PUG Oinacu Mem Gen

PRIMĂRIA COMUNEI OINACU
ACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA OINACU, JUDEŢUL GIURGIU
MEMORIU GENERAL
Elaborator
S.C. G E O I D S.R.L.
BUCURESTI, B-dul Liviu Rebreanu, Nr.15, sector 3, C.U.I. 6709940
Telefon 0723 39 45 04; e-mail; client@geoidsrl.com
Web: http://www.geoidsrl.com/
C.U.I. RO6709940, J40/24583/16.12.1994
Proiect nr. 3889/2015
BUCURESTI, B-dul. Liviu Rebreanu, Nr.15, sector 3, C.U.I. 6709940
MEMORIU GENERAL
FOAIE DE GARDĂ
DOCUMENTAŢIE
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI REGULAMENT LOCAL DE
URBANISM PENTRU
COMUNA OINACU, JUDEŢUL GIURGIU
Nr. proiect 3889/2015
BENEFICIAR
PRIMĂRIA COMUNEI OINACU, JUDEŢUL GIURGIU
Sediul: Sat Oinacu, DJ 507, Nr.60
Tel /fax:0246-239143 / 0246-239145
Web http://www.primariaoinacu.ro/;
Persoană de contact: Arhitect şef – Maria MOCANU
PROIECTANT GENERAL
S.C. GEOID S.R.L.
Sediul: B-dul Liviu Rebreanu, nr.15, Bloc N3, Scara A, Et. 5, Ap. 118, Bucureşti
Tel/Fax: 0723 39 45 04; E-mail: client@geoidsrl.com; Web: http://www.geoidsrl.com/
Asociat unic: Cristiana UNGUREANU
Persoană de contact:
Manager de proiect – ing. Daniel UNGUREANU
118
MEMORIU GENERAL
COLECTIV DE ELABORARE
LISTĂ DE SEMNĂTURI
Numele si prenumele Funcţia Specialitatea
Ing. Daniel UNGUREANU Manager de proiect Coordonare/geodezie
Şef proiect
Urb. Dora ALEXA-MORCOV urbanism
Întocmitor
Arh. Mihaela GHEORGHE Întocmitor urbanism

Soc. Alina Chicoș Întocmitor sociologie
Geogr. Alina Huziu-Stoiculescu Întocmitor Sociologie/urbanism

Geogr. Robert Huziu Întocmitor Sociologie/urbanism
118
MEMORIU GENERAL
CUPRINS
LISTA FIGURI ....................................................................................................................6
LISTA TABELE..................................................................................................................7
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ............................................................................... 8
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI ..............................................8
1.2. OBIECTUL PUG ...................................................................................................8
1.2.1. Solicitări ale temei - program ....................................................................................................8
1.3. SURSE DOCUMENTARE ...................................................................................11
1.3.1. Documentaţii de urbanism, amenajare şi gestiune a teritoriului .............................................11
1.3.2. Proiecte realizate în cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera România –
Bulgaria, http://www.cbcromaniabulgaria.eu (consultat în noiembrie 2015) ......................................12
1.3.3. Proiecte realizate de către Consiliul Judeţean Giurgiu în cadrul Programelor Operaţionale .12
1.3.4. Studii de fundamentare, analitice şi prospective ....................................................................13
1.3.5. Alte surse de date ...................................................................................................................13
1.3.6. Cadrul legal………… ..............................................................................................................13
CAPITOLUL 2 – STADIUL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ..................................... 16
2.1. DATE PRIVIND EVOLUŢIA COMUNEI...............................................................16
2.1.1. Situaţie generală actuală ........................................................................................................16
2.1.2. Elemente de evoluţie a comunei şi a aşezărilor componente ................................................16
2.2. PATRIMONIUL CULTURAL-ISTORIC ................................................................17
2.2.1. Monumente istorice de arhitectură .........................................................................................18
2.2.2. Situri arheologice ....................................................................................................................21
2.3. CONDIȚII DE CADRU NATURAL .......................................................................24
2.3.1. Relieful……………… ..............................................................................................................24
2.3.2. Clima………………. ................................................................................................................26
2.3.3. Reţeaua hidrografică ..............................................................................................................27
Apele de suprafaţă .................................................................................................................27
Apele subterane……………. ..............................................................................................................28
2.3.4. Caracteristici geotehnice ........................................................................................................29
Categoria geotehnica 30
Procese geomorfologice actuale ........................................................................................................30
Caracterizarea geotehnica a terenului ...............................................................................................31
Conditii geologo-tehnice de fundare ..................................................................................................32
2.3.5. Hazardul seismic.....................................................................................................................32
2.4. RELAŢII ÎN TERITORIU ......................................................................................33
2.4.1. Context european: participarea comunei la programele transnaționale ale Dunării și
situarea în apropierea unor noduri de circulație paneorupeană; .......................................................33
2.4.2. Context regional ......................................................................................................................35
2.4.3. Context național şi judeţean ...................................................................................................35
2.4.4. Context local: apartenența la iniţiative locale de asociere în scopuri comune. ......................35
2.5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE ..................................................................................37
2.5.1. Potențial economic local .........................................................................................................37
2.5.2. Situaţie economică..................................................................................................................37
2.6. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ........................................................44
2.6.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ..........................................................................44
2.6.2. Densitatea populaţiei ..............................................................................................................46
2.6.3. Structura pe sexe şi vârste .....................................................................................................46
2.6.4. Structura etnică şi religioasă ...................................................................................................49
2.6.5. Mişcarea naturală şi migratorie ...............................................................................................50
2.6.6. Prognoza populației ................................................................................................................52
2.6.7. Nivel de dezvoltare al comunei ...............................................................................................53
2.6.8. Cultură locală 54
2.6.9. Educaţie……………. ...............................................................................................................54
2.6.10. Sănătate………….. .................................................................................................................55
118
MEMORIU GENERAL
2.7. CIRCULAŢIA – ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI .................................................56

2.7.1. Accesibilitate 56
2.7.2. Circulaţia rutieră în cadrul comunei. .......................................................................................56
2.7.3. Transport în comun .................................................................................................................60
2.7.4. Disfuncţionalităţi ......................................................................................................................60
2.8. INTRAVILAN. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL................61
2.8.1. Teritoriul administrativ - extravilan ..........................................................................................61
2.8.2. Intravilan existent ....................................................................................................................62
2.9. ZONE SUPUSE RISCURILOR NATURALE ŞI/SAU TEHNOLOGICE ................66
2.9.1. Riscuri naturale .......................................................................................................................66
2.9.2. Riscuri antropice – tehnice, tehnologice şi de mediu .............................................................68
2.10. VALORI DE PATRIMONIU NATURAL ...............................................................68
2.10.1. Valori de patrimoniu natural ....................................................................................................68
2.10.2. Peisaje naturale valoroase .....................................................................................................70
2.11. ECHIPARE EDILITARĂ ......................................................................................72
2.11.1. Alimentare cu energie electrică ..............................................................................................72
2.11.2. Reţea de telefonie şi comunicaţii ............................................................................................72
2.11.3. Sistem de irigaţii......................................................................................................................72
2.11.4. Alimentare cu apă potabilă .....................................................................................................74
2.11.5. Evacuare apelor uzate ............................................................................................................75
2.11.6. Alimentarea cu energie termică ..............................................................................................75
2.11.7. Colectarea deşeurilor ..............................................................................................................76
2.12. OPŢIUNILE POPULAŢIEI ...................................................................................76
2.12.1. Consultare în cadrul procedurii de obţinere a avizului de mediu ............................................76
2.12.2. Informarea şi consultare în cadrul metodologiei MDRT .........................................................76
2.1. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ..............................................................................77
Aspecte metodologice ...................................................................................................77
Diagnostic prospectiv ....................................................................................................78
CAPITOLUL 3 – PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ......................... 81
3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ........................................81
3.2.6. Studiul geotehnic ....................................................................................................................81
3.2.6. Studiul istorico-arheologic .......................................................................................................82
3.2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ, DURABILĂ ȘI INTEGRATĂ A
COMUNEI OINACU ..................................................................................................................84
3.2.6. Elemente de fundamentare a strategiei ..................................................................................84
3.2.6. Contextul strategic teritorial ....................................................................................................85
3.2.6. Analiza SWOT ........................................................................................................................90
3.2.6. Obiective de dezvoltare spațială .............................................................................................92
3.2.6. Obiective și program de măsuri ..............................................................................................94
3.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PRIORITĂŢI. ............................................... 104
3.4. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL.106
3.2.1. Zone de dezvoltare ...............................................................................................................106
3.2.2. Bilanţul zonelor funcţionale propuse .....................................................................................108
3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ........................................................................ 110
3.6. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ŞI/SAU TEHNOLOGICE ....... 114
3.5.1. Riscuri naturale .....................................................................................................................114
3.5.2. Riscuri antropice – tehnice, tehnologice şi de mediu ...........................................................116
3.7. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ......................................................... 116
3.6.1. Gospodărirea apelor .............................................................................................................116
3.6.2. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă ...........................................................116
3.6.3. Realizarea sistemului de evacuare şi epurarea a apelor uzate ............................................116
3.6.4. Realizarea unei reţele de alimentarea cu gaze naturale ......................................................117
3.8. REGIMUL JURIDIC ŞI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ......................... 117
3.7.1. Structura proprietăţii..............................................................................................................117
3.7.2. Obiective de utilitate publică propuse ...................................................................................118
5
118
MEMORIU GENERAL
LISTA FIGURI
Figura 1. Zonele propuse pentru extinderea intravilanului .............................................. 10
Figura 2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Oinacu........................................... 19
Figura 3. Poziţia siturilor arheologice în teritoriul administrativ al Comunei. ................... 23
Figura 4. Amplasarea comunei în cadrul Câmpiei Române ........................................... 25
Digul cu lăţimea care cuprinde zonele de protecţie îmreună cu un canton de 0.5 ha se
află şi ele în admiistrarea aceleiaşi insituţii. .................................................................... 27
Figura 5. Componentele fluviului Dunărea pe teritoriul Comunei Oinacu ....................... 28
Figura 6. Poziţia comunei Oinacu în corpurile de apă subterană. .................................. 29
Figura 8. Amplasarea comunei în zona transfrontalieră România – Bulgaria ................. 33
Figura 9. Evoluţia populaţiei comparativ cu populaţia rurală a judeţului Giurgiu. Sursa:
baza de date TEMPO-online a Institutului Naţional de Statistică. ................................... 45
Figura 10. Evoluţia populaţiei în perioada 1992 - 20015. Sursa: baza de date TEMPO-
online a Institutului Naţional de Statistică. ...................................................................... 45
Figura 14. Comuna Oinacu este caracterizată de o îmbătrânire accentuată a populaţiei,
cu un deficit mare de forţă de muncă şi resurse reduse de compensare a acestuia. ..... 49
Figura 15. Evoluţia mişcării naturale în perioada 2002 - 2014. Sursa primară de date:
Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, baza de date Tempo Online. ........................ 50
Figura 16. Evoluţia comparativă a sporului anual 2002 – 2014 între comuna Oinacu şi
mediul rural al judeţului Giurgiu.Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică
Prahova, baza de date Tempo Online ............................................................................ 52
Figura 17. Poziţia comunei din punct de vedere al dezvoltării între comunele judeţului
Giurgiu, conform indicelui de dezvoltare comunitară construit de INS (2007 – 2008). ... 53
Figura 18. Poziţia comunei în cadrul principalelorculoare de transport paneuropean .... 56
Figura 19. Ponderea tipurilor de îmbrăcăminte a străzilor în comuna Oinacu (a se vedea
tabelul de mai jos) . ........................................................................................................ 58
Figura 20. Zona în litigiu – contencios adrministrativ comuna Oinacu – comuna Frateşti.
....................................................................................................................................... 61
Figura 21. Modificări în structura funcţională a comunei, privire comparativă reglementări
PUG 2002 / situaţie modificată prin PUZ-uri până în 2015 ............................................ 65
Figura 22. Zone de risc conform studiului geotehnic realizat pentru actualizarea PUG .. 68
Figura 23. Poziţia trupurilor de intravilan şi a extinderilor faţă de siturile Natura 2000. .. 70
Figura 24. Unităţile de peisaj în zona transfrontalieră a Dunării (proiect SPATIAL, Atlasul
peisajelor, 2014) ............................................................................................................. 71
Figura 25. Poziţia comunei în sistemele hidroameliorative (irigaţii şi desecări)
naţional.http://www.anif.ro/cnrid/contributii/art-drnicolescu/ ............................................ 73
Figura 26. Poziţia comunei în zonarea climatică a României ......................................... 75
Figura 27. Profil drum judeţean – situaţie existentă / propuneri conform normelor în
vigoare .......................................................................................................................... 111
Figura 28. Propunere pista ciclabilă (recomandare - orientativă). ................................ 111
Figura 29. Profil drum comunal 94 – situaţie existentă / propuneri conform normelor în
vigoare. ......................................................................................................................... 112
Figura 30. Profil stradă principală şi stradă secundară (tip a) în localităţile comunei.... 113
Figura 31. Profil stradă secundară (tip b) care se aplică cel mai des în cazul fundăturilor.
..................................................................................................................................... 114
118
MEMORIU GENERAL
LISTA TABELE
Tabel 1. Documentaţii de urbanism realizate în perioada 2002 – 2015 .......................... 11
Tabel 2. Obiectivele înscrise în Lista Monumentelor Istorice (conform Ordinului
Ministerului Culturii nr. 2.828/2015 – LMI 2015) ............................................................. 17
Tabel 3: Volumul populaţiei comunei Oinacu – evoluţie la recensăminte, comparativ cu
mediul rural al judeţului Giurgiu: .................................................................................... 44
Tabel 4. Densitatea populaţiei pe anii 2002 şi 2015 ....................................................... 46
Tabel 5. Evoluţia distribuţiei pe sexe comparativ cu mediul rural al judeţului Giurgiu ..... 46
Tabel 6. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă faţă de anul 2002 ..... 47
Tabel 7. Mişcarea migratorie a populaţiei 2002-2014 în comuna Oinacu ....................... 51
Tabel 8. Date generale privind sistemul de învăţământ (anii 2002, 2011, 2014) ............ 54
Tabel 28. Date generale privind sistemul de învăţământ – Comuna Oinacu (2014) ....... 54
Tabel 9. Unităţi sanitare – Comuna Oinacu .................................................................... 55
Tabel 8. Situaţia îmbrăcăminţii pe străzi (date culese din teren) .................................... 58
Tabel 9. Determinare suprafaţă intravilan existent 2015 (sintetic) .................................. 62
Tabel 10. Suprafaţa intravilan comparativ 2002 – 2015 existent (pe trupuri) .................. 62
Tabel 11. PUZuri aprobate în perioada 2002 – 2015, suprafeţe şi extinderi de intravilan.
....................................................................................................................................... 63
Tabel 12. PUZuri aprobate în perioada 2002 – 2015 şi reglementări urbanistice
prevăzute. ....................................................................................................................... 64
Tabel 13. Intravilan existent la momentul iniţierii Actualizării PUG. ................................ 65
Tabel 14. Zone de protecţie elemente sistem de irigaţii: ................................................ 73
Tabel 15. Diagnostic prospectiv...................................................................................... 78
Tabel 16. Suprafaţă intravilan propus ........................................................................... 104
Tabel 17. Suprafaţa intravilan propus (pe trupuri) ........................................................ 105
Tabel 18. Folosinţa terenurilor în extravilan .................................................................. 106
Tabel 19. Bilanţ teritorial - zonificare funcţională propusă ............................................ 108
Tabel 20. Structura şi raportul proprietăţii pe teritoriul comunei Oinacu Eroare! Marcaj în
document nedefinit.
Tabel 21. Obiective de utilitate publică ......................................................................... 118
118
MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
DENUMIREA LUCRĂRII:
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI OINACU, JUDEŢUL
GIURGIU
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OINACU cu sediul în comuna Oinacu,
sat Oinacu, strada Drum Judeţean 507; telefon/fax 0246-239143 / 0246-239145
PROIECTANT GENERAL: S.C. GEOID S.R.L. cu sediul în BUCUREŞTI, sector 3, B-dul
Liviu Rebreanu, nr. 15, reprezentată prin asociat unic Cristiana UNGUREANU
Șef proiect urbanism: urbanist.DORA ALEXA-MORCOV
ELABORATORI STUDII DE FUNDAMENTARE, ANALITICE ŞI PROSPECTIVE:
1) Reambulare topografică - S.C. GEOID S.R.L
2) Studiul geotehnic - S.C. GEOCON GLOBAL CONSULTING S.R.L.
3) Studiul istorico-arheologic
4) Raport privind evaluarea strategica de mediu
5) Studiul pedologic – Oficiul de studii pedologiceşi agrochimice Giurgiu (OSPA)
Data elaborării: 2015 - 2016

1.2. OBIECTUL PUG
1.2.1. Solicitări ale temei - program
Planul Urbanistic General este instrumentul de planificare operaţională care
transpune în plan spaţial obiectivele, programele şi acţiunile de dezvoltare ale unei unităţi
administrativ-teritoriale. Conform Legii 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare
fiecare unitate administrativ – teritorială are obligaţia de a actualiza această documentație
de urbanism la maximum 10 ani. Totuşi pentru comunele sub 10 000 de locuitori, legea
permite o prelungire a valabilităţii acesteia de 3 ani urmând ca la finalul acestora (înainte cu
18 luni de expirarea termenului de valabilitate) să declanşeze procedura de achiziţie a
serviciilor de actualizare a documentaţiei de urbanism.
Planul Urbanistic General în vigoare al comunei Oinacu a fost aprobat prin H.C.L. 12
la data de 19.04.2002 ceea ce face necesară actualizarea acestuia. În consecinţă, prin
prezenta documentaţie se actualizează Planul Urbanistic General al comunei în baza
strategiei de dezvoltare a localităţii şi prin corelarea cu bugetul şi programele de investiţii
ale acesteia.
Planul Urbanistic General cuprinde obiective pe termen scurt la nivelul întregii unităţi
teritoriale de referinţă cu privire la:
- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
comunei;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
- zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
8
118
MEMORIU GENERAL
- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor
arheologice reperate;
- zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în
vigoare;
- formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
- precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,
amenajate şi plantate;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone;
- zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
Planul Urbanistic General cuprinde obiective pe termen mediu şi lung cu privire la:
- evoluţia în perspectiva a localităţii;
- direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
- traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean;
- zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone;
- lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
- delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare
urbană.
Consiliul Local al comunei punctează câteva cerinţe specifice de temă astfel:
1. Stabilirea teritoriului intravilan astfel încât să corespundă noilor obiective de dezvoltare
ale comunei şi care să cuprindă modificările acestuia reglementate prin Planurile
Urbanistice Zonale elaborate în perioada scursă de la intrarea în vigoare a ultimului
PUG. În acest sens, Consiliul Local al comunei a solicitat pentru studiu trei zone de
extindere a teritoriului intravilan după cum urmează:
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 1: zonă amplasată la sud de satul Oinacu de o parte şi
de alta a drumului judeţean 507 cu o lungime care se întinde până în apropierea conductei
de transport gaze naturale Podişor Giurgiu. În urma studiului s-a ajuns la delimitarea unei
suprafeţe de 7,6252 ha determinată la sud de zona de protecţie a conductei de transport
gaz (de 20 m) şi la stabilirea unei lăţimi a benzii de extindere de maxim 60 m măsurată din
axul drumului. Această precizare este necesară întrucât în această zonă morfologia
parcelelor este cea de tip agricol, adică acestea sunt foarte lungi prin raport cu lăţimea,
nejustificându-se pentru zonele construite. În acelaşi timp s-a stabilit că această lăţime este
valabilă doar pentru parcelele care depăşesc această lăţime şi nu se aplică dacă parcelele
nu au acces direct la drumul judeţean, cu excepţia cazului în care diferenţa ar face obiectul
unei comasări.
118
MEMORIU GENERAL
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 1’: de asemenea consiliul local a solicitat extinderea

teritoriului intravilan cu o suprafaţă de cca. 0,5 ha aflată în zona de sud est a satului Oinacu
de-a lungul drumului de exploatare De 225 în vederea amplasării unei staţii de epurare.
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 2: zonă de 9,04 ha aflată între satele Oinacu şi
Braniştea, de-a lungul drumului judeţean 507 pe latura dinspre nord a acestuia. Această
suprafaţă a fost delimitată prin măsurători topografice, pentru aceasta fiind iniţiat, de către
consiliul local, un PUZ anterior iniţierii PUG. Întrucât cele două documentaţii s-au suprapus
s-a ajuns la concluzia că oportunitatea introducerii acesteia în intravilan, precum şi
reglementarea sa să fie studiată prin PUG. Din această suprafaţă, 0,55 ha erau deja
reglementate ca intravilan astfel: 0,25 ha prin PUZ "Anexa exploataţie agricola" şi 0,3 ha
reglementate zonă destinată infrastructurii tehnico edilitare prin PUG 2002, respectiv o
gospodărie de apă.
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 3: o zonă de 2 ha aflată între satele Braniştea şi
Comasca, de-a lungul drumului care face legătura între aceste sate, pe partea estică faţă
de acesta. Împreună cu suprafaţa descrisă mai sus, această suprafaţă a făcut obiectul
iniţierii de către Consiliul Local a unui PUZ care nu s-a finalizat întrucât s-a suprapus cu
actualizarea PUG.
Figura 1. Zonele propuse pentru extinderea intravilanului
2. Identificarea disfuncţionalităţilor şi formularea propunerilor de eliminare a acestora prin

revizuirea reglementărilor spaţiale care direcţionează dezvoltarea comunei;
10
118
MEMORIU GENERAL
3. Identificarea problemelor de furnizare de servicii şi utilităţi publice, în noul context de

dezvoltare şi ţinând cont de noile reglementări asociate dezvoltării durabile, evidenţierea
necesarului şi crearea rezervelor de terenuri pentru extinderi şi completări de sisteme;
4. Identificarea conflictualităţilor dintre evoluţia aşezării şi mediul natural înconjurător,
ţinând cont de faptul că teritoriul administrativ al comunei este străbătut de cursul
fluviului Dunărea şi propunerea unor politici spaţiale de reducere a acestor
conflictualităţi;
5. Corelarea reglementărilor cu resursele şi oportunităţile comunei, în special identificarea
şi crearea rezervelor de terenuri necesare activităţilor care ar duce la o mai bună
valorificare a lor inclusiv prin finanţările internaţionale.
1.3. SURSE DOCUMENTARE

1.3.1. Documentaţii de urbanism, amenajare şi gestiune a teritoriului
- Planul Urbanistic General (P.U.G.) în vigoare al comunei realizat de S.C.
Proiect Giurgiu S.A şi aprobat prin H.C.L. 12/19.04.2002 şi regulamentul local
de urbanism (R.L.U.) aferent;
- Documentaţiile de urbanism realizate în perioada 2002 – 2015:
Nr.
Denumire H.C.L. de aprobare
Crt.
1 PUZ - "Anexa exploataţie agricola"
2 PUZ - "Hala adăpostire utilaje construcţii (garaj)" H.C.L. 50/30.06.2009
PUZ – „Pilon necesar instalării antenelor reţelei GSM şi a
3 H.C.L. 32/03.04.2009
echipamentului electronic necesar”
4 PUZ - "Casa de vacanta P+M" H.C.L. 47/05.10.2007
PUZ - "Introducere teren in intravilan şi construire locuinţă
5 H.C.L. 2/31.01.2008
în regim P+M"
6 PUZ - "Extindere intravilan comuna Oinacu" -
7 PUZ - "Service auto şi magazin de piese auto" H.C.L. 49/30.06.2009
PUZ - Spaţii de cazare şi recreere - "Ansamblu Agroturistic
8 H.C.L. 12/29.01.2009
P, Anexe şi Utilităţi"
Tabel 1. Documentaţii de urbanism realizate în perioada 2002 – 2015
- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean al judeţului Giurgiu aprobat prin

HCJ 95/ 16.12.2002;
- Strategia de dezvoltare socio-economică a Judeţului Giurgiu 2014 – 2020,
elaborată de S.C. Agora Est Consulting S.R.L., consultată în noiembrie 2015
http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/AllByUNID/000012DE?Open
Document;
- Master Planul pentru Infrastructura de Apă şi Canalizare în Judeţul Giurgiu,
revizuit în decembrie 2013;
- Strategia de dezvoltare teritorială a României şi analizele realizate în cadrul
acesteia postate pe pagina http://www.sdtr.ro/ (noiembrie 2015);
11
118
MEMORIU GENERAL
- Planul de management al spaţiului hidrografic Argeş – Vedea realizat de

Administraţia Bazinală Argeş – Vedea, 2015, consultat martie 2016;
(http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%
20MANAGEMENT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-
VEDEA/Plan%20Management%20SH%20Arges-Vedea%20-
%20vol.%20I.pdf)
- Planul de Management al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului
Hidrografic Dobrogea şi Apelor Costiere realizat de Direcţia Apelor Dobrogea
Litoral
1.3.2. Proiecte realizate în cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera
România – Bulgaria, http://www.cbcromaniabulgaria.eu (consultat în
noiembrie 2015)
- Starea şi evaluarea socio-economică a regiunii transfrontaliere româno-
bulgare în perioada 2009-2015 - http://ro-bg.ro/en/;
- Studiu privind fenomenele naturale distructive din judeţul Giurgiu: percepţia
populaţiei si soluţii alternative de preîntâmpinarea dezastrelor, în special a
inundațiilor din zona transfrontaliera Giurgiu – Ruse, elaborat pentru Consiliul
Judeţean Giurgiu de către SC ECO CONCRETE SRL în anul 2009 prin
Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2006, consultat
pe pagina de internet a Consiliului Judeţean Giurgiu în noiembrie 2015
http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/AllByUNID/00001352?Open
Document;
- Strategia transfrontalieră pentru promovarea potențialului turistic din zona
Giurgiu – Ruse elaborată pentru Consiliul Judeţean Giurgiuîn cadrul
proiectului „Viitorul Dezvoltării Locale – Turismul în Zona de Graniță” de către
GEA Strategy & Consulting S.A. - http://www.turism.giurgiu-ruse.ro/;
- Riscurile critice şi problemele pe care le întâmpină dezvoltarea afacerilor
ecologice actuale în Regiunea Transfrontalieră Giurgiu Ruse şi Strategia de
marketing în vederea promovării avantajelor zonei transfrontaliere Giurgiu –
Ruse pentru investitori, elaborate de către S.C. ACZ Consulting S.R.L. şi
consultate pe pagina de internet a Consiliului Judeţean
http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/All/EC4E45FFF8DA5AAAC2
2578FE0032AAF1/$FILE/Strategie%20Giurgiu.pdf;
- Strategia comună pentru dezvoltare teritorială durabilă în zona transfrontalieră
România – Bulgaria, Atlasul peisajelor, 2014.
1.3.3. Proiecte realizate de către Consiliul Judeţean Giurgiu în cadrul
Programelor Operaţionale
- Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Giurgiu finanţat
prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, "Dezvoltarea
sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate istoric", 2009 – 2011 - http://www.ecogiurgiu.ro/index.html
(consultat noiembrie 2015)
12
118
MEMORIU GENERAL
1.3.4. Studii de fundamentare, analitice şi prospective

- Studiul geotehnic;
- Raport privind impactul asupra mediului;
- Studiul pedologic – Oficiul de studii pedologiceşi agrochimice Giurgiu (OSPA);
- Studiul istorico-arheologic;
- Suportul topografic – a fost constituit, de către Geoid SRL, prin suprapunerea
datelor disponibile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Giurgiu:
cadastrele digitale – portal
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html (noiembrie 2015);
ortofotoplan; carouri 1/5000
1.3.5. Alte surse de date

- Autorităţile care administrează diferite obiective care se găsesc pe teritoriul
comunei şi cărora li s-a solicitat anterior furnizarea informaţiilor la zi asupra
situaţiei existente a acestor obiective.
- Consiliul Local Oinacu:
- date privind structura bugetului;
- date privind eliberarea de certificate de urbanism şi autorizaţii de
construire pentru investiţii în comună după anul 2002;
- Direcţia Judeţeană de statistică – Fişa de date a comunei;
- Oficiul Judeţean al Forţei de Muncă - date privind ocuparea populaţiei;
- Institutul Naţional al Patrimoniului – date privind patrimoniul construit şi
zonele cu potenţial arheologic - http://www.cimec.ro/ (noiembrie 2015);
1.3.6. Cadrul legal

Prezentul Plan Urbanistic General este întocmit conform Metodologiei de elaborare
şi conţinut cadru al Planului Urbanistic General (PUG), aprobată prin Ordinul
MLPAT nr. 13/N/1999 (GP038/99) şi metodologiei de elaborare şi aprobare a
regulamentelor locale de urbanism aprobată prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000.
De asemenea, Planul Urbanistic General s-a întocmit cu respectarea bazei legale în
vigoare din care menţionam:
❖ Acte normative privind amenajarea teritoriului, urbanismul şi construcţiile
• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului cu modificările şi
completările ulterioare prin ordonanţa nr. 69 din 13 august 2004; legea nr. 289 din 7
iulie 2006; ordonanţa nr. 18 din 31 ianuarie 2007; legea nr. 168 din 12 iunie 2007;
ordonanţa nr. 27 din 27 august 2008; ordonanţa nr. 7/2011; legile 190 şi 229 din 2013.
13
118
MEMORIU GENERAL
• Ordinul MLPAT 13/N/1999 pentru aprobarea Ghidului privind metodologia de elaborare

şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General (PUG) – GP038/99.
• Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea si
aprobarea regulamentelor locale de urbanism.
• HGR 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
• Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor republicată prin Legea 453/2001, Legea 401/2003 şi Legea
nr.199/2004 cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul 2701/2010 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului privind aprobarea
Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau
revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificat prin Ordinul
835/2014 Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
• Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările şi completările ulterioare.
❖ Acte normative privind fondul funciar
• Legea fondului funciar 18/1991, republicată 1998 cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015;
• Ordin comun MAPDR/MAI 897/798/2005 privind scoaterea definitivă din circuitul
agricol.
• Ordin Directorului General al ANCPI 123/2014 privind aprobarea Precizărilor cu privire
la schimbarea categoriei de folosință agricolă în categoria de folosință curți construcţii
a imobilelor situate în intravilanul aprobat potrivit legii;
• Ordinul MAPDR 227/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protecţie
adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
• Legea 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor.
❖ Acte normative privind proprietatea
• Legea 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare 7/1996 cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicată în
2011;
• Legea 219/1998 privind regimul concesiunii;
• Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil cu modificările şi completările ulterioare prin
legile din 71/2011, 60/2012 şi 138/2014;
• Legea 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia;
❖ Acte normative privind protecţia mediului şi gestiunea riscurilor
• OUG 195/2005 privind protecţia mediului;
14
118
MEMORIU GENERAL
• HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe;
• Legea apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul 536/1997 Norme de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei;
• Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicata în 2015 cu modificările şi completările
ulterioare;
❖ Acte normative privind protejarea patrimoniului construit şi natural
• Legea 462/2001privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice;
• Ordinul Ministeriului Mediului şi Dezvoltării Durabile 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
• Ordinul 2314/8.07.2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei
Monumentelor istorice din Romania şi a Listei monumentelor istorice dispărute,
modificată şi completată prin Ordinul 2.361/2010 şi Ordinul 2.828/2015;
• Legea 2018/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic cu modificările şi
completările ulterioare.
❖ Acte normative privind administraţia publică
• Legea Administraţiei Publice Locale 69/1991, republicată 215/2011 cu modificările şi
• OUG 105/2001, privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările
ulterioare;
• OUG 16/2010 masuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de
frontiera, fâşiei de protecție si a semnelor de frontiera, cu modificările şi completările
ulterioare.
❖ Acte normative privind infrastructura tehnică
• Ordinul ANRE 118/2013 pentru aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi
execuţia conductelor de transport gaze naturale;
• Ordonanţa Guvernului 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificările şi
• Ordinul Ministerului Transporturilor 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor;
• Normativ elaborat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice
Transelectrica S.A. pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni
peste 1000 v (NTE 003/04/00)
15
118
MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 2 – STADIUL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. DATE PRIVIND EVOLUŢIA COMUNEI
2.1.1. Situaţie generală actuală
Comuna Oinacu este poziţionată pe malul stâng al Dunării, în sudul judeţului Giurgiu
la graniţa cu Bulgaria, fiind străbătută de-a lungul limitei administrative de sud - est de
fluviului Dunărea. Graniţa comunei cu Bulgaria are, în prezent, o lungime de cca. 5210 m.
Cele trei sate ale comunei (nucleele principale) – Oinacu – reşedinţa de comună, Braniştea
şi Comasca se află la o distanţă între 300 (Comasca) şi 1000 m (Oinacu) de Dunăre.
Comuna Oinacu beneficiază de învecinarea directă, în partea de sud, cu Municipiul
Giurgiu, fiind conectată de acesta prin drumul judeţean 507 (distanţa de cca. 8 km)1.
Comuna are acces, prin drumul comunal Dc 94, la Drumul Naţional 5 (E 70), de care este
delimitată pe limita vestică.
Celelalte vecinătăţile ale comunei sunt:
La V – comuna Frăteşti
La Nord – comuna Daia
La Nord - Est – comuna Gostinu
La Nord – comuna Băneasa
După 1990 delimitarea administrativă a comunei a făcut obiectul a numeroase litigii.
În prezent, comuna dispută o suprafaţă de 21,0262 hacu comuna Frăteşti (suprafaţă
reglementată prin PUG aprobat în 2002 ca fiind în intravilan).
2.1.2. Elemente de evoluţie a comunei şi a aşezărilor componente
Pentru înţelegerea, protejare şi valorificare specificului comunei şi a valorilor de
patrimoniu construit a fost realizat studiul de fundamentare istorico – arheologic.
Acest studiu arată că la sfârşitul sec. al XIX-lea, satele Oinacu şi Braniştea erau
comune separate, aparţinând judeţului Vaşca, plasa Marginea. În 1938, Braniştea a fost
desfiinţată, trecând la Oinacu, iar în 1938 a fost înfiinţat satul Comasca. În 1968 comuna a
trecut în administrarea judeţului Ilfov, Comasca fiind desfiinţat cu această ocazie, iar în
1981 comuna a fost transferată judeţului Giurgiu. Satul Comasca a fost reînfiinţat în 2006,
pe teritoriu comunei Oinacu, prin legea 460/2006.
Făcând referire la originile dezvoltării satelor care acum aparţin comunei, studiul
arată că prima informaţie cartografică despre aşezările componente ale comunei Oinacu
se găseşte în harta colonelului Friderich Specht, Militairische Karte der Kleinen oder
Oesterreichische und Grosser Wallachei, Wien, 1791, ridicare topografică din vremea
ocupaţiei austriace. La nord-est de Giurgiu apar figurate satele Ojinali (Oinacu) şi
Brajnistjie (Braniştea).
Următorul document prezentat de studiu, este harta din 1864, Szathmári, unde cele
două sate mai sus amintite sunt prezente, cu denumirea de Oinacu şi Branistea. Acesta
observă că la acea dată, pe hartă este marcată o biserică la nordul satului Braniştea.
1În timp această distanţă înseamnă: aproximativ 14 minute rutier şi 35 minute pe bicicletă.
16
118
MEMORIU GENERAL
Referitor la toponimie, studiul arată că o posibilă vechea denumire a satului Oinacu

sau al unui cătun alăturat ar fi fost Ceadârgiu, de provenienţă turcească, de la cuvintele
cadir – cort, cadirci – cel care face corturi, conform unui studiu de specialitate2 consultat.
Din aceleaşi sursă se arată că oynak – este tot cuvânt de origine turcească, însemnând
persoană de neîncredere, nehotărât, fie instabil, alunecos. Totuşi, satul se pare că era
românesc, după numele păstorului Ion Oinacu ce avea o turmă de vite pe actuala vatră a
satului.
Braniştea, iniţial un ciftlic turcesc – Braniştea Beiului, în proprietatea unui „Bei turc,
care avea aici, pe lângă pământul său de cultură şi ceairul de vite şi o frumoasă vie; apoi
mai plantase prin ghindă şi o frumoasă pădure de stejar de circa 200 de pogoane
româneşti.”3 Satul, format ulterior a luat denumirea Braniştea care în slavă înseamnă loc
înverzit, păşune.
2.2. PATRIMONIUL CULTURAL-ISTORIC

