DENUMIRE PROIECT : ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC

GENERAL (P.U.G.)
COMUNA PLENIŢA, JUD. DOLJ

PROIECT : Nr. 93/2015

BENEFICIAR: COMUNA PLENIŢA

Comuna PLENIŢA, Jud. Dolj

FAZA : P.U.G. (Plan Urbanistic General)

şi R.L.U. – Regulament Local de
Urbanism aferent P.U.G.

MEMORIU GENERAL

PROIECTANT: S.C. EXPERT DESIGN BAM S.R.L.

2016
 BORDEROU

pag.

PIESE SCRISE
COLECTIV DE ELABORARE 3

MEMORIU GENERAL 4

1. INTRODUCERE 5
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 5
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII 5
1.3. SURSE DOCUMENTARE – BAZA TOPOGRAFICĂ 5

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 8

2.1. EVOLUŢIE 9
2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL 12
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU 15
2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE 17
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE 29
2.6. CIRCULAŢIE 35
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ
TERITORIAL 35
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 43
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ 43
2.10. PROBLEME DE MEDIU 45
2.11. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI 46

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 47

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 47
3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI 47
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU 48
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR 48
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI 50
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI 52
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ.
BILANŢ TERITORIAL 52
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 57
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 58
3.10. PROTECŢIA MEDIULUI 58
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 58
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 60

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE 61

ANEXA 1. BILANŢ TERITORIAL PE LOCALITĂŢI COMPONENTE 63
ANEXA 2. BILANŢ TERITORIAL GENERAL 64

1
PIESE DESENATE
00. ÎNCADRARAREA ÎN CONTEXT TERITORIAL Sc.: 1: 25.000
SITUAŢIA EXISTENTĂ – DISFUNCŢIONALITĂŢI –
01. Sc.: 1:5.000
PLENIŢA
REGIMUL JURIDIC - OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ –
02. Sc.: 1:5.000
PLENIŢA
03. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – PLENIŢA Sc.: 1:5.000
04. ECHIPARE EDILITARĂ APĂ-CANAL – PLENIŢA Sc.: 1:5.000
SITUAŢIA EXISTENTĂ – DISFUNCŢIONALITĂŢI –
05. Sc.: 1:5.000
CASTRELE TRAIANE
06. REGIMUL JURIDIC – CASTRELE TRAIANE Sc.: 1:5.000
07. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – CASTRELE TRAIANE Sc.: 1:5.000
08. ECHIPARE EDILITARĂ APĂ – CASTRELE TRAIANE Sc.: 1:5.000

COORDONATOR PROIECT,

DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

2
 E X P E RT DE S I G N - B AM s.r.l.
ARHITECTURA, URBANISM, PEISAGISTICA, CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE
J/16/1712/2005, C.U.I. RO17890272, Str.Brazda lui Novac, nr.83, Bl.C8b, Sc.1, Ap.2, Craiova, Jud. Dolj,
E-mail: expertdesignbam@yahoo.com, design.group2000@yahoo.com
Tel/Fax. 0351- 807 432; Mobil.0741 233 084

COLECTIV DE ELABORARE

CORDONATOR DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

ŞEF DE PROIECT:

PROIECTANT: DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

ARH. SORINA DUMITRESCU

ARH. MARIANA M. MIHAILOV

ARH. NEDIPL. MIHAIL MOGA

ING. Ins. OVIDIU GH. VANGHELIE

ING. RAZVAN G. CIUCA

ARH. MARIANA M. MIHAILOV

DESENAT:

ING. RAZVAN G. CIUCA

3
 MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

Potrivit prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu

modificările şi completările ulterioare, art. 46:

“Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de
reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind
baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate
administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic
general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici,
culturali şi a necesităţilor locale.”

Planul Urbanistic General (P.U.G.) – etapa II-a al comunei PLENIŢA în vigoare a fost
elaborat în anul 2008 de S.C. „Proiect Craiova” S.A., şi a fost aprobat de Consiliul
Local PLENIŢA prin HCL nr. 38din 31.08. 2009.

Potrivit prevederilor legale, P.U.G. şi Regulamentul Local aferent au o valabilitate de

maximum 10 ani, după care este necesară o reevaluare a obiectivelor stabilite prin
documentaţie şi formularea unor obiective noi, în concordanţă cu tendinţele de
dezvoltare şi aspiraţiile comunităţii.

De la data aprobării documentaţiei anterioare, domeniul urbanismului şi amenajării

teritoriului a fost reglementat prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, care între timp a suferit mai multe modificări şi completări.

Prezenta documentaţie se elaborează cu respectarea prevederilor Ghidului privind

metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general,
aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999, iar regulamentul local de urbanism aferent,
cu respectarea prevederilor Ghidului privind elaborarea şi aprobarea
regulamentelor locale de urbanism, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/1999.

În acelaşi timp se actualizează datele şi informaţiile care stau la baza formulării

reglementărilor urbanistice şi se fac noi estimări şi prognoze în ceea ce priveşte evoluţia
demografică şi dinamica forţei de muncă (populaţia activă), evoluţia activităţilor
economice şi problemele de mediu.

4
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

 Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) – actualizare,

COMUNA PLENIŢA – JUDEŢUL DOLJ
 Beneficiar: Comuna PLENIŢA, jud. Dolj
 Proiectant urbanism: S.C. EXPERT DESIGN-BAM S.R.L., Craiova, Dolj
 Coordonator: dr. arh. MOHAMMAD AL-BASHTAWI, Certificat R.U.R. (D şi E)
 Data elaborării: 10/2015

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Obiectul prezentei lucrări este teritoriul delimitat ca teritoriu intravilan al comunei

PLENIŢA, Judeţul Dolj, pentru care se elaborează Planul Urbanistic General (PUG) şi
Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG pentru cele 2 localităţi componente ale
comunei, pentru actualizarea P.U.G. elaborat în anul 2008 de S.C. „Proiect Craiova”
S.A. şi aprobat în 2009 şi care va fi referit în continuare ca „PUG 2009” (PRELIMINAR).

Documentaţia se elaborează cu respectarea cerinţelor stabilite prin legislaţia aferentă

domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului şi domeniilor conexe şi transpune
opţiunile populaţiei şi aspiraţiile acesteia pentru perioada următoare în care PUG va fi
valabil, de la data aprobării sale în consiliul local.

De asemena, la formularea soluţiilor urbanistice propuse prin prezenta documentaţie

s-au analizat documentele strategice la nivel naţional, judeţean şi local şi s-au reţinut
acele prevederi care au impact asupra dezvoltării viitoare a localităţii.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Actualizarea documentaţiei s-a bazat pe rolul identificat în teritoriu de documentaţiile de
rang superior:

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

- Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Vest Oltenia

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Dolj

- Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada

2014-2020

precum şi pe obiectivele dezvoltării formulate în cursul consultărilor avute cu

reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale.

5
Beneficiarul nu a furnizat alte informaţii din documentaţii de urbanism elaborate înainte
de PUG 2009 (PRELIMINAR) şi înainte de actualizarea prezentă.

Primele elemente analizate au fost prevederile PUG 2009 (PRELIMINAR), suport

pentru evaluarea situaţiei actuale şi faţă de care s-au raportat aspiraţiile prezente ale
comunităţii, documentate prin discuţii şi consultări avute cu autoritatea locală.

Au fost de asemenea analizate Secţiunile: I – V şi VIII ale Planului de amenajare a

teritoriului naţional (PATN), secţiuni aprobate prin:

 Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea I – Reţele de transport

 Legea nr. 171/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a II-a – Apă (modificată prin Legea nr. 20/2006)

 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a III-a – Zone protejate

 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi

 Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

 Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice

Alte surse de informaţii utilizate în cadrul lucrării au fost:

- Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Dolj (LMI - Dolj), actualizată 2015

- Date Institutului Naţional de Statistică -Direcţia Judeţeană şi informaţii actualizate

furnizate de beneficiarului

- Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Dolj – Academia Română, Institutul de

Cercetare Socio-Umană „C.S. Nicolăescu Plopşor”, Craiova (2004), Ed. ALMA-
Craiova

- Alte date şi informaţii provenind de pe pagini web specializate, pagina primăriei,

paginile agenţiilor şi direcţiilor administraţiilor publice naţionale, judeţene şi locale
(buletine statistice, rezultatele recensămintelor: populaţiei şi locuinţelor, agricol;
strategii, programe, proiecte etc.), alte date şi informaţii furnizate de beneficiar

- Datele culese de proiectant în teren

6
Baza topografică
Baza topografică a fost asigurată de OCPI Dolj şi de Consiliul Judeţean Dolj prin S.C.
INTELIGIS S.R.L. Rm. Vâlcea, (GIS) pusă la dispoziţia proiectantului de beneficiar prin
grija Primăriei Comunei PLENIŢA.

- Suport topografic/cadastral în sistem proiecţie Stereo 1970

- Planul topo-cadastral încadrare în teritoriu, sc.: 1:25.000

- Planul topografic, sc.: 1:5.000

Pentru trasarea cât mai corectă a limitelor intravilanului existent s-a procedat la
identificarea unor repere pe planurile suport ale PUG 2009 (Preliminar)., făcându-se în
permanenţă analiza comparativă între cele două suporturi – electronic şi pe hârtie la
scara 1:25.000, respectiv la 1:5.000.

Baza legală este prezentată în anexă la Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG
şi constă în:

Legislaţia aferentă domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului (Ordinul nr.

13N/1999 privind conţinutul-cadru al planului urbanistic general, Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările
ulterioare, Regulamentul General de Urbanism aprobat cu HGR nr. 525/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor
de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare etc.)

Legislaţia conexă domeniului (protejarea monumentelor istorice, sănătatea

populaţiei, protecţia mediului, regimul juridic al drumurilor, cadastru şi publicitate
imobiliară etc.)

7
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

Comuna PLENIŢA este situată în zona de vest a judeţului Dolj, la limita cu judeţul
Mehedinţi, în extremitatea nordica a Câmpiei Române,

Localitatea este amplasată la cca. 60km SV de municipiul reşedinţă de judeţ Craiova.

Potrivit primite de la beneficiar şi de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, comuna

PLENIŢA are în prezent 2 localităţi componente:

PLENIŢA – localitatea reşedinţă de comună

CASTRELE TRAIANE – Sat Component

între care se face legătura pe drumurile judeţene

- DJ 561A (Giurgiu-Băilesti-Pleniţa)
- DJ 561D-(Pleniţa-Orodel-Giubega-Baileşti-Rast)
- DC 58 - (Caraula-Pleniţa)
- DC 59 - (Pleniţa-Castrele Traiane)

Comuna PLENIŢA se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale:

la Nord: Comuna Verbita
la Sud: Comuna Unirea
la Nord -Vest: Comuna Dârvari si Oprişor (jud. Mehedinţi)
la Est: Comuna Orodel si Caraula
Unitatea administrativ teritorială are o suprafaţă de 8.866 ha şi o populaţie de 4.663 (în
2014), conform datelor transmise de beneficiar (5.281 înregistraţi la Recensământul
populaţiei şi locuinţelor din 2002, 4.663 înregistraţi la Recensământul populaţiei şi
locuinţelor din 2011). Inca din perioada interbelica, Plenita indeplinea functii traditionale
de loc central, devenind pol rural, cu rol de deservire microregional si de echilibru in
teritoriu, situatie perpetuata si in perioada urmatoare, pana la momentul actual, după
cum notează Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru
perioada 2014-2020.

Conform PUG 2009, aprobat prin HCL nr. 38/31.08.2009, intravilanul comunei insuma
469 ha, din care:
Sat PLENIŢA, total intravilan 373 ha
Sat CASTRELE TRAIANE, total intravilan 96 ha

Prin HCL nr. 17 din 19.02.2013, s-a aprobat PUZ in vederea construirii „Parc
Panouri Fotovoltaice 5 MW, 14 MW, 9MW, in T69, parcela 8; T68, parcelele
2,3,4,5,7,8,9,11/2, 13, 14, 15, 17 si 18; T67 parcelele 7,9,10,12,13,14 si 15”
introducandu-se in intravilanul Comunei Plenita suprafate de 106,34 ha.

8
 Astfel suprafata intravilanului Comunei Plenita ar trebui sa totalizeze 575,34 ha.

Conform GIS pus la dispozitie de Consiliul Judetean Dolj, din calculul terenurilor
intravilane, rezulta in mod obiectiv o suprafata de 583,97 ha, din care:
Sat PLENIŢA, total intravilan = 383,62 ha
Sat CASTRELE TRAIANE, total intravilan = 94,01 ha
Parc fotovoltaic introdudus in intravilanul Prin PUZ in2013 = 106,34 ha

Arie protejata comunitara „Poiana Bujorului” 44 ha

*
Între suprafaţa intravilanului existent şi calculul suprafeţei care rezultă pe suportul
cadastral, cu figurarea limitei intravilanului existent, conform PUG 2009 realizat pe
suport de hârtie, există o diferenţă de cca. 8,63 ha. Astfel:
- conform datelor furnizate de beneficiar (PUG 2009 si HCL 38/2009), suprafaţa
totală a intravilanului este de 575,34 ha.
- pe baza lucrării PUG, din calculul suprafeţei intravilanului rezultă în mod obiectiv
o suprafaţă de cca. 583,97 ha. Se menţionează faptul că acest calcul este o
funcţie automată a programului în care s-a realizat lucrarea
Având un suport topo cu un grad mult mai mare de precizie decât documentaţia
anterioară şi beneficiind de posibilităţi de calcul mult mai exact al diferitelor suprafeţe
delimitate, prezenta documentaţie va stabili suprafaţa intravilanului comunei (existent şi
propus) şi bilanţul suprafeţelor aferente funcţiunilor.

2.1. EVOLUŢIE
Evoluţia istorică a aşezărilor cuprinse în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale
PLENIŢA este infiintata prin legea administrativa din 31 martie 1864. A fost constituita
din satele Pleniţa, Poiana-Pleniţa, Miculesti (1864-1912), Pleniţa, Castrele Traiane
(1950-pâna in prezent). În perioada 1912-1950 a fost reşedinţa de plasă, iar in perioada
1950-1965, reşedintă de raion. Atestată din cele mai vechi timpuri de fragmentele de
vase ceramice şi ornamentele specifice culturii Basarabi, de urmele cetăţii de formă
ovală, de pământ apărate cu şanţ şi val întărit cu două ziduri şi palisadă de lemn, urme
datând, se pare, din epoca fierului, dar şi de necropola geto-dacică, descoperite în urma
săpăturilor efectuate în prima jumătate a secolului trecut în satul CASTRELE TRAIANE,
în vreme ce pe teritoriul localităţii PLENIŢA săpăturile din 1956 au evidenţiat de
asemenea un strat de locuire şi au scos la lumină material ceramic de diferite forme –
un „stâlp coloană” de pământ de 0,43 m înălţime, cu urme de arsură, fragmente
ceramice ale unor vase bitronconice cu toarte orizontale, străchini cu caneluri sau
faţete, cu decor incizat şi excizat, căni cu toartă şi o cupă cu picior, fragmente de plăci
de lut, cărbuni, cenuşă, oase calcinate.

Ocupaţia principală a locuitorilor comunei a fost dintotdeauna agricultura cu ramurile ei

conexe.

9
Economia. În anul 1892 suprafata comunei era de 1530 ha pământ arabil şi 810ha vii.
În acelaşi an, în comună mai erau 2 mori cu apa, un bâlci anual ce se tinea pe 16 iulie,
12 cârciumi, 27 meseriaşi, o banca populara, 2 mori cu abur, 2 mori cu ţiţei, 1 fabrică
caramidă,1 târg saptamînal un târg anual,

În anul 1932 apar 3 banci populare, 5 banci comerciale, 2 cooperative şi 1 obşte, 1

fabrică ţigla, 1 fabrica de ulei, depozite de cherestea mori sistematice, un depozit de
petrol şi benzina, 1 abator.

Evoluţia populatiei. În anul 1892 în comuna erau 6050 locuitori, în anul 1912 - 6026
locuitori din care 3039 barbaţi şi 2987 femei, 1196 cladiri locuite, 178 nelocuite, în anul
1930 – 8221 locuitori 7784 populaţie stastabilă, 1956 – 8263 locuitori (3890 barbaţi,
4373 femei), în anul1966 – 7836 locuitori, în anul 1977 – 6648 locuitori, în anul 1992 –
5898 locuitori, în anul 2013 - 4722 locuitori iar în 2014 – 4663 locuitori.

Instituţii. În anul 1892 în Pleniţa erau primarie, post de jandarmi, post telefonic, punct
sanitar, 1 şcoală, 1 biserică, în anul 1912 – primărie 1 post de jandarmi, 1 oficiu postal,1
medic, 1 agent sanitar, 1moaşă comunală, în anul 1936 – primărie, 1 subprefectură
1 judecătorie secţie de jandarmi, 1oficiu postal, 1 spital, 2 farmacii, 1 cămin cultural,
2societăţi sportive, 2gimnazii unul de fete si unul de baieţi.

