Pug Pirjol 1

PUG comuna Parjol ARHIPROIECT
_____________________________________________________________________________________________________________________
CUPRINSUL MEMORIULUI GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A PLANULUI URBANISTIC
GENERAL (P.U.G.). pag.3
1.2. OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL. pag.3
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE pag.4
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIE pag.10
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL pag.11
2.3. RELATII IN TERITORIU pag.16
2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA pag.17
2.5. POPULATIA pag.22
2.6. CIRCULATIE SI TRANSPORTURI pag.35
2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCTIONALE -
BILANT TERITORIAL pag.38
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE pag.63
2.9. ECHIPARE EDILITARA pag.65
2.10. PROBLEME DE MEDIU pag.71
2.11. DISFUNCTIONALITATI pag.73
2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI pag.77
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE pag.78
3.2. EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI pag.79
__________________________________________________________________________________________________________________
___ Memoriu general Page 1
_____________________________________________________________________________________________________________________
3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU pag.80

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR pag.81
3.5. EVOLUTIA POPULATIEI pag.81
3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI pag.95
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA.
BILANT TERITORIAL pag.102
3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE pag.126
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE pag.127
3.10. PROTECTIA MEDIULUI pag.128
3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE –
PERMISIUNI SI RESTRICTII pag.131
4. CONCLUZII - MASURI pag.132
__________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A PUG - ului

Denumirea lucrarii: Plan urbanistic general al comunei Parjol,
judetul Bacau
Beneficiar: Consiliul local al comunei Parjol
Proiectant: SC ARHIPROIECT SRL Bacau
Data elaborarii: 2005
1.2. OBIECTUL LUCRARII

Urmare a solicitarii Consiliului local al comunei Parjol, obiectul prezentei lucrari il
constituie elaborarea Planului urbanistic general (PUG) si Regulamentul local de
urbanism (RLU) al comunei Parjol, judetul Bacau care va constitui un instrument

accesibil de lucru la indemana administratiei publice locale oferind un cadru de referinta
pentru implementarea in activitatea publica a obiectivului dezvoltarii unei societati
prospere si incluzive.
PUG este conceput ca un proces deschis, astfel incat evolutia comunei in timp sa fie usor
de urmarit. Pe baza monitorizarii acestuia, tinandu-se cont de noile situatii care vor
aparea, PUG se va imbunatati luandu-se in calcul atat experienta acumulata cat si
propriile obiective.
Studiul de fata identifica directiile coerente de dezvoltare urbanistica de larga perspectiva

pentru care au fost conturate unele strategii, prioritati, reglementari si servitutii de
urbanism aplicabile in utilizarea terenurilor si constructiilor din cadrul localitatii.
__________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
1.3 SURSE DE DOCUMENTARE. LEGISLATIE IN VIGOARE

La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele surse si normative:
 Metodologie privind continutul – cadru al documentatiilor de urbanism – in
concordanta cu Legea privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul nr.350/2001 –
elaborata de Institutul National URBANPROIECT Bucuresti; “Continutul documentatiilor
de urbanism si amenajarea teritoriului” aprobat cu Ordinul nr. 91/25.10.1991, emis
pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 50/1991 de catre Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului.
 Materiale puse la dispozitie de catre Directia Judeteana de Statistica, Camera de
Comert si Industrie, Directia pentru Probleme de Munca, Directia Judeteana pentru
Ocrotirea Copilului.
 Planul Urbanistic General Preliminar al comunei Parjol - elaborat in anul 1999 de catre
SC HEXACO SRL Bacau.
 Date statistice ale recensamantului populatiei la nivelul anului 2002 in baza carora au
fost elaborate analize si estimari ale populatiei.
 Analiza situatiei hidrogeotehnice pe teritoriul comunei Parjol din perspectiva
influentei terenului de fundare asupra costului investitiilor si asupra stabilirii directiilor de
dezvoltare a zonelor functionale in teritoriu.
__________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Legislatia in vigoare care a stat la baza elaborarii documentatiei:

DOMENIU ACT NORMATIV MONITORUL OFICIAL
GENERAL Constitutia Romaniei
Codul Civil
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 408 din 24 iulie 2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a
Reteaua de localitati
LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 - (*actualizata*) 204 din 23 aprilie 2001
A administratiei publice locale
LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 12 din 24 ianuarie 1995
privind calitatea in constructii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (republicata**) 299 din 4 noiembrie 1997
A fondului funciar
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 *** Republicata 3 din 13 ianuarie 1997
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor
Page 5
_____________________________________________________________________________________________________________________

URBANISM HOTARARE nr. 525 din 27 iunie 1996 (*republicata*) 856 din 27 noiembrie 2002
pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
HOTARARE nr. 855 din 30 august 2001 576 din 14 septembrie 2001
privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 373 din 10 iulie 2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismul
LEGE nr. 453 din 18 iulie 2001 431 din 1 august 2001
pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor
HOTARARE nr. 960 din 18 noiembrie 1999 567 din 19 noiembrie 1999
privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 525/1996 pentru
aprobarea Regulamentului general de urbanism
PROTECTIA LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicata**) - (*actualizata*) 512 din 22 octombrie 1999
MEDIULUI privind protectia mediului
LEGE Nr. 107 din 25 septembrie 1996 244 din 8 octombrie 1996
a apelor
Page 6
_____________________________________________________________________________________________________________________
MONUMENTE ORDIN nr. 2.314 din 8 iulie 2004 646 din 16 iulie 2004
PATRIMONIU privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor
istorice disparute
Emitent : MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
ORDONANTA Nr. 68 din 26 august 1994

privind protejarea patrimoniului cultural national 247 din 31 august 1994
ORDIN nr. 589 din 9 ianuarie 1992 8 din 28 ianuarie 1992
privind unele masuri ce se impun in vederea impiedicarii degradarii, distrugerii,
precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu
EMITENT: Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
Nr. 589/D/9.I.1992
Ministerul Culturii Nr. 130/23.XII.1991
ZONE LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 407 din 24 iulie 2001
PROTEJATE privind protejarea monumentelor istorice
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 152 din 12 aprilie 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -
zone protejate
Page 7
_____________________________________________________________________________________________________________________
ZONE DE HOTARARE nr. 382 din 2 aprilie 2003 263 din 16 aprilie 2003
RISC pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale
documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 726 din 14 noiembrie 2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a
Zone de risc natural
SANATATE ORDIN nr. 536 din 23 iunie 1997 140 din 3 iulie 1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei
EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PSI HOTARIRE Nr. 51 din 5 februarie 1992 *** Republicata 49 din 7 martie 1996
privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor
Page 8
_____________________________________________________________________________________________________________________
CIRCULATIE ORDONANTA nr. 43 din 28 august 1997 *** Republicat 237 din 29 iunie 1998
privind regimul drumurilor
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 354 din 16 septembrie 1998
privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale
EMITENT: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
Nr. 62/N din 31 iulie 1998
DEPARTAMENTUL PENTRU ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA
Nr. 19.o/288 din 31 iulie 1998
MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Nr. 1.955 din 31 iulie 1998
Page 9
_____________________________________________________________________________________________________________________
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII COMUNEI
2.1. EVOLUTIE
Privind geneza comunei Parjol, cele mai vechi asezari: Basesti si Himeni sunt atestate
documentar in anii 1443, respectiv 1470, avand aproximativ si aceleasi amplasamente.
Restul localitatilor nu depasesc 300-350 ani.
Satul Basesti a fost un sat razasesc, o parte din locuitorii lui formand satul Haineala.
Satul Campeni se presupune ca ar fi luat fiinta in timpul domniei lui Constantin
Cantemir, care „i-a adus de la camp”.
Satul Parjol, care initial ar fi purtat numele de Varistea, a ajuns cu numele respectiv in
urma unei batalii in care satului i-a fost dat foc.
Si primii locuitori ai satului Bahnaseni sunt veniti din alte parti, acesta fiind cunoscut la
inceput sub numele de Plesesti.
Primele date despre satul Tarata sau Gura Solontului apar intre anii 1772-1774, cand
era format doar din 16 birnici si un „nevolnic”, majoritatea locuitorilor fiind sositi de peste
munti, fie din cauza Imperiului Austro-Ungar care ii supuneau la biruri grele mai ales pe
romani, fie deoarece in Moldova erau considerati buni agricultori, domnitorii acordandu-le
anumite privilegii.
Nu este exclus ca din aceleasi motive sa fi venit din Transilvania si locuitorii din satul
Pustiana, care pe langa faptul ca li s-a impus schimbarea numelor romanesti si limba
maghiara, erau fortati sa treaca si la religia catolica.
Cele mai recente asezari din secolul al XX-lea sunt pe Dealul Ariei, fiind infiintate pe langa
curtea boierului Vasile Lazar din Bahnaseni, ca si satul Barnesti, avand catunele Timaresti,
Solomonesti, ambele luand si numele de la primul locuitor stabilit pe meleagurile
respective.
______________________________________________________________________________________________
Memoriu general__________________________________________________________________________ Page 10
_____________________________________________________________________________________________________________________
Batranii satelor povesteau cu mare mandrie ca pamantul si oamenii acestor meleaguri au

infruntat secole intregi, nu numai vijelia universului sau prigoana secetei ci si amintirea
ostasilor marilor voievozi moldoveni, in frunte cu Stefan cel Mare, marturie fiindu-i Movila
ce-i poarta numele si care strajuieste si astazi peste dealurile, vaile si satele din
imprejmuiri.
Relieful foarte variat al comunei, cu peisaje pitoresti, le-a adus oamenilor de-a lungul
veacurilor multe avantaje: lemne, apa, pasune, paza fata de dusmani, etc. Totusi viata
locuitorilor a fost intotdeauna destul de grea. Pamantul slab productiv nu le putea asigura
tuturor existenta si de aceea, pe langa agricultura pe care o practicau, o parte dintre
locuitori au fost nevoiti sa practice si alte mestesuguri, cum ar fi: olaritul, pescuitul,
tamplarie, tabacarie.
Singura bogatie subpamanteana a comunei este petrolul, descoperit si extras din sondele
primitive de la Camoeni si prelucrat partial la rafinariile rudimentare din Parjol si Tarata.
Cu toate ca promitea dezvoltarea unei ramuri industriale importante si o imbunatatire a
starii economico-sociale a populatiei, ani de-a randul s-a mentinut in forma ei incipienta,
nivelul de viata ramanand pentru multi oameni acelasi sau poate chiar mai rau.
Dupa 1990 vatra de sat a fost fortata spre extindere de catre avalansa de cereri de
autorizatii de constructie. Ca o caracteristica a acestei perioade este de remarcat aparitia
numeroaselor puncte comerciale si de alimentatie publica amenajate in locuintele
proprietarilor.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

A) RELIEFUL
Teritoriul comunei Parjol se incadreaza in marea unitate geomorfologica a Carpatilor
Orientali – Depresiunea Tazlaul Mare. Principalele forme de relief sunt dealurile si
cumpana apelor, ingusta si denivelata din cauza eroziunilor si inclinata de la nord la sud.
Altitudinile sunt in jur de 425 – 430 m. Pantele dealurilor nu depasesc 12 – 20 % si sunt
in general pe directia nord-vest si sud-est.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
B) CLIMA
Climatul comunei Parjol este temperat continental, cu temperatura medie anuala

de 8.5 °C. Temperatura medie lunara cea mai scazuta este de – 29 °C in luna ianuarie. In
luna iulie se inregistreaza o temperatura maxima de + 37 °C.
Precipitatiile medii atmosferice totalizeaza anual 655 mm/mp. Ploile cele mai frecvente
sunt la inceputul verii.
Vanturile predominante bat din directiile nord, nord-vest si nord-est.
C) RETEAUA HIDROGRAFICA
Cursul de apa cel mai important este Tazlaul Mare, care traverseaza comuna Parjol de
la nord la sud. Are ca afluenti importanti paraiele: Cucuieti si Solont de la vest la est.
Terasele raului Tazlaul Mare se prezinta intr-o succesiune de 5 nivele, cea mai inalta
avand altitudinea relativa de 110 – 120 m si apare numai pe versantul stang, la nord de
satul Campeni.
Ape de adancime - panza freatica are o adancime variabila in functie de relief, variind
intre 2 si 25 m pe versanti.
D) VEGETATIA
Conform datelor furnizate de Directia Silvica Bacau suprafetele de paduri totalizeaza
940.14 ha, din care 30% sunt ocupate de fag, 50 % de esente tari si 20 % de esente
moi.
Inaltimile reduse, ca si pantele domoale au facut posibile extinderea araturilor si culturilor

cu pomi fructiferi, alaturi de fanete, pasuni si paduri.
Solurile brune si cenusii de padure sunt suficient de fertile pentru culturile de orz, ovaz si
cartofi.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
E) CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Teritoriul comunei Parjol se incadreaza in marea unitate geomorfologica a Carpatilor
Orientali – Depresiunea Tazlaul Mare. Principalele forme de relief sunt dealurile si
cumpana apelor, ingusta si denivelata din cauza eroziunilor si inclinata de la nord la sud.
Cursul de apa cel mai important este Tazlaul Mare, care traverseaza comuna Parjol de
la nord la sud.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei are un teren framantat presarat de
dealuri alungite si vai adanci. Pantele dealurilor nu depasesc 12 – 20 % si sunt in general
pe directia nord-vest si sud-est.
Vaile ce se deschid intre formele accidentale de relief sunt inguste si adapostesc firul
albiei unor parauri cu caracter sezonier sau permanent.
Geologic, in aceasta zona se intalnesc sedimente noi cuaternare, reprezentate prin prafuri
nisipoase si argiloase, nisipuri fine cu intercalatii subtiri de pietris pe versantii vailor
paraielor.
Ape de adancime - panza freatica are o adancime variabila in functie de relief, variind
intre 2 si 25 m pe versanti.
F) FACTORI DE RISC NATURAL

Stabilitatea generala a terenului este buna datorita coeziunii ridicate a terenului
loessoid in stare uscata.
In cazul amplasarii unor obiective mai importante pe teritoriul comunei Parjol se va

elabora un studiu geotehnic detaliat pe amplasamentele respective.
Cele opt sate ale comunei, respectiv: Parjol, Tarata, Bahnaseni, Barnesti, Pustiana,
Campeni, Haineala si Basasti se afla în zona cu un risc asumat seismic, pentru care
calculul structurii de rezistenta a constructiilor se va face pentru gradul VII (sapte) de
seismicitate – conform SR 11.100/1-93 si „Zona D” cu parametri seismici Ks = 0,16 si Tc
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
= 1,0 sec. conform Normativ P 100 / 92 si normelor Indicativ NP – 055 - 01 aprobate de

MLPTL.
Zonele cu potentiale riscuri naturale, reflectate în alunecari de teren sau de inundatii, care
ar putea afecta intravilanul sau extravilanul, sunt prezentate în capitolul 2.8.
2.3. RELATIILE IN TERITORIU

 Comuna Parjol se situeaza in partea de nord a judetului, iar resedinta de comuna:
satul Parjol se afla la 40 km de Bacau si la 17 km de Moinesti.
 Comuna Parjol se invecineaza la nord cu comuna Balcani, la sud cu comuna

Ardeoani, la vest cu comuna Solont, iar la est cu comuna Scorteni.
Comuna Parjol are in componenta 8 sate: Parjol, Tarata, Bahnaseni, Barnesti, Pustiana,
Campeni, Haineala si Basasti. Relatiile in teritoriu intre localitatile componente ale
comunei se realizeaza pe drumurile existente care sunt locale si comunale, conform
imaginii de mai sus.
2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
2.4.1. Potential economic

In conformitate cu datele furnizate de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Bacau,
in comuna Parjol exista un numar de 93 agenti economici care activeaza in domenii
diferite, astfel:
1. 7 agenti economici in domeniul industriei, respectiv 8% din total agenti
economici inregistrati pe raza comunei;
2. 66 agenti economici in domeniul comertului, respectiv 71 % din total agenti
3. 6 agenti economici in domeniul agriculturii si industriei alimentare, respectiv
6 % din total agenti economici inregistrati pe raza comunei;
4. 6 agenti economici in domeniul turismului, respectiv 6 % din total agenti
5. 7 agenti economici in domeniul serviciilor, respectiv 8 % din total agenti
6. 1 agenti economici in domeniul constructiilor, respectiv 1 % din total agenti
economici inregistrati pe raza comunei.
Repartitia agentilor economici pe domenii de

activitate
agenti economici in
domeniul industriei
70
agenti economici in
domeniul comertului
60
50 agenti economici in
domeniul agriculturii
si industriei
40 alimentare
agenti economici in
30 domeniul turismului
20 agenti economici in
domeniul serviciilor
10
agenti economici in
0 domeniul
1 constructiilor
Se remarca astfel tendinta de infiintare si functionare a agentilor economici care activeaza

in domeniul comertului.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Referitor la dinamica cifrei de afaceri ( in mii lei ) pe domenii de activitate, este relevanta
variatia acesteia in ultimii trei ani:
agenti economici in domeniul

industriei
9000000 agenti economici in domeniul

8000000 comertului
7000000
5000000 agriculturii si industriei
cifra de afaceri
4000000 alimentare
2000000 turismului
1000000
2000 2001 2002
serviciilor
anul de referinta
agenti economici in domeniul
constructiilor
Din datele anterioare reiese ca, desi exista agenti economici inregistrati in multe domenii
de activitate, singura ramura cu cifra de afaceri pozitiva este „comertul”. Principalele
cauze ale acestui fenomen sunt:
 lipsa subventiilor pentru agricultura;
 instabilitatea politica si desele modificari legislative (inclusiv fiscale) in
domeniu;
 infrastructura insuficient dezvoltata din punct de vedere cantitativ si
calitativ;
 lipsa unei culturi a practicarii agriculturii pe suprafete mari, care
genereaza posibilitatea lucrarilor mecanizate, cu resurse umane
pregatite in domeniu;
 lipsa de lichiditati, blocajul financiar;
 gradul redus de asociativitate a IMM-urilor din regiune;
 pregatire manageriala redusa.
Cu toate acestea, avandu-se in vedere potentialul natural si pozitia geografica,

la mica distanta de municipiul Moinesti, in comuna Parjol exista conditii pentru
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
o revitalizare a activitatilor economice, culturale si de alta natura pe plan local,

care sa asigure relansarea economica si sociala a comunei.
Functiunea dominanta a comunei, sub aspect economic, este activitatea agricola alaturi
de cea zootehnica. Comuna Parjol este o comuna medie daca se ia in consideratie
suprafata teritoriului sau numarul de sate componente.
Complementar activitatilor generatoare de profit, pe teritoriul comunei se desfasoara

activitati in domeniul social - administrativ: administratie publica locala, ocrotirea
sanatatii, invatamant, culte, posta, transporturi, telecomunicatii.
2.4.2. Potential natural

a./ terenul agricol
Comuna Parjol are o suprafata administrativa de 5425 ha, din care la nivelul anului 1999
3822.32 ha reprezinta teren agricol.
In functie de categoria de folosinta, terenul agricol se imparte astfel:

