Cap 1.

Descrierea amplasamentului supus evaluarii de

mediu
1.1. Localizarea amplasamentului oblectivului evaluat
Amplasamentul obiectivului evaluat, "Rarnpa de depozitare controlata
deseuri Botosani", este situat in Calea National nr. 267, in partea de sud-est a
municipiului, la inceputul Vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub-
bazinul Jijia. Rampa este amplasata la marginea orasului, la cca. 300 m
distanta de Penitenciarul Botosani, pe drumul national 29 D.
Amplasamentul prezinta o panta abrupta spre est, ceea ce faciliteaza
depozitarea deseurilor nepericuloase si asimilabile, provenite din industrii.
Depozitarea deseurilor colectate se face prin inaintarea frontala, depozitul
formandu-se progresiv pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere.
Partea superioara a rampei cuprinde o fasie de cca. 50 m de platou cu panta 2-
3%, dupa care urmeaza panta versantului de 8-10%. Panta terenului de sub
depozit ca si a terenurilor din jur, converg spre firul vaii pe care sunt construite
doua iazuri ce colecteaza apele scurse din depozit si pe cele de pe terenurile
din jur.
Vecinatatile obiectivului evaluat sunt:
Nord - este delimitat de gard zidit si teren cu pomi (livada);
Sud - teren necultivat apartinand M.I. si imprejumuire cu gard viu in forma
joasa;
Est -teren cu pasune;
Vest - teren apartinand M.I. si drum de acces asfaltat spre localitatea Trusesti;
Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafata totala de 137489,56
m
2
(suprafata de teren concesionata initial fiind de 100.000 m
2
), cu o suprafata
construita la Poarta de acces de cca. 256 m
2
(din care birou cabina/poarta -
118 rn
2
, colectare PET - 40 m
2
, magazii - 32 rn
2
, filtru sanitar- 21 m
2
, adapost
caini comunitari - 45 m
2
).
Pe suprafata rarnpei exista doua bazine colectoare pentru levigat si ape
pluviale. De asemenea, in zona s-au format canale naturale de scurgere si
colectare a apelor pluviale si a torentilor. Cea mai mare parte din apele de
precipitatii ce se scurg din depozit sunt retinute in doua acumulari (iazuri)
care au rol filtrant.
Rampa de depozitare controlata de deseuri nepericuloase menajere si
de la agenti economici este dotata cu grup social, grup sanitar, sopron pentru
adapostirea utilajelor de nivelat si sapat. De asemenea, pe rampa exista o
unitate (S.C. ATRAECO SRL Chiajna, jud. llfov) care prelucreaza prin macinare
ambalajele din PET colectate din cele 11 containere de 120 I. Accesul
peamplasament se face prin partea vestica.
Caracterisitic pentru aceasta zona sunt precipitate sub forma de averse
care se produc cu precadere in perioada calda a anului. Acestea pot provoca
inundatii, eroziunea accelerate a solului, iar iarna inzapeziri. Secetele sunt
frecvente in zona mai joasa (Campia Moldovei), aparand obisnuit la sfarsitul
lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungesc pana in septembrie.
1.2. Structura geologica si topografia zonei amplasamentului
1.2.1. Elemente de geologie si litologie
Rampa este amplasata la marginea de sud-est a orasului, la cca. 300 m
distanta de Penitenciarul Botosani, pe partea dreapta a drumului national 29 D
spre Trusesti. Geomorfologia zonei amplasamentului se incadreaza dupa cum
urmeaza:
Regiunea: Campia Moldovei;
Subregiunea: Jijie superioare si a Baseului;
Unitatea: Depresiunea Botosani - Dorohoi;
Subunitatea: partea sud-estica a Depresiunii Botosani Dorohoi.
Subregiunea Jijiei superioare si Baseului apare ca o zona deluroasa,
fragmentata prin vai de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei
hidrografice a Jijiei. Din punct de vedere geologic zona este situata pe
Platforrna Moldoveneasca ce are un fundament format din sisturi cristaline
magmatice si roci eruptive, care alcatuiesc un soclu rigid. Soclul a suferit
miscari de coborare (transgresiuni marine) si ridicare (regresiuni marine).
Varsta soclului este precambriana, fiind cutat sj metamorfozat in timpul
proterozoicului rnediu. In perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat
sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile
care erau determinate de miscarile de coborare au avut loc miscarile de
erodare insotite de regresiuni marine.
Zona se caracterizeaza printr-o energie mica de relief ce ii confera
aspectul de campie. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de
forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre Valea
Teascului, afluent al paraului Sitna.
Zona amplasamentului nu are stabilitatea generala asigurata, aparand
frecvente alunecari de versant. Gradul de intensitate seismica al zonei E este k
s
=
0,12 conform Normativului P100/1992 si o perioada de colt T
c
= 0,7 ceea ce
echivaleaza cu 7 grade MKS. Adancimea de inghet, conform STAS 6054/77
este de 0,105 m la cota terenului amenajat.
1.2.2. Solul si topografia zonei amplasamentului
Solul din zona amplasamentului rampei de depozitare a deseurilor
menajere nepericuloase si de la agentii economici Botoaani are o textura fina
(argiloasa) care favorizeaza in perioadele secetoase ale anului, un curent
ascensional al apei freatice care se ridica prin capilaritate pana la suprafata.
Solul amplasamentului prezinta, incepand de la o adancime de 0,40-0,50 m un
continut de argila de 60-70%, ceea ce face ca permeabilitatea solului sa fie
redusa si contaminarea apelor freatice diminuata.
Pentru stabilirea stratificarii solului cu determinarea straturilor de
umpluturi s-au efectuat doua foraje cu diarnetrul de 4" (foraj 1 si foraj 3) din care
s-au recoltat probe de sol. In urma cartarii s-a stabilit urrnatoarea succesiune de
straturi:
Umpluturi de pamant si deseuri menajere compactate - strat
intalnit in forajul F1, executat in partea sudica a amplasamentului;
Argila prafoasa galbena vartoasa cu concretiuni de calcar
degradat, adancime cota foraj intre 0,7-6,2 m (Foraj 3)
Argila galbena plastic vartoasa, uneori cu intercalatii de nisip, la
adancime cotS foraj intre 6,2-9,5 m.
Din studiile hidrogeologice efectuate de Institutul de Studii si Proiectari
pentru imbunatatiri funciare, Filiala lasi si din baza de date a unitatii reiese
existenta unui strat cu permeabilitate foarte redusa, la adancimea de cca 5 m
pe firul Vaii Popii, care favorizeaza formarea unui strat suprafreatic (captiv) sub
presiune.
1.3. Sistemul de protectie si paza al amplasamentului
Platforma de depozitare controlata a deseurilor menajere nepericuloase
si de la agenti economici, apartinand S.C. "Urban Serv" S.A. Botosani este
imprejmuita in partea nordica cu gard din prefabricate. Paza amplasamentului
este asigurata de 2 paznici. Pe amplasament exista mijloace de alarmare si
semnalizare: telefon si alte mijloace de alarmare.
1.4. Istoricul zonei si dezvoltari viitoare
Documentele existente in arhiva orasului Botosani atesta faptul ca
aceasta platforma s-a dezvoltat treptat pe amplasamentul actual. Rampa de
depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere si asimilabile din
industrii, s-a infiintat in anul 1982 si este preconizat sa fie inchisa in anul 2012
(conform adresei MAPM 7623/30.01.2004), cand se considera ca va atinge
maximul de incarcare.
In anul 1984 serviciul apartinea Intreprinderii de Gospodarire Comunala,
subunitatea Exploatarea de Gospodarie comunala.In 1991, intreprinderea
devine Regie de Administrare a Domeniului Public (RAADP), iar din 1995 se
transforma in Regia Autonoma Municipala (Agentia de Administrare Domeniu
Public). Din 1998 denumirea unitatii este "SC URBAN SERV SA", activitatea
societatii fiind licentiata clasa II, in conformitate cu Decizia nr. 40/2004.
Ca profil de activitate, unitatea are in subordine urmatoarele:
Salubrizare localitati: strazi, dezapeziri - autorizatie de mediu nr.
184/18.11.2003; activitati de colectare si depozitare deseuri
menajere - autorizatie de mediu nr. 453/10.05.2004;
Sere pentru asigurare cu material saditor floricol a spatiilor verzi
(intretinerea acestora intrand in sarcina Primariei Botosani);
Activitati de tamplarie, dezinfectie si deratizare (autorizatie nr.
101/21.10.2002);
Baza auto pentru reparatii si intretinere in regie proprie
(autorizatie nr. 698/26.04.2001).