Conform recensământului din 2002 suprafaţa totala a comunei este 8866 ha, din care
suprafaţa agricolă este de 7566 ha. Efectivele de animale sunt 330 bovine, 770 porcine,
1000 ovine, 25.000 păsări.

Recensământul din 2002 a înregistrat 4722 locuitori.Numărul mediu al salariaţilor - total

– 489 persoane, locuinţe total 2.696

Recensământul din 2011 a înregistrat 4722 locuitori.Numărul mediu al salariaţilor - total

– 250 persoane, locuinţe total 2.519.

CASTRELE TRAIANE

Castrele Traiane, la rândul ei a fost comună între anii 1926-1950. Compusă din
Castrele Traiane (1926-1950) şi satele Poiana Pleniţei şi Castrele Traiane (1925-1950).

În anul 1941 comuna avea o populaţie de 943 locuitori, 282 de familii.

Instituţiile se gaseau în comună in anul 1941 sunt: primărie, post de jandarmi, post
telefonic, 1 camin cultural,(Ana şi Gheorghe Chioralia, înfiinţat în anul 1937), 1 şcoală ,
1 cantină şcolară (funcţiona numai iarna, înfiinţată în anul1939), 1 biserică, 1 bibliotecă
parohială.

10
Castrele Traiane sat adunat, locuit din antichitate. Cetate geto-daca cu doua şanţuri de
aparare. Sub această denumire apare în anul 1925, anterior fiind cătun al satului
Traian,

*
Localităţile componente ale comunei Pleniţa sunt amplasate central în teritoriul
adminsitrativ, după cum urmează:

Legătura între satul Pleniţa şi satul Castrele Traiane se face prin DC 59.

Comuna Pleniţa este înregistrată la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011 cu

o populaţie totală de 4.820 locuitori, pentru ca în 2014 să figureze cu 4.663 locuitori
(conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj şi datelor furnizate
de beneficiar).

Teritoriul administrativ are, potrivit datelor furnizate de beneficiar o suprafaţă de 8.866

ha conform datelor provenite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, din care:
- Intravilan sat Pleniţa: 373 ha
- Intravilan sat Castrele Traiane: 96 ha
- extravilan: 8.397 ha
Extravilanul cuprinde terenuri agricole şi neagricole.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija
beneficiarului, la nivelul anului 2014:
- terenurile agricole totalizează 7566ha,
- terenul arabil: 7.035 ha,
- păşuni: 237 ha,
- vii şi pepiniere viticole: 294 ha,
- terenuri neagricole: 1300 ha,
- terenul ocupat cu păduri şi ale terenuri cu vegetaţie forestieră: 847 ha,
- terenuri ocupate cu ape, bălţi: 2,00 ha,
- terenuri ocupate cu construcţii 254 ha,
- căi de comunicaţii: 178 ha
- terenuri degradate şi neproductive: 19 ha

*
Potrivit secţiunilor PATN aprobate:

Comuna Pleniţa nu este afectată de traseele coridoarelor de transport (Secţ. I).

Comuna este menţionată în listele cuprinzând zonele protejate (Secţiunea a III-a

a PATN, aprobată prin Legea nr. 5/2000, cu referirela „Poiana Bujorului” din
Padurea Plenita.

11
 Potrivit Secţiunii a IV-a a PATN, localitatea reşedinţă de comună se încadrează
în categoria localităţilor rurale de rang IV, pentru care sunt caracteristice
următoarele elemente şi nivel de dotare:

“Rangul IV este atribuit satelor reşedinţă de comună. Dotările minime obligatorii

necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
- sediu de primărie;
- grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;
- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
- poştă, servicii telefonice;
- sediu de poliţie şi de jandarmerie;
- cămin cultural cu bibliotecă;
- magazin general, spaţii pentru servicii;
- teren de sport amenajat;
- parohie;
- cimitir;
- staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto;
- dispensar veterinar;
- sediu al serviciului de pompieri;
- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;
- alimentare cu apă prin cişmele stradale.”

Şi tot potrivit aceleiaşi secţiuni, comuna este menţionată în Anexa II pct. 6.1. pe
lista cuprinzând „Zone lipsite de oraşe pe o rază de circa 25-30 km, care
necesită acţiuni prioritare pentru dezvoltarea de localităţi cu rol de servire
intercomunală”.

Comuna nu se află pe listele anexe ale Secţiunii a V-a a PATN – Zone de risc
natural, respectiv pe listele unităţilor administrativ-teritoriale afectate de inundaţii
sau alunecări de teren, iar în ceea ce priveşte intensitatea seismică echivalentă,
având impact asupra proiectării construcţiilor, comuna este încadrată într-o zonă
cu gradul VIII (exprimat în grade MSK).

Comuna nu figurează nici pe listele anexe ale Secţiunii a VIII-a a PATN – Zone
cu potenţial turistic.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Comuna Pleniţa este situata în partea de vest a judeţului Dolj, la limita administrativă cu
judeţul Mehedinţi, în extremitatea nordica a Câmpiei Române şi anume a subunitatii
acesteia numită „Câmpia Dârvari’’, comuna găsindu-se la limita dintre Câmpia inaltă a
Bălăciţei (Podişul Getic) şi Cîmpia joasa a Băilestiului (Dîrvari).

12
Din punct de vedere geomorphologic, întâlnim în teritoriul administrative al comunei
Pleniţa, atât relief de câmpie cu altitudini de pâna la 200m şi care cuprinde cea mai
mare parte a suprafeţei, cât şi intrânduri ale Podişului Getic (Cîmpia înaltă a Bălăciţei)
în partea de nord a comunei cu altitudini de peste 200m (dealul Gemeni cu 215m)

Menţionam ca întreaga limită Nordica a Câmpiei Române spre Podişul Getic, este un
vechi abrupt de eroziune al Dunării care a avut ca suprafaţă iniţiala- Câmpia lacustră de
vîrsta levantină şi care este pusă in evidenţă de cursurile subsecvente ale văilor.
Aceasta limită mai este marcată şi de situarea localitaţilor în intrîndurile (golfurile)
Câmpiei Romîne din zona colinară si printre care se numara si localităţile comunei
Pleniţa.

În cea mai mare parte a teritoriului administrative se întâlnesc depozite de acumulare,

de terasă, de vârsta cuaternală, foarte favorabile dezvoltării culturilor mari agricole, iar
în partea de nord a teritoriului apar depozitele Câmpiei Colinare a Podisului Getic,
reprezentate prin argile, nisipuri şi pietrişuri, favorabile în special culturilor de vita de vie
şi pomilor fructiferi.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este reprezentată prin văi care au cursuri

intermitente (numai în timpul ploilor sau primăvara la topirea zăpezilor) şi care sunt
tributare în mod indirect, fluviului Dunărea.

În extremitatea nord-estică a teritoriului se găseşte Valea Padina Mare, iar localitatea

Pleniţa este străbatuta de la nord-vest spre sud-est de Valea Seacă numită ”Ududoi”

Din punct de vedere al condiţiilor climatice, localitatea se situează într-o zonă cu

climat temperat-continental cu slabe influenţe submediteraneene şi cu un regim termic
moderat, cu o

-temperatură medie anuală de 11°C,

- temperatura lunii ianuarie (0-3°C),

- temperatura lunii iulie (peste 20-23°C),

- temperatura minimă absolută -29°C,

- temperatura maximă absolută +41°C

- prima zi de de inghet apare dupa 20 octombrie, iar ultima in prima decadă a lunii
aprilie, determinând un interval de cca 210 zile pe an fară ingheţ

- cantitatea medie de precipitaţii 500mm pe an

13
- vântul dominant are direcţia VNV + ENE

Prezenţa pădurilor ( 846 ha) în zonă face ca regimul climatic al comunei să fie unul
echilibrat, fără extreme vară-iarnă, cu primăveri mai timpurii, cu un număr de peste 70
de zile de vară anual şi precipitaţii atmosferice abundente (500 mm/an) cu două
maxime: în mai şi în octombrie, datorate influenţelor submediteraneene.

Vânturile caracteristice Austrul (vânt uscat, secetos dinspre sud-vest), vânturile vestice,
sud-vestice şi sud-estice. Vânturile scot în evidenţa prezenţa unei zone de interferenţă
spre partea estică a Câmpiei Române. Aspectul general al reliefului regiunii în care se
află situată comuna Pleniţa favorizează deplasarea maselor de aer din Vest spre Est.

Datorita influenţei submediteraneene întîlnim zone protejate:

- Poiana Bujorului in NV comunei – 44ha

- Pădurea de arborete de cereto-gârnitele în zona Pleniţa, Verbiţa (NV com. Pleniţa şi

sudul com. Verbiţa )-15 ha.

Apa subterană se situează la adâncimi mai mari de 10 m.

Solurile caracteristice sunt solurile brun-roşcate inclusiv de tranziţie şi solurile brun-

roşcate podzolite, favorabile culturilor mari agricole, dar şi celor legumicole, de mai mică
întindere, ce se dezvoltă în special în lungul văilor.

Raportat la Secţiunea a V-a – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone
de risc natural), localitatea se situează în zona de intensitate seismică VIII exprimată în
grade MSK, cu o perioadă medie de revenire de cca. 100 de ani, şi nu este încadrată în
categoria localităţilor afectate de inundaţii şi nici în categoria localităţilor afectate de
alunecări de teren.

În urma analizei întreprinse în scopul fundamentării propunerii de rezolvare urbanistică

se poate afirma că zona nu pune probleme deosebite din punct de vedere geotehnic.

Vegetaţia este caracterizată printr-o mare varietate de specii. Pe teritoriul comunei

Pleniţa vegetaţia lemnoasă este dominată de cer şi gârniţă (dar o mare răspândire
prezintă şi stejarul, gorunul, carpenul, salcâmul, paltinul de câmp, ulmul de câmp, părul
pădureţ şi mărul pădureţ, păducelul, arţarul tătăresc, cornul, sângerul) şi dispusă în
pâlcuri de păduri, cu pajişti, cu vegetaţie ierboasă măruntă, de stepă (mierea ursului,
păiuşul stepic, iarba deasă şi iarba moale, aliorul, vinariţa, fragii de câmp, căpşunile de
câmp, măzărichia de pădure, ochiul boului, tătăneasa, trestia de câmp, cerenţelul,

14
obsiga, cucuta de pădure, vâscul de stejar, floarea Paştilor, năpraznicul, colţisorul,
mărgeluşele, leurda, şovarul, rogozul, nu-ma-uita, ciuboţica cucului, clopoţeii, crucea
pământului).

Fauna prezintă şi ea o mare varietate de specii de animale şi păsări încadrându-se în

fauna caracteristică zonei de câmpie: mamifere – lupul, vulpea, iepurele de câmp,
şoarecele de câmp; păsări – privighetoarea, graurul, potârnichea, gaiţa, mierla, etc.;
reptile şi insecte, dintre care unele elemente de faună mediteraneeană – lăcusta
marocană şi cârcăiacul.

În geneal agricultura intensivă are consecinţe ireversibile asupra peisajului,

supravieţuirea unor specii depinzând de conservarea habitatelor lor (suprafeţe mari de
fâneţe, pajişti, lacuri, lunci, terenurile agricole şi vegetaţia forestieră, ameninţate în
Europa şi protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene). Pe de altă parte,
agricultura extensivă şi exploatarea durabilă a resurselor, ca şi conservarea modului de
viaţă tradiţional al comunităţilor locale au un rol important în păstrarea diversităţii florei
şi faunei.

Clima, relieful şi solul specifice oferă condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea
agriculturii, comuna fiind un important centru de producţie agricolă (culturi mari),
asigurând premisele dezvoltării economice a localităţii.

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Pentru acest capitol au fost analizate secţiunile PATN aprobate, Planul de Amenajare a
Judeţului Dolj şi Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru
perioada 2014-2020, alte documente strategice menţionate la capitolul 2.1. Concluziile
acestor analize sunt prezentate pe capitole, în cadrul documentaţiei.

Nu au fost puse la dispoziţie alte studii de fundamentare

A fost asigurat suportul topo actualizat.

Studii geotehnice se vor elabora pentru fiecare investiţie în parte. Prezenta

documentaţie menţine regimul de construire existent, stabilit prin PUG 2009.

În ceea ce priveşte relaţiile în teritoriu, judeţul Dolj este situat pe cursul navigabil al
Dunării, fiind astfel racordat la reţeaua de căi navigabile naţională şi europeană, un
avantaj important care trebuie valorificat în planificarea dezvoltării localităţilor de pe
teritoriul judeţului.

15
Aeroportul Craiova, cel mai apropiat în zonă de comuna Pleniţa, poate asigura un
transport de călători şi marfă la standarde europene.

Dezvoltarea în perspectivă a transporturilor la nivel regional va putea asigura creşterea

conectivităţii şi accesibilităţii prin modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a
celor două axe diagonale, precum şi construcţia de autostrăzi si drumuri expres
prevăzute. Totodată sunt necesare lucrări de modernizare/reabilitare a drumurilor
naţionale, judeţene şi comunale, iar la nivel de municipii şi oraşe – realizarea arterelor
ocolitoare şi a căilor de circulaţie separate de drumurile naţionale ca alternativă pentru
preluarea traficului de mică viteză (vehiculele agricole) şi reducerea în acest fel a
riscului de producere a accidentelor.

Nu în ultimul rând un impact major asupra dezvoltării localităţilor judeţului l-ar avea
modernizarea reţelei feroviare, în scopul creşterii capacităţii de transport de marfă şi
călători.

În ceea ce priveşte legăturile în teritoriu ale comunei Pleniţa cu celelalte localităţi,

inclusiv cu municipiul reşedinţă de judeţ (Craiova), acestea sunt asigurate prin drumurile
judeţean DJ 561A (Giurgiţa-Baileşti-Pleniţa) şi DJ 561D-Pleniţa-Orodel-Izvoare-Băileşti.
Comuna situându-se la cca. 60 km de municipiul Craiova . Circulaţia şi transportul în
teritoriul comunei sunt organizate în raport cu traseele acestor artere de circulaţie.

Reţeaua de drumuri publice care asigură legătura comunei Pleniţa cu principalele

localităţi din judeţ are o lungime de 50,45 km, din care reţeaua drumurilor comunale are
o lungime de 16,55 km.

Zona rurală din vestul judeţului (la limita cu judeţul Mehedinţi) este una dintre cele
evidenţiate de Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru
perioada 2014-2020 ca zone care se confruntă cu dificultăţi majore, care “resimt
calitatea foarte slabă a infrastructurii de transport (drumuri judeţene şi comunale) către
municipiul Craiova şi celelalte centre urbane, precum şi lipsa unor centre urbane cu rol
de echilibru în zonă”, rol ce “ar putea fi preluat, în perspectivă, de comune precum
Pleniţa, ceea ce, concomitent cu modernizarea drumurilor judeţene şi naţionale, ar
conduce la revitalizarea acestor areale”.

16
Localităţile componente sunt situate aproximativ centrat în teritoriul administrativ al
comunei, aşa cum s-a arătat, localitatea reşedinţă de comună Pleniţa fiind amplasată
spre nordul teritoriului administrativ.

Localizarea în teritoriu situează comuna în raza de influenţă a municipiului Calafat.

2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Judeţul Dolj este cel mai important pol economic din partea de sud-vest a României,
fiind unul dintre judeţele dezvoltate ale ţării (locul 9 din punct de vedere al PIB). În
pofida crizei economice, PIB-ul judeţului a continuat să crească şi în perioada 2007-
2012, peste nivelul regional, dar sub nivelul naţional.

Profilul economic tradiţional al judeţului Dolj este agro-industrial, dezvoltat mai ales în
perioada comunistă, în ultimii 20 de ani începând să se dezvolte sectorul serviciilor, cu
o pondere de aproape 50% (49,7%) din valoarea brută adăugată la nivel judeţean în
2012, în vreme ce contribuţia agriculturii era de doar 7,8%, în creştere constantă, în
pofida faptului că tendinţa la nivel naţional este de scădere.

Agricultura (sectorul primar) are în mod tradiţional o contribuţie importantă la economia

judeţului, 79% din suprafaţa judeţului fiind terenuri agricole, în zona rurală (care
reprezintă peste 90% din teritoriu) locuind 48% din populaţie, iar din totalul populaţiei
ocupate, peste 50% activând în acest sector, fie ca activitate principală, fie secundară,
dintre care 99% în gospodăriile proprii, şi doar 1% ca angajaţi ai exploataţiilor cu
personalitate juridică. Pe de altă parte, 67% dintre aceste persoane au peste 55 de ani,
ceea ce demonstrează dezinteresul tinerilor pentru agricultura de subzistenţă (pentru
consum propriu).

Cu toate acestea, productivitatea muncii în agricultură este redusă comparativ cu

productivitatea în celelalte sectoare. Strategia Economico-Socială a Judeţului Dolj
pentru perioada 2014-2020 mai menţionează un aspect important şi anume că din cele
148.000 de persoane active în agricultură, doar 3.000 au statutul de salariat, restul fiind
persoane ocupate informal şi practicând o agricultură de subzistenţă, fără mijloace
mecanizate, frecvent pe exploataţii individuale de mică suprafaţă (câteva hectare).

Potrivit rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010, în judeţ există mai puţin
de 150.000 de exploataţii agricole, suprafaţă medie fiind de 3,9 ha (peste media
naţională, care este de 3,4 ha, dar mult sub cea a U.E. 28, de 14,2 ha). Dintre acestea,
doar 0,5% au personalitate juridică (34,8% din suprafaţa agricolă totală), ele având o

17
suprafaţă medie de 263 ha. Dar peste 145.000 de exploataţii au o suprafaţă medie de
2,6 ha, fiind exploataţii de tip individual, pe care se practică o agricultură de subzistenţă.

De altfel, la nivelul judeţului:

- 519 ferme au suprafeţe mai mari de 100 ha de teren (în total cca. 47% din
suprafaţa totală)

- 279 au 50-100 ha (3,6% din suprafaţa totală)

- peste 48.000 de exploataţii au mai puţin de 1 ha fiecare, neputând fi considerate

ferme în adevăratul sens al cuvântului

- peste 70.000 au mai puţin de 5 ha fiecare, nefiind, de asemenea, rentabile şi

orientate către piaţă, ci mai degrabă exploatate pentru consumul propriu.

Comuna Pleniţa se numără printre UAT în care nu există ferme de peste 100 ha, sau în
care există maximum o fermă mare, proprietarii preferând să lucreze terenurile
preponderent în regim individual.

În orice caz, interesul pentru structurile asociative în agricultură a rămas în continuare

scăzut la nivel judeţean, singurele structuri recunoscute de Ministerul Agriculturii fiind
cele de la Moţăţei (legume), Dăbuleni (pepeni) şi Călăraşi (legume-fructe).

Practicarea agriculturii de subzistenţă este încă un fenomen generalizat, mai ales în

mediul rural, dar el ar putea dispărea aproape total, iar terenurile agricole rurale ar
putea ajunge să fie abandonate în următorii 10-20 de ani, o dată cu ieşirea din zona
activă a acestor persoane, ceea ce face imperativă necesitatea înfiinţării şi dezvoltării
unor ferme moderne, de mari dimensiuni.

“Această situaţie este specifică mai ales zonelor rurale, unde ponderea populaţiei
ocupate în agricultură este de 81%, pe fondul slabei diversificări a economiilor locale.
Spre comparaţie, în mediul rural, doar 8% din populaţie mai este ocupată în agricultură,
procent care coboară la 3% în cazul municipiului Craiova, care are cea mai diversificată
structură economică”, se menţionează în Strategie.

De asemenea Strategia evidenţiază şi un aspect pozitiv, acela că, în lipsa unor presiuni
imobiliare semnificative, deşi peste 95% din terenul agricol al judeţului se află în
proprietate privată (în comuna Pleniţa 98,73%), suprafaţa a rămas aproape
neschimbată în 2013 faţă de 2007 (diferenţa situându-se sub 90 ha, raportat la
suprafaţa totală de 585.135 ha înregistrată în 2013).

18
În ceea ce priveşte terenurile cultivate, Doljul se află pe locul al III-lea la nivel naţional,
pe locul al II-lea la cereale boabe (la grâu pe locul I), locul al III-lea la floarea-soarelui şi
pe locul I la pepeni.

Producţia la principalele culturi a crescut în perioada 2007-2013, scăzând dependenţa de

condiţiile meteo, pe fondul modernizării agriculturii. Totuşi producţiile medii la nivel judeţean
sunt sub cele medii regionale şi naţionale la grâu şi floarea soarelui, întrucât încă se mai
practică o agricultură cu mijloace rudimentare pe suprafeţe mari de teren, lipsesc sistemele
asociative, iar sisteme de irigaţii mai funcţionează doar pe suprafeţe mici de teren arabil. În
comuna Pleniţa nu au fost identificate nici în 2009 (PUG anterior) suprafeţe de teren irigat.

Cu o pondere de 83,5% terenuri arabile, profilul agricol este unul cerealier.

Se mai notează la nivel judeţean dispariţia suprafeţelor cultivate cu plante textile

(cânepă), orez, soia, plante medicinale şi sfeclă de zahăr, iar suprafaţa de teren arabil
în repaus s-a cifrat în 2013 la cca. 11% din suprafaţa arabilă totală a judeţului, în
scădere cu cca. 33% faţă de 2007, însă în legătură cu acest aspect Strategia
menţionează faptul la nivelul anumitor localităţi se înregistrează suprafeţe mari în
repaus, de peste 1.000 ha fiecare, printre cauze numărându-se şi îmbătrânirea
populaţiei rurale, abandonarea agriculturii de subzistenţă, lipsa structurilor asociative şi a
investitorilor. În comuna Pleniţa suprafaţa agricolă neutilizată totaliza, la nivelul anului
2010, 248.54 ha, adică 3.10% din suprafaţa agricolă totală a comunei, incdrandu-se sub
media pe judeţ.

Cultivarea în seră a intrat în declin după 1990 în judeţ, mai existând în prezent
suprafeţe mari cu sere şi solaria ca şi culturi intensive de legume de grădină doar în
câteva localităţi. În comuna Pleniţa suprafaţa totală a grădinilor familiale, conform
rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010 este de 6,23 ha.

Deşi pomicultura se mai practică pe scară largă în câteva localităţi (în fiecare existând
suprafeţe exploatate de peste 100 ha), mai mult de jumătate din livezile din judeţ sunt
îmbătrânite şi necesită măsuri urgente de reconversie şi rentabilizare. În comuna
Pleniţa, din cele 12 ha încă ocupate cu livezi şi pepiniere pomicole la nivelul anului
1992, în 1996 suprafaţa cu această categorie de colosinţă se redusese la 0 ha, situaţie
care se menţine şi astăzi. A crescut în schimb de la 80 (în 1992 şi 1996) la 90 ha (şi în
prezent) suprafaţa terenurilor ocupate cu vii şi pepiniere viticole, în procent de 100%
aflată în proprietate privată.

19
Zootehnia este o ramură secundară, numărul de animale la 100 ha fiind sub media
regională şi cea naţională, iar efectivele în scădere în perioada 2007-2013, cu excepţia
caprinelor, familiilor de albine şi păsărilor. Peste 90% din efectivele de animale se
regăsesc în gospodăriile populaţiei, fermele de tip industrial fiind puţine în judeţ.
Strategia concluzionează că în perioada următoare (2014-2020) trebuie avută în vedere
dezvoltarea acestui sector şi integrarea acestuia cu cel vegetal.

În judeţ există şi un important potenţial piscicol în special în zona sudică a judeţului

(acoperită de Grupul Local Pescăresc Calafat), existând aici, pe lângă Dunăre, un
număr considerabil de lacuri şi bălţi, 8 unităţi de acvacultură şi 9 crescătorii amenajate
(şi 2 amenajări inactive), suprafaţa destinată acvaculturii din judeţ reprezentând 20%
din suprafaţa la nivelul întregii regiuni.

În Pleniţa suprafaţa luciului de apă este de 2ha, din care 1 ha se află în proprietate
privată, care trebuie avută în vedere pentru valorifcarea potenţialului piscicol.

Totuşi numărul de persoane ocupate în piscicultură şi industria piscicolă a scăzut (o

mare parte a populaţiei practicând pescuitul pe cont propriu, fără a apărea în statistici)
iar domeniul a intrat în declin accentuat în ultima vreme pe fondul privatizării industriei şi
suprafeţelor de teren ocupate cu luciu de apă, dar şi din cauza slabei valorificări,
respectiv a lipsei cererii pe piaţa judeţeană (inexistenţa centrelor de depozitare şi
prelucrare a producţiei).

Potenţialul economic al unei localităţi este dat de localizare, de condiţiile naturale

specifice, ca şi de profilul economic al comunei, în principal agricol.
În cazul comunei Pleniţa, dat fiind profilul economic (agricol), trebuie amintit potenţialul de
producţie agricolă bio, o piaţă de consum realtiv întinsă şi resursele naturale existente –
situri, pădure, terenuri, luciu de apă, materiale de construcţii.

Analiza întreprinsă în scopul fundamentării actualizării PUG evidenţiază, pe fondul unei

legislaţii fiscale instabile şi al fiscalităţii excesive privind forţa de muncă, precum şi al
unor indicatori economici în scădere în zonă, unele aspecte economice critice, specifice
comunei şi anume:

- lipsa atractivităţii comunei coroborată cu o infrastructură insuficient dezvoltată şi

lipsa facilităţilor pentru investitori;

- resurse financiare locale insuficiente pentru susţinerea investiţiilor;

- migraţia forţei de muncă spre alte localităţi, îmbătrânirea populaţiei stabile;

- infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată, sector IMM nedezvoltat;

20
 - capacitate redusă de consultanţă şi de atragere a investiţiilor;

- indicatori economici în scădere în zonă.

Sectoarele economice în care este angrenată forţa de muncă a comunei Pleniţa sunt:
agricultura, silvicultura, serviciile – învăţământ, administraţie publică şi apărare,
sănătate, asistenţă socială, cultură şi comerţ/servicii reparare autovehicule,
motociclete, transport şi depozitare.

Teritoriul localităţii este favorabil nu numai culturii cerealelor ci şi plantelor tehnice, viţei
de vie şi legumelor. Zootehnia a cunoscut şi ea o dezvoltare intensivă în gospodăriile
populaţiei, punându-se accent pe creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor şi păsărilor.

Clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii de

folosinţă este următoarea1:

DIN CARE, ÎN
SUPRAFAŢĂ TOTALĂ
MOD DE FOLOSINŢĂ PROPRIETATE PRIVATĂ
(ha) (ha)
AGRICOL 7.566 7324
Arabil 7.035 6925
Păşuni 237 105
Vii şi pepiniere viticole 294 294
Livezi şi pepiniere pomicole - -
Fâneţe - -
NEAGRICOL 1300 209
Păduri şi altă vegetaţie forestieră 847 1
Ocupată cu ape, bălţi 2 1
Ocupată cu construcţii 254 177
Căi de comunicaţii şi căi ferate 178 14
Terenuri degradate şi neproductive 19 16
TOTAL COMUNĂ 8.866 2.906

În completarea datelor referitoare la împărţirea terenurilor agricole şi neagricole pe

categorii de folosinţă redăm şi rezultatele Recensământului General Agricol din 2010 date
transmise de asemenea de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului:

INDICATOR SUPRAFAŢA (ha)

 AGRICOL TOTAL 7.986,55
 Agricol neutilizat 248.54
 Agricol utilizat 7.516.88
 Arabil 7.062.59
 Păşuni şi fâneţe 208.03
 Grădini familiale 57.21
 Culturi permanente 189.05

Se poate observa că potrivit rezultatelor recensământului din 2010 suprafaţa agricolă

1
Date la nivelul anului 2014, transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului

21
totală, terenul arabil şi păşunile şi fâneţele au avut valori mai mici – exprimate în
hectare.
Profilul agricol dominant al comunei este cultura plantelor cerealiere.

Repunerea în posesie pe terenurile agricole, a creat premisele dezvoltării sectorului

particular, care în prezent este determinant în ceea ce priveşte producţia agricolă
(98,74% din terenul agricol se află în prezent în proprietate privată, 99,92% din terenul
arabil), însă productivitatea este scăzută din cauza fărâmiţării proprietăţii şi menţinerii
exploataţiilor de suprafaţă mică, a dotării tehnice inadecvate ca şi reticenţei în privinţa
asocierii a producătorilor (în mare parte persoane vârstnice – ceea ce reprezintă iarăşi
o problemă, în perspectivă), şi în general lipsei mijloacelor şi centrelor de informare şi
monitorizare a evoluţiei culturilor.

În sectorul agricol activitatea se desfăşoară în principal în cadul asociaţiilor familiale

(fără personalitate juridică), dar şi în cadrul unei întreprinderi care figurează în domeniul
agricultură, vânătoare şi servicii conexe (fostul C.A.P.), potrivit datelor transmise de
beneficiar, cu un număr total de 5 angajaţi şi o cifră de afaceri de 29.533 lei la nivelul
anului 2012.

Prin desfiinţarea C.A.P. au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale acestora,

efectivele de animale fiind achiziţionate de localnici.

Efectivele de animale din gospodăriile populaţiei, potrivit Recensământului General

Agricol din 2010, comparative cu efectivele deţinute la nivel de comună în 2002 (an
pentru care PUG anterior furniza date) sunt următoarele:

NUMĂR
INDICATOR
2010 2002
 Bovine 251 444
 Ovine 1483 1236
 Porcine 2186 2464
 Caprine 1487 -
 Cabaline 198 -
 Familii de albine 779 -
 Pasari 35840 33028

Pentru dezvoltarea sectorului accentul ar trebui pus pe practicarea unei agriculturi

moderne, de mare productivitate, cu investiţii consistente, cu co-finanţare europeană şi
pe o bună gestionare a resurselor de apă. În acest context asocierea fermierilor este o
condiţie esenţială pentru creşterea rentabilităţii.

22
Sectorul terţiar (al serviciilor) are cea mai importantă contribuţie la economia judeţului
Dolj, acesta generând 49,7% din valoarea adăugată brută în anul 2012 (în scădere cu 4
puncte procentuale faţă de anul 2007).

Pe teritoriul comunei se desfăşoară următoarele activităţi de servicii în cadrul unor

instituţii şi servicii publice şi anume:

- pentru administraţie publică:

Primărie – clădire parter, stare bună, aflată în proprietatea comunei

- pentru învăţământ:

2 grădiniţe (dintre care 1 în Pleniţa, în incinta şcolii vechi, I-IV şi 1 în Castrele
Traiane, într-una din sălile şcolii vechi, I-IV)

1 Liceu tehnologic “CONSTANTIN NICOLĂESCU PLOPŞOR” Pleniţa

1 Şcoala generală (I-VIII) Pleniţa – 6 săli de clasă, sediu în stare bună, construit
în 1960

1 Şcoală generală (I-IV) Pleniţa – 2 săli de clasă, sediu vechi (100 de ani) în
stare bună

Numărul total de copii cuprinşi în sistemul de învăţământ este 642 (conform datelor
statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj pentru anul 2014), numărul
total al elevilor din comuna Pleniţa în anul 2014 fiind de 642, la care se adaugă 86 de
copii înscrişi la grădiniţă.

Şi tot potrivit aceleiaşi surse de date, dotarea unităţilor şcolare la nivel de comună este
următoarea:

TIP DOTARE NUMĂR UNITĂŢI

Săli de clasă şi cabinete şcolare 30
Laboratoare şcolare 8
Săli de gimnastică 2
Terenuri de sport 2
PC 79

- pentru cultură şi culte:

1 cămin cultural pe teritoriul localităţii Pleniţa, cu o capacitate de 150 locuri, stare
bună

3 biblioteci, dintre care 1 bibliotecă publică cu 39.041 volume existente, 1.580

volume eliberate şi cu un număr de 323 cititori activi (în 2013)

23
 2 monument, dintre care biserica „Sf. Nicolae” (1857) în sat Pleniţa; comuna
Pleniţa, monument istoric (poziţia 552- din Lista Monumentelor Istorice 2015 Dolj,
cod LMI: DJ-II-m-B-08339 şi Cimitirul vechi cruci de piatră (1700 –1800) in sat
Pleniţa; comuna Pleniţa (poziţia 690- din Lista Monumentelor Istorice 2015 Dolj,
cod LMI: DJ-IV-a-B-08467..

Tot aici ar trebui menţionate aşezarea fortificată de epoca bronzului (cultura Castrele
Traiane) de la "La Cetate”, la 300 m NE de satul Castrele Traiane, comuna Pleniţa
(poziţia 89 din Lista Monumentelor Istorice 2015 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07881) şi situl
arheologic (S=47543mp).

- pentru sănătate:

in sectorul medicale public in comuna Pleniţa la nivelul anului 2014 conform datelor de
la Institutul Naţional de Statistică Dolj.

1 centru de sănătate aparţine Consiliului Judeţean Dolj şi 50 de paturi in unitaţi

medico-sociale conform datele şi informaţiilor furnizate de la beneficiar.

4 cabinete medicale individual (de familie) cu 4 medic de familie şi 3 persoane

personal medic sanitar şi 2 cabinete stomatologice individuale, şi un cabinet
medico-social cu un număr de 5 medici

in sectorul medicale privat in comuna Pleniţa la nivelul anului 2014 conform datelor de
la Institutul Naţional de Statistică Dolj.

2 farmacii sunt înregistrate in comuna Plenita.

