Raport Bilant de Mediu Turcoaia

RAPORT BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA IACOBDEAL , jud .
TULCEA
FEBRUARIE 2013
RAPORT BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
Exploatarea granitului in Cariera Turcoaia Iacobdeal dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind una dintre activitatile de baza ale localitatii, insa exploatarea sistematica a zacamantului a inceput din anul 1976, odata cu dezvoltarea proiectelor regimului comunist . In prezent, titularul activitatii este SC XANNAT MINERALS SRL, care detine si licenta de concesiune pentru exploatarea granitului din perimetrul Turcoaia Iacobdeal, jud. Tulcea. Lucrarea de fata reprezinta o analiza tehnica prin care se doreste obtinerea informatiilor asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate : anterioare , prezente si anticipate ale activitatii de exploatare a granitului in Cariera Turcoaia Iacobdeal. Scopul acestei analize il reprezinta cuantificarea impactului de mediu efectiv de pe amplasament corelat cu conditiile autorizate de desfasurare a activitatii de exploatare a resurselor de granit. Solicitarea intocmirii Bilantului de mediu de nivel 1 de catre APM Tulcea , prin adresa nr. 11676/ 01.02.2013, a fost insusita de catre titularul activitatii SC Xannat Minerals SRL, care prin SC BLUMENFIELD SRL persoana juridica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de mediu pozitia 295, va intocmi si sustine Bilantul de mediu I si Raportul cu privire la Bilantul de mediu de nivel 1.
Page 2 of 218
CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 2.1 Localizare si topografie SC XANNAT MINERALS SRL este detinatoarea Licentei de concesiune pentru exploatarea granitului nr. 163/1999 din perimetrul Turcoaia Iacobdeal, situat in comuna Turcoaia, judetul Tulcea. Licenta de concesiune a fost obtinuta prin aprobarea transferului acesteia de catre ANRM prin Ordinul nr.15/ 201.01.2006, de la vechiul titular SC Societatea de Constructii Hidrotehnice SCH SA , catre SC CMG Construction Materials Group SRL. SC CMG Construction Materials Group SRL si a schimbat denumirea in SC Tarmac SRL la data de 11.05.200 in SC Tarmac SRL . Aceasta si- a schimbat denumirea in SC Tarmac Romania SRL in data de 28.07.2009, ulterior, in data de 12.12.2011 aceasta devenind SC XANNAT MINERALS SRL . Toate aceste modificari de denumire au fost pur administrative, in esenta firma pastrandu-si personalitatea juridica, in sensul in care atat numarul de inregistrare la Registrul Comertului cat si Codul de identificare fiscala si sediul au ramas aceleasi. Astfel, SC Xannat Minerals SRL are sediul in str. Lanariei nr.109, sector 4 Bucuresti, este inregistrata in Registrul Comertului Bucuresti sub nr.J 40/ 5457/2005, avand CUI 17391698. Obiectul de activitate principal al societatii este Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii COD CAEN 0811. Perimetrul de exploatare Turcoaia- Iacobdeal este situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul comunei Turcoaia, judetul Tulcea. Din punct de vedere geografic, comuna Turcoaia se afla pe malul drept al Dunarii, in zona de Nord- vest a judetul Tulcea, la aproximativ 64 km de Tulcea. Se invecineaza in Nord cu teritoriul comunei Greci ( 14 km) , in Est Sud Est cu comuna Cerna ( 12 km), in Sud cu comuna Pecineaga ( 12 km) , iar la Vest Bratul Macin.
Page 3 of 218
Fig.1 Amplasament comuna Turcoaia , pozitionare geografica
Complexul Carierei Turcoaia Iacobdeal cu instalatiile si utilitatile aferente, cuprinzand extractia, prelucrarea si expeditia produselor se intinde pe directia Vest Est aproximativ 3,3 km, iar pe directia Nord Sud 1,1 km. Terenul ocupat de complexul exploatarii Turcoaia Iacobdeal este situat in extravilanul localitatii, suprafata totala a perimetrului exploatarii aprobata prin Licenta de concesiune nr. 163/1999 este de 168,2 ha, din care societatea detine in folosinta 130,58 ha sub diferite forme de administrare : proprietate, concesiune, inchiriere. Perimetrul exploatarii cuprinde urmatoarele zone de activitate: Perimetrul de exploatare, denumit in continuare zona de extractie a rezervelor minerale; Zona de concasare primara , buncar de incarcare pentru transport aggregate pe banda transportoare catre zona de spalare sortare si expeditie; Zona de transport a agregatelor concasate pe banda transportoare ; Zona instalatiei de spalare sortare a agregatelor minerale; Zona de expeditie fluviala a agregatelor ( dana de incarcare)
Zona administrativa a organizarii carierei ( birouri, vestiare, atelier mecanic, parc auto.)
Page 4 of 218
Descrierea si impactul desfasurarii activitatii in aceste zone va fi detaliata in Capitolul IV Descrierea activitatii. Suprafata perimetrului de exploatare Turcoaia Iacobdeal este delimitata de urmatoarele coordonate stereo :
Coordonate delimitare perimetru Punct 1 2 3 4 5 D C B A $ S R Q P O N M V/2 IV/3 III/4 II/5 x 406.179 406.203 406.105 406.027 406.019 406.045 406.262 406.265 406.400 406.270 406.400 406.270 406.380 406.580 406.500 406.525 406.590 406.595 406.461 406.432 406.477 y 750.192 730.305 750.384 750.391 750.030 751.315 751.460 751.510 751.535 751.745 751.745 752.020 752.120 752.350 752.555 752.801 752.830 753.000 753.067 753.208 753.241
Page 5 of 218
I/G L K J
406.609 406.600 405.825 405.500
753.252 753.505 753.425 753.100
Accesul in Turcoaia se face din DN 22D prin DJ 222H pana in centrul comunei, de unde pe drumuri comunale se poate ajunge la amplasamentul Carierei Turcoaia Iacobdeal. Accesul la amplasament se poate realiza si pe Dunare, la Km +35, ruta Turcoaia Macin Braila.
Fig 2 Accesul rutier spre comuna Turcoaia, amplasament
2.2 Geologie si topografie Geologia Din punct de vedere structural, Dobrogea este alctuit din dou uniti tectonice, complet diferite din punct de vedere al alctuirii lor stratigrafice i tectonice. Separarea dintre aceste uniti este marcat printr-o linie tectonic important, cu direcia NV-SE, cunoscut sub denumirea de linia PeceneagaCamena. Din punct de vedere petrografic, Dobrogea este alctuit din formaiuni geologice diferite: sisturi cristaline, roci eruptive vechi i formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice, tertiare i cuaternare.
Page 6 of 218
BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL
Alctuirea geologic a Dobrogei de Nord este foarte complex, fiind format din depozite geologice vechi, aparinnd vrstelor Paleozoicului i Mezozoicului. Stratele sunt puternic ncreite i de multe ori strbatute de intruziuni de roci eruptive. Se ntalnesc de asemenea i roci metamorfice. Toate formaiunile vechi au fost acoperite de un nvelis gros de loess cuaternar, de sub care apar n punctele unde eroziunea recent a indepartat acest loess. La nord de linia Peceneaga-Camena se afl un rest al unui lan de muni ce se ntindea din Polonia, pe sub podiul Moldovei i peste Dobrogea, probabil spre Crimeea. Acest lan de muni a fost puternic erodat, iar astzi nu au mai rmas dect nite umeri uor rotunjii, ca nite creste tocite, ai Pricopanului i Macinului, ale cror vrfuri mici nu ating 500 m nalime. n axa acestor muni vechi eroziunea a scos la zi mai multe nuclee granitice, cu nvelisul lor de sisturi cristaline, cele mai importante fiind cele de la Pricopan, Turcoaia, Greci, Carjelari i Camena. Zona de amplasare a perimetrului de exploatare Cariera Turcoaia face parte din Orogenul nord dobrogean. Orogenul nord dobrogean se suprapune treimii nordice a Dobrogei. Spre sud, acesta este delimitat de falia Peceneaga Camena, iar spre nord limita este dat de falia Galati Sfntu Gheorghe, care urmrete aproximativ cursul Dunrii. n dreptul limitei dinspre nord a regiunii nord - dobrogene, reprezentat de cursul Dunrii i de Bratul Sf. Gheorghe n aval, structurile acestui Orogen sunt cu mult coborte printr-o falie orientat E V, constituind n zona de nord fundamentul unui compartiment denumit Depresiunea Predobrogean. Orogenul nord dobrogean se continu la vest i nord - vest de Dunre, ns acesta este afundat sub forma unui lant de munti ngropati, constituind Promontoriul nord dobrogean. Deasemenea, structurile geologice ale Orogenului nord dobrogean se afund spre est, sub apele Mrii Negre. Structura major de ansamblu a ariei nord dobrogene este rezultatul Orogenezei hercinice i al tectogenezelor eo-i neochimmeric. O parte din aria nord dobrogean, dup ce i-a ncheiat evolutia ca arie labil n timpurile prealpine, a redevenit arie labil i a evoluat, ca atare, n primele perioade ale ciclului alpin. Ca rezultat al acestei evolutii, ce corespunde unor etape tectogenetice bine individualizate, s-au format trei unitti structogenetice, i anume: Unitatea Mcin, Unitatea Niculitel i Unitatea Tulcea. Pe lng unittile mentionate mai sus, care constituie Orogenul nord dobrogean propriu-zis, n acest spatiu al Dobrogei de Nord se mai delimiteaz
Page 7 of 218
Culoarul Babadag, care include formatiuni de cuvertur, precum i Depresiunea Predobrogean. Din punct de vedere morfologic, Dobrogea de Nord prezint trsturile unei regiuni ajuns la stadiul de peneplen, sub forma unui sistem cutat i cu nltimi reduse, ce nu depesc cota de nivel +467 m (vf. Greci din Culmea Tutuiatu). Unitatea Mcin este situat n partea nord - vestic a Dobrogei de Nord i se ntinde ntre Dunre i falia Luncavita Consul, cu directia axei dezvoltat de la fata municipiului Galati pn la paralela localittii Mircea Vod. Spre sud est, formatiunile Unittii Mcin sunt acoperite de depozitele cretacice ale Culoarului Babadag, de sub care apar sporadic, mai ales n regiunea localittii Camena. Unitatea Muntilor Mcin are un aspect ruiniform i este alctuit din dou culmi paralele orientate NV SE, i anume: Culmea Tutuiatu spre est i Culmea Pricopan Megina spre vest. n prtile periferice ale zonei Mcin apar munti insulari, acoperiti n cea mai mare parte de aluviuni recente, precum nltimea Iacobdeal de lng Turcoaia, Dealul lui Manole, Piatra Roie, Dealul Secaru de lng Atmagea .a.. Aceste formatiuni corespund unor intruziuni, ce au fost supuse la eroziuni diferentiate. n alctuirea geologic a Unitii Mcin se distinge un fundament constituit din isturi cristaline i masive de granitoide, un nveli sedimentar paleozoic implicat n cutrile hercinice i strbtut de granitoide tardicinematice i un nveli sedimentar posthercinic. Magmatitele prehercinice sunt formate din masive de granitoide, n rndul crora se pot distinge granitul de Megina i granitul de Coada Muchii. Magmatitele hercinice sunt rezultatul magmatismului plutonic hercinic, ce a condus la punerea n loc a unor importante corpuri de granitoide. Acestea strpung depozitele paleozoice, pe care le metamorfozeaz la contact. Pe suprafete mai restrnse apar i produse ale magmatismului de suprafat, reprezentate prin riolite, puse n loc probabil n Permian. Se pot distinge dou tipuri ale granitoidelor hercinice: 1. Granitele calcoalcaline de tip Greci ce ocup partea central a sinclinalului din Muntii Mcin, avnd o dezvoltare major n corpul granitic de la Greci i se prelungete spre NV prin Masivul Pricopan. 2. Granitele alcaline de tip Turcoaia ce formeaz un aliniament de
Page 8 of 218
corpuri masive, reprezentate prin nltimile Iacobdeal, Dealul lui Manole, Iglicioara Mare, Piatra Roie, Sacr Bair i altele. Perimetrul de exploatare Cariera Turcoaia este situat n imediata apropiere a marginii estice a intravilanului localittii Turcoaia. Masivul este un corp granitic, n centrul cruia apar microgranite alcaline i un granit cu riebeckit i egirin, acesta din urm avnd o culoare cenuie cu nuante rozii, cu structur hipidiomorf granular, textur masiv i sprtur neregulat. Granitul este intens fisurat i alterat, ndeosebi n partea superioar a masivului. ntreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide. Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole, mai mult sau mai puin previzibile. Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundaiile, alunecrile de teren, cutremurele.
Fig. Harta geologica a Turcoaia
Page 9 of 218
Masivul este un corp granitic, n centrul cruia apar microgranite alcaline i un granit cu riebeckit i egirin, acesta din urm avnd o culoare cenuie cu nuante rozii, cu structur hipidiomorf granular, textur masiv i sprtur neregulat. Granitul este intens fisurat i alterat, ndeosebi n partea superioar a masivului. Intreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide. Zona zacamantului Turcoaia Iacobdeal reprezinta o ramificatie sud vestica a muntilor Macin, ce fac parte din unitatea de ordin superior a Dobrogei de Nord, limitata de Dunare si linia Peceneaga Camena. Muntii Macinului in zona de vest a Dobrogei de Nord sunt constituti din formatiuni de varsta paleozoica , partial metamorfozate, strabatute de mase eruptive granitice ce apar ca mameloane si creste ,acoperite ambele de depozite cuaternare formate dintr-o patura de loess, de grosimi diferite ce atinge max.40 m. Paleozoicul este constituit din : seria sisturilor cristaline mezozonale, cambriene, reprezentate prin amfibolite , sisturi amfibolice, micasisturi cu muscovite, biotit si curtite; seria filitica cuartita , reprezentata prin alternante de filite si curtite slab sericitoase , filite cloritoase si sericitoase atribuite ordaricianului; seria Devonian inferior, formata din gresii cuartice , calcare si sisturi argiloase , ardezice; formatiunea Carpelit , de varsta permo-carbonifera, constituita dintr-un orizont conglomeratic si un orizont format din filete si grauwache este dispusa discordant peste diferite orizonturi ale paleozoicului. Cuaternarul este reprezentat prin depozite loessoide dispuse pe un relief preexistent, ocupand suprafete mari. Rocile eruptive atat Devoniaanul cat si Stratele de Carpelit sunt strabatute de roci intrusive granitice, uneori insotite de separatii porfirice, diversitatea petrografica fiind atribuita diferentierii magmatice. Rocile magmatice din muntii Macinului, cu varietatile lor se impart in doua mari categorii;
Page 10 of 218
anterioare depunerii formatiunii de carapelit , cum sunt considerate granitele gnaisice cu biotit de la garavan, Vacareni, Pricopan , Mircea Voda, Hamcearca si Balabancea, ori cele massive de Luncavita , Gilmele si Coslugea posterioare acestei formatiuni , cum sunt considerate : granitele de Greci cu minerale leucocrate , diorite cuartifere, gabbrouri, granodiorite, microgranite, granite si porfire; sau granitele alkaline de tip Turcoaia care se dezvolta in masivul Iacolitic de la Turcoaia Iacobdeal Iglicioara, dealul Piatra Rosie , valea Cernei, dealul Sacar Bair si Ciucurova. Porfirele se dezvolta in dealul Iglicioara , dealul lui Manole si la Carjelari flancand granitele . Dupa culoare, porfirele apar in doua varietati: Negre , in masivul Iacobdeal; Rosii , in dealul Iglita, dealul lui manole si Carjelari
Actuala structura este urmarea mai multor faze de cutare, cele mai vechi avand loc inaine de depunerea formatiunilor de Carapelit , iar dupa depunerea acestea, miscarile Hercinice din faza sudeta.
Solul si subsolul Geneza si evolutia tipurilor de sol sunt legate in mod direct de substratul geologic, conditiile de clima si vegetatie de etajare a reliefului, de influenta apelor freatice precum si de interventia omului.
Page 11 of 218
Harta solurilor n zona bilanului de mediu, zona sit Mcin- Niculiel
Dobrogea se caracterizeaza prin larga raspandire a solurilor de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisului de sol al Dobrogei sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare care conditioneaza aparitia si distributia spatiala a unor soluri precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice, care conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Dobrogei, soluri ce apartin faciesului pedogeografic danubiano pontic. In Dobrogea solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), dar se gasesc si diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri slab evoluate (indeosebi litosoluri).
Page 12 of 218
In general solul Dobrogei de Nord este mozaicat. Acest lucru se datoreaza marii variatii a reliefului si rocilor. Partile marginale, mai coborate ale reliefului continental sunt acoperite, in general, cu soluri balane. Odat cu cresterea altitudinii, acestea trec la cernoziomuri carbonatice care la randul lor trec destul de usor la cernoziomuri si cernoziomuri cambice, cu slaba levigare, la soluri cenusii si culori brune, podzolice. Podisul Dobrogei, cu un relief relativ uniform, slab fragmentat, este dominat de versanti prelungi sau dealuri cu acest profil acoperite de loess, cu inclinari moderate. Din acest punct de vedere, procesele geomorfologice au, in general, o activitate redusa. Activitatea maxima are loc in timpul ploilor torentiale din lunile de vara. Eroziunea de suprafata afecteaza practic toate suprafetele versantilor cu folosinta agricola. In zona perimetrului sunt specific solurile argiloluvionale ( formate prin depunere) si solurile brune si brun- roscate. Coperta zacamantului era formata din granite alterate si din sol vegetal cu grosimi de 0,15 -0,20 cm. Aceste soluri s-au format pe produsele de alterare si dezagregare a diferitelor tipuri de roci ( granite, granodiorite, sisturi cristaline, etc.) sub actiunea agentilor atmosferici. Rocile din acoperamant sunt roci moi, slab coezive, dislocabile prin procedee mecanice. In acest moment zacamantul este descoperit in intregime, exploatarea fiind la zi , in plina dezvoltare. Rocile din culcusul zacamantului sunt formatiuni granitice care se dezvolta pana la adancimi nespecificate. Compozitia mineralogica a granitului de Turcoaia a fost stabilita pe baza probelor de laborator efectuate in vederea intocmirii documentatiilor tehnice ale licentei. Astfel, a rezultat urmatoarea compozitie mineralogical:
Compozitia mineralogica Turcoaia-Iacobdeal ( %)
Cuart Feldspat pertitic Feldspat plagioclaz sporadic
18-40 45-70 1-17
Page 13 of 218
Amfiboli(ribeckit) Piroxeni(egirin) Magnetita sporadic Biotit sporadic Titanit Epidot sporadic Apatit Piroclor zircon Clorit Sericit Calcita
1-26 sporadic-15 sporadic-7 Sporadic-8 1-5 sporadic-5 sporadic sporadic sporadic-7 sporadic-3 sporadic-6
Mineralele leucocrate sunt reprezentate prin: Cuart cu aspect xenomorf, cristalizat intergranular intre cristalele de feldspat cu care este concrescut; Feldspatii plagioclazi, subordonati cantitativ feldspatilor potasici;
Sericitul, produs de alterare al muscovitului apare sporadic, in cantitati reduse . Mineralele melanocrate , raspandite in masa rocii sub forma de cuiburi, sunt reprezentate prin : amfiboli ( ribekit), piroxeni ( egirin), biotit, clorit, titanit, magnetit, si epidot. Masa fundamentala este predominant felspatica ( micropertitica) cu increscente microscopic intre ortoza si albit. Petrografic roca ce constituie zacamantul Turcoaia Iacobdeal este un granit alcalin cu ribekit si egirin, uneori imbracand aspectul unui granit pegmatic, de culoare cenusie rozacee, constituit din ortoza micropertitica concrescuta cu cuartul. Ribekitul si eriginul apar dispersate in toata masa rocii, associate uneori cu magnetite. Structura este holocristalina grauntoasa, textura masiva, spartura neregulata. Caracteristicile fizico mecanice ale granitului ce se exploateaza in
Page 14 of 218
Cariera Turcoaia Iacobdeal sunt conform tabelului :

Nr.crt. Caracterizarea fizico-mecanice Determinarea pe epruvete 1. 2. 3. 4. 5. 6. Densitatea Densitate aparenta Compactitatea Porozitatea totala Porozitate la presiune normala Absorbtie la presiune normala Absorbtie la apa prin fierbere 7. 8. 9. Coef.de saturatie Coef.de geliv.25cicl.inghet-dezghet Rezist. aa compresiune st.uscata stare saturata -25cicluri inghet-dezghet 10. Coef.de inmuiere dupa saturatie cu apa la pres.norm. Coeficient de inmuiere dupa 25cicluri de inghet-dezghet 12. 13. Rezistenta la soc mecanic Uzura prin frecare (Bohme) N/mm2 G/cm2 6,700 0,043 4,400 0,028 10,900 0,056 G/cm3 % % % % % % % N/mm2 % U.M. VALORI MEDII 2.685 2.621 97.610 2,390 0,770 0,290 0,310 0,910 0 190 165 155 13,150 VALORI MINIME 2.650 2.560 95.500 1,190 0,480 0,070 0,100 0,810 0 143 124 113 10,460 VALORI MAXIME 2.728 2.660 98.810 4,500 1,370 0,610 0,650 0,960 0 255 224 208 16,570
11.
18,420
15,540
21,390
Functie de caracteristicile fizico-mecanice, granitul de Turcoaia Iacobdeal se incadreaza conform normativelor in vigoare la: Roci grele ( densitati 2,65 2,78 g/cm3) Roci foarte putin poroase ( porozitati 1,19 4,50 %)
Roci foarte putin absorbante ( absorbtia de apa la presiune si temperature normal 0,07 0,61 %) Roci cu rezistenta mecanica mare ( 143 255 N/mm2)
Page 15 of 218
Roci rezistente la socuri mecanice ( 4,4 10,9 N/ mm2 ) Roci cu uzura foarte mica ( 0,028 0,56 g/ cm2 )
Din analiza parametrilor calitativi comparati cu STAS urile si normativele in vigoare, rezulta domeniile de utilizare pentru resursele din zacamantul Turcoaia Iacobdeal: Piatra bruta; Piatra Sparta;
Cribluri si alte sorturi necesare la straturi de uzura, la reparatii drumuri , fundatii si consolidari.
Hidrologie Comuna Turcoaia nu este strabatuta de vreun curs de apa, iar pe amplasamentul carierei nu exista nici un curs de apa permanent sau nepermanent. Cel mai apropiat curs de apa este fluviul Dunarea cu bratul Macin, la aproximativ 1km Vest de localitate. Zona administrativa cu statia de sortare spalare si dana de incarcare a Carierei se afla in imediata vecinatatea malului drept al Bratului Macin, in timp ce zona de exploatare ( extractie) este situate la aproximativ 1 km de malul Dunarii si la 1 km de Lacul Turcoaia. Din punct de vedere hidrogeologic, conditiile din zona perimetrului de exploatare sunt favorabile pentru executia lucrarilor, zona fiind arida, lipsita de cursuri permanente de apa. Versantii dreneaza apele provenite din precipitatii cu circulatie pe sistemul fisural al zacamantului, neexistand probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenta lucrarile de exploatare. Vaile sunt de mici dimensiuni, putin adancite, acest fapt datorandu-se proceselor de eroziune areolara, cantitatilor mici de precipitatii si reliefului granitic in care sunt formate aceste bazine. In perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulatia apelor meteorice fiind realizata prin scurgere pe versanti, cantiati reduse
Page 16 of 218
infiltrandu-se pe sistemul fisural al zacamantului In zona studiata nu s-a identificat niciun acvifer subteran pana la cota de +130 a licentei de exploatare.
Corpurile de ap subteran din zona Mcin -Niculiel
Page 17 of 218
CAPITOLUL 3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI ULTERIOARE
3.1 Istoricul amplasamentului Exploatarea granitului in Cariera Turcoaia Iacobdeal dateaza din anul 1880, fiind una dintre cele mai mari cariere din tara. De aici s-au extras granite cu ribeckit si erigin, de culoare cenusie, cu nuante roz si pete negre sau albastre verzui, cu granulatie fina la pegmatoida, fiind valorificate sub forma de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatra sparta, blocuri brute sau semicioplite pentru fundatii sau lucrari ingineresti, ca savura pentru betoane de rezistenta mare. Exploatarea granitului din Cariera Turcoaia Iacobdeal a functionat in permanenta, sub diverse forme organizatorice specializate in extragerea, prelucrarea si valorificarea agregatelor de cariera, in cadrul diverselor unitati de constructii hidrotehnice care aveau nevoie cu prioritate si in mod sigur de agregatele de cariera. Evolutia in timp se prezinta astfel: Pana in anul 1973, exploatarea granitului in cariera Turcoaia Iacobdeal s-a desfasurat in cadrul Intreprinderii de Constructii Hidrotehnice Constanta ( ICH Constanta); Din anul 1973 prin decretul nr.70/1973, ICH Constanta a fost subordonata Centralei de Constructii Cai Ferate Bucuresti (CCCF Bucuresti) In temeiul Decretului nr.300/1978 ICH Constanta trece in subordinea Centralei Canal Dunare Marea Neagra ( CCDM) In temeiul Decretului nr.92/1984 ICH trece in subordinea Centralei Antreprizei Generale de Constructii Hidrotehnice CAGCH Constanta; In conformitate cu prevederile Decretului nr.284/ 1985, se infiinteaza Intreprinderea Antrepriza de Constructii Portuare (IACP), iar ICH trece in subordinea acesteia; In decembrie 1990 IACP devine societate pe actiuni cu capital majoritar de stat ( HG 1278/ 1990) sub denumirea de Societatea de Constructii Hidrotehnice SCH SA Constanta In anul 2006 SC SCH SA vinde activele sale si transfera licenta de
Page 18 of 218
concesiune pentru exploatarea granitului Turcoaia Iacobdeal, cu aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale , catre SC CMG Construction Materials Group SRL . SC CMG Construction Materials Group SRL si a schimbat denumirea in SC Tarmac SRL la data de 11.05.200 in SC Tarmac SRL . Aceasta si- a schimbat denumirea in SC Tarmac Romania SRL in data de 28.07.2009, ulterior, in data de 12.12.2011 aceasta devenind SC XANNAT MINERALS SRL, titular de astazi a exploatarii. Exploatarea sistematica a zacamantului a inceput insa din 1976 sub ICH Constanta, conform cu Proiectul de deschidere al carierei nr.1003/ 1977 Dezvoltarea Cariera Turcoaia, Pregatire, Exploatare, Transport , intocmit de Atelierul de Prospectiuni Proiectari Inginerie Tehnologice Cariere din cadrul Centrului de Constructii Cai Ferate Bucuresti. Zacamantul de granit Turcoaia Iacobdeal s-a exploatat in trecut in doua cariere : Turcoaia in vest si Iacobdeal in est. Ambele cariere au avut instalatii proprii de preparare, produsele fiind dirijate spre danele de incarcare Turcoaia si Gura Arman. In perioada anilor 70-90 cand cerintele pentru produsele de cariera erau mari, productia a crescut, astfel deschizandu-se mai multe fronturi de lucru nominalizate astfel: in Turcoaia ( actual Fantana lui Manole) Castel, Plopi , Fantana lui Manole, iar in Iacobdeal: Valea Oii, Groapa cu apa , Plan inclinat. Metoda de exploatare folosita la acea vreme a fost exploatarea cu trepte drepte descendente si derocari in galerii de minare. Aceasta metoda de derocare se preta pentru trepte inalte de 60 m inaltime, motiv pentru care zacamantul a fost impartit in trepte dimensionate pe aceasta metoda. Mai mult decat atat, exploatarea in sistem microcariere in cadrul carierei finale si acolo unde erau conditii avantajoase , au condus la o imagine haotica in exploatarea zacamantului. Asadar, datorita metodei de derocare folosita, dar si planificarea si executia lucrarilor, realizarea treptelor de exploatare nu erau corespunzator executate nici ca ordine si nici ca dimensiuni ( inaltime, latime, pante, etc.). Dupa anul 1999, odata cu intrarea in vigoare a Legii minelor nr. 61/ 1998 ( acum abrogata), s-a impus reomologarea rezervelor de granit din Cariera Turcoaia Iacobdeal si incheierea licentei de concesiune pentru exploatarea resursei minerale aferenta unui singur perimetru de exploatare, avand la baza documentatiile tehnico- economice privind : delimitarea si
Page 19 of 218
fundamentarea perimetrului de exploatare Turcoaia - Iacobdeal, metoda cadru de exploatare, studiul de fezabilitate, planul de dezvoltare al carierei, planul si proiectul tehnic de refacere a mediului afectat de activitati miniere la inchiderea activitatii. Ca atare, pentru a se permite o exploatare rationala a rezervelor, dar si pentru protectia zacamantului, tinand cont si de conceptia de deschidere avuta in vedere initial, s-a optat pentru executarea lucrarilor de excavatii prin derocare cu explozivi amplasati in gauri de sonda. Trecerea la aceasta metoda de derocare a facut necesara sectionarea treptelor existente in trepte de inaltime mai mica, in functie de performantele utilajului de foraj (15 -20m). Situatia actuala Zona Iacobdeal, desi deschisa in totalitate, urmeaza a fi exploatata odata cu inaintarea fronturilor dinspre Vest spre Est, conform proiectului tehnic de exploatare. Instalatia de preparare din Iacobdeal este dezafectata, recomandanduse demolarea ruinelor si ecologizarea intregii suprafete. De precizat este faptul ca suprafata afectata se afla in afara carierei finale, ocupata de rezerve, astfel putandu-se interveni cu lucrari de refacere a mediului inainte de executarea lucrarilor de refacere a mediului la inchiderea activitatii. In acest moment zacamantul este deschis incepand de la partea superioara, cota +305m, pana la partea inferioara la care s-a calculat volumul rezervelor si anume cota +130m. Exploatarea rezervelor se executa in fronturile active din partea de vest a perimetrului Turcoaia- Iacobdeal, si anume in Fantana lui Manole . Treptele de exploatare sunt situate la cotele : +305m; +295m, +290m, +280m, +270m si +245m (v. Planul cu Situatia existenta anexat). In ceea ce priveste activitatea de exploatare aceasta se desfasoara tinand cont de urmatoarele aspecte: Directia de inaintare generala a treptelor de exploatare se pastreaza de la Vest la Est pentru sectorul estic ( Fantana lui Manole), si de la Nord spre Sud pentru sectorul vestic ( Iacobdeal), cand va fi cazul. Zacamantul fiind deschis in totalitate, nu sunt necesare lucrari de pregatire ( lucrari de decoperta), stratul de steril de la suprafata fiind de
Page 20 of 218
grosimi neglijabile s-a extras odata cu zacamantul fiind separat prin presortare. Drept consecinta nu s-au amenajat noi halde de steril propriu-zise Haldele existente pe amplasament provin din exploatarea anterioara anului 1999. Nu sunt necesare nici lucrari de deschidere, respectiv transee de atac , intrucat zacamantul a fost si este exploatat in continuare direct prin trepte din care rezulta productia; Drumurile principale au fost realizate in totalitate , anume accese pentru croirea trptei de lucru conform amplasarii stabilite la varianta de deschidere . Elementele geometrice ale carierei s-au stabilit in functie de conditiile geologo tehnice si miniere, de utilajele folosite pentru derocarea rocii utile si a utilajelor de incarcare si transport. Astfel valorile proiectate pentru elementele geometrice ale carierei si treptei de util sunt: o o o o o o o Inaltimea maxima a treptei Htr = 20m; Unghiul de taluz al treptei de lucru ( )=70m; Unghiul de taluz final al carierei () = 500 Inaltimea frontului de lucru = max 20 m Anticipanta W = 3m; Distanta intre gauri a = 4,5 m; Distanta intre randuri b = 3 m;
Inaltimea masei de material dislocate cu explozivi: o o Pentru unul sau doua randuri de gauri : H=20m h1= 0,7xH = 14m; Pentru trei sau patru randuri de gauri : H=20m h1=0,8xH = 20m.
In functie de numarul de randuri de gauri de foreza rezulta : -Lungimea blocului de exploatare = lungimea frontului de exploatare = 60m; -Latimea blocului de exploatare = latimea frontului de exploatare = 6-12m
Page 21 of 218
-Inaltimea blocului de exploatare = inaltimea treptei de lucru = max 20m; -Latimea minima a bermei de lucru : B = 16m -Latimea minima a bermei de baza ( vatra carierei ) : B = 60m; -Latimea bermei de siguranta : Bs = 3 m; -Inclinarea bermelor = 2-3 0
3.2 Dezvoltari viitoare Dezvoltarea carierei asa cum a fost conceputa, presupunea o excavare complete a zonelor cu relief pozitiv fata de o anumita cota ( +270 / 273m), urmand o adancire pana la cota +254m, +160m si in final +130m cand se epuizeaza rezervele de granit avute in vedere. Insa, inca de la inceput, extractia in cariera nu a fost realizata in acest mod, deoarece inainte de 1999 zacamantul fusese exploatat in sistem microcariere in cadrul carierei finale, si acolo unde erau conditii avantajoase (in partea estica a perimetrului denumita Iacobdeal), se trecuse chiar sub cota de +130m. Pentru a se intra in normal in ceea ce priveste exploatarea rationala a rezervelor si protectia zacamantului tanand cont de conceptia avuta in vedere in Programul de dezvoltare pentru perioada 1999 2018 ( anexa a licentei), sau stabilit ca lucrarile de excavatie sa se realizeze prin derocare cu explozivi in gauri de sonda, iar unitatile de exploatare s-au programat pe ani si trepte pana la finele exploatarii. Astfel ca: In perioada 1999 2003 s-a realizat o sistematizare treptata, completa a treptelor la nivelul partii superioare a zacamantului; Incepand cu anul 2004 s-a continuat extractia la nivelele sistematizate la cotele de exploatare curenta; La finele perioadei de valabilitate a licentei, respectiv 31.12.2018, in Planul de dezvoltare se prevede sa ramana in lucru doar treptele +235m si +203m, insa acest lucru va fi realizat doar in conditiile dictate de piata agregatelor minerale. Cel mai probabil, ultima treapta de exploatare nu va
Page 22 of 218
cobori sub cota +245. Exploatarea va continua si dupa anul 2018 ( anul 20 al Licentei de concesiune), in temeiul dispozitiilor Legii minelor nr.85/2003, in perioade succesive de 5 ani, perioada cand se va exploata sub cota +250 m, urmand a se relua, dupa caz exploatarea cu lucrari de rectificare si apoi intrarea in cadrul normal si in zona Iacobdeal (v. Plan situatie trepte 2013 anexat)
Page 23 of 218
CAPITOLUL 4 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1.Generalitati angajati/ schimb; procese tehnologice Generalitati : suprafata ocupata, utilizarea terenului
Cariera Turcoaia - Iacobdeal este detinuta de catre SC XANNAT MINERALS SRL prin licenta de concesiune pentru exploatarea granitului nr. 162/1999. Intregul complex al carierei , cuprinzand zona de extractie, prelucrare si expeditie a produselor se intinde pe directia Est Vest aprox. 3,3km, iar pe directia Nord- Sud aprox.1,1 km pe o suprafata de aproximativ 130 ha, din cele 168 de ha cat cuprinde licenta de concesiune pentru exploatare.
Fig.2 Amplasament perimetru de exploatare Cariera Turcoaia - Iacobdeal
Perimetrul de exploatare aprobat prin licenta este amplasat in extravilanul localitatii Turcoaia , fiind situat in imediata apropiere a limitei estice a intravilanului localitatii, pe versantul vestic al Dealului Iacobdeal, al carui varf, Victoria este situat la cota de nivel +341,50, astazi derocat. Din perimetrul de exploatare, prin intermediul unei benzi transportoare, in lungime de 1400 m ( din care 800 m subterana si 600m supraterana), agregatele ajung in instalatia de sortare- spalare, amplasata pe malul drept al Bratului Macin. Tot aici se afla si dana de incarcare pentru transportul pe barje a agregatelor minerale, cat si zona administrativa. Terenul ocupat de intreg complexul carierei este detinut de SC XANNAT MINERALS SRL fie in proprietate, concesiune sau inchiriere. Astfel:
Nr. Crt. 1. Suprafata teren (mp) 389.187,20 Contract nr./ data Valabilitate Contract vanzare incheiat cu SC nr.244/02.02.2006 Titularul proprietate dreptului de
cumparare SC XANNAT MINERALS SRL SCH SA
2.
903.625,80
Contract concesiune 07.02.2008.
194/ Consiliul Local Turcoaia
Page 24 of 218
13.000
Contract inchiriere /14.10.2009
nr.2830 Consiliul Local Turcoaia
TOTAL
1.305.813
Fig.3 Localizarea terenurilor administrate de SC Xannat Minerals
Terenurile detinute de catre SC Xannat Minerals SRL sunt pozitionate in figura de mai sus. Utilizarea terenului pe care este amplasat complexul Carierei Turcoaia Iacobdeal, se prezinta astfel:
Specificatie Perimetru minier extractie granit
Suprafata ( mp) 856.700
Perimetrul statiei de concasare zona 68.661 Fantana lui Manole (incluzand depozite temporare , buncar incarcare, spatiu administrativ vestiar) Perimetrul Instalatiei de sortare 57.148 spalare Dana Turcoaia ( incluzand instalatia de sortare, depozite temporare agregate, sediu administrativ) Incinta Iacobdeal ( inclusiv zona 212.542 dezafectata a fostei statii de concasare) Banda transportoare agregate 1.400
Suprafata teren in afara 90.000 perimetrului minier ( incluzand si haldele de steril istorice) Drumuri de exploatare TOTAL 6.168 1.292.619
Page 25 of 218
Resurse umane
Programul de functionare al obiectivului este de 3 schimburi / 8 ore /zi, functie de comenzi si contracte , cu exceptia zilelor de iarn cu temperaturi foarte sczute, in care activitatea de exploatare in cariera este sistata, desfasurandu-se activitati de reparatii sau revizii ale utilajelor. In medie, regimul de lucru aprobat de conducerea societatii este de 5 zile pe saptamana, 3 schimburi / 8 ore/zi si 12 luni/an. Numar total de lucratori = 103 persoane Personal de specialitate: ingineri mineri, personal tehnic Personal administrativ : secretara, laboranti Personal muncitor: mecanici utilaje, soferi, sudori, lacatusi mecanici, electricieni. Procese tehnologice
La Cariera Turcoaia activitatea de extractie a granitului se desfasoara astfel: Lucrari de exploatare in zacamantul Turcoaia-Iacobdeal in partea de est a perimetrului minier, respectiv zona Fantana lui Manole ; Lucrari de prelucrare concasare a materialului obtinut din cariera , desfasurate in vecinatatea perimetrului de exploatare in zona Fantana lui Manole ; Lucrari de spalare sortare a produselor de cariera finite la Dana Turcoaia situata pe malul drept al Bratului Macin , la vest de satul Turcoaia Activitatea de transport de la zacamant pana la statia de prelucrare- concasare din incinta Fantana lui Manole se realizeaza cu autobasculante , iar transportul agregatelor pana la statia de spalare sortare si expeditie cu ajutorul unei benzi transportoare suspendate .
Page 26 of 218
Lucrari de exploatare
In Cariera Turcoaia - Iacobdeal activitatea de exploatare se desfasoara in baza proiectului nr. 1003/77 " Dezvoltare Cariera Turcoaia, Pregatire, Exploatare, Transport ", intocmit de Atelierul de Prospectiuni Proiectari Inginerie Tehnologice Cariere din cadrul Centrului de Constructii Cai Ferate Bucuresti, si a Proiectului pentru Avizarea Metodei de Exploatare Cadru in cariera Turcoaia - Iacobdeal Metoda de exploatare ce se aplica este aceea cu trepte drepte descendente , derocarea executandu - se cu ajutorul explozivilor amplasati in gauri de foreza Atlas Copco. Activitatea de derocare se realizeaza de catre o firma specializata, autorizata de catre autoritatile competente, cu explozivi de mina de tip A, denumit elexit. Explozibilul utilizat este un amestec gelatinizat de dinitrotoluen, azotat de amoniu , azotat de sodiu , nitroglicerina si substante inerte . Derocarea se realizeaza prin impuscari de mica sau medie anvergura conforme cu solicitarile SC XANNAT MINERALS SRL . Amestecurile de explozibil sunt pregatite si stabilite de catre firma specializata pe baza solicitarilor beneficiarului, SC Xannat Minerals SRL, si a cantitatilor de roca necesar a fi impuscate. Gaurile de sonda se realizeaza cu foreza de tip Atlas Copco ROC L6.
Page 27 of 218
Principalii parametrii de amplasare si incarcare a gaurilor de foreza sunt : inlime de treapt: 5- 20 m lungime gauri de foreza : 5-20 distanele dintre guri: 3,0 - 3,5 m buraj minim: 3,5 - 4,0 m consum specific de exploziv; 0,5 kg/m3
In medie se executa o impuscare pe saptamana, cantitatea derocata la o impuscare este de cca 50.000 tone. Impuscarea se face cu interval de intarziere intre gauri (ms) pentru ca nivelul de zgomot si vibratii sa se incadreze la limita cu vecinatatile in prevederile standardizate si sa nu creeze disconfort locuitorilor. Prestatorul de servicii de impuscare se ocupa de ridicarea , evacuarea si transportul deseurilor rezultate ca urmare a activitatilor premergatoare impuscarilor( resturi de ambalaje , cabluri , etc.) Materialul rezultat este incarcat cu excavatoare cu motoare termice in autobasculante tip Astra 25 t si Dumpere CAT 775 de 50 t, transportat la statia de concasare in vederea prelucrarii sau in Dana Gura Arman (piatra bruta ).
Page 28 of 218
Productia preliminata pentru urmatorii 10 ani a fost stabilita in functie de comenzile agentilor economici interesati, situandu-se ca medie la un volum de 1.750 .000 tone/ an. Sterilul rezultat in urma exploatarii este folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru Elementele geometrice ale fronturilor active sunt conforme cu prevederile Planului de Dezvoltare din documentatia in baza careia s-a acordat Licenta de Exploatare si anume:

