatiilor in teritoriu

Orasul Fundulea este pozitionat in extremitatea vestica a

Judetului Calarasi, la limita Judetului Ilfov, la primul nod al autostrazii
A2 Bucuresti-Constanta, beneficiind astfel de o accesibilitate ridicata,
fapt ce va atrage aparitia in zona a activitatilor de productie si servicii
precum si dezvoltarea locuirii, fapt ce justifica tendinta de extindere a
intravilanului localitatii.
In ceea ce priveste caile de comunicatie si transport acestea sunt
bine reprezentate, relationand localitatea cu restul teritoriului
autostrada A2 Bucuresti-Constanta, DN3, CF Bucuresti-Constanta, DJ
402, DJ402A si DC42.
De asemenea teritoriul localitatii Fundulea este tranzitat si de calea
ferata CF Bucuresti-Constanta, care intra pe teritoriul administrativ la
km 39+672 si paraseste teritoriul localitatii la km 44+520. In interiorul
teritoriului administrativ Fundulea, traseul de cale ferata CF Bucuresti-
Constanta este traversat la nivel de drumul de acces la gara, semnalizat
prin bariera la km 41+475; gara este pozitionata la km 42+026.
Dezvoltarea intravilanului prin extindere va atrage dupa sine atat
dezvoltarea retelei locale de circulatii si transporturi cat si a retelelor
de echipare edilitara, prima dintre ele fiind obligatorie pentru a asigura
accesibilitatea la trupurile intravilanului.

14
 Dezvoltarea activitatilor

Avand in vedere caracterul economic al localitatii agroindustrial

se propune relansarea economica a orasului Fundulea in domeniul
activitatilor productive, existand interese in domeniu ale unor
investitori din afara localitatii pentru dezvoltarea unor zone industriale
nepoluante de tipul parcurilor industriale, care vor creste considerabil
numarul locurilor de munca de pe piata locala.
De asemnea, se propune dezvoltarea unor servicii complementare
atat activitatilor de productie industriala cat si celor agricole, care sa
creasca ponderea sectorului tertiar si a locurilor de munca pe piata
locala.
Avand in vedere potentialul natural deosebit existenta pe
teritoriul localitatii a salbei de lacuri se propune si dezvoltarea
activitailor de agreement, loisir si turism de weekend, care dezvolta, de
asemenea, sectorul tertiar.
3.5 Evolutia populatiei

Se observa o tendinta de intoarcere a populatiei plecate din

localitate spre alte zone mai dezvoltate. O data cu relansarea
economica a localitatii aceasta tendinta se va accentua si mai mult
decat atat populatia tanara din Fundulea nu va mai trebui sa paraseasca
localitatea pentru un loc de munca, reducandu-se si navetismul dinspre
Fundulea spre capitala sau alte localitati invecinate mai dezvoltate din
punct de vedere economic.
Cresterea calitatii vietii va avea efect direct asupra natalitatii si
mortalitatii infantile, inregistrandu-se o crestere usoara a primului
indicator si o scadere considerabila a celui de-al doliea.
De asemenea, este inregistrata si tendinta de construire a unor
case de weekend/vacanta in zona, fapt ce va determina in prima faza o
crestere a fluxului de populatie care vine in weekend spre localitate,
urmand apoi sa se observe tendinta de mutare a domiciliului in zona, si
deci cresterea populatiei locale.

3.6 Organizarea circulatiei

3.6.1 Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun

La nivelul circulatiei rutiere se propune modernizarea retelei in
primul rand a celei majore si apoi a celei cu caracter locale, precum si
extinderea aceteia in zonele propuse pentru a fi introduse in intravilan.

