1.

DATE GENERALE

1.1. Scopul studiului:

Prezentul studiu s-a întocmit în scopul stabilirii condiţiilor hidrogeologice ale amplasamentului
propus de beneficiar pentru realizarea prin forţe proprii a unui heleşteu prin excavarea terenului,
concomitent cu exploatarea agregatelor minerale cantonate în amplasament.

Elaborarea Studiului Hidrogeologic s-a realizat pe baza urmatoarelor date:

- sondaje îm teren (5 buc);
- observaţii directe în teren
- ridicări topografice pe amplasament;
- datelor din literatura de specialitate

1.2. Beneficiarul studiului: S.C. MELKART PRODIMPEX S.R.L.

- sediul : Deva, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 18A, jud. Hunedoara
- Codul fiscal : RO4726333;
- nr. R.C.:J20/1698/1993;
- reprezentant: administrator Ștefan BIBICU;
- Telefon: 0254-211 030; 0720 687 773
 -e-mail: office@president-deva.ro

1.3. Elaborator: S.C.CLARISSAN. S.R.L.

- sediul : Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanţilor, nr.131-135 ;
- pct de lucru Deva, p-ţa Victoriei nr. 2 cam 302 ;
- reprezentant : administrator, ing. Cornel DIŢA.
- tel : 0740 134 982 ;
- e-mail : clarissan_cluj@yahoo.com
- atestat G.A. nr. 39982015 - emis de MAP pentru elaborare documentaţii avize/
autorizaţii G.A. şi și studii hidrogeologice.

1.4. Localizarea amplasamentului:

Amplasamentul este situat în lunca de pe pe partea dreaptă a râului Mureș, pe teritoriul
cadastral al satului Bretea Mureșană, Comuna Ilia, jud. Hunedoara.

1.4. Accesul- se face pe drumuri locale (de câmp) racordate la drumul județean asfaltat DN
706 A Ilia - Șiomuș care traversează întreaga zonă de studiu.

3
 HARTA LOCALIZARE

NORD

amplasament
obietiv

r. Mureș

1.5. Descrierea amplasamentului: terenul propus pentru executarea heleşteului este

reprezentat de un teren agricol cu suprafața totală de 41 600,0 mp, uşor inclinat de la nord la sud,
având denivelări obițnuite și cotele absolute cuprinse între + 177,70 m şi + 175,50m.
- Vecinătăţi:
- la nord: drum județran 706A Ilia-Șoimuș;
- la est- terenuri agricale și un canal pluvial;
- la su si vest: terenuri agricole.
Fata de vecinătăți sunt stabilite zone de protectie conform normativelor în vigoare.
1.6. Perimetrul de exploatare- este conturat în cadrul terenului studiat cu suprafața de 41
600 mp astfel încăt să fie respectate zonele de protecție față de vecinătăți, fiind definit de
următoarele puncte de coordonate STEREO70:
Nr. Pct. X Y
1 495723,100 321699,100
2 495716,000 321727,200
3 495685,400 321805,800
4 495464,000 321739,000
5 495454,000 321702,000
6 495352,000 321628,000
7 495315,000 321614,000
8 495321,000 321591,400

Caracteristici dimensionale:
- Lungime= cca. 415,0 m;
- lățime = 24,0 m ÷ 115,0 m;
- Suprafața = 34 468,0 mp
Se anexează Fisa perimetrului de exploatare, Sc = 1:25000.

4
 2. CONSIDERAŢII GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere geomorfologic, zona amplasamentului face parte din sectorul mijlociu al
Culoarului râului Mureș, subunitate delimitată pe directie est-vest între municipiul Deva și
localitatea Zam, bordată la mord de Munții Metaliferi iar la sud de Munții Poiana Ruscăi.

Harta geomorfologica a zonei

În profil transversal, acest sector al Culorului Mureșului prezintă o asimetrie evidentă, pe

partea stângă având imprimată o emergie mare de relief prin avansarea bodurii nordice a Munților
Poiana Ruscăi până în apropierea văii râului în timp ce, pe partea dreaptă intercalarea între valea
Mureșului și Munții Metaliferii a dealurilor piemontane și a luncii cu lățime mare, determină o
energie de relief redusă, valorile mai mari fiind prezente doar punctual, determinate de
paleocondițiile geologice (in punctele de eruptie neogene cunoscute sub denumirea de ”măguri”:
Măgura Sârbilor, Măgura Brănișca).