TEREN AGRICOL EXISTENT TEREN AGRICOL - EXISTENT 1999
CATEGORIA S(ha) %
Arabil 1681.26 44
Pasuni,
Fanete 2114.62 55
Vii 26.44 1
Livezi 0 0 Arabil
Pasuni, Fanete
TOTAL 3822.32 100 Vii
Livezi
Din datele si graficul de mai sus, se desprind concluziile:
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
 55% din terenul agricol este folosit ca fanete, ceea ce favorizeaza cresterea
animalelor;
 44% din terenul agricol este arabil, fiind utilizat pentru cultura cerealelor (grau,
secara) si legumicultura (preponderent sfecla de zahar), confirmand potentialul agricol
al comunei;
 1% din terenul arabil este folosit pentru vii si livezi.
In comuna Parjol activitatile populatiei sunt orientate spre agricultura si cresterea
animalelor.
b./ lemnul
Masa lemnoasa rezultata prin exploatare este folosita fie intern pentru constructii, comert
sau combustibili, fie pentru export.
Lemnul este o resursa destul de limitata a zonei de paduri care are o suprafata totala de
948.04.00 ha, ceea ce reprezinta 17.47% din total teritoriu administrativ.
Concluzii:
 In comuna Parjol 70% din suprafata administrativa reprezinta teren agricol.
 Comuna Parjol se inscrie in categoria comunelor cu potential agrozootehnic.
2.4.3 Tendinte de evolutie

Comuna Parjol este caracterizata de o situatie economica care poate fi imbunatatita
numai prin adancirea mecanismelor de piata in mediul rural.
Majoritatea agricultorilor au o situatie financiara precara, motiv pentru care s-au izolat de
economia moderna, generatoare de progres pentru a practica o agricultura primitiva, de
subzistenta. Acest mod de productie arhaic genereaza perpetuarea saraciei celor care il
practica. Din cauza saraciei, piata este putin dezvoltata: sunt putini cei care cumpara
materii prime pentru a practica agricultura moderna, sunt de asemenea putini cei care
vand produse agricole. Datorita faptului ca sunt putini cei care vand sau cumpara, sunt
putine afaceri in industrie, comert sau servicii.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Se constata ca dotarea gospodariilor este relativ modesta, fiind orientata in principal spre
utilaje cu grad de tehnicitate redus (care, carute, pluguri) si mai putin catre cele
mecanizate (tractoare si masini agricole). Inzestrarea tehnologica precara din agricultura
determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa, destinate in
principal necesarului de supravietuire (autoconsum) si doar ocazional obtinerii unor
venituri prin vanzarea propriilor produse.
Structura proprietatii funciare este foarte fragmentata, iar la nivelul gospodariei exista o
mare discrepanta intre accesul acesteia la pamant, forta de munca si capital. Prin
comparatie cu agricultorii in varsta, celor tineri le lipseste pamantul. In plus, utilajele de
productie sunt putine, invechite si nepotrivite practicarii agriculturii mici. Filierele de
aprovizionare cu materii prime si cele de desfacere a productiei, precum si serviciile de
extensie si credit continua sa fie inadecvate pentru nevoile agricultorilor.
Toate acestea sunt motivate de:

 Faramitarea terenurilor prin reconstituirea dreptului de proprietate din 1991;
 Lipsa unui cadru legal favorabil vanzarilor de terenuri;
 Lipsa de capital;
 Neancrederea in sistemul bancar.
2.5. POPULATIA
Comuna Parjol, dimensionata in anul 2002, la 6773 persoane, prezinta urmatoarele
caracteristici demografice:
Situatia existenta
 Populatie stabila (conform datelor recensamantului populatiei si locuintelor – martie
2002 ) este de 6773 persoane, din care:
- 3497 persoane de sex masculin
- 3276 persoane de sex feminin
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Populatia stabila
persoane de sex
48% masculin
52% persoane de sex
feminin
 Populatie stabila (conform informatiilor primite de la Primaria comunei): 7150

persoane. Diferenta de 377 persoane este justificata prin:
- persoane plecate temporar din comuna, in scop lucrativ;
- persoane plecate temporar din comuna, pentru studii.
 Repartitia populatiei pe localitati componente:

- Localitatea Parjol: 935 persoane
- Localitatea Bahnaseni: 825 persoane
- Localitatea Barnesti: 280 persoane
- Localitatea Basasti: 667 persoane
- Localitatea Campeni: 732 persoane
- Localitatea Haineala: 320 persoane
- Localitatea Pustiana: 2009 persoane
- Localitatea Tarita: 1005 persoane
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Repartitia populatiei pe localitati

componente
2500
2009
2000 Parjol
Bahnaseni
Barnesti
1500
Basasti
935 1005 Campeni
1000 825
667 732 Haineala
Pustiana
500 320
280 Tarita
0
1
 Evolutia populatiei in comuna si localitati componente

1977 1992 1995 1999 2000 2001 2002
Sat Parjol 977 928 945 932 939 936 935
Sat Bahnaseni 1024 865 841 829 843 843 825
Sat Barnesti 390 269 283 279 288 288 280
Sat Basasti 817 678 676 666 677 677 667
Sat Campeni 857 662 752 741 753 753 732
Sat Haineala 454 344 324 319 330 330 320
Sat Pustiana 2029 2069 2048 2018 2052 2032 2009
Sat Tarita 1237 979 1027 1012 1029 1022 1005
TOTAL 7785 6794 6896 6796 6911 6881 6773
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
• Evolutia populatiei in localitatile componente
2500
Sat Parjol
2000 Sat Bahnaseni
nr. persoane
Sat Barnesti
1500 Sat Basasti
1000 Sat Campeni
Sat Haineala
500 Sat Pustiana
Sat Tarita
0
1977 1992 1995 1999 2000 2001 2002
anul de referinta
 Componentele evolutiei numarului de locuitori in comuna Parjol
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Nascuti vii 107 128 93 87 98 89 80 95

Decedati 108 77 94 82 76 83 77 70
Spor natural:
- valoare absoluta -1 51 -1 5 22 6 3 25
-‰ - 0.1 7.1 - 0.2 0.7 3.2 0.9 0.4 36
Sositi 56 47 59 44 84 95 81 48
Plecati 105 119 143 126 89 61 73 39
Spor migratoriu
- valoare absoluta - 50 - 72 - 84 - 82 -5 34 8 9
-‰ - 7.0 - 10.1 - 12.1 - 3.2 - 0.8 5.0 1,1 1.3
Casatorii 58 52 34 51 57 44 36 47
Divorturi 7 5 8 13 12 13 7 9
-Rata de formare de
noi familii 7.1 6.8 3.7 5.4 6.5 4.4 4.1 5.5
-‰
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Repartitia populatiei pe grupe de varsta si sexe

Grupe de
Total Masculin Feminin
varsta
0 - 4 ani 531 279 252
5 - 9 ani 562 297 265
10 - 14 ani 622 311 311
15 - 19 ani 619 301 318
20 - 24 ani 702 381 321
25 - 29 ani 640 349 291
30 - 34 ani 588 339 249
35 - 39 ani 392 234 158
40 - 44 ani 363 216 147
45 - 49 ani 324 148 176
50 - 54 ani 310 146 164
55 - 59 ani 266 119 147
60 - 64 ani 280 136 144
65 - 69 ani 235 101 134
70 - 74 ani 188 77 111
75 ani si peste 151 63 88
Total 6773 3497 3276
• Repartitia populatiei pe grupe de varsta si sexe

188
151
235
531
280
562
266
310
622
324
363 619
392
702
588
640
0 - 4 ani 5 - 9 ani 10 - 14 ani 15 - 19 ani

20 - 24 ani 25 - 29 ani 30 - 34 ani 35 - 39 ani
40 - 44 ani 45 - 49 ani 50 - 54 ani 55 - 59 ani
60 - 64 ani 65 - 69 ani 70 - 74 ani 75 ani si peste
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Structura populatiei stabile dupa etnii se prezinta astfel:
Total populatie stabila la Din care, dupa unele etnii

18.03.2002 Romani Maghiari Ceangai Alte etnii
6773 6321 370 81 1
Analizand evolutia populatiei dupa unele etnii se observa ca marea majoritate a

populatiei este de etnie romana ( 6321 persoane ) , respectiv 93.33 %, fapt evidentiat si
in mod grafic.
Structura populatiei stabile dupa etnii
7000
6000
5000
Romani
4000 Maghiari
3000 Ceangai
Alte etnii
2000
1000
0
1
Structura populatiei stabile dupa religii se prezinta astfel:

Populatia stabila dupa religii
Pentico Crestina
Total Romano- Nedeclarat
Ortodoxa s de rit
catolica a
tal vechi
6773 4312 2402 1 57 1
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
In functie de religie, se remarca faptul ca majoritatea populatiei este de origine ortodoxa

(63.66 %0, existand insa si o mare fractiune de origine romano-catolica (35.46 %).
Populatia stabila dupa religii
4500
4000
3500
ortodoxa
3000
romano-catolica
2500
penticostal
2000
crestina de rit vechi
1500
nedeclarata
1000
500
0
1
Evolutia numarului de gospodarii ( comuna si localitati componente )
1977 1992 2002

