nl 0rl0 0rlOnescu

ll|orlo $oclologlel romfine1tl

n uniuersitiltii

rin

bucurasfiw

Istoria s ocio logiei romdneE ti

101

S"2.Tdrdnismul sociologic: contribu$ile lui

V. Madgearu Si M. D. Ralea
Ideile poporaniste au stat la baza sociologiei tdr[niste
constituite dup[ primul rdzboi mondial prin eforlurile lui Virgil
Madgearu, M. Ralea gi, in parte, Mihail Manoilescu. V. Madgearu
este cel ce a fundamentat teoria sociologicl l6rdnistd ea un
ansamblu coordonat de concepte qi teze sociologice: teza
"formafiunii sociale deosebite" a societSlii romAnegti, intem etatd,
pe un autentic "intermundiunl" ldr[nesc; concepfia structurii
necapitaliste a economiei agrare familiale; teza trliniciei
gospoddriei farniliale fdrdnegti qi a superioritafii ei fa\d de cea
capitalistS; idealul antiindu stri al i st; teza cooperafi e i necapital i ste.
V. Madgearu argum enteazd pozifia teoreticd fundamentalS
a sociologiei tdrf,niste dupd care evolulia societdtilor cu mediu
social pregnant agrar-t[rlnesc urmeazd. o cale proprie,
necapitalist[, bazatd pe "proprietatea de muncd" ][rdneasci de
tip familial care nu utihzeaza for{a de muncd salariata qi clreia ii
corespunde o psihologie gi o conceplie specific5 despre profit,
salariu, rent6 (Madgearu, 1936). La rAndul sdu, M. Ralea
susfinea cd ldranul este, pentru geografta romAneascs, expresia
"legilor necesare ale determinismului social". "Suntem o tarl in
rnajoritate de fdrani gi istoria ne aratd, cd toate societ[fiie
rnanife std fizionomia elementelor lor dominante ?n produclia lor
economic6. Simpatic sau antipatic, l5ranul e o realitate" care
trebuie acceptatd de oricine o examineazd dintr-un unghi
sociologic (Ralea, 1928).
Vom schita principalele contributii ale sociologiei
fdrdniste.

a) Cercetlrile personale de mare probitate gtiin{ificd, ca gi

datele furniz ate de monografiile sociologice, i-au ing[duit lui
V. Madgearu sI formuleze aprecien nuantate gi originale privind

an

Vn
q)

o
t.
q)
U0

o
o
U
o
va
B
Lj

o
t^
\i

v)
q)

o
L
$

{
\.u
B
l*

**

EEi,EiiEiiiiiiiEE{;iEEEgiiiii*
g$gg${g$!ggI a.ii
a! *rEl; E
ii Ei E{!;
E

affii xgir;*reEiI

Er-*

CEE

SESEgE

[JB=I rC*EElEEiE EEEfi

Maria Larionescu

104

transforme sectele in clase sociale; cre$terea cantitalii tinde sA

impart6 o clasd in noi formafiuni, ca de pilda "elita uvrier6";
lupta de clasd -- factor de transformare a claselor.
g) Evalu1nd modelul poporanist ;i ![rdnist asupra structurii
gi dire{iei de evolulie a societelii rominegti, Eugen Lovinescu ;i
hibrid,
$t. Zeletin observau, nu fbrd temei, caracterul sdu
dualismul s6u structural: o structurf, social-economicd medieval[
pe care s-a altoit o formuli de democralie politicd revolufionard
(mdnescu, lg7y, pp. 3 1 4, 31 5); "sus" instituliile democratice ale
burgh eziet capitalisie, 'Jos" viala economicd a vechiului regim
(Zeletin, lggf , p. 19). O cnticd incisivd aperspectivei sociologice
de factur1o*intic-agrarianf, poporanistd gi l5rdnistd a venit 9i
din orizontul gandirii marxiste. C. D. Gherea, C. Racovscki,
L. p6tr6gcau, L. Raddceanu au subliniat erorile de diagnozl 9i
pe
progn ozd ale structurii gi devenirii societalii rom0neqti de
ce
ceea
in
porlilf. poporaniste gi laraniste, aducAnd clarificlri
de
p.iu.g te caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele
air.r.nfiere, concentrare, paupe rlzare din lumea satului,
nahzdrii Frii $. a.
GAnditorii de orient are poporanist[ qi laranistl au introdus
in circuitul de idei o seam[ de conceptuali zdn privind
mecanismele dezvoltarii unei clase de mijloc de natur6
modern[, rolul qi funcfiile
fdr[neasc6, necapitalistd qi totodat6
instituliilor poliiice, culturale in cristal rzarea poziliei clasei

nec esi tatea indust

sociale de mijloc fdr[neqti-

Evaluind recent contribulia

teoretic[ a

sociologilor

Bddescu apreci azd efortul lor de a

i.[anai legea standard a evoluliei capitaliste gi de a formula, cu
circa cinci decenii in avans fald de neoevolulionigtii americani,
ideea "potenfialului evolulion ar" al societ6lilor !6rlne;ti,

poporanigti gi ![rani$ti,

I.

invalidand "mitul evolulionismului unilinear" (Badescu ;i

colab., 199fl

PP

.82*102, 161-165)'

PERS

::
Ghere:
Kass

Dobrc :,

De la

t-

imp11c::

Romi:.

pas&$f r;
ateli er

legitur

"

activit..
unde c.
unde, .,

solie :

organ l: .
la Plo: e

pe nu]:..

polilie:
Peters':

deporr:
evade

Bucur;.

BIEI.EOTECA

mE SOCIOIOGIE, mrrcA $I pOIITICA

CONDUSA DE

D, GUSTT

SEEJ#HE

$E

CHffi,CETART

SRAIAN ffiHRSENT

SffiCgGLOGH
ft

:*

INCERCARE ISTOX,ICA

A
A
-v

INSTITUTUL DE $TIINTE SOCIALE AL ROMANIEtr

BUCURE$TI

1e4o

rc
59

Radu Rosetti

Proeesul ecest&, care n',a putut fi liehidat rni'ei prin -s"efor*

rnele agrare din & Coue jumxtate a veaeuiui XXK' e a dus Ia
*t*u*u Xiup*rat& dim 1907 pe car* Radu Rcsetti o infa$,seaz&
in e,atrt,ea,,Pentrucie s'au riseutrat $6rani;?""
u,Lu noi, xrumai o neinsemnmt'X parfre dim obgtie,36.3?&
dire A mSg. 3 ?2 prcprietari, sau 3,43 }a sut6, ,srxilt {,Hrani ?n
sensul ader,Hr,at ai cui'iniul,;i, adie6 &u de unde s[ trr6riasc&
gi sh s$)oreasca. Din rimXgila ohgtioi tr.ffi tr 5.3ff2 proip'rietari*
ffi*p*uf,nC de 3,2'),9 ,6ai ireciare, afars de pree pu{ini rmopnemi
s&n r[z[=*!, ?u sau cat ii rr"e'oue penii^u e tr&i seu snai pu]in dec6.r
Ii trebue pentru traiul ici' si ei {an:iliiicr 3or" RXrne$i [a fntir:derii cultivabile a t5.rii , 3,952.64E hecia.i"e, s&LI aproap'* Sffi
}a sut,il din ac,ea intindere, este ir,,l-,.ir!ita in 6"S52 p'ropriet[ii,
dim cari 2.381 dispun cie inLinclei'i ini,'e :C- i *" heetare, etrc&tuimd Lrn tctq,al de n65.456 i:ecirr-e. Ramarila de 3,? 87.3SX
h,ectar,e s,* gplip,arte fntre 4.17 I praprietiii, nu prcpriciari. ':ici.
sunt pncpryietari eu um rrl,are nun:[r de mo9ii. Deia aceasii ;:rimcritate ire#ima & mafiunii $,* veCe obgtia {are p[m6ni sau cu i;u 'iilfi,e premtnu hr,ana, fie peniru
p6ixitfrret nevoit,H ,si& c,CI&trril p$,m#nt,
*toheorrlu ea" 1). De i&c,Bo& Rosetti a evut *urajul sfr arate destrugit cX ,,1eti'$und,iul este du,g'rmanqd" 2 ) pi s6 c$eff#. o distrihuire
smai dreaipt& & prmpriete{ri, pree oitizfrraC totoiCatffi G po}itlcX iar&raease,& pentru rydie,are& an{;egral* a nivelului ds via{h n} satel.cr"
,,T,oate c}:esiiunitre de ieg[iuni cu bun& st,ar,sa . ,i ctr srfi;n,statea
larhnimii care, la noi mai rnutrt decfft oriunde, este ?ms6gi na{iumo,&e
trehu,es'c luate in cea mai de eproape h,[garc Ce seantil $,i ehrylbzuim{,6. INu trebue s[ neglijS.n: i:imica pemtru a luera Xa tmt$,rirea
pi }a tmhogX,girea ei, c[ci ea reprezinta viitq:nu], gi tcatX puterea
noastr&" 3 )"
4. V" &/. Mudg$rw. Dinire ,,agrarianii" dim zilele raoastre
cei smni temernic ou p*eg6'tine gtiinlific[ ;i eetr ryl^ai lang orientat
sccicXogie este V" N. I\&adgearru , a c[rui poztgie ideologic[
est* $oarte tnruditft eu & ]ui Comst" Stere" Pentru Cis'cutia moastr6
cartera sa eea mai inleresantH este, ,,Agrarianisrn* capitnlism, irn*
periaXrs,m", cr.B subtitlul,,Contrihuliuni tra studiul evotruliei soiiul* romfinegti", ap6rut,& in 1S36, ar e,&Fe str&mg* laotralt6
studii ceva rniai vechi a)"
"

t3 Pentruee s'au r6sculat tEranii ? pg. 634,

Op, eit, Cartea V, Cap, trV,
3) GB" eit" pg. 628"
4) Cf . gi f fu{sd3e&r$ : Doctrlna gdrEnistfl
Politie eo publ, de [nst, $oeia] Rorn6u],
21

-._.*ffiffisree,

{f;m

Doetrineie parttdelcr

:*:E *
t r3t :;s
Fitg s;e

\c

EE

;slittfii;;sitil,ffgglljiil*i;

c,

5gls

EE.;

li 3t 'EE
:3ti
ur.

'6'uH;
o'r 9*

o)

i gcE I;i

g;

8'Pi
H*T; EE'5

l-

HE

@
:J
:t

s-ld g.Hs
r*q $ E';

r-,

B.E
I'a x s;H z8

{i-qigIt

's
+:E Ez.F

rI:r

x$e I Er

*#1

t,;Efs

HE;E[3E;.
S Ei3
'E:

EEE fEE

* {'g'd

r i

:'H.:iflE:c,

t<

(,
l]0

E
S

gtfff
lifjjf;i*iiffjggff;
** sjffiifif$
*fui
.',,o oE.EtIi*i;i, i **iEr* :' +*jfi
H5

Filfa+

IE$f{EEEtE{;3fEE3j$g+ s $g $sET;
sE;rtf a'l us-*$;if if i5f ,. F.e =

' ;f ;r*

\,

sgg*ti*

{ftf;fffgt;;i gffffjjg

J,d$i,age*
iEE ag;;

',

3gtg;;ggg

f\

ro
i
I

afo
() pr

tEEi

ag

oe
O.c,

oo

rujfifff*: