Denumire lucrare:

PLAN URBANISTIC GENERAL

COM. GANEASA, JUD. OLT

Proiect Nr. SEF PROIECT: Faza:

44/2008 Arh. Georgescu Daniel Marian AVIZE

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL GANEASA Elaborator: S.C. D&I CONSTRUCT S.R.L

2009
1

COLECTIV DE ELABORARE:

DIRECTOR: Ing. Durau Iancu .................

EF PROIECT: Arh. Georgescu Daniel Marian .................

COLECTIV ELABORARE: C. urbanist Ionica Dana Gabriela Ing. Radu Orodel Popescu Ing. Mitrache Gheorghe Ing. Barbu Mihai Ing. Citu Sorin Teh. Serban Mihaela ................ ................ ................ ................. ................ ................

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Denumirea lucrarii: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA GANEASA - JUDETUL OLT Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GANEASA Proiectant general: S.C. "D&I CONSTRUCT S.R.L. Data elaborarii: dec. 2008 - comuna Ganeasa este compusa din satele: Ganeasa sat. resedinta de comuna si Dranovatu, Gradistea, Izvoru si Oltisoru sate componente ale comunei. 1.2. OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL Documentatia are ca obiect reactualizarea planurilor urbanistice pentru localitatile comunei GANEASA respectiv pentru Ganeasa, Dranovatu, Gradistea, Izvoru si Oltisoru sate componente ale comunei. Consultarile efectuate la Primaria Ganeasa au permis stabilirea solicitarilor si prevederilor de dezvoltare ale localitatilor comunei.Acestea s-au constituit intr-o tema - program - utilizate de planul urbanistic general. Planul urbanistic general editia 2008 preia o serie de date si prevederi din P.U.G. preliminar al comunei Ganeasa, proiect 16/ 1998 avizat de Consiliul Judetean Olt. 1.3. SURSE DOCUMENTARE LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU CONCOMITENT P.U.G. - Plan urbanistic general preliminar al comunei Ganeasa, proiect nr.16/1998, elaborat de S.C.ATREIDESS.R.L. SLATINA, avizat de Consiliul Judetean Olt; - Planul de amenajarea teritoriului national - sectiunea I - Cai de comunicatie; - sectiunea II - Apa; - sectiunea III: - Zone naturale si construite protejate; - sectiunea IV - Reteaua de localitati. - faza P.A.T.J. Urban Proiect S.A., in avizare la C.J.OLT. SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE - Monumente, situri si ansambluri arheologice - jud. Olt - lista avizata de Ministerul Culturii; - Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de Camera Agricola a Consiliului Local Ganesa (date statistice O.C.P.I. Olt) - Informatii obtinute de proiectant de la Directia Judeteana de Statistica, Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Olt, Muzeul de Istorie al Olteniei, alte foruri teritoriale interesate; - Date culese de proiectant in teren precum si din discutiile purtate cu membrii Consiliului Local, primarul si referntul pe probleme de urbanism al Primariei Ganeasa.

BAZA TOPOGRAFICA SURSE DE DOCUMENTARE - BAZA TOPOGRAFICA DOCUMENTATII ELABORATE ANTERIOR PUG - nu au existat Planul director al comunei GNEASA sc. 1 : 25 000 Ridicari topografice ale satelor GANEASA, OLTISORU, IZVORU, GRADISTEA si DRANOVATU, sc. 1 : 5000.- foi de plan . Planul cadastral al sate lor GANEASA, OLTISORU, IZVORU, GRADISTEA si DRANOVATU, sc.1 : 2000. . Planul cadastral al comunei GANEASA, sc.l : 10 000. . Ridicari topografice ale retelei de drumuri nationale si intreioare ale localitatilor georeferntiate pe Ortofotoplanuri. METODOLOGIA UTILIZATA Metodologia folosita este in conformitate cu "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. nr. 13/N/lO martie 1999. Proiectul are la baza: - Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania - Legea nr. 841/2004 privind reorganizarea administrativia a unor comune din judetul Olt. - Legea nr. 50/1991-R privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor; - Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. 525/1996; - Ghidul cuprinzand precizari, detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea regulementului local de urbanism de catre consiliile locale, aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 80/N/ 18.11.1996; - Ghidul privind metodologia de elaboare si continutul - cadru al planului urbanistic general, aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/10 martie 1999; - Legea fondului funciar nr. 18/ 1991 ; - Legea administratiei publice locale nr. 69/199 1, republicata; - Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996; - Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996; - Legea privind protectia mediului nr. 137/1995- R; - Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; - Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Cai de comunicatii; - Ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea acordului M.T. la documentatii tehnice. - Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; - Legea apelor nr. 107/1996. - Ordin nr. 1964/ 2007 al G.N.M.- C.G. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIE Comuna GANEASA se compune din 5 sate: - GANEASA- sat resedinta de comuna; - DRANOVATU - sat component; - OLTISORU- sat component. - GRADISTEA- sat component - IZVORU- sat component Conform datelor celor trei recensaminte din 1992 si 1998 si 2002 prelucrate de D.S.S., evolutia satelor comunei din punct de vedere al numarului de locuitori a fost urmatoarea: 1992 Ganeasa total, din care: Ganesa Dranovatu Oltisoru Izvoru Gradistea 4201 1519 1156 367 865 294 1998 4032 1458 1109 353 830 282 2002 3014 1028 810 320 622 234

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Comuna Ganeasa este situata la vest de municipiul Slatina, de-a lungul drumurilor nationale D.N.65 si D.N. 64. Comuna se invecineaza cu : - NORD comuna Plesoiu - EST- comunele UHE Slatina si comuna Slatioara - SUD orasul Piatra Olt - VEST - comuna Bobicesti si Morunglav Orasul cel mai apropiat de localitatea resedinta de comuna - Ganeasa - este municipiul Slatina, situat la aproximativ 8 km. Teritoriul administrativ al comunei Ganeasa este situat in zona centrala a judetului Olt, la cca. 8 km vest de municipiul Slatina. Relieful comunei este uor vlurit, fiind strabatut de paraiele Voiniceti, Negrioara i Corneu, aflueni ai rului Oltior, la rndul sau afluent pe dreapta al Oltului, care delimiteaza partial comuna in partea estica. Comuna Gneasa face parte din grupa localitatilor cu altitudine mica (sub 220m), cu altitudini mai mari in partea de vest spre limita cu comuna Bobiceti i Morunglav. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei este situat la limita dintre Podiul Getic i Cmpia Romna. Aspectul valurit este dat de vaile care brazdeaza comuna i de panta generala a terenului, care cade de la est spre vest i de la nord spre sud, cu cote mai mari pe dealurile dinspre Bobiceti i Morunglav i mai mici in lunca Oltului. Fiind situata in aceasta zona de trecere de la deal la campie comuna Ganeasa beneficiaza de o clima temperat continental, cu temperaturi variind intre 35C vara i -25C iarna, temperatura medie anuala fiind de 10oC. Vanturile dominante care caracterizeaza aceasta zona de interferenta, sunt: Crivatul- bate de la est, mai ales iama; 5