15
 Pentru fluidizarea traficului rutier este necesara amenajarea unor
intersectii dar si a unor zone speciale pentru parcaje in proximitatea
dotarilor comerciale si a institutiilor de interes public.
De asemenea se propune largirea prospectelor drumurilor, care sa
corespunda viitoarelor fluxuri rutiere.
In dezvoltarea viitoare a zonelor construite se va avea in vedere
extinderea profilelor de drum si modernizarea retelei majore astfel:
profil drum national 24.00m; profil drum judetean 17.00m; profil
drum comunal 12.00m. Drumurile propuse prin documentatii PUZ, care
alcatuiesc trama stradala locala, vor avea profile de 12.00m si 11.00m,
in functie de relatiile ce la stabilesc, iar fundaturile vor avea profil de
7.00m si nu mai lungi de 100m.
Pentru organizarea si functionarea coerenta a circulatiilor se
stabilesc zone de protectie ale drumurilor, cu interdictie de construire,
in functie de categoria acestora:
- Autostrada 50m din ax;
- Drum national 22m din ax;
- Drum judetean 20m din ax;
- Drum comunal 18m din ax.

3.6.2 Organizarea circulatiei feroviare

In ceea ce priveste circulatia feroviara se propune modernizarea
acesteia, prin realizarea constructiilor si instalatiilor necesare, si in
special trecerea denivelata a caii ferate de catre strazile noi propuse.
Calea ferata CF Bucuresti-Constanta, care intra pe teritoriul
administrativ la km 39+672 si paraseste teritoriul localitatii la km
44+520. In interiorul teritoriului administrativ Fundulea, traseul de cale
ferata CF Bucuresti-Constanta este traversat la nivel de drumul de acces
la gara, semnalizat prin bariera la km 41+475; gara este pozitionata la
km 42+026. Teritoriul intravilan propus este intersectat de traseul CF la
km 40+240 si km 43+460.
Pentru organizarea si functionarea coerenta a circulatiilor
feroviare se stabilesc urmatoarele zone pentru care se instituie
interdictie de construire:
- zona siguranta 20m din ax CF;
- zona protectie 100m din ax CF;

16
3.6.3 Organizarea circulatiei pietonale
Se propune realizarea de trasee pietonale de-a lungul fiecarei
strazi propuse si modernizarea celor exitente conform profilelor
stabilite.
De asemenea, este recomandata realizarea de piste speciale pentru
biciclisti, precum si realizarea de rampe pentru handicapati oriunde
este nevoie pe domeniul public, precum si la intrarea in orice institutie
publica.

3.7 Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

Avand in vedere tendintele de dezvoltare precum si presiunile
investitionale este propusa extinderea intravilanului si restructurarea
partiala a zonelor functionale, intr-un bilant acest fapt fiind ilustrat
astfel:
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS
Suprafata (ha)
Trupuri
Zone functionale Fundulea Gostilele izolate Total % din total
individu 400, 338, 501, 1240,
Locuinte si ale 65 84 27 76 64,58
functiuni colectiv
402, 338, 501, 1242,
complementare e 25 1,60 84 0,00 27 0,00 36 1,60 64,67 0,08
Unitati industriale si
depozite 88,75 0,00 72,47 161,22 8,39
Unitati agro-zootehnice 52,53 3,47 18,16 74,16 3,86
Insititutii si servicii de
interes public 71,22 35,09 54,10 160,41 8,35
Cai de 174, 33,8 24,2 232,2
comunitatii si rutier 183, 17 33,8 7 24,2 0 241,4 4 12,09
transport feroviar 34 9,17 7 0,00 0 0,00 1 9,17 12,57 0,49
Spatii verzi, sport,
agrement, protectie 30,41 0,80 4,67 35,88 1,87
Constructii tehnico-edilitare 0,00 0,00 2,64 2,64 0,14
Gospodarie comunala,
cimitire 2,26 0,50 0,00 2,76 0,14
Destinatie speciala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri libere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,35 0,00 0,00 0,35 0,02
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1921,19 100,00

Zonele functionale propuse sunt determinate de activitatile

dominate aferente, fiind definite ca:
Zona de locuit ocupa cea mai mare parte a orasului Fundulea si este
caracterizata printr-un regim mic de inaltime (majoritar parter, izolat
P+1).

17
 Pentru constructia de locuinte in sistem individual singura solutie
ramane extinderea intravilanului existent pentru folosirea rationala a
terenului.
Activitatea de construire in cadrul localitatii urmeaza sa se
desfasuare dupa cum urmeaza:
- pe terenuri libere;
- prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau
moral;
- prin renovarea constructiilor existente;
- prin schimbarea de destinatie (conversie functionala).
In cazul cand Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de
Urbanism afferent acestuia contin elemente suficiente care sa permita
realizarea unor constructii, certificatul de urbanism si autorizatia de
construire se pot elibera pe baza prevederilor PUG.
In ipoteza solicitarii unor obeictive in zona care necesita
ame4najari speciale (zona centrala, zona protejata, parcelari pentru
locuinte noi, spatii verzi, etc.) este necesara elaborarea unor planuri
urbanistice zonale sau de detaliu in functie de amploarea problemelor.
La eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de
construire pe baza PUG este necesar sa se tina seama de urmatoarele
conditii de ordin general:
- incadrarea cererii solicitantului in cadrul functiunii
prevazute in zona respective;
- verificarea dreptului de utilizare asupra terenului
(proprietate, concesionare, etc.)
- protejarea amplasamentelor destinate obiectivelor de
utilitate publica;
- asigurarea conditiilor de echipare tehnico-edilitara, a
acceselor carosabile.
Autorizarea realizarii constructiilor se va face, de regula cu
respectarea functiunii zonelor cuprinse in limitele intravilanului propus
de PUG.
Constructiile si amenajarile cu alte destinatii, complementare sau
diferite in raport cu functiunea dominanta a zonei respective, nu
trebuie sa creezed incomodari sau disfunctionalitati, asigurandu-se
masurile de protectie si integrarea lor in structura stabilita prin PUG.
Ca urmare a consultarilor s-a propus extinderea zonei de locuit
catre vest, si intre trupul localitatii Fundulea si trupul Crangu.
In ceea ce priveste zonele de locuinte actuale se propune:
- realizarea ansamblurilor de locuinte collective existente prin
reamenajari exterioare, realizarea unor parcaje si garaje, a
spatiilor de joaca pentru copii, a plantatiilor si anexelor
gospodaresti;

18
 - terminarea locuintelor incepute
- realizarea de locuinte individuale sau semicolective (2-3
familii) cu prioritate pe terenurile libere sau posibil de
eliberat;
- interdictia temporara de construire pana la intocmirea
studiilor de urbanism din zonele declarate de intares public;
- constructiile de locuinte se vor realiza din materiale
durabile, cu solutii functionale si dotari edilitare
corespunzatoare, impunandu-se chiar o expresivitate
arhitecturala, daca este posibil un specific propriu localitatii.

Institutii publice sunt plasate in general in cadrul zonei centrale a

orasului sau pe circulatiile principale, determinand astefel
principalele axe de dezvoltare a activitatilor de servicii/comert ale
localitatii.

Institutiile administrative prin localurile lor satisfac in etapa

actuala necesitatile orasului.

Spatiile destinate sanatatii se completeaza prin extindetrea

spitalului, iar in zone de locuinte propuse se vor rezerva spatii pentru
dotari de sanatate, de invatamant, de cult precum si pentru dotari
comerciale si de prestari servicii aferente locuirii.

Spatiile verzi existente nu sunt suficiente. Se recomanda

amenajarea unor spatii plantate si de agreement generoase in partea
nordica a orasului, de-a lungul cursului de apa existent. Tot aici este
o posibila zona de case de weekend sau vacanta, precum si o baza
sportiva. Pentru aceasta este necesara intocmirea in prealabil a unui
plan urbanistic zonal, iar pana atunci se instituie interdictia de
construire, la fel ca si zonele de locuinte nou propuse.

Zona de productie industriala careia i s-a rezervat o suprafata

pentru o eventuala extindere se va dezvolta in principal prin
ocuparea eficienta a spatiilor existente, urmand a se acorda atentia
cuvenita respectarii regimului de inaltime si de aliniere a cladirilor
precum si a aspectului architectural al acestora. De asemenea sunt
prevazute subzone pentru extinderea acesteia, precum si subzone
mixte, care include activitati de productie si servicii. Este absolute
necesara delimitarea unei subzone de protectie plantata pe limita
dintre perimetrele in care se defasuara activitatile de productie si
zonele de locuinte/agricole din extravilan, pentru a fi redusa cat de

19
 mult posibil poluarea si, deci, incompatibilitatea intre aceste
functiuni.

Organizarea circulatiei circulatia rutiera se va sprijini in cea mai

mare parte pe traseele existente, modernizate. Legatura cu
autostrada Bucuresti Constanta de la sud de oras se face printr-un
pasaj denivelat si o trecere la nivel. Prezenta autostrazii creste
gradul de accesibilitate al orasului si impune delimitarea unei zone
de protectie (50m din ax) in care este interzisa construirea si a unei
zone de influenta (100m din ax) in care se poate construe doar in
urma intocmirii unor documentatii de urbanism prin care se va
reglementa modul de construire si ocupare a terenului.

3.8 Masuri in zonele cu riscuri naturale

Pentru zonele cu risc de inundatie identificate pe malul Mostistei

si introduse in intravilan se prevede ca masura principala interdictia
temporara de construire pana la realizarea unor lucrari specifice pentru
inlaturarea riscului natural.

3.9 Dezvoltarea echiparii edilitare

Pentru buna functionare a localitatii si pentru ridicarea gradului de

confort urban sunt necesare eforturi privind acoperirea integrala a
orasului cu retele edilitare.
Capacitatile tuturor retelelor edilitare propuse vor calculate astfel incat
sa acopere necesarul de consum pentru intreg teritoriu, datele tehnice
legate de aceste urmand a fi stabilite prin proiecte de specialitate,
ulterior efectuate.

3.9.1Gospodarirea apelor
Se propune realizarea unei gospodarii de apa pentru alimentarea
localitatii cu apa potabila, din puturi de mare adancime, pentru o
calitate buna a apei. Realizarea acestui obiectiv se face in conformitate
cu un proiect de specialitate.

3.9.2Alimentare cu apa
Se propune realizarea retelei de alimentare cu apa pentru intregul
teritoriu, a carei capacitate va fi astfel calculat incat sa poata satisface
necesarul de apa pentru consum pentru tot teritoriul intravilan propus.
Realizarea acestui obiectiv se face in conformitate cu un proiect de
specialitate.

20
3.9.3Canalizare
Se propune si extinderea si modernizarea retelei de canalizare, in
acest scop fiind prevazuta marirea capacitatii statiei de epurare
existente, astfel incat sa poata prelua intreg fluxul de ape menajere si
pluviale de pe tot teritoriul propus pentru intravilan.
Apele menajere uzate trebuie sa indeplineasca normele de poluare
in conformitate cu legislatia de specialitate in vigoare (continutul de
nitrati/nitriti etc) pentru a putea fi epurate. Acestea sunt colectate de
la consumatori si apoi transportate catre statia de epurare prin reteaua
de canalizare publica intocmita in conformitate cu un proiect de
specialitate avizat si aprobat de autoritatile competente; aici sunt
epurate si apoi evacuate in lacul Mostistea. Apele menajere vor fi
epurate conform legislatiei in vigoare astfel incat sa poata fi ulterior
deversate.
Ca posibile faze de epurare sunt propuse: gratare rare, gratare dese,
dezinisipator, decantoare primare si secundare, posibile metantacuri si
gazometre car ar putea produce gaze pentru consumul localitatii. Statia
de epurare se poate prevedea si cu o statie de clorinare care va putea fi
folosita in cazul unei epidemii si care va vi dimensionata si proiectata
conform cu normele si legislatia in vigoare.

3.9.4Alimentare cu energie electrica

Reteaua de alimentare cu energie electrica va fi extinsa in zonele
propuse pentru a fi introduse in intravilan iar cea existenta va fi
modernizata.

3.9.5Telefonie
Se prevede acoperirea intregului teritoriu cu reteaua de telefonie
fixa si televiziune prin cablu.

3.9.6Alimentare cu energie termica

In ceea ce priveste incalzirea locuintelor individuale aceasta se va
rezolva individual, cu centrale termice proprii care sa functioneze cu
gaze naturale. De asemenea va fi incurajata folosirea centralelor
termice cu combustibil gaze naturale, si renuntarea la combustibilul
lemons care este un important poluant al mediului natural.
Pentru locuintele colective existente se propune modernizarea
retelelor termice si dotarea corespunzatoare a centralelor termice care
asigura producerea energiei termice.
Se va schimba sistemul de incalzire a institutiilor publice,
propunandu-se centrale termice cu gaze naturale.

3.9.7Alimentare cu gaze

21
 In ceea ce priveste alimentarea cu gaze este prevatuta o retea
care acopera intregul teritoriu intravilan propus.

3.9.8Gospodarie comunala
Se propune realizarea unei rampe de transfer, care sa aibe spatii
special amenjate pentru sortarea evacuarea, depozitarea si tratarea
deseurilor menajere sau industriale.
De asemenea, se propun platforme de colectare a deseurilor de-a
lungul retelei stradale, prevazute cu tomberoane diferentiate in functie
de tipul deseurilor. Aceste platforme au raza de deservire de 300m.

3.10 Protectia mediului

In ceea ce priveste protectia mediului se urmareste reducerea si

chiar eliminarea poluarii, instituindu-se subzone plantate pentru
protectie in proximitatea zonelor industriale, a cailor de comunicatie
rutieta si feroviara, precum si zone de protectie a malurilor de lac unde
este reglementata interdictia de construire (20m fata de limita
lacurilor). De asemenea pentru protectia padurilor aflate in extravilanul
orasului este reglementata retragerea de 1Km fata de acestea a zonelor
cu activitati de productie.
Depozitarea controlata a deseurilor menajere si industriale precum
si epurarea si preepurarea apelor uzate vor conduce la diminuarea
poluarii pana la eliminare.
Se prevede realizarea unor spatii verzi, pentru sport, agrement
care se vor organiza intr-un sistem, si care administrate corect vor
deveni spatii pentru petrecerea timpului liber al populatiei, autoritatile
putand astfel sa controleze mai usor fenomenul de degradare al
mediului , fenomen cauzat de exploatarea salbatica a zonelor verzi, a
malurilor de lac, etc.

3.11 Reglementari urbanistice

Prin Planul Urbanistic General se instituie un sistem de

reglementari care stabileste regimul juridic al tuturor terenurilor din
localitate.
Astfel, prin zonificarea functionala (plansele 3a si 3b) se
reglementeaza destinatia tuturor terenurilor din localitate. Pentru
zonele care necesita studii si cercetari ulterioare (planuri urbanistice
zonale sau de detaliu privind parcelari, renovari sau restructurari
urbane) se constituie interdictia temporara de construire.

22
 Solutia generala de organizare si dezvolatre a localitatii se
bazeaza pe determinarea unor axe majore de dezvoltare si a unor poli
de dezvolatare determinate de distributia activitatilor si a circulatiilor
de importanta majora.
Din cadrul retelei majore de cai de comunicatie din intravilan fac
parte DN3, DJ 402 si DC 42 ale caror profile sunt largite, restul strazilor
constituindu-se in reteaua stradala locala, care va fi modernizata.
Zona centrala este determinate in primul rand de prezenta
functiunilor reprezentative administrative dar si de prezenta
diverselor dotari comerciale si de servicii cu importanta la nivel
orasenesc.
Modalitatile de ocupare a terenului sunt bine stabilite in functie
de unitatile teritoriale de referinta pentru care se aplica, cei mai
scazuti indicatori fiind cei din zonele spatiilor verzi parcuri iar cei
mai ridicati fiind cei din zone centrala.
Pentru protejarea padurilor existente se recomanda evitarea
defrisarii nejustificate, iar pentru protejarea salbei de lacuri se
recomanda realizarea in jurul acestora a unor drumuri pentru curatarea
si administrarea lacurilor. De asemenea, activitatile de agrement se vor
practica doar in zonele special amenajate.
Este instituita interdictia temporara pentru zonele cu riscuri de
inundatie pana la inlaturarea riscului, dar si pentru zonele ce urmeaza a
fi introduse in intravilan care necesita ulterior o serie de operatiuni
urbanistice restructurare urbana, parcelari, reparceleri, etc.-
interdictie care este pastrata pana la intocmirea si aprobarea unor
documentatii de urbanism specifice planuri urbanistice zonale.
Interdictia permanenta de construire este instituita pentru zonele de
protectie a cailor de comunicatie majora (autostrata, cale ferata) si a
retelelor edilitare.

3.12 Obiective de utilitate publica

Pentru crearea conditiilor si posibilitatilor de realizare a

obiectivelor de utilitate publica recomandate in capitolele enterioare s-
au facut urmatoarele operatiuni:
identificarea tipului de proprietate a terenurilor:
- terenuri apartinand domeniului public de interes national sau
al unitatilor adm inistrativ-teritoriale;
- terenuri apartinanad domeniului privat al statului sau al
unitatilor administrative-teritoriale;
- terenuri proprietate private a persoanelor fizice sau juridice.

23
 determinarea circulatiei terenurilor intre detinatori in functie de
necesitatile de amplasare a noilor obiective de utilitate publica:
- terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniu public;
- terenuri ce intentioneaza a fi trecute in domeniu privat al
unitatilor administrativ-teritoriale;
- terenuri aflate in domeniu public sau privat destinate
concesionarii;
- terenuri aflate in domeniu privat destinate schimbului.

Rezultatele acestor operatiuni sunt evidentiate in plansa

Proprietatea asupra terenului.
In privinta satului component, Gostilele, se va mentine in mare
parte configuratia actuala a intravilanului, cu unele adaosuri necesare
pentru a satisface cerinta de loturi pentru locuinte individuale ce nu-si
gasesc teren in vatra actuala.
Orice atribuire se va face pe baza unor studii de lotizare a zonelor
mentionate.
Reteaua institutiilor publice (grupate in nucleele centrale) se va
completa cu dotari sanitare, de comert, alimentatie publica si prestari
servicii.

3.2 Concluzii. Masuri in continuare

Planul Urbanistic General cupride precizari, conditii si masuri

urbanistice privind amenajarea complexa a orasului:
- promovarea lucrarilor si operatiunilor urbanistice care
contribuie la organizarea structurii urbane a localitatii;
- respectarea zonificarii teritoriului localitatii tinand seama de
functiunile dominante stabilite si de relatiile intre diverse
zone functionale;
- precizarea limitelor intravilanului, reglementarea conditiilor
de construire.

Se va interzice realizarea constructiilor sau a amenajarilor avand

functiuni incompatibile cu modificarea propusa de PUG, precum si
realizarea constructiilor in zonele cu interdictie definitive de construire
stabilite prin prezenta documentatie.
Amplasarea constructiilor fata de artelele principale de circulatie
se va face conform profilelor transversale propuse.
In ceea ce priveste amenajrea si intretinerea spatiului publice se
recomanda:

24
 - realizarea mobilierului urban numai pe baza de documentatii
de specialitate aprobate;
- interzicerea amplasarii si realizarii de mobilier urban
standuri comerciale, chioscuri, amenajari diverse care
stanjenesc circulatia pietonala si afecteaza estetica urbana.

Pentru mentinerea si protejarea calitatii mediului se va urmarii:

- protejarea centrului civic sau a altor zone prin asigurarea
periferica a spatiilor de parcare;
- realizarea arterelor ocolitoare pentru traficul greu;
- neautorizarea realizarii in cadrul zonelor de locuit a unor
obiective nocive;
- realizarea perdelelor plantate pentru protectie pe limita
dintre zonele de productie si cele de locuit/agricole din
extravilan;
- protejarea malului de lac pentru acele segmentele ale
acestuia care sunt in intravilan.
In domeniu retelelor tehnico-edilitare se impune:
- echiparea intregului teritoriu intravilan cu utilitati tehnico-
edilitare;
- respectarea documentelor cu caracter normative si directiv
(standarde, normative, instructiuni) in realizarea,
proiectarea si exploatarea lucrarilor tehnico-edilitare.
- respectarea solutiilor si reglementarilor propuse in studii si
proiecte de specialitate privind echiparea tehnico-edilitara a
localitatii.

Intocmit, Verificat,
Urb. Sorina TACHE Arh. Dorel NICULAE

25