Inaltimea treptei 20 m; Unghiul de taluz de lucru 70o; Unghi final de taluz 60 o; Latimea bermei de siguranta min. 7 m.
In activitatea de exploatare se urmareste exploatarea treptelor fara intreruperi urmarindu-se limitele rezervelor omologate atat in plan orizontal cat si in plan vertical si limitele perimetrului de exploatare.
Lucrari de preparare concasare
In cadrul Carierei Turcoaia Iacobdeal activitatea de preparare consta din concasarea pietrei brute de cariera, obtinuta prin derocare cu explozivi si din sortarea-spalarea produselor miniere concasate. Concasarea se realizeaza in instalatia de concasare situata in vecinatarea perimetrului de exploatare in zona Fantana lui Manole, si este prevazuta cu doua linii de concasare. Cele doua linii (linia 1 si linia 2 ) sunt astfel realizate ca sa existe pe traseul lor un punct de confluenta. Este vorba de transportorul cu banda TBL1 care preia sortul 16 250 mm obtinut pe cele doua linii de prelucrare.
Page 29 of 218
Fig. Statia de concasare Fantana lui Manole
Materialul transportat cu autobasculante ASTRA si DUMPERE CAT 775 este deversat in buncarele de alimentare ale statiei de unde prin alimentatoarele cu banda este dus la concasoarele de tip C. 12090 unde are loc sfarimarea primara. In urma concasarii,materialul cade pe banda TB1 si apoi pe banda TB2 care il transporta la ciurul de presortare CV1 de 14 mp dotate cu 3 site, care il separa in sorturile -trecerea 0 - 8 mm. reprezentind sterilul cade pe banda TB4 unde este depozitat -refuzul ciurului reprezentind sortul mai mare de 8 mm. cade pe TB3 si TB5, care apoi deverseaza in depozitul intermediar. Rolul depozitului intermediar este acela de a asigura alimentarea cu material pentru prelucrat, a alimentatorului vibrator VM 050. Acesta deverseaza pe banda TB6 aflata in tunel. Se urmareste in mod deosebit ca in timpul functionarii debitul alimentatorului sa fie corelat cu capacitatea instalatiei. Exista posibilitatea producerii sortului 10 50 kg. cu un CV cu bare grizlly. Transportorul TB6 transporta materialul in concasorul cu con Omnicon 1560 Nordberg pentru concasare. Transportorul TB7 preia produsul si-l
Page 30 of 218
deverseaza pe ciurul de presortare CV2 de 12 mp. Materialul rezultat, sortul 0 16 mm, ajunge in putul colector prin TB8 si materialul >16mm. prin intermediul TB9 este concasat cu OC 1560 .Produsul concasat prin intermediul TB10 si TB11 este deversat in putul colector. Sterilul, prin intermediul unei statii de sortare mobila de tip EXTEC, este ciuruit. Sterilul propriu-zis este folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru, iar celelalte sorturi fiind deversate in putul colector si sortate in dana. Lucrari de sortare spalare in Dana Turcoaia
Materialul concasat de la statia de concasare situata in Cariera zona Fantana lui Manole, prin intermediul a 4 benzi transportoare dispuse in cascade , ajunge pe 2 ciururi vibratoare prevazute cu 2 site care scot : a ) - pe sita superioara sortul 25/63 mm, care prin intermediul a 2 benzi ajunge in depozitul de produse finite, de unde prin alte 2 benzi subterane ajunge la ciurul spalator care varsa pe banda, de unde ajunge in barje. b ) - pe sita de mijloc , se scoate sortul 16/25 mm. care ajunge in depozitul de produse finite, de unde prin intermediul a 3 benzi transportoare este dirijat catre un ciur spalator si prin banda se incarca in barje . c ) - materialul care trece prin partea inferioara a ciurului , ajunge pe alte 2 ciururi care scot si ele 3 sorturi dupa cum urmeaza : - pe sita superioara , sortul 8/ 16 mm. care ajunge in depozit de unde prin intermediul a 3 benzi transportoare ajunge la acelasi ciur spalator de la punctul "b" si prin banda se incarca in barje; - pe sita de mijloc iese sortul 4/8 mm. care ajunge in depozit de unde poate fi spalat si incarcat in acelasi mod descris mai sus ; - la trecere , iese sortul 0/4 mm. care se depoziteaza sau poate fi spalat si incarcat in aceleasi conditii descrise mai sus . Apa cu materialul marunt rezultat din spalarea agregatelor este condusa printr-un tub la 2 iazuri decantoare de 500 mc si respectiv 280 mc , iar dupa procesul de decantare, in final apa curata este dirijata in Dunare .
Page 31 of 218
Fig. Instalatia de spalare sortare Dana Turcoaia
Instalatia de sortare - spalare descrisa mai sus functioneaza in medie 4 ore/sch. Produsele obtinute si livrate prin cele 2 puncte de incarcare , asigura satisfacerea cantitatilor solicitate de beneficiarii societatii. Trebuie adaugat ca in dana Turcoaia mai exista 2 puncte de incarcare, dar care nu functioneaza decit ocazional , pentru beneficiari care nu solicita produse de cariera spalate . Concasorul este alimentat cu piatra sort 16 - 31 mm. sort intermediar nevandabil obtinindu - se un sort de 0 - 25 mm, care este dirijat in instalatia de sortare descrisa mai sus . Transportul
Activitatea de transport in cariera Turcoaia Iacobdeal consta in transportul cu auto Astra25 t si Dumpere CAT 775 de 50 t a materialului derocat la instalatia de concasare precum si a sterilului din front si de la instalatia de concasare la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru. Materialului concasat este transportat din instalatia de concasare la instalatia de sortare situata in Dana Turcoaia prin intermediul unor benzi transportoare dispuse in cascada. Pentru evitarea poluarii solului cu materialele transportate benzile transportoare sunt acoperite pe toata lungimea lor.
Page 32 of 218
Lucrari de haldare . Halde de pe amplasament
Sterilul rezultat in urma exploatarii, ca urmare a pierderilor tehnologice reprezinta un procent de 3-4%. Acesta se depoziteaza temporar in zona statiei de concasare din Fantana lui Manole , ocupand o suprafata de aproximativ 800 mp, urmand a fi folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de cariera, pentru protectia acestora si a treptelor in lucru . Zacamantul fiind deschis in totalitate, nu sunt necesare lucrari de pregatire ( lucrari de decoperta), stratul de steril de la suprafata fiind de grosimi neglijabile s-a extras odata cu zacamantul, fiind separat prin presortare. Drept consecinta nu s-au amenajat noi halde de steril propriu-zise. Haldele existente pe amplasament provin din exploatarea anterioara anului 1999.
HALDE ISTORICE DE PE AMPLASAMENT
Pe suprafata licentei de concesiune a perimetrului Turcoaia Iacobdeal se gasesc 8 halde de steril care au fost generate in perioada 1965 1999( v. Planul de situatie anexat documentatiei). Aceste halde au fost constituite in scopul depozitarii sterilului rezultat in urma derocrii si procesului de concasare - sortare din Cariera TurcoaiaIacobdeal din acea perioada. Haldele contin steril si roca alterata de dimensiunea sortului 0-25 mm. Toate aceste halde sunt inactive, in sensul in care titularul activitatii, nu mai depoziteaza pe aceste halde sterilul rezultat in urma proceselor tehnologice, datorita cantitatilor reduse si intrebuintarii acestui in amenajarea drumurilor de cariera si a taluzelor si bermelor. Caracterizarea acestor halde este urmatoarea: Halda nr.1 este situata in zona Iacobdeal halda uscata de steril , avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (4-8) si cu zone cu inaltime mica (21,70m);
Page 33 of 218
Halda nr. 2 este situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (6-13) si cu zone cu inaltime mica (21,50m); Halda nr. 3 este situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (3 -4) si cu zone cu inaltime mica (15.11 m) Halda nr.4, situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, avand in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (4 -8) si cu zone cu inaltime mica (24.50m) Halda nr. 5, situata in zona Iacobdeal - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizata prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (12-23) si cu zone cu inaltime mare (36,61m) Halda nr. 6, este situata in Fantana lui Manole - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinare mare (24 -28) si cu zone cu inaltime mare (58,94m) Halda nr. 7, este situata in Fantana lui Manoe - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (18-26) si cu zone cu inaltime mare (59.65m) . Halda nr. 8 este situata in Fantana lui Manole - Halda uscata de steril, avnd in componenta rocii tari neinflamabile, fara apa la baza, realizat prin transport auto dintr-o singura treapta, pe teren inclinat (20-30) si cu zone cu inaltime mare (66.30m). Elementele geometrice determinate prin calcul si situatia actuala a haldelor sunt urmatoarele:
Halde nr. crt. 1 Turcoaia Iacobdeal Halda nr. Iacobdeal 1 Volum halde (mc) 399.499 Suprafata ocupata (mp) 23.300 1 Nr. trepte Inaltime max. (h)m 25,71 Observatii Situatia actuala -
Halda stabilizata, fara risc de alunecare, Page 34 of 218
BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL inierbata natural 2 Halda nr. Iacobdeal Halda nr. Iacobdeal 2 52.910 7400 1 15,11 Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural Procesata in proportie de 80%, lucrarile de ecologizare se continua in 2013 Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural Halda stabilizata, fara risc de alunecare, inierbata natural Halda stabilizata , in curs de procesare, lucrarile se continua in 2013 - 2014 Halda stabilizata. Lucrari de ecologizare in proportie de 30 %, se continua in 2013. Halda stabilizata, fara risc de alunecare. Inchisa prin lucrari de ecologizare perioada 2008-2012
139,277
11.400
21,50
Halda nr. Iacobdeal Halda nr. Iacobdeal
197.155
21.600
24,50
104.696
10.000
36,61
Halda nr. 6 Fntna lui Manole Halda Fantana Manole nr.7 lui
340.524
25.300
58,94
173.805
20.800
59,65
Halda nr. 8 Fntna lui Manole
176,716
40.500
66,30
Total halde
volum
1.584.582
160.300
In vederea gestioarii corespunzatoare a acestor halde, titularul activitatii a intocmit si depus spre avizare la ANRM CIT Constanta Planul de gestionare al deseurilor din industria extractiva in Cariera Turcoaia Iacobdeal, inregistrat sub nr. 315/ 06.08.2012 , in conformitate cu HG 856/2008 privind gestionarea deeurilor din industriile extractive, Ordin 2042/2934/180 al ministrului mediului si padurilor, ministrului economiei, comertului si mediului de afacerii, presedintelui ANRM privind aprobarea Procedurii pentru aprobarea planului de gestionare a deseurilor din industriile extractive si normativul de continut al acestuia si Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.
Page 35 of 218
In conformitate cu art.10 din HG 856/2008 privind gestiunea deseurilor din industriile extractive, obiectivele stabilite prin Planul de gestionare al deseurilor din industria extractiva in Cariera Turcoaia Iacobdealreferitoare la gestionarea acestor halde si modul de indeplinire al acestora este urmatorul:
Obiectiv din HG 856/2008 Mod de ndeplinire obiectiv
a) prevenirea sau reducerea generarii de deseuri si a efectelor nocive ale acesteia a1 gestionarea deseurilor din faza Sistemul de sortare a fost imbunatatit astfel ca nu mai de proiectare si in alegerea rezulta deeu de la concasarea si sortarea primara. metodei utilizate pentru extractia si tratarea mineralului
b) ncurajarea valorificarii deseurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora incurajarea valorificarii deseurilor Se intentioneaza ca materialul din halde sa fie resortat si extractive prin reciclarea, comercializat in cazul in care exista solicitari pentru acest reutilizarea sau recuperarea tip de produs. acestora c) asigurarea eliminarii in siguranta a deseurilor extractive pe termen scurt si lung, tinandu-se cont in mod special, inca din faza de proiectare, de gestionarea in timpul exploatarii si in perioada postinchidere a instalaiei pentru deeuri si prin alegerea unui proiect care: c1 necesita condiii minime de Pe halde se vor planta pomi si vor fi inierbate pentru a monitorizare, control si micsora eroziunea vantului si a apei in cazul unor ploi management al instalaiei pentru torentiale deeuri in etapa postinchidere sau, in final, nu necesita astfel de condiii previne sau cel puin minimizeaz A nceput sa se planteze pomi pe halde, iar la haldele nr. 8 si orice efect negativ pe termen 6 au fost realizate la baza haldei un zid format din lung cauzat, de exemplu, de prefabricate de beton sau din anrocamente migrarea poluanilor atmosferici sau acvatici care provin din instalaiile pentru deeuri; si asigura, pe termen lung, Masurile pentru controlul eroziunii constau in plantarea stabilitatea geotehnica a oricror pomilor. baraje sau halde care sunt construite deasupra nivelului Se va implementa un program de monitorizare a haldelor. preexistent al terenului
c2
c3
Totodata, Planul de refacere a mediului si Proiectul tehnic de refacere a mediului, parte componenta a documentatiei licentei de concesiune pentru exploatarea granitului in Cariera Turcoaia Iacobdeal, prevede lucrari de
Page 36 of 218
refacere a mediului concomiente cu activitatea de exploatare a carierei in zona haldelor istorice de steril. Lucrarile sunt esalonate pentru perioada de valabilitate a licentei, respectiv 2019, si privesc ecologizarea suprafetei ramase libere dupa reprocesarea materialului depus pe halde prin lucrari de plantare puiet arboricol. In acest fel se redau aceste suprafete de teren circuitului liber, constitund si o perdea de protectie pentru zona locuita din vecinatatea estica a obiectivului minier. Lucrari de refacere a mediului executate in zona haldelor conform Planului de refacere a mediului in perioada 2008 2012. Lucrarile executate in zona haldelor de steril in aceasta perioada au vizat: Halda nr. 6 Fantana lui Manole: Intrucat Halda nr.6 Fantana lui Manole in acceptiunea Prescriptiilor tehnice PT M33, intra in categoria haldelor de inaltime mare ( >30m), definitive, pentru care este necesara realizarea unui ansamblu de lucrari legate de protectie si stabilitate, dar tinand seama si de localizarea acesteia raportata la intravilanul localitatii Turcoaia, a fost intocmit un studiu privind stabilitatea acesteia. In urma studiului efectuat de SC IPROMIN SA in mai 2007, avand ca obiect Verificarea stabilitatii haldei Turcoaia si stabilirea tehnologiei de haldare se releva faptul ca : *...+ analizele efectuate, indiferent de ipoteza statica sau pseudo-statica luata in calcul indica un grad de stabilitate conform si asiguratoriu pentru coeficientii de siguranta verificati. Tehnologia de haldare propusa a fost cea utilizata la momentul efectuarii studiului, respectiv : haldare descendenta, transportul auto al sterilului , nivelarea cu buldozerul. Lucrarile in vederea cresterii gradului de stabilitate recomandate prin studiu, au fost executate in cursul anului 2008 de catre titularul activitatii, acestea constand in : pinteni de securizare prin executia unui pat drenant din piatra sparta prism din anrocamente ( 300 1000 mm...625mm)
Page 37 of 218
Actuala situatie, ofera posibilitati reduse de modificare a tehnologiei de haldare, fiind limitate si posibilitatile de interventie pe actuala halda pentru a creste gradul de stabilitate. Demararea lucrarilor privind organizarea accesului pe halda au inceput in anul 2012, conform Anexei 2 la Programul de exploatare verificata de autoritatile competente , urmand a fi continuate in anii urmatori in asa fel incat reprocesarea materialului depozitat sa fie concomitenta cu geometrizarea acestei halde si in final redarea in circuit a terenului prin plantarea de puiet arboricol.
Halda nr.7 Fantana lui Manole Halda nr. 7, situata in zona Fantana lui Manole, limitrofa perimetrului minier, este o halda istorica, infiintata in anii 70, definitiva care nu se mai proceseaza. Pentru cresterea gradului de stabilitate , au fost executat un prism din arocamente, fiind instalata vegetatie prin plantarea de puiet arboricol, actiune care va continua si pe parcursul anului 2013. Halda nr.8 Fantana lui Manole Ca si halda nr.6, Halda nr. 8 este o halda istorica, infiintata in anul 1965, de inaltime mare (> 30m), definitiva, care nu se mai proceseaza. Nu prezinta risc de instabilitate, insa prin lucrarile de refacere a mediului anuale executate de catre titualrul activitatii in perioada 2008 2011, gradul de stabilitate al acesteia a crescut, in acest moment figurand ca inchisa si ecologizata. Halda nr.3 Iacobdeal Halda nr. 3 situata in incinta Iacobdeal este o halda istorica infiintata in anii 70, de inaltime mica ( <30m). Materialul depozitat in halda a fost in mare parte valorificat in anul 2012, actiunea continuandu-se si in perioada urmatoare ( 2013- 2014), in final urmand ca terenul sa fie amenajat in vederea ecologizarii prin plantarea de puiet arboricol. Pe langa lucrarile de refacere a mediului afectat de activitati miniere in zona haldelor, au fost realizate si alte lucrari, respectiv: Lucrari de terasiere depozit temporar de steril incinta Iacobdeal Decontaminare supragabariti cariera Iacobdeal
Page 38 of 218
Lucrari de reabilitare drum de legatura intre incinte Alte lucrari complementare bornare, semnale cariera, etc. Monitorizarea factorilor de mediu
4.2 Materiale de constructii Activitatea desfasurata in complexul de exploatare Cariera Turcoaia Iacobdeal nu necesita utilizarea de materiale de constructie. Suprafata alocata spatiilor administrative reprezinta 28.651,92 mp. Acestea constau in cladiri si fundatii construite din zidarie de piatra, cu acoperis din materiale hidroizolante. Astfel: Dana Turcoaia birouri si laborator, ateliere mecanice, beci, magazii, cabina poarta, WC, punct transformare; suprafata construita -1820 mp Fantana lui Manole birouri, magazii, cabina comanda, remiza materiale , atelier si Post Trafo ; suprafata construita -1831,92 mp Perimetrul incinta Iacobdeal Depozit de materiale explozive. Acest depozit are caracter permanent si poate fi utilizat pentru inmagazinarea a cca 52 de tone de material exploziv. Suprafata ocupata este de cca 25.000mp. Acest spatiu este inchiriat si utilizat pe baza de contract de firma specializata si autorizata in efectuarea impuscarilor din cariera. In incinta obiectivului nu s-a semnalat utilizarea materialelor de constructii cu continut de azbest.
4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane Baza de materii prime care asigur procesul tehnologic de obinere a produsului finit este reprezentata de rocile care constituie zacamantul de granit. Materia prima este transportata din frontul de exploatare cu autobasculante la statia de prelucrare concasare din incinta Fantana lui Manole. Sorturile obtinute sunt transportate la buncarul de alimentare al ciurului vibrator care transporta pe banda transportoare materia prima in statia de sortare spalare amplasata in Dana Turcoaia.
Page 39 of 218
In urma sortarii agregatelor in statia de sortare spalare din Dana Turcoaia, sorturile obtinute sunt depozitate selectiv si temporar in apropierea benzilor, in vederea valorificarii in 5 depozite, ocupand in total o suprafata de 57.148 mp. In urma derocari rezulta si agabariti pe care titularul activitatii ii valorifica direct de pe amplasament ca piatra bruta. Depozitul intermediar de piatra bruta nesortata ocupa o suprafata de 1300 mp, fiind situat in vecinatatea buncarului instalatiei de concasare primara. In procesul tehnologic sunt utilizate si materiale auxiliare precum: motorina, ulei de motor si de transmisie, explozivi. Explozibilul utilizata la derocarea resursei minerale este transporatat de firma specializata, care asigura totodata si transportul, amorsarea si detonarea controlata a incarcaturilor. Cantitatea anuala de utilizata este de aproximativ 64.000 kg pentru explozibilul de baza si de 26.000 kg pentru explozibilul de initiere. In vederea alimentarii cu combustibil s-au achizitionat doua Statii de incinta de distributie carburanti-motorina , ce au un rezervor cu o capacitate de depozitare de 22 mc / fiecare . Rezervorul este de tip orizontal cu manta dubla , monocompartimentat , rezemat pe suporti tip sa si este montat pe o platforma de beton special amenajata , de care este ancorat cu suruburi de fundatie . Transportul produselor petroliere , din autocisternele de transport in rezervor, se face prin intermediul unei electropompe volumice cu debit nominal de 20 mc /ora , antrenata de un motor electric in constructie antiex . Transferul carburantilor din rezervorul statiei la autovehicule se face prin intermediul unei pompe de distributie cu un furtun . Pompa de distributie este echipata cu pistol si furtun de distributie ,afisaj cu LED-uri pentru cantitatea de produs livrata .Pe conducta de aspiratie a pompei de distributie este montat un robinet de inchidere ce poate izola rezervorul de pompa de distributie . Consumul anual de motorina al utilajelor si mijloacelor de transport este de aproximativ 840.000 litri Cantitatea de uleiuri de motor, hidraulic si de transmisie necesara utilajelor din dotarea societatii este adusa in butoaie metalice sigilate, de 200 litri, achizitionate de la firme autorizate.
Page 40 of 218
Depozitarea butoaielor se face in container inchis, prevazut cu platforma betonata cu borduri suprainaltate pentru evitarea eventualelor scurgeri de ulei in sol. Consumul mediu anual este de aproximativ 5.109 litri , astfel : ulei de motor : aproximativ 1.286 litri, ulei hidraulic : 1640 si ulei de transmisie: 2183 litri. Schimbul de ulei se realizeaza conform programului de mentenanta pentru fiecare utilaj in parte. Uleiul uzat este colectat pe tipuri in butoaie metalice etane si inscripionate. Butoaiele sunt depozitate intr-un cotainer special amenajat in acest sens. Uleiul uzat este livrat unei societatii autorizate de colectare intermediara in acest sens. Filtrele de ulei sunt colectate in butoaie metalice si depozitate in atelierul mecanic, fiind livrate unei societati autorizate de colectare intermediara.
4.4 Emisii n atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii in atmosfera Sursele de poluare ale atmosferei din cadrul exploatarii de granit Turcoaia Iacobdeal pot fi : Noxele datorate arderii combustibililor lichizi (motorina ) prin functionarea utilajelor ; Gazele degajate ca urmare a exploziilor de derocare ;
Emisiile de praf si pulbere ce rezulta ca urmare a activitatii de concasare si transport a agregatelor . Pentru reducerea poluarii excesive a aerului cu noxe degajate in urma arderii combustibililor lichizi , societatea a achizitionat si a adus in dotare numai utilaje moderne dotate cu motoare echipate cu catalizator. Utilajele din dotarea Carierei Turcoaia Iacobdeal sunt: Instalatii prelucrare concasare primara si secundara in perimetrul de exploatare Fantana lui Manole ; Instalatii de sortare spalare-Dana Turcoaia
Page 41 of 218
Benzi transportoare de la instalatia de concasare la instalatia de sortare spalare; 2 Ciururi poliuretanice DVE THG 24/60 73.15 pentru sortarea claselor de granit 1 Ciururi romanesc CV 2060 1 Ciur Nordberg CVB 2050 2 Concasoare cu falci C 12090 2 Concasoare cu con Nordberg Omnicon 1560 2 Concasoare cu con Nordberg Omnicon 1144 Excavator Caterpilar 365 Excavatoare Caterpilar 385 1 Foreza Atlas Copco L6 1 Stivuitor Manitou ; 1 Buldozer Caterpilar D8T Incarcatoare frontale cu cupa Caterpilar Dumpere Caterpilar 775 E 7 Autobasculante Astra 8450 1 Autobasculanta Renault Ca urmare a activitatii utilajelor de extractie, prelucrare , manevra si transport din dotare rezulta un consum mediu lunar de motorina de aproximativ 70 tone . De mentionat este faptul ca aceste utilaje nu functioneaza continuu si nici concomitent. Utilajele si mijloacele de transport folosite in procesul de derocare, transport si prelucrare a agregatelor extrase si a materialului rezultat din decopertare, (excavator, buldozer, incarcator, autobasculante, autodumpere) consuma anual cca 740 tone de motorina. Gazele de esapament rezultate in timpul functionarii utilajelor de extractie si transport (NOx,CO,COV,pulberi) sunt in functie de consumul specific de motorina. Evacuarea gazelor de esapament se face direct in atmosfera. Analiza gazelor cu ardere interna (Diesel), rezultate in urma unei exploatari normale a autovehiculelor si utilajelor, releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii , raportate la cantitatea de combustibil utilizata:
Page 42 of 218
BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA- IACOBDEAL, JUD. TULCEA Beneficiar : SC XANNAT MINERALS SRL Poluantul UM emisii Emisii SOx NOx COVnm CH4 CO CO2 N2O g/kg combustibil 10,00 15,90 4,64 0,055 17,50 3183,00 0,188
Cantitatile rezultate din gazele de esapament nu sunt importante deoarece sunt surse mobile cu dispersie imediata , iar in zonele de functionare a utilajelor si mijloacelor de transport din incinta carierei si drumului tehnologic, nu se pot atinge concentratii care sa fie nocive pentru factorii de mediu si sanatatea personalului angajat. In ceea ce priveste impactul noxelor provenite de la detonarea explozibililor, acesta poate fi considerat practic neglijabil, influenta lor asupra calitatii aerului nu este relevanta datorita frecventei reduse a imisiilor ( maxim de 4 ori / luna ) intr-un interval scurt de timp (aproximativ 2 secunde / impuscare), a dispersiei cantitatilor si asa reduse de noxe pe o suprafata intinsa de aproape 120 ha, cu o raspandire relativ uniforma, ce nu produce concentratii perturbatoare in zonele limitrofe, in raport cu limitele maxime admisibile pentru mediul urban. Gazele rezultate sunt insotite de pulberi provenite din detonarea materialelor explozive si din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediata, in cadrul perimetrului minier. In vederea minimizarii impactului poluantilor asupra factorului de mediu aer se procedeaza vara la stropirea fronturilor de lucru in etapele de forare/impuscare, fiind astfel retinute emisiile de pulberi. In scopul protejarii calitatii aerului atmosferic la derocare se utilizeaza foreza tip Atlas Copco care este dotata cu instalatie de captare a prafului. In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozivii plasati in gauri de sonda, acestea prezinta cresteri numai in momentele cand
Page 43 of 218
se executa detonarile, adica o zi pe saptamana si timp de cateva secunde la impuscare. Din activitatea de extractie si prelucrare a granitului in Cariera Turcoaia rezulta emisii de pulberi si praf. In vederea diminuarii cantitatilor de pulberi si praf emise in atmosfera s-au luat urmatoarele masuri : stropirea cailor de acces a camioanelor ;
montarea a doua instalatii de umectare (pompa si duze de pulverizare ) dupa concasoarele primare si dupa concasorul secundar ; schimbarea sitelor metalice ale ciururilor din fluxul tehnologic Fantana lui Manole cu site poliuretanice si acoperirea lor cu prelate ; instalarea de carcase de protectie la banda transportoare ce traverseaza localitatea Turcoaia si la gura putului in care se deverseaza materialul concasat . Potrivit conditiilor de monitorizare a factorilor de mediu stabilite in autorizatia de mediu nr. 7657/ 10.03.2008, in lunile iunie, iulie si august ale fiecarui an sunt efectuate masuratori privind cantitatea de pulberi totale in suspensie la limita incintei Dana Turcoaia , in timpul functionarii instalatiilor si utilajelor .
Nr.buletinului de emisii 1 2 3 4 F6/11402 F6/11403 F6/11292 F6/11293 UM Val.lim admisa Mg/m Mg/m Mg/m Mg/m 0,50 0,50 0,50 0,50 Rezultat Masuratori 0,22 0,43 0,19 0,36 Met.de Lucru Conf.STAS 10331/ 1992
Noxele potentiale din aceasta activitate sunt pulberile minerale care se degaja in urma operatiunilor de concasare a materialului brut si de sortare a fractiunilor de roci utile rezultate din procesul de prelucrare in vederea livrarii catre beneficiari.
Page 44 of 218
Pentru evitarea emisiilor de praf in atmosfera se procedeaza permanent la umectarea materialului care alimenteaza concasorul primar, concasorul secundar si granulatorul tertiar, precum si ciururile sortatoare, eliminandu-se astfel orice posibilitate de afectare a vegetatiei, solului si a zonelor de la limita exploatarii granitului. Din masuratorile efectuate se constata ca nu au loc depasiri ale valorii maxime admise de pulberi totale in suspensie la limita incintei Dana Turcoaia, astfel incat masurile care s-au luat pentru reducerea emisiilor de pulberi si praf si-au atins scopul si se poate afirma ca nu au impact direct semnificativ asupra atmosferei . Concluzionand, in timpul functionarii din anul 2008 pana in prezent si anticipand activitatea viitoare, ce nu modifica procesul tehnologic actual, nu sunt identificate surse permanente cu impact potential asupra factorului de mediu aer si nu sunt necesare masuri investitionale pentru diminuarea impactului, dar sunt obligatorii masurile referitoare la echipamentele functionale privind perforarea umed, captare praf la forez, umectare la sframarea primar i dup excavarea din concasoarele conice, stropirea drumurilor interne in perioadele secetoase, cat si exploatarea la parametrii optimi in perioada de functionare a acestor utilaje si echipamente. Aceasta obligatie revine conducerii societatii, astfel ca in viitorii ani de exploatare si prelucrare a pietrei, efectele activitatii societatii sa se incadreze in limitele perimetrului concesionat si sa nu influenteze zonele limitrofe perimetrului minier. CONCLUZIE : Se apreciaza in urma observatiilor din teren si rezultatul buletinelor de analiza anexate, ca noxele provenite de la motoarele cu ardere interna a utilajelor de extractie si incarcare, activitatile de impuscari, evacuate in atmosfera si praful provenit de la transportul de material sunt in cantitati reduse si au spatii mari de dispersie, astfel ca la limita cu vecinatatile imisiile se incadreaza in concentratiile maxime prevazute in actele normative. Sursele de emisie din activitatea de exploatare, prelucrare, transport catre beneficiari a resurselor de granit au caracter mobil rezultate din functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, nu se supun conditiilor privind concentratiile maxime admisibile si prevederilor de monitorizare a emisiilor conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993- Conditii tehnice privind protectia atmosferei.
Page 45 of 218
4.5 Alimentarea cu apa, eflueni tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale Alimentarea cu apa
Cariera Turcoaia- Iacobdeal este racordata la reteaua de apa potabila comunala, furnizarea apei fiind asigurata pe baza de contract. Racordarea s-a realizat pentru cele doua grupuri sanitare amenajate astfel : Statie de concasare Fantana lui Manole Statia de spalare-sortare a agregatelor Dana Turcoaia .
Pentru ingiena individuala se utilizeaza grupurile sanitare din cele doua locatie. Apa este distribuita printr-o conducta din PEHD de 1 inch prevazuta cu un contor in punctul de livrare. Necesarul de apa pentru grupurile sanitare:
Specificatie Qzimed Menajer 5,02 Necesar Qzimax 6,02 Qanmax 1244 Qzimed 5,37 Cerinta Qzimax 6,44 Qanmax 1331
Apa potabila necesara personalului de exploatare este asigurata prin intermediul dozatoarelor de apa alimentate cu PET-uri de 20 litri. In activitatea desfasurata la Cariera Turcoaia se utilizeaza apa industriala in cadrul procesului tehnologic, astfel: la instalatiile de umectare doua rezervoare cisterna de 20 mc , respectiv 10 mc Statia de concasare ( Fantana lui Manole ) ; la instalatia de spalare sortare a agregatelor de granit Dana Turcoaia
Alimentarea cu apa necesara pentru spalarea agregatelor cat si pentru incarcarea rezervoarelor cisterna se face din Dunare Bratul Macin. Se utilizeaza doua electropompe tip AN200 cu debitul de 200 mc/h, inaltimea de pompare de 20 mCA, puterea de 37 kW si turatia de 3000 rot/minut, reteaua de aductiune fiind formata din conducta OL cu Dn =100 mm, L=80 m, iar reteaua de distributie din conducta OL cu Dn=472 m .
Page 46 of 218
Aceste pompe sunt situate pe un ponton de acostare la distanta de 50 m de mal, la km 35+000 de pe Bratul Macin. Debitele si volumele calculate privind necesarul de apa industriala prelevata din Dunare sunt:
Necesar (mc) Qzimed Tehnologic 1064,51 Qzimax 1276,80 Qanmax 264000 Qzimed 1140,09 Cerinta (mc) Qzimax 1367,45 Qanmax 282742,32
Norma de apa se prezinta astfel : pentru personalul administrativ 20-60 litri pe zi, spalare agregate 0.24 mc/tona de agregate
Obiectivul Cariera Turcoaia- Iacobdeal functioneaza pe baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.1 din 20.01.2012 privind Punct incarcare agregate de cariera Turcoaia , valabila pana la 30.01.2014, emisa de ABA Dobrogea Litoral S.G.A. TULCEA. Slamul este evacuat din decantoare si depozitat temporar pentru uscare, dupa care este transportat si depozitat ca material de umplutura pe bancheta interioara a digului de aparare la Dunare apartinand incintei Amenajare Piscicola Turcoaia .
Evacuarea apelor uzate
Din activitatea desfasurata in Cariera Turcoaia rezulta urmatoarele categorii de ape uzate : ape uzate menajere de la personal si din activitatile de laborator
ape uzate rezultate din procesul tehnologic de la statia de spalare sortare a agregatelor de granit Dana Turcoaia . Apele uzate menajere de la grupurile sanitare din cele 2 locatii sunt evacuate in doua bazine betonate vidanjabile de capacitate de 30 mc fiecare, fiind preluate periodic prin vidanjare de catre Serviciul Public de Gospodarire
Page 47 of 218
Comunala conform contractului nr.2177 din 8.08.2007 pentru alimentare cu apa si canalizare. Apa uzata de la laborator este evacuata intr-unul din decantoarele prezentate mai jos, aceasta fiind incarcata doar cu materii in suspensii. Apele uzate provinite de la spalarea agregatelor sunt colectate printr-o retea de canalizare realizata din tuburi de PVC cu diametrul de 500 mm, in lungime totala de 100 m si transportate in statia de epurare formata din 2 decantoare avand urmatoarele dimensiuni: Decantorul 1 cu un volum de 500 mc si dimensiunile de 30 m x 15 m x 1.1 m) , m), Decantorul 2 cu un volum de 500 mc si dimensiunile de 25 m x 10 m x 2
Din decantoare prin preaplinul acestora apa uzata industriala ajunge prin cadere libera in Dunare. Trimestrial sunt efectuate masuratori privind calitatea apelor uzate ce se evacueaza in Dunare. Calitatea apelor uzate evacuate in emisar este prezentata in continuare :
Nr. 0 1 2 pH Materii in suspensii Substante extractibile solventi organici cu Mg/l Mg/l 137.01 137.04 9,30 291 20 2000 23/SR7587/1998 22/STAS 9187/84 Indicatori fizicochimici 1 Mg/l U.M. 2 Nr.reg. 3 137.02 137.03 Valori Val.obtinute max.admise 4 8.30 23 5 6,5-9,0 35 Procedura PSCST--XX 6 13/SR ISO10523/09 07/STAS 6953/1981
3 4
Reziduu fix la 105 C
Rezultatele prezentate in tabelul anterior ne arata ca indicatorii de calitate ai apelor uzate sunt in conformitate cu cei impusi prin Autorizatia de gospodarire a apelor nr.1/ 201.01.2012, emisa de ABA DL SGA Tulcea .
Page 48 of 218
Evacuarea/ sistemul de canalizare al apelor pluviale
Prezenta precipitatiilor in zona Turcoaia se inregistreaza sporadic, chiar si in perioada intemperiilor, climatul fiind mai apropiat de o seceta semipermanenta. In zona administrativa - Dana Turcoaia, platforma pietruita dreneaza apele pluviale provenite din precipitatii si topirea zapezilor. In cazul unor precipitatii abundente datorita inclinarii naturale a terenului, excesul de apa sar scurge in emisar. In zona de exploatare a zacamantului tinand cont de treptele prevazute cat si topografia suprafetei, aceasta permite scurgerea naturala a apelor pluviale in afara zonelor in care se desfasoara lucrarile miniere de exploatare, printr-un sistem natural de drenare pe versanti. Astfel, circulaia apelor meteorice se realizeaza prin scurgere pe versani, cantitatile reduse infiltrandu-se pe sistemul fisural al zacamantului. In perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, astfel panza freatica nu este afectata de infiltratii, iar in zona nu sunt proiecte in derulare pentru realizarea aductiunilor cu apa potabila. Totodata pe amplasamentul perimetrului minier nu exista surse de apa, lucrari de captare a apei, constructii sau instalatii de alimentare cu apa, care sa necesite instituirea unor zone de protectie sanitara sau perimetre de protectie hidrologica. Mai mult decat atat, vatra carierei se situeaza la cota de +130 deasupra nivelului firului vaii, astfel este diminuat riscul de inundatii ca urmare a viiturilor de apa cauzate de ploi torentiale sau din topirea zapezilor ce ar putea cauza poluarea terenurilor din aval prin antrenarea de fragmente de roci de pe vatra carierei si a scurgerii accidentale a fluidelor combustibile si a lubrefiantilor din utilajele n functiune. In zona statiei de concasare Fantana lui Manole exista un canal de drenaj al apelor pluviale care dirijeaza apa spre valea naturala. CONCLUZIE : Se constata ca activitatea desfasurata in complexul de exploatare Turcoaia Iacobdeal nu are impact asupra calitatii apelor din emisarul natural Bratul Macin al Dunarii. Anticipand activitatea viitoare, ce nu modifica procesul tehnologic actual, nu sunt identificate surse permanente cu impact potential asupra factorului de mediu apa si nu sunt
Page 49 of 218
necesare masuri investitionale pentru diminuarea impactului, dar sunt obligatorii masurile referitoare respectarea masurile de intretinere ale decantoarelor inainte de deversarea apelor limpezite in Dunare . Masurile de protectie si monitorizare a apelor se refera atat la sursele de apa potabila, care trebuie sa respecte instructiunile organelor sanitare abilitate, cat si la resursele de apa de suprafata, ce trebuie avute in vedere de catre executantul lucrarilor de extractie si preparare care se realizaeaza prin : Evitarea deversarii de poluanti lichizi ,din categoria combustibililor;
Evitarea deversarilor de ape uzate menajere pe sol si scurgerea acestora in apele subterane , in acest sensse va asigura periodic vidanjarea apelor menajere uzate; Evitarea deversarilor de ape tehnologice neepurate suficient in emisarul Bratul Macin-Dunare si respectarea indicatorilor de calitate impusi prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.1 din 20.01.2012. Berma de lucru va fi profilata cu inclinare de 2-3 pentru a se asigura scurgerea apelor pluviale ; Reviziile si reparatiile la utilaje se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice, iar alimentarea cu combustibil se va face numai de la statia speciala.
4.6 Producerea si eliminarea deseurilor Sursele de deseuri, tipuri , compozitie si cantitati de deseuri rezultate.
Din activitatea specifica in Cariera Turcoaia Iacobdeal, rezulta urmatoarele categorii de deseuri :
Nr. Tip de deeu crt. deeu ncadrare Tratare Manipulare, Stocare/ Depozitare /Valorificare/ eliminare 1 Deeu de exploatare Inert 01 01 02 Nu se supun tratrii Stocare temporara Cantitati anuale
Valorificare: drumuri interne Transport cu mijloace de transport
1,5%
Page 50 of 218
proprii Steril de la concasare Inert 01 04 99 Nu se supun tratrii Stocare temporara:
Valorificare: drumuri interne Transport cu mijloace de transport proprii Stocare temporara: Valorificare:
1,5%
3%
Inert 3 lam 01 04 12 Deshidratare
Transport cu mijloace de transport proprii Stocare provizorie:
Periculos 4 Ulei uzat hidraulic 13 01 10*
in butoaie nchise etan ,inscripionatedeeu ulei uzat amplasate pe platforme betonate sau in atelier mecanic Valorificare prin societati specializate; Transport cu mijloace de transport ale societati specializate
0,7 t
Periculos 5 Ulei uzat motor si transmisie 13 02 05* 13 02 06*
Stocare provizorie:in butoaie nchise etan ,inscripionatedeeu ulei uzat amplasate pe platforme betonate sau in atelier mecanic 1,3 t Valorificare prin societati specializate; Transport cu mijloace de transport ale societati specializate
Filtre ulei
16 01 07*
Stocare provizorie:in amplasate pe platforme
0,1 t
Page 51 of 218
betonate sau in atelier mecanic Valorificare prin societati specializate; Transport cu mijloace de transport ale societati specializate Stocare provizorie: in spatii amenajate pe platforma betonata Nepericuloase 7 Anvelope uzate 16 01 03 Nu se supun tratrii Valorificare prin societati specializate in colectare/ valorificare/ eliminare; Transport cu mijloace de transport ale societati specializate Stocare provizorie:in spatii amenajate pe platforma betonata Periculoase Acumulatori uzati 8 16 06 01* Nu se supun tratrii Valorificare prin societati specializate Transport cu mijloace de transport ale societati specializate, Stocare provizorie:in couri, containere/ butoaie/ pubele Nepericuloase 20 03 01 Nu se supun tratrii Valorificare prin societati specializate Transport cu mijloace de transport ale societati specializate Stocare provizorie:in spatii amenajate pe platforma betonata Valorificare prin societati specializate si
Page 52 of 218
0,3 t
3t
Deeuri municipale amestecate( deeuri menajere)
1t
Metale feroase: 10
Nepericuloase 16 01 17
Nu este cazul
autorizate Transport cu mijloace de transport ale societati specializate, mijloace proprii
Gestiunea desurilor produse pe amplasament
Modul de gospodarire al deseurilor produse pe amplasament este asigurat astfel : Deseuri de produse: sterilul rezultat din concasare si excavare este depozitat temporar pe platforma din zona Fantana lui Manole, in vederea folosirii la drumurile de acces in cariera, ori valorificarii catre terti. Cantitatea rezultata este redusa si folosita continuu astfel incat un se poate vorbi despre o haldare a acestui steril. Slamul este valorificat prin lucrari la digurile de aparare impotriva inundatiilor in incinta Amenjare Piscicola Turcoaia . Uleiul uzat este colectat in butoaie metalice inchise etans, precum si deseurile de filtre de ulei si carburanti sunt ridicate de catre firma specializata cu care titularul activitatii are incheiat contractul de prestari servicii. Anvelopelor uzate sunt depozitate temporar intr-un spatiu alocat special, pana la ridicarea lor de catre firma specializata cu care titularul activitatii are incheiat contractul de prestari servicii . Materialele feroase si neferoase sunt colectate intr-o zona special amenajata si valorificate prin unitati de tip REMAT. Bateriile si acumulatorii sunt predate la achizitionarea celor noi .
Deseurile menajere sunt colectate in pubele de plastic si transportate la rampa de deseuri a localitatii Turcoaia .
Page 53 of 218
Slamul rezultat din decantoare este depus pe bancheta interioara a digului de aparare de la Dunare impotriva inundatiilor, amenajare ce apartine incintei Amenajare Piscicola Turcoaia . Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase . Substantele periculoase folosite sunt: Substante explozive : Exploziv de baza ELEXIT compus din: dinitrotoluen , azotat de amoniu, azotat de sodiu, nitroglicerina , carbonat de calciu. Exploziv de initiere MAXAM SPANIA- compus din: oxid de plumb , oxid de fier, siliciu, antimoniu, permanganat de potasiu , oxid de titan. Ambalarea, transportul, depozitarea si utilizarea substantelor explozive revine exclusiv in sarcina prestatorului de servicii de impuscare cu care s-a incheiat contractul de prestari servicii. Anual se foloseste o cantitate medie de 90 tone explozibil. Carburanti Pentru combustibilul din dotare (motorina) exista o statie de distributie carburanti de tip Rompetrol cu doua rezervoare avand o capacitate de 22.000 de litri fiecare, care sunt amplasate pe o platforma betonata. Incarcarea si alimentarea autovehiculelor se realizeaza in conditii de siguranta conforme cu dotarile statiei de distributie carburanti.
Gestiunea ambalajelor
In activitatea de exploatare din cariera, singurele surse de ambalaj sunt uleiurile. Acestea vin ambalate de la producator in butoaie metalice de diferite capacitati si sunt depozitate pe platforma betonata langa atelierul de reparatii mecanice din Dana Turcoaia. Aceste butoaie sunt refolosite la achizitionarea uleiurilor vrac, iar la finalizarea ciclului de viata sunt returnate furnizorilor.
Page 54 of 218
4.7 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica pentru activitatea desfasurata in Cariera Turcoaia se realizaeaza din reteaua S.C.FDFEE Electrica Dobrogea , Sucursala Tulcea prin S.C. ENEL ENERGIE S.A., pentru punctele de consum : Fantana lui Manole instalatia de concasare si zona administrativa Front Valea Magaretii Dana Turcoaia - statia de spalare sortare si zona administrativa Banda Tunel Dinamitiera ( Iacobdeal)
La Cariera Turcoaia se gasesc in dotare urmatoarele posturi de transformare , amplasate astfel: Statia de concasare Fantana lui Manole : PT 42-20/0,4KV 1600KVA; Excavatii Front Valea Magaretii :PT 248-20/6KV -10000 KVA ; Statia de sortare spalare dane : PT 43-20/0,4KV-1600 KVA ; Banda tunel :PT 256; Dinamitiera Cariere Iacobdeal :PT 357
Consumul lunar de energie electrica contractat este de cca.164MWh.
Page 55 of 218
4.8 Protectia si igiena muncii Activitatea de securitatea si sanatate muncii (protectia muncii) si igiena locului de munca este asigurata prin lucrator desemnat care se afla in subordinea unui manager de securitate in conformitate cu legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si HG 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a legii . In cadrul obiectivului sunt evaluate riscurile de accidente de munca si urmare acestei actiuni este realizat Planul de prevenire si protectie al carierei cu masuri de siguranta specifice fiecarui loc de munca. Pentru riscurile care nu pot fi eliminate , angajatii sunt dotati cu echipamente colective si individuale de protectie. Toti angajatii au stipulate in fisele posturilor responsabilitatile in domeniul protectiei muncii si situatiilor de urgenta. In cadrul obiectivului este realizat Documentul de securitate conform HG nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de suprafa. Se pune accent pe instruirea angajatilor si autorizarea acestora privind exercitarea meseriilor ce impun autorizarea interna de protectia muncii: electricieni, macaragii, lucrul la inaltime, etc. Obiectivul dispune de instructiuni si proceduri de securitatea si sanatate in munca, inclusiv instructiuni de lucru. Echipamentele tehnice corespund normeleor de siguranta prevazute de HG nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca, fiind dotate cu aparatori de protectie, butoane de oprire in caz de avarie, dispozitive de blocare a accesului in timpul reparatiilor , etc. Intreg personalul este testat anual privind insusirea cunostintelor de securitatea si sanatatea in munca. Anual angajatii sunt examinati din p.d.v. al sanatatii prin medic de medicina muncii. Sunt asigurate materiale necesare mentinerii curatenie zilnice la locurile de munca si pentru igiena corporala a angajatilor; Se intervine prompt in cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere cu materialele corespunzatoare.
Page 56 of 218
Instalatiile electrice au verificate din 6 in 6 luni prizele de impamantare pentru protectia electrocutarilor la atingerea indirecta. Cariera dispune de un echipament de ridicat(stivuitor tip Manitou) ntreinut corespunztor i verificat periodic de catre reprezentanti autorizati ISCIR si este autorizate la 2 ani de catre inspectorii CNCIR (ISCIR) conform prescriptiilor tehnice. Echipamentul are instructiuni de securitatea muncii si de folosire de la producator pentru evitarea acidentelor n timpul manipulrii materialelor.
4.9 Prevenirea i stingerea incendiilor La nivelul obiectivului isi desfasoara activitatea un cadru tehnic PSI care stabileste masurile de aparare impotriva incendiilor si raspunde alaturi de conducerea societatii de realizarea acestora. Sunt identificate, semnalizate, evaluate, manipulate si depozitate corespunzator substantele periculoase si deseurile acestora. La nivelul obiectivului sunt asigurate mijloacele de interventie impotriva incendiilor prin dotarea cu stingatoare cu praf si spuma mecanica a locurilor vulnerabile la incendiu: statia alimentare carburanti, atelirele mecanice, statiile electrice de distributie energie electrica, utilajele si autovehicolele. In caz de necesitate se poate interveni cu furtune cu apa tehnologica, in special in zonele se sortare-spalare cu apa. La nivelul locurilor de munca: atelier mecanic, cladire administrativa, statie sortare, statie concasare sunt intocmite conform Legii 309/2007 pentru apararea impotriva incendiilor si Ord. 163/2006 privind Normele metodologice de aplicare a legii planuri de interventie si evacuare a persoanelor si bunurilor in caz de incendiu, pe schimburi. Anual se fac exercitii de simulare a acestor planuri in vederea evaluarii capacitatii de actiune a echipelor de interventie si a evaluarii capacitatii de evacuare a persoanelor si bunurilor. Toate locurile de munca sunt prevazute cu locuri de fumat. La nivelul obiectivului sunt realizate instructiuni proprii de aparare impotriva incendiilor si tematici de instruire anuale, care sunt utilizate in procesul de instruire lunara a angajatilor pentru apararea impotriva incendiilor.
Page 57 of 218
Un accent deosebit se pune pe lucrul cu foc deschis. In acest sens exista un sistem de acte de autoritate ale angajatorului constand in : dispoziie privind stabilirea modului de organizare responsabilitilor privind aprarea mpotriva incendiilor; i a
instruciuni de aprare mpotriva incendiilor i atribuii ale salariailor la locurile de munc; dispoziie privind reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului; dispoziie privind organizarea instruirii personalului;
dispoziie de constituire a serviciului privat pentru situaii de urgen ori contract/convenie cu un alt serviciu privat pentru situaii de urgen; reguli i msuri de aprare mpotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul i depozitarea substanelor periculoase specifice produselor sale; dispoziia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, conform legii; msuri speciale de aprare mpotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase. Toate locurile cu pericol de incendiu sunt semnalizate corespunzator. Obiectivul are realizat un program de masuri de aparare impotriva incendiilor care consta in principal din : Instruirea lucratorilor privind apararea impotriva incendiilor, alarmarea, asigurarea primei intervenii n caz de incendiu si evacuarea persoanelor n caz de urgen. Respectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor la efectuarea lucrrilor cu foc deschis(sudura, lipire, taiere metale, ardere deseuri, etc.); Intreinerea mijloacele de aparare impotriva incendiilor de pe locul de munc n bun stare de utilizare, verificarea periodica si inlocuirea celor necorespunzatoare (goale, deteriorate, cu elemente lipsa, rupte, expirate, etc.); Semnalizarea locurilor cu pericol de incendiu n care este interzis utilizarea focului deschis si a fumatului;
Page 58 of 218
Interzicerea utilizarii aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, ntreruptoarelor, dispozitivelor de protecie, cu defeciuni sau cu improvizaii; Interzicerea folosirii siguranelor fuzibile supradimensionate prin nlocuirea cu li a fuzibilului calibrat; Depozitarea sau pstrarea buteliilor de gaze departe de orice sursa de cldur ori sub aciunea direct a razelor solare; Interzicerea folosirii focului deschis (chibriturilor, lumnrilor, lmpilor de iluminat cu petrol, etc.) n spaii cu pericol de explozie, in depozite de produse petroliere sau in apropierea acestora; Interzicerea utilizarii instalatiilor improvizate de incalzire(cele cu flacara deschisa, resouri electrice, radiatoare fara termostat; Depozitarea corespunzatoare a materialelor si deseurilor combustibile sau inflamabile, in locuri special amenajate si in recipienti siguri; Deconectarea la terminarea programului de lucru a aparatele/sistemele de nclzire /ventilaie/climatizare local, ntreruperea iluminatul artificial i a alimentarea cu energie electric a calculatoarelor si a altor echipamente electrice ce nu se utilizeaza in afara programului de lucru. Fumatul numai in locuri special amenajate.
Parcarea autovehicolelor societatii si a celor private doar n locuri special amenajate si semnalizate corespunzator (parcare). Respectarea masurilor specifice de aparare impotriva incendiilor la alimentarea cu combustibil (pornirea motorului, fumatul, focul si utilizarea telefonului mobil sunt interzise) Protejarea contra ngheului a componentelor instalaiilor de stingere cu ap (conducte, furtune,vane); Respectarea instructiunilor de utilizare si functionare ale echipamentelor de munca si a instructiunilor de aparare impotriva incendiilor ale societatii. Msurile speciale pe timpul sezonului secetos cuprind: a) identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care crete riscul de incendiu n condiiile caracteristice temperaturilor atmosferice
Page 59 of 218
ridicate i lipsei de precipitaii; b) interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscciune avansat; c) restricionarea efecturii, n anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrri care creeaz condiii favorizante pentru producerea de incendii prin degajri de substane volatile sau supranclziri excesive; d) asigurarea protejrii fa de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor i a altor tipuri de ambalaje care conin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbr; Msurile speciale stabilite sunt aduse la cunotin tuturor salariailor i, dup caz, populaiei. Evacuarea salariailor, bunurilor, documentelor, materialelor i mijloacelor tehnice din obiectivul cariera Turcoaia al SC XANNAT MINERALS SRL, n situaii de urgen, se execut la ordin, n scopul : realizarii msurilor preventive de scoatere a angajailor i bunurilor materiale aparinnd obiectivului n afara zonelor de risc prognozate. asigurarii proteciei angajailor i bunurilor materiale ale carierei n cazul producerii unor dezastre care pun n pericol sntatea, viaa i integritatea acestora. asigurarii continuitii funcionrii carierei , n situaii de urgen, n condiii de deplin siguran, n spaii protejate. In conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i asigurarea activitii de evacuare n situaii de urgen, prin evacuare se ntelege msura de protecie civil luat nainte, pe timpul sau dup producerea unei situaii de urgen, la declararea strii de alert, care const n scoaterea din zonele afectate sau potenial a fi afectate, n mod organizat a populaiei/salariailor, a unor instituii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale i dispunerea lor n zone sau localitai care asigur condiii de protecie i supravieuire. Aciunile de evacuare se planific i se organizeaz pentru tipul de risc mediu, avndu-se n vedere parametrii specifici ce caracterizeaz evoluia i amploarea consecinelor acestuia. Evacuarea ncepe imediat dup identificarea pericolului ori dup producerea acestuia, acordndu-se prioritate evacurii populaiei/salariailor.
Page 60 of 218
Executarea aciunilor de evacuare trebuie s permit funcionarea instituiei, meninerea ordinii publice i desfurarea activitilor sociale, vitale n situaii de urgen. n toate situaiile se va avea n vedere i posibilitatea autoevacurii. Desfurarea acestei activiti impune intervenia organelor specializate ale autoritilor administraiei publice pentru evitarea confuziei, panicii, aglomeraiei i blocajelor pe cile de comunicaii, precum i a dezordinii i actelor antisociale. Zonele din/n care se execut evacuarea n situaii de urgen se stabilesc de comitetul local al comunei Turcoaia pentru situaii de urgen, cu avizul efului inspectoratului pentru situaii de urgen al judetului Tulcea. Evacuarea salariailor se execut n baza ordinului de evacuare, emis de ctre primarul comunei Turcoaia la propunerea sefului celulei de urgenta al SC XANNAT MINERALS SRL, funcie de tipul de risc. Evacuarea se executa conform urgentelor mentionate in planul de evacuare: Urgena I este determinat de producerea unui dezastru care afecteaz parial sau nesemnificativ elementele de construcie i instalaii ale obiectivului, fiind posibil revenirea angajailor la posturile de lucru n scurt timp; Urgena a II-a este determinat de producerea unui dezastru cu afectarea construciilor obiectivului, iar pentru revenirea angajailor n spaiile de lucru este necesar expertizarea acesteia de ctre personalul de specialitate, eventual efectuarea unor lucrri de consolidare care pot dura cel puin 4-6 luni; Urgena a III-a este determinat de producerea unui dezastru major, cu afectarea grav sau distrugerea complet a construciilor si instalatiilor obiectivului, a crei consolidare sau refacere poate dura mai mult de doi ani sau este practic imposibil.
Page 61 of 218
4.10 Zgomotul i vibraiile In Cariera Turcoaia Iacobdeal se pot identifica urmatoarele surse de zgomot si vibratii : Activitatea de derocare prin operatiile de derocare cu explozivi a masei miniere din perimetrul de exploatare Activitatea de prelucrare a agregatelor prin utilajele de concasare, de sortare si benzile transportaoare Activitatea de transport agregate prin utilajele de incarcare si transport Activitatea de derocare Efectuarea derocarii prin explozii are loc in masiv la o diferenta de altitudine de 200 m fata de localitate, iar distanta pana la primele locuinte este de cca 1 km .
Tehnologia de derocare folosita ( NONEL) asigura diminuarea corespunzatoare a fenomenului de vibratii, valorile parametrilor acesteia situandu-se sub limitele impuse de legislatie, conform masuratorilor efectuate in cariera in cadrul programului de monitorizare a factorilor de mediu.
Page 62 of 218
Prin tehnica utilizata, frecventa scazuta si cantitatile relativ reduse de material explozibil, efectele impuscarilor manifestate prin vibratii si zgomot sunt minime si nu reprezinta un pericol pentru comunitatea locala si mediul inconjurator .
Activitatea de prelucrare a agregatelor in statia de concasare
Benzile transportoare se afla de asemenea departe de zona locuita , exceptie facand banda TB 19 care transporta materialul concasat din Fantana lui Manole in statia de sortare spalare Dana Turcoaia . Aceasta tranziteaza suprateran localitatea, insa datorita investitiilor recente in captusirea benzii transportoare cu covoare de cauciuc, nivelul de zgomot este redus, fiind in limitele admisibile prevazute de legislatie. Ciururile introduse in fluxul tehnologic la inceputul anului 2007 folosesc site poliuretanice si tampoane de cauciuc masiv care au inlocuit sitele metalice , respectiv arcurile metalice reducandu-se astfel pe langa emisiile de pulberi si nivelul de zgomot produs de catre acestea . Activitatea de transport agregate prin utilajele de incarcare si transport Utilajele senilate (excavatoarele si buldozerul ), datorita vitezelor mici de deplasare precum si a distantei relativ mare dintre zona de operatiune si
Page 63 of 218
localitatea Turcoaia nu genereaza vibratii semnificative . Utilajele echipate cu pneuri (autobasculantele, incarcatoarele frontale ) nu pot fi considerate ca surse majore de vibratii .
Nivelul de zgomot si de vibratii produs. Conform STAS 10009/1988, art.2.2, tabelul nr.3 privind ACUSTICA URBANA, limita admisibila a nivelului de zgomot echivalent exterior este de 65 db(A) la limita de proprietate a amplasamentului monitorizat. Punctul in care a fost efectuata monitorizarea este la aprox.25 m distanta, in plan orizontal , de capatul deversor al benzii transportoare in zona depozitului . Din buletinele de analiza prezentate de catre titularul activitatii, respectiv buletinul de emisii nr.F6/11936/24.08.2012 in care valoare minima este de 58.7db(A) , valoarea maxima este de 63.3db(A), rezulta o medie de 61db(A), medie ce nu depaseste limita admisa prin STAS-ul mentionat mai sus. In ce priveste vibratiile, nu au fost inregistrate valori peste limita legala admisa, Raportul privind Masurarea vitezelor de oscilatie seismica generate de lucrarile de impuscare din Cariera Turcoaia si influenta acestora asupra obiectivelor industriale si civile din cariera si din imprejurimile acesteia arata faptul ca lucrarile de impuscare din cariera Turcoaia iacobdeal nu constituie un factor major care sa afecteze din punct de vedere seismic structura obiectivelor civile si industriale din cariera precum si din vecinatatea acesteia. 4.11 Securitatea zonei Cariera Turcoaia are asigurata paza bunurilor conform HG 333/2003 rectualizata, in regim propriu prin posturi de paza fixe, iar terenurile administrate de aceasta sunt supravegheate prin posturi de paza mobile care executa periodic serviciu de rond (patrulare). Zona Dana este asigurata suplimentar impotriva poluri accidentale prin efracii sau actelor de vandalism printr-o inchidere perimetrala cu gard din plasa de sarma inalta de 1,70 m prevazuta in zonele de acces si circulatie cu porti si bariere de acces-control, amplasate in zona atelierului mecanic, depozitul de agregate si zona cantar.
Page 64 of 218
Zonele vitale sunt prevazute cu instalatii de iluminat exterior amplasate pe stalpi si elemente de constructie la inaltimea variind intre 5-10 m si protejate impotriva precipitatiilor. Zona de prelucrare agregate concasare sortare Fantana lui Manole este inchisa cu gard din plasa de sarma, sistem de inchidere-blocare a portii de acces cu cod-acces si camere de supraveghere monitorizate dintr-o cabina de comanda-control aflat in zona de alimentare a concasoarelor. Zona fantana lui Manole este iluminat pe timp de noapte asemanator zonei Dana. Toate posturile sunt dotate cu telefoane mobile, lanterne si fluiere. Alarma intre posturi se face prin voce, telefoane mobile si fluier. Intreaga conceptie de paza a obiectivului ,,Cariera Turcoaia se desfasoara conform planului de paza aprobat de Politia localitatii Turcoaia. 4.12 Administraie SC XANNAT MINERALS SRL este legal reprezentata prin administratorul sau dl. Paul C. Craggs. La nivelul punctului de lucru Cariera Turcoaia Iacobdeal conducerea carierei este reprezentata de dl. Chirilov Eugen Director cariere si dl. Radescu Mircea sef productie.
Page 65 of 218
CAPITOLUL 5 CALITATEA SOLULUI 5.1 Efecte poteniale ale activitii de pe amplasamentul analizat asupra solului / subsolului Impactul fizic major asupra solului, ca urmare a desfasurarii activitatii de exploatare a zacamintelor de substante minerale utile din Cariera TurcoaiaIacobdeal , este dat de lucrarile de derocare si excavatii. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii. El va fi semnificativ diminuat prin masurile luate in fazele de proiectare si de executie a lucrarilor de exploatare, precum si ulterior, prin masurile de refacere a mediului programate anual si la incetarea activitatii. Tehnica de exploatare in Cariera Turcoaia- Iacobdeal utilizeaza metoda treptelor descendente astfel incat in timp se ajunge la crearea unei succesiuni de trepte si berme de siguranta, de pe suprafata carora apele pluviale pot realiza transportul de la partea superioara catre baza a particulelor minerale, erodand astfel stratul de sol vegetal de la suprafata. Insa daca se ia in calcul regimul anual de precipitatii foarte redus (aproape jumatate din teritoriul are valori medii anuale sub 400 mm),putem afirma ca transportul de pulberi si steril datorat apelor pluviale este ca si inexistent sau se realizeaza in cantitati nesemnificative, cu un impact negativ minim asupra solului. De asemenea emisiile de pulberi si praf rezultate in urma activitilor de prelucrare-concasare si transport pot fi o sursa de poluare a solului de pe cuprinsul exploatarii si a imprejurimilor acesteia. Insa si in ceea ce priveste acest risc de poluare s-au luat masurile adecvate ,concretizate prin stropirea drumurilor si cailor de acces , montarea a doua instalatii de umectare (pompa si duze de pulverizare ) dupa concasoarele primare si dupa concasorul secundar , schimbarea sitelor metalice ale ciururilor din fluxul tehnologic Fantana lui Manole cu site poliuretanice si acoperirea lor cu prelate si nu in ultimul rand , instalarea de carcase de protectie la banda transportoare ce traverseaza localitatea Turcoaia si la gura putului in care se deverseaza materialul concasat. Cu scopul declarat de protectie a solului , se pot mentiona lucrarile de plantare a arbustilor de specii forestiere rezistente si adaptate climatului secetos din zona. Anual, cu ocazia plantarii pe suprafetele noi prevazute in
Page 66 of 218
planul de refacere a mediului, se va reveni cu completari si pe acele suprafete unde s-au efectuat plantari in anii anteriori, in vederea obtinerii unei consistente cat mai apropiate de cea naturala. Alte activitati ce se desfasoara pe teritoriul Carierei Turcoaia si pot genera un impact negativ asupra solului prin producerea de scurgeri accidentale de combustibili si lubrifianti, sunt: alimentarea cu combustibili a utilajelor si efectuarea de reparatii si revizii ale acestora. Conform informatiilor furnizate de beneficiar, n perimetrul carierei Turcoaia nu au fost inregistrate accidente/incidente care sa fi avut ca efect contaminarea solului si subsolului . Exploatarea la zi n carier, va conduce la modificarea peisajului i a topografiei zonei. Impactul negativ al activitii este dat de lucrrile de excavaii din carier. Acest impact, cu implicaii n principal asupra solului, este inevitabil avndu-se n vedere specificul activitii, exploatarea zcmintelor de substane minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin msurile de refacere ecologica (Plan de refacere). Activitatile de derocare/dinamitare trebuie sa se realizeze dupa un program care sa elimine factorul de stress - zgomot. Referitor la efectele potentiale determinate de infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole ( din partea de est i sud a carierei ) , acestea nu sunt de natura sa contribuie la aparitia unui efect cumulat , datorita suprafetelor mici pe care se desfasoara acestea, numarului redus de utilaje agricole , implementarii celor mai bune practici agricole in vederea obtinerii unor produse ecologice .
5.2 Evaluarea impactului activitii de exploatarea a mineralelor din Cariera Turcoaia Iacobdeal asupra biodiversitii din carier i vecintate
Metoda de evaluare Metodele de evaluare a impactului asupra mediului nconjurtor constau n parcurgerea mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili s reflecte starea general a factorilor de mediu analizai. Prima etap const n raportarea calitii factorilor de mediu la limitele admise de standardele naionale ( corelate la nivel european) acolo unde
Page 67 of 218
aprecierea este cantitativ sau dup starea comparativ a unui factor n raport cu starea natural normal de referin din acelai perimetru de analiz sau din imediata vecintate ( ex. compararea unei asociaii vegetale naturale neafectate cu una afectat de activitatea antropic analizat) , obinerea indicelui de poluare IP i acordarea notelor de bonitate de la 1 la 10 unde nota 10 reprezint starea natural neafectat de activitatea uman iar nota 1 reprezint o situaie ireversibil i o deosebit de grav deteriorare a sectorului de mediu analizat. Prin utilizarea metodei ilustrative cu notele de bonitate se construiete o diagram n care starea ideal este reprezentat grafic printr-o form geometric regulat, cu razele egale ntre ele, avnd valoarea de 10 uniti bonitate . Pe aceste raze se traseaz valorile reale ale notelor bonitii factorilor din teren analizai i se obine figura geometric a strii reale. Indicele de poluare global IPG- const n raportul ntre suprafaa ideal Si i suprafaa reprezentnd starea real Sr. Scara de bonitate dup care s-a efectuat analiza este urmtoarea : Nota de Valoarea Ip bonitate 10 9 8 7 6 Ip = 0 Ip = 0,0 - 0,25 Ip = 0,25 0,50 Ip = 0,50 1,00 Ip = 1,00 2,00 Efectele asupra omului i mediului nconjurtor Starea natural n echilibru Fr efecte Fr efecte decelabile cauzistic; mediul afectat n limite admise nivel 1 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate 5 4 Ip = 2,00 4,00 Ip = 4,00 8,00 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate 3 Ip = 12,00 8,00 - Mediu degradat nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Page 68 of 218
Ip = 12,00 - Mediu degradat nivel 2 20,00 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere Ip = 20,00 Mediul este impropriu formelor de via
Dup ce se stabilete obiectiv care sunt notele de bonitate a factorilor analizai se caluleaz dup forma geometric rezultat din compunerea acestor factori suprafaa ideal ( care indic un mediu natural fr influene antropice) i suprafaa figurii geometrice rezultat din compunerea segmentelor date de notele de bonitate reale din teren . Rezultatele obinute se raporteaz la o scar de referin privind calitatea mediului analizat. Scara privind calitatea mediului ( de referin) : IPG = 1 mediu natural, neafectat de activitatea uman; IPG = 1-2 mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile ; IPG = 2-3- mediu supus efectului activitii umane, provocnd stare de tulburri formelor de via ; IPG = 3-4- mediu supus efectului acticvitii umane, provocnd stare de tulburri formelor de via; IPG = 4-6 mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via; IPG = peste 6 mediu degradat, impropriu formelor de via.
Page 69 of 218
FIG.59. ILUSTRAREA RAPORTULUI DINTRE SITUAIA IDEAL NATURAL I SITUAIA REAL DIN CARIERA TURCOAIA
Valorile notelor de bonitate identificate n teren pentru cei 6 factori analizai n detaliu la faa locului sunt urmtoarele : Apa = 9 Sol = 6 Aezare uman ( sat Turcoaia) = 9 Faun = 7 Flor = 7 Aer = 8
Page 70 of 218
Indicele de poluare global IPG = Si/ Sr Suprafaa ideal a hexagonului rezultat din analiz este dat de suma celor 6 triunghiuri echilaterale din acest hexagon i s-a calculat dup formula Si = l2 x 3/4 x 6 = 259,5 Suprafaa real a poligonului neregulat dat de valorile reale de bonitate din teren este dat de suma celor 6 triunghiuri oarecare rezultate ( incluse n hexagon) i s-a calculat dup formula : Sr = (latura a x latura b / 2 ) x sin de 600 Sr = 23,38 + 23,38 + 27, 28+ 21,22 + 24,25 + 31,18 = 150,69 de unde IPG = Si /Sr = 259,5/ 150,69 = 1,72 Corobornd valoarea obinut cu Scara de referin privind calitatea mediului rezult c activitatea n Cariera Turcoaia asigur , spre limita superioar a clasei, un ,, mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile ; Avnd n vedere c activitatea de exploatare are note de bonitate care indic modificri ale factorilor de mediu faa de starea lor natural i faptul c indicele de calitate a mediului se apropie de valoarea 2 sint necesare msuri de minimizare a impactului generat de activitile desfurate n perimetrul Carierei Turcoaia, complementare celor angajate de administrator sau impuse de autoritile de mediu pn la data prezentului bilan.
Page 71 of 218
5.3 Msuri de diminuare a impactului activitilor de exploatare a mineralelor asupra factorilor de mediu din cariera Turcoaia i vecintate
Msuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului
Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun urmtoarele msuri: lucrarile se vor desfura strict n limita perimetrului de exploatare aprobat; pe perioadele de vegetaie, din martie pn n octombrie ale fiecrui an, pentru diminuarea rspndirii prafului i a pulberilor n suspensie se recomand umectarea materialului excavat ce va fi concasat i sortat. De asemenea, se impune umectarea drumurilor de acces n carier i a drumurilor interne din carier; alimentarea cu carburani a mijloacelor auto utilizate se va realiza din locul special amenajate n acest sens (staia de carburanti) executarea tuturor reparaiilor i reviziilor utilajelor pe platforma impermeabil amenajat; ndeprtarea imediat a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele n exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate n locuri special amenajate i predate ctre unitile autorizate pentru colectare i/sau valorificare; deeurile menajere ( de la birouri sau antiere temporare de amenajare fronturi) vor fi depozitate temporar n europubele, selectiv, ntr-un spatiu special amenajat. Se va ncheia contract cu o societate specializat i autorizat pentru preluarea acestora i depozitare final ntr-o ramp ecologic;
Page 72 of 218
Msuri de diminuare a impactului asupra aerului
Pentru eliminarea rspndirii prafului i pulberilor n atmosfer se recomand urmatoarele: folosirea metodei de mpuscare cu microntrziere; realizarea de mpucri cu scheme de amplasare cu unul sau mai muli smburi; folosirea de scheme de mpuscare cu orientare diagonal, urmrind ca orientarea frontului supus mpucrii sa fie ales n asa fel ncat sensul de aruncare s fie invers sensului de interdicie a aruncrii; bermele de circulaie, materialul ncrcat n mijloacele de transport i vatra carierei s fie udate la ntrevale regulate (zilnic n perioada de var) cu un autostropitor.
Msuri de diminuare a impactului asupra biodiversitii
Avnd n vedere ca pe amplasamentul carierei de piatr i n zonele nvecinate analizate, nu au fost identificate specii i habitate protejate, au fost stabilite masurile de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, propuse pentru a menine integritatea funciilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0073 Mcin Niculiel. Se recomand ca pentru minimizarea impactului asupra biodiversitii, amplasamentul carierei s fie respectat aa cum a fost aprobat, iar odat cu terminarea exploatrii, se recomand ca activitile de ecologizare s se realizeze conform planului de refacere, avizat de autoritatea de mediu. Pentru reducerea impactului vizual al carierei se poate propune plantarea unor perdele de protecie alctuite din puiei de copaci, arbuti i subarbuti din specii autohtone (crpini, stejar pufos, mojdrean, pducel, mce), specifice regiunii nord-dobrogene. Plantarea perdelelor de protecie are ca rezultat i crearea unor habitate favorabile speciilor de faun din zon.
Page 73 of 218
Msuri de diminuare a impactului produs de zgomot i vibraii
Avnd n vedere distanele dintre carierele din zon, faptul c activitatea de derocare nu se realizeaz simultan, transportul se realizeaz pe drumuri diferite, nivelul zgomotului i al vibraiilor nu nregistreaz depiri fa de prevederile legale. n zon au fost efectuate msurtori n primul semestru al anului 2012 privind zgomotul i vibraiile n timpul funcionrii instalaiilor i utilajelor din Cariera Iacobdeal i Dana Turcoaia. Msurtorile au fost efectuate de ctre laboratorul acreditat al SC Uzinsider Engineering SA Galai. Din rezultatele acestor msuratori s-a relevat faptul ca nu s-au nregistrat depiri ale valorilor maxim admise la indicatorii analizai. Din aceste motive, nu se impun msuri deosebite de diminuare a zgomotului i vibraiilor, ns plantarea unei perdelei forestiere pe latura perimetrului de exploatare care se nvecineaz cu intravilanul comunei Turcoaia, poate s conduc la scderea nivelului fonic n localitate.
Page 74 of 218
5.4 Efecte poteniale ale activitilor nvecinate Problemele de mediu existente si in acelasi timp relevante pentru impactul activitatii analizate desfasurate in cariera Turcoaia Iacobdeal sunt: Cariera se invecineaza cu alte cariere la distante relativ mici. Astfel:
o Granit Agregate - limita sudica o Alas Romania - 1100 m o Cariere Plus - 400 m o RomTrans - 900 m o Carpat Agregate ( Iglicioara ) - 1000 m o Dumagregat - 1100 m o Uranus Pluton - 3800 m o Tehnologica Radion - 2800 m Se constata, totusi ca activitatea de exploatare din imediata vecinatate a perimetrului analizat se desfasoara in conditii optime fara a exista o presiune asupra factorilor de mediu. Astfel incat contributia la aparitia unui efect cumulat datorat activitatilor din zona este diminuat, mai ales ca situatia precara a pietei agregatelor minerale a facut ca unele dintre carierele invecinate sa-si sisteze activitatea, iar perimetrele propuse spre deschidere nu au continuat investitia .
Cariera Turcoaia Iacobdeal se afla in ROSPA Macin - Niculitel
Cele mai importante tipuri de activitati pentru care exista o serie de informatii privind proiecte propuse sunt reprezentate de cariere i parcuri eoliene. Figurile urmtoare prezint locatiile propuse pentru aceste viitoare dezvoltri n relaie cu zonele cu valoare natural ridicat.
Page 75 of 218
Informaiile privind localizarea acestor viitoare proiecte au fost preluate din documente public disponibile, precum acte de reglementare (Avize de mediu pentru Planuri Urbanistice Zonale, Acorduri de mediu pentru proiecte, Certificate de urbansim) i studii elaborate n cadrul procedurilor de reglementare (Rapoarte de mediu, Studii de evaluare a impactului supra mediului). Desigur este posibil ca lista proiectelor identificate aici s nu fie complet, precum este posibil i ca nu toate aceste proiecte s se realizeze.
Localizarea carierelor existente i propuse fa de principalele zone de interes natura l
Page 76 of 218
Din suprafaa total a SPA-ului Mcin-Niculiel de 6403,738 ha, 18,5% este ocupat de zone cu valoare natural ridicat i 1,3% este ocupat de zone de exploatare. Zonele cu valoare natural ridicat se mpart n: zone de protecie strict (0,68%) i zone de protecie integral (4,84%) a Parcului Naional Munii Mcinului, pajiti cu valoare natural ridicat (9,5%) i zone prioritare pentru psri (7,1%), iar zonele ocupate de cariere se mpart n cariere funcionale (1%) i cariere aflate n stadiu de proiect (0,3%). Att zonele cu valoare natural ridicat, ct i zonele de exploatare conin elemente care se suprapun, dar exist cazuri n care cele dou zone se intersecteaz, astfel 2,6% din suprafaa total a zonelor prioritare pentru psri este ocupat de cariere funcionale, 8,2% din suprafaa pajitilor este ocupat de cariere funcionale i 1,4% de cariere aflate n stadiul de proiect.
Figura nr. 57. Ponderea ocupat de suprafeele naturale, zonele de exploatare i intersecia dintre acestea
Page 77 of 218
Figura nr. 58. Ponderea ocupat de suprafaa interseciilor dintre zona cu valoare natural ridicat i zona de exploatare
Page 78 of 218
5.5 BIODIVERSITATEA Biodiversitatea reprezint heterogenitatea n lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine i acvatice continentale pn la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea n cadrul speciilor, ntre specii i a ecosistemelor. De asemenea, termenul biodiversitate descrie ntreaga gam a variabilittii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea genetic i specific din perimetrului ecosistemului dar i diversitatea ecosistemic atunci cnd ntr-un perimetru studiat exist un complex de ecosisteme. Cariera Turcoaia se afl n interiorul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0073 Mcin Niculiel. Teritoriul analizat n suprafa de 168,21 ha are folosina actual de carier i teren neproductiv. Dup nchiderea exploatrii acest teren va fi ecologizat i renaturat.
Page 79 of 218
Fig. nr. 1. SPA Mcin Niculiel care cuprinde perimetrul Carierei Turcoaia dar i SCI Munii Mcinului i Parcul Naional Munii Mcinului
Figura nr. 2. Localizarea zonelor de extragere a mineralelor la nivelul sitului ROSPA0073 Mcin Niculiel unde observm lipsa pajitilor naturale din jurul Carierei Turcoaiei ( cu albastru fiind limita SPA)
Pentru ntreaga zon extins la scara SPA Mcin Niculiel, suprafaele naturale ocup aproximativ 29,8 %, cele seminaturale 39,24 %, iar cele dominate de om 2,4%. Restul sistemelor pot fi considerate ca fiind sisteme naturale - 58,37%. Din pcate aceste sisteme naturale (pduri, puni, zone umede, zone lipsite de vegetaie etc) sunt n mare parte modificate de activitile antropice. Cu alte cuvinte doar un procent de pn la 30% din aceaste ecosisteme mai pot fi numite naturale, n special pentru c au suferit modificri structurale importante
Page 80 of 218
n zona SPA Mcin Niculiel care include cariera Turcoaia la limita de sud vest, acoperirea terenului (bazat pe datele din Corine Land Cover 2006) este dominat de prezena pdurilor de foioase (44,13%), urmat de terenuri arabile (28,57%), teren agricol cu vegetaie natural (5,9%), pajiti, tufriuri i puni (tabelul nr.1). n zon se regsesc i alte tipuri de habitate, inclusiv zone umede si lacuri.
Tabel nr.1. Acoperirea terenului n SPA Mcin Niculiel CLC 2006 Acoperire / Utilizare teren Localiti Zone localitilor Cariere Teren arabil Vii Livezi Puni Grdini Agricol cu natural Pduri foioase Pduri amestec Pajiti Tufriuri/Vegetaie lemnoas Zone lipsite de vegetaie Zone umede Lacuri 112 arondate 121 131 211 221 222 231 242 vegetaie 243 311 313 321 324 Cod CLC2006 %
1,53 0,16 0,71 28,57 2,94 0,02 2,52 1,84 5,90 44,13 0,31 5,33 2,93
333 411 512
0,23 0,80 2,07
Page 81 of 218
Figura nr. 3. Acoperirea terenului la nivel de SPA Mcin Niculiel conform CLC 2006 unde vedem n jurul carierei Turcoaia teren agricol ( prloag), teren arabil i foarte mic suprafa de pajite la nordul carierei
n decursul timpul o serie de factori de comand i presiune au influenat dinamica sistemelor ecologice din zona investigat. Trebuie de la nceput remarcat c acesta este un proces foarte complex, dinamic i care este caracterizat de constante mari de timp, derulat i la scri spaiale mari. Factorii de comanda au fost n cea mai mare parte generai de politici locale sau regionale care au acionat n special n ultimele decenii. Aceste politici au avut o gam larg de obiective pe termen lung, printre care i cele care au avut consecinele cele mai grave, afectnd utilizarea terenurilor n special prin substituirea terenurilor pentru agricultur. Aceast abordare a avut ca punct de plecare utilizarea tradiional i mai puin intensiva a resurselor, urmat de o cretere progresiv a intensitii acestor activiti, fapt ce a condus i la o cretere a interesului pentru promovarea unor soluii integrate i durabile de management, n special n ultimul deceniu.
Page 82 of 218
Monitorizrile speciilor i habitatelor din perimetrul Cariera Turcoaia au fost efectuate n perioada 2011 15 februarie 2013 de ctre personalul specializat al Administraiei Parcului Naional Munii Mcinului. Perioadele deplasrilor au fost alese astfel nct s fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv s fie parcurse toate sezoanele de vegetaie i stadiile de dezvoltare a speciilor de faun. n cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea n care tipul de vegetaie studiat nregistreaz cel mai mare numr de specii, complet dezvoltate, adic n acest caz, fiind vorba de pajiti stepizate din zona de deal, observaiile s-au fcut cu preponderen n intervalul martie iulie. Pentru a determina impactul de exploatare asupra migraiei psrilor, au fost efectuate observaii la punct fix preponderent n perioada de vrf a migraiei de primvar, respectiv 1 Martie 15 aprilie i n perioada de vrf a migraiei de toamn respectiv 20 August -25 Octombrie Avnd n vedere c perimetrul carierei are o form neregulat, acesta a fost ncadrat ntr-un poligon, rezultnd o suprafa de studiu de 217,30 hectare, ceea ce reprezint mai mult dect perimetrului de exploatare, care are suprafaa de 168,21 hectare. Acest dimensionare a perimetrului de monitorizare de 217,30 ha permite o evaluare obiectiv a impactului activitilor de exploatare a resurselor minerale asupra biodiversitii din zon. Pentru monitorizarea florei i vegetaiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice n piee de prob fixe, cu suprafaa de 200 mp fiecare ( 2 relevee doar au avut 500 i 1000 mp), n care s-a determinat compoziia floristic, notndu-se pentru fiecare specie abundena dominana dup scara Braun Balanquet. Pe lng relevee, au mai fost utilizate: metoda transectelor i semnalrile accidentale pentru speciile de importan conservativ. Pentru monitorizarea faunei au fost utilizate observaiile pe transect, parcurgndu-se n zig-zag, ntreaga suprafa de 217,30 ha luat n studiu, n diferite momente ale zilei. Perimetrul de exploatare a minereului fiind situat n SPA Munii Mcinului, la limita acestuia s-a analizat impactul generat de activitatea de extragere a mineralelor n raport cu biodiversitatea din ariile protejate de interes naional situate sub ,, cupola SPA Mcin Niculiel i cea a sitului de pe Dunre, respectiv SPA Dunrea Veche Braul Mcin.
Page 83 of 218
Tipuri de sisteme ecologice identificate Identificarea sistemelor ecologice din zona SPA Mcin Niculiel i SPA Dunrea Veche Braul Mcin s-a realizat pornind de la informaiile referitoare la tipul de acoperire a terenului. Astfel pot fi identificate dou categorii majore de ecosisteme prezente n aceast zon, i anume ecosisteme terestre i ecosisteme acvatice. n cadrul ecosistemelor terestre au fost difereniate: ecosisteme forestiere (dominate de pdurile de foioase); ecosisteme cu vegetaie ierboas (pajiti i puni); ecosisteme cu vegetaie arbustiv (tufriuri i vegetaie forestier n faze incipiente de dezvoltare); ecosisteme lipsite de /sau cu foarte puin vegetaie; agrosisteme; sisteme socio-economice (localiti, zone industriale, cariere). n cadrul ecosistemelor acvatice au fost difereniate: ecosisteme lotice (cursuri de ap n principal temporare); ecosisteme lentice (lacul Jijila, lacul Slatina, lacul Srat, la care se adaug o serie de lacuri de acumulare); zone umede (aceste sunt adiacente n principal ecosistemelor lentice).
Page 84 of 218
5.5.1 Arii protejate existente pe amplasament si in vecinatatea carierei Perimetrul Carierei Turcoaia se afl inclus n perimetrul ROSPA0073 Mcin Niculiel cu o suprafa de 67316 hectare declarat prin Hotrrea de Guvern nr.1284/2007, care include : - ROSCI0123 Munii Mcinului cu o suprafa de 18546 hectare declarat prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 i aria de interes naional Parcul Naional Munii Mcinului arie natural proteja de interes naional cu o suprafa de 11151,82 hectare, respectiv categoria II IUCN declarat prin Legea 5 din 2000
Perimetrul Carierei se afla n vecintatea ROSPA0040 Dunrea Veche Mcin declarat prin Hotrrea de Guvern nr.1284/2007 cu suprafaa de 18 759 ha. S-a studiat n principal impactul potenial al activitii de exploatare a granitului din cariera Turcoaia fa de ansamblul de elemente naturale din SPA Mcin Niculiel ntruct cele din SPA Mcin Dunrea Veche-Braul Mcin specifice zonelor umede nu au habitat propice dezvoltrii n perimetrul carierei sau imediata vecintate.
Impactul investiiei asupra biodiversitii Parcului Naional Munii Mcinului.
Perimetrul carierei Turcoaia se afl la o distan medie de 7 km de limita vestic a Culmii Mcinului component a Parcului Naional Munii Mcinului . Pentru a se face analiza impactului activitii de exploatare s-a analizat biodiversitatea din perimetrul parcului i s-a urmrit dac mobilitatea elementelor floristice sau faunistice din aceasta arie au cerinele sau motivaia ecologic sau etologic de a interaciona cu mediul din perimetrul de exploatare Turcoaia.
Page 85 of 218
Biodiversitatea Parcului Naional Munii Mcinului - Flora i vegetaia
Sinteza datelor bibliografice din perioada 1952-1972, referitoare la cormofitele din Munii Mcin scoate n eviden existena unei diversiti ridicate a acestora, comparativ cu semnalrile din Romnia. Marea bogie de flor i vegetaie a Munilor Mcin este ilustrat de peste 1.770 specii de plante, reprezentnd aproximativ 50 % din flora Romniei ce vegeteaz pe 0,06% din suprafaa rii, din care 72 specii de plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile i 27 specii sunt endemice pentru regiune. Studiile de specialitate efectuate pe Culmea Pricopanului - una din zonele reprezentative ale parcului naional n ceea ce privete prezena xerofitelor - au identificat 14 asociaii floristice ierboase i 562 specii de plante superioare, ncadrate n 70 familii, din care 72 taxoni ameninai cu dispariia (5 % din speciile ameninate i nscrise n "Lista roie a plantelor superioare din Romnia"). Importana fitotaxonilor din Dobrogea, n comparaie cu alte plante rare din Romnia, const n compoziia acestora, n care domin speciile ponticobalcanice (26,4%) i pontice (16,7 %), la care se adaug speciile de provenien euroasiatic (12,5 %),balcanic (11,1 %), mediteraneean (8,3 %), mediteraneean-pontic (6,9 %), precum i alte 18,1 % specii caucaziene, asiatice, africane i cosmopolite. Importana internaional a acestor taxoni rari, este conferit de prezena taxonului vulnerabil Campanula romanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora (pontic, balcanic) i Centaurea gracilenta (balcanic) i a 5 taxoni subendemici Corydalis solida (balcanic), Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic), Moehringia jankae (pontic) i Silene cserei (pontic), din care primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizai n "Lista roie european" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei 72 taxoni amenintai, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5 sunt rari pentru nordul Dobrogei i un taxon -Cachrys alpina (pontic-balcanic) este considerat ca disprut din Munii Mcinului.
Page 86 of 218
Munii Mcinului sunt considerai un important centru de speciaie, datorit diversitii intraspecifice, concretizai prin prezena doar n aceast zon a 11 intrataxoni locali, identificai pn n prezent n Romnia. De asemenea, Munii Mcinului constituie centrul genetic pentru Euphorbia mcinensis, Corydalis dobrogensis i Herniaria glabra var. dobrogensis. Munii Mcinului reprezint limita nordic a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice i constituie o unitate distinct a provinciei floristice macedo-tracice. Importana biogeografic a Munilor Mcin este conferit i de interferena n aceast arie protejat a limitelor de vegetaie ale unor specii originare din diferite areale geografice. n aceast zon se nregistreaz limita sudic a speciilor central-europene i caucaziene (Scutellaria orientalis, Stipa ucrainica etc.), limita nordic a speciilor mediteraneene, balcanice i pontice (Silene compacta) i limita vestic a speciei euroasiatice Potentilla bifurca, specii rare i ameninate cu dispariia. De asemenea Munii Mcinului reprezint unicul teritoriu din lume unde se gsesc i este protejat asociaia vegetal Gymnospermio altaicae -Celtetum glabratae, cu specia Celtis glabrata ameninat cu dispariia, una din speciile cele mai rare de arbori din Romnia. n urm cu circa 200 de ani, nordul Dobrogei era acoperit cu pduri seculare de stejar de nalt productivitate, a cror vigoare de cretere nu scdea dect pe terenurile pietroase de pe culmile din nord i n brul din apropierea stepei din centrul Dobrogei. Pdurile Dobrogei au suferit modificri structurale majore, att nainte de 1878, n timpul ocupaiei otomane, cnd s-au exploatat pduri valoroase de stejar, ct i dup 1878 (anul revenirii Dobrogei la Romnia), cnd s-au aplicat dou reforme agrare, prin care multe suprafee pduroase s-au transformat n terenuri agricole i islazuri comunale, iar cele rmase au fost afectate de activitatea uman (punatul n pdure, aplicarea repetat a regimului de crng, cu regenerarea din lstari sau drajoni, incendieri, etc.). Urmare acestor factori negativi, n perioada 1850-1930 pdurile Dobrogei s-au diminuat cu circa 63.000 ha (circa 40.000 ha n judeul Tulcea), ajungndu-se n prezent la o pondere a pdurilor de numai 12 % din suprafaa total a judeului Tulcea. Dup 1930 se produce cotitura n gestionarea pdurilor Dobrogei, concretizat prin adoptarea regimului de codru (regenerarea din smn a pdurilor), interzicerea punatului n pdure i a tierilor n delict, reconstrucia ecologic a arboretelor degradate cu specii autohtone valoroase etc.
Page 87 of 218
Drept urmare, ntre anii 1950 - 1990 s-au executat lucrri de reconstrucie ecologic pe circa 1.380 ha n Parcul Naional Munii Mcinului i lucrri de ameliorare a terenurilor degradate improprii pentru alte folosine pe suprafete extinse, diminundu-se astfel suprafaa multor terenuri deteriorate i cu aspect selenar. Caracteristic pentru Parcul Naional este predominana ecosistemelor forestiere, care asigur stabilitatea ecologic i habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu. n zon se regasete o biodiversitate bogat i unic n lume, n care se includ ecosisteme complexe forestiere, de step i de silvostep. Pdurile din Parcul Naional Munii Mcinului sunt constituite majoritar din arborete de foioase n amestec, n care specia de baz este gorunul, n nordul ariei protejate i stejarul brumriu sau stejarul pufos, n sudul parcului. n Parcul Naional Munii Mcinului s-au identificat 30 tipuri de pdure, instalate pe 15 staiuni forestiere cu boniti variate (72,% de productivitate mijlocie, 21,% de productivitate superioar i 7% de productivitate inferioar), evideniindu-se o mare variabilitate a condiiilor de vegetaie, fapt care permite prezena unui numr foarte ridicat de specii i de ecosisteme tipice. Caracteristic pentru Parcul Naional Munii Mcinului este existena unor tipuri de pdure ntlnite numai n aceast zon, din care nominalizm: leaul de deal dobrogean, stejareto-leau dobrogean cu stejar brumriu, leau de silvostep cu gorun, stejar brumriu pur pe cernoziom degradat, stejar pufos pur, stejar pufos cu crpini, gorunet cu scumpie i gorunet normal cu crpini, fgeto-crpinet dobrogean cu Carex pilosa etc. n Munii Mcinului ntlnim urmtoarele zone i etaje de vegetaie: zona stepei de tip ponticobalcanic marginal, etajul silvostepei cu pduri submediteraneene, etajul cu pduri xeroterme submediteraneene i etajul cu pduri mezofile de foioase balcanice. n acest teritoriu au fost identificate 6 asociaii floristice forestiere rare la nivel naional (4,% din tipurile de ecosisteme forestiere ale Romniei, Doni, 1970, 1990). Cea mai frecvent asociaie forestier - Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, rspndit n Romnia pe 65.000 ha (circa 1 % din suprafaa fondului forestier) este reprezentativ pentru parc, iar cea mai rar i totodat unic n Romnia este asociaia reprezentat de tipul de pdure fgeto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa (Valea Fagilor - Luncavia). Asociaia Tilio tomentosae - Carpinetum betuli, mpreun cu asociaiile Nectaroscordo - Tiletum tomentosae i Galantho plicatae - Tiletum
Page 88 of 218
tomentosae - rspndite numai n Dobrogea de Nord i Fraxino orni Quercetum dalechampii - specific pentru Dobrogea i Banat - nu s-au mai identificat n rile vecine europene i pot fi considerate endemice pentru Romnia. O alt fitocenoz forestier rar, existent n Romnia pe suprafee restrnse n Dobrogea i Dealurile Buzului, este reprezentat de asociaia Tilio tomentosae - Quercetum pedunculiflorae (Doni, 1970, 1990, citat de Petrescu, 1997). Asociaia arbustiv dominat de specia ameninat Spiraea crenata este considerat o alt raritate naional. Cele mai rspndite fitocenoze forestiere sunt ale pdurilor vestpontice de stejar pufos (Quercus pubescens), crpini (Carpinus orientalis) i mojdrean (Fraxinus ornus),cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus i Pyrus elaeagrifolia, urmate de pdurile moesic-vest pontice de gorun (Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q. petraea), carpen (Carpinus betulus), tei argintiu (Tilia tomentosa), cu Fraxinus coriariaefolia, Nectaroscordum silicum ssp. bulgaricum, n complex cu pduri de gorun, crpini, tei argintiu i alte pduri xeroterme. Pdurile de stejar pufos, crpini i mojdrean, care constituiau n trecut etajul de vegetaie al pdurilor submediteraneene sunt instalate pe colinele joase (150 - 250 m altitudine), constituite din platouri, coame rotunjite, vi largi i versani de la slab la mediu nclinai. Arboretele de pe culmi i versani sunt constituite predominant din stejar pufos, iar cele de pe vi din stejar brumriu. Arboretele sunt constituite din mai multe etaje de vegetaie: etajul superior, format majoritar din Quescus pubescens i diseminat din Q. polycarpa, Q. pedunculiflora, Q. virgiliana; etajul mijlociu, constituit din Carpinus orientalis i Fraxinus ornus, cu exemplare izolate de Acer campestre, Sorbus torminalis i Pyrus pyraster i etajul inferior al arbutilor, bine reprezentat de Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria etc. Ptura erbacee este reprezentat de specii sudice (Mercurialis ovata, Lithospernum purpureo-caeruleum, Carex hallerana, Paeonia peregrina etc.), n asociaie cu graminee de pdure (Brachypodium sylvaticum, Dactylis poligama, Melica uniflora etc.). Pdurile moesic-vest pontice de gorun, carpen i tei argintiu se ntlnesc la altitudinile cele mai nalte din Dobrogea de nord (peste 250 m), pe relief colinar, cu coame largi, platouri sau versani nali ori vi nguste sau relief cu aspect montan, cu creste i versani putemic nclinai sau pe vi nguste. Arboretele, care apain asociaiei majoritare Tilio tomentosae-Carpinetum
Page 89 of 218
betulis, sunt instalate pe vi i pe versanii nordici, mai rar pe platouri sau culmi, pe soluri cenuii de pdure sau brune, mijlociu profunde sau profunde. Partea superioar a stratului arborilor este dominat de gorun (Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp. petraea i ssp. polycarpa), tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriarirefolia), ulm (Ulmus glabra) etc., iar partea inferioar este reprezentat de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata, T. platyphillos), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acer campestre) etc. Stratul arbutilor este constituit din corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), pducel (Crataegus monogyna, C. pentagyna), salb moale (Evonymus verrucosa). Ptura erbacee, slab dezvoltat, este reprezentat de Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Lathyrus niger, Viola hirta etc., n asociaie cu specii mediueuropene (Cardomine bulbifera, Galium odoratum, Carex digitata, Anemone ranunculoides, Hedera helix, Mercurialis perennis etc.). n habitatele cu soluri scheletice, puin profunde i n cele mai uscate dinspre silvostep, se ntlnesc fitocenoze vegetale din asociaia Nectaroscordo-Tilio tomentosae, n care gorunul se asociaz cu tei, mojdrean, crpini (Carpinus orientalis) i frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus coriarirefolia) etc. Arbutii sunt reprezentai de corn, pducel i lemn cinesc, iar ptura ierbacee este dominat de speciile sudice (Nectaroscerdum silicum ssp. bulgaricum, Lychnis coronaria, Arabis turrita, Lythosmermum purpureocoeruleum, Mercurialis ovata etc.). n vecintatea silvostepei, pe soluri mai profunde, gorunul este nlocuit de stejarul brumriu, n cadrul asociaiei floristice Tilio tomentosae Quercetum pedunculiflorae). Arboretele din Parcul Naional Munii Mcinului se evideniaz prin urmtoarele caracteristici: - marea diversitate biologic a celor 67 specii lemnoase, din care citm genurile: Quercus (7 specii), Tilia (3 specii), Acer (3 specii), Ulmus (3 specii), Carpinus (2 specii), Fraxinus (3 specii), Fagus (2 specii), Malus, Celtis, Juglans, Prunus, Sorbus etc., precum si numeroasele specii arbustive (Corylus, Rosa, Lygustrum, Cornus, Sambucus, Lonicera, Cotinus, Paliurus, Crataegus, Viburnum, Spiraea etc.); - caracterul natural al ecosistemelor forestiere pe o suprafa extins (42 % arborete naturale fundamentale), iar cele parial derivate (18 %) i total
Page 90 of 218
derivate (29 %) pstreaz n compoziie speciile autohtone locale, fapt care asigur conservarea celei mai ntinse vegetaii saxicole din ar, n care se regsesc majoritatea speciilor ameninate cu dispariia, o raritate la nivel naional; - participarea ridicat a teiului (36 %), carpenului (12 %) i crpiniei (7 %) n compoziia general a pdurilor, n detrimentul speciilor principale de baz goruni i stejari, care au fost recoltate prioritar i selectiv n trecut, aspect care impune reconstrucia ecologic a tuturor arboretelor derivate, degradate i slab productive; - dezechilibrul claselor de vrst ale arboretelor, cu predominana arboretelor tinere i mijlocii i deficitul arboretelor mature - preexploatabile i exploatabile; - consistena ridicat a arboretelor (90 % din suprafaa arboretelor cu consistena normal sau plin), fapt care garanteaz protecia terenurilor i a solului mpotriva eroziunii i - implicit - a florei i faunei specifice; - productivitatea sczut a arboretelor, n comparaie cu bonitatea medie a staiunilor forestiere, explicabil datorit recoltrii selective i repetate a speciilor valoroase din punct de vedere economic (gorun, stejar, frasin), precum i a exploatrii n crng a pdurilor, cu regenerarea vegetativ a acestora, fapt care a contribuit la invadarea arboretelor de tei, carpen i crpini i la deteriorarea compoziiei ecosistemelor forestiere etc. Se menioneaz c, dei o parte din pduri au compoziia i structura normal modificate, acestea conserv speciile erbacee locale, reprezentative pentru stepa pontic a Dobrogei, care n Romnia nu se mai regasete dect pe suprafee mici i dispersate.
Page 91 of 218
Lista speciilor de plante protejate din PNMM
Nr . crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Denumirea tiinific
Denumirea popular
DEC No Conveni L a CITES R 46/91 P S R R V R R R R R R R V R V / R E x
Achillea leptophylla Bieb. Achillea ochroleuca Ehrh. Agrimonia pilosa Ledeb.
Coada soricelului Codia oricelului
Allium flavum ssp tauricum Usturoi galben (Besser ex Reichenb.) Stearn Allium guttatum Steven Allium moschatum L. Allium saxatile Bieb. Alyssum linifolium Stephan ex Ciucusoara Willd Alyssum minutum Schlecht ex Barbisoara DC. Ammygdalus nana Arenaria rigida Bieb. Astragalus Unghia gaii ponticus Pallas Migdal pitic Studenita
13 14
Cachrys alpina Bieb. Campanula romanica Savul. Clopotel V