2 cabinete medicale de specialitate si 1 cabinet de familie cu numar de 3 medicii

1 cabinet stomatologic

personal mediu de sanitar privat sunt 7 peroane

- pentru gospodăria comunală:

2 cimitir ortodox situat în SV localităţii Pleniţa şi 2 cimitir la extremitatea vestică a

intravilanului localităţii Castrele Traiane

platformă de gunoi (dezafectată, conform normelor de protecţie a mediului)

- pentru echiparea tehnico-edilitară:

Staţii de pompare în cadrul sistemului de alimentare cu apă

Staţii de epurare în cadrul sistemului de canalizare sa afla in comuna caraula

24
Nu există sisteme de alimentare cu gaze naturale.

- destinaţie specială:

Poliţie – clădire Parter, stare bună, proprietate MAI

La nivelul judeţului sub-sectorul turistic are o contribuţie marginală la economie, având

o evoluţie stagnantă în ultimii ani. Deşi în acest domeniu activează peste 600 de agenţi
economici activi, în creştere cu 6,4% faţă de anul 2007, cei mai mulţi dintre aceştia sunt
microîntreprinderi, mici afaceri de familie (cafenele, baruri, mici restaurante)

Companiile din domeniu au generat, în anul 2013, o cifră de afaceri de doar 188 mil. lei
(în creştere cu 1,6% faţă de 2007) şi 3.200 de locuri de muncă, în acest domeniu
continuând să fie înregistrate cele mai mici salarii din judeţ. Perspectivele de creştere a
acestui domeniu sunt limitate de lipsa unor obiective turistice de atracţie, fiind mai
degrabă legate de dezvoltarea mediului de afaceri local şi a tranzitului în zonă (de ex. în
jurul oraşului Calafat), în contextul statutului de judeţ de graniţă.

Pe teritoriul comunei nu există unităţi turistice şi de agrement, dar există potenţial

turistic cultural care ar putea fi mai bine exploatat – prin punerea în valoare a
monumentului istoric de la Pleniţa (biserica „Sf. Nicolae” (1857) în sat Pleniţa; comuna
Pleniţa, monument istoric (poziţia 552- din Lista Monumentelor Istorice 2015 Dolj, cod
LMI: DJ-II-m-B-08339) precum şi aşezarea fortificată de epoca bronzului (cultura
Castrele Traiane) de la "La Cetate”, la 300 m NE de satul Castrele Traiane, comuna
Pleniţa (poziţia 89 din Lista Monumentelor Istorice 2015 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07881)
şi situl arheologic (S=47543mp).

În acest sens trebuie luat în calcul şi potenţialul turistic la nivelul judeţului şi regiunii
(vestigii ale civilizaţiilor antice dacică şi romană, mănăstiri, Poiana Bujorului cu
componentele sale: turism de vânătoare şi de pescuit, turismul istoric, turismul
ecumenic şi ecoturismul.

Prea puţin promovat şi exploatat, ecoturismul prezintă un potenţial remarcabil.

Patrimoniul cultural imaterial al judeţului Dolj poate constitui un element de

individualizare a ofertei sale pentru turişti şi vizitatori, prin:

- multitudinea de obiceiuri, datini, tradiţii şi meşteşuguri tradiţionale, ca şi folclorul

oltenesc, încă păstrate şi promovate în anumite zone rurale;

25
 - festivalurile şi concursurile internaţionale organizate în judeţ, cu precădere cele
de muzică populară, teatru şi canto;

- iniţiative precum Portul Cultural de la Cetate, care promovează actul cultural şi

tradiţiile locale, sau Centrul turistic interactiv ”Constantin Brâncuşi” din Craiova,
aflat în construcţie cu fonduri europene, investiţie în valoare de circa 7 mil. Euro
care va cuprinde un pavilion adiacent Muzeului de Artă unde se vor organiza
ateliere de creaţie, spaţii expoziţionale, de conferinţe etc.

Infrastructura de cazare a turiştilor din judeţul Dolj cuprindea, la nivelul anului 2014,
conform INS, 52 de unităţi, dintre care 22 de hoteluri, 6 hosteluri, 5 moteluri, 2 vile
turistice, o cabană, 9 pensiuni turistice şi 7 pensiuni agroturistice care totalizau 2.191 de
locuri de cazare.

În ceea ce priveşte circulaţia turistică, numărul turiştilor care au vizitat judeţul Dolj a fost
în 2014 de 91.150, în creştere cu 60,8% faţă de 2007, dar încă nesemnificativ în
context regional. Dintre aceştia, peste 20% au fost străini. durata medie a sejurului
turistic a fost la nivel judeţean, în anul 2014, de 1,77 nopţi/turist, faţă de 2,21 în 2007,
ceea ce indică o tendinţă de creştere a ponderii turismului de tranzit (o noapte), fiind net
inferioară celei de la nivel regional (3,17 nopţi/turist) şi naţional (2,39).

În context trebuie amintit proiectul transfrontalier româno-bulgar, care are ca obiectiv

dezvoltarea turismului cultural în regiunea Dolj-Montana-Vidin, în cadrul căruia se vor
elabora pachete turistice şi se va realiza promovarea zonei ca destinaţie turistică.
Această iniţiativă pentru că în regiunea vecină din Bulgaria există obiective turistice
importante, cum ar fi castelul Baba Vida, oraşul Vidin, peştera Măgura şi stâncile de la
Belogradchik. Potrivit Strategiei judeţene, printre traseele identificate se numără:

1. Traseul pentru agrement şi sporturi extreme – croaziere pe Dunăre;

2. Traseul cultural-istoric ”Pe urmele străbunilor”: Craiova-Cernăteşti-Strehaia-

Drobeta Turnu Severin-Orşova-Calafat-Bulgaria-Bechet-Corabia-Slatina-
Scorniceşti. Cuprinde şi punctele Cioroiu Nou, Băileşti şi Perişor.

3. Traseul de ecoturism ”Splendorile naturii”;

4. Traseul ecumenic-monahal ”Drumul Credinţei”: Craiova-Calafat-Bulgaria-Bechet-

Mănăstirea Sadova-Mănăstirea Jitianu-Craiova-Slatina-Caracal;

5. Traseul gastronomic ”Bachus şi bucatele din Balcani”;

26
 6. Traseul tradiţiilor şi meşteşugurilor populare ”Veşnicia s-a născut la sat”.

În 2009, Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional a propus crearea a 6

trasee cultural-turistice la nivelul judeţului, respectiv:

- Perişor-Maglavit-Cetate-Desa-Calafat-Vidin – care să cuprindă casa memorială

Henry Coandă, Mănăstirea Maglavit, Portul Turistic Cetate, Situl Arheologic Desa
şi Muzeul Asociaţiei Culturale Castraviţa din Desa, Palatul Marincu şi plaja din
Calafat;

- Craiova-Cernăteşti-Greceşti – care să cuprinde muzeele, instituţiile culturale şi

lăcaşurile de cult din Craiova, Parcul Romanescu, Grădina Botanică, Cula
Cernăteşti şi taraful din Greceşti;

- Craiova-Coţofeni-Răcari-Filiaşi – care cuprinde 2 situri arheologice, o bibliotecă

şi Capela Fileşenilor;

- Craiova-Segarcea-Giurgiţa-Ostroveni/Zăval/Gighera – cuprinde mănăstirea,

biblioteca şi cramele din Segarcea şi ansamblul de căluşari din Giurgiţa;

- Craiova-Sadova-Călăraşi-Bechet-Oreahovo – cuprinde Mănăstirea Sadova,

ansamblul folcloric şi fântâna Mariei Tănase de la Călăraşi, festivalul de folclor,
cenaclul literar, atelierul de ţesut covoare şi portul Bechet;

- Craiova/Calafat-Cetate-Pleniţa-Terpeziţa – cuprinde atelierul de ocarine de la

Terpeziţa, Sărbătoarea Bujorului de la Pleniţa şi Portul Cultural Cetate.

Turismul rural şi cel peisagistic ar putea fi dezvoltat şi pe traseul: Ciupercenii Noi –

Desa – Poiana Mare – Băileşti – Pleniţa – Bucovăţ – Craiova – Coşoveni – Bratovoeşti
– Geormani – Segarcea – Gighera – Bistreţ, după cum menţionează Strategia
judeţeană.

De asmenea, Asociaţia Profesioniştilor în Turism din România a implementat un proiect

cu fonduri europene în cadrul căruia a fost conceput un traseu turistic etnocultural şi
arhitectonic regional, respectiv: Bechet – Sadova – Segarcea – Podari – Craiova –
Bucovăţ – Filiaşi – Butoieşti – Turceni – Vladimir – Ţicleni – Rovinari – Târgu Jiu –
Bălăneşti – Cartiu – Curţişoara – Muşeteşti – Bumbeşti Jiu.

“Implementarea oricăruia dintre aceste trasee depinde însă de modernizarea

infrastructurii de transport, de restaurarea şi punerea în valoare a obiectivelor de
patrimoniu, de implicarea mediului privat, de dezvoltarea infrastructurii de cazare şi de
agrement, de o promovare corespunzătoare şi de îmbunătăţirea cooperării

27
transfrontaliere şi inter-judeţene. Printre priorităţile judeţului în domeniul turismului
pentru perioada 2014-2020 s-ar putea număra amenajarea în scop de agrement a
culoarului Dunării, continuarea investiţiilor în reabilitarea, modernizarea şi valorizarea
obiectivelor de patrimoniu construit şi a celor culturale (muzee, galerii de artă etc.) şi
sportive. În acest sens, se află deja în curs de pregătire două idei de proiecte
transfrontaliere, care vizează, pe de o parte, conceperea unui circuit comun cu regiunea
Vratsa, care să cuprindă şi o serie de obiective de patrimoniu din judeţ (Casa Dianu,
Culele din Cernăteşti şi Brabova), propuse spre restaurare şi accesibilizare, precum şi
crearea unui spaţiu expoziţional transfrontalier, cu opere de la Muzeul de Artă din
Craiova, prin amenajarea unei clădiri pe str. M. Kogălniceanu din municipiu.”,
concluzionează Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru
perioada 2014-2020.

Aşadar, la dezvoltarea turismului trebuie ţinut cont de faptul că, nefiind promovată, zona
nu este vizitată de turiştii români şi nici de turiştii străini, din cauză că infrastructura de
transport este slab dezvoltată, neasigurându-se accesul spre obiectivele turistice
existente – în special cu mijloacele de transport în comun/public.

O oportunitate în acest sens o reprezintă existenţa surselor de finanţare pentru

dezvoltarea resurselor umane în domeniu, la nivel liceal şi universitar şi la nivelul
formării profesionale, însă în acelaşi timp o ameninţare este continuarea migrării
angajaţilor calificaţi în turism, ca şi a forţei de muncă tinere, care se confruntă cu lipsa
locurilor de muncă.

Necesităţile comunităţii locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar

trebui rezervate suprafeţe mari de teren, ori intervenţii majore în sistemul circulaţiei
rutiere ce ar presupune organizări de şantier, cu excepţia zonei rezervate propuse
pentru dezvoltare agroturistică.

Activităţile economice – atât cele din sectorul primar (agricole şi de industrie extractivă),
cât şi secundar (industriale) şi terţiar (comerţ, servicii, altele) – care se desfăşoară pe
teritoriul comunei Pleniţa, nu sunt poluante.

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 –

2020 trasează direcţia dezvoltării rurale, care presupune o suită de intervenţii integrate,
cu impact asupra dezvoltării socio-economice şi care să aibă ca obiective strategice:

28
 - Creşterea accesibilităţii şi atractivităţii judeţului Dolj pentru investitori şi turişti

- Dezvoltarea durabilă a judeţului Dolj

- Creşterea atractivităţii judeţului Dolj pentru locuitori şi dezvoltarea unor

comunităţi inclusive

- modernizarea infrastructurilor sociale şi edilitare, în concordanţă cu cerinţele de

protecţie şi conservare a mediului"2.

De asemenea, strategia atrage atenţia şi asupra faptului că potenţialul economic al

Dunării este subexploatat.

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 –

2020 atrage atenţia asupra evoluţiei negative a numărului populaţiei şi asupra unor
fenomene demografice (îmbătrânire, dependenţă, migraţie), fenomene însoţite de
scăderea populaţiei active şi rate descrescătoare ale ocupării populaţiei active în
economia socială.

De asemenea, analiza relevă faptul că în judeţul Dolj scăderea populaţiei este mai
accentuată faţă de media regională şi naţională, populaţia reducându-se cu circa
100.000 de locuitori în ultimii 25 de ani, atât pe fondul unui spor natural negativ (rata
natalităţii fiind foarte mică; “a ajuns la valori minime istorice”3, iar rata mortalităţii
situându-se peste media naţională), cât şi al migraţiei (interne şi externe). Migraţia
externă s-a accentuat în ultimul deceniu.

În ceea ce priveşe zona rurală, fenomenul de îmbătrânire demografică la nivelul

judeţului se situează printre cele mai accentuate din ţară.

Şi tot potrivit Strategiei de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru

perioada 2014 – 2020, judeţul Dolj se situează în rândul judeţelor cu cea mai scăzută
natalitate din ţară (în special zona de sud-vest a României), natalitatea reducându-se,
în ultimele două decenii cu aproape 25%, adică de la 12,6% (1990), la 8,6% (2013). De
asemenea, rata natalităţii în judeţul Dolj este mai scăzută faţă de media naţională, care
este de 9,3%, dar mai mare decât media regională (7,9%).

Alte elemente importante subliniate în analiza care fundamentează strategia judeţeană

sunt rata înaltă (cca. 50%) de ocupare a populaţiei în agricultură (sector care, pe de altă

2
AVENSA – Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014-2020, pag. 3
3
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 – 2020

29
parte, aşa cum s-a arătat, prezintă cea mai scăzută productivitat), rata tot mai scăzută
de activitate şi de ocupare a populaţiei, în general, pe fondul crizei economice, dar şi
ocuparea informală a populaţiei în agricultura de subzistenţă.

Strategia judeţeană relevă faptul că necesarul de locuri de muncă este mai mare decât
cel indicat de statistici, rata şomajului fiind mare în special în mediul rural şi printre
persoanele cu nivel redus de instruire, iar numărul navetiştilor reprezintă cca. 11% din
populaţia ocupată.

Nu în ultimul rând, deşi câştigurile salariale înregistrează o uşoară creştere, ele sunt
încă mai mici decât media pe ţară în special în agricultură, turism şi comerţ, iar nivelul
de salarizare diferă, în continuare, între bărbaţi şi femei.

În fine, prognoza indică o scădere în continuare a populaţiei judeţului cu 15% până în

2030 şi 33% până în 20504.

*
Dacă între ultimele două recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor, populaţia comunei
Pleniţa a scăzut de la 5281 locuitori în 2002 la 4820 locuitori în 2012 (cu cca. 9,1%
respectiv cu o rată medie anuală de cca.1%), conform datelor furnizate de Institutului
Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană Dolj, în intervalul 2013-2014 populaţia a
continuat să scadă (4722 locuitori în 2013, 4663 locuitori în 2014, diferenţa de 46
persoane, reprezentând o scădere a populaţiei stabile cu 1%, deci practic a fost
menţinută rata medie anuală dintre anii 2002 - 2012 între cele 2 recensăminte).

Structura populaţiei prezintă o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economică şi

socială a teritoriului. Se constată un echilibru în ceea ce distribuţia pe sexe (50,57 %
populaţie de sex feminin la nivelul anilor 2013 - 2014).

Evoluţia demografică la nivelul comunei Pleniţa aşa cum a fost înregistrată pe parcursul
sec. XVIII-XIX – înregistrările furnizând mai multe tipuri de date, începând din anul
1892, se prezintă astfel:

AN NR. TOTAL LOCUITORI NR. LOCUINŢE ALTE DATE

1892 6050
1912 6026 1196 cladiri locuite 178 nelocuite
1930 8221 1760 cladiri locuite
1936 7293 2300 cladiri locuite
1956 8263
1966 7836
1977 6648
1992 5898
2002 5281 2659 cladiri locuite +37 proprietate publica Total 2659/anul 2004
2011 4820 2383 cladiri locuite +136 proprietate publica Total 2519/anul 2014

4
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 – 2020

30
Tabelul ilustrează evoluţia istorică a populaţiei pe parcursul a mai bine de 100 ani, timp în
care numărul de locuitori a crescut de aproape doua ori. Trebuie reţinut, totuşi, că în acest
interval s-au produs mai multe modificări inclusiv de natură administrativă. Se notează o
creştere semnificativă a populaţiei în perioada antebelică, stagnare până la sfârşitul celui
de-al doilea război mondial, dar şi o scădere importantă în ultimele trei decenii,.

La Recensământul din 2011, populaţia totală a comunei a fost de 4.820 locuitori.

Conform Institutului Naţional de Statistică, evoluţia între recensămintele din 2002 şi
2011 se prezintă după cum urmează:

populaţia comunei Pleniţa a scăzut de la locuitori 5281 în 2002 la 4820 locuitori în 2012
(cu cca. 9,1%, respectiv cu o rată medie anuală de cca.1%),

ANI POPULAŢIE OBSERVAŢII

2002 5281
2011 4820 - 9% ()

Populaţia înregistrată in perioada cuprinsă între 2002 şi 2012-2013, 2014, potrivit datelor
transmise de beneficiar, evoluţia populaţiei, pe sexe, se prezintă astfel:

POPULAŢIA 2002 2011 - 2012 2013 2014

M 2.534 2.375 2.338 2.298

F 2.747 2.445 2.384 2.365
TOTAL 5.281 4.820 4.722 4.663
Pentru anilor 2008 - 2014, Conform Institutului Naţional de Statistică, beneficiarul a pus
la dispoziţie următoarele date statistice referitoare la fenomenele demografice, la nivel
de comună, pe ani:
POPULAŢIA 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Populaţia stabilă – total 4.820 4.820 4.722 4.663
 Născuţi vii 48 40 26 43 42 34 36
 Decedaţi 80 106 98 79 100 75 86
 Decedaţi sub un an - 1 - - 1 - 1
 Căsătorii 27 22 29 28 26 11 14
 Divorţuri 9 4 11 6 7 7 5
 Stabiliri de domiciliu în localitate 103 63 79 64 51 49 54
 Plecări cu domiciliul din localitate 106 107 123 76 87 76 68
 Stabiliri de reşedinţă în localitate 33 47 36 25 36 44 26
 Plecări cu reşedinţa din localitate (emigranti) 54 54 51 62 46 51 51
După cum se poate observa în ultimii 8 ani sporul natural a înregistrat cele mai mari
valori ale sporului natural (negativ) se înregistrează în ultimii ani, în vreme ce valorile
cele mai mici s-au înregistrat în 2010, 2013 şi 2014.

31
Înainte de decembrie 1989, depopularea satelor s-a datorat politicii de industrializare,
care a determinat migrarea forţei de muncă din satele judeţului către centrele urbane
din Dolj sau din alte judeţe.

Totodată sporul migratoriu a scăzut, datorită declinului economic şi disponibilizărilor masive

din marile centre industriale, parte din salariaţii concediaţi întorcându-se în mediul rural, de
unde proveneau; valorile negative anterioare au devenit la un moment dat pozitive.

În ultimii ani, din cauza declinului economic, a schimbărilor socio-economice (scăderii

nivelului de trai), mediul rural al judeţului se confruntă cu o scăderea continuă a
populaţiei, determinată deopotrivă de migraţie, scăderea natalităţii si creşterea
mortalităţi, fenomene care au început încă din anii '80.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la nivelul comunei în anul 2011, potrivit datelor
recensământului, se prezintă astfel:

POPULAŢIA RURALĂ A
POPULAŢIA COMUNEI PLENIŢA
JUDEŢULUI DOLJ
GRUPA DE VÂRSTĂ (2011)
(RPL 2011)
(ani)
NUMĂR NUMĂR
PROCENT PROCENT
PERSOANE PERSOANE
0-19 885 18,36 59.662 18,85
20-64 2.713 56,29 182.466 57,65
65 şi peste 1222 25,35 74.379 23,50
TOTAL 4.820 100 316.507 100

Se poate observa procentul mare al populaţiei cuprinse în grupa de vârstă de peste 65

de ani, care la nivelul judeţului se situează sub totalul populaţiei rurale a judeţului, iar în
comuna Plenita procentul este de 25,35% faţa de 23,50% în Judeţ, mai mult decât a
populaţiei tinere, din grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi procentul mult mai scăzut al
populaţiei apte de muncă faţă de cel judeţean (56,29 com Pleniţa la 57,65 judeţean).

În plus, procentul cel mai mic, al grupei de vârstă 0-19 ani, determinat de mai multe
cauze, între care scăderea natalităţii şi migraţiei, ridică problema asigurării necesarului
de forţă de muncă pe termen lung.

Din valorile corespunzătoare grupelor de vârstă prezentate în tabel se poate observa că

ponderea populaţiei tinere (sub 20 ani) se află sub media înregistrată în mediul rural la
nivelul judeţului Dolj (respectiv 18,36%faţă de 18,85%).

32
Totuşi ponderea populaţiei apte pentru muncă se situează cu 1,36 sub media pe judeţ.
De asemenea se mai poate observa că ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste, este
mai mare decât ponderea la nivelul judeţului, raportat la populaţia totală a comunei
Plenita, ceea ce argumentează fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, ca rezultat al
migrării forţelor tinere apte de muncă (până în anul 1989) spre centrele urbane şi
industriale din judeţul Dolj sau judeţele limitrofe.

Conform PUG 2009 aceste dezechilibre în structura populaţiei se menţin, cu un deceniu

în urmă procesul de îmbătrânire demografică la nivelul întregii comune înregistrând o
pondere de 25,35%, faţă de grupa de vârstă sub 19 ani, care înregistra o scădere la
cca.7%.

Preconizând o menţinere a populaţiei active la nivelul actual, respectiv pentru populaţia

ocupată (în special în sectorul primar – agricultură) o pondere de cca. 50,0%, va rezulta
şi în viitor un grad de ocupare a forţei de muncă de cca. 90% din forţa de muncă a
comunei, ca urmare a disponibilizărilor din industrie din marile centre urbane şi revenirii
în comună a personalului muncitor.

În tabelul următor se estimează, orientativ, structura populaţiei stabile ocupate din

comuna Pleniţa pe cele trei sectoare de activitate in 2013:

EXISTENT
SECTOR
Număr %
Primar 35 14.0
Secundar 25 10.0
Terţiar 190 76.0
TOTAL 250 100,00

Sectorul primar este reprezentat de sectorul agricol. După cum se poate observa, din
totalul populaţiei active a comunei (35 persoane), populaţia ocupată în sectorul agricol
reprezintă peste 14% iar în cel terţiar, al serviciilor, ponderea este de peste 76%.
Activităţile din sectorul primar, secundar şi terţiar se desfăşoară pe teritoriul comunei.
Activităţile sectorului terţiar (serviciile) reunesc populaţia ocupată în administraţie,
învăţământ, sănătate, cultură şi culte, şi unităţile cu profil comercial etc., cu un număr
total de 190 persoane, 76,5% din populaţia ocupată.

Numărul total al şomerilor înregistraţi în 2011 la nivelul comunei este de 270, din care
110 femei (40,70% din total). Evoluţia fenomenului şomajului în 2012-2014, total şi pe
sexe, este prezentată în tabelul următor:

33
 2012 2014
M F M F
234 276
139 95 168 108

În ceea ce priveşte condiţiile de locuire, totalul locuinţelor comunei în 2014, conform

datelor furnizate de beneficiar este de 2519 de locuinţe, în totalitate aflate în proprietate
privată din care 136 propritate pubica.

Suprafaţa totală locuibilă este de 99515 m2 (în 2014).

În prezent, conform datelor transmise de beneficiar, rezultă următorii indicatori:

- suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe este de 21,34 m2, ceea ce înseamnă că
locuinţa medie pentru comuna Pleniţa este o locuinţă mică, cu 2-3 camere

- suprafaţa locuibilă medie pentru o persoană este de 21,10 m2

- numărul mediu de persoane într-o locuinţă este de 2,0

Din această analiză rezultă că în acest moment tendinţa de dezvoltare a fondului de

locuinţe al populaţiei pentru următorii ani este nesemnificativă, dar trebuie luate în
calcul: fenomenul de migraţie a populaţiei (plecări şi stabiliri de reşedinţă şi de domiciliu,
inclusiv migraţia externă).

În ceea ce priveşte fenomenul navetismului, acesta antrena la nivel judeţean, la

Recensământul din 2011, peste 28.000 de persoane, adică 11,1% din totalul populaţiei
ocupate. Cea mai mare parte a fluxurilor de navetism sunt de tip rural-urban şi se
manifestă la nivelul Zonei Metropolitane Craiova. Localităţile care înregistrează o rată a
navetismului de peste 30% din forţa de muncă sunt: Cârcea, Bucovăţ, Malu Mare,
Pieleşti, Şimnicu de Sus, Podari, Mischii, Coşoveni etc. La polul opus se regăsesc
comunele aflate la o distanţă mare de centrele urbane, unde sunt concentrate locurile
de muncă, printre care se numără şi Pleniţa (sub 5% din populaţia ocupată). Strategia
de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014-2020 notează
faptul pentru comunele cu rată scăzută a navetismului, izolate faţă de coridoarele de
transport şi centrele urbane, singura alternativă rămâne agricultura de subzistenţă ele
confrunându-se şi cu declinul socio-economic.

Însă Strategia evidenţiază şi oportunităţile referitoare la crearea de noi locuri de

muncă, dezvoltarea serviciilor în mediul periurban şi dezvoltarea resurselor umane şi
serviciilor sociale cu finanţări europene nerambursabile alocate de Uniunea
Europeană, mai cu seamă în contextul migrării populaţiei active în căutarea unor slujbe

34
mai bine plătite în alte ţări, şi în special a tineretului – pentru şcolarizare, specializare şi
locuri de muncă.

2.6. CIRCULAŢIE

Aşa cum s-a mai arătat, localităţile rurale din vestul judeţului (la limita cu judeţul
Mehedinţi), respectiv din estul judeţului (la limita cu judeţul Olt) resimt calitatea foarte
slabă a infrastructurii de transport (drumuri judeţene şi comunale) către municipiul
Craiova şi celelalte centre urbane, precum şi lipsa unor centre urbane cu rol de
echilibru în zonă, care roluri ar putea fi preluate, în perspectivă, de comune precum
Pleniţa, Brabova sau Amărăştii de Sus, pentru ca simultan cu modernizarea drumurilor
judeţene şi naţionale, să se poată revitaliza aceste areale.

Şi tot aşa cum s-a menţionat deja, comuna PLENIŢA este străbătută de:

- DJ 561A (Giurgiţa-Băileşti-PLENIŢA)

- DJ 561D (Pleniţa-Orodel-Giubega-Băileşti-Rast)

- DC 58 (Caraula-Pleniţa).

- DC 59 (Pleniţa-Castrele Traiane).

În lipsa unei ocolitoare, drumurile publice traversează localităţile comunei. Starea

drumurilor publice din comună este relativ bună,

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a comunei Pleniţa reprezintă

fundamentul dezvoltării urbanistice a localităţii, a integrării zonei cu reţeaua trans-
europeană de transport, a creşterii competitivităţii economice şi dezvoltării pieţei
interne. În acest scop se pot atage fonduri europene în perioada 2014-2020, ceea ce
va conduce la atragerea de noi investiţii şi la dezvoltarea comunei.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL

În conformitate cu prevederile art. 46 (alin. 2, 3 şi 4) al Legii nr. 350/2001 privind

amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, Planul
Urbanistic General cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi
administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

 stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

localităţii;

35
  stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

 zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

 delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

 modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

 stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor

arheologice reperate;

 zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în

vigoare;

 formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

 precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,

amenajate şi plantate.

 zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

 zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.

De asemenea, Planul Urbanistic General cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu

privire la:

 evoluţia în perspectiva a localităţii;

 direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

 traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de

amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.

 zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

 lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;

 stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de

construire;

 delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare

urbană.

36
Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se
corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea
implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.

Analiza care urmează se raportează la obiectivele activităţii de urbanism, aşa cum sunt
ele precizate în art. 13 al Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

“a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea

accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;

b) crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor

şi ale persoanelor cu handicap;

c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;

extinderea controlată a zonelor construite;

d) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

e) asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile

urbane şi rurale;

f) protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.”

*
Conform PUG 2009 bilanţul teritorial intravilan propus sat Plenita se prezintă astfel:

SUPRAFAŢA
ZONIFICARE
ha %
1 Zona centrală şi alte funcţiuni complexe de
14,20 3,03%
interes public
2 Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 326,70 69,63%
3 Zona unităţi industriale şi agricole 35,90 7,65%
unităţi industriale 11,00 2,34%
unităţi agricole 24,90 5,31%
4 Zona de parcuri, recreere şi sport 5,50 1,2%
5 Tehnico-Edilitare 2,70 0,55%
6 Zona de gospodărie comunală 7,60 1,62%
Zone cu destinaţii speciale şi de echipare
7 56,40 12,02%
teritorială (căi de comunicaţie rutieră)
8 Alte zone (terenuri neconstruite, ape, etc.) 20,20 4,30%
TOTAL INTRAVILAN 469,20 100,00

37
În concordanţă cu zonificarea definită prin Ghidul privind conţinutul-cadru al planului
urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999, intravilanul localităţii a fost
structurat şi analizat pe zone funcţionale, astfel:

SUPRAFAŢĂ
ZONIFICARE
(ha) (%)
Zona instituţii publice şi servicii, având următoarele
subzone funcţionale: 14,20 3,03%
IS 1 – subzona instituţii publice
IS IS 2 – subzona instituţii de învăţământ
IS 3 – subzona cultură-culte
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate
IS 5 – subzona comerţ şi prestări servicii pentru populaţie
Zona unităţi economice (industriale şi agricole), având
IA
următoarele subzone funcţionale: 35,90 7,65%
L Zona de locuire 326,70 69,63%
Zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi
sport, având următoarele subzone funcţionale: 5,50 1,2%
P – subzona spaţiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri,
SP grădini publice, plantaţii de aliniament, plantaţii de 4,60 0,85
protecţie)
S – subzona agrement (sport-turism, locuri de joacă
0,90 0,35
pentru copii)
C Zona căi de comunicaţie 56,40 12,02%
TE Zona pentru echipare edilitară 2,70 0,55%
Zona gospodărie comunală 7,60 1,62%
GC GC 1 – subzona platforme gospodăreşti (precolectare
1,10 0,24
deşeuri menajere)
GC 2 – subzona cimitire 6,50 1,38
DS Zona cu destinaţie specială, Ape/ alte terenuri 20,20 4,30%
TOTAL INTRAVILAN 469,20 100,00

Diferenţa între suprafaţa totală existentă şi situaţia (existentă) analizată în prezenta

documentaţie, pe baza intravilanului transpus pe suportul electronic, rezultă din
calitatea superioară a suportului electronic, acesta având un grad mult mai mare de
precizie, lucru care a făcut posibilă şi delimitarea spaţiilor verzi de aliniament în lungul
căilor de comunicaţie, precum şi calculul exact al celorlalte suprafeţe de teren.

Bilanţul teritorial este prezentat în ANEXA 1 (Bilanţul pe localităţi componente) şi

ANEXA 2 (Bilanţul general) la Memoriul General.

Zone funcţionale. Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcţionale

Obiectivul Planului Urbanistic General îl constituie organizarea zonelor funcţionale în

cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea între acestea în funcţie de folosinţa principală
şi natura activităţilor dominante.

38
Zona instituţii publice şi servicii

Include în principal dotările importante existente amplasate în localităţile comunei

Pleniţa, dotări de învăţământ şcolar şi preşcolar, dotări comerciale (sector particular),
dotări medicale şi de asistenţă socială. Suprafaţa ocupată este în corelare cu
necesităţile populaţiei, viitoarele amenajări se vor face în funcţie de dezvoltarea acestor
localităţi.

Principalele instituţii publice şi servicii de interes general au fost prezentate la capitolul

2.4. Zona se constituie din subzonele care găzduiesc următoarele activităţi:

- instituţii publice – administraţie publică (primăria)

- instituţiile de învăţământ (grădiniţe, liceu, şcoli primare şi gimnaziale)

- cultură-culte (cămin cultural, biserici, biblioteci)

- sănătate (cabinete medicale, dispensar)

- unităţi comerciale şi de servicii (unităţi comerciale în construcţii de locuinţe şi în

construcţii independente, piaţă agroalimentară, spaţii pentru servicii – bancare,
ateliere, spaţii pentru alimentaţie publică, poştă – centrală telefonică)

Zona instituţiilor publice şi serviciilor grupează principalele instituţii şi dotări în zona

centrală a localităţii, dar cuprinde şi unităţi dispersate în intravilanul comunei.

Poziţionarea în intravilan este determinată de accesibilitate, de o bună relaţionare prin

principalele circulaţii cu celelalte zone funcţionale ale comunei.

Probleme, disfuncţionalităţi:

- calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate

- lipsa dotării cu aparatură medicală performantă;

- calitatea scăzută a infrastructurii sociale şi de educaţie, lipsa dotărilor de

învăţământ de toate nivelurile (laboratoare, săli de curs), dotarea
corespunzătoare cu echipamente didactice

- pentru celelalte instituţii publice şi servicii existente se va propune modernizarea

şi reabilitarea.

39
Zona de locuinţe

Include locuinţe preponderent individuale, izolate pe lot, în regim predominant parter,

dar şi locuinţele colective, în regim P+3E, cu un tronson P+4E.

Prin urmare s-au delimitat două subzone funcţionale: LM, a locuinţelor individuale cu
regim mic de înălţime (P+2E - P+2E+M) şi LI, subzona locuinţelor colective cu regim
mediu („înalt”) de P+3-4E.

Zona de locuire (şi funcţiuni complementare) a localităţii ocupă cea mai mare parte a
intravilanului localităţii. Funcţiunea este prezentă şi în zona centrală a oraşului şi este
menţinută în scopul păstrării specificului local.

Poziţionarea în intravilan este determinată de caracteristicile reliefului şi evoluţia tramei

stradale, în relaţia ei cu principalele căi de acces în zonă (drumurile judeţean şi
comunal), şi forma parcelarului (proprietăţilor).