Râul Mureș are un curs meandrat, având pe dreapta o luncă largă de 1,5-3 km, în timp ce
lunca de pe partea stângă se îngustează ajungând până la maxim 600- 800m iar avansarea
Muntilor Poiana Ruscăi până la dumul national DN 7 (aflat pe stânga văii Mureșului), induce un
adpect de defileu Caracterul terasat al Culoarului Mureșului, pregnant pe sectorul din amonte, se
estompează în zona amplasamentului unde au continuitate pe partea dreaptă a Mureșului doar
terasele 1 și 2 (3-5m și 5-10 m), in mare parte mascate de depozite coluviale iar terasele
suparioare apar fragmentar; pe stânga Mureșului terasele lipsesc, găsindu-se doar câteva
fragmente nesemnificative.

5
 foto: Zona amplasamentului

Trăsături hidrografice
Reteaua hidrografica a zonei este tributara râului Mureş fiind o reţea cu ramnificatie slabă şi
densitatea scazută (sub 0.50 km/km2). Afluenţii râului Mureş sunt puţini la număr fiind reprezentaţi
de râul Valea Bătrână (V. Sârbilor sau Vorța) ca afluent de dreapta aflat în apropiere de
amplasament și pârâurile Leșnic și Valea Lugă (p. Săcămaș) ca afluenți de stânga.
Scurgerea apei în culoarul Mureșului Inferior prezintă o variaţie temporală legată de evoluţia
factorilor climatici (îndeosebi precipitaţiile) şi una spaţială, dependentă de condiţiile de relief, rocă,
sol, vegetaţie şi activitatea umană. Variaţiile scurgerii anuale oscilează în jurul valorii debitului
mediu multianual de 184 m³/s.
Distanța celor mai apropiete cursuri de apă față de amplasament este următoarea:
- râul Mureș-se află la cca. 500 m - 550 spre sud;
- râul Valea Bătrână (V. Sârbilor, Vorța) – se află la cca. 980 m spre vest
Condiţiile climatice
- meia anuală a temperaturii aerului = + 10,0 ºC.
- media anuală a precipitaţiilor = 600 -700 mm.
foto: amplasament studiat

6
 3.CONSIDERAȚII GEOLOGICE

3.1. date geologice regionale

Din punct de vedere geologic, Culoarul râului Mureș luat în întregime între Sebeș și – Lipova
(după unii autori, delimitarea este între Alba Iulia și Arad), reprezinta o groapa de subsidenta (M.
Ilie 1958) care a făcut legătura între Bazinul Transilvaniei și Bazinul Panonic, fiind formată pe
seama mișcărilor laramice (cretacic superior) de-a lungul unui sistem de falii ce au separat
Apusenii Sudici (extremitatea sudică a M. Trascău, M. Metaliferi și M. Zarandului) de Carpații
Meridionali ( M. Sebeșului, M. Surianu și M. Poiana Ruscăi).

- Fundamentul culoarului – în zona amplasamentului situată pe sectorul mijlociu al

Culoarului Mureșului, fundamentul il formează cristalinul de Poiana Ruscăi reprezentat de
formațiunea de Vețel și formațiunea de Leșnic, alcătuite în principal dintr-o varietate de filite
sericitoase, șisturi sericitoase și sericito- cloritoase.
Umplutura sedimentară a Culoarului Mureșului - începe cu formațiuni cretacic
superioare, alcătuite din argile rosii, argile, microconglomerate, silturi, marne peste care se dispun
discordant neogenul și cuaternarul.

In zona amplasamentului, cretacicul superior (cenomanian - santonian inferior?) este

reprezentat prin stratele de Deva, avînd răspândire largă atât pe partea dreaptă cât și pe partea
stângă a râului Mureș.

Stratele de Deva (denumire utilizată pentru prima dată de C. Gheorghiu, 1954) alcătuiesc un
pachet de cca. 500 m grosime constituit în principal din gresii de obicei calcaroase, puternic
muscovitice, uneori cu glauconit, dispuse în strate de 0,2 — 6 m grosime, în alternanţă cu marne
cenuşii albicioase. În majoritatea cazurilor se remarcă o sortare foarte redusă, lipsită de gradare;
se recunoaşte o dispoziţie internă în lespezi, iar wash-outurile şi remanierile intraformaţionale sunt
frecvente. Cu totul întîmplător apar şi intercalaţii centimetrice de calcare roşii-violacee, micritice.
Marnele stratelor de Deva conţin o faună bogată, din care sunt citate forme de Inocerami și
microfaună cu divesre forme de Praeglobotruncana și Globotruncana pe baza cărora, vârsta
stratelor de Deva a putut fi apreciată ca cenomanian - coniaciană, eventual santonian inferior,
ţinînd cont de datele palinologice (Em. Antonescu, 1973 b).

- Neogenul – în unitatea Culoarul Mureșului, neogenul este reprezentat prin depozite

badenianue dezvoltate într-un facies litoral- conglomeratic şi un al doilea facies argilo-marnos
gros de 150 m, cu nivelele de calcare și intercalaţii de tufuri andezitice.
La partea inferioară a succesiunii badeniene se întâlnesc manifestări ale magmatismului
neogen sub forma ignimbritelor de tip Pojoga (S. Peltz şi colab., 1970) şi a unor andezite cu biotit.

7
 - Sarmaţianul - se dispune discordant pe formaţiunile badeniene fiind reprezentat printr-o
succesiune alcătuită din nisipuri şi conglomerate în bază şi argile la partea superioară.
- Pannonianul - este alcătuit dintr-un nivel inferior predominant conglomeratic şi un nivel
superior, preponderent argilo-siltic.
La partea superioară a succesiunii pannoniene se intercalează şi câteva nivele de tufuri.
Grosimea depozitelor pannonice este de aproximativ 30 - 40 m.
- In zona amplasamentului depozotele badeniene, sarmațiene și panoniene lipsesc, ele fiind
erodate; aceste depozite sunt întâlnite în amonte, între Valea Streiului și Valea râului Cugir și în
aval, începând din zona localității Dobra.

Cuaternarul: se dispune discordant peste formaţiunile mai vechi fiind reprezentat prin
depozite pleistocene și holocene.
Pleistocenul- îi sunt atribuite depozitele aluvionare ale teraselor (pleistocen mediu și superior)
- Terasele (pleistocen med. și sup.) - pe întregul Culoar al Mureșului sunt identificate 7
terase (după unii autori, numărul este de 8), având invariabil următoarea succesiune de depozite:
în bază pietrişuri şi nisipuri grosiere, acoperite de prafuri nisipoase, prafuri argiloase şi argile
prăfoase. Depozitele dispuse deasupra pietrişurilor teraselor superioare sunt de natură eoliană
(loessuri sau loessuri resedimentate).
In sectirul mijlociu al Culoarului Mureșului, între Deva și Zam, este prezent un sistem de 7
terase dezvoltate pe partea stângă între Mintia -Vețel, Gurasada-Tătărăști și pe partea dreaptă, la
Brănisca - Bretea Mureșană (terasele inferioare) și la Dobra. În sectoarele de îngustare a văii,
terasele devin fragmentate sau lipsesc - pe versantul nordic între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic
în avale de Leșnic, Săcămaș, Burjuc. ( L. Badea și M. Buza, 1991),
Holocenul- termenului superior al cuaternarului îi sunt atribuite depozitele aluviale ale terasei
joase și depozitele luncii (acestea fiind considerate de multe ori, împreună), precum şi depozite
proluviale și coluviale reprezentate de alunecări, conuri de dejectie cu nisipuri și pietrișuri,
grohotişuri, în parte fixate.
- vulcanismul neogen- in Culoarul Mureșului vulcanismul neogen, ca ultim stadiu al
magmatogenezei alpine, s-a produs pe lina de minm- rezistență reprezentată de falia Mureșului,
având loc în trei cicluri de erupție în intervalul badenian- pliocen superior; în zona amplasamentului
sunt caracteristice punctele de erupție Măgura Sârbilor (andezite bazaltoide), Măgura Brănișca
(andezite), Deva și Uroi (andezite).

Structura tectonică - este simplă, strânsura catenelor muntoase laterale ondulând uşor
umplutura sedimentară care a suferit marginal falieri minore.
- potenţialul seismic al regiunii - este corespunzător macrozonei F în care coeficientul
seismic Ks= 0,08 iar valoarea perioadei de colţ este Tc= 0,7 secunde.
- adancimea maximă de îngheț: 80-90 cm în conformitate cu STAS 6054/77.

8
9
 3.2. Geologia amplasamentului

Amplasamentul este situat în lunca de pe partea dreaptă a râului Mureș care este un depozit
fluviatil de pietrișuri și nisipuri acoperite de un strat de sol vegetal imatur, repauzat pe un nivel de
marne cenușii albicioase cu intercalații de gresii (strate de Deva) .
Litologia amplasamentului rezultată din sondaje este legată de structura lucii fiind următoarea:
- sol vegetal – grosime = 0,30m -1,20m; grosime medie ≈ 0,80m;
- nisip fin pământos- grosime = 0,70m-1,20m; grosime medie ≈ 0,90m;
- pietriș cu granulatie medie spre mare cu nisip 10%; grosime medie ≈ 6,0 m
- nivel bazal format din marne cenusii –albicioase, începând de la 7,0/8,10 m
În sondaje, nivelul freatic s-a stabilizat la adâncimi cuprinse între 3, 60 m și 4,80 m măsurat
de la suprafata terenului corespunzând cotelor +172,30m md.MN ÷ + 171,85 m md. MN.

10
 4. CONSIDERAŢII HIDROGEOLOGICE

4.1. Considerații hidrogeologice generale cu privire la zona amplasamentului

Zona amplasamentului se suprapune pe corpul de apă subterană Culoarul Râului Mureș

( Alba Iulia-Lipova)- cod ROMU 07, corp de apă subterană freatic în stare calitativă BUNĂ, ca
urmare se vor respecta prevederile Directivei 2006/118/ CE privind protecția apelor subterane
împotriva poluării transpusă prin HG 351/2005.
Conform P.M.B.H. Mureș, corpul de apă subterană freatică este de tip poros- permeabil și
este localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară ale luncii râului Mureș și afluenții
acestuia, din aval de Alba lulia până la Lipova.
Depozitele aluvionare cuaternare se dezvoltă pe ambele maluri ale râului Mureș fiind alcătuite
din pietrișuri și nisipuri care au fost interceptate până la adâncimi de 15-26 m.
Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2-3 m cu variaâii locale, iar în zonele marginale
ale luncii, adâncimile sunt mai mici de 2 m.
Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică dezvoltat în culoarul Mureșului
prezintă un potențial puternic, coeficienții de filtrație având valori de 50-100 m/zi, iar
transmisivitățile de 500-900 m2/zi.
Pe culoarul râului Mureș, între Deva și Lipova, depozitele aluvionare ce cantonează acviferul
freatic se dezvoltă pe ambele maluri ale acestuia și sunt alcătuite din pietrișuri și nisipuri,
subordonat bolovănișuri, cu grosimi până la 10 m-24 m.
Nivelul hidrostatic se situează, în general, la adâncimi de 2 — 3 m, iar în zonele marginale ale
luncii, adâncimile sunt mai mici de 2 m.
Acviferul freatic localizat în depozitele permeabile holocene (pietrișuri, nisipuri) din lunca de
pe malul drept al Mureșului, sectorul Folorât - Geoagiu, este captat prin două puțuri, care asigură
fiecare un debit de 16,7 I/s, Ia o denivelare de 2 m, adâncimea nivelului hidrostatic fiind la 4 m.
Directia generală de curgere a apelor freatice din lunca Mureșului, sector Geoagiu-Simeria,
este orientată de la nord-est către sud-vest.
Alimentarea corpului de apă se face, în principal din precipitații, infiltrația eficace având valori
de 31,5-63 mm/an. Stratul acvifer este drenat de rețeaua hidrografică dar nu este exclusă și
alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri.
Din punct de vedere al gradului de protectie globală, corpul de apă subterană se încadrează
în clasele de protectie bună și medie.
Din analiza hărții utilizării terenului prezentată in P.M.B.H. Mureș, se observă că acest corp de
apă localizat în lungul culoarului Mureșului, are cea mai mare parte a suprafeței (72 %) ocupată de
terenuri agicole.