Austrul - bate de la vest, numit de localnici "saracila", sau "traista goala". Baltaretul - bate de la sud, dinspre baltile Dunarii. Precipitatiile atmosferice prezinta aceeai influenta continentala, ele cznd mai ales sub forma de ploi primavara i toamna, iar iana sub forma de ninsoare; perioada cu precipitatii maxime este 20 mai i 10 iulie, iar cu precipitatii minime ntre 15 august i 10 septembrie. Media anual a precipitatiilor este de 550-560mm /an. Iernile sunt geroase, cu zpezi abundente i vanturi reci, taioase (crivatul), iar verile sunt de cele mai multe ori secetoase, cu calduri arzatoare care dureaza 15-20 zile, perioada in care bate i Austrul. Primavara temperaturile ajung la 4-5C in luna martie i cresc, in luna mai atingand 16-20oC. Toamna se caracterizeaza in general prin scaderea temperaturii cu 4-5C in raport eu luna august, iar in luna octombrie chiar cu 6- 7C fa de luna septembrie. Sub raport hidrogeologic, comuna are rezerve importante de apa, panza de ap freatica fiind situata la adancimi cuprinse intre 3 4 m in zona de lunca i 18 20m in zona de deal. Solurile comunei Ganeasa sunt soluri argilo-iluviale brune, cu un orizont "B" nchis, cu o fertilitate ridicata, determinata de un coninut bogat n humus, de un regim hidric ridicat, texturii depozitelor i drenajului natural. Datorit defriarilor irationale i actiunii factorilor exogeni pe versanti solul este supus eroziunii i degradarii continue; se impune de urgenta refacerea livezilor i a pdurilor prin plantari masive de salcmi, nuci, goruni, stejari, arbori care consuma excesul de umiditate din sol din perioadele bogate n precipitatii i consolidarea versantilor, diminuand pericolul alunecarii acestora. Vegetatia naturala se ncadreaz zonei de stepa i de pduri xerofile. Se caracterizeazii prin pajiti, silvostepa cu graminee i diverse ierburi xeromezofile, care alterneaza cu pduri de stejar. Dintre speciile de arbori ntalniti aici amintim: stejarul brumariu, stejarul pufos, salcia, plopul, aninul, iar dintre speciile ierboase : rogozul, stanjenelul de balt, limbarita. Fauna este reprezentata de mamifere (iepurele, bursucul, vulpea, veverita), reptile (erpi, guteri) i psari (ciocanitoarea, potrnichea, turturica, gaita i ciocarlia de padure). Acumularea hidroenergetica Slatina, care delimiteaza partial comuna n zona estica este frecventata de pescrui, liite, rate i gate salbatice, precum i de lebede n ultimele ierni. Din punct de vedere geologic, formatiunile care alcatuiesc fundamentul sunt constituite dintr-o alternanta de depozite pelitice, argiloase, impermeabile, cu depozite detritice (pietriuri i nisipuri) permeabile cu potential acvifer, care apartin pliocenului. Depozitele de suprafata sunt depozite argiloase cu uor caracter loessoid, prezente n zona de terasa i de deal i nisipuri cu pietri pe vile paraielor i n zona de lunc care apartin cuaternarului, pleistocen mediu i superior i holocenului. Sub aspect tectonic teritoriul comunei apartine zonei de Vorland, avand ca fundament zona de contact cu orogenul carpatic. Din punct de vedere seismic comuna face parte din zona "D" de intensitate seismic avand perioada de col Tc=1,5 sec. i acceleratia gravitationala Ag=O, 16. Panza freatica a fost interceptata la adancimi cuprinse intre 3-4m n zona de lunc, 1012m n zona de terasa i 15-20m n zona de deal avand fluctuatii sezoniere de 1,0m, n functie de volumul precipitatiilor. Ca teren de fundare, comuna poate fi caracterizatl ca teren normal de fundare cu interdictia de a se funda pe versanti i n zonele inundabile.

ZONE NATURALE PROTEJATE Pe teritoriul comunei Gneasa se desfoar 22% din suprafaa Pdurii Sarului, sit de importan naional denumit ROSCI0168. n zona Pdurii Sarului, prin Ordinul nr.1964 din 13.12.2007 a fost instituit regimul de arie natural protejat, parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia i dei nu are un custode, ea este administrat de Direcia Silvic Olt. Pdurea Sarului are o suprafa de 7006Ha, i este administrat de Direcia Silvic Olt. Pdurea Sarului este cea mai ntins zon forestier din judeul Olt, i este format din foioase i rinoase. Situl poate fi vulnerabil la tierile ilegale, defriri masive, odat cu restituirea unor suprafee nsemnate din sit. 80% din pdure se afl n proprietatea statului, i 20% din ea se afl n proprietate privat. Flora din Pdurea Sarului se caracterizeaz prin: arborete de grni, cer i gorun, pure i n amestec, cu vrsta medie de 60 ani, consisten plin, care creeaz un habitat propice pentru foarte multe specii de animale slbatice, i o flor specific. Dintre speciile protejate la nivel comunitar i naional sunt trei specii de nevertebrate: Morimus funereus, Cerambyx cerdo, Lucanus cerdo. Datorit faptului c puine sunt comunele care s aib pe teritoriul lor pduri, comuna Gneasa este privilegiat din acest punct de vedere. n consecin, suprafaa de pdure care se afl pe teritoriul comunei va fi protejat de autoritile locale, n primul rnd prin interzicerea construciilor de orice fel n pdure. Nici-o activitate actual nu are impact negativ asupra pdurii i nici n viitor nu nu va fi permis vreuna. 2.3. RELATII IN TERITORIU Teritoriul administrativ al comunei este delimitat astfel: La nord - comuna Pleoiu La est - UHE Slatina i comuna Slatioara La sud - oraul Piatra 0lt La vest - Comunele Bobiceti i Morunglav. Legatura intre satul Gneasa reedinta de comuna i celelalte sate componente se realizeaza astfel: - cu satul Oltioru, situat in partea sudica a comunei, la limita cu oraul Piatra Olt, la cca. 1,00 km de reedinta comunei, prin DN 64; - cu satul Izvoru, situat in partea vestica a comunei, la limita cu Piatra Olt i Bobiceti, la cca. 2,5 km de reedinta, prin DN 64 i DC 14. - cu satul Gradite, situat in partea nord-vestica a comunei la limita cu comuna Morunglav i satul Arceti, la cca.3,5 km de reedinta, prin DN64 i DC14. - cu satul Dranovatu, situat in partea nord-estica a comunei la limita cu satele Arceti i Slatioara, la cca. 3 km de reedinta, prin DN64, DC14 i DC15. Comuna Gneasa este strbtut de la nord spre sud, prin satele Oltioru, Ganeasa i Dranovatu de DN64 i calea ferat, acestea fiind principalele retele de circulatie i transport, prin care se face legatura intre Oltenia, Muntenia i Transilvania, pe Valea Oltului. De asemenea, comuna Ganeasa este strabatut de la est spre vest, prin satul Gneasa de DN 65 ( E70 ), acesta constituind artera principala de circulatie intre Slatina - Piteti i Craiova, ora situat la 40-42 km de intersect ia DN 64 cu DN 65. Tot pe DN 64 se face i legatura cu oraul Caracal, situat la cca. 30 km sud de intersectia DN 64 cu DN 65 i cu oraul Piatra Olt, important nod de cale ferata, situat la cca. 5 km de aceeai intersectie. Situarea comunei la intersectia principalelor ci de circulatie i transport din aceasta zona 7

a rii ofer o perspectiva larga de dezvoltare a localitii in viitor. Referitor la optimizarea relatiilor in teritoriu dintre comuna Ganeasa i comunele vecine se propune: a) reabilitarea integrata a DN 64, DN 65 i DJ 677b pe teritoriul comunei; b)modernizarea tuturor drumurilor comunale care fac legatura intre satele componente ale comunei, precum i cele care asigura circulatia in interiorul satelor componente; c) relocarea si solutionarea intersectiei celor doua drumuri nationale(D.N. 65 si D.N. 64), pentru a asigura fluidizarea si siguranta traficului din teritoriu. n acest sens, Consiliul Local i Primria comunei Gneasa i-a dat deja avizul favorabil pentru LRGIRE LA 4 BENZI DE CIRCULAIE A DN65, km42+430 49+000, GNEASA SLTIOARA ( adic de la sensul giratoriu spre Sltioara) i amenajarea unui sens giratoriu la intersecia lui DN64 cu DN65 (E70), sens giratoriu absolut necesar fluidizrii traficului rutier din zon. d) realizarea drumului expres Craiova Piteti aflat n faza de Studiu de fezabilitate. n versiunea actual drumul expres Craiova Piteti traverseaz comuna Gneasa de la km37+000 la km 40+400. Traseul drumului expres se desfoar pe un culuar cuprins ntre DN65, localitile Gneasa i Oltioru. Drumul expres treverseaz denivelat CF 201 Piatra Olt Rmnicu Vlcea i DN64 cu pasaje denivelate. D.N.64 va fi intersectat la km 32+980. Conform temei de proiectare i contractului, drumul expres pe teritoriul comunei Gneasa face parte din tronsonul 2. Profilul transversal tip pentru drumul expres s-a adoptata astfel:
- parte carosabila 2 x 7.00 m

