1

S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L PIATRA NEAMT J27/26/97

PROIECT 05 / 2011

BALASTIERA RECEA NR. 3 S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L. COM. ION CREANGA SAT RECEA JUD. NEAMT ALBIA MINORA RIU SIRET

Faza : Documentatie pentru obtinerea Avizului de Gospodarirea Apelor An 2011 MEMORIU TEHNIC A - Date generale si localizarea obiectivului A1 Obiectivul este amplasat in jud. Neamt, in partea Sud-Vestica a Extravilanului Com. Ion Creanga Sat Recea, pe malul sting al Riului Siret, si are urmatoarele vecinatati : - la Nord - la Est - la Sud - la Vest Riul Siret si teren si Teren proprietate Priamaria Ion Creanga - Islaz Padure proprietate ROMSILVA si Teren Primaria Ion Creanga - Islaz Riul Siret Riul Siret

Amplasamentul Balastierei este in bazinul hidrografic al Riului Siret, Curs de apa R. Siret, Cod cadastral XII 1.000.00.00.00.0. Studiile topografice s-a executat in sistemul de coordonate STEREO 70. A2 Titularul si beneficiarul investitiei : S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L. SAT COTU VAMES, STR PLOPULUI NR. 123 COM HORIA JUDET NEAMT Nr. de inregistrare la Reg. Com.: J27/281/2009 Certificatul de inregistrare fiscala: RO 25301467 A3 Proiectantul lucrarilor : - Proiectant general (documentatie pentru aviz de gospodarire a apelor) : S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L. PIATRA NEAMT Tel. 229185 0744 / 500978 Elaboratorul documentatiei S.C. T.C.H. PROIECT S.R.L. Piatra Neamt, este unitate certificata M.M., pentru intocmire documentatii tehnice de Gospodarire a Apelor. B - Caracterizarea zonei de amplasare Zona propusa pentru exploatarea agregatelor de balastiera reprezinta o plaja naturala , inundabila la ape mari, de pe malul sting al R. Siret . In perimetrul balastierei Recea Nr. 3 s-au exploatat cca. 2.000 mc agregate minerale in anul 2008 de catre S.C. NORDCPNSTRUCT S.R.L., Bucuresti. Din anul 2008 pina in prezent perimetrul nu a mai fost exploatat. Pentru exploatarea incepind din anul 2011 conform legislatiei actuale se va obtine Avizul si Autorizatia de Gospodarirea Apelor pentru acest amplasament conform prezentei documentatii.

Cantitatea de agregate minerale ce se pot exploata din perimetrul Recea Nr. 3 este de 15.000 mc Cantitatea de agregate prognozata pentru exploatare anuala : 5.000 mc/an. Pentru Sectiunea balastierei s-a intocmit cheie limnimetrica, pe care sint prezentate debitele caracteristice. Pentru a analiza morfologia albiei in amplasament s-a efectuat si ridicarea topografica a Malului drept al Riului Siret. Accesul la zona de exploatare se va face din D.J. 207 D pe un drum de acces (Drum de Exploatare Proprietate Primaria Ion Creanga), amenajat de beneficiar, in lungime de cca. 2 Km, pina la Balastiera Recea Nr. 1, si mai departe pe un drum de exploatare amplasat pe malul sting al Riului, pe teren proprietate Primaria Ion Creanga, si ROMSILVA, in lungime de cca. 1 Km. Pentru accesul la Balastiera s-a obtinut in prealabil Acceptul Primariei Ion Creanga - anexat la documentatie. Zona seismica de calcul conf. Normativului P100/92 : D Perioada de colt : Tc = 1,0 sec, Ks = 0,16. Nivelul maxim al apelor freatice cca. 0,50 - 3,00 m fata de C.T.N. B1 Date hidrologice de baza. S-a intocmit Studiul Hidrologic privind debitele solide si lichide maxime, cu probabilitati de depasire pe Riul Siret, in sectiunea Recea, anexat. Pe baza datelor de la Statia Hidrometrica Roman, prin prelucrarea statistica, a sirurilor de valori, si prin valorificarea corelatiilor si a relatiilor de generalizare valabile pentru zona studiata au fost determinate urmatoarele debite maxime cu probabilitati de depasire : - Q max 1% = 2700 mc/s - Q max 2% = 2320 mc/s - Q max 5% = 1790 mc/s - Q max 10% = 1400 mc/s - Debitul de apa Q mediu multianual = 72 mc/s Debitele de aluviuni in suspensie corespunzatoare debitelor maxime sint : - R max 1% = 41580 Kg/s - R max 2% = 35370 Kg/s - R max 5% = 27570 Kg/s - R max 10% = 21560 Kg/s Pentru Riul Siret, transportul debitelor solide prin tirire, care reprezinta capacitatea de regenerare a balastierelor este de 20 %, respectiv : - Ts max 1% = 49900 Kg/s - Ts max 2% = 42880 Kg/s - Ts max 5% = 39090 Kg/s - Ts max 10% = 25870 Kg/s Zona propusa pentru exploatarea agregatelor naturale de balastiera este situata in albia minora a R. Siret, nivel morfologic cu inclinare redusa.

Latimea albiei minore este de cca. 150 m, iar latimea albiei majore de 500 1500 m. Amplasamentul este expus inundatiilor, la ape mari. Din acest motiv exploatarea balastierei se va face cu utilaje care sa poata fi evacuate in situatia cresterii debitelor si nivelurilor Riului. B2 Date hidrogeologice si hidrochimice. Geomorfologic, zona propus pentru exploatarea agregatelor naturale de balastier este situat n albia major a r. Siret ( zona de lunc de pe malul drept ) , nivel morfologic practic plan , cu altitudinea relativ de 0,5 3 m fa de albia minor a rului , care prezint numeroase zone depresionare , cu exces de umiditate , situate pe traseele albiilor minore vechi ale Siretului. Limea albiei majore de pe malul stng este de 0,5 1,5 km. Spre est , lunca se racordeaz cu versantul interfluviului r.Siret r.Brlad , unde se dezvolt pe suprafee reduse ( de cca. 1 km2 ) o serie de terase superioare ale Siretului. Compozitia granulometrica si mineralogica a a luviului luncii, dispus peste argile sarmatice, (basarabiene), atesta conditiile geologice si morfologice ale bazinului hidrografic aferent, in care se exercita actiunea de eroziune si transport a apelor curgatoare (muntii flisului, subcarpatii, Podisul Sucevei si prelungirile lord in Ucraina) Din punct de vedere hidrogeologic , n zon se dezvolt orizontul acvifer freatic cantonat n aluviunile grosiere din zona de lunc a r. Siret , care este alimentat de precipitaiile czute pe suprafaa acestui nivel morfologic , de afluxul natural din versant i de infiltraii din reeaua hidrografic n perioadele cu ape mari . n condiii normale ( nivel mediu sau cobort al apei din ru ) direcia de curgere a apei subterane este aproximativ nord sud , paralel cu albia minor , acviferul freatic alimentnd slab r. Siret . La ape mari pe ru , sensul de curgere se modific , stratul acvifer fiind alimentat intens de reeaua hidrografic . Forajele executate anterior n zon au ntlnit nivelul apei subterane la adncimi de 0,10 - 3,90 m . La pomprile experimentale efectuate din F 2 - Icueti s-a obinut debitul de 2,5 litri / sec. pentru o denivelare de 1,62 m , din calcule rezultnd valoarea coeficientului de filtraie K = 56 m /zi . Dup precipitaii abundente este posibil apariia unor acvifere sezoniere, suprafreatice , cantonate n stratul argilos prfos , slab permeabil , situat deasupra orizontului de aluviuni grosiere . B3 Analiza din punct de vedere a Gospodaririi Apelor a influenei lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de suprafata sau subterane si a obiectivelor existente sau programate a fi executate in zona. In zona Balastierei, atit in amonte, cit si in aval, Riul Siret are o curgere cu tendinta evidenta de meandrare, si avind depuneri aluvionare care se constituie in resurse importante de pietrisuri si nisipuri. Balastiera propusa pe linga efectul economic de extragere si valorificare a agregatelor minerale isi propune sa reduca efectul de erodare a malului sting, pe care se afla terenuri agricole Com Ion Creanga Sat Recea, si retragerea cursului de apa la ape mari catre malul drept. Nu se modifica regimul debitelor de apa. Se apreciaza astfel ca exploatarea balastierei nu are efecte negative pentru cursul apei de suprafata si subterane. C - Scopul investitiei si elemente de coordonare

C1 Elemente privind profilul si capacitatile investitiei : Profilui investitiei : Balastiera pentru extragerea agregatelor naturale de suprafata Amenajare cu caracter provizoriu in albia minora a Riului Siret. Exploatarea se realizeaza pe fisii de exploatare din aval spre amonte conform Autorizatiei anuale, cu urmatoarele utilaje : Draglina cu cupa de 0,75 mc, Autobasculanta 16 tone : 1 buc, Excavator Incarcator frontal 0,6 mc : 1 buc. Exploatarea rezervelor aflate sub nivelul apei se face cu draglina, materielul incarcat fiind descarcat direct in autobasculanta. In situatia cresterii debitului de apa, utilajele se retrag pina in afara zonei inundabile. Personalul angajat este : 3 mecanici utilaje si 1 persoana personal TESA Sef Balastiera. Tehnologia de exploatare impune excavarea la o cota superioara talvegului, fara a depasi adincimea MAXIMA de 2,00 m fata de cota actuala a aluviunilor. Dat fiind apropierea fata de Localitatea Ion Creanga, nu sint necesare lucrari provizorii pentru cazarea personalului. Unitatea dispune de un vagon metalic Rulota mobila, pentru folosinta de Birouri Magazie. Capacitati : Capacitate de exploatare anuala : Balast : cca : 5.000 mc/an. Volumul total de agregate exploatabil din balastiera V = 15.000 mc. Durata de exploatare a balastierei estimata cca. 3 ani incepind din anul 2011, si exploatind si agregatele din regenerarea balastierei. Din datele preliminare beneficiarul solicita extragerea cantitatii de balast din acest perimetru incepind din anul 2011. Balastul brut extras va fi folosit ca agregate pentru betoane si va fi comercializat societatilor de constructii care au in dotare Statii de Sortare si Statii de betoane. In programul de investitii a unitatii s-a prevazut construirea unei statii de sortare, statie care la data punerii in functiune va asigura folosirea mai buna din punct de vedere economic a agregatelor extrase. C2 Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din zona. Exploatarea balastierei are un efect de regularizare a curgerii in zona, se observa ca latimea cursului de apa scade dinspre amonte spre avalul balastierei, fapt care la ape mari contribuie la erodarea puternica a malului drept. De asemenea se poate observa pe Plan la Sc. 1 : 25.000 ca Riul are o curgere meandrata in zona, amplasamentul balastierei fiind in virful unei astfel de meandre. Din datele culese pe teren s-a observat faptul ca datorita ingustarii albiei din virful meandrei, la ape mari Siretul taie meandra astfel formata curgind pe un canal format prin terenuri agricole de pe malul sting si producind astfel pagube economice.

Prin exploatarea balastului se realizeaza largirea albiei Siretului, prin crearea unui canal in zona centrala a albiei minore si reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in taluz puternic inclinat in prezent. Exploatarea agregatelor se face dinspre talvegul cursului principal al Riului Siret, largind astfel sectiunea de curgere. Exploatarea balastierei are in primul rind un efect economic, si in al doilea rind se realizeaza o regularizare a curgerii Riului Siret in zona. Exploatarea balastului este o activitate economica specifica zonei, intrucit atit in amonte, cit si in aval fata de perimetrul solicitat sint autorizate si alte balastiere. Perimetrul Recea Nr. 1 este la 1200 m in aval de Perimetrul Recea Nr. 3 Mal Sting Riu Siret solicitat de acelasi beneficiar S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L.. Exploatarea balastului nu are impact negativ asupra comunitatii din zona. Prin grija beneficiarului se va realiza pietruirea drumului de acces, cit si udarea acestuia, pentru a nu crea disconfort pentru locuitori. S-a obtinut in prealabil acceptul Primariei Com Ion Creanga, anexat. C3 Precizari referitoare la actele de reglementare emise anterior. Sint anexate in copie la prezenta documentatie urmatoarele acte de reglementare : - Acceptul Primariei Comunei Ion Creanga pentru accesul la balastiera din Drumul Judetean D.J. 207 D - Certificatul de inregistrare fiscala a societatii C4 Incadrarea in schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic, corelarea functionala sub aspect hidrotehnic, cu lucrarile existente sau programate in zona. In zona nu exista lucrari hidrotehnice. De asemenea nu exista lucrari de traversare si nici nu sint prevazute a se realiza in viitor. Exploatarea are si un efect de regularizare a curgerii in zona, motiv pentru care se impune corelarea perimetrelor de exploatare a balastului cu balastierele din amonte si aval. Balastierele din zona sint : - amonte : Perimetru avizat RECEA Nr. 2 - S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L pe malul sting la o distanta de 1300 m, fata de limita amonte a perimetrului solicitat - aval : Perimetru avizat RECEA Nr. 1 - S.C. NORDCONSTRUCT INVEST S.R.L pe malul sting la o distanta de 1200 m, fata de limita aval a perimetrului solicitat C5 Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta Nu s-au proiectat lucrari hidrotehnice pe amplasamentul balastierei. Din punct de vedere a apararii zonei inundabile, Clasa de importanta se stabileste cf. STAS 4273/83 Tab. 10 ; amplasamentul se incadreaza in categoria 4, clasa a IV - a de importanta : constructii de importanta secundara, constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta redusa pentru alte obiective social-economice. Zona inundabila stabilita astfel se va avea in vedere la stabilirea amplasamentului pentru zona de retragere a utilajelor.

Se va lua astfel ca referinta Cota Nivelului maxim cu probabilitatea de depasire de 5% pe Riul Siret in Sectiunea studiata. C6 Influenta lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente in zona, cu indicarea masurilor sau lucrarilor prevazute pentru evitarea unor pagube sau afectarea acestor obiective. Extragerea Balastului din amplasamentul propus nu afecteaza alte obiective. Prin tehnologia de exploatare, prin excavatii in fisii, se creaza zone pentru depunerea aluviunilor la ape mari, fapt ce va reduce efectul depunerilor din amplasament, cu efecte favorabile asupra curgerii la debite mari si a stabilitatii albiei in profil longitudinal si transversal. D - Precizari privind : Masurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau indirecte in resursele de apa a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din Lista I si din Lista II si a substanelor prioritare / prioritar periculoase, conform Hotararii Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase in mediul acvatic, precum si modul de asigurare a monitorizarii efluentului evacuat si a calitatii apelor. Nu este cazul. Prin perimetru de exploatare stabilit se va urmari in primul rind realizarea stabilitatii albiei. E - Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile. Exploatarea Balastirei se realizeaza cu utilaje ce au o vechime mai mica de 10 ani, si sint in Durata Normata de Functionare. Anexe Acceptul Primariei Ion Creanga pentru acces la balastiera Certificat de inregistrare fiscala S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L. Fisa Perimetru de Exploatare H00 Plan de incadrare in zona Sc 1 : 10.000 ST2 H0 Plan de situatie Sc 1 : 1000 Balastiera RECEA NR. 3 ALBIA MINORA RIU SIRET H1 Profil transversal I - I H2 Profil transversal II - II H3 Profil transversal III - III H4 Profil transversal IV - IV H5 Profil transversal V V H6 Profil Longitudinal A-A S-a intocmit Studiul Tehnic Zonal, pe o lungime de 1,5 Km, anexat la documentatie. Ridicarile Topografice sint realizate in Sistem STEREO 70.

II Prevederi specifice pe categorii de lucrari conform art. 27 a) Caracterizarea zonei de amplasare : Pe teritoriul judetului Neamt, Riul Siret prezinta caracteristici piemontane tipice, cu

dezvoltarea a numeroase brate, pe un pat de despletire de 500-800 m, (local si peste 1000 m). Aceasta configuratie morfometrica a albiei minore permite inundarea unor suprafete intinse la nivelul albiei majore si a luncii, cu ecarturi de nivel mici : 2-3 m. In timpul inundatiilor pe bratele active se transporta bolovanisuri, prundisuri si pietrisuri, iar in zonele unde vitezele sint mai mici, se depun pietrisuri, nisipuri si uneori miluri. Aceste succesiuni aluvionare sint reluate practic la fiecare viitura importanta. Se realizeaza astfel depozite de aluviuni de lunca, cu structura incrucisata, care se constituie totodata si in resurse de balastiera importante. Pentru Avizarea si Autorizarea Balastierei amplasamentului in sistem STEREO 70 anexat. s-a intocmit Studiul Topografic al

Pe sectorul de riu studiat, albia prezinta o forma parabolica mai accentuata catre malul sting in urma eroziunii repetate catre acesta, si a depunerilor de material aluvionar in zona centrala a albiei. Accesul la zona de exploatare se va face din D.J. 207 D pe un drum de acces (Drum de Exploatare Proprietate Primaria Ion Creanga), amenajat de beneficiar, in lungime de cca. 2 Km, pina la Balastiera Recea Nr. 1, si mai departe pe un drum de exploatare amplasat pe malul sting al Riului, pe teren proprietate Primaria Ion Creanga, si ROMSILVA, in lungime de cca. 1 Km. Exploatarea agregatelor se face dinspre talvegul cursului principal al Riului Siret, largind astfel sectiunea de curgere. Balastiera isi propune exploatarea agregatelor depuse in zona centrala si tangenta cu malul sting al riului Siret. Se justifica exploatarea din aceasta zona intrucit extragerea balastului de pe aceasta suprafata are efecte favorabile asupra reducerii eroziunii malului drept supus unui proces de eroziune accentuata. Amplasamentul Balastierei este situat in albia minora , a Riului Siret, intr-o zona in care nu se afla constructii hidrotehnice sau lucrari de traversare : poduri, traversari cu conducte, linii electrice, etc. In zona atit in amonte cit si in aval fata de perimetrul avizat se afla si alte balastiere. Exploatarea se va face numai in perioade de ape mici si medii, pe fisii cu latimea de 10 m, paralele cu directia de curgere si din aval spre amonte. Dupa obtinerea Avizului de Gospodarirea Apelor pentru balastiera solicitata, se va obtine Autorizatia de Gospodarirea Apelor, prin care se va stabili perimetrul de exploatare pentru anul 2011. Perimetrul de exploatare astfel stabilit se va borna. Pentru Avizarea si Autorizarea Balastierei amplasamentului in sistem STEREO 70 anexat. s-a intocmit Studiul Topografic al

Punctele care delimiteaza perimetrul de exploatare din anul 2011, avind coordonate in sistem STEREO70 sint : Nr. punct 1 2 3 Coordonate STEREO ' 70 X Y 595.338 646.216 595.386 646.243 595.389 646.262

4 5 6 7

595.392 595.369 595.338 595.313

646.298 646.370 646.420 646.228

Suprafata perimetrului este de 10.000 mp = 1,00 Ha. Elementele geometrice ale suprafetei sint : Lungimea : L = 205 m Latimea l = 70 m Volumul total de agregate cuprins in acest perimetru, calculat pe baza elementelor din Planul de Situatie, si a Profilelor Transversale este de 15.000 mc. Adincimea medie de exploatare este de 1,50 m. Adincimea maxima nu va depasi cota talvegului. Pilierii de siguranta stabiliti sint : - fata de Malul Drept - fata de Mal Sting min. 50,0 m min. 30,0 m

Anual se refac profilele transversale si se va urmari evolutia albiei, exploatarea urmind a fi corelata cu aceasta. Profilele post executie sint parte componenta a Documentatiei pentru Autorizarea perimetrului de exploatare anuala. Aportul de aluviuni este puternic influentat de regimul debitelor lichide ale Riului. Prin depunerea aluviunilor pe amplasament se va asigura o regenerare naturala a balastierei. Beneficiarul S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L., pentru Balastiera RECEA Nr. 3 are capacitatea de extragere a cantitatii de balast din amplasamentul propus, incepind din anul 2011. b) Prezentarea procesului tehnologic de extractie si transport la statia de sortare-expeditie, perimetrele de exploatare a balastului pe etape principale si pilierii de siguranta, lucrarile de regularizare a albiei cursurilor de apa ce se impun ca urmare a exploatrii balastului. Tehnologia de exploatare propusa este urmatoarea : Se propune pentru primul an de exploatare extragerea balastului brut din amplasament, urmind ca dupa punerea in functiune a Statiei de Sortare se vor procesa agregatele prin aceasta. Balastul brut extras la inceputul primului an de exploatare va fi folosit pentru amenajarea drumului de acces la balastiera, pentru lucrari de reparatii drumuri comunale din zona, si ca balast brut pentru betoane. De asemenea se are in vedere vinzarea catre beneficiari particulari : Persoane fizice si Societati care vor sorta balastul pe santiere proprii, pe sorturi dupa necesitati, in vederea folosirii ca agregate pentru betoane. Extragerea balastului se realizeaza astfel : - Saparea agregatelor se face cu draglina cu cupa, in camp continuu din aval spre amonte si de la firul apei spre mal. - Fasiile de exploatare propuse au lungime variabila si o latime de 10 m, adancimea de sapare fiind de 0,7m, fara a cobori sub nivelul Talvegului la debite mici si medii pe Riul Siret.

- Fiecare fisie va fi exploatata din aval spre amonte si prin tehnologia adoptata in timpul exploatarii unei fisii va fi excavata toata masa de agregate de la nivelul apelor mici pina la Cota Naturala a terenului actual. - Daca se intercepteaza zone care nu pot fi folosite ca de exemplu depuneri de mil, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, incarcat in autobasculanta si depozitat ca material de umplutura, in zone indicate de Primaria Ion Creanga. - Balastul extras va fi incarcat direct in autobasculanta si transportat la beneficiari. TABELUL nr. 1 Granulometria probelor de material in conformitate cu SR 662 - 2002 ( m ) Adncime Proba nr. Sondaj Nisip 0 4 mm Pietri 4 31 mm Balast 0 63 mm Bolovani 63 350 mm

% din greutatea probei uscate 91 82 77 72 30 25 38 99 55 69 23 45 65 59,31 9 18 23 28 49 52 51 1 45 29 47 45 33 33,08 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 94 100 100 99,54 6 0,46

1 1 2 3 4 1 2 2 3 1 3 2 3 1 4 2 3

1,00 2,00 3,00 4,00 1,00 2,00 3,00 1,00 2,00 3,00 1,00 2,00 3,00

Valoare medie :

Rezulta ca 59 % din agregatele naturale de balastiera care se pot exploata , pe amplasamentul studiat, sunt reprezentate de nisipuri cu diametrul granulei cuprins ntre 0 i 4 mm. Ponderea pietriurilor ( 4 31 mm. ) este de cca. 33% din greutatea agregatelor uscate iar a bolovanilor ( 63 350 mm. ) de numai 0,46 % . De asemenea Echivalentul de nisip ( EN ) are valori de 76,6 85,2 ceea ce inseamna ca nisipul este un nisip cu un continut redus de fractiune fina, argiloasa. Pe baza considerentelor de mai sus rezulta ca se justifica din punct de vedere tehnicoeconomic exploatarea agregatelor de balastiera din amplasamentul studiat. Suprafata balastierei nu este acoperita de pamint sau straturi neutilizabile decit in mica masura (cca. 7 %).

10

Agregatele astfel exploatate au un continut redus de levigabil si pot fi utilizate pentru lucrari de drumuri si folosinte particulare, conform prognozei beneficiarului. Prin exploatarea balastului se realizeaza un canal de scurgere in zona centrala a albiei, pe cursul principal al Riului Siret. Prin exploatarea balastului se realizeaza reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in expus eroziunii in prezent. Pilierii de siguranta vor fi amplasati pe limita de proprietate a terenurilor proprietate de pe mal. Pilierii de siguranta stabiliti sint : - fata de Malul Drept - fata de Mal Sting min. 50,0 m min. 30,0 m

Ca urmare a exploatarii balastului din amplasament prin tehnologia propusa nu se impun alte lucrari de regularizare in urma extragerii balastului. c) Asigurarea cu utilitati a obiectivului se face astfel : Drumul de acces Pentru accesul la balastiera se amenajeaza drumul de exploatare existent, si s-a obtinut in prealabil acceptul Primariei Ion Creanga. Lungimea totala a drumului este de 3 Km din D.J. 207 D catre Balastiera Recea Nr. 3, din care 2 Km sint amenajati pentru acces la Balastiera Recea Nr. 1, si 1 Km este un drum de exploatare din pamint ce va fi balastat de beneficiar. Alimentare cu apa potabila Apa potabila pentru salariati - max. 4 persoane se va asigura din comert apa minerala. Gospodarirea deseurilor Nu se produc deseuri din activitatea balastierei Nu s-au propus rezervoare de carburanti, Utilajele vor fi alimentate cu motorina la Statiile PECO, iar utilajele stationate in balastiera vor fi alimentate zilnic din bidoane metalice aprovizionate cu basculanta. Se va acorda o atentie sporita manevrarii carburantilor, nefiind permise scapari accienale, atit din considerente de protectia mediului, cit si economice. d) Capacitati : Capacitate de exploatare anuala : Balast : cca : 5.000 mc/an. Volumul total de agregate exploatabil din balastiera V = 15.000 mc. Durata de exploatare a balastierei estimata cca. 3 ani incepind din anul 2011, si exploatind si agregatele din regenerarea balastierei. Programul de exploatare lunar este variabil intre 500 si 1500 mc/luna. Balastiera functioneaza cca. 8 luni pe an. Programul de exploatare pentru pentru fiecare an va fi prezentat in documentatia pentru obtinerea Autorizatiei de Gospodarire a apelor, in functie si de capacitatea de exploatare a beneficarului si de contractele de vinzare a Balastului brut ce vor fi incheiate.

11

e) Studiul tehnic zonal care pe baza analizei morfologiei albiei minore si majore, a dinamicii si evoluiei albiei, cu precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni in suspensie si tarate si a masurilor si lucrarilor pentru stabilizarea albiei. Studiul Tehnic Zonal intocmit pe o lungime de 1,5 Km se prezinta anexat. In studiu se prezinta amplasamentul perimetrului Recea Nr. 1 de pe Malul Sting a Riului Siret, precum si perimetrul din amonte Recea Nr. 2. In zona nu exista captari de apa, poduri, podete, terasamente de cai de comunicatii ori lucrari de aparare. f) Studii hidrogeologice pentru precizari privind influentele asupra resurselor de apa subterane. Nu s-au efectuat astfel de studii, intrucit nu exista captari de apa in zona. g) Elemente privind procesul tehnologic de exploatare : g.1) Capacitatea anuala de productie cca 5.000 mc/an g.2) Perimetre de exploatare pe etape adincimi de extractie. Excavatiile se realizeaza din aval spre amonte si dinspre talveg spre mal. Adincimea de extractie nu va depasi cota talvegului. Fata de cota actuala a stratelor de aluviuni adincimea medie de extractie este de cca. 1,5 m. g.3) Obiective care constituie unitatea de exploatare. S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L., este o unitate independenta, care are dotarea necesara pentru realizarea activitatii de extractie a pietrisului si nisipului. Exploatarea se realizeaza pe fisii de exploatare din aval spre amonte conform Autorizatiei anuale, cu urmatoarele utilaje : Draglina cu cupa de 0,75 mc, Autobasculanta 16 tone : 1 buc, Excavator Incarcator frontal 0,6 mc : 1 buc. Exploatarea rezervelor aflate sub nivelul apei se face cu draglina, materielul incarcat fiind descarcat direct in autobasculanta. In situatia cresterii debitului de apa, utilajele se retrag pina in afara zonei inundabile. Personalul angajat este : 3 mecanici utilaje si 1 persoana personal TESA Sef Balastiera. Unitatea dispune de un vagon metalic Rulota Mobila, pentru folosinta de Birouri Magazie. g.4) Tehnologia de extractie este descrisa anterior. g.5) Conditii de curgere a apelor ca efect al extragerii balastului si de refacere a terenurilor de pe care s-a extras balastul; Ca urmare a extragerii balastului se creaza un canal in zona centrala a albiei majore, in care se realizeaza curgerea apelor mari eliminindu-se tendinta de erodare a malului sting si de meandrare din prezent. Intrucit suprafata de extractie se afla in albia minora si partial in albia majora, se va realiza o regenerare naturala a rezervelor de agregate. Regenerarea este pusa in evidenta prin profile topo post executie. g.6) Alimentarea cu apa i lucrrile pentru decantarea i recircularea apelor de spalare;

12

Nu este cazul. g.7) Canalizarea i evacuarea apelor pluviale; Nu este cazul. g.8) Prezentarea cailor de acces la exploatarea de balast, la statia de sortare si dupa caz, acceptul administratorului/proprietarului acestora. Se anexeaza acceptul Primariei Com. Ion Creanga. h) Ridicari topo periodice pentru urmarirea in timp a comportarii albiei in zona balastierei si a obiectivelor ce pot fi afectate (poduri, prize de apa etc.) si programul de observaii. Anual se reface ridicarea topografica a amplasamentului si se vor reface profilele transversale si longitudinale anexate la documentatie. Pe baza acestor elemente se pune in evidenta evoluta albiei in timp. Ridicarile topografice post executie se realizeaza in Sistem STEREO 70. i) Fia perimetrului temporar de exploatare ntocmit conform Legii minelor nr. 85/2003 Se prezinta in documentatie. Avind in vedere : configuratia albiei, amplasamentul balastierei, intr-o zona fara lucrari de traversare, regenerarea albiei, si constitutia mineralogica a patului albiei, Nu este necesara realizarea unor praguri submersibile transversal in albie, pentru perimetrul Balastierei Recea 3 Riu Siret. Sectiunea Arie naturala protejata de interes comunitar A. Descrierea proiectului Denumirea proiectului - Proiectarea si deschiderea exploatarii de balastier din albia minor a rului Siret, extravilan comuna Ion Creanga, jud. Neam Titularul si beneficiarul investitiei : S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R.L. SAT COTU VAMES, STR PLOPULUI NR. 123 COM HORIA JUDET NEAMT Proiectul - Proiectarea si deschiderea exploatarii de balastier din albia minor a rului Siret, extravilan comuna Ion Creanga, jud. Neam are urmtoarele obiective: - Exploatarea balastierei are un efect de regularizare a curgerii in zona, se observa ca latimea cursului de apa scade dinspre amonte spre avalul balastierei, fapt care la ape mari contribuie la erodarea puternica a malului drept. - Prin exploatarea balastului se realizeaza largirea albiei Siretului, prin crearea unui canal in zona centrala a albiei minore si reducerea eroziunii de pe malul drept, mal care este in taluz puternic inclinat in prezent. Exploatarea agregatelor se face dinspre talvegul cursului principal al Riului Siret, largind astfel sectiunea de curgere. Exploatarea balastierei are in primul rind un efect economic, si in al doilea rind se realizeaza o regularizare a curgerii Riului Siret in zona. Pe amplasamentul menionat se propune exploatarea agregatelor minerale (pietri i nisip) prin excavare direct, ncrcarea balastului n mijloacele auto de transport i transportarea n afara perimetrului de exploatare (n funcie de comenzi).

13

Capacitate de exploatare anuala : Balast : cca : 5.000 mc/an. Volumul total de agregate exploatabil din balastiera V = 15.000 mc. Durata de exploatare a balastierei estimata cca. 3 ani incepind din anul 2011, si exploatind si agregatele din regenerarea balastierei. Programul de exploatare lunar este variabil intre 500 si 1500 mc/luna. Balastiera functioneaza cca. 8 luni pe an. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului Nr. punct Coordonate STEREO ' 70 X 1 2 3 4 5 6 7 B. 595.338 595.386 595.389 595.392 595.369 595.338 595.313 Y 646.216 646.243 646.262 646.298 646.370 646.420 646.228

Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar Situl Lunca Siretului Mijlociu - ROSPA0072 a fost declarat arie de protecie special avifaunistic prin HG 1284 / 2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a

ariilor de protecie special avifaunistic, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia.
C. Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului Amplasamentul proiectului este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu - ROSPA0072. Chiar dac SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabil a habitatelor este condiia esenial pentru meninerea echilibrului ecosistemului, i deci pentru meninerea strii de conservare favorabil a speciilor de psri. Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (ruri lacuri, mlatini - turbrii, pajiti naturale stepe, culturi, puni, pduri de foioase), n zona amplasamentului proiectului supus analizei i vecintile acestuia: 1. 2. ape curgtoare cu plaje de pietri i nisip; pajiti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon i Poa angustifolia. Datorit solului aluvionar (pietri i nisip) de pe amplasamentul proiectului , sursele de hran necesare i accesibile psrilor sunt foarte reduse, ceea ce face ca i diversitatea i abundena speciilor s fie de asemenea redus.

14

Aceast zon fiind lipsit de vegetaie arbustiv i arboricol , nu este de interes pentru speciile de psri cuibritoare. Fauna specific habitatelor de pe malurile rului Siret n zona amplasamentului proiectului i zonele limitrofe acestui amplasament este caracteristic zonelor de lunc cu influene antropice. Fauna din bazinul mijlociu al Siretului este foarte diversificat i bogat, datorit condiiilor variate de mediu i a habitatelor diverse. Fauna acvatic este constituit din numeroase specii de nevertebrate i vertebrate. Vegetaia natural este reprezentat la nivelul luncii de zvoaie de plop i salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba ) n amestec cu salcmul (Robinia pseudoacacia), adesea bordnd cursul apelor i intrnd n complex cu aniniurile. Zvoaiele de plop i salcie au ca specii de recunoatere: Salix fragilis, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria germanica. n stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba, P. nigra, Fraxinus excelsior, Robinia pseudoacacia etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix alba, S. Fragilis. Alnus glutinosa, A. Incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat i dens cuprinde Salix purpurea, S. Elaeagnus, S. Triandra, Ligustrum vulgare, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus monogyna etc. Tot aici ca liane se ntlnesc Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importana este foarte mare pentru protecia albiei minore i majore, ceea ce le impune conservarea. Alte asociaii ntlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae, Salicetum trindroviminalis i Salicetum triandre. Cea mai rspndit asociaie secundar de pajite este Agropyretum repentis, care are o compoziie heterogen, influenat de variaia condiiilor din habitat. Astfel pe grinduri nisipoase apare Cynodon dactylon, n zonele cu bltiri abund Alopecurus pratensis i Agrostis stolonifera, la confluene, pe materiale fr salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaii de compoziie determin natural o productivitate slab a pajitilor, de 2,3-2,5 to/ha. Asociat se mai ntlnete i asociaia Trifolio repenti-Lolietum, cu o compoziie mai valoroas la care particip Lotus corniculatus, Bellis perennis, Prunela vulgaris, Taraxacum officinale. O alt asociaie este Agrostetum stoloniferae, care formeaz pajiti hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slab valoare economic. Fauna bazinului mijlociu al Siretului este foarte diversificat i bogat, datorit condiiilor variate de mediu i a habitatelor diverse, din zona montan pn n lunca Siretului. Suprafee importante sunt acoperite de pduri naturale sau seminaturale, altele cu terenuri unde se practic tehnici agricole blnde, care nu afecteaz grav fauna local. Fauna acvatic este compus din numeroase nevertebrate i vertebrate. Principalele grupe de nevertebrate sunt: rotifere, viermi oligochei, hirudinee, gastropode, crustacee, larve de coleoptere, de chironomide, de trihoptere, de efemeroptere, heteroptere, etc. Att n lacuri ct i n ruri triesc scoica de lac ( Anodonta cygnea). Dreissena polymorpha Aceast molusc este o scoic de talie mic, care s-a rspndit foarte mult n decursul secolului XX n aproape toate apele importante ale Europei. Ea prezint importan pentru studiul nostru, fiind hrana preferat a unor psri acvatice: raele scufundtoare (Aythya sp. i Bucephala clangula). Am gsit molusca Dreissena n mlul lacurilor din aval, n perioadele de secare temporar, cnd numai puine bli mai erau umplute cu ap. Cele mai comune specii de peti din zona cercetat sunt carasul ( Carassius auratus gibelio) i bibanul (Perca fluviatilis). Lacurile de acumulare de pe Bistria i Siret, blile i poriunile de ru din regiune mai conin populaii de tiuc ( Essox lucius), alu (Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis), crap (Cyprinus carpio), pltic (Abramis brama). Speciile de

15

peti mici, cu importan mare ca surs de hran pentru psrile acvatice, sunt beldia (Alburnoides bipunctatus), obleul (Alburnus alburnus), roioara (Scardinius erythrophtalmus), zvrluga (Cobitis taenia), porcuorul (Gobio gobio). Ghiborul (Acerina cernua) este mai puin preferat de psri, dar mpreun cu bibanul a devenit o specie dominant. O specie introdus n apele noastre este soretele (Lepomis gibbosus). Amfibienii cei mai comuni n apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile de broate de lac (Rana esculenta i Rana ridibunda). Alte specii de amfibieni sunt mai puin legate de mediul acvatic, dar vin n ape n perioada de reproducere: tritonii Triturus vulgaris i T. Cristatus, n general la altitudini mici, T. Alpestris i T. Montandoni n muni, salamandra (Salamandra salamandra) i broatele roii de pdure: Rana temporaria i R. Dalmatina. Reptilele cele mai comune prezente n zonele acvatice sunt estoasa de ap ( Emys orbicularis) i arpele de cas ( Natrix natrix). A fost gsit i arpele de ap ( Natrix tesselata). Unele psri acvatice, ca Ciconia ciconia i Ardea cinerea, se hrnesc i pe cmpuri, consumnd printre altele oprle ca Lacerta agilis. Dintre roztoare, cele mai importante sunt bizamul ( Ondatra zibethica) i obolanul de ap (Arvicola terrestris), prezente n toate bazinele acvatice de la altitudinii mici. Pe vile rurilor Siret, Moldova i Bistria mai triesc obolanul de cmp ( Apodemus agrarius), oarecele de cmp (Microtus arvalis) i popndul (Citellus citellus). obolanul cenuiu (Rattus norvegicus) este prezent n apele din apropierea aezrilor umane. Berzele, strcii i heretele de stuf se hrnesc i cu astfel de roztoare. Specii de psri protejate conform Conveniei de la Berna i a Conveniei de la Bonn, care utilizeaz coridorul de migraie Est Carpatic: Din punctul de vedere al importanei ca surse de hran pentru psrile acvatice din bazinul mijlociu al Siretului, cele mai importante par a fi grupele de viermi din mlul apelor, insecte i larve de insecte cu stadii acvatice, micile crustacee acvatice i insectele care triesc pe vegetaia acvatic, palustr sau din preajma apelor. Pentru psrile ihtiofage, prezena petilor este cea mai important. n bazinul mijlociu al Siretului, datorit condiiilor foarte diferite dintre bazinele acvatice, ihtiofauna este i ea foarte variat, dar din pcate mult srcit prin dispariia sau reducerea drastic a efectivelor majoritii speciilor. Dintre speciile de psri, altele dect cele tratate n formularul standard Natura 2000, dar care interacioneaz cu diversele elemente ale biocenozelor acvatice sau amfibii, menionm uliul psrar (Accipiter nisus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), vnturelul rou (Falco tinnunculus) i oimul rndunelelor (Falco subbuteo) ca rpitori specializai, arca ( Pica pica) i cioara griv (Corvus corone cornix) ca prdtori ocazionali, fazanul (Phasianus colchicus), frecvent n stufriuri, lstunii de mal ( Riparia riparia) i prigoriile (Merops apiaster), care cuibresc n malurile rurilor i lacurilor, precum i unele paseriforme mici care se hrnesc frecvent n stufriuri i ppuriuri: vrabia de cas ( Passer domesticus), piigoiul albastru (Parus caeruleus) i graurii (Sturnus vulgaris), rndunelele (Hirundo rustica) i pitulicile (Phylloscopus collybita i P. Trochilus), prezente n numr mare n stufrii n perioadele de migraie, mai ales toamna. Menionm faptul c majoritatea speciilor de psri aflate n pasaj prefer lacurile de acumulare (att luciul apei, zona litoral ct i coada lacurilor unde exist mult stuf) construite pe Siret sau Bistria (la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mic psrile gsesc acele nevertebrate limicole care reprezint o surs de hran bogat). Pentru psrile care ierneaz la noi situaia este alta n sensul c ele prefer zonele n care nivelul apei variaz zilnic astfel nct gheaa se sparge i ele au posibilitatea s gseasc hran n ap. Aa cum

16

se cunoate balastierele nu funcioneaz pe perioada rece a anului i nici n perioadele de inundare astfel nct psrile care vin n pasaj de iarn nu sunt afectate de activitatea balastierei. Cu privire la fauna de psri cuibtoare pot fi ntlnite accidental reprezentanti ai genurilor Charadrius si Motacilla (n special specia C. dubius si M. flava). Puii sunt nidifugi la Charadrius, iar la Motacilla dac cuibresc atunci prefer pe malul opus unde se dezvolt vegetatie de lunc. Consider c speciile amintite mai sus sunt ntlnite accidental deoarece n perimetrele de exploatare sursele de hran sunt reduse i nu prefer astfel de locuri, mai ales pentru cuibrit. Pe amplasamentul proiectului i n jurul acestuia habitatele prezente corespund celor ntlnite n lunca Siretului. Referitor la speciile de psri care constituie obiectivele proteciei i conservrii sitului Natura 2000 SPA Lunca Siretului Mijlociu i a habitatelor acestora, datorit faptului c att n aval ct i n amonte de zona generatoare de impact nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima c, pot folosi pentru hran i odihn aceste zone. D. Proiectul are sau nu legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate si nici nu are legatura directa cu administrarea ariei. Scopul investiiei este organizarea unui punct pentru extragerea agregatelor minerale de ru (balastier) din albia minor a rului Siret, cu scopul reprofilrii, regularizrii i decolmatrii cursului de apa. E. Impactul potential asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar Se estimeaza faptul ca proiectul va genera doua tipuri de impacte: 1. Impact neutru att pentru zona amplasamentului ct i pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 19 specii de psri Alcedo atthis (pescra albastru), Botaurus stellaris (buhai de balt), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighi cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagr), Dendrocopos syriacus (ciocnitoarea de grdini), Ciconia ciconia (barza alb), Dendrocopos leucotos (ciocnitoarea cu spate alb), Falco vespertinus (vnturel de sear), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius collurio (sfrncioc roiatic), Lanius minor (sfrncioc cu frunte neagr), Lullula arborea (ciocrlie de pdure, Pernis apivorus (viespar), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (btu), Platalea leucorodia (loptar), Tringa glareola (fluierar de mlatin). 2. Impact negativ nesemnificativ n zona amplasamentului i impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 3 specii de psri Anthus campestris (fs de cmp), Falco peregrinus (oim cltor), Nycticorax nycticorax (strc de noapte). Proiectul nu va afecta starea de conservare a niciunui exemplar si a niciunei specii de pasari, fiind asigurata din acest punct de vedere, mentinerea populatiilor specifice pe termen lung. Intocmit Ing. Boca Marcu Beneficiar S.C. LASTRO CONSTRUCT GENERAL S.R. L.