Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Denumire lucrare
STUDIU HIDROGEOLOGIC
Obiectul lucrrii
Stabilirea
regimului
apelor
subterane n urma amplasrii
forajului hidrogeologic de adncime
F1A VAMIBO - Berbeti judeul
Vlcea
Beneficiar
Adresa
Amplasament folosin
Bazinul hidrografic
Cursul de ap
Cod cadastral
Telefon, fax, mobil
Proiectant general
Coordonator G.A.
I u l i e - 2 0 15
1
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
FOAIE DE SEMNTURI
Certificat de atestare cod numeric nr. 68/05.08.2013 pentru domeniile: b)
ntocmirea studiilor hidrogeologice, d) elaborarea documentaiilor pentru
obinerea avizului/autorizaiei de gospodrire a apelor emis de Ministerul
Mediului i Schimbrilor Climatice - Direcia Amenajarea Bazinelor
Hidrografice Comisia de atestare a unitilor specializate n elaborarea de
studii, proiecte, execuie de lucrri, consultan n domeniul gospodririi apelor
i documentaii tehnice pentru obinerea avizelor i autorizaiilor de gospodrire
a apelor.
Denumire lucrare
STUDIU HIDROGEOLOGIC
Obiectul lucrrii
Stabilirea
regimului
apelor
subterane n urma amplasrii
forajului hidrogeologic de adncime
F1A VAMIBO - Berbeti judeul
Vlcea
Proiectant general
Coordonator G.A.
Beneficiar
2
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
B O R D E R O U
A. PIESE SCRISE
Borderou
Memoriu tehnic pentru studiul hidrogeologic de amplasare a forajului
hidrogeologic de adancime F1A Berbesti, Judetul Valcea
Concluzii
Tabel cu datele hidrogeologice la forajele din zona Berbesti Judetul Valcea
Bibliografie
B. PIESE DESENATE
3
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
STUDIU HIDROGEOLOGIC
privind executia forajului hidrogeologic F1A - VAMIBO - la adancinea de 180 m,
in zona localitatii Berbesti judetul Valcea
Prezentul studiu hidrogeologic a fost intocmit in vederea realizarii lucrarilor de alimentare
cu apa a societatii comerciale S.C. VAMIBO COM S.R.L. din zona localitatii Berbesti, judetul
Valcea, in urma executiei unui foraj hidrogeologic la adancimea de 180 m.
Orasul Berbesti se afla amplasat in partea central-vestica judetului Valcea la distanta
aproximativ egala de municipiile Rm. Valcea 78 km, Tg. Jiu 72 km, Craiova 88 km si
Dragasani 73 km si are in componenta satele Rosioara - la extremitatea nordica, Berbesti - in
continuarea satului Rosioara, spre sud, Valea Mare, la est de Rosioara, spre Copaceni, Damteni, la
est de Berbesti, tot spre Copaceni, Dealul Alunis - centru administrativ al localitatii, Tg. Gangulesti
- la extremitatea sudica.
Orasul este strabatut de la nord la sud de DJ 605A, Milostea Bals, pe o lungime de 9 km,
iar de la est la vest, are o latime de 6 km si are urmatorii vecini:
- la Nord: comuna Mateesti - jud. Valcea;
- la Sud: comuna Sinesti - jud. Valcea;
- la Est: comunele Copaceni, si Rosiile jud. Valcea;
- la Vest: orasul Tg. Carbunesti - jud. Gorj.
Orasul Berbesti este situat la confluenta paraului Taraia cu raul Oltet si se intinde pe o
suprafata de 54,34 km. Din punct de vedere fizico-geografic regiunea luata in studiu, respectiv
Berbesti, se caracterizeaza prin urmatoarele:
- Vegetatia este specifica zonelor deluroase predominand padurile de fag dar si padurile de
fag in amestec cu alte foioase iar de-a lungul raului Taraia exista o vegetatie azonala.
- Fauna se afla in stransa legatura cu vegetatia, dintre elementele faunistice intalnite in
aceasta zona amintim vulpea, mistretul, caprioara, fazanul, randunica.
Din punct de vedere economico- geografic, orasul Berbesti este format din sase sate, acestea
sunt de tip rasfirat. Populatia orasului Berbesti este in present de 5.830 locuitori, natalitatea a scazut
in perioada de tranzitie, iar densitatea populatiei este de 108 locuitori / km.
Desi este un oras cu o suprafata redusa, exista numeroase surse de impact antropic major care au dat
nastere in decursul timpului la mai multe activitati negative asupra omului si asupra mediului
inconjurator si care au modificat peisajul de-a lungul timpului.
Cea mai mare activitate antropica cu impact negativ asupra mediului este exploatarea
miniera, Exploatarea Miniera de cariere Berbesti (E.M.C. Berbesti). Astfel, prin aceasta activitate
are loc exploatarea lignitului inferior, care este utilizat ca materie prima pentru producerea
curentului electric in termocentrale si pentru consumul casnic.
Pana in anul 1996 lignitul se exploata si in subteran. In prezent minele sunt inchise,
exploatarea realizandu-se numai in cariera.
Cariera Berbesti are ca obiectiv exploatarea lignitului din carierele Berbesti Vest si Panga.
Cariera Panga este situata in partea estica a orasului Berbesti, ocupand o suprafaa totala de 364
hectare.