Lista monumentelor istorice clasează ca monumente istorice de arhitectură de
importanţă locală două obiective ambele edificii religioase de cult orthodox, cu acelaşi hram
“Adormirea Maicii Domnului”, una în satul Braniştea, iar cea de-a doua în satul Oinacu.
De asemenea, în listă apar şase obiective arheologice pe teritoriul comunei toate
făcând parte din acelaşi sit arheologic – „Măgura Mare” . Repertoriul Arheologic Naţional
(http://ran.cimec.ro/) inventariază încă un sit arheologic „Măgura Oinacului” - (cod RAN:
104528.01). Necropola de epocă romană / Sec. III, Sec. IV care se află la circa 4 km est de
satul Oinacu şi la 3 km sud-est de satul Braniştea, pe malul stâng al apei Comasca.
Actualizarea listei monumentelor istorice din anul 2015 nu clasează niciun obiectiv
nou.
Tabel 2. Obiectivele înscrise în Lista Monumentelor Istorice (conform Ordinului Ministerului
Culturii nr. 2.828/2015 – LMI 2015)
LISTA MONUMENTELEOR ISTORICE 2015

Nr.
Nr.
Crt.
Crt. cod LMI DENUMIRE LOCALIZARE DATARE
LMI
Hallstatt, Epoca
Situl arheologic de lângă brațul Comasca, la S bronzului,
1 21 GR-I-m-B-14763 la Braniștea, punct de satul Branistea, in Epoca romană,
"Măgura Mare" apropierea cimitirului Neolitic / sec. IV
p. Chr.
lângă brațul Comasca, la S
sec. IV p.Chr.,
2 22 GR-I-m-B-14763.01 Așezare de satul Branistea, in
epoca Romana
apropierea cimitirului
3 23 GR-I-m-B-14763.02 Necropola de satul Braniștea, in sec. IV p.Chr.
lângăbrațul Comasca, la S
4 24 GR-I-m-B-14763.03 Așezare Hallstatt
de satul Branistea, in
2 Tasil Gemil, Nagz Pienaru - Moştenirea istorică a Tătarilor, Universitatea Babeş-Bolylai, Institutul de
Turcologie şi Studii Central-Asiatice Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2012, vol. II, p. 223
3 Idem. p. 222
17
118
MEMORIU GENERAL
Epoca
Bronzului,
5 25 GR-I-m-B-14763.04 Așezare de satul Braniștea, in
Cultura Tei, faza
III
lângă brațul Comasca, la S Neolitic, Cultura
6 26 GR-I-m-B-14763.05 Așezare de satul Braniștea, in Boian; Cultura
apropierea cimitirului Gumelnița
Biserica "Adormirea Sat Braniștea, la cca. 600
7 321 GR-II-m-B-14937 1886
Maicii Domnului" m de DJ 507
Biserica "Adormirea Sat Oinacu, la cca. 100 m
8 461 GR-II-m-B-15052 1844 - 1846
Maicii Domnului" de Primărie
Cronica cercetărilor arheologice din România publicată de Institutul pentru memorie

culturală nu inventariază rapoarte de cercetare după anul 1983 -
http://www.cimec.ro/scripts/ARH/Cronica/CercetariARH.asp
Studiul de fundamentare istorico-arheologic analizează fiecare obiectiv şi

reglementează zonele protecţie aferente, astfel:
2.2.1. Monumente istorice de arhitectură
Analiza monumente istorice de arhitectură
 Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – sat Braniştea – GR-II-m-B-14937
(M1)
Amplasată în partea de nord a localităţii, înconjurată de un cimitir. Stoicescu
aminteşte o biserică în Braniştea (de Vlaşca la acea vreme) şi face trimitere la un document
din 18334. Nu ştim dacă este vorba despre aceeaşi construcţie, cea de acum fiind datată
1886 (conform LMI). Cu certitudine însă, în aceeaşi poziţie la extremitatea nordică a satului,
o biserica este marcată pe harta din 1864.
Actuala pisanie, pictată în pridvor, deasupra intrării în biserică, este recentă, după
lucrările de reparaţie, dar aminteşte ctitorul. „Această Sfântă şi sobornicească biserică a
fost construită din cărămidă în anul 1886, fiind ridicată cu cheltuiala şi osteneala lui Tucă
Stoica, locuitor al satului.” Din această pisanie putem deduce că este posibil ca înainte de
actuala construcţie de zid să fi existat alta, foarte posibil din lemn, refăcută în anul 1886,
ceea ce ar corespunde atât cu trimiterile lui Stoicescu, dar şi cu apariţia edificiului pe o
hartă mai veche.
Avem de-a face cu un edificiu de mici dimensiuni de plan drept cu pridvor, naos şi
altar.
Volumul este unul simplu, faţadele fiind tencuite alb, cu excepţia soclului şi a cornişei
de culoare gri. Deasupra intrării, într-o nişă cu terminaţie semicirculară este icoana de
hram. Deasupra naosului, către pridvor se află o turlă cu structura din lemn şi îmbrăcată
integral în tablă. Şarpanta este din lemn şi învelitoarea din tablă. Intrarea este protejată de
4
Stoicescu, vol. I, p.94
18
118
MEMORIU GENERAL
o copertină din sticlă cu structură metalică. Între anii 2006-2014 au fost realizate toate
aceste lucrări de reparaţii – refacere şarpantă, finisaje interioare şi exterioare, instalaţii,
pictură.
 Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – sat Oinacu - GR-II-m-B-15052
(M2)
Amplasată în centru localităţii, la circa 100 de metri de intersecţia cu drumul spre
satul Braniştea, biserica din satul Oinacu este de mai mari dimensiuni decât cea descrisă
anterior. Ea este datată 1844-1846, deşi pe harta din 1864 nu este vizibilă marcarea
vreunui edificiu de cult. Stoicescu aminteşte această biserică5, cu hramul Adormirea şi Sf.
Gheorghe şi menţionează că a fost ridicată cu ajutorul marelui logofăt I. Filipescu. Anul şi
ctitorul sunt menţionaţi în pisania veche, sculptată în piatră, amplasată deasupra intrării.
Este o biserică cu plan trilobat cu pridvor (adăugat), pronaos, naos şi altar, cu turlă peste
pronaos.
Figura 2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Oinacu
Volumul are o turlă peste pronaos, disproporţionată faţă de corpul bisericii, din lemn
şi îmbrăcată integral în tablă. Șarpanta este din lemn, cu învelitoare din tablă. De remarcat
este tâmplăria din lemn, uneori cu forme circulare.
Fațadele sunt simple, tencuite cu alb, singura care prezintă o decoraţie de inspiraţie
neogotică este cea principală – modenatură sub cornişă şi gol circular (rozetă) în locul
icoanei de hram. În vecinătatea intrării, pe partea stângă a aleii se remarcă două cruci,
dedicate eroilor din această comună.
Reglementări formulate de studiul istorico-arheologic pentru monumentele
istorice de arhitectură
Cu privire la aceste imobile studiul a delimitat zonele de protecţie definite prin
coordonate Stereo 70 aşa cum se poate observa pe planşa nr.3 - Reglementări urbanistice
5 Stoicescu, vol. II, p. 460

19
118
MEMORIU GENERAL
– zonificare funcţională. Limitele zonelor de protecţie ale monumentelor de arhitectură au

fost determinate adaptând la situaţia concretă a monumentelor analizate, reglementarea
generală prevăzută de legea 422/2001 republicată la 20.11.2006 care prevede pentru
aşezările rurale păstrarea unei distanţe de 200m de protecție în jurul monumentului. Astfel,
prin studiul amplasamentului - al vizibilității și interacțiunii vecinătăților cu edificiile
monumente, s-au trasat pentru fiecare obiectiv în parte limitele corespunzătoare urmărind
în acelaşi timp limitele de proprietate pentru operativitatea aplicării prevederilor din zonele
de protecţie. În toate cazurile studiate, datorită factorilor din teren, raza de protecție a fost
restrânsă sub 200 m, influența și percepția asupra monumentului la scara locului
nemanifestându-se la acea distanță.
Studiul formulează următoarele reglementări care sunt preluate de Planul Urbanistic
General prezent:
- La imobilele clasate sunt permise intervenţii de conservare, restaurare şi punere în
valoare a existentului, iar autorizarea intervenţiilor în zonele respective se va face în
conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv cu avizul MCC.
- Pentru clădiri noi, din zona de protecţie se recomandă preluarea unor caracteristici
morfo-stilistice identificate în urma unor studii de specialitate avizate MCC, care să
cuprindă referiri la gabarite, materiale, texturi, cromatică, vizibilitate.
- Autorizarea lucrărilor de construire şi/sau desfiinţare se va face pe baza şi în
conformitate cu avizul M.C.C.
- Funcţiunile permise în zona de protecţie sunt: locuire şi activităţi complementare,
administraţie publică, servicii – prestări servicii, învăţământ, cultură şi culte, comerţ
en-detail, alimentaţia publică, agrement şi petrecerea timpului liber, spaţii publice
amenajate.
- Funcţiuni interzise în zona de protecţie sunt: activităţi industriale şi
complementare acestora care sunt generatoare de noxe, activităţi depozitare şi
comerciale en-gros, antrepozite.
- Amplasarea clădirilor în zonele de protecţie: se recomandă menţinerea modului
tradiţional de ocupare a parcelei: reatrageri, orientarea faţă de punctele cardinale.
- Regim de înălţime: înălţimea maximă admisă - P+1 (7m la cornişă)
- Volumetrie: construcţiile nou edificate nu vor obtura vizibilitatea şi accesul la
monumentele istorice şi vor fi identificate şi conservate punctele de perspectivă
avantajoase fiecărui monument menţionat. Se recomandă păstrarea gabaritelor
specifice zonei pentru a evita ieşirea din scara în raport cu fondul construit.
- Aspectul construcţiilor şi materialele folosite: se vor utiliza materiale specifice şi
se recomandă utilizarea culorilor pastelate în tonuri calde, atât la construcţii cât şi la
împrejmuiri.
Se adaugă că aceste monumente au fost reabilitate în ultimii ani fără a se ţine seama
de valoarea lor, intervențiile menite să salveze clădirile au distrus parţial (după cum se
arată descriptiv şi în studiul istoric) părţi semnificative din acestea precum şi aspectul lor
20
118
MEMORIU GENERAL
general. De aceea, se recomandă ca la astfel de intervenţii să se solicite ajutorul Direcţiei

Judeţene de Cultură şi a asociaţiilor şi fundaţiilor care pot sprijini un demers profesional de
reabilitare-restaurare a acestor monumente. Astfel de intervenţii nu numai că degradează
iremediabil monumentele (ducând până la urmă la declasarea lor) dar conduc la crearea
unui model de intervenţie la clădirile de locuit şi în consecinţă la degradarea imaginii
generale a comunei.
Studiul mai arată că la inspecţia realizată în teren nu s-au identificate alte imobile sau
grupuri de imobile care să deţină calităţi şi caracteristici cu valori culturale semnificative la
nivel local sau naţional pentru a fi propuse pentru clasarea totală sau parţială.
2.2.2. Situri arheologice
Analiză situri arheologice
Studiul istorico-arheologic arată că prezenţa unor grinduri şi terase înalte au favorizat
locuirea umană începând din Neolitic în ciuda numeroaselor zone inundate sau inundabile
de pe suprafaţa comunei Oinacu. Acesta consideră zona ca având un potenţial
arheologic deosebit datorat numeroaselor obiective arheologice identificate pe teritoriul
comunei, atât aşezări, cât şi tumului (movile funerare aparţinând unor populaţii preistorice).
Diagnosticul arheologic non-invaziv a acoperit în mare măsură întreaga suprafaţă a
comunei, fiind identificate 6 situri noi, dintre care 2 tumuli (movile funerare) şi 4 aşezări,
nemenţionate în LMI sau RAN. Neefectuarea de sondaje stratigrafice a privat cercetarea
arheologică de o serie de informaţii referitoare la caracteristicile siturilor arehologice nou
identificate.
 Situl arheologic de la Braniştea, punctul „Măgura Mare” (cod LMI: GR-I-s-B-
14763; cod RAN: 104537.01)
Amplasarea sitului este la 1,8 km Est faţă de biserica din satul Comasca, respectiv la
2,7km Est faţă de biserica din satul Braniştea. Situl ocupă o buză de terasă înaltă, pe malul
drept al apei Comasca. De mari dimensiuni, acoperind aproape 50 de hectare (Fig. 5-8),
situl cuprinde o necropolă din secolele II-IV p. Chr. şi locuinţe atribuite epocilor fierului,
Hallstatt şi Latene. Pe toată suprafaţa sitului au fost identificate elemente ale culturii
neolitice Gumelniţa, reprezentate de lame de silex şi fragmente ceramice.
 Situl arheologic de la Braniştea, punctul „Măgura Oinacului” (cod RAN:
104528.01).
 Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Oinac Nord 1”
În punctul „Oinac Nord” se află un tumul (movilă funerară), plasată la 900m nord faţă
de limita satului. În prezent este acoperită de vegetaţie, regimul terenului fiind unul agricol.
Vârful este marcat de o cruce funerară modernă (Fig. 18-20). Diametrul ei este de cca. 50m
şi are o înălţime păstrată de cca. 3m.
Situl apare pe Planul Director de Tragere, marcat cu semnul de movilă. În jurul său s-
au descoperit fragmente ceramice preistorice (epoca bronzului) şi medievale timpurii (sec.
IV, respectiv IX-X p. Chr.). Cel mai probabil, movila reprezintă un monument funerar din
epoca Bronzului, în care pot apărea şi înmormântări ulterioare, posibil din epoca migraţiilor,
lucru care se întâmplă frecvent în astfel de monumente.
21
118
MEMORIU GENERAL
 Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Oinac Nord 2”

Acest sit a fost identificat, în anul 2016, cu ocazia cercetării realizate pentru studiul
istorico-arheologic aferent Planului Urbanistic General de faţă. Acesta este amplasat la
1,5km est de DN5, la 900m nord-est de intrarea în fosta fermă (CAP Remuş), respectiv la
100m nord de satul Oinacu. El ocupă în medie primii 100 de metri ai terasei înalte de la sud
de Valea Vârtopului, ocupând o suprafaţă de aproape 17 hectare (Fig. 21-24). În prezent
majoritatea suprafeţei este în circuitul agricol, fiind arată, în partea sudică a sitului existând
şi plantaţii de viţă de vie.
De pe suprafaţa sitului au fost recoltate numeroase fragmente ceramice care aparţin
următoarelor epoci istorice: epoca Bronzului, epoca Migraţiilor (sec. IV p. Chr.) şi Evului
mediu timpuriu (sec. IX-X p. Chr.).
 Situl arheologic de la Comasca, punctul „Comasca Sud”
Situl este amplasat pe un bot de terasă, la 200m nord de privalul Gârla Mare şi la
200m est de limita actuală a satului, respectiv la 800m sud-est de biserica din sat. Ocupând
o suprafaţă de cca. 16 hectare, el este astăzi complet acoperit de culturi agricole.
De pe suprafaţa sitului au fost recoltate numeroase fragmente ceramice care aparţin
următoarelor epoci istorice: epoca Bronzului şi epoca Migraţiilor (sec. IV p. Chr.).
Fragmentele ceramice recoltate sunt în marea lor majoritate lucrate cu mâna, nedecorate.
Remarcăm un perete de oală care prezintă un brâu alveolat şi o buză de cană, lucrată din
pastă arsă oxidant. Alături de prezenţa unor piese de silex, ar fi argumente pentru
încadrarea în epoca Bronzului a lotului de materiale arheologice. Mai puţin numeroase, dar
expresive, sunt fragmentele ceramice atribuibile epocii Migraţiilor. Astfel, au fost recoltate
fragmente de funduri provenite de la căni lucrate la roată sau de la toarte de la oale.
Caracteristicile pastei arse reducător, indică datarea în secolele III-IV pentru acest loc
ceramic.
 Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Gropana”
Acest sit a fost identificat, în anul 2016, cu ocazia cercetării realizate pentru studiul
istorico-arheologic aferent Planului Urbanistic General de faţă. Acesta este amplasat la
600m sud de satul Comasca, la 1,4 km sud faţă de biserica din sat, la 1 km nord-est de
punctul Malu Roşu, ocupând un grind, care la începutul secolului XX era înconjurat de ape.
Aici, de pe o suprafaţă de cca. 23 ha au fost recoltate numeroase fragmente ceramice dar
şi un fragment de calotă craniană indiciu asupra existenţei în zonă a unei necropole antice.
În prezent majoritatea suprafeţei este în circuitul agricol, fiind arată şi traversată pe
lungime şi parţial distrus de un adânc şanţ de irigaţie, dar şi afectat de o conductă în
capătul său nordic. De pe suprafaţa sitului au fost recoltate numeroase fragmente ceramice
care aparţin următoarelor epoci istorice: Neolitic, epoca Bronzului, epoca Migraţiilor (sec. IV
p. Chr.) şi Evului mediu timpuriu (sec. IX-X p. Chr.).
 Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Fermă”
Acest sit a fost identificat, de asemenea, în anul 2016, cu ocazia cercetării realizate
pentru studiul istorico-arheologic aferent Planului Urbanistic General de faţă. Acesta este
amplasat la 1,4 km sud-est de satul Oinacu, la 1,6 km sud-vest de biserica din satul
Comasca, lângă clădirile fermei abandonate. El ocupă un colţ al terasei mărginite la est de
22
118
MEMORIU GENERAL
Valea Hagiului şi la vest de Valea Coada Cherestelelor. De pe suprafaţa sitului au fost

recoltate puţine fragmente ceramice, atipice care aparţin cel mai probabil epocii Bronzului.
Starea fragmentelor ceramice, dimensiunile lor, precum şi raritatea comparativ cu a
celorlalte situri din zonă sugerează fie o locuire de scurtă durată, fie prezenţa unei
necropole.
Au fost recoltate doar materialele posibil de a fi atribuite epocilor preistorice destul de
puţin numeros şi extrem de fragmentar. El constă în fragmente de pereţi lucrate cu mâna,
nedecorate, fapt ce îngreunează atribuirea unei culturi sau a alteia. Totuşi, caracteristicile
pastei, precum şi prezenţa unor aşchii de silex indică epoca Bronzului.
Figura 3. Poziţia siturilor arheologice în teritoriul administrativ al Comunei.
Reglementări şi recomandări formulate de studiul istorico-arheologic pentru

siturile arheologice clasate, repertoriate sau nou identificate.
Se recomandă ca toate siturile nou identificate să fie trecute în Repertoriul Arheologic
Naţional.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv Legea 422/2001
republicată la 20.11.2006, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii în vederea
protejării siturilor şi monumentelor istorice.
23
118
MEMORIU GENERAL
Având în vedere importanţa deosebită de a proteja siturile şi monumentele istorice

trebuie avută în vedere respectarea cu stricteţe a Legii 422/2001. În acelaşi sens trebuie
avut în vedere de către autorităţile locale luarea acelor măsuri menite să protejeze siturile,
eliminând factorii de risc care le pot afecta, ţinând cont de delimitările atât a siturilor, cât şi a
zonelor de protecţie.
Atenţie trebuie acordată în special siturilor a căror zonă de protecţie suprapune
intravilanul satelor Oinacu, în cazul siturilor Oinac Nord 1 şi 2, sau al satului Comasca, în
cazul sitului Comasca Sud.
Nu trebuie neglijate nici siturile depărtate de sate avându-se în vedere posibilitatea
construirii viitoare de ferme, parcuri eoliene sau fotovoltaice, canale de irigaţie sau orice
altă investiţie care prin natura sa afectează situl sau monumentul istoric. În cazul efectuării
de astfel de investiţii, trebuie avută în vedere de către beneficiarii investiţiei, dar şi de
autorităţile locale, a respectării prevederilor legale şi de obligativitatea efectuării prealabil
investiţiei a cercetărilor de descărcare de sarcină arheologică, prevederile legale
condiţionând obţinerea autorizaţiei de construcţie de obţinerea unui aviz din parte Direcţiei
Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
Pentru toate siturile identificate pe teritoriul comunei Oinacu trebuie ca eliberarea
autorizaţiei de construcţii sau alte intervenţii în sol să fie acordată doar cu avizul Direcţiei
Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
Respectivul aviz poate fi obţinut de beneficiarul investiţiei/amenajării rurale doar în
urma unei cercetări arheologice pentru descărcarea de sarcină arheologică întocmit de un
arheolog expert sau specialist. Nerespectare acestei recomandări duce la încălcarea Legii
422/2001 şi atrage consecinţele legale asupra făptuitorilor.
În vederea întocmirii raportului de cercetare necesar obţinerii avizului de la Direcţia
Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu, recomandăm efectuarea de cercetări
arheologice preventive în suprafaţa siturilor arheologice şi de diagnostic intruziv urmat de
supraveghere în cazul zonelor de protecţie a siturilor. În cazul în care, în urma
diagnosticului intruziv sau în urma efectuării supravegherii arheologice efectuate în zonele
de protecţie, sunt identificate complexe arheologice: morminte, locuinţe etc. pentru
obţinerea avizului este necesară efectuarea cercetării arheologice preventive.
De asemenea, având în vedere afectarea de către lucrările agricole a tuturor siturilor
existente pe teritoriul comunei Oinacu, recomandăm efectuare de arături de maxim 30cm
adâncime în suprafaţa siturilor.
Orice modificări în structura geologică a siturilor (ex. alunecări de teren) sau
intervenţii neautorizate pe suprafaţa siturilor sau în zona lor de protecţie trebuiesc anunţate
imediat la Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
2.3. CONDIȚII DE CADRU NATURAL

2.3.1. Relieful
Comuna Oinacu este situată în Câmpia Română în unitatea Câmpia Burnas a
subdiviziunii Câmpiei Bărăganului şi în Lunca Dunării.
24
118
MEMORIU GENERAL
Câmpia Burnas este o câmpie tabulară slab fragmentată în care depozitele de loess
au favorizat apariţia a numeroase zone depresionare. Aceasta se înalţă la 80 - 90 m, fiind
adânc fragmentată de pâraie şi ogaşe, dirijate mai ales către Câlniştea. Pe părţile netede
prezintă şi crovuri mari de tip găvan, iar pe latura dunăreană se dezvoltă terasa a IV-a a
Dunării (de 55 m), denumită şi terasa Greaca, precum şi cea de 12 - 20 m (Găujani-Vieru).
La contactul văilor cu Stratele de Frăţeşti apar izvoare bogate (obişnuit pe laturile de N şi
S).
Figura 4. Amplasarea comunei în cadrul Câmpiei Române
Toate cele trei localităţi ale comunei, Oinacu, Braniştea şi Comasca se dezvoltă pe
terenuri plate cu cote de nivel pornind de la 23,2 în NV-ul satului Oinacu şi 16,4 în E şi SE-
ul acestuia. Către satele Braniştea şi Comasca, pe direcţia V-E, terenul comunei prezintă o
uşoară cădere care formează o zonă depresionară de 140-170 m cu cotele de 15,9 – 17,9.
În această zonă depresionară, pe latura vestică a satului Braniştea se dezvoltă Privalul
Gârla Mare care ocoleşte satul Comasca la S şi se varsă în canalul Comasca de unde
printr-o staţie de pompare ajunge în Dunăre. Satul Braniştea se află între cotele de 16,4 şi
18,3, iar Comasca între cotele 18,2 şi 22,2.
Terenul comunei urcă pe direcţia N-S dinspre Braniştea până în apropierea privalului
Gârla Mare de unde începe să scadă către Dunăre.
25
118
MEMORIU GENERAL
2.3.2. Clima
Judetul Giurgiu aparţine în întregime sectorului cu climă continentală (ţinutului
climatic al Câmpiei Române). Topoclimatul este specific luncii Dunării, cu veri mai
călduroase şi ierni mai blînde decât în restul câmpiei.
Radiaţia solară globală Totalizează sume medii oscilând în jurul valorii de
127,5kcal/cm2-an.
Circulaţia generală a atmosferei înregistrează frecvenţe relativ mari ale advecţiilor de
aer temperat-oceanic din V şi NV (cu precădere în semestrul cald) şi ale advecţiilor de aer
temperat-continental din NE şi E (cu deosebire în semestrul rece). Acestora li se adaugă
pătrunderile mai rare de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV şi S şi de aer
tropical din SE şi S.
Vânturile sunt slab influenţate de relieful uniform, vitezele rămânând relativ mari, iar
direcţiile relativ constante. La Giurgiu se constată totuşi canalizarea curenţilor de aer în
lungul fluviului, frecvenţele maxime revenind vânturilor de SV (20,0%) şi NE (18,6%),
urmate de cele din SE (10,0%) şi E (9,0%).
Temperatura medie anuala depăşeste 11ºC. Mediile lunii celei mai calde, iulie:
23,2°C iar mediile lunii celei mai reci, ianuarie, fiind de —2,5°C . Maximele absolute
înregistrate de-a lungul întregii perioade de observaţii climatologice au atins 42,8°C (7
august 1896). Minimele absolute ale aceleiaşi perioade au fost -30,2°C (6 februarie 1954).
Numărul mediu al zilelor cu îngheţ variază în concordanţă cu ceilalţi parametri ai
temperaturii aerului, fiind mai redus în topoclimatul mai adăpostit şi mai cald al luncii
Dunării (97,3 zile).
Cantităţile medii anuale de precipitaţii, în judeţul Giurgiu, totalizează 553,0 mm.
Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie, ele fiind de 80,4 mm la Giurgiu şi
75,6 mm la Ghimpaţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici se înregistrează în februarie,
ele însumînd 29,0 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în semestrul cald, când
convecţiei dinamice frontale i se adaugă termoconvecţia favorizată de încălzirea excesivă a
suprafetei terestre şi aerului din straturile inferioare ale atmosferei. Ele au adesea caracter
de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi vijelii. Cantităţile maxime căzute în 24 de
ore au totalizat 118,0 mm la Giurgiu (12 octombrie 1949).
Stratul de zăpadă are o distribuţie discontinuă atât în teritoriu, cât şi în timp, datorită
vânturilor puternice care spulberă şi troienesc zăpada, pe de o parte şi frecvenţelor
intervale de moină, pe de altă parte. Grosimea medie decadală a stratului de zăpadă este
maximă în luna ianuarie, cînd coboară sub 8,0 cm în partea sudică.
Fenomene de îngheţ (curgeri de sloiuri, pod de gheaţă) se înregistrează în circa 75%
din ierni şi au o durată medie de 40 zile, cea mai mare durată fiind de 88 zile, iar cea mai
mică de 3 zile. Podul de gheaţă apare mai rar (45% din ierni) şi durează în medie 30 zile,
cea mai mare durată fiind de 69 zile, iar cea mai mică de 8 zile. Ostroavele, bancurile
submerse şi îngustările de albie favorizează formarea zăpoarelor în timpul ruperii podului
de gheaţă. Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ
– Zonarea teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ în comună este de 70-80
cm.
26
118
MEMORIU GENERAL
2.3.3. Reţeaua hidrografică

Apele de suprafaţă
Din punct de vedere hidrologic, fluviul Dunarea este principalul colector din zona
studiata. Debitul mediu multianual al fluviului calculat pe o perioadă de 42 ani (1921 —
1962) este la intrarea în judeţ, de circa 5 880 m3/s, valoare reprezentativă pentru întreg
sectorul judeţului Giurgiu. În anii foarte ploioşi şi foarte secetoşi, valorile debitelor medii
anuale nu depăşesc 1,48 şi respectiv 0,68 din valoarea debitului mediu multianual. De
asemenea şi repartiţia debitelor în interiorul anului este redusă. Volumul maxim scurs pe
anotimpuri, care se înregistrează obişnuit primăvara (aprilie— iunie) reprezintă în medie
34,2% din cel anual, iar cel minim se realizează obişnuit la sfârşitul verii şi începutul
toamnei (august— octombrie) fiind de circa 18% din acesta. Lunar, volumul maxim este în
medie de circa 12% din volumul anual şi se realizează în mai, însă valori apropiate (11,6%)
se înregistrează şi în aprilie. Volumul minim lunar se întîlneşte în octombrie (5,5% din
volumul anual) şi septembrie (circa 5,7% din volumul anual). Debitul maxim cu
probabilitatea de depăşire de 1% (o dată la 100 ani), în regim natural de scurgere este de
17 100 m3/s la intrare şi 17 300 m3/s la ieşirea din judet. Debitul mediu zilnic minim (anual)
cu probabilitatea de 80% (o dată la 5 ani) este de circa 1 940 m3/s, iar cel corespunzător
perioadei iunie—august, când cerinţele pentru irigaţii sunt maxime, de 2 820 m3/s, ambele
valori putând fi considerate ca reprezentative pentru întreg sectorul aferent judetului
Giurgiu. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de circa 1 650 kg/s, cel
târât nefiind semnificativ în raport cu acesta.
În dreptul comunei, Dunărea formează Ostroavele Mocănaşu, şi Ciobanu, braţul
Smârda cu Ostrovul Mocanu şi braţul Ara, toate aflându-se în administrarea Administraţiei
Naţionale “Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea fiind înregistrate
cu codul cadastral XIV – 1 şi având o suprafaţă de 603,17 ha conform avizului de informare
pentru reactualizarea PUG 10569/11.11.2015. Comuna este protejată de inundaţii pe fluviul
Dunărea prin digul cu care este prevăzut aproape tot cursul fluviului, porţiunea aflată pe
teritoriul comunei făcând parte din digul Gostinu având o lungime de 4 km faţă de care
sunt prevăzute zone de protecţie de 4m de-a lungul digului spre interiorul incintei indiguite
(măsurată de la piciorului digului spre interiorul incintei) şi 10 m de-a lungul digului
măsurată de la piciorul taluzului exterior către fluviul Dunărea.
Digul cu lăţimea care cuprinde zonele de protecţie îmreună cu un canton de 0.5 ha
se află şi ele în admiistrarea aceleiaşi insituţii.
27
118
MEMORIU GENERAL
Figura 5. Componentele fluviului Dunărea pe teritoriul Comunei Oinacu
În afara fluviului reţeaua hidrografică de suprafaţă este rarefiată în această zonă, pe

teritoriul comunei fiind formată din două privaluri – Privalul Gârla Mare aflat la vest de satul
Branişte şi Privalul Comasca aflat în estul teritoriului comunei aproale de limita
administrativă precum şi de o porţiune restrânsă a albiei pârâul Vârtopu. La acestea se
adaugă sistemul de canale de irigaţii şi de desecare care au fost realizate în anii 1960-1970
şi care în prezent sunt degradate şi neutilizate.
Apele subterane
Comuna este cuprinsă în corpul de apă subterană de adâncime RODL06 delimitat
prin Planul de Management al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic
Dobrogea şi Apelor Costiere realizat de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi în corpul de
apă6: ROAG07
Lunca Dunării (Giurgiu – Olteniţa) delimitat de planul de management al bazinului
hidrografic Argeş – Vedea. Acest plan identifică şi o serie de ecosisteme terestre
6
Corpurile de apă au fost delimitate pe baza criteriilor geologice, hidrodinamice şi de stare (calitativ şi
cantitativ).
28
118
MEMORIU GENERAL
interdependente de corpurile de apă, astfel că pentru corpul de apă ROAG07 Lunca Dunării
acesta evidenţiază zăvoaiele de salcie şi plop de la Gura-Vedei – Şaica – Slobozia
(prezente şi pe teritoriul comunei Oinacu).
Figura 6. Poziţia comunei Oinacu în corpurile de apă subterană.
Orizonturile acvifere existente in aceasta zona sunt:

 orizontul acvifer freatic cantonat in complexul de nisipuri cu rare pietrişuri acoperit
de argile sau loessuri, grosimea acviferului fiind între 5 si 20 m;
 orizontul acvifer de adâncime, cantonat intr-un complex de pietrişuri si nisipuri cu
intercalaţii argiloase (strate de Frăţeşti). Grosimea acestui acvifer este de cca 60
m, putând fi interceptat prin foraje la adâncimi între 10 si 35 m (anexa 4/2).
2.3.4. Caracteristici geotehnice
Studiul geotehnic pentru actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Oinacu
a fost realizat de către firma S.C. GEOCON GLOBAL CONSULTING S.R.L.
Acesta nu se poate substitui studiilor geotehnice pentru fiecare obiectiv ce se va
construi, acestea vor fi dimensionate corespunzator, conform „Normativului privind
principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”, indicativ
NP074/2014 aprobat de MLPTL, cu privire la terenul de fundare, prin suplimentarea
29
118
MEMORIU GENERAL
corespunzatoare a investigaţiilor de teren şi laborator în conformitate cu caracteristicile

constructive ale viitoarelor construcţii.
Categoria geotehnica
Studiul încadrează comuna în categoria geotehnică de risc 1 – risc redus cu un total
de 9 puncte acordate pe următoarele criterii:
- criteriul conditiilor de teren - teren bun - 2 puncte;
- criteriul apei subterane - fara epuismente -1 punct;
- criteriul clasei de importanta a constructiei - normală - 3 puncte;
- criteriul vecinatăţii - fără riscuri - 1 punct;
- criteriul seismic - se vor adauga 2 puncte.
Figura 7. Amplasarea celor 4 foraje geotehnice executate pentru realizarea studiului de

fundamentare PUG
Ca urmare s-a hotărât realizarea investigării geotehnice de teren prin 4 foraje

geotehnice cu adâncimea de până la 6m, amplasarea lor ţinând cont de solicitările de
extinderi de intravilan.
Procese geomorfologice actuale
Pot fi subliniate procesele de tasare, sufoziune şi şiroire pe câmpuri, apoi cele de
aluvionare şi eroziune de mal în lunci, precum şi prăbuşirile pe malurile înalte, cu precădere
marginile Burnasului. Câmpurile interfluviale sunt aproape în exclusivitate acoperite cu
loess, de aceea se instalează aici procese de tasare şi sufoziune. Tasarea se remarcă prin
30
118
MEMORIU GENERAL
crovuri şi găvane, răspândite în Burnas (fâşia central-sudică), unde pânza freatică este la
mare adâncime şi zona puţin drenată.
Cea mai intensă sufoziune se observă tot în Burnas; se remarcă prin mici tunele
subterane, prin hornuri ce apar la suprafaţă, prin realizarea de ogaşe şi torenţi care se
instalează pe direcţia unor scurgeri sufozionale. Procesul este foarte activ în timpul ploilor
torenţiale. O serie de văi în general seci, dar adânci, din nordul Burnasului, s-au realizat pe
această cale.
Diferenţa de circa 40 m care există între marginea Burnasului şi luncile de la
baza sa fac ca prăbuşirile, alunecările, surpările şi torenţialiţatea să fie uneori deosebit de
accentuate; la aceasta contribuie, în plus, şi apariţia la baza loessului a unui complex
marnos precum şi a pânzei freatice din Stratele de Frăţeşti, mai ales de la Călugăreni în
aval. În mod atenuat, procesele amintite apar şi pe malurile unor văi interioare, ca şi pe
abrupturile dinspre Dunăre.
Caracterizarea geotehnica a terenului
Analiza forajelor a evidenţiat un teren caracterizat litotologic prin prezenta
pământurilor loessoide în suprafaţa, dispuse peste depozitele aluvionare de nisipuri si
pietrişuri.
A. Complexul loessoid, argilosdin suprafaţa de tipul formaţiunii de Bărăgan (B), are
o grosime cuprinsa intre 8 -18 m.
a) Argile prafoase / prafuri nisipoase (Ap)
Se prezinta plastic consistenţe - tari, umede-saturate, macroporice, cu
compresibilitate mare-medie.
b) Argile cafenii (Ac)
Din încercările de determinare în laborator a variantei presiunii de umflare (Pu) cu
variaţia umidităţii, rezulta ca argilele cafenii, prin ridicarea umidităţii de la cea actuala pana
la umiditatea de saturaţie, pot genera presiuni de umflare ce variază intre 35 - 145 kPa
(frecvent 35 - 90 kPa).
B. Complexul nisipos (N)- de tipul formaţiunilor de Colentina (C3)
a fost întâlnit cu ocazia efectuării altor studii geotehnice şi este situat sub
complexul grosier la adâncimi de 9,30-23,00 m şi are grosimi de
1,60 - 9,50 m. În marea majoritate a cazurilor, baza complexului depăşeşte
adâncimea de investigare de 25,00 m.
Acest complex este alcătuit din nisipuri argiloase, nisipuri prăfoase si nisipuri fine-
mari. Nisipurile argiloasesunt plastic moi - plastic vartoase, umede-saturate,
mediu compresibile.
Conform STAS 1709/2-90 pentru amplasamentul analizat succesiunea litogeotehnică
a terenului natural se caracterizează după sensibilitatea la îngheţ ca fiind foarte sensibile la
fenomenul înghet-dezgheţ – prafuri nisipoase şi argile prăfoase respectiv P4 ÷ P5.
Luând în considerare prevederile STAS 1709/1-90 se specifică:
 indicele de umiditate al tipului climatic al zonei este Im< -20;
31
118
MEMORIU GENERAL
 indicele maxim de îngheţ I30max = 550, pe baza căruia în diagrama pentru

materialele de tip P4 si P5 conduc la adâncimea de îngheţ de 0.80 - 0,95 m în
sistemul rutier;
 valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al pământului „Ep” din zona
terenului natural (sub umpluturi) sunt de 60 – 70 Mpa conform buletin tehnic rutier
nr. 1/2001.
Conform tabelului 1b din STAS 2914/84 privind condiţii tehnice generale de realizare
a terasamentelor pământurile coezive din structura terenului natural au calitate mediocră
pentru realizarea lucrărilor de terasamente, simbol 4b.
Conditii geologo-tehnice de fundare
Pe întreaga suprafata investigată prin lucrări, se remarcă prezenţa stratelor
sistematizate care prezintă omogenitate geotehnică, astfel că reprezintă un teren mediu la
bun de fundare conform NP074/2014.
Având în vedere caracteristicile terenurilor din zonele analizate, dar şi variaţia
nivelului apelor subterane, se recomandă soluţii uzuale de fundare directă (radier general,
tălpi continui sau fundaţii izolate), pe teren natural sau îmbunătăţit prin compactare la
partea superioară, sub adâncimea de îngheţ, în materialele argiloase-prafoase, cu luarea în
calcule a unei valori pentru presiunea convenţionala de bază egală cu p conv. = 200 kPa ca
presiune convenţională de bază pentru calculul la stări SLU şi SLEN, în cazul fundării
directe. Soluţiile de îmbunătăţire vor fi alese în funcţie de caracteristicile constructive ale
fiecarui obiectiv.
Orice constructie se doreste a fi edificată, aceasta se va face în baza unui studiu
geotehnic în amplasament pentru fiecare obiect de construcţie.
2.3.5. Hazardul seismic
Conform P100/1-2013 ce reda reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare prin
hazardul seismic şi valoarea perioadei de control sub forma hărţilor cu zonarea parametrilor
pe teritoriul Romaniei – anexele 6, 7 si 8:
- hazardul seismic este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a
terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenta IMR, corespunzator
stării limită ultime şi are valoarea ag = 0.25 g;
- valoarea perioadei de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns pentru zona
amplasamentului este de 1.0 sec.
32
118
MEMORIU GENERAL
2.4. RELAŢII ÎN TERITORIU

2.4.1. Context european: participarea comunei la programele transnaționale ale
Dunării și situarea în apropierea unor noduri de circulație paneorupeană;
Comuna Oinacu în Regiunea transfrontalieră România – Bulgaria
Comuna Oinacu face parte din regiunea transfrontalieră România – Bulgaria care a
beneficiat de Programul de Cooperare Transfrontalieră România Bulgaria 2007- 2013
finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – fondul structural creat
pentru a sprijini reducerea dezechilibrelor dintre regiunile UE. Această zonă este
considerată ca având probleme tipice zonelor de frontieră cu limitări în schimburile
economice, sociale, culturale care afectează managementul comun şi eficient al zonei şi
duce la creşterea gradului de marginalizare şi izolare faţă de centrele economice
importante.
Figura 8. Amplasarea comunei în zona transfrontalieră România – Bulgaria
Astfel comuna a făcut parte dintr-o serie de proiecte desfăşurate în cadrul acestui
program precum:
 Starea şi evaluarea socio-economică a regiunii transfrontaliere româno-bulgare în
perioada 2009-2015;
 Strategia transfrontalieră pentru promovarea potențialului turistic din zona Giurgiu
– Ruse elaborată pentru Consiliul Judeţean Giurgiuîn cadrul proiectului „Viitorul
Dezvoltării Locale – Turismul în Zona de Graniță”;
 Strategia comună pentru dezvoltare teritorială durabilă în zona transfrontalieră
România – Bulgaria, Atlasul peisajelor, 2014
 Riscurile critice şi problemele pe care le întâmpină dezvoltarea afacerilor
ecologice actuale în Regiunea Transfrontalieră Giurgiu Ruse şi Strategia de
marketing în vederea promovării avantajelor zonei transfrontaliere Giurgiu – Ruse
pentru investitori.
33
118
MEMORIU GENERAL
Pentru perioada 2014 – 2020, acelaşi fond susţine în zonă Programul Interreg V-A
Romania-Bulgaria7 cu 5 axe prioritare:Axa prioritară 1 - O regiune bine conectată; Axa
prioritară 2 - O regiune verde; Axa prioritară 3 - O regiune sigură; Axa prioritară 4 - O
regiune calificată și inclusivă; Axa prioritară 5 - O regiune eficientă.
Dintre acestea, axele 2 şi 4 au obiective specifice în care comuna Oinacu este direct
interesată:
 Axa prioritară 2 - O regiune verde
Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea utilizării durabile a resurselor şi patrimoniului
natural și cultural Rezultate: 10.000 vizite la siturile de patrimoniu natural și cultural și
atracții 100 produse/servicii turistice integrate create 50 strategii comune, politici și
planuri de management pentru valorificarea patrimoniului cultural și natural
Obiectiv specific 2.2 - Îmbunătățirea managementului durabil al ecosistemelor din
zona transfrontalieră Rezultate: 20.000 de hectare de habitate susținute pentru a atinge
un statut mai bun de conservare
 Axa prioritară 4 - O regiune calificată și inclusivă
Obiectivul specific 4.1 - Încurajarea integrării zonei transfrontaliere în privința ocupării
și mobilității forței de muncă Rezultate: 10.000 participanți la inițiative locale comune de
angajare și formare profesională 2.000 participanți la programele comune de educație și
formare profesională pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,
oportunități educaționale și învățământ superior și profesional la nivel transfrontalier
Accesibilitatea comunei la reţeaua de circulaţie paneuropeană
Aşezarea geografică a comunei o face să aibă acces direct sau indirect la culoare
importante de circulaţie naţionale şi europene astfel:
Accesul direct prin drumul comuna Dc 94 (în stare bună) către drumul naţional 5
(drum european 70) Giurgiu – Bucureşti (distanța până la București fiind cca. 60 km –
1h25minute) poziţionează comuna pe culoarul IX de transport Paneuropean
(Alexandroupolis – Bucureşti – Chişinău – Kiev – Helsinki).
De asemenea, comuna are acces, indirect prin Municipiul Giurgiu, la Coridorul VII
Paneuropean de circulaţie fluvială: Nurnberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Budapesta -
Belgrad - Drobeta Turnu Severin - Vidin/Calafat - Giurgiu/Ruse - Galați - Marea Neagra
care conduce la posibilitatea unui transport rapid, european, al mărfurilor prin portul Giurgiu
cu atât mai mult cu cât Municipiul Giurgiu este vizat8 pentru construcţia unui terminal
intermodal de cale ferată, rutieră şi fluvială. Accesul la port se răsfrânge şi asupra ocupării
populaţiei acesteia în sectorul serviciilor de transporturi fluviale.
De asemenea, comuna beneficiază de prezenţa, în vecinătate, a podului Giurgiu /
Ruse care facilitează relaţiile cu Bulgaria.
7
www.interregrobg.eu (martie 2016)
8Ministerul Transporturilor şi infrastructurii, 2011, Strategia de transport intermodal în
România2020http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_transport_inter
modal_text.pdf (martie, 2016)
34
118
MEMORIU GENERAL
2.4.2. Context regional

Comuna face parte din regiunea Sud-Muntenia care, pentru zona Dunării, a stabilit
pentru perioada 2014-2020 pilonii, priorităţile şi proiectele majore de dezvoltare conform
documentului „Dezvoltarea teritorială durabilă a teritoriului Dunării din România”. Între
acestea comuna Oinacu este direct interesată de pilonii care au ca obiect dezvoltarea
agriculturii şi cea a turismului precum şi dezvoltarea pisciculturii înglobând următoarele
priorităţi şi proiectele majore:
 Reabilitarea sistemului de irigaţii;
 Dezvoltarea agroturismului şi a turismului piscicol;
 Dezvoltarea de circuite turistice şi cicloturistice;
 Realizarea unui traseu cicloturistic de-a lungul Dunării.
2.4.3. Context național şi judeţean
Teritoriul comunei este străbătut de cel mai important curs de apă din ţară, fluviul
Dunărea, aceasta constituind şi graniţa de sud a ţării. În acelaşi timp, malurile Dunării sunt
bordate de suprafeţe întinse de pădure aflate în domeniu public de interes naţional o parte
dintre acestea fiind introduse în reţeaua de protecţie Natura 2000.
În ceea ce priveşte reţeaua de localităţi comuna deţine dotările specificate de lege
atât pentru satul reşedinţă de comună (rang 4) cât şi pentru satele componente (rang V).
De asemenea, PUG-ul în vigoare al municipiului Giurgiu consideră comuna Oinacu
ca făcând parte din zona de influenţă periurbană a municipiului, de altfel accesul către zona
urbană şi respectiv serviciile şi locurile de muncă aferente este destul de uşor pe drumul
judeţean DJ 507.
2.4.4. Context local: apartenența la iniţiative locale de asociere în scopuri comune.
În afară de comuna Gostinu cu care este legată prin drumul judeţean 507, comuna
Oinacu nu are relaţii de accesibilitate foarte bune cu localităţile rurale învecinate ceea ce
îngreunează colaborarea acestora pe diverse domenii. Cu toate acestea comuna face parte
dintr-o serie de iniţiative de cooperare precum:
 Grup de Acţiune Locală - FLAG „Giurgiu – Tradiţia Pescuitului Dunărean” din
fac parte 17 UAT-uri din judeţul Giurgiu, respectiv municipiul Giurgiu (doar o parte
a municipiului), comuna Găujani, comuna Gogoşari, comuna Gostinu, comuna
Greaca, comuna Herăşti, comuna Hotarele, comuna Izvoarele, comuna Malu,
comuna Oinacu, comuna Prundu, comuna Putineiu, comuna Răsuceni, comuna
Slobozia, comuna Stăneşti, comuna Toporu şi comuna Vedea
Finanţarea europeană aprobată pentru implementarea strategiei este de 10.057.700
RON, fonduri care pot fi accesate de către potenţiali beneficiari în vederea implementării
proiectelor în teritoriul vizat pentru9:
- modernizarea bazinelor piscicole şi crearea de facilităţi pentru turismul piscicol,
9
(http://flaggiurgiu.freewb.ro/masuri, martie 2016).
35
118
MEMORIU GENERAL
- amenajarea bazinelor piscicole deja existente în scopul obţinerii de producţie din
acvacultură,
- realizarea de restaurante cu specific pescăresc,
- realizarea de puncte de colectare şi desfacere de peşte,
- amenajarea unor spaţii pentru servicii şi agrement pentru turişti,
- promovarea şi protejarea sectorului pescăresc,
- dobândirea de competenţe în asigurarea sustenabilităţii
 Din anul 2008, comuna Oinacu face parte din Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară (ADI) “Management eficient pentru un judeţ curat”, având în
componenţă un număr de 51 de asociaţi. Aceasta are ca scop gestiunea serviciilor
de colectare, transport, prelucrare, depozitare a deşeurilor inclusiv construcţia unui
Centru de management integrat al deşeurilor la Frăţeşti – staţie de sortare şi
compostare finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională – Programul
Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 prin proiectul - “Sistem de Management
Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Giurgiu”.
 Citeşte mai mult: Depozitul de deşeuri de la Frăteşti devine funcţional | Stiri
Giurgiu, Giurgiu News, Giurgiuvean, Ziar Giurgiu, Informatii locale, giurgiuveni,
ziar giurgiuvean, zvon | <a href='http://www.stirigiurgiu.ro/depozitul-de-deseuri-de-
la-fratesti-devine-functional/'>Depozitul de deşeuri de la Frăteşti devine
funcţional</a>. În prezent deşeurile din comuna Oinacu sunt transportate către
depozitul de la Glina.
 Din anul 2014 comuna Oinacu a aderat la Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară - "Sănătate asigurată prin apă curată" care are ca scop
gestiunea sistemelor centralizate de apă – canal (HCL Giurgiu 129/2014). În anul
2016, comuna Gostinu, împreună cu care comuna Oinacu putea construi sistemul
de canalizare în condiţii eficiente, s-a retras din această asociaţie (conform HCJ
38/2016).
36
118
MEMORIU GENERAL
2.5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

2.5.1. Potențial economic local
După cum s-a arătat anterior cea mai mare parte a teritoiului agricol al comunei
Oinacu provine din desecarea prin sisteme speciale realizate în jurul anilor 1965, construite
cu scopul de a face din aceste terenuri unele productive agricol. Astfel, în prezent comuna
are peste 70% din teritoriul administrativ - terenuri agricole dintre care cca. 68% terenuri
arabile şi cca. 4,5% păşuni şi fâneţe. Corelarea acestei situaţii cu aşezarea comunei în
apropierea municipiului Giurgiu evidenţiază un potenţial deosebit în acest domeniu prin
oportunitatea de aprovizionare a mediului urban. De altfel, există iniţiative de realizare a
unor plantaţii de legume biologice în comună.
Comuna deţine şi o suprafaţă foarte mare de păduri reprezentând peste 12% din
suprafaţa totală a comunei, dar cu specii de esenţă moale (salcie, plop, salcâm).
Suprafeţele de vii deţinute, încă sunt în totalitate de sepaje hibride.
Amplasarea pe malul fluviului Dunărea, la confluenţa a două braţe ale acesteia oferă
comunei o importantă resursă piscicolă care însă nu este utilizată decât în foarte mică
măsură şi în mod mai degrabă informal (consum individual).
Cadrul natural deosebit conferă comunei şi un potenţial turistic care, în ultimii ani, se
încearcă a fi utilizat.
2.5.2. Situaţie economică

Conform statisticilor județene, în comuna Oinacu își desfășurau activitatea în anul
2014, un număr de 45 societăți comerciale, cu 4 mai puține comparativ cu anul 2010
(Direcția Județeană de Statistică a județului Giurgiu). Acești agenți economici își
desfășoară activitatea într-o economie slab diversificată, unde cele mai întâlnite activități
sunt cele de: comerț (în special cu amănuntul) și agricultură, prin cultivarea cerealelor și
alte activități realizate în ferme mixte, alături de creșterea animalelor, industrie alimentară și
servicii.
Situația economică a firmelor din Oinacu pe domenii de activitate, în 2010
Domeniu de Număr Salariati Cifra de Afaceri Profit Net (RON)
activitate firme 2010 (RON) 2010 2010
Agricultura 4 12 4026541 470910
Industrie 10 184 43636896 997178
Contructii 6 7 351964 -4064
Comert 23 22 6997948 -110781
Alte servicii 6 9 366126 -48394
Sursa datelor: Ministerul Finanțelor, Situația agenților economici
În anul 2010, firmele cu activitate comercială erau cele mai numeroase în totalul
firmelor ce-și desfășurau activitatea pe teritoriul comunei, însă ponderea lor scade ușor de
la 47% la 45% în anul 2014. Firmele din industrie ocupau al doilea loc ca pondere, însă
37
118
MEMORIU GENERAL
declinul activității industriale face ca până în anul 2014 acestea să se reducă ca podere cu
peste 10 puncte procentuale (vezi figura de mai jos), lasând locul unor firme din servicii și
agricultură.
Distribuția agenților economici pe principalele domenii de

activitate, în anii 2010 și 2014
Situația economică a firmelor din Oinacu pe domenii de activitate, în 2014

Domeniu de Număr Salariati Cifra de Afaceri Profit Net (RON)
activitate firme 2014 (RON) 2014 2014
Agricultura 6 14 4677435 635148
Industrie 5 0 106758 3242
Contructii 4 3 339252 5349
Comert 20 19 2306563 15403
Alte servicii 10 5 330668 -4848
În economia comunei Oinacu, profilul ocupațional predominant este cel terțiar printr-o
distribuție de 58,5% a salariaților în acest sector, urmat de sectorul primar cu 34,1% în anul
38
118
MEMORIU GENERAL
2014. Acest fapt evidențiază o ocupare mai mare a salariaților în activități comerciale și
agricole. Sectorul secundar înregistrează ponderi foarte reduse în structura salariaților din
comună, ponderi ce se cifrează la mai puțin de 8% în anul 2014, exclusiv pe seama
activităților din construcții.
Distribuția numărului de salariați pe principalele domenii

de activitate, în anii 2010 și 2014
Desființarea punctelor de lucru ale firmei DELTA GAS SRL, cel mai important agent
economic pentru industria locală, a determinat reducerea drastică a locurilor de muncă la
nivelul comunei și dispariția salariaților din mediul privat al activității industriale. Astfel
numărul de salariați total din mediul privat scade de peste 5 ori, de la 234 în anul 2010 la
41 salariați în anul 2014.
În agricultură numărul salariaților a rămas în anul 2014 aproximativ același ca cel
existent în anul 2010, în rest toate sectoarele economice înregistrează un regres privind
acest indicator. Chiar dacă în agricultură numărul firmelor a crescut foarte ușor în perioada
analizată, iar numărul de salariați a rămas constant, peste 60% din cifra totală de afaceri a
firmelor existente pe teritoriul comunei în anul 2014 este realizată în activități ce aparțin
39
118
MEMORIU GENERAL
acestui sector de activitate, ceea ce demostrează importanța agriculturii în dezvoltarea

mediului de afaceri la nivel local și, implicit, asupra dezvoltării comunei în ansamblu.
Distribuția cifrei de afaceri pe principalele domenii de activitate,

în anii 2010 și 2014
Valorile mai ridicate ale indicatorilor de performanță ale întreprinderilor active din
comună, ce desfășoară activități în agricultură, și anume salariați, număr și cifra de afaceri
realizată de acestea, reconfirmă importanța agriculturii în economia locală.
În comună există trei întreprinderi care au ca obiect de activitate culturile agricole în
câmp şi care lucrează suprafeţe întinse aflate în proprietate privată sau în arendă: SC
Bandra SRL; SC Agrodan SRL; SC Agromaximus SRL,precum şi un prelucrator de produse
cerealiere.
40
118
MEMORIU GENERAL
Este de remarcat, că deşi comuna are înscrise puţine firme pe teritoriul său, iar
activitatea industrială s-a confruntat cu un real declin, totuşi aceasta a păstrat funcţionale
(cel puţin în parte) zonele destinate activităţilor industriale. Astfel în una dintre aceste zone
(estul satului Braniştea) și-a avut sediul una dintre cele mai importante ferme avicole din
judeţul Giurgiu (atât cu hale de producţie, cât şi cu sediul administrativ şi servicii aferente) -
S.C. Poultec International S.R.L.
Analiza indicatorilor de performanță ale întreprinderilor active atât în anul 2010, cât și
în anul 2014, ne arată un dinamism relativ redus al mediului de afaceri, cu înființarea unui
număr mic de firme, cu putere economică scăzută la nivel local. Chiar dacă cifra de afaceri
din industrie este realizată 100% de firme care au existat și în anul 2010 pe raza comunei,
faptul că ea se diminuează cu 99,7% în 2014 comparativ cu anul 2010, ne arată că
performanțele lor economice sunt foarte slabe.
Singurul domeniu de activitate mai dinamic în mediul privat îl reprezintă agricultura,

unde aproximativ 60% din firmele nou înființate contribuie cu peste 40% la realizarea cifrei
de afaceri înregistrate în anul 2014, a cărei valoare a crescut cu peste 16% comparativ cu
anul 2010. Agricultura este de altfel singurul domeniu care a înregistrat o creștere a cifrei
de afaceri în perioada analizată, 2010-2014, în condițiile în care cifra totală de afaceri la
nivelul tuturor firmelor din comună a scăzut cu 85% în acest timp.
O altă situaţie de notat este că în comună există productori individuali instituţionalizaţi
ca Persoană Fizică Autorizată (cca. 10 conform datelor din evidenţa primăriei comunei),
care solicită fonduri europene pentru activităţi productive agricole în special apicultură,
ceea ce ne lasă să înţelegem că în comună există iniţiativă antreprenorială care poate duce
la dezvoltarea de produse ce pot fi etichetate ca locale, tradiţionale sau biologice.
Activitățile de servicii în mediul privat sunt puțin dezvoltate în teritoriu. Ele se
realizează cu un număr de 5 persoane salariate în anul 2014, reprezentând 12,2% din
41
118
MEMORIU GENERAL
totalul salariaților din comună. Performanțele financiare realizate de aceste activități se

cifrează la doar 4,3% din valoarea totală a cifrei de afaceri realizată de întreprinderile active
din localitate în anul 2014.
De asemenea, este de remarcat că activităţile economice întreprinse în comună tind
către diversificare şi către o mai bună utilizare a resurselor locale specifice. Astfel, o zonă
care anterior era destinată unei ferme zootehnice, a fost transformată într-un centru turistic
de către firma S.C. Gropana New Era SRL.
La nivel de comună, numărul mediu de salariați în perioada analizată, atât din mediul
public, cât și privat, urmează o tendință de regres.
Sursa datelor: INS, baza TEMPO online
În anul 2014, numărul mediul al salariaților din comuna Oinacu este de 125
persoane, cu 14 persoane mai puțin față de anul 2010. În perioada 2010-2014, se
înregistrează astfel o scădere cu 10,1% a numărului de salariați, în timp ce la nivel județean
tendința este de creștere a numărului mediu de salariați (cu 5,2% mai mare în 2014
comparativ cu anul 2010). În anul 2014, ponderea salariaților din mediul privat în totalul
salariaților din comună era de 32,8%, ceea ce demonstrează existența unui mediu de
afaceri slab dezvoltat, cu locuri de muncă foarte puține.
42
118
MEMORIU GENERAL
Sursa datelor: INS, baza TEMPO online
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, volumul populației

șomere la nivelul comunei a variat între un maxim de 104 de persoane înregistrate în 2010
și un minim de 41 șomeri în anul 2013. În luna august 2016 numărul șomerilor creștea la
48. Totuși, raportând numărul de șomeri la populația totală a comunei constatăm că, în
termeni relativi, ponderea șomerilor în total populație s-a menținut la un nivel constant,
înregistrând variații relativ mici între 1,2 și 3%. De remarcat, după structura pe sexe a
șomerilor, că la începutul perioadei analizate populația masculină a comunei este mai
afectată de șomaj decât cea feminină, însă în ultimii doi ani situația s-a inversat.
Trendul înregistrat la nivelul comunei Oinacu în ceea ce privește evoluția șomajului,
calculat ca raport între numărul de șomeri și populația totală, este relativ similar celui
înregistrat la nivel județean, pentru mediul rural de rezidență. Valorile șomajului în perioada
2010 - 2016 sunt fluctuante șipe un trend crescător încă din anul 2012. Comparativ cu
mediul rural național, șomajul la nivelul comunei are valori superioare, în întreaga perioadă
de analiză (vezi figura de mai sus).
În concluzie, cele mai multe unități economice din comună au profil agricol și
comercial, realizând activități de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate.
Majoritatea societăților comerciale din localitate sunt microîntreprinderi, având în structura
lor mai puțin de 9 salariați, conturându-se astfel o economie slab dezvoltată în teritoriu,
unde activitățile productive și cele industriale sunt foarte puțin prezente în economia locală.
Chiar dacă agricultura reprezintă un potențial de dezvoltare locală, trebuie subliniat
faptul că activitatea agricolă se confruntă în prezent cu mai multe disfuncționalități. Acestea
constau în:
– lipsa/nefuncționalitatea instalațiilor pentru irigații în zonă;
– lipsa de resurse a proprietarilor de terenuri agricole, în special financiare;
– producții ce înregistrează dificultăți în comercializarea produselor obținute;
43
118
MEMORIU GENERAL
– concurența mare pe piața agricolă;

– număr redus al societăților comerciale care să fie specializate în exploatații de tip
agricol.
2.6. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
2.6.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic
Informaţiile asupra modului în care resursele umane au tendinţa să evolueze sunt
esenţiale pentru concepţia propunerilor de dezvoltare urbanistică a următorului interval de
timp (de 10 ani). Prin asociere cu indicatori economici şi spaţiali acestea pot sugera care
sunt cele mai potrivite direcţii de utilizare a resurselor teritoriale, cele mai adaptate
contextului, pe care Planul Urbanistic General al comunei le poate propune pentru rezultate
cât mai bune în următoarea perioadă de reglementare urbanistică. Pe baza acestora putem
evalua necesarul de infrastructură, dar şi de rezerve de terenuri pentru anumite funcţiuni
pentru următoarea perioadă de timp.
Pentru ca datele furnizate de aceşti indicatori să fie relevanţi în înţelegerea profilului
demografic al comunei aceştia sunt prezentaţi comparativ cu mediul rural al judeţului
Giurgiu. Poziţionarea situaţiei comunei în ansamblul mediului rural al judeţului permite o
mai bună corelare ulterioară a profilului demografic cu alte date precum cele de poziţie şi
dezvoltare spaţială evidenţiindu-se astfel probleme şi oportunităţi specifice acestei comune.
Pentru realizarea descrierii evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic s-
aufolosit datefurnizate de recensămintele populaţiei şi locuinţelor din anii 1992, 2002 şi
2011, precum şi de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu, dar şi date
disponibile din baza TEMPO-online a Institutului Naţional de Statistică
(http://statistici.insse.ro/shop/?page=info).
Analiza volumului populaţiei, raportat la anul 1992, evidenţiază o tendinţă accentuată
de scădere a acesteia în comuna Oinacu comparativ cu mediul rural al judeţului Giurgiu
sau chiar cu totalul populaţiei judeţului, ajungând în anul 2015 la o diminuare cu 19% a
populației existente în 1992. Este de remarcat că se observă o pierdere accentuată a
populaţiei încă din anul 2002, de (-8.5)%,mai intensă decât la nivel judeţean. În acelaşi timp
se constată că spre deosebire de trendul descrescător constant al populaţiei rurale din
judeţ, populaţia comunei Oinacu pare să scadă într-un ritm mai lent după anul 2011.
Tabel 3: Volumul populaţiei comunei Oinacu – evoluţie la recensăminte, comparativ cu mediul rural
al judeţului Giurgiu:
Unitate teritorială Indicator 1992 2002 2011 2015
Comuna Oinacu Frecvenţe absolute 4129 3780 3357 3348
Evoluţia populaţiei 1992=100% -8,5 -18,7 -18,9
Judeţul Giurgiu total
Frecvenţe absolute 313352 297859 281422 277960
(populaţia totală)*
Judeţul Giurgiu (populaţia
Frecvenţe absolute 216492 209322 199217 186618
rurală)*
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992, 2002, 2011
*Nota: conţine şi populaţia comunei Oinacu
44
118
MEMORIU GENERAL
Dacă însă, se compară graficele de creştere a populaţiei pe ani consecutivi în

perioada 2002-2015 se constată că populația comunei Oinacu înregistrează o tendinţă de
scădere în trepte, care se detaşează faţă de trendul judeţean, în special începând cu anul
2009.
Figura 9. Evoluţia populaţiei comparativ cu populaţia rurală a judeţului Giurgiu. Sursa: baza de
date TEMPO-online a Institutului Naţional de Statistică.
Astfel, trendul evolutiv al volumului populaţiei pe ani consecutivi din anul 1992 arată
că descreşterea populaţiei a fluctuat anual de la (-8) persoane în anii 1995, 2001, 2008 sau
2013 la (-68) în anul 2014. În total, comuna a pierdut din anul 1992 până în anul 2015, 781
de persoane.
Figura 10. Evoluţia populaţiei în perioada 1992 - 20015. Sursa: baza de date TEMPO-online a
Institutului Naţional de Statistică.
Pentru a corela această analiză cu dezvoltarea teritorială a comunei, în momentul în

care datele vor fi disponibile, această analiză se va completa cu situaţia evoluţiei volumului
populaţiei pe fiecare localitate componentă.
45
118
MEMORIU GENERAL
2.6.2. Densitatea populaţiei

Comuna Oinacu are, conform Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI)10,
o suprafaţă a teritoriului administrativ de 4879,99 ha. La 1 iulie 2015 în această comună
domicilia o populaţie de 3322 locuitori, ceea ce conduce la o densitate de 68 locuitori / km2,
aflată sub densitatea medie a mediului rural al judeţului de 78,62 locuitori / km 2. Deşi,
restrângerea limitei teritoriului administrativ în perioada dintre recensământul din 2002 şi
anul 2015 influenţează evoluţia densităţii, totuşi aceasta se menţine asemenea volumului
populaţiei pe un trend descrescător de la 75,15 locuitori / km2 în anul 2002 la 68 locuitori /
km2 în anul 2015. Întrucât modificarea limitei administrative a însemnat şi reducerea
suprafeţei intravilane cu 63,4 ha, densitatea populaţiei calculată pe suprafaţă de intravilan
suferă acelaşi tip de influenţă.
Tabel 4. Densitatea populaţiei pe anii 2002 şi 2015

Anul Teritoriu administrativ Populaţie Locuitori / km2 total
2002 50,3 km 2 3780 75,15
2015 48,8 km2 3322 68,00
Teritoriu intravilan Populaţie Locuitori/km2 intravilan
2002 4,42 km2 3780 855
2015* 3,91 km2 3322 849,61
*intravilan existent - cuprinde suprafeţele de intravilan adăugate prin Planuri Urbanistice Zonale în perioada
2002-2015
2.6.3. Structura pe sexe şi vârste

Distribuţia pe sexe a populaţiei Oinacu în anul 2015 se conformează situaţiei
mediului rural al judeţului Giurgiu, adică numărul populaţiei feminine este mai mare decât al
celei masculine, uşor mai echilibrată decât în cazul judeţului, dar în tendinţă de distanţare
după cum se arată în tabelul de mai jos:
Tabel 5. Evoluţia distribuţiei pe sexe comparativ cu mediul rural al judeţului Giurgiu

Femei Bărbaţi
Raport de masculinitate
Valoare % din Valoare % din
(număr bărbaţi la 100 femei)
absolută total absolută total
2002 1893 50,08 1887 49,92 99,68
2011 1765 50,43 1735 49,57 98,30
2015 1694 50,60 1654 49,40 97,63
Gr_rural 2015 94781 50,66 92304 49,34 97,39
Problemele sau avantajele structurale ale resurselor de populaţie sunt înţelese, însă,
prin corelarea structurii pe sexe cu cea pe vârste.
10 În capitolul „Obiective de utilitate publică şi situaţia proprietăţilor în intravilan” se arată că teritoriul

administrativ al comunei este modificat faţă de cel din anul 2002, anul în care a fost aprobat Planul
Urbanistic General în vigoare. În prezent comuna este înregistrată la OCPI cu un teritoriu mai restrâns cu
126 ha.În prezent, această situaţie face obiectul unui litigiu între Comuna Oinacu (în calitate de reclamant)
şi Comuna Frăţeşti, OCPI şi Instituţia Prefectului (în calitate de pârâţi) aflat pe Rolul Tribunalului Giurgiu
(Contencios administrativ şi fiscal) conform datelor disponibile pe portalul tribunalului: http://portal.just.ro.
46
118
MEMORIU GENERAL
Figurile de mai jos prezintă comparativ structura populaţiei pe grupele principale de

vârstă ale comunei Oinacu şi ale mediului rural al judeţului Giurgiu în anul 2015. Se
observă, astfel, că situaţia comunei este mai puţin favorabilă decât cea la nivel judeţean.
Astfel, populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) are o pondere mai mică în comuna Oinacu,
iar copiii de până la 14 ani deţin, de asemenea, o pondere mai mică în totalul populaţiei
comunei decât se întâmplă la nivelul mediului rural judeţean, ceea ce conduce la un deficit
al forţei de muncă pe termen lung.
Figura 11. Structura populaţiei pe grupe Figura 12. Structura populaţiei pe grupe
principale de vârstă în anul 2015 în comuna principale de vârstă în anul 2015 în
Oinacu judeţul Giurgiu
Mai mult, populaţia în vârstă de muncă are de suportat o sarcină socială mai mare în
comună, provenită dintr-o proporţie mai mare decât la nivel judeţean din segmentul de
vârstă de 65 de ani şi peste.
Toate acestea demonstrează că în anul 2015 comuna Oinacu este caracterizată de o
îmbătrânire accentuată a populaţiei, cu un deficit mare de forţă de muncă şi resurse reduse
de compensare a acestuia. În continuare se evidenţiază structura și evoluţiea populaţiei şi a
distribuţiei ei pe sexe în anii 2011 şi 2015 faţă de anul 2002.
Tabel 6. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă faţă de anul 2002
Grupe principale de vârste
0-14 15-64 65 de ani şi peste
2002 2011 2015 2002 2011 2015 2002 2011 2015
Femei 250 (100%) -17,60 -26,4 1141 -7,71 -15,51 502 0,80 8,76
Bărbaţi 268 (100%) -29,48 -39,18 1163 -3,01 -8,77 456 -8,33 -5,70
Total 518 (100%) -23,75 -33,01 2304 -5,34 -12,11 958 -3,55 1,88
Din tabelul de mai sus se poate observa că singura categorie de vârstă care creşte
este cea de peste 65 de ani pe seama populaţiei feminine, iar grupa de vârstă care scade
cel mai rapid este cea a copiilor sub 14 ani. În consecinţă, indicele vitalităţii populaţiei,
calculat prin raportarea populaţiei tinere (0-14 ani) la populaţia varstnică (peste 65 ani)
47
118
MEMORIU GENERAL
este, în anul 2015, în comuna Oinacu de 0,36, cu mult sub nivelul care asigură înlocuirea
generaţiilor de 1,5 şi cu mult sub nivelul mediului rural al judeţului Giurgiu de 0,7.
De asemenea, se observă că scăderea cea mai pregnantă se înregistrează în rândul
bărbaţilor, atât în categoria mică de vârstă, cât şi în cea de peste 65 de ani, ceea ce
evident, conduce la raportul de masculinitate negativ identificat mai sus. Totuşi, în categoria
care cuprinde populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) se observă că numărul bărbaţilor se
reduce mai lent decât cel al femeilor. Însă, această categorie este inferioară ca pondere
(60,48%) nivelului mediului rural al judeţului (64,45%).
Figura 13. Piramida vârstelor pe sexe 2002 - 2015. Sursa: baza de date TEMPO-online a
Institutului Naţional de Statistică.
Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată mărimea
comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată grafic prin piramida
vârstelor, iar comparaţia între anii 2002 - 2015 (reprezentaţi prin bare orizontale de culori şi
nuanţe diferite) ne dă informaţii despre tendinţele de înlocuire a generaţiilor în ultimii 13 ani.
Imaginea rezultată tinde către o „piramidă întoarsă” (cu baza înspre partea superioară)
ceea ce evidenţiază situaţia cea mai puţin favorabilă în care se poate afla o populaţie cu
atât mai mult cu cât această tendinţă se accentuează în anul 2015, respectiv un proces de
îmbătrânire accentuat.
Se observă că în 2015 efectivele cohortelor de tineri se reduc considerabil la aproape
toate categoriile de vârste tânără până chiar şi la vârsta de 30-34 de ani, baza piramidei
48
118
MEMORIU GENERAL
arătând că mai afectată este populaţia masculină. Menţinerea acestui trend va conduce
către o accentuare a deficitului de forţă de muncă, deşi se observă că segmentul de vârstă
35-49 de ani şi-a sporit efectivele din 2002 până în 2015. Peste 25 – 30 de ani această
populaţie devine inactivă din punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în ce mai
mare pentru o populaţie tânără din ce în ce mai redusă ca număr.
Înregistrarea menţinerii şi chiar creşterii uşoare a populaţiei de peste 65 de ani
evidenţiază o creştere a duratei medii de viaţă ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de trai.
Însă această situaţie presupune mărirea cererii de servicii sociale şi medicale.
Indicatorul care exprimă sarcina socială pe care populaţia în vârstă de muncă o are
pentru susţinerea populaţiei tinere şi vârstnice este raportul de dependenţă. Acesta se
calculează ca raport între populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în vârstă de muncă
exprimat la 1000 de locuitori. Astfel în comuna Oinacu la 1000 de persoane în vârstă de
muncă revin 653 de persoane tinere şi vârstnice, o sarcină semnificativ mai mare decât cea
care se înregistrează la nivelul mediului rural din judeţ de 551 de persoane la 1000 de
locuitori în vârstă de muncă.
Figura 14. Comuna Oinacu este caracterizată de o îmbătrânire accentuată a populaţiei, cu un

deficit mare de forţă de muncă şi resurse reduse de compensare a acestuia.
2.6.4. Structura etnică şi religioasă

Datele disponibile pentru a carateriza structura etnică şi religioasă a populaţiei
comunei Oinacu sunt cele furnizate de Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală
(http://www.edrc.ro) pentru anul 2002 și Recensământul Populației și Locuințelor pentru
2011. Acestea înregistrează că cea de-a doua etnie ca pondere după români care sunt
majoritari cu 99,62% în 2002, sunt romii (ţigani) cu 0,37% (adică un număr de 15), dar care
au declarat ca limbă maternă limba română, neînregistrându-se vorbitori de limba romanes.
La Recensământul din 2011, ponderea românilor scade la 95,2%, cea a romilor rămâne la
0,3% (un număr de 11 declarați), restul populației refuzând să-și declare apartenența
49
118
MEMORIU GENERAL
etnică. Astfel, deşi este o localitate de graniţă, structura etnică nu înregistrează o

diversificare etnică.
Structura religioasă a populaţiei este reprezentată,la ultimul recensământ, majoritar
de creştini - ortodocşi (81,2%), urmaţi de creştini – neoprotestanţi, între care Adventişti de
ziua a Şaptea cu o pondere de 14,1%.
2.6.5. Mişcarea naturală şi migratorie

Evoluţia populaţiei este determinată pe de-o parte de mişcarea naturală a populaţiei
cu cele două componente: natalitatea şi mortalitatea şi pe de altă parte de mişcarea
migratorie înregistrată prin imigrări şi emigrări.
Indicatorul prin care se măsoară natalitatea este rata natalităţii constituit dinnumărul
de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În
comuna Oinacu rata natalităţii era în anul 2014 de 4,18‰, cu mult sub cea a mediului rural
giurgiuvean de 8,36‰. De asemenea, această rată este cu mult mai mică decât cea din
anul 2002 de 7,14‰ şi decât media celor 13 ani de 6,44‰.
În mod simetric, mortalitatea se măsoară ca rată a mortalităţii, adică numărul celor
decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (pe un an calendaristic). În anul
2014, în comuna Oinacu s-au înregistrat 17,25 decedaţi la 1000 de locuitori, o valoare
foarte mare, dar printre cele mai mici din intervalul analizat şi uşor deasupra valorii la nivel
de mediu rural judeţean (17,12‰). Cea mai mare valoare a ratei mortalităţii a fost
înregistrată în anul 2010 de 23‰, iar cea mai mică în anul 2002 de 16,94‰. Media celor 13
ani se află în apropierea celei la nivel de rural judeţean în jurul valorii de 18 decedaţi la
1000 de locuitori. În consecinţă, putem conchide că în ceea ce priveşte mortalitatea,
comuna se încadrează în valorile înregistrate la nivel judeţean, ceea ce nu putem spune
despre rata natalităţii, care este mult defavorabilă comunei.
Figura 15. Evoluţia mişcării naturale în perioada 2002 - 2014. Sursa primară de date: Direcţia
Judeţeană de Statistică Prahova, baza de date Tempo Online.
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se
50
118
MEMORIU GENERAL
calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an
raportată la volumul populaţiei.
Analizând graficul de mai sus se poate spune că, în comuna Oinacu, sporul natural
negativ este instalat, întrucât toţi cei 13 ani analizaţi au valori negative foarte mari, rar
ajungând deasupra valorii de (-10‰), situaţie cu atât mai defavorabilă cu cât se află sub
nivelul mediului rural al judeţului Giurgiu, de asemenea negativ, dar care în toţi aceşti ani se
păstrează deasupra valorii de (-10‰), cu excepţia anului 2003 când a avut valoarea de (-
10,72‰).
Mişcarea migratorie este cel de-al doilea fenomen care poate influenţa evoluţia
volumului populaţiei, iar cunoaşterea acestuia este cu atât mai importantă cu cât sporul
natural are valori mult sub 0 pe perioade îndelungate de timp. Migraţia, măsurată prin
sporul migratoriu, reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la
nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.
Tabel 7. Mişcarea migratorie a populaţiei 2002-2014 în comuna Oinacu

Persoane La 1000 de locuitori
Sosiri Plecari Sold migratoriu Sosiri Plecari Sold migratoriu
2002 68 63 5 18,00 16,68 1,32
2003 60 68 -8 16,12 18,26 -2,15
2004 82 62 20 22,26 16,83 5,43
2005 53 42 11 14,46 11,46 3,00
2006 47 49 -2 12,95 13,51 -0,55
2007 73 47 26 20,26 13,04 7,22
2008 46 44 2 12,91 12,35 0,56
2009 67 51 16 18,87 14,36 4,51
2010 65 42 23 18,50 11,95 6,55
2011 49 37 12 14,10 10,65 3,45
2012 94 56 38 26,99 16,08 10,91
2013 42 59 -17 12,27 17,23 -4,96
2014 59 55 4 17,55 16,36 1,19
Giurgiu rural 2014 3448 2644 804 18,33 14,05 4,27
Se observă că soldul migratoriu este foarte fluctuant de la un an la altul, ajungând în

doi ani consecutivi de la aproape 11‰ la aproape (-5‰). Totuşi, valorile pozitive sunt
importante pentru echilibrarea sporului natural negativ.
Cu toate acestea, sporul anul al comunei Oinacu înregistrează în anul 2014 o valoare
foarte mică (-11,9‰) comparativ cu judeţul Giurgiu (-4,61‰). În tot intervalul analizat,
sporul anual a rămas negativ, valorile cele mai bune fiind înregistrate de comuna Oinacu în
anii 2007 şi 2012 (-3,05‰ şi, respectiv, -3,16‰).
Graficul de mai jos arată că deşi sporul anual este tot negativ la nivelul întregului
mediu rural al judeţului, totuşi, în special după anul 2006, cele două nu mai urmăresc
acelaşi trend, comuna Oinacu având mai degrabă o traiectorie fluctuantă faţă de cea
judeţeană şi necorelată cu vârfurile valorilor judeţene.
51
118
MEMORIU GENERAL
Figura 16. Evoluţia comparativă a sporului anual 2002 – 2014 între comuna Oinacu şi mediul
rural al judeţului Giurgiu.Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, baza de
date Tempo Online
2.6.6. Prognoza populației

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei
pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe și vârste la un moment
dat și emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în
timp numărul și structura populaţiei: mortalitate, fertilitate și migraţie.
Elaborarea proiectării demografice a populaţiei a fost realizată având în vedere
estimările oficiale privind evoluţia populaţiei oferite de INS în „Proiectarea populaţiei
României în profil teritorial până în anul 2025”. S-a utilizat metoda globală bazată pe
evoluţia sporului mediu anual de creștere coroborată cu proiectarea INS. Practic, estimările
în cele trei variante (optimistă, medie și pesimistă) realizate de INS la nivel de judeţ au fost
recalculate la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale din judeţ (inclusiv comuna
Oinacu), având în vedere evoluţia populaţiei fiecăreia în perioada 2005-2015 în raport cu
evoluția populaţiei judeţului.
Proiecţia populaţiei a fost realizată în trei variante:
Varianta optimistă - care pornește de la ipoteza de creștere a sporului migratoriu și a
celui natural, cele două componete care determină volumul populaţiei;
Varianta medie - pornește de la ipoteza conform căreia cele două componente ale
mișcării populaţiei, sporul natural și sporul migrator, vor avea valori constante în perioada
prognozată;
Varianta pesimistă - care pornește de la ipoteza scăderii celor două componente.
52
118
MEMORIU GENERAL
Proiecţia volumului populaţiei

2020 2025
Judeţ Giurgiu Com. Oinacu Judeţ Giurgiu Com. Oinacu
Varianta medie 251600 3025 240400 2895
Varianta optimistă 258900 3107 251400 3020
Varianta pesimistă 248800 2990 236000 2840
Sursa: calcule proprii pe baza prognozelor INSE la nivel judeţean
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, populaţia comunei Oinacu ar urma
să scadă până în anul 2025, în toate cele trei variante ale proiectării. Comparativ cu anul
2015 (3322 locuitori), până în 2020, populaţia comunei ar urma să scadă cu aproximativ
9% în varianta medie, 10% în cea pesimistă și 6,5% în cea optimistă. Scăderea ar urma să
se accentueze până în anul 2025, volumul populaţiei reducându-se faţă de 2015 cu
aproximativ 9% în varianta optimistă, 13% în varianta medie și 15% în varianta pesimistă.
2.6.7. Nivel de dezvoltare al comunei

Este de remarcat că în pofida unor deficienţe importante demografice, la nivelul
dezvoltării „generale” comuna se situează sensibil deasupra mediei rurale judeţene
conform unui indice de dezvoltare construit de sociologul Dumitru Sandu împreună cu
specialiști din Institutul National de Statistica (INS)11. Acest indice este constituit prin
agregarea indicatorilor specifici sferei publice – venituri şi tipuri de cheltuieli ale bugetului
public local, cei specifici sferei private precum dotările personale, speranţa de viaţă la
naştere şi indicatori comunitari precum cei ai vârstei medii a populaţiei adulte. Această
situaţie poate arăta că există interes şi potenţial de dezvoltare economică a comunei ceea
ce conduce la necesitatea de a propune politici urbanistice care să stimuleze această
tendinţă.
Figura 17. Poziţia comunei din punct de vedere al dezvoltării între comunele judeţului Giurgiu,
conform indicelui de dezvoltare comunitară construit de INS (2007 – 2008).
Dumitru, Sandu; Voineagu, Vergil; Panduru, Filoftei “Dezvoltarea comunelor din România”, Institutul
11
Naţional de Statistică, iulie 2009. Raportul şi sinteza bazei de date sunt disponibile pe adresa
http:\\dumitru.sandu.googlepages.com\ consultată la 19.06.2012.
53
118
MEMORIU GENERAL
2.6.8. Cultură locală

Muzeul Judeţean Giurgiu „Teoharie Antonescu” a repertoriat obiceiul „Căluşului” pe
teritoriul judeţului din care s-a remarcat că se păstrează chiar şi în prezent anumite
elemente practicate în mod spontan. Centrul Judeţean de Conservare si Valorificare a
Tradițiilor Culturale a cercetat acest obicei în anul 2006 în câteva comune printre care şi
comuna Oinacu.
2.6.9. Educaţie
Comuna Oinacu deţine trei unităţi şcolare, câte una în fiecare sat .Din cauza scăderii
populaţiei şcolare funcţionează o singură unitate cea din satul reşedinţă de comună –
Oinacu şi care asigură şcolarizarea pentru clasele I-VIII. De asemenea, singura unitate
preşcolară se află tot în localitatea Oinacu. Pentru transportul elevilor din celelalte sate
primăria susţine un autobuz şcolar.
În anul 2014 populaţia şcolară a comunei era de 243 de elevi din care 57 înscrişi în
grădiniţă şi 186 în învăţământul preuniversitar (respectiv 93 – învăţământ primar şi 93 -
gimnaziu).
Faţă de anul 2002 comuna înregistrează o scădere de peste 36% a populaţiei
şcolare, o scădere mult mai importantă decât cea care se înregistrează la nivelul mediului
rural al judeţului. Totuşi este îmbucurător că faţă de anul 2011 populaţia şcolară rămâne
constantă. Numărul personalului didactic s-a diminuat în consecinţă.
Tabel 8. Date generale privind sistemul de învăţământ (anii 2002, 2011, 2014)
Nivel teritorial Elevi înscrişi Personal didactic
2002 2011 2014 2002 2011 2014
Comuna Oinacu 293 186 186 22 13 14
100% -36,51 -36,51 100% -40,9 -36,36
Rural jud. Giurgiu 20631 17472 17888 1412 1327 1350
100% -15,31 -13,29 100% -6,01 -4,39
Sursa datelor: Baza TEMPO-Online – INSSE Bucureşti
Tabel 28. Date generale privind sistemul de învăţământ – Comuna Oinacu (2014)
Niveluri de Unităţi Sali Elevi Cadre Număr Număr
instruire şcolare de înscrişi didactice elevi/cadru elevi/sala
clasa didactic de clasă
Învăţământ
1 - 57 3 19,00
preşcolar
Învăţământ
93 5 18,60
primar
1 5 37,2
Învăţământ
93 9 10,33
gimnazial
Total 2 243 17 14,29
În infrastructura pentru educaţie a comunei se găsesc următoarele dotări:

- O sală de gimnastică;
54
118
MEMORIU GENERAL
- Două terenuri de sport;

- Un laborator cu 26 de PC-uri.
2.6.10. Sănătate
Comuna dispunea în anul 2014 de doi medici de familie, un stomatolog, un farmacist,
şi 4 cadre sanitare medii. Această situaţie poate fi calificată ca fiind deficitară întrucât unui
medic îi revin peste 1600 de persoane, iar unui cadru sanitar mediu peste 800 de
persoane, în condiţiile în care cererea de astfel de servicii este sporită, având în vedere că
populaţia comunei este îmbătrânită.
Reţeaua de unităţi sanitare a comunei se prezintă astfel:
Tabel 9. Unităţi sanitare – Comuna Oinacu

Categorii de unităţi sanitare Anul 2014
Cabinete medicale de familie 2
Cabinete stomatologice 1
Farmacii 1
RECOMANDĂRI
Având în vedere tendinţele de evoluţie a populaţiei şi disfuncţionalităţile identificate în
cadrul acestui studiu, obiectivele de dezvoltare socio-economică ale comunei Oinacu ar
trebui orientate înspre:
 optimizarea și reducerea efectelor fenomenelor demografice negative, în special
depopularea, ca urmare a mişcării naturale negative;
 dezvoltarea serviciilor oferite în special populaţiei tinere prin măsuri care să permită
dezvoltarea profesională concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii;
 creșterea competitivităţii capitalului uman pe piaţa muncii prin asigurarea oportunităţilor
de învăţare pe tot parcursul vieţii;
 îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă pentru categorii vulnerabile, susţinerea
iniţiativelor antreprenoriale locale și dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne și flexibile;
 dezvoltarea serviciilor sociale și de sănătate destinate populaţiei vârstnice;
 creșterea investițiilor în infrastructura sanitară și socială
 dezvoltarea serviciilor publice (construcția unui dispensar, complex pentru petrecerea
timpului liber) și a celor culturale (promovarea localității și a serviciilor culturale specifice);
 realizarea unor parcuri și locuri de joacă în toate satele comunei;
 implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii şi cultivarea spiritului civic.
55
118
MEMORIU GENERAL
2.7. CIRCULAŢIA – ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI

2.7.1. Accesibilitate
Comuna Oinacu se învecinează cu Municipiul Giurgiu fiind legată de acesta prin
drumul judeţean DJ 507 la o distanţă de cca. 8 km, care poate fi parcursă în cca. 15
minute rutier şi în cca. 35 minute pe bicicletă. De asemenea, comuna Oinacu are acces
direct prin drumul comuna Dc 94 (în stare bună) către drumul naţional 5 (drum european
70) Giurgiu – Bucureşti (distanța până la București fiind cca. 60 km – 1h25minute). Acest
drum face parte din culoarul IX de transport Paneuropean (Alexandroupolis – Bucureşti –
Chişinău – Kiev – Helsinki).
Comuna nu este străbătută de căi ferate, dar putem spune că are un acces foarte
bun către centre importante de servicii şi poate beneficia de toate modalităţile de transport
de care dispune şi municipiul Giurgiu – rutier, feroviar şi chiar naval. De asemenea, prin
intermediul municipiului Giurgiu, această comună are posibilitatea de circulaţie către
Bulgaria (o resursă importantă în special în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor).
Figura 18. Poziţia comunei în cadrul principalelorculoare de transport paneuropean
2.7.2. Circulaţia rutieră în cadrul comunei.

Axul structural al circulaţiei comunei este drumul judeţean DJ 507 Giurgiu – Gostinu,
drum parţial asfaltat care leagă comuna de localităţile învecinate, inclusiv de municipiul
Giurgiu.
În prezent, profilul drumului judeţean cu o distanţă între aliniamente la traversarea
localităţilor de 17 m, nu respectă întru totul reglementările Ordonanţei Guvernului 43/1997
cu modificările şi completările ulterioare privind regimul drumurilor care prevede la articolul
9 (pct. 9, alin 4) modificat prin Ordonanţa 47/ 2010 că „ pentru dezvoltarea capacităţii de
circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axa drumului
56
118
MEMORIU GENERAL
şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum (…)

12 m pentru drumurile judeţene”. Pentru a respecta această reglementare aliniamentul ar
trebui retras cu 3,5 m faţă de poziţia actuală.
Cel de-al doilea acces important în comună este asigurat de drumul comunal 94, cu
ieșire directă în drumul național DN 5 (la km. 55+270) și întâlnind drumul județean 507 în
satul Oinacu. În prezent, distanța dintre aliniamente la acest drum este de 15 m ceea ce nu
respectă prevederile Ordonanţei Guvernului 43/1997 cu modificările şi completările
ulterioare care prevede la articolul 9 (pct. 9, alin 4) modificat prin Ordonanţa 47/ 2010 că „
pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor
rurale, distanţa dintre axa drumului şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta
a drumurilor va fi de minimum (…) 10 m pentru drumurile comunale”. Pentru a respecta
această reglementare aliniamentul ar trebui retras cu 2,5 m, de fiecare parte.
Conform Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor, lăţimea platformei încadrează aceste drumuri în clasa tehnică IV cu viteze de
deplasare specifice de 50 km ora, respectiv 40 km ora în condiţii de limitare. Această viteză
conduce la o capacitate medie de cca. 800 autoturisme pe oră, satisfăcând traficul necesar
comunei.
Din punct de vedere al gabaritelor străzile comunei, atât cele principale cât şi cele
secundare asigură circulaţia optimă în comună, profilul acestora variind de la 13 la 15 m
sau chiar 17 m în cazul străzilor principale şi de la 9 la 13 în cazul străzilor secundare, însă
acestea nu sunt amenajate corespunzător, în cele mai multe cazuri fiind delimitată doar
zona carosabilă
Drumurile de acces în comună (judeţean şi comunal) sunt asfaltate integral pe
teritoriul comunei și se găsesc într-o stare bună. Prin contrast, circulaţia generală a
comunei este îngreunată de faptul că majoritatea îmbrăcăminţilor celorlalte străzi sunt de
piatră sau criblură şi doar un procent de până la 20% din suprafaţa destinată circulaţiei
rutiere este realizată din asfalt. În total comuna dispune de 15,647 km de drumuri asfaltate
(dintre care 8,8239 km de străzi, restul fiind constituiți din lungimea drumului județean și
comunal asfaltate integral pe teritoriul comunei) și 25,438 km de străzi pietruite.
Referitor la DN 5 in care debuseaza DC 94 mentionam ca acesta este dotat pe
tronsoanele 54+490 – 55+000(suprafata 15300 m2 – perdea existenta functionala) si
55+490 – 56+200(suprafata 21.300 m2 – perdea existenta nefunctionala)cu perdele de
protectie in suprafata totala de 36.600 m2. Acestea sunt in administrarea detinatorului
drumului si sunt supuse interdictiei de construire pana la desfiintarea lor, cu avizul
administratorului drumului in cazul vreunei derogari.
Totodata, se va tine cont pentru eventualele investitii din zona DN 5 de articolele 19,
aliniatul(4) si art. 47, aliniatul(1) si (5) din O G nr. 43/1997 privind regimul drumurilor care
mentioneaza:
Art. 19, alin. (4): „Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in
traversarea localitatilor rurale, distanta dintre axa drumului si gardurile sau constructiile
situate de o parte si alta a drumurilor, va fi de minim 13 m pentru drumurile nationale, de
minim 12 m pentru drumurile judetene si de minim 10 m pentru drumurile comunale.”
57
118
MEMORIU GENERAL
Art. 47, alin. (1) „Pentru evitarea congestionarii traficului in afara localitatilor se
interzice amplasarea oricaror constructii care genereaza un trafic suplimentar la o distanta
mai mica de 50,0 m de la marginea partii carosabile in cazul autostrazilor, al drumurilor
expres si al drumurilor internationale „E” , respectiv 30,0 m pentru celelalte drumuri de
interes national si judetean. Prin constructii care genereaza trafic suplimentar se au in
vedere unitati productive, complexe comerciale, depozite andro, unitati tip showroom,
obiective turistice, cartiere rezidentiale, parcuri industriale, precum si orice alte obiective
si/sauconstructii asemanatoare, in care se desfasoara activitati economice.”
Art 47, alin. (5) „Constructiile prevazute in afara localitatilor si care nu se incadreaza
in categoria celor care genereaza trafic suplimentar, asa cum acestea sunt definite la alin.
(1), se vor amplasa in afara zonei de protectie a drumului.”
Criblura
7%
Asfalt
19%
Piatra
74%
Figura 19. Ponderea tipurilor de îmbrăcăminte a străzilor în comuna Oinacu (a se vedea tabelul
de mai jos) .
În satul Comasca, toate străzile au îmbrăcăminte de piatră, inclusiv drumul de

legătură între satul Braniştea şi Comasca şi pe care se propune o extindere a intravilanului
de 2 ha. Se propune ca străzile principale (N-S), din acest sat să aibă prioritate la asfaltare.
Tabel 8. Situaţia îmbrăcăminţii pe străzi (date culese din teren)
Nr. Piatra /
DENUMIRI Sat Asfalt Lungime (m)
Crt. Criblura
1 DJ - INTRAVILAN O a 4491,60
2 DC - INTRAVILAN O a 932,50
3 NEPERIN O p 323,00
4 GRAND O a 795,57
5 VAPORULUI O p 266,80
6 OVIDIU O a 346,63
7 LILIACULUI O p 127,38
58
118
MEMORIU GENERAL
8 STUPILOR O a 367,86
9 NOVACILOR O p 765,83
10 PRIMARULUI O c 840,90
11 PROFESORULUI O c 1189,90
12 FLORILOR O p 341,00
13 CRINULUI O p 345,70
14 FANTANII O p 217,30
15 FIERARULUI O p 248,30
16 POSTEI O p 359,90
17 VIILOR O p 158,58
18 CENTURII O 888,81
19 NARCISELOR O a 282,21
20 GRIPCA O p 330,34
21 FRIZERULUI O p 148,90
22 NEIDENTIFICAT (CENTURII) O 620,12
23 NEIDENTIFICAT O 731,23
24 SALCIEI O 344,56
25 SANITARULUI B a 1110,00
26 SCOLII B p 698,00
27 MORII B p 334,34
28 ADUNARII B a 422,25
29 BRUTARIEI B a 75,29
30 MURILOR B p 388,28
31 PARCULUI B p 326,64
32 AGENTULUI B p 697,78
33 BISERICII B p 82,50
34 CIOBANILOR B p 180,22
35 INTR. CIOBANILOR B p 35,58
36 MOSILOR B p 211,61
37 INTR. AGENTULUI B p 105,14
38 INTR. AGENTULUI B p 173,90
39 INTR. SCOLII B p 202,74
40 PESCARILOR B p 541,82
41 VIILOR B p 202,19
ADIACENT ZONA
42 B p 385,90
INDUSTRIALA
43 POSTEI B p 215,96
44 CRINULUI B p 346,25
45 VIORELELOR B p 196,69
46 LAUTARILOR B p 203,29
47 SOBARILOR B p 709,09
48 CRIZANTEMELOR B p 251,00
49 FLORILOR B p 436,15
59
118
MEMORIU GENERAL
DRUM COMASCA
50 C p 719,68
(+ EXTINDERE)
51 CARAUSILOR C p 502,20
52 BOBOCULUI C p 1296,15
53 PRINCIPALA C p 1381,27
54 BANULUI C p 1395,65
55 PANDELE C p 1303,25
56 NEIDENTIFICAT C p 1560,17
57 LAZAR C p 1021,25
58 SOARELUI C p 514,24
59 CROITORILOR C p 460,72
60 SALCAMILOR C p 540,60
61 NUCULUI C p 466,08
62 NEIDENTIFICAT C p 1688,44
2.7.3. Transport în comun

Comuna Oinacu beneficiază, pentru asigurarea transportului în comun, de o linie de
microbuz în regim privat (Giurgiu – Gostinu / Comasc - Giurgiu).
Consiliul local asigură transportul şcolar din satele Braniştea şi Comasca către şcoala
cu clasele I - VIII din Oinacu singura rămasă funcţională în comună.
2.7.4. Disfuncţionalităţi
Principalele disfuncţionalităţi sesizate în ceea ce priveşte organizarea circulaţiei
comunei:
- Deşi comuna a reuşit să elimine drumurile de pământ, totuşi cea mai mare parte a
circulaţiei rutiere în comună se face pe drumuri de piatră sau criblură, unele dintre
ele având sistemul rutier degradat; circulaţia pe astfel de drumuri degradează şi
drumurile asfaltate prin purtarea pe roţi a materialului acumulat pe roţi (piatră, noroi)
şi poluează prin împrăştierea prafului în sezonul cald;
- Intersecţia drumului judeţean cu străzile principale din comună necesită amenajare;
- Deşi comun are o accesibilitate foarte bună către municipiul Giurgiu şi către
capitală, totuşi, la nivel local, comuna are un acces direct limitat în comunele din
proximitate, drumul judeţean 507 fiind limitat în comuna învecinată Gostinu;
- Distranţa între aliniamentele, atât la drumul comunal cât şi la drumul judeţean, nu
respectă Ordonanţa 47/ 2010 (de respective 20 şi 24 m);
- Accesibilitatea la Dunăre este redusă făcându-se în prezent numai pe drumuri de
pământ specifice exploataţiilor agricole, la momentul iniţierii PUG, consiliul local
pietruise parţial unul din aceste drumuri;
- Străzile comunei nu sunt amenajate corespunzător, în cele mai multe cazuri fiind
delimitată doar zona carosabilă, circulaţia pietonilor făcându-se inadecvat;
60
118
MEMORIU GENERAL
- Deşi îşi îndeplinesc funcţia de marcare a locurilor de oprire şi de adăpostire (parţial)

staţiile de transport în comun sunt construite din material inadecvate locului având
un aspect de uzură morală şi fizică;
2.8. INTRAVILAN. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL.

2.8.1. Teritoriul administrativ - extravilan
Suprafaţa teritoriului administrativ furnizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară este de 4879,9895 ha. Această suprafaţă este diminuată comparativ cu anul
2002 în care s-a aprobat PUG în vigoare, întrucât o suprafaţă de 21,0262 ha12 este
disputată în instanţa de contencios administrativ cu comuna învecinată Frăteşti. Aceasta
suprafaţă aflată, în litigiu, era reglementată prin PUG-ul în vigoare ca intravilan.
Actualizarea reglementărilor prin noul Plan Urbanistic General este realizată pentru
suprafaţa furnizată de OCPI, urmând ca dacă instanţa decide ca suprafaţa aflată în litigiu
să revină comunei Oinacu, noile investiţii să fie realizate în baza unui PUZ care să preia
reglementările zonei învecinate şi recomandările formulate de acest PUG pentru această
zonă.
Figura 20. Zona în litigiu – contencios adrministrativ comuna Oinacu – comuna Frateşti.
12Conform Procesului Verbal nr. 77/29.10.2010 şi Adresei 4064/02.09.2015 a Comisiei Locale de Fond
Funciar a Comunei Oinacu – Tabel nominal privind cetăţenii care deţin teren în Tarlaua 7 Oinacu, cu titlu
de proprietate eliberat de Comuna Oinacu şi care în urma stabilirii hotarului Conform Procesului Verbal nr.
77/29.10.2010 se află pe UAT Frătești. Suma suprafeţelor înscrise în adresa privind proprietatea privată
este de 19,1136 ha la care se adaugă o suprafaţă de 1,9126 domeniul public aferent drumului comunal
DC 94.
61
118
MEMORIU GENERAL
Fiind o comună străbătută de fluviul Dunărea, aceasta dispune de suprafețe întinse

de păduri și ape. Evidențele comunei de fond funciar arătau că aceasta deţine 625 ha de
păduri, iar Administrația Națională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Argeş
– Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu arată că administrează o suprafaţă de
60 ha pe teritoriul comunei constituită din cursul fluviului cu ostrovul Mocănaşu şi Cibanu,
braţul Smârda cu Ostrovul Mocanu şi braţul Ara.
Totuşi comuna este una cu un pronunţat profil agricol, iar cea mai importantă
suprafaţă a acesteia este destinată agriculturii de 3586 ha dintre care 215 ha de islazuri –
păşuni aflate în proprietatea consiliului local. O parte din viile de tip hibrid au rămas încă în
exploataţie (pentru consumul individual) în zonele marcate pe planşa de încadrare în
teritoriu.
De asemenea, comuna are pe teritoriul său un sistem de irigaţii, nefuncţional în
prezent, format din canale, staţii de pompare şi antene (pozate în subteran). Staţiile de
pompare din acest sistem (cca. 1 ha) cât şi un canton aparţinând „Apele Române” (0,504
ha) sunt construite pe teritoriu extravilan. De asemenea, pe teritoriul comunei se găsesc o
serie de 15 puţuri de captare a apei care au fost abandonate după trecerea lor în
proprietatea privată a unei persoane juridice.
2.8.2. Intravilan existent
La iniţierea actualizării PUG, comuna Oinacu dispunea de o suprafaţă de intravilan
măsurată după digitizare de 381,1821 ha provenind din intravilanul reglementat prin PUG
aprobat în anul 2002 (din care s-a scăzut suprafaţa în litigiu) la care s-a adăugat suprafaţa
introdusă în intravilan prin planuri urbanistice zonale.
Tabel 9. Determinare suprafaţă intravilan existent 2015 (sintetic)

SUPRAFAŢA INTRAVILAN EXISTENT (ha)
Suprafaţa intravilan 2002 401,1793
Suprafaţă intravilan în litigiu 21,0262
Suprafaţă provenită din PUZ-uri 1,0290
Suprafaţa intravilan 2015 381,1821
Prin PUGul aprobat în anul 2002 se reglementase o suprafaţă de intravilan care

cuprindea cele trei sate, localităţi componente ale comunei şi 8 trupuri de intravilan. Două
din planurile urbanistice zonale aprobate au reglementat două suprafeţe de intravilan total
în afara trupurilor stabilite prin PUG 2002 (nr. crt. 12 şi 13 în tabelul de mai jos):
Tabel 10. Suprafaţa intravilan comparativ 2002 – 2015 existent (pe trupuri)
SITUATIE
Nr. Provenită din PUZ-uri
LOCALITATE / TRUP PUG 2002 EXISTENTA
Crt. 2002 - 2015
2015
1 TRUP A - SAT OINACU 144,8973 145,2263 0,3290
2 TRUP B - SAT BRANIŞTEA 101,6802 101,6802 0,0000
62
118
MEMORIU GENERAL
3 TRUP C - SAT COMASCA 82,6927 82,6927 0,0000

4 TRUP D - Pichet graniceri 37,3388 37,3388 0,0000
5 TRUP E - Staţie de epurare Comasca 6,2649 6,2649 0,0000
6 TRUP F - Ferma "Gropana"13 3,5204 3,5204 0,0000
7 TRUP G - Saivan Comasca 1,2588 1,2588 0,0000
8 TRUP H - Groapă gunoi 1,0000 1,0000 0,0000
9 TRUP I - Groapă gunoi 1,0000 1,0000 0,0000
10 TRUP J - Construcții tehnico-edilitare 0,3000 0,3000 0,0000
11 TRUP K - Construcții tehnico-edilitare 0,2000 0,2000 0,0000
12 TRUP - Locuința - 0.5000 0,5000
TRUP - Activitati productive si
- 0.2000 0,2000
13 depozitare
14 TOTAL INTRAVILAN 401,1793 381,1821 1,0290
Astfel, Planurile Urbanistice Zonale aprobate în perioada 2002 – 2015 au extins

suprafaţa teritoriului intravilan al comunei cu 1,029 ha, funcţiunile propuse în aceste zone
fiind în raport echilibrat între cele de locuinţe şi cele economice. Planurile urbanistice
zonale aprobate pentru suprafeţe aflate deja în intravilan au avut ca scop exclusiv
funcţiunile de servicii cu scop economic, fie prin modificarea funcţiunilor de locuire în
servicii fie prin modificarea unor funcţiuni economice cu profil agricol către funcţiuni de
servicii. Deşi, pentru o perioadă atât de lungă mobilitatea funcţiunilor (1% din intravilanul
aprobat în anul 2002) şi extinderile de intravilan solicitate sunt mici (0,22%), totuşi se
evidenţiază o tendinţă de schimbare în profilul comunei atât în ceea ce priveşte locuirea cât
şi tipul de activităţi economice. Corelând aceste schimbări cu faptul că această comună
este una învecinată municipiului Giurgiu şi aflată pe Dunăre putem formula ipoteza că
această comună are tendinţa de a funcţiona ca o comună de tip metropolitan, unde cererea
de locuinţe noi (deşi mică în acest moment) este în afara nucleelor vechi tradiţionale, iar
activităţile economice încearcă să valorifice mai mult poziţia şi resursele comunei.
Tabel 11. PUZuri aprobate în perioada 2002 – 2015, suprafeţe şi extinderi de intravilan.
Suprafaţă
Nr. Suprafaţă
Denumire H.C.L. de aprobare introdusă în
Crt. PUZ (ha)
intravilan (ha)
1 PUZ - "Anexa exploataţie agricola" 0,25 0,25
PUZ - "Hala adăpostire utilaje construcţii H.C.L.
2 0,2 0,2
(garaj)" 50/30.06.2009
PUZ – „Pilon necesar instalării antenelor
H.C.L.
3 reţelei GSM şi a echipamentului 0,12 0
32/03.04.2009
electronic necesar”
H.C.L.
4 PUZ - "Casa de vacanta P+M" 0,5 0,5
47/05.10.2007
PUZ - "Introducere teren in intravilan şi
5 H.C.L. 2/31.01.2008 0,079 0,079
construire locuinţă în regim P+M"
PUZ - "Service auto şi magazin de piese H.C.L.
6 0,12 0
auto" 49/30.06.2009
13Suprafaţa acestui trup este micşorată faţă de cea prezentată în PUG 2002 întrucât între timp trupul a
beneficiat de măsurătoare cadastrală, iar în urma unui PUZ aceasta are funcţiunea de activităţi – servicii
turistice.
63
118
MEMORIU GENERAL
PUZ - Spaţii de cazare şi recreere -
H.C.L.
7 "Ansamblu Agroturistic P, Anexe şi 3,5204 0
12/29.01.2009
Utilităţi"
8 TOTAL 4,7894 1,029
Tabel 12. PUZuri aprobate în perioada 2002 – 2015 şi reglementări urbanistice prevăzute.
PLANURI URBANISTICE ZONALE APROBATE ÎN PERIOADA 2002 - 2015
REGLEMENTĂRI PROPUSE
Nr. Destinaţie
Denumire Amplasament S (mp) Funcţiune
Crt. iniţiala POT CUT
dominanta propusă
A1 - Zonă pentru
unităţi agricole şi
TA - agrozootehnice,
"Anexa exploataţie Tarla 29, Terenuri subzona activităţi
1 2500 30% 0,3
agricola" Parcela 265 agricole în agrozootehnice,
extravilan servicii conexe,
transporturi,
depozitare etc.
nu se
TA -
"Hala adapostire A - Zonă pentru unităţi limteaza
Terenuri
2 utilaje construcţii Parcela 319 2000 agricole şi 70% (se
agricole în
(garaj)" agrozootehnice recoman
extravilan
dă 1,5)
Pilon necesar
instalării antenelor A - Id - zona de activităţi productive
Tarla 9, Parcela
3 reţelei GSM şi a 100 industriale, agro-industriale, agricole, - -
114/3
echipamentului de construcţii şi servicii aferente
electronic necesar
Zonă rezidenţială cu
TA -
funcţiuni
"Casa de vacanta Tarla 10, Terenuri conf.
4 5000 complementare 30%
P+M" Parcela 116/1 agricole în PUD
instituţii şi servicii
extravilan
publice(P*1*M)
"Introducere teren in TA -
Tarla 5, Parcela LI (locuire
intravilan şi Terenuri
5 40, 22, Nr. 790 individuală)+CC 16,7% 0,18
contruire locuinţă în agricole în
Cadastral 237 (transporturi rutiere)
regim P+M" extravilan
"Service auto şi
7 magazin de piese Sat Oinacu 1200 L1 şi CC1 27,81% 0,365
auto"
"Aducerea în
legalitate" reabilitare şi
extindere
Corp A -
Spaţii de cazare şi (supraetajarea
Tarlaua 20 "La destinaţie
recreere - corpului A) precum şi
Gropana", grajduri;
8 "Ansamblu 35 204 schimbare de 1,35% 0,01
număr cadastral Corp B -
Agroturistic P, destinaţie a unor
247 spaii de
Anexe şi Utilităţi" imobile de construcţii
cazare
din unităţi
agrozootehnice în
unităţi de cazare
Din analiza structurii funcţionale în anul 2015, se constată că zona destinată

locuinţelor este dominantă, dar se opreşte la jumătate din totalul suprafeţei intravilane cu o
creştere foarte mică faţă de anul 2002. Este de remarcat că această zonă este echilibrată
de zonele destinate serviciilor şi activităţilor economice, acestea din urmă rămânând, deşi
nu la capacitate maximă, constant în funcţiune în cei 13 ani scurşi de la ultima
reglementare generală a comunei (ceea ce este de remarcat în ansamblul acestor zone în
rural la nivel de ţară, majoritatea fiind părăsite), iar sectorul serviciilor dublându-se. De
64
118
MEMORIU GENERAL
asemenea, se constată că Ministerul Apărării a renunţat la trupul de intravilan care era

destinat supravegherii graniţei fiind trecut în proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice (civile) cu posibilitatea de a fi convertit pentru activităţi legate de Dunăre (servicii
turistice, de vizitare, activităţi pescăreşti) sau de agricultură.
Este de remarcat că această comună are o suprafaţă importantă de intravilan
amenajată ca spaţii verzi destinate în special sporturilor în aer liber, dar şi squaruri sau
locuri de joacă - un teren de sport în satul Braniştea, unul în satul Comasca şi o suprafaţă
de teren amenajată pentru sport în zona de extindere 2 – între satul Oinacu şi satul
Braniştea, un loc de joacă pentru copii şi două squaruri amenajate precum şi o zonă verde
încă neamenajată, toate aparţinând proprietăţii private a comunei. La o populaţie totală de
3348 locuitori se ajunge la cca. 10mp de spaţiu verde amenajat / cap de locuitor.
Figura 21. Modificări în structura funcţională a comunei, privire comparativă reglementări PUG
INTRAVILAN EXISTENT
Zone funcţionale 2015
Supraf. (ha) Supraf. (%)
Zona instituţiilor publice şi serviciilor 6,4631 1,70
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 179,8462 47,18
2002 / situaţie modificată prin PUZ-uri până în 2015

Tabel 13. Intravilan existent la momentul iniţierii Actualizării PUG.
65
118
MEMORIU GENERAL
Zona unităţilor industriale şi agrozootehnice 44,4231 11,65

Căi de comunicaţie şi transport 42,6966 11,20
Spaţii verzi, sport- agrement 3,3324 0,87
Construcţii tehnico- edilitare 71,8327 18,84
Gospodărie comunală 30,8728 8,10
Destinație speciala 0,8536 0,22
Alte zone (cursuri/oglinzi de apă) 0,8616 0,23
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 381,1821 100,00
Una dintre cele mai evidente disfuncţionalităţi este creată de disputarea unei părţi a
teritoriului administrativ care este şi teritoriu intravilan cu destinaţia de activităţi productive.
Perpetuarea pe termen lung a acestei situaţii face ca această zonă să fie supusă unui risc
foarte mare de destructurare prin abandon din cauza lipsei predictibilităţii şi scăderea
posibilităţii operatorilor economici care ar activa în zonă de a obţine surse de finanţare.
Un alt risc major identificat este tot în zona activităţilor productive, care deşi
funcţionează, în lipsa unor finanţări coerente care să le susţină, nu au capacitatea de a
folosi în întregime suprafeţele şi construcţiile de care dispun, deşi potenţialul de dezvoltare
a acestora în zonă este foarte mare dat fiind poziţia faţă de căile de comunicaţii, puncte de
livrare - distribuţie şi resursele comunei.
Lipsa unei conectări în termeni de accesibilitate, dar şi de cultură locală cu fluviul
Dunărea (înţelegerea fluviului şi a împrejurimilor sale ca o resursă) se constituie într-o
disfuncţionalitate majoră a acestei localităţi.
O serie de trupuri de intravilan reglementate în anul 2002 nu şi-au găsit utilitatea
precum cele stabilite pentru gropile de gunoi şi vor trebui fie desființate fie reconvertite către
alte tipuri de funcţiuni. De asemenea, puţurile de captare a apei care sunt părăsite
constituie o disfuncționalitate în desfăşurarea activităților agricole din zonă.
Pe teritoriul intravilan existent apar zone care nu sunt reglementate corespunzător
fiind denumite „terenuri neproductive”, „terenuri libere” sau terenuri agricole în intravilan”.
Comuna are ieşire prin drumul comunal 94 la drumul naţional 5 având o latura a
teritoriului administrativ la acest drum ceea ce o expune la presiunea construcţiilor
relaţionate cu acesta (staţii de alimentare cu combustibil, spaţii comerciale, etc.) şi
construcţia lor prin omiterea procedurilor legale de avizare - autorizare. În prezent, o astfel
de staţie a fost construită fără autorizație pe teritoriul comunei afectând, în acelaşi timp o
linie electrică aeriană.
2.9. ZONE SUPUSE RISCURILOR NATURALE ŞI/SAU TEHNOLOGICE
2.9.1. Riscuri naturale
Comuna Oinacu este apărată de inundaţii la creşterea apelor Dunării prin digul cu
care este prevăzut aproape tot cursul fluviului, porţiunea aflată pe teritoriul comunei făcând
parte din digul Malul-Roşu / Gostinu având o lungime de 4 km faţă de care sunt prevăzute
zone de protecţie de 4m de-a lungul acestuia spre interiorul incintei îndiguite (măsurată de
66
118
MEMORIU GENERAL
la piciorului digului spre interiorul incintei) şi 10 m de-a lungul digului măsurată de la piciorul
taluzului exterior către fluviul Dunărea.
De asemnea, comuna dispune în partea de sud de o îndiguire suplimentară.
Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale 2014 –
2017 al comunei notează că în caz de accident la digul de apărare Malul Roşu – Gostinu
obiectivele aflate în zona de risc la inundaţii sunt:
- 60 de gospodării din satul Oinacu;
- 42 de gospodării din satul Braniştea;
- 15 gospodării din satul Comasca.
Totuşi comuna nu a înregistrat pagube în urma fenomenelor hidrometeorologice
periculoase produse în perioada 1995 - 2013, conform aceluiaşi document.
Planul de apărare prevede raioane de evacuare: Căminul Cultural în satul Oinacu,
Şcoala cu clasele I - VIII în satul Braniştea şi şcoala cu clasele I – IV în satul Comasca
precum şi o zonă de evacuare în nordul satului Oinacu (figurate pe planşa nr. 3 -
Reglementări urbanistice – Zonificare urbanistică). De asemenea comuna are sisteme de
avertizare tip clopot, dar şi sirenă în toate cele trei sate.
Comuna are sistem centralizat de alimentare cu apă pentru satele Oinacu şi
Braniştea dispunând de 5 hidranţi amplasaţi de-a lungul drumului judeţean DJ 507 care au
fost figuraţi pe planşa 5_1 _Reţele edilitare - Alimentare cu apă şi evacuarea apelor uzate.
Studiul geotehnic de fundamentare pentru actualizare PUG evidenţiază o zonă
inundabilă, în extravilan, in care apa se ridica la creşterile apelor Dunarii şi pentru care
drumul judeţean DJ 507 are şi rol de dig de apărare.
Studiul geotehnic arată şi că aproape toată suprafaţa care se propune a fi introdusă
în intravilan prin acest plan urbanistic are un teren format din pământuri loessoide sensibile
la umezire, la construcţia în aceste zone fiind necesare măsuri specifice de conformare a
construcţiilor şi de fundare aşa cum se precizează în concluziile studiului.
67
118
MEMORIU GENERAL
Figura 22. Zone de risc conform studiului geotehnic realizat pentru actualizarea PUG
2.9.2. Riscuri antropice – tehnice, tehnologice şi de mediu

Comuna este străbătută de o reţea de energie electrică de medie tensiune (20kV) în
administrarea ENEL Distribuţie Muntenia – Zona MT JT Giurgiu care a fost evidenţiată în
avizul de informare nr.T046205702 şi faţă de care planul marchează zonele de protecţie de
12 m de o parte şi de alta a liniei, conform normativului elaborat de Compania Naţională de
Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. pentru construcţia liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 v (NTE 003/04/00) şi care traversează în rare
cazuri zonele intravilane.
De asemenea, comuna este traversată exclusiv pe teritoriu extravilan de două
conducte de transport gaze naturale: Dn 500mm Podşor – Giurgiu şi Dn 500mm Giurgiu –
Mal Stâng Dunăre poziţionate cu titlu orientativ pe plan de către administrator – SNTGN
„Transgaz” SA Mediaş prin determinare cu aparatul de detectare conducte – aviz de
informare 7014/1355/10.12.2015. Faţă de acestea au fost evidenţiate pe planşele
corespondente zonele de protecţie. De asemenea, au fost evidenţiate zonele de protecţie
pentru conducta proiectată Dn 500 mm Subtraversare Dunăre la Giurgiu.
Strategia de dezvoltare socio-economică a Judeţului Giurgiu 2014 – 2020
menţionează S.C. Poultec International S.R.L. care deţine o fermă de creştere intensivă de
păsări în comuna Oinacu ca având emisii de NH3, PM10 şi NMVOC, după înregistrări
realizate în anul 2012.
Un risc major de poluare a apelor de suprafaţă şi freatice o constituie faptul că
această comună nu deţine sistem centralizat de evacuare şi epurare a apelor uzate.
2.10. VALORI DE PATRIMONIU NATURAL
Amplasarea comunei pe malul Dunării oferă acesteia resurse naturale care îi pot da o
identitate aparte utilă atât în dezvoltarea economică cât şi în dezvoltarea socială.
2.10.1. Valori de patrimoniu natural
Teritoriul comunei este străbătut de două situri care aparţin reţelei Natura 2000, unul
constituit în baza Directivei Păsări - ROSPA0090 Ostrovu Lung – Gostinu (pe teritoriul
comunei fiind 3% din această arie), iar celălalt constituit în baza Directivei Habitate și Arii
de Protecție Specială Avifaunistică – ROSCI0088 Gura Vedei – Şaica – Slobozia.
ROSPA0090 Ostrovu Lung – Gostinu
Conform Reţelei europene de informare şi observare a mediului
(http://www.eionet.europa.eu - European Environment Information and Observation
Network) acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca
Dunării Inferioare. Cea mai mare parte a acestei zone era acoperită de fosta Baltă Greaca
care a fost desecată în anul 1965, în prezent terenurile recuperate sunt folosite ca terenuri
agricole. Cuprinde habitate de pădure, pajişti, zăvoaie şi bălţi. Toate acestea reprezintă
68
118
MEMORIU GENERAL
adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări, inclusiv pentru speciile
rare şi vulnerabile de interes naţional şi european.
Acest situ nu are încă un custode, Direcţia Silvică Giurgiu administrează suprafeţele
împădurite din cadrul acesteia.
ROSCI0088 Gura Vedei – Şaica – Slobozia
Conform aceleiaşi surse situl a fost desemnat datorită prezenţei în cadrul acestuia
atât a habitatelor de interes cât şi datorită prezenţei unor specii de interes. Custodele sitului
este Asociaţia „Echilibru”.
Tipurile de habitate inventariate sunt:
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), pe 0,05% din suprafaţă;
Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, pe 10% din suprafaţă precum şi plaje de nisip, râuri,
lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni.
Specii de mamifere inventariate:
1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă);
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă a lui Mehely)
Specii de amfibieni şi reptile:
1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
1220 - Emys orbicularis(Broască ţestoasă de apă)
Specii de peşti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);
1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Întrucât propunerile de extindere a intravilanului s-au făcut în limita actuală de
concentrare antropică fără a se îndrepta către aceste situri se poate spune că noile zone
propuse pentru dezvoltare nu afectează habitatele sau speciile pe care acestea le
adăpostesc. Se presupune că suprafeţele agricole care îşi pot schimba folosinţa nu
69
118
MEMORIU GENERAL
constituiau nici în prezent zone de hrănire pentru speciile protejate întrucât ele se găsesc în
zone cu circulaţie rutieră şi înconjurate sau în apropierea zonelor construite actuale.
Se remarcă prezenţa unui trup de intravilan (Trup D) existent în apropierea Dunării şi
implicit a sitului Gura Vedei – Şaica – Slobozia şi care la întocmirea Planului Urbanistic
General anterior (2002) era destinat unui pichet de grăniceri în prezent dezafectat, iar
terenul trecut din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a persoanelor fizice şi
juridice precum şi o zonă destinată unei staţii de epurare nerealizate.Acest trup nu
intersectează situl de importanţă comunitară, mai mult, pentru acesta, prin planul de faţă se
prevede realizarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru ca modul de organizare a activităţilor
şi funcţiunilor în interiorul său să nu ducă la afectarea sitului.
Figura 23. Poziţia trupurilor de intravilan şi a extinderilor faţă de siturile Natura 2000.
2.10.2. Peisaje naturale valoroase

În cadrul proiectului SPATIAL — Strategie comună de dezvoltare teritorială durabilă
a zonei transfrontaliere România-Bulgaria cu contribuţie financiară europeană asigurată
prin Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 – (autoritatea de
management fiind Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) s-a
realizat şi o analiză a peisajelor din zona transfrontalieră care s-a finalizat cu un atlas al
peisajelor din această zonă. Acest document plasează comuna Oinacu în Unitatea de
Peisaj – Lunca Dunării adiacentă Olteniţei şi Călărașului şi în apropierea unităţii de peisaj
„Plaja Gostinu”.
70
118
MEMORIU GENERAL
Figura 24. Unităţile de peisaj în zona transfrontalieră a Dunării (proiect SPATIAL, Atlasul
peisajelor, 2014)
Pe teritoriul comunei se găsesc peste 600 ha de pădure care alături de cursul

Dunării pot fi valorificate ca peisaje prin amenajarea unor trasee de vizitare şi observare.
71
118
MEMORIU GENERAL
2.11. ECHIPARE EDILITARĂ

2.11.1. Alimentare cu energie electrică
Administratorul sistemului de alimentare cu energie electrică a comunei Oinacu este
ENEL Distribuţie Muntenia care la solicitare a furnizat date asupra acestuia. Comuna
Oinacu este conectată la Sistemul Energetic Naţional printr-o reţea de linii electrice de
medie tensiune care alimentează rețeaua de joasă tensiune printr-un număr de 11 posturi
de transformare.
Rețeaua de distribuţie
Comuna Oinacu este străbătută de următoarele linii electrice aeriene de medie
tensiune, care ocolesc în cea mai mare parte zonele de intravilan:
- LEA 20 kV Malu Roşu cu plecare din Staţia de 110/20 kV Giurgiu Nord;
- LEA 20 kV Porcine;
- LEA 20 kV Pirite.
Posturi de transformare
Comuna Oinacu este alimentată prin posturi de transformare 20-0,4 kV racordate la
liniile de 20 kV. Din punct de vedere constructiv predomină posturile de transformare pe
stâlpi echipate cu transformatoare care variază de la 63 la 250 de KVA.
Posturile de transformare sunt relativ aproape de zonele de concentrare a
consumatorilor.
Consumatorii din satul Oinacu sunt alimentaţi prin trei posturi de transformare:
PTA 2306 – 160 KVA
PTA 2209 – 250 KVA
PTA 2456 – 100 KVA
Gradul de încărcare al acestora este de aproximativ 51%.
În localitatea Braniştea consumatorii sunt alimentaţi din următoarele trei posturi de
transformare cu sarcină de încărcare de cca. 49 %:
PTA 2272 – 250 KVA
PTA 2210 – 250 KVA
PTA 2211 – 250 KVA
2.11.2. Reţea de telefonie şi comunicaţii
În prezent serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate în comuna Oinacu de către
firma Telekom atât printr-o reţea de cablu de cupru aerian cât şi printr-un cablu de fibră
optică subteran pozat de-a lungul drumului judeţean. Conectarea se face printr-o centrală
telefonică digitală automată care se află în satul Oinacu în apropierea sediului primăriei.
2.11.3. Sistem de irigaţii
72
118
MEMORIU GENERAL
Comuna Oinacu a beneficiat de realizarea pe teritoriul său atât de lucrări de

desecare cât şi de irigaţii care în prezent se află în administrarea Agenţiei Naţionale pentru
Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) – filiala Telorman – Neajlov. Majoritatea acestor instalaţii sunt
în prezent degradate.
Figura 25. Poziţia comunei în sistemele hidroameliorative (irigaţii şi desecări)

naţional.http://www.anif.ro/cnrid/contributii/art-drnicolescu/
Conform informaţiilor obţinute de la aceasta, lucrările de îmbunătăţiri funciare aflate

pe teritoriul comunei Oinacu sunt:
- Staţii de pompare: SRP Oinacu, SRP Comasca;
- Canale de irigaţii: canal de aducţiune - CA Comasca, canal de distribuţie CD II –
1;
- Antene de irigaţii – conducete îngropate din AZBO cu diametre cuprinse între 3,00
mm 150,00 mm;
- Canale de desecare principale – CP1, CP2 – cu deschidere între 4,00 – 8,00 m şi
adâncimea cuprinsă între 0,75 – 1,00 m;
- Canale de desecare secundare – Cs – cu deschidrea între 2,00 – 3,50 m şi
adâncimea cuprinsă între 0,50 - 0,75 m.
Construcţiile nou propuse vor respecta zonele de protecţie Conform Ordinului MADR
nr. 227 / 5.04.2006 după cum urmează :
Tabel 14. Zone de protecţie elemente sistem de irigaţii:
Lăţimea zonei de protecţie

Obiectiv
(m)
1. Zona de protecţie la prize de apă, evacuări de

10
apă, lucrări în albie şi altele asemenea:
2. Zona de protecţie la canale
2.1. Canale de irigaţii
canal de distribuţie 2
canal de aducţiune 2,5
73
118
MEMORIU GENERAL
canal de transport 3
2.2. Canale de desecare:
canale secundare şi de ultim ordin 2
canale principale 2
canale colectoare 2,5
3. Zona de protecţie la staţii de pompare:
a) împrejmuite (măsurată de la împrejmuire) 1
b) neîmprejmuite (măsurată de la limita
4
construcţiei)
4. Zona de protecţie de-a lungul digurilor
Înălţimea medie a digului 0,5- 2,5 2,6- 5 >5
spre cursul de apă 5 10 15
spre incintă 3 4 4
5. Zona de protecţie la baraje
Înălţimea barajului <10 >10
baraj 5 15
lucrări anexe la baraje 5 5
construcţii şi instalaţii:
3
construcţiei)
6. Zona de protecţie în jurul lacurilor de acumulare 5
7. Zona de protecţie la perdelele forestiere de
protecţie a terenurilor agricole şi la plantaţiile
antierozionale
b) neîmprejmuite (măsurată de la ultimul rând al
perdelei/plantaţiei) 3
8. Zona de protecţie la construcţiile pentru

întreţinere şi exploatare

3
construcţiei)
Zonele de extinderi nu afectează canalele de irigaţii sau de desecare.Însă zona 1 se

suprapune antenei A8, iar zona 2 de extindere se suprapune peste alte două antene din
sistemul de irigaţii. În această privinţă se stabileşte ca la momentul autorizării lucrărilor în
aceste zone proprietarii terenurilor să obţină anterior avizul/acordul ANIF.
2.11.4. Alimentare cu apă potabilă
În prezent în comuna Oinacu funcționează din anul 2005 un sistem de alimentare cu
apă pentru satele Braniştea şi Oinacu realizat în cadrul Programului Guvernamental de
alimentare cu apă la sate (aprobat prin HG 687/1997 cu modificările şi completările
ulterioare). Distribuţia apei potabile se realizează prin cişmele stradale şi individuale în
curţi. Dimensionarea acestui sistem s-a realizat astfel încât să se poată racorda ulterior şi
satul Comasca.
74
118
MEMORIU GENERAL
Surs ade alimentare cu apă a comunei Oinacu este constituită din 4 puţuri forate de
adâncime medie (H/130m) capabile să furnizeze debite de cca. 4l/s. Nivelul hidrostatic al
apei este la +32,00 m, denivelarea fiind de 3,5 – 4 m.
2.11.5. Evacuare apelor uzate
Comuna Oinacu nu deţine sistem centralizat de evacuare a apelor uzate, situaţie ce
aduce mari prejudicii mediului înconjurător, prin infectarea pânzei freatice. În prezent
evacuarea apelor uzate se face fie direct în pânza freatică fie prin fose individuale
îngropate, cu zidărie turnată din beton şi podea de nisip care filtrează într-o oarecare
măsură apa, înainte de a ajunge în pânza freatică. Astfel, unul dintre obiectivele principale
ale comunei pentru următoarea perioada, evidenţiate de autoritatea locală, este construirea
sistemului centralizat de evacuare şi epurare a apelor uzate.
Aşa cum s-a arătat mai sus, din anul 2014 comuna Oinacu a aderat la Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară - "Sănătate asigurată prin apă curată" care are ca scop
gestiunea sistemelor centralizate de apă – canal (HCL Giurgiu 129/2014). În anul 2016,
comuna Gostinu, împreună cu care comuna Oinacu putea construi sistemul de canalizare
în condiţii eficiente, s-a retras din această asociaţie (conform HCJ 38/2016).
2.11.6. Alimentarea cu energie termică
In conformitate cu SR 1907/1-1997, comuna Oinacu este amplasată în zona climatică
II, temperatura exterioară de calcul pentru perioada de iarnă fiind t ext. = – 15oC, şi în zona
eoliană IV, viteza vântului de calcul fiind v = 4 m/s.
Figura 26. Poziţia comunei în zonarea climatică a României
Comuna nu este alimentată cu gaze naturale, dar datorită faptului că teritoriul

administrativ al comunei este traversat de de două conducte de transport gaze naturale: Dn
500 Podşor – Giurgiu şi Dn 500 Giurgiu – Mal Stâng Dunăre conectate la o staţie de reglare
măsurare de pe teritoriul administrativ al Municipiului Giurgiu, administraţia locală are în
vedere realizarea unei reţele de alimentare a localităţilor comunei cu gaze naturale.
Alimentarea cu căldură a gospodăriilor şi a clădirilor de utilitate publică din comuna
Oinacu se face în principal cu combustibil solid (lemne, cărbuni şi deşeuri agricole), iar
prepararea hranei cu butelii de aragaz şi, într-o măsură mai mică, cu combustibil solid. Cele
75
118
MEMORIU GENERAL
mai importante disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte alimentarea cu căldură sunt costul

ridicat al combustibilului solid, precum şi puterea calorifică redusă, dar şi granulaţia
necorespunzătoare a cărbunelui folosit pentru ardere.
2.11.7. Colectarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor de pe teritoriul comunei se face de către o firmă privată
contractată prin licitaţie de către administraţia locală– SC Euro Group Techno SRL. Din
anul 2008, comuna Oinacu face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
“Management eficient pentru un judeţ curat”, având în componenţă un număr de 51 de
asociaţi. Aceasta are ca scop gestiunea serviciilor de colectare, transport, prelucrare,
depozitare a deşeurilor inclusiv construcţia centrului de management integrat al deşeurilor
la Frăţeşti – depozit ecologic, staţie de sortare şi compostare.
În prezent, colectarea se face neselectiv, iar destinaţia actuală a deşeurilor este
groapa de gunoi de la Glina (conform discuţiilor avute cu reprezentanţii autorităţii locale în
luna februarie 2016), urmând ca pe viitor acestea să fie transportate către Centrul de
Management Integrat al Deşeurilor CEMID (depozit ecologic, staţie de sortare şi
compostare) aflat în curs de finalizare pe teritoriul comunei Frăţeşti
(http://www.ecogiurgiu.ro/proiect.html - martie 2016) care, de altfel, va servi întreg judeţul
Giurgiu.
2.12. OPŢIUNILE POPULAŢIEI
Opţiunile populaţiei sunt integrate în plan atât prin cooperarea cu autoritatea locală,
ca reprezentant al acesteia, pentru formularea problemelor şi a propunerilor cât prin
supunerea planului procedurii de informare şi consultarea a publicului din cadrul obţinerii
avizului de mediu, dar şi procedurii stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului (MDRT) prin Ordinului 2701/2010 - Metodologiei de informare şi consultare a
publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism.
Inițial, s-au realizat două întâlniri cu autoritatea locală în care s-au colectat informaţii
şi s-au discutat problemele comunei, evidenţiindu-se intenţiile de dezvoltare ale primăriei.
De asemenea, s-a făcut o inspecţie în teren încercându-se observaţia participativă şi
discuţia cu persoane de diverse categorii ocupaţionale (pensionari, comercianţi, zilieri,
angajaţi temporar în activităţi necalificate şi semicalificate în Giurgiu sau Bucureşti).
2.12.1. Consultare în cadrul procedurii de obţinere a avizului de mediu
În cadrul procedurii de obținere a avizului de mediu au fost publicate anunțuri în
presă, s-a realizat un grup de lucru cu autoritățile care dețin obiective de interes public pe
teritoriul comunei.
De asemenea, pentru informarea şi consultarea populaţiei, pentru ambele proceduri
s-a realizat la sediul primăriei comunei o şedinţă, anunţată în prealabil.
2.12.2. Informarea şi consultare în cadrul metodologiei MDRT
În afară de şedinţa publică, în cadrul acestei proceduri s-a anunţat finalizarea
reglementărilor publice şi perioada în care populaţia putea aduce observaţii acestora.
76
118
MEMORIU GENERAL
2.1. DIAGNOSTIC PROSPECTIV

ASPECTE METODOLOGICE
Diagnosticul s-a realizat conform legii 305/2001 (cu modificările şi completările
ulterioare) articolul 461 pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor
economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare
economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii
şi echipamente publice şi servicii;
Întrucât legislaţia nu defineşte termenul de „prospectiv” o vom face în cele ce
urmează, pe scurt, astfel:
- Dicţionarul explicativ al limbii române (2009) defineşte „prospectiva” ca fiind
un „proiect asupra viitorului”constând în studierea factorilor tehnici, științifici,
economici, sociali etc. și în stabilirea influenței lor asupra evoluției lumii
moderne;
- Accepţia termenului provenit din limba franceză, cel puţin în amenajarea
teritoriului şi urbanism este mult relativizată, proiectul asupra viitorului
referindu-se nu atât la un viitor „de descoperit” ci la unul de „inventat” -
Cahieres du LIPSOR (Laboratoire d’Investigation en Prospective, Stratégie et
Organisation), 2007, La prospective territoriale, Pour quoi faire? Comment
faire?, Serie Recherche no. 7,
http://www.laprospective.fr/dyn/francais/memoire/prospective_territoriale_com
plet_2008.pdf , mai 2016, adică, într-o primă fază prospectiva ar încearca să
reducă incertitudinea în faţa viitorului prin decriptarea unor posibile traiectorii
ale acestuia, iar a doua fază, mai normativă, ar putea permite evoluţia către
un viitor dorit şi ar evidenţia modul în care se ajunge la el.
În cazul amenajării teritoriului şi urbanismului, contrucţia unui viitor dorit are
anumite specificităţi între care se evidenţiază valorile pe baza cărora se
doreşte construcţia proiectului teritorial de viitor – consens între actori,
guvernanţă, dezvoltare durabilă.
Vom defini diagnosticul prospectiv ca fiind evaluarea modului în care comuna
gestionează ameninţările şi valorifică oportunităţile (mediu extern) în raport cu punctele tari
şi punctele slabe (mediu intern). Scopul acestei analize este de a identifica inadecvările,
între mediul intern şi mediul extern şi posibilele motivaţii ale acestora.
77
118
MEMORIU GENERAL
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
Tabel 15. Diagnostic prospectiv
Fondul
construit
şi Oportunităţi Ameninţări Cauze/Consecinţe/Probleme
utilizarea
terenurilor
• Rezervele de terenuri • Terenuri destinate unităţilor • Oportunităţile sunt conştientizate/
destinate unităţilor industriale industriale aflate în litigiu sesizate însă nu suficient
nu sunt abandonate contencios administrativ – risc de valorificate;
adăpostind una dintre cele destructurare pe termen lung; • Ameninţările sunt mai puţin
mai mari ferme avicole din • Poziția comunei adiacentă conştientizate -, sesizate ceea ce
judeţ; drumului naţional 5 o expune la le face cu atât mai problematice.
• Întinse suprafeţe de terenuri presiunea construcţiilor haotice;
destinate agriculturii şi dotate • Prezenţa peisajelor valoroase
cu sistem de irigaţii; poate duce, în lipsa unor
• Schimbări de destinaţia a reglementări coerente şi
unor suprafeţe care arată respectate, prin presiunea
Puncte tari încercări de utilizarea a exercitată la bordul Dunării, la
potențialului turistic; destructurări de peisaj pe termen
• Prezenţa peisajelor valoroase lung şi cu efecte ireversibile.
se încearcă a fi valorificată de
autoritatea locală prin
obiectivele de investiţii în
dezvoltarea turismului de
week-end;
• Clădiri rezidenţiale noi (deşi
puţine ca număr) având
caracteristici de locuire
periurbană;
• Suprafeţele de teren • Fond construit în proporţie mare
destinate unităţilor industriale degradat şi necorespunzător
sunt totuşi utilizate insuficient, standardelor calităţii vieţii din
având în vedere poziţia prezent – risc de depopulare prin
comunei faţă de principalele migraţia către urban;
culoare de transport şi faţă de • Singurele monumente de
municipiul reşedinţă de judeţ. arhitectură ale comunei cele
Puncte
• Sistemul complex de irigaţii două biserici au fost reabilitate
slabe este în mare parte degradat şi fără a se ţine cont de valoarea lor
nefuncţional în prezent; – risc de pierdere a
• Legătura satelor cu zona monumentelor şi de degradare a
Dunării este foarte slabă ceea fondului construit general prin
la o lipsă de valorificare a imitare (cu efecte negative pe
potenţialului acesteia termen lung asupra imaginii
comunei);
Spatii
plantate,
Oportunităţi Ameninţări
agrement
şi sport
• Prezenţa dotărilor de sport pe • •
teritoriul comunei o face
atractivă în contextul plasării
ei în periferia municipiului
Giurgiu;
Puncte tari • Comuna dispune, în mode
neaşteptat, de mai multe
parcuri şi scuaruri precum şi
de un parc de joacă pentru
copii;
78
118
MEMORIU GENERAL
• Peisajele naturale de care • Valorificarea peisajelor comunei •
comuna dispune nu sunt poate duce la afectarea
folosite ca spaţii de vizitare, iremediabilă a acestora. De
turistică sau ştiinţifică, dar aceea, această valorificare se va
intenţie a autorităţii locale face în urma unor proiecte
există; specifice avizate care să fie
• Apropierea portului Giurgiu, monitorizate ulterior.
ar putea fi valorificată prin
Puncte promovarea de investiţii în
slabe spaţii de agrement specifice
turismului de croazieră – ex.
terenuri de golf;
• Peisajele naturale de care
comuna dispune nu sunt
folosite ca spaţii de vizitare,
turistică sau ştiinţifică, dar
există intenţie a autorităţii
locale în acest sens;
Căi de
comunicaţii Oportunităţi Ameninţări
şi transport
• Accesibilitate directă la un • Apropierea municipiului Giurgiu
drum naţional/european bine se poate constitui şi în
speculată prin modernizarea ameninţare demografică (prin
drumului comunal; emigrare definitivă) dacă
• Legătura bună prin drumul conexiunile de acces nu sunt
judeţean în stare bună cu dezvoltate pentru navetism –
Puncte tari toate căile de transport aflate crearea unui traseu ciclabil de
în municipiul Giurgiu; legătură ar fi foarte util în acest
• Existenţa unei navete de sens – există intenţie a autorităţii
microbuz către Giurgiu cu locale în acest sens;
ritmicitate de 30’;
• Faptul că o mare parte a • Comuna are o relaţionare slabă
străzilor comunei au sistem pe căile de comunicaţii cu
rutier din piatră sau criblură se celelalte unităţile administrativ
constituie şi într-o oportunitate teritoriale, singura cu care are
prin crearea unui spaţiu acces direct si facil este Gostinu,
comunitar specific ruralului în acest caz drumul naţional
ceea ce poate fi atractiv constituindu-se chiar într-o
pentru populaţia urbană; barieră funcţională. Aceasta
Puncte
situaţie duce la lipsa unei
slabe cooperări locale bune pe diverse
domenii.
• Cea mai mare parte a străzilor
comunei au sistemul rutier din
piatră sau criblură ceea ce
conduce la o desfăşurare
defectuoasă a activităţilor
comunei.
Echipare
edilitară
Puncte tari • Există terenuri în •
proprietatea consiliului local
disponibile pentru construcţia
echipamentelor edilitare
necesare pentru sistemul de
canalizare – staţie de epurare,
etc.
79
118
MEMORIU GENERAL
Puncte • Comuna are posibilitatea de • Lipsa sistemului centralizat de
slabe conectare la sistemul de evacuare şi epurare a apelor
distribuţie a gazelor naturale, uzate conduce atât la poluarea
ceea ce poate duce la mediului cât şi la o atractivitate
dezvoltarea economică, dar şi redusă a comunei.
socială a acesteia. Deşi până
în prezent nu s-a reuşit
finanţarea conectării pentru
distribuţia în comuna, totuşi
există atât intenţia acestei
investiţii din partea autorităţii
locale cât şi disponibilitatea
majorităţii populaţiei.
Dezvoltare
economică
Puncte tari • Comuna este atractivă atât • Potenţialul turistic al comunei,
datorită poziţiei faţă de rute legat în special de valorile de
majore (naţionale ş peisaj poate fi serios afectat dacă
internaționale) de transport cât acesta nu este înţeles şi
şi datorită faptului că are valorificat respectând ceea ce are
suprafeţe întinse destinate valoros.
activităţilor productive, dar şi • Prezenţa pe teritoriul comunei a
datorită potenţialului sau unor activităţi economice de
agricol. În prezent comuna anvergură duce la o poluare
utilizează parţial aceste masivă a apelor freatice în lipsa
resurse şi oportunităţi. sistemelor de epurare şi evacuare
• Comuna dispune de un a apelor uzate.
potenţial turistic important pe
care a început parţial să îl
valorifice.
Puncte • Potenţialul piscicol al
slabe comunei este utilizat foarte
puţin şi în special pentru
consum individual.
Evoluţie
demografică
Puncte tari • Vecinătatea municipiului
Giurgiu şi buna accesibilitate
pot duce la atragerea de
populaţie din mediul urban
(ceea ce a şi început să se
întâmple, dar fără a fi în acest
moment un fenomen)
Puncte • Pierderi demografice de
slabe aproximativ 19% între anii 1992-
2015
• Indice de vitalitate al populaţiei
de – 0,36 cu mult sub cel care
asigură înlocuirea generaţiilor de
1,5 şi chiar sub nivelul mediului
rural de 0,7.
• Raport de dependenţă mai
mare decât cel al mediului rural al
judeţului Giurgiu.
80
118
MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 3 – PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
Propunerile privind organizarea urbanistică a comunei Oinacu au ţinut seamă de

profilul socio-economic al acesteia şi de tendinţele pe care acesta le evidenţiază, de situaţia
actuală a organizării urbanistice precum şi de solicitările consiliului local şi de opţiunile
populaţiei.
3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE
3.2.6. Studiul geotehnic
Studiul geotehnic arată şi că aproape toată suprafaţa care se propune a fi introdusă
în intravilan prin acest plan urbanistic are un teren format din pământuri loessoide sensibile
la umezire, la construcţia în aceste zone fiind necesare măsuri specifice de conformare a
construcţiilor şi de fundare aşa cum se precizează în concluziile studiului. La proiectarea şi
execuţia ansamblurilor de locuit şi edificiilor social-culturale pe pământuri coezive
macroporice, sensibile la umezire, acesta recomandă:
- amplasamentul construcţiilor trebuie sa fie ales în aşa fel încât să permită
realizarea simplă şi economică a măsurilor pentru limitarea infiltraţiilor apei;
- se va evita pe cât posibil perturbarea echilibrului din zonă şi ridicarea nivelului apei
subterane, nerealizandu-se lucrări care pot bara căile naturale de ieşie a apei la zi
şi curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali în funcţiune;
- evitarea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă se va realiza prin adoptarea
următoarelor masuri obligatorii:
▪ sistematizarea verticala şi în plan a teritoriului, pentru asigurarea colectării şi evacuării
rapide de pe întreg teritoriul construit a apelor din precipitaţii şi din eventualele pierderi
masive de la reţele şi instalaţii în aer liber, către emisarul în funcţiune, prin prevederea de
pante de minim 2%.
▪ prin măsuri adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcţiilor, pante
corespunzătoare, rigole, cavalieri, etc) se va evita stagnarea în jurul construcţiilor, atat în
perioada execuţiei cât şi-pe durata de exploatare.
▪ distanţa minimă de amplasare a reţelelor hidroedilitare faţă de fundaţiile clădirilor este de
3 m în cazul reţelelor montate direct în pamânt şi de 1,5 m în cazul reţelelor montate în
canale de protecţie,
▪ forma în plan a clădirilor trebuie să fie din cele mai simple de obicei rectangulară,
dimensiunile corpurilor nu trebuie sa depăşească în general 25 - 30 m; în cazul
construcţiilor mai mari, sau care au baza complicată impusa de exigentele funcţionale,
trebuie prevăzute rosturi de taxare în număr suficient, împărţind construcţia în tronsoane
de forma simplă.
▪ evitarea amplasării unul langă altul al tronsoanelor de înălţimi şi încărcări diferite pentru
evitarea tasărilor neuniforme.
81
118
MEMORIU GENERAL
▪ în cazul construcţiilor de cărămida sau alte materiale care nu suporta bine eforturile ce
iau naştere din solicitări seismice sau tasări diferenţiale trebuie luate masuri constructive
pentru a da zidurilor rigiditatea necesara (centuri, noduri, cadre locale din beton armat,
forma şi dimensiuni adecvate).
▪ în cazul în care cota de findare va fi sub nivelul apelor subterane, se vor adopta soluţii tip
incinte etanşe, epuismente, etc.
▪ excavaţiile mai adanci de 3m se vor supune prevederilor normativului NP 120-2006
privind regimul excavaţiilor adânci în zonele urbane.
▪ în oricare situatie se recomanda hidroizolarea fundatiilor de la nivelul talpilor pana la cota
terenului sistematizat.
▪ se va lua in considerare de către proiectant, racordarea utilitatilor la sistemul stradal (apa
uzate, canalizare).
▪ de asemenea se recomanda realizarea canalizarii de apă în sistem monolitic sau tub
PVC, pentru a nu avea pierderi de apa si scurgeri sub talpa constructiei, cu respectarea
functionalităţii.
Orice constructie se doreste a fi edificată, aceasta se va face în baza unui studiu
geotehnic în amplasament pentru fiecare obiect de construcţie.
3.2.6. Studiul istorico-arheologic
În urma analizei pe care studiul a realizat-o atât a monumentelor istorice de
arhitectură cât şi a obiectivelor arheologice acesta formulează următoarele concluzii,
reglementări şi recomandări:
Monumente istorice de arhitectură
 Pe teritoriul comunei nu s-au identificate alte imobile (în afara celor două clasate)
sau grupuri de imobile care să deţină calităţi şi caracteristici cu valori culturale
semnificative la nivel local sau naţional pentru a fi propuse pentru clasarea totală
sau parţială;
 În baza legii 422/2001 şi a anlizei amplasamentelor s-au definit, pe limite de
proprietate (parcele), zonele de protecţie ale celor două monumente istorice. În
toate cazurile studiate, datorită factorilor din teren, raza de protecție a fost
restrânsă sub 200 m, influența și percepția asupra monumentului la scara locului
nemanifestându-se la acea distanță.
 Au fost formulate reglementări cu privire la modul de organizare urbanistică şi
construcţie la monumentele istorice şi în zona lor de protecţie astfel:
- La imobilele clasate sunt permise intervenţii de conservare, restaurare şi
punere în valoare a existentului, iar autorizarea intervenţiilor în zonele
respective se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv cu avizul
Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC).
- Pentru clădiri noi, din zona de protecţie se recomandă preluarea unor
caracteristici morfo-stilistice identificate în urma unor studii de specialitate
82
118
MEMORIU GENERAL
avizate MCC, care să cuprindă referiri la gabarite, materiale, texturi, cromatică,

vizibilitate.
- Autorizarea lucrărilor de construire şi/sau desfiinţare se va face pe baza şi în
conformitate cu avizul MCC.
- Funcţiunile permise în zona de protecţie sunt: locuire şi activităţi
complementare, administraţie publică, servicii – prestări servicii, învăţământ,
cultură şi culte, comerţ en-detail, alimentaţia publică, agrement şi petrecerea
timpului liber, spaţii publice amenajate.
- Funcţiuni interzise în zona de protecţie sunt: activităţi industriale şi complementare
acestora care sunt generatoare de noxe, activităţi depozitare şi comerciale en-gros,
antrepozite.
- Amplasareaclădirilor în zonele de protecţie: se recomandă menţinerea modului
tradiţional de ocupare a parcelei: reatrageri, orientarea faţă de punctele cardinale.
- Regim de înălţime: înălţimea maximă admisă - P+1 (7m la cornişă)
- Volumetrie: construcţiile nou edificate nu vor obtura vizibilitatea şi accesul la
monumentele istorice şi vor fi identificate şi conservate punctele de perspectivă
avantajoase fiecărui monument menţionat. Se recomandă păstrarea gabaritelor
specifice zonei pentru a evita ieşirea din scara în raport cu fondul construit.
- Aspectul construcţiilor şi materialele folosite: se vor utiliza materiale specifice şi se
recomandă utilizarea culorilor pastelate în tonuri calde, atât la construcţii cât şi la
împrejmuiri.
Obiective de interes arheologic
 Cu ocazia cercetărilor realizate pentru întocmirea studiului istorico-arheologic de
fundamentare pentru actualizarea Planului Urbanistic General al comunei s-au
identificat trei noi obiective arheologice pentru care se recomandă să fie trecute în
Repertoriul Arheologic Naţional:
- Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Gropana”
- Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Fermă”
- Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Oinac Nord 2”
 Ca şi în cazul monumentelor istorice de arhitectură, au fost determinate zone de
protecţie în proiecţie Stereografică 1970 (aşa cum se poate observa pe planşa nr.
1 - Încadrare în teritoriu), în perimetrul cărora eliberarea autorizaţiilor de construire
va fi acordată doar cu avizul Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu14;
14
Se va avea în vedere că zonele de protecţievor fi respectate inclusiv pentru siturile arheologice care nu
au fost inventariate de RAN ci doar identificate cu ocazia cercetării de faţă. Acestea reprezintă conform
legii 218/2010 zone cu„patrimoniu arheologic reperat” definit ca teren delimitat în care urmează să se
efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa
subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul
cultural naţional. Până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie
şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice,
instituite conform legii, sînt totodată şi zone cu patrimoniu arheologic reperat;
83
118
MEMORIU GENERAL
 Respectivul aviz poate fi obţinut de beneficiarul investiţiei/amenajării rurale doar în

urma unei cercetări arheologice pentru descărcarea de sarcină arheologică
întocmit de un arheolog expert sau specialist. Nerespectare acestei recomandări
duce la încălcarea Legii 422/2001 şi atrage consecinţele legale asupra
făptuitorilor.
 Atenţie trebuie acordată în special siturilor a căror zonă de protecţie suprapune
intravilanul satelor Oinacu, în cazul siturilor Oinac Nord 1 şi 2, sau al satului
Comasca, în cazul sitului Comasca Sud.
 În vederea întocmirii raportului de cercetare necesar obţinerii avizului de la
Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu, recomandăm efectuarea de
cercetări arheologice preventive în suprafaţa siturilor arheologice şi de diagnostic
intruziv urmat de supraveghere în cazul zonelor de protecţie a siturilor. În cazul în
care, în urma diagnosticului intruziv sau în urma efectuării supravegherii
arheologice efectuate în zonele de protecţie, sunt identificate complexe
arheologice: morminte, locuinţe etc. pentru obţinerea avizului este necesară
efectuarea cercetării arheologice preventive.
 De asemenea, având în vedere afectarea de către lucrările agricole a tuturor
siturilor existente pe teritoriul comunei Oinacu, se recomandă efectuare de arături
de maxim 30cm adâncime în suprafaţa siturilor.
 Orice modificări în structura geologică a siturilor (ex. alunecări de teren) sau
intervenţii neautorizate pe suprafaţa siturilor sau în zona lor de protecţie trebuiesc
anunţate imediat la Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
3.2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ, DURABILĂ ȘI INTEGRATĂ A

COMUNEI OINACU
3.2.6. Elemente de fundamentare a strategiei
Strategia de dezvoltare spațială, durabilă și integrată aferentă PUG este concepută în
corelație cu orizontul de timp necesar implementării reglementărilor, având ca repere:
- o perioadă scurtă de 2-5 ani în care se înscriu măsurile care sunt cuprinse în proiectele
deja aprobate spre implementare și în măsurile cu caracter de urgență (etapa I)
- o perioadă medie de 10 ani care coincide cu perioada de valabilitate a documentației, în
care se înscriu majoritatea propunerilor reglementate prin PUG și cele cu caracter
permanent (etapa II)
- o perioadă lungă de timp ce coincide cu strategia de dezvoltare a teritoriului județean
prevăzută în PATJ Giurgiu. Această perioadă de perspectivă are ca scop stabilirea
măsurilor care se înscriu în strategiile de nivel superior (județean, regional, național) și
pentru care este necesară rezervarea de terenuri sau pregătirea unor studii și proiecte.
(etapa III)
Strategia respectă principalele obiective ale activității de urbanism (conf. Art. 13,
Legea 350/2001):
- îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului
la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;
84
118
MEMORIU GENERAL
- crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale
persoanelor cu handicap;
- utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea
controlată a zonelor construite;
- protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
- asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și
rurale;
- protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.
Principiile care au stat la stabilirea strategiei sunt în conformitate cu art. 5 din Legea
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, respectiv:
- principiul autonomiei locale;
- principiul parteneriatului;
- principiul transparenței;
- principiul descentralizării serviciilor publice;
- principiul participării populației la luarea deciziilor;
- principiul dezvoltării durabile conform cărora deciziile generației prezente trebuie să
asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și
dezvoltare proprie.
Obiectivele și planul de măsuri cuprinse în strategie au fost concepute astfel încât să
asigure implementarea propunerilor și reglementările din documentația de PUG în scopul
stimulării evoluției complexe a comunei Oinacu. Stabilirea viziunii de dezvoltare și a
obiectivelor a avut în vedere pe de o parte diminuarea disfuncționalităților semnalate în
etapa de analiză, pe de altă parte înscrierea în strategiile cu impact spațial la nivel
european, național, regional și județean, precum și strategia de dezvoltare comunitară
locală a Grupului de Inițiativă Civică Oinacu, elaborată în anul 2015.
Pentru fundamentarea strategiei spațiale de dezvoltare spațială aferentă PUG
Oinacu, prezentăm în continuare principalele documente strategice de nivel superior care
au fost avute în vedere, precum și setul de disfuncționalității semnalate în etapa de analiză.
3.2.6. Contextul strategic teritorial

1. Strategii la nivel european:
• Strategia Lisabona/Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergența
strategiilor țărilor din Uniunea Europeană, în vederea creșterii coeziunii la scara UE prin
acțiuni interconectate și mutații structurate în cinci domenii importante: societatea
cunoașterii bazatăă pe cercetare, dezvoltare și inovare; o piață internă axată pe
deschiderea pieței serviciilor; crearea unui climat al afacerilor prin reducerea barierelor
administrative, creșterea calității legislației; consolidarea pieței muncii prin învățare
continuă, parteneriate pentru creștere, dezvoltare; protejarea și conservarea mediului în
sensul completărilor aduse principiilor dezvoltării durabile ca valoare etică globală prin
Agenda 21, prin Convenția de la Florența privind Peisajele și prin Consiliile din 2000-2001
de la Lisabona și Goteborg
• Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spațială a Uniunii Europene și
țărilor candidate, adoptate la Conferința Europeană a Miniștrilor Responsabili cu
Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene - Schema De Dezvoltare a Spațiului Comunitar
85
118
MEMORIU GENERAL
(ESDP)-Postdam: dezvoltarea unui sistem urban echilibrat și policentric și o nouă relație

oraș-mediu rural; asigurarea unei parități a accesului la infrastructură și informații;
dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă și protejarea naturii și a patrimoniului cultural
• Strategia „Europa 2020“, aprobată de Consiliul European pe 17-18 iunie 2010, ca
urmare a Comunicării Comisiei „Europa 2020: O strategie pentru o creștere
inteligentă, sustenabilă și incluzivă“ datată 3 martie 2010, (COM(2010)2020); care
promovează: creșterea inteligentă care să dezvolte o economie bazată pe cunoștințe și
inovație; o creștere durabilă, care să promoveze o economie mai verde, mai competitivă
și care să gestioneze resursele într-un mod mai eficient; creștere incluzivă care să
stimuleze o economie cu un potențial înalt de angajare, care să asigure coeziunea
teritorială și social
- Principiile de dezvoltarea spațială europeană, adoptate la Conferința Europeană a
Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub
titlul de Principii Directoare pentru Dezvoltarea Teritorială Durabilă a Continentului
European: promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică
echilibrată și prin ameliorarea competitivității; susținerea dezvoltării generate de
funcțiunile urbane și de îmbunătățirea relațiilor rural-urban; asigurarea unor condiții de
accesibilitate mai echilibrate; dezvoltarea accesului la informație și cunoaștere; reducerea
prejudiciilor provocate mediului; valorificarea și protecția resurselor și patrimoniului
natural; valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; dezvoltarea resurselor
energetice cu conservarea siguranței; promovarea turismului calitativ și durabil; limitarea
preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
2. Strategii la nivel național:

• Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială - România 2030 este un document
strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă și integrată pe termen mediu și
lung a României. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a
României în conexiune cu evoluțiile spațiului european și internațional și se bazează pe
practicile curente în domeniul planificării teritoriale. Obiective strategice includ:
valorificarea situării periferice prin dezvoltarea rolului de conector și releu la nivel
continental și intercontinental; racordarea la rețeaua europeană de poli și coridoare de
dezvoltare; structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități urbane; afirmarea
solidarității urban-rural; dezvoltarea rurală; consolidarea și dezvoltarea legăturilor inter-
regionale ca suport al dezvoltării regionale; dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de
teritorii; creșterea competitivității teritoriale; protejarea, dezvoltarea și valorificarea
patrimoniului natural și cultural
• Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 Sud-Muntenia reprezintă documentul
fundamental al Planului de Dezvoltare Regională, având rolul de a orienta dezvoltarea
regiunii în perioada 2014-2020 și de a fundamenta accesul Regiunii Sud-Muntenia la la
Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.
3. Strategii la nivel județean:

• Planul de Amenajare a Teritoriului JudețeanGiurgiu. Documentația are un caracter
director și oferă o viziune globală și coerentă asupra structurii și folosinței teritoriului
studiat, determinând principalele opțiuni pentru o bună organizare a acestuia, în vederea
optimizării utilizării resurselor, obținerii unei dezvoltări socio-economice armonioase în
condițiile protejării calității mediului înconjurător. Obiectivul general: dezvoltarea
echilibrată a teritoriului județean, prin optimizarea utilizării resurselor și valorificarea
86
118
MEMORIU GENERAL
șanselor de dezvoltare, în vederea creării premiselor de dezvoltare economică și socială

eficientă și durabilă, a creșterii calității vieții locuitorilor în condițiile protejării mediului.
4. Strategii la nivel local:

• Strategia de Dezvoltare Comunitară locală a Grupului de Inițiativă Civică Oinacu,
elaborată în anul 2015. Ca prim obiectiv de lucru, Grupul de Inițiativă Civică Oinacu a
realizat un plan de acțiune, ca document strategic de referință în acțiunile pe care le vor
dezvolta pe termen scurt și mediu în comunitatea lor pentru dezvoltarea socio-economică
a acesteia.
Incadrare în teritoriu:
• Teritoriul comunei Oinacu este străbătut de cel mai important curs de apă din ţară, fluviul
Dunărea, aceasta constituind şi graniţa de sud a ţării. Accesibilitatea la Dunăre este
redusă, făcându-se în prezent numai pe drumuri de pământ specifice exploataţiilor
agricole;
• Poziția comunei adiacentă drumului naţional 5 (E 70), dar şi situarea sa în zona nordică
periurbană a Municipiului Giurgiu, o expune la presiunea construcţiilor haotice;
• Comuna beneficiază de un mediu natural valoros prin prezența fluviului Dunărea și a
siturilor Natura 2000, dar aceste elemente de potențial nu sunt suficient de valorificate
nici în Oinacu, nici în localitățile învecinate;
• În afară de comuna Gostinu cu care este legată prin drumul judeţean 507, comuna
Oinacu nu are relaţii de accesibilitate foarte bune cu localităţile rurale învecinate, ceea ce
îngreunează colaborarea acestora pe diverse domenii;
• Lipsa unei conectări în termeni de accesibilitate, dar şi de cultură locală cu fluviul
Dunărea (înţelegerea fluviului şi a împrejurimilor sale ca o resursă) se constituie într-o
disfuncţionalitate majoră a acestei localităţi.
Fond construit și utilizarea terenurilor:
• Fond construit în proporţie mare degradat şi necorespunzător standardelor calităţii vieţii
• Lipsa unor dotări în zone de extindere și dezvoltare a intravilanului, disproporție între
fondul construit locuibil și cel al dotărilor;
• Lipsa coordonării între zonele nou construite și rețeaua de utilități tehnico-edilitare;
• Prezenţa unor construcţii de calitate scăzută, în zonele de pe malul Dunării, ce împiedică
utilizarea terenurilor conform interesului public;
• Deficit de amenajări specifice recreerii pentru diferite categorii de vârstă ale populației;
• Ocuparea inadecvată funcțional a unor zone cu potențial propice dezvoltării altor funcțiuni
(ex. intravilanul prevăzut pentru gropile de gunoi trebuie reconvertit către alte tipuri de
funcţiuni);
• Insuficientă valorificare a terenurilor cu potențial de dezvoltare; existenţa unui ansamblu
incoerent între intravilan şi extravilan prin cele două privaluri care străbat comuna, ce fac
dificil accesul la zonele adiacente Dunării
• Suprafeţele de teren destinate unităţilor industriale sunt utilizate insuficient
Patrimoniu cultural construit:
87
118
MEMORIU GENERAL
• Nu sunt respectate distanțele și zonele de protecție specifice legale față de monumentele

valoroase
• Există suprapuneri ale intravilanelor unor sate cu zonele de protecţie ale unor situri
arheologice
• Valorile de patrimoniu construit nu sunt suficient protejate și valorificate, majoritatea
aflându-se în stare de degradare mai mult sau mai puțin accentuată;
Economie:
• Insuficienta diversificare a activităților economice;
• Prezența unor structuri economice neperformante, lipsa soluțiilor pentru reconversie;
• Lipsa de resurse a proprietarilor de terenuri agricole, în special financiare; dificultăți în
comercializarea produselor obținute;
• Măsuri insuficiente pentru modernizarea infrastructurii de afaceri şi insuficienta exploatare
a potențialului economic existent (de ex. potenţialul piscicol al comunei este utilizat foarte
puţin);
• Număr redus al societăților comerciale care să fie specializate în exploatații de tip agricol.
• Emigrarea forței calificate de muncă, ceea ce are ca efect imediat creșterea mediei de
vârstă a forței de munca cu calificare și reducerea numărului de salariați din activitățile
productive;
• Lipsa unui cadru legislativ pentru protecția micilor meseriași și meșteșugarilor;
• Lipsa unor centre de instruire (școli profesionale, școli de meserii, etc.) pentru piața
muncii actuală;
• Existența unor elemente de potențial turistic încă nevalorificate suficient;
• Legătura satelor cu zona Dunării este foarte slabă, ceea ce determină o insuficientă
valorificare a potenţialului acesteia
Demografie și resurse de muncă:
• Populația se află în continuă scădere, cu un ritm mai lent după anul 2011; conform
proiectării demografice scăderea volumului populației se va menține, cel puțin până la
nivelul anului 2025;
• Îmbătrânire accentuată a populaţiei, cauzată de o scădere a populației tinere, cu un
deficit mare de forţă de muncă şi resurse reduse de compensare a acestuia;
• Raportul de dependență după vârstă la nivel comună (653‰) este superior mediei
județene (551‰), tendința înregistrată în perioada 2002-2011 este de creștere a valorii
acestui raport, ceea ce crește sarcina socială a populației apte de muncă;
• Indicele vitalității populației (care asigură înlocuirea generațiilor) în anul 2015 are
valoarea de 0,36 sub nivelul dorit de 1,5;
• Rata natalității a scăzut, iar media ultimilor 13 ani nu depășește 6,44‰;
• Sporul natural înregistrează valori negative în toată perioada 2009-2014, ca urmare a
mortalității mult mai ridicate comparativ cu natalitatea;
• În perioada 2012-2016, a crescut ponderea șomerilor, șomajul având valori superioare
mediei rurale județene.
Circulație și transporturi:
88
118
MEMORIU GENERAL
• Drum parţial asfaltat care leagă comuna de localităţile învecinate, inclusiv de municipiul
Giurgiu;
• Profilul drumului judeţean, cu o distanţă între aliniamente la traversarea localităţilor de 17
m, nu respectă întru totul reglementările legale;
• Circulaţia generală a comunei este îngreunată de faptul că majoritatea îmbrăcăminţilor
străzilor sunt de piatră sau criblură şi doar un procent de până la 20% din suprafaţa
destinată circulaţiei rutiere este realizată din asfalt;
• Existența multor străzi nemodernizate (de ex. Strada Grand, din satul Oinacu); existența
a numeroase străzi de pământ, chiar și de categoria a III-a;
• Străzile comunei nu sunt amenajate corespunzător, în cele mai multe cazuri fiind
delimitată doar zona carosabilă, circulaţia pietonilor făcându-se inadecvat;
• Lipsa unor puncte de traversare în siguranță a Drumului Judeţean 507, afectând
siguranţa pietonilor
• Intersecţia drumului judeţean cu străzile principale din comună necesită amenajare;
• Accesibilitatea la Dunăre este redusă, făcându-se majoritar pe drumuri de pământ
specifice exploataţiilor agricole;
• Calitate slabă a serviciului de transport public: puține stații sunt modernizate și oferă
siguranță de acces, iluminat corespunzător, adăpost împotriva intemperiilor și informații
asupra orarului;
Echipare tehnico-edilitară:
• Lipsa sistemului de canalizare și de epurare a apelor uzate menajere mărește riscul
poluării pânzei freatice, are impact negativ asupra calității vieții și asupra interesului
investitorilor;
• Lipsa sistemului de alimentare cu apă potabilă în satul Comasca, unde alimentarea cu
apă se face din fântâni săpate (puțuri domestice din prima pânză freatică) care nu se
încadrează în limitele de potabilitate impuse de legea privind calitatea apei potabile
458/2002;
• Comuna nu este alimentată cu gaze naturale, în ciuda faptului că teritoriul administrativ al
comunei este traversat de de două conducte de transport gaze naturale: Dn 500 Podşor –
Giurgiu şi Dn 500 Giurgiu – Mal Stâng Dunăre;
• Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la inconfort termic și consum
mare de energie necesară pentru încălzire;
• Existența conductelor de transport gaze naturale pe teritoriul administrativ al municipiului
impune restricții de utilizare a terenului;
• Numărul insuficient de corpuri de iluminat stradal (în special în satul Comasca) și gradul
ridicat de uzură al celor existente;
• Utilizarea insuficientă a surselor regenerabile de energie, respectiv solară, biomasă, în
condițiile în care este necesară exploatarea rațională a resurselor și protejarea mediului
ambiant;
• Majoritatea instalațiilor pentru irigație sunt în prezent degradate, limitând producția
agricolă, în condițiile cerinţele pentru irigaţii sunt maxime în perioada iunie-august.
Protecția mediului:
89
118
MEMORIU GENERAL
• Degradarea calității apelor de suprafață, un risc major de poluare a apelor de suprafață și

freatice este constituit de faptul că această comună nu deține sistem centralizat de
evacuare și epurare a apelor uzate
• Prezența pe teritoriul comunei a unor activități economice de anvergură (una dintre cele
mai importante ferme avicole din judeţul Giurgiu - S.C. Poultec International S.R.L., în
special prin halele de producție) poate duce la o poluare masivă a apelor freatice în lipsa
sistemelor de epurare și evacuare a apelor uzate
• Poluarea și colmatarea canalelor din cauza depunerii necontrolate a deșeurilor, a
evacuărilor necontrolate în canale, a lipsei amenajărilor de mal;
• Deficiențe în asigurarea cantității și calității apei potabile din cauza insuficientei extinderi
teritoriale a rețelelor centralizate de distribuție a apei potabile;
• Lipsa unui sistem de monitorizare a calității apei din surse individuale de alimentare cu
apă în scop potabil;
• Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport și valorificare selectivă a deșeurilor
reciclabile. Colectarea se face neselectiv, iar destinația actuală a deșeurilor este groapa
de gunoi de la Glina;
• Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deșeuri;
• Utilizarea combustibililor solizi sau lichizi pentru încălzirea locuințelor poate contribui la
poluarea atmosferei;
• Starea proastă a străzilor încă neasfaltate, cu piatră sau criblură (cu precădere a străzii
Grand, din comuna Oinacu) poate contribui la creșterea cantităților de pulberi în
suspensie (PM10);
• Amenajarea inadecvată sau absența dotărilor corespunzătoare din punct de vedere
igienico-sanitar și a gestiunii deșeurilor în zonele de practicare a agrementului;
• Administrarea ineficientă a siturilor Natura 2000 de pe teritoriul comunei Oinacu. Situl
ROSPA0090 Ostrovu Lung – Gostinunu are desemnat un custode, Direcția Silvică
Giurgiu administrând suprafețele împădurite;
• Slaba implicare a comunității în protejarea și conservarea siturilor naturale;
• Insuficienta dezvoltare a transportului public în comun;
• Insuficientă utilizare a mijloacelor de transport mai puțin poluante și lipsa pistelor de
ciclism;
• Existența unor zone întinse expuse la tasare și sufoziune datorită prezenței de pământuri
loessoide sensibile la umezire;
• Expunerea obiectivelor aflate în zona de risc la inundații la digul de apărare Malul Roşu –
Gostinu, astfel: 60 de gospodării din satul Oinacu; 42 de gospodării din satul Braniştea;
15 gospodării din satul Comasca;
• Manifestarea unor fenomene climatice extreme (prognozele pe termen lung anunță
pentru sudul României iminența unor schimbări radicale ale climei: veri extrem de
secetoase, schimbări bruște de temperatură și ploi torențiale).
3.2.6. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
90
118
MEMORIU GENERAL
Dezvoltarea socio- economică și culturală a Comuna are o relaţionare slabă pe căile de

comunei este favorizată de situarea comunicaţii cu celelalte unităţile administrativ
geografică, respectiv: teritoriale, singura cu care are acces direct și
- situarea pe cursul Dunării; facil este Gostinu, în acest caz drumul
- poziția comunei adiacentă drumului naţional constituindu-se chiar într-o barieră
naţional 5(E 70), cu accesibilitate funcţională;
directă la un drum naţional /european; Scăderea populației și îmbătrânirea
- situarea în periferia municipiului demografică, relevă o insuficiență a forței de
Giurgiu; acces indirect prin Municipiul muncă
Giurgiu, la Coridorul VII Paneuropean Străzile comunei din piatră sau criblură
de circulaţie fluvială determină o desfăşurare defectuoasă a
- prezenţa, în vecinătate, a podului activităţilor comunei;
Giurgiu - Ruse care facilitează relaţiile Fond construit cu valoare de patrimoniu aflat
cu Bulgaria în stare de degradare; clădiri monument
- un teritoriu puțin urbanizat, cu istoric nevalorificate;
valoroase peisaje ce intră în Situri arheologice recent descoperite încă
componența unor situri Natura 2000; neprotejate și valorificate;
Cadru natural favorabil dezvoltării rețelei de Administrarea ineficientă a siturilor Natura
transport și agriculturii, datorită situării în zona 2000 de pe teritoriul comunei;
de câmpie; Insuficientă utilizare a mijloacelor de transport
Resurse naturale favorabile importante, care îi mai puțin poluante și lipsa pistelor de ciclism
oferă o identitate specifică (peste 600 ha de Poluarea mediului datorată gestionării
pădure, amplasarea pe malul Dunării) necorespunzătoare a diferitelor tipuri de
Întinse suprafeţe de terenuri destinate deșeuri
agriculturii şi dotate cu sistem de irigaţii; Majoritatea instalațiilor pentru irigație sunt
Clădiri rezidenţiale noi (deşi puţine ca număr), degradate, limitând producția agricolă
având caracteristici de locuire periurbană; Lipsa sistemului de alimentare cu apă
Existenţa unei navete de microbuz către potabilă în satul Comasca;
Giurgiu, cu ritmicitate de 30’ Lipsa unui sistem de monitorizare a calității
Prezenţa unor dotărilor de agrement (teren de apei din surse individuale de alimentare cu
sport, parc, scuar) pe teritoriul comunei o face apă în scop potabil;
atractivă în contextul plasării ei în periferia Lipsa sistemului de alimentare cu gaze
municipiului Giurgiu; naturale
Potenţial turistic și piscicol important; Lipsa sistemului de canalizare și de epurare a
Terenuri libere cu condiții favorabile construirii; apelor uzate conduce atât la poluarea
Administrație locală stabilă, cu capacitate și mediului, cât şi la o atractivitate redusă a
disponibilitate pentru o dezvoltare dinamică și comunei
eficientă a comunei; Insuficientă valorificare a terenurilor cu
potențial de dezvoltare
Izolarea termică necorespunzătoare a
clădirilor conduce la inconfort termic și
consum mare de energie necesară pentru
încălzire
Număr insuficient de corpuri de iluminat
stradal (în special în satul Comasca)
Lipsa unor programe educaţionale pentru
tinerii din comună
Accesul redus la educaţie pentru copiii ce
provin din familii cu venituri reduse
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Posibilitatea de conectare la sistemul de Insuficientă susținere financiară în finalizarea
distribuţie a gazelor naturale, ce poate duce la proiectelor începute;
dezvoltarea economică, dar şi socială a Prezenţa pe teritoriul comunei a unor activităţi
acesteia; economice de anvergură duce la o poluare
Apropierea portului Giurgiu, ar putea fi masivă a apelor freatice în lipsa sistemelor de
valorificată prin promovarea de investiţii în epurare şi evacuare a apelor uzate;
91
118
MEMORIU GENERAL
spaţii de agrement specifice turismului de Valorificarea necontrolată a peisajelor

croazieră – ex. terenuri de golf; comunei sau a potențialului turistic poate
Crearea unui traseu ciclabil de legătură cu duce la afectarea iremediabilă a acestora;
Municipiul Giurgiu (susținerea navetismului); Poluarea mediului și colmatarea canalelor din
Existența unor demersuri de cooperare cauza depunerii necontrolate și gestionării
transfrontalieră cu localități din Bulgaria; necorespunzătoare a deșeurilor, a evacuărilor
Utilizarea fondurilor europene în proiecte de necontrolate în canale, a lipsei amenajărilor
dezvoltare comunitară; de mal;
Efectele crizei financiare asupra investițiilor în
proiecte de infrastructură;
Situarea în apropierea Municipiului Giugiu
generează presiune pentru construcții;
3.2.6. Obiective de dezvoltare spațială

VIZIUNEA:
Comuna Oinacu un comună dinamică, competitivă și atractivă, cu o dezvoltare
complexă economică și culturală, dezvoltată echilibrat și eficient în teritoriu
OBIECTIV GENERAL:
Oinacu, o comună bine conectată în teritoriul european, național și regional,
funcționând într-un sistem de localități urbane și rurale, care să valorifice durabil potențialul
natural, avantajele situării în apropierea municipiului Giurgiu, pe malul Dunării și-n zona
transfrontalieră, și să optimizeze dezvoltarea în complementaritate cu localitățile vecine.
1. CONTEXT TERITORIAL
Obiective specifice:
1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport conform nevoilor de racordare în teritoriul
european, național, regional și local
1.2. Dezvoltarea în complementaritate cu localitățile din teritoriul învecinat, precum și
conectarea la sistemul periurban existent
1.3. Asigurarea unor funcțiuni urbane în zonele periferice adaptate rolului axelor de
dezvoltare în teritoriu a comunei
1.4. Dezvoltarea unui sistem de spații verzi de protecție a zonei construite adecvat
cadrului natural
2. ACCESIBILITATE
2.1. Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rutiere și optimizarea circulației
2.2. Dezvoltarea transportului alternativ și creșterea siguranței spațiului public pentru
pietoni
2.3. Îmbunătățirea serviciilor de transport public
3. POPULAȚIA ȘI RESURSELE DE MUNCĂ

3.1. Dezvoltarea serviciilor oferite în special populației tinere pentru dezvoltarea
profesională, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii
3.2. Creșterea competitivității capitalului uman pe piața muncii
4. POTENȚIAL ECONOMIC
4.1. Dezvoltarea unui mediu economic competitiv la nivel local, regional și național
4.2. Crearea și susținerea unei economii diversificate, promovarea sectoarelor
economice performante. Identificarea și valorificarea oportunităților de dezvoltare
4.3. Dezvoltarea și susținerea sectorului IMM, antreprenorilor locali și consolidarea
relațiilor dintre acestea și actorii locali
92
118
MEMORIU GENERAL
5. ASIGURAREA SERVICIILOR PENTRU COMUNITATE
Obiectiv specific: Asigurarea infrastructurii pentru educație preuniversitară, a
infrastructurii pentru sănătate și asistență socială, cultură și sport
6. TURISMUL
Obiectiv specific:valorificarea și promovarea potențialului turistic local, astfel încât
comuna Oinacu să devină o destinație atractivă pentru turismul piscicol și agroturismului în
regiunea Dunării
7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
Obiectiv specific:Satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe
termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unui standard de viață ridicat
8. ILUMINATUL PUBLIC
Obiectiv specific:Realizarea unui sistem de iluminat unitar, omogen, performant și
eficient din punct de vedere energetic
9. TELECOMUNICAȚII
Obiectiv specific:Extinderea și modernizarea rețelei de telecomunicații fixe și mobile
și îmbunătățirea calității serviciilor prestate
10. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ
Obiectiv specific: Extinderea sistemelor actuale de alimentare cu apă în zonele care
nu dispun de acestea
11. EVACUAREA APELOR UZATE
Obiectiv specific: Realizarea sistemului de evacuare a apelor uzate și a stației de
epurare
12. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ
Obiectiv specific:Realizarea rețelei de alimentare a comunei cu gaze naturale
13. COLECTAREA DEȘEURILOR
Obiectiv specific: Implementarea sistemelor de colectare separată a deșeurilor şi
acțiuni de conștientizare a populației privind colectarea separată a deșeurilor
14. PROTECȚIA MEDIULUI
Obiectiv specific:protejarea și îmbunătățirea calității factorilor de mediului, în
conformitate cu nevoile economice și sociale ale comunei Oinacu, conducând astfel la
îmbunătățirea semnificativă a calității vieții
15. DEZVOLTARE ARHITECTURAL- URBANISTICĂ
- Creșterea calității spațiului public
- Creșterea calității locuirii în zonele rezidențiale existente
- Crearea de noi zone rezidențiale adecvate nevoilor populației
- Asigurarea locațiilor adecvate pentru activități economice
- Integrarea Dunării în dezvoltarea urbanistică a comunei
93
118
MEMORIU GENERAL
3.2.6. Obiective și program de măsuri
Nr. OBIECTIV PROGRAM DE MĂSURI ETAPA

1. CONTEXT TERITORIAL
1.1. Dezvoltarea infrastructurii Valorificarea avantajului situării pe malul Dunării I
de transport conform
nevoilor de racordare în Exploatarea accesului indirect prin Municipiul Giurgiu, la Coridorul VII Paneuropean de circulaţie II, III
teritoriul european, fluvială
național, regional și local Dezvoltarea rețelei de transport pentru susținerea activităților economice locale II
1.2. Dezvoltarea în II,III
Realizarea de parteneriate și cooperări în domeniul economic, al resurselor umane, dotări sociale,
complementaritate cu infrastructură și echipare edilitară, transport, turism cu localitățile învecinate
localitățile din teritoriul
învecinat, precum și Crearea unui sistem de transport public eficient, corelat cu nevoile locuitorilor și cu traseele
conectarea la sistemul turistice promovate; asigurarea transportului public pentru navetiștii din localitățile învecinate
periurban existent Transport public, pentru trasee turistice de interes în zonă
Pista de biciclete pe traseul drumului județean, dar și adiacent Dunării
1.3. Asigurarea unor funcțiuni I,II,III
Crearea unor zone de servicii și activități industriale pe axa de legătură cu zona periurbană a
urbane în zonele periferice municipiului Giurgiu
adaptate rolului axelor de
I,II
dezvoltare în teritoriu a Orientarea investițiilor în turism și servicii conexe, spre arterele rutiere care asigură legătura cu
comunei obiective turistice din teritoriu
1.4. Dezvoltarea unui sistem de I,II
Crearea unor perdele de protecție de-a lungul arterelor rutiere majore perimetrale și a celor care
spații verzi de protecție a traversează localitatea
zonei construite adecvat
cadrului natural Asigurarea unor zone cu spații verzi de protecție de-a lungul malurilor și pe terenurile supuse la
inundare
2. ACCESIBILITATE
94
118
MEMORIU GENERAL
2.1. Îmbunătățirea și Amenajarea intersecțiilor cu drumul judeţean și refacerea aliniamentelor care nu corespund I,II
dezvoltarea infrastructurii standardelor
rutiere și optimizarea Modernizarea străzilor și profilarea adecvată
circulației Dezvoltarea unei rețele de străzi eficiente, modernizate, care să corespundă cerințelor dezvoltării de II,III
perspectivă
Îmbunătăţirea accesului la drumul principal şi valorificarea loturilor aşezate în spatele fronturilor I,II
2.2. Dezvoltarea transportului Crearea de piste pentru bicicliști către municipiul Giugiu, de-a lungul drumului judeţean, dar și de-a I,II,III
alternativ și creșterea lungul malurilor Dunării
siguranței spațiului public
pentru pietoni - Asigurarea legăturii dintre traficul cu bicicleta și transportul public;
- Asigurarea unor legături eficiente între transportul public comunal și cel periurban
I,II
Reabilitarea trotuarelor
Amenajarea unor trasee pietonale care să crească accesibilitatea către principalele obiective de
interes de pe malul Dunării
I
Suplimentarea numărului de treceri pentru pietoni pe parcursul arterelor majore (DJ 507),
controlate cu semnal
2.3. Îmbunătățirea serviciilor I,II
Modernizarea stațiilor de transport public
de transport public
Asigurarea unor legături mai bune între mijloacele de transport
3. POPULAȚIA ȘI RESURSELE DE MUNCĂ
3.1. Dezvoltarea serviciilor Măsuri complexe de stopare a declinului demografic prin creșterea atractivității comunei: I,II,III
oferite în special populației - Ofertă diversificată de locuri de muncă;
tinere pentru dezvoltarea
profesională concomitent - Condiții de locuire moderne;
cu procesele de întemeiere a - Accesibilitate la dotări de educație, sănătate, cultură, sport, agrement;
unei familii - Servicii de îngrijire la domiciliu (pentru vârstnici);
95
118
MEMORIU GENERAL
- Spații publice care să asigure socializarea și organizarea de evenimente pentru toate

categoriile de cetățeni;
- O bună accesibilitate a zonelor de recreere și agrement din comună și din afara ei;
- O administrație dinamică și receptivă la dorințele cetățenilor; sprijin acordat cetățenilor
pentru implicare socială la nivelul satelor;
Diversificarea serviciilor de educație care să asigure dezvoltare profesională pentru tineri I,II
Diversificarea proiectelor privind dezvoltarea resurselor umane I,II
I,II,III
Facilități pentru tineri în scopul întemeierii unei familii:
- Construirea de locuințe la prețuri accesibile pentru tineri;
- Crearea de ansambluri rezidențiale care să dețină dotări adecvate familiilor tinere cu copii:
grădinițe, școli primare, locuri de joacă pentru copii, terenuri și săli de sport;
- Dezvoltarea transportului public care să asigure legătura facilă cu zonele de recreere,
agrement și dotări sportive și de educație de importanță municipală;
3.2. Creșterea competititivității Asigurarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, prin sprijinirea formelor de I,II,III
capitalului uman pe piața perfecționare profesională pentru adulți
muncii I,II,III
Îmbunătățirea accesului la piața forței de muncă pentru categorii vulnerabile de persoane
I,II,III
Susținerea inițiativelor antreprenoriale locale
I,II,III
Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și flexibile
4. POTENȚIAL ECONOMIC
4.1. Dezvoltarea unui mediu Dezvoltare economică, prin activități de depozitare, servicii, logistică și crearea legăturilor I, II,III
economic competitiv la economice și comerciale cu municipiul Giurgiu
nivel local, regional și
național Înființarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară pentru eficientizarea și rentabilizarea I, II
diferitelor activități de servicii, activități agricole, infrastructură, etc.
96
118
MEMORIU GENERAL
Dezvoltarea infrastructurii fizice (a utilităților) necesare pentru desfășurarea activităților productive I, II

- dezvoltarea zonelor industriale/servicii și dotarea acestora cu utilități pentru a crea condiții bune
pentru atragerea de investitori în economia locală
4.2. Crearea și susținerea unei I, II
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor, prin:
economii diversificate,
promovarea sectoarelor - consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv, în special agricol;
economice - diversificarea producției prin stimularea investițiilor în ramuri cu valoare adăugată ridicată;
performante.Identificarea - crearea de locuri de muncă și creșterea numărului de salariați în ramurile economice productive;
și valorificarea
oportunităților de - promovarea produselor și serviciilor locale și crearea pârghiilor necesare pentru inserarea
dezvoltare produselor românești pe piața UE
Reconversia funcțională a zonelor de producție aflate în declin și crearea unor spații cu destinație I
comercială și de servicii
Rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea imobiliară eficientă, crearea unor zone mixte de locuințe II
și servicii pe arterele principale de circulație
II, III
Atragerea de investiții pentru producerea energiei alternative
4.3. Dezvoltarea și susținerea Creșterea capacității de dezvoltare și stimularea cooperării între administrația locală și mediul de I, II
sectorului IMM, afaceri
antreprenorilor locali și
consolidarea relațiilor Dezvoltarea un mediu financiar favorabil pentru dezvoltarea afacerilor de către IMM-uri și acces I, II
dintre acestea și actorii mai facil la finanțare
I, II
locali Stimularea creșterii numerice a IMM-urilorprin sprijinirea societăților nou constituite pe perioada
de start up și totodată pe celelalte societăți pentru a-și menține și dezvolta activitatea
I, II
Creșterea competitivității IMM-urilor prin dezvoltarea aptitudinilor managerialea conducătorilor
Crearea pârghiilor financiare și organizarea administrativă a unor funcțiuni, spații și servicii care să I, II
faciliteze atragerea investițiilor în economia locală
97
118
MEMORIU GENERAL
5. ASIGURAREA SERVICIILOR PENTRU COMUNITATE

5.1. Asigurarea infrastructurii Asigurarea terenurilor pentru construcția de grădinițe și școli, adaptate nevoilor populației I,II,III
pentru educație
Reabilitarea clădirilor publice (grădinițelor, școlilor, unităților sanitare și a căminul cultural din I,II
preuniversitară, a
satul Oinacu)
infrastructurii pentru
sănătate și protecție socială, Reabilitarea terenurilor de sport și a sălii de gimnastică existente I
cultură și sport Amenajarea de piste pentru biciclete pe malul Dunării I
6. TURISM
6.1. Valorificarea și Renovarea și reabilitarea monumentelor istorice de arhitectură I,II,III
promovarea potențialului
Revitalizarea expresivității construcțiilor prin măsuri care să aibă ca scop dezvoltarea integrată a I,II
turistic local, astfel încât
zonelor principale care definesc identitatea comunei
comuna Oinacu să devină o
destinație atractivă pentru Modernizarea bazinelor piscicole pentru a deveni principalul obiectiv turistic al comunei și II,III
turismul piscicol și realizarea unor puncte de colectarea și desfacerea de pește
agroturismului în regiunea Amenajarea malurilor Dunării pentru activități cicloturism, sport și recreere I,II
Dunării
Creșterea accesibilității obiectivelor turistice din lungul Dunării prin amenajarea unui punct de I,II
informare cu belvedere și prin amenajarea pistelor de biciclete
Amenajarea unor spații publice și trasee pietonale care să lege principalele zone/puncte de interes I,II
de pe malul Dunării
Introducerea siturilor arheologice nou descoperite în circuitul turistic, comuna Oinacu având un I,II,III
potențial arheologic deosebit datorat numeroaselor obiective arheologice identificate în timp
Modernizarea/reabilitarea unităților de cazare pentru turiști I,II
Extinderea și diversificarea dotărilor de cazare și alimentație publică și realizarea de restaurante cu I,II
specific pescăresc
98
118
MEMORIU GENERAL
Adaptarea ofertei turistice la standardele de calitate europeană I

Realizarea și valorificarea unor produse turistice transfrontaliere și crearea de parteneriate pentru I,II
promovarea reciprocă a ofertei turistice
Crearea condițiilor favorabile atragerii investiții în turism I,II
7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
7.1. Satisfacerea necesarului de Desfășurarea continuă a programelor de modernizare și mentenanță a rețelelor electrice și, conform I,II,III
energie atât în prezent, cât Strategiei energetice a României, „transformarea rețelelor de transport și distribuție a energiei
și pe termen mediu și lung, electrice în rețele inteligente și implementarea pe scară largă a sistemelor inteligente de
la un preț cât mai scăzut, contorizare”
adecvat unui standard de
Extinderea rețelei electrice de distribuție pentru racordarea tuturor locuințelor I,II,III
viață ridicat
Respectarea normelor și legislației în vigoare privind rețelele electrice de transport și de distribuție, I,II,III
în contextul extinderii zonelor construite
Valorificarea potențialului energetic din surse regenerabile, mai ales potențialul solar pentru I,II,III
producerea energiei electrice prin construirea de parcuri fotovoltaice, montarea de panouri
fotovoltaice pe acoperișuri, îndeosebi în cazul instituțiilor publice
8. ILUMINATUL PUBLIC
8.1. Realizarea unui sistem de Continuarea proiectelor de extindere și modernizare a iluminatului public, aflate în derulare, până I,II
iluminat unitar, omogen, la înlocuirea tuturor aparatelor de iluminat învechite și care au depășit durata economică de
performant și eficient din funcționare
punct de vedere energetic
Iluminarea adecvată a spațiilor publice prin proiecte concepute unitar cu cele de amenajare a I,II,III
spațiilor publice
Utilizarea panourilor fotovoltaice la iluminatul public I,II
Extinderea sistemului de iluminat public în zonele de dezvoltare, concomitent cu realizarea I,II,III
rețelelor stradale locale
99
118
MEMORIU GENERAL
9. TELECOMUNICAȚII
9.1. Extinderea și modernizarea Extinderea rețelei de fibră optică în vederea sporirii accesului locuitorilor din comună la serviciile I,II
rețelei de telecomunicații universale de telecomunicații, televiziune, internet și telefonie
fixe și mobile și
Dezvoltarea accesului la internet, în bandă largă, atât public cât și privat I,II
îmbunătățirea calității
serviciilor prestate Asigurarea accesului de bandă largă pentru comunitatea locală, oferind posibilitatea furnizării de I,II
servicii publice, îmbunătățirea educației, prin susținerea proiectelor de dezvoltare din fonduri
europene și de stat
10. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ
10.1. Extinderea sistemelor Alimentarea cu apă a satului Comasca I
actuale de alimentare cu
Realizarea rețelei de alimentare cu apă în zonele de dezvoltare imobiliară, concomitent cu I,II,III
apă în zonele care nu
realizarea rețelei de străzi
dispun de acestea
Racordarea zonelor nou construite la rețeaua de canalizare a apelor uzate I,II,III
11. EVACUAREA APELOR UZATE
11.1. Realizarea sistemului de Construirea rețelei de canalizare și epurare a apelor uzate menajere I
evacuare a apelor uzate și a
Monitorizarea evacuării și epurării apelor generate de unitățile industriale, în special de ferma I,II
stației de epurare
avicolă
12. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ
12.1. Realizarea rețelei de Lucrări pentru conectarea la conductele de transport gaze naturale: Dn 500mm Podşor – Giurgiu şi I,II
alimentare a comunei cu Dn 500mm Giurgiu – Mal Stâng Dunăre
gaze naturale
Securizarea utilizării gazelor naturale prin respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru I,II,III
proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008,
aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 5/2009
Rezervarea spațiilor necesare pentru viitoarea montare a conductelor de distribuție a gazelor I,II,III
100
118
MEMORIU GENERAL
naturale în cadrul lucrărilor de dezvoltare edilitară a comunei

Lucrări pentru securitatea aprovizionării cu energie, în cadrul cărora se poate crește ponderea I,II,III
energiei din surse regenerabile prin folosirea gunoiului și a biomasei
Utilizarea energiei solare în instituțiile publice și încurajarea utilizării acesteia în clădirile de locuit, I,II,III
pentru producerea energiei termice (obținerea apei calde, dar și ca aport la încălzire)
13. COLECTAREA DEȘEURILOR
13.1. Implementarea sistemelor Realizarea unui sistem funcțional de colectare selectivă a deșeurilor la și de la sursă, astfel încât să I
de colectare separată a se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deșeurile de ambalaje și deșeuri
deșeurilor şi acțiuni de biodegradabile
conștientizare a populației
Realizarea de proiecte alternative privind colectarea selectivă, şi acțiuni de conștientizare a I,II
privind colectarea separată
populației privind prevenirea generării deșeurilor şi colectarea separată a deșeurilor municipale
a deșeurilor
generate
Descurajarea depozitării ilegale a deșeurilor prin urmărirea sistematică și aplicarea de amenzi I,II,III
contravenționale
Coordonarea serviciilor de salubrizare care cuprind activități de precolectare, colectare, transport și I,II
depozitare a reziduurilor solide; proiecte pilot privind colectarea selectivă a deșeurilor
Înființarea unor stații de sortare, prevăzute cu utilaje mecanice pentru: comprimare, presare, I
balotare și măcinare, cu scopul de a micșora volumul deșeurilor
14. PROTECȚIA MEDIULUI
14.1. Protejarea și îmbunătățirea Asigurarea unor zone cu spații verzi de protecție de-a lungul malurilor și pe terenurile supuse la I
calității factorilor de inundare
mediului, în conformitate
Asigurarea continuității rețelei de spații verzi în raport cu zonele naturale înconjurătoare, având ca I, II
cu nevoile economice și
structură centrală malurile Dunării
sociale ale comunei Oinacu,
Extinderea zonelor urbanizate prin arii cu densitate mică de construire și procent semnificativ de I,II,III
101
118
MEMORIU GENERAL
conducând astfel la spații verzi, prin: crearea de ansambluri rezidențiale periferice cu procent redus de construire
îmbunătățirea
Identificarea solurilor degradate și a gradelor de poluare ale acestora I
semnificativă a calității
vieții Realizarea rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere I
Eliminarea surselor de poluare care afectează stratul freatic I
Modernizarea străzilor cu piatră și criblură pentru reducerea concentrației de pulberi în suspensie I
Interzicerea depozitării materialelor de construcții pe carosabil I,II,III
Reducerea numărului gospodăriilor cu sistem propriu de producere a energiei pe bază de I,II,III
combustibili solizi sau lichizi
Reducerea spațiilor publice neamenajate I,II,III
15. DEZVOLTARE ARHITECTURAL-URBANISTICĂ
15.1. Creșterea calității spațiului Amenajarea spațiului public cu spații verzi, locuri de odihnă, locuri pentru întâlnire și evenimente I,II,III
public
Crearea unui ansamblu coerent între intravilan şi extravilan prin conectarea zonelor malurilor I,II,III
privalurilor care străbat comuna cu zonele adiacente Dunării de-a lungul cărora pot fi amenajate
trasee de vizitare care să pună în valoare peisajul şi valorile de patrimoniu natural
Amenajarea traseelor pentru bicicliști și asigurarea legăturii cu zonele de agrement pe axa I,II,III
municipiu Giurgiu – sat Oinacu – Dunăre – Gostinu care să cuprindă un punct de informare cu
foișor de observație în apropierea Dunării
Eliminarea construcțiilor parazitare și a celor ilegale, de calitate scăzută, din zonele de pe malul I
Dunării și utilizarea terenurilor conform interesului public
15.2. Creșterea calității locuirii Reabilitarea fondului construit învechit în scopul îmbunătățirii performanțelor energetice, I,II,III
în zonele rezidențiale rezistenței, calităților estetice prin diferențiere identitară
existente
Amenajarea spațiului public prin restructurare funcțională astfel încât să se asigure locuri pentru I,II
odihnă, joacă, socializare, sport, parcaje, colectarea deșeurilor, însoțite de spații verzi
102
118
MEMORIU GENERAL
Asigurarea zonelor de protecție a locuințelor față de activitățile deranjante sau cu risc de poluare I,II,III
Amenajarea trotuarelor, a stațiilor de transport în comun și a trecerilor de pietoni I,II
15.3. Crearea de noi zone Concentrarea construcției de locuințe individuale noi în ansambluri rezidențiale coerente I,II,III
rezidențiale adecvate
Diversificarea construcției de locuințe, astfel încât să fie accesibile tinerilor, persoanelor cu venituri I,II,III
nevoilor populației
mici, familiilor cu copii
Realizarea de locuințe noi colective în zonele de reconversie a siturilor industriale în servicii, cu I,II,III
evitarea vecinătăților deranjante
15.4. Asigurarea locațiilor Asigurarea zonelor de dezvoltare pentru industrie și servicii în vecinătatea principalelor artere de I,II,III
adecvate pentru activități circulație ce asigură legătura cu teritoriul național
economice
Asigurarea de terenuri adecvate tipului de activitate și care să asigure condițiile necesare de I,II,III
protecție a mediului și a vecinătăților
Reconversia funcțională a siturilor industriale, agrozootehnice și de depozitare prin atragerea de I,II
activități și servicii legate de Dunăre
Crearea unei zone mixte în sudul comunei care va putea cuprinde atât activități de tip servicii I,II
turistice cât și activități economice legate de pește și pescuit
15.5. Integrarea Dunării în Realizarea PUZ pentru integrarea malurilor Dunării într-o zonă cu valențe turistice, având ca I
dezvoltarea urbanistică a specific o pondere mare de activități de recreere și agrement
comunei
Amenajarea malurilor Dunării pentru promenadă, activități sportive, de recreere și agrement I,II
Controlul construirii în vecinătatea malurilor Dunării pentru asigurarea unei imagini cu valoare I,II,III
estetică și repere identitare
103
118
MEMORIU GENERAL
3.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PRIORITĂŢI.

Analiza profilului socio-economic al comunei a evidenţiat faptul că deşi, din punct de
vedere statistic cantitativ, comuna are un trend demografic negativ, totuşi, din perspectivă
calitativă, mai degrabă decât o stagnare, se înregistrează o tendinţă de reprofilare a
structurii şi morfologiei funcţionale. Din evoluţia funcţională între cele două PUG-uri se
constată că se încearcă o mai bună folosire a avantajelor unei zone rurale aflată şi în valea
unui mare fluviu, având în acelaşi timp acces la centre de servicii majore (municipiul
Giurgiu, dar şi Bucureşti). Această tendinţă este vizibilă atât în solicitările de introducere în
intravilan (prin PUZ) a unor suprafeţe de teren pentru un tip de locuire specific metropolitan,
care se delimitează de locuirea tradiţională în vechile nuclee rurale, atât spaţial, dar şi ca
stil de viaţă, cât şi în conversia funcţională a unor zone de activităţi productive în zone de
servicii pentru turism (cazul trupului de intravilan „Ferma Gropana”, care a devenit zonă de
servicii turistice15). De aceea, extinderea intravilanului în afara centrelor principale, de-a
lungul drumului judeţean susţine această tendinţă de creare a unui alt stil de viaţă pentru
locuire şi a unei bune accesibilităţi pentru servicii.
De aceea, prin actualizarea Planului Urbanistic General se urmăreşte stimularea
acestei tendinţe prin măsuri de rezervare de terenuri care să susțină activităţile economice
şi în special cele legate de sectorul terţiar cu accent pe turism, dar şi cele legate de pescuit,
formularea unor reglementări care să permită, pe termen mediu şi lung, atragerea serviciilor
de agrement, valorificarea cadrului natural prin crearea unei zone de locuire sezonieră/de
weekend şi agrement, creşterea calităţii locuirii atât prin îmbunătăţirea echipării edilitare cât
şi prin crearea de noi suprafeţe destinate locuinţelor individuale pe lot specifice unui stil de
viaţă de tip „metropolitan”, diferit de cel rural-tradiţional, dar şi o spaţializare a dezvoltării
astfel încât serviciile edilitare să fie utilizate cât mai eficient.
Acestea au condus extinderea intravilanului cu 18,6152 ha care reprezintă doar 0,38
% din întreaga suprafaţă a comunei. De altfel, suprafaţa de intravilan totală propusă prin
această actualizare de 398,5973 ha a comunei apare ca fiind diminuată faţă de anul 2002,
când era, conform masuratorilor realizate in urma digitizării de 401,1793 ha, din cauza
suprafeţei de intravilan de 21,0262 ha care a trecut în teritoriul administrativ al comunei
Frătești.
Îm tabelul următor se prezintă suprafeţele de intravilan comparativ pentru anul 2002,
2015 (anul anterior iniţierii PUG) şi propunerile stabilite prin PUG 2016
Tabel 16. Suprafaţă intravilan comparativ 2002/2015/propuneri2016
AN OBSERVAŢII SUP. (ha)
Suprafaţa intravilan existent 2002 Măsurat în urma digitizării 401,1793
Suprafaţa intravilan existent 2015 401,1793- 21,0262(litigiu) + 1,0290 (PUZuri) 381,1821
381,1821+ 18,6152(extinderi) – 1,2 (trupuri la care

Suprafaţa intravilan propus 2016 398,5973
se renunţă)
15Deşi în prezent acestea nu funcţionează eficient, totuşi faptul că s-a investit în această reconversie
evidenţiază necesitatea de reconversie printr-o mai bună adaptare la resursele locale.
104
118
MEMORIU GENERAL
Tabel 17. Suprafaţa intravilan propus (pe trupuri)
CENTRALIZATOR SUPRAFETE TRUPURI REGLEMENTAT 2016
TRUPURI COMPONENTE Supraf. (ha) Supraf. (%)
1 TRUP A OINACU
2 TRUP B BRANISTEA 349,0144 87,56
3 TRUP C COMASCA
TRUP "Activitati
0,2000 0,05
4 productive/depozitare"(provenit din PUZ)
TRUP D Servicii turistice şi activităţi legate
37,3388 9,37
5 de Dunăre (necesita PUZ)
TRUP E Activitati agrozootehnice si statie 6,2649 1,57
6 de epurare
7 TRUP F "Gropana" Servicii turistice (PUZ) 3,5204 0,88
8 TRUP G Saivan Comasca 1,2588 0,32
9 TRUP I Amenajare gunoi de grajd 1,0000 0,25
TOTAL 398,5973 100,00
Detaliat suprafeţele nou propuse pentru intravilan sunt constituite astfel:

SITUATIE
Nr. PUG INTRAVILAN PROPUS
LOCALITATE / TRUP EXISTENTA
Crt. 2002 2016
2015
1 TRUP A - SAT OINACU 144,8973 145,2263 145,2263
TRUP - Locuinţă - 0,5000 0,5000
EXTINDERE ZONA 1 - - 7,6252
EXTINDERE ZONA 1’ - - 0,5000
2 TRUP B - SAT BRANIŞTEA 101,6802 101,6802 101,6802
3 TRUP C - SAT COMASCA 82,6927 82,6927 82,6927
4 TRUP D – MALU ROSU 37,3388 37,3388 37,3388
TRUP E - Staţie de epurare
5 6,2649 6,2649 6,2649
Comasca
6 TRUP F - Ferma "Gropana"16 3,5204 3,5204 3,5204
7 TRUP G - Saivan Comasca 1,2588 1,2588 1,2588
8 TRUP H - Groapă gunoi 1,0000 1,0000 Se renunţa la acest trup
9 TRUP I - Groapă gunoi de grajd 1,0000 1,0000 1,0000
TRUP J - Construcții tehnico-edilitare
10 0,3000 0,3000 0,3000
(trup inclus in zona 2 de extindere)
11 TRUP k - Construcții tehnico-edilitare 0,2000 0,2000 Se renunţa la acest trup
TRUP - Activităţi productive si
13 - 0,2000 0,2000
depozitare
14 TOTAL INTRAVILAN 401,1793 381,1821 398,5973
16Suprafaţa acestui trup este micşorată faţă de cea prezentată în PUG 2002 întrucât între timp trupul a
beneficiat de măsurătoare cadastrală, iar în urma unui PUZ aceasta are funcţiunea de activităţi – servicii
turistice.
105
118
MEMORIU GENERAL
Tabel 18. Folosinţa terenurilor în teritoriul administrativ
EXISTENT
(conform datelor
PROPUS
furnizate de Direcţia
Agricolă Giurgiu)
TOTAL (ha) TOTAL (ha) Intravilan Extravilan
Teren agricol din care 3559,3761 3541,9609 0,0000 3541,9609
Arabil 3307,3761 3289,9609 0,0000 3289,9609
Vii, pepiniere viticole 37,0000 37,0000 0,0000 37,0000
Pasuni 215,0000 215,0000 0,0000 215,0000

Teren neagricol din
1320,6239 1338,0391 398,5973 939,4418
care
Paduri 625,0000 625,0000 0,0000 625,0000
Ape si balti 60,0000 60,0000 0,8616 59,1384
Curti-constructii 337,6239 353,1476 353,1476 0.0000
Drumuri 273,000 274,8915 44,5881 230,3034
Neproductiv 25,0000 25,0000 0,0000 25,0000
TOTAL 4880,0000 4880,0000 398,5973 4481,4027
Comuna dispune de o suprafaţă foarte mare de păduri de 625,000 ha. În scopul

protejării acestora se va avea în vedere că Legea nr. 46/2008 Codul silvic cu modificările şi
completările ulterioare prevede la articolul 37 alin. 11 că „Autorizarea construcțiilor la
distante mai mici de 50 m de liziera pădurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul
structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, in baza unei
documentații depuse cu localizarea in coordonate stereografice 1970”
3.4. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL.
3.2.1. Zone de dezvoltare
În urma analizei solicitărilor de extindere a teritoriului intravilan se propun
următoarele zone de dezvoltare funcţională a comunei:
ZONA 1: zonă amplasată la sud de satul Oinacu de o parte şi de alta a drumului judeţean
507 cu o lungime care se întinde până în apropierea conductei de transport gaze naturale
Podişor Giurgiu. În urma studiului s-a ajuns la delimitarea unei suprafeţe de 7,6252 ha
determinată la sud de zona de protecţie a conductei de transport gaz (de 20 m) şi la
stabilirea unei lăţimi a benzii de extindere de maxim 60 m măsurată din axul drumului.
Această precizare este necesară întrucât în această zonă morfologia parcelelor este cea
de tip agricol, adică acestea sunt foarte lungi prin raport cu lăţimea, nejustificându-se
pentru zonele construite. În acelaşi timp s-a stabilit că această lăţime este valabilă doar
pentru parcelele care depăşesc această lăţime şi nu se aplică dacă parcelele nu au acces
direct la drumul judeţean, cu excepţia cazului în care diferenţa ar face obiectul unei
comasări.
La această extindere se adaugă o suprafaţă de 0,5 ha care a fost reglementată,
anterior, ca intravilan cu funcţiunea de locuire printr-un plan urbanistic zonal.
Având în vedere, aşa cum s-a precizat anterior, că această comuna, aflată pe un
trend negativ demografic, dar care are tendinţa de a se orienta către o modificare calitativă
a locuinţelor noi şi către dezvoltarea activităţilor economice de tip terţiar, zonele propuse
106
118
MEMORIU GENERAL
pentru dezvoltare cuprind funcţiuni mixte în care se recomandă ca parcela să aibă o

suprafaţă minimă de 1000mp.
Astfel, în zona 1 de extindere se propun funcţiuni cu caracter mixt de locuinţe şi
servicii generale. Dacă parcela minimă are 1000 mp pătraţi atunci se estimează un număr
maxim de 70 de parcele cu o populaţie de până la 200 de persoane, având în vedere un
procent de minim 30% de ocupat de servicii.
Se propune ca înălţimea construcţiilor să ajungă la maxim P+2 (10m) cu posibilitatea
mansardării. De asemenea, se propune un P.O.T.maxim 25% şi un CUT de 0,5 mp
ADC/mp.
ZONA 1’: suprafaţă aflată în sud - estul satului Oinacu cu o suprafaţă de 0,5 ha şi care se
opreşte în afara zonei de protecţie a LEA 20 kV.
Această zonă va fi destinată amplasării unei funcţiuni edilitare (staţie de epurare) şi
care va îndepărta construcţiile destinate locuirii de zona de protecţie a liniei electrice
aeriene de medie tensiune utilizând eficient teritoriul în această zonă.
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 2: zonă aflată între satele Oinacu şi Braniştea, de-a lungul
drumului judeţean 507 pe latura dinspre nord a acestuia. Această suprafaţă a fost
delimitată prin măsurători topografice, pentru aceasta fiind iniţiat, de către consiliul local, un
PUZ anterior iniţierii PUG. Întrucât cele două documentaţii s-au suprapus s-a ajuns la
concluzia că oportunitatea introducerii acesteia în intravilan, precum şi reglementarea sa
să fie studiată prin PUG. Din această suprafaţă, 0,55 ha erau deja reglementate ca
intravilan astfel: 0,25 ha prin PUZ "Anexa exploataţie agricola" şi 0,3 ha reglementate zonă
destinată infrastructurii tehnico edilitare prin PUG 2002, respectiv o gospodărie de apă.
În această zonă consiliul local a construit un teren de sport.
Datorită amplasării în cadrul comunei şi a deschiderii peisajere la care are acces, se
propune ca această zonă să fie destinată locuirii, dar şi serviciilor care să susțină turismul
(activităţi sportive, de la fotbal la golf, de cazare, de vizitare/educare, etc.). Astfel, la o
parcelă minimă de 1000 mp această zonă ar cuprinde în jur de 85 de parcele. Dacă cel
puţin 30% din suprafaţă va fi ocupat de servicii atunci se estimează că această zonă poate
fi locuită de până la 250 de persoane.
SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 3: o zonă de 2 ha aflată între satele Braniştea şi Comasca, de-
a lungul drumului care face legătura între aceste sate, pe partea estică faţă de acesta.
Împreună cu suprafaţa descrisă mai sus, această suprafaţă a făcut obiectul iniţierii de către
Consiliul Local a unui PUZ care nu s-a finalizat întrucât s-a suprapus cu actualizarea PUG.
Această zonă este de asemenea destinată funcţiunilor mixte de locuire şi servicii
generale şi în care parcela minimă este de 1000 mp. Această reglementare conduce la un
număr de 20 de parcele şi un număr de aproximativ 50 de locuitori.
În total suprafaţa cu care se propune extinderea intravilanului comunei este de
18,6152 ha.
De asemenea, se propune reconversia trupului de intravilan care la PUG 2002 era
reglementat pentru destinaţie specială, respectiv găzduia un punct de grăniceri. Această
107
118
MEMORIU GENERAL
zonă a fost trecută în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, postul fiind
desfiinţat. Astfel această zonă este propusă pentru a găzdui funcţiuni atât de servicii cu
caracter turistic cât şi/sau activităţi economice sau de servicii legate de pescuit, cu atât mai
mult cu cât, la momentul întocmirii PUG comuna făcea parte din FLAG Giurgiu.
3.2.2. Bilanţul zonelor funcţionale propuse
Aşa cum s-a arătat anterior propunerile de reglementare funcţională a teritoriului
comunei s-au bazat pe tendinţele către care comuna se îndreaptă natural. Astfel, zona
instituţiilor şi serviciilor aproape că s-a dublat, iar zona destinată unităţilor industriale şi
agrozootehnice s-a păstrat constantă în timp ce zona destinată locuinţelor şi-a păstrat
ponderea în cadrul suprafeţei intravilan, deşi în valoare absolută a crescut cu cca. 10 ha.
Tabel 19. Bilanţ teritorial - zonificare funcţională propusă
INTRAVILAN
PROPUS 2016
Zone funcţionale PUG 2016
Supraf. Supraf.
(ha) (%)
Zona instituţiilor publice şi serviciilor 12,4196 3,12
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 189,6802 47,59
Zona unităţilor industriale şi agrozootehnice 44,4231 11,14
Căi de comunicaţie şi transport 44,5881 11,19
Spaţii verzi, sport- agrement 4,0471 1,02
Construcţii tehnico- edilitare 72,6327 18,22
Gospodarie comunală 29,8728 7,49
Destinatie speciala 0,0720 0,02
Alte zone (cursuri/oglinzi de apă) 0,8616 0,22
TOTAL INTRAVILAN 398,5973 100,00
În continuare se vor analiza modificările reglementărilor zonificării funcţionale pe
fiecare zonă în parte.
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare:
Suprafeţele destinate locuinţelor reprezintă jumătate din teritoriul intravilan al
comunei (toate trupurile). În vechile nuclee construite, suprafeţele locuite sunt în mare parte
compacte, iar serviciile sunt de tip complementar, poziţionate răzleţ. În noile extinderi de
intravilan, suprafeţele destinate locuirii se regăsesc în zone mixte, în care o suprafaţă de
30-40 % pot fi şi ar fi de dorit a fi ocupate de servicii. De aceea, pentru a conserva
posibilitatea atragerii de servicii în aceste zone şi ştiut fiind că acestea au nevoie de
suprafeţe mai mari de terenuri se prevede ca parcela minimă să aibă 1000 -1200 mp. De
asemenea, suprafeţele mai generoase de parcele sunt necesare şi pentru a găzdui un alt
tip de locuire decât cel din vechile nuclee, destinat în special caselor de vacanţă, de week-
end sau pensiunilor. Această prevedere este cu atât mai necesară în Zona de Extindere 2
destinată locuinţelor şi serviciilor pentru turism. Succesul unei astfel de abordări stă în
valorificarea şi aducerea în contemporaneitate a specificului locului atât vizual cât şi ca
activităţi promovate. De aceea, la eliberarea autorizaţiilor de constuire se vor avea în
vedere indicatori de calitate precum - folosirea materialelor specifice locului – lemn, stuf
etc., crearea unor spaţii generoase de odihnă, sport, grădinărit, exploarare a naturii etc.,
108
118
MEMORIU GENERAL
dar şi obţinerea unei imagini a locuirii care să dea identitate locului prin volume clare
simple, culor neutre, care să pună în evidenţă vegetaţia şi peisajul. De altfel, noile locuinţe
realizate în comună în afara nucleelor de locuire veche încearcă deja o astfel de abordare.
Zona instituţiilor şi serviciilor:
Toate suprafeţele destinate extinderilor au fost reglementate ca mixte, întrucât, aşa
cum s-a precizat mai sus, analiza profilului socio-economic al comunei a arătat ca această
comuna se află pe un trend demografic descrescător care nu ar fi justificat o extindere a
intravilanului existent, dar înregistrează în acelaşi timp mişcări de tatonare a dezvoltării
activităţilor economice în special în zona serviciilor şi chiar modificări de calitate şi stil de
viaţă în ceea ce priveşte locuirea. De asemenea, aceste zone sunt bine echipate şi
accesibile. La eliberarea autorizațiilor de construire se va avea în vedere că aceste zone au
fost reglementate în vederea creşterii atractivităţii zonei şi se va urmări autorizarea de
servicii care să valorifice potenţialul natural al comunei şi îmbunătăţească imaginea
acesteia. Pentru activităţi industriale, agrozootehnice şi serviciile destinate acestora
operatorii economici vor fi îndreptaţi către cele două zone destinate acestora în mod
specific.
Zona activităţi industriale, agrozootehnice şi de depozitare:
Întrucât cele două zone care erau şi în prezent destinate acestor activităţi nu sunt
folosite la întreaga capacitate, nu s-au mai propus şi alte zone de acest tip. Totuşi, corpul
de intravilan din sudul comunei adiacent malurilor Dunării este propus către o reconversie
funcţională prin atragerea de activităţi şi servicii legate de Dunăre. De aceea, această zonă
va fi una mixtă care va putea cuprinde atât activităţi de tip servicii turistice cât şi activitţi
economice legate de peşte şi pescuit.
Căile de comunicaţie:
Căile de comunicaţii reprezintă cca. 11% din totalul suprafeţei intravilane şi este
constituit în întregime din căi de acces rutiere. Se va avea în vedere că atât zona drumului
judeţean cât şi cea a drumului comunal nu au în acest moment gabaritele conform normelor
în vigoare (24 m între aliniamente pentru DJ 507 şi 20 m între aliniamente pentru drumul
comunal), de aceea la autorizarea construcţiilor se va avea în vedere retragerea clădirilor în
consecinţă conf. Capitolului destinat circulaţiei şi planşei aferente).
Zona spaţii verzi, sport, agrement şi protecție:
Comuna dispune de spaţii amenajate pentru sport şi chiar de un parc
de joacă pentru copii. Având în vedere că este este vorba despre o comună
rurală cu un potenţial natural deosebit, se propune ca spaţiile verzi ale
comunei să fie fie constituite într-un ansamblu coerent între intravilan şi
extravilan prin conectarea zonelor malurilor privalurilor care străbat comuna
cu zonele adiacente Dunării de-a lungul cărora pot fi amenajate trasee de
vizitare care să pună în valoare peisajul şi valorile de patrimoniu natural. În
acest sens, se propune amenajarea unei piste ciclabile care municipiu Giurgiu
– sat Oinacu – Dunăre – Gostinu care să cuprindă un punct de informare cu
foișor de observaţie în apropierea Dunării.
Zona de gospodărie comunală:
109
118
MEMORIU GENERAL
Întrucât, strategia de management a deşeurilor s-a modificat din anul 2002, se va

renunţa la unul dintre trupurile de intravilan care erau destinate gropilor de gunoi (trup H –
1ha). Celălalt trup va deveni platformă de gunoi de grajd.
Zona aferentă construcţiilor edilitare:
Intravilanul satului Oinacu se extinde în partea de sud est, de-a lungul drumului de
exploatare cu 0,5 ha, o suprafaţă care este propusă pentru o posibilă amplasare a unei
staţii de epurare. O parte dintre propunerile şi reglementările acestei zone, stabilite prin
PUG 2002, au fost modificate în urma proiectului de alimentare cu apă a comunei.
Gospodăria de apă care era propusă în Trupul J se găseşte acum în nord-vestul satului
Oinacu, locul reglementat iniţial fiind luat de un teren de sport. Amplasamentele stabilite
pentru amenajările sistemului de canalizare de care încă nu dispune comuna va rămâne în
cea mai mare parte cel propus anterior, studiul de specialitate vor arăta în ce măsură
acestea pot fi utilizate sau este necesară amplasarea acestora în alte puncte.
3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

După cum s-a arătat în capitolul 2.3 circulaţia comunei se organizează în jurul
drumului judeţean care se constituie în ax principal al acesteia. Astfel comuna beneficiază
de o bună accesibilitate din exterior, însă pentru ca circulaţia interioară să se
îmbunătăţească este necesară asfaltarea străzilor principale, a străzilor care debuşează în
drumul judeţean, dar şi amenajarea intersecţiilor cu drumul judeţean.
Dintre cele trei zone principale care au fost propuse pentru extinderea intravilanului,
două se găsesc de-a lungul acestui drum judeţean, însumând 16,4152 ha din cele 18, 6152
ha propuse în total pentru extindere. Această propunere este justificată de contextul
dezvoltării actuale a comunei caracterizat de o tendinţă de reprofilare a structurii şi
morfologiei funcţionale, deşi demografic aceasta se află pe un trend descrescător. Din
evoluţia funcţională între cele două PUG-uri se constată că se încearcă o mai bună folosire
a avantajelor unei zone rurale aflată şi în valea unui mare fluviu, având în acelaşi timp
acces la centre de servicii majore (municipiul Giurgiu, dar şi Bucureşti). Această tendinţă
este vizibilă atât în solicitările de introducere în intravilan (prin PUZ) a unor suprafeţe de
teren pentru un tip de locuire specific metropolitan, care se delimitează de locuirea
tradiţională în vechile nuclee rurale fizic şi ca stil de viaţă, cât şi în conversia funcţională a
unor zone de activităţi productive în zone de servicii pentru turism (cazul trupului de
intravilan „Ferma Gropana”, care a devenit zonă de servicii turistice). De aceea, extinderea
intravilanului în afara centrelor principale, de-a lungul drumului judeţean susţine această
tendinţă de creare a unui alt stil de viaţă pentru locuire şi a unei bune accesibilităţi pentru
servicii.
Astfel, dacă zonele de extindere 1 şi 2 se găsesc de-a lungul drumului judeţean,
accesibilitatea lor fiind astfel asigurată, pentru ca zona de extinderea 3 să poată funcţiona
este necesară asfaltarea drumului care leagă satul Braniştea de satul Comasca.
În vederea respectării zonei de protecţie specifică drumului judeţean, conform
Ordonanţei 47/2010, autorizaţiile de construire pentru construcţii noi, în special în noile
extinderi se vor elibera numai cu condiţia amplasării acestora cu o retragere de cel puţin 8
110
118
MEMORIU GENERAL
m de la aliniamentul nou propus (11,5 m de la aliniamentul actual). Construcţiile realizate

în zona de protecţie vor fi realizate numai cu acordul administratorului drumului.
De asemenea în noile extinderi, distanţa dintre aliniamente va fi de 24 m.

Figura 27. Profil drum judeţean – situaţie existentă / propuneri conform normelor în vigoare
Întrucât se doreşte valorificarea peisajelor văii Dunării se propune ca această

comună să fie inclusă într-un traseu ciclabil care poate fi amenajat de-a lungul drumului
judeţean. O pistă ciclabilă către Giurgiu ar fi de ajutor şi locuitorilor comunei care ar putea-
o folosi pentru navete zilnice, știut fiind că bicicleta este un mijloc de transport folosit în
mediul rural (a se vedea imaginea 18_1 stânga).
Figura 28. Propunere pista ciclabilă (recomandare - orientativă).
În acelaşi mod, pentru a respecta prevederile Ordonanţei 47/2010, aliniamentul la

drumul comunal DC94 ar trebui retras cu 2,5 m, de fiecare parte, faţă de poziţia actuală,
111
118
MEMORIU GENERAL
precum se arată în figura de mai jos. Pentru construcțiile noi, retragerea de la

aliniament ar trebui să fie de minim 8 m pentru a respecta zona de protecţie a drumului.
Figura 29. Profil drum comunal 94 – situaţie existentă / propuneri conform normelor în vigoare.
112
118
MEMORIU GENERAL
Conform Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor, lăţimea platformei încadrează aceste drumuri în clasa tehnică IV cu viteze de
deplasare specifice de 50 km ora, respectiv 40 km ora în condiţii de limitare. Această viteză
conduce la o capacitate medie de cca. 800 autoturisme pe oră, satisfăcând traficul necesar
comunei.
Figura 30. Profil stradă principală şi stradă secundară (tip a) în localităţile comunei.
Morfologia circulaţiei în zonele locuite este asemănătoare în satele Oinacu şi

Branişte, evidenţiind o dezvoltare organică a acestor localităţi, caracterizate de o stradă
principală şi străzi secundare între care unele se constituie în fundături cu loturi cu accese
restrânse/limitate la circulația generală a comunei, dar care dau un aer de intimitate şi
sporesc integrarea comunitară în zonelor locuite. Totuşi, de la caz la caz, acolo unde se
constată că este necesar şi posibil prin înţelegerea proprietarilor se va încerca extinderea
acestor fundături pentru a conecta două străzi astfel încât să fie îmbunătăţit accesul şi
valorificarea loturilor aşezate în spatele fronturilor urmărind sugestiile din planșa 4 şi
respectând profilul tip din figura de mai jos sau printr-un plan urbanistic zonal. În satul
Comasca reţeaua stradală dovedeşte un plan prestabilit cu străzi ortorectangulare, cu
străzile principale poziţionate de-a lungul aşezării, iar străzile secundare aşezate
transversal.
Deşi gabaritele străzilor răspund, în cea mai mare parte, unei circulaţii optime totuşi,
acestea nu sunt amenajate satisfăcător, cele mai mult având delimitată doar zona
carosabilă şi sanţurile de scurgere a apelor. De aceea se propune pentru fiecare categorie
de stradă un profil tip care va fi urmări la amenajarea controlată a acestora.
113
118
MEMORIU GENERAL
Figura 31. Profil stradă secundară (tip b) care se aplică cel mai des în cazul fundăturilor.
Un aspect punctual al DC 94 este acela ca debuseaza in DN 5 la km. 55+270

(Bucuresti -Giurgiu, E 70). Pentru descongestionarea traficului pe DN 5 spre municipiul
Giurgiu, se are in vedere o varianta directa spre vama Giurgiu, varianta evidentiata in
partea desenata. Prin aceasta varianta, traficul greu si traficul de tranzit spre Bulgaria, vor
descongestiona tronsonul DN 5, km. 55+270-municipiul Giurgiu.
Totodata, se va tine cont pentru eventualele investitii din zona DN 5 de articolele 19,
aliniatul(4) si art. 47, aliniatul(1) si (5) din O G nr. 43/1997 privind regimul drumurilor care
mentioneaza:
Art. 19, alin. (4): „Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in
traversarea localitatilor rurale, distanta dintre axa drumului si gardurile sau constructiile
situate de o parte si alta a drumurilor, va fi de minim 13 m pentru drumurile nationale, de
minim 12 m pentru drumurile judetene si de minim 10 m pentru drumurile comunale.”
Art. 47, alin. (1) „Pentru evitarea congestionarii traficului in afara localitatilor se
interzice amplasarea oricaror constructii care genereaza un trafic suplimentar la o distanta
mai mica de 50,0 m de la marginea partii carosabile in cazul autostrazilor, al drumurilor
expres si al drumurilor internationale „E” , respectiv 30,0 m pentru celelalte drumuri de
interes national si judetean. Prin constructii care genereaza trafic suplimentar se au in
vedere unitati productive, complexe comerciale, depozite andro, unitati tip showroom,
obiective turistice, cartiere rezidentiale, parcuri industriale, precum si orice alte obiective
si/sauconstructii asemanatoare, in care se desfasoara activitati economice.”
Art 47, alin. (5) „Constructiile prevazute in afara localitatilor si care nu se incadreaza
in categoria celor care genereaza trafic suplimentar, asa cum acestea sunt definite la alin.
(1), se vor amplasa in afara zonei de protectie a drumului.”
3.6. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ŞI/SAU TEHNOLOGICE

3.5.1. Riscuri naturale
Deşi comuna se găseşte pe malul Dunării lucrările care s-au făcut pentru apărarea
împotriva inundaţiilor sunt eficiente, comuna neînregistrând pagube în urma fenomenelor
hidrometeorologice periculoase produse în perioada 1995 – 2013. În acest stadiu
recomandarea este de a păstra integre toate obiectivele realizate în acest scop, a se
114
118
MEMORIU GENERAL
realiza inspecţiile necesare şi a se cunoaşte şi respecta Planul de apărare împotriva

inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale 2014 – 2017 al comunei.
În ceea ce priveşte riscul geologic dat de prezenţa pământuri loessoide sensibile la
umezire, studiul geotehnic va fi detaliat pentru fiecare nou proiect de construcţie. De
asemenea, La proiectarea şi execuţia ansamblurilor de locuit şi edificiilor social-culturale pe
pământuri coezive macroporice, sensibile la umezire, studiul geotehnic recomandă:
- amplasamentul construcţiilor trebuie sa fie ales în aşa fel încât să permită
realizarea simplă şi economică a măsurilor pentru limitarea infiltraţiilor apei;
- se va evita pe cât posibil perturbarea echilibrului din zonă şi ridicarea nivelului apei
subterane, nerealizandu-se lucrări care pot bara căile naturale de ieşie a apei la zi
şi curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali în funcţiune;
- evitarea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă se va realiza prin adoptarea
următoarelor masuri obligatorii:
▪ sistematizarea verticala şi în plan a teritoriului, pentru asigurarea colectării şi evacuării
rapide de pe întreg teritoriul construit a apelor din precipitaţii şi din eventualele pierderi
masive de la reţele şi instalaţii în aer liber, către emisarul în funcţiune, prin prevederea de
pante de minim 2%.
▪ prin măsuri adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcţiilor, pante
corespunzătoare, rigole, cavalieri, etc) se va evita stagnarea în jurul construcţiilor, atat în
perioada execuţiei cât şi-pe durata de exploatare.
▪ distanţa minimă de amplasare a reţelelor hidroedilitare faţă de fundaţiile clădirilor este de
3 m în cazul reţelelor montate direct în pamânt şi de 1,5 m în cazul reţelelor montate în
canale de protecţie,
▪ forma în plan a clădirilor trebuie să fie din cele mai simple de obicei rectangulară,
dimensiunile corpurilor nu trebuie sa depăşească în general 25 - 30 m; în cazul
construcţiilor mai mari, sau care au baza complicată impusa de exigentele funcţionale,
trebuie prevăzute rosturi de taxare în număr suficient, împărţind construcţia în tronsoane
de forma simplă.
▪ evitarea amplasării unul langă altul al tronsoanelor de înălţimi şi încărcări diferite pentru
evitarea tasărilor neuniforme.
▪ în cazul construcţiilor de cărămida sau alte materiale care nu suporta bine eforturile ce
iau naştere din solicitări seismice sau tasări diferenţiale trebuie luate masuri constructive
pentru a da zidurilor rigiditatea necesara (centuri, noduri, cadre locale din beton armat,
forma şi dimensiuni adecvate).
▪ în cazul în care cota de findare va fi sub nivelul apelor subterane, se vor adopta soluţii tip
incinte etanşe, epuismente, etc.
▪ excavaţiile mai adanci de 3m se vor supune prevederilor normativului NP 120-2006
privind regimul excavaţiilor adânci în zonele urbane.
▪ în oricare situatie se recomanda hidroizolarea fundatiilor de la nivelul talpilor pana la cota
terenului sistematizat.
▪ se va lua in considerare de către proiectant, racordarea utilitatilor la sistemul stradal (apa
uzate, canalizare).
115
118
MEMORIU GENERAL
▪ de asemenea se recomanda realizarea canalizarii de apă în sistem monolitic sau tub

PVC, pentru a nu avea pierderi de apa si scurgeri sub talpa constructiei, cu respectarea
functionalităţii.
3.5.2. Riscuri antropice – tehnice, tehnologice şi de mediu
Se vor respecta zonele de siguranţă şi protecţie conform legii precizate în avizele
obţinute de la autorităţile care administrează obiectivele ce presupun riscuri tehnice şi
tehnologice - conductele de transport gaze naturale, reţea aeriană de medie tensiune (a se
vedea capitolul – 2.9.2).
Construcţia sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate este imperios necesară
pentru reducerea poluării pânzei freatice cu atât mai mult cu cât, în prezent, ferma avicolă
care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei deversează apele rezultate din
activitate în fose proprii.
3.7. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.6.1. Gospodărirea apelor
În prezent, conform avizului Administraţiei Naţionale “Apele Române”, Administraţia
Bazinală de Apă Argeş – Vedea aceasta nu are în plan, pentru urmărorii ani, obiective noi
pe teritoriul comunei.
Având în vedere zona ocazional inundabilă (a se vedea subcapitolul 2.9.1.) la
ridicarea apelor Dunării şi pentur care drumul judeţean are rol de dig de apărare este
necesar a se lua toate măsurile pentru ca apele să nu erodeze drumul putând afecta atât
circulaţi pe drumul judeţean cât şi situaţia zonei propuse pentru dezvoltare aflată pe partea
opusă a drumului.
3.6.2. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă
Sistemul de distribuţie a apei potabile în sistem centralizat este necesar a se extinde
şi pentru satul Comasca. În acest sens, anul 2014 s-a realizat studiul de fezabilitate precum
şi proiectul tehnic aferente. Pentru finanţarea acestui obiectiv s-a solicitat includerea lui în
Programul naţional de dezvoltare locală, suprogramul „Modernizarea satului românesc”. În
prezent în această localitate alimentarea cu apă se face din fântâni săpate (puţuri
domestice din prima pânză freatică) care nu se incadrează în limitele de potabilitate impuse
de legea privind calitatea apei potabile 458/2002. Dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a
făcut astfel încât apa să fie distribuită prin cişmele în curţi, considerându-se debitul specific
pentru nevoile gospodăreşti de 80 l/persoană. S-a adoptat diametrul minim al conductelor
de 110 mm pentru tronsoanele pe care se montează hidranţi.
Preţul de cost al apei potabile livrate în reţeaua de distribuţie este de 2,02 lei/mc
stabilit şi aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
de Utilităţi.
3.6.3. Realizarea sistemului de evacuare şi epurarea a apelor uzate
Construirea reţelei de canalizare epurarea a apelor uzate este unul din obiectivele
majore ale comunei lipsa acestuia generând poluare, un nivel redus al calităţii vieţii şi lipsă
de atractivitate economică.
116
118
MEMORIU GENERAL
De asemenea, este necesară monitorizarea evacuării şi epurării apelor generate de

unităţile industriale, în special de ferma avicolă.
3.6.4. Realizarea unei reţele de alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale este un alt obiectiv major al comunei care beneficiază
de traseul unor conducte de transport pe teritoriul său. Consiliul local deţine în proprietate
chiar în apropierea conductei terenuri propuse pentru introducere în intravilan unde pot fi
amplasate dotările necesare conectării sistemului conductei la reţeaua de transport. Astfel,
prin acest plan se rezervă un teren conform Planşei 5.3 pentru a primi o astfel de echipare.
3.8. REGIMUL JURIDIC ŞI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Suprafaţa teritoriului administrativ furnizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară este de 4879,9895 ha. Această suprafaţă este diminuată comparativ cu anul
2002 în care s-a aprobat PUG în vigoare, întrucât o suprafaţă de 21,0262 ha17este
disputată în instanţa de contencios administrativ cu comuna învecinată Frăteşti. Aceasta
suprafaţă aflată, în litigiu, era reglementată prin PUG-ul în vigoare ca intravilan.
3.7.1. Structura proprietăţii

Structura proprietăţii în comuna Oinacu este echilibrată ceea ce reprezintă o
oportunitate pentru o bună gestiune a teritoriului.
Structura şi raportul între tipurile de proprietate se prezintă astfel:
Proprietatea publică după tipul de administrare şi destinaţie se împarte astfel:

- Domeniul public de interes naţional – luciul de apă şi pădurile;
- Domeniul public de interes judeţean –drumuri judeţene(aflate în administrarea
Consiliului Judeţean Giurgiu),canale şi alte construcţii din sistemul de irigaţii inclusiv
zone de protecţie (aflate în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Îmbunătăţiri
Funciare, Filiala Constanţa);
- Domeniul public de interes local (aflat în administrarea consiliului local al comunei
Oinacu).
Proprietatea privată după tipul de administrare şi destinaţie se împarte astfel:
- Proprietatea privată a consiliului judeţean (aflat în administrarea consiliului local al

comunei Oinacu) – terenul aferent sediului unor servicii sociale de tip cămin;
- Proprietatea privată a consiliului local – obiectivele de interes public comunitar –
instituţiile publice principale inclusiv sediul primăriei, dotările sportive (terenuri de
sport), școlile, pășunile, etc.
- Proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice – întrucât comuna deţine
suprafeţe de teren în proprietate privată se estimează ca acestea vor fi suficiente
pentru acoperirea necesarului pentru dezvoltarea obiectivelor publice propuse. În
17Conform Procesului Verbal nr. 77/29.10.2010 şi Adresei 4064/02.09.2015 a Comisiei Locale de Fond
Funciar a Comunei Oinacu – Tabel nominal privind cetăţenii care deţin teren în Tarlaua 7 Oinacu, cu titlu
de proprietate eliberat de Comuna Oinacu şi care în urma stabilirii hotarului Conform Procesului Verbal nr.
77/29.10.2010 se află pe UAT Frătești. Suma suprafeţelor înscrise în adresa privind proprietatea privată
este de 19,1136 ha la care se adaugă o suprafaţă de 1,9126 domeniul public aferent drumului comunal
DC 94.
117
118
MEMORIU GENERAL
cazul în care studiile de fezabilitate vor evidenţia alte amplasamente oportune se

vor achiziţiona terenurile conform legii.
3.7.2. Obiective de utilitate publică propuse

Tabel 21. Obiective de utilitate publică
DOMENII CATEGORII DE INTERES
CĂII DE COMUNICŢIE ŞI TRANSPORT NAŢIONAL JUDEŢEAN LOCAL

MODERNIZARE STRĂZI EXISTENTE ●
AMENAJAREA INTERESCŢIILOR ● ●
INFRASTRUCTURA TEHNICO - EDILITARĂ
REALIZAREA SISTEMULUI DE CANALIZARE ●
REALIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE ●
GOSPODĂRIE COMUNALĂ
EXTINDEREA CIMITIRULUI DIN SATUL OINACU ●
INSTITUŢII PUBLICE, SPAŢII VERZI ŞI DE AGREMENT
AMENAJAREA UNUI PUNCT DE INFORMARE CU BELVEDERE ● ●
PROMOVAREA COMUNEI PENTRU INFIINTAREA UNUI TEREN DE GOLF ●
MEDIU
AMENAJAREA ŞI PROTEJAREA MALURILOR DUNARII ● ● ●
INFIINTAREA UNOR TRASEE DE VIZITARE PEDESTRA IN SCOP

●
STIINTIFIC SAU DE PROMENADA
AMENAJAREA ŞI PROTEJAREA SPAŢIILOR PLANTATE CU ROL DE

●
PROTECŢIE-AGREMENT
PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI NATURAL SI CULTURAL
REABILITAREA MONUMENTELOR ISTORICE LA STANDARDE

● ●
PROFESIONALE PENTRU BUNA CONSERVARE A ACESTORA
AMENAJAREA UNEI PISTE CICLABILE (care să facă parte din traseul
● ●
propus de proiectul “Atlasul Peisajelor” de-a lungul întregului curs al Dunării)
SUSTINEREA INITIATIVELOR DE ACTIVITATI TURISTICE ● ●
Şef proiect
Urb. Dora ALEXA-MORCOV
118
118

PUG Oinacu Mem Gen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG Oinacu Mem Gen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRIMĂRIA COMUNEI OINACU

Ing. Daniel UNGUREANU Manager de proiect Coordonare/geodezie

Arh. Mihaela GHEORGHE Întocmitor urbanism

Geogr. Alina Huziu-Stoiculescu Întocmitor Sociologie/urbanism

2.7. CIRCULAŢIA – ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI .................................................56

Data elaborării: 2015 - 2016

- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ 1’: de asemenea consiliul local a solicitat extinderea

Figura 1. Zonele propuse pentru extinderea intravilanului

2. Identificarea disfuncţionalităţilor şi formularea propunerilor de eliminare a acestora prin

3. Identificarea problemelor de furnizare de servicii şi utilităţi publice, în noul context de

1.3. SURSE DOCUMENTARE

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean al judeţului Giurgiu aprobat prin

- Planul de management al spaţiului hidrografic Argeş – Vedea realizat de

1.3.4. Studii de fundamentare, analitice şi prospective

1.3.5. Alte surse de date

1.3.6. Cadrul legal

• Ordinul MLPAT 13/N/1999 pentru aprobarea Ghidului privind metodologia de elaborare

• HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

CAPITOLUL 2 – STADIUL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

Referitor la toponimie, studiul arată că o posibilă vechea denumire a satului Oinacu

2.2. PATRIMONIUL CULTURAL-ISTORIC

LISTA MONUMENTELEOR ISTORICE 2015

Cronica cercetărilor arheologice din România publicată de Institutul pentru memorie

Studiul de fundamentare istorico-arheologic analizează fiecare obiectiv şi

Figura 2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Oinacu

5 Stoicescu, vol. II, p. 460

– zonificare funcţională. Limitele zonelor de protecţie ale monumentelor de arhitectură au

general. De aceea, se recomandă ca la astfel de intervenţii să se solicite ajutorul Direcţiei

 Situl arheologic de la Oinacu, punctul „Oinac Nord 2”

Valea Hagiului şi la vest de Valea Coada Cherestelelor. De pe suprafaţa sitului au fost

Figura 3. Poziţia siturilor arheologice în teritoriul administrativ al Comunei.

Reglementări şi recomandări formulate de studiul istorico-arheologic pentru

Având în vedere importanţa deosebită de a proteja siturile şi monumentele istorice

2.3. CONDIȚII DE CADRU NATURAL

Figura 4. Amplasarea comunei în cadrul Câmpiei Române

2.3.3. Reţeaua hidrografică

Figura 5. Componentele fluviului Dunărea pe teritoriul Comunei Oinacu

În afara fluviului reţeaua hidrografică de suprafaţă este rarefiată în această zonă, pe

Figura 6. Poziţia comunei Oinacu în corpurile de apă subterană.

Orizonturile acvifere existente in aceasta zona sunt:

corespunzatoare a investigaţiilor de teren şi laborator în conformitate cu caracteristicile

Figura 7. Amplasarea celor 4 foraje geotehnice executate pentru realizarea studiului de

Ca urmare s-a hotărât realizarea investigării geotehnice de teren prin 4 foraje

 indicele maxim de îngheţ I30max = 550, pe baza căruia în diagrama pentru

2.4. RELAŢII ÎN TERITORIU

Figura 8. Amplasarea comunei în zona transfrontalieră România – Bulgaria

2.4.2. Context regional

2.5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

2.5.2. Situaţie economică

Distribuția agenților economici pe principalele domenii de

Sursa datelor: Ministerul Finanțelor, Situația agenților economici

Situația economică a firmelor din Oinacu pe domenii de activitate, în 2014

Distribuția numărului de salariați pe principalele domenii

Sursa datelor: Ministerul Finanțelor, Situația agenților economici

acestui sector de activitate, ceea ce demostrează importanța agriculturii în dezvoltarea

Distribuția cifrei de afaceri pe principalele domenii de activitate,

Sursa datelor: Ministerul Finanțelor, Situația agenților economici

Sursa datelor: Ministerul Finanțelor, Situația agenților economici

Singurul domeniu de activitate mai dinamic în mediul privat îl reprezintă agricultura,

totalul salariaților din comună. Performanțele financiare realizate de aceste activități se

Sursa datelor: INS, baza TEMPO online

Sursa datelor: INS, baza TEMPO online