MEMORIU GENERAL PT NOU DUPA 907 Dispensar

P.Th. + D.E. - Proiect nr.
1/ 2018
,,REALIZARE SI DOTARE DISPENSAR MEDICAL UMAN”,
COMUNA TATARANI, SATUL CAPRIORU, JUDETUL DAMBOVITA“
A. PARTI SCRISE
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
1.1 Denumirea obiectivului de investitii
PROIECT NR. 1 / 2018 ,, REALIZARE SI DOTARE DISPENSAR MEDICAL UMAN„
1.2 Amplasamentul
COMUNA TATARANI, SATUL CAPRIORU, JUDETUL DAMBOVITA
1.3 Actul administrativ prin care a fost aprobat, in conditiile legii, studiul de fezabilitate
Hotararea Consiliului Local Comuna Tatarani nr 62 din 29.09.2017
1.4 Ordonatorul principal de credite

COMUNA TATARANI
1.5 Investitorul
COMUNA TATARANI
1.6. Beneficiarul investitiei

COMUNA TATARANI
1.7 Elaboratorul proiectului tehnic de executie

S.C. ATELIER 22 S.R.L.- Targoviste – proiectant general
2. Prezentarea scenariului aprobat in cadrul studiului de fezabilitate

2.1 Particularitati ale amplasamentului cuprinzand :
a) descrierea amplasamentului
Comuna se află în vestul judeţului, în zona de deal de pe Valea Dambovitei Ea este traversată pe malul
stâng al râului de şoseaua naţională DN72A care leagă Targoviste de Câmpulung, iar pe malul drept, de
şoseaua judeţeană DJ702B care urmează un drum paralel cu cea naţională de la Dragomireşti până la Onceşti.
In componenta comunei intra satele : Tatarani – resedinta de comuna , Caprioru , Gheboieni si Priboiu .
Satul Caprioru are 1700 de locuitori.
Terenul pe care se va amplasa cladirea dispensarului se afla in intravilanul comunei Tatarani , in satul
Caprioru , pe D.J. 702B. .Terenul are suprafata totala de 553,00 mp , intravilan , cu categoria de folosinta curti-
constructii , apartine domeniului public al comunei Tatarani conform HCL nr 5 din 31.01.2017, pozitia 63 din
Inventarul Bunurilor ce apartin domeniului public al comunei Tatarani. Investitia respecta prevederile
Regulamentului PUG nr. 27/2002 , aprobat si prelungit prin hotararea Consiliului local Tatarani nr. 10/18-02-2015
Terenul are deschiderea spre drum de 16,11 ml, cu urmatoarele vecinatati :
- la Nord – teren proprietate particulara ANTOFIE CONSTANTIN
- la Sud – teren proprietate particulara VOICU VASILE
- la Est – teren proprietate particulara PETRESCU IONUT
- la Vest – D.J. 702B
1
Terenul descris mai sus este liber de saricini , este relativ plan si nemobilat .
b) topografia
Studiul topografic este atasat in anexa la documentatie.
 Alte studii de specialitate necesare – nu este cazul
c) clima si fenomenele naturale specifice zonei
Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori :
- temperatura medie anuala : +10˚C;
- temperatura minima absoluta : -29,3˚C;
- temperatura maxima absoluta : +40,4˚C;
- precipitatii medii anuale : 650 mm;
- adâncimea maxima de înghet : -0,90 – 1,00 m de la cota terenului natural.
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013 valoarea de vârf
a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,30g, pentru cutremure având intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani
d) geologia , seismicitatea
Din punct de vedere geotectonic regiunea apartine avanfosei interne neogene (Depresiunea Getica) a Carpatilor
Meridionali, a carei evoluţie ca bazin de sedimentare se încheie în Pleistocenul inferior. Pe rama nordica a a
avanfosei neogene apar la zi depozitele Pliocenului, care se sprijina discordant peste depozitele Paleogenului
din sinclinoriul Râul Alb- Malu cu Flori - Valeni Dâmbovita. Pliocenul este reprezentat de
succesiunea Dacianului si Romanianului si Pleistocenului inferior.
Dacianul este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne si nisipuri cu intercalatii de carbuni. Acesta apare local şi
pe teritoriul comunei Ludesti în zona satului Aninosani, unde este dezvelit de eroziunea unor cursuri torentiale,
care se descarca din versantul drept al râului Ialomita.
Romanianul urmeaza în continuitate de sedimentare peste Dacian cu un facies predominant argilos c u intercalaţii
subtiri de nisipuri si uneori cu carbuni. La partea superioara se trece la un facies mai granular torential de
pietrisuri cuprinse într-o matrice argiloasa . Romanianul apare la zi în versantul drept al Dâmbovitei de la Valea
Bisericii în amonte si urmăreste, după aceea. ca o bandă continua spre vest, depozitele
Dacianului.
Pleistocenul inferior formează sectorul dintre Argesel si Dâmbovita, cunoscut sub denumirea de Piemontul de
Cândesti, intră în emersie înca din Sarmatian, odata cu deschiderea Bazinului Dacic, în conditiile în care mediul
marin devine salmastru, pentru ca în Pleistocenul inferior mediul sa devină fluviatil - lacustru dulcicol. Relieful
regiunii este constituit dintr-o succesiune de pietrisuri cu argile cunoscuta sub numele de
Faciesul de Cândesti, sedimentate pe un paleorelief cutat al Pliocenului.
Frecventa pietrisurilor şi bolovanisurilor este mai mare în jumătate nordică unde formeaza stive groase si sunt
uşor cimentate. Spre sud, intercalatiile argiloase cresc în frecvenţa, astfel încât, pietrisurile ajung la un procent de
12%.
După Pleistocenul inferior - mediu Piemontul de Cândesti este exondat, în timp ce partea de la E de Dâmbovita
era emersa înca de la sfârsitul Romanianului.
Astfel se instalează regimul fluviatil al râului Dâmbovita, care formează la nivelul, Pleistocenului superior un nivel
de terasa, terasa superioara. În Holocen se formeaza al doilea nivel de terasa, cu poziţia mai joasă faţa de terasa
superioară cu cca 10-15 m.
Structura litologică a teraselor aluviale consta într-un complex argilos , în suprafata şi aluviuni grosiere în baza.
Stiva sedimen tară sarmato– cuaternara a fost cutata de mişcările tectonice moldave, de la sfârsitul
Sarmatianului, si valahe de la finele Romanianului si din
Pleistocenul inferior, rezultând o succesiune de cute anticlinale si sinclinale.
Un rol important în edificarea arhitecturii tectonice a zonei l-a avut falia intramoesică, ce se desfăşoară în lungul
vaii Dâmbovita, usor spre malul stâng.
Aceasta a introdus o diferenţiere a cutarii de o parte si alta a vaii. Astfel, la est de Dâmbovita cutele sunt mai larg
dezvoltate, în timp ce spre vest, acestea sunt strâns cutate, situaţie data de mişcările de decrosare din lungul
faliei intramoesice, care are caracterul unei falii crustale.
În stânga Dâmbovitei se succed de la nord la sud: sinclinalul Gemenea-Strâmba, anticlinalul Valea Glodului-
Sipot, sinclinalul Valea Alunis, anticlinalul Pietrari. În versantul drept se poate separa anticlinalul Valea Bisericii,
sinclinalul Cândesti, si anticlinalul Aninosani, sinclinalul Suduleni – Lunca – Sturzeni.
Anticlinalul Pietrari corespunde anticlinalului Aninosani, însa sunt decroşate senestru de falia intramoesică cu o
amplitudine de 1-2 km.
2
Ultimele mişcări tectonice se resimt în Pleistocenul inferior, astfel încât, faciesul de Cândesti este usor cutat, iar
stratele de pietrisuri sunt slab consolidate. Frecvenţa pietrisurilor este mai mare în jumătate nordica, însa la
partea superioara este prezenta fractiunea argiloasa din matricea intergranulara.
Valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc = 0,7 s
Din punct de vedere al macrozonarii seismice perimetrul se situeaza în intervalul
zonei de gradul 71 pe scara MSK, cu o perioada de revenire de minimum 50 de ani, conform STAS 11100/1-93
e) devierile si protejarile de utilitati afectate

Nu e cazul
f) sursele de apa , energie electrica , gaze , telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive
si provizorii – sunt asigurate surse de apa, energie electrica, atat pentru lucrarile provizorii cat si pentru
cele definitive
g) caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea
Destinatia terenului si a zonei in care se afla , conform PUG aprobat , este IS – zona pentru institutii si
servicii publice de interes general.
Accesele auto si pietonale in incinta scolii se fac din drumul DJ 702 B.
h) caile de acces provizorii
Nu e cazul
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil
Nu e cazul.
2.2 Solutia tehnica cuprinzand :

a) caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii
Cladirea propusa are regimul de inaltime parter cu o mansarda partiala , amplasata in teren la 1,00 m de
limita de la Nord a acestuia si la 8,00 m de limita de la Vest a terenului , spre drumul comunal .
Cladirea s-a proiectat tinand seama de prevederile Normativului privind proiectarea de dispensare si
policlinici pe baza exigentelor de performanta – indicativ NP 021/1997 si a Ordinului nr. 119 /2014 pentru
aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei , dar si de prevederile Legii
10/1995 republicata privind calitatea in constructii . De asemenea , la amplasarea cladirii in teren cat si la
functionalitatea interioara a spatiilor s-a tinut seama de orientarea terenului dupa punctele cardinale , de cladirile
existente din zona , de cerintele RLU din PUG comuna Tatarani aprobat .
Cladirea dispensarului propusa va avea accesul principal direct si frontal din drumul comunal de la Vest
printr-o alee pietonala , intr-o terasa comuna accesibila printr-un pachet de 3 trepte si o rampa pentru
carucioarele persoanelor cu dizabilitati locomotorii ; in aceasta terasa comuna se va face accesul atat la farmacie
de tip drogherie cat si in dispensarul propriu-zis , prin cate doua usi in doua canate cu deschidere spre exterior .
Cele doua functiuni principale ale cladirii – dispensar uman si farmacie sunt separate atat din punct de
vedere functional cat si constructiv – pereti , accese , utilitati , astfel ca cele doua fluxuri sa nu se intersecteze si
sa nu se deranjeze reciproc .
Farmacia va fi situata in partea stanga a cladirii , la parter si va fi alcatuita din spatiu propriu-zis pentru
vanzare , un depozit pentru medicamente si un grup sanitar propriu .Conform Legii farmaciei nr. 266/2008 si a
Normelor privind infiintarea , organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor , farmacia se denumeste
DROGHERIE (,,drogherie - unitatea farmaceutică ce asigură asistenţa farmaceutică în ambulatoriu a populaţiei
numai cu medicamente care se pot elibera fără prescripţie medicală şi cu alte produse prevăzute la art. 2 alin. (1)
lit. e) din Legea farmaciei nr. 266/2008 cu modificările şi completările ulterioare ,, ) .
Dispensarul va fi alcatuit din urmatoarele spatii astfel :
- la parter : intrare principala intr-o sala de asteptare care va deservi toate celelalte spatii ale cladirii – doua
cabinete medicale pentru medici de familie cu grupuri sanitare si vestiare proprii pentru cadrele medicale , o sala
de tratamente comuna celor doua cabinete, grupuri sanitare pentru pacienti separate pe sexe , din care unul a
fost conformat si dimensionat pentru persoanele utilizatoare de fotoliu rulant ( persoane cu handicap ) – conform
Normativului privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu
handicap, indicativ NP 051-2012 ; de asemenea , din sala de asteptare se face accesul la mansarda printr-o
3
scara de beton desfasurata in 2 rampe inegale , avand latimea rampei de 1,20 m si balustrade de protectie pe
ambele laturi ; camera tehnica pentru incalzirea intregii cladirii s-a prevazut pe latura de Nord-Vest a cladirii , cu
acces separat din exterior printr-o usa in doua canate inegale metalica RF si cu posibilitatea unui acces de
serviciu dintr-un sas aferent salii de asteptare de la parter ;
- la mansarda : o sala de asteptare comuna , doua cabinete medicale cu grupuri sanitare pentru cadrele medicale
ale fiecarui cabinet in parter , pacientii de aici avand posibilitatea accesului la grupurile sanitare proprii lor de la
parter ;
S-au obtinut urmatorii indicatori tehnici ai investitiei :
Suprafata construita – parter = 194,52 mp
Suprafata construita mansarda = 115,00 mp
Suprafata construita desfasurata = 309,525 mp
Suprafata utila parter = 138,25 mp
Suprafata utila mansarda = 91,54 mp
Suprafata utila cladire = 229,79 mp
Inaltimea libera la parter = 2,88 m
Inaltimea libera la mansarda = 2,60 m
Inaltimea la streasina = +3,22 fata de cota +0,00
Inaltimea maxima – la coama = +7,70 fata de copta +0,00
- varianta constructiva de realizare a investitiei , cu justificarea alegerii acesteia
Cladirea dispensarului s-a propus a se realiza cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton
armat – stalpi si grinzi , turnate monolit , pereti din caramida tip GVP de 30 cm grosime la exterior si de 25 cm
grosime la interior, planseu din beton armat peste parter de 14 cm grosime , ziduri perimetrale la mansarda din
caramida tip GVP de 30 cm grosime cu inaltimea de 40 cm peste centura de beton armat ,pereti interiori de
compartimentare interioara de 12 cm din caramida GVP si 10 cm grosime pe structura de lemn cu panouri din
gipscarton RF si vata minerala , planseu din grinzi de lemn peste mansarda si cu tavan fals din gipscarton RF
fixat pe montanti din Aluminiu , sarpanta de lemn cu invelitoare din tigla de beton tip BRAMAC .
S-a propus aceasta varianta constructiva din considerente seismice , geotehnice si arhitectural-
functionale.
b) varianta constructiva de realizare a investitiei

CLADIRE PROPUSA
Lucrari de rezistenta
Structura de rezistenţă a imobilului este de tip cadre din beton armat cu stalpi cu dimeniunea de 30x30cm
si grinzi cu dimensiunea de 30x45cm, dispuse pe directii ortogonale.
Placa de peste peste parter va fi din beton amat si vor avea grosimea de 13cm si impreuna cu grinzile
vor forma o saiba rigida care va prelua solicitarea orizontala provenita din actiunea seismica si o va transmite
grinzilor.
Fundatiile vor fi de tip grinzi de fundatie continuui cu sectiune in forma de „T” intors cu talpa de 50x60cm
si gatul de 40x100cm pe zona dispensarului, pe zona scarilor si ateraselor exterioare acestea vor avea
dimesiunea de 30x50cm si 30x40cm si vor rezema pe blocuri din beton simplu, iar pe zona rampei pentru
persoanele cu dizabilitati din diafragme cu grosimea de 20cm.
Scara de circulatie intre nivele va avea rampa din beton armat cu grosimea de 13cm.
Sarpanta va fi din lemn, iar invelitoarea din tabla tip Lindab.
Lucrari de arhitectura
4
Farmacia va fi situata in partea stanga a cladirii , la parter si va fi alcatuita din spatiul propriu-zis pentru
vanzare, un depozit pentru medicamente si un grup sanitar propriu .Conform Legii farmaciei nr. 266/2008 si a
ale fiecarui cabinet in parte , pacientii de aici avand posibilitatea accesului la grupurile sanitare proprii lor de la
parter ;
c) trasarea lucrarilor
Trasarea cladirii se va face astfel:
Axul A-A se va trasa paralel cu axul drumului DJ 702B de la VEST la o distanta de 10,25 m de limita
incintei spre acest drum (axele sunt evidentiate in plansa A03 – plan parter). Axul 1-1 se va trasa perpendicular
pe axul A-A la distanta de 2,25 m de limita incintei de la NORD.
Cota ± 0,00 (cota pardoselii finite a parterului) s-a stabilit la cota + 341,20 din planul topografic de situatie
rezultand o diferenta de nivel de 0,5 m intre cota ± 0,00 si terenul amenajat din jurul cladirii in dreptul intrarii
principale.
Pentru trasarea perimetrului lucrarilor de suprafata se executa o imprejmuire – continua sau discontinua
- utilizându-se profile de colt amplasate la intersectia laturilor perimetrului si profile auxiliare amplasate de-a
lungul laturilor intre profilele de colt. Profilele de colt si auxiliare se vor pozitiona la 2 – 3 m in exteriorul
perimetrului real al suprafetei ce urmeaza a fi excavata. Profilele vor fi realizate din elemente de inventar sau din
lemn, sub forma unor capre – cu stâlpi, elemente orizontale si elemente de contravântuire.
Nivelul superior al oricarui profil va trebui sa fie acelasi si sa fie notat pe fiecare profil in parte.
Marcarea pozitiilor reperelor de referinta ale perimetrului real de referinta al suprafetei, pe profile, se
executa in raport cu bornele de referinta ale bazei constructiei si se realizeaza, fie prin crestaturi pe elementele
profilelor sau prin cuie batute in elementele de lemn.
Liniile de baza ale perimetrului real al suprafetei, precum si alte linii care trebuie sa fie trasate in interiorul
suprafetei, se materializeaza, la nivelul superior al profilelor prin sârme de otel intinse intre reperele
5
corespunzator marcate pe elementele profilelor.
Transmiterea pe verticala a liniilor de baza ale perimetrului real al constructiilor, precum si a colturilor
acestora, se executa in raport cu sârmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit, in raport cu cota de nivel a profilelor cu
ajutorul jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile, in forma de T.
Jaloanele de referinta se amplaseaza, de obicei, de-a lungul perimetrului real al suprafetei de excavare,
in exteriorul acestuia si pe ele se materializeaza o cota de nivel unica, ce este, in general cu 1 m mai mare decât
cota nivelului final al suprafetei de excavare. Aceasta cota reprezinta cota de reperare si transmiterea acesteia
de la cota de nivel a profilelor, se executa cu ajutorul furtunului de nivel sau al instrumentelor optice.
d) protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Pentru desfaşurarea activităţii de organizare de şantier se vor amenaja:
- Platforma pentru depozitare materiale. Materialele in vrac vor fi transportate si depozitate in saci.
– Materiale degradabile din cauza intemperiilor vor fi depozitate în magazii inchise si acoperite.
– Baraca birou si vestiar
– WC
– Lângă platforma de depozitare a materialelor se va amplasa remiza P.S.I.
– Se va realiza un tablou electric provizoriu pentru organizarea de şantier
– Se va realiza deasemenea un punct de alimentare cu apa pentru organizarea de şantier
Nu sunt necesare branşamente suplimentare de la reţelele publice de utilităti.
Santierul se va ingradi perimetral cu imprejmuiri continue.
Periodic se va verifica continuitatea, starea tehnica si de securitate a imprejmuirilor santierului astfel incat sa fie
preintampinat orice acces neautorizat în incinta.
Accesul materialelor în şantier se va face din drumul comunal de la VEST.
Pentru transportul materialelor necesare şantierului este de preferat utilizarea pentru transport a vehiculelor utilitare
de gabarit mediu.
În cadrul organizării de şantier se va amplasa la loc vizibil panoul “ŞANTIER ÎN LUCRU” .
e) organizarea de santier
CIRCULATIA ÎN INTERIORUL SANTIERULUI
Întreg personalul care desfasoara activitati pe santier, precum si vizitatorii au urmatoarele obligatii:
-În incinta santierului sa poarte permanent echipamentul individual de protectie;
-Vizitatorii sa nu circule neînsotiti;
-Pentru deplasare se vor utiliza numai caile de circulatie stabilite;
-Se interzice deplasarea sau stationarea chiar si temporar a oricarei persoane în raza de actiune a unui echipament
tehnic, mijloc de transport, macara, buldozer, excavator, lânga materiale depozitate si stivuite, în zone de lucru fara
sarcina de munca, etc.
-În incinta santierului fumatul este interzis. Cu titlu de execeptie fumatul este admis numai în locurile special
amenajate. Este strict interzis fumatul în timpul deplasarilor lucratorilor sau vizitatorilor în incinta santierului sau la
punctele de lucru.
-Limita maxima de viteza pentru circulatia in incinta santierului, a autovehiculelor si utilajelor este de 10 km/h .
În spatii înguste, unde manevrabilitatea este limitata, viteza de circulatie este de 5 km/h, iar în prezenta lucratorilor sau
când vizibilitatea este redusa circulatia se va face numai cu pilotaj.
-Orice manevra de întoarcere a unui autovehicul sau utilaj se va executa numai subsupraveghere, cu amplasarea în
lateral a persoanei care executa pilotarea, cu exceptia cazului în care conducatorul auto are vizibilitate totala si
certitudine a faptului ca prin executarea manevrei nu se poate accidenta o persoana sau produce o paguba materiala.
UTILITATI: ENERGIE ELECTRICA, COMUNICATII, INCALZIRE, APA, CANALIZARE PENTRU SANTIER
Alimentarea cu energie electrica pentru organizare de santier se propune a se rezolva de la reteaua existenta in zona. De la
6
T.G. existent in incinta energia electrica se distribuie la tabloul electric al santierului amplasat în apropierea
containerelor care compun organizarea de santier.
Tabloul electric de distributie pentru organizare de santier este prevazut cu circuite separate pentru iluminat,
alimentare la 220 V si alimentare la 380V.
Transportul energiei la tabloul organizarii de santier se face prin cablu electric cu protectie exterioara dimensionat
corespunzator puterii instalate si amplasat conform proiectului de alimentare cu energie electrica.
Toate tablourile electrice se vor lega cu platbanda metalica din otel zincat la centura de împamântare.
Se va asigura continuitatea circuitului de legare la centura de împamântare pe tot traseul de alimentare cu energie
electrica. La punerea in functiune si periodic se vor efectua masuratori PRAM a rezistentei de dispersie a prizelor de
legare la pamânt.
Toate instalatiile de alimentare cu energie electrica vor fi dotate cu dispozitive de protectie.
Incalzirea incintelor - birouri, spatii sociale (sali de mese si odihna, puncte sanitare, etc) se realizeaza cu aparate
electrice - calorifere, convectoare, aparate de aer conditionat, etc, racordate la instalatia electrica de alimentare din
organizarea de santier.
Nu se admit instalatii sau echipamente improvizate pentru incalzire, iar cele omologate nu vor fi lasate in functiune
nesupravegheate.
Pentru a se evita supraincarcarea cu consumatori a unui singur circuit de alimentare electrica, legarea aparatelor de
incalzire,mari consumatoare de energie, se va face pe circuite dimen sionate corespunzator, separate.
PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII
Conducerea firmei de excuţie a lucrărilor va asigura aplicarea cu o rigurozitate sporită a măsurilor de protecţie şi igienă a
muncii, ţinând cont de gradul sporit de periculozitate pe care îl constituie activitatea în construcţii. În scopul realizării
activităţii de instructaj se vor organiza compartimente de protecţie a muncii sau se vor numi persoane care sunt
răspunzătoare de această activitate.
În acest sens se vor respecta toate prescripţiile şi normele de protecţie a muncii in vigoare.
Personalul de conducere a santierului - reprezentantii beneficiarului, antreprenorilor si subantreprenorilor isi
desfasoara activitatea in birouri (containere tip birou) în organizarea de santier .
Numarul si dotarea acestora trebuie sa asigure suprafata, conditiile si utilitatile necesare desfasurarii activitatile de
birou. Amplasarea acestora se face conform planului de organizare santier. Caile de acces pietonale si platformele vor fi
betonate.
DOTAREA SANTIERULUI CU TRUSE SANITARE SI DE PRIM-AJUTOR
În incinta santierului vor exista în mod permanent un numar suficient de truse sanitare si prim-ajutor, dotate
corespunzator si in termen de valabilitate.
Obligatia asigurarii de materiale igienico-sanitare si truse de prima interventie revine fiecarui angajator pentru
lucratorii proprii, daca prin contractele dintre parti nu se prevede altfel.
Modul de organizare a interventiei in caz de necesitate, precum si a instruirii personalului in acest scop este obligatia
fiecarui angajator si se face conform reglementarilor interne ale acestora, cu respectarea minimala a cerintelor legale si
vor fi descrise in Planul propriu de SSM.
PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
Prevenirea şi stingerea incendiilor va fi în conformitate cu normativele şi reglementările în vigoare, respectiv :
P 118/1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
C 300/1994 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora.
Se vor respecta cu stricteţe următoarele măsuri:
- se interzice folosirea focurilor deschise care nu sunt ordonate sau controlate de conducătorii punctelor de lucru;
- se interzice folosirea panourilor electrice improvizate;
- se interzice amenajarea în interiorul construcţiilor în execuţie a baracamentelor din materiale combustibile sau a
spaţiilor de depozitare şi păstrare a materialelor şi substanţelor combustibile;
- se va asigura în permanenţă accesul maşinilor de intervenţie în caz de incendiu la sursele de apă (rezervoare, bazine,
7
hidranţi);
- se vor realiza controale temeinice la încheierea zilei de lucru, la toate punctele de lucru pentru depistarea şi
înlăturarea eventualului pericol de incendiu.
- toate echipamentele şi mijloacele de depozitare a apei pentru incendiu se vor menţine în permanenţă în cea mai
bună funcţiune şi vor fi organizate periodic revizii ale acestora.
Se vor prevedea pichete PSI, sau cel putin puncte de interventie specifice dotate cu stingatoare corespunzatoare, in
zona spatiilor de depozitatare a materialelor, in special a celor inflamabile si/sau explozibile .
Aceste materiale vor fi identificate si tinute sub control, iar stingatoarele vor fi adecvate, suficiente din punct de vedere
numeric, functionale si in termen de valabilitate.
DEPOZITAREA MATERIALELOR ÎN INCINTA SANTIERULUI
Depozitarea materialelor se face in spatii si incinte special organizate si amenajate in acest scop, imprejmuite si
asigurate impotriva accesului neautorizat . Fiecare antreprenor/subantreprenor are obligatia de a amenaja, dota si
intretine corespunzator zonele proprii de depozitare in locatia pusa la dispozitie de beneficiar, de a organiza
descarcarea si incarcarea si manipularea materialelor,de a asigura gestiunea tuturor bunurilor aprovizionate pentru
realizarea lucrarii.
Depozitele constau in spatii libere, delimitate prin imprejmuire cu gard si porti de acces dotate cu sisteme de inchidere si
incuiere - pentru materialele care permit depozitarea in spatii deschise, precum si din containere magazii metalice -
pentru materiale si alte bunuri care necesita astfel de conditii de inmagazinare.
Produsele chimice, precum si produsele inflamabile si/sau explozibile vor fi
identificate, iar pentru acestea se vor prevedea spatii separate si conditii specifice de depozitare astfel incat sa fie
asigurate conditiile de securitate corespunzatoare .
Depozitarea materialelor se va face ordonat, pe sortimente si tipo-dimensiuni, astfel incat sa se excluda pericolul de
asturnare, rostogolire, incendiu, explozii etc, dimensiunile si greutatea stivelor vor asigura stabilitatea acestora.
Pentru efectuarea operatiilor de manipulare, transport si depozitare, conducatorul locului de munca care conduce
operatiile, stabileste masurile de securitate necesare si supravegheaza permanent desfasurarea acestora respectand
prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
Operatiunile de incarcare-descarcare se vor executa numai sub conducerea unui resposabil, instruit pentru acest scop si
cunoscator al masurilor de securitate si sanatate în munca.
Descarcarea se va face in mod ordonat, materialele asezandu-se dupa specificul lor in gramezi sau stive.
ECHIPAMENTE DE MUNCA PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR ÎN SANTIER
Conform specificului si tehnologiilor de executie pentru lucrari de constructii-montaj, in incinta santierului, pe perioada
realizarii proiectului se vor afla echipamente tehnice diverse:
-utilaje pentru constructii pe pneuri, destinate diverselor lucrari mecanizate - excavare, incarcare, impins,
compactare,
-utilaje pentru ridicare, transport si manipulat sarcini
-utilaje si echipamente pentru transport si turnat beton
-mijloace de transport auto
-scule de mana si echipamente de mica mecanizare
-scule, unelte si dispozitive diverse
-Echipamentele de munca au actionari diverse-termice, electrice, hidraulice, pneumatice, manuale si/sau combinate si
functionalitati adecvate operatiilor pentru care au fost concepute.
Se impune ca toate echipamentele de munca utilizate pentru executarea lucrarilor in santier sa fie corespunzatoare din
punct de vedere tehnic, functional si al securitatii muncii si sigurantei circulatiei.
Personalul deservent trebuie sa aiba calificarea si pregatirea adecvata, sa fie informat asupra caracteristicilor tehnice si
parametrilor functionali ai echipamentelor, sa fie instruit corespunzator din punct de vedere profesional asupra
tehnologiilor si modului de exploatare al echipamentelor si al securitatii si sanatatii in munca.
Pentru meseriile pentru care cerintele legale, de calitate sau securitate,
impun atestari sau autorizari specifice sau speciale ale personalului, acestea sa fie obtinute si valabile .
8
In sensul celor mentionate fiecare antreprenor este direct raspunzator pentru echipamentele si personalul propriu si va
înainta beneficiarului
Lista echipamentelor tehnice utilizate pe santier si Lista meseriilor si personalului autorizat din santier.
MĂSURI SUPLIMENTARE PENTRU PERIOADA DE TIMP FRIGUROS
Se recomandă ca lucrările de construire sa nu se desfasoare pe timp friguros. Daca totuşi pentru terminarea lucrarilor se
va intra in perioada de iarna se vor lua măsuri specifice pentru desfaşurarea activitatii.
Perioada convenţională de timp friguros este 15 noiembrie - 15 martie. Înainte de începerea perioadei de timp friguros
se va elabora un program riguros pentru asigurarea condiţiilor de bună execuţie în această perioadă. Aceste condiţii
vor fi stabilite încă de la întocmirea graficului de eşalonare a investiţiei. În acest sens se vor respecta cu stricteţe
prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente,
indicativ C16/1984.
La elaborarea acestui program se va ţine seama de următoarele:
- stabilirea lucrărilor ce vor putea fi executate în perioada de timp friguros;
- crearea în timp util a frontului de lucru, potrivit specificului lucrărilor ce urmează a fi executate;
- amenajarea, întreţinerea şi protejarea căilor de circulaţie, platformelor, rampelor, etc, prevăzându-se curăţirea şi
presărarea materialelor antiderapante;
- asigurarea corespunzătoare a spaţiilor de baracamente, birouri,
- asigurarea condiţiilor corespunzătoare în spaţiile de depozitare, ateliere, platforme de lucru;
- controlarea permanentă a căilor de rulare la instalaţiile de ridicat, îndepărtarea zăpezii,
- protejarea platformelor, schelelor contra îngheţului prin acoperirea cu un strat subţire de sare industrială;
- curăţarea de resturile de materiale şi spălarea înainte de depozitare a utilajelor ce au venit în contact cu materiale
umede.
Programul lucrărilor ce se execută în perioada de timp friguros va fi adusă la cunoştiinţa beneficiarului pentru
realizarea lui la timp şi aplicarea cu eficienţă.
Lucrările de demolare şi de construire se vor executa in conformitate cu instrucţiunile cuprinse în normativele in
vigoare privind protecţia muncii . Constructorul va lua toate masurile tehnice si organizatorice in vederea
cunoaşterii, insuşirii, si aplicării de către personalul lucrător a urmatoarelor reglementari din domeniul S.S.M. :
Legea securitatii si sanataţii in munca nr. 319 / 2006
HG nr 1425 / 11.10.2006 Norme metodologice de aplicarea a legii nr 319 / 2006
HG nr. 300 / 2006 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pt şantierele temporare sau mobile
HG nr. 1048 / 2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pt utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă
HG nr. 1051 / 2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pt manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri
pt lucrători
HG nr. 1091 / 2006 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pt. locul de muncă
HG nr. 971 / 2006 Cerinţe minime pt semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
HG nr. 355 / 2007 Supravegherea sanatatii lucratorilor, modificata prin HG nr 37 / 2008
HG nr. 493 / 2006 Cerinte minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea la riscurile generate de
zgomot
HG nr. 1058 / 2006 Cerinte minime privind imbunatatirea securitaţii şi protecţia sănătaţii lucratorilor care pot fi
expuşi unui poţential risc datorat atmosferelor explozive
Legea nr. 436 / 2001 pentru aprobarea OUG nr. 99 / 2000 privind măsurile ce pot fi aplicate in perioade cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
HG nr. 601 / 2007 Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in
munca
IM 006 / 1996 Norme specifice de protecţie a muncii pt. lucrări de zidărie şi finisaje
Legea nr. 307 / 12.07.2006 - Aparea impotriva incendiilor
Aceste reglementari nu sunt limitative, executantul având obligaţia de a lua toate masurile necesare, dupa caz, in
9
vederea prevenirii si evitarii accidentelor de munca.
EVACUAREA DESEURILOR DIN INCINTA SANTIERULUI
Deseurile rezultate din activitatea proprie a fiecarui antrepenor si subantreprenor al acestuia se vor colecta din frontul
de lucru, se vor transporta si depozita temporar la punctul de colectare propriu din incinta santierului. Activitatea se va
organiza si desfasura controlat si sub supraveghere, astfel incat cantitatea de deseuri in zona de lucru sa fie permanent
minima pentru a nu induce factori suplimentari de risc din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii .
Evacuarea deseurilor din incinta santierului se va face numai cu mijloace de transport adecvate si numai la gropi de gunoi
autorizate. Raspunderea pentru încalcarea acestei prevederi revine în exclusivitate persoanei fizice sau juridice, beneficiarul
neavând nici o raspundere în acest caz.
Fiecare antreprenor raspunde pentru sine si subantreprenorii sai care genereaza deseuri, fie acestea de natura
industriala sau manajera si
este obligat sa asigure gestiunea, evacuarea si eliminarea/valorificarea acestora in conformitate cu prevederile legale .
In acest sens se va prezenta beneficiarului lista deseurilor identificate - generate in procesele si activitatile desfasurate,
modalitatea de gestionare si control a acstora, in special a celor periculoase, precum si modul de interventie in caz de
accident de mediu.
Zonele de depozitare intermediara/temporara a deseurilor vor fi amenajate corespunzator, delimitate, imprejmuite si
asigurate impotriva patrunderii neautorizate si dotate cu containere / recipienti / pubele adecvate de colectare, de
capacitate suficienta si corespunzatoare din punct de
vedere al protectiei mediului.
Conform prevederilor legale se va asigura colectarea selectiva a deseurilor pentru care se impune acest lucru.
MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI
Lucrarile prevazute in prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului si subsolului si nu sunt
generatoare de noxe.
Dupa terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase in urma lucrărilor. Se
vor dezafecta terenurile si platformele de lucru ocupate de constructor.
Executanţii lucrărilor vor respecta :
Legea nr. 137/30.12.1995 - Legea protectiei mediului republicată in 2003.
Ordinul nr. 860 din 2002 - Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru aprobarea « Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu »
HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
OUG nr. 195 / 2005 Cerinţe privind protecţia mediului inconjurator
Legea nr. 426 / 2001 privind regimul deşeurilor
OUG nr. 61 / 2006 modificarea legii nr. 426 / 2001 - Regimul deşeurilor
Legea nr. 431 / 2003 privind gestionarea deşeurilor reciclabile
HG nr. 254 / 2000 Modificarea HG nr. 127 / 1994 privind stabilirea si sancţionarea unor contravenţii la normele pentru
protecţia mediului.
HG nr. 349 / 2005 privind depozitarea deseurilor.
Legea nr. 655 / 2001 privind protecţia atmosferei.
II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

a) Memoriu de arhitectura
Cladirea propusa are regimul de inaltime parter cu o mansarda partiala , amplasata in teren la 1,00 m de
10
limita de la Nord a acestuia si la 8,00 m de limita de la Vest a terenului , spre drumul comunal .
Farmacia va fi situata in partea stanga a cladirii , la parter si va fi alcatuita din spatiu propriu-zis pentru
vanzare , un depozit pentru medicamente si un grup sanitar propriu .Conform Legii farmaciei nr. 266/2008 si a
ale fiecarui cabinet in parter , pacientii de aici avand posibilitatea accesului la grupurile sanitare proprii lor de la
parter. S-au obtinut urmatorii indicatori tehnici ai investitiei :
Suprafata construita – parter = 194,52 mp
Suprafata construita mansarda = 115,00 mp
Suprafata construita desfasurata = 309,525 mp
Suprafata utila parter = 138,25 mp
Suprafata utila mansarda = 91,54 mp
Suprafata utila cladire = 229,79 mp
Inaltimea libera la parter = 2,88 m
Inaltimea libera la mansarda = 2,60 m
Inaltimea la streasina = +3,22 fata de cota +0,00
Inaltimea maxima – la coama = +7,70 fata de copta +0,00
Curtea cladirii va fi amenajata cu alei din dale autoblocante fixate pe un strat de nisip compactat, iar restul
cu plantatii de tip gazon si plantatii de protectie cu arbusti ornamentali.
Conform ”INDICATIV SC 007- SOLUŢII CADRU PRIVIND REABILITAREA TERMO–HIGRO-
ENERGETICĂ A ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE”, s-au propus, sub aspectul realizării
11
cerinţei fundamentale de izolare termică şi economie de energie la nivelul zonelor opace şi al celor vitrate, ale
elementelor de închidere ale clădirilor care se reabilitează din punct de vedere higrotermic, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, urmatoarele masuri:
- protectia elementelor de compartimentare catre exterior, pentru evitarea formarii puntii termice si respectarea
confortului termic interior pentru astfel de spatii, se face cu termoizolaţii eficiente (λ< 0,06 W/mK): polistiren
expandat de 10 cm grosime.
Soluţia de îmbunătăţire a protecţiei termice a pereţilor exteriori pe baza unei structuri compacte se realizează cu
sisteme compozite de izolare termică - termosistem (ETICS = External Thermal Insulation Composite Systems –
Sisteme compozite de izolare termică la exterior), având ca elementele componente: adeziv, material
termoizolant, dibluri, masa de şpaclu pentru armare, plasa din fibre de sticlă, accesorii (profile de colţ, profile de
soclu, profile pentru rosturi etc.), tencuială decorativă (acrilică, siliconică, silicatică). Sistemele/materialele trebuie
să respecte prevederile din Ghidul privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a cladirilor,
precum şi cele referitoare la cerinţa fundamentală de securitate la incendiu (pentru materiale şi sisteme
tehnologice prevederile privind clasa de reacţie la foc).
- sub placa slab armata de pardoseala a parterului la corpurile din extindere se va aseza un strat de polistiren
extrudat in grosime de 10 cm, asezat pe o folie din polietilena densa pentru hidroizolatie
- in pod s-a prevazut un strat termoizolant din placi semirigide de vata minerala de 20 cm grosime si o sapa de
protectie slab armata de 5 cm grosime din M100T (conform SC007: îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a
stratului termoizolant existent, executarea unei bariere contra vaporilor de apa de calitate corespunzătoare, pe
faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant, de calitate şi grosime
corespunzătoare noilor cerinţe cu o şapă de protecţie din mortar de ciment, de 2-4 cm grosime, armată (cu plase
sudate din bare φ 3-4/100x100) în cazul utilizării unor plăci semirigide); se vor lua masuri de protecţie termică a
parapetelor pe care reazemă cosoroabele precum, în scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale
punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel.
- se va termoizola soclul cu polistiren extrudat de 8 cm grosime si conform SC007: ”in cazul soclurilor scunde
(sub 30-40 cm), stratul termoizolant trebuie coborât încă 30-40 cm sub cota terenului sistematizat – CTS; pentru
a obţine o bună rezistenţă mecanică la acţiuni statice şi - în special - dinamice, foarte probabile în zona soclului,
se vor folosi sisteme de protecţie din materiale rezistente la şocuri, cum sunt plăci ceramice glazurate de exterior;
în cazul adoptării acestei soluţii se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din polistiren extrudat, care
are caracteristici superioare de rigiditate, de rezistenţă mecanică şi la acţiunea umidităţii”.
Finisajele interioare propuse sunt urmatoarele: gleturi si vopsitorii lavabile la pereti si tavane, placaje cu
faianta la grupurile sanitare, pardoseli din gresie ceramica la grupurile sanitare si din covor PVC de trafic intens
la cabinetele medicale, gresie de trafic antiderapanta la holuri, terasa intrare, scara interioara, sala asteptare, usi
interioare din MDF cu captuseli decorative; glafurile interioare la ferestre vor fi prevazute din PVC in aceeasi
culoare cu tamplaria.
Finisajele exterioare propuse sunt urmatoarele: placaje ceramice de exterior la soclu, termosistem cu
polistiren expandat de 10 cm si vopsele decorative texturate, tamplarie cu rame din PVC si geam termoizolant,
invelitoare din tigla de beton profilata de culoare rosu - caramiziu.
Ferestrele se vor realiza cu profile pentacamerale PVC cu geam termoizolant si vor fi prevăzute cu
glafuri la exterior în zona de legătură dintre tâmplărie şi peretele de faţadă, în scopul asigurării protecţiei în
special la acţiunea apei; glafurile vor fi prevăzute cu lăcrimar, din materiale moderne, eficiente, durabile şi cu
design atractiv; pot fi realizate din aluminiu (cu caracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezistenţă la
apă, la ciclul îngheţ-dezgheţ, la radiaţia UV si rezistenţă mecanică mare).
Se va realiza in jurul cladirii, un trotuar cu lãtimea de 1 m, din dale beton asezate pe un pat de nisip si la
care se vor rostui cu mastic de bitum rosturile între dale si lângã constructie. Se vor realiza din dale autoblocante
alei pietonale de legãturã cu trotuarele existente pe drumul comunal. Trotuarul si aleile se vor limita cu bordura
15x20 cm din beton iar pentru îndepãrtarea apelor pluviale de lângã clãdire, suprafetele vor avea pante cãtre
exterior de minim 3 cm / ml.
Platforma gunoi si depozit cenusa – constructie edificata pe parter – platforma betonata cu rebord
10 cm pe contur, cu dimensiunile in plan de 2 x 4 m = 8 mp, Ac = Adc, cu structura metalica teava rectangulara,
acoperita cu tabla cutata 1 mm grosime, cu inchideri perimetrale din plase bordurate zincate.
Magazie lemne – constructie edificata pe parter – platforma betonata cu rebord 10 cm pe contur, cu
dimensiunile in plan de 3,7 x 5,3 m = 19,24 mp, Ac = Adc, cu structura metalica teava rectangulara, acoperita cu
tabla cutata 1 mm grosime, cu inchideri perimetrale din tabla cutata.
Sistematizare verticala alei carosabile, alei pietonale, spatii verzi
12
S-au propus lucrari de pavaje cu dale autoblocante tip behaton, montate in pat nisip pilonat cu borduri
beton pentru aleile carosabile – suprafata in incinta de 17,00 mp, alei pietonale si trotuare de protectie cu
suprafata de 93,00 mp.
Spatiile verzi se vor amenaja cu gazon insamantat si arbusti plantati in limitele incintei, pe o suprafata de
190,00 mp.
Dotari
Au fost prevazute dotari specifice functionalitatii respective – mobilier si echipamente, dotari ce sunt
detaliate in listele anexate.
- canapea consultatii - cadru realizat din otel inoxidabil; blaturi capitonate cu poliuretan flexibil şi acoperite cu
piele ecologică; tetieră reglabilă de la 0 la 45 grade; dimensiuni minime: 1800x600x600 mm – 4 buc;
- dulap medicamente - dulapul va fi prevazut cu spate din pal iar usile vor fi cu yalle. Compartimentul de sus al
dulapului instrumentar va avea 2 rafturi din geam, iar cel de jos 1 raft de PAL. Canturile vor fi de ABS. Dulapul
instrumentar va avea picioare de 60 mm reglabile – 4 buc
- masuta instrumente – 4 buc
- lampa examinare – 2 buc
- birou medic 1200x600xh=750 mm realizat din pal melaminat de 18 mm grosime. Biroul va fi prevazut cu cant
ABS integral – 3 buc
- scaun ergonomic cu brate, spatar inalt, reglabil, cilindru cu gaz, contact permanent, baza plastic. Dimensiuni
scaun: înălţime: 99,5 - 117,5 cm, lăţime 55 cm, adâncime şezut 44,5 cm, înălţime şezut 44 - 57 cm – 3 buc
- scaun pacienti Lățime: 55 cm, Înălțime: 82 cm, Grosime: 43 cm – 6 buc
- banca sala asteptare 3 locuri; schelet metalic vopsit electrostatic, culoare argintie; cadru fix prevazut cu sistem
antiderapaj si protectie pentru podea; spătar şi şezut din plastic, culoare roşu sau galben; dimensiuni: 155 x 60 x
85 cm – 3 buc
- dulap deseuri Dulap metalic cu cheie; compartimente pentru deşeuri. Dimensiuni: 60 x 50 x 60 cm. Culoare alb
– 3 buc.
- dulap depozitare instrumente Material: pal melaminat alb; 3 sertare pe glisiere; platformă pentru aparate
medicale. Dimensiuni: 40 x 35 x 90 cm – 3 buc
- pubela deseuri menajere Pubelă cu rotile, capac şi pedală, capacitate 120 l; material: polietilenă după normele
EN840, rezistent la ultraviolete şi raze infraroşii; culoare; verde; roţi din cauciuc şi ax zincat – 3 buc.
- blat pentru aparat sterilizare Blat din PAL; pe o latură va fi placat cu tablă inox; dimensiuni: 1200 x 600 x 20 mm
–1
- Cuier metalic argintiu, cu suport umbrela, elemente PP diametru baza 45 cm, inaltime totala 174.4 cm – 5 buc
- mobilier farmacie – 1 buc
- rafturi depozit farmacie din PAL pe structura metalica – 1 buc
Sistem de calcul tip desktop profesional – unitate centrala, tastatura, mouse, sistem de operare,
pachet OFFICE inclus – 4 buc
Monitor LED 19” cu boxe incluse - 4 buc
Multifunctional – 1 buc
Router – 24 porturi – 1 buc
b) Memoriu de rezistenta
1. GENERALITĂTI
Pe amplasamentul situat com. Tatarani, sat Caprioru, jud. Dimbovita, se vizează construirea unui imobil cu
destinatia de dispensar cu regimul de inaltime parter si mansarda si a unei magazii de depozitare parter.
Imobilul se concretizeaza intr-o forma aproximativ rectangulara avand lungimea de cca. 15.00m si latimea de
circa 12.05m. Imobilul are regimul de inaltime P+M.
13
Obiectul prezentului memoriu tehnic îl constituie faza Proiect Tehnic si Detalii de Executie pentru clădirea de
locuit mai sus mentionata.
Cota ±0.00 a imobilului reprezintă cota pardoselii finite a parterului.
Geometria în plan a suprastructurii este prezentata in forma rectangulara.
Planseul de peste parter este din beton armat si are grosimea de 13cm.
Accesul intre nivele se face printro scara din beton armat cu grosimea rampei de 13cm.
Înălţimea de nivel a parterului este de 3.01 m, iar inaltimea mansardei variabila.
Sarpanta va fi din lemn.
Beneficiarul lucrării este Primaria Comunei Tatarani.
Structura de rezistentă a fost concepută pe baza partiului de arhitectură propus de SC ATELIER 22 SRL
prin arhitect Rusu Dragos.
În acord cu legislatia, proiectantul trebuie să respecte normativele de proiectare aflate în vigoare la data proiectării.
Din punct de vedere al structurii de rezistentă obligativitatea proiectantului este de a respecta, printre altele,
„Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013.
Presiunea conventionala are valoarea de Pconv=155Kpa.
În acord cu legislatia, proiectantul trebuie să respecte normativele de proiectare aflate în vigoare la data
proiectării. Din punct de vedere al structurii de rezistentă obligativitatea proiectantului este de a respecta, printre
altele, „Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013.
CONDITII DE AMPLASAMENT
Constructia fiind situată com. Tatarani, sat Caprioru, jud. Dimbovita, conform hărtilor de zonare seismică
(P100/1-2013) amplasamentul corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag=0.30g, cu o perioadă de colt
a spectrului seismic Tc=0.70 sec, pentru un cutremur cu un interval mediu de recurentă de 225 de ani, cutremur
ce trebuie considerat în proiectarea la starea limită ultimă. Coeficientul de amplificare dinamică este,
conform normativului P100/1-2013, o=2.50, pentru palierul TB-TC.
Categoria de importantă a constructiei este C, conform HG 766/1997. Clasa de importantă a constructiei este
clasa a III-a, ceea ce conduce la un coeficient Υ=1. Coeficientul ce tine cont de ductilitatea structurală,
s-a considerat conform normativului „Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”,
indicativ P 100-1/2013 pentru constructii alcatuite din cadre din beton armat q=4.
Din punct de vedere al solicitărilor din vânt, amplasamentul corespunde unei presiuni de referintă a vântului
de 0.50 kPa, mediată pe 10 min, la 10 m, cu interval mediu de recurentă de 50 ani (2% probabilitate anuală
de depăsire). Componenta dinamică a actiunii vântului este caracterizată de coeficientul dinamic c d.
Din punct de vedere al încărcărilor din zăpadă amplasamentul corespunde unei valori caracteristice a încărcării
din zăpadă pe sol s0,k=2.0 kN/m2 având interval mediu de recurentă de 50 ani.
2. ÎNCĂRCĂRI, GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI
Gruparea încărcărilor a fost considerată conform normativului „Bazele proiectării structurilor în constructii”
indicativ CR0-2012.
În afara încărcărilor din greutatea proprie a structurii, au mai fost luate în calcul următoarele încărcări:

Variabile

Încărcarea utilă:

Spatiu de locuit: 2.00 kN/m2

Spatii tehnice : 4.00 kN/m2
14

Coridoare, scări, podeste 3.00 kN/m2

Zăpada: 2,00 kN/m2

Permanente

Compartimentări uşoare: 1.00 kN/m2

Pardoseală flotantă: 0.50 kN/m2

Tavan fals+ instalaţii 0.50 kN/m2
Notă: Încărcările permanente si cele utile specificate mai sus nu vor fi depăsite.
GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA LA STARI LIMITĂ
ULTIME:
Gruparea fundamentală:
n n
1.35 Gk , j  1.5  U k 1.35 Gk , j  1.5  Vk  1.05  U k
j 1 j 1
Gk,i – efectul pe structură al actiunii permanente i , luată cu valoarea sa caracteristică;

Uk – efectul pe structură al actiunii utile, luată cu valoarea sa caracteristică
Vk – efectul pe structură al actiunii vântului, luată cu valoarea sa caracteristică
Gruparea specială:
n
G
j1
k, j   I  A Ek  0.40  U k
AEk – este valoarea caracteristică a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurentă,
IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2013).
GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA LA STAREA
LIMITĂ DE SERVICIU:
n n
 Gk , j  U k
j 1
G
j 1
k, j  Vk  0.7  U k
3. CONSIDERATII PRIVIND CALCULUL SI DIMENSIONAREA STRUCTURII.