In vederea alimentarii cu apa a societatii comerciale S.C. VAMIBO COM S.R.L. din
zona localitatii Berbesti, judetul Valcea, pentru asigurarea debitului necesar satisfacerii cerintei de
apa, s-a luat in considerare varianta executiei unui foraj hidrogeologic la adancimea de 180 m
urmand ca, functie de capacitatea resursei de la executia acestui foraj sa se stabileasca cu exactitate
debitul optim de exploatare care sa asigure corespunzator o exploatare cat mai indelungata, fara
incidente sau avarii tehnice de genul innisiparii, si sa fie aleasa solutia definitiva.
4
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
In zona, orizonturile acvifere de adancime sunt in cea mai mare parte nisipoase, chiar fin
nisipoase, ceea ce impune o atentie deosebita la determinarea debitului optim de exploatare, in
sensul ca acest debit este de dorit sa nu fie atins pentru a se evita depasirea vitezei critice de
circulatie a apei din strat in foraj, ceea ce ar conduce la antrenarea de nisip fin din strat si ar crea
probleme de limpezire a apei si de innisipare a forajului.
Intr-o asemenea eventualitate este de preferat ca debitele extrase dintr-un singur foraj in
exploatare sa se situeze sub debitul optim de exploatare.
CARACTERIZARE GEOMORFOLOGICA
Localitatea Berbesti, in zona careia se propune executia forajului F1A VAMIBO - de
explorare - exploatare ce va ajuta la asigurarea debitului necesar satisfacerii necesarului de apa
potabila a societatii comerciale S.C. VAMIBO COM S.R.L. se incadreaza, din punct de vedere
geomorfologic, in marea unitate a Podisului Getic, regiune situata in partea de sud a Carpatilor
Meridionali, si care reprezinta cea mai intinsa macrounitate piemontana, fluvio-lacustra din tara,
constituita aproape din intreaga succesiune a depozitelor de la Cretacic la Cuaternar. Pe marginea
interna a acesteia, in fundament, se afla zona de contact dintre unitatile geostructurale de platforma
si de orogen.
Relieful are aspect colinar, altitudinea ajunge la 500 m, iar in unele locuri depaseste aceasta
valoare. Procesele geomorfologice actuale sunt foarte active in regiunile deluroase cu depozite de
argila creand un relief specific cu ravene si ogase, dar si alunecari de teren.
Regiunea cea mai proeminenta orografic o constituie Carpatii Meridionali care apar ca un
imens bloc cristalin inconjurat aproape peste tot de o cuvertura marginala de depozite neogene si
sunt strapunsi de trei mari defilee transversale: valea Prahovei, a Oltului si a Jiului.
Din punct de vedere geomorfologic Carpatii Meridionali sunt delimitati in nord de
Depresiunea Transilvaniei, iar in sud de Depresiunea Getica.
Podisul Getic vine in contact cu Carpatii Meridionali (de care este legat din punct de vedere
litologic) pe portiuni foarte restranse, fiind separat de acestia, pe cea mai mare parte, prin dealurile
subcarpatice.
Spre nord si nord-vest limita acestui podis o formeaza abruptul sistemului de cueste, prin
care acest podis domina micile depresiuni subsecvente interfluviale, de contact, cu aspect de sei.
In partea de sud, limita conventionala poate fi considerata linia morfologica cu altitudini
intre 200 m - 300 m, marcata de mici denivelari si alte elemente morfohidrografice, linie ce trece
prin zona localitatilor nord Pitesti, Slatina, Bals, Craiova.
Podisul Getic se individualizeaza prin pozitia sa extramontana, la periferia Subcarpatilor,
prin altitudinile absolute ce scad treptat de la nord la sud, prin litologia destul de uniforma in care
predomina Depozitele de Candesti, apoi dezvoltarea mare a campiilor interioare, fluviatile de vale,
cu lunci si terase largi, mai ales in zonele de confluente.
Cuvertura piemontana este constituita din depozite cu caracter dominant psefitic si psamitic,
ale caror elemente componente provin din Carpatii Meridionali, de unde au fost transportate de
apele care isi au obarsia in acesti munti.
Zona ce intereseaza studiul de fata se incadreaza marea unitate morfologica numita
Piemontul Getic, respective Platforma piemontana a Oltetului. Sub aspect morfologic Platforma
piemontana a Oltetului este o zona piemontana monoclinala de varsta Pliocen Cuaternara,
deluroasa in jumatatea nordica, larg valurita si cu campii colinare intinse interfluviale in sud.
Altitudinile absolute variaza intre 350 400 m, pana spre 500 m la creste si 250 275 m in
lunca Oltetului.
In regiunea studiata, interfluviile sunt reprezentate prin dealuri, cu directie predominanta
nord sud, foarte fragmentate de eroziune torentiala.
5
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
Dealurile Oltetului se disting prin paralelismul vailor si interfluviilor, care sunt orientate de
la nord la sud, si prin doua mici convergente la Melinesti, in axa Amaradiei si la Balcesti, in axa
Oltetului.
Din cauza inclinarii versantilor pe de o parte, precum si datorita constitutiei predominant
argiloase pe de alta parte, suprafete importante ale interfluviilor au fost afectate de fenomene de
alunecare, mai ales in zonele lipsite de vegetatie arborescenta. Aceste fenomene sunt reactivate in
special primavara, odata cu topirea zapezilor si la inceputul sezonului ploios.
Datorita dezvoltarii fenomenelor de alunecare se constata prezenta de depozite provenite din
alunecari al caror aspect este in functie de amploarea alunecarii, de distanta la care a fost transportat
materialul si de natura litologica a rocilor transportate.
De obicei se constata un amestec neuniform de nisipuri, argile, argile nisipoase. Aceste
depozite se intalnesc pe versantii si vaiugile acoperite cu alunecari stabilizate, semistabilizate si
chiar active. Mecanismul formarii lor se observa si astazi la alunecarile active.
Principalul curs de apa din regiunea localitatii Berbesti este raul Oltet, cod cadastral
VIII.1.173, curs de apa de ordinul II, cu o multime de afluenti atat pe partea stanga cat si pe cea
dreapta, cu unul din cele mai mari bazine hidrografice din cadrul bazinului hidrografic Olt. Unul
dintre afluentii pe partea stanga este paraul Taraia, cod cadastral VIII.1.173.3, a carui zona de
confluenta se afla in dreptul satului Coltesti, apoi paraul Sasa, cod cadastral VIII.1.173.7, tot
afluent pe partea stanga, iar in dreptul localitatii Balcesti primeste ca afluent pe partea stanga raul
Cerna, cod cadastral VIII.1.173.9.
Oltetul a sapat in general o albie mult mai larga decat in zona subcarpatica unde albia sa
apare preponderant sub forma unui culoar.
Oltetul, cu o lungime de 185 km, izvoreste de la altitudinea de 1.480 m si se varsa in raul Olt
la altitudinea de 85 m, care acopera o suprafata a bazinului hidrografic de 2.663 km2, ceea ce
inseamna o panta medie de 8 0/00, o altitudine medie de 364 m, si cu un coeficient de sinuozitate de
1.26. Suprafata totala a fondului forestier in cadrul bazinului este de 70.503 ha.
Al doilea curs de apa important in zona noastra de studiu este paraul Taraia, afluent pe
partea stanga a raului Oltet cu care conflueaza la hectometrul 470.
Taraia, cu o lungime de 40 km, izvoreste de la altitudinea de 1.280 m si se varsa in raul
Oltet, pe partea stanga a cestuia, la altitudinea de 301 m, acoperind o suprafata a bazinului
hidrografic de 137 km2, ceea ce inseamna o panta medie de 25 , o altitudine medie de 548 m, si cu
un coeficient de sinuozitate de 1.25. Suprafata totala a fondului forestier in cadrul bazinului
hidrografic al paraului Taraia este de 3.341 ha.
In ansamblu Piemontul Oltetului prezinta o usoara inclinare, marcata de descresterea cotelor,
dirijata nord-sud.
In perimetrul cercetat, un relief caracteristic il mai constituie formele de eroziuneacumulare, reprezentate de terasele create de principalele rauri din regiune, Oltetul si afluentul sau
pe partea stanga Taraia. Altitudinea relativa a acestor terase variaza intre 5 20 m.
Clima este temperat continental, cu temperaturii medii anuale cuprinse intre 8.8 C 10.5
C. Astfel in zona exista o clima blanda fata de alte localitati situate la aceasi latitudine deoarece este
protejata de aerul rece Siberian, precipitatiile atmosferice anuale, din zona acoperita de sectorul
bazinului hidrografic al raului Oltet, exprimate in [mm/an] depind de la un an la altul, iar media
anuala este de 700 800 mm/an, ceea ce denota un regim pluvial mediu cu usoara tendinta spre
partea superioara a scarii.
Solurile nu prezinta o fertilitate foarte mare, de aceea acestea trebuie ingrasate chimic si
natural. Clasele de soluri predominante sunt argiluvisoluri, combisoluri, soluri neevoluate, cele mai
intalnite soluri sunt cele brune, argiluviale.
6
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
pe valea Cernei (ambele de 350 m), in multe din aceste sectoare orizonturile acvifere de adancime
manifestandu-se cu un puternic caracter ascensional sau artesian (spre exemplu forajele de la
Ionesti, Francesti, Babeni, si, mai aproape de zona de studiu la Slatioara, Mateesti, Stroiesti, Alunu,
Berbesti, Vaideeni, Negrulesti), aceasta conditionat de permeabilitatea mare a formatiunilor
geologice traversate.
Au fost luate deasemenea in considerare si forajele de prospectiuni pentru carbune executate
in zona de studiu , multe dintre ele foraje cu caracter hidrogeologic, executate pentru studii de
asecare a orizonturilor acvifere de adancime care impietau in lucrarile de exploatare a lignitului in
subteran.
Aceleasi conditii explica aparitia la zi a unor slabe orizonturi acvifere la nivelul
intercalatiilor subtiri de argile, usor drenate de reteaua hidrografica, ca si secarea acestora in timpul
verilor secetoase de unde rezulta multimea vailor seci (cursuri de apa cu caracter nepermanent).
GEOLOGIA REGIUNII
Daca umplutura Depresiunii Getice este constituita din depozite apartinand seriilor de la
Cretacic la Cuaternar, pentru noi, din punct de vedere geologic si hidrogeologic prezinta interes
Neogenul (Miocenul si Pliocenul, dar in mod special Pliocenul) si Cuaternarul.