Page 92 of 218
dobrogean V / R 15 16 Celtis glabrata Planchon Steven ex Scai R B R 17 18 19 Centaurea napulifera Rochel. Centaurea salonitana Vis. Centaurea tenuiflora DC. Pesma Spin Matura R R B R 20 21 22 23 24 Cerastium gracile Dufour. Cheilanthes Domin marantae (L.) Bicoasa R R R R b R 25 26 27 28 29 Crocus chrysanthus Herbert Dianthus nardiformis Janka Dianthus pseudarmeria Bieb. Ephedra distachya L. Euphorbia nicaeensis All ssp Cadrilateri (Prodan) Kuzmanov 30 Festuca callieri (Hackel ex St.
Page 93 of 218
Centaurea gracilenta Velen
Colutea arborescens L. Coronilla scorpioides (L.) Koch.
Corydalis solida (L.) Swartz Brebene sspslivenensis (Velen.) Hayek l Brandusa aurie Garofia V
R Carcel de nisip Laptele cinelui * R b R R
Yves) Markgraf 31 32 33 34 35 Gagea Besser szovitzii (A.F.Lang) Ceapa ciorii Ghiocel Ghiocelul cu frunze ndoite altaicum Talpa leului R R R R V / R Stanjenel stanca de R R Susai R R ovata Brei adenotricha Merinan V R R b R 43 Moehringia jankae Griseb. ex Merinan Janka Myrrhoides nodosa (L.) Cannon Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindley ssp bulgaricum (Janka) Stearn
Page 94 of 218
Galanthus elwesii Hooker fil. Galanthus plicatus Bieb Gymnospermium (Pallas) Spach
Heliotropium supinum L.
36 37 38 39 40 41 42
Iris sintenisii Janka Koeleria lobata (Bieb.) Roemer &Schultes Lactuca viminea (L.) J&Presl Lythrum thymifolia L. Mercurialis Sternb.&Hoppe Minuartia Schischkin
Moehringia grisebachii Janka
b R
44 45
R R
46 47
Onobrychis gracilis Besser Ononis pussila L.
Sparcet Osul iepurelui
R V / R * * R R R
48 49 50 51
Orchis morio L. ssp picta (Lois.) Untul vacii Arc. Orchis simia Lam. Ornithogalum fimbriatum Willd Paeonia peregrina Miller Bujorul romnesc Bujor
V / R V / R V / R R R V
52
Paeonia tenuifolia L.
53
Paliurus spina-christi Miller
Spinul lui Cristos
54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64
Poa versicolor Besser Potentilla bifurca L. Prunus tenella Batsch Rosa turcica Rouy Rumex tuberosus L. Samolus valerandi L. Scorzonera mollis Bieb. Scutellaria orientalis L.
Firua Cinci degete
Mce tevie
R R R R R R R R
Page 95 of 218
Sempervivum ruthenicum Urechiua Snittspahn&Lemann Seseli tortuosum L. Silene compacta Fischer
65
Silene cserei Baumg.
b R
66 67 68 69 70 71 72 73
Silene supina Bieb. Smyrnium perfoliatum L. Stachys angustifolia Bieb. Stipa ucrainica P.Smirnov Spiraea crenata L Symphytum tauricum Willd. Thymus zygioides Griseb. Valerianella coronata (L.)DC. Colilie Cununi stnc Ttneasa Cimbrior de
R R R R R R R R
Semnificaia simbolurilor : 1. Categoriile IUCN pentru taxonii ameninai: Ex - disprut, V - vulnerabil, V/R - vulnerabil i rar, R- rar. 2. Codul de endemism WCMC : A - endemic, b - subendemic, B - taxon european.
Fauna Munilor Mcin, mai puin studiat, se caracterizeaz printr-o mare diversitate i o importan deosebit, datorit prezenei unor specii rare i protejate, prin reglementrile internaionale. Studiile i cercetrile efectuate n decursul anilor au identificat: insecte: 1436 specii; amfibieni: 7 specii; reptile: 11 specii; psri: 181 specii; mamifere: 47 specii. Din numrul total de specii de psri ntlnite n PNMM, 37 specii sunt strict protejate pe plan internaional, acestea fiind menionate n Directiva
Page 96 of 218
Psri i n Convenia de la Berna, motiv pentru care Munii Mcinului au fost inclui n "Lista zonelor importante pentru psri din Europa". Dintre speciile rare i protejate pe plan naional sau mondial, enumerm: lepidopterele Polia cherrug (endemism descris numai n aceast zon), Chersotis laeta mcini i Chersotis fibriola niculescui, reptilele - broasca estoas de uscat (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), psrile - oimul dunrean (Falco cherrug), orecarul mare (Buteo rufinis), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestic a arealului mondial, mierla de piatr (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piigoiul de livad (Parus lugubris) etc. Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent n Dobrogea numai n Munii Mcinului, cpriorul (Capreolus capreolus), mistreul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica slbatic (Felis silvestris), rsul (Lynx lynx) - semnalat n zona Hamcearca i prezen incert n areal, dihorul ptat (Vormela peregusna), jderul de piatr (Martes foina), etc. n ultimii ani a aprut i s-a nmulit exploziv acalul (Canis aureus), principalul prdtor al mamiferelor din Parcul Naional. Importana deosebit pentru tiin i pentru biodiversitatea Munilor Mcin o reprezint speciile rare i pe cale de dispariie, din care enumerm: broasca estoas (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), cel mai mare i mai rar arpe din ar, dihorul de step (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleuv brun (Aegypus monachus), ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius), dumbrveanca (Coracias garrulus). Lista speciilor de animale protejate din PNMM Nr. crt. Denumirea tiinific Denumirea popular INSECTE 1. 2. 3. Apatura metis Callimorpha quadripunctaria Cerambyx cerdo Anexa IV Anexa II Anexa II Rezoluia 06 Rezoluia 06
Page 97 of 218
Directiva Habitate
Convenia Berna
Nr. crt. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Denumirea tiinific Hyles hippophaes Lycaena dispar Morimus funereus Panassius mnemosyne Rosalia alpina Saga pedo
Denumirea popular
Directiva Habitate Anexa IV Anexa II
Convenia Berna
Rezoluia 06 Rezoluia 06
Croitor
Anexa II Anexa IV Anexa II Anexa IV
Rezoluia 06
AMFIBIENI 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Bombina bombina Pelobates insubricus Bufo bufo Bufo virdis Hyla arborea Rana ridibunda Rana dalmatina Buhai de balt fuscus Broasca de pmnt Broasca brun Broasca verde Brotcel Broasca de lac Broasca pdure roie de Anexa V rioas rioas Anexa II Anexa II Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06
REPTILE 17. 18. 19. 20. 21. Testuto graeca ibera Podarcis taurica Lacerta trilineata Lacerta viridis Coronella austriaca estoasa dobrogean oprla dobrogean Guterul vrgat Guterul arpele de alun Anexa II Anexa IV Anexa IV Anexa IV Anexa IV
Page 98 of 218
Rezoluia 06
Nr. crt. 22. 23. 24. 25. 26.
Denumirea tiinific Coluber caspius Elaphe quatorlineata Elaphe longissima Natrix natrix Vipera ammodytes
Denumirea popular arpele ru Balaurul dobrogean arpele lui Esculap arpele de cas Vipera cu corn MAMIFERE
Directiva Habitate Anexa IV Anexa II Anexa IV Anexa II Anexa IV
Convenia Berna
Rezoluia 06
27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38.
Spermophilus citellus Mustela lutreola Mesocricetus newtoni Mustela eversmannii Sicista subtilis Felis sylvestris Martes martes Meles meles Mustela erminea Mustella nivalis Cervus elaphus Capreolus capreolus Jderul de copac Viezure Hermelina Nevastuica Cerb carpatin Cprior PSRI Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa V Anexa III Anexa III Anexa V Anexa III Anexa III
Rezoluia 06 Rezoluia 06 Rezoluia 06
1. 2. 3.
Pelecanus onocrotalus Ciconia ciconia Ciconia nigra
Pelican comun Barza alba Barza neagra
II II II
II II II
I I I X
Page 99 of 218
Nr. crt. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
Denumirea tiinific Platalea leucorodia Aquila clanga Aquila heilaca Aquila pomarina Circaetus gallicus Milvus migrans Circus aeruginosus Circus cyaneus Circus macrourus Circus pygargus Buteo rufinus Pernis apivorus Accipiter brevipes Accipiter nisus Accipiter gentiles Falco tinnunculus Falco naumanni Falco vespertinus Falco subbuteo Larus minutus Larus canus
Denumirea popular II
Directiva Habitate II II II II II II I I I I I I I II II II II II I I I I I I
Convenia Berna X
Lopatar
Acvila iptoare II mare Acvila de camp II
Acvila tipatoare II mica Serpar Gaie neagra Erete de stuf Erete vanat Erete Erete Sorecar mare Viespar Uliu Uliu pasarar Uliul porumbar Vanturel rosu Vanturel mic Vanturel seara Soimul randunelelor Pescarus mic Pescarus sur II II II II II II II II II II II II II de II II II II
II II II II I
X X X X
II
Page 100 of 218
Nr. crt. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.
Denumirea tiinific Larus cachinnans Chlydonias nigra Columba oenas Streptopelia turtur Cuculus canorus Athene noctua Strix aluco Asio otus Caprimulgus aeuropaeus Apus apus Falco peregrinus Falco cherrung Falco columbarius Pandion haliaetus Perdix perdix Coturnix coturnix Grus grus
Denumirea popular
Directiva Habitate
Convenia Berna
Pescarus argintiu III Chirighita neagra II Porumbel scorbura Turturica Cuc Cucuvea Huhurez mic Ciuf de padure Caprimulg Drepnea negra Soim calator Soim dunarean Soim de iarna Uligan pescar Potarniche Prepelita Cocor de III III III II II II II III II II II II III III II II II II II II II II I II II I II I II I I I X X X X X II II II I
Burhinus oedicnmus Pasarea ogorului II Scolopax rusticola Alcedo atthis Merops apiaster Sitar de padure Pescaras albastru Prigorie III II II
Page 101 of 218
Nr. crt. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62.
Denumirea tiinific Coracias garrulous Upupa epops Picus canus Dryocopus martius Dendrobates major Dendrobates syriacus Dendrobates leucotos Dendrocops minor Melanocorypha calandra Calandrella brachydactyla Lullula arborea Alauda arvensis Anthus pratensis Anthus campestris Cercotrichas galactotes Erithacus rubecula Luscinia
Denumirea popular II II II II II
Directiva Habitate II I
Convenia Berna
Dumbraveanca Pupaza Ghionoaie sura Ciocanitoare neagra Ciocanitoare mare
I I I I
Ciocanitoare de II gradini Cicanitorae spate alb Ciocanitoare pestrita mica Ciocarlie baragan cu II de II II
I I I
Ciocarlie de stol Ciocarlie padure Ciocarlie camp Fasa de lunca Fasa de camp Macaleandru roscat Macaleandru Privighetoare
de II de II II II II II II II
Page 102 of 218
Nr. crt.
Denumirea tiinific megarhynchos
Denumirea popular
Directiva Habitate
Convenia Berna
roscata Codros munte Codros padure de II de II
63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80.
Phoenicus ochruros Phoenicurus phoenicurus Saxicola torquata
Maracinar negru II II II II II II III II II II II II II II II II II II I I I I II II II
Oenanthe isabellina Pietrar rasaritean Oenanthe oenanthe Pietrar sur Oenanthe pleschanca Pietrar
Oenanthe hispanica Pietrar Monticola saxatilis Turdus merula Locustella luscinioides Hippolais pallida Sylvia melanocephala Sylvia borin Muscicapa striata Ficedula parva Ficedula albicollis Mierla de piatra Mierla Grelusel de stuf Frunzarita cenusie Silvie mediteraneana Silvie de zavoi Muscar sur Muscar mic Muscar gulerat
Ficedula hypoleucos Muscar negru Aegithalos caudatus Pitigoi codat
Page 103 of 218
Nr. crt. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90.
Denumirea tiinific Sitta europaea Oriolus oriolus Lanius collurio Lanius minor Lanius excubitor Lanius senator Garrulus glandarius Corvus corax Coccothraustes coccothraustes Emberiza hortulana
Denumirea popular II II
Directiva Habitate II
Convenia Berna
Ticlean Grangur
Sfrancioc rosiatic II Sfrancioc cu II frunte neagra Sfrancioc mare II
I I
Sfrancioc cu cap II rosu Gaita Corb Botgros Presura gradina III II II de III I II
Habitate i ecosisteme Din cele 8 grupe de ecosisteme identificate n Europa (conform clasificrii Corine Biotopes Projet), 6 sunt reprezentate n Munii Mcinului: pduri, tufriuri i pajiti, ruri, mlatini, stncrii i grohotiuri, situri arheologice. Cele mai reprezentative i extinse ecosisteme forestiere sunt edificate de pdurile moesic-vest pontice de gorun, carpen i tei argintiu, cu Fraxinus coriarefolia, Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum, n complex cu pduri de gorun, crpini, tei argintiu i alte pduri xeroterme (situate la altitudini de peste 250 m) i de pdurile vest pontice de stejar pufos, carpini i mojdrean, cu Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus i Pyrus elaeagrifolia (150 - 250 m). n parc exist i habitate fragile de pajiti, fnee cu pdure i stncrii silicioase, caracterizate printr-o mare diversitate de specii rare sau vulnerabile, care vegeteaz n biotopuri cu condiii extreme (climatice, edafice etc.) sau situate la limita arealelor naturale de vegetaie, care se impune a fi conservate prin constituirea de noi arii protejate.
Page 104 of 218
Ecosisteme fragile pot fi considerate i cele forestiere situate la limita de vegetaie natural, datorit regenerrii naturale dificile a arboretelor, cauzat de condiiile climatice nefavorabile, paunat abuziv i diminuarea continu a speciilor autohtone valoroase din ecosisteme (goruni, stejari, frasini etc).
Lista habitatelor prioritare din PNMM
Nr. Crt . 1
Habitat Romnia Denumirea Cod
NATURA 2000 -
Palaearctic
Eunis
Tufruuri de 311 taul (Spiraea 8 crenata)
31.8B14 East Carpathian montane thickets
Tufriuri 312 ponto2 panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna) Tufriuri sud- 312 est carpatice 6 de mojdrean (Fraxinus ornus) Pajiti ponto- 340 panonice de 4 Festuca rupicola i Koeleria macrantha
40A0 *Subcontinent al periPannonic scrub
31.8B131 PeriPanonnic hawthorn blackthorn scrub
F3.241 Central European Subcontinent al thickets
31.8B BalkanoHellenic deciduous thickets
F3.2431 Moesian oriental hornbeam thickets
6250 *Pannonic loess steppic grasslands
34.911 E1.2C1 Pannonic loess Pannonic steppes loess steppes
Page 105 of 218
Pajiti ponto- 341 panonice de 4 Festuca valesiaca Pajiti ponto- 341 balcanice de 5 Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca Pajiti 341 balcanice de 6 Festuca callieri, Sedum santorianum ssp. hillebrandii i Thymus zygoides Pajiti balcanice Thymus zygoides Agropyron brandzae 341 de 7 i
6240 *Subpannonic steppic grasslands -
34.9211 Western Pontic thyme steppes; 34.951 Western Anatolian steppes
E1.222 MoesioCarpathian andropogonid steppes -
34.951 Western Anatolian steppes
34.951 Western Anatolian steppes
Pajiti ponto- 341 panonice de 8 Agropyron cristatum i Kochia prostata Pajiti vest- 341 pontice de 9 Stipa ucrainica i S. dasyphilla Pajiti vest- 342 pontice de Poa 0 bulbosa,
6250 * 34.9211 Panonnic loess Western Pontic steppic thyme steppes grasslands
10
34.9213 Western Pontic feathergrass steppes 34.921 Western Pontic
11
E1.2D1 Western Pontic

Page 106 of 218
Artemisia austriaca, Cynodon dactylon i Poa angustifolia 12 Pduri vest- 413 pontice de 4 gorun (Quercus petraea) cu Mercurialis ovata Pduri vest- 413 pontice mixte 5 de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) i carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum Pduri vest- 413 pontice mixte 6 de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) i crpini (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordu m siculum Pduri vest- 413 pontice de 7 gorun (Quercus -
steppes
steppes
41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forest
13
91Z0 Moesian 41.2C23 Silver lime Western woods Pontic sessile oak lime hornbeam ash forest
14
91Z0 Moesian Silver lime woods
41.76832 Dobrogean sessile oak lime oriental hornbeam ash forest
G1.7683 Dobrogean oriental hornbeam lime oak forest
15
91Z0 Moesian Silver lime
41.76834 Western Pontic sessile
Page 107 of 218
petraea) i tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus 16 Pduri rariti 415 danubian 7 vestpontice de stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum Pduri 415 danubian 8 vest-pontice mixte de stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) i tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii Pduri rariti 416 vest-pontice de 1 stejar pufos (Quecus pubescens) cu Galium dasypodium Pduri vest- 416 pontice mixte 2 de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia
woods
oak lime oriental hornbeam Galanthus forest 41.76221 Pontic A. tataricum Q. pedunculiflora steppe woods G1.7A12 Tartar marple steppe oak woods
91I0 *EuroSiberian steppic woods with Quercus ssp.
17
91I0 *EuroSiberian steppic woods with Quercus sp.
41.76833 Dobrogean Q.pedunculiflor a lime oriental hornbeam forest
18
91AA Eastern white oak woods
41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods 41.73723 Moesian Paeonia peregrina white oak
19
91AA Eastern white oak woods
Page 108 of 218
peregrina 20 Pdure de fag (Fagus taurica) din Dobrogea -
woods 41.1F Dobrogea beech forests -
Concluzii cu privire la impactul activitii din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din Parcul Naional Munii Mcinului :
n perioada de studiu s-a constatat c activitatea desfurat n perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influena dezvoltarea indivizilor sau a populaiilor din componenta floristic i faunistic sau dinamica i compoziia asociaiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hran, reproducere sau adpost n perimetrul Parcului Naional Munii Mcinului. Din cadrul componentei faunistice care au mediul de via n parcul national sau observat n vecintatea carierei Turcoaia cteva exemplare din specia Buteo rufinus orecarul mare, Falco tinunculus Vnturel rou, Falco vespertinus- Vnturel de sear , un exemplar de Bubo bubo i unul de Falco cherug oim dunrean care tranziteaz terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunrea Veche Mcin n cutarea hranei. Distana de 8 km fa de limita de vest a Parcului Naional Munii Mcinului i tipurile de ecosisteme antropizate din vecintatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia s nu constituie un mediu de via cutat sau obligatoriu pentru componentele faunistice din perimetrul parcului national i de aceea impactul activitii de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia este inexistent sau minim pentru biodiversitatea parcului national.
Page 109 of 218
Impactul investiiei asupra sitului Natura 2000 ROSCI0123 Munii Mcinului.
Perimetrului concesionat pentru cariera Turcoaia - Iacobdeal se situeaz la o distan minim de 6 km fa de SCI Munii Mcinului n punctul ei cel mai apropiat Dealul Priopcea de la sud-vestul sitului comunitar. Suprafaa sitului ROSCI0123 Munii Mcinului este de 18546 hectare, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 . n conformitate cu Fia standard, aprobat ca anex la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, n situl SCI Munii Mcinului exist urmtoarele tipuri de habitate naturale de interes conservativ la nivel european: 1. Pajiti i mlatini srturare panonice i ponto-sarmatice (1530*); 2. Tufriuri de foioase ponto-sarmatice (40C0*); 3. Stepe ponto-sarmatice (62C0*); 4. Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi Veronicion dillenii pe stncrii silicioase (8230); 5. Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. (91I0*); 6. Pduri dacice de stejar i carpen (91Y0); 7. Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos (91AA); 8. Pduri balcano-panonice de cer i gorun (91M0); 9. Pduri dobrogene de fag (91X0), 10. Peteri n care accesul publicului este interzis (8310). Dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca fcnd parte din SCI Munii Mcinului au fost identificate n vecintatea fronturilor active ale Carierei Turcoaia, n perimetrul concesionat inactiv de la limitele perimetrului, unde nu sunt planificate decopertri pentru exploatare, reprezentani ai
Page 110 of 218
habitatelor de tufriuri 40C0 i pajite stepizat 62 C0 care sunt afectate parial de suprapunatul actual sau cel care s-a desfurat de secole n unele poriuni de teren de la limita perimetrului carierei sau vecintatea acesteia . Referitor la speciile de plante enumerate n Anexa II a Directivei Habitate menionm c n perimetrul carierei nu au fost identificate ca fiind prezente. Excepie fac cteva exemplare de Campanula romanica se regsesc n stncile de deasupra depozitului de explozibil de la poalele dealului pn la limita sudic a Haldei 6 la limita sud estic perimetrului carierei unde nu se va desfura activitatatea de extragere a mineralelor n aceast zon a perimetrului ca urmare a configuraiei terenului ( accidentat) punatul fiind absent .
Fauna sitului Munii Mcinului
Fauna Munilor Mcin se caracterizeaz printr-o mare diversitate i o importan deosebit, datorit prezenei unor specii rare i protejate, prin reglementrile internaionale. Psri. Au fost identificate n situl Munii Mcinului peste 180 specii de psri, ceea ce inseamn ca aici avem reprezentani a 50 din avifauna Romniei . Zona Munilor Mcinului, dup INCDD -Tulcea reprezint o verig important pe cile de migraie care urmeaz cursurile rurilor Prut i Siret. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stncoase, combinate cu prezena unor sisteme acvatice din apropierea lanurilor muntoase (Lacurile Jijila, Srat, Slatina, etc.), ofer condiii favorabile pentru pasajul i iernarea unui numr mare de specii i exemplare. Mai mult de 10.000 psri rpitoare de zi i mai mult de 20.000 berze trec prin acest coridor n fiecare an, ceea ce atrage ornitologi din ar i din strintate. n fiecare an se organizeaz o tabr de monitorizare de ctre echipa Milvus, pentru monitorizarea migraiilor. Dintre speciile de rpitoare de zi identificate, 13 cuibresc n parc, reprezentative fiind: erparul (Circaetus gallicus), acvila mic (Hieraaetus pennatus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), orecarul mare (Buteo rufinus) i oimul dunrean (Falco cherrug). Munii Mcinului este singurul loc din Romnia unde cuibrete oimul dunrean.
Page 111 of 218
Prezena ciocnitorii cu spate alb (Dendrocopos leucotos) merit amintit, dat fiind c aceast specie populeaz n mod normal pdurile alpine de peste 600m. Mamiferele. Au fost identificate cu certitudine n sit 47 specii , iar ca specii rare i protejate amintim: Spermophilus citellus Popndul, Mustela lutreola Nurca, Mesocricetus newtoni Hamster dobrogean. Specii de interes deosebit sunt: Cervus elaphus Cerbul Carpatin. Munii Mcinului sunt singurul loc din Dobrogea unde populeaz aceast specie, a crui populaie a crescut n ultimii ani la 160 indivizi, cum ar fi: Capreolus capreolus Cpriorul, Sus scrofa Mistreul, Lepus europaeusIepurele de camp, Vulpes vulpesVulpea, Felis silvestrisPisica slbatic, Lynx lynxRsul. Acesta a fost identificat la Hamcearca, dar existena acestuia n parc este necunoscut; Vormela peregusnaDihorul ptat; Mustela eversmanni Dihorul de step; Martes martes Jderul de copac; Martes foinaJderul de piatr; Canis aureus acalul auriu. Acesta din urm este unul dintre cei doi mari prdtori din parc alturi de lup.Numrul acestora a crescut semificativ n ultimii ani, probabil datorit proteciei mbuntite a teritoriului din Parcul Naional Munii Mcinului care reprezint 60% din suprafaa sitului SCI Munii Mcinului. Canis lupus- Lupul a fost vzut cu certitudine n perimetrul sitului dar ca urmare a lipsei de informaie i a adversitii omului fa de aceast specie, greit i pgubos pentru existenta ntregii componente faunistice din zona munilor hercinici, a fost gsit deja un exemplar mpucat ( braconaj) din cele 4 semnalate n tot attea locuri diferite din perimetrul sitului. Este necesar un proiect care s asigure un prim pas n refacerea populaiei de lup n Munii Mcinului care a fost exterminat acum 55 ani de ctre comunitile locale proaspt instalate sau mai vechi existente n dorina de ai asigura integritatea turmelor sau cirezilor de animale domestice.
Insecte. S-a identitficat cu certitudine un numr total de 1.436 specii, dintre care amintim speciile rare i protejate: Cerambix cerdo, Morinus funereus Croitor cenuiu, Rosalia alpine - Croitor alpin i Saga pedo.
Amfibieni. Au fost identificate 7 specii, dintre care dou specii prezint un interes deosebit.
Page 112 of 218
- Bufo bufo este un relict glaciar n aceast zon. Dei este relativ comun n zonele colinare i montane din Romnia, a fost semnalat doar n 4 puncte ale Dobrogei; - Rana dalmatina este rspndit n Dobrogea numai ntr-o arie limitat din vecintatea sud-estic a Munilor Mcinului, fiind un relict care demonstreaz vechimea pdurilor din zon.
Reptile. Au fost identificate 10 specii. Importana deosebit pentru tiin i pentru biodiversitatea Munilor Mcin o reprezint speciile rare i pe cale de dispariie din care enumerm: broasca estoas (Testudo graeca ibera) monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata) cel mai mare i mai rar arpe din ar, dihorul de step (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleuv brun (Aegypus monachus), ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius), dumbrveanca (Coracias garrulus).
Speciile de interes comunitar ce constituie obiectivele de conservare din SCI Munii Mcinului Numele speciei Grup taxonomic major Clasa - Amphibia Ordinul - Anura (tiinific i comun) Amfibieni i reptile Bombina bombina * Starea de conservare n sit
Bun, Dar sute de exemplare mor n primvara la traversarea DJ 222A. Sunt necesare minim 2 pasaje la trecerea dinspre pdure spre balta rezultat n urma barajului de pre prul Seaca. Excelent
Clasa - Reptilia Ordinul -Cryptodira Clasa - Reptilia
Testudo graeca
Elaphe quatuorlineata
Excelent
Page 113 of 218
Ordinul -Squamata Clasa -Insecta Ordinul- Lepidoptera Clasa -Insecta Ordinul- Lepidoptera Clasa -Insecta Ordinul- Coleoptera Clasa -Insecta Ordinul- Coleoptera Clasa -Insecta Ordinul- Coleoptera Clasa -Insecta Ordinul- Coleoptera Clasa -Insecta Ordinul- Orthoptera Clasa -Insecta Ordinul- Lepidoptera Fam.- Rosaceae Genul - Agrimonia Fam.Caryophyllaceae Genul - Moehringia Fam.- Campanulaceae Campanula romanica Genul -Campanula Fam.- Orchidaceae Genul Himantoglossum hircinum Excelent Excelent Plante Agrimonia pilosa Moehringia jankae Excelent Excelent Pholidoptera transsylvanica Euphydryas maturna Excelent Morimus funereus Excelent Cerambyx cerdo Excelent Osmoderma eremita Excelent Nevertebrate Lycaena dispar Callimorpha quadripunctaria Lucanus cervus Excelent Excelent
Excelent
Excelent
Page 114 of 218
Himantoglossum Fam.- Boraginaceae Genul - Echium Mamifere Clasa Mammalia Familia Rhinolophidae Clasa - Mammalia Familia - Sciuridae Clasa - Mammalia Familia - Mustelidae Clasa - Mammalia Familia - Cricetidae Clasa - Mammalia Familia - Mustelidae Rhinolophus ferrumequinum Liliacul mare cu potcoav Spermophilus citellus Popndu Mustela eversmannii Dihorul de step Mesocricetus newtoni Grivanul dobrogean Vormela peregusna Dihorul ptat Bun Bun Bun Bun Bun Echium russicum Excelent
n ce privete categoriile de folosin ale terenurilor sunt reprezentate de pduri 58%, puni ( pajiti stepizate) 10,03,%, terenuri agricole de 30,33% i zone umede de 0,58%.
Page 115 of 218
Fig. 7. Harta SCI Munii Mcinului
Page 116 of 218
Fig.8.Step ponto sarmatic cu Stipa capilata n SCI Munii Mcinului
Fig.9.Step ponto-sarmatic n SCI 0123 cu Stipa capilata, Xeranthemum annuum,Daucus carota i Origanum vulgare
Page 117 of 218
Fig.10.Dianthus nardiformis n SCI Munii Mcinului
Fig.11. Step ponto sarmatic i tufriuri cu Crataegus monogyna
Page 118 of 218
Fig.12.Step ponto sarmatic n SCI Munii Mcinului
Fig.13.Step i tufriuri ponto-sarmatice
Page 119 of 218
Fig.14.Fagus taurica n Valea Fagilor, SCI 0123
Fig.15.Pduri balcano-panonice de gorun n SCI 0123
Page 120 of 218
Fig.16.Tufriuri ponto-sarmatice cu Spiraea crenata
Fig.17.Tufriuri ponto-sarmatice n Culmea Pricopanului
Page 121 of 218
Fig.18. Echinops ruthenicus n stepa ponto-sarmatic
Fig.19.Step ponto-sarmatic
Page 122 of 218
Fig.20. Pduri dacice de stejar i carpen
Fig.21.Comuniti pionere din Sedo-Sclerantion cu Sedum caespitosum pe stncrii
Page 123 of 218
Concluzii cu privire la impactul activitii din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SCI 0123 Munii Mcinului :
n perioada de studiu am constatat c activitatea desfurat n perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influena dezvoltarea indivizilor sau a populaiilor din componenta floristic i faunistic sau dinamica i compoziia asociaiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hran, reproducere sau adpost n perimetrul Parcului Naional Munii Mcinului. Din cadrul componentei faunistice care au mediul de via n parcul national sau observat n vecintatea carierei Turcoaia cteva exemplare din specia Buteo rufinus orecarul mare, Falco tinunculus Vnturel rou, Falco vespertinus- Vnturel de sear , un exemplar de Bubo bubo i unul de Falco cherug oim dunrean care tranziteaz terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunrea Veche Mcin n cutarea hranei. Distana de 7 km fa de limita de vest a Parcului Naional Munii Mcinului i tipurile de ecosisteme antropizate din vecintatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia s nu constituie un mediu de via cutat sau obligatoriu pentru componentele faunistice din perimetrul parcului national i de aceea impactul activitii de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia este inexistent sau minim pentru biodiversitatea parcului national.
Impactul activitatii asupra SPA Mcin Niculiel, care include perimetrul Carierei Turcoaia - Iacobdeal
Din punct de vedere al migraiei n perioadele de migraie zona Culmii Pricopanului este tranzitat de un mare numr de psri, n special psri rpitoare, aceast zon fcnd parte din traseul de migraie est-elbic. Rezultatele observaiilor asupra migraiei efectuate n perioada 2002 2006 sublinieaz faptul c Munii Mcinului sunt situai pe o rut important de migraie, Via Pontica (ruta de migraie, care ocolete Marea Neagr pe malul
Page 124 of 218
de V). Munii Mcinului sunt importani pentru migraia psrilor cu zbor planat, deoarece dealurile de la poalele munilor ofer condiii favorabile pentru formarea curenilor de aer ascendeni n zilele nsorite iar culmile abrupte ale Pricopanului deviaz vntul (n special vntul dinspre NE si NV) crend curenti de aer verticali pe care psrile le utilizeaz pentru meninerea altitudinii de zbor. In aria SPA Mcin Niculiel, n pdurile aflate pe versanii culmii Pricopanului migreaz anual zeci de mii de Passeriforme. Acetia folosesc pdurile pentru a se odihni i i procur hrana, care ofer energia necesar pentru drumul lung strbtut de-alungul migraiei deci nu pajitile din perimetrul carierei.
SPA Mcin-Niculiel reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania (Circaetus gallicus , Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopus). SPA Mcin Niculiel cuprinde un teritori n interiorul cruia se ntlnete cel mai complex modul trofic prin prezena speciilor rpitoare n numrul cel mai mare fa de orice alt sit din ar i totodat prezena ntr-un numr important de psari mici ( Ordinul Paseriformes) si al psrilor specific zonelor umede din Ordinele Pelicanoformes ( cu Cormoranul mic Phalocrocorax pygmeus i Pelicanul cre-Pelecanus crispus) sau Ciconiiformes ( Egreta mare -Egretta alba, Nyctycorax nycticorax Strcul de noapte). In acest sit au fost identificate un numr de 56 de specii de psri din Directiva psri incluznd att speciile cuibritoare ct i speciile de pasaj sau migratoare. Acest sit este foarte important pentru faptul c aici cuibresc urmtoarele psri : Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea. De asemenea n perioada de migraie prin acest sit care este cel mai important coridor de migraie al psrilor din Europa n special al psrilor rpitoare care vin dinspre zona sarmatic i dinspre Europa central spre o rut care urmeaz apoi rmul Mrii Negre fiind identificate cu certitudine speciile : Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Cicaetus gallicus,Buteo rufinus,
Page 125 of 218
Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus,Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaetus albicilla, Recurvirostra recurvirostra, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anthus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliacal, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrorus, Circus aeruginosus, Falco peregrines, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmeus, Egretta alba. Din punct de vedere al zestrei avifaunistice dar i al strii de snatate si conservare al elementelor naturale care constituie mediul unde se desfoar activitile de adpostire, cuibrire, hrnire, reproducere SPA Mcin Niculiel se situeaz n vrful piramidei siturilor de protecie avifaunistic din Europa.
Vegetaia SPA Mcin - Niculiel Din perspectiv biogeografic Munii Mcinului sunt parte a zonei stepice ce cuprinde Dobrogea, sudul Moldovei i Brganul. Astfel se remarc pe cuprinsul teritoriului Munilor Mcin mai multe etaje: silvostepa (tufriuri de scumpie, pducel, porumbar i tufe de stejar pufos mpreun cu specii ierboase specifice pajitilor stepice) ce alctuiete un spaiu de tranziie ntre vegetaia de step i cea forestier. Este reprezentat puin pe teritoriul PNMM, n Culmea Pricopanului dar acoper suprafee mai mari n zonele sudice i vestice din ROSPA0073. O prezen semnificativ a tufriurilor se remarc pe vrfurile uuiatu i Ghiunaltu dei n ultimii ani pe msur ce suprapunatul s-a redus acestea au devenit o prezen obinuit n majoritatea zonelor (Doni,N., Popescu,A., 2007) etajul submediteranean (UP II Cerna din Ocolul silvic Cerna i UP II Greci din Ocolul silvic Mcin format din stejar pufos, crpini i mojdrean, Doni,N., Popescu,A., 2007) etajul pdurilor mezofile unde predomin gorunul, n asociaie cu teiul, frasinul i gldiul (UP I Luncavia, UP II Greci din Ocolul silvic Mcin i UP III iganca, UP IV Valea Mitrofanului din Ocolul Cerna - Doni,N., Popescu,A., 2007). Cartarea Pdurilor de Importan Biologic Ridicat realizat de
Page 126 of 218
Societatea Ornitologic Romn n colaborare cu Institul de Cercetare i Amenajare Silvic n perioada 2007 - 2009 a evideniat prezena n zon a unor suprafee semnificative de pdure ce corespund la dou dintre criteriile folosite : K1 pduri cu intervenie antropic absent sau sczut. Aceste pduri au n special o structur spaial multistratificat i sunt bogate n lemn mort n diferite stadii de descompunere K2 pduri btrne. n aceast categorie intr pdurile care nu au fost exploatate de mult timp i care au depit o anumit vrst, n funcie de specie. n procesul de selecie au fost folosii 2 parametri: pduri cu vrsta mai mare cu 20 de ani dect vrsta de exploatare i pduri cu structura apropiat de cea natural . Zonele acoperite de pdure i silvostep asigur n special teritoriile de cuibrit la multe specii de psri dar i cele de odihn pentru exemplarele din speciile prezente numai n migraie: stepa este caracteristic pe terenurile n pant i dealurile cu stnci. Este puin prezent n zona propice agriculturii mai ales pe izlazurile comunale i terase i are un rol nsemnat n asigurarea resursei trofice necesare speciilor de psri rpitoare de zi datorit prezenei abundente a speciei Spermophilus citellus (popndu). suprafeele agricole care mrginesc celelalte tipuri de ecosisteme i se ntind pn la limita format de Dunre i zonele umede ale acesteia. Dei n prezent agricultura este extensiv pe suprafee mari se observ o agregare din ce n ce mai mare a proprietii trerenurilor astfel nct datorit sprijinului oferit prin Politica Agricol Comun (PAC) se poate anticipa o intensificare a agriculturii dei condiiile climatice nu permit producii foarte mari n special datorit unui regim al precipitaiilor redus pe tot parcursul anului. Fauna SPA Macin Niculiel Fauna Munilor Mcin se caracterizeaz printr-o mare diversitate i o importan deosebit, datorit prezenei unor specii rare i protejate, prin reglementrile internaionale. Din numrul total de specii de psri identificate n perimetrul sitului n SPA Mcin-Niculiel , 37 specii sunt strict protejate pe plan internaional, acestea fiind menionate Directiva Psri i n
Page 127 of 218
Convenia de la Berna, motiv pentru care Munii Mcinului au fost inclui n "Lista zonelor importante pentru psri din Europa". Dintre speciile rare i protejate pe plan naional sau mondial enumerm: insectele (lepidoptere) Polia cherrug (endemism descris numai n aceast zon), Chersotis laeta mcini i Chersotis fibriola niculescui reptilele estoasa dobrogean (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata sauromates), arpele lui Esculap (Elaphe longissima), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), psrile - oimul dunrean (Falco cherrug), orecarul mare (Buteo ruffinus), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestic a arealului mondial, mierla de piatr (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piigoiul de livad (Parus lugubris) etc. La capitolul amfibieni, de mare importan sunt 2 specii: o Bufo bufo (broasca rioas cenuie) reprezint un relict glaciar n aceast zon, i dei este relativ comun n zonele colinare i montane din Romnia, a fost semnalat doar n 4 puncte ale Dobrogei; o Rana dalmatina (broasca roie de pdure) este rspndit n Dobrogea numai ntr-o arie limitat din vecintatea sud-estica a Munilor Mcinului, fiind un relict care demonstreaz vechimea pdurilor din zon. Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent n Dobrogea numai n Munii Mcinului, cpriorul (Capreolus capreolus), mistreul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica slbatic (Felis silvestris), rs (Lynx lynx) semnalat n zona Hamcearca i prezen incert n areal, dihorul ptat (Vormela peregusna), jderul de piatr (Martes foina), etc. n ultimii ani a aprut i s-a nmulit exploziv acalul (Canis aureus), principalul prdtor actual al mamiferelor din situl SPA Munii Mcinului.. Importana deosebit pentru tiin i pentru biodiversitatea Munilor Mcin o reprezint speciile rare i pe cale de dispariie din care enumerm: broasca estoas (Testudo graeca ibera) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata) cel mai mare i mai rar arpe din ar, dihorul de step (Mustella eversmani), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadoni), vulturul pleuv brun (Aegypus monachus), ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius), dumbrveanca (Coracias garrulus). Zona Munilor Mcinului, dup INCDD- Tulcea, reprezint o verig important pe cile de migraie care urmeaz cursurile rurilor Prut i Siret. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stncoase,
Page 128 of 218
combinate cu prezena unor sisteme acvatice din apropierea lanurilor muntoase (Lacurile Jijila, Srat, Slatina, etc.), ofer condiii favorabile pentru pasajul i iernarea unui numr mare de specii i exemplare.
Specii care constituie baza tiinific a declarrii SPA Mcin-Niculiel
Clasa- Aves Ordinul Pelicanoformes
Psri - Phalacrocorax pygmeus Cormoranul mic
Satisfctoare Bun
spre
Tulburarea linitei de interveniile ( legale) prin activiti silvice n zvoaiele de salcie i plop. Ar trebui stabilite la nivel naional distane de siguran de non intervenie silvic fa de habitatele in care se constat prezena permanent a speciei. Bun
Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun Clasa- Aves Ordinul Pelicanoformes Clasa- Aves Ordinul Ciconiiformes Pelecanus crispus - Pelicanul cre
Bun
Nycticorax nycticorax Strc de noapte Egretta alba Egreta mare Ardea purpurea
Foarte bun
Foarte bun
Foarte bun
Page 129 of 218
Strc rou Ciconia nigra Barza neagra Ciconia ciconia Barza alba Platalea leucorodia Loptar Anser erythropus Grli mic Clasa- Aves Ordinul Falconiformes Milvus migrans - Gaie neagr Haliaeetus albicilla Codalbul Neophron percnopterus-Hoitar Gyps fulvus Vultur sur Foarte bun Foarte bun Foarte bun Habitatul este conservat foarte bine n ce privete condiiile de hran, adpost dar prezena speciei este extrem de rar n zon n ultimii 3 ani i incert pentru urmtorii ani. De monitorizat special aceast specie. Excelent Foarte bun Foarte bun Foarte bun Excelent Foarte bun
Circaetus gallicus erpar Circus aeruginosus
Excelent
Page 130 of 218
Erete de stuf Circus cyaneus Erete vnt Circus macrourus Erete alb Circus pygargus Erete sur Excelent Excelent Excelent Excelent
Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte Buteo rufinus orecar mare
Excelent Excelent Excelent Excelent Bun Excelent Excelent Excelent Excelent Excelent
Aquila pomarina Acvil iptoare mic Aquila clanga - Acvil iptoare mare Aquila heliaca - Acvil de cmp Aquila chrysaetos Acvil de munte Hieraaetus pennatus Acvil mic Pandion haliaetus Uligan pescar Falco vespertinus Vnturel de sear Falco columbarius oim de iarn Falco cherrug oim dunrean
Page 131 of 218
Falco peregrinus oim cltor Grus grus Cocor Clasa Aves Ordinul Charadriiformes Himantopus himantopus Piciorong
Excelent Bun Foarte bun
Recurvirostra avosetta Ciocntors Burhinus oedicnemus Pasrea ogorului Tringa glareola Fluierar de mlatin Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji albi Clasa Aves Ordinul Strigiformes Clasa Aves Ordinul Caprimulgiformes Clasa Aves Ordinul Coraciiformes Clasa Aves Ordinul Piciiformes Caprimulgus europaeus Caprimulg Bubo bubo Buh
Excelent Excelent Excelent Excelent
Bun
Bun
Coracias garrulus Dumbrveanc Picus canus Ghionoaie sur -
Excelent
Excelent Bun
Dendrocopos syriacus - Ciocnitoare de grdini Dendrocopos medius - Ciocnitoare de stejar
Foarte bun
Page 132 of 218
Dendrocopos leucotos Ciocnitoare cu spate alb Clasa Aves Ordinul Paseriformes Calandrella brachydactyla Ciocrlie de stol
Foarte bun
Excelent Bun Bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun Bun
Lullula arborea Ciocrlie de pdure Anthus campestris Fs de cmp Oenanthe pleschanka - Pietrar negru Sylvia nisoria - Silvie porumbac Ficedula parva Muscar mic -
Ficedula albicollis Muscar gulerat Lanius collurio Sfrncioc roiatic -
Emberiza hortulana Presur de grdin
n ce privete categoriile de folosin a terenurilor din zona SPA Mcin- Niculiel pdurile ocup 47%, punile ocup 7,56%, terenurile agricole ocup o suprafa de 43,33% iar zonele umede 2,08%.
Page 133 of 218
Fig.23. Harta SPA Mcin Niculiel
Page 134 of 218
Fig.24.Habitat de hran i cuibrit pentru avifaun cu Carpinus orientalis
Fig. 25.Habitat de hrnire i reproducere pentru avifauna n SPA Munii Mcinului
Page 135 of 218
Fig.26.Intrarea n Petera lui Terente de pe Dealul Priopcea
Fig.27.Intrarea n Petera lui Terente i poziionarea pe Dealul Priopcea
Page 136 of 218
Fig.28.Coborre secundar la nivelul 3 de adncime al peterei lui Terente
Fig.29.Specia protejat Rhinolophus ferrumequinum n Petera lui Terente
Page 137 of 218
Fig.30.Juvenil de Bufo bufo la Valea Fagilor
Fig.31.Habitate pentru avifaun cu ap , ierburi nalte , tufriuri i pdure
Page 138 of 218
Fig.32.Avifauna n Balta format de prul Seaca
Fig.33.Avifauna pe balta format de prul Seaca
Page 139 of 218
Fig.34. Habitat de hran pentru avifaun
Fig.35. Aici a fost Lacul Slatina, acum fiind n principal vegetaie cu Phragmites australis i Calamagrostis epigeios
Page 140 of 218
Fig.36.Zon foarte important de hran pentru avifaun cu tufriuri de Crataegus monogyna i Eleagnus angustifolia
Fig.37. Buteo rufinus la vntoare n depresiune cu cureni ascendeni
Page 141 of 218
Concluzii cu privire la impactul activitii din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SCI 0123 Munii Mcinului :
n perioada de studiu am constatat c activitatea desfurat n perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influena dezvoltarea indivizilor sau a populaiilor din componenta floristic i faunistic sau dinamica i compoziia asociaiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hran, reproducere sau adpost n perimetrul sitului de interes comunitar Munii Mcinului. Din cadrul componentei faunistice care au mediul de via n parcul national sau observat n vecintatea carierei Turcoaia cteva exemplare din specia Buteo rufinus orecarul mare, Falco tinunculus Vnturel rou, Falco vespertinus- Vnturel de sear , un exemplar de Bubo bubo i unul de Falco cherug oim dunrean care tranziteaz terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunrea Veche Mcin n cutarea hranei. Distana de 7 km fa de limita de vest a Parcului Naional Munii Mcinului i tipurile de ecosisteme antropizate din vecintatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia s nu constituie un mediu de via cutat sau obligatoriu pentru componentele faunistice din perimetrul parcului national i de aceea impactul activitii de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia este inexistent sau minim pentru biodiversitatea parcului national. n ce privete chiropterele s-a studiat prin observaii pe timp de noapte n special, cu echipamente de nregistrat frecvena semnalelor emise de lilieci avnd n vedere c cea mai apropiat peter (neomologat) este Petera lui Terente, situat la aproximativ 3000 m est de Cariera Iacobdeal i 250-300 m la vest de Rezervaia Natural Chervant-Priopcea (care este parial mpdurit i prezint fisuri n stancile existente i care ar putea oferi condiii de habitat pentru aceste mamifere). S-a avut n vedere observaii n diferite puncte pe care ipotetic ar fi putut circula liliecii n perioada de migraie spre Zona Carierei Turcoaia. Singurul studiu efectuat n zona Munilor Mcin i vecinatatea acestora pn la cele efectuate n cadrul prezentului Bilan de Mediu (spre localitile Cerna i Greci) publicat, a fost n perioada 2006-2007 de
Page 142 of 218
catre Prof. dr. Dumitru Murariu prin proiectul GEF/UNDP 0047111 n care menioneaza c s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul Chiroptera la nivelul SPA Mcin Niculiel :
Familia Rhinolophidae Rhinolophus ferrumequinum la baza Dealului Sulucu Mic i n afara PNMM n Mcin i n apropierea Popasului Cprioara. Acest specie a fost identificat i n Petera lui Terente; Rhinolophus mehelyi n estul localitii Greci, n afara PNMM.
Familia Vespertilionidae Myotis myotis n vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei i pe Valea LuncavieI; Myotis blythii la baza Dealului Tugulea, n nordul localitii Greci; Myotis emarginatus pe Coasta Priopcei i Dealul Chervant; Plecotus auritus specie rar n Dobrogea, identificat cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea; Nyctalus noctula specie comun n fauna Romniei, dar ntlnit doar n vecintatea Popasului Cprioara i n Mcin; Pipistrellus pipistrellus specie comun n fauna arii, dar identificat de noi numai n vecintatea Popasului Cprioara, n Macin i Valea Cetatuia n perimetrul PNMM; Pipistrellus nathusii numai n afara PNMM vecintatea popasului Cprioara; Miniopterus schreibersii la baza dealului Pietrele Albe, n afara PNMM. Studiul n cadrul Bilanului de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia a avut n vedere faptul c c liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum) - specie prioritara care prefer adposturile din peteri dar s-a adaptat destul de bine la condiiile din habitatele antropizate, a fost identificat n Petera lui Terente. Totui
Page 143 of 218
ntre adposturile i habitatele de hrnire aceast specie de liliac zboar lng elemente liniare de vegetaie, iruri de arbori, garduri vii. Dup observaii continuie n timp de 2 sptmni n perioada de migraie a liliecilor nu s-a nregistrat prezena speciilor de chiroptere. Cauza poate fi poziionarea Peterii lui Terente fa de amplasamentul carierei analizate, respectiv la o distanta de peste 2500 de m pe directia Sud-Est neexistnd motivaia ca specia prioritar Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona, atta timp ct n partea opus carierei Turcoaia fa de petera lui Terente , la 250-300 m exist o zon mpadurit (Rezervatia Chervant Priopcea), care-i poate asigura habitatul propice. Mai mult dect att, ntre petera de adpostire a liliecilor i amplasamentul investiiei exist un lan de dealuri fr vegetaie forestier sau alte elemente naturale care s constituie mediu de via pentru componente ale lanulii trofic ce constituie hrana chiropterelor. n concluzie activitatea din Carirea Turcoaia are impact strict local asupra biodiversitii din SPA Mcin local.
Impactul activitii din cariera Turcoaia - Iacobdeal asupra biodiversitii din SPA Dunarea Veche Braul Mcin
Braul Mcin al Dunrii (Dunarea Veche) marginete la Est Balta Brilei, n prezent desecata, meandreaz spre Nord, pe lnga localitatile rurale Peceneaga, Turcoaia, Carcaliu, i asigur oraului Mcin caracterul de port fluvial, Braul Mcin se reunete la Smrdan, vizavi de Brila, cu Dunarea propriu-zisa. SPA Dunrea Veche Braul Mcin este situat n jurul ,,izvorului de biodiversitate pe care l reprezint acest vechi meandru al Dunrii Braul Mcin. Din punct de vedere avifaunistic este o microdelt a Dunrii care n plus fa de alte situri avifaunistice pe lng speciile de psri caracteristice zonelor umede, fiind parte component a unuia dintre cele mai importante rute de migraie din Europa i beneficiind de un complex de al factorilor de mediu n biotop care include i mediul de via al psrilor rpitoare la limita
Page 144 of 218
de est are un segment important din modul trofic ocupat i de aceast grup faunistic n completarea celui al psrilor de ap. n SPA Mcin-Niculiel au fost identificate un numr de 63 specii din Anexa 1 a Directivei Psri i un numr de 55 specii migratoare din Anexele cu privire la speciile migratoare din Convenia de la Bonn i un numr de 7 specii periclitate la nivel global. Au fost identificate ca fiind cuibritoare n sit urmtoarele specii : Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Antus campestris, Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella ,,brachydactyla. n sit au fost identificate speciile migratoare : Pelecanus crispus, Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus. n perioada de iernat situl este important pentru speciile Phalacrocorax pygmaeus, Anser albifrons. SPA Mcin Niculiel este un paradis al psrilor existnd o concentrare de psri rare sau periclitate mai mare dect n multe sectoare ale Deltei Dunrii n special pe segmentele eutrofizate din zona oraului Mcin n perioada de primvar n special, aici psrile beneficiind de condiii excelente de cuibrit i hran dar i mai mult linite dect in multe zone ale deltei. Situl reprezint un adevrat laborator n aer liber pentru studiul compenentei avifaunistice la confluena fundamentului munilor hercinici cu Dunrea Veche Braul Mcin. Sub aspect climatic, regiunea n care este situat Braul Mcin se ncadreaz ntr-o zon cu condiii specifice stepei pontice caracterizat printrun contrast termic semnificativ ntre temperaturile medii pentru lunile de var (+210 - +230) i temperaturile medii din lunile de iarn (00 - +20). Dobrogea este una din regiunile rii care are printre cele mai mari valori ale sumei temperaturilor medii zilnice, iar numrul zilelor senine este de 110 -170. Precipitaiile sunt sub 480 mm i provin n cea mai mare parte din ploi cu caracter torenial, frecvente mai ales n lunile iunie i iulie.
Page 145 of 218
Flora i vegetaia Braului Mcin Importana pdurii in aceasta zona umeda este incontestabila, arboretele fiind principala componenta biosistemica. Ocupand intregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar infipt adanc in sol si pana la partea superioara a coroanei aflata in contact direct cu atmosfera, prin arbore exista un permanent schimb de materie anorganica, materie organica, energie si de informatie genetica intre sol si atmosfera apropiata, de care beneficiaza toate verigile biosistemului (Necula, Moisei, 1997). Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic si ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a intregului complex de ecosisteme acvatice si terestre. Altfel spus, arboretele din zona au o contributie majora la conservarea complexelor de ecosisteme terestre si acvatice si prin arboret intregul sistem se autoregleaza. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre si acvatice creste cu cat stabilitatea arboretelor este mai mare. Si in plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebita importanta prin faptul ca determina o trecere armonioasa de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile (Necula, Moisei, 1997). Indiguirile, desecarile si despaduririle, survenite acum patru decenii in Balta Brailei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 30 mii ha de lunca inundabila in prezent (Moisei, 2003). Inlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu intinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta in incintele indiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. Dar natura nu a fost lasata in pace nici in zonele cu regim hidrologic de inundatie. A doua schimbare majora, care a insemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs in urma substituirii zavoaielor prin culturi uniclonale plopicole si salicicole.
Plantele erbacee ntlnite frecvent sant: rogoz-paros (Carex pilosa), vinarita (Asperula odorata), margica. (Melica uniflora) .a Patura erbacee este reprezentata de mai multe straturi de plante. Stratul superior este alcatuit din Bolboschoenus maritimus, Schoenoplectus tabernaemontani, S. triqueter, carex riparia, Phragmites australis, Alisma
Page 146 of 218
plantago-aquatica, Lycopus europaeus, Butomus umbellatus, Rorripa amphibia, Ranunculus sceleratus, cu inaltimea de 40 50 cm. Etajul inferior este alcatuit din specii de talie mica: Potentilla reptans, Agrostis stolonifera, Ranunculus repens, Eleocharis palustris, Galium palustre. Se intalnesc si zone unde vegetatia este distribuita intr-un singur strat, alcatuit din Cyperus fuscus, Gnaphalium uliginosum, Elatine triandra, Lindernia procumbens, Juncus bufonius. Pe terenurile de pe care se retrage apa in perioadele secetoase, speciile cele mai fidele sunt Ranunculus lateriflorus, Eleocharis carniolica, Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris, Heleochloa alopecuroides. In cadrul pajistilor, cele mai reprezentative specii sunt Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Salvia pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, formand stratul superior, cu inaltimea de 100 cm. Etajul mijlociu este format din Festuca rupicola, F. pratensis, Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agropyron cristatum, Koeleria macracantha, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Trifolium pratense. Speciile scunde sunt prezente prin Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Alyssum desertorum, Fragaria viridis. Cele mai des ntlnite specii acvatice sunt Nitella gracilis, Chara brauni, C. aspera, C. tomentosa, C. fragilis, C. vulgaris, Tolypella syncarpa, Lychnothamnus barbatus. Acestea sunt specii submerse, cu acoperire de 40 60%. La suprafata apei se dezvolta, dar cu acoperire mica, specii natante: Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Azolla caroliniana. In zonele unde apa este putin adanca se intalnesc Eleocharis palustris, Schoenoplectus palustris, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Phragmites australis. Fauna sitului Dunrea Veche- Braul Mcin
Puine specii de psri sunt sedentare; acestea se adpostesc pe timpul iernii n interiorul ostroavelor din lunca Dunrii. n literatura de specialitate din ar, nu exist date referitoare la dinamica evoluiei populaiilor de psri, aceste aspecte fiind n studiu. Ca urmare, categoria de vulnerabilitate la care sunt ncadrate, nu este cert, ncadrarea n anumite categorii de protecie fiind realizat n funcie de menionarea lor pe listele conveniilor internaionale care protejeaz speciile de psri. Malul drept al Braului Mcin nu ofer condiii pentru meninerea n zon a unor populaii ale speciilor de psri datorit caracterului de intravilan al acesteia.
Page 147 of 218
Speciile de psri care sunt prezente n zon sunt corelate cu existena culturilor agricole; la cca. 20 m peste digul de protecie sunt parcelele de teren agricol care aparin locuitorilor satului Turcoaia. Speciile de psri prezente n zon sunt specii insectivore i granivore. Au fost identificate cuiburi ale psrilor granivore i insectivore n pdurea degradat din zona de intravilan format din exemplare mbtrnite de Populus alba i Salix alba. Speciile prezente n zona adiacent pe o distan de cca. 500 m sunt: Passer domesticus Sturnus vulgaris Corvus frugilegus Pica pica Hirundo rustica cca. 100 exemplare; cca. 80 exemplare; cca. 65 exemplare; cca. 15 exemplare; cca. 10 exemplare;
Streptopelia decaocto cca. 10 exemplare.
n perimetrul sitului au fost observate urmtoarele specii de psri:

o
exemplare ale speciilor cuibritoare Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Accipiter brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella brachydactyla; exemplare ale speciilor migratoare Pelecanus crispus, Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus; exemplare ale speciilor care ierneaz Phalacrocorax pygmaeus, Anser albifrons. au fost identificate doar 2 exemplare ale
n ce privete reptilele speciei Lacerta viridis (guter) .
Specie comun n zonele de cmpie i deal, prefer locurile nsorite i cu vegetaie. Specie inclus n Anexa 4, Directiva Habitate unde a fost semnalat la limita sudic a sitului. Biologia i ecologia speciei indic c aceasta se retrage i se ascunde la apariia unor factori perturbatori.
Page 148 of 218
Speciile de interes comunitar ce constituie obiectivele de conservare din situl Dunrea Veche Braul Mcin
GRUP
MAJOR TAXONOMIC
NUMELE SPECIEI (TIINIFIC I COMUN) Accipiter brevipes
Starea de conservare n sit
Uliu cu picioare scurte Privighetoare balt Pescru albastru Fs de cmp Acvila mic Strc rou Ra roie Buhai de balt iptoare de
Excelent
Acrocephalus melanopogon
Bun
Alcedo atthis Anthus campestris
Bun Foarte bun Excelent
Aquila pomarina
Ardea purpurea Aythya nyroca Botaurus stellaris
Excelent Bun Foarte bun
Page 149 of 218
GSCA CU GT ROU Branta ruficollis
Satisfctor-Bun Afectat populaia de braconaj i zgomot n vecintatea i interiorul sitului
BUH PASREA OGORULUI SORECARUL MARE CIOCRLIE DE STOL CAPRIMULG
Bubo bubo Burhinus oedicnemus Buteo rufinus Calandrella brachydactyla
Foarte bun Bun Excelent Foarte bun Bun
Caprimulgus europaeus
PRUNDRA
SRTUR
DE
Charadrius alexandrinus
Bun
CHIRIGHI CU OBRAZ Chlidonias hybridus

ALB
Bun
BARZA ALB BARZA NEAGR ERPARUL ERETE DE STUF ERETE VNT ERETE ALB ERETE SUR DUMBRVEANC CIOCNITOARE
GRDINI DE
Ciconia ciconia Ciconia nigra Circaetus gallicus Circus aeruginosus Circus cyaneus Circus macrourus Circus pygargus Coracias garrulus Dendrocopos syriacus
Excelent Bun Excelent Excelent Excelent Excelent Bun Excelent Bun
Page 150 of 218
CIOCNITOARE
NEAGR
Dryocopus martius Egretta garzetta Emberiza hortulana Falco vespertinus FICEDULA FICEDULA
ALBICOLLIS PARVA ALBICILLA PENNATUS HIMANTOPUS
Bun
EGRETA MARE PRESURA DE GRDIN VNTUREL DE SEAR MUSCAR GULERAT MUSCAR MIC VULTUR CODALB ACVILA MIC PICIORONG STRC PITIC SFRNCIOC ROIATIC SFRNCIOC
FRUNTEA NEAGR CU
Excelent Bun Excelent Bun Bun Foarte bun Excelent Foarte bun Bun Bun Bun
HALIAEETUS HIERAAETUS
HIMANTOPUS IXOBRYCHUS LANIUS LANIUS
MINUTUS
COLLURIO MINOR
PESCRU
NEGRU
CU
CAP
LARUS
MELANOCEPHALUS
Bun
PESCRU MIC CIOCRLIE DE PDURE CIOCRLIE

BRGAN DE
LARUS
MINUTUS ARBOREA CALANDRA
Bun Foarte bun Bun
LULLULA
MELANOCORYPHA
GAIE NEAGR STRC DE NOAPTE PIETRAR NEGRU ULIGAN PESCAR
MILVUS
MIGRANS NYCTICORAX
Excelent Excelent Excelent Foarte bun

Page 151 of 218
NYCTICORAX OENANTHE PANDION
PLESCHANKA
HALIAETUS
PELICAN CORMORANUL MIC
PELECANUS
ONOCROTALUS PYGMEUS
Bun Satisfctoare spre bun Cauza: Interveniile siviculturale i zgomotul
PHALACROCORAX
GHIONOAIE SUR LOPTAR IGNU CRESTE CENUIU CIOCNTORS CHIRA MIC CHIR DE BALT SILVIE PORUMBAC FLUIERAR
MLATIN DE
PICUS
CANUS LEUCORODIA FALCINELLUS PARVA AVOSETTA
Foarte bun Bun Bun Bun Excelent Excelent Excelent Foarte Bun Bun
PLATALEA PLEGADIS PORZANA
RECURVIROSTRA STERNA STERNA SYLVIA TRINGA
ALBIFRONS HIRUNDO NISORIA GLAREOLA
Categoriile de folosin existente n sit includ pdure 58% att natural ct i plantat pe malul Braului Mcin al Dunrii, 6% pune ( pajite seminatural), Terenuri agricole 8%, 25% zona umed Braul Mcin i 3% lacuri i meandre vechi ale Dunrii izolate sau comunicnd numai primvara cu Dunrea.
Page 152 of 218
Fig. 38. HARTA SPA DUNREA VECHE BRAUL MCIN
Page 153 of 218
Fig.41.Zvoaiele de salcie, locuri de adpost i hran de nenlocuit pentru psrile de pe Braul Mcin
Page 154 of 218
Fig.42.Un grup de Phalacrocorax carbo,, monitorizat de o Egretta alba
Page 155 of 218
Fig.43.,,Discuiiamicale ntre Phalacrocorax pigmeus i Egretta alba
Page 156 of 218
Fig.44.Braul Mcin strjuit de Zvoaie de plop i salcie
Fig.45. La limita de nord a Braului Mcin, un paradis al psrilor
Page 157 of 218
Fig.46. Braul Mcin cu ierburi nalte i zvoaie de plop i salcie pe maluri
Page 158 of 218
Fig.47.Braul Mcin cu habitate unice pentru hran i adpost a avifaunei Dobrogei
Page 159 of 218
Fig.48. Rana ridibunda pe covor submers de Myriophyllum
Page 160 of 218
Fig.49.Peisaj reprezentativ pentru Braul Mcin
Page 161 of 218
Concluzii cu privire la impactul activitii din Cariera Turcoaia pentru biodiversitatea din SPA Dunrea Veche Braul Mcin :
n perioada de studiu s-a constatat c activitatea desfurat n perimetrul Carierei Turcoaia nu poate influena dezvoltarea indivizilor sau a populaiilor din componenta floristic i faunistic sau dinamica i compoziia asociaiilor vegetale sau a habitatelor elementelor faunistice care au habitatul de hran, reproducere sau adpost n perimetrul sitului Dunrea Veche Braul Mcin. Dintre speciile componentei faunistice care au mediul de via n SPA DUNAREA VECHE BRAUL MCIN sau observat n vecintatea carierei Turcoaia cteva exemplare din specia Buteo rufinus orecarul mare, , un exemplar de Bubo bubo i mai multe exemplare de Falco vespertinusVnturel de sear care tranziteaz terenurile de la limita carierei spre zona spre Dunrea Veche Mcin n cutarea hranei. Prin faptul c SPA Dunrea Veche Mcin reprezint un paradis al psrilor cu foarte bune condiii de hran, adpost i reproducere att pentru psrile de ap dar i pentru cele rpitoare, perimetrul Carierei Turcoaia prin activitatea de exploatare a granitului cu msuri adecvate de protecie a mediului, nu perturb relaiile din modulul trofic al sitului.
Informaii privind flora din perimetrul Carierei Turcoaia - Iacobdeal
Perimetrul de exploatare monitorizat se afl pe teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, n nord vestul judeului Tulcea. Din punct de vedere biogeografic zona studiat se ncadreaz n Bioregiunea Stepic, iar din punct de vedere floristic face parte din Regiunea Central European i n cadrul acesteia, Provincia Danubio Pontic. Teritoriul analizat n suprafa de 217,30 ha are folosin actual de carier i teren neproductiv, este marginit la nord de teren neproductiv, la sud de exploatari de cariera existente i teren neproductiv, la vest de intravilanul localitii Turcoaia i est de terenuri agricole, teren neproductiv i drumuri de
Page 162 of 218
exploatare. Flora din zona studiat este reprezentat de specii de plante care edific pajitile seminaturale cu Dichanthium ischaemum, care se afl ntr-o stare avansat de degradare datorit activitilor antropice desfaurate n trecut i n prezent pe acest amplasament. Acest aspect este exemplificat prin practicarea actual a punatului intensiv, depozitrile necontrolate de deeuri, utilizarea drumurilor de la limita perimetrului pentru traficul greu din carierele nvecinate. Studiul floristic al pajistilor din zona de interes a evidentiat preponderenta speciilor xerofile specii caracteristice solurilor uscate, dar i prezena pe suprafee restrnse, mai joase, a unor specii de plante xeromezofile si mezofile specii caracteristice solurilor moderat umede. Studiul privind vegetaia din zona analizat a fost realizat n intervalul ianuarie 2012 februarie februarie 2013 i a fost efectuat dup metodele europene de fitocenologie, desfurndu-se n etape diferite: etapa pregtitoare - la aceast etap s-au analizat scopul i sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultat literatura tiinific de specialitate cu privire la metodele de cercetare i studiile efectuate anterior n zon, la condiiile fizico-geografice ale regiunii (relief, soluri, structur geomorfologic, reea hidrografic, clim) i au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor n teren. etapa cercetrilor n teren - la aceast etap s-au efectuat lucrri ce constau n efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe hartaschematic a itinerarului i a punctelor cercetate, colectarea n teren a ierbarului, n vederea determinrii ulterioare a speciilor unde a fost cazul (Determinator - Ciocrlan, 2000). Vegetaia fitocenozelor a fost studiat de la periferia zonei avute n vedere spre interior, folosind metoda cercetrilor pe itinerar. Suprafaa ce urma a fi strabtut a fost stabilit astfel ncat s cuprind toate tipurile fitocenotice existente. Pentru descrierea vegetaiei sau luat suprafee de prob cu marimea cuprins ntre 100 i 200 mp, apoi dintr-un colt al suprafeei de prob s-au nregistrat speciile cuprinse n campul vizual. La limita de sud est la limita perimetrului i n afara perimetrului carierei, pe pajitile de la nord-estul perimetrului s-au realizat dou relevee pe suprafee mai mari n zon cu ravene create de iroirea apei pe pajite ( de 500 mp i 1000 mp ). n general au fost delimitate suprafee de prob de form ptrat i
Page 163 of 218
dreptunghiular. Locul n care s-au ales suprafetele de prob a prezentat un anumit grad de omogenitate, adic a reunit nsuirile caracteristice generale i particulare ale tipului de fitocenoz analizat, la fiecare specie din releveul asociatiei urmrindu-se abundena i dominana dup scara lui Braun Blanquet modificat. etapa de ncheiere a cuprins, prelucrarea releveelor n vederea determinrii asociaiilor vegetale i a prezenei/absenei unor habitate de interes conservativ. Pentru analiza asociaiilor din zona cercetat s-au efectuat deplasri de recunoatere pe itinerariu i am notat speciile ntlnite dup o scar de apreciere elaborat de Braun-Blanquet ( 1928,1951) modificat ulterior n care : r = un individ izolat ici colo ; + = 2-5 indivizi sau tulpini ce acoper < 5%; 1= 6-50 indivizi sau tulpini cu acoperire < 5%; 2m= peste 50 indivizi sau tulpini ce acoper < 5%; 2a= nr. de indivizi indiferent, gradul de acoperire 6- 15%; 2b=nr.de indivizi indiferent, gradul de acoperire 16-25%; 3=nr.de indivizi iniferent, grad de acoperire 26-50%; 4=nr. de indivizi indiferent, grad de acoperire 51-75%; 5=nr. de indivizi indiferent, grad de acoperire 76-100%. RELEVEU 1 S= 10X 50m= 500mp Sector de extractie a minerului , la vest de un vechi concasor in zona Iacobdeal, lng halda 3 1. 2. 3. 4. Silene bupleuroides Lactuca serriola Dichantium ischemum Conyza canadensis r+ + 2a +
Page 164 of 218
5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.
Eryngium campestre Cichorium inthybus Convolvulus cantabricus Linum genistifolia Centaurea bieberstenii Crepis rhoedeafolia Xantium italicum Centaurea diffusa Thymus pannonicus Descurainia sophia Artemisia austriaca Achilea ochroleuca Erodium cicutarium Hieracium pilosella Teucrium polium Marrubium peregrimun Stachys nitens Festuca valesiaca Tragus racemosum Reseda lutea Salvia ethiopis Trinia ramosissima Asperula cynanchica Echium vulgare Artemisia annua
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
Page 165 of 218
30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.
Xerantemum annuum Cirsium lanceolatum Salsola kali Xantium spinosum Carduus nutans Atriplex patula Amaranthus retroflexus Stipa capilata
+ + + + + + + + 10 mp pe creasta dealului dintre cele doua ramuri ale drumului de exploatare in care s-a facut inventarierea
38. 39. 40. 41. 42.
Setaria verticilata Capsella bursa pastoris Heliotropium europeum Hyoscyamus niger Medicago falcata
+ + + + +
Observatii : In acest releveu s-a facut inventariere pe o panta foarte grea , intre drumul de exploatare cariera si o veche platform cu acces la un concasor dezafectat. Exista specii caracteristice unor soluri framntate cu structura glomerulara modificata cu 3- 5 ani in urma dar si specii care nu au avut continuitate in biocenoza zonei studiate.Avand in vedere ,, elementele martor inventariate preconizam ca in alti 4 ani se va reveni la structura initiala a pajistei stepizate ( daca nu apar alti factori de ,, zgomot)
Releveu nr 2 pajiste naturala de la nord estul carierei. S= 20x50m= 1000mp

Page 166 of 218
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.
Conyza canadensis Echinops ruthenicus Daucus carota Artemisia annuua Eragrostis minor Dichantium ischemum Medicago falcata Ajuga ciliata Setaria verticilata Setaria pumila Salsola kali Salvia ethiopis Hibiscus trionum Linaria genistifolia Bupleurum tenuissimum Artemisia austriaca Heliotropium europeum Agropyron pectinatum Cynodon dactylon Reseda lutea Artemisia campestris Atriplex patula Hyoscyamus niger Balota nigra Artemisia annuua
+ + + +1 +1 2b + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ( A.chia) 2 in vale
Page 167 of 218
26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.
Descurainia sophia Festuca valesiaca Acinos arvensis Centaurea bieberstenii Thymus zygioides Scabiosa ochroleuca Fragaria vesca Asperula cynanchica Crepis rhoedeafolia Plantago lanceolata Trifolium repens Linum perenne Xerantemum annuum Alissum saxatile Geranium robertianum Erodium cicutarium Galium humifusa Salvia nemorosa
+ + + + + + + + + + + + r r + + + +
In cel de-al doilea releveu , in pajiste naturala s-a pornit de la o zona apropiata unui drum de tara, dar in zona plana de langa drum apar specii care indica faptul ca in urma cu 3- 4 ani aici solul a fost rascolit , chiar prin aratura. Sunt de asemenea vizibile urme ale pasunatului chiar daca in perioada evaluarii nu au fost vazute animale domestice in zona. In vale terenul este mai intelenit dar tot exista efecte ale suprapasunatului( plante nitrofile) in valea care se uneste cu un talveg de scurgere a apelor de pe dealul Carierei Turcoaia.
Page 168 of 218
Releveu 3 -Zona concasor nou - birouri, expoziie nord vestic a haldei de steril nr. 8 La sud de punctul 2 culoare roie pe hart 1. Eleagnus angustifolia 2. Xeranthemum annuum 3. Dichanthium ischemum 4. Salsola kali 5. Achilea milefolium 6. Linaria genistifolia 7. Teucrium polium 8. Echium vulgare 9. Geranium rotundifolia 10.Erodium cicutarium 11.Centaurea difussa 12.Euphorbia seguieriana 13.Carex praecox 14.Artemisia annua 15.Xanthium italicum 16.Cichorium intybus 17.Artemisia austriaca + + 2m 1 + + + + + + + + + + + + +
Releveu 4 Front activ la Fntna lui Manole , pe platforma latura dinspre Dunre (punctul 2 culoare roie de pe harta ) 1. Festuca valesiaca 2. Thymus zigyoides 3. Stipa capilata 4. Agropyron pectinatum 5. Bassia laniflora 6. Poa bulbosa 7. Dichanthium ischemum 8. Cichorium inthybus 9. Hieracium pilossela 10.Teucrium polium 11.Centaurea diffusa 12.Galium humifusum 13.Xanthium italicum 14.Sisymbrium sophia + + + + + + 2b + + + + + + +
Page 169 of 218
15.Euphorbia seguieriana 16.Alyssum alyssoides 17.Linum perenne 18.Crepis rhoeadifolia
+ + + +
Releveu 5 Vecintate Hald 2 de steril inactiv propus pentru reconstrucie ecologic pentru mpdurire peste drum depozitul de steril provizoriu Iacobdeal ( punctul 3 pe hart) 1 . Calamagrostis epigeios 2. Linum genistifolia 3. Thymus zygioides 4. Cichorium inthybus 5. Hieracium pilossela 6. Teucrium polium 7. Centaurea diffusa 8. Xanthium italicum 9. Artemisia annua 10. Dichanthium ischemum 11. Plantago angustifolia 12. Bassia laniflora 13. Senecio vernalis 14. Reseda lutea 15. Galium humifusum + + + + + + 2m 1 + 2b 1 + + + +
Releveu 6. Front IacobDeal, la limita de sud est ( punctul 4 pe hart ,Frontul Valea oii Iacobdeal ) 1. Dichanthium ischemum 2. Stipa capilata 2b r
Page 170 of 218
3. 4. 5. 6.
Thymus zygiodes Artemisia annua Herniaria incana Hieracium pilossela
2a + + + + 2m + + + + + +
8. Teucrium polium 9. Centaurea diffusa 10. Xanthium italicum 11.Plantago angustifolia 12.Centaurea diffussa 13. Cynodon dactylon 14. Bromus tectorum 15.Sisymbrium sophia
Releveu 7 La limita de sud est aperimetrului unde drumul iese din carier i merge spre cariera Iglicioara Veche ( punctul 5 culoare roie pe hart) 1. Dichanthium ischemum 2. Cichorium inthybus 3. Artemisia austriaca 4. Erodium cicutarium 5. Poa bulbosa 6. Thymus zygiodes 7. Dianthus nardiformis 8. Plantago angustifolia 9. Centaurea diffusa 10.Cynodon dactylon 11.Sanguisorba minor 12.Xanthium italicum 13.Berteroa incana 14.Verbascum phlomoides 15.Galium mollugo 16.Salsola kali 17.Bromus squarrosus 18.Bromus tectorum 19.Poa angustifolia 2b + 1 + 2a 2m + + + + + + 1 + + + + 1 +
Page 171 of 218
Releveu 8 La 30 m sud de linie de sortate veche depozit provizoriu de steril - n apropierea punctului 3 pe hart lng Halda 2 ) 1. Centaurea diffusa 2. Artemisia annua 3. Plantago angustifolia 4. Cynodon dactylon 5. Carduus nutans 6. Bassia laniflora 7. Salsola kali 8. Verbascum phlomoides 9. Achilea milefolium 10.Dichanthium ischemum 11.Erodium cicutarium 12.Artemisia austriaca 13.Onopordon acanthium 14.Galium mollugo 15.Sanguisorba minor 16.Cichorium inthybus 17.Berteroa incana 18.Marrubium peregrinum 19.Malva neglecta 20.Geranium rotundifolia 21.Reseda lutea 22.Galium humifusum + + + 2b + + 2a + + 2a + 1 + 1 + + + + + + + +
Releveu 9 Pe malul lacului , regenerare buna ( punctul 6 culoare roie pe hart) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Festuca valesiaca Bassia laniflora Dichanthium ischemum Erodium cicutarium Stipa capilata Agropyron pectinatum Eragrostis minor Poa bulbosa Marrubium peregrinum 2a + 2a + + 1 1 2b 1
Page 172 of 218
10.Artemisia austrica 11.Teucrium polium 12.Cichorium inthybus 13.Hordeum vulgare 14.Melica ciliata 15.Poa angustifolia 16.Bromus tectorum 17.Cynodon dactylon 18.Reseda lutea 19.Senecio vernalis 20.Galium humifusum
+ + + + + + + 1 + + +
Releveu 10 Peste drum la vest de depozitul de explozibil , deal cu vegetaie natural nederanjat de activitatea de extracie a rocilor punctul 8 culoare roie pe harta perimetrului carierei Turcoaia 1. Crataegus monogyna 2. Morus alba 3. Agropyron pectinatum 4. Poa bulbosa 5. Eryngium campestre 6. Erodium cicutarium 7. Festuca valesiaca 8. Marrubium peregrinum 9. Bassia laniflora 10.Thymus zygioides 11.Echinops ruthenicus 12.Centaurea diffusa 13.Teucrium polium 14.Dichanthium ischemum 15.Achilea milefolium 16.Cichorium inthybus 17.Artemisia annua 18.Xanthium italicum 19.Salsola kali 20.Agropyron brandze 21.Ceratocarpus arenarius 22.Artemisia austriaca 23.Daucus carota 24.Hieracium pilosella 25.Koeleria macrantha + + 2a 1 + + 2b 2m + 1 + + + 2b + + + + + + + + + + +
Page 173 of 218
26.Sedum album 27.Stipa capilata 28.Plantago angustifolia 29.Polycnemum majus 30.Sisymbrium Sophia 31.Calamagrostis epigeios
+ + + + + 1
Releveu 11 - La vest de parapetul din beton din faa celei mai mari depozitri de steril din perimetrul carierei Turcoaia Halda 6, pe partea stng i dreapt a dealurilor din faa talvegului de iroire din faa depozitului de steril punctul 10 culoare pe hart 1. Sedum album 2. Dianthus nardiformis 3. Festuca valesiaca 4. Agropyron pectinatum 5. Achilea milefolium 6. Cichorium inthybus 7. Artemisia annua 8. Dichanthium ischemum 9. Thymus zygioides 10.Teucrium polium 11.Asperula cynanchica 12.Salvia aethiopis 13.Polycnemum arvense 14.Sedum hillebrandtii 15.Bassia laniflora 16.Asplenium trichomanes 17.Galium humifussum 18.Alyssum alyssoides 19.Moehringia grisebachii 1 + 2a 2m + + + 2b 1 2a + + + r+ 1 + + + r+
Releveu 12 La sudul carieriei ( La sud de Front cota 235 spre Valea Oilor) la sud de punctul 11 pe hart- culoare roie = pajite natural din perimetrul carierei dar n afara zonei de extragere minerale 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cercis siliquastrum Ailanthus altissima Crataegus monogyna Dichanthium ischemum Festuca valesiaca Stipa capilata 2b 2m + 2b 2m +
Page 174 of 218
7. Carex praecox 8. Salvia aethiopis 9. Filipendula hexapetala 10.Cynodon dactylon 11.Teucrium polium 12.Plantago angustifolia 13.Bromus tectorum 14.Bromus sterilis 15.Hieracium pilosella 16.Solidago virgaurea 17.Asperula cynanchica 18.Nigela arvensis 19.Reseda lutea 20.Senecio vernalis
+ + + + + + + + + + + 1 + +
Releveu 13 La vest de drumul betonat spre dealul de la est de Front de NE, cota 263 punctul 12 pe hart 1. Spiraea crenata 2. Festuca valesiaca 3. Campanula romanica 4. Dianthus nardiformis 5. Potentilla argentea 6. Asplenium trichomanes 7. Asplenium septentrionale 8. Teucrium polium 9. Achilea milefolium 10.Potentila taurica 11.Sisymbrium sophia 12.Dichanthium ischemum 13.Thymus zygioides 14.Plantago angustifolia 15.Bromus sterilis 16.Polycnemum arvense 17.Acinos arvensis + 2b r r+ + r+ r+ 1 + + + 2m + + + + +
n suprafaa monitorizat se gasesc ca i specii lemnoase arbori doar cele introduse prin programele de fixare a haldelor de steril respectiv Salcm Robinia pseudoacacia i Ailanthus altissima Cenuarul .
Page 175 of 218
n ceea ce privete vegetaia arbustiv, apar tufe de pducel Crataegus monogyna,Cercis siliquastrum Arborele lui Iuda, Spiraea crenata Tavalg . Asociaiile vegetale identificate n perimetrul analizat i n zona de interferen dintre aceasta i terenurile agricole, sunt reprezentate de specii ce vegeteaz pe terenuri plane sau uor nclinate, uscate i nsorite. Asociaiile vegetale evideniate n acest perimetru sunt: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977, Agropyretum pectiniformae (Dihoru 1970) i Artemisietum austriacae (Popescu et Turca 1960) I. Pop 1970. n zona studiat prima asociaie , Botriochloetum ischaemi este cea mai rspndit asociaie pe terenurile utilizate ca pune, realiznd fondul vegetaiei de pe islazul intens punat i indicnd habitatul R3415 - Pajiti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca. n cadrul asociaiei Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 specia caracteristic este rezistent la o tasare moderat a terenului, fapt ce i-a permis meninerea i rspndirea pe punile intens folosite. Deosebit de abundente mai sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Teucrium polium, Cynodon dactylon, Acinos arvensis, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum. Influena antropic mare asupra acestui tip de vegetaie se observ i prin apariia n cadrul asociaiei a unor specii ruderale sau segetale cum sunt: Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Bromus tectorum, Reseda lutea, Polycnemum majus, Nigella arvensis. Terenurile care au ca folosin pune sunt reprezentate de pajiti formate din habitate stepice degradate instalate pe un strat de sol superficial din grupa litosolurilor (rendzine calciforme i soluri levigate de pant). n urma identificrii asociaiilor vegetale prezente n perimetrul studiat se poate concluziona c habitatele prezente pe amplasament n zone care sau regenerat n fronturile vechi sunt habitate seminaturale n care fitocenozele stepice reprezentate de pajisti seminaturale se afl n etapa de succesiune natural de la asociaiile cu plante ruderale, pionere spre asociaiile cu plante din flora spontan care formeaz eline i stabilizeaz definitiv solurile asupra crora a ncetat presiunea antropic. O alt categorie de terenuri din perimetrul carierei n care aceaast
Page 176 of 218
asociaie este bine nchegat sunt vile sau versanii neafectate de activitatea de exploatare dar unde este evident presiunea punatului cu animale domestice. n zona n care s-au efectuat releveele fitocenotice, asociaia Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 reprezint asociaia cea mai stabil i pe suprafeele celel mai mari. Acest asociaie reprezint punile din stepa (zone stepizate) i silvostepa Dobrogei. Ocup de asemenea dealurile semimpdurite cu poieni destinate n special punatului. De la altitudinea de 100 400 m uneori urc pn la 600 700 m. Asociaia este instalat pe terenuri plane, coaste uor nclinate pn la moderat nclinate, cu expoziie S, S-E i S-V. Solul are grosimi diferite, de la 15 25 cm pn la roca mam la zi. Asociaia constituie baza fondului pastoral din zona Turcoaiei i implicit din zona perimetrului Carierei Turcoaia . Dup prerea unor specialiti (Evd. Pucaru i colab, 1963, Gh. Dihoru 1968 . a.) este o asociaie secundar. Noi o considerm ca fiind succesoarea asociaiei de Stipa capillata. Dichantietum ischaemi are o mare putere de extindere i regenerare, rezisten mare la clcare, fiind o i bun fixatoare a terenurilor erodate. Datorit acestor caractere a fost comparat cu Nardus stricta n punile montane i denumit epoica stepelor (Gh. Dihoru, 1968). n spaiile lsate libere, datorit rocii mam la zi, se instaleaz specii anuale i efemere, specii ca Poa bulbosa i Artemisia austriaca, Bromus sp., Cerastium sp. .a. Aceste specii au fost ncadrate n subasociaii. Dichantietum ischaemi este o asociaie cu trei perioade fenologice: una primvara foarte timpurie, cu Sintricha ruralis, alta la sfritul primverii cnd nfloresc plantele anuale: Alyssum sp., Bromus sp., Cerastium sp., Medicago sp., Trifolium sp., Androsace sp., .a. i cea principal, de cea mai lung durat din iulie septembrie cnd nflorete specia dominant. A fost nregistrat ncele mai multe releveuri realizate la nivelul perimetrului Carierei Turcoaia i imediata vecintate. In compoziia tipic pentru aceast asociaie (n form complet, tipic) sunt speciile: Dichantium ischaemum, Festuca vallesiaca, Bromus hordeaceus,
Page 177 of 218
Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Teucrium polium, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thymus zygioides, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima, .a. Valoare conservativ n perimetrul analizat al carierei Turcoaia : redusmedie . Compoziie floristic: specii edificatoare: Festuca vallesiaca, Dichantium ischaemum; Specii caracteristice: Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca. Alte specii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculis-chrisi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, teucrium polium, Asperula cynanchica, Eryngium campestre, Euphorbia seguieriana, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata. n general, in perimetrul studiat n cadrul bilanului, acoperirea solului, n medie este de 30 80%. Considerm c aceast acoperire se datoreaz punatului curent , a rocii mam la zi i a activitii de derocare, decopertare a covorului vegetal n cadrul extragerii de minerale n anii anteriori . Asociaia Dichantietum ischaemii n sens mai larg poate include n zona studiat din perimetrul Carierei Turcoaia trei subasociaii temporare sau durabile: Cynodonetosum dactyloni, Artemietosum austriacae i Poetosum bulbosae. Este o asociaie important n rezistena la presiunea antropic prin mare capacitate de refacere dup ncetarea presiunilor i constituie o etap important n refacerea elinelor naturale cu specii din flora spontan a bioregiunii stepice.
Page 178 of 218
Informaii despre fauna din perimetrul Carierei Iacobdeal
Turcoaia-
n perimetrul carierei nu au fost observate cuiburi de psri din lista celor care au constituit argument tiinific la declararea sitului deci nici una dintre speciile protejate n cadrul ROSPA0073 Mcin - Niculiel nu cuibrete n perimetrul concesionat. Extinznd aria observaiilor i consultnd studiile efectuate n zon s-a ajuns la concluzia c cele mai apropiate cuiburi de psri protejate n cadrul siturilor nvecinate Carierei Turcoaia sunt situate n zona mpdurit inclus n Parcul Naional Munii Mcinului, cel mai apropiat cuib fiind de orecar mare (Buteo rufinus) la distana de 8000 de metri de limita perimetrului carierei sau la peste 2000 m pe Braul Mcin al Dunrii. Din punct de vedere al circulaiei perimetrul studiat este tranzitat frecvent de specii de psri care se deplaseaz de la locurile de cuibrit aflate n perimetrul Parcului Naional Munii Mcinului spre habitatele de hrnire situate n SPA Dunrea Veche Braul Mcin pe la sud-est de perimetrul carierei.. Perimetrul carierei nu prezint interes pentru psrile rpitoare deoarece acestea nu gsesc speciile care constituie hrana lor dect foarte puin n zona de nord est i de sud vest a carierei Turcoaia, n pajitile seminaturale de suprafa mica din aceaste zone nvecinate Carierei Turcoaia. Este binecunoscut faptul c diversitatea elementelor faunistice este strns corelat cu particularitile floristice i asociaiile fitocenologice (particulariti de habitat), elementele de relief i caracteristicile geologice precum i microclimatul arealului. Combinaia i interaciunea tuturor acestor factori determinani stabilete distribuia elementelor faunistice precum i delimitarea granielor populaiilor locale, contribuind astfel la modul de rspndire al speciilor, variind de la o rspndire uniform la una de tip insular, n funcie i de adaptabilitatea fiecrei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibrit i de hrnire este strns legat de combinaia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nie ecologice mai mult sau mai puin diversificate n strns legtur cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, n regnul animal exist o delimitare a speciilor n funcie de gradul acestora de adaptabilitate la condiiile de mediu. Aceast adaptabilitate este dat de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie n parte.
Page 179 of 218
Nivelul de specializare este dat de preferina pentru anumite habitate pentru cuibrit, preferina pentru un anumit tip de hran i disponibilitatea ei, nivelul de deranj. Aadar, cu ct o specie prezint un nivel mai nalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitti geografice i geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va ntmpina dificulti mai mari n ocuparea unor nie ecologice, consistnd astfel din populaii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrngere a populaiilor locale i ntr-un final riscului de dispariie. Pe de alt parte, cu ct o specie este mai puin specializat, aceasta va putea ocupa diverse nie ecologice i stabili populaii semnificative contribuind astfel la o rspndire uniform. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avnd o distribuie uniform i populaii stabile, care asigur un bun fond genetic necesar perpeturii speciei. Astfel de specii sunt care au putut fi observate n perimetrul Carierei Turcoaia sau vecintatea acestuia sun: gugutiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de cas (Passer domesticus), cioara griv (Corvus cornix), stncuta (Corvus monedula), coofana (Pica pica). Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel nalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, i care, odat cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemntoare. De asemenea, unele dintre speciile periclitate nu suport nvecinarea cu habitatele antropizate i activittile antropice aa c, chiar dac habitatul lor nu a fost distrus, datorit deranjului, acestea vor abandona acest areal. O alt cauz care afecteaz speciile cu un nivel nalt de specializare este i fenomenul de nclzire global care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaz aceste specii s caute un microclimat corespunztor n alte zone, ns probabilitatea de a gsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de sczut. Datorit tuturor acestor factori mai sus menionai, distribuia faunei n perimetrul carierei precum i zonele adiacente este relativ redus i restrns la anumite grupuri faunistice cu o bun adaptabilitate i un grad sczut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate n cadrul tabloului faunistic din Romnia. In zona Iacobdeal a carierei Turcoaia, n fronturile vechi inactive s-a observat pe sterilul fixat de vegetaie de lng Halda 2, exemplare din specia Ptyonoprogne rupestris Lstunul de stnc.
Page 180 of 218
Se vor face monitorizari asupra acestei specii pentru a identifica eventuale instalri de colonii n zonele inactive ale Carierei Turcoaia . Singurele cazuri cnd s-au observat i alte specii de psri au fost atunci cnd acestea tranzitau zona de studiu. n cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul pdurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restranse de arbuti prezentai la descrierea florei din cariera Turcoaia deci lipsesc condiiile de adpostire pentru speciile de psri care i fac cuiburile n arbori sau se hrnesc cu alte specii care triesc pe arbori. n ceea ce privete speciile de reptile identificate n zona studiat, acestea sunt reprezentate de guter (Lacerta viridis), specie avand o larg rspndire pe teritoriul Dobrogei, oprla de step (Podarcis tauricus) (Figura53), estoasa dobrogean (Testudo graeca ibera) identificat n vecintatea perimetrului de exploatare - n sudul acestuia, arpele ru (Delichophis caspius) (Figura 54 ), arpele de cas (Natrix natrix).
Figura 53. - oprla de step (Podarcis tauricus)
Page 181 of 218
Figura 54 arpele ru (Dolichophis caspius)
estoasa dobrogean (Testudo graeca ibera), care este specie cu statut special de protecie nu a fost identificat n perimetrul strict de exploatare propus, acest lucru este susinut i de faptul c habitatele din perimetrul analizat nu sunt cele specific acestei specii i nu pot furniza hrana i adpostul necesar dezvoltrii unei populaii n zon. Totui n vecintatea perimetrului analizat, n decursul ieirilor n teren au fost identificate doar 5 exemplare (3 aduli i 2 femele). n ceea ce privete Vipera cu corn (Vipera ammodytes montandoni) menionm c aceasta nu a fost identificat n zona cercetat, prezena acesteia este foarte puin probabil deoarece habitatele din perimetrul de exploatare nu sunt cele specifice speciei, aceasta se ntlnete n zone de silvostep, respectiv rariti de pdure cu stejar pufos, tufriuri pontosarmatice intercalate cu stncrie. Din literatura de specialitate i observaii fcute n zon n cadrul altor proiecte, vipera cu corn a fost identificat cel mai aproape n zona Chervant Priopcea, respectiv la aproximativ 3 km de amplasamentul monitorizat. Cele dou specii de mamifere identificate n cadrul amplasamentului, sau a caror prezen a fost relevat prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmatoarele: iepurele de camp (Lepus europaeus) i vulpea roscata (Vulpes vulpes), ambele fiind specii
Page 182 of 218
comune, des ntalnite n Dobrogea, iar n perioada de studiu n perimetrul carierei au fost vzute multe exemplare de vulpe n special la lsarea serii. Rezultatele monitorizrii prin Bilanul de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia confirm faptul c n perimetrul carierei nu exist condiii de dezvoltare a unor habitate pentru chiroptere . Studiul efectuat n cadrul Bilanului de Mediu de nivel 1 pentru Cariera Turcoaia a avut n vedere faptul c liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum) - specie prioritara care prefer adposturile din peteri dar sa adaptat destul de bine la condiiile din habitatele antropizate, a fost identificat n Petera lui Terente. Totui ntre adposturile i habitatele de hrnire aceast specie de liliac zboar lng elemente liniare de vegetaie, iruri de arbori, garduri vii. Dup observaii continuie n timp de 2 sptmni n perioada de migraie a liliecilor nu s-a nregistrat prezena speciilor de chiroptere. Cauza poate fi poziionarea Peterii lui Terente fa de amplasamentul carierei analizate, respectiv la o distanta de peste 2500 de m pe directia SudEst neexistnd motivaia ca specia prioritar Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona, atta timp ct n partea opus carierei Turcoaia fa de petera lui Terente , la 250-300 m exist o zon mpadurit (Rezervatia Chervant Priopcea), care-i poate asigura habitatul propice. Mai mult dect att, ntre petera de adpostire a liliecilor i amplasamentul investiiei exist un lan de dealuri fr vegetaie forestier sau alte elemente naturale care s constituie mediu de via pentru componente ale lanulii trofic ce constituie hrana chiropterelor. Singurul studiu efectuat n zona Munilor Mcin i vecinatatea acestora (spre localitile Cerna i Greci) publicat, a fost n perioada 2006-2007 de catre Prof. dr. Dumitru Murariu, care menioneaza c s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul Chiroptera: Familia Rhinolophidae Rhinolophus ferrumequinum la baza Dealului Sulucu Mic i n afara PNMM n Mcin i n apropierea Popasului Cprioara. Acest specie a fost identificat i n Petera lui Terente; Rhinolophus mehelyi n estul localitii Greci, n afara PNMM.
Page 183 of 218
Familia Vespertilionidae Myotis myotis n vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei i pe Valea LuncavieI; Myotis blythii la baza Dealului Tugulea, n nordul localitii Greci; Myotis emarginatus pe Coasta Priopcei i Dealul Chervant; Plecotus auritus specie rar n Dobrogea, identificat cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea; Nyctalus noctula specie comun n fauna Romniei, dar ntlnit doar n vecintatea Popasului Cprioara i n Mcin; Pipistrellus pipistrellus specie comun n fauna arii, dar identificat de noi numai n vecintatea Popasului Cprioara, n Macin i Valea Cetatuia n perimetrul PNMM; Pipistrellus nathusii numai n afara PNMM vecintatea popasului Cprioara; Miniopterus schreibersii la baza dealului Pietrele Albe, n afara PNMM. n aceste condiii innd cont de rezultatul monitorizrii noastre n cadrul Bilanului de mediu i de rezultatele monitorizrilor efectuate i de ali specialiti n chiroptere facem precizarea c este exclus ca amplasamentul carierei s se situeze pe culoarul de migraie al speciilor de chiroptere identificate n vecintatea Parcului Naional Munii Mcinului.
n ceea ce privete nevertebratele, pe amplasament sunt prezente specii comune, care nu prezint importan din punct de vedere conservativ nici pentru amplasament, nici pentru ariile protejate din vecinatate. n vecinatatea zonei analizate, dintre nevertebrate domin orthopterele (lacuste, cosasi, greieri), reprezentate prin specii ca: Oedalus decorus, (lacusta migratoare italian), specii ale genurilor Sthenobothrus, Chorthippus i Omocestus, Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de cmp). Efectivele mari de cosai i lacuste pot asigura baza trofic pentru o serie de psri insectivore i limicole prezente de asemenea n zonele nvecinate. n zona monitorizat au fost identificate i o serie de specii de odonate
Page 184 of 218
(libelule) Sympetrum sanguineum, Sympetrum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum cancellatum, Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de zone datorit imediatei vecinti cu canalul magistral de irigaie din zon, efectivele lor nefiind puse n pericol de eventuale activiti desfurate n zon. Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca: Pieris rapae (fluturele alb al rapitei), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice, Polyommatus icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon, Pararge megera, Coenonympha pamphilus, Apatura metis, Argynnis pandora. n ce privete segmentul psri al faunei din zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul cariere, precum i zonele adiacente n functie de speciile de psri monitorizate. Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinct de psri astfel nct calitatea datelor obtinute s reflecte situatia real de pe amplasament, i anume: specii cuibritoare, specii de pasaj. n acest sens, datorit faptului c amplasamentul este cuprins n situl ROSPA 0073 Mcin Niculiel, s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta speciilor de psri cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000. Metodele de lucru i perioadele de monitorizare a psrilor, utilizate n vederea identificrii particularittilor avifaunei locale sunt reprezentate n funcie de categoria int de psri, i anume: pentru identificarea speciilor de psri cuibritoare s-a utilizat metoda transectelor cu puncte fixe i metoda vantage point (metoda punctului favorabil) care reprezint de fapt singurele metode de colectare a datelor agreate de BirdLife International pentru aceste categorii de psri, iar pentru speciile de psri de pasaj, prezente exclusiv pe perioada migratiei s-a utilizat metoda punctelor fixe n vederea identificrii eventualelor rute i dinamici de migratie. Aceste metode au fost aplicate n perioadele favorabile fiecrei categorii de psri int, astfel c pentru speciile cuibritoare s-au fcut observatii n perioadele de cuibrit i cretere a puilor, atunci cnd se pot determina foarte bine speciile de psri care cuibresc pe un amplasament, aceste perioade fiind cuprinse ntre jumtatea lunii mai i luna iunie. n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe pentru aplicarea metodei transectelor n puncte fixe, dar i puncte selectate special pentru aplicarea punctului favorabil (Vantage Point), puncte din care s-au efectuat observatiile
Page 185 of 218
de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun corectitudine n colectarea datelor. n vederea completrii datelor obtinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii primei categorii de date asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidentierea distributiei speciilor pe toat suprafaa zonei de studiu. Frecvena monitorizrilor n vederea colectrii datelor a fost adaptat n funcie de categoria de psri int, astfel c pentru psrile cuibritoare s-au efectuat deplasri de dou ori pe lun n perioadele favorabile i cte o deplasare pe lun n restul perioadei, pentru migraie au fost efectuate 5 deplasri pe migraia de primvar. Observaiile din teren pentru identificarea speciilor cuibritoare s-au efectuat n perioade cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada cnd deja puii au prsit cuibul i sunt api de zbor, moment cnd este cel mai uor de stabilit prezena sau absena unei specii n zona de interes. Au fost selectate, n baza etologiei diferite dintre ele, un numr de 12 de specii de psri potenial cuibritoare n n zona studiat sau vecintatea acesteia, a cror prezen absen a fost nregistrat n fiele de teren . Zona amplasamentului carierei nu reprezint o zon propice cuibritului niciunei specii de psri de mai dimensiuni (psri acvatice sau rpitoare), deoarece n cazul speciilor rpitoare nu sunt condiii minime de habitat i hran, iar pentru psrile acvatice deoarece acestea sunt psri coloniale, cu un pronuntat caracter gregar, i care au nevoie de habitate cu ntinderi de stuf sau galerii de slcii habitate care nu sunt prezente pe amplasament. De asemenea, zona amplasamentului este imposibil de a fi zon de hrnire pentru speciile de psri acvatice deoarece aceste psri se hrnesc exclusiv n ap cu peti sau nevertebrate acvatice i nicidecum pe uscat. Cele mai apropiate zone de cuibrit ale unor specii de psri de dimensiuni mari sunt reprezentate de culmile munilor Mcin i Chervant pentru psrile rpitoare i lunca inundabil a bratului Dunrii, zone care sunt situate la distane foarte mari fa de amplasamentul carierei. n ceea ce privete colonii ale unor psri de mici dimensiuni, singurele specii de psri de acest tip prezente n vecintatea perimetrului carierei sunt speciile de ciocrlii, care ns sunt prezente pe tot teritoriul trii avnd o
Page 186 of 218
distributie foarte larg i uniform, practic oriunde exist terenuri agricole se vor observa populatii de ciocrlii. i n cazul amplasamentului carierei, acesta fiind nvecinat cu terenuri agricole, s-au identificat populaii stabile de ciocrlii pe aceste terenuri agricole. n afara populaiilor de ciocrlii nu s-au identificat alte colonii ale unor specii de mici dimensiuni i nici zone de hrnire sau de aglomerare pentru nnoptare sau pentru pregtirea de migrare. n plus, amplasamentul carierei nu reprezint o zon de cuibrit sau hrnire pentru speciile caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Mcin Niculiel din motivele enuntate deja n prezentul bilan de mediu.. n ceea ce privete prezena speciilor de psri cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0073 Macin Niculiel, s-au efectuat monitorizri n vederea determinrii prezenei /absenei lor n cadrul zonei de studiu, iar n urma acestora s-au obtinut urmatoarele date: Barza alb (Ciconia ciconia) nu a fost observat nici un exemplar att n perioada de cuibrit ct i pe perioada migraiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibritului sau hrnirii acestei specii care este adaptat la ecosisteme acvatice; oimul dunarean (Falco cherrug) a fost observat un singur exemplar fiind n tranzit spre Braul Mcin al Dunrii probabil pentru suplimentarea hranei constituit de roztoare din zona munilor Mcin; erparul (Circaetus gallicus) dei pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmat prezena sa, este posibil ca acesta s viziteze zona datorit prezenei unor specii de reptile ce fac parte din dieta normal; orecarul mare (Buteo rufinus) - n zonele nvecinate amplasamentului au fost identificate trei exemplare ale acestei specii care tranzitau zona n cautarea hranei, ns att amplasamentul ct i zonele nvecinate nu prezint condiii minime pentru cuibritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migraiei; Acvila mic (Hieraaetus pennatus) nu a fost observat nici un exemplar att n perioada de cuibrit ct i n perioada migraiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibritului acestei specii; Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) acest specie nu a fost identificat n zona de studiu n principal i din cauza faptului c este o specie strict legat de ecosistemele de pdure, unde cuibarete i se
Page 187 of 218
hrnete, cel mult fiind observat la marginile pdurilor sau n luminiuri. Singura posibilitate de identificare a acestei specii n zona de studiu este pe parcursul migraiei ns prin monitorizrile efectuate nu a fost identificat nici un exemplar; Pasrea ogorului (Burhinus oedicnemus) n cadrul amplasamentului nu a fost identificat aceast specie, deoarece habitatul i particularitile geografice nu sunt prielnice cuibritului i/sau hrnirii acestuia. Au fost efectuate inclusiv monitorizari n perioada nupial cnd aceast specie este cea mai activ, inclusiv sunete de atragere, nsa fr nici un exemplar identificat; Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) aceast specie nu a fost identificat pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu ofer condiii minime cuibaritului i/sau hrnirii sale, fiind o specie legat de habitatele forestiere; Dumbrveanca (Coracias garrulus) zona de studiu prezint condiii bune cuibaritului i/sau hrnirii acestei specii, nsa au fost observate doar exemplare n zbor i doar tranzitnd zona de studiu fr a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hrnire; Ciocrlia de pdure (Lullula arborea) - nu a fost identificat n zona amplasamentului, deoarece este legat de habitatele din vecinatatea zonelor mpadurite care sunt absente att din cadrul perimetrului carierei ct i din zonele nvecinate; Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) nu a fost identificat n cadrul zonei de studiu, dei exist condiii minime pentru cuibritul acestei specii. n schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii n carierele nvecinate, fiind binecunoscut faptul c exploatarile de cariere ofer condiii extrem de bune pentru cuibritul speciilor de pietrari, cu predilecie al celor dou specii sensibile pentru ara noastr, i anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) i pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica); Presura de grdin (Emberiza hortulana) este o specie care prefer zonele deschise, cu vegetaie ierboas nalt i arbuti. Datorit faptului c n zon nu exist multe locuri cu vegetaie crescut care s asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 3 4 exemplare pe teritoriul ntregii zone de studiu.
Page 188 of 218
Principalele drumuri de migraie ce strabat ara noastr primavara i toamna sunt (Rudescu L.,1958): Toamna a) Drumul est-elbic, adic ramura nordic a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare i la sud de Munkacs, a nconjurat Carpaii prin valea Tisei, peste Munii Maramureului i s-a ndreptat nspre sud-est, pe lng Carpaii Orientali, deasupra vii Siretului i Prutului, pn n Delt. Acest drum este frecventat de berze, gte, grlie, rae, psri rpitoare, prepelie, turturele i cocori; b) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat i de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), n Delt, vine din nord, nord-est, aducnd psrile din Europa central-nordic i Rusia vestic. Acest drum este frecventat de gte, grlie, rae, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelie i dropii; c) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pn peste Bosfor, n Asia-Mic. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gte, rae, cocori, pelicani, dropii i spurcaci; d) Drumul carpatic, venind din regiunea Carpailor peste valea Ialomiei, Munii Dobrogei, pn la Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de psri cnttoare i psri rpitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; e) Drumul pe armul Mrii Negre, o ramificaie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) i pelicani; f) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, n front larg, se rspndete de la Luncavia pn spre pdurea Letea din Delta Dunrii. Primele trei din drumurile menionate sunt principale, pe cnd ultimele trei sunt drumuri secundare, de importan local. Dac se compar aceste drumuri cu cele cunoscute din arile vecine, se observ c drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit n secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramur vestic a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut i de Menzbier. Comparnd drumurile cocorilor din Delt, cu cele din restul Europei, se constat c populaiile de cocori din dou drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunrii, i anume: drumul sarmatic i o parte a drumului uraloPage 189 of 218
volgo-caspic, iar prin vestul rii, drumul est-elbic, modificat ca direcie, peste Marea Adriatic, deoarece cocorii zboar uor peste intinderi mari de ape, muni nalti i alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evit.
Primavara Primvara drumurile prin Delt se schimb n sensul c drumul sarmatic se concentreaz mai mult spre rmul Mrii Negre i peste Marea Neagr (Insula erpilor, Crimeea), fr ns a pierde i ramura ce trece prin Republica Moldova, iar drumul sitarilor lipsete cu desvrire, ultimii sitari estici trecnd prin pdurile Luncavia - Babadag, spre nord. n Delt nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte rmn oarecum aceleai. Este mai mult ca sigur, ca vdita grbire a rentoarcerii psrilor a produs aceast mic schimbarea nfatiarii pasajului, primavara. Ca i la descrierea general a fenomenelor de migraie, fcut n capitolele premergatoare, aceast descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerat rigid i formal. Exist aici, ca n general n problema migraiei psrilor, o serie de excepii, provocate mai ales de dou fenomene principale: Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunrea a nceput s creasc nc din timpul iernii i ofer psrilor de ap posibiliti de trai i de repaus n lunc, atunci pasajul se mparte n regiunea lacurilor din sudul Constanei i o mare parte a psrilor de ap invadeaz regiunea inundabil a Dunrii, de la Calafat pn n Insula Brailei. Acelai lucru se poate ntmpla i toamna, dac apele sunt mari.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmtoarele rute:
a) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat i de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), n Delt, vine din nord, nord-est, aducnd psrile din Europa central-nordic i Rusia vestic. Acest drum este frecventat de gte, grlie, rae, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelie i
Page 190 of 218
dropii; b) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pn peste Bosfor, n Asia-Mic. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gte, rae, cocori, pelicani, dropii i spurcaci; c) Drumul pe armul Mrii Negre, o ramificaie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) i pelicani; d) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, n front larg, se rspndete de la Luncavia pn spre pdurea Letea din Delta Dunrii.
Pentru aceste specii de psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferite de monitorizare care s poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasare, culoare de migraie, comportament, etc.). Principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe, deoarece aceast metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraionale, fiind i singura metod utilizat de ctre specialiti n cadrul studiului migraiei psrilor.
Pentru analiza structurii i dinamicii populaiilor afectate de Cariera Turcoaia -Iacobdeal au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu n vederea identificarii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psri.
Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate ncat s surprind perioadele de varf al migraiei n vederea stabilirii importanei eventualelor rute de migraie ce traverseaz zona de studiu. Dinamica migraiei pe teritoriul Dobrogei relev faptul c amplasamentul carierei este situat ntre principalele rute de migraie fapt susinut i de numarul foarte redus de psri observate n perioadele de migraie (mai puin de 50 de exemplare/zi), numr ce pentru perioada migraiei este extrem de mic, chiar nesemnificativ comparativ cu rutele principale unde se observ peste 1000 de exemplare/zi. Dei amplasamentul carierei este situat n apropierea unei rute de migraie, ca n cazul ntregului teritoriu din Dobrogea, exist efective reduse
Page 191 of 218
de psri care deviaz de la rutele de migraie, n special psri imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ ntreaga suprafa a Dobrogei. Din aceast cauz este posibil trecerea unor exemplare de psri pe perioada pasajului pe deasupra amplasamentului carierei, ns datorit particularittilor rutei de migraie, care n acest caz este reprezentat de ruta Via Pontica, psrile care tranziteaz amplasamentul carierei zboar la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri, datorit faptului c n prealabil au tranzitat culmile munilor Mcin, n special culmea Pricopanului, unde cu ajutorul curentilor termali s-au ridicat la altitudini mari, unde se pot folosi de curenti puternici spre a migra mai departe. Datorit suprafeei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a efectuat monitorizarea migraiei, acest punct asigurnd o bun acoperire att a zonei amplasamentului ct i a zonelor adiacente. Ca urmare a monitorizrilor pe perioada migraiei, pe lng particularitile legate de numrul redus de psri identificate, s-a observat de asemenea c n cazul speciilor de psri de dimensiuni medii i mari, acestea zboar la altitudini relativ mari, de peste 800 de metri, iar speciile de mici dimensiuni tind s zboare la altitudini mai joase, de aproximativ 100 - 300 de metri. De asemenea, multe specii de mici dimensiuni (paseriforme) prezint o direcie de migraie pe direcia vest est, ndreptndu-se nspre coasta Mrii Negre, care este principala rut de migraie a speciilor de paseriforme. n plus, de menionat este faptul c datorit amplasrii unor culmi nalte mai la nord, reprezentate de Munii Mcin, psrile migratoare care trec pe deasupra amplasamentului carierei au un culoar de zbor situat la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri.
Concluzii cu privire la avifaun :
1. Speciile de psri protejate nu au fost identificate pe amplasamentul monitorizat; 2. Pe amplasamentul monitorizat nu au fost identificate locuri de cuibrit, locuri de hrnire sau de odihn ale speciilor de psri protejate. Amplasamentul este utilizat de un numr redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezint o sursa temporar de hran;
Page 192 of 218
3. Nu au fost identificate pe amplasament surse de hran astfel nct s existe lanuri trofice stabile,complexe i funcionale n zona analizat i n imprejurimi pe o distan mai mic de 7 km spre zona de teras ( Zona mpdurit din Munii Mcinului) i 2 km spre Dunrea Veche Braul Mcin; 4. Impactul exploatrii granitului de pe amplasamentul monitorizat are efect nesemnificativ asupra exemplarelor speciilor de psri, deoarece n zon s-a produs deja un efect de modelare a comportamentului acestora ca urmare a numrului mare de cariere funcionale pe o mare perioad de timp n zona Turcoaia. Zona este cunoscut ca fiind reprezentativ pentru exploatarea granitului, radioliilor i prelucrarea acestora; 5. Plasticitatea comportamental a speciilor de psri asigur orientarea acestora ctre locuri cu abunden d hran att pentru ntreinere ct i pentru reproducere.
Peisajul n zona Carierei Turcoaia
Amplasarea carierei a condus la modificarea cadrului natural al zonei. Corelnd legislatia Uniunii Europene n acest domeniu, Romania a transpus Convenia europeana a peisajului (Florenta , 20 octombrie 2000) prin Legea nr. 451/2002. Avnd n vedere faptul c perimetrul studiat nu a fost inclus n zonele cu valoare peisagistic deosebit, se poate concluziona c impactul asupra peisajului poate fi considerat n limite acceptabile, mai ales c amplasamentul se situeaz n extravilanul comunei Turcoaia, unde aceast activitate este considerat tradiional.
Page 193 of 218
Caracterizarea sistemelor ecologice avnd ca limite de analiz pe cele ale SPA Mcin Niculiel din care face parte Cariera Turcoaia- Iacobdeal
Identificarea sistemelor ecologice din ROSCI0123 Munii Mcinului i ROSPA0073 Mcin-Niculiel s-a realizat pornind de la informaiile referitoare la tipul de acoperire a terenului. Astfel pot fi identificate dou categorii majore de ecosisteme prezente n aceast zon i anume ecosisteme terestre si ecosisteme acvatice.
n cadrul ecosistemelor terestre au fost difereniate: ecosisteme forestiere (dominate de pdurile de foioase); ecosisteme cu vegetaie ierboas (pajiti i puni); ecosisteme cu vegetaie arbustiv (tufriuri i vegetaie forestier n faze incipiente de dezvoltare); ecosisteme lipsite de /sau cu foarte puin vegetaie; agrosisteme; sisteme socio-economice (localiti, zone industriale, cariere). n cadrul ecosistemelor acvatice au fost difereniate: ecosisteme lotice (cursuri de ap n principal temporare); ecosisteme lentice (lacul Jijila, lacul Slatina, lacul Srat, la care se adaug o serie de lacuri de acumulare); zone umede (aceste sunt adiacente n principal ecosistemelor lentice). Ponderea principalelor tipuri de ecosisteme prezente n zona proiectului este prezentat n tabelul nr.2. Se poate observa c ecosistemele forestiere au ponderea cea mai mare la nivelul ariilor protejate, fiind urmate de agroecosisteme.
Page 194 of 218
Tabel Ponderea principalelor tipuri de ecosisteme Arii Protejate PNM Mcinului / Ecosisteme Suprafaa (ha) Pdure Silvostep Pajiti/Step Agrosisteme Ecosisteme acvatice Total 9.718,3 403,5 1.021,1 8,9 0,00 11.151,8 87,15 3,62 9,16 0,08 0,00 100,00 % Suprafaa (ha) 9.970,3 993,6 1.862,6 5.630,5 107,00 18.564,00 % Suprafaa (ha) 29.720,1 1.967,8 5.090,5 29.184,7 1.398,0 % SCI Munii Mcinului SPA Mcin Niculiel
53,7 5,3 10,0 30,4 0,6
44,1 2,9 7,6 43,3 2,1 100,0 0
100,00 67.361,1
Informaiile cu privire la tipurile de ecosisteme au fost stocate n baza de date georelaional, sub form de poligoane pentru ecosistemele cu distribuire geografic extins (ex. ecosisteme forestiere, agroecosisteme, ecosisteme lentice etc.) i sub form de linii pentru ecosisteme cu extindere liniar (ex. ecosisteme lotice). Unitatea minim de cartare folosit a fost de 400 m2 pentru suprafee i 30 m lungime pentru linii. Ca platform software s-a folosit ESRI ArcGIS 9.x. Pe baza informaiilor introduse n baza de date georelaional s-au elaborat hari de distribuie a principalelor tipuri de ecosisteme n zona proiectului (Figura nr.55).
Page 195 of 218
Figura nr. 55. Distribuia principalelor tipuri de ecosisteme n aria proiectului
Din punct de vedere al strii de conservare trebuie s inem cont de gradul de naturalitate a ecosistemelor menionate anterior. Astfel putem vorbi despre ecosisteme naturale, semi-naturale i artificiale. Aceast categorizare ine cont de origine (natural sau antropic), fluxul de energie care guverneaz mecanismele de producie la nivelul fiecrui ecosistem i tipul de management utilizat la nivelul acestora. Principale procese suportate de tipurile de ecosisteme existente n aria proiectului sunt generarea de bunuri si servicii, iar dintre acestea cele mai importante funcii sunt funcia de producie i funcia de suport al diversitii biologice.
Page 196 of 218
Servicii i funcii ecosistemice identificate la nivelul SPA Mcin- Niculiel
Nr
Servicii ecosistemice
Funcii ecosistemice
1 2 3 4 5 6 7
Producie ecologic Diversitate biologic Ciclarea nutrienilor Formarea solului Control biologic Polenizarea Managementul resurselor genetice
Producie secundar
primar,
producie
Meninerea diversitii biologice Stocarea, procesarea disponibilizarea nutrienilor Procesele de formare a solului Reglarea trofic a populaiilor Dispersia gameilor florali Suport pentru existena i dezvoltarea elementelor biologice unice, rare sau periclitate Meninerea i dezvoltarea habitatelor speciilor rezidente i de pasaj Producerea, retenia i meninerea calitii apei Meninerea integritii ecosistemelor fa de fluctuaiilr factorilor de control Minimizarea pierderilor de sol i a altor resurse ecosistemice Producia de oxigen, retenia CO2 i a poluanilor atmosferici Suport pentru recreaionale activiti i
Refugiu
9 10
Reglarea fluxurilor hidrologice Rezilien
11 12 13 14
Controlul eroziunii i retenia sedimentelor Meninerea calitii aerului Servici recreative Servicii culturale
Oportuniti pentru utilizri noncomerciale
Tipurile de ecosisteme identificate pot integra o parte sau toate

Page 197 of 218
serviciile/funciile ecosistemice prezentate anterior. De asemenea gama de bunuri generate de aceste servicii i valoarea acestora depinde de tipul de ecosistem i de dimensiunea presiunii antropice. Pe baza elementelor disponibile pn la acest moment putem aprecia faptul c serviciile ecosistemice anterior menionate pot atinge valori maxime pe cca. 55% din suprafaa zonei de proiect. De asemenea pe cca. 42% din suprafaa zonei de poiect, aceste servicii cunosc fluctuaii semnificative ca urmare a formelor diferite de impact antropic iar pe un pocent de cca 3% din suprafaa zonei de proiect, marea majoritate a serviciilor ecosistemice nu se regsesc.
Valori de conservare ale ecosistemelor din perimetrul SPA 0073 Mcin-Niculiel ce include Cariera Turcoaia - Iacobdeal
Diferitelor tipuri de ecosisteme prezente n zona proiectului li s-au atribuit valori care corespund importanei privind potenialul funciei de suport a biodiversitii. Aceste valori au fost ncadrate ntr-o scar care cuprinde valori de la 0 la 5 pe baza gradului de naturalitate al fiecrui tip de ecosistem. De exemplu, sistemele socio-economice fiind sisteme artificiale create de om au o valoare foarte redus a funciei de suport al biodiversitii, de aceea acestor tipuri de sisteme li s-a alocat valoarea 0 n timp ce un ecosistem lentic (ecosistem natural) are valoarea maxim (5). Delimitarea n detaliu a diferitelor tipuri de ecosisteme s-a bazat pe tipul de utilizare al terenurilor determinat cu ajutorul aerofotogramelor din zona proiectului ct i pe observaii directe n teren .
Page 198 of 218
Alocarea valorilor de conservare pentru diferitele tipuri de ecosisteme din zona proiectului
Ecosistem
Tip acoperire teren
Valoarea Conservare
de
Sisteme socio- Curi construcii economice/antropice Sisteme socio- Drumuri economice/antropice Agro-ecosisteme Agro-ecosisteme Agro-ecosisteme Agro-ecosisteme Ecosisteme vegetaie lipsite Teren arabil
0 0 1
Culturi permanente 1 altele dect vii Vii Grdini 1 1
de Stncrii/ pietriuri / 1 nisip
Ecosisteme cu vegetaie Puni permanente / 2 ierboas pajiti Ecosisteme cu vegetaie Tufiuri, vegetaie 3 arbustiv forestiera n tranziie Ecosisteme forestiere Ecosisteme lotice Ecosisteme lentice Vegetaie forestier Ape curgtoare Luciu de ap 4 5 5 5
Ecosisteme de zon umed Zone umede
Page 199 of 218
Masuri de diminuare a impactului asupra ariilor protejate
Se propune ca suprafaa din perimetrul concesionat pe care nu se desfoar activitatea de exploatare derocare n Cariera Turcoaia s fie supus unui regim de interzicere a punatului, care n prezent este un factor distructiv al habitatului stepic, realizndu-se refacerea unei suprafee nsemnate n comparaie cu cea a exploatrii, exploatare n cadrul cruia se va reduce impactul peisagistic existent. Prin aceast msur se va crea un mediu propice pentru conservare, iar zonele nelenite cu plante din flora spontan, n condiiile eliminrii punatului, vor constitui rezervoare genetice i specifice de unde cu ajutorul agenilor naturali purttori ( vntul, psrile, mamiferele) seminele sau sporii se vor rspndi n terenurile pregtite de investitor pentru regenerare dup finalizarea activitii de exploatare n sectoarele apropiate acestor zone cu flor spontan. Se recomand ca reconstrucia ecologic a zonei s se fac prin amenajarea de terase, peste care ( n condiiile n care profunzimea solului este necorespunztoare susinerii vegetaiei) s fie pus un strat de sol vegetal de bonitate i grosime potrivite pentru ca s se poat instala seminiul de la plantele din terenurile nvecinate sau pentru plantare de puiei. Avnd n vedere c n zon principalele activiti care se desfoar sunt cele legate de agricultur, respectiv cultivarea terenurilor i punatul, dar la scar redus i cu periodicitate, activitatea carierei va produce efect cumulativ asupra biodiversitii n ceea ce privete impactul generat de transport, dar pentru c agricultura se face la scar redus i cu mijloace rudimentare impactul produs de acestea este foarte redus i nesemnificativ pentru a produce efecte negative permanente, sau efecte care s nu poat fi contracarate prin msurile de protecie prevzute a fi implementate. Prin implementarea msurilor de protecie a mediului i a biodiversitii, n special, se va reduce considerabil impactul activitii asupra acestora i putem spune c impactul rezidual va fi nesemnificativ. Totui impactul rmas dup implementarea msurilor va fi evaluat n urma implementrii planului de monitorizare, iar n cazul n care se va constata c impactul rezidual oarecum vizibil, se vor implementa noi msuri de protecie
Page 200 of 218
adecvate. Impactul rezidual asupra ariilor protejate din aceast zon i asupra biodiversitii va fi monitorizat att de ctre echipa de specialiti contractat de titularul proiectului, ct i de administratorii ariilor protejate din aceast zon, iar prin colaborare se vor implementa msurile de protecie care vor fi necesare pentru reducerea sau eliminarea impactului asupra ariilor protejate din aceast zon i asupra biodiversitii.
Ierarhizarea importanei zonelor din aria proiectului pe baza rezultatelor activitilor de monitorizare a speciilor de faun, flor i avifaun
Page 201 of 218
Integrarea datelor cu privire la prezena speciilor de interes din aria proiectului
Page 202 of 218
Msuri de protecia mediului necesare minimizrii impactului activitilor din perimetrul Carierei Turcoaia asupra biodiversitii din interiorul i vecintatea acestuia
- Asigurarea unei boniti corespunztoare a stratului de sol util ce va fi utilizat la reconstrucia ecologic pe fronturile noi ce vor fi deschise n perimetrul carierei i prin depozitarea stratului de sol decopertat n profunzimea sa pn la roca mam i depozitarea acestuia n Zone amenajate special, amplasate n zonele inactive ale perimetrului Carierei ( ex. Zona Iacobdeal); - Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizare de antier i depozite de combustibil vor fi curate de petele de ulei sau combustibil i de corpuri solide scpate accidental i se vor reface prin crearea unui pat germinativ propice regenerrii cu vegetaire erbacee din flora spontan sau prin plantare de puiei din flora autohton specific bioregiunii stepice;
- S-au stabilit prin Planurile de reconstrucie ecologic a haldelor s se planteze diverse cantiti de puiei de specii lemnoase, preponderent cu speciile Salcm Robinia pseudacacia i Cenuar -Ailanthus altissima . Se recomand renunarea la plantarea acestor dou specii i completarea mpduririlor ( cu modificarea speciilor de introdus i acelai costuri de refacere a mediului acceptate de autoritile de mediu) sau realizarea de noi plantaii conform Planului de refacere a mediului utiliznd, n amestec , speciile lemnoase : Fraxinus ornus - Mojdrean Eleagnus angustifolia Slcioar Prunus spinosa subsp. dasyphylla - Porumbar Crataegus monogyna Pducel
- La Halda nr.6, avnd n vederea panta mare i cantitatea de steril din aceast hald unde energia de relief este mare, este necesar o
Page 203 of 218
terasare pe 3 trepte ( la vrf, la mijloc i la baza haldei) dup care se va realiza plantarea de puiei din speciile autohtone; - La Halda nr 4 unde este prevzut plantarea a 5400 puiei n anii 2016 i 2017 aceast lucrare de regenerare s se execute numai n zonele neregenerate cu plante erbacee . Se va evita astfel deranjarea vegetaiei erbacee stabilizat natural aa cum s-a realizat deja n partea de sud i est i a haldei. Plantarea dup terasare s se fac prin mobilizarea solului n vetre de 60x 80 cm pentru a nu deranja sistemul radicular al speciilor erbacee deja instalate; - La Halda Nr.1 cei 2587 de puiei care trebuie plantai conform Planului anual de refacere a mediului n anii urmatori propunem s fie plantai numai n zonele plane din centrul haldei iar pe laturile de nord unde exist deja o bun regenerare cu Dichanthium ischemum, Centaurea diffusa sau Poa bulbosa s fie conservat vegetaia spontan reinstalat natural;
- Avnd n vedere c exist o mare energie de relief de la Halda 6 spre Halda 5 este necesar ca odat cu terasarea i plantarea peretelui de est al haldei 6 s se execute i terasarea laturei de nord vest a Haldei 5 unde s se planteze cei 2500 de puiei din specii autohtone. Pentru eliminare factorului de stres care este generat n etapa de derocare a activitii de exploatare asupra speciilor de Buteo ruffinus orecarul mare, Bubo bubo -Buh i Falco cherrug oim dunrean se recomanda ca pe cat posibil in perioada 10 martie 10 aprilie a fiecarui an, sa se incerce a nu se executa impuscari pentru derocarea agregatelor in cariera, desi aceste specii doar tranziteaz zona pe la limitele carierei, acest interval coincide cu perioada cea mai sensibila a etologiei acestor specii ( eclozare si cutare hrana cu intensitate mare ).
- Asigurarea umectrii cii de transport a materialului derocat sau sortat (drumurilor din carier) atunci cnd aceast operaie se face cu maini de mare tonaj, prin stropirea a acesteia cu instalaii corespunztoare astfel nct cantitatea de particule n aer n vecintatea drumului s fie mai mic de 0,6 mg/mc. Msura de stropire a drumului la transportul cu maini a mineralelor se va
Page 204 of 218
respecta n perioada martie octombrie a fiecrui an, exceptnd zilele cu precipitaii; - La utilizarea forezelor hidraulice s se respecte prevederile privind protecia calitii aerului din studiul de evaluare asupra mediului astfel nct concentraia de praf silicogen s fie mai mica de 8mg/mc; - Meninerea vitezei de deplasare n perimetrul carierei la 20 km /or; - Instalarea de panouri avertizoare i informative.
Monitorizarea biodiversitii in zona perimetrului carierei si imediata vecintate
Observaiile asupra speciilor i habitatelor din perimetrul carierei Turcoaia Iacobdeal au fost efectuate n perioada ianuarie 2012 februarie 2013. Perioadele deplasrilor au fost alese astfel nct s fie favorabile pentru efectuarea descrierilor, respectiv s fie parcurse toate sezoanele de vegetaie i stadiile de dezvoltare a speciilor de faun. n cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea n care tipul de vegetaie studiat nregistreaz cel mai mare numr de specii, complet dezvoltate, adic n acest caz, fiind vorba de pajiti stepizate din zona de deal, observaiile s-au fcut cu preponderen n intervalul martie iulie. Pentru a determina impactul investiiei asupra migraiei psrilor, au fost efectuate observaii la punct fix preponderent n perioadele de vrf ale celor dou sezoane de migraie, 15 martie 15 aprilie ( migraia psrilor pe coridorul dobroagean primvara este ntre 25 februarie 15 aprilie ) pentru migraia de primvar i 15 septembrie 15 octombrie, pentru cea de toamn ( migraia de toamn n coridorul dobrogean are loc ntre 15 august 15 noiembrie). Din punct de vedere climatic, zona studiat se ncadreaz n climatul de dealuri joase cu influen estic, cotinental, avnd temperaturi medii anuale n jur de 10,60C i precipitaii medii anuale de 480 mm. Avnd n vedere c perimetrul investiiei are o form neregulat, acesta a fost ncadrat ntr-un dreptunghi rezultnd o suprafa de studiu de aproximativ 220 ha hectare e. Acest dimensionare a perimetrului de studiu de 220 ha ( fa de 168 ha ct este perimetrul carierei ) permite o evaluare
Page 205 of 218
obiectiv a impactului activitilor de exploatare a resurselor minerale asupra biodiversitii din zon. Pentru studiul florei i vegetaiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv relevee fitocenotice n piee de prob fixe, cu suprafaa de 200 mp fiecare ( 2 relevee au suprafata de 500 i respectiv 1000 mp), n care s-a determinat compoziia floristic, notndu-se pentru fiecare specie abundena dominana dup scara Braun Balanquet modificat. Pe lng relevee, au mai fost utilizate: metoda transectelor i semnalrile accidentale pentru speciile de importan conservativ. Pentru studiul faunei au fost utilizate observaiile pe transect, parcurgndu-se n zigzag, ntreaga suprafa de 220 ha luat n studiu, n diferite momente ale zilei. La efectuarea studiilor i cercetrilor pentru caracterizarea strii mediului din zona analizat nu au fost ntmpinate dificulti mari. Monitorizarea se va face de ctre personal specializat (Biologie) contractat de ctre investitor, iar raportarea se va face la sfritul fiecrui an calendaristic ctre Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea, fiind nsoit i de recomandri sau msuri de reducere a impactului asupra mediului dac este cazul. n cazul n care se constat modificri semnificative ( alarmante) ale valorilor unor parametri ce privesc dinamica populaiei speciilor selectate ca bioindicator fie ei biotici sau abiotici, n termen de 5 zile, , specialistul constatator va ntocmi un raport care va conine: descrierea situaiei speciei sau habitatului respectiv (afectat), cauza care a dus la degradarea acesteia i msurile ce se impun a fi luate imediat. Acest raport va fi naintat Ageniei pentru Protecia Mediului Tulcea. Avand in vedere conditiile meteo, care pot influena biodiversitatea zonei studiate, n fisa de observatie a speciilor bioindicator se vor trece pe lng descrierea aspectelor geologice, edafice i geomorfologice, obligatoriu i aspectele meteo climatice.
Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o baz pentru evaluarea pe timp ndelungat a statutului biodiversitii n zon i eficacitatea implementrii msurilor pentru protejarea biodiversitii. Monitorizarea include evaluri att ale condiiei de baz a biodiversitii din zon, ct i ale impacturilor aciunilor manageriale, i ale altor forme de
Page 206 of 218
utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evalund statutul resurselor biodiversitii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaz presiuni i ameninri. Responsabilitatea dezvoltrii, coordonrii i implementrii planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calitii elementelor de biodiversitate ce se impune a fi monitorizate Se propune urmatorul Plan de monitorizare a biodiversitii n perimetrul Carierei Turcoaia Iacobdeal i zonele imediat nvecinate
Elemente monitorizate Specii int
Metoda de lucru Relevee n piee de prob de 100-200 m2 amplasate n habitate stepice Abunden/Do minan Distribuia
Personal
Perioada
Cimbrior dobrogean (Thymus zygioides)
Botanist Fitocenolo g
Aprilie Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul suprafeelor de prob realizate prin bilanul de mediu 20122013 n care apare specia bioindicator
Piu de step (Festuca valesiaca)
Relevee n piee de prob de 100-200 m2 amplasate n habitate stepice
Botanist Fitocenolo g
Aprilie Iulie, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice suprafeelor de prob 207escries in Bilanul de mediu 2012-2013, unde apare specia bioindicator
Page 207 of 218
oprla de step (Podarcis taurica)
Numrare pe transecte zigzag n habitate stepice caracteristice speciei, cu suprafaa de un hectar Distribuia
Biolog
Martie octombrie Efectuarea lunar de transecte pentru observaii (minim 2) ntocmirea teren fiei de
Guterul (Lacerta viridis )
umrare pe transecte zig-zag n habitate stepice caracteristic e speciei, cu suprafaa de un hectar Distribuia
Martie N octombrie Efectuarea lunar de transecte pentru observaii (minim 2) ntocmirea teren fiei de
Vulpea (Vulpes vulpes)
Numrare pe transecte zigzag n habitate stepice cu suprafaa de un hectar Distribuia
Biolog
Tot timpul anului Efectuarea lunar de transecte ( minim 2 transecte/deplasare Intocmirea teren fiei de
Iepurele de cmp (Lepus europaeus)
umrare pe transecte zig-zag n habitate stepice cu suprafaa de un hectar Distribuia
Biolog
TotN timpul anului Efectuarea lunar de transecte ( minim 2 transecte /deplasare) . Intocmirea teren fiei de
Page 208 of 218
orecarul mare (Buteo ruffinus)
Numrare pe transect i in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite n habitatul specific de hranire
Biolog
Martie octombrie Minim o deplasare pe lun ( 2 transecte minim / deplasare) ntocmirea teren fiei de
Dumbrveanca (Coracias garrulous)
umrare pe transect i in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite n habitatul specific de hranire Distribuia
Biolog
Martie N Octombrie Minim o deplasare pe lun ( 2 transecte minim / deplasare) ntocmirea teren fiei de
Lcusta (Oedaleus decorus)
Numrare pe transect n habitate cu suprafee de minim 1 ha Distribuie
Biolog
Iunie -iulie Deplasare lunar 2 transecte minim/deplasare ntocmirea teren fiei de
Numrul i distribuia pieelor de prob, a transectelor, a calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior de administratorul carieriei Turcoaia cu echipa care va fi furniza serviciile pentru implementarea sistemului de monitorizare. Detaliile privind structura Planului de monitorizare vor fi prezentate Ageniei pentru Protecia Mediului Tulcea cu ocazia primului raport de monitoring din perimetrul carierei .
Page 209 of 218
Datele vor fi colectate i prelucrate de ctre echipa de monitorizare care va ntocmi rapoarte de monitoring semestriale ce vor conine : analiza evoluiei elementelor monitorizate, analiza parametrilor msurai i propuneri privind msurile de conservare concrete care se impun a fi luate n cazul unor valori anormale sau modificrii unor parametri populaionali care indic o regresie a populaiei speciilor bioindicator cauzat de activiti antropice n zona monitorizat..
Page 210 of 218
CAPITOLUL 6 CONCLUZII SI RECOMANDARI 6.1 Rezumatul aspectelor de conformare/neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, n propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare
Din analiza datelor si informatiilor puse la dispozitie de titular, monitorizarea efectuata de echipa de elaborare a prezentului Bilant de mediu nivel I se poate aprecia ca activitatea desfasurata in cariera Turcoaia, respecta legislaia privind protectia mediului, gospodririi apelor , utilizarii explozivilor .a.. Facem precizarea ca SC Xannat Minerals detine Autorizatia de mediu nr. 7657/ 10.03.2008, far program de conformare . Desi din evaluarea realizata nu rezulta efecte negative semnificative asupra biodiversitatii din zona concesionat pentru exploatarea mineralelor, se recomanda respectarea msurilor explicite propuse n prezentul Bilan de mediu de nivel 1, de ctre echipa de elaborare , precum si respectarea prevederilor legale specifice privind regimul ariilor naturale protejate si conservarea habitatelor. Respectarea acestor cerinte, a Licentei de exploatare si a celor incluse in Planul de refacere a mediului la incetarea activitatii, va crea premizele aducerii la o stare cat mai apropiata de situatia initiala a amplasamentului Carierei Turcoaia .
6.2. Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert; n cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B identificate
Principalele obligatii impuse prin autorizatiile si avizele in baza carora functioneaza SC XANAT MINERALS la momentul elaborarii prezentei documentatii sunt :
Page 211 of 218
- respectarea legislatiei privind protectia mediului , regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , gospodaririi apelor ; - exploatarea resurselor naturale in limitele perimetrului avizat cu respectarea metodei cadru aprobate de ANRM ; - instituirea unui sistem de automonitorizare a instalatiilor si proceselor tehnologice prin masuratori periodice si raportarea rezultatelor la APM Tulcea; - intretinerea corespunzatoare a drumurilor de acces in cariera si a celor de exploatare . Pe cile de acces, pe unde circul autocamioanele, se va realiza o stropire n vederea reducerii pn la anulare, a polurii cu praf a zonei n perioada martie octombrie atunci cnd se face transport de material derocat i cu mainile, sau se fac operaii de sortare cu utilaje pe drumurile din interiorul carierei, transport la staia de sortare ; - ntreinerea utilajelor, reparaiile acestora se vor face periodic, conform recomandrilor firmelor productoare pentru evitarea degajrii suplimentare de noxe n timpul funcionrii ; se vor folosi n principal utilaje echipate cu motoare cu catalizator; - va fi aplicat o tehnologie de derocare utiliznd pentru detonarea ncrcturii capse milisecund, pentru diminuarea ocului seismic indus de exploziile de derocare ; - evitarea prezentei fragmentelor de roca in afara perimetrului de exploatare ; - respectarea legislatiei privind utilizarea, manipularea si transportul explozivilor; - refacerea terenurilor afectate de exploatarea miniera astfel incat sa se permita reluarea functiilor productive, peisagistice si ecologice naturale ; - constituirea garantiilor financiare pentru lucrarile de refacere a mediului afectat de activitatile miniere si realizarea lucrarilor prevazute in proiectul tehnic de refacere a mediului ;
Page 212 of 218
6.3 . Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar). Pentru diminuarea impactului negativ asupra solului este necesar sa se respecte proiectul tehnic de refacere a mediului si transformarea carierei in forma finala pentru inchidere. Se recomanda continuarea monitorizarii biodiversitatii pe toata perioada de functionare a carierei .
CONCLUZII FINALE :
n urma studiului efectuat n cadrul Bilanului de Mediu de Nivel 1 s -au elaborat urmtoarele concluzii : - Dei este parte component a limitei de sud-vest a SPA Mcin Niculiel, faptul c n perimetrul carierei dar i n vecintatea acesteia utilizarea terenului a fost timp ndelungat pentru extragerea mineralelor, punat sau agricultur valoarea conservativ a ecosistemelor care suport impactul activitii de exploatare a granitului alcalinic este una sczut sub aspect ecologic sau peisagistic. - Utilizarea unor tehnologii performante n activitatea de derocare, sortare i transport a mineralelor conduce la minimizarea impactului generat de activitatea de exploatare din perimetrul carierei i imediata vecintate; - Distana mare fa de limitele de vest ale Parcului Naional Munii Mcinului i SCI Munii Mcinului Niculiel i elementele geomorfologice existente ntre perimetrul carierei Turcoaia i biodiversitatea specific din cele dou arii protejate creaz bariere naturale mpotriva oricrui stres generat de activitatea de exploatare ; - Avnd n vedere biologia speciilor floristice i etologia speciilor din componenta floristic din SPA Dunrea Veche Braul Mcin,
Page 213 of 218
perimetrul Carierei Turcoaia nu constituie un atractor n ce privete condiiile de adpost, hran sau reproducere; - Tipurile de ecosisteme seminaturale sau antropizate din vecintatea perimetrului Carieriei Turcoaia face ca perimetrul acesteia s nu constituie un mediu de via cutat sau obligatoriu pentru speciile protejate din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate din bioregiunea stepic; - Impactul generat de activitatea de exploatare a mineralelor din Cariera Turcoaia , prin msurile de protecie a mediului respectate n perimetrul carierei, este minimizat i meninut n limita capacitii de suport a speciilor, habitatelor i ecosistemelor existente n incinta de exploatare i vecintate.
Avand in vedere cele mentionate in prezentul Bilant de mediu de nivel 1 i msurile de minimizare a impactului de mediu propuse prin acest bilan, se recomanda emiterea de ctre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea a Autorizatiei de mediu fr program de conformare pentru obiectivul analizat - Cariera TURCOAIA, administrat de SC XANNAT MINERALS SRL
Page 214 of 218
BIBLIOGRAFIE
1. Andrei M., Popescu A. (1967): Caracterizarea floristic a Culmii Pricopan i mprejurimi, Studii i Cercetri Biologice, Seria Botanic, T.19, Nr.1, Bucureti.
2. Bleahu M., (2000): Geografia Romniei, Editura Universitii Ecologice Bucureti. 3. Bleahu, M, (2004): Arii protejate i protecia naturii, Editura Naional, Bucureti. 4. Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L., (1993): Distance Sampling: Estimating Abundance of Biological Populations, Chapman and Hall, London. 5. Ctuneanu, I.I. (1973): Psrile rpitoare din Dobrogea de Nord i situaia lor actual, Peuce 3. 6. Ciocrlan, V., (2000): Flora ilustrat a Romniei, Ed. Ceres, Bucureti. 7. Dmceanu, C., (1964): Cercetri privind pdurile degradate din nordul Dobrogei, Ed. Agro-Silvic, Bucureti. 8. Devilliers, P., Devilliers, J., (1996): A classification of Palearctic habitats, Nature and Environment, No 76, Council of Europe Publishing. 9. Dihoru, Gh., Doni, N, (1970): Flora i vegetaia Podiului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureti. 10. Dinu Constantina (1987): Contribuii la cunoaterea resurselor vegetale din zona Cheia Munii Mcinului. Culegeri de studii i articole de biologie, vol. 3, Iai. 11. Dinu Constantina (1990): Necesitatea conservrii florei i vegetaiei din zona Cheia Munii Mcinului. Ocrot. nat. med. nconj., t. 34, nr. 1 2. Bucureti. 12. Doni, N., Chiri, C., Stnescu, V., (coordonatori) (1990): Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, Redacia de Propagand Tehnic Agricol, Bucureti.
Page 215 of 218
13. Doni, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Pauc-Comnescu, Mititelu, D., Bocaiu, N. (1992): Vegetaia Romniei, Editura Tehnic Agricol, Bucureti. 14. Doni, N. et. Colab. (2005): Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti. 15. Drcea, M., (1928): Dobrogea cincizeci de ani de via romneasc, Editura Cultura Naional, Bucureti. 16. Forsman, D., (1999): The raptors of Europe and the middle East, T& D Poyser. 17. Horeanu, Cl., (1076): Vegetaia pajitilor xerofile din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea. 18. Ionesi, L., (1987): Geologia unitilor de platform i a orogenului nord Dobrogean, Ed. Tehnic Bucureti. 19. Marius Nistorescu, Marin Andrei si colab.,(2011) Studiu privind evaluarea capacitii de suport a sistemelor ecologice din zona munilor Mcinului, proiect SMIS 7017: 20. Miru, E., tefan, A., Rou, E., Szasz, L., Nedelcu, L., - Harta geologic a Dobrogei de nord, sc. 1 : 100.000. 21. Mutihac, V., (1990): Structura geologic a teritoriului Romniei, Ed. Tehnic Bucureti. 22. Oltean, M., (1994): Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, sinteze, documentaii de ecologie, PI. 23. Petrescu, M., (1996): The Assessment of the National and International Conservation Value of the Mcin Mountains as a Future Protected Area, Ocrotirea naturii i a mediului nconjurtor, T. 40, nr.1-2, Bucureti. 24. Petrescu, M., (2004): Cercetri privind biodiversitatea unor ecosisteme forestiere din Dobrogea de Nord, Ed. Nereamia Napocae, Tulcea. 25. Petrescu, M, (2000): Flora und Vegetation Das Macin Gebirge (Rumanien, Nord-Dobruscha), Carinthia II, 190/110 , Klagenfurt.
Page 216 of 218
26. Petrescu, M., (1994): Necesitatea proteciei Munilor Mcin ca zon complementar Deltei Dunrii, Analele tiinifice ale Institutului Delta Dunrii, vol. II, Tulcea. 27. Popovici, I., Grigore, M., Marin, I.,Velcea, I., (1984): Podiul Dobrogei i Delta Dunrii, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti. 28. Prodan, I., (1935): Conspectul florei Dobrogei, Buletinul Academiei de nalte Studii Agronomice, vol V, No 1, Tipografia Naional S.A. Cluj. 29. Rakosy, L., Wieser, C., (2000): Das Macin Gebirge (Rumanien, NordDobruscha), Carinthia II, 190/110 , Klagenfurt. 30. Sanda, V., Arcu, M., (1999): Sintaxonomia gruprilor vegetale din Dobrogea i Delta Dunrii, Ed. Cultura, Piteti. 31. Sanda, V., (2002): Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia, Ed. Vergiliu, Bucureti. 32. Svulescu, T., (coordonator) (1976): Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R. 33. SEO 1999, - Programa migres, Seguimentedo de la migration en el estrecho ano 1999, SEO Madrid 34. Tufescu, V., (1974): Romnia, Ed. tiinific, Bucureti. 35. Vasilescu, E., (1987): Monografia Oraului Mcin, Ed., Tehnic, Bucureti. 36. Zalles, J. I., and Bildstein, K. (2000): Raptor Watch: A global directory of raptor migration sites, Bird Life Conservation series No. 9, Cambridge, England and Hawkmountain Sanctuary USA. * * * (1956): FLORA R.P.R., vol. IV. (red. princ. Acad. Tr. Svulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1957): FLORA R.P.R., vol. V. (red. princ. Acad. Tr. Svulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1958): FLORA R.P.R., vol. VI. (red. princ. Acad. Tr. Svulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1960): FLORA R.P.R., vol. VII. (red. princ. Acad. Tr. Svulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti.
Page 217 of 218
* * * (1961): FLORA R.P.R., vol. VIII. (red. princ. Acad. Tr. Svulescu). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1964): FLORA R.P.R., vol. IX. (red. Acad. E. I. Nyrdy). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1965): FLORA R.P.R., vol. X. (red. Acad. E. I. Nyrdy). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1966): FLORA R.S.R., vol. XI. (red. Acad. E. I. Nyrdy). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. * * * (1972): FLORA R.S.R., vol. XII. (red. Acad. E. I. Nyrdy). Edit. Acad. R.P.R., Bucureti. *** (1991): European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York. *** (2000): Important Bird Areas in Europe, Birdlife Conservations Series No.8. 37. Licenta de concesiune pentru exploatare nr.163/1999; 38. Planul de dezvoltare al carierei Turcoaia Iacobdeal; 39. Metoda cadru de exploatare a granitului in Cariera Turcoaia - Iacobdeal 40. Planul si Proiectul tehnic de refacere a mediului afectat de activitatea de exploatare in Cariera Turcoaia iacobdeal;
Page 218 of 218

Raport Bilant de Mediu Turcoaia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Bilant de Mediu Turcoaia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT BILANT DE MEDIU NIVEL 1 CARIERA TURCOAIA IACOBDEAL , jud .

Fig.1 Amplasament comuna Turcoaia , pozitionare geografica

406.609 406.600 405.825 405.500

753.252 753.505 753.425 753.100

Fig 2 Accesul rutier spre comuna Turcoaia, amplasament

Harta solurilor n zona bilanului de mediu, zona sit Mcin- Niculiel

Cuart Feldspat pertitic Feldspat plagioclaz sporadic

18-40 45-70 1-17

Cariera Turcoaia Iacobdeal sunt conform tabelului :

Corpurile de ap subteran din zona Mcin -Niculiel

CAPITOLUL 3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI ULTERIOARE

cumparare SC XANNAT MINERALS SRL SCH SA

Contract concesiune 07.02.2008.

194/ Consiliul Local Turcoaia

Contract inchiriere /14.10.2009

nr.2830 Consiliul Local Turcoaia

Fig.3 Localizarea terenurilor administrate de SC Xannat Minerals

Specificatie Perimetru minier extractie granit

Suprafata ( mp) 856.700

Lucrari de preparare concasare

Fig. Statia de concasare Fantana lui Manole

Fig. Instalatia de spalare sortare Dana Turcoaia

Lucrari de haldare . Halde de pe amplasament

HALDE ISTORICE DE PE AMPLASAMENT

Halda stabilizata, fara risc de alunecare, Page 34 of 218

Halda nr. Iacobdeal Halda nr. Iacobdeal

Halda nr. 8 Fntna lui Manole

Evacuarea apelor uzate

Reziduu fix la 105 C

Evacuarea/ sistemul de canalizare al apelor pluviale

Valorificare: drumuri interne Transport cu mijloace de transport

proprii Steril de la concasare Inert 01 04 99 Nu se supun tratrii Stocare temporara:

Inert 3 lam 01 04 12 Deshidratare

Transport cu mijloace de transport proprii Stocare provizorie:

Periculos 4 Ulei uzat hidraulic 13 01 10*

Periculos 5 Ulei uzat motor si transmisie 13 02 05* 13 02 06*

Stocare provizorie:in amplasate pe platforme

Deeuri municipale amestecate( deeuri menajere)

autorizate Transport cu mijloace de transport ale societati specializate, mijloace proprii

Gestiunea desurilor produse pe amplasament

Consumul lunar de energie electrica contractat este de cca.164MWh.

Activitatea de prelucrare a agregatelor in statia de concasare

Msuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

Msuri de diminuare a impactului asupra aerului

Msuri de diminuare a impactului asupra biodiversitii

Msuri de diminuare a impactului produs de zgomot i vibraii

Localizarea carierelor existente i propuse fa de principalele zone de interes natura l

333 411 512

0,23 0,80 2,07

Impactul investiiei asupra biodiversitii Parcului Naional Munii Mcinului.

Biodiversitatea Parcului Naional Munii Mcinului - Flora i vegetaia

Lista speciilor de plante protejate din PNMM

DEC No Conveni L a CITES R 46/91 P S R R V R R R R R R R V R V / R E x

Achillea leptophylla Bieb. Achillea ochroleuca Ehrh. Agrimonia pilosa Ledeb.

Coada soricelului Codia oricelului

Cachrys alpina Bieb. Campanula romanica Savul. Clopotel V

Centaurea gracilenta Velen

Colutea arborescens L. Coronilla scorpioides (L.) Koch.

R Carcel de nisip Laptele cinelui * R b R R

Moehringia grisebachii Janka

Onobrychis gracilis Besser Ononis pussila L.

Sparcet Osul iepurelui

Paliurus spina-christi Miller