- acostamente 2 x 1.50 m din care: - benzi de incadrare 2 x 0.75 m - separator fluxuri de circulatie 1.50 m - platforma 18.50 m Se vor executa lucrri de sprijinire a taluzurilor prin ziduri de sprijin din beton armat, ziduri de sprijin din pmnt armat, strat anticapilar, ramforsarea taluzelor cu geogrile, mbuntirea n adncime a terenurilor slabe cu coloane de balast. Deasemenea, taluzele se vor proteja cu georeele, drenuri longitudinale i prin nierbare. Traseul drumului expres pe teritoriul comunei Gneasa cuprinde de asemenea lucrri de art: poduri i pasaje: peste alte ci rutiere i peste CF. De asemenea vor exista lucrri hidrotehnice de canalizare parial de ruri. Trecerea drumului expres prin comuna Gneasa presupune de asemenea nfiinarea unor drumuri de legtur la reeaua de drumuri existente, noduri rutiere, spaii de parcare (spaii de serviciu) parcri de scurt durat, baz de dezpezire i de ntreinere precum i de intersecii denivelate. Pentru realizarea drumului expres precum i a drumurilor de legtur, a nodurilor, parcrilor, bazelor de ntreinere vor fi necesare ocupri de terenuri agricole, pduri, precum i alte folosine, proprietate privat sau proprietate public. nc de la nceputul procesului de proiectare, la stabilirea traseului drumului expres un criteriu important este impactul pe care acesta l va avea asupra mediului nconjurtor. n general, realizarea drumului expres va avea un impact pozitiv asupra mediului natural i social din zon. El va prelua o parte din traficul care n prezent se desfoar pe reeaua de drumuri existent. Reducerea volumului de trafic pe aceste drumuri va conduce la scderea polurii aerului i a nivelului de zgomot, acest lucru avnd un impact pozitiv n special n localitile traversate de drumurile existente. Drumul expres, pe teritoriul comunei Gneasa nu afecteaz zonele locuite, i nici poriunea de pdure din Pdurea Sarului aflat pe teritoriul ei. Pe teritoriul comunei Gneasa, nu vor fi afectate zonele intravilane deci vor fi evitate problemele cu demolrile de gospodrii.

Aceste lucrari vor fi tratate detaliat in studiul de fundamentare ce se va realiza la o faza superioara. 2.4 ACTIVITATI LE CONOMICE I DEZVOLTAREA ACESTORA IN PERSPECTIV Potentialul economic al comunei este determinat de situarea in teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activitati economice ce se desfasoara pe teritoriul administrativ al comunei. 2.4.1 ACTIVITATI AGRICOLE

Teritoriul comunei Ganesa se inscrie in zona cu profil predominant agricol determinand si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna Ca urmare a aplicarii Legii 18 / 1991 i a lipsei mijloacelor mecanizate , exploatatiile agricole au scazut considerabil, s-au frmiat, productiile agricole au sczut in consecin, astfel ca in prezent pmntul asigura doar hrana locuitorilor. Sectoarele zootehnice ale fostelor CAP-uri au fost desfiintate cu desavarire, majoritatea animalelor trecand la locuitorii comunei. La 31.12.1997, data ultimului recensamant al animalelor mai existau pe teritoriul localitatii in cele 1556 de gospodarii ale locuitorilor urmtoarele efective de animale: bovine - 509 capete porcine - 915 capete bovine i caprine - 1350 capete cabaline - 120 capete pasan outoare - 1 7 200 capete albine - cca. 100 de familii Trebuie precizat ca majoritatea locuitorilor cu calificare profesional au lucrat sau mai lucreaza in prezent in unitatile industriale ale oraului Slatina, fiind navetiti. In prezent nu se ntrevad ansele unei dezvoltari decat prin refacerea marilor exploatari agricole, care se vor realiza prin comasarea micilor exploatri pe bazele economiei de piata. Este evident acesta este viitorul, fiind necesar ca in fiecare localitate sa se infiinteze cate o societate cu personalitate juridic, cu caracter de "cooperativa", dupa modelul celor din occident, in care sa predomine exploatarea intensiva a terenurilor agricole i silvice, crescnd astfel rentabilitatea. Avand in vedere ca suprafata acoperita cu paduri a comunei s-a diminuat considerabil in ultimii 50 de ani se propune plantarea cu salcami, goruni i stejari a terenurilor situate pe panta versantilor (versantul drept al terasei Oltului i versantii afluentilor de pe dreapta ai acestuia Oltioru, Corneul), cu influente pozitive in viitor asupra stabilizri terenurilor, diminuarii riscurilor de alunecare i nu in ultimul rand asupra creterii masei lemnoase exploatabile. 2.5. POPULATIA, ELEMENTELE DEMOGRAFICE SI SOCIALE, EVOLUTIA POPULATIEI Pentru a face cateva observatii pertinente privind structura i evolutia populatiei in timp vom prezenta situatia populatiei conform datelor primite de la CNS - DG OL T, precum i date extrase din bibliografia prezentata anterior. Nr crt SPECIFICATII (sat) RECENSAMINTE EVOLUIE 1998/1992% RAPORT SATCOMUNA.%

REC. 1992 1 2 3 4 5

GANEASA 1519 95,98 36,16 36,16 DRANOVATU 1156 95,93 27,52 27,52 GRADITEA 294 95,92 7,00 7,00 IZVORU 865 95,93 20,59 20,59 OL TIORU 367 96,18 8,73 8,73 TOTAL 6 4201 4032 95,98 100,00 100,00 COMUNA Din datele mai sus precizate rezulta ca populatia comunei a scazut simtitor dup 1990, cauza principala fiind politica de industrializare masiva a oraelor dusa anterior de regimul comunist, ca i situatia incert creat in perioada de tranzitie, de legislatie ambigua i fiscalitatea enorma, care au taiat elanul majoritatii intreprinzarorilor. Structura populat iei pe grope de varsta este prezentati cat se poate de elocvent in situatia de mai jos, intocmita conform recensamantului din 1992 i datele primite de la CNS-DG OLT pentru 31.12.1998.
Specificatie

DATE CNS DG 31.12.1998 1458 1109 282 830 353

1992

1998

Mediu rural Jud OLT la Recens. 1992

Comuna Ganeasa la Recens. 1992

Comuna Ganeasa la 31.12.1998

EVOLUTIE %

Nr. % Nr. % Nr. % col3/col1 col5/col3 col5/col1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Sub 14 ani 56429 17,73 632 15,04 710 17,61 1,12 112,34 1,26 15-59 ani 184857 58,08 2353 56,01 2083 51,66 1,27 88,53 1,27 Peste 50 76989 24,19 1216 28,95 1239 30,73 1,58 101,89 1,61 ani Total 318275 100,00 4201 100,00 4032 1,32 1,32 95,98 1,27 Din aceasta situatie rezulta ca sub aspectul structurii pe grupe de vrst populatia de la 0-14 ani i peste 60 de ani a crescut constant in timp, iar grupa populatiei active de la 15 - 59 de ani s-a diminuat considerabil. Comparativ cu populatia judetului la recensamantul din 1992 se constat o imbatrnire accentuat a populatiei din comun i o scdere a populatiei pe total comuna, structura fiind asemanatoare cu cea din judet. Aceasta situatie este determinat in principal de acelai factor - migrarea populatiei active dire ora ca urmare a industrializarii masive din trecut a oraelor ca i de faramiarea exploatatiilor agricole, desfiintarea sectoarelor zootehnice i nu in ultimul rand datorita faptului c populatia tnar, mai "colita", cu un grad ridicat de calificare tinde sa rmn la ora, aceasta fiind tendinta generala la inceputul perioadei de tranzitie, in timp ce "pensionarii" se retrag la vetrele strbune. Se preconizeaza de asemenea, ca i o parte din cei care au migrat catre ora i au reuit sa se stabileasc in mediul urban, avand posibilitatea sa-i construiasca o locuinta i avand teren la Ganeasa, localitate suburbana, sa aleag aceast comuna, avand un peisaj i un cadru natural deosebit i nepoluat. Se apreciaza ca ponderea populatiei care ii va construi o locuinta "la tara" in aceasta localitate va crete considerabil in perioadele urmatoare, afirmatie justificat in primul rand de numaruI mare de cereri pentru introducerea de parcele in intravilan, in afara vetrelor traditionale ale satelor. In ceea ce privete resursele de munc facem urmatoarele precizari: Volumul fortelor de munca al oricarei localitati este dat de ponderea grupei de varsta activa (15 - 59 ani), care in cadrul comunei Ganeasa este de 56,01% fata de totalul populatiei inregistrate la recensamantul din 1992 i de 51,66% la 31.12.1998, cu o diminuare de cca. 4,35% 10

in 6 ani. Comparand cu ponderea pe judet a acestei grupe apte de munc care in 1992 era de 58,08%, se constata diminuarea constanta a acestei grupe, la recensmntul din 31.12.1998, populatia activa in prezent fiind de 51,66%. Se constata i din aceste date ca ponderea o detine sectorul primar, confirmandu-se inca odat ca ocupatia de baza a populatiei din comuna este agricultura. Redam mai jos situatie orientativa privind numarul de salariati pe ramuri ale economiei, dupa cum urmeaza: Alte Transp. Adm. Adminis Total nv. Sntate Agric. Ind. Cormert Telecom fin. trativ Activ. salariati 227 126 1 43 13 14 6 24 2.6. CIRCULATIA SI ORGANIZAREA IN TERITORIU In capitolul privind "relatii in teritoriu" s-a precizat modul in care se face legatura intre comuna Gneasa i localitatile invecinate, precum i intre satul reedinta de comma i satele componente, ca i legtura cu principalele centre industriale i comerciale din zona Olteniei i a Munteniei. S-a propus reabilitarea Dj 677 B i modernizarea drumurilor comunale care fac legatura intre satele componente i satul reedinta i a drumurilor principale din sate, ca i impietruirea celorlalte drumuri pe care se circula in sate. Nu s-au propus ci noi de circulatie, acestea nefiind necesare. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.7.1. SITUATIA FONDULUI FUNCIAR Conform situatiei primite de la Primaria Ganeasa (copie dupa registrul de fond funciar al O.C.O.T.A.), situatia fondului funciar al comunei la data de 31.12.2007 pe proprietari, era urmtoarea: SITUATIA FONDULUI FUNCIAR AL COMUNEI GNEASA LA DATA DE 01.01.1990. CATEGORII DE FOLOSNA Neagricol Terit. admin. al Total unit. de baza Agricol Total (1 +7) pduri ape drumuri construc neprod. neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Extravilan 3915 1005 70 117 80 47 1319 5234 lntravilan 317 2 38 68 108 425 TOTAL 4233 1006 67 123 146 6 1348 5581 % din TOTAL 75,85 18,03 1,20 2,20 2,61 0,11 24,15 100 In aceasta situatie sunt incluse atat suprafetele din intravilan, cat i cele din extravilan. 2.7.2. TERITORIUL INTRAVILAN Conform aceleiai surse, situatia intravilanului la 01.01.1990, pe totalul comunei, era urmatoarea : SITUATIA TERITORIULUI INTRAVILAN AL COMUNEI GNEASA LA DATA DE 01.01.1990 11

Terit. admin. al unit. de baza 0 total, din care SMA Cons. Popular CAP Dranovatu CAP Ganeasa Gosp. M. Coop Dranovatu Gosp. M. Coop Ganeasa Min. Inv. Min. Sanatatii MTTc Dep. Cultelor Centrocoop

Agricol I 317 3 216 98 -

pduri 2 -

CATEGORII DE FOLOSJNTA Neagricol drumuri ape construc neprod. i CF 3 4 5 6 2 38 68 4 2 30 4 1 2 8 28 19 3 1 1 3 2 -

Total neagric. 7 108 4 36 1 2 28 19 3 1 9 3 2

Total (1 +7) 8 425 4 39 1 2 244 117 3 1 9 3 2

Aceasta situatie rezult din cumularea suprafetelor existente la acea data in satele componente, dupa cum urmeaza a) SATUL GANEASA CATEGORII DE FOLOSIN Neagricol Terit. Admin. Total al unit. de baza Agricol drumuri Total (1 +7) pduri ape construc neprod. i CF neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 total, din care 78 13 29 42 120 SMA 3 3 3 Cons. Local 2 10 3 13 15 CAP Ganeasa 2 2 2 Gosp. M. Coop 76 15 15 91 Ganeasa Min. Inv. 1 1 I Min. Sanatatii 1 1 1 MTTc 3 1 4 4 Dep. Cultelor 1 1 1 Centrocoop 2 2 2 b) SATUL DRANOVU Terit. Admin. al unit. de baza Agricol 0 total, din care 1 100 CATEGORII DE FOLOSIN Neagricol drumuri Total ape construc neprod. i CF neagric. 3 4 5 6 7 11 19 30 Total (1 +7) 8 130

pduri 2 -

12

SMA Cons. Local CAP Dranovatu Gosp. M. Coop Dranovatu Min. Inv. Dep. Cultelor

1 99 -

11 -

1 1 1 14 1 1

1 12 1 14 1 1

1 13 1 113 1 1

c) SATUL OLTIORU CATEGORII DE FOLOSIN Terit. Admin. al unit. de baza Agricol 0 total, din care Cons. - Local Gosp. M. Coop Oltiooru MTTc d) SATUL IZVORU Terit. Admin. al unit. de baza Agricol 0 total, din care Cons. Local Gosp. M. Coop Izvoru Min. Inv. Dep. Cultelor 1 72 72 CATEGORII DE FOLOSIN Neagricol drumuri Total ape construc neprod. i CF neagric. 3 4 5 6 7 6 11 17 6 6 9 1 1 9 1 1 Total (1 +7) 8 89 6 81 1 1 1 22 22 Neagricol pduri 2 ape 3 drumuri Total construc neprod. i CF neagric. 4 5 6 7 4 4 8 1 1 3 4 4 3 Total (1 +7) 8 30 1 26 3

pduri 2 -

e) SATUL GRADITEA Terit. Admin. al unit. de baza Agricol CATEGORII DE FOLOSIN Neagricol drumuri Total ape construc neprod. i CF neagric. 3 4 5 6 7 2 4 5 11 2 4 6 Total (1 +7)

pduri

0 1 2 8 total, din care 45 56 Cons. Local 6 Gosp. M. Coop 45 5 5 50 Oltiooru Se precizeaza ca in situatiile mai sus prezentate nu sunt inc1use n intravilanul existent suprafetele aferente categoriei curti-constructii din extravilan. 2.7.3. EXTINDERI INTRAVILAN 13

2.7.3.1 PRIN HOTARARI ALE CONSILIULUI LOCAL In perioada 1990-1999 s-au introdus in intravilan, prin extinderi ale teritoriului intravilan 22,74 Ha. Toate extinderile de intravilan s-au efectuat prin diminuarea terenului agricol din extravilan. 2.7.3.2. PRIN INCLUDE REA IN INTRA VILANUL EXISTENT LA 31.12.1999 A SUPRAFETELOR DE TEREN DIN CATEGORIA "CURTI CONSTRUCTII" SITUATE IN EXTRAVILAN. CONFORM GHIDULUI PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL CADRU AL P.U.G. INDICATIV GPO 38/99. APROBAT PRIN ORDINUL MLPAT 13N din 10.03.1999 I. IN SATUL GANEASA Denumirea si localizarea parcelei Ferma Politiei din satul Ganeasa nord Halta CF Ganeasa Incinta sectorului zootehnic Ganeasa nord Biserica din satul Ganeasa nord Incinta sectiei AGROMEC din Gmeasa sud lncinta sectorului zootehnic din Ganeasa sud Incinta privata pe DN 64A -la 75 m sud spre Oltioru Total sat Ganeasa II. IN SATUL DRANOVATU Denumirea si localizarea parcelei Teren sport (stadion Dranovatu) Incinti sector zootehnic Dranovtu lncinta statie pompare Total sat. Dranovatu III. IN SATUL GRADISTEA Denumireai localizarea parcelei Incinta cimitir Gradistea Incinta Total sat Gradistea IV. IN SATUL IZVORU Denumirea i localizarea parcelei Incinta cimitir Izvoru Incinta construita HingaCF, pe DC 14 Incinta statie pompare Incinta sector zootehnic lzvoru Incinta construita spre CF, pe DC 14 Suprafat a ha 1,50 1,20 0,80 2,70 0,15 Categorie proprietate Dep. Cultelor Privata De stat Privata Privata 14 Suprafata ha 0,80 0,20 1,00 Categorie proprietate Dep. Cultelor privata Suprafata ha 1,25 2,40 0,15 3,95 Categorie proprietate De stat Privata De stat Suprafata ha 1,80 0,08 0,44 0,41 0,48 3,47 0,10 7,78 Categorie proprietate stat - MI Stat - MTTc Privata Dep. Cultelor stat - MA Privata Privata

Incinn construita pe DC 14, peste CF , -Total sat Izvoru V. IN SATUL OLTISORU Denumireai localizarea parcelei

0,15 6,50

Privata

Incinta cimitir Oltioru Incinta construita pe ON 64, langa lac Incint statie CF P. OL T, pe terit. Com. Ganeasa 2,75 De stat sat Oltisoru (TRIAJ) Total sat Oltisoru 3,77 TOTAL COMUNA GANEASA 23,00 Se precizeaza ca toate suprafetele din categoria "curti-constructii" din extravilan, care au fost inc1use in "intravilanul existent" pana la data de 31.12.2007 au fost stabilite prin planimetrare. 2.7.3.3 PROPUNERI DE EXTINDERE A TERITORIULUI INTRAVILAN IN PERSPECTNA Ca urmare a publicitatii facute de Primaria Comunei Ganeasa privind elaborarea "Planului Urbanistic General" al comunei, s-au inregistrat foarte multe cereri de includere in teritoriul intravilan al unor parcele situate in extravilanul comunei. Analizand solicitarile cetatenilor, Consiliul Local GANESA, a acceptat majoritatea cererilor acestora, stabilindu-se directiile de dezvoltare a teritoriului intravilan in perspectiva pentru toate localitatile componente Consideram ca este necesar sa preciziam ca desi populatia activa ( grupa de varsta 15-59 ani) a scazut fata de situatia inregistrata la recensamantul din 1992, sau constatat cresteri relative de populatie in grupele de varsta 0-14 ani si peste 60 de ani. Pe baza acestei situatii se poate afirma cu certitudine ca majoritatea celor care s-au pensionat din mediul urban s-au intors in localitatea de bastina, ei fiind principalii sustinatori ai gospodariilor copiilor lor, care muncesc inca in mediul urban. Tot din aceast situatie constatam si conchidem ca majoritatea copiilor locuiesc si invata la tara, pana la atingera varstei cand trebuie sa mearga la liceu sau la o scoala profesionala, care le va oferi o meserie ce le va asigura existenta in viitor. Evident ca majoritatea varstnicilor doresc sa-si aduca copii acasa, astfel ca ei au fost o parte din cei care au solicitat extinderea intravilanului in perspectiva. Au solicitat de asemenea, extinderea intravilanului o mare parte din cei care lucreaza in mediul urban si au posibilitati pentru construirea unei "case la tara. Cum comuna Ganeasa este localitate suburbana, cei care care au parintii sau rude aici, au ales aceasta comuna frumoasa gasind aici un mediu curat si linistit, propice dezvoltarii armonioase a copiilor si petrecerii timpului liber. Conform prevederilor HOTARARII CONSILIULUI LOCAL mai sus precizate s-a stabilit ca introducerea in intravilan a acestor suprafete sa se faca doar dupa solicitarea certificatului de urbanism de catre cetatenii respectivi. Redam mai jos un tabel sintetic pe localitati, cu suprafetele de teren propuse pentru extinderea intravilanului in perspectiva. Situatia teren intravilan existent / propuneri

Suprafat a ha 0,24 0,78

Categorie proprietate Dep. Cultelor Privata

15

Localitatea Ganeasa Dranovatu Oltisoru Gradistea Izvoru Total teren intravilan

Suprafata intravilan existent 120 Ha 130 Ha 30 Ha 56 Ha 89 Ha 425 Ha

Suprafata intravilan propus 18 Ha 41 Ha 17,08 Ha 6,5 Ha 9 Ha 88,70 Ha

Total Suprafata intravilan 138 Ha 171 Ha 47,08 Ha 62,5 Ha 98 Ha 513,70 Ha

Toate aceste suprafete au fost propuse pentru a fi incluse in "intravilanul existent" al comunei Ganeasa, conform metodologiei de elaborare a P.U.G. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE ELIMINAREA RISCURILOR SI MASURI NECESARE PENTRU

Analizand cadrul natural al localitatii GANEASA au fost stabilite urmatoarele categorii de rise : - risc de alunecari de teren nu exist, comuna Gneasa fiind o comun cu un relief uor vlurit, priaele ce o strbat neavnd albii prea mari sau prea adnci. - risc de inundatie nu exist n afara cazului foarte puin probabil al ruperii barajului de pe Olt. - risc de cutremur. 2.8.1. RISC DE INUNDATIE Proiectantul considera ca sunt supuse acestui risc terenurile situate spre baza terasei si in lunca OLTULUI, in cazul unei catastrofe naturale, care ar provoca ruperea barajului de la MOSTENI. Conform Planului de interventii n caz de urgen elaborat de Comitetul local pentru situaii de urgen Gneasa, i comunicat i nsuit de Direcia apelor Olt, Slatina i I.S.U. Slatina, n caz de AVARIE DIG DE CONTUR ACUMULARE ARCRTI n satul Dranovu ar putea fi afectate de inundaie 240 de gospodrii, i 250ha de teren arabil (extravilan); tot aa, n caz de revrsare a prului Oltioru (averse de ploaie cu 50 80l/mp), tot n satul Dranovu, sunt n pericol de inundare 20 de gospodrii precum i 50ha de teren arabil; totui n acest caz apele se pot retrage foarte repede, n apropiere fiind un canal de irigaie (decolmatat n permanen) care poate prelua cu uurin surplusul de ap provenit din viitur. Dealtfel, actualul P.U.G. nu cuprinde nici o extindere n zone potenial periculoase din punct de vedere al inundaiilor. In consecinta, chiar daca cetatenii au solicitat introducerea in intravilan a unor terenuri din lunca OLTULUI, se va tine cont de Planul De Masuri stabilit de I.S.U. OLT, i de avizul Direciei de ape Olt. 2.8.2. RISC DE CUTREMUR Sunt supuse acestui risc toate constructiile realizate anterior, care nu au fost fundate si armate corespunzator, precum si constructiile situate pe panta terenurilor. Pentru a elimina acest risc, se va institui zona de interdictie de construire pentru toate terenurile situate pe panta mai mare de 15-16, iar la solicitarea autorizatiei de construire pentru clidiri noi se va verifica daca acestea au fundatie armata, daca sunt incastrate sub adancimea de 16

inghet si daca structura de rezistenta este corespunzatoare, potrivit Normativ P. 100/ 2006. 2.9. ECHIPAREA EDILITAR SI DEZVOLTAREA ACESTEIA 2.9.1. ALIMENTAREA CU APA In prezent, alimentarea cu apa a comunei se realizeaza din puturi individuale, care capteaza apa din panza freatica de mica adincime. n urma mai multor probe recoltate din satele componente ale comunei i analizate de n cadrul Laboratorului Ministerului Sntii, s-a constatat c toat apa provenit din primul strat de ap freatic este infestat cu nitrai i nitrii, fiind un pericol pentru sntatea populaiei. La fel ca i n alte zone rurale ale Romniei, acest lucru a fost posibil datorit chimizrii n exces i de mult timp a marilor suprafee agricole, pentru sporirea produciei de cereale sau alte plante industriale. Posibilitatea de "alimentare cu apa centralizata din sursa proprie" a comunei nu a fost inca studiata, dar este imperios necesar, n acest sens Consiliul Local i Primria solicitnd ajutorul Direciei de Sntate public Olt. Discuii la nivel local s-au purtat, i n urma lor s-a hotrt ca imediat dup aprobarea P.U.G. Gneasa, s se ntreprind demersurile necesare alimentrii centralizat cu ap de mare adncime. n urma celor constatate s-a fcut o evaluare i prezentm mai jos necesarul ca lungimi a reelelelor edilitare (ap, canalizare, gaze) pentru comuna Gneasa, pe sate. Localitatea Ganeasa Dranovatu Oltisoru Gradistea Izvoru TOTAL COMUNA 2.9.2. CANALIZAREA Nu exista o retea de canalizare in comuna, toate gospodariile cetatenilor dispunand de "haznale" adic fose septice vidanjabile etane. Intrucat panza freatica este situata la adancime mare ( 12-15m ), in zona de terasa nu se pune problema infestarii panzei freatice din haznale. Aceasta problema trebuie rezolvata insa n satul DRANOVATU ( partea estica situata inspre lunca OLTULUI ) si in satul IZVORU, in zona izvoarelor de la baza terasei inalte, unde panza freatica se apropie mult de suprafata terenului natural. Intrucat momentan nu exista fonduri pentru realizarea unei retele de canalizare unitare, cu statie proprie de epurare, in etapa actuala s-a dispus ca toate locuint ele noi sa-si construiasca fose septice vidanjabile din beton armat, urmand ca si la constructiile mai vechi sa se execute aceasta lucrare, in primul rand in zonele in care exista posibilitatea poluarii panzei freatice din haznale. Totui, pentru reducerea impactului asupra calitii factorilor de mediu datorat deficienelor n cadrul sistemului de colectare a apelor uzate menajere la nivelul de jude posibilitatea canalizrii centralizate cu staie de epurare a fost discutat la nivel de comun, i pentru nceperea demersurilor necesare obinerii de fonduri nu se ateapt dect finalizarea i aprobarea P.U.G. Gneasa. Alimentare cu ap ml 12433 11702 3780 5288 9708 42911 Canalizare ml 12433 11702 3780 5288 9708 42911 Gaze naturale ml 12433 11702 3780 5288 9708 42911

17

Conform cu Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt _ Componenta APA , la punctul 2.1.21 se prevede : Realizare reea de canalizare n comunele: Brastavu, Bobiceti, Curtioara, Crmpoia, Cilieni, Dobrosloveni, Dneasa Frca ele, Flcoiu, Gneasa, Iancu Jianu, Ianca, Izvoarele, Izbiceni, Movileni, Mrunei, Orlea, Prcoveni, Periei, Rusneti, Radomireti, Studina, Tia Mare,Valea Mare, Vdstria, Vdastra i Verguleasa. Elementele sistemului de alimentare cu apa. Localitatea Ganeasa pentru a avea alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat si din examinarea topografiei terenului si a unor date hidrogeologice sumare se poate estima ca are doua variante de dezvoltare a acestor utilitati. Varianta 1. Alimentarea cu apa a satului Ganeasa si eventual a satului Oltisoru amplasate in zona sudica din sistemul centralizat al orasului Slatina printr-o conducta de aductiune de circa 8 km lungime. Cele 2 sate impreuna au 1348 locuitori adica aproape 50% din populatia comunei (3014 loc). Restul celor 3 sate din nord urmand a se alimenta printr-o sursa independenta ce ar urma sa se construiasca. Avantaje si dezavantaje var. 1 Avantaje: S-ar putea executa sistemul de alimentare cu apa in 2 etape , intai din sursa Slatina care s-ar putea face rapid si ar fi necesare numai retele de distributie fara sursa si tratare toate acestea apartinand orasului Slatina. Etapa a 2-a s-ar putea executa ulterior insemnand alimentarea restului satelor cu sursa proprie tratare si retele. Exploatarea sistemului se va face de catre regia de apa din Slatina Dezavantaje: Dezvoltarea pe viitor a orasulu Slatina ar putea determina sistarea alocarii de debite comunei Ganeasa si atunci conducta de legatura de 8 km dintre orasul Slatina si Ganeasa ar fi o cheltuiala inutila si sisemul de distributie la fel si satul ar reveni la situatia acuala. Varianta 2- recomandata. Alimentare cu apa din sursa proprie cu 2 foraje de adancime (120-150m) si statie de tratare si inmagazinare a apei potabile amplasata in zona cea mai inalta si oarecum centrala (din punct de vedere topografic) in nordul satului Izvor si de acolo gravitational distributia prin retele de alimentare cu apa in toate satele. Avantaje si dezavantaje var. 2 Avantaje: Independenta si stabilitatea sursei de alimentare cu apa si posibilitatea unei eventuale extinderi. Cheltuiala facuta in construirea sursei nu va deveni inutile niciodata si comuna Ganeasa va avea controlul asupra ei. Dezavantaje: Investitie mare care va fi executata intr-un singur proiect . Exploatarea sistemului va trebui gestionata de comuna Ganeasa. Ipotezele de calcul respectiv verificare, au fost urmtoarele: Anul 2010 Sistem de alimentare cu apa in care apa, se distribuie prin cimele amplasate pe strzi fr canalizare: - q specific nevoi gospodreti = 50 l/ om x zi, Kzi = 2.00, Korar = 2.88 Anul 2035 Sistem de alimentare cu apa in gospodarii in care sunt instalatii de apa rece, calda, si canalizare cu prepararea individuala a apei calde: - q specific nevoi gospodaresti = 100 l/ om x zi, Kzi = 1.40, Korar = 2.88

18

Pentru nevoi publice si de mica industrie s-au considerat aceleasi debite ca in anul 2010 si in perspectiva anului 2035 avand in vedere evolutia populatiei din ultimii ani. In anul 1992 populatia comunei era de 4201 de locuitori in anul 2002 reducandu-se cu circa cu circa 29%. Din 2002 a continuat sa scada numarul locuitorilor avand in vedere ca exista o pondere mare a polpulatiei in varsta. Daca presupunem un scenariu optimist vom considera necesitatile de alimentare cu apa actuale si in perspectiva a inca 25 de ani de acum incolo, la nivelul populatiei din anul 2002. La aceste date corespunzatoare recensamantului 2002, care se considera acoperitoare se vor face toate estimarile de debite.

Numar de locuitori in comuna Ganeasa Ani de studiu TOTAL Satul Ganeasa Satul Dranovatu Satul Oltisoru Satul Izvoru Satul Gradistea 2010 3014 locuitori 1028 locuitori 810 locuitori 320 locuitori 622 locuitori 234 locuitori 2035 3014 locuitori 1028 locuitori 810 locuitori 320 locuitori 622 locuitori 234 locuitori

Calculul necesarului si cerintei de apa, s-a facut pentru toate satele din necesitatea de a verifica daca sursa si gospodaria de apa pot satisface cerintele de debit si presiune in diferite ipoteze de calcul. Calculul cerinei de apa. S-a fcut evaluarea consumului de apa potabila in funcie de prevederile STAS SR 13431-2006 si datele statistice privind prognoza demografica bazata pe evoluia demografica din ultimii 18 ani, pentru a dimensiona corect parametrii sursei , gospodriei de apa si reeaua de conducte de aduciune si distribuie, asa nct sa fie satisfcute cerinele din prezent si cele din perspectiv urmtorilor 25 de ani. Debitele de dimensionare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa pentru toata comuna Ganeasa lund in calcul inclusiv debitul pentru un incendiu exterior pentru un sistem centraliuzat independent cu sursa proprie de apa se prezint mai jos: Cerina de debit pentru verificarea sistemului a fost calculat prin ncadrarea nevoilor gospodreti i publice la o categorie de consumatori superioar, suplimentndu-se debitele specifice de la valorile considerate pentru localiti unde apa se distribuie prin cimele pe strzi, la zone n care apa se va distribui in instalaii proprii existand si sistem centralizat de canalizare. Astfel debitele specifice n litri/om*zi se vor mri de la 50 l/om*zi la 100 l/om*zi, pentru locuitorii comunei. Perioada luat n calcul pentru evoluia consumului in sensul de mai sus este de 25 de ani.
Comuna Ganeasa

Q specific nevoi gospod. l/om*zi 50 100

An 2010 An 2035

Q reea distribuie si pompe Q surs Q dimens. l/s mc/zi l/s 6,19 534 13.21 7,86 676 17.84

Volum rezervor mc 200 250

Canalizarea menajera Se recomanda in ambele variante a se executa canalizarea menajera in sistem centralizat cu retea stradala si trepte de pompare spre statia de epurare ce se propune a se executa in satul Dranovat pe latura sud estica la circa 3 km de lacul de acumulare. Statia de tratare in cazul cand 19

toate satele vor beneficia de sistem centrealizat de alimentare cu apa si canalizare se va dimensiona la 80 % din debitul estimat pentru consumul de apa potabila. Recomandare: Sistemul de alimentare cu apa centralizat este de dorit a se executa intr-o singura etapa cu sistemul de canalizare. Acest sistem de lucru ar avea urmatoarele avantaje: -pe ansamblu se reduc costurile lucrarilor prin amplasarea intr-o transee a conductelor de alimentare cu apa si canalizare fara a se face santuri, - nu se va arunca apa menajera neepurata in mediul inconjurator - subtraversarile prin distrugerea drumurilor se vor executa o singura data.

2.9.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Atat satul de resedinta, cat si satele componente sunt electrificate integral, gospodariile populatiei fiind alimentate cu energie electrica de la reteaua existenta, in comuna functionand urmatoarele POSTURl DE TRANSFORMARE : - satul GANEASA - satul DRANOVATU - satul IZVORU - satul GRADISTEA - satul OLTISORU - 7 P.T.A. - 3 P.T.A. - 2 P.T.A. - 1 P.T.A. - 1 P. T.A.

Sistemul de irigatii a dispus de alimentare proprie cu energie electrica, dar toate posturile de transformare aferente in prezent sunt dezafectate. Intrucat nu exista capacitai excedentare la furnizarea energiei electrice, toate obiectivele industriale noi isi vor realiza posturi de transformare proprii. 2.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA In prezent, atat gospodariile populatiei, cat si obiectivele industriale, comerciale, socialculturale si administrative de pe teritoriul comunei sunt incalzite cu sobe care functioneazape combustibil solid. Intrucat toate comunele limitrofe si-au realizat retele proprii de distributie a gazelor naturale, urmeaza ca in viitorul apropiat si comuna GANEASA sa-si realizeze reteaua proprie de alimentare cu gaze naturale, preocuparea de baza a edililor fiind gasirea surselor de finant are pentru aceasta lucrare. n calea acestui proiect mai st i faptul c magistrala de gaze care alimenteaz comuna Sltioara i traverseaz comuna Gneasa i la care ar trebui s se braneze, este momentan subdimensionat. Dar i acest impediment este pe cale s se rezolve. 2.9.5. RELELE TELEFONICE In prezent, comuna GANEASA este racordata la reteaua telefonica de Fibra Optica a S.C. ROMTELECOM , acesta fiind principalul operator de telefonie fixa din zona. Totodata in zona exista si operatori ai retelelor de telefonie mobila.

20

2.9.6. GOSPODARIA COMUNALA Salubrizarea localitatilor este practic inexistenta , neexistand in prezent nici platforme gospodaresti nici o activitate organizata. Conform cu Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt _ Componenta Managementul Deeurilor cu ajutor material din Fondul European de Dezvoltare Regional (2009 2013) la punctele 1.1.1. , 1.1.2 , 1.2.2 , sunt stabilite nite obiective care trebuiesc atinse din acest punct de vedere, adic: stabilirea unui sistem eficient de colectare a deeurilor, implementarea noului sistem de colectare selectiv a deeurior, conform Master Planului privind gestionarea deeurilor i a proiectului SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEEURILOR SOLIDE N JUDEUL OLT _ OLT ECO i construirea , pn n 2013 a 4 Staii de Transfer n localitile Scorniceti, Bal, Caracal i Corabia, la care s se alture i comuna Gneasa. Tot aici, la pct. 3.1.1 , 3.1.3 , 4.1.1 , 6.1.1 i 6.1.2 , se vorbete despre mbuntirea infrastructurii de colectare selectiv, dotare cu containere, etc. n toate localitile din mediul rural, adic i n comuna Gneasa precum i de o mbuntire a infrastructurii rutiere existente folosite pentru transportul deeurilor; totodat, conform aceluiai document, populaia rural trebuie contientizat n mod permanent cu privire la necesitatea aciunilor specifice sistemului de colectare selectiv a deeurilor. Tot aici se vorbete de realizarea de staii de epurare a apelor menajere n toate localitile din judeul Olt pn n anul 2018, i folosirea nmolului rezultat n urma epurrii ca ngrmnt pentru terenurile agricole atingnd astfel i un alt subiect sensibil n domeniul prezervrii mediului: eliminarea polurii solului cu ngrminte chimice. Cimitirele existente satisfac in prezent necesarul de capacitate nefiind nevoie de extindere de intravilan pentru ele. 2.10. PROBLEME DE MEDIU Problemele de mediu existente in teritoriul comunei se refera la : - lipsa spatiilor verzi; spaii verzi ca i parcuri cu alei, sau de agrement ntradevr nu exist, dar puine comune se pot mndri cu existena unei pduri seculare pe teritoriul ei. Poriunea din Pdurea Sarului ce aparine comunei Gneasa, nu este suficient ca i spaiu verde dar este un real avantaj chiar dac ea se afl n extravilanul localitii. Deasemenea, n mediul rural n mod cert numrul de metri ptrai de spaiu verde pe cap de locuitor este mai mare dect n mediul urban. La ar tot omul are o grdin de flori, o grdin de zarzavat, o livad i pomi la poart ceea ce asigur att oxigenarea necesar ct i umbr i spaiu de odihn. - existenta unor monumente de arhitectura care trebuie protejate. Monumentele istorice i de arhitectur aflate pe teritoriul comunei Gneasa sunt cuprinse n Lista Monumentelor Istorice din jud. Olt, publicat de ministerul Culturii i Cultelor, (Institutul Naional al Monumentelor Istorice), n 2004 dup cum urmeaz: 43 OT-I-s-B-08506 Situl arheologic de la Gneasa sat GNEASA; comuna GNEASA "Vlcea 44 OT-I-m-B-08506.01 Aezare sat GNEASA; comuna GNEASA "Vlcea sec. VI - VII Epoca migraiilor 45 OT-I-m-B-08506.02 Aezare sat GNEASA; comuna GNEASA "Vlcea Hallstatt 46 OT-I-m-B-08506.03 Aezare sat GNEASA; comuna GNEASA "Vlcea Epoca bronzului 47 OT-I-m-B-08506.04 Aezare sat GNEASA; comuna GNEASA "Vlcea Epoca bronzului Timpuriu 556 OT-II-m-B-08930 Biserica "Cuvioasa Paraschiva sat IZVORU; comuna GNEASA 1862 557 OT-II-m-B-08931 Conac sat IZVORU; comuna GNEASA nc. sec. XX 558 OT-II-m-B-08932 coal sat IZVORU; comuna GNEASA 1926

21

559 OT-II-m-B-08933 Cas sat IZVORU; comuna GNEASA 184 nc. sec. XX 560 OT-II-m-B-08934 Casa Tlvneanu sat IZVORU; comuna GNEASA 238 nc. sec. XX 561 OT-II-m-B-08935 Cas sat IZVORU; comuna GNEASA 325 nc. sec. XX 562 OT-II-m-B-08936 Cas sat IZVORU; comuna GNEASA 328 1930 595 OT-II-m-B-08969 Ruinele bisericii "Sf. Dumitru sat OLTIORU; comuna sec. XIX GNEASA 596 OT-II-m-B-08970 Cas sat OLTIORU; comuna 23 1930 GNEASA 754 OT-IV-m-B-09106 Troi dintr-un lemn sat IZVORU; comuna GNEASA n capela din cimitir sec. XIX 755 OT-IV-s-B-09107 Cimitirul cu cruci i stlpi de lemn sat IZVORU; comuna GNEASA sec. XIX XX 2.1 1. DISFUNCTIONALITATI Analiza multicriteriala a situatiei existente la nivelul teritoriului si a localitatii a evidentiat disfunctionalitalile care apar in desfasurarea activitatilor in localitate cat si in teritoriul acesteia. Au fost identificate urmatoarele disfunctionalitati: - existenta panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa prin fantani, cu apa necorespunzatoare din punct de vedere al calitatii chimice si bacteriologice, necesitand realizarea alimentarii cu apa a localitatilor, cu sistem centralizat, dintr-o sursa de adancime; - existenta unor dezechilibre de dezvoltare economica intre localitatea resedinta de comuna si cealalte localitati; - existenta unor dezechilibre economice intre cele trei sectoare de activitate - primar, secundar si tertiar precum si slaba dezvoltare economica a sectorului privat - lipsa mijloacelor mecanizate, faramitarea proprietatii - existenta unor dezechilibre demografice atat intre localitati dar si in cadrul structurii pe localitati intre grupele de varsta componente (imbatranirea populatiei), deficitul de forta de munca in raport cu necesitatile; - necesitatea protejarii unor zone cu potential istorico - arheologic valoros, situri si rezervatii arheoloice existente in teritoriul comunei; - existenta unor locuinte parasite aflate in stare proasta precum si a unor locuinte din materiale nedurabile care necesita lucrari de refacere, consolidare, reparatii; - insuficienta unor servicii publice; - insuficienta spatiilor verzi si de agrement in localitatile comunei - necesitatea modernizarii sistemului stradal si al organizarii circulatiei; - necesitatea echiparii edilitare a localitatilor cu retele de alimentare cu apa canalizare, alimentare cu gaze naturale; - inexistenta unor platforme amenajate pentru depozitarea deseurilor menajere. 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI Optiunile populatiei s-au orientat in special in directia extinderii intravilanului pentru constructia de locuinte. Administratia publica locala a solicitat: - extinderea intravilanului pentru locuinte in toate satele; - dezvoltarea sistemului de spatii verzi; - lucrari de modernizare strazi; - amplasarea si amenajarea platformelor de gunoi; - rezolvarea alimentarii cu apa si a canalizarii menajere a comunei in sistem centralizat; Optiunile populatiei, propunerile facute de Primarie au devenit elemente de tema pentru planul urbanistic general.

22

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE In prezent nu sunt elaborate studii de fundamentare pentru organizarea urbanistica si amenajarea teritoriului administrativ al comunei. Datele privind incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ al comunei au fost preluate din planurile cadastrale ale comunei sectiunile D.T.M. Evolutia populatiei a fost considerata in functie de sporul natural si date anterioare inregistrate din anul 1998, pana in prezent. Datele privind numarul de locuitori au fost extrase din recensamantul efectuat in martie 2002. intrucat, pana la elaborarea prezentului Plan urbanistic general, nu au fost elaborate studii de fundamentare privind potentialul economic, obiective de interes public, circulatie si transport, echipare a teritoriului, protectia si conservarea mediului, ne vom referi la analiza critica a situatiei existente, evidentiind principalii factori ce pot contribui la dezvoltarea armonioasa a comunei, cat si la posibilitatile de valorificare a acestora. 3.2. EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI Cadrul natural, conditiile geografice si pedo-climatice ca si situarea in teritoriu sunt premize ale dezvoltarii in perspectiva a comunei, in baza economiei cu caracter predominant agricol. Incadrarea in reteaua de localitati a judetului Olt, asigurarea legaturilor cu localitatile acestuia prin intermediul cailor de comunicatie rutiera existente, constituie premize ale dezvoltarii comunei in perspectiva relatiilor intercomunale si implicit interjudetene. Gradul de dotare cu obiective publice de interes periodic si ocazional a satului resedinta de comuna, ii confera acestuia posibilitatea dezvoltarii. Datorita situarii comunei Ganesa langa municipiul Slatina, precum si datorita relatiei facile dintre cele doua unitati teritoriale realizate prin DN 65 principalul traseu de legatura pe directia Craiova-Slatina-Pitesti, in prezent asupra teritoriului extravilan al comunei se exercita presiuni ale investitorilor atrasi de pozitia favorabila a terenurilor fata de municipiu. Se presupune ca aceasta presiune se va mari in viitor, prin amplasarea de noi investitii fie in zona DN 65 sau DN 64, creandu-se premizele extinderii zonei de construire, crescand in acelasi timp si importanta localitatii aflate in zona. 3.3. EVOLUTIA POPULATIEI * In ultimii ani, datorita declinului economic, a profundelor modificari si implicit social economice (determinarea nivelului de trai in special) s-a inregistrat scaderea continua in mediu rural a populatiei in general, determinata de scaderea natalitatii ca urmare a legalizarii intreruperilor de sarcinia, a cresterii ratei mortalitatii ceea ce a condus la cresterea ponderii grupei de varsta de 60 de ani si peste (c.ca 24%) in cadrul comunei Ganesa. De aceea preliminariile facute asupra evolutiei au avut la baza principiile politicii demografice de stimulare a cresterii naturale a populatiei si de utilizarea cat mai completa a resurselor de munca la nivel de comuna. In aceasta varianta s-a tinut seama si de situarea comunei in imediata vecinatate a municipiului Slatina, astfel ca unii locuitori ai municipiului prefera sa-si construiasca locuinte in special in satul Oltisoru, precum si in satul de resedinta situat sub 10 km de Mun. Slatina. 3.4. PROTECIA MEDIULUI

23

Am artat mai sus c apa din prima i a doua pnz freatic, cea care alimenteaz n prezent fntnile din comuna Gneasa, conform analizelor fcute, este poluat cu nitrai i nitrii ntr-o concentraie care depete limita admis. Aceast poluare s-a petrecut n timp, i se datoreaz substanelor folosite la fertilizarea terenurilor agricole, la ierbicidarea i dezinseciile fcute n exces, i de mult timp, situaie care se regsete peste tot n ara noastr. Pentru c msuri de curire ale solului nu se pot lua prea curnd, ele avnd oricum efecte n timp ndelungat, se merge pe ideea alimentrii comunei cu ap potabil provenit din puuri de mare adncime, acolo unde apa nu este poluat. De asemenea, este prevzut , ca n cel mai scurt timp, comuna Gneasa s se nzestreze i cu un sistem de canalizare a apelor uzate menajere, precum i cu o staie de epurare a acestor ape, dup care s fie deversate n rul Olt. n ceea ce privete depozitarea controlat a deeurilor menajere, n Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt _ Componenta Managementul Deeurilor sunt stabilite nite obiective care trebuiesc atinse din acest punct de vedere, adic: stabilirea unui sistem eficient de colectare a deeurilor, implementarea noului sistem de colectare selectiv a deeurior, conform Master Planului privind gestionarea deeurilor i a proiectului SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEEURILOR SOLIDE N JUDEUL OLT _ OLT ECO , construirea , pn n 2013 a 4 Staii de Transfer n localitile Scorniceti, Bal, Caracal i Corabia, la care s se alture i comuna Gneasa. Dei s-a constatat insuficiena spaiilor verzi din comun, deocamdat primria i consliul local nu pot dect s protejeze i s conserve poriunea din Pdurea Sarului existent deja pe teritoriul comunei. n acest sens nu se vor emite sub nici-o form autorizaii de construcie pentru locuine sau obiective industriale sau comerciale n zona protejat a Pdurii Sarului.

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI * In ultimii ani, datorita declinului economic, a profundelor modificari si implicit social economice (determinarea nivelului de trai in special) s-a inregistrat scaderea continua in mediu rural a populatiei in general, determinata de scaderea natalitatii ca urmare a legalizarii intreruperilor de sarcinia, a cresterii ratei mortalitatii ceea ce a condus la cresterea ponderii grupei de varsta de 60 de ani si peste (c.ca 24%) in cadrul comunei Ganesa. De aceea preliminariile facute asupra evolutiei au avut la baza principiile politicii demografice de stimulare a cresterii naturale a populatiei si de utilizarea cat mai completa a resurselor de munca la nivel de comuna. In aceasta varianta s-a tinut seama si de situarea comunei in imediata vecinatate a municipiului Slatina, astfel ca unii locuitori ai municipiului prefera sa-si construiasca locuinte in special in satul Oltisoru, precum si in satul de resedinta situat sub 10 km de Mun. Slatina. 4. CONCLUZIA Asezarea geografica, situarea in teritoriu, legaturile cu comunele din judet si conditiile geoclimatice sunt premize favorabile dezvoltarii in perspectiva a comunei, in baza economiei predominant agricole. Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, in baza Legii Fondului Funciar, prin punerea in posesia cetatenilor a parcelelor de teren agricol, creeaza premise noi, de dezvoltare a sectorului particular in economia agricola.

24

Planul urbanistic general - elaborat pentru satele componente ale comunei, are in vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan pentru fiecare sat, organizarea armonioasa a zonelor functionale in teritoriul intravilan propus, asigurarea legaturilor intre zonele functionale si a legaturilor intre localitati. Totodata s-a avut in vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea in perspectiva a unor obiective de interes public ca si asigurarea de terenuri pentru construirea de noi locuinte. Planul urbanistic general a evidentiat organizarea circulatiilor, stabilirea unitatilor teritoriale de referinta, indicatori propusi privind gradul de ocupare a terenului. De asemenea, PUG a precizat zonele protejate, valoroase din punct de vedere istoric, arhitectural si nu in ultimul rand a propus masuri de reabilitare si protejare a mediului natural si construit. Planul urbanistic general cuprinde si Regulamentul de urbanism care defineste regulile ce permit a se cunoaste care sunt posibilitatile de utilizare si ocupare a terenului. Dupa aprobarea sa la nivelul Consiliului comunal si la nivelul Consiliului judetean, Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativa, asigurand conditiile materializarii competentelor comunei in functie de domeniul de actionare si de reglementare avut in vedere si de cadrul legislativ. Planul de masuri si actiuni in continuare se stabileste in raport cu problemele specifice si prioritare ale localitatilor. Planul urbanistic general este facut public cetatenilor comunei. Desfasurarea in continuare a proiectarii are in vedere elaborarea studiilor de specialitate, a planurilor urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau obiective specificate.

Intocmit, Sef Proiect ARH./URBANIST

25