- Burdigalianul (bd) - caruia i-au fost atribuite conglomerate, vag stratificate, nu apar la zi
in cuprinsul sectorului nostru din bazinul dacic, ele fiind intalnite numai in forajele djn jurul
localitatii magura Slatioarei acolo unde la suprafata apare helvetianul.
- Helvetianul (he) - apare la zi doar la est de valea Cernei, in axul anticlinalului Stroiesti,
capatand o dezvoltare mai mare spre estul regiunii in axul anticlinalului Govora-Slatioara. In
cuprinsul depozitelor helvetiene au fost recunoscute trei orizonturi litologice:
- unul inferior gros de peste 1000 m care are in baza un pachet de conglomerate deasupra
caruia se dezvolta o alternanta de nisipuri si pietrisuri in care se intercaleaza argile si marne rosii,
fragmente carbunoase si cateva strate de tuf bentonitizat,
- un orizont mediu cu grosimi sub 200 m alcatuit din marne cenusii, stratificate, cu
intercalatii de nisipuri micacee si gresii,
- un orizont superior, intre 250-300 m grosime, predomonant psefitic, cuprinde si intercalatii
de argile rosii si lentile de pietrisuri.
- Tortonianul (to) - ocupa suprafete restranse si e reprezentat prin doua tipuri de depozite:
pietrisuri si calcare recifale in lungul ramei muntoase si argile in axul unor anticlinale. In lungul
ramei muntoase depozitele Tortonianului, acoperite si depasite de formatiunile sarmatiene apar sub
forma unor petice de dimensiuni reduse. Ele cuprind pietrisuri, uneori cu lentile de calcare recifale
ori cu nisipuri foarte bogate in resturi organice. In flancul sudic al anticlinalului Stroiesti, in lungul
depozitelor helvetiene care apar in axul sau si sub formatiunile sarmatiene se afla un orizont (30-50
m) de tufuri si marne, urmate de argile si marne cu intercalatii de marnocalcare (150 m), ce cuprind
si doua intercalatii subtiri de tuf.
- Sarmatianul (sm) - comparativ cu formatiunile celorlalte etaje ale Miocenului ocupa
suprafata cea mai intinsa; ele se gasesc fie in continuarea depozitelor tortoniene, fie depasindu-le si
stand direct pe terenuri mezozoice si cristaline. Ca si in cazul Tortonianului, in regiune se intalnesc
doua tipuri de depozite: grosolan detritice pe rama si predominant pelitice spre sud.
Subdiviziunile Sarmatianului nu au putut fi separate atat din cauza uniformitatilor litologice
cat si din cauza depasirii unor termeni mai vechi de catre altii mai noi. Din aceste motive exista
situatii in care sarmatianul a fost separat ca atare, fara a fi subdivizat (sm). In alte cazuri se poate
recunoaste un pachet marnos in care se intalnesc forme ce indica Volhynianul si partea inferioara a
bessarabianului (vh-bs1), restul Sarmatianului fiind separat ca atare (bs2-ks), ori neputand fi separat
de Meotian (bs2-me).
8
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
Apare la zi pe valea Oltetului, la Fauresti, Iancu Jianu, la sud de Bals, la vest de Dragasani,
pe vaile care strabat interfluviul Olt Oltet. Apare de asemenea in forajele hidrogeologice executate
de I.F.Bucuresti la Ladesti, Tetoiu si Dobretu, pana la adancimi cuprinse intre 150 m si 350 m.
In literatura de specialitate Stratele de Candesti sunt atribuite acestei varste si au origine
aluvionara carpatica.
La compozitia petrografica a pietrisurilor participa ca elemente constitutive cuartite,
micasisturi, sisturi cloritoase, sisturi grafitoase, sisturi biotitice, gnaise, amfibolite, granite, diorite,
pegmatite, microconglomerate, gresii, geneza acestora fiind cert aluvionara, ca urmare a
acumularilor depuse de torentii proveniti din Carpatii Meridionali.
Aflorimentele au pus in evidenta in baza cuaternarului prezenta unor nisipuri in alternanta cu
argile. In regiunea vaii Oltetului, la Bugiulesti, s-a mentionat o bogata fauna de mamifere fosile,
constituind una din cele mai representative asociatii villafranchiene cunoscute la noi, fiind
mentionate de asemenea fragmente de oase care ar arata un grad de prelucrare atribuit unor primi
reprezentanti ai Hominoidelor.
- Pleistocenul mediu (qp2) a fost separat la partea superioara a Villafranchianului in
cateva puncte din regiune, fiind constituit din depozite prafoase, nisipoase, uneori cu un continut
mai ridicat de argila, considerate ca depozite loessoide, de culoare galbui roscata, in masa carora
se intalnesc si lentile de nisipuri grosiere si pietrisuri marunte, aratand originea deluvial
proluviala a lor. Acest etaj apare in regiunea campului inalt dintre Jiu si Olt.
- Pleistocenului superior (qp3) se dezvolta pe o suprafata foarte mare fiind constituit
dintr-un pachet de strate cu grosimi ce depasesc 150 200 m, constituit din nisipuri cu pietrisuri si
bolovanisuri, cu intercalatii lenticulare de argile nisipoase si nisipuri argiloase cu strate de carbune
lignit. Lui i-au fost raportate depozitele aluvionare ale teraselor inalta, superioara si terasa
inferioara a Oltetului.
- Holocenul este reprezentat prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri ce intra in alcatuirea
teraselor joase si a luncilor, precum si din depozite loessoide ce acopera depozitele aluvionare ale
terasei joase si acumularilor luncilor.
In general acumularile aluvionare prezinta o compozitie relative uniforma in ceea ce priveste
natura elementelor constitutive si cu rare exceptii nu s-au putut constata variatii in acelasi nivel sau
deosebiri notabile intre diversele trepte morfologice.
CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE
Odata cu demararea lucrarilor de exploatare a lignitului in cariere, au fost executate lucrari
de asecare si de detensionare a orizonturilor acvifere sub presiune pentru eliminarea riscului de
inundare a frontului de lucru, alunecarea taluzurilor, pierderea stabilitatii haldelor de steril.
La inceperea lucrarilor de haldare au fost realizate canale colectoare, drenuri orizontale si
transversale pentru evacuarea apelor din cariere. Cursurile apelor de suprafata au suferit modificari
fata de situatia lor naturala; o parte din ele au fost regularizate si deviate .Aceste ape de suprafata
sunt frecvent poluate datorita evacuarii apelor uzate industriale si menajere neepurate sau
insuficient epurate. Tot in albiile acestor ape sunt deversate si apele colectate de pe platformele
amenajate pentru haldare, precum si apele colectate din zonele de excavatii .
Din cauza excavatiilor pentru exploatarea miniera la apele subterane nivelul panzei freatice
a coborat considerabil, in unele locuri stratul acvifer freatic disparand complet
De asemenea, regimul apelor subterane a fost puternic influenat de lucrarile de exploatare la
zi a carbunelui si datorita acestei actiuni, prin captarea panzei freatice sau dispariia acesteia, s-a
trecut partial la alimentarea cu apa potabila din reeaua amenajata din raul Olte.
10
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
In plus, precipitaiile care cad asupra acestor depozite de steril dau nastere fenomenului
de solubilizare chimico-bacteriana a sulfurilor metalice pe care le conin, cu producerea unor soluii
care dein o cantitate mai mica sau mai mare de cupru si alte metale grele. Aceste soluii
nevalorificate se pierd prin infiltrare in teren si in panza de apa subterana freatica din zona sau pot
ajunge in reteaua hidrografica locala si regionala.
Orizonturile acvifere identificate in zona de studiu se pot raporta la doua mari categorii si anume:
- orizonturile acvifere freatice cantonate in depozitele de lunca si terasa ale raului Oltet
si paraului Taraia
- orizonturile acvifere de adancime cantonate in formatiunile geologice de varsta
romaniana si daciana.
Lunca Oltetului, cu o latime de 2 3 km, cantoneaza depozite aluvionare constituite din
pietrisuri cu nisip si bolovanis cu o grosime de strat cuprinsa intre 3 10 m unde depozitele
acoperitoare fie ca lipsesc (in zona Balcesti), fie ating grosimi de pana la 10 m (Iancu Jianu,
Dobretu), fiind reprezentate prin argile, argile nisipoase, loess. Culcusul stratului acvifer freatic este
constituit din marne, argile marnoase sau argile.
Orizontul acvifer freatic din aluviunile Oltetului este alimentat pe de o parte prin infiltratiile
din precipitatii, iar pe de alta parte prin drenarea orizontului acvifer freatic din terasa care se afla la
cote mai inalte, lucru pus in evidenta prin forajele de mica adancime executate in zona Sinesti,
Gradistea, Tetoiu, Ganesti, Balcesti si Otetelisu.
Adancimea forajelor este cuprinsa intre 9 36 m si capteaza strate acvifere cu grosime mica,
cuprinsa intre 2 m 4 m si cu debite ce variaza de la 0.70 l/s la 3.0 l/s. Stratul acvifer captat este
constituit din nisipuri cu granulatie diferita si pietrisuri marunte si medii ca granulometrie.
Pentru stratul acvifer cantonat in depozitele permeabile din luna Oltetului se constata
debite reduse in zona situate la nord de confluenta cu raul Cerna si debite in crestere la sud de
aceasta confluenta.
In ceea ce priveste informatiile legate de orizonturile acvifere de adancime cantonate in
formatiunile geologice de varsta romaniana si daciana din bazinul Oltetului si Cernei cercetarea
acestora s-a facut prin foraje situate de-a lungul vaii Oltetului (forajele hidrogeologice de adancime
de la Alunu 350 m, Gradistea -350 m, Tetoiu 350 m, Fauresti 200 m, Lalosu 350 m, Dobretu
220 m Iancu Jianu 220 m, respective 230 m) si valea Cernei, forajele de la Copaceni 160 m, 200
m, 230 m si Ladesti 350 m. .
Forajul executat in zona Alunu la 350 m adancime a strabatut pana la adancimea de 140 m o
succesiune monotona de argile cenusii, negricioase, slab nisipoase, nisipuri fine si foarte fine
cenusii micacee si doua strate de carbune, totul acoperit de un strat de loess cu concretiuni
calcaroase, de circa 7 m grosime, ce au fost atribuite, pe baza paralelismului cu datele din forajele
executate pentru conturarea zacamintelor de carbune, romanianului.
Depozitele interceptate pe intervalul 140 m 350 m au fost atribuite dacianului, fiind
constituite predominant din argile cenusii, negricioase, nisipoase, cu concretiuni calcaroase, cu
intercalatii de nisipiri fine, medii si grosiere, unele cu pietris marunt, pietrisuri, si un numar de 7
strate de carbune.
Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice a fost diferentiat un complex acvifer
multistrat constituit din 8 strate acvifere ce au fost captate pe intervalele: 187.0 193.0 m; 197.0
202.0 m: 242.0 252.0 m: 262.0 266.0 m: 269.0 275.0 m: 301.0 307.0m: 311.0 315.0m:
336.0 340.0 m: un total de 45 metri liniari de filtru.
Nivelul piezometric a fost intalnit si s-a stabilizat la adancimea de Nh= -52.20 m.
Pomparile experimentale au pus in evidenta, prin cele trei trepte de pompare executate
denivelari ce variaza intre 3.62 m (treapta I-a) si 8.03 m (treapta III-a), debitele corespunzatoare
fiind de 1.70 l/s, respective 4.0 l/s.
11
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
Din punct de vedere al calitatilor chimice este incolora, inodora, prezinta sedimente
rosiatice, si are mineralizatia totala sub1.0 g/l.
- Forajul executat in zona Gradistea in anul 1992, la 350 m adancime, a strabatut pana la
adancimea de 290 m o succesiune monotona de argile cenusii, negricioase, slab nisipoase, nisipuri,
nisipuri fine si foarte fine cenusii, vinetii micacee si intercalatii subtiri de argile carbunoase si un
strat de carbune, intregul complex fiind acoperit de un pachet de strate de argile, argile nisipoase si
loess cu concretiuni calcaroase, ce au fost atribuite , pe baza paralelismului cu datele din forajele
executate pentru conturarea zacamintelor de carbune, romanianului.
Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice a fost diferentiat un complex acvifer
multistrat constituit din 4 orizonturi acvifere ce au fost captate pe intervalele: 293.0-300.0 m: 306.0310.0 m: 315.2-320.0 m: 325.0-330.0 m:
Coloana tubata a fost prevazuta cu centrori pentru asigurarea distributiei uniforme a
materialului filtrant in spatele coloanei de burlane.
Spalarile cu apa pentru decolmatarea forajului si operatiile de desnisipare s-au facut cu
pompa mamouth cu dimetrul de 31/2 si injectie de aer pe coloana cu diametrul de 1. Stratele
acvifere captate au fost considerate ca fiind un singur complex acvifer si tratate ca atare.
In speta pentru determinarea parametrilor hidrogeologici ai complexului acvifer captat
s-au executat pompari experimentale in 3 trepte de pompare si o revenire.
Nivelul piezometric a fost interceptat la adancimea de Nh= -33.50 m, ceea ce indica un
complex acvifer puternic ascensional (aceasta tinand cont si de faptul ca primul strat captat este
situate la adancimea de 203.00 m).
La pomparile experimentale efectuate s-a pus in evidenta o denivelare maxima la treapta
I-a de 4.88 m pentru care i-a corespuns un debit de 5.00 l/s. Pentru aceste valori se poate
determina un debit specific egal cu 1.03 l/s/m denivelat.
Probele de apa prelevate de la pomparea experimentala a complexului acvifer captat indica o
apa incolora, inodora, fara sedimente, chimic, toti indicatorii determinati se incadreaza in limitele
impuse de STAS 1342/1991, sau noul standard STAS 458/2000.
de Nh= -38 m, debitul obtinut fiind de 2.80 l/sec. pentru o denivelare de 19,30 m.
Forajul de la Tetoiu a interceptat pana la adancimea de 348 m o succesiune de argile
cenusii, cenusii verzui, in care apar orizonturi de nisipuri diferite, pietrisuri medii si nisipuri
foarte fine, si doua orizonturi de carbune.
Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice au fost diferentiate doua complexe acvifere:
- Complexul superior, format dintr-un singur strat permeabil, constituit din nisip
grosier si mediu, pe intervalul de adancime 90.0 97.5 m.
Nivelul piezometric, ascensional, a fost intalnit la cota de -32 m.
Pomparile experimentale au pus in evidenta prin cele trei trepte de pompare denivelari ce variaza
intre 9.50 m (treapta I-a) si 13.00 m (treapta III-a), debitele corespunzatoare fiind de 1.00 l/s,
respective 1.30 l/s.
- Complexul inferior, cuprinde 5 straturi constituite din nisipuri fine captate pe intervalul
de adancime 192.50 199.00 m: 319.50 324.00 m: si 328.00 334.50 m, sau pietrisuri cu nisipuri
de granulatii diferite captate pe intervalele 175,00 187,00 m: 259,00 274,00 m, insumand in total
44 metri liniari de filtru tip pod.
Suprafata piezometrica a fost atinsa si s-a stabilizat la adancimea de 31.90 m.
La pomparile experimentale cu 3 trepte de pompare s-au obtinut debite de 1.90 l/s-2.50 l/s pentru
denivelari de 11.50 m, respectiv 14.88 m ceea ce revine unui debit specific egal cu 0.16 l/s/m.
La pomparea generala a celor doua complexe s-au obtinut debite de 2 l/s (treapta I-a),
respective 3 l/s (treapta III-a) pentru denivelari de 6.30 m, si respective 9.3 m, debitului specific
recenindu-i o valoare de circa 0.3 l/s/m. De mentionat ca suprafata piezometrica a fost intalnita la
aceeasi cota ca si la complexul inferior.
12
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
Probele de apa prelevate din cele 2 complexe, separate si cumulat indica o apa incolora,
inodora, cu sedimente fine. Chimic, toti indicatorii determinati se incadreaza in limitele impuse de
STAS 458/2000, exceptand continutul in substante organice. Se constata o similitudine a valorilor
indicatorilor in cazul probelor de apa prelevate din cele doua complexe separate.
Forajul executat in anul 1974 de catre IFB Bucuresti la Ladesti a fost definitivat cu coloana
de otel 123/4 pe intervalul 080 m, 103/4 de la 80150 m si 65/8 de la 150 -350 m.
Pana la adancimea de 135 m au aparut mai multe intercalatii de nisipuri si pietrisuri si chiar
cu bolovanisuri care au fost considerate ca apartinand stratelor de Candesti, captate fiind numai
ultimele doua strate in ideea ca fiind situate sub baza de eroziune locala a Cernei vor avea debite
importante. Primul orizont captat 58.50 62.00 m s-a dovedit a fi practic lipsit de importanta
deoarece dupa numai 20 de minute de pompare nivelul hidrodinamic a coborat sub cota inferioara a
filtrului.
Al doilea orizont captat, cel situat intre cotele de 128.50 m- 135.00 m a avut un debit maxim
de 10 mc/ora, aproximativ 3 l/sec, pentru o denivelare de 5.70 m, proba de apa prelevata
incadrandu-se la toti indicatorii in prevederile STAS 1342/1984 (actualul STAS 458/2000.
Intre adancimile de 135.00-265.00 m forajul a traversat formatiuni geologice predominant
argiloase in care au aparut totusi intercalatii de nisipuri fine argiloase.
Formatiunile gelogice strabatute sub adancimea de 265 m si pana la adancimea de 350 m,
talpa sondei, au fost considerate ca apartinand Dacianului superior.
In aceste formatiuni au fost identificate 3 straturi de nisipuri fine argiloase si nisipuri cu pietrisuri
intre adancimile de 282333 m din care au fost captate numai 2 strate, cele dispuse pe adancimile
de 282288 m si 313-338 m.
In timpul pomparilor experimentale s-a obtinut un debit maxim de 66.0 mc/ora pentru o
denivelare de 10.80 m, aceste orizonturi dovedindu-se a fi cele mai productive, proba de apa
prelevata si analizata incadrandu-se la toti indicatorii mult sub prevederile STAS 1342/1984.
La pomparea efectuata la debitul maxim de 66 mc/ora sorbul a fost plasat la 172 m iar
injectia de aer (sistem alaturat) la 147 m, debitul specific fiind de 1,7 l/sec/m, adica 6,2 mc/ora/m
Forajul de la Fauresti judetul Valcea s-a executat in anul 2006 de catre S.C. GEOPEC
S.A. Pitesti prin foraj cu sapa diametrul 311 m/m pe intervalul 0 30 m, tubarea coloanei de
diametru 95/8 si cimentarea la exterior pe acelasi interval, apoi continuarea forajului cu carotaj
mecanic continuu pe intervalul 30200 m cu diametru carotiera 108/127m/m, largit la 215,9 m/m
Pe intervalul in care s-a efectuet carotaj mechanic continuu s-au traversat strate de argile
vinetii compacte cu concretiuni carbonatice si silicioase, argile galbui slab nisipoase, compacte, cu
concretiuni calcaroase, argile nisipoase cu trecere la nisip grezos, uneori cu pete roscate si cafenii,
argile cenusii-negricioase cu concretiuni calcaroase, argile cenusii-vinetii cu trecere la argile
plastice, argila nisipoasa cu trecere la nisip argilos cenusiu-vanat, argila compacta, cenusie cu
oglinzi de frictiune, in talpa terminandu-se cu o argila compacta cenusie cu concretiuni calcaroase.
Litologic, stratele acvifere captate au fost constituite din nisipuri cenusii-galbui, nisipuri
argiloase, nisipuri cenusii-vinetii, nisipuri argiloase cu trecere la nisipuri cenusii vinetii, grosiere.
Pe baza descrierii litologice, a diagrafiilor geofizice si a analizelor de laborator s-a stabilit
programul de defintivare a forajului cu coloana de diametru de 51/2 pe intervalul 0 200 m cu filtre
slituite si matisate pe intervalele: 106.0-110.0, 142.0-152.0, 159.0-162.0, 171.0-174.0, 187.0-190.0,
191.0-194.0 m, in total 26 m de filtre, in spatele carora s-a introdus pietris margaritar in circuit
descendent de noroi, evitandu-se pe cat posibil captarea stratelor de nisipuri fine si foarte fine.
Pentru stabilirea caracteristicilor hidrogeologice ale orizontului acvifer si a debitului optim
de exploatare a forajului s-a realizat desnisiparea completa a acestuia, pompari experimentale in trei
trepte de denivelare pana la stabilizarea nivelului hidrostatic, cu masurarea nivelelor dinamice atat
la pompare cat si la revenire, precum si testul de performanta (in vederea obtinerii debitului maxim
in conditii de stabilitate a denivelarii cel putin 24 ore).
13
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
14
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
15
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
b) substante chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor
chimici ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi,
coloranti, cianuri, metale grele si altele asemenea;
c) substante radioactive;
3. poluarea termica cu ape cu temperatura ridicata evacuate de la instalatiile de racire
ale unitatilor industriale.
Micsorarea sau evitarea influentei factorilor de poluare se face prin fenomenele de
autopurificare si dilutie, precum si prin masuri speciale de interdictie a unor activitati, de utilizare
cu restrictii a terenurilor in zonele de protectie sanitara si de folosire a tuturor mijloacelor si
tehnologiilor de prevenire a poluarii solului si a apelor subterane in realizarea lucrarilor si
activitatilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica.
In conformitate cu art.13 din HG 930/2005 principiile de dimensionare a zonelor de
protectie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare, in functie de conditiile
specifice fiecarei captari, astfel incat suprafetele delimitate sa asigure protectia corespunzatoare
gradului lor de risc:
a) la dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictie
se utilizeaza, de regula, criteriul timpului de tranzit in subteran al unei particule de apa hidrodinamic
active, folosindu-se in calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;
b) marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever se determina astfel incat sa fie
asigurat un timp de tranzit in subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apa
presupuse contaminate care s-ar infliltra la limita acestei zone si ar ajunge la locul de captare a apei.
In cazul captarilor care exploateaza acvifere freatice la care nu exista suficiente date pentru
aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse in instructiunile de aplicare, dimensiunile zonei de
protectie sanitara cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare si 20 m
lateral, de o parte si de alta a captarii, pe directia de curgere a apelor subterane, in cazul forajelor si
drenurilor, iar in cazul captarilor de izvoare, de minimum 50 m amonte si 20 m lateral, de o parte si
de alta a captarii;
c) marimea zonei de protectie cu regim de restrictie se determina luand in considerare un
timp de tranzit in subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare pana la locul captarii;
d) dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face pentru captarile de
izvoare, pentru drenuri si pentru forajele la freatic; aceasta dimensionare necesita o analiza detaliata
a situatiei hidrogeologice, avand in vedere aria de regenerare a resurselor de apa exploatate.
In cazul nostru, captarea apei subterane nu se efectueaza pentru orizonturi acvifere freatice,
acestea, prin procesul tehnologic de executie a forajului au fost cimentate printr-un dop de ciment
dispus in spatele coloanei definitive unice de burlane de otel tip Roman 123/4 [324 m/m] pe
intervalul 24 m 29 m si pozat deasupra unui dop de argila dispus pe intervalul 29 m 39 m la
definitivarea forajului F1A Apa Clarice.
In aceste conditii in cazul forajului F1A Apa Clarice la determinarea zonelor de protectie
sanitara se aplica prevederile art.14 din HG 930/2005 care stipuleaza:
- In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt
executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si
fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie
sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in acest
caz zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara cu
regim sever, iar perimetrul de protectie hidrogeologica, situat in zona de alimentare a
acviferului, se instituie simultan pentru toate captarile care exploateaza aceeasi structura acvifera
regionala. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declara zone protejate prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodata si
masurile de protectie necesare.
16
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
18
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
TABEL
cu datele hidrogeologice de la forajele de adancime din zona Berbesti Judetul Valcea
Nr.
crt.
0.
1.
1.
F1A -Alunu
Adancime
foraj
[m]
2.
350 m
2.
F1A - Gradistea
350 m
3.
F1A - Tetoiu
350 m
4.
Fauresti FH29
200 m
5.
230 m
8.
9.
Foraj - 61H
Copaceni
Foraj - 63H
Copaceni
Foraj - 11H
Copaceni
F1A - Dobretu
F1A - Ladesti
220 m
350 m
10.
F1A - Lalosu
350 m
6.
7.
Locatie foraj
executat
290 m
160 m
Pozitie filtre
Nivel
hidrostatic
[m]
4.
52.20
Deni
velare
[m]
5.
8.03
[l/sec]
6.
4.00
Calitate
Legea
458/2002
7.
potabila
33.50
6.50 m
5.00
potabila
32.12
4.88.m
2.50
potabila
38.00
19.30 m
2.80
potabila
-romanian
113.00
5.55 m
0.60
potabila
101.90
39.00 m
2.50
potabila
62.00
14.40 m
1.65
potabila
40.00
35.80
18.60 m
10.80 m
6.94
18.20
potabila
potabila
51.00
10.60 m
4.20
potabila
-romanian
-dacian
-romanian
-dacian
-romanian
-dacian
-dacian
-cuaternar
-romanian
-dacian
-cuaternar
-romanian
[m]
3.
87.0-92.0 m: 187.0-193.0 m:197.0-202.0 m: 242.0-252.0
m:262.0-266.0 m: 269.0-275.0 m: 301.0-307.0 m; 336.00-340.00
m:
293.0-300.0 m: 306.0-310.0 m: 315.2-320.0 m: 325.0-330.0 m:
Debit
Acvifer
captat
8.
-romanian
-dacian
-cuaternar
-romanian
-dacian
-romanian
-dacian
19
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea
Bibliografie
Costache Gh.
Cotet P.
Diaconu C.
Manea I.
Mutihac V.
Ionesi L.
Palcu M,
Melinte M.C.
Jurkiewicz A.
Witek Ghe.
Rotaru A.
Pascu M,
Stelea V.
Ujvari Iosif
***
***
***
***
***
***
20
S.C. MR PRESTACT S.R.L.
Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea