Rlu Oinacu

PRIMĂRIA COMUNEI OINACU
ACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA OINACU, JUDEŢUL GIURGIU
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

( R.L.U )
Elaborator
S.C. G E O I D S.R.L.
BUCURESTI, B-dul Liviu Rebreanu, Nr.15, sector 3, C.U.I. 6709940
Telefon 0723 39 45 04; e-mail; client@geoidsrl.com
Web: http://www.geoidsrl.com/
C.U.I. RO6709940, J40/24583/16.12.1994
Proiect nr. 3889/2015
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA OINACU, JUDEŢUL GIURGIU PUG
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM RLU
CUPRINS
TITLUL I – PRESCRIPŢII GENERALE ....................................................................... 4

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM ........................................... 4
2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII .................................................................. 5
3. DOMENIUL DE APLICARE ..................................................................................... 5
4. CONDIŢII DE APLICARE ........................................................................................ 6
5. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI CONTRUIT,
PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ȘI CONSTRUIT ....................................... 11
5.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI CONSTRUIT
ŞI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT................................. 11
5.2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA
INTERESULUI PUBLIC; .............................................................................................. 14
5.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARĂ ....................... 17
5.4. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTRUIBILITATEA PARCELELOR ..................... 18
6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE
REFERINŢĂ.................................................................................................................... 20
II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINTA ......... 22

M - ZONA MIXTA ............................................................................................................ 22
L – ZONA LOCUINTE ..................................................................................................... 33
A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI DEPOZITARE .......................................... 41
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI. ........................................................................................ 46
T - ZONA TRANSPORTURILOR .................................................................................. 51
G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA.......................................................................... 53
R - ZONĂ DE ECHIPAMENTE TEHNICO - EDILITARE ................................................. 56
EX - ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN ....................................................................... 60
EXA - SUBZONA REZERVATĂ PENTRU ACTIVITĂŢI AGRICOLE ......................... 60
S.C. G E O I D S.R.L. 2
BUCURESTI, B-dul. Liviu Rebreanu, Nr.15, sector 3, 72
C.U.I. 6709940; Telefon 0723 39 45 04; e-mail;
client@geoidsrl.com
EXA1 - SUBZONA ACTIVITATILOR AGRICOLE PRIN CARE SE PUN IN
VALOARE PERSPECTIVE ASUPRA PEISAJELOR SPECIFICE COMUNEI ............... 61
EXP - SUBZONA REZERVATĂ PENTRU ACTIVITĂŢI FORESTIERE ................. 61
EXI - SUBZONA AFERENTĂ LUCRĂRILOR DE INFRASTRUCTURĂ INCLUSIV
ZONELE DE PROTECŢIE ALE ACESTORA ............................................................... 61
EXS - SUBZONA AFERENTĂ PROTECŢIEI SANITARE ŞI A CURSURILOR DE
APĂ 62
EXPAT - SUBZONA DE PROTECŢIE A PATRIMONIULUI NATURAL ŞI
CONSTRUIT ................................................................................................................ 62
ANEXE ............................................................................................................................ 64
CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI
SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR ............................. 64
client@geoidsrl.com
TITLUL I – PRESCRIPŢII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
(1) Prezentul regulament local (R.L.U) de urbanism este parte integrantă a Planului
Urbanistic General (P.U.G) al Comunei Oinacu.
(2) Regulamentul local de urbanism are caracter operaţional. Acesta cuprinde şi

detaliază prevederile Planului Urbanistic General referitoare la modul de utilizare a
terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare a construcţiilor pe întreg
teritoriul comunei Oinacu, atât în intravilan, cât şi în extravilan.
(3) Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administraţiei

publice locale şi se aprobă de către Consiliul Local, pe baza avizelor obţinute, în
conformitate cu prevederile legale.
(4) Prevederile sale permit autorizarea directă, cu excepţia situaţiilor în care

regulamentul prevede altfel. În acest caz se impune elaborarea unor Planuri
Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale.
(5) Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de interdicţie, care nu sunt
suficient reglementate prin Planul Urbanistic General sunt evidenţiate/delimitate în
cadrul planşei de reglementări urbanistice în vederea detalierii prin planuri
urbanistice zonale. În cazul de faţă, această prevedere se aplică pentru Trupul D,
care pentru a avea o functiune care să
valorifice resursele Dunării (activităţi
turistice şi activităţi productive legate
de Dunăre) dar, în acelaşi timp, să nu
afecteze imaginea văii şi malurilor
Dunării sau mediul sensibil este
necesară o reglementare urbanistică
detaliată. Astfel, pentru schimbare
funcţiunii actuale a trupului din activităţi
cu caracter special (Pichet de
grăniceri) în activităţi nepoluante care
să valorifice resursele Dunării,
schimbare necesară datorită
schimbării regimului judridic, in acest
trup de intravilan nu se vor autoriza
lucrări de construire decât în urma
aprobării unui Plan Urbanistic Zonal al
întregii zone. Figura 1. Trup de inravilan care se va reglementa prin PUZ
client@geoidsrl.com
(6) Modificarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului aferent acestuia se va
realiza respectând normele stabilite în Regulamentul General de Urbanism (RGU),
aprobarea acestor modificări se poate face numai cu respectarea filierei de avizare
aprobare specifică documentaţiilor de urbanism.
(7) Orice documentaţie ulterioară de urbanism care schimbă concepţia generală care a
stat la baza Planului Urbanistic General al comunei, determină modificarea P.U.G.
2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII
(1) Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu preia prevederile

Regulamentului General de Urbanism şi le detaliază pentru contextul de faţă.
(2) Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror
efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al localităţilor şi care
îşi păstrează valabilitatea.
(3) Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu respecta prevederile Planului

de Amenajare a Teritoriului Judejean Giurgiu (95/16.12.2002)
(4) Prelucrează integral prevederile din studiile de fundamentare aferente actualizării

PUG.
(5) Preia integral prevederile PUG Oinacu dupa introducerea tuturor condiţiilor si
recomandărilor din avizele legal obţinute.
3. DOMENIUL DE APLICARE
(1) Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism al comunei cuprind

norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de
terenuri, atât în intravilan cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al
localitatii;
(2) Intravilanul este format din suprafeţele de teren ocupate sau destinate constructiilor
şi amenajărilor. Intravilanul comunei Oinacu este alcătuit din 3 trupuri compacte
care odată cu extinderea intravilanului au devenit continue şi trupuri răspândite în
teritoriul administrativ.
client@geoidsrl.com
(3) Intravilanul figurat în planşa nr.3 - Reglementări Urbanistice va fi marcat pe teren
prin borne, potrivit Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996 (cu modicările
şi completările ulterioare).
(4) Zonificarea funcţională a localităţilor s-a stabilit pe baza analizei categoriilor de

activităţi desfăşurate în comună, în conformitate cu prevederile art. 14 din R.G.U. şi
este evidenţiată în planşa nr.3 - Reglementări urbanistice; pe baza acestei zonificări
se vor aplica condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor stabilite pentru
fiecare zona funcţională.
Funcţiunile urbane reprezintă domenii specifice de activitate umană care se

desfaşoară pe un anumit teritoriu, determinate de necesităţile populaţiei şi
condiţionate de caracteristicile cadrului natural. Acestea au criterii specifice de
folosinţă a terenurilor şi sunt localizate teritorial în planşele desenate (Reglementări
urbanistice şi respectiv Unităţi teritoriale de Referinţă) având indicatori spaţiali şi
indicatori de funcţionare specificaţi în Regulamentul Local şi corelaţi cu anexa nr.2 la
R.G.U.
(5) Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii

dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, în conformitate cu
zonificarea functională stabilită prin Regulamentul Local şi cu anexa nr.l din R.G.U.
4. CONDIŢII DE APLICARE
(1) Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu

cuprind un set de norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe
orice categorie de terenuri, atât în intravilan cât şi în extravilan, în limitele
administrative ale comunei.
(2) Prevederile Regulamentului Local de Urbanism se diferenţiază în funcţie de

încadrarea în unităţi teritoriale de referinţă, zone si subzone şi pot fi aplicate numai
în condiţiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile şi geometria parcelelor.
(3) În procesul de aplicare a prevederilor din documentaţiile de urbanism, serviciile

tehnice ale administraţiei publice locale vor urmări:
- modul în care se încadreaza obiectul cererii privind eliberarea Certificatului de

urbanism şi a Autorizaţiei de construire precum şi alte cereri (succesiune, partaj,
înstrăinare etc.) în prescripţiile generale ale prezentului regulament.
- din fişa U.T.R. şi a subzonelor sale din Regulament în care se încadrează terenul
ce face obiectul cererii se extrag prescripţii specifice (permisiuni, condiţionări,
restricţii, indici maximi POT şi CUT, regim de aliniere şi înălţime);
client@geoidsrl.com
- la întocmirea certificatului de urbanism se vor preciza:
a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea
condiţiilor de salubritate minimă;
b) prezenţa unor vestigii arheologice pentru care se va solicita Certificatul de
descărcare de sarcină arheologică;
În cazul de faţă, se va avea în vedere că mai multe dintre siturile arheologice

reperate, au zone de protecţie delimitate de către studiul istorico-arheologic
întocmit pentru fundamentarea acestei actualizări a planului, care includ teritorii
aflate în intravilan. De asemenea, unul dintre siturile arheologice reperate prin
acest studiu se suprapune efectiv cu unul din trupurile existente ale
intravilanului (Trup E – activităţi productive agro-zootehnice şi care în prezent
cuprinde construcţii în stare avansată de degradare). Această situaţie este
evidenţiată pe planşa de încadrare în teritoriu. Autorizarea de construcţii în
zonele afectate de existenţa sau de protecţia siturilor arheologice aşa cum sunt
delimitate prin această actualizare a PUG, se va face numai în urma avizului
favorabil al Direcţiei Judeţene pentru Cultură din judeţul Giurgiu obţinut în
condiţiile legii. Respectivul aviz poate fi obţinut de beneficiarul investiţiei sau
amenajarii rurale doar în urma unei cercetari arheologice pentru descărcare de
sarcină arheologică întocmit de un arheolog expert sau specialist.
Nerespectarea acestei recomandari duce la încalcarea Legii 422/2001 şi atrage
după sine consecinţe legale asupra făptuitorilor. În vederea întocmirii raportului
de cercetare necesar obţinerii acestui aviz, recomăndam efectuarea de
cercetări arheologice
preventive în suprafaţa
siturilor arheologice şi de
diagnostic intruziv urmat
de supravegherea în cazul
zonelor de protecţie a
siturilor. În cazul în care, în
urma diagnosticului
intruziv sau în urma
efecturii supravegherii
arheologice efectuate în
zonele de protecţie, sunt
identificate complexe
arheologice: morminte,
locuinţe, etc. pentru
obţinerea avizului este
necesară efectuarea
cercetării arheologice
preventive.
Figura 2. Suprapunerea siturilor şi zonelor lor de protecţie cu suprafeţe de intravilan
client@geoidsrl.com
c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural
sau peisaje valoroase - recunoscute si protejate potrivit legii;
Pe lângă cele precizate la punctul „b” se atrage atenţia aupra următoarelor
aspecte:
1. Pe teritoriul comunei se
găsesc două situri de
protecţie a valorilor
naturale dunărene care
fac parte din Reteaua
Natura 2000:
ROSCI0088 Gura Vedei-
Saica-Slobozia şi
ROSPA0090 Ostrovu
Lung-Gostinu –
autorizarea de
construcţii de orice fel în
apropierea sau în
interitoriul limitelor
acestora se va face
numai cu acordul
autorităţii de protecţie a
mediului în condiţiile
legii.
Figura 3. Poziţia siturilor Natura2000 în teritoriul comunei.
2. De asemenea, comuna deţine două monumente de arhitectură clasate de

Lista monumentelor istorice actualizată şi aprobată în 2016. Orice lucrări de
construcţie la aceste monumente precum şi în zona lor de protecţie aşa cum
a fost delimitată pe planşa de Reglementări prin studiul realizat pentru
fundamentarea actualizării planului, se vor face numai cu avizul Direcţiei
Judeţene de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Giurgiu obţinut conform legii şi
şi luând în considerare prevederile specifice ale acestui regulament pentru
sunzona „L2” - .
client@geoidsrl.com
Figura 4. Poziţia monumentelor istorice de arhitectură protejate.
e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;

f) evidenţierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate în
considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior
pentru teritoriul respectiv.
(4) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o
modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona
respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor
de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin
certificatul de urbanism:
a) să respingă cererea în mod justificat;
b) să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil
de oportunitate întocmit de către structura specializată condusă de arhitectul-sef
si aprobat de către consiliul local, prin care se stabilesc:
- teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul Urbanistic Zonal;
- categoria/categoriile funcţională/funcţionale a/ale dezvoltării şi eventualele
servituţi;
- reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare;
c) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
client@geoidsrl.com
(5) În cazul în care autoritatea publică locală solicită elaborarea unui plan urbanistic
zonal sau a unui plan urbanistic de detaliu, se pot aduce următoarele modificări
reglementărilor din Planul urbanistic general:
a) prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă
de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale si posterioare ale parcelei;
b) prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la
distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
După aprobarea planului urbanistic zonal sau, după caz, a planului urbanistic de
detaliu, se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de
construire.
Noua documentaţie de urbanism, cuprinzând intervenţia solicitată, poate fi aprobată

numai după o perioadă de cel puţin 12 luni de la data aprobării documentaţiei de
urbanism iniţiale.
(6) Modificarea, prin Planuri Urbanistice Zonale elaborate pentru zone ale unei unităţi
teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul Urbanistic General
trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul atât ale zonei de studiu, cât şi ale
teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru zone ale unei unităţi
teritoriale de referinţă la iniţiativa persoanelor fizice sau juridice, coeficientul de
utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel
aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(7) În toate cazurile se vor respecta zonele de protecţie faţă de magistralele de

transport apă, gaze şi energie electrică. De asemenea, se va avea în vedere că
drumul judeţean şi comunal îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte,
fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităţilor, dar sevind şi ca străzi.
(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică

pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv
constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine,
hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
(9) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu
pot fi modificate prin alte planuri urbanistice.
(10) Aprobarea Regulamentului Local de Urbanism
Regulamentul Local de Urbanism se aprobă prin Hotărârea Consiliului Local şi

constituie act de autoritate al administraţiei publice locale.
Aprobarea se face pe baza avizelor obţinute şi a acordurilor prevăzute de lege.
client@geoidsrl.com
Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare UTR),
s-a făcut conform planşei de Reglementări urbanistice – zonificare funcţională.
Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de următorii

parametri:
 funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;
 configuraţia parcelarului şi a construcţiilor pe lot, POT, CUT.
5. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI CONTRUIT,

PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ȘI CONSTRUIT
5.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI CONSTRUIT

ŞI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
(1) Intravilanul localităţii este suprafaţa de teren construibilă delimitată cadastral asupra
căreia acţionează actele normative referitoare la localităţi şi se exercită competenţa
autorităţilor publice locale, conform Legii nr.215/2001 cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Conform art. 91 din Legea 18/1991(republicată în anul 1998) amplasarea noilor
construcţii de orice fel se face în intravilanul localităţilor, excepţie făcând unele
construcţii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu. În
acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii, prealabile, avizate de
organele de specialitate, privind protecţia mediului înconjurător.
(3) Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi
a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, pe cele
silvice, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii,
monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă, excepţie făcând
construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate,
şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi
echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele
magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi
realizarea de surse de apă (art. 92 din Legea 18/1991 alineatul 1). Realizarea
lucrărilor admise este condiţionată de obţinerea acordului de mediu (pentru lucrări
ce necesită studiu de impact conform anexei II la Legea 37/1995), avizele M.Ap.N,
MAI şi SRI (pentru amplasarea faţă de obiectivele acestora), aprobarea de folosire
client@geoidsrl.com
definitivă sau temporară a terenurilor agricole (OCPI, MAI, Guvern, conform
competenţelor).
(4) Schimbarea destinaţiei pajiştilor care ar conduce la scoaterea din circuitul agricol
este interzisă cu următoarele excepţii:
a) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate
publică, în conditiile legislaţiei în vigoare;
b) înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în conditiile legii,
care să nu afecteze buna exploatare a pajistilor;
c) lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate
publică în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate
publică, republicată;
d) operaţiuni şi lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea ţiţeiului şi a altor
resurse minerale naturale, desfăşurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră,
operaţiuni şi lucrări de construcţii în legatură cu acestea şi operaţiuni legate de
extracţia, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea şi comercializarea
producţiei de ţitei şi resurse minerale naturale;
e) reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile Legii nr. 165/2013 privind
măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, cu
modificarile şi completările ulterioare;
f) lucrări privind apărarea ţării, ordinea publica şi siguranţa naţională, declarate de
utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994, republicată; lucrări în cadrul unor
programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile
administraţiei publice locale;
(5) Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara
fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură;
(6) Obiectivele supuse avizării M.Ap.N, MI; SRI, conform Hotărârii de guvern
nr.62/febr.l996 şi Hotărârii de Guvern / 7 dec.1997 sunt cele încadrate în categoria
de folosinţă industrială, transporturi şi tehnologia informaţiei, etc.
(7) În cazul în care, este necesară, conform legii, amplasarea de obiective pe terenuri
agricole sau forestiere, aceasta se va realiza doar în condiţiile decopertării stratului
de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate şi nivelarea lui pe terenuri
neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in
vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora (legea 18/1991, art. 100).
(8) Intravilanul existent este cel evidenţiat în cadastrul funciar, la care se adaugă
suprafeţele introduse ulterior prin planurile urbanistice aprobate.
(9) Intravilanul propus prin actuala documentaţie cuprinde terenuri suplimentare în

vederea dezvoltării funcţiunilor preponderent de locuire şi dotări specifice precum şi
client@geoidsrl.com
şi activităţilor de turism/agroturism şi pentru care autorităţile publice locale îşi asumă
răspunderea echipării tehnico - edilitare.
Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului Urbanistic General nu

este necesară scoaterea din circuitul agricol (art. 31 din Legea 350/2001 modif.2009).
Suprafaţa cu care se propune extinderea intravilanului comunei este de 18,6152 ha.
Zonele în care se propune extinderea intravilanului (pe baza solicitării autorității locale
și a diagnosticului de dezvoltării comunei care a rezultat în urma analiezei) sunt:
Figura 5. Zone de extindere intravilan.
ZONA 1: zonă amplasată la sud de satul Oinacu de o parte şi de alta a drumului

judeţean 507 cu o lungime care se întinde până în apropierea conductei de transport
gaze naturale Podişor Giurgiu. În urma studiului s-a ajuns la delimitarea unei suprafeţe
de 7,6252 ha determinată la sud de zona de protecţie a conductei de transport gaz (de
20 m) şi la stabilirea unei lăţimi a benzii de extindere de maxim 60 m măsurată din axul
drumului. Această precizare este necesară întrucât în această zonă morfologia
parcelelor este cea de tip agricol, adică acestea sunt foarte lungi prin raport cu lăţimea,
nejustificându-se pentru zonele construite. În acelaşi timp s-a stabilit că această lăţime
este valabilă doar pentru parcelele care depăşesc această lăţime şi nu se aplică dacă
parcelele nu au acces direct la drumul judeţean, cu excepţia cazului în care diferenţa
ar face obiectul unei comasări.
client@geoidsrl.com
ZONA 1’: suprafaţă aflată în sud - estul satului Oinacu cu o suprafaţă de 0,5 ha şi care
se opreşte în afara zonei de protecţie a LEA 20 kV.
ZONA 2: zonă de 9,04 ha aflată între satele Oinacu şi Braniştea, de-a lungul drumului
judeţean 507 pe latura dinspre nord a acestuia. Această suprafaţă a fost delimitată prin
măsurători topografice, pentru aceasta fiind iniţiat, de către consiliul local, un PUZ
anterior iniţierii PUG. Întrucât cele două documentaţii s-au suprapus s-a ajuns la
concluzia că oportunitatea introducerii acesteia în intravilan, precum şi reglementarea
sa să fie studiată prin PUG. Din această suprafaţă, 0,55 ha erau deja reglementate ca
intravilan astfel: 0,25 ha prin PUZ "Anexa exploataţie agricola" şi 0,3 ha reglementate
zonă destinată infrastructurii tehnico edilitare prin PUG 2002, respectiv o gospodărie
de apă.
ZONA 3: o zonă de 2 ha aflată între satele Braniştea şi Comasca, de-a lungul drumului
care face legătura între aceste sate, pe partea estică faţă de acesta. Împreună cu
suprafaţa descrisă mai sus, această suprafaţă a făcut obiectul iniţierii de către Consiliul
Local a unui PUZ care nu s-a finalizat întrucât s-a suprapus cu actualizarea PUG.
Se va ţine cont de faptul că extinderea intravilanului s-a făscut pe o adîncime de 60 m
faţă de axul drumului de-a lungul căruia este amplasată extinderea, dar fără a depăşi
parcelele care bordează drumul. Aceeaşi metodă s-a folosit şi pentru definirea
intravilanului în zonele în care acesta nu avea ca repere concrete (limite de proprietate,
elemente geografice etc.).
5.2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA

INTERESULUI PUBLIC;
(1) Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care
au drept scop limitarea acestora este interzisă (conform Regulamentului General de
Urbanism, HGR 525/ 1996 Art.10 Expunerea la riscuri naturale).
(2) Zonele expuse la riscuri naturale sunt puse în evidenţă în cadrul planşelor 1 -
Încadrare în teritoriul administrativ; 2 – Situaţia existentă; 3 - Reglementări şi 4 -
Echipare tennico - edilitară.
(3) Riscurile naturale sunt: alunecări de teren, terenuri mişcătoare, terenuri

mlăştinoase, scurgeri torenţi, eroziuni, avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci,
zone inundabile şi altele asemenea.
(4) Hotărârea de delimitare a zonelor de protecţie sanitară, precum şi a celor expuse la

riscuri naturale (RGU art. 10) se emite de Consiliul Judeţean pe baza studiilor
geotehnice şi a altor studii necesare pentru fundamentarea deciziei şi cu avizul
organelor de specialitate ale Administraţiei publice.
client@geoidsrl.com
(5) Pentru fiecare zonă care va fi delimitată conform legii se va institui interdictie
definitivă de construcţire sau restricţie de construcţie conform reglementărilor
stabilite în pl. Nr.3 – Reglementari urbanistice.
Autorizarea construcţiilor de orice fel în intravilan este condiţionată de eliminarea

factorilor de risc prin lucrări specifice (desecări, consolidări, etc.).
(6) Conform studiului geotehinc realizat de S.C. GEOCON GLOBAL CONSULTING

S.R.L. la proiectarea şi execuţia ansamblurilor de locuit şi edificiilor social-culturale
pe pământuri coezive macroporice, sensibile la umezire, se recomandă:
- amplasamentul construcţiilor trebuie sa fie ales in asa fel încât sa permită realizarea
simpla si economica a masurilor pentru limitarea infiltraţiilor apei;
- se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului din zona si ridicarea nivelului apei
subterane, nerealizandu-se lucrări care pot bara caile naturale de iesie a apei la zi
si curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali în funcţiune;
- evitarea infiltrării in teren a apelor de suprafaţa se va realiza prin adoptarea

următoarelor masuri obligatorii:
- sistematizarea verticala si in pian a teritoriului, pentru asigurarea colectorii si

evacuării rapide de pe întreg teritoriul construit a apelor din precipitaţii si din
eventualele pierderi masive de la reţele si instalaţii in aer liber, către emisarul in
funcţiune, prin prevederea de pante de minim 2%.
- prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului inJurul construcţiilor, pante

corespunzătoare, rigole, cavalieri, etc) se va evita satgnarea in jurul construcţiilor,
atat in perioada execuţiei cat si-pe durata de exploatare.
- distanta minima de amplasare a reţelelor hidroedilitare fata de fundaţiile clădirilor

este de 3 m in cazul reţelelor montate direct in pamant si de 1,5 m in cazul reţelelor
montate in canale de protecţie,
- forma in plan a clădirilor trebuie sa fie din cele mai simple de obicei rectangulara,
dimensiunile corpurilor nu trebuie sa depăşească in general 25 - 30 m; in cazul
construcţiilor mai mari, sau care au baza complicata impusa de exigentele
funcţionale, trebuie prevăzute rosturi de taxare in număr suficient, împărţind
construcţia in tronsoane de forma simpla.
- evitarea amplasării unul langa altul al tronsoanelor de înălţimi si încărcări diferite

pentru evitarea tasarilor neuniforme.
- in cazul construcţiilor de cărămida sau alte materiale care nu suporta bine eforturile
ce iau naştere din solicitări seismice sau tasari diferenţiale trebuie luate masuri
client@geoidsrl.com
constructive pentru a da zidurilor rigiditatea necesara (centuri, noduri, cadre locale
din beton armat, forma si dimensiuni adecvate).
- in cazul in care cota de fundare va fi sub nivelul apelor subterane, se vor adopta
soluţii tip incinte etanşe, epuismente, etc.
- excavatiile mai adanci de 3m se vor supune prevederilor normativului NP 120-2006

privind regimul excavatiilor adanci in zonele urbane.
- in oricare situatie se recomanda hidroizolarea fundatiilor de la nivelul talpilor pana la

cota terenului sistematizat.
- se va lua in considerare de catre proiectant, racordarea utilitatilor la sistemul stradal

(apa uzate, canalizare).
- de asemenea se recomanda realizarea canalizarii de apa in sistem monolitic sau

tub PVC, pentru a nu avea pierderi de apa si scurgeri sub talpa constructiei, cu
respectarea functionalitatii.
(7) Orice constructie se doreste a fi edificata, aceasta se va face in baza unui studiu
geotehnic in amplasament pentru fiecare obiect de constructie.
(8) Studiului geotehnic menționat a delimitat o suprafață inundabilă in care apa se

ridica la cresterile apelor Dunarii și pentru care drumul județean 507 care străbate
comuna are si rol de dig de aparare;
(9) Hazardul seismic este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a

terenului ag determinata pentru intervalul mediu de recurenta IMR, corespunzator
starii limita ultime si are valoarea ag = 0.25 g; Valoarea perioadei de control (colt)
Tc a spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului este de 1.0 sec.
(10) Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni generatoare de risc tehnologic

(procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, radiaţii, surpări
de teren, poluare a aerului, apei, solului) se face numai pe baza unui studiu de
impact asupra mediului şi în urma obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu.
Categoriile de lucrări supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt,

conform Legii nr.137/1995, Anexa II: 1.Transporturi; 2.Energie, 3.Constructii
hidrotehnice, 4.Eliminarea deşeurilor şi ambalajelor. 5.Apărare natională, 6.Sport,
turism 5. Agrement. 7.Industrie. 8.Alte lucrări sau instalaţii.
(11) În comuna Oinacu se desfășoară activități agrozootehnice – crescătorie avicolă (în

zona destiantă acestor tipuri de activități);
(12) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice,

precum şi în zonele de servitute pentru reţelele magistrale: de protecţie ale
client@geoidsrl.com
sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă,
canalizare, căilor de comunicaţie şi a altor lucrări de utilitate publică, se realizează
în condiţiile respectării prevederilor art. 11 din RGU (Expunerea la riscuri
tehnologice); aceste zone sunt puse în evidenţâ în cadrul planşelor -
Reglementări urbanistice şi Echipare tehnico - edilitară.
În zonele de protecţie determinate de distanţa minimă de protecţie faţă de sursele de

risc se instituie servitute de utilitate publică concretizată în măsuri de restricţii privind
modul de folosinţă al terenurilor şi de realizare a construcţiilor.
Din categoria de risc al reţelelor tehnico - edilitare şi a căilor de comunicaţie s-au

identifîcat: Linii electrice aeriene de medie tensiune, conductă de transport gaze
naturale.
5.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARĂ
(1) Autorizarea executării lucrărilor de echipare tehnico - edilitara se face în

conformitate cu prevederile art. 13 din RGU; acestea sunt prezentate în planşele
aferente de echipare tehnico - edilitara şi constau în lucrări de: alimentare cu apă,
canalizare, gaze, racorduri la reţelele majore de electricitate și telecomunicații etc.
(2) Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie

interdicţie temporară de construire, pâna la autorizarea obiectivului respectiv,
conform listei anexe.
(3) Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de

autorităţile administratiei competente şi a avizelor necesare.
(4) Autorizarea executării lucrărilor aparţinând căilor rutiere şi a construcţiilor aferente

se fac în condiţiile respectării prevederilor art. 18 din RGU.
(5) Până la asigurarea unui sistem centralizat de evacuare a apelor uzate se vor
respecta „normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei”
(aprobate cu Ordinul M.S. nr. 119/2014), care prevăd prevăd:
- îndepărtarea apelor uzate provenind de la locuinţe neracordate la un sistem de

canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care
trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la
cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă.
- gruparea anexelor gospodăreşti care generează poluare (coteţe, latrina, grajd,

depozit gunoi grajd etc.) şi amplasarea lor în acord cu cele arătate de mai sus.
- puțurile pentru captarea apei pentru gospodărie trebuie amplasate şi construite,

astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. În
situaţia în care construcţia fântânii nu asigură protecţia apei, iar adâncimea
client@geoidsrl.com
acviferului folosit este mai mică de 10,00 metri amplasarea fântânii trebuie să se
facă la cel puţin 10,00 metri de orice sursă posibilă de poluare, latrină, grajd,
depozit de gunoi sau deşeuri de animale, coteţe, etc.
5.4. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTRUIBILITATEA PARCELELOR
(1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea

documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente,
aprobate potrivit prezentei legii.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi
condiţionat de asigurarea căilor de acces, a dotarilor publice şi
echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura în

parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a
teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului,
potrivit legii, poate fi condiţionat de modificarea limitelor parcelelor respective,
cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic
zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioara a planului cadastral al
Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, respectiv a evidenţelor de carte
funciara.
(4) Pentru a fi construibilă o parcelă trebuie să întrunească următoarele calităţi:

- asigurarea accesului de pe un drum public;
- asigurarea echipării tehnico-edilitare necesare;
- forma şi dimensiunea lotului care să permită amplasarea construcţiilor respectând
prezentul regulament.
Lotul construibil definit de Regulamentul General de Urbanism (RGU) este cel care
respectă cumulativ următoarele condiţii:
a) front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12 m pentru
clădiri izolate sau cuplate;
b) suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de
minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate;
c) adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.
Prin regulamentul local prezent se prevede că aceste condiţii minimale sunt
aplicabile pentru zonele aflate în interiorul vechilor nuclee construite. Pentru
extinderile de intravilan se propun, însă, următoarele condiţii minime de
construibilitate ale parcelelor: suprafaţa minimă de 800 m2 şi front la stradă de
minim 17 ml. De asemenea, în aceste zone sunt permise doar construcţii izolate şi
cuplate, construcţiile de tip înşiruit nefiind caracteristice acestei comune.
Figura 5. Zone de extindere intravilan.
client@geoidsrl.com
Figura 6. Parcela tip propusă în zona de extindere a drumului judeţean.
(5) Este permisă divizarea unui lot în maximum trei parcele alăturate care să
îndeplinească condiţiile de construibilitate fără a fi necesar un PUZ, însă împărţirea
lotului în 4 sau mai multe parcele distincte se va face în baza unui Plan Urbanistic
Zonal de parcelare.
(6) Parcelele cu o suprafaţa între 3000 mp.şi 5000 mp., cele cu front la stradă peste 30
metri sau cele cu raportul laturilor peste 1/3, modul de construire se va preciza prin
Planuri Urbanistice de Detaliu.
(7) Pentru parcelele cu suprafaţa peste 5000 mp. se vor elabora şi aproba documentaţii
P.U.Z.
client@geoidsrl.com
(8) În scopul protejării imaginii spaţiului public, autorităţile locale vor urmări evitarea:
a) amplasării spre stradă a anexelor gospodăreşti în cazul locuinţelor;
b) amplasării spre stradă a depozitelor şi a construcţiilor anexe;
c) amplasării construcţiilor cu faţada posterioară spre stradă;
d) folosirii culorilor de tencuială şi finisaje care să degradeze imaginea străzii etc.
6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE

REFERINŢĂ
(1) Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare UTR),
s-a făcut conform planşei de Reglementări urbanistice.
(2) Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de doi
parametri:
a) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;
b) modul de conformare a construcţiilor (înălțime, suprafață/ocupare teren,
retrageri);
(3) Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor
regulamentului şi deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.
(4) Pentru toate unităţile teritoriale de referinţă se mai adaugă următoarele criterii de
diferenţiere a prevederilor regulamentului:
a) situarea în interiorul sau în exteriorul nucleelor vechi/tradiționale de locuire și/sau
a zonelor protejate din considerente istorice şi arhitectural - urbanistice;
b) situarea în zonele de extindere a intravilanului;
c) situarea în afara trupurilor principale de intravilan în apropierea fluviului
Dunărea.
(5) Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de
referinţă:
M – ZONA MIXTĂ
M1 – Zona mixtă situată în perimetrul vechilor nuclee contruite;

M1a – Subzona mixtă situată în perimetrul vechilor nuclee contruite care
cuprinde atât instituții și servicii generale cât şi specifice reședinței
unității administrativ-teritoriale;
M1b – Zona mixtă situată în perimetrul vechilor nuclee contruite şi în zona de
protecţie a monumentelor istorice;
M2 – Zona mixtă situată în extinderi;
M2a – Subzona mixtă situată în extinderi cu servicii publice de interes general;
client@geoidsrl.com
M2b – Subzona mixtă situată în extinderi în care se încurajează dezvoltarea
turismului
M3 – Zona mixtă situată în afara trupurilor principale de intravilan în care se
încurajează dezvoltarea turismului
L – ZONA LOCUINȚELOR
L1 – Subzona locuințelor situate în perimetrul vechilor nuclee contruite;
L2 – Subzona locuințelor situate în perimetrul vechilor nuclee contruite şi în perimetrul

zonelor protejate a monumentelor istorice;
A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE, DEPOZITARE ŞI SERVICII AFERENTE
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI
V1– Subzona spaţiilor verzi accesibile publicului:

V1a – parcuri, grădini, squaruri şi fâşii plantate
V1b - Spaţii verzi pentru sport şi agrement
V2 – Subzona spaţiilor verzi de protecţie:
V2a – Culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică
V2b – Fâşii plantate de protecţie sanitară
V2c – Zonă verde pentru protejarea şi punerea în valoare a peisajului aferent Bălţii
Nicla.
T - ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE
G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
R - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE
EX - ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
EXA – Subzone rezervate pentru activităţi agricole;

EXP – Subzone rezervate pentru activităţi forestiere;
EXI - Subzone aferente lucrărilor de infrastructură tehnică majoră inclusiv zonele de
protecţie ale acestora;
EXS - Subzone aferente protecției sanitare și a cursurilor de ape;
EXPJ – Subzone de protecție peisageră
client@geoidsrl.com
EXPAT – Subzone de protecție a patrimoniului natural și construit.
II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINTA
M - ZONA MIXTA
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI
Zona mixtă cuprinde atât funcţiuni de interes general public, diverse categorii de activităţi
comerciale, servicii şi de mică producţie cât şi locuire. Zona mixtă permite conversia
locuinţelor în alte funcţiuni, spre deosebire de zona de locuit (L), în care acest lucru este
limitat.
Reglementările de zone mixte pentru comuna Oinacu au în vedere, în primul rând,

stimularea direcţiei actuale a comunei de valorificare a fluviului Dunărea ca resursă, în
special turistică. De asemenea, reglementările zonelor mixte situate în afara vechilor
nuclee construite încearcă să susţină nu numai dezvoltarea serviciilor, dar şi a unui alt tip
de locuire care să atragă atât locuinţe de week-end sau de vacanţă cât şi locuire de tip
„metropolitan” cu populaţie provenită din oraşe (Giurgiu, dar şi Bucureşti).
De aceea, această unitate teritorială de referinţă este cea care a fost dezvoltată cel mai
mult şi a fost detaliată astfel încât să se adapteze caracteritsicilor amplasamentului cu
scopul de a păstra echilibrul între mediul natural şi cel construit în condiţiile valorificării
resurselor naturale.
M1 –Zona mixtă situată în perimetrul vechilor nuclee contruite situată în perimetrul

vechilor nuclee construite cu regim de construire discontinuu şi clădiri având regim de
înălţime maxim P - P+1 niveluri prin care se doreşte dezvoltarea unor nuclee de interes
general, în care predomină instituţii şi servicii de interes public.
M2 (M2a, M2b) – Zona mixtă situată în extinderi care cuprinde atât locuire permanentă
şi sezonieră (case de vacanţă, pensiuni agroturistice) cât şi servicii cu caracter
predominant turistic şi de agrement, dar şi servicii generale. Subzona are un regim de
construire discontinuu şi clădiri având regim de înălţime de maxim P+1 niveluri.
M3 – Zona mixtă situată în afara trupurilor principale de intravilan care cuprinde cu
precădere servicii cu caracter predominant turistic şi de agrement şi activităţi
economice legate de resursele fluviului Dunărea. Amplasarea locuinţeleor individuale
fie că sunt sezoniere, permanente sau cu destinaţia de pensiuni turistice vor fi
amplasate numai în baza unui plan urbanistic zonal parcelar pentru întregul trup de
intravilan (trup de intravilan „Malu Roşu”). Regimul de înălţime nu va depăşi P+1
niveluri.
Se interzice autorizarea de construcţii noi în baza unor PUZ-uri realizate doar pentru
parcela pentru care se solicită autorizarea de construire.
client@geoidsrl.com
Orice intervenţie asupra monumentelor istorice necesită avizul Ministerului Culturii.
În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001,
autorizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetrică, aspectul arhitectural al
unor noi clădiri şi amenajări, desfiinţarea construcţiilor parazitare) se va face în baza unor
documentaţii de urbanism (PUD / P.U.Z) aprobate. Pentru clădirile noi se va ilustra modul
de inserţie volumetrică în cadrul arhitectural – urbanistic existent.
SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.
ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

M1+M2(a+b)+M3 - Sunt admise următoarele utilizări:
- instituţii, servicii şi echipamente publice;
- sedii ale unor firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, consultanţă în diferite
domenii şi alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;
- lăcaşuri de cult;
- comerţ cu amănuntul;
- activităţi manufacturiere;
- depozitare mic-gros;
- moteluri, pensiuni, agenţii de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;
- sport şi recreere în spaţii libere sau acoperite;
- parcaje la sol;
- locuinţe cu partiu obişnuit;
- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale sau pentru folosirea
în scopuri turistice.
- spaţii libere pietonale;
- spaţii verzi amenajate;
- reţele tehnico-edilitare
- accese pietonale şi carosabile;
ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.
M1 - se permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni cu condiţia păstrării acesteia în
proporţie de minim 30% din aria construită desfăşurată.
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;
– în zona de protecţie a monumentelor, schimbările de destinaţie ale clădirilor se vor
aproba conform legii.
- la autorizarea reconversiei funcţionale a locuinţelor în zona de protecţie a
monumentelor se va ţine seama de profilul şi de necesităţile de valorificare ale acestuia
(în cazul de faţă - lăcaş de cult)
client@geoidsrl.com
M2(a+b) – locuirea permanentă şi/sau sezonieră va reprezenta minim 50% din suprafaţa
unităţii teritoriale de referinţă
M2b – serviciile permise sunt cele care susţin dezvoltarea turismului.
M3 – sunt permise activităţile economice şi serviciile de mari dimensiuni care utilizează

resursele Dunării (burse/pieţe de peşte, fabrică de conserve) în măsura în care nu
impietează asupra imaginii zonei, nu poluează chimic sau fonic şi nu aduc prejudicii
zonelor turistice adiacente, peisajelor şi mediului înconjurător.
ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE.
M1+M2+M3- Se interzic următoarele utilizări:
- activităţi productive şi a serviciilor poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
- creşterea a mai mult de 4 animale mari;
- depozitare en-gros;
- staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 5 maşini;
- curăţătorii chimice;
- se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o
distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile
publice sau din instituţiile publice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine
sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
client@geoidsrl.com
SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A
CLĂDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME,

DIMENSIUNI)
M1 – se consideră construibile parcelele care au suprafaţa de min. 200mp şi 12 m front la
strada;
- adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia;
M2a+M2b– parcela minimă este de 800mp, cu un front la stradă de minim 17,00 metri;
Această recomandare trebuie citită împreună cu indicatorii de ocupare a terenului, aceştia
fiind calculaţi corelat, astfel încât să suţină politica de crearea a unei imagini de ocupare
extensivă, în care domină vegetaţia, a acestor zone.
- se interzice autorizarea de construcţii pe parcele care au latura lungă paralelă cu
drumul de acces;
- conform legii 350/2001 cu modificările ulterioare, împărţirea în mai mult de trei parcele
se poate realiza numai în urma unui plan urbanistic zonal de parcelare;
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
M1 – pentru construcţiile noi care se vor autoriza în vechile nuclee construite, se va

respecta o retragere a construcţiilor faţă de aliniamentul actual de minim 11,5 m pentru
frontul desfăşurat pe drumul judeţean şi 10,5 m pe frontul care se desfăşoară de-a lungul
drumului comunal, aceste distanţe cuprinzînd zona de siguranţă faţă de cele două
categorii de drumuri care în prezent nu este respectată. Retragerea va fi plantată cu
grădini de faţadă.
Pe celelalte străzi construcţiile se vor alinia la frontul existent.
Echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6,00-10,00 metri sau vor
respecta retragerea specifică străzii;
La intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe
bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 6,00 metri.
Construcţiile noi se vor retrage de la aliniamentul actual cu cel puţin 11,5 m de-a lungul
drumului judeţean şi cu 8 m de-a lungul drumului domunal.
În cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie
alipirea la acestea;
M2a+M2b – În zonele de extindere amplasate de-a lungul drumului judeţean, construcţiile

se vor amplasa cu faţada principală către stradă şi se vor retrage de la aliniamentul actual
cu minim 11,5 m. Din această distanţă, 3,5 m reprezintă rezerva aferentă zonei de
siguranţă a drumului, care în prezent nu este respectată în zonele de intravilan. Această
rezervă de teren va fi plantată cu arbori.
Faţă de aliniamentul propus (pentru respectarea zonei de siguranţă a drumului judeţean)
construcţiile se vor retrge cu minim 8m, zona în care se vor amenaja grădini de faţadă.
client@geoidsrl.com
În zona de extindere care se află pe drumul sătesc ce leagă Braniştea de Comasca
construcţiile se vor retrage cu cel puţin 8 m de la aliniamentul actual.
M3 – se va stabili prin PUZ
Figura 6. Profil transversal tip drum judeţean şi retragerea construcţiilor de la aliniament.
client@geoidsrl.com
Figura 7. Parcela tip în zona de extindere aflată de-a lungul drumului judeţean.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR
M1 - Retragerea faţă de limitele laterale vor fi de minim jumătate din înălţimea la cornişă,
dar nu mai puţin de 2,00 m cu obligativitatea asigurării unui acces de 3,00 m pentru
autovehiculul de stingere a incendiilor pe una din laturi.
Retragerea faţă de limita posterioară va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişă, dar
nu mai puţin de 5,00 metri;
În cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire
având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire
retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre, noua clădire se
va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă
egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3.00 metri; în cazul în care această
limită separă zona rezidenţială, de o funcţiune publică sau de o biserică, distanţa se
majorează la 5.00 metri;
Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia de separaţie dintre
zona mixtă şi zona rezidenţială, o funcţiune publică sau o biserică, cazuri în care se
admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei
egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri;
client@geoidsrl.com
Distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de
minim 10.00 metri;
M2a+M2b+M3 - retragerile faţă de limitele laterale vor fi de minim 3,00 m pe una din laturi
si de minim 5 m pe cealaltă (pentru a permite, în cazul în care este necesar pătrunderea
utilajelor pentru cultivarea grădinii posterioare) şi pentru a se crea zone de perspectivă
care să reflecte caracterul izolat al construcţiilor.
M2a+M2b – retragerea faţă de limita posterioară va fi de minim 20m pentru asigurarea

unei grădini generoase în frontul posterior care poate fi plantată şi/sau amenajtă pentru
activităţi de odihnă şi loisir.
Pentru servicii de interes general de capacitate medie/mare (precum cele comerciale)

retragerea faţă de limitele de proprietate va fi de minim 10 m de fiecare parte.
M3 – retragerea faţă de limita posterioară se va stabili prin PUZ, dar nu va fi mai mică de
5 m;
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELĂ.
M1+M2+M3 - Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei
mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00
metri.
ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.

M1+M2+M3 - Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de
minim 4.00 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct;
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor

handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.
ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR.
M1+M2+M3 - Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se

admite numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiilor publice;
În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va

demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv în zona adiacentă la o distanţă de
maxim 250 metri;
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.
client@geoidsrl.com
M1+M2a+M2b – Se prevede un regim de înălţime redus de P şi P+1, reprezentând
maxim 6m la cornişă.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
M1 - Întrucât această zonă se găseşte în interiorul nucleeelor construite, atât construcţiile

noi, cât şi intervenţiile asupra clădirilor existente vor ţine seama de caracterul general al
zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
Se vor folosi culori neutre, punerea în valoare a instituţiilor şi serviciilor putându-se realiza
prin plantaţii şi amenajari peisagere.
M2+M3 – Întrucât aceste zone sunt, în prezent, în mare parte, libere se va avea în vedere
că imaginea reflectată de noile construcţii se va răsfrânge asupra imaginii generale a
comunei. De aceea, pentru construirea unei imagini atractive care să reflecte o localitate
rurală din valea Dunării, fără a imita arhitectura „tradiţională”1, pentru modelarea
volumetriei şi a faţadelor se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale (stuf, lemn etc.),
volume clare, texturi lise, coloristica dată de nuanţele naturale ale materialelor sau nuanţe
insiprate din arhitectura tradiţională –alb, gri neutru, gri-bleau.
Pentru o imagine atractivă a comunei autoritatea locală va sprijini păstrarea şi refacerea

locuinţelor „tradiţionale” din materiale naturale care reflectă tipul de locuire din perioada
anterioară celui de-al Doilea Război Mondial.
ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.
M1+M2+M3 –
Toate clădirile vor fi racordate la reţeaua de electricitate.
Toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii sanitare racordate la sistemele centralizate de
apă-- canal ale localităţii; în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul
autorităţii competente care administrează resursele de apă;
Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele de telecomunicaţii;
Se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor pluviale din spaţiile rezervate pietonilor
şi de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie
astfel făcută încât se evita producerea gheţii pe trotuare;
ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
M1+M2+M3 – În grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 20% din suprafaţă
va fi prevăzută cu plantaţii înalte;
Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi plantat;
1
In comuna obiectele de arhitectură reprezentative pentru construcţiile anterioare anilor 1950
asupra cărora nu s-a intervenit major in volumetrie/decoraţie şi materiale folosite sunt
aproape inexistente. În prezent, în comună se găseşte un fond construit degradat asupra
căruia se intervine haotic atât din punct de vedere constructiv cât şi estetic.
client@geoidsrl.com
Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu
un gard viu de 1,20 metri înălţime;
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.
M1+M2(M2a+M2b)+M3 –
Pentru a păstra caracterul rural al comunei se prevede ca separarea curţilor către stradă
să se facă fie prin garduri de lemn cu uluci (sau nuiele impletite) cu înălţimea de maxim
1,80 m ce pot avea un soclu opac cu înălţimea de maxim 40 cm şi lăţimea de cca. 60 cm
(pentru a putea fi folosite ca loc de stat) fie prin garduri vii cu plase metalice la interior
dublate sau nu spre stradă de un soclu opac de maxim 40 cm şi lăţimea de cca. 60 cm.
Nu sunt permise îngrădirile opace metalice, de zidărie sau prefabricate de beton. Culorile
vor fi cele naturale date de materiale folosite (lemn, vegetaţie) sau negru, gri, bleau.
Îngrădirile faţă de limitele laterale şi posterioare se vor realiza fie din garduri de lemn sau
nuiele impletite, fie din vegetaţie (garduri vii cu plase metalice la interior sau/şi aliniament
de arbori).
client@geoidsrl.com
Figura 9. Exemple / imagini ilustrative pentru culori şi materiale de îngrădiri (prezentate în

paralel cu imagini de îngrădiri existente reprezentative pentru comuna)
client@geoidsrl.com
Echipamentele publice vor fi separate spre stradă prin îngrădiri vegetale sau garduri
transparente de 1,8 – 2,0 m înălţime cu sau fără soclu opac de maxim 40cm înălţime şi
lăţimea de cca. 60cm care să permită aşezarea. Îngrădirile laterale şi posterioare ale
acestora vor fi opace - vegetale.
Se interzic îngrădirile opace metalice, de zidărie sau prefabricate de beton care conduc la
prezentarea către stradă sau către vecini a unei imagini de calcan. De asemenea,
dorindu-se obţinerea unei imagini discrete specific rurală, se interzice
aplicarea/executarea de culori sau detalii care se remarcă prin stridenţă, mărime etc.
(figurine prefabricate, placi ceramice care imita diverse materiale naturale etc.)
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
M1 – P.O.T maxim 40%
M2a - P.O.T. maxim 20%

M2b - P.O.T. maxim 20%
M3 - P.O.T. se va stabili prin PUZ, dar nu va depăşi 30%;
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
M1 – 0,8 mp. ADC / mp. teren
M2a – C.U.T. maxim = 0,4 mp. ADC / mp. teren;

M2b - C.U.T. maxim = 0,4 mp. ADC / mp. teren;
M3 - C.U.T. maxim = 0,6 mp. ADC / mp. teren;
client@geoidsrl.com
L – ZONA LOCUINTE

Întrucât comuna este în declin demografic instalat s-a considerat că extinderea zonelor de
locuire specifice vechilor nuclee nu este necesară ci mai degrabă o ridicare a calităţii
acestora.
La autorizarea construcţiilor se va ţine seama de zonele de protecţie faţă de magistralele

de transport apă, gaze şi energie electrică. Drumurile judeţean şi comunal îşi păstrează
categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea
localităţilor, servind şi ca străzi.
Pentru zonele predominant rezidenţiale prezentul regulament are în vedere, pe de o

parte, necesităţile funcţionale şi spaţial configurative ale comunei, iar pe de altă parte,
asigurarea calităţii locuirii la standarde similare europene, valorificarea terenului urban, a
fondului construit viabil şi a zonelor protejate, menţinerea valorii proprietăţilor, asigurarea
fără discriminare a dreptului fiecărui locuitor la însorire, luminare naturală, intimitate,
spaţiu plantat, acces la echipamente publice sociale şi tehnico-edilitare, securitate
personală, protecţie faţă de poluare şi riscuri tehnologice.
SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE
L1+L2 – se admit:
- locuinţe individuale mici majoritar P+1 putând ajunge până la maxim P+1 niveluri în
regim de construire discontinuu (cuplat sau izolat);
- anexe gospodăreşti;
- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale: căi de acces carosabile şi pietonale
private, parcaje, garaje, spaţii plantate, locuri de joacă pentru copii, amenajări de sport
pentru tineret, împrejmuiri;
- scuaruri publice;
- pensiuni, case de vacanţă;
- construcţii aferente echipării tehnico-edilitare.
ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
L1+L2 - se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi

manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 100 mp ADC, să
nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie
poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22 şi să nu utilizeze terenul liber al
parcelei pentru depozitare şi producţie;
client@geoidsrl.com
- funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu
suprafaţa desfăşurată peste 100 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării
unor documentaţii PUD;
- în zonele de lotizări constituite, ce cuprind parcele care îndeplinesc condiţiile de
construibilitate, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în baza unor
documentaţii de urbanism aprobate, după caz.
ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE
L1+L2- se interzic următoarele utilizări:
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 100 mp ADC,

generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele
22, produc poluare;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul
generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea
incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de
activitate prelungit după orele 22;
- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie; creşterea animalelor în număr mai
mare de 4 capete animale mari;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din
circulaţiile publice;
- staţii de betoane;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- spălătorii chimice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine
sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice;
- orice lucrări de extindere la clădirile de locuit de pe loturi sub 500 mp., fără racordare
la reţele publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire.
SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
L1 + L2 - se consideră construibile parcelele care au suprafaţa de min. 200mp şi 12 m

front la strada;
client@geoidsrl.com
L1+L2 – clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică străzii
respective;
L1+L2 – în cazul locuinţelor noi amplasate de-a lungul drumului judeţean sau celui
comunal se vor respecta retragerile de 11,5 şi respectiv 8 m necesare pentru lărgirea
zonei drumului.

L1+L2 - În principal, la autorizarea construcţiilor se va urmări:

- în cazul în care există o construcţie în limita de proprietate, pe parcela învecinată,
construcţia nouă se va realiza cuplată cu cea existentă;
- când construcţiile se execută independent, picătura streşinii va trebui să cadă pe
terenul proprietarului care construieşte;
- amplasarea anexelor gospodăreşti, precum şi a fântânilor, closetelor, etc. se va face
la distanţă faţă de împrejmuirea vecină, distanţe care să respecte normele de igienă şi
cele P.S.I.;
- amplasarea construcţiilor în zonele de protecţie ale infrastructurii se va face numai
cu avizul administratorului acestora, chiar dacă construcţiile se realizează în intravilan, pe
terenuri proprietate privată.
- clădirile cuplate, se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor
retrage faţă de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în
punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3 metri;
- în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase
faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat;
- clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu jumătate din
înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 2 metri conform codului civil; retragere faţa de
una din limitele laterale va fi de min. 3 m pentru accesul pompierilor la curtea din spate.
- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea
la cornişă, dar nu mai puţin de 5 metri şi nu mai mult de 40m faţă de aliniament.

PARCELĂ
L1+L2 - distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la

cornişă a clădirii celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate
reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 3 metri, dacă fronturile opuse nu au camere
locuibile;
ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE
client@geoidsrl.com
L1+L2 - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4
metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut
prin una din proprietăţile învecinate;
ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

L1+L2 - staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara
circulaţiilor publice.
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

L1+L2 - înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de P+1 (6,00 metri);
L1 - se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperisului, în suprafaţă de maxim
60% din aria construită;

L1 + L2 - clădirile noi sau modificările/reconstrucţiile de clădiri existente vor ţine cont de
particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi
arhitectură cu clădirea principală;
- se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu pentru
acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor;
L1 + L2 - conform art. 32 din Regulamentul general de urbanism, aspectul exterior
trebuie să se înscrie în specificul zonei prin respectarea principiilor de estetică
arhitecturală, precum şi a tradiţiilor locale astfel:
- conformarea construcţiei (forma acoperişului şi pantele acestuia, scările exterioare,
decroşurile – asigurând evitarea turnuleţelor)
- materialele de construcţii utilizate pentru finisajele exterioare (folosirea adecvată şi
evitarea diversităţii excesive a acestora)
- culorile ansamblului şi ale detaliilor (armonizarea cu zona înconjurătoare, evitarea
folosirii unor culori stridente, folosirea unor nuanţe pastelate, calde, deschise)
- conformarea faţadelor şi amplasarea golurilor (raportul plin gol corelat cu
funcţiunea construcţiei)
ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

L1 + L2 - toate clădirile noi vor fi dotate cu electricitate şi instalaţii de apă – canal în
sistem public sau individual, proiectate şi executate în conformitate cu normele sanitare.
- se va asigura captarea şi evacuarea apelor meteorice de pe acoperiş pe proprietate.
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

L1 + L2 - spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI
L1 + L2 - separarea curţilor către stradă să se facă fie prin garduri de lemn cu uluci (sau
nuiele impletite) cu înălţimea de maxim 1,80 m ce pot avea un soclu opac cu înălţimea de
client@geoidsrl.com
maxim 40 cm şi lăţimea de cca. 60 cm (pentru a putea fi folosite ca loc de stat) fie prin
garduri vii cu plase metalice la interior dublate sau nu spre stradă de un soclu opac de
maxim 40 cm şi lăţimea de cca. 60 cm.
Nu sunt permise îngrădirile opace metalice, de zidărie sau prefabricate de beton. Culorile
vor fi cele naturale date de materiale folosite (lemn, vegetaţie) sau negru, gri, bleau.
Îngrădirile faţă de limitele laterale şi posterioare se vor realiza fie din garduri de lemn sau
nuiele impletite, fie din vegetaţie (garduri vii cu plase metalice la interior sau/şi aliniament
de arbori).
Se interzic îngrădirile opace metalice, de zidărie sau prefabricate de beton care conduc la
prezentarea către stradă sau către vecini a unei imagini de calcan. De asemenea,
dorindu-se obţinerea unei imagini discrete specific rurală, se interzice
aplicarea/executarea de culori sau detalii care se remarcă prin stridenţă, mărime etc.
(figurine prefabricate, placi ceramice care imita diverse materiale naturale etc.)
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
L1+ L2 - POT maxim = 30%
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
L1+ L2 - CUT maxim 0,60 mp ADC/ mp teren;
client@geoidsrl.com
ANEXA – PARCELARE
Reguli privind parcelarea. Pentru executarea unei parcelări corecte este necesară
aprobarea unei documentaţii tip PUZ
Generalităţi:
1. Parcelarea este o operaţiune urbană bazată pe o documentaţie de urbanism aprobată
în condiţiile legii, prin care un teren situat pe o singură parte a unui drum public şi aflat
în proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmează a fi împărţit în mai
multe parcele distincte.
Parcelele rezultate sunt destinate unor construcţii (de locuinţe, social-culturale, cu
funcţiuni economice etc), sau pentru a fi amenajate ca străzi, parcaje, spaţii plantate,
ori lucrări edilitare de folosinţă comună.
2. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, o parcelare cuprinde minimul 4
parcele. Sub acest prag se poate considera că este vorba de o acţiune de
dezmembrare a proprietăţii, cu asigurarea accesului dintr-un drum public, direct sau
prin servitute legal instituită.
3. Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru clădiri pe o parcela, constituind un
singur trup, este considerat din punct de vedere al autorizării construcţiilor, ca o
parcelare, în sensul celor prevăzute anterior.
4. În cazul în care parcelarea conţine mai mult de 12 loturi sunt necesare soluţii colective
de echipare tehnico – edilitare, în conformitate cu prevederile Regulamentului General
de Urbanism art. 30 alin. (1), iar drumurile de deservire locală vor fi racordate la
reţeaua stradală existentă după obţinerea avizelor şi acordurilor prevăzute de lege.
5. Parcelările mari (peste 30 de loturi pe terenuri viabilizate) conţin spaţii de folosinţă
comună, publice sau private, constând din zone verzi, pietonale, parcaje colective ori
dotări social – culturale sau comerciale de proximitate. Costul realizării lucrărilor este
recuperat de parcelator prin creşterea proporţională a preţului fiecărei parcele.
Condiţii de construibilitate ale parcelei

1. Stabilirea condiţiilor de construibilitate ale parcelei se face prin documentaţiile de
urbanism aprobate (PUG, PUZ) şi este precizată în regulamentul de urbanism aferent
acestora.
2. Pentru a fi construibile, toate parcelele destinate construirii trebuie, să asigure simultan
prevederile privind:
a) Asigurarea accesului direct la drumul public sau privat
Accesul carosabil pe parcelă trebuie asigurat direct dintr-un drum public sau privat pentru
locatari, precum şi pentru gararea şi parcarea autoturismelor şi a autovehiculelor
speciale pentru intervenţii şi servicii.
Numărul de accese carosabile directe dintr-un drum public va fi limitat în funcţie de
categoria de importanţă a drumului.
client@geoidsrl.com
Accesul pietonal pe parcelă poate fi comun sau separat de accesul carosabil. Se vor
asigura condiţii de acces pentru persoanele cu handicap.
b) Echiparea tehnico - edilitară pentru construcţiile destinate locuirii se asigură prin lucrări
de racordare şi branşare la reţele publice de alimentare cu apă potabilă, electricitate,
canalizare, gaze (după caz).
În localităţile în care nu există reţele publice de canalizare şi/sau de alimentare cu apă se
permite, în mod provizoriu, realizarea de soluţii de echipare în sistemul individual pe
parcele. Suprafeţele parcelelor echipate cu utilităţi în sistem individual sunt mai mari
pentru a se putea respecta normele sanitare şi de prevenire şi stingere a incendiilor.
c) Forma şi dimensiunile parcelei
 Forma parcelei trebuie să permită înscrierea clădirii minime de locuit (60mp) cu
respectarea distanţelor prescrise în regulament între toate laturile clădirii şi limitele
parcelei.
Forma parcelei trebuie să permită înscrierea unui paralelogram /dreptunghi având o latură
care coincide cu aliniamentul parcelei şi parametrii geometrici minimi admişi.
Clădirea minimă de locuit este aceea care are încăperile obligatorii precizate pentru o
locuinţă cu o cameră şi are o suprafaţă minimă de 60,00 mp. Este obligatoriu ca
încăperile să se situeze într-o clădire cu dimensiunile exterioare înscrise într-un
dreptunghi cu laturile de 6,0 x 10,0m; în cazul în care clădirea are gang, condiţia se
referă la parterul construit fără gang.
 Dimensiunile şi suprafaţa parcelei reprezintă parametrii geometrici caracteristici ai
parcelei care determină construibilitatea sa. Acestea sunt:
 lungimea aliniamentului parcelei (lăţimea) este distanţa măsurată în lungul acestuia la
stradă între limitele laterale ale parcelei, notat în continuare cu (La). Ea este 8m pentru
clădirile în regim închis şi 12 m pentru clădirile izolate şi cuplate.
 adâncimea parcelei, măsurată pe o perpendiculară dusă din mijlocul aliniamentului spre
limita din spate a parcelei, notată în continuare (A). Adâncimea parcelei se recomandă
15.0 – 30.0 m.
Lungimea aliniamentului şi adâncimea parcelei nu pot avea concomitent valori minime,
respectiv maxime ale intervalelor de valabilitate.
Raportul dintre lungimea aliniamentului şi adâncimea parcelei (La/A) trebuie să fie cuprins
între intervalul (0.5 – 3.0).
Suprafaţa minima a parcelei- min. 150mp – pentru clădiri înşiruite, şi min. 200 mp pentru
clădiri izolate sau cuplate.
Pentru zonele în care nu există terenuri echipate cu reţele de apă şi canalizare, suprafaţa
lotului trabuie mărită în aşa fel, încât să fie respectate normele de igienă conform
Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei
Drumuri şi accese.
1. În orice parcelare, toate parcelele trebuie să aibă acces direct la un drum public
existent, trebuie sa aibă cel puţin o strada deschisa la ambele capete sau o fundătură.
client@geoidsrl.com
2. Străzile sau aleile vor îndeplini condiţiile arătate in alineatele următoare.
3. Aleile (semi) carosabile din interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de max. 25 m,
trebuie să aibă o lăţime de min. 4 m şi vor fi prevăzute cu supralărgiri pentru depăşiri şi
suprafeţe pentru manevrele de întoarcere a automobilelor.
4. Străzile, aleile carosabile (inclusiv fundăturile) nou create din interiorul parcelării, cu o
lungime de 30m până la max. 100m, trebuie sa aibă min. 2 benzi de circulaţie (min. 7,0
m) cu trotuar pe cel puţin o latura.
5. Fundăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea străzii pana in
capătul ei. La partea de capăt, fundătura trebuie sa prezinte o lărgire de o forma si cu
dimensiunile astfel alese, încât sa asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei
mişcări, înscriindu-se in curbe cu raza exterioara de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc
desenate pe planuri cu razele lor.
6. Străzile din parcelare, deschise la ambele capete nu pot depăşi lungime de 200m;
dacă însă depăşesc aceasta lungime, ele trebuie să fie traversate de alte străzi, sau
să prezinte lărgiri cu diametru de min. 20m pentru întoarcerea autovehiculelor, la
distante de cel mult 200m. Lăţimea minimă a străzilor în mediu rural este de 9,0 m,
conform Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale
7. Pe cat e posibil se va evita ca o artera de mare circulaţie (DN79) sa fie întreruptă prea
des de astfel de străzi provenite dintr-o parcelare.
Recomandări generale priviind aspectul constructiilor:

- acoperişuri : în două ape sau patru ape;
- - păstrarea raportului plin/gol la faţade, conform construcţiilor existente în zonă;
- se interzice utilizarea culorilor stridente; se vor folosi nuanţe pastelate, calde, deschise;
client@geoidsrl.com
A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI DEPOZITARE

Comuna Oinacu dispune de două zone destinate încă din anul 2002 (reglementate prin
PUG anterior) activităţilor productive care spre deosibire de situaţia acestora la nivel de
mediu rural pe ţară, cuprind activităţi funcţionale. De aceea, acestea sunt păstrate cu
caracterul care li s-a dat iniţial de zone destinate activităţilor agricole şi industriei
agrozootehnice. Suprafeţele fiind generoase acestea pot cuprinde servicii de depozitare
şi construcţii de birouri aferente acestora.
SECŢIUNEA I: UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ
- activităţi industriale, productive şi de servicii, IMM desfăşurate în construcţii industriale

mici şi mijlocii, distribuţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor produse (parcuri logistice,
parcuri tehnologice, parcuri industriale);
- activităţi manufacturiere;
- servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii comerciale
legate de transporturi şi depozitare;
- sedii ale unor firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, consultanţă în diferite
domenii şi alte servicii profesionale;
- hale de prezentare de tip „showroom”;
- comerţ („hypermarket”, „supermarket”);
- accese pietonale şi carosabile;
- perdele protecţie şi spaţii verzi amenajate;
- reţele tehnico-edilitare;
- parcaje la sol;
- sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare ale diferitelor tipuri de

întreprinderi existente; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea
activităţilor şi/sau este necesară schimbarea destinaţiei se cere P.U.Z. (reparcelare /
reconfigurare).
- activităţi productive desfăşurate în construcţii industriale mici, inserate in tesutul urban,

destinate producţiei, distribuţiei şi depozitării bunurilor şi materialelor, şi activităţi
comerciale care nu necesită suprafeţe mari de teren. Sunt permise activităţile care nu
necesită spaţii mari în jurul clădirilor şi care nu generează emisii poluante.
client@geoidsrl.com
 ferma avicolă care funcţionează în satul Braniştea va lua măsurile care sunt necesare
pentru a reduce emisiile de NH3, PM10 şi NMVOC (emisii precizate în Strategia de
dezvoltare socio-economică a Judeţului Giurgiu 2014 – 2020);
 extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu agraveze
situaţia poluării;
 se pot localiza cu aceleaşi condiţii de diminuare a poluării următoarele funcţiuni:
 producţie manufacturieră; depozite şi complexe vânzări en-gros cu excepţia celor care
utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale;
 în cazul conversiei funcţionale se recomandă reabilitarea şi adaptarea clădirilor
industriale abandonate;
 în cazul conversiei funcţionale se recomandă identificarea şi eliminarea surselor
remanente de poluare sau contaminare a solului.
ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE
A - se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda
funcţionarea acesteia.
 se interzice localizarea activităţilor poluante şi care prezintă risc tehnologic.
 se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ, a serviciilor publice sau de interes
general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte
CMA.
 se interzice amplasarea locuinţelor, cu excepţia locuinţelor de serviciu.
SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR

DIMENSIUNI)
A- pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 2000 mp. şi un front
minim la stradă de 30,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele
anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive, pentru a deveni
construibile este necesara comasarea cu una sau mai multe parcele vecine. Dimensiunile
se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare
(prin schimb, înstrăinare, etc.).

A –clădirile vor fi dispuse retras de la aliniament cu:
 15,00 metri faţă de străzile principale;
 10,00 metri faţă de străzile secundare;
 distanţa rămasă între aliniereea clădirii şi alinaiment va fi folosită pentru realizarea de
parcaje şi spaţii plantate cu rol de protecţie.
client@geoidsrl.com
A - clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare,

situate pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi
(trepidaţii, risc tehnologic);
 în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o
distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri;
 în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 15,00
metri;
 în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă
decât A, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone;
 se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai
puţin de 6,00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor. Nu se admite
amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în
special servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul
solului.

PARCELĂ
A - distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar
nu mai puţin de 6,00 metri;
 distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt
accese în clădire şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se
desfăşoară activităţi permanente;
 în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte
norme tehnice specifice.
A - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau
privată de circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o
proprietate adiacentă având o lăţime de minim 5,00 metri pentru a permite accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;
A – se interzice accesul direct din DJ 507 la parcele; se va realiza o artera suplimentara
de colectare a traficului local; (conf. Art. 37 din Ordonanţa 79/2001)
 se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.
A - staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul

funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având
prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;
client@geoidsrl.com
 în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat
parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum
1,20 m.
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
A–
 înălţimea pe străzile interioare ale zonei industriale nu va depăşi distanţa între
aliniamente;
 în culoarele rezervate liniilor electrice înălţimea se subordonează normelor specifice;
 se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 9,0 metri, execpţie făcând coşurile sau
alte elemente tehnice.
A - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu

vecinătăţile imediate;
 faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural de aceeaşi manieră cu faţada
principală;
A – conform PUZ în umătoarele condiţii:

 toate clădirile vor fi racordate la reţeaua publică de energie electrică;
 se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din
întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
 în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente
care administrează resursele de apă.
A - orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, va fi astfel amenajată
încât să nu altereze aspectul general al localităţii;
 suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;
A - confrom anexei 6 din RGU pentru functiuniile productive se va asigura un spatiu
plantat de minim 20% din suprafaţa totală a parcelei
 suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în
proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;
 se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii
de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă;
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI
client@geoidsrl.com
A - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2,00 metri din care
un soclu de 0,50 m., şi vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii
suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea
gard transparent de 2,50 m înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;
 porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea
vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia
pe drumurile publice;
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
A - POT maxim = 50%
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT maxim
A - CUT maxim = 0,5 sau conform P.U.Z.
client@geoidsrl.com
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI.
GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate, spaţii pentru sport
şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii plantate de
protecţie de diferite tipuri.
Deoarece comuna deţine spaţii verzi care pot fi şi se doreşte a fi valorificate în scopuri
turistice (sport, agrement, loisir), regulamentul urmăreşte prezervarea acestor spaţii şi
crearea unei imagini a comunei în care spaţiul verde este predominant (chiar şi în zonele
construite).
Se vor realiza plantaţii de aliniament de-a lungul tuturor străzilor şi zone verzi de protecţie
de-a lungul drumurilor judeţene pe porţiunea ce traversează intravilanul.
În zona de extindere a intravilanului M2b în care se încurajează dezvoltarea turismului se

găseşte o acumulare/baltă pe cursul privalului Gârla Mare şi care prin conformaţie şi
plantaţiile aferente de vegetaţie înaltă formează o imagine peisageră particulară în
peisajul general intravilan al comunei, fiind vizibilă din Drumul Judeţean care străbate
comuna. Această zonă este delimitată şi reglementată aparte.
client@geoidsrl.com
Zona spaţiilor verzi cuprinde următoarele subzone:
V1– Zona spaţiilor verzi plantate publice:

V1a – Parcuri, grădini, squaruri şi fâşii plantate
V1b - Spaţii verzi pentru sport şi agrement
V2 – Zona spaţii verzi de protecţie:

V2a – Spaţii verzi de protecţie faţă de infrastructura tehnică
V2b – Fâşii plantate de protecţie sanitară
V2c – Zonă verde pentru protejarea şi punerea în valoare a peisajului aferent bălţii Nicla
Zonele de protecţie vor fi de:

 protecţie sanitară faţă de frontul de captare protecţie severă de 30m
 lăţimea zonei de protecţie faţă de LEA (liniile electrice aeriene) în funţie de capacitatea
lor de transport, după indicaţia administratorului reţelei: 75m din ax pentru LEA 400 kV,
55m pentru LEA 220kV, 37m pentru LEA +110kV şi 24m pentru LEA <110kV;
 protecţia faţa de magistrala de transport gaze - 20 m;
 zona de protecţie faţă de fluviul Dunărea şi alte cursuri de apă permanente sau privale.
SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.
V1 (a+b)- pentru spaţiul plantat public se admit :

 spaţii plantate;
 circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor
plantate şi accesul la activităţile permise;
 mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă îm limita unui procent de 10%;
 parcaje;
 pentru spaţiile verzi private sunt admise amenajări pentru practicarea sportului în spaţii
descoperite şi acoperite, anexele necesare şi alte activităţi legate direct de activitatea
sportivă;
 sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.
V2a - pentru culoarele de protecţie a infrastructurii tehnice– conform normelor specifice

în vigoare, cu avizul autorităţii competente.
V2c – sunt admise doar acele lucrări care ajută la dezvoltarea şi întreţinerea vegetaţiei;
- sunt admise amenajări peisagere minime care să permită accesul în zonă şi
eventual pescuitul sportiv sau promenadă cu realizarea unor amenajări temporare
minimale;
client@geoidsrl.com
V1 a+ b - se admit construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole

şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi
sportive, alimentaţie publică şi comerţ, limitate la arealele deja existente conform
proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop;
 se admit noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa
acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor
de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 10% din
suprafaţa totală a parcului.
 clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice se admit
cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.
V1c – sunt admise intervenţii minime care să permită accesul publicului, dar fără a afecta
caracterul florei şi faunei actuale;
- orice alte intervenţii se vor face în urma unor studii peisagistice;
- sunt permise activităţile agricole care nu afectează malurile sau îndiguirile;
V2a - în zonele de protecţie sanitară se va permite plantarea speciilor recomandate de

studiile de specialitate
V1- nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază calitatea peisagistică spaţiului
plantat protejat sau modifică proiectul iniţial;
 se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare;
 se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
 se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi
poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor
funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării a malurilor;
 se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate
adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;
 se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.
V1c – nu se admint nicun fel de construcţii, sigilări ale solului, dalări, betonări, etc.
V2a - se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de
infrastructura tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport a
energiei electrice, petrolului şi gazelor.
- schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare
în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori strămutarea lor
este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora
client@geoidsrl.com
SECŢIUNEA II : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A
CLĂDIRILOR.

DIMENSIUNI).
V1 – V2 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
V2 – lăţimea zonei verzi de protecţie faţă de infrastructura de circulaţii şi reţele tehnice
majore va respecta normele în vigoare.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.

POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

PARCELĂ.
V1 – V2- conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
V1 – V2 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

 se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru
întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale.
 se va asigura din drumul de halaj accesul direct la apă al maşinilor de pompieri.
V1 – V2 - parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform

normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate.
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.
V1 –- pentru situaţia comunei Oinacu sunt prevăzute doar platforme, alei pietonale şi
construcţii temporare parter.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR.
V1 – V2 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

 se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de
spaţii plantate.
client@geoidsrl.com
ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.
V1 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii se vor asigura: alimentarea cu

apă, colectarea apelor uzate, telefonie fixă şi iluminat public conform cerinţelor
funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul
publicului;
 se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine
decorative pentru a fi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;
care administrează resursele de apă.
ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE.
V1 – V2 – plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare

categorie de spaţii plantate;
 toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de
parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime.
 se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de
întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi
favorabile faunei antropofile specifice, cu excepţia segmentelor decorative cu caracter
special din zonele V1.
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.
V1 – V2 - conform normelor specifice existente;
V1a+b - scuarurile şi fâşiile plantate nu vor fi îngrădite dar vor fi separate de trotuare fie
prin parapet de 0.60 cm. înălţime, fie prin borduri în lungul cărora, pe o distanţă de
minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul părţii
superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocată de scurgerea
pământului pe trotuare.
V1c – nu sunt permise îngrădirile

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).
V1a+b – POT cu construcţii, platforme, circulaţii carosabile şi pietonale = maxim 10 %;
V1c – construcţiile sunt interzise
V2 – platforme şi circulaţii conform studii de specialitate .
client@geoidsrl.com
T - ZONA TRANSPORTURILOR
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Întrucât aspectul general al comunei este puternic influenţat de imaginea oferită către
principalele căi de acces rutier, se va acorda o atenţie sporită considerentelor estetice în
acordarea autorizaţiilor de construire pentru subzonele de transporturi.
Comuna este traversatat de drumul judetean DJ 507. Acestea îşi păstrează categoria
funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităţilor,
sevind şi ca străzi.
Planul propune crearea unui traseu ciclabil care să facă legătura între drumul judeţean şi
Dunărea.
Zona transporturilor se compune din următoarele subzone:

T - Subzona transporturilor rutiere:
T - activităţi legate de transporturi la distanţă pe căi rutiere pentru călători şi mărfuri:

 construcţii şi amenajări pentru depozitarea, reambalarea şi expedierea produselor
transportate, spaţii şi construcţii de expunere şi comercializare a produselor pentru
comerţul en-gros şi pentru comerţul en-detail numai cu mărfuri care nu pot fi
transportate la domiciliu cu automobilul personal (elemente de construcţie şi finisaj,
mobilier, ambarcaţiuni şi diverse alte produse pentru întreţinerea grădinilor, camping
etc.)
 servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicaţii, moteluri, restaurante,
destindere;
 unităţi de producţie şi asamblare.
T - Spaţii verzi amenajate pe suprafeţele libere rezultate din modul de organizare a

incintelor, necesare îmbunătăţirii calităţii mediului şi aspectului peisagistic;
 parcaje pentru salariaţi şi pentru călători.
T– pentru toate construcţiile, instalaţiile şi amenajările aferente se vor obţine avizele /

acordurile de protecţie specificate prin R.G.U. şi legislaţia în vigoare;
 spaţiile de parcare se vor dimensiona şi amplasa conform prevederilor în vigoare
(R.G.U);
client@geoidsrl.com
 parcajele publice vor fi plantate şi înconjurate de gard viu de minim 1,20 m înălţime.
T - lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor

publice trebuie trebuie:
 să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare ;
 să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă);
ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISE
T– se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile

ulterioare de modernizare sau extindere;
 se interzic orice construcţii sau amenajări pe terenurile rezervate pentru:
- lărgirea unor străzi sau realizarea străzilor propuse, completarea traseului
acesteia;
- modernizarea intersecţiilor;
- realizarea spaţiilor de parcare;
- se interzic pe terenurile vizibile din circulaţiile publice rutiere, feroviare şi aeriene:
depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, amenajări de şantier
abandonate, platforme cu suprafeţe deteriorate, construcţii degradate, terenuri
lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deşeuri
etc.;
T - în zona de siguranţă şi protecţie aferentă drumurilor şi autostrăzilor este interzisă

autorizarea următoarelor lucrări:
 construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau
exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau
prezintă riscuri de accidente;
 panouri independente de reclamă publicitară.
client@geoidsrl.com
G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.
Zona G reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea
populaţiei cu transport în comun, pieţe comerciale, cimitire şi salubritate.
Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor

tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea, vecinătăţilor prezentate în Anexa
la prezentul regulament.
Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe

terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor,
reţelelor, staţia de epurare, staţii de pompare, etc.) se face pe baza documentaţiei de
urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.
La colectarea şi îndepărtarea rezidurilor şi protecţia sanitară a solului se va executa în

conformitate cu:
 Normele de igienă şi recomandări privind mediul de viata a populaţiei aprobate cu
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, cap. V, de o întreprindere de specialitate,
agreată de consiliul local.
 H G R nr. 349 / 2005 privind depozitarea deşeurilor.
La amplasarea şi organizarea sistemului de salubrizare se va urmări ca:

 gospodăriile individuale să aibă amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere
(pubele);
 amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel încât funcţiunea, compoziţia şi
aspectul arhitectural-urbanistic al zonei să nu fie afectat;
 organizarea corespunzătoare a colectării şi depozitării gunoiului stradal;
 organizarea valorificării reziduurilor organice şi anorganice ce pot fi reutilizate;
 interzicerea depozitării întâmplătoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele
protejate, rezidenţiale, de-a lungul apelor, în păduri, etc.
G - cimitire şi clădiri anexă:

- cimitire;
- capelă mortuară;
- mausoleu - osuar;
- circulaţii carosabile;
- parcaje;
client@geoidsrl.com
- circulaţii pietonale;
- plantaţii;
- pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare;
 construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală:
 birouri autonome;
 incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru, transportul public urban, salubritate,
întreţinerea spaţiilor plantate ( tratate în R.L.U. la capitolul V – Spaţii verzi);
G - se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme;

 se va asigura, conform normelor, o zonă de protecţie sanitară de 50,0 metri;
 se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusă a locurilor de veci (între 7,5
şi 10,0 mp. teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale civilizate
şi o pondere mai ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului
cuvenit.
G - orice alte utilizari decat cele prevazute la Art.1 si Art.2

 se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea
vegetaţiei din lungul acestora sau a celei perimetrale;
 pentru incintele situate în zone rezidenţiale se interzic orice activităţi care prezintă risc
tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le
generează;
SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR.
G - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;

 se vor asigura circulaţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15% din suprafaţa
totală a cimitirului;
G - staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului

circulaţiei publice;
 locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;
 în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din
teren pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.
client@geoidsrl.com
G - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu
 faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural de aceeași manieră cu faţada
principală;
 se va ţine seama de caracterul sobru al funcţiunii.
G - toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea
instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
care administrează resursele de apă;
 se va asigura colectarea şi evacuarea rapidă a apelor meteorice;
 se va asigura un spaţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor deşeuri.
G - orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, va fi amenajată astfel
încât să nu altereze aspectul general al localităţii;
 parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri şi vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.;
 se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în
proporţie de minim 5% din suprafaţa totală a cimitirului.
ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRI
G- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente eventual cu soclu de 0,50 metri, şi vor fi
dublate cu gard viu;
 în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu
transport în comun, porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite
staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă;
 se va acorda atenţie modului de tratare arhitecturală a accesului;
client@geoidsrl.com
G - POT maxim = 50%

 suprafaţa totală pentru un loc de veci va fi de 7,50 – 10,00 mp., din care 15% circulaţii
carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii şi 1% construcţii.
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).

G - CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren
R - ZONĂ DE ECHIPAMENTE TEHNICO - EDILITARE
R – subzona construcţiilor şi instalaţiilor aferente reţelelor tehnico-edilitare.
GENERALITATI. CARACTERUL ZONEI.
Zona R reuneşte toate funcţiunile care aparţin echipamentelor edilitare (surse de apă,
staţii de epurare, staţii de pompare, staţii de transformare şi reglare presiune, etc.)
Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor
tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea, vecinătăţilor prezentate în Anexa
la prezentul regulament.
Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe

terenurile pe care s-a instituit o servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor,
reţelelor, staţia de epurare, staţii de pompare, etc.) se face pe baza documentaţiei de
urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.
SECŢIUNEA I - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.
R - birouri autonome;
 incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare,
alimentare cu energie electrică şi termică, alimentare cu gaze naturale;
R – se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme;
client@geoidsrl.com
R - pentru incintele situate în zone rezidenţiale sau mixte se interzic orice activităţi care
prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile
pe care le generează;
SECŢIUNEA II -CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR.

DIMENSIUNI).
R - pentru diferite servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 500,00 mp. şi un
front la stradă de minim 15,00 metri.
 pentru incintele tehnice, în funcţie de complexitatea impactului funcţiunii în teritoriul
înconjurător, se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu şi un studiu de
impact asupra mediului;
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.
R - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în
care pe strada respectivă majoritatea clădirilor mai noi sunt dispuse pe aliniament, sau se
vor retrage la o distanţă de minim 5,00 metri în cazul în care majoritatea fronturilor
dominante sunt retrase de la stradă;

R - distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii,
dar nu mai puţin de 6,00 metri;
 se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni
publice şi de locuit;
 în cazul în care activităţile constituie o sursă de zgomote şi vibraţii, în cazul în care au
loc procese de producţie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor
respecta normele specifice în vigoare.

PARCELĂ
R - distanţa minimă între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii
celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6,00 metri;
 distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse
nu sunt accese în clădirile respective şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în
care se desfăşoară activităţi permanente;
 în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
client@geoidsrl.com
R - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;
R - staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului

circulaţiei publice;
 locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;
 în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din
teren pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
R - înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici

înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor şi a
coşurilor;
R - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu

 faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada
principală;
 tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile
înconjurătoare mai înalte.
R - toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi
diverse alte platforme exterioare;
care administrează resursele de apă;
R - orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea
ferată, va fi amenajată astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii;
 parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri şi vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp.;
client@geoidsrl.com
ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRI
R - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2.00 metri din care
un soclu de 0,50 m., şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii
suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă cu un al doilea
gard transparent de 2,50 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi
arbuşti;
 în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu
transport în comun, porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite
staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă.
SECŢIUNEA III - POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.
R - POT maxim = 50%, sau conform normelor tehnice specifice.
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).
R - CUT maxim = 0,5 mp ADC / mp.teren, sau conform normelor tehnice specifice.
client@geoidsrl.com
EX - ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN
Pentru asigurarea posibilităţilor de dezvoltare viitoare a comunei în corelare cu

comunele limitrofe, trebuie să fie luate în considerare reguli privind modul de ocupare
şi utilizare a terenurilor de la limita teritoriului administrativ
EXA – Zonă rezervată pentru activităţi agricole;

EXA1 – Zonă rezervată pentru activităţi agricole prin care se protejează perspective
vizuale cu valoare peisagistica identitară pentru imaginea comunei;
EXP – Subzone rezervate pentru activităţi forestiere;
EXI - Subzone aferente lucrărilor de infrastructură tehnică majoră inclusiv zonele de
protecţie ale acestora;
EXS - Subzone aferente protecției sanitare și a cursurilor de ape;
EXPJ – Subzone de protecție peisageră
EXPAT – Subzone de protecție a patrimoniului natural și construit.
GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI
Terenurile cuprinse în teritoriul administrativ al comunei, exterioare teritoriului intravilan,

au următorul caracter:
EXA - SUBZONA REZERVATĂ PENTRU ACTIVITĂŢI AGRICOLE
Terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei se supun prevederilor art. 3

din Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executării lucrărilor şi
amenajărilor agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile
stabilite prin lege).
Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I şi II de calitate, pe

cele amenajate cu îmbunătăţiri funciare precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisă.
Este permisă amplasarea unor ferme şi exploatări agricole pentru exploatările cu o

suprafaţa minimă de 2 ha, cu o latura de cel puţin 50,00 metri; suprafaţa construită la
sol va fi de maxim 100,00 mp.
Pentru amplasarea fermelor şi exploatărilor agro-industriale care pot produce efecte de

poluare a mediului, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice, avizate
client@geoidsrl.com
de organe specializate în protecţia mediului şi sănătate publică. Zonele de protecţie
sanitară faţă de ferme şi unităţi agro-zootehnice, se stabilesc în conformitate cu
prevederile O.M.S/2014.
EXA1 - SUBZONA ACTIVITATILOR AGRICOLE PRIN CARE SE PUN IN VALOARE

PERSPECTIVE ASUPRA PEISAJELOR SPECIFICE COMUNEI
În zonele marcate în planşa de aferentă regulamentului, autorizarea oricăror lucrări de

construcţie sau amenajare se va face în urma unui studiu peisager.
EXP - SUBZONA REZERVATĂ PENTRU ACTIVITĂŢI FORESTIERE
Suprafeţele împădurite din extravilanul comunei s-au delimitat conform planşei

cuprinzând teritoriul administrativ al comunei.
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră

este interzisă. În mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de
specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare întreţinerii pădurilor,
exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va
avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cât mai mici din cultura forestieră.
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă,
cu excepţia utilizărilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice construcţie care prin funcţionare (construcţii pentru producţie poluantă,
servicii poluante, etc.) poate aduce prejudicii pădurii, amplasată la distanţă mai mică
de 1 km de liziera pădurii şi pentru care se solicită autorizaţie de construire, se va
obţine avizul Regiei Naţionale a Pădurilor.
Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la

liziera pădurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al
Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Ministerului Turismului.
EXI - SUBZONA AFERENTĂ LUCRĂRILOR DE INFRASTRUCTURĂ INCLUSIV

ZONELE DE PROTECŢIE ALE ACESTORA
Se preiau reglementările in zona R.
 În zona căilor de comunicaţie rutieră se interzic orice construcţii sau amenajări pe

terenurile rezervate pentru:
- realizarea drumurilor noi propuse;
- realizarea şi modernizarea intersecţiilor;
client@geoidsrl.com
- realizarea spaţiilor de parcare;
- conf. Ordonanţei nr. 43/97 trebuie să se respecte în extravilan următoarele
distanţe minime de protecţie de la axul drumului până la marginea exterioară a
zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:
- drumuri judeţene – 24,0 m. de la axul drumului;
- drumuri comunale – 20,00 m. de la axul drumului;
 În zona de siguranţă şi de protecţie a drumurilor este interzisă autorizarea
următoarelor lucrări:
- construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie
sau exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a
traficului sau prezintă riscuri de accidente;
EXS - SUBZONA AFERENTĂ PROTECŢIEI SANITARE ŞI A CURSURILOR DE

APĂ
Zonele de protecţie sanitară cu regim sever al captărilor de apă se delimitează pe baza

avizului organelor de specialitate conform Decretul nr. 1059/1967.
EXPAT - SUBZONA DE PROTECŢIE A PATRIMONIULUI NATURAL ŞI

CONSTRUIT
Având în vedere importanţa deosebită de a proteja siturile şi monumentele

istorice trebuie avută în vedere respectarea cu stricteţe a Legii 422/2001. În acelaşi
sens trebuie avut în vedere de către autorităţile locale luarea acelor măsuri menite să
protejeze siturile, eliminând factorii de risc care le pot afecta, ţinând cont de delimitările
atât a siturilor, cât şi a zonelor de protecţie.
Atenţie trebuie acordată în special siturilor a căror zonă de protecţie suprapune
intravilanul satelor Oinacu, în cazul siturilor Oinac Nord 1 şi 2, sau al satului Comasca,
în cazul sitului Comasca Sud.
Nu trebuie neglijate nici siturile depărtate de sate avându-se în vedere
posibilitatea construirii viitoare de ferme, parcuri eoliene sau fotovoltaice, canale de
irigaţie sau orice altă investiţie care prin natura sa afectează situl sau monumentul
istoric. În cazul efectuării de astfel de investiţii, trebuie avută în vedere de către
beneficiarii investiţiei, dar şi de autorităţile locale, a respectării prevederilor legale şi de
obligativitatea efectuării prealabil investiţiei a cercetărilor de descărcare de sarcină
arheologică, prevederile legale condiţionând obţinerea autorizaţiei de construcţie de
obţinerea unui aviz din parte Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
client@geoidsrl.com
Pentru toate siturile identificate pe teritoriul comunei Oinacu trebuie ca eliberarea
autorizaţiei de construcţii sau alte intervenţii în sol să fie acordată doar cu avizul
Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
Respectivul aviz poate fi obţinut de beneficiarul investiţiei/amenajării rurale doar
în urma unei cercetări arheologice pentru descărcarea de sarcină arheologică întocmit
de un arheolog expert sau specialist. Nerespectare acestei recomandări duce la
încălcarea Legii 422/2001 şi atrage consecinţele legale asupra făptuitorilor.
În vederea întocmirii raportului de cercetare necesar obţinerii avizului de la
Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu, recomandăm efectuarea de
cercetări arheologice preventive în suprafaţa siturilor arheologice şi de diagnostic
intruziv urmat de supraveghere în cazul zonelor de protecţie a siturilor. În cazul în care,
în urma diagnosticului intruziv sau în urma efectuării supravegherii arheologice
efectuate în zonele de protecţie, sunt identificate complexe arheologice: morminte,
locuinţe etc. pentru obţinerea avizului este necesară efectuarea cercetării arheologice
preventive.
De asemenea, având în vedere afectarea de către lucrările agricole a tuturor
siturilor existente pe teritoriul comunei Oinacu, recomandăm efectuare de arături de
maxim 30cm adâncime în suprafaţa siturilor.
Orice modificări în structura geologică a siturilor (ex. alunecări de teren) sau
intervenţii neautorizate pe suprafaţa siturilor sau în zona lor de protecţie trebuiesc
anunţate imediat la Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Giurgiu.
Urb. Dora Alexa-Morcov
client@geoidsrl.com
ANEXE
CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI

SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR
 TRANSPORTURI RUTIERE
 să respecte următoarele distanţe minime de protecţie funcţie de categoria
acestuia:
 autostrăzi, drunuri expres şi drumuri naţionale europene - 50 m de la marginea
covorului asfaltic.;
 celelalte drumuri naţionale şi drumuri judeţene - 30 m. de la marginea covorului
asfaltic;
 drumuri comunale - 18 m.;
 TRANSPORTURI FEROVIARE
 zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita a 20
m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate
 zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe de o parte
şi alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la
axa căii ferate.
 PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE

conform Legii nr. 422/2001
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură
conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural
Până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric se consideră zonă de

protecţie suprafaţa de-jur-împrejurul monumentului istoric delimitată cu:
 rază de 100 m în localităţi urbane,
 200 m în localităţi rurale şi
 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară.
În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001,
pentru avizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul
arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări, pentru demolări de construcţii parazitare)
este necesară realizarea unor documentaţii de urbanism de tip P.U.Z.
 ZONE DE PROTECTIE SANITARA
client@geoidsrl.com
cf. Ordin al Ministerului Sănătăţii nr.119/2014
Obiectiv metri
Ferme cabaline 100
Ferme de ingrăşătorii de taurine, până la 500capete 200
Ferme de ingrăşătorii de taurine, peste 500capete 500
Ferme de păsări, până la 5.000capete 500
Ferme de păsări cu peste 5.000capete şi complexe avicole industriale 1000
Ferme de ovine 100
Ferme de porci, până la 2.000capete 500
Ferme de porci, între 2.000 – 10.000capete 1.000
Complexe de porci cu peste 10.000 capete 1.500
Spitale veterinare 30
Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100
Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500
Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală 300
Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd 500
Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000
Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 1.000
10.000 capete
Cimitire de animale, crematorii 200
Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300
Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200
Paturi de uscare a nămolurilor 300
Câmpuri de irigare cu ape uzate 300
Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise pentru 500
fermentarea nămolurilor
Depozite controlate de reziduuri solide 1.000
Camere de tratare biotermică a gunoaielor 100
Crematorii orăşeneşti de gunoi 1.000
Autobazele serviciilor de salubritate 200
Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50
Cimitire 50
REŢELE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

STAS 8591/1-91 - “Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în
săpătură” stabileşte distanţele minime între reţele, de la reţele la funcţiile construcţiile
şi drumuri, funcţie de asigurarea execuţiei lucrărilor, exploatării lor eficiente, precum şi
pentru asigurarea protecţiei sanitare:
 conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;
 conductele de apă se vor amplasa la o distanţă minimă de 3 m de fundaţiile
construcţiilor, iar în punctele de intersecţii la minim 40 cm şi totdeauna deasupra
canalizării.
client@geoidsrl.com
Ordinul 536/1997 al Ministrului Sănătăţii privind normele de igienă şi recomandări
privind mediul de viaţă al populaţiei, stabileşte:
 norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (Art.23)
 Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie
protejată împotriva activităţilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de
protecţie sanitară şi controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent.
 Sursele de apă de profunzime trebuie amplasate şi construite astfel încât să fie
protejate de inundaţii şi şiroiri şi împrejmuite astfel încât să prevină accesul
publicului şi al animalelor.
 Sursele de suprafaţă vor fi protejate de activităţile umane majore: industrie
poluantă, depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă,
turism şi agrement.
 norme de igienă referitoare la amplasarea fântânilor (Art.27):

 fântâna trebuie amplasată şi construită, astfel încât să fie protejată de orice
sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. În situaţia în care construcţia
fântânii nu asigură protecţia apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică
de 10,00 metri amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10,00 metri de
orice sursă posibilă de poluare, latrină, grajd, depozit de gunoi sau deşeuri de
animale, etc.
 adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 4,00 metri,
pereţii să fie astfel amenajaţi încât să prevină orice fel de contaminare exterioară
şi prevăzuţi cu ghizduri de min. 0, 70-0,100 metri deasupra solului şi min. 0,60
metri sub nivelul acestuia, în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de
protecţie, amenajat în pantă, cimentat sau pavat.
- norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtarea reziduurilor

lichide(Cap.4):
 îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de
canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de
canalizare, unităţile sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru
colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata
astfel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.
 este interzisă răspândirea neorganizată a apelor uzate menajere şi industriale,
precum şi deversarea acestora în zonele de protecţie sanitară a surselor şi a
instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.
 Canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, în
cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate.
 În cazul în care nu există canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se
vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor lichide.
 îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinţele neracordate la un
sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice
vidanjabile, care trebuie să fie executate şi amplasate conform normelor în
vigoare.
client@geoidsrl.com
 LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE,
LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA,
DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI
HIDROTEHNICE
cf. Legea nr. 107 /1996 - Legea apelor
a) Lăţimea zonei de protecţie in lungul cursurilor de apa

Lăţimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500
Lăţimea zonei de protecţie (m) 15 30 50
b) Lăţimea zonei de protecţie in jurul lacurilor naturale

Suprafaţa lacului natural (ha) 10-100 101-1000 peste 1000
c) Lăţimea zonei de protecţie in jurul lacurilor de acumulare

Volumul brut al lacului de 0,1-1 1,1-50 peste 50
acumulare (mil. mc)
d) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor

Înălţimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5
Lăţimea zonei de protecţie (m)
spre cursul de apa 5 10 15
- spre interiorul incintei 3 4 - 4
a) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite

Adâncimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 Peste 5
- Canal cu debitul instalat până la 1 2 3
10 mc/s
- Canal cu debitul instalat de la 10 2 3 4
mc/s la 50 mc/s
- Canal cu debitul instalat peste 50 3 4 5
mc/s
f) Baraje si lucrări-anexe la baraje

Înălţimea maxima a barajului de 5-15 16-50 peste 50
la fundaţie la coronament
(m)
Baraj de pământ, anrocamente, 10 20 50
beton sau alte materiale
Lucrări-anexe la baraje 5 10 20
client@geoidsrl.com
Instalaţii de determinare a - 2 m in jurul construcţii hidrometrice
automata calităţii apei, si instalaţii acesteia
Borne de microtriangulaţie, foraje de
1 m in jurul drenaj, aparate de
măsurarea debitelor acesteia
NOTA: Zonele de protecţie se măsoară astfel:

a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenţie;
d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.
Zona de protecţie sanitara la instalaţiile de alimentare cu apa se stabileşte de
autoritatea centrala in domeniul sănătăţii publice.
 DELIMITAREA ZONELOR DE PROTECTIE SI SIGURANTĂ ALE

CAPACITATILOR ENERGETICE
Cf. Ordin nr.4/2007 al ANRE
Linie Electrica Aeriana Lăţimea zonei

LEA deprotecţie şi siguranţă
1-110 kV 24 m
110 kV 37 m
220 kV 55 m
400 kV 75 m
750 kV 81 m
 REŢELELE DE GAZE NATURALE
Distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi presiune redusă şi

alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul
16 - 86 şi STAS 8591/91, din care se anexează un extras.
Distanţele de siguranţă de la staţiile de reglare măsurare (cu debit până la 60.000

mc/h şi presiunea la intrare peste 6 bar):
- la clădirile civile cu grad I - II de rezistenţă la foc 12 m;
- la clădirile civile cu grad III - IV de rezistenţă la foc 15 m;
- faţă de marginea drumului carosabile 8 m.
În cazul amplasării unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la
ROMGAZ - secţia de exploatarea conductelor magistale de gaze naturale.
client@geoidsrl.com
DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE
GAZE NATURALE ŞI DIFERITE
INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE
Conform Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea sistemelor de

alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004
Nr. Instalaţia, construcţia sau Distanţa minimă în [m] de Distanţa minimă în
crt. obstacolul la conducta de gaze din PE [m] de la conducta
de: de gaze din oţel de:
pj pr pm pj
pr
pm
1 Clădiri cu subsoluri sau terenuri 1 1 2 2
propuse pentru construcţii 2
3
2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0.5 1 1,5
1,5
2
3 Canale pentru reţele termice, 0,5 0,5 1 1,5
canale pentru instalaţii telefonice 1,5
2
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1
1
1,5
5 Conducte de apă, cabluri 0,5 0,5 0,5 0,6
electrice de forţă, cabluri 0,6
telefonice montate direct în sol şi 0,6
căminele acestor instalaţii
6 Cămine pentru reţele termice, 0,5 0,5 1 1 1
telefonice şi canalizare, cămine
subterane în construcţii
independente
7 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1
,
5
8 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0
,
5
9 Linii de cale ferată, exclusiv cele
din staţii, triaje şi incinte
industriale: 1,5* 1,5* 1,5* 2*
 În rambleu 3,0** 3,0** 3,0** 5,5**
 În debleu, la nivelul terenului
client@geoidsrl.com
Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între
limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor
*) De la piciorul taluzului
**) Din axul linei de cale ferată
Se va solicita şi acordul SNCFR
Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ,

adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m.
Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor
clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.
Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea
ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă
tensiune.
CONDUCTE CONDUCTE CONDUCTE

. ŢIŢEI, GAZOLINĂ ETAN
OBIECTIVUL CONDENSAT (m) (m)
(m)
Obiective din industria de T T T
petrol şi gaze
Instalaţii electrice
 cu tensiunea ≥ 110 kV 25 25 25
 cu tensiunea < 110 kV 20 20 20
LEA de medie tensiune ( ≥ 1 5 (H+3) H (H+3) H (H+3)
kV)
LEA de joasă tensiune ( < 1 H H H
kV)
Linii de cale ferată (cu 25 30 40
acordul CFR)
Paralelism sau apropieri cu
drumuri 50
50 50
 autostrăzi 22
22 22
 naţionale 20
20 20
 judeţene 18
18 18
 comunale
Construcţii civile, sociale,
industriale şi administrative 10
15 20
aparţinând terţilor
Zone populate şi locuinţe
individuale (de la punctul 10
15 20
cel mai apropiat al
client@geoidsrl.com
construcţiei)
Balastiere în râuri 150 150 150
Unităţi militare 50 50 60
 T = TEHNOLOGIC
 H = ÎNĂLŢIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE
 La liniile electrice de medie tensiune, distanţa din paranteză este indicată ---
pentru amplasarea supraterană a conductelor
 INTERSECŢIILE dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta
conform STAS 9312-97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte.
Prescripţii de proiectare” şi aviza de către forurile competente.
 DISTANŢA DE PROTECŢIE este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau
de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul
de conducte instalate în şanţ comun.
 LATIMEA ZONELOR DE PROTECŢIE FAŢĂ DE OBIECTIVELE DE

ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
client@geoidsrl.com
Lăţimea zonei de protecţie

Obiectiv
(m)
1. Zona de protecţie la prize de apă, evacuări de

10
apă, lucrări în albie şi altele asemenea:
2. Zona de protecţie la canale
2.1. Canale de irigaţii
canal de distribuţie 2
canal de aducţiune 2,5
canal de transport 3
2.2. Canale de desecare:
canale secundare şi de ultim ordin 2
canale principale 2
canale colectoare 2,5
3. Zona de protecţie la staţii de pompare:
a) împrejmuite (măsurată de la împrejmuire) 1
b) neîmprejmuite (măsurată de la limita
4
construcţiei)
4. Zona de protecţie de-a lungul digurilor
Înălţimea medie a digului 0,5- 2,5 2,6- 5 >5
spre cursul de apă 5 10 15
spre incintă 3 4 4
5. Zona de protecţie la baraje
Înălţimea barajului <10 >10
baraj 5 15
lucrări anexe la baraje 5 5
construcţii şi instalaţii:
3
construcţiei)
6. Zona de protecţie în jurul lacurilor de acumulare 5
7. Zona de protecţie la perdelele forestiere de
protecţie a terenurilor agricole şi la plantaţiile
antierozionale

b) neîmprejmuite (măsurată de la ultimul rând al
perdelei/plantaţiei) 3
8. Zona de protecţie la construcţiile pentru

întreţinere şi exploatare

3
construcţiei)
client@geoidsrl.com

Rlu Oinacu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rlu Oinacu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRIMĂRIA COMUNEI OINACU

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

TITLUL I – PRESCRIPŢII GENERALE ....................................................................... 4

II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINTA ......... 22

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

(2) Regulamentul local de urbanism are caracter operaţional. Acesta cuprinde şi

(3) Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administraţiei

(4) Prevederile sale permit autorizarea directă, cu excepţia situaţiilor în care

2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII

(1) Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu preia prevederile

(3) Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu respecta prevederile Planului

(4) Prelucrează integral prevederile din studiile de fundamentare aferente actualizării

(1) Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism al comunei cuprind

(4) Zonificarea funcţională a localităţilor s-a stabilit pe baza analizei categoriilor de

Funcţiunile urbane reprezintă domenii specifice de activitate umană care se

(5) Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii

(1) Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism al comunei Oinacu

(2) Prevederile Regulamentului Local de Urbanism se diferenţiază în funcţie de

(3) În procesul de aplicare a prevederilor din documentaţiile de urbanism, serviciile

- modul în care se încadreaza obiectul cererii privind eliberarea Certificatului de

În cazul de faţă, se va avea în vedere că mai multe dintre siturile arheologice

Figura 2. Suprapunerea siturilor şi zonelor lor de protecţie cu suprafeţe de intravilan

Figura 3. Poziţia siturilor Natura2000 în teritoriul comunei.

2. De asemenea, comuna deţine două monumente de arhitectură clasate de

Figura 4. Poziţia monumentelor istorice de arhitectură protejate.

e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;

Noua documentaţie de urbanism, cuprinzând intervenţia solicitată, poate fi aprobată

(7) În toate cazurile se vor respecta zonele de protecţie faţă de magistralele de

(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică

(10) Aprobarea Regulamentului Local de Urbanism

Regulamentul Local de Urbanism se aprobă prin Hotărârea Consiliului Local şi

Aprobarea se face pe baza avizelor obţinute şi a acordurilor prevăzute de lege.

Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de următorii

5. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI CONTRUIT,

5.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI CONSTRUIT

(9) Intravilanul propus prin actuala documentaţie cuprinde terenuri suplimentare în

Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului Urbanistic General nu

Suprafaţa cu care se propune extinderea intravilanului comunei este de 18,6152 ha.

Figura 5. Zone de extindere intravilan.

ZONA 1: zonă amplasată la sud de satul Oinacu de o parte şi de alta a drumului

5.2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA

(3) Riscurile naturale sunt: alunecări de teren, terenuri mişcătoare, terenuri

(4) Hotărârea de delimitare a zonelor de protecţie sanitară, precum şi a celor expuse la

Autorizarea construcţiilor de orice fel în intravilan este condiţionată de eliminarea

(6) Conform studiului geotehinc realizat de S.C. GEOCON GLOBAL CONSULTING

- evitarea infiltrării in teren a apelor de suprafaţa se va realiza prin adoptarea

- sistematizarea verticala si in pian a teritoriului, pentru asigurarea colectorii si

- prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului inJurul construcţiilor, pante

- distanta minima de amplasare a reţelelor hidroedilitare fata de fundaţiile clădirilor

- evitarea amplasării unul langa altul al tronsoanelor de înălţimi si încărcări diferite

- excavatiile mai adanci de 3m se vor supune prevederilor normativului NP 120-2006

- in oricare situatie se recomanda hidroizolarea fundatiilor de la nivelul talpilor pana la

- se va lua in considerare de catre proiectant, racordarea utilitatilor la sistemul stradal

- de asemenea se recomanda realizarea canalizarii de apa in sistem monolitic sau

(8) Studiului geotehnic menționat a delimitat o suprafață inundabilă in care apa se

(9) Hazardul seismic este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a

(10) Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni generatoare de risc tehnologic

Categoriile de lucrări supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt,

(11) În comuna Oinacu se desfășoară activități agrozootehnice – crescătorie avicolă (în

(12) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice,

În zonele de protecţie determinate de distanţa minimă de protecţie faţă de sursele de

Din categoria de risc al reţelelor tehnico - edilitare şi a căilor de comunicaţie s-au

5.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARĂ