UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE GEODEZIE

MODELARE CARTOGRAFIC
ntocmirea i editarea hrilor

Breug Iulia
Anul III
Seria B, grupa 1

1
 Tem
S se ntocmeasc harta policrom a zonei cu urmtoarele coordonate geografice la colul din
stnga jos: =4430' N =2630' E n proiecie cilindric dreapt echidistant pe meridian. Scara hrii
de ntocmit este 1 : 500 000.

Ca surs cartografic se va folosi harta administrativ a Romniei (1970).

Proiectul va cuprinde:

I. Tema si studiul zonei de reprezentat

II. Planul general de redactare
III. Planul general de ntocmire
IV. Originalele de editare pe culori diferite

I. Tema. Studiul zonei de reprezentat

1. Aezare, limite i ntindere

2. Forma teritoriului

3. Relief

4. Clim

5. Hidrografie

6.Soluri i resurse naturale

7. Transport i ci de comunicaii

8. Localiti i populaie

II. Planul general de redactare

1. Denumirea hrii

2. Destinaia hrii

3. Baza matematic si geodezic a hrii

a) scara hrii

c) sistemul de proiectie

d) ecuatiile hartii

e) coordonatele nodurilor retelei cartografice

f) studiul deformatiilor

2
 4. Continutul hartii detaliat pe categorii de elemente

5. Macheta hartii

III. Planul general de intocmire

IV. Originalele de editare pe culori diferite

I. Tema. Studiul zonei de reprezentat

Zona delimitat de meridianele de longitudine = 2630' i = 2730' i paralele de latitudine

= 4430' i = 4530' cuprinde mare parte din judeul Buzu i poriuni de diferite dimensiuni din
judeele vecine: Brila, Ialomia, Ilfov, Prahova i Vrancea.

Buzu este un jude situat n sud-estul Romniei si se ntinde pe aproape ntreg bazinul
hidrografic al rului Buzu. Configuraia geografic, varietatea peisajului i multitudinea de ruri au
creat condiii propice pentru aezrile omeneti i continuitatea acestora de-a lungul timpurilor.

Istoria scris a oraului Buzu ncepe odat cu cea a rii Romneti,

statutul su de trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul
voievodului Dan al II-lea. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului,
despre care s-au pstrat doar cteva meniuni n documente strine. ncepnd
cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii,
precum i dezastre naturale au condus la distrugerea i depopularea Buzului.
Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd simbolul psrii Phoenix
pe stema oraului, ca simbol al renaterii.

1. Asezare, limite si intindere

Trapezul de latitudine 4430' N i longitudine 2630' E (Buzu) este

situat pe continentul Europa, in partea sud-estic a Romniei, pe
aproape ntreg bazinul hidrografic al rului Buzu, cuprinzand cea mai
mare parte din judetul Buzu si fragmente din judetele Brila,
Ialomia, Ilfov, Prahova i Vrancea.

Este limitat de judeele : Ialomia (sud), Ilfov (sud-vest), Braov (nord-vest), Covasna, Vrancea
(nord), Prahova (vest), Braila (est).

3
 2. Forma zonei respective

Zona reprezentata are forma unui trapez care se

ntinde pe marte parte din judetul Buzu, i poriuni din
judeele Brila, Ialomia, Ilfov, Prahova i Vrancea.

3. Relief

Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief: munte, deal si campie.
Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor, determinand
diferentierea mai multor subunitati.
Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din fli, reprezentat printr-o alternanta de
gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate. In treapta subcarpatica
domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile ondulate larg. Campia este
alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri. Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza
si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.
Zona de munte face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura. Masivul Penteleu, delimitat
de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m).
De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care favorizeaza alunecari de teren.
Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca Mica.
ONA SUBCARPATICA
Zona subcarpatic, fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, reprezinta o imbinare de
culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si neuri, altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri.
Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate larg. Cutele sunt orientate, ca si
cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta adesea fracturari, ridicari sau coborari. Structura geologica
a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE.

Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe:

- Grupa centrala (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului. Altitudinile
maxime sunt in Dealul Blidisel (821m), varful Pitigoiul (806m), varful Bocu (824m);
- Grupa sudica (Istrita - Ciolanu) are caractere locale specifice, si anume: contact brusc cu campia,
masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structura si petrografie, zone depresionare
tipic subcarpatice;
- Grupa estica (Dealurile Calnaului), situata la est de valea Slanicului este drenata central de paraul
Calnaului si delimitata de vaile Slanic si Ramnic.
- Grupa vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si inseuari
largi, foarte diferite sub aspectul structurii si compozitiei geologice.

4
 Fasia de tranzitie face trecerea intre zona subcarpatica si campie.

Zona de campie are altitudinea de 40-100 m si este constituita din sedimente moi.
Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale:
- Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce vine dinspre Ploiesti, trece
pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic catre localitatea Stalpu. La limita nordica, si mai ales
intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare.
- Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre Calmatui si Ialomita. Are o
inclinare catre SE.
- Campia Buzau - Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub care o parte din apele
Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre Calmatui. In cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat
o albie larga si doua terase joase.
- Campia Ramnicului. In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii sunt
specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale.

4. Clima judetului Gorj

Ca si intrega tara, judetul Buzau se incadreaza in climatul temperat continental. Treptele de relief,
ca si pozitia sa la curbura Carpatilor introduc o serie de nuante locale, ce conduc la trei tipuri principale
de climat: de munte, de deal si de campie.
Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade C i precipitatii
ce cresc cu altitudinea.
Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de 8-10 grade C. Precipitatiile medii anuale
sunt de 600-700 mm/an. Prezenta numeroaselor depresiunilor si bazinete creeaza conditii favorabile
inversiunilor de temperatura, mai accentuate in sezonul rece al anului.
Climatul de cmpie se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma, in suprafata, a
elementelor climatice. Temperaturile medii anuale si cele ale anotimpurilor de primavara , vara si
toamna sunt mai mari dect in regiunea de dealuri si de munte. Precipitatiile inregistreaza valori sub
400 mm/an. Trecerile de la iarna la vara sint bruste.
Datele medii arata ca valoarea cea mai mare a umezelii relative se inregistreaza in luna ianuarie,
datorita conditiilor specifice (munte 84%, deal 80%, campie 84%). Cea mai scazuta umezeala apare in
iulie, ca urmare a cresterii temperaturilor aerului.

Regimul eolian, in general, sta sub directa influenta a maselor de aer vestice. Pe timp de iarna, in
zona de campie si la poala subcarpatilor, apar invazii de aer rece, provenite din aria anticiclonului
siberian, cunoscute, la noi, sub denumirea de Crivat. Ca o caracteristica locala este prezenta foehnului,
care intalneste conditii favorabile de manifestare in zona de dealuri, deoarece configuratia Muntilor
Buzaului permite revarsari de aer din Transilvania, peste culmile lor, catre zona subcarpatica.

5. Reteaua hidrografica

Apele freatice subterane

Apele freatice subterane concorda, in mare masura, cu unitatile de relief.
Zona montana, constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei. Ca urmare,
izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. Se gasesc izvoare minerale care contin H2S cum sunt cele
de la Siriu, Lopatari, Nehoiu, Fisici.

5
 Zona subcarpatica se imparte in doua sectoare. Cel situat la vest de Slanic este caracterizat printr-
o circulatie rapida dar la adancime si mineralizare accentuata a izvoarelor ca urmare a prezentei sarii
si a gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice, cum ar fi cele de la Meledic,
Gavanele si din Valea Muratoarei.
Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane, in panze mai groase spre zona de contact
cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii, acestea se incadreaza in tipul hidrochimic
bicarbonatat, cu o mineralizare totala de 0,650 g / kg.

Apele curgatoare
Principala apa curgatoare este Raul Buzau. Suprafata bazinului este de 5505 km2, lungimea de
325 km, cu un debit mediu de 25,2 m3 / sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a muntilor
Ciucas.
Raul Ramnic izvoraste de sub varful Furu. Dupa ce strabate zona subcarpatica si de campie se
varsa in Siret. Debitul mediu, la Ramnicu Sarat, ajunge la 17,7 m3/sec. Lungimea este de 139,5 km, iar
suprafata bazinului de 943 km2.
Raul Calmatui izvoraste din zona mlastinoasa, delimitata de Municipiul Buzau si comunele Stalpu,
Costesti, Tintesti.
Paraul Sarata, dupa ce izvoraste din jurul localitatii Monteoru, strabate partea de sud-vest a
judetului si se varsa in Ialomita.

Lacurile
Hidrografia judetului Buzau este completata de un numar insemnat de ochiuri lacustre care, sub
aspectul marimii, al gradului de evolutiei si al genezei, se prezinta foarte variat. Lacurile naturale sunt
cele mai numeroase. Dupa originea cuvetei, ele pot fi separate in mai multe tipuri:
a. Lacuri periglaciare, intre care cel mai reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu;
b. Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile
de alunecare a terenului;
c. Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare, prin alunecari
de teren: Lacul Talharilor, de pe Valea Hansaru, Lacul Casoca si altele;
d. Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare: grupul de lacuri
de la Meledic, Lacul de la Odaile situat la izvoarele Muratoarei;
e. Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroiosi au dimensiuni mici, forma circulara si caracter
efemer. Se intalnesc la Paclele si Beciu.
f. Limane fluviatile se afla pe malul stang al Buzaului cunoscute fiind Balta Alba si Amara.
Lacurile artificiale sunt reduse ca numar si tipuri. Sunt formate ca urmare a unor bagaje de retentie
sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sunt cele de la Luciu, Boldu, Amaru, Costeniu
si Glodeanu Sarat.

6. Soluri si resurse naturale

Principala bogie montan o constituie lemnul. Subsolul este bogat n depozite de origine
organic (petrol, crbune, chihlimbar, calcar) i mineral (sare, gresie, argil, nisipuri, pietriuri). De
asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuaroase i diatomit, importante izvoare
minerale, soluri fertile, pduri, pajiti, fond cinegetic, potenial hidroenergetic i eolian.
Pdurile alctuiesc una dintre importantele bogii naturale ale judeului. Zona montan
concentreaz cea mai mare parte din suprafaa acoperit cu pduri i totodat cel mai nsemnat volum
de mas lemnoas, flora i fauna caracteristice acestei zone.

6
 Nu este de neglijat nici potenialul hidrografic, reprezentat de rul Buzu, pe cursul cruia exist
dou amenajri hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectric Nehoiau i barajul Cndeti,
cu amenajarea hidroenergetic Cndeti-Verneti-Simileasca. Pe lng acestea mai exist 5 centrale
hidroelectrice de mic putere, amplasate pe rurile Bsca fr Cale, Bsca cu Cale, Bsca i Slnic.
Dintre resursele subsolului, petrolul constituie n prezent principala bogie a judeului. Alturi
de petrol, n sud-estul judeului sunt cantonate nsemnate zcminte de gaze naturale.
n zona localitii Ptrlagele se extrag nisipuri cuaroase i diatomita.
La nord-est de municipiul Buzu i n sud-vestul municipiului Rmnicu Srat se exploateaz argila,
de calitate superioar. n albia Buzului, a Rmnicului i a altor ruri se gsesc rezerve importante de
pietriuri i nisipuri. Prospeciunile geologice i lucrrile de foraj efectuate pentru depistarea de noi
rezerve de petrol, au evideniat prezena zcmintelor de sare, la diferite adncimi, la Mnzleti,
Bisoca, Brtileti, Goideti, care pot fi exploatate n viitor.
Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate n iod, se afl la Siriu, Nehoiu,
Monteoru, Fiici, Balta Alb, Strjeni, Nifon, Loptari.
Printre bogiile naturale ale judeului se mai numr potenialul hidroenergetic i eolian, solurile
fertile, pajitile i fondul cinegetic.

7. Transporturi si cai de comunicatii

Cai de comuncatie rutire:

- Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu, Focani;
- DN 1B spre Ploieti;
- DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);
- DN 2B spre Brila;

Cai de comunicatie feroviare :

Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-Focani-
Bacu-Suceava).

Cai de comunicatie fluviale, maritime si aeriene :

In judetul Buzau nu exista cai de comunicatie fluviale, maritime sau aeriene (exista un aeroport
militar la Bobocu).

Drumuri judeene
DJ100H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 19+840) - Strezeni - Hale - Izvoru - Valea Slciilor - Verneti (KM
44+840) : Lungime = 25 km
DJ102B: Vlenii de Munte (PH) (KM 23,200) - Zeletin - Calvini - Cislu (KM 34+350) : Lungime =
11,150 km
DJ102C: Albeti-Paleologu (PH) Urlai (PH) (BZ) (KM 33+832) - Buda-Crciuneti - Cislu (KM
45+200) : Lungime = 11,377 Km
DJ102F: Stuc - Berca - Scoroasa - Chiliile - Glodu-Petcari - DJ 203K : Lungime = 32,200 Km
DJ102H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 10+800) - Scoreanca - Amaru - Pitulicea - DN2 (E85) - Glodeanu-
Silitea - (IL) (KM 40+000) - Reviga : Lungime = 29,200 Km
DJ102L: Nucoara de Sus (PH) - (BZ) (KM 10+000) - Chiojdu - Ctina - Bscenii de Sus (KM
22+000) : Lungime = 12,000 Km
DJ102P: Chiojdu - Bsca Chiojdului - Nehoiu : Lungime = 30,700 Km
DJ203G: Costeti Stlpu Merei Srata-Monteoru (...) Hale DN10 (lng Mgura)

7
 8. Localitati si populatie

In judetul Buzau se afla 2 municipii, 3 orase, 82 de

comune i 491 sate administrate cu o populatie totala de
aproximativ 495000 de locuitori si o suprafata de 6103 km
patrati.

Localitatile judetului Buzau

In judetul Buzau se afla 5 orase din care 2 sunt municipii:
Buzau (municipiu resedinta de judet) - aproximativ
134000 locuitori;
Ramnicu Sarat (municipiu) - aproximativ 38400
locuitori;
Nehoiu - aprox. 11600 locuitori;
Patarlagele - aprox. 8250 locuitori;
Pogoanele - aprox. 7650 locuitori;

II. Planul general de redactare

1. Denumirea hartii

titlul : N 4430', E 2630' - Buzu

culoare: negru
font:
inaltime caractere:

2. Baza matematica si geodezica a hartii

2.1. Scara hartii. Se va trece pe harta in toate cele 3 moduri de reprezentare a acesteia.

a) Scara numerica 1 : 500 000

culoarea: negru
font: Arial
inaltime caractere: 4 mm

b) Scara grafica

8
 10 0 10 20 30 40 50 km

2 cm

baza: 2 cm
culoarea: negru
font: Arial
naltime caractere: 1,5 mm
distana pn la text: 1 mm

c) Scara explicativa

10 mm pe harta reprezinta 5000 m pe teren

culoarea: negru
font: Arial
inaltimea de scriere: 2 mm

2.3. Sistemul de proiectie

Proiectia utilizata este Proiectie cilindrica dreapta echidistanta pe meridian.

In cazul proiectiei cilindrice se presupune ca suprafata elipsoidului de rotatie sau a sferei terestre
se reprezinta pe suprafata laterala a unui cilindru tangent sau secant, orientat intr-un anumit fel fata
de elipsoid sau sfera. Proiectiile cilindrice drepte se caracterizeaza prin faptul ca latitudinea 0 a polului
proiectiei este 900.

Reteaua cartografica in proiectie cilindrica dreapt :

meridianele sunt drepte paralele situate la distante proportionale cu diferentele dintre

meridianele respective;
paralelele sunt drepte perpendiculare pe dreapta prin care se reprezinta meridianul .

Distanta dintre imaginile paralelelor se modifica de la o proiectie cilindrica la alta. Sistemul de axe
rectangulare se alege astfel:

ca axa Ox se alege o dreapta prin care se reprezinta unul dintre meridiane (de obicei meridianul
axial);
ca axa Oy se ia dreapta care reprezinta Ecuatorul sau axa care reprezinta paralelul situat in
extremitatea sudica a teritoriului de reprezentat.

Fiind o proiectie echidistanta pe meridiane, distantele pe meridiane nu se deformeaza: m =1.

9
 2.4. Ecuatiile hartii

Pentru transformarea de coordonate geografice , in coordonate rectangulare plane X, Y am

folosit urmatoarele ecuatii ale hartii:

X = S0, - S0,0

unde S - lungimea arcului de meridian de la Ecuator pana la arcul o

1 3 45 350 6 11025 8 1
, = 0
(1 2 ) {1 + 2 + 4 + + } 0
4 64 512 16384 2
3 60 525 16640 1
(1 2 ) { 2 + 4 + 6 + 8 } 2 +
4 64 512 416384 4
15 210 8820 1
(1 2 ) { 4 + 6 + 8 } 4
64 512 16384 6
35 2520 1 355 8
(1 2 ) { 6 + 8 } 6 + (1 2 ) 8
512 16384 8 16384

Y = ( 0 )

= N0 * cos 0

unde N0 - raza de curbura a primului vertical

a
N0 =
12 sin 2 o

2 2
e2 = 2

f=

2.5. Coordonatele nodurilor retelei

In tabelul urmator sunt reprezentate coordonatele rectangulare plane pentru nodurile rezultate in
urma indesirii retelei de meridiane si paralele in trapezul considerat.

X [m] Y [m]
0 ' 0 '
44 30 0 26 30 0
44 35 9260,235 26 35 6627,463489

10
 44 40 18520,606 26 40 13254,92698
44 45 27781,112 26 45 19882,39047
44 50 37041,754 26 50 26509,85396
44 55 46302,532 26 55 33137,31745
45 0 55563,446 27 0 39764,78093
45 5 64824,495 27 5 46392,24442
45 10 74085,68 27 10 53019,70791
45 15 83347,001 27 15 59647,1714
45 20 92608,457 27 20 66274,63489
45 25 101870,05 27 25 72902,09838
45 30 111131,338 27 30 79529,56187

= =

2.6. Studiul deformatiilor

sin /2 = +b
, a=max(m,n) si b=min(m,n)

m=1
0 0
=
= , unde 0 =

11
 p = mn

m modulul de deformaie liniar pe direcia meridianelor

n modulul de deformaie liniar pe direcia paralelelor
p modulul de deformaie areolar
deformaia unghiular maxim

Deformatiile depind numai de latitudine.

X [m] Y[m]
0 ' 0 '
44 30 0 26 30 0
44 35 9260,235 26 35 6627,463489
44 40 18520,606 26 40 13254,92698
44 45 27781,112 26 45 19882,39047
44 50 37041,754 26 50 26509,85396
44 55 46302,532 26 55 33137,31745
45 0 55563,446 27 0 39764,78093
45 5 64824,495 27 5 46392,24442
45 10 74085,68 27 10 53019,70791
45 15 83347,001 27 15 59647,1714
45 20 92608,457 27 20 66274,63489
45 25 101870,05 27 25 72902,09838
45 30 111131,338 27 30 79529,56187

3. Continutul hartii detaliat pe categorii de elemente

In afara de baza matematica despre care s-a vorbit anterior, hartile contin o serie de elemente
fizico-geografice (hidrografie, relief, vegetatie etc) si social-economice (localitati, cai de comunicatie
etc) care formeaza elementele de continut. Elementele de continut sunt reprezentate pe harti prin
semne conventionale si inscriptii formate din cifre si litere.

Semnele conventionale sunt figuri simbolice cu ajutorul carora se marcheaza pe harta pozitia unor
obiecte si fenomene precum si caracteristicile lor cantitative si calitative.

Sursa de date cartografice: harta administrativa a Romaniei 1970, la scara 1 : 500 000.

Semn conventional Denumire Descriere Date despre scris

cerc plin cu diametrul
Municipiu reedin de de 2 mm, cu centrul in
jude centrul unui cerc gol cu
diametrul de 4 mm,
ambele de culoare rosie

12
 cerc plin cu diametrul
Reedin de jude de 2 mm, de culoare
rosie

cerc plin cu diametrul

de 1,2 mm, cu centrul in
Oras centrul unui cerc gol cu
diametrul de 2,4 mm,
ambele de culoare
neagra
Comuna cerc plin cu diametrul
de 1,2 mm, de culoare
neagra
Comuna suburbana cerc gol cu diametrul de
1,2 mm, de culoare
neagra
linii continue de
grosime 0,25 mm,
Limita de judet paralele la distanta de
2,4 mm intre care exista
o hasura de tip ANSI31,
toate de culoare rosie

linie continua de
Limita exterioar a culoare rosie, de
municipiilor grosime 0.30 mm

linie continua de culoare

Linia exterioar a rosie. de grosime 0.25
oraelor mm

Limite de comune linie continua de culoare

maro, de grosime 0.25
mm

Drum modernizat linie continua de culoare

verde, de grosime 0.40
mm
Drum nemodernizat linii continue de grosime
0,05 mm, paralele la
distanta de 1 mm,
ambele de culoare verde
Cale ferat linii continue de grosime
0.25, paralele la distanta
de 1 mm, intre care
exista hasura solida din

13
 5 in 5 mm, toate de
culoare neagra
Ruri linie continua de
grosime 0.50, de culoare
albastr
Lacuri poligon haurat cu
haur de tip ANSI31, de
culoare albastr
Cneti Denumire comune text pentru de stilul Arial, fontul
denumirea comunelor normal, nlimea
textului de 2,5 mm, de
culoare neagr
URZICENI Denumire orae text pentru de stilul Arial, fontul
denumirea oraelor normal, nlimea
textului de 3 mm, de
culoare neagr
SLOBOZIA Denumire reedin de text pentru de fontul normal, nlimea
jude denumirea reedinelor textului de 4 mm, de
de jude, scris cu culoare roie
majuscule
BUZU Denumire municipiu text pentru de stilul Arial, fontul
reedin de jude denumirea municipiilor normal, nlimea
reedin de jude, scris textului de 4 mm, de
cu majuscule culoare roie
IALOMIA Denumire jude text pentru de stilul Arial, fontul
denumirea judeelor, normal, nlimea
scris cu majuscule textului de 8 mm, de
culoare roie
Srata Denumire ru text pentru de stilul Times New
denumirea rurilor Roman, fontul italic,
nlimea textului de 3
mm, de culoare albastr

5. Macheta hartii

Harta va fi tiprit la scara 1 : 500 000 pe hrtie format A3 (420 mm x 297 mm).
Cadrul hartii este alcatuit dintr-un sistem de linii care delimiteaza imaginea cartografica. Poate fi
de tip:

- geometric
- geografic

Cadrul geometric. Laturile cadrului sunt linii ale retelei de coordonate rectangulare, deci sunt
paralele cu axele sistemului de coordonate. In consecinta, cadrul are forma de patrat sau dreptunghi.
Acest tip de cadru are avantajul ca dimensiunile foii de harta sunt egale, ceea ce permite amplasarea
rapida a acestora insa deoarece nu contine reteaua cartografica este ingreunata localizarea foilor de
harta.

14
 Cadrul geografic. Laturile cadrului sunt imaginile plane ale arcelor de meridian si paralel care
delimiteaza pe elipsoid un anumit trapez. Astfel, dimensiunile cadrului variaza in functie de latitudine.
Pentru aceeasi scara, dimensiunile cadrului de tip geografic pot si diferite. Forma cadrului este un
patrulater oarecare, aproape de un trapez. Avantajul cadrului de tip geografic este acela ca permite
localizarea rapida a foilor de harta si permite determinarea ariilor trapezului pe elipsoid.

Structura cadrului unei harti:

4435'

4430'
2 mm

2 mm

2 mm
2630'

2635'

2640'
10 mm

1 cm
1 cm

Cadrul interior al hartii

culoare: negru
grosimea liniei: 0.25 mm
Cadrul minutar
culoare: negru
2 linii paralele cu distanta de 2 mm intre ele
hasura de tip solid din 1' in 1'
caracterele de scriere ale coordonatelor geografice au o nlime de 2 mm, fontul
Arial, si sunt plasate la o distanta de 0.5 mm fata de cadrul minutar
Cadrul exterior
culoare negru
grosimea liniei 0.25 mm

Trapezul va fi amplasat pe partea stng a foii, la o distan de 1 cm fa de ticurile din stanga si

17,8 cm de ticurile din dreapta. Informatiile de pe harta (nomenclatura, scara hartii, legenda si numele
celui ce a intocmit harta) se vor amplasa in partea dreapta a hartii, dupa cum urmeaza:

15
 Nomenclatura si denumirea localitatii, la 3 cm fata de ticurile din partea de sus a foii, cu
inaltimea scrisului de 5 mm si fontul Arial
Scara hartii, trecuta sub toate cele 3 forme ale sale:
+ Scara numerica, la 1 cm fata de nomenclatura si denumirea localitatii, cu inaltimea scrisului
de 1,5 mm si fontul Arial
+ Scara grafica, la 2 cm fata de scara numerica, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial
+ Scara explicativa, la 2 cm fata de scara grafica, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial
Denumirea proiectiei, la 1 cm fata de scara explicativa, cu inaltimea scrisului de 2 mm si
fontul Arial
Legenda, la 1,5 cm fata de denumirea proiectiei, cu inaltimea scrisului de 4 mm si fontul Arial
Elementele legendei, la 1,5 fata de legenda: denumirea semnelor conventionale au inaltimea
scrisului de 1,5 mm si fontul Arial iar semnele conventionale sunt plasate la 10,5 cm fata de
ticurile din dreapta.
Operatorul care a ntocmit harta este trecut la o distana de 6 cm fata de ultimul semn
conventional, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial.

III. Plan general de intocmire

Intocmirea hartilor reprezinta procedeul de transpunere a elementelor de continut de pe

materialele cartografice pe originalul hartii. De aceasta depinde calitatea noii harti.
Scara originalelor de intocmire este aceeasi cu scara la care urmeaza sa se tipareasca harta.

Prima etapa in procesul de realizare a originalului de intocmire este construirea retelei

cartografice.Aceasta se realizeaza pe baza datelor stabilite in planul general de redactare
(coordonatele generale ale colturilor hartii, densitatea retelei cartografice =, coordonatele
rectangulare plane ale nodurilor retelei si coordonatele rectangulare plane ale punctelor geodezice de
baza) se traseaza reteaua de meridiane si paralele automat, mecanic sau manual.
A doua etapa in procesul de realizare a originalului de intocmire este transpunerea detaliilor
sau a elementelor de continut.Aceasta se realizeaza prin procedeul automat, care presupune
urmatoarele etape:
a) scanarea materialului cartografic existent
b) georeferentierea imaginii scanate
c) vectorizarea detaliilor planimetrice
d) completarea cu semne conventionale, inscriptii etc.

a) Scanarea materialului cartografic existent

Prin procedeul de scanare se obtine o imagine raster care poate fi stocata in memoria
calculatorului. Sunt necesare: un scaner de format mare si software pentru scanare si prelucrarea
imaginii. Pentru scanare trebuie cunoscuti urmatorii parametri:
Formatul suportului
Presupune corelarea formatului hartiei cu cel al scanerului. Daca formatul hartiei este
mai mare decat cel al scanerului, harta se imparte in mai multe zone care se scaneaza
separat, urmand a fi reunite ulterior.

16
 Reunirea se face in autocad, utilizand comanda Merge Images, dupa ce imaginile s-
au rotit si scalat in prealabil, astfel incat sa corespunda.
Rezolutia
Se refera la densitatea pixelilor de imagine pe unitatea de lungime. Cu cat rezolutia
este mai mare, cu atat imaginea este mai fidela, dar si marimea fisierului este mai
mare.
Numarul de culori
In general, pentrul scanarea unei harti color se utilizeaza 256 de culori.
Formatul fisierului
Imaginea obtinuta poate fi salvata in urmatoarele formate: jpg, bmp, tif, pmg, gif etc.

b) Georeferentierea imaginii scanate

Georeferentierea reprezinta procesul prin care o imagine raster este adusa prin translatie,
rotatie, scalare si, eventual, deformare, in coordonatele unui sistem de proiectie. Pentru
georeferentiere se utilizeaza punctele care pot fi identificate in imaginea raster si ale caror coordonate
sunt cunoscute in sistemul de proiectie ales. In cazul acestui proiect de utilizeaza nodurile retelei
cartografice.
Georeferentierea se poate face prin una din transformarile urmatoare: transformarea
ortogonala sau liniara, transformarea afina, transformarea poliomiala, transformaea proiectiva si prin
ortorectificare. Georeferentierea se face cu ajutorul programului Autodesk Raster Design, urmarind
urmatoarele etape:
- Image
- Correlate
- Rubbersheet
Punctele trebuie sa fie uniform raspandite pe intreaga imagine. In urma procesului de
georeferentiere, punctele sursa sunt aduse cat mai aproape posibil de punctele destinatie. Rezulta o
eroare de transformare care va fi afisata ca valoare numerica intr-o casuta de dialog.
In cazul de fata, pentru georeferentiere s-a folosit transformarea polinomiala, folosind 6
puncte din imagine drept puncte sursa.

17
 c) Vectorizarea detaliilor planimetrice

Vectorizarea reprezinta procesul de transformare a imaginii raster intr-un sir de entitati de tip
vector. Stocarea unui vector n baza de date se face prin coordonatele x,y i eventual z ale capetelor i
punctelor de referin ale acestuia, precum i culoarea cu care este reprezentat.

d) Completarea cu semne conventionale, inscriptii etc.

Semnele conventionale se utilizeaza pentru reprezentarea planimetrica pe harti. Forma

semnului conventional trebuie sa fie cat mai adecvata pentru a sugera obiectul din natura iar
dimensiunea sa s permita observarea acestuia cu ochiul liber.
Semnele conventionale se caracterizeaza prin marime, forma si culoare.
Grosimea liniilor se alege astfel incat sa sugereze importanta obiectului, iar utilizarea formei si
a culorii se face pentru a arata destinatia obiectului.

Semnele conventionale se clasifica in 3 categorii:

Semne conventionale de contur: se utilizeaza pentru reprezentarea la scara a detaliilor prin
conturul lor
Semne conventionale care nu tin cont de scara se utilizeaza pentru reprezentarea detaliilor
mici care nu se pot reprezenta la scara hartii
Semnele convetionale explicative: se reprezinta impreuna cu celelalte semne conventionale
si prezinta informatii suplimentare despre semnele respective.

18
 Continutul de principiu al unei harti topografice si ordinea reprezentarii:
Elementele bazei matematice:
- carioajul Km
- cadrul hartii
- reteaua de meridiane si paralele
- reteaua de sprijin (puncte geodezice de baza)
Elemente de continut:
- hidrografia: marile, lacurile, raurile
- relieful
- localitatile
- caile de comunicatii
- elementele de sol si vegetatie
- limitele administrative

Hidrografia

- marile
- lacurile (doar daca suprafata reprezentata e mai mare de 1,2 mm sau daca se afla in
zone cu deficit de apa)
- raurile printr-o linie sau doua linii)
- constructii anexe
- alte elemente: cascade, canale, baraje, fantani etc

Relieful

Nu se reprezinta pe toate hartile. De-a lungul timpului s-au utilizat diferite metode de
reprezentare a reliefului: metoda perspectiva, metoda umbrelor, metoda curbelor de nivel, metoda
tentelor de culoare, metoda hartilor in relief.

Localitatile

In functie de scara si de natura hartii, localitatile se pot reprezenta astfel: prin reprezentarea
tuturor elementelor, prin sistemul de cvartale, prin reprezentarea conturului localitatilor sau prin
semne conventionale in afara scarii.

Caile de comunicatii

La reprezentarea pe harta, caile de comunicatie se impart in: cai ferate, sosele si drumuri.
Trebuie avut in vedere ca axul semnului conventional sa coincida cu axul drumului din teren. In cazul
in care calea de comunicatie trece pe langa un element care trebuie reprezentat precis pe harta (malul
unui rau sau lac) acestea se reprezinta fara sa se suprapuna.

19
 Elementele de sol si vegetatie

Aceste elemente se reprezinta pe toate hartile topografice detaliate in functie de scara

si de natura hartii. Ca elemente de sol avem: terenuri nisipoase, argiloase etc. iar ca elemente de
vegetatie: poduri, lastarisuri, tufarisuri, vii, livezi etc.

Inscriptiile

Denumirile amplasate pe harta nu trebuie sa incarce harta ci trebuie amplasate in locurile cele
mai libere si nu trebuie sa intersecteze conturul altor elemente.

IV. Originalele de editare pe culori diferite

Originalul de ntocmire nu poate fi copiat direct pe formele de tipar pentru a se tipri harta
policrom. Materialele pe care se execut originalele de editare trebuie s fie nedeformabile sub
aciunea umiditii i a temperaturii. Aceste materiale sunt:
- folie subire de material plastic (grosime de 0.1-0.2 mm)
- film fotografic

Tipuri de originale de editare:

- pentru culori liniare, se execut pentru elementele hrii reprezentate prin linii,
puncte i inscripii;
- pentru tente de culoare - pentru obinerea unor suprafee pe hart, acoperite cu
tente uniforme de culoare, trebuiesc executate originale de editare care au aspectul
unor mti;
- pentru inscriptii.
Culorile utilizate pentru mastile de culoare sunt: nanchin, galben de napoli, verde anis, rosu
capucin si azurin. Pentru hasurare s-a folosit hasura de tip ANSI31.
Culorile utilizate pentru originalele de editare pentru culori liniare sunt: verde, maro, albastru,
rosu si negru.

Planele au fost redactate cu ajutorul programului Autodesk AutoCAD iar georeferenierea s-

a realizat cu programul Autodesk Raster Design.

20
21