Zona de locuire şi funcţiuni complementare cuprinde, pe lângă locuinţe şi anexele

gospodăreşti ale acestora şi unităţi comerciale aferente comerţului en detail, cotidian, şi
mici unităţi de servicii, alte funcţiuni complementare şi compatibile dispersate.

Fondul construit în cea mai mare parte nu prezintă o valoare arhitecturală deosebită, şi
este realizat din zidărie dar şi din materiale inferioare (paiantă, chirpici). Deşi sunt
considerate ecologice, cele peste 50.000 de locuinţe din chirpici şi paiantă, amplasate
mai ales în mediul rural (peste 50% din fondul locativ) au un confort redus şi prezintă
riscuri majore în caz de dezastre naturale, precum cutremurele.

Fondul de locuinţe este format din:

- locuinţe individuale pe parcelă, în regim predominant parter, în sistem izolat

- locuinţe colective în regim P+3-4E

O problemă majoră a zonei de locuit este gradul redus de confort urban cauzat de
accesele nemodernizate, uzura fondului, lipsa infrastructurii tehnico-edilitare.
Alimentarea cu apă în sistem unitar şi realizarea reţelei de canalizare la nivel de
comună ar conduce la sporirea confortului locuirii.

De asemenea, doar un mic procent din totalul clădirilor de locuit (12,5% la nivel de
judeţ) au fost construite după 1990, marea majoritate (68% la nivelul judeţului) au fost
ridicate în perioada comunismului, dar mai există şi un procent (12,5% la nivelul
judeţului) de construcţii realizate înainte de 1945.

40
Un procent nesemnificativ (6,4% la nivelul judeţului, cele mai multe în Craiova) dispun
de aparate de aer condiţionat şi tot un procent redus au fost reabilitate termic (16,7% la
nivelul judeţului – dintre care mai mult de o treime în Craiova).

Un procent important (18,1% la nivelul judeţului) dintre locuinţe sunt neocupate.

Comuna Pleniţa figurează în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului

Dolj pentru perioada 2014-2020 printre localităţile în care se regăsesc locuinţe
multietajate (locuinţe colective în regim P+3E), fondul locativ fiind învechit, în care dintre
locuinţele existente mai puţin de 5% sunt prevăzute cu tâmplărie modernă şi mai puţin
de 10% sunt dotate cu camere de baie, termoizolaţie şi cu instalaţie de canalizare, dar
şi printre localităţile cu peste 99% locuinţe conectate la sistemele de alimentare cu
energie electrică, respectiv printre localităţile în care 40,1-50% din locuinţe au bucătărie
în interiorul locuinţei.

99,5% dintre locuinţele din judeţ se află în proprietate privată.

Pentru stabilirea necesarului de locuinţe s-au luat în calcul tendinţele socio-demografice

analizate în capitolele precedente. Acestea indică faptul că fondul existent este suficient
pentru următorii 10 ani.

Prin PUG se stabilesc reguli în scopul promovării unui anumit specific local. Ca atare
funcţiunea se păstrează în zona centrală a localităţii, cu permisitivităţi în ceea ce
priveşte schimbarea de destinaţie parţială sau totală – în special pentru activităţi de
sector terţiar – cultură, comerţ, servicii etc.

În zona de locuire şi funcţiuni complementare sunt propuse obiective de utilitate publică

– realizare accese carosabile şi pietonale (modernizare străzi existente), extindere
reţele tehnico-edilitare.

Zona unităţilor economice (industriale şi agricole)

Această zonă cuprinde unităţile prezentate la capitolul care analizează potenţialul

economic al comunei Pleniţa.

În cadrul cap. 2.4. au fost prezentate unităţile economice, pe categorii de activităţi –

agricole sau industriale care dictează profilul economic.

Zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi sport

Această zonă include:

- terenurile de sport din localităţile Pleniţa şi Castrele Traiane

41
 - fâşiile verzi din lungul străzilor principale şi în zona centrală

Pe teritoriul comunei nu există unităţi turistice sau alte amenajări pentru agrement
pentru populaţie.

Zona căi de comunicaţie

Se compune din suprafeţele aferente căilor de comunicaţie (rutieră) şi include totalitatea

spaţiilor aferente circulaţiilor publice, precum şi staţiile de transport public.

Căile de comunicaţie principale sunt drumul judeţean şi drumul comunal.

Principalele disfuncţionalităţi:

- din toate străzi au fost modernizaţi parţial, La programarea investiţiilor de

modernizare se va ţine cont de necesitatea realizării infrastructurii tehnico-
edilitare (alimentare cu apă şi canalizare) şi de necesitatea reabilitării iluminatului
public stradal

- dacă starea drumului judeţean este evaluată – pe un sector – ca fiind bună şi

foarte bună şi pe un alt sector mediocră, starea drumului comunal este evaluată
ca rea şi necesită modernizare.

Zona de echipare edilitară

Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de: sistemul de
alimentare cu energie electrică, sistemul de alimentare cu apă realizat, serviciul de
telefonie fixă şi televiziune prin cablu şi internet.

Canalizarea – sistemului realizat unitar.

Lucrările la reţeaua de canalizare în sistem unitar s-au executat parţial la nivelul

localităţii Pleniţa, şi Castrele Traiane fiind utilizat sistemul local (haznale), iar
canalizarea pluvială este parţial rezolvată prin colectarea în şanţurile descoperite care
mărginesc drumurile pe ambele părţi, actualmente propuse pentru modernizare, ca
proiecte prioritare.

Comuna este alimentată cu energie electrică din sistemul naţional, prin racorduri
aeriene până la posturile de transformare, reţeaua de distribuţie acoperind întreaga
localitate.

Pentru încălzire se folosesc sisteme individuale (sobe cu combustibil solid), atât pentru
locuinţe cât şi pentru celelalte funcţiuni.

42
Nu există reţea şi instalaţii pentru alimentarea cu gaze a obiectivelor existente. Pentru
prepararea hranei se folosesc butelii iar în localitate există puncte de vânzare (schimb
butelii).

În localitate există racorduri la reţeaua telefonică fixă existentă în lungul traseului

drumului judeţean şi comunal.

Extinderea şi modernizarea reţelelor existente de echipare tehnico-edilitară la nivelul

întregii comune (inclusiv iluminatul public stradal) este unul din obiectivele de utilitate
publică prevăzute în prezenta documentaţie, fiind în acelaşi timp unul din cele mai
importante obiective derivate din obiectivul major al creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi
important indicator al confortului urban la nivelul întregului comună.

Zona de gospodărie comunală

Zona edilitar-gospodărească a comunei a fost prezentată şi analizată în capitolele

anterioare.

Platforma gospodărească a fost dezafectată.

În afara cimitirelor ortodoxe existente, dintre care unele ocupate la capacitate maximă,
se propune amenajarea un cimitir nou in partea de sud a satului Castrele Traiane, in
zona extravilanului, cu o suprafata de aproximativ 0,70 Ha, conform estimărilor făcute
(şi care se vor materializa în noul PUG). A mai fost cuprinsă o suprafaţă de 0,1 ha, cât
însumează cele 10 platforme de precolectare a deşeurilor menajere (8 in sat Plentia si 2
in Catrele Treane).

Zona cu destinaţie specială

Această zonă cuprinde sediul poliţiei parter, într-o construcţie în stare bună, si sediu
ISU in incenta primarie comunei Pleniţa.

Suprafaţa totală este de 0,16 ha, respectiv 0,12.

Această zonă nu se va extinde prin prezenta documentaţie.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, referitor la comuna Pleniţa, (sat Pleniţa şi
sat Catrele Treane) nu sunt semnalate riscuri naturale majore în secţiunea
corespunzătoare a PATN.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ

43
Alimentarea cu apă

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă, satul Pleniţa este alimentat printr-o aductiune
de la gospodaria de apa executata in Comuna Orodel. În ceea ce priveşte satul
Castrele Traine, alimentarea cu apă se face din gospodaria locala, care cuprinde 3
puturi de captare a apei subterane.

Canalizarea

Reţeaua de canalizare (parţial realizat), până în prezent, gospodăriile cetăţenilor

dispunând de haznale proprii în cea mai mare parte a comunei.

Deoarece momentan nu există fonduri pentru realizarea unei reţele de canalizare

unitară la nivelul întregii comune, se recomandă ca în zonele unde pânza freatică se
află la adâncimi de sub 6 m, în gospodării să se construiască fose septice vidanjabile,
pentru a evita poluarea pânzei de apă freatică.

Canalizarea pluvială se asigură prin colectarea apelor meteorice la şanturile deschise ,

existente.

Soluţia pentru canalizarea apelor pluviale va mai rămâne într-o etapă intermediară
colectarea în şanţurile adiacente drumurilor, dar în perspectivă se va avea în vedere ca
sistemul de canalizare a apelor menajere să fie dublat de un sistem de canalizare
separat pentru apele pluviale, care pot fi evacuate în câmp.

Apele menajere din satul Pleniţa sunt transportate cu ajutorul unei statii de pompare
catre statia de epurare existenta in Comuna Caraula. Satul Castrele Traiane este
deservit de o statie de epurare locala, functionala.

Alimentarea cu energie electrică

Comuna Pleniţa este racordată la sistemul energetic naţional prin racorduri aeriene
pâna la posturile de transformare.

Comuna Pleniţa este electrificată integral, gospodăriile fiind alimentate de la reţeaua

electrică existentă.

In comună Pleniţa funcţionează 11posturi de transformare in satul Pleniţa şi satul

Castrele Traiane.

44
Alimentarea cu energie termică

In prezent gospodăriile populaţiei sunt încălzite cu sobe care funcţionează cu

combustibil solid, primăria este încălzită cu centrală termică care funcţionează pe
combustibil solid şi unităţile de învăţământ sunt dotate cu centrale termice individuale.

Pentru următoarea etapă nu se prevede realizarea unui sistem de încălzire centralizat şi

nici a unui sistem de alimentare cu gaze la nivel de comună.

Reţele telefonice, cablu, internet

Comuna beneficiază de servicii de televiziune prin cablu .

Primaria, unităţile de învăţământ, celelalte instituţii publice beneficiază de internet,
televiziune prin cablu.
In zonă nu există acoperire uniformă pentru reţelele de telefonie mobilă.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Aşa cum s-a subliniat în capitolele anterioare, activităţile economice ce se desfăşoară

pe teritoriul administrativ al comunei Pleniţa nu sunt poluante, neexistând, aşadar surse
majore de poluare.

Traficul motorizat este principalul generator de poluare, astfel încât se poate vorbi de o
calitate bună a aerului, în contextul unui important cadru natural nepoluat, dar şi
depozitarea aleatorie a deşeurilor menajere reprezintă un risc pentru calitatea solului,
aerului şi apei.

Se recomandă supravegherea modului de depozitare a gunoaielor de către cetăţeni şi

reglementarea modului de manevrare şi utilizare a ierbicidelor şi pesticidelor agricole.

Prioritatea de intervenţie o constituie amplasarea de platforme ecologice de

precolectare a deşeurilor menajere.

Potrivit secţiunii corespunzătoare a PATN, aşa cum s-a arătat, la nivelul comunei nu
sunt identificate zone de riscuri naturale.

Comuna este menţionată în listele cuprinzând zonele protejate (Secţiunea a III-a a

PATN, aprobată prin Legea nr. 5/2000, cu referirela „Poiana Bujorului” din

Padurea Plenita. impune delimitarea zonei in plansa de incadrare in teritoriu nr.00).

Prezenţa monumentelor şi siturilor istorice şi arheologice existente în comuna PLENIŢA

impune delimitarea zonelor de protecţie în intravilanul localităţii, respectiv în extravilan,
cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

45
(cu modificările şi completările ulterioare) şi formularea unor măsuri speciale transpuse
în reglementăti urbanistice specifice pentru monumentul din intravilan.

2.11. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Din consultarea populaţiei au rezultat în principal următoarele aspecte pe care prezenta

documentaţie urmează să le abordeze şi să le rezolve:

- la revizuirea intravilanului concluzia a fost că extinderea zonei de locuire şi a

cimitirelor şi a gospodăriilor de apă reprezintă o prioritate pentru populaţia
comunei

- s-a solicitat de asemenea soluţionarea intersecţiilor cu probleme în interiorul

comunei – un acces corespunzător la localităţile componente

- rezolvarea accesulor din DJ 561A de la comuna Unirea, 561D de la comuna

Orodel, 552B de la comuna Verbiţa şi amenajarea accesului către comuna
Pleniţa

- asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor

- modernizarea drumurilor şi a sistemului de iluminat stradal

- extinderea infrastructurii publice de utilităţi

Dezvoltarea în viitor a infrastructurii tehnico-edilitare şi modernizarea arterelor de

circulaţii vor creşte accesibilitatea comunei, vor conduce la sporirea atractivităţii
localităţii pentru investiţii în sectorul privat.

Aceste măsuri vor fi susţinute printr-o exploatare inteligentă a resurselor turistice ale
zonei – un centru de informare turistică, o casă de oaspeţi şi alte dotări şi unităţi de
cazare turistice pentru agroturism, ateliere sau şcoli de meşteşuguri cu spaţii de
expunere şi vânzare şi dotările aferente.

În ceea ce priveşte gradul de dotare administrativă, de învăţământ, cultură-culte şi

comerţ-servicii, acesta acoperă necesarul actual.

Unităţile preşcolare şi şcolare asigură necesarul, raportat la numărul de elevi din

comună. Este însă necesară o diversificare a ofertei educţionale şi în acest sens se
propune organizarea unui club al copiilor.

De asemenea trebuie luată în considerare şi refuncţionalizarea altor construcţii

aparţinând comunei, prin eforturi proprii, prin închiriere/concesionare sau în parteneriat,
pe măsura identificării altor proiecte cu impact asupra creşterii calităţii vieţii locuitorilor.

46
Infrastructura tehnico-edilitară urmează a se dezvolta pornind de la sistemul centralizat
realizat – alimentarea cu apă şi canalizarea. Alimentarea cu energie electrică este
asigurată la nivelul întregii comune. Alimentarea cu gaze nu este prevăzută.

Este propusă modernizarea străzilor, odată cu extinderea reţelelor edilitare, inclusiv

iluminat public stradal.

O altă problemă este lipsa spaţiilor verzi amenajate şi a dotărilor de agrement/turism.

Există locaţii cu potenţial peisagistic şi turistic deosebit în care este posibilă dezvoltarea
agroturistică. Totodată suprafaţa cu destinaţia spaţii verzi şi agrement-sport-plantaţii de
protecţie se va mări prin amenajarea unor locuri de joacă şi a unor terenuri de sport şi a
unei baze sprotive pe teritoriul localităţii Pleniţa. Trebuie subliniat însă faptul că raportat
la numărul de locuitori, ca suprafaţă este acoperit necesarul la nivel de comună, în
conformitate cu normele europene.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

În elaborarea capitolului de propuneri pentru noul PUG s-a ţinut cont de analiza
actualizată a contextului local de dezvoltare şi concluziilor Strategiei de dezvoltare
economico-socială a judeţului Dolj pentru perioada 2014-2020.

Pentru actualizarea PUG nu este necesară elaborarea altor studii, întrucât suportul topo
a fost asigurat de OCPI – Dolj şi Consiliul Judeţean Dolj (GIS).

Prezenta documentaţie propune menţinerea unui regim de construire care a fost definit
şi prin documentaţia anterioară, PUG 2009 preliminar şi aici ne referim în special la
regimul de înălţime al construcţiilor, un regim redus de înălţime care merge până la
P+2E (P+3E+M în zona centrală a localităţii, pentru definirea unui anumit caracter al
zonei unde sunt blocuri P+3).

Studii geotehnice se vor elabora pentru fiecare investiţie în parte.

3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

În contextul prezentat există premisele unei dezvoltări viitoare complexe şi durabile, nu

numai pe seama condiţiilor geografice, de climă şi a resurselor naturale, ci şi a
economiei – a sectorului primar preponderent agricol, sectorului secundar industrial, şi
sectorului terţiar, al serviciilor.

47
Un atu îl constituie rezolvarea infrastructurii de telecomunicaţii şi a reţelei de iluminat
public, ca şi stadiul dezvoltării reţelei de alimentare cu apă.

Aceste premise pot reconfigura în timp zona centrală a localităţii, ca şi intravilanul

existent. Pentru următorii zece ani însă, în condiţiile actuale anterior descrise, nu este
previzibilă o astfel de dezvoltare, motiv pentru care propunerile prezentei documentaţii
vor merge în direcţia completării dotării tehnico-edilitare şi creşterii gradului de confort,
ca şi condiţie esenţială a creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi totodată creşterii
atractivităţii comunei pentru investiţii majore în sectorul privat.

Obiectivele specifice sunt: creşterea atractivităţii comunei şi dezvoltarea durabilă a

acestuia prin îmbunătăţirea infrastructurii şi valorificarea potenţialului agricol,
dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii comunei prin sprijinirea micilor
investitori, dezvoltarea infrastructurii specifice cercetării/inovării şi calificarea resurselor
umane, protecţia şi îmbunătăţirea mediului prin cresterea calităţii infrastructurii de mediu
şi creşterea eficienţei energetice pe următoarele domenii majore de acţiune:

3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Aşa cum s-a arătat, comuna Pleniţa se situează în categoria localităţilor de rang IV.

Deci, cu o populaţie care este posibil să scadă în continuare, dar nesemnificativ, este
previzibilă şi menţinerea profilului economic al localităţii, care în continuare va
concentra cea mai mare parte a populaţiei active a comunei.

Totodată este posibil ca şi navetismul să scadă şi prin aceasta populaţia ocupată în

special în sectorul primar (agricultura) să crească.

Transportul public intra şi interurban se va menţine în legătură cu DJ 561A de la

comuna Unirea, 561D de la comuna Orodel, 552B de la comuna Verbiţa, care rămâne
principale artere de circulaţie şi legătură cu celelalte localităţi ale judeţului. Nu se
propun modificări ale traseului sau staţiilor existente.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezintă premisa creării de locuri de muncă, a

creşterii atractivităţii comunei pentru investitori şi dezvoltării turismului.

Dezvoltarea infrastructurii de transport consituie premisa implementării celorlalte

priorităţi de dezvoltare ale comunei, contribuind la integrarea zonei cu reţeaua de
transport europeană şi în economia europeană, la creşterea competitivităţii, dezvoltarea
de noi activităţi pe piaţa internă.

48
Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (a serviciilor de sănătate, educaţie, sociale şi pentru
siguranţă publică în situaţii de urgenţă) are ca scop asigurarea de servicii de bază
pentru populaţie, contribuind la coeziunea economică şi socială şi la creşterea nivelului
de trai.

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2007 –

2013 stabilea printre priorităţile dezvoltării economice în mediul rural:

„ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti

ateliere de confecţionat obiecte de artizanat specifice zonei

ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter tradiţional

ateliere de tipografie şi fotocopiere

studiouri de înregistrări audio, video, fotografie

agenţie de impresariat artistic reclamă şi publicitate

agenţie de turism (rural)”

Experienţa şi exemplele de bună practică inclusiv din România demonstrează că în

mediul rural specificul local poate fi valorificat prin constituirea – cu sprijinul comunităţii
– a unor micro-centre turistice care să includă un centru de informare asociat cu un
punct de comercializare a produselor locale artizanale sau alimentare tradiţionale şi
eventual o „casă de oaspeţi”, care poate fi în acelaşi timp un mic muzeu al localităţii
respective. Această micro-unitate poate reorienta în bună măsură economia locală,
creând nu doar o sursă de venituri ce poate lua amploare, ci şi locuri de muncă şi poate
chiar o piaţă de desfacere independentă, cu condiţia unei promovări insistente şi de
calitate. Nu în ultimul rând, acest tip de activităţi tind în mod natural să se dezvolte în
timp, antrenând populaţia vârstnică – un adevărat ghid turistic şi promotor al folclorului,
istoriei aşezării, meşteşugurilor tradiţionale.

Dezvoltarea economică trebuie să ia în calcul în contextul actual programele de

finanţare ale UE. Atât sectorul agricol cât şi cel industrial pot beneficia de aceste
programe. În acest scop Strategia judeţeană 2007-2013 propune „stimularea liberei
iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru proiectele
programelor UE, care includ:

 înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate

 ateliere de design interior şi exterior

49
  revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale

 case de ajutor reciproc

 service - auto şi vulcanizare”

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 –

2020 subliniază importanţa dezvoltării sructurilor asociative ale fermierilor, a practicării
agriculturii pe suprafeţe mari, în ferme moderne, a dezvoltării spiritului anteprenorial, a
dezvoltării turismului prin valorificarea potenţialului natural şi cultural existent.

În ceea ce priveşte economia comunei Pleniţa, activităţile industriale ale comunei sunt
în prezent legate de depozitarea produselor agricole şi prelucrarea cerealelor (moară).
Dezvoltarea ar putea include revigorarea meşteşugurilor tradiţionale pe care strategia
judeţeană le promovează.

Activităţile agricole se bazează pe cultura cerealelor, legumelor şi zootehnie. Analiza

care fundamentează PUG indică faptul că dezvoltarea asociaţiilor agricole ar putea
asigura posibilitatea exploatării terenului agricol pe suprafeţe mari, prin utilizarea
intensivă a mijloacelor mecanizate.

Direcţiile identificate vor conduce la impulsionarea economiei locale în scopul:

- asigurării de locuri de muncă în special în sectoarele terţiar şi secundar pentru

care este prioritară asigurarea echipărilor economice, infrastructurale, sociale şi
culturale

- reintegrării personalului muncitor disponibilizat

- diminuării migraţiei sat-oraş şi menţinerii unor structuri demografice echilibrate

prin creşterea ponderii tineretului în cadrul populaţiei comunei cu consecinţe
asupra natalităţii sporului natural

- dezvoltării dotării şi echipării edilitare.

Necesităţile comunităţii locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar

trebui rezervate suprafeţe mari de teren, ori modificări majore în sistemul circulaţiei
rutiere. Modificările propuse sunt evidenţiate în planşa Reglementări.

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

În ultimii ani datorită modificărilor socio-economice (scăderea nivelului de trai) populaţia

rurală şi populaţia localităţilor urbane mici a scăzut continuu, din cauza scăderii
natalităţii, fenomenului migraţional şi îmbătrânirii populaţiei.

50
De aceea estimările făcute asupra evoluţiei populaţiei se bazează pe principiile politicii
demografice de stimulare a creşterii naturale a populaţiei şi de utilizare cât mai
completă a resurselor de muncă la nivelul comunei.

Evoluţia demografică este în general dificil de prognozat din cauza:

 îmbătrânirii populaţiei, crizei economice, lipsei proiectelor, care fac mai plauzibilă
o scădere demografică mai accentuată în următorii ani în mediul rural dar şi la
nivelul localităţilor urbane cu până la 20.000 de locuitori

 reorientării economice pe seama unei mai bune valorificări a resurselor naturale

şi culturale existente şi lansarea activităţilor de sector terţiar – turism – care ar
putea stabiliza populaţia şi chiar să determine creşterea numărului de locuitori în
timp

În ambele variante şi din perspectiva unor estimări anterioare care au generat doar o
marjă de aproximare a evoluţiei populaţiei în decurs de un deceniu, este dificil de
estimat evoluţia populaţiei active, dar se poate anticipa că în prima variantă şi urmând
tendinţele descrescătoare actuale, populaţia activă se va cifra şi peste 10 ani tot în jurul
a 45% din totalul populaţiei – mai scăzută numeric decât în prezent – din care populaţia
ocupată va reprezenta tot 95% din populaţia activă, adică 43% din totalul populaţiei, cu
o structură pe sectoare aproximativ constantă, ce ia în considerare o creştere a
sectoarelor secundar + terţiar de până la maximum 15% în total.

În concluzie, dacă evoluţia demografică este mai greu de anticipat, ea putând fi

influenţată de politica economică a localităţii, propunerea de extindere a intravilanului
este formulată pe baza elementelor de temă stabilite cu beneficiarul şi pe baza
opţiunilor exprimate de comunitatea locală.

O bună politică socio-demografică va avea în vedere:

- asigurarea de locuri de muncă în special în sectoarele terţiar şi secundar pentru

creşterea calităţii vieţii, cu consecinţe asupra migraţiei şi fenomenului
navetismului

- creşterea gradului de dotare şi echipare a localităţii

- reintegrarea în cele trei sectoare de activitate a populaţiei active disponibilizate

În aceste condiţii s-a estimat pentru anul 2025 creşterea cu precădere a ponderii
sectorului terţiar (servicii către populaţie) şi a sectorului secundar (în special unităţi mici

51
şi mijlocii industriale de prelucrare şi valorificare a produselor agricole), dar şi
dezvoltarea infrastructurii de turism.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

În ceea ce priveşte organizarea circulaţiei, principalele obiective sunt:

- amenajarea punctelor de intersecţie semnalate cu drumul judeţean

- organizarea circulaţei interioare, locale

- modernizarea circulaţiei interioare, prin rectificări ale traseelor, ale geometriei şi

suprafeţei carosabile (îmbrăcăminţii)

Parcaje vor fi rezolvate pentru obiectivele din zona centrală a localităţii, în zona pieţei şi
a târgului săptămânal şi în zona activităţilor de sport şi turism, considerându-se că
aceste zone vor deveni periodic puncte de aglomerări de trafic.

Planşa Reglementări prezintă profilele transversale ale străzilor pe categorii.

Pentru celelalte funcţiuni parcarea sau gararea vor fi asigurate în incintele respectivelor
unităţi.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

Intravilanul existent, care a fost realizat pe suport de hârtie, este marcat pe planşa
Situaţia existentă – disfuncţionalităţi cu linie continuă de culoare roşie. Pe aceeaşi
planşă sunt marcate şi suprafeţele propuse a fi introduse în intravilan, în culoarea gri
deschis.

Introducerile în intravilan au avut la bază opţiunile locuitorilor comunei, analiza situaţiei

existente şi soluţiile urbanistice formulate în cadrul prezentei documentaţii.

În urma analizei întreprinse şi a estimărilor făcute pentru perioada de valabilitate a noii

documentaţii, PUG propune revizuirea limitei intravilanului.

Extinderea intravilanului totalizează cca 65,84 ha şi se compune din:

 locuinţe şi funcţiuni complementare in sat Plenita si sat Castrele Traine – 8.21ha

 infiintari unei cimitir in sat Castrele Traine – 0,70 ha

 gospodărie de apă, staţie de epurare / altele – 0,1ha

 Zona cu destinaţie specială MAN – 56,74 ha

52
Terenurile introduse în intravilan şi care în prezent sunt în folosinţă agricolă, vor căpăta
categoria de folosinţă curţi construcţii.

Aceste modificări reflectă opţiunile populaţiei, formulate în cadrul rundelor de consultare

cu autorităţile locale.

Bilanţul teritorial este prezentat în ANEXA 2 a Memoriului General şi în planşa

Reglementări din PUG.

Prin prezenta documentaţie se introduc interdicţii temporare de construire pe zonele

care urmează a fi reglementate în baza unei documentaţii de urbanism plan urbanistic
zonal aprobată de consiliul local al comunei şi anume zonele unităţilor economice
menţinute, în prezent dezafectate, pentru care regulamentele de construire vor stabili
suprafeţele construibile şi regulile de amplasare şi conformare a construcţiilor, zonele
aferente circulaţiilor şi zonele de protecţie în interiorul obiectivului economic, alte măsuri
în funcţie de specific. Eventuala schimbare de destinaţie, de asemenea luată în calcul la
acest moment se poate face tot printr-o documentaţie de urbanism de tip PUZ, aprobată
de consiliul local al comunei.

Interdicţii definitive de construire se instituie pe terenurile afectate de culoarul de

protecţie al L.E.A. de medie tensiune, stabilite prin PUG conform planşei Reglementări.

Organizarea zonelor funcţionale are drept scop dezvoltarea echilibrată în teritoriu a

localităţii.

Potrivit documentaţiei prezente, zona centrală a localităţii, delimitată pe planşa de

reglementări, este de 10,50 ha şi cuprinde ceea ce s-a estimat a fi nucleul de dezvoltare
în următorii 10 ani în evoluţia localităţii. Această zonă concentrează principalele instituţii
publice şi servicii, dar şi locuinţe individuale/colective, izolate sau cuplate.

În concordanţă cu zonificarea definită prin Ghidul privind conţinutul-cadru al planului

urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999, intravilanul localităţii la nivelul

anului 2015 a fost structurat pe zone funcţionale, astfel:

53
 SUPRAFAŢĂ
ZONIFICARE
(ha) (%)
Zona instituţii publice şi servicii, având următoarele
subzone funcţionale:
14,55 2,49
IS 1 – subzona instituţii publice 0,88 0150
IS 2 – subzona instituţii de învăţământ 3,70 0,63
IS
IS 3 – subzona cultură-culte 1,03 0,18
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 2,95 0,51
IS 5 – subzona comerţ şi prestări servicii pentru
5,99 1,02
populaţie
Zona unităţi economice (industriale şi agricole),
având următoarele subzone funcţionale:
135,33 23,17
IA I – subzona unităţi industriale 111,63 19,11
A – subzona unităţi agricole 23,70 4,06
Zona de locuire, având următoarele subzone
L funcţionale:
336,96 57,69
Zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi
sport, având următoarele subzone funcţionale:
32,37 5,54
P – subzona spaţiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri,
SP grădini publice, plantaţii de aliniament, plantaţii de 31,59 5,41
protecţie)
S – subzona agrement (sport-turism, locuri de joacă
0,78 0,13
pentru copii)
Zona căi de comunicaţie 31.40 5,38
C CR – căi de comunicaţie rutieră 31.40 5,38
CF – căi ferate şi construcţii aferente - -
Zona pentru echipare edilitară (staţia de pompare a
TE apei potabile şi rezervoare de înmagazinare a apei 0,71 0,12
potabile)
Zona gospodărie comunală 9,39 1,61
GC GC 1 – subzona platforme gospodăreşti
1,24 0,21
(precolectare deşeuri menajere)
GC 2 – subzona cimitire 8,15 1,40
DS Zona cu destinaţie specială (poliţie, ISU) 21,39 3,66
Ape/ alte terenuri 2,04 0,35
TOTAL INTRAVILAN 584,14 100,00

Bilanţul teritorial propus este prezentat în ANEXA 2.

IS – Zona instituţii publice şi servicii

Această zonă este rezervată în continuare principalelor instituţii publice şi servicii de

interes general:

- servicii administrative

- instituţiile de învăţămât

- cultură-culte

- sănătate

54
 - unităţi comerciale şi de servicii

Zona instituţiilor publice şi serviciilor se va concentra în continuare în zonele centrale

ale localităţilor componente, dar va cuprinde şi unităţi dispersate în intravilanul comunei,
pe cât posibil în zonele centrale ale celorlalte unităţi teritoriale de referinţă (UTR-uri)
delimitate în intravilan cu funcţiunea de locuire, pentru o cât mai bună accesibilitate, fie
că e vorba de instituţii publice şi servicii (ex – de învăţământ), fie că e vorba de unităţi
comerciale. Se recomandă, deci, ca unităţile dispersate să fie localizate în centrele de
greutate ale UTR-urilor cu funcţiunea dominantă de locuire.

Organizarea zonelor instituţiilor publice şi serviciilor are drept scop definirea unor
ansambluri coerente şi reprezentative în zonele centrale ale localităţilor.

Subzonele funcţionale propuse sunt:

IS 1 – Subzona instituţii publice, cu clădiri cu regim de înălţime maxim

P+3E+M – nucleul care grupează instituţiile reprezentative ale comunei;

IS 2 – Subzona instituţii de învăţământ, cu clădiri cu regim de înălţime

maxim P+2E;

IS 3 – Subzona cultură-culte

IS 4 – Subzonă sănătate

IS 5 – Subzonă comerţ-servicii.

L – Zona de locuire

Zona de locuire (şi funcţiuni complementare) a comunei este prezentă în cea mai mare
parte a teritoriului intravilan, dar şi în zona centrală a localităţilor.

Zona de locuire şi funcţiuni complementare cuprinde, pe lângă locuinţe şi anexele

gospodăreşti ale acestora şi unităţi comerciale aferente comerţului en detail, cotidian, şi
mici unităţi de servicii, alte funcţiuni complementare şi compatibile dispersate.

Zona de locuire este organizată în unităţi teritoriale de referinţă (UTR-uri) pe

considerente de omogenitate şi coerenţă, care trebuie păstrate.

IA – Zona unităţilor economice

În cadrul ei au fost delimitate zone cu interdicţie temporară de construire până la

elaborarea PUZ, interdicţie temporară motivată de necesitatea studierii în detaliu a
condiţiilor de amplasare şi conformare, acceselor, plantaţiilor/zonelor de protecţie etc.,

55
după caz, pentru orice obiectiv economic propus, respectiv, dacă va fi cazul, pentru
schimbarea funcţiunii.

Prezenta documentaţie propune păstrarea acestei funcţiuni considerând că acest sector

de activitate trebuie revigorat, ca resursă esenţială a dezvoltării viitoare a localităţii.

SP – Zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi sport

Această zonă include parcuri, scuaruri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii,
plantaţii de aliniament, plantaţii de protecţie, terenuri de sport, zone de agrement, unităţi
turistice.

Subzonele funcţionale propuse sunt:

P – Subzona spaţiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri, grădini publice,

plantaţii de aliniament, plantaţii de protecţie)

S - Subzona agrement (sport-turism, locuri de joacă pentru copii)

Documentaţia propune realizarea unei baze sportive şi a unui teren de sport.

C – Zona căi de comunicaţie

Această zonă se compune din totalitatea spaţiilor aferente circulaţiilor publice, staţiile de
transport public amenajate, , staţiile de carburanţi etc.

Unităţi aparţinând acestei funcţiuni se propun şi dispersat.

Documentaţia propune modernizarea căilor de comunicaţie existente.

TE – Zona de echipare edilitară

Această zonă cuprinde construcţiile aferente reţelelor existente şi propuse (gospodărie

de apă, staţie de epurare).

Extinderea şi modernizarea reţelelor existente de echipare tehnico-edilitară la nivelul

întregii localităţi este unul din obiectivele de utilitate publică prevăzute în prezenta
documentaţie, fiind în acelaşi timp unul din cele mai importante obiective derivate din
obiectivul major al creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi important indicator al confortului
urban la nivelul întregii comune.

GC – Zona de gospodărie a comunei

Zona edilitar-gospodărească cuprinde cimitirele existente şi extinderile propuse, precum

şi subzona platformelor gospodăreşti (precolectare deşeuri menajere).

56
Subzonele funcţionale sunt:

GC 1 - Subzona platformelor gospodăreşti (precolectare deşeuri menajere)

GC 2 - Subzona cimitire

DS – Zona cu destinaţie specială

Această zonă cuprinde sediul poliţiei, în construcţie în stare bună.

Această zonă nu se va extinde prin prezenta documentaţie.

În cadrul regulamentului local de urbanism (RLU) aferent PUG vor fi detaliate condiţiile
speciale de reglementare a construirii în zona centrală a localităţii şi în zonele de
protecţie identificate conform planşei de Reglementări.

*
Prezenta documentaţie delimitează şi instituie restricţii şi pentru ZONE SITUATE ÎN
EXTRAVILAN şi anume:

EX– Subzona monumentului (sitului) istoric protejat – Aşezarea fortificată de

epoca bronzului (cultura Castrele Traiane) de la "La Cetate”, la 300 m NE de
satul Castrele Traiane, comuna Pleniţa (poziţia 89 din Lista Monumentelor
Istorice 2015 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07881).

EX - Situl „Poiana Bujorului” din Padurea Plenita, arie protejata comunitara
„Natura 2000”, Cod ROSCI0202. suprafa de 44 ha. Sărbătoarea bujorului, la
Pleniţa, anual, în luna mai, din 1970;

Tot aici ar trebui menţionate şi.

Restricţia se referă la delimitarea zonei de protecţie legale de 500 m şi insituirea unui

regim de protecţie pentru monumentele istorice de tip sit respectiv în extravilan, cu
respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001.

3.8. MĂSURI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE RISCURI

Nu este cazul, nefiind inventariate astfel de zone pe teritoriul Comunei Pleniţa.

Prin documentaţia prezentă au fost redefinite zonele de protecţie a monumentelor

istorice existente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care instituie în
mediul urban o raza de protectie de 100 m şi în mediul rural o rază de protecţie de 200
m în jurul monumentului în intravilan, respectiv 500 m în extravilan.

Orice intervenţie în aceste zone se va face numai cu avizul Ministerului Culturii şi

Patrimoniului Naţional, prin Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional a Judeţului Dolj.

57
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

Principalele proiecte – aflate în prezent în diverse faze, începând de la demararea

proiectului – au fost deja prezentate. Astfel:

 Modernizarea drumului comunal DC 59,

 Reabilitarea şi modernizarea drumurilor locale în localităţile componente,

 Reţea alimentare cu apă şi extindere canalizare,

 Realizare infrastructură agrement,

 Managementul deşeurilor propunere pentru amenajarea platformelor ecologice

de depozitare a deşeurilor menajere conform normelor sanitare.

 Extenderea reţelei de iluminat public şi construirea de noi posturi de transformare

unde este nevoie.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

Activităţile economice care se desfăşoară în comună nu constituie surse de poluare a

mediului inconjurator,iar problemele legate de mediu sunt minore. Calitatea factorilor de
mediu pe teritoriul comunei este satisfăcătoare.

Aşa cum s-a arătat, activităţile productive ce se desfăşoară pe teritoriul comunei (agro-
industriale) nu sunt de natură a genera poluare. Măsurile ce se propun prin prezenta
documentaţie vizează:

 Delimitarea unor zone de protecţie sanitară şi stabilirea restricţiilor specifice

raportat la funcţiunea zonei care a generat restricţiile (cimitire, staţie de captare,
staţie de epurare)

 Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice de pe teritorul

administrativ al comunei.

 Delimitarea zonelor de protecţie pentru Situl „Poiana Bujorului” din Padurea

Plenita pe teritorul administrativ al comunei.

 Regularizare paraiaş “Ududoi” sat Plenita, (prin programul regional “Prevenire

inundatii in Lom, Chuprene si Plenita”)

 Amplasarea platformelor ecologice de depozitare a deşeurilor menajere conform

normelor sanitare.

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE.

58
Prezenta documentaţie ilustrează principiile generale de dezvoltare a comunei Pleniţa
pentru următorii 10 ani, evidenţiind obiectivele acestei dezvoltări şi stabilind permisiunile
şi restricţiile ce se vor urmări în activitatea de autorizare a construcţiilor şi în
implementarea proiectelor prioritare identificate împreună cu autoritatea locală.

Obiectivul general este acela al unei dezvoltări echilibrate şi armonioase, care să

conducă la creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei.

S-a urmărit menţinerea elementelor care ţin de un anumit specific local, în evoluţia
localităţii.

S-a propus, în raport cu diferitele tipuri de parcelare existente în cadrul funcţiunii

predominante, aceea de locuire, o parcelă minimă construibilă – de 200 m2 – şi s-a
stabilit un tip de ocupare al parcelei.

S-au propus măsuri pentru dezvoltarea şi organizarea zonei centrale, reprezentative, a

localităţilor.

S-a analizat oportunitatea conversiei zonelor agro-industriale în locuire. Ţinând cont de

tendinţele socio-economice actuale s-a optat pentru menţinerea funcţiunii agro-
industriale pe amplasamentele respective, pe considerentul că resursa economică a
dezvoltării viitoare a localităţii trebuie menţinută şi revigorată.

Indiferent de faptul că acest scenariu de evoluţie se va confirma sau nu, reglementarea

este aceeaşi, în sensul că orice dezvoltare se va face pe baza unei documentaţii de
urbanism, cu aprobarea consiliului local care este, potrivit legii, responsabil cu
activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivelul comunei.

Parametrii dezvoltării urbanistice au fost stabiliţi prin:

 Delimitarea intravilanului către care tinde localitatea în perioada ce urmează

 Organizarea circulaţiei, modernizarea străzilor

 Identificarea zonelor şi a măsurilor urbanistice ce se impun pentru dezvoltarea

activităţilor şi funcţiunilor dominante, pe unităţi teritoriale de referinţă, zone şi
subzone funcţionale definite pe criterii de omogenitate

 Delimitarea zonelor de protecţie în intravilanul localităţii

 Identificarea permisiunilor şi restricţiilor la nivelul fiecărei zone funcţionale:

- Interdicţii temporare de construire se instituie pe suprafeţele de teren cu

funcţiune economică (agro-industrială), până la elaborarea PUZ. Interdicţie

59
 definitivă de construire se instituie pentru culoarul de protecţie (de 8,00 m) al
LEA 20 KV.

- Regimul maxim de înălţime permis: până la P+2E+M în zona centrală a

comunei delimitată pe planşa Reglementări, adaptat fiecărei funcţiuni

- Modalitatea de amplasare a construcţiilor noi pe parcele în raport cu axul

străzilor de acces, cu limitele laterale şi posterioare ale parcelei şi cu
celelalte construcţii, pe aceeaşi parcelă

- Indici maximi de control ai utilizării terenurilor (POT, CUT) în funcţie de

funcţiunea dominantă a fiecărei zone, de destinaţia clădirilor, de regimul de
înălţime existent şi propus, pentru ocuparea judicioasă a terenurilor

- Asigurarea acceselor, spaţiilor de parcare, spaţiilor verzi şi plantate, alte

condiţionări, pentru fiecare funcţiune în parte

Soluţia de organizare urbanistică a localităţii componente este prezentată în planşa

Reglementări a documentaţiei.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Obiectivele şi priorităţile de intervenţie ale autorităţii administraţiei publice locale – au

fost deja prezentate astfel:

1. Asfaltare, modernizare DC 59

2. Asfaltare străzi în sat Pleniţa

3. Asfaltare străzi în sat Castrele Traiane

4. Extindere reţea alimentare cu apă sat Castrele Traiane

5. Extindere canalizare Pleniţa, Castrele Traiane

6. amenajare spatii de joaca pentru copii

Principalele obiective de interes public sunt grupate în zona centrală a localităţii. Ele
necesită reparaţii curente sau capitale (consolidare sau modernizare, după caz).

Obiectivele de utilitate publică au fost revizuite împreună cu administraţia publică locală

şi au fost identificate unele oportunităţi în completarea listei acestor obiective.

Această identificare se regăseşte în planşa „Obiective de utilitate publică”.

Lista obiectivelor de utilitate publică pentru următorii 10 ani cuprinde:

- Extinderea intravilanului la comună cât şi la sate pentru zone de locuit.

60
 - Construire teatru de vara si biblioteca

- Crearea unui departament pentru evidenţa şi întreţinerea spaţiilor verzi

- Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ

- Reabilitarea şi punerea în valoare a clădirilor de cult, dintre care unul este

declarat monument istoric

- Propunere de regularizare paraias “Ududoi” sat Plenita, (prin programul regional

“Prevenire inundatii in Lom, Chuprene si Plenita”) si amenajarea peisagistica,
inclusiv mobilier urban si iluminat public.

- Dotări turistice şi de agrement.

- Club al copiilor în incinta scolii din Castrele Traiane

- Construire sala de sport si teren sport in curte şcolei

- Extindere reţea apă-canal şi reţea de iluminat public

- Modernizare drumuri şi străzi în comună,

- infintare cimitire in sat Castrele Traiane.

- 10 Platforme precolectare deşeuri menajere in Pleniţa 8 şi 2 Castrele Traiane

- Amenajare şi Modernizare remiză pompieri existenta

- Modernizare târgul săptămânal şi piaţă agroalimentară

- Modernizare staţii transport în comun

- Amenajare agreementul in „Poiana Bujorului”

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Beneficiind de o localizare şi o configuraţie a reliefului, a legăturilor rutiere şi de condiţii

climatice favorabile, pe fondul oportunităţilor oferite de programele UE de dezvoltare şi
explorând direcţiile indicate de Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului
Dolj pentru perioada 2014-2020 în analiza care fundamentează actualizarea Planului
Urbanistic General sunt identificate roluri noi în teritoriu şi premisele unei dezvoltări
strategice, durabile.
Această analiză a abordat scenariile de dezvoltare de la scară macro către scara
localităţii, bazându-se pe strategiile de dezvoltare definitivate în acest moment la nivel
naţional, judeţean şi local ca şi pe exemplele de bună practică existente şi care
funcţionează deja în ţară şi în lume.

61
În contextul actual dezvoltarea economică trebuie susţinută de o strategie de dezvoltare
durabilă pe termen mediu şi lung, cu o viziune clară de dezvoltare, cu programe şi
proiecte care să valorifice patrimoniul local, specificul local, produsul local.
Propunerile pe care le formulează prezenta documentaţie vin în întâmpinarea acestei
nevoi de identificare şi promovare a valorilor locale, prin instituirea unui set de reguli
care să protejeze cadrul construit autentic, să refuncţionalizeze imobile ce pot primi
funcţiuni legate de promovarea turistică a comunităţii locale.
De aceea transmiterea folclorului local, a meşteşugurilor recunoscute, înfiinţarea de
ateliere – chiar tabere de creaţie – organizarea unor evenimente culturale sau
economice care să devină tradiţionale şi perpetuarea celor existente, sunt doar
modalităţi de sprijinire a economiei locale şi pentru o parte dintre ele au fost identificate
locaţii posibile în contextul transformărilor la care asistăm.
Considerând că premisele naturale favorabile pot fi completate cu o serie de măsuri
care să relanseze economia locală – dintre care unele fac obiectul prezentei
documentaţii – reiterăm ideea că este greu de anticipat dacă în decursul următorilor 10
ani (durata de valabilitate legală a PUG) populaţia comunei va creşte sau va scădea, va
întineri sau se va antrena într-o proporţie mai mare în activităţile care vor conduce la
dezvoltarea economică a comunităţii, dar apreciem că proiectele deja lansate pentru
completarea echipării tehnico-edilitare reprezintă un pas important în direcţia creşterii şi
nu a descreşterii, în pofida tuturor tendinţelor la nivel macro.
*
În vederea aprobării acestei documentaţii este necesară obţinerea avizelor legale
prevăzute de Legea nr.350/2001 a amenajării teritoriului şi urbanismului, cu modificările
şi completările ulterioare.

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

62
 ANEXA 1
BILANŢ TERITORIAL PE LOCALITĂŢI COMPONENTE
2008 - 2016

LOCALIT
EXISTENT PROPUS
ZONE

ATE
FUNCŢIONALE Suprafaţa Suprafaţa
ha % ha %
Zona instituţii publice PLENIŢA 13,24 2,27 13,68 2,50
şi servicii IS CASTRELE TRAIANE 1,31 0,22 1,26 0,23
TOTAL 14,55 2,49 14,94 2,73
Zone unităţi PLENIŢA 134,74 23,07 33,28 6,10
economice (unităţi
industriale şi unităţi CASTRELE TRAIANE 0,59 0,10 0,59 0,11
agricole) IA
TOTAL 135,33 23,17 33,87 6,21
PLENIŢA 279,32 47,82 280,20 51,30
Zona de locuire L CASTRELE TRAIANE 57,64 9,87 64,97 11,90
TOTAL 336,96 57,69 345,17 63,20
Zona de spaţii verzi şi PLENIŢA 25,63 4,39 13,42 2,46
amenajate, turism,
agrement şi sport SP CASTRELE TRAIANE 6,74 1,15 5,19 0,95
TOTAL 32,37 5,54 18,61 3,41
PLENIŢA 24,12 4,13 35,80 6,55
Zonă căi de
comunicaţie C CASTRELE TRAIANE 7,28 1,25 10,27 1,88
TOTAL 31,40 5,38 46,07 8,43
PLENIŢA 0,60 0,10 0,02 0,01
Zona de echipare
edilitară TE CASTRELE TRAIANE 0,11 0,02 0,39 0,06
TOTAL 0,71 0,12 0,41 0,07
Zona de gospodărie PLENIŢA 7,73 1,33 7,20 1,32
comunală GC CASTRELE TRAIANE 1,66 0,28 1,75 0,32
TOTAL 9,39 1,61 8,95 1,64
Zona cu destinaţie PLENIŢA 0,16 0,03 0,16 0,03
specială DS CASTRELE TRAIANE 21,23 3,63 77,97 14,28
TOTAL 21,39 3,66 78,13 14,31
PLENIŢA 1,54 0,26 0,00 0,00
Alte terenuri, Apa
CASTRELE TRAIANE 0,50 0,09 0,00 0,00
TOTAL 2,04 0,35 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN PLENIŢA 487,08 83,38 383,76 70,27
TOTAL INTRAVILAN CASTRELE TRAIANE 97,06 16,62 162,39 29,73
TOTAL INTRAVILAN 584,14 100,00 546,15 100,00

63
 ANEXA 2
BILANŢ TERITORIAL GENERAL
2016
EXISTENT PROPUS
ZONIFICARE SUPRAFAŢA SUPRAFAŢA
(ha) (%) (ha) (%)
Zona instituţii publice şi servicii, cu
următoarele subzone funcţionale:
14,55 2,49 14,94 2,73
IS 1 – subzona instituţii publice 0,88 0,15 0,64 0,12
IS IS 2 – subzona instituţii de învăţământ 3,70 0,63 3,51 0,64
IS 3 – subzona cultură-culte 1,03 0,18 1,17 0,21
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 2,95 0,51 3,05 0,56
IS 5 – subzona comerţ şi prestări
5,99 1,02 6,57 1,20
servicii pentru populaţie
Zona unităţi economice (industriale şi
IA
agricole)
135,33 23,17 33,87 6,21
L Zona de locuire 336,96 57,69 345,17 63,20
Zona de spaţii verzi şi amenajate,
turism, agrement şi sport, având 32,37 5,54 18,61 3,41
următoarele subzone funcţionale:
P – subzona spaţiilor verzi plantate
SP (parcuri, scuaruri, grădini publice,
31,59 5,41 12,51 2,29
plantaţii de aliniament, plantaţii de
protecţie)
S – subzona agrement (sport-turism,
0,78 0,13 6,10 1,12
locuri de joacă pentru copii)
C Zona căi de comunicaţie 31,40 5,38 46,07 4,43
TE Zona pentru echipare edilitară 0,71 0,12 0,41 0,07
Zona gospodărie comunală 9,39 1,61 8,95 1,64
G GC 1 – subzona gospodăreşti
C (precolectare deşeuri menajere) 1,24 0,21 0,11 0,02
GC 2 – subzona cimitire 8,15 1,40 8.84 1,62
DS Zona cu destinaţie specială 21,39 3,66 78,13 14,31
Ape / alte terenuri 2,04 0,35 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 584,14 100,00 546,15 100,00

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

64