Oreste Teodorescu

• Drd. în teologie,Universitatea Ovidius

Constanţa.
• Lector universitar jurnalism Universitatea
Hyperion ucure!ti
• "re!. Clu#ului de Cultur$ !i "res$
%om&no 'ra#
• (em#ru )ondator *rupul "aracelsus
• %eali+atorul emisiunii Codul lui Oreste
-'ntena/

Oreste Teodorescu
L' 012%34T 5' 14
67C8"UTUL9

Descrierea
T8ODO%80CU, C4" aO%80T8
i#liotecii 7aţionale a %om&niei
La s)&r!it va )i începutul : Oreste Teodorescu ;
ucure!ti< 8ditura Taso, =>>

407 ?@A;B=B;?A;>;=

>.=>E.E>.BEE.
F=>>, 8ditura T'0O
407< ?@A;B=B;?A;>;=
Toate drepturile re+ervate. 7icio parte a acestei c$rţi nu poate
)i reprodus$ sau transmis$ su# nicio )orm$ !i prin niciun mijloc,
electronic sau mecanic, inclusiv prin )otocopiere, înregistrare
sau prin orice sistem de stocare !i accesare a datelor,
)$r$ permisiunea 8diturii Taso.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod
automat la r$spunderea
penal$ )aţ$ de legile naţionale !i internaţionale privind
proprietatea intelectual$.
Oreste Teodorescu
L' 012%04T 5' 14
67C8"UTUL9
8ditura T'0O
Cuprins
"ream#ul............................................................ @

"rivind cu îngrijorare
'rmageddonul a începutpre+entul .......................... ?>@
deja............................
=> între spaima pr$#u!irii glo#ale !i speranţa evoluţiei
con!tiinţei..................... ...................................... B
Harta scGim#$rilor astronomice în pragul lui => 
7oua "aradigm$................................................ A
(esaje de la alte civili+aţii...... ........................ E?
(isterioasele cranii de cristal............................. BE
7u suntem singuri în Univers................. ........... @=

4n
3i c$utarea str$mo!ilor
p&n$ la urm$ superiori
............... .. .....................A@
.................................. @A
5iaţa, Dumne+eu !i %aiul în 'nticGitatea luminoas$ ?>
Teoria Cromo+omilor;(emorie.......................... ?@
"e urmele !tiinţelor secrete..... ......................... >=
Timpul universal !i cosmogoniile....................... >>E
1iloso)Ia, misterele trecutului în ecuaţiile viitorului >>
Ciclurile temporale din perspectiv$ astrologic$. >A
Teoria primelor +ece numere.. . ........................ >?
începuturile civili+aţiei umane dup$ "otop între verticala
spiritual$ !i ori+ontala social$.............................>E>
O#sesia s)&r!itului !i )alsele apocalipse.............>@E
Demonii omului rupt de întreg< #oal$, su)erinţ$ !i moarte .. ....
>@?
Dou$ morţi nemuritoare...................................... >A?
O#iceiuri disp$rute............. ...............................>?
...3i totul este cuprins între prolog !i epilog...... >?B

i#liogra)ie selectiv$........... ..............................>??

"ream#ul
'sist$m de c&teva decenii la demonstraţia c$ vecGea
paradigm$ a istoriei este incorect$. 'rGeologia, geologia,
paleoan;
tropologia, genetica, )i+ica, astronomia, precum !i vastele
cercet$ri
e+oterice aduc o lumin$ nou$ asupra trecutului umanit$ţii.
De!i unii se înc$p$ţ&nea+$ s$ r$m&n$ pri+onierii g&ndi;
rii inerţiale ; lipsit$ de argument !i impus$ prin constr&ngere ;,
ne a)l$m în plin$ revoluţie mental$ !i în ceea ce prive!te
domeniul
istoriei. Cu ajutorul evoluţiei teGnologice !i prin moderni+area
teGnicilor de datare, ast$+i !tim, de eJemplu, c$ najoritatea
struc;
turilor megalitice din 8uropa sunt mult mai vecGi dec&t cele su;
meriene !i egiptene.
8Jist$ o serie de între#$ri la care istoria o)icial$, cea de
p&n$ acum, nu a )ost în stare s$ r$spund$ satis)$c$tor. 4at$
enig;
mele pe care noua paradigm$ va încerca s$ le decripte+e<
K Cum apar pe întreaga planet$ !i în mod spontan, cam
în aceea!i perioad$ istoric$, civili+aţiile !i cuno!tinţele
!tiinţi)ice
K Care sunt rolul !i rostul omului în natur$
K Cum evoluea+$ con!tiinţa individual$, social$ !i misti;
c$ de la o generaţie la alta, p$str&nd intact acela!i de+iderat.
K Unde sunt datele arGeologice ale civili+aţiilorpreumane
K 0unt vi+itatorii din spaţiu eJtraterestru legaţi de saltul
cuantic în evoluţia speciilor !i mai ales a con!tiinţei
K Ce rol are g&ndirea mistic$ în evoluţia istoric$ a
neamurilor
0copul acestei
s$ conduc$ c$rţi este
la o vi+iune tocmai
unitar$, descoperirea
spiritual$ c$r$rii care
!i argumentat$ a
)aptului c$, indi)erent de etnie, religie, cult sau nivel de
de+voltare socio;economico;politic$, în ciuda tuturor
di)erenţelor )ormale, aparţinem cu toţii Umanit$ţii, iar istoria nu
poate )i dec&t una comun$9
8ste aproape evident )aptul c$ am intrat în perioa;
da istoric$ descris$ ca Mînceputul s)&r!itului. 1$r$ so)isme,
)$r$ idei preconcepute, iat$ c&teva statistici internaţionale
care plasea+$ civili+aţia modern$ într;un ta#lou sum#ru.
O lume vecGe se de!ir$... Cine o va înlocui "e ce premise,
cu ce valori
>. 0untem B,B miliarde pe planet$ cu o rat$ a cre!terii
densit$ţii de ?= === === pe an. 7aţiunile Unite previ+ionea;
+$ c$, p&n$ în =E, vom ajunge la @,AE miliarde, iar în =E=,
la A,?E miliarde de locuitori.
. A=N din produsul intern #rut mondial este direc;
ţionat c$tre > miliard de oameni, restul )iind împ$rţit de
E,E miliarde. >, miliarde consum$ ABN din resursele plane;
tei.  miliarde a#ia dac$ pot su#+ista cu un venit de  dolari
pe +i, în timp ce BE= de milioane dintre p$m&nteni deţin
EN din veniturile mondiale. $rile s$race, printre care !i
%om&nia, pl$tesc do#&n+i, anual, mult mai mari dec&t aju;
toarele venite de la 1(4 !i anca (ondial$. $rile lumii a
treia !i a patra pl$tesc cu A de miliarde de dolari mai mult
dec&t ajutoarele primite.
. La scar$ planetar$, un locuitor din trei tr$ie!te în
condiţii mi+ere, în cartiere r$u;)amate, gGetouri, maGalale.
Ponele paupere din lume sunt ocupate de aproJimativ ?==
de milioane de locuitori.
. în ţ$rile sla# de+voltate sau în curs de de+voltare,
un copil din trei este malnutrit, iar >> milioane de copii su#
E ani mor anual din cau+a unor #oli provocate de alimentaţia
precar$.
E. 8Jist$ o glo#ali+are a terorismului at&t în lumea
islamic$, precum !i în 8uropa, su# )orma resurecţiei mi!c$;
rilor antisemite, de eJtrem$ dreapt$ !i a )undamentalismului
religios.
B. 0cad dramatic re+ervele alimentare !i se constat$ o
diminuare dramatic$ a resurselor de ap$, pese >,> miliarde de
oameni )iind ameninţaţi de secet$.
@. 0e degradea+$ constant ecGili#rele naturale prin po;
luarea eJcesiv$ a atmos)erei, oceanelor !i a sistemelor de ap$
pota#il$. "este jum$tate din )ondul planetar al p$durilor a
disp$rut încep&nd cu revoluţia industrial$ p&n$ a+i. Continu$
dispariţia unor specii, iar speciali!tii averti+ea+$ c$, dac$ nu
se înt&mpl$ urgent o scGim#are de paradigm$, p&n$ în >==
vor )i disp$rut peste o treime dintre speciile eJistente. Cea
mai teri#il$ trans)ormare climateric$ a început în anii ===
de c&nd gGeaţa arctic$ se tope!te anual în cantit$ţi uria!e,
marea a#soar#e o c$ldur$ solar$ uria!$ care determin$ o to;
pire !i mai accelerat$ a gGeţarilor de la poli. "erma)rostul
si#erian este pe cale de dispariţie gener&nd eli#erarea necon;
trolat$ a ga+ului metan a)lat în pungile de su# tur#a de #alt$
gener&nd un e)ect de ser$ cu tendinţe de generali+are.
A. în ciuda declaraţiilor politice !i a promisiunilor elec;
torale, din ==E s;a constatat o cre!tere continu$ a s$r$ciei !i
a )oametei. 8valu$rile o)iciale, care sunt cu aproJ. =N mai
optimiste dec&t cele nonguvernamentale arat$ alarmant<
în 0U', >,EN din populaţie tr$ie!te în s$r$cie, > === ===
din care peste > milioane de copii se con)runt$ cu insecu;
ritatea alimentar$, iar ,> milioane de cet$ţeni su)er$ e)ectiv
de )oame.
?. Cel mai #ogat segment al populaţiei a devenit !i mai
#ogat, în timp ce restul se con)runt$ cu o sc$dere dramatic$
a nivelului de trai.

stat,>=. 4nţ$ri
multe numele siguranţei
democratice aunaţionale !i a intereselor
introdus programe de
de cen+u;
rare a li#ert$ţilor individuale merg&nd p&n$ la controlarea
internetului, descurajarea )inanciar$ a jurnali!tilor !i limita;
rea acţiunilor societ$ţilor civile.

Din ==@, se constat$ la nivel planetar o sc$dere a

interesului administraţiilor )at$ de sistemele de educaţie si
KKKQ
s$n$tate. "utem a!adar lesne constata c$ umanitatea se a)l$
de ceva vreme pe traiectoria de la colapsul naţional la cel pla;
netar. 7aţiunile Unite au g&ndit dou$ scenarii ale viitorului
civili+aţiei contemporane, unul pesimist !i unul al 0alv$rii.
Coro#or&nd toate datele realit$ţii înconjur$toare, am;
#ele variante sunt vala#ile. începem cu varianta colapsului.
Dup$ glo#ali+area sistemelor economice, in)orma;
ţionale, )inanaciare, lumea se va )i polari+at accentu&nd
pr$pastia dintre #ene)iciarii alianţelor !i cei a)laţi în a)ara
Uniunii 8uropene
le autoritare, !i 7'TO.
grupurile $rile marginali+ate,
!i organi+aţiile state;
etnice nemulţumite,
mai ales cele je)uite în mod sistematic de resurse naturale ;
precum populaţiille din ţ$rile ara#e s$race ; se vor organi+a
!i, pro)it&nd de plat)ormele on line de mare vite+$, vor de;
veni din ce în ce mai articulate !i mai coerente. 0e va crea o
puternic$ reacţie contra glo#ali+$rii !i împotriva Maroganţei
statelor de prim rang din punct de vedere economic !i social.
în acest cadru complicat în care statele !i organi+aţiile
civile se vor cGinui s$ g$seasc$ o cale de mijloc între înt$rirea
autorit$ţii !i p$strarea li#ert$ţilor individuale, dar mai ales
din cau+a corupţiei !i a l$comiei, tot mai multe grupuri tero;
riste, tra)icanţi, nuclee de crim$ organi+at$ î!i vor g$si alianţe
!i modalit$ţi de acţiune împotriva unei ordini mondiale pe
care nu o accept$. (ilitari+area con)lictului dintre state !i
organi+aţiile su#versive vor o#liga guvernele s$ aloce tot mai
multe )onduri !i s$ le cGeltuie targetat în domeniile de sigu;
ranţ$ pu#lic$ !i militare, ceea ce va deturna interesul !i atenţia
)aţ$ de sistemele de educaţie, s$n$tate !i protejarea mediului.
"opulaţiile s$race se vor con)runta !i mai acut cu re;
ducerea veniturilor, cu privaţiuni care vor genera cGiar !i în
interiorul statelor puternice con)licte !i con)runt$ri violente,
înc$l+irea glo#al$ !i în general condiţiile climaterice ne)avo;
ra#ile care se accentuea+$ în )iecare an, încep&nd cu ===,
vor limita recoltele, vor prejudicia sursele de ap$ pota#il$
ajut&nd instalarea )oametei !i secetei în +onele de)avori+ate
încuraj&nd migraţiile consistente c$tre +one care înc$ pre;
+int$ condiţii #une de trai. *uvernele acestor t$ri de+voltate
se vor con)runta cu noi ameninţ$ri privind siguranţa pu#li;
c$ !i economic$, anumite graniţe vor )i prejudiciate, ceea ce
va instaura o stare permanent$ de alert$ !i cGiar de r$+#oi.
"roli)erarea armelor nucleare !i mai ales înmulţirea popula;
ţiilor s$race !i de)avori+ate vor crea un cadru propice Gaosului
structural. $ri precum Coreea de 7ord, 4ranul !i alte state
privite ca Meterni du!mani ai democraţiei vor )i ameninţate de
scGim#$ri impuse din a)ara graniţelor, iar reacţia de ap$rare
poate
prindea )i catastro)al$.
= === de armeîn ==E, arsenalulînnuclear
de distrugere mas$. al statelor cu;
5edem !i înţelegem a!adar c$, dac$ nu vom recurge
glo#al la o scGim#are )undamental$ de paradigm$, în care
umanitatea s$;!i g$seasc$ potenţialul creativ !i de de+voltare
în condiţii ecGita#ile !i juste pentru )iecare, ne vom îndrepta
cu pa!i siguri spre o cri+$ )$r$ precedent a vieţii pe p$m&nt9
'nali+&nd datele actuale !i mai ales stadiul de evoluţie
a con!tiinţei planetare, 7aţiunile Unite au ela#orat, pe l&ng$
scenariul colapsului, !i unul po+itiv. întruc&t ne a)l$m într;o
perioad$ de pro)unde trans)orm$ri ale realit$ţii !i pentru c$
mulţi dintre noi au înţeles c$ mentali+$m iniţial tot ceea ce ni
se înt&mpl$, s$ sper$m c$ vi+iunea optimist$ asupra evoluţiei
civili+aţiei va re+ista în )aţa catastro)alei întoarceri în Haos.
0cenariul dep$!irii Cri+ei începe cu responsa#ili+area !i or;
gani+area societ$ţilor civile, în )aţa ameninţ$rilor comune !i
a pro#lemelor din ce în ce mai grave. "oliticile de a)aceri se
vor scGim#a respect&nd armoni+area scGim#urilor dintre om
!i natur$, liderii economici înţeleg&nd leg$tura indisolu#il$ !i
in)aili#il$ dintre microcosmos !i macrocosmos.
 Conceptul lui acon Mlupta omului cu natura va )i de;
p$!it, omul ecologi+&ndu;!i relaţiile cu mediul înconjur$tor.
"atronii media vor con!tienti+a impactul audio;vi+ualului
asupra educaţiei !i vor )urni+a programe de cunoa!tere a
Universului, a societ$ţii, a realit$ţilor energetice etc. '!adar,
în cadrul societ$ţilor va ap$rea o nou$ )orm$ de cultur$,
eJtins$, integralist$ care, spre deose#ire de curentele separa;
tiste ale secolelor precedente, va accentua ideea c$ su#
acela!i
soare, pe acela!i p$m&nt locuie!te un singur popor numit
Umanitate !i c$ el tre#uie privit ca o creaţie a lui Dumne+eu ca
surs$ universal$ a vieţii. *uvernele, conduse de oameni com;
petenţi !i cinstiţi, vor sprijini politicile pu#lice, programele
sociale !i ecologice implement&nd )iloso)Ia responsa#ilit$ţii,
a solidarit$ţii !i a compasiunii.
C&ndînameninţ$rile
)i trecut teroriste
urma armoni+$rii !i pericolul
sociale, r$+#oaielor
culturale, vor!i
religioase
)inanciare, uria!ele )onduri destinate armamentului se vor
redistri#ui pentru cercetare, educaţie, s$n$tate, cultur$ !i
art$, ceea ce va m$ri considera#il procesul creativ al omului.
0e va )i înţeles c$ #anii nu repre+int$ un scop în sine, ci o
)orm$ energetic$ de a construi realit$ţi !i atunci vor disp$;
rea a)acerile private cu #ani, iar statele î!i vor dimensiona
economia în )uncţie de necesit$ţi !i priorit$ţi. 1oarte multe
)onduri vor )i direcţionate pentru rea#ilitarea mediului, pen;
tru crearea de sisteme e)iciente de distri#uire a resurselor !i
a alimentelor. 0e va investi considera#il în de+voltarea unor
teGnologii non;inva+ive pentru natur$, care s$ asigure un ni;
vel de trai accepta#il tuturor acelora care muncesc, g&ndesc
!i acţionea+$ responsa#il. 'gricultura va )i reg&ndit$ în
conteJtul respect$rii s$n$t$ţii p$m&ntului !i a consumato;
rilor g$sindu;se soluţii naturale pentru cre!tere !i re+istenţ$
în )aţa d$un$torilor. *uvernele vor g&ndi politici pu#lice
ca tot mai mulţi oameni s$ ai#$ acces la educaţie, sluj#e !i
alimente.
 "lat)ormele on line vor asigura adev$rate pieţe de co;
municare glo#al$ înt$rind solidaritatea !i integralismul social.
(arile puteri vor )i înţeles c$ p$m&ntenii tre#uie re;
pre+entaţi unitar în )aţa unei posi#ile Con)ederaţii *alactice.
%esursele naturale sunt in)init disponi#ile dac$ nu se inter;
vine #rutal !i nociv asupra ecGili#rului #iologic. 8Jploat$rile
cu cianuri, precum !i utili+area com#usti#ilior )osili vor )i
inter+ise prin legi dure, c$ci umanitatea va )i înţeles c$ între
individ !i natur$ eJist$ un etern raport de cau+alitate ; e)ect9
8conomiile statelor se vor #a+a pe venitul natural,
a!adar, structuri precum %e+ervele 1ederale vor disp$rea9
Civili+aţia consumismului va )i înlocuit$ cu direcţii mult mai
raţionale care vor pune accentul pe utili+area materialelor re;
cicla#ile !i pe utilitate. Di)erenţierile sociale arti)iciale prin
#unuri de consum vor )i înlocuite de categoriile de competenţ$
ast)el înc&t oamenii vor aparţine
tegiR muncitori;eJecutanţi categoriilor<
!i intermediari g&nditori;stra;
-cei care vor g$si
oportunit$ţi de de+voltare/.
Umanitatea se va ecGili#ra !i va )i înţeles principiul
Unitate în diversitate !i de scGim# intercultural p$str&ndu;se
intacte !i nealterate mo!tenirile tradiţionale.
%eligiile vor redeveni c$i c$tre cunoa!tere !i m&ntuire,
!i nu scopuri în sine, a!adar, con)lictele interreligioase !i in;
teretnice vor disp$rea.
4n lumina acestor pre)aceri )undamentale, încrederea
naţional$ !i internaţional$ vor cre!te. Domeniile spirituale
le vor in)luenţa po+itiv pe cele materiale, iar planeta va )i
condus$ ca o singur$ )amilie a omului, dar !i a tuturor )or;
melor de viaţ$ care tre#uie respectate !i pre+ervate. 4e!irea
din Cri+$ se poate înt&mpla doar prin înţelegerea adev$rului
universal< M7imic nu se pierde, totul se trans)orm$.
5rem, nu vrem aparţinem Universului !i evolu$m oda;
t$ cu el. în istoria umanit$ţii se reg$sesc acelea!i dou$ c$i de
eJtindere a con!tiinţei, una armonioas$ !i alta )orţat$, ca+
în care toate mutaţiile au )ost eJtrem de dure, precedate de
evenimente planetare deose#ite.
 "re!edintele, misterios ucis, S. 1. ennedey, av&nd toa;
te in)ormaţiile necesare, a decretat pro)etic< MOri vom salva
împreun$ planeta, ori vom pieri împreun$ în )l$c$rile ei.
în lumina celor mai recente descoperiri cuantice înţe;
legem raportul de interconectivitate între toate )iinţele !i
matricea Terrei. "re)igur&nd adev$ruri !tiinţi)ice care con)ir;
m$ u#icuitatea Dumne+eiasc$, poetul scoţian Sames TGomas
scria în secolul al 5444;lea< M7u putem atinge o )loare, )$r$
s$ deranj$m o stea, iar gigantescul 8minescu, cu aproape un
secol mai devreme, rostea !i el< MLa steaua care;a r$s$rit :e;o
cale at&t de lung$, :c$ mii de ani i;au tre#uit:luminii s;o ajung$
-.../: era pe c&nd nu s;a +$rit, : a+i o vedem !i nu e9
Din ce în ce mai multe direcţii de g&ndire se îndreapt$
spre înţelegerea cosmosului !i asupra rostului eJistenţei noas;
tre în "lanul Divin. "entru un o#servator atent, este limpede
c$ tr$im vremuri
înţelesurile apocaliptice,
etimologice. dar vreau
'pocalips s$ din
provine preci+$m atent
grecescul
apocalypsis care înseamn$ revelaţie. Catolicii cGiar denumesc
în latin$ cartea lui 4oan< %evelatio. Deci, suntem pu!i în )aţa
înţelegerii întregului sau în )aţa Haosului pe care singuri îl
gener$m prin intoleranţ$, ignoranţ$, necunoa!tere !i at&t de
su#liniatele tare, în mai toate religiile lumii, de)inite în cre!;
tinism drept patimi.
"oate c$ vom asista cu toţii la colapsul civili+aţiei a!a
cum o !tim, mai ales c$ s)&r!itul calendarului maya! se anun;
ţ$ a )i pe >.>.=>, dar, cu siguranţ$, p$m&ntul se va roti
mai departe în sistemul solar, a!a cum o )ace de c&teva mili;
arde de ani. între#area este, dup$ pr$#u!irea omului ca regn
dominant al planetei, ce se va înt&mpla 0u# ce )orme va evo;
lua inteligenţa universal$ +$mislit$ în toate )iinţele vii
"ro)eţiile ne pun cu )iecare generaţie în )aţa unui ade;
v$r imua#il< toate evenimentele universale sunt supuse rapor;
tului cau+$ ; e)ect9 Cromo+omii memoriei noastre ancestrale
ne readuc în minte catastro)e trecute. 4at$ c&t de simplu !i
de teri#il sun$ o pro)eţie a indienilor Hopi< M4ntr;o +i, unele
stele vor veni împreun$, pe un singur r&nd, dup$ cum s;a mai
înt&mplat deja în urm$ cu mii de ani, !i va )i timpul puri)ic$rii
"$m&ntului, iar pe o piatr$ )unerar$ din cimitirul ir#y din
'nglia st$ scris înc$ .din secolul al 5;lea< MC&nd imaginile
vor p$rea vii, cu mi!c$ri li#ere, c&nd cor$#iile, ca !i pe!tii, vor
înota su# ap$, c&nd oamenii, mai repe+i dec&t p$s$rile, vor
despi;
ca aerul, atunci jum$tate din lume va)i cu)undat$ în s&nge... !i
a )ost 'l Doilea %$+#oi (ondial cu su#marine, avioane, cu
imagini cinematogra)ice !i cu o jum$tate de planet$ înecat$
în )um, )oc, demol$ri !i mult, prea mult s&nge9
>B
'rmageddonul a început deja..
7u putem p$trunde sensurile 'pocalipsei )$r$ înţe;
legerea 'rmageddonului. Ultima con)runtare dintre )orţele
inelui !i cele ale %$ului va cuprinde at&t planurile energetice,
c&t
rile !i cele materialeR
catedralei de )apt,
0u)letului. Luptaduelul
dintre)inal se va!i purta
'dev$r pe Golu;
(inciun$,
dintre nemurirea spiritului !i e)emeritatea materiei, dintre
)iii lui Hristos !i 'ntiGrist sunt descrise în i#lie ca )iind
Mmarea +i a Domnului 'totputernicV.
(i+a con)runt$rii devine individual$, )iecare dir.i W
noi )iind pus în )aţa ultimei alegeri< Dumne+eu !i ve!nicia
sau 0atan !i distrugerea. 0$ p$trundem mai pro)und tainele...
4n 5ecGiul Testament, sunt pomenite > ?= de +ile de co!mar
pentru întreaga omenire. 5ersetul =, cap. 4 al C$rţii lui
Daniel este clar< MDe la vremea c&nd va înceta jert)a
necurmat$ !i de c&nd se va a!e+a ur&ciunea pustiitorului vor
mai )i > ?= de +ile. 1erice de cine va a!tepta !i va ajunge
p&n$ la > E de +ile9
4ar tu, du;tep&n$ va veni s)&r!itulR tu te vei odiGni !i te vei scula
iar$!i odat$ în partea ta de mo!tenire, dac$ ajungi la s)&r!itul
+ilelor.
Dac$ introducem în ecuaţia 'rmageddonului data
s)&r!itului din calendarul maya! >.>.=> !i sc$dem cele
> E de +ile, o#ţinem data de E martie ==? ca început
al %$+#oiului v$+ut !i nev$+ut dintre #ine !i r$u. '!adar,
'rmageddonul a )ost calculat s$ dure+e aproJimativ trei
ani !i jum$tate. "reci+$rile a ceea ce va urma se reg$sesc în
'pocalipsa, unde !apte îngeri ai lui Dumne+eu vor suna cele
!apte tr&m#iţe ale distrugerii. C&nd cel de;al patrulea a su;
nat, Ma )ost lovit$ a treia parte din soare !i a treia parte din
lun$,
!i a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele s$ )ie
în;
tunecat$, +iua s$ piard$ a treia parte din lumina ei, !i noaptea
de asemenea:
4oan pro)eţe!te !i s)&r!itul %omei, ca #astion al pute;
rii< M4n ultima persecuţie a s)intei iserici %omane, pe tron va )i
"etru %omanul, care;!i va p$stori mioarele în mijlocul a nume;
roase încerc$ri. Dup$ trecerea acestora, ora!ul de pe !apte
coline va
)inedistrus,
re)erim!ilaSudec$torul cumplit
a treia pro)eţie de lava1atima,
judeca o#ţinem
poporul.o 'ici, dac$
vi+iune
cel puţin interesant$. (aica Lucia, care a primit mesajele de
la 0)&nta !i "ururea 1ecioar$ (aria, a consemnat ultima vi+i;
une, spun&nd c$, atunci c&nd nu va mai )i loc pe peretele unde
sunt repre+entaţi toţi papii de la în)iinţarea 0)intei iserici
!i pentru noul ponti), va )i s)&r!itul lumii. Oricine vi+itea+$
#a+ilica 0an "edro 1uori le (ura din %oma poate constata c$
ultimul ta#lou îl în)$ţi!ea+$ pe enedict al 54;lea, actualul
suveran, dup$ care se termin$ +idul...
"rintre multele pro)eţii apocaliptice putem deta!a c&;
teva care se aseam$n$ în compo+iţie, de!i sunt desp$rţite de
secole.
4n >@B>, o c$lug$riţ$ pe nume Seanne le %oyer, cele#r$
în epoc$ pentru acurateţea predicţiilor sale, uime!te prin dou$
pro)eţii dintre care una s;a înt&mplat aievea< moartea regelui
Ludovic al 54;lea !i i+#ucnirea %evoluţiei. 4ns$ e)ectele ce;
lei de;a doua pro)eţii ne privesc, ast$+i, pe toţi. 4at$;i teJtul
tul#ur$tor< MDomnul nostru mi;a adus la cuno!tinţ$ c$, dac$ ju;
decata va )i în secolul lui >?==, se va înt&mpla doar spre
s)&r!itul
lui, iar, dac$ lumea va trece de acest timp, primele dou$
decade ale
secolului lui === nu vor trece)$r$ s$ ai#$ loc judecata.
O alt$ voce care transmite avertismentul divin îi apar;
ţine lui "adre "io, unul dintre catolicii cu adev$rat pio!i<
MC&nd tunetul va #u#ui at&t de puternic înc&t munţii 5or )re;
m$ta, ascundeţi;v$ de lumea de a)ar$ !i nu v$ l$saţi tentaţi de
priviri curioase, uit$ndu;v$ la acele evenimente cumplite. Un
)oc nemaiv$+ut va pogorî peste p$m&nt !i o mare parte din
omenire va )i nimicit$. Urgia va dura @ de +ile.
Ultima mare clarv$+$toare cu duGul, maica Lucia, în
)aţa c$reia s;a în)$ţi!at "ururea 1ecioara (aria, la 1atima,
i;a scris c&nd a împlinit v&rsta de A de ani "apei< M0$ nu spu;
nem c$ Dumne+eu ne pedepse!te ast)el, ci c$ oamenii î!i
preg$tesc
singuri propria
Cele#ra pedeaps$.5anga adaug$ în pu++le c&teva
clarv$+$toare
piese interesante< MLumea va su)eri o mulţime de cataclisme,
!i neca+uri mari se vor a#ate. 0e va scGim#a îns$!i con!tiinţa
oamenilor. Timpuri grele vor veni. Oamenii se vor împ$rţi dup$
credinţa lor. 0untem martorii evenimentelor cutremur$toare ce
vor modi)ica soarta !i destinul omenirii. 4n cosmos, se va
descoperi viaţa !i deodat$ va deveni limpede cum a ap$rut
viaţa pe "$m&nt.
'!adar, terenul con)runt$rii cu 7oua "aradigm$ a )ost
preg$tit de mult. Dumne+eu ne;a dat li#ertatea de a ne trans;
)orma viaţa în #inecuv&ntare sau #lestem, iar toate cele ce vor
s$ vin$ peste umanitate sunt produsele eJclusive ale g&nduri;
lor, vor#elor !i )aptelor noastre9
MCine are ocGi s$ vad$ !i minte s$ priceap$, c$ci BBB este
num$r de om9
8Jist$ un numitor comun al pro)eţiilor din spaţiul
non;cre!tin. 'st)el povestea evoluţiei umanit$ţii postapo;
caliptice devine unitar$, de!i provine de la grupuri a)late la
mare distanţ$ )i+ic$, social$ !i cultural$< indienii Hopi, inuiţii
din 'lasXa, dogonii din ')rica, maori din 7oua Peeland$,
maya!ii din (eJic.
"redicatul comun preveste!te instaurarea unei civili;
+aţii postteGnologice, în care omul va cunoa!te resorturile
energiei universale !i se va )olosi în evoluţia lui social$ de
toate resursele naturale pe care le va respecta !i din care î!i
va eJtrage toate necesit$ţile progresului. "opulaţia Xogui,
din Colum#ia, cunoscut$ ca M"a+nicii "$m&ntuluia)irm$
c$ ultimul ciclu al civili+aţiei asa cum o stim s;a declan!at
pe >? )e#ruarie === !i se va încGeia pe >? )e#ruarie => -9/
Un pro)et !i un lider amerindian, plecat dincolo de
"orţi în >??B, pe nume Leon 0GenadoaG, dup$ ce a studi;
at toate pro)eţiile legate de s)&r!itul civili+aţiei, din peisajul
sud;american, a tras o conclu+ie interesant$< MCur&nd, toţi cei
care cred c$ deţin o putere mare vor descoperi ce înseamn$ o
putere mare<putere
petrol, ga+, "uterea Creatorului.
nuclear$. 7u vordoar
7oi suntem mai avea c$r#une,
în trecere pe
acest "$m&nt,
suntem musa)irii Creatorului. 7e;apermis s$ vieţuim aici !i uite
ce am )$cut cu Creaţia lui. 'm otr$vit;o, am ruinat;o. 're toate
motivele s$ )ie m&nios !i cGiar este9
Dac$ ne g&ndim c$ sursele de ap$ sunt din ce în ce
mai compromise, c$ peste o treime din p$durile planetare au
)ost distruse !i c$ soarele emite cu ==N mai multe radiaţii,
înţelegem c$ se apropie plata )acturii. Totul, în Univers se
supune cau+alit$ţii. ' venit vremea con)runt$rii cu e)ecte;
le9 '!a cum cancerul devastea+$ structura vital$ din interior,
)$r$ a putea )i #locat în vreun )el, tot ast)el se va înt&mpla cu
distrugerea ţesutului eJterior al Lumii. Din con)runtare se
scap$ doar individual prin cunoa!tere, caritate !i speranţ$9
O alt$ pro)eţie interesant$, care aminte!te de vi+iu;
nile din 'pocalipsa lui 4oan îi aparţine unui lider spiritual
al irocGe+ilor, *anyaGdiyoX. 4n vi+iunea lui, apar patru oa;
meni înaripaţi care vin din direcţii di)erite !i care anunţ$,
pe r&nd, maladii necunoscute. Un monstru gigantic, ivit din
apele oceanelor, va porni o lupt$ teri#il$ cu oamenii, nimi;
cindu;i pe cei r$i. Unul dintre numele acestui monstru este
Mmaladia care te macin$ din interior. 4at$ c&t de
asem$n$toare
este mani)estarea acestui monstru cu teri#ilul cancer pe care
nimeni nu a reu!it, nici m$car s$;l de)ineasc$ p&n$ ast$+i.
îmi sun$ în minte o vor#$ înţeleapt$ a unui #un prieten,
%emus T$nase, pre!edintele 'natecor, care sun$ cam a!a<
MDac$ tr$ie!ti împ$cat, tr$ie!ti ca;n cer, îns$, dac$ tr$ie!ti în
p$cat, vei avea cancer Y
1inalul pro)eţiei lui *anyaGdioX, )$cut$ în >@?? este
)$r$ ecGivoc< MUn v&nt mare va m$tura "$m&ntul !i;l va cu;
r$ţa ca s$;l aduc$ la starea sa srcinar$. 'ceasta este
pedeapsa pentru ceea ce )acem Creaţiei.
O#serv$m a!adar raportul cau+alitate ; e)ect dintre om
!i planet$. 7u înt&mpl$tor, numim "$m&ntul (ama *eea9
3amanii
nostru, de pretutindeni
noi suntem mediul9> cred c$ Mmediul nu este în jurul
1oarte asem$n$toare cu pro)eţiile maya sunt cele apar;
ţin&nd tri#ului Hopi. 4at$, doar un )ragment< Mîntr;o +i, unele
stele se vor alinia produc&nd scGim#$ri radicale, va veni un
timp
al puri)ic$rii "$m&ntului, se vor produce scGim#$ri de climat !i
catastro)e nemaint&lnite, îns$ acest ceas nu este cunoscut de
nimeni în a)ara (arelui Creator9
înc$ o dat$ su#liniem numitorul comun cu 'pocalipsa
#i#lic$< M7imeni nu va !ti c&ndva sosi ceasul de pe urm$. Doar
Tat$l îl cunoa!te9
"entru Gopi, "$m&ntul a mai trecut de c&teva ori prin
acest proces de cur$ţare !i puri)icare. "rima lume ar )i )ost
nimicit$ de un )oc devastator venit din inima p$m&ntului.
' doua lume a )ost distrus$ c&nd "$m&ntul a deviat de la aJa
lui, !i gGeaţa ar )i acoperit întreaga planet$. ' treia civili+aţie
a )ost îngGiţit$ de un potop universal. 'ctuala lume în care
tr$im produce e)ectele unei dispariţii cau+ate de )l$c$rile veni;
te din cer. 0ingurele populaţii care s;au salvat de )iecare dat$,
continu&nd marea aventur$ a eJtinderii con!tiinţei, au )ost
cele care au tr$it în armonie cu natura. "ro)eţiile indienilor
Gopi au )ost at&t de precis descrise, cu o acurateţe a
in)ormaţiei
!tiinţi)ice at&t de clar$, înc&t cartea lor de pro)eţii, Hotevilla,
a )ost tradus$ în lim#i de mare circulaţie, de c$tre U780CO.
1oarte interesante sunt pro)eţiile Ginduse. 5&rstele
unui ciclu planetar sunt descrise în (aGa#Garata. Con)orm
descrierilor, noi ne a)l$m acum în epoca întunericului !i a
ignoranţei< ali Zuga. Timpul +eiţei distrugerii, ali, este
îns$ limitat. 0pre s)&r!itul civili+aţiei, raGma, care este sur;
sa tuturor universurilor vi+i#ile !i invi+i#ile, va co#ori pe
"$m&nt, se va încarna în )amilia unui #raGman #$tr&n !i;i va
învinge pe oamenii întunecaţi !i pe diavolii care slujesc Goţia,
crima !i minciuna9 8l va tre+i sc&nteia divin$ din )iecare om.
5or )i noi generaţii de oameni s)inţi care Mvor tr$i Timpul
"urit$ţii !i vor deveni
(aGa#Garata la )el
ne mai de limpe+i
spune precumluicristaluH.
c$, în timpul ali, gu;
vernanţii î!i vor pierde #unul;simt, se vor sminti, vor înc$rca
poporul cu #iruri !i taJe a#erante. Conduc$torii se vor co;
rupe at&t de mult înc&t, în loc s$;!i proteje+e supu!ii, le vor
deveni du!mani de moarte. Legile Luminii !i înv$ţ$turile lui
raGma vor )i înlocuite de l$comie, sete de putere nelimitat$,
invidie, ur$ !i des)r&u. Cei #ogaţi îi vor domina !i eJploata
pe cei s$raci, iar cei sla#i nu vor avea nici o !ans$ la progres.
"opoarele vor urma )alse !tiinţe, nimeni nu va mai avea în;
credere în nimeni, nici m$car în propria )amilie. MOamenii
vor )ugi din ţara lor, iar )oamea va veni peste tot. Cei ale!i vor
r$m&ne smeriţi !i în armonie, dar vor )i puţini. Ceilalţi se vor
r$+#oi cu natura, cu animalele !i cu semenii lor9 ; 5ana "rava.
Con)orm cele#rului %ene *uenon, umanitatea mo;
dern$ se a)l$ deja la s)&r!itul acestei ali Zuga, unde spiritua;
litatea a )ost ad&nc îngropat$ în ţ$r&na materialismului !i,
)iind una dintre cele mai negre perioade ale civili+aţiei, se
va s)&r!i prost pentru toţi cei care !i;au negat natura divin$9
4ns$, dup$ Mscr&!netul dinţilor, va urma o perioad$ lung$ de
pace !i prosperitate, c&nd un nou ciclu va începe pe "$m&nt.
5a urma o revenire la 5&rsta de 'ur, c&nd spiritul va domina
!i va modela armonios materia9
Clarv$+$torul !i pro)etul 8dgar Cayce vor#ea despre
s)&!itul timpului c&nd umanitatea va )i împ$rţit$ între cei care
î!i înţeleg natura comun$ !i se comport$ ca )raţii !i ceilalţi,
egocentrici !i separati!ti. 0emnele intr$rii în MTimpul(arilor
"re)aceri 0pirituale vor )i calamit$ţile naturale !i descoperi;
rea continentelor pierdute, care vor ie!i din oceane în urma
unor cutremure devastatoare. 4nteresant, dar in)ormaţiile lui
Cayce sunt coro#orate de pro)eţiile unui guru ti#etan, Dj[al
Gul, consemnate de 'ndre[ TGomas în 0Gam#alla, oa+a
de lumin$. 4at$ teJtul< MDup$ o serie de cutremure, insulele se
vor ridica din oceane în regiunea '+orelor, iar ruinele 'tlantidei
vor )i descoperite !i eJplorate. 'tunci va începe ciclul Tara, în
care
umanitatea
alte civili+aţiivadin
repre+enta
univers9 singurul popor planetar !i va înt&lni
4n >?, dup$ ce soldaţii germani au distrus o sinagog$
din 5ar!ovia, au )ost descoperite ni!te pergamente scrise în
jurul anului >===, care poart$ numele de Cartea pro)eţiilor.
'cestea au disp$rut din nou p&n$ în >??, c&nd au reap$rut
l&ng$ (oscova, la PagorsX, în arGivele unei m$n$stiri orto;
doJe. De!i sunt mulţi care;i contest$ autenticitatea, cartea
con;
ţine ni!te in)ormaţii care descriu cu o acuratete incredi#il$
evenimentele istorice ale r$+#oaielor mondiale, ale calamit$;
ţilor !i catastro)elor planetare trecute, printre care HirosGima,
7agasaXi, Cerno#îl !i altele care o s$ vin$9 5$ propun doar
un citat< MC&nd va începe 'nul O (ie, care vine dup$ 'nul
O (ie, p$m&ntul se va cutremura în mai multe locuri, !i
ora!ele
se vor pr$#u!i. Tot ceea ce va)i construit )$r$ ascultarea celor
înţelepţi va )i ameninţat !i distrus. Omul se va înc$p$ţ&na,
deoarece orgoliul este ne#unia lui. 7u va au+i avertismentele
repetate ale "$m&ntului !i, incediul va distruge noile %ome, iar
în mormanele
de ruine acumulate, s$racii !i #ar#arii vor je)ui, în po)ida legi;
unilor, #og$ţiile a#andonate. 'tunci 0oarele va arde p$m&ntul,
aerul nu va mai)i voalul care protejea+$ de)oc, va)i doar o
perdea
g$urit$, iar lumina)ier#inte va roade pielea !i ocGii...
4ncredi#il, dar scenariul eJplo+iilor solare, care pre;
ocup$ comunit$ţile !tiinţi)ice are eJact acelea!i predicate9
4n universul cuantic totul porne!te de la c&mpul in)ormaţi;
onal generat de tripartiţia< g&nd ; rostire ; acţiune, a!adar,
suntem cu toţii responsa#ili pentru tot ceea ce ni se va înt&m;
pla9 Doar tre+irea Con!tiinţelor ne mai poate salva9
4n anul >EB, concGistadorii spanioli, însu)leţiţi de
preoţii catolici, au declan!at un autoda)e în toate teritoriile
'mericii Centrale, d&nd )ocului distrug$tor toate arte)actele,
codeJurile !i c$rţile unor Mcru+i !i p$g&ni )ii ai întunericului.
'!a au disp$rut!iaproape
mai interesant în întregime
mai straniu m$rturiile
imperiu. Despre despre cel
civili+aţia
(aya a)l$m c&te ceva încep&nd cu secolul al l;lea !i mai
ales dup$ pierderea in)luenţei spaniole. în linii )oarte mari,
avem o imagine de ansam#lu a unei or&nduiri umane ie!ite
din comun. Con)orm cercet$rilor istorice !i antropologice,
maya!ii ar )i aparţinut celei mai avansate !i mai so)isticate
civili+aţii din 'merica precolum#ian$. între anii B== î.Hr.
!i ?== d.Hr., ei au ocupat regiunile din sudul (eJicului !i
din 'merica Central$. 'veau vaste cuno!tinte medicale, as;
tronomice, matematice !i de inginerie. 1oloseau un sistem
compleJ de Gierogli)e !i eJcelau în numerologie !i astrologie.
Dup$ o perioad$ în)loritoare, imperiul avea s$ intre într;o
cur#$ descendent$. C&nd au venit spaniolii, în >E==, ace!tia
au g$sit c&teva tri#uri disparate !i ruinele unei în)loritoare ci;
vili+aţii, compara#il$ cu 8giptul 'ntic. în ciuda a !ase secole
de declin, maya!ii î!i p$straser$ p&n$ la venirea concGistado;
rilor patrimoniul spiritual !i se îndeletniceau cu agricultura,
v&n$toarea !i predicţiile. 8vident, autoritatea ecle+iastic$ !i;a
impus programul de neanti+are a tot ceea ce nu corespundea
dogmei catolice !i ast)el, încep&nd cu anul >E==, indigenii
au )ost o#ligaţi s$ renunţe la vestigiile istorice, la temple, la
credinţe !i lim#$. Dup$ je)uirea te+aurului g$sit, noii guver;
natori ai 'mericii Centrale !i;au impus s$ !tearg$ orice urm$
a )ostului imperiu (aya. îns$ acest plan satanist nu s;a pe;
trecut întocmai, iar în secolul al 4;lea, c&ţiva cercet$tori
au scos la iveal$ cronici !i calendare de o preci+ie !i o
acurate;
ţe însp$im&nt$toare. "entru ei, anul solar numara BE,=
de +ile, mult mai precis dec&t calendarul gregorian !i cel
iustinian )olosite !i ast$+i în lume. Cuno!tinţele lor despre
mi!c$rile astrelor pe )irmament !i pro)eţiile lor legate de s)&r;
!itul timpului sunt ast$+i mai actuale ca oric&nd. Con)orm
calculelor astronomice, ne a)l$m în M+ilele de dinaintea alini;
eriiplanetelor.
=> între spaima pr$#u!irii glo#ale
!i speranţa evoluţiei
Din r$m$!iţele con!tiinţei în sudul (eJicului, istoricii
descoperite
au presupus c$ societatea maya era împ$rţit$ în caste
conduse
piramidal de regi, prinţi, guvernatori, s)$tuiţi de preoţi cu
vaste cuno!tinte despre Univers !i mecanica sa. 8conomia se
#a+a pe agricultur$, termenul de maya desemn&ndu;l pe Mcel
care culege porum#ulY 1oloseau ca moned$ de scGim# #oa#e
de cacao !i #uc$ţi de cupru. 4n ciuda unei culturi teGnologice
s$race, maya!ii, neav&nd cuno!tinte despre roat$, erau
eJtrem
de speciali+aţi în mi!c$rile astrelor, 0oarelui, "$m&ntului !i
ale multor planete, descoperite de restul p$m&ntenilor mult
mai t&r+iu, cum ar )i Uranus !i 5enus. Ora!ele lor erau precis
a!e+ate !i construite ţin&ndu;se cont de po+iţia stelelor !i
aliniate 0oarelui. Din )ragmentele de pergamente p$strate
a)l$m c$ maya!ii atri#uiau aceast$ cunoa!tere str$mo!ilor lor,
olmecii, care la r&ndul lor o primiser$ de la Mprimii oameni ve;
niţi pe "$m&nt>. 0pre deose#ire de noi, care )olosim sistemul
de numerotare +ecimal, populaţiile din 'merica Central$
precolum#ian$ aveau c$ #a+$ de calcul ci)ra =. Tradiţia lor
spune c$ multiplii lui = repre+entau cele +ece degete de la
m&ini plus cele de la picioare. 7umerele erau scrise vertical
!i, surprin+$tor, maya!ii cuno!teau ci)ra +ero.
8uropenii aveau s$ mai a!tepte c&teva milenii, p&n$ în
8vul (ediu, ca s$ a)le despre +ero de la ara#i. 4nteresant este
)aptul c$ maya!ii aveau mai multe calendare, )iecare a#or;
d&nd di)erit trecerea timpului, ceea ce le asigura deose#ita
preci+ie astronomic$. De eJemplu, Calendarul T+olXin are o
durat$ de B= de +ile !i cuprinde > perioade a c&te = de +ileR
se #a+ea+$ pe ciclul "leiadelor !i este considerat sacru, deter;
min&nd spirala evoluţiei con!tiinţei umane, în istorie, )iind
)olosit în scopuri religioase !i mai ales divinatorii. 8Jtrem de
interesant, dar B= de +ile este eJact perioada în care planeta
5enus este vi+i#il$, )ie la est, )ie la vest de 0oare. Uneori,
acesta mai este numit !i MCalendarul de > luni.
Un)olosit
!i era alt calendar se nume!te
în activit$ţile Haa#,
cotidiene cuprinde4nteresant
!i agricole. BE de +ile
este c$ acest calendar perimitea !i un calcul lung al +ilelor pe
o perioad$ de E >E ani, care acoperea evenimentele istorice
ale umanit$ţii !i totodat$ permitea o lectur$ liniar$ a timpu;
lui, pornind de la o dat$ )iJ$.
Ceea ce avea s$ ne preocupe pe toţi, mai ales ast$+i,
c&nd evenimentele planetare sunt at&t de evidente, sunt date;
le de început ale calendarului, > august >> î.Hr., !i datele
s)&r!itului s$u, adic$ pe > decem#rie =>.
Con)orm teoriilor celor doi speciali!ti în cronologia
maya, ar#ara Hand Clo[ !i Cari SoGan Calleman, calen;
darul planetar este )ormat din niveluri secvenţiale de timp
suprapuse unul peste cel$lalt. 1iecare nivel superior evoluea;
+$ de = de ori mai repede dec&t precedentul, ceea ce eJplic$
accelerarea timpului !i a progresului.
4n spiritul acestor eJplicaţii, putem constata c$ pro;
#lematica Orientului (ijlociu se înscrie per)ect în scenariul
maya.
Con)lictele r$#u)nesc cu )orţ$ av&nd )alsul temei re;
ligios. Ciclul de E >E de ani, de c&nd începe i#lia s$ )ie
cartea dominant$, se apropie de intrarea într;o nou$ spiral$.
Trecerea dintre paradigme se )ace violent, iar din >??? asis;
t$m la o accelerare a con)lictelor dintre semiţi.
La 4erusalim, autorit$ţile evreie!ti preg$tesc a treia re;
construcţie a Templului, îns$ ruinele lui se a)l$ su# moscGeea
lui Omar, locul sacru al 4slamului. O pro)eţie din Coran spu;
ne c$ M0)&r!itul lumii acesteia !i venirea 5ieţii 5e!nice se vor
petrece la a treia ridicare a Templului lui 0olomon.
Ceea ce tr$im noi ast$+i sunt consecinţele a cinci mi;
lenii de r$+#oaie, con)licte !i teri#ile lupte planetare pentru
"utere !i Dominare. 'm uitat c$ "$m&ntul este un decor viu,
care înregistrea+$ toate evenimentele generate în c&mpul
cuantic -g&nd ; rostire ; acţiune< LO*O0/. Din aceast$
perspectiv$ ne este mai u!or s$ pricepem c$ "$m&ntul se a)l$
într;un soi de carantin$, de mii de ani, din cau+a comporta;
mentului !i ase
pierde, totul Xarmei produseeste
trans)orm$ la nivel planetar.
vala#il M7imic
at&t pentru nu se
acţiunile
#ene)ice, c&t !i pentru celelalte.
Dac$ Hristos nu s;ar )i întrupat, s)&r!itul lumii noastre
ar )i început acum  === de ani. 5enirea (&ntuitorului !i
%evelaţia di n'pocalipsaGnloan ne;au )ost date de "rovidenţ$
tocmai pentru a înţelege c$ 8ternitatea se a)l$ ascuns$ în
1iinţ$ !i c$ (&ntuirea înseamn$ de )apt 4ndumne+eire9
(etodologia de predicţie cu ajutorul calendarelor ţinea
cont de toate variaţiile de decalaj dintre rotaţia planetei 5enus
!i aJa de rotaţie a "$m&ntului, ciclurile venusiene permiţ&nd
pre+icerea momentelor;cGeie pentru p$m&nteni. "ornindu;se
de la aceste o#servaţii, astronomii de ast$+i au introdus în cal;
culator data de >.>.=> !i au )$cut o descoperire
interesant$.
8Jact la aceast$ dat$, 5enus va disp$rea su# ori+ontul vestic,
în timp ce la r$s$rit, "leiadele vor )i peste ori+ont. 0im#olic,
putem spune c$, încep&nd cu aceast$ dat$, vom asista la
moartea sim#olic$ a planetei 5enus !i la na!terea "leiadelor.
în ciuda succesului de marXeting, pro)eţiile maya nu
au )ost înţelese eJact de toat$ lumea. Unii î!i construiesc pro;
pria poveste despre aceast$ civili+aţie disp$rut$ într;un mod
misterios, alţii anunţ$ s)&r!itul lumii pe > decem#rie =>.
Carlos arrios, eJpert în antropologie, istorie !i spe;
ciali+at în calendarele maya, are o conclu+ie u!or di)erit$<
MLumea nu se va termina, ci va )i )undamental trans)ormat$,
indienii au calendare pe care !tiu s$ le interprete+e în mod
precis, ceea ce n;a! putea spune despre occidentali.
Omenirea va continua s$ eJiste, dar într;un alt mod. 0tructurile
materiale se vor scGim#a. Din acel moment, vom avea
oportunitatea de a )i mai umani9
0peciali!tii în calendare, calcul&nd di)eritele perioade
de timp pro)eţite de maya!i, trag conclu+ia c$ aceast$ uria;
!$ trans)ormare de paradigm$ a început în >?A@. De atunci,
dogma materialist$ se n$ruie, dar antren&nd îns$ distrugerea
mediului, )avori+&nd Gaosul social, cri+ele )inanciare, r$+;
#oaiele
aceast$!iperspectiv$
modi)ic$rile>.>.
climaterice dramatice.
=> va )i o dat$ '!adar, din !i nu
a rena!terii,
a morţii.
(aya!ii, cei consideraţi de populaţiile din 'merica
Central$ ca )iind Mpa+nicii timpului, se re)er$ la >.>.=>
ca la o dat$ a %ena!terii, si nu a (orţii. Occidentalii cad prad$
unei reţete de marXeting c&nd intr$ în vria s)&r!itului
lumii.
4n Cartea Destinului -am \uj/, Carlos arrios cGes;
tionea+$ peste B== de urma!i ai maya!ilor, preoţi, !amani,
!i constat$ un numitor comun al pove!tilor lor< dup$ cele;
#ra dat$, începe Lumea 7ou$ a celui de;al Cincilea 0oare.
7imic nu se pierde în Univers, dar tot ceea ce se na!te tre#uie
s$ moar$ pentru a evolua. 'st)el, dup$ =>, nu va disp$rea
Universul, ci doar civili+aţia uman$, cu vecGile ei energii,
)iind înlocuit$ de o alta, supus$ altor reguli !i av&nd cu totul
alt timp9
Con)orm credinţelor maya, umanitatea a cunoscut deja
moartea a trei sori !i se preg$te!te pentru r$cirea celui de;al
patrulea. 1iecare etap$ a )ost urmat$ de cataclisme cau+ate
de
geniile elementelor< cutremure, erupţii vulcanice, inundaţii.
"ro)eţiile legate de moartea celui de;al patrulea 0oare vor#esc
despre M)oculcare va veni din cer. Clasi)icarea timpului în
patru
epoci nu este apanajul maya!ilor sau al a+tecilor, ci o reg$sim
deopotriv$ în "urana vecGii 4ndii, unde timpul este împ$rţit
în patru ere< 0atya Zuga -v&rsta de aur/, Treta Zuga -v&rsta de
argint/, D[apara Zuga -v&rsta de #ron+/ !i ali Zuga -v&rsta
de )ier/ !i în t$#liţele caldeene unde timpul are patru sGar.
3amanii intervievaţi de arrios în cartea sa a)irmau c$,
dup$ ce se va s)&r!i timpul acestei civili+aţii, cei care au con;
!tiinţa eJtins$, capa#il$ s$ înţeleag$ sensul 8Jistenţei vor
intra într;o nou$ v&rst$ de aur. M5a veni vremea în carejocul va
)i înlocuit de acţiune. (ulte spirite puternice, ie!ite de su#
povara
venind cutimpului, au decis
mari puteri s$;i s$ se încarne+e
tre+easc$ pe ceiîncare
aceste vremuri,
vor s$
Tr$iasc$, îns$ tre#uie spus c$ !i din partea Um#rei vin în
aceste vremuri entit$ţi care se vor str$dui s$ p$stre+e
am$girea !i sclavia. (agia va)i de am#ele
p$rţi9 Toate se vor scGim#a, dar gradul de su)erinţ$ sau de
)ericire va depinde de)iecare dintre noi9
'm v$+ut c$ în vi+iunea !amanic$ asupra evoluţiei
con!tiinţei Mde+l&narea lumii vecGi începe în >?A@, c&nd se
declan!ea+$ o perioad$ de tran+iţie planetar$ de la economia
centrali+at$ c$tre cea li#eral$. 4n >??, consumismul ca va;
loare )undamental$ a sistemului capitalist era împ$rt$!it în
toat$ 8uropa.
1oarte interesant$ este o pro)eţie culeas$ de Carlos
arrios în Cartea Destinului, de la un vraci din (eJic< M5a
veni timpul în care #anii vor )i simple G&rtii )$r$ valoare, #$ncile
se vor pr$#u!i, #locurile înalte vor r$m&ne )$r$ ap$ !i curent.
Cur&nd, #oli n$scute dintr;o alimentaţie arti)icial$ vor ataca
populaţiile ţ$rilor industriali+ate. 3i atunci, c&nd tot sistemul se
va pr$#u!i, vom )i )orţaţi s$ ne concentr$m asupra noastr$ !i a
p$m&ntului9
 De!i )$cut$ cu aproape dou$ decenii în urm$, aceas;
t$ predicţie ne îngrijorea+$ ast$+i prin acurateţea sa9 De la
isiGasmul care vor#e!te despre %$+#oiul 7ev$+ut p&n$ la
pro)eţiile maya care opun Luminii Um#ra, trec&nd desigur
prin mitologiile popoarelor, înţelegem c$ se duce o lupt$ te;
ri#il$ între evoluţie !i stagnare, între progresi!ti !i retrogra+i,
între ine !i %$u9
Leon 0GendonuaG, un vraci din *uatemala, studiind
calendarul T+olXin, a tras urm$toarea conclu+ie< MTr$im într;o
lume polari+at$< po+itiv;negativ, noapte;+i, #$r#at;)emeie.
Lumina !i Um#ra au nevoie una de cealalt$, c$ci se a)l$ în
ecGili#ru, dar, în momentele prin care trecem acum, partea
Um#rei este
)oarte puternic$ !i )oarte Got$r&t$ în privinţa o#iectivelor sale.
"riorit$ţile ei sunt sta#ilite, !i ierarGia sa, per)ect structurat$.
0t$p$nitorii
conectarea cu Um#rei acţionea+$
spirala celei de;aîncerc&nd s$ ne
Cincea Lumi în împiedice
=>9
4n vi+iunile !amanice ciclurile prin care a trecut uma;
nitatea au )ost dominate de cele patru elemente constitutive<
p$m&nt, ap$, aer, )oc. îns$ noi !tim, at&t din cultura orien;
tal$, c&t !i din e+oterismul occidental, c$ sunt cinci elemente
într;un întreg< ]uinta 8ssentia. 'l cincilea element, care este
totodat$ !i guvernatorul celorlalte !i se nume!te 8ter. 'cest
element rare)iat al atmos)erei este cel mai activ din Univers,
penetrea+$ orice spaţiu, transmite unde de energie pe toa;
te )recvenţele, de la aura uman$ p&n$ la tele)onia mo#il$.
'!adar, cel de;al cincilea element, coordonatorul, Mcreierul
celorlalte patru, nu este de srcine material$.
în structurile 'D7;ului se a)l$ întreaga in)ormaţie
cosmic$. în regiunea eterat$ a )iinţei noastre, în 0pirit se a)l$
Calea, 'dev$rul !i 5iaţa. Dumne+eu ne;a )$cut cinstea s$ ne
locuiasc$9
(aya!ii au prev$+ut de mult trecerea de la dimensiu;
nea material$ la cea spiritual$ sau eteric$.
 Con)orm credinţelor lor, umanitatea a cunoscut deja
trei cicluriR acum, se a)l$ spre s)&r!itul celui de;al patrulea, iar
din => intrarea în dimensiunea celui de;al cincilea 0oare.
Con)orm tradiţiilor maya, primul soare, (atlactil'tl,
a guvernat  ==A ani, iar în acea perioad$, pe Terra rasa do;
minant$ era a uria!ilor. Civili+aţia aceea a )ost distrus$ de
ap$< 'pacGioGuali+tli -potop/. Umanitatea de atunci a )ost
trans)ormat$ în am)i#ieni, pe!ti. Un singur cuplu a supravie;
ţuit, repopul&nd p$m&ntul.
'l doilea ciclu s;a a)lat su# domnia lui 8Gecoatl!i a du;
rat  =>= ani. 'cest soare a )ost distrus de 3arpele 5&ntului,
oamenii au )ost trans)ormaţi în maimuţe. 'lt cuplu unanoid
a supravieţuit, reînnoind umanitatea.
'l treilea soare, Tley^uiaGuillo, a guvernat ciclul timp
de  =A> ani )iind distrus de )oc. Cuplul a supravieţuit m&n;
c&nd un )ruct magic
Distrugerea vine numit
dup$ Et+incoacoc.
=B de ani, prin )oame, s&nge
!i )oc... Urma!ii maya!ilor anunţ$ mari scGim#$ri !i pro)unde
trans)orm$ri. 7oua er$ va )i re+ultatul alinierii aJei polare cu
centrul galaJiei noastre. "e > decem#rie =>, pentru prima
oar$ într;un an platonician -B === ani temporali/, soarele se
va în$lţa al$tur&ndu;se planurilor ecliptice ale C$ii Lactee
)orm&nd o cruce cosmic$ aceasta ne)iind altceva dec&t încar;
narea 'r#orelui 5ieţii, cunoscut în toate tradiţiile spirituale
ale lumii.
'ceast$ aliniere va descGide un canal prin care energia
cereasc$ va trece prin "$m&nt, puri)ic&ndu;l pentru a;l ridica
la un nivel mult mai înalt de vi#raţie9
iologul suede+ Cari SoGan Calleman, eJpert în on;
cologie !i coautor a numeroase articole despre civili+aţia
'mericii Centrale !i de 0ud, consider$ c$ în Calendarul
(aya este înci)rat$ Mteoria totului !i c$ nu vom putea înţe;
lege cu adev$rat ce se va înt&mpla în => dec&t atunci c&nd
vom înţelege c$ tr$im într;un proces continuu de creaţie
structurat în cicluri planetare !i cosmice.
 3i cele#rul )i+ician 0tepGen Ha[Xing, în 0curta istorie
a timpului, scrie c$, dac$ umanitatea ar descoperi o teorie a
totului, principiile generale ar tre#ui s$ )ie simple, pe înţe;
lesul tuturor, nu doar a unui num$r mic de savanţi< M'tunci
vom )i toţi ; )iloso)i, oameni ai !tiinţei ; în stare s$ lu$m parte
la discuţia despre raţiunea eJistenţei Universului. *$sirea r$s;
punsului la aceast$ între#are ar)i ultimul trium) al înţelepciunii
umane, c$ci am cunoa!te ast)el planul lui Dumne+eu.
Dac$ unul dintre cei mai complec!i )i+icieni !i mate;
maticieni moderni scrie c$ evoluţia Universului nu are cum
s$ )ie rodul Ga+ardului, ci, dimpotriv$, este un act din (area
Oper$ a lui Dumne+eu, înseamn$ c$ a#solut tot ceea ce s;a
înt&mplat se înt&mpl$ !i va urma, corespunde unui scop din
care )ace parte !i eJistenţa noastr$9
ar#ara Hand Clo[, eJeget a Calendarului (aya, sus;
ţine c$ ciclurile
corespund unorevoluţiei trasate
importante în calendar
perioade sunt
cosmice. asociate siei
"erspectiva
asupra timpului eJclude liniaritatea. Lumea nu e plat$ !i mate;
rialist$, ci este structurat$ pe niveluri multiple, îm#inate unul
în altul asemenea cercului în cerc. 'ceast$ spiral$ a timpului
cunoa!te o contracţie încep&nd cu >???, de aici !i sen+aţia
ge;
neral$ c$ timpul s;a scurtat.
Te+a c$ timpul se accelerea+$ în evoluţia con!tiinţelor
i;a )$cut pe Calleman !i Clo[ s$ scrie într;un studiu comun
c$ Mam început s$ ne de+volt$m mai rapid în urm$ cu >= ===
de ani, c&nd Gomini+ii au evoluat în oameniR apoi !i mai
repede, c&nd am început s$ ne de+volt$m civili+aţiile, pe la
>> î.Hr. !i din ce în ce mai repede p&n$ la de#utul revoluţiei
industriale din >@EE.
Dac$ ne juc$m puţin cu calculele matematice, o#ţinem
o imagine de ansam#lu tul#ur$toare< încep&nd cu >???, com;
primarea timpului este uluitoare.
"$i, dac$ umanit$ţii i;au tre#uit E >E de ani p&n$ la
utili+area teGnologiilor, vedem cum numai în secolul al ;lea
am +#urat în cosmos, am reali+at sateliţi de comunicaţii !i plat;
)orme de sociali+are on line.
Con)orm teoriei celor doi, accelerarea timpului ar con;
duce evoluţia în cursul unor perioade din ce în ce mai scurte,
culmin&nd spre s)&r!itul anului =>>. încep&nd de atunci, ne
vom plasa într;o realitate planetar$ dominat$ de cutremure
devastatoare. Decorul lumii vecGi tre#uie s$ dispar$, pentru
a )ace loc unei noi 0cene9
Un alt calendar interesant este cel a+tec, derivat de la
maya!i !i care este împ$rţit în dou$. O versiune solar$ cu
aplica#ilitate în agricultur$, administraţie !i viaţa cotidian$
!i o versiune selenar$ pentru predicţii astrologice !i interpre;
t$ri religioase. 'nii solari erau divi+aţi în > luni a c&te = de
+ile, plus înc$ cinci +ile suplimentare, iar calendarul liturgic
avea > luni )ormate din A;? de +ile. '+tecii au o#servat c$
la )iecare+i,Eprilej
aceea!i de anide trecerea c$tre ceremoniale.
mari )estivit$ţi noul an -revelionul/ pica în
Ca !i la maya!i, perioadele de (are Trans)ormare ale
planetei se consum$ la )iecare > === de ani, )iJ la jum$;
tatea unei revoluţii complete a soarelui -anul platonician de
aproJ. B === ani/. 5i+iunile lor asupra "ragului din =>
este aproape identic$ maya!ilor.
"uri)icarea "$m&ntului începe în >?A@ !i va repre+enta
Tran+iţia c$tre %ena!terea Con!tiinţei (ultidimensionale.
4n aceast$ perioad$ au !i vor avea loc mari tul#ur$ri n$scute
din Mîncle!tarea )iilor luminii cu cei ai întunericului;, r$+#oa;
ie, Gaos social, distrugerea mediului, catastro)e !i cataclisme
naturale. Tran+iţia se va încGeia odat$ cu realinierea aJei po;
lare cu centrul sistemului nostru solar. Dup$ aceste vremuri
teri)inate, omenirea va intra într;o nou$ epoc$ a Luminii !i
înţelepciunii, numit$ de a+teci 8ra 4t+a.
în cultura (aya, st$p&nul Timpului !i al Ciclurilor
se nume!te "acal 5otan, un )el de Hermes (ercurios
Trismegistus sau TotG, dac$ nu cumva este acela!i +eu, su#
)orme !i denumiri di)erite.
 în anul >?E, a )ost descoperit$ în piramida Templul
4nscripţiilor -[[[.egipt.J)orum.ro:post:@B:l:"iatra_de_
la_"alen^ue:/ o piatr$ )unerar$ care spune povestea lui "acal
5otan -B>;BA d. Hr./ !i care a domnit E de ani în "alen^ue
-7aG CGan/. 'cesta, asemenea precursorului s$u "itagora,
a)irma< MTotul este num$r, Dumne+eu este un num$r, iar uma;
nitatea este legat$ om#ilical -energetic/ de galaJie.
Con)orm calculelor sale, ciclul de B === de ani se în;
cGeie pe >.>.=>.
(aya!ii pro)eţiser$ c$ omenirea, în evoluţia ei în acest
ciclu, va uita de apartenenţa ei la întreg, se va de+ice de le;
g$turile )undamentale cu universul, iar natura va aluneca
în Msomnul ignoranţei, intoleranţei !i al distrugerii, misiunea
maya!ilor )iind aceea de a transmite Mumanit$ţii mesajul
Tre+irii. "acal 5otan a murit în BA, morm&ntul s$u )iind
sigilat
mai sus,nou$ ani mai t&r+iu !i redescoperit, a!a cum am ar$tat
în >?E.
între B? -BA`? ani/ !i >?E s;au scurs > B= de ani
-><B= ; )recvenţa arti)icial$ a timpului împ$rţit în +i ; >
ore !i noapte ;> ore/. între B? !i => se scurg > = de ani
-><= este )recvenţa universal$ a timpului/.
'cum s$ constat$m c&teva Mcoincidenţe matematice.
'm v$+ut c$ pentru maya!i !i a+teci, la )iecare E de ani, re;
velionul pica în aceea!i +iR morm&ntul lui "acal 5otan a )ost
redescoperit în >?E, iar de la cucerirea spaniol$ din >?
p&n$ în => se vor scurge eJact E= de ani. Dac$ oper$m
cu adunarea teoso)ic$, avem E`@ -!apte +ile, !apte planete,
!apte cGaXre, !apte guvernatori planetari, candela#ru cu !apte
#raţe din Templul lui 0olomon, !apte )recvenţe cere#rale etc/.
'st$+i, ne a)l$m spre s)&r!itul epocii întunericului, !i dup$
decem#rie => ne vom a)la în noua paradigm$ a Luminii.
5a începe un nou ciclu în care umanitatea, natura !i universul
vor )i Mo singur$ (are 1iinţ$Y 'ceasta este taina maya!ilor9
4deea lui "acal 5otan cum c$ universul este multidi;
mensional !i c$ a#solut totul se leag$ între lumea v$+ut$ !i
cea nev$+ut$ este con)irmat$ !tiinţi)ic de pro)esorul de )i+ic$
*eo))rey CGe[, de la Universitatea erXeley, care a ela#o;
rat teoria ootstrap;ului cosmic. Termenul de #ootstrap
descrie coneJiunile !ireturilor care se încruci!ea+$ pe #ocanc.
De aici, pro)esorul de)ine!te universul ca )iind o M.ţes$tur$ di;
namic$ de evenimente a)late in interconeJiune.
Teoriile cuantice postulea+$ !i ele acela!i lucru< pro;
priet$ţile unei p$rţi din aceast$ Mţes$tur$ sunt legate Mom#i;
lical de propriet$ţile celeilalte p$rţi, iar interconeJiunea lor
determin$ structura întergii ţes$turi. (ai simplu !i mai pe
înţeles< universul din care )acem !i noi parte ca microcosmos
nu mai poate )i descompus în p$rţi autonome care evolue+$
separat, ci ne a)l$m cu toţii ; oameni, plante, animale, stele,
planete, clustere galactice ; într;un Tot.
'cestea sunt predicatele marilor religii9
4n istoria civili+aţiei s;au asociat cu aceste idei !i
Hipocrate, cu a lui
della (irandola, cuteorie 0impatia
Unitatea tuturor)iecare
care leag$ lucrurilor, !i "ico
creatur$ de
celelalte.
Un alt eJeget al pro)eţiilor maya este *regg raden,
autorul #estsellerului internaţional Tre+irea la punctul +ero.
8l pre+ice c$ p&n$ în => polii p$m&ntului se vor scGim#a.
*regg raden scrie în cartea sa c$ teGnologiile pe care
le cunoa!tem p&n$ ast$+i nu vor mai )i )olositoare în noua pa;
radigm$ de dup$ =>, cu eJcepţia M)ree energy studiat$ !i
postulat$ de 7iXola Tesla, cele#rul inventator s&r# cu srcini
rom&ne!ti. înţeleg&nd )oarte #ine )enomenele de unde elec;
tromagnetice, raden a ela#orat o teorie în care "$m&ntul î!i
cre!te, în ultima vreme, )recvenţa de #a+$ -vi#raţia/, în timp
ce )orţa c&mpului s$u magnetic descre!te, ceea ce va
conduce
la inversarea polilor.
"entru a avea o vi+iune mai ampl$, s$ vor#im puţin
despre re+onanţele 0cGumann. 'cestea sunt unde cvasista;
ţionare, greu detecta#ile care acţionea+$ într;o cavitate cu;
prins$ între supra)aţa p$m&ntului !i ionos)er$.
 4n >?B, iroul 'merican de %adiopropagare a m$;
surat aceast$ verita#il$ und$ Mcere#ral$ a "$m&ntului !i a
evaluat;o la @,E Gert+i sau cicluri pe secund$. 'ceste unde
sunt in)luenţate de ciclurile de pete solare care se repet$ la
un interval de >> ani si de activitatea electric$ a atmos)erei.
%evenind la teoria lui raden, eJpus$ în Tre+irea la
punctul +ero, pro)esorul annerjee de la Universitatea din
7e[ (bJico demonstrea+$ c$, într;adev$r, c&mpul magne;
tic planetar a pierdut jum$tate din intensitatea sa în ultimii
 === de ani, iar datele actuale arat$ c$ intensitatea acestui
c&mp a r$mas la AN )aţ$ de valoara sa energetic$ de acum
 === de ani. Toate aceste date converg spre ideea c$ într;un
timp relativ apropiat polii magnetici ai p$m&ntului vor )ace
rocada.
"e > ianuarie ==, în 0undey Times a ap$rut un arti;
col semnat de mai mulţi oameni de !tiinţ$, care argumentau
aceast$ virtual$ inversare a polilor, o#serv&nd apariţia unor
MvorteJuri în c&mpul magnetic terestru deasupra 'tlanticului
de 0ud !i a 'rticii.
7ils Olsen, cercet$tor la Centrul Dane+ "entru 3tiinţ$
"lanetar$ a declarat c$ nucleul p$m&ntului su)er$ modi)ic$ri
colosale< Maceasta ar putea corespunde st$rii în care operea+$
geodinmica "$m&ntului, înainte de inversarea polilor
magnetici.

