A7 163827 - Memoriu Prezentare Autostrada Bacau Pascani - Rev0

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A
MEMORIU DE PREZENTARE
AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI
Compania Naţională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A.
CNAIR S.A. Autostrada Bacău - Paşcani
Memoriu de prezentare_rev01
MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR EMITERII

ACORDULUI DE MEDIU
AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI
Colectiv de elaborare (CE):
Ecolog Teodor NEAGU Ing. Valentina COMAN

Ing. Vlad DINU Ing. Răzvan DUMITRU
Dr. Ecol. Marius NISTORESCU
Descrierea documentului şi revizii

Rev Verificat
Detalii Data Autor Aprobat
Nr. Text Calcule
0 Memoriu de prezentare Februarie 2021 CE AD AD MN
Referinţă document: Memoriu prezentare Autostrada Bacau Pascani_rev0
Lista de difuzare
Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate
ANPM 1 Printat, Electronic
CNAIR S.A. 2 Printat, Electronic
0 Ingineria Especializada Obra Civil e Electronic Public
1
Industrial S.A.
EPC Consultanţă de mediu SRL 1 Electronic
Verificat: Aprobat:
Ing. Alexandra DOBA (AD) Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN)

Director Tehnic Director General
2
A NU SE COPIA
3
CUPRINS
1 DENUMIREA PROIECTULUI ......................................................................................................................... 13

2 TITULARUL PROIECTULUI............................................................................................................................ 14
3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT.............................. 15
Rezumatul proiectului .................................................................................................................... 15
Informaţii generale ................................................................................................................. 15
Traseul în plan......................................................................................................................... 17
Profil transversal ..................................................................................................................... 19
Structura rutieră ...................................................................................................................... 19
Noduri rutiere ......................................................................................................................... 20
Lucrări de artă ......................................................................................................................... 24
Dotări ale autostrăzii .............................................................................................................. 32
Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate ........................................................................... 37
Lucrări hidrotehnice ............................................................................................................... 37
Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale ............................................................... 37
Lucrări de consolidare ........................................................................................................... 37
Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de transport şi
demolări 40
Lucrări pentru siguranţa circulaţiei ...................................................................................... 63
Lucrări pentru protecţia mediului ........................................................................................ 67
Lucrări necesare organizării de şantier ................................................................................ 73
Justificarea necesităţii proiectului ................................................................................................. 74
Valoarea investiţiei .......................................................................................................................... 75
Perioada de implementare propusă .............................................................................................. 75
Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren
solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) .................................... 75
Forme fizice ale proiectului ........................................................................................................... 75
Profilul şi capacităţile de producţie ...................................................................................... 75
Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament .................. 76
Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul
invesiţiei, produse şi subproduse obţinute.......................................................................................... 76
Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora .... 76
4
Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ................................................................ 77

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia
investiţiei .................................................................................................................................................. 78
Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ............................................................. 78
Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare ..................................................... 79
Metode folosite în construcţie/demolare ........................................................................... 79
Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,
refacere şi folosire ulterioară ................................................................................................................. 91
Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................................ 91
Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare .......................................... 91
Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului ...................................................... 94
Alte autorizaţii cerute pentru proiect ................................................................................... 94
4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE ............................................................... 95
Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi de folosire ulterioară .................. 95
Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului ................................................................. 95
Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ..................................................................... 95
Metode folosite în demolare ......................................................................................................... 96
Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare................................................... 96
Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării ................................................................. 96
5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI............................................................................................. 97
Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei de la Espoo din
1991 97
Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural ............................................... 97
Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice
ale mediului, atât naturale cât şi artificiale ............................................................................................. 101
Folosinţa actuală şi cea planificată a terenurilor atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente
acestuia ....................................................................................................................................................... 104
Politici de zonare şi de folosire a terenului ............................................................................... 104
Areale sensibile .............................................................................................................................. 105
Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului ..................................................... 105
Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare ................... 106
6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE
PROIECTULUI ............................................................................................................................................................. 107
5
Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

107
Protecţia calităţii apelor ....................................................................................................... 107
Protecţia calităţii aerului ...................................................................................................... 113
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.................................................................... 115
Protecţia împotriva radiaţiilor ............................................................................................. 117
Protecţia solului şi a subsolului........................................................................................... 117
Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ....................................................................... 121
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ................................... 123
Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării
proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea...................................................................... 125
Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .................................... 131
Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii .... 132
7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD
SEMNIFICATIV DE PROIECT ............................................................................................................................... 134
Forme de impact ........................................................................................................................... 134
Extinderea spaţială a impactului potenţial................................................................................. 146
Magnitudinea şi complexitatea impactului ................................................................................ 146
Probabilitatea impactului ............................................................................................................. 147
Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului ........................................................................ 147
Măsuri de evitare şi reducere a impactului ................................................................................ 148
Natura transfrontieră a impactului ............................................................................................. 148
Expunerea zonei la schimbările climatice ................................................................................. 148
8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ..................................................................... 154
9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/ PROGRAME/ STRATEGII /
DOCUMENTE DE PLANIFICAR .......................................................................................................................... 157
10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .......................................................................... 158
Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier................................................................ 158
Localizarea organizărilor de şantier ............................................................................................ 159
Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier ............................ 162
Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în
cadrul organizării de şantier ..................................................................................................................... 163
Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ....................... 163
6
11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI .......... 164

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii ................................................................................................... 164
Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale
165
Aspecte referitoare la închiderea/demolarea proiectului ........................................................ 165
Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului
166
12 ANEXE – PIESE DESENATE........................................................................................................................ 167
Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie .............................................. 167
Schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile de depoluare
167
Schema-flux a gestionării deşeurilor .......................................................................................... 167
Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului ................... 167
13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ .............................................................................................. 168
Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes
comunitar ................................................................................................................................................... 168
Numele şi codul ariilor naturale protejate de interes comunitar ............................................ 171
Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona
proiectului .................................................................................................................................................. 178
Justificarea legăturii directe a proiectului şi necesitatea acestuia pentru managementul
conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.................................................................. 191
Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală
protejată de interes comunitar ................................................................................................................ 192
14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE DE PROIECT ....................... 195
Localizarea proiectului în relaţie cu corpurile de apă .............................................................. 195
Bazinul hidrografic ............................................................................................................... 195
Cursuri de apă de suprafaţă ................................................................................................. 195
Corpuri de apă de suprafaţă ................................................................................................ 195
Corpuri de apă subterane .................................................................................................... 197
Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă intersectate ......................................................... 200
Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă................................................ 200
Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană .................................................... 200
7
15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI

PRIVATE ASUPRA MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI........................................................................ 202
Caracteristicile proiectului ........................................................................................................... 202
Amplasarea proiectului ................................................................................................................ 204
Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial ......................................................................... 206
INDEX TABELE
Tabelul nr. 3-1 Nodurile rutiere prevăzute în cadrul proiectului.............................................................. 20
Tabelul nr. 3-2 Podurile propuse în cadrul proiectului .............................................................................. 24
Tabelul nr. 3-3 Viaductele propuse în cadrul proiectului .......................................................................... 25
Tabelul nr. 3-4 Pasajele propuse în cadrul proiectului ............................................................................... 25
Tabelul nr. 3-5 Structurile casetate propuse în proiect .............................................................................. 28
Tabelul nr. 3-6 Podeţele propuse în cadrul proiectului.............................................................................. 30
Tabelul nr. 3-7 Spaţiile de servicii/parcările de scurtă durată propuse în cadrul proiectului ............... 32
Tabelul nr. 3-8 Lucrări de relocare/protejare reţele de apă şi canalizare intersectate de autostradă ... 40
Tabelul nr. 3-9 Lucrări de relocare/protejare reţele de gaz intersectate de autostradă ......................... 45
Tabelul nr. 3-10 Lucrări de relocare/deviere/protejare a reţelelor de transport gaze........................... 47
Tabelul nr. 3-11 Lucrări de relocare a reţelelor de instalaţii de telefonie ................................................ 50
Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice ............................................................ 53
Tabelul nr. 3-13 Drumurile care necesită relocare...................................................................................... 56
Tabelul nr. 3-14 Soluţiile de restabilire a drumurilor locale ...................................................................... 57
Tabelul nr. 3-15 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea peste sau pe
sub autostradă .................................................................................................................................................. 58
Tabelul nr. 3-16 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona ariilor naturale protejate ...... 67
Tabelul nr. 3-17 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona localitaţilor ............................. 68
Tabelul nr. 3-18 Locaţiile panourilor anticoliziune propuse ..................................................................... 70
Tabelul nr. 3-19 Localizarea organizărilor de şantier propuse .................................................................. 73
Tabelul nr. 3-20 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate .......................... 76
Tabelul nr. 3-21 Alternativele studiale ale proiectului de autostradă Bacău - Paşcani........................... 91
Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului ............................................ 98
Tabelul nr. 5-2 Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate .............................. 105
Tabelul nr. 6-1 Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de limitele proiectului ....................................... 122
8
Tabelul nr. 6-2 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi .................................................... 123
Tabelul nr. 6-3 Deşeurile estimate a fi generată în etapa de execuţie şi în etapa de operare .............. 125
Tabelul nr. 6-4 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate .......................... 129
Tabelul nr. 6-5 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate ................................. 131
Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului ................................................................ 134
Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea
autostrăzii Bacău-Paşcani ............................................................................................................................. 135
Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie ............. 154
Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de
construcţie ...................................................................................................................................................... 155
Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare) ................................ 155
Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare
.......................................................................................................................................................................... 155
Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 intersectate şi potenţial afectate de proiect .............................. 168
Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală
protejată intersectată de proiect .................................................................................................................. 179
Tabelul nr. 13-3 Clasele de habitate şi gradul de acoperire al acestora în situl ROSCI0364 .............. 179
Tabelul nr. 13-4 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSCI0434
.......................................................................................................................................................................... 180
.......................................................................................................................................................................... 180
.......................................................................................................................................................................... 180
Tabelul nr. 13-7 Starea de conservare şi suprafeţele habitatelor de interes comunitar din ROSCI0424
.......................................................................................................................................................................... 181
conform Planului de Management.............................................................................................................. 181
.......................................................................................................................................................................... 181
conform Planului de Management.............................................................................................................. 182
.......................................................................................................................................................................... 182
.......................................................................................................................................................................... 182
9
.......................................................................................................................................................................... 182
.......................................................................................................................................................................... 183
.......................................................................................................................................................................... 183
.......................................................................................................................................................................... 184
.......................................................................................................................................................................... 184
.......................................................................................................................................................................... 185
Tabelul nr. 13-19 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări incluse în
Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu .................................. 186
Tabelul nr. 13-20 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie
regulată prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu .................................................................... 187
Tabelul nr. 13-21 Starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl
Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ................................................................................. 188
Tabelul nr. 13-22 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări conform
Formularului Standard al sitului ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti ..... 190
Formularului Standard al sitului ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni - Gîrleni ........................... 191
Tabelul nr. 14-1 Cursuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect..................................................... 195
Tabelul nr. 14-2 Corpuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect .................................................... 195
Tabelul nr. 14-3 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora.......................................... 200
Tabelul nr. 14-4 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de proiect
şi a termenelor pentru atingere a acestora ................................................................................................. 201
Tabelul nr. 14-5 Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate ................................................... 203
INDEX FIGURI
Figura nr. 3-1 Planul de încadrare a proiectului .......................................................................................... 16
Figura nr. 3-2 Localizarea traseului propus al autostrăzii Bacău - Paşcani ............................................. 18
Figura nr. 3-3 Amplasarea nodurilor rutiere propuse în proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani .......... 23
Figura nr. 3-4 Localizarea dotărilor autostrăzii Bacău - Paşcani............................................................... 36
10
Figura nr. 3-5 Construcţiile propuse a fi demolate din zona nodului rutier Săbăoani .......................... 61
Figura nr. 3-6 Suprafaţă propusă pentru demolare în zona intersecţiei autostrăzii Bacău - Paşcani cu
VO Bacău ......................................................................................................................................................... 62
Figura nr. 3-7 Tipuri de structuri propuse în cadrul proiectului ............................................................... 83
Figura nr. 3-8 Secţiune transversală tip pentru pasaje ................................................................................ 84
Figura nr. 3-9 Secţiuni transversale tip pentru structuri casetate.............................................................. 85
Figura nr. 3-10 Sectorizarea proiectului şi variantele de traseu analizate ................................................ 93
Figura nr. 5-1 Zona de intersecţie a proiectului cu ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
(aproximativ km 39+880) ............................................................................................................................ 102
Figura nr. 5-2 Zona nodului rutier Autostrada Tg.Mureş – Tg.Neamţ – Iaşi – Ungheni ( aproximativ
km 71+480) .................................................................................................................................................... 102
Figura nr. 5-3 Zonă amplasament structură de tip pasaj peste DJ104, pe teren agricol – localitatea
Tudor Vladimirescu (aproximativ km 60+640) ........................................................................................ 103
Figura nr. 5-4 Zona propusă nod rutier Bacău Nord – legătura cu VO Bacău (în lucru la momentul
vizitei în teren) ............................................................................................................................................... 103
Figura nr. 5-5 Zona pasaj peste DN 28A, localitatea Paşcani (aproximativ km 75+420) .................. 104
Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC ......................................................................................................................... 149
Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC ......................................................................................................................... 150
Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile actuale
.......................................................................................................................................................................... 151
Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii ...................................................................................................................................... 152
Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren .................................................................................... 153
Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Bacău Nord............... 159
Figura nr. 10-2 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Filipeşti ...................... 160
Figura nr. 10-3 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Roman Sud ............... 160
Figura nr. 10-4 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Săbăoani - Gherăieşti
.......................................................................................................................................................................... 161
Figura nr. 10-5 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Autostrada Târgu Mureş
– Târgu Neamţ – Iaşi - Ungheni ................................................................................................................. 161
Figura nr. 13-1 Harta amplasării proiectului în raport cu ariile naturale protejate ............................... 169
Figura nr. 13-2 Zona de intersecţie a proiectului cu aria naturală protejată ......................................... 170
Figura nr. 14-1 Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de proiect ................................................... 197
11
Figura nr. 14-2 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect ....................................................... 199
ANEXE
ANEXA A DOCUMENTE
ANEXA B PLANURI ŞI HĂRŢI
12
1 DENUMIREA PROIECTULUI
„AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI”

Memoriul de prezentare este elaborat în conformitate cu Legea nr. 292/2018, respectiv Anexa nr. 5.E
„Conţinutul-cadru al Memoriului de prezentare”, completat cu informaţiile cuprinse în Ordinul
19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, modificat prin Ordinul
nr. 262/2020.
Proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, la punctul 7, litera b) „Construirea de autostrăzi şi drumuri expres”.
Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare, acesta intersectând situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman şi
aflânduse în vecinătatea mai multor situri Natura 2000.
Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi art. 54 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu
modifcările şi completările ulterioare.
13
2 TITULARUL PROIECTULUI
Denumirea obiectivului de investiţii: Autostrada Bacău - Paşcani
Amplasamentul obiectivului şi adresa: Judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi
Beneficiarul lucrărilor: Compania Naţională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere S.A.
Bld. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureşti, 010873,
România
Tel.: 021.264.32.00, fax: 021.312.09.84
E-mail: office@andnet.ro, Web: www.cnadnr.ro
Persoană de contact:
Director general: Mariana IONIŢĂ
Responsabil pentru protecţia mediului: Ecaterina
Muscalu, Şef Departament Mediu
Proiectantul lucrărilor Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial S.A.

(denumita anterior Acciona lngenieria S.A.)
Spania, Madrid, str. Anabel Segura, nr. 11, Clădirea D,
Alcobendas, cod postal 28108
Elaboratorul Memoriului de prezentare EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

Adresă sediu social: Şoseaua Nicolae Titulescu nr. 16, Bl.
22, Sc. A, Et. 7, Ap. 25, Sector 1, Bucureşti
Adresă punct de lucru: Str. Haga, nr. 7, et. 1-2, Sector 1,
Bucureşti
Telefon / fax: 021 3355195
E-mail: office@epcmediu.ro
Web: www.epcmediu.ro
Persoane de contact: Dr. Ecolog Marius Nistorescu –
Director General, tel. 0745 084444, ing. Alexandra Doba
– Director tehnic, tel. 0751 129999
Perioada de execuţie propusă 24 de luni
14
3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

ÎNTREGULUI PROIECT
REZUMATUL PROIECTULUI
Informaţii generale
Proiectul prevede realizarea unui tronson de autostradă, cuprins între municipiul Bacău şi municipiul
Paşcani, inclusiv conexiunea cu oraşul Roman şi cu drumul de mare viteză Focşani – Bacău prin
Varianta de Ocolire Bacău.
Prioritatea de investiţii Bacău-Paşcani este confirmată de MPGT, care se referă la mobilitatea
îmbunătăţită pentru populaţie şi bunuri în cadrul reţelei de bază şi cuprinzătoare TEN-T, prin
construirea unei autostrăzi şi a unei reţele de drumuri expres, care să reducă timpul de călătorie,
riscurile de accidente şi să implementeze proiecte economice şi de mediu durabile. Sectorul Bacău-
Paşcani este inclus în cadrul coridorului prioritar OR3, care conectează municipiul Bucureşti (şi sudul
ţării) cu regiunea Nord-Est (Moldova).
Proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani va avea o lungime totală de 77,40 km, traseul fiind localizat pe
teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.
Pentru tronsonul de autostradă Bacău-Paşcani s-au stabilit caracteristicile temei de proiectare după
cum urmează:
• profilul propus va fi în conformitate cu normele TEM pentru autostrăzi cu două benzi de
circulaţie pe fiecare sens de mers, bandă mediană, acostamente şi bandă de urgenţă;
• traseul va fi împrejmuit cu gard de protecţie pe ambele părţi, cu înălţimea de 1,5 m în zonele
de câmpie şi 1,8 m în vecinătatea zonelor de pădure;
• pe traseul autostrăzii se vor prevedea parcări şi spaţii de servicii conform reglementărilor în
vigoare;
• toate intersecţiile autostrăzii cu alte drumuri publice se vor proiecta denivelat;
• traversarea căilor ferate se face prin pasaje inferioare sau superioare în funcţie de configuraţia
terenului;
• se vor proiecta lucrări hidrotehnice necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de scurgere
a apelor şi punerea in siguranţa a structurilor podurilor.
15
Paşcani
Roman
Bacău
Figura nr. 3-1 Planul de încadrare a proiectului
16
Traseul în plan
Traseul autostăzii Bacău – Paşcani (desfăşurat între km 0+000 – km 77+393,7) are o direcţie generală
de dezvoltare Sud-Nord. Punctul de început (km 0+000) al autostrăzii Bacău-Paşcani îşi are originea
în Nodul Rutier „C” (km 19+000) al Variantei de Ocolire Bacău, respectiv Nodul rutier Bacău al
autostrăzii. Autostrada se desfăşoară în prima parte a traseului pe partea dreaptă a DN2 (drumul
european E65), paralel cu acesta, de la km 3+000 până la km 10+000, urmând ca la km 10+850 să
traverseze DN2, iar la km 11+250 să traverseze Magistrala de Cale Ferată dublă electrificată CF500
continuând să se desfăşoare pe partea stângă a DN2. În zona km 14+000 autostrada intersectează
drumul comunal DC7, urmând apoi ca în zona km 14+900 să intersecteze drumul comunal DC8. În
continuare traseul traversează: DJ159 (în zona km 16+900), DJ158 (în zona km 26+650) şi DC90 (în
zona km 27+800).
La km aproximativ 36+670 traseul intersectează DJ157, iar în jurul km 35+700 intersectează DN15D,
urmând ca pe intervalul aproximativ km 36+800 - 37+800 să aibă o dezvoltare paralelă cu DN15D.
Între km 39+120 şi km 39+930 traseul intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova
între Tupilaţi şi Roman, inclusiv râul Moldova. La km 41+960 traseul intersectează DC52 între
localităţile Gheraieşti şi Săbăoani şi în jurul km 44+250 drumul local ce conectează Săbăoani de
Pildeşti. În jurul km 46+160 traseul intersectează DC52 urmând ca apoi în jurul km 47+430 să
intersecteze din nou DN2 (E85). În zona km 47+760 traseul intersectează DJ208 după care ocoleşte
localitatea Iugani pe la Est. În zona km 54+000 – 57+000 traseul ocoleşte pe la Vest localitatea
Hălăuceşti, urmând ca în intervalul aproximativ km 60+600 şi km 61+300 traseul să se strecoare pe
un coridor între construcţii (case) şi pădure.
Până în zona km 65+000 traseul se dezvoltă paralel cu CF500, la Vest de localitatea Cozmeşti. În zona
km 68+600 se strecoară prin coridorul dintre Brăteşti şi Stolniceni – Prăjescu. Din zona km 72+000
traseul virează uşor către Vest pentru a ocoli localitatea Sodomeni prin Est şi municipiul Paşcani pe la
Vest. La km 72+880 intersectează DC111 (strada Morilor) urmând să se facă descărcarea autostrăzii
în DN28A (strada Moldovei).
Din punct de vedere al geometriei în plan, autostrada este caracterizată de raze de cerc ce se înscriu în
plaja de valori 1100 m – 5500 m.
17
Figura nr. 3-2 Localizarea traseului propus al autostrăzii Bacău - Paşcani
18
Profil transversal
Profilul transversal al autostrăzii are lăţimea platformei de 26,00 m din care:
• parte carosabilă (2 benzi pe sens): 4 x 3,75 m = 15,00 m;
• bandă mediană (impermeabilizată): 3,00 m;
• bandă staţionare de urgenţă, câte una pe fiecare sens de circulaţie: 2 x 2,50 m = 5,00 m;
• acostamente: 2 x 0,50 m = 1,00 m;

• benzi de ghidare: 4 x 0,50 m.
Profilul transversal al buclelor şi bretelelor are următoarele caracteristici:
• pentru buclele şi bretelele unidirecţionale: platforma de 6,00 m, incluzând 4,00 m parte
carosabilă şi cate două acostamente de câte 1,00 m, din care 0,25 m banda de încadrare.
La platformă se mai adaugă câte două zone a câte 1,00 m, zone în care se amplasează
parapetele de protecţie;
• pentru buclele şi bretelele bidirecţionale: platforma de 9,00 m, incluzând 7,00 m parte
carosabilă şi câte două acostamente de câte 1,00 m, din care 0,25 m banda de încadrare.
La platformă se mai adaugă câte două zone a câte 1,00 m, zone în care se amplasează
parapeţii de protecţie.
Ţinând cont de caracteristicile locale ale autostrăzii, marginile platformei au fost amenajate în diferite
soluţii care să permită prevederea dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor, a dispozitivelor de
siguranţă.
În plan vertical deverele au valori între 2,50% (profil acoperiş) şi 4,50% (profil supraînălţat). Pe
sectoarele de amenajare a bretelelor de acces la noduri deverul maxim este de 7%, corelat cu viteza de
proiectare.
Structura rutieră
Structura rutieră a fost propusă în conformitate cu normativele privind dimensionarea structurilor
rutiere cât şi a celor privind mixturile astfaltice executate la cald, iar pentru realizarea acesteia vor fi
utilizate materiile prime şi resursele naturale prevăzute în prezentul memoriu.
Astfel, pentru autostradă şi bretele la nodurile rutiere este prevăzut sistemul rutier semirigid având
următoarele caracteristici tehnice:
• 4 cm MAS16 rul PMB45/80 Mixtură asfaltică stabilizată;
• 6 cm BAD22.4 leg PMB45/80 Beton asfaltic deschis cu criblură;
• 14 cm AB31.5 baza 50/70 Anrobat bituminos cu criblură;

• 25 cm agregate naturale stabilizate cu ciment;
• 30 cm fundaţie de balast;
19
• 20 cm strat de formă din balast.

Zona mediană este impermeabilizată, fiind prevăzute următoarele caracteristici tehnice:
• 4 cm MAS16 rul PMB45/80 Mixtură asfaltică stabilizată;
• Balast.
Pentru platforme parcări (CIC, S1, S3, PSD) sunt prevăzute următoarele caracteristici tehnice:
• 25 cm BcR 4,5 beton de ciment rutier;

• 20 cm strat superior de fundaţie din balast;
• 15 cm strat inferior de fundaţie din balast;
Pentru calea de pod sunt prevăzute următoarele caracteristici tehnice:
• 4 cm ATD16 asfalt turnat dur;
• 4 cm ATD16 asfalt turnat dur;
• 3 cm BA8 Beton asfaltic (protecţie hidroizolaţie);
• 1 cm hidroizolaţie.
Noduri rutiere
Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate noduri rutiere, ce sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-1 Nodurile rutiere prevăzute în cadrul proiectului
Interval prevăzut pentru realizarea
Nr. Drum Distanţa faţă de cea mai
Denumire lucrării
crt. intersectat apropiată arie naturală protejată
km început km sfârşit
1,15 km – ROSCI0434 Siretul
1 Bacău Nord 0+555 1+095 -
Mijlociu
1,2 km – ROSPA0072 Lunca
2 Filipeşti 17+065 18+175 CF 500
Siretului Mijlociu
2,5 km – ROSPA0072 Lunca
3 Roman Sud 28+910 30+205 -
Siretului Mijlociu
1,07 km – ROSCI0364 Râul
4 Roman Vest 34+270 35+385 -
Moldova între Tupilaţi şi Roman
0,26 km - ROSCI0364 Râul
5 Roman Nord 40+595 41+615 -
DN2 / 3,8 km - ROSCI0364 Râul
6 Săbăoani 46+435 48+235
DJ207B Moldova între Tupilaţi şi Roman
Mogoşeşti 0,43 km – ROSPA0072 Lunca
7 58+315 59+200 -
Siret Siretului Mijlociu
20
Interval prevăzut pentru realizarea

Nr. Drum Distanţa faţă de cea mai
Denumire lucrării
crt. intersectat apropiată arie naturală protejată
Autostrada
Autostrada Târgu
3,05 km – ROSCI0378 Râul Siret
8 Târgu Mureş 70+490 72+120 Mureş –
între Paşcani şi Roman
- Iaşi Târgu
Neamţ –Iaşi
3,9 km – ROSCI0378 Râul Siret
9 Paşcani 76+165 76+390 -
Nod rutier Bacău Nord

Nodul rutier se dezvoltă ţinând cont de Varianta de Ocolire Bacău care este în execuţie la data
elaborării prezentei documentaţii.
Geometria este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 400 m, astfel asigurând
o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85.
Ca particularitate, acest nod rutier conţine o bretea care va fi construită în cadrul Variantei de Ocolire
Bacău, prin urmare nu va face parte din proiectul analizat.
Nodul este amplasat pe raza UAT Sauceşti, în apropiere de satul Schineni.
Nod Rutier Filipeşti

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă Dublă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi
400 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descarcare în
DN2 (E85). Cele 2 trompete sunt conectate print-o bretea cu lungime de aprox. 700 m care traverseaza
CF500. Nodul este amplasat pe raza UAT Filipeşti.
Nod Rutier Roman Sud

Geometria nodului rutier este tip „Trompetă Dublă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 250 m şi 400
m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN2
(E85). Cele 2 trompete sunt conectate printr-o bretea cu lungime de aprox. 1400 m care traversează
CF500. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Trifeşti şi UAT Horia.
Nod Rutier Roman Vest

Geometria nodului rutier este de tip „Trefla Parţială”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 120 – 270
m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN15D
într-o intersecţie giratorie. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Trifeşti.
21
Nod Rutier Roman Nord

250 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în
DN2 (E85). Cele 2 trompete sunt conectate printr-o bretea cu lungime de aprox. 4100 m care
traversează CF500. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Cordun şi UAT Săbăoani.
Nod Rutier Săbăoani

220 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în
DN2 (E85), în apropierea intersecţiei dintre DN2 şi DN28. Cele două braţe ale nodului rutier asigură
relaţiile de ieşire/intrare de pe autostradă şi descarcă în DN2 prin câte o intersecţie giratorie ce asigură
restul de relaţii (direcţii). Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Săbăoani.
Nodul Mogoşeşti Siret

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor de 250 m, astfel asigurând o
viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DJ208. Trompeta descarcă
traficul printr-o bretea într-o intersecţie giratorie la DJ208. Nodul este amplasat pe raza UAT
Hălăuceşti.
Nod Rutier Autostradă – Autostrada Târgu Mureş - Iaşi

Geometria nodului rutier este de tip „Treflă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 250 m.
Particularitatea acestui nod constă în faptul că are menirea de a realiza conectarea între Autostrada
Bacău-Paşcani cu Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ –Iaşi. Nodul este amplasat pe raza UAT
Stolniceni Prăjescu şi UAT Paşcani.
Nod Rutier Paşcani

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 250 m,
astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN28A.
Trompeta descarcă traficul printr-o bretea într-o intersecţie giratorie la DN28A. Nodul este amplasat
pe raza UAT Paşcani.
În figura următoare este prezentată localizarea nodurilor rutiere.
22
Figura nr. 3-3 Amplasarea nodurilor rutiere propuse în proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani
23
Lucrări de artă
Poduri
Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate o serie de poduri, ce sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-2 Podurile propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut
pentru realizarea Distanţa faţă de cea mai
Nr.
Denumire lucrării Obstacol apropiată arie naturală
crt.
km km protejată
început sfârşit
Pod pe autostradă peste valea 3,5 km faţă de ROSCI0434
1 5+070 5+200 valea Izvoarelor
Izvoarelor Siretul Mijlociu
Pod pe autostradă peste 2,3 km faţă de ROSPA0072
2 10+270 10+390 pârâul Beresti
pârâul Beresti Lunca Siretului Mijlociu
3 12+880 13+080 pârâul Precista
pârâul Precista Lunca Siretului Mijlociu
0,6 km faţă de ROSPA0072
4 Pod pe autostradă peste vale 15+170 15+310 vale
Lunca Siretului Mijlociu
5 16+560 16+780 pârâul Turbata
pârâul Turbata Lunca Siretului Mijlociu
Pod pe autostradă peste valea 1,78 km faţă de ROSPA0072
6 18+270 18+350 valea Mitocului
Mitocului Lunca Siretului Mijlociu
Pod pe autostradă peste vale 2,12 km faţă de ROSPA0072
7 20+070 20+150 vale şi DL
şi DL Lunca Siretului Mijlociu
8 26+170 26+300 pârâul Sîrbilor
pârâul Sîrbilor Lunca Siretului Mijlociu
Pod pe autostradă peste pârâul Valea 2,24 km faţă de ROSPA0072
9 27+300 27+620
pârâul Valea Neagra Neagra Lunca Siretului Mijlociu
1,47 km faţă de ROSCI0364
Pod pe autostradă peste valea valea Moldova
11 33+230 33+320 Râul Moldova între Tupilaţi şi
Moldova Seacă Seacă
Roman
12 Pod pe autostradă peste vale 33+520 33+710 vale Râul Moldova între Tupilaţi şi
Roman
Intersectează ROSCI0364 Râul
Pod pe autostradă peste Raul
13 39+440 40+030 Râul Moldova Moldova între Tupilaţi şi
Moldova
Roman
Pod pe autostradă peste
14 40+450 40+590 pârâul Ciurlacul Râul Moldova între Tupilaţi şi
pârâul Ciurlacul
Roman
Pod pe autostradă peste pârâul Valea 1,6 km faţă de ROSPA0072
15 60+050 60+190
pârâul Valea Draga Draga Lunca Siretului Mijlociu
16 67+900 68+070 pârâul Părul Râul Siret între Paşcani şi
pârâul Părul
Roman
17 68+940 68+120 pârâul Zmeul Râul Siret între Paşcani şi
pârâul Zmeul
Roman
18 72+270 72+460 pârâul Vadutul Râul Siret între Paşcani şi
pârâul Vadutul
Roman
24
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
19 73+400 73+530 pârâul Boşteni Râul Siret între Paşcani şi
pârâul Boşteni
Roman
20 76+140 76+290 pârâul Gîsteşti Râul Siret între Paşcani şi
pârâul Gistesti
Roman
Pod pe DC 90
Pod pe DC90 peste pârâul pârâul Valea
21 0+63 0+97 Lunca Siretului Mijlociu (km
Valea Neagra Neagra
27+910 pe autostradă)
Nod rutier Paşcani
Pod pe bretea principală Nod
22 1+922 1+971 pârâul Gîsteşti Râul Siret între Paşcani şi
Paşcani peste pârâul Gistesti
Roman
Viaducte
Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate două viaducte, ce sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-3 Viaductele propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
Viaduct pe autostradă peste 2,07 km faţă de ROSCI0424
1 31+480 31+720 vale
vale Pădurea şi Lacul Mărgineni
Nod rutier Roman Sud
Viaduct pe bretea Nod 3,16 km faţă de ROSPA0072
2 1+799 2+042 vale
Roman Sud peste vale Lunca Siretului Mijlociu
Pasaje
Pasajele propuse în cadrul proiectului sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 3-4 Pasajele propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
1 Pasaj pe DL peste autostradă 1+040 1+100 autostradă
Siretul Mijlociu
Siretul Mijlociu
25
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
Pasaj pentru permeabilitate 2,7 km faţă de ROSCI0434
3 3+360 3+420 autostradă
fauna peste autostradă Siretul Mijlociu
Pasaj pe DC12 peste 3,2 km faţă de ROSCI0434
autostradă Siretul Mijlociu
fauna peste autostradă Siretul Mijlociu
Pasaj pe DJ207F peste 5 km faţă de ROSPA0072
autostradă Lunca Siretului Mijlociu
3 km faţă de ROSPA0072
7 Pasaj pe autostradă peste DL 9+380 9+460 DL
Pasaj pe autostradă peste 1,95 km faţă de ROSPA0072
8 11+090 11+150 DN2 şi CF
DN2 & CF Lunca Siretului Mijlociu
Pasaj pe DC7 peste 1,1 km faţă de ROSPA0072
11 14+160 14+220 autostradă
12 21+440 21+500 autostradă
14 27+880 27+940 autostradă
Pădurea şi Lacul Mărgineni
16 30+190 30+250 autostradă
fauna peste autostradă Pădurea şi Lacul Mărgineni
Pasaj pe DN15D peste
17 34+790 34+840 autostradă Râul Moldova între Tupilaţi
autostradă
şi Roman
Pasaj pe DC51 peste
autostradă
şi Roman
Pasaj pe DC54 peste
autostradă
şi Roman
Pasaj pe DC52 peste
autostradă
şi Roman
Pasaj pe autostradă peste
21 47+410 47+500 DN2 Râul Moldova între Tupilaţi
DN2
şi Roman
Lunca Mirceşti
Lunca Mirceşti
Pasaj pe DC103 peste
autostradă
şi Roman
26
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
Pasaj pe DJ208G peste 3,1 km faţă de ROSPA0072
25 56+790 56+840 autostradă
27 60+610 60+690 DC104
DC104 Lunca Siretului Mijlociu
28 Pasaj pe autostradă peste CF 63+550 63+640 CF
29 64+610 64+710 DJ208O şi vale
DJ208O şi vale Lunca Siretului Mijlociu
31 Pasaj pe DL peste autostradă 68+560 68+610 autostradă Râul Siret între Paşcani şi
Roman
Roman
Pasaj pe DJ208L peste
33 70+460 70+520 autostradă Râul Siret între Paşcani şi
autostradă
Roman
34 72+850 72+930 DC111 Râul Siret între Paşcani şi
DC111
Roman
35 75+080 75+160 DN28A Râul Siret între Paşcani şi
DN28A
Roman
Roman
Nod rutier Bacău Nord
Pasaj pe bretea Nod 1,75 km faţă de ROSCI0434
37 1+169 1+262 autostrada
BacăuNord peste autostradă Siretul Mijlociu
Nod rutier Filipeşti
Pasaj pe bretea principală 1,5 km faţă de ROSPA0072
38 1+170 1+221 DN2
Nod Filipeşti peste DN2 Lunca Siretului Mijlociu
Pasaj pe bretea principală
CF şi 1,34 km faţă de ROSPA0072
39 Nod Filipeşti peste CF şi 1+958 2+550
autostrada Lunca Siretului Mijlociu
autostradă
Pasaj pe bretea 5 Nod 1,32 km faţă de ROSPA0072
40 0+357 0+620 CF
Filipeşti peste CF Lunca Siretului Mijlociu
Pasaj pe bretea 6 Nod 1,33 km faţă de ROSPA0072
41 0+108 0+373 CF
Filipeşti peste CF Lunca Siretului Mijlociu
Nod rutier Roman Sud
42 Nod Roman Sud peste 1+458 1+501 autostrada
Pădurea şi Lacul Mărgineni
autostradă
43 2+900 2+923 CF Râul Moldova între Tupilaţi
Nod Roman Sud peste CF
şi Roman
27
Interval prevăzut
Nr.
crt.
km km protejată
început sfârşit
Nod Roman Sud peste DN2
şi Roman
Nod rutier Roman Nord
Pasaj pe bretea principală 0,85 km faţă de ROSCI0364
45 Nod Roman Nord peste 1+165 1+215 autostrada Râul Moldova între Tupilaţi
autostradă şi Roman
46 3+674 3+716 DL Râul Moldova între Tupilaţi
Nod Roman Nord peste DL
şi Roman
47 5+200 5+410 CF Râul Moldova între Tupilaţi
Nod Roman Nord peste CF
şi Roman
Nod Roman Nord peste DN2
şi Roman
Nod rutier Mogosesti Siret
49 Nod Mogosesti Siret peste 1+561 1+611 autostrada
autostradă
Pasaj pe bretea principală 0,86 km faţă de ROSPA0072
50 2+329 2+580 CF
Nod Mogosesti Siret peste CF Lunca Siretului Mijlociu
Nod rutier Paşcani
51 1+164 1+215 autostrada Râul Siret între Paşcani şi
Nod Paşcani peste autostradă
Roman
Structuri casetate
Structurile casetate prevăzute pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani sunt prezentate în tabelul de mai
jos. Pentru îmbunătăţirea conectivităţii pentru speciile de faună au fost propuse mai multe
subtraversări suplimentare, în zonele care au potenţialul de a reprezenta zone de trecere pentru
animale.
Tabelul nr. 3-5 Structurile casetate propuse în proiect
Interval prevăzut
pentru realizarea
Nr. Lungime Distanţa faţă de cea mai
lucrării Observaţii
crt. (m) apropiată arie naturală protejată
km km
început sfârşit
Subtraversare pentru 1,72 km faţă de ROSCI0434 Siretul
1 1+270 1+300 10
faună Mijlociu
2 1+580 1+610 10
faună Mijlociu
3 1+910 1+940 10
faună Mijlociu
Structura casetată pe 0,74 km faţă de ROSPA0072 Lunca
4 14+900 14+930 12
DC8 Siretului Mijlociu
28
Interval prevăzut
pentru realizarea
Nr. Lungime Distanţa faţă de cea mai
lucrării Observaţii
crt. (m) apropiată arie naturală protejată
km km
început sfârşit
5 16+890 16+920 12
DJ159 Siretului Mijlociu
1,87 km faţă de ROSPA0072 Lunca
6 18+170 18+210 Structura casetată pe DL 12
Siretului Mijlociu
Subtraversare pentru 1,35 km faţă de ROSPA0072 Lunca
7 20+730 20+760 10
faună Siretului Mijlociu
8 23+330 23+360 10
9 26+640 26+670 12
DJ158 Siretului Mijlociu
10 28+520 28+550 10
Structura casetată pe 2,1 km faţă de ROSCI0424 Pădurea
11 31+770 31+800 12
DJ157 şi Lacul Mărgineni
Subtraversare pentru 1,47 km faţă de ROSCI0364 Râul
12 33+860 33+900 10
faună Moldova între Tupilaţi şi Roman
1,42 km faţă de ROSCI0364 Râul
13 36+810 36+850 Structura casetată pe DL 12
14 38+150 38+180 10
Subtraversare pentru Intersectează ROSCI0364 Râul
15 39+210 39+240 10
Subtraversare pentru Intersectează ROSCI0364 Râul
16 39+320 39+350 10
17 42+720 42+750 10
Structura casetată pe 3,55 km faţă de ROSCI0107 Lunca
18 50+050 50+090 12
DJ208 Mirceşti
Subtraversare pentru 3,82 km faţă de ROSCI0107 Lunca
19 51+650 51+680 10
faună Mirceşti
Subtraversare pentru 4,82 km faţă de ROSCI0107 Lunca
20 53+600 53+630 10
faună Mirceşti
21 55+840 55+870 10
22 66+760 66+780 8
faună Siret între Paşcani şi Roman
Nod rutier Paşcani
23 2+505 2+518 Structura casetata pe DL 9
Pădurea Homiţa
Podeţe
Suplimentar faţă de structurile propuse, prezentate mai sus, pentru zonele în care proiectul nu
îndeplineşte cerinţele de permeabilitate1 au fost propuse subtraversări suplimentare. Amplasarea
1Evaluarea funcţionalităţii şi frecvenţei structurilor autostrăzii Bacău-Paşcani a fost realizată în acord cu cerinţele Ghidului
privind integrarea măsurilor de conservare a biodiversităţii în planificarea, pregătirea, evaluarea, implementarea şi
monitorizarea proiectelor de transport rutier şi feroviar (Transgreen, 2019)
29
acestora s-a realizat în funcţie de limitările impuse de condiţiile din teren (ex: înălţimea mică a
rambleului, prezenţa zonelor urbanizate etc.). Măsurile propuse vor asigura o bună permeabilitate
pentru mamifere şi pentru amfibieni şi reptile pe toată lungimea traseului. Localizarea şi dimensiunile
acestora sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 3-6 Podeţele propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut
Nr. Lăţime Înălţime
Tip structură lucrării apropiată arie naturală
crt. (m) (m)
km km protejată
început început
Subtraversare 2,31 km - ROSCI0434 Siretul
1 2 2 2+385 2+397
mamifere Mijlociu
Subtraversare 4,98 km - ROSPA0072 Lunca
2 2 2 7+275 7+287
mamifere Siretului Mijlociu
3 Ø 1,4 8+900 8+904
amfibieni Siretului Mijlociu
4 2 2 9+205 9+217
5 2 2 10+705 10+717
6 2 2 14+225 14+237
7 2 2 15+845 15+857
8 2 2 17+355 17+367
9 2 2 19+505 19+517
10 2 2 19+605 19+617
11 2 2 19+705 19+717
12 2 2 19+805 19+817
13 Ø 1,4 21+200 21+204
14 2 2 21+565 21+577
15 Ø 1,4 22+090 22+094
16 2 2 23+095 23+107
17 Ø 1,4 23+800 23+804
18 Ø 1,4 24+270 24+274
19 2 2 25+061 25+073
20 amfibieni Ø 1,4 25+560 25+560 Siretului Mijlociu

21 2 2 26+855 26+867
30
Interval prevăzut
crt. (m) (m)
km km protejată
început început
22 Ø 1,4 27+000 27+004
23 2 2 27+205 27+217
24 Ø 1,4 28+150 28+154
Subtraversare 1,83 km - ROSCI0424 Pădurea şi
25 2 2 32+515 32+527
mamifere Lacul Mărgineni
Subtraversare 0,69 km - ROSCI0364 Râul
26 2 2 36+405 36+417
mamifere Moldova între Tupilaţi şi Roman
Subtraversare Intersectează ROSCI0364 Râul
27 Ø 1,4 38+960 38+969
amfibieni Moldova între Tupilaţi şi Roman
28 2 2 40+105 40+117
29 2 2 42+205 42+217
30 2 2 43+155 43+167
31 3 1,6 44+614 44+627
32 3 1,6 45+606 45+619
33 3 1,6 46+526 46+539
Subtraversare 4,88 km - ROSCI0107 Lunca
34 3 1,6 48+136 48+149
mamifere Mirceşti
35 3 1,6 49+506 49+519
mamifere Mirceşti
36 2 2 50+658 50+670
mamifere Mirceşri
37 3 1,6 56+246 56+259
38 2 2 57+805 57+817
39 2 2 58+125 58+137
40 3 1,6 58+381 58+394
41 2 2 60+965 60+977
42 2 2 62+105 62+117
43 2 2 62+785 62+797
44 2 2 64+005 64+017
45 2 2 65+605 65+617
Subtraversare 3,12 km - ROSCI0378 Râul Siret
46 3 1,6 70+356 70+369
mamifere între Paşcani şi Roman
31
Interval prevăzut
crt. (m) (m)
km km protejată
început început
47 2 2 73+205 73+217
48 2 2 74+585 74+597
49 2 2 75+705 75+717
Dotări ale autostrăzii

Pentru autostrada Bacău-Paşcani au fost propuse următoarele dotări:
• Spaţiu pentru servicii tip S1;
• Centru de întreţinere şi coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi Informare
(CMI);
• Spaţiu pentru servicii tip S3, inclusiv Parcare Securizată;
• Parcări de scurtă durată.
În alegerea zonei pentru amplasarea dotărilor s-a urmărit distanţa optimă faţă de reţelele existente
(reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice, reţele telefonice, reţele de drumuri obişnuite,
etc.).
În următorul tabel sunt prezentate localizările dotărilor propuse în proiect.
Tabelul nr. 3-7 Spaţiile de servicii/parcările de scurtă durată propuse în cadrul proiectului
Interval
Nr. prevăzut pentru Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Denumire
crt. realizarea naturală protejată
lucrării (km)
Spaţiu de servicii tip S1 (stânga-
1 6+700 – 7+060 4,9 km – ROSCI0434 Siretul Mijlociu
dreapta)
Parcare de scurtă durată 24+940 –
2 2,2 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
(stânga-dreapta) 25+600
Centru de Întreţinere şi
Coordonare (CIC), inclusiv 34+265 – 1,5 km - ROSCI0364 Râul Moldova între
3
Centru de Monitorizare şi 35+385 Tupilaţi şi Roman
informare (CMI)
Spaţiu de servicii tip S3 (stânga-
52+000 – 3,7 km - ROSCI0364 Râul Moldova între
4 dreapta) inclusiv parcare
52+580 Tupilaţi şi Roman
securizată
Parcare de scurtă durată 65+000 –
5 2,5 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
(stânga-dreapta) 65+580
32
Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi

Informare (CMI)
Centrul de Întreţinere şi Coordonare este o unitate de deservire a unui sector de autostradă având rolul
de menţinere în stare corespunzătoare de exploatare a autostrăzii şi de asigurare a securităţii circulaţiei
rutiere în sectorul arondat, sustinând şi reparaţia utilajelor din dotare. Are de asemenea funcţii de
coordonare a activităţii punctelor de sprijin şi de supraveghere permanentă a încadrării autostrăzii în
criteriile de performanţă conform ,,Normativ pentru întreţinerea pe criterii de performanţă a
autostrăzilor” ind.AND 569/2007 având în dotare echipamente de măsură şi control specifice.
În cadrul CIC este prevăzut şi Centrul de Monitorizare şi Informare (CMI), organizat într-un spaţiu
special, toate spaţiile adiacente fiind în aceeaşi clădire şi cu acces direct.
Centru de întreţinere şi coordonare CIC este un complex tehnic care are de asemenea o serie de sarcini
grupate astfel:
• supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei;
• acordarea de prim ajutor în caz de accidente;
• întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent, a spaţiilor de serviciu, a marcajelor, a
instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii;
• refaceri şi remedieri după accidente sau calamitaţi naturale;
• perceperea de taxe şi amenzi;
• alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere;
• întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare etc.

Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus s-au proiectat construcţii cu funcţii diferite. Aceste
construcţii sunt:
• clădire operaţională;
• atelier de întreţinere;
• magazie materiale antiderapante;

• staţie alimentare carburanţi + rezervoare;
• rezervor de apă 200 m3 + staţie pompare;
• puţ forat sau racord la reţeaua de alimentare cu apă;

• platformă spălare;
• platformă nămol;
• decantor separator de nămol şi ulei + staţie pompare-spălare;
• post transformare şi racord electric;
• staţie epurare mecano-biologică;

33
• separator de produse petroliere;

• staţie pompe şi conductă refulare ape uzate la emisar;
• platforme parcare utilaje;
• gospodărie de combustibil pentru centrala termică;

• împrejmuiri şi porţi;
• iluminat perimetral şi acces.
Spaţiu de servicii S1
Aceste spaţii pentru servicii tip S1 se amplasează în lungul autostrăzii, atât pe partea dreaptă cât şi pe
partea stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii. Platforma
de pe stânga poate fi decalată de cea de pe dreaptă cu max. 2 km.
Spaţiul pentru servicii tip S1 are ca scop parcarea şi staţionarea de mai lungă durată având ca dotări în
plus faţă de parcarea de scurtă durată o staţie de alimentare cu combustibili şi un spaţiu comercial cu
bar.
Spaţiul va fi concesionat în vederea amplasării dotărilor menţionate.
Spaţiu de servicii S3, inclusiv Parcare Securizată

Spaţiile pentru servicii tip S3 se amplasează în lungul autostrăzii, atât pe partea dreapta cât şi pe partea
stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii.
Spaţiul pentru servicii tip S3 are ca scop parcarea şi staţionarea de lungă durată având ca dotări în plus
faţă de parcarea de scurtă durată o staţie de alimentare cu combustibili, un spaţiu comercial, un
restaurant, un punct sanitar, un autoservice şi spatii pentru cazare (motel sau hotel).
În cadrul spaţiului de servicii se va realiza o parcare securizată care să asigure condiţiile de securitate
pentru efectuarea timpilor de odihnă şi servicii, pentru utilizatorii drumurilor publice, în conformitate
cu prevederile regulamentelor şi directivelor Uniunii Europene în vigoare. Aceasta parcare securizată
este prevăzută sa îndeplinească nivelul „Bronz”.
Criteriile minime de auditare în categoria „Bronz” ce sunt îndeplinite sunt:
• Toalete şi duşuri pentru bărbaţi şi femei disponibile şi funcţionale;
• Toaletele curatate şi verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);
• Spaţiile de spălare, curăţare verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

• Robinete de apă disponibile funcţionale;
• Containere de deşeuri;
• Semnalizare care să promoveze siguranţă în trafic în interiorul parcării;
34
• Contactele de urgenţă afişate;

• Gustări şi băuturi disponibile de cumpărat 24/7;
• Posibilitatea conexiunii la internet;
• Conexiune electrică pentru uz personal.

De asemenea, pe platforma spaţiului de servicii tip S3 s-a prevăzut o platformă de cântărire de 45 m.
Spaţiul va fi concesionat în vederea amplasării dotărilor menţionate.
Parcări de scurtă durată [PSD]

Parcarea de scurtă durată este un spaţiu separat fizic de autostradă, care permite utilizatorilor oprirea
atunci când au nevoie de odihnă şi relaxare. Este recomandat ca aceste zone să ofere o schimbare faţă
de monotonia autostrăzii, în puncte de belvedere.
Platforma parcării propriu-zise are o zonă de protecţie de min. 10 m lăţime de la marginea carosabilului
autostrăzii. Fiecare platformă de parcare va fi amenajată atât pentru vehicule grele cât şi pentru
autoturisme.
Accesul înspre şi dinspre platforma de parcare se va face numai pe bretele speciale de intrare şi ieşire,
astfel încât vehiculele să reintre în trafic în deplină siguranţă.
Aceaste parcări de scurtă durată se amplasează în lungul autostrăzii, în principiu atât pe partea dreaptă
cât şi pe partea stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii.
Fiecare amplasament stânga sau dreapta conţine: WC public, gospodărie de apă, staţie epurare
mecano-biologică, separator produse petroliere, staţie pompare şi conductă refulare ape uzate, parcaje
pentru autoturisme, autobuze şi autovehicule grele, spaţii de protecţie şi amenajări peisagistice, spaţii
de odihnă, platforme pentru colectarea separată a deşeurilor menajere, împrejmuire cu gard, post
transformare şi racord electric, iluminat perimetral şi pe bretele de acces.
Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon şi
depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitaţional prin tuburi de beton simplu spre cele două
separatoare de nămol şi ulei mineral (unul pe partea stângă şi unul pe partea dreaptă a autostrăzii). De
asemenea apele pluviale din zona parcărilor vor fi epurate în separatorul de hidrocarburi şi vor fi
trimise în chesoanele staţiilor de pompare ape uzate.
Sursa termică este centrala termică amplasată în clădirea W.C.-ului şi va fi dotată cu un cazan
funcţionând cu energie electrică, un vas de expansiune închis şi o pompă de linie pentru circulaţia
agentului termic.
Pentru asigurarea unui microclimat corespunzător au fost prevăzute ventilatoare de evacuare montate
în ferestre, câte două la cabinele “Femei” şi la cabinele “Bărbaţi” şi unul la cabina “Persoane cu
handicap”.
Compensarea aerului evacuat se face prin intermediul grilelor de tranzit montate la partea inferioară a
uşilor de acces.
35
În figura următoare sunt prezentate dotările propuse ale autostrăzii.
Figura nr. 3-4 Localizarea dotărilor autostrăzii Bacău - Paşcani
36
Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate

În cadrul analizei variantelor de traseu s-a avut în vedere evitarea zonelor forestiere. Proiectul nu
intersectează suprafeţe de pădure care necesită scoaterea din fondul forestier.
Lucrări hidrotehnice
În proiect sunt propuse lucrări hidrotehnice de protecţie a albiei cu zid din gabioane şi saltea din
gabioane.
La acest moment se analizează amplasarea protecţiilor cu gabioane într-un număr de cca. 40 de locaţii
pe cursurile de apă intersectate. Amplasarea lucrărilor hidrotehnice va fi prezentată şi analizată în
cadrul RIM.
Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale

Scurgerea apelor a fost proiectată în funcţie de condiţiile pe care le oferă terenul natural şi de
elementele geometrice în profil longitudinal, ţinând cont de măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea
preepurării apei înaintea deversării în emisari naturali.
Conform proiectului, lucrările care asigură preluarea şi scurgerea apelor pluviale către emisar sunt::
• şanturi de pază în debleu;
• rigole pe berme;
• rigole de acostament;
• casiuri de descărcare a apelor de pe suprafaţa autostrăzii.
La baza taluzelor de rambleu sunt propuse două tipuri de şanţuri trapezoidale, din beton, pentru
colectarea apelor pluviale din zona autostrăzii, pe întreaga lungime a autostrăzii (stânga şi dreapta).
Acestea au următoarele caracteristici tehnice:
• tipul 1 are o bază de 0,50 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1;
• tipul 2 are o bază de 0,60 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1.
Apele de pe platforma autostrăzii vor fi colectate prin rigole de acostament din beton şi descărcate pe
taluz, în şanţuri, prin casiuri amplasate conform calculului de capacitate hidraulică a rigolei. Proiectarea
casiurilor s-a facut ţinând cont de capacităţile de scurgere a debitelor apelor meteorice precum şi de
caracteristicile geometrice. Casiurile pentru descărcarea rigolelor de acostament sunt propuse a se
amplasa din 25 în 25 m.
Construcţiile pentru preepurarea apelor sunt prezentate în secţiunea 3.1.14.4 a prezentului memoriu.
Lucrări de consolidare
În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele tipuri de lucrări de consolidare:
37
1. Aplicarea unui strat anticapilar

După decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutură din material coeziv tratat cu lianţi hidraulici
profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltraţie.
Pe terenul astfel amenajat se va aşterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul
de material drenant cu rol anticapilar se va proteja cu geotextil având rol anticontaminant atât la partea
inferioară cât şi cea superioară.
În cazul în care materialul de umplutură este granular, utilizarea geotextilului la partea superioară nu
mai este necesară.
2. Tratarea cu liant hidraulic
După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va scarifica şi se va trata cu lianţi hidraulici pe o
grosime de minim 30 cm.
3. Ranforsare bază rambleu cu geogrile
Dupa decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutura din material coeziv tratat cu lianti hidraulici
profilata cu panta de la centru catre piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltratie.
Pe terenul astfel amenajat se va asterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul
Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minima de 220 kN/m.
Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicile terenului de fundare şi înălţimea
rambleului. Distanţa maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.
4. Perna de leoss
După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va compacta min. 98% Proctor pe o grosime de
minim 50 cm.
5. Piloţi de îndesare
În vederea consolidării trenului de fundare şi a micşorării duratei de consolidare în timp a acestuia se
prevede realizarea de coloane din material granular, material local sau beton având diametrul Φ 600
mm şi lungimea variabilă între 6 şi 15 m.
6. Protecţie taluz cu georeţele
În vederea limitării riscului de apariţie a ravinărilor taluzelor, până la dezvoltarea vegetaţiei, se prevede
protejarea acestora cu saltea antierozională din Juta.
7. Protecţie taluz cu piatră brută
Se prevede extraexcavarea taluzului de debleu pe o adâncime de min. 50 cm, aşternerea unui strat de
geotextil având rol anticontaminant şi realizarea unei umpluturi cu piatră brută. La baza taluzului
umplutura este susţinută cu un pinten din beton C20/25 prevăzut cu barbacane pentru evacuarea
apelor de infiltraţie.
8. Slituri drenante
38
În zona taluzurilor de debleu se prevede realizarea de slituri având adâncimea de 1 m şi lalţimea de 1

m la un interval de 3 m pe o lungime de taluz de min. 10 m. Sliturile vor fi umlute cu piatră brută sort
90 – 150 mm şi protejate cu geotextil. Acestea sunt prevăzute în zonele în care există posibilitatea
apariţiei exfiltraţiilor de apă din taluz.
9. Zid de sprijin din pământ armat
Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu geogrile în vederea asigurării
stabilităţii taluzurilor de rambleu sau debleu.
Zidul de sprijin se va realiza din material granular sort 0 – 63 mm având max. 15% din masă particule
mai mici de 76 microni şi max. 15% din masă particule mai mari de 150 mm iar indicele de
neuniformitate Un>5.
Stabilitatea faţadei sistemului de pământ armat va fi asigurată prin utilizarea unui sistem agrementat cu
respectarea indicaţiilor producătorului.
10. Protecţie taluz cu geocelule
protejarea acestora cu geocelule având înălţime de min 15 cm şi un număr de minim 20 de celule pe
m2.
11. Piloţi din beton armat
Acest tip de lucrare presupune susţinerea taluzurilor cu piloţi foraţi din beton armat C25/30 având
diametrul de 1,2 m şi lungimea de 20 m solidarizaţi la partea superioara cu o grindă din beton armat
C35/45. Piloţii vor fi realizaţi la o distanţă interax de max. 2 m.
Înălţimea liberă a piloţilor va fi de maxim 4 m iar înălţimea liberă totală (piloţi + grindă de solidarizare)
de max. 5,8 m. Aceste tipuri de lucrări vor fi realizate în intervalul km 31+480 – 31+520 pe o lungime
de 40 m.
12. Zid de sprijin din pământ armat cu parament vertical
Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu parament vertical pentru
susţinerea şi limitarea amprizei lucrărilor de rambleu.
Faţada zidului va fi realizată din elemente prefabricate din beton C35/45.
Armarea umpluturii din material granular se va realiza cu benzi din materiale geosintetice conectate cu
elemetele de faţada.
De asemenea acest tip de lucrări de consolidare va fi aplicat şi în zona pasajelor şi bretelelor din
nodurile rutiere propuse în proiect.
respectarea indicaţiilor producătorului.
Precizăm că amplasarea acestora va fi prezentată şi analizată în cadrul RIM.
39
Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de

transport şi demolări
Relocări ale reţelelor de utilităţi
Pentru realizarea proiectului este necesară totodată relocarea unor reţele de utilităţi (alimentare cu apă
şi canalizare, transport sau alimentare cu gaz, instalaţii de telefonie şi reţele electrice). Dispunerea
(poziţiile kilometrice) relocărilor de utilităţi ce vor fi realizate pe traseul autostrăzii sunt prezentate în
tabelele următoare.
Tabelul nr. 3-8 Lucrări de relocare/protejare reţele de apă şi canalizare intersectate de autostradă
Distanta faţă de cea mai
Nr. Reţele de utilităţi care vor fi
Poziţie kilometrică apropiată arie naturală
crt. relocate/protejate
protejată
Reţele de apă. Compania Regionala de Apă Bacău, jud. Bacău
Reţea aductiune apă, PEHD, PE100,
SDR17, PN10, De160x9.5mm,
Lcond.=200m;
Tub de protecţie OL ∅323.9 x 8 mm, 1,73 km - ROSCI0434 Siretul
1 km 1+670 ÷ km 1+780
Ltub=58m Mijlociu
2 camine vane
1 camin colectare; teava OL Ø60,
Lcond.=10m
Retea apa PE100, SDR17, PN10,
De140x8.3mm, Lcond.=480 m;
Tub de protecţie OL ∅273 x 8 mm,
1,73 km - ROSPA0072 Lunca
2 Ltub=104m km 12+600 ÷ km 12+700
Siretului Mijlociu
2 camine vane
Lcond.=10m
3 Ltub=72m km 13+460
Siretului Mijlociu
2 camine vane
Lcond.=10m
4 Ltub=57m km 14+040 ÷ km 14+140
Siretului Mijlociu
2 camine vane
Lcond.=10m
5 Ltub=67m km 14+940
Siretului Mijlociu
2 camine vane
Lcond.=10m
Reţele irigaţii – ANIF – Amenajare de irigaţii Secuieni-Roman, jud. Neamţ
Conducta apa PE100, SDR17, PN10, 3,34 km - ROSCI0424 Pădurea şi
6 km 30+000
De125x7.4mm, Lcond.=445m; Lacul Mărgineni
40

protejată
Ltub=225m
5 camine vane
Lcond.=35m
Conducta apa PE100, SDR17, PN10,
De315x18.7mm, Lcond.=210m;
3,34 km - ROSCI0424 Pădurea şi
7 Ltub=96m km 30+000
Lacul Mărgineni
2 camine vane
Lcond.=10m
Tub de protecţie OL ∅323.9 x 8 mm,
3,34 km - ROSCI0424 Pădurea şi
8 Ltub=59m km 30+000
Lacul Mărgineni
2 camine vane
Lcond.=10m
Reţele irigaţii – ANIF – Amenajare de irigaţii Felesti, jud. Neamţ
9 Ltub=95m km 34+800 ÷ km 35+840
6 camine vane
Lcond.=10m
1.33 km - ROSCI0364 Râul
10 Ltub=104m km 34+800
3 camine vane
Lcond.=10m
11 Ltub=86m km 35+330
4 camine vane
Lcond.=10m
12 Ltub=104m km 35+840
2 camine vane
Lcond.=10m
De200x11.9mm, Lcond.=500m; 0,68 km - ROSCI0364 Râul
13 km 36+800
Tub de protecţie OL ∅323.9 x 8 mm, Moldova între Tupilaţi şi Roman
Ltub=26m
41

protejată
Ltub=57m km 40+200
2 camine vane
Lcond.=10m
Reţele apa. Apa Vital S.A., jud. Neamţ
Reţea aductiune apă, fonta, PN10,
De300x7mm, Lcond.=1000m;
14 Tub de protecţie OL ∅508 x 8 mm, km 41+300
Ltub=125m
3 camine vane
Tub de protecţie OL ∅1321 x 12.5 mm,
Ltub=195m 4,53 km - ROSCI0364 Râul
15 km 47+400 ÷ km 47+500
8 camine vane Moldova între Tupilaţi şi Roman
Lcond.=240m
6 masive ancoraj
Tub de protecţie OL ∅1524 x 12.5 mm, 4,53 km - ROSCI0364 Râul
16 km 47+400 ÷ km 47+500
Ltub=195m Moldova între Tupilaţi şi Roman
8 camine vane
6 masive ancoraj
Tub de protecţie OL ∅1321 x 12.5 mm, 4,53 km - ROSCI0364 Râul
17 km 47+400 ÷ km 47+500
Ltub=195m Moldova între Tupilaţi şi Roman
8 camine vane
6 masive ancoraj
Tub de protecţie OL ∅1524 x 12.5 mm,
Ltub=160m 4,53 km - ROSCI0364 Râul
18 km 47+400 ÷ km 47+500
6 camine vane Moldova între Tupilaţi şi Roman
Lcond.=30m
7 masive ancoraj
Reţele apa. Apa Vital S.A., jud. Iaşi
Reţea apă, PEHD, PN10, Lcond.=315m
Tub de protecţie OL, Ltub=67m
3,60 km - ROSCI0107 Lunca
19 4 camine vane km 51+100
Mirceşti
Lcond.=10m
Reţea apă, fonta, PN10, Lcond.=290m
Mirceşti
Lcond.=10m
42

protejată
Reţea apă, fonta, PN10, Lcond.=730m
21 3 camine vane km 52+100 ÷ km 52+600
Lcond.=10m
Reţea apă, Pafsin, PN10, SN10000,
Dn600x15mm, Lcond.=780m
Tub de protecţie OL Ø813.x10mm,
22 Ltub=80m km 58+550
Siretului Mijlociu
4 camine vane
Lcond.=20m
23 Tub de protecţie OL Ø813.x10mm, km 59+180
Siretului Mijlociu
Ltub=75m
2 camine vane
Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10,
De110x6.6mm, Lcond.=120m
24 Tub de protecţie OL Ø273.x8mm, km 60+650
Siretului Mijlociu
Ltub=60m
2 camine vane
Reţea apă, PEHD, PE80, SDR17.6, PN6,
Tub de protecţie OL Ø323.9.x8mm,
Ltub=54m
2 camine vane
2,37 km - ROSCI0378 Râul Siret
25 Lcond.=20m km 68+440
Reţea apă, PEHD, PE80, SDR17.6, PN6,
Tub de protecţie OL Ø323.9.x8mm,
Ltub=54m
2 camine vane
Tub de protecţie OL Ø813.x10mm,
26 Ltub=90m km 73+800
2 camine vane
Lcond.=10m
Lcond.=30m
Lcond.=10m
Reţele canalizare. Apa Vital S.A., jud. Iaşi
43

protejată
Reţea canalizare PVC-kg, SN4,
Lcond.=280m 3,54 km - ROSCI0107 Lunca
29 km 50+080
Tub de protecţie OL, Ltub=69m Mirceşti
9 camine canalizare
Reţea canalizare PVC riflat, SN8,
Dn400mm, Lcond.=100m
30 Tub de protecţie OL Ø610,10mm, km 74+610
Ltub=64m
4 camine canalizare
Reţele apa. Apa Serv S.A., jud. Neamţ
Reţea apă, fonta, PN10, Dn600x10mm,
Lcond.=140m
Tub de protecţie OL Ø711x10mm,
31 Ltub=81m km 40+200
2 camine vane
Lcond.=10m
Reţele apa. Primaria Secuieni, jud. Neamţ
Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10,
Tub de protecţie OL Ø273x8mm,
32 Ltub=47m km 24+260
Siretului Mijlociu
2 camine vane
Lcond.=10m
Reţele canalizare. Primaria Secuieni, jud. Neamţ
Reţea canalizare PVC-kg, SN4
,Dn400x9.8mm, Lcond.=245m
33 Tub de protecţie OL Ø508x8mm, km 24+260
Siretului Mijlociu
Ltub=77m
14 camine canalizare
Reţele canalizare. Primaria Cordun, jud. Neamţ
Reţea canalizare PEHD, PE100, SDR17,
PN10, De180x10.7mm, Lcond.=1490m
34 Tub de protecţie OL Ø323.9x8mm, km 40+900 ÷ km 42+400
Ltub=161m
3 camine canalizare
Dn315x8.4mm, Lcond.=80m
Ltub=17m
3 camine canalizare
Reţele canalizare. Primaria Sabaoani, jud. Neamţ
Dn315x8.4mm, Lcond.=950m
Ltub=100m
18 camine canalizare
Reţele apa. Primaria Stolniceni-Prajescu., jud. Iaşi
Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10, 2,17 km - ROSPA0072 Lunca
37 km 68+400 ÷ km 63+580
De160x9.5mm, Lcond.=300m; Siretului Mijlociu
44

protejată
Ltub=44m
2 camine vane
Lcond.=10m
Tabelul următor prezintă reţelele de transport/alimentare cu gaze ce vor fi relocate sau protejate şi
poziţiile kilometrice aferente.
Tabelul nr. 3-9 Lucrări de relocare/protejare reţele de gaz intersectate de autostradă
Distanţa faţă de cea
Nr. Poziţie Deţinator
Reţea transport gaze mai apropiată arie
crt. kilometrică instalaţii
naturală protejată
Reţele distributie gaze. Cordun Gaz S.A.
Reţea distributie gaze, PEHD, Dn75mm,
3,23 km - ROSCI0424
Lcond.=45m; Cordun Gaz
1 km 29+850 Pădurea şi Lacul
Tub de protecţie OL ∅219.1 x 8 mm, S.A.
Mărgineni
Ltub=14m
3,23 km - ROSCI0424
Mărgineni
Ltub=27m
3,23 km - ROSCI0424
Mărgineni
Ltub=22m
3,23 km - ROSCI0424
Mărgineni
Ltub=65m
Reţea distributie gaze, PEHD, Dn125mm, 0,78 km - ROSCI0364
Cordun Gaz
5 Lcond.=55m; km 41+350 Râul Moldova între
S.A.
Tub de protecţie OL ∅273 x 8 mm, Ltub=16m Tupilaţi şi Roman
Reţea distributie gaze, PEHD, Dn125mm, 1,45 km - ROSCI0364
Cordun Gaz
6 Lcond.=150m; km 42+050 Râul Moldova între
S.A.
Tub de protecţie OL ∅273 x 8 mm, Ltub=54m Tupilaţi şi Roman
Reţea distributie gaze, PEHD, Dn160mm, 3,06 km -
Lcond.=80m; Cordun Gaz ROSCI0364 Râul
7 km 46+150
Tub de protecţie OL ∅323.9 x 8 mm, S.A. Moldova între Tupilaţi
Ltub=55m şi Roman
Reţele distributie gaze. Delgaz Grid S.A.
4,95 km - ROSCI0378
Lcond.=135m; Delgaz Grid
8 km 72+880 Râul Siret între Paşcani
şi Roman
Ltub=74m
4,82 km - ROSCI0378
Lcond.=105m; Delgaz Grid
9 km 75+090 Râul Siret între Paşcani
Tub de protecţie OL ∅273 x 10 mm, S.A.
şi Roman
Ltub=58m
Reţele distributie gaze. Design Proiect
45

Lcond.=131m; Design 3,55 km - ROSCI0107
10 km 50+066
Tub de protecţie OL ∅273.1 x 8.8 mm, Proiect Lunca Mirceşti
Ltub=25m
Reţele distributie gaze. Mihoc Oil SRL
Lcond.=410m; Mihoc Oil 3,23 km - ROSCI0434
11 km 4+580
Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, SRL Siretul Mijlociu
Ltub=74m
Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, Mihoc Oil 3,44 km - ROSCI0434
12 km 5+020
Ltub=7m SRL Siretul Mijlociu
0,72 km -
Lcond.=120m; Mihoc Oil
13 km 14+930 ROSPA0072 Lunca
Tub de protecţie OL ∅273 x 10 mm, SRL
Siretului Mijlociu
Ltub=89m
0,91 km -
Siretului Mijlociu
Ltub=75m
1,77 km -
Siretului Mijlociu
Ltub=94m
1,77 km -
Siretului Mijlociu
Ltub=113m
2,13 km -
Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, SRL
Siretului Mijlociu
Ltub=76m
2,14 km -
Tub de protecţie OL ∅323.9 x 10 mm, SRL
Siretului Mijlociu
Ltub=98m
km 27+550 2,22 km - ROSPA0072
19 ÷ km Lunca Siretului
27+850 Mijlociu
Ltub=92m
2,19 km -
Siretului Mijlociu
Ltub=10m
0,75 km - ROSCI0364
21 km 41+320 Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman
Ltub=34m
Tabelul următor prezintă reţelele de transport cu gaze naturale ce vor fi relocate sau protejate şi
poziţiile kilometrice aferente.
46
Tabelul nr. 3-10 Lucrări de relocare/deviere/protejare a reţelelor de transport gaze

Distanţa faţă de cea mai
protejată
Reţele transport gaze. S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm,
L360N-PSL2, Lcond.=240m; km 19+490 ÷ km 1,31 km - ROSPA0072
1 Tub de protecţie OL ∅508 x 10 mm, L245, 19+630 Lunca Siretului Mijlociu
Ltub=72m
Reţea transport gaze, OL, Ø527x8mm, L360N-
PSL2, Lcond.=255m; km 19+920 ÷ km 1,34 km - ROSPA0072
Ltub=75m
Reţele transport gaze. S.N.G.N. TRANSGAZ S.A.
Ltub=54m
Ltub=57m
PSL2, Lcond.=1060m; km 26+180 ÷ km 2,1 km - ROSPA0072 Lunca
5 Tub de protecţie OL ∅914 x 10 mm, L245, 27+220 Siretului Mijlociu
Ltub=60m
PSL2, Lcond.=1070m; km 26+180 ÷ km 2,1 km - ROSPA0072 Lunca
6 Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245, 27+240 Siretului Mijlociu
Ltub=66m
Ltub=110m
Ltub=104m
Ltub=104m
Ltub=116m
3,28 km - ROSPA0072
11 Reţea transport gaze, OL, Ø508x8mm, L360N- km 29+850
PSL2, Lcond.=150m; Lunca Siretului Mijlociu
47

protejată
Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245,
Ltub=95m
PSL2, Lcond.=152m; 3,28 km - ROSPA0072
12 Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245, km 29+850
Ltub=77m
PSL2, Lcond.=160m; 3,28 km - ROSPA0072
Ltub=73m
Reţea transport gaze, OL, Ø711x8mm, L360N- km 35+700 ÷ km
14 Moldova între Tupilaţi şi
PSL2, Lcond.=662m 36+360
Roman
Reţea transport gaze, OL, Ø508x8mm, L360N- km 35+700 ÷ km
PSL2, Lcond.=665m 36+360
Roman
Reţea transport gaze, OL, Ø508x8mm, L360N- 0,71 km - ROSCI0364 Râul
PSL2, Lcond.=60m;
16 Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245, km 36+850 Moldova între Tupilaţi şi
Ltub=28m Roman
PSL2, Lcond.=60m;
Ltub=26m Roman
Reţea transport gaze, OL, Ø114.3x7.1mm, 0,07 km - ROSCI0364 Râul
L360N-PSL2, Lcond.=135m;
18 Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, L245, km 38+900 Moldova între Tupilaţi şi
Ltub=55m Roman
PSL2, Lcond.=265m;
Ltub=76m Roman
PSL2, Lcond.=240m;
Ltub=78m Roman
PSL2, Lcond.=105m;
Ltub=41m Roman
Reţea transport gaze, OL, Ø88.9x7.1mm, 0,77 km - ROSCI0364 Râul
L360N-PSL2, Lcond.=70m;
22 Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, L245, km 41+350 Moldova între Tupilaţi şi
Ltub=30m Roman
48

protejată
PSL2, Lcond.=45m;
Ltub=15m Roman
PSL2, Lcond.=45m;
Ltub=14m Roman
PSL2, Lcond.=40m;
Roman
Ltub=16m
PSL2, Lcond.=370m; km 45+120 ÷ km
Tub de protecţie OL ∅914 x 10 mm, L245, 45+380
Ltub=56m Roman
PSL2, Lcond.=345m; km 45+100 ÷ km
27 Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245, Moldova între Tupilaţi şi
45+350
Roman
Ltub=56m
PSL2, Lcond.=370m; km 45+060 ÷ km
28 Tub de protecţie OL ∅711 x 10 mm, L245, Moldova între Tupilaţi şi
45+320
Roman
Ltub=58m
PSL2, Lcond.=115m; 3,85 km - ROSCI0107
Lunca Mirceşti
Ltub=60m
L360N-PSL2, Lcond.=135m; 3,85 km - ROSCI0107
Lunca Mirceşti
Ltub=60m
L360N-PSL2, Lcond.=145m; 3,85 km - ROSCI0107
Lunca Mirceşti
Ltub=60m
L360N-PSL2, Lcond.=195m; 3,11 km - ROSPA0072
32 Tub de protecţie OL ∅355.6 x 10 mm, L245, km 56+850
Ltub=53m
L360N-PSL2, Lcond.=115m; 3,11 km - ROSPA0072
33 Tub de protecţie OL ∅355.6 x 10 mm, L245, km 56+850
Ltub=21m
Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm, 3,68 km - ROSCI0378 Râul
34 km 71+550
L360N-PSL2, Lcond.=75m; Siret între Paşcani şi Roman
49

protejată
Tub de protecţie OL ∅508 x 10 mm, L245,
Ltub=40m
L360N-PSL2, Lcond.=275m; 3,23 km - ROSCI0378 Râul
Siret între Paşcani şi Roman
Ltub=123m
L360N-PSL2, Lcond.=50m; 3,26 km - ROSCI0378 Râul
Ltub=33m
Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm, 3,28 km - ROSCI0378 Râul
37 km 71+000
L360N-PSL2, Lcond.=230m Siret între Paşcani şi Roman
Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile kilometrice
aferente.
Tabelul nr. 3-11 Lucrări de relocare a reţelelor de instalaţii de telefonie
protejată
Reţele de telecomunicatii – Detinator: SC RCS&RDS SA
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=130m,
1,87 km - ROSCI0434 Siretul
1 1HDPE110mm=50m, camerete=3buc., km 1+670 – km 1+740
Mijlociu
Ltraseu=130m
2,01 km - ROSPA0072
2 1HDPE110mm=135m, camerete=5buc., Km 21+440
Ltraseu=633m
2,13 km - ROSPA0072
3 2HDPE110mm=67m, stalpi TC=2buc., Km 26+630
Ltraseu=106m
1HDPE110mm=39m din care Forare km 27+560 – km 2,20 km - ROSPA0072
4
orizontala=19m, camerete=6buc., 27+900 Lunca Siretului Mijlociu
Ltraseu=559m
km 28+100 – km 2,27 km - ROSPA0072
5 1HDPE110mm=53m, camerete=3buc.,
28+320 Lunca Siretului Mijlociu
Ltraseu=167m
Retea telecomunicatii, 1OL114mm=97m, km 29+400 – km 3,06 km - ROSCI0424
6
Ltraseu=97m 29+500 Pădurea şi Lacul Mărgineni
km 29+940 – km 3,02 km - ROSCI0424
30+240 Pădurea şi Lacul Mărgineni
Ltraseu=624m
km 75+720 – km 5,27 km - ROSCI0378 Râul
75+970 Siret între Paşcani şi Roman
Ltraseu=1124m
Reţele de telecomunicatii – Detinator: ORANGE ROMANIA SA
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=150m, 3,23 km - ROSCI0434 Siretul
1 km 4+580
1HDPE110mm=112m, Ltraseu=150m Mijlociu
50

protejată
km 10+960 -km 2,04 km - ROSPA0072
Ltraseu=85m
1,23 km - ROSPA0072
3 1HDPE110mm=50m, camerete=4buc., stalpi km 13+980
Tc 8m=2buc., Ltraseu=1153m
0,72 km - ROSPA0072
4 1HDPE110mm=67m, camereta-1buc, stalpi km 14+940
Retea telecomunicatii, 3HDPE40mm=1214m, km 17+520
1HDPE110mm=36m, 3HDPE32mm=36m, 1,46 km - ROSPA0072
5
OL114mm=10m, camerete=6buc., Lunca Siretului Mijlociu
Ltraseu=1250m
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1743m, km 29+850
3,28 km - ROSPA0072
6 1HDPE110mm=70m, Forare orizontala=8m,
Ltraseu=1743m
Retea telecomunicatii, 3HDPE40mm=1158m, km 41+330 0,75 km - ROSCI0364 Râul
7 3HDPE32mm=39m, 1HDPE110mm=39m, Moldova între Tupilaţi şi
camerete=5buc., Ltraseu=1197m Roman
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1295m, km 47+400 -km
8 1HDPE110mm=131m, Forare dirijata=100m, 48+920
Mirceşti
camerete=14buc., Ltraseu=1295m
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=574m, km 49+700 -50+100
Mirceşti
Ltraseu=574m
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=572m, km 51+000 – 3,64 km - ROSCI0107 Lunca
10
camerete=2buc., Ltraseu=572m km51+300 Mirceşti
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=945m, 3,73 km - ROSCI0364 Râul
Km 51+640 – km
11 1HDPE110mm, camerete=6buc., Moldova între Tupilaţi şi
52+500
Ltraseu=945m Roman
3,48 km - ROSPA0072
12 1HDPE110mm=44m,camerete=2buc., km 56+200
Ltraseu=61m
13 Km 71+400
1HDPE110mm=80m, Ltraseu=80m Siret între Paşcani şi Roman
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=378,
14 1HDPE110mm=378, stalpi Tc 8m=2buc., Km 75+100
Ltraseu=378m
Reţele de telecomunicatii – Detinator: SC TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS SA
Retea telecomunicatii, 2HDPE110mm=151m, 3,23 km - ROSCI0434 Siretul
1 km 4+580
Ltraseu=151m Mijlociu
km 10+900 – km 2,06 km - ROSPA0072
2 1HDPE110mm=45m, camerete=3buc
Ltraseu=88m
3 1HDPE110mm=455m, camerete=9buc km 14+100
Siretului Mijlociu
Ltraseu=545m
0,75 km - ROSPA0072
4 1HDPE110mm=270m, 2HDPE110mm=82m km 14+900
din care 12m forare orizontala, Ltraseu=352m
Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1250m, 1,44 km - ROSPA0072
5 km 17+500
1HDPE110mm=36m, Lunca Siretului Mijlociu
51

protejată
1OL114mm=10m, camerete=6buc.,
Ltraseu=1250m
2,11 km - ROSPA0072
6 1HDPE110mm=120m, 2HDPE110mm=62m km 26+060
Ltraseu=120m
1HDPE110mm=66m, 2HDPE110mm=85m, 2,13 ROSPA0072 Lunca
7 km 26+640
camerete=2buc., stalpiTc 8m=2buc., Siretului Mijlociu
Ltraseu=165m
3,28 km - ROSPA0072
8 1HDPE110mm=106m, camerete=8buc., km 29+850
Ltraseu=1422m
1HDPE110mm=143m, camerete=4buc, 2,04 km - ROSCI0424
9 km 31+760
Ltraseu=278m Pădurea şi Lacul Mărgineni

10 1HDPE110mm=55m, camerete=9buc., km 34+600 Moldova între Tupilaţi şi
Ltraseu=841m Roman
11 1HDPE110mm=125m, forare dirijata=20m, km 41+340 Moldova între Tupilaţi şi
camerete=7 buc Ltraseu=1767m Roman
Retea telecomunicatii,
2HDPE40mm=10m,4HDPE40mm=281,
12 km 41+340 Moldova între Tupilaţi şi
2HDPE110mm=36m, camerete=6buc., stalpi
Roman
13 1HDPE110mm=101m, camerete=6buc, stalpi km 41+340 Moldova între Tupilaţi şi
Tc 8m=2buc, Ltraseu=831m Roman
3HDPE40mm=90m 1HDPE110mm=45m,
camerete=3buc, stalpi Tc 8m=2buc,
Roman
Ltraseu=100m
km 47+400 – km
15 1HDPE110mm=190m din care 86 instalati Moldova între Tupilaţi şi
47+980
prin forare, camerete=10buc., Ltraseu=1009m Roman
1HDPE110mm=36m, 2HDPE110mm=301m,
km 48+900 – km 3,55 km - ROSCI0107 Lunca
16 3HDPE110mm=89m, camerete=6buc., stalpi
50+060 Mirceşti
Tc 8m=2buc., Ltraseu=1270m din care 830
sunt instalati in monotub existent
1,54 km - ROSPA0072
17 1HDPE110mm=35m, camerete=6buc., km 59+180
Ltraseu=324m
1,74 km - ROSPA0072
18 3HDPE110mm=14m, 4HDPE110mm=93m, km 60+640
camerete=2buc., Ltraseu=107m
19 km 68+470
stalp Tc 8m=1buc., Ltraseu=114m Siret între Paşcani şi Roman
2HDPE40mm=125m, 2HDPE110mm=140m 4,84 km - ROSCI0378 Râul
20 km 75+120
din care 39m instalati prin forare, Siret între Paşcani şi Roman
1HDPE110mm=41m, 3HDPE110mm=373m
52

protejată
din care 32m instalati in forare,
camerete=3buc., camere de tragere tip
X=4buc., stalp Tc 8m=1buc., cutii
terminale=20perechi Ltraseu=718m
Tabelul următor prezintă lucrările de relocare sau protecţie a reţelelor electrice şi poziţiile kilometrice
aferente acestora.
Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice
protejată
Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Bacău
Racord 20kV din LEA Serbesti Avicola-Brad
LEA = 30m 3,70 km - ROSPA0072
1 km 8+700
LES = 150m Lunca Siretului Mijlociu
3 stalpi SC15014
LEA 20kV Filipesti CFR Itesti
LEA = 30m 1,97 km - ROSPA0072
2 km 11+200
4 stalpi SC15014
LEA 20kV Filipesti – Avicola Brad
LEA = 50m 1,91 km - ROSPA0072
3 km 11+750
2 stalpi speciali SC15014
LEA 20kV Filipesti – US Galbeni
LEA = 90m 1,15 km - ROSPA0072
4 km 14+120
3 stalpi SC15014
Racord 20kV PTA14 Filipesti si post de
transformare
1,15 km - ROSPA0072
5 LEA = 30m km 14+120
LES = 100m
LEA 20kV DC Filipesti-Secuieni-Roman
LEA = 100m 0,88 km - ROSPA0072
6 km 16+880
4 stalpi SC15014
Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Neamţ
Derivatie 20kV – PTA12 Secuieni
LEA = 40m km 22+800 ÷ km 2,36 km - ROSPA0072
7
LES = 520m 23+100 Lunca Siretului Mijlociu
LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti
LEA = 40m 2,30 km - ROSPA0072
8 km 25+400
4 stalpi SC15014
LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti
LEA = 40m km 2+600 bretea nod 2,47 km - ROSPA0072
9
LES = 204m Roman Sud Lunca Siretului Mijlociu
4 stalpi SC15014
53

protejată
LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti km 0+000 bretea la
3,42 km - ROSPA0072
10 LEA = 570m DN2 Nod Roman Sud ÷
9 stalpi SC 15014 si SC15006 km 0+500
LEA 20kV
În interiorul ROSCI0364
LEA = 40m
11 km 39+850 Râul Moldova între Tupilaţi
LES = 180m
şi Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
În interiorul ROSCI0364
LEA = 40m
12 km 39+920 Râul Moldova între Tupilaţi
LES = 192m
şi Roman
4 stalpi SC15014
Racord 20kV PTA si post de transformare În interiorul ROSCI0364
13 LEA = 100m km 39+920 Râul Moldova între Tupilaţi
3 stalpi SC15014 şi Roman
LEA 20kV
LEA = 40m km 3+700 Bretea Nod
LES = 160m Roman Nord
Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV Roman-Laminor-Nisiporesti
Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV Roman-Laminor-Slobozia
Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV +3xRacorduri la PTA
km 0+000 la DN2 Nod 3,07 km - ROSCI0364 Râul
LEA = 100m
17 Roman Nord ÷ km Moldova între Tupilaţi şi
LES = 1100m
0+900 Roman
4 stalpi SC15014
Racord 20kV PTA PECO km 0+000 la DN2 Nod 3,07 km - ROSCI0364 Râul
18 LES = 100m Roman Nord ÷ km Moldova între Tupilaţi şi
1 stalp special SC15014 0+900 Roman
Racord 20kV PTA Firma km 0+000 la DN2 Nod 3,07 km - ROSCI0364 Râul
19 LES = 150m Roman Nord ÷ km Moldova între Tupilaţi şi
1 stalp special SC15014 0+900 Roman
Racord 20kV PTA (km 0+020 pe DN2) km 0+000 la DN2 Nod 3,07 km ROSCI0364 Râul
20 LEA = 100m Roman Nord ÷ km Moldova între Tupilaţi şi
2 stalpi speciali SC15014 0+900 Roman
LEA 20kV
LEA = 40m
LES = 320m
Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 40m km 47+475 Nod rutier
LES = 380m Sabaoani
Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
km 47+475 Sens 4,55 km - ROSCI0364 Râul
LEA = 40m
23 giratoriu la DJ207B Nod Moldova între Tupilaţi şi
LES = 540m
rutier Sabaoani Roman
3 stalpi SC15014
Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Iaşi
54

protejată
LEA 20kV
LEA = 50m 3,6 km - ROSCI0107 Lunca
24 km 51+100
LES = 1515m Mirceşti
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m 4,03 km - ROSCI0107
25 km 52+100
LES = 622m Lunca Mirceşti
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m km 1+100 pasaj DJ 2,25 km - ROSPA0072
26
LES = 80m 208G Lunca Siretului Mijlociu
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m km 1+840 nod 1,68 km - ROSPA0072
27
LES = 135m Mogosesti-Siret Lunca Siretului Mijlociu
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m 1,58 km - ROSPA0072
28 km 60+000
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m 1,92 km - ROSPA0072
29 km 61+000
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m 1,73 km - ROSPA0072
30 km 61+800
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m 2,39 km - ROSCI0378 Râul
31 km 68+600
LES = 320m Siret între Paşcani şi Roman
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
32 km 72+970
4 stalpi SC15014
LEA JT
33 LES 0,4kV = 120m km 75+100
4 stalpi speciali tip SC10005
LEA 20kV
34 km 75+200
4 stalpi SC15014
LEA 20kV
LEA = 50m km 3+040 Sens giratoriu 5,86 km - ROSCI0378 Râul
35
LES = 80m la DN28A Siret între Paşcani şi Roman
4 stalpi SC15014
55
Relocarea şi restabilirea legăturilor rutiere

Traseul autostrăzii intersectează o serie de drumuri de diverse categorii (agricole, exploatare, drumuri
între tarlale) întrerupând continuitatea acestora.
În funcţie de importanţa lor, s-au prevazut intersecţii denivelate fără acces la autostrada (de tip pasaj
peste autostradă) sau devierea lor în lungul autostrăzii şi gruparea lor în vederea realizării unei treceri
comune peste autostradă. În cazul drumurilor de importanţă comunală sau judeţeană, au fost
prevăzute pasaje subterane sau supraterane în zona de intersecţie. Acestea sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-13 Drumurile care necesită relocare
Interval prevăzut pentru realizarea Distanţa faţă de cea
Nr. lucrării Lungime mai apropiată arie
Drum
crt. (m) naturală protejată
3,2 km faţă de
1 DC12 4+630 4+650 560 ROSCI0434 Siretul
Mijlociu
4,98 km - ROSPA0072
2 DJ207F 7+200 7+220 905
1,1 km faţă de
3 DC7 14+180 14+200 1,123 ROSPA0072 Lunca
Siretului Mijlociu
0,74 km faţă de
4 DC8 14+900 14+920 329 ROSPA0072 Lunca
Siretului Mijlociu
2,02 km faţă de
5 DC537 21+460 21+480 790 ROSPA0072 Lunca
Siretului Mijlociu
2,2 km faţă de
6 DC90 27+900 27+920 738 ROSPA0072 Lunca
Siretului Mijlociu
1,37/1,35 km faţă de
ROSCI0364 Râul
7 DN15D/DC91 34+590/ 35+740 34+610/35+760 2,197
Moldova între Tupilaţi
şi Roman
0,28 km faţă de
ROSCI0364 Râul
8 DC51 41+690 41+710 1,680
şi Roman
2,55 km faţă de
ROSCI0364 Râul
9 DC54 44+130 44+150 849
şi Roman
3,52 km faţă de
ROSCI0364 Râul
10 DC52 46+095 46+115 792
şi Roman
3,55 km faţă de
11 DJ208/DC86 50+060 50+080 510 ROSCI0107 Lunca
Mirceşti
4,3 km faţă de
12 DC103 54+620 54+640 811
ROSCI0364 Râul
56
Interval prevăzut pentru realizarea Distanţa faţă de cea

Nr. lucrării Lungime mai apropiată arie
Drum
crt. (m) naturală protejată
şi Roman
3,1 km faţă de
13 DJ208G 56+805 56+825 1,013 ROSPA0072 Lunca
Siretului Mijlociu
3,2 km faţă de
14 DJ208L 70+480 70+500 2,869 ROSCI0378 Râul Siret
În zona intersecţiei nodurilor rutiere cu drumurile naţionale
5,42 km faţă de
DN2 – Nod
15 1+185 1+205 905 ROSCI0378 Râul Siret
Paşcani
2,46 km faţă de
DN2 – Nod ROSCI0364 Râul
16 3+435 3+455 1,338
Roman Sud Moldova între Tupilaţi
şi Roman
1,5 km faţă de
DN15D – Nod
17 1+175 1+195 2,217 ROSPA0072 Lunca
Filipeşti
Siretului Mijlociu
2,94 km faţă de
DN2 – Nod ROSCI0364 Râul
18 6+035 6+055 922
Roman Nord Moldova între Tupilaţi
şi Roman
5,31 km faţă de
DJ207B – Nod
19 2+540 2+560 237,36 ROSCI0159 Pădurea
Paşcani
Homiţa
5,30 km faţă de
DJ208 - Nod
20 2+943 2+963 266,27 ROSCI0159 Pădurea
Paşcani
Homiţa
5,19 km faţă de
DN28A - Nod
21 3+113 3+133 235,16 ROSCI0159 Pădurea
Paşcani
Homiţa
Sintetizat, în formă tabelară, sunt prezentate în cele ce urmează soluţiile de restabilirile a legăturilor
rutiere locale întrerupte de proiectul autostrăzii.
Tabelul nr. 3-14 Soluţiile de restabilire a drumurilor locale
Interval prevăzut
pentru realizarea Deschidere Distanţa faţă de cea
Nr. Categorie Soluţie de
lucrării structură mai apropiată arie
crt. drum restabilire
km km (m) naturală protejată
început sfâşit
Pasaj pe DL peste 1,37 km - ROSCI0434
1 1+046 1+074 Drum Local 11,3
autostrada Siretul Mijlociu
2 3+056 3+084 Drum Local 11,3
autostrada Siretul Mijlociu
Structura casetata
3,03 km - ROSPA0072
3 9+397 9+432 Drum Local 12 pe autostrada peste
DL
Pasaj pe DL peste 1,92 km - ROSPA0072
4 11+946 11+974 Drum Local 11,3
57
Interval prevăzut
pentru realizarea Deschidere Distanţa faţă de cea
Nr. Categorie Soluţie de
lucrării structură mai apropiată arie
crt. drum restabilire
km km (m) naturală protejată
început sfâşit
5 12+666 12+694 Drum Local 11,3
Structura casetata
1,87 km - ROSPA0072
6 18+178 18+197 Drum Local 12 pe autostrada peste
DL
Pasaj pe DL peste 2 km - ROSPA0072
7 24+346 24+374 Drum Local 11,3
3,08 km - ROSCI0424
Pasaj pe DL peste
8 30+131 30+159 Drum Local 11,3 Pădurea şi Lacul
autostrada
Mărgineni
Structura casetata 0,70 km - ROSCI0364
9 36+818 36+837 Drum Local 12 pe autostrada peste Râul Moldova între
DL Tupilaţi şi Roman
10 48+886 48+914 Drum Local 11,3
autostrada Lunca Mirceşti
11 51+241 51+269 Drum Local 11,3
autostrada Lunca Mirceşti
12 58+411 58+439 Drum Local 11,3
13 66+101 66+129 Drum Local 11,3
2,39 km - ROSCI0378
Pasaj pe DL peste
14 68+561 68+589 Drum Local 11,3 Râul Siret între Paşcani şi
autostrada
Roman
2,81 km - ROSCI0378
Pasaj pe DL peste
15 69+571 69+599 Drum Local 11,3 Râul Siret între Paşcani şi
autostrada
Roman
Pasaj pe DL peste 5,18 km – ROSCI0159
16 75+916 75+944 Drum Local 11,3
autostrada Pădurea Homiţa
În cadrul proiectului se mai disting o serie de drumuri agricole sau drumuri de acces locale a căror
continuitate s-a păstrat prin soluţionarea trecerii lor denivelat peste sau pe sub autostradă, prin
deschiderile podurilor sau a pasajelor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3-15 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea peste sau pe
sub autostradă
Poziţie km autostradă Lungime
Nr. km km km km aproximativă Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. început sfârşit început sfârşit arie naturală protejată
(stânga) (stânga) (dreapta) (dreapta) drum (m)
1 - - 1+000 1+770 900 1,94 km - ROSCI0434 Siretul Mijlociu
2 1+660 1+935 - - 285 2,01 km - ROSCI0434 Siretul Mijlociu
3,02 km - ROSPA0072 Lunca Siretului
3 8+598 9+409 8+550 9+409 1780
Mijlociu
4 13+026 13+460 13+026 13+460 980
Mijlociu
5 26+060 26+209 26+070 26+209 415
Mijlociu
58
Poziţie km autostradă Lungime

Nr. km km km km aproximativă Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. început sfârşit început sfârşit arie naturală protejată
(stânga) (stânga) (dreapta) (dreapta) drum (m)
2,55 km - ROSCI0364 Râul Moldova
6 43+373 44+180 1130
între Tupilaţi şi Roman
7 - - 43+410 44+228 950
8 - - 45+652 46+142 615
9 46+080 46+937 - - 1355
10 50+518 51+032 - - 515 3,57 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti
12 - - 50+931 52+492 1735 3,54 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti
14 - - 53+962 54+731 945 4,90 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti
15 59+870 60+092 60+092 59+875 415
Mijlociu
16 63+460 63+578 63+578 62+766 1060
Mijlociu
17 64+037 64+653 64+653 63+651 1700
Mijlociu
18 66+131 66+307 - - 390
Mijlociu
19 - - 66+199 66+333 500
Mijlociu
4,73 km - ROSCI0378 Râul Siret între
20 73+497 73+777 73+497 73+940 850
Paşcani şi Roman
În cazul intersecţiilor cu calea ferată au fost propuse următoarele soluţii:

• În zona km 11+280 - Calea Ferată CF500, intersecţia este soluţionată prin supratraversarea
liniei de cale ferată cu un pasaj pe autostradă;
• În zona km 21+620 - Calea Ferată CF500, intersecţia se realizează între DC537 şi CF500,
respectiv între rampa de acces la pasajul autostrăzii şi CF500 prin amenajarea unei treceri la
nivel;
• În zona km 63+580 - Cale Ferată industrială (acces la Unitate Militară), intersecţia este
soluţionată prin supratraversarea liniei de cale ferată cu un pasaj pe autostradă;
• În zona km 17+500 - Calea Ferată CF500, intersecţia este soluţionată prin supratraversarea
liniei de cale ferată cu 3 pasaje amplasate pe bretelele nodului rutier Filipeşti;
• În zona km 29+850 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Roman Sud, intersecţia este
soluţionată prin supratraversarea liniei de cale ferată cu un pasaj pe breteaua nodului rutier de
autostradă;
• În zona km 41+350 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Roman Nord, intersecţia este
autostradă;
59
• km 59+200 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Mogoseşti Siret, intersecţia este

autostradă.
Precizăm că lucrările de relocare sau restabilire a căilor de acces nu vor intersecta arii naturale protejate.
Demolări
Pentru realizarea proiectului sunt necesare următoarele lucrări de demolare:
• Având în vedere faptul că autostrada Bacău - Paşcani se va executa după ce Varianta de
Ocolire Bacău va fi dată în exploatare, pentru realizarea nodului rutier Bacău Nord vor fi
necesare lucrări de demolare parţială a VO Bacău în zona km 0 al autostrăzii Bacău –
Paşcani;
• În zona km 47+440: construcţie, necesară a fi demolată pentru realizarea sensului giratoriu
de legătura a nodului rutier Săbăoani ce face legătura cu DN2 şi DJ207B;
• În zona km 48+080: construcţie pe teren arabil, necesar a fi demolată pentru realizarea
autostrăzii.
În figurile următoare sunt prezentate locaţiie în care sunt propuse lucrările de demolare.
60
Figura nr. 3-5 Construcţiile propuse a fi demolate din zona nodului rutier Săbăoani
61
Figura nr. 3-6 Suprafaţă propusă pentru demolare în zona intersecţiei autostrăzii Bacău - Paşcani cu
VO Bacău
62
Lucrări pentru siguranţa circulaţiei

Elemente pentru siguranţa circulaţiei
Sistemul de semnalizare şi marcaj a fost proiectat atât pe autostradă cât şi pe drumurile de categorie
inferioară care vor intersecta autostrada precum şi pe reţeaua rutieră din culoarul autostrăzii, unde s-a
proiectat semnalizarea rutieră pentru orientarea către autostradă.
Materializarea sistemului de organizare şi desfăşurare a circulaţiei prin indicatoare şi marcaje a urmărit
mărirea gradului de siguranţă şi fluenţa pe întreaga reţea de drumuri care intră în sistem şi să permită
tuturor celor care circulă pe aceste drumuri sa se orienteze pentru a se înscrie din timp pe direcţia
dorită, eliminându-se astfel confuziile, manevrele greşite, parcursuri suplimentare şi chiar blocaje.
Pentru dirijarea circulaţiei în fiecare nod s-au prevăzut două portale complete (câte unul de fiecare
parte a nodului).
Consolele s-au prevăzut pentru presemnalizarea nodurilor rutiere şi a spaţiilor de servicii.
Având în vedere modul în care se desfăşoară circulaţia pe autostradă (viteza de deplasare, intensitatea
traficului), este necesar sa se transmită conducătorilor auto o serie de informaţii legate de condiţiile
rutiere, evenimente produse pe autostradă, avertismente etc.
Acest lucru se va face prin mesaje variabile, transmise de la centrul de coordonare al autostrăzii şi care
vor fi afişate pe panouri cu mesaje variabile.
Autostrada fiind alcatuită din două căi distincte unidirecţionale, s-a prevăzut instalarea bornelor
kilometrice pe marginea părţii carosabile.
Pe glisierele de siguranţă ale parapetelui vor fi montaţi catadioptri.
Pe traseul autostrăzii cât şi pe drumurile destinate traficului internaţional s-au prevăzut indicatoare de
dimensiuni foarte mari, bretelele nodurilor de circulaţie format foarte mari, drumuri nationale format
mare, pentru celelalte drumuri s-au prevăzut indicatoare de dimensiuni curente.
Marcaje rutiere
Marcajul rutier a fost proiectat în conformitate cu prevederile SR 1848-7/2015 şi a fost prevăzută
utilizarea de materiale având la bază vopsea sau termoplastic, cu grosime de 3000 microni, care au o
durată de viaţă de minimum 2 ani.
Poziţile hectometrice sunt reprezentate din material preformat pe banda de urgenţă. Astfel, au fost
reprezentate cu numerele impare, respectiv 100, 300, 500, 700 şi 900. Cifrele au o înalţime de 30,00
cm şi se vor realiza pe benzile de urgenţă aferente ambelor căi de circulaţie.
Măsuri de siguranţa rutieră: parapete metalic, atenuatori de şoc
Pe rampele structurilor şi pe structuri s-a prevăzut parapete tip H4B cu laţime de lucru W3=1,0 m. În
cale curentă, s-au prevazut parapete tip N2, H1, H2 şi H3 funcţie de înalţimea rambleului şi geometria
traseului, precum şi de categoria drumului.
Pe parapetele de siguranţă se vor monta elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturaşi
reflectorizanţi sau alte elemente reflectorizante).
63
Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreţinere în caz de accidente rutiere),
parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părţi ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.
Din 5 în 5 km s-a stabilit un sector cu lungimea de 160 m, aflată în zona mediană, în care se va prevedea
un tip de parapet demontabil ce asigură atât montarea cât şi demontarea, în timp redus şi în condiţii
de siguranţă rutieră, respectandu-se normele de siguranţă la crash test.
În unghiurile generate între bretele şi partea carosabilă au fost prevăzuţi atenuatori de şoc care vor
asigura amortizarea eventualelor şocuri provocate de impactul vehiculului cu parapetele de protecţie
aflate în zona de separare a fluxurilor de circulaţie.
Semnalizarea rutieră
Indicatoarele rutiere pentru autostradă şi bretelele nodurilor rutiere se vor confectiona cu folie clasa
III, iar cele care se amplaseaza pe drumurile naţionale cu folie clasa II.
Pe bretelele nodurilor rutiere vor fi prevăzute indicatoare de format foarte mare.
Consolele de pe drumurile nationale se vor proteja cu parapete metalic zincat.
Portalele şi consolele vor avea contur închis şi vor fi protejate prin zincare. În conformitate cu
prevederile TEM-ului la intersecţia dintre două autostrăzi, au fost prevăzute trei portale cu indicatoare
rutiere la intersecţia dintre Autostrada Bacău - Paşcani şi Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ -
Iaşi.
Distanţa prevazută între indicatoarele rutiere propuse pe autostradă este de cel puţin 150,00 m,
excepţie făcând balizele.
Pentru percepţia cu uşurinţă a mesajului de pe panourilor de orientare, înscrisurile se vor realiza cu o
înălţime a literelor de 400 mm, pentru indicatoarele rutiere prevăzute pe autostradă care se vor monta
pe portale şi console.
Semnalizarea rutieră verticală conţine următoarele elemente:
• Indicatoare de avertizare;
• Indicatoare de reglementare;
• Indicatoare de orientare şi informare.
Marcajul lateral se realizează cu efect rezonator, fiind aplicat într-o singură trecere, cu o înălţime a
stratului de baza de 3 mm şi o înălţime a elementelor rezonatoare de 6 mm.
Marcajul lateral se va întrerupe din 10,00 m în 10,00 m, pe câte 5,00 cm, pentru asigurarea scurgerii
apelor pluviale, evitându-se astfel apariţia acvaplanării.
Distanţa dintre două elemente rezonatoare succesive va fi de circa 150 mm, iar lungimea elementului
rezonator va fi de circa 50 mm.
Nodurile rutiere s-au presemnalizat la 3000, 2000, 1000 şi la 50,00 m de începutul benzii de decelerare
s-a prevăzut portal, iar la desprinderea benzii suplimentare de banda curentă s-a prevăzut consola în
"T".
64
Împrejmuirea autostrăzii
Împrejmuirea autostrăzii se va realiza cu gard de protecţie din plasă cu înalţimea h = 1,5 m în zonele
de câmpie, respectiv h = 1,8 m în vecinătatea zonelor de pădure. Adiţional, în marginile tuturor
subtraversărilor şi pe toată zona ce intersectează situl Natura 2000, se montează gard de protecţie pe
o lungime de 100 metri stânga-dreapta structurii, suplimentar gardului de protecţie. Gardul de
protecţie trebuie să aibă o înălţime de minim 40 cm şi va avea zona superioară îndoită spre exteriorul
autostrăzii. Gardul va avea ca rol secundar ghidarea faunei mici către subtraversări.
Sistemul de comunicaţii al autostrăzii şi sistemul inteligent de control al

traficului
Sistemul de Monitorizare Trafic trebuie sa accepte informaţii de trafic/ evenimente de la alte Centre
de Monitorizare/Management/Informare asupra Traficului. Datele furnizate de către aceste sisteme
vor fi transformate din formatul propriu fiecăruia dintre ele în formatul intern folosit de sistemul de
monitorizare trafic. Schimbul de date cu aceste centre va fi bazat pe o platforma XML deschisă,
conform standardului DATEX II. Sistemele cu care va trebui sa schimbe date sunt urmatoarele:
• Centrul Naţional de Informare CNAIR;
• Centrul de Informare al Poliţiei Rutiere - Infotrafic;
• Agenţia Naţională de Meteorologie;
• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Sistemul ITS
În cadrul programului de construcţii de noi autostrăzi/drumuri expres şi de reabilitare a celor existente,
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere implementează Sistemele Inteligente de
Transport (ITS - Intelligent Transport Systems), ca opţiune majoră de creştere a eficienţei, fluenţei,
siguranţei şi limitării impactului asupra mediului privind procesul de transport rutier.
Sistemele inteligente de transport sunt aplicaţii ale comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor care
asigură atât monitorizarea şi managementul reţelei rutiere cât şi informarea participanţilor la trafic.
Subsisteme componente
Sistemul de monitorizare, este compus din următoarele subsisteme:
• Subsistemul de monitorizare a traficului- VEH Detectoare de vehicule - utilizând tehnologia
video.
• Subsistemul de monitorizare a condiţiilor meteo - METEO Staţii meteo şi senzori de îngheţ
la nivelul suprafeţei de rulare;
• Subsistemul de monitorizare video - CCTV Vor fi două tipuri de camere video pentru
monitorizare:
65
• Camere CCTV PTZ (cu sistem de mişcare şi panoramare - Pan Tilt and Zoom) - amplasate la
intrările pe segmentul de autostradă, în zona parcărilor, în nodurile rutiere şi în zonele cu risc
de accident;
• Camere CCTV fixe, zoom fix, amplasate uzual la fiecare 2 km. Pe sectorul de autostradă,
camerele cctv fixe vor îndeplinii funcţia camerelor AID cu excepţia camerelor fixe din parcări
şi a celor de securitate;
• Subsistemul de recunoaştere automată numere de înmatriculare şi monitorizare/penalizare
rovignetă – ANPR;
• Subsistem de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR - Automatic
Number Plate Recognition);
• Puncte de concentrare – CONC.
Punctele de concentrare sunt locaţiile care vor găzdui echipamentele necesare diferitelor subsisteme.
Punctele de concentrare vor fi realizate la aproximativ fiecare 2 km. Alimentarea punctelor de
concentrare, pentru toate echipamentele ITS se va face atat de la reţeaua naţională de energie electrică
cat şi de la panouri solare. Pentru acele locaţiile care vor conţine echipamente ITS, consumatori mici
de energie (ex.: AID, camere CCTV, etc.) alimentarea se va face de la sisteme cu panouri solare şi
acumulatori tampon iar backup-ul se va realiza prin branşarea acestora la reţeaua naţională de energie
electrică.
Centru de Monitorizare şi Informare – CMI
Uzual, Centrul de monitorizare şi informare este o structură cu mare capacitate de monitorizare,
putând să asigure şi alte sectoare de drumuri naţionale ce vor fi implementate în viitor în această zonă.
Centrul va fi conectat prin fibră optică la unul dintre nodurile de comunicaţie din zona autostrăzii.
Centrul de Monitorizare şi Informare va fi prevăzut cu toate dotările hardware şi software necesare,
echipamente de stocare şi birotică , funcţiile şi interfaţa softului de centru pentru a permite gestionarea
tuturor informaţtiilor pentru autostrada cuprinsă între Bacău-Paşcani
Informaţiile despre condiţiile de trafic şi meteo vor fi prezentate publicului prin intermediul mai
multor sisteme de informare.
Monitorizare
Subsistemul de monitorizare a traficului permite colectarea datelor la distanţă, evaluarea lor şi
transmiterea într-un format unitar către centrul de comandă.
Viteza, categoria şi numărul de vehicule este înregistrată de instrument în timp real pentru fiecare
vehicul şi prin metode statistice. Rata de utilizare a drumurilor se calculează şi se afişează pe baza
datelor măsurate. Parametrii de clasificare vor putea fi modificaţi prin intermediul software-ului.
Sistemul de monitorizare va permite măsurarea statică şi dinamică a greutăţii.
66
Sistemul de iluminat al autostrăzii

Reţeaua electrică pentru iluminat folosind stâlpi metalici cu înălţimea de 10 m, se va amplasa în
urmatoarele zone:
• În zona tuturor nodurilor rutiere din proiect;
• În zona CIC, CMI, S1, S3 şi a parcărilor de scurtă durată;
• Pasaj peste DN2 şi CF;
• Pod peste pârâul Precista;

• Pod peste pârâul Turbata;
• Pod peste pârâul Valea Neagră;
• Pod peste vale – zona km 33+520 – km 33+710;

• Pod peste râul Moldova şi DL;
• Pasaj peste DC103;

• Pasaj peste DC 104;
• Pod peste pârâul Părul;
• Pasaj peste DN 28A.

Alimentarea cu energie electrică a aparatelor de iluminat se face dintr-un tablou electric de iluminat.
Sistemul de telegestiune permite monitorizarea şi controlul fiecărui aparat, în mod individual şi
controlul de grup al aparatelor de iluminat public. Modul de telegestiune este echipat cu fotocelulă
pentru pornirea iluminatului public în funţie de nivelul iluminării exterioare. Sistemul de telegestiune
permite comunicarea directă între dispozitivele de control instalate în aparatele de iluminat, pentru a
transmite comenzile senzorilor instalaţi.
Lucrări pentru protecţia mediului

Panouri fonoabsorbante
Pentru reducerea nivelului de zgomot ca urmare a operării autostrăzii, în mai multe zone ale acesteia
au fost propuse panouri fonoabsorbante. Înălţimea panourilor fonoabsorbante este de 3 metri.
Locaţiile în care se propun panouri fonoaborbante precum şi lungimile acestora sunt prezentate în
tabelele următoare.
Tabelul nr. 3-16 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona ariilor naturale protejate
Partea pe Distanţa faţă de Distanţa faţă de cea mai
Nr. km km Lungime
care se cea mai apropiată apropiată arie naturală
crt. început sfârşit (m)
instalează localitate protejată
0,83 km faţă de
1 14+770 16+550 Stânga limita localităţii 1780
Siretului Mijlociu
Galbeni
67
Partea pe Distanţa faţă de Distanţa faţă de cea mai

Nr. km km Lungime
care se cea mai apropiată apropiată arie naturală
crt. început sfârşit (m)
instalează localitate protejată
În interiorul limitei 0,41 km - ROSPA0072 Lunca
2 14+970 15+965 Dreaptă 995
localităţii Filipeşti Siretului Mijlociu
0,41 km faţă de
În interiorul ROSCI0364 Râul
3 38+100 40+500 Stânga limita localităţii 2400
Roşiori
0,87 km faţă de
În interiorul ROSCI0364 Râul
4 38+100 40+500 Dreaptă limita localităţii 2400
Simioneşti
În interiorul limitei
5 60+850 63+900 Stânga localităţii Tudor 3050
Siretului Mijlociu
Vladimirescu
Tabelul nr. 3-17 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona localitaţilor

Partea pe Distanţa faţa de cea
Nr. Lungime Localitatea
km început km sfârşit care se mai apropiată arie
crt. (m) învecinată
instalează naturală protejată
4,6 km - ROSPA0072
1 4+110 6+203 Stângă 2093 Dumbrava
4,5 km - ROSPA0072
2 4+110 4+780 Dreapta 670 Siretu
0,45 km - ROSPA0072
3 11+290 15+080 Dreapta 3790 Filipeşti
1,3 km - ROSPA0072
4 16+075 17+055 Dreapta 980 Corneşti
1,4 km - ROSPA0072
5 16+660 17+110 Stângă 450 Cârligi
2,2 km - ROSPA0072
6 24+560 26+060 Dreapta 1500 Secuienii Noi
2,1 km - ROSPA0072
7 26+500 26+650 Stângă 150 Secuieni
2,2 km - ROSPA0072
8 26+490 26+775 Dreapta 285 Secuieni
2,2 km - ROSPA0072
9 27+695 29+410 Stângă 1715 Trifeşti
1,9 km - ROSCI0424
10 31+360 32+660 Stângă 1300 Trifeşti Pădurea şi Lacul
Mărgineni
1,4 km - ROSCI0364
11 41+210 41+310 Dreapta 100 Simioneşti Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman
3,9 km - ROSCI0364
12 45+710 46+560 Dreapta 850 Săbăoani Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman
3,9 km - ROSCI0364
13 46+810 47+410 Stângă 600 Teţcani Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman
4 km - ROSCI0364
14 47+000 47+460 Dreapta 460 Săbăoani Râul Moldova între
Tupilaţi şi Roman
3,9 km - ROSCI0107
15 49+160 49+790 Stângă 630 Iugani
Lunca Mirceşti
68
Partea pe Distanţa faţa de cea

Nr. Lungime Localitatea
km început km sfârşit care se mai apropiată arie
crt. (m) învecinată
instalează naturală protejată
3,6 km - ROSCI0107
16 50+090 51+100 Dreapta 1010 Mirceşti
Lunca Mirceşri
3,7 km - ROSPA0072
17 54+110 56+610 Dreapta 2500 Hălăuceşti
2 km - ROSPA0072
18 60+087 60+960 Dreapta 873 Tudor Vladimirescu
2 km - ROSPA0072
19 60+360 60+960 Stângă 600 Tudor Vladimirescu
2,7 km - ROSPA0072
20 63+780 65+110 Dreapta 1330 Cozmeşti
2,9 km - ROSPA0072
21 68+200 68+870 Stângă 670 Brăteşti
4,9 km - ROSCI0378
22 72+590 73+110 Dreapta 520 Municipiul Paşcani Râul Siret între Paşcani
şi Roman
3,2 km - ROSCI0378
23 71+310 73+870 Stângă 2560 Sodomeni Râul Siret între Paşcani
şi Roman
4,1 km - ROSCI0378
24 74+110 75+710 Dreapta 1600 Municipiul Paşcani Râul Siret între Paşcani
şi Roman
4,2 km - ROSCI0378
25 74+260 75+460 Stângă 1200 Boşteni Râul Siret între Paşcani
şi Roman
Panouri anticoliziune
Pentru reducerea riscului de coliziune a speciilor care se deplasează în zbor, în cadrul proiectului au
fost propuse panouri anticoliziune. Acestea vor fi realizate din plasă deasă (ochiuri mai mici de 5 cm)
şi vor avea o înălţime de 3 m. Localizarea acestora este prezentată în tabelul următor.
69
Tabelul nr. 3-18 Locaţiile panourilor anticoliziune propuse

Nr. km km Partea pe care Lungime Distanţa faţă de cea mai
crt. început sfârşit se instalează (m) apropiată arie naturală protejată
2,68 km – ROSPA0063 Lacurile de
1 1+060 2+710 Stânga 1650
acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti
1,97 km - ROSCI0434 Siretul
2 1+080 2+710 Dreapta 1630
Mijlociu
5,4 km – ROSPA0063 Lacurile de
3 7+010 8+890 Stânga 1880
acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti
4 7+010 8+910 Dreapta 1900
Siretului Mijlociu
5 19+560 26+460 Stânga 6900
Siretului Mijlociu
6 19+560 24+560 Dreapta 5000
Siretului Mijlociu
7 26+060 26+460 Dreapta 400
Siretului Mijlociu
8 26+650 27+210 Stânga 560
Siretului Mijlociu
9 26+775 27+210 Dreapta 435
Siretului Mijlociu
10 59+360 60+360 Stânga 1000
Siretului Mijlociu
11 59+360 60+087 Dreapta 727
Siretului Mijlociu
12 60+960 63+780 Dreapta 2820
Siretului Mijlociu
13 64+010 67+910 Stânga 3900
Siretului Mijlociu
2, 9 km - ROSPA0072 Lunca
14 65+110 67+910 Dreapta 2800
Siretului Mijlociu
Lucrări de amenajări peisagistice

Suprafaţa generală a terenului care va fi ocupată de lucrările de amenajări peisagistice este de cca. 485
ha şi este constituită majoritar din terenuri agricole.
Proiectul de peisagistică prevede o soluţie de refacere a spaţiilor verzi rezultate din sistematizare printr-
o concepţie naturalistă care se cheamă vegetalizare.
Lucrările de amenajări peisagistice propuse în proiect sunt următoarele:
Plantări pe rambleu şi dembleu cu iarbă prin vegetalizare

Pentru taluzurile rezultate cu pantă mai mică, sau egală cu 1:2, acestea se vor reface prin vegetalizare,
adică o înierbare naturală a suprafeţelor verzi, noi create, prin introducerea a trei specii noi de plante
erbacee, dar totodată prin păstrarea speciilor spontane care vor rezulta din solul refolosit.
Speciile propuse pentru vegetalizare sunt: coada şoricelului - Achillea millefolium, Traista – ciobanului -
Capsella bursa pastoris, troscotul - Polygonum aviculare. Suprafaţa totală este estimată la cca. 170 ha.
70
Plantări pe taluzuri cu plante perene

Pentru taluzurile care au o panta de 1:n se propune o soluţie de stabilizare a solului printr-o plantare
cu plante lemnoase, cu rădăcini fixatoare.
Speciile propuse sunt următoarele: Cotoneaster horizontalis (cotonester), Lonicera pileata (lonicera),
Medicago sativa (lucerna albastră). Suprafaţa totală este estimată la cca. 46 ha.
Plantări de amenjare pentru Spaţii verzi CIC, Spaţii de Servicii şi Sensuri giratorii
Plantările de amenjare pentru sensurile giratorii vor fi amenajate – plantate cu o specie de iarbă
ornamentală, care asigură un decor primavară-toamnă, mătura de grădină – Kochia scoparia. Suprafaţa
totală este estimată la cca. 303 ha.
Amenajarea peisagistică propusă pentru spaţiile de servicii şi CIC, se va reliza cu ajutorul arborilor şi
arbuştilor ornamentali, cu zone de peluze înverzite cu gazon, pentru a oferii vizitatoriilor o ambianţă
plăcută.
Speciile propuse pentru plantare sunt: paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), arţarul de câmp (Acer
platanoides), jugastrul (Acer campestre), scumpia (Cotynus cogygria), cătina roşie (Tamarix ramiossima),
sângerul (Cornus sanguineea). Înverzirea spaţiilor se va face prin însămanţare cu gazon.
Plantări de zone de protecţie anti înzăpezire de tip pădure şi liziere

Perdele forestiere sunt proiectate pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, respectiv de
apărare a acestora, împotriva înzăpezirilor.
Pentru înfiinţarea unei perdele forestiere sunt necesare lucrări de pregătire ale terenului precum aratul
solului şi discuirea arăturii şi lucrări de împădurire în teren pregătit.
Perdele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, au rolul de a acumula zăpadă
în interiorul şi la adăpostul lor, vor fi formate din specii cu ramificaţie bogată şi cu frunziş des. Acestea
vor avea o adâncime de aproximativ 30 m şi vor fi am aplasate la o distanţă de aproximativ 15 m de la
marginea taluzului în spate lizierelor. Pentru schemele de plantare distanţa de plantare va fi de 2 m
între rânduri. Acestea vor fi constituite prin reţele rectangulare de plantare de 2x1 m, dispozitivul de
plantare în chincons/şah.
• Perdelele principale, amplasate perpendicular pe direcţia de acţiune a factorului dăunător
predominant, (vânt 2-3 m/s şi 4-5 m/s), pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de
zăpadă, sau pe rezultanta factorilor dăunători dominanţi.
Speciile indicate pentru împăduriri sunt: - stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar (Quercus
robur), stejar pufos (Quercus pubescens), frasin de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica), pin negru
(Pinus nigra).
Perdele principale de protecţie vor fi amplasate pe intervalul aproximativ km 25+000 - km 60+000
(Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret), fiind împărţite în 6 tronsoane cu o suprafaţă estimată de circa 34
ha.
71
• Perdele secundare, forţa de acţinue a factorului dăunător predominant (vânt 2-3 m/s şi 4-5 m/s),
amplasate perpendicular pe cele principale şi care întregesc reţeaua de perdele dintr-un perimetru
dat. În funcţie de configuraţia terenului, pentru perdelele secundare se pot folosi aşa numitele
perdele – alei.
Speciile propuse pentru împăduriri sunt: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar (Quercus
robur), stejar pufos (Quercus pubescens), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus glabra).
Perdele secundare de protecţie vor fi amplasate în Sectiunea 2 - km 25+000 - km 60+000 (Secuienii
Noi - Mogoşeşti Siret), pe breteaua din dreptul nodului rutier de la km 41+335 fiind împarţite în
2 tronsoane cu o suprafaţă estimată de cca. 13 ha.
• Lizierele sunt amplasate între autostradă şi perdelele de protecţie, ca obstacol secundar împotriva
rafalelor de vânt, având o adâcime de aproximativ 15 m.
Lizierele sunt formate din următoarele specii de arbuşti: scumpia (Cotynus cogygria), cătina roşie
(Tamarix ramiossima), sângerul (Cornus sanguineea) şi piracanta (Pyrachanta coccinea).
Lizierele de protecţie vor fi amplasate pe intervalul aproximativ km 25+000 - km 60+000
(Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret) şi pe breteaua din dreptul nodului rutier de la km 41+335 fiind
împărţite în 8 tronsoane cu o suprafaţă estimată de cca. 24 ha.
Construcţii pentru preepurarea apelor

Pentru protecţia calităţii solului şi a apelor au fost proiectate următoarele construcţii pentru epurarea
apelor:
- 40 bazine de decantare;
- 40 separatoare de hidrocarburi;
Rolul bazinelor de decantare este de a asigura o decantare grosieră a particulelor în timp ce
separatoarele de hidrocarburi au rolul de a separa prin flotaţie hidrocarburile (substanţele mai uşoare
decât apa), sedimentând în acelaşi timp şi o parte din suspensiile coloidale. Bazinele de decantare sunt
şanturi pereate, cu fundul orizontal.
Separatoarele de hidrocarburi sunt construcţii din beton armat, acoperite. Accesul cât şi descărcarea
din separatoarele de hidrocarburi se face prin fante de admisie, de forma dreptunghiulară.
Separatoarele de hidrocarburi sunt dimensionate cu un by-pass astfel încât, la depăşirea debitului
pentru care au fost proiectate, apa sa fie deviată pe şanţul adiacent, nemaifiind necesară epurarea
acesteia. Acest lucru este benefic, datorită faptului ca poluanţii depuşi de platforma autostrăzii sunt
spalaţi în primele minute de ploaie, acestea putând fi apoi considerate a fi convenţional curate.
Pentru vizitarea şi curăţarea separatoarelor de hidrocarburi, au fost prevăzute scări de acces în
interiorul acestora. De asemenea, au fost prevazute capace pentru ventilaţie.
Pentru dimensionarea separatoarelor de hidrocarburi s-a calculat debitul acumulat în fiecare separator
la ploaia de 1/10.
72
Pentru cazurile în care nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut 12 bazine de retenţie
dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii.
Precizăm că amplasarea acestor construcţii va fi prezentată şi analizată în cadrul RIM.
Traversări pentru animale

Pentru a se asigura permeabilitatea pentru speciile de faună, au fost propuse 3 pasaje peste autostradă
prezentate în secţiunea 3.1.6.3 şi 64 de subtraversări de tip podeţ, prezentate în secţiunile 3.1.6.4 şi
3.1.6.5.
În marginile tuturor subtraversărilor (inclusiv structurilor de tip pod sau podeţ), şi pe toată zona ce
intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, se montează gard
cu rol secundar pentru ghidarea faunei (amfibieni, reptile, mamifere mici) către subtraversări,
suplimentar gardului de 2,6 metri. Gardul de protecţie trebuie să aibă o înălţime de minim 40 cm şi va
avea zona superioară îndoită spre exteriorul autostrăzii.
Lucrări necesare organizării de şantier

În cadrul proiectului autostrăzii Bacău – Paşcani au fost propuse 5 organizări de şantier. Amplasarea
organizărilor de şantier a fost efectuată prin identificarea zonelor optime pentru aceste componente
ale proiectului şi prin analiza distanţelor până la zonele sensibile – arii naturale protejate, localităţi şi
cursuri de apă. Suprafaţa totală a organizărilor de şantier este estimată la cca. 10 ha, aceasta putând
varia în funcţie de necesarul considerat de către viitorul Antreprenor. Precizăm că organizările de
şantier sunt propuse a fi amplasate în interiorul nodurilor rutiere pentru a minimaliza suprafeţele
afectate.
Tabelul de mai jos prezintă locaţiile propuse pentru organizările de şantier, împreună cu distanţele de
la limita acestora până la situri Natura 2000, localităţi, cursuri de apă şi locuinţe.
Tabelul nr. 3-19 Localizarea organizărilor de şantier propuse
Interval km
Distanţa faţă de cea Distanţa faţă de
Nr. prevăzut pentru Suprafaţa Distanţa faţă
Partea mai apropiată arie cel mai apropiat
crt realizarea (ha) de localitate
naturală protejată curs de apă
lucrării
0,48 km faţă de
1,4 km ROSCI0434 1,5 km faţă de râul
1 0+440 – 0+940 1,9 Dreaptă limita localităţii
Siretul Mijlociu Siret
Schineni
0,64 km faţă de
17+500 – 1,6 km – ROSPA0072 0,77 km faţă de râul
2 1,9 Stânga limita localităţii
18+000 Lunca Siretului Mijlociu Turbata
Corneşti
0,50 km faţă de
3 1,9 Stângă limita localităţii
29+860 Lunca Siretului Mijlociu Valea Neagră
Trifeşti
0,37 km faţă de
4 1,9 Dreapta limita localităţii
47+900 Lunca Siretului Mijlociu Ciurlac
Sabaoani
73
Interval km
Distanţa faţă de cea Distanţa faţă de
Nr. prevăzut pentru Suprafaţa Distanţa faţă
Partea mai apropiată arie cel mai apropiat
crt realizarea (ha) de localitate
naturală protejată curs de apă
lucrării
3,5 km – ROSCI0378 0,80 km faţă de
71+200 – 1,3 km faţă de râul
5 1,9 Dreapta Râul Siret între Paşcani limita localităţii
71+800 Sohodol
şi Roman Sodomeni
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Scopul prezentului proiect este de construcţie a unui tronson de autostradă cuprins între Bacău şi
Paşcani, care va asigura conexiunea cu oraşul Roman şi cu Drumul de mare viteză Focşani – Bacău
prin Varianta de Ocolire Bacău sau direct.
Necesitatea, oportunitatea şi valabilitatea realizării sectorului de drum cuprins între Bacău şi Paşcani a
fost identificată şi cuantificată la nivel general prin MPGT.
Aşa cum a fost evidenţiat şi în cadrul Analizei alternativelor de traseu, urmare a analizei situaţiei
existente se pot desprinde următoarele concluzii:
• Cel puţin o treime din rutele utilizate în prezent de către cererea de transport utilizează trasee
urbane, cu impact defavorabil asupra vitezelor medii de circulaţiei şi a impactului negativ
asupra mediului urban;
• Sectoarele existente vor opera în apropierea debitului admisibil la orizontul de perspectivă

2030;
• Există un număr ridicat de aşezări liniare traversate, ceea ce creşte riscul de apariţie a
accidentelor grave;
• Secţiunea traversală a drumului naţional DN2 generează rate mai mult decât duble de incidenţă
a accidentelor rutiere grave, în comparaţie cu mediile naţionale;
• Ponderea traficului de camioane este ridicată, de cca. 20%;

• Vitezele medii de parcurs sunt mult inferioare standardelor recomandate pentru reţeaua TEN-
T Core.
Este de aşteptat ca aceste impacturi negative să se accentueze pe orizontul de prognoză, în scenariul
de referinţă, urmare a creşterii gradului de motorizare, dar şi a mobilităţii persoanelor şi mărfurilor.
Până la execuţia întregului drum aferent TEN-T CORE, efectele proiectului propus, după
implementare, vor fi mai restrânse şi vor influenţa infrastructura rutieră naţională majoră în special la
nivelul drumurilor naţionale din zona proiectului, cum este cazul drumului naţional DN2 (E85). Aceste
influenţe se vor resimţi în primul rând prin:
• Asigurarea unei legături cu autostrada Bacău şi Paşcani, a localităţilor aferente traseului existent
al TEN-T CORE;
74
• Îmbunătăţirea legăturilor între diferite localităţi care sunt interdependente sau nu economic
prin reducerea timpului de călătorie ca urmare a creşterii vitezei de deplasare;
• Degrevarea de trafic a drumului naţional DN2 (E85), drum care prezintă lungimi însemnate
de traseu în intravilanul localităţilor intersectate. Această degrevare de trafic va conduce
inclusiv la reducerea numărului de accidente prin preluarea unui trafic de tranzit major pe un
drum mai sigur;
• Scăderea emisiilor poluante din localităţi şi oraşe şi îmbunatăţirea condiţiilor de viaţă;
• Îmbunătăţirea confortului utilizatorilor;

• Va influenţa, la nivel local, o dezvoltare socio – economică a zonelor adiacente.
După execuţia întregului coridor aferent TEN-T CORE, considerăm că proiectul îşi va atinge scopul
final, reprezentat prin toate obiectivele generale şi specifice prezentate mai sus. Efectele maxime ale
proiectului dupa implementare vor fi atinse în momentul în care coridorul Ploieşti – Buzău – Focşani
- Bacău-Paşcani va fi implementat în întregime.
VALOAREA INVESTIŢIEI
Valoarea totală a investiţiilor propuse în proiect este de aproximativ 4.278.406.000 lei (878.252.000
Euro), inclusiv TVA.
PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSĂ

Durata de execuţie a obiectivului propus este estimată la cca. 24 de luni.
PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI,

INCLUSIV ORICE SUPRAFAŢĂ DE TEREN SOLICITATĂ PENTRU A FI FOLOSITĂ
TEMPORAR (PLANURI DE SITUAŢIE ŞI AMPLASAMENTE)
Planurile de încadrare în zonă şi planurile de situaţie ale proiectului în care sunt reprezentate inclusiv
suprafeţele de teren necesare implementării proiectului sunt prezentate în anexele acestui Memoriu de
prezentare.
FORME FIZICE ALE PROIECTULUI

Profilul şi capacităţile de producţie
Proiectul propus nu presupune realizarea unor procese de producţie, ci realizarea unei autostrăzi între
Bacău şi Paşcani. În perioada de exploatare, proiectul va fi destinat traficului rutier.
75
Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament
În situaţia actuală, pe amplasamentul propus pentru implementarea proiectului nu există instalaţii în
cadrul cărora să se desfăşoare anumite fluxuri tehnologice. Amplasamentul proiectului se desfăşoară
preponderent pe terenuri agricole în cadrul cărora se desfăşoară lucrări sezoniere specifice activităţilor
agricole.
Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de

specificul invesiţiei, produse şi subproduse obţinute
Proiectul nu implică procese de producţie, ci realizarea unei autostrăzi ce va asigura legătura între
municipiile Bacău şi Paşcani şi care se va conecta cu viitoarea autostradă A8 Târgu Mureş – Târgu
Neamţ – Iaşi – Ungheni, respectiv Varianta Ocolitoare a municipiului Bacău.
În perioada de operare nu se vor obţine produse sau subproduse, drumul fiind destinat traficului rutier.
Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora
Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate necesare sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-20 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate
Nr. Cantitate
Materii prime U.M.
crt. estimată
1 Mixturi asfaltice tone 1.208.631
2 Agregate naturale stabilizate cu ciment m3 522.403
3 Balast m3 1.044.806
4 Şanţuri şi rigole pereate cu beton de ciment m3 135.438
5 Vopseluri şi diluanţi tone 85.906
6 Geotextil m3 3.095.720
7 Piatră brută m3 38.697
8 Beton m3 212.831
9 Ciment tone 68.106
10 Apă m3 34.053
11 Armătură tone 21.670
Betonul şi mixturile asfaltice vor fi preparate în cadrul staţiilor de asfalt şi de betoane amplasate în
organizările de şantier.
De asemenea, pentru realizarea proiectului se vor utiliza şi materiale metalice, care se vor livra de către
furnizori specializaţi, precum şi alte materiale de construcţii precum: prefabricate, profile PVC, profile
metalice, lemn, fier beton.
76
Proiectul va necesita combustibil (motorină) pentru realizarea transporturilor şi a funcţionării utilajelor

necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în faza de execuţie. Alimentarea cu carburanţi se va asigura
din afara şantierului, transportul acestora fiind efectuat cu ajutorul cisternelor auto până la punctele de
alimentare din cadrul organizării de şantier.
Energia electrică va fi asigurată în organizărilor de şantier, prin racord la reţeaua existentă şi prin
grupuri electrogene. Asigurarea energiei electrice în fronturile de lucru se va face prin intermediul
grupurilor electrogene.
În perioada de funcţionare, în cadrul CIC/CMI, spaţiilor de servicii şi al parcărilor de scurtă durată va
fi necesară asigurarea alimentării cu apă şi energie electrică. Pe amplasamentul CIC se vor stoca diferite
materiale utilizate în cadrul lucărilor de întreţinere curentă, precum materiale antiderapante, vopseluri
şi diluanţi.
Atunci când vor fi necesare lucrări de reparaţii, operaţiunile şi materiile prime utilizate vor fi similare
cu cele din etapa de operare, însă amploarea lucrărilor şi cantităţile utilizate vor fi mai mici.
Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Asigurarea utilităţilor necesare în perioada de construcţie se va realiza astfel:
• Alimentarea cu apă: asigurarea necesarului de apă tehnologică şi menajeră se va asigura prin
branşament la reţeaua din zonă, acolo unde aceasta există, sau se va asigura prin achiziţionare
de la terţi şi va fi adusă pe amplasament cu ajutorul cisternelor auto. Apa potabilă necesară
personalului va fi achiziţionată din comerţ;
• Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de
canalizare către reţelele existente sau în bazine vidanjabile, de unde vor fi preluate şi
transportate la staţiile de epurare existente în zona proiectului de către firme autorizate în baza
contractelor încheiate. În cazul fronturilor de lucru, în anumite zone se vor asigura toalete
ecologice;
• Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţeaua locală de energie electrică
sau din surse proprii (grupuri electrogene);
• Asigurarea agentului termic este necesară exclusiv pentru organizările de şantier şi se va realiza
prin intermediul centralelor termice.
În perioada de funcţionare, va fi necesară asigurarea următoarelor utilităţi:
• Alimentarea cu apă se va asigura în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi parcările de scurtă durată
prin realizarea de puţuri forate autorizate sau prin racord la reţeaua de alimentare cu apă din
zonă (dacă va fi disponibilă);
• Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere rezultate în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi
parcările de scurtă durată vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de canalizare către staţii
de epurare mecano-biologice propuse în cadrul obiectivelor. În cazul în care condiţiile locale
o vor permite, se va asigura conectarea la reţele de canalizare ale localităţilor învecinate.
77
• Apele pluviale colectate pe amplasamentele CIC/CMI, spaţiilor de servicii şi a parcărilor de

scurtă durată vor fi preepurate prin intermediul unor decantoare şi separatoare de hidrocarburi.
Apele pluviale colectate de pe platforma drumului vor fi dirijate prin intermediul sistemului de
colectare proiectat în bazine decantoare şi separatoare de hidrocarburi înainte de descărcarea
în emisar. În zonele în care nu este posibilă descărcarea în emisari naturali sunt prevăzute
bazine de retenţie;
• Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţelele existente în zona
amplasamentelor;
• Agentul termic este necesar în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi în parcările de scurtă durată va
fi asigurat prin intermediul centralelor termice şi radiatoarelor electrice.
Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei
La finalizarea lucrărilor, suprafeţele de teren ocupate temporar (organizările de şantier, platformele de
depozitare etc.) vor fi reabilitate. În acest sens se vor realiza următoarele lucrări pentru refacerea
zonelor afectate:
• demontarea construcţiilor şi instalaţiilor existente, evacuarea acestora de pe amplasament şi
amenajarea terenului ocupat temporar în vederea redării la folosinţele anterioare;
• retragerea de pe amplasamente a utilajelor de construcţii şi transport;
• colectarea şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate;
• scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50 cm;

• curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;
• acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10 cm,
împrăştiat şi nivelat;
• însămânţarea zonei de siguranţă a autostrăzii după ce în prealabil a fost pregătit terenul şi udat.
Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Aşa cum a fost specificat în situaţia secţiunea 3.1.12.2, pe traseul autostrăzii în cazul drumurilor
agricole intersectate proiectul nu prevede restabilirea legăturii rutiere, însă în cazul drumurilor de
importanţă comunală sau judeţeană, au fost prevăzute pasaje în zona de intersecţie cu drumul. Accesul
pe autostradă se va realiza prin intermediul nodurilor rutiere. Nodurile propuse asigură relaţii între
toate direcţiile de circulaţie din intersecţie. Detalii privind nodurile rutiere şi conexiunile acestora cu
drumurile naţionale, judeţene şi comunale sunt prezentate în secţiunea 3.1.5.
78
Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Principalele resurse naturale utilizate pentru construcţia drumului sunt apa, solul şi agregatele minerale
(piatră naturală, balast, nisip). Agregatele minerale vor putea fi achiziţionate de la carierele/balastierele
existente în zona amplasamentului proiectului.
Transportul agregatelor de la cariere şi/sau balastiere la zona amplasamentului proiectului se va efectua
cu mijloace auto specifice pe drumuri naţionale şi/sau locale, după caz. În cadrul organizărilor de
şantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru transport şi încărcătoare frontale.
Aprovizionarea cu materiale se va realiza treptat, pe etape de construire, astfel încât acestea să fie puse
în operă şi să se evite stocarea materiilor prime pe termen lung.
Metode folosite în construcţie/demolare

Pentru implementarea proiectului vor fi necesare o serie de lucrări de construcţie care vor cuprinde:
• Amplasarea organizărilor de şantier;
• Amenajarea terenului în care sunt incluse şi lucrările de demolare;
• Realizarea lucrărilor de terasament;
• Realizarea lucrărilor de relocare sau protejare a utilităţilor intersectate;

• Realizarea lucrărilor de artă (poduri, podeţe, pasaje);
• Realizarea lucrărilor hidrotehnice;
• Realizarea sistemului de drenaj a apelor pluviale;

• Realizarea lucrărilor de consolidare;
• Realizarea lucrărilor necesare pentru protecţia circulaţiei;
• Realizarea lucrărilor pentru protecţia mediului;

• Realizarea lucrărilor de peisagistică.
Totodată, pentru realizarea proiectului vor fi necesare şi lucrări de demolare a unor obiective existente
care se intersectează cu traseul autostrăzii. Locaţiile acestor obiective existente au fost descrise în
secţiunea 3.1.12.3 şi metodele de realizare a lucrărilor de demolare au fost descrise în secţiunea 4.4.
Lucrări de terasamente
Pentru execuţia propriu-zisă a drumului, iniţial sunt necesare lucrări de terasamente. Terasamentele
susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul
structurii rutiere eforturile ce apar din solicitările autovehiculelor.
La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:
• lucrări pregătitoare;
79
• lucrări de bază;
• lucrări de finisare.
3.6.9.1.1 Lucrările pregătitoare
Aceste lucrări se execută înaintea lucrărilor de bază şi au ca scop aducerea terenului natural (pe lăţimea
zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ.
Din categoria lucrărilor pregătitoare fac parte:
• încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;
• compactarea pământului.
Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje:
• cilindrii compactori;
• autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în
operă;
• buldozere, autogredere.
3.6.9.1.2 Lucrările de bază
După terminarea lucrărilor pregătitoare, se trece la executarea lucrărilor de bază, adică a lucrărilor de
terasamente propriu-zise, care constau din:
• încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;
• compactarea pământului.
Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje:
• cilindrii compactori;
• autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în
operă;
• buldozere, autogredere.
3.6.9.1.3 Lucrările de finisare
Din grupa lucrărilor de finisare fac parte operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi
a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare
estetică corespunzătoare.
Fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere

Fundaţia reprezintă partea dintre patul drumului şi îmbrăcăminte şi are rolul de a primi, a repartiza şi
a transmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acţionează asupra
îmbrăcăminţii rutiere.
80
Îmbrăcămintea rutieră reprezintă partea drumului aşezată deasupra fundaţiei şi care suportă traficul
putând fi alcătuită din unul sau mai multe straturi. Ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei
se numeşte sistem rutier.
Din punct de vedere constructiv, structura rutieră a autostrăzii este alcătuită din:
• strat de formă;
• strat de fundaţie;
• strat de bază;
• strat de legătură;
• strat de uzură.
Tehnologia de execuţie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale şi materii prime
pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice etc.
În ceea ce priveşte structura rutieră, sistemul rutier adoptat pentru drum va fi un sistem rutier
semirigid.
Lucrări la suprastructura drumului

Aşternerea stratului de balast din fundaţie presupune descărcarea lui din autobasculante, nivelarea
mecanizată şi compactarea cu cilindrul vibrator. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment
presupune prepararea amestecului în staţia de betoane, aducerea lui pe amplasament şi apoi utilizarea
tehnologiei de mai sus.
Amorsarea suprafeţelor cu emulsie cationică cu rupere rapidă se face cu o autocisterna specială. Stratul
de bază se realizează din mixtură asfaltică cu bitum şi agregate concasate executat la cald. Mixtura va
fi adusă pe şantier cu autobasculante prevăzute cu prelate, descărcată în repartitoare şi apoi compactată
cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legătură din binder de criblură executat la cald va urma
tehnologia de mai sus. Stratul de uzură din mixtura asfaltică stabilizată se va executa utilizându-se
aceeaşi tehnologie.
Transportul mixturii se face cu autobasculante izoterme pentru a menţine temperatura până la punerea
în operă. Aşternerea îmbrăcăminţii se face cu repartizorul-finisor, utilaj complex ce are în componenţă:
placă nivelatoare, dispozitiv de reglare a grosimii, grindă vibratoare, snec repartizare, buncăr, bandă
transportoare.
Lucrări de artă: poduri, podeţe şi pasaje

3.6.9.4.1 Poduri şi viaducte
Suprastructura lucrărilor de artă este formată din două tabliere (câte unul pe fiecare sens de circulaţie),
executate din grinzi prefabricate precomprimate din beton pentru deschideri până în 40 m şi grinzi
metalice pentru deschideri între 50 – 70 m.
81
Grinzile de beton utilizate au înălţimea de 1,00 - 2,10 m iar lungimea acestora variază funcţie de
obstacolele traversate, iar cele metalice 3,00 m.
Adoptarea sistemului de continuizare la nivelul plăcii de suprabetonare la tăblierele structurilor de pe
autostradă va conduce la realizarea unui numar redus de dispozitive etanşe de acoperire a rosturilor
de dilataţie (şi deci la costuri de întreţinere post-execuţie mai mici).
Grinzile sunt solidarizate la partea superioară cu o placă de suprabetonare din beton armat C35/45,
turnată monolit şi cu ajutorul unor predale prefabricate având rol de cofraj. Sistemul placă de
suprabetonare + predală prefabricate are o grosime minimă de 25 cm. Dimensiunile plăcii de
suprabetonare în partea sa superioară (12 m+2 x 0,75 m) permit execuţia unei părţi carosabile de 12
m lăţime, şi montarea parapetelor de siguranţă, de tip „foarte greu” la extremităţile părţii carosabile 2
x 0,75m.
Principalele avantaje ale acestei soluţii sunt:
• Un număr redus de grinzi în secţiunea transversală;
• Utilizarea de elemente prefabricate permite o viteză de construcţie mai mare;
• Un control mai mare asupra performanţei elementului.
Pentru podurile din grinzi prefabricate, liftarea cu una sau două macarale mobile este cea mai uşoară
şi economică metodă de ridicare. Grinzile sunt elemente prefabricate tronsonate, executate pe şantier
sau în fabrică (ulterior transportate în şantier).
Rezemarea tablierului pe infrastructuri se face cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat.
Pentru un răspuns eficient al suprastructurii la acţiunile seismice, sunt prevăzute antretoaze monolite
din beton armat la ambele capete ale tablierului, iar pe banchetele infrastructurilor se execută
dispozitive antiseismice.
Culeele podurilor de pe autostrada, sunt culei masive din beton armat cu ziduri întoarse şi zid de gardă.
Dimensiunile zidului de gardă şi a banchetei de rezemare a culeelor a fost aleasă astfel încât să permită
liftarea ulterioară a tablierului în vederea înlocuirii aparatelor de reazem.
Culeele sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare. Piloţii foraţi sunt
executaţi din beton armat monolit, au 1,20 m diametru iar lungimea acestora diferă funcţie de
încărcările din suprastructura şi structura litologică a solului în care sunt executaţi.
În plan orizontal racordarea structurii cu terasamentul drumului se face cu ajutorul plăcilor de
racordare, pentru evitarea tasărilor diferite între sistemul rutier de pe drum şi sistemul rutier de pe
suprastructura lucrărilor de artă. Racordările în plan vertical cu terasamentul drumului ale lucrărilor de
artă se face, funcţie de situaţia existentă în teren a fiecărei structuri cu sferturi de con pereate, ziduri
de sprijin din gabioane, etc.
Pilele structurilor au elevaţii lamelare, prevăzute la partea superioară cu o riglă din beton armat.
Pilele sunt fundate indirect prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare, executaţi monolit din
beton armat cu diametrul de 1,20 m. Piloţii foraţi sunt solidarizaţi la partea superioară cu radiere de
beton armat executate monolit cu înălţimea de 2 m.
82
În plan vertical racordarea structurii cu terasamentul drumului se va face cu ajutorul plăcilor de

racordare L=6,00 m, pentru evitarea tasărilor diferite între umplutura de pământ din spatele culeelor
şi terasamentul drumului. Racordarea în plan orizontal se va face prin intermediul sferturilor de con
pereate.
Figura nr. 3-7 Tipuri de structuri propuse în cadrul proiectului
83
3.6.9.4.2 Pasaje
Pasajele vor avea lăţimea părţii carosabile de 7,80 m cu trotuare de 1,75 m pe fiecare parte a
suprastructurii. Deschiderea minimă a pasajelor care traversează autostrada va fi de 28 m. În proiect
au fost adoptate suprastructuri cu lungimea grinzilor de 40 m, care permit o lumină de 39,30 m
Tablierul pasajelor este compus, în secţiune transversală, din 5 grinzi prefabricate, pretensionate, tip
”I”. Aceste grinzi sunt solidarizate în partea lor superioară prin intermediul unor predale prefabricate
şi al unei plăci de suprabetonare din beton armat turnată monolit, tot acest sistem având o grosime de
0,25 m. Schema statică a structurii este de tip „cadru”, grinzile fiind încastrate în elevaţiile culeilor.
Culeele pasajelor peste autostradă, sunt culei masive, tip perete, executate din beton armat monolit, cu
ziduri întoarse. Culeele se vor funda indirect prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare.
În plan orizontal racordarea structurii cu terasamentul drumului se va face cu ajutorul plăcilor de
racordare, pentru evitarea tasărilor diferite între umplutura de pământ din spatele culeelor şi
terasamentul drumului. Racordarea în plan verical se va face prin intermediul zidurilor de pământ
armat.
Figura nr. 3-8 Secţiune transversală tip pentru pasaje
3.6.9.4.3 Structuri casetate şi podeţe

Aceste structuri sunt destinate traversării atât cursurilor de apă cât şi diverselor alte căi de comunicaţii
(drum naţional, drumuri judeţene, drumuri comunale). Sunt amplasate atât pe traseul autostrăzii cât şi
pe alte trasee adiacente (drum naţional, drum agricol). Posibilitaţile de amplasament, alături de
oblicităţile impuse de situaţia din teren şi de valorile de gabarit care trebuie asigurate, conduce la o
varietate însemnată de lungimi ale acestui tip de structuri.
În secţiune transversală, podeţul este tip cadru, executat monolit, din beton armat clasă minimă
C30/37. Structura este fundată pe un strat de beton cu rol de protecţie la acţiunea fenomenului de
îngheţ-dezgheţ. Toate zonele de beton în contact cu pământul vor fi protejate prin aplicarea de soluţii
izolatoare adecvate. În spatele pereţilor se va executa umplutura drenantă, îmbracată în geotextil.
Evacuarea apelor infiltrate se va face longitudinal podeţului (respectiv transversal drumului), prin
84
barbacane din PVC. Exteriorul plăcii se va proteja cu membrană hidroizolatoare, protejată adecvat cu
un strat de 2 cm de mortar special. Racordările cu terasamentele se vor face prin aripi din beton armat
C30/37 (fundate similar cu structura cadrului) şi plăci de racordare din beton armat.
Figura nr. 3-9 Secţiuni transversale tip pentru structuri casetate
Lucrări de colectare şi evacuare a apelor

Scurgerea apelor din precipitaţii s-a realizat prin proiectarea de şanţuri, rigole care sunt descărcate în
emisari, după preepurare corespunzătoare. Aşa cum a fost descris în anterior, pentru cazurile în care
nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut bazine de retenţie dimensionate pentru a reţine
apa din precipitaţii. Apele pluviale colectate, înainte de vărsarea în emisari sau în bazine de retenţie,
85
trec prin decantoare şi separatoare de hidrocarburi pentru a nu influenţa negativ calitatea apelor
existente în emisar.
Separatoarele se vor monta pe un strat de agregate compactat. Peste acest strat se va pune un altul de
nisip.
Compactarea umpluturilor din jurul separatoarelor de hidrocarburi va fi făcută cu utilaje uşoare.
Umplutura va fi aşternută şi compactată la acelaşi nivel în jurul separatoarelor.
Montarea separatoarelor de hidrocarburi şi execuţia bazinelor de decantare presupune amenajarea
platformei de lucru şi trasarea propriu-zisă a lucrărilor.
Lucrări de consolidări
Strat anticapilar
profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltratie.
În cazul în care materialul de umplutură este granular, utilizarea geotextilului la partea superioară nu
mai este necesară.
Tratare cu liant hidraulic
După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va scarifica şi se va trata cu lianţi hidraulici pe o
grosime de minim 30 cm.
Ranforsare baza rambleu cu geogrile
profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltraţie.
Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minimă de 220 kN/m.
Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicie terenului de fundare şi înălţimea
rambleului. Distanta maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.
Pernă de leoss
După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va compacta min. 98% Proctor pe o grosime de
minim 50 cm.
Piloţi de îndesare
86
În vederea consolidării trenului de fundare şi a micşorării duratei de consolidare în timp a acestuia se

prevede realizarea de coloane din material granular, material local sau beton având diametrul Φ600
mm şi lungimea variabilă între 6,00 şi 15,00 m.
Protecţie taluz cu georeţele
protejarea acestora cu saltea antierozională din Juta.
Protecţie taluz cu piatra bruta
Se prevede extraexcavarea taluzului de debleu pe o adâncime de min. 50 cm, aşternerea unui strat de
geotextil având rol anticontaminant şi realizarea unui umpluturi cu piatră brută. La baza taluzului
umplutura este susţinută cu un pinten din beton C20/25 prevăzut cu barbacane pentru evacuarea
apelor de infiltraţie.
Şliţuri drenante
În zona taluzurilor de debleu se prevede realizarea de şliţuri având adâncimea de 1,00 m şi lălţimea de
1,00 la un interval de 3,00 m pe o lungime de taluz de min. 10,00 m. Şliţurile vor fi umlute cu piatră
brută sort 90-150 mm şi protejate cu geotextil. Acestea sunt prevăzute în zonele în care există
posibilitatea apariţiei exfiltraţiilor de apă din taluz.
Zid de sprijin din pământ armat
Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu geogrile în vederea asigurării
stabilităţii taluzurilor de rambleu sau debleu.
Zidul de sprijin se va realiza din material granular sort 0 – 63 mm având max. 15% din masa particule
mai mici de 76 microni şi max. 15% din masa particule mai mari de 150 mm iar indicele de
neuniformitate Un>5.
respectarea indicaţiilor producatorului.
Protecţie taluz cu geocelule
protejarea acestora cu geocelule având înălţime de min 15 cm şi un număr de minim 20 de celule pe
metru pătrat.
Piloţi din beton armat
Acest tip de lucrare presupune susţinere taluzurilor cu piloţi foraţi din beton armat C25/30 având
diametrul de 1,20 m şi lungimea de 20,00 m solidarizaţi la partea superioară cu o grindă din beton
armat C35/45. Piloţii vor fi realizaţi la o distanţă interax de max. 2,00 m.
Înălţimea liberă a piloţilor va fi de maxim 4,50 m iar înălţimea liberă totală (piloţi + grinda de
solidarizare) de max. 5,80 m.
Zid de sprijin din pământ armat cu parament vertical
Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu parament vertical pentru
susţinerea şi limitarea amprizei lucrărilor de rambleu.
87
Faţada zidului va fi realizată din elemente prefabricate din beton C35/45. Armarea umpluturii din
material granular se va realiza cu benzi din materiale geosintetice conectate cu elemetele de faţadă.
respectarea indicaţiilor producatorului.
Lucrări hidrotehnice
În proiect au fost propuse lucrări hidrotehnice de protecţie a albiei cu zid din gabioane (pe pantele
podurilor) şi saltea din gabioane.
Gabioanele sunt elemente cu formă paralelipipedică alcătuite din carcase din plasă de sârmă, umplute
cu piatră brută. Acest tip de protecţie se aplică pe zonele unde este necesară asigurarea stabilităţii
malului şi a talvegului, având rol şi de protecţie a acestuia împotriva acţiunii erozive a cursului de apă.
Gabioanele se aşează pe saltele din gabioane. Saltelele se aşează direct pe un material geosintetic cu rol
de filtru. În spatele gabioanelor se prevede filtru din geotextil.
Lucrările executate cu gabioane sunt elastice, se execută rapid şi se pun imediat în exploatare.
Parapete
Montarea parapeţilor prevăzuţi în proiect se va face astfel:
• Stâlpii de susţinere a parapetelor în teren (fundaţii) vor fi fixaţi conform fişei tehnice rezultate
din încercarea la şoc;
• Suprapunerea liselor parapetului metalic se va face respectând principiul direcţiei de atac a
traficului;
• La podurile cu dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie, parapetul de siguranţă cât şi
cel pietonal vor fi prevăzute cu elemente de compensare a lungimii în zona rosturilor şi
elementelor de capăt;
• Pe parapet se vor monta dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă
(omologate) şi elemente de semnalizare de capăt parapet.
Semnalizări și marcaje
Tehnologia de execuţie pentru lucrări de semnalizare orizontală – marcaje rutiere longitudinale,
transversale şi diverse constă în:
• curăţarea suprafeţelor;
• premarcaj;
• execuţia marcajelor longitudinale, transversale, prin săgeţi şi inscripţii diverse, executate cu

piloţi pentru dirijarea circulaţiei;
88
• curăţarea suprafeţei;
• premarcare;
• execuţia marcajelor.
Suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere, acolo unde urmează să se amplaseze materialul de marcaj, va fi curată
şi uscată.
Premarcajul se execută înaintea operaţiunii de marcaj efectiv. Premarcarea se execută cu aparate
topografice pentru toate marcajele. Premarcajul se face prin trasarea unor puncte de reper pe suprafaţa
carosabilă.
La execuţia lucrărilor se vor avea în vederea următoarele aspecte:
• asigurarea de spaţii libere pe autostradă/drum, pentru a se asigura viteza de lucru a maşinii de
marcaj, conform parametrilor ei;
• executarea marcajului şi instalarea conurilor de protecţie;
• protejarea marcajului aplicat, cu autovehicul de recuperare a conurilor;

• se urmăreşte permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. În cazul în care
se sesizează o împrăştiere neuniformă a acestora, se opresc imediat lucrările şi se iau măsurile
corespunzătoare.
Marcajul lateral de delimitare a benzilor de circulaţie de banda de urgenţă, precum şi cel din zona
mediană va fi de tip rezonator.
Pe benzile de decelerare ale nodurilor rutiere, pentru atenţionarea asupra reducerii vitezei, se vor utiliza
marcaje rezonatoare transversale în succesiuni de 6 benzi, amplasate la distanţa de 1 m una faţă de alta.
Pe bretele nodurilor, marcajul lateral de delimitare a părţii carosabile se va executa profilat pentru
asigurarea efectului rezonator.
Tehnologia de realizare a mixturii asfaltice

concasate şi sortate, agregate de râu concasate şi sortate, bitum şi filer. Pentru încălzirea agregatelor şi
a bitumului se foloseşte motorină.
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control.
Etapele de realizare a mixturii asfaltice sunt următoarele:
89
• preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul autoîncărcătoarelor, încărcarea, pe sorturi, în

compartimentele buncărului de predozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor,
sunt dirijate în tambur pentru uscare şi încălzire;
• introducerea agregatelor calde în malaxorul de preparare a mixturii;
• transportul pneumatic al filerului din depozit în silozul de lucru al instalaţiei, apoi la dozatorul
de filer cu ajutorul unui elevator. Din dozator, filerul este introdus în malaxorul de mixtură
prin intermediul unui transportor;
• bitumul fluidizat este transportat prin pompare din cisterne auto în tancurile de stoc, iar de
aici prin pompare în depozitul de zi;
• fluidizarea bitumului se realizează cu ajutorul cazanului care foloseşte drept agent termic ulei
fierbinte;
• amestecarea agregatelor calde cu filerul şi bitumul în malaxorul staţiei, rezultând astfel mixtura
asfaltică propriu-zisă. Din malaxor mixtura este trimisă în buncărul de stocare în vederea
expediţiei la punctele de lucru. Pentru menţinerea temperaturii constante a mixturii asfaltice,
până la livrarea acesteia, buncărul de stocare este prevăzut cu o instalaţie de încălzire, ce
utilizează drept agent termic uleiul fierbinte;
• transportul mixturii la punctele de lucru se face cu o autobasculantă (acoperită cu prelată) care
intră sub buncărul de stocare şi preia mixtura gravitaţional.
Tehnologia de realizare a betoanelor

Materiile prime şi materialele folosite pentru prepararea betoanelor sunt: agregate de râu sortate,
ciment şi apă.
Fluxul tehnologic al preparării betoanelor este următorul:
• aducerea agregatelor sortate din balastieră cu ajutorul mijloacelor auto, descărcarea şi
depozitarea acestora pe sorturi;
• aducerea cimentului în vagoane specializate, descărcarea lui în silozuri;
• preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul auto-încărcătoarelor, încărcarea pe sorturi în

compartimentele buncărului de dozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor,
sunt dirijate la schipul de încărcare al malaxorului staţiei de betoane;
• cimentul din depozitul de stoc este încărcat gravitaţional într-un impulsor, de unde cu ajutorul
aerului comprimat este trimis în silozurile de serviciu. Din silozuri, cu ajutorul unor
transportoare, este alimentat cântarul dozator. După dozare, cimentul este descărcat
gravitaţional în malaxorul staţiei de betoane;
• amestecarea agregatelor cu ciment şi apă în malaxorul staţiei. După malaxare, betonul este
descărcat gravitaţional în autotransportoare de beton şi dus la punctele de lucru.
90
Activităţi de transport
Pentru realizarea proiectului se utilizează un volum mare şi diferit de materiale, semifabricate şi
prefabricate astfel că este necesar a se utiliza o gamă diversă de mijloace de transport:
• autobasculante de diferite capacităţi (în general de peste 16 tone), autodumpere, autocisterne,
autoizoterme;
• autobetoniere şi pompe de beton;
• trailere.
Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară
Perioada de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni.
Perioada de funcţionare este nelimitată, în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii
conform normativelor în vigoare.
Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău – Paşcani poate genera impact cumulat cu infrastructura
rutieră şi feroviară existentă. În zona analizată există mai multe drumuri naţionale (DN2, DN15D),
judeţene (DJ159) şi comunale, dar şi calea ferată CF 500 Bacău – Paşcani .
De asemenea, implementarea proiectului poate genera impact cumulat şi cu obiectivele industriale
existente în zona oraşului Roman, în special societăţile care deţin instalaţii IPPC şi de incinerare, care
intră astfel sub incidenţa Directivei Emisii Industriale.
De asemenea facem precizarea că proiectul poate genera impact cumulat şi cu proiectele propuse sau
în curs de implementare. Dintre acestea putem aminti: VO Bacău, proiect în curs de implementare,
dar şi viitoarea autostradă A8 Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Drumul expres Bacău –
Piatra Neamţ şi Drumul expres Paşcani – Suceava – Siret, aşa cum au fost definite în Master Planul
General de Transport.
Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În cadrul Studiului Alternativelor de Traseu şi a vizitelor în teren dar şi a şedinţelor tehnice de
coordonare cu CNAIR respectiv Jaspers, s-a luat decizia divizării traseului în trei secţiuni pentru care
au fost propuse mai multe variante descrise în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3-21 Alternativele studiale ale proiectului de autostradă Bacău - Paşcani
Denumire secţiune Nume alternativă Lungime (km)
ALTERNATIVA 1A 30,742
SECŢIUNEA 1 (Bacău - Secuienii Noi) ALTERNATIVA 1B 28,578
ALTERNATIVA 1C 27,897
91
Denumire secţiune Nume alternativă Lungime (km)

ALTERNATIVA 1D 27,779
ALTERNATIVA 1E 27,714
ALTERNATIVA 1F 27,832
ALTERNATIVA 2B 32,707
ALTERNATIVA 2C 32,764
SECŢIUNEA 2 (Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret) ALTERNATIVA 2D 33,575
ALTERNATIVA 2E 35,208
ALTERNATIVA 2F 33,617
ALTERNATIVA 2G 33,796
SECŢIUNEA 3 (Mogoşeşti Siret - Paşcani)
ALTERNATIVA 3B 10,484
În urma unei analize a zonei finale a drumului, în apropierea municipiului Paşcani, s-a luat decizia
eliminării Alternativei 3B, îmbunătăţirea Alternativei 3A şi redenumirea ei ca Alternativa 3C, rezultând
următoarele alternative :
Secţiunea 1: 1D, 1C;
Secţiunea 2: 2D, 2F, 2G;
Secţiunea 3: 3C.
Ulterior, în cadrul analizei multicriteriale etapa 2 a fost realizată o analiză pentru cele şase combinaţii
de traseu posibile după cum urmează:
Opţiunea 1C-2D-3C;
Opţiunea 1C-2F-3C;
Opţiunea 1C-2G-3C;
Opţiunea 1D-2D-3C;
Opţiunea 1D-2F-3C;
Opţiunea 1D-2G-3C.
Concluzia finală a analizei mulicriteriale etapa 2 a fost alegerea opţiunii de traseu 1D-2D-3C şi definirea
noţiunii de drum de mare viteză ca autostradă. Este important de precizat că această alternativă
reprezintă totodată şi cea mai bună alternativă din punct de vedere al criteriilor de mediu.
92
Secţiunea 3
Secţiunea 2
Secţiunea 1
Figura nr. 3-10 Sectorizarea proiectului şi variantele de traseu analizate
Principalele obiective care au stat la baza alegerii traseului au avut în vedere următoarele:
ocuparea de suprafeţe de teren minime şi scoaterea din circuit a terenurilor slab productive sau
neproductive;
93
evitarea pe cât posibil a demolării de construcţii existente;

asigurarea legăturilor autostrăzii cu principalele zone generatoare de trafic şi asigurarea
continuităţii legăturilor de orice fel între zone funcţionale unitare şi întrerupte de traseul
autostrăzii;
evaluarea tuturor factorilor de impact negativ asupra mediului înconjurător şi adoptarea de
soluţii fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru diminuarea impactului negativ;
adoptarea de soluţii care sa permită creşterea viitoare a capacităţii de circulaţie pe autostradă;
adoptarea, pentru lucrările de artă, a unor soluţii constructive care sa permită inspecţia şi
efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente cu cheltuieli minime;
încadrarea arhitecturală în zona străbătută de autostradă;
autostrada să fie într-un rambleu cu înaltimea de 2,5 - 10 m;
debleele să fie cuprinse între 1,50 şi max. 12 m;
utilizarea la maximum a posibilităţilor de extragere de material pentru umplutură din zonele în
care relieful terenului este mai accidentat şi permite realizarea unor debleuri;
la traversarea denivelată a unor căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) să se asigure gabaritele
pe înălţime conform prevederilor din normativele in vigoare, astfel pentru intersecţiile cu alte
drumuri s-a adoptat înălţimea liberă de 5,5 m;
traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea asigurării debuşeului pentru
debitele cu asigurarea de 2%;
declivitatea maximă admisă de 5 % pentru viteza de 120 km/h;
declivitatea maximă admisă de 4 % pentru viteza de 140 km/h şi de 4,5% pentru viteza de 130
km/h;
asigurarea unei declivitati minime de 0,2%.
Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

În urma realizării proiectului se vor îmbunătăţi condiţiile de transport rutier din regiunea Nord-Est a
României. Proiectul va avea un efect semnificativ în reducerea timpilor pierduţi în trafic şi în fluidizarea
traficului rutier, în special cel de mărfuri. Existenţa autostrăzii va conduce la atragerea fluxurilor de
investiţii în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi.
De asemenea, ca urmare a realizării proiectului se vor creea noi locuri de muncă atât în perioada de
execuţie, cât şi ulterior în perioada de operare a autostrăzii.
Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Sinteza avizelor şi acordurilor solicitate se regăseşte tabelar în Anexele prezentului memoriu.
94
4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

PLANUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE DEMOLARE, DE REFACERE ŞI DE
FOLOSIRE ULTERIOARĂ
În vederea realizării investiţiei este necesară demolarea unor obiective existente pe culoarul de lucru al
autostrăzii.
Deoarece Varianta de Ocolire Bacău va fi dată în exploatare la momentul începerii lucrărilor pentru
autostrada Bacău-Paşcani, vor fi necesare lucrări de demolare parţială a VO Bacău. Aceste lucrări vor
fi necesar a fi executate în zona Nodului rutier Bacău Nord al autostrăzii Bacău-Paşcani. Lucrările
includ demolarea părţii carosabile pe întreaga grosime, suprafaţa estimată fiind de cca. 9000 m2.
După demolarea părţii carosabile, deşeurile rezultate vor fi evacuate de pe amplasament, terenul
urmând a fi pregătit pentru lucrările aferente infrastructurii autostrăzii.
În zona nodului rutier Săbăoani au fost identificate pe baza hărţilor satelitare două clădiri al căror statut
nu este cunoscut (Figura nr. 3-5). Acestea sunt localizate în proiectul autostrăzii la următoarele poziţii
kilometrice:
• km 47+440 în zona sensului giratoriu de legătura a nodului rutier Săbăoani ce face legătura
cu DN2 şi DJ207B, suprafaţa propusă pentru demolare este de cca. 470 m2;
• km 48+080 pe teren arabil, suprafaţă propusă pentru demolare este de cca. 160 m2.
Construcţii sunt realizate recent, iar conform Certificatelor de Urbanism emise, terenurile ocupate de
acestea sunt incluse în categoria de folosinţă de tip teren agricol.
Zonele în care vor fi necesare lucrările de demolare sunt prezentate în Figura nr. 3-5 şi Figura nr. 3-6
din secţiunea 3.1.12.3.
După demolarea clădirilor, deşeurile rezultate vor fi evacuate de pe amplasament, terenul urmând a fi
pregătit pentru lucrările aferente infrastructurii autostrăzii.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Aşa cum am specificat anterior, lucrările de demolare programate în proiect vor fi precedate de lucrări
de construcţie a structurilor componente autostrăzii.
CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Pentru realizarea lucrărilor de demolare nu vor fi necesare lucrări de realizare a unor căi noi de acces
şi nici schimbarea căilor de acces existente.
95
METODE FOLOSITE ÎN DEMOLARE

Metodele tehnice propuse pentru realizarea lucrărilor de demolare sunt bazate pe următoarele
principii:
• Asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în condiţii
corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în limitele
terenului deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);
• Respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor de utilităţi ce traversează
amplasamentul lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;
• Evacuarea de pe amplasament a tuturor deşeurilor şi materialelor rămase la finalul lucrărilor
de demolare. Deşeurile rezultate se vor depozita separat, pe fiecare tip, până la preluarea
acestora de către operatori autorizaţi.
Lucrările de demolare se vor desfăşura mecanizat cu utilaje obişnuite, folosite uzual în aceste tipuri de
lucrări (excavatoare, buldozere, macarale, picamere etc.).
DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE

Pentru realizarea lucrărilor de demolare au fost analizate următoarele alternative:
• demolarea mecanizată realizată cu utilaje de construcţie;
• demolarea manuală.
A fost aleasă metoda de demolare mecanizată, aceasta având un timp mai scurt de execuţie. Cel puţin
în cadrul clădirilor este puţin probabilă prezenţa unor cuiburi de păsări sau adăposturi de lilieci dată
fiind vârsta recenta a acestora. Demolarea mecanizată poate fi aplicată cu riscuri minore pentru fauna
sălbatică, în cadrul RIM urmând a fi prevăzută o măsură de evitare în acest sens.
ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A DEMOLĂRII

În urma lucrărilor de demolare vor rezulta diferite tipuri de deşeuri care vor necesita o gestionare
adecvată în cadrul şantierului. Astfel toate elementele ce vor rezulta în urma lucrărilor de demolare se
vor depozita pe categorii în limita amplasamentului până la preluarea acestora în vederea
reciclării/valorificării/eliminării de către operatorii economici autorizaţi. În vederea uşurării sortării
materialelor rezultate în urma lucrărilor, demolarea se va face în etape succesive, demolându-se pe cât
posibil pe rând elementele construite ce cuprind acelaşi tip de materiale, acestea evacuându-se din zona
de lucru înainte de următoarea etapă.
Transportul deşeurilor şi altor materiale care degajă praf se va realiza la nivelul întregului proiect
exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul reducerii emisiilor de
particule.
96
5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Proiectul de autostradă este propus a fi implementat pe teritoriile judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi. Limita
de expropiere a proiectului vizat traversează extravilanul şi intravilanul următoarelor unităţi
administrativ teritoriale:
• în judeţul Bacău: Săuceşti, Iteşti, Bereşti – Bistriţa, Filipeşti;
• în judeţul Neamţ: Moldoveni, Secuieni, Horia, Trifeşti, Dulceşti, Cordun, Săbăoani, Gherăeşti;
• în judeţul Iaşi: Mirceşti, Hălăcueşti, Mogoşeşti - Siret, Stolniceni - Prăjescu, Paşcani.
Traseul autostrăzii intersectează următoarele artere rutiere şi căi ferate principale din cadrul reţelei
naţionale şi europene:
• DN2/E85 Bucureşti – Siret;
• DN 15 Turda – Bacău;
• DN28A Târgu Frumos – Paşcani – Moţca;
• Magistrala de Cale Ferată dublă electrificată CF500.
DISTANŢA FAŢĂ DE GRANIŢE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB

INCIDENŢA CONVENŢIEI DE LA ESPOO DIN 1991
Proiectul „Autostrada Bacău – Paşcani” reprezintă o secţiune, parte a Coridorului 3 – Bucureşti –
Regiunea NE (OR3 - definit în cadrul priorităţilor de dezvoltare a reţelei de drumuri din MPGT) ce
va conecta sudul ţării cu Regiunea Nord Est a României, dar şi cu Ucraina şi Republica Moldova.
Distanţa minimă dintre amplasamentul proiectului şi graniţa ţării cu Republica Moldova este de
aproximativ 63 km, respectiv 90 km faţă de graniţa cu Ucraina. Având în vedere localizarea acestuia şi
distanţele mari faţă de graniţele ţării, proiectul autostrăzii nu va avea impact transfrontieră.
LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI ÎN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL

Conform Listei Monumentelor Istorice (2015) aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, Repertoriului Arheologic Naţional (cIMeC) şi Institutului Naţional al
Patrimoniului – eGISpat România, în vecinătatea zonei de dezvoltare a proiectului s-au identificat o
serie de monumente istorice, situri arheologice şi monumente arhitecturale.
În zona de implementare a proiectului nu există situri UNESCO pentru protecţia valorilor culturale,
există însă monumente istorice ce necesită protecţie acestea fiind prezentate în tabelul următor.
97
Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului

Descrierea Distanţa faţă
Cod de
Nr. elementului de limita
identificare Datare Localizare Reper
crt. de proiectului
(LMI)
patrimoniu (km)
comuna
sec. VIII - IX,
Aşezare din Bereşti- Silişte la marginea de NE
BC-I-s-B- Epoca
1 epoca Bistriţa, a satului, pe terasa stanga 0,8
00708 medievală
medievală judeţul a paraului Beresti
timpurie
Bacău
sat Cârligi,
Aşezarea La
La Tène comuna
BC-I-s-B- Tène de la pe malul stâng al pârâului
2 târziu sec. II- Filipeşti, 0,5
00715 Cârligi - La Turbata
III judeţul
Pod la Bulgari
Bacău
Situl se află la marginea
Situl Epoca daco- comuna de nord-vest a satului
BC-I-s-B- arheologic de romană Filipeşti, Cârligi, pe malul stâng al
3 2,2
00716 la Cârligi - La (secolele II- judeţul pârâului Bahnişoara, care
Rădi III) Bacău trece prin sat şi se varsă
în Turbata.
sat Iteşti,
Epoca
Aşezare din comuna
BC-I-s-B- bronzului
4 epoca Iteşti, La marginea de S a satului 0,03
00727 târziu,
bronzului judeţul
Cultura Noua
Bacău
Epoca sat Iteşti,
bronzului comuna La SV de sat, pe terasa
BC-I-s-B- Aşezare
5 târziu, Iteşti, înaltă a lacului de 2,7
00728 fortificată
Cultura judeţul acumulare
Costişa Bacău
sat
Onişcani, Situl se află la cca 2 km
Situl
BC-I-s-B- comuna vest de sat şi de DN2, pe
6 arheologic de Neolitic 0,5
00735 Filipeşti, valea Mitocului. La sud se
la Onişcani
judeţul află pârâul Turbata.
Bacău
Situl se află la marginea
Epoca daco- comuna de sud a satului, la cca
Necropola La
BC-I-s-B- romană Prăjeşti, 200 m distanţă de drumul
7 Tène târziu 4,1
00739 (secolele II- judeţul judeţean 207D şi la cca
de la Prăjeşti
III) Bacău 500 m de malul stâng al
Siretului.
Monumentul
oraşul
IS-III-m-B- comemorativ La intersectia Aleea
8 1907 Paşcani, 1,6
04322 al Răscoalei Parcului cu str. Republicii
judeţul Iaşi
din 1907
Crucea
oraşul
IS-III-m-B- Eroilor din
9 1877 Paşcani, În cimitirul oraşului 1,5
04323 Războiul de
judeţul Iaşi
Independenţă
Palatul
cca. 1650, oraşul
IS-II-m-A- familiei
10 refăcut sec. Paşcani, Aleea Parcului 1 1,8
04212 Cantacuzino-
XVIII judeţul Iaşi
Paşcanu
98

Cod de
crt. de proiectului
(LMI)
patrimoniu (km)
Biserica "Sf.
oraşul
IS-II-m-A- Arhangheli
11 1664 Paşcani, Aleea Parcului 5 1,7
04213 Mihail şi
judeţul Iaşi
Gavril"
Biserica
comuna
IS-II-m-B- "Adormirea
12 1875 Mirceşti, în centrul comunei 1,1
04200 Maicii
judeţul Iaşi
Domnului"
comuna
IS-II-m-B- Biserica "Sf.
13 1809 Mirceşti, în cimitir 0,8
04201 Voievozi"
judeţul Iaşi
Casa
memorială a comuna
IS-II-m-B-
14 poetului 1865 Mirceşti, strada E. Catargi 1,1
04202
Vasile judeţul Iaşi
Alecsandri
Biserica de comuna
IS-II-m-B- lemn Miroslăveşt
15 înc, sec. XIX în centrul comunei 6,7
04205 "Cuvioasa i, judeţul
Paraschiva" Iaşi
oraşul
IS-II-m-B- Ateliere de
16 1876 Paşcani, str. Gării 1,9
04211 căi ferate
judeţul Iaşi
Biserica de
comuna
lemn
IS-II-m-B- Stolniceni- în cimitir, cartier
17 "Naşterea sec. XVIII 0,4
04249 Prăjescu, Purcileşti
Maicii
judeţul Iaşi
Domnului"
comuna
Biserica de
IS-II-m-B- Stolniceni-
18 lemn "Sf. 1810 în nordul comunei 1,1
04250 Prăjescu,
Gheorghe"
judeţul Iaşi
Situl
Latene târziu,
arheologic de comuna la cca. 2km NE de sat, pe
IS-I-s-B- cultura
19 la Mirceşti, Mirceşti, stanga drumului Mircesti 0,7
03615 Poieneşti-
punct judeţul Iaşi - Tg. Frumos
Lukaşevka
"Bulboacă"
sat
Situl
Muncelu de
arheologic de
La Tène, Sus, La cca. 500 m V-SV de
IS-I-s-B- la Muncelu de
20 cultura geto- comuna sat, pe ambele maluri ale 4,2
03622 Sus, punct
dacică Mogoşeşti - pârâului Gropi
"Groapă - La
Siret,
Gropi"
judeţul Iaşi
satul
Topile, Situl se află la cca. 1300-
Situl
IS-I-s-B- Paleolitic comuna 1400 m VNV de sat, în
21 arheologic de 2,6
03671 superior Valea marginea nord-estică a
la Topile
Seacă, Dealului Catargii.
judeţul Iaşi
99

Cod de
crt. de proiectului
(LMI)
patrimoniu (km)
Mausoleul lui comuna
IS-IV-m-B-
22 Vasile 1925 - 1927 Mirceşti, strada E. Catargi 1,1
04202.02
Alecsandri judeţul Iaşi
Epoca
oraşul
Catedrala medievală
NT-II-a-A- Roman, Strada Alexandru cel Bun
23 episcopală de dezvoltată 3,8
10652 judeţul 6
la Roman (sec.XIV -
Neamţ
XVII)
comuna
Biserica
NT-II-m-B- sec. XVIII- Secuieni,
24 "Cuvioasa în centrul comunei 2
10702 XIX judeţul
Paraschiva"
Neamţ
comuna
NT-II-m-B- Biserica "Sf. Trifeşti, pe DC92, la est de ferma
25 1798 0,8
10721 Nicolae" judeţul piscicola Trifeşti
Neamţ
Epoca oraşul
Cetatea
NT-I-s-A- medievală Roman,
26 Muşatină a Parcul Zoologic 3
10534 (1392 - înc. judeţul
Romanului
sec. XV) Neamţ
Situl
comuna
arheologic de
NT-I-s-B- sec. II-I Gherăeşti,
27 la Gherăieşti, str. Cobzaru 0,8
10504 a.Chr. judeţul
punct "La
Neamţ
Biserică"
sat
Aşezarea din
Arămeşti,
epoca Epoca
NT-I-s-B- comuna
28 migaţiilor de migraţiilor la 2 km NE de sat 3,3
10513 Bahma,
la Izvoare - sec. VI-VII
judeţul
Hărmăneşti
Neamţ
Situl
comuna fostul sat Porceşti, la 2
arheologic de
NT-I-s-B- Moldoveni, km E de sat, pe terasa
29 la Moldoveni Eneolitic 0,6
10518 judeţul inferioara dreaptă a râului
- Dealul
Neamţ Siret, pârâul Sârbilor
Gabăra
Situl
comuna
arheologic de Eneolitic,
NT-I-s-B- Săbăoani,
30 la Săbăoani, Cultura la 1,3 km est de localitate 3,5
10536 judeţul
punct "La Cucuteni
Neamţ
Bisericuţă"
Situl
comuna
arheologic de
NT-I-s-B- Săbăoani,
31 la Săbăoani, Eneolitic la 1,3 km NE de localitate 2,2
10537 judeţul
punct "La
Neamţ
Izvoare"
Situl
arheologic de comuna
La Tène
NT-I-s-B- la Săbăoani, Săbăoani, la 1,3 km NNE de
32 târziu sec. II- 1,7
10538 punct judeţul localitate
III
"Turnul cu Neamţ
Apă"
100
În cadrul cercetărilor arheologice intruzive realizate pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani au
fost identificate 7 situri arheologice, precum şi 3 zone cu potenţial arheologic, localizate în următoarele
zone ale traseului autostrăzii:
- Situl 1: km 2+380 – 2+600, datat Epoca Medievală;
- Situl 2: km 4+600 – 4+850, datat aşezare neolitică şi Epoca romană;
- Situl 3: km 10+900 – 11+070, datat Epoca brozului;
- Situl 4: km 18+200 – 18+480, aşezare a Dacilor liberi;
- Situl 5: km 28+700 – 29+000, necropolă Carpian sec. II-IV;
- Situl 6: km 31+000 – 31+300, necropolă medievală;
- Situl 7: km 67+600 – 68+100, aşezare neo-eneolitică aparţinând perioadelor Cucuteni, Epoca
bronzului şi erei migraţiilor (Santana de Mureş);
- Zonă arheologică potenţială km 60+000 – 60+100;
- Zonă arheologică potenţială km 64+100 – 64+300;
- Zonă arheologică potenţială km 77+145 – 77+300.
HĂRŢI, FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMAŢII

PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATÂT NATURALE CÂT ŞI
ARTIFICIALE
În cadrul Memoriului, în diferite secţiuni, sunt prezentate hărţi cu amplasarea elementelor proiectate
în raport cu elemente existente în zonă, inclusiv cu receptori sensibili din zona de implementare (arii
naturale protejate, zone locuite, corpuri de apă etc.).
În cele ce urmează sunt prezentate fotografii realizate cu ocazia deplasărilor în teren, fiind selectate o
parte din imaginile relevante în ceea ce priveşte aspectul zonei de implementare a proiectului şi a
zonelor sensibile.
101
Figura nr. 5-1 Zona de intersecţie a proiectului cu ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
(aproximativ km 39+880)
Figura nr. 5-2 Zona nodului rutier Autostrada Tg.Mureş – Tg.Neamţ – Iaşi – Ungheni ( aproximativ
km 71+480)
102
Figura nr. 5-3 Zonă amplasament structură de tip pasaj peste DJ104, pe teren agricol – localitatea
Tudor Vladimirescu (aproximativ km 60+640)
Figura nr. 5-4 Zona propusă nod rutier Bacău Nord – legătura cu VO Bacău (în lucru la momentul
vizitei în teren)
103
Figura nr. 5-5 Zona pasaj peste DN 28A, localitatea Paşcani (aproximativ km 75+420)
FOLOSINŢA ACTUALĂ ŞI CEA PLANIFICATĂ A TERENURILOR ATÂT PE

AMPLASAMENT, CÂT ŞI PE ZONE ADIACENTE ACESTUIA
Realizarea proiectului propus presupune folosirea terenurilor de tip teren agricol şi teren neagricol şi
modificarea suprafeţelor ocupate în categoria de folosinţă „căi de comunicare – căi rutiere”.
Terenurile afectate de traseul autostrăzii sunt situate în extravilanul şi intravilanul localităţilor, parte a
domeniului public şi privat care se va expropria ca urmare a unei/unor decizii de expropriere, respectiv
Hotărâri de Guvern.
POLITICI DE ZONARE ŞI DE FOLOSIRE A TERENULUI

În scopul obţinerii autorizaţiei de construire pentru obiectivul analizat au fost obţinute următoarele
certificate de urbanism:
• Certificatul de Urbanism nr. 101/16.09.2020 emis de către CJ Bacău;
• Certificatul de Urbanism nr. 190/15.09.2020 emis de către CJ Neamţ;
• Certificatul de Urbanism nr. 197/15.09.2020 emis de către CJ Iaşi.
104
Conform Certificatelor de Urbanism obţinute, proiectul se va dezvolta în principal pe terenuri cu

utilizare agricolă şi păşuni.
Din punct de vedere al dreptului de proprietate, suprafaţa de teren ocupată definitiv de obiectivul de
investiţie după implementarea proiectului, este redată în tabelul următor.
Tabelul nr. 5-2 Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate
Teren agricol Teren neagricol Curţi construcţii
(ha) (ha) (ha)
897,29 22,36 0
AREALE SENSIBILE
Arealele sensibile din zona proiectului care necesită o analiză mai atentă în ceea ce priveşte potenţialele
efecte pe care le poate avea proiectul asupra acestora sunt reprezentate de: ariile naturale protejate,
corpurile de apă subterane şi de suprafaţă. Precizăm că pentru realizarea proiectului nu sunt necesare
defrişări de suprafeţe forestiere, însă va fi necesară ocuparea a circa 22,36 ha de pajişte. Cel mai
apropiat corp de pădure este situat la circa 30 m de limita de expropriere a proiectului, localizat paralel
în intevalul km 36+820 – km 38+000.
Arii naturale protejate
Proiectul intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman şi se
învecinate cu alte 16 arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional. Aspecte privind amplasarea
obiectivului analizat în raport cu ariile naturale protejate sunt prezentate în secţiunea 6.1.6. şi în
capitolul 13 al Memoriului de prezentare.
Corpuri de apă subterane
Amplasamentul pe care urmează să se implementeze proiectul se suprapune cu două corpuri de apă
subterană ce fac parte din Bazinul Hidrografic Siret. Informaţii cu privire la corpurile de apă
intersectate de proiect au fost tratate în capitolul 14 al Memoriului de prezentare.
Corpuri de apă de suprafaţă
Proiectul intersectează 9 corpuri de apă de suprafaţă, acestea fiind prezentate şi analizate în capitolul
14 din prezentul Memoriu.
COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului sunt prezentate în format shapefile în
Anexa B.
105
DETALII PRIVIND ORICE VARIANTĂ DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATĂ

ÎN CONSIDERARE
Pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani au fost studiate mai multe alternative de traseu. În
perioada 2019 – 2020 a fost derulat un amplu proces de selectare a traseului, desfăşurat în două etape:
• Etapa 1 – Analiza unei game largi de variante de traseu;
• Etapa 2 – Evaluarea comparativă a unei game restrânse de opţiuni (trasee), selectate în urma
primei etape a analizei (AMC 1) şi alegerea variantei finale de traseu.
În cadrul celor două etape au fost derulate analize multicriteriale (AMC) ce au inclus criterii de mediu.
Obiectivele strategice ce au fost luate în considerare la evaluarea alternativelor de traseu au constat în:
Maximizarea/optimizarea funcţionalităţilor, parametrilor tehnici şi de calitate;
Minimizarea impactului financiar asupra costului de construcţie şi de operare precum şi a
duratei de implementare;
Maximizarea impactului socio-economic;
Minimizarea impactului asupra mediului;
Minimizarea/gestionarea riscurilor specifice;
Respectarea condiţiilor particulare privind eligibilitatea opţiunii selectate;
Aspecte care nu pot fi cuantificate/măsurate dar necesar a fi identificate, descrise şi prezentate.
În Etapa 1 (AMC 1) au fost identificate 14 alternative de traseu, fiind utilizate patru criterii principale
pentru alegerea rutei optime (social, financiar, de mediu şi tehnic), ce au inclus mai multe sub-criterii,
precum riscuri geotehnice, geologice şi hidrogeologice, calitatea aerului, ape de suprafaţă, sol,
biodiversitate etc.
În Etapa 2 (AMC 2) au fost analizate 6 alternative fiind utilizate criteriile „eficienţă economică” cu o
pondere de 70% şi „minimizarea impactului asupra mediului” cu o pondere de 30%.
Descrierea variantelor de traseu analizate este prezentată în secţiunea 3.6.12 a prezentului memoriu.
106
6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI
SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI
DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
Protecţia calităţii apelor
Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
În perioada de construcţie principalele surse de poluanţi pentru ape sunt reprezentate de:
• Lucrări de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce pot ajunge în apele de
suprafaţă. În cazul unor cantităţi mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă
generând modificarea turbidităţii apei şi afectarea florei şi faunei acvatice;
• Traficul de şantier spre şi dinspre fronturile de lucru sau zonele din care sunt aduse materialele
de construcţie (cariere, balastiere, gropi de împrumut);
• Scurgeri accidentale de substanţe chimice, carburanţi şi uleiuri provenite de la funcţionarea
utilajelor implicate în lucrările de construcţie sau datorate manevrării defectuase a
autovehiculelor de transport;
• Manipularea şi punerea în opera sau depozitarea necorespunzătoare a materialelor utilizate în
execuţia lucrărilor (bitum, beton, aggregate etc.), care pot ajunge în apele de suprafaţă prin
antrenarea de către apele pluviale;
• Extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriş) în mod necorespunzător;
• Depozitarea şi gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere rezultate în grupurile

sanitare din cadrul organizărilor de şantier, gestionarea asigurându-se în mod corespunzător
prin intermediul unor operatori autorizaţi;
• Spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport la nivelul organizării de şantier.
În perioada de operare principala sursă de poluanţi pentru ape este reprezentată de spălarea şi
antrenarea de către precipitaţii a particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe
suprafaţa carosabilului, precum metalele grele, hidrocarburile, substanţele de deszăpezire. Sursele
potenţiale de poluanţi pot fi reprezentate de:
• Depunerea directă în apele de suprafaţă a poluanţilor generaţi de vehiculele implicate în traficul
auto;
• Funcţionarea necorespunzătoare a bazinelor de decantare şi a separatoarelor de hidrocarburi;
• Evacuarea accidentală a unor poluanţi lichizi sau solizi (în principal din cauza unor accidente
de circulaţie).
107
De asemenea, o sursă de poluanţi pentru ape o pot constitui apele uzate menajere provenite de la
CIC/CMI, spaţiile de servicii şi de la parcările de scurtă durată, însă aceste ape vor fi colectate şi
epurate în staţii mecano-biologice înainte de evacuarea în emisari.
În funcţie de natura acestora, poluanţii pot fi de mai multe tipuri:
• Carburanţi şi reziduuri provenite de la arderea carburanţilor;
• Reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor – substanţe hidrocarbonice
macromoleculare, Zn, Cd;
• Reziduuri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor – Fe, Cr, Ni, Cd, Cu şi de la parapeţii
galvanizaţi – Zn, uleiuri şi grăsimi minerale;
• Reziduuri provenite de la uzura îmbrăcăminţii drumului – materii solide.
Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Apele uzate generate în etapa de execuţie a proiectului vor fi reprezentate de apele uzate rezultate la
nivelul organizărilor de şantier. Acestea vor fi colectate şi evacuate periodic prin vidanjare, în baza
unor contracte încheiate şi firme autorizate, iar acolo unde va fi posibil prin evacuare în reţelele locale
de canalizare sau evacuare în emisar în urma preepurării/epurării corespunzătoare.
Apele uzate rezultate în etapa de funcţionare vor fi reprezentate de apele uzate rezultate din grupurile
sanitare din incinta CIC/CMI, a spaţiilor de servicii şi a parcărilor de scurtă durată. Acestea vor fi
epurate în instalaţii proprii de epurare cu trepte mecano-biologice.
De asemenea apele pluviale potenţial contaminate cu hidrocarburi, colectate de pe suprafaţa carosabilă
şi din incinta CIC/CMI, a spaţiilor de servicii S1 şi S3 şi a parcărilor de scurtă durată vor fi preepurate
prin intermediul decantoarelor şi a separatoarelor de hidrocarburi prevăzute în proiect înainte de
evacuarea în emisari. Pentru cazurile în care nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut 12
bazine de retenţie dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii.
Măsuri pentru protecţia calităţii apelor

În etapa de construcţie principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
• la realizarea lucrărilor, tot personalul implicat va fi instruit cu privire la necesitatea protecţiei
stării corpurilor de apă. Programul de instruire a personalului cu privire la orice riscuri ar putea
apărea în etapa de construcţie a proiectului va fi prevăzut în Planul de management de mediu
(PMM);
• organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi prevăzute cu sisteme de canalizare, epurare
şi evacuare a apelor menajere şi pluviale. După caz, se poate adopta un sistem cu bazine
vidanjabile, racordarea la reţelele de canalizare din vecinătate sau montarea unor instalaţii de
epurare şi deversare în emisari;
108
• amplasarea organizărilor de şantier trebuie realizată la distanţe cât mai mari faţă de corpurile
de apă de suprafaţă, în nici un caz la mai puţin de 50 m faţă de malurile acestora;
• apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie şi
apele rezultate de la spălarea mijloacelor şi utilajelor de construcţie se vor colecta şi preepura
în decantoare şi separatoare de produse petroliere înainte de descărcare;
• este interzisă depozitarea de materiale, deşeuri din construcţii, precum şi staţionarea utilajelor
în albiile cursurilor de apă, canale de desecare, irigaţii sau zone depresionare;
• pentru organizările de şantier situate la distanţe mai mici de 500 m de un corp de apă sau de
un curs de apă afluent al unui corp de apă vor fi elaborate Planuri de intervenţie în caz de
poluări accidentale şi vor fi stabilite sisteme de intervenţie rapidă în cazul apariţiei unor poluări
accidentale;
• amplasarea drumurilor temporare de acces, dacă va fi cazul, se va realiza la distanţe cât mai
mari faţă de corpurile de apă de suprafaţă, fără afectarea vegetaţiei ripariene, a malurilor şi a
substratului albiei;
• se va evita pe cât posibil amplasarea picioarelor de pod în corpuri de apă de suprafaţă naturale;
• la amplasarea picioarelor de pod în corpurile de apă de suprafaţă, precum şi pentru oricare altă
intervenţie asupra corpurilor de apă, în zone de confluenţă, se va avea în vedere evitarea
modificărilor albiei care ar putea conduce la întreruperea conectivităţii longitudinale între
afluenţi şi cursul de apă principal;
• în toate locaţiile în care este necesară îndepărtarea vegetaţiei ripariene (arborii de pe malul
râurilor), la terminarea lucrărilor se vor desfăşura lucrări de reabilitare a zonei ripariene cu
instalarea de arbuşti din specii native, corespunzători asociaţiilor vegetale ripariene din zona
respectivă, în locaţiile în care refacerea vegetaţiei arboricole nu este posibilă;
• execuţia lucrărilor proiectate nu se va realiza, pe cât posibil, în perioadele cu ape mari;
• pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita autorităţilor competente date cu privire
la prognoza debitelor şi nivelurilor pe cursurile de apă;
• toate lucrările hidrotehnice se vor realiza cu extinderea spaţială minimă care este în măsură să
asigure protecţia infrastructurilor construite astfel încât să conducă la modificări cât mai reduse
la nivelul corpurilor de apă de suprafaţă;
• se va evita propunerea unor structuri care pot conduce la întreruperea conectivităţii
longitudinale (ex. praguri de fund deasupra talvegului);
• carburanţii vor fi stocaţi în rezervoare etanşe cu cuve de retenţie, astfel încât să nu se producă
pierderi, iar uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare special construite şi ulterior vor fi
predate unităţilor specializate;
• pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor, nu
se vor preleva debite de apă, nu se vor depozita materiale la distanţe mai mici de 50 m de limita
albiei. Excepţie fac intervenţiile în cazul situaţiilor de urgenţă;
109
• se va interzice traversarea cu utilaje prin albia râurilor, în acest sens fiind necesară prevederea
de podeţe temporare, cu respectarea celorlalte măsuri prevăzute în prezentul raport;
• lucrările provizorii în albii destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări de mal,
îndiguiri, depuneri de pământ sau piatră, se vor face fără a afecta morfologia albiilor minore şi
majore, dinamica şi evoluţia acestora, prin modificarea regimului de curgere şi creşterea riscului
de inundabilitate în amonte, pe cursurile de apă unde se execută lucrările proiectate;
• amplasarea lucrărilor de artă se va realiza astfel încât să se evite blocarea albiei sau modificarea
dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunii acesteia;
• se vor lua măsuri de stabilizare a patului albiei, evitare a blocării albiei sau reducerii secţiunii
acesteia, de protejare a lucrărilor hidrotehnice existente şi a subtraversărilor cursurilor de apă
cu conducte;
• se va asigura evacuarea apelor pluviale din perimetrele unde se execută lucrări pentru a evita
stagnarea apelor;
• se va evita pe cât posibil traversarea cursurilor de apă pentru asigurarea drumurilor de acces la
lucrări;
• pe perioada execuţiei lucrărilor se interzice extracţia de pietrişuri şi nisipuri din albiile râurilor
fără avizul Administraţiei Naţionale Apele Române. Extragerea produselor de balastieră se va
face conform tehnologiilor aprobate de Administraţia Naţională Apele Române, astfel încât să
se evite modificarea vitezei de curgere şi adâncimea apei prin gropi sau depuneri de materiale
de construcţii şi balast pe fundul apei şi poluarea accidentală a apei cu produsele petroliere;
• se interzice spălarea vehiculelor în interiorul sau imediata vecinătate a cursurilor de apă şi
canalelor de irigaţii-desecare;
• se vor lua măsuri speciale de punere în siguranţă a lucrărilor în perioada de execuţie, împotriva
inundaţiilor provocate de undele de viitură de pe cursul de apă şi a scurgerilor de pe suprafeţele
limitrofe din zonă ca urmare a precipitaţiilor;
• se vor lua măsuri speciale de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane din zonele de
protecţie, pentru a preveni eventualele contaminări prin infiltraţii sau scurgeri necontrolate din
zonele de construire;
• este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente;
• este interzisă deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă sau
subterane;
• este interzisă degradarea albiei şi malurilor cursurilor de apă pe parcursul execuţiei (cu excepţia
lucrărilor prevăzute în Avizul de gospodărirea apelor);
• se va realiza protejarea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare care traversează traseul
proiectului (în zonele în care a fost pusă în evidenţă existenţa acestora);
110
• se va asigura dimensionarea şanţurilor, rigolelor şi casiurilor prevăzute, ce trebuie să preia apele

meteorice şi să le canalizeze către podeţe şi poduri, astfel încât să asigure o drenare corectă a
căii de rulare şi evitarea inundării acesteia;
• pe timpul execuţiei lucrărilor şi după terminarea acestora, albia va fi degajată de orice materiale
care ar împiedica scurgerea normală a apelor;
• după realizarea lucrărilor hidrotehnice se va degaja amplasamentul de lucrările provizorii şi
materialele rămase pentru a se evita afectarea cursurilor de apă, a canalelor sau a pânzei freatice;
• se va întocmi Planul de prevenire a poluărilor accidentale şi se vor desemna responsabili cu
implementarea acestuia;
• se interzice exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane amplasate în ariile naturale protejate;
• alimentarea cu apă a parcărilor de scurtă durată, spaţiilor de servicii şi a centrului de întreţinere

şi coordonare/CMI care nu se pot racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii.
Forarea şi exploatarea resurselor de ape subterane se va face cu Avizul Administraţiei
Naţionale Apele Române;
• se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri
pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu
apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
• se va evita ca lucrările de construcţii să afecteze scurgerea apelor subterane;
• platformele pe care se vor amplasa spaţiile de servicii vor fi construite cu pante care să asigure
colectarea apelor pluviale, prevăzute cu bazine de decantare şi separare a hidrocarburilor;
• rezervoarele de depozitare a carburanţilor lichizi vor fi amplasate într-o carcasă de protecţie
sigilată, care să poată susţine cel puţin 110 % din volumul total al rezervorului cu o înălţime
de gardă corespunzătoare. Ţevile de umplere / descărcare vor fi amplasate pentru a asigura
menţinerea substanţei vărsate în rezervor şi toate supapele vor putea fi blocate. Rezervoarele
vor fi verificate şi curăţate la intervale regulate, inclusiv trapele şi filtrele de ulei şi carburant;
• orice rezervoare mari / autocisterne cu furtun de evacuare integral şi duză vor fi prevăzute cu
mijloace de protecţie şi cu blocarea duzei deasupra nivelului maxim de umplere, duza fiind
blocată pe poziţie atunci când nu este utilizată;
• se va indica o zonă de alimentare în preajma rezervoarelor de depozitare şi se va include o
platformă din beton înclinată, cu scurgere într-o tavă de oţel sau un alt recipient etanş;
• toate generatoarele mobile şi alte echipamente statice vor fi de tipul prevăzut cu suport integrat
sau vor fi amplasate într-o tavă sudată de oţel cu un volum adecvat;
• toate echipamentele mobile cum sunt pompele, excavatoarele, camioanele etc., utilizate pe
şantier vor fi în stare bună şi nu vor prezenta scurgeri de uleiuri de lubrifiere şi hidraulice, tăvile
de scurgere din oţel fiind amplasate sub acestea dacă nu sunt utilizate;
111
• toate containerele pentru substanţe chimice şi lubrifianţi (de ex. solvenţi, lichid hidraulic, ulei
de formare etc.) utilizate pe şantier vor fi depozitate în tăvi de oţel sau din alt material aprobat
cu volum corespunzător;
• în cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substanţe chimice pe şantier, lucrările din
preajma scurgerii vor fi întrerupte, sursa va fi oprită şi pământul contaminat va fi excavat şi
îndepărtat de pe şantier şi transportat imediat către o locaţie de evacuare aprobată.
• antreprenorul va pune la dispoziţie grupuri sanitare adecvate şi eficiente pentru personalul şi
forţa sa de muncă în locaţii adecvate de-a lungul lucrărilor. Toate toaletele vor fi ecologice şi
vor fi golite regulat sau racordate la reţeaua de canalizare.
• antreprenorul va menţine toate toaletele într-o stare adecvată de funcţionare, pe întreaga durată
de execuţie a lucrărilor. Dacă nu sunt conectate la reţeaua de canalizare, toaletele vor fi
prevăzute cu rezervor etanş. Rezervoarele vor fi monitorizate pentru identificarea nivelului şi
golite regulat.
În etapa de operare principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
• identificarea de soluţii/substanţe alternative, cu efecte mai reduse asupra mediului (apă şi sol),
pentru înlocuirea totală sau parţială a clorurii de sodiu şi clorurii de calciu utilizate pentru
deszăpezire în perioada de iarnă;
• se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană sau de
suprafaţă;
• alimentarea cu apă a parcărilor de scurtă durată, spaţiilor de servicii, a centrului de întreţinere
şi coordonare şi CMI care nu se pot racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii.
Exploatarea resurselor de ape subterane se va face în baza Autorizaţiei de gospodărirea apelor
emisă de Administraţia Naţională Apele Române;
• se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri
pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu
apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
• indicatorii de calitate ai apelor uzate preepurate care vor fi evacuate în reţele de canalizare ale
localităţilor se vor încadra în prevederile normativului NTPA 002/2002, iar cei ai apelor uzate
preepurate evacuate în emisari naturali vor respecta concentraţiile maxim admisibile prevăzute
de NTPA 001/2002 (HG 188/2002 Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare);
• punerea în funcţiune şi exploatarea lucrărilor construite pe ape şi care au legătură cu apele,
inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apă se vor face numai pe baza Autorizaţiei de
gospodărire a apelor;
• este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente;
• este interzisă deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau subterane.
112
Protecţia calităţii aerului

Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi
În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de emisii
atmosferice vor fi reprezentate de:
• Activităţile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, umpluturi,
nivelări, încărcare, descărcare, transport), a unor materiale de construcţie (nisip, pietriş, balast)
şi a deşeurilor provenite din demolări – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în
suspensie şi pulberi sedimentabile;
• Depozitarea temporară a materialelor pulverulente (nisip, pământ) ce pot fi antrenate de vânt.
Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;
• Eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse
staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;
• Grupurile electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie în organizările de şantier şi în
fronturile de lucru – sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NO2, SO2, CO, pulberi;
• Stocarea motorinei. Poluanţi: compuşi organici volatili;
• Funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane – surse staţionare punctiforme, amplasate la nivelul
organizărilor de şantier;
• Activităţi de sudură/ tăiere a elementelor metalice – surse staţionare nedirijate. Poluanţi:
particule metalice, gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură / tăiere;
• Sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la transportul
materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi materiale pe durata
executării lucrărilor de construcţie. Poluanţi: NOx, SOx, CO, pulberi în suspensie, particule cu
metale grele.
Emisii de poluanţi atmosferici vor fi generate prin lucrări necesare desfăşurării întregului proces de
construcţie, începând cu săpături şi excavaţii şi continuând cu lucrările de umplutură, realizarea
terasamentului autostrăzii şi realizarea lucrărilor de artă. Zona fronturilor de lucru va constitui cea mai
importantă sursă de emisii întrucât cumulează activitatea mai multor factori poluanţi.
Lucrările de construcţii includ deopotrivă şi numeroase surse mobile reprezentate de utilajele necesare
desfăşurării lucrărilor de amenajare a terenului şi de construire a obiectivelor, de vehiculele care vor
asigura transportul materialelor de construcţii, precum şi de aprovizionarea cu materiale necesare
lucrărilor de construcţie, dar şi de vehiculele necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament.
Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor.
Lucrările aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne (excavator, buldozer, încărcător, auto-
macara, instalaţie de foraj etc.).
În cea mai mare parte, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici sunt surse la sol (exceptând lucrările
de artă amplasate la înălţimi ridicate faţă de nivelul solului), libere, deschise şi mobile sau staţionare
difuze/ dirijate.
113
În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile, reprezentate de

autovehiculele care vor tranzita autostrada. Conform ghidului EMEP/EEA Corine Air 2019,
principalii poluanţi emişi de către traficul rutier sunt:
• Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);
• Gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O);
• Substanţe acidifiante (NH3, SO2);
• Particule în suspensie (PM);

• Substanţe cancerigene (HAP şi POP);
• Substanţe toxice (dioxine şi furani);

• Metale grele.
Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

În etapa de execuţie vor fi prevăzute instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă
pentru staţiile de fabricare a mixturilor asfaltice, staţiile de betoane, staţiile pentru fabricarea balastului
stabilizat şi concasoare.
În etapa de operare singurele măsuri ce pot influenţa dispersia în atmosferă a poluanţilor emişi de
traficul auto desfăşurat pe autostradă sunt reprezentate de panourile fono-absorbante (cu rol în
reducerea dispersiei pe orizontală a poluanţilor şi favorizarea dispersiei pe verticală) şi plantaţiile ce fac
obiectul amenajărilor peisagistice.
Măsuri propuse pentru protecţia calităţii aerului

Pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului, se recomandă luarea următoarelor măsuri în
perioada de execuţie a lucrărilor:
• limitarea emisiilor de particule generate de activităţile de manevrare a maselor de pământ se va
realiza prin:
- activităţi de umectare a suprafeţelor;
- acoperirea autovehiculelor transportatoare încărcate cu materiale pulverulente;
- limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor grele pentru transportul materialelor.
• limitarea emisiilor de poluanţi atmosferici la instalaţiile de preparare a betonului şi asfaltului
prin dotarea cu sisteme de reţinere a poluanţilor şi pulberilor (captare-epurare);
• utilizarea unor echipamente şi utilaje conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai bune
tehnologii existente;
114
• în perioadele lipsite de precipitaţii se va asigura umectarea drumurilor de acces şi a zonelor cu

lucrări active în vederea reducerii emisiilor de particule şi încadrarea concentraţiilor (PM10/
PM2,5) în valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare;
• transportul pământului, deşeurilor şi oricăror materiale care degajă praf se va realiza la nivelul
întregului proiect exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul
reducerii emisiilor de particule;
• curăţarea roţilor vehiculelor înainte de ieşirea din şantier pe drumurile publice;
• în timpul lucrărilor de demolare/ dezafectare se va asigura umectarea materialelor pentru

reducerea la minim a emisiilor de particule;
• verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;
• evitarea executării lucrărilor care presupun manevrarea cantităţilor de sol (decopertări/

umpluturi) în perioadele cu vânturi puternice;
• asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;
• oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;
• eliminarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;

• stabilizarea zonelor de unde au fost obţinute materiale de construcţie, respectiv a zonelor unde
au fost realizate lucrări de taluzare şi unde s-au amenajat depozitele de material excavat
excedentar;
• amenajarea peisagistică a tuturor zonelor afectate prin lucrările de execuţie.
În perioada de operare este necesară implementarea următoarelor măsuri:
• pe baza monitorizării calităţii aerului la nivelul localităţilor învecinate autostrăzii vor fi
implementate măsuri de adaptare a traficului astfel încât să se evite depăşirea concentraţiilor
maxime ale poluanţilor atmosferici la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili;
• cea mai importantă măsură de reducere a poluării aerului la nivelul autostrăzii va fi aceea de
respectare a normelor europene privind calitatea carburanţilor şi a autovehiculelor în ceea ce
priveşte normele de poluare impuse.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Surse de zgomot şi de vibraţii
În etapa de construcţie sursele de zgomot vor avea caracter şi durată temporare, se vor manifesta local
şi intermitent. Principalele surse de zgomot vor fi reprezentate de:
• Traficul auto din zona organizărilor de şantier, fronturilor de lucru, de pe drumuri de acces,
spre şi dinspre zonele de obţinere a materialelor de construcţie (gropi de împrumut, cariere,
balastiere, zone de depozitare);
115
• Activităţile din fronturile de lucru, de excavare, de manevrare a materialelor din balastiere,

respectiv de încărcare şi descărcare a acestora;
• Funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane, turnarea asfaltului/betonului;
• Funcţionarea utilajelor antrenate în procesul de construcţie (maşini transportoare,
autocamioane de mare tonaj, autobetoniere, excavatoare, macarale, buldozere, compresoare)
– funcţionarea motoarelor, manipularea şi transportul încărcăturilor.
În etapa de operare, sursele principale de zgomot şi vibraţii vor fi generate de circulaţia de la nivelul
autostrăzii (trafic şi activitatea de întreţinere), care va avea caracter permanent, desfăşurat pe parcursul
întregii perioade de operare.
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului se vor realiza deopotrivă în etapa de
construcţie, cât şi în etapa de operare prin intermediul panourilor fonoabsorbante. În perioada de
construcţie se vor utiliza panouri mobile ce vor fi instalate la nivelul fronturilor de lucru, în special în
zone cu sensibilitate ridicată (arii naturale protejate, zone de conectivitate/permeabilitate pentru
speciile protejate de faună, zone locuite). Panourile fonoabsorbante vor avea înălţimi de până la 3 m
în toate zonele în care este necesară menţinerea unor valori reduse ale nivelului echivalent de zgomot
(zone locuite şi zonele foarte sensibile pentru biodiversitate).
Măsurile ce se impun pentru evitarea şi reducerea zgomotului şi vibraţiilor generate în etapa de
construcţie vor consta în:
• Limitarea funcţionării utilajelor şi autovehiculelor (inclusiv a staţiilor de asfalt şi betoane) la
programul stabilit de lucru;
• Evitarea desfăşurării lucrărilor de construcţie în perioadele sensibile pentru speciile protejate
de faună (depunerea pontelor şi cuibărire: aprilie-mai);
• Stabilirea rutelor/ drumurilor de acces în afara zonelor locuite (ocolirea localităţilor, pe cât
posibil) şi a zonelor cu sensibilitate ridicată pentru speciile de faună şi respectarea cu stricteţe
a acestora;
• Limitarea vitezei de deplasare a utilajelor şi autovehiculelor (circa 40 km/h), în mod deosebit
în zonele unde accesul prin localităţi nu poate fi evitat;
• Desfăşurarea lucrărilor de construcţie la distanţe mai mici de 200 de metri faţă de zonele /
obiectivele locuite se va face numai pe timpul zilei în intervalul orar cuprins între 6:00 şi 22:00;
• Amplasarea organizărilor de şantier se va face la distanţe mai mari de 1000 m faţă de zonele
locuite.
În etapa de operare valorile nivelului de zgomot nu trebuie să depăşească limitele maxim admisibile,
stabilite prin legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă
şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest sens, suplimentar faţă de instalarea
panourilor fonoabsorbante pot fi luate măsuri suplimentare de managementul traficului precum
limitarea vitezei maxime de deplasare a vehiculelor.
O analiză preliminară asupra zgomotului generat în perioada de operare a fost realizată cu scopul de a
propune locaţiile de instalare a panourilor fonoabsorbante. În acest sens, în proiect au fost propuse
116
panouri fonoabsorbante în zonele în care traseul autostrăzii se apropie de receptorii sensibili.

Localizarea şi lungimile acestora este prezentată în secţiunea 3.1.14.1.
Protecţia împotriva radiaţiilor

Surse de radiaţii
În cadrul activităţilor desfăşurate la execuţia proiectului, precum şi în perioada de operare, nu se vor
utiliza sau vehicula substanţe cu caracter radioactiv.
Proiectul nu va genera poluare radioactivă. Sursele de radiaţii existente la nivelul obiectivelor propuse
prin proiect nu depăşesc radiaţiile întâlnite în locuinţele dotate cu echipamente electrocasnice.
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor

Nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor.
Protecţia solului şi a subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice
În etapa de construcţie sursele potenţiale de contaminare/degradare pentru sol, subsol şi ape freatice
vor fi reprezentate de:
• Depozitarea necorespunzătoare a utilajelor şi a materialelor de construcţie;
• Gestionarea şi depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum
şi a deşeurilor de tip menajer rezultate de la personalul implicat în execuţia lucrărilor;
• Traficul vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea obiectivului. Odată cu impurificarea
aerului, există posibilitatea ca o anumită cantitate din poluanţii atmosferici (SO2, NOx, metale
grele) să ajungă pe sol, putând conduce la modificarea caracteristicilor acestuia;
• Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi şi alte substanţe chimice provenite de la
autovehiculele şi utilajele implicate în realizarea lucrărilor de construcţie sau de la depozitarea
necorespunzătoare a acestora;
• Degradarea calităţii solului prin manevrarea/ depozitarea necorespunzătoare a materialului
decopertat/ excavat, implicit apariţia fenomenelor de eroziune şi/ sau de şiroire;
• Contaminarea solului cu material germinativ aparţinând speciilor ruderale şi / sau alohtone
invazive şi potenţial invazive, ca urmare a activităţilor de manipulare a solului, precum şi a
traficului utilajelor şi personalului de lucru;
• Depunerea pulberilor prăfoase rezultate din lucrările de excavare, încărcare, transport şi
descărcare a materialelor de construcţie;
• Gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere şi tehnologice rezultate pe
amplasamentul organizărilor de şantier şi în fronturile de lucru.
117
În etapa de operare sursele potenţiale de poluare vor consta în următoarele:

• Traficul rutier care reprezintă o sursă continuă de poluanţi proveniţi din gazele de eşapament
rezultate prin arderea carburanţilor. Aceasta reprezintă o sursă continuă de poluare prin care
elemente precum CO, NOX, SO2, PM10 şi metalele grele generate prin gazele de eşapament,
uzura carosabilului, a anvelopelor etc. se pot depune şi acumula la nivelul solului, afectând atât
calitatea acestuia, cât şi elementele abiotice şi biotice care depinde de acesta;
• Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi de la vehicule de transport ale deşeurilor şi ale
personalului implicat în activităţile de mentenanţă;
• Scurgeri accidentale de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelor rutiere în
care sunt implicate autovehicule transportatoare de substanţe periculoase;
• Substanţele utilizate în sezonul rece pentru deszăpezire (soluţii de bază de clorură de
calciu/sodiu) ca urmare a activităţilor de întreţinere a drumului, ceea ce determină un aport de
cloruri în sol şi apele de suprafaţă prin antrenarea particulelor de către apele pluviale, precum
şi afectarea vegetaţiei de pe marginea drumului.
Proiectul poate genera un potenţial impact asupra geologiei în perioada de construcţie, ca urmare a
realizării pilelor şi culeelor pentru poduri. În cazul celorlalte elemente ale proiectului, lucrările vor fi
realizate cu afectarea superficială a straturilor de sol astfel încât nu vor avea impact asupra mediului
geologic. În perioada de operare a autostrăzii nu va fi generat impact asupra mediului geologic.
Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Următoarele lucrări şi dotări sunt prevăzute pentru protecţia solului şi subsolului:
• Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor
limita numai suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;
• Stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după
finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;
• În cazul contaminării solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în funcţie
de tipul de contaminare; organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale
absorbante specifice pentru intervenţii în caz de poluări accidentale;
• La finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi reabilitate; se
recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la începutul lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
• Zonele care au fost afectate de lucrările de curăţare a vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător,
iar în zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută.
• În zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a
materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni
efectele de alunecare şi eroziune.
118
Măsuri propuse pentru protecţia solului

Pentru evitarea şi reducerea impactului asupra solului în etapa de construcţie sunt recomandate
următoarele măsuri:
• în cadrul organizărilor de şantier vor fi utilizate cu prioritate soluţii care asigură reducerea
suprafeţelor la nivelul cărora este necesară îndepărtarea vegetaţiei naturale, precum şi
construcţia de fundaţii şi platforme definitive;
• stratul de sol vegetal va fi îndepărtat treptat, odată cu avansarea lucrărilor de terasamente. Solul
fertil va fi depozitat în grămezi separate în vederea reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare,
atât la nivelul zonelor cu lucrări temporare cât şi pe suprafaţa zonelor reabilitate la nivelul
lucrărilor permanente;
• la alegerea zonelor de depozitare a solului fertil decopertat şi/sau a altor pământuri excavate
se vor evita suprafeţele valoroase din punct de vedere al capacităţii productive a solului
(suprafeţe cu vegetaţie naturală şi terenuri agricole);
• coordonarea activităţilor de construcţie (în cadrul aceleiaşi secţiuni precum şi între secţiunile
de proiect) astfel încât să se realizeze o valorificare maximală a pământului excavat cu
minimizarea suprafeţelor şi duratelor de depozitare temporară precum şi a suprafeţelor de
depozitare permanentă a pământului/rocilor ce nu pot fi reutilizate ca materiale de construcţie;
• se va evita poluarea solului cu uleiuri şi produse petroliere prin asigurarea funcţionării
corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea operaţiilor de întreţinere în spaţii special destinate;
• evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în urma
lucrărilor;
• depozitarea temporară pe amplasamente a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum şi a
celor de tip menajer, până la preluarea de către firme specializate în vederea eliminării finale
sau valorificării, se va realiza în recipienţi corespunzători, în spaţii special amenajate;
• un Plan de prevenire a eroziunii solului şi de management al peisajului trebuie elaborat în etapa
de proiectare pentru a asigura luarea în considerare a aspectelor privind eroziunea generată de
scurgerea apelor meteorice şi pentru a identifica soluţiile adecvate de colectare şi evacuare a
acestor ape;
• zonele de depozitare a materialului excavat vor fi proiectate şi gestionate astfel încât să asigure
controlul antrenării sedimentelor în apele meteorice prin minimizarea lungimii şi unghiului
pantelor;
• instalarea unor măsuri locale de control precum garduri de reţinere a sedimentelor sau
decantoare;
• colectarea şi evacuarea apelor meteorice pentru a evita amestecul acestora cu apele care conţin
sedimente;
• utilizarea de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru execuţia lucrărilor,
precum şi pentru transportul materialelor şi pentru preluarea şi transportul deşeurilor rezultate
în urma lucrărilor de construcţie;
• întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor se vor realiza
în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile sau în interiorul organizărilor
de şantier;
119
• depozitarea substanţelor periculoase şi amenajarea staţiilor de asfalt/ betoane se va face pe

platforme special amenajate, în scopul protejării solului de scurgeri accidentale şi infiltraţii;
• respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu
carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;
• se va evita ocuparea unor suprafeţe de teren în plus faţă de cele prevăzute prin proiect;
• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor
limita numai la suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;
• stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după
finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;
• se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului din bazinul de recepţie al cursurilor de
apă pe care se execută lucrările proiectate, astfel încât să se diminueze riscul de viituri, alunecări
de teren în perioada execuţiei;
• în cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în
funcţie de tipul de contaminare; organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale
absorbante specifice pentru fiecare tip de material / substanţă care poate cauza poluare în
urma unei gestionări necorespunzătoare;
• la finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi aduse la starea iniţială;
se recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la iniţierea lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
• zonele care au fost afectate de îndepărtări ale vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător, iar în
zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută;
• în zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a
materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni
efectele de alunecare şi eroziune.
Pentru etapa de operare sunt recomandate următoarele:
• se vor verifica şi întreţine permanent lucrările de consolidare a terenului;
• întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor de întreţinere
se vor realiza în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile;
• respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu
carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;
• monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata
vecinătate a autostrăzii, cu informarea autorităţilor competente de mediu şi a primăriilor în
cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Informarea trebuie să conţină detalii cu privire la culturile ce pot pot prezenta risc pentru
sănătatea umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de
concentraţiile de poluanţi identificate.
Măsuri propuse pentru protecţia subsolului

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie este recomandată implementarea următoarelor măsuri:
• în timpul execuţiei lucrărilor vor fi luate măsuri de sprijinire şi consolidare a zonelor
susceptibile de prăbuşire sau alunecare;
120
• metodologia de realizare a lucrărilor de construcţie va include tehnici care să incorporeze

evaluarea riscurilor pentru excavaţii şi cerinţe pentru stabilitatea pantelor, atât în interiorul cât
şi în exteriorul limitei de proiect (inclusive în zona organizărilor de şantier, a gropilor de
împrumut şi a zonelor de depozitare a pământului excavat);
• vor fi folosite utilaje şi echipamente performante pentru execuţia lucrărilor de excavare pentru
a reduce volumul excavat şi pentru a asigura stabilitatea zonelor din vecinătatea zonelor
excavate;
• în situaţia în care va fi interceptată pânza freatică vor fi luate măsuri de drenare şi corectare
corespunzătoare;
• taluzurile vor fi amenajate pentru asigurarea stabilităţii şi vor fi înierbate;
• este necesară prevederea de drenuri longitudinale, drenuri forate orizontal şi drenuri pe taluz
pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie şi a celor de şiroire, astfel încât să fie
asigurate condiţiile de stabilitate generală şi locală.
Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Traseul proiectului intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi
Roman şi se învecinează cu mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi de interes naţional.
Siturile Natura 2000 aflate în vecinătatea proiectului şi potenţial afectate de acesta sunt:
• ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu;
• ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti;

• ROSCI0434 Siretul Mijlociu;
• ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman;
• ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni;

• ROSCI0107 Lunca Mirceşti;
• ROSCI0159 Pădurea Homiţa;
• ROSCI0351 Culmea Cucuieţi;

• ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni;
• ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi.

De asemenea, în zona proiectului au fost identificate două corioade ecologice favorabile speciei
prioritare Canis lupus*. Acestea au fost identificate în cadrul proiectului “Coridoare ecologice pentru
habitate şi specii în România“ (corehabs.ro). Pentru identificarea ariilor naturale protejate ce
adăpostesc specia Canis lupus*, a fost luată în considerare distanţa medie pe care o parcurge un lup
într-o zi, reprezentată printr-o zonă tampon de analiză de 40 km în jurul coridorului autostrăzii. Astfel
121
au fost identificate siturile de importanţă comunitară ROSCI0156 Munţii Goşman şi ROSCI0270

Vânători – Neamţ, desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, inclusiv a speciei Canis
lupus*.
Detalii suplimentare privind siturile Natura 2000 potenţial afectate de proiect sunt prezentate în
Capitolul 13.
Ariile naturale protejate de interes naţional aflate în vecinătatea proiectului sunt: RONPA0566 Lunca
Mirceşti, RONPA0563 Pădurea Tătăruşi, RONPA0144 Codrul Secular Runc, RONPA0153 Punctul
fosilifer Cârligata, RONPA0146 Pădurea Arsura.
Distanţele amplasamentului proiectului faţă de limitele rezervaţiilor naturale menţionate sunt
prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-1 Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de limitele proiectului
Distanţă faţă de
Nr. Cod Cod
Denumire Tip ANP limitele
crt. naţional INSPIRE
proiectului (km)
1 Pădurea Arsura 2.129. RONPA0146 Rezervaţie naturală 9,4
2 Punctul fosilifer Cârligata 2.136. RONPA0153 Rezervaţie naturală 8,7
3 Pădurea Tătăruşi 2.546. RONPA0563 Rezervaţie naturală 7,0
4 Lunca Mirceşti 2.549. RONPA0566 Rezervaţie naturală 3,4
5 Codrul Secular Runc IV.41. RONPA0144 Rezervaţie naturală 7,1
Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate
În scopul protecţiei componentelor de biodiversitate sunt prevăzute o serie de măsuri şi dotări,
precum:
• Subtraversări şi supratraversări pentru menţinerea permeabilităţii pentru speciile de faună;
• Prevenirea coliziunii păsărilor cu traficul auto prin amplasarea de panouri anticoliziune şi
panouri fonoabsorbante, al căror rol este acela de a devia zborul păsărilor deasupra zonei cu
risc de coliziune;
• Evitarea lucrărilor ce pot afecta corpurile de apă în perioadele sensibile pentru populaţiile
speciilor de ihtiofaună protejate;
• Delimitarea clară a frontului de lucru pentru a minimiza petrurbarea inutilă a unor suprafeţe
suplimentare celor necesare desfăşurării activităţilor prevăzute în proiect;
• Verificarea de către un specialist a vegetaţiei lemnoase din fronturile de lucru în care urmează
să se facă lucrări de curăţare a vegetaţiei pentru identificarea cuiburilor active/scorburilor
existente şi stabilirea măsurilor de protecţie, în funcţie de specia identificată.
122
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,
respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra
cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional
Obiective de interes public
Zona de implementare a proiectului se intersectează în anumite puncte cu o serie de reţele de utilităţi
publice (conducte de alimentare cu apă, reţele electrice, reţele de telecomunicaţii etc.) care vor necesita
lucrări speciale de traversare sau chiar relocări. Toate aceste puncte de intersecţii au fost prezentate
anterior în secţiunea 3.1.12.
Aşezări umane
Traseul propus pentru construirea autostrăzii Bacău – Paşcani străbate un număr de 17 unităţi
administrativ-teritoriale aparţinând judeţelor Bacău (Săuceşti, Iteşti, Bereşti – Bistriţa, Filipeşti), Neamţ
(Moldoveni, Secuieni, Horia, Trifeşti, Dulceşti, Cordun, Săbăoani, Gherăeşti) şi Iaşi (Mirceşti,
Hălăuceşti, Mogoşeşti - Siret, Stolniceni - Prăjescu, Paşcani). În ceea ce priveşte lucrările de demolare,
acestea sunt tratate în secţiunea 3.1.12.3.
În tabelul următor sunt prezentate distanţele proiectului faţă de localităţi.
Tabelul nr. 6-2 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi
Distanţa proiectului
Denumire localitate Cod SIRUTA Judeţ UAT faţă de limitele
localităţilor (m)
Bereşti-Bistriţa 21258 Bacău Bereşti - Bistriţa intersectează
Brad 21267 Bacău Bereşti - Bistriţa 1000
Cârligi 22601 Bacău Filipeşti 180
Dumbrava 21294 Bacău Iteşti intersectează
Filipeşti 22585 Bacău Filipeşti intersectează
Galbeni 22638 Bacău Filipeşti intersectează
Hârleşti 22647 Bacău Filipeşti 770
Onişcani 22656 Bacău Filipeşti 20
Schineni 25120 Bacău Săuceşti 280
Şerbeşti 25282 Bacău Săuceşti 140
Siretu 25273 Bacău Săuceşti intersectează
Barticeşti 121812 Neamţ Boteşti 770
Cordun 120897 Neamţ Cordun intersectează
Gherăeşti 122677 Neamţ Gherăeşti intersectează
Horia 120931 Neamţ Horia 330
Miron Costin 124741 Neamţ Trifeşti intersectează
Moldoveni 123237 Neamţ Moldoveni 300
Pildeşti 120904 Neamţ Cordun 230
Roşiori 122533 Neamţ Dulceşti 390
Săbăoani 124215 Neamţ Săbăoani intersectează
Secuieni 124242 Neamţ Secuieni intersectează
Secuienii Noi 124313 Neamţ Secuieni 40
Simioneşti 120913 Neamţ Cordun 170
Teţcani 122695 Neamţ Gherăeşti intersectează
Traian 124224 Neamţ Săbăoani intersectează
123
Distanţa proiectului
Denumire localitate Cod SIRUTA Judeţ UAT faţă de limitele
localităţilor (m)
Trifeşti 124732 Neamţ Trifeşti intersectează
Boşteni 95426 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează
Brăteşti 99183 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 100
Cozmeşti 99192 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 210
Gâşteşti 95435 Iaşi Municipiul Paşcani 300
Hălăuceşti 97447 Iaşi Hălăuceşti intersectează
Iugani 97839 Iaşi Mirceşti 400
Luncaşi 97456 Iaşi Hălăuceşti 110
Mirceşti 97820 Iaşi Mirceşti intersectează
Mogoşeşti-Siret 98177 Iaşi Mogoşeşti - Siret 890
Muncelu de Sus 98186 Iaşi Mogoşeşti - Siret intersectează
Paşcani 95408 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează
Sodomeni 95453 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează
Stolniceni-Prăjescu 99174 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 340
Topile 99995 Iaşi Valea Seacă 410
Tudor Vladimirescu 98195 Iaşi Mogoşeşti - Siret 250
Monumente istorice şi situri arheologice

În zona proiectului au fost identificate posibile locaţii ale unor situri arheologice sau a unor obiective
de interes istoric, localizarea acestora în raport cu limitele proiectului fiind prezentate anterior în
secţiunea 5.2.
Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate şi/sau de interes public
În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie vor fi stabilite reguli care să asigure siguranţa circulaţiei în
interiorul şi în vecinătatea şantierului pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce între utilajele de
construcţie şi participanţii la traficul din zona şantierului. Totodată se va propune limitarea traseelor de
deplasare a utilajelor mari în zonele locuite.
În etapa de execuţie se propun următoarele măsuri:
• Informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor;
• Curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor
drumuri;
• Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în
perimetrul lucrărilor;
• Interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;
• Amenajarea pasajelor de trecere;
• Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu cele
mai bune tehnologii existente;
• În situaţia în care în fronturile de lucru, în urma lucrărilor de manevrare a maselor de pământ
sunt identificate obiecte de importanţă arheologică, lucrările vor fi oprite, iar autorităţile
124
competente vor fi contactate pentru expertiză şi stabilirea soluţiilor necesare de descărcare

arheologică;
• Amplasarea de panouri mobile fonoabsorbante în zona fronturilor de lucru;
• În timpul execuţiei lucrărilor este recomandată supravegherea arheologică de-a lungul
întregului traseu al proiectului, în timpul lucrărilor de decopertare şi excavare, cu o atenţie
deosebită acordată zonelor arheologice potenţiale.
Pentru diminuarea impactului asupra zonelor locuite în etapa de operare, se vor lua următoarele
măsuri:
• Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi atmosferici;
• Menţinerea în stare de funcţionare a structurilor care asigură colectarea şi epurarea apelor
pluviale care au punct de evacuare în emisari naturali;
• Întreţinerea panourilor fonoabsorbante.
Implementarea proiectului se va realiza astfel încât să asigure continuarea desfăşurării vieţii
comunităţilor şi activităţilor economice. În acest sens, drumurile şi reţelele de utilităţi intersectate de
autostrada Bacău – Paşcani vor fi relocate, continuând a fi funcţionale şi pe durata operării autostrăzii.
În acest sens, prin implementarea proiectului, activităţile economice din zonele învecinate pot fi
încurajate, proiectul având un impact pozitiv asupra economiei locale. De asemenea, menţionăm faptul
că se preconizează ca implementarea proiectului să genereze un impact pozitiv asupra localităţilor din
zonă prin fluidizarea traficului existent pe drumurile naţionale, comunale şi locale, care va prelua
surplusul existent în prezent.
Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea
Lista şi cantităţile de deşeuri generate
Deşeurile estimate a fi generate atât în etapa de execuţie cât şi în etapa de operare, precum şi modul
de gestionare a acestora sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-3 Deşeurile estimate a fi generată în etapa de execuţie şi în etapa de operare
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
Denumire deşeu estimată a de Modul de gestionare
generare fizică* deşeu**
fi generată măsură
Etapa de execuţie
Se vor realiza spaţii
special amenajate
prevăzute cu containere
Deşeuri tip pubele. Periodic vor fi
municipale 200 Activitatea S 20 03 01 ridicate de către operatori
amestecate socială a autorizaţi şi transportate
t/an la depozitele de deşeuri
personalului
constructor sau la staţiile de transfer
ale localităţilor.
Hârtie şi carton 15 S 20 01 01 Se vor colecta separat în
Plastic 10 S 20 01 39 spaţii de depozitare
Metale 5 S 20 01 40 temporară special
125
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
Resturi de amenajate în cadrul
armături sau alte organizărilor de şantier şi
Amestecuri
45 elemente S 17 04 07 în fronturile de lucru.
metalice
metalice utilizate Periodic vor fi ridicate de
în construcţie către operatori autorizaţi
Resturi materiale şi transportate în vederea
utilizate în valorificării.
Deşeuri din
20 construcţii S 17 02 03
materiale plastice
(tubulaturi PVC,
profile etc.)
Geamuri
rezultate din
Sticlă 0,5 demolarea S 17 02 02
clădirilor
intersectate
Ambalaje de hârtie
10 S 15 01 01
şi carton
Ambalaje de
15 S 15 01 02
materiale plastice
Ambalaje de lemn 20 S 15 01 03
Materiale de Vor fi colectate şi
construcţii depozitate selectiv, în
Ambalaje cu aprovizionate vederea transportării la
conţinut de instalaţiile de eliminare
45 S 15 02 10*
substanţe prin operatori autorizaţi.
periculoase Excepţie fac ambalajele
ce sunt returnate la
producător (ex: IBC-uri).
Absorbanţi, t/
materiale filtrante perioada
(inclusiv filtre de execuţie
Vor fi colectate în saci
ulei fără altă
etanşi şi depozitate în
specificaţie),
spaţii special amenajate şi
materiale lustruire, 4 S 15 02 02*
vor fi predate
îmbrăcăminte de
operatorilor autorizaţi în
protecţie
vederea eliminării.
contaminată cu
substanţe
periculoase
Vor fi colectate în
Întreţinerea recipienţi închişi,
utilajelor etichetati, depozitate
Alte uleiuri de
într-o incintă închisă
motor, de
65 S 13 02 08* prevăzută cu platforma
transmisie şi de
betonată. Vor fi predate
ungere
către unităţi autorizate în
vederea colectării şi
valorificării.
Vor fi colectate pe
platforme betonate din
Anvelope scoase organizările de şantier şi
85 S 16 01 03
din uz predate către unităţi
autorizate în vederea
colectării şi valorificării.
Amestecuri de Vor fi depozitate în
beton, cărămizi, containere şi ulterior
Demolarea
ţigle şi materiale 160 S 17 01 07 transportate de operatori
clădirilor
ceramice, altele autorizaţi la depozitul de
decât cele deşeuri municipale.
126
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
specificate la 17 01
06
Se vor depozita temporar
separat pe platformele
special prevăzute
Asfalturi, altele Rezultate din (impermeabilizate),
decât cele demolarea VO prevăzute în cadrul
6035 S 17 03 02
specificate la 17 03 Bacău şi lucrări organizărilor de şantier.
01 de asfaltare Acestea vor fi reciclate
pentru producere de
asfalt nou în staţii
autorizate.
Vor fi colectate în pubele
acoperite amplasate în
Deşeuri de la De la lucrările de spaţii special amenajate şi
2 S 12 01 13
sudură sudură vor fi predate
Pământ şi pietre Depozitat în zona
altele decât cele Decopertări, fronturilor de lucru şi
20 S 17 05 04
specificate la 17 05 excavări ulterior reutilizat ca
03* material de umplutură.
Nămolurile colectate în
bazinele vidanjabile care
De la bazinele deservesc grupurile
Nămoluri de la etanşe sanitare vor fi în mod
bazinele 45 vidanjabile din SS 20 03 04 obligatoriu vidanjate şi
vidanjabile organizările de transportate de către
şantier operatori autorizaţi în
staţii de epurare din
proximitate.
Etapa de operare
În cadrul CIC, CMI, S1,
S3 şi în parcările de scurtă
durată se vor realiza
spaţii special amenajate
Deşeuri prevăzute cu containere
municipale 1200 Activitatea S 20 03 01 tip pubele. Periodic vor fi
amestecate socială a ridicate de către operatori
angajaţilor din autorizaţi şi transportate
cadrul CIC, la depozitele de deşeuri
CMI, S1 şi S3 şi sau la staţiile de transfer
participanţi la ale localităţilor.
Hârtie şi carton 185 trafic (în S 20 01 01 Se vor colecta selectiv în
Amestecuri parcarile de pubele prevăzute în
240 scurtă durată) S 17 04 07
metalice t/an cadrul CIC, CMI, S1, S3
şi parcărilor de scurtă
durată. Periodic vor fi
Materiale plastice 40 S 17 02 03 ridicate de către operatori
autorizaţi şi transportate
în vederea valorificării.
Ambalaje de hârtie Se vor colecta selectiv în
10 S 15 01 01
şi carton Materiale spaţii de depozitare
Ambalaje de aprovizionate în temporară special
15 S 15 01 02
materiale plastice CIC şi utilizate amenajate în cadrul CIC
pentru şi CMI. Periodic vor fi
întreţinerea ridicate de către operatori
Ambalaje de lemn 20 S 15 01 03
autostrăzii autorizaţi şi transportate
127
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
Vor fi colectate şi
depozitate selectiv, în
Ambalaje cu vederea transportării la
conţinut de instalaţiile de valorificare
10 S 15 02 10*
substanţe prin operatori autorizaţi.
periculoase Excepţie fac ambalajele
ce sunt returnate la
producător (ex: IBC-uri).
Vor fi colectate pe
platforme betonate din
Anvelope scoase cadrul CIC şi CMI şi
20 S 16 01 03
din uz predate către unităţi
autorizate în vederea
colectării şi valorificării.
Absorbanţi,
materiale filtrante
(inclusiv filtre de
Vor fi colectate în saci
ulei fără altă
etanşi şi depozitate în
specificaţie),
spaţii special amenajate şi
materiale lustruire, 2 Provenite de la S 15 02 02*
vor fi predate
îmbrăcăminte de utilajele folosite
protecţie la întreţinerea
contaminată cu autostrăzii
substanţe
periculoase
Vor fi colectate în
recipienţi închişi,
etichetati, depozitate
Alte uleiuri de
într-o incintă închisă
motor, de
20 S 13 02 08* prevăzută cu platforma
transmisie şi de
betonată. Vor fi predate
ungere
către unităţi autorizate în
vederea colectării şi
valorificării.
Amestecuri de
Se vor colecta din
grăsimi şi uleiuri
căminele de decantare ale
de la separarea
separatoarelor de
amestecurilor Separatoarele de
25 m3/an SS 19 08 10* hidrocarburi şi se vor
apă/ulei din alte hidrocarburi
transporta prin operatori
sectoare decât cel
autorizaţi în vederea
specificat la 19 08
eliminării.
09
Nămolurile colectate în
bazinele vidanjabile care
De la bazinele
deservesc grupurile
etanşte
Nămoluri de la sanitare vor fi în mod
vidanjabile din
bazinele 25 m3/an SS 20 03 04 obligatoriu vidanjate şi
CIC, CMI, S1,
vidanjabile transportate de către
S3 şi parcările de
operatori autorizaţi în
scurtă durată
staţii de epurare din
proximitate.
* Stare fizică: Solid-S, Lichid-L, Semisolid-SS.
** În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Decizia Comisiei Europene 2014/955/UE şi în Anexa nr. 2 din HG nr.
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi
completările ulterioare.
128
Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

În vederea reducerii cantităţilor de deşeuri ca urmare a realizării proiectului se are în vedere reutilizarea
pământului excavat în umpluturile ce vor efectuate pentru realizarea terasamentului drumului.
De asemenea, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri municipale amestecate care se elimină la
depozitul ecologic municipal, sunt prevăzute atât în etapa de execuţie (în cadrul organizărilor de
şantier) cât şi în etapa de operare (CIC/CMI, PSD şi spaţii de servicii) dotări pentru colectare separată
a deşeurilor, ce constau în recipienţi corespunzători pentru fiecare fracţie (hârtie/carton, plastic/sticlă,
metal, etc.).
Planul de gestionare a deşeurilor

În toate etapele proiectului se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura
eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate. Toate deşeurile generate în urma
proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate în
acest sens.
În cazul deşeurilor periculoase se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin stocare separată
doar pe suprafeţe impermeabile), pentru a nu contamina restul deşeurilor sau solul. În incinta
organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi gestionării
tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele, containere
şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată astfel încât
să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă.
Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau
recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform HG
856/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
În toate etapele proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002 şi
respectiv Legea nr. 211/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea de gestionare a
deşeurilor, în funcţie de categoria acestora, este descrisă în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-4 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate
Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii
Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu
Deşeuri menajere containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de
(inclusiv fracţiile către operatori autorizaţi şi transportate la
colectate selectiv) depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale
localităţilor.
Se vor păstra evidenţe cu
Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare
cantităţile valorificate în
temporară special amenajate în cadrul organizării de
Amestecuri conformitate cu prevederile
şantier şi în fronturile de lucru. Periodic vor fi
metalice Legii nr. 211/2011 privind
ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate
regimul deşeurilor, cu
modificările şi completările
Vor fi depozitate separat în zone special amenajate
Deşeuri din ulterioare.
în frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către
materiale plastice
contractori autorizaţi în vederea valorificării.
Deşeuri din sticlă Vor fi depozitate separat în zone special amenajate
rezultate din în frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către
demolări contractori autorizaţi în vederea valorificării.
129
Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii

Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea
Deşeuri de transportării la instalaţiile de valorificare prin
ambalaje operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt
returnate la producător (ex: IBC-uri).
Ambalaje cu Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea
conţinut de transportării la instalaţiile de valorificare prin
substanţe operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt
periculoase returnate la producător (ex: IBC-uri).
Materiale Vor fi colectate în saci etanşi şi depozitate în spaţii
absorbante special amenajate şi vor fi predate operatorilor
contaminate cu ulei autorizaţi în vederea eliminării.
Se vor ţine evidenţe cu
cantităţile predate spre
valorificare în conformitate cu
Uleiuri uzate Vor fi colectate în recipienţi închişi, etichetaţi,
prevederile HG nr. 235/2007
provenite de la depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu
privind gestionarea uleiurilor
utilajele de platforma betonată. Vor fi predate către unităţi
uzate.
construcţie autorizate în vederea colectării şi valorificării.
Se vor respecta prevederile HG
nr. 235/2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate.
Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate şi
eliminate prin societăţi autorizate. Pot fi folosite
pentru:
Amestecuri de • valorificare locală în pavimentul drumurilor de
beton, cărămizi, exploatare;
ţigle şi materiale Se vor păstra evidente cu
ceramice • depunere în gropile de împrumut ajunse la cota
finală de exploatare;
conformitate cu prevederile
• utilizarea ca material de acoperire intermediară Legii nr. 211/2011 privind
în cadrul depozitelor de deşeuri utilizate în zonă. regimul deşeurilor, cu
Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate şi modificarile şi completările
eliminate prin societăţi autorizate. Acestea pot fi ulterioare.
Deşeuri de asfalt
valorificate energetic în instalaţiile de producere a
cimentului sau pentru producerea de asfalt nou.
Vor fi colectate în pubele acoperite amplasate în
Deşeuri de la
spaţii special amenajate şi vor fi predate operatorilor
sudură
autorizaţi în vederea eliminării.
Nămoluri de la
preepurarea apelor Se vor colecta din căminele de retenţie ale
Se vor păstra evidenţe privind
pluviale potenţial separatoarelor de hidrocarburi şi se vor transporta
cantităţile transportate.
contaminate cu prin operatori autorizaţi în vederea eliminării.
hidrocarburi
Se vor păstra evidente cu
conformitate cu prevederile
Se va depozita în zona fronturilor de lucru şi va fi
Pămant şi pietre Legii nr. 211/2011 privind
ulterior utilizat ca material de umplutură
regimul deşeurilor, cu
modificările şi completările
ulterioare.
Nămoluri de la
Vor fi vidanjate periodic de către operatori Se vor păstra evidenţe privind
bazinele
autorizaţi şi eliminate în staţii de epurare autorizate. cantităţile transportate.
vidanjabile
Toţi angajaţii de pe şantier vor fi instruiţi cu privire la manipularea deşeurilor precum şi la modul de
sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deşeu.
130
Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate şi/sau produse
Execuţia lucrărilor pentru construcţia autostrăzii Bacău – Paşcani va necesita utilizarea unor materiale
care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate în categoria
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt reprezentate de:
• Carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor de
transport;
• Lubrifianţi (ulei, vaselină);
• Vopseluri, adezivi, răşini, solvenţi etc.;
• Solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselurilor;
• Aditivi de mixturi asfaltice şi bitum utilizate în lucrările de asfaltare.
Principalele substanţe utilizate, împreună cu natura riscului pe care îl generează folosirea acestor
substanţe sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-5 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
Denumirea preparatelor chimice
Nr.
substanţei/preparatului Categorie
crt.
chimic Periculoase/Nepericuloase Grad de periculozitate
(P/N)
Grad ridicat de
1 Motorină P
inflamabilitate
2 Lubrifianţi P Iritant, greu inflamabil
3 Vopseluri P Inflamabil, iritant
4 Solvenţi P Foarte inflamabil
5 Bitum P Inflamabil, toxic
6 Aditivi de mixturi asfaltice P Inflamabil, toxic
Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a indicaţiilor de pe

ambalajele acestor produse, precum şi din fişele cu date de securitate care însoţesc produsele.
Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi

asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii
populaţiei
Toate substanţele şi preparatele chimice necesare desfăşurării activităţilor vor fi depozitate în incinta
organizării de şantier, în spaţii special prevăzute în acest sens, în ambalajele originale în care sunt livrate
de la producător.
În spaţiile special prevăzute pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice vor fi prevăzute
kituri de intervenţie în caz de scurgeri accidentale compuse din materiale absorbante şi recipienţi
speciali de colectare. În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe sau preparate chimice în
131
zona de depozitare sau în zona de lucru, vor fi luate imediat măsuri corespunzătoare, astfel încât să se
izoleze sursa, să se îndepărteze substanţele şi să se elimine de pe amplasament în condiţii de siguranţă,
prin operatori economici autorizaţi.
Angajaţii care utilizează în activitate substanţe şi preparate chimice vor fi informaţi şi instruiţi periodic
cu privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea precum şi la modul de acţionare în cazul
apariţiei unor incidente. De asemenea, fiecare substanţă şi preparat chimic depozitat şi utilizat în cadrul
activităţilor va fi însoţit de fişe cu date de securitate furnizate de producători. Utilizarea de către
personalul de execuţie a acestor materiale se va face cu echipament de protecţie corespunzător, indicat
în fişele cu date de securitate.
Se va avea în vedere evitarea formării de stocuri de substanţe chimice şi preparate periculoase,
aprovizionarea fiind făcută ritmic în funcţie de lucrările ce se vor executa astfel încât să se elimine
posibilitatea ieşirii din termenul de valabilitate şi implicit transformarea lor în deşeuri.
Se va ţine o evidenţă clară a deşeurilor rezultate din aceste materiale, eliminarea acestora de pe
amplasament realizându-se exclusiv în baza unui contract încheiat cu o societate autorizată.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată în incinte special amenajate, utilajele care vor fi
aduse în şantier vor fi în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de
lubrifianţi. Schimburile de lubrifianţi şi operaţiile de întreţinere/reparaţii ale utilajelor/mijloacelor de
transport se vor efectua în ateliere specializate.
În vederea limitării riscurilor de apariţie a poluărilor accidentale se va elabora Planul de prevenire a
poluărilor accidentale şi proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă.
În perioada de operare, alimentarea cu carburanţi se va realiza în cadrul CIC pentru vehiculele
aferente mentenanţei autostrăzii, şi la staţiile de distribuţie pentru vehiculele ce utilizează autostrada.
Schimbul de ulei se va realiza în centre specializate.
Substanţele chimice utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere vor fi
depozitate în spaţii special amenajate, vor fi ambalate în ambalaje corespunzătoare, iar ambalajele goale
vor fi colectate şi depozitate temporar în vederea returnării furnizorului.
Se va urmări permanent modul de asigurare a spaţiilor în care sunt depozitate, iar personalul angajat
care manipulează astfel de substanţe va fi instruit periodic în vederea respectării condiţiilor din fişa
tehnică de securitate.
UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, ÎN SPECIAL A SOLULUI, A TERENULUI,

A APEI ŞI A BIODIVERSITĂŢII
Principalele resurse naturale care vor fi utilizate în etapa de construcţie sunt agregatele minerale (nisip,
pietriş, balast), apa şi solul (utilizat în lucrările de umplutură în zonele unde sunt prevăzute ramblee).
Agregatele minerale vor fi achiziţionate din cariere sau balastiere, de la furnizori autorizaţi. Cantităţile
estimative necesare realizării proiectului au fost prezentate în secţiunea 3.6.4.
132
În cazul pământului utilizat în lucrările de umplutură, pe tronsonul analizat, în apropierea dar şi în

interiorul coridorului de expropriere sunt analizate în această fază locaţii posibile pentru realizarea
gropilor de împrumut.
Amplasamentul gropilor de împrumut va fi prezentat şi analizat în studiul RIM şi se va stabili impactul
generat şi modificarea amplasării acestora ţinând cont de următoarele condiţiile:
să nu fie amplasate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora;
să nu fie amplasate în imediata vecinătate a corpurilor de apă;
să fie cât mai aproape de amplasamentul autostrăzii şi a drumurilor de acces;
să nu necesite defrişări de zone împădurite;
să nu fie amplasate în zone inundabile, în zone umede sau mlaştini;
să nu fie amplasate în zone cu teren accidentat pentru a nu se produce alunecări de teren;
să nu fie amplasate în apropierea obiectivelor SEVESO existente.
Gropile de împrumut ce se vor realiza în cadrul proiectului vor fi împrejmuite pentru evitarea
depozitării ilegale de deşeuri şi vor fi prevăzute cu şanţuri de gardă de jur împrejur pentru colectarea
apelor meteorice.
O altă resursă naturală importantă ce va fi utilizată atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de operare
este reprezentată de terenuri. Specificăm însă că în principal proiectul se va dezvolta pe terenuri cu
sensibilitate mică din punct de vedere ecologic, în cea mai mare proporţie acestea având categoria de
folosinţă agricolă, excepţie făcând zona de intersecţie cu aria naturală protejată ROSCI0364 Râul
Moldova între Tupilaţi şi Roman. Detalii cu privire la potenţialul efect al proiectului asupra elementelor
de biodiversitate au fost prezentate în secţiunile 6.1.6 şi 12.5. O situaţie detaliată a utilizării resurselor
naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii, va fi prezentată în cadrul RIM, după
finalizarea cuantificării impactului asupra ariilor naturale protejate.
În perioada de operare a obiectivului vor fi utilizate resurse naturale similare etapei de execuţie,
reprezentate în principal de agregate minerale şi apă, însă în cantităţi mult mai reduse, acestea fiind
necesare doar în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale sau de întreţinere a infrastructurii rutiere.
133
7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI

AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT
FORME DE IMPACT
O înţelegere corectă a efectelor şi impacturilor presupune analiza tuturor modificărilor ce au loc în
diferitele etape de implementare ale proiectului, precum şi a interdependenţei dintre acestea.
Intervenţiile propuse pentru realizarea proiectului şi identificate ca având potenţialul de a genera
impacturi sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului

Cod Tip de intervenţie Activităţi incluse
Birouri, platforme de fabricaţie/depozitare, staţii asfalt şi
I.E.1. Realizarea organizărilor de şantier
betoane.
Pregătire teren, demolări, defrişare, curăţire teren, decapare
I.E.2. Drumuri temporare de acces
strat vegetal + şi trafic auto de şantier
I.E.3. Relocarea reţelelor de utilităţi Modificări ale reţelelor subterane şi supraterane de utilităţi
I.E.4. Relocare drumuri Modificări ale drumurilor existente
Excavaţii în profil, excavaţii în gropi de împrumut, umpluturi,
I.E.5. Lucrări de terasamente inclusiv în zona nodurilor rutiere, spaţiilor de servicii,
parcărilor de scurtă durată şi CIC
Lucrări de artă (supraterane şi
I.E.6. subterane)
Realizarea de podeţe, poduri, viaducte, pasaje
I.E.7. Lucrări de consolidare Realizarea zidurilor de apărare şi a zidurilor de sprijin

I.E.8. Lucrări hidrotehnice Toate lucrările care au legătură cu apa
Suprastructura (strat de formă, fundaţie, mixturi asfaltice,
I.E.9. Lucrări pe autostradă strat de uzură), lucrări de siguranţa circulaţiei, lucrări de
protecţia mediului, semnalizări şi marcaje
Lucrări de reabilitare a terenurilor Refacerea şi reamenajarea zonelor verzi (inclusiv din Spaţiile
I.E.10. afectate temporar de lucrări de servicii, parcărilor de scurtă durată şi CIC).
Traficul auto pe autostradă şi drumurile laterale, inclusiv
I.O.1. Desfăşurarea traficului auto
îngrădirea zonei carosabile şi riscuri aferente traficului auto.
I.O.2. Gestionarea precipitaţiilor Evacuare ape pluviale, deszăpezire, prevenire îngheţ
I.O.3. Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Inclusiv reparaţii, asfaltări etc.
Activitatea spaţiilor de servicii, a Operarea spaţiilor de servicii, parcărilor de scurtă durată şi
I.O.4. parcărilor de scurtă durată şi CIC CIC
Legendă: I.E. – Intervenţii în perioada de execuţie; I.O. – Intervenţii în perioada de operare
O analiză a identificării relaţiilor cauză-efect-impact asociate proiectului este prezentată în tabelul

următor.
134
Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea autostrăzii Bacău-Paşcani
Cauze Factori de Impacturi
Tip de intervenţie Efecte / Riscuri Impacturi directe
(Activităţi) mediu secundare
Realizarea organizărilor de Alterarea capacităţii productive Alterarea
I.E.1 Amenajări temporare Sol Compactare sol
şantier a solului habitatelor
Realizarea organizărilor de Reducerea gradului de Pierdere de
I.E.1 Amenajări temporare Biodiversitate Alterarea habitatelor
şantier acoperire cu vegetaţie habitate
Realizarea organizărilor de Creare platforme Pierderea capacităţii productive Pierdere de
I.E.1 Sol Izolare sol
şantier definitive a solului habitate
Realizarea organizărilor de Creare platforme
I.E.1 Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
şantier definitive
Realizarea organizărilor de Alimentare cu apă din Alterări cantitative ale apelor
I.E.1 Apă subterană Prelevări de debite
şantier subteran subterane
Realizarea organizărilor de Preparare betoane şi Calitatea
I.E.1 Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
şantier mixturi asfaltice aerului
Realizarea organizărilor de Depozitare materiale / Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei
I.E.1 Apă subterană
şantier deşeuri freatică subterane
Realizarea organizărilor de Depozitare materiale / Calitatea
I.E.1 Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
şantier deşeuri aerului
Realizarea organizărilor de Depozitare materiale / Acoperirea vegetaţiei cu Pierdere de
I.E.1 Biodiversitate Alterarea habitatelor
şantier deşeuri pământ şi alte materiale habitate
Realizarea organizărilor de Depozitare materiale / Alterarea
I.E.1 Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
şantier deşeuri habitatelor
Realizarea organizărilor de Deversări accidentale Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei
I.E.1 Apă subterană
şantier de poluanţi pe sol freatică subterane
Realizarea organizărilor de Deversări accidentale Alterarea
I.E.1 Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
şantier de poluanţi pe sol habitatelor
Realizarea organizărilor de Deversări accidentale Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.E.1
şantier de poluanţi pe sol suprafaţă suprafaţă suprafaţă
Realizarea organizărilor de Evacuarea apelor Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.E.1
şantier pluviale din OS suprafaţă suprafaţă suprafaţă
Realizarea organizărilor de Angajarea forţei de Stabiliri temporare cu Modificări în structura
I.E.1 Populaţie
şantier muncă domiciliul în zona proiectului populaţiei umane
Angajarea temporară a
Realizarea organizărilor de Angajarea forţei de Bunuri
I.E.1 localnicilor în activităţile de Câştiguri financiare
şantier muncă materiale
construcţie
135

Calitatea
I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
Alterarea capacităţii productive Alterarea
I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Sol Compactare sol
a solului habitatelor
I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
Apă de Alterarea substratului şi Deteriorarea stării ecologice a
I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament
suprafaţă malurilor albiei corpului de apă
Întreruperea conectivităţii
I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Biodiversitate Fragmentarea habitatelor
longitudinale
Acoperirea vegetaţiei cu Pierdere de
I.E.2 Drumuri temporare de acces Depozitare sol fertil Biodiversitate Alterarea habitatelor
pământ şi alte materiale habitate
Deversări accidentale Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei
I.E.2 Drumuri temporare de acces Apă subterană
de poluanţi pe sol freatică subterane
Deversări accidentale
I.E.2 Drumuri temporare de acces Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
de poluanţi pe sol
Calitatea
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor
Sănătate
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
umană
Bunuri
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Vibraţii Afectarea bunurilor imobile
materiale
Bunuri Creşterea nivelului de trafic pe
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Pierderi financiare
materiale drumurile publice
Pierderea
Moştenire Afectarea patrimoniului
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Vibraţii patrimoniului
culturală cultural
cultural
Reducerea valorii estetice a Pierderi
I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Peisaj Creşterea traficului greu
peisajului financiare
Calitatea
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
Alterarea capacităţii productive Alterarea
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Sol Compactare sol
a solului habitatelor
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor
136

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Depozitare pământ Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
Operaţiuni de sudură Calitatea
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
şi montaj aerului
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Apă subterană
Deversări accidentale
I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
de poluanţi pe sol
Calitatea
I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
Pierderea capacităţii productive
I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Sol Compactare sol
a solului
I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
Acoperirea vegetaţiei cu Pierdere de
I.E.4 Relocare drumuri Depozitare sol fertil Biodiversitate Alterarea habitatelor
pământ şi alte materiale habitate
I.E.4 Relocare drumuri Apă subterană
I.E.4 Relocare drumuri Sol
Turnarea de mixturi Calitatea
I.E.4 Relocare drumuri Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
asfaltice aerului
Devierea traficului Calitatea
I.E.4 Relocare drumuri Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
auto aerului
Devierea traficului Bunuri Creşterea nivelului de trafic pe
I.E.4 Relocare drumuri Pierderi financiare
auto materiale drumurile publice
Diferenţe între valoarea
Exproprieri / Bunuri
I.E.5 Lucrări de terasamente despăgubirii şi valoarea de piaţă Pierderi financiare
demolări materiale
a bunurilor imobile
Exproprieri / Schimbarea reşedinţei Modificări ale mărimii Abandonarea
I.E.5 Lucrări de terasamente Populaţie
demolări (strămutare) populaţiei din localităţi localităţii
137

Dispariţia unei
Exproprieri / Modificări ale structurii etnice
I.E.5 Lucrări de terasamente Populaţie Schimbarea reşedinţei minorităţi la
demolări a localităţilor
nivelul localităţii
Exproprieri / Distrugerea adăposturilor şi
I.E.5 Lucrări de terasamente Biodiversitate Pierdere de habitate
demolări cuiburilor
Dispariţia unor
Exproprieri / Distrugerea adăposturilor şi Reducerea efectivelor
I.E.5 Lucrări de terasamente Biodiversitate populaţii de
demolări cuiburilor populaţionale
plante / animale
Asanarea zonei
Sănătate Extragerea armamentului cu Evitarea pierderilor de vieţi
I.E.5 Lucrări de terasamente drumului (doar
umană risc de explozie omeneşti
armament)
Asanarea zonei
Bunuri Extragerea armamentului cu
I.E.5 Lucrări de terasamente drumului (doar Evitarea pierderilor economice
materiale risc de explozie
armament)
Sănătate
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
umană
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Populaţie Vibraţii Pierderi financiare
Sănătate
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
umană
Calitatea
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol
Modificarea topografiei
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol terenului prin depozitare Alterarea calităţii solului
pământ
Manevrare sol contaminat
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Alterarea calităţii solului
(identificare situri contaminate)
Producerea unor alunecări de Pierderea capacităţii productive
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol
teren a solului
Modificări structurale datorate
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Geologie Pierderi din substratul geologic
execuţiei debleelor
Producerea unor alunecări de Pierdere de
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Alterarea habitatelor
teren habitate
138

Bunuri Producerea unor alunecări de Abandonarea
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Pierderi financiare
materiale teren localităţii
Pierderea
Moştenire Producerea unor alunecări de Afectarea patrimoniului
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* patrimoniului
culturală teren cultural
cultural
Lucrări de construcţie în Pierderea
Moştenire Afectarea patrimoniului
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* interiorul unor situri patrimoniului
culturală cultural
arheologice cultural
Producerea unor alunecări de Reducerea valorii estetice a Pierderi
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Peisaj
teren peisajului financiare
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
Distrugerea adăposturilor şi
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Pierdere de habitate
cuiburilor
Dispariţia unor
Coliziunea faunei cu traficul de Reducerea efectivelor
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate populaţii de
şantier populaţionale
plante / animale
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor
Pierdere de
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor
habitate
Apariţia unor bariere fizice Pierdere de
I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Fragmentarea habitatelor
pentru fauna sălbatică habitate
I.E.5 Lucrări de terasamente Apă subterană
Deversări accidentale Alterarea
I.E.5 Lucrări de terasamente Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
de poluanţi pe sol habitatelor
Construire poduri şi Apă de Îndepărtarea vegetaţiei Deteriorarea stării ecologice a
I.E.6 Lucrări de artă
viaducte suprafaţă ripariene corpului de apă
Modificări hidro-morfologice
Construire poduri şi Apă de Deteriorarea stării ecologice a
I.E.6 Lucrări de artă datorate construcţiei de pile în
viaducte suprafaţă corpului de apă
albia minoră
Construire poduri şi Alterarea capacităţii productive Alterarea
I.E.6 Lucrări de artă Sol Compactare sol
viaducte a solului habitatelor
Construire poduri şi Pierderea capacităţii productive
I.E.6 Lucrări de artă Sol Îndepărtare sol
viaducte a solului
139

Construire poduri şi Modificări structurale datorate
I.E.6 Lucrări de artă Geologie Alterarea substratului geologic
viaducte execuţiei fundaţiilor
Construire poduri şi Îndepărtarea vegetaţiei
I.E.6 Lucrări de artă Biodiversitate Pierdere de habitate
viaducte ripariene
Apariţia unor bariere fizice
Construire poduri şi
I.E.6 Lucrări de artă Biodiversitate pentru fauna sălbatică (doar în Fragmentarea habitatelor
viaducte
timpul construcţiei)
Construire poduri şi Sănătate
I.E.6 Lucrări de artă Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
viaducte umană
Construire poduri şi Sănătate
I.E.6 Lucrări de artă Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
viaducte umană
Construire poduri şi Bunuri
I.E.6 Lucrări de artă Vibraţii Afectarea bunurilor imobile
viaducte materiale
Lucrări de construcţie în Pierderea
Construire poduri şi Moştenire Afectarea patrimoniului
I.E.6 Lucrări de artă interiorul unor situri patrimoniului
viaducte culturală cultural
arheologice cultural
Construire poduri şi Crearea unor structuri Reducerea valorii estetice a Pierderi
I.E.6 Lucrări de artă Peisaj
viaducte artificiale masive peisajului financiare
Realizarea zidurilor de Întreruperea conectivităţii Scăderea nivelului apelor Abandonarea
I.E.7 Lucrări de consolidare Apă subterană
apărare / de sprijin apelor subterane subterane localităţii
Realizarea zidurilor de Apă de Deteriorarea stării ecologice a
I.E.7 Lucrări de consolidare Alterarea malurilor albiei
apărare / de sprijin suprafaţă corpului de apă
Realizarea zidurilor de Apă de Îndepărtarea vegetaţiei Deteriorarea stării ecologice a
I.E.7 Lucrări de consolidare
apărare / de sprijin suprafaţă ripariene corpului de apă
Realizarea zidurilor de Pierderea capacităţii productive
I.E.7 Lucrări de consolidare Sol Îndepărtare sol
apărare / de sprijin a solului
Realizarea zidurilor de Modificări structurale ale
I.E.7 Lucrări de consolidare Geologie Alterarea substratului geologic
apărare / de sprijin substratului
Realizarea zidurilor de Apariţia unor bariere fizice Pierdere de
I.E.7 Lucrări de consolidare Biodiversitate Fragmentarea habitatelor
apărare / de sprijin pentru fauna sălbatică habitate
Realizarea zidurilor de Sănătate Prevenirea producerii unor Evitarea pierderilor de vieţi
I.E.7 Lucrări de consolidare
apărare / de sprijin umană dezastre (alunecări de teren) omeneşti
Realizarea zidurilor de Bunuri Prevenirea producerii unor
I.E.7 Lucrări de consolidare Evitarea pierderilor economice
apărare / de sprijin materiale dezastre (alunecări de teren)
140

Realizarea zidurilor de Crearea unor structuri Reducerea valorii estetice a Pierderi
I.E.7 Lucrări de consolidare Peisaj
apărare / de sprijin artificiale masive peisajului financiare
Protecţie albie cu Apă de Deteriorarea stării ecologice a
I.E.8 Lucrări hidrotehnice Alterarea malurilor albiei
saltea din gabioane suprafaţă corpului de apă
Protecţie albie cu
I.E.8 Lucrări hidrotehnice Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
saltea din gabioane
Protecţie albie cu zid Apă de Deteriorarea stării ecologice a
I.E.8 Lucrări hidrotehnice Alterarea malurilor albiei
din gabioane suprafaţă corpului de apă
Protecţie albie cu zid
din gabioane
Amenajare cu ziduri şi Apă de Alterarea substratului şi Deteriorarea stării ecologice a
I.E.8 Lucrări hidrotehnice
saltea din gabioane suprafaţă malurilor albiei corpului de apă
Amenajare cu ziduri şi
saltea din gabioane
Realizarea
Întreruperea alimentării Alterări cantitative ale apelor
I.E.9 Lucrări pe autostradă suprastructurii Apă subterană
freaticului cu ape meteorice subterane
drumului
Realizarea
Calitatea
I.E.9 Lucrări pe autostradă suprastructurii Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
aerului
drumului
Realizarea
Sănătate
I.E.9 Lucrări pe autostradă suprastructurii Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
umană
drumului
Montarea gardurilor Întreruperea conectivităţii
Pierdere de
I.E.9 Lucrări pe autostradă de pe marginile Biodiversitate ecologice pentru fauna Fragmentarea habitatelor
habitate
autostrăzii sălbatică terestră
Montarea gardurilor
Evitarea pătrunderii faunei Menţinerea efectivelor
I.E.9 Lucrări pe autostradă de pe marginile Biodiversitate
sălbatice pe carosabil populaţionale
autostrăzii
Montarea gardurilor
Sănătate Evitarea pătrunderii faunei Evitarea pierderilor de vieţi
I.E.9 Lucrări pe autostradă de pe marginile
umană sălbatice pe carosabil omeneşti
autostrăzii
Realizarea Pierderea capacităţii productive
I.E.9 Lucrări pe autostradă Sol Îndepărtare sol
subtraversărilor/supra a solului
141

traversărilor pentru
faună
Realizarea
subtraversărilor/supra Modificări structurale datorate
I.E.9 Lucrări pe autostradă Geologie Alterarea substratului geologic
traversărilor pentru execuţiei fundaţiilor
faună
Realizarea
subtraversărilor/supra
I.E.9 Lucrări pe autostradă Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
traversărilor pentru
faună
Realizarea
Refacerea conectvităţii
subtraversărilor/supra
I.E.9 Lucrări pe autostradă Biodiversitate ecologice pentru fauna
traversărilor pentru Defragmentarea barierelor
sălbatică terestră
faună existente
Lucrări de reabilitare a
Pătrunderea de specii alohtone
I.E.10 terenurilor afectate temporar Lucrări de înierbare şi Biodiversitate Alterarea habitatelor
şi cu caracter invaziv
de lucrări refacere a vegetaţiei
Lucrări de reabilitare a
Refacerea peisagistică a Menţinerea valorii estetice a
I.E.10 terenurilor afectate temporar Lucrări de înierbare şi Peisaj
suprafeţelor afectate temporar peisajului
de lucrări refacere a vegetaţiei
Traficul auto pe Calitatea Alterarea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
autostradă aerului habitatelor
Traficul auto pe Calitatea Reducerea debitelor masice de
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Emisii de poluanţi atmosferici
autostradă aerului poluanţi atmosferici emişi
Traficul auto pe Depunerea poluanílor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Sol Alterarea calităţii solului
autostradă atmosferici pe sol
Traficul auto pe Facilitarea răspândirii speciilor Pierdere de
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Biodiversitate Alterarea habitatelor
autostradă alohtone şi a celor invazive habitate
Traficul auto pe Pierdere de
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Biodiversitate Emisii de poluanţi atmosferici Alterarea habitatelor
autostradă habitate
Traficul auto pe Pierdere de
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor
autostradă habitate
142

Dispariţia unor
Traficul auto pe Coliziunea faunei sălbatice cu Reducerea efectivelor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Biodiversitate populaţii de
autostradă traficul auto populaţionale
plante / animale
Traficul auto pe Condiţii Reducerea emisiilor de gaze cu Reducerea contribuţiilor la
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto
autostradă climatice efect de seră schimbările climatice
Traficul auto pe Stabiliri noi de domiciliu în Modificări în structura
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Populaţie
autostradă zona proiectului populaţiei umane
Traficul auto pe Bunuri Dezvoltarea economică a
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Câştiguri financiare
autostradă materiale zonelor riverane autostrăzii
Traficul auto pe Sănătate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
autostradă umană
Traficul auto pe Sănătate Creşterea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
autostradă umană incidenţei bolilor
Pierderea
Traficul auto pe Moştenire Afectarea patrimoniului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Emisii de poluanţi atmosferici patrimoniului
autostradă culturală cultural
cultural
Pierderea
Traficul auto pe Moştenire Afectarea patrimoniului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Vibraţii patrimoniului
autostradă culturală cultural
cultural
Traficul auto pe Moştenire Valorificarea patrimoniului Câştiguri
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Creşterea numărului de turişti
autostradă culturală cultural financiare
Traficul auto pe Valorificarea patrimoniului Câştiguri
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Peisaj Creşterea numărului de turişti
autostradă natural financiare
Traficul auto pe Creşterea traficului rutier Reducerea valorii estetice a Pierderi
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Peisaj
autostradă (inclusiv pe timp de noapte) peisajului financiare
Traficul auto pe Calitatea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Apariţia unor incendii Modificarea calităţii aerului
autostradă aerului
Traficul auto pe
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Biodiversitate Apariţia unor incendii Alterarea habitatelor
autostradă
Traficul auto pe Sănătate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Apariţia unor incendii Pierderi de vieţi omeneşti
autostradă umană
Traficul auto pe Bunuri Abandonarea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Apariţia unor incendii Pierderi financiare
autostradă materiale localităţii
143

Traficul auto pe Sănătate Prevenirea producerii Evitarea pierderilor de vieţi
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto
autostradă umană accidentelor rutiere omeneşti
Traficul auto pe Bunuri Prevenirea producerii
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Evitarea pierderilor economice
autostradă materiale accidentelor rutiere
Traficul auto pe Bunuri
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Reducerea timpilor de trafic Evitarea pierderilor economice
autostradă materiale
Evacuarea apelor
Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor pluviale preepurate în
suprafaţă suprafaţă suprafaţă
emisari
Evacuarea apelor
Pătrundere poluanţi în apele de
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor pluviale preepurate în Biodiversitate Alterarea habitatelor
suprafaţă
emisari
Activităţi de
deszăpezire şi
Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului
suprafaţă suprafaţă suprafaţă
(inclusiv depozitare
zăpadă)
Activităţi de
deszăpezire şi
Pătrundere poluanţi în apele de
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului Biodiversitate Alterarea habitatelor
suprafaţă
zăpadă)
Activităţi de
deszăpezire şi
Alterarea
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
habitatelor
zăpadă)
Activităţi de
deszăpezire şi
Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului Apă subterană
freatică subterane
zăpadă)
144

Lucrări de
Lucrări de întreţinere şi Calitatea
I.O.3 reasfaltare/reparare a Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
mentenanţă aerului
carosabilului
Lucrări de
Lucrări de întreţinere şi Sănătate
I.O.3 reasfaltare/reparare a Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
mentenanţă umană
carosabilului
Activitatea spaţiilor de Atragerea faunei sălbatice în Reducerea
Depozitare materiale /
I.O.4 servicii şi a centrelor de Biodiversitate zonele de depozitare deşeuri Perturbarea activităţii speciilor efectivelor
deşeuri
întreţinere menajere populaţionale
Activitatea spaţiilor de
Alimentare cu apă din Alterări cantitative ale apelor
I.O.4 servicii şi a centrelor de Apă subterană Prelevări de debite
subteran subterane
întreţinere
145
EXTINDEREA SPAŢIALĂ A IMPACTULUI POTENŢIAL

În cazul majorităţii formelor de impact identificate, efectele care se observă pot să apară până la
distanţe de 700 m faţă de limitele proiectului (în mod precaut ar trebui considerată o distanţă de 1 km).
Distanţele cele mai mari până la care pot să se resimtă efectele proiectului în etapa de execuţie sunt
date de zgomot (creşterea nivelului echivalent de zgomot) şi de calitatea aerului (creşterea nivelului de
particule în suspenie), fiind efecte restrânse spaţial şi temporal. În etapa de operare, impactul potenţial
negativ al proiectului se va manifesta în principal prin zgomotul şi vibraţiile produse de circulaţia
autovehiculelor.
Proiectul are de asemenea potenţial de fragmentare a habitatelor speciilor de faună sălbatică, impact
care se poate resimţi la distanţe de kilometri faţă de axul proiectului, atât la est cât şi la vest de acesta.
Trebuie precizat însă că şi în situaţia actuală aceste habitate sunt fragmentate de drumurile din zonă şi
calea ferată, însă proiectul îşi propune să rezolve aceste probleme prin îmbunătăţirea permeabilităţii
infrastructurii rutiere.
Realizarea traversărilor pentru faună este necesară, în mod deosebit pentru că în zona proiectului
autostrăzii au fost identificate coridoare ecologice pentru specia de interes comunitar Canis lupus*.
Pentru a asigura permeabilitatea speciilor de faună, au fost prevăzute structuri de subtraversare şi de
tip pasaj pe baza unei analize preliminare de permeabilitate. Detalii cu privire la aceste structuri sunt
prezentate în secţiunea 3.1.6.
MAGNITUDINEA ŞI COMPLEXITATEA IMPACTULUI

Dintre formele de impact identificate, risc de producere a unor impacturi semnificative sunt în cazul:
• Fragmentării coridoarelor ecologice (impact asupra biodiversităţii);
• Calităţii vieţii locuitorilor din imediata vecinătate a traseului de autostradă (creşterea nivelului
de zgomot şi a concentraţiei poluanţilor atmosferici);
• Creşterii ratei de mortalitate (din cauza creşterii vitezei) pentru speciile de faună, în perioada
de operare, ca urmare a coliziunii acestora cu autovehiculele care circulă pe autostradă, în cazul
în care împrejmuirea nu este menţinută în mod corespunzător;
• Perturbării activităţii speciilor de faună şi a populaţiei umane prin creşterea nivelului de zgomot
la nivelul zonelor naturale şi a celor antropice din vecinătatea traseului propus, atât în perioada
de execuţie, cât şi în perioada de operare (în cazul în care panourile fonoabsorbante nu vor fi
întreţinute corespunzător şi nu vor fi eficiente).
Pentru celelalte forme de impact este puţin probabil să poată fi înregistrate forme de impact
semnificativ, în lipsa unor incidente din care să urmeze un fenomen de poluare accidentală.
146
PROBABILITATEA IMPACTULUI
Toate formele de impact menţionate anterior au o probabilitate mare de apariţie. Incertitudinile sunt
legate de magnitudinea impactului. Doar în cazul unor deversări de substanţe poluante pe sol sau în
cursurile de apă, probabilitatea de apariţie a impactului este mică, aceste evenimente putând să apară
accidental.
Pentru evitarea apariţiei unor forme de impact semnificativ este necesară adoptarea unui plan adaptabil
de măsuri şi monitorizare a eficienţei măsurilor:
• Proiectarea şi implementarea unor măsuri adecvate de evitare / reducere a impactului;
• Evaluarea eficienţei măsurilor implementate (monitorizare, evaluare impactului la finalizarea

construcţiei şi în primii ani de operare);
• Implementarea unor măsuri suplimentare în cazul în care eficienţa măsurilor deja

implementate nu permite evitarea impactului semnificativ.
DURATA, FRECVENŢA ŞI REVERSIBILITATEA IMPACTULUI

Formele de impact aferente perioadei de execuţie au debutul corespunzător fiecărei activităţi
generatoare. Durata de manifestare a impacturilor specifice etapei de execuţie nu vor depăşi durata de
24 de luni necesară finalizării etapei, cu excepţia impactului asupra solului şi a eventualelor pierderi de
habitat, impact cu caracter permanent. Frecvenţa manifestării impactului asupra aşezărilor umane şi a
ecosistemelor terestre este legată de activităţile fronturilor de lucru, fiind impacturi cauzate în mare
parte de creşterea nivelului de zgomot şi prezenţa echipelor de lucru.
Pentru impactul potenţial asupra calităţii apelor evenimentele generatoare de impact se vor limita la
suprafeţele din albie supuse lucrărilor specifice.
În cazul impactului potenţial asupra calităţii aerului, manifestarea acestuia se poate resimţi departe de
sursă, în funcţie de condiţiile meteorologice care dictează direcţia vântului şi capacitatea de dispersie a
polunaţilor.
În perioada de operare, impactul potenţial asupra aşezărilor umane şi al componentelor de
biodiversitate este permanent, dependent de volumul de trafic.
În cazul impactului potenţial asupra calităţii apelor, acesta are un caracter puţin probabil, în perspectiva
folosirii celor mai bune metode şi practici în ceea ce priveşte întreţinerea podurilor şi pasajelor, dar şi
a instalaţiilor de preepurare prevăzute în punctele de descărcare a apelor pluviale în emisarii naturali.
Toate formele de impact pot fi reversibile (la diferite scări de timp) cu excepţia pierderilor de habitate
ca urmare a ocupării cu construcţii definitive.
147
MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI

Acolo unde au fost estimate potenţiale impacturi negative semnificative asupra componentelor de
mediu ca urmare a implementării proiectului, au fost analizate diferite seturi de măsuri de evitare şi
reducere a impactului, principalele dintre acestea fiind prezentate în cadrul capitolului 6 pentru fiecare
componentă de mediu. Majoritatea acestor măsuri sunt deja incluse în proiectul autostrăzii.
Necesitatea unor măsuri suplimentare va fi analizată în cadrul Studiului EA şi RIM.
NATURA TRANSFRONTIERĂ A IMPACTULUI

Având în vedere natura proiectului, localizarea acestuia şi caracteristicile sale, considerăm că nu există
potenţialul de generare a unor impacturi directe sau indirecte de natură transfrontalieră.
EXPUNEREA ZONEI LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Din punct de vedere al sensibilităţii la variabilele climatice, efectele asupra drumurilor/circulaţiei sunt
reprezentate de creşterea temperaturilor, modificarea regimului de precipitaţii, creşterea vitezei
vântului, inundaţii, alunecările de teren, căderi masive de zăpadă, a fenomenului de îngheţ/dezgheţ şi
de ceaţă. În general temperatura şi precipitaţiile sunt variabilele climatice principale, împreună cu
efectele secundare generate de acestea.
În vederea evaluării vulnerabilităţii proiectului în contextul schimbărilor climatice, a fost realizată o
analiză a dinamicii principalelor variabile climatice (reprezentative pentru proiectul autostrăzii),
precum evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor până în anul 2050 utilizând datele WordClim (GCM
Climate Projections, 1x1 km raster). Totodată au fost identificate principalele zone cu risc la inundaţii,
în baza hărţilor de hazard disponibile pe site-ul ANAR (http://apele-romane.ro/ro/page/harti-de-
hazard-si-risc) dar şi zonele cu risc de alunecări de teren (conform Hărţii Europene a susceptibilităţii
la alunecări de teren cu rezoluţia de 1 km x 1 km).
Analizând creşterile de temperatură preconizate pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi, în zona
proiectului, se observă că media temperaturilor maxime estimate în luna iulie 2050 pe teritoriul
judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi se situează în intervalul 25 şi 30°C, conform figurii de mai jos. Creşterea
temperaturilor maxime pentru luna iulie este cu 4-5°C, faţă de înregistrările din perioada 1960-1990.
148
Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC
În ceea ce priveşte modificările în cazul mediei temperaturilor minime a lunii ianuarie până în anul
2050, în zona proiectului sunt estimate temperaturi în intervalul -1 - 1°C. Astfel se înregistreză o
creştere de aproximativ 3°C în zona proiectului, faţă de intervalul de referinţă.
149
Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC
Modificările de temperatură cu efectele secundare generate (ceaţă, incendii de vegetaţie) pot avea
impacturi posibile asupra infrastructurii de transport, unele dintre acestea constau în degradarea
covorului asfaltic, afectarea rosturilor de dilataţie ale podurilor (ca urmare a expansiunii termice),
riscuri asupra sănătăţii şi siguranţei utilizatorului drumului.
În zona proiectului sunt observate scăderi ale cantităţilor anuale de precipitaţii între 0 şi 10 mm/an în
judeţele Bacău şi Neamţ şi creşteri între 0 – 10 mm/an în judeţul Iaşi. Evoluţia cantităţilor de
precipitaţii până în anul 2050 din zona de proiectului este estimată la un interval cuprins între 500 -
600 mm/an.
Regimul precipitaţiilor cu efectele secundare generate, precum inundaţii, alunecări de teren, modificări
ale cantităţilor de precipitaţii şi precipitaţii extreme pot avea de asemenea impact asupra infrastructurii
150
de transport, cum ar fi afectarea terasamentelor, inundarea porţiunilor de drum, afectarea podurilor ca

urmare a proceselor de afuiere, reducerea duratei de viaţă a proiectului etc.
Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile
actuale
În zona de studiu, conform datelor disponibile pe site-ul Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii sunt râul Siret (în sectorul Săuceşti – Tămaşi) şi râul
Moldova. Conform figurii de mai jos este estimat un risc ridicat la inundaţii de-a lungul cursurilor de
apă Siret, Bistriţa şi Moldova şi a afluenţilor principali ai acestora. Zonele de risc identificate sunt
confirmate de hărţile de hazard şi de risc la inundaţii disponibile pe site-ul Administraţiei Naţionale
„Apele Române”. În ceea ce priveşte inundaţiile, atât din punct de vedere al condiţiilor climatice
actuale, cât şi cele viitoare, proiectul se încadrează în gradul de vulnerabilitate ridicată.
151
Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Un alt risc este reprezentat de alunecările de teren. Acestea sunt riscuri asociate hazardelor ce au
legătură cu precipitaţiile, care de asemenea sunt influenţate de factori non-climatice precum densitatea
populaţiei. În zona de studiu este predominant un risc foarte redus spre moderat de producere a
alunecărilor de teren. În plus culoarul viitoarei autostrăzi Bacău – Paşcani se află într-o zonă cu risc
seismic ridicat. Efectele încadrării într-o clasă seismică mare pot conduce şi la creşterea vulnerabilităţii
teritoriului faţă de variabila instabilitatea terenului/alunecări de teren.
152
Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren

Variabila climatică care ar putea genera o vulnerabilitate ridicată a proiectului în condiţiile viitoare este
reprezentată de inundaţii. O vulnerabilitate medie poate fi generată de: alunecările de teren, creşterea
temperaturilor medii, creşterea temperaturilor extreme, modificări ale cantităţilor medii de precipitaţii,
modificări ale cantităţilor de precipitaţii extreme, eroziunea solului, incendii de vegetaţie şi ceaţă.
153
8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea impactului pe care proiectul îl va avea asupra componentelor de mediu are rolul de a
confirma sau infirma cuantificările impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de
a cuantifica eficienţa măsurilor de evitare şi reducere propuse şi de a identifica noi zone în care este
necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului.
Activităţile de monitorizare se vor concentra asupra componentelor de mediu asupra cărora se
preconizează generarea unor forme de impact: aer, apă, sol, biodiversitate şi comunităţile locale, în
toate etapele proiectului: construcţie, operare şi dezafectare.
Independent de programul de monitorizare, titularul/antreprenorul proiectului are obligaţia de a
raporta, conform cerinţelor legale în vigoare, orice ucidere accidentală a oricărei specii de interes
conservativ (atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de operare).
În vederea monitorizării impactului pe care construcţia şi operarea autostrăzii îl va avea asupra
componentelor de mediu se propune un plan de monitorizare care include o componentă pentru etapa
de construcţie şi o componentă pentru etapa de operare (prezentat în tabelele de mai jos). În etapa de
dezafectare a proiectului, planul de monitorizare va fi similar cu cel stabilit în etapa de construcţie.
Responsibilitatea monitorizării biodiversităţii şi a factorilor de mediu în perioada de construcţie şi
operarare revine beneficiarului, respectiv CNAIR S.A.
Planul de monitorizare prezentat mai jos poate suferi modificări în urma finalizării Studiului EA şi
RIM.
Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie
Componenta Subcomponenta Indicator U.M. Frecvenţa
Suprafeţe de habitat pierdute ha lunară
Suprafeţe de habitat alterate ha lunară
Habitate / plante
Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară
Suprafeţe de habitat fragmentate ha lunară
Suprafeţe de habitat pierdute ha lunară
Biodiversitate Suprafeţe de habitat alterate ha lunară
Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară
Specii de faună Identificarea situaţiilor de
localizare lunară
fragmentare a habitatelor
Mortalitate în zona fronturilor de nr.
lunară
lucru ind./suprafaţă
Măsurători în locaţiile prezentate în
tabelul următor aflate în vecinatatea
Calitatea aerului µg/m3 trimestrial
fronturilor de lucru. Cel puţin
indicatorii: PM10 şi NOx (imisii)
Analize fizico-chimice în corpurile
de apă de suprafaţă. Cel puţin
Apă mg/l trimestrial
Factori abiotici indicatorii: TPH, pH, Oxigen
dizolvat, turbiditate
Analize fizico-chimice în zona
Sol fronturilor de lucru. Cel puţin mg/m3 trimestrial
indicatorii: TPH, pH, 5 metale grele
Nivel echivalent de zgomot,
Zgomot dB(A) trimestrial
măsurători de minim 2 h/punct în
154

punctele prezentate în tabelul
următor
Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de
construcţie
Componenta Subcomponenta Locaţia
Habitate / plante - în afara ariilor naturale protejate: traseul autostrăzii, în
Nevertebrate fronturile de lucru şi cel puţin 300 m faţă de limitele
Peşti coridorului de expropiere, precum şi în alte zone potenţial
Amfibieni şi reptile afectate de proiect;
Biodiversitate
Păsări - în interiorul ariilor naturale protejate intersectate de
proiect: traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin
Mamifere 500 m faţă de limitele coridorului de expropriere, precum şi
în alte zone potenţial afectate de proiect.
Calitatea aerului - la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi.
- corpurile de apă intersectate, în aval şi amonte de lucrări
Apă
Factori abiotici sau locul de deversare, după caz.
Sol - în organizarile de şantier şi în zonele de depozitare.
Zgomot - la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi.
Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare)
Lista de specii invazive, locaţiile de
lista, suprafeţe,
prezenţă şi tendinţele în distribuţia
abundenţe
acestora
Habitate / plante Suprafeţe de habitat pierdute ha
Suprafeţe de habitat alterate ha
Suprafeţe de habitat reabilitate ha
Biodiversitate
Suprafeţe de habitat fragmentate ha
Suprafeţe de habitat pierdute ha
Suprafeţe de habitat alterate ha
Specii de faună Suprafeţe de habitat reabilitate ha
Suprafeţe de habitat fragmentate ha Trimestrial, pe
Mortalitate pe traseul autostrăzii nr. ind./suprafaţă o perioadă de
Analize fizico-chimice în corpurile trei ani
de apă de suprafaţă. Cel puţin
Apa mg/l
indicatorii: TPH, pH, Oxigen
dizolvat, turbiditate
Analize fizico-chimice la diferite
Factori abiotici distanţe de zonele ţintă. Cel puţin
Sol mg/m3
indicatorii: TPH, pH, 5 metale grele
în patru puncte
Nivel echivalent de zgomot,
Zgomot măsurători de minim două dB(A)
ore/punct.
Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare
Habitate / plante - în afara ariilor naturale protejate: traseul autostrăzii, în
Biodiversitate Nevertebrate fronturile de lucru şi cel puţin 300 m faţă de limitele
Peşti
155

Amfibieni şi reptile coridorului de expropiere, precum şi în alte zone potenţial
Păsări afectate de proiect;
- în interiorul ariilor naturale protejate intersectate de proiect:
traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin 500 m
faţă de limitele coridorului de expropriere, precum şi în alte
Mamifere zone potenţial afectate de proiect;
- monitorizarea speciilor invazive de plante şi controlul
acestora atât în interiorul ariilor naturale protejate cât şi în
afara acestora, pe traseul autostrăzii.
- în punctele de deversare a apelor pluviale preepurate în
Apă
corpurile de apă.
Factori abiotici Aer - la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate.
Sol - în interiorul ariilor naturale protejate.
Zgomot - la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate.
156
9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/

PROGRAME/ STRATEGII / DOCUMENTE DE PLANIFICAR
Sectorul Bacău-Paşcani este inclus în cadrul coridorului prioritar OR3, care conectează municipiul
Bucureşti (şi sudul ţării) cu regiunea Nord-Est (Moldova), acesta fiind definit în cadrul MPGT.
În privinţa impactului asupra mediului, proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii 292/2018, la
punctul 7, litera b) „Construirea de autostrăzi şi drumuri expres”.
Deoarece amplasamentul proiectului intersectează aria naturală protejată de interes comunitar
ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, acesta intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
Proiectul intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi art. 54 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare.
157
10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Lucrările necesare organizărilor de şantier vor cuprinde:
• Construcţii şi instalaţii ale Antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui, care să-i
permită să satisfacă obligaţiile de execuţie şi calitate, de relaţii cu Beneficiarul, precum şi cele
privind controlul execuţiei;
• Toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei, în
conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, normativele în vigoare şi protejarea
mediului.
Pentru amenajarea organizărilor de şantier sunt necesare următoarele lucrări:
• Delimitarea şi împrejmuirea incintei organizării de şantier;
• Pregătirea suprafeţei de teren în vederea amplasării dotărilor necesare;
• Trasarea pe teren a amplasamentului construcţiilor, drumurilor de acces, birouri, magazii,
depozite, parcări pentru mijloace de transport şi utilaje necesare realizării proiectului;
• Organizarea depozitelor de materiale, materii prime şi deşeuri cu amenajarea corespunzătoare
a spaţiilor de depozitare prin realizarea de platforme betonate, şanţuri perimetrale pentru
colectarea eventualelor pierderi accidentale. Vor fi amenajate zone prevăzute cu platformă
betonată, împrejmuire şi mijloace de avertizare pentru stocarea sau depozitarea temporară a
materiilor prime, materialelor şi deşeurilor;
• Amplasarea containerelor cu destinaţie de birouri, magazii, laboratoare de materiale de
construcţie, ateliere specifice întreţinerii utilajelor;
• Amplasarea staţiilor pentru fabricarea mixturilor asfaltice, staţiile de betoane, staţii pentru
fabricarea balastului stabilizat şi concasoarele şi verificarea sistemelor de captare şi reţinere a
emisiilor de poluanţi în atmosferă;
• Montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi amenajate parcările şi
zonele de gestionare a carburanţilor şi uleiurilor;
• Asigurarea utilităţilor - alimentarea cu energie electrică, apă, asigurarea colectării şi epurării
apelor uzate menajere şi tehnologice;
• Procurarea şi amplasarea pichetelor PSI şi semnalizarea conform prevederilor legale în vigoare;
• Asigurarea iluminării obiectivelor.

În cazul în care organizările de şantier (inclusiv birouri) ale Antreprenorului se vor realiza în spaţii
aferente unor platforme industriale existente, o parte dintre operaţiunile de mai sus nu vor fi necesare,
în funcţie de caracteristicile fiecărui amplasament.
158
LOCALIZAREA ORGANIZĂRILOR DE ŞANTIER

Având în vedere ca în cadrul nodurilor rutiere, în interiorul bretelelor, vor fi expriopriate o serie de
suprafeţe care nu vor fi ocupate cu lucrări permanente, a fost propusă amplasarea Organizărilor de
şantier astfel:
• în zona Nod Rutier Bacău Nord (km 0+508), în UAT Sauceşti;
• în zona Nod Rutier Filipeşti (km 17+512), în UAT Filipeşti;

• în zona Nod Rutier Roman Sud (km 29+850), în UAT Horia;
• în zona Nod Rutier Săbăoani (km 47+437), în UAT Gheraieşti;

• în zona Nod Rutier Autostrada – Autostrada Târgu Mureş – Iaşi (km 71+374), în UAT
Paşcani şi Stolniceni Prajescu.
Amplasarea acestora în interiorul nodurilor rutiere este prezentată în figurile următoare.
Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Bacău Nord
159
Figura nr. 10-2 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Filipeşti
Figura nr. 10-3 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Roman Sud
160
Figura nr. 10-4 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Săbăoani - Gherăieşti
Figura nr. 10-5 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Autostrada Târgu
Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi - Ungheni
Distanţele organizărilor de şantier propuse faţă de corpurile şi cursurile de apă, localităţile şi ariile
naturale protejate sunt prezentate în secţiunea 3.1.15.
Dotările avute în vedere în cadrul Organizării de şantier sunt enumerate mai jos, dar acestea vor fi
actualizate/adaptate după nevoi de către viitorul Antreprenor:
161
• cabină poartă;
• infirmerie;
• laborator;
• birouri;
• cantină;
• platformă de lucru acoperită;
• atelier mecanică;
• rampă spălare;
• magazie;
• staţie de beton;
• agregate pentru staţia de beton;
• staţie asfalt;
• agregate pentru staţiă de asfalt;
• separator de hidrocarburi;
• puţ forat;
• staţie de carburanţi;
• generator + alimentare cu energie electrică;
• cântar;
• parcare autoturisme;
• parcare utilaje;
• depozite de materiale;
• PSI.
DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII

DE ŞANTIER
Impactul potenţial datorat realizării organizărilor de şantier se poate manifesta prin:
• Ocuparea temporară a unor suprafeţe de teren. Impactul este direct şi temporar (în perioada
de execuţie a lucrării). Suprafeţele ocupate temporar vor fi reduse la minimum necesar;
• Impactul asupra factorilor de mediu apă, aer, sol se poate estima ca fiind direct/indirect, în
funcţie de natura poluantului şi manifestarea locală. Magnitudinea impactului este redusă;
• Poluarea fonică se manifestă direct, în funcţie de amplasamentul locuinţelor faţă de organizarea
de şantier şi local;
• Afectarea florei şi faunei din vecinătatea organizării de şantier se poate produce ca urmare a
lucrărilor de curăţare a vegetaţiei, a poluării fonice, a emisiilor generate în atmosferă şi a
eventualelor depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi materiale. Impactul poate fi estimat ca
fiind redus, manifestat direct, pe termen scurt, temporar şi local, datorită locaţiei propuse;
• Utilizarea forţei de muncă din zonă va determina un impact pozitiv, direct şi local.
162
SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ÎN CADRUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Sursele de emisii în atmosferă aferente organizărilor de şantier constau în surse de emisie fixe şi surse
de emisie mobile.
Sursele de emisii fixe sunt reprezentate de instalaţia de preparare mixturi astfaltice şi instalaţia de
fabricare betoane acestea fiind amplasate la nivelul organizărilor de şantier.
De asemenea în cadrul organizărilor de şantier vor fi prevăzute facilităţi de alimentare cu carburanţi a
vehiculelor şi utilajelor utilizate pentru realizarea lucrărilor, ce generează în atmosferă compuşi organici
volatili (COV).
În timpul executării lucrărilor şantierul este caracterizat prin traficul greu care determină emisii de
poluanţi în atmosferă rezultate fie din arderea carburanţilor (CO, CO2, NOx, SO2, particule în
suspensie), fie din antrenarea prafului de pe drumuri şi a uzurii pneurilor care generează pulberi
sedimentabile.
Surse de emisii de poluanţi în apă pot fi evacuările de ape uzate insuficient epurate din cadrul
organizărilor de şantier. Acestea vor fi dotate cu sisteme adecvate de colectare şi preepurare/epurare
a apelor uzate menajere şi tehnologice, în funcţie de caracteristicile amplasamentelor pe care se vor
realiza organizările de şantier, ce pot permite conectarea la reţele corespunzătoare adecvate sau pot
necesita realizarea unor sisteme complete de colectare/preepurare/epurare a apelor uzate.
Sursele potenţiale de poluanţi ai solului şi pânzei freatice pot fi depozitarea necorespunzătoare a
deşeurilor, a materiilor prime şi a materialelor, precum şi scurgerile accidentale de produse petroliere
de la mijloacele de transport şi utilaje sau scurgeri de ape uzate ca urmare a unor neetanşeităţi.
DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE

POLUANŢI ÎN MEDIU
Pentru controlul emisiilor în mediu, în funcţie de instalaţiile ce vor fi amplasate în organizările de
şantier şi localizarea şi caracteristicile amplasamentelor alese, se vor asigura:
• Instalaţii adecvate pentru reţinerea poluanţilor atmosferici la staţiile de preparare a betoanelor
şi mixturilor asfaltice;
• Instalaţii adecvate pentru colectarea, preepurarea şi/sau epurarea apelor uzate menajere şi
tehnologice;
• Instalaţii adecvate pentru colectarea şi preepurarea apelor pluviale potenţial impurificate;
• Instalaţii adecvate pentru reţinerea scurgerilor accidentale la staţiile de alimentare cu carburanţi

şi depozitele de carburnaţi;
• Platforme betonate pentru stocarea materialelor, materiilor prime şi deşeurilor ce pot conduce
la apariţia de poluanţi pentru sol şi apele subterane.
163
11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIŢIEI
LUCRĂRILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA
FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA
ACTIVITĂŢII
La finalizarea lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va asigura refacerea cadrului natural al zonelor
ocupate temporar şi a celor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de intervenţiile
aferente autostrăzii, inclusiv în zonele aferente relocărilor de utilităţi (ex. reabilitarea la suprafaţa
terenurilor în cazul reţelelor subterane). Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la o
stare care să reprezinte cât mai fidel starea naturală a zonelor afectate şi să asigure integrarea
peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere. Aceste lucrări se vor realiza prin igienizarea
zonei (îndepărtarea în totalitate a deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru,
inclusiv deşeuri menajere), completarea cu pământ vegetal şi asigurarea stabilităţii acestuia, plantarea
de specii din vegetaţia specifică zonei. Lucrările de refacere au atât scopul de a asigura refacerea
peisagistică a zonelor afectate, cât şi acela de reducere a riscului de pătrundere şi instalare a speciilor
vegetale alohtone invazive pe suprafaţele afectate, ceea ce ar periclita zonele naturale din proximitatea
proiectului propus, conducând la creşterea suprafeţelor de habitate alterate. Lucrările de refacere pot
avea diferite grade de complementaritate cu alte măsuri de reducere a impactului asupra mediului, cum
ar fi de reducere a impactului asupra calităţii aerului sau a măsurilor de refacere a conectivităţii
ecologice a zonelor afectate.
Lucrările de refacere a amplasamentului se pot clasifica în următoarele categorii principale:
• Lucrări pentru refacerea zonelor ocupate de organizările de şantier – în urma dezafectării
acestora, a evacuării materialelor şi utilajelor, amplasamentul va fi amenajat conform categoriei
de utilizare anterioară ocupării acesteia;
• Lucrări pentru refacerea gropilor de împrumut şi zonelor adiacente afectate de lucrările de
execuţie – lucrările presupun taluzarea şi reprofilarea pantei pentru reducerea riscului de
eroziune, nivelarea şi înierbarea sau plantarea de arbori şi arbuşti, utilizând specii de plante
specifice vegetaţiei din zonă;
• Lucrări pentru refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de
intervenţiile aferente autostrăzii (ex. taluzele rambleelor), inclusiv în zonele aferente relocărilor
de utilităţi;
• Lucrări pentru amenajarea CIC, parcării, nodurilor rutiere – acestea se vor amenaja peisagistic,
prin plantarea de arbori, arbuşti şi specii ierboase.
Pentru orice lucrare de refacere şi amenajare cu vegetaţie a zonelor afectate de proiect se vor folosi
doar speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare zonelor asupra cărora s-a intervenit
sau aflate în apropierea zonelor afectate). Se va interzice utilizarea oricăror specii de plante străine
(non-native).
164
ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ŞI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU

CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE
În cazul apariţiei unei poluări accidentale se va acţiona conform procedurilor stabilite în Planul de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale aferent şantierului. Planul de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale din cadrul şantierului se va întocmi de către Antreprenor conform Ordinului nr.
278/1997 şi va inventaria şi preciza activităţile, locurile şi instalaţiile de la care pot proveni poluări
accidentale. Planul va stabili un set de măsuri şi proceduri clare de intervenţie în caz de poluări
accidentale precum şi atribuţii ale persoanelor responsabile nominalizate în echipa de intervenţie.
Ca incidente asupra mediului în timpul execuţiei lucrărilor pot fi menţionate următoarele:
• Scurgeri sau pierderi de carburanţi, uleiuri sau alte substanţe periculoase de la utilaje sau din
facilităţile de depozitare prevăzute în cadrul şantierului;
• Deversarea accidentală de ape uzate neepurate din grupurile sanitare din cadrul organizărilor
de şantier;
• Depozitarea neconformă a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase;
• Accidente rutiere în care sunt implicate substanţe chimice sau preparate periculoase.
În cazul producerii unui astfel de incident în mediu vor fi identificate natura şi nivelul incidentului în
scopul acţionării în mod corespunzător şi a limitării efectelor asupra mediului. În situaţii de producere
a unui astfel de incident în mediu lucrările vor fi oprite şi vor fi aplicate măsuri de intervenţie
corespunzătoare în vederea minimizării impactului. Dacă se va considera necesar, echipa de intervenţie
va fi mobilizată, se vor utiliza echipamentele din dotare, fiind totodată înştiinţate autorităţile
competente, respectiv reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române şi Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă.
ASPECTE REFERITOARE LA ÎNCHIDEREA/DEMOLAREA PROIECTULUI

În conformitate cu Anexa HG 2139/2004, modificată prin HG 1496/2008 (Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cap III, punctul 4, „Menţinerea în
funcţiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a mediului - mijloace de
transport rutier, feroviar, aerian şi naval, maşini de construcţii şi de gospodărie comunală, maşini de
ridicat etc.), după expirarea duratei normale de funcţionare, menţinerea în funcţiune a autostrăzii se va
putea face numai „pe baza unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de
inspecţie tehnică abilitate în domeniul de activitate al mijlocului fix”.
Activităţile specifice de închidere a proiectului propus vor include următoarele etape:
• Lucrări de demolare/demontare şi sortare în vederea refolosirii elementelor de suprastructură
şi infrastructură (asfalt şi componentele terasamentului, podurilor, podeţelor şi elementele de
gestionare a apelor pluviale);
165
• Degajarea terenului (ce implică colectarea, sortarea, clasarea şi gestionarea materialelor

neutilizabile, clasate ca deşeuri);
• Lucrări de refacere a mediului prin reabilitarea terenurilor ocupate de proiect (redare în circuit
agricol/natural) – în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative de utilizare;
Deşeurile estimate a fi produse prin dezafectarea proiectului sunt în principal: beton, pământ şi pietre,
fier şi oţel, asfalturi şi deşeuri menajere. În funcţie de durata de viaţă a proiectului, există şanse ca o
parte din acestea să aparţină categoriei de deşeuri contaminate.
În eventualitatea în care se stabileşte necesitatea dezafectării autostrăzii, va fi necesară obţinerea unui
Acord de Mediu. Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi Studiul de Evaluare Adecvată
(EA) sau alte studii ce vor fi solicitate de legislaţia aflată în vigoare la data dezafectării proiectului vor
stabili impactul asupra mediului generat de activităţile de dezafectare, măsurile necesare evitării
impactului şi a celor menite să refacă integritatea ecologică din zona proiectului.
MODALITĂŢI DE REFACERE A STĂRII INIŢIALE/REABILITARE ÎN VEDEREA

UTILIZĂRII ULTERIOARE A TERENULUI
Odată finalizate lucrările de construcţie, antreprenorul are obligaţia de a realiza reconstrucţia ecologică
în vederea reabilitării tuturor terenurilor care au fost ocupate temporar de diferite obiective din cadrul
şantierului (organizări de şantier, platforme tehnologice, drumuri temporare de acces etc.). Aceste zone
afectate de construcţia autostrăzii vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aşternerea de
pământ vegetal şi după caz instalarea vegetaţiei inţiale, fiind evitată astfel pătrunderea şi instalarea în
zonele afectate de proiect a unor specii alohtone invazive care ar putea modifica structura iniţială a
habitatelor.
Principalele lucrări care se vor realiza în vederea aducerii terenului la starea iniţială sunt:
• Dezafectarea drumurilor de acces prin îndepărtarea balastului prin încărcarea în mijloace de
transport şi valorificarea materialului la alte obiective;
• Organizările de şantier şi instalaţiile de mixturi astfaltice şi de betoane, după caz, vor fi închise,
construcţiile şi instalaţiile existente vor fi demontate şi evacuate, iar amplasamentul va fi
amenajat în vederea redării la folosinţele anterioare;
• În zonele spaţiilor de parcare, CIC şi a nodurilor rutiere se vor reface suprafeţele prin
salubrizarea zonei, amenajarea terenurilor adiacente, realizarea amenajării peisagistice prin
plantare de arbori şi arbuşti şi înierbarea taluzelor.
166
12 ANEXE – PIESE DESENATE

PLANUL DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ A OBIECTIVULUI ŞI PLANUL DE SITUAŢIE
Planul de încadrare în zonă a obiectivului, planurile de situaţie şi profilele longitudinale cu modul de
planificare a utilizării suprafeţelor, precum şi planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,
inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi
amplasamente) sunt prezentate în Anexa A – Piese desenate:
SCHEMELE-FLUX PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC ȘI FAZELE ACTIVITĂȚII,

CU INSTALAȚIILE DE DEPOLUARE
Proiectul analizat nu implică procese tehnologice.
SCHEMA-FLUX A GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Nu este cazul.
ALTE PIESE DESENATE, STABILITE DE AUTORITATEA PUBLICĂ PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI
Autoritatea publică pentru protecţia mediului nu a solicitat alte piese desenate pentru proiectului
analizat.
167
13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ

DESCRIEREA SUCCINTĂ A PROIECTULUI ŞI DISTANŢA FAŢĂ DE ARIA
NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
Proiectul „Autostrada Bacău – Paşcani” presupune realizarea unei infrastructuri rutiere ce va permite
mobilitatea îmbunătăţită pentru populaţie şi bunuri în cadrul reţelei de bază şi cuprinzătoare TEN-T,
care sa reducă timpul de călătorie, riscurile de accidente şi să implementeze proiecte economice şi de
mediu durabile.
Prin implementarea proiectului, autostrada va fi realizată în conformitate cu parametrii tehnici ceruţi
de standardele şi legislaţia europeană în vigoare.
În vederea identificării ariilor naturale protejate de interes comunitar potenţial afectate de proiect, s-a
realizat o analiză spaţială GIS utilizând o zonă tampon de analiză de 10 km în jurul coridorului
autostrăzii. În cazul siturilor desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, a fost analizată o
zonă tampon mai mare (de 40 km), aspectele acesteia fiind prezentate în cadrul secţiunii 6.1.6.1. În
tabelul următor sunt prezentate siturile Natura 2000 intersectate şi cele aflate în vecinătatea proiectului,
ce ar putea fi afectate de implementarea acestuia, rezultate ca urmare a analizelor spaţiale.
Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 intersectate şi potenţial afectate de proiect
An Actul prin care s-a Distanţă faţă de
Nr.
Situl Natura 2000 confirmare aprobat Planul de limitele
crt.
SCI/SPA Management proiectului (km)
ROSCI0364 Râul Moldova între
1 2013 Ordinul 1554/2016 intersectează
Tupilaţi şi Roman
2 ROSCI0434 Siretul Mijlociu 2018 - 1,1
ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani
3 2013 - 1,2
şi Roman
ROSCI0424 Pădurea şi Lacul
4 2018 - 1,4
Mărgineni
5 ROSCI0107 Lunca Mirceşti 2009 Ordinul 1019/2016 3,4
6 ROSCI0159 Pădurea Homiţa 2009 Ordinul 1016/2016 5,1
7 ROSCI0351 Culmea Cucuieţi 2018 - 6,1
ROSCI0363 Râul Moldova între
8 2013 Ordinul 1640/2016 6,1
Oniceni şi Miteşti
9 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi 2009 Ordinul 1017/2016 7,0
ROSPA0063 Lacurile de acumulare
10 2007 Ordinul 2681/2012 2,5
Buhuşi - Bacău - Bereşti
ROSPA0072 Lunca Siretului
11 2007 Ordinul 1971/2015 0,4
Mijlociu
ROSPA0138 Piatra Şoimului -
12 2011 - 6,0
Scorţeni - Gîrleni
13 *ROSCI0270 Vânători-Neamţ 2009 Ordinul 1246/2016 24,7
14 *ROSCI0156 Munţii Goşman 2009 - 32,5
* Situri de importanţă comunitară în care este semnalată prezenţa speciei Canis lupus*
În figura următoare sunt prezentate ariile naturale protejate învecinate şi intersectate de proiect.
168
Figura nr. 13-1 Harta amplasării proiectului în raport cu ariile naturale protejate
Proiectul autostrăzii intersectează în intervalul km 39+000 şi km 39+850, situl de importanţă

comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman. Distanţa străbătută de axul drumului
169
în interiorul sitului este de aproximativ 0,8 km (din care 520 m este lungimea podului peste râul
Moldova), suprafaţa ocupată de proiect în interiorul acesteia fiind de cca. 7,4 ha. În figura următoare
este prezentată zona de intersecţie cu aria naturală protejată.
Figura nr. 13-2 Zona de intersecţie a proiectului cu aria naturală protejată

Având în vedere Circulara Ministerului Mediului transmisă în scopul abordării unitare la nivel naţional
a măsurilor ce trebuie luate în vederea deblocării finanţărilor pentru proiectele de investiţii transmise
Comisiei Europene, Ministerul Fondurilor Europene a emis Instrucţiunea nr. 29/27.05.2020 privind
respectarea prevederilor Directivei Habitate şi a legislaţiei naţionale aplicabile în cadrul proiectelor de
investiţii propuse la finanţare din POIM 2014-2020. Conform acesteia, titularul a notificat Autoritatea
de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare cu privire la necesitatea stabilirii
şi aprobării obiectivelor specifice/ măsurilor minime de conservare pentru siturile Natura 2000
potenţial afectate de implementarea proiectului (prezentate în tabelul anterior). Obiectivele specifice/
170
măsurile minime de conservare stabilite pentru ariile naturale protejate intersectate şi posibil a fi
afectate de proiect, au fost solicitate de la ANANP, acestea urmând a fi analizate ulterior în cadrul
Studiului de Evaluare Adecvată ce se va realiza în cadrul procedurii de obţinere a Acordului de mediu.
NUMELE ŞI CODUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR
În cele ce urmează sunt prezentate siturile Natura 2000 potenţial afectate de proiect (intersectate,
învecinate sau aflate la distanţe la care se pot produce impacturi asupra obiectivelor de conservare a
acestora).
ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman a fost declarată arie naturală protejată de interes comunitar
conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 în anul 2011 şi
confirmat în anul 2013. Pentru acest sit a fost elaborat un Plan de Management, aprobat în 2016 prin
Oridinul MMAP nr.1554. Planul de management nu include obiective specifice de conservare pentru
speciile de faună ce fac obiectul conservării în sit, conform cerinţelor Comisiei Europene.
Situl cu o suprafaţă de 47180,80 ha este amplasat în Regiunea Nord Est a României, în Podişul
Moldovei pe valea râului Moldova, fiind localizat pe teritoriul administrativ al judeţelor Iaşi (comuna
Mirosloveşti) şi Neamţ (oraşul Roman şi comunele Horia, Boteşti, Cordun, Dulceşti, Gherăeşti,
Tupilaţi, Văleni, Ţibucani). Relieful ariei naturale protejate este alcătuit pe un podiş cu fragementare
deluroasă, văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu procese de
eroziune şi alunecări. În lungul albiei râului Moldova relieful este caracterizat de câmpuri aluviale de
luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase, numeroase
grinduri, vaduri şi ostroave. Solurile sunt aluviale, formate pe alternanţe de nisip şi luturi. Trei tipuri
de ecosisteme acoperă suprafaţa ariei naturale protejate: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi
ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosisteme. Habitatele sunt naturale, dar şi puternic
antropizate, vegetaţia cuprinzând taxoni din zona de şes în amestec cu specii de luncă. Precizăm ca
habitatele Natura 2000 nu fac obiectul conservării în sit, nefiind astfel considerat că autostrada va
afecta obiective de conservare ale habitatelor de interes comunitar.
Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea următoarelor specii de faună de interes comunitar:
• Mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus;
• Amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus.

Conform Formularului Standard actualizat, în lista sitului se regăsesc şi alte specii prevazute la articolul
4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, şi anume:
• Mamifere: Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Myotis bechsteini;
• Peşti: Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis, Rhodeus amarus,
Romanogobio kesslerii, Romanogobio uranoscopus.
171
Conform Planului de Management pentru situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1554/2016, scopul declarării acestui
sit este de conservare a speciilor de interes comunitar, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor
din sit. Planul de Management şi Regulamentul ariei protejate aprobate şi în curs de implementare
armonizează obiectivele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale
comunităţilor locale şi ale gestionărilor resurselor naturale, ţinând cont de principiile conservării şi
dezvoltării durabile şi având ca prioritate obiectivele de conservare a speciilor de interes comunitar ce
fac obiectul protecţiei acestui sit şi ale habitatelor acestora.
Obiectivele specifice managementului acestui sit Natura 2000 sunt următoarele:
• Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a
habitatelor acestora;
• Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora;
• Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes
comunitar şi a habitatelor acestora;
• Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în sit;
• Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi;
• Educaţia ecologică a tinerilor, în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului;

• Asigurarea echipamentului personalului şi a infrastructurii necesare ariei naturale protejate;
• Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului;
• Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate.
Siturile de importanţă comunitară prezentate în cele ce urmează nu sunt intersectate de proiect, dar
sunt identificate în vecinătatea acestuia, fiind considerat un potenţial impact asupra componentelor
pentru care au fost desemnate.
ROSCI0434 Siretul Mijlociu

Situl de importanţă comunitară ROSCI0434 Siretul Mijlociu este situat în întregime pe teritoriul
judeţului Bacău, având o suprafaţă totală de 2969 ha. Situat în regiunea biogeografică continentală,
situl se suprapune parţial cu ROSPA0025 Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti.
Importanţa sitului este dată de existenţa habitatului 92A0 – Galerii de Salix alba şi Populus alba, ce
prezintă condiţii favorabile pentru specia Lutra lutra (menţionată în Formularul Standard). De
asemenea, situl este important pentru protejarea şi conservarea a 5 specii de peşti şi a ţestoasei
europeane de apă Emys orbicularis.
ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman
172
Situl de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman este situat pe teritoriul
judeţelor Iaşi şi Neamţ. Localizat în regiunea biogeografică continentală, cu o suprafaţă totală de
3750,80 ha, acesta se suprapune parţial cu limitele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072
Lunca Siretului Mijlociu, respectiv 83,72% din suprafaţa sitului (zona de suprapunere având o
suprafaţă de 3106,85 ha). Dispus pe direcţiile generale NV-SE, situl este poziţionat paralel cu proiectul
de autostradă, la distanţe cuprinse între 1,2 – 4,3 km de acesta.
Importanţa sitului este dată de zonele umede cu o capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului
superior al râului Siret, reprezentat de meandre, zone împădurite şi păşuni mezofile. Situl a fost
desemnat pentru protecţia a trei specii de mamifere, cinci specii de reptile şi amfibieni şi două specii
de peşti de interes conservativ.
ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

Situl de importanţă comunitară ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni este situat pe teritoriul
judeţului Neamţ în raza comunelor Bârgăoani, Mărgineni, Rugionasa, Făurei, Dulceşti şi Trifeşti, la
vest de proiectul autostrăzii, având o suprafaţa totală de 2230,40. Situl este localizat în regiunea
biogeografică continentală, în subunitatea de relief a Podişului Moldovei, respectiv Podişul Sucevei şi
Bârladului. Zona este caracterizată prin podiş de platformă, cu structură larg ondulată şi monoclinală
a cuverturilor cu fragmentare deluroasă, pornind de la albia râului Moldova către culmile subcarpatice.
Situl aparţine din punct de vedere al administraţiei silvice de Direcţia Silvică Neamţ, Ocolul Silvic
Roman, UP I Făurei şi OS Gârcina, UP V Mărgineni. Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile din
sit aparţin etajului deluros de gorunete-făgete şi etajului deluros de cvercete cu stejar.
Importanţa sitului este dată de prezenţa a 3 habitate de interes comunitar, şi în mod deosebit a
habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen. De asemenea, în sit sunt protejate 3 specii de
amfibieni de interes comunitar şi Angelica palustris.
ROSCI0107 Lunca Mirceşti

Situl de importanţă comunitară ROSCI0107 Lunca Mirceşti este situat pe teritoriul judeţului Iaşi, fiind
localizat în regiunea biogeografică continentală, la est de limita proiectului. Acesta se suprapune total
cu limitele rezervaţiei naturale omonime, având o suprafaţa totală de 33 ha.
Rezervaţia naturală RONPA0566 Lunca Mirceşti (cod naţional 2.549.) se încadrează în categoria
rezervaţiilor naturale de tip forestier, iar după clasificarea IUCN se încadrează în categoria IV, tip F –
forestier.
Importanţa sitului este reprezentată de conservarea habitatului de importanţă comunitară 91F0 –
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri, Ulmenion minoris dar şi a speciei de plante de importanţă comunitară Cypripedium calcolus
şi a speciei de nevertebrate Arytrura musculus.
173
ROSCI0159 Pădurea Homiţa

Situl de importanţă comunitară ROSCI0159 Pădurea Homiţa este localizat în Podişul Sucevei, bazinul
mijlociu al râului Siret, la vest de limita de nord a proiectului. Din punct de vedere administrativ, aria
protejată se află în judeţul Iaşi, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cristeşti şi Moţca, în
apropierea drumului naţional DN 28A.
Situl Natura 2000 ROSCI0159 Pădurea Homiţa a fost declarat pentru conservarea habitatelor de
importanţă comunitară 91I0* Păduri stepice eurosiberiene de Quercus spp., precum şi a două specii
prezente în anexa II a Directivei Habitate: Cypripedium calceolus şi Isophya stysi.
Conform Planului de management aprobat în 2016, întreaga suprafaţă de fond forestier este în
administrarea Ocolului Silvic Paşcani - subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.
ROSCI0351 Culmea Cucuieţi

Situl de importanţă comunitară ROSCI0351 Culmea Cucuieţi, cu suprafaţa totală de 6499,20 ha este
localizat în partea de sud-est a proiectului, în judeţul Bacău, pe teritoriul administrativ al comunelor
Traian, Secuieni, Buhoci, Ungureni, Tamaşi, Parincea, Gioseni şi Horgeşti. Din punct de vedere al
administraţiei silvice, acesta este situat pe raza Direcţiei Silvice Bacău, OS Traian şi OS Bacău.
Din punct de vedere geografic, situl este situat în bazinul mijlociu al râului Siret, ocupând versantul
stâng al acestuia, între localităţile Traian la nord şi Bâzga, Răcătău -Răzeşti, Răcătău de Jos, Galeni şi
Recea la sud. Extinderea de la nord la sud a sitului este de cca. 27,5 km. Din punct de vedere
geomorfologic, situl este situat în ţinutul Podişului Moldovei şi anume în districtul Podişului Central
Moldovenesc. Din punct de vedere fitoclimatic, situl este situat în etajul deluros de gorunete, făgete şi
amestecuri dintre acestea, în etajul deluros de cvercete cu stejar şi etajul deluros de cvercete, amestceuri
de cvercete şi şleauri de deal.
Importanţa sitului este conferită de cele 5 tipuri de habitate naturale, prioritare şi neprioritare, de luncă
şi de păduri, trei specii de amfibieni şi a unei specii de nevertebrate.
ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este situat pe
teritoriile judeţelor Iaşi (comunele Cristeşti, Mirosloveşti, Moţca), Neamţ (comunele Drăgăneşti,
Păstrăveni, Răuceşti, Timişeşti, Urecheni, Ţibucani) şi Suceava (comunele Drăguşeni şi Forăşti), în
partea de nord-vest a proiectului.
Aspectul zonei este în majoritate cel de podiş, specific Podişul Central Moldovenesc, relief cu
fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu
procese de eroziune şi alunecări. În lungul albiei Moldovei relieful este caracterizat prin câmpuri
aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase.
Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este amplasat în
albia minoră şi majoră a râului Moldova şi a evoluat pe un complex aluvionar, alcătuit din pietrişuri şi
nisipuri de vârstă Holocen superior depuse peste depozite de vârstă Basarabeană. Pe suprafaţa sitului
174
sunt prezente habitate naturale şi antropizate, vegetaţia naturală cuprinde taxoni din zona de şes în
amestec cu specii de luncă. ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti a fost desemnat pentru
protejarea a două specii de mamifere de interes comunitar, trei specii de amfibieni şi 5 specii de peşti.
ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi

Situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi este localizat în nord-vestul limitei
proiectului, pe teritoriul judeţului Iaşi. Limitele sitului se suprapun integral cu rezervaţia naturală
Pădurea Tătăruşi RONPA0563 (cod naţional 2.546.), având o suprafaţă totală de 53,20 ha. Suprafaţa
aferentă ariilor protejate este situată din punct de vedere al microreliefului pe versant, cu configuraţia
în general ondulată, expoziţia S-E şi înclinarea medie a terenului de până la 23 grade. Din punct de
vedere al macroreliefului, situl se încadrează în Podişul Sucevei, aflat în nord-estul Podişului Moldovei.
Importanţa deosebită a sitului este reprezentată de habitatul de pădure seculară de fag, cu un grad de
acoperire de 99,98% din suprafaţă totală a sitului dar şi a unei specii emblematice de floră. Din punct
de vedere al administraţiei silvice, întreaga suprafaţă de fond forestier este în administrarea Ocolului
Silvic Paşcani, subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.
Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea habitatului de importanţă comunitară 9130 Păduri
de fag de tip Asperulo-Fagetum, a unei specii de plante prezente în anexa II a Directivei 92/43/CEE,
Cypripedium calceolus şi a speciei de nevertebrate Isophya stysi, denumită popular cosaş.
ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni este localizată
pe teritoriul administrativ al judeţelor Bacău şi Neamţ. Situl se incadreaza în regiunea biogeografica
continentală (59,56%) şi alpină (40,44%), având o suprafaţă totală de 37383,70 ha reprezentat în
principal de zone forestiere dar şi de păşuni. La est situl este mărginit de Valea Râului Bistriţa şi
localităţile aferente acesteia dintre municipiul Bacău în sud şi Piatra Neamţ în nord. La vest situl este
mărginit de Munţii Goşmanu. Acesta se suprapune în totalitate cu rezervaţia naturală RONPA0146
Pădurea Arsura (cod naţional 2.129).
ROSPA0138 a fost desemnată pentru protejarea şi conservarea a 22 de specii de păsări (rezidente,
cuibăritoare şi specii de pasaj) incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
Importanţa avifaunistică a sitului este conferită de prezenţa a numeroase specii cu efective importante
şi de condiţiile optime de habitat pentru speciile cuibăritoare Aquila pomarina, Crex crex, Emberiza
hortulana, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Lullula arborea, Pernis apivorus şi Sylvia nisoria.
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

Lunca Siretului Mijlociu a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea
Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea
Guvernului nr. 971/2011.
175
Situl este localizat pe teritoriile administrative ale judeţelor Iaşi, Neamţ şi Bacău, în Regiunea Nord
Est a României având o suprafaţă totală de 10455 ha. Cu o lungime de aproximativ 60 km dispus pe
direcţiile generale NV-SE, urmând sinuozităţile râului Siret, situl este poziţionat paralel cu autostrada,
la distanţe cuprinse între 0,4 – 5,3 km.
Lunca Siretului Mijlociu reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări
acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe valea şi lunca
Siretului în pasaj spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibarit din nord, primavăra. Conform
Drugescu, C., Geacu, S., 2002, teritoriul sitului se află la intersecţia a două rute de migraţie importante
din România, respectiv ruta VI Carpatica şi ruta X Ruso – Adriatica.
Ruta de migraţie Carpatica se desfăşoară pe teritoriul ţării de la sud-est spre nord-vest, de la graniţa
României cu Bulgaria, respectiv de la ţărmul Mării Negre, până la graniţa cu Ucraina. Acesastă rută de
migraţie este folosită în special de păsările acvatice ce se deplasează în lungul cursurilor de apă spre
nord.
Cea de-a două rută de migraţie, Ruso-Adriatica, se desfăşoară pe direcţie generală est-vest, traversând
România de la graniţa de stat cu Ungaria până la graniţa cu Republica Moldova. Situl Natura 2000
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este intersectat de această rută de migraţie în dreptul localităţii
Săbăoani.
La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin
Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista
roşie a IUCN.
Limitele sitului ROSPA0072 se suprapun parţial cu limitele sitului ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani
şi Roman, suprafaţa comună reprezentând 29,72% din suprafaţa ROSPA0072 Lunca Siretului
Mijlociu.
Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 propune un model de dezvoltare durabilă
a Luncii Siretului Mijlociu bazată pe continuarea activităţilor socio-economice tradiţionale, reducerea
impactului prin includerea considerentelor necesare îmbunătăţirii speciilor de păsări, creşterea ponderii
ecosistemelor natural şi asigurarea unui management participative al factorilor interesaţi.
ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti

Aria naturală protejată de interes avifaunistic ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău –
Bereşti a fost declarată în anul 2007, având o suprafaţă totala de 5605,20 ha (conform Formularului
Standard actualizat). Localizat în Regiunea Nord Est a României pe teritoriul administrativ al judeţului
Bacău, acesta este format din cinci lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa şi pe valea râului Siret, în
aval de confluenţa cu Bistriţa.
Situl a fost desemnat pentru protejarea mai multor specii de păsări de interes comunitar, majoritatea
fiind oaspeţi de vară, acest fapt justificând rolul deosebit al sitului, mai ales ca arie de reproducţie.
Conform Planului de Management, aria protejată este una dintre cele mai importante locuri de migraţie
a păsărilor de apă din Moldova, aici fiind un loc ideal pentru odihnă în timpul migraţiei păsărilor,
numărul exemplarelor putând ajunge până la (şi chiar peste) 100.000 de exemplare într-un sezon.
176
Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile şi păşunile sunt vizitate de stoluri mari de păsări de mal.
Lacurile sunt folosite de păsări de apă şi ca loc de iernare. Dintre speciile care iernează în sit, în număr
mare regăsim speciile Mergus merganser, Bucephala clangula, Cygnus cygnus, Anas platyrhyncos, Anas crecca şi
Fulica atra. Astfel, situat în sud-vestul autostrăzii Bacău – Paşcani, situl a fost luat în considerare având
în vedere cele menţionate anterior şi riscul de coliziune.
Obiectivele specifice din Planul de Management se adresează tuturor speciilor "ţintă", precum şi
tipurilor de habitate identificate în perimetrul sitului Natura 2000 - ROSPA0063, transpuse de la nivel
strategic, prin Planul de acţiune privind speciile "ţintă" ale Planului de Management ROSPA0063:
• Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor;
• Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin schimbarea destinaţiei terenurilor;
• Limitarea impactului activitaţilor umane;
• Limitarea impactului speciilor care pot perturba păsările în perioada cuibăritului şi creşterii
puilor, prin controlul numeric al populaţiilor unor specii sălbatice sau domestice de: coţofene,
vulpi, dihori, câini şi pisici hoinare, exercitat împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice.
ROSCI0270 Vânători – Neamţ

Situl de importanţă comunitară instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile
nr.1964/2007, cu suprafaţa de 30196,6 ha (conform Formularului Standard actualizat) este localizat în
Regiunea Nord-Est a României, în regiunile biogeografice Alpină (98,20%) şi Continentală (1,80%),
pe teritoriul judeţului Neamţ. Acesta se suprapune cu Parcul Natural şi aria de protecţie specială
avifaunistică omonime ROSPA0107 şi include trei rezervaţiile naturale de interes naţional: Pădurea de
Argint, Codrii de Aramă şi Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă.
Din punct de vedere geografic, situl se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, subdiviziunea
Munţii Neamţului, în partea estică a Carpaţilor Orientali şi peste Subcarpaţii Neamţului, acoperind o
parte a bazinelor pârâurilor Neamţu şi Cracău.
Situl a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea a 14 habitate de interes comunitar, printre care
şi habitatele prioritare 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,
Alnion incanae, Salicion albae) şi 6230 - Pajişti de Nardus stricta bogate în specii pe substraturi silicioase,
dar şi pentru următoarele specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE (conform
Formularului Standard actualizat):
• Mamifere: Bison bonasus*, Canis lupus*, Ursus arctos*, Lynx lynx, Myotis bechsteinii, Rinolophus
hipposideros;
• Amfibieni: Bombina variegate, Triturus cristatus, Triturus montandoni;
• Peşti: Barbus meridionalis, Cottus gobio, Sabanejewia balcanica;
• Nevertebrate: Cerambyx cerdo, Euplagia quadripunctaria*, Pholidoptera transsylvanica;
• Plante: Campanula serata*, Adenophora lilifolia, Cypripedium calceolus, Liparis loeselii.
177
În ceea ce priveşte legătura cu proiectul de autostradă, precizăm ca aria protejată a fost luată în
considerare pentru analiza unui potenţial impact datorită prezenţei speciei prioritare Canis lupus*, având
în vedere posibilul efect de barieră ecologică cauzat de autostradă asupra coridoarelor ecologice.
ROSCI0156 Munţii Goşman

Munţii Goşman a fost declarat sit de importanţă comunitară prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru
modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
ROSCI0156 Munţii Goşman cu o suprafaţă de 17152 ha se află integral pe suprafaţa judeţului Neamţ,
în Regiunea Nord-Est a României, bioregiunea Alpină şi se suprapune aproximativ 30% cu
ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni, declarată arie de protecţie specială avifaunistică.
Importanţa sitului este reprezentată de prezenţa a unei diversităţi de habitate de pădure, printre care
şi habitatul prioritar 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,
Alnion incanae, Salicion albae), 4 specii de mamifere, dintre care 3 specii de carnivore mari care necesită
protecţie strictă (Ursus arctos*, Canis lupus* şi Lynx lynx) şi 3 specii de amfibieni (Triturus cristatus,
Lissotriton montandoni şi Bombina variegata). Pădurile ocupă în cadrul sitului peste 99% din suprafaţă,
diferenţa fiind deţinută de pajişti şi fâneţe (cca. 150 ha), paşuni împădurite şi cursuri de apă. Pădurile
sunt în proporţie de peste 92% în proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS
Neamţ (OS Vaduri şi OS Roznov), diferenţa de cca. 7% (aproximativ 1000 ha) fiind fond forestier
proprietate privată.
La fel ca în cazul sitului de importanţă comunitară ROSCI0270 Vânători Neamţ, ROSCI0156 a fost
luat în considerare pentru analiză datorită prezenţei speciei prioritare Canis lupus*, având în vedere
posibilul efect de barieră ecologică cauzat de autostradă asupra coridoarelor ecologice.
PREZENŢA ŞI EFECTIVELE/SUPRAFEŢELE ACOPERITE DE SPECII ŞI HABITATE

DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA PROIECTULUI
Analiza privind efectivele populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi a suprafeţelor habitatelor
de interes comunitar din zona de interes a proiectului este realizată pe baza datelor provenite din
evaluările precizate în Fomularele Standard Natura 2000 actualizate şi a Planurilor de Management.
Complementar acestei analize precizăm şi starea de conservare a speciilor şi habitalor de interes
comunitar, conform Formularului Standard Natura 2000, un parametru esenţial de considerat în
procedura de Evaluare Adecvată.
În tabelul următor sunt prezentate efectivele şi starea de conservare, a speciilor de interes comunitar
pentru care fost desemnat situl de importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi
Roman, intersectat de proiect.
178
Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată
intersectată de proiect
Cod Statut de Statut de Abundenţă Starea de
Grup Denumirea
Natura prezentă prezentă nr. indivizi conservare
taxonomic speciei
2000 (temporal) (spaţial) (conf. PM) globală în sit
Barbastella Larg
1308 Permanentă 200 – 250 Favorabilă
barbastellus răspândită
Nefavorabilă
1355 Lutra lutra Permanentă Izolată -
– Inadecvată
Larg
Mamifere 1323 Myotis bechsteinii Permanentă 250 – 300 Favorabilă
răspândită
Larg
1324 Myotis myotis Permanentă >100 Favorabilă
răspândită
Spermophilus Nefavorabilă
1335 Permanentă Izolată 300 - 350
citellus – Inadecvată
Larg
1188 Bombina bombina Permanentă 500 - 1000 Favorabilă
răspândită
Nefavorabilă
Amfibieni 1193 Bombina variegata Permanentă Izolată 1000 - 50000
– Inadecvată
Nefavorabilă
1166 Triturus cristatus Permanentă Izolată 1000 - 5000
– Inadecvată
Larg
6964 Barbus meridionalis Permanentă min. 1400000 Favorabilă
răspândită
Larg Nefavorabilă
6963 Cobitis taenia Permanentă min. 120000
răspândită – rea
Nefavorabilă
1145 Misgurnus fossilis Permanentă Izolată min. 2500
– rea
Larg Nefavorabilă
Peşti 5339 Rhodeus amarus Permanentă min. 1500000
răspândită – rea
Romanogobio
6143 Permanentă Izolată min. 670000 Favorabilă
kesslerii
Romanogobio
6145 Permanentă Izolată min. 120000 Favorabilă
uranoscopus
Sabanejewia Larg
5197 Permanentă min. 560000 Favorabilă
balcanica răspândită
Întrucât habitatele de interes comunitar nu fac obiectul conservării în sit, aşa cum a fost menţionat în
secţiunea 13.2, vă prezentăm în tabelul următor suprafeţele claselor de habitate şi gradul de acoperire
al acestora în interiorul sitului.
Tabelul nr. 13-3 Clasele de habitate şi gradul de acoperire al acestora în situl ROSCI0364
Cod Clase habitate Acoperire (%)
N06 Râuri, lacuri 19,50
N07 Mlaştini, turbării 0,85
N12 Culturi (teren arabil) 5,09
N14 Păşuni 34,99
N16 Păduri de foioase 37,18
N21 Vii şi livezi 0,67
N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) 1,71
În tabelele următoare sunt prezentate efectivele/suprafeţele acoperite şi starea de conservare a

speciilor/habitatelor de interes comunitar din ariile naturale protejate învecinate şi potenţial afectate
179
de proiect. În acest sens au fost utilizate informaţiile existente în Planurile de Management aprobate
şi Formularele Standard actualizate pentru siturile care nu au Plan de Management (i/p – număr
indivizi/perechi; A = excelentă, B = bună, C = medie sau redusă, D = foarte slabă, simbolul grafic “-
” indică absenţa datelor din sit-ul respectiv)
ROSCI0434 Siretul Mijlociu

Efectiv populaţional
Nr. Codul Starea de
Specie estimat/Statut de
crt. speciei conservare
prezenţă
1 1355 Lutra lutra Prezentă B
2 1130 Aspius aspius Prezentă B
3 6964 Barbus meridionalis Prezentă B
4 6963 Cobitis taenia Prezentă B
5 6143 Romanogobio kesslerii Prezentă B
6 5197 Sabanejewia balcanica Prezentă B
7 1220 Emys orbicularis Prezentă B
ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Nr. Codul Starea de
prezenţă
2 1323 Myotis bechsteinii Prezentă B
3 1324 Myotis myotis Prezentă B
4 1188 Bombina bombina Prezentă B
5 1193 Bombina variegata Prezentă C
6 1166 Triturus cristatus Prezentă B
7 1130 Aspius aspius Prezentă B
8 6963 Cobitis taenia Prezentă B
9 5339 Rhodeus amarus Prezentă B
10 5329 Romanogobio vladykovi Prezentă B
11 1220 Emys orbicularis Prezentă B
ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

Nr. Codul Starea de
prezenţă
2 1193 Bombina variegata Prezentă B
4 1617 Angelica palustris 50 - 500 i B
180
Suprafaţa Stare de conservare în sit conform FS
Cod Denumirea habitatului
habitat habitatului (ha) conf. Reprezentativitate Conservare Global
PM
Pajişti de altitudine
joasă (Alopecurus
6510 <1 B B B
pratensis, Sanguisorba
officinalis)
Păduri de stejar cu
9170 carpen de tip Galio- 900 B B B
Carpinetum
Păduri dacice de stejar
91Y0 250 B B B
şi carpen
ROSCI0107 Lunca Mirceşti

conform Planului de Management
Starea de
Statut de Statut de Statut de Abundenţă
Nr. Codul conservare
Specie prezenţă prezenţă prezenţă nr. indivizi
crt. speciei globală în
temporal spaţial management (conf. PM)
sit
1 4027 Arytrura musculus Incertă Incertă - - Neevaluată
Cypripedium
2 1902 Incertă Incertă - -
calceolus Neevaluată
Larg
3 1083 Lucanus cervus Permanentă Stabilă >100 i
răspândită Favorabilă
Cod habitatului
Denumirea habitatului
habitat (ha) Reprezentativitate Conservare Global
conf. PM
Păduri mixte de luncă de
Quercus robur, Ulmus laevis şi
Ulmus minor, Fraxinus excelsior
91F0 28,7 A Favorabilă B
sau Fraxinus angustifolia din
lungul marilor râuri - Ulmenion
minoris
Păduri galerii/zăvoaie cu Salix
92A0 1 D Inadecvată -
alba şi Populus alba
181
ROSCI0159 Pădurea Homiţa

conform Planului de Management
Statut de Statut de Statut de Starea de
Nr. Codul Abundenţă
Specie prezenţă prezenţă prezentă conservare
crt. speciei nr. indivizi
temporal spaţial management globală în sit
Nefavorabilă-
1 4050 Isophya stysi Permanentă Izolată Stabilă Necunoscută
Inadecvată
Cypripedium
2 1902 Incertă Izolată Incertă 4 Nefavorabilă
calceolus
Cod
Denumirea habitatului habitatului
habitat Reprezentativitate Conservare Global
(ha)
Păduri dacice de stejar şi
91Y0 55 B B C
carpen
Vegetaţie de silvostepă
91I0* 61 B B B
eurosiberiană cu Quercus sp.
ROSCI0351 Culmea Cucuieţi

Nr. Codul Starea de
prezenţă
4 6908 Morimus asper funereus Prezentă B
Cod
Denumirea habitatului habitatului
habitat Reprezentativitate Conservare Global
(ha)
Păduri de fag de tip Asperulo-
9130 2400 B B B
Fagetum
Păduri de stejar cu carpen de
9170 575 B B B
tip Galio-Carpinetum
Păduri aluviale de Alnus
91E0* glutinosa şi Fraxinus 6 B B B
excelsior:Alno-Padion
Păduri mixte de luncă de
91F0 Quercus robur, Ulmus laevis şi 6 B B B
Ulmus minor
Păduri dacice de stejar şi
91Y0 1750 A B B
carpen
182
ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

Statut de Statut de
Nr. Codul Abundenţă Starea de conservare
Specie prezenţă prezenţă
crt. speciei nr. indivizi globală în sit
temporal spaţial
Nefavorabilă -
1 1355 Lutra lutra Permanentă Izolată 0,0055 i/ha
inadecvată
Spermophilus Nefavorabilă -
2 1335 Permanentă Izolată 0,0125 i/ha
citellus inadecvată
1000 -
3 1188 Bombina bombina Permanentă Frecventă Favorabilă
50000 i
10000 -
4 1193 Bombina variegata Permanentă Comună Favorabilă
50000 i
Nefavorabilă -
5 1166 Triturus cristatus Permanentă Izolată 100 - 500 i
inadecvată
Larg 500000 -
6 6964 Barbus meridionalis Permanentă Favorabilă
răspândită 1000000 i
Larg 100000 -
7 6963 Cobitis taenia Permanentă Favorabilă
răspândită 500000 i
Larg
8 1145 Misgurnus fossilis Permanentă 500 - 700 i Favorabilă
răspândită
Larg 10000 - Nefavorabilă -
9 5339 Rhodeus amarus Permanentă
răspândită 50000 i inadecvată
Romanogobio
10 6143 Permanentă Izolată ~1000000 i Favorabilă
kesslerii
Romanogobio Larg 500000 -
11 6145 Permanentă Favorabilă
uranoscopus răspândită 1000000 i
Sabanejewia Larg 500000 -
12 5197 Permanentă Favorabilă
balcanica răspândită 1000000 i
ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi

Starea de
Statut de Statut de Statut de
Nr. Codul Abundenţă conservare
Specie prezenţă prezenţă prezentă
crt. speciei nr. indivizi globală în
temporal spaţial management
sit
1 4050 Isophya stysi Incertă Incertă Favorabilă Necunoscută Necunoscută
Cypripedium
2 1902 Incertă Incertă Favorabilă 4 Nefavorabilă
calceolus
În ceea ce priveşte suprafeţele acoperite, habitatul de interes comunitar 9130 - Păduri de fag de tip
Asperulo-Fagetum pentru care a fost desemnat situl este reprezentativ pentru toată suprafaţa acestuia,
respectiv cca. 53 ha. Starea de conservare evaluată în cadrul Planului de Management este apreciată ca
fiind favorabilă pentru acest habitat.
183
ROSCI0156 Munţii Goşman

Starea de
Nr. Codul Efectiv populaţional/
Specie conservare
crt. speciei Statut de prezenţă
globală
1 1352* Canis lupus Prezentă B
3 1361 Lynx lynx Prezentă B
4 1354* Ursus arctos Prezentă B
7 2001 Triturus montandoni Prezentă B
Campanula patula ssp.
8 - Rară Neevaluată
abietina
9 - Fagus sylvatica Comună Neevaluată
10 - Hepatica transsilvanica Rară Neevaluată
11 - Melampyrum saxosum Rară Neevaluată
12 - Taxus baccata Rară Neevaluată
Cod habitatului
Denumirea habitatului
habitat (ha) Reprezentativitate Conservare Global
conf. FS
Cursuri de apă montane şi
3220 vegetaţie erbacee de pe 8 B B B
malurile acestora
Comunităţi de lizieră cu ierburi
înalte higrofile, de la câmpie şi
6430 8 A B B
din etajul montan, până la cel
alpin
6520 Fâneţe montane 34 A A B
Păduri de fag de tipul Luzulo-
9110 34 C B C
Fagetum
Păduri de tip Asperulo-
9130 857 B B B
Fagetum
ăduri de stejar cu carpen de tip
9170 1715 B B B
Galio-Carpinetum
Păduri aluviale de Alnus
91E0* glutinosa şi Fraxinus 17 C B C
excelsior:Alno-Padion
Păduri dacice de fag
91V0 10737 B B B
(Symphyto-Fagion)
Păduri acidofile de molid (Picea
9410 85 B B B
abies)
184
ROSCI0270 Vânători – Neamţ

Starea de
Statut de Statut de Statut de
Nr. Codul Abundenţă conservare
Specie prezenţă prezenţă prezentă
crt. speciei nr. indivizi globală în sit
temporal spaţial management
conform FS
1 2647* Bison bonasus Permanentă - Favorabilă 35 - 40 i B
2 1352* Canis lupus Permanentă Prezentă Favorabilă - B
3 1361 Lynx lynx Permanentă Prezentă Favorabilă - B
Myotis
4 1323 Permanentă Prezentă Necunoscută 50 - 500 i B
bechsteinii
Rhinolophus
5 1303 Permanentă Prezentă Necunoscută - B
hipposideros
6 1354* Ursus arctos Permanentă Prezentă Favorabilă - B
Bombina
7 1193 Permanentă Comună Favorabilă 10 - 20 i B
variegata
Triturus Relativ
8 1166 Permanentă Favorabilă - B
cristatus comună
Triturus Relativ
9 2001 Permanentă Favorabilă - B
montandoni comună
Barbus Relativ Nefavorabilă-
10 6964 Permanentă - A
meridionalis comună inadecvată
Nefavorabilă-
11 1091 - Rară - -
Astacus astacus inadecvată
Nefavorabilă-
12 6965 Permanentă Prezentă - B
Cottus gobio inadecvată
Nefavorabilă-
13 1087 - Rară - -
Rosalia alpina inadecvată
Morimus Nefavorabilă-
14 1089 - Rară -
funereus inadecvată
Sabanejewia
15 5197 Permanentă Prezentă - - C
balcanica
Nefavorabilă-
16 1088 Permanentă Prezentă - B
Cerambyx cerdo inadecvată
Carabus Nefavorabilă-
17 4014 - Rară -
variolosus inadecvată
Nefavorabilă-
18 1083 - Rară - -
Lucanus cervus inadecvată
Euplagia Nefavorabilă-
19 6199* Permanentă Rară 50 - 500 i B
quadripunctaria inadecvată
Pholidoptera
20 4054 Permanentă Prezentă - 100 - 500 i B
transsylvanica
Adenophora
21 4068 Permanentă Prezentă - - B
lilifolia
Campanula
22 4070* Permanentă Prezentă - - A
serrata
Cypripedium
23 1902 Permanentă Prezentă - - A
calceolus
24 1903 Liparis loeselii Permanentă Prezentă - - A
185
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

În cazul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, majoritatea
speciilor au starea de conservare globală medie sau redusă (C)2. În Formularul Standard al sitului
ROSPA0072, nominalizează 26 de specii de pasări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, precum şi 21
de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Este necesar de
menţionat că în tabelele următoare sunt prezentate efectivele specilor de păsări ce au fost analizate în
cadrul Planului de management al sitului, precum şi starea globală de conservare a acestora.
Tabelul nr. 13-19 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări incluse în
Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
Efective populaţionale conform FS Starea
Cod
Nr. actualizat globală de
Natura Denumire specie
crt. conservare
2000 Reproducere Iernat Pasaj
în sit
1 A229 Alcedo atthis 40 - 50 p - - C
2 A255 Anthus campestris 30 - 40 p - - -
3 A021 Botaurus stellaris 2-3p - - C
4 A224 Caprimulgus europaeus 3-6p - - -
5 A196 Chlidonias hybridus 34 - 40 p - - C
6 A031 Ciconia ciconia 30 - 40 i - 1800 i C
7 A030 Ciconia nigra - - 30 - 40 i C
8 A122 Crex crex 35 - 45 p - - C
9 A239 Dendrocopos leucotos 10 - 18 p - - -
10 A429 Dendrocopos syriacus 30 - 45 p - - C
11 A103 Falco peregrinus - 5 - 12 i C
12 A097 Falco vespertinus 3-5p - - B
13 A321 Ficedula albicollis 7 - 10 p - - -
14 A320 Ficedula parva 12 - 20 p - - -
15 A002 Gavia arctica - 30 - 40 i - B
16 A001 Gavia stellata - 20 - 30 i - B
17 A338 Lanius collurio 35 - 40 p - - -
18 A339 Lanius minor 30 - 40 p - - -
19 A246 Lullula arborea 15 - 20 p - - -
20 A068 Mergus albellus - 120 - 250 i - B
21 A023 Nycticorax nycticorax 42 - 50 p - - C
22 A072 Pernis apivorus 1-2p - 5-6i -
23 A393 Phalacrocorax pygmeus - - 10 - 15 i -
24 A151 Philomachus pugnax - - 1000 - 1500 i C
25 A034 Platalea leucorodia - - 25 - 60 i -
26 A166 Tringa glareola - - 25 - 60 i -
* - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi
2Ordinul 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al
acestuia
186
Tabelul nr. 13-20 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie
regulată prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
Starea
Cod Efective populaţionale conform FS globală de
Nr.
Natura Denumire specie actualizat conservare
crt.
2000 în sit
Reproducere Iernat Pasaj
20000 - 25000
1 A053 4-6 p - B
Anas platyrhynchos i
2 A055 Anas querquedula - - 2500 - 3500 i B
3 A043 Anser anser - 2000 - 3000 i - -
4 A059 Aythya ferina - - 800 - 1200 i -
5 A087 Buteo buteo 2-3p 20 - 25 i - -
6 A147 Calidris ferruginea - 50 - 80 i -
7 A145 Calidris minuta - - 70 - 120 i -
8 A146 Calidris temminckii - - 100 - 180 i -
9 A136 Charadrius dubius 6 - 10 p - 35 - 60 i -
10 A082 Circus cyaneus - 3-6i - -
11 A099 Falco subbuteo 2-3p - 5 - 10 i -
12 A096 Falco tinnunculus 10 - 15 p - - -
28000 - 35000
13 A125 - - C
Fulica atra i
14 A070 Mergus merganser - 30 - 40 i - -
15 A230 Merops apiaster 150 - 180 p - - B
16 A005 Podiceps cristatus - - 50 - 120 i -
17 A006 Podiceps grisegena - - 10 - 15 i C
18 A161 Tringa erythropus - - 250 - 320 i -
19 A164 Tringa nebularia - - 50 - 80 i -
20 A162 Tringa totanus - - 280 - 400 i -
21 A142 Vanellus vanellus 35 - 45 p - 500 - 1000 i -
Conform Planului de Management în sit a fost evaluată starea de conservare nefavorabilă pentru 61
de specii de păsări de interes conservativ, reprezentând 98% din speciile identificate în sit şi starea de
conservare medie pentru o singură specie, respectiv Falco peregrinus.
Speciile de păsări de interes conservativ sunt reprezentate de:
• speciile nominalizate în Formularul Standard al sitului, respectiv specii incluse în Anexa I a
Directivei Păsări şi păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări;
• speciile incluse în Anexa I a Directivei Păsări nenominalizate în Formularul Standard;
• speciile de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr.
57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul
Standard al sitului.
Detalii privind starea de conservare a speciilor de păsări identificate în sit sunt prezentate în tabelul
următor.
187
Tabelul nr. 13-21 Starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl
Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
Stare de
Nr. Denumirea Denumirea Abundenţă conservare
Impact Areal Tendinţă
crt. ştiinţifică comună clase conform
PM
1 Falco peregrinus şoim călător Mediu Medie Central Stabilă Mediu
Actitis
2 fluierar de munte Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
hypoleucos
Aegithalos
3 piţigoi codat Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
caudatus
4 Alcedo atthis pescăraş albastru Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
Anas
5 raţă mare Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
platyrhynchos
Anthus
6 fâsă de câmp Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
campestris
Aquila acvilă ţipătoare
7 Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
pomarina mică
8 Athene noctua cucuvea Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
9 Buteo buteo şorecar comun Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil
10 Buteo rufinus şorecar mare Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil
Carduelis
11 cânepar Mediu Medie Central Scădere Nefavorabil
cannabina
Carduelis
12 sticlete Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
carduelis
13 Carduelis chloris florinte Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
Carduelis
14 inăriţă Mediu Necunoscut Izolat Scădere Nefavorabil
flammea
15 Carduelis spinus scatiu Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
Charadrius prundăraş gulerat
16 Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil
dubius mic
17 Ciconia ciconia barză albă Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil
18 Ciconia nigra barză neagră Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
19 Circaetus gallicus şerpar Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
Circus
20 erete de stuf Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil
aeruginosus
21 Circus cyaneus erete vânăt Mediu Necunoscut Marginal Scădere Nefavorabil
Coccothraustes
22 botgros Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
coccothraustes
23 Coracias garrulus dumbraveancă Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil
24 Corvus corax corb Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil
Dendrocopos ciocănitoare de
25 Scazut Scăzută Central Crestere Nefavorabil
medius stejar
Dryocopus ciocănitoare
26 Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil
martius neagră
27 Egretta alba egretă mare Mediu Scăzută Izolat Crestere Nefavorabil
28 Egretta garzetta egretă mică Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil
Emberiza
29 presură sură Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil
calandra
Erithacus
30 măcăleandru Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
rubecula
şoimul
31 Falco subbuteo Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
rândunelelor
Falco
32 vânturel roşu Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
tinnunculus
188
Stare de
Nr. Denumirea Denumirea Abundenţă conservare
Impact Areal Tendinţă
crt. ştiinţifică comună clase conform
PM
Ficedula
33 muscar gulerat Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil
albicollis
34 Ficedula parva muscar mic Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
35 Lanius collurio sfrâncioc roşiatic Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
sfrâncioc cu frunte
36 Lanius minor Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
neagră
37 Merops apiaster prigorie Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
38 Motacilla alba codobatură albă Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
codobatură
39 Motacilla flava Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
galbenă
Muscicapa
40 muscar sur Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
striata
41 Oriolus oriolus grangur Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
Pandion
42 uligan pescar Mediu Necunoscut Izolat Crestere Nefavorabil
haliaetus
43 Pernis apivorus viespar Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
Phalacrocorax
44 cormoran mic Scazut Scăzută Izolat Crestere Nefavorabil
pygmaeus
Philomachus
45 bătăuş Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil
pugnax
Phoenicurus
46 codroş de munte Mare Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
ochruros
Phoenicurus
47 codroş de pădure Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil
phoenicurus
Phylloscopus
48 pitulice mică Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil
collybita
Phylloscopus
49 pitulice sfârâitoare Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
sibilatrix
Phylloscopus pitulice
50 Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
trochilus fluierătoare
51 Picus canus ghionoaie sură Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
52 Picus viridis ghionoaie verde Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil
53 Porzana pusilla cresteţ mic Mare Medie Central Stabilă Nefavorabil
54 Sitta europaea ţiclean Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil
55 Sterna hirundo chiră de baltă Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil
Tachybaptus
56 corcodel mic Mare Scăzută Central Scădere Nefavorabil
ruficollis
Tringa
57 fluierar negru Mare Necunoscut Izolat Stabilă Nefavorabil
erythropus
fluierar de
58 Tringa glareola Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil
mlaştină
fluierar cu picioare
59 Tringa nebularia Mediu Necunoscut Izolat Stabilă Nefavorabil
verzi
fluierar cu picioare
60 Tringa totanus Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil
roşii
61 Upupa epops pupăză Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil
Vanellus
62 nagâţ Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil
vanellus
ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti

189
Formularului Standard al sitului ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti
Efective populaţionale conform FS actualizat Starea
Cod
Nr. globală de
crt. Reproducere Iernat Pasaj conservare
2000
în sit
1 A229 Alcedo atthis 15 - 30 p - - -
2 A054 Anas acuta - - 500 - 1000 i -
3 A056 Ana clypeata - - 300 - 600 i -
4 A052 Anas crecca - - 6000 - 12000 i B
5 A050 Ana penelope - - 600 - 1200 i -
6 A053 Anas platyrhynchos - - 15000 - 25000 i C
7 A055 Anas querquedula - - 500 - 800 i -
8 A051 Anas strepera - - 100 - 350 i -
9 A041 Anser albifrons - - 2000 - 5000 i C
10 A043 Anser anser - - 200 - 500 i -
11 A028 Ardea cinerea - - 500 - 800 i -
12 A059 Aythya ferina - - 1500 - 3500 i -
13 A061 Aythya fuligula - - 300 - 500 i -
14 A062 Aythya marila - - 10 - 20 i -
15 A060 Aythya nyroca 4 - 12 p - 50 - 200 i B
16 A067 Bucephala clangula - 250 - 350 i - B
17 A196 Chlidonias hybridus - - 300 - 600 i -
18 A198 Chlidonias leucopterus - - 10 - 20 i -
19 A197 Chlidonias niger - - 30 - 80 i -
20 A081 Circus aeruginosus 7 - 10 p - - B
21 A082 Circus cyaneus - - 10 - 30 i C
22 A038 Cygnus cygnus - 220 - 300 i - B
23 A036 Cygnus olor - 50 -120 i 500 - 800 i -
24 A027 Egretta alba - - 120 - 500 i B
25 A026 Egretta garzetta 25 - 30 p - 100 - 500 i B
26 A125 Fulica atra - - 8000 - 12500 i C
27 A127 Grus grus - - 10 - 40 i -
28 A075 Haliaeetus albicilla - 2-4i - B
29 A131 Himantopus himantopus - - 250 - 600 i C
30 A022 Ixobrychus minutus 50 - 70 p - - B
31 A459 Larus cachinnans - - 1000 - 2000 i C
32 A182 Larus canus - - 2000 - 4000 i C
33 A177 Larus minutus - - 150 - 250 B
34 A179 Larus ridibundus - 1500 - 3500 i 15000 - 25000 i B
35 A068 Mergus albellus - 20 - 150 i 100 - 200 i B
36 A070 Mergus merganser - 210 - 380 i B
37 A262 Motacilla alba - - 1000 - 1500 i -
38 A023 Nycticorax nycticorax 30 - 40 p - B
39 A017 Phalacrocorax carbo - 3000 - 5000 i 600 - 1000 i C
40 A393 Phalacrocorax pygmeus - - 200 - 400 B
41 A151 Philomachus pugnax - - 1500 - 6000 i B
42 A140 Pluvialis apricaria - - 200 - 300 i C
43 A141 Pluvialis squatarola - - 80 - 120 i -
44 A005 Podiceps cristatus - - 200 - 300 i -
45 A132 Recurviostra avosetta 5 - 30 p - 70 - 250 i B
46 A193 Sterna hirundo 80 - 100 p - - B
47 A307 Sylvia nisoria 5 - 10 p - - -
48 A004 Tachybaptus ruficollis - - 100 - 150 i -
190

Cod
Nr. globală de
crt. Reproducere Iernat Pasaj conservare
2000
în sit
49 A161 Tringa erythropus - - 1000 - 2000 i B
50 A166 Tringa glareola - - 1000 - 1500 i -
51 A142 Vanellus vanellus - - 1000 - 2500 i -
ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni

Formularului Standard al sitului ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni - Gîrleni
Cod
Nr. globală de
crt. Reproducere Densitate Pasaj conservare
2000
în sit
1 A089 Aquila pomarina 25 - 35 p 50 - 150 p - C
2 A215 Bubo bubo - - - C
3 A224 Caprimulgus europaeus 100 - 300 p - - C
4 A031 Ciconia ciconia - 100 - 250 p - -
5 A122 Crex crex 150 - 450 p - - C
6 A429 Dendrocopos syriacus - - 25 - 40 p C
7 A236 Dryocopus martius - - 20 - 35 p C
8 A379 Emberiza hortulana 100 - 300 p - - C
9 A103 Falco peregrinus 2p - - C
10 A321 Ficedula albicollis 6000 - 8000 p - - C
11 A320 Ficedula parva 800 - 1000 p - - B
12 A217 Glaucidium passerinum - - 5-8p C
13 A338 Lanius collurio 200 - 350 p - - -
14 A339 Lanius minor 50 - 150 p - - -
15 A246 Lullula arborea 1500 - 3000 p - - C
16 A072 Pernis apivorus 40 - 60 p 150 - 350 p - C
17 A234 Picus canus - - 30 - 60 p -
18 A220 Strix uralensis - - 7 - 10 p -
19 A307 Sylvia nisoria 50 - 100 p - - C
JUSTIFICAREA LEGĂTURII DIRECTE A PROIECTULUI ŞI NECESITATEA

ACESTUIA PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVĂRII ARIILOR NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Proiectul nu este legat în mod direct de managementul conservării ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
191
ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR ŞI

HABITATELOR DIN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
Analiza preliminară a impactului potenţial generat de proiect asupra elementelor naturale cu valoare
conservativă a urmărit identificarea şi studierea acelor forme de impact pentru care există riscul
atingerii unor praguri semnificative în absenţa unor măsuri de evitare şi reducere a impactului.
Impactul potenţial pe care proiectul îl poate genera asupra componentelor de biodiversitate se poate
manifesta diferit în funcţie de etapa proiectului.
• Etapa de execuţie a proiectului
În această etapă se estimează a se produce următoarele tipuri de impacturi: pierderea de habitate,
alterarea habitatelor, perturbarea activităţii speciilor şi reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor
de faună sălbatică ca urmare a coliziunii indivizilor cu traficul de şantier.
Pierderea de habitate
Această formă de impact apare în etapa de construcţie şi se extinde la nivelul tuturor suprafeţelor
terestre şi acvatice ce vor suferi modificări ireversibile (ex: suprafeţele ocupate cu construcţii
definitive). Pentru aprecirea preliminară a impactului cauzat de pierderea de habitate au fost analizate
elementele structurale ale autostrăzii ce vor fi amenajate în interiorul sitului Natura 2000
(suprastructură, lucrări hidrotehnice, pod şi podeţe etc.), limitele proiectului şi distribuţia habitatelor
speciilor de interes comunitar (conform hărţilor de distribuţie ale Planului de management al sitului
Natura 2000 intersectat ROSCI0364).
La acest moment se apreciază că impactul pierderii de habitat nu va fi unul semnificativ, însă această
afirmaţie nu se poate face cu certitudine decât după analizarea Obiectivelor Specifice de Conservare.
Alterarea habitatelor
În etapa de execuţie alterarea poate apărea atât pe suprafeţele pe care se intervine cu lucrări temporare,
cât şi în zonele învecinate lucrărilor. Alterarea habitatelor este generată şi de favorizarea disperisiei de
specii alohtone invazive, atât în zonele în care vegetaţia a fost degajată, cât şi în zone neafectate, prin
antropocorie datorată traficului utilajelor şi prezenţei umane pe amplasament.
Vegetaţia naturală poate fi afectată şi ca urmare a implementării unor măsuri neadecvate pentru
curăţarea vegetaţiei din zona amprizei autostrăzii.
Ca urmare a execuţiei lucrărilor, în mediul acvatic pot pătrunde poluanţi de la utilaje, dar şi suspensii
solide provenite de la activităţile care implică manevrarea maselor de pământ sau manevrarea
materialelor de construcţie pulverulente. Acestea pot conduce la contaminarea apei şi la creşterea
turbidităţii în corpurile de apă intersectate sau situate în apropierea fronturilor de lucru şi alterarea
habitatelor acvatice. În perioada de execuţie astfel de evenimente ar putea avea un caracter local,
manifestându-se pe o de durată moderată de timp. Creşterea turbidităţii din apă poate avea efecte
negative atât asupra speciilor de peşti, cât şi asupra speciilor de plante şi de nevertebrate acvatice.
Perturbarea activităţii speciilor poate apărea ca urmare a creşterii nivelului de zgomot în zonele
sensibile din vecinătatea traseului autostrăzii (habitate favorabile pentru speciile de faună), precum şi
din cauza iluminatului artificial sau managementului inadecvat al deşeurilor (în principal menajere).
192
Procesele de pregătire a frontului de lucru (curăţarea vegetaţiei, decopertarea solului, pregătire maluri
etc.) pot genera un impact temporar asupra habitatelor şi speciilor care depind de acestea. În timpul
execuţiei lucrărilor, activităţile şi utilajele din frontul de lucru pot crea disconfort speciilor din
proximitate prin creşterea nivelului de zgomot şi a prezenţei umane în zonă, ce va avea un impact
comportamental asupra acestora, rezultând în evitarea zonelor din aria de influenţă a lucrărilor.
Tot în această etapă se poate înregistra o creştere a mortalităţii în principal în cazul populaţiilor
speciilor cu mobilitate redusă, cum ar fi amfibieni şi reptile, în urma intervenţiilor prin excavarea
substratului sau tasarea materialului granular, precum şi ca urmare a coliziunii cu traficul de şantier.
Pentru reducerea sau evitarea impactului este necesar ca activităţile propuse în interiorul sitului de
importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, să fie precedate de o
investigaţie la care să participe o echipă mixtă de specialişti pentru identificarea potenţialelor cuiburi
sau adăposturi de animale. În eventualitatea identificării acestora, indivizii vor fi relocaţi conform
normelor legislative în vigoare şi celor mai bune practici recomandate.
• Etapa de operare a proiectului
În această etapă se estimează a se produce următoarele tipuri de impacturi: alterarea habitatelor,
perturbarea activităţii speciilor, reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor şi fragmentarea
habitatelor.
Alterarea habitatelor. Autovehiculele pot constitui vectori de dispersie pentru speciile de plante
alohtone invazive, ce pot fi favorizate de lucrările de întreţinere ale autostrăzii, ce cuprind lucrări de
curăţare a vegetaţiei. Zonele de siguranţă, supuse unor lucrări periodice de întreţinere şi toaletare
necesare pentru siguranţa traficului rutier în ceea ce priveşte operabilitatea autostrăzii şi asigurarea
vizibilităţii, pot constitui locuri favorabile pentru instalarea plantelor alohtone invazive.
În ceea ce priveşte alterarea habitatelor acvatice, există riscuri de producere a unor poluări accidentale,
precum şi riscul de pătrundere în mediul acvatic a unor substanţe utilizate la nivelul autostrăzii pentru
controlul vegetaţiei.
Perturbarea activităţii speciilor. În perioada de operare, nivelul de zgomot şi vibraţii reprezintă o
sursă de disconfort pentru unele specii de animale din proximitatea autostrăzii. Natura predictibilă şi
cadenţată a disconfortului poate duce la o adaptarea unor specii cu aceasta, diminuând în timp efectul
negativ.
Reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor de faună. Este posibilă creşterea ratei de
mortalitate, adusă de traficul rutier (creşte riscul de coliziune datorită vitezei de deplasare), la nivelul
unui spectru larg de specii ce includ: animale cu mobilitate redusă (ex: amfibieni şi reptile), animale cu
mobilitate ridicată (ex: mamifere mari) sau specii zburătoare (ex: nevertebrate, păsări, lilieci). Acest risc
nu este constant în timp şi spaţiu, fiind variabil în funcţie de condiţiile meteorologice (de exemplu
ceaţa împiedică vizibilitatea şi propagarea sunetului, ducând la lipsa răspunsului animalului de evitare
a unei coliziuni).
Fragmentarea habitatelor
Barierele fizice şi comportamentale limitează sau împiedică dispersia sau deplasarea liberă a speciilor
în cadrul arealelor lor potenţiale de distribuţie. Proiectul are un potenţial de fragementare a
193
coridoarelor ecologice pentru specia Canis lupus*. În situaţia actuală aceste coridoare sunt fragmentate
atât de calea ferată (CF500) cât şi de drumurile din zonă (DN2/E85, DN15).
Semnificaţia impacturilor descrise anterior trebuie analizată în raport cu parametrii şi ţintele
Obiectivelor Specifice de Conservare.
194
14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE

DE PROIECT
LOCALIZAREA PROIECTULUI ÎN RELAŢIE CU CORPURILE DE APĂ
Bazinul hidrografic
Proiectul este localizat în Bazinul hidrografic Siret. Spaţiul hidrografic Siret este situat în partea de est-
nord-est a ţării fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Acesta se află în
administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Siret.
Cursuri de apă de suprafaţă

Cursurile de apă cadastrate intersectate de proiect sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 14-1 Cursuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect
Nr. Bazin
Denumire Cod cadastral
crt. hidrografic
1 Gâşteşti XII_1.26a.2
2 Sohodol XII_1.30
3 Valea Părului XII_1.32
4 Podul Turcului (Draga) XII_1.33
5 Moldova XII_1.40
6 Vier XII_1.40.49
XII Siret
7 Ciurlac XII_1.40.50
8 Valea Neagră XII_1.42
9 Sârbi XII_1.42.5
10 Turbata (Crăciuna) XII_1.44a
11 Precista XII_1.49a
12 Bereşti XII_1.49a.1
Corpuri de apă de suprafaţă

Proiectul intersectează 9 de corpuri de apă de suprafaţă. Detalii referitoare la lucrările ce se vor
desfăşura în zona corpurilor de apă (ex: poduri, podeţe, consolidări etc.) sunt prezentate în capitolul 3
al prezentului Memoriu. În următorul tabel sunt prezentate corpurile de apă intersectate.
Tabelul nr. 14-2 Corpuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect
Nr. Cod spaţiu Bazinul
Denumire corp de apă Codul corpului de apă
Crt. hidrografic hidrografic
1 Ruja + Irmolea + Gâşteşti RORW12.1.26a_B1
2 Sohodol RORW12.1.30_B1
3 Valea Părului RORW12.1.32_B1
4 Moldova (cf. Suha – cf. Vier) RORW12.1.40_B3
5 RO10 Siret Vier RORW12.1.40.49_B1
6 Ciurlac RORW12.1.40.50_B1
7 Valea Neagră RORW12.1.42_B1
8 Sârbi + afluenţi RORW12.1.42.5_B1
9 Turbata (Crăciuna) RORW12.1.44a_B1
195
În ceea ce priveşte corpurile de apă de tip lac, proiectul se află la o distanţă de cca. 2,5 km faţă de
corpul de apă ROLW12.1.53_B7 Lac agrement Bacău ce este inclus în situl Natura 2000 ROSPA0063
Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti. Acesta reprezintă un habitat favorabil pentru mai
multe specii de păsări acvatice, menţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Descrierea sitului este
prezentată în secţiunea 13.2 a prezentului Memoriu.
În figura următoare sunt prezentate corpurile de apă de suprafaţă intersectate de ampriza proiectului.
Este necesar de menţionat faptul că intersecţiile amprizei cu corpurile de apă sunt reprezentate în
figură cu o culoare corespunzătoare pentru fiecare corp de apă. Analiza intersecţiilor s-a realizat
folosind datele furnizate de beneficiar (ampriza proiectului) şi datele spaţiale pentru corpurile de apă
disponibile pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu (European Environment Agency
https://www.eea.europa.eu/).
Starea ecologică/potenţialul ecologic pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt tratate în secţiunea
14.2.1.
196
Figura nr. 14-1 Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de proiect
Corpuri de apă subterane

În zona proiectului au fost identificate două corpuri de apă subterană: ROPR05 – Podişul Central
Moldovenesc şi ROSI03 – Lunca Siretului şi a afluenţilor săi.
197
În cele ce urmează sunt descrise corpurile de apă menţionate, conform Planurilor de Management
actualizate ale spaţiilor hidrografice Prut – Bârlad şi Siret (Ciclul II 2016-2021).
Corpul de apă subterană ROPR05 – Podişul Central Moldovenesc
Corpul de apă este de tip poros - permeabil, fiind localizat în depozitele sarmaţian-ponţiene. Acesta
este un corp de apă subterană de adâncime dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în
cel al râului Prut. Managementul acestuia a fost atribuit pentru administrare ABA Prut - Bârlad,
datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. Grosimea straturilor
acoperitoare este cuprinsă între 40-60 m. Datorită acestui fapt, având o bună protecţie de suprafaţă,
nu s-a constatat existenţa surselor de poluare care să influenţeze starea calitativă a acestuia. Conform
Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad, starea chimică şi cantitativă a
corpului de apă subterană este bună.
Corpul de apă subterană ROSI03 – Lunca Siretului şi a afluenţilor săi
Corpul de apă este localizat în zonele de lunci şi terase ale râului Siret şi afluenţilor acestuia, fiind
dezvoltat în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situat aproape de
suprafaţa terenului, el prezintă nivel liber, nivelul apelor freatice fiind situat între adâncimi de 2-15 m.
Acviferul freatic este cantonat în nisipuri şi pietrişuri cu bolovănişuri, acoperite de depozite de argile,
argile siltice sau nisipoase. Stratele permeabile au grosimi medii de circa 5 m. Stratul acoperitor este
constituit din depozite semipermeabile cu grosimi cuprinse între 0-5 m în zonele de luncă şi depozite
mai groase în zonele de terasă (5-10 m).
Aluviunile afluenţilor de pe dreapta Siretului au grosimi cuprinse între 5-10 m, uneori ajungându-se la
20 m. În zonele de luncă, depozitele din acoperiş pot lipsi; pe terasă ele ajung să depăşească 10 m
grosime şi sunt constituite din depozite loessoide.
Tipul de apă (pentru toţi afluenţii de dreapta ai Siretului) este bicarbonatato-calcice sau bicarbonatato
– calcice – magneziene.
Pentru corpul de apă subterană ROSI03 au fost identificate ca surse de poluare potenţial semnificative,
unităţi ale industriei chimice (Oneşti, Săvineşti, Piatra Neamţ), o unitate din industria metalurgică
(Roman) şi o unitate din industria alimentară (Roman), haldele de steril de la Amurco (fosfogips),
precum şi poluarea cauzată de activităţile agricole şi zootehnice (în zona localităţilor Ruginoasa,
Săbăoani, Roman, Girov, Şerbeşti, Holt, Traian, Bacău, Cleja şi Gheorghe Doja), care ar putea avea
un impact local negativ asupra stării calitative a corpului de apă subterană.
În anul 2013 a fost urmărită calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROSI03 prin foraje
aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale. S-au înregistrat depăşiri ale standardului de calitate
pentru NO3, ale valorilor prag la indicatorii: NH4, PO4, la cloruri şi sulfaţi.
Conform Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Siret, starea chimică şi cantitativă a
corpului de apă subterană este bună, la niciunul dintre parametrii analizaţi nefiind stabilite suprafeţe
afectate care să depăşească 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană.
În următoarea figură sunt reprezentate corpurile de apă subterane intersectate de proiectul autostrăzii
Bacău – Paşcani.
198
Figura nr. 14-2 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect
199
OBIECTIVELE DE MEDIU ALE CORPURILOR DE APĂ INTERSECTATE

Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă
Obiectivele de mediu stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Spaţiilor Bazinale, ciclul II,
pentru corpurile de apă influenţate sau potenţial influenţate de proiect sunt redate în tabelul următor.
Tabelul nr. 14-3 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora
Termenul de
Starea evaluată a Obiectiv de
atingere al
corpului de apă mediu
obiectivului
ecologică/potenţial
/potenţial ecologic
potenţial ecologic
Stare ecologică/
Stare ecologică
Stare chimică
Stare chimică
Stare chimică
Nr. Codul şi numele Zone
ecologic
crt. corpului de apă protejate
Stare
RORW12.1.26a_B1 -
1 Ruja + Irmolea + - Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Gâşteşti
RORW12.1.30_B1 -
2 - Moderată Bună Bună Bună 2021 2015
Sohodol
RORW12.1.32_B1 -
3 SCI Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Valea Părului
SCI, SPA,
RORW12.1.40_B3 - Zone de
4 Moldova (cf. Suha – cf. protecţie Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Vier) pentru
captări
RORW12.1.40.49_B1 -
5 - Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Vier
RORW12.1.40.50_B1 -
Ciurlac
RORW12.1.42_B1 -
7 SCI Moderată Bună Bună Bună 2021 2015
Valea Neagră
RORW12.1.42.5_B1 -
8 - Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Sârbi + afluenţi
RORW12.1.44a_B1 -
Turbata (Crăciuna)
Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană

În cazul corpurilor de apă subterană din zona proiectului, starea calitativă şi cantitativă a fost
determinată ca fiind bună conform Planurilor de Management ale Spaţiilor Hidrografice Prut - Bârlad
şi Siret. În următorul tabel sunt prezentate corpurile de apă subterană, starea acestora şi obiectivele de
mediu.
200
Tabelul nr. 14-4 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de
proiect şi a termenelor pentru atingere a acestora
Obiectiv de mediu - Termenul de atingere
Denumire corp Stare
Stare al obiectivului
de apă Cod
subterană Cantitativă Calitativă Cantitativă Calitativă Cantitativă Calitativă
Podişul Central
ROPR05 Bună Bună Bună Bună 2015 2015
Moldovenesc
Lunca Siretului şi
ROSI03 Bună Bună Bună Bună 2015 2015
a afluenţilor săi
201
15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI

ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI PRIVATE ASUPRA
MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI
CARACTERISTICILE PROIECTULUI
a) Dimensiunea şi concepţia întregului proiect
Proiectul constă în realizarea autostrăzii Bacău – Paşcani, lungime totală de 77+393,7 km, traseul fiind
localizat pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.
b) Cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate
Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău - Paşcani poate genera impact cumulat cu infrastructura
rutieră şi feroviară existentă. În zona analizată există mai multe drumuri naţionale, judeţene şi
comunale, dar şi calea ferată CF 500.
Aceste drumuri sunt în exploatare, astfel încat nu poate fi înregistrat impact cumulat în perioada
execuţiei lucrărilor de construcţie. De asemenea, nici în perioada de exploatare a autostrăzii, impactul
cumulat nu va fi semnificativ. Autostrada va atrage traficul de pe drumurile existente, astfel că la nivelul
localităţilor traversate în prezent de drumurile naţionale se va reduce nivelul emisiilor de poluanţi
atmosferici
Implementarea proiectului poate genera impact cumulat cu proiectul de execuţie a Variantei
Ocolitoare a municipiului Bacău şi în viitor al Autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi –
Ungheni.
c) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a
biodiversităţii
Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare sunt: agregatele naturale, diverse sorturi de
pietriş şi nisip, apa şi pământ.
Suprafaţa ocupată de autostrada Bacău - Paşcani este de 919,65 ha, iar categoriile de folosinţă ale
acestor terenuri sunt: teren agricol (arabil), păşuni, canale, căi de comunicaţie rutiere (drumuri
naţionale, judeţene şi comunale), căi ferate şi cursuri de ape.
Proiectul autostrăzii intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi
Roman, suprafaţa ocupată în interiorul acestuia fiind estimată la cca. 7,4 ha.
d) Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate
Principalele tipuri de deşeuri produse şi gestionate precum cantităţile estimative generate atât în etapa
de execuţie cât şi în etapa de operare sunt prezentate în tabelul următor.
202
Tabelul nr. 14-5 Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate

Cantitatea estimată a
Tipurile de deşeuri
fi generată
Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea
amestecurilor apă/ulei din alte sectoare decât cel specificat 25
la 19 08 09
Sticlă 0,5
Deşeuri de la sudură 2
Metale 5
Absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără
altă specificaţie), materiale lustruire, îmbrăcăminte de 6
protecţie contaminată cu substanţe periculoase
Plastic 10
Ambalaje de hârtie şi carton 20
Deşeuri din materiale plastice 20
Pământ şi pietre altele decât cele specificate la 17 05 03* 20
Ambalaje de materiale plastice 30
Ambalaje de lemn 40
Materiale plastice 40
Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase 55
Nămoluri de la bazinele vidanjabile 70
Alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere 85
Anvelope scoase din uz 105
Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice,
185
altele decât cele specificate la 17 01 06
Hârtie şi carton 200
Amestecuri metalice 285
Deşeuri municipale amestecate 1400
Asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01 6035
e) Poluarea şi alte efecte negative

Majoritatea efectelor se vor manifesta în perioada realizării lucrărilor de construcţie, dar vor fi
temporare şi reversibile. În această perioadă vor fi emisii de noxe şi zgomot de la utilaje şi mijloace de
transport. În perioada de operare se va reduce nivelul poluării la nivelul localităţilor traversate de
DN2/E85 deoarece autostrada Bacău – Paşcani va prelua mare parte din traficul de pe acest drum.
f) Riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză,
inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice
Ca urmare a dării în exploatare a autostrăzii Bacău - Paşcani se va reduce semnificativ numărul
accidentelor rutiere, în consecinţă riscul producerii unor poluări accidentale este minor.
Nivelul emisiilor de poluanţi atmosferici se va reduce deoarece se va circula cu viteză constantă. De
asemenea, se va reduce semnificativ nivelul poluării atmosferice la nivelul localităţilor traversate de
DN2/E85. Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău – Paşcani nu va conduce la creşterea riscurilor
asociate schimbărilor climatice.
g) Riscurile pentru sănătatea umană
- Nu este cazul
203
AMPLASAREA PROIECTULUI
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în
considerare, în special în ceea ce priveşte:
a) Utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor
Proiectul va fi realizat pe teritoriile administrative ale judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.
Terenurile ocupate de lucrări au categoriile de folosinţă: teren agricol şi teren neagricol.
b) Bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor
naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul
acesteia
Resursele naturale necesare pentru implementarea proiectului vor fi preluate de la operatori economici
autorizaţi care deţin acte de reglementare în care sunt stabilite condiţii şi măsuri în ce priveşte exploatarea
resurselor naturale. Solul excavat va fi folosit pentru umpluturi şi pentru refacerea suprafeţelor afectate
temporar de lucrări.
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială
următoarelor zone
1. Zone umede, zone riverane, guri ale râurilor
Proiectul presupune realizarea de poduri peste cursurile de apă traversate. În cadrul proiectului au fost
prevazute măsuri specifice astfel încât execuţia lucrărilor, cât şi exploatarea autostrăzii sa nu afecteze
caracteristicile fizico-chimice ale acestor ape.
2. Zone costiere şi mediul marin
Nu este cazul.
3. Zonele montane şi forestiere
Lucrările nu vor fi realizate în zone montane.
Pentru realizarea proiectului nu va fi necesară scoaterea din fondul forestier naţional a unor suprafeţe
de pădure.
4. Arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, international
Proiectul autostrăzii Bacău - Paşcani intersectează în intervalul km 39+000 şi km 39+850, situl de
importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman.
În vederea identificării ariilor naturale protejate potenţial afectate de proiect, s-a realizat o analiză
spaţială GIS utilizând o zonă tampon de analiză de 10 km în jurul coridorului autostrăzii. În cazul
siturilor desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, a fost analizată o zonă tampon mai
mare (de 40 km). Ariile protejate potenţial afectate de proiect sunt următoarele:
- Situri de importanţă comunitară
o ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman;
o ROSCI0434 Siretul Mijlociu;
204
o ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman;

o ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni;
o ROSCI0107 Lunca Mirceşti;
o ROSCI0159 Pădurea Homiţa;
o ROSCI0351 Culmea Cucuieţi;
o ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti;
o ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi;
o ROSCI0270 Vânători-Neamţ;
o ROSCI0156 Munţii Goşman.
- Arii de protecţie specială avifaunistică
o ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău – Bereşti;
o ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu;
o ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni.
5. Zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare situri Natura 2000
desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de
legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a
III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din
domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie
sanitară şi hidrogeologică
Proiectul va fi realizat parţial în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi
Roman, distanţa străbătută de axul drumului în interiorul sitului este de aproximativ 0,8 km, suprafaţa
ocupată de proiect în interiorul acesteia fiind de cca. 7,4 ha.
Situl cu o suprafaţă de 47180,80 ha este amplasat în Regiunea Nord Est a României, în Podişul
Moldovei pe valea râului Moldova, fiind localizat pe teritoriul administrativ al judeţelor Iaşi şi Neamţ.
Situl adăposteşte trei tipuri de ecosisteme: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi ecosisteme de
terenuri deschise de tipul agro-ecosisteme. Habitatele sunt naturale, dar şi puternic antropizate,
vegetaţia cuprinzând taxoni din zona de şes în amestec cu specii de luncă.
Precizăm ca habitatele Natura 2000 nu fac obiectul conservării în sit, nefiind astfel considerat că
autostrada va afecta obiective de conservare ale habitatelor de interes comunitar.
Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea următoarelor specii de faună de interes comunitar:
• Mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus;
• Amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus.

Conform Formularului Standard actualizat, în lista sitului se regăsesc şi alte specii prevazute la articolul
4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, şi anume:
205
• Mamifere: Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Myotis bechsteini;

• Peşti: Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis, Rhodeus amarus,
Romanogobio kesslerii, Romanogobio uranoscopus.
6. Zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a
mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante
pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri
Nu este cazul.
7. Zonele cu o densitate mare a populaţiei
Nu este cazul, traseul autostrăzii nu străbate zone cu densitate mare a populaţiei.
8. Peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic
În vecinătatea proiectului au fost identificate o serie de elemente importante din punct de vedere
istoric, cultural şi arheologic care ar putea fi afectate de realizarea proiectului.
Pe baza rapoartelor de investigaţii arheologice pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani sunt
propuse următoarele:
- Supravegherea arheologică de – a lungul întregului traseu al proiectului, în timpul descoperirii
şi lucrări de excavare, cu o atenţie deosebită acordată zonelor arheologice potenţiale;
o Zonă arheologică potenţială km 60+000 – 60+100;
o Zonă arheologică potenţială km 64+100 – 64+300;
o Zonă arheologică potenţială km 77+145 – 77+300.
- Realizarea unui studiu arheologic preventiv pentru cele 7 situri arheologice identificate.
o Situl 1 km 2+380 – 2+600, datat: Epoca Medievală;
o Situl 2 km 4+600 – 4+850, datat: aşezare neolitică şi Epoca romană;
o Situl 3 km 10+900 – 11+070, datat: Epoca brozului;
o Situl 4 km 18+200 – 18+480, aşezare a Dacilor liberi;
o Situl 5 km 28+700 – 29+000, necropolă Carpian sec. II-IV;
o Situl 6 km 31+000 – 31+300, necropolă medievală;
o Situl 7 km 67+600 – 68+100, aşezare neo-eneolitică aparţinând perioadelor Cucuteni,
Epoca bronzului şi erei migraţiilor (Santana de Mures);
TIPURILE ŞI CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL

a) Importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi
dimensiunea populaţiei care poate fi afectată
Pentru componenta de biodiversitate evaluarea impactului se poate realiza după elaborarea Obiectivelor
Specifice de Conservare. Pentru toate celelalte componente de mediu impactul este unul local.
206
b) Natura impactului
În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie precum şi în perioada de operare va fi înregistrat atât impact
direct (ocuparea de suprafeţe de teren, emisii de pulberi sedimentabile, creşterea nivelului de zgomot), cât şi
indirect.
c) Natura transfrontalieră a impactului
Nu este cazul, proiectul este amplasat la 63 km de graniţa cu Republica Moldova, respectiv 90 km faţă
de graniţa cu Ucraina.
d) Intensitatea şi complexitatea impactului
Pe termen scurt, pe timpul desfăşurării lucrărilor propuse, impactul asupra solului, apelor de suprafaţă,
subsolului, stării de sănătate şi comfortului populaţiei, florei şi faunei din zonă va fi negativ, dar
reversibil, cu excepţia ocupării permanente de terenuri.
Pe termen mediu şi lung, adică după finalizarea lucrărilor, impactul asupra factorilor de mediu: aer,
starea de sănătate a populaţiei, flora şi fauna este continuu, cel mai probabil nesemificativ.
e) Probabilitatea impactului
Foarte probabil.
f) Debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului
Impactul va debuta odată cu începerea lucrărilor de construcţie. Majoritatea formelor de impact sunt
reversibile, cu excepţia ocupării permanente a unor suprafeţe de teren (impact rezidual).
g) Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate
Impactul proiectului se cumulează cu cel al infrastructurilor de transport existente şi cu cele propuse în zonă
(în principal VO Bacău, Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Drumul expres Bacău –
Piatra Neamţ şi Drumul expres Paşcani – Suceava – Siret).
h) Posibilitatea de reducere efectivă a impactului
În cadrul memoriului de prezentare au fost propuse măsuri pentru reducerea impactului asupra fiecărui
factor de mediu. Acestora li se pot adăuga măsuri suplimentare în cadrul RIM şi EA.
207

A7 163827 - Memoriu Prezentare Autostrada Bacau Pascani - Rev0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A7 163827 - Memoriu Prezentare Autostrada Bacau Pascani - Rev0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A

MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR EMITERII

Colectiv de elaborare (CE):

Ecolog Teodor NEAGU Ing. Valentina COMAN

Descrierea documentului şi revizii

Ing. Alexandra DOBA (AD) Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN)

1 DENUMIREA PROIECTULUI ......................................................................................................................... 13

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ................................................................ 77

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI .......... 164

15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI

„AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI”

Denumirea obiectivului de investiţii: Autostrada Bacău - Paşcani

Amplasamentul obiectivului şi adresa: Judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi

Beneficiarul lucrărilor: Compania Naţională de Administrare a

Proiectantul lucrărilor Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial S.A.

Elaboratorul Memoriului de prezentare EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

Perioada de execuţie propusă 24 de luni

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

Figura nr. 3-1 Planul de încadrare a proiectului

Figura nr. 3-2 Localizarea traseului propus al autostrăzii Bacău - Paşcani

• acostamente: 2 x 0,50 m = 1,00 m;

• 14 cm AB31.5 baza 50/70 Anrobat bituminos cu criblură;

• 20 cm strat de formă din balast.

• 15 cm agregate naturale stabilizate cu ciment;

Interval prevăzut pentru realizarea

Nod rutier Bacău Nord

Nod Rutier Filipeşti

Nod Rutier Roman Sud

Nod Rutier Roman Vest

Nod Rutier Roman Nord

Nod Rutier Săbăoani

Nodul Mogoşeşti Siret

Nod Rutier Autostradă – Autostrada Târgu Mureş - Iaşi

Nod Rutier Paşcani

Subtraversare 2,18 km - ROSPA0072 Lunca

Dotări ale autostrăzii

Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi

• întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare etc.

• magazie materiale antiderapante;

• puţ forat sau racord la reţeaua de alimentare cu apă;

• staţie epurare mecano-biologică;

• separator de produse petroliere;

• gospodărie de combustibil pentru centrala termică;

• iluminat perimetral şi acces.

Spaţiu de servicii S3, inclusiv Parcare Securizată

• Spaţiile de spălare, curăţare verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

• Contactele de urgenţă afişate;

• Conexiune electrică pentru uz personal.

Parcări de scurtă durată [PSD]

În figura următoare sunt prezentate dotările propuse ale autostrăzii.

Figura nr. 3-4 Localizarea dotărilor autostrăzii Bacău - Paşcani

Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate

Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale

1. Aplicarea unui strat anticapilar

În zona taluzurilor de debleu se prevede realizarea de slituri având adâncimea de 1 m şi lalţimea de 1

Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de

Distanta faţă de cea mai

Distanta faţă de cea mai

Distanta faţă de cea mai

Distanta faţă de cea mai

Distanta faţă de cea mai

Reţea distributie gaze, PEHD, Dn140mm,