StudiudeEvaluareAdeacvataStatieSortareBetoaneSendreniGalati GALROM

Sediu birouri, staie de sortare, staie betoane, hal i parcare auto sat erbetii - Vechi, comuna endreni, judeul
Galai
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
SEDIU BIROURI, STAIE DE SORTARE, STAIE BETOANE, HAL I PARCARE AUTO SAT ERBETII VECHI, COMUNA ENDRENI, JUDEUL GALAI
2010
Sediu birouri, staie de sortare, staie betoane, hal i parcare auto sat erbetii - Vechi, comuna endreni, judeul Galai
Beneficiar : SC GALROM TRANS SRL
Autori : SC DANIAS SRL Societate certificat de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Evaluare adecvat (EA), poziia nr. 224 n Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Bojoi Silvia PFA Persoan fizic autorizat certificat de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru potecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Raport de Securitate (RS), poziia nr. 31 n Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Glvan - Caranghel Teodor PFA Persoan fizic autorizat certificat de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Evaluare Adecvat (EA), Poziia 355 n Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat s-a realizat n conformitate cu ghidul metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul nr. 19 din 13/01/2010
Aprilie 2011
CUPRINS 1. INFORMAII PRIVIND PROIECTUL 1.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.1.1 Denumirea proiectului 1.1.2 Descrierea general a proiectului 1.1.3 Obiectivele proiectului 1.1.4 Informaii privind producia care se va realiza 1.1.5 Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate 1.2 LOCALIZARE GEOGRAFIC I ADMINISTRATIVA 1.3 MODIFICRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT 1.3.1 Etapa de construcie 1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 1.3.1.2 Echipare cu utilitati 1.3.2 Etapa de operare 1.3.3 Etapa de nchidere 1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTRII PROIECTULUI 1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 1.6. EMISII I DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE I MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA 1.7 CERINE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUIA PROIECTULUI 1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 1.9 DURATA CONSTRUCIEI, FUNCIONRII, DEZAFECTRII PROIECTULUI 1.10 ACTIVITI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTRII PROIECTULUI 1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI 1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL 1.13 ALTE INFORMAII RELEVANTE 2. INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 2.1.1 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior/aria protejat Balta Potcoava/ aria protejat Balta Tlbasca 2.2 DATE DESPRE PREZENA, LOCALIZAREA, POPULAIA I ECOLOGIA SPECIILOR I/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAA I N IMEDIATA VECINTATE A PROIECTULUI 2.2.1 Pasari
5 5 5 5 5 5 7 8 9 9 9 10 14 16 16 17
18 18 18 18 18 19 19 19 20 21 26 26
27
2.2.1.1 Specii de psri enumerate n Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i relaia acestora cu planul 2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat 2.2.4 Pasari 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate 2.2.4.2 Concluzii privind speciile i/sau habitatele prezente in perimetrul Sediu birouri, staie de sortare, staie betoane, hal i parcare auto sat erbetii Vechi, comuna endreni, judeul Galai 2.3 DESCRIEREA FUNCIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE I RELAIA ACESTORA CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR NVECINATE I DISTRIBUIA ACESTORA 2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR 2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA I DINAMICA POPULAIILOR DE SPECII AFECTATE 2.6 RELAIILE STRUCTURALE I FUNCIONALE CARE CREEAZ I MENIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.8 DESCRIEREA STRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.9 ALTE INFORMAII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 3. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI 3.1 EVALUAREA IMPACTULUI 3.1.1 Impactul direct si indirect 3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 3.1.3 Impactul in faza de constructie 3.1.4 Impactul in faza de operare 3.1.5 Impactul in faza de inchidere 3.1.6 Impactul residual 3.1.7 Impactul cumulative 3.2 EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI 3.3 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND SPECIILE I/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 4.1 MATERIALE I METODE 4.2 ECHIPA Bibliografie 32 32 33 40 41
41
41 42 43
43 43 43 43 43 43 44 44 44 44 45 45 46 53 53 53
53 53 5455
1. 1.1 1.1.1
INFORMAII PRIVIND PROIECTUL
INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
Denumirea proiectului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. 1.1.2 Descrierea generala a proiectului Proiectul Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati prevede realizarea unor constructii cu caracter productie micro-industrie (statie de betoane,statie de sortare,hala depozitare,rezervor combustibil), lucrari edilitare (put forat ,gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor) circulatii si spatiu verde de protectie. 1.1.3
Obiectivele proiectului Prin realizarea planului proiect se urmareste constructia unor obiective de productie si industriale, lucrari edilitare, circulatii si spatiu verde de protective. 1.1.4 Informaii privind producia care se va realiza
Staia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galai are ca profil de activitate producerea de diverse reete de betoane necesare la activitatea de construcii din zon. Prin declaraia de conformitate, productorul staiei, firma STETTER precizeaz c staia este fabricat n conformitate cu recomandrile internaionale O.I.M.L R-60, clasa C i ndeplinete norma european EN 45501. Toate echipamentele poart marca CE. Furnizorul instalaiei precizeaz c staia de betoane este n conformitate cu normele armonizate legislaiei statelor membre UE. In cazul staiei de betoane, n cartea tehnic se menioneaz: coninutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,005g / mc i este asigurat de filtre cu suprafaa de 4 mp. Staia de betoane este de tip STETTER, are o capacitate de producie de 80 mc/h, puterea instalata P=120kW, U= 380V, avand un consum de apa necesar de aproximativ 18mc/h. Aceasta este dotata cu patru buncare (pentru fiecare sort in parte ) i este echipat cu unitate de dozare. Staie de sortare este de tip GMFV-304 cu capacitatea de 100 mc/h, cu o putere instalata P=55kW , U=380V, avand un consum de apa necesar pentru spalare de aproximativ 30mc/h. Aceasta nu necesita fundatie, se va amplasa pe o suprafata betonata.
Silozuri. Cele doua silozuri pentru depozitarea cimentului au capacitatea de 81 tone fiecare si se vor amplasa pe o fundatie comuna. Capacitatea de prelucrare este 80 mc/h beton, se va lucra n regim de 40 - 60 mc/h.
Statia de betoane cu capacitatea de 80mc/h, de tip STETTER.
STATIA DE SORTARE _CONCASARE_SPALARE CRIFI Statia de sortarae si spalare are capacitate de 120mc/h cu durata normala de functionare de 8 ani. Statia de sortare-concasare si spalare model CRIFI este formata din :
Sita vibranta Benzi transportoare Alimentator cu vibratie Recuperator Moara cu ciocanele REZERVOR COMBUSTIBIL-MOTORINA Rezervor de combustibil are capacitate de 20,4 m.c. . Este rezervor fara presiune,stors , orizontal,suprateran, o singura camera. Umplere maxima 97%. Diametrul nominal 2000mm Lungime 6830 mm Greutate 2700 kg Temperatura maxima de functionare +50 grade Celsius Temperatura minima de functionare -20 grade Celsius Presiune incercata in interiorul rezervorului 0,075 Mpa HALA Constructia halei va avea functiuni de intretinere, reparatii si adapostire utilaje auto. Se vor realiza compartimentari pentru zona atelier, magazie intretinere, un birou si un grup sanitar separat pe sexe. Constructia halei se va realiza in regim parter cu dimensiuni cuprinse intre 20x100m, pe o structura metalica constituita din stalpi, rigle,ferme si pane metalice, fundatii izolate din beton armat, inchideri cu panouri termoizolante la pereti si acoperis, ferestre cu geam termopan si usi mari roluite,cu usi pietonale inglobate. Constructia sediu birouri va fi formata din urmatoarele incaperi: 2 birouri pentru directori + grup sanitar; Secretariat; Sala sedinte, cca 16 locuri; Birou mecanizare; Birou contabilitate; Birou aprovizionare; Birou tehnic; Sala mese, cca 20 persoane; Oficiu; Grup sanitar pe sexe. Constructia sediu birouri va fi realizata in regim parter, cu dimensiunile 10x20m, pe o structura cadre din beton armat,inchideri din zidarie poroterm, fundatii directe din beton armat si acoperire tip terasa necirculabila. CABINA POARTA Constructia cabina poarta va avea la parter un birou de receptie, iar la etaj o incapere de supraveghere-portar. Constructia cabina poarta se va realiza in regim P+1, cu dimensiunile 3x5mp, pe o structura metalica, cu fundatii directe din beton armat, inchideri cu panouri termoizolata si acoperis cu ferme metalice si panouri termoizolante. Finisajele interioare ale constructiilor sunt adecvate activitatilor desfasurate. In spatiile de lucru peretii si tavanul halei au panouri termoizolante, pardoselile sunt din beton si sapa autonivelanta cu protectii din materiale elastice, de tip industrial.In interiorul birourilor sunt prevazute zugraveli din var lavabil, cu adaos de coloranti, pardoseli din mocheta sau
PVC cu grad ridicat de uzura, in grupurile sanitare si oficiu peretii vor fi placati cu faianta Min. H=1,50m si gresie la pardoseli. Finisajele exterioare ale halei si cabinei poarta, vor fi cele ale panourilor termoizolante prevopsite in culorile agreate de beneficiar. Cladirea birourilor va avea finisaje exterioare realizate cu tencuieli driscuite, durabile,acoperire tip terasa necirculabila si ferestre cu ochiuri mari,cu geam termopan low-y, relizate din aluminiu, (sau pvc, cu structura metalica) cu elemente de rupere a puntii termica. Lucrari edilitare (put forat, fosa septica, rezervor 100 mc ingropat, statie pompare +decantor, statie tratare apa); Circulatii Spaiu verde de protectie n scopul dezvoltrii relaiilor cu localitile nvecinate, cu dezvoltarea n continu dinamic a perimetrului intravilanului comunei, se prevede ca n viitorul apropiat, noi suprafee de teren arabil aflate n extravilan s-i schimbe destinaia i s participe activ la viaa comunei endreni. 1.1.5 Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate
In perioada de construire Pentru realizarea obiectivelor proiectate se vor utiliza urmtoarele materii prime i materiale: Materii prime pentru zidrii - agregate naturale; - ciment Portland, beton de ciment, aditivi pentru betoane; - var pentru construcii (pulbere, past); Accesorii pentru zidrii - oel laminat la cald platbande; - oel beton OB37; - boluri de oel pentru implantat cu pistolul. Materiale pentru tencuieli interioare: - mortare de ciment pentru zidrie i tencuieli; glet de ipsos (suport vopsitoriilor lavabile); - mortar pentru dibluri din ciment, nisip i rumegu; - vopsele lavabile pentru interior; Materiale pentru placaje perei i pardoseli - plci de faian (plci de faian glazurat 20 x 15 cm); - plci din gresie ceramic; - pietre naturale prelucrate pentru construcii; - pardoseli din mochet sau pvc cu grad ridicat de uzur; Materiale pentru cldirea birourilor: - finisaje exterioare realizate cu tencuieli driscuite, durabile, acoperire tip teras necirculabil; - ferestre cu ochiuri mari, cu geam termopan low-y, realizate din aluminiu sau pvc, cu structur metalic, cu elemente de rupere a punii termice; - jgheaburi, burlane; Materiale pentru placri - polistiren; - polistiren expandat (4 buci/m2 n zona de cmp a pereilor i 6 buci/m2 n zonele de col)
- polistiren extrudat; - termosistem (toate faadele se vor placa pe exterior cu polistiren expandat de 50 mm, iar la glafurile ferestrelor i uilor se va face o placare cu un polistiren de 20 mm). In perioada de funcionare Pentru realizarea celei mai uzitate reete de beton, pentru obinerea a 60 mc beton, se folosesc urmtoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4 mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc agregate de 16-31 mm; 9 mc ap; 10 mc ciment i 0,15 mc aditivi.
1.2
LOCALIZARE GEOGRAFIC I ADMINISTRATIV Proiectul se situeaza in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Terenul in suprafata de 2,94 ha este proprietatea privata a Consiliului Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL.
Fig.1. Localizarea proiectului - sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati
VECINATATI: Nord- rambleul caii ferate Galati-Tecuci; Vest- hotar comuna Branistea; Sud- drum de exploatare, canal de irigatii si statie de pompare; Est- dig de protectie la raul Siret.
Fig. 2. Aspecte de pe amplasamentul obiectivului de investitie
Amplasamentul analizat se afl n lunca Siretului inferior, incadrata in aria protejata ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior (conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia). 1.3 MODIFICRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT Etapa de construcie Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului
1.3.1 1.3.1.1
Przentam o succinta caracterizare a elementelor planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.
Bilanul teritorial - suprafaa total, suprafaa construit (cldiri, accese), suprafa spaii verzi, numr de locuri de parcare Tabel 1 Nr. Denumire categorie teren Suprafaa (m2) % crt. Construcii A. 2.755,50 9,37 A. 1. Hala (P) 2.000 2. Birouri (P) 204,50
B.
C. D. E. F.
3. Silozuri 4. Buncre 5. Staie de sortare 6. Cabin poart 7. Decantor Construcii tehnico- edilitare 8. Rezervor combustibil (P) 9. Pu forat (P) 10. Bazin betonat vidanjabil Circulaii (carosabile, pietonale, platform betonat, parcri, trotuare) Spaiu verde de protecie Zon interdicie de construire Parcri
36.00 80.00 60,00 15,00 360,00 159,00 50,00 100,00 9,00 9.269.19 6.200 6.380,00 4.641,5
0,54
B.
31,52 21,08 21,70 15,78 S total teren
C. D. E. F.
1.3.1.2
Echipare cu utilitati
1. Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap rece a halei precum i a sediului de birouri se va face dintr-un put forat PF1,cu o adancime h=40m. Determinarea necesarului de ap s-a fcut n conformitate cu STAS 1478/94. DEBIT DE CALCUL CONSUM MENAJER 4 WC x 0,5 E =2,0 E 4 L x 0,35E = 1,4 E 1 spltor x 1,0 E = 1 E 2 pisoare x 0,17 = 0,34 E 4,74 E Qc = 0,244.74 = 0.52 l/s DEBIT SPECIFIC PENTRU HIDRANTI INTERIORI Pentru cldiri de producie, depozitare, industriale cu un volum al cldirii > 5000 mc => un debit specific = 2,5 l/s: nr. jeturi 2 i un debit de calcul = 5 l/s DEBIT DE CALCUL PENTRU STINGEREA DIN EXTERIOR A INCENDIILOR. Pentru un volum al cldirii pana la 20.000 mc => Qie = 10 l/s. VOLUM REZERVOR PENTRU INCENDIU V = (5 l/s x 10 min. x 60 sec.) +(10 l/s x 180 min. x 60 sec.) = 108030 l => un rezervor de 100 mc. Conductele de ap proiectate vor fi din eav polietilen de nalt densitate (PEHD), PE 80 ;SDR 11; PN 10 atm. Conductele se vor monta n pmnt la adncimea de nghe, pe un strat de nisip de 10 cm grosime i se va acoperi cu 10 cm nisip i apoi pmnt rezultat din sptur. Pentru asigurarea debitului de ap necesar hidranilor interiori i a celor exteriori este necesar un rezevor de 100 mc. Din rezervor, apa trece printr-o staie de pompare i clorinare si va fi dirijat prin conductele din polietilen spre hidranii interiori ,exteriori si grupurile sanitare. Dimensiunile reale pe fiecare traseu al conductelor se vor stabili n cadrul proiectelor de investiii, de specialitate, ce se vor elabora ulterior. CONSUM TEHNOLOGIC
10
a)Alimentarea cu apa a statiei de betoane se va face din forajul ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare la o adancime h=40,00m, prin intermediul unei conducte din polietilena, in lungime de 20.0 m. Consumul de apa specific activitatii va fi de 16mc/h. b)Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din : - foraj, ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare , prin intermediul unei conducte metalice ingropate, in lungime de 20.0 m.Apa este pompata din foraj in bazinul de alimentare (decantor) al statiei care are un volum de 300.0 mc. - din bazinul de alimentare(decantorul), amplasat intre statia de sortare si statia de betoane, prin intermediul unui grup de pompare amplasat pe marginea bazinului si a unei conducte metalice in lungime de 20.0 m. Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din bazinul de alimentare, prin recircularea apei din bazin si completarea din foraj atunci cand volumul in bazin scade sub 50%. De asemenea, bazinul de decantare va prelua pe langa apa provenita din drenarea apelor de la sorturi si o parte din apa din precipitatii de pe platforma betonata pe care se vor amplasa statia de sortare si statia de betoane. Necesarul de apa pentru statia de sortare este de 4mc/h. Statia de betoane va folosi apa direct din putul forat, iar pentru spalarea sorturilor se va folosi apa din decantor ce va fi reintrodusa in procesul tehnologic de spalare cu ajutorul unui grup de pompare. Total debit tehnologic Qt=20mc/h = 5.56 l/s 2. EVACUAREA APELOR UZATE
CANALIZAREA Managementul apelor uzate De pe platforma sectiei se colecteaza urmatoarele categorii de ape uzate: - ape pluviale - ape menajere - ape tehnologice, la statia de sortare Apele pluviale de pe acoperisul cladirilor si de pe platformele betonate vor fi colectate (cu ajutorul unor jgheaburi si burlane) de o retea de rigole betonate si ghidate prin pante catre bazinul decantor.. Apele pluviale de pe suprafata parcarii si a perimetrului corespunzator statiei de sortare si a statiei de betoane vor fi dirijate prin pante catre rigole colectoare de ape potential incarcate cu hidrocarburi. Aceste rigole vor dirija apa catre un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curata va fi dirijata catre bazinul decantor. Separatorul de hidrocarburi este o parte a echipamentului a crui scop este s opreasc hidrocarburile i materiile insolubile prezente n apele pluviale deversate. Conform standardelor UE, orice spalatorie auto, service, statie de carburanti, platforme industriale, trebuie sa aiba rigole, deznisipatoare si sisteme de preepurare cu separator si decantor de produse petroliere, pentru a preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curenta. Separatorul de ulei este format dintr-un bazin dotat cu un compartiment intern in care namolul si particulele grele se decanteaza la partea inferioara iar uleiul se separa si se ridica la suprafata. Apa uzata, astfel epurata, trece in bazinul principal prin deschiderea specifica de pe fundul compartimentului intern si se evacueaza, prin intermediul unei conducte din polipropilena spre bazinul decantor.
11
Apele uzate menajere Pentru colectarea apelor uzate rezultate de la grupurile sanitare se propune executarea unui bazin betonat vidanjabil ce se va amplasa n incint. Apele uzate menajere vor fidirijate catre bazin prin conducte din polipropilen cu diametre corespunztoare debitelor . Apele menajere, la evacuarea de pe amplasament, vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/2005 si vor fi vidanjate si transportate in reteaua de canalizare a municipiului Galati. Apele uzate tehnologice rezultate de la statia de sortare sunt transportate printr-o conducta metalica L 20 m in bazinul decantor (V=300 mc ), situat intre statia de sortare si statia de betoane. Din bazinul decantor apa este pompata la statia de sortare. Bazinul decantor va fi decolmatat periodic. Apele uzate tehnologice provenite de la statia de sortare se vor recircula in proces, excesul fiind evacuat in cursul de apa Barladel, aflat la limita sudica a incintei, numai in conditiile impuse de normativ NTPA 001/2005. 3. ASIGURAREA APEI TEHNOLOGICE, DAC ESTE CAZUL
a)Alimentarea cu apa a statiei de betoane se va face din forajul ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare la o adancime h=40,00m, prin intermediul unei conducte din polietilena, in lungime de 20.0 m. Consumul de apa specific activitatii va fi de 16mc/h. b)Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din : - foraj, ce se va realiza intre statia de betoane si statia de sortare , prin intermediul unei conducte metalice ingropate, in lungime de 20.0 m.Apa este pompata din foraj in bazinul de alimentare (decantor) al statiei care are un volum de 300.0 mc. - din bazinul de alimentare(decantorul), amplasat intre statia de sortare si statia de betoane, prin intermediul unui grup de pompare amplasat pe marginea bazinului si a unei conducte metalice in lungime de 20.0 m. Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din bazinul de alimentare, prin recircularea apei din bazin si completarea din foraj atunci cand volumul in bazin scade sub 50%. De asemenea, bazinul de decantare va prelua pe langa apa provenita din drenarea apelor de la sorturi si o parte din apa din precipitatii de pe platforma betonata pe care se vor amplasa statia de sortare si statia de betoane. Necesarul de apa pentru statia de sortare este de 4mc/h. Statia de betoane va folosi apa direct din putul forat, iar pentru spalarea sorturilor se va folosi apa din decantor ce va fi reintrodusa in procesul tehnologic de spalare cu ajutorul unui grup de pompare. Total debit tehnologic Qt=20mc/h = 5.56 l/s
4.
ASIGURAREA AGENTULUI TERMIC
Pentru obinerea energiei termice, necesar nclzirii i preparrii apei calde menajere se propune construirea unei centrale termice cu combustibil solid, ce va deservi sediul de birouri si birourile din hala. Centrala termica se va echipa cu cazan pe combustibil solid, boiler pentru prepararea apei calde menajere, pomp circulaie nclzire, pompa recirculare cazan, vas de expansiune, pomp circulaie boiler, cos de fum, echipament de automatizare.
12
5.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Obiectivul se va alimenta cu energie electrica din postul de transformare existent prin intermediul unei linii electrice aeriene de joasa tensiune LEA 0,4kV pana la blocul de masura si protectie (B.M.P) ce se va amplasa la limita de proprietate. Solutia definitiva de alimentare cu energie electrica a obiectivului va elaborat de SC.ELECTRICA S.A. ntr-o faz ulterioar de proiectare, la solicitarea beneficiarului. Instalaia electric exterioar pentru alimentarea cldirilor se va executa in cablu montat subteran. Pe cldiri s-au prevzut firide electrice FE de distribuie, din care se vor racorda tablourile electrice pentru alimentarea cldirilor. Pentru statia de betoane s-a prevazut o alimentare cu energie electrica de rezerva, printr-un grup electrogen insonorizant avand o putere instalata P=100kVA ce se va amplasa in apropiere. Pe tot perimetrul incintei s-a prevazut o retea electrica de iluminat exterior realizata cu stalpi din beton prevazuti cu corpuri de iluminat stradal. BREVIAR DE CALCUL AL PUTERII ELECTRICE NECESARE Amplasamentul studiat cuprinde mai multe cldiri proiectate. a. HAL -Iluminat si prize hal : 2000mpx25W/mp = 50kW PiT = 50kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa1=0,7xPiT(kW)=0,7x50kW=35kW b. STATIE SORTARE PiT = 85kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa2=0,7xPiT(kW)=0,7x85kW=59,5kW. c. STATIE BETOANE PiT = 90kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa2=0,7xPiT(kW)=0,7x90kW=63kW d. SEDIU BIROURI Valoarea medie orientativ a puterii active de calcul pentru spaii administrative i comer este Pi=50W/mp. Puterea maxim simultan absorbit va fi: Pmsa3=Ku x Pi x Sd = 0,8 x 50W/mp x 200mp= 8kW e. ILUMINAT EXTERIOR PiT = 3kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa4=0,7xPiT(kW)=0,7x3kW=2,1kW. f. GRUP POMPARE DECANTOR PiT = 3kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa5=0,7xPiT(kW)=0,7x3kW=2,1kW. g. POMPA SUBMERSIBILA PF1 (put forat1) PiT = 1,5kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa6=0,7xPiT(kW)=0,7x1,5kW=1,05Kw h. POMPA SUBMERSIBILA PF2 (put forat2)
13
PiT = 4kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa7=0,7xPiT(kW)=0,7x4kW=2,8kW i. CANTAR ELECTRONIC PiT = 8kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa8=0,7xPiT(kW)=0,7x8kW=5,6kW j. UTILAJE CENTRALA TERMICA PiT = 4kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa9=0,7xPiT(kW)=0,7x4kW=2,8kW k. GRUP POMPARE INCENDIU PiT = 18kW; Puterea maxim simultan absorbita va fi: Pmsa9=0,5xPiT(kW)=0,5x18kW=9kW Ku factor de utilizare a receptoarelor ( Ku = 0,8) Pi Puterea medie orientativ ( Pi = 50W/mp) Sd Suprafa desfurat Puterea maxim simultan absorbit din reea va fi: PmsaT=ks1x(Pmsa1+Pmsa2+Pmsa3+Pmsa4+Pmsa5+Pmsa6+ Pmsa7+ Pmsa8+ Pmsa9)= =0,5x(35kW+59,5kW+63kW+8kW+2,1kW+2,1kW+1,05kW+2,8kW+5,6kW+2,8kW+9kW) =190,95kW ks1=coeficient de simultaneitate ntre consumatorii racordai la aceast linie. Puterea aparent necesar va fi: 1,1xPmsaPT cos Su = = 1,1 x 190,95/0,92 = 228kVA Unde: 1,1 factor ce ine seama de cderile de tensiune pe linii cos factorul de putere Normative S.C.ELECTRICA S.A. care stau la baza ntocmirii lucrrii. 6. DEEURI. DEEURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCIE
Din activitatea de producie a staiei de betoane nu vor rezulta deeuri i nici ape uzate. Apele folosite pentru splarea malaxorului se vor stoca ntr-un bazin decantor i se vor refolosi n arja urmtoare de beton (att apa ct i materialul decantat). Deeuri menajere. Deeurile generate se vor colecta selectiv i se vor depozita n pubele amplasate n spaii special amenajate, pe platforme betonate. Deeurile menajere se vor preda agenilor economici autorizai specializai n vederea eliminrii, conform contractului de prestri de servicii care va fi ncheiat. 1.3.2. Etapa de operare
n perioada de construire Se vor genera deeuri specifice activitilor de construcii: - pmnt i pietre (02 01 07) extrase n urma operaiunilor de decopertare, depozitate temporar pe latura lung a perimetrului de exploatare, ntr-o zon amenajat corespunztor; vor fi utilizate la amenajarea drumurilor; - deeuri din construcii: pmnt (17 05 04); se vor utiliza pentru umplerea zonelor limitrofe;
14
- deeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta n pungi de plastic amplasate n recipiente metalice i se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deeuri conform; - ambalaje de hrtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta n recipiente amplasate n spaii special amenajate i se vor valorifica prin societi autorizate specializate conform contractului ncheiat;
Starea S - solid, L - lichid, SS - semisolid Managementul deeurilor Kg/an Colectare V E R
Denumirea deeului
Cantitate Kg/an
Codul deeului conform HG nr. 856/2002
Cod privind principala proprietate periculoas*)
In perioada de construire Pmnt, pietre Ambalaje din hrtie i carton Ambalaje de plastic Ambalaje amestecate Pmnt 300 S 02 01 07 Spaiu special amenajat Recipiente amplasate n spaii special amenajate Spaiu special amenajat Europubele Integral -
150
15 01 01
Integral
S S
15 01 02 15 01 06
Integral Integral
17 05 04
Integral
Deeuri menajere
0,5kg/zi. angajat
Sl
20 03 01
Integral
V- valorificare; E eliminare; R rmas n stoc;
Pentru asigurarea unui nivel de protecie adecvat pentru om i mediu, reviziile tehnice ale utilajelor i mijloacelor de transport utilizate n perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie i de ungere cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, nlocuirea filtrelor de ulei cod 16 01 07*; acumulatorilor uzai cod 16 06 01; 16 06 05, nlocuirea anvelopelor scoase din uz cod 16 01 03, lichide de frn cod 16 01 13*, fluide antigel cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa n ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evideniate n tabelul de mai sus. n perioada de operare/funcionare se vor genera urmtoarele tipuri de deeuri: - ambalaje de hrtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta n recipiente amplasate n spaii special amenajate i se vor valorifica prin societi autorizate specializate conform contractului; - deeuri municipale amestecate (20 03 01); cantitatea generat va fi de cca. 585 kg/an. Se vor colecta n pungi de plastic amplasate n recipiente metalice. Periodic deeurile menajere vor fi transportate cu mijloacele de transport ale operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului ncheiat.
Starea S - solid, L - lichid, SS - semisolid Codul deeului conform HG nr. 856/2002 Cod privind principala proprietate periculoas*) Managementul deeurilor Kg/an Colectare V E R
Denumirea deeului
Cantitate Kg/an
In perioada de funcionare/operare
15
Ambalaje din hrtie i carton Ambalaje de plastic Ambalaje amestecate Ambalaje aditivi Deeuri menajere
150
15 01 01
S 300 S
15 01 02 15 01 06
Recipiente amplasate n spaii special amenajate Containerse returneaz Europubele
Integral
Integral Integral
15 01 10*
Integral
585
Sl
20 03 01
Integral
V- valorificare; E eliminare; R rmas n stoc;
Not: Pentru asigurarea unui nivel de protecie adecvat pentru om i mediu, reviziile tehnice ale utilajelor i mijloacelor de transport utilizate n perioada de funcionare (schimburile de ulei de motor, transmisie i de ungere cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, nlocuirea filtrelor de ulei cod 16 01 07*; acumulatorilor uzai cod 16 06 01; 16 06 05, nlocuirea anvelopelor scoase din uz cod 16 01 03, lichide de frn cod 16 01 13*, fluide antigel cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa n ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evideniate n tabelul de mai sus. Managementul deeurilor Managementul deeurilor din zona analizat a luat n considerare urmtoarele aspecte: - distana pn la cea mai apropiat staie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deeuri generate (menajere, ambalaje). Soluia propus pentru colectarea separat va avea urmtorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deeurilor de hrtie, carton i sticl; - transportul la cea mai apropiat staie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat; Ambalajele aditivilor se returneaz furnizorului, la achiziionarea unui nou lot; depozitarea temporar a acestora se face n hala de producie. Transportul deeurilor se va realiza n conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei. Concluzie Nu se preconizeaz un impact direct i semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deeurilor menajere de ctre firma specializat n salubrizare, prin depozitarea definitiv i firmele specializate autorizate n valorificarea prin reciclare a deeurilor de ambalaje.
1.3.3. Etapa de inchidere

La inchiderea investitiei se vor liua masuri de aducere a terenului la faza initiala, premergatoare realizarii obiectivului, cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare de mediu si cu notificarea Autoritatii de Mediu.
1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTRII PROIECTULUI

La implementarea proiectului nu vor fi utilizate resurse naturale
16
1.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
In realizarea proiectului nu se vor exploata resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate.
1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA Surse tehnologice cu impact potenial asupra mediului. Sursele tehnologice cu impact potenial asupra mediului sunt: - emisiile de pulberi n aerul atmosferic, prin deschiderea supapei de siguran ca urmare a exploatrii necorespunztoare a staiei; - emisii de compui organici volatili din stocarea i distribuirea carburanilor: n cursul acestor activiti vor avea loc emisii de hidrocarburi n atmosfer generate de procesul natural de evaporare a carburantului. Emisiile de hidrocarburi n atmosfer apar episodic, sunt discontinue, variabile i prezente numai n timpul programului de lucru. - zgomotul produs de instalaie; Msuri de prevenire a polurii: a. Emisiile de pulberi n aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare neadecvat a instalaiei, la transferul cimentului n silozuri. Se impune ca presiunea aerului s fie permanent mai mic de 1,5 bari, filtrul s aib cartuele curate dup umplere, cu respectarea timpilor de pauz ntre descrcri i deschiderea electrovalvelor, prin care se garanteaz curirea total a cartuelor i, dup descrcarea cimentului, oferul cisternei va cura treptat cisterna, prin deschiderea i nchiderea alternativ a ventilului de nchidere, pentru a permite filtrului s elimine cantitatea mare de aer ce-l tranziteaz. Dac nu se respect aceste condiii, supapa de siguran, care asigur integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz n care se produc emisii de praf n aerul atmosferic. Anual se vor face determinri privind emisiile de pulberi n aerul atmosferic i se vor face referiri asupra conformrii comparativ cu cerinele Ordinului nr. 462/1993: pulberi 50 mg/m3. b. Nivelul de decibeli emis la o funcionare normal a staiei este mai mic de 80. Se intenioneaz ca malaxorul, compartimentul care are cea mai mare pondere n zgomotul emis, s fie izolat cu panouri sandwich, formate din spum poliuretanic i tabl, aciune prin care se ateapt reducerea emisiilor de zgomot. Trebuie avut n vedere c staia nu se va nvecina cu cldiri cu nlime similar; vibraia/reverberaia va fi doar la limita amplasamentului. Dup intrarea n funciune a obiectivului i dup acoperirea staiei de betoane cu panouri sandwich i, innd cont de amplasarea staiei, sunt necesare determinri asupra nivelului de zgomot i dac acesta va depi valorile admise legal s se impun msuri de diminuare a acestui nivel. Pentru zgomot i vibraii se vor respecta condiiile impuse de : STAS 10009/1988 Acustica urban Limite admisibile ale nivelului de zgomot; STAS 6156/1986 Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social culturale limite admisibile i parametrii de izolare acustic; Ordinul Ministrului Sntii nr. 536/1997 (nivel acustic la limita incintei); HG nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental; Limitele maxime admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10.009/1988, care prevede la
17
limita incintei valoarea maxim de 65 dB, iar n ceea ce privete amplasarea cldirilor de locuit, aceasta se face astfel nct nivelul zgomotului s nu depeasc valoarea de 50 dB (msurat la 2 m de faad, n exteriorul cldirii), n conformitate cu STAS 6161/3 89. Pentru intervalul orar 6 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeai valoare limit admisibil, pentru intervalul 22.00 6.00, Ordinul impune o valoare maxim admisibil de 40 dB. Limitrof staiei de sortare, staiei de betoane, n zona de trafic intern al obiectivului, sursa de poluare va proveni de la autovehiculele care vor aproviziona obiectivul i vor asigura expedierea ritmic a produselor finite, autoturismele personalului de deservire, care va veni i va pleca de la locul de munc sau mijloace ce vor deservi alte obiective ale societii. Menionm c obiectivul studiat va nregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului n incint, de traficul rutier din zona studiat, de traficul feroviar din vecintate, fr a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului. 1.7. CERINE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUIA PROIECTULUI Terenul in suprafata de 2,94 ha este proprietatea privata a Consiliului Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL 1.8. SERVICII SUPLIMENTARE PROIECTULUI Nu este cazul. 1.9. DURATA CONSTRUCIEI, PROIECTULUI SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA
FUNCIONRII,
DEZAFECTRII
Durata construirii se estimeaza la 1 an, durata functionarii se estimeaza pentru... ani,iar pentru dezafectare durata va fi mult mai scurta decat cea a construirii si se va tine cont dee conditiile climatice.
1.10. ACTIVITI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTRII PROIECTULUI Proiectul Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati prevede realizarea unor constructii cu caracter productie micro-industrie (statie de betoane,statie de sortare,hala depozitare,rezervor combustibil), lucrari edilitare (put forat ,gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor) circulatii si spatiu verde de protectie 1.11. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI
Staia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galai are ca profil de activitate producerea de diverse reete de betoane necesare la activitatea de construcii din zon. Capacitatea de prelucrare este 81 mc/h beton, se va lucra n regim de 40 - 60 mc/h. Proiectul analizat propune realizarea unei staii pentru prepararea betoanelor compuse din staie de sortare, staie de betoane, hal, parcare auto, instalaii de depoluare a apelor uzate, depozit de carburani. Procesele de producie Procesele de sortare-splare a pietriului i de producere a betoanelor n cadrul SC GALROM TRANS SRL se desfoar n dou staii specializate complet automatizate.
18
Procesul tehnologic de sortare splare const n alimentarea cu balast a buncrului staiei de sortare - spalare cu un ncrctor frontal, ciuruirea, splarea, sortarea, transportul la depozitul de agregate. Staia de sortare-splare va asigura stocul de agregate de rezerv pentru funcionarea bazei de producie. Aprovizionarea cu agregate pentru staia de betoane se va face de la balastierele din zon. Procesul tehnologic de producere a betoanelor const n alimentarea cu agregate a dozatoarelor cu ncrctorul frontal, alimentarea cu ap a bazinului staiei, alimentarea cu ap a betonierei, dozarea (agregate, ciment, aditivi), descrcare n betonier, omogenizarea amestecului n betonier. Staia este automatizat i este condus de eful staiei.
1.12. CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL Din investitiile existente in zona studiata amintim de balastiera din Comuna Branitea, sat Traian, mal stng, albie minor ru Siret, n zona bornei CSA 17, Judeul Galai, beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL. Mentionam ca realizarea obiectivelor planului proiect Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se vor desfura separat n timp, pe suprafete diferite,fata de investitiile deja existente astfel nct nu se poate vorbi de un impact cumulat n perioada de execuie. De asemenea in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, nu se vor folosi drumuri comune. n eventualitatea apariiei unor noi investiii, care vor desfura activiti n zon, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra n sarcina beneficiarilor respectivelor investiii 1.13. ALTE INFORMAII RELEVANTE Se va consulta Raportul privind impactul asupra mediului pentru investitia studiata 2. INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejat pentru noi zone. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu completrile i modificrile din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major i component fundamental a strategiei naionale pentru dezvoltarea durabil. Natura 2000 este o reea de arii naturale protejate creat la nivelul Uniunii Europene n vederea implementrii Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice) i Psri (Directiva CE 79/409 privind conservarea psrilor slbatice). Astfel, aceast reea protejeaz habitatele naturale i speciile de plante i animale slbatice periclitate la nivel european. HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000, n Romnia, prezint ariile de protecie special avifaunistic pentru diverse zone, unitile administrativ-teritoriale n care este localizat situl i suprafaa unitii administrativ-teritoriale cuprins n sit.
19
Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice Natura 2000 n Romnia, declar ca situri de importan comunitar o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie natural protejat, ca arie special de conservare urmnd ca ulterior n baza recunoaterii lor de ctre Comisia European s fie declarate situri de importan comunitar ca arii speciale de conservare prin hotrre a Guvernului. Perimetul solicitat Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, inclus in Lista ariilor de protecie special avifaunistic (Formularul standard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, se afla in interiorul sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI In acord cu legislaia de mediu n vigoare prezentm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior /aria protejat Balta Potcoava/ aria protejat Balta Tlbasca (conform Formularului Standard Natura 2000). 2.1.1. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior/aria protejat Balta Potcoava/ aria protejat Balta Tlbasca Aria natural protejat ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este situata n partea de sud-vest a planului. Acest sit include pe teritoriul administrativ al judeului Galai i rezervaiile naturale Balta Potcoava i Balta Tlbasca.
20
Fig. 3. Limita ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior in zona implementarii planului
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se ntinde pe o suprafa de 38496 ha, fiind situat att n regiunile biogeografice continental i stepic. Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza judeelor (66,40 %), Vrancea (29,10%) i Brila (4,50%). Este o zon cu altitudini medii (cca 33 m) n care dinamica rului Siret se face remarcat.
21
Fig. 4. Aria de protective speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)
Principalele biotopuri existente n zona sitului sunt: terenuri arabile neirigate (34,2%); psuni (7,6%); pduri de foioase (21,3%); zone cu vegeteie ierboas natural (3,9%); zone de tranziie pduri - tufrisuri (7,7%); mlatini (4,7%); cursuri de ap (12,1%); ape stttoare (3,5%)
22
Habitatele prezente n ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cod habitat 3160 6430 3130 3270 92A0 91F0 3150 6510 Denumire habitat
Tabel 2
Lacuri distrofice i iazuri Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Pajisti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:
Alte specii importante de flor i faun Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaie: C Motiv: C
23
Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Ruri, lacuri N06 12 511, 512 Ruri, lacuri N07 5 411, 412 Mlatini, turbrii N09 4 321 Pajiti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Puni N16 21 311 Pduri de foioase N26 8 324 Habitate de pduri (pduri n tranziie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zon de subsiden cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se ntlnesc pduri de lunc. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflat n calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate i importan: Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza judeelor Galai, Brila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naional, din judeul Galai, incluse n Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava i Balta Tlbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs prsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat n urma actiunii de ndiguirea luncii Siretului inferior, datorit suprafetei si adncimii mai mare si datorit legturii strnse cu stratul de ap freatic. ntre balta Potcoava si rul Siret se afl pduri de lunc. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tlbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat n calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activiti antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: punat, pescuit, vntoare, extragere de nisip i pietri, poluarea apei.
24
Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat

Cod 140 300 701 164 220 230 421 502 503 952 941 Activitate Punatul Extragere de nisip si pietris Poluarea apei Curatarea padurii Pescuit sportiv Vanatoare Depozitarea deseurilor menajere Drumuri, drumuri auto Linii de cale ferata, TGV Eutrofizarea Inundatii Intensitate C A B C B C B C C B B % 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tabel 3
Infl. + 0 0 +
Activiti i consecine n jurul sitului Cod Activitate 403 Habitare dispersata 421 Depozitarea deseurilor menajere
Intensitate B C
% 0 0
Tabel 4 Infl. 0 -
Managementul sitului Situl de importanta comunitara ROSP A0071 "Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate. Aria Protejat Balta Potcoava i Aria Protejat Balta Tlbasca Arii naturale protejate de interes naional, din judeul Galai, incluse n Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava i Balta Tlbasca.
Fig. 5. Aria protejat Balta Potcoava
25
Balta Potcoava este un lac care are la origine cursul Siretului (bra mort). n cadrul aciunii de ndiguire a luncii Siretului inferior s-a ncercat desecarea acestuia dar datorit suprafeei, adncimii mai mari i legturii strnse cu stratul de ap freatic aceasta nu s-a reuit. Acesta este situat la sud de localitatea Branitea, judetul Galati i are a o suprafa de 39,3 ha.
Fig. 6. Aria protejat Balta Tlbasca
Balta Tlbasca este o zona de pe cursul Siretului Inferior cu o deosebit importan avifaunistica, fiind aflat n calea migraiei a numeroase specii de psri acvatice. Este un lac cu ap dulce fiind alimentat de prul Clmui i de izvoare subterane, situat la vest de localitatea Tudor Vladimirescu, judetul Galati i are o suprafa de cca 180 ha. 2.2 DATE DESPRE PREZENA, LOCALIZAREA, POPULAIA I ECOLOGIA SPECIILOR I/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAA I N IMEDIATA VECINTATE A PROIECTULUI Avnd n vedere faptul c amplasamentul proiectului se afl n interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrant din reeaua ecologic Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.
26
2.2.1. Pasari 2.2.1.1 Specii de psri enumerate n Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i relaia acestora cu planul Pescra albastru - Alcedo atthis. n Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. n situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezent pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic i nu terestru. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Strc rou - Ardea purpurea. Specia este prezent cu o populaie de 42.000 perechi n Europa. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete rar n Transilvania, fiind mai numeros doar n Delta Dunrii. Efectivul n Romnia: 800 -1.200 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezent. La fel ca i n cazul speciei anterioare populeaz habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Strc galben - Ardeola ralloides. Alctuiete o populaie de 27.000 perechi n Europa. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n colonii mixte, n care deseori exist sute de cuiburi (delt). Rar i sporadic n interiorul rii. Efectivul n Romnia: 3.000-4.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este ntlnit n zonele acvatice cu vegetaie dens. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Raa roie - Aythya nyroca. Populaia global estimat la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunrii, Insula Mic a Brilei i lacurile/eleteele mari ale rii. Mai frecvent n estul Romniei. Efectiv: cteva mii de perechi. n situl Lunca Siretului Inferior ra roie - Aythya nyroca este ntlnit rar n pasaj i la cuibrit. Impact estimat. Specia prefer zonele umede cu lacuri i bli ntinse. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Chirighi cu obraz alb - Chlidonias hybridus. n Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. n situl Lunca Siretului Inferior chrighi cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Identificat n habitatele acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ
27
cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Barza alb - Ciconia ciconia. Populaia berzei albe pe glob nregistreaz cca 166.000 perechi. n Romnia are statut de oaspete de var. Larg rspndit n Romnia, n sate i la periferia unor orae. Efectivul n Romnia: 4.000-6.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie ntlnit la cuibrire n localiti. Nu este prezent pe amplasamentul analizat. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Erete de stuf - Circus aeruginosus. n Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. n situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasre rpitoare ce populeaz habitatele acvatice. n perimetrul studiat specia nu este prezent. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Lebd de iarn - Cygnus cygnus. Specie ce cuibrete n extremitatea nordic a Europei, n tundr pe lacuri i mlatini. Iarna ntlnit, de obicei, de-a lungul coastelor i pe lacurile i cursurile de ap mai mari. n situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarn. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Specia prefer zonele umede cu lacuri i bli ntinse. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezent cu o populaie de 24.000 perechi n Europa. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n principal doar n Delta Dunrii, rar n interiorul rii. Puine exemplare ierneaz n ar. Efectivul n Romnia: 300400 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Identificat n habitatele acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Egrata mic - Egretta garzetta. Specia este prezent cu o populaie de 94.000 perechi n Europa. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n colonii mixte cu alte specii de strci. Puin numeroas n unele puncte din interiorul rii. Efectivul n Romnia: 2.500-3.000 perechi. n sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului studiat nu este prezent. La fel ca i n cazul speciei anterioare este ntlnit n habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei.
28
Pescri rztoare - Gelochelidon nilotica. Populaia global a speciei este estimat la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 22.000 perechi. n Romnia este o specie oaspete de var. Localizat n complexul lagunar Razelm-Sinoe. n prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibrit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior pescri rztoare Sterna nilotica este o specie rar ntlnit n pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezent pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Ciovlic ruginie - Glareola pratincola. Populaia global a speciei este estimat la 170.000600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 18.000 perechi. n Romnia este o specie oaspete de var. Rspndit n estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunrii (Clrai). Efectiv: 250-350 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar ntlnit n pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Specia este identificat n zone umede. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Strc pitic - Ixobrychus minutus. n Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. n situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Identificat n habitatele acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Sfrncioc roiatic - Lanius collurio. n Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. n situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezent pe amplasament. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Sfrncioc cu frunte neagr - Lanius minor. n Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. n situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagr - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit.
29
Impact estimat. n perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezent. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Pescru mic Larus minutus. Cuibrete relativ rar n sud-estul Deltei Dunrii i pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului n perioadele de pasaj i iarna. n situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificat n timpul migraiei. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Identificat n habitatele acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Strc de noapte - Nycticorax nycticorax. ntilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. n situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului nu este prezent. La fel ca i n cazul speciei anterioare populeaz habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezent cu o populaie de 6.700 11.000 n regiunea Palearctic. n Romnia are statut de oaspete de var. Tipic pentru Delta Dunrii unde se afl cea mai amre colonie din Europa, datorit proteciei de care beneficiaz aceast specie. Efectivul n Romnia: 3.000-3.500 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este ntlnit n pasaj i n timpul migraiilor de hrnire a psrilor. Impact estimat. Specia nu este prezent pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Loptar - Platalea leucorodia. Specia este prezent cu o populaie de 8 900 - 15 000 n Europa. Cuibrete pe o suprafa de peste 250 000 km2. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibreste n mici colonii impreun cu alte specii de strci i egrete. Relativ mai numeros doar n Delta Dunrii. Efectivul n Romnia: 1.100-1.500 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Specia prefer zonele umede cu lacuri i bli ntinse. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Ciocntors - Recurvirostra avosetta. Populaia global a speciei este estimat la 210.000 460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 57.000 perechi. n Romnia este o specie oaspete de var. Rspndit n Dobrogea, Delta Dunrii, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Cmpia Romn (Ianca, Balta Alb, Amara), estul
30
Munteniei, lunca Dunrii (Clrai). Efectiv: 200-350 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior ciocntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar ntlnit la cuibrit i n pasaj. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezent. La fel ca i n cazul speciei anterioare populeaz habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Chir de balt - Sterna hirundo. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n mici colonii. Larg rspndit n regiunea cmpiei, mai ales n delt, unde este o sepecie comun. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar ntlnit la cuibrit i n pasaj. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului nu este prezent. La fel ca i n cazul speciei anterioare este ntlnit n habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n populaia speciei. Mentionam ca urmare a studiilor realizate speciile de pasari, in principal, acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaa planului analizat. Referitor la migratia speciilor de avifauna specificam ca pentru judeul Galai se recunoate existana unui culoar de migraie al pasarilor pe cursurile inferioare ale rurilor Siret, Prut i a fluviului Dunrea, care este frecventat de majoritatea speciilor de psri acvatice. Pentru alte grupe de psri, n special paseriforme, datele acumulate pn n prezent asupra migraiei lor n aceast zon sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii n acest sens. Cercetrile realizate nu au indicat prezena unei migraii intense pe amplasamentul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, de asemenea i pe suprafeele nvecinate. Avnd n vedere aceste date putem preciza c prin realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, speciile migratoare de pasari, semnalate n zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ. Referitor la speciile de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse n ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, i eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, menionm urmtoarele: speciile de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, n majoritate psri acvatice i de pdure, nu au fost identificate pe amplasamentul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n niciunul din aspectele sezoniere (migraie, cuibrit); habitatele tipice pentru aceste grupe de psri sunt cele acvatice i respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie; speciile de psri enumerate nu vor avea de suferit i nu vor fi influenate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificai indivizi sau grupuri de psri a acestor specii la cuibrit sau n migraie;
31
2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Conform lucrarii Habitatele din Romnia (Doni et al.,2005), ce prezint principalele tipuri de habitate ntlnite n Romnia, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, n special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Astfel, vegetaia zonei a fost ncadrat n grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale la urmtorul tip de habitat: R8702 - Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa; R8703 - Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i Ballota nigra Habitatul R8702 - Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa este rspndit pe islazuri n toat ara. Ocup terenuri plane, pante uor nclinate la altitudini cuprinse n intervalul 50350 (450) m. Asociaiile vegetale se dezvolt pe cernoziomuri, uneori slab srturate, cu acumulri de materiale organice n descompunere, soluri care au evoluat pe depozite loessoide. Din punct de vedere structural fitocenozele cuprind urmtoarele specii: Onopordon acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. hamulosus, Cirsium lanceolatum, Verbascum thapsus, specii care realizeaz etajul superior care depete 1,5 m nlime i acoperirea de 7080%. Densitatea mare a acestor plante face dificil instalarea speciilor de talie mic, de aceea sunt puine specii n stratul inferior dintre care mai reprezentative sunt: Malva sylvestris, Verbena officinalis, Marrubium praecox, Ballota nigra, Artemisia absinthium, Arctium lappa. Compoziie floristic: specii edificatoare: Carduus nutans, Onopordum acanthium, O. Tauricum; specii caracteristice:Onopordum acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. Acanthoides; alte specii importante: Arctium lappa, Chamomilla recutita, Descurania sophia, Stellaria media, Chenopodium album, Agropyron repens, Lolium perenne, Centaurea calcitrapa, C. solstitialis, Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus, Cirsium lanceolatum. Valoare conservativ a habitatului este redus. Habitatul R8703 Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i Ballota nigra este rspndit pe terenurile nelucrate din toat ara, dar mai ales n regiunile din sud i est, la altitudini de 80350 m, pe soluri de tipul cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare n umiditate. Din punct de vedere structural fitocenozele sunt alctuite din speciile nitrofile dintre mai frecvente sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 3040 cm nlime realizeaz o acoperire de 7580% mpiedicnd instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum. Compoziie floristic:
32
specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum; specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa; alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis. Valoarea conservativ a habitatului este redus. Concluzionm c valoarea conservativ a acestor specii este redus, nici una dintre ele nefiind incluse n listele de protecie la nivel european i naional. Vegetaia nu este afectat de lucrrile de construcie a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati i nu se impun msuri speciale de conservare. 2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate Fauna zonei de amplasament a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati este reprezentata prin specii de nevertebrate si vertebrate. Astfel, nevertebratele sunt cele mai numeroase la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avnd o distribuie relativ uniform. Speciile de nevertebrate sunt reprezentate de clasa Crustacea (crustacei teretri din ordinul Isopoda), Insecta (ordinele Coleoptera, Diptera, Lepidoptera) s.a. Dintre crustacei menionm speciile care alctuiesc zooplanctonul cladocerele i copepodele. Ecosistemele acvatice sunt populate de un numr redus de specii de insecte, ndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera i Odonata. Nevertebratele acvatice sunt reprezentate prin protozoare (habitate de ap dulce), rotifere (comuniti planctonice, ce pot fi dominante n planctonul rurilor), viermii plai ncrengtura Plathelminthes (clasa Turbellaria, forme pdtoare mobile localizate pe fundul apelor, clasele Trematoda i Cestoda, specii parazite la peti i alte vertebrate), ncrengtura Nematoda (specii parazite, prdtoare i fitofage); viermi inelai ncrengtura Oligochaeta (intalnite in sedimentele de pe fundul apei, dar i specii parazite ale vertebratelor sau prdtoare). O alt categorie de nevertebrate care populeaz att bentosul ct i neustonul rului Siret o reprezint molutele (Gasteropoda, Lamilibranhiata). Dintre speciile de molute din masa apei face parte Dreissena polymorpha specie invaziv, ce servete ca hran pentru o serie de specii de psri; Sinanodonta woodiana specie introdus n mod accidental, odat cu speciile fitofage de pesti (crap chinezesc). Petii alctuiesc o populaie nsemnat localizat n masa apei, dintre speciile prezente n zon enumerm: Alburnus alburnus (oblete), Carassius auratus (caras), Cyprinus carpio (crap), Esox lucius (stiuca), Perca fluviatilis (biban), Leuciscus cephalus (clean), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Abramis brama (platica) s.a. Alburnus alburnus (oblete). Specie raspandita in Dunare si baltile sale, in limanurile litorale cu apa dulce, in cursul inferior al raurilor si baltile lor, in unele lacuri interioare. Platica prefera apa linistita cu fund mlos. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Carassius auratus (caras). Prezinta un corp alungit, cap scurt, solzi mari si grosi, bine fixati. Specie ce prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi biotipuri cu
33
caracuda. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Cyprinus carpio (crap). Triete n toate apele dulci de la es i deal n special n Dunre i blle ei, dar i in ape salmastre (n lagune i n faa gurilor Dunrii). Este rspndit, ncepnd cu gurile Dunrii i lacurile litorale, n Dunre, Prut i toate blile lor de inundaie. e hrnete cu plante acvatice (tulpini tinere de papur), animale mici (diferii rcuori, larve de insecte), cu ou de broasc i chiar cu icrele altor peti. Se reproduce primvara (aprilie-mai). Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Esox lucius (stiuca). Stiuca este un pete rpitor care triete n ap dulce. Se hraneste cu pesti mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte, locul preferat in care vaneaza fiind aproape de mal, printre tufisuri. Reproducerea se are loc in mediul acvatic, cand apa are o temperatura in jur de 8-1 grade grade C, avand loc in lunile februarie-martie. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Perca fluviatilis (biban). Este prezent atat in apele dulci, cat si in cele salmastre, unde ramane fidel locului, fara a intreprinde migratii. Prefera apele limpezi, cu fundul tare, activand in special in timpul zilei, noaptea nefiind activ. Reproducerea are loc in martieaprilie. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Leuciscus cephalus (clean). Peste comun, cleanul este raspandit in aproape toate bazinele acvatice din Europa, cu exceptia apelor de altitudine. Prefera zona mai inalta a colinelor cu ape limpezi, nu prea calde, cu fundul vetrei pietros, nisipos sau nisipo-argilos. Se reproduce in apilie-mai. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Scardinius erythrophthalmus (rosioara). La noi in tara este intalnita in Dunare, baltile luncii inundabile, in Delta, lacurile litorale, iazuri, helesteie si aproape in toate apele curgatoare. Se reproduce in exclusivitate in ape stagnante, din aprilie pana in iunie. Hrana consta din alge, vegetatie submersa, viermi, larve etc. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Abramis brama (platica). In rauri platica traieste in locurile mai adanci si argiloase. In balti si iazuri se intalneste mai ales langa tufe de stuf si papura, preferand lacurile cu fund mai nisipos. Se hraneste cu rame, larve, scoici etc. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Amfibienii si reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populeaz att luciul apei ct i malul rului.
34
Rana esculenta (broasca mic de lac). Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Natrix natrix (arpele de cas). Specie comun ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de cas este o specie adaptat diverselor condiii de mediu. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Pasari. Conform surselor bibliografice pe raul Siret sunt cunoscute circa 168 specii de psri, in special pe lacurile de acumulare din aval. Observatiile realizate pe Sietul inferior in zona de amplasament a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati au identificat prezenta a 20 de specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare.
Specii de psri din zona amplasamentului balastierei Movileni, judetul Galati
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Denumire tiinific Phalacrocorax carbo Egretta garzetta Ardea cinerea Nycticorax nycticorax Falco tinnunculus Larus ridibundus Larus cachinnans Sterna hirundo Hirundo rustica Motacilla alba Sylvia curruca Parus coeruleus Parus major Pica pica Corvus frugilegus Corvus corone cornix Sturnus vulgaris Passer montanus Fringilla coelebs Denumire popular cormoran mare egreta mic starc cenusiu starc de noapte vnturel rou pescru rztor pescarus argintiu chira de balta rndunic codobatur alba silvie mic piigoi albastru piigoi mare coofan cioara de semntur cioara griv graur vrabia de cmp cintez Familia Phalacrocora cidae Ardeidae Ardeidae Ardeidae Falconidae Laridae Laridae Sternidae Hirundinidae Motacillidae Sylviidae Paridae Paridae Corvidae Corvidae Corvidae Sturnidae Passeridae Fringillidae Ordinul Pelecaniformes Ciconiiformes Ciconiiformes Ciconiiformes Falconiformes Charadriiformes Charadriiformes Charadriiformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Nr.ex. observate 12 ex. 3x. 4 ex. 2 ex. 1 ex. 25 ex. 9 ex. 3 ex. 17 ex. 5 ex. 1 ex. 4 ex. 7 ex. 8 ex. 46 ex. 25 ex. 35 ex. 65 ex. 5 ex.
Tab. 5
Observaii n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor/pe sol tufarisuri n zbor n zbor n zbor n zbor n zbor/pe sol n zbor/pe sol n zbor/ tufarisuri n zbor
35
20.
Carduelis carduelis
sticlete
Fringillidae
Passeriformes
3 ex.
n zbor
Prezentam in continuare caracteristicile unor specii de pasari observate in zona de amplasament a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati (Tab.1): Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevana sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Habitatul preferat n zona de studiu: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Egretta garzetta (egreta mica). Relevana sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara perimetrului planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclus n Directiva Psri, Anexa I. Habitatul preferat n zona de studiu: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Ardea cinerea (starc cenusiu). Relevana sitului pentru specie: Specia a fost observata n zbor n zona perimetrului studiat. Habitatul preferat n perimetrul studiat: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n perimetrul studiat. Prefera regiunile cu mlatini i bli ntinse. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Relevana sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei de amplasament a planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Specie inclus n Directiva Psri, Anexa I. Habitatul preferat n zona de studiu: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sterna hirundo (chira de balta). Relevana sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Specie inclus n Directiva Psri, Anexa I. Habitatul preferat n zona de studiu: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Larus ridibundus (pescru rztor). Specie parial migratoare, comun zonelor umede. Toamna i primvara se adun n stoluri mari i pe terenurile agricole, colindnd arturile. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i Anexa III din Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC-E (specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul planului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Larus cachinnans (pescarus argintiu). Specie Identificata n zbor n afara perimetrului studiat. Habitatul preferat n perimetrul studiat: Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri
36
continentale, n orase. Impactul estimat: Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Falco tinnunculus (vnturel rou). Specie parial migratoare, prezent pe tot cuprinsul rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclus n Directiva Psri, dar este prezent n Anexa II din Convenia de la Bonn i Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie n declin numeric fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesit msuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Hirundo rustica (rndunic). Specie oaspete de var, comun n ntreaga ar, cu precdere n zonele rurale. Este inclus doar n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie a cror efective sunt constant reduse, fiind inclus n categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul schitului de calugari au fost n cutare de hran, efectund zboruri la joas nlime. Cuibareste in localitati. Specie activ, foarte mobil, nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Motacilla alba (codobatur alb). Specie oaspete de var, comun n zonele cu cmp deschis, adesea lng lacuri, ruri, aezri umane. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil, fiind inclus n categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul planului. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sylvia curruca (silvie mic). Specie oaspete de var, comun n ntreaga ar, de la malul mrii pn n zonele montane. Prefer habitatele cu vegetaie nalt, tufiuri, parcuri i grdini. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna i Anexa II Convenia de la Bonn. Pe plan european este considerat o specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Parus coeruleus (piigoi albastru). Specie sedentar, comun n toate regiunile rii. Prefer locurile cu vegetaie nalt, tufiurile, pdurile, parcurile i grdinile. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC-E (specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului planului. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Parus major (piigoi mare). Specie sedentar, comun n toate regiunile rii. Prefer locurile cu vegetaie nalt, tufiurile, pdurile, parcurile i grdinile. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Pica pica (coofan). Specie sedentar, comun n ntreaga ar. Pentru cuibrit prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile deschise, terenurile agricole, livezile, punile etc. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activ, mobil, nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
37
Corvus monedula (stncu). Specie sedentar. L: 33 cm. Pasre comun n ntreaga ar, n pdurile btrne, n parcuri, grdini. Cuibrete n scorburile copacilor, n hornurile caselor. Este o specie frecvent n localiti, Uor de recunoscut dup ceafa i umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Triete n colonii. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri. Pe plan european este considerat o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC-E (specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Corvus frugilegus (cioar de semntur). Specie sedentar, comun n ntreaga ar, n toate zonele de cmpie i colinare. Pentru cuibrit prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile deschise, terenurile agricole, livezile, punile etc. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mari in peprioada rece a anului. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Corvus corone cornix (cioar griv). Specie sedentar, comun n ntreaga ar, de la malul mrii pn n zonele montane. Pentru cuibrit prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile deschise, terenurile agricole, livezile, punile etc. Este inclus n Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sturnus vulgaris (graur). Specie parial migratoare, comun n toate regiunile rii. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie n declin fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Passer montanus (vrabie de cmp). Specie sedentar, comun n toate regiunile rii. Nu este pretenioas la condiiile de mediu, adaptndu-se la cele mai felurite habitate. Este inclus n Anexa III Convenia dela Berna. Pe plan european se consider a fi o specie n declin numeric, fiind inclus n categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Fringilla coelebs (cintez). Specie parial migratoare, comun n toate regiunile rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adun n stoluri mai mari i colind n cutarea hranei. Este inclus n Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC-E (specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun msuri speciale de protecie i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentar, comun n toate regiunile rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adun n stoluri mai mari i colind n cutarea hranei. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun msuri speciale de protecie
38
i conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de psri de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de psri de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, strci, cormorani) n apropierea amplasamentului planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuibrire (situate n afara localitilor) ale speciilor de psri de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibrit ale unor specii rpitoare (orecari, ulii, oimi), precum i alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza alb) nu se regsesc n arealul amplasamentului planului analizat. Pentru speciile rpitoare din zon, locurile de cuibrit se afl n padurile/plantatiile forestiere, la o distan mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barz alb se ntlnesc n localitatile invecinate obiectivului de investitie (Sendreni). c) coloniilor speciilor de psri de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de cmp) nu au fost semnalate colonii n zon. d) locurilor de hrnire cunoscute ale psrilor coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari; Amplasamentul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu reprezint loc de hrnire pentru psrile coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari (pelicani, strci). e) traseelor locale cunoscute pe care psrile coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari se deplaseaz obinuit ntre zona coloniilor de cubrit i zona de hrnire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale psrilor coloniale de dimensiuni mari, ntre zona coloniilor de cuibrit i locul de hrnire, ce ar viza arealul planului studiat i zona invecinata. f) traseelor locale cunoscute pe care psrile cuibriloare necoloniale se deplaseaz obinuit ntre zona de cuibrit i zona de hrnire; Pentru speciile necoloniale arealul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati i mprejurimile pot constitui trasee de deplasare ntre locurile de cuibrire i cele de hrnire. Dintre speciile semnalate n zon cele mai comune sunt speciile de paseriforme (psrele: vrabiile, graurii, sticleii, etc.). g) zonelor n care psrile se aglomereaz n perioada de iernat pentru a nnopta sau pentru a se hrni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitati si amplasament.
39
h) traseelor locale cunoscute pe care psrile care ierneaz se deplaseaz obinuit ntre zona de odihn (nnoptare) i zona de hrnire. Deplasrile psrilor ce ierneaz n zon n cutarea de noi locuri de hrnire sau odihn nu se suprapun peste suprafaa planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de ap). Specie raspandita in Europa. n toat ara, pn la l 200 m altitudine. Sobolanul de ap este activ ziua i noaptea. Sap galerii complicate n solul afinat i umed de la marginea lacurilor i rurilor de es cu mult vegetaie, ori n lunci, fnee, puni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspndita n toata Europa. La noi, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lnga asezari omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclus in anexele Directivei Habitate i nu necesit msuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului planului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ n populaia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a planului, in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie. Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. 2.2.4.2. Concluzii privind speciile i/sau habitatele prezente in perimetrul planului Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati n ceea ce privete biodiversitatea perimetrului planului mentionam urmtoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune i pentru care nu se impun msuri speciale de protecie; speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul planului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse n listele de protecie la nivel european i naional; vegetaia zonei a fost ncadrat n grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale la urmtorul tip de habitat: R8702 - Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa; R8703 - Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i Ballota nigra; speciile de psri enumerate n Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea psrilor slbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat; cercetrile realizate nu au indicat prezena unei migraii intense a psrilor n perimetrul si vecinatatea planului. impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ. 40
2.3 DESCRIEREA FUNCIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE I RELAIA ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR NVECINATE I DISTRIBUIA ACESTORA Suprafata planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, prevazut realizarii obiectivelor specific proiectului, nu este ocupat de nici un habitat natural. Habitatele si speciile prezente n vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrnse. Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este reprezentata prin pajisti degradate, terenuri agricole, buruienisuri si tufarisuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor retrage n zonele nvecinate. 2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR Specificam, ca n perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea prezenta speciilor si a habitatelor acestora in terenurile nvecinate obliga la prevederea si respectarea unor masuri/recomandari de protectie si conservare a lor. Totodata, specificam ca populatiile de pasari, din zona invecinata obiectivului de investitie analizat, sunt incluse in aria protejata cu statut de conservare: situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior. Relevana sitului pentru speciile de pasari identificate: n formularul Natura 2000 populaiile speciilor sunt notate cu B ceea ce semnific faptul c la nivelul site-ului exist populatii mai mari dect 2% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. 2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA I DINAMICA POPULAIILOR DE SPECII AFECTATE Realizarea obiectivelor specifice planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu va afecta efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele nvecinate. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitnd n vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna. Biodiversitatea din zona planului este formata, in principal, din specii comune i pentru care nu se impun msuri speciale de protecie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse n nici o list de protecie la nivel european sau naional. Flora identificata pe perimetrul analizat a fost ncadrata n grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8702 - Comuniti antropice cu 41
Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa;R8703 - Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i Ballota nigra, format din specii ruderale. Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, este nesemnificativ. 2.6 RELAIILE STRUCTURALE I FUNCIONALE CARE CREEAZ I MENIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR In natura fiecare specie are un rol ecologic bine determinat n ecosisteme, prin poziia ce o deine n cadrul lanurilor trofice. Date asupra relatiilor structurale i functionale ce creeaza i mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior /aria protejat Balta Potcoava/ aria protejat Balta Tlbasca) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei i fauna. In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior, flora microalgal i macrofitic ce constituie productorii primari, precum i multe specii de protozoare asigur continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanului trofic: viermi rotiferi, unele specii de molute, hidracarieni, insecte i peti fitofagi, amfibieni n stadiile larvare (mormoloci), psri acvatice (rae). In grupul consumatorilor intr unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele i adulii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploniele de ap), petii zoofagi, amfibienii, erpi, psrile acvatice zoofage etc. De menionat este i nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi i oligochei, molute mai ales bivalve, unele insecte n stadiul larvar (chironomidele) i chiar unii peti (caras). Datorit creterii, n ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata i, n special, a aportului ridicat de nutrieni (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoper n sezonul cald majoritatea suprafeelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de ctre consumatorii acvatici i a unor specii i asociaii de plante acvatice superioare. In ecosistemele terestre rmase n regim natural, mult mai reduse n suprafa dect n trecut, lanurile trofice au avut mai puin de suferit dect n cele acvatice. Nivelul consumatorilor cuprinde numeroase specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi i oligochei, acarieni, insecte colembole etc, ce repun n circuit, alturi de bacterii, numeroase substane minerale necesare dezvoltrii vegetaiei. In etajul superior gsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosai i lcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (grgriele), apoi croitorii (cerambicide) etc. Foarte numeroas este i categoria zoofagilor, att ca numr de specii, ct i ca abunden. Numeroase insecte consum nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broate i oprle se hrnesc cu viermi i insecte. Majoritatea psrilor cnttoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menionm pe cele de talie mic din ordinul insectivorelor (chicani). Pe treapta superioar sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate i uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevstuic), erpii (arpele de cas), psrile rapitoare (vnturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se afla in situl de importanta comunitara ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
42
Activitatea planificata a fi desfasurata, pe o suprafata redusa, nu nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. O activitate la scara restrnsa, cum este cea prognozata n planului analizat, nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. 2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice i/sau palustre. Lunca Siretului inferior este o zona aflat n calea migratiei multor specii de pasari acvatice: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a. 2.9 ALTE INFORMAII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Pentru mai multe informaii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va vedea i Raportul de Mediu P.U.Z. pentru obiectivul de investitie Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. 2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR Situl de importanta comunitara ROSP A0071 "Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate. 3. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI
3.1 EVALUAREA IMPACTULUI 3.1.1 Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 2,94 ha, proprietatea privata a Consiliului Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL, pe care se va desfasura planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaia din grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, fara importanta conservatriva. Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele
43
prevazute activitatilor din plan, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior. 3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung. Se consider c impactul pe termen scurt va aprea n fazele de realizare a planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati prin realizarea constructiilor industriale si obiective utilitare, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat n perioada de operare. 3.1.3 Impactul in faza de constructie. n aceast faz putem vorbi de un impact negativ permanent i un impact negativ tranzitoriu. Impactul direct. Acest impact se va regsi in crearea statiilor de betoane si sortare, hala de depozitare, rezervor de combustibil, de asemenea si a unui put forat, gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor, circulatii (carosabile, pietonale, platform de manevra, parcari, trotuare s.a. n funcie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerm, totusi, c pierderea de habitat va fi minima i nu va influena semnificativ biodiversitatea perimetrului planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si a zonei invecinate. Impactul indirect. Acest impact se refer la modul cum biodiversitatea din zonele nvecinate va fi influenat pe ntreaga perioad de construcie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, n timpul lucrrilor de construciimontaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage n zonele nvecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dat cu ncetarea activitilor de antier biodiversitatea din zonele imediat nvecinate va reintra n parametrii normali de existen. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Avnd n vedere structura vegetaiei, precum i componena faunistic de pe perimetrul planului analizat, consideram c impactul asupra biodiversitii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia. 3.1.4 Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage n zonele nvecinate obiectivului, iar vegetaia nu prezint valoare conservativ. Dup ncheierea fazei de execuie fauna local din zonele nvecinate va reintra n ritmul normal de vieuire. Totui atragem atenia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile n aer i ap, care n anumite situaii pot avea un impact negativ asupra condiiilor de mediu i implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul i vibraiile. n faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot i vibraii. Se vor implementa prevederile PUD i respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot i vibraii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil s fie redus mult datorit soluiilor tehnice moderne care in cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astzi fiind din ce n ce mai silenioase. Emisiile n aer i n ap pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate n interiorul ariilor protejate.
44
3.1.5 Impactul in faza de inchidere. n faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare. 3.1.6 Impactul residual. Studiul de fata inainteaza masuri/recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor/masurilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. 3.1.7 Impactul cumulativ. Impactul cumulativ va fi apreciat in perimetrul respectiv sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a planului. ,pe o raza de 3-4 km. Din investitiile existente in zona studiata amintim de balastiera din Comuna Branitea, sat Traian, mal stng, albie minor ru Siret, n zona bornei CSA 17, Judeul Galai, beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL. Mentionam ca realizarea obiectivelor planului proiect Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se vor desfura separat n timp, pe suprafete diferite,fata de investitiile deja existente astfel nct nu se poate vorbi de un impact cumulat n perioada de execuie. De asemenea in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, nu se vor folosi drumuri comune. n eventualitatea apariiei unor noi investiii, care vor desfura activiti n zon, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra n sarcina beneficiarilor respectivelor investiii. 3.2 EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafee de habitat pierdut din situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie, situat in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, va fi afectata o suprafata de cca 2,94 ha, pe care se vor construi statia de sortare, satatia de betoane, hala, parcarea auto etc. Aceasta reprezinta un procent de 0.07% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, suprafetele invecinate sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar. Pe amplasament nu s-au semnalat habitate de interes comunitar. durata sau persistenta fragmentarii; Nu este cazul;
45
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Nu este cazul schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Nu se vor produce schimbari n densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaa etc. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. 3.3 MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI Biodiversitatea amplasamentului planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu include specii cu importan conservativ i care s necesite msuri speciale de protecie. Astfel, speciile de flor i faun identificate in perimetrul studiat sunt comune i pentru care nu se impun msuri de protecie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in planul Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati este nesemnificativ, n general tranzitoriu, fiind generat n special de lucrrile de antier (ocuparea anumitor suprafee, zgomot etc.). Dintre speciile de fauna identificate amintim de cele incluse n listele europene de protecie i conservare (Directiva Psri, Anexa I): - Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari Speciile de pasari acvatice Egretta garzetta (ereta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta) nu au fost semnalate pe perimetrul planului. Acestea s-au inregistrat doar n zbor i accidental in afara amplasamentului obiectivului de investitie.. De asemenea, menionm i speciile de psri care sunt incluse n Directiva Psri, Anexa II observate in perimetrul analizat: - Larus ridibundus (pescru rztor): Anexa II-2 din Directiva Psri - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Psri - Pica pica (coofan): Anexa II-2 din Directiva Psri - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Psri - Corvus frugilegus (cioar de semntur): Anexa II-2 din Directiva Psri - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur): Anexa II-2 din Directiva Psri
Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea planului au fost prevazute msuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice planului
46
Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati (Tab.6).
ETAPA FAZA DE CONSTRUCTIE MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI Tabel 6 GRUP DE FAUNA MASURI PROPUSE DE REDUCERE A IMPACTULUI POSIBIL AFECTAT - Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane Avifauna. Specii de chimice, ape uzate, praf i emisii poluante ; pasari incluse n Anexa I - Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri prin emisii a Directivei Psri: egreta de zgomot i vibraii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: mic - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu nycticorax), chira de balta standardele de zgomot acceptate; (Sterna hirundo) - Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri protejate de ctre personalul obiectivului de investiie; - Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de psri protejate identificate n zona; - Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele strict necesare pentru a nu perturba speciile de psri protejate; - Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiie. Specii de psri incluse in - Reducerea perturbrii psrilor in migratie si cuibarit prin emisii de zgomot i vibraii (lucrri de excavare); Anexa II a Directivei - Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu Pasari: Falco standardele de zgomot acceptate; tinnunculus (vnturel - Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe rou), Larus ridibundus suprafeele strict necesare pentru a nu perturba psrile; (pescru rztor), Pica - Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul pica (coofan), Corvus obiectivului de investiie; frugilegus (cioar de - Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea semntur), Sturnus exemplarelor speciilor de psri identificate n zona; vulgaris (graur) - Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri de ctre personalul obiectivului de investiie. Avifauna. Specii de - Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane pasari incluse n Anexa I chimice, ape uzate, praf i emisii poluante; a Directivei Psri: egreta - Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri prin emisii mic - Egretta garzetta, de zgomot i vibraii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: starc de noapte (Nycticorax autovehicule, excavator); nycticorax), chira de balta - Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; (Sterna hirundo) - Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri protejate de ctre personalul obiectivului de investiie; - Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de psri protejate identificate n zona; - Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele strict necesare pentru a nu perturba speciile de psri protejate; - Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiie. Specii de psri incluse in Reducerea perturbrii psrilor prin emisii de zgomot i vibraii Anexa II a Directivei (lucrri de excavare); Pasari: Falco tinnunculus - Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu (vnturel rou), Larus standardele de zgomot acceptate; ridibundus (pescru - Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de Pica pica psri in timpul migratiei si cuibarit de ctre personalul rztor), (coofan), Corvus obiectivului de investiie; frugilegus (cioar de - Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea semntur), Sturnus exemplarelor speciilor de psri identificate n zona;
FAZA DE EXPLOATARE
47
vulgaris (graur)
FAZA DE DEZAFECTARE
Avifauna. Specii de pasari incluse n Anexa I a Directivei Psri: egreta mic - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) Specii de psri incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vnturel rou), Larus ridibundus (pescru rztor), Pica pica (coofan), Corvus frugilegus (cioar de semntur), Sturnus vulgaris (graur)
- Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele strict necesare pentru a nu perturba psrile; - Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiie. - Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane chimice, ape uzate, praf i emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate. - Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane chimice, ape uzate, praf i emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari aflate in migratie si cuibarit; - Reducerea perturbrii speciilor de avifauna in timpul migratiei si cuibarit, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie.
Alte metode de reducere a impactului Pentru impactul datorat deranjarii speciilor datorita zgomotului, n perioada de executie, se recomanda: - folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - se va lucra doar in timpul zilei, in caz de necesitate, pe timp de noapte, evitarea utilizarii luminii in exces pentru atragerea speciilor de fauna; - organizarea de sedinte de constientizare n care sa se explice angajatilor importanta speciilor strict protejate de lege; Pentru impactul datorat poluarii accidentale, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate si managementului necorespunzator al deseurilor, impact ce poate aparea n toate fazele proiectului cu efect asupra speciilor si habitatelor se recomanda: - aplicarea unei discipline n circulatie o realizarea unui management eficient al depozitarii hidrocarburilor si a altor substante toxice n perimetrul de realizare a lucrarilor de constructie; - realizarea unui management eficient al deseurilor; asigurarea evacuarii deseurilor prin efectuarea unui contract cu o firma autorizata de profil s.a. Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati Pentru evidenierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizri asupra biodiversitatii, prin intocmirea unui plan de monitorizare (Tab.1).
48
Plan de monitorizare a biodiversitatii

Factor de mediu monitorizat Parametrii monitorizai Monitoringul florei Date despre structura biocenozei - tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare Date despre funciile biocenozei - dinamica populaiilor - relaie ierbivore/ plante - fenologie - expansiune / regresie Impactul asupra biocenozei - activiti antropice - factori climatici - msuri de conservare Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei - comuniti de animale - specii rare, endemice - mod de distribuire - morfologie Date despre funciile biocenozei - migraiune, expansiune/ regresie - relaie ierbivore/ plante - hibidrizare Impactul asupra biocenozei - factori climatici, poluare - resurse de hran
Tab. 1
Scop Obinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.
Biodiversitate
Biodiversitate
Obinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.
Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o baz pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversitii in zon i eficacitatea implementrii msurilor de protectie. Monitorizarea include evaluri atat ale condiiei de baz a biodiversitii din zon, cat i a impactului produs prin realizarea investitiei, dar i ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evaluand statutul resurselor biodiversitii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaz presiuni i ameninri. Specificam ca in timpul realizrii planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati pot fi afectati unii factori de mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia in toate fazele proiectului: constructie, exploatare, dezafectare. Monitorizarea florei. Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoatere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si vor consta in: - inventarierea florei din zona vizat i mprejurimi; - colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, dup caz, n vederea identificrii n laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren, realizarea listei de plante.
49
Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel nct s fie acoperit o suprafa ct mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei si se vor efvectua periodic (circa 2-3 zile / lun n perioada de vegetaie) astfel nct s fie surprinse toate stadiile de vegetaie i ct mai multe specii posibile. De asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor. Fiele de observaii in teren vor contine: date sistematica speciilor, abundenta, dominanta, fenologie etc.(Tab.2).
Tabel nr. 2 Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaii
De preferabil ca monitorizarea florei sa se realizeze timp de 1 an de zile calendaristic, in special fiind vizate sezoanele vernal i estival. Monitorizarea faunei. In ceea ce privete fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat s se poat asigura o continuitate a colectrii datelor precum i corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea evidenia toate particularitile zonei precum i detaliile referitoare la populaiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcie de grupul taxonomic de care aparin precum i de perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fi structurat incat s poat indeplini toate cerinele fiecrei grupri taxonomice in parte, aa cum reiese din tabelul nr.3:
Plan de monitorizare a faunei pe amplasamentul exploatarii Tab. 3 PLAN DE MONITORIZARE GRUPARE SCOP OBSERVAII TAXONOMIC 1. Monitorizarea herpetofauanei prezente in Identificarea in teren a speciilor de Amfibieni, cadrul amplasamentului; amfibieni si reptile in perioadele Reptile 2. Monitorizarea speciilor de amfibieni si activitatii maxime ale acestora reptile pe terenurile limitrofe; ( aprilie-septembrie) 1.Monitorizarea speciilor cuibritoare de pasari Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte Psri in cadrul amplasamentului; sezoniere - perioada nidicola (maicuibritoare 2. Monitorizarea speciilor cuibritoare de pasari iunie). Identificarea efectivelor, a in zonele limitrofe; distributiei speciilor, a numarului de perechi cuibaritoare/cuiburi etc. 1. Monitorizarea migraiei speciilor de pasari in Observarea speciilor de pasaj in perioada Psri de pasaj perimetrul exploatarii; migratiei de primavara (martie-aprilie) si 2. Monitorizarea speciilor de pasari migratoare toamna (septembrie-noiembrie). in zonele limitrofe; Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc. Psri oaspei 1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de Identificarea speciilor de pasari oaspeti de iarna in perioada hibernala iarna pe amplasamentul studiat; de iarn 2. Monitorizarea deplasrilor pasarilor oaspeti (decembrie-martie). Localizarea de iarna in zonele limitrofe; speciilor, a efectivelor, a deplasarilor speciilor etc.
Avand in vedere ca perimetrul exploatarii agregate minerale din albia minor a rului Siret, localitatea Cosmeti, judeul Galai se afla in perimetrul sitului de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita se va acorda monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata. Monitorizarea pasarilor va incepe cu intocmirea unui Plan de monitoring (vezi ex. tabel - plan de monitorizare). Acesta va include date despre: perioada realizarii monitoringului, speciile monitorizate, efectivele inregistrate, numarul de perechi cuibaritoare/cuiburi, locuri de concentrare a pasarilor (hranire, odihna), deplasarea pasarilor etc. (Tab.3,4).
50
Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatii Ian. Psri cuibritoare Psri sedentare Psri pasaj Psri ierneaz Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre Legend: Perioada favorabil care de Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
Tab. 4 Sept. Oct. Nov. Dec.
Perioada optim
Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe i a transectelor Aceast metod implic deplasarea ntr-un anumit loc (punct) i nregistrarea psrilor observate din acel loc pe o anumit perioad de timp. Distana dintre punctele fixe difer n funcie de speciile de psri. Astfel, pentru psrile mici distana poate fi pn n 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile i n special pentru studiul n ecosisteme deschise, distanele variaz ntre 350-400 m. Numrul punctelor fixe de observaii variaz. Sunt necesare minim de 50 puncte de observaii n cadrul unui eantion (ecosistem).
Ex. formular pentru nregistrarea datelor Punct obs.nr. Ecosistem nceput 2C acvatic 06.30 2C Durat (min) 10 5 Specia Anassp. Tringa sp. Exemplare 15 8 Distana 30 50
Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor i nregistrarea psrilor pe ambele laturi ale transectului. Poziionarea transectelor nu se face n funcie de anumite repere sau dup preferina observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de ru etc., care se pare c ar avea multe psri), acestea fiind poziionate fr legtur cu distribuia psrilor. n aa caz, datele observaiilor pot fi extrapolate i pentru alte sectoare ale aceluiai ecosistem. Lungimea transectelor depinde n mare msur de timpul necesar de estimare a unui eantion, ct i de numrul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator ntr-o zi nu trebuie s depeasc 10 km. Pentru evaluri mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km.
51
Ex. de fi pentru colectarea de date Data: 23.01.2007 Vremea: Senin nceput: 08.30 Sfrit: 10.30 Observator: Radu tefan Nr. transect Ecosist. Specia Exempl. 2C Acvatic Larus sp. 25 2C 5
Unghiul 70 40
Distana 50 8
nlimea 30 15
Numrarea n cadrul sau lng aglomerri de psri Numrarea psrilor n locurile de odihn sau colonii implic de obicei numrarea tututror psrilor prezente, a celor care vin i pleac din adpost. Distana de la observator la adpost va varia de asemenea: n general cu ct e mai mare adpostul, cu att trebuie s stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleii de psrile pe care le vor numra. Se paote acoperi ntrega circumferin a cercului sau doar o poriune din ea. n aa caz trebuie cunoscut proporia din ntreaga circumferin care e acoperit. Numrarea/cutarea cuiburilor Un studiu ornitologic se poate concentra i asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mrimea populaiei i apoi cuiburile sunt caracteristice speciei i relativ uor de gsit. Comportamentul tipic al psrilor (ntoarcerea la cuib, jocurile nupiale i cntecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zon. Numrarea cuiburilor psrilor se rezum la: identificarea caracteristicilor cuiburilor; numrarea sistematic a cuiburilor din diverse habitate (copaci, sol, vegetaie plutitoare, maluri, construcii etc.); calcularea numrului cuiburilor pe unitate de teritoriu (ex. cuiburi/km2) Durata efecturii monitoringului, preferabil - 1 an de zile. Acest lucru este necesar pentru cuprinderea tuturor aspectelor fenologice din viata pasarilor (observatii sezoniere). Oricnd pot surveni modificri ale condiiilor naturale sau noi intervenii antropice care pot schimba rezultatele obinute. Culegerea de date va cuprinde aspectele principale: - Inregistrarea condiiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vnt, precipitaii, ceaa). - Determinarea tuturor influenelor antropice exercitate asupra psrilor din zona. - Inspectarea zonei de monitorizare, functie de caracteristicile impactului asupra speciilor de pasari, a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu; - Observarea i nregistrarea psrilor observate n zona de amplasament. Se vor nota pentru fiecare pasre /grup de psri observat, urmtoarele date: timpul observatiei (data i ora), specia, numrul de exemplare, locul aflarii pasari pe amplasament, distana de observare, direcia de zbor, inalimea de zbor, comportamentul pasarii (hranire, odihna), numar de cuiburi identificate etc. Totul trebuie corelat cu condiiile meteo i cu alte influene (naturale sau antropice) suferite de populaiile de psri din zona de monitorizare. Interpretarea datelor. La sfaritul perioadei de studiu se va organiza i finaliza baza de date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocat avifaunei de ctre obiectivul investitiei. Responsabilitatea dezvoltrii, coordonrii i implementrii planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calitii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare se vor prezenta bianual/anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.
52
4.
METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND SPECIILE I/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
4.1 MATERIALE I METODE Materiale i metode de lucru utilizate pe parcursul investigaiilor de teren privind flora, vegetaia i habitatele naturale din perimetrul planului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Metode de lucru utilizate in studiul florei si vegetatiei zonei: - inventarierea florei din perimetrul planului i mprejurimi; - colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de fotografii ale plantelor n vederea verificrii ulterioare a identitii taxonomice sau, dup caz, n vederea identificrii n laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - realizarea de fotografii care sa permit localizarea i recunoaterea tipului de habitat; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren, realizarea listei de plante. Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2010-iunie 2010. Studii entomologice s-au realizat n perioada mai-iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, aduli), cu ajutorul fileului entomologic n staiile de cercetare din perimetrul planului. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile iunie - august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat iarna (ianuarie-februarie), in timpul migraiei (martie-mai; octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) n staii din zona amplasamentului obiectivului de investitie. Metodele de evaluare a populaiilor de psri utilizate n studiu au fost: punctele fixe i transecte, evaluarea psrilor n migraie, la cuibarit s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) n staii din zona de interes, dar i n zonele limitrofe. Metodele utilizate n studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte. 4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI SC DANIAS SRL Auditor principal: Evaluator principal:
BM 07- 93/22.10.2008 EIM 07- 102/22.10.2008
Expert evaluator de mediu Dr. biol. Glavan Teodor
53
BIBLIOGRAFIE 1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London 2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press 3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England 4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; 5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany 6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis 7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung Verbreitung - kologie. Bratislava 8. Doni, N et al., 2005, Habitate din Romnia, I-II, Edit. Tehnic Silvic Bucureti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraia pasrilor, Editura tiinific, Bucureti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Romne, Buc., 274 11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates i trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. 12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart 13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science 14. Fauna and Flora International 2001 Protected Areas - Developing Monitoring Programmes for
15. Fuhn, I. 1960 Fauna Romniei, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Romne, Bucureti 16. Fuhn, I., Vancea, t. 1961 Fauna Romniei, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Romne, Bucureti 17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romnia, Edit. Risoprint Cluj-Napoca 18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire 19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB 20. LAFRANCHIS T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris 21. Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation, Quercus 22. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London
54
23. Munteanu, D. (2002) - Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Ed. Societii Ornitologice Romne, Cluj 24. Oltean M., et al., 1994, Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, sinteze, documentaii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureti 25. Popescu, A. i Murariu, D. 2001, Fauna Romniei, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Romne, Bucureti 26. Rudescu L. 1958, Migraia psrilor, Editura tiinific, Bucuresti 27. RUICNESCU A. 2002. Lista roie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din Romnia. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 28. Svulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Romne/Flora Republicii Socialiste Romnia, I-XIII, edit. Acad. Bucureti 29. Schneider, Erika, Drgulescu, C., 2005, Habitate i situri de interes comunitar, Edit. Univ. Lucian Blaga Sibiu 30. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. 31. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International 32. Valenciuc, N. 2002, Fauna Romniei, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Romne, Bucureti *** Indrumar definire domeniu. APM Galati, 2010 *** Notificare Proiect Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, 2010. *** Aviz custode. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice 2010.
55

StudiudeEvaluareAdeacvataStatieSortareBetoaneSendreniGalati GALROM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

StudiudeEvaluareAdeacvataStatieSortareBetoaneSendreniGalati GALROM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sediu birouri, staie de sortare, staie betoane, hal i parcare auto sat erbetii - Vechi, comuna endreni, judeul

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar : SC GALROM TRANS SRL

INFORMAII PRIVIND PROIECTUL

INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Statia de betoane cu capacitatea de 80mc/h, de tip STETTER.

Fig. 2. Aspecte de pe amplasamentul obiectivului de investitie

31,52 21,08 21,70 15,78 S total teren

ASIGURAREA AGENTULUI TERMIC

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Codul deeului conform HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate periculoas*)

V- valorificare; E eliminare; R rmas n stoc;

Recipiente amplasate n spaii special amenajate Containerse returneaz Europubele

V- valorificare; E eliminare; R rmas n stoc;

1.3.3. Etapa de inchidere

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTRII PROIECTULUI

Fig. 3. Limita ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior in zona implementarii planului

Habitatele prezente n ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat

Fig. 5. Aria protejat Balta Potcoava

Fig. 6. Aria protejat Balta Tlbasca

Plan de monitorizare a biodiversitatii

Tab. 4 Sept. Oct. Nov. Dec.

BM 07- 93/22.10.2008 EIM 07- 102/22.10.2008

Expert evaluator de mediu Dr. biol. Glavan Teodor

S-ar putea să vă placă și