Coro#or&nd
seac$< toate aceste
în ritmul acesta teorii, re+ult$
de descre!tere o conclu+ie
a c&mpului planetar,
magnetismul terestru va )i nul în =>. 0emnele prevesti;
toare ale acestor permut$ri )undamentale ar )i atunci c&nd
p$s$rile migratoare vor +#ura în sens gre!it, #usolele nu vor
mai indica nordul, iar sateliţii vor )i ar!i din cau+a radiaţiei
solare.
Ceea ce devine interesant este c$, încep&nd cu ==?,
#usolele militare au înregistrat ni!te anomalii de >E;= de
grade în indicarea nordului magnetic, iar din ce în ce mai
mulţi sateliţi au început s$ se pr$#u!easc$ pe sol.
 Con)orm eJegeţilor care au studiat ciclicitatea eveni;
mentelor planetare, cu aproJimativ A== === de ani în urm$,
"olul 7ord a ocupat locul "olului 0ud.
între#area care a r$mas vala#il$ p&n$ ast$+i este dac$
aceast$ inversare este produsul unui eveniment eJcepţional
sau se derulea+$ dup$ un scenariu presta#ilit. Unii geo)i+icieni
sunt parti+anii ideii c$ polii s;au inversat în toate timpurile.
"e un calcul matematic care ţine cont de vecGimea soa;
relui !i a Terrei, ei au evidenţiat c$ scGim#area polilor se în;
t&mpl$ dup$ un ciclu de aproJimativ E== === de ani.
0peciali!tii în paleomagnetism înt$resc aceste teorii cu
studii e)ectuate pe urme vecGi de lav$ !i care indic$ urm$;
torul )apt< într;o perioad$ plasat$, de data aceasta cu c&teva
milioane de ani în urm$, "olul 7ord s;ar )i deplasat cu mai
multe grade pe +i, )iecare grad acoperind >>> Xm de p$m&nt.
Un alt calcul
studiind deose#it
coralii, de intersant
au o#ţinut in)ormaţiieste cel al geologilor
de maJim$ utilitate. care,
'st$+i, pe cocGilia coralilor sunt BE de cercuri de
cre!tere anual$, în timp ce coralii;)osil$, dat&nd de aproJi;
mativ == de milioane de ani, comportau A=.
"ornind de la aceast$ o#servaţie, geologii a)irm$ c$ în
vremuri imemoriale anul avea A= de +ile )aţ$ de cele BE ale
timpului nostru. Cu alte cuvinte !i ceva mai compreGensi#il,
putem s$ ne imagin$m c$ pe "$m&nt au )ost unit$ţi de timp
di)erite.
'st$+i, Terra î!i încetine!te rotaţia în jurul propriei
aJe, dar î!i eJtinde revoluţia în jurul soarelui, de unde !i Msen;
+aţia general$ de scurtare a timpului.
Cu toţii suntem deja )amiliari+aţi cu scurtarea +ilei,
lumina de la  de ore la >B.
%e+onanţele 0cGumann, pe care *regg raden le con;
sidera #$t$ile inimii "$m&ntului, !i;au scGim#at )recvenţa
de la @,A Gert+i p&n$ la aproape > de Gert+i -> cicluri pe
secund$/.
Timp de milioane de ani, Terra !i;a p$strat )recvenţa
de re+onanţ$ )undamental$ care corespunde cu starea de re;
laJare cere#ral$, îns$, încep&nd cu >?A=, s;a constatat
aceast$ accelerare vi#ratorie.
La începutul anului ===, cercet$torii norvegieni în
cola#orare cu ru!ii au demonstrat c$ "$m&ntul are o vi#raţie
intern$ de > Gert+i.
Con)orm matematicianului Leonardo 1i#onacci ; care
a pu#licat în >= Li#er a##aci, unde eJpune modelul de cal;
cul care avea s$;i poarte numele< !irul lui 1i#onacci, pornind
de la num$rarea cu nou$ ci)re plus +ero, în care )iecare ter;
men este egal cu suma termenilor precedenţi ; planeta noas;
tr$ se îndreapt$ spre o vi#raţie )undamental$ de > cicluri
pe secund$, ceea ce se mulea+$ per)ect pe percepţia maya
asupra timpului. Din aceast$ perspectiv$ cercet$torii vor#esc
despre o scGim#are vi#ratorie a "$m&ntului, care din punct
de vedere Gert+ial corespunde st$rii cere#rale de con!tiinţ$
eJtins$, de cuvinte,
Cu alte meditaţie.
dac$ în eta -con!tient/ percepţiile ne;
uronale decriptau universul tridimensional, limitat de spaţiu
!i timp, în 'lpGa -su#con!tient/ percepţiile se nuanţea+$ !i
putem între+$ri realit$ţile MLumii de Dincolo.
"rin scGim#area pulsatorie a Terrei de la @,A cicluri pe
secund$ la >, omul va ie!i din starea de Msomn !i va intra
în M(area Tre+ire, a!a cum prev$d maya!ii. 'dmiţ&nd po;
si#ilitatea scGim#$rii polilor între ei, putem s$ ne imagin$m
c$, din =>, 0oarele va r$s$ri la vest !i va apune la est, iar pe
m$sur$ ce ne apropiem de Mpunctul +ero, cum scrie arden,
+iua lumina se va reduce de la  de ore la >B.
4ntrarea într;o alt$ re+onanţ$ ne va proiecta într;o di;
mensiune în care tot ceea ce g&ndim se va mani)esta imediat,
!tiind deja c$ timpul este unitatea de m$sur$ care;i permite
g&ndului s$ devin$ realitate9
Louis de roglie, laureat al "remiului 7o#el pentru
)i+ic$ în >??, enunţa o teorie con)orm c$reia, de!i trecutul,
pre+entul !i viitorul eJist$ în spaţiu;timp, iar dinamica tim;
pului ne apare ca o succesiune a lumii materiale, în realitate
evenimentele care !i;au ar$tat e)ectele în plan concret eJist$,
în potenţial, anterior momentului în care sunt descoperite.
Ca !i #udismul, )i+ica cuantic$ postulea+$ c$ nu eJist$
spaţiu !i timp, ci doar g&nduri generatoare de realit$ţi.
'!adar, dac$ aceast$ convenţie spaţio;temporal$ ar
disp$rea, intenţiile noastre s;ar materiali+a instantaneu.
"e m$sur$ ce ne apropiem de )atidicul =>, eJege;
ţii pro)eţiilor maya, printre care !i *regg raden, vor#esc
despre modi)icarea structurii 'D7;ului uman de la dou$ la
dou$spre+ece ramuri, ceea ce înseamn$ c$ înveli!ul nostru )i;
+ic va )i preg$tit s$ accepte !i s$ înţeleag$ o nou$ dimensiune
eJistenţial$ în care s$ nu mai eJiste #ariera timpului.
%e)eritor la scGim#area de paradigm$ !i catastro)ele
din perioada de tran+iţie, doctorul 'leXsei 7. Dimitriev de la
4nstitutul de *eologie, *eo)i+ic$ !i (ineralogie al 'cademiei
de 3tiinţe
c$ între din 0i#eria
>?B !i >?? anum$rul
constatat,
total)$c&nd studii comparative,
al catastro)elor naturale
-uragane, tai)unuri, inundaţii, tsunami, cutremure/ a crescut
cu >=N.
ar#ara Hand Clo[ este convins$ c$ în perioada ime;
diat urm$toare, =>>;=>, "$m&ntul va intra într;un spaţiu
)otonic, iar aceste particule elementare vor )orma o ^uant$
de c&mp electromagnetic re+ultat în urma ciocnirii dintre un
po+itron !i un electron. 'ceast$ trecere va aniGila toate c&m;
purile noastre magnetice !i electrice.
"e aceast$ teorie se #a+ea+$ *regg raden c&nd scrie<
M 4n =>, toate teGnologiile noastre #a+ate pe consum nu vor
mai )i #une de nimic. Cu eJcepţia energiilor li#ere, nimic ce
contravine ecGili#rului universal nu va mai )uncţiona9
4n secolul al l;lea, astronomul engle+ 0ir 8dmund
Halley, urm$rind )irmamentul, a descoperit c$ trei stele a)la;
te în "leiade !i locali+ate în constelaţia Taurului aveau cu
totul alte po+iţii dec&t cele transmise de anticii astronomi
greci. Or, ce eroare comis$ )ie de Halley, )ie de precursorii
s$i poate )i trecut$ cu vederea, întruc&t di)erenţele de carto;
gra)iere sunt )oarte mari. De aici, #ritanicul a tras conclu+ia
c$ "leiadele se mi!c$ dup$ un sistem #ine organi+at. "este
aproJimativ un secol, astronomul german 1riedricG \ilGelm
essel va con)irma teoria lui Halley.
Ulterior, alţi astronomi, printre care !i spaniolul Sose
Comas y 0ola, au încercat s$ postule+e c$ "lediadele !i alte
stele )ac parte dintr;un sistem planetar propriu. Dup$ ce s;a
descoperit steaua principal$ -soarele/ din "leiade, numit$
'lcion, s;a calculat c$ sistemul nostru solar are nevoie de
aproJimativ E === de ani -anul platonician/ ca s$;!i parcurg$
revoluţia în jurul lui 'lcion înainte de a reveni la punctul
de plecare !i c$ între galaJia noastr$ !i sistemul "leiadelor
eJist$ o ne#uloas$ gigantic$ situat$ la == de ani;lumin$ de
"$m&nt. De aici s;a putut trage conclu+ia c$ la aproJimativ
> E== de ani întreg sistemul nostru solar traversea+$ aceast$
ne#uloas$ care este )ormat$ din )otoni -particule de energie
luminoas$/.
Con)orm o#servaţiilor lui Sose Comas y 0ola, 0oarele
nostru se a)l$ pe punctul de a trece înc$ o dat$ prin aceast$
#arier$ electromagnetic$ !i, cu c&t se apropie mai mult de
centura de )otoni, cu at&t "$m&ntul cunoa!te activit$ti se;
ismice !i vulcanice, tornade, tai)unuri, inundaţii, precum !i
agravarea g$urilor de o+on, iar 0oarele î!i eJtinde activitatea.
"e data de >E )e#ruarie ==>, comunit$ţile oamenilor
de stiint$ de la 7'0' au anuntat c$ 0oarele a su)erit modi;

)ic$ri importante<
magnetici c&mpul
ai 0oarelui vor s$u magnetic
r$m&ne ast)el s;a
p&n$inversat !i polii
în =>.
'ceast$ tran+iţie se petrece la )iecare >> ani.
De!i c&mpul magentic terestru este di)erit de cel solar,
am#ele au linii de )orţ$ încGise l&ng$ ecuator !i descGise l&n;
g$ poli. 'cest gen de c&mp este numit dipol. C&mpul dipo;
lar al 0oarelui este de o sut$ de ori mai puternic dec&t cel al
"$m&ntului, iar petele solare, sursa unor noduri magentice
)oarte intense, pornesc în spiral$ spre planetele sistemului, în
timp ce c&mpul dipol dispare. De aici !i intensi)icarea
activit$ţilor
vulcanilor, precum !i eJacer#area activit$ţii )aliilor su#terane.
 4n anii ?=, nava spaţial$ Ulysses, conceput$ de 7'0'
în cola#orare cu 80' -8uropean 0pace 'gency/, a )ost lansa;
t$ deasupra or#itelor planetare pentru a monitori+a !i culege
date despre 0oare, polii acestuia !i repercusiunile asupra ga;
laJiei. 4n urma anali+$rii datelor aduse, )i+icianul David H.
HatGa[ey, specialist 7'0', a)irma c$ ciclul solar va culmi;
na între anii =>=;=>> !i c$ în aceast$ perioad$ activitatea
0oarelui va )i mult mai intens$ dec&t a )ost o#servat$ în ul;
timii == de ani. Cur&nd, i s;a al$turat !i )i+icianul %o#ert
\ilson care înt$re!te conclu+ia con)ratelui admiţ&nd c$ vi;
itorul ciclu solar va culmina spre s)&r!itul acestui an !i va )i
unul dintre cele mai violente din ultimii E= de ani.
Ceea ce îngrijorea+$ cel mai mult sunt petele solare care
pot in)luenţa nivelele de radiaţie ultraviolet$ !i a ra+elor ,
unde !i particule care a)ectea+$ Got$r&tor atmos)era terestr$.

paţiînc$ de la *alileo
de studiul petelor *alilei,
solare !iastronomii
mai ales au
de )ost preocu;0oarelui
activitatea
de;a lungul ciclului s$u de >> ani.
(ausumi DiXpati, astronom în cadrul 7C'%
-7ational Center )or 'tmos)eric %esearcG/, crede c$ urm$to;
rul ciclu solar va )i cu =;E=N mai intens dec&t precedentul,
îns$ activitatea culminant$ se va produce în => !i nu înain;
te. Conclu+ia este c$ între =>=;=> ar tre#ui s$ ne a!tept$m
la o )urtun$ solar$ )$r$ precedent9
0$ continu$m periplul nostru !i cu alte studii re)eri;
toare la 0oare. (iXe LocX[ood, cercet$tor la La#oratoarele
7aţionale ale %utGerort 'ppleton din OJ)ordsGire, atrage
atenţia c$ )orţa c&mpului magnetic al 0oarelui a crescut cu
>=N )aţ$ de anul >?=>. 3i doctorul 'leXsei 7. Dmitriev,
care lucrea+$ pentru 'cademia 'ero;0paţial$ %us$, vor#e!te
despre cre!terea radiaţiilor solare.
Dac$ p&n$ acum m$sur$torile indicau >= unit$ţi astro;
nomice -aproJimativ >E= de milioane de Xm/ ale Gelios)erei,
încep&nd cu anul ==A se constat$ c$ aceast$ energie
radiant$
a ajuns la o grosime de >== de unit$ţi astronomice, ceea ce în;
seamn$ o cre!tere de >==N.
Cercet$torii ru!i sunt preocupaţi de )aptul c$ aceste mo;
di)ic$ri solare pot in)uenţa în mod dramatic )uncţionarea pla;
netelor din *alaJie !i mai ales pot pertur#a #iosul.
8Jpansiunea Gelios)erei va scGim#a natura #a+ic$ a
oric$rei materii din sistemul solar, inclusiv 'D7;ul.
Dup$ unii cercet$tori, umanitatea a intrat su# in)luenţa
acestor )otoni în >?B, iar în proJimitatea lui =>> se va con;
)runta cu p$trunderea direct$ în centura )otonic$.
Terra are nevoie de E;B +ile ca s$ traverse+e aceast$
uria!$ Mperdea de materie !i antimaterie. 'ceast$ traversare
se va produce !i printr;un c&mp magnetic nul -s$ ne amin;
tim de punctul +ero din teoriile lui raden/. '!adar, în acea
perioad$ de trecere, tot ceea ce )uncţionea+$ cu ajutorul c&m;
pului
0$magnetic
includemî!iînva înceta
acest activitatea.
scenariu lipsa comunicaţiilor !i a
electricit$ţii. '!adar, pro)eţiile religioase care vor#esc despre
trei +ile de întuneric, urmate de o lumina special$ care aduce
nemurirea, au un temei în )undamentarea !tiinţi)ic$. 'cest
întuneric generat de trecerea "$m&ntului prin Centura
1otonic$ va marca Ms)&r!itul timpurilor !i începutul
Timpului în care starea noastr$ de con!tiinţ$ va )i eJtins$,
iar noi vom vedea, percepe !i înţelege Universul a!a cum este
el de )apt< multidimensional, spiralat, inteligent9
0peciali!tii în domeniu sunt de p$rere c$, dup$ tra;
versarea centurii )otonice, c&mpurile gravitaţionale !i cele
magnetice ale sistemului solar vor )i )undamental modi)icate,
ceea ce va avea un impact enorm asupra con!tiinţelor.
0e vor#e!te despre o distorsiune de un impact enorm
asupra con!tiinţelor. 0e vor#e!te despre o distorsiune spa;
ţio;temporal$ !i atunci c$l$toriile multidimensionale vor )i
)oarte posi#ile. 8nergia )otonic$ are o surs$ inepui+a#il$, nu
tre#uie prelucrat$, nu cost$ nimic !i ra+ele )otonice utili+ate
ca !i com#usti#il pot asigura aventura spaţial$.
 4n lumea post => sau în 7oua 8r$, cum o numesc
!amanii, energiile poluante nu vor mai eJista, iar dominaţia
oligarGic$ a Mpertroli!tilor se va n$rui< M'urul negru pe care
omul îl va scoate din m$runtaiele (amei *eea se va întoar;
ce împotriva celor care au otr$vit viaţa !i îi va îneca în negura
necredinţei lor9 -pro)eţia lui Cal 7e#un, ultima c$petenie a
indienilor 0iouJ/.
Traversarea "$m&ntului în aceast$ #and$ )otonic$ va )i
urmat$ aproape sincron de evoluţia con!tiinţei umane, iar
printre capacit$ţile o#i!nuite vor )i telepatIa, telXine+ia !i con;
trolul energetic.
0cenariile de la 80' !i 7'0' converg în ideea c$ pri;
mele modi)ic$ri vi+i#ile dup$ trecerea prin centura )otonic$,
la nivel celular, structurile energetice se vor scGim#a, iar pla;
jele de )recvenţe vor cre!te.
"e cei descGi!i
progrese+e spiritual,
uluitor de repedeaceast$
pe toatetrecere îi vaîns$
planurile, ajutapentru
s$ cei
care se agaţ$ de 4coana (aterialismului !i a 0eparatismului
aceste modi)ic$ri vor )i insuporta#ile. (ulţi dintre ei pre)e;
r&nd s$ moar$9
0$ ne amintim de 'pocalispa luiloan în care întune;
caţii vor )i at&t de speriaţi de modi)ic$rile planetare înc&t î!i
vor cer!i mai degra#$ moartea dec&t salvarea9
Sac^ueline ous^uet, doctor în !tiinţe !i cercet$tor
la Centrul 7aţional 1rance+ pentru Cercet$ri 3tiinţi)ice
-C7%0/, cu privire la modi)ic$rile planetare din proJimita;
tea lui =>, scrie urm$toarele idei< MDiminuarea drastic$ a
c&mpului magnetic !i dispariţia treptat$ a c&mpurilor
responsa#ile de vecGile noastre scGeme de g&ndire, cu
distrugerea suporturilor lor moleculare care servesc drept
antene, sunt consecinţele tuturor devierilor actuale. De aici
re+ult$ cre!terea vi#raţiilor planetare.
7oi tr$im pe supra)aţa Terrei, care este mama noastr$, !i
suntem a!adar codi)icaţi pe aceste )recvenţe. 'st$+i,
diminuarea c&mpului magnetic !i cre!terea procentului
vi#raţiilor "$m&ntului ne permit s$ accedem la cunoa!tere
urm&nd meta#olismul cosmic )ormat din cata#olism !i
ana#olism. Tradiţia ne spune c$ la început
au )ost o sear$ !i o dimineaţ$, ceea ce ne indic$ )aptul c$
orice
nou$ viaţ$, orice restructurare începeprintr;un Gaos !i tre#uie
s$ murim în noi în!ine ca s$ rena!tem, adic$ s$ renunţ$m la
certitudinile noastre ca s$ accept$m scGim#area.
Cine are minte s$ priceap$9 't&t de compleJele !i, mai
ales, spectaculoasele modi)ic$ri planetare în care am intrat,
pe care le travers$m !i care, dup$ p$rerile convergente ale
speciali!tilor în domeniu, vor culmina pe data de >.>.=>,
ne o#lig$ s$ g$sim ni!te r$spunsuri la un set de între#$ri
esenţiale în evoluţie<
KVCum s$ ne preg$tim pentru a înţelege !i a )ace )aţ$
noii paradigme
K 8ste
K 'rsu)icient unajuns
)i oare de demers spiritual;po+itiv
controlul asupra sentimentelor !i
g&ndurilor
K 4n ce )el vom a#orda )enomenele necunoscute !i ne;
înt&lnite p&n$ acum
4ntr;o ordine aleatorie, este evident, pentru oricare om
atent, c$ )olosirea a#u+iv$ a energiilor )osile precum ţiţeiul
-petrolul/ !i Mdisecarea atomului în centrale, pe tot cuprin;
sul Terrei, in)luenţea+$ dramatic Codul 7atural al iosului.
"rin încruci!$ri genetice !i mai ales prin arti)iciali+area vieţii
-materiale non;organice, Gran$ cu 8;uri, aer condiţionat etc./
se modi)ic$ toate in)ormaţiile din ap$, mediu !i univers. 4at$
ce spunea aceea!i Sac^ueline ous^uet< MCorpul !i psiGicul se
preg$tesc )$r$ !tirea noastr$, deoarece aceste )aimoase
in)ormaţii
p$trund !i în noi. Dar cum s$ acţion$m în mod con!tient Din
aceste noi )recvenţe re+ult$ o scGim#are corespun+&nd unor
aci+i aminaţi, adic$ 'D7;ului. 'ceste noi antene ne o)er$
posi#ilitatea de a primi in)ormaţii pe care nu eram în stare
p&n$ acum s$ le capt$m. 8le comand$ modi)icarea de
con!tiinţ$ anunţat$, cu o singur$ condiţie< s$)im descGi!i
acestei scGim#$ri9
4n conclu+ie, în )uncţie de r$spunsurile g$site la în;
tre#$rile de mai sus putem s$ acces$m un nivel de vi#raţie
energetic$ mai înalt, ceea ce va modi)ica structura noastr$
molecular$ !i cGiar atomic$, iar noile noastre capacit$ţi ne
vor ajuta s$ do#&ndim o li#eratate !i o compleJitate a g&ndi;
rii, precum !i o înţelegere pro)und$ a rostului !i rolului in;
dividual în raport cu "$m&ntul !i toţi locuitorii lui. 4nvitatia
este clar$< %80"O70'4L4P'%8' C8T8'7ULU4
"L'78T'%9

7oua "aradigm$
înc$ din anii A=, un grup de cercet$tori )rance+i,
coordonaţi de 8tienne *uille, g$sise dove+i concludente c$
energiile
le umanecosmice î!i "rintre
con!tiinţa. scGim#aser$
altele, )recvenţa, iar structuri; o
)rance+ii constataser$
scGim#are de percepţie asupra timpului. Cu alte cuvinte, înc$
din ultimele dou$ decade ale secolului trecut, sistemul nostru
de re)erinţ$ s;a scGim#at din ce în ce mai evident. Sac^ueline
ous^uet a)irm$< M%ealitatea eJistenţial$ este un ansam#lu de
c&mpuri supuse regulilor relativit$ţii restr&nse !i mecanicii
cuantice, restul este doar o consecinţ$ a dinamicii acestor
c&mpuri>.
începe s$ se conture+e ideea c$ p$m&ntul ar putea )i o
uria!$ Gologram$, iar, odat$ cu risipirea ne#uloasei din jurul
g$urilor negre, tot mai mulţi savanţi se las$ sedu!i de ideea
(ultiversului -univers multidimensional/.
7u !tiu dac$ dau )oarte precis de)iniţia g$urilor negre,
dar, ca idee general$, am putea spune c$ ele sunt )orme care
s;au pr$#u!it în ele însele eli#er&nd în preala#il toat$
in)ormaţia energetic$ su# )orma unui gigant c&mp magnetic.
Oamenii de !tiinţ$ sunt de acord c$ acest c&mp magnetic
postum vieţii unei
planete, stele etc este compus din )otoni !i neutrino. 1i+icienii
au demonstrat c$ la limita acestui c&mp magnetic se a)l$
prima
particul$ care este asociat$ cu o und$ psi. 'ceasta din urm$
are rolul de a in)orma particula despre realitatea mediului ei
energetic, deci in)ormativ. 0peciali!tii în cuantic$ sunt unanim
de acord c$ aceast$ proprietate st$ la #a+a Gologramei9
"ionier al )i+icii cuantice, (aJ "lancX, a a)irmat în
>? c$ eJist$ o matrice unic$ a creaţiei, o dimensiune ener;
getic$ pur$ ca loc de srcine pentru sorii, planetele, stelele,
dar !i pentru 'D7. %ecent, studiile din cuantic$ au con)ir;
mat eJistenţa matriciei divine pe care au de)init;o< recipientul
universului, )rontier$ dintre realitate !i imaginaţie -ca realita;
te mental$/, oglind$ dintre starea de con!tient$ !i vis, re)leJul
g&ndului !i al credinţei în lumea concretului. 'st$+i, savanţii
serio!i sunt convin!i c$ cele patru dimensiuni convenţionale
-lungime, l$ţime, în$lţime:a#is !i timp/ nu sunt su)iciente
pentru a descrie
(ultiversului cosmosul !i 4n
-n dimensiuni/. de>?@,
aceeaundevin parti+anii
cele#ru pro)esorteoriei
de la "rinceton, SoGn '. \Geeler, specialist în g$urile negre,
cola#oratorul lui 8insetein !i al lui 7iels oGr, s;a eJprimat
a!a< MUrm$toarea etap$ pe care va tre#ui s;o dep$!easc$
)i+ica va
)is$ arate întregii lumi in)luenţa con!tiinţei asupra legilor
umane
. !i ale naturii. '!a cum nimeni nu poate s$;!i interprete+e
partitura, )iind în acela!i timp !i scena, !i universul are nevo;
ie de o scen$ mai mare pentru a se des)$!ura. \Geeler mai
spune< M0cena unde spaţiul î!i reali+ea+$ scGim#$rile nu e nici
m$car spaţiul;timpul lui 8instein... acolo nu sunt trei sau patru
dimensiuni, ci un num$r in)init:
încep&nd de aici, tot mai mulţi savanţi avansea+$ teo;
ria universului multidimensional. "rintre ei, SoGn 0cG[art+,
)i+ician la erXeley, a propus cGiar o teorie care implic$ >> di;
mensiuni universale.
Odat$ cu impunerea teoriilor cuantice, o#serv&nd mult
mai pro)und lumea noastr$, )ormat$ din in)ime particule cu;
antice reali+$m cum pur !i simplu un proton, de eJemplu,
î!i scGim#$ comportamentul în pre+enţa unei con!tiinţe
emiţ$toare. 1i+icienii de la 4nstitutul de 0tiinte \ei+mann,
din 4srael, au demonstrat c$ un )enomen se scGim#$ direct
proporţional cu c&t îl eJamin$m mai mult, ceea ce ne impune
s$ a)irm$m c$, dac$ suntem vii !i con!tienţi, Ma)ect$m în mod
o#ligatoriu lumea din jurul nostru, cum scrie 0ylvie 0imon în
=>;'pocalipsa anunţat$.
%olul nostru creator se eJprim$ prin )aptul c$ g&ndu;
rile, vor#ele !i acţiunile noastre ne creea+$ suportul lumii eJ;
terioare în care tr$im, c$ci, în aceast$ nou$ lumin$ !tiinţi)ic$
înţelegem c$ suntem su)lete cu trupuri, !i nu invers.
Ceea ce mentali+$m în invi+i#il devine concret în vi;
+i#il, c$ci, s$ nu uit$m, Mtimpul este unitatea de m$sur$ care
permite g&ndului s$ devin$ realitate, a!a cum !tiau maya!ii9
7u mai încape
un Mcordon nici o îndoial$
om#ilical, o relaţiec$armonic$.
între om 5i#raţiile
!i "$m&ntterestre,
eJist$
c&mpul s$u i+oelectric de joas$ )recvenţ$ !i cel magnetic se
îm#in$ în aproJimativ aceea!i plaj$ de )recvenţe cu emisiile
energetice umane.
'st$+i, de aceast$ relaţie intrinsec$ dintre micul cos;
mos -Omul/ ; cosmosul mediu -"$m&ntul/ !i cosmosul mare
-Universul/ se ocup$ ecGipele proiectului *8O B== -Gttp<::
[[[.geoB==.org:/.
Conclu+iile acestor studii converg c$tre teoria c$ viaţa
con!tient$ este in)luenţat$ at&t de c&mpul magnetic terestru,
c&t !i de c&mpurile interplanetare !i interstelare. Cu alte cu;
vinte, noi suntem un sistem trup;spirit -energii v$+ute;nev$;
+ute/ !i ne comport$m ca un computer viu, cuantic.
8Jperienţele au demonstrat c$ în stare de meditaţie,
c&nd creierul emite în al)a !i teta, omul !i planeta intr$ în
re+onanţ$. De;a lungul istoriei, ne;am sincroni+at întotdea;
una cu pulsaţiile "$m&ntului, iar ritmul vieţii noastre terestre
a )ost !i este in)luenţat de mi!c$rile planetelor !i lumina stele;
lor. îns$!i calendarele noastre lunare !i solare demonstrea+$
c$ Omul !i "$m&ntul au ca esenţ$ comun$ acela!i centru<
M(emento, Gomo, ^uia pulvis es et în pulverem reverteris
-'minte!te;ţi, omule, c$ din ţ$r&n$ e!ti !i în ţ$r&n$ te vei
întoarce;
*ene+a< , >?/. %adiaţiile 0cGumann au o du#l$ )uncţie. "ot
participa la reglajul ceasului nostru #ilogic in)luenţ&ndu;ne
somnul, visele, secreţiile Gormonale, precum !i starea de con;
!tient$, dar, tot la )el, ritmurile !i pulsaţiile creierului nostru
pot modi)ica structural "$m&ntul.
Cele#rul )i+ician David oGm, discipolul pre)erat al
lui 8instein, !i;a eJprimat convingerea c$ particulele su#a;
tomice r$m&n în contact cu restul particulelor, în ciuda
distanţei uria!e care le poate desp$rţi, pentru c$ la un nivel
mai pro)und al realit$ţii, aceste cuante nu sunt entit$ţi indi;
viduale, ci, mai degra#$, eJtensii ale aceleia!i #a+e. 'ceasta
ar putea )i o demonstraţie c$ a#solut toate aspectele cosmi;
ce sunt legate
!tiinţi)ice prin
sunt în acela!iacord
pro)und suport
cuenergetic. 'cestetradiţii
miturile, vecGile încerc$ri
!i )iloso)ii.
arl "ri#ram, pro)esor de psiGologie !i psiGiatrie la
Universitatea 0tan)ord, devine parti+anul lui oGm sus;
ţin&nd !i el c$ universul !i con!tiinţa ar avea aceea!i structur$
Gologra)ic$. De aici, 'lan (iller, 4ona (iller !i urt \e##
au conceptuali+at Mparadigma Gologra)ic$ unde c&mpurile
magnetice compleJe determin$ organi+area tuturor sisteme;
lor #iologice.
Con)orm acestei teorii, noi suntem mai degra#$ ni!te
)iinţe electromagnetice dec&t cGimice !i ast)el înţelegem de
ce )recvenţele 8L1 ale re+onanaţelor 0cGumann sunt direct ,
legate de cele ale undelor cere#rale.
La începutul anilor A=, TGomas van 1landren !i
%icGard Harrington, astronomi la O#servatorul (arinei
0U', studiind cele mai mari planete din galaJie ; 7eptun
!i Uranus , au o#servat c$ or#itele lor sunt pertur#ate de
atracţia gravitaţional$ a unui corp ceresc misterios. înc$ din
>?=A, astronomul "ercival Lo[ell descoperise o nou$ planet$
în sistem, pe care a denumit;o< M"laneta =. Con)orm anali;
+elor celor doi americani, aceast$ planet$ este de patru ori
mai mare dec&t Terra !i este locali+at$ în direcţia constelaţiei
Orion. 7'0' a recunoscut în >?A c$ un o#iect ceresc care
întrune!te toate atri#utele planetare provoac$ neregularit$ţi
în galaJie !i a trimis în spaţiu un satelit de cercetare în in;
)raro!u 4%'0 -4n)rared'stronomicul 0atellite/.
4n >?A, satelitul a descoperit< Mun corp ceresc av&nd
aproJimativ acelea!i dimensiuni precum cele ale plantei
Supiter !i care este orientat spre "$m&nt în a!a m$sur$ înc&t
s$ )ac$ parte
din sistemul nostru solar> ; raportul 7'0' dup$ terminarea
misiunii spaţiale a lui 4%'0; >?A. Din acel moment, miste;
riosul corp ceresc a )ost numit M"laneta . Unii astronomi au
suspectat c$ poate )i vor#a despre o comet$, ceea ce a
condus
la eJtinderea
misiune cercet$rilor
a lui 4%'0, 7'0'spaţiale.
a reluat La c&teva luni dup$
monitori+area prima
tr$g&nd o
conclu+ie puternic$< Mo#iectul ceresc denumit "laneta  nu s;a
deplasat din punctul s$u de pe cer, de l&ng$ constelaţia
Orion.
"ro)esorul Sames HoucX de la Centrul de Cercetare
0paţial$ al Universit$ţii Corneli eJclude !i mai veGement
ipote+a unei comete, perci+&nd c$ straniul corp ceresc Mnu
poate )i dec&t o planet$, c$ci cometele nu ajung la asemenea
dimensiuni !i evident nu sunt statice@
4n septem#rie >?A, revista U0 7e[s \orld %eport a
pu#licat despre eJpediţiiile lui "ioneer >= !i >> trimise de
7'0' s$ )urni+e+e po+iţia c&t mai eJact$ a acestui straniu
corp ceresc despre care cercet$torii credeau c$ Meste
oprotostea
care nu este destul de cald$ pentru a deveni stea9> 0pre
s)&r!itul
anilor A=, ap$ruser$ deja dispute între susţin$torii teoriei ste;
lare !i cei ai ideii c$ o#iectul cosmic nu este altceva dec&t Mo
mas$ ga+oas$ enorm$ care evoluea+$ lent p&n$ devine
planet$9
 Ulterior, studiile au preci+at c$ aceast$ "lanet$  are
o or#it$ înclinat$ la = de grade )aţ$ de eliptic$ !i prin ur;
mare i;ar )i tre#uit c&teva mii de ani ca s$ parcurg$ o or#it$
complet$ -revoluţia în jurul 0oarelui/, ceea ce înseamn$ c$
se a)l$ pro#a#il de trei ori mai departe de 0oare dec&t "luto
!i c$ are o mas$ de aproJimativ patru ori mai mare dec&t
a "$m&ntului. 1oarte departe de astrul central, se pare c$
aceast$ planet$ s;a n$scut în a)ara sistemului nostru solar,
într;un mod greu de demonstrat la nivelul anilor A=, cerce;
t$torii au tras conclu+ia c$ "laneta  a p$truns c$ o Mintrus$
în sistem, )iind atras$ de 0oare. "articularitatea ei este c$ se
înv&rte în sens contrar celorlalte planete !i c$ în trecerea ei
prin c&mpurile electromagnetice planetare produce Mderanj.
Con)orm studiilor astronomice, "laneta  le;ar )i scos de pe
po+iţia lor de sateliţi ai lui 7eptun pe "luto !i pe CGaron...
în anii
clu+ia, ?=, majoritatea
în ciuda astronomilor
di)eritelor teorii a ajuns la con;
despre misteriosul corp
ceresc< M3tim c$ se a)l$ acolo, c$ se apropie de noi, dar nu
!tim
eJact ce este... 0tudiile unor cercet$tori relev$ totu!i o
planet$
ga+oas$, aproJimativ de talia planetei Supiter cu tempera;
turi eJtrem de mici cuprinse între ;@ !i >E grade. 8ste un
corp ceresc at&t de rece, înc&t se comport$ c$ o )antom$ prin
spaţiu, nu emite nici o lumin$ !i nu poate )i reperat de tele;
scoapele optice de pe sol sau din spaţiu.
(. Davis, ". Hurt !i %. ' (uller au pu#licat prin anii
A= Teoria 7emesis prin care încearc$ s$ eJplice c$ "$m&ntul
î!i modi)ic$ dramatic con)iguraţia !i clima din cau+a unui
)oarte ciudat corp ceresc care ar trece la un interval de B mi;
lioane de ani prin c&mpul electromagnetic al sistemului solar,
însoţit de meteoriţi !i mici comete care provoac$ la contactul
cu atmos)erele !i solurile planetelor din galaJie importante
pagu#e. 'ceast$ planet$ sau stea uciga!$ ar )i responsa#il$
pentru dispariţia unor specii. 'cestei teorii i se al$tur$ !i pa;
leontologii 0epXosXi !i %aup care au descoperit > catastro)e
apocaliptice în decursul a E= milioane de ani.
Dispariţia unor neverte#rate, proto+oare !i specii ver;
te#rate este, în opinia autorilor, cau+at$ de Mo uria!$
pertur#are
planetar$ generat$ în a)ara atmos)erei terestre.
'#ia în >?A@, SoGn 'nderson de la 7'0' a a)irmat în
+iarul 7eivsioeeX c$ este )oarte posi#il ca o a +ecea planet$
s$ )igure+e în galaJie, dar la o )oarte mare distanţ$ de 0oare.
7oua apariţie, eJplic$ pentru cei de la 7'0' pertur#$rile o#;
servate în secolul al l;lea în or#itele lui Uranus !i 7eptun
!i poate )i cel mai plau+i#il scenariu în ca+ul dispariţiei dino;
+aurilor acum BE de milioane de ani.
'stronomii )rance+i de la O#servatorul din 7isa au
anunţat prin == c$ este )oarte posi#il s$ )i descoperit o
nou$ planet$
+icianul în galaJie.
'lessandro Dup$ doi
(or#idellii, ani de cercet$ri,
coordonatorul astro)i;
unei ecGipe
internaţionale din care au mai )$cut parte grecul leomenis
Tsiganis, #ra+ilianul %odney *omes !i americanul Harold
Levison, a )ormulat o ipote+$ în revista 7ature din B mai
==E. Con)orm scenariului s$u la începutul eJistenţei galaJiei
noastre, cele patru planete uria!e ; Supiter, 0aturn, Uranus !i
7eptun ; erau mult mai apropiate de 0oare dec&t acum. Cea
mai îndep$rtat$ dintre ele se a)l$ la = unit$ţi astronomice
de astrul central -adic$ de = de ori distanţa de la "$m&nt la
0oare/. 'st$+i, 7eptun dep$!e!te = u.a. "ornind de la norii
de ga+e care )ormea+$ o stea în centrul galaJiei, au început
s$ se condense+e particule in)inite+imale în jurul astrului,
care mai apoi au continuat s$ evolue+e în pietre. "rin asam;
#lare toate aceste #uc$ţi de roc$ au devenit planete+imale.
0u# in)luenţa uria!elor c&mpuri de energie generate de stea;
ua central$, unele dintre planete+imale s;au unit n$sc&nd
ceea ce ast$+i numim planete. Cele mai mari dintre ele pot
atrage o cantitate din norul ga+os iniţial devenind planete;
gigant ga+oase, iar planetele mici, cum este !i "$m&ntul,
r$m&n )ormate din roc$. un, mai departe, scenariul celor
patru astro)i+icieni continu$< MDac$ o planet$ ejectea+$ o pla;
nete+imal$ în a)ara sistemului solar, aceasta, in compensaţie,
se deplasea+$ u!or spre 0oare. Dac$ planeta trimite
planete+imala
spre interiorul galaJiei, atunci se va îndep$rta de 0oare. 'st)el,
Supiter s;a apropiat lent de 0oare in timp ce celelalte gigante
s;au îndep$rtat.
"ornind de la aceste studii, doi savanţi niponi, TadasGi
!i LyXa[Xa, de la Universitatea din o#e au descoperit
pre+enţa unei planete necunoscute a)late dincolode 7eptun,
deci la o distant$ mai mare de = unit$ti astronomice.
Calculele japone+ilor s;au oprit cam pe la A= u.a. Cu o în;
clinaţie or#ital$ de =;= de grade acestei planete i;ar tre#ui
aproJimativ  === de ani ca s$;!i )ac$ rotaţia complet$ în
jurul 0oarelui. Con)orm acestui scenariu, masa misterioasei
planete ar )i de =,;=,@ ori mai mare dec&t Terra, cu un dia;
metru asem$n$tor ->= === ; >B === Xm/.
4n aprile ==A, 0o)ia LyXa[Xa !i (uXai TadasGi au
conclu+ionat în TGe 'stronomicalSournal< M...!i or#itele pe care
le are acest corp ceresc, putem considera c$ "laneta )ace
parte din sistemul nostru solar...
'stronomii din 'nticGitate cuno!teau doar cinci pla;
nete din galaJie< (ercur, 5enus, (arte, Supiter !i 0aturn,
alaturi de Lun$ !i 0oare. 3tim c$ ele au dat numele +ilelor
s$pt$m&nii. încep&nd
)ost descoperite cu secolul
înc$ patru al 54;lea
planete !i p&n$
circumscrise ast$+i au
sistemului
nostru solar. 4n >?=, a ap$rut pe )irmament "luto, care îns$
a )ost retrogradat$ la statutul de planet$;pitic$ -planete+ima;
l$/, în ==B.
Con)orm Uniunii 'stronomice 4nternaţionale, gala;
Jia noastr$ g$+duie!te ast$+i opt planete. 3i totu!i super#a
civili+aţie mesopotamian$ a 0umerului a ţinut s$ grave+e
pe pl$cuţe de #ron+ cronica unui de+astru planetar, c&nd
"$m&ntul a )ost lovit de o alt$ planet$ gigant intrat$ #rusc
în sistemul solar. 8)ectul devastator se reg$se!te ulterior în
majoritatea C$rţilor 0)inte. "e pl$cuţele scrise în cunei)orm$
!i datate ca av&nd peste  == de ani vecGime apare !i
numele
acestei planete uciga!e< 7i#iru. 0umerienii au creat un mo;
dul de calcul al periodicit$ţii acestei înt&lniri dintre 7i#iru
!i "$m&nt. 'st)el ei au aproJimat c$ ciocnirea se repeta la
)iecare  B== de ani.
"laneta  apare menţionat$ în mai toate miturile !i le;
gendele lumii. a#ilonienii o numeau (arduX -(are 'stru
al Cerului/, grecii i;au spus 7emesis, iar inca!ii ; Herco#ulus.
(ajoritatea popoarelor consider$ c$ interacţiunea
acestei uria!e planete cu Terra anunţ$ dispariţia unei epoci
!i începerea unei noi ere. *$sim în 5ecGiul Testament la 4saia
-cap. 444;E/ M8i vin dintr;o ţar$ dep$rtat$, de la marginea
cerurilor< ZaGve !i uneltele m&niei lui ca s$ nimiceasc$ tot
p$m&ntul !i în -cap. 444;>/< M "entru aceasta voi cl$tina
cerurile,
!i p$m&ntul se va +gudui din temelia lui de m&nia Domnului
o!tirilor, în +iua m&niei lui aprinseuY Despre scGim#area po;
lilor !i oprirea timpului ca reacţie a trecerii lui 7i#iru prin
or#ita "$m&ntului g$sim o eJprimare a pro)etului 'mos< Mîn
+iua aceea, +ice Domnul Dumne+eu, voi )ace s$ as)inţeasc$
soarele
la amia+$ !i voi întuneca p$m&ntul în amia+a mare9il "ro)etul
PaGaria continu$< Mîn +iua aceea, nu va mai )i lumin$, ci )rig
!i îngGeţ. 5a )i o +i deose#it$, cunoscut$ doar de DomnulR nu
va)i nici +i, nici noapte9 - PaGaria< cap. 45, B;@/
7i#iru apare !i în repre+ent$ri gra)ice din vecGiul
8gipt, precum !i la evrei su# )orma unui disc înaripat. 'st$+i,
ne poate uimi )aptul c$ or#ita sa eliptic$ are )orma unor aripi
descGise -sic9/. 4n anumite pro)eţii se )ace re)erire la 7i#iru
su# denumirile de< Crucea Destinului, Cometa 1atalit$ţii !i
0teaua %o!ie. (ajoritatea popoarelor din 'nticGitate asociau
venirea acestei planete în galaJie !i apropierea ei de Terra
cu scGim#area unei epoci !i mari catastro)e naturale. "rima
Gart$ a cerului, dat&nd din anul >@= î.Hr., a )ost descoperit$
la 7inive. Compo+iţia ei este din argil$ !i este împ$rţit$ în
opt secţiuni în care se a)l$ constelaţii precum "egas, alanţa,
8pi !i di)erite stele mari -sori/ precum 0irius. TeJtul se
nume!te (ul 'pin -0teaua 'ndromeda/ !i este considerat
primul manual de astronomie în care sunt consemnate toate
evenimentele cosmice, sunt descrise )enomenele cere!ti mo;
nitori+ate noapte de noapte de astronomi. %aportarea se )ace
la un calendar de B= de +ile:an. 4n teJt, mai apar re)eriri la
perioadele în care planetele se v$d pe #olt$ !i la perioadele de
invi+i#ilitate, semnele +odiacale !i o list$ cu BB de constelaţii.
4n anii @=, ap$rea o lucrare ce avea s$ scGim#e, în
decursul timpului, percepţia asupra mitologiei. 0criitorul
american de srcine rus$ PecGaria 0itcGin pu#lic$ ' dou$;
spre+ecea planet$, în care situea+$ planeta 7i#iru pe o or#it$
lung$ !i eliptic$ !i scrie c$ sistemul nostru solar este inter;
sectat o dat$ la  B== de ani de c$tre aceasta. Ca urmare a
interacţiunii între autorul
uria! !i "$m&nt, c&mpurile de )orţescGim#$ri
enumera< ale acestui corp ceresc
climaterice,
modi)ic$ri ale polilor magnetici, erupţii vulcanice, inundaţii
!i seisme. 1$r$ pretenţii în materie se astronomie, cercet$rile
lui 0itcGin devin valoroase prin prisma cuno!tinţelor sale de
sumerian$, e#raic$ !i de teologie. 'semeni lui 8nricG von
DeniXen, %o#ert CGarrouJ !i 3te)an P[eig, PecGaria 0itcGin
crede în intervenţia eJtraterestr$ asupra evoluţiei omului !i a
civili+aţiei. 8l atri#uie Creaţia unor divinit$ti sumeriene nu;

mite în genere
au ateri+at annunaXi.
pe Terra 8i sunt
în cursul locuitorii"rima
preistoriei. planetei 7i#iru !i
lor coloni+are
a reu!it în (esopotamia, iar eJperimentele lor genetice ar )i
produs omul.
0itcGin scrie c$ din încruci!area genelor unui annu;
naXi !i Gomo erectus ar )i re+ultat str$mo!ul nostru Gomo
sapiens. în teJtele vecGi îns$ nu se vor#e!te despre annunaXi
ca despre demiurgi, ci sunt pre+entaţi mai degra#$ ca ni!te
conduc$tori. Din aceast$ perspectiv$ putem privi evoluţia
uman$ !i înţelege mai #ine uria!ele progrese teGnologice.
0pre deose#ire de entit$ţile energetice, adic$ cele aparţin&nd
1orţei 5ii, ace!ti annunaXi sunt aparţin$torii unei civili+aţii
ultrateGnologi+ate, cu alte cuvinte ni!te Gomini+i integraţi
unui model evolutiv asem$n$tor cu al nostru, îns$ la un ni;
vel superior de cuno!tinţe în toate domeniile !i pe toate
planurile.
în >??E, 7'0' a pu#licat di)erite rapoarte !i m$su;
r$tori în care con)irm$ c$ sistemul nostru solar este vi+itat
de un corp ceresc cu o or#it$ uria!$ care poate modi)ica
dramatic c&mpul magnetic al "$m&ntului în ca+ul în care
se intersectea+$. 1aptul c$ uneori aceast$ planet$, s$;i spu;
nem 7i#iru, este vi+i#il$ în galaJie, dar invi+i#il$ de pe Terra
poate con)irma ipote+a permanenţei sale pe or#ita solar$.
"lanetele situate mai departe de 0aturn au )ost descoperite
iniţial din calcule !i )ormule matematice !i mai apoi au )ost
o#servate astronomic. Despre ciclicitatea apariţiilor Mplanetei
uciga!e scrie !i paleontologul american David %aup de la
Universitatea
s;a intersectatdin
cu CGicago. Con)orm teoriilor
Terra de aproJimativ ?B desale,
ori 7i#iru
într;un in;
terval de = de milioane de ani.
în preajma eclipsei totale de soare din >???, a i+#ucnit
un scandal în mediile jurnalistice, dar !i academice pornind
de la un articol pu#licat în TGe Daily (ailîn care autorit$ţile
erau suspectate c$ ascund opiniei pu#lice in)ormaţii despre
realit$ţile cosmice< MDac$ un asteroidgigant se îndrîapt$ în di;
recţia planetei noastre, vom )i ultimii care vom a)la, deoarece
astronomii !i guvernul au decis c$ aceast$ veste ar )i prea
!ocant$
pentru ni!te simpli muritori !i ar provoca o panic$ general$.
'nii === au de#utat cu angoase apocaliptice. "resa
de specialitate, dar nu numai semnala c$ mi!carea mareelor
este a)ectat$ de )orţa gravitaţional$ a unui corp ceresc imens,
nedetecta#il telescopic.
într;unui dintre catrenele sale, 7ostradamus a pre+is
c$, spre s)&r!itul timpului, o stea mare va str$luci pe cer în
locul soarelui, timp de !apte +ile...
0pre s)&r!itul anilor A=, mass;media a început s$ )ie
interesat$ de )enomenul Crop circ:es -cercurile per)ect
desenate
în lanu)ile agricole/. Cunoscute !i ca agrogli)e, aceste )iguri
geometrice #i+are au )ost descoperite în sudul 'ngliei, cu
prec$dere la \iltsGire !i HampsGire. Unii cercet$tori ai )e;
nomenului sunt de p$rere c$ desenele din c&mp apar înc$ din
8vul (ediu. 'st)el, a )ost datat un desen care;l în)$ţi!ea+$ pe
diavol cosind ov$+ul pe un c&mp din Hert)ordsGire, din >B@A.
încep&nd cu anul >??=, )enomenul dep$!e!te graniţele
'ngliei, tot mai multe rapoarte provenite din 1ranţa, 0pania,
Olanda, 8lveţia, *ermania, ulgaria, %usia, 4srael, "olonia,
0U', 'ustralia !i Canada descriu desene ciudate ap$rute
peste noapte pe c&mpuri. Cele mai interesante !i am$nunţite
rapoarte sunt ale crop circ:es ap$rute în anticile situri megaliti;
ce de la 0toneGenge, 0il#ury Hill !i 've#ury. "articularitatea
general$ a desenelor este c$ ele pot )i Mcitite integral de sus,
de la în$lţimi
)orme destulper)ecte
geometrice de mari.la(otivele sunt diverse,
desene simetrice, de la de)orme
la
circulare p&n$ la )orme eliptice, asimetrice. 4ntrig$ teGnica
avansat$ prin care au )ost eJecutate desenele la o scar$ totu!i
destul de mare, precum !i semni)icaţia agrogli)elor.
"utem enumera pentagrame, !irul lui 1i#onacci, spi;
rale, num$rul de aur, structura 'D7;ului, ar#orele se)iroţilor
din Ca#ala, tai;ji -sim#olul yin;yang/, cruci celtice, anda
lui (oe#ius, sim#olul in)initului, dar !i )lori, p$s$ri, insecte,
del)ini, melci, cai, al#ine... 8vident, ta#erele sunt împ$rţite.
Unii cercet$tori cred c$ aceste desene ciudate sunt opera unor
)arseuri care se amu+$ pe seama credulit$ţii populare, dar
alţii î!i eJprim$ )oarte serios convingerea c$ acestea sunt
semnele l$sate umanit$ţii de c$tre o civili+aţie intergalactic$,
mult mai de+voltat$ dec&t noi...
încep&nd din >?A?, o asociaţie american$ studia+$
plantele !i solul a)ectate de aceste crop circ:es. Conduc$torii
grupului ; 7acy Tal#ott, \illiam Levengood !i SoGn ruXe ;
sunt preocupaţi de natura energetic$ a desenelor din c&m;
puri, o#serv&nd, cum am v$+ut, di)erenţele dintre plantele în
conteJtul lor natural !i cele a)ectate de agrogli)e. %e+ultatele
lor con)irm$ c$ nu eJist$ o cau+$ mecanic$ !i conclu+ionea;
+$ c$ eJist$ un sistem energetic care in)luenţea+$ structural
plantele !i solul.
La#oratoarele au scos la iveal$ ni!te i+otopi radioactivi
rari. 0tudiile lor au )ost pu#licate în "Gysiologia "lantarum
în >?? !i în Sournal o) 0cienti)ic 8Jploration în >??E. Lui
7ancy Tal#ott i s;a înt&mplat cGiar, în >??A, s$ )ie marto;
ra unor lumini ciudate deasupra unui c&mp din ra#antul
de 7ord, din sudul $rilor de Sos, regiune unde apar des
desene circulare. î!i descrie aceast$ eJperienţ$ a)irm&nd c$
apariţia luminilor a )ost precedat$ de u!oare )urnic$turi de;a
lungul coloanei verter#rale< Mca si cum cineva m;ar)i contectat
la o surs$ u!uar$ de electricitate>. Luminile au ap$rut )ie su#
)orma unor s)ere statice, )ie ca ni!te #ecuri sau pic$turi !i
au r$mas nemi!cate preţ de c&teva secunde. M1enomenul s;a
repetat de E;B oriî!i
dou$ dimineaţa timp de aproJimativ
încGeie >> minute, de la ora
7ancy povestirea.
Unii cercet$tori ai crop circles atrag atenţia c$ ele sunt
cele mai numeroase în comitatul \iltsGire din 'nglia, pe
l&ng$ structurile megalitice de l&ng$ 0toneGenge !i cred c$
asta se datorea+$ )aptului c$ acolo se a)l$ cele mai per)ec;
ţionate radare meteorologice. La > august ===, a )ost
descoperit un asemenea desen la c&teva sute de metri de una
dintre antenele;radar. Un alt agrogli) eJtrem de interesant a
)ost descoperit pe >? august === !i conţine o versiune mo;
di)icat$ a mesajului trimis de oameni în spaţiul eJtraterestru
în încercarea de a a)la dac$ eJisţ$ viat$ inteligent$ dincolo de
Terra. Originalul a )ost transmis de 08T4 -0ercG )or 8Jtra;
Terrestrial4ntelligence/ pe >B noiem#rie >?@.
(esajul conceput de astronomii Cari 0agan !i 1ranX
DraXe a )ost redi)u+at în direcţia constelaţiei (essier >
-(area 'glomerare Hercules/ situat$ la peste E === de
ani;lumin$ de "$m&nt, în mai >???. Lim#ajul mesajului era
)ormat din impulsuri #inare, put&nd )i desci)rate de Guma;
noi+i av&nd cel puţin acela!i nivel de inteligenţ$ cu al nostru.
4nteresant este Mr$spunsul desenat în c&mp, un an mai t&r;
+iu. Dac$ mesajul iniţial conţinea > B@? de caractere, a!e+ate
pe  de coloane cu in)ormaţii esenţiale despre po+iţia
"$m&ntului în galaJie, viaţa terestr$, scGema elicei du#le a
'D7;ului, num$rul populaţiei, precum !i principalele )or;
mule cGimice !i )i+ice care asigur$ #iosul< Gidrogen, a+ot,
car#on, )os)or !i oJigen, agrogli)ul descoperit la CGil#olton
are c&teva di)erenţe sau mai #ine spus ad$ugiri.
4n ta#elul cu elemente apare siliciul, Muitat de p$m&n;
tenii de la 08T4. "re!edintele Crop Circle %esearcG, "aul
5igay, se între#a< MOare viaţa eJtraterestr$ se #a+ea+$ pe
siliciu în timp ce a noastr$, pe car#on 
O alt$ particularitate a desenului este structura modi;
)icat$ a 'D7;ului în care apar mai multe spire. Conclu+ia lui
5igay este< Masta ar putea s$ indice )aptul c$ )iinţele care ne;
au
transmis
)aptul c$ mesajul
peste uns$ ai#$
timp !i un 'D7 uman
'D7;ul di)erit se
de va
al nostru sau poate
modi)ica...
Cu privire la srcinea crop circles s;au deta!at dou$ ta;
#ere în opo+iţie. 0usţin$torii provenienţei eJtraterestre argu;
mentea+$ pornind de la un )apt petrecut în Canada în >?B@,
c&nd un )ermier a descoperit pe c&mpurile din DuGamel
c&teva cercuri gigantice. 4n aceea!i s$pt$m&n$, )oarte mulţi
martori oculari au declarat la televi+iune c$ v$+user$ pe
cer o#iecte +#ur$toare care se deplasau ciudat. 'cest ca+
al O.P.7;urilor a ajuns p&n$ la (inisterul 'p$r$rii din
Canada unde a )ost clasi)icat.
"arti+anii )arsei î!i susţin p$rerile pornind de la ca;
+ul unor pensionari #ritanici care au revendicat peste ==
de agrogli)e. 'u )ost )ilmaţi de majoritatea televi+iunilor în
timp ce eJecutau desene asem$n$toare cu ajutorul unor sc&n;
duri trase de s)ori.
încep&nd cu anii A=, )oarte mulţi arti!ti au început
s$ desene+e crop circles, !i cGiar sunt organi+ate concursuri
anuale. îns$ te+a unei glume n$stru!nice nu poate )i susţinut$
satis)$c$tor, din c&teva motive simple. Desenele sunt o#ţinute
din )oarte multe elemente, sunt trasate per)ect pe supra)eţe
mari !i apar Mpractic peste noapte. Cine ar putea s$ eJecute
a!a ceva în c&teva ore, )$r$ s$ )ac$ +gomot !i )$r$ s$ )ie
o#servat de nimeni
4n >??B, a )ost descoperit$ o )igur$ geometric$ compus$
din >E= de cercuri. ' ap$rut în plin$ +i, pe o supra)aţ$ de
>>E metri în proJimitatea megaliţilor de la 0toneGenge. în spri;
jinul teoriei eJtraterestre vin !i anomaliile naturale descoperite
l&ng$ desene. "lantele au )ost alterate la nivel celular, s;a con;
statat o radioactivitate crescut$ a solului în preajma agrogli)e;
lor. Unii speciali!ti susţin c$ numai o eJpunere la temperaturi
eJtrem de ridicate poate justi)ica aceste pertur#$ri. i+ar este
)aptul c$ nici una dintre plante nu pre+int$ urme de arsuri,
precum !i )aptul c$ acestea de!i sunt culcate la p$m&nt, nu
sunt rupte. Ca o particularitate a crop circles, toate tijele plan;
telor au r$mas întregi. 'u mai )ost descoperite l&ng$ plantele
din desen urme
concentraţii demari
)oarte pra) de
de oJid
^uart+,
de depuneri
magne+iu.deCercet$torii
magnetit sau
au
mai r$mas surprin!i de un eJperiment în care un !oarece a
m&ncat toate grnele o#i!nuite, dar nu s;a atins de nici una
provenit$ din c&mpurile alterate de agrogli)e.
O alt$ teorie interesant$ le aparţine lui \illiam
Levengood !i 7ancy Tal#ott care cred c$ desenele sunt )$;
cute de Ms)ere de lumin$ care emit microunde pulsate, dar nu
au reu!it s$ preci+e+e srcinea lor. 'lţii suspectea+$ eJperi;
mente militare, a)irm&nd c$ aceste crop circles ar )i )$cute de
satelitii armatei care testea+$ arme noi si neconventionale.
4n >?A?, presa #ritanic$ a pu#licat un articol în care
mai mulţi martori descriu c$ au v$+ut o s)er$ mare, portoca;
lie care co#ora în spiral$ deasupra unui c&mp de gr&u. 8i au
a)irmat c$ au au+it +gomote ciudate. 4nteresant este )aptul c$
animalele re)u+$ s$ intre în +onele desenate, iar oamenii au
reacţii stranii în preajma agrogli)elor< de la dureri de cap !i
greaţ$ p&n$ la eu)orieR camerele de )ilmat se opresc, #usolele
sunt dereglate, iar ansele radieste+ice captea+$ curenţi ener;
getici )oarte puternici.
 Un agrogli) care conţine calendarul maya! a )ost des;
coperit în == în 'nglia, l&ng$ 0toneGenge. Cercet$torii
l;au numit )ie 0)&r!itul Timpului, Sudecata de 'poi sau Piua
Destinului.
1otogra)ul 0teve 'leJander, un pasionat al crop circles,
scrie în Crop Circles ZearooX< M8ste cercul cel mai compleJ
pe care l;am v$+ut !i nu cred c$ este )$cut de m&na omului, ar
)i )ost nevoie de minimum +ece +ile !i de o ecGip$ numeroas$,
or, acest desen a ap$rut într;o singur$ noapte.
Cei care cred c$ acest desen este un avertisment dat
omenirii, c$ se a)l$ la s)&r!itul timpurilor î!i înt$resc convin;
gerea pe )aptul c$ a ap$rut cu c&teva s$pt$m&ni înaintea celui
mai mare cataclism modern< tsunami;ul din B decem#rie
==.
Un alt desen care repre+int$ diagrama soarelui !i
m$rimea
dec&t cel planetelor
o#i!nuit, adin
)ostsistem, îns$ în
descoperit într;un alt amplasament
\iltsGire, în ==A.
c&teva cercuri gigantice. în aceea!i s$pt$m&n$, )oarte mulţi
martori oculari au declarat la televi+iune c$ v$+user$ pe
cer o#iecte +#ur$toare care se deplasau ciudat. 'cest ca+
al O.P.7;urilor a ajuns p&n$ la (inisterul 'p$r$rii din
Canada unde a )ost clasi)icat.
"arti+anii )arsei î!i susţin p$rerile pornind de la ca;
+ul unor pensionari #ritanici care au revendicat peste ==
de agrogli)e. 'u )ost )ilmaţi de majoritatea televi+iunilor în
timp ce eJecutau desene asem$n$toare cu ajutorul unor sc&n;
duri trase de s)ori.
încep&nd cu anii A=, )oarte mulţi arti!ti au început
s$ desene+e crop circles, !i cGiar sunt organi+ate concursuri
anuale. îns$ te+a unei glume n$stru!nice nu poate )i susţinut$
satis)$c$tor, din c&teva motive simple. Desenele sunt o#ţinute
din )oarte multe elemente, sunt trasate per)ect pe supra)eţe
mari !i apar Mpractic peste noapte. Cine ar putea s$ eJecute
a!a ceva în c&teva ore, )$r$ s$ )ac$ +gomot !i )$r$ s$ )ie
o#servat de nimeni
 în >??B, a )ost descoperit$ o )igur$ geometric$ compus$
din >E= de cercuri. ' ap$rut în plin$ +i, pe o supra)aţ$ de
>>E metri în proJimitatea megaliţilorde la 0toneGenge. în spri;
jinul teoriei eJtraterestre vin !i anomaliile naturale descoperite
l&ng$ desene. "lantele au )ost alterate la nivel celular, s;a con;
statat o radioactivitate crescut$ a solului în preajma agrogli)e;
lor. Unii speciali!ti susţin c$ numai o eJpunere la temperaturi
eJtrem de ridicate poate justi)ica aceste pertur#$ri. i+ar este
)aptul c$ nici una dintre plante nu pre+int$ urme de arsuri,
precum !i )aptul c$ acestea de!i sunt culcate la p$m&nt, nu
sunt rupte. Ca o particularitate a crop circles, toate tijele plan;
telor au r$mas întregi. 'u mai )ost descoperite l&ng$ plantele
din desen urme de pra) de ^uart+, depuneri de magnetit sau
concentraţii )oarte mari de oJid de magne+iu. Cercet$torii au
mai r$mas surprin!i de un eJperiment în care un !oarece a
m&ncat
provenit$ toate grnele o#i!nuite,
din c&mpurile daragrogli)e.
alterate de nu s;a atins de nici una
O alt$ teorie interesant$ le aparţine lui \illiam
Levengood !i 7ancy Tal#ott care cred c$ desenele sunt )$;
cute de Ms)ere de lumin$ care emit microunde pulsate, dar nu
au reu!it s$ preci+e+e srcinea lor. 'lţii suspectea+$ eJperi;
mente militare, a)irm&nd c$ aceste crop circles ar )i )$cute de
sateliţii armatei care testea+$ arme noi !i neconvenţionale.
în >?A?, presa #ritanic$ a pu#licat un articol în care
mai mulţi martori descriu c$ au v$+ut o s)er$ mare, portoca;
lie care co#ora în spiral$ deasupra unui c&mp de gr&u. 8i au
a)irmat c$ au au+it +gomote ciudate. 4nteresant este )aptul c$
animalele re)u+$ s$ intre în +onele desenate, iar oamenii au
reacţii stranii în preajma agrogli)elor< de la dureri de cap !i
greaţ$ p&n$ la eu)orieR camerele de )ilmat se opresc, #usolele
sunt dereglate, iar ansele radieste+ice captea+$ curenţi ener;
getici )oarte puternici.
Un agrogli) care conţine calendarul maya! a )ost des;
coperit în == în 'nglia, l&ng$ 0toneGenge. Cercet$torii
l;au numit )ie 0)&r!itul Timpului, Sudecata de 'poi sau Piua
Destinului.
 1otogra)ul 0teve 'leJander, un pasionat al crop circles,
scrie în Crop Circles ZearooX< M8ste cercul cel mai compleJ
pe care l;am v$+ut !i nu cred c$ este )$cut de m&na omului,
ar)i )ost nevoie de minimum +ece +ile !i de o ecGip$
numeroas$, or, acest desen a ap$rut într;o singur$ noapte.
Cei care cred c$ acest desen este un avertisment dat
omenirii, c$ se a)l$ la s)&r!itul timpurilor î!i înt$resc convin;
gerea pe )aptul c$ a ap$rut cu c&teva s$pt$m&ni înaintea celui
mai mare cataclism modern< tsunami;ul din B decem#rie
==.
Un alt desen care repre+int$ diagrama soarelui !i
m$rimea planetelor din sistem, îns$ într;un alt amplasament
dec&t cel o#i!nuit, a )ost descoperit în \iltsGire, în ==A.
0peciali!tii consider$ c$ planetele sunt a!e+ate în desen a!a
cum vor )i ele po+iţionate în galaJie încep&nd din decem;
#rie =>, în urma tul#ur$rii cosmice generate de trecerea
lui 7i#iru.
(ajoritatea astrologilor sunt de p$rere c$ 0oarele se va
a)la, pe > decem#rie =>, la intersecţia Caii Lactee cu pla;
nul eclipticii )orm&nd Mo mare cruce cosmic$ recunoscut$ de
toate
tradiţiile spirituale din lume ; 0ylvie 0imon -=>;'pocalipsa
anunţat$/. "entru autoare, aceast$ aliniere cu nucleul central
al galaJiei va descGide un canal prin care energia cosmic$ va
inunda "$m&ntul m$rindu;i vi#raţia.
Un alt capitol care se leag$ de noua paradigm$ este cel
legat de misterioasele cranii de cristal. 4n spaţiul amerindian
eJist$ o legend$ con)orm c$reia srcinea acestor cranii este în
'ntlantida !i c$ au )ost aduse pe "$m&nt de c$tre un popor
ceresc. 8vident c$ maya!ii cuno!teau 'tlantida, #a, mai mult,
eJist$ re)eriri la continentul pierdut în toate tradiţiile orale.
La Tuia, )ostul centru sacerdotal !i administrativ al toltecilor,
se a)l$ ruinele unei construcţii numite Templul 'tlanţilor.
8Jist$ un perete dedicat atlanţilor pe care se a)l$ #asorelie)uri
!i desene în)$ţi!&nd ni!te !erpi;gigant cu capate umanoide.
 4n miturile maya apar > cranii de cristal, în care o civi;
li+aţie cosmic$ ajuns$ pe "$m&nt a înscris toate cuno!tinţele
legate de srcinea omenirii, de destinul ei, despre universul
v$+ut !i cel nev$+ut. 8le ar )i )ost r$sp&ndite peste tot !i ar
avea, printre altele, !i virtuţi taumaturgice.
"reoţii maya!i )oloseau aceste cranii de cristal pentru a
vedea !i interpreta viitorul. 'st$+i, printre sGamani circul$
tot )elul de legende legate de capacitatea craniilor de a emite
vi#raţii înalte, de comunicare cu alte dimensiuni, de a )ace
leg$tura dintre regatul vieţii !i cel al morţii. Legendele spun
c$ aceste > cranii de cristal au )ost p$strate cu s)inţenie
într;o mare piramid$ numit$ 'rca -ce asem$nare cu 'rca
lui 7oe.../ de olmeci, de maya!i !i apoi de a+teci, care le;au
r$sp&ndit în lumea larg$ c&nd spaniolii au invadat 'mericile,
tocmai pentru a nu înc$pea pe m&na unor invadatori at&t de
dep$rtaţi
con)er$ ode dimensiunea
putere spiritual$.
care eJcede 'dunate,
capacitatea celede
uman$ > cranii
înţelegere.
"otrivit tradiţiilor maya, eJist$ > cranii înc$rcate cu
energie )eminin$ !i unul singur -liderul/ cu energie mas;
culin$. 8le se vor reuni, anunţ&nd o nou$ er$ pe data de
> decem#rie =>. Legendele spun c$ > oameni care vor
avea craniile vor )i gGidaţi spre Zucatan, îns$ ele nu vor putea
)i activate )$r$ liderul lor despre care nu se !tie unde a )ost
îngropat.
(aya!ii au )ost denumiţi, pe l&ng$ pa+nicii timpului,
!i pa+nicii craniilor. Cristalul de ^uart+ )iind o structur$ de
siliciu are toate atri#utele unui Gard, c$ci !tim c$ inteligenţa
arti)icial$ a computerului !i memoria lui uria!$ sunt asigurate
de un mic cip din cristal de siliciu.
Unii pasionaţi ai acestor mituri amerindiene cred
c$ între piramidele din 8gipt, cele din (eJic !i cele din
'merica de 0ud eJist$ o str&ns$ leg$tur$, c$ci ele )ac parte
din patrimoniul comun al unui popor pre;uman care ar )i
locuit pe un singur continent, înaintea marelui "otop, !i c$
ar )i )oarte posi#il ca al >;lea craniu s$ )ie îngropat su# la#a
dreapt$ a 0)inJului egiptean9
Oculti!tii au )olosit întotdeauna cristalul ca s$ comu;
nice cu universul invi+i#il, în epoc$ modern$ teGnologiile de
v&r) au în componenţa lor structuri de siliciu. De eJemplu,
^uart+ul pie+oelectric #rut asigur$ )uncţionarea sateliţilor
de comunicaţii, radarelor, sonarelor, ceasurilor, cipurilor !i
în general îl g$sim în compo+iţia majorit$ţii aparatelor elec;
tronice !i electrice. (ulţi sunt de p$rere c$ aceste cranii de
cristal au )ost )olosite pe post de Gard, în care s;au înc$rcat
in)ormaţii aXasGice, într;o perioad$ pre;uman$. 8ste posi#il
ca în perioada atlant$, indivi+ii s$ )i putut comunica tele;
patic, )olosind cristalele pe post de accelarator !i p$str$tor
de in)ormaţie. Cine lucrea+$ cu cristale !tie c$ ele comunic$
direct cu mintea uman$.
Legenda plasea+$
d$ antedeluvian$, craniile
av&nd de cristal
o vecGime într;o Eperioa;
de peste === de ani.
Con)orm istoriei clasice, în aceea epoc$ nu eJistau teGnolo;
gii de v&r) care s$ prelucre+e cristalul cu o acurateţe at&t de
mare, idee ce a condus !i la o alt$ teorie legat$ de provenienţa
eJtraterestr$. Craniile descoperite au )ost studiate !i, de!i
)inisarea lor este per)ect$, nu pre+int$ nici o urm$ de instru;
ment. 'st$+i, nu eJist$ o teGnologie at&t de avansat$ înc&t
s$ reproduc$ un craniu de cristal asem$n$tor cu cele maya.
întruc&t C> nu poate da re+ultate dec&t pe materii organice,
nu !i pentru cristal, nu putem a)la cu eJactitate, prin aceast$
metod$, vecGimea lor.
8Jist$ cranii de cristal contemporane, sculptate între
secolele al l;lea !i al ;lea în ra+ilia, (eJic, 7epal !i
mai ales în *ermania, dar care prin comparaţie cu srcinalele
par ni!te lucr$turi vulgare. 0usţin$torii srcinii atlante sau eJ;
traterestre ale cristalelor se #a+ea+$ pe )aptul c$ în 'nticGitate
erau )olosite lentile de cristal !le)uite cu teGnici necunoscu;
te p&n$ la începutul secolului al ;lea. 'rGeologul engle+
0ir SoGn Layard a descoperit pe !antierele din a#ilon !i
7inive lentile din ^uart+, conveJe, cu #a+$ plan$, dat&nd din
@>;@=E î.Hr. O lentil$ se a)l$ la ritisG (useum. Un alt cra;
niu interesant este cel de la mu+eul ranly din "aris. 8l este
dintr;un ^uart+ limpede de mare puritate, reali+at dintr;o
singur$ #ucat$, maJilarul )iind integrat !i nu separat de res;
tul craniului, are o greutate de ,A Xg !i o în$lţime de >> cm.
8vident, pe l&ng$ craniile de cristal srcinale, au înce;
put s$ apar$, mai ales încep&nd cu secolul al l;lea )oarte
multe )alsuri. 0peciali!tii au conclu+ionat c$ srcinalele nu
pre+int$ urme de teGnologie !i sunt dintr;o singur$ #ucat$,
pe c&nd replicile au demonstrat intervenţia discului a#ra+iv !i
c$ sunt îm#inate. 'st$+i, sunt )oarte mulţi colecţionari care
se a)l$ în posesia craniilor de cristal, îns$ doar c&teva au )ost
certi)icate ca )iind autentice.
4n >?, l&ng$ *uatemala, c&ţiva eJploratori au des;
coperit cel mai vecGi arte)act de cristal pe care l;au numit
(aJ
tr;un sau
#locTGe TeJas Crystal
de ^uart+, 0Xull.nici
nu pre+int$ 'cesta este
o urm$ de)ormat din;
prelucrare
teGnologic$ !i c&nt$re!te peste A Xilograme.
Un lama ti#etan, 7or#u CGen, care a studiat în 4ndia
!i a c$l$torit prin lume pentru a preda e+oterismul #udis;
mului, a intrat în contact cu acest craniu, pe c&nd se &)la în
'merica. 'parţin&nd M"$l$riilor %o!ii -ordin c$lug$resc ta;
umaturgic/, 7or#u CGen a primit de la sGamanii vindec$tori
din *uatemala acest cristal pe care l;a dus în TeJas. 'ici, a
descGis un centru de tratament !i vindecare spiritual$ numit
1undaţia CGaXpuri Ling. înainte de moarte, c$lug$rul ti#e;
tan le;a l$sat craniul soţilor Cari !i So 'nn "arXs, discipolii
s$i. în >?A@, cei doi au intrat în contact cu 7icX.7oceriono,
un parapsiGolog cele#ru pe are So 'nn l;a visat înainte într;un
dialog cu craniul de cristal. Cei trei au continuat vindec$;
rile iniţiate de 7or#u CGen. 1oarte mulţi dintre cursanţii
!i pacienţii lor au descris vindec$ri miraculoase, sporirea
capacit$ţilor psiGice, c$l$torii multidemensionale. (aJ a )ost
atent studiat de c$tre ritisG (useum, dar nu eJist$ o p$rere
unanim acceptat$ cu privire la srcinea !i vecGimea sa.
 De;a lungul timpului, sGamani, parapsiGologi, ocul;
ti!ti, savanţi, oameni de !tiinţ$, u)ologi au studiat !i eJpe;
rimentat st$rile generate de cristal. Cele mai multe p$reri
converg în ipote+a c$ acesta a )ost adus de eJtraterestri sau
atlanţi !i c$ este programat ca un computer, îns$ in)ormaţia
nu este doar o în!iruire #inar$, ci si o #i#liotec$ multimedia9
'numite ordine religioase precum dominicanii, )ran;
ciscanii !i ie+uiţii investeau anumite cranii de cristal cu
virtuţi !i puteri transumane. în anumite picturi, 1rancisc de
'ssisi, întemeietorul Ordinului 1raţilor (inori, )raternitate
c$lug$reasc$ denumit$ !i Ordinul 1ranciscan, este repre+en;
tat ţin&nd în m&n$ un craniu.
în (eJico City, eJist$ o )amilie de colecţionari de
cranii din cristal. 7orma %edo deţine un eJemplar a#solut
magni)ic, reali+at manual, care are inserat$ într;o descGi+$;
tur$, o cruce
o dat$< >E@>.de aur #$tut$ cu pietre de ^uart+ !i are gravat$
în conclu+ie, putem a)irma c$ sunt cunoscute mai mult
de > cranii, dintre care unele de+volt$ puteri paranormale,
altele sunt ni!te )aXe;uri. Unii speciali!ti, ca 1ranX Dorland,
cred c$ Gipotalamusul poate capta energiile oscilante emi;
se de craniile de ^uart+. Cristalele au aceast$ proprietate de
a ne permite s$ intr$m în contact cu di)eritele straturi ale
incon!tientului, eli#er&nd g&ndurile din su#con!tient.
"entru alţi eJperţi, ca de eJemplu (arianna Pe+eliX,
parapsiGolog, aceste cranii sunt ni!te Mservere aXasGice.
Tom earden, eJpert în psiGotronic$, este de p$rere c$
acestea pot trans)orma c&mpul de energie vital$ în energie
electromagnetic$.
Cari *ustav Sung a )ost !i el preocupat de )orţa psiGic$
generat$ de cristalele de ^uart+ eJperiment&nd tran+itul de la
starea de con!tienţ$ -eta/ la starea de meditaţie, de Mcu)un;
dare în su#con!tient -'lpGa/. "entru el ^uart+ul are puterea
s$ ajute )iinţa uman$ s$;!i cartogra)ie+e incon!tientul9
 Cristalul ne poate pune în re+onanaţ$ cu domeniul
incon!tientului arGetipal, acolo unde trecutul, pre+entul !i
viitorul Mse a)l$ de )apt într;un pre+ent continuu .
Carol \ilson, medium canadian, cola#oratoare a po;
liţiilor din 'nglia, 0U' !i Canada, a scris cartea TGe 0Xull
0peaXs în care descrie metodologia prin care intr$ în Mcomuni;
care cu anumite cranii de cristal. 4nteresant$ este Mînt&lnirea
autoarei cu craniul a)lat în proprietatea lui (itcGell;Hedges.
C$+ut$ în trans$, ea scrie c$ a a)lat printr;o comunicare
psiGic$ despre srcinea acestui craniu ca aparţin&nd unei
civili+aţii pre;maya, )oarte avansat$ din punct de vedere teG;
nologic, av&nd o vecGime de >@ === de ani.
încep&nd cu al Doilea %$+#oi (ondial, c&nd at&t pi;
loţii germani, c&t !i aliaţii au raportat c$ au v$+ut pe cer mici
s)ere luminiscente, care se deplasau coerent, ap$reau !i dis;
p$reau misterios,
preocup$rile teoriile
o#i!nuite alelegate de OP7;uri au inter)erat cu
oamenilor.
8Jperimentul radio)onic al lui Orson \ells, care a
transmis Min direct inva+ia eJtraterestrilor a creat o panic$
generali+at$.
Deci, în anii E=, oamenii erau )oarte încre+$tori într;o
asemenea posi#ilitate. De!i din >?@ peste  === de piloţi
au raportat înt&lniri cu o#iecte +#ur$toare neindenti)icate,
autorit$ţile militare !i civile ale tuturor guvernelor au p$strat
su#iectul în +ona sami+dat. '#ia la s)&r!itul anului ==A, di;
rectorul O#servatorului 'stronomic de la 5atican a admis c$
teoria eJtraterestr$ este )oarte posi#il$, neimpiet&nd cu ni;
mic asupra credinţei în Dumne+eu.
în aceea!i perioad$, "entagonul !i 'rmata ritanic$
au desecreti+at c&teva arGive ale anilor B=;@= în care sunt
m$rturisite înt&lnirile de gradul 444. Odat$ spart$ gGeaţa,
%usia, 1ranţa !i CGina au permis accesul în arGivele U1O.
în >??@, la Centrul 7aţional de 0tudii 0paţiale, din
1ranţa, condus de pro)esorul 'ndrb Le#eau a demarat un
studiu eJtins asupra activit$ţii inteligenţei din Univers< Mtoate
calculele !i pro#a#ilit$ţile ne conduc asupra emiterii ipote+ei
inteligenţei eJtraterestre. Conclu+ia raportului a )ost c$ putem
anali+a !i interpreta evenimentele cosmice cu mult mai mult$
acurateţe !i argumente Mdac$ admitem c$ ipote+a eJtraterestr$
este de departe cea mai #un$ ipote+$ !tiinţi)ic$R nu este
dovedit$ în mod categoric, dar eJist$ în )avoarea ei
presupuneri solide, iar, dac$ este eJact$, eplin$ de
consecinţe9
4n 0U', aceast$ teorie a )ost de+#$tut$ imediat dup$
r$+#oi !i, în ciuda #$nuielilor reciproce dintre sovietici !i ame;
ricani cu privire la testarea unor arme neconvenţionale, iat$
c&t de curajos a )ost în >?E@ 'l#ert CGop, directorul;adjunct
7'0' !i raportor al U0 'ir 1orce < M0unt convins de mult timp
c$ )ar)uriile +#ur$toare sunt reale !i de srcine eJtraterestr$. 4n
plus, suntem o#servaţi de)iinţe venite din spaţiu 9
4deeai;ac$animat,
Univers nu suntem singura civili+aţie
întotdeauana, inteligent$
pe cei care cred c$din
Universul
este multidimensional !i c$ ideea st$ la #a+a g&ndului care ar;
ticulea+$ cuv&ntul !i apoi intr$ în dinamica material$. Doar
o g&ndire liniar$ !i mecanicist$ sau poate interesul de a nu
tul#ura liniile de )orţ$ din politic$ !i economie )ace ast$+i ca
ni!te oameni inteligenţi s$ se mai îndoiasc$ de at&tea dove+i
evidente c$ suntem într;un proces de comunicare cu semeni
de;ai no!tri, intergalactici.
De eJemplu, în >?@, generalul 7atGan T[ining de
la U0 'ir (aterial Command scria într;un raport U1O<
M1enomenul raportat este ceva real, descris in termeni asem$;
n$tori de indivi+i care nu au comunicat vreodat$ înainte, nu
poate )i vor#a despre vi+iuni sau imaginaţie. 8Jist$ o#iecte
care
au )orma unui disc. 5ite+ele ascensionale )oarte mari
o#servate,
supleţea manevrelor las$ s$ se presupun$ c$ sunt pilotate sau
telecomandate. (artorii descriu c$ le;au v$+ut +#ur&nd in
)ormaţie de trei sau de nou$ o#iecte.
 Ca dovad$ c$ administraţia american$ a )$cut un joc
du#lu încerc&nd s$ nege !i cGiar s$ ridiculi+e+e înt&lnirile de
gradul 444, pe care le;a com#$tut prin tot )elul de articole aca;
demice, !tiinţi)ice, prin alte m$rturii care descriu o )ar)urie
+#ur$toare uluitor de asem$n$toare cu un #alon meteorologic
!amd... este )aptul c$, în timp ce Moamenii serio!i se #a+ea+$
pe dove+i !tiinţi)ice, nu pe m$rturiile unor insta#ili emoţional
a )ost dat$ Directiva S'7'" >B -Soint 'rmy, 7avy, 'ir
1orce "u#lication/ care vi+a toate po+iţiile din aviaţia civi;
l$ !i militar$, precum !i din marin$ unde comandanţii de
#ord sunt o#ligaţi s$ raporte+e urgent orice o#iect +#ur$tor
neidenti)icat.
'sociaţiile u)oiolgice cer autorit$ţilor militare s$ de;
secreti+e+e rapoartele din anii E=, B= !i p&n$ ast$+i, îns$ se
i+#esc de cen+ura de netrecut a serviciilor secrete. *eneralul
olender, angajat înOP7;urilor
în >?B?< M"ro#lema proiectul 'pollo la 7'0',
constituie a declarat
o ameninţare pentru
siguranţa naţional$ !i re+ultatele ancGetelor noastre nu pot )i
date pu#licit$ţii9. Desigur, s$ nu uit$m, evenimentul se
producea
în culmea %$+#oiului %ece, în care at&t ru!ii, c&t !i america;
nii se suspectau de spionaj teGnologic.
"&n$ !i ast$+i este în vigoare legea care pedepse!te di;
vulgarea conţinutului acestor rapoarte, cu pedepse de la unu
la
+ece ani de încGisoare. Ce paradoJal, p&n$ în anul ==A c&nd
7'0' a admis c$ a sta#ilit ni!te contacte cu alte civili+aţii,
o)icial erau respinse toate teoriile legate de eJtraterestri, dar
se investeau +eci de miliarde de dolari în programe spaţiale,
au )ost trimise în spaţiu #en+i magnetice înregistrate cu vo;
cile a @ de !e)i de state în toate lim#ile vor#ite nativ, au )ost
codate matematic C$rţile 0)inte. a, mai mult, ca o situaţie
Gilar$, de!i autorit$ţile americane nu au recunoscut în mod
o)icial eJistenţa inteligenţei eJtraumane, în *Gidul pom;
pierilor pentru controlul calamit$ţilor scrie negru pe al#<
M7u staţi su# un OP7 a)lat in +#or staţionar la mic$ altitudine.
7u atingeţi un OP7 care a ateri+at. 4n am#ele ca+uri, tre#uie
s$ va retrageţi dup$ intervenţia rapid$ a militarilor. Orice
contact cu acesta este eJtrem de riscant din cau+a radiaţiilor.
'tenţie, nu riscaţi cu OP7;urile9 Ciudat mod de a încGeia un
paragra) într;un manual de u+ intern al pompierilor, care se
g$se!te
în toate sediile de "oliţie, at&ta timp c&t eJistenţa inteligenţei
eJtraterestre nu a )ost o)icial acceptat$ !i declarat$ ca atare9
(inisterul 'p$r$rii din (area ritanie a anunţat la
s)&r!itul lui ==A c$ va desecreti+a arGivele legate de OP7;uri
!i contacte de gradul 444.
4ntre anii >?@= !i ===, s;au primit mai #ine de
>= === de rapoarte, declaraţii ale unor martori oculari, an;
cGete derulate în c&teva staţii;radar, aeroporturi sau unit$ţi
militare ale aviaţiei, precum !i constat$rile O#servatorului de
la
'ir*reenivicG. Lordul la
1orce, a declarat HugG Do[ding,
o reuniune )ost mare!al
in)ormal$ cu alţial!e)i
%oyal
de
0tat (ajor din 8uropa< M0unt convins c$ aceste o#iecte +#ur$;
toare eJist$ !i nu sunt )a#ricate de nici o naţiune de pe
"$m&nt, în consecinţ$, nu v$d nici o alternativ$, dec&t
acceptarea teoriei c$ provin dintr;o surs$ eJtraterestr$.
în >?@, !e)ul 0tatului (ajor al 'p$r$rii din 'nglia,
lordul amiral Hill 7orton, a a)irmat la o reuniune 7'TO<
M1aptul c$ aceste o#iecte +#ur$toare neidenti)icate, o#servate
în atmos)er$ sau cGiar pe uscat, nu pot )i asimilate cu ni!te
construcţii
reali+ate de m&na omului sau cu vreun )enomen )i+ic cunoscut
pare evident. 1oarte multe dintre o#servaţii au )ost raportate
de oameni a c$ror serio+itate mi se pare indiscuta#il$< o)iţeri
de poliţie, piloţi civili !i militari. 'ceste o#servaţii au )ost )oarte
des con)irmate de dispo+itive teGnice !i electronice.
Din >??> p&n$ în >??, engle+ul 7icX "ope, senior
eJecutive o))icer în (inisterul 'p$r$rii #ritanic, a avut acces
la in)ormaţii clasi)icate. Ulterior, a pu#licat cartea Open 0Xies,
Closed (inds în care com#ate po+iţia o)icial$ a autorit$ţilor
#ritanice susţin$toare, p&n$ în ==A, a teoriei c$ nu eJist$
nici o certitudine !tiinţi)ic$ a contactului cu eJtratere!trii.
'duc&nd pro#e indu#ita#ile care demonstrea+$ c$ la un nivel
)oarte înalt o)icialii militari !tiau cu eJactitate c$ între terri;
eni !i eJtraterestri eJist$ contacte de+voltate, 7icX "ope !i;a
atras anatema9 în ==@, a )ost nevoit s$ demisione+e din mi;
nister, dar demersul sau +gomotos a accelerat desecreti+area
arGivelor U1O. Un an mai t&r+iu, 'nglia !i 0U' anunţau c$
sunt dispuse s$ permit$ opiniei pu#lice veri)icarea arGivelor,
dar p&n$ la s)&r!itul anilor @=.
în aceea!i perioad$, ie+uitul Sose *. 1unes, directorul
O#servatorului 'stronomic de la 5atican, a a)irmat c$ eJis;
tenţa eJtratere!trilor nu contra+ice cu nimic Creaţia Divin$,
ci dimpotriv$ o eJplic$ mai #ine...
Despre )enomenul OP7 s;au eJprimat !i c&ţiva pre!e;
dinţi de stat. Harry 0. Trumann a declarat în anii E= într;o
con)erinţ$ de pres$<
re, de!i eJist$, M"ot
nu sunt s$ v$ asigur
construite c$ o)ar)uriile
de nici +#ur$toa;în
putere terestr$.
perioada aceea, se credea c$ o#iectele +#ur$toare cu )orm$
de )ar)urie au )ost produse de germani ca arm$ )inal$ în cel
de;al Doilea %$+#oi (ondial. Un deceniu mai t&r+iu, S.1.
ennedey s;a adresat într;un memorandum directorului
C4'< M8Jaminaţi clasi)icarea tuturor dosarelor U1O re)eritor la
0iguranţa 7aţional$>.
' circulat în epoc$ !i o legend$ care a în)ier#&ntat
imaginaţia planetar$. "rintre agenţii C4' !i piloţii mili;
tari um#la +vonul c$ D.D. 8isenGo[er s;ar )i înt&lnit cu o
delegaţie eJtraterestr$ într;o #a+$ secret$ a aviaţiei. *.%.
1ord î!i dorea s$ limpe+easc$ lucrurile a!tept&nd< Mo eJplicaţie
mai #un$ dec&t cea dat$ de 'ir 1orce p&n$ acum !i propunea
în)iinţarea unei comisii care s$ studie+e )enomenul OP7.
în campania electoral$, Simmy Carter a spus< MDac$
voi )i ales pre!edinte, voi )ace în a!a )el înc&t toate in)ormaţiile
noastre despre OP7;uri s$)ie)$cute pu#lic întregii lumi9 'poi,
a ad$ugat l$s&nd audienţa înm$rmurit$< M0unt convins c$
OP7;urile eJist$, pentru c$ am v$+ut !i eu unul... îns$, dup$
ce a )ost ales la Casa 'l#$, s;a a!ternut o nemeritat$ t$cere
peste acest su#iect.
C&nd era guvernator al Cali)orniei, %onald %eagan
a ţinut un speecG în )aţa 'dun$rii *enerale a 7aţiunilor
Unite< M 'vem nevoie oare de o ameninţare universal$
eJterioar$
ca s$ putem scoate la lumin$ )aptul c$ toţi oamenii sunt )raţi,
)iind )iii aceleia!i planete 'poi, în cursul campaniei electorale
a între#at< M7u se a)l$ deja printre noi o )orţ$ eJtraterestr$
4n )e#ruarie >?A@, într;un discurs ţinut la remlin,
pre!edintele Uniunii 0ovietice, (iGail *or#aciov, a spus<
M1enomenul OP7 eJist$ cu adev$rat !i tre#uie tratat în mod
serios. 0erviciile noastre speciale !i 'rmata au su)iciente
dove+i c$ nu suntem singuri în Univers9
(inistrul )rance+ al 'p$r$rii, %o#ert *alley, a par;
ticipat în >?@
4nter, unde la o serie
a înt$rit de eJtraterestr$<
ipote+a emisiuni radio)onice la 1rance
MCred c$ atitudinea
pe care ar tre#ui s;o adopt$m )aţ$ de aceste )enomene tre#uie
s$ r$m&n$ descGis$, adic$ s$ nu constea în a nega din capul
locului. 0tr$mo!ii no!tri au negat o mulţime de lucruri care ni
se par ast$+i elementare, )ie c$ este vor#a despre
pie+oelectricitate, de
electricitatea static$... în realitate, întreaga de+voltare a !tiinţei
const$ în )aptul c$ într;un anumit moment ne d$m seama c$ în
urm$ cu E= de ani nu !tiam nimic !i nu înţelegeam nimic
despre realitatea )enomenelor...
O )oarte interesant$ a#ordare îi aparţine senatoru;
lui american arry *old[ater, )ost candidat la pre!edinţie<
MCred cu adev$rat c$ eJist$ eJtraterestri în spaţiu. "oate c$ nu
seam$n$ cu noi, dar am sentimentul )oarte puternic c$ s;au
de+voltat dincolo de capacit$ţile noastre mentale...
în >?B=, 7e[ ZorX Times a pu#licat scrisoarea amira;
lului %oscoe H. HillenXoetter, primul director C4', adre;
sat$ Congresului< M' sosit momentul pentru Congres s$ dea
pe )aţ$ adev$rul în urma unor audiţii pu#lice. "e ascuns, o)iţeri
superiori ai 'ir 1orce se ocup$ in mod serios de OP7;uri, dar
su# preteJtul secretului o)icial !i al temerilor de ridicol mulţi
cet$ţeni
sunt )$cuţi s$ cread$ c$ OP7;urile sunt ni!te a#surdit$ţi.
3i misiunile spaţiale ruse, cum ar )i 0oiu+ !i 0aliut,
s;au con)runtat cu o#iecte +#ur$toare misterioase. 4n >?B,
5aleri iXovsXi, cosmonaut pe 5ostoXE, anunţa în casc$< M'ici
7i#io9 Ceva m$ însoţe!te în spaţiu, +#oar$ l&ng$ capsula mea
!i vine spre mine. 'lt cosmonaut, *GeorgGi (. *resXo, a
declarat< MDac$ a! )i )ost li#er s$ spun ce am v$+ut in spaţiu,
lumea ar )i
)ost stupe)iat$. "rintre militarii ru!i care au raportat înt&lniri
de gradul 444 se num$r$ !i generalii< onstantin 1eoXtisov,
5ladimir ovalenov, 5ladimir (iGailovici omarov, Oleg
'tXov, 5ladimir 0oloviov !i 'leXsadr 8gorov. 4n +iua de
B iunie >?@A, cosmonauţii 5ladimir ovalionoX !i 'leXsandr
4vasenXov,
de pe or#it$<a)laţi într;o misiune
MO#iectul spaţial$la0aliut
se deplasea+$ =;=B,detransmiteau
grade, trece
pe su# aparatul nostru. 'i +ice c$ e o minge, se m$re!te din
ce în ce mai mult. 8portocaliu încGis. 5ine spre noi.
4n >??, ovalionoX, ajuns general;maior de aviaţie, a
dat un interviu presei italiene descriind mai amplu aventura
tr$it$ cu >E ani în urm$< MO#iectul era rotund, asem$n$tor cu
un pepene gal#en. 4n )aţa acestuia se g$sea ceva asem$n$tor
cu un truncGi de con. "ot s$;l desene+, este greu de descris.
7u îmi pot da seama care era )orţa care genera mi!carea
acelui o#iect... retragerea, eJpansiunea, pulsaţia. "rima
conclu+ie< o#iectul se mi!ca
pe o traiectorie su#or#ital$, alt)el nu a! )i avut posi#ilitatea de
a;l vedea. 8rau doi nori, ca de )um, care înv$luiau o#iectul. 0;
a
apropiat de mine !i l;am privit. 'poi am intrat în um#r$ pentru
dou$ sau trei minute. C&nd am ie!it, nu am mai v$+ut nimic.
Dar, dup$ un timp, noi !i o#iectul c$l$toream din nou
împreun$.
Consilierul senatorului american %o#ert yrd, DicX
D'mato, eJpert în pro#leme legate de siguranţ$ naţional$ !i
internaţional$ !i mem#ru al Consiliului 7aţional de 0ecuritate
al 0U', a a)irmat de multe ori în pu#lic c$ la %os[ell s;a
pr$#u!it într;adev$r un OP7. 4n >??>, el a eJplicat c$ eJist$
înc$ de la în)iinţarea 0U' o grupare ocult$ în administraţie,
cu o putere discreţionar$ imens$ care p$strea+$ cele mai
tene#roase secrete. Con)orm lui D'mato, acest grup a cGel;
tuit sume imense încerc&nd s$ !tearg$ toate urmele care duc
la vi+itarea "$m&ntului de c$tre alte inteligenţe din spaţiu.
0$ conclu+ion$m cele scrise p&n$ acum< din >?@ p&n$
ast$+i au )ost consemnate peste >= === de ca+uri în care
apar OP7;uri. Dintre acestea, = === repre+int$ ateri+$ri, )iind
însoţite de aproJimativ  E== de )otogra)ii. *ildas ourdais,
u)olog )rance+, re+um$ )enomenologia OP7< MLumea contem;
poran$ trece printr;o cri+$ de pesimism. Or, poate c$ tr$im
ast$+i începutul unei noi etape, al unei noi mutaţii cosmice,
compara#ile
ca amploare cu cea a revoluţiei începute de Copernic !i
*alilei<
acum a venit momentul con!tienti+$rii s)&r!itului singur$t$ţii
noastre cosmice.
'+i ne vedem )orţaţi s$ înv$ţ$m accelerat cum s$
tr$im într;un univers în care nu suntem singura civili+aţie
inteligent$. 'st)el toate vi+iunile noastre cosmice !i celeste ar
tre#ui s$ convearg$ c$tre un adev$r integralist< TOTUL 08
L8'* CU 0870 67 471474T'T8' U7458%0'L9

4n c$utarea str$mo!ilor superiori

5edele, i#lia !i alte C$rţi 0)inte, teJte sacre, mituri !i
legende tradiţionale conţin multe trimiteri, descrieri, mesa;
je care povestesc despre eJistenţa cu mii, cGiar milioane de
ani în urm$ a unor civili+aţii terestre !i eJtraterestre, care se
a)lau în posesia unor secrete teGnologice pe care umanitatea
de ast$+i înc$ nu le cunoa!te.
Cele mai recente descoperiri arGeologice, documente
!i manuscrise vecGi înt$resc ideea c$ pe "$m&nt au tr$it îna;
intea noastr$ civili+aţii misterioase.
 %o#ert CGarrouJ, 8nricG von DaniXen, 3te)an P[eig,
San van Helsing !i alţi autori cele#ri !i;au dedicat mare par;
te din preocup$ri încerc&nd s$ desci)re+e taina civili+aţiilor
disp$rute. 0pre deose#ire de istoricii clasici, ace!ti eJegeţi
neconvenţionali argumentea+$, #a+&ndu;se pe scrierile sa;
cre din 0umer p&n$ în 8gipt !i de la i#lie p&n$ la vecGile
legende taoiste c$ noi avem alţi str$mo!i dec&t primitivii oa;
meni de la Cro;(agnon sau 7eandertGal. Cu alte cuvinte,
din aceast$ perspectiv$ noi suntem urma!ii unor civili+aţii
superioare !i nu a unor Gomini+i a#ia desprin!i din maimuţ$.
Cu aproJimativ A === de ani în urm$, apare în peisa;
jul #raGmanic ideea c$ umanitatea cunoa!te patru v&rste în
evoluţia con!tiinţei sale. 4n ciuda convingerilor generale, noi
nu evolu$m în timp, ci dec$dem de la v&rsta noastr$ de aur în
'nticGitate p&n$ la ali Zuga, epoca actual$, cea a întuneri;
cului
parc$!iun
a ignoranţei.
mesaj trimis't&t
de din 5ede, no!tri
str$mo!ii c&t !i superiori,
din i#lie care
decant$m
s$
ne pun$ în gard$ asupra pericolelor prin care vom trece în
aceast$ uria!$ aventur$ numit$ 5iaţ$. Desprindem din aceste
C$rţi dou$ conclu+ii<
• autorii lor cuno!teau pro)und evoluţia "$m&ntului
dup$ toate datele geologiei moderne.
• omul a dec$+ut din ego, mai ales dup$ ce s;a jucat
nes$#uit cu )ocul !tiinţei.
"rin trud$ !i determinarea unor arGeologi, istorici !i
cGiar teologi putem re+uma c&teva dintre cele mai vecGi ci;
vili+aţii terriene<
K Civili+aţia cavernelor -8+yes/, aproJ. = === de ani
în urm$, de)init$ prin )olosirea osului !i a sileJului.
KCivili+aţia grotei de la (arcGe din localitatea
Lussac;les;CG&teauJR aproJ. = === de aniR desene pe piatr$.
K Civili+aţia primei scrieri -*lo+el/, >E === de ani în
urm$.
 K Civili+aţia lutului -Hamangia;Tartaria/, cca. > ===
de aniR statuete în)$ţi!&nd omul.
4nteresant este )aptul c$ aceste civili+aţii primitive
coeJistau al$turi de mari imperii ale cunoa!terii avansate<

K 'tlantida -Cap "oseidonis/ aproJ.  === de ani în

urm$.
K Civili+aţia celtic$ -0toneGenge/, >> === de ani, dol;
mene, menGire, tumuli, megaliţi.
K Civili+aţia de piatr$ de la Carnac, aproJ. >= === de
ani în urm$.
K Civili+aţiile de la CGatal;HuyuX, LepensXi;5ir !i
"oXet;Dag, aproJ A.=== de ani în urm$.
K Civili+aţia grotei de la 1ort %ocX, Oregon, ?;>= ===
de ani în urm$ -sandale
K Civili+aţia egiptean$<dinepoca
)unie predinastic$
împletit$/. dominat$
de +ei acum aproJ. >= === de aniR perioada regilor semi+ei
'#idos, A === de aniR epoca tinit$ cunoscut$ ca perioada lui
(enes, )ormarea primelor dou$ dinastii, E ==;B === de ani
vecGime.
K Civili+aţia (aya< TeotiGuacan !i Cuicuilco, între
E === !i >= === ani vecGime.
KCivili+aţia inca!$< TiaGuanaco -"eru;olivia;
Colum#ia/ cu o vecGime de aproJ. >= === de ani.
K 'udG sau Ude, 4ndia, leag$nul populaţiei aryene,
A === de ani în urm$.
K CocGam#ra !i Soya 'tuen, ţinutul unei populaţii
)oarte interesante din nordul "erului, cGacGapoya, #lon+i cu
ocGii al#$strii !i pielea al#$, constructori ai unor locuinţe cu
trei etaje, alungaţi de c$tre inca!i cu aproJ. @ === de ani în
urm$.
K Civili+aţia de la 'ssam !i CGota 7agpur, 4ndia,
@ === de ani.
K (oGenjo;Daro, 4ndia, cu Ecretane
K Civili+aţiile )eniciene, === de!iani în urm$.
grece!ti, cca. E ===
de ani în urm$.
 K Civili+aţia sumerian$, între  === !i E === de ani
vecGime.
Desigur, sunt eJegeţi care pretind eJistenţa !i a altor
civili+aţii cum ar )i< Lemuria, Hiper#oreea, 4nsula "a!telui,
Continentul (u, Pim#a#[e, 'drar, dar nu se cunosc date
istorice p&n$ acum. 0$ )acem un mic eJerciţiu de imaginaţie<
în galaJia noastr$ cu eJcepţia Terrei nu eJist$ condiţii de
viaţ$ organi+at$, (arte este eJtrem de arid, 5enus este
sc$ldat$ în ceţuri dense, iar Luna este calcinat$. 4n )uncţie
de elementul universal preponderent, viaţa cap$t$ aspecte
particulare. "$m&ntul este acoperit în proporţie de aproJ.
@EN de ap$, a!a cum noi conţinem acela!i procent de ap$.
0$ nu uit$m c$ ne na!tem din licGidul amniotic. în )uncţie
de distanţa planetei )aţ$ de 0oare putem calcula !i posi#ilita;
tea condens$rii
admitem c$ viaţaga+elor cosmice
poate s$ re+ideînînap$, astadintre
oricare dac$elementele
nu vrem s$
constitutive< ap$, aer, p$m&nt, )oc, metal.
'!adar, putem trage conclu+ia c$ Terra este privilegia;
t$ în sistem datorit$ po+iţiei sale ideale )aţ$ de astrul central,
îns$ !tim din legile eJpansiunii universale c$ planetele se în;
dep$rtea+$ +ilnic, puţin c&te puţin, )aţ$ de centrul sistemului
solar, l$rgindu;!i permanent mersul în spiral$.
Loius Sacot a ela#orat o teorie prin care demonstrea;
+$ c$ toate planetele au plecat din centrul galaJiei dar, în
perioade de timp di)erite !i c$ ele se a)l$ la distante precise
)aţ$ de 0oare în )uncţie de vecGimea lor. Con)orm acestui
model cosmic eJist$ un timp !i un punct în care planetele
sunt )ie prea #$tr&ne, )ie prea tinere pentru a permite viaţa
organi+at$, situaţia ideal$ în galaJie )iind momentan cea a
"$m&ntului. Dac$ ne l$s$m purtaţi de posi#ilit$ţile descri;
se de teoria lui Sacot, putem înţelege ceva mai satis)$c$tor
evoluţiei con!tiinţelor în Univers.
înseamn$ c$ planetele mai vecGi din sistem au întrunit
la timpul !i în punctul în care se a)lau la distanţa ideal$ )aţ$ de
0oare toate condiţiile )avora#ile vieţii< )lora, )auna !i de+vol;
tarea uman$. înt$rind )ormulele lui Sacot, %o#ert CGarrouJ
)ormulea+$ o teorie !i mai )ascinant$< MC&nd locuitorii planetei
care ne precede în v&rst$ au ajuns în condiţii de viaţ$
ne)avora#ile, #a cGiar insuporta#ile, au preg$tit un )el de eJod
spre "$m&nt,
unde, deja toate regnurile î!i începuser$ evoluţia...
Teoria coloni+atorilor eJtraterestri este ast$+i )oarte la
mod$, )iind înt$rit$ !i de miturile sumeriene.
0piritul p$trunde !i re+ist$ în materie prin guvernarea
armonioas$ a elementelor universale< ap$, aer, p$m&nt !i )oc.
4n tradiţiile primordiale, materia este organi+at$ !i coordo;
nat$ de ierarGii spirituale. '!adar, !i omul, aceast$ oglind$
mic$ a macrocosmosului, este compus din elemente. Trupul
este din p$m&nt, s&ngele, din ap$, mintea îi este +$mislit$
din aer, iar su)letul din )oc. "este toate acestea se instaurea+$
0piritul, ca sediu al 1iinţei 0upreme din Om;su)lu divin9
4n privinţa
te teorii, apariţiei
îns$ trei speciei
ne atrag umane
atenţia eJist$
în mod mai mul;
deose#it< Teoria
8voluţionist$, Creationist$ si cea 4nterventionist$.
"rima postulea+$ evoluţia speciilor de la mineral la
vegetal !i de la animal la om prin rase care se apropie com;
portamental, !i de aici Dar[in a tras conclu+ia c$ str$mo!ul
Gominidului este o specie de maimuţ$.
Creaţionismul îl plasea+$ pe om în la#oratorul Divin<
M0$;: )acem pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte
#$r#$teasc$ !i parte )emeiasc$.
4n s)&r!it, intervenţionismul este susţinut cu prec$;
dere de miturile sumeriene !i plasea+$ srcinea uman$ în
la#oratoarele genetice ale eJtraterestrilor. 4n linii )oarte mari
aceast$ teorie susţine c$, atunci c&nd condiţiile planetare ale
unei civili+aţii superioare au devenit dramatice, s;au sta#ilit
condiţiile unui eJod spre Terra unde deja toate regnurile î!i
începuser$ evoluţia.
'st)el, srcinea omului ar )i pierdut$ în negura timpu;
rilor, dar locul s$u de na!tere s;ar situa mereu la aproJimativ
>E= de milioane de Xilometri de 0oare, distanţ$ ideal$ care
permite apariţia tuturor condiţiilor #iologice.
 'ceast$ ipote+$ nu contra+ice apariţia natural$ a uma;
nit$ţii terestre, ci cGiar înt$re!te interpretarea mult mai sa;
tis)$c$toare a miturilor antice cu +eii civili+atori, cu 1ii ai
Cerului care se împreunea+$ cu 1iice ale "$m&ntului )or;
m&nd o nou$ ras$, cea a Titanilor. Descoperirea scGelete;
lor;gigant vine s$ con)irme c$ aceast$ teorie nu este deloc
a#racada#rant$9
'#solut nimic nu dovede!te c$ între maimuţ$ !i om
ar eJista vreo )iliaţie. 8Jperimente de la#orator au demon;
strat c$ trans)u+ia de s&nge de la om la gi#oni, cimpan+ei sau
urangutani pre+int$ riscurile evidente la specii categoric di)e;
rite. 'poi, omul preistoriei nu locuia în caverne !i grote. Dac$
animalele î!i construiesc vi+uine, !i p$s$rile cui#uri, oare cum
am putea s$;l suspect$m pe om de at&ta insolenţ$. Cercet$tori
din toat$ lumea printre care se deta!ea+$ von DaniXen !i
CGarrrouJ demonstrea+$
locuia în coli#e de lemn sauprincGiar
arte)acte c$ din
în case str$mo!ul
piatr$. nostru
Un alt mit )als este acela c$ omul primitiv se acope;
rea neglijent cu #l$nuri de animal pentru a r$+#i prin )rig.
La (u+eul Omului din "aris sunt eJpuse desene cu )iguri
rupestre aparţin&nd 8pocii de piatr$, descoperite în localita;
tea Lussac;les;CG&teauJ, în care su#iecţii apar îm#r$caţi cu
ro#e, Gaine, pantaloni !i panto)i.
'm înv$ţat c$ omul preistoric era a#ia desprins din
regnul animal !i c$ se comporta ca atare. 'rGeologii aveau sa
in)irme aceast$ teorie dup$ ce au descoperit t$#liţele gravate
de la *lo+el, care demonstrea+$ c$ str$mo!ul lui Gomo sapi;
ens cuno!tea scrisul.
întruc&t natura era #ogat$ !i neviciat$ de nici un )actor
de poluare, mediul de de+voltare al omului a!a;+is primitiv
era propice, de!i la !coal$ ni s;a indus ideea c$ str$mo!ul reg;
nului nostru ducea o viaţ$ precar$. "$i e greu de cre+ut c$
cineva su)er$ constr&ns de condiţii ne)avora#ile c&nd p$duri;
le gemeau de v&nat !i r&urile colc$iau de pe!ti.
"oate cea mai ne)ericit$ descriere clasic$ a omului pri;
mitiv este cea a semicretinului o#tu+, agresiv, violent, o )iinţ$
grosolan$. 3antierele arGeologice contra+ic pro)und aceas;
t$ vi+iune Mmanelistic$. 0tr$mo!ul nostru era pictor, olar,
desenator genial. "e!terile de la 'ltamira, LascauJ, *lo+el,
descoperirile de la Hamangia !i Tartaria o)er$ su)iciente do;
ve+i care s$ înt$reasc$ pledoaria pentru str$mo!ul superior.
Una dintre marile #i+arerii ale istoriei clasice este de;
)inirea primelor epoci umane. 4at$ ce g$sim în (arele 'tlas
(ondial editat cu sprijinul U780CO< "aleoliticul superior
durea+$ aproJimativ între anii E === !i A === î.Hr. Urmea+$
apoi (e+oliticul !i 7eoliticul !i apar uneltele prelucrate din
piatr$. 4n 8uropa, epoca cuprului a de#utat acum  E== de
ani, iar cea a #ron+ului cu dou$ mii de ani în urm$. 1ierul
a început s$ )ie prelucrat în jurul anului >E== î.Hr. Cum s$
nu pu)ne!ti în r&s în )aţa acestor a#eraţii Cu alte cuvinte, ar
tre#ui s$ accept$m c$ autorii 5edelor, marii constructori ai
piramidelor,
astronomii !isculptorii
astrologii!icare
pictorii din 5ecGiul
au construit cu 4mperiu (aya!,
o preci+ie impe;
ca#il$ ceasornicile cosmice de la 0armi+egetusa, 0toneGenge,
"alen^ue Ga#ar nu aveau despre cupru, #ron+ !i )ier -sic9/,
adic$
megalopolisurile 'nticGit$ţii ; arnac, LuJor, '#idos ;
au )ost ridicate cu unelte din lemn !i piatr$. 0au !i mai a#raca;
da#rant, de!i au )ost descoperite în morminte vecGi de peste
>> === de ani o#iecte de aur, #ron+, cupru, oamenii acelor
epoci )oloseau metale care înc$ nu eJistau. 0$ )im serio!i9
"oate unii dintre semenii no!tri au rude îndep$rtate prin;
tre maimuţe, îns$ Hermes Trismegistus, uddGa, Hristos,
(oGamed, (oise, "itagora, "laton, %a)ael, 8instein !i alte
c&teva mii de genii ale umanit$ţii sunt sigur c$ au alte srcini9
*ene+a noastr$ r$m&ne cu siguranţ$ un mister, îns$
cu siguranţ$ nici o logic$ satis)$c$toare nu ne poate convinge
c$ înaintea noastr$ pe Terra nu ar )i eJistat civili+aţii mult
mai de+voltate din punct de vedere spiritual !i material. 4n
toate doctrinele spirituale ap$rem c$ ni!te rotiţe ale marelui
mecanism universal, dar nu conclu+ia, nu re+ultatul9
 0untem integraţi în marea evoluţie a con!tiinţei, nu
centrul universului. C&t ne;am considerat #uricul lumii, am
dat dovad$ de a#solutism p$gu#os. 0untem de acord c$ !i
parţial$ înţelegerea creaţionismului poate )i la )el de d$un$;
toare ca !i sterila teorie evoluţionist$.
't&ta timp c&t iserica s;a înc$p$ţ&nat s$ a)irme c$
"$m&ntul este centrul Universului, omul p$rea încununarea
Creaţiei Divine, ultima verig$ a evoluţiei. 'st$+i, c&nd !tim
c$ eJist$ practic o in)initate de galaJii !i o multitudine de di;
mensiuni, nu mai putem )i at&t de siguri, c$ srcinile noastre
sunt pur terestre.
Oare ce natur$ au Peii, îngerii, (arii Civili+atori Ce
civili+aţii au eJistat înainte ca mari catastro)e s$ le distrug$
Cine ocupa planeta înainte de (arele "otop 0unt doar c&;
teva între#$ri la care oamenii de !tiinţ$, spiritele religioase
ar tre#ui
Oare s$ g$seasc$
'tlantida, r$spunsuri
Lemuria, c&t mai aproape
Hiper#oreea sunt doardepl$s;
adev$r9
muirile unor spirituali!ti sau realit$ţile unei ere preumane
0tr$mo!ii no!tri sunt ni!te semimaimuţe gro#iene sau ni!te
spirite evoluate în materie !i teGnologie, care cuno!teau se;
cretele energiei nucleare, electricit$ţii !i aveau posi#ilitatea
c$l$toriei prin spaţiu
7e este mai con)orta#il s$ credem c$ piramidele au )ost
ridicate de sclavi rostogolind pereţi de piatr$ per)ect !le)uiţi
pe #uturugi dec&t s$ admitem c$ ele sunt opera unor str$mo!i
superiori
Legendele !i miturile antice vor#esc despre raportul de
su#ordonare dintre +ei !i oameni. Con)orm tradiţiilor semi;
tice, ace!ti +ei erau îngerii c$+uţi care;i luaser$ în ro#ie pe
oameni o)erindu;le ilu+oriul Mraip$m&ntesc
Deta!aţi de patimi !i su#iectivisme, am putea privi is;
toria cu luciditate !i #un;simţ. 0crierile sacre relatea+$ despre
venirea unor îngeri, +ei, str$ini din spaţiu care, asemeni lui
"rometeu, aduc cunoa!terea Omului. 'numite papirusuri
egiptene plasea+$ locul de srcine al acestor civili+atori pe
planeta 5enus, cunoscut$ ca Lucea)$rul, 0teaua Dimineţii.
De aici, în tradiţia dogmatic$ a ap$rut ideea de cunoa!tere
luci)eric$, adic$ provenit$ de la venusienii civili+atori. i+ar,
dar în urm$ cu c&teva mii de ani, pe întreg "$m&ntul apar
sincron civili+aţiile maya, egiptene, asiro;#a#iloniene, persa;
ne, )eniciene.
Peii iniţiatori apar descri!i asem$n$tor cu ni!te !erpi
cu pene< ]uet+alcoatl, 5iracocGa, Orejona, 4!tar, 'starte,
'naGita, "rometeu, PalmoJe.
8giptul erupe c$ o uria!$ civili+aţie cu Mregi divini, ve;
niţi din cer s$ aduc$ justa guvernare tuturor)iinţelor.
0$ ne imagin$m c$ o misiune spaţial$ terestr$ desco;
per$ undeva într;o cine !tie ce galaJie o planet$ populat$ de
ni!te indivi+i a#ia a)laţi la începutul evoluţiei con!tiinţei
lor, care se cGinuiesc îngro+itor s$;!i duc$ +ilele lupt&ndu;se
cu animale;gigant !i )iind într;un permanent r$+#oi tri#al.
Credeţi
încerca c$, înţeleg&nd
s$ le toate #$!tina!i,
aduc$ acestor acestea, cosmonauţii no!tri nuunei
condiţiile necesare vor
de+volt$ri ulterioare "oate c$ pentru #$!tina!i cosmonauţii
no!tri ar deveni ni!te +ei. 0i dac$ unul dintre cosmonauţi,
tr$d&nd un caracter du#ios, î!i va aroga drepturi supreme,
devenind un M+eu gelos !i ar ordona instituirea unei religii
în care toţi cei care nu se supun sunt consideraţi du!mani...
aproape c$ am avea sen+aţia de deja vu... ce spuneţi

3i p&n$ la urm$...
în a doua jum$tate a secolului , arGeologia a de;
venit o !tiinţ$ multidisciplinara. 4nvestig&nd trecutul, s;a
dovedit c$ anumite monumente antice denot$ )uncţionalit$ţi
astronomice )a#uloase. înc$ din secolul al 5444;lea, eJist$
preocuparea de a aduna !i cataloga date re)eritoare la raportul
dintre mi!c$rile astrelor si evoluţia civili+aţiilor.
%amura din arGeologie care se ocup$ de aceast$ per;
spectiv$ istoric$ se nume!te arGeoastronomie !i a )ost cris;
tali+at$ de astronomul engle+ 0ir SosepG 7orman LocXyer
->AB;>?=/. Datele istorice ne )urni+ea+$ in)ormaţii )oarte
interesante con)orm c$rora primii Gumanoi+i -7eandertGal,
Cro;(agnon/ erau atra!i de contemplarea astrelor.
Unii eJegeţi plasea+$ începutul sistemati+$rii siste;
melor religioase cam în aceast$ perioad$. Dup$ studii în;
delungate, comunit$ţile primelor civili+aţii credeau c$ a!trii
erau +eit$ţi care controlau mersul naturii !i al vieţii, dar care
se mani)estau cu o violenţ$ însp$im&nt$toare c&nd omul în;
calc$ ecGili#rul cosmic. "rimele monumente religioase sunt
încGinate acelor astre de care omul se temea cel mai mult sau
de la care a!tepta #inecuv&ntare. '!a apar primele calendare
pe termen lung, care iniţial aveau un caracter eJclusiv religios.
Omul primordial, dup$ ce a studiat ciclicitatea univer;
sal$, a )ost capa#il s$ înţeleag$ !i s$ opere+e în 7atur$.
'pariţia agriculturii va consolida ideea propriet$ţii
care invoc$ mo!tenirea, deci tradiţia.
Cu trecerea
au devenit sacre.timpului,
"entru numerele
egipteni !i)olosite
maya!i,în@
m$sur$tori
era un nu;
m$r scaru, care le;a permis s$ descopere tran+itul venusian
de  de ani )aţ$ de 0oare. 7um$rul > a servit c$ punct de
re)erinţ$ în construirea piramidelor. 0;au descoperit vestigii
arGeologice în care se des)$!uraser$ calcule astronomice cu
> === de ani în urm$.
(aurice CGatelain, în cartea în c$utarea str$mo!ilor
no!tri cosmici, scrie c$ în paleolitic omul cuno!tea semni)i;
caţia numerelor A !i @, c$ci au )ost g$site pe !antierele
arGeologice oase crestate aliniate în grupuri conţin&nd cele
dou$ numere. "rima ci)r$ repre+int$ timpul eJprimat în +ile
de care are nevoie luna pentru a;!i completa ciclul de rotaţii
în timp ce al doilea num$r de)ine!te timpul de care are nevoie
satelitul natural pentru a se alinia între "$m&nt !i 0oare d&nd
na!tere, în trecere, unei eclipse solare.
Calendraul maya! nu poate )i nici ast$+i pe deplin
înţeles, c$ci acurateţea preci+iei astronomice este net supe;
rioar$ posi#ilit$ţilor pe care teGnologia modern$ ni le pune
ast$+i la îndem&n$.
 Ceea ce r$m&ne greu de înţeles pentru logica liniar$ !i
materialist$ care presupune o evoluţie lent$ din generaţie în
generaţie este acurateţea o#servaţiilor astronomice. Ciclurile
solare !i lunare se pot calcula !i compara dup$ secole de
o#servaţii. 8ste vor#a despre o misiune !tiinţi)ic$, misiu;
ne care are nevoie de programare !i plani)icare, iar acestea
denot$ caracterul unor civili+aţii ultraevoluate at&t în plan
teGnologic, c&t !i spiritual.
un, dac$ este a!a, noi de ce mai vor#im despre pri;
mitivism c&nd ne raport$m la +orii umanit$ţii Cum de !tiau
str$mo!ii no!tri c$ anul lui 0irius are o durat$ cu > minute mai
mare dec&t astrul nostru solar "entru a putea trage
asemenea
conclu+ii, o#servatorii egipteni sau maya!i ar )i avut nevoie s$
studie+e #olta cereasc$  == de ani. Ca s$ nu mai vor#im
c$
cu era a#solut
cel al necesar
civili+aţiei un minimum
moderne. teGnologic
4ns$, c&nd noi am cel puţinc$egal
înv$ţat în
aceea epoc$ omul a#ia î!i lep$dase #lana de maimuţ$ !i c$ î!i
t&ra iu#ita de p$r în pe!ter$, ne vine greu s$ înţelegem aceste
adev$ruri descoperite a#ia în secolul al ;lea.
De eJemplu, Mprimitivii !tiau #ine c$ luna r$sare în
aceea!i direcţie eJtrem$ care ar putea )i nordul sau sudul,
la un interval de B A== de +ile, motiv pentru care au ap$rut
o#servatoarele lunare megalitice av&nd cercuri de menGire
destinate practicilor astronomice, numite structuri cromlecG.
(i!carea 0oarelui !i )a+ele lunare au pre)aţat concep;
tul umanit$ţii despre timp.
4n 0ardinia, au )ost descoperite peste @ === de monu;
mente neolitice numite 7uragGi, considerate de arGeologi
Mpuţuri sacre sau Mcasele vr$jitoarelor. 'v&nd )orme conice
din piatr$, 7uragGi se îngustea+$ în partea superioar$ !i se
termin$ )orm&nd o cupol$ )als$. "e #anda lateral$ de sud a
compleJelor se înt&lne!te un soi de )ereastr$ care captea+$ lu;
mina solar$.
'stronomul 8duardo "rover#io !i arGeologul Carlo
(aJia !i au lucrat împreun$ la un studiu de arGeoastronomie
în care a)irm$ c$ în +orii cristali+$rii civili+aţiei eJistau rituri
în care 0oarele, Luna, 5enus, 0irius erau actanţi în ritualurile
religioase.
Constructorii acestor structuri megalitice numite !i
7uragGi acordau o importanţ$ deose#it$ Lunii, !i mai ales
atunci c&nd ea Mdevenea plin$, cu prec$dere în lunile decem;
#rie !i )e#ruarie.
"e muntele d'ccoddi din 0ardinia se poate o#serva
importanţa pe care primii oameni o acordau cultului lunar.
"ractic, este vor#a despre un o#servator astronomic dat&nd
pro#a#il din mileniul al 45;lea î.Hr., deci în plin conteJt
neolitic.
în urm$ campaniilor de eJcav$ri de#utate în anii A=, a
)ost scoas$ la iveal$ o structur$ piramidal$ care are o camer$
din piatr$ de >E J  m, situat$ la E,E m su# nivelul solului.
Construcţia
în >?AB, a8.)ost datat$ între
"rover#io !i *. ===
%omano !i E===
careî.Hr.
coordonau
lucr$rile au calculat direcţiile cere!ti pe care le semnalau
componentele ansam#lului !i au tras conclu+ia c$ structu;
ra piramidal$ )urni+ea+$ date despre punctele unde apare
Luna. 'st)el s;a putut sta#ili c$ liniile care leag$ centrul
monumentului de menGirul cel mai îndep$rtat indic$ lo;
cul unde luna do#&nde!te valorile de declinatie. De aici se
înt$re!te ideea c$ primele calendare preistorice erau lunare
!i c$ str$mo!ii no!tri !tiau s$ înregistre+e aceste cicluri cu o
preci+ie matematic$, înc$ neegalat$ p&n$ ast$+i.
($sur$torile e)ectuate în coţi !i picioare -valori apar;
ţin&nd epocii/ sunt semni)icative ca re+ultate numerice.
7umerele pe care civili+aţia preistoric$ le veGiculau ; B=,
A, B, E ; sunt ecGivalente cu ciclurile lunare, a c$ror
durat$ eJact$ este cunoscut$ de milenii.
'stronomii Mprimitivi cuno!teau cele @ cicluri lunare.
8i mai !ţiau c$ 0oarele reapare în acela!i punct ceresc la )ie;
care > B> de +ile, dup$ ce tran+ita de  ori #olta cereasc$ !i
a!a au ap$rut conceptele privind anotimpurile. încep&nd din
acest punct s;au ela#orat apoi calendarele solare.
 "lanetele 5enus !i (arte au )ost studiate calcul&n;
du;se )a+ele ciclice !i, în conjuncţie cu astrul +ilei, au )ost
ad$ugate în calendar... '!adar, oric&t de mult ne;am înde;
p$rta de srcinea noastr$ )oarte evoluat$, cele mai recente
descoperiri arGeologice, dar !i !tiinţi)ice îl )orţea+$ pe omul
de #un;simţ s$;!i reconsidere aJiomele privind srcinea sa pe
"$m&nt9

în 'nticGitatea luminoas$
Cu cinci sute de ani înainte de Hristos, Diogene din
'pollonia a postulat c$ energia înseamn$ materie9 La înce;
put, in v&rsta de aur a umanit$ţii, c&nd ne aminteam )oarte
#ine de unde veneam, cine eram !i încotro aveam s$ ne în;
drept$m, rolul religiilor era de a ne )ace s$ reali+$m !i s$
tr$im plenar leg$tura dintre microcosmos -om/ !i macrocos;
mos -Univers/.
5iaţ$ înseamn$ creaţie, eJpresia nev$+utului în con;
cret. 5iaţ$ este darul cel mai de preţ pe care Dumne+eu îl
o)er$ creaţiilor sale. Peul Uiot ; cunoscut nou$ !i ca Hermes
(ercurios Trismegistus, marele iniţiator al +eilor !i al oa;
menilor, cel care avea s$ inspire întreaga lume s$;!i caute
srcinea divin$ !i s$ progrese+e, propov$duitorul monoteis;
mului, inventatorul )iloso)iei !i maestrul a#solut al doctrinelor
pitagoreice, platoniciene !i Gristice ; a spus c$ viaţa nu are
nici
etern$început, nici s)&r!it,
!i c$ re+id$ nicilucrurile,
în toate na!tere, at&t
nici moarte,
în #oulc$
deea estec&t
nisip,
!i în creierul unui preot.
5iaţa eJist$ în potenţial !i se mani)est$ în dinamic$.
Totul este o împletire dintre v$+ut !i nev$+ut, adic$ dintre
viaţ$ !i moarte, a#ia cele dou$ )orm&nd 1iinţarea9 4at$ cum
îl ilustrea+$ Hermes Trismegistus pe Dumne+eu< M0t$p&nul
creaţiei este totul !i unitatea, întregul univers !i cea mai mic$
#ucat$ de p$m&nt imagina#il$ care repre+int$ un continent !i
d$ na!tere totalit$ţii. 0t$p&nul Unic este preeJistent !i post;
eJistent< este eternul c$l$tor al secolelor sau cum ar spune un
specialist în )i+ic$ cuantic$< este un continuum spaţiu;timp9
4at$
c&t de simpl$ este ecuaţia eJistenţei< M0pirituleJist$ în natura
umed$, care a ie!it din întuneric, totul era con)u+ !i o#scur îna;
inte ca ver#ul s$ vin$ s$ anime totul scrie Hermes în Ta#ula
0tnaragdina.
0$ ne amintim cum începe 8vangGelia luiloam MLa în;
ceput era Cuv&ntul, !i Cuv&ntul era cu Dumne+eu, !i Cuv&ntul
era Dumne+eu. 8l era la început cu Dumne+eu9
Cu B === de ani în urm$, sacerdoţii egipteni au con;
struit Templul de la Heliopolis, poate cel mai vecGi colegiu
e+oteric din lume. 'colo, se venera Creatorul tuturor lumilor,
pe care preoţii îl invocau cu numele de 'tum. 4at$ cum îl de;
)ineau iniţiaţii egipteni pe no#ilul Dumne+eu, al c$rui 0)&nt
7ume nu era cunoscut de restul +eilor< M"rimul Dumne+eu
este cel care a creat din propria;i su#stanţ$ +eii !i oamenii,
a#solut
8l este totul, ceea ce atrage !i respinge, po+itivul !i negativul.
7ecunoscut în a)ara timpului !i spaţiului nostru o#i!nuit9
"ornind de la numele invocat, iniţiaţii tuturor timpu;
rilor l;au privit pe 'tum ca pe +eul;atom9 De aici am putea
continua de)inirea "rincipiului "rimordial< este su#stanţa
primar$, protomateria, cGiar atomul iniţial constituit din
spaţiu;timp;dorinţ$9
4n secolul al 5;lea î.Hr., regele iniţiat 'XGenaton
>;a #ote+at pe Dumne+eu cGiar 'ton. "reoţii din Heliopolis
î!i transmiteau înv$ţ$turile iniţiatice, singurele capa#ile s$;i
pun$ pe oameni în armonie cu Universul. 8i înv$ţau c$ Mîn
7un tr$ie!te un 0pirit nede)init care poart$ in 8l totalitatea
eJistenţelor: 7un în egiptean$ înseamn$ Gaos, ocean primor;
dial. Conceptul avea s$ )ie preluat de ortodoJia copt$ vor#ind
de Dumne+eul necreat care conţine în sine sursa evoluţiei
tuturor creaţiilor -"otenţialul/ !i de Dumne+eul Creat, adic$
mani)estat -Dinamic$/9 '!adar, 'tum a n$scut din propria
)iinţ$ tot ceea ce eJist$ în Univers.
Corespondentul lui 'tum, devenit 'ton este raGma
neutru al Gindu!ilor. Din 5ede a)l$m c$ din raGma au ie!it
cele dou$ energii primordiale !i )undamentale -;/ !i -`/, adic$
natur$ )eminin$ !i masculin$, energiile yin !i yang de la cGi;
ne+i9 1i+icienii !i #iologii moderni studia+$ protomateria pe
care o consider$ principiul;viaţ$. 8a este neutr$ adic$ nici -;/,
nici -`/. 4nteresant, dar 'ton înseamn$ neutru. raGmanii îl
numeau pe Dumne+eu 'tma, ti#etanii 'um, evreii 'donai,
iar grecii îl numeau 'donis. Cu alte cuvinte, str$mo!ii no!tri
g$siser$ aceste denumiri care pentru omul modern sunt sino;
nime cu atomul9
8nricG von DaniXen scrie în (arile enigme ale univer;
sului un capitol )oarte interesant despre %ai. 8l este preocupat
dac$ edenul #i#lic a eJistat ca regiune )i+ic$ pe "$m&nt... !i
ca s$ nu ne l$s$m prea tul#uraţi de aceast$ ipote+$, s$;i par;
curgem invitaţia< MDe;a lungul timpului, au eJistat mai multe
raiuri pe p$m&nt, pe care ne#unia oamenilor le;a distrus, ast)el
c$ un
Dac$rai ast$+i,
în plus prea
sau înpuţini
minus nu scGim#$
g&nditori niciantrenaţi
se las$ o situaţie...
în
jocul instinctului !i al imaginaţiei, c&nd vine vor#a despre
srcinile noastre cere!ti, asta nu înseamn$ c$ în trecut eram
la )el de ignoranţi. a dimpotriv$, din secolul al l4;lea p&n$
în secolul al54;lea, nici un cre!tin nu se îndoia de eJistenţa
"aradisului Terestru. 4n >>BE, at&t împ$ratul i+anţului, c&t
!i papa de la 5atican au primit ni!te pergamente stranii de
la preotul 4oan, rege mitic la 4ndiei, care îi în!tiinţa eJact de
locul unde se a)l$ %aiul, la doar trei +ile de regatul sau... (ai
t&r+iu, Cristo)or Colum#, cunosc&nd aceast$ corespondenţa,
c&nd a descoperit gura )luviului Orinoco, i;a scris reginei c$
acest )luviu i+vor$!te în %ai.
5on DaniXen num$ra A= de ipote+e privind eJistenţa
unui paradis terestru. 0$ enumer$m c&teva dintre cele mai
interesante. Orientalistul 'l#ert Herman locali+a %aiul în
regiunea ara#$ Hadramaut, sir \illiam \illcoJ credea c$
%aiul se întinde de la nordul regiunii unde Tigrul înt&lne!te
8u)ratul, aproape de ora!ele Hit !i 'naG, p&n$ la nord;ves;
tul agdadului. "entru el, aici a eJistat )aimoasa gr$din$ a
8denului descris$ at&t de )rumos în i#lie. Termenul de pa;
radis vine din persanul pardes -parc/, iar de aici i+vor$sc cele
patru )luvii evocate în *ene+a. MUn)luviu ie!ea din %ai !i uda
gr$dina, iar mai departe, se desp$rţea în patru #raţe. "rimul
era denumit "isGonR acesta înconjura regiunea Havila unde se
g$sea
aur. Cel de;al doilea )luviu se numea *ipGon !i înconjura
regiu;
nea usG. Cel de;al treilea se numea HiddeXel !i curgea spre
estul 'siriei. Cel de;al patrulea era "Grat.
8Jege+ele romantice despre %aiul "$m&ntesc consi;
der$ c$ "isGon era )luviul Ued;el %auma, care curgea în
regiunea ara#$ 7edjed, alţii au susţinut c$ de )apt este
*angele. Despre HiddeXel se crede c$ este unul !i acela!i
cu Tigrul, iar "Gratul este 8u)ratul, !i atunci *ipGonul nu
putea )i dec&t 7ilul... 0usţin$torii acestei teorii sunt convin!i
de preci+ia'st)el,
superiori. cuno!tinţelor astronomice
Calea Lactee ar )i de ale
)aptstr$mo!ilor no!tri
sim#olul )luviului
cu patru #raţe care i+vor$!te în %ai.
Legat de pasajul din *ene+$ în care se )ace re)erire la...
locul unde se a)l$ aur, Sordanus a comentat< M%aiulp$m&ntesc
tre#uie s$ se a)le undeva în Orient, între 8tiopia !i 4ndia,
pentru
c$ din aceste regiuni curg cele patru )luvii care transport$ aurul
cel mai pur !i pietrele preţioase. 8i #ine, !i 'r#orele 5ieţii pe
care;l reg$sim descris în i#lie este de )apt împrumutat din;
tr;o legend$ indian$ !i mai vecGe, unde se vor#e!te despre
un pom asem$n$tor situat în gr$dina din Sina de pe muntele
HuXairya, dar g$sim elemente corespondente !i în 8popeea
lui *Gilgame! !i în mirurile grece!ti legate de *r$dina
Hesperidelor.
8nricG von DaniXen, dup$ ce l;a studiat în am$nunt
pe \illcoJ, trage conclu+ia c$, dac$ a eJistat un eden teres;
tru, acesta ar )i ocupat regiunea (esopotamiei. 'st$+i o +on$
de!ertic$ !i arid$, (esopotamia antic$ era de o )ertilitate
eJcepţional$. Conclu+ia lui DaniXen de la s)&r!itul capitolu;
lui are o do+$ de pesimism< MO politic$ de irigare, a!a cum
preconi+a \illcoJ, #a+at$ pe mijloace moderne, ar putea da
viaţ$ nisipului, dar raiul #i#lic n;ar mai putea )i înviatR #iata
noastr$ lume ar ignora raiul m&ine, a!a cum de )apt l;a ignorat
dintotdeauna.
1aptul c$ au eJistat civili+aţii pre;umane nu mai este
un su#iect ta#u. "aleoistoria !i "aleoastronautica demon;
strea+$ cu argumente in)aili#ile c$ înainte de "optop pe
Terra locuiau ni!te indivi+i mai evoluaţi dec&t omul actual,
at&t din punct de vedere spiritual, c&t !i teGnologic. *ene+a
spune povestea unor ploi teri#ile care au durat = de +ile !i
= de nopţi, iar apa a crescut Mcu >E coţi peste v&r)ul celor mai
înalţi munţi.
Cu eJcepţia speciilor salvate de 7oe pe 'rca sa, viaţa
a disp$rut de pe "$m&nt, iar 7oe a r$t$cit un an !i >> luni pe
ape, p&n$ c&nd 'rca a e!uat pe v&r)ul muntelui 'rarat, din
'rmenia
0igur de
c$ a+i.
o minte lucid$ nu poate accepta c$ în doar
= de +ile lumin$, indi)erent c&t ar ploua, p$m&ntul se poate
scu)unda integral !i apoi c&t de mare s$ )i )ost arca aceea
ca s$ înc$p$ în ea milioane de cupluri din toate speciile !i
regnurile...
De!i universalitatea geogra)ic$ a "otopului nu a )ost
demonstrat$ p&n$ acum, este interesant c$ în a)ar$ de tradiţi;
ile a)ricane -cu eJcepţia populaţiei massai/ !i ara#e, amintirea
"otopului este planetar$. 8nricG von DaniXen scrie în (arile
enigme ale universului c$ în >A?> eJistau AE de legende des;
pre "otop !i c$ ast$+i, dac$ le elimin$m pe cele inspirate de
misionarii cre!tini, r$m&n BA de legende autentice. 7umai
'sia ne o)er$ = de variante ale catastro)ei, 8uropa cunoa!te
 variante ale "otopului, ')rica, E, 'ustralia !i Oceania,
? variante, 'merica de 7ord, @, 'merica Central$, @, iar
'merica de 0ud > legende.
Dac$ la majoritatea popoarelor menţionate, calamita;
tea a durat c&teva +ile, la a+teci "otopul a durat E de ani...
Ciudat, dar p&n$ acum geologia n;a descoperit urmele unor
inundaţii planetare care s$ )i avut loc în aceea!i perioad$ de
timp. Din noianul de teorii legate de "otop poate cea mai
intersant$ !i #i+ar$ dintre ele presupune c$ în urm$ cu c&teva
+eci de mii de ani, "$m&ntul era înconjurat de un strat eJtrem
de dens de nori, a!a cum este ast$+i planeta 5enus !i c$, la
un moment dat, o pertur#are galactic$ a dus la împr$!tierea
lor, cu consecinţe catastro)ale pentru #iosul planetar.
Teoria Cromo+omilor;(emorie
0pre s)&r!itul anilor E=, )i+icienii au putut con)irma,
ceea ce iniţiaţii tuturor timpurilor !tiau< c$ eJist$ un uria!
c&mp in)ormaţional, un )el de #i#liotec$ universal$ care p$s;
trea+$ tot ceea ce minţile, cuvintele sau acţiunile noastre au
generat de;a lungul timpului. 4n lim#ajul !tiinţi)ic, Cronica
'XasGa poart$ numele de Teoria Cromo+omilor;(emorie.
(ateria are privilegiul de a poseda o memorie a timpurilor
viitoare, care ar )i so)tul programului numit viaţ$ întrupat$.
Mcalcarul
Calculatorul
ar t !i are inteligenţa
el propria sa speci)ic$
inteligenţ$, o)erit$dedelaom,
do#&ndit$ 4nteligenţa
universal$, etern$, de la cromo+omii s$i !i din timpul c&nd el
va eJista su# o
)orm$ mai compleJ$, ap$, plant$, animal, om, scrie CGarrouJ
în Cartea C$rţilor )iind pe aceea!i lungime de und$ cil teoria
rosicrucian$ a evoluţiei constiintei de la mineral la uman si
de la angelic la Divin9
"utem comprima aceast$ teorie doar într;o propo+iţie<
8Jist$ o memorie
rea a tot cosmic$
ceea ce s;a ale c$rei
înt&mplat si se unde transport$
va înt&mpla. aminti;
4n acest
spirit,
a scris 8nricG von DaniXen cartea< 'mintiri din viitor9
Cari *ustave Sung postulea+$ c$ omul eJterior, gu;
vernat de con!tiinţ$, este de )apt in)luenţat în toate deci+iile
sale de cel interior cu)undat în incon!tient. 'ici sistemul
)iloso)ic al lui Lucian laga ne poate ajuta s$ înţelegem cu;
noa!terea "aradi+iac$ -con!tient$/ !i cunoa!terea Luci)eric$
-incon!tient$/.
Sean 0ervier, în 4storia utopiei, scrie despre a!a numi;
tele imagini;dorinţ$ care se nasc în a#isul incon!tientului,
ast)el utopiile legate de 'tlantida, Lemuria, Dumne+eu,
'pocalisp$ sunt imaginile;dorinţ$, generate de incon!tient
ca o amintire ancestral$ a unor 1iinţe !i Lucruri pe care
le;am cunoscut, c&ndva, aievea9
Con)orm celor mai u+uale de)iniţii, cromo+omii )or;
mea+$ nucleul celulei, sunt compu!i din 'D7 -acid de+oJi;
ri#onucleic/ !i se comport$ ca uria! computer celular unde se
înscriu ca in)ormaţie în planul speciei respective !i în acumu>
l$rile de inteligenţ$ -con!tiinţ$/, precum !i în parametrii cor;
pului. *enele din 'D7 sunt suportul eredit$ţii. Denumirea
vine de la Gromaculoare !i somacorp.
8Jperimentele pro)esorului german onrad Loren+
au demonstrat c$ un pui de g$in$ recunoa!te toate sunete;
le !i vocile pe care le;a au+it înc$ din stadiul de ou !i c$,
în general, p$s$rile învaţ$ deja lim#ajul speciei în perioada
clocitului.
in)ormaţiile8vident, !i copilul
din perioada înc$ De
uterin$. nen$scut captea+$
aici putem toate
deduce c$
memoria omului !i a animalelor preeJist$ de la na!tere, iar
Universul are cromo+omii lui memorie9
%o#ert CGarrouJ scrie în Cartea C$rţilor. M1iecare
individ este înr&urit pe planul director al celulelor care sunt pro;
gramatorii unde se înregistrea+$ specia. Din acest motiv
#oa#ele
de gr&u dau na!tere, în mod invaria#il, unor tije de gr&u, ste;
jarul d$ gGind$, iar pas$rea d$ na!tere unei p$s$ri, niciodat$
unui mami)er. "utem desprinde de aici ideea c$ omul nu
inventea+$ niciodat$ nimic, ci pur !i simplu î!i aminte!te
in)ormaţia scris$ în 'D7;ul s$u.
"rin intermediul cuno!tinţelor noastre ereditare, vor;
#im, citim, construim de la unelte p&n$ la nave spaţiale,
înţelegem !i anali+$m9
0;a încercat urm$torul eJperiment care s$ demonstre;
+e vala#ilitatea Teoriei Cromo+omilor;(emorie< un ou de
r&ndunic$ a )ost scos imediat din cui# !i clocit într;un incu;
#ator pentru a i se t$ia orice comunicare cu semenii s$i. 4n
octom#rie, c&nd toate r&ndunicile au migrat spre Congo, a
)ost eli#erat !i puiul care n;a petrecut nici m$car o clip$ cu
)amilia sa. 8vident, a )ost marcat !i eli#erat, ca !i celelalte
p$s$ri. 0;au reînt&lnit în ')rica.
O alt$ Mcoincidenţ$ este )aptul c$ toate r&ndunicile din
'nglia +#oar$ în ')rica de 0ud. La mine acas$, sunt cui#uri
de r&ndunici din >??B. "rin ce tain$, de peste > ani puii lor
!tiu s$ revin$ De ce o anumit$ specie de pinguini înoat$
p&n$ la epui+are c$ut&nd în 'tlantic o porţiune de uscat, pe
care nu o g$sesc niciodat$ %o#ert CGarrouJ este de p$rere
c$ pinguinii accesea+$ o memorie înscris$ cromo+omial de
dinainte de "otop, c&nd în acea regiune eJistau +one de
uscat.
8nricG von DaniXen este de acord cu vi+iunea con)ra;
telui )rance+, conclu+ion&nd c$ întreaga creaţie are o memorie
ereditar$ înscris$ în cromo+omi. De aceea, de eJemplu, steja;
rul o)er$ odi)erite
regnurile arGitectur$
nu sespeci)ic$ ramurilor
pot încruci!a )$r$ asale, iar speciile
produce mutaţii!i
teri#ile9
7e;a surprins pe toţi, dup$ ce am devenit p$rinţi,
s$ constat$m c$ #e#elu!ul nostru de c&teva +ile visea+$,
+&m#e!te, are o tr$ire interioar$ intens$. Ce anume provoac$
visul la un pui de om care nici m$car n;a descGis ocGii "rin
ence)alograme !i alte re+onanţe magnetice, ast$+i putem
înţelege mecanica visului.
0Gamanii din "eru cred c$ toate creaturile visea+$<
omul, c&inele, muntele, #radul pentru c$ toate sunt în+estrate
cu su)let, Mcare se întoarce acas$ în timpul somnului.
0emnele clinice ale st$rii de visare sunt u!or de des;
ci)rat< în timpul somnului, aparatul muscular se relaJea+$
complet, îns$ î!i reia activitatea în timpul vis$rii, ocGii se
înv&rtesc în or#ite, iar ence)alogra)ul o#serv$ procesul de
visare prin amplitudinea.oscilaţiilor din regiunea pontic$ a
creierului. (edicii converg în diagnosticul c$ persoanele
care nu visea+$ sunt vicitimile unor Galucinaţii !i deregl$ri
în stare de vegGe.
 5is$m, în mod o#i!nuit de trei;patru ori pe noapte,
prima repri+$ durea+$ aproJimativ >= minute, iar ultima, în
jur de = de minute. 0;a constatat c$ visul este mai )olositor
omului, cGiar dec&t somnul. Un eJperiment a demonstrat c$
un su#iect privat de somn, c$ruia i s;au permis doar repri+ele
de visare, a putut s$;!i vad$ de viaţa lui o#i!nuit$, )$r$ nici o
dereglare. 5isul pare s$ ai#$ rolul de a sta#ili leg$tura dintre
omul întrupat cu primul tip de spaţiu c$ruia îi aparţinem<
domeniul Logosului9
0tudiile doctorului 1riedmund 7e[mann au demon;
strat c$ în a#senţa testosteronului orice )iinţ$ vie este de seJ
)eminin. "ornind de la aceast$ o#servaţie privind Gormonul
masculin, anumiţi savanţi con)irm$ miturile celtice, în care
primul om a )ost o )emeie, !i nu 'dam. Ceva mai #$tr&ni !i
pro#a#il mai iniţiaţi dec&t evreii, celţii o numesc pe (ama
srcinar$<
ment ce se 'na. Oameniiprin
înmulţesc sunt parţial nemuritori,
sci+iparitate, adic$ odin mo;din
parte
corpul !i din su)letul nostru nu dispare, ci continu$ aventura
vieţii în )iecare generaţie, prin descendenţ$. înţelegem acum
importanţa poveţei (&ntuitorului< MCre!teţi !i înmulţiţi;v$9
7oi, prin ereditate, mo!tenim cunoa!terea de la p$rinţii
no!tri p&n$ la cuplul primordial< 'dam;8va9 (emoria a ce a
)ost !i mai ales a ce va )i este întip$rit$ în 'D7. Cromo+omii
ne )ac contemporani cu )iecare generaţie.
C$lug$rul #enedictin 8rnetti "ellegrino a inventat în
>?E Cronovi+orul, un aparat capa#il s$ )ilme+e în trecut.
'st)el, padre 8rnetti împreun$ cu alţi > savanţi au putut
seta aparatul pe Cruci)icarea lui Hristos, pe un discurs al lui
(ussoliniR practic, au putut surprinde secvenţe din alte tim;
puri, ca !i cum s;ar )i derulat aievea.
în acest moment, Cronovi+orul se a)l$ la 5atican, )iind
unul dintre cele mai #ine p$+ite secrete. 'ceast$ nou$ des;
coperire este pre+entat$ de 1ranfois rune, care este autorul
c$rţii 7oul mister al 5aticanului. O alt$ carte care tratea+$
acela!i su#iect este TGe Crbation and Disappearance o) tGe
\orld. TGe 1irst Time (acGine de "eter rassa.
 1enomenul de deja vu nu este altceva dec&t o suprapu;
nere a unei amintiri din alt$ eJistenţ$ peste eJperienţa din
pre+ent.
"rin memoria cromo+omial$ se poate eJplica )aptul c$
în )iecare generaţie eJist$ genii care î!i duc opera mai de;
parte< Hermes Trismegistus;PalmoJe;"itagora;(oise;Lao
T+e;uddGa;Leonardo da 5inci etc.
0ecolul al ;lea avea s$ aduc$ umanit$ţii dou$ apa;
rate de )ilmat în trecut< magnetoscopul !i cronovi+orul. Dac$
primul surprinde imaginile din trecutul apropiat, cronovi+o;
rul surprinde momente speci)ice derulate oric&nd.
0tudiind precis raportul dintre cau+$ !i e)ect, av&nd
un aparat electronic c$ruia i s;a setat o dat$ istoric$, în mod
ideal detaliat se poate Mc$l$toriide la -;/ la -`/.
C$lug$rul #enedictin 8rnetti "ellegrino a reu!it s$
converteasc$ în imagini !i-mu+ic$
"asionat de prepoli)onie sunetedin
evenimete
cea mai istorice trecute.
vecGe anti;
cGitate p&n$ la anul >===/, padre 8rnetti împreun$ cu >
)i+icieni, lucr&nd în la#oratoare secrete din 5eneţia !i %oma
au reu!it în >?EB s$ reînvie trecutul )ilm&ndu;>9 C$lug$rul a
avut o inspiraţie genial$ pornind de la principiul con)orm
c$ruia undele luminoase !i sonore, dup$ emisia lor, nu sunt
distruse, ci se trans)orm$ r$m&n&nd pre+ente continuu.
M7imic nu se pierde, totul se trans)orm$ sun$ un prin;
cipiu al y#alionului. De!i anumiţi )i+icieni înc$ se mai
îndoiesc de asemenea posi#ilit$ţi teGnologice, p$rintele
8rnetti a)irm$ c$ undele în cau+$ aparţin dimensiunii as;
trale. "rintre altele, inventatorul Cronovi+orului susţine c$ o
und$ sonor$, de eJemplu se su#divi+ea+$ în ultrasunete, Gi;
persunete, Giposunete, supun&ndu;se legilor de+integr$rii
materiei, p&n$ la stadiul su#atomic. M4nvenţia mea nu are ni;
mic în comun cu metodele parapsiGologiei sau meta)i+icii9 8ste
!tiinţ$ în stare pur$9 pretindea c$lug$rul italian în anii B=.
'#ia spre s)&r!itul secolului, c&nd domeniile cuantice
au început s$ preocupe comunit$ţile oamenilor de !tiinţ$, s;a
admis un adev$r scris în toate C$rţile 0)inte< #a+a creaţiei
este lumina9 Dac$ prin re+onanţ$ magnetic$ putem )otogra;
)ia un organ care emite lumin$, de ce ne este at&t de greu s$
accept$m c$ suportul materiei de la energie )in$ la aglomerare
celular$ este Lumina9 MLa început, Dumne+eu a )$cut cerurile
!i p$m&ntul "$m&ntul era pustiu !i golR peste)aţa ad&ncului de
ape era întuneric !i DuGul lui Dumne+eu se mi!ca pe deasupra
apelor.
Dumne+eu a +is< 0$ )ie lumin$9 3i a )ost lumin$. Dumne+eu a
v$+ut c$ lumina era #un$ !i Dumne+eu a desp$rţit lumina de
întuneric. Dumne+eu a numit lumina +i, iar întunericul l;a nu;
mit noapte. 'st)el a )ost o sear$ !i apoi a )ost o dimineaţ$<
aceasta a )ost +iua înt&i9>
"adre 8rnetti, cu ajutorul Cronovi+orului, ar )i în;
registrat Ta#lele Legii dictate lui (oise pe muntele 0inai,
r$stignirea lui 4isus Hristos, o sluj#$ cele#rat$ de papa "ius al
H;lea
c$ ecGipa!i un
de discurs
)i+icienialcoordonat$
lui enito (ussolini. Legenda
de c$lug$rul spune
#enedictin ar )i
reu!it s$ )ilme+e eJplo+iile atomice de la 0odoma !i *omora.
4n anul >?E=, în paralel cu italianul, inginerul en;
gle+ *eorge Dela[ar începea eJperimente asem$n$toare
cu inginerii de la OJ)ord. Dup$ c&ţiva ani de reglaje ale
aparatului, a reu!it s$ o#ţin$ o )otogra)ie de la nunta sa pe;
trecut$ cu  de ani în urm$, la 7ottingGan. între#at de ce
nu arat$ pu#licului Cronovi+orul, 8rnetti a a)irmat< MDac$
v$ ar$t aparatul meu, acesta ar putea )olosi la citirea creierului
oamenilor, deoarece g&ndirea este o und$9 Cola#oratorii s$i
au recunoscut su# protecţia anonimatului c$ investigaţiile lor
s;au concentrat asupra )ilm$rii momentului în care 0). 4oan a
scris 'pocalipsa, dispariţia civili+aţiei maya, moartea 4oanei
d 'rc, i#lioteca din 'leJandria, precum !i pentru reali+area
unor interviuri cu 'naJimandru, TGales, 0olon, "itagora,
0ocrate, 'ristotel... 0e spune c$, speriat de consecinţele
ne)aste pe care acest aparat le;ar produce în m&inile unor
indivi+i )$r$ caracter, 8rnetti ar )i distrus Cronovi+orul. Unii
sunt de p$rere c$ el se a)l$ totu!i #ine p$+it la 5atican.
 Un +iarist de la Domenica del Coriere l;a între#at pe
#enedictin c&nd ar putea de+v$lui secretul acestei uluitoa;
re invenţii. 4at$ ce a r$spuns sluj#a!ul papei< MC&nd omul va
înv$ţa s$ acţione+e numai în direcţia #inelui. 7umai pentru
#ine9
"entru a înţelege !i mai #ine c$ povestea civili+aţiei
noastre postdeluviene este de )apt o eJtensie a unei umanit$ţi
mult mai vecGi, ar tre#ui s$ p$trundem în )ascinanta, dar
periculoasa lume a !tiinţelor secrete. Din p$cate, de!i suntem
rom&ni, )oarte puţini dintre noi !tiu c$ prima racGet$ cu pro;
pulsie a )ost inventat$ în %om&nia.
La 0i#iu, în >E?, Conrad Haas a )inali+at proiectul
unei racGete spaţiale cu trei compartimente de car#urant so;
lid, care a )ost lansat$ în >EEE. 'ceast$ uluitoare descoperire
îi aparţine pro)esorului Doru Todericiu de la 1acultatea de
3tiinţ$
nuscrise!i medievale,
TeGnic$, Universitatea
el a descoperitdin un
ucure!ti. 0tudiind
pergament care ma;
descria
cu o acurateţe surprin+$toare o racGet$ modern$.
în >?B@, pro). Todericu î!i eJplic$ descoperirea în
%evista %oman$ de 4storie, editat$ de 'cademia %epu#licii
0ocialiste %om&ne.
0$ +#ur$m puţin la cap$tul opus al planetei !i s$ ateri;
+$m la (onte 'l#an, în (eJic. Cu dou$ mii de ani în urm$,
+ona era populat$ de olmeci. "rintre puţinele lucruri !tiute
despre ei, este !i )aptul c$ ei construiau statui gigant care
în)$ţi!au personaje colosale, purt&nd pe cap ni!te c$!ti care
seam$n$ per)ect cu cele de cosmonaut. 1aptul c$ olmecii au
ap$rut la )el de #rusc cum au !i disp$rut a dat na!tere mitu;
lui c$ ei, asemeni nepGilimilor, au venit din cer coloni+&nd
p$m&ntul. 8ste o alt$ variant$ a 1iilor Cerului, sedu!i de
1iicele "$m&ntului !i a na!terii Titanilor.
4n olivia pe "uerta del 0ol sunt sculptate motive care
seam$n$ uluitor cu ni!te OP7;uri.
Un alt #asorelie) demonstrea+$ c&t se poate de clar c$
str$mo!ii no!tri, sau iniţiatorii lor aveau cuno!tinţe de astro;
nautic$. 8ste vor#a despre un desen din interiorul Templului
de la "alen^ue în care apare o nav$ spaţial$, pilotat$ de un
personaj costumat asemeni unui cosmonaut modern care se
îndreapt$ spre planet$ 5enus ale c$rei coordonate sunt )oarte
precise.
5rem, nu vrem, apar din ce în ce mai multe dove+i c$
aventura uman$ nu a început cu B === de ani în urm$, cum
pretind ultraortodoc!ii evrei, ci cu mult înaintea potopului.
4n timpuri imemoriale, coloni!ti din spaţiu au ateri+at de pe
planeta 5enus pe teritoriul 'mericilor de ast$+i. 8Jist$ sute
de desene care ilustrea+$ aceste c$l$torii spaţiale.
"entru maya!i, olmeci !i inca!i, +eii lor iniţiatori
]uet+alcoatl, Orejona, uXulXan, 5iracocGa aveau srcini
venusiene.
8Jege+ele lui DaniXen, CGarrouJ, P[eig susţinute de
manuscrise vecGi, rosicruciene, gnostice precum, !i de cele
mai recenteterestre.
nii noastre descoperiri arGeologice redesenea+$ Garta srci;
Peii 'nticGit$ţii sunt str$mo!ii no!tri superiori, de
srcine eJtraterestr$. 'ceste perspective nu contra+ic înv$;
ţ$turile religioase, ci le eJplic$ mult mai #ine. C$l$toriile in;
terplanetare au eJistat într;un trecut ne#ulos, sunt vala#ile !i
ast$+i !i vor )i at&ta timp c&t va eJista o evoluţie a con!tienţei
de la mineral la vegetal, animal, uman, demiurgic, angelic,
divin...
'r tre#ui s$ înv$ţ$m c$ timpul nu este liniar !i c$ uni;
versul este mai degra#$ un multivers. 4n aceast$ logic$ putem
înţelege continuumul spaţio;temporal. 4n )iecare generaţie se
derulea+$ întreaga istorie a civili+aţiei, avem în acela!i timp,
dar în spaţii di)erite a#srceni în pielea goal$ care o#ţin )ocul
prin )recarea pietrelor !i gadgeturi, teGnologii care s)idea+$
puterea de imaginaţie a unui civil oarecare...
"e ori+ontala eJistenţei, se g$se!te 0amsara, %oata
Destinului, ca o ciclicitate in)aili#il$. 5iaţa în trup este su;
pus$ raportului cau+$;e)ect, doar viaţa în spirit este li#er$9
De aceea religiile promit omului eli#erarea, adic$ ie!irea din
%oat$.
 Dar s$ revenim la !tiinţele secrete. *eorge Langelan
poveste!te în 1apte lestemate straniul eJperiment din
"GiladelpGia, prin care, în noiem#rie >?, o nav$ militar$
american$ a disp$rut din rada portului, reap$r&nd #rusc su#
privirile costernate ale martorilor. 4at$ despre ce a )ost vor;
#a< în >?, dr (orris . Sessup s;a pre+entat la iroul de
Cercet$ri 7avale unde a a)irmat c$ a pus #a+ele unui sistem
!tiinţi)ic, in)luenţat de teoria lui 8instein privind c&mpurile
uni)icate. 'plicat, acest sistem ar putea deplasa o#iecte prin
timp !i spaţiu. 8Jperienţele au început în largul oceanului
l$s&nd uimit$ întreaga asistenţ$ )ormat$ din elita militar$
american$. 7ava )olosit$ în eJperiment a disp$rut !i reap$rut
de c&teva ori, )$r$ a putea )i oprit$, la distanţe uria!e. C&nd
procesul de materiali+are:demateriali+are a )ost stopat, s;a
constat c$ mem#rii ecGipajului disp$ruser$, )iind îngGiţiţi
de
)$r$Mun )oc mare.
succes, C&ţivacasupravieţuitori
deced&nd urmare a unoraucri+e
)ost nervoase
trataţi, îns$
)$r$
precedent. Toate m$rturiile despre acest eJperiment au )ost
indeJate la Top 0ecret.
(isterul 8Jperimentului "GiladelpGia se ad&nce!te
prin )aptul c$ dr Sessup a )ost g$sit mort la #ordul ma!inii
sale, conclu+ia o)icial$ )iind< sinucidere.
8Jperimentul "GiladelpGia ar putea )i înţeles cu ajuto;
rul "angliciilui (oe#ius. Denumit$ ast)el în cinstea însu!irii
speciale !i se poate reali+a simplu dintr;o )oaie de G&rtie '.
0e taie )oaia pe lung, iar cele dou$ #uc$ţi de G&rtie re+ulta;
te se unesc la un cap$t. Capetele panglicii ast)el )ormate se
unesc !i ele, dar unul dintre capete se r$suce!te cu o jum$tate
de rotaţie. 5a re+ulta ast)el o panglic$ aparent normal$, dar
care a )ost lipit$ invers.
O )&!ie de G&rtie 'CD ale c$rei eJtremit$ti sunt li;
pite ast)el înc&t punctele de cap$t ' se lipesc peste DC,
datorit$ r$sucirii G&rtiei, în loc s$ se suprapun$ peste CD.
0pre deose#ire de alte panglici, în sensul clasic al cuv&ntului,
aceasta nu are dec&t o singur$ parte -!i o singur$ margine/9
în mod normal, dac$ t$iam o panglic$ cu capetele lipite în;
tre ele, dar ner$sucite, am o#ţine dou$ panglici de lungimi
egale, cel mult de l$ţimi di)erite. "entru speciali!ti aceast$
#and$ poate )i repre+entat$ ca un gra)ic tridimensional prin
urm$toarele )ormule<
J  cos-s/ ; tcos-s:/ ` cos-s/ -;t st&nga/
y  sin-s/ ` tcos-s:/ ` sin-s/
+  tsin-s:/
"ropriet$ţile acestei panglici au n$scut o serie de sce;
narii !i ipote+e privind lumile paralele. 0$ )acem un eJerciţiu
de imaginaţie< Dac$ decup$m #anda 'CD pe lungime,
o#ţinem pe aceea!i #and$ un spaţiu #idemensional.
"utem aplica teoria matematicianului (oe#ius spe;
cul&nd c$ este posi#il$ coeJistenţa mai multor dimensiuni
în acela!i
p$pu!i spaţiu.
mari Ununa
încape )el medie,
de matru!ca ruseasc$<
în a c$rei în #urta
#urt$ intr$ unaunei
!i
mai mic$... în )uncţie de lungimea t$iat$ din panglic$, la
5i, 5a sau 5i putem o#ţine o serie de lumi #idemensionale.
"rintr;o analogie simpl$, aceast$ ipote+$ ar putea eJplica
straniul 8Jperiment "GiladelpGia.
"ro)esorul de )i+ic$ Doru Todericiu a )ormulat o teo;
rie asupra cvasiu#icuit$ţii înt&lnite în ca+ul 8Jperimentului
"GiladelpGia, dar !i a altora, petrecute de partea cealalt$ a
Cortinei de 1ier, în U%00. 8Jplicaţiile sale se re)er$ la com;
portamentul particulelor atomice. 8cuaţia propus$ nu este
greu de înţeles. 0$ presupunem c$ eJist$ dou$ or#ite în jurul
unui nucleu, prima de dimensiuni mici pe care gravitea+$,
s$ +icem, particula -a/ cu o energie de E=, iar a doua, ceva
mai mare, pe care gravitea+$ particula -#/ cu energia de >==.
Dac$ particulei -a/ i se transmite o energie de >==, ea va s$ri
imediat pe or#it$ -#/, )$r$ c$ elementul timp s$ )i acţionat !i
)$r$ a se )i str$#$tut vreo distanţ$. 8Jact ca o apariţie spon;
tan$ materiali+at$ din eter.
8Jperimentul
port$rii. 4n lumina"GiladelpGia
acestei teorii,a aparţin&nd
demonstratcercet$torului
e)ectul tele;
rom&n, Doru Todericiu, în 8Jperimentul "GiladelpGia, vasul
a trecut pe o linie de )orţ$ mai intens$.
înţeleg&nd principiul "anglicii lui (oe#ius, ameri;
canii au ad$ugat puterea considera#il$ a energiei anul&nd
gravitaţia navei pe or#ita iniţial$ )iind teleportat$ în uni;
versul altei or#ite. De+volt&nd analogii diverse !i v$+&nd c$
legea gravitaţiei poate )i s)idat$ pe o or#it$, putem s$ g$sim
ni!te r$spunsuri ceva mai satis)$c$toare cu privire la ridicarea
piramidelor, a menGirelor !i dolmenelor, a giganticelor statui
din 4nsula "a!telui, la transportarea #locurilor uria!e de pia;
tr$ de la Cu+co !i aal#ecX.
Toate construcţiile 'nticGit$ţii par c$ ironi+ea+$ gra;
vitaţia si asta ne înt$re!te ideea unei descendente din str$;
mo!i superiori care aveau cuno!tinţe eJtinse de genetic$, )i;
+ic$, matematic$, cosmogonie, dar mai ales de radionic$ !i
energetic$. 0untîn)loritoare
c&teva civili+aţii din ce în ceînaintea
mai multe dove+i pe
umanit$ţii c$ care
au eJistat
noi
o cunoa!tem din preistorie !i p&n$ ast$+i.
Cuno!tinţe analoage sau di)erite de ale omului mo;
dern au )ost transmise cu mii de ani în urm$ maya!ilor, inca;
!ilor, celţilor, egiptenilor !i mai apoi grecilor antici. Cu alte
cuvinte, tot ceea ce !tim ast$+i a )ost eJperimentat de str$;
mo!ii no!tri primordiali, tere!tri sau eJtratere!tri.
Hermes Trismegistus, considerat marele înv$ţ$tor al
+eilor !i iniţiatorul oamenilor, spune în Discurs universal al
lui Hermes c$tre 'sclepios< M7eantul nu poate deveni cevaR în;
s$!i natura sa îi inter+ice s$ )ie. 7atura )iinţei, dimpotriv$, îi
inter+ice acesteia s$ nu )iinţe+e9.
O#serv$m c$ în +orii 'nticGit$tii, str$mosii no!tri
aveau cuno!tinţe eJtinse de )i+ic$ cuantic$, conceptuali+&nd
)oarte #ine noţiunile de potenţial !i dinamic$, de vid !i plin,
spirit !i materie.
'sclepios este denumirea în greac$ a lui 8sculap, +eul
medicinei. 0$ continu$m !irul g&ndurilor lui Hermes M...O,
'sclepios, omul este deci o mare minune, un animal demn de
a )i respectat !i venerat. "entru c$ el îm#r$c$ natura divin$ la
)el ca un +eu. Toate lucrurile au dou$ seJe -`/ !i -;/9
(ai t&r+iu, înţeleptul 'naJagoras îi spune urma!ului
lui 8sculap, Hippocrate< MDeoarece totul este in)init !i etern,
cGiar !i materia, pentru c$ în ea !i prin ea sunt create
nenum$rate lumi, coeJistente !i succesive în spaţiu !i timp9
O#serv$m limpede c$ str$mo!ii no!tri !tiau c$ univer;
sul este multidimensional. Cuno!tinţele spirito;!tiinţi)ice ale
înainta!ilor no!tri le eJced pe ale noastre de a+i. Continu$m
s$ ne minun$m de acurateţea !i preci+ia anticilor< M7u numai
natura în ansam#lul ei este in)init$, ci !i tot ceea ce o compune
în num$r !i dimensiuni.
"asajul;cGeie din 0ecretul lui Hippocrate a m$reţului
'naJagoras care ne poate c$l$u+i spre o înţelegere pro)und$
a vieţii !i mai ales a di)erenţierii dintre eJistenţ$ !i )iinţare
este
!i c$ acesta<
separareaMTre#uie s$ !tii,
a#solut$ o, Hippocrate,
nu este c$posi#il$,
în nici un )el totul este)iindc$
în tot
în tot este o parte din tot9 Ce interesant c$ pe Hermes
Trismegistus, egiptenii îl numeau Peul TGot9
Conclu+ia tuturor înv$ţ$turilor Germetice este tras$ tot
de 'naJagoras< M7imic nu se na!te !i nimic nu dispareR este
vor#a doar despre amestecuri !i separ$ri între lucrurile care
eJist$ sau,
dac$ vrei, pentru a înţelege mai #ine silogismul meu, ceea ce
produce aceste tran)orm$ri aparente sunt deplas$rile di)eritelor
su#stanţe, cantitatea )iec$rui element este incalcula#il$ !i ea
va r$m&ne mereu in lume, egal$ cu ea îns$!i9
Deci, în )iecare generaţie noi tr$im pe ori+ontal$ !i ver;
tical$ eJact aceea!i poveste a renunţ$rii omului la e)emer !i la
unirea lui cu eternitatea. 4n cGeie cre!tin$ aceasta se traduce<
M(;am lep$dat de 0atana, m;am unit cu Hristos, m$ lep$d de
0atana, m$ unesc cu Hristos !i acum !i în vecii vecilor9
O parte din )iinţarea morţii se a)l$ în trupul viu înc$ de
la na!tere, precum !i o sc&nteie din eJistenţa vieţii se ascunde
în Minima putre+iciunii9 "entru Germetici ecuaţia deveni;
rii este simpl$< Omul cu patimile !i orgoliile lui tre#uie s$
co#oare în morm&nt, s$ se con)runte cu elementele sale con;
stitutive !i mai ales cu 'rGontele care p$+e!te pragurile, s$
moara c$ individ pentru a putea rena!te ca Om îndumne+eit.
Ce va )i a mai )ost9 "are a )i mesajul principal al c$rţilor
apocaliptice.
%evin la te+a cromo+omilor;memorie, at&t de coerent
pre+entat$ de %o#ert CGarrouJ. "entru a înţelege viitorul,
este musai o plonjare !i mai pro)und$ în negura trecutului,
în acest sens ar tre#ui s$ privim misterele 'nticGit$ţii ca pe
o uria!$ mo!tenire l$sat$ de str$mo!ii no!tri primordiali, +eii
sau... eJtraterestrii.
(ysterion, în greac$, înseamn$ iniţiat, iar rolul !i ros;
tul acestuia este ca, dup$ ce înţelege tainele vieţii !i ale lui
Dumne+eu, s$ predea aceste înv$ţ$turi pro)anilor pentru a;i
ajuta s$ se tre+easc$. %udol) 0teiner spunea la una din con)e;
rinţele sale<oameni9
+eilor sunt M*&ndurile oamenilor sunt imagini. *&ndurile
înţeleg&nd c$ întotdeauna g&ndul precede materia
!i c$ adev$rul este constituit dintr;o parte vi+i#il$ -e)ectul/
!i una invi+i#il$ -cau+a/, s$ p$trundem smeriţi, dar ar+&nd
de dorinţa înţelegerii în !colile (arilor !i (icilor (istere9
Le[is 0pencer scria în "ro)eţia sim#olic$ a (arii "iramide<
M4n misterele egiptene, erau eJprimate înţelepciunea !i !tiinţa
ocult$ a 'nticGit$ţii, cristali+ate !i sistemati+ate ast)el înc&t,
dac$ nu ar )i )ost p$strate într;o )orm$ alterat$, ele ne;ar )i
înv$ţat totul9
Urma!ii super#ei culturi egiptene, grecii î!i codi)icau
iniţierile în !colile de mistere de la 8leusis. Despre ridicarea
templului încGinat înţelepciunii, scrie Homer într;un imn,
în secolul al 5ll;lea î.Hr. 1oarte scGematic, scenariul este
urm$torul< Peus !i +eiţa;consoart$ Demetra o concep pe
mult;iu#ita Core, pe care o r$pe!te Peul 4n)ernului, Hades.
Distrus$ de durere !i de dor, Demetra î!i caut$ )iica peste tot,
îns$ degea#a. în peregrin$rile sale disperate, degGi+at$ într;o
#$tr&n$ slujnic$, este g$+duit$ la curtea regelui CGeleos.
Dup$ ce #ea un amestec de ap$, or+ !i mac, Demetra se o)er$
îngrijitoare pentru copilul regelui, sper&nd c$ aceast$ pro;
Jimitate îi va atenua dorul pentru propria;i )iic$ r$pit$. în
)iecare sear$, +eiţa îl ungea pe corp pe nou;n$scutul regi;
nei cu am#ro+ie, +iua îl trecea prin )l$c$rile puri)icatoare ale
1ocului 0acru, noaptea pentru a;l )ace nemuritor. 0urprins$
de mam$, într;o noapte, Demetra s;a v$+ut nevoit$ s$ se de;
conspire< M8u sunt cea venerat$, cea care regenerea+$
oamenii !i
)ace s$ creasc$ plantele9 5reau s$ se ridice aici un templu
unde eu însumi voi )ace cunoscute misterele.
7u putem s$ nu constat$m uria!a asem$nare dintre
acest mit !i cele egiptene cu 4sis care;l caut$ disperat$ pe
Osiris... 0ensi#ili+at de dragostea !i #un$tatea Demetrei, Peus
Got$r$!te c$ Hades, care între timp se c$s$torise cu Core, s$;i
permit$ Demetrei s$;!i revad$ )iica, o treime din an.
înv$ţ$turile
le lor sim#olice secrete
mesaje de alelaunor
8leusis ascundeau în )orme;
iniţiatori;civili+atori veniţi
din Cer, in)ormaţii despre univers, energii creatoare !i dis;
trug$toare, identitatea galactic$, noţiuni eJcepţionale de as;
tronomie, )i+ic$, magie. Tre#uie s$ remarc$m c$ iniţierea în
(isterele 8leusine se aseam$n$ cu cea din Cartea lui 8noG,
transmiterea )iind o)erit$ de o +eiţ$, o )emeie, în ca+ul nos;
tru, Demetra, prin ritualul #$uturii magice< am#ro+ia9
Unii eJegeţi sunt de p$rere c$ e+oterismul elen a )ost
insipirat de egipteni, alţii consider$ c$ mo!tenirea gno+ei ve;
nea de la )enicieni care, la r&ndul lor, )useser$ iniţiaţi de c$tre
celţi. C$ toate creaţiile umane !i !colile )iloso)ice !i teologice
din 8leusis au dec$+ut s)&r!ind prin corupere. "reoţii au pier;
dut semni)icaţia transmiterii, înlocuind misterul cu ritualuri
din ce în ce mai pompoase, mai spectaculoase, dar golite de
sc&nteia divin$9
'cela!i lucru s;a înt&mplat în istorie cu toate marile
Transmiteri de la 5ede la 7oul Testament.
8leusiile erau practicate la )iecare cinci ani, )iind o)ici;
ate de Giero)anţi !i tGisiade -preotese/ care purtau coroane de
mirt !i ţineau în m&n$ o cGeie, ca sim#ol al misterelor. De!i
s$r#$torile durau cam dou$ s$pt$m&ni, nou$ +ile erau eJtrem
de importante în ritual !i ceremonial. în prima, se adunau
neo)iţii, în a doua se )acea puri)icarea prin ap$. în a treia +i se
ţinea post p&n$ la apusul soarelui, se preg$tea patul )ecioarei
divine. Odat$ cu c$derea serii, se întrerupea postul, put&n;
du;se m&nca pr$jituri cu mei !i or+ !i s$ se #ea am#ro+ie -ci;
ceon/. ' patra +i era încGinat$ procesiunii co!ului -care repre;
+enta o cutie în care s;au p$strat toate cuno!tinţele umanit$ţii
înainte de "otop/. Urma procesiunea )l$c$rilor în cea de;a
cincea +i. în a !asea, se s$r#$torea plecarea +eiţei 'tena la
8leusis !i se cele#ra cultul +eilor Dionysos, 4accGus !i Ceres.
"elerinajul se oprea în a !aptea +i, c&nd procesiunea se în;
drepta spre Templu cu ceremoniile smocGinului !i traversarea
podului care sim#oli+a leg$turile dintre lumile in)ernale, te;
restre !i cere!ti. 4n a opta, se cele#ra iniţierea lui 8sculap, iar
pro)anii treceau
noua !i cea mai de la statutul
important$ +i de
se adormit la cel de tre+it.
numea plemocGoe dup$' nu;
mele a dou$ vase umplute cu vin, unul a!e+at la est !i cel$lalt
la vest, care erau sparte la s)&r!itul ritualului, c&nd se rosteau
)ormule magice !i erau invocate *eniile Creatoare.
4at$ ce scrie %o#ert CGarrouJ în Cartea cunoa!terii
inter+ise< M0ensul acestui sim#ol este clar< cunoa!terea a venit
din vest, de lapelasgii;celţi !i din est prin indo;europeni !i
per!i.
5asele pot )i sparte, cunoa!terea i;a )ost transmis$ iniţiatului9
"&n$ la urm$, misterele ne leag$ indisolu#il de ori;
ginile noastre. 4n toate culturile lumii, din 0amoa p&n$ în
centrul ')ricii, din 4ndia p&n$ în 8uropa !i din alcani p&n$
în 'merici, omul actual apare în urma unei Macupl$ri dintre
Cer !i "$m&nt. 4niţiatorii no!tri, dup$ "otop, par veniţi )ie
dintr;un trecut imemorial, )ie de pe o alt$ planet$ sau dimen;
siune a (ultiversului.
O trimitere interesant$ la raporturile dintre o civili+aţie
cosmic$ venit$ s$ coloni+e+e p$m&ntul !i evoluţia ulterioar$
a omului ne poart$ pe c$r$ri !erpuitoare p&n$ în 'gGarta !i
0Gam#ala. Con)orm nenum$ratelor tradiţii orientale, dar !i
occidentale, 'gGarta este un regat su#teran al iniţiatorilor
rasei al#e, un comandament central a st$p&nitorilor lumii
de la supra)aţ$, camu)lat per)ect de Hymalaia care îi ţine
pe locuitori departe de contamin$rile cosmice !i telurice. 4n
anumite tradiţii, se insinuea+$ c$ lumea su#teran$ este 4adul,
lumea îngerilor c$+uţi, care au tot arealul cunoa!terii, mai
puţin capacitatea înţelegerii 4u#irii.
O alt$ tradiţie ne arat$ c$ în 'gGarta se poate p$trun;
de prin patru intr$ri. Cea principal$ se a)l$ în Ti#et, una s;ar
situa între la#ele 0)inJului de la *i+eG, alta în 7ormandia
la (ont;0aint;(icGel !i în s)&r!it se mai poate p$trunde
prin poarta din p$durea roceliande în ritania. 4deea unui
regat su#teran nu tre#uie con)undat$ neaprat cu 4adul, ci
mai degra#$ cu o dimensiune unde s;ar a)la iniţiatorii veniţi
din spaţiu, +eii sau îngerii c$+uţi, c$ci ne re)erim desigur la
Mo c$dere în materie.
Omul, asociat cu ace!ti îngeri c$+uţi, vine !i el în ma;
terie din Mpe!tera uterului, din su#teranele )iinţei, ca o le;
g$tur$ in)aili#il$ cu "$rinţii 'dam;8va, c$+uţi în p$catul
primordial. Din acest considerent, Hristos nu se na!te, ci se
întrupea+$, c$ci el este 1iul lui Dumne+eu, cel nec$+ut în...
"$cat.
Un alt su#teran )ascinant îi aparţine lui PalmoJe, în;
trucGiparea +eului Hermes pentru traci. 't&t pro)esorul Doru
Todericiu, c&t !i alţi ilu!tri dacologi demonstrea+$, #a+&n;
du;se !i pe m$rturiile unor istorici marcanţi ca Herodot, c$
PalmoJe i;a )ost magistru !i iniţiator lui "itagora, !i în nici
un ca+ invers. 4at$ ce scrie Herodot< MConstruindu;!i o locuinţ$
su# p$m&nt, s;a ascuns de privirile dacilor, a co#or&t în acest
loc al retragerii !i a r$mas aici trei ani. ')ost pl&ns !i regretat
cum c$ ar )i murit. în s)&r!it, în al patrulea an, a reap$rut !i a
)$cut ast)el s$ par$ credi#ile toate cele spuse despre el. 8u nu
resping, nici nu admit ceea ce se poveste!te despre PamolJe
!i su#teranul s$u, dar
cred c$ îi este cu mult anterior lui "itagora.
 '!adar, este mai )iresc s$ admitem c$ iniţierile su#;
terane din 'nticGitate nu sunt nici de srcine greac$, nici
egiptean$, ci mult mai vecGi, provenite de la o civili+aţie
care se a)l$ la apogeu cu aproJimativ > === de ani în urm$<
4mperiul Trac.
*eţii sunt totuna cu goţii, adic$ populaţie celtic$.
Cultul lui PalmoJis este v$+ut de anumiţi istorici ca un
centru religios în care se îngem$nea+$ patrimoniile Giper;
#oreenilor cu ale populaţiilor din Orientul 'propiat, cu
prec$dere semiţii.
Cel care vrea s$ a#orde+e misterul timpului are nevoie
de cunoa!terea sinelui !i implicit a Universului, c$ci, a!a cum
postula 8instein, timpul este o dimensiune spaţial$.
Universul este viu !i se comport$ ca atare. 'st$+i, ori;
cine îi poate asculta su)lul puternic care vine din neguri ime;
moriale, la O#servatorul
*rup&nd de la "rinceton.
de)iniţiile oamenilor de !tiinţ$, coro#orate
cu predicatele marilor tradiţii !i religii, putem s$ ne )acem o
impresie c&t de c&t cuprin+$toare despre universul in)init !i
nelimitat. Organi+area lui este oarecum simpl$< miliardele de
astre )ormea+$ constelaţii, iar un grup de constelaţii )ormea;
+$ o galaJie. "$m&ntul aparţine C$ii Lactee. Cum omul este
integrat în univers, putem )ace analogiile corespondenţe< ce;
lulele organismului uman sunt stelele galaJiei, organele sunt
planete, creierul e 0oarele !i atunci înţelegem de ce Hermes
Trismegistus a spus< MCe este sus este !i jos !i ce este jos
este !i sus
pentru a se în)$ptui miracolul unui singur lucru . Deci, univer;
sul este omogen, de!i se a)l$ într;o permanent$ dinamic$ !i
trans)ormare.
%o#ert CGarrouJ scrie în Cartea Cunoa!terii 4nter+ise<
M'tomul este un compleJ organi+at, înainte de eJplo+ie -ig
ang/, iar universul este un compleJ organi+at dup$ eJplo+ie9
întruc&t universul pare in)init, este )oarte greu de g$sit
o de)iniţie unitar$ a timpului. într;un anumit sens am pu;
tea spune c$ timpul ar )i mani)estarea eternelor revoluţii ale
con!tiintei !i materiei sau cum îl conceptuali+ea+$ maya!ii<
M timpul este unitatea de m$sur$ care permite g&ndului s$
devin$ realitate9
0unt multe teorii despre crearea lumii. Cosmogene+a
i;a preocupat pe oameni din cele mai îndep$rtate vremuri.
Dac$ admitem c$ umanitatea este sortit$ trecerii prin trei
)a+e distincte în eJperienţele ei întrupate< copil$rie, matu;
ritate !i #$tr&neţe sau translatat în spaţiu social< #ar#arie,
civili+aţie !i decadenţ$, putem s$ grup$m vi+iunile despre
na!terea cosmosului în dou$ etape<

a/ cosmogonie naturalist$R
#/ cosmogonie ela#orat$.
5i+iunea naturalist$ ne propune urm$torul scenariu<
Dumne+eu estecreat
primordial, s;a Universul,
singur,elapoi
s;a adesprins
+$mislit din întunericul
)orţele naturii
care sunt +ei. De la spirit la materie, plas$ care a devenit su;
port al eJistenţei, se nume!te energie vital$ -su)lu divin/.
7aturalismul care avea s$ evolue+e c$tre materialism
dialectic credea c$ la început a )ost un Gaos o#scur din care,
printr;o evoluţie gradual$, au ap$rut )ormele vii< corali,
molu!te, alge, viermi care în timp s;au structurat în regnul
mineral, vegetal !i animal. Din acest noroi primordial, o#;
ţinut prin descompunerea primelor )iinţe apar plantele, in;
sectele !i p$s$rile, apoi tipuri mai evoluate de )iinţe acvatice,
p&n$ la apariţia omului.
5i+iunea ela#orat$ predispune c$tre un sistem religios.
"oate unul dintre cele mai compleJe scenarii este cel indo;eu;
ropean. Din %ig 5eda a)l$m c$ la început Mnu eJist$ nici )iinţ$,
nici ne)iinţ$, nici eter, nici cer, nimic înconjur$tor !i nimic în;
conjurat... îns$ 'cela, numai 8l, respir$, numai 8l, împreun$
cu
8a, a c$rei viaţ$ o Gr$ne!te în s&nul s$u.
'!adar, avem o prim$ vi+iune depre un Dumne+eu
Tat$;(am$, care se autogenerea+$ din nimicul primordial.
'poi, prin re)lecţie !i contemplaţie apare restul (arii Creaţii.
MDorinţa )ormat$ de inteligenţa 'celuia a devenit s$m&nţa ori;
ginar$R s$m&nţa a devenit progresiv providenţial$ sau su)lete
!i materie sau elemente.
Du#la natur$ a lui Dumen+eu ii permite perpetuarea
creaţiei. M8a care este Gr$nit$ de 8l în s&nul Lui a)ost partea
in;
)erioar$R !i 8l, Cel care o#serv$, a )ost partea superioar$.
1ra+a
aceasta din %ig 5eda se reg$se!te în sens în toate marile cul;
turi ale lumii. "entru cGine+i, universul este un permanent
dans al energiilor yin !i yang, pentru egipteni, ce este sus este
!i jos pentru a se în)$ptui miracolul unui singur lucru, iar
cre!tinii se roag$ Tat$lui s$ )ac$ lucrurile precum în cer, a!a
!i pe p$m&nt.
8Jist$ în întreg universul o cau+$ invi+i#il$ cu e)ec;
te vi+i#ile,
înţelese mai precis,
niciodat$ creaţiaCon)orm
pe deplin. !i "rincipiul însu!i
Codului nu potap$rut
(&nu, )i
dup$ %ig 5eda, la început universul era cu)undat în non;ma;
terie, )iind impercepti#il. în aceast$ ne#uloas$ neorgani+at$,
Dumne+eu care eJist$ prin 3ine;însu!i -raGma, cel ce nu
poate )i cunoscut prin simţurile o#i!nuite/ a )$cut s$ emane
din su#stanţa sa di)erite creaturi !i creaţii.
Tradiţia #raGmanic$ spune c$ Dumne+eul '#solut, pe
care mintea nu poate s$;l perceap$, a )$cut la început apele,
în care a depus o sc&nteie de viaţ$, un germene care a
devenit
un ou str$lucitor, din care 1iinţa 0uprem$ s;a n$scut pe sine
su# )orma lui raGma, care îl are ca ecGivalent pe Tat$l, din
tradiţia iudaic$. raGma a r$mas în Oul *igant timp de un
an -Gindu!ii au ecGivalat un an al lui raGma cu >> miliarde
de ani umani/, dup$ care, prin puterea g&ndului, l;a separat
în dou$ p$rţi< cerul !i p$m&ntul.
1i+icianul Laplace a descoperit în secolul al l;lea
c$ întreg universul se constituise prin sine însu!i !i c$ ni!te
uria!e eJplo+ii energetice separaser$ planetele între ele !i cre;
aser$ spaţiile din galaJii. Cam în aceea!i perioad$, 'ntoine
Lavoisier g$se!te predicatul Germetic< nimic nu se pierde, ni;
mic nu se crea+$, totul se trans)orm$, )oarte aplica#il evoluţiei
universului.
%o#ert CGarrouJ grupea+$ cele mai interesante scena;
rii ale apariţiei universului pornind de la te+ele unor oameni
de stiint$ remarca#ili. Canonicul susţine varianta creationist$.
"entru el, universul a pornit de la un punct, se a)l$ în
permanenţ$ dilatare, iar la cap$tul acestei dilat$ri, totul va
disp$rea. 0paţiul nu are limite, iar universul etern se de+volt$
)iind întotdeauna asem$n$tor lui însu!i !i de o densitate con;
stant$. 'cum > miliarde de ani, toat$ materia concentrat$
într;un singur punct din spaţiu a eJplodat violent, rev$rs&n;
du;se. De aici s;a putut trage conclu+ia c$ energia este egal
materie. -8(/. La început, au plecat ^uasarii, aceste unde
luminoase care au str$#$tut ne#uloasa spaţial$, apoi au )ost
proiectate galaJiile.
spaţiu in)init. C&nd se(asa total$ este
va încGeia )init$,de
perioada dar>semiliarde
a)l$ într;un
de
ani, spaţiul va )i plin !i nu va mai eJista timp.
Teoria ig angului crede c$ dup$ aceea va urma o
implo+ie care va retrage toat$ materia cosmic$ într;un punct.
4nteresant este )aptul c$ aceast$ teorie corespunde tradiţiei
#raGmanice care spune c$ Dumne+eu, c&nd a eJpirat, a
a!e+at
universul !i c&nd va inspira va a#sor#i din nou, în 8l, toat$
Creaţia. O respiraţie a lui Dumne+eu -eJpiraţie;inspiraţie/ ar
dura, în vi+iunea Gindus$, c&teva miliarde de ani.
"ro)esorul 'llan 0andage are o teorie u!or di)erit$ )aţ$
de (artin %yle. Universul este etern !i )init, iar la srcini
materia era condensat$. 'poi, în urma unei eJplo+ii începe
dilatarea lui care durea+$ > de miliarde de ani, dup$ care
urmea+$ comprimarea< ^uasarii, ne#uloasele, clusterele ga;
lactice revin în punctul srcinar. 0andage a calculat c$ un
ciclu de dilatare;comprimare durea+$ A de miliarde de ani.
'ceast$ respiraţie universal$ este in)init$. O alt$ teorie
intersant$ despre na!terea cosmosului îi aparţine lui Oscar
lein care crede c$ la început eJist$ doar o ne#uloas$ cu un
diametru de  === de miliarde de ani;lumin$. 0uede+ul a pre;
supus c$ universul are dou$ )eţe, una v$+ut$ !i alta invi+i#il$
sau, cu alte cuvinte, una )ormat$ din particule !i cealalt$ din
antiparticule, adic$ din materie !i antimaterie.
*ravitaţia universal$ a )$cut posi#il$ condensarea ma;
teriei !i antimateriei )orm&nd dou$ lumi de sine st$t$toare.
Urmea+$ apoi ciclul de dilatare în care galaJiile se precipit$
cu vite+e de deplasare ce nu pot )i calculate. Lumea materiei
!i cea a antimatreiei sunt separate de o +on$ neutr$ denumit$
am#iplasm$. 0e poate înt&mpla, în mod cu totul eJcepţional,
ca particulele !i antiparticulele s$ se înt&lneasc$ !i atunci se
produc eJplo+ii care descarc$ energii colosale, )aţ$ de care,
vor#a lui CGarrouJ, M#om#ele noastre atomice par ni!te
petarde.
1i+icianul rus 'ndrei 0aGarov crede c$ universul s;ar
)iden$scut dintr;un
miliarde de aniantiunivers carelas;a
în urm$. Deci, stins cu
început aproJ. un
a eJistat =;=
univers )ormat din antiparticule, care s;au condensat la tem;
peraturi )oarte mari. 'ceast$ acumulare uria!$ de energie ar
)i provocat o megaeJplo+ie, în urma c$reia s;a produs mai
mult$ materie dec&t antimaterie. '!a s;ar eJplica de ce sunt
at&t de puţine g$uri negre în univers.
Lumea noastr$ s;ar )i )ormat din particule;materie.
înainte s$ încerc$m înţelegerea conceptului de antimate;
rie, este #ine s$ +$#ovim puţin asupra teoriei antilumii a
lui *ustav 7aan, concept ce a inspirat scenariul serialului
1ringe.
8stonianul 7aan, asemenea lui Oscar lein, este con;
vins c$ eJist$ lumi concrete )ormate din materie !i antimate;
rie, ca ni!te dimensiuni paralele. 8l vor#e!te despre un întreg
univers paralel, cu galaJii, sori, planete !i o populaţie asem$;
n$toare nou$. *ustav 7aan pune totul în urm$toarea ecuaţie<
0i 4 -;4/=R => -;>/ !i aceasta se poate traduce a!a< lumea
vi+i#il$ )ormat$ din particule este du#lat$ într;o alt$ dimen;
siune de o lume asem$n$toare, dar )ormat$ din antiparticule.
Lumea este desp$rţit$ de antilume de o #arier$ energetic$ de
netrecut, pericolul )iind al pulveri+$rii. Universul mare este
ast)el compus din dou$ alte universuri paralele  unul )ormat
din materie !i altul din antimaterie ; !i tocmai de aceea este
etern, c$ci, atunci c&nd se ajunge la punctul =, se tope!te
lumea a)lat$ în contracţie !i se na!te cea din dilatare. Din
nimic se poate precipita materie, dac$ ea este compensat$ în
antilume de o cantitate egal$ de antimaterie.
1i+icienii )rance+i Louis de roglie !i S. % 5igier !i;au
imaginat un su#univers )ormat din antiprotoni, antielectroni.
'ceast$ dimensiune n$scut$ din antiparticule este în oglind$
cu lumea noastr$. 'utorul teoriei antiparticulelor, engle+ul
% Dirac, care a descoperit în >?A antielectronul sau po+itro;
nul, este convins c$ antimateria ar )i )ormat$ din antiatomi
cu nuclee înc$rcate negativ !i înconjurate de po+itroni.
4n >?BB, americanii de la La#oratorul 7aţional din
rooXGaven
nind de la unau putut crea
antiproton un la
!i de nucleu de antiGidrogen,
un antineutron. por;
'ceast$
descoperire îndrituie!te teoria antilumilor. *ustav 7ann
crede c$ acest univers paralel este în interiorul universului
concret.
"e scurt, din ciocnirea lumii cu antilumea se na!te lu;
mina, c&nd un univers în contracţie atinge punctul +ero, nu
se neanti+ea+$, ci intr$ în antiunivers. MTotul conţine doi poli
meniţi în a se înlocui imul pe cel$lalt, scrie CGarrouJ în Cartea
trecutului misterios.
Dac$ ne gGid$m dup$ savantul 7iels oGr, care spu;
nea< Mtotul este posi#il, cu condiţia s$ )ie su)icient de
ne#unesc,
putem s$ îndr$+nim g$sirea r$spunsului la între#area cine a
creat universul

1iloso)ia, misterele trecutului

in ecuaţiile viitorului
 Un )iloso) al 3colii 4onice, 'rcGelaus, discipol al lui
'naJagoras, credea c$ principiul generator al tuturor lucru;
rilor are o natur$ dual$. "rima parte este g&ndirea !i este
imaterial$, iar a doua este aerul, care este material. "rin ra;
re)ierea !i condensarea aerului se nasc alte dou$ elemente<
)ocul !i apa. 'rcGelaus credea c$ stelele ar )i locurile ,,)ierului
)ier#inte.
'lt )iloso) apropiat !colii de g&ndire 4onice, Heraclitus,
susţinea c$ )ocul este primul element din care s;au precipitat
celelalte !i c$ p&n$ la urm$ va )i !i ultimul element care le va
a#sor#i !i puri)ica pe toate celelalte.
1ondatorul 3colii 4talice sau "itagoreice, "itagora din
0amos, a înt$rit ideea c$ întrega creaţie universal$ este o
în!iruire logic$ de numere !i ci)re. 'ceast$ !coal$ de g&n;
dire punea în prim;plan matematica pe care o considera cea
mai sacr$ #ine
înţeleag$ dintreprincipiile
!tiinţe. Discipolii lui geometriei,
aritmeticii, "itagora tre#uiau s$
astronomia
!i... mu+ica. "itagora î!i imaginea+$ prima societate în care
mem#rii ei s$ se ajute reciproc în do#&ndirea cuno!tinţelor
superioare, dar poate cea mai interesant$ !i pro)und$ disci;
plin$ înv$ţat$ în !coala sa spiritual$ era T$cerea, ca prim$
noţiune de #a+$ a contempl$rii.
'l$turi de "itagora, !i 8mpedocle de+#ate !i argu;
mentea+$ teoria metempsiGo+ei, mai cunoscut$ la noi ca
doctrina reîncarn$rii. 4at$ un r&nd revelator din g&ndirea lui
8mepdocle< M'm )ost #$iat, apoi am devenit)at$R plant$, pas$;
re, peste !i înotam, înotam în marea cea mare.
4ntre E@=;A= î.Hr., apare secta 8leatica, în)iinţat$ de
c$treenopGanes, care com#ate cosmogoniile !i teogoniile lui
Hesiod !i Homer. 4at$ ce a)irmaţie )ace< MDumne+eu este unul
!i imaterial, de )ond !i )orm$ rotund$, neasem$n&ndu;se în
nici
un )el cu omulR c$ 8l este tot ceea ce se vede !i tot ceea ce se
aride, îns$ nu respir$R c$ el este în toate lucrurile, mintea !i
înţelepciunea, nu generea+$ dec$t ceea ce este etern,
impasi#il, imua#il !i raţional.
8l mai credea în eternitatea tuturor lucrurilor care eJist$ !i
c$ lumea nu are nici început, nici s)&r!it !i c$ tot ceea ce a )ost
generat este supus corupţiei !i alter$rii.
Un discipol al lui enopGanes, "armenide, s;a de+is
în cele din urm$ de dogmele maestrului s$u !i a )ost primul
)iloso) care a a)irmat c$ "$m&ntul este rotund !i l;a împ$rţit
în +one de eJterminare !i de moarte.
Despre spirit !i corp, dar mai ales despre Creator !i
univers !i s;au eJprimat toţi marii g&nditori ai 'nticGit$ţii.
(ai r$m&nem un pic în 8lada, patria )iloso)iei9 "rin "lutarG,
ajungem s$;l cunoa!tem pe scepticul 0ocrate, care atac$
dogmele comune, invit&ndu;l pe )iecare om s$;!i eJprime
propria vi+iune micro si macrocosmic$.
0ocrate credea c$ venim pe p$m&nt pentru a ne însu!i
virtuţile superioare !i susţinea c$ spiritul eJist$ înaintea cor;
pului
dup$ !i c$ )usese
Mc$derea în+estrat deja
in densitate cu toate cuno!tinţele,
-în materie/, a uitat totul. îns$,
5iaţa întrupat$ este a!adar în vi+iunea socratica !ansa
spiritului de a;!i aminti cine este, de unde vine !i încotro se
va îndrepta dup$ eli#erarea din încGisoarea organic$. "rin
ironie !i argumentare inductiv$, 0ocrate !i;a c&!tigat repede
adepţi, )orm&nd cGiar o sect$.
Despre )iloso)ie, 0ocrate -B?;?? î.Hr./ credea c$ este
Mcalea)ericirii adev$rate !i c$ avea o du#l$ )uncţie< Mde;alcon;
templa pe Dumne+eu !i Mde;a desp$rţi spiritul de semni)icaţia
material$.
0ocrate a a)irmat c$ sunt trei principii care organi+ea;
+$ totul< MDumne+eu, materia !i ideile.
"entru socratici, materia este su#iectul gener$rii !i al
alter$rii, al Mdevenirii !i al corupţiei. Omul, pentru a;!i g$si
m&ntuirea, deci eli#erarea din Mpri+onieratul e)emer al mate;
riei, tre#uia s$;!i do#&ndeasc$ înţelepciunea primordial$ a
spiritului neîntrupat !i pentru asta era o#ligat s$;!i asume !i
s$ tr$iasc$ toate virtuţile.
 4n s)&r!it, de la 0ocrate ne mai r$m&ne o )ra+$ memo;
ra#il$< M8u nu !tiu ceea ce este 8lR eu !tiu doar ceea ce nu
este 8l.
O sect$ )iloso)ic$ interesant$ a )ost în)iinţat$ de un
discipol al lui 0ocrate, 'ntisGenes din 'tena -;BE 6.Hr./,
!i s;a numit Cynics -0arcasticii/. De aici, provine !i terme;
nul cinism. Doctrina pare a )i un individualism eJtrem care
caut$ o deta!are )undamental$ de nevoi !i necesit$ţi sociale,
)inanciare etc. 4dealul sectei era ca )iecare adept s$ se poat$
cu)unda de)initiv în propria sa natur$.
0arcasticii ridiculi+au averile materiale, tr$ind în lo;
curi rudimentare !i aliment&ndu;se c&t se poate de simplu
!i precar, a)irm&nd c$ doar a!a pot s$ se apropie de +eii
imateriali Mcare nu au nevoie de nimic, c$ci toate se a)l$ in ei9
'ntisGenes a a)irmat c$ )iloso)ia l;a înv$ţat cum s$ discute cu
sineUnînsu!i.
alt discipol al lui 0ocrate, "Gaedo din 8lis, a în;
)iinţat secta 8lean$ care punea accent pe virtute. Dictonul
adepţilor era< M' trage )oloase nu este acela!i lucru ca !i
#inele,
prin urmare oamenii virtuo!i nu trag )oloase9 O alt$ tr$s$tur$
a sectei era amendarea negaţiilor, a declaraţiilor negative, a
teoriilor compleJe !i a#stracte.
"entru eleaniţi, doar doctrinele a)irmative !i teoriile
simple erau înc$rcate de adev$r, restul era apanajul ilu+oriu al
+eilor Mcare au re)u+at ordinea lui Dumne+eu, adic$ a îngerilor
c$+uţi, cum ar spune, multe secole mai t&r+iu, un cre!tin9
Un mare admirator al lui 0ocrate, 8uclid din (egara
-nu are nici o leg$tur$ cu cele#rul matematician 8uclid/, a
în)iinţat secta (egarian$. Un episod interesant se înt&mpl$
c&nd atenienii au adoptat o lege prin care orice #$r#at din
(egara prins în 'tena putea )i condamnat la moarte, pentru
a se împiedica transmiterea de curente de g&ndire. 1$r$ a se
teme de nimic, 8uclid s;a îm#r$cat în Gaine )emeie!ti, mer;
g&nd s$ studie+e )iloso)ia cu 0ocrate însu!i, condamnat de
autorit$ţi la un prelungit surgGiun, urmat de condamnarea
la moarte.
Dup$ uciderea cinic$ !i crud$ a maestrului 0ocrate,
discipolii lui atenieni s;au re)ugiat la (egara, unde !i;au
putut continua activitatea. 3i pentru megarieni, virtutea era
sinonim$ înţelepciunii. 8uclid din (egara a susţinut c$ #i;
nele nu are nici un opo+ant !i, prin urmare, r$ul nu eJist$.
1iind între#at ce !tie despre +ei, el a r$spuns c$ nu cunoa!te
natura lor, în a)ar$ de )aptul c$ Mace!tia au ur&t persoanele
curioase.
Hedonismul, at&t de drag li#ertinilor, nu este o )iloso)ie
modern$, ci are str$mo!i în g&ndirea antic$. 'ristippus din
Cyrene -E;EB î.Hr./, )ost discipol al lui 0ocrate, în)iinţea+$
secta Cirenaic$. 4at$ pe scurt doctrinele acestei secte, care î!i
vor arata e)ectele, sporadic, p&n$ în +ilele noastre Mtot ceea
ce
eti;se cunoa!te este sentimentul care se tre+e!te in )iecare în
c$, cel mai pl$cut sentiment este garanţia #inelui, reacţiile
emoţionale sunt considerate ca )iind pl$cute, dure !i deplo;
ra#ile. %e+ultatul emoţiei pl$cute este #ucuria, emoţiei dure
îi corespunde întristarea, iar emoţia deplora#il$ nu produce
nimic. 0entimentul )iinţei s$n$toase este #ucuria, îns$ din
cau+a pervertirii !i a coruperii, eJist$ unele )iinţe care optea+$
voluntar pentru su)erinţ$, pl$cerile )i+ice dep$!esc în valoa;
re #ucuriile intelectuale sau spirituale, eJist$ un singur timp
pentru devenire ; acum ; !i un singur loc pentru acţiune<
aici. Cau+a tuturor #olilor este m&Gnirea, natura îi permite
omului s$ )ac$ tot ceea ce dore!te, el )iind limitat doar de
propriile legi, o#iceiuri sau tradiţii, cea mai mare calitate a
unui )iloso) -g&nditor/ este indulgenţa.
0ocrate, nemulţumit de r$t$cirile voluptuoase ale lui
'ristippus din Cyrene, a încercat în +adar s$;l aduc$ pe Mcalea
dreapt$, etic$ !i moral$. 0tr$#unicul Gedonismului a reu!it s$
tr$iasc$ în per)ect$ armonie cu propriul s$u sistem )iloso)ic,
în care principalul o#iectiv era g$sirea !i p$strarea #ucuriei.
 4n momentul în care au început s$ se cristali+e+e sis;
teme religioase, dar mai ales c&nd unele te+e )iloso)ice care
opuneau per)ecţiunii spiritului, Mspurc$ciunea c$rnii, predi;
catele acestui 'ristippus au devenit ver#ele p$catului. %eligiile
monoteiste ulterioare au condamnat alunecarea omului în pa;
timile trupului, invoc&nd pentru m&ntuire calea ascetic$.
4niţiat în 8gipt în tainele )iloso)iei Germetice !i )in
cunosc$tor al doctrinelor pitagoreice, "laton -@;@ î.Hr./
pune #a+ele unui sistem #a+at pe etic$, )i+ic$ !i dialectic$.
"entru "laton, cGeia devenirii !i a descoperirii lui Dumne+eu
era inele, c$ruia )iloso)ul i;a g$sit trei p$rţi<

>. #inele din su)let eJprimat prin virtuţiR

. #inele din trup de)init prin simetria !i re+istenţa
m$dularelorR
. #inele din lume eJprimat prin camaraderie !i po+i;
ţia social$.

Dumne+eu este pentru "laton Mo 1iinţ$ care tr$ie!te

ve!nic numai prin intermediul Lui însu!i, )iind su)icient pen;
tru propria sa #inecuv&ntare, 8senţa etern$, cau+a propriei
sale #un$t$ţi. "reocupat$ de a#solut, )iloso)ia lui "laton se
#a+ea+$ pe trei succesiuni ale eJistenţei. Cu alte cuvinte,
"laton î!i imaginea+$ un univers strati)icat în care toate
cau+ele spirituale se nasc dintr;un singur principiu, apoi ge;
nerea+$ e)ecte materiale.
8Jistenţa care necesit$ punere în mi!care este limita;
t$, durea+$ între na!tere !i moarte !i este supus$ compunerii
!i descompunerii. 8ste eJistenţa muritorilor. -/ 8Jistenţa
care se des)$!oar$ singur$ nu poate )i desp$rţit$ de energia
sa vital$. 8ste domeniul nemuritorilor, c$ci nu accept$ nici
)acerea, nici des)acerea. -/ 4n s)&r!it, eJistenţa care se eJpri;
m$ nemi!cat$ este %egatul lui Dumne+eu, Mîn care încap toate
lucrurile eJistenţei, dar !i toate cele care vor eJista. ->/
"laton !i;a instruit discipolii c$ toate cuno!tinţele pe
care le do#&ndim în viaţa terestr$ nu sunt rodul înv$ţ$turii,
ci a reamintirii cuno!tinţelor do#&ndite de spirit înaintea
eJistenţei. "laton a înţeles de la "itagora c$ totul se încadrea;
+$ unit$ţii în diversitate. M Unicul este termenul cel mai adecvat
pentru de)inirea '#solutului, deoarece întregul precede p$rţile,
iar diversitatea este în )uncţie de unitate, îns$ unitatea nu este
în )uncţie de diversitate. (ai mult, Unicul este înainte de a )i,
pentru c$ a )i este un atri#ut sau o stare a unicului. '!adar,
"laton di)erenţia+$ eJistenţa de )iinţare. Dumne+eu este, noi
eJist$m9 M8u sunt cel ce sunt se pre+int$ Dumne+eu lui (oise
-!i el, iniţiat tot în 8gipt/.
Dup$ moartea lui "laton, discipolii s;au împ$rţit în
dou$ grupuri< 'cademicii !i "eripateticienii.
La um#ra impo+antului "alton, avea totu!i s$ creas;
c$ un Mar#ore !i mai )alnic< 'ristotel. "entru 8l, )iloso)ia
este alc$tuit$ dintr;o parte practic$ !i una teoretic$. 1iloso)ia
practic$ este la r&ndul ei compus$ din etic$ !i politic$, iar
dimensiunea teoretic$
mul aristotelian, su)letulcuprindea )i+ica
este primul care!i simte,
logica.tr$ie!te
4n siste;!i
înţelege, a!adar esenţa omului este su)letul s$u învelit în trup.
La r&ndul s$u, su)letul este alc$tuit dintr;o parte raţional$ !i
una iraţional$ !i are aptitudini nutritive, sen+itive !i intelec;
tuale. "entru el, cele patru divi+iuni ale )iloso)iei sunt<
K dialectica
K )i+ica
K etica
K meta)i+ica
'ristotel !i> imaginea+$ pe Dumne+eu c$ )iind cea mai
#un$ dintre )iinţe, prima cau+$ a mi!c$rii, O su#stanţ$ u#icu$,
imo#il$, mereu egal$ cu 0ine, separat$ de lucrurile percepti;
#ile, )$r$ nici o limitare, invi+i#il$ !i atotcuprin+$toare.
1oarte mult$ lume a )ost !i înc$ mai este impresiona;
t$ de determinarea lui 'leJandru cel (are de a în)$ptui o
lume unit$, îns$ ceva mai puţini !tiu c$ a )ost discipolul lui
'ristotel,
MDac$ nu de la care
ai )$cut a deprins
o )apt$ #un$,unnuconcept ideal
ai domnit de conducere<
în acea +i.
Ciclurile temporale
din perspectiv$ astrologic$
Dup$ o vag$ panoramare asupra )iloso)iei grece!ti,
at&t de dens$ !i penetrant$, înc&t îi simţim e)ectele !i ast$+i
!i aici ne putem g&ndi doar la %epu#lica lui "laton !i la toate
avatarurile ei în epocile ulterioareR ne orient$m atenţia spre
comorile înţelepciunii Ginduse. Un asemenea demers ne poate
ajuta s$ înţelegem mai pro)und )iloso)ia social$, teologia cos;
mic$ si interconeJiunile dintre )iinţele celeste si cele terestre.
(arele e+otersit rom&n 5asile Lovinescu, discipo;
lul drag al lui %enb *uenon, scrie multe lucr$ri despre
Hermetismul 4storiei, în care încearc$ s$ g$seasc$ semni)icaţii
iniţiatice în spatele evenimentelor pe care le traversea+$ uma;
nitatea, popoarele, indivi+ii. 'utorul Daciei Giper#oreene !i a
Surnalului 'lcGimic g$se!te în operele sGaXespeariene mesaje
înci)rate,
o vi+iune ascunse pe care,
de ansam#lu dac$
în care le interprete+i
Dumne+eu, corect,
îngerii, Peii o#ţii
!i
Oamenii sunt interconectaţi pe planuri di)erite de înţelegere
sau, cum am spune ast$+i, pe )recvenţe asem$n$toare.
îns$ ceea ce l;a marcat pe 5asile Lovinescu a )ost
%egele Lumii scris$ de maestrul s$u %enb *uenon. 4nspirat
!i iniţiat, Lovinescu scrie (onarGul ascuns, în care eJplic$
semni)icaţiile oculte ale ciclurilor temporale. "rin *uenon,
Lovinescu ajunge în inima g&ndirii Ginduse de unde î!i eJ;
trage elementele pentru o vi+iune integralist$ a omului !i a
trecerii lui prin timp.
"entru vecGii Gindu!i, o er$ cosmic$, (aGayuga, este
împ$rţit$ în  v&rste -yuga/. "entru Gindu!i, un an divin este
ecGivalent cu un B= de ani tere!tri. O (aGayuga durea+$
> === de ani divini, deci  = === de ani umani, iar cele
patru yuga care )ormea+$ o (aGayuga sunt<
K 0atya yuga -> @A=== ani umani/
K Treta yuga -> ?B === ani umani/
K Dvapara yuga -AB === ani umani/
K ali yuga - === ani umani/
 Despre aceste epoci Germetice ale istoriei, g$sim su)i;
ciente in)ormaţii în (aGa#Garata.
0atya sau rita yuga repre+int$ v&rsta per)ect$ a uma;
nit$ţii, dimensiunea ideal$ în care se mani)est$ aspectul
divin în om. 4n ea nu eJist$ corupere, minciun$, ur$, invidie.
0piritualitatea )iind radiant$ !i atotcuprin+$toare, aici nu
eJist$ su)erinţ$. 0$l$!luie!te un singur Dumne+eu care se
eJprim$ creaţiei sale printr;o singur$ Carte 0acr$ -5eda/,
iar reglement$rile dintre individ !i societate se )ac printr;o
singur$ lege. 4n anumite interpret$ri, mai ales cele gueno;
niste, 0atya yuga este guvernat$ de dreptate !i ecGili#ru, iar
oamenii sunt de)iniţi de )rumuseţe, masivitate, uria!a putere
)i+ic$, psiGic$ !i mental$.
Treta yuga sau v&rsta de argint a umanit$ţii cunoa!te
prima involuţie. Comunicarea direct$ cu "lanul Divin în;
cepe
ce mais$vag.
se estompe+e,
4ntr$ în scen$spiritul de dreptate
sacri)iciile devine
ritualice, dins$
menite ce în
pun$ în contact spiritele celor în trup cu Mpoporul duGurilor
din v$+duG. începe Mnegocierea cu Dumne+eu, oamenii a!;
tept&nd o recompens$ pentru riturile mani)estate în cultele
lor. "$catul !i gre!eala sunt înc$ inconsistente, iar )ericirea
omului este privit$ ca o constanţ$.
în cursul celei de;a treia v&rste, Dvapara yuga, se spu;
ne c$ spiritul drept$ţii se Mmic!orea+$ la jum$tate>. Unicitatea
C$rţii 0acre din 0atya yuga este înlocuit$ acum de patru
5ede, dar care nu mai sunt înţelese în spiritul lor viu dec&t de
)oarte puţini iniţiaţi. 0unt concepute ritualuri !i ceremonii
at&t pentru omagierea planului divin, c&t !i pentru satis)acerea
planului demonic. 'dev$rul nu mai repre+int$ valoarea )un;
damental$. 'par dorinţele in)erioare !i #olile. Longevitatea
scade în aceast$ 5&rst$ de ron+ a umanit$ţii, iar omul se
Mumple de sl$#iciuni.
în ali Zuga -5&rsta de 1ier/ spiritul drept$ţii repre;
+int$ un s)ert )aţ$ de cel iniţial. 'spiraţiile spirituale, cunoa!;
terea naturii divine din om devin din ce în ce mai rare. Toat$
3tiinţa Cerului !i a "$m&ntului dispare, )iind p$strat$ dis;
parat în centre iniţiatice. %$ul domin$, #olile, su)erinţa,
s$r$cia, ura, intoleranţa, ignoranţa, )oametea, s$r$cia, )rica,
disperarea atac$ neîncetat )iinţele, iar oamenii !i;au pierdut
sensul !i au uitat calea de reintegrare în MLumea 8tern$ a lui
Dumne+eu !i a poporului s$u. 0e petrece declinul per)ecţiunii,
#un$t$ţii, )rumosului !i al înţelepciunii. Cuv&ntul sanscrit
ali înseamn$ de )apt con)lict, ceart$, decadenţ$. 8ste ulti;
ma epoc$ !i încGeie o (aGayuga.
@> de (aGayuga )ormea+$ o (anvantara, iar >
(anvantara compun o alpa. "entru Gindu!i, o alpa
repre+int$ o +i;lumin$ a lui raGma !i are o durat$ de
 = === === de ani umani.
în cartea Tainele astrologiei e+oterice !i provoc$rile
mileniului , dr 0orin ratoveanu ne conduce pe un drum
ocult p&n$ la înţelegerea matematicii per)ecte a universului.
7e
put a)l$m în pre+ent
cu aproape la încGiderea
un secol 8rei "e!tilor,
înaintea na!terii care
lui 4isus a înce;
Hristos !i
ne îndrept$m spre cea a 5$rs$torului.
Dup$ cum am v$+ut, centrul galactic al C$ii Lactee,
în jurul c$reia se înv&rte!te sistemul nostru solar, parcurge
cercul +odiacal în B === de ani -'nul "latonic/. Dac$ îm;
p$rţim acest 'n la >, o#ţinem > ere astrologice ce se vor
a)la o perioad$ de timp su# in)luenţa unuia dintre semnele
+odiacale. M'v&nd în vedere precesia ecGinocţiilor -corespun;
+$toare unei deplas$ri a punctului vernal, identic cu punctul
ecGinocţiului de prim$var$/ se produce în sens invers +odiacal,
dup$ 8ra "e!tilor va urma 8ra 5$rs$torului -apoi, dup$ alţi
 === de ani, 8ra Capricornului !amd/ u, scrie dr 0orin
ratoveanu care anali+ea+$ i#lia din punct de vedere as;
trologie, o#ţin&nd ni!te re+ultate )ascinante. 'st)el, 5ecGiul
Testament cuprinde înv$ţ$turi spirituale corespun+$toare
8rei er#ecului -aspectul Dumne+eului %$+#un$tor/, iar
7oul Testament este înc$rcat de spiritualitatea 8rei "e!tilor
-aspectul de Dumne+eu 4ert$tor/. i#lia, compus$ din cele
Dou$ Testamente, ne invit$ s$ armoni+$m contrariile, s$
împ$c$m contradicţiile. 0im#olul 5ecGiului Testament este
Leul, al 7oului Testament este (ielul. în 8ra 5$rs$torului
(ielul va dormi în #raţele Leului.
'm tot vor#it p&n$ cum de (arele 'n sau 'nul
"latonician care durea+$ E ?= de ani !i ar )i #ine s$ preci;
+$m !i alte corespondenţe interesante.

K luna cosmic$ durea+$  >B= de ani tere!triR

K o +i cosmic$ se încGide în @ de ani tere!triR o or$
cosmic$ durea+$  ani tere!triR
K dou$+eci de minute cosmice repre+int$ un an terestru.
%e)eritor la +iua cosmic$ ar tre#ui s$ su#liniem c$ +i;
ua;lumin$ - de ore/ are o )a+$ masculin$ -+iua/ cu o durat$
de B de ani !i o )a+$ )eminin$ -noaptea/ cu o durat$ de B
de ani. "ornind de la a)irmaţia lui SoGn Hogue din Cartea
pro)eţiei (ileniului,
seara t&r+iu pu#licat$
în timpul în >??< Mîn
)a+ei masculine, pre+ent,
în care ne a)l$m
acţiunile noastre
vor aduce reacţii Xarmice la începutul)a+ei nopţii în anul==A.
La acest moment omenirea poate tr$i o rena!tere spiritual$
sau se poate autodistrugey putem trage conclu+ia c$ +iua
cosmic$ în care ne a)l$m noi ast$+i a început în >?= !i se va
s)&r!i peste @ de ani în =>9
Dr 0orin ratoveanu, în Ciclurile temporale din perspec;
tiv$ e+oteric$ !i astrologic$, interpretea+$ marile epoci pun&n;
du;le în corespondenţ$ cu mi!carea inteligent$ a astrelor. 'm
v$+ut c$ o er$ astrologic$ cuprinde  >B= de ani tere!tri. 0$ ne
întoarcem în timp p&n$ în 8ra er#ecului -== î.Hr.;>== î.Hr./
în care energia dominant$ a )ost coordonat$ de planeta (arte.
'!adar, perioada 5ecGiului Testament este de)init$ de r$+#oa;
ie, apariţia de noi popoare, sclavie, na!terea unor noi imperii
-macedonean, roman, persan, #a#ilonian/, declinul unor vecGi
regate !i imperii !i apariţia pro)eţiilor apocaliptice sau cum
scrie dr ratoveanu< Malte pro)eţii legate de urm$toarea 8r$
Podiacal$ -pro)eţiile sy#ilinice la romani, pro)eţiile despre
(esia la evrei/
punct de vedere.astrologie,
Din )iecare 8ra este in)luenţat$ de trei
decani. 4n semnul er#ecului primul decan era er#ec;er#ec
guvernat de (arte, al doilea a )ost er#ec;Leu av&nd (arte ca
guvernator principal !i 0oarele, secundar. 4n s)&r!it, al treilea
decan )usese er#ec;0$get$tor cu (arte guvernator principal
!i Shpiter, guvernator secundar. O#serv$m c$ (arte ca sim;
#ol al %$+#oiului !i al trans)orm$rilor a marcat dou$ milenii
!i ceva, c&teva generaţii p&n$ la intrarea în noua 8r$ a
"e!tilor.
MO er$ astrologic$ nu se a)l$ doar su# in)luenţa unei singure
+odii !i a decanilor s$i, ci a unei aJe +odiacale. 8ra er#ecului
s;a a)lat su# in)luenţa er#ecului, în plan mental !i spiritual
-evoluţia spiritual$ )iindprivit$ ca o lupt$, c$ut$torul spiritual, ca
un erouR s$ ne amintim de lupta lui4aco# cu îngerul, descris$ în
5ecGiulTestament,prin care a devenit 4srael/, dar !i su#
in)luenţa alanţei la nivel concret,
mai scrie dr 0orin ratoveanu. 0u# acest semn al alanţei, ro;
manii ne;au
'nticii l$sat totu!i
considerau Dreptul
stelele %oman.
)iinţe inteligente !i vii, lega;
te într;un mod misterios de destinele )iec$rui individ, dar !i
societate, capa#ile s$ urm$reasc$ !i s$ in)luenţe+e )iinţele in;
di)erent de regn sau ras$. "atriarGii evrei respectau corpurile
celeste. 4n Cartea Sudec$torilor, avem un eJemplu elocvent<
M...se luptau !i în cer, cGiar !i stelele se luptau împotriva lui
0isera,
iar în 8vangGelii, vedem cum cei trei magi, c$l$u+iţi de 0teaua
Dimineţii, îl g$sesc pe (esia9
Hindu!ii, cGine+ii, per!ii, egiptenii, )enicienii, cal;
deenii aveau Goroscoape precise pe care le anali+au !i le
interpretau înaintea lu$rii deci+iilor importante. 4ndienii
din 'mericile de 0ud, Centrale !i de 7ord aveau sisteme as;
trologice at&t de compleJe, înc&t nici ast$+i nu au putut )i
decriptate în întregime. Cuv&ntul +odiac vine din grecesul
+odiacos, care înseamn$ nici mai mult, nici mai puţin dec&t
un cerc de animale sau animale mici -con)orm altor t$lm$ciri/.
M'cest cuv&nt este compus direct de la radicalele egiptene
primitive, +o care înseamn$ viaţ$ !i on care înseamn$)iinţ$ 
%o#ert He[it ro[n.
 *recii, urmaţi ulterior !i de alte seminţii au împ$rţit
Podiacul în > secţiuni, )iecare av&nd = de grade în lun;
gime !i >B grade în în$lţime. 0ecţiunile au c$p$tat numele
de Case Podiacale. 0oarele, precum !i toate planetele majore
din galaJie c$l$toresc anual prin aceste Case in)luenţ&nd !i
predispun&nd )iinţele. 'nimalele atri#uite celor > case sim;
#oli+ea+$ calit$tile de #a+$ ale nativilor.
0unt cercet$tori care a)irm$ c$ iniţial +odiacul a )ost
împ$rţit în >= case. înc$ de la început au )ost acceptate dou$
tipuri de +odiac< solar !i lunar. 'nul solar era alc$tuit din
+ece luni care aveau )iecare c&te B de +ile, iar E +ile erau
des;
tinate omagierii +eilor. 4n vi+iunile vecGi, anul lunar avea >
luni a c&te A de +ile, r$m&n&nd o singur$ +i li#er$.
în acele timpuri în care Podiacul era interpretat ast)el,
Casele Podiacale
de la începutul solare aveau
Podiacului cu >)iecare c&te B Bdeerau
Case, primele grade. înc$
consi;
derate #ene)ice datorit$ 0oarelui care le parcurgea în timpul
travers$rii emis)erei nordice. "er!ii credeau, cu vreo B === de
ani în urm$, c$ 'Gura (a+da a instituit legile universului
!i c$ a condus cosmosul în pace !i armonie. Urm$toarele B
Case erau considerate întunecate, male)ice, deoarece atunci
c&nd 0oarele traversa emis)era sudic$ era iarn$ !i întuneric
la egipteni, per!i !i greci. 'ceia!i per!i credeau c$ în aceast$
perioad$ domne!te 'Griman, geniul male)ic, un )el de 0atan
al evreilor !i c$ acesta produce omenirii numai mi+erie !i
su)erinţ$ în lupta lui pentru controlul universului cu 'Gura
(a+da.
0$ recapitul$m< p&n$ c&nd grecii au revi+uit Podiacul,
acesta era împ$rţit în >= Case, nu eJista +odia alanţei.
Cercet$torii, ca 4ssac (eyer !i (anly ". Hali, susţin c$
aceast$ +odie a )ost introdus$ împ$rţind în dou$ constelaţia
1ecioar$;0corpion sta#ilindu;se ecGili#rul dintre semnele
ascendente nordice !i semnele descendente sudice.
'proape toate religiile lumii au )ost in)luenţate de as;
trologie. 4nspirate, dar !i um#rite de teologia egiptean$, scri;
erile 5ecGiului Testament pot )i citite !i ca ni!te alegorii as;
trologice. V'proape toat$ mitologia grecilor !i romanilor î!i are
srcinea în stelescrie (anly ". Hali, în admira#ila lui sin;
te+$ înv$ţ$turile (agice Complete ale Tuturor Timpurilor.
8Jegeţii romantici ai doctrinelor iudaice, cu prec$dere
ai Ca#alei, cred c$ cele  de litere iniţiale ale al)a#etului e#ra;
ic sunt derivate din grupuri de stele, iar m&na lui Dumne+eu
care a scris )ra+ele vieţii pe peretele %aiului a )olosit stelele
)iJe pentru consoane !i planetele sau a!trii pentru vocale.
'nticile sisteme de m$surare a timpului luau în cal;
cul solstiţiile !i ecGinocţiile. "rin tradiţie, noul an începea
pe > martie cu ecGinocţiul de prim$var$. -0oarele traversa
8cuatorul spre nord/. 0olstiţiul de var$ se cele#ra pe > iu;
nie -0oarele ajungea în cea mai nordic$ po+iţie/. 8cGinocţiul
de toamn$ aducea noi prilejuri de re)lecţie !i s$r#$toare pe
>
'nulseptem#rie
se încGeia-0oarele începea
la solstiţiul s$ co#oare
de iarn$ spre 8cuator/.
pe > decem#rie -0oarele
ajungea în cea mai sudic$ po+iţie/.
0ampson 'rnold (acXey )ace c&teva cosideraţii eJ;
trem de interesante în (ytological'stronomy o) tGe 'ncients
Demonstrated, printre care !i )aptul c$ dup$ un an platonic
-aproJ B === ani umani/ polii tere!tri se scGim#$ între ei.
Din totdeauna, patru dintre semnele +odiacale au )ost con;
sacrate solstiţiilor !i ecGinocţiilor. 8cGinocţiul de prim$var$
are loc în Constelaţia er#ecului, solstiţiul de var$ are loc în
%ac -Cancer/. Urmea+$ ecGinocţiul de toamn$ în alanţ$ !i
solstiţiul de iarn$ în Capricorn. "rin urmare, un an terestru
este marcat la început de er#ec despre care *od)rey Higgins
scria< M'ceast$ constelaţie era numit$ (ileul lui Dumne+eu. 8l
era numit !i (&ntuitorul !i se spunea c$ salvea+$ omenirea de
p$catele sale.
3tim c$, în e+oterismul cre!tin, sim#olul astrologie al
lui Hristos este 0oarele, care r$sare deopotriv$ !i pentru vir;
tuos, !i pentru p$c$tos, îns$ Mdup$ moarte îi înc$l+e!te doar
pe virtuo!i>. 'poi intr$ su# in)luenţa %acului pe care egip;
tenii îl numeau scara#. 0oarele, dup$ ce a trecut prin casa
sa, co#oar$ arcul +odiacal. Casa %acului este cea a Lunii,
mama tuturor lucrurilor, Mpatroana )orţelor de viaţ$ ale na;
turii. Diana, +eiţa lunii la greci, este numit$ (ama Lumii>,
conclu+ionea+$ (anly ". Hali.
alanţa sim#oli+ea+$ li#erul nostru ar#itru, capacita;
tea de a c&nt$ri r$ul !i #inele. MTrupulprovine din elemente,
su)letul din stele !i spiritul din Dumne+eu scrie !i "aracelsus.
Constelaţia Capricornului era numit$ !i casa morţii,
c$ci aici 0oarele avea cea mai mic$ putere. 4n religiile precre!;
tine, +odiacul )orma corpul marelui om al Universului, nu;
mit (acrocosmos. "$g&nii credeau c$ acesta este divi+at în
> p$rţi !i c$ este in)luenţat de Divinitate, de )iecare dat$
c&nd 0oarele traversea+$ Casele Podiacale.
întotdeauna s;a )$cut analogia între Univers !i Om,
între (acrocosmos !i (icrocosmos, cre+&ndu;se c$ celor >
p$rţi importante
diacului, ale corpului
iar perioada de  >B=uman le corespund
de ani, semneles$+o;
c&t îi lua 0oarelui
parcurg$ o constelaţie, era numit$ epoc$. "rin acest sistem
analogic, epoca a primit numele de la +odia prin care trece
an de an 0oarele în timp ce traversea+$ 8cuatorul în timpul
ecGinocţiului de prim$var$ -> martie/. 'st)el, avem 8poca
Taurului, 8poca er#ecului, 8poca "e!telui !i ne îndrept$m
spre 8poca 5$rs$torului.
'proape de )iecare dat$, cultele religioase au )olosit
ca sim#ol totemic animalul corespun+$tor +odiei. 0$ nu ui;
t$m de 5iţelul de 'ur !i mai ales )aptul c$ pentru primii
cre!tini sim#olul de apartenenţ$ a )ost pe!tele !i nu crucea...
4at$ ce scrie (anly ". Hali în înv$ţ$rile (agice Complete
ale Tuturor Timpurilor< Mîn timpul acestor perioade sau epoci
venerarea religioas$ ia )orma unui semn celest corespun+$tor,
pe care 0oarele tre#uie s$;l întrucGipe+e ca personalitate în
acela!i )el în care un spirit intr$ într;un trup. 'ceste > semne
+odiacale
sunt #ijuteriile plato!ei sale !i lumina sa str$luce!te pentru
ele.
 în timpul c&t 0oarele a traversat Constelaţia Taurului,
0piritul Universal !i;a însu!it corpul lui 'pis !i ast)el Taurul
a devnit sacru pentru egipteni. în timpul 8pocii er#ecului,
dup$ ie!irea din ro#ia egiptean$, evreii au sacrali+at mielul,
iar preoţii s;au numit p$stori. Un ţap tre#uia s$ isp$!easc$
p$catele israeliţilor... 0$ ne amintim c$ în 8poca "e!tilor
4isus a )ost numit "escarul de oameni.
"oate cel mai vecGi +odiac a )ost descoperit în Tentyra,
8gipt. 8l se a)l$ ast$+i su# autoritatea guvernului )rance+.
Despre srcinile sale s;au pronunţat în contradictoriu )oarte
mulţi e+oteri!ti !i eJegeţi ai astrologiei ca 3tiinţ$ 0uperioar$.
"&n$ la urm$, cea mai plau+i#il$ a#ordare mi se pare
aceea c$ Podiacul este at&t de vecGi înc&t dep$!e!te cu mult
perioada de timp c&nd sim#olurile !i semnele sale coincideau
eJact cu po+iţiile di)eritelor constelaţii. Dup$ unii autori,
Podiacul
noa!tem estenoi, ao primit;o
mo!tenirede pe care umanitatea,
la predecesorii a!aatlanţii.
terrieni, cum o cu;
Deci, astrologia este o !tiinţ$ pre;uman$, ai c$rei iniţiatori
sunt Peii sau îngerii -acei 1ii ai Cerului care coloni+ea+$
"$m&ntul/.
Dup$ unii eJegeţi, Podiacul are E milioane de ani.
0pre deose#ire de e+oterism, care num$r$ epocile în mi;
lioane de ani, !tiinţa modern$ se înc$p$ţ&nea+$ s$ plase+e
unit$ţile temporale pe distanţe de maJimum +eci de mii de
ani. Un posi#il r$spuns ar )i acela c$ st$p&nitorii acestei lumi
s;au str$duit s$ !tearg$ orice urm$ a vecGilor civili+aţii, ca
s$;!i poat$ impune un sistem în v&r)ul piramidei unde s$ se
plase+e ei !i neamurile lor. MTimp de >= === de ani înainte
de era cre!tin$ a eJistat o perioad$ c&nd cunoa!terea de orice
tip era oprimat$, ta#letele distruse, monumentele d$r&mate, iar
toate vestigiile re)eritoare la civili+aţiile anterioare erau distruse
în întregime. 0ingurele dove+i eJistente cu privire la acele
civili+aţii de dinaintea acestei perioade de distrugere sunt ni!te
cuţite din
cupru, ni!te v&r)uri de s$geat$ !i ni!te sculpturi de pe pereţii
unor pe!teri scrie (anly ". Hali.
 0e pare c$ (ama *eea a îngropat multe civili+aţii îna;
inte s;o îngGit$ !i pe a noastr$, iar astrologia !i astronomia
vor ajuta civili+aţiile ulterioare s$;!i înţeleag$ Trecutul9
'nticii !tiau c$ Mnimic nu dispare, totul se trans)orm$ !i
credeau în evoluţia con!tiinţei de la mineral la vegetal, prin
animal !i uman c$tre Divin. Cu alte cuvinte, orice )orm$ de
viaţ$ parcurge mai multe st$ri de devenire. Sung ar spune
c$ 1iinţa Unic$ se îm#r$c$ în mai multe iposta+e, marc&nd
diverse personalit$ţi. M8i credeau c$ )irele de nisip se a)l$ în
procesul de a deveni umane în con!tiinţa lor, dar nu neap$rat
!i în )orm$R c$ oamenii sunt pe cale de a deveni planete, c$
planetele sunt pe cale de a deveni sisteme solare... ; (anly
". Hali.
Ca s$ ne reîntoarcem la Podiac, eJist$ un moment în
care casele astrologice devin tronul celor > ierarGii cere!ti.
4n TGe 0igns scrie<
CGurcG[ard and 0ym#ols o) "rimordial
MDivi+area (anrong,
stelelor în >p$rţi, 'l#ert
cele > semne
ale +odiacului, cele > tri#uri ale lui 4srael, cele > porţi ale ra;
iului menţionate în revelaţie, cele > intr$ri ale (arii "iramide
!i mai ales cei > apostoli ai doctrinei cre!tine !i cele >
puncte
per)ecte !i srcinale din masonerie.
'nticii cGiar înţeleseser$ cum omul a )ost creat dup$
McGipul !i asem$narea lui Dumne+eu. "entru ei, universul era
un uria! organism asem$n$tor corpului uman. "rincipiul prin
care se puteau înţelege corespondenţele dintre mi!c$rile as;
trelor !i cele ale celulelor noastre se nume!te de atunci Legea
'nalogiei. '!adar, în alte vremuri 'strologia a )ost o !tiinţ$
sacr$ deoarece mi!c$rile corpurilor celeste ascund activitatea
mereu pre+ent$ a Tat$lui Ceresc.
Conceptul de metempsiGo+$ sau transmigrare a su)le;
telor a )ost doctrina pre)erat$ a lui "itagora !i a sectei sale.
(isticii greci credeau c$ natura spiritual$ a omului co#ora în
materie prin una dintre cele > porţi ale Podiacului.

Teologia primelor +ece numere

 Dac$ p&n$ în secolul trecut, !tiinţa !i religia p$reau
ireconcilia#ile, iat$ c$ domeniul cuanticii aduce liantul.
'semeni corpului calos care une!te cele dou$ emis)ere cere;
#rale, una comport&ndu;se ca un om de !tiinţ$, iar cealalt$,
ca un artist, noile !tiinţe complementare !i Golistice pot sa;
tis)ace cu o mai mare acuratete setea noastr$ de cunoa!tere.
"&n$ ast$+i, putem spune despre Dumne+eu c$ este
su#iectul a#solut al credinţelor umane, mani)est&ndu;se în
in)init ca 4nteligenţ$ 0uprem$ !i care aduce ordine în Gaos.
4n lume, el se mani)est$ prin iu#ire, caritate !i compasiune,
în aceast$ cGeie putem înţelege trinitatea< Tat$l este eternul
potenţial, 1iul este permanenţa dinamic$, iar 0)&ntul DuG
este energia creatoare9
într;un sens pro)und, Dumne+eu este prima intenţie
care se precipit$ în consoane, vocale, numere !i ci)re. 8lipGas
Levi
umane scria în CGeia (arilor
demonstrea+$ (istere<
unitatea MUnitatea inteligenţei
lui Dumne+eu. CGeia numerelor
este cea a sim#olurilor, pentru c$ semnele sunt)iguri analogice
ale armoniei care vine din numere>.
'!adar, i#lia poate )i eJplicat$ !i prin numere, din
moment ce este de )apt, cartea imaginilor Creatorului. 5om
p$trunde în tainele Ca#alei pentru a înţelege !i a ne eJtinde
con!tiinţele de la m$rginit la in)init, de la e)emer la etern !i
de la viaţ$ la moarte. M5om cere numerelor raţiunea dogmelor
religiei eterne !i numerele ne vor r$spunde mereu reunindu;se
în sinte+a unit$ţii -8lipGas Levi/.
0$ încerc$m o panoramare a ipote+elor ca#alistice
c$rora s$ le ad$ug$m c&teva ingrediente ale e+oterismului
cre!tin. 8lipGas Levi scrie c$ MUnitatea este principiul !i sin;
te+a numerelor, ideea de Dumne+eu !i de om, alianţa raţiunii
cu credinţa.
Unu de)ine!te prima dinamic$ a lui Dumne+eu.
Coincide cu prima mani)estare a inteligenţei universale.
8ste eJpresia începerii construcţiei micro !i macrocosmi;
ce. "$rintele 'rsenie oca spunea c$ cel mai smintit g&nd
al nostru este imaginea despre Dumne+eu, pe care avem
tendinţa de;al M)ace dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, iar
iniţiatul 8lipGas Levi scrie< MDumne+eu este in mod necesar
cea mai necunoscut$ )iinţ$< pentru c$ el nu este de)init dec$t
în sens invers eJperienţelor noastre, el este tot ceea ce noi nu
suntem, este in)initul opus )initului. ..Hristos, care este Omul;
Dumne+eu, ne învaţ$ cum s$ reali+$m în viaţa uman$ idealul
divin.
"rin< M8u !i Tat$l unu suntem, Hristos ne eJprim$ "rincipiul
Unit$ţii, con)irm&nd peste secole aJioma lui TotG< MCe este
sus este !i jos !i ce este jos este !i sus pentru în)$ptuirea
miracolului
unui singur lucru. Ce #ine înţelesese !i "avel acest princi;
piu prin care Dumne+eu co#oar$ în Om, iar acesta urc$ spre
Dumne+eu rostind< M7u eu vor#esc acum, ci Hristos vor#e!te
în mine. De aici re+ult$, cred eu, destul de limpede c$ ne
cre$m
Devenim pe noi în!ine în )uncţie de g&ndurile care ne anim$.
una cu idealul nostru. "entru catolici asta se nume!te 4mitatio
CGristi9 "salmistul înt$re!te< MCei care creea+$ +ei devin ase;
menea lor. îns$ omul este )iul lui Dumne+eu, pentru c$
Dumne+eu s;a mani)estat, reali+at !i întrupat !i s;a numit
pe 0ine, 1iul Omului. 3i dac$ MLa început a )ost Cuv&ntul !i
Cuv&ntul era la Dumne+eu !i Cuv&ntul era Dumne+eu putem
înţelege semni)icaţia uria!$ a ver#ului< 1iat LuJ9 -0$ se )ac$
Lumin$9/
Cu Unu începe mani)estarea Luminii Dumne+eie!ti.
1$r$ s$ ne temem de vreo Gul$, c$ci intenţia este curat$,
putem
a)irma c$ într;un sens Omul este imaginea lui Dumne+eu în
Lume, iar Dumne+eu este imaginea Omului în Cer. "entru
a;l putea înţelege pe Dumne+eu tre#uie s$ )ii cu adev$rat li;
#er. M%egatul Cerului aparţine inteligenţei !i iu#irii, am&ndoi
copii ai li#ert$ţii mai scrie 8lipGas Levi în CGeia (arilor
(istere. Cu toţii avem, în timpul vieţii, li#ertatea de;al cu;
noa!te sau de;al nega pe Dumne+eu, dar s$ nu uit$m nici o
clip$ c$ Dumne+eu nu are nevoie de noi, dar noi aveam at&;
ta nevoie de 8l9 "acea ve!nic$, m&ntuirea !i eterna #ucurie
se a)l$ în armoni+area contrariilor în "ermanentul %egat
al Unit$ţii. Dup$ moarte, toate se reîntorc de unde au )ost
generate. Trupul se reintegrea+$ elementelor, su)letul se în;
toarce 'cas$ încGin&ndu;se unicit$ţii 0piritului 5iu.
Dac$ unu este prima mani)estare energetic$ masculi;
n$, #inarul repre+int$ prima mani)estare a lui yin, a energiei
)eminine. într;un sens ceva mai ori+ontal, doi este !i num$;
rul mamei societ$ţii !i al soţiei omului. M$r#atul este iu#irea
in inteligenţ$, iar )emeia este inteligenţ$ în iu#ire, cum scrie
a#atele 'lpGonse Louis Constant, cunoscut e+oteri!tilor ca
8lipGas Levi. într;un mod aproape paradoJal, de!i )emeia
este +$mislit$ din coasta #$r#atului, ea îl precede, c$ci este
mam$. 3i atunci înţelegem de ce în Taoism unu îl cGeam$
pe doi...
în accepţiunea
de care activul nu arlui)ipro)und$, doi semni)ica
putut reali+a nimic. 8stepasivul
evident)$r$
c$
omul nu poate )i complet dec&t în cuplu. 8va s;a pr$#u!it
împreun$ cu 'dam, asta dup$ ce LilitG l;a p$r$sit devenind
mama demonilor, îns$ a!a cum Hristos îl renovea+$ pe 'dam
admon, tot ast)el "ururea 1ecioara (aria o rea#ilitea+$ pe
8va, iar (aria (agdalena pe LilitG. 0u)erinţa ($riei, s)&nta
mam$ care;!i îngroap$ )iul, Logosul Divin întrupat vindec$
p$catele primordiale. Doi repre+int$ !i aspectul )eminin al
lui Dumne+eu, c$ci orice om atent reali+ea+$ c$, atunci c&nd
îl conceptuali+$m pe creator, ne g&ndim la un Tat$;(am$9
M0$;: )acem;pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte
#$r#$teasc$ !i parte )emeiasc$9...
C$derea se vindec$ prin în$lţare9 în toate sistemele, ter;
narul este num$rul creaţiei. 4ar Dumne+eu, )iind o trinitate,
înseamn$ c$ se creea+$ pe sine însu!i, ve!nic, iar creaţia lui
este perpetu$ !i in)init$. 1$cut dup$ CGip !i 'sem$nare,
omul se a)irm$ !i el pe sine !i totodat$ se creea+$. Con)orm
legilor re+onanţei !i atracţiei, !i noi devenim ceea ce g&n;
dim. 7e îm#r$c$m, )iecare în opera lui, cuceririle noastre ne
sunt #ijuteriile, iar concepţiile, singura avere pe care o pu;
tem translata în %egatul (orţii -sau al 5ieţii ve!nice/. Tat$l,
1iul !i 0)&ntul DuG sau "rincipiul 'ctiv, "rincipiul "asiv !i
"rincipiul 7eutru ne repre+int$ pe )iecare at&t în potenţial,
c&t !i în dinamic$. înv$ţ$turile (ae!trilor se re+um$ la
do#&ndirea celor trei calit$ţi care ne reamintesc c$ suntem
copiii Domnului<
K înţelepciunea -Tat$l/
K 4u#irea -1iul/
K "uterea -0)&ntul DuG/.
Trei se mani)est$ plenar at&t în plan spiritual, c&t !i
material, teorie demonstrat$ de triad$< 'rmonie, 1rumuseţe,
'rt$9 Do#&ndirea per)ecţiunii apare c&nd creaţia !i Creatorul
se unesc din Diversitate în Unitate. Dumne+eu se a)l$ în toate.

nar."rima mani)estare
8+oteristii deplin$
!tiu c$ viaţa a trinit$ţii
este meritat$sedea)l$
ceiîncare
cuater;
o iu#esc
mai mult dec&t se tem de moarte. "rin sim#olul crucii ce;
rul se une!te cu p$m&ntul !i trecutul cu viitorul. "atru ne
st$ m$rturie c$ suntem )iinţe verticale în spirit !i ori+onta;
le în materie. 8ste num$rul )orţei9 0$ ne imagin$m, într;o
convenţie temporal$, c$l$torind mental p&n$ la (oise care;!i
eli#erea+$ poporul de su# tirania 1araonilor, c$ însu!i Tat$l
s;a mani)estat atunci c&nd (area %o!ie se despic$ l$s&ndu;i
pe oameni s$;!i caute li#ertatea. 'poi su# #l&ndeţea lui de
porum#el !i înţelepciunea de !arpe, Hristosul, deopotriv$
1iu al Omului !i al lui Dumne+eu, s)&!&ie v$lul templului
d&nd cunoa!terea eli#eratoare tuturor neamurilor. 5a veni
un timp al 0)&ntului DuG, care va m$tura p$m&ntul de
criminali, Goţi !i mincino!i. De )apt, de toţi cei care, prin
propria lor alegere, l;au parodiat pe Dumne+eu. 5remurile
pe care le tr$im ast$+i se a)l$ su# puterea 0)&ntului DuG care
se mani)est$ în îngerul Li#ert$ţii. 'cest num$r ne înt$re!te
convingerea c$ suntem creaţia propriilor noastre alegeri li#e;
re. Din aceast$
iar in)ernul, cea perspectiv$ Cerul esteîndimensiunea
a solitudinii a#solute. iad nu ajungiu#irii,
cei care
ur$sc, ci cei care nu o)er$, care nu împart, care nu recunosc
în restul omenirii )raţii !i surorile sale. într;un sens, cu toţii
suntem condiţionaţi de drept !i datorie. Cain, ucig&ndu;l pe
'#el din invidie, a devenit arGetipul omului care;!i )olose!te
dreptul, dar '#el devine omul datoriei, c$ci a murit pentru
Cain din iu#ire. 0$ nu uit$m c$ nimic nu se de+volt$ în a)ara
li#ert$ţii. Hristos este marele '#el al umanit$ţii !i, urc&n;
du;se pe cruce, i;a o#ligat pe toţi c$l$ii s$i s$;!i plece )runtea
la p$m&nt !i s$ strige îngro+iţi. 5remurile de apoi au început
cu în$lţarea lui la Tat$l9
Cinci -]uinarul/ este un num$r mistic !i pro)und re;
ligios. Credinţa este con!tiinţa iu#irii necondiţionate, este
strig$tul divinit$ţii c&nd omul î!i pierde s)inţenia. 0u)letul
are nevoie de Dumne+eu, cum are corpul nevoie de aer. în
a#senţa Luminii divine, omul devine s$la!ul mani)est$rii
duGurilor întunecate. 0puneam despre ^uinar c$ are o re+o;
nanţ$
ce scriapro)und
8lipGasreligioas$, îns$ areste
Levi< MCredinţa )i )ost
maimai precis
mare s$ religiile
dec&t înt$resc
pentru c$ ea preci+ea+$ mai puţine articole ale credinţei,
adic$ atunci c&nd ne re)erim la Dumne+eu ar tre#ui s$ încet$m
în a;L mai de)ini. 0$ nu uit$m, noi suntem +$misliţi dup$
cGipul !i asem$narea lui. 3i, nu invers9 O dogm$ oarecare
este doar o convingere !i aparţine unei comunit$ţi. Credinţa
este sentimentul comun umanit$ţii. Dogma încearc$ s$ uci;
d$ gno+a. Hristos ne eli#erea+$ prin 4u#ire9 7um$rul cinci
este str&ns legat de în$lţare !i li#ertate, dar prin înţelegere9
'dev$ratul cre!tin nu este un ignorant superstiţios !i ipo;
crit. 8l este un savant în art$ !i un artist al matematicilor.
Un credincios autentic !tie c$ în el poate locui Dumne+eu
sau 0atan, în )uncţie de propriile;i alegeri. 'dev$ratul c$;
ut$tor al Cuv&ntului "ierdut se roag$ pentru înţelepciunea
minţii, iu#irea su)letului !i temperanţa trupului. M%ug$ciunea
este descGiderea su)letului în înţelepciune !i iu#ire etern$ îi
scrie
8lipGas Levi unui prieten9 Ce ne înv$ţa Hristos< M4u#iţi;lpe
Tat$l vostru !i unii pe alţii9 1ariseii tuturor cultelor ne pro;
pov$duiesc cuvinte moarte, 1iul Omului !i al lui Dumne+eu
ne reaminte!te, în )iecare generaţie, c$ 8l este Cuv&ntul 5iu9
4n încGisorile comuniste, martirii au pre)erat s$ în;
dure umilinţele iadului dec&t s$;l nege pe Hristos, aceast$
unic$ !i admira#il$ eJpresie a lui Dumne+eu în Om9 0$ în;
ţelegem c$ individul este dator )amiliei, )amilia patriei, iar
patria umanit$ţii9 8goismul unui om aduce dup$ sine dis;
perarea !i i+olarea. 8goismul unei )amilii produce invaria#il
ruin$ !i conduce la eJil. 8goismul patriei aduce inva+ie !i
r$+#oi. 8goismul umanit$ţii aduce 0)&r!itul Lumii9 0$ re;
)lect$m puţin la între#area apostolului 4oan< MDac$ nu;ţi
iu#e!ti aproapele pe care;l ve+i, cum ai s$;l iu#e!ti pe
Dumne+eu nev$+$ndu;lT
0im#oli+at de un triungGi care co#oar$ !i unul care
urc$, înt&lnindu;se per)ect, senarul este un num$r tai;
nic.
în$lţaCine
dac$îi înţelege
Dumne+eusemni)icaţia
nu co#oar$!tieînc$el.omul
4ntr;onuinterpretare
se poate
iniţiatic$, !ase este Gierogli)a !tiinţei #inelui !i a r$ului. 7u
degea#a ne atrage 0). 4oan atenţia în 'pocalipsa c$ num$rul
estiei este un nume de om... 1iecare dintre noi prime!te
rodul propriilor opere. MCe ţie nu;ţi place altuia nu;i )ace9
%$ul nu poate )i altceva dec&t a#senţa #inelui sau cum scrie
8lipGas Levi< M%$ul este po)ta de+ordonat$ de #ine...
Uneori, avem sen+aţia c$ su)erinţa este un #lestem ne;
meritat, uit&nd c$ durerea este cel mai )idel prieten care;ţi
atrage atenţia c$ ceva în atitudinea ta mental$, ver#al$ !i
)aptic$ nu )uncţionea+$ în Legile Divine. M"entru turma de
oameni, su)erinţa este asemeni c&inelui care mu!c$ l&na oilor
pentru a le aduce pe calea cea #un$. Cu alte cuvinte, r$ul ar
putea
)i oca+ia începutului #inelui9 Tre#uie s$ )im con!tienţi de un
lucru< marile pre)aceri, trans)orm$ri, revoluţii ale umanit$ţii
sunt opera lui Dumne+eu, c$ci 8l care ne;a în+estrat cu li;
#ertate nu permite duGurilor r$t$cite, st$p&nitorilor s$;!i
)ac$ prea mult de cap. Cam  >B= de ani, dup$ care pune în
dinamic$ scGim#$rile de decor. "oporul lui Dumne+eu va
ie!i întotdeauna din ro#ie9 Legea ecGili#rului )uncţionea+$
in)aili#il în in)initatea universului. Omului corupt i s;a re;
parti+at judec$torul, popoarelor crude !i )eroce, st$p&nitori
#ar#ari, animalelor #estiale, v&n$tori !i analogiile pot merge
mai departe. 'cela!i 8lipGas Levi crede c$ Mdac$ timpul ar
putea scGim#$ oile în lei, ar m&nca m$celarii !i p$storii9 1iind
!i num$rul iniţierii, senarul are menirea s$ ne aminteasc$ de;a
pururi înv$ţ$tura unului "$stor< MCe )olos s$ cucere!ti întrea;
ga lume, dac$ îţi pier+i su)letul9 "e cruce, nu Dumne+eu l;a
p$r$sit pe 4isus, ci omul s;a eli#erat din trup pentru a deveni
pe deplin 1iul9
3apte -0eptenarul/ este marele num$r #i#lic. (oise î!i
eli#erea+$ poporul din ro#ia egiptean$, declan!&nd ca arGe;
tip revoluţia împotriva oric$rei oligarGii.
Un prim contact cu importanţa acestui num$r îl
avem constat&nd
este cuprins$ c$ (oise
în dou$ a l$sat 8
testamente. cinci c$rţi,
timpul s$iar legea lui
înţelegem
semni)icaţiile pro)unde !i eJtrem de su#tile ale i#liei, care
nu este un volum de istorie, o culegere de alegorii !i a)o;
risme sau o )icţiune, colectiv$. 4n sensul teologic, C$rţile
0)inte sunt trupuri prin care se mani)est$ cuvintele vii ale
lui Dumne+eu, care este pre+ent în toate generaţiile !i în
toat$ creaţia9 'dam !i 8va sunt tipurile incipiente, primiti;
ve ale umanit$ţii. 3arpele ispititor care incit$ la cunoa!terea
#inelui !i a r$ului este timpul. ($rul mu!cat este dreptul
creaţiei de a se cunoa!te, iar isp$!irea prin munc$ !i e)ort
este datoria )iului r$t$citor de a se întoarce 'cas$. C&nd am
ales cunoa!terea timpului, am ie!it din Dumne+eu care este
8tern !i "erpetuu. Cain repre+int$ carnea, )orţa !i violenţa,
iar '#el este spiritul, inteligenţa !i armonia. (ateria ia în
captivitate duGul. Urma!ii lui Cain î!i vor impune lumea prin
)orţ$ !i violenţ$, îns$ neamul lui '#el le va opune de )iecare
dat$ inteligenţa argumentului !i armonia acţiunilor9 Titanii,
acei copii ai 1iilor Cerului cu )iicele oamenilor, sunt primii
!i cei mai vecGi u+urpatori !i st$p&nitori ai "$m&ntului. 0unt
îngerii c$+uţi, +eii veniţi din spaţiu. C&nd rodul lor a umplut
lumea de nedreptate !i a#u+, "$m&ntul în cola#orare cu Cerul
au redimensionat Mdecorul !i au renovat Mregia spectacolului
numit viaţ$9 "otopul !i în general marile catastro)e repre+int$
o imens$ revolt$ a spiritului împotriva materiei, a adev$rului
împotriva ilu+iei. Dac$ ne consider$m cre!tini s$ nu uit$m c$
duGul lumii se opune DuGului lui Dumne+eu. 0$ re)lect$m
la sim#olistica i#liei. 7emrod !i Turnul a#ei ilustrea+$
portretul du!manului lui Dumne+eu, )igura 'ntiGristului.
0unt dou$ alegorii ale tiranului !i ale imperiului a#solut.
0unt dou$ modalit$ti de a reali+a Uni)icarea Umanit$tii su#
acela!i cer pe acela!i p$m&nt. (odelul divin eJprimat prin
Lege !i întrupat în 1iul Omului !i al lui Dumne+eu, 4isus
Hristos, !i modelul satanic în care omul devine despot cari;
caturi+&nd puterea lui Dumne+eu. Despotului 7imrod i se
opune smeritul '#raGam, iar atunci c&nd oamenii au cre+ut
c$;l pot con)isca pe Creator, construcţia lor, Turnul a#ei,
se n$ruie, iar lim#ile p$m&ntului se amestec$, poporul unic
sp$rg&ndu;se în neamuri. Omul, ispitit de 0atan, s;a înrolat
într;o armat$ împotriva Luminii. 0piritul a devenit pri+o;
nierul materiei, iar +eii !i;au )$cut cGip cioplit. 1araonul, ca
sim#ol al autorit$ţii a#solute, s;a insinuat de atunci în toa;
te sistemele de putere. (oise a dat lumii "oruncile. Hristos
este preot !i rege. 44 cunoa!te pe Dumne+eu prin înţelegere
!i conduce lumea prin 4u#ire. C&nd sacerdoţiul se corupe,
îm#$tr&ne!te
devin sutani!tii!icu
î!i#urt$
usuc$!ir$d$cinile, c&nd p$str$torii
pretenţii in)ernale, ver#ului
Hristos adu;
ce permanenta revoluţie a spiritului împotriva în!el$toriilor
!i a minciunii ca lege politic$9 1ariseii din toate timpuri;
le !i epocile ucid cuv&ntul, îl golesc de sev$ !i sensuri, dar
de )iecare dat$ apare Hristos rea#ilit&ndu;i pe toţi cei care
cred în comuniune spiritual$. "rin p&inea !i vinul împ$rţite
mulţimilor Hristos a intrat în duGul lumii surp&ndu;>, în;
ving&ndu;l supun&ndu;l cu iu#ire< MCine nu las$ pe tat$l !i
pe mam$ !i nu;mi urmea+$ mie nu va cunoa!te împ$r$ţia lui
Dumne+eu9 Hristos ne;a l$sat s$;i )r&ngem trupul, deve;
nit p&inea lumii, !i s$;i #em s&ngele trans)ormat în vinul
#inecuv&ntat în care se ascunde adev$rul< Min vino veritas9
C&nd Hristos s;a în$lţat din materie, c&nd a l$sat crucea goa;
l$, ca ve!nic semn al recunoa!terii noului leg$m&nt dintre
credincios !i Dumne+eu, lumea lui 0atan a început s$ se n$;
ruie !i de atunci în )iecare dintre noi !i apoi în toţii odat$ se
des)$!oar$ 'rmageddonul, lupta dintre cel %$u !i (ielul lui
Dumne+eu. M(;am lep$dat de 0atana, m;am unit cu Hristos.
($ lep$d de 0atana, m$ unesc cu Hristos !i 'cum !i pururea
!i în vecii vecilor. 'min9
Opt -A/, a!a cum este desenat ca ci)r$ ara#$ sim#o;
li+ea+$ întrep$trunderea planului ori+ontal cu cel vertical,
într;o decriptare ocult$, este num$rul care une!te cele dou$
lumi< a viilor si a morţilor. Octonarul este num$rul ecGili;
#rului dintre spirit !i materie, dintre acţiune !i reacţiune. 8l
este cGeia înţelegerii ecuaţiei dintre potenţial !i dinamic$,
dintre cau+$Hristos
tura 1iului. !i e)ect. Unii e+oteri!ti
(&ntuitorul este cred c$ Lumii
%egele A poart$ semn$;
8terne.
'ntiGristul, adic$ cel cGemat s$;l caricaturi+e+e pe Omul
%eîntregit, este contrastul, este orgoliul dominaţiei !i tira;
nul g&ndirii. 4isus !tia !i !i;a înv$ţat apostolii !i, prin ei, pe
noi c$ mulţi pro)eţi )al!i vor veni în numele s$u s$ Mr$t$ceas;
c$ mulţimile, tot 8l ne revelea+$ prin 'pocalipsa 0). 4oatt c$
'ntiGristul este un om. 'ntiGristul îl urmea+$ ca o um#r$ pe
Hristos. 4n #iserici, el aduce ignoranţa sectarului, egocentris;
mul clericului, împietrirea inimii incGi+itorului, )anatismul
sutanistului. în (asonerie, el se su#stituie Luminii 1iului !i
corupe în loc s$ vindece. Dar asta nu înseamn$ c$ #isericile
sunt întunecate sau (asoneria este satanist$. Doctrinele !i
dogmele sunt sacre, îns$ oamenii, în li#ertatea pe care o au,
pot alege s$ se corup$. 0$ nu uit$m c$ 'ntiGristul este un
ilu+ionist9 Hristos este marele uni)icator al umanit$ţii. M8u !i
Tat$l unu suntem9, pe c&nd 'ntiGristul este un diavol, adic$
un dia#olon, unul care desparte. 8l se recunoa!te în spiritul
disputei, al înc$p$ţ&n$rii arogante, al lipsei de #l&ndeţe !i
umor, în ignoranţ$ !i mescGin$rie.
 Hristos se ascunde în iertare !i iu#ire, 'ntiGristul, în
)undamentalism !i ur$. C&nd preotul #inecuv&ntea+$, îl slu;
je!te pe Hristos, c&nd #lesteam$ i se întunec$ ocGii !i îi
îngGeaţ$ inima. Toţi cei care tr$iesc în cultul tristeţii, al
su)erinţei !i al morţii ne)ericite, cei care descurajea+$ genero;
+itatea !i #l&ndeţea, )anaticii !i lacomii poart$ deja pe )runte
pecetea 'ntiGristului. 0lujitorul lui Hristos tr$ie!te, iu#e!te,
su)er$, se #ucur$, iart$, d$ruie!te !i se lupt$ pentru dreptate.
7u se ceart$, nu respinge, nu judec$. î!i las$ întreaga viaţ$ în
m&inile Tat$lui !i î!i duce crucea p&n$ c&nd va putea !i el s$
+ic$< ,y'cum nu mai vor#esc eu, ci Hristos vor#e!te in mine9
în A se a)l$ )rumuseţea drept$ţii !i #un$tatea iert$rii9
în mai toate tradiţiile, )ie ele occidentale sau orientale,
num$rul ? îi repre+int$ pe iniţiaţi !i pe pro)eţi. în solitudine
!i smerenie, neascultaţi de mult$ lume, #atjocoriţi de unii,
Guliţi !i lapidaţi
iniţiatul de +&m#esc
!i pro)etul alţii, dar iu#iţi de accept&ndu;!i
lini!tiţi, toi cei cu inim$destinul9
curat$,
8i !tiu c$ trecutul, pre+entul !i viitorul sunt aromele unui
singur timp pe care individul !i umanitatea l;au primit c$ s$;>
poat$ cunoa!te !i înţelege pe Dumne+eu.
5$+&nd !i înţeleg&nd alt)el dec&t ceilalţi, ei vor spu;
ne adev$ruri care dor, vor )i Guliţi !i cGinuiţi, dar la cap$tul
drumului vor )i, întotdeauna, !i în )iecare generaţie iu#iţi
de (&ng&ietorul Hristos< M(ulţi dintre voi veţi )i omor&ţi în
7umele (eu... le spune 4isus, dar ei vor !ti c$ aceast$ moarte
înseamn$ de )apt intrarea în 5iaţa 8tern$. "edeapsa p$ca;
tului este moartea urmat$ de o reîncarnare, tot în M%oat$.
"remierea virtuţii este învierea9 Cine înţelege c$ p$catul în
sine este un #lestem !tie c$ p$c$tosul se a)und$ încet;încet în
cea mai crunt$ !i a#isal$ tristeţe9 4niţiatul autentic !i pro)etul
!tiu c$ omul li#er îl are în sine !i deasupra sa pe Dumne+eu.
0mintitul !i p$c$litul de întuneric vor crede c$ ei sunt
Dumne+eu. înţelegeţi di)erenţa 7ici o practic$ religioas$
nu tre#uie dispreţuit$, c$ci ele sunt acte de devoţiune )aţ$
de Creator !i Creaţie. Desacrali+area vieţii este de+ideratul
diavolului. 0). 'ugustin ne înv$ţa< M7u judecaţi, nu vor#iţi,
iu#iţi !i acţionaţi. în ? se a)l$ toate puterile mani)estate în
mental, în a)ect si în acţiune.
7um$rul suprem al Ca#alei. Cel care i s;a în)$ţi!at
lui (oise spun&nd< M8u sunt cel ce sunt ne;a l$sat un leg$;
m&nt tainic< respectarea Decalogului în scGim#ul do#&ndirii
1iinţ$rii. "rin unirea cu natura sa superioar$, omul scGim#$
ver#ul a eJista cu ver#ul a )i !i a muri cu a continua. "oate cea
mai mare capcan$ în care omul se poate r$t$ci este )acerea
cGipului cioplit. "e Dumne+eu nu;l percepem cu simţurile,
ci îl g$+duim în intuiţie !i imaginaţie. (arii (ae!tri, ai
tuturor timpurilor au !tiut, !tiu !i î!i vor aminti cu siguranţ$
c$ 1orma este încGisoarea 1ondului si c$, dac$ e)ectele vieţii
sunt evidente, cau+ele ei provin din universul invi+i#il.
1orma înseamn$ condiţionare, de aceea este o mare Gul$ s$
ni;l
pututîn)$ţi!$m pe Dumne+eu.
spune< M8u !i Tat$l unu"rin >= înţelegem
suntem9, de ce
c$ci >>=, unde4isus
>=ase
compune din >`=>.
De la > pleac$ dinamica universal$, ceea ce înseamn$
c$ Dumne+eu este pre+ent în )iecare generaţie, om, lucru,
o#iect... (alXGut, al +ecelea sepGirot al 'r#orelui 5ieţii,
repre+int$ %egatul, Creaţia, Oglinda în care se contempl$
Tat$l;(ama întregii Creaţii. Dac$ Decalogului care repre;
+int$ 5ecGiul Testament îi adug$m cele dou$ comandamente
ale 7oului Testament< M4u#e!te pe Domnul Dumne+eul t$u cu
toat$ n$dejdea !i pe aproapele t$u c$ pe ţine însuţi, o#ţinem
>=`>R >` !i aici se a)l$ (area 'rcan$ %evelat$<
Dumne+eu este autorul i#liei9 C$ci 0u#limul 'rGitect
al Tuturor Lumilor se eJprim$ trinitar. prin Tat$l. 1iul si
0)&ntul DuG !i atunci +&m#im înţeleg&nd c$ >. 7imic nu
este ce p$relnici m$car în (atematic$9

începuturile civili+aţiei umane

dup$ "otop între verticala spiritual$
si ori+ontala social$
 unul;simţ coro#orat cu înţelegerea )enomenelor
planetare, accidentele nucleare, catastro)ele naturale ; cutre;
mure, tai)unuri, uragane ;, la care se adaug$ !i r$+#oaiele din
ce în ce mai neconvenţionale ne )ac s$ privim cu mai mult$
atenţie predicatele apocaliptice. Unii cred c$ )$r$ verticali+a;
rea societ$ţii civili+aţia uman$ a!a cum o cunoa!tem ast$+i se
îndreapt$ cu pa!i repe+i spre eJtincţie. "laneta noastr$ a mai
cunoscut c&teva, "otopul )iind )oarte pre+ent în con!tiinţa
multor popoare. Dar p&n$ s$ ajungem la capitolele )inale ale
trecerii noastre într;o alt$ paradigm$, s$ ne cristali+$m puţin
in)ormaţiile despre începuturile acestui tip de civili+aţie.
CyntGia 0toXes ro[n )ace ni!te calcule interesante în
4storia Lumii de la ig ang p&n$ în pre+ent, legate de apa;
riţia civili+aţiei, cu = === de ani în urm$. Dup$ autoare, noi
ne a)l$m la o distanţ$ de > == de generaţii )aţ$ de începutu;
rile de+volt$rii
)iecare E de aniumane,
aparedup$ "otop.
o nou$ Calculul
generaţie. esteepoc$
4ntr;o simplu< La de
->==
ani/ avem a!adar patru generaţii. 4n = === de ani se de+vol;
t$, creea+$, g&ndesc !i acţionea+$ > == de generaţii.
4storia apariţiei omului are !i alte puncte de pornire.
Unii antropologi cred c$ am început s$ evolu$m în ')rica
acum == === de ani. 'lţi cercet$tori moderni încearc$ s$
ne plase+e srcinea acum @== === de ani în 4srael. Dup$
Densu!ianu, leag$nul civili+aţiei umane apare în aria
Carpato;Danu#iano;"ontic$. %a)inamentul, compleJitatea
!i e)icienţa teGnologic$ a str$mo!ilor no!tri de acum > ===
de ani ne )ac s$ putem a)irma c$ mintea !i comportamentul
uman de a+i sunt la )el structurate cu cele ale anticilor9
4storicii a)irm$, aproape la unison, c$ primele înde;
letniciri care de)inesc începutul organi+$rii sociale au )ost
v&n$toarea !i str&ngerea de Gran$. Dup$ c&teva sute de de;
cenii, ace!ti v&n$tori;culeg$tori au început s$ se de+volte
pe ori+ontal$, încep&nd s$;!i l$rgeasc$ )amiliile. Devenind
din ce în ce mai numero!i, apare prima idee despre divi+a;
rea muncii. 4n TGe Human \e#< ' irds;8ye 5ieio o) \orld
History, S. %. (c7eill !i \illiam H. (c7eill scriu c$ p&n$
în urm$ cu aproJimativ = === de ani un asemenea grup nu
putea dep$!i E== de persoane din cau+a lipsei de Gran$.
4storia, ne)iind înc$ a#ordat$ Golistic, este )ragmentat$
!i eJtrem de mecanicist$, )iind anali+at$ !i interpretat$ sec;
venţial. Teoriile evoluţiei civili+aţiei de la individ la societate
postulea+$ c$, dup$ ce oamenii au început s$ #ene)icie+e de
surplusuri de Gran$, s;a produs o eJplo+ie demogra)ic$ de la
B milioane în anul A=== î.Hr. la E= de milioane în === î.Hr.
"rovenit din latinescul civitas, care înseamn$ ora!, cuv&ntul
civili+aţie de)ine!te a!adar ansam#lul valorilor ur#ane. De la
)amilie la neam, tri#, gint$, popor iat$ o înmulţire pe ori;
+ontal$ !i de la superstiţie p&n$ la credinţ$ !i !tiinţ$ putem
cartogra)ia evoluţia umanit$ţii pe vertical$.
Tr$s$turile comune ale civili+aţiilor sunt stocarea Gra;
nei, de+voltarea castelor, centrali+area puterii, strati)icarea
social$,
)iinţarea apariţia
armatei,serviciilor pu#lice !i taJarea
apariţia me!te!ugurilor, populaţiei,
a #reslelor, în;
reali;
+area de lucr$ri pu#lice monumentale etc...
(ult$ vreme s;a cre+ut c$ civili+aţia este i+#&nda
omului în încercarea lui de a p$r$si regnul animal. 'st$+i, ar
tre#ui s$ )im ceva mai nuanţaţi c&nd de)inim civili+aţia ac;
tual$, c$ci, o#serv&nd at&tea inegalit$ţi !i a#u+uri între se;
meni, nu ne mai vine s$ replic$m aroganţi< omul este creaţia
suprem$ din lanţul tro)ic. Cine este mai civili+at< cel care
um#l$ în picioarele goale iu#ind natura !i respect&nd #iosul
sau cel care co#oar$ din limu+in$, calc$ înc$lţat pe as)alt !i
împu!c$ anual c&te == de mistreţi
($ rog... pro#a#il într;o accepţiune mai larg acceptat$
se consider$ c$ societatea începe s$ devin$ compleJ$, odat$
cu apariţia ora!ului.
Desigur p$rerile despre regiunea unde apar primele
a!e+$ri structurate sunt di)erite. 8Jege+a cea mai r$sp&ndi;
t$ consider$ c$ primele societ$ţi compleJe apar în 8urasia.
"rimele ora!e ale umanit$ţii care au supravieţuit "optopului
au ap$rut aproape simultan în v$ile din patru +one ale 8urasiei
!i ')ricii, în jurul anului E== î.Hr. Cele mai semni)icative
au ap$rut !i s;au de+voltat în v$ile 8u)ratului !i ale Tigrului,
în valea 4ndului !i a 7ilului !i apoi în valea 1luviului *al#en.
(ai t&r+iu, au ap$rut centrele ur#ane ale olmecilor, în
(eJicul de ast$+i, în >== î.Hr. 4n anul ?== î.Hr., se de+vol;
t$ civili+aţia inca!ilor din 'n+i.
4storia, ne)iind înc$ a#ordat$ Golistic, este )ragmen;
tat$ !i eJtrem de mecanicist$, )iind anali+at$ !i interpretat$
secvenţial.
Civili+aţia sau ur#anismul începe odat$ cu depo+ita;
rea Granei. 'st)el s;a marcat trecerea de la v&n$tor;culeg$tor
la agricultor. Omul se domestice!te... Dup$ unii istorici, cul;
tivarea gr&ului, a or+ului !i cre!terea animalelor ar )i început
în podi!urile din 4raX, 0iria !i Turcia. "rin anii E=== î.Hr.
între v$ile )luviilor Tigru !i 8u)rat, oamenii au conceput un
sistem de irigaţii )oarte e)icient. De atunci, în acele regiuni
a început de+voltarea
tali+&ndu;se pe ori+ontal$,
)orme religioase din ce îndarce!imai
pe vertical$,
ela#orate.cris;
0e
pare c$ sumerienii -un amestec turco;semitic/ au )ost primii
inventatori ai unui sistem de scriere. 'ria ocupat$ de sumeri;
eni se întindea din +ona agdadului de ast$+i p&n$ în *ol)ul
"ersic.
4n anul == î.Hr., ascendentul sumerian în +on$ este
scGim#at violent de victoria elamiţilor -iranienilor/ asupra
ora!ului Ur.
%egiunea descris$ poart$ !i numele de (esopotania,
care în greac$ înseamn$ ţinutul dintre )luvii. 0e pare c$ aceas;
t$ civili+aţie sumerian$ a creat A mari a!e+$ri ur#ane. "rimul
ora!, UruX, se a)l$ la E= de Xm de agdad !i la = de Xm
de malul 8u)ratului. 4n == î.Hr., UruXul devine cel mai
mare !i impo+ant ora! al lumii dominat de dou$ temple la )el
de impo+ante. Unul dedicat Peului Cerului 'n, iar cel$lalt
4nannei, +eiţa )ecundit$ţii !i a iu#irii. Teologia sumerian$
este mai degra#$ o cosmogonie. Oamenii credeau c$ uni;
versul este guvernat de )iinţe invi+i#ile. 4n mitologia lor,
sumerienii deta!ea+$ @ divinit$ţi principale< 'nu -+eul ce;
rului/, 8nil -+eul aerului/, 8nXi -+eul apei !i al înţelepciunii/,
Utu -+eul soarelui/, i -+eiţa p$m&ntului/, 7annar -+eiţa
lunii/. ' !aptea, 4nanna le include cumva pe celelalte, )iind
+eiţa iu#irii !i a )ertilit$ţii, numit$ !i %egina Cerului. 'ceste
divinit$ţi autonome )ormau un consiliu în care decideau
soarta oamenilor. Divinit$ţile au creat un set de legi !i reguli,
pe care oamenii respect&ndu;le puteau a;!i dep$!i condiţia
muritoare. 'cest ansam#lu se numea (e.
Dup$ ce de+voltarea ur#an$ a început s$ cristali+e+e
civili+aţia sumerian$, religia lor a devenit din ce în ce mai
ela#orat$ !i mai greu de înţeles. Harriet Cra[)ord în 0umer
and tGe 0umerians scrie< Mîn general, idei:e noastre cu privire
la modul în care )uncţionea+$ universul re)lect$ de cele mai
multe ori )elul în care )uncţionea+$ propria noastr$ societate...
1iecare dintre ora!e a )ost încGinat unei +eit$ţi tute;
lare. 0umerienii construiau statui uria!e, )iind convin!i c$
spiritele
principalinvi+i#ile alepedivinit$ţilor
era ridicat pot locui
o teras$ )oarte în care
înalt$ ele. Templul
în timp c$;
p$ta )orma unei piramide cu trepte denumit$ !i M+igurat !i
aceasta este contri#uţia sumerienilor la arGitectura religioasa>
-CyntGia 0toXes ro[n< 4storia Lumii de la ig ang p&n$
în pre+ent./
irocraţia este tot o mo!tenire sumerian$. 4n timp,
ora!ele s;au înmulţit, iar sistemul a devenit centrali+at. una
)uncţionare a lumii era asigurat$ pe Mvertical$ de sacerdoţiu,
iar pe Mori+ontal$ de scri#i !i preoţi. C&nd aceast$ cast$ do;
minant$ a început s$ se corup$, iar preoţii au pierdut sensul
comunic$rii dintre planul vi+i#il !i cel invi+i#il sau dintre
spirit !i materie, cum ar spune ceva mai t&r+iu în istorie 
)iloso)ii per!i ;, puterea a )ost trans)erat$ în m&inile castei
militare.
7aram;0in, care a domnit între ?;EE î.Hr., a )ost
primul rege care s;a proclamat +eu. 0tatul planetar sau statul
dominant apare ca prim concept, tot în 0umer.
0aragon din 'XXad a reu!it prin campaniile sale mi;
litare s$ destructure+e alte state !i s$;i numeasc$ guverna;
tori ai provinciilor cucerite pe )iii s$i. '!adar, oligarGia ne
urm$re!te înc$ din negura istoriei9 "rimele !i cele mai vecGi
m$rturii scrise, descoperite p&n$ acum, provin din templul
4nannei din UruX. (esajele sunt codi)icate într;un al)a#et
eJtrem de coerent pe pl$cuţe de argil$. 0emnele au )orma
unor cuie, de unde !i denumirea de scriere cunie)orm$. Unele
teorii spun c$ scrierea a început de la micii negustori care
î!i însemnau prin inci+area argilei m$r)urile v&ndute, ca s$
poat$ ţine o evidenţ$. Ulterior, )uncţionarii au început s$ de;
sene+e pe argil$ m$r)urile v&ndute. 'ceast$ scriere din care
deriv$ !i al)a#etele ulterioare era )ormat$ din  === de sem;
ne, )iecare repre+ent&nd o sila#$. O carte )oarte interesant$
în domeniu este< \riting< TGe 0tory o) 'lpGa#ets and 0crpits
de Sean *eorges. 'cest tip de civili+aţie care va in)luenţa
)oarte pro)und iudaismul )$cea comerţ cu organi+$ri sociale
tle pe teritoriile Turciei, 4ranului !i 0iriei de ast$+i, precum !i
cu
au cei a)laţilaînalc$tuirea
condus valea 4ndului
unei!ireţele
în 8gipt. %elaţiilecare
de drumuri comerciale
uneau
8uropa Central$, 'sia !i nordul ')ricii. 5iaţa organi+at$
i;a )$cut pe sumerieni s$ adapte+e statul !i administraţia în
)uncţie de nevoile castei conduc$toare, dar !i pentru depresu;
ri+area tensiunilor sociale. '!a a ap$rut un cod legal !i unul
de conduit$ pu#lic$. Conduc$torul care avea vi+iunea cea
mai compleJ$, dar !i armata cea mai puternic$ î!i impunea
modelul si cucerea celelalte orase;state.
"roprietatea era #ine conceptuali+at$, iar )amiliile
#ogate au început scGim#uri de m$r)uri cu alte comunit$ţi.
"rocentul cel mai mare al populaţiei îl repre+entau agricul;
torii !i ace!tia erau o#ligaţi s$ pl$teasc$ taJe conduc$torilor
care le asigurau protecţia. 0e pare c$ tot în 0umer apare cris;
tali+area claselor sociale, dar !i conceptul de muncitor;gratis<
sclavul. De o#icei, pri+onierii de r$+#oi, cei care nu;!i mai
puteau permite plata taJelor !i condamnaţii deveneau servi;
torii )amiliilor #ogate.
De+volt&ndu;se din punct de vedere economic, a cres;
cut !i gradul de cultur$. Le dator$m sumerienilor scrierea
pictogra)ic$, literatura -peste = de mituri, ? poeme epice, sute
de imnuri, #ocete, c&ntece )unerare printre care se deta!ea+$
8popeea lui *Gilgame!, sigiliile cilindrice, cump$na pentru
scos apa din )&nt&ni, canalele de irigaţii, digurile, conta#ilita;
tea, #irocraţia !i metalul preţios ca moned$ de scGim#.
4n 0umer apar prima oar$ arginţii. 4n mod sigur, toate
acestea apar separat !i în alte +one, dar pro#a#il sumerienii
le;au îm#inat pe toate de)inind MduGullumii. 0umerienii !tiau
c$ viaţa este asigurat$ de Mîmpreunarea cerului cu p$m&ntul,
adic$ din îngem$narea energiilor cosmice cu cele telurice.
Unul dintre ritualurile !i )eti!urile lor religioase se pe;
trecea la ecGinocţiul de toamn$, c&nd mergeau la Templul
4nnanei pentru a invoca )ertilitatea anului urm$tor. Ca
urmare a acestei procesiuni, regele juca rolul Cerului, iar
(area "reoteas$ pe cel al *eei. 4n )aţa asistenţei !i într;un
cadru ceremonial, cei doi se acuplau. 4n sumerian$ eJist$ un
singur sim#olul
sumeriene pentru
î!i atinge ap$ de
limita !i sperm$. 'pogeul
competenţ$ !i în civili+aţiei
== 6.Hr.
Centrul politico;administrativ, ora!ul Ur, a )ost distrus în
urma inva+iei elamiţilor din 4ran. %egele a )ost trimis în eJil,
lim#a sumerian$ a )ost înlocuit$, în ciuda p$str$rii scrierii
cunei)orme p&n$ în secolul 4 d.Hr. Unii istorici argumen;
tea+$ dec$derea #rusc$ a 0umerului sprijinindu;se pe )aptul
c$ economia era #a+at$ pe agricultur$. %eţele de irigaţii )o;
loseau apa de mare. Din cau+a salinit$ţii, în timp recoltele
au devenit din ce în ce mai s$r$c$cioaseR prin == î.Hr., la
nord a avut loc o erupţie vulcanic$ )oarte puternic$. "e unele
t$#liţe de argil$ apar re)eriri la M)umul negru care a acoperit
soarele. 'cestui eveniment catastro)al îi urmea+$ o perioad$
de secet$ care a durat @A de ani.
5iaţa ur#an$ este eJtrem de in)luenţat$ de scGim#$rile
de mediu. O#serv$m asta în Saponia de ast$+i, a)ectat$ de
accidentele nucleare, tai)unuri !i cutremure. 0umerienii au
l$sat mo!tenire posterit$ţii sistemul de num$rare seJagesi;
mal< ora de B= de minute, minutul de B= de secunde, +iua de
 de ore, anul de > luni, dar !i circum)erinţa cercului de
B= de grade. Tot din negura civili+aţiei sumeriene ne vine !i
silperstiţia c$ > este un num$r gGinionist, dar !i credinţa c$
universul este guvernat de )iinţe invi+i#ile.
O alt$ civili+aţie care marcGea+$ evoluţia umanit$ţii
prin tiparul ei compleJ este cea Gindus$. încep&nd cu anul
@=== î.Hr., 5alea 4ndului începe s$ )ie populat$. 'gricultorii
încep s$ cultive #um#acul, )apt ce va crea o dinamic$ eco;
nomico;social$. în B== î.Hr., apar dou$ a!e+$ri ur#ane,
(oGenjo Daro !i Harappa, ai c$ror locuitori au pus în prac;
tic$ un sistem de distri#uţie a apei, dar mai ales o reţea de
canali+are, poate cGiar prima din lume, capa#il$ s$ separe
apa pota#il$ de cea menajer$.
7eg$sindu;se înc$ un algoritm capa#il s$ desci)re+e
scrierea acestor locuitori, nu !tim nimic p&n$ ast$+i despre
cultura, religia !i )orma lor de guvernare. Dup$ aproape dou$
milenii de în)lorire, civili+aţia 5$ii 4ndului începe s$ deca;
d$ din cau+eiraţional$.
acumularea comune tuturor
"rintreseminţiilor umane< l$comia
cau+ele dispariţiei si
vieţii ur#a;
ne se num$ra !i desp$duririle masive, salini+area terenurilor
agricole, modi)icarea al#iei )luviului, dar mai ales inva+iile
din 7ord.
în >A, Sean 1ranţoise;CGampollion a reu!it s$ de;
cripte+e Gierogli)ele egiptene, )apt ce va aduce o lumin$ cu
totul aparte )aţ$ de cultura !i civili+aţia 8giptului antic.
între ==;== î.Hr., Gierogli)ele apar ca un sistem
de scriere compleJ, ceea ce arat$ nivelul de de+voltare ur#an.
"rin >== 6.Hr., ora!ele de pe 5alea 7ilului s;au unit d&nd
na!tere unei )ormaţiuni statale, cu capitala la (empGis. înc$
de la începuturile civili+aţiei egiptene, )araonii s;au consi;
derat de srcine divin$ ceea ce presupune o )iliaţie provenit$
din 0umer.
Despre primele )orme religioase nu s;au str&ns înc$ su;
)iciente documente, dar se poate o#serva credinţa lor aproape
comun$ c$ sunt superiori altor rase. Odat$ cu evoluţia soci;
al$, apare !i ideea unui creator, 'ton )ormat dintr;o parte
masculin$ !i una )eminin$, idee pe care o reg$sim !i la iudei<
M0$;:)acem pe om dup$ cGipul !i asem$narea noastr$, parte
masculin$ !i parte )eminin$. în timp, 'ton va )i asociat cu %a,
+eul 0oarelui.
8giptenii plasau centrul raţiunii superioare în inim$
!i credeau în viaţa dup$ moarte, care se poate do#&ndi prin;
tr;un comportament moral !i cump$tat. Osiris, cel care în;
vinge moartea, devine judec$torul )aptelor din timpul vieţii.
4n )uncţie de )aptele lor, oamenii aveau inima grea sau u!oar$.
5erdictul dat de Osiris trimitea su)letele de)uncţilor )ie în re;
gatul um#relor, )ie do#&ndeau o nou$ viaţ$, superioar$ celei
trecute.
8giptenii au re+istat ca putere economico;spiritual$
timp de aproape E === de ani.
Civili+aţia egiptean$ s;a propagat în +on$, in)luenţ&nd
considera#il insula Creta din sudul *reciei. 'ici apare pri;
ma organi+are compleJ$ din 8uropa< civili+aţia minoica
-===;>E=
construiasc$î.Hr./.
nave (editerana i;a inspirat
cu ajutorul c$rora pe cretani
au început s$
s$ instale+e
colonii, devenind cur&nd un mare imperiu comercial. "rin
intermediul culturii cretane, mo!tenirea egiptean$ ajunge la
greci. Civili+aţia minoica dispare #rusc !i în condiţii miste;
rioase, pro#a#il din cau+a unor puternice erupţii vulcanice
produse în insula TGera, cunoscut$ ast$+i c$ 0antorini. în
Out o) 8artG< Civili+ation and tGe Li)e o) 0oil Daniel S. Hill
scrie c$ aceste erupţii au împr$!tiat at&ta cenu!$ în atmos)er$,
înc&t au acoperit lumina soarelui c&ţiva ani. '!adar, întreaga
clim$ a )ost modi)icat$ pe termen lung.
*recii devin civili+aţi a#ia în jurul anului A== î.Hr.
c&nd începe construirea primei a!e+$ri ur#ane, numit$ polis.
0ituat de o#icei pe v&r)ul unei coline, polisul cuprindea !i
+onele rurale din jurul s$u, adic$ era ca un )el de re!edinţ$
de judeţ. 4nteresant este )aptul c$ numai #$r#aţii puteau )i
cet$ţeni, pentru c$ aceasta presupunea capacitatea de lupt$
pentru ap$rarea cet$ţii, a polisului.
C&nd societatea a început s$ se polari+e+e între #ogaţi
!i s$raci, prin E? 6.Hr., apare unul dintre cei mai înţelepţi
magistraţi, 0olon, care a reîmp$rţit p$m&nturile, a !ters da;
toriile !i a re)ormat sistemul de vot determin&nd o de+voltare
considera#il$.
*recii au întemeiat dup$ aceea sute de ora!e pe
coastele 4taliei, Turciei !i apoi în #a+inul ($rii 7egre im;
pun&nd lim#a greac$ ca lim#$ de circulaţie universal$. '!a
apare cuv&ntul #ar#aroi ; #ar#aros, care înseamn$ nevor#itor
de lim#$ greac$. Dup$ ce au adoptat moneda de la locui;
torii Lydiei din vestul Turciei, grecii s;au impus ca regi ai
comerţului.
'm v$+ut c$ civili+aţia se na!te din conceptul de ci;
vitas, care înseamn$ ora!. 4n estul 8urasiei a ap$rut o nou$
cultur$ distinct$, dup$ trecerea v&n$torilor;culeg$tori la agri;
cultur$. "rimele ora!e cGine+e se de+volt$ pe malul 1luviului
*al#en. 'ici se de+volt$ )oarte rapid Cultul (orţilor.
CGine+ii credeau c$ pot intra în leg$tur$ cu Lumea
de Dincolo dintre
termediarii prin intermediul str$mo!ilor,
+ei !i oameni. careo)randelor,
Cu ajutorul deveneau cei
in;
vii intrau în leg$tur$ cu de)uncţii, care purtau mai departe
mesajul c$tre Lumea 0uperioar$. 8ste interesant c$ ideogra;
ma pentru str$mo! este aceea!i ca pentru )alus !i p$m&nt, de
unde deducem c$ spiritul str$mo!ilor se trans)era copilului
prin acuplare, iar p$m&ntul repre+enta primul nostru înveli!.
Ce )rumoas$ corespondenţa cu iudeo;cre!tinismul< MDinp$;
m&nt ai )ost)$cut !i;n p$m&nt te vei întoarce.
0pre deose#ire de (esopotamia, unde preoţii !i mi;
litarii erau caste di)erite, pentru cGine+i, cei care mijloceau
dialogul dintre lumi tre#uiau s$ apere !i ora!ele. în anul >E
î.Hr., dinastia 0Gang cucerise supremaţia în +on$ !i timp de
E== de ani a impus un model de spiritualitate care va marca
întreaga evoluţie social$ a CGinei. 'par primele di)erenţieri
între cet$ţeni. 1amiliile înst$rite c$p$tau responsa#ilit$ţile
sacerdotale !i calit$ţile militare. în scurt timp, apar a#u+u;
rile !i corupţia. CGine+ii acelor vremuri practicau sacri)iciul
uman, aveau sclavi !i practicau divinaţia.
O mare civili+aţie avea s$ se nasc$ în peninsula 4talic$,
unde p$m&ntul era )ertil, iar relie)ul )oarte generos. între
secolele 544 !i 54 î.Hr., etruscii ocupau teritoriile cuprinse
între )luviile 'rno !i Ti#ru. "rin anul B== î.Hr., !apte ora!e
situate pe colinele peninsulei s;au unit d&nd na!tere %omei.
0enatorii romani reu!esc în anul E=@ dup$ eliminarea unui
monarG tiranic s$ instaure+e %epu#lica. 'ceasta va d$inui
p&n$ în > î.Hr. !i va asigura cet$ţenilor ei o eJpansiune
uria!$ coloni+&nd 0icilia, 0ardinia !i 0pania.
Sulius Caesar reu!e!te prin cucerirea galilor s$ m$;
reasc$ in)luenţa %omei aneJ&nd teritoriile 1ranţei de ast$+i.
una administraţie, coerenţa sistemului legislativ !i prag;
matismul roman au împins cuceririle romane p&n$ la %in,
5iena, udapesta, elgrad, de;a lungul Dun$rii, p&n$ la
(area 7eagr$, apoi în Orientul (ijlociu !i nordul ')ricii. în
anul @ d.Hr., cuceresc 'nglia, îns$ celţii din 4rlanda, 0coţia
!i ara *alilor se opun viteje!te. "entru #una )uncţionare a
sistemului, romanii
eri. De eJemplu, )oloseau
istoricii suntsclavi, de regul$
de acord dintre romani
c$ împ$raţii pri+oni;
#ene)iciau de aproJimativ = === de sclavi, iar )amiliile în;
st$rite, p&n$ la  ===.
în > 6.Hr., Octavian a#ole!te %epu#lica !i instau
rea+$ 4mperiul, numindu;se 'ugustus. Dominaţia roman$
a atins apogeul în secolul al 44;lea d.Hr. O#sesia %omei a
)ost cucerirea ori+ontal$ a lumii, cet$ţenii ei ne)iind )oarte
preocupaţi de viaţa dup$ moarte. %omanii mo!teniser$ de la
greci materialismul !i cGiar pragmatismul spiritual. Peii se;
m$nau uluitor cu oamenii, av&nd acelea!i toane !i po)te greu
eJplica#ile.
8Jist$ o p$rere cvasiunanim$ c$ religiile lumii au ap$;
rut între anii A== î.Hr. !i == d.Hr. "articularit$ţile generale
ale domeniului religios accentuea+$ universul invi+i#il, Mlumea
de dincolo !i arat$ adepţilor c&te o calc de evoluţie spiritual$.
0pun&nd M0$;i d$m Ce+arului ce;i al Ce+arului !i lui
Dumne+eu ce;i al lui Dumne+eu, Hristos înt$re!te ideea
coeJistenţei celor dou$ dimensiuni< ori+ontal$ sau viaţa so;
cial$, organi+area !i comuniunea în respectarea legilor !i
satis)acerea datoriilor !i vertical$ sau în$lţarea, eli#erarea,
ie!irea din MduGul lumii>> !i intrarea în lumea MduGului lui
Dumne+eu.
%$sp&ndirea ideilor pe aceast$ ori+ontal$ a )ost accele;
rat$ de apariţia al)a#etelor !i conceperea c$rţilor sacre. 'st)el
marile tradiţii iudaice, cre!tine !i islamice î!i #a+ea+$ arealul
de credinţe pe C$rţi 0acre.
0crierea cu litere care repre+entau )iecare c&te un sunet
a )ost creat$ de )enicieni, populaţie semitic$ de pe teritoriul
actual al Li#anului. 0peciali+aţi în comerţ pe mare, )enicienii
)$ceau leg$tura între 8gipt !i (esopotamia. 4n sistemul al)a;
#etic, )iecare semn repre+int$ o liter$ !i nu o sila#$.
(ajoritatea
lim#ilor utili+ea+$ între E !i = de semne. 1enicienii au
inventat un al)a#et cu  de litere adaptate din sim#olurile
!i scrierile Gierogli)ice. 'cest al)a#et nu red$, iniţial, dec&t
consoanele,
de vocale. 0pre întruc&t lim#ilede
deose#ire semitice
scriereaaue#raic$
un num$r
saurestr&ns
aramaic$,
scrierea )enicienilor se citea de la st&nga spre dreapta.
*recii adaptea+$ al)a#etul )enician, în jurul anului
A== î.Hr. ad$ug&ndu;i vocale. "rin eJtinderea in)luenţei lor
!i mai ales prin de+voltarea eJpediţiilor comerciale !i mi;
litare, grecii in)luenţea+$ al)a#etul latin, care este )olosit !i
ast$+i. 4n prima )a+$ de de+voltare, !i scrierea ara#$ s;a a)lat
su# mo!tenirea )enician$, îns$ la mijlocul secolului al 54;lea
d.Hr., a ap$rut un concept nou care se p$strea+$ nealterat
p&n$ în +ilele noastre.
Coranul, scris în ara#$ în BE= d.Hr., este r$sp&ndit în
toat$ lumea impun&nd civili+aţia islamic$.
0crierea ideogramic$ a )ost inventat$ de cGine+i în
perioada ===;>E== î.Hr., a )ost simpli)icat$ între anii ==
î.Hr. !i == d.Hr., de atunci r$m&n&nd aproape nescGim#at$.
CGine+ii )olosesc > semne, din a c$ror com#inare re+ult$
caracterele sila#ice care repre+int$ cuvinte întregi.
"rin scriere !i mai ales prin r$sp&ndirea al)a#ete;
lor scrierile sacre au ajuns p&n$ la oamenii simplii, iar prin
eJpansiuni !i c$l$torii, +eii locali au devenit universali prin
adaptarea teJtelor. "oate cel mai pertinent eJemplu de uni;
versali+are a conceptelor religioase îl o)er$ evreii. "$rintele
acestui popor, 'vraam, a plecat din ora!ul mesopotanian Ur,
ajung&nd în 4udeea prin secolul  î.Hr. C&teva secole mai
t&r+iu, regele #a#ilonian 7a#ucodonosor a cucerit 4erusalimul,
a distrus primul templu, ucig&nd preoţii. "ri+onierii du!i în
a#ilon !i;au )olosit teJtele sacre pentru a crea o nou$ religie.
Caracterul itinerant al evreilor a condus la ideea universalit$ţii
lui Dumne+eu, care î!i vegGea credincio!ii oriunde mergeau
ace!tia, nemaiav&nd un s$la! )iJ, asemeni divinit$ţilor locale.
'!a apare conceptul Dumne+eului interior care î!i are templul
în trupurile )iec$ruia dintre credincio!i.
0unt cel puţin dou$ teorii asupra culturii scrise. "rima,
numit$ !i teoria di)u+ionist$, postulea+$ c$ eJist$ o tradiţie
unic$, adapt&ndu;se
a)lat undeva în 0umer.în ')iecare
doua generaţie !i c$c$
teorie susţine #a+a s;ar )i
civili+aţia
apare simultan în mai multe locuri, în )iecare regiune, lu&nu
na!tere c&te o cultur$, !i c$ ele se aseam$n$ )iind inspirate
oamenilor de c$tre +ei. 8nricG von DaniXen, %o#ert CGarrouJ,
gen 8mil 0treinu !i "avel Coruţ i;ar numi pe ace!ti +ei<
eJtraterestrii coloni+atori.
4n cartea lacX 'tGena< TGe ')roasiatic %oots o)
Classical Civili+ation, (artin ernal scrie< Min)luenţele egip;
tene !i )eniciene au avut un rol însemnat în )ormarea culturii
grece!ti, iar re)leJele g&ndirii sumeriene au in)luenţat Got$r&tor
doctrinele iudaice.
Olmecii au constituit prima organi+are ur#an$ pe
coastele *ol)ului (eJic, care a început s$ se de+volte înainte
de anul >=== î.Hr., ajung&nd p&n$ la E= === de indivi+i care
locuiau în ora!ele mici !i î!i cele#rau +eit$ţile în trei tem;
ple, unde s$ adunau la intervale regulate. 7eav&nd un sistem
propriu de scriere, olmecii )oloseau gli)ele !i pictogramele.
4n lipsa m$rturiilor scrise, istoricilor le este )oarte greu s$
g$seasc$ i+vorul credinţelor !i o#iceiurilor lor. îns$ vestigiile
acestei civili+aţii ne pot ajuta s$ ne )acem o imagine cuprin;
+$toare despre dimensiunea interioar$ a acestor oameni, dar
mai ales despre regulile de )uncţionare ale universului lor eJ;
terior. O particularitate a culturii lor const$ în )$urirea unor
sculpturi )oarte mari, unele av&nd peste ,E metri în$lţime
!i c&nt$rind în jur de = de tone. Tema principal$ a acestor
statui erau capete;gigant, +ei Germa)rodiţi !i ni!te )$pturi ju;
m$tate oameni, jum$tate jaguari.
Olmecilor le dator$m sporturile cu mingea, ei )iind
inventatorii TlacGli. 'cest joc se des)$!ura într;o curte pie;
truit$ în )orm$ de L, cu +iduri înclinate pe margini !i cu
ni!te inele suspendate la capetele terenului. Suc$torii purtau
ap$r$toare pentru !olduri, m$nu!i !i centuri din piele de c$;
prioar$, aveau voie s$ loveasc$ mingea de cauciuc doar cu
genuncGii sau coapsele !i tre#uiau s;o introduc$ printre ine;
lele din perete. asorelie)urile în)$ţi!ea+$ decapitarea unuia
dintre
'icic$pitanii
p$rerilecelor dou$ ecGipe. Unii cercet$tori sunt
sunt contradictorii.
de p$rere c$ perdantul era sacri)icat, alţii cred eJact contra;
riul. 'semeni dacilor, olmecii cele#rau eroismul, iar sacri)iciul
celui mai virtuos dintre ei era o onoare trimis$ +eilor.
Calendarul olmec se #a+ea+$ pe calcule eJtrem de
compleJe !i era compus din cicluri de c&te E de ani. 'ce!ti
locuitori care populau teritoriul de ast$+i al statelor meJicane
5eracru+ !i Ta#asco aveau o vi+iune ciclic$ asupra istoriei !i
pro)eţeau c$ marile evenimente istorice ; întemeierea dinas;
tiilor, dispariţia altor civili+aţii, catastro)ele naturale sau cele
provocate de om ; se repet$ la anumite intervale.
Civili+aţia olmec$ s;a con)runtat cu propriul declin în;
cep&nd cu anul == î.Hr. Cu aproJimaţie, în anul B== î.Hr.,
în sudul Zutacanului, a ap$rut o nou$ civili+aţie american$,
agrar$ !i cu reali+$ri asem$n$toare olmecilor. 8ste vor#a des;
pre maya!i.
CyntGia 0toXes ro[n, în 4storia Lumii de la ig
ang p&n$ în pre+ent, descrie condiţiile mult mai di)icile de
de+voltare social$ a acestei populaţii, din cau+a +onelor cal;
caroase care a#sor#eau su#stanţele nutritive din sol, din
cau+a
c$ldurii su)ocante !i mai ales a lipsei animalelor de povar$ !i
a carelor de tracţiune. (aya!ii nu cuno!teau roata9 "ro#a#il
din aceste motive maya!ii nu au construit un imperiu centra;
li+at. 4n perioada de glorie a eJistenţei sale, între anii B== !i
A== d.Hr., poporul maya! era structurat în mici ora!e;state
-dup$ unii istorici, aproJimativ B=/ care aveau o mitologie, o
traditie si o cultur$ comun$, îns$ cu administraţii autonome.
"opulaţia maya era )ormat$ din cel puţin trei p&n$ la cinci,
milioane de oameni. Credinţa lor este comun$ cu a dacilor,
ei intr&nd în comuniune cu str$mo!ii !i cu +eii prin autosa;
cri)iciu. Un o#icei religios era str$pungerea pieilor cu spini de
peyota. 0u#stanţele psiGoactive din cactus ajutau la procesul
de eJtindere a con!tiintei.
Cel puţin dou$ regate maya au )ost conduse de )emei.
'ceast$
tat înalte civili+aţie
concepteaastrologice,
cunoscut scrisul ideogramic
astronomice, !i a de+vol;
matematice !i
teologice. 'u )ost descoperite c$rţi o#ţinute din )&!ii lungi de
G&rtie care conţineau date eJtrem de precise despre virtuţile
unor plante, despre univers !i despre +eii civili+atori veniţi
din cer.
4n întunecarea minţilor lor mescGine si virusate, concGistadorii
spanioli au distrus cu un +el demn de o cau+$
no#il$ aproape toate vestigiile uluitoarei culturi maya.
Dintre
toate m$rturiile acestui popor deose#it s;au mai p$strat
patru
asemenea c$rţi, scrise îns$ dup$ anul ?== d.Hr.
0crierea maya!$ a putut )i desci)rat$ a#ia în >?A=.
Declinul maya!ilor începe în jurul anului ?== d.Hr. !i se pare
c$ s;a datorat pe de;o parte )oametei care a decimat o ju;
m$tate din populaţie !i pe de alt$ parte revoltelor oamenilor
simpli care i;au alungat pe preoţi !i )amiliile conduc$toare.
Centrele religioase
turi !i sculpturi au )ostneterminate.
au r$mas a#andonate pe )ug$, iar unele pic;
 0e pare c$ prin anul @E= d.Hr., maya!ii s;au con)runtat
cu o secet$ )$r$ precedent. MConsecinţa acestei secete a)ost
a#andonarea, dup$ anul ?== d.Hr., a a!e+$rilor ur#ane din
c&mpiile
locuite de populaţia maya. Dup$ aceea, jungla tropical$ a
înv$;
luit în mister templele #ogat ornamentate ale civili+aţiei maya,
scrie rian (.1agan în TGe Long 0ummer< Ho[ Climate
CGanged Civili+ation.
'proape concomitent cu civili+aţia maya, în ora!ul
TeotiGuacan apare civili+aţia toltec$, impun&ndu;se în regiu;
ne vreme de opt secole. 'ctivitatea principal$ era eJploatarea
!i prelucrarea o#sidianului, o roc$ vulcanic$. Toltecii au pre;
luat de la olmeci calendarele !i sistemul de scriere alc$tuit
din gli)e. 1oarte interesanţi sunt +eii din TeotiGuacan< ipe
Totec
Tlaloc -Peul jupuit/
este +eul este
"loii, !i guvernatorul
]uet+alcoatl 0oarelui
-3arpele!icualpene/
Lunii,este
+eul Timpului.
Toltecilor le este atri#uit$ descoperirea metalurgiei,
regimul militar !i opresiv. 0istemul credinţelor lor impunea
sacri)icii umane pentru îm#unarea +eilor. 4n perioada ==
î.Hr.;@E= d.Hr., sacerdoţiul i;a guvernat pe tolteci !i asemeni
catolicilor care cred c$ papa este M5icarul lui Dumne+eu pe
p$m&nt, Topilt+in ]uet+alcoatl, marele preot, pretindea
c$ este întruparea M3arpelui cu "ene, care printre altele i;a
înv$ţat pe oameni agricultura !i le;a adus civili+aţia.
]uet+alcoatl este pentru tolteci ca TotG pentru egip;
teni sau Hermes pentru greci< (arele 4niţiator9
Civili+aţia toltec$ intr$ în declin spre s)&r!itul seco;
lului al l;lea d.Hr., c&nd inva+iile unui tri# o#scur care;!i
spunea MmeJica !i care era considerat o populaţie Mde m&na a
doua, slujitori !i sclavi împin!i de secet$, au luat în st$p&ni;
re teritoriile !i au impus un alt sistem de raportare la lumea
spiritual$.
"rin >E, dup$ declinul toltecilor, acest tri# o#scur
care;!i spunea MmeJica s;a sta#ilit pe una dintre insulele
lacului TeJoco, la o altitudine de peste  >== de metri.
"relu&nd cultura, dar !i rigoarea toltec$, a+tecii au creat un
adev$rat imperiu. Ora!ul TenocGtitlan era un megalopolis
precolum#ian ajung&nd la  milioane de locuitori. 0al#a de
lacuri !i mai ales terenul ml$!tinos au permis populaţiei s$;!i
de+volte agricultura, do#&ndind ast)el un nivel de trai )oarte
satis)$c$tor.
'+tecii au construit terase suspendate, arGitecturi ela;
#orate, sisteme compleJe de irigaţii. 'u început domesticirea
curcanilor, a c&inilor !i cultivarea porum#ului.
0Gamanii au cultivat !i pre+ervat dou$ specii de
cactu!i din care o#ţineau prin )ermentare, #$uturile ocGii !i
pul^ue )olosite pentru eJtinderea con!tiinţei, pentru c$l$torii
mentale...
O alt$ particularitate a tradiţiei a+tece este dansul
iniţiatic în cerc.
înconjurat$ 4n centrul
de +iduri undeTenocGtitlanului se a)l$AoB==
puteau dansa ritualic piaţ$
de
oameni. în ora!ul învecinat, Tlatelolco, eJist$ o alt$ piaţ$
care putea rivali+a )$r$ nici un compleJ cu Constantinopolul
!i %oma.
7ici a+tecii nu cuno!teau animalele de povar$ !i roata.
4mperiul a+tec se cristali+ea+$ prin >A d.Hr., dup$ cucerirea
ora!ului '+capot+alco. oa#ele de cacao deveniser$ un )el de
moned$ universal$. un$starea nu avea s$ dure+e îns$ )oarte
mult. în a doua jum$tate a secolului al 5;lea, inundaţiile
!i mai ales inva+iile l$custelor au declan!at o )oamete cum;
plit$. CyntGia 0toXes ro[n în 4storia Lumii de la ig ang
p&n$ în pre+ent scrie< M"$rinţii î!i vindeau copiii pe porum#,
iar oamenii acceptau s$ )ie )$cuţi sclavi ca s$ poat$
supravieţui.
Conduc$torul a+tec (onte+uma 4, care a domnit în perioada
>=;>BA, a proclamat r$+#oiul drept ocupaţia principal$ în
Centrele religioase au )ost a#andonate pe )ug$, iar unele pic;
turi !i sculpturi au r$mas neterminate.
0e pare c$ prin anul @E= d.Hr., maya!ii s;au con)runtat
cu o secet$ )$r$ precedent. MConsecinţa acestei secete a)ost
a#andonarea, dup$ anul ?== d.Hr., a a!e+$rilor ur#ane din
c&mpiile
locuite de populaţia maya. Dup$ aceea, jungla tropical$ a
înv$;
luit în mister templele #ogat ornamentate ale civili+aţiei maya,
scrie rian (.1agan în TGe Long 0ummer< Ho[ Climate
CGanged Civili+ation.
'proape concomitent cu civili+aţia maya, în ora!ul
TeotiGuacan apare civili+aţia toltec$, impun&ndu;se în regiu;
ne vreme de opt secole. 'ctivitatea principal$ era eJploatarea
!i prelucrarea o#sidianului, o roc$ vulcanic$. Toltecii au pre;
luat de la olmeci calendarele !i sistemul de scriere alc$tuit
din gli)e. 1oarte interesanţi sunt +eii din TeotiGuacan< ipe
Totec -Peul jupuit/ este guvernatorul 0oarelui !i al Lunii,
Tlaloc este +eul "loii, !i ]uet+alcoatl -3arpele cu pene/ este
+eulToltecilor
Timpului.le este atri#uit$ descoperirea metalurgiei,
regimul militar !i opresiv. 0istemul credinţelor lor impunea
sacri)icii umane pentru îm#unarea +eilor. în perioada ==
î.Hr.;@E= d.Hr., sacerdoţiul i;a guvernat pe tolteci !i asemeni
catolicilor care cred c$ papa este M5icarul lui Dumne+eu pe
p$m&nt, Topilt+in ]uet+alcoatl, marele preot, pretindea
c$ este întruparea M3arpelui cu "ene, care printre altele i;a
înv$ţat pe oameni agricultura !i le;a adus civili+aţia.
]uet+alcoatl este pentru tolteci ca TotG pentru egip;
teni sau Hermes pentru greci< (arele 4niţiator9
Civili+aţia toltec$ intr$ în declin spre s)&r!itul seco;
lului al l;lea d.Hr., c&nd inva+iile unui tri# o#scur care;!i
spunea MmeJica !i care era considerat o populaţie Mde m&na a
doua, slujitori !i sclavi împin!i de secet$, au luat în st$p&ni;
re teritoriile !i au impus un alt sistem de raportare la lumea
spiritual$.
"rin >E, dup$ declinul toltecilor, acest tri# o#scur
care;!i spunea MmeJica s;a sta#ilit pe una dintre insulele
lacului TeJoco, la o altitudine de peste  >== de metri.
"relu&nd cultura, dar !i rigoarea toltec$, a+tecii au creat un
adev$rat imperiu. Ora!ul TenocGtitlan era un megalopolis
precolum#ian ajung&nd la  milioane de locuitori. 0al#a de
lacuri !i mai ales terenul ml$!tinos au permis populaţiei s$;!i
de+volte agricultura, do#&ndind ast)el un nivel de trai )oarte
satis)$c$tor.
'+tecii au construit terase suspendate, arGitecturi ela;
#orate, sisteme compleJe de irigaţii. 'u început domesticirea
curcanilor, a c&inilor !i cultivarea porum#ului.
0Gamanii au cultivat !i pre+ervat dou$ specii de
cactu!i din care o#ţineau prin )ermentare, #$uturile ocGii !i
pul^ue )olosite pentru eJtinderea con!tiinţei, pentru c$l$torii
mentale...
O alt$ particularitate a tradiţiei a+tece este dansul
iniţiatic în cerc. în centrul TenocGtitlanului se a)l$ o piaţ$
înconjurat$ de +iduri unde puteau dansa ritualic A B== de
oameni.
care putea în ora!ul
rivali+aînvecinat, Tlatelolco,
)$r$ nici un compleJ eJist$ o alt$ piaţ$
cu Constantinopolul
!i %oma.
7ici a+tecii nu cuno!teau animalele de povar$ !i roata.
4mperiul a+tec se cristali+ea+$ prin >A d.Hr., dup$ cucerirea
ora!ului '+capot+alco. oa#ele de cacao deveniser$ un )el de
moned$ universal$. un$starea nu avea s$ dure+e îns$ )oarte
mult. în a doua jum$tate a secolului al 5;lea, inundaţiile
!i mai ales inva+iile l$custelor au declan!at o )oamete cum;
plit$. CyntGia 0toXes ro[n în 4storia Lumii de la ig ang
p&n$ în pre+ent scrie< M"$rinţii î!i vindeau copiii pe porum#,
iar oamenii acceptau s$ )ie )$cuţi sclavi ca s$ poat$
supravieţui.
Conduc$torul a+tec (onte+uma 4, care a domnit în perioada
>=;>BA, a proclamat r$+#oiul drept ocupaţia principal$ în
stat, în încercarea de a o#ţine re+erve de Gran$ su)iciente
pentru întreg imperiul.
'+tecii credeau c$ ei tr$iau în timpul Mcelui de;al cin;
cilea soare si c$ lumea )usese distrus$ p&n$ la ei de patru ori
de c$tre +eii nemulţumiţi de Mignoranţa !i r$utatea oamenilor.
 0peculate a#il de c$tre un sacerdoţiu corupt, temerile
a+tecilor au cristali+at un sistem de superstiţii periculoase.
Con)orm acestora, doar sacri)iciile umane puteau am&na
s)&r!itul vieţii pe "$m&nt, pentru c$ +eitatea lor suprem$
se Gr$nea +ilnic cu inimi umane. '+tecii au mo!tenit s&n;
ger$rile ritualice practicate de olmeci, îns$ au dus acest
ceremonial la un nivel maca#ru, de eJterminare în mas$.
'ceste modi)ic$ri conceptuale au condus la înlocuirea +eit$ţii
supreme ]uet+alcoatl -3arpele cu pene/, +eul agriculturii !i
me!te!ugurilor, cu Huit+ilopocGtli -Coli#riul din sud/, +eul
r$+#oiului.
'+tecii au început s$ se considere poporul ales de c$tre
acest +eu crud, care aminte!te întruc&tva de 4aGve al evre;
ilor. 0copul )iec$rui r$+#oinic era s$ prind$ c&t mai mulţi
du!mani, pe care s$;i sacri)ice, sper&nd s$ capte+e
#un$voinţa
lui Huit+ilopocGtli. 0acri)iciile umane se s$v&r!eau at&t la r$;
s$ritul, c&t !i la apusul soarelui, dup$ ce preoţii le desenau
victimelor dungi al#e !i ro!ii pe corp, le colorau #u+ele cu
ro!u !i desenau în jurul gurii c&te un cerc negru, iar pe cap li
se turna vopsea al#$. Doi preoţi întindeau trupul celui dam;
nat pe terasa piramidei, dup$ care preotul o)iciant îi despica
cu un cuţit de o#sidian pieptul, îi scotea inima pe care o o)e;
rea +eului suprem, în timp ce trupul celui ucis se rostogolea
pe treptele piramidei su# ra+ele opace ale unui soare din ce
în ce mai s&ngeriu.
Con)orm concGistadorului Hernan Cortes, la )iecare
templu, se sacri)icau anual c&te E= de oameni, ceea ce
înseam;
n$ c$ pe întreg teritoriul ocupat de a+teci mureau sacri)icaţi
ritualic aproJimativ = === de oameni. Dup$ alţi istorici,
num$rul este mult eJagerat de spaniolii care ast)el î!i justi)i;
cau propriile crime ori#ile împotriva a+tecilor.
O alt$ civili+aţie care crede în nemurire si în necesi;
tatea sacri)iciului pentru a îm#una divinit$ţile este cea dac$.
4storicul grec Herodot scrie despre tri#urile de geţi pe care le
înt&lne!te în teritoriile noastre< Mcredinţa lor este c$ ei nu mor,
ci cel care piere se duce la PamolJes, divinitatea lor, pe care
unii îl cred acela!i cu *e#ele+is. în al cincilea an, arunc$ sorţii
!i întotdeauna pe acela dintre ei pe care cade sorţul îl trimite
cu solie la PamolJes, încredinţ&ndu;l de)iecare dat$ dup$ toate
nevoile lor>>.
%itualul sacri)iciului uman se deose#e!te de cel a+tec
prin c&teva particularit$ţi. Dac$ a+tecii aveau nevoie de pri;
+onieri pe care s$;i o)ere lui Huit+ilopocGtli, m&nc$torul de
inimi, dacii consimţeau c$ cel mai #un !i mai virtuos dintre
ei s$ Mporneasc$ drept mesager înspre Cerul lui PamolJe. 4n
cartea a 45;a a 4storiilor, Herodot, la capitolul C45, continu$<
MTrimiterea solului se )ace ast)el< c&ţiva dintre ei, a!e+&ndu;se
la r&nd, ţin cu v&r)ul în sus trei suliţe, iar alţii apuc$ndu;lde
m&ini !i de picioare pe cel trimis la PamolJes îl leag$n$ de
c&teva
suliţelor.oriDac$
!i apoi,)$c&ndu;i
în c$dere omul v&nt, îl arunc$
moare în susr$m&n
str$puns, peste v&r)ul
încredinţaţi c$ +eul le este #inevoitorR dac$ nu moare, îl
învinuiesc pe sol, Gulindu;l c$ este
un om r$uR dup$ ce arunc$ vina pe el, trimit pe un altul...
%itualul presupune c$ înaintea sacri)ic$rii solului i se
trasmit toate doleanţele celor r$ma!i pe p$m&nt. Herodot
mai descoper$ un lucru interesant. Tracii erau monotei!ti
s)id&nd +eii altor culte. 0pre eJemplu, c&nd tuna !i )ulge;
ra, ace!tia tr$geau cu s$geţile spre nori ameninţ&ndu;i pe cei
responsa#ili.
Divinitatea dacilor, PalmoJe, prin asem$narea con;
ceptual$ cu 4isus, st&rne!te interesul at&t al teologilor, c&t !i
al istoricilor. Originea înv$ţ$turilor celor dou$ )iguri mar;
cante, deopotriv$ umane !i îndumne+eite, este deseori contro;
versat$ !i st&rne!te aprige polemici printre cercet$tori. 'st)el,
con)orm 8vangGeliei lui "seudo;Toma !i 8vangGeliei ara#e,
dou$ apocri)e descoperite în >?@, la ]umram, în perioada de
la  la > ani, dup$ )uga lui 4osi) !i a ($riei din "alestina,
4isus ar )i )ost iniţiat în !tiinţa secret$ egiptean$, înv$ţ&nd
astrologie, alcGimie !i înalt$ magie.
 Despre Calea lui PalmoJe, p$rerile sunt împ$rţite !i
contondente între ele. 8Jist$ patru a#ord$ri<
• "erspectiva istoricilor greci, care îl plasea+$ pe
PalmoJe ca )iind discipolul lui "itagora -iniţiat !i el în 8gipt/.

• "unctul de vedere a lui Herodot, precum c$ "itagora

!i PalmoJe nu aveau cum s$ )ie contemporani, întruc&t +eul
dac îi este mult anterior )iloso)ului grec.
• "$rerea istoricului Hermippus CallimacGius, con;
)orm c$reia "itagora a )ost discipolul lui PalmoJe.
• 'nali+a lui Hyppolytus, din secolul 444 d.Hr., care
încearc$ s$ demonstre+e c$ PalmoJe a )ost cel dint&i care a
r$sp&ndit doctrina pitagoreic$ printre drui+ii celţi.
O alt$ asem$nare pro)und$ între religia cre!tin$ !i cul;
tul lui PalmoJe, pe l&ng$ ideea vieţii ve!nice !i a tripartiţiei
eJperienţei umane< ne na!tem din p$m&nt !i ap$, tr$im cu
aer !i ne întoarcem în )ocul luminii eterne, este !i sim#olis;
mul num$rului . 4isus a stat  +ile în morm&nt, timp în care
s;a pogor&t p&n$ în centrul 4adului unde Mpe diavol l;a sur;
pat.9, iar PalmoJe se retrage într;o locuinţ$ su#teran$ unde
st$  ani, dup$ care Mrevine la supra)aţ$ trans)igurat.
4n minunata
plasea+$ sa carte
pe PalmoJe în %eligia Dacilor,
panteonul Dan Oltean
daimonilor îl su;
-entitate
pranatural$, un )el de erou;+eu, mediator între lumea v$+ut$
!i cea nev$+ut$/.
Dup$ 8mpedocle, daimon este un alt termen pentru
su)let. La "laton, termenul are !i conotaţia de înger p$+itor.
4n Legile, el scrie despre daimoni c$ sunt un popor superior
omului !i din r&ndul c$ruia Peul 0uprem alege un repre+en;
tant care s$;i conduc$ pe oameni< M...eJact a!a cum )acem noi
ast$+i cu turmele !i cu toate animalele domesticite care tr$iesc
în cire+i, c$ci #oilor nu le punem în )runte un #ou !i caprelor o
capr$... La )el +eul iu#itor )iind de oameni ne;a pus în )runte un
neam mai #un dec&t al nostru, pe cel al daimonilor.
PalmoJe este printre altele !i un eli#erator, m&ntuitor,
re)ormator. Dup$ ce se retrage dintre oameni în miracolul
devenirii M4n p&ntecele p$m&ntului, ca într;o moarte iniţiatic$,
r$m&n&nd trei ani în solitudine !i meditaţie, PamolJe iese tran;
)igurat, unindu;se cu sc&nteia divin$ din el, asemeni lui lisus
care tr$ie!te cu Tat$l scrie Dan Oltean.
PalmoJe separ$ viaţa de moarte prin iniţiere, adic$
prin con)runtarea cu realit$ţile lumii nev$+ut$ înainte de
moartea trupului. 8ste identic cu ce aveau s$ spun$ s)inţii
cre!tini ai pustiei< M7u poţi cunoa!te %aiul dup$ moarte, dac$
nu l;ai înţeles din timpul vieţii9
O alt$ asem$nare )oarte interesant$ între crestinism si
+almoJianism este ideea omului îndumne+eit capa#il s$ re;
)orme+e
Legea lui!i(oise<
s$ salve+e
M8u nuumanitatea9
am venit s$'!a cum
stric lisus cire)ormea+$
Legea, am ve;
nit s;o împlinesc9, tot ast)el, PalmoJe redescoper$ sensurile
înv$ţ$turii primului Peu, *e#ele+is. 4at$ ce scrie Dan Oltean
în %eligia dacilor< MPamolJe nu a demolat vecGile divinit$ţi
getice, ci le;a dat un nou aspect, o nou$ în)$ţi!are. Din
aceast$
cau+$ era )oarte )iresc ca numele lui *e#ele+is s$ dispar$,
)iind
înlocuit cu numele re)ormatorului sau.>>. 7u putem s$ neg$m
uluitoarea asem$nare cu religia cre!tin$ care trece cu vederea
peste Demiurgul 5ecGiului Testament, ZaGve...
Con)orm traducerilor, *e#ele+is înseamn$ Peul ve;
nit din cer sau Peul Cerului. "utem o#serva cel puţin trei
caracteristici ale acestui personaj )a#ulos, PalmoJe, de unde
deriv$ !i tot at&tea p$reri despre natur$ sa< om;daimon;+eu.
"entru cultura dacic$, PalmoJe este primul rege;pre;
ot din aceast$ regiune a imperiului trac, asemeni )araonilor
egipteni care erau consideraţi de natur$ divin$. 1oarte intere;
sant este arcul peste timp, în Orientul (ijlociu, unde marele
re)ormator al iudaismului, Hristosul neamurilor, 4isus, este
recunoscut ca regele;preot al lumii.
0ocrate, care a cunoscut un discipol al lui PalmoJe,
îl convinge pe "laton s$ scrie despre dac< Macesta, cu privirea
limpede !i glasul Got$r&t i;a spus -lui 0ocrate/< regele nostru
este +eu -tGeos/.
Divini+area conduc$torilor, legiuitorilor !i iniţiatori;
lor era un demers )iresc în 'nticGitate. 'st)el, 'leJandru cel
(are, dup$ ce a cucerit lumea, a )ost investit, înc$ din timpul
vieţii, cu atri#ute divine, 'ugustus, 7ero, Caligula sunt doar
c&teva nume de regi sau împ$raţi, care î!i revendicau srcini;
le din dimensiunile superioare. 3i ast$+i, împ$ratul Saponiei
este considerat ca )iind un +eu în viaţ$.
Herodot nu;i ari#uie lui PalmoJe caracterul de +eu, ci
de daimon, adic$ un erou, mai degra#$ un semi+eu.

unde *recii î!i cartogra)iaser$

ierarGiile )oarte
erau )oarte #ine #ine planul
delimitate. ceresc,
'st)el, în teologia
lor, daimonii erau superiori oamenilor, dar su# +ei, pe c&nd la
romani, c&teva secole mai t&r+iu, cele dou$ niveluri tind s$ se
suprapun$. C&nd asociau unui rege calit$ţi superioare, grecii
îl de)ineau ca pe un daimones, iar romanii ca pe un deus.
4n vi+iunea srcinar$ a mitologiei elenistice, +eii se ma;
ni)estau doar în planul superior, în lumile invi+i#ile, în timp
ce daimonii aveau deopotriv$ !i caracter uman.
O civili+aţie uluitoare, pe nedrept uitat$ sau nestudi;
at$ su)icient de c$tre istorici, este cea a celţilor. Ulterioarele
cuceriri ale 4mperiului %oman au estompat valorile !i mitu;
rile acestei populaţii care deja în anul == î.Hr. se r$sp&ndise
din 4rlanda p&n$ la (area 7eagr$, din 1ranţa în 4talia !i
0pania, iar de aici p&n$ în *ermania.
întruc&t eJploatarea s$rii !i a )ierului erau atri#utele
lor economice, celţii au )ost numiţi de c$tre latini gali. 'cest
termen provine din grecesul Gal care înseamn$ sare. 4n 0alt<
' ivorld History, (arX urlansXy demonstrea+$ c$ numele
r&urilor %in, 4sar, (ain, 7ecXar sunt date de celţii, care le
navigau, comerciali+&nd arme din )ier. 8i î!i cultivau în co;
mun p$m&nturile, )emeile aveau drepturi egale cu #$r#aţii,
organi+au alegeri li#ere, construiau drumuri )oarte e)icien;
te. 0peciali!tii sunt de acord atunci c&nd vine vor#a despre
preci+ia calendarului lor, c$ este mult mai compleJ dec&t cel
roman -4ulian/. %eligia lor era politeist$ !i era guvernat$ de
drui+i.
0tudiul eJegeţilor marilor culturi plasea+$ începutu;
rile religiilor între anii A== î.Hr. !i == d.Hr. 'ceast$ etap$
planetar$ este numit$ 8poca 'Jial$ de c$tre eJistenţialistul
german arl Saspers. între#area colectiv$ este cum se eJpli;
c$ apariţia aproape simultan$ a religiilor Oricine studia+$
comparat marile religii poate constata numitorul comun al
acestora, care este lumea de dincolo.
'pariţia al)a#etelor cristali+ea+$ concepte !i dogme,
ast)el înc&t credinţele iudaice, cre!tine !i islamice se #a+ea+$
pe C$rţi 0acre.
înţelepţii regiunii4n8urasia<
aceast$ParatGustra
mie de ani au ap$rut pro)eţii
-Poroastru/ !i (ani!i
la persani, Lao T+e !i Con)ucius în CGina, udGGa !i înv$;
ţ$torii vedici în 4ndia, apoi în #a+inul (editeranei, pro)eţii
5ecGiului Testament, 4isus !i, mai apoi, (aGomed.
8ste interesant de remarcat c$ religiile ap$rute în
aceast$ perioad$ glori)icau lumea de dincolo în de)avoarea
celei de aici, ast)el înc&t (oise le reaminte!te evreilor de le;
g$tura lor sacr$ cu Dumne+eul CerescR 4isus spune r$spicat c$
regatul 0$u nu este din lumea aceasta, iar (aGomed a)irm$
c$ noi c&t tr$im dormim, !i ne tre+im a#ia dup$ ce murim.
%eligiile anterioare anului A== î.Hr. venerau spirite;
le invi+i#ile care guvernau lumea întrupat$. "e m$sur$ ce
con!tiinţele au început s$ se de+volte în plan ori+ontal, dup$
apariţia conglomeratelor ur#ane, oamenii au început s$ per;
soni)ice aceste duGuri nev$+ute !i a!a au ap$rut idolii.
'#u+ul M+eilor asupra oamenilor, maca#rele sacri)icii
umane !i înlocuirea superstiţiei cu !tiinţa încep s$ dispar$
odat$ cu o)ensiva iudaismului, des$v&r!irea cre!tinismului !i
re)orma islamic$.
O#sesia s)&r!itului !i )alsele apocalipse...
8ste aproape imposi#il s$ medite+i la începutul ori;
c$rui lucru, )$r$ s$ )ii preocupat de s)&r!it. 8ste evident
pentru oricine c$ na!terea este o certitudine a morţii. (arile
religii, înv$ţ$turile marilor mae!tri !i sistemele )iloso)ilor
vor#esc despre devenirea )iinţei între cele dou$ coperte< na!;
tere;moarte9
'numite culte vor#esc despre lumi di)erite. în uni;
versul vi+i#il sunt )iinţele întrupate, care se mani)est$ at&ta
vreme c&t sunt animate, iar în dimensiunea invi+i#il$ se a)l$
su)letele desc$rnate. '!adar, avem o dimensiune material$ !i
una spiritual$. 1iecare dintre noi, la un moment dat, ne vom
tr$i propria apocalips$, dar cum umanitatea ne cuprinde pe
a#solut toţi, #$r#aţi
lui a devenit !i )emei, o#sesia s)&r!itului !i a începutu;
colectiv$.
%educ&nd întreaga umanitate la cuplul primordial<
'dam;8va, yang;yinR -`/;-;/, putem înţelege !i accepta de ce
ideea vieţii, a morţii si a rena!terii este )undamental$ în toate
culturile !i miturile lumii.
4deea unui s)&r!it comun al umanit$ţii este înt$rit$ în
cromo+omii memoriei care p$strea+$ remanent$ eJtincţiilor
care au mai avut loc< potopul, erupţiile vulcanice, scGim#area
polilor, cutremurele, c$derea asteroi+ilor etc... 'ceast$ o#sesie
compulsiv$ a n$scut isterii !i mari nelini!ti aproape în )ieca;
re generaţie. %omanii, speciali!ti în numerologie credeau c$
s)&r!itul %omei va coincide cu s)&r!itul lumii, c$ci în acele
vremuri era cele#r$ #utada< Mtoate drumurile duc la %oma.
Latinii marcaser$ începutul %omei în anul @E î.Hr.
!i calculaser$ pr$#u!irea ei în anul >?E d.Hr. (etoda de cal;
cul era destul de simpl$, ei atri#uind c&te un num$r speci)ic
)iec$rei litere. 'st)el c$ %oma devine un cod, cu suma total$
de ?A de ani. Cam de aici vine conceptul celor aproJimativ
> === de ani de glorie a unui tipar...
 Un alt an temut în toat$ lumea cre!tin$ a )ost >BBB, din
cau+a asocierii cu num$rul estiei. Toţi a!teptau s)&r!itul lu;
mii, dar n;a venit dec&t pr$#u!irea Londrei su# )l$c$rile unui
incendiu uria!9
4n >E, un predicator german pasionat de astrono;
mie a calculat c$ 0aturn, (arte !i Supiter se vor a)la în acel
an su# semnul "e!tilor !i ca atare se anunţ$ un potop imi;
nent. 8noria!ii lui s;au cGinuit s$ construiasc$ plute uria!e !i
#$rci gigant, pentru a se salva asemeni Mstr$#unicului 7oe.
7umai c$ în acel an a )ost o secet$ cumplit$, am#arcaţiunile
au r$mas înţepenite în noroi, oamenii î!i cGeltuiser$ toate
resursele !i acum riscau s$ moar$... de )oame
'proape în )iecare generaţie a eJistat )r$m&ntarea
unui s)&r!it catastro)al, cau+at de necredinţa !i r$utatea oa;
menilor. "oate cel mai consistent prag a )ost luat c&nd anul
???Dup$
a devenit >===9 de la venirea lui 4isus, 8uropa cre!;
un mileniu
tin$, cuprins$ de remu!c$rile propriilor )apte, a!tepta cu în;
)rigurare revenirea (&ntuitorului !i cumplita con)runtare a
'rmageddonului. 4n )uncţie de locul unde tr$iau, oamenii
aveau percepţii de)erite despre derularea 'pocalipsei. 4n vre;
mea aceea se M!tia c$ Dumne+eu calculase Mtimpuldevenirii !i
al m&ntuirii în milenii9 0pre eJemplu, în *ermania !i ţ$rile
nordice se credea c$ p$m&ntul va eJploda ca o uria!$ min;
ge de )oc, )$r$ nici o averti+are preala#il$. (editeraneenii
se a!teptau s$ aud$ cornul 'rGangGelului *a#riel !i apoi va
curge ploaie de )oc !i pucioas$ din cer. Cronicile s)&r!itului
de an ??? sunt )oarte interesante din perspectiva pro)undelor
scGim#$ri de comportament. Creditorii î!i iertau datornicii,
soţii î!i m$rturiseau in)idelit$ţile, #ogaţii deveneau #rusc ge;
nero!i, comerţul între ora!e a stagnat, soldaţii au renunţat la
arme. Ce rost mai are viaţa c&nd moartea î!i ascute coasa
Toat$ su)larea cre!tin$ a!tepta ca Sudecata de 'poi s$
înceap$
la 4erusalim. (ulţi dintre no#ilii #ogaţi !i;au donat averile
!i au pornit într;un lung pelerinaj spre ara 0)&nt$. "rintre
psalmi !i rug$ciuni pline de patos !i verv$ duGovniceasc$
!i;au )$cut loc îns$ !i predicatori )anatici care întreţineau te;
roarea psiGic$. Orice )enomen natural era perceput ca semn
apocaliptic. O )urtun$ ecGivala cu descGiderea unuia dintre
sigilii...
La %oma, în noaptea de > decem#rie, în a+ilica 0).
"etru, ponti)ul 0ilvestru al 44;lea se preg$tea pentru ulti;
ma sluj#$ o)iciat$ pe p$m&nt. Orologiul a #$tut lugu#ru de
> ori, dar cerurile nu s;au descGis, iar credincio!ii pl&ng&nd
de #ucurie, îm#r$ţi!&ndu;se !i r&+&nd desc$tu!aţi de spaime;
le morţii au intrat vii !i recunosc$tori în noul mileniu.
Cruciadele !i oceanele de s&nge care au întunecat
întreg 8vul (ediu se preg$teau s$ demonstre+e istoriei c$
evlavia colectiv$ este posi#il$ doar în )aţa unui pericol imi;
nent9 3i uite a!a se poate g$si o eJplicaţie util$ r$+#oiului.

t$riiUn alt an interesant

predicatelor din punctul
apocaliptice a )ost de vedere
desigur al interpre;
>???. 4ntrarea în
noul mileniu s;a )$cut printr;o eclips$ total$ de soare, iar la
trecerea dintre ani toate computerele s;au #locat din cau+a
unor erori de so)t, îns$ pro)eţia cea mai îngrijor$toare pentru
noi, c$ci suntem contemporani cu de+nod$m&ntul ei, este cea
de la 1atima, "ortugalia. 4n >?>@, 0)&nta !i "ururea 1ecioar$
(aria s;a ar$tat în duG unor copii împ$rt$!indu;le mai multe
mesaje secrete, dintre care unul re)eritor la 'pocalips$. 'cesta
a )ost scris !i sigilat într;un plic, care a ajuns la 5atican, )iind
descGis !i citit, în >?B=, pentru prima oar$ de c$tre papa 4oan
al 444;lea. 'ceast$ ultim$ averti+are pe care 1ecioara o
adresea+$ umanit$ţii prin intermediul maicii Lucia, unul
dintre cei trei copii, se re)er$ la distrugerea lumii a!a cum o
cunoa!tem, c&nd cel de;al cincilea pap$, dup$ primul care
a descGis scrisoarea, va ie!i din "onti)icat. Cei patru papi
care au citit mesajul, p&n$ la enedict al 54;lea, -n. SosepG
'lois %at+inger/, care este actualul Mst&lp de susţinere al
5aticanului, au )ost< 4oan al 444;lea, "aul al 5l;lea, 4oan
"aul 4 !i 4oan "aul al 44;lea.
 Legendele spun c$ nici unul dintre ponti)i nu a de+;
v$luit conţinutul mesajului, întruc&t iserica se teme de pro;
)eţirea Pilelor de 'poi, la o dat$ at&t de Mconcret$... -tre#uie
s$ !tim c$ enedict al l5;lea are ast$+i A de ani/, ar putea
tul#ura întreaga lume cau+&nd anarGie !i Gaos9
'nul =>> evident a scos la iveal$ alţi predicatori ai
'pocalipsei. "astorul neoprotestant Harol Camping a isteri;
+at 0U' pro)eţind s)&r!itul lumii în mai. 7eie!indu; i soco;
teala, a am&nat;o pentru octom#rie...

Demonii omului rupt de întreg<

#oal$, su)erinţ$ si moarte
Toate speciile deţin nemurirea, dar în gene !i nu în
corpuri, a!a cum î!i doresc toţi cei prea ata!aţi de dimen;
siunea material$. Totul în univers este in)ormaţie, iar
aceasta nu moare, adic$ nu se uit$, ea transmiţ&ndu;se din
generaţie în generaţie prin eternul ciclu< na!tere;devenire;
moarte;rena!tere.
Toate sistemele de in)ormaţii ale masculului !i ale
)emelei, prin acuplare, sunt trans)erate copilului ce se va
na!te. Cu alte cuvinte, noi dup$ ce murim ne Mmut$m în
copiii no!tri. 7u degea#a ne;a îndemnat Hristos< MCre!teţi !i
înmulţiţi;v$9
Declararea momentului morţii a tul#urat, preocupat
!i cGiar îngrijorat pe toat$ lumea, înc$ de la începuturile
umanit$tii.
4n 'nticGitate, se credea c$ moartea survine c&nd înce;
tea+$ respiraţia, iar de)unctului i se punea su# n$ri o oglind$.
Dac$ aceasta se a#urea, însemna c$ individul tr$ie!te. (ai
t&r+iu, s;a ascultat inima !i s;a c$utat pulsul consider&ndu;se
c$ decesul survine în momentul în care inima !i pl$m&nii nu
mai )uncţionea+$.
4n epoca modern$, s;a spus c$ moartea coincide cu
încetarea oric$rei activit$ţi cere#rale. 4niţiaţii consider$ c$
nici nu eJist$ un moment al morţii, ci, la )el ca pu#ertatea,
adolescenţa, #$tr&neţea, !i moartea este o trecere din
domeniul
simţurilor în cel al intuiţiei !i al imaginaţiei. în )olclorul celtic
eJist$ acest c&ntec< M'!a cum marele stejar se poate ascunde
într;o s$m&nţ$, a!a !i omul dup$ ce moare se ascunde într;un
g&nd al unui #$r#at !i într;o tr$ire a unei )emei9>
O alt$ o#sesie a secolelor trecute a )ost moartea clinic$,
îns$ acest )enomen ne poate demonstra c$ spiritul p$r$se!te
trupul, deplas&ndu;se c$tre altceva, iar în momentul resusci;
t$rii se simte atras ca într;un v&rtej înapoi în structurile sale
#iotice.
'!adar, eJist$ multe concepţii !i teorii legate de moar;
te, dintre care se deta!ea+$ c&teva cu adev$rat )oarte intere;
sante. Occidentalii cu prec$dere cred c$ eJist$ un moment
al morţii, cre!tinii )iind convin!i c$ su)letul p$r$se!te trupul
prinînultima su)lare,omul
alte culturi, !i atunci rostesc< M!i;a
este declarat mort,dat duGul.
c&nd tempe;
ratura corpului s$u a sc$+ut at&t de mult înc&t omul pare o
statuie.
într;un tri# malaysian, se crede c$ tran+iţia de la viaţa
)i+ic$ la cea spiritual$ nu este instantanee, ci dimpotriv$ du;
rea+$ )oarte mult. Trecerea de la lumea vi+i#il$ a viilor la cea
invi+i#il$ a morţilor necesit$ asistenţ$ !i )oarte mult ajutor
din partea celor r$ma!i. în perioada scurs$ p&n$ la înGuma;
re, de)unctul este tratat ca o persoan$ vie, are la dispo+iţie
m&ncare !i #$utur$, rudele stau de vor#$ cu el, iar vraciul îi
poveste!te despre traseul care;l a!teapt$ p&n$ la înt&lnirea cu
str$mo!ii.
în 4ndone+ia, eJist$ un o#icei !i mai ciudat. Dup$ con;
statarea morţii, de)unctul este l$sat s$ se descompun$, ca ci;
neva s$ poat$ str&nge toate licGidele )i+iologice pe care s$ le
toarne ulterior peste ore+ul pe care îl va m&nca )amilia celui
disp$rut. O#iceiul este vecGi !i se reg$se!te !i în culturile #al;
canice. Coliva )$cut$ din arpaca! repre+int$ trupul decedatului
pe care rudele !i prietenii îl m$n&nc$, împ$rt$!ind moartea cu
el, dar o)erindu;i r$m&nerea printre cei vii.
 'lte culturi consider$ c$ su)letul p$r$se!te trupul dup$
)iJ  de +ile !i c$ p&n$ atunci cadavrul se a)l$ într;un amplu
proces de separare. 0u)letul se înalţ$ într;o alt$ dimensiune,
iar trupul se descompune în elementele constitutive ale ma;
teriei< p$m&nt, ap$, aer, )oc, metal9 Unii î!i îngroap$ morţii
dup$ trei +ile, alţii îi incinerea+$.
%om&nii au o#iceiul de a )ace poman$ mortului, de a;i
l$sa la îndem&n$ m&ncare !i #$utur$ timp de = de +ile etc...
(oartea este o realitate concret$ la care se raportea+$
toţi indivi+ii, indi)erent de gradul de percepţie sau cultur$.
5iaţa, a!a cum o putem noi conceptuali+a în materie,
este condiţionat$ de timp. Tot ceea ce se a)l$, la un moment
dat, în dinamic$ are o durat$ determinat$. 'st)el un #ec re;
+ist$ @E= de ore, o to#$ de e!apament, ,E ani, despre 0oare
se crede c$ Mtr$ie!te aproJimativ E miliarde de ani, un pe!te
auriu
mediatr$ie!te > aani,
de v&rst$ un c&ine
omului este de talie înalt$,
cuprins$ între vreo
BE !i >=
@E ani, iar
de ani.
O#sesia pentru s)&r!it, reînceput, moartea ca eternita;
te sau viaţa ve!nic$ este mo!tenirea transmis$ de umanitate
din generaţie în generaţie. 't&t omul, c&t !i o#iectele au o
misiune de utilitate, dar !i o u+ur$ moral$. 7imic din ceea
ce nu produce utilitate nu re+ist$. 'ceasta este pilda pe care
Hristos ne;o d$ usc&nd un smocGin care nu mai rodea de
mult$ vreme nimic. %evenind la preocuparea +ilelor pe care
le avem de tr$it !i înt&mpinarea momentului trecerii, tre#uie
spus c$ nu întotdeauna timpul vieţii în dimensiunea mate;
rial$ s;a m$surat la )el. în 5ecGiul Testament g$sim v&rste
considera#ile< (atGusalem a tr$it ?B? de ani, 7oe, vreo ?E=.
'cum c&ţiva ani, o rusoaiac$ !i un rus au sta#ilit recordul de
longevitate< >?E !i respectiv >BE de ani. 8i #ine, potrivit le;
gendelor sumeriene, regele arXe ar )i tr$it A A== de ani.
*eneticienii au studiat ani de +ile raporturile optime
!i condiţiile de viaţ$ care ne;ar asigura o stare de s$n$tate
per)ect$ !i au ajuns la conclu+ia c$ într;o stare natural$, )eriţi
de #oli !i accidente, oamenii ar putea muri de #$tr&neţe la
v&rsta de >>E ani. La aceast$ etate, organele noastre ar ie!i
din u+, asemeni unui computer dup$ ce i s;a stricat placa de
#a+$. 0;a ajuns la conclu+ia c$ starea de )ericire prelunge!te
viaţa s$n$toas$, în timp ce st$rile de stres, nemulţumire sau
depresie accelerea+$ îm#oln$virea !i moartea9 (otivele prin;
cipale care conduc la pierderea prematur$ a st$rii de s$n$ta;
te !i ulterior a vieţii în dimensiunea material$ sunt< moartea
partenerului de viaţ$, divorţul !i neg$sirea sensului eJisten;
ţial. 8Jist$ c&teva statistici sum#re. 1emeile divorţate sunt de
dou$ ori mai predispuse la cancerul de col uterin dec&t cele
c$s$torite, iar #$r#aţii separaţi în cuplu risc$ #oli coronariene
grave. 8Jplicaţia este )oarte simpl$. Omul este constituit din
dou$ jum$t$ţi energetice< #$r#at;)emeieR yang;yinR -`/;-;/9 'r
)i eJact ca la un avion cu dou$ motoare, care )uncţionea+$ nu;
mai cu unul. Consum$ mult mai mult$ energie !i se u+ea+$
mult mai repede. Omul social tr$ie!te mai mult dec&t pust;
nicul
niunii!iacesteia.
de aici deducem importanţa colectivit$ţii !i a comu;
O statistic$ îngrijor$toare spune c$ peste ??N dintre
speciile care au eJistat vreodat$ pe p$m&nt au disp$rut. De
la cele#rii dino+auri p&n$ la )elurite animale eJtraordinare
care populau apele, aerul, solul !i p$m&ntul î!i mic!orea+$
diversitatea #ilogic$, odat$ cu trecerea timpului.
8Jtincţiile în mas$ au din ne)ericire pentru cei care nu
înţeleg sensul evoluţiei permanente un caracter ciclic. 0e pare
c$ o dat$ la = de milioane de ani se produc ni!te modi)ic$ri
planetare at&t de intense înc&t dispar în aceea perioad$, între
E=N !i ?EN dintre specii. înc$l+irile, r$cirile glo#ale, cutremu;
rele, ploile de meteoriţi, erupţiile vulcanice, radiaţiile cosmice,
su#ţierea din ce în ce mai pregnant$ a stratului de o+on,
e)ectul de ser$, dispariţia p$durilor tropicale, poluarea apelor !i
a solului sunt doar c&teva dintre predicatele unei catastro)e
planetare de proporţie.
Dac$ au disp$rut de)initiv de pe )aţa p$m&ntului ni!te
specii !i cGiar rase, înţelegem preocuparea din ce în ce mai
intens$ a omului )aţ$ de propria sa securitate !i continuitate.
 Cu ajutorul paleontologiei putem c$l$tori în timp,
p&n$ în momentul în care primele organisme cu sistem osos
#ine de)init dominau solul. 1osilele ne aduc în pre+ent ima;
ginea #iodiversit$ţii de acum B== de milioane de ani. 1osila
este dovada eJistenţei într;un timp )oarte îndep$rtat a unui
animal.
4n De%erum7atura, poetul Lucreţiu scrie< M7imic nu
r$m&ne mereu cum a )ost. Totul se mi!c$. Totul este
trans)ormat de natur$ !i )orţat s$ adopte noi direcţii. Un lucru,
uscat de timp, îm#$tr&ne!te !i se descompune. Un altul r$sare
din de+onoare !i devine puternic.
Tot în v&rsta de aur a umanit$ţii, în 'nticGitate, un
principiu Germetic postula< M7imic nu se pierde, totul se trans;
)orm$9 O s$m&nţ$ conţine în sine dinamica unui copac care
poatre tr$i > === de ani.
4n periplu
pentru nostru de
a ne înţelege la început
!i mai spre s)&r!it
#ine o#sesia pentru!i continuitate
invers,
!i teama de un )inal implaca#il !i de)initiv, ne vom concen;
tra atenţia asupra unor eJtincţii cau+ate de viru!i !i in)ecţii
uciga!e. De eJemplu, ciuma se )ace vinovat$ de pierderea
mai multor vieţi dec&t toate r$+#oaiele din istorie. 7umit$
!i (oartea 7egar$, acest )lagel a eJterminat în patru ani o
treime din populaţia 8uropei (edievale.
Un alt virus, adus în 'merici de c$tre concGistadorii
spanioli, variola a distrus mai multe vieţi printre nativi cGiar
dec&t pra)ul de pu!c$.
Cu nici un secol în urm$, spre s)&r!itul anului >?>A, a
i+#ucnit o epidemie de grip$, pro#a#il dintr;o #a+$ militar$
american$, care s;a eJtins în toat$ lumea, ucig&nd în patru
ani, peste = de milioane de oameni. 5iru!ii, #acteriile, #aci;
lii, para+iţii, ciupercile au o vecGime de peste ,E miliarde de
ani, a!adar sunt cele mai adaptate )orme de viaţ$ inteligent$.
Dac$ str$mo!ii lor au )ost primele )orme de viaţ$ ale Terrei,
de ce n;ar )i aceste microorganisme ultimele
5irusul, ca ori ce alt$ )orm$ de viaţ$, are inserat$ în
structuri dorinţa de a se înmulţi !i de a supravieţui. acteria
care a produs ciuma #u#onic$ a g$sit cea mai e)icient$ cale
de multiplicare !i propagare< puricii !i !o#olanii. 3i cum în
8vul (ediu ace!tia )$ceau parte din decorul )iresc al )iec$;
rei )amilii, #oala s;a transmis la om aproape imediat. Dar
oric&t de însp$im&nt$toare ar )i perspectiva con)runt$rii cu
un du!man invi+i#il, ar tre#ui s$ con!tienti+$m c$ aceste
microorganisme ţin #iosul în ecGili#ru !i c$ dispariţia lor ar
însemna dispariţia conceptului de viaţ$.
"aleopatologia studia+$ cum au in)luenţat di)eritele
epidemii viaţa terestr$, iar #ioistoria cercetea+$ de+astrele
produse de #oli !i in)luenţa lor asupra pr$#u!irii unor im;
perii, civili+aţii sau culturi. 0ensul termenului epidemie se
traduce din grecescul epi demos care înseamn$ deasupra oa;
menilor. C&nd sunt atacate de c$tre viru!i, categorii eJtinse
de oameni, termenul se trans)orm$ în pandemie.
't&ta
)amilii vreme
tri#ale, iarc&t oameniidintre
distanţele erau organi+aţi la nivel
ei erau )oarte mari,de#olile
se mani)estau local, îns$, pe m$sur$ ce Comuna "rimitiv$
începe s$ se de+volte, iar oamenii s$ caute spaţii vitale din ce
în ce mai vaste, viru!ii au g$sit metode variate de propagare.
Odat$ cu inventarea roţii !i a construirii drumurilor, aceste
microorganisme încep s$ se deplase+e odat$ cu ga+da !i s$
se înmulţeasc$ prin trasmitere.
"&n$ c&nd organismul !i;a g$sit metodologia de ap$;
rare, viru!ii au distrus, în istoria evoluţiei noastre, populaţii
întregi. îngrijor$tor este )aptul c$ la#oratoarele mari din
%usia, 0U' !i CGina p$strea+$ în condiţii speciale tulpini
ale unor microrgansime vinovate de decimarea a sute de
milioane de oameni. M5edeta printre pandemii este ciuma
#u#onic$, cau+at$ de #acteria "asteurella pestis, cu transmi;
tere prin mu!c$tura !o#olanilor !i înţep$turile puricilor, care
produce in)lamarea nodulilor lim)atici -#u#oane/, )e#r$ !i
delir. Timp de aproJimativ > == de ani, de la c$derea %omei
p&n$ la (arele 4ncendiu londone+, umanitaea s;a înt&lnit de
trei ori cu (oartea 7eagr$. Cele trei pandemii au produs >@
de milioane de victime. 1iind eJtrem de contagioas$, ciuma
#u#onic$ a avut o rat$ a mortalit$ţii de ?=N. La#oratoarele
moderne au identi)icat cau+a apariţiei acestui tip de in)ecţie.
5inovat$ se )ace o #acterie din structurile !o#olanului negru
-%attus rattus/. 'cest animal se deose#e!te )undamental de
!o#olanul de canali+are.
Cunoscut în 8uropa (edieval$ drept 5ecGiul 3o#olan
8ngle+esc, acest %attus rattus avea o #lan$ m$t$soas$, era
eJtrem de curat, s)id&nd mi+eria !i n$molul din canale !i ca;
tacom#e, pre)er&nd casele c$lduroase !i cor$#iile uscate. Un
!o#olan negru in)estat cu "asteurella pestis devine )ocarul
de in)ecţie cau+ator al pandemiei de cium$ #u#onic$. oala
este transmis$ de la un !o#olan la altul cu ajutorul purici;
lor care se trans)er$ apoi la om. acilul, odat$ p$truns, se
înmulţe!te cu iuţeal$ în )luJul sanguin, a)ect&nd iremedia#il
!i pl$m&nii. %espiraţia !i saliva celui in)estat devin mijloace
de propagare
tatea de la om
s;a con)runtat la om. De trei ori, p&n$ acum, umani;
cu ciuma<
K Ciuma lui 4ustinian în secolul al 5l;lea d.Hr.
K (oartea 7eagr$ în secolul al 54;lea.
K Ciuma londone+$ i+#ucnit$ între anii >BBE !i >BBB.
'l doilea )lagel, dup$ cium$, care a decimat populaţia
Terrei este malaria. 'gentul transmiţ$tor este un proto+oar
!i se Mîncarc$ în organism prin înţep$tura )emelei ţ&nţarului
ano)el. "&n$ în >?A, aceast$ #oal$ se )ace vinovat$ de uci;
derea a peste == de milioane de oameni. 4n ţ$rile cele mai
a)ectate, cum este 4ndia, s;au înregistrat !i  === === de
decese într;un singur an, iar în 4ndocGina, aproape toţi local;
nicii s;au con)runtat cu malaria, p&n$ la v&rsta de E de ani.
ioistoria studia+$ cum acest )lagel a contri#uit la c$;
derea 4mperiului %om&n. înainte ca latinii s$ )ie atacaţi de
ciuma #u#onic$ a lui 4ustinian, s;au con)runtat cu aceast$
#oal$ a Maerului r$u , majoritatea soldaţilor )iind sl$#iţi de
pandemie. însu!i Ce+ar
care se mani)est$ a c$+ut )e#r$,
prin )risoane, prad$ anemie
acestei cumplite
!i m$rirea#oli
splinei. 8Jist&nd cGiar din preistorie, malaria, se pare c$ i;a
o#ligat pe oamenii primitivi s$ p$r$seasc$ +onele din ')rica
!i 'sia unde au ap$rut primele organi+$ri umane. în aceas;
t$ privinţ$, CGarles "anati scrie în Cartea 0)&r!iturilor< MDe
vreme ce migraţiile umane sunt considerate responsa#ile
pentru producerea, prin adaptare, a di)eritelor caracteristici de
ras$ ; culoarea pielii, )orma ocGilor, structura p$rului ; malaria
ar putea )i, dac$ se dovede!te teoria #olii ca motivaţie a
migraţiei, un )actor indirect semni)icativ c$ a dus la apariţia
raselor. De!i ast$+i
virusul este sigiliat !i #ine p$strat în dou$ la#oratoare din
(oscova !i 'tlanta, variola !i;a M)$cut de cap c&teva sute
de ani ucig&nd milioane de oameni. oala se spune c$ a )ost
eradicat$ în >?@@, ultimul ca+ de transmisie )iind înregistrat
la (erca, în 0omalia. îns$, mult mai teri#il$ dec&t moartea
era spaima de su)erinţ$ !i mutilare. 8Jtrem de in)ecţioas$,
variola
cutanatede#uta cu )e#r$,
purulente, în c&tevaîncepeau
iar cicatricile +ile se ajungea la erupţii
s$ #r$+de+e tru;
purile puţinilor supravieţuitori. Transmiterea #olii se )$cea
doar între oamenii in)ectaţi. %ecordul maca#ru a )ost atins
în secolul al 5444;lea, c&nd variola a ucis B= de milioane de
europeni. Originile #olii sunt îns$ )oarte vecGi. Capul mu;
mi)icat al lui %amses al 5;lea demonstrea+$ moartea acestuia
din >>B= î.Hr., cau+at$ de variol$. ara de srcine pare a )i
4ndia. în CGina, molima era cunoscut$ su# numele de Mvenin
din s&nul matern, deoarece copiii erau cei mai predispu!i.
CGarles "anati descrie în Cartea 0)&r!iturilor cum vi;
rusul ajunge în 0pania în urma unui viol. în anul @>=, regele
Don %odrigo a molestat;o pe Cava, doamna de companie a
reginei. Tat$l acesteia, contele Sulian, drept r$+#unare !i;a
v&ndut ţara maurilor veniţi din nordul ')ricii. 4nvadatorii
islamici, dup$ cucerirea 0paniei, aduc pe continent !i virusul
variolei, declan!&nd prima epidemie. 5irusul c$l$tore!te apoi
pe vapoarele concGistadorilor spanioli ajun!i în 'merici.
în secolul al 54;lea, a+tecii primesc de la oamenii lui
Hernado Corte+ o #oal$ pe care o vor numi< Mmarea lepr$.
%e+ultatul a )ost catastro)al, peste jum$tate dintre locuitorii
ora!elor meJicane deced&nd în cGinuri groa+nice. în >E>,
o nou$ cora#ie spaniol$ aduce a doua epidemie, iar în >EE
înc$ o reeditare. "e l&ng$ crimele produse de invadatori, doar
variola a ucis >A,E milioane de a+teci.
Cunoscut ca M(area #oal$, si)ilisul a l$sat urme ad&n;
ci în trupurile !i su)letele oamenilor. Considerat un virus al
imoralit$ţii !i promiscuit$ţii, #olanvul de si)ilis era ostraci+at
social. "rodus de spirocGetul Treponema palladium, )lagelul
se mani)est$ iniţial prin le+iuni cutanate, ajung&ndu;se la in;
vadarea creierului, a inimii, a ocGilor prejudiciind în cele din
urm$ întreg sistemul nervos central.
Din perspectiva istoric$, si)ilisul se aseam$n$ cu 04D'
!i este privit c$ o pedeaps$ divin$ acordat$ celor care se a)l$
în a)ar$ legilor #unului;simţ. oala ajunge în 8uropa în se;
colul al 54;lea !i se pare c$ este de srcine a)rican$, av&nd o
vecGime
din Lumea de7ou$,
>> E== de ani.
odat$ Dup$ unii cercet$tori
cu raporturile virusul
seJuale dintre vine
mari;
narii lui Colum# !i #$!tina!e. îns$ lucrurile devin complicate
dac$ studiem istoricul re)eririlor la si)ilis< )rance+ii de acum
c&teva secole erau siguri c$ srcinea #olii se a)l$ în *ermania.
8ngle+ii o numeau M#oal$ )ranţu+easc$>, nemţii ar$tau acu;
+ator c$tre spanioli. (ai t&r+iu, în legendele indienilor Gopi
#oala apare ca un #lestem adus de Momul al#, iar !coala ame;
rican$ este convins$ c$ si)ilisul, ca !i 04D', se mani)est$
spontan în mediile promiscue !i neigenice !i c$ marinarii
spanioli au adus #oala pe continentul american, ceea ce pare
credi#il, întruc&t se !tie c$ europenii 8vului (ediu erau cam
nesp$laţi !i cam a#u+ivi din punct de vedere seJual.
Unele dove+i istorice plasea+$ începuturile #olii în
')rica coloni+at$ de romani. 'jun!i pe continent, latinii
s;au con)runtat în 'nticGitate cu un )lagel numit Mlepr$
seJual$ ale c$rei simptome sunt identice cu cele ale si)ili;
sului. Consecinţa acesteia este apariţia pre+ervativului, spre
s)&r!itul secolului al 54;lea. 'tunci era numit Mpalton> !i era
con)ecţionat din p&n+$ de in cerat$ !i se )iJa cu ajutorul unor
panglici )iletate. 8)ectele #olii erau at&t de catastro)ale !i sca;
#roase, înc&t iserica a decretat c$ este Mpedeapsa Domnului
pentru p$catele trupe!ti.
4n c&teva decenii, de#andada seJual$ din 8uropa a )ost
înlocuit$ de puritanism !i castitate -evident, p&n$ c&nd #oala
a disp$rut.../ Tratamentul iniţial a )ost pe #a+$ de mercur.
olnavul era ţinut într;un #utoi cu cina#ru !i sul)ur$ de mer;
cur, care era înc$l+it la temperaturi mari, p&n$ c&nd )luidele
se licGe)iau, iar Ma#urul argintidui;viu p$trundea prin oase
!i mu!cGi. (ercurul ucidea agentul si)ilisului, dar îl intoJica
letal pe pacient... 5irusul este i+olat ast$+i, îns$ a )$cut victi;
me cele#re< Cristo)or Colum#, Sames CooX, *augain, *oya,
Toulouse;Lautrec, *oetGe, 0ade, audelaire, 8minescu,
7iet+scGe, "etru cel (are, 7apoleon, papa 4uliu al 4l;lea,
papa 'leJandru orgia !i lista ar putea continua...

Dou$ morţi nemuritoare..

4ndi)erent de natura noastr$ spiritual$, cu toţii sun;
tem datori (arii Treceri sau, mai degra#$ spus, (arii
Trans)orm$ri, c$ci )iind omi+i în viaţa trupului, cu toţii pu;
tem spera la rena!terea )luturelui.
(arile personalit$ţi ale lumii au avut !i ele parte de
Mo plecare dincolo de "orţi, la )el de simpl$, spectaculoas$
sau
#anal$ ca oricare dintre noi. C$l$u+iţi de g&ndul pro)etului
(aGomed care spune< MC&t tr$im dormim. 7e tre+im dup$ ce
murim, s$ începem cu cel care va modi)ica )undamental !i ire;
versi#il spiritualitatea Orientului !i a lumii< *autama uddGa.
7$scut în EB î.Hr., ca prinţ, 0iddGarta are revelaţia
ilu+iei percepţiilor !i, p$r$sindu;!i )amilia !i averea, porne!te
într;un lung drum c$tre c$utarea sinelui. "arcursul s$u îi
înt$re!te convingerea c$ Mlumea este construit$pe durere, iar
temeliile ei sunt turnate în agonie !i a început di)erite
eJperienţe
în urma c$rora spera s$ ating$ starea de graţie a ilumin$rii.
4ntr;o prim$ etap$, uddGa a intrat într;o asce+$ cumpli;
t$, Gr$nindu;se doar cu coji de copac, plante !i seminţe. 4n
scurt timp, s;a îm#oln$vit. 4at$ ce scrie el într;o sutra< MDin
cau+a Granei at&t de s$race, toate mem#rele mele au ajuns ca
ale unor t&r&toare uscate, cu încGeieturile noduroase. "&n$
s$ reali+e+e c$ nu prin în)ometare se ajunge în 7irvana,
*autama
î!i distruge s$n$tatea. %evenind apoi la alimentaţia indian$
tradiţional$, el s;a îngr$!at, do#&ndind o #urt$ care va deve;
ni semn distinctiv în mai toate statuile #udiste. Trecerea de la
un regim la altul i;a provocat celui mai mare )iloso) al lumii
o serie de ulcere !i alte a)ecţiuni gastro;intestinale care;i vor
aduce s)&rsitul în anul A î.Hr. '!adar, uddGa a murit la
A= de ani, în urma unei Gemoragii intestinale, )iind incinerat
de c$tre discipolii s$i. Ultimile sale cuvinte au )ost< M7u uitaţi
niciodat$< declinul este inerent tuturor lucrurilor.
'l$turi
direa deetic$
li#er$, "laton !i 'ristotel,
!i moral$. 0ocrate
Un )iloso) repre+int$
smerit g&n;c$s$;
care, de!i
torit, av&nd o )amilie numeroas$, î!i petrecea întregul timp
în am)iteatrele, gimna+iile !i pe str$+ile 'tenei ţin&nd cur;
suri de )iloso)ie, poe+ie !i autocunoa!tere. între#at de un dis;
cipol care este cea mai mare tain$ a universului, 0ocrate i;a
r$spuns< MCunoa!te;tepe ţine însuţi9
Toate in)ormaţiile cu privire la doctrina !i modul s$u
de a percepe lumea ne parvin prin dialogurile sale cu "laton,
0ocrate )iind prea modest ca s$ considere c$ g&ndurile sale
merit$ l$sate posterit$ţii. "laton scrie despre maestrul s$u<
M')ost cel mai înţelept, mai drept !i mai #un. înv$ţ$turile sale,
care puneau accentul pe lumea interioar$ !i pe )aptul c$
)iecare
dintre noi avem îns$m&nţat în su)let Mcunoa!terea +eilor !i a
cosmosului, l;au pus în con)lict cu st$p&nitorii sistemului,
speriaţi de emanciparea celor pe care doreau s$;i manipule+e.
în anul ?? î.Hr., autorit$ţile statului îl acu+$ pu#lic
pe 0ocrate de Mcoruperea tinerilor !i impietate adus$ +eilor
sl$viţi de cetate !i Mpracticarea unor inovaţii religioase. Dac$
0ocrate ar )i )ost evreu aceasta s;ar )i numit Gul$, iar dac$ ar
)i )ost cre!tin... ere+ie. 5edem a!adar c$ dintotdeauna Mcine
n;a )ost cu noi a )ost împotriva noastr$... Hot$r&ţi s$ scape
de )iloso)ul re#el care;i s)$tuia pe tineri s$ nu asculte de
p$rinţi !i de pro)esori, ci s$;!i asculte intuiţia de+volt&ndu;!i
imaginaţia creatoare, c&ţiva )uncţionari sprijiniţi de c&te;
va )amilii stupide au clamat un proces. 'u )ost str&n!i E=>
juraţi care l;au g$sit vinovat !i l;au pus s$ aleag$ între eJil !i
moarte. întruc&t eJiliul ar )i )ost o umilire pentru cel care a
s)idat ipocri+ia !i super)icialitatea social$, care a tr$it natural,
armonios !i virtuos a pre)erat moartea. a, mai mult, )iind
un aprig susţin$tor al legii, 0ocrate a spus c$ dac$ legea îl
g$se!te vinovat, iar legea este nedreapt$, ea tre#uie
respectat$
oricum, c$ci în a)ara ei ar )i anarGie. ' ales s$ )ie otr$vit cu
cucut$. înainte de venirea c$l$ului, )iloso)ul s;a îm#$iat, le;a
r$spuns
m&ng&iattuturor
soţia !idiscipolilor la între#$rile
copiii, spun&ndu;le despre viaţ$,
c$ moartea este !i;a
inevi;
ta#il$ !i c$ este important cum tr$ie!ti !i nu cum te duci...
"laton poveste!te în "Gedon c$ 0ocrate a #$ut cucut$,
s;a plim#at prin înc$pere, i;a îm#$r#$tat pe discipolii care
pl&ngeau !i c&nd a simţit c$ îl cople!e!te ameţeala, s;a întins
pe pat !i !i;a tras singur cear!a)ul pe )aţ$. înainte s$ moar$,
le;a spus autorit$ţilor care veniser$ s$ se asigure c$ verdictul
va )i dus p&n$ la cap$t< M ...nupe mine m$ veţi îngropa, ci doar
trupul meu. 8u voi )i plecat9
Dac$ tot am scris p&n$ acum despre s)&r!ituri !i alte
începuturi, încerc&nd s$ demonstre+ c$ nu eJist$ limit$, ci
un continuum spaţio;temporal, în care singura m$sur$ real$
a timpului este Maici !i acum, daţi;mi voie s$ enum$r c&te;
va o#iceiuri !i teorii disp$rute. "&n$ în secolul al 5444;lea
s;a p$strat convingerea c$ vitalitatea !i s$n$tatea omului erau
guvernate de cele patru umori. (edicii din vecGime conside;
rau c$ organismul conţine patru )luide vitale, numite umori
de la latinescul care de)ine!te ume+eala. 'ceast$ teorie va
in)luenţa Got$r&tor întreaga !tiinţ$ medical$, iar mai apoi,
c&nd umorile au )ost asociate tipului de personalitate, a ap$;
rut o nou$ !tiinţ$ numit$ psiGologie.

'!a împ$rţeau medicii antici cele patru )luide vitale<

>. umoarea ro!ie a s&ngelui, care provoac$ îm#ujorare,
)e#r$ !i transpiraţieR
. umoarea gal#en$ a #ilei, care pigmentea+$ carnea în
culoarea portocalieR
. umoarea al#$ a muco+it$ţilor )ormate în nas !i pl$;
m&ni !i care era eJpectorat$ prin tuse.
. umoarea neagr$ care se )orma în ad&ncul corpului
atr$g&nd atenţia c$ organele încep s$ putre+easc$ !i c$ se in;
staurea+$ moartea.
4niţial, se credea c$ #olile sunt cau+ate de de+ecGili#re;
le
c$acestor
materia)luide vitale, este
din univers !i cum întreaga
)ormat$ din 'nticGitate considera
cele patru elemente<
ap$, p$m&nt, aer !i )oc, medicii au pus în analogie umorile cu
eJpresiile Mmacrocosmosului în microcosmos.
Tales din (ilet, primul mare )iloso) al Occidentului,
a spus< Vipa este elementul ce eJist$ înaintea apariţiei tuturor
lucrurilorR din care toate s;au )ormat !i în care toate lucrurile se
întorc>.
"entru 'naJimandru, p$rintele meta)i+icii, elemen;
tul primordial era )ocul, iar 'naJimene opta pentru aer. 4n
)ine, Heraclit a com#inat cele trei elemente ad$ug&ndu;>
pe al patrulea< p$m&ntul. 4n lumina acestei )iloso)ii, patru
a devenit num$rul de aur9 Teoria celor patru elemente este
corespondenţa legii conserv$rii energiei care postulea+$ c$
nimic nu se pierde, ci c$ totul se trans)orm$. Ceva mai t&r+iu,
8mpedocle asocia+$ patru culori corespondente elementelor,
urmat îndeaproape de medicul *alenus care susţinea c$ sta;
rea de s$n$tate este dat$ de ecGili#rul celor patru umori.
Unul dintre cele mai vecGi ritualuri umane a )ost ca;
ni#alismul, ale c$rui eJpresii
!i în taina euGaristiei. Timp delesecole,
reg$sim, sim#olic,
iserica desigur
Catolic$ a
pretins c$ împ$rt$!ania cu p&ine !i vin înseamn$ Gr$nirea
enoria!ului cu trupul !i s&ngele lui Hristos. înc$ din cele mai
neguroase vremuri, oamenii primitivi î!i Mconsumau seme;
nii )iind convin!i c$ prin acest ritual vor do#&ndi puterea,
înţelepciunea !i curajul victimei. Cani#alismul real !i cel
sim#olic au urm$rit evoluţia omului, în aventura vieţii numi;
te cunoa!tere, în toate culturile, )iind activ$ p&n$ în secolul
al ;lea, reg$sindu;le în tri#urile (aori, la escGimo!i, în
')rica Central$.
in&ndu;se cont de credinţa c$ virtuţile se trans)er$
prin îngurgitare !i digestie, victimile pre)erate ale cani#a;
lilor erau< r$+#oinicii, vracii !i... )ecioarele. 0peciali!tii în
antropologie g$sesc dou$ mari categorii< eJo;cani#alismul
-c&nd victima este aleas$ din a)ara )amiliei sau a tri#ului/ !i
endo;cani#alismului -în care victima este un mem#ru al )a;
miliei, al comunit$ţii/.
Timp de secole,
iar coloni+atorii popoarele
4rlandei slave î!i
î!i Mdevorau m&ncau
doar rudelep$rinţii,
de s&nge.
"rin acest act se credea c$ victima îsi trans)era toate reursele
energetice !i c$ va tr$i din nou în trupul cani#alului. 4n en;
do;cani#alism, era )orma maJim$ de iu#ire !i respect )aţ$ de
rudele decedate, de a )i m&ncate pentru a putea tr$i din nou...
"e malul )luviului Orinoco eJistau tri#urile 'cuma si
(ayouruna, în care mem#rii î!i l$sau un soi de testament
preci+&nd înc$ din timpul vieţii de cine !i;ar )i dorit s$ )ie
m&ncaţi.
4n 'ustralia, a eJistat p&n$ acum c&teva decenii un
tri# care î!i a)uma rudele decedate !i purtau la ei o #uc$ţic$,
pe care începeau s;o în)ulece, de )iecare dat$ c&nd le era dor
de r$posat, ţeast$ n$stru!nicie poart$ numele de Ma)ecţiune
mor#id$.
Dup$ ce spaniolii au p$truns în 4ndiile de 5est, s;au
ciocnit de mem#rii tri#ului Cani#a, !i nu mic$ le;a )ost stu;
poarea, constat&nd c$ ace!tia m&ncau carne de om. Termenul
de cani#alism provinde din derivarea cuv&ntului spaniol cani;
#al, care are sensul de s$l#atic. Tre#uie preci+at c$ europenii
nu mai au+iser$ de asemenea gro+$vii înc$ din 'nticGitate,
c&nd )useser$ documentate de c$tre greci.
4n Lumea 7ou$, concGistadorii s;au v$+ut pu!i în )aţa
unui alt tipar spiritual. '+tecii sacri)icau !i m&ncau ritualic
c&te >E === de victime anual.
Dar s$ revenim puţin la i+voarele istorice care des;
criu practici cani#ale în anticGitatea european$. 4at$ ce scrie
"anati în Cartea 0)&r!iturilor;. M"articipanţii la vecGile culturi
misterioase din *recia antic$ puteau s$ guste din s&ngele unui
mare preot sau s$ m$n&nce o cantitate sim#olic$ din carnea
unui r$+#oinic ucis în lupt$. Un dumicat. Cani#alismul avea
caracter sim#olic !i, pentru a o spune pe !leau, mai puţin
ajungea mai mult...
în insula Creta, se o#i!nuia consumul unui preot, c$ci
el repre+enta un +eu în lume !i ast)el, prin îngurgitare, ca;
ni#alul
motive devenea una cu +eul9
pentru cani#alismul Herodot
ritualic. g$se!te
$tr&nii !i m&ncaţi
erau mai multe
dup$ moarte de c$tre rude, ca su)letul lor s$ continue viaţa
în noi trupuri, r$+#oinicii propriilor trupe erau Galiţi, dup$
moarte, pentru a nu )i p&ng$riţi de du!mani !i mai ales pentru
ca virtuţile< curaj, d&r+enie, pricepere în lupt$ s$ Mr$m&n$ în
interiorul propriei armate.
Cani#alismul ritualic nu a re+istat mult în 8uropa, el
)iind înlocuit înc$ din 'nticGitate cu valori sim#olice ca p&i;
nea !i vinul.

...3i totul este cuprins între prolog !i epilog

Ca o conclu+ie a celor scrise p&n$ acum, tot pendul&nd
între s)&r!it !i început, asemeni Ouro#orusului care;!i devora
propria coad$ într;o mi!care perpetu$, ne oprim smeriţi !i te;
m$tori în )aţa conceptului de eJtincţie, privit ca un s)&r!it )$r$
întoarcere. 4ntr;o asemenea iposta+$ înt&lnim cea mai dur$
realitate din istoria vieţii. 'mintirea potopului, reg$sit$ în
majoritatea culturilor lumii ne înt$re!te aceast$ perspectiv$.
O statistic$ îngrijor$toare arat$ c$ dintre toate speciile
care au eJistat pe Terra, ??N au disp$rut. De!i au eJistat
epoci
c&nd p$m&ntul, aerul !i apele le aparţineau în întregime, )iinţe
eJcepţionale, animale eJtraordinare, plante deose#ite au
deve;
nit ni!te )osile, amintind posterit$ţii de minun$ţia diversit$ţii
creaţiei Divine.
8Jtincţiile în mas$ sunt ciclice ele petrec&ndu;se cam
o dat$ la = === === de ani, !terg&nd de pe )aţa p$m&ntu;
lui între E=N !i ?=N dintre speciile eJistente atunci. 'ceste
dispariţii de)initive din (area Carte de iologie au )ost, sunt
!i vor )i o realitate o#i!nuit$ a vieţii pe aceast$ planet$, în per;
manent$ dinamic$. (otivele sunt diverse, noi )iind într;un
permanent raport cau+$;e)ect cu mi!c$rile cosmice !i teluri;
ce, ast)el înc&t oric&t de sigur pe sine s;ar simţi omul în )aţa
7aturii !i a Universului el nu poate controla nimic. 0e poate
doar ruga la "lanul
tor trans)orm$ri sau0uperior s$ înţeleag$ sensul tuturor aces;
distrugeri.
Oric&t de mari !i dominanţi au )ost dino+aurii, ei au
disp$rut într;o clip$ istoric$. Dac$ ad$ug$m înc$l+irile !i
r$cirile glo#ale, ploile de meteoriţi, radiaţiile cosmice !i ca;
taclismele naturale< erupţii vulcanice, cutremure, )urtuni,
su#ţierea stratului de o+on, e)ectul de ser$, distrugerea p$du;
rilor, poluarea solului, a apei, a aerului !i r$+#oaiele, reali+$m
c$ viaţa noastr$ nu este deloc în siguranţ$9
"oate va eJista o vreme c&nd )iinţele dominante de pe
"$m&nt ne vor g$si )osili+aţi !i vom )i studiaţi ca ni!te )iinţe
aparţin&nd 8rei 0apiens. "oate c$ trupurile noastre conser;
vate !i mumi)icate vor deveni eJponatele unui mu+eu #iologic
al viitorului, dar asta nu are nici o importanţ$, c$ci acolo vor
)i doar carcasele care au g$+duit vremelnic ni!te su)lete înse;
tate de cunoa!tere !i m&nate ire+sti#il de dorinţa s)&!ietoare
de revenire 'cas$, în #raţele Tat$lui Ceresc, m&ng&iaţi de
(ama *eea, su# privirile #l&nde ale 'celuia care va )i de;a
pururi 1iul Omului !i al lui Dumne+eu9
i#liogra)ie selectiv$
>. %o#ert CGarrouJ, Cartea Cunoa!terii 4nter+ise, 8ditura 8lit.
. %o#ert CGarrouJ, Cartea C$rţilor, 8ditura "ro 8ditur$ !i
Tipogra)ie.
. 0ylvie 0imon, 'pocalipsa anunţat$, =>, 1aţa nev$+ut$ a
se;
colului 4< previ+iuni !tiinţi)ice, adev$ruri incomode, 8ditura
"aralela E.
. CGarles "anati, Cartea 0)&r!iturilor, 8ditura Ori+onturi.
E. 8nricG von DaniXen, (arile enigme ale universului, 8ditura
Lucman.
B. (anly ". Hall, înv$ţ$turile (agice Complete ale Tuturor
Timpurilor, 8ditura 8soteris.
@. CyntGia 0toXes ro[n, 4storia Lumii de la ig ang p&n$ în
pre+ent, 8ditura 0$pt$m&na 1inanciar$.
A. Dan Oltean, %eligia dacilor, 8ditura (ytos.
?. %icGard esiere, Civili+aţii disp$rute, 8ditura "aralela E.
>=. Laurent ")aadt, (arile mistere ale istoriei, 8ditura
"aralela E.
>>. Harriet Cra[)ord, 0umer and tGe 0umerians, Cam#rige
University "ress.
>. Daniel Hilel, Out o) tGe eartG< Civili+ation and tGe Li)e o)
tGe 0oil, 1ree "ress.
>. *eogra)ia 0acr$< O enciclopedie a locurilor de putere,
8ditura 'rc