Calculul structurii de rezistentă s-a efectuat atât sub sarcini gravitationale cât si sub sarcini orizontale.
Referindu-ne la cele din urmă se stie că hotărâtoare la dimensionarea structurii vor fi maximele dintre încărcările
din seism, care se combină cu solicitările gravitationale.
Calculul structurii s-a facut conform Codului de proiectare P100/2013.
FORTA SEISMICĂ DE PROIECTARE
Forţa seismică de proiectare la baza structurii Fb, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în
calculul structurii, se determină simplificat cu relaţia:
Fb   I  Sd T1   m   , unde:
m = masa construcţiei m=W/g;
g = acceleraţia gravitaţională, g=9,81m/s2;
W = greutatea construcţiei determinată conform standardelor în vigoare;
I = factorul de importanţa-expunere al construcţiei;
Sd(T1) = ordonata spectrului de proiectare (spectru de răspuns inelastic) pentru acceleraţie corespunzătoare
perioadei T1, Sd(T1) se exprimă în m/s2.
T1 = perioada fundamentală de vibraţie a clădirii pe direcţia pe care este aplicată acţiunea seismică, în
15
secunde.
q = factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic în răspuns inelastic), cu
valori în funcţie de tipul structurii şi capacitatea acesteia de disipare a energiei.
 = factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa modală
efectivă asociată acestuia
Valorile factorului de comportare q sunt indicate pentru diferite tipuri de materiale şi de sisteme structurale în
capitolele normativului P100-1/2013.
Valoarea factorului de comportare q pentru structura de rezistenta a imobilului ce face obiectul prezentului
memoriu este de 4.
 I  1 ; q  4 ;   0.85
4. PRINCIPII GENERALE DE ALCĂTUIRE A STRUCTURII
Structura de rezistenţă a imobilului este de tip cadre din beton armat cu stalpi cu dimeniunea de 30x30cm
si grinzi cu dimensiunea de 30x45cm, dispuse pe directii ortogonale.
Placa de peste peste parter va fi din beton amat si vor avea grosimea de 13cm si impreuna cu grinzile
vor forma o saiba rigida care va prelua solicitarea orizontala provenita din actiunea seismica si o va transmite
grinzilor.
Fundatiile vor fi de tip grinzi de fundatie continuui cu sectiune in forma de „T” intors cu talpa de 50x60cm
si gatul de 40x100cm pe zona dispensarului, pe zona scarilor si ateraselor exterioare acestea vor avea
dimesiunea de 30x50cm si 30x40cm si vor rezema pe blocuri din beton simplu, iar pe zona rampei pentru
persoanele cu dizabilitati din diafragme cu grosimea de 20cm.
Scara de circulatie intre nivele va avea rampa din beton armat cu grosimea de 13cm.
Sarpanta va fi din lemn, iar invelitoarea din tigla de beton.
5. PRINCIPALELE MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTAREA STRUCTURII
Betoanele ce se vor folosi în cadrul structurii de rezistenţă variază astfel:
 Pentru structuraa: Clasa de rezistenţă:C16/20, clasa de consistenţă/tasare:S3 ,clasa de
expunere:XC1(RO),conţinut maxim de cloruri:CI0,2, dimensiunea maximă nominal a
agregatului:Dmax=32mm, tipul de ciment CEM II/A-S 32,5 R.
 Pentru betoane de egalizare şi beton simplu C8/10.
 CĂRĂMIDĂ PORTANTA GVP CALITATEA I
 MORTAR M100T
Armătura de tip elastic din structură este de tip OB37, şi BST500C.
Îmbinările armăturilor elastice se vor face prin suprapunere.
6. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCTIEI PROIECTATE SI A CONSTRUCTIILOR
ÎNVECINATE
Urmarirea comportarii in exploatare a cladirii si a interventiilor in timp, nu este obligatia PROIECTANTULUI
(pentru urmarirea de proiectant a comportarii in exploatare a cladirii si a interventiilor in timp, se poate incheia un
contract separat), aceasta fiind obligatia BENEFICIARULUI.
Urmarirea comportarii in exploatare este una din componentele sistemului calitatii in constructii si are la baza
“Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post utilizarea constructiilor”,
aprobat cu HGR nr. 766 din 21.11.1997, precum si Normativul P130/88-“Norme metodologice privind
comportarea constructiilor, inclusiv supravegerea curenta a starii tehnice a acestora” urmărirea comportării în
timp a construcţiilor are ca scop asigurarea cerinţelor de siguranţă structurală, funcţională şi de confort în
conformitate cu destinaţia construcţiei.
16
Beneficiarul are obligatia verificarii comportarii o data pe trimestru, precum si dupa orice eveniment
deosebit (cutremur, inundatie, ploi torentiale, caderi masive de zapada, supraincarcari accidentale cu materiale,
explozii, incendii etc.)
Urmarirea curenta se va face la urmatoarele categorii de lucrari, analizandu-se:
-situatia terenului de fundare
-fundatii
-structura de rezistenta
-pereti exteriori, interiori, finisaje
-disconfort (hidrotermic, acustic)
-instalatii
Remedierile se vor executa de către echipe de muncitori specializaţi, pe cât posibil de unitatea care a
executat lucrarea respectivă, urmărindu-se controlul calităţii lucrărilor şi respectarea documentaţiei tehnice de
execuţie. Rezultatul observaţiilor se consemnează în fişe de urmărire care se trec în registrul de revizii.
7. CONDITII REFERITOARE LA EXECUTIE SI LA ASIGURAREA CALITATII
Executia va începe numai dupa obtinerea autorizatiei de construire emisa de Primaria com. Tatarani.
La executie se vor respecta reglementarile legale referitoare la:
.. protectia muncii
.. paza contra incendiilor
.. asigurarea calitatii lucrarilor, prevazute prin proiectul de fata si prin toate
actele normative specifice lucrarilor de acest fel.
Înaintea turnarii betonului la nivelul fundatiilor se va cere avizul scris al specialistului geotehnician privind
caracteristicile terenului si concordanta acestora cu cele aratate în studiul geo.
La executie se vor avea în vedere prevederile specifice diferitelor categorii de lucrari din norme de protectia
muncii în activitatea de constructii-montaj., aprobate cu Ord. 1233/D 1980 (reeditate 1985). Se vor urmari în
special prevederile capitolelor: B.D.G, ZP, C.T.E, si D.T.F. De asemenea se va respecta .Reglementarile privind
protectia si igiena în constructii., editia MLPAT 1995:
-sapaturi, art. 537-645
-betoane, art. 764-791
-armaturi, art. 754-803
-schele si esafondaje, art. 988-1005
-schele din lemn, art. 1094-1097
-schele în constructii, art. 1105-1112
-zidarii, art. 808-859
-învelitori, art. 1298-1310.
La proiectul de organizare de santier si tehnologie a lucrarilor, în raport cu posibilitatile si dotarile specifice
proprii, constructorul va detalia toate masurile de protectia muncii conform cu legislatia în vigoare.
8. BAZA NORMATIVĂ UTILIZATĂ LA PROIECTAREA STRUCTURII
Acest document a fost conceput pe baza legilor, normelor si standardelor în vigoare, dintre care amintim:
Legea 10/1995, republicata si actualizata privind calitatea lucrărilor de constructii;
Ordonanta guvernului nr. 20/1994, privind punerea în sigurantă a fondului construit;
HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, interventiile în timp si post-utilizare
a constructiilor;
17
Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului de verificare si
expertizare tehnică de calitate a proiectelor si executiei lucrărilor de constructii;
P100/1-2013: Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri;
CR 6-2013: Cod De Proiectare Pentru Structuri Din Zidărie;
CR 1-1-3/2012: Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii;
CR0-2012: Bazele proiectării structurilor în construcţii;
C56-85: Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
C169-88: Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale;
C28-83: Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton;
NP112-2014: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
NE012-2/2010: Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat si beton precomprimat;
NE012/1-07: Cod de practică pentru producerea betonului.
NE012/2-10: Cod de practică pentru executia lucrarilor din beton armat si beton precomprimat.
STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmărirea tasării constructiilor prin metode topometrice;
STAS 8924/1-87: Măsurători terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice;
9. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIE A MUNCII, PROTECTIA MEDIULUI SI
REDUCEREA POLUARII
La elaborarea proiectului s-au respectat normele cuprinse in „Norme generale de protectia muncii” editia
1996 elaborate de I.C.S.P.M. SI AVIZATE DE M.M.P.S.
Constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte aceste norme si sa le imbunatateasca conform
specificului fiecarui loc de munca.
Pe parcursul lucrarilor se vor respecta prevederile Legii 90/1996 cu privire la protectia muncii, regulamentul
privind protectia muncii şi igiena muncii aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 9N/15.03.1993
La inceperea lucrarilor se va organiza un instructaj pentru realizarea acestor masuri.
- Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor
Legea 137/1995- Legea protecţiei mediului;
Cantităţile de gunoi rezultate în urma executării lucrărilor de construcţii vor fi colectate în pubele metalice
amplasate în incintă, într-un loc special amenajat şi evacuate de beneficiar sau constructor la groapa de gunoi.
Pe durata executării lucrărilor de construire se vor lua măsuri pentru a nu se crea disconfort prin producerea
de zgomot (STAS – 10009/1988) şi praf (STAS 12574/1987).
Nivelul de zgomot se va încadra în limitele prevăzute de STAS 10009/1988 respectiv 50dB, curba de zgomot
= 45 dB.
La inceperea lucrarilor se va organiza un instructaj pentru realizarea acestor masuri.
In vederea prevenirii si stingerii incendiilor, este necesara respectarea cu strictete a urmatoarelor norme si
decrete:
Decret 290/1977 - pentru incendii
Norme P118-99 - pentru protectii la foc
Norme Generale aprobate cu nr. 381/84 M.I. si nr.1219/MC/94 MLPAT
HGR 51/05.02.92 - pentru prevenirea incendiilor
Ordin 685/1977
Normativ C300/94, aprobat cu Ordin MLPAT 20/N/1994 pentru stingerea incendiilor.
18
Normativele indicate mai sus, sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru beneficiarul si
executantul lucrarilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate.
10. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI
Executia lucrarii va incepe numai dupa obtinerea autorizatiei pentru construire si in baza proiectului de
executie faza PTH+DE.
S-a urmărit obtinerea unui sistem structural optim si cât mai eficient din punct de vedere al executiei, ca timp
si tehnologie.
Structura de rezistentă a clădirii a fost concepută, analizată si calculată în conformitate cu normele si
normativele în vigoare în România.
Orice neconcordante între proiect si realizarea propriu-zisă vor fi aduse imediat la cunostinta proiectantului
de structură care va lua măsurile ce se impun. Toate măsurătorile, testele si releveele vor fi puse la dispozitia
proiectantului în cel mai scurt timp si cu ritmicitatea cerută.
Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor de protectie si securitate a muncii, dar si a normelor
de protectie a mediului inconjurator.
c) Memorii de instalatii
c.1. Instalatii termice interioare si in centrala termica
În cadrul memoriului de fata se prezinta solutiile adoptate pentru realizarea instalatiilor termice interioare
si in centrala termica, pentru o cladire cu regim de inaltime parter si mansarda cu destinatia de dispensar
medical uman.
Memoriul este structurat astfel:
1. Instalatii termice interioare
2. Instalatii termice in centrala termica
3. Criterii de alegere a cazanului
4. Date asupra camerei tehnice
5. Asigurarea cazanului si instalatiei
6. Echipamentul pentru circulatia apei
7. Alimentarea cu apa a cazanului
8. Alimentarea cu aer si evacuare aer
19
9. Evacuarea gazelor de ardere
10. Automatizarea cazanului
11. Masuri de securitate si sanatate in munca
12. Prevenirea si stingerea incendiilor pe durata exploatarii
13. Protectia mediului
14. Cerinte de performanta conform Legii 10
Instalatiile termice sunt alcatuite din doua componente:
instalatii termice interioare si instalatii termice in centrala termica.
La baza proiectarii instalaţiilor interioare de încălzire au stat urmatoarele normative si STAS-uri de baza:
1)Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală - I13/2015
2)Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici – GP - 051/2000
3)Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea constructiilor
pentru scoli si licee - indicativ NP – 010/97
4)S.R 1907 / 1: Instalatii de incalzire, Necesarul de caldura de calcul,
Metoda de calcul;
5) S.R 1907 / 2: Instalatii de incalzire, Necesarul de caldura de calcul, Temperaturi interioare
conventionale de calcul;
6)C 107/2-97 „ Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta
destinatie decat locuirea”;
7)C 107/3-97 „ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”;
8)C 107/5 – 97 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii în contact cu solul”
9)P 118 ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului”.
10) Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii, actualizata si republicata;
11) Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, actualizata si completata;
12) Legea nr 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, actualizata si completata;
celelalte reglementari privind instalatiile termice fiind prezentate in caietul de sarcini
1. Instalatii termice interioare
Confortul termic din incaperi se va sigura prin realizarea temperaturilor interioare minime conform SR
1907/2. Incalzirea spatiilor interioare se va realiza cu radiatoare tip panou din otel simple sau duble cu inaltime
de 600 mm si lungime variabila.
Radiatoarele vor fi echipate cu robineti coltar de tur, robinent pentru reglaj de retur, robinet de aerisire,
dop si console de prindere in perete. Circulaţia agentului termic pentru incalzire se realizeaza forţat cu ajutorul
pompelor de circulatie din centrala termica.
Corpurile de incalzire se vor monta axat pe centrul ferestrei, la o distanta de 10 cm fata de glaful de la
partea inferioara a ferestrei si la minim 15 cm fata de pardoseala.
Pentru transportul agentului termic de la centrala la radiatoare s-a propus o distributie radiala orizontala
pe fiecare nivel in parte prin intermediul a doua casete de distributie. Casetele se vor monta ingropat in perete.
Alimentarea cu agent termic a celor doua casete se face pe circuite separate de la butelia de egalizare
din centrala termica cu conducte din polipropilena random de tip PP - R.
Pentru alimentarea cu agent termic a radiatoarelor s-au propus conducte tur-retur din teava de
polietilena reticulata cu strat de protectie contra difuziei oxigenului PE – Xa, diametru 16 x 2,0 mm.
Conductele de distributie la radiatoare se vor monta ingropat in sapa si se vor prinde cu de placa de
beton conform tehnologiei de montaj.
Indiferent de lungimea radiatorului, acesta se va racorda in diagonala, turul la partea de sus si returul la partea
de jos. Agentul termic preparat in centrala termica proprie este apa caldă cu parametrii: 80 0/600C. Pentru
alegerea radiatoarelor s-au folosit sarcinile termice la temperatura de 75 0/550C.
Aerisirea instalaţiei se va face local la corpurile de încălzire, cu ajutorul robinetilor manuali de aerisire cu
care sunt dotate radiatoarele precum si zonele cele mai inalte ale distributiei cu ventile automate de aerisire.
Inaintea ventilului automat de aerisire se va monta un robinet de sectionare cu sfera, in caz de defect acesta sa
poata fi schimbat.
In aceasta situatie este se greu sa se respecte o panta de montaj, golirea instalatiei se face in
centrala termica, dar si local (conform planurilor) cu ajutorul robinetilor de golire amplasati pe traseu.
ATENTIE: Dupa executarea instalatiei, se vor trasa pe planurile de instalatii termice traseele definitive
pentru a putea fi ocolite in situatia in care au loc lucrari de gaurire, fixare, etc.
2. Instalatii termice in centrala termica
20
Pentru prepararea agentului termic incalzitor, apa calda cu parametrii 80/60 0C si apa calda de consum,
s-a prevazut montarea in camera tehnica special prevazuta in acest sens a unei centrale termice de pardoseala
din otel cu functionare pe principiul gazeificarii cu combustibil solid (lemne de foc uscate cu umiditate
maxim 10 – 15%), cu puterea termica Q = 60,0 kW.
S-a propus o incapere tehnica unde se vor monta toate echipamentele necesare: cazanul pentru producere
agent termic, vase de expansiune, pompe de circulatie, butelie de echilibrare hidraulica, boiler pentru
preparat apa calda menajera, etc (a se vedea partea desenata a proiectului).
Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor din centrala termica se va face dintr-un tablou electric
special prevazut in acest sens, alimentat pe coloana separata de la tabloul electric general al cladirii.
Alimentarea cu apa rece a centralei, umplerea instalatiei si alimentarea cu apa rece a instalatiei de
producere apa calda menajera, se face de la reteaua interioara de apa.
Centrala va fi dotata cu o sursa neintreruptibila de curent UPS 3000 kVA cu protectie la
scurtcircuit si supraincalzire, timp de comutatie 2 – 4 ms, autonomie extensibila 6 – 180 minute,
tensiune de iesire: 220/230/240 Vac.
S-a propus o schema moderna de producere agent termic pentru incalzire si apa calda menajera formata din:
centrala cu functionare pe principiul gazeificarii, butelie de egalizarea a presiunilor, vase de expansiune
inchise cu membrana, boiler mixt pentru preparat apa calda menajera, etc.
Instalaţia termica alcatuita din tevi, radiatoare, armaturi, utilaje se va supune următoarelor probe: Proba
la rece; Proba la cald; Proba de eficacitate
Probele se vor efectua conform Normativului I 13 si sunt explicitate in caietul de sarcini.
3. Criterii de alegere a cazanului
S-a ales un cazan de apa calda cu funcţionare pe principiul gazeificarii lemnului din urmatoarele motive :
La baza functionarii cazanului se afla principiul gazeificarii lemnului, asigurand un randament maxim al
combustiei lemnului, o emisie minima de fum si substante nocive in atmosfera precum si o reducere substantiala
a costurilor energetice .
Combustibilul solid este asezat intr-o camera (magazie) deasupra camerei de combustie; aici
supraincalzindu-se produice gaz . Acesta traversand deschiderea gratarului din planul magaziei este dirijat de
curentii convectivi fortati in camera inferioara unde arde formand flacara „rasturnata” caracteristica cazanelor pe
gazeificare.
Pentru ca nu arde lemnul in mod direct ci foloseste gazele din continutul acestuia, gazeificarea permite o
exploatare completa a combustibilului solid care se materializeaza printr-un randament inalt al arderii si printr-un
impact scazut asupra mediului datorita absentei fumului rezultat prin ardere si a substantelor nocive;emisiile de
gaz de la cosul de fum fiind imbunatatite din punct de vedere calitativ si reduse cantitativ.
4. Date asupra cladirii centralei termice
Cladirea centralei termice este amplasata conform planului de parter.
Constructia se încadrează în categoria D de pericol de incendiu fiind de gradul II – rezistenta la foc.
Depozitarea combustibilului solid (lemne de foc) se va face într-o magazie exterioara.
In sala cazanelor se va depozita maximum 2 mc de lemne pentru alimentarea cazanulu, depasirea
acestui volum fiind interzisa.
Sala cazanelor este in intregime construita din pereti de b.c.a. de 30 cm, planseu din beton armat monolit
de 15cm.
Sala cazanului va fi prevazuta cu o usa metalica de 140x210cm cu deschiderea în afară şi acces în
spaţiul principal de supraveghere a cazanului.
S-a prevazut o priza aer de combustie, gol protejat cu plasa de sarma avand 300 x 300 mm, prevazut in usa
metalica, avand cota de montaj + 0,25 cm si o grila ventilare (evacuare noxe), gol protejat cu plasa de sarma
avand 300 x 300 mm, prevazuta in peretele exterior, avand cota de montaj + 2,00 cm.
De asemeni in centrala se va monta un sifon de pardoseala pentru preluare eventuale scurgeri de apa,
legat la canalizarea exterioara; Cazanul se va monta pe un postament din beton.
5. Asigurarea cazanului si instalatiei
5.1 Masurile de siguranta impotriva suprapresiunilor accidentale au fost adoptate in
conformitate cu prevederile din prescriptia ISCIR PT C9-2003, I13-2015, STAS 7132-86 si
GP 041-1998 Ghidul pentru alegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi echipamentelor
de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apă având temperatura maximă de 1150C.
Masurile de siguranta adoptate in prezentul proiect au scopul de a asigura, permanent, concomitent si
sigur urmatoarele functiuni :
21
o preluarea variatiilor volumului de apa din instalatie determinate de variatiile normale de
temperatura .
o evacuarea excedentului de apa sau a vaporilor produsi accidental ca urmare a deteriorarii
echipamentelor care asigura limitarea temperaturii agentului termic sau ca urmare a unei erori
sau neglijente in exploatare.
o asigurarea unei mici cantitati de apa care sa compenseze pierderile de apa inevitabile ale
instalatiei.
o asigurarea unei presiuni de regim astfel incat sa nu se depaseasca presiunea admisa in
instalatia interioara.
5.2 În prezentul proiect s-a adoptat solutia asigurarii cu vas de expansiune închis şi supape de siguranta.
Funcţia de limitare superioara a presiunii prin descarcarea vaporilor de apa în atmosfera este indeplinită
de supapa de siguranţă montate pe conductele de tur ale fiecarui cazan în parte fără intercalarea unui alt organ
de inchidere.
Funcţia de eliminare a aerului din instalatie la umplere, respectiv de patrundere a aerului la golire se
realizeaza prin robinete de dezaerisire ( aerisitoare automate).
Vasul de expansiune inchis va fi numai cu membarna elastica de separare intre perna de aer si apa.
Atat supapa de siguranţă cât şi vasul de expansiune închis au fost dimensionate conform reglementarilor
in vigoare.
5.3 Cazanul va fi dotat cu serpetina de racire care asigura racirea cazanelor in caz de supratemperatura.
6. Echipamentul pentru circulatia agentului termic
Asigurarea presiunii necesare circulatiei apei in circuitele instalatiei de incalzire se prevede a se realiza
cu ajutorul pompelor de circulaţie cu turatie variabila si care se monteaza pe conducte, conform schemei
termomecanice.
Pompele au fost prevazute cu organe de inchidere precum si cu armaturi de retinere.
Pe conductele de intoacere (retur) de la instalatiile de incalzire inainte de intrarea in cazane s-au
prevazut separatoare de impuritati si robineti de retinere.
Între conducta de tur şi de retur s-a prevazut o pompa de recirculare.
7. Alimentarea cu apa a cazanului
Alimentarea cu apa a cazanului se face prin conducta proprie de la instalatia de alimentare cu apa rece a cladirii.
Evacuarea apelor uzate din centrala termica se va face la canalizarea din incinta prin intermediul unui sifon de
pardosela.
8. Alimentarea cu aer de combustie si evacuare noxe
În sala cazanelor s-a pervăzut o priza aer de combustie, gol protejat cu plasa de sarma avand 300 x 300
mm, prevazut in usa metalica, avand cota de montaj + 0,25 cm si o grila de ventilare (evacuare noxe), gol
protejat cu plasa de sarma avand 300 x 300 mm,prevazut in peretele exterior, avand cota de montaj + 2,00 cm
9. Evacuarea gazelor de ardere
Evacuarea gazelor de ardere se face la un cos din inox cu pereti dubli izolat cu vata
minerala bazaltica de 4,0 cm grosime, avand diametrul interior Ø 250 mm, inaltime H = 8,0 m, complet echipat,
prevazut cu usa de vizitare, clapeta de explozie si ancorat de cladire.
Înălţimea coşului de fum s-a determinat printr-un calcul specific gazodinamic si de dispersie a gazelor de
ardere. Canalul de fum se va proteja anticoroziv la interior si exterior si se va termoizola la exterior cu cochilii de
vata minerala caserata cu aluminiu cu grosimea de 3 cm.
10. Automatizarea cazanului
Se va achitiona un cazan care sa aiba posibilitatea functionarii in conditii de siguranta conform normelor
in vigoare.
11. Masuri de securitate si sanatate in munca
La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind
securitate şi sănătate în muncă:
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006
Hotărârea Guvernului Nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
Ordonanta de urgenta nr. 52 din 3 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor
22
Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
Responsabilii cu exploatarea şi întreţinerea sistemelor de instalaţii vor afişa la loc vizibil şi în vecinătatea
incintelor protejate panouri conţinând:
• schemele de functionare ale instalaţiilor;
• instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor;
• instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi a măsurilor pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi
după inundarea cu substanţă de stingere.
Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor termice (inclusiv revizii, reparaţii, înlocuiri) vor fi respectate
cerinţele referitoare la protecţia, securitatea şi igiena muncii.
Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor vor fi efectuate
respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
Beneficiarul instalaţiilor are obligaţia să asigure pe toată perioada de exploatare a instalaţiilor termice
următoarele:
- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii pentru tot personalul de exploatare la interval de cel mult 30 zile şi
consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;
- controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice;
- verificarea însuşirii cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii, verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la
normele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi consemnate în fişele de instructaj individuale.
Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind
securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale.
12. Prevenirea si stingerea incendiilor pe durata exploatariiI
În activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a
prevederilor actelor normative menţionate mai jos:
P 118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P
118, Siguranţa la foc a construcţiei
C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora
Aceasta lista de acte normative nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în
domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.
Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime beneficiarului pe perioada
de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).
Pe durata reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi respectate toate măsurile
specifice de prevenire şi stingerea incendiilor; răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin
unităţilor şi persoanelor
care efectuează aceste operaţii.
Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, înaintea
dării în exploatare a instalaţiilor şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea
cunoştinţelor. Înainte de excutarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire de materiale
hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care efectuează aceste lucrări.
Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai după obţinerea permisului de lucru cu foc, astfel încât să
se evite riscul producerii de incendiu sau explozii.
13.Protectia mediului
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Activitatile desfasurate in interiorul imobilului cu privire la instalatiile termice nu reprezinta surse
de zgomot si vibratii care sa depaseasca limitele admisibile.
Protectia impotriva radiatiilor
Activitatile desfasurate in interiorul imobilului cu privire la instalatiile termice nu reprezinta surse de
radiatii.
Protectia impotriva solului si a subsolului - Nu este cazul
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice - Nu este cazul
Protectia asezamintelor umane si a altor obiective de interes public
23
Nu este cazul
Gospodarirea deseurilor
Activitatile desfasurate in interiorul imobilului cu privire la instalatiile termice nu produc deseuri.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase - Nu este cazul
Lucrari de reconstructie ecologica - Nu este cazul
Prevederi pentru monitorizarea mediului
Pe durata lucrarilor de executie a instalatiilor termice constructorul va lua masurile necesare pentru
eliminarea factorilor de disconfort (praf, zgomot) si incadrarea lucrarilor in standardele si legislatia existenta.
14.Cerinte de performanta conform Legii 10/1995 – republicata la zi
Solutiile propuse pentru realizarea instalatiilor termice interioare si in centrala termica asigura criteriile
minime de performanta ale cerintelor de calitate definite prin Legea 10/1995 si conform GT – 060/2003:
GHID PRIVIND CRITERIILE DE PERFORMANTĂ ALE CERINTELOR DE CALITATE CONFORM LEGII NR.
10/1995 PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCTII PENTRU INSTALATIILE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
a) rezistenta mecanica si stabilitate;
b) siguranta si accesibilitate in exploatare;
c) securitate la incendiu;
d) igiena, sanatate si mediu inconjurator;
e) economie de energie si izolare termica;
f) protectie impotriva zgomotului;
g) utilizare sustenabila a resurselor naturale;
A. Rezistenta mecanica si stabilitate
Se vor prevedea radiatoare din otel, conducte din teava de cupru, robineti din otel sau alama, cu
rezistenta mecanica la temperatura maxima admisa
tmax.=115 C si presiune nominala de 6 bar. Fixarea suportilor de prindere a radiatoarelor pe pereti se va realiza
cu holzuruburi metalice si dibluri de plastic.
Centrala termica se v-a monta pe perete cu holsuruburi metalice si dibluri de plastic. Preluarea dilatarilor
conductelor datorita variatiilor de temperatura se va realiza
prin compensatoare naturale.
Trecerile prin elementele de constructie (ziduri, plansee) se va face prin tuburi
protectoare astfel incat sa asigure o protectie la seism.
Toate organele de manevra (robineti) se vor monta in locuri usor accesibile.
Referinte : STAS 2764; STAS 7076; STAS 7132; I 13.
B. Siguranta si accesibilitate in exploatare.
Pentru evitarea pericolului de explozie, cazanul v-a fi automatizat in functie de
alimentarea cu combustibil, a aerului de ardere si evacuare a gazelor arse.
Asigurarea instalatiei la suprapresiune se va face prin faptul ca centrala termica este prevazuta cu supape
de siguranta, conducte de siguranta, vase de expansiune.
Pentru evitarea pericolului de oparire toate imbinarile elementelor componente
ale instalatiei de incalzire (conducte, armaturi, corpuri de incalzire, cazane, rezervoare)
vor fi etanse.
Presiunea de incercare va fi de 1,5 x Ps dar nu mai putin de 6 bar, in care Ps
este presiunea de serviciu a instalatiei. Suprafetele elementelor de instalatii de incalzire accesibile ocupantilor,
vor fi fara muchii si colturi taioase proeminente.
Utilajele din centrala termica nu au parti in miscare care sa produca raniri prin
contact direct. Suprafetele radiante ale radiatoarelor si conductelor se limiteaza la o
temperatura medie de 20 C astfel incat sa nu se produca radiatii calorice in apropierea
acestora. Referinte: C 31; C 56; NGPM; STAS 12612; I 13.
C.Securitatea la incendiu
Incaperea in care se monteaza centrala termica se incadreaza in categoria D de pericol de incendiu.
Referinte: I 13; GP – 051;C31; C300;P118;
Legea nr 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
D. Igiena, sanatate si mediu inconjurator
Corpurile de incalzire s-au dimensionat astfel incat sa asigure temperaturile interioare in incaperi conform
indicatiilor din STAS 1907/1.
Stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului se considera satisfacatoare daca
24
temperaturile aerului interior au o abatere de – 0,5 C la +1 C.
Temperaturile aerului la nivelul capului nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de
1,5 C temperatura aerului la nivelul gleznelor.
Pentru evitarea poluarii aerului de la centrala termica se vor prevedea cazane cu
valori minime de emisie a poluantilor.
Referinte: I 13; ; SR 1907; C56; STAS 1308; SR 3317; GP-051
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
Legea nr 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
E. Economia de energie si izolare termica
Pentru reducerea consumului de energie se va realiza o protectie termica a
intregii cladiri cu polistiren la pereti si plansee.
Astfel rezistentele termice specifice corectate pentru fiecare element de
constructie trebuie sa fie superior rezistentelor termice minime impuse:
- pereti exteriori opaci - 1,80 m2K/W;
- plansee sub pod - 5,00 m2K/W
- timplarie exterioara - 0,77 m2K/W;
- placi pe sol - 4,50 m2K/W
Referinte: I 13;C107; SR 1907; GP 051;
F. Protectia impotriva zgomotului
Limita admisibila a nivelului de zgomot:
- centrala termica : 90 dB
Pentru asigurarea acestor limite instalatia de incalzire s-a dimensionat astfel
incat vitezele optime de circulatie a apei prin conducte sa fie in limitele indicate in I 13.
In centrala termica limita admisa va fi de 75 dB.
Pentru aceasta toate utilajele vor fi corect montate astfel incat sa nu se mai
transmita vibratii si zgomote de la acestea in instalatie.
Referinte: STAS 6161; STAS 6156; P 121; P122; C 125; I 13, GP 051.
G. Utilizarea sustenabila a resurselor naturale
Utilizarea sustenabila a resurselor naturale poate satisface nevoile prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.
Sunt patru conceptii ale dezvoltarii durabile: autopocentrica (omul), tehnocentrata (tehnologia),
ecocentrata (pamantul) si biocentrata (organismele planetei).
Ne vom ax ape o utilizare durabila a resurselor energetice a energiei regenerabile, dar intr-un ritm care
sa poata permite regenerarea resurselor, fata de cea ne-regenerabila si folosirea tehnologiilor de crestere a
eficientei energetice.
Utilizarea sustenabila a resurselor se refera la modul in care resursele sunt folosite pentru a furniza
valoare societatii. Se recunoaste necesitatea de a consuma mai putine resurse si producerea de cantitati mai
mici de deseuri.
Resursele sunt folosite pentru producerea energiei care este posibila in doua moduri: pentru producerea
unui ambient sanatos si confortabil (termic, visual, acustic, calitatea aerului) si pentru furnizarea celorlalte
necesitati.
Exista doi factori de care depinde consumul de energie: cultura – conditiile in care suntem crescuti si
pregatiti si climatul – rolul constructiilor in viata noastra.
Energia d.p.d.v. sustenabil:
1. acces la energie pentru toti
2. nici-o energie nu este gratuita – energia eoliana si solara necesita resurse pentru producere
3. eficienta energetica este cel mai ieftin mod pentru a intalni cererea cu compromisurile stilului de viata
4. sistemul energetic este construit pentru a pune in legatura toate sursele de energie
5. investitiile in energie sunt pe termen lung, solutiile performante pot fi rapid depasite
6. nu exista un singur model valabil in energie, fiecare societate trebuie sa-si identifice propriul sistem
optim de energie in cooperare cu vecinii
7. stocarea energiei este la fel de importanta ca si generarea capacitatii. Stocarea electricitatii si a
caldurii permite utilizarea mixima a resurselor de energie sustenabila cum sunt vantul si soarele.
25
A construi si a folosi sustenabil resursele naturale pentru realizarea unei cladiri inseamana ca acestea
trebuiesc proiectate si executate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă si să asigure în
special următoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea constructiilor, a materialelor si părtilor componente, după demolare;
(b) durabilitatea constructiilor;
(c) utilizarea la constructii a unor materii prime si secundare compatibile cu mediul.
Componentele unei cladiri sustenabile sunt:
- situl
- eficienta energetica
- eficienta in folosirea materialelor
- eficienta in folosirea apei
- sanatatea si siguranta ocupantilor
- operarea si mentenanta constructiei
Situl sustenabil presupune
- reducerea costurilor de transport prin conectivitate la mijloacele de transport in comun si prin
facilitarea modalitatilor de transport alternativ
- protectia si mentinerea peisajului natural
- limitarea impactului asupra mediului cu masuri impotriva poluarii
Eficienta energetica presupune
- folosirea unor sisteme eficiente si bine dimensionate pentru incalzire, ventilatie si racire
- miniminizarea consumului de energie electrica si folosirea iluminatului natural
- folosirea energiilor alternative
- realizarea unei anvelope bine izolate a cladirii
Conform prevederilor Legii 10/ 1995, actualizata si republicata si a ,,Regulamentului de verificare si
expertizare tehnica de calitate a proiectelor” aprobat cu HG 925/1995, proiectul va fi verificat de verificator
autorizat pentru specialitatea IT pentru cerintele:
c.2. Instalatii sanitare

c.2.1. Instalatii sanitare interioare
1. BAZA DE PROIECTARE
La baza intocmirii acestei documentatii au stat :
1. Tema de proiectare pusa la dispozitie de catre proiectantul de arhitectura.
2. Planurile si sectiunile de arhitectura.
3. Normele si normativele in vigoare.
2. REGLEMENTARI
Instalatiile sanitare vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari romanesti, si anume:
 STAS 1478-90 – Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale ;
 STAS 1795-87 – Canalizari interioare ;
 STAS 1846/1-2006 – Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
debitelor de ape meteorice
 I 9-2015 – Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare ;
 Toate standardele si normativele la care fac referire reglementarile de mai sus.
3. SOLUTIA TEHNICA PROIECTATA
3.1 INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA MENAJERA RECE SI CALDA
26
Alimentarea cu apa rece a clădirii la parametrii de debit si presiune se va asigura de la reteaua publica
aflata in zona, prin intermediul unui camin de bransament amplasat in incinta dispensarului, la limita de
proprietate. Bransamentul la reteaua de apa potabila se va realiza cu conducta din polietilena de inalta densitate
PEHD Pn 6 atm, De 40 mm.
Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distributia in grupurile sanitare, se va
executa din tevi din polipropilena reticulara, Pn10 bari, avand diametre de la 20 mm la 40 mm. Toate fitingurile de
montaj (coturi, treuri, reductii, mufe) vor fi din acelasi material ca si tevile (polipropilena reticulara) si vor avea
acelasi regim de presiune.
Conductele de distributie a apei reci si calde se vor monta apparent, in ghene si ingropat in pereti. Pe
conductele de distributie din grupurile sanitare, la intrarea in cladire, precum si la ramificatii s-au prevazut robineti
de sectionare. De asemenea s-au prevazut robineti de sectionare si pe conductele de legatura, la legaturile cu
obiectele sanitare.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui boiler bivalent cu capacitatea de 150
litri. Boilerul bivalent cu acumulare pentru prepararea apei calde menajere este dotat cu doua schimbatoare de
caldura. Acestea sunt construite din serpentine spiroidale cilindrice dispuse de-a lungul corpului. Serpentina din
partea inferioara a boilerului permite racordarea la sistemul de incalzire al panourilor solare,iar serpentina
superioara se va racorda la cazanul cu functionare pe combustibil solid-lemne. Boilerul este construit din tabla de
otel carbon de calitate si tratat anticoroziv la interior. Tubul solar este din sticla borosilicata cu pereti dublii, vidata
la interior. Teava de incalzire din interiorului tubului este realizata din cupru cu o puritate ridicata, avand la interior
o substanta speciala ce permite aparitia fenomenului de fierbere la temperaturi scazute. Sistemul solar de
preparare a apei calde este prevazut cu vana de descarcare termica si presiune. La depasirea temperaturii de
900C (sau la depasirea presiunii de 3 bar), vana de descarcare termica se deschide, presiunea scade si apa rece
patrunde in instalatie prin intermediul alimentatorului automat. In acest fel instalatia solara este protejata la
supratemperatura.
Componenta instalatiei solare de preparare a apei calde este conform fisei tehice atasate documentatiei
si cuprinde:
- 2 panouri solare vidate cu 15 tuburi fiecare;
- Vas de expansiune 18 litri;
- Vane de amestec;
- Supape de siguranta;
- Centrala solara automatizata.
Conductele de apa calda vor deservi toate lavoarele din grupurile sanitare.
Conductele de apa rece si apa calda menajera vor fi fixate de pereti prin intermediul unor bride metalice
cu garnitura de cauciu antivibratie.
Toate conductele de apa rece si apa calda ce se monteaza aparent vor fi izolate termic cu tuburi izolante
din spuma poliuretanica cu protectie din folie de aluminiu.
Conductele de apa calda vor fi montate, in plan orizontal, intotdeauna deasupra conductelor de apa rece,
cand acestea au trasee comune.
3.2 INSTALATII DE CANALIZARE MENAJERA
Evacuarea apei uzate menajere provenite de la utilizarea obiectelor sanitare din cadrul imobilului se va
face printr-o retea exterioara de canalizare catre un bazin vidanjabil cu capacitatea de 20 mc, montat ingropat.
Toate tipurile de conducte vor fi executate din teava de polipropilena ignifuga pentru canalizare cu
diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm. Conductele de scurgere de la obiectele sanitare vor fi montate
ingropat in sapa (conductele de la lavoare) si sub pardoseala (restul conductelor) iar coloanele vor fi montate
aparent fiind sustinute cu suporti si bratari.
Toate fitingurile de montaj (coturi, ramificatii, reductii) vor fi prevazute din acelasi material ca si
conductele de scurgere.
Pe fiecare coloana de canalizare menajera se vor monta piese de curatire. Inaltimea de montaj a piesei
de curatire va fi de 0,40 – 0,80 fata de pardoseala.
Pentru ventilarea coloanelor de scurgere ale apelor uzate menajere, acestea vor fi prelungite peste
acoperis, prelungirea urmand a fi realizata cu conducte din fonta pentru scurgere Ø 75 mm. Toate coloanele vor
fi prevazute in exterior cu caciuli de protectie.
Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevazut constructiv cu dimensiunile si pantele normale
prevazute in STAS 1795-87.
3. DOTAREA CU OBIECTE SANITARE SI ACCESORII
27
Grupurile sanitare vor fi dotate cu urmatoarele:
- Lavoar din portelan sanitar cu piedestal;
- Vas de WC din portelan sanitar cu rezervor din portelan sanitar montat la pe vas;
- Baterii amestecatoare
- Etajera
- Oglinda
- Port-prosop
- Port-hartie
- Dozator de sapun lichid
- Suport prosoape de hartie
- Sifoane de pardoseala Ø 50 – 100 mm.
4. SUSTINEREA CONDUCTELOR
Conducte din polietilena si polipropilena reticulara:
- sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat, cu garnitura din cauciuc antivibrant, amplasate
la distante conf. I9-2015;
- amplasarea suportilor ficsi se va face tinand seama de I9-2015 2 si cu recomandarea ca acestia sa fie
plasati langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere.
Conductele din polipropilena ignifuga pentru scurgere :
Conductele de canalizare se vor sustine de elementele de rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o
distanta de 10 diametre. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel:
- pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planseului, se vor monta cate doua bratari de ghidaj la
distanta de 1-2 m pe fiecare nivel;
- pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevede cate un punct
si o bratara de ghidaj la fiecare nivel.
La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe; deasemeni se va monta cate un punct fix intre doua
compensatoare succesive, conform NP003-96.
5. PROBE
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse urmatoarelor probe:
- proba de etanseitate la presiune la rece;
- proba de functionare a instalatiilor de apa rece si calda menajera;
- proba de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda menajera.
Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele probe:
- proba de etanseitate;
- proba de functionare.
Dupa incheierea probelor, inclusiv a verificarii functionarii obiectelor sanitare se vor receptiona lucrarile
de instalatii sanitare in conformitate cu prevederile Normativului I 9 – 2015 si a reglementarilor cu privire la
calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
Pentru lucrarile care devin ascunse se va face verificarea calitatii materialelor utilizate si a executiei si se
vor efectua probe inainte de izolare si mascare, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
Dupa incheierea probelor si a receptiei la terminarea lucrarilor constructorul va incheia un proces verbal
de predare catre beneficiar.
6. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ
Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-2015 si a Normativului pentru
proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico - sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordulul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect (tevi, fitinguri, etc) .
Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea “Agrement tehnic” eliberat de
Comisia de Agrement Tehnic in Constructii – MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi
insotite de “Certificat de calitate” eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate
conform ISO 9001.
7. MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu :
- HG nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
28
sau mobile.
-NGPM /96
-Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT-1993;
-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii sanitare si de incalzire-1996, s-au
avut in vedere:
- asigurarea conditiilor de igiena prin instalatiile sanitare;
- asigurarea calitatii minime a apei potabile rece si calde;
- stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive in apa potabila, provenite prin
contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor de distributie a apei reci si calde;
- evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie pentru apa potabila;
- separarea completa intre reteaua de distributie a apei potabile si a altor retele de apa;
- stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica (canalizare);
- stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a putea fi deversate in
retelele de canalizare.
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in “Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii - MLPAT 1993” si a “ Normelor specifice de securitate a muncii
pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire-1996”.
8. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau extinderea
incendiului.
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de catre executantul lucrarii conform
Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 300-94.
9. VERIFICAREA PROIECTULUI
Conform prevederilor Legii nr. 10 /1995 (Legea calitatii in constructii) se interzice folosirea proiectelor
tehnice si a detaliilor de executie neverificate de catre „verificatori de proiecte atestati” (art.13), obligatia si
raspunderea pentru asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti, verificatori de proiecte atestati, o are
investitorul (art. 21 pct. C). Proiectul va fi verificat la cerinta Is.
c.2.2. Memoriu retele exterioare de apa si canalizare

1. BAZA DE PROIECTARE
La baza intocmirii acestei documentatii au stat :
1. Tema de proiectare pusa la dispozitie de catre proiectantul de arhitectura.
2. Planurile si sectiunile de arhitectura.
3. Normele si normativele in vigoare.
2. REGLEMENTARI
Instalatiile sanitare vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari romanesti, si anume:
 STAS 4163 - 1/1995- Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii fundamentale
 STAS 4163 - 2/1995- Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de calcul
 STAS 1343 - 1/2006- Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de alimentare
pentru centre populate
 P 118/2 - 2013- Normativ privind siguranta la incendiu a constructiilor-
Partea II – Instalatii de stingere.
 STAS 1478-90 – Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale ;
 STAS 1795-87 – Canalizari interioare ;
debitelor de ape uzate de canalizare
debitelor de ape meteorice
 I 9-2015 – Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare ;
 Toate standardele si normativele la care fac referire reglementarile de mai sus.
29
3. SOLUTIA TEHNICA PROIECTATA
3.1. Retele exterioare de apa
Pentru functionarea in bune conditii a instalatiilor sanitare ce deservesc obiectivul de investitie, in cadrul
proiectului s-a prevazut un bransament la reteaua de apa potabila, realizat cu conducta din PEHD De 40 mm, Pn
6 atm. Bransarea se va realiza din conducta stradala de distributie a apei potabile, conducta ce este realizata din
polietilena de inalta densitate si are diametrul De 125 mm. Aceasta este pozata in zona acostamentului drumului
judetean DJ 702 B, legatura urmand a fi executata cu o sa electrosudabila cu derivatie.
Conducta de bransament, ce asigura legatura intre reteaua stradala si caminul apometric, va fi prevazuta
cu robinet de concesie Dn 40 mm montat ingropat si prevazut cu garnitura de manevra.
Pentru masurarea cantitatii de apa prelevata din reteaua publica, in incinta obiectivului se va monta un
camin apometric din polietilena, integral prefabricat, in care se va monta un contor apa pentru rece multijet, cu
cadran uscat, cu urmatoarele caracterisitici:
- Dn 25 mm
- Qn = 3,5 mc/h.
Caminul de bransament va fi de asemenea echipat cu 2 robineti de sectionare Dn 25 mm, 2 reductii
40/25 mm, supapa de sens Dn 25 mm, conducte de legatura si fitinguri.
Caminul de bransament va fi realizat din polietilena, avand strat compact de polietilena la exterior, strat
de polietilena expandata la interior si capac monostrat din polietilena expandata, cu perna de aer pentru
termoizolare.
Alimentarea cu apa rece a instalatiilor interioare aferente obiectivului se va realiza printr-o retea de apa
in incinta. Aceasta va fi executata din teava de polietilena de inalta densitate PEID PE 80, Pn 6 atm si va avea
diametrele De 40 mm si De 25 mm.
Conductele din PEID se vor monta pe un pat de nisip de 10 cm grosime si se vor acoperi cu un strat de
10 cm grosime peste generatoarea superioara a conductei. Deasupra conductei, la o distanta de cca. 40 cm, se
va monta o banda din PVC cu insertie metalica pentru depistarea ulterioara a traseului acesteia.
Piesele de legatura de pe traseul conductei vor fi de asemenea din PEID.
Montarea conductelor se va face conform instructiunilor furnizorului si a normativelor in vigoare.
Conductele de apa se vor incerca la presiune si se vor spala si dezinfecta inainte de darea in functiune,
conform SR 4163-3/96 si STAS 2250/73.
Conform normativului P 118/2 – 2013, pct. 6.1., alin. h), cladirea nu trebuie prevazuta cu instalatie de stingere
a incendiilor cu hidranti interiori sau exteriori.
Pentru spalarea periodica a platformei de depozitare a deseurilor, s-a prevazut, in apropierea acesteia, un
hidrant de gradina cu diametrul Ø 3/4’’.
3.2. Retele de canalizare menajera
Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la instalatiile interioare de canalizare de deservesc
obiectivul de investitie, s-a prevazut o retea de canalizare din tuburi PVC Dn 200 mm, SN 4 care sa preia apele
uzate si sa le transporte la bazinul vidanjabil ce va fi executat in incinta.
Panta prevazuta pentru conductele proiectate este cuprinsa intre 0,50 si 2,00%. Panta a fost astfel
aleasa încât sa asigure o viteza minima de autocuratire V min= 0,7 m/s si sa nu depaseasca viteza maxima admisa
Vmax= 3 m/s.
Conductele se vor monta respectând aceleasi conditii ca la retelele de apa, adica vor avea o zona de
protectie de 10 cm de nisip sub conducta si 10 cm deasupra.
Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, în straturi tasate, de
cca 30 cm grosime.
Pe reteaua de canalizare s-au prevazut camine de vizitare fara camera de lucru.
Acestea s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 800 mm si se vor executa conform STAS 2448.
Peretii interiori ai caminelor de vizitare executate din tuburi prefabricate de beton, se vor proteja
impotriva coroziunii prin rostuire.
Imbinarea tuburilor prefabricate din beton in peretii caminului se monteaza cu mortar de ciment M 100 si
rostuire in interiorul caminelor de vizitare.
Rigola se scliviseste la interior cu mortar de ciment pe toata inaltimea, pâna la bancheta camerei de
lucru.
Prima treapta a scarii de acces in caminele de vizitare va fi fixata la maximum 50 cm distanta de capac,
iar ultima va fi fixata la maxim 30 cm deasupra banchetei, treptele se executa din otel beton Ø 20 mm, protejat
30
impotriva coroziunii prin vopsire.
Caminele se vor acoperi cu capace cu rama din fonta, necarosabile conform STAS 2308/81.
Înainte de punerea în functiune a canalului se vor verifica:
- aliniamentele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind asezate în camin si printr-un
nivelment interior efectuat cu cruci.
- cotele radierelor caminelor.
În perioada preliminara punerii în functiune se efectueza verificarile încarcarile si probele aferente
acestei perioade conform C 65 – 85.
Proba de etanseitate se efectueaza între doua camine consecutive, înainte de executia umpluturilor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capatul aval, aerul evacuânu-se la capatul amonte.
Presiunea de proba masurata la capatul aval al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp.
Durata probei va fi de 15 minute.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face concomitent cu verificarea si
proba canalelor, tinând seama de conditiile de exploatare ale acestora.
La executie se va acorda o atentie deosebita compactarii patului conductei si executiei etansarilor in
vederea evitarii exfiltratiilor de apa si pentru asigurarea stabilitatii constructiilor invecinate.
3.3. Bazinul vidanjabil
In comuna Tatarani nu exista retea publica de canalizare menajera. Pana la realizarea retelei de
canalizare menajera in zona, apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare proiectate vor fi colectate
intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea de 20 mc. Din bazinul vidanjabil, periodic, apele uzate menajere vor fi
transportate la statia de epurare din localitatea Ludesti unde vor fi tratate.
Bazinul vidanjabil va fi realizat din polipropilena si va fi amplasat in zona de sud-vest a incintei,in
apropierea limitei de proprietate catre drumul judetean.
Bazinul vidanjabil va fi prevazut cu gura de vizitare avand diametrul Dn 600 mm, teava de aerisire Dn
150 mm prevazuta cu caciula de protective si racord superior de admisie a apei uzate Dn 200 mm.
Bazinul vidanjabil va fi montat ingropat si va fi asezat pe un strat de balast bine compactat cu grosimea
medie de 30 cm.
4. MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu :
- HG nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile.
-NGPM /96
-Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT-1993;
-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii sanitare si de incalzire-1996, s-au
avut in vedere:
- asigurarea conditiilor de igiena prin instalatiile sanitare;
- asigurarea calitatii minime a apei potabile rece si calde;
- stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive in apa potabila, provenite prin
contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor de distributie a apei reci si calde;
- evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie pentru apa potabila;
- separarea completa intre reteaua de distributie a apei potabile si a altor retele de apa;
- stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica (canalizare);
- stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a putea fi deversate in
retelele de canalizare.
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in “Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii - MLPAT 1993” si a “ Normelor specifice de securitate a muncii
pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire-1996”.
5. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau extinderea
incendiului.
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de catre executantul lucrarii conform
Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 300-94.
6. VERIFICAREA PROIECTULUI
31
Conform prevederilor Legii nr. 10 /1995 (Legea calitatii in constructii) se interzice folosirea proiectelor
tehnice si a detaliilor de executie neverificate de catre „verificatori de proiecte atestati” (art.13), obligatia si
raspunderea pentru asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti, verificatori de proiecte atestati, o are
investitorul (art. 21 pct. C).
Proiectul va fi verificat la cerinta Is si B9.
c.4. instalatii electrice

Prezentul proiect trateaza in faza PTh instalatiile electrice aferente realizarii modernizarii si dotarii unui
dispensar medical din satul Caprioru, comuna Tatarani, judet Dambovita.
Proiectul cuprinde:
- alimentarea cu energie electrica ;
- instalatii electrice de iluminat si prize;
- iluminatul de siguranta de evacuare ;
- instalatii de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere ;
- exigente de calitate.
1. Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza de catre S.C. ELECTRICA SA in baza unei cereri
formulate de beneficiar.
Se propune realizarea a unui racord subteran 0,4 KV din retelele de joasa tensiune existente in zona,
pana la firida de bransament FB tip CIRE cu bloc de masura amplasata langa intrarea principala, din care se va
alimenta tabloul electric general TG.
Pi = 22,0 Kw ; Pc = 18,0 Kw
Tensiune nominala = 380 V; Curent nominal = 29 A
Din tabloul general TG se alimenteaza tabloul TCT, instalatii de lumina si forta.
2. Instalatii electrice interioare
Instalatiile electrice interioare se vor racorda la firida de bransament, respectiv la tabloul general TG, ce
se va monta pe hol, langa intrarea principala.
2.1. Instalatia electrica de iluminat va asigura iluminatul general si iluminatul local.
Conform normelor in vigoare NP 061 - 02, nivelurile de iluminare medie pentru iluminat normal ce trebuie
asigurate sunt:
- Cabinet medical - 300 - 400 lx
32
- Sala asteptare - 200 lx
- Holuri, coridoare - 150 lx
- Depozite, anexe - 100 lx
Iluminatul general proiectat in cabinetele medicale, sala de tratament , oficina si sala de asteptare este
fluorescent, realizat cu corpuri tip FIRA( IP20). Se vor utiliza corpuri de iluminat fluorescente dotate cu tuburi
LED de 9 si 18mm, cu temperatura de culoare, T ≈3600.....4000 ºK si indicele de redare al culorilor Ra ≥ 82.
Corpurile de iluminat se vor monta aparent.
In spatiile anexe ( CT) se va realiza un iluminat cu corpuri fluorescente etanse tip FIPAD ( IP65) dotat cu
tuburi LED 18mm, pe coridoare si scari cu corpuri tip FIRA -03( IP20) dotate cu tuburi LED de 9, iar in grupurile
sanitare se va realiza un iluminat cu corpuri fluorescente etanse tip FIPAD dotate cu tuburi LED de 9 mm si
aplice echipate cu becuri economice( IP20), amplasate pe pereti sau tavan.
Comanda iluminatului se va realiza local, pe zone si trepte de iluminare cu intreruptoare si comutatoare obisnuite
(IP30) sau impermeabile (IP54), montate ingropat si amplasate intre 0,6 si 1,5 m de pardoseala. Pe casa scarii
iluminatul este comandat de comutatoare capat -cruce.
2.2. Circuite de prize. Toate spatiile in care se desfasoara activitati scolare sânt prevazute cu prize
bipolare 16 A (IP311), cu contact de protectie, protejate obligatoriu cu dispozitiv de protectie diferentiala, cu
sensibilitatea de 30 mA. Prizele se vor amplasa la inaltimea minima, fata de pardoseala finita, de 1,5 m.
In spatiile anexe sânt prevazute prize bipolare etanse cu contact de protectie (CT- IP32).
Circuitele de iluminat si prize se vor realiza cu conductori activi de cupru si conductori de nul de cupru,
protejati in tub IPEY.
Circuitele se monteaza ingropat in tencuiala pe pereti si partial in pardoseala sau peste placa, in stratul de
egalizare. Racordurile la corpurile de iluminat se vor monta peste placa, in sapa de egalizare- la parter, si
aparent, protejat in teava OL, peste placa de gips-carton - la mansarda .
Circuitele de prize se monteaza ingropat in tencuiala pe pereti si partial in pardoseala, in stratul de
egalizare.
2.3. Tablourile electrice vor fi de tipul cutie de policarbonat cu intrerupatoare automate si dispozitive de
protectie diferentiala, cu grad de protectie IP33 (TG), sau IP55 ( CT).
2.4. Iluminatul de siguranta
- Iluminatul de siguranta pentru evacuare este prevazut in toate spatiile de circulatie si evacuare, si
realizat cu corpuri de iluminat tip CISA 02 TEMPORA – 2 x 8 w prevazute cu acumulator (IP 40), ele avănd
autonomie de funcţionare de 3 ore.
- Iluminat pentru continuarea lucrului. In central termica se va asigura un iluminat de siguranta pentru
continuarea lucrului, prin dotarea unui corp de iluminat cu KIT de emergenta.
2.5. Instalatii de forta in centrala termica.
Tabloul electric TCT este de tip cutie de policarbonat cu intrerupatoare automate( IP55). Din el se
alimenteaza tabloul de automatizare a cazanelor, pompele de incalzire si recirculare, boilerul, instalatia solara.
Comanda si protectia la scurtcircuit si suprasarcina a motoarelor se va realiza prin intermediul intrerupatoarelor
automate amplasate in tabloul electric.
Prizele utilizate vor fi toate de tipul etanse cu contact de protectie.
Circuitele sunt realizate cu cabluri CYYF , protejate in teava OL , montate aparent.
3. Instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere, se va realiza prin legarea la nul a partilor
metalice ale instalatiei care in mod normal nu sânt sub tensiune dar care ar putea fi puse in urma unui defect de
izolatie. Se vor lega la pamânt: firida de bransament, tablourile electrice, prizele bipolare cu contact de protectie,
utilajele din centralele termice.
Priza de pamânt se va realiza cu platbanda OL Zn 40x4 mm si electrozi OL Ø21/2” - 3m. La darea in
exploatare, ea trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cel mult 1 .
Specificatii pentru zonele cu pereti si plafoane din materiale combustibile :
- montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala ( tevi PVC), a aparatelor
electrice cu grad de protectie mai mic de IP54, se realizeaza interpunând materiale incombustibile (strat de
tencuiala de min 1 cm, placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min 0,5 cm ) sau
distantâdu-le cu min. 3 cm de materialele combustibile.
EXIGENTE DE CALITATE ALE INSTALATIILOR ELECTRICE.
Solutiile adoptate la proiectarea instalatiilor electrice corespund prescriptiilor din normativul I7/11 atât din punct
de vedere tehnic, cât si din punct de vedere a materialelor si aparatajelor propuse.
1.Rezistenta mecanica si stabilitate
33
Solutiile adoptate pentru circuitele electrice (trasee, materiale si montaj) cât si pentru aparatajul electric
(materiale si montaj) au fost astfel alese incât sa respecte cerintele:
* asigurarea solutiilor care sa nu afecteze rezistenta si stabilitatea construtiei (ex: strapungeri prin grinzi ,
spargeri ulterioare in elementele prefabricate). Instalarea tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor se realizeaza doar in conditiile prevazute de normativul P 100.
* rezistenta la eforturile de deformare, rupere la tractiune si lovituri mecanice a circuitelor electrice.
* protectia antiseismica (ex: legaturile de prindere trebuie sa asigure tablourile electrice contra rasturnarii
in timpul exploatarii sau a cutremurelor).
* rezistenta la agenti chimici, temperatura, umiditate, agenti biologici (Normativ I7/11- Tabel 5.2.2, Anexa
3, Anexa 11 )
*utilizarea unor materiale şi produse de construcţie cu proprietăţi şi performanţe
certificate;
*legăturile (ancorajele) instalaţiilor echipamentelor cu elementele de construcţie din care
sunt fixate vor fi astfel proiectate încât să nu constituie puncte slabe. Legăturile (ancorajele) trebuie să reziste în
eventualele situaţii speciale de solicitare care pot apare în timpul cutremurelor sau chiar în timpul exploatării
normale.
2. Siguranta si accesibilitate in exploatare.
Presupune asigurarea protectiei utilizatorilor impotriva riscului de accidentare sau stres provocat prin
electrocutare, contactul cu elemente ale instalatiei, consecinte ale descarcarilor atmosferice.
Aceasta se realizeaza prin :
- protectia la suprasarcina si la scurtcircuit. Caracteristicile aparatajului de protectie s-au
determinat prin calcule ce pot fi urmarite in breviarul de calcul.
- siguranta la alimentare prin distribuirea consumatorilor pe circuite separate , astfel incât in caz
de defect acesta sa poata fi izolat imediat, mentinându-se in functiune restul instalatiei.
- protectie contra electrocutarii prin atingere directa sau indirecta prin legarea la pamânt, legarea
la nul si izolarea suplimentara de protectie (platbanda OL-Zn 25x4, conductori de nul din cupru montati in acelasi
tub cu conductorii activi).
- alegerea caracteristicilor si gradului de protectie a aparatelor si echipamentelor electrice functie
de caracteristicile externe (Normativ I7/11 - Tabelul 5.2.1) si categoria de pericol de incendiu a incaperilor.
- protectia instalatiilor electrice contra persoanelor neautorizate si antivandalism (dispozitive cu
chei la usile tablourilor electrice, placute avertizoare).
3. Siguranta la foc.
Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incât sa se evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorita temperaturilor ridicate sau arcurilor electrice . Aceasta se poate obtine prin respectarea
urmatoarelor cerinte:
* adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foc a constructiei (nivelul combustibilitatii materialelor
constituiente ale instalatiei electrice
* echiparea circuitelor electrice cu intrerupatoare usor de manevrat in caz de incendiu.
* Echiparea cladirii cu iluminat de siguranta pentru evacuare.
4. Igiena, sanatate si mediu inconjurator
Confortul vizual se realizeaza prin asigurarea unui iluminat artificial adecvat fiecarei incaperi, cu
realizarea tuturor parametrilor necesari : nivel de iluminare, grad de uniformitate, grad de luminanta.
Se vor avea in vedere urmatoarele cerinte:
* asigurarea iluminatului natural
* asigurarea nivelului de iluminare medie a iluminatului artificial - conform 4.4.5.2.1.din NP010/97 ;
NP061-02
* evitarea sau limitarea orbirii prin orbire directa - se vor lua masuri de ecranare a lampilor si de
dispunere corespunzatoare a acestora. Corpurile de iluminat vor fi de tip lămpi fluorescente cu un grad mare de
protecţie contra orbirii având grătar dispersor .
La executie se va respecta Normativul I 7 - 11 , PE 107 - 92, NP061-02, P118/3– 2015, si normele
specifice de protectia muncii : “REGULAMENTUL PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII IN
CONSTRUCTII “ Cap. 18, art. 387 la 536 si Cap. 40, art. 2427 la 2449 editat de INCERC.
Orice neconcordanta intre partea de constructie si instalatii se va aduce la cunostinta proiectantului de
specialitate .
34
III. BREVIARE DE CALCUL
III.1 Instalatii termice interioare si in centrala termica
In cadrul breviarului de calcul prezentat se prezinta elementele de calcul din care au rezultat:
dimensiunea radiatoarelor, diametrul conductelor de distributie, puterea termica a centralei si caracteristicile
utilajelor din centrala termica.
Breviarul este structurat astfel:
1. Calculul necesarului de caldura;
2. Dimensionarea echipamentelor aferente instalatiilor termice;
1. Calculul necesarului de caldura al cladirii Q nec (W)
La calculul necesarului de caldura al cladirii au fost necesare urmatoarele elemente:
 Temperatura exterioara de calcul, te (0C)
te = -15 0C – terenul pe care este amplasata cladirea se afla în zona climatica II.
Calculul pierderilor de căldură s-a făcut conform SR 1907/1,2 funcţie de caracteristicile geometrice,
constructive si de orientare ale cladirii si normativelor:
- C 107/5 – 97 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul”;
- C 107/2 – 97 „Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta
destinatie decat cele de locuit”;
- C 107/3-97 „ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”;
 Temperaturi interioare de calcul
Se considera conform stasurilor prezentate mai sus.
 Adaosuri pentru orientare şi compensare conform S.R. 1907/1.
 Premise de calcul privind acţiunea vântului conform S.R. 1907/1.
 Cantitatea de căldură necesară încălzirii aerului infiltrat prin rosturile tâmplăriei conform S.R.
1907/1.
 Stabilirea diametrelor conductelor s-a făcut utilizând tabele uzuale, pe baza sarcinilor medii
instalate cu viteze cuprinse între (0,08 - 1.0) m/s.
35
 In urma necesarului de caldura pe fiecare incapere in parte a rezultat tipul, inaltimea si lungimea
radiatoarelor din cataloage de profil
2. Echipamente in centrala termica
Sarcina termica a centralei termice se determina in functie de debitele de caldura pe care trebuie sa le
asigure diversilor consumatori: incalzire, apa calda menajera, ventilatie, tehnologie si in functie de regimul de
functionare al instalatiilor.
QCT = c x (Qinc + Qacm + Qv + Qth) (kW)
- Qinc – debitul de caldura pentru incalzire (kW)
- Qacm – debitul de caldura pentru preparare apa calda de consum (kW)
- Qv – debitul de caldura pentru ventilare (kW)
- Qth – debitul de caldura pentru nevoi tehnologicee (kW)
- c – coeficient de majorare (cu pana la 2,5%) pentru acoperirea pierderilor de caldura
- in cazul de fata avem doar incalzire si apa calda menajera
Necesarul de energie termică pentru încălzire a rezulta: Qorar înc.= 39,00 Kw
Necesarul de energie termică pentru preparat apa calda menajera: Qorar acm.= 10,0 Kw
QCT = 1,02 x 49,0 = 50,0 kW
In concluzie, pentru preparare agent termic încălzitor, apa calda cu parametrii 80/60 0C, pentru energie
termica si pentru preparat apa calda menajera s-a ales 1 (un) cazan de pardoseala din otel cu functionare pe
principiul gazeificarii cu puterea termica nominala Q = 60 kW, automatizat, echipat cu tablou propriu de
automatizare si toate accesoriile necesare, inclusiv serpentina de racire, conform indicatiilor producatorului
pentru functionarea in conditii de siguranta.
Calculul necesarului de caldura pentru apa calda menajera
Sarcina termica Qacm necesara pentru prepararea apei calde menajere se determina cu relatia: Q acm =
nxQSP xxcx(tb  tr ) 96 x 2.5 x103 x103 x 4,185x(60  10)
  7,65kW
x3600 3x3600
In care:
n – numarul de doctori, personal medical, pacienti si personal auxiliar care folosesc zilnic apa calda = 96
Qsp – debit specific de apa calda menajera de 60 0C = 2,5 l/persoana/zi
ρ – densitatea agentului termic la temperatura medie in (kg/mc) ρ = 970 [kg/m3]
c – caldura specifica a apei in (Kj/kgxK) - c = 4,186 [J/Kg°K]
tb – temperatura apei din boiler, t0 pana la care se incalzeste apa din boiler = 60 0C
tr – temperatura apei reci = 100C
 - timpul in care este incalzita apa = 3 ore
Qorar max = Vscz x Np = 2,5 x 96 (litri/zi) = 240 (l/zi) = 240/6 = 40,0 (l/h)
Vscz – necesarul specific de apa calda menajera de 60 0C pentru o persoana pe zi = 2,5 l
Np – numarul de doctori, personal medical, pacienti si personal auxiliar care folosesc zilnic
apa calda = 96
Volumul minim al boilerului Vb min se calculeaza cu relatia:
Qorar max x(tacm  tar ) 40 x (45  10)
Vb min =   38litri
(tb  tar ) 60  10
In care:
- Qorar max – debitul de apa calda menajera
- tacm – 450C – temperatura apei calde menajere la punctul de consum
- tb – 600C – temperatura apei calde din boiler
- tar – 100C – temperatura apei reci la intrarea in boiler
In functie de necesarul si debitul de calcul pentru apa calda menajera s-a optat pentru montarea unui
boiler vertical cu acumulare cu volumul de 150 litri, bivalent, care functioneaza cu agent termic primar de
la centrala termica si de la panourile solare, echipat suplimentar si cu rezistenta electrica. Boilerul va fi
complet echipat cu toate accesoriile necesare, conform indicatiilor producatorului pentru functionarea in
conditii de siguranta.
Dimensionarea pompei de circulaţie pentru agent termic încălzitor intre cazan si butelia de echilibrare a
presiunilor
Alegerea pompelor de circulaţie se face ţinînd cont de caracteristicile:
debit G [m3/h] si înălţimea de pompare H [Pa] sau [mH2O];
36
Debitul pompei pentru agentul termic de încălzire:
3600 xQinc
D= (m3/h) in care:
cxxt
- Q – sarcina termica de incalzire a circuitului alimentat cu caldura in (Kw)
- c – caldura masica a agentului termic in (j/kgxK)- c = 4,175 [J/Kg°K]
- ρ – densitatea agentului termic la temperatura medie in (kg/mc) ρ = 970 [kg/m3]
- Δ t – diferenta dintre temperatura de ducere si cea de intoarcere
a agentului termic in (K) Δt = (td-tî) = 20 [°K] ;
3600 xQinc 3600 x70
D=   2,7 mc / h
cxxt 4,175 x970 x 200 C
Înălţimea de pompare a pompei: H(mCA) = 2,0 mCA
Se alege o pompa de circulatie cu turatie variabila cu montaj pe conducta,cu parametrii:
debitul Q = 5,0 mc/h si inaltimea de pompare H = 2,0 mCA – pompa P2.
Dimensionarea pompei de recirculare agent termic încălzitor intre tur si retur:
3600xQinc 3600x 20
D=   0.88mc / h in care:
cxxt 4,175 x970 x 200 C
Înălţimea de pompare a pompei:
H(mcA) = 2,0 mcA
Se alege o pompa de circulatie cu turatie variabiala cu montaj pe conducta,cu parametrii:
Dimensionarea pompei de circulaţie pentru agent termic încălzitor intre butelia de egalizare a presiunilor
si circuitul de incalzire cu radiatoare:
3600 xQinc 3600x 40
D=   1.77 mc / h in care:
cxxt 4,175 x970 x 200 C
H(mcA) = HBE + HINST = 5,0 mcA
Se alege o pompa de circulatie cu turatie variabila cu montaj pe conducta,cu parametrii:
Dimensionarea pompei de circulaţie pentru agent termic încălzitor intre butelia de egalizare a presiunilor
si circuitul pentru boiler:
3600xQinc 3600x10
D=   0.75mc / h
cxxt 4,175x970 x 200 C
H(mcA) = HBE + HINST = 2,0 mcA
Se alege o pompa de circulatie cu turatie in trepte cu montaj pe conducta,cu parametrii:
Pompa se va alege astefel incat parametrii sa fie pentru treapta II de turatie
Dimensionarea vasului de expansiune închis pentru încălzire:
Volumul de apă din instalaţie se consideră ca fiind 20 litri la 1000 kcal.
20 xQi 20 x70000
Vapă inst = 6
  1,20 mc
1,16 x10 1,16 x1000000
v
ΔVapă = Vapă inst x( v  1 ) = 1,20 x 0,031 = 0,037 mc
0
1
Vex = 1,1 x ΔVapă 1  Pi = 1,1 x0,037 x1,51 = 0,062 mc = 62 litri ; Vex = 80,0 litri
Pf
PI – presiunea iniţială minimă =1,5 bar
Pf – presiunea finală maximă = 4,5 bar
V – volumul maisc al apei la temperatura medie de regim in mc/kg = 1,0324
V0 – volumul masic al apei la temperatura minima admisa in cladire la sfarsitul perioadei de intrerupere a
37
functionarii instalatiei = 1,0004
Avand in vedere ca centrala aleasa este cu functionare pe combustibil solid – lemne de foc, se alege un vas de
expansiune cu capacitatea de 150 litri.
In mod similar se alege un vas de expansiune inchis pentru boiler cu capacitatea de 18 litri.
Dimensionarea si alegerea supapelor de siguranta:
In funcţie de natura fluidului evacuat, capacitatea de evacuare a supapelor de siguranţă
se calculează în ipoteza că:
a) Accidental, arzătorul cazanului intră în funcţiunile cu vanele închise, întrega putere este folosită pentru
producerea aburului :
G = 1,72 x Qcz = 1,72 x 60 = 103,2 [kg/h] – debitul de abur produs de cazan, în care :
-
Qcz = 70,0 [kW], puterea termică a cazanului la presiunea maximă P max=6 bar şi temperatura
maxiamă a agentului termic tmax = 80C.
-
r = 2.121[J/kg] - căldura latentă de vaporizare
-
ψ – coeficient de dilatare a lichidului = 0,45
-
v1 – 0,42 m3/kg – volumul specific al aburului
-
α – coeficient de scurgere al supapei din cartea tehnica a supapei = 0.75
-
pr – presiunea de reglaj marcata pe supapa = 3 bar
-
pc2 – contrapresiunea maxima creata in timpul deschiderii supapei = 1,033 bar
-
ρ - densitatea apei la temperatura maxima creata in timpul deschiderii supapei = 1038 kg/m 3
-
Capacitatea de evacuare a supapei de siguranţă pentru abur se determină cu formula :
1,1xpr  1
G = 1,61× α × ψ × A × = 1,61 × 0,75 × 0,45 × A × 3,19 = 1,73 × A
v1
G 103,2
Rezultă aria secţiunii de trecere a supapei: A calcul = 1,73  1,73 = 59,6 mm2, iar
4 xA
Diametrul supapei este : D = = 8,7 [mm]

b) Accidental, sistemul de preluare a excesului de apă din dilatare (vase de expansiune) este defect şi acest
exces trebuie evacuat prin supapa de siguranţă, diametrul supapei de siguranţă se determină luând în
consideraţie:
- Cantitatea de apă din instalaţie –
Vinst.=(20×QÎ)/(1,16×106)=(20 × 60.000)/(1,16×10 6)= 1,03 [m3],
- Temperatura medie de regim – tm=80ºC,
- Timpul de intrare în regim a instalaţiei – 30 min.,
- Contrapresiunea la ieşirea din supapă – p c2= 1,033 bar,
Cantitatea de apă rezultată din dilataţie este :
V=Vinst×[(V+80ºC/V+10ºC) –1]=1,03×[(1,0290/1,0004)-1]=0,029 mc = 29 litri,
debitul de apă rezultat din dilatare :
G=V/0,5×Vm= 29 / 0,5 × 1,0290 = 59,6 (kg/h),
Capacitatea de evacuare a supapei este :
G=1,61 × α × A × (1,1xpr  pc 2 ) x (kg / h) = 1,61 x 0,75 x A x 58,2 = 71,9
Aria sectiunii de curgere a supapei este : A = 71,9 / 59,6 = 1,20 mm2,
4 xA
Diametrul supapei este : D = = 1,23 [mm]

Se va alege cazul cel mai defavorabil, cu Acalcul = 59,6 mm2
Cazanul se va proteja cu supape de siguranta, montate pe conducta de tur inainte de orice organ de
inchidere, doua bucati cu diametrul DN 1 ¼” si presiunea de 3,0 bar.
Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunilor:
Se noteaza D – diametrul interior al conductei de racord la cazane (mm);
D ≥ 5  QCZ (mm);  QCZ = 60,0 kW; D ≥ 5 x 7,74 = 38,72 mm,
se aleg diametrele conductelor de intrare si iesire in butelie Dn 2 ”
- diametrul interior al buteliei va fi cel putin egala cu 3D (mm);
- inaltimea buteliei rezulta din respectarea distantelor de montaj intre conductele de tur – retur de la
cazane si tur – retur de la instalatia interioara;
38
In concluzie butelia de egalizare a presiunilor se confectioneaza dintr-o conducta cu
DN 194 x 8 mm si inaltimea h = 1 400 mm si se executa conform detaliului prezentat in schema
desfasurata a centralei termice.
Calculul consumului de combustibil
Considerăm că pentru ardere se foloseşte ca şi combustibil lemnul cu umiditate 18% și puterea calorifică
inferioară Pci = 14653 kJ/kg.
3600
Consumul de combustibil orar se calculează cu relaţia: B h = xP xQ in kg/h, unde:
ci
Q = puterea termică nominală a cazanului [kW];

η = randamentul cazanului
3600 3600
Bh = xP xQ = 0,87 x14653 x60  16,9kg / h
ci
3600
Consumul zilnic de combustibil orar se calculează cu relaţia: B zi = xP xnxQ in kg/h, unde:
ci
Q = puterea termică nominală a cazanului [kW];

η = randamentul cazanului
n = numarul de ore de functionare
3600 3600
Bzi = xP xQ = 0,87 x14653 x12 x 60  202,8kg / h
ci
Dimensionarea canalului colector de fum de la cazane si a cosului:

Canalul de fum colector de gaze arse de la cazan va avea diametrul conform tipului de utilaj ales.
Evacuarea gazelor rezulatate in urma arderii combustibilului se va face la un cos din inox cu pereti dubli, cu
izolatie din vata minerala bazaltica de 4,0 cm grosime, cu golul interior de Φ 250 cm, avand inalitmea H =
8,0 m, prevazut cu usa de vizitare, clapeta de explozie si ancorat de cladire.
Dimensionare goluri admisie aer si evacuare noxe:
PA - priza aer de combustie, gol protejat cu plasa de sarma avand 300 x 300 mm,
prevazuta in peretele exterior, avand cota de montaj + 0,25 cm
GV - grila ventulare (evacuare noxe), gol protejat cu plasa de sarma
avand 300 x 300 mm, prevazut in peretele exterior, avand cota de montaj + 2,00 m
39
III.2 Instalatii sanitare
1. DEBITELE DE CALCUL DE APA POTABILA PENTRU CONSUM MENAJER
Debitul de apă potabilă aferent consumului menajer se va asigura de la reteaua de distributie a apei de
pe DJ 702 B.
Necesarul de apă si debitele de calcul se determina conform STAS 1478 – 90 si SR 1343-1/2006 si sunt:
Debit mediu zilnic
Qzi med =Σ (qs x N) / 1.000 (m3/zi)
Debit maxim zilnic
Qzi max = Kzi x Qzi med (m3/zi)
Kzi = 1,30 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)
Debit orar maxim
Q orar maxim= (1/24)*Ko * Qzi max (m3/h)
Ko = 2,5 (coeficient de neuniformitate a debitului orar).
Dispensarul uman va cuprinde 4 (patru) cabinete medicale individuale pentru medici de familie. Avand in
vedere ca timpul mediu de consultative pentru un pacient este de 15 minute si programul zilnic al unui medic este
de 6 (sase) ore, rezulta ca un medic va avea in medie 24 de pacienti pe zi.
Deci, numarul mediu de pacienti ce vor primi asistenta medicala in cele 4 cabinete, va fi de 96 pe zi.
Pentru determinarea necesarului de apa se iau in calcul urmatorii consumatori:
- n1 = 96 pacienti, pentru care q1 = 15 l/om*zi;
Rezulta un necesar de apa:
n1xq1 96x15
N= = = 1,44 mc/zi.
1000 1000
Debitele de calcul, necesare dimensionarii elementelor ce compun sistemul de alimentare cu apa al
obiectivului, sunt urmatoarele:
Qs zi med = 1,44 mc/zi = 0,24 mc/h = 0,067 l/s

Qs zi max = kzi x Qs zi med
Qs zi max = 1,30 x 1,44 mc/zi = 1,872 mc/zi = 0,312 mc/h = 0,087 l/s
KoxQszi max 2,5 x1,872

Qs o max = = = 0,78 mc/h = 0,217 l/s.
6 6
2. NECESARUL DE APA PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI
Conform normativului P 118/2 – 2013, obiectivul nu trebuie prevazut cu instalatii de stingere a incendiilor cu
hidranti interiori sau exteriori.
3. DEBITELE DE CALCUL PENTRU APELE UZATE MENAJERE
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare proprie a obiectivului si
care apoi sunt prelucrate intr-o microstatie de epurare proprie, Q u se determina cu relaţia:
40
Qu = QS
In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim).
Astfel:
Debitul zilnic mediu
Quz zi med = Qzi med = 1,44 mc/zi = 0,24 mc/h = 0,067 l/s
Debitul zilnic maxim
QUZ zi max = Qzi max = 1,872 mc/zi = 0,312 mc/h = 0,087 l/s
Debitul orar maxim
QUZ orar maxim= Qorar max = 0,78 mc/h = 0,217 l/s.
Apele uzate menajere îndeplinesc condiţiile impuse de Normativ NTPA002, fiind numai ape uzate
gospodaresti. Evacuarea apelor uzate se va face la un bazin vidanjabil ingropat, ce va fi golit periodic, iar apele
uzate colectate vor fi transferate pentru prelucrare la o statie de epurare conforma.
4. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE APA RECE SI CALDA DIN INTERIORUL CLADIRIILOR
Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a făcut conform STAS 1478-90, cu relatia ;
q c  a * b * c * E l/s pentru E > 1.0
a = 0,15 – tabel 7, alimentare apa 24 h/zi.
b = 1,00 – tabel 8 – pt. Apa rece.
b = 1,00 – tabel 8 – pt. Apa calda.
c = 1,40 – tabel 6.
Echivalenti de debit Suma echivalentilor
Nr.crt. Denumire obiect Numar obiecte
E1 E2 E1 E2
1 Lavoar 8 0,35 - 2,8 -
2 Cada Dus 0 1 - 0 -
3 Spalator 0 1,5 - 0 -
4 Pisoar 0 - 0,17 - 0
5 WC 7 - 0,5 - 3,5
TOTAL 2,8 3,5
q ar= 0,60 l/s
E = E1 + E2
E1 = suma echivalenţilor bateriilor amestecătoare de apa rece cu apa calda;
E2 = suma echivalenţilor bateriilor de apa rece;
Debitul de calcul: qc = 0,60 l/s.
5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE MENAJERA DIN INTERIORUL CLADIRII
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează în reţeaua de canalizare, Qc se determina cu relaţia :
Qc  Qs  qs max
unde :
Qs  a * c * E s s ; reprezintă debitul corespunzător sumei echivalenţilor de debit;
- E - reprezintă suma echivalenţilor de scurgere ;
- qs max= 2 l/s reprezintă debitul specific cu valoarea cea mai mare ;
- a= 0,33 coeficient adimensional in funcţie de regimul de furnizare a apei in reţeaua de distribuţie
(furnizare continua).
- c= 0,65 coeficient adimensional in funcţie de destinaţia clădirii;
Echivalenti de Suma
Nr.crt. Denumire obiect Numar obiecte
scurgere echivalentilor
1 Lavoar 8 0,5 4
2 Cada dus 0 2 0
3 Spalator 0 1,5 0
4 Pisoar 0 3,5 0
5 WC 7 6 42
TOTAL 46
41
Qs  a * c * E s s =0.33*0.65*√46 = 1,455 l/s
Qc  Qs  qs max
= 1,455 + 2,00 = 3,455 l/s.
6. DIMENSIONAREA BOILERELOR DE PREPARARE A.C.M.

Necesarul de apă calda menajera, calculat conform STAS 1478 – 90 este urmatorul:
- Numar persoane: 96
- Debit caracteristic: 2.50 l/om * zi la 45°C
- Timp de functionare: 6 ore/zi.
Nr. Crt. Tip cladire Nr. Persoane Debit caracteristic Consum mediu zilnic Consum maxim zilnic Consum maxim orar
QZI MED QZI MAX QORAR MAX
L/OM ZI MC/ZI MC/ZI MC/H
1 Persoane 96 2,5 0,24 0,29 0,13
TOTAL 0,24 0,29 0,13
Se alege un boiler bivalent cu capacitatea de V = 150 l.
42
III.3 Instalatii electrice
A. Calculul fotometric al instalatiilor de iluminat
Conform NP-061-02, NP010-97 se stabilesc urmatoarele niveluri de iluminare( Emed ):
- Cabinet medical - 300 - 500 lx ; - Sala asteptare - 200 lx
- Holuri, coridoare - 150 lx; - Depozite, anexe - 100 lx
Se foloseste metoda factorului de utilizare.
Numarul CIL = Emed x ( a x b ) / Mf x Fu x Ø
Ø=fluxul luminos total(lm)
Mf = factorul de mentinere a CIL
Emed= iluminarea orizontala medie
Fu =factorul de utilizare-functie de i, coeficientii de reflexie ai tavanului si peretilor.
i=indicele incaperii i= a x b / hu x ( a + b )
a=latura mare a incaperii
b= latura mica a incaperii
hu= distanta de la corpul de iluminat la planul util
Exemplu de calcul: Cabinet medical parter
Emed = 350 lx
a = 5,8 m i = 5,8 x 3,8/ 2,1 x (5,8 + 3,8)= 1,5
b = 3,8 m
h = 2,9 m Alegem Fu = 0,72 ØT = 350 x 5,8 x 3,8/0,9 x 0,72 = 11280 lm
hu = 2,1 m n = ØT / ØL = 11280/ 4x 890 = 3
Se vor amplasa 3 corpuri de iluminat tip FIRA - 03 cu LED 4 x 9T8.
B. Dimensionarea coloanelor
Dimensionarea coloanei de alimentare a TG
Conform normativ I7-02
1 Alegerea sectiunii coloanelor electrice trifazice la incalzire
In = Pi x Ks / 3 Ul Cos Ø unde :
In = curentul nominal ( A)
Pi = putera instalata ( W )= 22,0 k W
Ks= coeficient de simultaneitate 0,82
Ul = tensiunea de linie (V) = 380 V
Cos Ø factor de putere =0,95
In = 22000 x 0,82 / 1,73 x 380 x 0,95=29 A
Conform normativ I7-02 anexa 8 si anexa 6 rezulta sectiunea de 10 mmp cupru .
In consecinta , coloana principala va fi: CYY 5x 10 mm– IPEY 40
2 Verificarea sectiunii la pierderea de tensiune
U% = 100xkxPixl/xU2lxs unde: U%admis  5%
k - coeficient de cerere (0,82)
l - lungimea coloanei (12m )
 - conductibilitatea materialului (57m/ mm2)
s - sectiunea conductei (10 mm2)
U% = 100x 0,82 x 22000 x 15/ 57 x 380 2x 10 = 0,12 %
3 Protectia la scurtcircuit
Se realizeaza prin sigurante fuzibile.
Conditii: Inom. fuz.  In
Inom. fuz . 3 I max. ad. unde:
43
Imax. ad. - curentul maxim admis in conducte protejate
I max. ad.= 38A -pentru sectiunea de Cu 10 mmp.
29 A  Inom. fuz.  114 A
Rezulta : I nom. fuz. = 125 A.
Dimensionarea celorlalte circuite s-a realizat functie de sarcina fiecaruia in parte utilizând anexa Nr. 8 si Nr. 6
din normativul I7 - 02 si alte nomograme din literatura de specialitate .
IV. CAIETE DE SARCINI

IV.1. Caiete de sarcini arhitectura
Acest capitol cuprinde urmatoarele tipuri de lucrari:
- zidarii de caramida
- tencuieli
- gleturi
- vopsitorii lavabile
- placaje cu faianta
- pardoseli gresie ceramica
- pardoseli covor pvc
- lucrari de izolatii
- confectii metalice
- tamplarie PVC
- geamuri termoizolante
- trotuare de protectie
- pereti despartitori din gips – carton
- invelitoare din tigla de beton
- jgheaburi si burlane
ZIDĂRII DE CĂRĂMIDĂ
GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de executare a pereţilor din zidărie şi
specificaţiile pentru mortare de zidărie.
STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
a) STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.
b) C 17-82 -Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuiala.
c) NE 012/99 -Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.
d) STAS 438/1-89
STAS 438/2-91
SR 438/3,4-98 - Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii generale de calitate
e) P 118/99 -Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea
focului.
f) SR 6793/98 -Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Coşuri, canale de fum pentru focare
obişnuite la construcţiile civile. Prescripţii generale.
g) STAS 457/86 -Cărămizi presate pline
h) STAS 5185/2-80 -Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale
i) STAS 1030/85 -Mortare obişnuite de ciment, var. Clasificare şi condiţii tehnice.
j) STAS 2634/80 -Verificarea calităţii materialelor în stare proaspătă şi întărită.
k) SRENV 459/1,2-97 - Var pentru construcţii.
l) STAS 1667/76 -Agregate naturale grele pentru montare şi betoane uşoare.
m) STAS 790784 -Apa pentru construcţii.
n) SR 388/95 -Ciment Portland
o) SR 1500/96 -Ciment Pa - 35
MOSTRE ŞI TESTĂRI
Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei zidăriilor, se vor pune la
dispoziţia beneficiarului, spre aprobare, a următoarelor mostre:
a) cărămizi presate pline;
44
b) cărămizi ceramice cu goluri verticale.
MATERIALE UTILIZATE
a) Cărămizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290 x 140 x 88. Cărămizile ceramice cu goluri
verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 şi vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-80.
b) Armături din OB 37 şi PC 52  = 8-12 mm. Armăturile vor corespunde prescripţiilor STAS 438/1-89.
c) Armături din STNB  = 5,6 mm corespunzătoare prescripţiilor SR 438/2-91.
d) Mortare şi betoane conform mărcilor din proiect.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Cărămizile se vor aproviziona în containere, evitându-se spargerea lor. Nu se admit cărămizi sparte sau
fisurate sau cele ce nu corespund condiţiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub
şoproane, în cantităţi suficiente asigurării unui flux continuu de execuţie.
Cimentul va fi livrat în saci de 50 kg, transportat şi depozitat fără posibilitatea de umezire şi îngheţ.
Armăturile se vor livra evitându-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeală.
Materialele sensibile la umezeală şi îngheţ vor fi depozitate sub şoproane sau magazii special
amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maximă de transport va fi astfel apreciată
încât punerea în operă a mortarelor să se facă în maximum 10 ore de la preparare.
VERIFICAREA CALITĂŢII MATERIALELOR
Aceste verificări trebuiesc efectuate înaintea începerii execuţiei lucrărilor pe lotul de materiale aflate în
depozit sau şoproane şi de fiecare dată când se aprovizionează şantierul cu un nou lot de materiale. Se vor face
verificări pentru:
a) Calitatea cărămizilor presate pline şi cărămizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1-
82; STAS 457/86; STAS 5185/2-80.
b) Compoziţia, consistentă şi calitatea mortarului de zidărie conform STAS 1030/85 şi instrucţiunile
tehnice C 17/82.
c) Compoziţia, consistenţa şi calitatea betonului din stâlpişori, centuri, buiandrugi etc. conform STAS
10109/1-92 şi Normativul NE 012/99.
d) Calitatea armăturilor conform SR 438/1-89, SR 438/2-91, SR 438/3,4-98.
EXECUŢIA PEREŢILOR DE ZIDĂRIE
ZIDĂRIA DE UMPLUTURĂ
La execuţia lucrărilor de pereţi portanţi de zidărie se vor folosi numai cărămizi calitatea I, marca 100,
dimensiuni 290 x 140 x 88 pentru cărămizile ceramice cu goluri verticale.
Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50 Z.
Grosimea minimă a pereţilor va fi de 30 cm , pentru pereţii portanţi exteriori folosindu-se cărămizi
ceramice cu goluri verticale pentru asigurarea condiiţiilor de izolaţie termică.
Pentru obţinerea unei aderenţe cât mai bune între cărămizi şi mortar, cărămizile se vor uda bine cu apă
înainte de punerea lor în lucrare.
Rosturile orizontale, verticale şi transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toată grosimea zidului,
lăsându-se neumplute numai pe o adâncime de 1 cm de la faţă exterioară a zidului.
Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea din 2 rânduri succesive pe înălţime, atât la câmp
cât şi la interspaţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe minim 1/4 cărămidă în lungul zidului şi pe 1/2 cărămidă per
grosimea lui. Ţeserea se va face obligatoriu la fiecare rând - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea
a rosturilor verticale de 10 mm.
Abaterile admisibile în grosimea rosturilor sunt cele arătate în STAS 10110/1-75.
Orizontalitatea rândurilor de cărămizi se obţine utilizând rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la
intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie, fixate la colţurile zidăriei. Verificarea orizontalităţii se va face cu
o sfoară de trasat bine întinsă între extremităţile zidăriei.
Întreruperea execuţiei zidăriei se va face în trepte, fiind interzisă întreruperea în strepi.
Legăturile dintre ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ şi anume: primul rând de
cărămizi se execută continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul intersecţiei. Rândul al
doilea de cel de-al doilea zid se execută continuu şi se întrerupe la primul zid la intersecţii şi aşa mai departe.
Detaliile de alcătuire a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi intersecţii sunt cele arătate în Normativul P 2-85 figurile
58-63. Ţeserile se vor face având grijă să se obţină legătura de cel puţin 1/2 cărămidă.
Tăierea cărămizilor necesare pentru realizarea legăturilor la colţuri, intersecţii, ramificaţii se face cu
ciocanul de zidărie bine ascuţit sau cu o unealtă electrică cu disc abraziv.
45
Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii se face fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton  8
mm la 60 cm l = 50 cm, fie cu agrafe  8 mm l = 50 cm fixate cu bolţuri împuşcate în beton la cca 60 cm
(Normativ P 2-85 figura 65).
Porţiunile de zidărie situate în stânga şi dreapta golurilor de uşi şi ferestre având lungimea de peste 1 m
se vor ancora ca zidăria plină (arătat mai sus); cele cu lungimea egală sau mai mică de 1 m se vor ancora
conform Normativ P 2-85, figura 64b, cu bare  8 mm.
Ancorarea de structură a zidăriei parapetului la travei cu ferestre pană în elementul de beton armat
(stâlpi) se face cu 2 bare  8 mm l = 50 cm.
Înainte de executarea zidăriei între elementele de beton armat pe suprafaţa respectivă se aplică un spriţ
de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementele de structură va fi umplut cu mortar M 100 Z.
Protecţia anticorozivă a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrării pereţilor care se intersectează se va prevedea la colţurile şi ramificaţiile
exterioare, în cazul în care nu sunt prevăzuţi stâlpişori din beton armat, armătura orizontală din OB 37 2 x  6
mm de 100 cm lungime. La fiecare gol de uşă se vor înzidi câte 3 (trei) gheremele de o parte şi alta a golului şi
cel puţin 2(două) gheremele la fiecare gol de fereastră.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate în carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum topit
fierbinte. Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor iar rezultatele verificărilor se înscriu
în Caietul de procese-verbale de lucrări ascunse.
PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN ZIDĂRIE
Se vor folosi aceleaşi tipuri de cărămizi, mortare şi armături ca în cazul pereţilor de umplutură.
Pereţii despărţitori se fixează la partea inferioară în pardoseala încăperii şi la cea superioară prin
împănarea cu mortar de ciment marca M 100 Z.
Pereţii despărţitori se rigidizează pe direcţia perpendiculară planului lor prin solidarizarea lor cu pereţii
structurali prin ţesere şi ancorare cu bare de oţel OB 37  8/60 cm în rosturile orizontale.
Sporirea rigidităţii lor se obţine şi prin armare lor cu bare din oţel amplasate în rosturile orizontale la
distanţa de 4 asize.
Întreruperea zidăriei se va face în trepte, fiind interzisă întreruperea în strepi.
Când datele din proiect şi prescripţiile nu au fost respectate total sau parţial, investitorul (dirigintele
lucrării) va decide refacerea elementelor de zidărie necorespunzător executate faţă de proiect şi caietul de
sarcini.
SPECIFICAŢII PENTRU MORTARE
Mortarele folosite la lucrările de zidărie vor fi mortare cu marca M 50 Z şi M 100 Z. Pentru aceste mortare
se foloseşte cimentul Portland.
Mortarele vor corespunde normativului C 17-82.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurându-se următoarele condiţii: dozarea
exactă a componenţilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizarea şi obţinerea unei cât mai bune
durabilităţi.
Calitatea mortarelor se verifică pe parcursul execuţiei zidăriei şi a furnizării lor în conformitate cu STAS
2634-80 “Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită”.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea zidăriilor pe timp friguros se va ţine seama de prevederile “Normativului pentru realizarea
pe timp friguros a lucrărilor de construcţii C 16-84”.
ABATERI ADMISE
a) Devieri de la cotele conţinute în planuri ± 5 cm.
b) Diferenţe de planeitate, măsurate faţă de un dreptar de 3 m lungime ± 5 mm.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Verificarea calităţii lucrărilor se va face atât la terminarea unor etape (nivele), cât şi la recepţia lucrării,
prin verificarea:
a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la
elementele realizate.
b) Aspectul general şi starea fiecărui element în parte.
c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrări ascunse.
d) Corespondenţa celorlalte elemente, dintre proiect şi execuţie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.).
MĂSURĂTORI ŞI DECONTARE
Zidăriile din cărămidă plină sau eficientă se vor măsura şi deconta astfel:
46
Se măsoară la metru cub (m3) real executat; la grosimi, luându-se în calcul dimensiunile modulate din
proiect. Se vor scădea toate golurile şi lăcaşurile elementelor de construcţii înglobate în zidărie cu o secţiune mai
mare de 0,4 mp.
Se cuprinde în preţul de decontare a zidăriei, montare şi demontarea schelei uşoare pe capre etc. pentru
lucrări până la înălţimea de 5 m.
TENCUIELI
GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice privind execuţia tencuielilor interioare umede aplicate pe
suprafeţe de zidărie de cărămidă sau blocurile b.c.a., beton sau plasă de rabiţ (la tavane, grinzi sau şliţuri de
mascare instalaţii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
SR 1500/96 - Ciment PA 35.
STAS 1667/76 - Agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.
STAS 790/84 - Apă pentru mortare şi betoane.
SRENV 459/97 - Var pentru construcţii.
NE 001/98 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
C 17/82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.
MATERIALE
1. Ciment portland conf.SR 388/95.
2. Apa vezi STAS 790/84.
3. Nisip conform STAS 1667/76.
4. Var pentru construcţii SRENV/1, 2/97.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE ŞI UTILIZARE
1. Condiţiile de livrare, transport şi depozitare pentru ciment, depozitare în saci la loc uscat ferit de
îngheţ.
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în
bune condiţii la tencuieli interioare, sunt:
la mortar de var marca M 40 T, până la 12 ore;
la mortar de ciment (marca M 100 T) şi ciment - var (marca M 50 T) fără întârzietor, până la 10 ore, iar cu
întârzietor până la 16 ore.
CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI
Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu
certificate de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.
Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de o fişă
care să conţină caracteristicile tehnice ale acestora.
Consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui să corespundă
următoarelor aplicări etalon:
- pentru şpriţ: - aplicarea mecanizată a mortarelor 12 cm;
- aplicarea manuală a mortarelor 9 cm;
- aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.
- pentru şmir, în cazul aplicării manuale a mortarelor, 5-7 cm;
- pentru grund, în cazul aplicării manuale, 7-8 cm, iar în cazul aplicării mecanizate, 10-12 cm;
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manul, 7-8 cm, iar pe zidărie din blocuri b.c.a consistent 13-15
cm.
EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Operaţiuni pegătitoare
Lucrările ce trebuie efectuate înainte de începerea executării tencuielilor:
 controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite; suprafeţele suport trebuie lăsate un timp oarecare,
pentru ca să nu se mai prodcă trasări sau contracţii, mortarul la zidării să se întărească în rosturi, iar
suprafeţele de beton să fie relativ uscate, pentru ca umiditatea să nu influenţeze aderenţa
tencuielilor;
 terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea
tencuielilor;
 suprafeţele suport să fie curate, suprafeţele din plasă de rabiţ trebuie să aibă plasă bine întinsă şi să
fie legate cu mustăţi de sârmă zincată de elementele pe care se aplică;
47
 suprafeţele pe care se aplică să nu prezinte abateri de la verticalitate şi planeitate, mai mari decât
cele prescrise pentru elementele de construcţii respective prin caietele de sarcini;
 rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse în stare rugoasă;
 verificarea execuţiei şi recepţiei lucrărilor de protecţie (învelitori, planşee etc.) sau a căror execuţie
ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost
montate toate piesele auxiliare: gheremele, praznuri, suporţi metalici, colţari.
Executarea trasării suprafeţelor de tencuit
- Efectuarea trasării suprafeţelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stâlpişori) cu o lăţime de 8-
12 cm şi o grosime astfel încât să se obţină suprafeţele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate ce se
va înscrie în abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stâlpişorii va fi similar din care se va executa
grundul.
Executarea amorsării
a) suprafeţele de beton inclusiv stâlpii şi planşeele vor fi stropite cu apă după care se vor amorsa cu un
şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm;
 suprafeţele de zidărie de cărămidă vor fi stropite cu apă şi amorsate prin stropire cu mortar fluid de
grund în grosime de 3 mm;
 pe suprafeţele de b.c.a. şpriţul se va executa cu mortar şi ciment-var compoziţie 1:025:3 (ciment, var,
nisip);
 pe suport de plasă de rabiţ galvanizat se va aplica direct şmirul din mortar cu aceeaşi compoziţie cu
a mortarului pentru grund;
 amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate,
având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit.
Executarea grundului
a) Grundul în grosime 5-20 mm se va executa pe suprafeţe de beton (plan de rabiţ) după cel puţin 24
ore de la aplicarea şpriţului, şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa
şpriţului este prea uscată sau pe timp foarte călduros, aceasta se va uda cu apă în prealabil
executării grundului.
b) Aplicarea organizată a şpriţului şi grundului în încăperi pe pereţi şi tavane, la înălţime de până la 3 m,
se execută de pe pardoselile respective, şi capre mobile.
c) Partea superioară a pereţilor şi tavanelor încăperilor cu înălţime mai mare de 3 m se vor execută de
pe platforme de lucru continue.
d) Mortarul folosit la grund are dozajul prevăzut. “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială C17-82”, fiind de marca M 10 T - M 100 T şi care se va preciza în
piesele desenate.
e) Grosimea grundului se va încadra în grosimea reperelor de trasare, (stâlpişori) şi se va verifica în
timpul execuţiei obţinerea unei suprafeţe verticale şi plane, fără asperităţi pronunţate, neregularităţi,
goluri.
f) Pe suprafeţele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime şi se va executa după
zvântarea primului strat, cu mortat 1:2:8 (ciment, var, nisip).
g) Înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă
granule de var nestins.
Executarea stratului vizibil
a) Stratul vizibil al tencuielilor - tinci va avea compoziţia ca şi a grundului, însă cu nisip fin de până la 1
mm.
b) Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obţine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de
timp, iar între ele, să se niveleze suprafaţa de tinci cu drişca.
c) Grosimea tinciului la pereţi de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelaşi mortar ca pentru grund cu nisip de 0-
1 mm.
d) Gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de 1
mm de var şi adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pastă.
e) Gleturile de ipsos executate pe suprafeţe ce urmează a se vopsi, se va realiza prin acoperirea
tinciului cu un strat subţire de cca 2 mm de pastă de ipsos.
f) Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, în
cantităţi strict necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului.
48
g) Tencuielile interioare pe pereţi de b.c.a. se va executa după trecerea a cel puţin 15 zile de la
executarea zidăriei.
h) La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeşte cu dişca de oţel şi se execută numai din pastă de
ciment.
În cazul execuţiei tencuielilor interioare, la o temperatură exterioară mai mică de +5 oC, se vor lua
măsurile speciale prevăzute în “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros”, indicativ C 16/84.
CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR
a) Suprafeţele suport ale tencuielilor vor fi verificate şi recepţionate conform instrucţiunilor pentru
verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse
b) Pe parcursul executării tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de execuţie, utilizarea
tipului şi compoziţia mortarului indicat în proiect precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea
prescrisă.
c) Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate şi dacă este cazul
în primele zile de la execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apă.
d) Rezultatul încercărilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare)
în termen de 48 ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
e) Încercările de control, în care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisă, conduce la refacerea
lucrărilor respective. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese-verbale.
f) Recepţia pe fază de lucrări se face în cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:
a - rezistenţei mortarului;
b - numărul de straturi aplicate şi grosimile respective, cel puţin un sondaj la fiecare 200 m 2;
c - aderenţa la suport şi între straturi (sondaj ca la pct.5);
d - planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor (bucată cu bucată).
Rezultatele verificărilor se înscriu în registrul de procese-verbale de lucrări ascunse şi se efectuează
înainte de execuţia zugrăvelilor şi vopsitoriilor.
a) Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor
intrânde şi ieşinde.
b) Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături de vas
nestins, urme vizibile de reparaţi locale.
c) Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, spaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor
trebuie să fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
d) Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor şi ţevilor.
e) Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, în orice direcţie pe
suprafaţa tencuită.
f) Gradul de netezire a suprafeţelor tencuie se va verifica numai la cele gletuite şi se va aprecia prin
plimbarea palmei pe suprafaţa respectivă.
g) Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje în locuri mai puţin
vizibile.
h) Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica prin ciocănire cu un ciocan de lemn;
un sunt de “gol” arată calitatea necorespunzătoare şi necesită verificarea întregii suprafeţe dezlipite.
Tencuielile interioare pe pereţi şi tavane se măsoară şi se decontează la metru pătrat de suprafaţa
desfăşurată.
Suprafaţa tencuielilor interioare la pereţi şi sâlpi se determină înmulţind înălţimea acestora, măsurată
între faţa brută inferioară a planşeului superior şi faţa finisată a pardoselii, la care se adaugă 2 cm cu lăţimea lor,
măsurată între feţele brute ale pereţilor şi stâlpilor. La pereţii prevăzuţi cu plinte, scafe, lambriuri placaje,
înălţimea tencuielii se măsoară între faţa brută inferioară a planşeului superior şi muchia superioară a plintei,
scafei, lambriuri sau placajului la care se adaugă 2 cm.
- La tavane cu sau fără grinzi se măsoară suprafaţa în proiecţie orizontală iar la cele cu grinzi se
adaugă suprafeţele laterale ale grinzilor.
- Golurile la tencuieli a căror suprafaţă este mai mică de 0,5 m 2 nu se scad din suprafaţa tencuielilor,
cele mai mari de 0,5 m2 se scad, dar se adaugă suprafeţele glafurilor şi spaleţilor tencuiţi.
49
- Suprafeţele rămase parţial netencuite în vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianţă, lemn, etc.)
sau cu ornamentaţii, se scad din suprafaţa totală a pereţilor tencuiţi, la calculul suprafeţelor care se
scad se iau în considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu câte 5 cm.
ABATERI ADMISE LA RECEPŢIA CALITATIVĂ A TENCUIELILOR

conform C 56/85
Defecte Tencuieli Tencuieli drişcuite Tencuieli gletuite
brute
1 2 3 4
Umflături, ciupituri, denive-lări, Maximum 3 Nu se admit Nu se admit
fisuri, lipsuri în jurul ferestrelor, cm2 la
în spatele ra-diatoarelor şi fiecare m2.
ţevilor, îm-puşcături de var
nestins, urme vizibile de
reparaţii locale
Zgrunţuri mari (până la 3 mm), Maximum 2 Nu se admit Nu se admit
băşicări sau zgârie-turi în cm2 la m2.
adâncime (până la 3 mm) în
drişcuiala stratului de acoperire.
Neregularităţi ale planeită-ţii Nu se Max.2 neregulari- Max.2 neregulari-
suprafeţelor tencuite pe orice verifică. tăţi/m2 în orice tăţi/m2 în orice
direcţie (la verificarea făcută cu direcţie, având direcţie, având
un dreptar de 2 m lungime). adâncimea până la adâncimea sau
2 mm. înălţimea până la 1
mm.
Abateri la verticală a tencuielilor Max.cele Până la 1 mm/m şi Până la 1 mm/m şi
pereţilor. ad-mise max.3 mm pe toată max.2 mm pe toată
pentru înălţimea încăperii. înălţimea încăperii.
elementele
suport.
- În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie drişcuite cât mai fin, urmele de drişcă să
fie puţin vizibile: toate eventualele reparaţii să fie executate cu grijă, terminate şi uscate.
- În cazul suprafeţelor de beton toţi porii rămaşi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var,
după ce bavurile şi dungile ieşinde au fost îndepărtate iar petele de decofral se vor freca cu piatră de
şlefuit sau cu perie de sârmă.
GLETURI
1. SPECIFICATII GENERALE
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a gletului.
2. DATE GENERALE
Gleturi de ipsos pe suprafete gata tencuite, la pereti si tavane.
3. ELEMENTE COMPONENTE
- pasta de ipsos
- aditivi
4. TEHNOLOGIE
Aplicarea
Vor fi curatate si indepartate toate impuritatile: grasimi, funingine, praf si toate asperitatile ce ar
putea dauna caracterului neted si aderentei. Gletul de ipsos va fi aplicat pe suprafete cu un anumit grad de
umiditate (nu sint complet uscate), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
Se cere o suprafata perfect plana si netedå.
Grosimea: in medie 2 mm
Curatenia: Ca o completare la lucrarile de gletuire, antreprenorul trebuie sa curete toate portiunile cladirii
pe care le-a murdarit.
5. APLICABILITATE
Conform planurilor si tabelelor de masuratori, pe suprafetele ce urmeaza a fi vopsite sau zugravite.
50
6. MATERIALE
Materialele enumerate nu sunt obligatorii. Totusi materialele folosite trebuie sa aibe aceleasi calitati. Ele
trebuie sa contina amestecuri dozate si efectuate ingrijit.
Aceste materiale , gata de folosit, trebuie livrate pe santier in ambalaje etanse.
7. MASURATORI
In m2. Incluzand toate portiunile, reparatii si curatirea spatiilor aferente.
VOPSITORII LAVABILE
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
Suprafeţe gletuite
Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi fisuri.
Toate fisurile şi neregularităţile se chituiesc sau se spăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a
gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în
cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte 1 şi 1 parte lpate de
var folosită în cel mult 20 minute de la preparare.
După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit, pereţii de sus în jos, şi se curăţă cu
perii sau bidinele curate şi uscate.
Suprafeţe de lemn
- Tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările acolo unde este cazul, din transport sau
montaj.
- Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate
şi bine curăţate.
- Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip
“Hygromette”.
- Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi
grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafeţele metalice
- Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi
etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii
decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol
lampant şi benzină auto.
- Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor
de ulei.
CONDIŢII DE EXECUŢIE
 Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din
prezentul Caiet de sarcini.
 Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant,
de cel puţin +5oC, în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va ţine în tot timpul execuţiei
lucrărilor şi cel puţin 5 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii, după executarea lor.
 Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea
ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare.
 Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suportau
umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a
aerului de până la 60% şi temperatura +15-20 oC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile
de la gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica
umiditatea şi cu o soluţie feolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se
colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.
 Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai
mare de 6oC, pentru evitarea condensării vaporilor.
 Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a
unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de
fabricaţie.
VOPSITORIE CU VINAROM
În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu
VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la
51
60, la pereţi şi tavane.
STANDARDE ŞI NORME DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE
STAS 7359/89 - Vopsea VINAROM, pe bază de poliacetat; de vinil în dispersie.
STAS 790/84 - Apă pentru construcţii.
STAS 545/1/80 - Ipsos pentru construcţii.
SR 1581/2/94 - Hârtie pentru şlefuire uscată.
SPECIFICAŢII PRIVIND EXECUŢIA
b) Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de
ipsos.
c) Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizează în următoarea ordine:
d) grund de vopsea Vinarom;
e) vopsea Vinarom diluată aplicată în două straturi.
f) În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.
g) Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea Vinarom şi un
volum egal de apă şi se omogenizează.
h) Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de
minimum 2 ore la temperatura +15 oC şi o oră la +25oC mai mare.
i) Vopsitoria de Vinarom se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de
4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se
strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm 2.
Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş.
La realuarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată.
 Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de lucrare):
 îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;
 calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de
fabricaţie;
 respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;
 corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor menţionate.
 Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite
necorespunzătoare se vor reface sau remedia.
PLACAJE FAIANTA
1. SPECIFICATII GENERALE
2. DATE GENERALE
Placarea peretilor va avea loc dupa cum urmeaza:
a. folosind adeziv, mortar, mortar de ciment.
b. direct pe suprafata folosind mortar.
3. ELEMENTE COMPONENTE
- mortare sau adezivi
- placi
- imbinari sau imbinari flexibile.
4. CARACTERISTICI
Latimea imbinarii: 3 mm. culoarea: a se respecta exemplul.
5. TEHNOLOGIE
Doua metode:
a. folosind adeziv
b. direct cu mortar
Operatiunea poate include posibile pregatiri ale suprafetei pentru a da posibilitatea verificarii cu dreptarul
si firul de plumb sau pregatiri si ajustari ale suprafetei de placat.
Imbinarile flexibile vor borda suprafetele de maximum 36 m²; deasemenea vor fi aplicate de-a lungul
muchiilor (planul de imbinari vor fi conforme cu hotararea biroului tehnic).
6. APLICABILITATE
In concordanta cu foile de masuratori si planurile.
7. MATERIALE
Placi de ceramica glazurata pentru placarea peretilor interiori.
52
Masuratori: vezi schemele.
Culoare: alb lucios, sau o alta culoare specificata de biroul tehnic.
Duritatea: gradul 6 pe scara Mohs.
Calitatea: pentru suprafetele de lucru: prima (calitate) - cea mai ridicata
pentru suprafetele publice si sanitare: a doua (calitate)
Referinte: PARTEK-HOGANAS, MARAZZI, BUCHTAL sau echivalent.
Daca alegerea placilor nu s-a facut inca, pretul trebuie sa se bazeze pe pretul echivalent pe piata.
Pretul pe piata consta in pretul de cost + 15%.
Biroul tehnic poate cere sa vada facturile producatorului. Facturile trebuie sa contina cantitatea, marca
fabricii si tipul placilor .
Pret de referinta: vezi tabelele cu masuratori.
8. MASURATORI
Pe m², pentru suprafata placata.
Include: mortar, imbinari, imbinari flexibile, curatenie.
PARDOSELI GRESIE CERAMICA
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilor de gresie ceramică.
ALCATUIREA PARDOSELILOR
Fiecare tip de pardoseală este alcătuită din:
a) – îmbrăcăminte – strat de uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor din exploatare
b) – stratul suport ce primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite elementelor de rezistenţă
(sau fundaţii) pe care este aşezată pardoseala.
vezi GP 037/98 – Proiectarea şi executarea pard.pentru construcţii civile.
MATERIALE
Materialele puse în operă vor avea caracteristicile prevăzute în standarde şi normele tehnice de ramură
(de producţie) specificate în capitolele respective.
La sosirea pe şantier toate materialele se vor verifica dacă au fost transportate şi ambalate
corespunzător, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele şi normele tehnice respective.
Cimentul va fi ferit de acţiunea umezelii, îngheţului şi de amestecul cu corpuri străine, atât în timpul
transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasă (aracet) se va depozita în magazii acoperite, la temperatura de +
5o C… + 35o C. Dacă se vor desface ambalajele şi materialul nu se va consuma în întregime, acesta trebuie legat
(închis) imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni de la data fabricaţiei.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de
execuţie conforme cu fişa producătorului.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI
Reguli generale
- Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic
pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.
- In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se
execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.
- Pardoselile vor fi plane, orizontal şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în
alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.
- Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent
şi constatarea că acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.
LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE PARDOSELI
- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale,
fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după
terminarea în încăperea respectiv a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea
deteriora pardoseala.
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat este
necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apa de eventualele impurităţi
sau resturi de tencuială. Curăţarea se va face cu mături şi perii.
53
- Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile
mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
- Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.
- Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu
mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire
centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact al conductelor
cu planşeul şi pardoseala.
- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui
strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el
îmbrăcămintea pardoselii.
- Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.
EXECUTAREA STRATULUI SUPORT
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate
transporta cu ajutorul instalaţiei pneumatice pentru transportat mortare.
- Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se
taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii.
- Stratul suport rigid trebuie să abă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar
neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi
spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport
respectiv.
EXECUTAREA IMBRACAMINTII PARDOSELII
Executarea stratului de uzură (îmbrăcămintei) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmează.
CONDITII TEHNICE DE REALIZARE
- Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face în
conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii
aferente” indicativ C 56/85, capitolul 8 “Pardoseli”.
- Controlul în timpul execuţiei fiecărui tip de pardoseală prevăzut în capitolele respective se va face de
executant şi beneficiar, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol.
EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA
- Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un
planşeu de beton armat.
- Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton
armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 Kg ciment la 1 m 3, în
grosime de 30 – 50 mm.
- Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică
se vor menţine în apă timp de 2…3 ore.
- Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală –
îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei, stratul suport
rigid din beton sau planşeul de beton armat cât şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită
deformarea acestora independent.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul
de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile reologice – sau pe planşee turnate
monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie
ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din
beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă,
etc.
- La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi
nisip 0…3 mm (la care parteafină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4
părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).
Mortarul de ciment pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi
strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0,5.
54
- Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între
plăcile din gresie ceramică.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa 60
cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment de
poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi
ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment
de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în
masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei.
Operaţia se contină în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de
poză.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de
la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin
o dată la 24 ore.
Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin
aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea
rumeguşului.
Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu
rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect.
- La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm
care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie
de modularea structurii.
EXECUTAREA SCAFELOR SI PLINTELOR
- La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm înălţime, turnate
din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste îmbrăcăminţi.
- La îmbrăcăminţile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi
prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete, prin intermediul unui
strat din mortar de ciment.
- Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate
la îmbrăcăminţile din mozaic turnat. Inălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100…150 mm, iar grosimea lor va fi
astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii de 5…8 mm.
- La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri, socluri,
scafe) fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele verificări:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la
terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi
o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă;
- se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con având
înălţimea de 30 cm conform STAS 1759-88.
- se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-83 şi STAS 2560/3-84.
- Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
PARDOSEALA DIN COVOR PVC