1.5. Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din
zona

Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentului este situata in
bazinul raului Prut, sub-bazinul Jijia, la inceputul vaii Popii. Subregiunea Jijiei
Superioare si a Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de
eroziune, ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Terenul pe
care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie, care
coboara sub nivelul planctonului spre valea Teascului, afluent al paraului Sitna.
Raul Prut este afluent stang al Dunarii, si izvoraste din partea de NE a
Carpatilor. Izvorul raului Prut, situat pe platoul Cemogora, Republica Ucraina,
are cel mai inalt nivel - 1951 m. Raul Prut este situat intre 4815" lat.N si 4528"
lat.S. Are o lungime de 950 km din care 695 km pe teritoriul Republicii Moldova.
Un rol considerabil il au apele freatice, carora le revine 20-25% din alimentarea
raului.
Conform analizelor efectuate, mineralizarea apei raului Prut este
moderata, cantitatea ionilor variaza in decursul anului de la 216 mg/l pana la
965 mg/l. Continutul de oxigen dizolvat variaza in limite normale, iar in luna
august se produce o suprasaturatie cu oxigen, eliminat de algele
fotosintetizatoare, care se dezvolta abundent in aceasta perioada. larna se
stabileste un deficit de oxigen. Apa este slab alcalina, pH-ul variind de la 7,40
pand la 8,25. Cantitatea substantelor biogene scade de la nord la sud, datorita
abundentei de alge; mineralizarea creste de la 0,3 pana la 1,1 g/l.
In ceea ce priveste amplasamentul analizat, pe langa variatiile cantitative
constante in urrna redistribuirii scurgerii lichide in aval de Rampa de depozitare,
se remarca importante modificari calitative, in sensul degradarii proprietatilor
fizico-chirnice ale apelor de suprafata pe anumite sectoare; aceasta face ca apa
sa nu mai corespunda normelor actuate de calitate prevazute de legislatia in
vigoare, cu implicatiile dintre cele mai grave asupra acviferului din zona.
Supravegherea calitatii apelor curgatoare se realizeaza prin urmarirea in
flux lent (campanii lunare sau trimestriale) si flux rapid (campanii zilnice si
saptamanale) a indicatorilor fizico-chimrnice, biologici si bacteriologici. Zona
depozitului este situata in partea de sud-est a municipiului Botosani, la
inceputul vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, subbazinul Jijia. Terenul
pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care
coboara sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna. De
asemenea, sunt monitorizate 20 de cursuri de apa, totalizand 2387 krn, din care
in bazinul hidrografic Prut se investigheaza 1642 km.
Pentru urmarirea indicatorilor de poluare in flux lent, in bazinul
hidrografic Prut se realizeaza prelevari de probe la nivelul a 38 de sectiuni de
supraveghere, din care 20 de ordinul I si 18 de ordinul II. In flux rapid
monitorizarea calitatii apei se realizeaza in baiznul hidrografic Prut la nivelul a 7
sectiuni de supraveghere din care 3 sectiuni pe raul Prut si 4 pe principalii
afluenti (Bahlui, Jijia).
In luna rnai 2004, conform Programului de activitate a laboratoarelor, au
fost recoltate probe din 44 de sectiuni de supraveghere, de pe 13 cursuri de
apa. Calitatea apei raurilor este urmarita pentru cinci grupe de indicatori -
regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, metale si substance toxice organice.
Incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat conform
Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de
suprafata (NORCAS/2002), aprobat prin Ordinul MAPM nr. 1146/2002.
In urma aprecierilor si masuratorilor din teren, adancimea estimata a
nivelului freatic (uneori pedofreatic) variaza functie de regimul precipitatiilor si
se prezinta astfel:
In cazul forajelor F1 si F2 apa subterana a fost interceptata la
adancimea de 5,8 m, iar forajele se afla la o adancime de 7,5 m
pentru F1 si respectiv 9 m pentru F2;
In momentul prelevarii probelor de apa subterana pentru analiza,
nivelul apei in foraje era de cca. 2 m in forajul F1 si 0,5 m in
forajul F2 ;
Pentru forajul F3, adancimea forajului este de 7 m, apa fiind
interceptata la 1,5 m la data prelevarii probelor;
Pentru fantana din amonte, considerate F4, nivelul apei este de
5,5-6 m.
Apele freatice din subunitatea hidrogeologica a versantilor deluviali din
zona circula gravitational de la baza deluviului de alunecare, se infiltreaza pe la
baza terasei de lunca si apar in albia minora a raului Teascu, asigurand debitul
acestuia in mod continuu. Sunt ape relativ bune calitativ si au debite
apreciabile.
1.6. Asezari umane si alte oblective de interes public
Rampa de depozitare controlata deseuri menajere si asimilabile din
industrii/insitutii, asa cum s-a prezentat si in Capitolele anterioare, precum si in
cadrul Bilantului de nivel I, este marginita de calea rutiera de acces spre
amplasament (derivatie a drumului D.N. 29 D) si de terenuri necultivate.
Aceasta platforma de depozitare controlata a deseurilor urbane este
amplasata in afara orasului Botosani (5 km) departe de institutii publice (cu
exceptia Penitenciarului Botosani), sau monumente istorice.

Cap 2.Identificarea surselor de poluare/agentilor
poluanti

2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului
analizat
Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe platforma este
asigurata de S.C. URBAN SERV S.A.. Principalele etape pentru asigurarea
unui proces adecvat de depozitare deseuri nepericuloase rnenajere si
asimilabile din industrii consta in principal din:
Colectarea deseurilor rnenajere de la populatie si agenti
economici/ institutii,
Transportul deseurilor colectate,
Depozitarea deseurilor colectate.
Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe rampa de deseuri
Botosani s-a intensificat in ultimii 2-3 ani. In favoarea acestor tendinte au aparut
normative care stipuleaza regimul de depozitare a deseurilor (O.U. 78/2000
privind regimul deseurilor, H.G. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, L.
426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, H.G. nr.
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Ordin MAPPM nr.
1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor
- construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitului de deseuri,
Ordin nr. 95/2005 privind criteriile de acceptare si Lista curpinzand deseurile
inclusiv cele periculoase pe clase de depozite) care trebuie sa aiba in vedere
conditiile tehnice de depozitare, de control a levigatului, a eventualelor infiltratii
in apele de suprafata si subterane, etc. In acest sens, indeplinirea prevederilor
legale vor conduce la progrese privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitati social-economice si urnane care, prin natura si cantitatea lor pot avea
impact negativ asupra mediului si sanatatii. Toate aceste acte normative
demonstreaza ca trebuie efectuate evaluari privind impactul asupra mediului si
bilantul de nivel pentru rampa de depozitare controlata deseuri nepericuloase
rnenajere si asimilabile din industrii/institutii, Botosani.
2.1.1. Activitati de colectare a deseurilor
Una dintre primele etape in procesul de evacuare a deseurilor il
constituie colectarea si stocarea la locul de producere. Deseurile menajere
generate de catre populatie sunt stocate temporar in spatii special amenajate in
acest scop, in recipienti de diferite capacitati. Recipientii umpluti treptat in
zonele de colectare sunt goliti cu o periodicitate bine determinate in vehicule de
transport speciale, in sistem inchis, dupa care deseurile sunt transportate.
Platformele de precolectare sunt amplasate in imediata vecinatate a
locuintelor sau la parterul blocurilor, fiind construite pentru a stoca recipientii de
precolectare a deseurilor menajere si pentru a permite accesul vehiculelor
colectoare.
Din datele furnizate de baza de date S.C. URBAN SERV S.A.,
referitoare la deseuri menajere nepericuloase si asimilabile de la agentii
economici/insitutii, reiese faptul ca principalele componente din deseuri sunt:
hartie, carton, plastic, metal, carpe, sticia, ceramica, resturi alimentare,
materiale din constructii, etc., compozitie structurala alaturi de umiditate, putere
calorica infleunteaza calitatea deseurilor. Compozifia medie a dseurilor
colectate a fost stabilita prin estimare, nu prin analiza propriu-zisa. Compozitia
medie a deseurilor menajere ale orasului Botosani pentru anul 2003 indica
urmdtoarele (Tabel nr. 1)

Tabel nr. 1. Compozitia medie a deseurilor

Nr.c/t Caracteristicile deseurilor menajere %
1. Hartie si carton 14
2.
Sticla, ceramice 3
3.
Metale 4
4.
Plastic, cauciuc 1,5
5.
Textile 4
6.
Deseuri biodegradabile 42,5

7.
Alte deseuri (inerte de tip pamant,
cenusa, lemne, frunze)
31

Serviciul de Salubrizare din subordinea S.C. URBAN SERV S.A.
deservea (la nivelul anului 2003) 128.586 locuitori (ce corespunde la 0,825
kg/locuitor, zi) si 171 agenti economici/institutii deservite. Cantitatea de
deseuri colectate in anul 2003 a fost cca. 108.706 m
3
.
Tabelul nr. 2 prezinta evolutia cantitatii de deseuri colectate in perioada
2002-2003.
Tabel. nr. 2. Evolutia generarii deseurilor

Tipuri principale de deseuri 2002 (m
3
) 2003 (m
j
)
Deseuri menajere colectate neselectiv de 48710 81232+2387,86
la populatie (colectate separat si
valorificate)
Deseuri menajere de la agentii economici 5759 6870
Deseuri din servicii municipale:
Deseuri stradale 2548 3393,33
Deseuri din piete 3105 3202,67
Deseuri din gradini, parcuri si spatii 3288 3983
verzi
Deseuri de materiale de constructii i 7012 7637
deseuri de la demolari
Tipul de colectare a deseurilor menajere in orasul, Botosani este
traditional, celelalte tipuri de colectare selective si separata a deseurilor
voluminoase, nefiind practicate curent. In cazul colectarii deseurilor
menajere prin actuala metoda folosita, importanta este organizarea punctelor
fixe de colectare.Astfel, preluarea deseurilor menajere de catre serviciul de
salubrizare la S.C. URBAN SERV S.A. se face prin intermediul a 73 de
puncte de colectare de la populatie si 171 de puncte de colectare de la agentii
economici/institutii. In acest scop se utlizeaza 243 de recipienti din care:
74 eurocontainere de 1,1 m
3
capacitate (52 la populatie si 22 la
agenti economici/institutii),
160 de containere interschimbabile de 4 m
3
capacitate (21 la
populatie si 149 la agenti economici/institutii).
Aceste containere pot fi amplasate si in zone invecinate punctelor fixe
de colectare/reciclare, in cazul necesitatilor de suplimentare a sistemelor de
colectare la fiecare locuinta/casa/institutie daca aceste sisteme, includ si
reciclarea unor materiale, ca sticla si hartia.
Containerele pentru depozitarea selectiva a unor componente din
deseuri (PET-uri, hartie, carton, metale) sunt amplasate in incinta institutiilor
publice precum si pe strazi, parcuri, agenti economici, etc. cu o densitate de 1
container (1,1 m
3
) la cel mult 18-22 gospodarii (SR 13387/97). Conform OUG
nr. 21/2002, programul de prestatie pentru colectarea deseurilor menajere este
intocmit de asa maniera incat sa asigure in permanenta rnentinerea unui nivel de
salubritate corespunzator normelor igienico-sanitare, respectiv zilnic la
producatorii mari de deseuri (piete agro-alimentare, hoteluri, institutii de
invatamant sau sociale, spitale, etc.) bisaptamanal pentru asociatiile de locatari,
saptamanal pentru locuinte individuate sau codomeniile care nu au organizate
asociatii de locatari.
In orasul Botosani, frecventa colectarii containerelor este in medie de
2 ori pe saptarnana, avand in vedere diferitele surse de generare a deseurilor.
Tabelul nr. 3 prezinta informatii referitoare la cantitatea de deseuri colectata
in anul 2003, specificandu-se pe categorii si metoda de valorificare sau
eliminare a acestora.
Tabel nr. 3. Colectarea si destinafia deseurilor in anul 2003

Tip de deseu
colectat
Metoda de
masurare
Cantitatea de deseuri
colectate (t)
Valorificare
(t)
Eliminare/
cantitatea
eliminata (t)
Deseuri menajere:
de la populatie Evaluare 40616 (p=0,5t/m
3
) Nu E1/40616
asimilabile de la Evaluare 3435 (p=0,5 t/m
3
) Nu E1/3435
agenti economici
(industrie, unitati
comerciale, birouri,
institutii)
deseuri menajere Cantarire 1193,93 (selectiv-metale: Da R 12/1 193, 93
colectate separat 9,3 PET: 13,75 textile;
(textile, hartie, 318,78 hartie; 12,10 Al, 2;
carton, aluminiu, deseuri de turnare: 838) .
PET, fier, deseuri
de turnare)
Deseuri-servicii
municipale:
stradale
din piete
din gradini, parcuri,
spatii verzi

Evaluare
Evaluare
Evaluare
1018(p=0,3t/m
3
)
960,8 (p=0,3 t/rn
3
)
1 194,9 (p=0,3 t/m
3
)


Nu
Nu
Nu

E1/1018
El/960,8
El/1194,9
Deseuri din materiale
din constructii si
denivelari
Evaluare 1 5274 (p=0,3 t/m
3
)

Nu E1/15274
Alte deseuri
nespecificate
Evaluare - - -
Total Evaluare 63692,63 - E1+R1 2/63692,63
E1 - depozitarea pe sol si subsol (ex. Depunere in depozite de gunoi)
R12 - schimb de deseuri intre detinatori, pentru a fi supuse uneia
dintre operatiile de recilare si valorificare sau recuperare.
2.1.2. Activitati de transport a deseurilor colectate
In legislatia in vigoare privind regimul deseurilor sunt stipulate
obligatiile operatorilor de trasport deseuri. Astfel, acestia trebuie:
sa utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor
transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de
noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele privind
sanatatea populatiei si a mediului inconjurator,
sa asigure instruirea personalului pentru transportul deseurilor in conditii
de siguranta si interventie in cazul unor defectiuni sau accidente,
sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru
sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile
competente.
In orasul Botosani trasnportul deseurilor nepericuloase se realizeaza pe
o distanta medie/transport de 7 km/cursa intr-un numar mediu de 10
curse/vehicul/zi. Aceasta ramura a activitatii de salubirzare se realizeaza cu
ajutorul urmatoarelor echipamente de transport:
4 tractoare UTB cu remorca de 8 rn
3
capacitate,
1 autostropitoare UTB cu /fara matura de 7 t capacitate,
5 autogunoiere compactoar MAN (3), ROMAN 10135 (2) de 30 m
3
,
7 autotransortoare ROMAN cu container de 4 m
3
capacitate,
2 autobasculante IFA de 16 si respectiv 18 m
3
capacitate,
2 transportoare incarcatoare hidraulice UTB cu container de 5 tone si
0,4 m
3
capacitate,
2 buldozere UTM Craiova S1500.
Activitatea de colectare se face in timpul noptii si la primele ore ale
diminetii, transortul realizandu-se zilnic sau functie de anotimp astfel:
In cadrul blocurilor de locuinte precolectarea se realizeaza in containere
si pubele ce se transporta la doua sau trei zile in timpul verii si la maxim
5 zile in anotimpul ploios si iarna.
La gospodariile individuate, deseurile sunt precolectate zilnic in
containere si transportate cu autogunoiere.
Deseurile provenite de la agentii economici si dotari socio-culturale se
colecteaza de asemenea in containere si se transporta zilnic sau de cel
putin trei ori pe saptarnana.
Ca echipamente ajutatoare pentru colectarea in conditii
corespunzatoare a deseurilor, unitatea dispune si de urmatoarele echipamente
aferente procesului: 2755 maturoaie din mesteacan/luna, 183 lopeti/an si 4
galeti/an.



2.1.3. Activitatea de depozitare a deseurilor
Conform legislatiei in vigoare, in depozitele de deseuri nepericuloase, ca
in cazul platformei de depozitare apartinand S.C. URBAN SERV S.A. al
oras. ului Botosani este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:
Deseuri nepericuloase menajere,
Deseuri nepericuloase de orice alta origine, care indeplinesc
criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri
nepericuloase.
Criteriile de acceptare a deseurilor pe rampa de depozitare Botosani au
la baza caracterisiticile deseurilor si anume:
1. cornpozitia fizico-chimiea,
2. continutul de materie organica,
3. biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri,
4. levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor
potential periculosi/toxici, in relatie cu criteriile enumerate anterior.
La depozitarea controlata a deseurilor nepericuloase din orasul
Botosani s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie:
deseurile descarcate din autogunoiera sau alt mijloc de transport se
depoziteaza in straturi avand o grosime medie de 1,5 -2,0 m care
sunt compactate,
straturile noi de deseuri nu se depun decat dupa ce temperatura
stratului precedent, rezultat din fermentarea aeroba, a scazut pana
la valoarea temperaturii solului natural,
deseurile sunt compactate pentru a se evita golurile mari de aer
care ar favoriza autoaprinderea si deci riscul pentru incendierea
rampei de depozitare,
straturile de deseuri sunt acoperite periodic cu pamant, nisip sau
alte materiale inerte, in strat de 10-30 cm.
Depozitarea deseurilor se face prin inaintarea frontala, in acest caz
depozitul se formeaza pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere.
Fiecare nou strat trebuie inceput din acelasi loc ca si primul pentru ca acestea
sa fie expuse in mod egal pe durata precipitatlilor atmosferice.
Pentru protectia imprejurimilor s-a incercat o imprejmuire cu gard verde
pe digul ce delimiteaza paltforma pentru ca in anotimpurile in care bat vanturi
mai puternice sa se impiedice imprastierea hartiilor sau a altor deseuri usoare.
Acest gard nu a avut o durata de viata prea lunga deoarece zona nu a asigurat
conditiile cele mai bune de crestere. Pe perioada functionarii platformei de
deozitare sufera procese de descornpunere.
2.2. Surse de poluare pentru factorul de mediu aer
Activitatile desfasurate ca urmare a depozitarii deseurilor nepericuloase
menajere si de la agenti economici pe rampa de gunoi Botosani genereaza o
serie de emisii in mediul inconjurator, care pot determina o poluare a aerului si
solului, pe arii mai restranse sau mai extinse, in functie de caracteristicile
calitative si cantitative. Impactul asupra mediului poate fi complex si se
manifesta cu intensitati diferite asupra componentelor de mediu,
amploarea acestor impacturi fiind determinata de volumul lucrarilor de
depozitare.
Fiecare etapa din procesul de depozitare a deseurilor are un potential
impact asupra mediului, deorece implica eliminarea unor agenti poluanti.
Depozitul de deseuri Botosani este un depozit mixt, acceptand evacuarea
deseurilor nepericuloase menajere si de la agenji economici/insitutii, imprejmuit
partial. Exista sisteme de drenare/scurgere a levigatului si apelor pluviale cu
acumularea scurgerilor in doua iazuri care au rol filtrant.
Depozitul este situat intr-o zona unde exista protectie naturala a
componentelor de mediu fata de efectele negative ale materialelor depozitate.
Tratarea deseurilor se face direct pe depozit prin acoperirea cu pamant, la
anumite intervale de timp, pentru compactare. Rampa de depozitare controlata
a deseurilor nepericuloase menajere poate fi considerate o sursa fixa, calda,
difuza de poluare. Principalele emisii poluante pentru componenta de rnediu aer
sunt pulberile,
n
mirosurile" si gazele rezultate din procesul de fermentatie a
deseurilor.
Datorita faptului ca aceste emisii rezultate din fermentarea deseurilor se
pot aprinde usor in caz de nesupraheghere, unitatea S.C URBAN SERV S.A.
are stabilite toate masurile obligatorii pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor
de pericol, a cauzelor potentiale de incendiu si a altor incalcari ale normelor
legate de P.S.I. De asemenea, in cadrul obiectivului evaluat s-a considerat utila
infiintarea unei comisii tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.
Trebuie mentionat faptul ca, deseurile menajere nepericuloase
depozitate pe rampa, cu putin aport de lumina si oxigen se descompun, in
special la partea inferioara a depozitului, dupa un mencanism ferrnentativ
anaerob. Prin descompunerea anaeroba a deseurilor rezulta mai intai acizi,
apoi alcooli, aldehide si dioxid de carbon care se dizolva partial in apa. Aceasta
prima faza este urmata de faze in care actioneaza microorganismele
specializate si bacteriile metanice, ce actioneaza in prezenta dioxidului de
carbon, hidrogenului, oxidului de carbon si a unor substante organice,
producand gazul metan.
Gazul rezultat din depozitele de deseuri, denumit biogaz se compune in
medie din cca. 15-84 % metan (in volume) si cca. 15% dioxid de carbon, mai
contine mici cantitati de CO, O
2
, H
2
S, mercaptan, vapori de apa, praf, etc. si
uneori N
2
. De la partea superioara a depozitului ca urmare a proceselor de
descompunere aeroda se emit in atmosfera gaze si vapori perceputi prin
mirosurile neplacute, uneori chiar iritante, pe o raza de cateva sute de metri.
Acestea creaza o puternica stare de disconfort muncitorilor si populatei din
zona.
Asupra organismului uman efectele mirosului sunt greu de cuantificat,
putand sa apara stari de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse,
perturbarea somnului, lipsa poftei de mancare, iritarea ochilor, a cailor
respiratorii superioare. Exista dificultati reale in stabilirea dependentei intre
intensitatea si durata expunerii la mirosuri si magnitudinea efectelor asupra
acestor sisteme.
Este foarte probabil ca emisiile gazoase evacuate in mediu, in conditiile
de dispersie existente in zona sa aiba un impact negativ asupra mediului.
Trebuie sa fie efectuate masuratori privind emisiile sj concentratiile unor noxe
generate de pe suprafata amlasamentului pentru a se putea stabili masurile de
conformare cu prevederile legale si cerintele impuse de autoritatile de mediu, dar
si de Inspectoratul Teritorial de Munca si InstitutuI de Sanatate Publica. Pentru
conformarea cu reglementarile in vigoare se recomanda realizarea anuala a
controlului medical al angajatilor, amenajarea unor puncte sanitare
corespunzatoare, eliminarea deficitului in ceea ce priveste echipamentul de
protectie al personalului de deservire.
De asemenea, sunt necesare determinari experimentale privind
caracteristicile agentilor poluanti de pe amplasament, precum si a unor
indicatori meteorologici cum ar fi temperatura in timpul zilei (ora 15:00),
conditiile de evapotranspiratie, umiditate, etc. Trebuie stabilit un program de
determinari la emisie, care sa se deruleze continuu si care sa asigure
diagnosticarea eficacitatii activitatii de depozitare controlata sau de poluare a
mediului.
Analizele efectuate atat la ernisie, cat si la imisie au aratat ca nu exista
depasiri la indicatorii de calitate analizati, insa determinarile la pulberi
sedimentale in cadrul unitatii au condus la valori de peste 200 g/mp/luna.

2.3. Surse de poluare pentru factorul de mediu apa
Obiectivul evaluat asigura alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-
sanitare, activitati tehnologice si combatarea incendiilor prin puturi de forare si
rezervoare de apa pluviala. Exista surse de apa pe amplasament (bazin natural
ce asigura apa contra incendiilor + fantana), dar nu este amenajata o retea de
canalizare. Pe amplasament exists doua bazine de colectare a levigatului. De
asemenea, pe suprafata depozitului exista santuri de drenare a apelor pluviale
si a levigatului in doua bazine colectoare (iazuri) amplasate in vala de rampa de
depozitare.
Apele uzate igienico-sanitare nu sunt colectate, nu exists fosa septica.
Numarul de personal care deserveste depozitul de deseuri este relativ redus (7
lucratori). Nu este amenajat un sistem adecvat de canalizare ape uzate si
levigat. Levigatul nu este tratat, insa se colecteaza in cele doua bazine de
acumulare, cu rol filtrant, printr-un sistem natural de drenare. In perioadele cu
precipitatii intense acesta poate patrunde sau se poate dispersa liber pe
suprafata amplasamentului si in vecinatate. Analizele periodice ale levigatului
se fac de catre Directia Apelor Prut lasi prin S.G.A. Botosani, conform
contractului 24537/2003.
Apele meteorice sunt partial colectate dupa ce sunt dirijate liber pe
suprafata terenului, in doua bazine colectoare situate pe amplasament. RestuI
de ape se scurge liber pe suprafata platformei (sau se infiltreaza) si se
colecteaza in aval de rampa in alte doua bazine de acumulare. Debitul mediu al
scurgerilor de suprafata, determinat pe baza precipitajiilor anuale (Anuar
statistic al Romaniei), este de 3 l/s si creste la 7 l/s in regiunea primului bazin
de acumulare si la 14 l/s in zona celui de al doilea bazin de acumulare. La
confluenta cu paraul Teascu debitul este de 3,4 l/s (sursa: Bilanturile de mediu
de nivel I si II).
Rampa de depozitare deseuri nu dispune de instalatii de epurare ape
uzate si tratare levigat. Dispune numai de doua bazine colectoare levigat pe
amplasament si alte doua iazuri de acumulare in aval de depozitul propriu-zis.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate, precum si ai levigatului nu sunt
rnonitorizati. Periodic sunt prelevate probe de apa din forajele existente in jurul
amplasamentului pentru evaluarea calitatii apei subterane de catre Directia
Apelor Prut (S.G.A. Botosani).
Monitorizarea calitatii apelor subterane se face de catre administratorul
obiectivului evaluat, prin laboratorul de analize al APM Botosani. Astfel, au fost
recoltate probe de apa din 3 foraje de pe amplasament si din fantana existenta
in zona invecinata amplasamentului. Rezultatele analizelor indica faptul ca sunt
unele depasiri pentru indicatorii de calitate la apa subterana, cum ar fi: CCO,
cloruri, sulfati, azotati (fantana), duritate (foraj 3), reziduu filtrabil uscat la 105C.
Au fost de asemenea, recoltate si analizate doua probe de apa din
paraul Teascu, din amonte si aval de rampa, precum si o proba din levigatul
colectat in cel de-al doilea iaz de acumulare situat in aval de rampa. Rezultatele
determinarilor efectuate privind calitatea apelor de suprafata din zona (paraul
Teascu) arata usoare depasiri la urmatorilor indicatori de calitate: CCO, filtrabil
uscat la 105C, amoniu si sulfati.In general nu pot fi semnalate probleme in
ceea ce priveste calitatea apei raului si nici in ceea ce priveste impactul
activitatilor desfasurate asupra componentei de mediu apa.
2.4. Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul
Solurile din zona amplasamentului sunt reprezentate de alternante de
argile si marne care constituie roca de solificare pentru solurile din zonele de
alunecari din cadrul vaii Popii. Solurile sunt formate pe aceste materiale
parentale, de natura cernoziomica, puternic erodate.
Activitatea desfasurata de S.C. URBAN SERV S.A., care are in planul de
activitate si depozitarea deseurilor colectate de la populatie si agenti
economici, poate prezenta un risc de poluare a solului si subsoluiui din zona.
Acesta se datoreaza infiltrarii si/sau dispersiei unor compusi potential poluanti,
fenornenul fiind accelerat in urma precipitatjilor. Deoarece deseurile depozitate
contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile (42,5%) exista un
risc de aicidifiere a solului in urma generarii de compusi cu caracter acid, din
procesele de fermentatie (CO
2
, acid acetic, acizi grasi, H
2
S, NH
4
+). De
asemenea, produsii gazosi de decompunere pot fi dispersati de catre curentii
de aer in zonele invecinate amplasamentului si pot reveni pe sol odata cu
precipitatiile, deterrninand contaminarea acestuia.
Materialele organice continute in deseurile menajere creaza
intotdeauna posibilitatea proliferarii si raspandirii microorganismelor patogene.
Exista un numar mai mare de maladii microbiene (febra tifoida, dezinteria,
holera) si maladii virotice (hepatita, poliomelita) transmise sau provocate de
tot felul de paraziti, bacterii si microorganisme care se regasesc in
depozitele de deseuri.
De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub
depozit si din apropierea depozitelor se imbiba cu astfel de agenti patogeni si
agenti paraziti. Exista o clasificare a gradului de poluare biologica a solului,
in functie de agentii infectiosi continuti, elaborata de Organizatia Mondiala a
Sanatatii. Avand in vedere faptul ca platforma de depozitare controlata a
deseurilor nepericuloase menajere are un continut de numai 4% metale,
continutul de metale grele ce ar putea avea impact negatic major asupra
mediului este mult diminuat.
Efectul vizibil al poluarii solului ca urmare a infiltratiilor si dispersiilor
gazoase este acela ca vegetatia de pe amplasament si imprejurimi este de o
calitate redusa. Agricultura practictal pe intreaga zona, pe Ianga
inconvenientele de ordin economic legate de defertilizarea pamantului si
poluarea atmosferica cu mirosuri neplacute, nu mai poate fi socotita o
agricultura cu o productivitate ridicata.
Pentru caracterizarea zonei incintei si a suprafetelor exterioare
aferente din zona amplasamentului s-au efectuat determinari fizice si
chimice ale probelor de sol, pentru doua adancimi la fiecare punct de
recoltare: la 5 cm si 30 cm. In ceea ce priveste adancimea de prelevare a
probelor, ca urmare a analizelor la cele doua adncimi s-a considerat ca sunt
necesare foraje de adancime(8-10m).
Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea
urmatoarelor caracteristici fizice si chimice:
carbonul organic,
pH-ul,
nivelul de incarcare cu substante extractibile in eter de petrol,
gaze si vapori,
pierderi la incalzire,
compusi fenolici.


2.5. Surse de poluare pentru om si mediul acvatic
Sursele de poluare pentru om sunt cele prezentate in subcapitolele
anterioare, avand in vedere faptul ca omul se afla in centrul complexului de
componente ale mediului, expuse poluarii, iar principalii poluantj cu un posibil
impact semnificativ si asupra ecosistemelor acvatice sunt:
> compusii organici rezultati din procesele de fermentare (levigatul),
> emisiile de gaze,
> pulberi.
Activitatea desfasurata pe amplasamentul evaluat genereaza poluanti
potentiali care pot avea un efect semnficativ asupra sanatatii umane, existand
riscul imbolnavirii personalului angajat, cat si a oamenilor aflati in imediata
vecinatate, daca nu sunt respectate reglemntarile privind protectia muncii si a
mediului.,
Ca si mediul inconjurator, omul este supus efectelor acelorasi poluanti
rezultati din activitatile depozitului de deseuri. Controlul calitatii conditiilor de
munca consta in monitorizarea emisiilor gazoase din procesele fermentative.
Factorii de risc ce pot sa apara ca urmare a activitatilor desfasurate pe
rampa de depozitare deseuri pot fi grupati in: factori de rise chimic (emisiile de
praf, COV, CH
4
,CO, CO
2
, NO
X
, SO
X
) si factori de risc care pot declansa explozii
(emisii de metan, alcani, hidrocarburi, eteri, etc., care pot forma cu aerul
amestecuri explozive).
Riscurile profesionale in acest mediu de munca sunt de natura fizico-
chimica, biologica si cuprind expuneri la mirosuri, gaze, pulberi, praf cu noxe
chimice iritante persistente, alcooli, eteri, oxizi de azot, de sulf, de carbon.



Cap 3. Buletine de analiza
- apa de suprafata
- apa subterana
- levigat
- aer
- sol








Tabel 1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respectiv imisie

Nr.
crt.
Poluant
1
Ce
(mg/mc)
C.M.A.
*
cf. Ordin 463/1993
(mg/mc)
2
Ci
(mg/mc)
C.M.A.
*
Ord. 592/2002
(mg/mc)
1 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
52
10
10
2
-
38
2
0
0,1
0,45

2 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
36
3
5
1
-
48
2
0
0,1
0,45

3 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
70
11
11
2
-
1
2,5
2
1
0,45

4 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
28
4
3,5
2
-
35
4
3
0,5
0,45

5 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
65
10
12
2
-
23
1
1
0,5
0,45

6 - COV
- NO
x

-CO
-SO
2

- Pulberi
6,5
1
1
0
-
9
1
0,5
0,1
0,45


1
-concentratia determinata la emisie,

2
- concentratia determinata la imisie
*
- concentratia maxim admisa conform legislatiei in vigoare



Tabel 2. Rezultatele analizelor fixico-chimice la probele de apa de suprafata

Nr.
crt.
Indicator de calitate Amonte unitate Aval unitate Ordin
1146/2002
Calitatea II
(mg/l)
1 pH 7,17 7,14
2 Materii totale in suspensie ,
mg/l
96 110
3 Turbiditate (FTU) 37 48
4 CCO-Mn , mg O
2
/l 17,35 17,48
5 CBO
5
, mg/l 2,36 2,12
6 Azotati , mg/l 0,375 0,375
7 Azotiti , mg/l 0,44 0,37
8 Fosfati , mg/l 1,076 1,017
9 Sulfati , mg/l 371,86 384,62
10 Duritate, Germane 11,2 11,1
11 Substante extractibile , mg/l 17 38
12 Cloruri , mg/l 49,7 42,6
13 Reziduu fix , mg/l 372 568
14 Amoniu , mg/l 10,5 10
15 Sulfuri si H
2
S , mg/l 0,213 0,638

Tabel 3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apa subterana de pe
amplasamentul evaluat

Nr.
crt.
Indicator de calitate Proba
(A1)
Proba
(A2)
Proba
(A3)
Legea apei
potabile
458/2002
Ordin 1146/
2002
Calitate II
1 pH 7,64 8,19 7,62
2 Materii totale in suspensie , mg/l 32 37 20
3 Turbiditate (FTU) 31 27 16
4 CCO-Mn , mg O
2
/l 11,73 17,2 35,29
5 CBO
5
, mg/l 1,91 3,71 1,81
6 Azotati , mg/l 0,25 5,48 14,21
7 Amoniu , mg/l 1,33 Absent 29
8 Azotiti , mg/l 0,028 0,05 0,025
9 Fosfati , mg/l 0,114 Absent 0,065
10 Sulfati , mg/l 3758,23 6852,3 1735,33
11 Cloruri , mg/l 145,55 418,9 3493,2
12 Sulfuri si H
2
S , mg/l 0,21 0,64 0,62
13 Duritate, Germane 75,6 95,48 161,28
14 Substante extractibile , mg/l 95,5 15,5 45,5
15 Reziduu fix , mg/l 6024 11764 9860

Tabel 4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm

Proba
sol
Adancimea de recoltare 5 cm
Carbon
organic
(%)
Substante extractibile
(mg/kg)
Valori
normale
Prag de
alerta
CMA* Valori
determinate
S1 0,91 2200
S2 2,09 240
S3 6,26 190
S4 6,87 210
S5 6,18 440
S6 0,45 500
Martor 1,2 135
*- concentratia maxim admisa conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea
poluarii mediului, pentru sol sensibil

Tabel 5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm

Proba
sol
Adancimea de recoltare 30 cm
Carbon
organic
(%)
Substante extractibile
(mg/kg)
Valori
normale
Prag de
alerta
CMA* Valori
determinate
S1 0,45 330
S2 2,75 1780
S3 4,41 220
S4 9,19 420
S5 5,11 300
S6 0,42 170
Martor 1,08 130

Tabel 6. Continutul de compusi fenolici din probele de sol la 5 si 30 cm
Proba
de sol
Compusi fenoloci
(mg/kg)
Valori determinate
la 5 cm
Valori
normale
Prag de
alerta
CMA Valori determinate la
30 cm
S1 0,75 0,45
S2 1,35 0,82
S3 2,14 1,98
S4 2,22 1,79
S5 1,82 1,41
S6 0,32 0,20
Martor 0,73 0,52
Componenta Indicator de calitate CMA C
det
Q IM IM
f
Impactul asupra mediului





Apa supr.
CCO-Cr, mg O
2
/l
CBO
5
, mg/l
NO
3
-
, mg/l
NO
2
-
, mg/l
PO
4
-
, mg/l
SO
4
-2
/Reziduu, mg/l
Amoniu, mg/l
Cr total, mg/l
Cd, mg/l
Pb, mg/l
Zn , mg/l



Apa subt.
CCO-Cr, mg O
2
/l
NO
3
-
, mg/l
Cr total, mg/l
Ni, mg/l
Cd, mg/l
Zn, mg/l
Pb, mg/l

Aer
NO
x
,mg/mc
COV,mg/mc
Pulberi susp,mg/mc

Sol
5 cm Comp. fenoloci,mg/kg
Subst. extractibile
30 cm Comp. fenoloci,mg/kg
Subst. extractibile



Unde:
CMA= concentratia maxima admisa
CM = concentratia determinata
Q = calitatea componentei de mediu
IM = impactui indus asupra fiecarei componente de mediu Ul apa suprafata =
255
Ul apa subterana = 308
Ul aer = 143
Ul sol = 294
Ul = unitati de importanta

Q=
IM= =










Cap.4. Plan de management
4.1.Lucrari si masuri necesare pentru ca obiectivul analizat sa se
conformeze cu reglementarile privind protectia mediului
Pentru poluari potential semnificative luam masuri de prevenire.
Pentru poluari semnificative luam masuri de control si remediere. Strategii
de eliminare si control a NO
2
:
Princitriul metodei Tehnologia
Tip(P-prevenire;T-tratare)
Reducerea timpului de
stationare la temperaturi
mari
1. Injectarea de aer
2. Injectarea de combustibil
3. Injectarea de abur
P
P
P
Reducerea chimica a
NO
2


1. Re-arderea combustibilului
2. Utilizarea arzatoarelor law-NO
2

3. Reducerea catalitica selectiva
4. Reducerea selectiva necatalitica
P
P
T
T

Controlul S0
2
este obligatoriu la incinerarea deseurilor. Majoritatea
proceselor de tratare a SO
2
se bazeaza pe absorbtia sau adsorbtia intr-un
mediu bazic sau alcalin.
Pentru remedierea solurilor poluate se propune : Bioremedierea
(tehnica de tratare cu ajutorul microorganismelor sau a plantelor care pot
degrada substraturi contaminate sau poluate cu caracter toxic).
Metodele de remediere se pot clasifica astfel:
In functie de locul de aplicare al acestora deosebim procese ex-situ si
in-situ. Procesele ex-situ necesita excavarea solului contaminat urmata de
tratarea acestuia fie pe loc, fie intr-o instalatie externa de tratare a solului.
Tratamentul in-situ se realizeaza fara a fi necesara excavarea solului, direct
in situl contaminat.
In functie de tipul proceselor implicate deosebim procese termice,
fizico-chimice si biologice.
Avand in vedere concentratiile ridicate a indicatorilor de calitate a apei
este necesara amplasarea unei statii de epurare , atat pentru apa subterana
cat si pentru apa de suprafata. Apa de suprafata este colectata intr-un sistem
de canalizare iar apa subterana printr-un sistem de colectare a levigatului
4.2. Obigatii de mediu minim acceptate
In cazul poluarii aerului, reprezentantul legal al societatii S.C.URBAN
SERV S.A. are obligatia ca in termen de 90 de zile sa adopte tehnologii de
tratare a poluantilor din aer pana la valorile inscrise in legislatie,
Pentru apa se impune amplasarea unei statii de epurare in termen de
1 an. Aceasta sa aduca apa la calitatea impusa in standarde.
Pentru prevenirea poluarii solului in obiectivul analizat se impune
controlul lunar.
Se impune adoptarea unui sistem de valorificarea a deseurilor
menajere de la populatie, a deseurilor menajere asimilabile de la agenti
econimici, a deseurilor stradale, din piete si din gradini, parcuri.
Operatorul trebuie sa asigure precolectarea, colectarea si
transportul si sortarea deseurilor municipale.
Deoarece nu se respecta Ord 161/2006 pentru aprobarea
Nonnativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea
stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa se vor impune obligatii de mediu.
Rampa de depozitare este obligata sa puna in aplicare solutiile
pentru scaderea poluarii semnificative, astfel incat sa nu depaseasca
concentratiile maxime admise, in caz contrar aceasta dupa avertizare va fi
amendata iar mai apoi inchisa.
Administratorul rampei ecologice trebuie sa notifice ARPM:
orice emisie/imisie in aer semnificativa pentru mediu la orice punct
potential de emisie
orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si
subterane sau care poate reprezenta o amenintare de mediu pentru
aer sau sol, sau care necesita un raspuns de urgenta din partea
autoritatii locale;
administratorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a preveni
sau minimiza emisiile de poluanti in apa;
trebuie sa se realizeze prelevari, analize, masuratori, examinari pentru
toti factorii de mediu;
se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul si
implicit apa; in caz contrar se impune eliminarea deversarilor
accidentale;
se vor curata si stropi caile de acces de cate ori este nevoie pentru
reducerea emisiilor datorate circulatiei autovehiculelor.

4.3.Operatiuni de eliminare a deseurilor

1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de
gunoi);
2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deseurilor
lichide sau a namolurilor depozitate pe sol);
3. injectarea in subteran (de exemplu: injectarea deseurilor pompabile in
puturi, saline sau in straturi geologice);
4. descarcarea pe suprafete (de exemplu: descarcarea de deseuri
lichide sau de namoluri in depresiuni, iazuri sau lagune);
5. depoziiarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in
celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de
mediu);
6. evacuarea deseurilor solide in apele interioare de suprafata si
subterane;
7. evacuarea in mari/oceane, inclusiv ingroparea in subsolul marin;
8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din
care rezulta in final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin
intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct 1-12;
9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexa,
din care rezulta in final compusi sau amestecuri care sunt eliminate
prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu:
evaporare, uscare, calcinare etc.);
10. incinerare pe sol;
11. incinerare pe mare;
12. stocare permanenta (de exemplu, introducerea de containere cu
deseuri intr-o mina);
13. amestecare, inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile
mentionate la pct. 1-12;
14. reambalare inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile
mentionate la pct. 1-13;
15. stocarea inainte de efectuarea oricarei operatiuni mentionate la pct.
1-14, cu exceptia depozitarii temporare, inaintea colectarii, pe zona de
producere.


4.4. Operatiuni de valorificare a deseurilor

1. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a
energiei;
2. reciclarea sau recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate
ca solventi;
3. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compusilor metalici;
4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;
5. regenerarea acizilor sau bazelor;
6. valorificarea produselor folosite la captarea poluantilor;
7. valorificarea produselor din catalizatori;
8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizari ale acestora;
9. recuperarea sau regenerarea solventilor:
10. imprastierea pe sol, in beneficiul agriculturii sau pentru reconstructie
ecologica, inclusiv operatiunile de compostare si alte procese de
transformare biologica;
11. utilizarea deseurilor obtinute in urma oricarei operatiuni mentionate la
pct. 1-10;
12. schimb de deseuri intre detinatori pentru a fi supuse uneia dintre
operatiunile mentionate la pct. 1-11;
13. stocarea de deseuri in scopul de a fi supuse uneia dintre operatiunile
mentionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporara inaintea
colectarii, in zona de producere.


4.5. Cuantificarea impactului indus asupra
mediului
Tabei 1 Acordarea importantei componentelor de mediu

Nr crt. Componenta de
mediu
Importanta
acordata
U.I
1 Apa suprafata 1 322
2 Apa subterana 0.8 258
3 Aer emisii 0.2 65
4 Aer imisii 0.2 65
5 Sol 0.9 290
Importanta pentru componentele de mediu se realizeaza acordand
note cuprins in intervalul 0-1. Valoarea 0 indica o calitate a mediului foarte
saraca, iar valoarea 1 indica o calitate buna a mediului.
Valoarea de 0.8 a fost acordata componentei de mediu apa
subterana deoarece, in cazul unei poluari mai mari, panza freatica ar putea
fi afectata grav. Aceasta importanta a fost acordata si din cauza ca apa
subterana poate constitui sursa de apa potabila pentru localitatile din
vecinatatea depozitului. Levigatul nu este colectat si din acest motiv apa
subterana este direct expusa poluarii. In viitor se impune luarea unor masuri
de prevenire a poluarii.
Apei de suprafata i se acorda o importanta de 1. Am estimat
aceasta valoare deoarece apa din precipitatii spala depozitul si se supune
unui rise crescut de poluare. De aici, apa ajunge in apele de suprafata
afectandu-le direct.
0 valoare mai mare de 0.9 i s-a acordat solului deoarece deseurile
sunt depuse direct in contact cu acesta, poluarea acestuia fiind inevitabila
si greu de monitorizat si controlat. In concluzie, toate substantele nocive
vor afecta solul.



Importanta de 0.2 a fost acordata aerului emisii. S-a optat pentru o
valoare mai mica, deoarece analizele indicatorilor de caliatate a acestui
factor de mediu se situeaza in limitele normale.
Aerului imisii i s-a acordat tot valoarea de 0.2, chiar daca valorile
concentratiilor emisiilor sunt mici pentru a afecta aerul de la limita cu
atmosfera, insa in cazul unor accidente care ar putea avea loc, trebuie luate
toate masurile de prevenire. Daca poluarea ar ajunge pana la limita cu
atmosfera, efectele negative ar fi greu de remediat.
Cuantificarea impactului-tabel de cuantificare

Q
i
=
unde:
Q- calitatea componentei de mediu;
CMA
i
concentratia maxim admisa pentru indicatorul de calitate 'i' , in
confirmitate cu legislatia
Cd
i
- concentratia determinate la un moment dat in mediu pentru indicatorul
de calitate 'i'.
Qi= reprezinta poluant aproape inexistent calitatea mediului buna;
Qi=0 reprezinta poluant in concentratie mare calitatea mediului saraca.
IM
i
= =
unde:
UI
j
- unitatea de importanta obtinuta de componenta de mediu
i-indicator de calitate;
j-importanta pentru component de mediu global.


Anexa nr.4.4


Fia de prezentare a activitilor
cu impact redus sau semnificativ asupra mediului
(se completeaz pentru fiecare sediu social / secundar - amplasament)


I. Date de identificare a
amplasamentului i activitii

Nume comerciant
............................................ Numele
reprezentantului legal ................................................................................ Adresa
sediului la care se desfoar activitatea ....................................
.................................
.
.................................
. Nr. telefon .................... Nr. fax
..............
II. Caracteristicile construciei
1. Mrimea sediului social / secundar
(amplasament) folosit pentru
activitate
a) Suprafa total (mp) b) Suprafa construit (mp)
2. Modul de utilizare al construciei a) Utilizare exclusiv
pentru activitate:
b) Utilizare mixt / n indiviziune cu alte tipuri
de activiti i/sau beneficiari
(se vor specifica celelalte activiti)
III. Acte doveditoare ale dreptului
de folosin / proprietate a sediului
pentru activitate (amplasament)
- se vor anexa, n copie
Felul
documentului: Nr.
.
Eliberat de ................................................................................
Data eliberrii ..... Valabil pn la ...................

IV. Asigurarea utilitilor *
)

1. Alimentare cu ap a) Sistem centralizat
sau din sursa altui
beneficiar:
b) Surs proprie:
(se va anexa descrierea)
2. Evacuare ape uzate a) n sistemul de
canalizare oreneasc
sau al altei uniti
dotate cu staie de
epurare:
b) n emisar:
(se va anexa descrierea
canalizrii i a sistemului de epurare)
3. Emisii atmosferice a) Din sisteme de
nclzire

DA NU

Dac DA, se va anexa
descrierea sistemului de
nclzire i tipul de
combustibil utilizat
b) Din procese
de producie:

DA NU

Dac DA, se va anexa descrierea
i tipul proceselor de producie
4. Producerea i eliminarea
deeurilor
a) Tipuri i cantiti
anuale / tip deeu:
b) Eliminarea sau valorificarea deeurilor
1) prin teri:
2) sistem propriu:
(se va anexa descrierea)






V. Activiti declarate la nregistrare i capaciti de producie
(cod CAEN / Denumire activitate / capacitate):
VI. Numr de personal total
pe sediu / pe fiecare
activitate
a) Cu norm de lucru ntreag:
Total: ...........,
din care:

.........(activitatea 1)

.........(activitatea 2)
b) Cu norm de lucru
parial: Total: ...........,
din care:

.........(activitatea 1)

.........(activitatea 2)
VII.
Activiti
supuse
unor
proceduri
specifice de
autorizare:
a) legate de
gospodrirea
apelor
b) legate de
flora i fauna
slbatic
c) legate de
substane care
epuizeaz
stratul de ozon
d) supuse
controlului
activitilor
nucleare
e) legate de
operaiuni
asupra
deeurilor
VIII. Transformatoare i baterii
de condensatoare (> 5dmc)
aflate n proprietate
a) DA b) NU
IX. Rezervoare i
conducte subterane:
a) Substan
depozitat / transportat:

1) ................................

2) ................................
b) Volum / Debit:



1) ...............................

2) ...............................
X. Aporturi n natur la
capitalul social care servesc la
desfurarea
unor activiti declarate la
nregistrare
Tipul Sarcini de mediu de care sunt
grevate

XI. Declaraie
(semnat de
reprezentantul legal al
comerciantului)

Subsemnatul
................................................................................................ n calitate
de comerciant / asociat / fondator / administrator declar pe propria
rspundere c informaiile consemnate n prezenta fia de prezentare
sunt conforme cu realitatea, cunoscnd c falsul n declaraii este
pedepsit de codul penal.

Semntura
........................... XII. Reprezentantul legal
al comerciantului
Numele i prenumele Poziia Data


*
)
Se vor anexa documente doveditoare ale serviciilor specificate la Cap. IV poz.1-4.








Bilant de mediu nivel 0

I.Autorul

Numele: S.C...................................
Adresa: ..................................
Nr. tel.: ............................... Nr. fax:........................

II. Denumirea
societatii comerciale
supuse bilantului
Numele: S.C...................................
Adresa: .....................................
Nr. tel.: .... .......................... Nr. fax: ................
Numele/functiile 1) .................
reprezentantilor legali: 2) .................
III. Situatia conformarii cu procedura de autorizare de mediu:
(1) Cu autorizatie de mediu n vigoare DA |_| NU |_|
(2) Cu bilant de mediu DA |_| NU |_|
(3) Cu program de confirmare DA |_| NU |_|
(4) Cu autorizatie de gospodarirea apelor DA |_| NU |_|
IV. Autorizatii sau avize legale de Daca "Da", rugam
specificati si
functionare n vigoare, eliberate de alte anexati documentele
doveditoare ...
autoritati (sanitara, protectia muncii, PSI etc.):
..........................................................

DA |_| NU |_| |
..........................................................
V. Marimea
amplasamentului
Suprafata totala (m2) Suprafata construita (m2)

VI. Activitati desfasurate pe amplasament
Specificati: numarul curent conform "Clasificarea activitatilor cu impact
asupra mediului" din anexa A.6 si/sau, dupa caz, alte activitati dect cele din
lista, identificate pentru perioada:
(i) Prezenta: ...................................................................................
.......................................................................................................
(ii) Anterioara: ...............................................................................
.......................................................................................................
(iii) Viitoare: ...................................................................................
........................................................................................................
Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.
Bifati daca este anexata |_|
VII. Categoria de folosinta a terenului si calitatea legala a utilizatorului
(proprietar, chirias etc.):
(i) Prezenta ............... (ii) Anterioara .......... (iii) Viitoare
.......
VIII. Numar de
personal
Norma ntreaga Norma partiala
IX. Orice investigatie
anterioara a
amplasamentului
privind poluarea
terenului:
DA |_| NU |_|

Daca "Da'" detaliati poluantii identificati si
concentratiile maximedeterminate n soluri si ape
subterane
....................................................................................
...
X. Situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile n vigoare:
A .Apa
(i) Ape reziduale |_|
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA |_| NU|_|
(ii) Canalizare menajera |_|
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA |_| NU|_|
(iii) Ape pluviale |_|
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA |_| NU|_|
B .Aer
(i) Emisii de combustie (surse fixe) |_|
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA |_| NU|_|
(ii) Emisii tehnologice |_|
Conformarea cu reglementarile n vigoare:
DA |_| NU|_| |
(iii) Altele |_|
Rugam specificati
............................................................................................................

XI. Apa de suprafata (numele celui mai apropiat curs de apa, directia si
distanta fata de amplasament)

XII. Apa subterana (adncimea apelor subterane pe amplasament,
folosinta curenta si folosinta pentru necesitatile
activitatii)

XIII. Producerea
deseurilor solide
(tone/luna; separate pe categorii, cu descrierea
deseurilor solide |generala a compozitiei si a
amenajarilor existente pentru depozitare; anexati
evidentele, daca este cazul)

XIV. Rezervoare si
conducte subterane
(substanta depozitata/transportata; volum/debit)

XV. Poluari
accidentale
semnificative
DA |_| NU |_|
Daca "Da", specificati poluantul si masurile de
interventie ntreprinse:...........................................

XVI. Penalitati si
sanctiuni
(Lista penalitatilor si sanctiunilor pe ultimii doi
ani,inclusiv cele neachitate)

|XVII. DA |_| NU |_|
Transformatoare n
proprietate
Daca "Da", ce capacitate, ce vechime, daca contin
PCB?

XVIII. Prezenta
azbestului
DA |_| NU |_|
Daca "Da", ce tip; daca este n cladiri, ce suprafata
acopera (mp)? ...........................................................
..
XIX. Folosinta terenului nconjurator pe o distanta de 150 m
(rezidentiala,comerciala, recreationala, industriala etc.)

Nord: --------------
--------------
--------------

Vest: --------------- Est: ----------------
--------------- ----------------
--------------- ----------------

Sud: ---------------
---------------
---------------
Autorul Titularul
(semnatura si, dupa caz, (semnaturile reprezentantilor
stampila unitatii) legali si stampila unitatii)
1 ....................................
2 ....................................






CUPRINS


Cap.1.Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu
1.1. Localizarea amplasamentului obiectivului evaluat
1.2.Structura geologica si topografia zonei amplasamentului
1.2.1.Elemente de geologie si litologie
1.2.2.Solul si topografia zonei amplasamentului
1.3.Sistemul de protectie si paza a amplasamentului
1.4.Istoricul zonei si dezvoltarii viitoare
1.5.Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din
zona
1.6.Asezari urbane si alte obiective de interes public
Cap.2. Identificarea surselor de poluare/agentilor poluanti
2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat
2.1.1.Activitati de colectare a deseurilor
2.1.2.Activitati de transport a deseurilor colectate
2.1.3.Activitatea de depozitare a deseurilor
2.2.Surse de poluare pentru factorul de mediu aer
2.3.Surse de poluare pentru factorul de mediu apa
2.4.Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul
2.5.Surse de poluare pentru om si mediul acvatic
Cap.3. Buletine de analize
Cap.4. Plan de management
4.1.Lucrari si masuri necesare pentru ca obiectivul analizat sa se
conformeze cu reglementarile privind protectia mediului
4.2.Obigatii de mediu minim acceptate
4.3.Operatiuni de eliminare a deseurilor
4.4.Operatiuni de valorificare a deseurilor
4.5.Cuantificarea impactului indus asupra mediului
Bilant de mediu nivel 0
Fisa de prezentare a activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra
mediului