Dokumen - Tips Eugen Celan Viata Dupa Pragul Mortii 09 09

5/19/2018 Eugen Celan-ViataDupaPragulMortii0.909-slidepdf.
com
EUGEN CELAN
VIAŢA DUPĂ PRAGUL MORŢII
CUPRINS:
Încotro mergem? 5
Argumentele credinţei. 9
Argumentele tanatologice
(E!erienţe cu !acienţi muri"un#i$. %&
Etracor!oralitatea. '
Cor! )i#ic * cor! eteric * cor! a+tral. ,,
-odele ale materiei eterice i a+trale. 5
/enomene !ara!+i0ologice argument1nd 2iaţa du!3
!ragul morţii. 9
E!erienţe la limitate#3
4iaţa du!3 moarte: 2ieţii. 55
i antite#3. &'
Re+tructur3ri !+i0ice. &
Una dintre cele mai tul"ur3toare 6ntre"3ri !e care i

le7a !u+ )iecare dintre noi i la care nu +7au !utut da dec1t
r3+!un+uri !arţiale e+te8 de )a!t8 con+tituit3 dintr7o triad3:
cine +untem? de unde 2enim? 6ncotro mergem? Cei care
au c3utat +3 de+co!ere ade23rul au tre"uit +3 6ncerce
in2e+tigarea mai multor direcţii: cea a re2elaţiei8 a
http://slidepdf.com/reader/full/eugen-celan-viata-dupa-pragul-mortii-09-09 1/106
5/19/2018 Eugen Celan-ViataDupaPragulMortii0.909-slidepdf.com
credinţei8 i cea a cercet3rii tiinţi)ice. intre ace+tea8 cea

mai uoar3 e+te a cercet3rii8 la 6ndem1na )iec3ruia dintre
noi.
Cele"ra )ormul3 crede i nu cerceta; a )o+t 6n mod
)al+ !u+3 !e +eama +crierilor "i"lice. Nic3ieri 6n <i"lie nu
ei+t3 un a+emenea tet8 ci dim!otri238 !rin gura
a!o+tolului Pa2el8 e+te dat 6ndemnul: Ci cercetaţi toate
lucrurile i !3+traţi ce e+te "un; (I =e+. 57'%$.
4om c3uta +3 r3+!undem 6n lucrarea de )aţ3 la a treia
6ntre"are e+enţial38 6ncotro mergem?;8 a"ord1nd7o at1t
!rin !ri+ma credinţei8 aa cum re#ult3 ea din +crierile
religioa+e8 c1t i !rin aceea a cercet3rii tiinţi)ice.
Pro"lema care a )r3m1ntat minţile multor generaţii
e+te dac3 ei+tenţa noa+tr3 ca oameni8 eul; no+tru8
con+iderat ca entitatea ce are cel !uţin dou3 tr3+3turi: a$
contiinţ3 i "$ contienţ38 +e menţine i +e !er!etuea#3 i
du!3 ce am!ragul
tra2er+3m !arcur+ 6ntreaga
morţii noa+tr3 R3+!un+ul
)i#iologice. 2iaţ3 "iologic3 i
dat ace+tei
6ntre"3ri a )o+t tranant i a)irmati28 atunci c1nd a 2enit
din !artea unor credincioi8 ade!ţi ai indi)erent c3rei
religii.
În o!era lui <lai+e Pa+cal ei+t3 un moment de
cotitur3 6n inter!retarea )enomenelor i im!licit 6n
conce!ţiile materiali+te !e care ace+ta le7a 2e0iculat !1n3
atunci. Acel moment e+te determi7nat de e!i+odul tr3it de
Pa+cal 6n leg3tur3 cu ne!oata +a "olna23 de )i+tule =<C
oculare. =oate tratamentele ce i7au )o+t a!licate +7au
do2edit ine)icace8 "oala e2olu1nd ne)a+t. În momentul
6n+3 6n care acea+ta +7a 2indecat !rin +im!la atingere a

am"ilor oc0i cu un +!in din coroana !urtat3 de Ii+u+8 +!ini
!3+traţi 6n -u#eul Catedralei Notre ame8 6ntreaga
conce!ţie de+!re 2iaţ3 a lui Pa+cal +7a +c0im"at.
=oate marile religii ale lumii conce!tuali#ea#3
!er!etuarea8 6ntr7o )orm3 +au alta8 a 2ieţii du!3 !ragul
morţii. Înce!1nd cu credinţele tim!urilor imemora"ile8
continu1nd cu religiile antic0it3ţii i termin1nd cu
cretini+mul8 2iaţa du!3 moarte con+tituie una dintre
dogmele lor centrale.
Alte r3+!un+uri au a2ut anumite grade de
incertitudine:
> a)irmati28 dar cu nuanţe de ec0i2oc din !artea
oamenilor o"inuiţi !reocu!aţi de re#ol2area !ro"lemelor
#ilnice8 materiale8 ale ei+tenţei lor
> tranant negati28 2enit din !artea unor ade!ţi ai
conce!ţiilor ni0ili+te8
dogmatici. intre li"er7cuget3tori8
cercet37torii materialiti
tiinţi)ici8 acea+t3 categorie
de r3+!un+uri a!arţine mai mult )i#icienilor.
S3 reţinem )a!tul c38 6n general8 ade!ţii ace+tui ultim
!unct de 2edere a)irm3 c3 nu a!arţin nici unei credinţe8
argument1ndu7i o!iniile !e "a#a unor ac0i#iţii ale tiinţei.
ar comit a+t)el dou3 ineactit3ţi: 6n !rimul r1nd8 au totui
o credinţ38 i anume cred 6n )a!tul c3 nu cred 6n nimic;:
a!oi8 nimic din tot ce a de+co!erit tiinţa !1n3 a#i nu 2ine
+3 argumente#e +au +3 +u+ţin3 c3 2iaţa nu +e !oate
!er!etua +u" alte )orme e2oluti2e8 dincolo de graniţa !e
care o )iea#3 !ragul morţii "iologice. im!otri238 o
6ntreag3 +uit3 de de+co!eriri8 e2enimente8 )a!te +au

)enomene 2ine +3 argumente#e temeiul !re#umţiei c3 2iaţa
+e !oate de+)3ura +u" alte )orme dec1t cele !e care le
tr3im8 "3nuim +au imagin3m dincolo de ace+t !rag.
Iat3 re#ultatul unei anc0ete e)ectuate 6n %9&5 6n SUA
de c3tre In+titutul @allu! de +ondare a o!iniei !u"lice.
Anc0eta a cu!rin+ un eantion de ', de milioane de
cet3ţeni ai Statelor Unite8 6n ta"elul de mai o+ )iind redate
conclu#iile r3+!un+urilor la 6ntre"area: Credeţi c3 +u)letul
dumnea2oa+tr3 2a tr3i du!3 moarte?;
În acelai tim!8 la anc0eta e)ectuat3 6n anul %9B% 6n
r1ndul unor !er+onalit3ţi din lumea cercet3torilor
tiinţi)ici8 la 6ntre7"area: Credeţi +au nu 6n 2iaţa du!3
moarte?;8 r3+!un+ul a )o+t urm3torul: da ,' nu &D )3r3
o!inie B
S3 menţion3m c38 6n cadrul ace+tor anc0ete8 %D
dintre
a)irmatoamenii de !rotagonitii
c3 au )o+t tiinţ3 i 9 dintre medicii interogaţi
unor e!erienţe la au
marginea 2ieţii8 )aţ3 de %5 6nregi+traţi 6n r1ndurile
6ntregului eantion al !o!ulaţiei interogate. E+te intere+ant
de reţinut totodat3 c3 un +)ert dintre oamenii de tiinţ3 i
un eantion egal de medici dintre !er+oanele care au a2ut
a+t)el de e!erienţe au declarat c38 du!3 !arcurgerea ace+7
tora8 credinţa lor religioa+3 +7a 6nt3rit.
II.
AR@U-EN=EE CREINFEI.
I+toria religiilor ne rele23 )a!tul c3 niciuna dintre
credinţele !e care le7a a2ut omul nu e+te +tr3in3 de
conce!tul 2ieţii tran+cendentale. Credinţa 6ntr7o 2iaţ3

dincolo de !ragul morţii o !utem g3+i 6nce!1nd din
negurile i+toriei ne+cri+e. În de+co!eri7rile ar0eologice
datate ca )iind din e!oca neolitic38 ei+tenţa unor o"iecte
rituale )olo+ite 6n !racticarea cultului morţilor8 a unor
con+trucţii cu e2ident caracter +acral8 ca i de+co!erirea
unor 2e+tigii care denot3 !ractica +acri)iciilor rituale (c0iar
omeneti$ !recum i !re#enţa8 l1ng3 o+eminte8 a re+turilor
de alimente8 o"iecte de !odoa"3 +au arme de lu!t38 +unt
argumente 6n ace+t +en+.
Aducerea ert)elor urm3rea nu numai 6m"l1n#irea
di2init37ţilor; 6n mani)e+t3rile lor )aţ3 de cei r3mai 6n
2iaţ38 ci i a+igurarea "un32oinţei ace+tora !entru cel ce
trecea dincolo de t3r1mul 2ieţii.
Pre#enţa unor rituri de 6nmorm1ntare i a !racticilor
magice are nu numai +emni)icaţia unor mani)e+t3ri de
cult8 ci denot3dincolo
+e de+)3oar3 credinţadeomului
!raguldin neolitic
morţii. 6ntr7o 2iaţ3 ce
Animi+mul8
)etii+mul +au totemi+mul ei+t38 +u" di)erite )orme8 !1n3
6n #ilele noa+tre. Ace+te !ractici nu ne )urni#ea#3 numai o
imagine a ar0ai+mului i originii lor ance+trale8 ci ne
de#23luie * e dre!t8 cu un oarecare grad de incertitudine i
a!roimaţie * ideile religioa+e8 intimit3ţile mecani+mului
!+i0ologic a)lat la +ur+a credinţelor omului din neolitic i
6n+ei ace+te credinţe 6n +u!ra2ieţuirea +a8 +u" di)erite
)orme8 du!3 moarte.
În cultura me+o!otamian38 religia8 6nc0in3toare la
#eit3ţi antro!omor)e8 era +luit3 de o im!un3toare ca+t3 de
!reoţi gru!aţi 6n urul tem!lelor. Structura ei +acerdotal3

cataloga nu mai !uţin de D de )uncţii di2er+e. S3!3turile
ar0eologice ne rele23 un cult al morţilor !racticat c0iar i
6n )orme tene"roa+e.
A+t)el8 6n ca#ul mormintelor regale din Ur8 al3turi de
!rinci!a7lul lor locatar au )o+t +acri)icate8 6n cadrul
ceremonialului religio+ )unerar8 6ntre , i  de !er+oane
care urmau +37i +luea+c3 +t3!67nii 6n 2iaţa lor de
dincolo;.
Credinţa 6ntr7o 2iaţ3 de a!oi; con+idera +!iritul
de)unctului ca )iind o um"r3 de+!rin+3 de tru!. Aa cum
reie+e din e!o!eea lui @0ilgame;8 +!iritul co"oar3 6n
regatul morţii8 unde un "ar7cagiu 6l trece !e+te un r1u8 6n
t3r1mul din ad1ncuri; al ţ3rii )3r3 de 6ntoarcere8 ca i
Caron !e+te StG.
emn3 de rele2at e+te i conce!ţia "a"ilonian38
!otri2it c3reia lumea
)3r3 +ancţiuni8 de recom!en+e
dar i )3r3 dincolo; era icon+iderat3
"ucurii. o lume
a egi!teni8 ideea udec3ţii de a!oi8 centrat3 a+u!ra a
ceea ce mitologia denumete !+i0o+ta+ie; * c1nt3rirea
+u)letelor celor morţi * a!3rea +u" )orma #eului -aat8 care
c1nt3rea inima mortului 6n )aţa unui tri"unal al udec3ţii
!re#idat de H+iri+. Egi!tenii +ocoteau ei+tenţa tere+tr3 ca
o +im!l3 eta!3 !reg3titoare a 2ieţii de a!oi. A+t)el8 natura
uman3 era con+iderat3 ca )iind legat3 de nemurirea
+u)letului ce o anima. În cadrul ei8 omul a!3rea con+tituit
din trei elemente: cor!ul8 +u)letul imaterial i in2i#i"il8
!recum i !rinci!iul 2ital +au du"lul; +3u8 denumit a;.
Ace+t a era conce!ut ca un )el de an2elo!3 )antomatic38

a c3rei )orm3 mima contururile tru!ului8 o )orm3 2i#i"il38
dar im!al!a"il38 ce 6n+oţete cor!ul toat3 2iaţa. a
+u!ra2ieţuiete morţii )i#ice8 iar 6n i!o+ta#a +a de )actor
!rotector +u!er2i#ea#38 6n +!aţiul tran+cendentului8
+u)letul i cor!ul celui decedat. Pentru a7i reali#a )uncţia
!rotectoare a are ne2oie de un +ediu8 o locuinţ3 real3 i
material38 care e+te tocmai tru!ul celui mort. e aici
decurge !ractica 6m"3l+3m3rii cada2relor8 ca i con+trucţia
!iramidelor. Pentru a +e a+igura c38 6n ca#ul di+trugerii
mumiei8 +u!ortul material !e care a 6l reclam3 2a )i
totui !3+trat8 !ractica religioa+3 cerea !la+area 6n ca2ou a
unei +tatuete a decedatului. u!3 2ec0ile credinţe !er+ane
* mitologia a2e+tic38 #oroa+tri+mul8 ma#dei+mul% *
+u)letul omului e+te locul unei ne7contenite lu!te dintre
<ine i R3u. Hmul8 care di+!une de li"erul ar"itru8 6i
!oate a+igura8
Jarat0u+tra !rin
(cca +luirea6. <inelui8
&,D755, caleao+!re
Kr.$ iniţia#3 m1ntuire.
doctrin3
religioa+3 a21nd unele a+!ecte comune cu "ud0i+mul.
=rei 2irtuţi erau !reţuite 6n cel mai 6nalt grad:
!ietatea8 cin+tea8 dre!tatea. Se con+idera c38 du!3 moarte8
+u)letul decedatului gra2itea#3 6nc3 trei #ile 6n urul
tru!ului8 du!3 care +e !re#int3 6n )aţa a trei udec3tori.
Ludecata e+te urmat3 de trecerea !e !untea alegerii;8 care
6i diriea#3 !entru 2enicie !e cei dre!ţi +!re l3caul
c1nt3rilor;8 iar !e cei r3i +!re l3caul +u)erinţei;.
octrina lui Jarat0u+tra !re2ede i un !urgatoriu8 a c3rui
!arcurgere durea#3 %'.DDD ani.
Su"continentul India8 cu numeroa+ele +ale !o!ulaţii8 a

)o+t leag3nul i cadrul de !racticare a unor multi!le
credinţe i con2ingeri religioa+e8 de+eori ating1nd
)anati+mul. În tim! ce )undamentele ace+tora erau radical
di)erite8 conduc1nd la con)licte con)e+ionale ce +e
!er!etuea#3 !1n3 6n #ilele noa+tre8 o tr3+3tur3 comun3
tuturor !oate )i g3+it3 6n credinţa 6ntr7o 2iaţ3 de du!3
moartea )i#ic38 )a!t do2edit i de multi!le ert)e i o)rande
adu+e )eluritelor #eit3ţi. =ran+miţ1nd conce!ţiile )ilo+o)ice
din U!aniade8 ultima !arte a 4edelor'8 "ra0mani+mul
conce!tu7ali#ea#3 unitatea co+mo+ului cu !+i0icul
indi2idului. Se de#2olt3 ideile de atman (!3rticic3 din
+u)letul uni2er+al$8 Marman ()orţ3 im!er+onal3 care )ace
"ilanţul tuturor )a!telor "une i rele$8 +am+ara (ciclu etern
de re6ncarn3ri$.
Ideea 2ieţii tran+cendentale !oate )i g3+it3 i 6n
religiile !remerg3toare
i aini+mul8 0indui+mului8
ca religii )3r3 cumela"orare
#ei8 6n a c3ror +unt "udi+mul
un rol
deo+e"it l7au a2ut Gog0inii. Practicile religioa+e din C0ina
!remerg3toare con)u7ciani+mului ate+t3 credinţa
!er!etu3rii 2ieţii du!3 moarte. Se aduceau8 de eem!lu8
+acri)icii umane8 !entru ca 6n 2iaţa de a!oi conduc3torul
decedat +3 nu r3m1n3 )3r3 +uit3. E+te intere+ant de reţinut
c3 6n acea e!oc3 6n0um3rile nu +e )3ceau 6n cimitire8 ci 6n
locuri anume ale+e de c3tre o categorie +!eciali#at3 de
magi g0ici7tori8 geomanţi;.
În C0ina antic3 +e con+idera c3 +u)letul +e !re#int3
+u" dou3 i!o+ta#e: un +u)let 2egetati2 (Po$8 care r3m1ne
ataat cor!ului i du!3 moartea ace+tuia8 i un +u)let aerian

(Kun$ care du!3 moarte +3l3luiete )ie al3turi de St3!1nul
Su!rem8 )ie 6n 6m!37r3ţia /1nt1nilor @al"ene (+au a
I#2oarelor @al"ene$8 denumirea ultim3 )iind atri"uit3
iadului.
Cu cinci +ecole 6. Kr.8 ong7iu (Con)uciu+8 55%79
6. Kr.$ in+tituie un +i+tem moral7religio+ a c3rui e+enţ3 o
con+tituie conduita moral3 ire!roa"il3. În +ec. I4 6. Kr.8
ao7t#6 )ondea#3 o nou3 coal3 )ilo#o)ico7religioa+38
daoi+mul8 o!u+ con)uciani+mului8 !entru ca 6n +ec. I 6. Kr.
+3 !3trund3 6n C0ina "udi+mul8 care +7a de#2oltat aici 6ntr7
o 2ariant3 !articular3.
a a!one#i8 !o!or tolerant )aţ3 de o mulţime de
doctrine religioa+e8 6nce!1nd cu +ec. 4III 6. Kr.8
+0intoi+mul e+te religia naţio7nal3. e )actur3 animi+t38
+0intoi+mul a !racticat cultul unor +!irite8 )orţe8 )enomene
miraculoa+e8 al eroilor
cele"re8 al unor mitici8
di2init3ţi +tr3moilor
anomine i !er+onaelor
i im!er+onale
denumite ami. a a!ariţia "udi+mului8 +0intoi+mul
)u#ionea#3 cu acea+ta8 +u!ra2ieţuind 6n cadrul !articular
a+t)el creat. Cultul morţilor e+te !re#ent !1n3 a+t3#i 6n
)iecare ca+38 6ntr7un colţ 6nc3rcat de o anume +acralitate 6n
care8 !la+ate 6ntr7o l3diţ3 denumit3 ca+a +u)letelor;8 +e
!3+trea#3 t3"liţele a21nd 6ncru+tate numele +tr3moilor
trecuţi 6n cealalt3 lume.
Pe Noul Continent8 ci2ili#aţia a#tec3 2enera #eitatea
+u!rem38 !e Kuit#ilo!oc0tli8 di2initate +olar3 care lumina
#iua lumea 2ie8 iar noa!tea lumea morţilor. Acea+t3 lume
era imaginat3 ca a21nd trei +3lauri di)erite: !rimul era

re#er2at celor c3#uţi !e c1m!ul de lu!t38 celor +acri)icaţi
i mamelor decedate 6n tim!ul naterii urm3torul era
de+tinat celor )ulgeraţi8 6necaţi +au morţi de "oli grele8 iar
ultimul celor decedaţi de moarte curent3. Ace+tora le
)u+e+e re#er2at t3r1mul din+!re mia#3noa!te;8 la care
aungeau du!3 o !eregrinare de !atru ani de con)runt3ri i
!rimedii. Pentru a7i atinge ţinta8 decedatul tre"uia +3
treac3 un lac. În tra2er+area ace+tuia8 era autat de un
c1ine8 +acri)icat i incinerat +au 6nmorm1ntat al3turi de
+t3!1nul +3u.
În ci2ili#aţia inca38 cultul +oarelui era religia
o)icial3. Incaii credeau 6ntr7o 2iaţ3 de du!3 moarte i 6n
re6ncarnarea +u)letelor morţilor8 cu condiţia ca tru!ul +3
)ie con+er2at cu gri3. În ace+t +co! !racticau
6m"3l+3marea. Într7o !erioad3 iniţial38 la moartea
monar0ului
6n+oţea+c3 6n+e2iaţa
+acri)icau concu"ine
cealalt3. Ulterior i
+7a+er2itori
renunţatcare +37l
la ace+t
o"icei +1ngero+8 +acri)iciile umane )iind 6nlocuite cu
+acri)icarea unor lame.
Oi lumea egeean3 credea 6n ei+tenţa unei 2ieţi du!3
moarte. Cretanii at1rnau de g1tul decedaţilor +igiliul
!er+onal8 iar 6n +arco)agele de argil3 6n care erau 6n0umaţi
introduceau 0ran38 "3uturi8 2eminte8 "iuterii8 2a+e8
o!aiţe i +tatuete re!re#ent1nd +oţiile r3ma+e 6n 2iaţ3.
Pentru a aunge 6n In+ula /ericiţilor;8 li +e !unea 6n
morminte i c1te o "arc3.
Cultul #eit3ţilor antro!omor)e a generat la 2ec0ii

greci o mitologie etrem de "ogat38 cre1nd un a+!ect
!articular al 2ieţii !oli7tice 6n +tr1n+3 concordanţ3 cu 2iaţa
ci2ic3. Ra!orturile comunit3ţii cu di2init3ţile erau8 6n
e!oca cla+ic38 o datorie cet3ţenea+c3. i!+i7t3 de dogme
+au tete +acre8 !ractica religioa+3 includea totui8 ca un
!unct de con2ergenţ3 cultul morţilor.
a romani8 religia 6m"rac3 iniţial )orma animi+mului
!rimiti28 credinţ3 6n )orţe mi+terioa+e care iau ulterior
)orma unor #eit3ţi8 )3r3 6n+3 a crea 6n urul lor o mitologie
de ti! elen. Cucerirea de noi teritorii i 2enirea 6n contact
cu multi!le ci2ili#aţii aduc 6n +!aţiul italic o 6ntreag3 +erie
de #eit3ţi de im!ort;. Se circum+crie a+t)el un cadru
religio+ a21nd mai mult un caracter utilitar dec1t de
de2oţiune mi+tic3.
În credinţa lor8 +u)letele morţilor (mane+$ tr3iau 6ntr7o
6m!3r3ţie
groa!3 +u"teran38 legat3 de lumea !3m1ntean3 !rintr7o
(mundu+$ aco!erit3 de o !iatr3 (la!i+ manali+$.
Acea+t3 !iatr3 era ridicat3 de trei ori !e an (la ' augu+t8 5
octom"rie i B noiem"rie$ !entru ca +u)letele +3 e)ectue#e
2i#ite la rudele lor !3m1ntene.
@eto7dacii nutreau o credinţ3 deo+e"it de !uternic3 6n
nemu7rire. Kerodot +!unea: Credinţa lor e+te c3 ei nu
mor8 ci c3 cel care !iere +e duce la Jamoli+;.
=eologia ma0omedan38 in+!irat3 !arţial din doctrina
religi7oa+3 iudaic3 i !arţial din cea cretin38 con+ider3 c3
du!3 moarte +u)letele +unt +u!u+e unei udec3ţi
!remerg3toare a 6ngerilor NaMir i -unMar8 du!3 care

+u)letele r3m1n 6n morm1nt !1n3 6n #iua udec3ţii de a!oi8
ce 2a )i )3cut3 6n )aţa lui Alla0.
Atunci cei "uni 2or trece 6n !aradi+8 iar cei r3i 6n iad.
E+te de+cri+ i un !urgatoriu intermediar8 ara);. Scrierile
4ec0iului =e+tament conţin )undamentarea credinţei 6n
nemurirea +u)letului omene+c. A!arţin1nd religiei
mo#aice8 tetele ace+tor +crieri8 declarate de in+!iraţie
di2in38 !roclam3 de la 6nce!ut c0emarea lui A2ram ca ale+
al lui umne#eu.
În leg3m1ntul )3cut cu A2ram8 umne#eu
)3g3duiete: Iar tu 2ei trece la !3rinţii t3i 6n !ace.;
(@en.%57%5.$. În ace+t +en+8 e+0atologia, iudaic3 +ocotete
moartea ca o trecere; la !3rinţi8 ca o ad3ugire; la
!ro!riul !o!or (@en.'57%$. Se 2ine c0iar cu !reci#area c3
+u)letele celor dre!ţi +e 2or "ucura de )ericirea unei
odi0ne
atinge de6nele;
m1inile
(Înţel.luiSolomon
umne#eu;
,7%$8ir3m1n1nd
c0inul nude7a
+e 2a
!ururi
2ii: 6n+3 cei dre!ţi 2or )i 2ii 6n 2eacul 2eacului.  (Înţel.
Solomon 57%5$.
Ei+tenţa 2ieţii du!3 moarte e+te +u"liniat3 cu
!regnanţ3 atunci c1nd +e +!une: . 6n+3 6m!3ratul lumii8 !e
noi8 cei care murim !entru legile lui8 iar3i ne 2a 6n2ia cu
6n2iere de 2iaţ3 2enic3; (II -ac. 79$.
În acelai +en+8 !ro)etul I+aia a)irm3 (I+aia '&7%9$:
-orţii =3i 2or tr3i i tru!urile lor 2or 6n2ia. i din +1nul
!3m1ntului um"rele 2or 6n2ia;. e#2olt1nd aceeai idee8
!ro)etul aniel a)irm3: Oi mulţi dintre cei care dorm 6n
ţ3r1na !3m1ntului +e 2or +cula8 unii la 2iaţ3 2enic38 iar

alţii +!re ocar3 i ruine 2enic3; (aniel %'7'$.
Credinţa e2reilor 6n ei+tenţa +u)letului du!3 moarte
e+te ate+tat3 i de )a!tul c3 acetia nu erau +tr3ini de
!racticile +!iriti+te8 !rin care +e 6ncerca intrarea 6n contact
cu +!iritele celor decedaţi8 !entru a)larea 2iitorului. u!3
cum +e tie8 !racticile de ace+t )el erau inter#i+e. Ne a!are
a+t)el eloc2ent e!i+odul relatat 6n I Sam.'B7,8'58 c1nd
regele Saul o cercetea#3 !e 2r3itoarea din Endor8 !entru
a7i miloci o comunicare cu Samuel8 !rin care ace+ta +37i
!re#ic3 2iitorul.
ogmatica cretin38 !lec1nd de la )a!tul c3 omul e+te
creaţia lui umne#eu8 du!3 c0i!ul i a+em3narea; c3ruia
a )o+t #3mi+lit8 con+ider3 2iaţa dre!t un dar )3cut omului
la crearea +a. 4iaţa dat3 omului e+te 2enic38 e!i+odul
tere+tru !e care 6l tr3iete ca )iinţ3 "iologic3 +ur2enind
numai Cadu!3 c3derea
atri"ut 6n !3catul
!ro!riu8 2iaţa 6n!rimordial.
+ine o are numai
umne#eu8 !e care ace+ta a dat7o /iului S3u8 de2enit /iul
Hmului: C3ci !recum =at3l are 2iaţ3 6n Sine8 aa i7a dat i
/iului S3u +3 ai"3 2iaţ3 6n Sine (Ioan 57'&$8 !entru c3 Ii+u+
e+te . Ade23rul8 Calea i 2iaţa; (Ioan %7&$.
/a!tele relatate 6n +crierile Noului =e+tament de+!re
!er!etuarea 2ieţii du!3 moarte +unt multi!le8 dar cel mai
im!ortant e+te8 de+igur8 e2enimentul 6n2ierii din morţi a
lui Ii+u+.
Se con+emnea#3 de a+emenea cele trei 6n2ieri
reali#ate de Ii+u+ 6n tim!ul 2ieţii Sale i con+emnate de
e2ang0eliti: a )iului 23du2ei din Nain (uca 8%%7%5$8 a

)iicei lui Iair (uca B8975&$ i mai ale+ 6n2ierea lui a#3r
(Ioan %%8,975$.
ac38 6n ca#ul !rimelor dou3 6n2ieri8 criticii lui Ii+u+
i ai cretini+mului ar !utea aduce 6n di+cuţie !re#umţia
unei +t3ri de moarte a!arent38 6n ca#ul lui a#3r nici un
argument de acea+t3 natur3 nu !oate )i in2ocat8 )iindc3
6n2ierea +7a !rodu+ a !atra #i du!3 moarte8 c1nd cada2rul
intra+e 6n !utre)acţie: Ii+u+ a #i+: Ridicaţi !iatra. -arta8
+ora celui r3!o+at8 i7a #i+: oamne8 dea miroa+e8 c3 e+te a
!atra #i.;
S3 mai reţinem c38 !entru autenti)icarea celor
6nt1m!late i c3 6ntr7ade23r 2iaţa a re2enit 6n tru!ul ce
)u+e+e mort8 Ii+u+ a !oruncit ca )iicei lui Iair +3 i +e dea +3
m3n1nce. În ca#ul lui a#3r8 !ro"atoriul a )o+t )3cut atunci
c1nd Ii+u+ le7a #i+: e#legaţi7l i l3+aţi7l +3 mearg3;.
dou3S3 reţinem
6n2ieri8 c3 Noulcea
i anume =e+tament
a uceniţeimai con+emnea#3
=a2ita din in+ulaalte
Io!e8 )3cut3 de c3tre a!o+tolul Petru (/a!te 98,&7,$8 i
cea a lui Euti0ie din =roia8 datorat3 a!o+tolului Pa2el
(/a!te 'D897%'$.
S3 menţion3m c3 ei+tenţa 2ieţii 2enice8 adic3
de+)3urat3 du!3 acel !rag !e care 6l marc0ea#3 moartea8
e+te e!licit ar3tat3 de Ii+u+. C3ci acea+ta e+te 2oia
=at3lui -eu8 ca oricine 2ede !e /iul i crede 6n El +3 ai"3
2iaţ3 2enic3 i Eu 6l 2oi 6n2ia 6n #iua cea de a!oi; (Ioan
&7D$.
ar !oate cel mai categoric tet "i"lic e+te cel din
Ioan 57': Ade23rat8 ade23rat #ic 2ou3: cel ce a+cult3
cu21ntul -eu i crede 6n Cel ce -7a trimi+ are 2iaţ3
2enic3 i la udecat3 nu 2a 2eni8 ci +7a mutat din moarte
la 2iaţ3;.
Ii+u+ Kri+to+ a +!u+: Pentru c3 ce7i 2a )olo+i omului8
dac3 2a c1tiga lumea 6ntreag38 iar +u)letul +3u 6l 2a
!ierde? Sau ce 2a da omul 6n +c0im" !entru +u)letul +3u?;
(-atei %&7'&$.
III.
AR@U-EN=E =ANA=HH@ICE EPERIENFE
CU PACIENFI -URI<UNJI.
Cercetarea tanatologic3 6i are originea 6n !racticile
!rimiti2e ale magiei8 ale medicinii i religiei.
/undamentele +ale tiinţi)ice au )o+t !u+e 6n+3 de+tul de
recent8 la 6nce!utul +ecolului no+tru8 !entru ca o
di2er+i)icare
noa+tre. i a!ro)undare a ace+tora +3 ai"3 loc 6n #ilele
A+t)el8 6n num3rul din mai %9D al !re+tigioa+ei
!u"licaţii Lournal o) t0e American SocietG o) P+Gc0ical
Re+earc0; +7a !u"li7cat o comunicare a dr. uncan
-acougall de la -a++ac0u++ett+ @eneral Ko+!ital8 care a
+t1rnit8 !e l1ng3 re+u+citarea intere+ului general !entru
!ro"lemele tanatologice8 o di+!ut3 tiinţi)ic3 de durat38 2ie
6nc3 i 6n #ilele noa+tre. r. ougall comunica
in2e+tigaţiile +ale de +ta"ilire8 !rintr7un ir de te+te8 a
2ariaţiei greut3ţii unor "olna2i irecu!era"ili8 6n momentul
morţii ace+tora. Iat3 ce +cria el8 !rintre altele: Primul meu
+u"iect a )o+t un muri"und "olna2 de tu"ercu7lo#3.

Pacientul a )o+t ţinut +u" o"+er2aţie tim! de trei ore i !a7
tru#eci de minute 6nainte de moarte. El +e a)la 6ntin+ !e un
!at8 ae#at 6ntr7un cadru lumino+ di+!u+ !e o !lat)orm3 de
m3+urare cu o +cal3 )oarte +en+i"il3. In tot ace+t tim!8
"olna2ul a +c3#ut 6n greutate cu o rat3 de ,D de grame !e
or38 datorit3 de+0idrat3rii !rin tran+!iraţie i re+!iraţie. Pe
durata celor trei ore i !atru#eci de minute am menţinut
ca!3tul "arei cu +cala indicatoare !uţin dea+u!ra
ec0ili"rului8 l1ng3 "ara limitatoare +u!erioar38 cu +co7!ul
de a )ace te+tul c1t mai eloc2ent.
a +)1ritul inter2alului8 "olna2ul a e!irat i "ru+c8
+imultan cu eitu+ul8 ca!3tul "arei a c3#ut cu o +mucitur3
audi"il38 lo2ind "ara limitatoare de o+ i r3m1n1nd acolo8
)3r3 a mai re2eni. Pierderea +ta"ilit3 a )o+t de '% de
grame.;
Con)orm
greut3ţii nu +ea)irmaţiilor
!utea !une dr. ougall8
!e +eama !ierdereaumidit3ţii
e2a!or3rii "ru+c3 a
!rin 2entilaţie !ulmonar3 +au tran+!iraţie8 acea+ta datorit3
ratei +c3#ute a re+!ecti2elor !roce+e. C1t !ri2ete
greutatea 2olumului de aer e!irat (cca 5DDD cm $8 ea +e
ci)ra 6n urul 2alorii de cinci grame.
PRH<E /H=H@RA/ICE AE -URI<UNJIHR OI
CAA4REHR.
E!erienţele dr. ougall +e !are c3 au +tat la "a#a
altor +erii de in2e+tigaţii )3cute la Pari+8 tot 6n anul %9D8
de c3tre un alt renumit cercet3tor al domeniului8 dr.
Ki!!olGte <araduc8 e!e7rienţe care au +t1rnit 6n lumea
cercet3torilor i a !u"licului larg o agitaţie +imilar3 celei

!ro2ocate de ougall.
/otogra)iindu7l !e )iul +3u Andre la o or3 du!3
moartea ace+tuia8 dr. <araduc a con+tatat8 la de2elo!area
clieelor8 !re#enţa unor 21rteuri; dea+u!ra ca!ului
cada2rului. Oa+e luni mai t1r#iu8 un alt tragic e2eniment 6i
o)er3 aceluiai dr. <araduc !rileul +3 con)irme
o"+er2aţiile )3cute la moartea )iului +3u8 )otogra)iindu7i
+oţia c0iar 6n momentul morţii +ale. a de2elo!area
)otogra)iilor8 ace+ta con+tat3 !re#enţa e2ident3 a trei
)ormaţiuni glo"ulare luminoa+e !lutind dea+u!ra ca!ului
muri"undei.
/enomenul +ur!rin+ !e !l3cile )otogra)ice n7a !utut )i
e!licat 6n e!oc3. El a r3ma+ decenii la r1nd o enigm38
aliment1nd o multitudine de teorii8 multe dintre ele
)ante#i+te.
/ENH-ENE
I-PICAFII /IJICH7-ECANICE CU
ÎN =ANA=HH@IE.
Iat3 6n+3 c3 6n cu totul alt tim! * %95 * i 6ntr7un alt
domeniu8 cel al motoarelor8 +7a 6nregi+trat un alt )enomen
curio+ care8 6n !er+!ecti2a anali#elor ulterioare8 +7a
do2edit a a2ea ne"3nuite im!licaţii 6n tanatologie.
E!erienţele )3cute la +tandul de !ro"3 al motoarelor
rac0et3 au demo+trat c38 6n momentul c1nd motoarele
intrau 6n regim de 2i"raţii de 6nalt3 )rec2enţ38 greutatea
agenţilor oidanţi i a com"u+ti"ililor )olo+iţi +e modi)ica.
A!3rea un +ur!lu+ !onderat de %D7, )aţ3 de greutatea lor
iniţial3. A+t)el8 !entru o tracţiune calculat3 de  de tone
+e i2ea un +ur!lu+ de  Mg. Nici de acea+t3 dat3 o

e!licaţie +ati+)3c3toare a )enomenului nu +7a !utut da.
Alte )a!te la )el de "i#are au intrat a!oi8 r1nd !e r1nd8
6n atenţia cercet3torilor. S7a con+tatat a+t)el c38 atunci c1nd
"u+ola unei na2e +e !la+ea#3 6n #ona de 2i"raţii a
in+talaţiei de )orţ3 a ace+teia8 a!are o a"atere +i+tematic3
)aţ3 de nord a acului indicator.
Oi !ro). N. A o#1re28 ale c3rui +tudii de a+tro)i#ic3
au !u+ 6n e2idenţ3 o +erie de )enomene de aceeai natur38
a demon+trat !rin anii QD c38 6n condiţii de 2i"raţii ale
unui +i+tem de m3+u7rare8 cor!urile 6i modi)ic3 greutatea
relati23 cu o 2aloare egal3 cu %D7.
În acelai tim!8 din cele"ra )ormul3 a lui Ein+tein
Emc' (6n care Eenergia8 mma+a8 c'2ite#a luminii la
!3trat$ re#ult3 c38 ad3ug1nd energie unui cor!8 +3 #icem
!rin 6nc3l#irea ace+tuia8 ma+a ace+tuia tre"uie +3 crea+c3.
care8Încerc1nd +3 a!arenţ38
cel !uţin 6n e!lice +uita )enomenelor
ar intra de maicu+u+
6n contradicţie legea
con+er23rii ma+ei i energiei8 !ro). -+ti+la2 -ironiMo2 a
recur+ la o +erie de e!erienţe. Îm!reun3 cu doi dintre
cola"oratorii +3i8 el a urm3rit 2ariaţia greut3ţii unei
+u"+tanţe anorganice (a!3 di+tilat3$ 6n )uncţie de 2ariaţiile
tem!eraturii (6ntre 'D i %DDC$8 !recum i cea a unor
organi+me "iologice * oareci al"i * 6n limitele
tem!eraturii de ,&8C i 'DC8 6n cur+ul !roce+ului de
2ieţuire i de moarte a ace+tora.
Cantit3ţi de a!3 de D85 g au )o+t 6nc0i+e 6n )iole8 iar
oarecii al"i au )o+t introdui 6n )lacoane cu ca!ac. Pentru
a!38 determin3rile au )o+t )3cute cu autorul

deri2atogra)ului8 a!arat !re23#ut cu 6nregi+trarea automat3
a greut3ţii i tem!eraturii8 +i+tem Setaram =A '7<8 6ntr7
o camer3 2acuumat3 la o !re+iune de %D7 mm coloan3
Kg8 !reci#ia relati23 a m3+ur3torilor )iind de %D7.
C1nt3rirea oarecilor +7a )3cut cu o "alanţ3 analitic3 ce
a2ea !reci#ia de %D758 o!eraţiunea dur1nd !1n3 la
con+umarea oi7genului din )lacon i moartea animalelor.
E!erienţele au demon+trat !ro!rietatea8 necuno+cut3
!1n3 atunci8 at1t a +u"+tanţelor anorganice8 c1t i a
organi+melor 2ii ca8 6n condiţiile ec0ili"rului in+ta"il8 +37i
modi)ice greutatea cu o m3rime de ordinul a %D75 * %D7
Sc3derea greut3ţii organi+melor !acienţilor 6n
momentul morţii lor8 con+tatat3 de dr. ougall8 !oate )i
acum e!licat3. Pe l1ng3 +tarea de +tre++ ce accentuea#3
la"ilitatea ec0ili"rului 6n toate !lanurile ei+tenţei +ale8 un
rol maor 6nde)enomenul
de+co!erit de !are
dr. ougall8 "ru+c3
+37l+c3dere !onderal38
oace !roiecţia
cor!ului a+tral 6n a)ara organi+mului din momen7tul
eitu+ului. u!3 cum +e 2a 2edea8 +tructura cor!ului
a+tral; ce intr3 6n com!unerea organi+mului uman e+te8 6n
con)ormitate cu o!inia !ro). T. =. =iller8 6nalt 2i"raţional38
i anume core+!un#3toare unei 2ite#e +u!erluminice;
a21nd o 2aloare de %D%D * %D'D ori 2ite#a luminii.
Pierderea ace+tei com!onente 6nalt 2i"raţionale de
c3tre organi+m 6n momentul morţii +ale !oate e!licita
con+tat3rile dr. ougall.
Pe de alt3 !arte8 e!erienţele dr. <araduc au c3!3tat o

e!licaţie tiinţi)ic3 a"ia du!3 a!ariţia electronogra)iei8
metod3 !rin care +7au !utut !une 6n e2idenţ3 emi+iunile
unui )lu de aeroioni de"itat de organi+mele "iologice.
AR@U-EN=E PSIKH=RHNICE.
A!are aadar e2ident )a!tul c38 la limita 2ieţii8 +e
!roduc )enomene gu2ernate cel !uţin 6n !arte de legile
)i#icii i c0imiei cuno+cute nou38 care modi)ic3 dramatic
+tarea de ec0ili"ru in+ta"il ce caracteri#ea#3 atri"utele
2ieţii. a limitele ace+tui 0otar8 6n momentul c1nd
organi+mul 6nce!e +37i !iard3 caracteri+ticile a ceea ce
+u"6nţelegem !rin 2iu;8 +e !etrec )enomene care +e
re!ercutea#3 nu numai 6n !lanul +tructurilor )i#ice i
meca7ni+melor )i#io!atologice mai mult +au mai !uţin
"ine cuno+cute8 ci 6i !un am!renta mai ale+ a+u!ra
tr3irilor !+i0ice ale conti7entului8 a+u!ra #onei contiinţei
at1t a +u"iectului
!uţine ori * a altorcare trece !ragul
!er+oane cu care2ieţii8
ace+tac1t2ine
i *6nnucontact.
de
Ace+t contact e+te imediat +au mediat8 )iind +ta"ilit
mai ale+ 6ntre !er+oane care au a2ut 6n tim!ul 2ieţii
leg3turi a)ecti2e de o anumit3 inten+itate a tr3irilor8 ce +e
accentuea#3 "ru+c 6n a+emenea cli!e. Ele !ot )i indu+e de
la o mare di+tanţ38 ceea ce )ace ca 6nţelegerea tran+miterii
ace+tui gen de me+ae +3 +u)ere carenţe. e eem!lu8
e!licaţiile care )ac a!el la legile teoriei electromagnetice
a !ro!ag3rii undelor +u)er3 deoarece8 du!3 toate
!ro"a"ilit3ţile8 atenuarea +emnalului tele!atic nu e+te
!ro!orţional3 cu !3tratul di+tanţei. in ace+t !unct de
2edere8 !uterea +a at1t de mic3 la emiţ3tor e+te 6n

contradicţie cu !uterea +a 6n momentul ca!t3rii la rece!tor8
udec1nd lucrurile du!3 reacţia ace+tuia din urm3.
E+te de notat c38 6n ace+t gen de comunic3ri8 me+aele
tran+mi+e 6n cli!ele de ten+ionat3 tr3ire ale derul3rii
eitu+ului !ot )i re!erate i de c3tre !er+oane din a)ara
cercului de a!ro!iaţi ai +u"iectului8 !er+oane cu o anumit3
+en+i"ilitate !+i0ic3 +au a)late 6ntr7o anumit3 +tare
!redi+!o#ant3 !entru rece!tarea unor a+t)el de me+ae8
cum ar )i de eem!lu +tarea de tran+3 0i!notic3.
/enomene !e care le7am !utea categori+i cel !uţin
dre!t curioa+e;8 )3r3 ca la actualul ni2el de cunotinţe +3
le de+ci)r3m mecani+mul intim de !roducere8 +unt
con+emnate 6n literatur3 +u" +emn3tura unor !er+onalit3ţi
a c3ror "un37credinţ3 nu e+te !u+3 la 6ndoial3.
=r3+3turile comune ale unor a+t)el de mani)e+t3ri ne
deter7min3
tran+mi+iuni+3tele7!atice
lu3m 6n con+ideraţie ei+tenţa
!rin mecani+me 6nc3unor
neelucidate.
În tim!ul !rimului r3#"oi mondial8 e)ul Statului7-aor al
o!eraţiunilor de !e )rontul de 2e+t8 a)lat 6ntr7un 2agon de
cale )erat3 6ntr7un tunel8 a murit +u" d3r1m3turile tunelului
"om"ardat. În acelai moment8 con)irmat ulterior 6n
!ri2inţa datei i orei8 +oţia lui +7a tre#it "ru+c din +omn8 cu
re2elaţia morţii +oţului +3u.
in aceeai categorie de e2enimente )ac !arte
multi!le ca#uri con+emnate de literatura de +!ecialitate8
care con)irm3 moartea +imultan3 a unor )raţi +au +urori8
gemeni8 a)laţi la mare di+tanţ3 unul )aţ3 de cel3lalt. Se
+u"linia#3 )a!tul c38 de o"icei8 unul dintre gemeni nu

!re#enta 6n momentul morţii nici un )el de a)ecţiune care
ar )i !utut 6n mod normal +37i !un3 2iaţa 6n !ericol.
În+ui autorul ace+tor r1nduri a )o+t !artici!ant la
dou3 a+t)el de e2enimente !etrecute 6n )amilie8 legate de
momentul morţii unor rude a!ro!iate. În !rimul ca#8
e2enimentul a )o+t marcat de "ru+ca dete!tare din +omn8
a +a i a 6nc3 unui mem"ru din )amilie8 cu care dormea 6n
acelai dormitor. S3 menţion3m c3 dete!tarea +7a !rodu+
!entru am"ii 6n urma unor !uternice i re!etate cioc3nituri
6n geamul dormitorului8 )3r3 ca a)ar3 +3 )i )o+t cine2a8 6n
al doilea ca#8 momentul dece+ului unui mem"ru al
)amiliei8 la c3!3t1iul c3ruia +e a)la8 a )o+t 6n+oţit de
dete!tarea din +omn a altor rude * dintre care una a)lat3
6ntr7o alt3 localitate8 la &D Mm di+tanţ3. Cu am"ele +7a luat
leg3tura tele)onic8 con7)irm1ndu7+e c3 ace+tea +e +cula+er3
din +omn
moti2 la aceeai
a!arent8 or3momente
6n acele din noa!teale(D0'DQ$8 "ru+c i )3r3 un
dece+ului8
!remerg3toare cu cca ,D de minute con2or"irii tele)onice.
S3 not3m i )a!tul c3 cele dou3 !er+oane im!licate 6n
e2eniment nu !uteau "3nui dece+ul8 neei+t1nd nici un
moti2 care +37l )i !utut antici!a8 ca de eem!lu o !recar3
+tare a +3n3t3ţii celui decedat.
ASPEC=E AE S=RII E KIPNHJ.
=EEPA=IA.
u!3 /reud8 tele!atia ar re!re#enta o modalitate
ar0aic3 !rin care indi2i#ii aungeau +3 comunice 6ntre ei.
Acea+t3 modalitate ar )i )o+t ulterior de!3it38 !rin
de#2oltarea unor mai "une i mai +igure miloace de

comunicare8 !rin intermediul organelor de +imţ i al
ca!acit3ţii umane de a raţiona.
Admitem deci !o+i"ilitatea ei+tenţei unor modalit3ţi
de comunicare etra+en#orial3 * ate+tat3 de numeroa+e
m3rturii in7du"ita"ile * 6n condiţiile 6n care +e 2eri)ic38
!rin intermediul te0nologiilor de in2e+tigare modern38
tran+mi+ia controlat3 a me+aelor etra+en#oriale i +e
identi)ic3 +u"+tratul energetic al mani)e+t3rilor lor i
modalit3ţile de )olo+ire a unor a+emenea !o+i"ilit3ţi
in)ormaţionale.
Cu oca#ia reuniunilor din %9'8 dr. Ir2ing HGle8
directorul Clinicii medicale din <olina8 Cali)ornia8 a
!re#entat e!erienţele !+i0otera!eutice e)ectuate aici !rin
utili#area unor te0nici necon2enţionale. A+t)el8 un gru! de
'D de !er+oane a21nd un antre7nament autogen i a)late
6ntr7un +!ital8un
2i#uali#ea#3 intr3 6ntr7o+u!u+
!acient +tare tratamentului8
indu+3 !+i0ic8 a)lat
!rin care
la un alt
+!ital8 i +e concentrea#3 a+u!ra ace+tuia. Ace+t e)ort
colecti2 de a7i induce "olna2ului +tarea de +3n3tate la
di+tanţ3 a )o+t urmat de o cretere a ratei 2indec3rilor.
Cit1nd eem!le de tran+mi+ie tele!atic3 a in)ormaţiei
la mare di+tanţ3 (6ntre &DD i ,DD m$8 !ro). Petre <r1n#ei
aduce 6n !rim* !lan e!erienţele )3cute +u" directa +a
conducere la S!italul Soco* la8 utili#1nd te0nicile
0i!notera!ice. =ran+mi+iile mintale dintre inductor i
rece!tor8 a)irm3 el8 au )o+t interce!tate +au "ruiate; de un
al treilea +u"iect inter!u+ 6n emi+ie;8 iar !ertur"aţiile
atmo+)erice au di+tor+ionat "una lor de+)3urare. În !lu+8

dintre tentati2ele de +tudiu al )enomenelor etracor!orale
reali#ate la S!italul Socola 6n %9,9 * %9D8 +u" control de
ec0i!38 cu autorul unui +u"iect +en+i"il tran+!u+ 6n +tare
de +omnam"uli+m 0i!notic8 +7au reţinut e!erienţele
!ri2ind !o+i"ilitatea urm3ririi la di+tanţ3 a
com!ortamentului unei !er+oane (de+!re care !artici!anţii
la e!eriment nu a2eau cunotinţ3$8 reacti2itatea
dureroa+3 a +u"iectului la locul unde era !la+at3 o
6nţe!3tur3 (la c1ţi2a centimetri de cor!ul 0i!no7
ti#atorului$ i !erce!erea 2i#ual3 a unui /UI
PAR=ICUAR; care +e dega3 numai din cor!ul unui
!acient a)lat 6ntr7un +alon cu mai mulţi "olna2i i de+!re
care nici +u"iectul i nici ec0i!a nu tiau c3 6n acele cli!e
muri+e.
S3 amintim aici8 totodat38 c3 +unt cuno+cute
e!erienţe care !ledea#3tran+mi+i"ilW
energetic tele+omatic; V!entru ei+tenţa unui mediu.
!rin orice c1m! În
ace+t +en+ +e 6n+criu8 !rintre altele8 i o"+er2aţiile colectate
de !+i0iatrul <ert0old Sc0Xart#8 ca i de numeroi alţi
!+i0ologi8 re)eritoare la +u)erinţele tran+mi+e tele!atic.
/ENH-ENE CARE NU AU PRI-I= H
EPICAFIE.
/enomene !e care le7am !utea categori+i cel !uţin
dre!t curioa+e;8 )3r3 a le !utea da o e!licaţie tiinţi)ic3 *
!rin !ri+ma actualului no+tru !orto)oliu de cunotinţe *
conduc la i!ote#a ei7+tenţei unor entit3ţi; 2enind dintr7
un alt uni2er+ ei+tenţial8 ale c3rui tr3+3turi nu le !utem
dec1t "3nui. Ace+tea !ar a )i !o+e+oare a cel !uţin unei

contienţe i con7tiinţe8 i a 2oi +3 ne contacte#e. Am
!omenit mai 6nainte de e!i+odul tr3it de autor8 6n leg3tur3
cu dece+ul unui mem"ru al )amiliei +ale. S3 not3m aici un
e2eniment cu multe tr3+3turi +imilare8 con+emnat de
marele i+toric Con+tantin C. @iur3+cu8 !e care ace+ta l7a
tr3it !er+onal i !e care l7a de+cri+ 6n memoriile +ale
(Amintiri8 2ol.%8 !.'%'7'%,8 Ed. S!ort7=uri+m8 <ucureti8
%9&$: În 2ara anului %9'& ne7am du+ +oţia mea i cu
mine la 4ladomira8 trei#eci de Milometri nord7e+t de Iai8
!e Prut8 unde +oacr37mea a2ea8 !rin motenire de la tat3l
ei8 Ioan Cicei8 tran+il23nean din S3cele8 un "un agricol
con+t1nd din teren ara"il8 )1neaţ3 i !3dure. Nu ei+ta 6nc3
o ca+3 de locuit8 un conac !e ace+t "un8 aa 6nc1t ne7am
in+talat !ro2i#oriu 6ntr7o ca+3 nelocuit3 din +atul
4ladomira8 de+!re care +3tenii ne7au in)ormat 6n+38 cu
team38
Am r1+c3 i ene7am
"1ntuit3 de +ta)ii
in+talat8 i c3
a21nd nu e+3"ine
gri3 !un +3 +t3m acolo.
re2ol2erul *
un <roXning cu #ece )ocuri * !e un +caun l1ng3 ca!ul
!atului. Am "aricadat 6n acelai tim! ua cu "agaele
noa+tre cele dou3 )ere+tre ale camerei a2eau gratii. Nu era
6nc3 mie#ul no!ţii c1nd ne7au tre#it din +omn trei
cioc3nituri8 care +e re!etau la )oarte +curt inter2al. Am !u+
m1na !e re2ol2er i8 ţintind )erea+tra8 am +trigat: Cine
e?; Nici un r3+!un+. Cioc3n1turile continuau. Am +trigat a
doua oar38 ad3ug1nd: R3+!unde +au tragY;. Iar3i nici un
r3+!un+8 cioc3niturile ritmice continu1nd. -7am uitat cu
atenţie: 6n dre!tul )ere+trelor nu era nimic8 totui
#gomotele 2eneau din acea direcţie. u!3 a treia +omaţie8

am a!3+at !e tr3gaci: dei de+!iedicat8 re2ol2erul n7a luat
6n+3 )oc8 6n mod ine!lica"il. Nu ne7a r3ma+ altce2a de
)3cut dec1t8 du!3 un r3+tim! de ate!tare8 +3 ne continu3m
+omnul. Am 2eri)icat8 a doua #i dimineaţ38 ca+a: nu era
nici un lemn de+!rin+ !e care +37l )i !utut "ate 21ntul8
!ro2oc1nd cioc3niturile re!etate n7am g3+it nici7o alt3
!ricin3 a #gomotelor. Am relatat 6n mod eact )a!tele8 )3r3
+3 le !ot e!lica. Nu cred 6n +ta)ii8 nici 6n +trigoi +au
21rcolaci8 totui am +en7timentul c3 ei+t3 )a!te +au
)enomene care +ca!3 6nţelegerii noa+tre8 cel !uţin
deocamdat3.;
I4.
E=RACHRPHRAI=A=EA /ENH-ENU H<E;
Una dintre cele mai tul"ur3toare e!erienţe !e care
cercetarea !ara!+i0ologic3 i8 !rin tangenţ38 i cea
tanatologic3 le de+criu
iniţial al drumului c3treca!ragul
)3c1nd !arte6ldintr7un
morţii +tadiu
con+tituie aa7
numita etracor!oralitate;. Cuno+cut3 i +u" denumirea
de !roiecţie a+tral3;8 literatura de lim"3 engle#3 o
con+emnea#3 ca out o) t0e "odG e!erience+;8 !re+curtat
H<E +au tra2elling clar2oGance;. E+te con+iderat3 dre!t
un )enomen uni2er+al8 ce +e !oate 6nt1lni 6n orice tim! i e
con+emnat 6n a!roa!e toate culturile !e care omul le7a
tra2er+at.
Etracor!oralitatea +e mani)e+t3 !rin aceea c3 eul;
indi2i7dului8 6n com!unerea c3ruia contienţa i contiinţa
+unt dou3 din !rinci!alele tr3+3turi8 +e g3+ete !la+at 6n
a)ara cor!ului )i#ic c3ruia 6i a!arţine. Acea+t3 +tare !er)ect

contienti#at3 o)er3 unul din argumentele !erem!torii !e
care cercetarea !ara!+i0ologic3 le aduce 6n )a2oarea te#ei
ei+tenţei +u)letului i8 im!licit8 a ei+tenţei +u!ra2ieţuirii
+ale dincolo de !ragul morţii )i#ice a tru!ului.
CHNCEP=U E E=RACHRPHRAI=A=E ÎN
I4ERSE CU=URI.
/oarte multe dintre culturile lumii antice +au ale c3ror
r3d3cini +e g3+e+c im!lantate 6n ace+te culturi au o
re!re#entare i#"itor de a+em3n3toare a+u!ra !ro"lematicii
di+cutate aici. În 2ec0ile !icturi egi!tene a!ar
re!re#ent3rile lui a8 !re#umat a )i aa7numitul8 mai
t1r#iu8 du"lu; al cor!ului8 de+enat +u" )orma unei !3+3ri
ce !3r3+ete cor!ul )i#ic odat3 cu moartea +a. Cele"ra
<ardo =0odol8 cuno+cuta Carte ti"etan3 a morţilor8
conţine in+trucţiuni +!eci)ice adre+ate muri"un#ilor8 6n
care +e relatea#3
cor!orale modul 6n care
ale muri7"undului. +3 +e eli"ere#e
Atunci energiile;
c1nd tu eti g3+it de
leinul morţii8 cor!ul radiant +em3n1nd cu 2ec0iul cor!
tre"uie +37l a#21rli 6n a)ar3. Ace+t cor! V<ardoW e+te
6n#e+trat cu !uterile unei miraculoa+e mic3ri.;
ocuitorii @uGanei <ritanice cred c38 6n tran+38
+!iritul amanilor lor +e detaea#3 de cor!8 )lot1nd 6n aer.
Aceeai credinţ3 e+te 6m!3rt3it3 i de indienii
2ene#ueleni. 4ec0ii greci con+iderau c3 +u)letul +e
tran+)orm38 du!3 moarte8 6n eidolon;8 imagine +u"*
+tanţiali#at3 a )o+tei !er+oane 2ii. e alt)el8 6n e!oca
ci2ili#aţiei greceti8 conce!tuali#area 2ieţii du!3 moarte a
!rin+ un contur "ine de)init i a )o+t de+cri+3 de Platon 6n

cartea +a Re!u"lica. e+crierile tr3irilor de dincolo;
a2eau la "a#3 6n mare !rodu+ul imaginaţiei8 6m!letit3 6n+3
)oarte !ro"a"il i cu conclu#iile tra+e din e!i+oadele
relatate de muri"un#i !e !atul de moarte. Pentru c38 +3 nu
uit3m8 i 6n acea 2reme oamenii8 murind8 !arcurgeau
aceleai eta!e care +unt !arcur+e i a+t3#i la limita 2ieţii8
iar o"+er2aţiile +imilare celor )3cute de cercet3torii
contem!orani i moderni ai tanatologiei +7au )3cut8 cu un
coe)icient mare de !ro"a"ilitate8 dac3 nu de certitudine8 i
6n acele 2remi demult a!u+e.
<uditii +unt )erm con2ini c3 oamenii cu un 6nalt
grad de +!iritualitate de#2olt3 !uteri (+idd0i;$ care !ermit
cor!ului radiant; +3 treac3 )3r3 nici un o"+tacol +au
re#i+tenţ3 !rin #iduri i dea7luri ca !rin aer: ei !ot merge
!e a!3 )3r3 a intra 6n ea;.
Ace+teidolon
egi!teni8 du"lu;dealgreci8
cor!ului
cor!)i#ic8 denumit
radiant a de
de ti"etani8
do!)elanger de germani8 2er* doger de nor2egieni8 cor!
a+tral de ocultiti8 e+te ec0i2alent8 !entru cercet3torul ru+
Iniuin8 cu termenul de "ioenergie;. Iat3 cum de+crie
cor!ul a+tral un alt autor care +7a con+acrat ace+tei teme8
Zogi Ramac0araMa: Cor!ul a+tral a!arţin1nd oric3rei
!er+oane e+te o co!ie eact3 a cor!ului )i#ic al ace+teia. El
e+te alc3tuit dintr7o materie )oarte )in3. În mod o"inuit8
detaarea cor!ului a+tral de cor!ul +3u )i#ic e+te 6n+oţit3
de mari di)icult3ţi8 dar 6n tim!ul 2i+elor8 al +tre+ului
mental !uternic i 6n cur+ul unor condiţii de#2oltate !rin
antrenament8 cor!ul a+tral +e !oate detaa. El !3r3+ete de

a+emenea cor!ul i +u" in)luenţa ane+te#iei generale +au 6n
di)erite )a#e ale 0i!no#ei !ro)unde;. in !3cate8 nu ni +e
relatea#3 care e+te +tructura ace+tei materii )luide;8 !e
care +u" acea+t3 denumire +au +u" altele +imilare o 2om
re6nt1lni i la alţi autori. În auto"iogra)ia +a8 S)1nta =ere#a
con+emnea#3 )a!tul c38 6n cur+ul eerciţiilor +!irituale !e
care le !ractica8 a +imţit odat3 cum a )o+t tran+!ortat3 6n
6ntregime 6ntr7o alt3 regiune8 com!let di)erit3. A a2ut
+en#aţia c3 +u)letul ei a r3ma+ +u+!endat8 !3r1nd a )i
com!let 6n a)ara !ro!riului cor!.
INUCEREA E=RACHRPHRAI=FII.
Etracor!oralitatea +e !oate !roduce8 6n ca#ul unor
+t3ri )i#iologice8 !rintr7un !rocedeu de inducere 2oit38
acea+t3 ca!acitate reuind a )i o"ţinut3 6n urma unor
antrenamente +!eci)ice. Ea !oate a!3rea +!ontan8 6n ca#ul
unor +t3ri dece+tre+
mecani+me !uternic +au2iaţa
caracteri#ea#3 6n ca#ul in+tal3rii
la limit38 du!3unor
cum
!oate )i o"ţinut3 6n +t3ri !ro2ocate 0i!notic +au !rin
drogare.
Una dintre +t3rile !redi+!o#ante de inducere a
etracor!o* ralit3ţii e+te clau+trarea. Poate c3 cel mai
ilu+trati2 eem!lu 6n ace+t din urm3 ca# e+te cel !e care l7
a o)erit amiralul <Grd 6n cele"ra +a incur+iune de
e!lorator al Polului Sud. În !erioada de a+e luni !e care
a !etrecut7o 6ntr7o total3 i#olare la Pol8 el de+crie
)enomenul de etracor!oralitate aa cum l7a tr3it8 c1nd8
#3c1nd inert 6n !atul +3u8 a +imţit dintr7o dat3 cum !lutea

ca o !a+3re8 decor!orali#at8 6n +!aţiu.
În +tudii de la"orator !ri2ind de!ri2area +en#orial38
+u"iecţii e!erimentatori con+emnea#38 6n leg3tur3 cu
ace+te )a!te8 modi)ic3ri dra+tice ale +en#aţiilor cor!orale:
!erce!erea ei+tenţei a dou3 cor!uri ce +unt !la+ate unul
l1ng3 cel3lalt; +au8 6ntr7o alt3 de+criere8 a ei+tenţei unui
"alon !arc3 din !u) de "um"ac8 !lutind al3turi de cor!.;
Aceeai +en#aţie de !lutire a eului; 6n a)ar38 dar al3turi
de !ro!riul cor!8 e+te o"ţinut3 6n e!erienţe e)ectuate +u"
0i!no#3 ori auto0i!no#3.
E!erienţe 6n care +7au )olo+it droguri !+i0edelice5
con)irm3 !roducerea unor +t3ri +imilare. A+t)el8 c0imi+tul
Ker"ert Ko))mann con+emnea#3 !rimul una din +t3rile
indu+e de )aimo+ul S: Eul meu +e g3+ea +u+!endat 6n
+!aţiu i eu 6mi 2edeam cor!ul o+8 #3c1nd !e !at;.
care Con)orm comunic3rilor

au e)ectuat lui . -a+ter+cui S8
numeroa+e e!eriment3ri L. Kou+ton8
+u"iectul 6n cau#3 tr3iete +en#aţia c3 +e+i#ea#3 !roiecţia
contientului +3u 6n a)ara !ro!riului cor!8 )iind ca!a"il +37
i o"+er2e tru!ul ca i cum ar )i !la+at 6n a)ara lui8 6ntr7o
!arte a ace+tuia +au !ri2indu7l de +u+ o+;. Pentru unii
+u"iecţi8 +en#aţia de+cri+3 e+te !recedat3 de 2i#iunea aurei
cor!orale +au a unui c1m! de )orţe energetice;.
=re"uie remarcat c38 6n tim!ul ieirilor
etracor!orale8 +e con+tat3 de!la+3ri la di+tanţe a!recia"ile
ale +u"iecţilor8 ade23rate 2oiae a+trale;8 de unde i una
dintre denumirile !e care le7a c3!3tat ace+t )enomen.
=0elma -o++8 !ro)e+oar3 la In+titutul P+i0iatric al

Uni2er+it3ţii Cali)ornia din o+ Angele+8 autoare a
numeroa+e +tudii de +!ecialitate !ri2ind8 !rintre altele8 i
acţiunea drogurilor !+i0edelice8 citea#3 ca#ul unui
!+i0iatru din cercul +3u de cola"oratori: ace+ta8 a)l1ndu7+e
+u" in)luenţa S8 a )3cut un a+t)el de 2oia; din
America 6n Euro!a8 6n cadrul unor cercet3ri 6n care
ulterior +7au con)irmat )a!tele relatate de el.
Într7un ca# cercetat de noi8 !rotagoni+tul
e!erienţelor H<E a de"utat !rintr7un e!i+od de ieire
+!ontan3 6n circum+tanţele unei +t3ri de +tre+ant3
clau+trare: +u"iectul +7a a+cun+ 6n !odul ca+ei !3rinteti
!entru a nu )i are+tat de +ecuritate. Ieirea; a de"utat !rin
+en#aţia de !lutire 6n aer8 6n a)ara cor!ului care #3cea
culcat8 o)erindu7i imaginea !anoramat3 a 6ntregului !od al
ca+ei. Oi7a !utut 2edea a+t)el !ro!riul cor!8 ca i cum l7ar
)i !ri2itatenţia
ta"lou8 din !unctul celatra+3
i7a )o+t mai 6nalt
de oal"ar3
!odului.
de )ierÎn"eton
ace+t
a+cun+3 du!3 coul +o"ei8 c3tre marginea !odului i !e
care8 din !o#iţiile ocu!ate 6n a+cun#iul +3u8 nu o !utu+e
2edea !1n3 atunci. Oocul ace+tei ieiri; a )o+t at1t de
mare8 6nc1t iniţial du!3 re2enire;8 a cre#ut c3 trecu+e
!rintr7un moment de ne"unie. =1r1ndu7+e 6n+3 du!3 coul
+o"ei !entru a7i con)irma realitatea8 a rede+co!erit "ara
de )ier "eton !e care o 23#u+e ce2a mai 6nainte8 6n +tarea
de etracor!oralitate !e care o tra2er+a+e. eclar3: Am
+3rutat "ara8 de "ucurie c3 nu 6nne"uni+emY;. Ulterior
ace+tui e!i+od8 +u"iectul a mai tr3it 6nc3 trei ieiri;
+!ontane8 6n cur+ul c3rora i7a 2i#itat !3rinţii i +ora8 a)laţi

6n "uc3t3rie i8 re+!ecti28 6n dormitor.
E+te intere+ant de reţinut am3nuntul c38 6n cur+ul
e!i+odului 6n care +7a de!la+at la "uc3t3rie8 dimineaţa
)oarte de2reme8 6nainte de r3+3ritul +oarelui8 i7a g3+it
mama +!3l1nd8 iar tat3l dormind !e o la2iţ3. Încerc1nd +3
di+cute cu mama +a8 nu a reuit +3 +ta"ilea+c3 nici un
contact cu ea. Pentru a7i atrage atenţia8 a 6m!in+ cu o
m1n3 o +ticl3 de 2in a)lat3 !e ma+38 dar acea+ta nici nu +7a
clintit8 m1na a trecut !rin +ticl3 ca !rin aer. A 6ncercat
atunci +3 lege o di+cuţie cu tat3l +3u8 dar )3r3 +ucce+.
Ulterior 6n+38 tat3l +3u i7a +!u+ c3 eact 6n acel inter2al de
tim! a 2i+at c3 +t3teau am1ndoi de 2or"3. -ai t1r#iu8
!rotagoni+tul a 6ncercat +37i induc3 2oluntar +t3rile de
ieiri etracor!orale8 urm1nd un antrenament +ui7generi+
de concentrare a atenţiei i de inducere a +en#aţiilor !e
care le tr3i+e
remarcat +!ontan
c3 ace+t mai 6nainte.
antrenament (E+te intere+ant
imaginat de cu
de el coincide
unele din te0nicile de#2oltate !entru reali#area inducerii
etra7cor!oralit3ţii * H<E$. Ieirile !e care le7a !utut
reali#a du!3 6n+uirea te0nicii de inducere a +t3rii de
etracor!oralitate au a2ut dre!t +co! de!la+3ri la di+tanţe
din ce 6n ce mai mari.
E!erienţele 6ncercate 6n e!i+oadele derulate 6n
continuare +7au !etrecut8 con)orm celor declarate8 6ntr7un
+!aţiu ţin1nd de un uni2er+ !aralel cu cel 6n care tr3im8
2enind 6n contact cu !er+oane decedate8 care7l !o!ulau.
Întruc1t nu a2ea certitudinea c3 ace+te tr3iri erau reale8 a
6ncercat +3 +e auto2eri)ice. A reali#at acea+t3 2eri)icare

)3r3 +3 2rea8 6n decur+ul detenţiei +ale 6ntr7una din
coloniile de eterminare ale canalului de tri+t3 amintire
un3re7-area Neagr38 unde a )o+t internat du!3 are+tare.
Într7unul din 2oiaele a+trale !e care le7a )3cut8 a 2enit 6n
contact cu un !er+ona al c3rui nume l7a reţinut8 deoarece
era identic cu al unui cuno+cut ag0iotant regal. =imiorean
)iind8 ace+ta i7a !o2e+tit 2iaţa lui8 6nc0eiat3 !rin a+a+inarea
lui de c3tre +ecuritate 6n oraul +3u natal. S3 menţion3m
c38 6n uni2er+ul de+cri+8 con2er+aţia nu +e !oart3 6n mod
o"inuit8 ci 6ntre"3rile8 )ormulate mental8 6i !rime+c
r3+!un+ul in+tantaneu 6n acelai cadru al con)iguraţiilor
mentale. A+t)el8 dialogul +e de+)3oar3 !e calea
tran+cenderii "arierei ling2i+tice. Ca o !arante#38 +3
amintim c3 i actul de7!la+3rilor +e )ace8 dac3 +7ar !utea
+!une aa8 6ntr7un mod +imilar8 !rotagoni+tul )ormul1ndu7
i mental
accede dorinţa de a aunge 6ntr7un anumit loc8 la care
c2a+iin+tantaneu.
Po2e+tind unui !rieten de detenţie e!i+odul !omenit
mai +u+8 ace+ta are ideea de a7l 6ntre"a !e un alt to2ar3 de
detenţie8 )o+t comi+ar de !oliţie 6n !erioada incriminat3 a
a+a+in3rii8 dac3 nu cum2a a au#it de ca#ul re+!ecti2.
Pre+u!unea c3 ace+ta ar )i !utut cunoate ca#ul8 dat3 )iind
a+em3narea dintre numele 2ictimei i acela al )o+tului
ag0iotant regal. a au#ul 6ntre"3rii8 )o+tul comi+ar a r3ma+
6nm3rmurit de +!aim3. Iat3 ce a relatat el a!oi: comi+ar
)iind 6n eerciţiul )uncţiunii la =imioara8 a )o+t c0emat de
c3tre organele +ecurit3ţii +3 )ac3 con+tatarea morţii unei
!er+oane 6n )aţa 2itrinei unui maga#in. Per+oana )u+e+e

6m7!ucat3 +u" 6n2inuirea de a )i )o+t +ur!rin+3 6n )lagrant
delict de +!argere cu +co!ul de a )ura. Ca do2ad3 +e
aducea 2itrina +!art3 a maga#inului 6n )aţa c3reia #3cea
cada2rul. a o"+er2aţia co7mi+arului c3 +!argerea 2itrinei
+e )3cu+e din3untru c3tre 6n a)ar3 i nu in2er+8 )a!t ce
do2edea c3 nu 2ictima o +!3r+e+e8 i +7a r3+!un+ +3
6ntocmea+c3 actele con+tat3rii aa cum i +7a cerut8 )3r3 a
mai comenta ordinul. e a+emenea8 +3 !3+tre#e +ecretul
a"+olut al o!eraţiei. Îm!ucatul a2ea numele celui
contactat a+tral;8 )a!t ce l7a )3cut !e )o+tul comi+ar i
actual codeţinut +3 r3m1n3 at1t de +!eriat 6n momentul
c1nd a )o+t 6ntre"at de+!re ace+t ca#.
ANCKE=E ASUPRA E=RACHRPHRAI=FII.
Studii !ri2ind 2oiaele etracor!orale; au )o+t
organi#ate de mai multe in+tituţii de !ro)il. În anul %9&B8
un a+t)el deo)+tudiu
la In+titute a )o+t iniţiat
P+i0o!0G+ical de Celia
Re+earc0 al @reen8 directoare
Uni2er+it3ţii
H)ord8 !rin lan+area unui a!el 6n !re+3 i la radio <<C
!entru a !rimi comunic3ri de la !er+oane care au tra2er+at
a+t)el de +ituaţii. Au )o+t e!ediate c0e+tionare unui num3r
de DD de !er+oane din Anglia din care 'DD au trimi+
r3+!un+uri. Cu toat3 dimen+iunea relati2 redu+3 a
eantionului o"ţinut8 care nu a )o+t +u)icient !entru o
anali#3 +tati+tic38 +7a conclu#ionat totui c3 +e !oate
contura8 !e "a#a r3+!un+urilor !rimite8 un ta"lou care +3
modele#e )enomenul. A+t)el8 ma7oritatea r3+!un+urilor
con+emnau8 )iecare inde!endent unul )aţ3 de celelalte8
)a!tul c3 6n momentul de+)3ur3rii )enomenului +u"iecţii

6i +imţeau !re#enţa al3turi de cor!ul )i#ic8 cu!rini )iind
de un anume )el de !arali#ie;. ominant3 a!are +en#aţia
ocu7!3rii unui +!aţiu de)init ca un du!licat eact; al
cor!ului lor )i#ic. În mod u#ual e+te ra!ortat3 i +en#aţia
de )lotare aerian3; 6ntr7o !lanare dea+u!ra +cenei
am"ientale. /rec2ent e+te e!ri7mat3 +ur!rinderea de a7i
!ri2i !ro!riul cor!8 a)lat unde2a inert dede+u"t +au
6ncerc1nd )3r3 a reui unele mane2re8 ca de eem!lu
r3+ucirea unui comutator electric +au a!3+area !e clanţa
uii !entru a o de+c0ide. i!+a de )inalitate a unor a+t)el
de acţiuni +e datorete )a!tului c3 m1na trece !rin o"iecte
ca i c1nd ace+tea ar )i imateriale. Se con+emnea#3 de
a+emenea8 6n multe din r3+!un7+urile ace+tei anc0ete8
!erce!ţia unei lumino#it3ţi !uternice8 ca i !er+i+tenţa
unor +entimente +tenice de li"ertate8 2italitate i +3n3tate.
cu ceaÎn mai
galeria in2e+tigatorilor
2oluminoa+3 )enomenului
ca#ui+tic3 H<ERo"ert
cercet3torul e+te citat
CrooMal8 geolog de !ro)e+ie8 care a +tr1n+ un material
)a!tic 6n+um1nd & 2olume. intre cele mai cuno+cute +unt
lucr3rile +ale =e0nicile !roiecţiei a+trale8 Studiul i
!ractica !roiecţiei a+trale i Cartea ca#urilor a+trale. ac3
in2e+tigaţiile ace+tui autor nu aduc o e!licaţie a
)enomenului !rin !ri+ma mecani+melor lui de !roducere8
alţi cercet3tori au demarat +tudii de la"orator !entru a
6ncerca cel !uţin +3 conture#e mani)e+t3rile clinice care
6n+oţe+c )enomenul.
A+t)el8 dr. C0arle+ =art8 de la Uni2er+itatea

Cali)ornian3 din a2i+8 a e)ectuat +tudii ence)alogra)ice
!e +u"iecţii 6n tran+3 H<E indu+3. Ra!ortul +3u
con+emnea#3 c3 la !acienţii a)laţi 6n acea+t3 +tare +e
6nregi+trea#3 tra+ee ence)alogra)ice neo"inuite i unice8
!re#ente doar 6n tim!ul ace+tei acti2it3ţi;.
APARA=URA PEN=RU CHN=AC=AREA U-II
E INCHH;
Cercet3rile i e!erimentele de la"orator ce 6ncearc3
+3 utili#e#e o a!aratur3 di2er+38 con+truit3 +!ecial 6n
+co!ul de a re7ali#a un contact cu entit3ţile a)late 6n
lumea de dincolo;8 au !reocu!at numeroi in2e+tigatori.
Princi!iul de )uncţionare al ace+tor di+!o#iti2e con+t3 6n
general 6n m3+urarea unui lucru mecanic care +7ar !roduce
+u" acţiunea unei entit3ţi +!irituale in2ocate. u!3 cum +e
2ede8 ace+te !rinci!ii deri23 din te0nicile +!iriti+te8 moti2
!entru care marea
metodologii au )o+tmaoritate a ace+tor
+u!u+e unor critici.di+!o7#iti2e i
Într7un di+!o#iti2 conce!ut de c3tre )i#icienii L. -atla
i @L. Jaal"erg 2an Jel+t8 de+cri+ 6n lucrarea lor e
mi+tere de la -ort8 +e a)iea#3 2aloarea !re+iunii reali#ate
6n a!arat de !re#enţa +!iritului in2ocat. Pre+iunea o"ţinut3
!are a )i de  de grame. Per)ecţion1ndu7i a!aratura8 ei
reali#ea#3 un nou a!arat8 denumit dinami+togra);. Cu
toate ace+tea8 e!erienţele lor au )o+t !rinci!ial criticate8
in2oc1ndu7+e )a!tul !ro"a"il c3 )uncţionarea a!aratului +e
datora unor a"ilit3ţi !+i0oMinetice urmate de !roducerea
lucrului mecanic i acti2area 6n mod incontient !entru
o!eratori8 a di+!o#iti2ului. Argumentaţia a )o+t +u+ţinut3

cu ca#urile concrete recuno+cute ca atare i con+emnate 6n
analele cercet3rii tiinţi)ice a ace+tui domeniu. A+t)el e+te
citat ca#ul Anne Ra+mu++en8 ca!a"il3 +3 !un3 6n micare
!+i0oMinetic3 un !endul !la+at 6ntr7un container ermetic
6nc0i+8 +au al engle#oaicei Lane Pen)ield8 ca!a"il3 de
aceleai !er)ormanţe. Pentru a nu mai 2or"i de Nina
ulag0ina din URSS i de /elicia.
Pari+e din SUA8 am"ele in2e+tigate de mai multe
comi+ii alc3tuite din recuno+cuţi oameni de tiinţ38 ultima
i 6n cadrul renumitului -aimonide+ -edical Center din
NeX ZorM.
Puţin3 lume cunoate 6n+3 !reocu!3rile
!ara!+i0ologice !e care le7au a2ut doi dintre cei mai
ilutri in2entatori ai +ecolului no+tru: -arconi8 6n Italia8 i
=0oma+ Al2a Edi+on8 magicianul de la -enlo ParM;.
Preocu!3rile
autorul c3roraam"ilor au 2i#at
+3 +e !oat3 intracrearea unor di+!o#iti2e
6n comunicare cu
cu +u)letele
celor di+!3ruţi. În tim! 6n+3 ce -arconi a a"andonat
ace+te !reocu!3ri !e !arcur+8 Edi+on le7a continuat !1n3 la
+)1ritul 2ieţii +ale. A+t)el8 6n %9'D8 re2i+ta American
-aga#ine; ru!e t3cerea8 noti)ic1nd !reocu!3rile de
+ta"ilire a unei modalit3ţi de comunicare cu cei decedaţi8
!rin intermediul unei a!araturi la care Edi+on lucra.
In2entatorul 6m!3rţea entu#ia+mul reali#3rii a!a7raturii cu
a!ro!iatul +3u cola"orator Talter imXiddie. -oartea lui
imXiddie 6n acelai an8 %9'D8 c1nd Edi+on 6m!lini+e
21r+ta de , de ani8 nu l7a 6m!iedicat !e ace+ta +37i
continue in2e+tigaţiile !ri2ind con+trucţia unei maini

!+i0ice;. Cu toate ace+te in)or7maţii8 in2e+tigaţiile )3cute
de c3tre Norman S!ieden * +u!er2i7#orul curator al
Ae#3m1ntului I+toric Naţional =. A. Edi+on 7e)ectuate
du!3 moartea 6n %9,% a in2entatorului8 nu au de+co!erit 6n
notele i de+enele ace+tuia nimic care ar )i !utut +3 dea de
urma a!araturii conce!ute. E!licaţia ar !utea con+ta 6n
cer"icia menţinerii +ecretului a"+olut al in2enţiilor la care
Edi+on lucra8 !3+trat !1n3 6n momentul !atent3rii lor.
E/EC=U RAUI4E.
Încerc3rile de a comunica !rin milocirea unei
a!araturi cu cei care !o!ulea#3 lumea de du!3 !ragul
morţii au continuat !1n3 6n #ilele noa+tre. În anul %959 i8
re+!ecti28 %9&D8 /riedric0 Lurgen+on 6n Suedia i
on+tantin Raudi2e 6n @ermania comunic3 )a!tul c3 au
reuit +3 6nregi+tre#e !e magneto)on 2ocile unor !er+oane
decedate. S3 menţion3m
i comunicat 6n America8c3 un e)ect
anterior (6n+imilar
%95&$8 )u+e+e o"ţinut
de c3tre Attila
(Art$ 2on S#alaG i RaGmond <aGle++.
Raudi2e e+te in2itat 6n Anglia8 unde =rinitG College 6i
o)er3 condiţile nece+are re!et3rii e!erienţelor +ale.
Raudi2e reali#ea#3 o +erie de 6nregi+tr3ri ale unor +unete
a+em3n3toare unor 2oci omeneti8 !e care le
comerciali#ea#3 odat3 cu lucrarea +a a+u!ra +u"iectului 6n
cau#3. ei la reali#area ace+tei te0nici au contri"uit8 du!3
cum +7a ar3tat8 mai mulţi cercet3tori8 e)ectul a de2enit
cuno+cut marelui !u"lic +u" numele lui Raudi2e8 datorit3
largii audienţe de care +7au "ucurat a!ariţiile +ale 6n

!u"lic.
Alţi cercet3tori 6ncearc3 reali#area unei a!araturi
de+tinate aceluiai +co!8 !lec1nd de la !remi+e te0nologice
di)erite. Printre acetia8 Luliu+ Tein"erger8 care !re#int3
a!aratul conce!ut de el 6n nr. , al re2i+tei International
Lournal o) Para!+Gc0ologG;. Conce!ţia ace+tuia +e
"a#ea#3 !e ca!acit3ţile +en#iti2e ale !lantei io* nea
mu+ci!ale8 utili#at3 de autor ca +en#or "iologic 6ntr7un
monta electronic 6n care8 !relu1nd 2ariaţiile !otenţialului
electric )oliar de !e +u!ra)aţa uneia din )run#ele !lantei8 6l
traduce 6ntr7un 6n+cri+ gra)ic de )orma unei cur"e. Criticii
ace+tei metode )ac 6n+3 a!el la "inecuno+cutele
e!erimente ale lui Cli2e <aM+ter !ri2ind )enomenul de
interacţiune om7!lant38 care8 cu !ro"a"ilitate8 e+te
re+!on+a"il de o"ţinerea re#ultatelor lui Tein"erger.
4.
CHRP /IJIC * CHRP E=ERIC * CHRP AS=RA
A/IR-AFIIE REI@IEI CREO=INE.
H"+er2aţiile )3cute de7a lungul tim!ului a+u!ra
derul3rii momentelor ce !reced8 6n+oţe+c i +ucced
momentului eitu+ului8 ca i e!erimentele de natur3
!ara!+i0ologic38 au +ugerat )a!tul c3 +tructura )i#ic3 a
organi+mului uman e+te acom!aniat3 de alte dou3
+tructuri. Pre#enţa ace+tora caracteri#ea#3 atri"utul de
2iu;8 iar 6n a"+enţa lor ceea ce 6nţelegem !rin 2iaţ3; nu
+e !oate !roduce.
Ei+tenţa ace+tor trei com!onente organice8 denumite

6n terminologia !ara!+i0ologic3 cor! )i#ic8 cor! eteric i
cor! a+tral;8 )iecare "ene)iciind de anumite caracteri+tici
!+i0o* )i#ico7energetice8 e+te a)irmat3 i 6n Noul
=e+tament.
Hmul a )o+t creat du!3 c0i!ul i a+em3narea lui
umne#eu; (Oi a #i+ umne#eu: S3 )acem om du!3
c0i!ul i a+em3narea noa+tr3;8 /acerea %7'&8'$. ac3 ne
g1ndim la 6n)3ţiarea lui umne#eu 6n unitatea )iinţei
Sale i =reime i!o+tatic3;8 2om reg3+i ace+t !lan unic de
organi#are i 6n +tructurarea omului 6n du08 +u)let i
tru!;. Acea+t3 unitate 6n trei; o reg3+im de alt)el 6n
multi!le 6n)3ţi3ri ale !lanului de organi#are a lumii i nu
!utem +3 nu o remarc3m i 6n !lanul +tructur3rii )iinţei
omeneti.
AR@U-EN=EE CERCE=RII O=IINFI/ICE.
%B9&8PRHCEURIE EEC=RH@RA/ICE.
la <erlin8 dr. Laco" În augu+t
LodMo NarMeXic#8 !olone# de
origine8 anunţ3 c3 a o"ţi7nut8 !entru !rima dat3 6n lume8
im!rimat3 !e +u!ort )otogra)ic8 imaginea aurei care
6nconoar3 organi+mul 2iu omene+c.
Utili#1nd un !rocedeu electrogra)ic !ro!riu8 i anume
o de+c3rcare electric3 de 6nalt3 ten+iune i mic3 inten+itate
)urni#at3 de o "o"in3 Ru0mMor))8 im!rim3 aura m1inii !e
un +u!ort )oto+en+i"il8 ceea ce 2ine 6n +!riinul i!ote#ei
!ri2ind ei+tenţa an2elo!ei energetice care 6nconoar3
organi+mul. =ot NarMeXic# e+te acela care !une 6n
e2idenţ3 una din !ro!riet3ţile maore ale ace+tei aure8 i
anume ca!acitatea ei de a re)lecta +t3rile a)ecti2e (deci

mani)e+t3ri ale !+i0i+mului indi2idual$ 6n !lanul derul3rii
lor 6n com!onenta energetic3 * eteric3 * a organi+mului.;
emon+traţia e!erimental3 a )o+t o"ţinut3 !e "a#a
electrogra)iilor8 care au ar3tat c38 6n ca#ul a dou3 !er+oane
a)late 6n ra!orturi de +im!atie8 +trimerii e)lu2iilor aurelor
ace+tora +e 6ntre!3trund. În acelai tim!8 6n ca#ul
!er+oanelor a)late 6n ra!orturi de reci!roc3 anti!atie8
+trimerii e)lu2iilor celor dou3 aure +unt de+!3rţiţi de un
anţ cu o e2ident3 delimitare a"ru!t3. În ace+t )el8
ciocnirea; celor dou3 emi+iuni energetice ale aurelor
delimitea#3 o #ort3 6n care nu +e g3+e+c 6ntre!37trunderi
e)lu2ionare.
u!3 o !erioad3 de 2og3 creat3 de acea+t3
de+co!erire8 am!li)icat3 6n e!oc3 i de lucr3rile dr.
<araduc de la Pari+8 6n la"oratoarele c3ruia NarMeXic#
lucrea#3 o !erioad3
cade 6n uitare. de tim!
e7a"ia du!3
6n anul %9DD8
%9,98 +oţiide+co!erirea
Semion i lui
4alentina irlian8 )3r3 a a2ea cunotinţ3 de lucr3rile lui
NarMeXic# (i nici de cele ale ce0ului <art0elemG
Na2ratil8 care 6n %BB9 !u"lica+e cercet3rile +ale a+u!ra
!rocedurilor de o"ţinere a unor am!rente electrogra)ice8
+au de cele ale lui L. <roXn8 care 6n anul %BBB !u"lica+e 6n
P0ilo+o!0ical -aga#ine; o lucrare !e aceeai tem3 *
am"ii lucr1nd cu +tructuri inanimate$8 rede+co!er3
)enomenul.
Procedura +oţilor irlian8 +u" numele c3rora
)enomenul e+te i 6n !re#ent cuno+cut8 e+te ţinut3 6n +ecret
!1n3 la %' ianuarie %9,8 dat3 la care e+te de+con+!irat3

de c3tre americani8 care lua+er3 cunotinţ3 de ea !e c3i
oculte; 6nc3 din %95'.
e+!re electrogra)ia irlian !ractic nu +7a cuno+cut
nimic 6n 2e+tul continentului 6nainte de a!ariţia
comunic3rilor 6n !re+a de larg tira (eonido2 %9&'
H+trander i Sc0r[der %9D$ i 6nainte de !u"licarea
+c0emelor te0nice i detaliilor care au )3cut 6nconurul
Americii8 ca urmare a 2i#it3rii Euro!ei e+tice de c3tre
oamenii de tiinţ3 americani (ri!!ner i a2id+on %9'
-o++ %9% =iller %9'$. Cu toate ace+tea8 gu2ernul SUA
!o+eda in)ormaţii a+u!ra )otogra)iei irlian cu c1ţi2a ani
6nainte ca !u"licul larg i comunitatea tiinţi)ic3 +3 )i
cuno+cut ce2a.
a %9 +e!tem"rie %9598 i2i#ia de te0nologii eterne
a Comandamentului /orţelor Aeriene din aGton8 H0io8 a
!rimit
i +oţieico!ia
+ale8 unui
4. .ra!ort
ir* te0nic
lian8 cea!arţin1nd lui S. 6n
)u+e+e !u"licat .%95B.
irlian
a '9 ianuarie %9&,8 co!ii 6n lim"a engle#3 ale ra!ortului
irlian au )o+t trimi+e unui num3r de % agenţii8 !rintre
care: Pentagon ' co!ii di)erite +er2icii ale Statului -aor
al )orţelor aeriene * ,& co!ii CIA * %8 NASA * % U. S.
ArmG * , U. S. Na2G * , RAN Cor!. * %. Permi+iunea
de a !u"lica ace+te materiale nu a=o+t acordat3 de c3tre
i2i#ia de te0nologii eterne dec1t du!3 %' ianuarie %9,8
cu eact o lun3 6nainte ca un articol +imilar celui al +oţilor
irlian +3 )ie !u"licat 6n cartea lui ri!!ner i Ru"in8
@alaie+ o) i)e.
a 'B ianuarie %9%8 StanleG ri!!ner8 !reedintele

A+ociaţiei Americane !entru Cercet3ri Para!+i0ologice a
)3cut o 2i#it3 de lucru 6n URSS8 la in2itaţia In+titutului de
P+i0ologie al Academiei de Otiinţe8 !entru a +e documenta
a+u!ra cercet3rilor de tele!atie8 clar2i#iune8 !recogniţie i
!+i0oMine#ie ce +e e)ectuea#3 6n URSS. Re!etat i 6n
%9'8 2oiaul +3u a )o+t +!on+ori#at de c3tre /undaţia
!entru Educaţie EriM+on; din <aton Rouge7oui+iana.
Ace+te 2i#ite au a2ut dre!t con+ecinţ3 )a!tul c3 ga#da +a
din URSS8 cuno+cutul om de tiinţ3 Ed2ard Naumo28 a
)o+t udecat i condamnat de c3tre =ri"unalul din -o+co2a
la doi ani de!ortare8 a!arent !entru 6ncerc3rile +ale de
!o!ulari#are a !ara!+i0ologiei8 6n realitate !entru acu#aţia
c3 ar )i tran+mi+ americanilor +ecretele electrogra)iei
irlian.
Pro"lematica !e care !rocedura electrogra)iei irlian
ocon+t3
aduce6nca!unerea
noutate6n)aţ3 de de+co!erirea
e2idenţ3 a unei altelui NarMeXic#
!ro!riet3ţi a aurei
* re+!ecti2 a cor!ului eteric * i anume a ceea ce a )o+t
denumit e)ectul )antoma )run#ei;: t3ind lim"ul unei
)run#e lo"ate8 !e am!renta electrogra)ic3 a ace+teia 2a )i
reţinut conturul di+tincti2 iniţial al )run#ei8 aa cum ar3ta
el 6nainte de am!utare.
RAIAFIIE AUREI. Studiile e)ectuate a+u!ra
ace+tui )enomen8 rele21nd unele dintre !articularit3ţile
energetice ale organi+melor 2ii8 au ar3tat ca!acitatea
emanaţiilor radiati2e ale aurei de a in)luenţa la di+tanţ3
alte organi+me. A+t)el8 lucr3rile e)ectuate 6n cadrul
In+titutului de Neuro!+i0iatrie din o+ Angele+ al

Uni2er+it3ţii Cali)orniene de c3tre !ro). =0elma -o++
+ugerea#3 c3 acea+t3 acţiune la di+tanţ3 a organi+mului
uman e+te rece!ţionat3 de !lante. Am!renta electrogra)ic3
a )lorilor de cri#antem3 o)ilite8 im!rimat3 la c1te2a #ile de
la recoltarea ace+tora8 caracteri+tic3 !entru !lantele
muri"unde8 +u)er3 o real3 modi)icare du!3 ce ace+te )lori
au )o+t +u!u+e in)luenţei "ene)ice a c1m!ului generat de
m1inile unui +u"iect uman. Electrogra)iile o"ţinute du!3
a!licarea unor atare !roceduri arat38 ca de alt)el i
)otogra)iile o"inuite8 re2itali#area )lorilor8 care aung +3
reca!ete !arametrii unor !lante !roa+!ete.
EEC=RHNH@RA/IA. Cercet3ri 6n aceeai direcţie
au )o+t )3cute 6n ţara noa+tr3 6nce!1nd cu anul %95. Prin
crearea unei te0nici electrogra)ice originale8 denumite
electronogra)ie;8 am reuit ca8 6m!reun3 cu un gru! de
cercet3tori8
care8 6n ace+t+3!lan
o"ţinem re#ultate!ot
al di+cuţiei8 deo+e"it de intere+ante8
)i +i+temati#ate 6n trei
direcţii:
> S!ectrul de emi+iune al cor!ului energetic
(con2enţional denumit aur38 cor! eteric8 cor! radiant$8 !u+
6n e2idenţ3 !rin !rocedeul electronogra)ic8 emite 6ntr7un
+!ectru energetic ce +e di+i!ea#3 6n "en#i +!ectrale 6n
di)eritele #one ale organi+mului 2iu. A+t)el8 emi+iunile din
regiunea ca!ului +unt !la+ate !re!onderent 6n #ona
al"a+tru72iolet a +!ectrului8 6n tim! ce etremitatea codal3
a organi+melor emite !redominant 6n #ona roie a
+!ectrului 2i#i"il.
> Inten+itatea emi+iunilor aurei 6nce!e +3 +cad3 du!3

ce +ur2ine moartea. În e!erienţe )3cute !e oareci de
la"orator8 cur"a inten+it3ţii ace+tei emi+ii +e menţine
c1te2a minute 6n !latou8 du!3 care 6nce!e +3 de+crea+c3
liniar8 !entru ca am!renta l3+at3 la cca ,D de minute du!3
eitu+ +3 )ie +!eci)ic3 unui cor! )i#ic inanimat.
> Am!renta electronogra)ic3 !re#int3 un a+!ect al
+t3rii in)ormaţiilor "iologice de ti!ul imaginilor
0ologra)ice.
A+t)el8 6n e!erienţa de ti!ul )antoma )run#ei;8 6n
care decu!aul )oliar e+te !racticat +u" )orma unei )ere+tre
6n milocul )run#ei (deci nu am!utarea unui lim"$8 !e
am!renta electronogra)ic3 din golul ace+tei )ere+tre +e
di+tinge conturul general al )run#ei8 redu+ la dimen+iunile
micorate care +37i !ermit3 6n+crierea 6n golul )ere+trei
decu!ate.
Ace+t )enomen
a +tructurii )ace
energetice +3 +ece
a aurei deduc3 o alt3
6n+oţete caracteri+tic3
cor!ul )i#ic8 i
anume acela al organi#3rii +ale 6n )elul +tocaului
0ologra)ic al in)ormaţiilor !e care le 2e0iculea#3. Alt)el
+!u+8 )iecare +ecţiune; a ace+tei +tructuri conţine
in)ormaţia glo"al3 a 6ntregului ace+tei +tructuri.
E/EC=U CI=HPA=IC ÎN H@IN. In2e+tigaţii
deo+e"ite au )o+t )3cute !entru elucidarea cu!laului la
inter)aţa dintre cor!ul )i#ic i cel eteric 6n organi+mul
omene+c. Con)orm conclu#iilor ace+tor cercet3ri8 cor!ul
eteric reali#ea#3 o reţea; 6n care e+te locat3 i 2e0iculat3
+u" ra!ort energetic 6ntreaga in)ormaţie ce g0idea#3
creterea celular38 !recum i de#2oltarea +tructurii )i#ice a

cor!ului. Acea+t3 energie o!erea#3 !e "a#a unui +cenariu
concentrat i 6m!letit cu mecani+mele genetice. Ca
urmare8 cor!ul )i#ic e+te conectat i de!inde de cor!ul
(energetic$ eteric8 !rimul ne!ut1nd ei+ta 6n a)ara celui din
urm3. i+)uncţiile a!3rute 6n c1m!ul de )orţe al cor!ului
eteric +unt urmate de a)ectarea maladi23 a cor!ului )i#ic.
Se !oate a+t)el a)irma c38 6n marea maoritate a ca#urilor8
"oala de"utea#3 !rintr7un mecani+m !atogen ce a)ectea#3
iniţial cor!ul eteric8 )iind urmat3 +ecundar de mani)e+t3rile
di+)uncţionale ale cor!ului )i#ic. A+t)el8 cor!ul eteric8 ale
c3rui !ro!riet3ţi +unt datorate energiilor denumite 6n
ultima 2reme +u"tile;8 !oate +er2i nu numai ca un !unct
de !lecare 6n diagno+ticul medical8 ci i ca un domeniu de
acţiune tera!eutic38 domeniu a"ordat !redilect de
medicinile tradiţionale etrem7orientale8 c1t i de
!rocedurile
"ioenergetic.necon2enţionale de tera!ie !rin tran+)er
in ace+t !unct de 2edere8 al de"utului iniţial 6n
!lanul mani)e+t3rilor energetice al +t3rilor maladi2e8 !rin
a)ectarea cor!ului eteric i8 +ecundar8 a celui )i#ic8 unul
din cele mai +erioa+e argumente e+te o)erit de
de+co!erirea e)ectului cito!atic 6n oglind3; de c3tre acad.
4. a#naMeie2. Se tie c3 agre+iunea unor )actori noci2i
a+u!ra celulelor 2ii8 ca de eem!lu a unor 2i7ru+uri8 e+te
6n+oţit3 de !roducerea unor microle#iuni celulare8
)enomen cuno+cut ca e)ect cito!atic;. Se con+idera c3
a!ariţia le#iunilor cito!atice nu +e !oate !roduce dec1t
!rin introducerea )actorului agre+ional direct 6n celul3. Hr8

a#naMeie2 demon7+trea#3 c3 !roducerea e)ectului
cito!atic !oate )i indu+3 !rintr7un me+a in)ormaţional !e
o !urt3toare energetic3 )3r3 ca 6ntre celula emiţ3toare i
cea rece!toare +3 ei+te un contact direct. Ace+t ti! de
e)ect8 denumit cito!atic 6n oglind3;8 acţionea#3 numai 6n
!lanul energetic al cor!ului eteric al organi+mului8
demon+tr1nd !rimatul deregl3rilor energetice din !lanul
cor!ului eteric a+u!ra le#iunilor mor)ologice din !lanul
cor!ului )i#ic.
ENER@IIE SU<=IE.
CHNCEPFIIE E=RE-7HRIEN=AE. Con)orm
conce!ţiei medicale c0ine#e8 domeniul "ioenergetic care
anim3 +tructurile 2ii e+te cuno+cut +u" denumirea de
energie c0i;. Acea+t3 energie e+te 2e0iculat3 !e anumite
tra+ee8 cuno+cute dre!t meridiane;. În lungul
meridianelor
acu!unctur3;.+unt
Prin!la+ate !unctele
intermediul acti2e de !unctele
meridianelor8
acti2e de acu!unctur3 intr3 6n coneiune direct3 cu
organele interne. Circulaţia ace+tei energii +u"tile e+te
+u!u+3 unui orar circadian8 6n care orele de acti2itate
maim3 i minim3 a organelor interne +unt riguro+
re+!ectate. Inter2enind !rin 6nţe!area ace+tor !uncte8 care
+unt di+!u+e 6ntr7o 0art3 ce aco!er3 6ntregul organi+m8 +e
!oate acţiona a+u!ra di+)uncţiilor organelor a)ectate8
readuc1nd cor!ul )i#ic la )uncţionalitatea +a normal38 !rin
intermediul8 deci8 al cor!ului eteric.
CHNCEPFIIE EURHPENE. Karta ace+tei reţele de

canale energetice a )o+t identi)icat3 6nce!1nd din anul
%9&D8 datorit3 lucr3rilor !ro)e+orului coreean im7<on7
Kan. Inect1nd i#oto!ul radioacti2 al )o+)orului P,' 6n
!unctele acti2ate8 ace+ta a !utut m3ri !rintr7un !rocedeu
autoradiogra)ic tra+eul meridianelor i !unctelor de !e ele8
determin1nd diametrul tu"ular al +i+temului ca a21nd 6ntre
D85 i %85 microni. Ulterior8 cercet3torul )rance# Pierre de
4erneoul8 utili#1nd =e0neţiu 998 determin3 2ite#a de
circulaţie a ace+tei energii la 2aloarea de 5 cm !e minut.
Într7o am!l3 lucrare original38 !ro)e+orul <orn E. T.
Nor7den+trom8 e)ul Catedrei de radiologie de la In+titutul
arolin+Ma din StocM0olm8 de#2olt3 6n cadrul teoriei
energiilor +u"tile cercet3ri e!erimentale !ro!rii i
!re#int3 e2idenţele teoretice ale unui +i+tem circulator
adiţional )aţ3 de cel cuno+cut 6nce!1nd de la KarXeG& i
!1n3 a#i.6nc0i+;8
electric enumit de Norden+trom
ace+t circuit
+i+tem acţionea#3 "iologic
6n )i#iologia
organi+mului 6n !lanul energetic al ace+tuia. eregl3rile
lui +e re!ercutea#3 mai ale+ 6n !atologia neo)ormaţiilor. În
acelai tim!8 6n+38 el )urni#ea#3 i o cale de inter2enţie8 6n
+!ecial 6n trata7mentul "olilor canceroa+e.
CHNEIUNI AE CHRPUUI /IJIC CU CE
E=ERIC. S3 menţi7on3m c3 modi)ic3rile cor!ului eteric;
2i#i"ile 6n )orma aurei !ot )i o"+er2ate )ie !rin !rocedee
electronogra)ice de ca!tare a imaginii !e un +u!ort
)oto+en+i"il color8 )ie c0iar cu oc0iul li"er8 de c3tre
!er+oane o"inuite8 )3r3 un antrenament !reala"il8 În ace+t
+co!8 6nc3 din anul %9%'8 medicul engle# ilner a

de+co!erit o !rocedur3 +im!l3 de 2i#uali#are a aurei8 !rin
utili#area unor oc0elari coloraţi cu dicianin3. Induc1nd o
+en+i"ilitate a retinei !entru radiaţia ultra2iolet38 oc0elarii
dr. ilner !ermit ca8 !rin 2i#uali#area aurei !acienţilor8 +3
!oat3 )i de!i+tate +im!to7mele !rodromale ale "olilor8
!remerg3toare8 6n !lanul mani)e+7t3rilor de la ni2elul
cor!ului eteric8 de"utului clinic al "olii +e+i7#a"ile la
ni2elul cor!ului )i#ic.
Într7un mod +imilar8 aceleai di+)uncţii organice +unt
!recedate de modi)icarea "iolumini+cenţei !unctelor
acu!uncturale acti72ate8 modi)icare ce !oate )i !u+3 6n
e2idenţ3 !rin !rocedeele electronogra)ice. S3 not3m c38 6n
conce!ţia indian38 circulaţia energiilor +u"tile +e
de+)3oar3 6n organi+mul omene+c 6n cadrul unui +i+tem
de canale gu2ernat de a!te centri 2itali8 denumiţi
c0aMre;.
)i#iologiceÎntre c0aMre8cel
i8 +e!arat8 !leurile ner2oa+e8
endocrin8 aa cum+i+temele
+unt ace+tea
determinate de conce!ţia medical3 euro!ean38 +e !ot
+ta"ili urm3toarele core+!ondenţe:
CKARA.
PE NER4HS.
SIS=E- /IJIHH@IC.
SIS=E- ENHCRIN.
Coccigian3 +acral7coccigian re!roducit2 gonade
+acral3 +acral genito7urinar celule eGdig +olar3 +olar
dige+ti2 adrenergic cardiac3 cardiac circulator timu+
tiroidian3 gangl.cer2ical re+!irator tiroidian )rontal3
0i!otalamo !ituitar +i+t. ner2o+ autonom !ituitar !ineal3

corte.
SNC !ineal cere"ral7!ineal.
Control central.
CHRPU E=ERIC.
C0aMrele a!ar ca )iind centri ai cor!ului eteric8
core+!ondenţi ai altor centri energetici cu !arametri
calitati2 +u!eriori8 +ituaţi 6n cor!ul a+tral al organi+mului.
Con)orm aceleiai conce!ţii Go7g0ine8 c0aMrele core+!und
unor !orţi !rin care energia 6nalt 2i"ratorie tran#itat3 !rin
ele e+te direcţionat3 +!re ieirea ace+tui +i+tem la inter)aţa
cu +tructurile cor!ului )i#ic8 reg3+indu7+e 6n +i+temele
glandular70ormonale.
A21ndu7i originea !rimar3 6n cor!ul eteric8 c0aMrele
+unt )uncţional conectate 6ntre ele i8 odat3 cu acea+ta8 i
cu +tructurile ti+ulare ale cor!ului )i#ic. eg3tura la ace+t
ni2el +e reali#ea#3
canaliculare )ine8 ce!rin intermediul
2e0iculea#3 unei reţele
energiile +u"tile8
cuno+cut3 +u" denumirea de nadi+;. E+te luat3 6n di+cuţie
ei+tenţa a cca '.DDD de canale nadi+8 a c3ror to!o7gra)ie
+e 6m!letete cu cea a +i+temului ner2o+. i+)uncţiona7
lit3ţile 6nregi+trate la ni2elul c0aMrelor i nadi+urilor +unt8
ca urmare a ace+tei +tructur3ri8 a+ociate cu di+)uncţiile
+i+temului ner2o+8 at1t 6n !lanul lor cantitati28 c1t i 6n cel
calitati2 de mani)e+tare )i#io!atologic3. Con)orm
in2e+tigaţiilor e)ectuate de c3tre Kiro+0i -otoiama8
alteraţiile +i+temului c0aMra nadi+ +e re!ercutea#3 i 6n
!lanul !otenţialelor electro+tatice ale organi+7mului8 )a!t
ce !ermite at1t 2i#uali#area c1t i cuanti)icarea lor !rin

!rocedeele electrogra)ice.
Studiile e)ectuate de c3tre dr. 4aleria Kunt de la
Uni2er+itatea Cali)ornian3 din o+ Angele+ au demon+trat
c38 )aţ3 de )rec2enţa normal3 a undelor EE@8 +ituat3 6ntre
D7%DD cicli\+ec. (maoritatea in)ormaţiilor "aleind "anda D7
,D cicli\+ec.$8 a electromiogramei 6n urul a ''5 cicli\+ec.8
iar E@ 6n urul a '5D cicli\+ec.8 aceeai )rec2enţ3
colectat3 la ni2elul c0aMrelor +e +ituea#3 6ntre 2alorile de
%DD i %&DD cicli\+ec.
S7a demon+trat 6n ace+te +tudii c3 modi)ic3rile
colori+tice ale +!ectrului aurei +unt +tr1n+ corelate cu
modi)ic3rile )rec2enţei ciclurilor 6nregi+trate la ni2elul
c0aMrelor. Un am3nunt nu li!+it de im!ortanţ3 6l )ormea#3
con+tatarea c3 ace+te )rec2enţe re!re#int3 +u"armonici ale
)rec2enţelor +!ectrului colori+tic al emi+iunilor aurei.
CHRPU
Aa cum e+teAS=RA.
de+cri+ de c3tre literatura e#oteric38
cor!ul a+tral e+te con+tituit dintr7o materie a+tral3;8
con+iderat3 a )i o +u"+tanţ3 +u"til38 caracteri#at3 de o
energie 2i"ratorie )oarte 6nalt38 mult +u!erioar3 celei a
cor!ului eteric. Într7o a+t)el de +tructurare8 !e+te !rimii doi
con+tituenţi amintiţi !1n3 acum ai organi+mului i anume
cor!ul )i#ic i cel eteric8 +e +u!ra!une cor!ul a+tral8 care
ocu!3 6n tim!ul 2ieţii acelai +!aţiu. Ace+te elemente
con+tituti2e reali#ea#3 o con+trucţie de ti!ul coei+tenţei
nondi+tructi2e. Un model care ar !utea +3 ne +ugere#e o
analogie ne e+te o)erit de un circuit tele)onic !rin care +unt
tran+mi+e +imultan8 )3r3 a +e inter)era8 dou3 me+ae !e

dou3 !urt3toare de )rec2enţe di)erite.
Similar cor!ului eteric8 cor!ul a+tral !o+ed3 un num3r
de a!te c0aMre8 core+!ondente celor dint1i. Ca i c0aMrele
cor!ului eteric8 cele ale cor!ului a+tral oac3 rolul unor
tran+)ormatori de energie care8 ca!t1nd energia co+mic3
2e0iculat3 la ace+t ni2el8 o canali#ea#3 c3tre cor!ul eteric
i8 !rin intermediul ace+tuia8 +!re cor!ul )i#ic. Se
reali#ea#3 a+t)el un circuit de tran+!ort al ener7giilor
+u"tile care anim3 +tructura 6ntregului organi+m "iologic8
cor!ul )i#ic rece!t1nd ace+te energii din cor!ul eteric 2ia
+i+tem ner2o+ i endocrin. Atunci c1nd cor!ul a+tral e+te
+u!u+ unor !re+iuni emoţionale8 coneiunile c0aMrelor
a+trale )urni#ea#3 emi+iunea energiei +u"tile 6ntr7o )orm3
alterat38 care induce tul"ur3ri ale +t3rii de +3n3tate. in
ace+t !unct de 2edere8 acti2itatea 0ormonal3 a maorit3ţii
glandelor
energi#ant3endocrine e+tea+ociate
a c0aMrelor de!endent3
lor. de acti2itatea
S!re deo+e"ire 6n+3 de cor!ul eteric8 !rin care +e
+u+ţine energi#area cor!ului )i#ic8 cor!ul a+tral +e "ucur3
de o )uncţi7onalitate +u!erioar38 aceea de 2ector al
contiinţei. El !oate ei+ta +e!arat i 6n a)ara cor!ului
)i#ic8 dar conectat la ace+ta !rintr7un cordon de ti!
om"ilical;. Ace+t cordon a !utut )i )otogra)iat8
demon+tr1ndu7+e )a!tul c38 du!3 moartea cor!ului )i#ic8
leg3tura !rin cordonul om"ilical; dintre ace+ta i cor!ul
a+tral +e ru!e.
-o"ilitatea de care +e "ucur3 cor!ul a+tral 6i !ermite

+3 !3r3+ea+c3 +ediul o)erit de cor!ul )i#ic8 at1t 6n tim!ul
+omnului c1t i 6n di2er+e alte +ituaţii. Acea+t3 !ro!rietate
a cor!ului a+tral oac3 un deo+e"it rol 6n e!licarea
)enomenelor care +e !etrec la limita 2ieţii. Relat3rile
!er+oanelor care au tr3it o a+t)el de e!erienţ3 con2erg
toate c3tre de+crierea +en#aţiei de !lutire 6n urul cor!ului
)i#ic8 concomitent cu cea de auto+co!ie. ei cor!ul )i#ic
+e g3+ete din !unct de 2edere clinic 6ntr7o com!let3 +tare
de incontienţ38 !acienţii +unt ca!a"ili8 du!3 reducerea lor
6n +tare normal3 de contienţ38 +3 relate#e cu lu de
am3nunte 6ntregul ta"lou i de+)3urarea +ec2enţial3 a
+cenelor !etrecute !e 6ntregul !arcur+ al letargiei lor. =oate
ace+te )enomene nu !ot )i e!licate numai !rin moti2aţiile
medicale cuno+cute de )i#io!atologia cla+ic3 a 0i!oiilor
cere"rale i mai ale+ a +t3rilor !recomatoa+e i comatoa+e8
adu+e de+eori
e!licarea ca argumente.a in
!ara!+i0ologic3 ace+t !unctcede+e2edere8
mecani+melor deru7
lea#3 6n ace+te +ituaţii8 cu toat3 !recaritatea
terminologiilor i conce!telor 2e0iculate8 2ine +3 um!le
un gol !e care cercetarea e!erimental3 e+te datoare +37l
aco!ere.
u!3 cum +7a ar3tat8 !3+trarea leg3turii 6ntre cor!ul
a+tral i cel )i#ic +e reali#ea#3 !rintr7un cordon de ti!
om"ilical8 !e care literatura e#oteric3 6l menţionea#3 +u"
denumirea de cordon de argint;8 cordon care +e ru!e
odat3 cu moartea cor!ului )i#ic. Se con+ider3 c38 6n tim!ul
+omnului8 cor!ul a+tral !3r3+ete locaţia +a * cor!ul )i#ic *
na2ig1nd; 6n mediul din care 6i trage numele8 cel a+tral8

unde intr3 6n contact cu elementele i entit3ţile ce
!o!ulea#3 ace+t +!aţiu. H !arte a ace+tor contacte +e
reg3+ete 6n e!i+oadele i )enomenele onirice. Întruc1t
6n+38 la dete!tare8 maoritatea oamenilor nu7i aminte+c
cele !etrecute 6n tim!ul +omnului8 le e+te di)icil +3
conc0id3 a+u!ra e!erienţelor a+trale !etrecute. În
maoritatea ca#urilor8 ace+te e!erienţe a!ar +u" )orma
rememor3rii 2i+elor8 +tare de )a!t !uţin 6nţelea+3 din
)ilmul de+)37ur3rilor ace+tor e!i+oade. S3 amintim aici c3
ace+te tr3iri +unt de+eori legate de o alterare a !erce!ţiei
+!aţio7tem!oralit3ţii8 aa cum o tr3im 6n mod o"inuit8 iar
coneiunea dintre trecut8 !re7#ent i 2iitor +u)er3 o
amalgamare. În mecani+mele tul"ur3rii +!aţio7
tem!oralit3ţii +unt inclu+e !roce+ele !recogniţiilor8
rele2ate ca un ca# !articular +u" )orma 2i+elor
!remonitorii.
Situaţiile 6n care !roiecţia cor!ului a+tral e+te inten+
tr3it3 i 6n care eecţia ace+tuia e+te "rutal3 +unt legate de
e!i+oadele ce traumati#ea#3 !uternic cor!ul )i#ic8 cum ar
)i accidentele8 inter2en7ţiile c0irurgicale dela"rante etc. În
ace+te ca#uri care duc la in+ta7larea unor +t3ri de tr3ire la
limita 2ieţii8 di+ociaţia dintre cor!ul )i#ic i cel a+tral +e
mani)e+t3 mai ale+ +u" )orma unor re)lee de !rotecţie a
contientului i contiinţei )aţ3 de agre+iunea )i#ic3 6n
+ta"ilirea drumului de urmat la "i)urcaţia dintre calea de
trecere !e+te !ragul morţii i cea a re6ntoarcerii la 2iaţ3.
Pe de alt3 !arte8 tr3irea unor a+t)el de e!erienţe

determin38 la unele !er+oane8 )acilitarea ca!acit3ţii de a7i
autoinduce +t3rile de etracor!oralitate 6n !roiecţie a+tral3.
În di)eritele lor i!o+ta#e8 ace+te +t3ri con+tau 6n eecţia
cor!ului a+tral i !la+area +a 6nce!1nd din !reama
!ro!riului organi+m i !1n3 la de!la+area +a la mari
di+tanţe geogra)ice.
IN4ES=I@AFII EPERI-EN=AE AE S=RII
E E=RACHRPHRAI=A=E.
E+te )oarte normal ca8 6n ace+te condiţii8 tr3irile
e!erienţelor de etracor!oralitate +3 )ie in2e+tigate 6ntr7o
cercetare care caut3 +3 e!lice )enomenul ca atare. Ace+te
6ncerc3ri8 e)ectuate !e !arcur+ul deceniilor8 6m!otri2a unor
+er2ituţi determinate de e2identul eoti+m al !ro"lematicii
6n +ine8 au !utut totui de+co!eri c1te2a metodologii a!te
+3 ate+te realitatea )enomenului8 6n mani7era 6n care
+untem
tiinţi)ic.o"inuiţi a 6nţelege i inter!reta )enomenul
Un ciclu de intere+ante e!erienţe a+u!ra ace+tui
+u"iect a e)ectuat dr. Ro"ert -orri+ 6n cadrul In+titutului
P+Gc0ical Re+earc0 /oundation din ur0am8 Carolina de
Nord * SUA. Ace+ta a "ene)iciat 6n in2e+tigaţiile +ale de
a!ortul unui +u"iect8 eit0 Ka7rarG8 care a2ea ca!acitatea
de a7i induce +tarea de !roiecţie a+tral3. =e+tele au !lecat
de la con+tatarea c3 !i+icuţa de ca+3 a lui KararG8 6n mod
o"inuit )oarte uc3u3 i 0oinar38 de2enea "ru+c )oarte
linitit38 ae#1ndu7+e 6ntr7o anumit3 !o+tur3 atunci c1nd
+tarea de etracor!oralitate +e in+tala 6n ca#ul lui KararG.
Utili#1nd o metodologie de cuanti)icare a mic3rilor

animalului8 dr. -orri+ l7a utili#at ca "iodetector8 cu
autorul unei in+talaţii de )ilmare a mic3rilor +ale. Anali#a
imaginilor )ilmate a ar3tat coincidenţa dintre dinamica
mic3rilor animalului i intrarea 6n +tarea de
etracor!oralitate a lui KararG. ei e!erienţele au )o+t
)3cute 6n cadrul a !atru +e+iuni8 !entru a +e !utea
determina re!roducti7"ilitatea lor8 o!iniile e!rimate au
!u+ +u" +emnul criticii modelul e!erimental utili#at de
c3tre autor.
Alte e!erienţe e)ectuate 6n aceeai direcţie au
6ncercat )otogra)ierea8 m3+urarea +au c1nt3rirea cor!ului
a+tral. Primele tentati2e +unt con+emnate 6n anul %B98 6n
!eriodicul Annale+ de+ Sc. P+ic0ologi]ue;. S7a reuit
)otogra)ierea cordonului de argint;8 de ti!ul celui
om"ilical8 care leag3 cor!ul a+tral de cor!ul )i#ic8 6n
momentul
muri7"und.eect3rii cor!ului!ea+tral
S3 menţion3m din!arte
de alt3 organi+mul unui
c38 6n tim!ul
edinţelor de !+i0oMine#ie8 cuno+cuta !ractician3 +o2ietic3
Nina ulag0ina +cade 6n greutate cu a!roimati2 % Mg. S3
not3m i e!erienţele )3cute 6n anul %9DB de c3tre dr.
ur2ille8 dar mai ale+ cele ale dr. uncan -ac ougall8
care au +u+citat o mare contro2er+3 6n lumea oamenilor de
tiinţ3 i a marelui !u"lic.
r. ougall8 e)ectu1nd c1nt3rirea !acienţilor
muri"un#i * cu miloacele !u+e la di+!o#iţia +a de te0nica
deceniului re+!ecti2 * con+ider3 c3 6n momentul
eitu+ului greutatea muri"undului +cade "ru+c cu o
2aloare 6ntre %5 i ,D gr.8 +c3dere care nu !oate )i !u+3 nici

!e +eama de+0idrat3rii i nici !e cea a greut3ţii 2olu7mului
de aer re#idual !ulmonar al ultimei e!iraţii8 toate ace+tea
)iind +c3#ute din calcul.
Cea mai +o)i+ticat3 e!erienţ3 6n ace+t domeniu a )o+t
6n+3 reali#at3 la Stand)ord Re+earc0 In+titute de c3tre doi
cuno+cuţi i a!reciaţi )i#icieni8 Put0o)) i =arg8 ale c3ror
contri"uţii8 !rintre altele 6n domeniul tele!atiei8 +unt
)undamentale !entru cunoaterea )enomenelor !+i. Ei 6i
!u"lic3 6n %9 e!erienţele8 care au a2ut dre!t
!rotagoni+t un cuno+cut +u"iect dotat cu )acult3ţi !+i8 Ingo
SXann. Put0o)) i =arg l7au +u!u+ !e Ingo SXann unor
+o)i+ticate determin3ri magnetometrice. E!erienţele +7au
de+)3urat 6ntr7o incint3 i#olat3 antimagnetic i cu
a!aratura a)lat3 la un !otenţial de "a#3 +ta"il. Pe !arcur+ul
!erioadei de tim! 6n care Ingo SXann a 6nce!ut
e!erimentarea !roiecţiei
tometrului a 6nregi+trat +ale a+trale8
du"larea +!otul!emagne*
)rec2enţei durata unui
inter2al de tim! de a!roimati2 ,D de +ecunde. În !lu+8
SXann a !utut de+crie ulterior de+enele eecutate !e )olii
de aluminiu !la+ate 6n incinta unde +e g3+ea
magnetometrul8 de+ene de+!re care nu a2u+e+e nici un )el
de cunotinţ3 anterioar3 i !e care le7a !utut o"+er2a
numai 6n condiţiile unui 2oia a+tral.
Suita ace+tor e!erienţe8 ca i )enomenele adiacente
6nregi+trate8 denot3 )a!tul c3 !roiecţia a+tral3 e+te un
)enomen real ce tre"uie +u!u+ 6n continuare in2e+tigaţiei
tiinţi)ice. Se !oate conc0ide c3 ea e+te 6n+oţit3 de
!ertur"aţii electromagnetice8 m3+ura"ile cu a!aratura

ei+tent3 6n !re#ent.
4I.
-HEE AE -A=ERIEI E=ERICE OI AS=RAE.
ei !1n3 6n !re#ent nici un ca!itol al teoriei
electromagneti+mului nu a )o+t con+acrat )enomenelor
legate de cor!ul eteric i a+tral8 6ncerc3rile unor cercet3tori
de a modela matematic ace+te )enomene nu +unt li!+ite de
intere+8 at1t teoretic c1t i !ractic.
e+c0i#3tor de drumuri 6n acea+t3 direcţie e+te !ro).
Tilliam =iller8 e)ul e!artamentului de Otiinţa
-aterialelor al Uni2er+it3ţii Stand)ord din SUA.
Cercet3rile ace+tuia e)ectuate 6n ultimul deceniu au )o+t
6ndre!tate 6n direcţia e!lic3rii )enomenelor uni7ce legate
de energiile +u"tile8 !e "a#a cunotinţelor actuale acce!7
tate de teoriile 6n 2igoare.
-HEU =IER7EINS=EIN.
-odelul matematic !ro!u+8 cuno+cut +u" denumirea
de model =iller * Ein+tein8 +e "a#ea#3 !e conce!tele
teoriei ein+teiniene a relati2it3ţii care8 6n mod natural *
dei a!arent !aradoal * nu contra#ic )enomenele !+i. S3
not3m aici c38 din %998 cuno+cutul matematician @odel
demon+tra+e c3 +oluţiile ecuaţiilor ein+teiniene core+!und
unui model conţin1nd liniile unui uni2er+ tem!oral 6nc0i+8
model care e!lic3 o !arte a )enomenologiei
!ara!+i0ologice8 !rintre care retro i !recogniţia.
În ace+t +en+8 !ro). =iller !leac3 de la tran+)ormarea
Ein+tein* oren#8 ce de+crie modul 6n care 2ite#a alterea#3
tim!ul8 lungimea8 l3ţimea i ma+a unui +i+tem )i#ic. H

con+ecinţ3 direct3 a ace+tui )a!t e+te aceea c3 o !articul3
)i#ic3 a21nd ma+3 nu !oate )i accelerat3 !1n3 la 2ite#a
luminii8 6ntruc1t la acea+t3 2ite#3 ma+a ei ar de2eni
in)init3. Ace+t )a!t a condu+ !e unii )i#icieni la conclu#ia
c3 2ite#a maim3 6n uni2er+ul no+tru )i#ic e+te egal3 cu
2ite#a luminii8 limit3 ce nu !oate )i de!3it3. ac3 6n
ecuaţia tran+)orm3rii Ein+tein7oren# +e introduce o
2aloare mai mare dec1t 2ite#a luminii8 +e etrage r3d3cina
!3trat3 dintr7un num3r negati28 ceea ce a!arţine
domeniului numerelor imaginare;. Ace+te numere
contri"uie la de#2oltarea unor ecuaţii ca!a"ile +3 de+crie
matematic interacţiuni de ti!ul energiilor +u"tile din
+i+temele 2ii.
-odelul matematic !ro!u+ de !ro). T. =iller !leac3
de la !remi+a ei+tenţei 2alorii. Hdat3 ce 2ite#a tinde c3tre
in)init8
in)init8 energia8
2ite#a c ailuminii
im!licitim!un1nd
ma+a uneio !articule tind +!re
"arier3 notat3 !rin ^.
În ace+t +!aţiu8 de la D la ^8 +e de+)3oar3 )enomenele
+!aţio7tem!orale (cu +emn matematic !o#iti2$ ce de+criu
uni2er+ul )i#ic !e care 6l cunoatem !rin +imţurile noa+tre8
care ne !ermit +37l !i!3im; i 6n care +e !roduc
)enomenele de+)3urate numai la 2ite#e +u"luminice.
Pri2ind acum ca 6ntr7o oglind3 cur"a 2ite#ei din +!aţio7
tem!oralitatea !o#iti23 )i#ic38 con+tat3m c38 de!3ind
2ite#a luminii8 !3trundem 6ntr7un domeniu +!aţio7
tem!oral negati2. Ace+t uni2er+ 6n care o!erea#3 !articule
cu 2ite#e +u!raluminice8 denumite de unii )i#icieni *
!rintre care i /ein"erg * ta0ioni;8 )ormea#3 uni2er+ul

eteric; al +!aţio7tem!oralit3ţii negati2e. În ace+t uni2er+8
!arti7culele a21nd o ma+3 negati23 2or mani)e+ta
!ro!riet3ţi negen7tro!ice. Cuno+c1nd )a!tul c3 !rin
termenul de entro!ie; e+te de+emnat gradul de de#ordine
al unui +i+tem8 creterea entro!iei duce im!licit la
creterea de#ordinii. S!re deo+e"ire 6n+3 de +i+temele
)i#ice 6n care cu trecerea tim!ului8 crete entro!ia i8 deci8
de#ordinea +i+temului8 6n +i+temele "iologice 2ii ei+t3 o
tendinţ3 in2er+38 de +c3dere a entro!iei i creterea
negentro!iei8 a gradului de organi#are8 6n de)a2oarea
entro!iei8 a de#ordinii.
În ace+te condiţii8 cor!ul eteric al +tructurilor
"iologice 2ii con+tituie un !attern; de autoorgani#are
energetic3 6ntr7un +i+tem de ti! 0ologra)ic8 ce
demon+trea#3 e2idente !ro!riet3ţi negentro!ice.
Pre#umţiile emi+e
!rimordialitatea de c3tre !ro).
!ro!riet3ţilor =iller !ri2ind
magnetice ale )enomenelor
de+)3urate 6n uni2er+ul +!aţio7tem!oralit3ţii negati2e
eterice ca!3t3 noi 2alenţe i con)irm3ri.
CHN/IR-RI EPERI-EN=AE AE
-HEUUI =IER7EINS=EIN.
In2e+tigaţiile )3cute de c3tre <ernard @rad 2in +3
con)irme +u!o#iţiile lui =iller. A+t)el8 @rad con+tat3
e!erimental c3 acti2itatea "ioc1m!ului uman a+u!ra ratei
de cretere a !lantelor e+te +imilar3 cu acţiunea a+u!ra
ace+tora a c1m!urilor magnetice.
În aceeai ordine de idei8 +tudiile dr. Lu+ta Smit0 arat3

c38 6ntr7un mod +imilar8 acţiunea "ioc1m!ului uman duce
la accelerarea cineticii acti2it3ţii unor en#ime (tri!+ina$8
6ntr7o modalitate identic3 mecani+mului de acţiune a
c1m!urilor de 6nalt3 inten+itate.
E+te intere+ant de remarcat )a!tul c3 cercet3rile
e)ectuate de c3tre dr. Lo0n Jimmerman de la -edicine
Sc0ool o) Colorado Uni2er+itG au demon+trat ni2elul
cre+cut de c1te2a ori al emi+iunii c1m!ului magnetic al
m1inilor 2indec3torilor )aţ3 de c1m!ul magnetic o"inuit
al organi+mului.
in e!erienţele dr. Lu+ta Smit08 care a com!arat
+imilitudinea e)ectelor o"ţinute !rin inter2enţia
"ioc1m!ului uman cu cel al unui c1m! magnetic de mare
inten+itate de %,.DDD de gaui (de '&.DDD de ori mai mare
dec1t c1m!ul magnetic tere+tru$8 re#ult3 totui marea
di)erenţ3
aduce du!3cantitati23 dintre energiile
+ine i +u!o#iţia im!licit3im!licate8 )a!tunor
a ei+tenţei ce
di)e7renţe calitati2e 6ntre +ur+ele magnetice )i#ice i cele
"iologice.
UNEE SPECUAFII =EHRE=ICE.
Con)orm o!iniilor !ro). =iller8 domeniul +!aţio7
tem!oralit3ţii negati2e eterice e+te legat de lumea )i#ic3
!rin intermediul unor !articule denumite deltroni;8 care
reali#ea#3 cu!laul energetic 6ntre cele dou3 domenii.
Ei+tenţa deltronilor +e im!une !rin )a!tul c3 6n a"+enţa
lor nu +e !oate reali#a un cu!la re#onant 2i"raţional 6ntre
energiile )i#ice i cele eterice. ucr3rile +ale teoreti#ea#38
!e de alt3 !arte8 )a!tul c3 domeniul energiilor a+trale

im!lic3 2ite#e +u!erluminice8 de %D%D !1n3 la %D'D ori
+u!erioare celei a luminii.
-odelul teoretic =iller7Ein+tein e+te deo+e"it de
rele2ant 6n inter!retarea mani)e+t3rilor materiei eterice i
a+trale. omeniul a+tral "ene)icia#3 de !ro!riet3ţi unice8
!rintre care tre"uie +u"li7niat3 autonomia8 con)unda"il3 cu
2iaţ3 !ro!rie8 a 6nc3rc3turii emoţionale +au a+trale a
g1ndurilor. a ni2elul energetic a+tral8 g1ndurile
contientului +au incontientului coei+t3 +u" )orma unor
c1m!uri de energii +!eci)ice8 de )orme8 culori i
caracteri+tici unice. Unele g1nduri8 6n !articular cele
a21nd o 6nc3rc3tur3 emoţional3 !uternic38 !ot c3!3ta o
identitate +e!arat3 )aţ3 de cel care le7a generat. Alte
g1nduri !ot )i 6nc3rcate de o +u"til3 +u"+tanţialitate;
energetic38 ei+t1nd +u" o )orm3 incontient38 6n cadrul
c1m!urilor energetice
În acea+ta re#id3 ale celui care
caracteri+ticile le7a creat
"ene)ice i le !oart3.
ale g1ndului
"un; at1t !entru !urt3torul lui8 c1t i !entru cei din urul
+3u +au al !er+oanei c3reia 6i e+te adre+at. u!3 cum tot 6n
ace+t !lan +e mani)e+t3 acţiunea male)ic3 a g1ndului
r3u;8 at1t a+u!ra !urt37torului8 c1t i a+u!ra celor din urul
+3u.
Ace+te g1nduri !ot )i de+eori rece!tate de c3tre
clar2oianţi8 !er+oane +en+i"ile la )enomenele inten+
energetice din ace+t !lan al 2ieţii. S!aţiul contientului
no+tru !oate in)luenţa c1m!urile de energii +u"tile
im!licate 6n !ro!ria noa+tr3 +tructur3 omenea+c38 cu
maore im!licaţii 6n !+i0ologie8 medicin38 +t3ri la limita

2ieţii i dincolo de acea+ta8 6n domeniul
!ara!+i0ologicului8 dar mai cu +eam3 6n teri"ilul uni2er+
al 2ieţii de du!3 !ragul morţii.
4II.
/ENH-ENE PARAPSIKHH@ICE
AR@U-EN=_N 4IAFA UP PRA@U -HRFII.
/ENH-ENU RHP IN;.
Unul dintre )enomenele de ti! +!irituali+t care
!ledea#3 !entru +u+ţinerea ideii de +u!ra2ieţuire du!3
!ragul morţii a +tructurii contiente a eului no+tru 6l
re!re#int3 )enomenul dro! in; (c3dere 6n$. Ace+ta +e
mani)e+t3 6n tim!ul edinţelor +!iriti+te i con+t3 6n
!re#entarea unei entit3ţi total necuno+cute !entru
!artici!anţi8 care )urni#ea#3 in)ormaţii com!let netiute de
c3tre cei de )aţ38 dar care +e do2ede+c a )i )oarte eacte
atunci
Unc1nd +untal+u!u+e
a+!ect unor riguroa+e
)enomenului 2eri)ic3ri.
6l con+tituie )a!tul e+enţial
c3 un !er+ona necuno+cut !oate rea!3rea 6n cur+ul mai
multor edinţe con+ecuti2e8 !er+oanele !artici!ante )iind
de )iecare dat3 altele i necuno+c1nd8 de regul38 de la
!recedenţii !artici!anţi natura in7)ormaţiilor )urni#ate.
E!erienţele 6n acea+t3 direcţie au )o+t numeroa+e8
mare !arte dintre ele )iind !u"licate mai ale+ 6n Anglia8 6n
Analele Societ3ţii Engle#e de Cercet3ri Para!+i0ologice.
Ca#ul Aileen @arrett. Acea+ta i7a con)e+at a"ilit3ţile
6n cartea +a -anG 4oice+. În +t3rile ei de tran+38 Aileen
@arrett era condu+3; de dou3 entit3ţi care 2or"eau !rin
2ocea ei8 modul1ndu7i 6n+3 tim"rul du!3 tim"rul !ro!riu.

Numele lor declarat: A"dul ati) i U2ani. Aileen @arrett
a )o+t +u!u+3 unor eamene medicale i !+i0iatrice de
c3tre Adol) -eGer8 "inecuno+cut3 !er+onalitate a
!+i0iatriei. În acelai tim!8 ea a )o+t in2e+tigat3 6n tim!ul
+t3rilor de tran+3 de c3tre un alt cuno+cut cercet3tor8
KereXard Carrington8 care a monitori#at8 cu autorul
a!araturii anilor QD8 +tarea ei )i#iologic3. Înregi+tr1nd
!arametrii +3i )i#iologici 6n +tare de tran+38 ace+ta a
con+tatat c3 ei di)ereau de cei con+tataţi 6n +tare
normal3;8 o"+er21nd totodat3 c3 2a7lorile lor erau di)erite
atunci c1nd era g0idat3; de U2ani8 )aţ3 de cele m3+urate
c1nd g0idul; ei era A"dul ati) (@arrett a murit 6n %9%$.
Într7una din e!erienţele !e care @arrett le e)ectua
+u" control 6ntr7un la"orator din Anglia8 la 6nt1lnire +7a
!re#entat U2ani. În cur+ul edinţei 6n+38 dintr7o dat38
2ocea lui U2ani +7aa2iator
)iind locotenentul +c0im"at. Noua 2oce
K. Carmical +7a !re#entat
IrXin8 ca
comandantul
unui diria"il care c3#u+e cu dou3 #ile mai 6nainte 6n
/ranţa. 4ocea lui IrXin a dat toate am3nuntele
accidentului !etrecut mai 6nainte i de+!re care nimeni nu
tia nimic. =ran+crierea relat3rii lui IrXin a )o+t 6naintat3
mini+trului aerului8 Sir Lo0n Simon8 care a di+!u+
2eri)icarea datelor. Întreaga comunicare core+!undea
6ntocmai celor !etrecute.
Un alt medium cele"ru a )o+t Art0ur /ord8 care a )o+t
+u!u+ in2e+tigaţiei tiinţi)ice tim! de !e+te D de ani. În
ultima !erioad38 6n anii Q&D8 el a )o+t in2e+tigat utili#1ndu7
+e a!aratura )olo+it3 6n antrenamentul co+monauţilor.

Partici!ant la cel de7al doilea r3#"oi mondial8 /ord a
de2enit cele"ru !rin li+tele cu numele +oldaţilor c3#uţi !e
)ront !e care le dicta 6n +tare de tran+3. @0idul; +3u8
numit /letc0er;8 6i )urni#a in)ormaţii etrem de eacte.
/letc0er a dat detalii deo+e"ite de+!re +ine8 inclu+i2 de+!re
unitatea militar3 6n care a lu!tat 6n tim!ul !rimului r3#"oi
mondial8 menţion1nd i )a!te concrete legate de moartea
+a !e )ront8 )a!te 2eri)icate i con)irmate.
Un alt e!i+od cu !artici!area lui /ord a im!licat !e un
cuno+cut uni2er+itar8 KarrG Koudini. Ace+ta con2eni+e cu
+oţia +a8 <eatrice8 ca8 6n ca#ul morţii +ale8 +37i comunice
un me+a de dincolo;8 !rin intermediul unui medium i
6ntr7un cod +ecret8 !e care numai ei doi 6l cunoteau.
Koudini a murit 6n %9'&. În anul %9'B8 6n cadrul unor
edinţe8 Art0ur /ord a comunicat 6n tran+3 o +erie de
me+ae !ro2enind
tran+mi+e de c3tre de la Koudini
g0idul /letc0er!entru +oţiacon2enit
6n codul +a <eatrice8
6ntre
+oţii Koudini. -e+aele8 +tenogra)iate8 au )3cut !arte din
!roce+ele* 2er"ale 6nc0eiate la edinţe de c3tre
!artici!anţi8 !rintre care i un redactor al re!utatei re2i+te
de tiinţ3 Scienti)ic American;.
A r3ma+ con+emnat de a+emenea un alt e!i+od
deo+e"it de intere+ant8 6n care a )o+t im!licat /ord 6n anul
%9&8 6ntr7o emi+iune a tele2i#iunii canadiene8 la care
!artici!a e!i+co!ul PiMe8 dornic +3 a)le un me+a de la )iul
+3u decedat. Ulterior8 e!i+co!ul 6l 6nt1lnete !e /ord 6n
!articular. a una dintre ace+te edinţe * !o2e+tete
e!i+co!ul 6n lucrarea +a e cealalt3 !arte * /ord tran+mite

o comunicare din !artea lui /letc0er8 comunicare greu de
6nţele+: A+cult38 6l 2ei 6nt1lni cur1nd !e @eorge
i2ermore8 iar Caroline +e 2a duce cur1nd;. Oi 6ntr7ade23r8
PiMe 6l 6nt1lnete du!3 +lu"a de Cr3ciun !e ace+t @eorge
i2ermore8 cu care !oart3 o con2er+aţie. Oa+e +3!t3m1ni
mai t1r#iu8 a)l3 de+!re moartea +oţiei ace+tuia8 !e care o
c0ema Caroline.
Se tie de+!re engle#oaica Ro+emarG <roXn8
cuno+cut me7dium8 !er+ona li!+it de cultur38 c38 )iind 6n
tran+3 mediumi+tic38 a2ea ca!acitatea de a +crie "uc3ţi
mu#icale. Caracteri+tica ace+tor !ie+e e+te dat3 de )a!tul
c3 ele +unt +cri+e 6n +tilul !articular al unor mari
com!o#itori ca i+#t8 C0o!in8 Sc0u"ert8 <eet0o2en8 <ac08
-o#art8 <erlio#8 e"u++G. Întreaga +a o!er3;
con+emnea#3 !e+te &DD de a+t)el de !ie+e8 ale c3ror
caracteri+tici
mu#icologi ide autenticiate
e!erţi. audi+curi
Ca+a de )o+t recuno+cute
P0ili!+; ade+co+ un
di+c cu!rin#1nd reunirea unor "uc3ţi 6n +tilul a a!te dintre
aceti mari com!o#itori (,D cm8 nr. &5DD D9,$.
În anul %9B%8 +u" im!ul+ul animatorului Antonio
Ro+a!ina8 a )o+t organi#at3 6n Italia o e!o#iţie urmat3 de
licitaţie8 la care +7au 21ndut ta"lourile eecutate 6n +tare de
tran+3 de c3tre mediumul "ra#ilian ui+ Antonio
@a+!aretto8 !ictate 6n cur+ul turneului +3u e)ectuat 6n
Italia.
Un e!i+od deo+e"it de intere+ant ne e+te relatat de
<occaccio 6n cartea +a 4iaţa lui ante. a moartea
autorului i2inei Comedii8 cei doi )ii ai ace+tuia8 Lac]ue+

i Pierre8 au c3utat c1te2a luni !rin manu+cri+ele tat3lui lor
ultimele %, c1nturi ale lucr3rii8 )3r3 a le !utea g3+i. Ei i7
au )3cut !lanul8 !oeţi )iind la r1ndul lor8 +3 termine o!era
!3rintelui lor. Iat3 6n+3 c38 la un moment dat8 Lac]ue+ 6l
2i+ea#3 !e ante8 care 6i +!une +3 nu mai caute inutil
!rintre manu+cri+e8 deoarece cele %, c1nturi +e a)l3
a+cun+e 6ntr7o ni3 din camera 6n care muri+e i 6n care
locui+e 6n ultima !arte a 2ieţii +ale. Lac]ue+ +e +coal3
imediat8 6l caut3 !e Piero @iardino8 di+ci!olul tat3lui +3u8
i 6m!reun3 g3+e+c nia din #idul camerei8 la locul indicat
de ante 6n 2i+ul lui Lac]ue+.
Pro)e+orul de )i#ic3 Erne+t SenMoX+Mi a !u"licat 6n
nr. ,\%9B' al re2i+tei @ren#ge"iete der Ti++en+c0a)t;8
editat3 la Inn+"rucM de c3tre !ro). Andrea+ Re+c0 de la
Uni2er+itatea atran8 un im!ortant +tudiu dedicat
tran+comunic3rilor
lu1nd 6n con+iderare6n+i+temele
!articularacu+tice
cu !er+oane decedate8
denumite etero7
electro7magnetice;. /3c1nd un i+toric al !ro7"lemei i
trec1nd 6n re2i+t3 ultimele ac0i#iţii8 autorul notea#3 c3
+i+temul SPIRICH-; !entru tran+mi+ia +unetelor i
4IICH-; !entru tran+mi+ia imaginilor au )o+t reali#ate
ca urmare a unor comunic3ri +ta"ilite cu entit3ţi de
dincolo;. În cur+ul unei con)erinţe de !re+3 ţinute la
Ta+0ington la & a!rilie %9B'8 inginerul C. T. -eeM a
)3cut 6n ace+t +en+ o comunicare ce !oate )i re#umat3 6n
trei !uncte:
> e+te !entru !rima oar3 6n i+toria umanit3ţii c1nd

+unt !u"licate re#ultatele unei cola"or3ri te0nico7
tiinţi)ice 6ntre un !3m1ntean 2iu i entit3ţi +!irituale
> au !utut )i +ta"ilite ra!orturi de comunicare 6ntr7o
!erioad3 de !atru luni 6n cur+ul anului %9B'8 graţie
+i+temului SPIRICH-;8 cu un +a2ant american decedat
datorit3 unei cri#e cardiace 6n anul %9&'
> ei+t3 !ro"e c3 +u)letul8 memoria i !er+onalitatea
+u!ra72ieţuie+c cor!ului )i#ic.
ENH@HSIA.
=ermenul de enoglo+ie a )o+t introdu+ 6n
!ara!+i0ologic 6n anul %9D5 de c3tre cuno+cutul !+i0iatru
!ro). C0arle+ Ric0et8 de)inind )enomenul !rin care o
entitate a!elat3 +!irituali+t +e adre+ea#3 celor !re#enţi 6ntr7
o lim"3 necuno+cut3 lor. =ermenul !ro2ine din grece+cul
eno+  +tr3in i glo++ia  2or"ire.
%9Un de ca#
c3tredeo+e"it de enoglo+ie
dr. L. Ste2en+on8 a )o+tde+tudiat
!ro)e+or 6n anul
!+i0iatrie la
Uni2er+itatea 4irgi* nia. Ace+ta a !re#entat ca#ul unui
american care8 6n +tare de 0i!no#38 con2er+a 6ntr7o
+uede#3 2ec0e din +ecolul 4II. În ace+t ca#8 r3+!un+urile
la 6ntre"3rile !u+e a2eau o +tructur3 gramatical3
core+!un#3toare +uede#ei8 dar 2oca"ularul utili#at
conţinea cu2inte ar0aice8 de mult ieite din circulaţie.
În aceeai ordine de idei8 +u+cit3 intere+ ca#urile de
enogra)ie. Unul dintre ace+tea e+te cel +tudiat de c3tre
!ro). Kan+ <ender i !u"licat 6n anul %9'. E+te 2or"a de
cel al engle#oaicei Ro+emarG <roXn8 de+!re care am
amintit mai 6nainte. Per+ona "ene)iciind de o )oarte

+umar3 cultur3 i care * )a!t ce tre"uie +u"liniat * nu tia
+3 c1nte la !ian8 ea !o+eda 6n +tare de tran+3 calitatea de a
+crie !artituri mu#icale 6ntr7un +til )oarte a!ro!iat de cel al
lui i+#t8 ca i !agini 6n +tilul lui C0o!in i <eet0o2en. Un
alt ca# de enogra)ie e+te relatat de c3tre -. uma+8
re)eritor la )ranţu#oaica -. <ricot. În e!erienţele
e)ectuate8 acea+ta a)l1ndu7+e 6n tran+38 +cria 6n mod
automat coloane cu caracterele +cri+ului c0ine#e+c. =etul
+cri+ a )o+t dat +!re traducere la trei traduc3tori di)eriţi8
care toţi au o)erit o 2er+iune a!roa!e identic3. =etul
re!re#enta un me+a de con+olare 2enit din !artea )iului
mort al unei !er+oane din a+i+tenţa edinţei8 6n tim!ul
c3reia mediumul !relua+e me+aul tran+cri+ cu caractere
c0ine#e.
E!licaţiile teoretice ale )enomenelor de enoglo+ie i
enogra)ie au +u+citat
+en+8 din +uita intere+ul
de o!t i!ote#e multoracercet3tori.
!o+i"ile e!lica În ace+t
)enomenele de enoglo+ie i enogra)ie8 i anume:
cri!te+te#iaB8 tele!atia8 tele+te#ia98 eteriori#area
!er+onalit3ţii +u"contiente a e!erimentatorului8
memoria ance+tral38 re#er2orul co+mic de amintiri
indi2iduale8 ra!orturile cu A"+olutul i8 6n )inal8
comunicarea cu entit3ţi +!irituale8 +e con+ider3 c3 ultima
i!ote#3 e+te +ingura ca!a"il3 +3 e!lice )e7nomenele 6n
di+cuţie.
ELA 4U;
Ei+t3 o multitudine de +emnal3ri ale unui curio+

)enomen cuno+cut 6n literatura )rance#3 !ara!+i0ologic3
+u" denumirea dea 2u; i 6n cea de lim"3 engle#3 ca
+een "e)ore; (dea 23#ut$.
El con+t3 6n recunoaterea unor detalii etrem de
+u"tile +au de an+am"lu ale unor localit3ţi8 locuri +au #one
care +unt 2i#itate !entru !rima oar3 de !rotagoniti.
Acetia le recuno+c ca i c1nd ar mai )i )o+t !e acolo8
uneori !1n3 la con+emnarea unor mici am3nunte8 reuind
c0iar +3 de+crie !ei+aul drumului ce urmea#3 a )i !arcur+.
A a!3rut o 6ntreag3 literatur3 trat1nd ace+t +u"iect care8 6n
!articular )urni#ea#3 argumentaţia !e care +e "a#ea#3
teoreti#area re6ncarn3rii;. (egat de ace+t )a!t8 +3
con+emn3m c3 6n !+i0iatrie e+te de+cri+ +im!tomul numit
regre+ie 6n tim!; a !acientului8 ace+ta !retin#1nd c3 a
tr3it 6n alte 2ieţi +u" di2er+e 6n)3ţi3ri.$
În +crierile
eem!lu8 dedicate
ca#ul Loan ace+tui
@rant8 +u"iect +e
engle#oaic3 citea#38
n3+cut3 de i
6n %9D&
care8 co!il )iind8 6i amintea e2enimente dintr7o 2iaţ3
anterioar3. Eamenul +3u !+i0iatric nu a !utut decela
modi)ic3ri ale normalit3ţii. În anul %9,8 ea +crie romanul
Tinged P0araon8 care a!arent narea#3 2iaţa SeMeetei8 )iica
unui )araon egi!tean8 dar8 de )a!t8 !o2e+tirea era
auto"iogra)ic38 !re#ent1nd 2iaţa !e care autoarea !retinde
a o )i tr3it ea 6n+3i8 !er+onaul de+cri+ 6n roman )iind c0iar
ea. Într7o lucrare literar3 ulterioar3 +cri+3 6n cola"orare cu
+oţul +3u8 !+i0iatrul dr. eni+ el+eG8 ade!t i el al teoriei
re6ncarn3rii8 autoarea 6i "a#ea#3 naraţiunea !e
e!licitarea )a!tului c3 ea re!roduce im!re+iile din 2iaţa

!retin+ anterior tr3it3. Acea+t3 acti2itate i7a +ugerat dr.
el+eG utili#area ca metod3 tera!eutic3 a regre+iei 6n
tim! +u" +tare de 0i!no#3; !entru tratamentul !acienţilor
+3i !+i0iatrici.
H 6ntreag3 literatur3 a )o+t +cri+3 !e tema re6ncarn3rii.
E+te de notat 6n+3 )a!tul c3 cele trei mari religii
monotei+te8 mo#ai+mul8 cretini+mul i ma0omedani+mul8
dei +ocote+c ca o dogm3 ei+7tenţa 2ieţii du!3 moarte8 nu
acce!t3 conce!tul re6ncarn3rii. i7)erenţa )undamental3 de
natur3 )ilo+o)ic3 6ntre religiile mono7tei+te i credinţa 6n
re6ncarnare ţine de )a!t de con+iderarea unei tem!oralit3ţi
liniare 6n !rimul ca#8 +!re deo+e"ire de cea a unei
tem!oralit3ţi ciclice 6n ca#ul celei din urm3.
Pri2ind lucrurile din ace+t !unct de 2edere8 e+te de
remarcat c3 at1t )enomenul dea 2u;8 c1t i
c2a+itotalitatea )enomenologiei
conce!ţiei re6ncarn3rii o !re#int3!e6ncare !arti#anii
+u+ţinerea ace+teia8
!rime+c o !ertinent3 e!licare !rin !ri+ma ei+tenţei )e7
nomenului !roiecţiei a+trale i8 legat de ace+ta8 a
retrocogniţiei. În+3i !ractica medical3 !+i0iatric3 a
inducerii !rin 0i!notera!ie a regre+iei 6n tim!; do2edete
2irtuala !o+i"ilitate a e!lic3rii ace+tui ti! de )enomene.
4III.
EPERIENFE A I-I=A 4IEFII.
În !aralel cu dogmele religioa+e8 credinţa 6n
+u!ra2ieţuire a 6nce!ut +3 )ie +u+ţinut3 i !rin argumentele
unor di+ci!line c3rora nu le !oate )i re)u#at +tatutul de a )i

tiinţi)ice8 6n acce!ţiunea modern3 a noţiunii.
Ace+t lucru +7a !etrecut odat3 cu de#2oltarea
cercet3rilor ta* natologice8 6n +!ecial8 datorit3
cercet3torilor de talia lui E. H+tG +au u"ler Ro++8 ale
c3ror in2e+tigaţii au a2ut un mare im!act i 6n ma+a
!o!ulaţiei o"inuite. Contri"uţii la l3rgirea intere+ului
!entru o a+emenea !ro"lematic3 i la )undamentarea
ace+tei di+ci!line au adu+ o mai larg3 arie de !artici!anţi.
@aleria lor8 6nce!1nd !oate cu +crierile dr. Ael -unt0e8
care8 tran+)igur1nd e!erienţele +ale medicale !etrecute la
c3!3t1iul muri"un#ilor8 a redat 6n r3+colitoare !agini
dramele con+umate la limita 2ieţii8 6l include !e dr.
RaGmond -oodG i in2e+tigaţiile +ale de tana7togene#3.
ucrarea +a de2enit3 cele"r38 i)e a)ter li)e8 nu numai c3 a
)3cut 6nconurul lumii8 dar a inaugurat o nou3 eta!3 6n
6nţe7legerea
moartea. celor mai mari enigme ale "iologiei: 2iaţa i
Ea nu numai c3 a de+c0i+ ori#ontul 6nţelegerii !entru
mari ma+e de oameni8 ci a )orţat ui i !orţi !rin care +3 +e
!oat3 !ri2i +cena !roce+elor ce +e con+um3 ia limita 2ieţii.
S3 amintim aici c3 +tudiul +t3rilor comatoa+e8 al
!rocedurilor i te0nicilor de reani7mare8 de+ci)rarea
)enomenelor de ana"io#3 i !ara"io#38 a celor toice
legate mai ale+ de +u"+tanţele !+i0edelice8 +tudiul +t3rilor
etreme de +tre+8 )i#ica "ioradiaţiilor (i8 6n !articular8 a
"io7lumini+cenţei$ +e con+tituie 6ntr7o etrem de +uccint3
li+t3 de di+ci!line care au contri"uit la 6nţelegerea
)enomenelor derulate 6n cadrul morţii clinice i 6nce!utul

celei "iologice.
CHN=RI<UFII RH-_NEO=I.
În acea+t3 ordine de idei8 merit3 a )i +u"liniat a!ortul
!e care 6l are cercetarea tiinţi)ic3 "iomedical3
rom1nea+c3. ucr3rile !ro). dr. -. -ino2ici8 e)ectuate 6n
anul %9D58 !ri2ind elucidarea mecani+melor morţii !rin
+trangulare i e!erienţele )3cute !e +ine 6n+ui8 +unt
recuno+cute i con+emnate de toate tratatele cla+ice de
medicin3 legal3.
H alt3 6n+emnat3 contri"uţie de ordin "iologic care
2ine +3 )undamente#e e!licarea tiinţi)ic3 a +uitei de
)enomene derulate !e !arcur+ul morţii clinice a )o+t o)erit3
de teoria "io+tructural3 emi+3 de regretatul acad. E.
-aco2+Mi. S3 menţion3m c3 acea+t3 teorie a )o+t ela"orat3
i !u+3 6n circulaţie 6n condiţiile unei !re+iuni draconice
a+u!ra oamenilor
argumentaţie de tiinţ38
tiinţi)ic3; o"ligaţi c0iar
!arti#an38 +3 )ac3 i!+o )acto; o
contrarie
!ro!riilor con2ingeri8 !rin care +3 +e +u+ţin3 aa7#i+ul
materiali+m dialectic mari+t. Cu toate ace+te o!reliti i
re+tricţii8 acad. -aco2+Mi ela"orea#3 conce!tele de
+tructur3 "io+ic38 noe+ic3 i eni+ic3. În )a!t8 conce!tul
celor trei tre!te de integrare a +tructurilor "iologice
urm3rete +3 argumente#e 6n !lan tiinţi)ic i 6m!otri2a
unei coerciti2e ideologii de +tat !o+tularea ei+tenţei i
tran+cenderii +u)letului omene+c8 a ei+tenţei unui uni2er+
!aralel !o!ulat de entit3ţi a)late !e o trea!t3 +!iritual3 de
de#2oltare mult +u!erioar3 nou3.
=eoria "io+tructural3 +u+ţine c38 !rin analogie cu un

c1m! magnetic al unui +olenoid8 care 6i menţine !re#enţa
un inter2al de tim! i du!3 6ntreru!erea curentului electric
care l7a generat8 i c1m!ul noe+ic !oate +3 continue a
!er+i+ta du!3 de+tr3marea +u"+tratului 6n care a )o+t locat8
adic3 du!3 di+!ariţia !rin moarte a materiei noe+ice. Iat3
ce a)irm3 el: ac3 tim!ul e+te relati2 lung i dac3 c1m!ul
noe+ic e+te +!eci)ic !entru )iecare om 6n !arte8 materia
noe+ic3 !re#ent1nd o V+!eci)icitate !er+onal3W8 aungem la
conclu#ia de7a dre!tul )anta+tic38 dar !oate totui real3 c38
du!3 moartea omului8 ea continu3 +3 !er+i+te 6n +!aţiu
!1n3 +e +tinge c1m!ul lui noe+ic8 ca!a"il 6n anumite
condiţiuni +3 acţione#e a+u!ra altor oameni. Ar )i deci un
)el de V+u)let materialW. H e!rimare mai clar3 dec1t
acea+ta8 2enit3 din !artea unui om de tiinţ3 i )3cut3 6n
condiţiile unui dictat ideologic8 cu clare im!licaţii de
retor+iune !uniti238
c1m!ul eni+ic8 nu !utea
+e arat3 )i )3cut3.
c38 6ntruc1t În ceea
ace+ta ce !ri2ete
a!arţine unor
)iinţe a)late !e o trea!t3 de de#2oltare +!iritual3 mult
+u!erioar3 nou38 nu !utem accede la ace+ta8 aa cum un
animal in)erior omului +u" ra!ortul integr3rii noe+ice de
care nu "ene)icia#3 nu !oate interacţiona 6n !lan noe+ic cu
omul.
Nu !utem de a+emenea trece cu 2ederea contri"uţia
deo+e"it de im!ortant3 !e care a adu+7o 6n domeniul
in2e+tigaţiei !ro"lematicii 2ieţii du!3 !ragul morţii marele
no+tru 6nainta <ogdan Petriceicu Kadeu. Finut3 mult
tim! a+cun+3 de 2ederea cititorului i criticat3 a"erant de
ideologia ce ne7a dominat +!iritualitatea ultimelor !atru

decenii8 lucrarea lui Kadeu Sic cogito con+tituie !iatra de
6nce!ut care marc0ea#3 drumul !arcur+8 mai ale+ 6n anii
inter"elici8 de o 6ntreag3 !leiad3 de cercet3tori ai
domeniului. S3 amintim aici !e Scarlat emetre+cu8
autorul im!un3toarei lucr3ri Cuno+tinţi din lumile
in2i#i"ile: din tainele 2ieţii i ale uni2er+ului de N.
Por+ena8 ale c3rui contri"uţii au l3rgit uni2er+ul
cunoaterii noa+tre de continuatorul ideilor +ale8 dr. 4.
-uate+cu8 ca i de !reocu!3rile remarca"ile mani7)e+tate
6n aceeai direcţie de Armand Con+tantine+cu. Nu !oate )i
trecut3 cu 2ederea contri"uţia din ultimul deceniu8 +u"
ra!ortul ontologiei !ractice8 a lucr3rilor lui 4irgil
Stanco2ici8 +u"liniind 6n +!ecial /ilo+o)ia integr3rii8
lucrare de am!l3 re+!iraţie co+mo7logic38 +itu1nd 6n
!unctele +ale nodale tran+cenderea omenea+c3.
S3 menţion3m
in2e+tigare i contri"uţia
a +tructurilor "iologiceadu+3 metodologiilor
la limita 2ieţii +u" de
ra!ortul di+i!3rilor energetice8 in2e+tigate !e animale de
la"orator !rin metoda electronogra)ic3.
UNEE REPERE IS=HRICE.
ei in2e+tigaţia tanatologic3 tiinţi)ic3 e+te de dat3
relati2 recent38 literatura trat1nd direct ace+t +u"iect e+te
mult mai 2ec0e. /3r3 a mai aminti de !ictogra)ia
ci2ili#aţiei )araonilor +au +crierile ti"etane8 literatura
euro!ean3 conţine relat3ri etrem de !ertinente a+u!ra
unor ca#uri de e!erienţ3 la limita 2ieţii.
A+t)el8 6n a +a I+toria ecle#ia+tic3 a naţiunii engle#e8

a!3rut3 6n anul ,% i datorat3 4enera"ilului <`de (&,7
,5$8 e+te citat un ca# !etrecut 6n localitatea Nort0um"rie
din Anglia. Relatarea !er+onaului care a tra2er+at un
e!i+od de+)3urat la limita 2ieţii e+te a!roa!e total
coincident3 cu de+crierea ta"loului general acce!tat 6n
#ilele noa+tre !entru de+)3ur3rile oca#ionate 6n ace+te
ca#uri.
iteratura irlande#3 con+emnea#3 e!unerile unor
autori necuno+cuţi din +ecolele I i  care de+criu ca#uri
+imilare.
În cartea +a Culturi !rimiti2e8 !u"licat3 6n %98
etnologul "ritanic Sir EdXard <urnett =Glor 2or"ete
de+!re acelai gen de e!erienţe8 con+emnate 6n+3 6n
anecdotica !oline#ian3. St3ri +imilare tr3irilor de la limita
2ieţii8 indu+e )um3torilor de o!ium8 +unt 6n)3ţiate 6n
Con)e+iunile unui o!ioman
=0oma+ de uinceG engle#S3
(%B57%B59$. de not3m
c3tre +criitorul
aici c3
cele"rul !+i0iatru Cari @u+ta2 Lung (%B57%9&%$ a tr3it
!er+onal o e!erien3 la limita 2ieţii 6n cur+ul unui e!i+od
comato+8 !e care 6l de+crie 6n cartea +a 4iaţa mea. e
alt)el8 nu e+te eclu+ ca "inecuno+cutele +ale teorii a+u!ra
incontientului colecti2;8 ca i introducerea noţiunii de
ar0eti! (ca )iind e!rimarea incon7tientului colecti2
a!arţin3tor tuturor indi2i#ilor unui gru! +ocial$ +37i ai"3
originea 6n ace+t gen de tr3iri.
S3 mai amintim de lucrarea lui Sir Tilliam <arrett
care8 6n %9'8 +u" titlul 4i#iunile muri"un#ilor8 relatea#3
ta"loul tr3irilor de la limita 2ieţii 6ntr7un cadru narati2 care

nu aun+e+e 6nc3 la de+crierile riguroa+elor in2e+tigaţii
e)ectuate mai t1r#iu de +!e7cialitii ce i7au dedicat
a!roa!e 6ntreaga 2iaţ3 ace+tui domeniu.
Jguduitoarea e!erienţ3 de aceeai natur3 !e care a
tr3it7o 6n +!italul Coral @a"le+8 gra2 "olna2 )iind8 l7a )3cut
!e +criitorul Art0ur /ord +7o de+crie 6n cartea +a
Necuno+cut8 dar cuno+cut. Iat3 !a+aul cel mai concludent:
Pluteam 6n aer l1ng3 !atul meu. Îmi 2edeam cor!ul8 dar
el nu m3 intere+a nici m3car c1t 6m"r3c3mintea. Era ca o
incontienţ3 total38 )3r3 de +)1rit. A!oi reali#e# c3 n7are
nici un +en+ +3 ai un cor!. a8 +unt eu 6n+umi. 4enind
c3tre mine din toate !3rţile8 a!ar !er+oane !e care le
cuno+c i cred c3 +unt de a+emenea morţi.
Într7un !unct8 un tri"unal de )iinţe +u!erioare 6mi
cercetea#3 +ituaţia. Sunt )oarte !reocu!aţi +3 tie dac3 +unt
in)ormat
)oarte clarc3c3!ot +37mi
2reau +3 6nde!linea+c3
m3 6ntorc. /acoodorinţ3.
ga)3 deAm ar3tat
co!il r3u i
6mi +tr1ng !icioarele a lu!t38 6nainte de a )ugi. <ru+c 6mi
dau +eama c3 nu are +en+ +3 m3 arunc 6n +!aţiu i reali#e#
c3 eu 6n+umi m3 a)lu 6n +!italul Coral @a"le+. Am +tat 6n
com3 dou3 +3!t3m1ni.;
S3 reţinem 6n ace+t contet ceea ce a)irma dr. 4aleriu
-ua7te+cu8 !relu1nd te#a +u+ţinut3 6nc3 din %9D de c3tre
Nicolae Por+ena: Hmul !o+ed3 un Vdu"luW de o )oarte
)in3 +u"+tanţi7alitate8 6n mod normal in2i#i"il. un )el de
Vc1m! gra2itaţional 2iuW8 dotat cu +u"tilitate8
in2ulnera"ilitate8 2ite#38 !utere a incontientului ace+ta
e+te du"lul8 care +er2ete dre!t +ediu al !er+onalit3ţii

contiente8 i nu +oma +au creierul. Ace+ta e+te animatorul
+omei i +er2ete ca un 2erita"il +u"+trat al +entimentelor8
2oinţei8 g1ndirii.;
Sunt e2idente concordanţele ace+tui !unct de 2edere
cu deducţiile unuia dintre marii teoreticieni ai
catolici+mului8 S). =oma dQA]uino8 care 2or"ete de+!re
cor!ul +tr3lucitor; de du!3 re6n2iere8 c3ruia 6i atri"uie
caracterul de a )i +u"til8 lumino+8 agil i care8
con+er21ndu7i totala integritate8 +e !oate de!la+a c2a+i7
in+tantaneu8 tin#1nd 6n ace+t +en+ +!re o mare !er)ecţiune.
Întruc1t 6n+3 +u"tilitatea cor!ului +tr3lucitor; e+te
6nţelea+3 6n mod di)erit i !entru a nu con)unda trilogia
+tructurii noa+tre8 a celei anatomice 23#ute; cu cele
ne23#ute;Q8 de+!re care S). A!o+tol Pa2el 2or"ete ca
tru!8 du08 +u)let; * +au 6ntr7o acce!ţiune curent38 cor!
)i#ic8 cor! eteric8
Su"tilitatea cor! +tr3lucitor
cor!ului a+tral * S).e+te
=oma dQA]uino
di)erit notea#3:
6nţelea+3. Unii
eretici. 6i acord3 +u"tilitatea 6n +en+ul atri"uit +!iritelor
!ure8 !retin#1nd c38 la 6n2iere8 cor!urile 2or de2eni +!irite8
du!3 cu2intele S). A!o+tol Pa2el8 6nţele+e literalmente.;
Oi8 !entru a +u"linia c3 du!3 6n2iere noţiunile cu care
+untem o"inuiţi a o!era 6n acea+t3 !arte a 2ieţii noa+tre
6i +c0im"3 radical +en+urile8 el notea#3: u!3 6n2iere8 nu
2a mai ei+ta tim!ul care e+te num3rul mic3rilor +iderale8
dar 2a )i totdeauna acela care e+te num3rul +ucce+iunilor
e+enţiale ale 6ntregii mic3ri;.
CAJUIS=ICA.
In2e+tigarea tr3irilor a2ute de !er+oanele care au

tra2er+at un e!i+od derulat la limita 2ieţii8 ating1nd acel
!rag a c3rui de!3ire nu mai are 6ntoarcere8 )3r3 a7l trece
6n+38 +e "a#ea#3 6n +!ecial !e una dintre metodele de "a#3
ale +emiologiei medicale: anamne#a. Întregul 2olum de
in)ormaţii recoltat !rintr7un a+emenea miloc de interogare
+!eci)ic3 )ormea#3 o ca#ui+tic3 6n care cla+i)ic3rile !e
di2er+e gru!e de intere+ di)er3 de la un in2e+tigator la
altul.
A+t)el8 din cele a!roimati2 5D de ca#uri in2e+tigate
de dr. RaGmond -oodG8 materialul )a!tic care a +er2it la
ela"orarea cele"rei +ale c3rţi +e "a#ea#3 !e relat3rile unui
num3r de %5D ca#uri +emni)icati2e. Ca#urile anali#ate !ot
)i 6nglo"ate 6n trei categorii di+tincte:
> e!erienţe !arcur+e de c3tre !er+oane ce au re2enit
la 2iaţ3 du!3 un e!i+od 6n care au )o+t con+iderate ca
moarte8 declarate )iind
> e!erienţe ca atare
!arcur+e de c3tre medici
de !er+oane 6n urma unui
accident8 a unei r3niri +au "oli gra2e i care +7au 23#ut 6n
imediata a!ro!iere a +tadiului de moarte "iologic3
> e!erienţe !arcur+e de !er+oane a)late !e !unctul
de a de7ceda8 dar care8 lucide )iind8 au !utut de+crie !entru
cei din ime7diata lor a!ro!iere +t3rile !e care le tr3iau
m3rturi+irile ace+tor muri"un#i au )o+t relatate a!oi
anc0etatorului de c3tre aceti martori.
Într7un alt +tudiu de mare r3+unet8 datorat dr. arli+
H+i+8 intitulat eat0"ed H"+er2ation+ "G P0G+ician+ and
Nur+e+ (H"+er2aţii ale medicilor i +urorilor la !atul
muri"un#ilor$8 au )o+t interogaţi un num3r de %D.DDD de

medici i +urori medicale8 care au dat in)ormaţii a+u!ra
unui num3r de cca ,5.DDD de ca#uri de muri"un#i !e care
i7au a+i+tat !e !atul de moarte. in ace+t mare num3r8
numai %D au )o+t contienţi !1n3 6n ultima cli!3 a 2ieţii.
in ace+t eantion de ,5DD de ca#uri8 un num3r de DD de
!acienţi mani)e+tau o +tare de+cri+3 ca )iind de!arte de cea
de )ric3 +au 6ntri+tare. =a"loul clinic !e care 6l !re#entau
!3rea a de+crie o +tare 0alucinatorie8 6n care !acientul
relata !re#enţa 6n imediata +a a!ro!iere a unui !er+ona
care c3uta +37i aute tran#iţia 6ntr7o )a#3 urm3toare a 2ieţii
+ale.
În urma unei anc0ete din anul %9B'8 e)ectuat3 de
In+titutul @allu! din SUA 6n r1ndul !o!ulaţiei americane8
!ri2ind !ro"lematica 2ieţii du!3 moarte8 +e aunge la
conclu#ii etrem de intere+ante.
Anc0eta
un num3r arat3
de ', de c38 din totalul
milioane !o!ulaţiei
de !er+oane au Statelor
tra2er+atUnite8
un
e!i+od tangent +au im!lic1nd o tr3ire la limita 2ieţii.
intre acetia8 !entru B milioane de ca#uri e!i+odul
re+!ecti2 a )o+t 6n+oţit de tr3iri emoţionale i !+i0ice ce
conturea#3 liniile unui ta"lou general cuno+cut.
Cercetarea a +ta"ilit a!te gru!e de !o+i"ilit3ţi8 !e
care in2e+tigatorii le7au denumit )ere+tre; !entru
!3trunderea 6ntr7o +ituaţie de tr3ire la limita 2ieţii: %$
accidente )i#ice '$ ocuri 6n momentul naterilor ,$
o!eraţii c0irurgicale +au maladii im7!lic1nd alergeni i
ane+te#ice $ e!i+oade maladi2e cu e2oluţii acute +au
+u!raacute declanate 6n a)ara unor ae#3minte