3.Prevederi generale
3.1 Obiectivul si domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii tehnice privind principii generale de executie a
pardoselii si montajul covorului din pvc, in conformitate cu actele legislative si standarde
Lucrarile ce se vor executa, vor fi analizate conform prevederilor Legii nr.10/1995- Legea
calitdtii in constructii, privind: -cerintele de calitate impuse materialelor componente, produsului finit si
tehnolcgiei de executie;
55
-cerintele de control si calitate.
3.2 Materialele utilizate si cerintele calitative impuse acestora
Caracteristicile tehnico-calitative minimale ale sistemului de pardoseald din covor pvc :
A. Descrierea sistemului
Sistemul de pardoseala va fi construit din urmdtorele elemente:
a. Sapa autonivelanta in grosime medie de 3 mm;
b. Adeziv acrilic special covor pvc , suprafata ;
c. Covor pvc sport grosime minim 8.0 mm, suprafata ;
d. Plinta pvc .
B. Parametrii tehnico-calitativi ai sistemului de pardoseald covor pvc
a. Covorul pvc folosit va fi certificat de catre un for international sau national de
reglementare si monitorizare a calitatii in domeniul productiei de pardoseli din pvc - se va prezenta
in mod obligatoriu certificatul;
b. Sistemul de pardoseala trebuie sa fie agrementat tehnic in constructii in Romania — se va
prezenta agrementul tehnic;
c. inaltimea totala a sistemului de pardoseald din pvc va fi minim 8,0 mm;
d. Sistemul de pardoseald va avea urmdtoarele caracteristici tehnice minimale conform EN
14904 in vigoare din 2007, referitor la cerintele de bung practica §i securitate din pi mct de vedere
al sportivilor, de interes pentru administratorii bazelor sportive si siguranta de exploatare:
1. absortia socului > 25% ;
2. coeficientul de frecare intre 80-100;
3. deformarea la cald < 5mm;
4. reculul (saritura) mingii :. 90%;
5. rezistenta la amprentare < 0,5 mm;
6. rezistenta la forta rulanta: min 1500 N;
7. rezistenta la impact >8 N/m;
8 . pierderea la abraziune < 1000 mg
9. emisia de formaldehide >E 1;
10. culorile preponderente vor fi:verde si crem, marcajele se vor executa cu alb si negru.
Nola: Lipsa unuia dintre certificatele de mai sus duce la respingerea ofertei ca neconforma. Nu se admit
si nu vor fi luate in calcul adeverintele care atesta faptul ca operatorul economic este in curs de
implementare sau certifcare.
C.Montajul sistemului de pardoseala se va realiza astfel:
1. Toate materialele componente ale sistemului de pardoseala vor fi livrate la locatia de
instalare;
2. Stratul suport din beton elicopterizat este dur, uscat si plan. Se va acorda o deosebita
atentie suportului, prin indepartarea prin aspirare inainte de montaj a prafului sau a altor. cauze ce
pot produce decolorari permanente, cum ar fi umezeala excesiva, pete de ulei, agenti de
impregnare.
3. Amorsarea suprafetei si turnare de sapa autonivelanta in grosime medie de 3 mm .
4. Se va lipi covorul cu adeziv acrilic pe toata suprafata . Se va folosi, la montaj, procedeul
de "sudare" a elementelor cu aer supraincalzit.
5. Stratul de uzura, din PVC pur plasticizat tratat cu poliuretan, si pelicula antiderapanta, in
combinatie cu stratul suport din PVC armat cu fibre de sticla, sa aiba ca rezultat o constructie stabila,
durabila, usor de intretinut si cu un bun comportament in timp;
6. Dupa asamblarea prin lipire a covorului PVC pe toata suprafata , se vor efectua
urmatoarele operatiuni de finisare:
a. Aspirarea tuturor rezidurilor;
b. Executarea inchiderilor perimetrale cu plinta .din PVC.
Este obligatorie prezentarea impreuna cu documentatia de participare a unei mostre a
sistemului de pardoseala propus si de asemeni acceptam vizitarea amplasamentului lucrarii inainte
56
de intocmirea si inaintarea ofertei.
Nerespectarea prevederilor caietului de sarcini va conduce la declararea ca neconforma a
ofertei in cauza.
Conducerea santierului va elabora instructiuni speciale de tehnica a securitatii nuncii pentru lucrul
cu utilajele introduse in santier folosind in acest scop cartea tehnica a utilajelor respective.
LUCRARI DE IZOLATII
1. Prevederi generale
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de izolatii si cuprinde conditiile tehnice
pentru:
- materiale necesare.
- pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor de izolatii.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a straturilor si dimensiunilor indicate in proiect.
1.2. In cursul executiei lucrarilor de izolatii nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii
fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului.
1.3. Constructorul este obligat sa respecte in afara caietului de sarcini toate prevederile standardelor,
instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei lucrarilor. Materialele introduse
in lucrare vor corespunde calitativ prevederilor din normele in vigoare sau a altor norme agrementate in
Romania, atestate de certificate livrate de producator.
1.4. Executantul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua toate
incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.5. Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea
lucrarilor si anuntarea Proiectantului pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun.
1.7. Lucrarile de izolatii nu se vor executa sub temperatura de + 5 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 C este determinata de conditiile termoclimatice reale existente
efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene.
1.8. Caracteristicile lucrarilor de izolatii executate vor fi dupa cum urmeaza:
- izolatii hidrofuge - impermeabilitate
- izolatii termice
conductivitate termica max 0.036 W/mK
rezistenta la foc C1-30 min -
rezistenta la compresiune >0.2( N/mm2
absorbtie de apa 2.0 %
rezistenta la permeabilitate vapori >1.5
 izolatii acustice
indice de izolare acustica 48 db
2. Materiale
Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu STAS 12025/81, STAS 2355/87, STAS
137/78, STAS 5838/76, STAS 5838/78, STAS 5838/80, STAS 138/80, STAS 2355/85, STAS 2355/87,
STAS1030-85, C 107-82, C142-85, C216-83, C203-91, C112-86, C 217-83, C125-87, C56-85, P121-80, C246-
93, C107-82, precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei
calitati conform cu aceste acte normative.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii materialelor izolatoare prin:
- certificate de calitate de la fabrica producatoare
- rezultate ale determinarilor efectuate la laborator.
Nu se admite punerea in executie a materialelor deteriorate (din cauza manipularilor) sau cu termene de garantie
expirate.
2.1. Termoizolatii
Se vor utiliza materiale care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate conform standardelor in vigoare.
Sortimentele uzuale, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de utilizare, ca si conditiile tehnice de livrare,
57
receptie si control ale materialelor trebuie sa corespunda standardelor respective si conf. prevederilor precizate
in STAS 5838-76, STAS 5838-78, STAS 5838-80, STAS 8588, STAS 11357.
2.1.1 Polistiren expandat rigid (EPS):
termoizolatii la pereti si elemente structurale din placi rigide din polistiren EPS-AF – 15 kg/mc.
2.1.2. Placi de polistiren extrudat:
termoizolatii la pardoseli din placi rigide din polistiren extrudat rigid EPS-A30 de 5 cm grosime peste garaj si EPS-
A20 de 15cm grosime la terasele circulabile.
2.1.3. Fonoizolatii
Se vor utiliza materiale care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate conform standardelor in vigoare.
Sortimentele uzuale, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de utilizare, ca si conditiile tehnice de livrare,
receptie si control ale materialelor trebuie sa corespunda standardelor respective si conf. prevederilor precizate
in STAS 5838-76, STAS 5838-78, STAS 5838-80, STAS 8588, STAS 11357.
2.1.4. Saltele din vata minerala la panotajele din gipscarton.
2.1.5. Necesar de materiale
necesar materiale : conform fisa tehnica furnizor.
3. Executia lucrarilor de izolatii
3.1. Executia lucrarilor de termoizolatii
Executia lucrarilor de izolatii se va face numai dupa receptionarea lucrarilor de betoane si zidarii, care trebuie sa
indeplineasca conditile prevazute la capitolele respective, a sarpantei, ca si a lucrarilor de instalatii a caror
executie ulterioara ar putea afecta executia lucrarilor de izolatii.Se va verifica pozitia si alcatuirea corecta a
traseelor de instalatiilor.Conditii de calitate: executia se va face cu respectarea stricta a etanseitatii, acordandu-
se o atentie deosebita eliminarii zonelor de discontinuitate susceptibile de a forma punte termica si condens.
3.2. Executia termoizolatiilor cu polistiren expandat si extrudat rigid (EPS, EPX).
3.2.1. Lucrari premergatoare
Termoizolatia se aplica la exteriorul peretelui/ placii de beton, sau pe stratul suport stabilit in proiect, pe suport
solid, curat, uscat, cu abaterile dimensionale maxime precizate la capitolul –Lucrari de betoane.
3.2.2. Punerea in opera propriu-zisa
Fixarea termoizolatiei pe perete se face cu adeziv mineral pentru spaclu special. La baza se utilizeaza un profil
de soclu la grosimea placii, fixat cu dibluri si adeziv.Placile se fixeaza la colturi cu dibluri la 15 cm distanta.
Rosturile panourilor se tes si se etanseaza. Peste termoizolatie se aplica plasa din fibra de sticla, fixata cu dibluri
la 15 cm distanta; fasiile de plasa din fibra de sticla se petrec minim 10 cm; plasa se inglobeaza in adezivul
mineral pentru spaclu. La muchii, plasa se petrece minim 20 cm. In zonele de colt ale golurilor se aplica plasa pe
diagonala. Peste plasa de fibra de sticla se aplica finisajul exterior – grund pe baza de rasini sintetice si tencuiala
in strat subtire pe baza de rasini sintetice, in diverse culori si structuri.
3.2.3. Influenta conditiilor meteorologice
Lucrarile nu se executa la temperaturi de sub 8 grd. C iarna, de peste 30 grd. C vara, si nici dupa data de 1
noiembrie. Lucrarile de izolatii nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic. Lucrarile de izolatii se
aplica numai pe suport uscat. Materialele utilizate la lucrarile de izolatii se depoziteaza in medii uscate si incalzite
.
4. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe executia lucrarilor de izolatii.
Constau in:
4.1. calitatea si caracteristicile materialelor si produselor aprovizionate . Receptia materialelor ce vor fi introduse
in opera se va face pe baza documentelor de calitate (certificatele de conformitate, fisele de transport,
agrementul tehnic -daca este cazul). Verificarea calitatii se face prin: examinare vizuala, incercari pe probe in
conditiile prevazute de standarde si de caietul de sarcini. Se vor respecta indicatiile producatorului privind
depozitarea si aplicarea produselor prevazute in documentele insotitoare.
4.2. utilajele si dispozitivele de preparare si punere in opera 2
4.3. calitatea stratului suport:
- uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;
- limitarea tasarilor
- suprafetele din beton si zidarie: abaterile nu vor depasi +/- 10 mm.
58
- nu se admit urme de noroi, grasime, praf.
 umiditatea va fi de sub 3%. Daca umiditatea stratului suport depaseste limitele admise, executia izolatiilor
este interzisa
 abaterile de la planeitate sub 3 mm
 asperitati mai mici de 2 mm.
5. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii si a lucrarilor de izolatii executate:
5.1. verificarea si supravegherea punerii in opera
- mentinerea la cotele din proiect.
- pozitia si dimensiunile golurilor si strapungerilor.
- respectarea pantei stabilite prin proiect
- respectarea conditiilor de etanseitate, impermeabilitate si continuitate impuse prin caietul de
sarcini si normativele in vigoare.
Se verifica respectarea tehnologiilor de executie.
5.2. In timpul executiei diverselor straturi, cat si dupa aceasta, se vor lua masurile ce se impun pentru protectie:
conditii de temperatura si umiditate, protectia la soc, izbituri si distrugeri.
5.3. Continuitatea si aderenta de stratul suport a izolatiilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual,
usoara ciocanire etc.). De asemenea se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor, se va efectua un control tehnic permanent de catre constructor si investitor,
care au sarcina de a urmarii sistematic executarea lucrarilor de izolatii.
CONFECTII METALICE
1. Prevederi generale
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de confectii metalice si cuprinde
conditiile tehnice pentru:
- pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate in proiect.
1.2. In cursul executiei lucrarilor de confectii metalice nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor
prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului.
1.3 Constructorul este obligat sa respecte in afara caietului de sarcini toate prevederile standardelor,
instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei lucrarilor.
1.4.In plus fata de normele mentionate in Capitolul 1 “Precizari Generale” vor fi respectate in cazul confectiilor
metalice, si normele , STAS 6131-79, STAS 500-78, STAS 500-80, C139-87, si DIN 9001
1.5. Impreuna cu sarcinile descrise in cadrul Capitolului “Sarcini”, trebuiesc respectate si regulile referitoare la
procesele de confectie si montaj, legile si ordinile in vigoare.
1.6.Executantul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua toate
incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.7. Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea
lucrarilor si anuntarea Proiectantului pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun.
1.8 Lucrarile de confectii metalice nu se vor executa sub temperatura de + 5C, sau pe ploaie, vant puternic,
soare direct.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 C este determinata de conditiile termoclimatice reale existente
efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene.
1.9. Planuri
Imediat dupa contractare (acceptarea Ofertei), Antreprenorul de Specialitate este obligat sa intocmeasca si sa
prezinte Antreprenorului General / Beneficiarului planurile exacte ale confectiei metalice, precum si detaliile
necesare. Pe planurile de executie trebuie figurate toate detaliile, precum si prinderile, solidarizarea colturilor,
etc. Planurile de executie, vederile si certificatele/agrementele vor fi prezentate in 2 (doua) exemplare
Antreprenorului General / Beneficiarului spre aprobare, dupa ce acesta a aprobat schitele.
Executia elementelor metalice poate incepe abia dupa aprobarea planurilor de catre Antreprenorul General /
Beneficiarul.
1.10 Dimensiuni
59
Planurile si vederile anexate, precum si detaliile sau schitele, contin dimensiuni teoretice, de proiectare, ele
servind doar calculului de pret de oferta. Elementele metalice nu vor fi confectionate dupa aceste dimensiuni fara
o verificare prealabila pe santier a tuturor cotelor.
1.11.Dimensiuni reale si tolerante
Dimensiunile reale vor fi preluate de pe santier, inaintea inceperii executiei. Dimensiunile prezentate in proiect
sunt orientative. Tolerantele proiectate sunt de max.+/- 3 cm in ambele directii pentru fiecare pozitie si nu justifica
o modificare ulterioara a preturilor unitare.
1.12 Modificarea planurilor
Daca materialele ofertate presupun modificarea planurilor, costurile reproiectarii vor fi suportate de catre
Antreprenorul de Specialitate dupa aprobarea modificarilor de catre Antreprenorul General / Beneficiar.
1.13 Indicativul pozitiei
Elementele de confectii metalice vor fi prevazute inainte de livrarea lor pe santier cu indicativul pozitiei careia ii
apartin.
1.14. Coroziunea prin contact
In cazul contactului dintre diferite materiale se vor lua masuri pentru evitarea coroziunii prin contact.
Suprafetele de contact intre otel si alte materiale se vor proteja contra coroziunii prin zincare plus strat
intermediar constituit de o folie din plastic sau cauciuc, cu forma (dimensiuni) si rezistenta adecvata .
1.15. Curatare si incarcari electrostatice
In principiu, toate partile confectiei trebuie sa poata fi usor de curatat si sa nu se incarce electrostatic.
1.16. Montaj corect
Inaintea montajului toate prinderile vor fi verificate si eventualele greseli remediate. In cazul in care se constata
greseli ale constructiei trebuie instiintat Antreprenorul General in scris.
2. Materiale si constructie
 Dimensionarea: Intreaga confectie metalica, inclusiv toate prinderile si imbinarile, trebuie astfel dimensionata
incat orice incarcare statica sa fie descarcata pe structura de rezistenta a cladirii, fara a se deforma
elementele metalice.
 Alegerea profilelor: Profilele trebuiesc astfel dimensionate incat sa asigure rezistenta suficienta la eforturile la
care vor fi supuse fara a-si modifica forma.
 Sudura : Sudura va fi aplicata doar elementelor a caror suprafata permite aceasta. Imbinarea profilelor
trebuie sa rezulte plana si coplanara.
 Criterii de alegere:
h) Profilele vor fi alese astfel incat sa corespunda scopului propus.
i) Profilele astfel obtinute trebuie sa fie rezistente mecanic.
 Influenta climei: Materialul utilizat trebuie sa reziste influentelor climatice (clima interioara, clima exterioara,
radiatia solara, etc.).
 Calitatea materialului
j) Materialele livrate vor corespunde cerintelor si scopului.
- Suprafete zincate la cald: Partile din otel, inclusiv toate elementele de fixare, vor fi livrate cu suprafetele
zincate la cald. Grosimea minima a zincarii va fi de 64my (460 gr/mp). Zincarea va fi verificata inaintea
montarii. Defectele, inclusiv zonele de sudura, vor fi curatate, degresate si zincate la rece in strat dublu.
- Piesele metalice se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparata cu ulei de in dublu fiert si miniu de plumb,
care trebuie sa acopere intreaga suprafata a elementului. Inainte de aplicarea stratului de protectie
anticoroziva, suprafata metalului trebuie curatata de pojghita de laminare si alte impuritati si sa fie perfect
uscata. Dupa protejarea elementelor metalice nu sunt admise alte prelucrari care sa indeparteze straturile
protectoare.
 Prescriptii ale furnizorului: In paralel cu normele tehnice se aplica si prescriptiile furnizorului, respectiv
producatorului, in scopul utilizarii corecte a materialelor alese.
2.1. balustrade din otel laminat sau inox
2.2. elemente de fixare si sustinere din otel laminat
Pentru realizarea asamblajului se vor folosi urmatoarele mijloace de imbinare metalice:
- otel laminat la cald conform STAS 334-90, STAS 395-88, STAS 424-91, STAS 425-80, STAS 500-78, STAS
561-86, STAS 565-86, STAS 566-86, STAS 901-90, STAS 908-90.
- nituri de otel, suruburi, piulite si bolturi conform STAS 796-89, STAS 797-80, STAS 801-80, STAS 802-80,
STAS 2117-89, STAS 2241-82, STAS 3167-86, STAS 4071-88, STAS 5754-80, STAS 7518-71.
60
3. Conditii tehnice si de calitate
- profilele si tablele metalice vor fi prevazute cu un grund de protectie, sub stratul de vopsea, grund ce va fi inclus
in pretul unitar.
- Lucrari suplimentare: La fiecare pozitie se va include in pretul unitar si costul lucrarilor suplimentare.
4. Executia lucrarilor de confectii metalice.
4.1. Lucrari premergatoare: Transport

 Protectia pe timpul transportului: Elementele metalice vor fi protejate cu materiale alese corespunzator pe
perioada transportului.
- Transport: In pretul unitar se vor include si costurile legate de transporturi, precum si cele rezultate din
activitati de incarcare, descarcare, etc.
4.2. Punerea in opera propriu-zisa. Montaj
 daca nu se precizeaza altfel, elementele metalice vor fi montate in stare completa.
 Fixarea : Numarul, tipul si dimensionarea fixarilor, precum si diblurile vor fi stabilite conform incarcarilor si
cerintelor mentionate in prezentul Caiet de Sarcini.
 Protectia anticoroziva: Toate piesele de fixare se vor alege din materiale necorozive, sau protejate
anticoroziv.
 Prinderea la constructie: Distanta intre doua prinderi pe aceasi latura trebuie sa indeplineasca conditiile de
siguranta conform standardelor si prescriptiilor in vigoare.
 Descarcarea incarcarilor: Prinderile se vor concepe si monta in asa fel incat sa asigure transferarea
incarcarilor, de la elementele metalice la constructie.
4.3. Influenta conditiilor meteorologice
Lucrarile de confectii metalice se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de
minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de confectii metalice nu se vor executa
pe ploaie, soare direct sau vant puternic.
5. Controlul calitatii lucrarilor; cerinte specifice proiectului;
Se verifica certificatele de conformitate ale materialelor.

Se verifica calitatea sudurii la imbinarile sudate, calitatea imbinarilor executate mecanic.
 Livrare si montaj: Se va oferta confectia, livrarea si montajul elementelor de confectii metalice, inclusiv
prinderi, profile de legatura si acoperire, precum si toate lucrarile si activitatile necesar ce conduc la
obtinerea unor lucrari fara defecte din punct de vedere arhitectural, al sigurantei in exploatare etc.
 Activitati : In pretul unitar vor fi incluse toate activitatile descrise atata vreme cat nu sunt cuprinse in pozitii
speciale.
 Prinderi: Pentru ancorarea, fixarea, elementelor metalice, nu exista nimic prevazut la constructie (placi
inglobate, sine cu praznuri, etc.)
 Includeri: Toate componentele (de ex.:suruburi, otel, dibluri, etc.) si activitatile vor fi incluse in pretul unitar.
TAMPLARIE DIN PVC

1. DESCRIERE SUCCINTA
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de montare tamplarie PVC. Modernizarea ferestrelor
existente consta in montare de tamplarie performanta cu rama din PVC, cu profile metalice galvanízate de
ranforsare, cu geam dublu 4-16-4, cu suprafaţa tratata low-e (e <. 0.10) cu spaţiul dintre geamuri umplut cu
argon, cu garnituri de etansare intre toc sl cercevele si pe conturul geamurilor termoizolante.
Tamplariile din profile PVC sunt varianta de tamplarie cu performante bune de izolare termica, fonica si
septica cea mai accesibila din punct de vedere al costurilor. Ele asigura stabilitate in timp a dimensiunilor
tamplarlel si o durabilitate deosebit de mare (peste 30 de ani) in condiţii de întreţinere si montaj specifice (reglaje
si înlocuiri de garnituri).
Tamplarie fono-izolanta din profile de PVC, armate pe contur cu profite din otel zlncat, cu grosimea
minima de 1,5mm de culoare alba.
Ferestrele vor avea ochiuri mobile cu deschidere interioara oscilo-batanta si ochiuri fixe, iar uşile vor fi cu
fereastra, conform tabloului de tamplarie.
Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calităţii privind realizarea exigentelor
61
esenţiale si mai ales legate de rezistenta la variaţiile de temperatura, factorul de atenuare a vibraţiilor, modul de
rigiditate la flexiune.
2. DOMENIU DE UTILIZARE
Tamplariile din profile extrudate de PVC se utilizează la tipurile de construcţii social-administrative in condiţiile
respectării STAS 6472/8-89 privind regimul higrotermic al incăperilor respective.
3. GENERALITĂŢI, APROVIZIONARE, TRANSPORT, DEPOZITARE
Aprovizionarea tamplariei, respectiv confecţionarea ei, se vor face in conformitate cu tablourile de
tamplarie si specificaţiile din proiect si cu măsurătorile la fata locului efectuate de catre constructor. înainte de
aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de tamplarie si accesorii, dupa care vor fi livrate pe şantier
cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile metalice montate si protejate.
Transportul si depozitarea se vor face cu grija pentru a se evita deteriorarea.
Folia de protecţie se va înlătura numai dupa terminarea tuturor lucrărilor care pot sa deterioreze
tamplaria sau geamurile.
4. ELEMENTE COMPONENTE ALE TAMPLARIEI

 profile extrudate din PVC cu cinci camere interne
 garnituri de etansare
 armaturi din otel
 feronerie
Toate aceste elemente au diverse calităţi, care coroborate realizează calitatea tamplariei.
Condiţiile de producţie vor fi strict monitorizate pe intregul proces tehnologic. Producătorul trebuie sa
dispună de linie tehnologico dotata cu toate utilajele performante necesare.
5. SIGURANŢA IN EXPLOATARE SI DURABILITATE
 cca 30 de ani - profilele
 cca 10 ani - garniturile
 cca 20 de ani - balamalele
 pana la 50 de ani ferestre si usi in condiţii normale de exploatare, respectând condiţiile de întreţinere
 tamplaria un trebuie sa degaje noxe (sa un fie toxica, poluanta sau radioactiva)
 conductivitatea termica redusa a PVC-ului si configuraţia alveolelor trebuie sa evite condensul pe
suprafaţa
 se vor dota cu garnituri in vederea asigurării unei permeabilităţi foarte bune la aer si etanşeităţii la apa.
 geamurile termoizolante se vor realiza cu cordon performant (16mm.) cu scatiul dintre foi umplut cu
argon.
 clasa de combustibilitate la foc minim C2 - greu inflamabil
 sistemul de feronerie si profilele complamantare de etansare trebuie sa fie alese astfel incat sa poată fi
asigurata o înlocuire uşoara a geamurilor sparte.
6. PUNEREA IN OPERA
Uşile si ferestrele vor fi puse in opera in conformitate stricta cu recomandările producătorilor si
documentele tehnice ale domeniului si materialelor alese a fi puse in opera (agremente tehnice, instrucţiuni).
Multe dintre deficientele tamplariei termoizolante se datorează unei erori de montare, motiv pentru care
montajul este cel putin la fel de important ca si celelalte elemente ale unei investiţii in tamplarie termoizolanta.
In cazul in care montajul un este corect executat exista riscul sa apară o serie de probleme precum:
 imperfecta izolare fonica, deficienta atribuita in mod eronat tamplariei in sine
 imperfecta izolare termica
 infiltrarea apei in interior
 apariţia condensului
Pentru realizarea unui montaj cat mai corect al tamplariei termoizolante se vor avea in vedere
următoarele:
 montarea tamplariei se va face numai de către echipe de constructori specializate,
dotate cu unelte si echipamente necesare
 montajul trebuie realizat de la jumătatea parapetului către Interior
 glafurile trebuie prevăzute atât la interior cot si la exterior
 tamplaria trebuie etanşată complet, prin aplicarea benzii comprimate pe conturul ramelor, atat in interior
cat si in exterior, precum si prin aplicarea spumei poliuretanlce in zona de racord cu peretele.
62
Montarea tamplariei se va face in pereţi de zidărie sau beton, conform detaliilor de montaj ale
furnizorului. Se recomanda ca rostul de montaj sa fie de cea 25mm. Se va asigura o etansare perfecta intre
tamplarie si zidărie, intre tamplarie si geam. Se va acorda atenţie la montare astfel incat găurile de drenaj sa un
fie obturate. Tamplaria din PVC va fi executata in strânsa concordanta cu detaliile din proiect si va fi racordata cu
glafurile. Montarea tocurilor se va face inalnte de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face dupa
terminarea finisajelor cu procedee umede.
IMPORTANT
Prezentul capitol clarifica faptul ca tamplaria de PVC inlocuieste tamplaria de lemn existenta iar in cazul
logiilor si balcoanelor se va proceda la inchiderea acestora in totalitate cu profile de PVC.
Informativ se va consulta tabloul de tamplarie iar pentru execuţia propriu-zisa se vor efectua măsurători
la fata locului. Menţionam ca intre timp este posibil ca sa fi intervenit asupra golurilor aferente tamplariei astfel
incat cantităţile din tabloul de tamplarie pot suferi modificări.
7. VERIFICAREA TAMPLARIEI
Se va verifica:
 existentă certificatelor de conformitate a calităţii produselor
 certificatele de garanţie ale produselor
 corespondenta intre proiect si lucrare
 asamblarea corecta a elementelor componente
 prinderea temploriei de zidărie sau de beton
 nu se admit erori din punct de vedere al planeitatii, verticalităţii, orizontalităţii, aspectului, dimensiunilor,
alprinderii accesoriilor si ol etanşeităţii
 nu se admit abateri mai mari de 1 mm/l m (1 %o)
GEAMURI TERMOIZOLANTE
Acest capitol cuprinde specificaţiile pentru geamuri termoizolante de tip termopan.
Standarde de referinţă
SR EN 14449 - Geamuri termoizolante
C 47 – 88 - Folosirea si montarea geamurilor in construcţii
- Agrementul tehnic pentru geamul folosit
C 56 – 85 - Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor
de construcţii si instalaţii aferente;
Materiale
Se vor folosi geamuri termopan cu 50 % grad de umbrire, din doua foi de 6 mm cu spaţiu de 12 mm intre
foi, închise ermetic prin procedeul de metalizare (lipire cu cositor prin intermediul unor distantieri din plumb). Se
vor utiliza numai geamuri de buna calitate, fără zgârieturi sau goluri in masa.
Geamurile se vor livra la dimensiuni fixe, conform cu tablourile de tâmplărie ale proiectului. Geamurile se
vor livra ambalate pe dimensiuni, in folie de protecţie si se vor depozita corespunzător in spatii special
amenajate, ferite de intemperii sau lovituri.
Geamurile vor fi livrate in lăzi sau rastele si depozitate in spatii închise, in rastele adecvate, in poziţia
rezemat. Rastelele sau lăzile vor fi fixate pe distantieri de lemn, pentru a nu veni in contact cu pardoseala.
Executarea lucrărilor
Înainte de executarea lucrărilor de montare a geamurilor termopant vor fi executate următoarele lucrări
de construcţii:
- tencuieli interioare si exterioare;
- stratul suport al pardoselilor;
- montarea tâmplăriei metalice, din lemn, din PVC, din aluminiu, geamurile se vor monta in ramele tâmplăriei cu
ajutorul baghetelor, a garniturilor si a unui chit elastic.
Baghetele se vor străpunge in şuruburi, astfel încât sa preseze suficient pe garnitura de etanşare si ca geamul sa
nu prezinte joc in locaş.
Geamul se va proteja după montare cu folie, pentru menţinerea lui in stare curata pana la terminarea
lucrărilor. De asemeni se vor respecta toate instrucţiunile de execuţie si recomandările producătorului in ceea ce
priveşte întreţinerea geamurilor termopan, pana la recepţionarea definitiva a lucrărilor de construcţii.
Verificarea lucrărilor
Geamurile trebuie sa aibă dimensiunile din proiect si din tablourile de tâmplărie, fără abateri de grosime
63
si culoare, fără zgârieturi, ciobituri sau alte defecte.
După montare, suprafaţa geamurilor trebuie sa fie curata, plana si fără pete sau defecte. Se vor
îndepărta si înlocui orice geamuri ciobite, sparte, zgâriate, crăpate sau care au fost deteriorate in decursul
operaţiunilor de montare sau pe parcursul executării altor lucrări de construcţii. In cazul lucrărilor găsite
necorespunzatoare vor fi remediate.
Costurile rezultate in urma remedierilor vor fi suportate de către executant
TROTUARE DE PROTECTIE
1.GENERALITATI
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru clădiri astfel:
- trotuare din beton simplu turnat pe ioc;
- trotuare din placi din beton;
- trotuare din mixturi asfaltice;
- borduri.
Standarde de referinţă
Standarde:
SR EN 197-1 - Ciment Portland
SR EN 998 - Apa pentru mortare si betoane
SR EN 480 - Mortare obişnuite pentru zidărie si tencuieli
SR EN 13748 - Piatră de mozaic
SR EN 1338 - Plâci din beton pentru pavaje
SR EN 1340 - Borduri din beton pentru trotuare
SR EN 12620 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianţi minerali
SR EN 13707 - Bitumuri pentru materiale si lucrări de hidroizolatii în construct»
SR EN 14187 - Masticuri bitumioase pentru izolaţii în constructii
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta planşe cu detalii de execuţie pentru execuţia trotuarelor de protectie cu sau
fară borduri.
Mostre si testări
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier, se vor pune la dispoziţia consultantului
spre aprobare urmatoarele mostre:
Placi din beton: 2 mostre
Borduri din beton prefabricate, mozaicate 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
Borduri din beton simplu : 2 mostre
Prin aprobarea mostrelor de către Consultant se înţelege aprobarea cimentului si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confecţionate din materialele aprobate.
2. MATERIALE SI PRODUSE
Produse
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifică astfel) avand fete finisate, cu o
latură teşita (conform desenelor).
Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificaţiile din planşe, fara defecte care să
afecteze aspectul sau funcţionalitatea lor.
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de confecţionare.
Confecţionare:
-bordurile se vor confecţiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 părţi pietriş granilic.
- stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în planşe, va consta din
ciment si piatră de mozaic în proporţie 1: 2 (la greutate în stare uscată), cu granulatie de la 0 la 30 mm.
-cantitatea de apa ce urmează a fi adaugata va fi maximum 20l la 45 kg ciment.
-dacă se specifică astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.
-agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de consultant si va trebui sa constituie agregat aparent în
proporţie de aproximativ 50% din suprafaţa totală finisată.
64
Plăci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dură
sau din două straturi din care cel de bază din beton obişnuit, iar cel de uzura cu agregate din rocă dura, cu
dimensiuni si grosimi.
1. Plăcile se vor executa prin presare mecanică fie în culoarea naturală a liantului, fie colorate
conform indicaţiilor din proiect.
2. Plăcile vor avea fata superioară ne'edă sau cu şanţuri imprimate conform indicaţiilor din proiect
3. Nu se vor monta plăci cu stirbituri sau fisuri.
4. Confecţionare:
- plăcile se vor confecţiona din piatră sparta dură cu dimensiunile pana la 1/3 din grosimea stratului
respectiv, sau din agregate de balastiera.
- cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm* (400 kgf/cm 2)
- dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant conform
indicaţiilor din proiect
Beton simplu marca Bc 3.5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25 conform (20)
0000.
Mixtura asfaltică pentru îmbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din bitum
D 80/100 sau D 100/120 (funcţie de zona climaterică caldă sau rece) amestecat în malaxor cu filer si la care se
adauga agregatele naturale (nisip natura) si criblură.
Materiale folosite la execuţia produselor :
Coloranţi minerali, daca se specifică,
Bitum neparafmos pentru drumuri,
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere,
Agregate naturale de balastieră,
Agregate naturale si piatră prelucrată pentru drumuri,
Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poză conform specificaţiilor
Beton simplu cu rezistenta Bc 7.5
Nisip cu granulatie 0-7 mm.
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
Bitum pentru umplerea rosturilor
3. EXECUŢIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate
Se execută fundaţia din beton Bc 3.5.
Se verifică suprafaţa de pozare si se aplică stratul de poză din mortar de ciment
Se pozează bordurile.
Plăci de beton prefabricate
Se îndepărtează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bâtut iar pământul de umplutură va
fi aşezat si bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toama fundaţia din beton marca Bc 3,5. turnat în panouri de 4 m 2, cu panta spre exterior de cca 3%.
Se aplică stratul de poză din mortar de ciment 400 kg/m 3 conform (20) 1000 în grosime de 3cm.
Se aşează plăcile prin presare, cu rosturile în continuare pe cele două direcţii, controlandu-se cu
dreptarul de 2 m. si avand grijă sa se asigure panta de scurgcre de cca.3 % de la clădire spre exterior. Se umplu
rosturile între placi cu lapte de ciment iar spre soclul clădirii cu bitum (dop de bitum)
Beton simplu turnat pe loc
Se îndepărtează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bătut, iar pământul de umplutură
vafi bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se asterne stratul de balast mărunt amestecat cu argilă bătuta în proporţie de 1:1 si grosime medie de
10cm cu panta spre exterior de cca. 3%.
Se toarna betonul marca Bc 3,5 si se prelucrează fata vizibilă cu rolul; la cca
3,0 m se lasă rosturi de dilatare.
Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
Mixtura asfaltică
Se îndepărtează stratul vegetai, dupa care pământul natural va fi bine bătut iar pământul de umplutură va
fi aşezat si bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
65
Se toarnă fundaţia din beton marca Bc 3.5 în grosime medie de 10 cm, în panouri de 4 nr si cu panta
spre exterior de cca. 3 %.
Se toamă asfaltul în grosime de 2 cm.
Abateri limita admisibile La aşezarea bordurilor si plăcilor:
 Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
 Denivelarea admisă între 2 elemente prefabricate alalurate este de 1 mm.
La turnarea betonului si asfaltului:
1. Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.
2. Panta profilului transversal: ± 5 mm / m.
4.VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Verificarea ia recepţie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafeţelor, lucrările trebuind sa se
încadreze în prevederile acestor specificaţii.
(20) 1362 Se vor face verificări la:
-aspectul si starea generala
-elementele geometrice (grosime, planeitate)
-fixarea îmbrăcămintii pe suport;
-rosturi;
Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul lucrărilor nu este
corespunzător (plăci fisurate, rosturi cu muchii ştirbite, etc.), consultantul poate
decide înlocuirea locala sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor si refacerea în condiţiile prescrise în specificaţii.
5. MASURARE SI DECONTARE
Preţul unitar, în articolul pentru bordura din cantitativul de lucrări, include si stratul de poză din mortar de
ciment, precum si fundaţia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu planşele din proiect.
Preţul unitar pentru trotuarul din plăci prefabricate din beton cuprinde în articolul din cantitativul de lucrări
si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton simplu. Decontarea se face la metru patrat de
lucrare, conform planşelor din proiect.
Preţul unitar pentru trotuarul din îmbrăcăminte din mixtura asfaltica cuprinde în articolul din cantitativul de
lucrări si stratul de poza din beton simplu.
PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN GIPS-CARTON

1. GENERALITĂŢI
Prezentul capitol cuprinde specificaţiile pentru proiectarea şi executarea peretilor despartitori din gips-carton.
2. STANDARDE DE REFERINŢA
La proiectarea si executarea lucrărilor de la acest capitol se vor respecta prevederile reglementarilor specifice:
 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor, privind protectia la acţiunea focului, indicativ
P118;
 Norme de prevenirea si stingerea incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construct» si instalati
aferente, indicativ C300, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;
 Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii 80/1975 si
34/1975, cu modificările Ordinelor 39/1077 si 110/1077;
 Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii, aprobat cu Ordinul MLPAT 9/1993;
3.MATERIALE SI PRODUSE
Placi din vata minerala tip G 90, G 100 sau similar;
Placi din gips-carton normale (standard) si dupa caz , rezistente la foc si/sau umiditate, de 12,5 mm
grosime: Profile de montaj UW 50, UW 75,sau UW 100 mm;
Profile montanii CW 35, CW 50, CW 75,sau CW 100 mm; curente sau pentru gol de usa; Şuruburi autofiletante
Şuruburi cu dibluri de plastic
Banda de rost cu impislitura de fibra de sticla
Chit specific de rost sau de acoperire
4. CLASIFICARE
Pereţii despărţitori utilizati in proiect sunt de urmatoarele tipuri:
Pereţi despărţitori rezistenti la foc 30 minute, compuşi din: profil metalic 75 mm grosime, o foaie
66
rezistenta la foc pe fiecare parte a profilului, vata minerala intre cele doua foi.
Pereţii din zona grupului sanitar se vor realiza din profile metalice de 75 mm grosime, cu o foaie
rezistenta la umezeala in funcţie de poziţia zidului in planul de arhitectura.
Eventualul grad de rezistenta la foc va fi indicat de asigurător, vopsitoria pereţilor va fi de culoare alba.
Produsele vor avea in mod obligatoriu agrementele tehnice romaneşti si certificatele de conformitate a
calitatii.
5. EXECUŢIA SI VERIFICAREA CALITATII
Execuţia se va face conform cu tehnologia specifica, urmărind o calitate superioara din punct de vedere
al aspectului si al rezistentei in exploatare.
La trasare si montaj se va tine seama de deschiderile de usi. Fixarea profilelor U de pardoseala si tavan
cu partea mediana rigida presata pe un suport cu rol de etansare (in prealabil, pe partea mediana a profilelor U
se aplica banda autoadeziva de polietilena).
Fixarea panourilor de structura metalica se face cu şuruburi autofiletante, la cel mult 30 cm unul de altul.
Şuruburile de fixare trebuie sa fie marcate, astfel incat sa rezulte o suprafaţa continua, fara distrugerea cartonului
care acopera panoul.
Colturile se acopera cu benzi de aluminiu sau colturile intercalate intre straturi de banda. îmbinarea se
face prin aplicarea benzii speciale care trebuie sa acopere perfect si ultimele imperfectiuni.
Peretii din gips-carton vor fi in mod obligatoriu ancorati de structura de rezistenta a cladirii sau de peretii
despartitori de alt tip care ii intersecteaza.
La montarea uşilor cu dimensiunea golului mai mare de 90 cm si de 280 cm inaltime sau cu greutatea
mai mare de 25 kg, se vor monta obligatoriu profile din otel UA de 2mm, care vor bara golurile si vor fi prinse ferm
in plafon si planseu, precum si intre ele cu piese specifice de aceeaşi calitate.
La dimensiuni normale de goluri, in interiorul profieior obişnuite care bordeaza golul se vor monta cusaci
de lemn de dimensiuni comparabile cu profilul.
Pentru montarea obiectelor sanitare, se vor utiliza elemente speciale cu structura din otel zincat de 2 mm
grosime, tip UA. Montarea elementelor uşoare se realizeaza cu accesorii speciale, adecvate tehnologiei.
In spatiile tehnice, profilele U vor fi din 60 cm in 60 cm, pentru a asigura o rigidizare a plăcii de rigips in
vederea fixării.
Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj, rostuirea si finisarea panourilor.
Şuruburile de fixare trebuie sa fie mascate, astfel incat sa rezulte o suprafaţa continua, fara distrugerea
cartonului care acopera panoul.
Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi colîare, pentru a realiza muchii perfecte.
Se va verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelări mai mari de 1 mm/mp, respective 1
mm/ml. Se verifica calitatea placiior privind aspectul estetic, caracteristicile geometrice si marcajul, in scopul
stabilirii corespondentei cu prevederile proiectului.
Se verifica caracteristicile profilelor de rezistenta conform cu proiectul, se verifica celelalte profile
metalice din punct de vedere al materialului si al stratului de protectie.
Se verifica celelalte accesorii ca dimensiuni (trebuie sa fie potrivite dimensiunii profilului).
Se verifica trasarea pereţilor pentru a corespunde prevederilor din proiect.
Se verifica existenta benzii de etansare intre profilele metalice si structura existenta.
Se verifica planeitatea structurii, care nu trebuie sa aiba abateri mai mari de 6 mm pe ambele direcţii. Nu
se admit profile răsucite.
Se verifica calitatea executării instalaţiilor electrice, sanitare, incalzire, ventilatie, dupa caz, ce se
monteaza in pereţi inainte de inchiderea pereţilor.
Se verifica modalitatea de execuţie a golului de usa.
Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj.
Rezultatele acestor verificări se consemneaza in procesul verbal de lucrări ascunse.
Se verifica modalitatea de prindere a plăcilor, alternarea imbinarilor, distanta de prindere a şuruburilor. Nu se
admit rosturi in cruce sau rosturi corespondente pe fetele opuse.
Se verifica etanseizarea cu banda autoadeziva pe toata lungimea rosturilor si a bandei de aluminiu la
intersecţia cu planurile orizontale precum si finisarea panourilor.
Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi sau coltare, pentru a realiza muchii perfecte.
Se vor verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelări mai mari de mm/mp, respectiv 1
mm/ml.
Nu se admit tensiuni intre profile si placi, rezultate din montare.
67
Montajul plăcilor nu se poate face la temperaturi sub limita de inghet si nu se monteaza placi cu adeziv
sau imbinari cu pasta de ipsos la temperaturi sub +5 grade Celsius.
Pereţii din gipscartcn nu se pot finisa cu vopsea pe baza de var sau silicat de sodiu.
6.APROVIZIONARE, TRANSPORT, DEPOZITARE
Aprovizionarea se va face in conformitate cu specificaţiile din proiect. Transportul si depozitarea se vor
face cu atentie, pentru a se evita deteriorarea panourilor.
Abateri admisibile ale foilor:
lungime/latime 2,5 mm;
- grosime 0,25
Cartonul trebuie sa fie intact pe toata suprafaţa, fara exfolieri sau pete, cu muchiile intregi si suprafaţa
plana. Profilele trebuie sa fie corespunzătoare tipului de perete. Nu se admit profite răsucite sau îndoite.
ÎNVELITOARE DIN TIGLA DE BETON

La baza proiectarii si executiei lucrarilor de învelitori precum si celor aferente acestora sta normativul C37-88,
caietul de scarcini publicat în Buletinul constructiilor nr. 8/88.
Pentru realizarea lucrarilor de calitate se vor respecta urmatoarele conditii
-lucrarile de învelitori se vor executa de echipe specializate;
-se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor conform prescriptiilor respective si
amplasarea utilajelor aproape de locul executiei;
-se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;
-materialele puse în opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normativelor în vigoare;
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU MONTAJUL ÎNVELITOAREI DIN TIGLA DE BETON PROFILATA PRESATA
Latuirea contrasipcilor se face în functie de înclinatia acoperisului. Distanta recomandata de firmele producatoare
în cazul unui acoperis cu o înclinatie de 25 o este de 33-35,5 cm. Montajul tiglelor se va face prin asezare de la
stânga la dreapta si de la streasina înspre coama. Perimetrul acoperisului trebuie asigurat, prin urmare ca
masura de siguranta se impune ca tiglele laterale, coamele, tiglele de streasin si de coama sa fie prinse în cuie
de sipcile suport. Pentru evitarea alunecarilor de zapada pe timp de iarna, este recomandat ca în cadrul celui de-
al doilea sau al treilea rând de tigle de la streasina, fiecare a cincea tigla sa fie una parazapada.
Caracteristicile tehnice pe care ar trebui sa le îndeplineasca materialul:
-tigla ceramica profilata presata(tip Tondach Castel/Bramac Alpina sau similar)
-Lungime de acoperire: aprox.43 cm
-Distanta fixa dintre sipci: 35,5 cm
-Latime de acoperire: aprox.21,5 cm
-Latime totala: aprox.27 cm
-Lungime totala: aprox.43 cm
-Greutate / buc.: 3,0 kg
-Necesar per m²/buc.: aprox.13,1 buc/m2
-Modalitate de asezare: în retea
JGHEABURI si BURLANE
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de tinichigerie (jgheaburi, burlane, şorţuri, vazoane,
parafrunzare, etc.).
Sunt cuprinse, de asemenea, specificaţii pentru montajul elementelor de tinichigerie utilizate la lucrările de
etanşare a rosturilor verticale şi orizontale.
2. CONCEPT DE BAZĂ
Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tablă zincată la cald (490 g/mp).
3. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Acolo unde există contradicţii între prezentele specificaţii şi prescripţiile cuprinse în standardele enumerate
mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaţii.
STANDARDE:
1. STAS 429-85 Chit de miniu de plumb.
2. STAS 500/3-80* Oţeluri de uz general pentru construcţii, rezistente la coroziune atmosferică. Mărci.
68
3. STAS 889-89 Sârmă moale zincată.
4. STAS 908-90 Oţel laminat la cald. Bandă.
5. STAS 2028-80* Tablă zincată.
6. STAS 2111-90 Cuie cu cap plat, conic şi cu cioc.
7. STAS 2274-88 Burlane.jgheaburi şi accesorii de îmbinare şi fixare.
8. STAS 2389-92 Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire.
9. STAS 3097-80* Grund anticoroziv – miniu de plumb.
10. STAS 8285-88 Împletituri de sârmă. Ţesături de sârmă de uz general.
11. STAS 10896-90 Tablă din oţel zincată continuu la cald.
NORMATIVE:
C 37-88Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la contrucţii – Caietul I. prescripţii generale.
4. DESENE DE EXECUŢIE
Antreprenorul va prezenta desene de execuţie pentru elementele de tinichigerie, cuprinzând detalii de croire şi
fasonare a tablei şi detalii de montaj a elementelor.
Aprobarea detaliilor de arhitectură (detalii terasă, străpungeri, scurgeri), înseamnă aprobarea şi a elementelor de
tinichigerie care nu se vor supune separat aprobării Consultantului.
5. MATERIALE ŞI PRODUSE
 Accesorii, şuruburi, piuliţe, şaibe cadmiate.
 Carton bitumat CA 400, conform STAS 138-94*.
 Bitum tip H80/90, conform STAS 7064-78.
 Confecţii de tinichigerie:
- burlane şi coturi de scurgere ale burlanelor, cu secţiune circulară sau dreptunghiulară, din tablă zincată
de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88;
- jgheaburi de scurgere cu secţiune semicilindrică sau dreptunghiualră, din tablşă zincată de 0,5 mm
grosime, conform STAS 2274-88;
- cârlige şi brăţări pentru montarea jgheaburilor şi burlanelor, conform STAS 2274-88;
- garguie (guri de scurgere) din tablă zincată de 0,5 mm grosime, de formă circulară sau dreptunghiulară,
cu secţiunea conformă cu detaliile din proiect;
- căciuli de protecţie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tablă zincată de 0,5 mm grosime, conform
detaliilor din proiect.
6. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Foile de tablă zincată se livrează în legături, împreună cu certificatele de calitate emise de producător.
Transportul legăturilor se va face cu mijloace de transport auto, aşezate în stive pe platforma acestora, nefiind
admisă rămânerea în consolă a legăturilor cu foi de tablă.
Pe şantier, legăturile cu foi de tablă se vor depozita în stive aşezate pe platforme, în spaţii închise, uscate, ferite
de intemperii şi de degradări mecanice (lovire, zgâriere, deformare).
Manipularea se va face în condiţii de protejare a materialului, astfel ca să nu se deterioreze stratul protector
anticoroziv.
Nu se vor desface ambalajele decât la atelierul de confecţii şi tinichigerie.
Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confecţionate, se va face cu grijă pentru a nu provoca deformări ale
acestora înainte de a fi puse în operă.
Depozitarea jgheaburilor, burlanelor, cârligelor şi brăţărilor se va face pe platforme, asigurându-se protecţia
împotriva loviturilor şi deteriorării lor.
7. MONTAJUL
LUCRĂRI CE TREBUIE EXECUTATE ÎNAINTE DE MONTAREA TINICHIGERIEI:
- executarea tencuielilor şi rectificărilor;
- amplasarea pieselor de fixare (agrafe, brăţări şi fixarea lor cu cuie sau bolţuri împuşcate);
- etanşarea rosturilor verticale şi orizontale;
- pozarea elementelor de instalaţii sanitare la terase.
MONTAJUL:
Montajul se va face în conformitate cu planurile şi detaliile de arhitectură ale proiectului, aprobate de Consultant,
şi cu prescripţiile din STAS 2389-92.
8. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Agrafele şi brăţări de fixare trebuie să fie corect prinse în stratul suport.
69
Elementele de tinichigerie trebuie să nu prezinte deformări mecanice de suprafaţă, cu straturi de zinc deteriorat
sau lipsă.
Acoperirea rosturilor orizontale şi verticale trebuie să fie în concordanţă pefectă cu cerinţele şi detaliile din
proiect, provenite din dilataţie.
Elementele de acoperire la rosturi vor trebui să permită variaţiile de dimensiuni, din dilataţie, ale rostului.
Cositorirea va fi fără întreruperi pentru a nu permite desprinderea elementelor şi infiltrarea apei.
Lucrările de tinichigerie, deşi nu prezintă importanţă mare din punct de vedere al costului, sunt foarte importante
în asigurarea unei bune comportări în exploatere a lucrărilor de construcţii (în special izolaţii) şi de aceea se va
verifica foarte atent modul de realizare a etanşărilor la străpungerile la terase sau acoperişuri şi la racordul
învelitorii cu jgheaburile şi burlanele de scurgere a apelor pluviale.
Consultantul va putea solicita înlocuirea unor elemente de tinichigerie dacă nu sunt respectate prezentele
specificaţii, prevederile proiectului aprobat şi dispoziţiile de şantier sau detaliile de execuţie din proiectul aprobat.
9. MĂSURARE ŞI DECONTARE
Măsurarea lucrărilor se face conform articolului din cantitativul de lucrări, în funcţie de numărul de bucăţi sau
metri liniari de lucrare.
Lucrările de tinichigerie se plătesc fie separat, fie în cadrul unor lucrări mai complexe (învelitoare).
IV.2. Caiete de sarcini rezistenta

1.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE SAPATURA
1. Lucrări de terasamente
1.1. Obiectul specificaţiei
În acest capitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice pentru lucrările de terasamente, constând în săpături,
încărcarea în mijloace de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului.
1.2. Concepte de bază
Executarea lucrărilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibilă, sau nu este justificată. Pentru sprijinirea săpăturilor
se vor utiliza de regulă, elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniu larg de utilizare şi cu
posibilităţi de refolosire.
1.3. Elemente de proiectare
70
Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect, pe baza studiului geotehnic şi
specificate pe planurile de fundaţie şi constatările executantului la efectuarea săpăturilor, în ceea ce priveşte
stratificaţia terenului de fundaţie, natura apei subterane, obstacolele întâlnite (hrube, umpluturi locale, canalizări,
etc.), vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare. In astfel de situaţii nu se va
continua lucrul fără acordul scris al proiectantului. La executarea de săpături lângă clădiri existente, dacă se
constată că ipotezele luate în considerare în proiect pentru asigurarea stabilităţii clădirilor existente nu
corespund, executantul va opri lucrările până la obţinerea acordului proiectantului asupra modificărilor de soluţii
ce se impun.
1.4. Standarde de referintă
 STAS 6054 – 77 Terenuri de fundaţie, adâncimi de îngheţ.
 STAS 2745 – 90 Terenuri de fundaţie. Urmărirea tasării construcţiilor.
 STAS 3300-1-85 Teren de fundare principii generale de calcul.
 STAS 3300-2-85 Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe
 STAS 9824/0 – 74 Trasarea construcţiilor. Prescripţii generale.
 STAS 9824/1 – 87 Trasarea construcţiilor.
 STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor
 STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
 STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topometrice
1.5. Normative de executie
 C 169-88. Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale.
 C16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
 P7/2000 – Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la
umezire.
 P7/79 – Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu
umpluturi şi contracţii mari.
 NE 001-96 - Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi
contracţii mari PUCM)
 C 169-88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale
 GP 014-97 - Ghid de proiectare. calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe
 NP 120-06 - Normativ privind cerintele de proiectare si de executia a excavatilor adanci in zone urbane
1.6. Categorii de lucrări
- Operaţiuni pregătitoare execuţiei lucrărilor de săpătură.
- Execuţia lucrărilor de săpătură.
- Execuţia lucrărilor de umpluturi şi compactări.
- Protecţia lucrărilor de terasamente executate.
1.7. Materiale şi produse
- Agregate minerale sortate
- Balast
- Pământ pentru umplutură.
1.8. Accesorii
- Dulapi metalici executaţi din tablă ambutisată sub formă de chesoane rigidizaţi cu nervuri interioare din tablă
şi şpraiţuri pentru sprijiniri.
- Cadre verticale port-şpraiţuri hidraulice.
- Panouri metalice port-glisiere.
- Panouri metalice cu role de ghidare.
- Distanţieri orizontali extensibili pentru sprijiniri.
1.9. Transport, manipulare, depozitare
- Transportul pământului se va face cu autobasculante încărcate cu mijloace mecanizate.
- Depozitarea pământului necesar pentru umplutură se va face în imediata apropiere a punctelor de lucru.
71
- Depozitarea resturilor rezultate din operaţiunile de curăţire a terenului se va face în locurile pentru care s-a
obţinut avizul Primăriei.
1.10. Executia lucrărilor
1.10.1. Generalităţi
- La executarea săpăturilor pentru fundaţii se va ţine seama să nu fie periclitate instalaţiile învecinate
zonelor de lucru.
- Dacă execuţia săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane
existente, executarea lucrărilor va începe numai după obţinerea avizului pentru săpătură.
- Dezafectarea reţelelor de instalaţii subterane se va face numai cu acordul proiectantului şi acordul
scris al beneficiarului.
- Când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, pentru a împiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de fundare, săpătura va fi oprită
la o cotă mai ridicată decât cota finală în funcţie de calitatea terenului.
- Execuţia fundaţiilor apropiate va începe cu cele situate la adâncimile cele mai mari.
- La săpăturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectării apelor în timpul
execuţiei.
- Nu se vor amplasa puţurile de colectare în vederea drenării terenului sub talpa de fundare.
- Săpăturile executate cu excavatoare nu vor depăşi profilul proiectat al săpăturii. Ultimii 20 - 30 cm
deasupra cotei inferioare a profilului săpăturii se vor executa manual.
- Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea
fundării se vor stabili cu acordul proiectantului.
- Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea
săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului,
regimul de scurgere al apelor subterane, condiţii meteorologice şi climaterice din perioada de
execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată, etc.
1.10.2. Operaţiuni pregătitoare execuţiei lucrărilor de săpătură
Înainte de începerea lucrărilor de săpături se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
- demolarea unor structuri existente pe amplasamente;
- curăţirea şi amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale;
- se vor executa rigole sau şanţuri de gardă pentru dirijarea apelor superficiale în afara zonelor de
lucru;
- înainte de execuţia lucrărilor de săpături se va face trasarea prin fixarea poziţiei fundaţiilor
proiectate pe amplasament.
1.10.3. Execuţia lucrărilor de săpătură si alegerea solutiei de excavare.
- Executarea săpăturilor cu pereţi verticali deasupra nivelului apelor subterane se va face cu
respectarea următoarelor adâncimi:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- Pentru menţinerea stabilităţii malurilor, terenul din jurul săpăturii nu trebuie să fie încărcat şi să
sufere vibraţii.
- Pământul rezultat din săpătură se va depozita la o distanţă de minimum 2 m de marginea gropii
de fundaţie.
- Executantul va lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor provenite accidental şi împotriva surpării
malurilor.
- Pământul în exces se va încărca în mijloace de transport cu utilaje specializate sau manual în
funcţie de volumul de pământ rezultat din săpătură.
- Excavaţiile taluzate pot fi avute în vedere doar în situaţiile în care între limitele în plan ale
construcţiei pentru care este necesară excavaţia şi conturul amplasamentului rămâne o zonă de
teren suficient de mare pentru a se putea înscrie un taluz.
Soluţia este indicată îndeosebi în situaţia în care nivelul apei subterane se află sub
cota inferioară a săpăturii sau, dacă se află deasupra acestei cote, atunci când volumul de apă
acumulat prin pereţii şi baza excavaţiei este redus şi poate fi stăpânit fără riscuri.
În funcţie de natura terenului şi de distanţa între baza excavaţiei şi suprafaţa terenului,
excavaţiile taluzate se pot realiza în două variante:
72
- taluzuri în pământ natural,
- taluzuri în pământ ranforsat.
- Pentru reducerea volumelor excavate se impune adoptarea unor pante ale taluzului
mai apropiate de verticală, care se pot obţine prin ranforsarea pământului.
Taluzul în pământ ranforsat este un taluz în care, pe măsura excavării, se introduc în
pământ elemente de ranforsare .
Elementele de ranforsare trebuie să fie capabile să preia solicitări de tracţiune. Ele se
introduc cu o uşoară înclinare în jos in raport cu orizontala, si sunt realizate din bare metalice cu
diametre de 20... 40 mm („ţinte”) introduse în pământ prin batere sau în găuri forate şi apoi fixate prin
injectare.
Un taluz din pământ ranforsat se realizează „de sus în jos”, pe măsura excavării, în
trepte de 1...1,5 m. După introducerea elementelor de ranforsare, faţa taluzului este protejată cu un
strat de beton torcretat sau alte soluţii care să asigure fixarea capătului ţintelor.
Această soluţie se poate alege în situaţia în care faţa expusă a săpăturii este stabilă în
intervalul de timp cuprins între excavaţie şi protecţie.
Excavaţii verticale sprijinite
Excavaţiile verticale sprijinite sunt excavaţii realizate la adăpostul unor lucrări de
susţinere.
Se disting două categorii principale de lucrări de susţinere utilizate pentru realizarea,
în zone urbane, de excavaţii adânci verticale sprijinite:
- sprijiniri folosind elemente prefabricate;
- pereţi îngropaţi.
Se va urmări ca nivelul de apă subterană să fie cât mai puţin influenţat, evitând astfel
ridicarea acestuia. Creşterea nivelului apei poate conduce la modificarea unor caracteristici
ale terenului şi la pierderea stabilităţii terenului.
5.5.2.1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate
Sprijinirile folosind elemente prefabricate sunt, de regulă, sprijiniri cu caracter
temporar, urmărindu-se recuperarea şi reutilizarea elementelor utilizate.
Sprijiniri cu dulapi, filate şi şpraiţuri
înclinate.
Această soluţie poate fi aplicată doar în cazul în care excavaţia nu implică epuismente
iar clădirile învecinate sunt situate în afara zonei de influenţă a peretelui vertical.
Un dezavantaj al utilizării acestui sistem, îl reprezintă faptul că reclamă o suprafaţă in
plan relativ mare, care reduce din suprafaţa disponibilă pentru construcţia definitivă.
Sprijinirea taluzului incintei cu dulapi, filate şi şpraiţuri
Sprijiniri cu palplanşe
Palplanşele sunt elemente prefabricate din lemn sau profile metalice speciale,
introduse în teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil.
La introducerea în teren a elementelor, există riscul nerealizării impermeabilităţii, ca
urmare a nerealizării etanşării corespunzătoare a rosturilor.
În figura 8 se prezintă, cu titlu de exemplificare, un perete din palplanşe la care, pe
măsura excavării, susţinerea este completată prin filate şi şpraiţuri.
Se va avea în vedere alcătuirea hidroizolaţiei noii construcţii pentru a nu fi deteriorată
la extragerea palplanşelor.
Utilizarea pereţilor din palplanşe este recomandată mai ales în situaţiile în care nivelul
apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare.
În zone urbane, prin utilizarea pereţilor din palplanşe apar unele efecte negative,
astfel:
- la introducerea palplanşelor, vibraţiile propagate în teren pot afecta clădirile şi
utilităţile din zonă, iar zgomotul produs este un factor de poluare sonoră care poate
atinge limite inacceptabile;
- la extragerea palplanşelor, există riscul de apariţie a unor goluri în terenul de sub
construcţiile existente, în cazul în care terenul conţine straturi de pământ cu coeziune
mare.
Aceste aspecte vor fi avute în vedere la alegerea soluţiei pentru sprijinirea incintei.
73
„Sistemul berlinez” constă în forarea pe conturul peretelui a unor găuri verticale, de
regulă cu interax de 2...3 m, până la adâncimi care depăşesc cota finală de excavare. În
găurile forate se introduc elemente metalice cu profil dublu T, care se încastrează în teren
prin betonarea găurii sub cota finală de excavare. În funcţie de adâncimea totală a excavaţiei şi de
natura pământului, profilele metalice pot fi introduse în teren şi prin batere.
Pe măsura excavării, de aripile profilelor metalice sunt împănaţi dulapi orizontali din
lemn sau, mai rar, din beton armat prefabricat. Împingerea pământului este transferată fie
unui sistem de susţineri interioare (filate şi şpraiţuri), fie unor tiranţi de ancorare. este necesar ca
umplutra din spatele dulapilor să nu conducă la deformaţii ale terenului.
În locul profilelor metalice se pot executa piloţi foraţi distanţaţi la un interval de 1-2 m,
între care se execută protecţia terenului.
- Utilizarea „sistemului berlinez ” se poate face în pământuri care posedă suficientă
coeziune pentru a-şi menţine stabilitatea pe înălţimea de excavare corespunzătoare dulapilor ce se
introduc intr-o fază de execuţie, pe amplasamente în care nivelul apei subterane este situat sub cota
finală de excavare, fie în mod natural fie printr-o coborâre generală a acestui
nivel.
- La săpăturile cu pereţi în taluz, cu adâncimi până la 2 m (pământ cu umiditate naturală sub 12 -
18 % ) panta taluzului săpăturii (tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală) nu trebuie să
depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri:
- nisip, balast 1/1

- nisip argilos 1/1,25
- argilă nisipoasă 2/3
- argilă 1/2
- loess 4/3
- rocă friabilă 2/1 - 4/1
- stâncă 4/1 - 7/1
- În cazul săpăturilor manuale cu adâncime peste 2 m, taluzul trebuie executat în trepte prevăzându-
se pe înălţimi banchete, care să permită evacuarea pământului prin relee. Banchetele vor avea
lăţimea de 0,6 -1,0 m şi distanţele pe verticală între ele de cca. 2 m.
- Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează când nu este posibilă sau economică
săpătura în taluz, sau când adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile de execuţie ale săpăturilor cu
pereţi verticali nesprijiniţi.
- Sprijinirea săpăturilor la o adâncime până la 5 m se execută cu elemente metalice de inventar
conform normelor în vigoare.
1.10.4. Execuţia lucrărilor de umplutură si compactare.
- Umpluturile compactate între fundaţii, la exteriorul clădirilor sau sub pardoseli se vor executa cu
pamant stabilizat sau compactat, cu grad de compactare Dr=95%. Este interzisă realizarea
umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii mari, mâluri, prafuri, argile moi cu conţinut de
materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc.
- Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect, se vor executa
imediat după decofrarea fundaţiilor.
- După stabilirea utilajului şi numărului de treceri, a grosimii stratului şi a umidităţii optime a
pământului, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la realizarea grosimii umpluturii.
- La interior se vor compacta umpluturile cu mijloace mecanice de mică putere.
1.10.5. Protecţia lucrărilor de terasamente executate.
- Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută lucrările de terasamente va fi curăţată de frunze,
crengi, buruieni şi când este cazul de zăpadă.
- În cazul unei umeziri superficiale datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de
fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei
(betonare), iar dacă umezirea este puternică, se va îndepărta stratul de noroi.
- În perioada de timp friguros, sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate împotriva
îngheţului.
74
2. Condiţii de fundare
Stratificatia terenului
Lucrările de investigaţie în teren şi cele de laborator au pus în evidenţă 4 orizonturi litologice, cu

următoarea stratificaţie medie:
 Umplutura de pamant, cu grosimi medii de 1.50 – 2.60m;
 Umplutura pe alocuri de lentile argilo-nisipoase cu materii organice ce nu depasesc 0.70-0.80m;
 Stratul predominant de pietris cu nisip si liant apare la adancimile de -2.60...-2.70m;
Aceste depuneri aluvionale au fost urmarite prin foraje pana la adancimea de -7.50m.
3.Recepţia lucrărilor
Generalităţi
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren atât în ansamblu
cât şi pentru fiecare obiect în parte.
Se va verifica dacă stratul de pământ vegetal a fost recuperat după decopertare şi a fost depozitat
corespunzător în vederea unor noi utilizări.
Deficientele constatate la lucrările de terasamente se vor consemna în Procesul verbal de lucrări
ascunse împreună cu măsurile de remediere aplicate conform indicaţiilor proiectantului.
Tolerante admisibile
Toleranţele la trasarea construcţiilor pentru lungimi:
Lungime construcţie (m) 25 50 100 150 200 250

Toleranţe (cm) ±2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±5
Pentru lungimi intermediare toleranţele se interpolează.

Aceste toleranţe se majorează pentru pante:
Panta terenului (în grade) p<3 3<p<10 10<p<15 p>15

Sporul de pantă (%) 0 25 50 100
Pentru unghiuri toleranţele de trasare sunt de ±1°.

Toleranţa admisă pentru reperul de cotă ± 0.00 este de ± 1 cm.
Abaterea admisibilă faţă de proiect şi specificaţiile tehnice pentru materiale (nisip, balast, pietriş sau
piatră spartă) din care se realizează pernele de umplutură pentru consolidarea terenului de fundare sunt:
- granulaţia sorturilor ±5%
- gradul de compactare medie ±2%
- gradul de compactare minimă ±5%
Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect şi specificaţiile tehnice sunt:
Tipul de lucrare Abaterea medie
- sistematizare verticală 10% 15%
- în jurul fundaţiilor, subsolurilor şi sub pardoseli 5% 8%
- la şanţuri de conducte 5% 8%
i. Verificări în vederea recepţiei

- La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se va verifica pentru fiecare fundaţie dimensiunile
şi cotele de nivel realizate.
- Se vor verifica Procesele verbale de lucrări ascunse semnate de executant şi proiectant referitoare
la:
- modificările introduse faţa de prevederile iniţiale ale proiectului şi specificaţiilor tehnice;
- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puţin una la 200 m 2
suprafaţă de săpătură şi minimum 3 pentru fiecare obiect).
75
- Se va verifica dacă lucrările executate se înscriu în limitele de toleranţă admisibile conform
specificaţiilor tehnice.
ii. Remedieri
- Proiectantul va decide în cazul unor nerespectări ale prevederilor din proiect şi ale prezentelor
specificaţii, care sunt măsurile de remediere locale sau de mai mare întindere, în funcţie de natura şi
amploarea deficienţelor constatate.
- Costurile presupuse de eventualele lucrări de remediere vor fi suportate de executant.
iii. Documente încheiate la recepţie.
La încheierea lucrărilor şi remedierilor necesare se va încheia între proiectant, executant şi beneficiar un
Proces Verbal de recepţie finală a lucrărilor executate.
- MĂSURĂTORI ŞI DECONTARE
Decontarea lucrărilor de terasamente se va face în baza cantităţilor de lucrări executate, confirmate de
măsurătorile elaborate în cadrul proiectului de execuţie.
4. Recomandariri specifice lucrarii
Lucrarea de fata NU prezinta dificultati de ordin tehnic in ceea ce prineste lucrarile de sapatura.
In cazul in care noile structuri prevazute cu rosturi de tasare conform releveului, vor interfera cu structura
existenta, se va aduce la cunostinta proiectantului pentru luarea masurilor ce se impugn.
Tinand cont de precizarile facute mai sus, orice modificare ceruta de catre executantul lucrarilor de
constructii se va inainta obligatoriu catre analiza si verificare proiectantului de structura si verificatorului de
proiect.
5. Conditii de protecţia muncii
La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele
prescripţii:
- Norme Generale de protecţia muncii - Min. Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii - 1996
- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - Buletinul Construcţiilor nr. 5-6-7-8/1993 -
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.
19).
- C300 - Normativ PSI pe durata de execuţie a lucrărilor, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994;
- Norme generale PSI aprobate cu Ord. Ml nr.775/27.07.1998
- HG nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
- HG nr.71/12.02.1996 referitoare la modificarea si completarea HG nr.51/1996 privind unele masuri
pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993
(Cap.28).
2.CAIET DE SARCINI FUNDATII

PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a infrastructurii construcţiei proiectate şi de
monitorizare a acestor lucrări în vederea satisfacerii exigenţelor de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în
exploatare impuse în cadrul proiectului.
În Caietul de sarcini sunt nominalizate fazele determinante de execuţie, în conformitate cu Procedura
aprobată prin ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 octombrie 1995 (publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 4/1996), care
sunt evidenţiate în text cu simbolul FD.
Pentru categoriile de lucrări a căror realizare depinde în mare măsură de tehnologiile şi de utilajele de care
dispune executantul se precizează numai exigenţele obligatorii (marcate în text cu simbolul EO) precum şi
recomandările de care va ţine seama constructorul; procedurile privind execuţia acestor lucrări urmează a fi
detaliate cu acordul comun al proiectantului şi al unităţii de execuţie.
Prezentul document nu substituie documentul „Program de control al calităţii execuţiei în faze determinante”
şi se va citi împreună cu acesta.
În Caietul de sarcini sunt prevăzute măsurile de monitorizare, pe durata execuţiei, a lucrărilor de
76
infrastructură (urmărirea deplasărilor pereţilor mulaţi şi a tasării fundaţiilor) şi a influenţei acestor lucrări asupra
nivelului apei subterane şi a comportării construcţiilor învecinate.
În Caietul de sarcini - ca şi în proiectul elaborat în această fază - nu sunt incluse referiri la execuţia
reazemelor de adâncime (piloţi) ale macaralelor care vor fi utilizate de executant.
Condiţiile generale referitoare la recepţia lucrărilor, la igiena şi protecţia muncii sunt cele din prescripţiile
legale în vigoare.
LUCRĂRI DE TERASAMENTE
OBIECTUL SPECIFICAŢIEI
În acest capitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice pentru lucrările de terasamente, constând în săpături,
încărcarea în mijloace de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului.
CONCEPTE DE BAZĂ
Executarea lucrărilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibilă, sau nu este justificată. Pentru sprijinirea săpăturilor
se vor utiliza de regulă, elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniu larg de utilizare şi cu
posibilităţi de refolosire.
ELEMENTE DE PROIECTARE
Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect, pe baza studiului geotehnic şi
specificate pe planurile de fundaţie şi constatările executantului la efectuarea săpăturilor, în ceea ce priveşte
stratificaţia terenului de fundaţie, natura apei subterane, obstacolele întâlnite (hrube, umpluturi locale, canalizări,
etc.), vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare. In astfel de situaţii nu se va
continua lucrul fără acordul scris al proiectantului. La executarea de săpături lângă clădiri existente, dacă se
constată că ipotezele luate în considerare în proiect pentru asigurarea stabilităţii clădirilor existente nu
corespund, executantul va opri lucrările până la obţinerea acordului proiectantului asupra modificărilor de soluţii
ce se impun.
STANDARDE DE REFERINTĂ
- STAS 6054 – 77 Terenuri de fundaţie, adâncimi de îngheţ.
- STAS 2745 – 90 Terenuri de fundaţie. Urmărirea tasării construcţiilor.
- STAS 1913/1-92 Terenuri de fundaţie. Pământuri. Determinarea umidităţii.
- STAS 2916 – 87 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzelor şi şanţurilor.
- STAS 9824/0 – 74 Trasarea construcţiilor. Prescripţii generale.
- STAS 9824/1 – 87 Trasarea construcţiilor.
NORMATIVE DE EXECUTIE
- C. 169-88. Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale.
- C16-79 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
- C56/85 – Verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente.
- C61/74 – Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasărilor.
- C29/77 – Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.
- C168/80 – Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire prin silicatizare şi
electrosilicatizare.
- C182/77 – Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri.
- Ordin IGSIC Nr.8/07.11.1991 referitor la încercările de laborator pentru verificarea compactării terenului.
- P7/2000 – Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la
umezire.
- P7/79 – Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu
umpluturi şi contracţii mari.
CATEGORII DE LUCRĂRI
- Operaţiuni pregătitoare execuţiei lucrărilor de săpătură.
- Execuţia lucrărilor de săpătură.
- Execuţia lucrărilor de umpluturi şi compactări.
77
- Protecţia lucrărilor de terasamente executate.
MATERIALE ŞI PRODUSE
- Agregate minerale sortate
- Balast
- Pământ pentru umplutură.
ACCESORII
- Dulapi metalici executaţi din tablă ambutisată sub formă de chesoane rigidizaţi cu nervuri
interioare din tablă şi şpraiţuri pentru sprijiniri.
- Cadre verticale port-şpraiţuri hidraulice.
- Panouri metalice port-glisiere.
- Panouri metalice cu role de ghidare.
- Distanţieri orizontali extensibili pentru sprijiniri.
TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
- Transportul pământului se va face cu autobasculante încărcate cu mijloace mecanizate.
- Depozitarea pământului necesar pentru umplutură se va face în imediata apropiere a
punctelor de lucru.
- Depozitarea resturilor rezultate din operaţiunile de curăţire a terenului se va face în locurile
pentru care s-a obţinut avizul Primăriei.
EXECUTIA LUCRĂRILOR
Generalităţi
- La executarea săpăturilor pentru fundaţii se va ţine seama să nu fie periclitate
instalaţiile învecinate zonelor de lucru.
- Dacă execuţia săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii
subterane existente, executarea lucrărilor va începe numai după obţinerea avizului
pentru săpătură.
- Dezafectarea reţelelor de instalaţii subterane se va face numai cu acordul
proiectantului şi acordul scris al beneficiarului.
- Când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii,
pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub
talpa de fundare, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală în
funcţie de calitatea terenului.
- Execuţia fundaţiilor apropiate va începe cu cele situate la adâncimile cele mai mari.
- La săpăturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectării apelor
în timpul execuţiei.
- Nu se vor amplasa puţurile de colectare în vederea drenării terenului sub talpa de
fundare.
- Săpăturile executate cu excavatoare nu vor depăşi profilul proiectat al săpăturii.
Ultimii 20 - 30 cm deasupra cotei inferioare a profilului săpăturii se vor executa
manual.
- Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare
în vederea fundării se vor stabili cu acordul proiectantului.
- Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de
adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de
fisurare şi umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, condiţii
meteorologice şi climaterice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente,
tehnologia de execuţie adoptată, etc.
Operaţiuni pregătitoare execuţiei lucrărilor de săpătură
Înainte de începerea lucrărilor de săpături se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
- demolarea unor structuri existente pe amplasamente;
- curăţirea şi amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale;
- se vor executa rigole sau şanţuri de gardă pentru dirijarea apelor superficiale în
afara zonelor de lucru;
78
- înainte de execuţia lucrărilor de săpături se va face trasarea prin fixarea poziţiei
fundaţiilor proiectate pe amplasament.
Execuţia lucrărilor de săpătură.
- Executarea săpăturilor cu pereţi verticali deasupra nivelului apelor subterane se va
face cu respectarea următoarelor adâncimi:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- Pentru menţinerea stabilităţii malurilor, terenul din jurul săpăturii nu trebuie să fie
încărcat şi să sufere vibraţii.
- Pământul rezultat din săpătură se va depozita la o distanţă de minimum 1 m de
marginea gropii de fundaţie.
- Executantul va lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor provenite accidental şi
împotriva surpării malurilor.
- Pământul în exces se va încărca în mijloace de transport cu utilaje specializate sau
manual în funcţie de volumul de pământ rezultat din săpătură.
- La săpăturile cu pereţi în taluz, cu adâncimi până la 2 m (pământ cu umiditate
naturală sub 12 - 18 % ) panta taluzului săpăturii (tangenta unghiului de înclinare
faţă de orizontală) nu trebuie să depăşească valorile maxime admise Pentru
diverse categorii de pământuri:
- nisip, balast 1/1
- nisip argilos 1/1,25
- argilă nisipoasă 2/3
- argilă 1/2
- loess 4/3
- rocă friabilă 2/1 - 4/1
- stâncă 4/1 - 7/1
- În cazul săpăturilor manuale cu adâncime peste 2 m, taluzul trebuie executat în
trepte prevăzându-se pe înălţimi banchete, care să permită evacuarea pământului
prin relee. Banchetele vor avea lăţimea de 0,6 -1,0 m şi distanţele pe verticală între
ele de cca. 2 m.
- Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează când nu este posibilă
sau economică săpătura în taluz, sau când adâncimea săpăturii depăşeşte
condiţiile de execuţie ale săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi.
- Sprijinirea săpăturilor la a adâncime până la 5 m se execută cu elemente metalice
de inventar conform normelor în vigoare.
Execuţia lucrărilor de umplutură si compactare.
- Umpluturile compactate între fundaţii, la exteriorul clădirilor sau sub pardoseli se
vor executa cu pietriş stabilizat sau compactat, cu coeficient de pat K=40MP/m, sau
refuz de ciur compactat.
- Este interzisă realizarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii mari,
mâluri, prafuri, argile moi cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări,
etc.
- Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect,
se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor.
- După stabilirea utilajului şi numărului de treceri, a grosimii stratului şi a umidităţii
optime a pământului, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la
realizarea grosimii umpluturii.
- La interior se vor compacta umpluturile cu mijloace mecanice de mică putere.
Protecţia lucrărilor de terasamente executate.
- Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută lucrările de terasamente va fi
curăţată de frunze, crengi, buruieni şi când este cazul de zăpadă.
- În cazul unei umeziri superficiale datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute,
fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor
79
de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică, se va
îndepărta stratul de noroi.
- În perioada de timp friguros, sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui
protejate împotriva îngheţului.
CONDITII DE PROTECŢIA MUNCII
La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele prescripţii:
- Norme Generale de protecţia muncii - Min. Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul
Sănătăţii - 1996
- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - Buletinul Construcţiilor
nr. 5-6-7-8/1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de
MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap. 19).
- C300 - Normativ PSI pe durata de execuţie a lucrărilor, aprobat cu ordinul
nr.20N/11.07.1994;
- Norme generale PSI aprobate cu Ord. Ml nr.775/27.07.1998
- HG nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii
- HG nr.71/12.02.1996 referitoare la modificarea si completarea HG nr.51/1996
privind unele masuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a
incendiilor.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993 (Cap.28).
Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pământului, fie
pentru încălzirea muncitorilor.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Generalităţi
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren atât în ansamblu
cât şi pentru fiecare obiect în parte.
Se va verifica dacă stratul de pământ vegetal a fost recuperat după decopertare şi a fost depozitat
corespunzător în vederea unor noi utilizări.
Deficientele constatate la lucrările de terasamente se vor consemna în Procesul verbal de lucrări
ascunse împreună cu măsurile de remediere aplicate conform indicaţiilor proiectantului.
Tolerante admisibile
Toleranţele la trasarea construcţiilor pentru lungimi:
Lungime construcţie (m) 25 50 100 150 200 250

Toleranţe (cm) ±2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±5
Pentru lungimi intermediare toleranţele se interpolează.

Aceste toleranţe se majorează pentru pante:
Panta terenului (în grade) p<3 3<p<10 10<p<15 p>15

Sporul de pantă (%) 0 25 50 100
Pentru unghiuri toleranţele de trasare sunt de ±1°.

Toleranţa admisă pentru reperul de cotă ± 0.00 este de ± 1 cm.
Abaterea admisibilă faţă de proiect şi specificaţiile tehnice pentru materiale (nisip, balast, pietriş sau
piatră spartă) din care se realizează pernele de umplutură pentru consolidarea terenului de fundare sunt:
- granulaţia sorturilor ±5%
- gradul de compactare medie ±2%
- gradul de compactare minimă ±5%
Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect şi specificaţiile tehnice sunt:
Tipul de lucrare Abaterea medie
maximă
- sistematizare verticală 10% 15%
80
- în jurul fundaţiilor, subsolurilor şi sub pardoseli 5% 8%
- la şanţuri de conducte 5% 8%
Verificări în vederea recepţiei
- La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se va verifica pentru fiecare
fundaţie în dimensiunile şi cotele de nivel realizate.
- Se vor verifica Procesele verbale de lucrări ascunse semnate de executant şi
proiectant referitoare la:
- modificările introduse faţa de prevederile iniţiale ale proiectului şi specificaţiilor tehnice;
- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puţin una la 200 m 2
suprafaţă de săpătură şi minimum 3 pentru fiecare obiect).
- Se va verifica dacă lucrările executate se înscriu în limitele de toleranţa admisibile
conform specificaţiilor tehnice.
Remedieri
- Proiectantul va decide în cazul unor nerespectări ale prevederilor din proiect şi ale
prezentelor specificaţii, care sunt măsurile de remediere locale sau de mai mare
întindere, în funcţie de natura şi amploarea deficienţelor constatate.
- Costurile presupuse de eventualele lucrări de remediere vor fi suportate de
executant.
Documente încheiate la recepţie.
La încheierea lucrărilor şi remedierilor necesare se va încheia între proiectant, executant şi beneficiar un
Proces Verbal de recepţie finală a lucrărilor executate.
Decontarea lucrărilor de terasamente se va face în baza cantităţilor de lucrări executate, confirmate de
măsurătorile elaborate în cadrul proiectului de execuţie.
3.CAIET DE SARCINI BETON ARMAT

COFRAJE PENTRU BETON ŞI BETON ARMAT
GENERALITĂŢI
Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi demontarea
cofrajelor pentru lucrările executate din beton şi beton armat. Acest capitol se referă atât la tiparele care
îmbracă forma elementului de beton, cât şi la elementele de susţinere a cofrajelor (eşafodaje, grinzi
extensibile, popi, etc.).
CONCEPTE DE BAZĂ
Prin cofraje se înţeleg elemente temporare de construcţie, în general recuperabile, necesare realizării
lucrărilor de beton şi beton armat, având rolul de a modela forma şi de a asigura capacitatea de autosusţinere a
elementelor executate din beton în perioada în care betonul nu are capacitatea portantă necesară.
Cofrajele utilizate vor trebui să satisfacă următoarele cerinţe:
j) Rezistenţa şi rigiditatea necesară la greutăţile ce le revin din greutatea şi împingerea betonului şi din
circulaţie şi depozitări în timpul execuţiei;
k) Exactitate în privinţa redării corecte a geometriei elementelor din beton şi beton armat, conform cu
proiectul, în limita abaterilor admisibile în funcţie de caracteristicile şi importanţa elementelor respective;
81
l) Siguranţa din punct de vedere al respectării normelor de protecţia muncii;
m) Etanşeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
n) Simplitate pentru realizarea uşoară a operaţiunilor de transport, montare şi demontare.
Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.
Pentru fiecare fază tehnologică executantul va întocmi proiecte şi fişe tehnologice, ce vor stabili soluţiile de
cofrare, susţinere, materialele folosite, timpii de montare şi de demontare, cu susţinerea prin calcul a
dimensiunilor şi tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element în parte.
Executantul va supune aprobării proiectantului proiectele tehnologice şi fişele tehnologice pentru elementele
de cofrare a elementelor de beton şi beton armat.
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
 Lucrările pregătitoare;
 Fazele de execuţie;
 Programul de control al calităţii de execuţie a cofrajelor;
 Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forţă de muncă);
 Organizarea raţională a locului de muncă.
STANDARDE DE REFERINŢĂ
k) STAS 7004-79 Placaj pentru cofraj.
l) STAS 7009- 79 Toleranţe în construcţii.
m) STAS 8600- 79 Toleranţe în construcţii.
n) STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
o) STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
NORMATIVE DE EXECUŢIE
i) NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat;
j) C 56–2002 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente.
k) C162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea
cofrajelor metalice plane, pentru pereţi din beton monolit la clădiri.
l) C11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în
construcţii a panourilor din placaj pentru cofraj.
m) C 123-79. Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a
echipamentului tehnologic SECOM.
n) Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele
34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
o) Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor
aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
p) Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.
q) Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233/D/1980.
r) Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.28).
g) Cofrare stâlpi;
82
h) Cofrare pereţi structurali;
i) Cofrare planşee;
j) Cofrare grinzi.
MATERIALE
MATERIALE PRINCIPALE
i) Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecţionarea feţei cofrajului;
j) Scânduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;
k) Scânduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţe din placaj;
l) Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru şi pentru confecţionarea popilor pentru
eşafodaj;
m) Dulapi de 48 mm din lemn pentru confecţionarea popilor pentru eşafodaj;
n) Dulapi de 58 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţele din placaj;
o) Oţel beton  6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de susţinere;
p) Ţeavă  48,3 x 2,9 mm pentru contravântuirea elementelor de cofraj şi susţinere;
q) Cofraje metalice de inventar pentru stâlpi tip CMS, CsKI sau altele similare;
r) Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planşeelor şi pereţilor, tip CMU, CMG sau altele similare;
s) Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
t) Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
u) Eşafodaje tip E 75 sau similare;
v) Decofrol tip TS1 şi 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor în vederea uşurării decofrării şi
obţinerea unei feţe de bună calitate a betonului.
ACCESORII
- Coliere cu şurub pentru fixarea ţevilor;
- Distanţieri (tuburi PVC  20 x 1,6 mm;  25 x 2 mm;  30 x 2 mm);
- Conuri din polietilenă pentru sprijinirea distanţierilor.
Transportul, manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi
degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginirea, etc.).
Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri
de cofraj.
EXECUŢIE
GENERALITĂŢI
În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va
adopta şi va elabora proceduri necesare realizării lucrărilor de cofraje.
MONTAREA COFRAJELOR
Înainte de începerea lucrărilor de cofrare se vor curăţi şi pregăti suprafeţele care vor veni în contact cu
betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- Trasarea poziţiei cofrajelor;
- Asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- Verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
83
- Încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie.
Înainte de turnarea betonului se va face verificarea integrităţii, stabilităţii rezemării pe teren, etanşeităţii şi
stării de curăţire a cofrajelor. Înainte de turnarea betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru
uşurarea operaţiunii de decofrare. Ungerea se execută cu agenţi de decofrare pe feţele cofrajului care vin în
contact cu betonul. Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se
aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.
COFRAREA STÂLPILOR, PEREŢILOR STRUCTURALI, PLANŞEELOR ŞI GRINZILOR
Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni generale care trebuie executate şi verificate conform
proiectelor şi fişelor tehnologice întocmite de executant:
 Trasarea poziţiei cofrajelor;
 Montarea cofrajelor;
 transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţie;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
 verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
 încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor (inclusiv asigurări la acţiunea vântului), cu ajutorul
unor elemente speciale: caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, contravântuiri, distanţieri, etc.;
 Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare;
 Demontarea cofrajului după turnarea şi întărirea betonului;
 Pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu.
Cofrarea elementelor din beton şi beton armat se poate executa cu:
 cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la o singură
turnare;
 cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un
anumit număr de turnări;
 cofraje demontabile mobile care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării betoanelor.
Lucrările de cofrare se recomandă a fi executate cu echipamente tehnologice şi dispozitive omologate pentru
lucrări din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau beton armat.
 Cofraje pentru stâlpi:
 Cofraj metalic tip CMS;
 Cofraj pentru stâlpi cu caloţi CsKI;
 Cofraj mixt uşor CMU.
 Cofraje pentru pereţi:
 Cofraj mixt CMU pentru pereţi;
 Cofraj mixt greu CMG pentru pereţi;
 Cofraje metalice plane CUP 72;
 Cofraje păşitoare CP 100.
 Cofraje pentru planşee:
 Cofraj mixt greu CMG pentru planşee;
 Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m);
 Platformă suspendată pentru cofrat planşee (6 x 6 m);
84
 Mese de turnare planşee.
 Cofraje pentru grinzi:
 Cofraj mixt uşor CMU pentru grinzi;
 Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi;
 Echipament EFG.
DECOFRAREA
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse îngheţului
în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea prelua,
integral sau parţial, după caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care după decofrare suportă aproape
întreaga sarcină prevăzută în calcul.
Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5 N/mm 2,
astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Cofrajele feţelor interioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând popi de siguranţă,
atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente:
 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă următoarele
procente:
 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
 112% pentru elemente cu deschideri de 6…12 m;.
 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face prin încercarea
epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauză
conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control trebuie să se ţină seama de
faptul că poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element (evoluţia diferită
a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului, etc.).
În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive.
În tabelele următoare se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare şi de îndepărtare
a popilor de siguranţă, precum şi termene orientative de încercare a probelor de beton în vederea stabilirii
rezistenţei betonului, în funcţie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului se va considera astfel:
Viteza de dezvoltare a Raport apă/ciment Clasa de rezistenţă a

rezistenţei betonului cimentului
rapidă 0,5 42,5 R – 52,5 R
medie 0,5 0,6 42,5 R
0,5 32,5 R – 42,5 R
lentă Toate celelalte cazuri
85
În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor laterale în
funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului:
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Termenul de decofrare [zile]

betonului funcţie de temperatura mediului
+ 5˚C + 10˚C + 15˚C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Pentru decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă, termenele minime recomandate sunt:
Condiţii tehnologice Termenul [zile] de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei Lentă Medie
betonului
Temperatura mediului (˚C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4
Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate în tabelul de mai
jos:
Condiţii tehnologice Termenul [zile] de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (˚C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschidere 6-12 m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschidere > 12 m 36 28 18 28 21 14
OBSERVAŢII:
Termenele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de
execuţie în momentul în care elementele au atins rezistenţele minime.
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +5 0C atunci se recomandă ca durata minimă de
decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
Regulile privind operaţiunile de decofrare sunt prezentate în Anexa V.1. din NE 012-99 Cod de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
Decofrarea construcţiilor se va face prin slăbirea penelor de cofrare.
La construcţiile cu plăci şi cadre sau pereţi structurali se va începe prin decofrarea stâlpilor sau a pereţilor
structurali, apoi se vor decofra plăcile şi în final grinzile.
Cofrajele şi susţinerile se vor decofra cu atât mai târziu, cu cât este mai mare raportul între sarcina care
revine elementului imediat după decofrare şi sarcina totală la care a fost calculat elementul respectiv.
La decofrare se vor lăsa popi de siguranţă dispuşi astfel:
 La grinzi până la 4 m deschidere, un pop la mijloc;
 La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, câte un pop la fiecare 2 m interval;
 La plăci cu peste 3 m deschidere, cel puţin un pop la mijloc şi cel puţin 1 pop la 12 m 2 de placă.
86
Distanţa dintre popii de siguranţă nu va depăşi 6 m. La construcţiile etajate, popii de siguranţă se vor aşeza
pe cât posibil unul sub altul.
Înlăturarea popilor sau a susţinerilor se va face treptat, adoptându-se o astfel de succesiune a demontărilor,
încât să nu se provoace apariţia de eforturi dăunătoare în elementele de construcţii.
PROTECŢIA LUCRĂRILOR
Pe durata întăririi betonului, cofrajele vor fi protejate împotriva loviri sau degradărilor provocate de execuţia
altor lucrări de natură să influenţeze stabilitatea sau condiţiile de încărcare a cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua în urma dispoziţiei şefului de lot pe baza respectării duratei de întărire a
betonului.
După decofrare se vor curăţa elementele cofrajelor şi suprafeţele de resturile de beton aderente.
CONDIŢII DE PROTECŢIE A MUNCII
La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele
prescripţii:
 Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
 Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind.cu Ordinul 1233
/D/1980.
 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.28).
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel:
 controlul preliminar al lucrărilor pregătitoare şi al elementelor şi subansamblurilor de cofraj şi susţinere;
 verificarea, în cursul execuţiei, poziţionării cofrajelor în raport cu trasarea şi a modului de fixare a
elementelor;
Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor sunt următoarele:

Element Dimensiune de referinţă Abateri la Abateri la
dimensiuni înclinare
[mm]
Stâlpi - înălţime  10 2mm/m,
- dim.secţiune 3 10mm/total
Pereţi - lungime şi înălţime  10 2mm/m,
- grosime 3 10mm/total
Grinzi - lungime  10 2mm/m,
- dim.secţiune 3 10mm/total
Plăci - lungime sau lăţime  10 2mm/m,
- grosime 3 10mm/total
În vederea recepţionării lucrărilor de cofrare, se vor face următoarele verificări înainte de turnarea
betonului:
 Verificarea montării tuturor elementelor cofrajelor la cotele şi toleranţele impuse;
 Verificarea elementelor de prindere şi legătură;
87
 Verificarea elementelor de asigurare împotriva răsturnării;
 Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
În timpul turnării şi vibrării betonului, se vor efectua verificări pentru asigurarea că în timpul acestor operaţiuni
nu sunt elemente care se deformează
REMEDIERI
Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de caracterul defecţiunilor constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de executant fără costuri suplimentare pentru beneficiar.
Înainte de turnarea betonului se vor înlocui elementele necorespunzătoare ale cofrajului sau se vor lua
măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri (dacă este cazul) de readucere a cofrajului în
limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din
reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în Registrul de
Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces Verbal.
ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT
GENERALITĂŢI
Cuprinsul acestui capitol se referă la specificaţiile tehnice legate de fasonarea, montarea, verificarea şi
recepţionarea armăturilor pentru betoane.
1. CONCEPTE DE BAZĂ
În funcţie de prevederile proiectului de execuţie, la lucrările de armare a betoanelor se vor utiliza armături din
oţel beton neted şi armături din oţel beton cu profil periodic.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor proiectului de execuţie sau
cu acordul proiectantului.
2. OŢELURILE PENTRU ARMĂTURI
Oţelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze “Specificaţiei tehnice privind cerinţe şi criterii de
performanţă pentru oţelurile utilizate în structuri din beton”.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate în
standardele de produs STAS 438/1 – 89 pentru oţeluri cu profil neted OB 37 şi profilate PC 52, PC 60, bst 500 c,
respectiv 438/ 2 – 91 şi 438/3/4 – 98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de
utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0 – 90 sau în alte reglementări specifice.
Oţelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea
domeniului de utilizare.
LIVRAREA ŞI MARCAREA
Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de
calitate (certificat de calitate/ inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.
Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii:
 Denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat;
 Toate informaţiile pentru identificarea loturilor;
 Greutatea netă;
 Valorile determinate privind criteriile de performanţă.
88
Fiecare colac, legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată, care va conţine:
 Marca produsului;
 Tipul armăturii;
 Numărul lotului şi al colacului sau al legăturii;
 Greutatea netă;
 Semnul CTC.
Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine
toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.
Detaliile şi specificaţiile privind alcătuirea şi asamblarea armăturilor la elementele de beton armat sunt
cuprinse în proiectul de execuţie, obligaţia executantului fiind aceea de a respecta cu stricteţe detaliile de
alcătuire, dimensiunile şi calitatea armăturii.
Pentru îmbinările armăturilor se vor urmări şi respecta notele şi comentariile din planurile proiectului de
execuţie.
 STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat
şi beton precomprimat.
 STAS 438/1-80 Oţel beton rotund neted şi cu profil periodic.
 STAS 432/2-80 Sârmă trasă netedă pentru beton armat STNB.
 STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat.
 STAS 889-76 Sârmă moale de oţel.
 C 28 – 83 Instrucţiuni tehnice privind sudarea armăturilor de oţel beton.
 NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
 Normele Republicane de Protecţia Muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
 Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor
aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233
/D/1980.
 Regulamentul privind Protecţia şi Igiena Muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23).
CATEGORII DE LUCRĂRI.
 Ancorarea armăturilor;
 Armarea stâlpilor;
 Armarea grinzilor;
 Armarea pereţilor structurali;
 Armarea plăcilor;
 Înnădirea armăturilor.
MATERIALE
a. MATERIALE PRINCIPALE
89
 Oţel rotund neted;
 Oţel beton cu profil periodic.
b. ACCESORII
 Distanţieri (suporţi);
 Electrozi sudură.
Oţelurile pentru beton armat se livrează în formă de:
 colaci pentru < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);
 bare pentru > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
 panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
 plase sudate în rulouri.
Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate
astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/ sau betonul sau
aderenţa beton-armătură.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate
corespunzător, astfel încât să se asigure:
Evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;
Evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
Asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Manipularea loturilor şi pachetelor de armături se execută cu macaraua turn, portal sau automacara cu
capacitate de ridicare corespunzătoare şi dispozitive de manipulare. Depozitarea oţelului beton se face pe
diametre şi calităţi de oţel. La depozitarea pe durată mai mare (1 an) stivele se protejează contra intemperiilor cu
foi de carton asfaltat, folii de masă plastică, etc.
Se va asigura evitarea condiţiilor ce favorizează corodarea ţelurilor beton şi murdărirea acestora cu pământ
sau alte materiale.
EXECUŢIE
GENERALITĂŢI
Confecţionarea armăturilor se poate realiza pe şantier sau în ateliere cu utilizarea unor maşini şi dispozitive
cu diferite grade de complexitate acţionate manual sau electric.
Înnădirile prin sudură ale barelor din oţel beton se vor executa de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor
beton. Unele operaţiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonişti.
Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate se poate executa în ateliere sau direct la locul de montaj al
armăturii (în cofraj).
OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE
La ridicarea armăturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele şi datele necesare stabilirii
calităţii oţelurilor beton.
Înainte de montarea armăturilor se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
 Îndreptarea şi tăierea armăturilor;
 Fasonarea (îndoirea) armăturilor;
 Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate;
 Înnădirea, sudarea armăturilor.
90
După operaţiunea de îndreptare, oţelul beton se curăţă de rugină, pete de ulei, praf, etc. prin frecare cu peria
de sârmă sau prin alte procedee de decapare.
Înainte de începerea operaţiunilor de montare a armăturilor se curăţă cofrajele.
Curăţarea cofrajelor se face prin spălare cu furtunul, măturare şi suflare cu aer comprimat.
FASONAREA ARMĂTURILOR
Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect şi prevederilor STAS
10107/0-90.
Formele de cârlige utilizate sunt:
 cu îndoire la 180˚ pentru barele din OB37;
 cu îndoire la 90˚ pentru barele din PC52 şi PC60.
Pentru etrieri şi agrafe, ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 135 0 sau 1800 în cazul etrierilor din
OB37 şi numai la 1350 în cazul celor din PC52 sau PC60.
Detalii referitoare la aceste tipuri de cârlige sunt prezentate în STAS 10107/0-90.
Îndoirea barelor înclinate si lungimea porţiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie să se conformeze
prevederilor proiectului şi STAS-ului 10107/0-90.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente, fără şocuri. La maşinile de îndoire cu
două viteze, nu se admite curbarea barelor din oţel cu profil periodic la viteza mare a maşinii.
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu
prevederile proiectului.
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de
posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare.
Dacă se consideră necesar, se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în
proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată, astfel încât să evite deteriorarea mecanică (de exemplu
crestaturi, lovituri), ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate, contactul cu substanţe care pot afecta
proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte; în acest scop, se vor îndepărta:
 eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor;
 îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.
După îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în
standardele de produs.
Oţelul – beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndepărtate înainte de a se proceda la tăiere şi
fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/ m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi
să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub – 10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai
mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea armăturilor se poate începe numai după:
- recepţionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziţiei cofrajelor, dacă acestea se închid după montarea
armăturii, sau încheierea PV de recepţie a cofrajelor);
- acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau părţilor de structură al
căror volum depăşeşte 100 m3 şi este necesar să fie prevăzute rosturi de betonare.
91
La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării
prin:
 crearea la intervale de max. 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să
permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;
 crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min. 2,5x  vibrator) la interval de max. 5 ori
grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
În acest scop, după caz:
 se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completa înainte de ultima etapă de
betonare;
 se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect luându-se măsuri care să asigure menţinerea
acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
 cel puţin patru distanţieri la fiecare m2 de placă sau perete;
 cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru 12mm, şi cel puţin doi
distanţieri la fiecare metru pentru 10mm;
 cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în zona de armătură
pe două sau mai multe rânduri.
Distanţieri pot fi confecţionaţi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi legate de armături sau
confecţionaţi din masă plastică.
Este interzisă folosirea ca distanţieri a cupoanelor din oţel beton cu excepţia cazului în care sunt aşezaţi între
rândurile de armături.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor folosi capre din oţel beton
sprijinite pe armătura inferioară sau pe distanţieri şi dispuse între ele la distanţe de max. 1m (1buc/m2) în câmp,
respectiv de 50cm (4buc/m2) în zonele de consolă.
În cazul plăcilor cu grosime mai mare de 40 cm şi al armăturilor cu diametre mai mari de 14mm se admite
depăşirea distanţelor menţionate, dar astfel încât să se asigure păstrarea poziţiei armăturilor.
Praznurile şi piesele metalice înglobate, vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj
pentru corecta lor poziţionare.
Nu se admite la turnarea betonului îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea
dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare şi montaj armătura să se monteze sub
formă de carcase preasamblate.
Legarea armăturilor este obligatorie la toate încrucişările armăturilor pentru o poziţionare corectă şi
asigurarea efectului spaţial. Legarea nodurilor se face cu două fire de sârmă neagră cu  1- 1,5 mm (STAS 889 -
76) sau cu cleme şi agrafe cu ochiuri.
Plasele din plăci şi pereţi, după îndreptare şi completarea sudurilor desfăcute se leagă în mod obligatoriu pe
întreg conturul pe cel puţin două rânduri de noduri.
Pentru restul intersecţiilor se admit legături din două în două noduri în şah dacă acest lucru este specificat în
proiect. La stâlpi şi grinzi, agrafele şi etrierii se leagă cu sârmă de ciocuri, iar etrierii şi punctele de intersecţie cu
barele longitudinale obligatoriu la colţuri. Restul armăturilor se leagă de etrieri, din două în două intersecţii, în
şah. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încrucişează. Fretele, etrierii înclinaţi şi agrafele
înclinate se leagă de toate barele cu care se încrucişează.
Armarea stâlpilor:
 Se introduc etrierii peste mustăţile lăsate în fundaţii sau peste mustăţile din stâlpii inferiori;
92
 Se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăţi şi se trasează cu creta pe o bară longitudinală
poziţia etrierilor;
 Se leagă etrierii începând de sus în jos la distanţele prevăzute în proiect;
 Se montează cofrajul stâlpului;
 Carcasele stâlpilor se poziţionează cu distanţieri circulari, agrafe şi sârme cu care se leagă de cofraj;
 Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalaţii electrice.
Armarea grinzilor:
 Se definitivează montarea armăturilor din stâlp şi de la capetele grinzii;
 Se trasează poziţia etrierilor pe cofraj;
 Se poziţionează etrieii pe cofraj în dreptul semnelor;
 Etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă;
 Se introduc barele drepte de la partea de jos şi se leagă cu sârmă, în poziţie corectă, de etrieri;
 Se introduc distanţieri în jurul cofrajului;
 Se introduc barele ridicate şi de montaj;
 Se închid etrierii şi se leagă;
 Se montează distanţierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
Armarea pereţilor structurali:
 Armătura se montează după ce s-a executat cofrarea unei feţe a peretelui.
 Se trasează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale;
 Se începe cu un grup de bare verticale, de regulă de la margine, de care se leagă barele orizontale,
după care se continuă cu barele verticale şi în cele din urmă se montează cele orizontale;
 Se montează distanţierii din masă plastică (sau sârmă îndoită cu capete din masă plastică);
 Se montează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia armăturilor;
 Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalaţii electrice.
 Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.
Armarea plăcilor orizontale:
 Se trasează cu creta pe cofraj poziţia barelor;
 Se montează barele drepte, de regulă alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmează a
fi îndoite direct pe cofraj;
 Îndoirea barelor direct pe cofraj este precedată de trasarea cu cretă a punctelor de îndoire;
 Se aşează barele de repartiţie de la partea inferioară şi superioară (bare de montaj) şi se leagă cu
sârme;
 Dacă este necesar se montează călăreţii.
 În cazul armării pe două direcţii se procedează în mod similar.
 Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.
3. LEGAREA ARMĂTURILOR
La încrucişări, barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă neagră (STAS 889-80)
sau prin
sudură electrică prin puncte (în cazul oţelurilor sudabile, fără alterarea caracteristicilor iniţiale ale armăturilor).
Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1...1,5 mm diametru.
Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări
93
marginale pe întreg conturul.
Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah).
Reţelele din plăci curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare.
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colţurile etrierilor sau cu cârligele
agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah (cel puţin din 2 în
2).
Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se
încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează. La legarea
etrierilor la colţuri se va ţine seama şi de precizările suplimentare formulate în reglementările specifice de
proiectare.
4. ÎNNĂDIREA ŞI SUDAREA ARMĂTURILOR

Se va face numai conform proiectului de execuţie, respectându-se toate notele şi comentariile din planuri,
referitoare la tipul şi poziţia înnădirilor (la radier, dale groase, stâlpi, pereţi, grinzi).
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS-ului 10107/0 –
90. De regulă, înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură, în funcţie de
diametrul/ tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului (de exemplu, zone plastice potenţiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin: suprapunere, sudură, manşoane metalo-termice, manşoane prin
presare.
Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90.
Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin puncte,
sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric-sudare în cochilie, sudare în
semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice
referitoare la sudarea armăturilor din oţel – beton (C 28-1983 si C 150-1984), în care sunt indicate şi lungimile
minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale
mecanică (sârmă trasă). Aceasta interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate,
executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare
ocupate de eclise, cochilii, etc., în funcţie de sistemul de înnădire utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice, prin presare sau alte
procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile STAS 10107/0-90.
5. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT
În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la
înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate trebuie să
îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0-1990 sau din alte reglementări specifice.
Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea Construcţiei.
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Pentru a conlucra cât mai bine cu betonul, armătura din elementele de beton trebuie să realizeze o carcasă
spaţială (la elementele liniare - grinzi, stâlpi, arce) şi o plasă sau o serie de plase plane (la elemente plane - plăci,
pereţi).
Armăturile trebuie să fie acoperite cu un strat de beton de protecţie pentru a fi protejate împotriva coroziunii şi
pentru asigurarea conlucrării acesteia cu betonul.
Diametrele minime admise pentru armăturile elementelor din beton armat monolit sau
preturnat sunt:
Element Felul armăturii Diametrul
minim
[mm]
94
Stâlpi Armături longitudinale:
- cazurile curente 14
- din PC, în stâlpi cu solicitări reduse; armături de montaj
12
- în elemente nestructurale 10
Etrieri:
- la stâlpi neportanţi 5
- la stâlpi portanţi cu latura mică >50 cm şi
stâlpi portanţi cu latura mare >30cm, având
etrieri din OB37, la construcţii cu grad de 8
protecţie antiseismică 7 6
- la alţi stâlpi portanţi
Grinzi Armături longitudinale de rezistenţă:

- la planşee obişnuite 10
- la planşee cu nervuri dese
- PC 8
- OB 37 10
Armături de montaj în carcase legate cu

sârmă
- la elemente monolit 8
- profil periodic 10
- OB 37 8
- la elemente preturnate
Armături de montaj în carcase sudate:

- la elemente preturnate 5
Armături constructive pe feţele laterale, pe

înălţimea grinzii
- în carcase legate cu sârmă 6
- profil periodic 8
- OB 37 5
- în carcase sudate
Etrieri:
- la grinzi cu înălţimea  80 cm 6
- la grinzi cu înălţimea > 80 cm 8
Armături de rezistenţă în plase sudate

Plăci - la elemente monolit 5
95
Armături de rezistenţă în plase legate cu
sârmă (bare din oţel laminat la cald);
- la partea inferioară 6
- la partea superioară
- profil periodic 6
- OB 37 8
Armături de repartiţie în plase legate cu 6

sârmă
Armături de repartiţie în plase sudate:
Distanţele minime admise între etrieri sunt:
Elemente Distanţa minimă

Stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile
- cu bare longitudinale 50 mm
- etrieri 70 mm
Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi:

- între barele primelor 2 rânduri de armături de la partea inferioară d însă  25 mm
- între barele de la partea inferioară dispuse pe rândul 3 şi 50 mm
următoarele
- între armăturile de la faţa superioară d însă  30 mm
- etrieri 100 mm
Armături de rezistenţă în plăci 70 m
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de execuţie cu o

abatere de  4 mm. Pentru cazurile în care în proiect nu se indică grosimea stratului de acoperire
se vor respecta următoarele prevederi:
Elementul Grosimea min.a Observaţii
strat. de acoperire
(mm)
Plăci cu grosimea < 100 mm 10 Dacă înălţimea <500 mm şi
Plăci cu grosimea  100 mm 15 diametrul armături 16mm,
Grinzi cu înălţimea < 250 mm 15 grosimea minima = 20 mm
Grinzi cu înălţimea  250 mm 25
Stâlpi 25
Pentru armăturile longitudinale de rezistenţă se admit abateri de -2 la 4 mm faţă de tabelul prezentat.
Se recomandă ca armăturile înclinate cu  16 mm sau mai mare, să aibă o acoperire laterală de beton cu
grosimea de cel puţin 2 ori diametrul armăturii. Condiţia este obligatorie pentru elementele din beton cu agregate
uşoare.
Se vor prevedea grosimi sporite pentru:
 elementele supuse direct acţiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuială (+10 mm);
96
 elemente situate în mediu agresiv;
 elemente la care restricţiile privind paza contra incendiilor prevăd grosimi mai mari.
Abaterile limită la armături vor fi:
Abateri în mm
Element Dist.într Grosim Lungimi parţiale sau Lungimi Poziţi Obs.
e axele e totale faţă de proiect petrecer e
strat e
înnădiri
barelor acoperi < 1 1-10 >10 m sudate înnăd
re m m iri
Pereţi 5 3 îmbină
ri
Stâlpi, 3 3 5  20  30 3d  50 şi
grinzi înnădir
i
Plăci 5 2 sudate
Intre  10 - cf.
etrieri, C28-
pasul 83
fretei
În vederea recepţionării lucrărilor de armare se verifică înainte de turnarea betonului:
 Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
 Distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare.
 Lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elementele ce
se toarnă ulterior;
 Poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
 Calitatea sudurilor;
 Numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
 Dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
 Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
 Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate;
 Respectarea toleranţelor şi abaterilor permise conform prezentelor specificaţii tehnice.
97
REMEDIERI
Proiectantul va decide în funcţie de natura şi amploarea defecţiunilor constatate măsurile de remediere
necesare. Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înlocuire sau dublare a armăturilor necorespunzătoare
şi se refac legăturile sau sudurile desprinse. În timpul turnării şi vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul
de corectare a deformaţiilor constate. Nu se admit modificări de soluţii în ceea ce priveşte calitatea oţelului beton
utilizat şi nici a grosimilor barelor faţă de prevederile din proiect. La terminarea lucrărilor de armare se efectuează
recepţia de către beneficiar, proiectant şi executant. Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie
executate se vor consemna în Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin
ascunse. După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va întocmi un nou Proces Verbal.
Dacă în situaţii de excepţie, din motive întemeiate, executantul solicită modificarea calităţii oţelului beton sau
a grosimii barelor, solicitarea (cu aprobarea beneficiarului) se va face în scris către proiectant. Executantul va
suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea şi din modificările de cantităţi, dimensiuni sau calitate a
armăturilor.
TURNAREA BETONULUI
GENERALITĂŢI
Specificaţiile tehnice cuprinse în acest capitol se referă la condiţiile generale care trebuie îndeplinite la
execuţia lucrărilor din beton şi beton armat.
Sunt cuprinse activităţile de livrare, transport, manipulare, punere în operă a betonului şi recepţionarea
lucrărilor executate.
CONCEPTE DE BAZĂ
Toate elementele din beton şi beton armat pentru care s-au întocmit prezentele specificaţii se execută
monolit.
Se consideră că betoanele se prepară în staţii de betoane specializate. Executantul va utiliza betoane gata
preparate livrate de la staţii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu acordul proiectantului,
executantul va putea executa în cazuri de excepţie şi pentru cantităţi mici, pentru lucrări fără mare importanţă,
betoane preparate în şantier. În acest caz, se vor respecta toate prevederile normativelor în vigoare privitoare la
verificarea condiţiilor de preparare, punere în operă şi recepţie a betoanelor.
Clasa betonului pentru fiecare element de beton armat în parte este specificată în planşele de execuţie ale
proiectului elaborat:
 Infrastructură:
Beton în egalizare: C8/10 (Bc10), S2(S3), 2a, P4/10, IIA, A/C=0.50, sort 0-20mm
Beton în radier: C25/30 (Bc30), S3/S4, 1a, I42.5, A/C=0.40, sort 0-16(20)mm
Beton in parapeti: C16/20 (Bc20), S2/S3, 1a, I32.5, A/C=0.50, sort 0-16(20)mm
Beton in placa pardoseala: C16/20 (Bc20), S2/S3, 1a, I32.5, A/C=0.50, sort 0-16(20)mm
 Suprastructura:
Beton în elemente verticale: C30/37(Bc37), S3/S4, 1a, I42.5, A/C=0.55, sort 0-16(20)mm
Beton în grinzi si placi: C20/25 (Bc25), S3/S4, 1a, I42.5, A/C=0.55, sort 0-16(20)mm
Beton in stalpisori, pereti lift, atice: C16/20 (Bc20), S3/S4, 1a, I32.5, A/C=0.50,
sort 0-16(20)mm
98
În tabelul de mai jos se prezintă clasele de beton definite conform NE 012-99 Cod de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, precum şi
corespondenţa orientativă cu clasele definite în Normativul C 140 – 86:
Clasa de
C4/5
C8/10
C12/15
C16/20
C20/25
C25/30
C30/37
C35/45
C40/50
C45/55
C50/60
rezistenţă a
betonului
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C140/86
Bc10
Bc15
Bc20
Bc25
Bc30
Bc50
Bc60
Bc5
-
Clasa de
C*2,8/3,5
C6/7,5
C18/22,5
C28/35
C32/40
rezistenţă* a
betonului
fck cil 4 8 12 16 20
fck cub 5 10 15 20 25
Bc5
Bc10
Bc15
Bc20
Bc25
C140/86
* Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene şi care rămân valabile numai până la intrarea în
vigoare a Romcodurilor de proiectare.
Echivalenţa între clasele şi mărcile de beton este următoarea:
Clasa Marca Clasa Marca

Bc 3,5 B 50 Bc 15 B 200
Bc 5 B 75 Bc 20 B 250
Bc 7,5 B100 Bc 25 B 330
Bc 10 B150 Bc 30 B 400
Calitatea betoanelor puse în operă se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate şi a rezultatelor
aprecierii calităţii betonului consemnate într-un proces verbal încheiat între executant, beneficiar şi proiectant.
Executantul este obligat, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare specializate, să facă următoarele
determinări privind calitatea betonului proaspăt:
Caracteristicile betonului proaspăt Limitele de variaţie

admise
99
Lucrabilitate:
- tasare medie 1 - 4 cm  1 cm
- tasare medie 5 - 12 cm  2 cm
- tasare medie > 12 cm  3 cm
- grad compactare mediu  0,5
Temperatura:
- tmax + 20C
- tmin - 10C
Densitate aparentă  40 kg/mc
Conţinutul de aer inclus 1 %
Granulozitatea agregatelor conţinute în beton (sort 0,3 mm) 2%
Dacă repetarea primei determinări nu se înscrie în limitele menţionate se vor efectua încă două determinări.
Dacă valoarea medie a celor trei determinări nu se înscrie în limitele admise, betonul nu se va pune în operă.
Pentru determinarea rezistenţei la compresiune se vor face ca medie pe trei serii de trei
cuburi următoarele încercări pe betonul întărit la 28 zile (pentru informaţii orientative se pot
face probe la 3 sau 7 zile de la punerea în operă a betonului).
Tipul de ciment Temp.medie(0C) din Coeficient de majorare a rezistenţei
utilizat primele 7 zile determinate la n zile de la turnare
3 zile 7 zile 28 zile
M 30, H 35, Hz 35, + 5 6,66 3,33 1,39
SRA 35 + 10 4,00 2,33 1,11
+ 20 2,80 1,82 1,00
+ 30 2,33 1,59 0,97
Pa 35 +5 5,00 2,50 1,28

+ 10 2,80 1,82 1,05
+ 20 2,22 1,54 1,00
+ 30 2,00 1,37 0,97
P40 +5 3,33 2,00 1,18

+ 10 2,22 1,54 1,03
+ 20 1,82 1,33 1,00
+ 30 1,59 1,25 0,98
Se poate considera că este asigurată realizarea clasei de beton prevăzute, dacă rezistenţa evaluată pentru
vârsta de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confecţionate în cadrul unui schimb şi majorate cu 20 % este cel puţin
egală cu rezistenţa betonului prevăzut în proiect.
 STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat.
 STAS 7009 – 79 Toleranţe în construcţii. Tehnologii.
 STAS 8600-79 Toleranţe în construcţii.
 STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţei.
 STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
 STAS 1759- 80 Încercări pe betonul proaspăt.
100
 STAS 1275- 81 Încercări pe betonul întărit.
 STAS 388-80 Ciment Portland.
 STAS 1500-78 Ciment cu adaosuri.
 STAS 3011-83 Cimenturi hidrotehnice.
 STAS 790- 76 Apă pentru amestecuri la betoane şi mortare.
 STAS 1767-76 Agregate naturale grele pentru betoane cu lianţi minerali.
 NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
 C 16 - 84 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat pe timp friguros.
 C 149-87 Instrucţiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton armat.
 C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente.
 C 130 - 78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.
 C 26 - 85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
 C 54 – 81 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.
 C 117-70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
elementele de beton armat.
 P 100 - 2013. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,
agrozootehnice şi industriale.
 P 85 -2001. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton.
 C 122 -89. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii cu beton
aparent cu parament natural.
 Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
 Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
 Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.
 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233
/D/1980.
 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/15.03.1993.
 Prepararea betoanelor;
 Operaţiuni pregătitoare turnării betoanelor;
 Turnarea betoanelor;
 Compactarea betoanelor;
 Decofrarea betoanelor;
 Tratarea betoanelor după turnare.
PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor;
101
- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente agregate,
ciment, aditivi, adaosuri, etc şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate
cu prevederile procedurii de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier;
- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi măsurile privind
securitatea muncii şi PSI;
- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături după caz,
- în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată, peste 6 luni,
este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executat,
proiectant şi reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către
un expert sau un instituit de specialitate şi va dispune efectuarea ei în orice caz, dacă se constată
prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura – după curăţire nu trebuie să prezinte o reducere a
secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produse, va proceda apoi la o nouă recepţie
calitativă;
- Suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi
curăţate de pojghiţa de lapte de ciment sau de impurităţi, suprafeţele nu trebuie să prezinte zone
necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între
cele două betoane;
- Sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;
- Sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul
intervenţiei unor situaţii accidentale staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă
suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de
lucru, etc;
- Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile: ger, ploi abundente,
furtună, etc;
- În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii astfel încât
acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
- Sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi ale efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;
- Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice
stabilite şi sunt refuzate.
În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul anterior se va consemna aprobarea începerii betonării de
către responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul,
reprezentantul ISCLPUAT, în conformitate cu prevederile programului de control al calităţii lucrărilor-stabilite prin
contract.
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii, accidente,
reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);
- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.
Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul local şi
compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate la punctul 3.2.1.
MATERIALE
MATERIALE PRINCIPALE
Cimenturi:
 Ciment Portland (P40, P45, P50, P55);
 Cimenturi cu adaosuri (F 25, M 30, Pa 35);
102
 Ciment Portland alb (Pa 25, Pa 35).
Agregate:
 Nisip cu granulaţia 0 - 3 mm;
 Pietriş şi piatră spartă cu granulaţie 7 - 15 mm; 15 - 30 mm;
 Agregate mari pentru betoane cu granulaţia 30 - 70 mm;
 Agregate pentru construcţii speciale cu granulaţia 70 - 150 mm.
Adaosuri:
 Apă pentru prepararea betoanelor;
 Plastifianţi (DISAN - A);
 Superplastifiant (FLUBET);
 Acceleratori de priză (Clorură de calciu).
Transportul betoanelor la punctele de lucru se face cu mijloace de transport mecanizate cu ajutorul cărora se
previne procesul de segregare al betoanelor şi scurgerea laptelui de ciment.
Transportul betonului cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare, iar a betonului cu tasarea
maximă de 5 cm se poate face cu autobasculante cu bene cu respectarea următorului timp de transport.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau
tomberoane.
Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai mare de 3 km,
suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului
urmare a modificării conţinutului de apă.
Durata maximă de transport a betoanelor cu autoagitatoare fără utilizarea aditivilor întârzietori de priză (în
minute):
Temperatura amestecului de Durata maxima de transport

beton (˚C)
Ciment de clasa 32,5 Ciment de clasa  42,5
10t 50 min. 35 min.
t< 10 70 min. 50 in.
103
În general, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între (5 
30) C.
Pentru betoanele cu temperaturi mai mari de 30 C trebuie avute în vedere unele măsuri suplimentare,
precum: stabilirea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului (de
către un institut de specialitate sau un laborator autorizat) şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi, etc.
Pentru autobasculante aceste durate se reduc cu 15 minute faţă de limitele prezentate în tabel.
Dacă intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o
oră, acestea vor fi curăţate cu jet de apă iar în cazul autoagitatoarelor, acestea trebuie umplute cu cca. 1 m 3 de
apă şi se vor roti cu viteză maximă tip de 5 minute după care se vor goli complet de apă.
EXECUŢIE
LABORATOARE DE BETOANE
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, executanţii lucrărilor de construcţii sau
investitorul, prin reprezentanţii săi, pot să colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul decât al staţiei de
betoane pentru acest gen de lucrări, care este echipat cu toată aparatura şi instalaţiile necesare efectuării unor
determinări specifice şi controlului calităţii betonului.
Dacă executantul apelează la un laborator independent, extern antreprizei, trebuie specificate prin contract
toate determinările necesare asigurării şi controlului calităţii betonului, în funcţie de specificul lucrării.
Pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a betoanelor, acestea se vor prepara în unităţi specializate
prevăzute cu dozatoare gravimetrice şi cu instalaţii de amestecare forţată a componentelor.
Furnizorul de betoane va asigura în mod obligatoriu respectarea reţetelor de preparare şi va confirma la
fiecare transport clasa betoanelor livrate.
Abaterile admisibile la dozarea gravimetrică a materialelor componente ale betoanelor.
Elemente componente Abateri admisibile

Agregate minerale 3%
Ciment şi apă 2%
Aditivi 5%
OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE TURNĂRI BETOANELOR
Înainte de începerea turnării betoanelor se va verifica în mod obligatoriu:
 Integritatea, stabilitatea şi starea de curăţire a cofrajelor;
 Gradul de curăţire al armăturilor pentru asigurarea aderenţei cu masa de beton;
 Respectarea toleranţelor prescrise pentru cofraje şi armături în vederea:
1. asigurării stratului de beton prescris pentru protejarea armăturilor;
2. asigurării posibilităţilor de turnare şi vibrare a betoanelor;
3. realizării toleranţelor finale prescrise pentru elementele care urmează a se turna.
TURNAREA BETOANELOR
Turnarea se va face conform notelor şi comentariilor din planurile de detalii precum şi conform
memoriului tehnic al proiectului de execuţie.
Turnarea betonului se realizează cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara cu benă, roabă,
tomberon, buncăr, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, pompă de beton stabilă, autopompă, pompă
de nivel cu braţ pliabil, transportor cu bandă, etc.) în funcţie de mijloacele din dotarea executantului,
volumul lucrărilor care urmează a fi executate şi tehnologia lucrărilor de execuţie a elementelor din beton
şi beton armat, prevăzută în proiect.
Pentru punerea în operă a betoanelor la construcţii dezvoltate la orizontală şi sub cota 0, se vor utiliza
autobetoniere cu jgheab, autopompe cu braţ pliabil, pompe de beton staţionare sau transportoare cu
bandă.
104
În cazul construcţiilor dezvoltate pe verticală, se pot utiliza autopompe de beton (H max = 30 m), pompe de
beton (Hmax = 70 m) sau macarale turn echipate cu bene (H max = 150 m).
Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică) având capătul inferior situat la
maximum 1,5 m de zona care se betonează.
Betonul trebuie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de
maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Betonarea grinzilor şi plăcilor va începe după 1-2 ore de la turnarea betonului stâlpilor sau a pereţilor pe care se
reazemă. Grinzile şi plăcile se vor turna de regulă în acelaşi timp.
Betonarea cadrelor se va face dând o deosebită atenţie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea
completă a secţiunii.
Turnarea betonului prin pompare se execută în mod curent cu betoanele din clasele Bc10 - Bc25. Pomparea
betoanelor din orice altă clasă se va face numai după efectuarea unor încercări preliminare.
Tasarea betonului proaspăt nu va depăşi 12 cm pentru betoanele cu aditivi plastifianţi şi 18 cm pentru
betonul preparat cu aditivi superplastifianţi. Conţinutul părţii fine din beton (ciment+agregate< 0,2 mm) trebuie să
fie de minimum 350 kg/mc.
Înainte de începerea pompării betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment.
Pentru pompe şi autopompe de beton, cimentul trebuie să fie într-o proporţie minimă de 150 kg/mc, iar
granulaţia maximă a agregatelor, să nu depăşească 1/3 din diametrul conductei. În scopul îmbunătăţirii
plasticităţii se adaugă plastifianţi. Pentru stabilirea tipului de plastifiant se va cere aprobarea proiectantului.
Procesul de pompare trebuie să se desfăşoare continuu, fără întreruperi care favorizează blocarea betonului
în conducte. Înălţimea liberă de cădere a betonului, va fi de maximum 50 cm, iar grosimea stratului de beton 45
cm. În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin execuţia lucrărilor de betonare fără
întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilită cu acordul proiectantului.
 La stâlpi rosturile se vor prevedea numai la bază.
 La grinzi betonate separat se pot lăsa rosturi la 3-5 cm sub nivelul inferior al plăcii.
 La plăci rostul de lucru va fi situat între 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii.
 La planşee cu nervuri, rostul se va putea face la 1/3 - 1/5 din deschiderea nervurilor (betonare în direcţia
nervurilor) sau grinzii principale (betonare perpendiculară pe direcţia nervurilor).
 La bolţi şi arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare.
 La stâlpi şi grinzi suprafaţa rosturilor va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci şi pereţi
perpendiculare pe suprafaţă.
Înainte de turnarea betonului în rosturi, suprafaţa rostului va fi curăţată şi spălată cu apă.
REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi a procedurii
de execuţie..
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor fi udate
cu apă cu 23 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului dar apa rămasă în denivelări va fi
înlăturată.
b. Din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în lucrare;
105
c. Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admise sau
prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei
numai prin folosirea unui superplastifiant;
d. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în cazul elementelor cu
lăţime de maximum 1,00 m şi 1,50 m – în celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă (plăci, fundaţii,
etc.);
e. Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat
la maximum 1,50 m de zona care se betonează;
f. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior;
g. Se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută,
îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce
asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
h. se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
i. nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a
vibratorului;
j. în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea
laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste
măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită
pătrunderea vibratorului;
k. se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se
măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
l. circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podini astfel rezemate
încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton
proaspăt;
m. betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie;
n. durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor
determinări de laborator, acestea se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul
cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos;
o. în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după
pregătirea suprafeţelor rosturilor;
p. instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele
betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după (24-
48) ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore dacă
temperatura este de peste 20oC şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5).
7. COMPACTAREA BETOANELOR
Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Pentru ca betonul să umple complet forma în care este turnat şi să nu rămână goluri sau pungi de aer, se
utilizează compactarea mecanică a betonului prin vibrare.
Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare), de exterior sau de cofraj şi de suprafaţă (plăci, rigle
vibrante).
Domeniul frecvenţelor utilizate pentru vibrare este cuprins între 3000-12000 vibraţii/ minut. Vibraţiile de
frecvenţă joasă acţionează asupra granulelor de dimensiuni mari, iar cele de frecvenţă înaltă acţionează asupra
granulelor de dimensiuni mici.
106
Vibrarea nu se poate aplica decât betoanelor vârtoase sau betoanelor semiplastice (cu tasarea conului de
maximum 5 cm), cele cu consistenţă mai redusă segregând sub acţiunea vibrării.
Durata de vibrare a betonului este între 5 - 30 secunde.
Distanţa între două poziţii succesive ale pervibratorului, va fi cuprinsă între 25 - 50 cm la betoanele vârtoase
şi 50 - 100 cm la betoanele semiplastice.
Betonul se introduce în straturi de 30-50 cm înălţime, iar butelia vibratorului se cufundă cca.15 cm în betonul
vibrat anterior.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în
următoarele cazuri:
 introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii
armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
 întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la
poziţia corespunzătoare a unui rost;
 se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monoranulare).
În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/
sau a cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
DETALII PRIVIND PROCEDEELE DE VIBRARE MECANCĂ
1) Compactarea mecanică prin vibrare poate fi realizată prin următoarele procedee:
a. Vibrare internă folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
b. Vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
c. Vibrare de suprafaţă cu ajutorul vibratoarelor placă sau a riglelor vibrante.
2) vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betonului;
3) alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forţa perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare a
acestuia) se va face în funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilităţile de introducere a capului
vibrator (butelia) printre barele de armătură;
4) consistenţa betoanelor compactate prin vibrare internă depinde de forma elementului şi desimea
armăturilor;
5) durata de vibrare optimă se situează între minim 5 sec. şi 30 sec. în funcţie de tasarea betonului şi tipul
de vibrator utilizat;
6) semnele după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
7) betonul nu se mai tasează;
8) suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
9) încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului;
10) distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0 m,
reintroducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturii;
11) grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din lungimea capului
vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă (50....150) mm în stratul
compactat anterior;
12) vibrarea externă este indicată la executarea elementelor prefabricate sau în cazul elementelor turnate
monolit de grosimi reduse şi cu armături dese sau care nu pot fi compactate prin vibrare internă. În
zonele în care este posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoare de interior;
107
13) în cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua măsuri constructive
speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor şi prin prevederea, în măsura în care este posibil de legături
elastice între cofraje şi elementele de susţinere şi rezemare;
14) consistenţa betoanelor compactate prin vibrare externă se recomandă să fie cu tasare minimă 50 mm;
15) vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200 mm;
16) consistenţa betoanelor compactate prin vibrarea de suprafaţă se recomandă să fie cu tasare de
minimum 20 mm;
17) se recomandă ca durata vibrării să fie de 30.... 60 sec. timpul optim de vibrare se va stabili prin
determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează;
18) grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decât
grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de consistenţa betonului. În cazul determinărilor de probă
prevăzute la punctul 14 se stabileşte şi grosimea stratului de beton turnat necesară pentru realizarea
grosimii finite a elementului;
19) distanţa între două poziţii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie să fie astfel stabilită încât să fie
asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziţia precedentă.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (in special) zona suprafeţei trebuie tratată şi
protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul
turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă
pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Pe timp uscat şi călduros, suprafeţele libere ale betonului vor fi stropite de cel puţin două ori pe zi, după ce în
prealabil se acoperă cu rogojini sau cu un strat de rumeguş (nisip) de 3-4 cm pentru a menţine umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul să nu fie spălat înainte de a se întări suficient.
Stropirea betonului se va face cel puţin timp de 7 - 14 zile.
Lucrările de betonare nu se vor începe dacă temperatura exterioară este sub -5˚C, iar în cazul lucrărilor în
curs de execuţie, betonările se vor întrerupe, dacă temperatura coboară la - 10˚C, cu tendinţa de scădere în
continuare.
În cazul executării lucrărilor în perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15 martie) se vor lua
măsuri ca betonul să se întărească şi să atingă rezistenţele necesare, fără să sufere din cauza îngheţului.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
- Conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente şi păstrarea căldurii exotermice,
prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare;
- Încălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice;
- Turnarea betonului în spaţii mari încălzite, realizate în construcţii prin închideri parţiale şi folosind pentru
rest construcţia definitivă gata executată;
- Utilizarea acceleratorilor de priză.
Curăţirea şi prelucrarea suprafeţelor de beton turnat se execută de obicei înainte de întărirea completă a
betonului, utilizându-se maşini de finisat, striat şi tăiat rosturi de contracţie în beton.
DURATA TRATĂRII
Durata tratării depinde de:
- Sensibilitatea betonului la tratare, in funcţie de compoziţie.
Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata tratării betonului, sunt:
raportul apă/ ciment, tipul şi clasa cimentului, tipul şi proporţia aditivilor.
108
Betonul cu un conţinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în compoziţie cimenturi cu întărire rapidă (R)
atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât cu beton preparat cu un raport A/C ridicat şi cu
cimenturi cu întărire normală, durata tratării diferind în consecinţă.
De asemenea, având în vedere că, în funcţie de clasa de expunere, betoanele de preparare cu cimenturi de
tip II – V compoziţie, sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I.,
în cazul folosirii aceluiaşi raport A/C se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
- Temperatura betonului.
În general, cu cât temperatura exterioară este mai scăzută, cu atât timpul necesar de tratare este mai mic.
Temperatura betonului după turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul şi clasa cimentului,
dimensiunile elementelor structurale şi proprietăţile de izolator ale cofrajului.
- Condiţiile atmosferice în timpul şi după turnare.
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi viteza vântului, care pot accelera
uscarea prematură a betonului.
- Condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare să fie prelungită.
Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc.)
sau conţinând anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decât betonul preparat cu ciment de
tipul I, la acelaşi raport apă/ciment. În aceste cazuri se recomandă, faţă de condiţiile date în tabel, ca durata
tratării să crească în medie cu două zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III, IV sau V.
În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiţii severe de expunere, se
recomandă creşterea duratei de tratare cu (3-5) zile.
Notă: În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în timpul duratei de serviciu
a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie - se va
menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide).
În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată (14-28) zile, în funcţie de anotimp şi
condiţiile de expunere.
Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul de
protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.
Stropirea cu apă va începe după (2-12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment utilizat şi temperatura
mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată
pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină permanent umedă. Se
va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5 oC, nu se va proceda la stropire cu apă ci se vor
aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general, în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5
N/mmp nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările
speciale.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât
prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora, printr-o deviere
provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie (palplanşe sau batardouri)
109
IV.3. Caiete de sarcini instalatii termice
1 GENERALITĂŢI:
1.1 Investiţia: ”Realizare si dotare dispensar medical uman
Amplasament: Sat Caprioru, Comuna Tatarani, Judet Dambovita
1.2 Executarea instalaţiilor termice se va face coordonat cu celelalte instalaţii precum şi cu elementele de
arhitectură şi rezistenţă. Această coordonare se va urmări pe întreg parcursul execuţiei, începând de la
trasare, iar eventualele neconcordanţe vor fi semnalate proiectantului pentru solutionare.
1.3 Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificări sau completări la documentaţia iniţială vor fi
făcute numai cu avizul proiectantului. In timpul execuţiei, dacă este cazul, se vor întocmi dispoziţii de şantier
prin care se fac derogări sau modificări la soluţia tehnică aferentă proiectului tehnic iniţial. Dispoziţiile de şantier
vor fi predate cu proces verbal Dirigintelui de Şantier.
1.4 Prescripţiile tehnice de bază ce trebuie riguros respectate în timpul execuţiei sunt:
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Indicativ: I 13 - 2015
- Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici Indicativ: GP – 051- 2000
- S.R 1907 / 1: Instalatii de incalzire, Necesarul de caldura de calcul, Metoda de calcul;
- S.R 1907 / 2: Instalatii de incalzire, Necesarul de caldura de calcul, Temperaturi interioare
conventionale de calcul;
- Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exploatarea sistemelor si echipamentelor de
siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand temperatura maxima 115 0 C,
indicativ GP 041 - 1998
- P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, actualizata si republicata;
- Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, actualizata si republicata;
- Legea nr 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, actualizata si republicata;
Aceste normative vor fi trebui obligatoriu respectate la punerea în operă a prezentului proiect.
2 OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE EXECUTANŢILOR

2.1 Asigurarea executării lucrărilor de instalaţie termică şi a celor auxiliare la un nivel calitativ
corespunzător standardelor, prin responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi
2.2 Obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare execuţiei
2.3 Utilizarea în execuţia lucrărilor numai a materialelor utilajelor şi echipamentelor omologate în Romania,
corespunzătoare din punct de vedere tehnic prevederilor proiectului şi din punct de vedere calitativ cerinţelor
standardelor europene.Toate materialele autohtone vor fi însoţite de certificate de calitate, iar cele de import de
certificat de omologare în ţara noastră. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de antreprenor, avizată de
proiectant şi aprobată de beneficiar.
2.4. Verificarea atentă a documentaţiei tehnice întocmite de proiectant şi puse la dispoziţie de către beneficiar în
ceea ce priveşte adaptabilitatea la condiţiile din teren, trasee, goluri în elementele de construcţie, gabarite
echipamente, coordonare cu celelalte specialităţi, după care vor fi făcute observaţii. Odată conciliate aceste
observaţii, proiectul va fi suţinut de către antreprenor, care îl va pune în operă întocmai şi la termenele
convenite.
2.5. Respectarea în totalitate a proiectului ce urmează a fi executat, eventuale modificări sau abateri de la
proiect urmând a fi aplicate numai pe baza soluţiilor oferite de proiectant cu acordul beneficiarului.
2.6. Sesizarea în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism si
Amenajarea Teritoriului, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor.
2.7. Respectarea riguroasă a prevederilor “Normativului de prevenire si stingere a incendiilor” pe durata
executării lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora.
2.8. Respectarea riguroasă a prevederilor privind igiena si protecţia muncii în construcţii.
2.9. Lucrarea trebuie executată în modul cel mai corect şi complet, pentru îndeplinirea condiţiilor beneficiarului,
care va avea dreptul să respingă orice lucrare sau material ce nu corespunde specificaţiilor din proiect sau
standardelor de calitate.
2.10.După contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispoziţia proiectantului documentaţia tehnică de
selecţie şi montaj obţinută de la furnizor, necesară pentru verificare, avizare şi întocmirea eventualelor
modificări faţă de proiectul iniţial. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificate de garanţie de la furnizor.
Acestea vor fi prezentate comisiei de recepţie.
110
2.11.Supunerea la recepţie numai a lucrărilor terminate, care corespund întocmai proiectului şi îndeplinesc
standardele de calitate.
2.12.Aducerea la îndeplinire întocmai şi la termen a măsurilor si hotărârilor dispuse prin acte de control sau
dispoziţii de santier.
2.13. Respectarea cu stricteţe a termenelor stabilite.
3. EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DIN CENTRALA TERMICA

3.1 ÎNCĂPEREA CENTRALEI TERMICE
Încăperea destinată centralei termice trebuie să corespundă prevederilor normativelor I13/2015 si prevederilor in
vigoare privind alimentarea cu gaze naturale. În situaţia în care suprafeţele vitrate nu sunt corespunzătoare sau
centrala termică nu este prevăzută cu sifoane de scurgere a apelor de pe pardoseală, se vor executa lucrări
suplimentare de remediere a respectivelor neajunsuri.
3.2 MONTAJ ECHIPAMENTE
MONTAJ CAZANE
Montarea cazanelor (centrale murale de perete) se va face pe perete în strictă concordanţă cu prevederile
cărţilor tehnice ale echipamentelor. Cazanele vor fi complet echipate pentru functionarea si exploatarea in
conditii de siguranta. Evacuarea gazelor rezulatate in urma arderii combustibilului se va face cu ajutorul kitului
de avacuare gaze arse cu care este echipat cazanul.
MONTAJ POMPE
Pompele se montează pe conducte, fiind îmbinate cu racorduri olandeze, in functie de diametrul racordurilor,
pentru o usoara exploatare in timp in caz de reparatii.
Montarea pompelor în instalaţie se va face numai în poziţiile prevăzute în documentaţia lor tehnică. Montarea
pompelor în poziţii interzise, nu numai că determină reducerea performanţelor de funcţionare, dar va conduce
în foarte scurt timp la deteriorarea lor.
Pentru protejarea pompelor, acestea se vor monta obligatoriu între robineţi cu obturator sferic, refularea
realizandu-se prin clapetă de sens.
MONTAJ VAS DE EXPANSIUNE INCHIS
Vasul de expansiune închis, cu membrană, se montează fără nici un fel de armături intercalate.
Perna de aer a vasului de expansiune va fi precomprimată la punerea în funcţiune, folosind o pompă de aer.
Presiunea de precomprimare trebuie să corespundă prevederilor notiţei tehnice a vaselor de expansiune, pusă
la dispoziţie de furnizor.
MONTAJ AEROTERME
Aerotermele prevazute pentru incalzire in Sala Multifunctionala se vor monta conform cartii tehnice si a
indicatiilor din acestea de la producator, pe suporti proprii ancorati de cladire, dar avand in vedere si posibilitatie
de montaj in functie de arhitectura cladirii, coordonarea cu celelalte instalatii.
3.3. APARATE DE MĂSURĂ, CONTROL, REGLARE SI CONTORIZARE
În conformitate cu prevederile Normativului pentru Proiectarea şi Executarea Instalaţiilor de Încalzire Centrală,
indicativ I.13/2015, instalaţia va fi prevăzută cu următoarele aparate de măsură şi control:
-Termometre, Manometre:
-pe racordurile de intrare, ieşire agent termic din cazane
-pe distribuitoarele si colectoarele instalaţiilor de încălzire
-la ieşirea din pompele de amestec
-pe conductele de tur şi retur agent termic de încălzire
-Presostat diferenţial cu senzor de contact pe conducta de racord a vasului de expansiune
-Instalaţie de semnalizare acustică
-Ventile automat de aerisire:
-în toate punctele cele mai înalte ale instalaţiei, pe tur şi pe retur.
-Robinet de golire: - pe cazan;
- în punctele cele mai joase ale instalaţiei
-Clapetă de sens:
- pe conducta de alimentare cu apă rece a centralei termice.
- pe racordurile de refulare ale pompelor. -Supape de siguranţă:
- pe cazan
- la vasele de expansiune
-pe conducta de admisie apă rece
-Indicatoare de nivel: - la vasele de expansiune închise
-Contor : - pentru contorizarea apei apei reci
4. EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

4.1 MONTAJ RADIATOARE
La montaj se va ţine cont ca soluţiile de ansamblu să satisfacă cerinţele funcţionale, estetice şi
economice. În încăperile în care s-a dorit incălzirea cu radiatoare din tabla de oţel, conform dimensiunilor din
partea desenată, acestea se vor monta paralel cu pereţii finisaţi, la o distanţă constantă de 5 cm faţă de
111
elementele de construcţie (pereţi), fiind fixate cu console cu dibluri în perete.
Pentru fixarea corpurilor de radiator, se va lua în consideraţie şi grosimea zidului netencuit. Încastrarea
consolelor şi a susţinătorilor se face la o adâncime de minimum 12 cm; în cazul în care grosimea zidăriei nu
permite respectarea acestei adâncimi sau peretele încăperii este construit din panouri fabricate sau
zidărie din BCA, radiatoarele se montează pe suporţi cu picior. Când radiatoarele sunt montate cu suporţi cu
picior este necesar ca acestea să fie pozate înainte de turnarea şapei pe pardoseală pentru ca la executarea
acesteia să poată fi încastrate. Numărul de console şi susţinători pentru radiatoare este prevăzut în I13/2015.
Poziţia radiatoarelor va fi orizontală, trebuind a se folosi pentru aliniere o nivelă cu bulă de aer.
Distanţa între corpurile de încălzire şi pardoseală trebuie să fie 12cm, iar distanţa până la glaful ferestrei sau
nişa aparentă trebuie să fie de cel puţin 10cm.
Racordarea corpurilor de încălzire la sistemul de distribuţie a agentului termic se va face cu racordurile de tur şi
retur montate in diagonala indiferent de lungimea radiatorului, astfel încât să se asigure o circulaţie completă a
agentului termic în radiatoare. Racordarea radiatoarelor la conducta de tur se face prin intermediul robineţilor
de închidere şi reglare colţar termostataţi, iar la conducta de retur se face prin montarea robineţilor de retur
(detentori), soluţie obligatorie pentru realizarea echilibrării hidraulice a sistemului. La partea superioară a
fiecărui corp de încălzire se montează câte un robinet manual de aerisire.
Distanţele admise între conductele electrice montate aparent şi elementele instalaţiei de încălzire
trebuie să respecte condiţiile din "Normativ pentru proiectarea ,executia si exploatarea instalatiilor electrice
aferente cladirilor" , indicativ I7- 2011.
În cazul în care corpurile de încălzire se montează în nişe sau se maschează cu măşti, distanţele laterale până
la pereţii nişei şi a măştii trebuie să permită montarea şi manevrarea normală a armăturilor, şi acest lucru se va
face cu acceptul proiectantului de rezistenţă. Distanţa frontală între corpul de încălzire şi mască trebuie să fie
de 2cm la măşti cu goluri obişnuite şi de 5cm în cazul măştilor pline, precum şi în cazul în care masca este
confecţionată dintr-un material combustibil.
Pentru a realiza o eficienţă termică cât mai mare, se vor amplasa corpurile de încălzire la partea
inferioară a încăperilor, în imediata apropiere a suprafeţelor reci, iar corpurile de încălzire care cedează căldură
în special prin convecţie se vor monta în dreptul parapetului ferestrelor sau în imediata apropiere a acestora.
În general, corpurile de încălzire - indiferent de tipul sau sortimentul lor - vor trebui să se amplaseze astfel încât
să asigurea funcţionarea lor cu eficienţă maximă, iar montarea lor să se coreleze atât cu elementele de
construcţie cât şi cu restul de instalaţii din încăpere. De asemenea, montarea şi amplasarea lor trebuie să
asigure circulaţia fluentă a persoanelor, accesul la hidranţii de incendiu.
4.2 MONTAJ ECHIPAMENTE
Echipamentele de încălzire: cazane, pompe, vase de expansiune, aeroterme, se vor monta conform
prescripţiilor furnizorului de echipamente. Poziţiile de montaj şi caracteristicile tehnice vor respecta proiectul
tehnic de execuţie.
Se va avea în vedere accesul cât mai uşor la echipamente atât pentru exploatare cât şi mentenanţă.
Pompele se montează pe conducte, fiind îmbinate cu racorduri olandeze sau flanse, in functie de diametrul
racordurilor. Montarea pompelor în instalaţie se va face numai în poziţiile prevăzute în documentaţia lor
tehnică. Montarea pompelor în poziţii interzise, nu numai că determină reducerea performanţelor de
funcţionare, dar va conduce în foarte scurt timp la deteriorarea lor.
Pentru protejarea pompelor, acestea se vor monta obligatoriu între robineţi cu obturator sferic, refularea
realizandu-se prin clapetă de sens.
4.3 CONDUCTE ŞI MONTAJUL LOR
Coductele de distribuţie a agentului termic se montează aparent pe pereti dar si ingropat in sapa in
anumite locuri, situatie in care se vor izola cu teci termoizolatoare (furtun elastomer de 6 mm grosime).
Conductele reţelei orizontale de distribuţie se fixează cu coliere duble in functie de diametrul tevii.
Conductele sistemului de distribuţie agent termic de incalzire au fost prevazute din teava de cupru, imbinarea
acestora facandu-se cu piese specifice: mufe, nipluri, coturi, teuri.
Conductele vor fi montate cu o panta normală de 3 ‰ ascendentă dinspre ansamblul de incalzire,
pentru a asigura golirea si aerisirea optimă a instalaţiei. Aceasta panta nu se poate pastra pe toata lungimea
distributiei datorita configuratiei instalatiei de aceea intermediar, conform planurilor s-au mai montat pe traseu
robineti de golire. La traversarea elementelor de construcţie, pereti si plansee, conductele vor fi protejate cu
tuburi de protecţie.
- Conductele se vor monta după ce în prealabil s-a făcut trasarea lor conform planurilor
- Garniturile îmbinărilor prin flanşe nu vor obtura secţiunea de trecere a conductei
- În cazurile în care sunt necesare intervenţii frecvente în timpul exploatării se vor folosi îmbinări demontabile.
Se vor face îmbinări cu racorduri olandeze sau flanşe numai în locuri accesibile, vizitabile.
- In porţiunile în care conductele traverseză elementele de construcţii nu se admit îmbinări.
La montarea conductelor în plasă pe un singur rând sau pe mai multe rânduri, se va lăsa spaţiu suficient între
rândurile de conducte şi elemente de construcţii pentru plecările derivaţiilor, manevrarea robinetelor precum şi
întreţinere, revizii, reparaţii, etc.
Distanţele minime între conducte montate pe traseu paralel, vor corespunde I.13/2015.
REFERINŢĂ Distanţe
Intre conturul conductelor neizolate 3cm
Intre conturul conductelor neizolate şi construcţia finală 3cm
112
Intre feţele exterioare a conductelor izolate 4cm
Intre faţa exterioară a conductei şi construcţia finală 4cm
Intre flanşele armăturilor a două conducte apropiate 3cm
La conductele izolate, poziţia armăturilor va fi decalată astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi conducta
apropiată sau izolaţia acesteia să fie mai mare de 3cm.
Faţă de conductorii electrici sau conductele de gaze combustibile, trasarea conductelor instalaţiilor de apă vor fi
montate la distanţele normate prin normativul "Normativ pentru proiectarea ,executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor" , indicativ I7- 2011.
- Conductele vor fi susţinute prin suporţi suspendaţi. Suporţii ficşi dacă nu sunt precizaţi în proiect se vor monta
conform normativuuil I13/2015. Suporţii ficşi se vor realiza conform detaliilor omologate prevăzute în normative.
Se pot utiliza suporţi propuşi de constructor cu condiţia acceptării lor de proictant. La montarea suporţilor se va
ţine seama de pantele conductelor. Suporţii conductelor trebuie să asigure deplasarea conductelor prin dilatare,
fără modificarea geometriei traseului.
- Preluarea dilatărilor conductelor de agent termic se realizează prin lire de dilatare si prin schimbări de
direcţie şi schimbări ale nivelului traseului etc, aşa cum sunt prevăzute în proiect.
- Conductele instalaţiilor de încălzire se vor monta cu pantă, asigurând dezaerisirea şi golirea centralizată a
instalaţiei.
4.4 ARMĂTURI
Se vor prevedea armături:
- de trecere
- de închidere şi reglaj
- de golire
- de reţinere
- de siguranţă
- de echilibrare hidraulică
- automate pentru eliminarea aerului
- robinete cu două sau trei căi
Acestea se vor monta în poziţiile indicate in partea desenata a proiectului. Armăturile prevăzute vor
corespunde presiunilor de lucru cerute în proiect.
Armăturile de închidere se prevăd:
- pe conductele principale şi ramurile de distribuţie
- pe conductele de încălzire a aparatelor de încălzire pentru izolarea acestora
- pentru izolarea aparatelor care necesită controale frecvente (la contoare, filtre)
- pe ramuri alimentând consumatori cu program diferenţiat
- pentru sectorizarea instalaţiei
- pentru izolarea unor circuite restrânse, cu posibilităţi frecvente de avarie, spre exemplu la baza
coloanelor
Armăturile de reglare se montează acolo unde pot apărea variaţii ale debitelor de exploatare.
Până la diametrul nominal de 50mm se vor utiliza robineţi cu obturator sferic, peste diametrul nominal
50mm robineţii vor fi de tip fluture.
Armăturile se vor monta ţinând seama de următoarele condiţii:
- uşor accesibile
- uşor demontabile
Toate armăturile vor fi montate în poziţie închis ţinând seama de sensul de curgere al fluidelor.
4.5 IZOLAŢII
Protejarea elementelor metalice (conducte, distribuitoare, colector, utilaje, etc) de agresivitatea mediului in care
se află, se realizează prin protecţie anticorozivă executată conform prevederilor STAS 10166/1-77, 10702/2-80
şi a instrucţiunilor tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice, indicator C.139-87.
Reducerea pierderilor de căldură, evitarea apariţiei condensului şi a pericolului de accidente prin contact cu
suprafeţe cu temperatura peste 50 grd.C se realizează prin izolarea termică a conductelor, etc.
Elementele componente ale structurii izolaţiei termice sunt:
- protecţia anticorozivă, executată pe întreaga suprafaţă metalică
- elemente de susţinere contra alunecării şi tasării stratului izolator
- startul termoizolator
- stratul de protecţie a termoizolaţiei cu rol de protecţie mecanică (unde este cazul)
La realizarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din C 142 “Instrucţiunile tehnice pentru
executarea şi recepţionarea termoizolaţiei elementelor de instalaţii, precum şi C 107“ Normativului pentru
proiectarea, executarea şi recepţionarea izolaţiei termice la construcţii civile şi industriale “.
Lucrările de izolare vor fi începute numai după ce în prealabil s-au efectuat probele de presiune şi a fost
executată curăţarea şi protejarea conductelor cu straturi anticorozive.
113
Izolaţiile termice aplicate pe conducte vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi de manevră,
precum şi în dreptul manşoanelor de trecere prin elementele de construcţie.
La execuţia lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din “ Instrucţiunile tehnice pentru executarea
termoizolatiilor la elementele de construcţii “ C 142.
Lucrările de izolare vor fi începute numai după ce în prealabil s-au efectuat probele de presiune şi a fost
executată curăţarea şi protejarea conductelor cu straturi anticorozive.
Toate conductele instalaţiei se vor izola termic, pentru reducerea pierderilor de căldură. Materialul folosit pentru
izolarea termica a conductelor este din polietilena (având coeficientul de conductivitate termică 0,04 W/mK).
Izolaţiile se realizează doar după efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate la rece şi la cald.
La conducte, armături, grunduirea se face în două straturi cu grund. Vopsirea conductelor, unde este cazul, se
va realiza tot în două straturi.
4.6 VOPSIREA CONDUCTELOR
Conductele fară termoizolaţie sunt grunduite şi vopsite în două straturi cu lac de bază de răşini sintetice.
Conductele cu termoizolaţie sunt grunduite în două straturi.
Pregătirea suprafeţelor conductelor din oţel în vederea vopsirii se face în conformitate cu prevederile STAS
12796/1990 incluzând următoarele faze de lucru: pregătirea prealabilă, degresare, curăţire şi aplicarea unei
protecţii temporare.
Fazele de lucru se aplică consecutiv şi integral pe porţiuni limitate de suprafaţă asigurându-se:
a) îndepărtarea ţunderului format la tratamentul termic, a ruginei formate în procesele de coroziune a prafului
provenit din particulele ce se depun din aer, a uleiurilor şi a impurităţilor de altă provenienţă.
b) acoperirea cu straturi de conversie care îmbunătăţesc stratul de vopsea.
-pentru pregătirea suprafeţelor se utilizează utilaje şi materiale care să asigure nivelul calitativ a suprafeţelor
prelucrate
-curăţirea manuală se efectuează cu perii metalice, răzuitoare sau ciocane
-principalele procedee de pregătire mecanică a suprafeţelor din oţel sunt:
- sablarea şi îndepărtarea prafului cu aer comprimat uscat şi curat sau cu o perie curată.
- sablarea uşoară prin trecerea rapidă a unui jet de sablare pe suprafaţa de curăţit, astfel încât să se
îndepărteze particulele uşor detaşabile
-după degresare, suprafeţele conductelor trebuie să fie lipsite de orice substanţe grase, unsori, emulsii uleioase
etc.
-acoperirea protectoare se stabileşte în funcţie de durata de folosinţă a conductelor ce se protejază, de
agresivitatea mediului şi de durata de viaţă a protecţiei în conformitate cu STAS 10702/1- 83.
-în max. 3 ore de la terminarea fiecărei porţiuni din suprafaţă a conductelor din oţel trebuie să se aplice un strat
de grund sau alt preparat pentru protecţie temporară care să nu inflenţeze calitatea suprafeţelor curăţate şi a
cordoanelor de sudură ce se execută ulterior în procesul de montare a conductelor de oţel
-tehnologia de preparare a materialelor de protecţie şi respectiv de aplicare a straturilor componente ale
sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie să corespundă cu prescripţiile stabilite de producătorii acestor
materiale.
-înainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire şi uscarea peliculelor de aer toate rosturile
(interspaţiile) denivelările etc. trebuiesc verificate să fie netede.
-fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu lipsit de încreţituri, băşici, exfolieri, fisuri şi neregularităţi
-culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementelor de conductă şi nuanţa culorii
trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate
-numărul de straturi aplicate ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafaţa conductelor din oţel trebuie să
asigure grosimea totală minimă. Cifra maximă de aderenţă admisă la sistemele de protecţie prin vopsire este
2 conform STAS 3661
-verificarea calităţii acoperirilor protectoare se face pe faze de operaţii de către executanţi în prezenţa
beneficiarului astfel:
- înainte de aplicarea acoperirii protectoare,
- în timpul aplicării acoperirii protectoare, după aplicarea acoperirii protectoare
4.7 PROBE DE PRESIUNE ŞI DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
Instalaţiile de încălzire centrală nu pot fi date în folosinţă dacă nu sunt spălate şi supuse la un ciclu de probe.
Verificarea instalatiei termice se face supunand-o la urmatoarele probe: proba la rece, proba la cald,
proba de ecficacitate conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala, indicativ I 13.
Proba la rece:
Proba la rece se face în scopul verificării rezistenţei mecanice şi a etanşeităţii elementelor instalaţiei de
încălzire şi constă în umplerea cu apă a instalaţiei şi încercarea la presiune.
Umplerea instalaţiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apă care îndeplineşte condiţiile de calitate
ca agent termic.
Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaţiei - se face având racordate toate echipamentele din
centrala termică, reţelele de conducte şi aparatele consumatoare de căldură.
În cazul când se folosesc corpuri de încălzire a căror rezistenţă nominală corespunde unei presiuni maxime
mai reduse decât a restului instalaţiei, proba de presiune la rece a instalaţiei se face fără corpurile de încălzire
114
respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de încălzire de inventar (rezistente la presiunea la care se
face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legăturilor de ducere-întoarcere. Proba la rece se execută
înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsiri, izolări termice etc.), de închiderea acestora în canale
nevizitabile sau în şanţuri în pereţi şi planşee, de mascarea şi înglobarea lor în elementele de construcţii,
precum şi de executarea finisajelor de construcţii.
Proba se execută în perioada de timp în care temperatura exterioară este mai mare de + 5 oC.
În vedrea executării probei la rece, se va asigura deschiderea completă a tuturor armăturilor de închidere şi
reglaj, închiderea conductelor de legătură la vasul de expansiune deschis, reglarea armăturilor de siguranţă de
la cazane şi de la vasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă, verificarea punctelor de
racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la pompa de presiune.
Înainte de proba de presiune la rece instalaţia se spală cu apă potabilă.
Spălarea instalaţiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaţiei la conducta de apă potabilă,
umplerea instalaţiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaţiei la jgheabul de golire la canalizare şi
menţinerea instalaţiei sub jet continuu până când în apa golită din instalaţie nu se mai observă impurităţi
(nămol, nisip etc.) Operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie al apei.
Presiunea de probă se determină în funcţie de presiunea maximă de regim şi de modul de execuţie al instalaţiei,
astfel:
 o dată şi jumătate presiunea maximă de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţii montate aparent şi
la cele mascate sub finisaje uzuale ;
 dublu presiunii de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care se maschează sub
finisaje deosebite ;
 presiunea prevăzută în caietul de sarcini, pentru părţile din instalaţii care se înglobează în
elemente de construcţie (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli, realizate numai
cu ţevi trase) ;
 la presiunile prescrise de instrucţiunile tehnice ISCIR, pentru părţile de instalaţii care sunt supuse
prevederilor acestor prescripţii.
Verificarea comportării instalaţiei la proba rece poate fi începută imediat după punerea ei sub presiune, prin
controlul rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor.
La îmbinările sudate controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul liber.
Măsurarea presiunii de probă se începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune şi se
face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de
10 minute. Durata probei este de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoare dacă, pe toată durata probei, manometrul nu a indicat
variaţii de presiune şi dacă la instalaţie nu se constată fisuri, crăpături sau scurgeri de apă la îmbinări şi
presgarnituri.
În cazul constatării unor scăderi de presiune sau a defecţiunilor enumerate mai sus, se procedează la
remedierea acestora şi se repetă proba.
Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instalaţiei.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este obligatorie, în cazul în care nu este prevăzută
executarea succesivă a probei la cald.
Proba la cald :
Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare a elementelor instalaţiei la
dilatare şi contractare, a circulaţiei agentului termic.
Proba la cald se execută la toate instalaţiile de încălzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga
instalaţie sau pe părţi de instalaţie care pot funcţiona separat.
Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii, izolării), mascării sau închiderii elementelor instalaţiilor în
canale nevizitabile sau în şanţuri, în pereţi sau planşee, cu excepţia elementelor înglobate în elementele
de construcţii (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli), dar numai după închiderea
completă a clădirii şi după efectuarea probei la rece.
Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile interioare se alimentează, de preferinţă, cu agent termic de la
sursa definitivă; în cazul în care aceasta nu a fost pusă în funcţiune, alimentarea se poate face de la o sursă
provizorie.
Sursa de căldură va asigura debitul, presiunea şi temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului
instalaţiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripţiilor tehnice specifice unor
elemente din instalaţie cu cerinţe speciale privind apa de alimentare
Odată cu proba la cald se efectuează şi reglajul instalaţiei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de încălzire se poziţionează la treptele de reglaj primar (prereglare)
prevăzute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controlează debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaţiei la reţeaua exterioară, cu
ajutorul dispozitivelor prevăzute în acest scop în proiect (contoare de căldură), efectuându-se reglajul
corespunzător.
Proba la cald comportă două faze.
În faza I-a, după ce apa a atins în instalaţie nivelul corect, se ridică temperatura ei la 50 0C şi se menţine
această temperatură în limitele unei variaţii de ± 50C. Dacă instalaţia este cu circulaţie prin pompe, acestea
115
se vor pune în funcţiune. După 2 ore de funcţionare se face un control atent la toate corpurile de încălzire,
constatând cu mâna sau cu un termometru de contact gradul de încălzire (temperatura) la partea superioară
şi la partea inferioară a corpului de încălzire. Nu se admit diferenţe mai mari de 5 0C între corpurile de încălzire.
Acelaşi control se efectuează şi la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a încălzirii se
corectează prin robinetele de reglaj. La instalaţiile cu pompe
de circulaţie se controlează, cu ajutorul a două manometre montate, unul pe racordul de intrare, celălalt pe
racordul de ieşire al pompei, dacă aceasta dezvoltă presiunea necesară. La instalaţiile cu vase de expansiune
închise se verifică, de asemenea, ca presiunile date de pompe să nu depăşească presiunile admisibile pentru
funcţionare.
În faza a II-a, se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală (în limitele a ± 5 0C) şi, după 2
ore de funcţionare, se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări, la corpuri de încălzire şi armături. Se
controlează dacă dilatările se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt preluate în bune condiţii,
astfel încât să nu apară neetanşeităţii, iar punctele fixe să nu sufere deplasări. Se verifică dacă se face o bună
dezaerisire a instalaţiei. În timpul funcţionării se urmăreşte cum lucrează pompele, motoarele electrice,
cuplajele dintre ele şi cum se comportă armăturile. La răcirea instalaţiei se examinează din nou toată instalaţia
spre a se controla etanşeitatea.
După terminarea acestei examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se reia proba,
procedându-se la o nouă încălzire (faza I şi faza II), făcându-se un control identic cu cel descris mai sus.
Dacă nici la a doua încălzire instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi funcţionează în
condiţii normale, proba se consideră corespunzătoare. După efectuarea probei, instalaţia se goleşte dacă -
până la intrarea în funcţionare - există pericolul de îngheţ.
Rezultatele probei se consemnează într-un proces verbal.
La centrale şi puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instalaţie se face o probă parţială, în
care se porneşte instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificând în principal:
 montarea echipamentului şi conductelor astfel încât să se asigure spaţiile necesare prevăzute
pentru exploatare ;
 modul de manevrare al armăturilor ;
 dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare (pompe etc.) nu produc zgomote sau vibraţii
supărătoare şi dacă s-au respectat prevederile pentru atenuarea şi împiedicarea transmiterii lor la
elementele construcţiei
(atenuatoare de zgomot, izolări fonice, straturi antivibraţie la postamente etc.);
Cu ocazia probei parţiale pentru centrala termică sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru întreaga
instalaţie, se recomandă să se facă şi probele de funcţionare a echipamentelor.
Probele de funcţionare a echipamentelor sunt verificări funcţionale specifice făcute asupra utilajelor şi
aparatajelor componente ale instalaţiilor de încălzire, în timpul funcţionării acestora (pompe, schimbătoare de
căldură, staţii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automată etc.).
Probele de funcţionare a echipamentelor pot fi făcute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau
proba de eficacitate.
Proba de eficacitate :
Se efectuează proba de eficacitate a instalaţiei pentru a verifica dacă instalaţia realizează în încăperi gradul de
încălzire prevăzut în proiect.
Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune şi numai după ce toată clădirea a fost terminată.
Pentru ca verificarea să fie concludentă, se va alege o perioadă rece, în care temperaturile exterioare să fie
sub 0oC şi valoarea lor medie zilnică să nu varieze cu mai mult de ± 3 oC faţă de temperatura exterioară
medie a celor două zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală cu corpuri de încălzire se încălzeşte clădirea cu
cel puţin trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se reglează conform
graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC.
Pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile şi ferestrele clădirii să fie
închise. Proba de eficacitate durează 12 ore, cu măsurători din oră în oră.
Se măsoară temperaturile aerului exterior şi ale agentului termic pe conductele de ducere şi întoarcere,
verificându-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încăperii, la o
înălţime de 0,75 m de la pardoseală; în cazul încăperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face
pe zone cvasipătrate, cu suprafeţe de maximum 100 mp, tot la înălţimea de 0,75 m. În încăperi de locuit
măsurarea temperaturii se face în cel puţin 3 puncte din încăpere, la o distanţă de cel puţin 2 m de la peretele
încăperii şi la o înălţime de 0,75 m de la pardoseală; în cadrul probei se urmăreşte stabilitatea şi
uniformitatea temperaturii aerului din încăperi pe durata probei.
Dacă clădirea este expusă însoririi nu se iau în consideraţie citirile de temperaturi efectuate între orele 11 şi 16.
Pentru a asigura precizia măsurătorilor se recomandă alegerea de termometre cu gradaţii corespunzătoare, şi
anume:
 pentru temperaturi exterioare 1/5oC
 pentru temperaturi interioare 1/5 oC
 pentru temperaturile agentului termic 1/2 oC
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul măsurătorilor ele vor fi ferite de
116
influenţe perturbatorii (curenţi de aer, radiaţii termice, căldură umană etc.).
Încăperile în care se măsoară temperatura interioară, vor fi:
 la parter: încăperile de colţ şi cele alăturate intrărilor neîncălzite, în mod obligatoriu; de asemenea, alte
camere
după apreciere;
 la ultimul nivel: încăperile de colţ, în mod obligatoriu şi, alte încăperi, după apreciere;
 la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, însă cel puţin 10 % din numărul lor.
La clădirile cu multe niveluri se asigură efectuarea a cel puţin câte o măsurătoare la fiecare nivel.
La încălzirea cu aer cald, chiar şi în cazul combinării acesteia cu încălzirea cu corpuri de încălzire, se fac -
pe lângă măsurătorile de temperatură menţionate anterior - măsurători ale vitezei aerului, în conformitate
cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare”- I5.
Rezultatele probei de eficacitate se consideră satisfăcătoare, dacă temperaturile aerului interior corespund cu
cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5oC până la +1oC în clădirile.
În cazul în care, mai mult de 10 % din rezultatele măsurătorilor de temperatură nu se încadrează în aceste
limite, proba se consideră necorespunzătoare şi va trebui să fie reluată, după efectuarea remedierilor
Rezultatele probei de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală se consemnează într-un proces verbal.
Probele instalaţiilor de încălzire centrală (proba de eficacitate, proba la cald şi proba la rece) se fac în
prezenţa reprezentanţilor executantului (responsabilul tehnic cu urmărirea execuţiei lucrărilor),
beneficiarului (dirigintele de şantier) şi proiectantului.
Data şi ora începerii probelor sunt anunţate în prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele
teritoriale ale Inspecţiei de Stat în Construcţii.
4.8 SPĂLAREA INSTALAŢIEI
După efectuarea probelor menţionate cu rezultate corespunzătoare, instalaţia se va spăla la interior cu jet de
apă sub presiune, pentru evacuarea eventualelor impurităţi şi corpuri solide provenite din fabricaţie, sau de la
montaj (zgură de sudură, capete de electrozi, pămînt etc.). Dacă după spălare instalaţia nu poate fi lăsată în
funcţiune, în perioada rece a anului se va evacua cu grijă şi în totalitate apa conţinută, pentru a evita orice
posibilitate de îngheţ.
4.9 CALITATEA APEI
Umplerea instalaţiei se face în centrala termica existenta. Apa de adaos va fi obligatoriu tratată prin
dedurizare cu ajutorul staţiei de dedurizare.
Filtrarea generală a agentului termic, realizată prin filtru Y prevăzut pe conducta de retur este obligatorie.
Filtrul va fi curăţat în primele zile de funcţionare cel puţin o dată pe zi, urmând ca ulterior să se facă o verificare
periodică, cel puţin lunară.
Subliniem importanţa calităţii apei din instalaţie asupra performanţelor acesteia. Prin urmare se recomandă
reducerea la maxim a pierderilor de apă şi în consecinţă a adaosului de apă netratată.
4.10 STRĂPUNGERI PEREŢI ŞI PLANŞEE
La traversarea elementelor de construcţie, conductele vor fi montate în tuburi de protecţie, care să permită
mişcarea liberă a conductelor datorită dilatării şi să asigure protecţia mecanică a conductelor izolate.
Tuburile de protecţie vor fi realizate din tablă de oţel zincat şi vor avea diametrul suficient de mare pentru a
permite deplasarea liberă a conductei la dilatare-contractare. Pe porţiunile de conducte ce traversează pereţi
nu se fac îmbinări. La ieşirea din elementele de construcţie se recomandă să se monteze rozete pentru
mascarea golului.
La străpungerea cu conducte a pereţilor rezistenţi la foc, golul dintre perete şi elementele instalaţiei termice,
trebuie să fie astfel etanşat încât, rezistenţa la foc a umpluturii de etanşare să fie egală cu cea a peretelui.
5. EXPLOATAREA INSTALAŢIEI TERMICE

GENERALITĂŢI
Exploatarea instalaţiilor începe după recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, când
investitorul certifică realizarea de către constructor a lucrărilor în conformitate cu prevederile
contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale care certifică că instalaţia poate fi dată în folosinţă.
Exploatarea instalaţiilor termice trebuie să se facă astfel încât acestea să menţină pe întreaga durată de
folosinţă următoarele cerinţe de calitate, care au caracter de obligativitate:
La exploatarea instalaţiilor termice se va respecta pe lângă indicaţiile din instrucţiunile de exploatare şi
prevederile cuprinse în prescripţiile tehnice conexe domeniului instalaţiilor termice precum şi in fişele
tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor şi materialelor date de fabricant.
Prin “exploatarea" unei instalaţii termice se înţeleg următoarele operaţii:
117
- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;
- revizia instalaţiei;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale.
Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă privind starea
tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii au ca obiectiv menţinerea
instalaţiei la parametrii proiectaţi. Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către
personalul de exploatare. Programul se întocmeşte de beneficiar (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de
instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor şi unor reguli generale de care trebuie să se ţină seama în
timpul exploatării.
Personalul care va efectua şi întreţine instalaţia trebuie să respecte următaorele reguli generale:
-să cunoască instalaţia şi să respecte limitele de temperatură indicate în proiect
-să menţină în permanenţă corpurile de încălzire în stare perfectă de curăţenie
-să îndepărteze imediat toate scurgerile de agent termic care apar la dopuri, îmbinări demontabile sau armături
-să înlocuiască aparatele şi armăturile ce prezintă defecte de etanşietate
-să menţină protecţia anticorozivă corespunzătoare a tuturor suprafeţelor protejate prin revopsire periodică (cel
mult la 4 ani)
-să menţină în stare bună de funcţionare toate aparatele şi armăturile
-să nu amplaseze mobilier sau alte elemente de obturare în faţa aparatelor, armăturilor, etc. care să blocheze
accesul pentru verificare, curăţare sau reparare
-înainte de a începe perioada de încălzire/racire să se efectueze o verificare generală a corpurilor de
încălzire/racire, a armăturilor şi dispozitivelor montate pe conducte, să verifice dacă armăturile se închid etanş
-periodic să manevreze uşor armăturile de închidere şi dezaerisire chiar dacă nu este nevoie, pentru a evita
blocarea acestora datorită depunerilor de piatră sau impurităţi
-să verifice starea izolaţiei termice, în special a conductelor montate în subsoluri, canale termice şi plafoane
suspendate Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element de
instalaţie, şi are ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării unor eventuale
măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii şi utilizatorii construcţiilor au obligaţia, prin lege, să efectueze
la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii, respectiv să folosească instalaţiile din construcţii în conformitate cu
instrucţiunile de exploatare. Pentru menţinera instalaţiei la valoarea parametrilor de proiectare, persoanele
care se ocupă cu întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor au obligaţia să remedieze orice defecţiune, îndată ce
aceasta a fost sesizată, limitând astfel pierderile de apă, de energie, scăderea gradului de confort si siguranţa.
Până la înlăturarea defecţiunii se impune, după
caz, scoaterea din funcţiune a punctelor de consum, a echipamentelor sau a părţilor de instalaţie, defecte.
Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor termice se vor executa de către firme de specialitate sau de
personalul de întreţinere a clădirii.
Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparaţii capitale,modificări, modernizări, extinderi
etc.) se va face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
termice" - I13/2015, a legii privind calitatea în construcţii”-Legea 10/1995, şi a regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" aprobate prin H.G. nr. 273/1994. După recepţie,
lucrările de reparaţii vor fi consemnate în cartea tehnică a construcţiei.
La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care necesită un control şi o întreţinere permanentă (de ex.
apometrele, robinetele de întreţinere, filtrele etc.) sau care sunt prevăzute pentru control şi întreţinere (de ex.
armăturile de închidere) trebuie asigurat în permanenţă accesul şi posibilitatea de control şi manevră uşoară.
Reglarea instalaţiei
Reglarea în timpul funcţionării se face în scopul acordării permanente a parametrilor agenţilor termici cu
cerinţele consumatorilor, corspunzător condiţiilor climatice. Reglarea parametrilor agenţilor termici se face de
regulă, la suras de producere a căldurii (ansamblu racire climatizare), completată cu reglajul local, la
consumatorii de căldură.
Alegerea modalităţii şi a sistemului de reglare se face îinând seama de regimul de funcţionare a instalaţiei şi a
chemei tehnologice indicate în proiect.
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR TERMICE

Exploatarea curentă a instalaţiei interioare trebuie să asigure realizarea parametrilor prevăzuţi în proiect atât
pentru ansamblul instalaţiilor cât şi pentru elementele componente. Instalaţia în funcţiune având racordaţi
toţi consumatorii, trebuie să asigure în toate încăperile clădirii temperaturile interioare prevăzute. Măsurarea
temperaturilor se face conform prevederilor din normativul I 13 şi SR 1907.
Exploatarea constă în:
 verificarea stării instalaţiei;
 supravegherea şi urmărirea funcţionării;
 corectarea regimului de exploatare;
 întreţinerea instalaţiei.
118
Verificarea instalaţiei se face permanent urmărindu-se:
 realizarea siguranţei: armături de siguranţă, elementele de mişcare (motoare, pompe, compresoare),
protecţia contra electrocutării;
 etanşeitatea echipamentelor, armăturilor şi conductelor;
 depistarea şi înlăturarea pierderilor de agent termic;
 măsurarea rezistenţelor hidraulice în punctele prevăzute în proiect;
 nivelul zgomotelor produse de echipamentele în mişcare;
 indicaţiile aparatelor de măsură; prin folosirea pentru control de aparate
etalonate;
 starea izolaţiei termice a echipamentelor şi conductelor;
Supravegherea şi urmărirea funcţionării
Supravegherea şi urmărirea funcţionării instalaţiei interioare se face în scopul realizării:
a). siguranţei instalaţiei;
b). parametrilor agentului termic - temperatura conform graficului de reglare;
c). eficacităţii termice a corpurilor şi aparatelor de încălzire/racire;
d). funcţionarea corectă a elementelor de reglare automată, funcţie de temperaturile interioare şi exterioare
sau ale agentului termic; funcţionarea robinetelor termostate sau a sistemelor de reglare pe ramuri;
e). funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi a contoarelor de căldură, prevăzute conform proiectului;
f). funcţionarea silenţioasă a echipamentelor cu piese în mişcare (pompe, ventilatoare);
g). regimul hidraulic necesar în instalaţie, asigurând:
 presiunea şi nivelul de apă la umplerea instalaţiei;
 presiunea necesară la pompe pentru circulaţia apei în conducte;
 dezaerisirea în punctele cele mai de sus ale conductelor şi aparatelor;
 goliri, în punctele cele mai de jos ale conductelor şi aparatelor;
 manevrarea uşoară a organelor de închidere, reglare, dezaerisire,
golire;
h). menţinerea izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia în bune condiţiuni;
i). buna funcţionare a conductelor şi echipamentului prin:
 etanşarea la îmbinările între conducte şi între acestea şi alte elemente ale
instalaţiei;
 preluarea dilatărilor şi asigurarea mişcării libere a conductelor;
 asigurarea mişcării de dilatare la trecerea conductelor prin elementele de
construcţii şi a etanşeităţii faţă de acestea;
 stabilitatea susţinerii conductelor şi echipamentelor;
 posibilitatea de control a elementelor de instalaţii înglobate sau mascate prin elemente de
construcţie; semnalarea lipsei de etanşare, accesul uşor la elementele mascate;
 curăţenia echipamentelor şi a conductelor;
j) buna funcţionare şi protecţia instalaţiei electrice corespunzător normativelor specifice
privind:
 instalaţia de forţă, automatizare şi iluminat, aferentă instalaţiei de încălzire;
 instalaţia de alimentare cu energie electrică a unor aparate de încălzire;
k). evacuarea gazelor de ardere la aparatele de încălzire cu ardere directă;
l). funcţionarea separatoarelor de condensat la instalaţiile de abur;
m). identificarea uşoară şi corectă a echipamentelor şi conductelor (denumirea consumatorilor), precum şi
indicaţii pentru circulaţia personalului.
Deficienţele constatate, se semnalează şi remediază; cele fără urmări imediate, se înscriu în programul de
controale şi verificări periodice ale instalaţiei.
Corectarea regimului de exploatare
Corectarea regimului de exploatare se face în vederea realizării parametrilor prevăzuţi în proiect şi implicit,
asigurarea temperaturilor respective în încăperi.
Operaţia de reglare se face local, la aparatele de încălzire, pe grupuri de consumatori (la baza coloanelor),
pe ramuri etc.
Urmărirea funcţionării sistemului de reglare automată se face periodic.
Pentru instalaţiile cu întreruperi pe o perioadă mai mare de timp, se prevăd armături de separare a
reţelelor de alimentare a corpurilor de încălzire.
Se asigură ca, în lipsa încălzirii de gardă, în perioada de întrerupere a funcţionării, instalaţia să fie golită de apă,
în cazul că se poate separa ramura respectivă. Este necesar a se urmări atent instalaţia pentru a se evita
îngheţul, în cazul când agentul termic este apa.
Întreţinerea instalaţiei interioare
Întreţinerea instalaţiei interioare de încălzire se face cu scopul de a asigura funcţionarea instalaţiei,
realizând parametrii prevăzuţi în proiect fără a se face modificări, înlocuiri sau refaceri care necesită golirea
instalaţiei.
Se efectuează:
 curăţarea elementelor montate aparent, sau pentru care este necesară demontarea uşoară a unor
elemente de protecţie (măşti);
119
 ungerea agregatelor şi organelor de închidere ce au piese în mişcare, conform instrucţiunilor de
folosire;
 diverse operaţiuni prevăzute de instrucţiunile de folosire ale elementelor instalaţiei (de reglare
automată);
 desfundări de conducte.
Controalele şi verificările instalaţiei interioare de încălzire se asigură periodic, pe baza unui program cu
personalul de exploatare. Programul se întocmeşte de către beneficiarul (administratorul) instalaţiei, ţinând
seama de prevederile proiectului şi ale instrucţiunilor de exploatare a echipamentelor. Programul cuprinde
întreaga instalaţie pe categorii de elemente ale instalaţiei şi operaţiuni funcţionale. Cu acest prilej se fac şi
operaţiuni de întreţinere, de reglare a instalaţiei, precum şi controlul calităţii apei din instalaţie.
Revizii, reparaţii
Revizia instalaţiei interioare de încălzire/racire se face anual, în perioada de nefuncţionare a instalaţiei -
vara/iarna.
La revizii se ţine seama de rezultatele observaţiilor menţionate în registrele de exploatare, controalelor şi
verificărilor periodice făcute instalaţiei şi se execută acele operaţiuni care nu au putut fi realizate în timpul
funcţionării instalaţiei. Se au în vedere operaţiunile de:
 etanşare a elementelor instalaţiei şi a întregului ansamblu;
 funcţionare a robinetelor de reglare ale aparatelor de
încălzire;  funcţionare a instalaţiei de reglare automată;
 funcţionare silenţioasă a agregatelor cu piese în
mişcare;  funcţionare a aparatelor de măsură;
 umplere şi asigurare a presiunilor instalaţiei;
dezaerisire;  manevrarea uşoară a armăturilor;
 completare a izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia.
6. MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind securitate şi
sănătate în muncă:
 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006
 Hotărârea Guvernului Nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
 Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile
 Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
Responsabilii cu exploatarea şi întreţinerea sistemelor de instalaţii vor afişa la loc vizibil şi în vecinătatea
incintelor protejate panouri conţinând:
• schemele de functionare ale instalaţiilor;
• instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor;
• instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi a măsurilor pentru prevenirea accidentelor umane în timpul
şi după inundarea cu substanţă de stingere.
Pe toată durata de exploatare a instalaţiilor termice şi a instalaţiilor în ansamblul racire climatizare (inclusiv
revizii, reparaţii, înlocuiri) vor fi respectate cerinţele referitoare la protecţia, securitatea şi igiena muncii.
Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor vor fi efectuate respectându-
se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
Beneficiarul instalaţiilor are obligaţia să asigure pe toată perioada de exploatare a instalaţiilor termice şi
instalaţiilor de ventilaţie următoarele:
- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii pentru tot personalul de exploatare la interval de cel mult 30
zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate
individual;
- controlul aplicării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice;
- verificarea însuşirii cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii, verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la normele în
vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi consemnate în fişele de instructaj individuale.
Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile
privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale.
Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor,
adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor,
serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
c) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol grav şi imminent
despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru
120
protecţia lor;
d) să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să
părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent;
e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent, în afara
cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi
a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă,
precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind
securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare
şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;
b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de
altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice
unităţii;
c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de
începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale
locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe;
g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe,
pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este
expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical
periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de
măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate
în desfăşurarea proceselor tehnologice;
m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al
efectuării cercetării evenimentelor;
n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al
cercetării evenimentelor;
o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului
sau la cercetarea evenimentelor;
p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile
în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;
q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de
protecţie.
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire
profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale
în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte
mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl
pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi să utilizeze corect
aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
121
deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă
realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru
protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
7 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXPLOATĂRII
În activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a
prevederilor actelor normative menţionate mai jos.
 P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
 MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului
P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei
 C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora
 DG PSI -003 Dispoziţii generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice
şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor.
 CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în
exploatare
 Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor
 OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi
aprobată de Legea nr.212/1997.
Aceasta lista de acte normative nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu,
aflate în vigoare la momentul respectiv.
Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime beneficiarului pe
perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în
funcţiune).
Pe durata reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi respectate toate măsurile
specifice de prevenire şi stingerea incendiilor; răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin
unităţilor şi persoanelor care efectuează operaţii.
Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, înaintea dării în
exploatare a instalaţiilor şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea cunoştinţelor.
Înainte de excutarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire de materiale
hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care efectuează aceste lucrări. Lucrările cu foc
deschis vor fi executate numai după obţinerea permisului de lucru cu foc, astfel încât să se evite riscul
producerii de incendiu sau
explozii.
122
IV.4. Caiete de sarcini instalatii sanitare interioare
1.GENERALITATI
Acest caiet de sarcini insoteste proiectul si cerintele de performanta a sistemelor proiectate.
Contractorul trebuie sa efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte solutii pe baza acestui caiet de sarcini
si a proiectului. Coordonarea serviciilor de arhitectura si structura este in responsabilitatea contractorului.
Caietul de sarcini trebuie sa fie citit in coroborare cu proiectele de instalatii sanitare, electrice si de
termoventilatii, desenele arhitecturale si structurale.
Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a sistemelor de
proiectare, criteriile si conceptele de proiectare. Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura ca el a
inclus in oferta sa toate elementele necesare pentru a indeplini cerintele de performanta, cerintele proiectului
tehnic, coordonarea cu cele mai recente planuri de arhitectura si structura precum si cerintele contractului.
Ofertantii trebuie sa includa in ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de executie, coordonare,
instalare, testare si punere in functiune pe deplin operationala a instalatiilor, in conformitate cu prezentul caiet de
sarcini si cu cerintele autoritatilor statutare.
Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate si detalierea desenelor. In
primul rand, ofertantul trebuie sa isi confirme acceptarea asupra sistemelor proiectate, asupra dimensionarii
sistemelor si echipamentelor incluse in oferta, odata cu prezentarea ofertei lor.
Ofertantii trebuie sa permita, in prezentarea lor livrarea si instalarea numai de echipamente noi.
2.CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALATIILOR INTERIOARE DE APA RECE SI CALDA

MENAJERA REALIZATE CU TEVI DIN POLIPROPILENA
2.1.PREVEDERI GENERALE
Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea
instalatiilor sanitare I 9-2015 si a instructiunilor de montaj ale furnizorului de materiale.
2.2.MATERIALE
Pentru instalatiile de alimentare cu apa potabila se vor utiliza:
- teava din polipropilena reticulata la presiuni inalte;
- racorduri flexibile pentru legaturi la bateriile obiectelor sanitare;
- fitinguri si mansoane alunecatoare;
- robinete de inchidere cu obturator sfera PN10;
- clapete de actionare care permit economisirea apei prin adaptarea volumului de apa utilizat, pentru
rezervoarele de closet;
- baterii amestecatoare manuale pentru lavoare;
- baterie amestecatoare manuala, pentru spalator;
- baterie amestecatoare manuala, pentru cada baie.
Materialele vor fi insotite de certificate de calitate eliberate de producator sau dupa caz vor fi
agrementate tehnic conform legislatiei in vigoare.
2.3.VERIFICAREA MATERIALELOR
Inainte de punerea in opera, conductele si fitingurile vor fi verificate in vederea depistarii unor deficiente
care ar putea sa afecteze montajul sau conditiile de exploatare ale instalatiilor.
Verificarea se va face prin:
- control vizual,
- controlul dimensiunilor,
si dupa caz se vor lua masuri de remediere a eventualelor deficiente.
Controlul vizual va urmari ca:
- tevile sa fie drepte;
- suprafata exterioara sa fie neteda, fara fisuri;
- suprafata filetului sa nu aibe deformari, zgarieturi care sa pericliteze etansarea imbinarilor.
Controlul dimensiunilor va urmari ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilor si la
123
diametrul interior al mufelor fitingurilor sa se incadreze in cele admise in standardele de produs. Materialele
gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in opera.
2.4. MANIPULAREA, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI CONSERVAREA MATERIALELOR
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii in asa fel
incat acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din randul personalului manipulator. Pentru
aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de
securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire ed.1996.
Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se deterioreze materialele iar personalul sa nu fie
pus in pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii
pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire ed.1996.
Pastrarea si depozitarea materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in
conditii care sa asigure buna lor conservare respectand pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protectie a
muncii ed.1996
Se vor respecta instructiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea si conservarea
materialelor.
2.5. TEHNOLOGIA DE IMBINARE, FASONARE SI MONTARE
Imbinarea cu mansonul alunecator este nedemontabila, ceea ce inseamna ca se poate pune sub
tencuiala sau sub sapa .
Se debiteaza conductele la lungimea dorita.
Se trage pe conducta mansonul alunecator.Partea interioara tesita a mansonului alunecatore va fi spre
capatul conductei.
Conducta se largeste la rece de doua ori, a doua oara dupa rotirea ei cu 30°. Mansonul nu se va afla in
zona de largire.
Fitingul se introduce in conducta. Dupa scurt timp fitingul va sta fix in aceasta.
Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), masonul alunecator este impins pana la gulerul fitingului .
Tehnica de imbinare este conform procedurii producatorului si necesita numai tevi si fitinguri
corespunzatoare precum si dispozitiv special de imbinare.
Moansoanele alunecatoare vor fi din PVDF, fitingurile cu dimensiunile 16-40 vor fi din PPSU iar cele cu
dimensiunile 50-63 vor fi din alama speciala rezistenta la dezincare.
Debitarea conductelor sa va face la lungimea din proiectul de executie care sa cuprinda si lungimea
suplimentara suficienta pentru a asigura cuplarea corecta a tevilor drepte sau a subansamblelor (elementelor
prefabricate).
Panta minima a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1‰ pentru asigurarea aerisirii sau golirii.
Conductele ingropate in pereti, respectiv izolatiile acestora, vor fi retrase de la suprafata zidariei cu cel
putin 1 cm.
La trecerea prin pereti si plansee conductele de apa se vor monta in golurile prevazute in proiect sau in
tuburi de protectie. Partea superioara a mansoanelor de protectie din incaperile dotate cu instalatii sanitare, va
depasii nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Conductele orizontale de apa calda vor fi montate deasupra celor de apa rece cu 10-15 cm.
Conductele pozate in sapa vor fi protejate in mansoane gofrate din polietilena.
Confectionareaa si montarea dispozitivelor de preluare a dilatarilor si eforturilor din conducte.
Dilatarile conductelor de apa calda de consum vor fi preluate prin montajul cu semicamasi din otel sau
prin montajul arcuit cu brat de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii producatorului.
Sustinerea conductelor montate pe pereti se face prin bratari.
Distantele maxime intre punctele de fixare:
- conducte de apa rece montate aparent fara semicamasa de otel: 1.0 -1.50 m functie de
diametru;
- conducte de apa rece montate aparent cu semicamasa din otel: 2 m;
- conducte de apa calda montate aparent cu semicamasa din otel: 2 m;
- conducte de apa calda montate in nisa fara semicamasa din otel: 1.5 m;
Punctele fixe se vor realiza cu ajutorul bratarilor si se vor plasa de-o parte si de cealalta a imbinarilor si
in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere.
Pe santier suportii se vor monta tinand seama de sensul de dilatare al conductei.
2.6. PROBA INSTALATIILOR
In conformitate cu prevederile normativului I9-2015, conductele de alimentare cu apa rece si calda de
124
consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate la presiune la rece;
- incercarea de functionare la apa rece si calda;
- incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa calda.
Instalatiile montate dar inca neacoperite se umplu cu apa dar fara aer. Proba de presiune se face atat ca
proba prealabila cat si ca proba principala.
Pentru proba prealabila se introduce in instalatie o presiune de proba de 10 bar, care trebuie restabilita
pe parcursul a 30 minute de doua ori la cate 10 minute. in continuare, dupa alte 30 minute de incercare
presiunea de proba nu trebuie sa fi scazut cu mai mult de 0.6 bar si sa nu fi aparut neetanseitati.
Imediat dupa proba prealabila se face proba principala. Durata incercarii este de doua ore. In acest caz,
presiunea de lucru citita imediat dupa proba prealabila nu are voie sa fi scazut dupa alte ore, cu mai mult de 0.2
bar. Nu trebuie sa fi aparut neetanseitati in nici un punct al instalatiei incercate.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece - se efectueaza innainte de inchiderea golurilor, incaperilor
si demontarea armaturilor si a aparatelor de la punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flanse sau
dopuri. Dupa remedierea eventualelor defecte incercarea se reia.
Incercarea de functionare la apa rece si calda se efectueaza dupa ce s-au montat armaturile si aparatele
de la punctele de consum, precum si toate echipamantele (statiei de pompe, statiei de preparare apa calda, etc.)
si instalatia este adusa la presiunea de regim.
Prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare se verifica daca apa ajunge la presiunea de
utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator se
verifica simultaneitatea si debitul de calcul.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa se efectueaza prin
punerea in functiune a instalatiilor de apa calda la presiunea de regim si la temperatura de 55-60°C care
trebuiesc mentinute cel putin 6 ore. Dupa racirea completa se repeta incercarea la presiune la rece.
2.7. PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR
1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor
obiectiuni in forma scrisa beneficiarului si proiectantului de specialitate. In conformitate cu Legea 177/2015
pentru modificarea si completarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, constructorul va verifica daca
proiectul de baza este verificat de catre verificatorul atestat MLPAT.
2. Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheierea contractului de
executie a lucrarilor, se va intocmi:
- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de
materiale, echipamente si dotari precum si a fiselor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: scari mobile, rulete, nivele etc.
3. Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrari de instalatii - montaj care rezulta din proiect,
corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din
contractul incheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificarii, numarului si esalonarii fortei de munca, pe baza termenului contractual
si a graficului de executie a principalelor lucrari.
5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a
celorlalte materiale, functie de esalonarea lucrarilor.
6. Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea
asupra lucrarilor de instalatii – montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor
individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie
etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrarilor.
7. Proiectantul propune ca lucrarile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmatoarea ordine;
- montarea conductelor, armaturilor, aparatelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, conform prevederilor
Normativului I 9-94 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanseitate si rezistenta a instalatiilor, conform prevederilor
Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor de functionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a
prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor conform HG 273/1994.
2.8. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996,
125
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 1993 si a “Normelor specifice de
securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico - sanitare si de incalzire” din 1996.
2.9. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform
“Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora” C 300 / 94.
2.10. MASURATOARE SI DECONTARE
Masuratorile se vor efectua de catre reprezentantul contractantului impreuna cu reprezentantul
persoanei juridice achizitoare (responsabilul tehnic de lucrare). Pe baza masuratorilor efectuate si inscrise in
caietele de masuratori se stabilesc cantitatile real executate. Aceste masuratori se fac la terminarea lucrarilor
care devin ascunse odata cu intocmirea procesului verbal de receptie calitativa a lucrarilor ascunse, iar pentru
celelalte lucrari ce nu devin ascunse se fac lunar.
Masuratorile si cantitatile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractantului impreuna cu
reprezentantul persoanei juridice achizitoare si inscrisa data intocmirii masuratorii pe fiecare pagina a caietului de
masuratori.Pe baza cantitatilor confirmate prin caietele de masuratori se intocmesc situatiile de plata partiale
utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta contractate. Valoarea situatiei de plata partiale intocmite
conform celor prezentate mai sus, va fi actualizata având in vedere fenomenul de evolutie a preturilor si a
tarifelor, de la limita de depunere a ofertelor pâna la data decontarii, prin inmultirea cu un coeficient al carui mod
de determinare este inscris in conditiile speciale de contractare, daca aceasta actualizare a fost mentionata in
contractul de executie. Daca acest contract a fost incheiat pe un pret ferm, actualizarea nu se acorda.
3.CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII DE CANALIZARE INTERIOARA

REALIZATE CU TUBURI DIN POLIPROPILENA SI P.V.C.
3.1. PREVEDERI GENERALE
Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea
instalatiilor sanitare I9-2015 si a Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico - sanitare cu
tevi din PP ind. N.P. 003 - 96".
3.2. MATERIALE
Pentru instalatiile de canalizare menajera vor utiliza:
- tevi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 - 4;
- piese speciale pentru instalatii de canalizare din polipropilena, pentru etansare cu garnituri de
cauciuc, ambele cu caracteristici si dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru
proiectarea executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din
polipropilena" ind. N.P. 003-96;
- obiecte sanitare din portelan sanitar (lavoare, vase WC, pisoare);
- obiecte sanitare din material plastic si fibra de sticla (cazi de dus, sifoane de pardoseala, guri de
scurgere apa pluviala );
- obiecte sanitare antivandalism din inox (lavoare, vase WC);
- rezervor ingropat pentru vas WC, din polietilena, complet echipat;
- accesorii si stelaje de montaj.
Obiectele sanitare vor fi insotite de certificate eliberate de producator sau dupa caz vor fi agrementate
tehnic conform legislatiei in vigoare.
3. 3. VERIFICAREA MATERIALELOR
Inainte de punerea in opera materialele vor fi verificate vizual si dimensional. Prin examinare vizuala se
va urmari ca:
- tevile sa fie drepte, culoarea lor sa fie uniforma si de aceeasi nuanta;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli;
- sa nu fie bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii;
- suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, incluziuni, cojeli
etc;
Prin verificarea cu sublerul se urmareste ca abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al tevilor
si al mufelor fitingurilor se vor inscrie in limitele valorilor inscrise in prospect.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru.
3. 4. MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii si in asa fel
126
incat acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din randul personalului manipulator. Pentru
aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.din “ Norme specifice de
securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.
Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se deterioreze materialele iar personalul sa nu fie
pus in pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din “Norme specifice de securitate a muncii
pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.
Pastrarea si depozitarea materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in
conditii care sa asigure buna lor conservare respectand pevederile pct. 2.4.4. din “Norme generale de protectie a
muncii” ed. 1996.
Manipularea materialelor din polipropilena se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau de zgarieturi,
nu vor fi arucate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tevile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede, sprijinite continuu pe
toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 1,50 m inaltime.
La transportul cu autocamioanele al tevilor din polipropilena cu lungimi mai mari de 4 m, autocamionul
respectiv trebuie sa fie prevazut, in mod obligatoriu cu remorca monoaxa.
Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rasturna unele peste altele.
Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din polipropilena. De
asemeni, transportul materialelor din polipropilena trebuie efectuat la adapost de actiunea directa a radiatiilor
solare, iar pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare de asigurare contra loviturilor sau de zgarieturilor.
Materialele din polipropilena vor fi depozitate in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri ferite de
soare. Temperatura de depozitare recomandata va fi cuprinsa intre 0 si +45° C.
Tevile se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de
maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toata lungimea, pe suprafete drepte si netede.
Fitingurile se vor aranja in rafturi, de asemenea, pe sortimente si dimensiuni.
3.5. TEHNOLOGII DE IMBINARE SI FASONARE
Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilena in atelier cat si la montarea pe
santier sunt de +5 pana la +30° C.
Nu se recomanda prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub +50° C, insa deformarea la cald se
poate efectua.
Prelucrarea materialelor din polipropilena se va efectua numai de catre personal tehnic de specialitate
instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice.
La efectuarea operatiilor de prelucrare a materialelor din polipropilena se va tine seama de plasticitatea
materialului la temperaturi relativ scazute si de coeficientul redus de transmisie a caldurii, ceea ce poate provoca
incalzirea sculelor prelucratoare si impiedica lucrul prin imuierea materialului.
Nu este permisa racirea sculelor cu apa in timpul prelucrarii.
Suprafata prelucrata nu trebuie sa prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pana la aparitia de
crapaturi.
Pentru operatiile de taiere, lipire, polizare, gaurire si deformari la cald se vor respecta prevederile din
normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5.
Imbinarea conductelor de canalizare din PP intre ele sau cu piese fasonate se realizeaza cu inele de
cauciuc pentru etansare. Tehnologia de executie a acestor imbinari va respecta prevederile din anexa 5 a
normativului cu ind. N.P.- 003- 96.
3.6. CONDITII DE MONTARE
Conductele se vor monta paralel cu elementele de constructii adiacente respectand pantele indicate in
planuri. Nu se realizeaza imbinari in zonele de trecere ale acestora prin plansee, pereti, plafoane sau rosturi de
tasare.
Tevile din PP se pot monta aparent, mascat (in slituri, in elemente de constructii), ingropate in pamant si
in canale vizitabile si nevizitabile.
La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt
material (PVC, metal).
Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii.
Spatiul liber intre teava PP si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton, etc.
La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretilor, iar la
trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul
partii finite inferioare a planseului.
127
Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie.
Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3
cm.
In cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera
de la conducta la perete va fi maxim 3 cm.
Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecarui obiect. Acestea, precum si
rezervoarele de spalare ale WC-urilor, se vor prinde in structura de rezistenta a peretilor, pe pozitiile si la
distantele din proiectul de instalatii sanitare, si inaltimile normate in STAS 1504-85.
Pe stelaje se vor lega si racordurile specifice obiectului la conductele corespunzatoare montate in pereti.
Montarea propriu-zisa a obiectelor si a armaturilor caracteristice acestora, se face numai dupa executatea si
finisarea peretilor.
Obiectele se fixeaza prin suruburi de stelajele metalice, apoi se fac legaturile la armaturile obiectului.
3.7. CONFECTIONAREA SI MONTAREA DISPOZITIVELOR DE PRELUARE A DILATARILOR SI
EFORTURILOR DIN CONDUCTE
In cazul tuburilor din PP imbinate cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatarilor se va
realiza prin mentinerea unei distante de 10 mm intre tubul de PP si capatul fiecarei mufe.
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor sustine de elementele de
rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub dupa
mufa acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel:
- pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planseului, se vor monta cate doua bratari de
ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel;
- pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea cate
un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel.
La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe.
Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se face cu:
- console de sustinere din resturi de teava din PP (usor turtita, fasonata la cald) fixate in perete;
- bratari de perete.
Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete.
Distantele intre dispozitivele de sustinere pe orizontala ale conductelor din PP sunt conform tabel 1
pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 - 96.
In cazul montajului aparent al conductelor distanta intre conducta si peretele finisat (tencuit inainte de
montaj) va fi de maximum 3 cm.
3.8. PROBAREA INSTALATIILOR
In conformitate cu prevederile normativului I9-2015, conductele interioare de canalizare a apelor vor fi
supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate;
- incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece - se efectueaza prin verificarea etanseitatii pe tot traseul
conductelor si la punctele de imbinare prin umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardoseala si obiectele sanitare.
Incercarea de functionare - se efectueaza prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de
scurgere la debitul nominal de functionare.
3. 9. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE
Receptionarea lucrarilor de canalizare este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde
urmatoarele operatii:
- verificarea conductelor montate pe suporti;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea armaturilor si a accesoriilor;
- verificarea la etanseitate;
Verificarea si receptia se fac cu respectarea Regulamentului de receptie aprobat prin HG 766/97 si a
celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii care urmeaza
sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.
Beneficiarul va receptiona:
128
- modul de executie a instalatiei de canalizare;
- cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.
La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie
evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si
beneficiar, inclusiv marcarea lucrarilor.
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate corespunzatoare
a acestora si o buna fiabilitate.
Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul principal pe baza
caruia se va realiza receptia finala.
Beneficiarul are obligatia ca inainte de inceperea executiei sa inainteze spre verificare proiectul unui
verificator autorizat “Is “.
3. 10. PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR
1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor
obiectiuni in forma scrisa beneficiarului si proiectantului de specialitate. In conformitate cu Legea 177/2015
pentru modificarea si completarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, constructorul va verifica daca
proiectul de baza este verificat de catre verificatorul atestat MLPAT.
2. Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheierea contractului de
executie a lucrarilor, se va intocmi:
- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de
materiale, echipamente si dotari precum si a fiselor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de
protectie, scari mobile, rulete, nivele etc.
3. Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrari de instalatii - montaj care rezulta din proiect,
corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din
contractul incheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificarii, numarului si esalonarii fortei de munca, pe baza termenului contractual
si a graficului de executie a principalelor lucrari
5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a
celorlalte materiale, functie de esalonarea lucrarilor.
6. Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea
asupra lucrarilor de instalatii – montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, - inclusiv semnarea fiselor
individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie
etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrarilor.
7. Proiectantul propune ca lucrarile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmatoarea ordine;
- montarea conductelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, conform prevederilor Normativului I 9-94 si a
- efectuarea probelor hidraulice de etanseitate a instalatiilor , conform prevederilor Normativului I 9-94 , a
Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- montarea obiectelor sanitare;
- efectuarea probelor de functionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a
- efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor conform HG 273/1994.
3. 11. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996.
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 1993 si a Normelor specifice de
securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire-1996.
3. 12. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform
Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora C 300-94.
3.13. MASURATOARE SI DECONTARE
Masuratorile se vor efectua de catre reprezentantul contractantului impreuna cu reprezentantul
persoanei juridice achizitoare (responsabilul tehnic de lucrare). Pe baza masuratorilor efectuate si inscrise in
caietele de masuratori se stabilesc cantitatile real executate. Aceste masuratori se fac la terminarea lucrarilor
129
care devin ascunse odata cu intocmirea procesului verbal de receptie calitativa a lucrarilor ascunse, iar pentru
celelalte lucrari ce nu devin ascunse se fac lunar.
Masuratorile si cantitatile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractantului impreuna cu
utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta contractate. Valoarea situatiei de plata partiale intocmite
conform celor prezentate mai sus, va fi actualizata având in vedere fenomenul de evolutie a preturilor si a
tarifelor, de la limita de depunere a ofertelor pâna la data decontarii, prin inmultirea cu un coeficient al carui mod
de determinare este inscris in conditiile speciale de contractare, daca aceasta actualizare a fost mentionata in
contractul de executie. Daca acest contract a fost incheiat pe un pret ferm, actualizarea nu se acorda.
130
IV.5. Caiete de sarcini retea distributie apa
1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini însoţeste proiectul şi cerinţele de performanţă a sistemelor proiectate.
Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru şi să dezvolte soluţii pe baza acestui caiet de sarcini
şi a proiectului.
Caietul de sarcini trebuie să fie citit în coroborare cu proiectele de instalaţii sanitare, desenele
arhitecturale şi structurale.
Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a sistemelor de
proiectare, criteriile şi conceptele de proiectare. Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura că el a
inclus în oferta sa toate elementele necesare pentru a îndeplini cerinţele de performanţă, cerinţele proiectului
tehnic, coordonarea cu cele mai recente planuri de arhitectură şi structură precum şi cerinţele contractului.
Ofertanţii trebuie să includă în ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de execuţie, coordonare,
instalare, testare şi punere în funcţiune pe deplin operaţională a instalaţiilor, în conformitate cu prezentul caiet de
sarcini şi cu cerinţele autorităţilor statutare.
Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate şi detalierea desenelor. În
primul rând, ofertantul trebuie să îşi confirme acceptarea asupra sistemelor proiectate, asupra dimensionării
sistemelor şi echipamentelor incluse în ofertă, odată cu prezentarea ofertei lor.
Ofertanţii trebuie să permită livrarea şi instalarea numai de echipamente aprobate de catre Beneficiar
prin specialistii sai.
2. STANDARDE DE REFERINTA
- STAS 4163 - 1/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii fundamentale
- STAS 4163 - 2/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de calcul
- STAS 4163 - 3/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de executie
si exploatare
- STAS 1343 - 1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de
alimentare pentru centre populate
- STAS 1342/1991 - Apa potabila
- STAS 4273-83 - Incadrarea in clase de impotranta
- STAS 2550 - 90 - Armaturi industriale din fonta. Robinete inchidere cu sertar
Pn 2,5 - 10 atm
- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane
executate in sapaturi.
- STAS 9821/5 - 75 - Masuratori terestre. Trasarea pe terena retelelor de conducte, canale si
cabluri.
- STAS 9570/1 - 89 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
- STAS 9321 - 87 - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
- STAS 10898 – 85 - Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie
- STAS 1478 - 90 - Alimentare cu apa la constructii civile si industriale.
- I - 9 - 2015 - Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- C 16 - 84 - Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros.
- I - 30 - 75 - Instructiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec si
stabilirea masurilor pentru prevenirea efectelor negative ale
acesteia la instalatiile hidraulice
- P 118/2 - 2013 - Normativ privind siguranta la incendiu a constructiilor-
Partea II – Instalatii de stingere.
- 381/1219/1994 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
- N.R.P.M./1993 - Norme republicane de protectie a muncii.
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
- STAS 2099 - 89 - Elemente pentru conducte
- STAS 2250/73 - Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
- STAS 8012 - 84 - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm.
131
- STAS 8013 - 84 - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 10 atm.
- STAS 1518 - 86 - Robinet cu sertar Pn 6 atm, Pn 10 atm
- STAS 3589/1,2,3/86 - Manometre
- STAS 2308 - 74 - Capac si rama din fonta pentru camine de vizitare
- Pr. I.P.C.T. 65/382 - Piese de trecere tip B
- C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
3. MOSTRE SI TESTARI
Tevi din polietilena de inalta densitate
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se va pune la dispozitia constructorului
urmatoarele mostre:
- teava din polietilena de inalta densitate PEHD - 2 mostre
- certificate de calitate ale materialelor.
Prin aprobarea materialelor de catre consultant se intelege si aprobarea cimentului, agregatelor si a altor
materiale.
Ininte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile,
marcajul si certificatul de calitate daca corespund cu cele prevazute in proiectul tehnic de licitatie.
Marcarea tevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe cel putin 10% din produse, fiecare
client beneficiind de acest procent de marcare.
Etichetele contin urmatoarele date:
- firma producatoare
- denumire produs
- standard de referinta
- data fabricatiei
- executant
- C.T.C.
In vederea realizarii conductelor din PEHD se vor utiliza numai tevi si fitinguri cerespunzatoare din punct
de vedere calitativ.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
La livrarea tevilor se vor efectua verificari ale conditiilor tehnice precizate prin contractul dintre furnizor si
beneficiar.
Tevile din PEHD se manevreaza cu grija si nu se admite rostogolirea si aruncarea acestora.
Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi T < - 5 0 C. Transportul tevilor se face cu mijloace
auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului cu alte materiale asezate deasupra sau in comun cu
alte materiale care ar putea sa le deterioreze.
Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea lor pe toata lungimea acestora, lungimea
tevilor nesprijinita nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legându-se in vederea rigidizarii. Transportul se face
cu grija pentru a evita deteriorarea tevilor.Tevile cu diametre nominale de 32 mm se ambaleaza in legaturi de 10
bucati, iar cele cu diametre incepând de la Dn 50 mm in sus se livreaza vrac.
Tevile se pot ambala la intelegere cu beneficiarul in paleti.
Tuburile trebuiesc prinse evitând iesirile excesive in afara planului de incarcare.
Legaturile pentru fixarea incarcaturii pot fi realizate cu funii sau benzi de cânepa sau nylon adaptând cele
mai bune prinderi astfel incât tuburile sa nu sufere deteriorari.
Daca incarcarea sau descarcarea din mijloacele de transport este efectuata cu macaraua sau bratul unui
excavator, tuburile trebuie sa fie ridicate in zona centrala cu un balans de amploare potrivita
Daca aceste operatii sunt efectuate manual, se va evita sa se trânteasca pe suprafata mijlocului de
transport sau pe orice suprafete dure sau cu asperitati.
Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi având aceleasi dimensiuni si facând parte din aceeasi
categorie de presiune.
Tevile PEHD se depoziteaza in stive, stivuirea facându-se la maxim 1,50 m.
Tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor, pe suprafete netede si trebuie ferite de zgârieturi sau
lovituri. Piesele de racord si accesoriile se livreaza in general ambalate, iar atunci când se livreaza fara ambalaj
se va avea grija ca la transport si depozitare sa se evite lovirea si ingramadirea pentru a nu se deforma sau
132
deteriora. Fitingurile se pastreaza ca si tevile in spatii acoperite, protejate impotriva deteriorarilor, surselor de
caldura si prafului. Organizarea depozitului se face astfel incât fitingurile având aceiasi dimensiune sa fie
depozitate in acelasi loc. Depozitarea tevilor si a fitingurilor se va face astfel incât sa se permita accesul la tevile
si fitingurile mai vechi. Armaturile vor fi livrate conform conditiilor speciale STAS 1181/74.
6. PUNEREA IN OPERA
Antreprenorul va asigura prin posibilitatil proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului incercari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca
la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
6.1. SAPATURI
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Inainte de inceperea lucrarilor, constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor
din proiect, marcând punctele caracteristice (vârfuri de
unghi, camine, hidranti, etc.) prin tarusi.
In cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si
proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate tarusi din 50 in 50 m, de-o parte si de alta a traseului, la o distanta
suficienta pentru a ramâne nedeplasati in timpul lucrarilor pentru o materializare permanenta a axului conductei
in timpul executiei. Determinarea exacta a adâncimii se va face cu rigle si cruci de pozare pentru a asigura cotele
din proiect. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene aflate in
preajma lucrarilor pentru protejarea acestora. Sapatura va incepe numai dupa completa organizare de santier,
aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramâna deschise numai timpul strict
necesar. Sapatura se va executa manual conform proiectului.
Amenajarea patului conductei se va realiza conform prevederilor din proiect.
In dreptul sudurilor care se executa in sant se vor realiza adânciri si largiri locale ale transeei. Pamântul
rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei, opusa partii pe care se lucreaza la asamblarea
conductei.
6.2. POZAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE
Tevile de polietilena de inalta densitate se protejaza impotriva deteriorarilor mecanice si solicitarilor astfel
- pe un pat de nisip de 15 cm de-a lungul santurilor
- in tuburi de protectie de otel la subtraversari de drumuri si ape.
Reteaua de distributie pentru alimentare cu apa se va realiza din tevi de polietilena de inalta densitate si
fitinguri de imbinare prin lipire.
Imbinarea tuburilor din PEHD se face prin sudura cap la cap cu termoplaca.
Procedura de sudare cuprinde urmatoarele faze :
- introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile
- curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite
- preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210 0C) teflonata
- extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete
- racire in masina pâna la cca 600C
- scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri.
Piesele de legatura si racordurile se vor imbina in acelasi mod.
Imbinarea tuburilor si a pieselor de legatura se poate executa fie in sant, in care caz se va aseza pe
dispozitive cu role, astfel incât in zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de incovoiere.
Inainte de coborârea conductelor de PEHD in sant se va verifica sa nu prezinte taieturi, zgârieturi sau
alte deteriorari.
La coborârea conductelor drepte se vor folosi pârghi si scânduri, fiind interzisa folosirea cablurilor,
sârmelor sau lanturilor.
In timpul coborârii este interzisa stationarea sub conducta suspendata.
Inainte de pozarea retelei se va verifica teava, mufa si garnitura care trebuie sa fie integre.
Montarea se va face asa fel incât reteaua sa aibe un contact continuu cu patul.
133
Acoperirea tevii este, in general, operatiunea cea mai importanta la realizarea retelelor.
Conducta de apa se va monta la adâncimea de – 0,90 m fata de generatoarea superioara respectându-
se adâncimea de inghet.
Datorita flexibilitatii PEHD-ului, uniformitatea terenului inconjurator si stabilitatea sa este fundamentala
pentru realizarea unei structuri portante stabile, care sa asigure serviciul retelei in bune conditii pe toata durata
de viata a retelei.
Deformarile tevii datorate modificarii patului inconjurator duc la solicitarea suplimentara a tevii si
scaderea duratei de folosire a retelei, fiind de fapt principalul factor de deteriorare al retelelor.
6.3. UMPLEREA SANTURILOR
Materialele ce se folosesc pentru umplerea spatiului din jurul tevilor se vor adauga in straturi succesive
de 20 - 30 cm.
Acoperirea tevii se face in general in 5 straturi de umplutura :
- primul strat inceput de la fundul transeei, pe care se sprijina teava este dispus pâna la linia mediana a
tevii, care este compactat foarte bine
- stratul al doilea ajunge pâna la nivelul generatoarei superioare a tevii si este bine compactat
- stratul al treilea este de 15 cm inaltime, iar compactarea se va face bine cu
predilectie pe lateral, evitându-se pe cât posibil o compactare exagerata in partea centrala a santului
- straturile urmatoare se pot acoperi folosind ca material de umplutura pamântul rezultat din sapatura.
Materialul se va curata de elemente vegetale si pietris cu diametrul mai mare de 2 cm, prezent in proportie mai
mare de 30%.
- in toate straturile nu se folosesc materiale greu comprimabile.
In timpul operatiunilor de umplere, compactare umplutura, trebuie sa se evite trecerea de sarcini grele
peste transee.
Umplerea, cel putin pe primii 50 cm, deasupra tubului, va trebui facuta pe toata conducta (sau tronson) in
aceleasi conditii de temperatura exterioara.
Una din extremitatile partii de conducta va trebui sa fie totdeauna libera sa se miste, iar racordul pieselor
speciale va trebui efectuat dupa ce acoperirea a fost adusa la 5 - 6 m de piesa insasi.
Dupa proba pe tronsoane, traseul seva umple complet lasându-se libere imbinarile intre tronsoane si
racordurile pieselor speciale care se vor acoperi dupa proba generala.
Lucrarea se incheie cu refacerea terenului conform situatiei initiale si curatirea completa a traseului
lucrarilor.
7. PROBE DE PRESIUNE
Proba de etanseitate se face numai cu apa la presiunea maxima admisibila de functionare a conductei.
La incercarea de etanseitate, diferenta dintre presiunile absolute (presiunea utila la manometru +
presiunea barometrica, citita la barometru) la inceputul si sfârsitul incercarii dupa aplicarea corectiei de
temperatura, trebuie sa fie inferioara erorii maximale datorata impreciziei aparatelor de masura, care se va
considera egala cu 1,3 mbar.
Conditiile generale si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de receptie.
Incercarile se vor face cu manometre inregistratoare având clasa de precizie corespunzatoare, verificate
si marcate conform normelor metodologice.
Valoarea maxima a scarii manometrelor utilizate la incercarile de etanseitate va corespunde cu nivelul
presiunii de incercare, cu o toleranta de maxim 5%.
Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se gasesc sub presiune.
La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de posibilitatea propagarii rapide a fisurii.
Nu se va realiza nici o proba de presiune cu robinetele de pe traseu inchise.
Probele de presiune se efectueaza la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie
stabilizata inainte de a incepe proba de presiune.
Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defectiunilor si legarea tronsoanelor se trece la
proba generala.
Efectuarea probei se face astfel:
se instalează şi se montează agregatul de presiune, cu armăturile şi conductele necesare;
se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire, pe capătul de jos, respectiv pe capătul de sus al
tronsonului;
se deschid ventilele de aerisire;
toate îmbinările conductei de probat se curăţă de murdărie;
134
la fiecare manometru va sta câte un observator având un ceas acordat cu al celorlalţi observatori;
se umple conducta cu apă şi apoi se închid vanele de aerisire şi se continuă pomparea până la
realizarea presiunii pompei;
Dupa umplerea conductei cu apa se va incepe sa se inchida robinetele de dezaerisire din aval catre
amonte si se va pune lent sub presiune conducta, pâna la atingerea presiunii de regim.
se crează presiunea de încercare;
se aplică presiunea de testare aleasă şi se menţine această presiune prin pompări suplimentare timp de
30 minute. Valorile indicate de manometru vor fi citite şi notate la următoarele intervale de timp:
0 – 10 minute – citire la intervale de 2 minute
10 – 30 minute – citire la intervale de 5 minute
30 – 90 minute – citire la intervale de 10 minute.
Presiunea trebuie să crească datorită răspunsului vîsco – elastic al materialului conductei.
Încercarea se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii
de încercare, scăderea presiunii la tronsonul încercat nu depăşeşte 10% din presiunea de încercare şi nu apar
scurgeri vizibile de apă. Rezultatele probei de presiune pot fi influenţate de aerul care nu a fost complet evacuat
din conductă sau de variaţiile de temperatură ale mediului. Se recomandă ca probele să se efectueze în zile în
care nu există o variaţie mare de temperatură. În perioade de îngheţ, după efectuarea probelor conducta se va
goli imediat.
Rezultatele probelor de presiune se consemnează într+un proces verbal care face parte integrantă din
documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei.
După terminarea completă a lucrărilor de execuţie la conductă, se va efectua o probă generală pe
întreaga ei lungime, în regim de exploatare.
După un test satisfăcător, secţiunea se conductă nu va mai fi supusă unor operaţii de sudare , deformare
la rece sau la cald.
Nu se admit probe pneumatice
Se va verifica starea de etanseitate a conductei, in special la imbinari de tronsoane, inlaturându-se
defectiunile daca este cazul si apoi se vor completa umpluturile de pamânt.
8. VERIFICARI INAINTE DE RECEPTIE
Conductele vor fi verificate de catre cumparator la locul livrarii.
Marcajul conductelor se va verifica pentru a se asigura ca acestea corespund specificatiei din comanda.
Pe timpul instalarii conductelor se vor face urmatoarele verificari :
a) verificarea conductei privind existenta unor defecte serioase de suprafata;
b) verificarea imbinarilor, daca au fost facute in conformitate cu prevederile normativelor si cu
instructiunile fabricantilor si a procedeului omologat;
c) verificarea tuturor reparatiilor si inlocuirea sau schimbarile efectuate inainte de a fi acoperite;
d) verificarea fundului santului inaintea coborârii conductei, de existenta unor obiecte ca :pietre, bucati
materiale, etc.;
e) verificarea in timpul coborârii conductei in sant pentru a se asigura ca aceasta decurge corect, fara
aparitia unor deteriorari si ca pozitia conductei este cea corecta;
f) verificarea umplerii corecte a santurilor pentru caminele de vane :
- verificarea marcii betoanelor;
- verificarea montarii armaturilor;
- verificare elemente prefabricate ce trebuiesc insotite de certificate de calitate.
9. SPALAREA SI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR
Spalarea conductelor se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure o viteza de minim 1,5 m/s si
nu mai mica decât viteza de curgere in regim permanent.
Durata spalarii se va stabili astfel incât volumul de apa folosit sa fie cel putin dublul volumului tronsonului
care urmeaza a fi spalat.
Evacuarea apei de spalare se va face prin conductele de golire, evitându-se ca apa sa fie descarcata
prin intermediul constructiilor din aval.
Dezinfectarea conductelor se va face la cel mult trei zile dupa terminarea spalarii, prin introducerea pe la
extremitatea din amonte a unor solutii dezinfectante, preparata de regula cu clor sau sau substanta clorigena,
având concentratia de 20-25 mg clor activ la litrul de apa, timp de 24 ore.
Operatia de dezinfectare se repeta ori de câte ori este necesar, in cazul când analizele bacteriologice
(trei consecutive) arata ca apa indeplineste conditiile de potabilitate STAS 1343/91.
135
10. MASURATOARE SI DECONTARE
Masuratorile se vor efectua de catre reprezentantul contractului impreuna cu reprezentantul persoanei juridice
achizitoare (responsabilul tehnic de lucrare). Pe baza masuratorilor efectuate si inscrise in caietele de masuratori
se stabilesc cantitatile real executate. Aceste masuratori se fac la terminarea lucrarilor care devin ascunse odata
cu intocmirea procesului verbal de receptie calitativa a lucrarilor ascunse, iar pentru celelalte lucrari ce nu devin
ascunse se fac lunar.
Masuratorile si cantitatile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractului impreuna cu
utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta contractate.
Valoarea situatiei de plata partiale intocmite conform celor prezentate mai sus, va fi actualizata având in
vedere fenomenul de evolutie a preturilor si a tarifelor, de la limita de depunere a ofertelor pâna la data
decontarii, prin inmultirea cu un coeficient al carui mod de determinare este inscris in conditiile speciale de
contractare.
IV.6. Caiete de sarcini retea exterioara canalizare

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini însoţeste proiectul şi cerinţele de performanţă a sistemelor proiectate.
Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru şi să dezvolte soluţii pe baza acestui caiet de sarcini
136
şi a proiectului. Caietul de sarcini trebuie să fie citit în coroborare cu proiectele de instalaţii sanitare, desenele
arhitecturale şi structurale. Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a
sistemelor de proiectare, criteriile şi conceptele de proiectare. Este responsabilitatea contractorului pentru a se
asigura că el a inclus în oferta sa toate elementele necesare pentru a îndeplini cerinţele de performanţă,
cerinţele proiectului tehnic, coordonarea cu cele mai recente planuri de arhitectură şi structură precum şi
cerinţele contractului. Ofertanţii trebuie să includă în ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de execuţie,
coordonare, instalare, testare şi punere în funcţiune pe deplin operaţională a instalaţiilor, în conformitate cu
prezentul caiet de sarcini şi cu cerinţele autorităţilor statutare.
Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate şi detalierea desenelor. În
primul rând, ofertantul trebuie să îşi confirme acceptarea asupra sistemelor proiectate, asupra dimensionării
sistemelor şi echipamentelor incluse în ofertă, odată cu prezentarea ofertei lor.
Ofertanţii trebuie să permită livrarea şi instalarea numai de echipamente aprobate de catre Beneficiar
prin specialistii sai.
2. STANDARDE DE REFERINTA
- SR 4163 - 1/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii fundamentale
- SR 4163 - 2/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de calcul
- SR EN 752-1/98 - Retele de canalizare. Generalitati si definitii,
- SR EN 752-2/98 - Retele de canalizare. Conditii de performanta,
- SR EN 752-3/98 - Retele de canalizare. Prescriptii de proiectare,
- SR EN 752-4/98 - Retele de canalizare. Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu
- STAS 816 - Tuburi din beton pentru canalizari
- STAS 2448 - Camine pentru canalizare
- STAS 2308 - Capace si rame pentru canalizare
- STAS 3051/91 - Retele canalizare
- STAS 4273-83 - Incadrarea in clase de impotranta
- STAS 12400 -1,2/88 - Performante in constructii
- STAS 8591/1 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane,
executate in sapaturi.
- STAS 9821/5 - Masuratori terestre. trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri.
- STAS 9570/1 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
- STAS 9321 - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
- I - 9 - 2015 -Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- C 16 -Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros.
- N.R.P.M./1993 - Norme republicane de protectie a muncii.
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
- C 140 - Executarea lucrarilor de beton si beton armat
- STAS 8819 - Betoane cu agregate obisnuite
- 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia consultantului
spre aprobare urmatoarele mostre:
- tub de beton canalizare - 1 mostra
- tub PVC pentru retele canalizare - 1 mostra
- capac fonta - 1 mostra
- certificate de calitate
Prin aprobarea materialelor se intelege ce catre consultant si aprobarea cimentului, agregatelor si a altor
materiale necesare executiei.
Tuburile de beton cu diametrul Dn 800 mm pentru camine, se vor realiza conform STAS 816/80 si STAS
7039/I - 81.
Imbinarile se fac prin imbinare cu inele de cauciuc având K1 = 225 mm.
Inainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile,
137
marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevazute in proiectul de licitatie.
Nu se admite folosirea tuburilor, tevilor, fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si care nu
sunt marcate corespunzator.
Materialele folosite in afara de tuburi sunt:
- beton B 75
- beton B 100
- beton B 150
- ciment
- bitum, mortar
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
La livrarea materialelor necesare executiei se vor efectua verificari ale conditiilor tehnice precizate prin
contractul dintre furnizor si beneficiar.
Manipularea se face manual sau mecanic.
In cazul utilizarii mijloacelor mecanice se vor folosi doua cabluri protejate de furtun la distante egale de
centrul de greutate al tubului.
Se manevreaza câte un singur tub, in pozitie orizontala, evitându-se socurile si loviturile.
Manevrarea tuburilor prin rostogolire se face manual pe doua lonjeroane asezate orizontal, dispuse la
distante egale de capetele tuburilor.
Tuburile se pot transporta cu mijloace auto sau C.F. in pozitie verticala sau orizontala.
In stiva pe orizontala se pot aseza mai multe rânduri, cu mufele alternând, fara sa depaseasca inaltimea
maxima de 2,00 m.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii in asa fel incât
tuburile sa nu se deterioreze.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa onduca
la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se
vor executa sondaje din 100 - 100 m pentru identificarea cablurilor telefonice (fibra optica), cablurilor electrice si
alte canalizatii existente.
6.1. Sapaturi
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din stanardele si normativele in vigoare, in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Inainte de inceperea lucrarilor
constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect marcând punctele
caracteristice ( camine) prin tarusi.
Determinarea exacta adâncimii se va face cu rigla si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene aflate in
ampriza lucrarilor pentr protejarea acestora.
Sapatura se va incepe manual dupa completa organizare de santier, aprovizionare cu tuburi si celelalte
materiale necesare, astfel ca santurile sa ramâna deschise numai timpul strict necesar.
Sapatura se va executa manual, cu pereti verticali, cu sprijiniri.
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapurilor si bilelor de brad, astfel incât sa se obtina o siguranta
suficienta si o executare usoara a lucrarilor in interiorul transeei.
Pentru a impiedica caderea probelor de pavaj in transee, in partea superioara se vor aseza doi dulapi
orizontali.
6.2. Retele canalizare
Racordarea instalatiilor interioare de canalizare la reteaua exterioara de canalizare, schimbarea de
directie si racordarirele retelei de canalizare exterioara se va realiza prin camine de vizitare de tip carosabil.
Caminele se vor executa conform STAS 2448, din tuburi circulare de beton Dn 800 mm, fara camera de
lucru, functie de adâncimea de montaj.
Constructiile de pe reteaua de canalizare au :
- gradul de rezistenta la foc I,
- categoria de pericol de incendiu E
- fara limitare la gradul seismic
- desi vehiculeaza ape poluate (ape uzate menajere) nu se impun zone de protectie proprie.
La executia retelelor de canalizare se vor respecta normele specifice, proceselor de munca, de protectie
a muncii, in vigoare. Deasemeni se vor lua masuri de protectie a circulatiei auto si pietonale.
138
Din punct de vedere PSI lucrarile nu pun probleme si nu necesita protectie speciala.
Alte detalii referitoare la amplasamente, trasee si cote de montaj sunt prezentate in plansele desenate ce
completeaza documentatia acestui proiect.
Tuburi din PVC, pentru canalizare
Conductele vor detine Agrementul tehnic, conform legislatiei românesti in vigoare, pentru retele
exterioare de canalizare.
Sistemul de imbinare va fi cu mufă şi garnitură.
Tuburile si fitingurile Dn 160 mm trebuie sa reziste la temperaturi permanente de pâna la 60 oC.
Deasemeni tuburile si fitingurile trebuie sa poata vehicula fluide cu pH cuprins intre 2 si 12, si sa permita
montarea lor in santuri inchise, conform DIN 18169 in terenuri necoezive cu o densitate de maxim 20 kN/m2. si
un unghi de frecare interna de 250.
Inainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile,
marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevazute in proiectul de licitatie.
Nu se admite folosirea tuburilor, tevilor, fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si care nu
sunt marcate corespunzator.
Pozarea
Sapatura se va realiza dupa caz manual (in zone cu aglomerari de retele utilitare existente) sau
mecanizat. Latimea santului, in general, poate fi egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm, dar minim
60 cm. In cazul sapaturilor in santuri cu sprijiniri de maluri la latimea de mai sus se adauga spatiul necesar
pentru sprijiniri.
Tipul santului indicat pentru montaj tubulatura din PE este tipul ingust (cu pereti verticali), deoarece este
micsorata sarcina de deasupra, reusind sa transmita o parte din ea terenului din jur.
Dupa executarea sapaturilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se va realiza nivelarea fundului
santului cu un strat de nisip iar dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului vor fi
umplute cu pamânt selectionat.
Durata de viata a conductelor din PE pentru canalizari este influentata decisiv de calitatea patului de
pozare.
Se poate renunta la realizarea stratului de pozare daca daca pamântul din fundul santului prezinta o
rezistenta buna de incarcare si este granulos cu Dmax 20 mm si va fi compactat.
In general se va realiza un pat de pozare cu nisip in grosime minima de 10 cm si un alt strat de protectie
deasupra conductei cu grosimea de 15 - 30 cm.
Deasupra stratului superior de nisip se poate folosi material fin provenit din sapatura, in strauri tasate, de
cca. 30 cm grosime. In apropierea conductei compactarea se va realiza manual cu maiuri de mâna din lemn cu
colturi rotunjite, in straturi de maxim 15 cm.Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cât posibil in
timpul diminetii. Este interzisa realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare.
Gradul de compactare in aproprierea conductei si deasupra acestei zone va fi conform caietului tehnic al
furnizorului de tuburi, functie de incarcarile de suprafata (drumuri, trotuare, zone verzi), adâncime de montaj, etc.
Se va urmari ca tuburile sa nu fie deplasate in timpul umpluturii. De aceea se recomanda ca umplerea si
compactarea sa aiba loc pe ambele parti ale conductei si in acelasi timp.tevile usoare trebuie sustinute la
ingropare pentru a nu se deplasa.
Trebuie tinut cont, pentru conductele de canalizare unde peretii conductelor sunt suptiri, ca in timpul
umpluturii tubul se supune la strivire si prin urmare este recomandat o umplere a tubului cu apa pentru a limita
intensitatea fortei sau efectuarea de umpleri partiale, succesive, cu compactarea pe rând a straturilor.
Asezarea tuburilor in sant trebuie sa fie executata cu multa grija, pentru ca acestea sa capete stabilitate
suficienta si sa se respecte strict panta prevazuta in proiect. Montarea tuburilor se face din aval catre amonte.
In cazul imbinarilor prin mufare, mufa se va poza in directia ridicarii pantei.
Operatiile necesare pentru imbinarea conductelor intre ele, sau imbinarea cu alte fitinguri sunt :
- Curatarea de praf si alte depuneri pe capul tevii ce trebuie introdus in fiting, iar fitingul se va
curata in interior, inclusiv garnitura de etansare cu o cârpa curata.
- Aplicarea unui strat subtire de lubrefiant atât pe garnitura cât si pe capatul tevii. Nu se va folosi
ca lubrefiant uleiul sau grasimea.
- Se impinge fitingul in teava pâna la maxim si se marcheaza cu un creion. Capatul tevii trebuie
tras inapoi din fiting, aproximativ 3 mm pentru fiecare metru de teava montata de la ultima imbinare pâna la noua
imbinare, dar nu mai mult de 10 mm.
- Taierea tevilor se va realiza cu un fierastrau pentru plastic sau cu o lama de bonfaier, in cazul
139
tuburilor cu diametru mare se poate utiliza un disc de taiere. taierea se va face la un unghi de 90 de grade dupa
care capetele tevii trebuie debavurate. Dupa debavurare se va executa un nou sanfren in conformitate cu
dimensiunile si unghiurile impuse de producatorul tuburilor.
Pentru a obtine o durabilitate maxima si functionare normala conform calitatilor sustinute de furnizorul
tuburilor, la montare se vor respecta cu strictete conditiile recomandate de furnizor in caietul tehnic pe baza
caruia a obtinut Agrementul tehnic conform legislatiei românesti in vigoare.
Verificarea lucrarilor constau, in esenta, in verificarea etansarii sistemului, luând in considerare conditiile
de lucru.
Verificarea la reteaua de canalizare se fa efectua astfel : reteaua este impartita in bucati cu diferenta de
nivel de 0,5 m si se verifica etansarea la presiunea determinata de coloana de apa egala cu diferenta de nivel
dintre axul tubului si planul stradal sau teren.
Odata stabilizata, presiunea va trebui sa ramâna constanta pentru 24 h. In situatia unor variatii mari de
temperatura, in perioada de proba, se va tine cont de efectele acestor variatii asupra presiunii.
In orice caz, presiunea de verificare nu trebuie sa depaseasca presiunea folosita la verificarea hidraulica
a tuburilor la fabricare (1,5 PN).
Supravegherea traseelor conductelor
Inainte de inceperea sapaturilor pentru executarea retelei de canalizare, constructorul va stabili si
supraveghea traseul retelei si pozitia constructiilor anexe, asa cum se arata in desene , ori cum s-a convenit cu
Dirigintele de santier .Traseul va fi marcat clar pe sol si va fi confirmat de catre Dirigintele de santier, care va
emite o aprobare scrisa de incepere a lucrarilor .
Reteaua de canalizare se executa din aval spre amonte , deoarece in acest fel orice tronson terminat se
poate pune in functiune .
Testarea Functionarii in Exploatare
Dupa terminarea montarii utilajelor (electropompelor) si efectuarea testelor de functionare se impune o
perioada aditionala pentru verificarea functionarii initiale a instalatiei si pentru a indruma si pregati personalul
Achizitorului in procedurile corecte de exploatare si intretinere a instalatiei conectata la ansamblul instalatiei
tehnologice si la echipamente furnizate de altii. Furnizorul trebuie sa includa in oferta sa o suma provizionala
pentru asistenta cu personal calificat pe timp de 2 saptamani in acest scop, si va specifica ratele zilnice pentru
asistenta si instruire.
Furnizorul trebuie sa prevada sume si pentru furnizarea tuturor echipamentelor de testare necesare
pentru urmarirea functionarii corespunzatoare a echipamentului sau pe aceasta perioada.
Executarea umpluturilor
Umplerea traseelor se face cu pamântul rezultat din sapatura, dupa un control de nivelment, verificarea
calitatii lucrarii si dupa efectuarea probei de etanseitate.
Se incepe cu asezarea pe tub a unui strat de 30 - 40 cm pamânt afânat , fara bolovani, pietre sau
pamânt inghetat; aceasta se aseaza in straturi de 10 - 15 cm si se compacteaza separat cu o deosebita ingrijire.
In acelasi timp se va avea grija sa se scoata sprijinirile.
Restul umpluturilor se face in straturi de 20 cm grosime, de asemenea bine compactate.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din sprijiniri in umplutura. La terminarea lucrarilor se
indeparteaza toate materialele de constructii ramase, precum si surplusul de pamânt care se transporta in
depozitul stabilit.
Lucrarea se incheie cu refacerea pavajelor si curatirea completa a traseului lucrarilor.
Pamântul de umplutura din transee se compacteaza manual, cu ajutorul maiului de mâna pe inaltimea de
30 - 40 cm deasupra generatoarei tubului.
7. PROBE DE ETANSEITATE SI PRESIUNE
In perioada preliminara punerii in functiune se efectueza verificarile incarcarile si probele aferente
acestei perioada conform C 65 – 85.
Proba de etanseitate se efectueaza intre doua camine consecutive, inainte de executia umluturilor, dupa
ce betonul, chitul sau mortaul puse in opera au ajuns la rezistenta proiectata.
Lucrarile pregatitoare comporta umpluturi de pamânt peste canal (lasând imbinarile libere pentru a
preveni deplasarile laterale ale acesteia), inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea capetelor canalului si a
atuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probelor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capatul aval, aerul evacuânu-se la capatul amonte.
Dupa umplerea cu apa a canalului din tuburi de beton, se lasa canalul 24 de ore pentru a permite
absorbtia apei si evacuarea aerului ramas.
140
Presiunea de proba masurata la capatul aval al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp.
Durata probei va fi de 15 minute. In timpul probei se completeaza permanent apa poluanta masurându-
se cantitatile adaugate.
Pierderile admisibile pentru canalele circulare sunt:
- Dn 160 mm 0,25 l/mp de suprafata uda
In cazul in care rezultatele probelor nu sunt corespunzatoare se vor reface defectiunile pe tronsonul
respectiv.
8. VERIFICARI INANTE DE RECEPTIE
La canalele prefabricate din beton se acorda o deosebita atentie modului in care s-au executat
imbinarile, neadnitându-se denivelari.
Insainte de punerea in functiune a canalului trebuie curatate toate murdariile si resturile ramase de la
executie.
Se vor verifica:
alimniameltele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind asezate in camin si printr-un nivelment interior
efectuat cu cruci.
cotele radierelor caminelor
La pante se admit tolerante de + 10% fata de panta din proiect, iar la cote ± 5 cm fata de cotele din proiect, fara
a depasi toleranta admisa pentru panta.
Canalele fiind nevizitabile, verificarea calitatii lucrarilor se face cu ajutorul unei surse de lumina plasata in
capatul aval si doua oglinzi asezate la 450, una in caminul din aval- in dreprul sursei luminoase - si alta in
caminul amonte privind prin canalul din amonte se poate verifica executia canalului si daca a fost bine curatit.
Verificari comune:
verificarea tuturor reparatiilor si inlocuire sau schimbarile efectuate inainte de a fi acoperite conductele;
verificarea fundului santului inaintea coborârii conductei in sant, de existenta unor obiecte ca pietre,
bucati metalice, etc.;
verificarea umpluturii corecte a santurilor functie de materialul condsuctei;
Pentru caminele de vizitare:
verificarea marcii betoanelor
verificarea elementelor prefabricate ce trebuiesc insotite de certificate de calitate
Receptia se face numai dupa terminarea definitiva a lucrarilor si consta in verificarea tuturor constructiilor si
instalatiilor.
Constructorul trebuie sa prezinte comisiei de receptie proiectul, inclusiv modificarile survenite pe
parcursul executiei, procesele verbale de receptie partiala,(pentru lucrari numite ascunse) si orice alte
documente care prezinta stadiul lucrarilor la data receptiei.
Comisia verifica fiecare obiect, elaborând pentru fiecare proces verbal in care se mentioneaza daca
lucrarile au fost receptionate, observatiile comisiei, remedierile necesare.
9. NORME DE PROTECTIA MUNCII
La executia lucrarilor pentru retelele de canalizare se va respecta legislatia in vigoare de protectie a muncii.
Din cadrul ”Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii” elaborat in 1993 de I.P.C.T. si
apoarobat prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T. se vor resecta in mod deosebit capitolele, din volumul A:
Cap. 1. - Obligatiile si raspunderile administratiei
Cap. 2. - Responsabilitatile maistrilor si conducatorilor de puncte de lucru
Cap. 5.. - Responsabilitatile investitorului
Cap. 7. - Organizarea activitatii de protectie a muncii
Cap. 8. - Controlul medical al personalului
Cap. 9. - Instructajul de protectie si igiena a muncii
Cap. 10. - Repartizarea personalului la locurile de munca
Cap. 16. - Lucrari executate pe timp friguros
Cap. 17. - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor
Cap. 19. - Lucrari de terasamente
Cap. 33. - Alimentare cu apa si canalizare
Cap. 36. - Izolatii si protectii anticorozive
Cap .38. - Instalatii si masini de ridicat
141
Cap. 39. - Utilje, masini si instalatioi pentru constructii
Cap. 40. - Dispozitive, scule si unelte de mâna
Cap. 418. - Utilaje folosite in ateliere.
IV.4. Caiete de sarcini instalatii electrice

1. GENERALITATI
In sarcina executantului de instalatii electrice vor intra urmatoarele lucrari :
- aprovizionarea cu materiale, transportul, descarcarea, stocajul si distributia pe santier ;
- racordul electric pentru organizarea de santier ;
- executia distributiei electrice interioare ;
- executia si montarea tablourilor electrice in incinta ;
142
- executia instalatiilor electrice interioare de iluminat si prize ;
- executia instalatiei de paratrasnet ;
- executia instalatiei de priza de pamânt.
Executantul va respecta prescriptiile tehnice in vigoare, legislatia privind calitatea in constructii, precum si
indicatiile si recomandarile proiectantului de specialitate.
2. EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
2.1. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 2612 – Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.
STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladirile civile.
STAS 12604/5 – Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii elecrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si
verificare.
SR EN 60439/1 – 01- Ansambluri de aparataj de joasa tensiune.
SR CEI 60446 – Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice.
SR CEI 598-2-22 – Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta. Conditii tehnice speciale.
SR CEI 60364/5 – Alegerea si punerea in opera a a materialelor si echipamentelor electrice.
GP 052 - 2000 – Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pâna la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.
NP-I7-11 “Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor”
NP-061-02 Normativ pentru proiectare si executia sistemelor de iluminat artificial din cladiri;
P 118 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor
C 56 - 2000 Normativ ptr. verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
Legea 90/96 – Norme Generale de Protecta Muncii.
2.2. TABLOURI ELECTRICE.
2.2.1. Tablourile electrice se vor comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati. Comanda
tablourilor va fi insotita de desenele continând schema electrica si specificatia de aparataj.
2.2.2. Tablourile se livreaza complet asamblate, insotite de de documentatia tehnica aferenta, sub
responsabilitatea producatorului, având toate legaturile electrice si mecanice interioare executate conform SR
EN 60439/1 – 01.
2.2.3. Fiecare tablou va fi prevazut cu placute de identificare marcate durabil si amplasate astfel incât sa fie
vizibile. Toate circuitele si dispozitivele lor de protectie din interiorul fiecarui tablou vor fi prevazute cu etichete
care sa respecte schemele de conexiuni livrate impreuna cu tablourile.
2.2.4. Aparatajul care face parte din tablou trebuie sa fie astfel dispus incât sa fie accesibil in timpul montarii,
intretinerii, inlocuirii iar buna functionare a tabloului sa nu fie perturbata de interactiunile lui : caldura, arc electric,
vibratii, câmp electromagnetic.
2.2.5. Conductorul de protectie trebuie sa fie usor de identificat datorita formei, amplasarii, marcarii sau culorii
(bicolor, verde-galben).
2.2.6. Receptia tablourilor la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat al antreprenorului si beneficiarului,
urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului. Producatorul trebuie sa specifice in documentatia ce
insoteste tablourile conditiile de transport, instalare, functionare, intretinere. Tablourile vor fi insotite de certificat
de calitate.
2.2.7 . Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, fara gaze corozive, cu temperatura
mediului ambiant cuprinsa intre 0 si 40° C si umiditatea relativa de max 80% la 20°. Tablourile nu se vor stivui.
2.3. CONDITII DE INSTALARE APARATE LOCALE.
2.3.1.Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat
trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de
semnalizare.
Alegerea materialelor a aparatelor, a echipamentelor si utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea
caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv, prin incadrarea lor in prevederile
normativului I7-11 si standardelor in vigoare.
2.3.2. Aparatele si echipamentele vor fi insotite de certificat de calitate si dupa caz de certificat de garantie.
2.3.3. Se vor verifica la fiecare aparat parametrii prevazuti in proiect, si in special gradul de protectie.
2.3.4. Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incât sa nu stânjeneasca circulatia pe
coridoare, accese, sa nu existe posibilitatea deteriorarii lor prin lovituri mecanice sau datorita agentilor corozivi,
iar intretinerea, verificarea, inlocuirea sa poata fi facuta cu usurinta.
2.4. MATERIALELE CIRCUITELOR ELECTRICE.
2.4.1. Materiale ale circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza legaturi electrice si
143
mecanice ( altele decât cele din tablouri) , functiuni de izolare, ca de exemplu : conductoare, cabluri, tuburi,
cleme, alte materiale de montaj.
2.4.2. La alegerea materialelor se va tin seama de destinatia constructiei si de conditiile de montare si utilizare.
Se vor respecta conditiile generale din normativul I7-11 si conditiile speciale din standardele de produse.
Tuburile, cablurile, conductele, ce urmeaza a fi folosite in lucrare trebuie verificate scriptic, vizual, si dupa caz,
prin masuratori de sondaj, cu ocazia preluarii din magazie pentru montaj.
2.5. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE
A. Prevederi generale.
2.5.1. Se va identifica, conform proiectului de detalii si executie, categoria incaperilor, in functie de mediu.
2.5.2. Se vor lua masuri de protectie contra electrocutarilor prin atingere indirecta, respectându-se standardele si
normele in vigoare, atât in faza de proiectare cât si in executie si exploatare.
2.5.3. Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se admite numai
in conditiile prevazute in normativul P 100.
2.5.4. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu conducte ale altor tipuri de instalatii.
Exceptiile se vor rezolva conform prescriptiilor din normativul I7-11 si PE 107.
2.5.5. Se interzice montarea instalatiilor electrice direct pe elementele de constructie din materiale combustibile.
Exceptiile se rezolva conform prescriptiilor din normativul I7-11.
2.5.6. Traversarea elementelor de constructie, combustibile sau incombustibile se va realiza conform
prescriptiilor din normativul I7-12.
2.5.7. Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica pe conductele instalatiilor de protectie ( pamânt,
nul de protectie).
2.5.8. Pentru a fi usor de identificat conductele se vor marca prin culoarea izolatiei sau tub varnis colorat montat
la capete.
Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori :
- verde/galben pentru conductele de protectie (PE, PEN)
- alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre
- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru
- culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele pentru conductele de faza:
Se interzice folosirea conductoarelor de izolatie verde sau galbena in circuite cu conducte PE sau PEN.
2.5.9. In instalatia electrica se va mentine aceeasi culoare de marcare pentru fiecare conducta de faza.
B. Operatiuni pregatitoare
2.5.10 Citirea cu atentie a pieselor scrise si desenate din proiect.
2.5.11. Realizarea golurilor in plansee, ziduri, fundatii pentru trecerea circuitelor.
2.5.12. Sudarea unor bare OL- beton Ø16 mm pe centrul fundatiei si pe verticala stâlpilor, de armaturi, pentru
legarea la pamint.
2.5.13. Trasarea circuitelor se face prin insemnarea cu creta a drumului circuitelor de la tablou la diversi
consumatori si pozitia dozelor de ramificatie si de aparate. Traseele vor fi numai in linie dreapta, orizontal sau
vertical;
Se va tine cont la trasare de urmatoarele:
-circuitele se vor amplasa la 0,2-0,25 m de plafon si 0,25-0,3 m de pardoseala, iar pe verticala se monteaza
paralel cu liniile golurilor pentru usi, la 0,1-0,15 m de acestea;
2.5.14. Executarea santurilor in zidarie. Dimensiunile santurilor pentru circuitele ingropate se vor stabili in functie
de numarul si diametrele tuburilor. La planseele de beton monolit, strapungerile se vor executa numai de jos in
sus pe 2/3 din grosime si apoi se vor completa de sus in jos.
Lacasurile pentru dozele de ramificatie si de aparat vor avea adincimea corespunzatoare montarii capacelor la
nivelul tencuielilor.
2.5.15. Se interzice strapungerea canalelor de fum si a zidariei cosurilor cu tuburi electrice.
C. Montarea tuburilor
2.5.17. Tuburile se vor monta doar pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit doar in cazul in care
acest lucru nu este posibil (ex: in casa scarii).
2.5.18. Tuburile sub tencuiala se fixeaza cu ochiuri de sirma si copci de ipsos. Tuburile cu trasee peste placa
(derivatii din circuite la corpurile de iluminat, prize) se vor poza aparent, in linie dreapta si imediat vor fi protejate
cu mortar de ciment sau direct cu sapa de egalizare.
2.5.19. Pe traseul orizontal, intre doze, se prevede o usoara inclinatie de 0,5-1% a tuburilor, pentru evitarea
strâgerii condensului.
144
Curbele tuburilor se executa astfel incât raza lor de curbura sa fie minim de 5 ori diametrul exterior al tubului la
instalatiile aparente, si minim de 10 ori la instalatiile ingropate.
D. Montarea conductoarelor in tuburi
2.5.20. Introducerea conductoarelor in tuburi se face numai dupa ce acestea au fost montate si numai dupa ce
tencuiala s-a uscat.Toate conductoarele ce se monteaza in acelasi tub se trag simultan (conductoare de cupru ).
Legarea conductoarelor de cupru in doze se face prin matisare sau cu cleme.Legarea conductoarelor la aparate
sau tablouri se face prin suruburi, pâna la 10 mmp si prin papuci pentru sectiuni mai mari.
E. Montarea cablurilor
2.5.21. La montarea aparenta distanta dintre 2 puncte de fixare trebuie sa fie de max. 0,75 m pentru cablurile
armate si 0,4 m pentru cele nearmate. Pe verticala distanta intre punctele de fixare va fi de max 2 m. Distanta
dintre axele cablurilor va fi de cca 10 cm.
La traversarea prin zidarii cablurile se protejeaza in tuburi metalice si se etanseaza cu masa bituminoasa.
Legaturile conductoarelor se protejeaza in doze, mansoane si se face prin matisare sau cu cleme.
F. Montarea aparatelor
2.5.22. Montarea aparatelor se face numai in conditiile indicate de normativul I 7.
Intrerupatoarele si comutatoarele se monteaza la inaltimea de 1,5 m de nivelul pardoselii, prizele la 2 m de
nivelul pardoselii. Ele se monteaza la 0,8 m de elementele metalice legate la pamânt.
.Aparatele de conectare se vor monta astfel incât sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale
circuitului pe care-l deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie.
G. Montarea corpurilor de iluminat
2.5.23. Lampile se alimenteaza numai intre faza si nul, conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din
interior, faza trecind prin intrerupator, iar conductorul de nul la borna conectata la filetul duliei.
Este interzisa suspendarea corpurilor de iluminat de conductoarele de alimentare.
Dispozitivul de suspendare (carlige de plafon, bolturi) trebuie sa suporte fara a se deforma o greutate egala cu
de 5 ori greutatea corpului de iluminat.
Montarea corpurilor de iluminat pe pereti se face prin fixarea pe dibluri de lemn ingropate sub tencuiala.
H. Montarea tablourilor de distributie
2.5.24. Tablourile electrice sânt protejate in cutie de policarbonat.
Tablourile se vor monta astfel incât partea de sus sa fie la max.2,2m de pardoseala.
I. Executarea prizei de pamant
- Saparea santurilor se face manual ( pâna la 0,4 m cu târnacopul, iar de la aceasta adâncime in jos cu
cazmaua si lopata). Saparea se va face cu mare atentie pentru a nu se lovi si avaria instalatiile existente in
pamânt. Daca se descopera in timpul saparii un cablu subteran, o conducta, lucrarile se intrerup si se
incunostiinteaza conducatorul tehnic al lucrarii.
-Executarea prizei de pamânt .
-Astuparea cu pamânt a santului se face in straturi succesive de 20 cm inaltime, udate si compactate,
pentru a se evita tasari ulterioare.
2.6. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE.
2.6.1. In instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia utilizatorilor impotriva socurilor electrice,
atingerilor directe si indirecte.
2.6.2. Principala masura de protectie impotriva atingerilor indirecte este prin intreruperea automata a alimentarii,
cu dispozitive de protectie impotriva supracurentilor sau cu dispozitive diferentiale de protectie.
2.7. TEHNICA VERIFICARII INSTALATIILOR ELECTRICE.
Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice se va realiza
conform normativului C 56 -2000, STAS 12604/4 si PE 116. Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice la
consumator se poate face doar dupa verificarea ei de catre furnizorul de energie electrica.
Inaintea punerii in functiune a instalatiei electrice, antreprenorul trebuie sa realizeze inspectia vizuala si testele
preliminare pentru asigurarea unei bune functionari a instalatiei electrice executata.
Inspectia vizuala si testele trebuie sa includa urmatoarele :
-Verificarea rezistentei de izolatie a tuturor cablurilor si conductoarelor din instalatia electrica intre faze,
respectiv intre faze si nulul de lucru si cel de protectie;
-Verificarea continuitatii circuitelor de protectie, a conductivitatii electrice a conductoarelor si a circuitelor
de echipotentializare;
-Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant;
-Verificarea puterii si sectiunii pe circuit, respectiv a receptoarelor conectate pe fiecare circuit;
145
-Verificarea legaturilor de echipotentializare a tuturor maselor metalice;
-Verificarea distantelor minim admisibile intre componentelor instalatiilor electrice fata de celelalte
instalatii.
Masurile descrise mai sus nu sunt limitative, antreprenorul avand obligatia sa verifice inainte de punerea in
functiune sa efectueze toate verificarile necesare pentru o functionare corecta a instalatiilor electrice.
3.. VERIFICARE INSTALATIILOR DE LEGARE LA PAMANT
Verificarea instalatiilor de legare la pamant se face in conformitate cu standardele, normativele si prescriptiile in
vigoare. In functie de rezultate se adopta masuri suplimentare de impamantare si echipotentializare.
4. VERIFICARI, PROBE SI RECEPTIA LUCRARILOR.
4.1. Verificarea si receptia lucrarilor.
4.1.1. Verificarile, incercarile si probele preliminarii care se face in timpul executiei, inainte de punerea in
functiune a instalatiilor.
4.1.2. Verificarea definitiva si punerea in functiune de proba a intregii instalatii sau a partilor functionale din
aceasta se face pe baza concluziilor comisiei de receptie si punere in functiune.
4.1.3. In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune, semnat de membrii
comisiei.
V. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE
VI. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI

- vezi volum anexat
B. PARTI DESENATE
- vezi volum anexat cu piese desenate
C. DETALII DE EXECUTIE
146
- vezi volum anexat cu piese desenate
S.C. ATELIER 22 S.R.L.

Intocmit
Arh. Dragos RUSU
Ing. Ionut BURLAN
Ing. Viorel VELICU
Ing. Doina EFTIMESCU
Ing. Marian RADU
147

MEMORIU GENERAL PT NOU DUPA 907 Dispensar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU GENERAL PT NOU DUPA 907 Dispensar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.Th. + D.E. - Proiect nr.

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1.4 Ordonatorul principal de credite

1.6. Beneficiarul investitiei

1.7 Elaboratorul proiectului tehnic de executie

2. Prezentarea scenariului aprobat in cadrul studiului de fezabilitate

e) devierile si protejarile de utilitati afectate

2.2 Solutia tehnica cuprinzand :

b) varianta constructiva de realizare a investitiei

d) protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

Gk,i – efectul pe structură al actiunii permanente i , luată cu valoarea sa caracteristică;

3. CONSIDERATII PRIVIND CALCULUL SI DIMENSIONAREA STRUCTURII.

c.2. Instalatii sanitare

c.2.2. Memoriu retele exterioare de apa si canalizare

c.4. instalatii electrice

Q = puterea termică nominală a cazanului [kW];

Q = puterea termică nominală a cazanului [kW];

Dimensionarea canalului colector de fum de la cazane si a cosului:

Qs zi med = 1,44 mc/zi = 0,24 mc/h = 0,067 l/s

KoxQszi max 2,5 x1,872

6. DIMENSIONAREA BOILERELOR DE PREPARARE A.C.M.

IV. CAIETE DE SARCINI

ABATERI ADMISE LA RECEPŢIA CALITATIVĂ A TENCUIELILOR

PARDOSEALA DIN COVOR PVC

4.1. Lucrari premergatoare: Transport

5. Controlul calitatii lucrarilor; cerinte specifice proiectului;

Se verifica certificatele de conformitate ale materialelor.

TAMPLARIE DIN PVC

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE TAMPLARIEI

PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN GIPS-CARTON

ÎNVELITOARE DIN TIGLA DE BETON

IV.2. Caiete de sarcini rezistenta

- nisip, balast 1/1

Lucrările de investigaţie în teren şi cele de laborator au pus în evidenţă 4 orizonturi litologice, cu

Lungime construcţie (m) 25 50 100 150 200 250

Pentru lungimi intermediare toleranţele se interpolează.

Panta terenului (în grade) p<3 3<p<10 10<p<15 p>15

Pentru unghiuri toleranţele de trasare sunt de ±1°.

i. Verificări în vederea recepţiei

2.CAIET DE SARCINI FUNDATII

Lungime construcţie (m) 25 50 100 150 200 250

Pentru lungimi intermediare toleranţele se interpolează.

Panta terenului (în grade) p<3 3<p<10 10<p<15 p>15

Pentru unghiuri toleranţele de trasare sunt de ±1°.

3.CAIET DE SARCINI BETON ARMAT

Viteza de dezvoltare a Raport apă/ciment Clasa de rezistenţă a

Viteza de dezvoltare a rezistenţei Termenul de decofrare [zile]

Condiţii tehnologice Termenul [zile] de la turnare

Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor sunt următoarele:

4. ÎNNĂDIREA ŞI SUDAREA ARMĂTURILOR

Grinzi Armături longitudinale de rezistenţă:

Armături de montaj în carcase legate cu

Armături de montaj în carcase sudate:

Armături constructive pe feţele laterale, pe

Armături de rezistenţă în plase sudate

Armături de repartiţie în plase legate cu 6

Distanţele minime admise între etrieri sunt:

Elemente Distanţa minimă

Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi:

Armături de rezistenţă în plăci 70 m

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de execuţie cu o

Clasa Marca Clasa Marca