11
 amplasament

sursa: PMBH Mures

4.2. Comsiderații hidrogeologice cu privire la amplasamentul studiat

Elementele morfologice din zona amplasamentului cu implicații în distribuția apelor

subternane sunt reprezentate de lunca râului Mureș și într-o măsură mai mică de terasele acestuia
și de depozitele deluvial-coluviale.
Pentru stabilirea conditiilor hidrogeologice ale ampsasamentului s-au executat 5 sondaje
dispuse conform Planului de situatie anexat, având următoarele date de referință:

Nr foraj Coordonate STEREO 70 Cota NRMN (+m) adâncime (m)

x y Teren (z) Talpa (z1) z-z1
S1 495708 321696 176,90 168,30 8,60
S2 495668 321797 177,10 168,50 8,60
S3 495536 321634 176,60 168,10 8,50
S4 495487 321734 176,45 168,45 8,00
S5 495307 321605 175,45 167,95 7,50

Descrierea sondajelor:
 sondaj S1
- ml 0,0- 0,80: sol vegetal nisipos; grosime = 0,80m
- ml 0,80-2,00: nisip fin pământos = 1,20m;
- ml 2,0 -8,0: pietriș cu granulație medie spre mare, cu nisip 10%; grosime = 6,0m;
- ml 8,0 -8,60: marna cenusie albicioasă; grosime = 0,60m
 interval freatic: ml 4,70- ml 8,0; grosime interval = 3,30 m,

12
 sondaj S2
- ml 0,0- 0,90: sol vegetal nisipos; grosime = 0,90m
- ml 0,90-2,05: nisip fin pământos = 1,15 m;
- ml 2,05 -8,10: pietriș cu granulație medie spre mare, cu nisip 10%; grosime = 6,05 m;
- ml 8,0 -8,60: marna cenusie albicioasă; grosime = 0,50m
 interval freatic: ml 4,80- ml 8,10; grosime interval = 3,30 m,

 sondaj S3
- ml 0,0- 1,20: sol vegetal nisipos; grosime = 1,20 m
- ml 1,20 -2,0: nisip fin pământos = 0,80 m;
- ml 2,0 – 7,90: pietriș cu granulație medie spre mare, cu nisip 10%; grosime = 5,90 m;
- ml 7,90 - 8,80: marna cenusie albicioasă; grosime = 0,50m
 interval freatic: ml 4,50- ml 7,90; grosime interval = 3,40 m,

 sondaj S4
- ml 0,0- 1,0: sol vegetal nisipos; grosime = 1,0 m
- ml 1,0 – 1,80: nisip fin pământos = 0,80 m;
- ml 1,80 – 7,55: pietriș cu granulație medie spre mare, cu nisip 10%; grosime = 5,75 m;
- ml 7,55 -8,0: marna cenusie albicioasă; grosime = 0,50m
 interval freatic: ml 4,25- ml 7,55; grosime interval = 3,30 m,

 sondaj S5
- ml 0,0- 0,30: sol vegetal nisipos; grosime = 0,30 m
- ml 0,30 – 1,0: nisip fin pământos = 0,70 m;
- ml 1,0 – 7,00: pietriș cu granulație medie spre mare, cu nisip 10%; grosime = 6,0 m;
- ml 7,0 – 7,50: marna cenusie albicioasă; grosime = 0,50m
 interval freatic: ml 3,60- ml 7,0; grosime interval = 3,40 m,
freaticul in sondaj 5

13
 Coloana litologică sintetică a amplasamentului rezultată din foraje este următoarea:
- sol vegetal : 0,30-1,20m; grosime medie = 0,80 m
- nisip pământos 0,3/1,20 –1.0 /2,05; grosime medie = 0,90 m
- pietriș mediu granular spre mare cu nisip: 1,0/2,05m – 7,0/8,10 m; grosime medie = 6,0 m
- marne cenușii albicioase : începând de la 7,0/8,10 m

- Datele de interceptare a acviferului local

date sondaje date freatic
nr cota adâncimea de grosime cota de interceptare
sondaj teren (z) interceptare g= h2-11 NR med MN
coperiş culcuş coperiş culcuş
(h1) (h2) z1= z – h1 z2= z – h2
S1 176,90 4,70 8,00 3,30 172,20 168,90
S2 177,10 4,80 8,10 3,30 172,30 169,0
S3 176,60 4,50 7,90 3,40 172,10 168,70
S4 176,45 4,25 7,55 3,30 172,20 168,90
S5 175,45 3,60 7,00 3,40 171,85 168,45
media 176,50 4,37 7,71 3,34 172,13 168,79

Avand în vedere variabilitatea elementelor geologice și ale freaticului în funcție de mai mulți
factori naturali, pentru caracterizarea amplasamentului se acceptă următoarele valori medii
rotunjite:
- cota medoe terenu = +176,50 m;
- grosime copertă (sol vegetal și nisip pământos) = 1,70 m
- grosime nivel de nisip și pietriș = 6,0m
- adancime medie / cota medie interceptare freatic = 4,50m / +172,0 m;
- grosime nivel freatic = 3,0m
- adâncime medie culcuș freatic/cota med. culcs (strat impermeabil marnos) = 7,50m/
+169,0 m;
Din datele prezentate rezultă următoarele caracteristici hidrogeologice al
amplasamentului:
- amplasamentul propus pentru amenajarea heleșteului se suprapune acviferului freatic din
lunca de pe pertea dreaptă a râului Mureș alcătuit din depozite poros-permeabile alcătuite din
pietriș mediu granular spre mare în amestec cu nisip, având o grosime medie de 6,0m:
- depozitul de pietriș și misip este acoperit de o copertă semipermeabilă formată din sol
vegetal și nisip fin, pământos cu grosime medie de 1,70 m iar în bază sunt prezente formațiuni
impermeabile alcătuite din marne cenușii albicioase ;
- nivelul fratic se interceptează la o adâncime medie de 4,50 pe o grosime medie de 3,0 m,
având în bază un pat marnos, impermeabil ;
- direcția generală de curgere a apei subterane este spre SV, freaticul fiind drenat de râul
Mureș cu gradienti de 0,001- 0,002 ;
- alimentarea acviferului freatic se realizează predominant din precipitaţii dar este posibil și un
aport de apă din terase, precum și din râul Mureș.

14
 5. CONCLUZII

Din Studiul hidrogeologic efectuat pe amplasament rezultă:

- Amplasamentul este reprezentat de un teren cu suprafața totală de 41 600 mp aparținând

beneficiarului, situat în lunca de pe malul drept al râului Mureș, pe teritoriul administrativ al satului
Bretea Mureșană, com. Ilia, jud. Hunedoara, încadrându-se din punt de vedere geomorfologic în
sectorul milociu al Culoarului râului Mureș, delimitat între municipiul Deva și localitatea Zam.
- Investiția propusă constă din realizarea unui heleșteu prin lucrări de excavare a terenului
concomitent cu exploatarea agregatelor minerale.
- Lucrările se vor desfășura într-un perimetru de exploatare cu suprafața de 34 468 mp
delimitat în cadrul terenului studiat cu suprafața de 41 600 mp , astfel încâ t să fie respectate zonele
de protecție față de vecinătăți, fiind definit de următoarele puncte de coordonate STEREO70:
Nr. Pct. X Y
1 495723,100 321699,100
2 495716,000 321727,200
3 495685,400 321805,800
4 495464,000 321739,000
5 495454,000 321702,000
6 495352,000 321628,000
7 495315,000 321614,000
8 495321,000 321591,400

Caracteristici dimensionale:
- Lungime= cca. 415,0 m;
- lățime = 24,0 m ÷ 115,0 m;
- Suprafața = 34 468,0 mp, din care:
suprafața exploatabilă = 33 600,0 mp
suprafața pilieri de siguramță = 868,0 mp
- Zona amplasamentului este caracterizată de de prezența luncii râului Mureș dezvoltată de-a
lungul ambelor maluri ale râului și a teraselor acestuia (7 terase), fiind mărginită spre sud de Munții
Poiana Ruscăi iar spre nord de piemontul Munților Metaliferi

- Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este reprezentat de cristlinul Munților
Poiana Ruscăi (Seria de Padeș) alcătuit din filite sericitoase, șisturi sericitoase și sericito-cloritoase
iar umplutura sedimentară este alcătuită din formațiuni cretacic superioare și cuaternare,
formațiunile paleogene și neogene prezente in restul Culoarului Mureșului fiind erodate.
Cuaternarul superior (cenomanian - santonian inferior?) - este reprezentat de o alternanță
de gesii calcaroase și marne cenuşii albicioase cu grosime de cca. 500 m (strate de Deva), având
o răspândire largă pe ambele părți ale văii Mureșului.
Cuaternarul: se dispune discordant peste formaţiunile mai vechi fiind reprezentat prin
depozite pleistocene de terasă și depozite holocene.

15
 - Terasele (pleistocen med. și sup.) - sunt identificate 7 terase (după unii autori, numărul
este de 8), alcătuite din pietrişuri şi nisipuri grosiere acoperite de prafuri nisipoase, argiloase şi
argile prăfoase de natură eoliană.
- Holocenul- este reprezentat prin depozitele aluviale ale terasei joase și depozitele luncii
(acestea fiind considerate de multe ori împreună), precum şi prin depozite proluviale și coluviale
(alunecări, conuri de dejectie cu nisipuri și pietrișuri, grohotişuri- în parte fixate).

- Din punct de vedere hidogeologic, elementele morfologice din zona amplasamentului cu

implicații în distribuția apelor subternane sunt reprezentate de lunca râului Mureș și într-o măsură
mai mică de terasele acestuia și de depozitele deluvial-coluviale.
- Zona amplasamentului se suprapune pe corpul de apă subterană Culoarul Râului Mureș
(Alba Iulia-Lipova)- cod ROMU 07, corp de apă subterană freatic de tip poros- permeabil, localizat
în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară ale luncii râului Mureș și ale afluenților acestuia,
începând din aval de Alba lulia până la Lipova.
- Depozitele aluvionare cuaternare se dezvoltă pe ambele maluri ale râului Mureș fiind
alcătuite din pietrișuri și nisipuri care au fost interceptate până la adâncimi de 15-26 m, nivelul
hidrostatic fiind situat la adâncimi de 2-3 m cu variații locale iar în zonele marginale ale luncii,
adâncimile sunt mai mici de 2 m.
Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică dezvoltat în culoarul Mureșului
prezintă un potențial puternic, coeficienții de filtrație având valori de 50-100 m/zi, iar
transmisivitățile de 500-900 m2/zi.
Alimentarea corpului de apă subterană se face în principal din precipitații, infiltrația eficace
având valori de 31,5-63 mm/an. Stratul acvifer este drenat de rețeaua hidrografică dar nu este
exclusă și alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri.
Din punct de vedere al gradului de protectie globală, corpul de apă subterană se încadrează
în clasele de protectie bună și medie.

Referitor la amplasamentul propus pentru realizarea heleșteului, acesta se suprapune

acviferului freatic din lunca de pe pertea dreaptă a râului Mureș alcătuit din depozite poros-
permeabile de pietriș mediu- granular spre mare în amestec cu nisip,  având o grosime medie
locală de 6,0m ;
- distanța celor mai apropiete cursuri de apă față de amplasament este următoarea:
o râul Mureș - se află la cca. 500 m - 550 spre sud;
o râul Valea Bătrână (V. Sârbilor, Vorâa) – se află la cca. 980 m spre vest
- depozitul de pietriș și misip are în bază marne cenușii- albicioase impermeabile și este
acoperit de o copertă semipermeabilă cu grosime medie de 1,70 m, formată din sol vegetal și nisip
fin, pământos;
- nivelul fratic se interceptează la o adâncime medie de 4,40 pe o grosime medie de 3,30 m,
având în bază un pat marnos impermeabil ;
- acviferul freatic este cu nivel liber, are direcția generală de curgere spre SV, fiind drenat de
râul Mureș cu gradienți de 0,001-0,002;