+!italiceti 5$ atacuri criminale &$ moarte natural3 $
in2e+tigaţii im!lic1nd anali#a +t3rilor !remonitorii8 a
2i+elor religioa+e +au a altor e!erienţe +!irituale.
În acea+t3 am!l3 anc0et38 a"ordarea +tati+tic3 a
rele2at caracteri+ticile generale ale ta"loului !e care cei ce
tra2er+ea#3 o a+t)el de +tare 6l de+criu. Pro)ilul !rocentual
al eantionului e+te:
> +en#aţia de etracor!oralitate * 9 dintre adulţi
> !erce!ţia 2i#ual3 a unor entit3ţi ce7i 6nconoar3 *
B
> +unete audi"ile ale unor 2oci omeneti * &
> +en#aţia co!leitoare de !ace i linite * %%
> 2ederea unei lumini +au a mai multor emi+iuni
luminoa+e * 5
> im!re+ia trecerii 6n re2i+t3 +au a reeamin3rii
6ntregului !arcur+
> +en#aţia al 2ieţii *c3
!articular3 %%
+e a)l3 6ntr7o alt3 lume *
%%
> +entimentul c3 e+te 6nconurat de entit3ţi8 altele
dec1t !er+oane care +3 )i !3r3+it lumea 6nainte * B
> +en#aţia de !arcurgere a unui +!aţiu ce !oate )i
a+em3nat cu un tunel * ,
> !remoniţii a+u!ra unor e2enimente ce +e 2or
!roduce 6n 2iitor 7B.
I.
4IAFA UP -HAR=E: =EJ OI AN=I=EJ.
icţionarul e!licati2 al lim"ii rom1ne de)inete 2iaţa

ca )iind )orma +u!erioar3 de micare a materiei care
a!are !e o anumit3 trea!t3 de de#2oltare a ace+teia i care
re!re#int3 o +inte#3 a !roce+elor "iologice8 )i#ice8 c0imice8
mecanice care au loc 6n organi+m )a!tul de a )i 2iu +tarea
a ceea ce e+te 2iu;. 4iu: care +e a)l3 6n 2iaţ38 care
tr3iete8 care e+te 6n#e+trat cu 2iaţ3.;
Acelai dicţionar de)inete8 6n antite#a 2ieţii8 moartea
ca )iind: 6ncetare a 2ieţii8 o!rire a tuturor )uncţiilor 2itale8
+)1ritul 2ieţii r3!o+are dece+;.
Con+tat3m c3:
> 2iaţa e+te !ri2it3 numai !rin !ri+ma !lanului +3u
)i#ic8 material8 elud1nd +u"+tratul ce7i de)inete e+enţa i
+en+ul direct EU; !urt3tor al contienţei i contiinţei
> nu +unt de)inite +t3rile tran#itorii 6ntre 2iaţ3 i
moarte ca eta!e a!arţin1nd uneia +au alteia din cele dou3
+t3ri !o+i"ile
g3+i un cadru ale ei+tenţei noa+tre8 care a+t)el nu7i !ot
de cla7+i)icare.
Cercet3rile clinice8 anatomo!atologice8
)i#io!atologice8 tana7tologice8 !+i0iatrice8 !ara!+i0iatrice
con2erg c3tre conturarea )a!tului c3 moartea e+te o +tare
ce +e in+talea#3 6ntr7o anumit3 +ucce+iune de momente8
care +e derulea#3 eta!i#at i cu o 2ite#3 2aria"il3 6n tim!.
Perce!ţia ace+tei 2ite#e e+te di)erit3 !entru cel ce
urm3rete muri"undul8 6n com!araţie cu !erce!ţia tem!o*
ralit3ţii !ro!rie ace+tuia din urm38 la care acea+t3 +en#aţie
+e !oate c0iar +u"lima 6ntr7o tr3ire !erce!ut3 atem!oral.
u!3 cum +e tie8 !erce!ţia tem!oral3 e+te un !roce+

care8 6n tim!ul de#2olt3rii i creterii organi+mului 6n
2iaţ38 +e )ace du!3 o lege logaritmic3 6n co!il3rie
+curgerea tim!ului +e !erce!e ca )iind mai 6nceat3 dec1t la
maturitate i "3tr1neţe8 c1nd 2ite#a a!a7rent3 de +curgere a
2remii !are a )i mult mai mare.
Aa cum au do2edit7o cercet3rile tanatologice8 6n
!arcurgerea drumului c3tre !ragul dintre 2iaţ3 i moarte
ei+t3 o limit3 care8 de!3it3 )iind8 "loc0ea#3 6ntoarcerea.
Ea con+tituie acel !rag !1n3 la care +e !oate aunge cu
an+a de a ne !utea o!ri i re2eni 6n 2iaţ3. e!3irea lui
e+te a+imilat3 cu moartea "iologic38 6n tim! ce eta!ele
!remerg3toare8 acom!aniate de o +uit3 6ntreag3 de
)enomene clinice8 caracteri#ea#3 ceea ce +e cunoate ca
)iind moarte clinic3. I+toria medicinii nu cunoate nici un
ca# 6n care cine2a care +3 )i murit "iologic8 declarat ca
atare !rincitate
Ca#urile !ro"e+eindu"ita"ile8 +3morţi
re)er3 doar la )i re2enit la 2iaţ3.
a!arente +au +t3ri
letargice8 c1nd organi+mul "iologic nu a de!3it acel !rag
)atal +au nici nu a aun+ !1n3 6n !reama lui. Se con+ider3
6n general c3 eta!a de moarte clinic3 +e derulea#3 !e
!arcur+ul unui inter2al de a!roimati2 & minute8 tim! 6n
care o!rirea tuturor )uncţiilor 2itale ale organi+mului duce
la in+talarea unei anoii cere"rale8 urmat3 de le#iuni
ire2er+i"ile ale creierului i in+talarea morţii "iologice.
=otui8 +unt citate i ca#uri de ece!ţie8 !etrecute 6n
condiţii de 0i!otermie8 c1nd organi+mul a )o+t recu!erat
du!3 un r3+tim! de cca D de minute.
În +c0im"8 i+toria cretini+mului con+emnea#3 6n

+crierile +ale religioa+e8 aa cum am ar3tat8 un num3r de
a+e ca#uri de 6n2iere a unor !er+onae moarte.
E+te 2or"a de 6n2ierea lui a#3r8 de 6n2ierea lui Ii+u+
Kri+to+8 de 6n2ierea )iului 23du2ei din Nair i a )iicei lui
Iair8 +321rite de c3tre Ii+u+8 cea a tinerei uceniţe =a2ita
din Io!e8 6n)3!tuit3 de a!o+tolul Petru8 i cea a t1n3rului
Eut0ie din =ro!a8 )3cut3 de a!o+tolul Pa2el.
=re"uie reţinut c3 niciuna din !er+oanele 6n2iate nu a
!o2e+tit +au8 dac3 a )3cut7o8 ace+t lucru nu +7a con+emnat8
cele tr3ite de ele du!3 momentul eitu+ului.
S3 con+emn3m 6n ace+t +en+ m3rturi+irile a!o+tolului
Pa2el: Cuno+c un om 6n Kri+to+ care8 acum !ai+!re#ece
ani * )ie 6n tru!8 nu tiu: )ie 6n a)ar3 de tru!8 nu tiu8
umne#eu tie8 a )o+t r3!it unul ca ace+ta !1n3 la al treilea
cer;. Oi mai de!arte: C3 a )o+t r3!it 6n rai i a au#it
cu2inte
gr3ia+c3;de(IIne+!u+8 !e care
Cor. %'7'8 $. nu +e cu2ine omul +3 le
Pe de alt3 !arte8 relat3rile celor care au !arcur+
e!i+oade de !roiecţie a+tral3 denot3 de a+emenea c3 e+te
)oarte di)icil de a g3+i e!re+ii 2er"ale care +3 !oat3
de+crie e2enimentele +au ceea ce 6nţelegem !rin
am"ientul; mediului !e care l7au e!lorat. e aceea
relat3rile lor nu )ac dec1t +3 a!roime#e 6n lim"aul no+tru
comun cele tr3ite i 23#ute de ei. e aici !ro"a"il i
di)erenţele 6n de+crierea ace+tor e!i+oade. Aa +e )ace c38
din m3rturiile !er+oanelor interogate de c3tre RaGmond
-oodG8 +e !ot de+!rinde tr3+3turi generale ce ar !utea

de)ini cadrul in2e+tigaţiilor.
> Contrar )ra!antelor a+em3n3ri i c0iar +imilitudini
ale m3rturiilor8 nu +e !ot g3+i dou3 de+crieri a"+olut
identice8 cu toate c3 unele dintre ele nu +unt de!arte de a
reali#a acea+3 !er)ormanţ3.
> Nu +7au !utut g3+i ca#uri care +3 )ac3 o de+criere
e0au+ti23 a ta"loului7ro"ot reali#at de autor !e "a#a
imaginilor de+cri+e de c3tre cei c0e+tionaţi8 cu toate c3
relat3rile atingeau un coe)icient de coincidenţ3 a
r3+!un+urilor ce a mer+ !1n3 la BD.
> Nu ei+t3 o regularitate 6n con+emnarea
elementelor de+7cri+e8 cu toat3 ei+tenţa temeiului de a
con+idera o !arte a ace+tor elemente ca a21nd un caracter
de uni2er+alitate.
> Nici un element care de+crie ta"loul7ro"ot reali#at
de
dinautor nu !ro2ine
mai multe dintr7o
de+crieri +ingur3
di+tincte8 darm3rturie8 ci e+te
con2ergente etra+
totui.
> Hrdinea !arcur+3 de )iecare muri"und 6n !arte 6n
di)eritele eta!e de+cri+e e+te !articular3 )iec3rui ca# 6n
!arte i !oate di)eri de modelul teoretic8 !re#entat ca o
+inte#3 dedu+3 din maoritatea de+crierilor ti!ice.
> e+crierile )urni#ate )ac o a!reciere di)erit3 a+u!ra
derul3rii 6n tim! a +ucce+iunii ta"lourilor tr3ite. Acea+ta
deri23 din gradele di)erite de contienti#are a +ituaţiilor
reale8 c1t i a imaginilor re#ultate din di+tor+ionarea
+!aţio7tem!oralit3ţii !erce!ute8 care !oart3 am!renta +trict
!er+onal3 a +u"iectului 6n cau#3.
> @aleria celor anc0etaţi cu!rinde i +u"iecţi care

nu7i aminte+c nimic din e!i+odul !arcur+ al unei morţi
clinice8 dar i !er+oane care8 a21nd !arte de mai multe
e!erienţe de ace+t gen 6n 2iaţa lor8 nu7i aminte+c nimic
de unele8 !entru ca8 6n +c0im"8 din altele +3 !oat3 relata o
"og3ţie de )a!te.
> În !re#entarea relat3rilor au )o+t reţinute numai
)a!tele de+cri+e de c3tre +u"iecţii anc0etaţi.
Caracteri+ticile generale ale relat3rilor mai +u+
!re#entate +e 2or reg3+i i 6n de+crierile i con+emn3rile
altor autori de anc0ete dedicate ace+tui ti! de in2e+tigaţii8
cu +u"linierea unor tr3+3turi !articulare !er+onalit3ţii celui
care a condu+ anc0eta. ar ceea ce e+te de +u"liniat 6n
toate ace+te cercet3ri ţine de de+crierea general3 a unui
ta"lou )oarte a+em3n3tor ace+tor tr3iri8 din care +e dega3
con2ingerea ei+tenţei unei tran+cendenţe a eului no+tru.
=RS=URIE
I-I=A 4IEFII. E/INI=HRII AE =RIRII A
INCH-UNICA<II=A=EA. H !rim3 i e+enţial3
tr3+3tur3 a tr37irilor la limita 2ieţii8 6n cadrul mai larg al
e!erienţei morţii;8 nu ţine de e!erienţa noa+tr3 comun3
de 2iaţ3. Acea+ta +e re)lect3 6n !rimul r1nd 6n +3r3cia
lim"aului8 care a!are cel !uţin in+u7)icient !entru a
tran+mite +au a de+crie eact cele ce +e !etrec 6n r3+tim!ul
morţii clinice. Kiatu+ul +emantic tre"uie a+t)el com!en+at
!rintr7o de+criere care +e re#um3 doar la a!roimarea at1t
a ta"loului general8 c1t i a !articularit3ţilor +ale +!eci)ice.
-ulţi dintre cei care au tra2er+at ine)a"ilul ace+tei
e!erienţe +e reg3+e+c8 odat3 reauni !e !3m1nt;8 6n

!o+tura de a nu +e !utea e!rima. H e!licaţie ar )i c3
e!erienţele a+t)el tr3ite +e deru7lea#3 6ntr7un alt uni2er+8
6n care geometria noa+tr3 tridimen+i7onal3 nu7i are locul
+au !oate de2eni un ca# !articular al unui +!aţiu cu n
dimen+iuni. Iat3 m3rturi+irea unei )emei: . a 6ncerca +3
m3 e!rim de2ine !entru mine o !ro"lem38 deoarece toate
cu2intele !e care le7am 6n23ţat +e a!lic3 numai la un
+!aţiu cu trei dimen+iuni.;
IA@NHS=ICU -HRFII. Relat3rile multor
!acienţi care au !arcur+ un e!i+od de moarte clinic3 6ntr7
un +!ital +au +er2iciu de reanimare de+criu cu lu de
am3nunte dialogul !er+onalului medical care 6i 6nconoar3
i caut3 +37i reanime#e +au8 6n ca#ul accidentaţilor8
di+cuţiile !er+oanelor din ur. Iat3 ce declar3 un !acient al
unui +er2iciu de c0irurgie care8 6n tim!ul o!eraţiei8 a
+u)erit un oc
unul dintre intrao!erator8
c0irurgi cu +to!
+!un1ndu7i cardiac:+3u:
con)ratelui Am au#it
VS3 mai!e
6ncerc3m 6nc3 o dat3 o lo2itur38 6nainte de a renunţa +3
mai )acem ce2aW. Oi 6ncercarea a a2ut +ucce+.; Pacientul a
)o+t reanimat8 !ut1nd !o2e+ti e!i+odul !e care l7a tr3it.
SEN=I-EN=U E CA- OI PACE. Una dintre
tr3irile !e care le 6ncearc3 toţi cei care au tra2er+at un
e!i+od 6n care au 23#ut moartea cu oc0ii; e+te +en#aţia de
calm i !ace care 6i co!leete 6ntr7un anume moment al
de+)3ur3rii +cenariului. Iat3 cum a!are de+cri+ ace+t lucru
6n relatarea unui !acient accidentat !rintr7o !uternic3
lo2itur3 !rimit3 6n ca!: În momentul lo2iturii8 am +imţit o
deo+e"it de !uternic3 durere8 !entru ca du!3 aceea

+u)erinţa +37mi di+!ar3. A2eam +en#aţia de !lutire 6ntr7un
+!aţiu o"+cur. /u+e+e 6n acea #i un )rig inten+ i8 cu toate
c3 m3 g3+eam 6n 6ntuneric8 tot ceea ce +imţeam era o dulce
c3ldur3 i o imen+3 +tare de "ine8 aa cum n7am mai
6ncercat niciodat3 mai 6nainte. -7am reg3+it a!oi g1ndind:
tre"uie +3 )i murit.;
Într7un alt ca# +e relatea#3: Am +imţit numai o
agrea"il3 im!re+ie de +olitudine i !ace. Acea+ta era
deo+e"it de !l3cut3 i +!iritul meu +e g3+ea 6n !ace.;
SENJAFII AUI=I4E. At1t momentele din
a!ro!ierea morţii8 c1t i cli!ele 6n care ea +e !roduce +unt
6n+oţite de 6nregi+trarea auditi23 a unui "1#1it deo+e"it de
!eni"il;8 a c3rui +ur+3 !oate )i locali#at3 6n 6n+ui creierul
+u"iectului. În unele relat3ri8 ace+t #gomot e+te de+cri+ ca
un #"1rn1it de +onerie8 6n tim! ce alţi !acienţi com!ar3
ace+t )undal
i )oarte +onor cu. o +!ecie de mu#ic38 )oarte )rumoa+3
maie+tuoa+3.;
AU=HSCHPIA. H +en#aţie la )el de !uternic3 cu cea
!recedent3 i8 ca regul3 general38 care n7a mai )o+t
2reodat3 tr3it3 anterior8 e+te +en#aţia de auto+co!ie. E+te
ca i cum !ro!riul eu +e detaea#3 din cor!ul )i#ic8 !entru
a !ri2i am"ientul 6n care +e a)l3 !la+at. În ace+t cadru8 el
!arc3 ar )ilma 6ntregul am"ient 6ntr7o dinamic3 6n care 6i
2ede !ro!riul cor! al3turi de o"iectele8 !er+oanele i tot
ceea ce mo"ilea#3 +cena8 !ri2ind totul de la 6n3lţimea
ta2anului camerei. =otul +e derulea#3 ca 6n )aţa unui
!ri2itor la teatru +au cinema. Iat3 cum de+crie ace+te
a+!ecte o !acient3 care8 6n +!ital )iind8 a +u)erit un +to!

cardiac8 din care a !utut )i ulterior recu!erat3: . Am au#it
in)irmierele d1nd alarma i 6n acelai tim! am a2ut
+en#aţia c3 6mi !3r3+e+c cor!ul i alunec 6n o+8 !rirtre
+altea i "ara lateral3 a !atului * mai !reci+ !rin
tra2er+area ace+tei "are * !1n3 la duumea. A!oi m7am
tre#it 6ncetior !lutind 6n aer i8 6n tim! ce m3 ridicam8 am
23#ut alte in)irmiere intr1nd 6n camer38 !entru ca )oarte
cur1nd num3rul lor +3 aung3 la 2reo du#in3. in
6nt1m!lare8 medicul 6i )3cea contra2i#ita 6n +!ital. Ele l7
au c0emat i l7am 23#ut intr1nd 6n +alon. -7am g1ndit:
Vce ar !utea )ace el aici?W Continuam +3 m3 ridic !1n3 la
ni2elul !la)onului8 !entru ca a!oi +3 m3 o!re+c. Plutind
+u" !la)on8 !ri2eam totul de +u+ 6n o+. A2eam im!re+ia c3
a )i o "ucat3 de 01rtie8 !e+te care tre"uie +3 +u)li ca +3 +e
ridice 6n aer. e la 6n3lţime am a+i+tat la toat3 munca de
reanimare.
culcat !e !atAmi 23#ut "ine de
6nconurat cum tru!ul meu
in)irmiere8 #3cea
dintre acolo
care unao+8
a
ţi!at: Vumne#eule8 ea !leac3YW8 6n tim! ce alta +7a
a!lecat !entru re+!iraţie gur3 la gur3. I7am 23#ut cea)a
6nainte de a +e )i a!lecat: nu7i 2oi uita )orma coa)urii8
!entru c3 a2ea !3rul de !e cea)3 tun+ +curt. Am o"+er2at
c3 era adu+ 6n camer3 un a!arat !e rotile ai c3rui electro#i
mi7au )o+t )iaţi !e !ie!t. Imediat mi7am 23#ut !e !at
6ntregul cor! ori"il #guduit i mi7am au#it tro+nind toate
oa+ele. Oi8 6n tim! ce7mi !ri2eam !ie!tul care +e r3cea8 iar
"raţele i gam"ele 6mi erau )ricţionate8 mi7am #i+: de ce
6mi )ac at1t de mult r3u? -3 +imt at1t de "ine acumY;
PERCEPFIA =RECERII PRIN=R7UN =UNE. Una

dintre cele mai !al!a"ile +en#aţii ce +e 6nregi+trea#3 6n
ace+te momente e+te cea a atragerii; cu mare ra!iditate
6ntr7un +!aţiu o"+cur8 a c3rui de+criere e+te )oarte di2er+3.
A+emuit 6n mod dominant cu un tunel8 el !oate )i 6n+3
ar3tat i ca o cara2an38 un !uţ de )1nt1n38 o cu238 un 0orn8
un 2id8 un canal +au un cilindru. H de+criere +uge+ti23 a
ace+tuia !ro2ine din !artea unui !acient care a tr3it un
cola!+ datorat ane+te#iei generale: . Am au#it acel
#gomot de +onerie de genul "rrnnnr8 "rrrnng8 )oarte ritmat.
A!oi m7am 23#ut antrenat 6n ace+t * 2i +e 2a !3rea !oate o
ne"unie * lung i +um"ru culoar8 un )el de canal de
+curgere8 dac3 doriţi. Nu !ot +3 2i7l de+criu. =ot tim!ul
eram a"+or"it de ace+t #gomot continuu8 ace+t #gomot de
+onerie.;
Iat3 i relatarea altui !acient8 re2enit dintr7un e!i+od
de moarte clinic3
medicament in+talat3
alergic: Primul+ecundar unei+7a
lucru care inecţii
!rodu+cu*un
totul
a )o+t etrem de ra!id * a )o+t c3 am 6nce!ut +3 tra2er+e#
ace+t mare 2id negru8 cu o 2ite#3 )a"uloa+38 ca 6ntr7una
din acele atracţii de "ilei de genul Vmontagne+ ru++e+W.
Într7un ca# care ne7a )o+t relatat de !rotagoni+ta unui
e!i+od +imilar8 !rodu+ 6n urma unui oc 6n tim!ul unei
o!eraţii ce#ariene8 !acienta a au#it i reţinut8 !e l1ng3
detaliile con2er+aţiei mem"rilor ec0i!ei care o!era8 toate
mane2rele medico7c0irurgicale e)ectuate !entru
reanimarea +a. Un detaliu +emni)icati2 reţinut8 relatat i
2eri)icat du!3 re2enirea din ane+te#ia general3 6n +ala de
reanimare a !acientei8 ne7a !utut con2inge c3 declaraţia +a

nu era !rodu+ul unei )a"ulaţii: 6n cur+ul o!eraţiei8 un c1m!
o!erator a )o+t +c0im"at cu unul de o alt3 culoare. Hr8
ace+t detaliu nu !utea )i o"+er2at 6n mod normal de
!acienta a)lat3 +u" ane+te#ia general3.
A=E SENJAFII OI SEN=I-EN=E. Cu toat3
incongruenţa +enti7mentelor ce r323e+c eul 6n i!o+ta#a +a
decor!orali#at38 odat3 readu+e la 2iaţ38 !er+oanele care au
tra2er+at ace+te e!i+oade 6i aminte+c clar c3 i7au !utut
!ri2i !ro!riul cor! din +!ate8 dintr7o !o#iţie ne)irea+c38
dintr7un !la+ament neo"inuit. @ama +enti7mentelor !e
care le tr3ie+c 6n acele momente !endulea#3 6ntre !anica
6n+oţit3 de acuta dorinţ3 de a reintra 6n !ro!riul cor!;8
)3r3 a a2ea 6n+3 ideea modului de reali#are a ace+tui
de#iderat8 i +entimentul unei uoare )rici ce !oate atinge
di+!erarea. Sunt citate 6n+3 i ca#uri de in+talare a unui
de+321rit
+en#aţia decalm8 aaamalgamat3
!lutire8 cum declar3cuunaceea
alt !acient: . A2eam
c37mi !3r3+e+c
!ro!riul cor!. -7am r3+ucit i m7am 23#ut 6n !at8
!ri2indu7m3 de dea+u!ra mea. Acea+ta nu m7a 6n)ricoat.
=otul era linitit8 )oarte calm8 +enin. Nu eram 6ntr7o lume
tul"urat38 nici 6n+!3im1ntat3. E+te o im!re+ie care nu mi7a
in+!irat nici un )el de a!re0en+iune. -7am g1ndit c3 e
!o+i"il +3 )iu 6n cur+ de a muri i c38 dac3 nu m3 6ntorc 6n
cor!ul meu8 2oi )i mort8 !lecat;.
Sen#aţia de a"andonare a !ro!riului cor! e+te
e2ident3 i 6n+oţit3 )ie de indi)erenţ3 )aţ3 de e2eniment8 )ie
de un durero+ regret. Printre ca#urile anc0etate8 un medic
2a declara8 du!3 ce a tr3it un a+emenea e!i+od8 c38

!ri2indu7i cor!ul8 +7a g1ndit +37l !3r3+ea+c3 c1t mai
re!ede8 !entru a nu7i !relungi +u)erinţa. Plutirea 6n aer
6n+oţit3 de auto+co!ie +e !oate !relungi un tim!8 6n cur+ul
c3ruia +u"iectul reali#ea#3 i!o+ta#a 6n care +e a)l38
6ncerc1nd +3 +e reintegre#e 6n !ro!riul cor!. În acelai
tim!8 +enti7mentul re)u#ului de a acce!ta +ituaţia dat3 e+te
in2ocat +u" di)erite moti2aţii !er+onale. S3 not3m c3
in2e+tigaţiile )3cute au rele2at din !artea unor +u"iecţi
+en#aţia c3 de7a lungul ace+tei eta!e !ar a )i c3!3tat un
nou cor!;. În+3 contetul tr3irilor i +entimentelor
tra2er+ate8 care nu !ot )i e!rimate !rin +emantica
lim"aului no+tru comun8 6i )ace !e toţi acetia +3 declare
c3 +ituaţia dat3 e+te im!o+i"il a )i de+cri+38 at1t din li!+a
cu2intelor8 c1t i din li!+a noţiunilor cu care +3 !oat3
o!era. Pentru a +e +u!lini acea+t3 im!o+i"ilitate a )o+t
ado!tat3 con2enţiacadrul
!utea circum+crie denumirii de cor! +!iritual;8*
de mani)e+tare al i!o+ta#eicare ar
re+!ecti2e. A21nd contiinţa !o+e+iunii cor!ului
+!iritual;8 muri"undul reali#ea#3 conco7mitent )a!tul c38
du!3 ce i7a !3r3+it cor!ul )i#ic8 nu mai !oate intra 6n nici
un )el de contact cu cei care 6l 6nconoar3. Cu toate
e)orturile !e care le )ace 6n direcţia +ta"ilirii unui contact8
cu toate c3 e+te contient de !ro!ria +a !re#enţ3 6n +cena
am"ientului8 nimeni dintre +!ectatori nu7i acord3 nici un
)el de atenţie8 ignor1nd !re#enţa +a 6n noua i!o+ta#3 de
cor! +!iritual;8 de2enit in2i#i"il !entru toţi ceilalţi
!artici!anţi. În acea+t3 nou3 !o+tur38 !acientul nu !oate *
dei 6ncearc3 * +3 ating3 o"iectele materiale8 !rin care

trece tra2er+1ndu7le;8 )3r3 ca ele +37i o!un3 cea mai mic3
re#i+tenţ3. Ele nu numai c3 nu !ot )i a!ucate8 dar nici
m3car !i!3ite.
Un alt de)ect al ace+tei +t3ri e+te +en#aţia
im!ondera"ilit3ţii. În tim! ce !utem locali#a +!aţial
!ro!riul no+tru cor! )i#ic8 tr3irea 6n cor!ul +!iritual; e+te
li!+it3 de +en#aţia de !ondera"ilitate8 de Mine+te#ie%D i de
locare. Acea+t3 eli"erare de limit3rile )i#ice materiale8 aa
cum le cunoatem i +e+i#3m 6n mod o"inuit8 ca i li!+a
de o!o#a"ilitate a unor "ariere materiale8 aduce du!3 +ine
!o+i"ilitatea i ca!acitatea unor de!la+3ri c2a+iin+tantanee.
/orma cor!ului +!iritual !are a re!eta conturul uman8
dar 2ag i inde)init8 !ut1nd )i a+emuit cu un )el de )um8 de
2a!ori el e ce2a tran+!arent8 2ag8 colorat 6n )orma unei
eru!ţii 2ulcanice8 e ca un centru energetic +au e2oc3 alte
imagini
de eem!lu+imilare. A"laţia
6n urma unui unei !3rţi nu
accident8 anatomice
atrage iadi+!ariţia
cor!ului8
re!licii +ale din cor!ul +!iritual;. Ace+t lucru induce
+entimentul c3 integritatea +a e+te !3+trat38 6n !o)ida
di+trucţiilor !arţiale ale +tructurii )i#ice.
A=E-PHRAI=A=EA. H tr3+3tur3 maor3 o"+er2at3
i reţinut3 6n toate ca#urile e+te aceea a tr3irii atem!orale.
În niciuna dintre e!erienţele !etrecute la limita 2ieţii8
tim!ul nu )igurea#3 ca o com!onent3 care +3 )i !utut )i
+e+i#at38 6n maniera 6n care 2iaţa cotidian3 ne7a o"inuit
cu ea.
A"olirea +en#aţiei de !erce!ţie a tem!oralit3ţii e+te

acom!aniat3 i de li!+a +en#aţiilor termice (dei 6n unele
ca#uri +e amintete de o agrea"il3 c3ldur3$8 a miro+ului i
a gu+tului. În acelai tim!8 +imţurile 23#ului i au#ului
r3m1n intacte. Se menţionea#3 c0iar o acuti#are a 2ederii8
ca i c1nd +7ar !utea 2edea !e+te tot i toate lucrurile;.
H remarc3 tre"uie )3cut3 6n !ri2inţa au#ului8 aa cum
e+te el !erce!ut 6n cor!ul +!iritual. Acea+t3 !erce!ţie nu +e
reali#ea#3 aa cum +untem o"inuiţi +3 au#im 2or"irea
unui interlocutor8 ci !ur i +im!lu +e !erce! g1ndurile
ace+tuia.
/a!tul c3 indi2idul decor!orali#at !o+ed3 ca!acitatea
de a !enetra g1ndurile i a 2edea !e toţi ocu!anţii +cenei8
6n tim! ce nimeni dintre cei !re#enţi nu7l !oate nici 2edea8
nici 6nţelege 6n acea+t3 )a#3 de derulare a e2enimentelor8
duce la in+talarea unui +entiment de com!let3 +olitudine.
CHN=AC=E
com!let3 OI di+!are
+olitudine8 ÎN=_NIRI. Sentimentul
6n+3 odat3 in+talat8 de
cu e2oluţia
e2enimentului8 6ntr7o )a#3 mai a2an+at3 a !roce+ului8
+u"iectul im!licat ca!3t3 conti7inţa !re#enţei 6n urul +3u
a unor alte entit3ţi +!irituale. Se !are c3 rolul ace+tora e+te
)ie de a7l auta +3 treac3 !ragul morţii8 )ie de a7l anunţa c3
2a re2eni la 2iaţ38 reintegr1ndu7+e 6n !ro!riul cor! )i#ic.
Ace+te entit3ţi +unt de+cri+e 6n )oarte multe ca#uri ca )iind
!er+oane !e care le7a cuno+cut 6n 2iaţ38 !rieteni8
cunotiinţe +au rude decedate. ei ele nu !ot )i de+cri+e
)i#ic8 !re#enţa lor e+te !al!a"il3;8 )iind rece!tat3 +u"
)orma unor +tructuri dia)ane.
În alte ca#uri8 6n ace+te !re#enţe nu +unt recuno+cute

nite cu7notinţe. Nu li +e !oate atri"ui nici o 21r+t38 dat
)iind c3 !erce!ţia tem!oralit3ţii e+te a"olit3.
Sunt citate declaraţiile unor !er+oane care a)irm3 c3
entit3ţile cu care au 2enit 6n contact 6n tim!ul
e!erienţelor tr3ite +7au !re7#entat dre!t g0i#i +!irituali;
+au8 6n ca#ul altora8 c3 nu i7au atri7"uit nici o calitate.
PERCEPFIA U-INII. S!re deo+e"ire de anc0eta
@allu!8 6n care !erce!ţia unei lumini !uternice e+te
a)irmat3 numai de o !arte din eantionul interogat8
in2e+tigaţia dr. R. -oodG con+tat3 c3 toţi cei care au )o+t
anc0etaţi 6n urma unor a+emenea e!erienţe con+emnea#3
!erce!ţia unei lumini +tr3lucitoare8 cu un caracter
deo+e"it. e"utul a!ariţiei ace+teia +e traduce !rintr7o
iluminare !al38 !entru ca inten+itatea +a +3 crea+c3
!rogre+i2. Emi+iunea de lumin3 atinge 2alori etreme
+u!ratere+tre;8
claritate a"+olut3.a!37r1nd ca o radiaţie al"3; +au de o
Caracteri+tic e+te )a!tul c38 dei are o etrem3
inten+itate8 ea nu e+te o"o+itoare8 nu enea#3 2ederea i
mai ale+ nu 6m!iedic3 recunoaterea i identi)icarea
di+tinct3 a o"iectelor i decorului ce !o!ulea#3 +cena
derul3rii e2enimentelor.
H alt3 !articularitate a ace+tei lumini e+te c3 ea +e
!erce!e ca !er+oni)icat3;8 +e+i#a"il3 +u" )orma unei
entit3ţi8 !o+e+oare a unei !er+onalit3ţi deo+e"it de
!uternice8 de de)initorii. Ea radia#3 +!re muri"und o
c3ldur3 i o a)ecţiune !e care ace+ta o !erce!e cu
inten+itate8 dar care nu !oate )i de+cri+3 !rin miloacele

2oca7"ularului de care di+!unem. Ea eman3 o atracţie
ire#i+ti"il38 +!re care muri"undul e+te antrenat.
e+crierile )urni#ate de di2er+ele !er+oane di)er3 6n
+u"li7nierea caracteri+ticilor i inter!ret3rilor acordate
ace+tei lumini. i)eritele re!re#ent3ri ate+t3 gradul de
in+truire8 credinţ3 reli7gioa+3 i !articularit3ţi indi2iduale.
=oţi con2erg +!re ideea c3 lumina acţionea#3 ca un g0id8
in2oc1nd 6n ace+t +en+ !re#enţa lui Ii+u+ 6n ca#ul unei
!er+oane de religie cretin38 +au a unui 6nger 6n ca#ul
!er+oanelor de religie iudaic3.
Acea+t3 radiaţie luminoa+3 !er+oni)icat3 intr3 du!3 un
tim! 6n comunicare cu muri"undul !rin aceeai modalitate
de tran+)er al g1ndurilor ce !ermite un +c0im" in+tantaneu
de in)ormaţii. În +ta"ilirea !e acea+t3 cale a unui dialog8 +e
reg3+e+c 6ntre"3ri care ar !utea )i tradu+e 6n lim"aul
no+tru
!reg3titcomun ca )iind
+3 moar3. legate de
În general ideea dac3
a+!ectul indi2idul
ace+tei e+te
con2er+aţii
!oate )i a!roimat cu dialogul +u+ţinut la o +!o2e7danie.
ar8 contrar im!actului +3u emoţional8 ace+t dialog nu
com!ort3 nuanţe de condamnare8 acu#are8 ameninţare.
=oţi cei care relatea#3 con2erg +!re a a)irma c3 au re+imţit
emanaţia unor e)lu2ii de iu"ire8 indi)erent de r3+!un+urile
!e care le7au dat. =otul !are ca i cum muri"undul e+te !u+
6n i!o+ta#a de a re)lecta a+u!ra trecutei +ale e!erienţe
tere+tre8 !e care el o de+crie 6n linii generale.
PANHRA-AREA 4IEFII. E!i+odul a!ariţiei acelei
entit3ţi lumi7noa+e e+te legat8 6n anamne#a celor mai mulţi
dintre !acienţii interogaţi8 de un alt )a!t8 i anume al

!anoram3rii 6ntregii lor 2ieţi. e+)3urarea ace+tui )ilm +e
)ace 6n cronologia !roducerii e2enimentelor din tim!ul
2ieţii. etaliile )urni#ate a+u!ra ace+tui e!i+od di)er3 6n+3
de la ca# la ca#. În tim! ce !entru unii de7rularea +7a
!rodu+ +ec2enţial8 moment de moment8 !entru alţii acea+t3
de+)3urare a a2ut dinamica unei !erce!ţii glo"ale8 +i7
multane8 a 6ntregii 2ieţi.
Într7o relatare ce ne7a )o+t )3cut3 de un c0irurg8 a)lat
la contra2i#it3 6n momentul c1nd unul dintre !acienţii +3i
a )3cut un +to! cardiac du!3 o inecţie cu un anti"iotic
alergi#ant (e!i+od urmat de moarte clinic3 i readucere la
2iaţ3$8 a!are de+crierea de c3tre !acient du!3 re2enirea +a
la 2iaţ38 a )enomenului !ano7ram3rii 2ieţii +ale. În
momentul !roducerii accidentului clinic8 !acientul tocmai
!ri2ea la tele2i#or un meci de )ot"al. a !roducerea
ocului8 ace+ta
+!orti2 +7a i7a amintit
tran+)ormat c3 imaginea
6n )ilmul !ro!riei+!ectacolului
+ale 2ieţi8 !e care
l7a !utut urm3ri 6ntr7o de+)3urare adu+3 !1n3 la #i.
erularea )ilmului 6ntregii 2ieţi +7a )3cut 6ntr7un inter2al
care nu a durat mai mult de !atru minute.
I-PRESIA E CUNHAO=ERE IN=E@RA. Un
num3r de !er7+oane care au !arcur+ e!erienţa tr3irii la
limita 2ieţii a)irm3 c38 6ntr7un anumit moment8 au a2ut
+en#aţia !erce!erii ei+tenţei 6ntr7un mod total di)erit. În
ace+t +en+8 +uma tuturor cunotinţelor * trecute8 !re#ente
i 2iitoare * +e unete 6ntr7un )el de +tare atem!oral3. a
unele !er+oane +e !roduce o +tare de iluminare8 care le
!ermite acce+ul la contiinţa uni2er+al38 aa cum +e

e!rim3 ele !rintr7o meta)or38 )3r3 6n+3 ca la re2enire +3
r3m1n3 cu im!re+ia omni+cienţei. Într7o declaraţie +e
a)irm3: A ei+tat un moment. 6n cur+ul c3ruia eram ca i
cum a )i !o+edat cunotinţa tuturor lucrurilor. Pentru
c1te2a cli!e8 nici un )el de comunicare 6n !lu+ nu era
nece+ar3 a2eam +entimentul c3 tot ceea ce doream +3
cuno+c !utea )i imediat cuno+cut.;
E!licarea ace+tei +t3ri e+te )oarte di)icil3 !entru cei
care n7au tr3it a+t)el de e!erienţe8 6n li!+a unui 2oca"ular
care +3 de)inea+c3 noţiunile i +en+urile. Printr7o !alid3
a!roimare +u" di)erite )ormul3ri8 acea+t3 +tare e+te
a+em3n3toare cu o con7tiinţ3 integral3;8 un in+titut de
+tudii +u!erioare;8 coal3; +au "i"liotec3;. Acea+t3
cunoatere +e !roduce +u" )orm3 de imagini8 +unete8
g1nduri. a re2enirea 6n 2iaţ38 +e in+talea#3 ne2oia de a
uita; cunotiinţele a+t)el
HCAI=FI c3!3tate. H "un3 !arte a celor
U-INHASE.
anc0etaţi e2oc3 imaginea unor localit3ţi luminoa+e; !e
care le7au !utut 2i#ita: . A!oi am 23#ut un ora. El a2ea
ca+e mari8 +e!arate una de alta i care +tr3luceau. Cei care
le locuiau erau )iinţe )ericite. Am au#it de a+emenea o
+!lendid3 mu#ic3. În+3 dac3 intram acolo8 cred c3 nu m7a
mai )i 6ntor+ niciodat3. i a tre"uit +3 m3 decid.;
ÎN=_NIRI CU SPIRI=E R=CI=E. Unii dintre
!acienţii c0e+tionaţi au a)irmat c38 6n cur+ul e!i+odului
!arcur+8 au a2ut un moment 6n care au 6ntre23#ut entit3ţi
+!irituale ce !3reau a )i !rin+e 6ntr7o ca!can3. Ca i c1nd8
ne!ut1ndu7+e de+!rinde de lumea tere+tr38 nu !uteau nici

intra 6n lumea de du!3 !ragul morţii. Cu o contiinţ3
diminuat38 ace+tea !3reau a )i "uimace8 tri+te8 de!rimate8
!arc3 t1r1ndu7i !icioarele !e drum. Într7o declaraţie +e
a)irm3 c3 ace+tea . !arc3 n7ar a2ea contiinţa a nimic8 at1t
a celor din lumea )i#ic38 c1t i a celor din lumea
+!iritual3;. Ace+te entit3ţi +unt !la+ate 6ntr7un +!aţiu
+um"ru8 6n care alternea#3 numai tonuri de gri i negru8
terne i tri+te. Pe+te tot domin3 un +entiment de de!rimare.
Unii martori au con+tatat c3 ace+te entit3ţi )ac 6n 2an
e)ortul +3 comunice cu !er+oanele 6n 2iaţ3.
ALU=HARE SUPRANA=URAE. Într7o multitudine
de ca#uri8 !artici!anţii la e!i+oade a)irm3 c3 au )o+t
antrenaţi 6ntr7o +uit3 de circum+tanţe din care n7ar )i !utut
iei !rin !ro!ria lor 2oinţ3 +au )orţ38 !ut1nd cel mult +3
acce!te re+emnaţi moartea. În toate ace+te ca#uri8 ei au
!utut 2edea
moment. Ceiocare
lumin3 care le7a o2enit
au cuno+cut 6n autor
a+emenea 6n ultimul6ntr7
e!erienţ3
un a+t)el de e!i+od +unt con2ini c3 au )o+t +u+trai morţii
!rintr7o !reci+3 )inalitate. =oţi r3m1n cu con2ingerea c3
cre#ul lor religio+ a de2enit8 du!3 acea+ta8 mult mai
!uternic. Într7o relatare a unui in)anteri+t 6m!ucat 6n
tim!ul celui de al doilea r3#"oi mondial +e +!une:. N7am
mai 23#ut nimic8 dar a2eam +entimentul unei etraordinar
de !l3cute !re#enţe8 recon)ortante8 aici8 l1ng3 mine8 i o
2oce dulce i a)ectuoa+3 mi7a +!u+: VSunt al3turi de tine.
Hra ta 6nc3 n7a 2enitYW Am re+imţit o +tare de "ine8 o !ace8
6n acea+t3 !re#enţ3. u!3 aceea n7am mai a2ut niciodat3

)rica morţii.;
PRA@U -HRFII. Anc0etele )3cute 6n r1ndul celor
ce au tra2er+at e2enimente la limita 2ieţii e2idenţia#3 c3 6n
acea+t3 de+)3urare a!are un moment care !oate )i de)init
ca !ragul dintre 2iaţ3 i moarte;. Ace+t !rag8 ce !oate )i
+ituat la graniţa dintre limita "iologic3 a 2ieţii i moarte8
nu a )o+t de!3it de niciunul dintre cei anc0etaţi. Relat3ri
de+!re ceea ce +e 6nt1m!l3 du!3 ce+t !rag nu ei+t3 i e+te
etrem de !ro"a"il c3 nici nu 2or ei+ta. În de+crierile
celor care l7au atin+8 )3r3 a7l de!3i 6n+38 !ut1ndu7+e
6ntoarce 6n uni2er+ul no+tru "iologic8 ace+t !rag e+te
re!re#entat ca o )rontier38 marcat3 +u" di)erite )orme: ca o
6ntin7dere de a!e8 ca o !1cl3 dea+38 ceţoa+38 o !oart38 o
cre2a+3 6ntr7un c1m! +au c0iar o +im!l3 linie de
demarcaţie.
RE4ENIREA.
e+te 6n+oţit3 Atingereaunor
de de+)3urarea !ragului morţiidi)erite.
+entimente "iologice
-ulţi dintre cei anc0etaţi a)irm3 c3 au +imţit o a!rig3
dorinţ3 de re6ntoarcere la 2iaţ38 de re2enire 6n cor!ul lor
)i#ic. H alt3 !arte declar3 6n+3 c3 +en#aţia de "eatitudine
!e care o tr3iau8 atrai )iind de acea Entitate 6n23luit3 6n
lumin3 care 6i 6nconura i !e ei8 le crea dorinţa de a
r3m1ne +au cel !uţin de a continua e!erienţa !e t3r1mul
uni2er+ului 6n care !3trun+e+er3. Iat3 con+emnarea
declaraţiei unui !rotagoni+t al ace+tei 6nt1m!l3ri:
Niciodat3 n7a )i 2rut +3 )iu !3r3+it de !re#enţa ace+tei
)iinţeY;
Alternati2a r3m1nerii; )aţ3 de cea a re2enirii; a!are

6n unele dclaraţii ca !ro2oc1nd autorului o dilem3 6n care
+e ciocne+c argumente !ro i contra. A+t)el mama unor
co!ii8 g1ndindu7+e la +ituaţia ace+tora8 care 2or r3m1ne
or)ani i )3r3 autor8 )3r3 ca cine2a +3 +e ocu!e de educaţia
lor8 6i +!une c3 tre"uie +3 re2in3. Alternati2a re2enirii +e
reg3+ete con+emnat3 6n multe anc0ete8 6n care cei ce
relatea#3 remarc3 )a!tul c38 6m!otri2a +entimentelor de
+tare de "ine8 de +enin3tate i de +ecuritate; re+imţite 6n
!erioada decor!orali#3rii8 !re+iunea unor o"ligaţii
!3m1nteti i7a 6ndemnat +3 dorea+c3 re2enirea lor la +tarea
iniţial3. Se menţionea#3 c38 6n tim! ce !entru unii deci#ia
re2enirii la 2iaţ3 nu !oate )i legat3 de !ro!ria acţiune
2oliti238 6n alte ca#uri re2enirea +7a !rodu+ ca urmare a
unei dorinţe )ier"inţi de a +e 6ntoarce8 dorinţ3 ce a ucat
rolul determinant al e2enimentului. Ei+t3 6n+3 i m3rturii
care a)irm3la c3
re2enirea au tr3it
2iaţ3 +entimentul
le7a )o+t c3 acordul
dat de c3tre !entru
i2initate +au de
c3tre acea Entitate luminoa+3 care i7a 6nconurat. Ei+t3 de
a+emenea m3rturii care ate+t3 c3 dorinţa )ier"inte8 cererea
+au conurarea celor din urul !er+oanei muri"unde8 +3
0ot3ra+c3 6n momentul de cum!3n38 re2enirea la 2iaţ3.
În alte ca#uri8 momentul re2enirii coincide cu
!arcurgerea tunelului8 c1nd !er+onaul +e +imte rec0emat
i !arcurge din nou tunelul 6n +en+ in2er+. În tim! ce
!entru unii !roce+ul i mo7mentul re2enirii nu !ot )i
decelate8 deoarece 6i aminte+c e!i+odul ca o +im!l3
redete!tare 6n !ro!riul lor cor! du!3 o tre#ire din +omn8
6n ca#ul altora re2enirea 6n !ro!riul cor! +7a !rodu+ !rintr7

o "ru+c3 !roiectare !rin readucerea lor din +tarea de
auto+co!ie i !lutire 6n care +e g3+eau.
Panoramarea ace+tor +ituaţii duce la con+tatarea unor
conclu#ii care ar !utea )i con+iderate cel !uţin curioa+e:
re2enirea 6n !ro!riul cor! e+te regretat3. Sentimentul cu
care r3m1ne eroul unei a+t)el de e!erienţe e+te acela al
unei +en#aţii delicioa+e; ce +e menţine multe #ile la r1nd.
Ace+t +entiment nu di+!are de)i7niti28 el re2enind !eriodic
6n contiinţ3.
.
RES=RUC=URRI PSIKICE.
E+te a"+olut normal ca8 du!3 tr3irea unor a+t)el de
e2e7nimente8 ca!itale !entru 2iaţa unui om8 atunci c1nd
con+ider3m cele trei mari re!ere care ne m3rgine+c
ei+tenţa: naterea8 iu"irea8 moartea8 un a+emenea e!i+od
+3 aduc3
Prima i o +eriecea
i !ro"a"il de 6n+emnate re+tructur3ri
mai !regnant3 !+i0ice.
e+te in+talarea
contiinţei ei+tenţei unui uni2er+ !aralel 6n care entitatea
noa+tr3 +!iritual3 tran+cende. =oţi cei care au in2e+tigat
ace+t )enomen aung la conclu#ia c3 e2oc3rile
!rotagonitilor nu +unt 2i+uri +au )anta+magorice !rodu+e
0alucinatorii ale unor imagini alterate. =e+tele +tati+tice
!ledea#3 concludent 6n ace+t +en+8 m3rturiile o"ţinute din
!artea celor care au a2ut a+t)el de e!erienţe8 dei )iecare
6n !arte marcate de anumite !articularit3ţi !er+onale8
con2erg unanim c3tre conturarea unui +ingur model.
În !o)ida unei a+t)el de +ituaţii8 irealitatea tr3irilor !e

care le7au tra2er+at8 ra!ortate la +tandardele noa+tre de
a!reciere a realit3ţii;8 a )3cut ca marea maoritate a celor
im!licaţi +3 mani)e+te o e2ident3 reticenţ3 6n a !o2e+ti
e!i+oadele tr3ite. Acea+t3 reticenţ3 +e u+ti)ic3 mai ale+
!rin teama de a nu )i con+ideraţi ca r3mai cu +ec0ele +au
mentale +ecundare unui a+emenea e2eniment. Oi8 mai gra2
c0iar8 +3 nu )ie con+ideraţi dre!t "olna2i !+i0ici8 dat3 )iind
inca!acitatea anturaului de a 6nţelege lucruri i +ituaţii !e
care nu le7a tr3it niciodat3 i nici m3car nu i le !oate
imagina. E2identul caracter inde+ci)ra"il +au cel !uţin
greu de a!roimat !rin !recarele noţiuni i +3r3cia
2oca"ularului8 ca i unilateralitatea tr3irilor i
o"inuinţelor noa+tre8 +unt tot at1tea moti2e ale
reticenţelor in+talate.
Pe de alt3 !arte8 tr3irea unui a+t)el de e!i+od duce
i!+o )acto;la!rotagonitilor.
i a conduitei o re+tructurare aA!are
6n+uiomodului
tendinţ3 de a g1ndi
+!re
meditaţia )ilo+o)ic3 !ro)und3 a+u!ra marilor !ro"leme i
ade23rurilor )undamentale ale 2ieţii. Sunt !u+e 6ntre"3ri
a+u!ra omene+cului i contiinţei de +ine.
Actele !er+onale 6nce! a )i udecate !rintr7o !ri+m3
di)erit38 6n tim! ce acuti#area !ro"lemelor de contiinţ3
induce un com7!ortament !rin care +e e2it3 !reudicierea
a!roa!elui. Ca!a7citatea 6nţelegerii )a!telor !er+onale8 c1t
i ale +emenilor8 +e ame7liorea#3 mult8 udec3ţile de
2aloare a+u!ra e2enimentelor e)ectu1ndu7+e +u" im!eriul
i !rin !ri+ma celor tr3ite. A!are +entimentul unei e2alu3ri
mai !reţioa+e a !ro!riei ei+tenţe. Semni)icati23 de2ine

im!lementarea contiinţei c3 !o+ed3 un cor! )i#ic i un
+u)let8 ultimul de2enind un centru de maor3 !reocu!are.
Într7un num3r mic de ca#uri8 re+tructur3rile 6m"rac3
)orma a!ariţiei unor ca!acit3ţi !aranormale8 de ti!ul
)acult3ţilor !recog* niti2e8 a!ro!iate de cele
mediumi+tice. Se citea#3 ca#ul unor !er+oane care au
c3!3tat ca!acitatea de a rece!ta g1ndurile interlocutorilor.
Se in+talea#3 o nou3 2i#iune a+u!ra morţii8 di+!3r1nd
)rica de moarte. Pe de alt3 !arte8 niciunul dintre
!rotagoniti nu caut3 acti2 moartea. a toţi a!are
+entimentul de condamnare a +inuciderii. Con2ingerea
ei+tenţei 2ieţii du!3 !ragul morţii nu +e mai "a#ea#3 !e
)a!te +au con+ideraţii a"+tracte8 ci !e o inedit3 i de
net3g3duit e!erienţ3 !er+onal3 +inteti#at3 6n remarca unui
+u"iect: u!3 ce am a2ut e!erienţa !e care am !arcur+7
o8 mi7am
trecut )ormat
doar8 certitudinea
+im!lu8 c3 moartea
dintr7o eta!3 nu ei+t3. Am
6n cea urm3toare8 ca la
coal38 c1nd treci dintr7o cla+3 6n cealalt38 +u!erioar3.;
S/_ROI=
% -a#dei+m: religie din Iranul antic8 re!re#ent6nd o

)orm3 e2oluat3 a 2ec0iului #oroa+tri+m8 organi#at3
doctrinar 6n urul cultului #eului +u!rem -a#da. A!3rut 6n
!rimele +ecole din mileniul I 6. Kr.8 +7a r3+!6ndit 6n Iran8
A)gani+tan8 A#er"aidan i !arţial 6n A+ia -ic3. În !re#ent

mai are ade!ţi 6n gru!ul etnic !ar+ din India i 6n c6te2a
mici comunit3ţi din Iran.
' 4eda * ciclu de !atru +crieri +acre antice8 a!3rut
+!re milocul mi7leniului III 6. Kr. Cele !atru 4ede8
con+tituind cele mai 2ec0i mo) umente de mitogra)ie8
)ilo#o)ie religioa+3 i literatur3 +an+crit38 +6nt con+iderate
)i tradiţia Indiei o!ere +acre8 do"6ndite !rin re2elaţie8 adic3
au#ite 6n 2ec0ime de c6ţi2a ri+0i (6nţele!ţi !rimordiali$
care le7au tran+mi+ !o+terit3ţii. Cele !atru +crieri +6nt: %.
Rig2eda (Otiinţa imnurilor$ '. Sama2eda (Otiinţa
melodiilor$ ,. Zaur2eda (Otiinţa in2ocaţiilor +a7
cri)iciale$ . At0ar2a2eda (Otiinţa 2r3ilor$.
, E+0atologie (gr.e+0ato+ * ultim ^ logo+ * cu26nt$:
doctrin3 religioa+3 !ri2ind de+tinul )inal al omenirii8
+)6ritul lumii i udecata de a!oi.
 Electronogra)ie:
+tructurilor "iologice i!rocedur3 de utili#6nd
ne"iologice8 in2e+tigare a de
curenţi
6nalt3 ten+iune i mic3 inten+itate8 de"itaţi 6n regim de
6nalt3 )rec2enţa8 !rin care +e !roduc )enomene electro7"io7
lumini+cente ca!tate !e +u!ort )oto+en+i"il8 !ermiţ6nd ca7
racteri#area o"iectelor in2e+tigate.
5 P+i0edelic: care induce modi)ic3ri ale !+i0icului8
+e+i#a"ile de eem!lu !rin acuti#area +au in0i"area unor
+imţuri. intre drogurile !+i0edelice8 amintim S i
0eroina.
& Tilliam KarXeG (%5B7%&5$ * medic engle#8

)ondatorul )i#iologiei moderne. A de+co!erit8 6n anul %&%98
circulaţia +anguin3.
 u!3 Ric0ard @er"er8 -. . 4i"rational medicine8
Ed. <ear and Co;8 Santa /e8 NeX -eico8 %9BB.
B Cri!te+te#ie: +en+i"ilitate a+cun+38 acea )acultate
normal in)ra7contient3 a unor indi2i#i +en+i"ili de a
de+ci)ra a+!ectele a+cun+e nu numai 6n incontientul altui
indi2id8 ci de a de+ci)ra lucruri i o"iecte inde!endent de
+!aţiu i tim!8 de a citi g6ndurile +au a citi +cri+ori 6nc0i+e
6n !licuri o!ace i !ecetluite.
9 =ele+te#ia: !erce!erea8 dincolo de limita +!aţial3 a
acţiunii +im7ţurilor8 a unor +en#aţii8 emoţii +au imagini
mentale.
%D Mine+te#ie: (gr. inein8 a +e mica ^ ai+t0e+i+8
+en#aţie$ totalitatea +en#aţiilor de micare !e care ni le d3
cor!ul no+tru.

Dokumen - Tips Eugen Celan Viata Dupa Pragul Mortii 09 09

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Eugen Celan Viata Dupa Pragul Mortii 09 09

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/19/2018 Eugen Celan-ViataDupaPragulMortii0.909-slidepdf.

VIAŢA DUPĂ PRAGUL MORŢII

Una dintre cele mai tul"ur3toare 6ntre"3ri !e care i

credinţei8 i cea a cercet3rii tiinţi)ice. intre ace+tea8 cea

6n+3 6n care acea+ta +7a 2indecat !rin +im!la atingere a

6ntreag3 +uit3 de de+co!eriri8 e2enimente8 )a!te +au

conce!tul 2ieţii tran+cendentale. Credinţa 6ntr7o 2iaţ3

!reoţi gru!aţi 6n urul tem!lelor. Structura ei +acerdotal3

Ace+t a era conce!ut ca un )el de an2elo!3 )antomatic38

Su"continentul India8 cu numeroa+ele +ale !o!ulaţii8 a

ataat cor!ului i du!3 moartea ace+tuia8 i un +u)let aerian

era imaginat3 ca a21nd trei +3lauri di)erite: !rimul era

Cultul #eit3ţilor antro!omor)e a generat la 2ec0ii

!remerg3toare a 6ngerilor NaMir i -unMar8 du!3 care

ţ3r1na !3m1ntului +e 2or +cula8 unii la 2iaţ3 2enic38 iar

e2ang0eliti: a )iului 23du2ei din Nain (uca 8%%7%5$8 a

+u"iect a )o+t un muri"und "olna2 de tu"ercu7lo#3.

cercet3torilor i a !u"licului larg o agitaţie +imilar3 celei

+e i2ea un +ur!lu+ de  Mg. Nici de acea+t3 dat3 o

a!38 determin3rile au )o+t )3cute cu autorul

Pe de alt3 !arte8 e!erienţele dr. <araduc au c3!3tat o

2edere8 !uterea +a at1t de mic3 la emiţ3tor e+te 6n

+u"linia#3 )a!tul c38 de o"icei8 unul dintre gemeni nu

de#2oltarea unor mai "une i mai +igure miloace de

atmo+)erice au di+tor+ionat "una lor de+)3urare. În !lu+8

dec1t "3nui. Ace+tea !ar a )i !o+e+oare a cel !uţin unei

#gomotele 2eneau din acea direcţie. u!3 a treia +omaţie8

a)ara cor!ului )i#ic c3ruia 6i a!arţine. Acea+t3 +tare !er)ect

!rin+ un contur "ine de)init i a )o+t de+cri+3 de Platon 6n

antrenament8 cor!ul a+tral +e !oate detaa. El !3r3+ete de

#3c1nd inert 6n !atul +3u8 a +imţit dintr7o dat3 cum !lutea

care Con)orm comunic3rilor

=0elma -o++8 !ro)e+oar3 la In+titutul P+i0iatric al

+!ontane8 6n cur+ul c3rora i7a 2i#itat !3rinţii i +ora8 a)laţi

6ncercat +3 +e auto2eri)ice. A reali#at acea+t3 2eri)icare

!er+oane 6n )aţa 2itrinei unui maga#in. Per+oana )u+e+e

)a!tul c3 6n momentul de+)3ur3rii )enomenului +u"iecţii

A+t)el8 dr. C0arle+ =art8 de la Uni2er+itatea

o!eratori8 a di+!o#iti2ului. Argumentaţia a )o+t +u+ţinut3

continue in2e+tigaţiile !ri2ind con+trucţia unei maini

largii audienţe de care +7au "ucurat a!ariţiile +ale 6n

Ei+tenţa ace+tor trei com!onente organice8 denumite

anume ca!acitatea ei de a re)lecta +t3rile a)ecti2e (deci

!1n3 la %' ianuarie %9,8 dat3 la care e+te de+con+!irat3

a 'B ianuarie %9%8 StanleG ri!!ner8 !reedintele

In+titutului de Neuro!+i0iatrie din o+ Angele+ al

> Inten+itatea emi+iunilor aurei 6nce!e +3 +cad3 du!3

creterea celular38 !recum i de#2oltarea +tructurii )i#ice a

!rin introducerea )actorului agre+ional direct 6n celul3. Hr8

CHNCEPFIIE EURHPENE. Karta ace+tei reţele de

+co!8 6nc3 din anul %9%'8 medicul engle# ilner a

0i!otalamo !ituitar +i+t. ner2o+ autonom !ituitar !ineal3

ce !ermite at1t 2i#uali#area c1t i cuanti)icarea lor !rin

tran+mi+e +imultan8 )3r3 a +e inter)era8 dou3 me+ae !e

-o"ilitatea de care +e "ucur3 cor!ul a+tral 6i !ermite

na2ig1nd; 6n mediul din care 6i trage numele8 cel a+tral8

Pe de alt3 !arte8 tr3irea unor a+t)el de e!erienţe

Utili#1nd o metodologie de cuanti)icare a mic3rilor

2aloare 6ntre %5 i ,D gr.8 +c3dere care nu !oate )i !u+3 nici

!ertur"aţii electromagnetice8 m3+ura"ile cu a!aratura

tim!ul8 lungimea8 l3ţimea i ma+a unui +i+tem )i#ic. H

!rintre care i /ein"erg * ta0ioni;8 )ormea#3 uni2er+ul

În aceeai ordine de idei8 +tudiile dr. Lu+ta Smit0 arat3