Localitate Evolutia numarului de gospodarii in localitatile
An comunei
Sat 369 338 348
Parjol
800
Sat 263 226 243
Sat
Bahnaseni 700
Sat 138 113 118 Parjol
600
Barnesti Sat Bahnaseni
Sat 286 241 265
nr. gospodarii
500 Sat Barnesti

Basasti
400 Sat Basasti
Sat 305 261 284
Campeni 300 Sat Campeni
Sat 145 123 134 200
Sat Haineala
Haineala Sat Pastiana
Sat 732 676 702 100
Sat Tarita
Pastiana 0
Sat Tarita 357 316 334 1977 1992 2002
anul de referinta
TOTAL 2595 2294 2428
COMUNA
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Evolutia marimii medii a gospodariei ( comuna si localitati componente )
An/Localitate 1977 1992 2002

Sat Parjol 2.65 2.74 2.69
Sat Bahnaseni 3.89 3.83 3.39
Sat Barnesti 2.83 2.38 2.37
Sat Basasti 2.86 2.81 2.52
Sat Campeni 2.81 2.54 2.58
Sat Haineala 3.13 2.80 2.39
Sat Pastiana 2.77 2.83 2.86
Sat Tarita 3.46 3.10 3.01
TOTAL COMUNA 3.00 2.96 2.79
Evolutia marimii medii a gospodariei
4.5
4
Sat Parjol
3.5
nr. gospodarii
3 Sat Bahnaseni
2.5 Sat Barnesti
2 Sat Basasti
1.5
Sat Campeni
1
0.5 Sat Haineala
0 Sat Pastiana
1977 1992 2002 Sat Tarita
anul de referinta
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Repartitia numarului de locuinte:
Localitatea Nr.
locuinte
Sat Parjol 358
Sat Bahnaseni 253
Sat Barnesti 118
Sat Basasti 276
Sat Campeni 295
Sat Haineala 134
Sat Pastiana 712
Sat Tarita 336
TOTAL COMUNA 2482
Repartitia numarului de locuinte
800
700
Sat Parjol
600 Sat Bahnaseni
500 Sat Barnesti
nr. locuinte
Sat Basasti
400
Sat Campeni
300 Sat Haineala
200 Sat Pastiana

Sat Tarita
100
0
1
localitatea
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Structura si dotarea fondului de locuit
Nr. locuinte Din care pe forme de proprietate

permanente
si Privata de grup, A cultelor
sezoniere Privata De stat cooperatista sau religioase
TOTAL asociativa
COMUNA
2482 2478 6 - 2
Dispunand de
Numar total Incalzire prin

locuinte Alimentare Canalizare din retea Instalatie termoficare
cu apa proprie sau publica electrica sau centrala
termica
2482 51 50 2291 1
Numar Numar Suprafata Nr. camere de Locuinte

total camere de camerelor locuit dispunand de
locuinte locuit de locuit utilizate in
scopuri Bucatarie Baie
profesionale
2482 5913 78764 22 1809 58
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
2.5.2. Resurse de munca

Populatia ocupata a comunei insumeaza 4862 persoane, din care:
 2479 persoane de sex feminin
 2383 persoane de sex masculin
Repartitia populatiei ocupate pe localitati componente:

Localitatea Nr.
persoane
Sat Parjol 673
Sat Bahnaseni 585
Sat Barnesti 196
Sat Basasti 473
Sat Campeni 529
Sat Haineala 227
Sat Pastiana 1456
Sat Tarita 723
TOTAL COMUNA 4862
Repartitia populatiei ocupate pe localitati

componente
Sat Parjol
15% 14% Sat Bahnaseni
12% Sat Barnesti
Sat Basasti
Sat Campeni
4%
29% Sat Haineala
10%
5% 11% Sat Pastiana
Sat Tarita
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Analizand distributia populatiei curent ocupate dupa statutul profesional, se

constata:
Nr. Nr. %
Categorie populatie
crt Pers.
1. Populatie ocupata, indiferent de grupa de varsta, care desfasoara 4364
activitati agricole
2. Populatie ocupata in cadrul unor agenti economici pe teritoriul 127
comunei, inclusiv persoane fizice autorizate
3. Populatie ocupata in cadrul sectorului social-administrativ 112
(primarie, sanatate, invatamant, posta etc)
4. Populatie cu domiciliul in comuna Parjol si loc de munca in alte 277
localitati
5. TOTAL
Distributia populatiei curent ocupate dupa

statutul profesional
112 277
127
4364
Populatie ocupata, indiferent de grupa de varsta, care desfasoara
activitati agricole
Populatie ocupata in cadrul unor agenti economici pe teritoriul comunei,
inclusiv persoane fizice autorizate
Populatie ocupata in cadrul sectorului social-administrativ (primarie,
sanatate, invatamant, posta etc)
Populatie cu domiciliul in comuna Parjol si loc de munca in alte localitati
Aceste cifre au in vedere atat persoanele feminine pana la varsta de 55 - 57 ani si

persoanele masculine pana la varsta de 60 - 62 ani, cat si locuitorii care, depasind limitele
de varsta mai sus mentionate, desfasoara diferite activitati in vederea obtinerii unor
venituri sau produse de baza necesare intretinerii.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
De asemenea, trebuie mentionat ca in categoria “populatie ocupata” se incadreaza si

locuitorii care neavand inca varsta pensionarii, traiesc din rezultatele muncii efectuate in
gospodarii proprii (agricultura).
 Categorii sociale noi, aparute dupa anul 1990:
 Somerii, cca 110 persoane ( 2.3 % ) din resurse
Concluzii privind situatia existenta

1. In prezent, comuna Parjol reprezinta din punct de vedere demografic, cca
1.0 % din populatia totala a judetului si cca 1,9 % din populatia rurala a
judetului.
2. Din analiza datelor ultimelor recensaminte ale populatiei si locuintelor, rezulta ca intr-
un interval de cca. 25 ani (1977 – 2002) populatia totala a comunei a scazut
cu cca. 1012 persoane, rata medie anuala fiind cca. – 5.2 ‰.
Mentiuni:
 Din punct de vedere al miscarii migrationale fara schimbarea definitiva a domiciliului,
aceasta diminuare este de 635 persoane, rata medie anuala fiind de - 3.2 ‰.
3. Comuna Parjol are in componenta 8 localitati, a caror evolutie demografica
urmeaza tendinta generala a comunei.
4. Structura pe sexe
in ansamblu, populatia de sex masculin este preponderenta, reprezentand 51.6
% din populatia comunei.
In general se constata un echilibru in repartitia pe sexe a locuitorilor, cu exceptia grupelor
de varsta a III-a, unde predomina sexul feminin.
Ponderea diferitelor grupe de varsta, fata de total numar locuitori:

Grupe de varsta % fata de total
0 – 4 ani; 5 – 9 ani 7.8 – 8,3
10 – 14 ani; 15 – 19 ani; 20 – 24 ani; 25 – 29 ani; 30 – 34 ani 8.7 – 10.4
35 – 39 ani; 40 – 44 ani; 45 – 49 ani; 50 – 54 ani 4.6 – 5.8
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
55 – 59 ani; 60 – 64 ani; 65 – 69 ani 3.5 – 4.1

70 – 74 ani; 75 ani si peste 2.2 – 2.8
6. Indicele imbatranirii demografice este 42.5 % pentru barbati si 57.6 %
pentru femei.
7. Concomitent cu evolutia numarului de locuitori, in perioada analizata, numarul

gospodariilor din comuna a scazut de la 2595 gospodarii in anul anul 1977 la
2294 gospodarii in anul 1992, crescand apoi la 2428 gospodarii in anul 2002.
Marimea medie a gospodariei este cuprinsa intre 3.00 pers/gosp si 2.79
pers/gosp.
9. Resursele umane ale comunei Parjol apreciate prin corelarea populatiei in varsta
apta de munca, a populatiei peste aceste limite, dar efectiv ocupata si a populatiei cu
incapacitate permanenta de munca, se mentin in perioada analizata la cca 72 %
din numarul total al locuitorilor comunei.
 Marea majoritate a populatiei lucreaza in gospodariile personale sau asociatii cu

caracter privat, iar activitatile desfasurate se inscriu in cadrul sectorului primar ( 89 %
din resursele de munca ale comunei ). Sectorul tertiar este slab dezvoltat, forta de
munca ocupata reprezentand doar 3.3 % din populatia comunei.
 Categorii sociale noi, aparute dupa anul 1990:

 Somerii, cca 110 persoane ( 2.3 % ) din resurse
 Structura resurselor de munca, dupa statutul social, reflecta o incercare de adaptare
la specificul economiei de piata. O mica parte dintre localnici si-au schimbat statutul,
devenind patroni sau intreprinzatori pe cont propriu.
10. In concluzie, comuna Parjol se caracterizeaza prin tendinte demografice
evolutive, resurse de forta de munca si activitati specifice mediului
rural.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
2.6. Circulatie si transporturi

Din comuna Parjol fac parte localitatile: Parjol, Tarata, Bahnaseni, Barnesti, Pustiana,
Campeni, Haineala si Basasti.
 Comuna Parjol se situeaza in partea de nord a judetului, iar resedinta de comuna:

satul Parjol se afla la 40 km de Bacau si la 17 km de Moinesti.
 Comuna Parjol se invecineaza la nord cu comuna Balcani, la sud cu comuna
Ardeoani, la vest cu comuna Solont, iar la est cu comuna Scorteni.
Legaturile intre localitatile comunei si cu localitatile comunei invecinate se realizeaza

printr-o retea de drumuri de diferite categorii: judetene, comunale si de interes local.
Teritoriul administrativ al comunei este strabatut, in ordinea importantei lor, de

urmatoarele cai de comunicatii:
 drumul judetean DJ 156 A ;
 drumul judetean DJ 156 B ;
 drumul comunal DC 182
 drumul comunal DC 187 .
 drumul comunal DC183
 drumul comunal DC 184
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Drumul judetean DJ 156 A asigura legatura comunei Parjol cu comuna Ardeoani ,

respectiv localitatile Balcani si Tarata. Traseul drumului masoara aproximativ 7 km pe
teritoriul comunei Parjol si are doua benzi de circulatie iar calea de rulare este formata
din imbracaminte asfaltica pe o distanta de 0.60km si din beton asfaltic pe o lungime de
6.40 km.
Drumul judetean 156 B face legatura intre drumul judetean DJ 156 A si localitatile
Basesti si Poiana Negustorului(com.Blagesti, jud.Bacau). Traseul drumului masoara
aproximativ 7,60 km pe teritoriul comunei, are doua benzi de circulatie si calea de rulare
este alcatuita din balast.
Drumul comunal DC 182 face legatura intre localitatile Bahnaseni si Leontinesti.
Traseul drumului masoara o lungime de 4.60 km pe teritoriul comunei, are o banda de
circulatie si calea de rulare din pamant.Drumul are o stare de viabilitate rea, nepermitand
circulatia autovehiculelor cu viteze mai mari de 15 km/h.
Drumul comunal DC 187 asigura legatura zonelor de locuit ale comunei cu localitatile
Basasti, Haineala si Campeni. Drumul are o banda de circulatie si calea de rulare este din
balast pe toata lungimea traseului drumului (5 km).
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
O alta legatura a comunei cu localitatile Tarata, Haineala si Sarata este realizata prin
intermediul drumului comunal DC 183 care are o banda de circulatie cu suprastructura
realizata dintr-o imbracaminte din balast pe o lungime de 4 km.
Drumul comunal 184 face legatura intre localitatile Pustiana, Campeni, Parjol.Traseul
masoara 10 km, are doua benzi de circulatie si calea de rulare din balast.
Drumurile locale, in afara de drumurile mentionate, sunt in general din pamant, fiind
inpracticabile pe timp nefavorabil, putand servi doar pentru circulatia carutelor si
atelajelor agricole si au o platforma cuprinsa intre 4,00 si 6,00 m.
In Parjol ulitele sunt cu lungimi cuprinse intre 10,00 m si 100,00 m si platforme de cca
2,00 m pana la 5,00 m.
Circulatia pietonala se desfasoara in exclusivitate pe ulite sau carosabil, in comuna nefiind

amenajate trotuare.
Din cele susmentionate rezulta ca localitatea are o retea de drumuri caracteristica unei
asezari de deal, Trama stradala neorganizata in mare parte, intr-o stare mediocra si rea
(pe trotuarul care traverseaza zona cu alunecari de teren) prezinta profile longitudinale si
transversale necorespunzatoare datorita reliefului localitatii.
Pe teritoriul comunei Parjol isi desfasoara activitatea un numar de 93 agenti economici.
Transportul de marfa se efectueaza cu ajutorul mijloacelor de transport ale societatilor
comerciale existente.
Suprafata de drumuri in extravilan este de 55.30 ha.
In intravilanul localitatilor componente ale comunei drumurile ocupa o suprafata de 48.42
ha.
Dirijarea circulatiei in localitate se face prin intermediul indicatoarelor rutiere.
Din cele mentionate mai sus, rezulta ca localitatea are relatii de transport pe care le
intretine cu localitatile din teritoriu.
Localitatea Parjol nu beneficiaza de spatii de parcare si garare a autovehiculelor, parcarea

si gararea autovehiculelor se efectueaza in incinta gospodariilor.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

Pentru a stabili o corelatie cat mai corecta intre datele confirmate de Oficiul de Cadastru
si Publicitate Imobiliara Bacau (numit in continuare OCPI) in anii 1990 si 1999 si datele
obtinute pentru prima data in mod grafic, am stabilit ca si conventie utilizarea datelor
obtinute in mod grafic, chiar daca acestea difera de cele propuse prin PUG-ul anterior.
Urmare a conditiilor de avizare a prezentei documentatii de catre OCPI, baza topografica

a fost furnizata de catre aceasta institutie . fiind georeferentiata de catre specialistii
institutiei.
Astfel, suprafata totala a intravilanului existent este de 351.67 ha, din care:
1. sat Parjol (resedinta de comuna) – 131.84 ha;
2. sat Bahnaseni – 72.09 ha;
3. sat Barnesti – 30.84 ha;
4. sat Basasti – 51.76 ha;
5. sat Cimpeni – 64.60 ha.
6. sat Haineala – 31.66 ha.
7. sat Pustiana – 118.15 ha.
8. sat Tarita – 66.96 ha.
In comuna Parjol nu exista o zonificare functionala perfecta, dar este de remarcat

existenta posibilitatii concentrarii unitatilor industriale si a celor agrozootehnice pe un
teritoriu bine delimitat.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
1.Sat Parjol – resedinta de comuna
EXISTENT - SAT PIRJOL

PROCENT DIN
TRUP TRUP TOTAL TOTAL
1.1. 1.2. INTRAVILAN INTRAVILAN
(%)
1.LOCUINTE SI FUNCTIUNI
51.58 0.00 51.58 39.12
COMPLEMENTARE
2.UNITATI INDUSTRIALE SI
3.23 0.00 3.23 2.45
DEPOZITE
3.UNITATI AGROZOOTEHNICE 0.00 0.00 0.00 0.00
4.INSTITUTII SI SERVICII DE
3.77 0.00 3.77 2.86
INTERES PUBLIC
5.CAI DE COMUNICATIE SI
8.50 0.00 8.50 6.45
TRANSPORT RUTIER
6.SPATII VERZI, SPORT,

0.00 0.00 0.00 0.00
AGREMENT, ZONE PROTECTIE
7.CONSTRUCTII TEHNICO-
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
8.GOSPODARIE COMUNALA,
0.40 0.20 0.60 0.46
CIMITIRE
9.DESTINATIE SPECIALA 0.00 0.00 0.00 0.00
10.TERENURI LIBERE 64.16 0.00 64.16 48.67
11.APE 0.00 0.00 0.00 0.00
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
13.TERENURI NEPRODUCTIVE 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL INTRAVILAN 131.64 0.20 131.84 100.00
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
COMPLEMENTARE
DEPOZITE
SAT PIRJOL - EXISTENT
3.UNITATI AGROZOOTEHNICE
0.00 INTERES PUBLIC
0.00
0.00
TRANSPORT RUTIER

AGREMENT, ZONE
PROTECTIE
51.58
EDILITARE
64.16
CIMITIRE
9.DESTINATIE SPECIALA
3.23
10.TERENURI LIBERE
0.00 8.50 0.00
0.00 3.77
11.APE
12.PADURI
13.TERENURI NEPRODUCTIVE
ZONA DE LOCUIRE SI FUNCTIUNILE COMPLEMENTARE ocupa 51.58 ha,

reprezentand 39.12% din intravilanul total.
Organizarea zonei de locuit este caracteristica asezarilor rurale dezvoltate de-a lungul
apelor si pe coline. Dominanta generala este regimul scazut de inaltime, in general parter.
Marea majoritate a locuintelor sunt construite din materiale nedurabile si au fost supuse
tuturor cutremurelor incepand cu cel din 1977.
ZONA UNITATILOR INDUSTRIALE SI DEPOZITE (3.23 ha) se suprapune peste

terenul fostului sediu CAP a carui fond construit a fost preluat acum de diferite societati
comerciale si societati in nume colectiv, care desfasoara activitati diverse activitati
economice.
Pe acest teritoriu (al fostului CAP) se percepe o continua transformare a spatiilor si o

perpetua schimbare a proprietarilor spatiilor. Este zona unde fermenteaza si se
contureaza activitatile viitoare ale comunei.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Ca un aspect pozitiv este prezenta zonei de productie comasate intr-o singura zona
(partea de centru-sud a localitatii). Faptul ca terenul respectiv nu este suficient pentru
dezvoltarea ulterioara a comunei, motiveaza propunerea de extindere a intravilanului in
jurul morii vechi (sud-estul localitatii), unde se propune infiintarea unei zone de servicii.
Se considera ca acest teren este si o rezerva pentru investitiile din viitor.
ZONA UNITATILOR AGRO-ZOOTEHNICE nu este reprezentata.
ZONA INSTITUTIILOR SI SERVICIILOR DE INTERES PUBLIC este partial

comasata in zona centrala a localitatii, partial dispersata in teritoriu.
Aceasta zona insumeaza o mare diversitate de activitati si sunt intr-o relatie complexa cu
zona de locuit si cu cea de productie.
Institutiile si serviciile de interes public sunt componente obligatorii ale oricarei asezari de
locuit, acest fond construit specializat a rezultat din evolutia asezarilor umane.
In raport cu functia pe care o indeplinesc aceste institutii si servicii sunt reprezentate de

urmatoarele dotari:
- administratie publica: primarie, camin cultural, politie
- invatamand: scoli generale si gradinita
- sanatate: dispensar uman, dispensar veterinar si farmacie
- cultura: casa de cultura, camin cultural, biserica, casa tineretului
-comerciale si alimentatie publica: complex comercial, spatii
comerciale proprietate particulara
- prestari servicii.
Institutiile si serviciile de interes public insumeaza 3.77 ha teren reprezentand 2.86% din
intravilanul existent.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
In zona centrala a localitatii Parjol sunt amplasate obiectivele reprezentative ale comunei:
Primaria comunei Pirjol in care functioneaza aparatul primarului, consiliul local, posta si
centrala telefonica , scoala; politia; complexul comercial si caminul cultural.
DOTARI ADMINISTRATIVE
PRIMARIA este situata in localitatea resedinta de comuna Parjol si isi desfasoara
activitatea in doua cladiri. Sediul nou al Primariei si al Consiliului Local comunal, construit
in anul 1992, este din caramida; planseul este de tip sarpanta din lemn si acoperisul din
tabla. Localul vechi al Primariei este o constructie din caramida, are sarpanta din lemn si
acoperisul din tigla (pozitia 78; 79 Anexa 63 la HG 1347/2002).
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Parjol este o cladire din caramida, are sarpanta din lemn si
acoperisul din tigla (pozitia 84 Anexa 63 la HG 1347/2002).
In anul 1993, in localitatea resedinta de comuna Parjol a fost inaugurat Monumentul
Eroilor, o constructie din beton (pozitia 97 Anexa 63 la HG 1347/2002).
DOTARI PENTRU INVATAMANT

In localitatea Parjol functioneaza 3 scoli:
Scoala veche nr. 1 Parjol a fost construita in anul 1964; este din caramida si are
invelitoarea din tabla (pozitia 87 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Scoala Generala nr. 2 Parjol a fost construita in anul 1985, are doua nivele: P + 1,
este o cladire din caramida, cu acoperisul din azbociment. Terenul aferent este de 5032
mp (pozitia 88 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Scoala Generala nr. 2 Parjol , o cladire veche din anul 1921, are peretii din lemn si
acoperisul din dranita. Suprafata construita este de 226 mp (pozitia 94 Anexa 63 la HG
1347/2002).
DOTARI PENTRU COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Piata comunala este construita in Zona Cimpeni (pozitia 74 Anexa 63 la HG 1347/2002).
DOTARI PENTRU CULTE

______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Biserica ortodoxa „Sf.Maria”, situata in centrul localitatii; in spatele acesteia se afla

cimitirul localitatii.
ZONA CAILOR DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER reprezinta 6.45 % din

suprafata intravilanului, ocupa 8.50 ha si este alcatuita din terenurile ocupate de drumul
judetean DJ 156 A (al carui traseu pe teritoriul localitatii este de 4.9 km), drumul DC 184
(al carui traseu pe teritoriul localitatii este de 2.255 km)si drumuri de importanta locala
(4.37 km).
ZONA SPATII VERZI , SPORT, AGREMENT, PROTECTIE MEDIU INCONJURATOR

In prezent nu exista in Parjol spatii amenajate pentru joc si sport apartinand zonei de
locuit. Pentru astfel de activitati copiii care locuiesc in apropierea scolilor si a gradinitelor
folosesc terenurile acestora.
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE ocupa suprafata de 0.6 ha reprezentand

0.46 % din total intravilan. Suprafata este ocupata de cimitirul bisericii din centrul
localitatii (0.4 ha) si groapa de gunoi (trup 1.2.-0.2 ha)
ZONA TERENURILOR LIBERE ocupa un procent de 48.64% din intravilan,ceea ce

reprezinta 64.16 ha, fiind majoritara pentru localitate.
O parte din aceste terenuri isi vor schimba destinatia transformandu-se in terenuri
apartinatoare zonei de locuit ocupata cu loturi de maximum 1000 mp, a caror deschidere
la strada sa fie cuprinsa intre 12 m si 20 m (maximum) si zona aferente cailor de
comunicatie, ale caror profiluri vor trebui sa respecte normele europene.
ZONA DE APE SI PADURI este nu este reprezentata.
2. Sat Bahnaseni
EXISTENT - SAT BAHNASENI

PROCENT DIN
TRUP TRUP TOTAL
TOTAL
2.1. 2.2. INTRAVILAN
INTRAVILAN (%)
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
32.38 0.00 32.38 44.92
COMPLEMENTARE
0.23 0.00 0.23 0.32
DEPOZITE
0.48 0.00 0.48
INTERES PUBLIC
5.79 0.00 5.79 8.03
TRANSPORT RUTIER

0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
0.61 0.20 0.81 1.12
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE 32.40 0.00 32.40 44.94
11.APE 0.00 0.00 0.00 0.00
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
COMPLEMENTARE
BILANT BAHNASENI - EXISTENT
35.00 DEPOZITE
30.00
INTERES PUBLIC
25.00 5.CAI DE COMUNICATIE SI

TRANSPORT RUTIER

AGREMENT, ZONE
VALOARE
20.00
PROTECTIE
EDILITARE
15.00 8.GOSPODARIE COMUNALA,
CIMITIRE
10.00
10.TERENURI LIBERE
5.00
11.APE
0.00 12.PADURI
1
CATEGORIE 13.TERENURI NEPRODUCTIVE
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
ZONA DE LOCUIRE SI FUNCTIUNILE COMPLEMENTARE ocupa 32.38 ha,

reprezentand 44.92 % din intravilanul total.

comasata in zona centrala a localitatii, partial dispersata in teritoriu, fiind in suprafata
totala de 0.75 ha, respectiv 1.19% din total intravilan localitate.
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Bahnaseni, o constructie veche din anul 1916, este din
caramida, are sarpanta din lemn si acoperisul din azbociment (pozitia 80 Anexa 63 la HG
1347/2002).
Monumentul Eroilor din satul Bahnaseni este o constructie din beton, inaugurat in
anul 1994 (pozitia 99 Anexa 63 la HG 1347/2002).

In localitatea Bahnaseni functioneaza o scoala generala:
Scoala Generala din satul Bahnaseni a fost construita in anul 1972; este o cladire
din caramida si are acoperisul din tigla (pozitia 86 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Mentionam ca in afara acestor dotarii exista o serie de unitati comerciale si de alimentatie

publica ce functioneaza in spatii proprii sau inchiriate si ocupa o camera sau doua
transformate pentru activitatea de comert.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
ZONA CAILOR DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER reprezinta 8.03% din

DC 183 (2.720 km) , DC 182 (3.782 km) si drumuri de importanta locala (cca.3.324 km).

In prezent nu exista in localitate spatii amenajate pentru joc si sport apartinand zonei de
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE ocupa suprafata de 0.81 ha

reprezentand 1.12% din total intravilan. Suprafata este ocupata de cimitirul din localitate
(amplasat langa biserica) si de rampa de gunoi (trup 2.2 – 0.2 ha) si este considerata
suficienta pentru nevoile comunitatii,
ZONA TERENURILOR LIBERE ocupa un procent foarte mare si nejustificat de 44.94 %

din intravilan,ceea ce reprezinta 32.40 ha. Parte din aceste terenuri vor face parte din
zona cailor de comunicatie, avandu-se in vedere obligativitatea respectarii zonelor de
protectie ale acestora.
3. Sat Barnesti
EXISTENT - SAT BARNESTI
PROCENT
TRUP TRUP TRUP TOTAL DIN TOTAL
3.1. 3.2. 3.3. INTRAVILAN INTRAVILAN
(%)
1.LOCUINTE SI
FUNCTIUNI 12.08 4.66 0.00 16.74 54.28
COMPLEMENTARE
2.UNITATI INDUSTRIALE
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SI DEPOZITE
3.UNITATI
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
AGROZOOTEHNICE
4.INSTITUTII SI SERVICII
0.40 0.00 0.00 0.40 1.30
DE INTERES PUBLIC
1.80 1.08 0.00 2.88 9.34
TRANSPORT RUTIER
AGREMENT, ZONE 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PROTECTIE
7.CONSTRUCTII
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TEHNICO-EDILITARE
8.GOSPODARIE
0.12 0.00 0.20 0.32 1.04
COMUNALA, CIMITIRE
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
9.DESTINATIE SPECIALA 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

10.TERENURI LIBERE 6.75 2.67 0.00 9.42 30.54
11.APE 1.08 0.00 0.00 1.08 3.50
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
13.TERENURI
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
NEPRODUCTIVE
TOTAL INTRAVILAN 22.23 8.41 0.20 30.84 100.00
COMPLEMENTARE
EXISTENT-SAT BARNESTI
DEPOZITE
0% 3.UNITATI AGROZOOTEHNICE
1%
0%
0% 4.INSTITUTII SI SERVICII DE
9% 1%
0% INTERES PUBLIC
0%
TRANSPORT RUTIER

AGREMENT, ZONE
PROTECTIE
31% 7.CONSTRUCTII TEHNICO-
EDILITARE
CIMITIRE
54%
4% 10.TERENURI LIBERE
0%
11.APE
0%
12.PADURI
ZONA DE LOCUIRE SI FUNCTIUNILE COMPLEMENTARE ocupa 16.74ha,

reprezentand 54.28% din intravilanul total, fiind majoritara pentru localitate.

comasata in zona centrala a localitatii, partial dispersata in teritoriu, ocupand o suprafata
totala de 0.40 ha, respectiv 1.30% din total intravilan localitate.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Mentionam ca in afara acestor dotari exista o serie de unitati comerciale si de alimentatie

transformate pentru activitatea de comert.

DC 184 (1.847 km) si drumuri de importanta locala (cca.2.35 km).

Nu este reprezentata.
In prezent nu exista in Barnesti spatii amenajate pentru joc si sport apartinand zonei de

reprezentand 1.04 % din total intravilan. Suprafata este ocupata de cimitirul din spatele
bisericii si suprafata aferenta rampei de gunoi (trup 3.3.), fiind considerata suficienta
pentru nevoile comunitatii,
ZONA TERENURILOR LIBERE ocupa un procent de 30.54 % din intravilan,ceea ce
reprezinta 9.42 ha, acestea regasindu-se atat in Trupul 3.1, cat si in Trupul 3.2..
la strada sa fie cuprinsa intre 12 m si 20 m (maximum), cai de comunicatie, spatii verzi.
4. Sat Basasti
EXISTENT - SAT BASASTI

PROCENT
TRUP TRUP TOTAL DIN TOTAL
(%)
1.LOCUINTE SI FUNCTIUNI 24.99 0.00 24.99 48.28

______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
COMPLEMENTARE
0.00 0.00 0.00 0.00
DEPOZITE
1.03 0.00 1.03 1.99
INTERES PUBLIC
4.34 0.00 4.34 8.38
TRANSPORT RUTIER

0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
0.40 0.20 0.60 1.16
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE 20.80 0.00 20.80 40.19
11.APE 0.00 0.00 0.00 0.00
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
EXISTENT-SAT BASASTI COMPLEMENTARE
0% DEPOZITE
0% 4.INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES

PUBLIC
TRANSPORT RUTIER
40%
7.CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE
49%
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE
11.APE
1%
8% 0% 12.PADURI
0%
0% 2% 0% 13.TERENURI NEPRODUCTIVE
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Asa cum reiese si din grafic, reprezentativ pentru localitate este suprafata mare ocupata
de locuinta si zona terenurilor libere, fapt datorat slabei dezvoltari economice a localitatii.
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Basesti, o constructie veche din anul 1910, are peretii din
lemn, sarpanta din lemn si acoperisul din azbociment (pozitia 82 Anexa 63 la HG
1347/2002).
Monumentul Eroilor din satul Basesti este o constructie din beton. A fost inaugurat
in anul 1950 (pozitia 98 Anexa 63 la HG 1347/2002).

In localitatea Bahnaseni functioneaza doua scoli generale:
Scoala Generala din satul Basesti (Localul nou) a fost construita in anul 1996, are
peretii din caramida si acoperisul din tabla. Suprafata construita este de 133 mp si terenul
aferent de 500 mp (pozitia 92 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Scoala Generala din satul Basesti (Localul vechi) este o cladire foarte veche, din
anul 1913. Are peretii din lemn si acoperisul din tigla (pozitia 91 Anexa 63 la HG
1347/2002).

judetean DJ 156B (al carui traseu in intravilan este de 2.127 km si drumuri de importanta
locala (cca 2.999 km).

-nu este reprezentata.
In prezent nu exista in localitate spatii amenajate pentru joc si sport apartinand zonei de
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________

reprezentand 1.16% din total intravilan. Suprafata este ocupata de cimitir (0.4ha) si de
Trupul 4.2 – Rampa de gunoi (0.2ha) si este considerata suficienta pentru nevoile
comunitatii.
ZONA TERENURILOR LIBERE ocupa un procent de 40.19 % din intravilan,ceea ce

reprezinta 20.80 ha. Majoritatea terenurilor
libere sunt comasate in partea de vest a
satului, de-a lungul drumului local ce strabate
localitatea pe directia N-S, avand un traseu
paralel cu DJ 156B.
O parte din aceste terenuri isi vor schimba

destinatia transformandu-se in terenuri
apartinatoare zonei de locuit ocupata cu loturi
de maximum 1000 mp, a caror deschidere la
strada sa fie cuprinsa intre 12 m si 20 m .
5. Sat Cimpeni
EXISTENT - SAT CIMPENI

PROCENT
TRUP TRUP. TOTAL DIN TOTAL
(%)
27.11 0.00 27.11 41.97
COMPLEMENTARE
0.00 0.00 0.00 0.00
DEPOZITE
0.56 0.00 0.56 0.87
INTERES PUBLIC
5.06 0.00 5.06 7.83
TRANSPORT RUTIER
2.94 0.00 2.94 4.55
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
0.29 0.20 0.49 0.76
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE 28.44 0.00 28.44 44.02
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
11.APE 0.00 0.00 0.00 0.00

12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
EXISTENT - SAT CIMPENI 1.LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE
0% 2.UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
0%
0%
4.INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES
PUBLIC
TRANSPORT RUTIER
6.SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT,
42% ZONE PROTECTIE
43% 7.CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE
11.APE
0% 0%
12.PADURI
1% 5% 8% 0%
0% 1%
ZONA DE LOCUIRE SI FUNCTIUNILE COMPLEMENTARE ocupa 27.11ha,

reprezentand 41.97% din intravilanul total, fiind majoritara pentru localitate.

comasata in zona centrala a localitatii, partial dispersata in teritoriu.
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Campeni, o constructie relativ noua, din anul 1985. Este o
cladire cu peretii din caramida, sarpanta din lemn si acoperisul din azbociment (pozitia 81
Anexa 63 la HG 1347/2002).
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Mentionam ca in afara acestor dotarii exista o serie de unitati comerciale si de alimentatie

transformate pentru activitatea de comert,.

suprafata intravilanului, ocupa 5.06ha si este alcatuita din terenurile ocupate de DC 184
(1.459 km) si drumuri de importanta locala (cca.6.508 km).
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE ocupa suprafata de 0.49ha

reprezentand 0.76% din total intravilan. Suprafata este ocupata de cimitir si de Trupul
5.2. (0.2ha) si este considerata suficienta pentru nevoile comunitatii.
ZONA TERENURILOR LIBERE ocupa un procent de 44.02 % din intravilan, ceea ce

reprezinta 28.44 ha.
la strada sa fie cuprinsa intre 12 m si 20 m (maximum).
6. Sat Haineala
EXISTENT - SAT HAINEALA

PROCENT DIN
TRUP TOTAL
TOTAL
6.1. INTRAVILAN
INTRAVILAN (%)
22.78 22.78 71.95
COMPLEMENTARE
0.00 0.00 0.00
DEPOZITE
3.UNITATI AGROZOOTEHNICE 0.00 0.00 0.00
0.27 0.27 0.85
INTERES PUBLIC
2.14 2.14 6.76
TRANSPORT RUTIER

0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00
EDILITARE
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
0.40 0.40 1.26
CIMITIRE
9.DESTINATIE SPECIALA 0.00 0.00 0.00
10.TERENURI LIBERE 6.07 6.07 19.17
11.APE 0.00 0.00 0.00
12.PADURI 0.00 0.00 0.00
13.TERENURI NEPRODUCTIVE 0.00 0.00 0.00
TOTAL INTRAVILAN 31.66 31.66 100.00

In localitatea Haineala functioneaza o scoala generala:
Scoala Generala din satul Haineala este o constructie veche din anul 1916, are
peretii din lemn si acoperisul din tigla. Suprafata construita este de 206 mp si terenul
7. Sat
EXISTENT - SAT PUSTIANA
PROCENT DIN
TRUP TRUP TOTAL
TOTAL
7.1. 7.2. INTRAVILAN
INTRAVILAN (%)
70.63 0.00 70.63 59.78
COMPLEMENTARE
0.00 0.00 0.00 0.00
DEPOZITE
1.31 0.00 1.31 1.11
INTERES PUBLIC
8.70 0.00 8.70 7.36
TRANSPORT RUTIER

0.36 0.00 0.36 0.30
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
0.99 0.20 1.19 1.01
CIMITIRE
10.TERENURI LIBERE 35.13 0.00 35.13 29.73
11.APE 0.83 0.00 0.83 0.70
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
Pustiana
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
EXISTENT-SAT PUSTIANA COMPLEMENTARE
2.UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
1% 0%
PUBLIC
30% TRANSPORT RUTIER
ZONE PROTECTIE
8.GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE
0% 60% 9.DESTINATIE SPECIALA
1% 10.TERENURI LIBERE
7%
0% 11.APE
0%
1% 0% 12.PADURI
0%
Localitatea Pustiana este a doua ca marime in comuna Pirjol, aflandu-se intr-o reala
dezvoltare sociala. Marea majoritate a tinerilor care sunt angajati in strainatate aleg satul
Pustiana pentru intemeierea unei gospodarii, motivati fiind de apropierea fara de satul
Pirjol – resedinta de comuna, a terenului potrivit pentru constructii din punct de vedere al
conditiilor meteorologice (vanturi slabe in tot timpul anului) si geotehnic (conditii bune de
fundare, panza freatica ce se gaseste la mica adancime).
Ca si evolutie viitoare, se doreste o marire a intravilanului in zona de nord a localitatii,

zona destinata locuirii.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Pustiana, o constructie veche din anul 1916, este din
caramida, are sarpanta din lemn si acoperisul din tigla (pozitia 85 Anexa 63 la HG
1347/2002).
Monumentul Eroilor din satul Pustiana este o constructie din beton si a fost
inaugurat in anul 1993 (pozitia 96 Anexa 63 la HG 1347/2002).

In localitatea Pustiana functioneaza o scoala generala si o gradinita:
Scoala Generala din satul Pustiana este o constructie din caramida relativ noua, din
anul 1984. Are doua nivele: P + 1, iar acoperisul este din tabla. Terenul aferent este de
3904 mp (pozitia 90 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Gradinita din satul Pustiana este o constructie veche, din anul 1916. Cladirea are
peretii din caramida si acoperisul din tigla. Suprafata construita este de 116 mp si terenul
8. Sat Tarita
EXISTENT - SAT TARITA

TRUP TRUP TRUP TOTAL
8.1. 8.2. 8.3. INTRAVILAN
28.69 7.64 0.00 36.33
COMPLEMENTARE
0.00 0.00 0.00 0.00
DEPOZITE
3.UNITATI
0.00 0.00 0.00 0.00
AGROZOOTEHNICE
0.69 0.19 0.00 0.88
INTERES PUBLIC
4.90 1.49 0.00 6.39
TRANSPORT RUTIER
AGREMENT, ZONE 0.00 0.00 0.00 0.00
PROTECTIE
0.00 0.00 0.00 0.00
EDILITARE
0.00 0.23 0.20 0.43
CIMITIRE
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________

10.TERENURI LIBERE 12.49 7.32 0.00 19.81
11.APE 0.72 0.00 0.00 0.72
12.PADURI 0.00 0.00 0.00 0.00
13.TERENURI
2.40 0.00 0.00 2.40
NEPRODUCTIVE
EXISTENT - SAT TARITA
COMPLEMENTARE
0% 4% 2.UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
1%

PUBLIC
30% 5.CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT RUTIER
ZONE PROTECTIE
53%
8.GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE
0%
10.TERENURI LIBERE
1%
11.APE
0% 10%
12.PADURI
0%
1% 13.TERENURI NEPRODUCTIVE
0% 0%
Satul Tarita este alcatuit din doua trupuri situate pe DJ 156A. Prin HG a fost aprobata
infiintarea satului Hemieni, care se constituie din Trupul 8.2..
Nu se poate spune ca evolutia localitatii este spectaculoasa, dar ea se mentine pe un
trend pozitiv.
DOTARI CULTURALE
Caminul cultural din satul Tarata este o constructie relativ noua, din anul 1984.
Cladirea are peretii din caramida, sarpanta din lemn si acoperisul din azbociment (pozitia
83 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Troita din satul Tarata este din lemn si a fost construita in anul 1998 (pozitia 100
Anexa 63 la HG 1347/2002).
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
In localitatea Tarata functioneaza o scoala generala:

Scoala Generala Tarata a fost construita in anul 1964, are peretii din caramida si
acoperisul din azbociment (pozitia 89 Anexa 63 la HG 1347/2002).
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in teritoriul administrativ

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Parjol este de 3321,00 ha din care 2949.18
ha in extravilan si 371.82 ha in intravilan.
ADMINISTRAATIV AL
CATEGORII DE FOLOSINTA
UNITATII DE BAZA
TOTAL GENERAL
AGRICOL NEAGRICOL
TERITORIUL
Pasuni,fanete
NEAGRICOL
Curti-constr.
Neproductiv
AGRICOL
Drumuri
TOTAL
TOTAL
LLivezi
Paduri
Arabil
Ape
Vii
EXTRAVILAN 1714.45 1947.09 1.37 17.90 3680.81 948.04 194.86 71.27 45.43 100.22 1359.82 5040.63
INTRAVILAN 117.23 72.29 9.78 10.50 209.80 4.50 18.90 56.15 82.28 13.00 174.83 384.63
TOTAL 1831.68 2019.38 11.15 28.40 3890.61 952.54 213.76 127.42 127.71 113.22 1534.65 5425.26
% DIN TOTAL 33.76 37.22 0.21 0.52 71.71 17.56 3.94 2.35 2.35 2.09 28.29 100.00
EXISTENT COM UNA PIRJOL - CATEGORII DE FOLOSINTA
Arabil
1831.68 Pasuni,fanete
1534.65
Vii
LLivezi
127.71
127.42 Paduri
213.76
Ape
Drumuri
952.54
28.40 2019.38 Curti-constr.
11.15
Neproductiv
Asa cum reiese din datele de mai sus, comuna Pirjol este reprezentata de pasuni-fanete,
urmat fiind de terenul arabil si cel neproductiv.
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________
Datele confirma caracterul agricol al comunei, aratand potentialul natural al acesteia si

posibilitatea de dezvoltare, respectiv valorificarea terenului agricol prin mijloace
mecanizate moderne si a pasunilor si fanetelor.
De asemenea, nu trebuie neglijata suprafata acoperita de paduri, care ofera sansa de

valorificare a lemnului si produselor secundare (ciuperci, fructe de padure, polen, etc.),
precum si dezvoltarea turismului cu toate componentele sale: agroturism, turism cultural,
etnic, istoric, religios, etc..
11.15 TOTAL AGRICOL COM.PIRJOL
28.40
1831.68 Arabil
2019.38
Pasuni,fanete
Vii
LLivezi
Analizand terenul agricol pe total comuna, se observa ca cea mai importanta suprafata
agricola este ocupata de pasuni si fanete, fiind urmata de terenul arabil . De mentionat
este faptul ca si comuna Parjol are un real potential natural, din pacate nevalorificat la
cote inalte. Motivele acestei situatii existente au fost tratate la capitolul „Situatia
economica”, cele mai importante fiind conditiile neavantajoase de acordare a creditelor
bancare interne – dobanzi mari, garantii in afara bunului sau imobilului achizitionat,
insuficienta cunoastere a granturilor si creditelor externe, etc..
Cea mai mare parte a terenului neagricol este reprezentat de terenul neproductiv, fiind
urmat de suprafata acoperita de paduri.
______________________________________________________________________________________________

Pug Pirjol 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pug Pirjol 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG comuna Parjol ARHIPROIECT

CUPRINSUL MEMORIULUI GENERAL

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU pag.80

4. CONCLUZII - MASURI pag.132

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A PUG - ului

1.2. OBIECTUL LUCRARII

urbanism (RLU) al comunei Parjol, judetul Bacau care va constitui un instrument

Studiul de fata identifica directiile coerente de dezvoltare urbanistica de larga perspectiva

1.3 SURSE DE DOCUMENTARE. LEGISLATIE IN VIGOARE

Legislatia in vigoare care a stat la baza elaborarii documentatiei:

DOMENIU ACT NORMATIV MONITORUL OFICIAL

DOMENIU ACT NORMATIV MONITORUL OFICIAL

ORDONANTA Nr. 68 din 26 august 1994

DOMENIU ACT NORMATIV MONITORUL OFICIAL

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII COMUNEI

Batranii satelor povesteau cu mare mandrie ca pamantul si oamenii acestor meleaguri au

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Climatul comunei Parjol este temperat continental, cu temperatura medie anuala

Vanturile predominante bat din directiile nord, nord-vest si nord-est.

Inaltimile reduse, ca si pantele domoale au facut posibile extinderea araturilor si culturilor

F) FACTORI DE RISC NATURAL

In cazul amplasarii unor obiective mai importante pe teritoriul comunei Parjol se va

= 1,0 sec. conform Normativ P 100 / 92 si normelor Indicativ NP – 055 - 01 aprobate de

2.3. RELATIILE IN TERITORIU

 Comuna Parjol se invecineaza la nord cu comuna Balcani, la sud cu comuna

2.4.1. Potential economic

Repartitia agentilor economici pe domenii de

Se remarca astfel tendinta de infiintare si functionare a agentilor economici care activeaza

agenti economici in domeniul

9000000 agenti economici in domeniul

Cu toate acestea, avandu-se in vedere potentialul natural si pozitia geografica,

o revitalizare a activitatilor economice, culturale si de alta natura pe plan local,

Complementar activitatilor generatoare de profit, pe teritoriul comunei se desfasoara

2.4.2. Potential natural

In functie de categoria de folosinta, terenul agricol se imparte astfel:

Din datele si graficul de mai sus, se desprind concluziile:

2.4.3 Tendinte de evolutie

Toate acestea sunt motivate de:

 Populatie stabila (conform informatiilor primite de la Primaria comunei): 7150

 Repartitia populatiei pe localitati componente:

Repartitia populatiei pe localitati

 Evolutia populatiei in comuna si localitati componente

• Evolutia populatiei in localitatile componente

 Componentele evolutiei numarului de locuitori in comuna Parjol

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Nascuti vii 107 128 93 87 98 89 80 95

Repartitia populatiei pe grupe de varsta si sexe

• Repartitia populatiei pe grupe de varsta si sexe

0 - 4 ani 5 - 9 ani 10 - 14 ani 15 - 19 ani

Structura populatiei stabile dupa etnii se prezinta astfel:

Total populatie stabila la Din care, dupa unele etnii

Analizand evolutia populatiei dupa unele etnii se observa ca marea majoritate a

Structura populatiei stabile dupa etnii

Structura populatiei stabile dupa religii se prezinta astfel:

6773 4312 2402 1 57 1

In functie de religie, se remarca faptul ca majoritatea populatiei este de origine ortodoxa

Populatia stabila dupa religii

Evolutia numarului de gospodarii ( comuna si localitati componente )

1977 1992 2002

500 Sat Barnesti

Evolutia marimii medii a gospodariei ( comuna si localitati componente )

An/Localitate 1977 1992 2002