Municipiul Fetesti

Municipiul Feteşti este situat în extremitatea estică a judeţului Ialomiţa, în lunca braţului Borcea,
pe traseul autostrăzii Bucureşti – Constanţa şi a magistralei feroviare Bucureşti – Constanţa. Din punct
de vedere al legăturilor de comunicaţie are o poziţie deosebit de favorabilă, având asigurate legături
directe cu judeţele vecine (Constanţa, Călăraşi, Brăila) şi cu restul oraşelor din judeţ. Municipiul Feteşti
este alcătuit din mai multe cartiere, constituite din vetre mai vechi, înşirate pe o lungime de 5 km pe
malul stang al Borcei ( Buliga, Feteşti Oraş si Vlaşca ) şi una mai nouă situată spre Nord, pe câmpia înaltă,
în apropierea nodului feroviar, Feteşti Gară ( inclusiv Feteşti Colonişti ce reprezintă partea de Nord a
cartierului Feteşti Gară ) unde sunt concentrate instituţiile administrative, social-culturale şi principalele
unităţi economice.

Accesul rutier in Municipiul Fetesti se realizează prin : § Autostrada A 2 Bucuresti – Constanta §

DN 3A – Bucureşti – Lehliu Gară – Feteşti § DN 3B – Călăraşi – Feteşti – Vladeni. § DJ 212 – Feteşti –
Tandarei.

Teritoriul administrativ al Municipiului Fetesti este cuprins intre urmatoarele coordonate

geografice : § 440 20’13,14” - 440 27’13” latitudine nordica § 270 43’25,83” - 270 52’49,31” longitudine
estica.

Tipul de mediu din care face parte orasul este mediul temperat oceanic.

RELIEFUL

Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est. Zona
cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se Piscul
Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a
Braţului Borcea. Este o regiune netedă, acoperită de un strat gros de loess (10 - 40m). Este presărată cu
numeroase crovuri, cu dune (în zona Ialomiţei), limane fluviale şi cu câteva lacuri sărate. O altă
caracteristică este prezenţa văilor de tip „mostişte”.

Solurile sunt predominant cernozomice, foarte fertile, cu un conţinut ridicat de humus. În medie,
pânza freatică se situează la circa 15-20 m adâncime. Terenul pe care este amplasat municipiul Feteşti
este constituit din prafuri nisipoase, argiloase, loessoide, în alternanţă cu nisipuri prăfoase practic
insensibile la umezire. Nivelul hidrostatic al pânzei freatice este situat la adâncimi ce depăşesc 25 m de
la suprafaţa
 AER

In stabilirea trasaturilor climatice ale acestei regiuni un rol genetic important îl are tipul si
frecventa maselor de aer. Astfel, iarna advectiile de aer foarte rece de origine polara si masele de aer
rece estice, determina uneori scaderea temperaturii la valori > 250C, iar în situatiile în care deasupra
Baraganului se întâlnesc cu mase de aer mai cald si umed de origine sudica sau sud-vestica, se produc
ninsori abundente, însotite deseori de viscole.
 Vara temperatura aerului înregistreaza printre cele mai mari valori absolute de pe teritoriul tarii
noastre, întânindu-se frecvent temperaturi de peste 400 C. De asemenea numarul zilelor tropicale (zile
cu temp maxima > 300C) este cel mai mare din tara (40 - 60 zile anual).

Regimul precipitatiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioade lungi de seceta (80-100 zile)
întâlnite de obicei la începutul si sfârsitul perioadei de vegetatie.

Radiatia solara directa in cadrul regiunii de câmpie din sudul tarii se poate aprecia ca sumele
medii anuale ale radiatiei solare directe pot ajunge la 70-75 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, vara pe
timp senin. Sumele lunare au valori de 10-12 kcal/cm2 , în timp de iarna valorile scad pâna la 1
kcal/cm2 .

Iarna se caracterizeaza prin contraste în repartitia tuturor elementelor meteorologice,

precipitatiile fiind în general abundente, vântul si viscolele intensificându-se în partile estice si sud-
estice. În ultimii ani, iarna este caracterizata prin îndelungate intervale de timp relativ cald si umed cu
nori si precipitatii sub forma de ploaie si lapovita si mai rar cu ninsori si chiciura. Vara, dinamica
atmosferica predominanta este cea din vest mai ales la începutul anotimpului. ridicata.

APA

Apa de suprafata Din punct de vedere hidrografic teritoriul Municipiului Fetesti apartine
bazinului hidrografic al Dunarii, cu Bratul Borcea. Fluviul Dunarea limiteaza de la Sud - Vest catre Nord -
Est cu mici inflexiuni teritoriul administrativ al o Municipiului Fetesti. El prezinta in zona un curs de la
Nord la Sud, cu un profil transversal asimetric cu malul drept abrupt. Intre bratul Borcea si Dunarea
Veche se afla Balta Borcea care are o lungime de 98 km si o latime de 100 - 200 m in dreptul localitatii
Fetesti.
 Din punct de vedere hidrogeologic, caracteristicile litologice ale depozitelor cuaternare de pe
teritoriul Municipiului Fetesti, permit acumularea apei la diferite adâncimi in strate acvifere freatice si
sub presiune. Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele aluvionare ale teraselor Dunarii si
sesului aluvionar din lunca Dunarii si a baltii Borcea. Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic este
situat la adancimi ce depasesc 25 m de la suprafata terenului natural in zona orasului.Complexul acvifer
sub presiune este cantonat in Stratele de Fratesti.\

VEGETATIA

Pe teritoriul Municipiului Feteşti întâlnim o vegetaţie spontană de stepă şi de luncă. Pajiştile de

stepă sunt o aritate în prezent, unele specii de plante de stepă se întâlnesc în locura mai greu accesibile
(râpe versanţi), de-a lungul căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate) şi al canalelor de irigaţie sau în
unele sectoare ale parcurilor. Pajiştile de luncă sunt mult mai bogate prin compoziţia floristică dar şi prin
producţia de biomasă (12t/ha/an). În unele sectoare ale luncii pajiştea a fost înlocuită de culturi agricole.
Zăvoaiele naturale RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PUG – PRIMARIA MUNICIPIUL FETESTI Hexon
Engineering SRL Pagina 57 din 93 au fost defrişate, cele actuale fiind rezultatul plantărilor.Un asemenea
zăvoi este în dreptul cartierelor Buliga şi Feteşti- Oraş (Pădurea Roşu). Speciile de plante prezente aici
sunt : plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), frasin verde ( Fraxinus angustifolia), ulm alb
(ulmus fulva), mojdrean (Fraxinus ornus ). In dreptul cartierului Vlaşca, acolo unde lunca externă se
îngustează până la dispariţie există o mică plantaţie de plopi euro-american

FAUNA

Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popandău (Citellus citellus), harciog (Cricetus
cricetus), orbete (Spalax leucodon), şoarecele de camp (Mesocricetus newtoni), dihor de stepă (Mustela
eversmani), iepure de camp (Lepus europaeus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarniche (Perdix perdix),
şoarecele de mişună (Musculus spigilegus), nevăstuică (Mustela nivalis), apoi specii de pădure: căpriorul
(Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), şoarecele de pădure (Apodemus
sylvaticus), viezurele (Meles Meles). Dintre reptile apar şarpele rău (Coluber caspius), şoparla de stepă
(Lacerta taurica), şoparla de camp (Lacerta agilis chersonensis). Păsările sunt : prigoria (Merops
apiaster), fluierarul (Tringa totanus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocarlia
(Melanocoryphycalandra), cioara (Corvus corone), coţofana (Pica pica), vrabia ( Paser domesticus),
graurul (Sturnus vulgaris), turturica (Streptopelia turtur), guguştiucul ( Streptopelia decaocto), fazanul
colonizat (Phasianus colchicus).

Componenta antropica

Planului Urbanistic General al Municipiului Fetesti urmareste, prin introducerea în cadrul

documentatiei de urbanism existente a constrângerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele
propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor
pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judetene.
Prezenta lucrare este întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare şi politica de dezvoltare urbană a
municipiului Feteşti. Obiectivele pe termen mediu ( 5- 10 ani ) de dezvoltare ale administraţiei locale
prevăd :

§ Dezvoltarea economică a municipiului Feteşti în sectorul secundar şi terţiar, prin propunerea

extinderii zonelor de locuinţe, agrement şi servicii;
 § Extinderea zonei industriale pentru atragerea şi facilitarea activităţilor productive aflate
momentan în declin;

§ Extinderea reţelelor de distribuire apă potabilă, gaze şi a reţelei de canalizare în zonele nou
introduse în intravilan;

§ Crearea unor zone de servicii care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din cartierele municpiului
Feteşti;

§ Modernizarea şi extinderea reţelei stradale în cartierele cu pronunţat caracter rural;

§ Echilibrarea diferenţei acute dintre caracterul urbal al jumătăţii sudice a cartierului Feteşti
Gară şi caracterul rural al jumătăţii nordice a acestui cartier precum şi al celorlaltor trei cartiere
componente ale municipiului Feteşti.

§ Odată cu stabilirea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă ale cartierelor componente ale

municipiului, lucrarea va trebui să dea răspuns şi problemelor imediate cu care se confruntă Consiliul
local, în special determinarea categoriilor de intervenţie, permisiuni şi restricţii, necesităţi de primă
etapă.

Impactul asezarilor umane asupra mediului este poluarea apelor bratului Borcea cu ape
menajere sau poluarea zonelor verzi cu diferite deseuri