16
 - alimentarea acviferului freatic se realizează predominant din precipitaţii dar este posibil și un
aport de apă din terase precum și din râul Mureș.
- prin comparatie cu alte lucrări similare din zonă și pe baza rezultatelor sondajelor executate,
debitul freaticului este apreciat ca fiind destul de bogat şi constant ;

În concluzie :

- Având în vedere caracteristicile geomorfologice, litologice şi hidrogeologice prezentate,

rezultă faptul că terenul deţinut de beneficiar este favorabil pentru execuţia unui heleşteu cu
alimentare din freatic în regim natural;

- Din punct de vedere tehnic, execuţia heleşteului se va face prin lucrări de excavare a
terenului în debleu cu profil trapezoidal ;
Heleșteul va fi format din trei bazine separate între ele prin pilierii de siguranță menținuți
pentru sectorul de drum decâmp inclus în perimetrul de exploatare și pentru canalul pluvial care îl
traversează în partea sudică având următoarele caracteristici:
- suprafața totală = 34 468,0 mp, din care:
- suprafața bazine = 33 600,0 mp;
- suprafața pilieri canal pluvial, drum local = 868,0 mp;
- volum excavat = 227 000,0mc, din care:
- coperta = 53 000 mc
- agregate minerale (nisip si pietriș = 174 000 mc
- suprafața apei, total = 27 500,0 mp
- adâncime medie apă = 3,0 m
- volum total apă = 77 850,0 m

- se vor respecta prevederile Directivei 2006/118/ CE privind protecția apelor subterane

împotriva poluării transpusă prin HG 351/2005.
- se vor lua toate măsurile de protecție necesare pentru protecția apei subterane împotriva
poluării.

- Pentru urmărirea evoluției calității apei freatice, se vor executa două foraje de
hidroobservație, amplasate unul în amontele perimetrului de exploatare și unul aval, pe direcția de
curgere a freaticului, localizate prin următoarele coordonate STEREO70:

 F1 (amonte):
x = 495690,000; y = 321800,000;
 F2 (aval):
x = 425 315,000; y = 321590,000.
- Forajele de hidoobservatie vor străbate coloana litologică fiind prevăzute cu tub piezometric
din PVC încastrat in stratul impermeabil marnos, filtru de pietriș mărgăritar și capac de protectie
metalic.

17
 - Din aceste foraje se vor recolta probe de apă care vor fi analizate în laborator specializat,
urmărindu-se indicatorii: ph, CCOCr, N total, P total, produse petroliere.

- Scopul analizelor este urmărirea evoluției în timp a calitații apei freatice și a influenței
activității asupra acesteia. În cazul observării înrăutățirii calității apei freatice, se vor lua măsuri de
depistare și înlăturare urgentă a sursei de poluare.
- Primele probe analizate vor reprezenta probe martor pentru urmărirea evoluției calității apei
freatice.
- Buletinele de analiză se vor centraliza și se vor pune la dispoziția autorității competente de
gospodărire a apelor, la solicitare
Frecvența de recoltare/analizare probe: semestrială.

Observafie: la recoltarea probelor de apă freatică recomandăm următoarele: înainte de

prelevarea probelor, din foraje se va extrage prin pompare un volum de apă cel puțin egal cu triplul
volumului forajului și abia apoi se va recolta proba propriu-zisă.
- Forajele de hidroobservație se vor menține și după terminarea exploatării agregatelor minerale,
fiind utilizate în contibuare în toată perioada de funcționare a heleșteului.
 Monitorizarea calității apelor subterane este sarcina și obligația titularului.

intocmit: SC CLARISSAN SRL

adm. Cornel DIȚA....................

18