Fetesti

Fetești este un municipiu în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitățile
componente Buliga, Fetești (reședința), Fetești-Gară și Vlașca. În 2011, avea o populație de 30.217
locuitori.

Orașul se află în sud-estul extrem al județului, pe malul stâng al brațului Borcea al Dunării. Este
străbătut de autostrada București–Constanța, pe care este deservit de o ieșire; de asemenea, de la
această ieșire, șoseaua națională DN3A duce spre vest până la Lehliu-Gară (județul Călărași), iar șoseaua
națională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) și spre sud la Călărași

Teritoriul administrativ al Municipiului Fetesti este cuprins intre urmatoarele coordonate

geografice : § 440 20’13,14” - 440 27’13” latitudine nordica § 270 43’25,83” - 270 52’49,31” longitudine
estica.

Tipul de mediu din care face parte orasul este mediul temperat oceanic.

Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est. Zona
cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor,

Solurile sunt predominant cernozomice, foarte fertile, cu un conţinut ridicat de humus. În medie,
pânza freatică se situează la circa 15-20 m adâncime. Terenul pe care este amplasat municipiul Feteşti
este constituit din prafuri nisipoase, argiloase, loessoide

Vara temperatura aerului înregistreaza printre cele mai mari valori absolute de pe teritoriul tarii
noastre, întânindu-se frecvent temperaturi de peste 40 C. Iarna se caracterizeaza prin contraste în
repartitia tuturor elementelor meteorologice, precipitatiile fiind în general abundente, vântul si viscolele
intensificându-se în partile estice si sud-estice.

Regimul precipitatiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioade lungi de seceta (80-100 zile)
întâlnite de obicei la începutul si sfârsitul perioadei de vegetatie.

Radiatia solara directa in cadrul regiunii de câmpie din sudul tarii se poate aprecia ca sumele
medii anuale ale radiatiei solare directe pot ajunge la 70-75 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, vara pe
timp senin. Sumele lunare au valori de 10-12 kcal/cm2 , în timp de iarna valorile scad pâna la 1 kcal/cm2

Apa de suprafata Din punct de vedere hidrografic teritoriul Municipiului Fetesti apartine
bazinului hidrografic al Dunarii, cu Bratul Borcea. Fluviul Dunarea limiteaza de la Sud - Vest catre Nord -
Est cu mici inflexiuni teritoriul administrativ al o Municipiului Fetesti. Din punct de vedere hidrogeologic,
caracteristicile litologice ale depozitelor cuaternare de pe teritoriul Municipiului Fetesti, permit
acumularea apei la diferite adâncimi in strate acvifere freatice si sub presiune. Stratele acvifere freatice
sunt cantonate in depozitele aluvionare ale teraselor Dunarii si sesului aluvionar din lunca Dunarii si a
baltii Borcea. Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic este situat la adancimi ce depasesc 25 m de la
suprafata terenului natural in zona orasului.Complexul acvifer sub presiune este cantonat in Stratele de
Fratesti.
 Pe teritoriul Municipiului Feteşti întâlnim o vegetaţie spontană de stepă şi de luncă. Pajiştile de
stepă sunt o aritate în prezent, unele specii de plante de stepă se întâlnesc în locura mai greu accesibile
(râpe versanţi), de-a lungul căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate) şi al canalelor de irigaţie sau în
unele sectoare ale parcurilor. Specii: plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), frasin verde
( Fraxinus angustifolia), ulm alb (ulmus fulva), mojdrean (Fraxinus ornus ). In dreptul cartierului Vlaşca,
acolo unde lunca externă se îngustează până la dispariţie există o mică plantaţie de plopi euro-american

Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popandău (Citellus citellus), harciog (Cricetus
cricetus), orbete (Spalax leucodon), şoarecele de camp (Mesocricetus newtoni), dihor de stepă (Mustela
eversmani), iepure de camp (Lepus europaeus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarniche (Perdix perdix),
şoarecele de mişună (Musculus spigilegus), nevăstuică (Mustela nivalis), apoi specii de pădure: căpriorul
(Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), şoarecele de pădure (Apodemus
sylvaticus), viezurele (Meles Meles).

Componenta antropica

Planului Urbanistic General al Municipiului Fetesti urmareste, prin introducerea în cadrul

documentatiei de urbanism existente a constrângerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele
propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor
pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judetene.
Prezenta lucrare este întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare şi politica de dezvoltare urbană a
municipiului Feteşti. Obiectivele pe termen mediu ( 5- 10 ani ) de dezvoltare ale administraţiei locale
prevăd :

§ Dezvoltarea economică a municipiului Feteşti în sectorul secundar şi terţiar, prin propunerea

extinderii zonelor de locuinţe, agrement şi servicii;

§ Extinderea zonei industriale pentru atragerea şi facilitarea activităţilor productive aflate

momentan în declin;

§ Extinderea reţelelor de distribuire apă potabilă, gaze şi a reţelei de canalizare în zonele nou
introduse în intravilan;

§ Crearea unor zone de servicii care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din cartierele municpiului
Feteşti;

§ Modernizarea şi extinderea reţelei stradale în cartierele cu pronunţat caracter rural;

§ Echilibrarea diferenţei acute dintre caracterul urbal al jumătăţii sudice a cartierului Feteşti
Gară şi caracterul rural al jumătăţii nordice a acestui cartier precum şi al celorlaltor trei cartiere
componente ale municipiului Feteşti.

§ Odată cu stabilirea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă ale cartierelor componente ale

municipiului, lucrarea va trebui să dea răspuns şi problemelor imediate cu care se confruntă Consiliul
local, în special determinarea categoriilor de intervenţie, permisiuni şi restricţii, necesităţi de primă
etapă.

Impactul asezarilor umane asupra mediului este poluarea apelor bratului Borcea cu ape
menajere sau poluarea zonelor verzi cu diferite deseuri