CRl Rul
 

JOSEH MISUO KIAAWA a prea

imp e treizeci şi cici e ai isoria rei
giior a Uiersiaea i Cicago iar imp
e zece ai a fos eca a Divii choo
or a op ome pbicae şi eior a
cicisprezece ome a fos e asemeea
împreă  Mircea iae eio crării
he Enoe o Region (6 ome
7).
 

JOSEPH MITSUO KITAGAWA

ÎN CĂUTAREA UNITĂŢII
I gă  
Traducere de
CLAUDIA DUMITRIU
 

Copea
IOANA DRAGOMIRESCU MAARE


HAITAS

JOSEPH MTSO KTAGAWA

THE QUEST FOR HUMAN UNITY
 A Religious Histo
© Augsburg Foress 99
 

© Augsburg Foress 99

© Humanis, 994 pent przen versiune româecă

ISBN 9322x

Lui
Anne E Ca
Lay L. Greenfeld
Martin E Marty
Delores Smith (1988)
 

Pfaţă

Acest vl st  vers  plă  îseă

rlor l p plgl tlt cpţ lgse
despre de  u  oer, p cr  fost vta să
le ţi l Sal lgc  Sy-Wst Evso,
l td Hle î  i c  pol e
săătt  fost  pslte  - spct gj
etl  t cs clt d y-Wstr
- î î - ftv scsl, g lţ te
speclt  î locl cs crs să cescă scrsul
meu  să pet plc fcţl  cotrl l Acest
luc a vt loc î t . Sît foat oscător
delu  S Ss  clăţi  y-Ws î
specal pofesol W ylor Stevso, petle Co
itl de Oga  Lctoral Hal e  găst o
solţe aî  ssfăcăor  fexlă, t  l t spe
calt, pofsor ot W Ly,  tly Lsy  Hy
B Ptn Exp pfsolu Lsy s fă l sfîrl
cest vol, s fă d Apedc
n cee  ă pvet,  se p sftv că cestă
cată  fos îfţă  epscopul Chls  Hle,
ce n- păăs î u de Crăc  li 00. Este
 

 EŢ

 ambvaleţa
foat proil casaladîc îrădăcaă
să f smţt că aul prd o comtate
00 îsen, pet
de vel
mulţ plan
ome, o ce ura
lie de să apă îte
demcţe Aad
două crie
l  retro
arele
specv ape evde că au 900 a fost ceva asemăăto 
scol l XIX-le
o aştee; el este  voosul
descs să opts
de Doad Cresscatsm fţă
e Aven occdlă  oulu  itl scol  XX-le
o pz ît-o smfo nd me ompozto f  învo
bu muz sl s ung  un moment de te o od
poft ş semftv îc utto îş num n şte
btle putne l m  ş înd le  f utml 
dond su h d u ge nept no tm n
ms umto Ş  v f est mlod?
A, d se pope sfîrl secoll  XX-le, ceea
ce mpcă fptl că  sclta ma be de dă tre d
melod sa, este poe dct să edtăm l corstl 
cotttea dtre d secoll a XIXa  meloa
pe cae m to î ve oasră ecae melod  î
terol e  ml ove, care se îtrepăd oblgî
ne să fm  selecv  ssbl Motvl pe cre l- se
szt e  melod c s- scrs de-a lgl scolelo 
XIXle  l XX-l, c  crescdo d ce î ce a cce
lerat, este Către tăţ oer"   legătră c aceast
părerea mea est ă îeprerea tectlă ce potă
nmele l Hale epă  fo potrv î cre să s
evalee probleel pllsml  relgos, cll, socl,
ecooc  poltc
Născt  cesct î apoa, m vt î Sttel Ute c
pţ îate cel d- dola războ odl Dpă e, î
mpl ăbol,  fost î lagărele d New Mxo 
Idho,  stat la Sl Tolog Seby-Wester 
la Uverstatea  hcgo Am avut prvlegl să f tmp
de doă semstre l fclăţ Dvty Shool d
 

EF 9

reigiior
cadl mau făD-
Uvestăţ să ădlg
impede că oamei
alor am avutdeprlejl
pr să
deni resimpr
călătorsc o prondă
a m dorină d uniate
coee  săaîîlesc
rase ume i că
oa
ei sîn
c foaeetc,
 bga burai de desrămarea
cll, comuiăi
regos, lgstc umane
 aţoal
după crterii
dfer Acestereligoase,
călătoculturale,
l fl c econoice
 dscplai poiic Am
e, sora
mai remarcat fap că secolul a XIea, în timpul căia
creativitate occideală în materie de clră, reigie, aă,
tehnologie, come i politică ternaţioaă a omiat uma,
 dus i l dezvoltarea trepată, dar ostantă, a popoarelor
neoccidena i a lumii lor Ca unul preopt de bună
starea spirilă a comuiăţi plaetae, m Îcerct să evale
î preeul volm, n căutarea unităii o istorie elgioasă
a îitailor otr din lte locuri i din ate timpuri, c
doriţ de a a o formă cît mai vdetă sitţiei oaste
acl
Toti, i ţi c acest lc să fi foae limpede, volml
de faţă nu a fost scris c o moogrfi despe a sau lt
ditre isciplinele eie osct, m r fi istoria re
ligiior, filoofi religiei, tiţele socl, eologia sau stuil
coparativ al clilor i al istolor Am dori, a dgrbă,
să fa o prare clară a moli în care oee, împă
ţită în diferi gpări lgistice, etce, rligioas, lrale,
geogrfice i de a fel, n eunţat iioată l tenttiva d
 i comităţl me îr- to aoios, fote aesea
ispirîndu-se d cocpţile rlgios despe iate N
mi- t se  l încpt î e ificil  cît de prt
os va fi să cocp o prezetare Î- libj obiit, or
de citit,  xprieţei e, gîd i cmpimîn
lgi  oplex fz  istoiei i selctî problee
seifictive dir-o masă d  ritatea ni litrri
ccesible cititolu i  pre tehiciste p cestă tresată
temă m-a fă să-i ia src de  scrie o smea ae
Este o ironie fptl că astăi mulţi oaeni rcnosc legi
 

0 EŢ

cre r pe
tiaea ideiiime
de î oi plaetaă
comiate chir că otivată
moes oecoşiiţă
obiecisă
relistă
vee espre
respective, oi îşie
de exempl, c ceăţei i mii obgţi
ecoomice, tehologice, milire,
împărm îre oi î reuăţ e cî şi ezismee comi-
religiose,
ăi osrelrale,
perefără să fcă însă nici  for serios
m  sem că î cesă piţă
pet
 pea fipu în videnţă
pe erep condiţile
pesimis Poedeosebte
Tobee iretosfera
repe
 afirmă că se fă în  rs e crere c ei singre
mi.  crede că istoriile trecte e popoeor neoccidentale
sînt p  d  dvn o p d sto odnt  
i not Înto lm ito c n v mi fi ni odn
t nii nodnt d  v moştn tot t p
c noi oidntlii l-m mtt Întn n zt
Popii noşt mşi n vo m f nmi oidnti ş m
întm noi Ei vo fi moşntoii li Confis li o Zi În
şi m În  vo fi moştnioii i So Pon şi
Poin i i Gtm ddh d şi i i IsiDo şi i
li s Csto    
ei  împăăesc î îteme optimisml i Tyee
privind elitte ei sigre mi mă cosc tt tît de
mt c  e ideii de  demnstr itte oei Este
sperna me ca visee i mgiie înaintior notri dn
diferite ări i de ng timp r să se potă dvedi
foositoae cetăenior -zsei comităi pnete i re
prezentărlo lor despre eitte, fără de cre viitl nst,
c oenre, v fi tist
Lcl l cest mscrs m- făct să-mi d se ce
noocos m fst d exceen profesori, cle, stdeni i
prietei e  fiece dtre ei m învăt forte mlt că
mă smt fte it, toti, di pricin cmpite mee
inoe în mte privne, în speci în ce privete tdiiie
din Americ Ltiă i din Afric Mi-m dt sem că-mi
este aproape imposbi să citez nmee ttror ceo cre
m umnt C miă sînt de acor  Toyee cînd
 

EĂ 
m Esteumnt
o datoe Cpătă
miă sînt de acor
s ă mlmesc diJ Toyee cînd
Mchae est,
spne
editor că şefmnc de oress
la F otress viă şini cecetător
li enee Fl, însemnă că e
editor soct,
îpent
 i dcea f
ăet
ăztcmanscsl
pă  ap  mere
îninte de ami rele
f dat fvi
la tipa li
 cnoterii, limett de nenumărte lte ălei
Caol U dl, redactor de carte; cercetătorior me, ssteni  p ă e
şi[aor nenmărte
secretr, eter persone]
Chemery,"4effrey Kp avid Zarte,
Kren echs, Stephne se, Nthea McGee şi
Mth Morrow Vojecek pent  fi îmbnătăit şi ps în
ordine încrctele mele note; ş  J ne Mie Swnberg
Lw, Henry H Sgeno i to lto prieteni pent m
fi făct nmerose sgesti stistce e semene, trebie
sămi exprim o eoseită preire fă e cee pat persone
care  împăit împrenă c mine ăspneri dminstrtve
vreme e zece ni 1701 0  Universitte n Chicgo
torită devottei lor mnci e echipă,  fost cpi sămi
contin cercetăile, n prlel c ntoirie strtive
i e nvăănt A, c n pr sănt e recno
tină, oesc să e ec lor cest vol
 

trodcer

in corectitdine faă de cititorii mei, voi escrie i

explica în acestă introdcere cîteva din cvintele-cheie i
ieilepivot cre  în acest volm o îsemnătate specială
N ă refer la intele străine care apar inevitabil în isc
ile espre traiiile neoccidentale, ci la termenii cnosi
care, acă sînt cosierai in iferite perspective, a cono
tai eosebite s oarec neoinite
1 n pril în mă voi referi la noinea e eligie"
N a itenia să investighez legitiitatea acesti concept,
dei îpătăesc ieea li Elae că este regetabil faptl că
n ispnem de n cvînt mai precis    1 ar in moent
ce n ave, sîntem obligai să folosi Sînt înclnat toi
să cre că termenl are o relevană limitată C să începe
c aceasta, este o cnveie occetală specifică e a îpăi
experiena mană, ca n cte pent pombei în-o sere
e compatimente semiatonome c sînt religia, filofia,
etica, estetica, cltra i politica Acest lc  fost foate
til, dcîn la rezltatl că li occientali cnsideră că
acest mo occidental de copatientare are o valabilitate
niversală, nmai pent că n lea fost prezentate alte
oalităi e a discene experiena mană tem sblinia
că, prettindeni, fiinele ane trăiesc i respiră n îtro
 

NTODUCEE 3

itre cee ce Occil osideră drept rligi şi sitza

serie e domenii divizate premoitică
religie-culră-societte-orie cellele,ci  propria
cul lor
acestei
lme compactă
siteze, rlgijocă
n felmultiple
de sinteză a ceeaeacecostiti
rolu: convenitriţi
occi
dentală numete religie, cltră, societate i orine politică
spitlă
ea suacesti
lngl eclezistică (eseasensibili
volm sînte îţeleasăla  modialectică
relai geşit a
sigra trăsătură a "rligiei); seeşte ret lit ivizibil
 pet elemetele isparate le vei şi al lumii; ea defi
eşte, a aget de iţe metfzică, purile i ieure or
realităţ, icluzîd şi realitatea ultă; şi, a atare acordă o
legitimtate cosmică sitezei relgie-ltură-societate-ordie
 politică. Nu o resge folosrea termeului di pca
abigităţi sale. Mai curîd, vi lărgi otaţa ui,
accetî relaţia dialectică existet tre ceea ce a fost co
siderat î Ocidet dret "religie ş actla steză cu dfe
ite coartiete, imtd coea occidetală, o siteză
ae ae toate aacteisticle uui îtreg omact.
   doea d,  acest vou ard o ateţe deseită
eor două elemete  uu  procesul ost e
gîdre, celălalt reigia a atae  feae avd "două laturi
egate ître ele Cee două lat ae rocsuui ostu de
gîre sît evidete di erspetia autobogrfică şi
bigrafcă Fără îdoială, fiece se oaşte pe sie mi bie
det î cuoaşte elălalt, ce puţi î iteror, de ude ior
taţa şi legitmitatea autobografei ca ge Ceea ce umi
oi creiţă, sau declaraţ regioase, se bazeză adesea e u
 ia iterir ce priveşte diăt exereţa reigiosă a
 ropriei comutăţi Di puct e vedere autobografc,
Gerus v er eeuw aea detate cîd afrma
"omnitt n t v ft i dt;  dpind n d n
sntimnt  d o imţi i d Inonştint N  nvoi 
fi întmit p onving dşi  t t o vidnţ; n
dvnim mmbi  i i îi pţinm
 

 I CUTE UT

cldvnim
oloitmmbi
 cst ivolm
i îi pţinm
Est in toi să minim
m  spus
D otă
păte, Siroaei
mulţi Hmilton ib
au ost (ăarope
exuş n mă nel că,
î exclu
 penu ci in fr lui islamul ete o religie a mulma
sitate eclarţor relgioase autobografce, cu rezulttul că
nilor  pnt mulmni islmul st o religie  aeă
e se smt
lui Snteliiştiţi
convns căfaţă de astfe
cei de perspectie
obsţi poat i bografce ca
ătă spre
oricre religie Veerile elor in ră espre lt tradiţii,
»prsectiele biogric, osonnt sau nu sînt extrem
e semifictie, eşi ele nt necesrmnte oarte ifete de
 eerile utobiografice le celor dinăun n legătură cu
asta, unii oameni  uînd exmplul uor politicieni şi
 te de cinema cre îi scriu autobiogrfiile cu ajutol
 unor "ngri atraşi e biografie  se agaţă astăzi de se
rnţa greită e a omologa aceste două perspectie iferite
Prcepţia autoiogrfică a propei taiţii reigioase sau
culturle auce adesea după sine acceptrea necritică a circu
lrităţii autolegitizate a tradiţiei respectie A moştenit
cu toţii nu nuai imbajl nost, dar şi o ulţie de o
ţiuni "absolut evidnte despre advăr, justiţie, logică şi
 aoare. stfel, de obici o persoană şi percee viaţa şi
traiţia dtro perspectivă autobografică, ar, dn păcate,
tine să adă şi tradiţiile altor pesoane din aceeaşi perspec
ti atobiografică, aşa cum adesa s-a eonstrat î relaţe
nostre interreligioase, interlturle şi internaţionale 
 planul mental autobiogafic există iplicit un fel de prisă
mentlă cre integrează ideile pe care le re o persoană dspre
tret rezent şi viitr Pe de ltă pate, cei in exterior 
chiar cn folosesc decaraţiie autobiografice ae celor din
iterior pent scu bigrafice care să elueze religia sau
cutura  exercită prnciiul slectivităţi şi discrimiări,
 potrivit prismei lr mentale
3  al reilea  de cele două ltri le procesuli nost
de gdire, autobiogrfică şi biograică, st legate cele ouă
 

NTODUC 5

Uul d exemplle cele ma drmatce l cest sţ

latri le religiei
relos cu două seicaţia
tăşu este eiczul
"terioră şi smnificaţia
udasmulu lestc,
ei "eterioă , comune diferitelor raiţii religioase.
aăt  pţ te de îceputl ere reşte est fapt Ce mai
multe
  religii ma
f dstt recunosc
p lg istenţ
î prsul ltor religii. Purlitatea
prezelu volum. Nu
religiilor necesită şi auce o neînoielnică dublă
sît u expe c î udasm, c î std mdtraeee, orietare
dr sît tgat de eforrle evrelor eleşt care oau să-ş
trasmtă declarţa autobografă prd îţelesl regos
ter l udasmulu uor eevre d uct de edere bo
grfc, pr teredu lb geceşt ş a uor odele de
gîdre eestce Probabl că evre eeşt -au dat seama
că îtreprderea lor u putea f e del îcuuată de
suces Dar î ceastă ume medteraeaă pluralstă d
 uct de vedere relgos, e doreau ca eevre să îţelegă
teva aspecte ae llor rcale ae credţe or moo
teste sau, ma be zs, ale oo-Yavsulu P de ată
 ate, eevre care u uteau ătde "îţelesu teror
al rege ereeşt îţeegeau, cel uţ d uct de vedere
ografc, "îţeesul exteor al udasuu î terme de
"patcularsm ooatrstc, c u accet seca pe o
aume dvtate î cotext "mooate (acceptarea m
multor dtăţ, fecare adoată de dferte gpur ca
dvtate supremă) Treue să adaug, tre parateze, că
 îceputrle creştsulu afrmă  ee o dubă oretare 
ootesmul ca "semfcaţe terară ş moatra ca
"sefcaţe exteroară  atît de eocet afrmată de
apostolu Pael care a îdăzt să suă "căc deş exstă
aşazş dumeze fe î cer, fe pe ăît  precum ş sît
dumeze mulţ ş do mul  totş, et o este u
sgu Dumezeu .. ş u sgur Dm, Isus rstos .. "3
Trageda de a aea o sgură relge teeată a fost cea
care a făcut d creşt europe şte mooteşt cţoal
u eapărat elgoş), care au îceut să oereze ua cu
 

6 I CUTE UT

t  în o lorlalţi nu num pnt  mnifi

afra lor autobografcă,
ci intrioă a semfcaţe
 rlii lor creşte
 lt ct teroare,
lu  i ca
greşt îdmaţ de crcularttea autlegtmzată, comuă
at D exeplu smificţi inrio  tri cre
tradţlor relgoase
tin conră Apo, erpt
ibli ebrcă sau hiul
covstmnt
sgr că,retin
orce
ar
cafa, aceastăternul
prgătt afrmţe teue
pent să Testmnt
Noul fe î mod obectv
Orim
acstă semniicaţi intrioară, p cre crştiii o airmă
din puct de veer autobiogrfic, nu schimbă în nici n fel
şi nici u inlieaă fatu că Biblia ebraică rămîne noa
tivă' aică siptura sacră a trdiţiei evreişti
4. Legătura intre ouă eeete u ouă laturi legate
 între ele (procesul ostu de gînire i religia ca tare) şi
siteza religieculturăsoietate-ordi politic a fost îtot
deaua încîlcită, neamentată şi ambiă. Ea  fost aesea
eformată e iferiţi fatori care iclud persctie bine
intenţioate ar rost costite şi interpretări unilateral
sau exagrte ale religiei Cu acest luc în minte, trebuie să
reveem şi să copară e scut ceea ce s-a petrecut în
Europa medieal şi î merica de l începuturi
Foma euopeaă edieală a sintezei reigie-cutură
societate-orine olitică a fost numită cous Chrtnum
legitimată stfel cosic e reştiătate, religia Imperiuui
romn Europa a ezvoltat î iterior trei mari instituţii 
1 serdotium biserica) ) imperium (stal) şi 3) studium
uniersitatea)  cae în ee di urmă u deenit trei
istiţii riale, afate în concurenţă De exelu cofictele
ditre papalitate, simboul aceui sacerdotium şi troul
imperial, întpare a ui imperium sît legendare Cum re
foratrii rtestţi isistau aupra valiităţii evediăi
or adeălui i studium reedicări foate deosebite de
cele din sacerdotium ar u mai pţin adevărate în ordiea
lor distinctă Roma ruea ed monopolul asupra celui
magisterium autoritate profesrală) care se referea la
 

TODUCEE 7

t olosmul uropn ct  mnl ntţÎon

aevăr, credinţă şi etică. Bineînţeles, studium chi şi în re
crn  ost asocr  unori  colaborr r es
gatele iberice, bastioul Contrreformei, s-a alturat repee
ntgon  ntre presun nonlst (nţal  Spn
ui imperium fiind
ş Pougl r maaoi implicat
zu  n di
ţplin
inîn naţioalismul
Europ inls
c se năştea. Din unct de eere istoric, cea ce  stimulat
cele protstat  o cretntte orientată  mult către
iternonalsm. n-o vizune retrospectiă, ulte n
rivtle ce au eistat ître nstituţie medieale uropene
sau dezoltat in reencile procatre e conflcte
dintre serdotium ş imerium aîouă ssţinu-şi
 erogatvele prin  autobiografice cu privre la sem
ificaţiile lr interioe Pe de altă pate, studium  încerca
să menţină un echilib într cele doă senificţ le lui
interor  "exterior , fiind astfel pis ntre cele ouă
 uterce institui.  faza lu tipurie, misionarismu
inteaţÎonal creştin  jucat un rol secundar n trasplantara
formelor iberice ale sitezei religie-ltră-societate-ordne
 litcă în umea neoccidentală Aceasta se dator în mare
 pat aş-numitelor ssteme de atronato (patronaj) ce
funcţionu între Roma şi regatele iberice (Spana şi Pou
galia) Ma tîrziu, misionari protestn, sub influenţa pi
tismului continental şi a eanghelismuu englez, au afirmt
idepedenţa creştătăţii faţ de sitza religie-cultură
scietate-ore politcă d Europa postedievală.
n America din primii e i de existenţă, omeni pri
 eu ordinea politic (ceea ce era î Eurpa meieală ime
rium regia (domeiu lui sacerdotium şi educaţa şi
cultra (domeniul lui studium nu ca pe nişte caracterstii,
iae şi în copetiţie, ae eţi, c c e işte dimesiuni
reciroc ependte ale unei singure vieţ, rvit ca un
 îtreg care ş-a prit îndreptăţirea de a "Provideţă Eu
ropenii in Evul Mediu ceptu princpiul ierarhic cre
stătea la baza sintezi religie-cultură-societate-orine pol
 

8 I CUT UT

să meţiă
tică, u chlib
cosend că toattr prsiuea
lcrie din sceetă
iaţă eau dari
iţii
 politic
 eite emicarea
sus, fie căescetă
era vorba e
religiei i aborare
puteea politică eorizo
mî
tală  cţiei i clrii î scopul itesificării
tuirea pri religie sau e alorle cutrae Dar americanicelor tri
ecesită
din primelealetimpur
vieţii  morlitte
rspingeu î iţa ierric
princiiul politicşelavie î
încercau
rligie i itute-cuoatere î sfera culturală Este e l sie
 îţeles că fiecare grup evreiesc sau creşti i America
celor tmpur aspira să iă propria sa ersiue espre
mîtuire Da steza religie-cultură-societaterie oli
tică ce se pucea let î erica acelor vremu ea
 preocupată atît e buăstarea spirială a iivzilor, ît şi e
stcturile socale şi olitice ale uei buăstări gerale a
cetăţeio ei ceastă ubă preocupare ia făt pe ameri
cii aceli eoi să accepte atît pluralismul religios, ct şi
libetatea eligioasă ca temelie a tieri lor republici Datrită
experieţei, aericaii i eoca tipurie şi-au ezoltat o
siteză ropre espre semificaţia "iterioară şi cea "exte
rioară a religiei "Moolatria, coform cărei fiecare gp
acceptă o vitate suremă, tii î mo tacit că celelalte
guri reeau î roprile lor iviităţ autoriza gpurile
religioase i Aerica timpurie să se coformeze vtuţi ci
 vle a libetăţii relgioase
Pute csiea o iroie faptul că priciiul e libetate
religioasă u era îţeles sau aecvat ssţiut e maoitatea
ouătorio clericali reştii şi evrei Această soluţie ame
riaă ouă v uralismu eligios a fost resisă 
upă Revoluţie  aoae uai e către iferitele
guri religioase i Statele Uite Pi urmare, ulte er
soae creioase, e la u mare umăr e imigraţi pîă la
ei are creeau îtro reaştere  religiei, erau î pricipiu
e acor c atreigioşii î afirau o sigură semificaţie
 

TODUCEE 9

a»trioă«
rligiei, fie cea
religiei crcfiesăcea
"terioară, erichez  Amica
"exterioară Fiecre
orc religios
gp rmă  smbou
aspira creţe imic
să-şi îtemeieze obiciur reliose,
lui Americă oî
uml
form cepţiei itre
semificaţia stt şi biseră
"iteriară a propriei sale traiţii
5.
Oricum,
olul eghlismuli su al misu  reigia co
temporăatieigioşii,
a eet oare cuoşteau
problemă umai semificaţia
ezbătută cu asiue
Acast se toreză faplu că rigia cretiă, care, 
secolul l XVI-e a ds î cotur o tsă aţue de
msorsm î lume eoccietlă pre a-ş  perdut mult
 elul vghec după sfş ceu d-l dolea războ
moil Lgat de eztrsul tot mai mre l creştismu
lu fţă e msioisul iteraţiol este ş mste ue
 preocări buşte, ar foate sistte, mai ales prtre
creşti occetl, faţă de daogu terregios Near
 putea fi e folos selectarea îtoa probeme ma îcîlcte cu
care se cofută eaghesmul ş dilogul dte reg
Ce mai autetce reigi sît îcate către msoars,
dat fid că ele sît pătse de u so de redszţe
 pet imperalsm Aceasta u îseamă că fecare relge
 îcearcă să dome popoarele ce au u lt fdamet rel
gios (eş acest luc s- îtîmplat) Dar fecare rege îş
efiete elurile ş tpurle de relitte, cluzîd ş real
ttea utmă, ceea ce ă ca ş str ue ord cosmce,
socile  umae, acă steza rgi-cltură-socetate
ore poitcă ă ş ce ai uversală coceţe este de
obce corată î perspecta specială a ue eg, luc
cr de obce u dă  o posbltate de opţue, c u o
 perspetivă asupra opoareor  lte tradiţi, d puctu de
 eere ropru-zs crcuar atoegitizat
U exemplu clar al acestu sprt misoar a fost regee
bust ka, di Idia secolulu al III-lea a Chr Duă
 părere lu Sr Charles Eot, Aoka u a fost atît u
 îpăat cucerc, ît u hescop cu o putere temoraă
 

20  CUTRE UNT

A  o n mplu n sm po  ăs 

excepţioală
Evnh l4L,  zuăv o un  l Cstos
C Aoka
 p ml Emus
fost lumat e adeăl
măusn- busmuui,
nţ l a
unu săn
deet
 upăum îfăcărt msioar, s-
spun Evnhl trmţîdu-ş mesagr
oved   h Isus
religio
un msono n- vu în nl un şipu
î lte ăţ le se î Oretul Mlocu î
los  l m mul or, donl  pptl el
os  ost tnsms  părţ l snz totae l
luă-sotton polcă d p o obtă pe cellă.
sul cvtăţ unu msonr onsă în ce că ev
 pon los su sptul s tnsms  l o stză l
sensbl uno omn tăd în ob le snez
Ctnsmul tmpuu, dezolînu-s înt-o lume
mdtnă pluastă e connt  dubl s ont
 monotsmul c "semnfcţe ntoă  moolt 
"semnfţ exteoă. îd cetnsmul  ent el
 nstuţonlztă  Imeulu omn bsnţ uno 
l vle  făut c cest să se oenteze totu în mod
udt ăt semfcţ nteroă Astă shmbre de
oent  oncs  ţune cetsmulu d  chzţo
n obu cu o oete căte lume d  h dacă dn
 punt d vd tolo  ltu ţn modul de înd
oentt ăt lum elltă  cel shtoloc Aestă tăsă
uă xtă p lum de c den  m ntută în s
olul l VII -le o dtă cu dce slmulu el  lum
e  ar exceence Flozofc  teolo, Euop eştnă
m ls Pnnsul becă  poftt d svnţ musulma
Totu cometţ îneuntă dt cus Christianum 
cus Ismicum  î omerţ, ca  în ţunl mlte 
m est  exemlfctă în Cde  făt pe cet
uopn xtem de potn fţă d slm peum  faţă
 lt l necete Astl, ctn uopn u espns
tudne mlo cetn ţă de necşn cet dn
 

NTRODUCERE 2

lumş ş sp în lum   u os pzn ep

 umă nmfnd pţ c toăş d dm pn cre
 pon vn ştn (nţl în Pnnsul bică m
Cstos î ote ăt edncoşlo nu s   nec
tîu ş
dno în l părţ
tăesc l Euopi
în îue, buniu
d ăst sz porvte
 f cţ, lumnţ
 pn  us
 explotţ. olonlsmul
O dtă e cest şmănunh
pn  pon foml
d înţleun
nomnos  msonsm  pes măr
Cşinsmul  ş l lii l lum  vu înotun
o num tvtte msonă, upă m s pot onstta în
luărl ştnilo nestoieni su în unl oin reliiose
omno-tol. D pţi eintă, bin oniztă ş
insinuntă  tvtăţlo msionr unvsle  oncis u
ezint tpttă  celu cus Chrstnum sub im
 tul Rnşter ş l Refome Ast u fost umte, l
îndul lo de evolţ ştinţifică ş e iţ ţonlsmu
lui. Astfel, în cee ce veşte cele tre insttuţii meievale
sacerdotium (bsec) a fost îărţt între bsec ală,
susţinută e Contefoă şi otestnţ; imerium (sl)
a fost susţnut nu e u impeiu totcuinzător ci e u
numă  mbiţose nţiuni-stte moene; studium a
sufeit şi l tsfoăi întcît donţ trţonlă a
metfizi ş toloie  cet lol difeitlo sciplne c
emc nepenente c nu ma einu pnt  se
 ustifc  conceptul e intte. Duă căre foăeţei
sulmane n Gn în înle frţelor ceştine, în 14
ictoros Spn ş ictorioas Poule mîdouă
susţinătore eotte l bisericii pple u les popi lor
cle colonlă  Spni urmîn umul lui olumb către
cele ouă Amc (şi în cele in umă spe Filpine prin
Mexic) în vm c Pouli  umt mul ocenului pe
l Cul Bun Seanţe către Ini, escopeit m înainte
de Vsco  Gm. Amînouă uenl u fost  co să
enţnă mson ş insttuţii biserieşti în rspectele lo
 

22 N CĂUTRE UNTĂ 

ntă  potivt
colon pnsn
 olonl  loc
sstmul ptonl dn în
Pnnl
schmb,b
le
ă ş  os ssnt onds ş spvht d totă
ăa pl  şi sun păee în tbul loase
vl
tît O
ldă
lo popi cît şipozţ
 dlnl le Romei. Aşdr pomul
condăo m
 Pnnl
sionlo ctol 
bc n bl pste măi
olonl  îceput
ptt  o lpte
n scoll nte-
XVII-l
alt put uopn lsv nţn potstnt ş- n
pt popl lo ctvăţ colonl Gvl cesto
 pt olonl tz  lt foel d sntză 
lă-sot -odn poltcă d "el d ntu
seclztă de [act ş n eu ntest d pol
cştn  msons Ce ce  lătt soctăţ so
ne ndependnt d uvnele colonl ct ş d bscle
ceştn exstent n Euop n pnt  convt po
 poel noccdntle l "evnhel pă  cştnătăţ
(otestn)  fos petşt de e cotnnt ş vnhelşt
enlez mhnţ c eau dn cn stuţ sclzte 
bseclo euopne. u tul, utotăţl colonle, ce
dtestsă l ncput unc sonlo cştn, ş so
n ce seseă ş e exte de ctc fţă d "oc ele
de nte seulaztă u fău copos ptce
 n va n jto al, n scl n c c pşt
cttăţle dcţonl ş flntopce Fţel ş ssle
cobnte le colonlsul ş ale sn cştn ne
sl  exectt o nflueţă extodnaă, ducnd la sfştl
secollu l XIX-le, l schbă socle, oltce econoce
ull ş eos n ulte ăţ l l noccdntle.
Rtospctv pvnd devne lped că so occ
dental dn peod odenă ş supstt ndeen
denţ fţă d olonals De seene, e n  elzt că
esjl lo, bzt nţl pe f tobofcă 
"senfcţ ntoe  făă nc n fl d nţă l
contpond  "xteoă  n constt o pnt de
 

NTRODUCERE 23

 îbărl
lăă pentl cr popoele
ăspud cştul
dn l  sor uop
noccdntlă n
u tdţ
lăă c să smtă
cst oilo
Tllch ortodtă
 sblnt prop ă "n
lor vu
ste n
luc  ot rlosă
dspnmpont obşuită(drpă
că  [necştn] pop
sns ăspnsl
exlusivnăt
cştn »smcţ
cltt iteroă
l de răuns  hr
ca ş u ştptă
.  n p
 f ps
foşti ş să dopt utobof lo sprulă (euo
 ă)  p pop lo utobofe spruală (ocide
tă) (U cşt di lume occdtală tcuţi e
cuîd l şism fid comlet îcojuţ d lte reli
trdţole, u oblţi să lute cu poblem ortăio
relios plulst ş, î cele d urmă să juă l pori
lo oietr dulstă  iterioă ş xteoă  fţă
d rele) Ce m dicolă dmesue  cţui msoa
lo  fost îdr omatcă  cîo dt  l ăor se
imetlsm bi teţot d excesi, - făt să creadă
că ceşti ceşt di ţăile eoccdetle tebue să deiă
coii fdele le crştlo occidel, su difereţă
dte e fd dor culoe ielii Probbil că ş-u dus
mit că, ş cm vechle comutăţi ebce u păt sub
fo uei coeţ (kahal de diferte pur trbale,
comutte creştă tmpuie s cosidert ş e c fd o
ekkles (termeul recesc pet kahal d dfte emur
(ethna cu td cocepţi despre iţă ş tmpemete
deosebte. Chir ş î zlel oastre xstă om cr u
tedţa să cdă că eli este u fel de cu c t ceeş
 prăură rliiosă, făă deoseb de culuă su d ţră
6 ulţi dtr ce cre u suviet celu d-l doilea
războ modil sît t să dmtă că, î mult părţi le
lumi eoccdtl reme cololsmulu occdetl s-
 îchet. Totuşi sîtm dezoietţi d c ciudtei
coicdţ dt sfîştul coloilsmulu occidetl per
dee remrcblă  stiuletulu pet misorsm 
 

2 N CUTRE UN TA

tel de evane
ceşătăţ ites
ş ştptul oent ce spcl
 î ăim am în pe
l crştilo
oada ialoulu
occidtl  pt pretenec
dloul ceată orulă
teeliios. Uexcuivită
cceptă că
ie miionarim,
secolul
ie ialo) triite  mesaj fal ceorlalte
reli l enul
XIX-l că ieea
fost poc msoismulu
e »lo ete ooităcşt D
în copuri
tot e sublză
publicitare pentcă aucmua
m  l modăncercării
eşecul să s vobscă
istoice de u
a mi
ionarilor de ai apropia pe ceilalţi de bisericile occidentale
cet fel de discue liberă epre semificaia dialoului
ace adesea ca adereni la alte credine ă se întrebe dacă nu
mva "sînt seduşi cu ubtilitate de o nouă formă de colo-
nialism teoloic, depae de ideall uni «dialo între eali,
aşa cum a fost el anunţat, şi întrun anume fel mult mai de
preferat zelului franc al miionarilor de a conveti, cu cae îi
obişnuise creştinătatea 'e? Dialoul nu înlocieşte misiona-
risml amîndouă sînt expresia unei reliii autentice Toate
reliiile, inclusiv creştinismul, trebuie să cadă de acord cu
acea cincident  sitrum n ultimii ani, sau scris multe
căi şi articole în imbile occidentale de către teoloii creştini
despre sbiectul dialouui interreliios nele au dat im-
presia reşită că obiectivul pricipal al dilouui este acela
de a reexamina şi reformula teoloic soteriooia creştină şi
Cristoloia ceastă imresie ia făct pe aderenii la lte
credine să acuze creştinismul că are o ăere mult prea mă-
ulitoare despre propriai impotanţă Dialoul trebuie săi
timuleze pe creştini, ca şi pe alte persoane reiioae, să îşi
reconsidere resrsele teoloice şi fiozofice, dar scopul
dialoului  trebuie ă se sfîrşească aici. Creştinismul
trebuie, mai îtîi de toate, săşi reăeacă duba orientare
reliioasă de a începutri  semnificaia "interioaă şi cea
" exterio ară  Simla dependenă de afirmaea autobiorafică
a "semnficaţiei interioare a creştinismuli, sau a oricăei alte
credinţe, nu este o atitudine acceptabiă pentu un autentic
dialo interreiio
 

TRODUCERE 5

lume nii recentă

Tendina interlocutori necreştinideaia subinia
a creştnismului acetui impoanţa
dialo înt
uimiţi de inteeliios,
dialoului lipa e leăură intremnimaizează
chia dacă creştii occientali
orientareaşi
membrii
lui »bisericilor
istorică spre mai ere,
acunea adică bisericie
misionarilor, a fost creştine
rimită din
în
lumea neccidentală utobioafia spirituală a acetor
eneral favorabil de putătorii de cuvînt ai ator reliii din
membri ai unor biserici mai tinere suferă influenţa atît a
tradiţiei creştine cît şi a reliiilor tradionale necreştine care
den roluri imoante în sinteza reiieculturăsocietate-
ordine oitică în care au năst membrii acestor biserici
mai inere ulţi u făt,la scară mică, experienţa impor
tanţei dialourilor reliioae Ca urmare, ei au impoante
intuiţii de oferit unor dialouri interreiioase mai ample
Dar, la acest punct, teoloii creştini occidenai  simţit că
numai ei sînt paznicii şi reprezentanţii îndreptăţiţi ai moş
tenirii creşine Ei îi privesc pe creştinii din bisericile mai
tinere ca pe nişte copii palide ale realizărilor lr occidentale,
neavînd nici un fel de contribuţie a dialo Din erspectiva
nor tradiţii reiioase necreştine, ese tot tît de confuz şi
comple de inferioritate al creştinilor din biserica mai
tînără care încă mai urmază servil remarcie nor înditori
occidenali ca ah, Tilich, Rahner şi Pannenber, fără a
critica tradiţia creştină occidentală din erspeciv propriilor
lor experienţe autobiorafice
Cum ne proiem de fîrşitul secolului al XXlea, putem
vedea amploarea problemelor reiioase, culturle, ociale,
economice, politice şi militare care ne sta în faţ, în special
acelea provocate de redefinirea randioasă a demnităţii,
valorii şi ibeăţii persoanei umane  nucle al oricărei
conceţii viitoare despre unitatea omenirii Dialourie
interreliioase şi interclturale sînt cele mai semnificative şi
mai necesare acţiuni pet viitol nost Concetele depre
demnitate, valoare şi libeate nu pot fi reformulate numai
pe baza noţiunior Occidentului Cei care cred în dialo
 

6 N CĂUTRE UNTĂ

occidetali
rebuie să în nirea,
renunţe la terra
iuzia fericită, şidarreliiile
falsă, călumii
modul neocci-
occi
entale
dental îşi consieră
provincial de încă
stcturaremetodele drept
 exerienţei nepărtinitoare
(chiar ştiinifice), obiective şi neutre, în vremeumane este, în
ce neocciden
mod leobiectiv,
talii doveditînşicirculatatea
văd ancorate că el ete cadl comun de referinţă
autoleitimizată a sin-
cel mai adecvat pent un dialo viitor Chiar
tezei occidentale modee reliiecurăsocietateorine şi eciaiştii
politică. "Caoaele de dialo care ar putea să îndreptă-
ească atît îeleerea eoccidentală, cît şi cea occidentală
faă de îneleerea umană nu au fost încă eaborate. cesta
este punc evraic al timpurilor nastre şi de aic apare
inevitabla provocare solemnă adresată ouă ror, oriunde
am trăi et aii care vor veni.
 

CAPTOLUL 

O concepţie dpre unitate

 dorină ersistentă a lumii divizte de stăzi este aceea

de a vedea o umanitate unificată Dea lunul istoriei ome
nirii, nici etnocentriştii, nici bioii nu şiau pus veodată în
mod serios întrebarea dacă omenirea este una şi aceeaşi, în
ofida diferenelor de imbaj, cultură şi eliie rheooii şi
etnoloii pot să nu fie de acord asupra momentuli cînd a
a  omo   en da înt  oi de aod  ate
iee neai omenes ea, e n d ct de
vedere fizic, o sinură specie
Cum elicăm anci şi m îneleem semnificaia împăr-
irii omenirii  diferite rupări etnice, stice, clale şi
eioase? ceast este una din cele mai detante întrebări
c cre m fost confntaÎ dea lunul impior nceînd
c secolul al XVIII ea, specialiştii d difeite discipine au
cercetat oriinie arei, reliiei şi ae moaei, et a men-
iona doar cîteva. Ei au afirmat că lucrie a fost odinioară
mlt mai pin compicte decît sîn stăzi, încercînd stfel
să aună, de exemlu, la forma cea mai simpă a reiiei
Ştim acm, oşi, că aceste căutări u o nară meafizică şi
că soluile oferite de ele vor reflecta, în cee din urmă, ve-
derile proprii ale ntopoiei. şadar, văzînd, îprenă cu
 

8 N CTRE UNTŢ

personă
Emile potenl
Durheim şi reliioasă
Karl , ( hom
în o religiosus)
fiina omenească înseană
în primulcă
ne încipuim
rînd un că oriinile
inventator de reliiei sînt
instmente (homo
aceleşi cuînseamnă
[aber
oriinile
neamuli omenesc
că punem emnul ealiăii între oriinile omenirii şi orii-
nie tehnoloiei La fel, considerîn că fiina umană este o
 CU
n pofida nenuăatelor teorii de prestii, nu avem nici
o modaliate de a cnoaşte felul în ce primii noşti stră
moşi se vedeu pe ei înşişi, cm vedeau vi şi umea lor
Punînd însă lolală fatele evidente din diferite disciine
 reoloie, ntropoloie fizică şi culrală, fiooie, aă,
istorie şi istoria reliior  putem dedce  aceste oore
două tendine diametr opuse: sttornicire şi miria Cei
veci îşi consideru săşile, fie că ele er dăpostri în
stîncă, peşteri s păduri, c mi in toto nde toe ctivită-
ie eru îndrepte căte sbzistenă, c e cuvinte cee
re rnei, pescil şi vînătoe Tote ctivităie clice
su ice se îmbin pent  form un sinur şi nifict
tot, numit viă
Gerds vn der eew, cnosl svnt olndez, 
ers pînă coo încît  t spune că între ă şi reiie sr
fi putut ne semnu eităii "Cîntecl er ăcine
dram er n spectco divin dns er clt 1 Vi raică
comnită era, dr, n ct reiios înrun nives reli
ios entol e, Jcim Wac, presuune şi e că, de
l cel i ic nive fiinele ne veu impsul reiios
de  crede i de  do, recm şi impsl inteect de 
înelee Picrie reistorice descoperite în sdu Frnei i
în Spnia ne rtă că iii noştri strămoşi încerc că des
cifreze, din locinee lor priitive, senfic viei şi  u 3
Juxtpsă cesei tendine de  se sbii e tendin
 

 CONCEŢE DESRE UNTTE 9

de Nord,
către merica
mişcre Centralădesea
şi mirare, şi merica de Suddeaurnă
în căutre miratmai
din
Erasiaşi traversînd
mltă de o climă poduri
mi de heaă
bnă i Insulele
Speciliştii prespnleutiene.
că,sia
în
Diferite alte triburi cutreierau şi ele steele Eurasiei,
rmă c doăzeci de ii pînă la treizeci şi cinci de mii de
mediteraneană
ni, şi sia de nordest,
srăoşii mericnilor băştinşi precum
(indienii)şidin
insulele
meicdin
Oceaia m cinci mii de ani, strămoşii modernior euro-
eni, iranieni şi hinduşi, adică indoeuroenii, a început să
mireze din stepele din nrdu  ării Nere nii sau în
dreptat către ves Europei şi către nod, spre Scandinavia
şi Irada,  vreme ce a au pot căe sud, sre Ira şi, 
cele din urmă, spre India. Se presupne că năvălitoi indo-
eropeni a as  nordvestl Indiei căe anu  a. 
disocînd poaia indienă a peninsei indiene şa c
anmite asecte din ctl rsuli din Sibeia arctică a de
veni cnoscte or neamri atît de îndeărtae cum erau
lapii [în Finlanda], e de o are, şi indienii micmac di es
mericii, pe de ata, to aa au fost transatae, de către
această miraie a ooareor, ractici ctice i credie î
ale pări ae lmii
Occident moden, î eforl să de a îneee exe
iena maă atî a tecti îndepărat cî i a ooaeor
neoccidentale, aşază viaa pe cateorii seaate, cm sîn
arta, reiia, morala, oitica şi economia Da abia acm în-
cepem să ne dăm seama că este imposibi să cnoşti, prin
aceste cateorii, cm îi diriau trebile comnale, erso-
nale şi reliioase cleătorii de hraă, vînăorii şi pescarii
Să examinăm ac civiizaiie timprii.

ZAŢE TMPR
ricltra şi ceterea vitelor sa dezvotat c aoape
 de ani a Chr e atol iranian, arcîd încetl
 

30  CAUTR UTA

EptCreta
revoluiei care na
a Cinaproducerea
asiura merica Centrală
hranei, e la
dcînd şi ale-
satee
tna
care oate
îşi czae
asiura sinueerau
ceeautouciente
necesare aică
traili erau
Pria ora-
mare
zate produceau
civiizaie a apăt tot
în ce
le era necear
ai 35 veii
a şi erau
Chr. în leate
bazinl
între ele înalciua
auvionar apului că 
esopotamiei puteau i împăte
rmat în ierte
alte civiizaii în
cultur ş ubcultur clae ocale tratcate oraşe ş ăr
ntruct cultrle prmare depindeau  prmul rînd de
modul de nire mitic, acete civlizaii aueau la u aume
rad de logos au de raţoalitate Mute admiteau exiteţa
unui alt domenu al realtăi, ciar dacă mai dovedeau a avea
un rad marcat de conzie î apectele teoretce practice ş
ocoloice ale relie pămînteşti Cea ma mpoată carac-
teritică a reiie lor era afirmarea exiteei une ordii co-
mice felurit cunotă  şi foate diferit îneleaă  cum
erau Maat emi ta şi Dao St leată de problema
ordiii comice era îeleerea idividuu a natrii ale şi a
detiului ău Din acete îeeeri diferite au apăt deoe-
birile ditre tradiile reliioae Vom exama acum mediu
cultral di Meopotamia, Eipt, dia şi Cia

MESOOTAA
Cviizaţia meopotamiană a fot puctul centra a civi
izailor timpurii care iau urmat, adică cele di eria,
Grecia şi Paletna Năcută î vaea ditre apee Tilui şi
ale Eufratului ea cupridea teritoriu pe care e află atăzi
rau şezările omeeşti di această arie datează cu apro
ximaţie di au 0 a Cr, dar civiizaia meopotamiaă
ropriuziă a apăt î ju auui 35 a. Cr aducîd
cu ea ivetarea crieri şi ridicarea oraşelor pe aria ocuită
de smeei cojurată de eria, Turci aetia şi abia
eopotamia a fot eibilă faţă de acete cuturi şi pe
 

 COCŢ D SR UTT 3

şi geate
parcuru de admnstratorii
itoriei, lor uma
a fot ilueţată de ele era
Duăcondse
Torildde
J rege călăuzit
acobe, de »împutrnicitl
vecii meopotamiei execut,
vedeau ca săcaspnem
uiverul pe u
aşa uvera
tat al adu zelordeşadar
verat ca pate
o aduare de zeia comutăcosmic
Statl aţioal, for-
codse
mat de oinţeleprorietăi
di oraşetate uite al puterilor
ale uor zeidi,
bie comitatea
deteiaţi
ăînească ra considerată sacră
sootamia a ăsat o moştire miologcă bogată, i
zîd mi crai al ui Ema Esh, ara mur
 căr Ghgameş ş gda u arduk, zu Bablolui
Vchi msopotami răiau foa aproa  dinităil
or Obsrîn mişcara plalor de pldă  căutau 
oţ urmărd u scop ş îpld u ac Aşa m 
mşt J acobse, msootamaul u cra îro lum
rbrară
El cerea ca aceasta să abă o bază moraă soidă Rău ş boaa,
atacue demonor nu ma sînt consderate pe nmpă
accdente  Aşada în moraa umană ş în vaore etce omu
găsse o untate de măsură u cae eaua pn de înfuurare pe
ze ş faptee lor.8
Popoare smitice, a cror lmb ra dfer d ca a su
mrior, şau cuat orocu  Msopotaa Gpul
smtc ra împrţÎt în mai multe subu gsce
Popor aada, asira ş babiloa apaa ramur
smtce stice ma chi, î rm ce ooarl braic, ara
mac, fca, srac ş topa apaau ramu stc
Acs ooare au rosprat sub rg akkada Sargo ş
otu acsua, NaramS,  c mpru s îda
d Prsia ctrală a Meditra ş d a Arba d ords
îă a mu Taus Spîira akkadia a fos robabi
rstraă d gii di Caucaza car, a du or, au fos
 

32  CUTE UT

eele
cucer d ailoian
sumr ammurai
rorgazaţaCîd
ost un amosş leitor
alami amor
n geilamitar
au ajus pur,şi rge
 ecelent
amoritadministrator
ocupa cha Col li de
cea akka-
le areBablu
diaă o ciudată
sau asemănare cu legle
Babio; astfel de maiperioada
a îceput tîi alebabilo
erei-
lor istoria
a ech Mesopotamiei
(î ju aor are o stnsă
83 55 a egătră
Chr  istoria
echilor erei n timpl perioadei abiloiene echi trăia
acolo un popor nmit hai, un nume identic di pnct de
edere fontic  nmle hebre Mai mult părntel rei
lor aam a eit î Mesopotamia d Ur şi Hara După
cum spun cărţil ste ereişti aam a aut doi i Isaac
şi Ismal Isaac a contiuat lucrarea tatălui în mijlo erei
lor, î reme ce Ismal a dit strămoşul arabior Mai tîr
ziu, Iosif moştitol lui Iaco, a fost trimis î Egipt ude
descedţii lui au răms mai bie de pat sute d ai, pî
cînd au fost iberaţi de Mose Fiega crede că
 poesle patahale sînt perect compable Ître ee ofernd
uneo deta surprnzătoae espre sora eţ  Mesopo
tama î mpul celu e a II-ea mlenu a C De asemenea
ate pţ dn Vecul Testament reect o egur esenţaă at
cu mooga cît ş cu ege Mesopotame
Dinastiile asiriană şi neobabiIoniană. La scuă reme
după domia lui Hammurabi (mo î aul 750 a Chr,
graia d ord a Msopoamii a sufrit presiui di aa
difritelor triburi idoeurop Ul ditre acestea, hitii,
a iluţat puteic sopotamia datorită domiaţiei exer
cita de ei  cîmpia Aatoii proape tot atît de putrici
ct şi gipteii, hitiţii au czut  cle di urm sub asiri î
jul aului 00 a Chr
sirieii îşi a origia î aa d ordst a Coruui
Feil şi î muţii Krdstaului ş şi au luat umel d la
zitata aţională a regatlui lor, sur  timpul domiaţie
 

 COCŢ DSR UTT 33

îdul
hitite, rgele pe regelesubalit
asirian Ieh al Israellui. SamaeseraalChr
I (cca 3637 IIIlea
a
sa ttlat
clădit u mare snr regele
impr ptec,
datorită rege alşi nersului
războaielor comerţului
regele
Sb ără rial alatocratl
Samaesr puteicl
IIIlea (85884 di cele
a Chr, pat reu
pternica armată
ale lmi.  .  Urmaşii săi la domnie a fost zurpa de n
asiriaă a susiut campaii împotria Sirei şi Palesii,
are general TiglathPileser al cări descedent Tiglath-
Pileser al IIIlea (74477 a. Chr.) a ada Israeu, dcîd
î captiate mul ctăi  acesua; Ahaz d Iudea a
deent asalul său. Di o, armata asiaă, de data aceasta
sub Salmanser al Vla (77 a. Chr) a îs Isralul
rbe, adîd şi Samaria (ezi  Regi 75) iar î 701 a. Chr.
putericul reg asrian Sahrb (70468 a. Chr. a căru
dastie a îocuito p ca a ui TglathPilesr şi Sama
sr al Va, a îăbuşit reota codusă de zchia di
Iuda care fuss ajutat d armata gitană (ezi  Rgii
8 3  937  Croici 3  saia 36 37) Npotl
lui Saherb, Asurbaa, a uat coducra regatu babi
oa La moaea sa, Nabopoasar (65605 a. Chr) a crat
u mp calda sau obabloa, depedet. Făcd
ar d popoarle semtc, cae sîn mnionaţi î r
5 5 ca u popor echi Fle aat a babiloeilor ş
ae sciţilor ş mezlor, două popoar ouropee, au
rădat muata capitaă a Imperiuu asira, Ninie.
Coducător cade a Imprulu obabiloa au r
simţit cud amţarea c a d paea faraouli
gitea Nho, car î 605 a Chr., şa împs aatel gă
Eufrat; dar e a fost îs d fi împăratui Naboolasar,
Nabucodoosor al IIla. Ihoiam, îcoroa rge a Iudi
 către epte a et asaul său După o serie de răs
coae, Nabucodoosor a pdpst pe ere, dstd esa-
mul şi duîd î captiitate la Bablo ca mai mare pa a
opulai lui Imperiul obabloia a căzut î aţa tp-
lor împăratuli persa Cis ce are, î 539 a Chr.
 

3  CUTR UT

lor împăratuli
exstenţa lor a persa Cis ce are,
fost consemnată î 539 acălor
de autor Chr. snte
ebrace Ester , 9 ş D 5, 8 Perş sau depasat către
sdDomnaţa persană
ş a creat n Cele două
mare per faimoase
în jl anulu tribri indo-
7 a. Chr 
uropee ale mezlor
secolul al VIlea a Crşi Cs
perşior
cel sau
Mare aşezat
a însd bogatl
foae
tmpuru î caarceapo
regat al Ld numm asăzBablonul.
a cucert Ira, ara
Csarienior, şi
se crdea
condus de zul să Marduk; dar al dola Isaa spune că
Yahweh la trims la Babo pent a l permte erlor d
capttate să se îoarcă în Pasta Sub ul acestua,
Cambses al IIlea (535 a Chr) Imprul persa a de
ent cel ma mar dn lume trtoriul su îtzînduse de
la granţa cu Ida pîă î Egpt. Ttuş, ebua acstu
moar a dus la prdra îsmată a uăţ î teriol
ţr. Prstgul mprulu a os rfcut d Darus c Mar
(5486 a Chr.), dscedet a Ahaemzor mpota ş
dn prca trce sal credţe î zoroastrsm ş a tro
ducer, eţoate, a fluţ grcşt î Or
Mjocu
Zooastrsmul. Darius I ful lu Xees (486465 a Chr;
Ahaşros d Ezdra, Cata  46 ş fu u Xrxs,
Araxerxs I Logmaus (46543 a. Chr.; z Ezdra
Cârea I, 7, rau îlăcraţ adpţ a zoroastrsmlu. Se
cuoaşte pţ despre aţa u Zoroast (Zarathstra), cu
xcepţa faptulu că a trt f îata, fe î tmpu dase
Ahamzor (55933 a Chr), îtro rgue care cupr
dea Korasau d astz, Afgastaul d est ş Repubca
Turcmă. Sa ăscut înro soctate cu clas precs df
t, potstă, compus d coducăor, proţ, războc,
agrcuor ş crscător d te; ra probabl pro. Rs
pgîd cela dtăţ, Zoroast a proclamat p Aura
azda, Domul cl înţelpt, sngl ze adeărat ş
crator a lum zble ct ş al c zbl Acest moo
 

 C ONCEE DESRE UNTTE 35

Potriit
tsm a mesaului
înlocut u reformator
duasm etc al li
bazat pe Zoroast
faptele celoroamenii
do f
sînt liberi să aleagă într be şi rău  xact ca
geme  l, Speta au (Sprtul Geros), care a alesgemenii li
Ahura adeăl,
bele, Mazda ladreptata
remea şcreai.
aţa, şLumea
Agraeste o luptă
Manu ître
(Sprt
bie şi ră Cosmoloa
Distgăto) lui Zoroast
c  l ăl, se bazază pe
mcn, ptt o istorie
şi moatea.
a lumii împărţită î pat perioae de cît trei mii de ani;
sfîrşiu fiecărei prioade este marcat d eirea uui ou
saator u fiu postum a lui Zoroast timul salator şi
judecător Saoyat este aşteptat să apară la sfîrşitul ui
prioad de douăsprzece mii d ai mraculos ăscut ditro
fcioară şi sămîţa lui Zoroastru, el a rabiita îtraga
creaţie acîd pe diaol î ifer şi izbăid amu
omnesc d păca Rformaor fără succes, Zoroast şia
găsit î cle di urmă u protcor î Priul Viştaspa; 
ajutol acesuia, a fost îtmia zoroasrismul. Numai o
par din caa sfîntă a zoroastrismuui,  vsta a fost scrisă
î imba ech iraaă di sa Tex urioar, scise
î pahlai,  relctă îăţăril mooteis a lui Zoroast
emnătatea zoroastrsmuu  sce C Zaeer  s nu at
 umăl acelora cae praccau cît ma egrabă n ueţa
 pe cae e a exerc-o asupra ceorlte reg (de exemp upra
ror regor gnosce  ermesmu, gnoscsmul man
esmul) ş cu pecăee asupa creştsmuu prn nter
medul erelor exaţ n Babon profund mpregnaţ probabl
de dee u Zoroast  Creşnsmul afrmă că este moştento
 profeţlor lu srael Dacă exs un oecae aeă în această
afrmaţe nu este ma pUţn aeăat că el moşteneşte ş pe pro
fetu echulu ran deş puţn sînt creşn cae să fe con
şenţ de acest fapt12
Vom urări î pagiie c urmază ifluţa salatoui
Saoyat asura cocpţiior d mîuir d buism.
 

36  CUTR U  T 

aris a orgazat o expede către Dăre trdş

căpetee
nfuenţaîgreacă
Balc pet
asupra a apăra iteresele
Orientului Perse
Mjociu Vom î
edea
sa
acumMcă ş a edea
influeţa ce se îtîmplă
leismuui cu coloe
asupra oce
Orietului răs-
ijlociu
late Dpă
datorită o sereluideDaus
poltici măsr cepite
are.  împotra
52 a Chr.,greclor e
ambiosu
mlumţ Darius şa relat cucrrle ropee î aul 492
a Chr cepîd  vaza golflu e la Marato î
ordul tee  fost îs de atie î aul 49 a Chr
 aul 479 a Chr, corăile prsae au sufert o grea îf-
gere la Saama Dş diasta Ahaemizor exista îcă la
jmătatea secolulu al II lea a Chr, elezara a păts î
Otl jlocu  valu succesve  timpul dome aceste
dast, cu pu îate d domia u Alexad cel Mar
(336323 a Chr)
igraţa popoarelor d limă gracă macdoaă
tracofrigaă ş lră î Balcai, cmpa Aatole ş pe-
isla cască îcepe î epoca rozulu  tmpul aceste
triur au dat aştere cizailor moeaă ş mceaă 
aclaş tmp apare u o al de grc ord u daect
ahaodoric O dată cu decăderea Imprulu htt, s îf-
ţează î atola, ca ş pe malul Mă Ege, o serie de colo
grecşt Pe pla ter, greci s cera tr e dar î exte-
rior e îş meţieau o sodartate azată pe
untatea or de rasă  cua mulţm de lecte obceur ş
culte Cel m mpot l era a e să reunoasă c toţ un
gp e ntăţ anelece majore ntate e poe ş eau
mle lor temple îş aeau mare lor jocur mle lor lor e
aune une se cnoşea u pe a une aea loc schmbul
e e ş unde erau rajte produţa să ş nerea13
 

 COC SR UTT 37

de
Sprse deosir
aa peţele depopoare
de multe veau ech
magstraţ, meşteşug
care cosdra re-
ş oame
gatel capal
ş mple ude male
ca fd se desăşrau
cîtacltele
coloşcşti
se ea
au
trualele
dzoltat  
o mode u ctadelă comuă refu î
me Nudeexsta
rzoimc remarcal
şi cet   lor îolitice,
rega ude
greacăse 
prmtvă
tau,
otş, amatele ş amatele erau adorate îtru mod
specfic Pateoul grecesc cuprda dfrte dtăţ ge-
cşt ş egrecşt relctîd arata expreă a oamor
acumuată î mgraţ ş î zo rgoale Ule dtă
rau scrtzat îtro fgră ucă, aşa cum se putea dea
 Imu homrc către pollo Exsau multe dtă
ce aau culte locae ule cuoscut pet oracole lor
De exmplu, Oracolul d Delphi aa eoe d secile
ghctorilor ş tălmăctorlor La  grc, cultul mstreor
cum ra cel al l Doysos era foate opuar, ofrd ăr-
alor ş femlor mjloacele pet a îdeăta murdăra
d sulet ş a eera d luţa demolor, pt a î-
frîge destul ş î cele d urmă, a rocura frcrea î
umea cealaltă ş răsplata reîer.
că d mpue ch grc excau  da lozo-
fcă casă admrală trăsără a apăt  Ioa cu ac -
siologoi ş datoă ucrălor or ma dto cum a fost
amadros (cca 646 a Cr), Xopho  Colopho
(cca 848 a C) ş sofşti d secolul al Vla a C
Socrate 47399 a Chr) smea cum ocea uu imon d
trio u î deamă să îv p oam cea ce este
cu adărat u Plato (428347 a. Chr) dscoul l
Socrate a lăsat screr flozofce despre suecte varate ar
Arstot (384322 a Chr.) cele e al u Plato a scrs
 dom ca metazca, potca ş poetca tre 343 ş 342
a. Chr Arstotel a fost profesol lu Aexad cel are al
Macedoe
 

38  CUTR UT

regele ilip a IIlea al acedoiei care a moilizat tpele şi

corăile Ligi cel
Alexandru grecomacedoiee
Mare Nmulumrea împotria forţelor
popoarelor per-
greceşt
sade
faţă î al 336şaczmea
traa Cr CîdPerse
Fil aaost
dus asasiat,
la fiul său
formarea 
g
tă de î
grceşt, 2 secolul
de  Aexa
al IVla aChr
a IIIlea (33323
Lga a fost acodusă
Cr) şia
de
asmat rolul de coducător al Macedoiei şi de geeral al
Lii paleic El şia îcept strălucitel campaii mii-
tare î Balcai, e Duăre şi  Grecia, de, ait de a se
îdrepta spre Aatolia Siria, Ficia şi Egipt, a îlăturat
oric fel de opoziţie
Ditre toat campaiile şi îfăptuirle lui Alxad trei
merită o ateţi doseită ) a cosoida Oitl Mijlociu
Epl şi luma mditeraaă 2) a stat cotactl  Idia
şi 3) a iaugrat  ou coloiaism cutural izîd uifi-
cara tuturor popoarelor îtro ocmn, sau arie locuită
a lumii, pri ciilizaţia eleistică şi ima greacă koin)
propud lumii ideea cultrală de salator şi ifăcător al
rasei umae Acest saaor sa iefăcător ra diferit de
imagiea mîtiolui rligios di iudaism (pool as),
di creştiism (logosl carat) sau di islamism (carta
salaoar) dar el a xercitat o imporată ilueţă asura
gîdirii rigioas c sa maifestat apoi î Oritul Mij-
loci, î luma meditraaă şi î Europa
 aul 334 a Chr Alexad şia cput campaia
îmotria Prsii şi a cucerit Asia Mică, Ty şi Egiptul
acesta di rmă celrîd ca eirator şi farao Şia
staiit ou capitală la Aexadria, î Egipt  33 a Chr,
se îtoarc î Asia şil vige pe ultiml împărat persa,
Darius al IIlea (33533 a Chr)  îcrcarea ui de a
restaii paca, Darius ia oferit lui Axad o sumă de
ai şi jumătat di Asia Mică se zice să că Alexad a
rfuzat daru spîd că aşa cum pămîtl  poate să aiă
doi sori, ici Asi  poate să aiă doi rgi Potrit
 

 COCŢ DSR UTT 39

doi sori, ici
soldas Asi trasa
ocupîd  poate să lexadru
regaă aiă doi rgi
a Potrit
pecetluit cuce-
istoricului
rea grec
Persiei Plutarh
dîd oc di Prsepois,
paatelor care Alexad
simoliza a uat co-
puterea
mori eumărateDupă
Ahaemzilor di Susa Prsepois
cucerirea şi Ecataa
Mesopotamiei şi a 10 00
Bailo-
de perechi
ului, a de catîr
tret î Asia 000 de cămile
şi 5Mijlocie şi a fost
Cetrală ecesare ca î
îigîdui să
trasoe prada colo  capitala pricipală,
328 a Chr, pe scii ce i se împotriau cu 3 000 ditre
 327 a Chr, Alxad iadază Idia şi, după o
ugă campaie  Bactria (alată da lu graiţelor
actua ditre Afgaisa şi Uiua Soitică), trece rl
ds î 326 a Chr şi pătde î Pa Geralii săi s
em, î cazu  care el ar îaita î dia, de răscoae, aşa că
ste eoi să se toarcă dar ste hoărt să miă su
cotrolu său eritoriile deja cuceri Lasă garizoa şi u-
meşte eratori t a protja iresee Macedoiei
oaa sa, î 323 a Chr, la îrsta a trizci şi tri de ai
trp aces xpediii Iadarea dii u a at ici 
fel d coseciă culturaă î acastă ară, dar cooiie eli
za di Bactria şi di sia Ctraă au dus a o fziu a
sicii şi a gîdir rligioase di Grcia, Prsia şi dia
Axad ra pi d cotradici Om de tură, el şia
petrecut ce mai mar pa a tirii î campaii mitare
 timpu scurtei sa domii, a atis u iel de putre e-
maitîit, proclamîduse simua rge a acedoii
gral a Ligii greceşti, rge  sii, farao  Egiptuui şi
rg a rgilor Persii Şi mai importat,  marchază sfrşi-
u ciizaii di sootamia şi Oriul ijlociu şi îc-
putul uui mod d gîdire mditeraa azat p ciiizaia
grcoromaă, cu isituţiil sae ecoomic, socil, poitice,
tura şi rigioas atît d prof ifri Axad u
sa comortat ca ci mai mui irai şi moarhi di Oretul
Mijociu D xmpu
 

40 I CUTRE UTŢ 

ducnd coo tt veteri ct  grnţ din Mcedon 

e a ezat
Gre pe persan
  deoltt cuceţntre
coeţul pe ace peun
diferitele cu macedonen
le noului
ş
 a oosteu
elui a pe un
ude cşfăcut
pe celaţi  amată
dn Bblon ş n secle
citl  din
amnstae permţn
ge l flă. oodată fuzunea
n enl reglor
n cre  u ş căsăto
se regăe
rle
să mte
soe A ntemeat
cnsiderbo sere de oraşe
eul unneu
dstctee persane
 luii cu
nnd regunle din Cuc Arb Medtern centrlă i
de vest

Dea lul ieţii se, Aexdru sa cosider u

salaor şi u iefăcăo  rasei ume iesi de căre
diiiae cu aceasă misiu  eriod ce a urm duă e,
aceasă idee a deei o creiă comuă umii mediereee
şi Orieuui Mijociu cu riie  ersoaee imore
cum erau fiozofii şi reoii su regii şi aii
Duă moarea ui exd era eiet că fraee lui i
reg, sa de mie şi ăru său fiu u or ue couce
reurie isuui imeriu Cu imu, cei mai aili dire
geerii săi, umii uşi, şiu asum rou de moarh
şi şiau form roriie disii, c de exemu, regii seeu
cizi di Bio Siria şi i roiciie răsăriee şi diasia
Poemeior di Egi Preocuarea Seeucizior faă de Siria
a crea u go  Persia, ude a aă disia ariaă ars
ciă (cc 250  Chr22  Chr) Seeucizii au ua udeea
de a Poemei  juru auui  98  Chr; acee de exremă
czime ale regeui seeuci iohus  V ea Eihes
u us a răzoiu maceior di 68  Chr
Su iasia Poemeior, Egiu sa ura, ă  ri
dicare Romei, e o ce reaiă O aă cu frgerea ui
Hi şi a armaei cargieze,  au 202 a Chr, Roma
a deei o mre uere Cu ceeru geera Pomei ( 8
 

 COCEŢE DESRE UTTE 4

EG
 Chr) aceasă uere a eei icoesaiă e oaă
lumea medieraeaă Domi Poemeior ia sfrşi, ir
Egp
Egiu ese aaexa
doua 
mare ciiizaie
regime a umii
de căre Romeraduă
u coem
fr
ora mai ăr al Mesopotamiei
gerea ui Marc Aoiu şi  Ceoarei ici aşezăle eoiice
s aesae pă  au 5000 a Chr Cei mai mu arheo
ogi st de acord că popuaa ce mai eche di aceasă
re  umii umiă deoşe rdarii a fos urmată d
mriai Comuiăile or  despre care se presupue că
r fi fos cau oemice  fooseau proai arama. ma
iaior eau urma gerzeii care şiau au  mod
ide orşia  Egipu de os dar care au păs repa
 rgiuea de sus Gerzeii u aeu proail cauri, u
emeia să oraşe şi u coiu să cosidere pee şi
imae c fiid oemuri re rgiuie d sus şi cee d
os xisa dea o cordr căr sfrşi perioadei predis
ice, rge di Egipu de sus formeză u sigur rgt,
crid rgiuea di D Niuui
 impu primei şi cei dea doua disii, umiă adese
Peiod proodiasică (cc 2002700 . Chr), Egipu 
u gă comerciae reguae cu Mesopomi, eeficiid
de ces comr ca şi d ehoogi Msopoamiei,  spcial
d ehic cosruciior di cărămizi. Cu excepi mesopo
mieior, iar mai rziu  grecior şi  romior, egipeii
u u au mue coac comercia sau curae cu e
popore Aşa cum afirmă J oh Wiso,
Nul îş croeşe drumu pre ordu rc rece de cnc
cataracte ncoae ş e va în îrşt î Medteran cete
cataracte alcec ot atîea arere ae Egptulu împotrva
 popoarelor amce ş de negr d ud eact cum deşeu ş
marea pun o barer a nord a et ş la vet î caea popoarelor
 

 IN CUTRE UTA
marea pun
 o barer
pc a nord a et
de   ş
la vetepe
î caea eeau
popoarelor
p
nemce ş au
 e popolu lban2 n   ce nd e
e e 

Niudn cp t
iflueează Egipu,  e
fădu pe aeemo
să rească fiecare
, arun
ae psihicuDu p
egipeuui a asorie aa ereaşere.
ceasă  ă e
e ă n   t tu n pn
t e ş păm a a  ar  olt ceu
e găeau courle ceeş  e Zesoae R era zeu
pe ş rege dvn so   ot pmul ree a Ep
 n mule pmode e omos c ş vae lu
 e ccterzat e e  peodctte
Cul lu scl  c lu eeu eee veţ
n ener eleentelor dătăto de vţă. ovetle vecu
lu egen vnd ceţi u  l conste în funcţe d
oi lui erenţă de, în sblu nu veu seăn
cu lte ovest dese ceţe. 22

n puternc contrast  vechu mesopoamn ce prvea

între cosmos ca pe un fe de »sta" uraş vechul egpten
făcea o deosebre clară ntre sălaşu ceresc ş sta pămîn
tsc ele fnd ute prn ree smulan unul dntre ze ş re
prezenat al salu  connda concepl vechulu
pten refertor l fraon cu caegorle occdenale con
emporane este o eroare ce pote duce adesea la rezulate
fase Cînd ctm că fraonul era petr vechul eptean
Hos zeul-cer vem tendnţa să consderăm ca smbol"
al lu Hors făcd o deosebre tre smbosm ş parcpare
Dr lo ară că atnc în vechul egptean spuea că
regele ste Hors el nu înţelege că regele jocă rolul lu
Hos c că rgle st Hors că zeul ese prezet efectv î
tpul egelu în tmpul aceste actvtăţ specale despre cre
 

 COCEŢE DESRE UTTE 43

Deş"3
e vor ope scalo
 afară de faptu căn
erapăte n ceea
socott regee ce ful
dv 
şe ocezeulu
urau dn soa
soarevec
ş HosEpt
însuşcronooa
faraonul căă
ma era
d  mes Ha Breased
consder este apcată
f conducătorl a f cea
regunlor ma corecă
superoare ş nfe
roare păstorl
Vechul poporu
Reg cunscusău
 ş stăpînulPidelr],
ed apelor Nlulu
 r Dnse cc 900  Ch.750 . Ch
A Cnce Dnste, cc 750 . Ch65  Ch.
Regl de Mjlc,  Duăsreece Dine,
cc 000 . Ch1788  Ch
Ieiul cel Nou,  Osreece Dnse,
cc 1580  Ch150  Ch
A Noureece Dne c 150  Ch.105  Ch
A Duăec ş du Dne c 945 . Ch745  Ch2

Se presupun că Djoser fondto cele de a Trea D

nast a nsemat prmul punct culmnt al cvlze
eptene. El ese nmormntat ntro pamdă altă de 57
de metr constă după pnure rhectulu Imhotep
care era totodaă preot mc scrtor ş medc. Fodao
l cele de a Patr Dst Kuf ş urmaşul său Khafre
u fost  e mormntaţ n pramde urşe Imnea lu
Kafre  fos păstră n Marele Sfnx aflt gă ce de a
dou ramdă
După declnul Vechulu Impru au urmat confza ş
osul dar temeetorul cele de  Douăsprezecea Dnt
 naurt Imperul d Mjloc" a dou mare pramdă a
cvzaţe egptee Specalşt cred că ntemeere Impe
rulu de Mjloc concde  nrrea lu Avraam n Canan
cca 135 a Chr ş sosre acestua  Egpt deş n sursele
gptene nu exstă referţe precse la cest evenmen.
Căderea Imperuu d Mjloc  fost urmtă de o peroadă de
 

44 I CUTRE UTŢ

u icsoşor
dezntegrre cre a na
auzi
drept oeo ntmeieolu
consecnţă ceei
preluarea condu
de  sezecea
cer de către hcsoşnu trb
ş ae eei
srăn se Hssst
proved probl
c a înrăznit
dntrun să e urmaş
grup semtc; pocamlornguă egeevre
nu au fost guvea atît
aşa cum
reunle
afrmă de sus c ş cee e o  Epu utmos cel
Josephus.
Ma a ua la ron devend pmu nemeieto de mpe
u din isore egal lui se nndea din Ept pnă a Eufrt:
cd nu se i nle nă nc c  singură ine
să stănescă resursele unu t de r r ş să bţnă 
efcte  de rntă n centrle, erenţă ş
n cel i flble2 
A Optsprzecea Dinastie la d şi pe Aknaton numit
şi Akene) cuocu ca Amenotep a IVla a domnit
între aii 3721354 a Chr a căui soe Neferiti era de
o fmuse remarcablă Akaton credea înrun moo
teism soar bzt numai pe adorarea zeuluisoare Aton El
era otărî să elimne polteismul dn religia egpteaă dar
eforurile sle u fos zădărnicite de puterncii proţi ai
zeului tradiiol AmoR După moarea lui gierele
cre a fost succesol său a abdon aceste măsuri de
reformă reinstaurîd vecile pracici religioase Mşcrea de
reformă relgiosă a lui khnon a os sorită eşeclui dar
faimosul său Imn către Ato" a supraveuit Fapul de  
neglijt reurile concrete ale imperului a a drept rezu
t revota dn Paestina ş Siria Domnia sa coincde cu
apara opulaţiei hbis identificaă cu evreii
O ală perioadă mporantă din istora echiului Egipt
cepe o dată cu ce de a Nouăsprezecea Distie cîd ra
resimte presiuea dn ce în ce mai mare a asiaticilor" n
mpul lungii sale domni Ramses al IIea (domnşte între
1292125 a Chr) a fos hrăi de acese trburi n cele
 

 CONCEŢE DES RE UNTTE 45

p
din urmă coneră
 căzut decacord
sae u nrat
cu regele  Ept
hitiilor asupran unui
u
nuu
pac de 70  r. cu
nearesune ş c au de
scopul păăs  conducea
 menţine Siri de suduş
oe nsub
Paetia u nuu 290
domnaia  runtoae
Egipului mpu domn
aceste lu
a recu
ae  IIe26 hittă din Sira de nord şi Amurru Mulţi
noscut conducerea
nte a Douăzec ş una Dnase ş a rezecea Dnase
cca 50332 a r. presul Egpu se afă întrun
peen decln O fmle d a întemeză a Douăzec
ş doua Dnse o famle etopn pe cea de a Douăzec ş
cncea oş a Douăzec ş şasea Dnaste ese de desce
denă epteană  ea începnd o perodă de reacere a ăr
în tmpu crea sau stalt conacte cu rec. A dolea
conducăo  dnaste N eco cca 60594 a r) la
omo pe reele Ioşeb (Re 2 325) ş a fost opr în
mşu u căre Eufrt de N aucodonosor dn Balon
Strănepotul u Necho Amasses a fos maror la ascns
una u rs ce Mare  Perse Ful său Psamtk a ost
nvns de u u s amses  IIea (cca 525 a. hr
De a nrînerea lu Psamk ş pînă la sfîrşul cele de a
eece Dns Egp sa aat sub domne pernă
eand cel Mare a pătrns n Egp n nu 332 a r
dup moea lu Egp este condus de dnsa Polemelor
pînă cînd este pus su ursdca ome în nul 30  Chr.

Moa  u S.G.F Brandon afrmă urmăorele:

Vle crdă eţ eneş ş desnulu în ecul E
e  desebă senfcţe ş e nu se dreă nu ecm
sle sfel, nue cncee egene sîn uce in cee că
ele rerenă ele srădn cunscue le ul de  e
 nuiţ ş sţ fundenle 2 
 

46  CUTRE UTŢ

 nuiţ
piramide ş sţ
cepîd fundenle
 egal 2  ramente di aceste
de Miloc
texte au fosteptenă
Rega copiate pea lăsat
sicrieelum
regior şi noiilo aceste
medraneee o bogtău
deveit cunoscute
moşenre. ea msb vechenumele de tetee
coleţe de textede lerre
pe sicriealcătă
de pre învăţaţ
 dă cu dn Regatu
 Osreece ecce
Dne se aă
înceeîn în
extele dn
nul 1580
 C ulte dn eele lee relge dn Vecul Eg
crnînd ş exele dn de ş eele de e sce u fs
stnse lllă .. Ese cee e nu Ce Mrţlr Ul
edţe reuă  Cărţ ţlr e înă flsiă în ed
leecă grecă ş rmnă înă sre sfîl ciiei
egiene2

Mulţi specialişti băuiesc că ît istiţi regaliăii cît i

credina în Osiris zeul care moare şi reaşte lcătuiu
obiectul uui cul tot atît d vechi cî şi perioad predis
tică Scopul acestui cult era cela de a afirm că regel dce
dt putea obţie fericirea veşică în cele din urmă chiar
poporul de rnd aspir la u soi de emurir Această idee 
devenit un motiv importt î Vechiul Egipt
Civiiaţi egipeaă a dmosrt de timpuriu  aa cm
au făcuto în felul lor vechi civilizaţii din Msopotmia
Idi şi China  advăl di observaţia lui Mircea Elid
cu privire l fapl că strămoii ori u colaborat î mod
conştiet cu atura ptr  o domin Ei au creat civilizaţi
avîd coşiiţ că pri cucrira narii c uto hici
lor civiliztoare cae fciliă sau grăbesc rocesele acesti
omeira pote dvei rivl turii fără  fi sclv timpuui
Ege ce.. dees eul cnsderu u ei c
find dn ur Cu le cune ei eru nemuritbr. Iă de e i
s cd ş fnuui un  de ur, duă deu eil
 ndeă ş cu u ir n d ee bi
»Auul însemnă neurie Pn e,  bţne eliu e
 

 E D PRE  4

»Auuleligiosus
c omo însemnă neurie Pn e,
(fiiă rligioă)  bţne
a fost eliud
domită ela
rnsuă
cputl elee 
xiţei  d
sl lmc
fric enă
d mrt bţine neue
i  căutat 2
să î
vingă moartea
Vechie prin ctiviăţi
civilizii cum  fostitlectual şi pritro
ce  Egiptului e suviaă
că
după moarte
omnirea tîtril
ca omocostită
ae invettor l uleor cît i
chiul gipt r icpbil ă-i chipuie o viţă după
ort fără tp; d ud iprţ pătrării fori fiic
i rt mbălsămării Moor dri c multă precii proc
l d îmbălămar i ritul r
upă ce au ot ndepătate sceee tupu este nmuat n
natron* ş asat a după ce ese suent mpregnat cu aceste
 substanţe este năşurat cu dfee moden n nesfşte
 bandae ş t apo ntun saoag Moda sa scmat pentu
mum ş scre ca ş pentru ate uu; da scopu a fost ntot
deauna nu numa acea de a mpedca deeaea c de a
 păsta ct ma mut tmp foma omuu aşa cum a ost e n
vaţă La nmormntae peo eamnau posbtăţe ca
muma săş poată decde oc gua ş nu rectnd vă
 putence cae să edea mou smure sae0
Acet procd ru ur cu rictţe ptr c ba
ufltul) i ka (a o di r) ă coiu să trăiscă î
zul î cr pul r ăpoi  mod crct îtru
rmt dcvt i pii hră uică băutură i dri
ferr S crdea că ru rbui ă pră î fţ R
glui Morţilor Osiri pt  uflt ui să fi pu î b
lţă cu o paă d s imbo  ci a at   origi
 r d fiică impd hilib  ortitui
r cr  jus ă  drp  rpobili ocilă
che civiiţi gipă   u lt grad d l
ră mtrilă dovdiă  holoil iiţiic compic
i Vhil Rg   l il orl vidţi d
 

"
48  CĂUTRE UTĂŢ

de re entrudi
dmiitrţia a împăr
Regu cud
e Mijlc
în contnure vaţaimpur
 primele de curtel
în
Rgatului chiDeobiii
umea de apo leldoru
fecreăomfi trăa
îmormîtţi
l începutaprop
pentru
sne înş căzînd adese vcmă unu profud pesmsm
 tro - rbnt de sdu dt ntul (  t ) 
sau unor practc mge orale o amîduora. O dată cu
apaţa Regalu de Mjloc oamen au începu să creadă
că răplat dă de dve î lum de apo er ş pet
c d d  fecare gptea decedt uînd dve eul
Osrs dcă zeu  judecător  molu. stfel de credţe
mpcă egatea tuturor fţelor ume î fa sorţ ît ş
un aume smţ de răpdr colecvă Petru l ca pe
lso Reg de Moc a cotnut stuţle etete
dr a trodus o noă oă Nu f rău fdcă  ma be să f
bu Făţ moumetul ă dureze pr ubr faţă de n ...
(Atuc) zeul va f lădt prn răsplta p care (ţo) v d" 3
Proceul d recere  l auorrmul eocrc d Re
gtul ch l u ss ma berl ţ î Regatul de
Mjloc a fos îrp  rţa Rgtulu Nou gverat
d coducător stră hcsoş Ptru  căp de aceşta,
egten u fost obg ă e unească ceea c a du la o nouă
formă de ţosm (plfcat de putre lu Thutmos
al Il) l rscul et relg aolă  a un fata
lsm forte mrcat cse crcersc u fos accetute de
eşecul reform rlgo  lu ao
Peroada d  ouc  tre as  a Trezcea
De mrcheă dcl cvlzţe egpene Totuş n
această perodă a apă remrcablul dom, becuoscut
evrlor ţelpcue lu Amemop'' Cart Proverb
lor foloset aprope c cu cuvî e d cest docu
 

 CP DSP TT 49

Cîr
mnt desre mul(17,
Ierema îlăcă
7) ş în emlu,1 el
Pslmul  uncelor
ese tem
reau ccdo
ce
creşe e cîm Bsc (ine) cădere frunelr ş îş geşe
copac a luemeemop
sfîşu Vom(s)
şnerl de crăbi; ct î duscedeurmeă
esecee cum
e dee de
u om
lculîţelept numtîAmeemop
său ş flcr ese glu dedăîrmîne
fulu său fur despre
cste
(D)grate
deălşm buătae
lş se ţine de  e
El ese c un cc ce creşe înt grădnă leşe; îş
dble fcee () în fţ dmnl s Fcele se sîn
dlci br i e cuă ş sfîrşl ş geşe n gădină
să nl ţelepcue" fără un pec se al duble
legătur dtre fţ omenească ş zeu dtr ndvd ş co
mutate u  ft ufcent pet  face ca cvlzţa egp
eaă să duree ar Prsa care a domnat Egpl î perod
dre  ouăzc  aptea ş a Trzecea Dast cuoşe
orte pţ lucr dspre tradţle culrale ş relgoase
le oulu e vasa
Cîd lexdru cel Mare  ccert Egptul el  fot pro
cam fro zfc ş fu al zulu gpte Polca lu a
proteja cvlzţ egpeă, chr dacă aţolml gp
  lu r o dă c  r lu p r E  o ur
aă de ce cr u succedat Ptoleme; Polmu al Vle
Epphaes (cc 20311 a Chr)  fot oort de preoţ dn
Mph pe prjul geeros  tuz cordt em
plelor gpee4  epoca Ptolmelor dvtăţl gptee
u au ufert lerăr deş a apăt u ou zeu Srp (u
ele îsemă î gracă o combnţe ître Osrs ş ps)
cre în cle d urmă  at o mare populrt î lume
romaă ca  gpană
Cîd gptul dev î 0  Chr provce romă u
ortăţle d l Roma couă ă protejze relga gpaă
troducîd îsă  dvăţ romae Cu oe acsa pa
mle lu r ş mstrle lu Iss rau lrg răpîdt
prre rom Edctul lu Todoe (3455  Chr)  î
 

50 N CUT UNTŢ
prre rom Edctul
pranţa lu Todoe
civilizaţiei egipene(3455  Chr) eip
Oae civilizaţia î
chs
eanăîncae
geerl vorbd
a auns emplele
la nivelui egpte
a de nale nr
uele practc
iecuă
d lt cum rafa
şi uvenae obceurle de îmormîare
veo conibuţie au prelungt
la ilozoia eica şi
 de zl
conşiinţa î form
despe creştne
lume a n ul
impuio 642
ce p
au Chr
uma?arab
u"au
pu
spunecpă ăpr
ilson roe
nu în î Egp
mod diec şi n domenii pecise ca n
caz şiinţei babilonine al eoloiei ebaice a aţionalis
mului ec sa cinez  Aceasă culuă [eipeană] a ajuns
pa epede la un summum inelecal şi spiial pen a
mai puea dezvola  filozofie caabiă a i ansmisă pese
secole ca moşenie culuală5 Aumenl li ilson se
valabil da o aî de valabil es şi cel al lui Mece cae
spune că nici un fel de clasificăi ş caeoii modene nu po
exlica oae caacerisicile vci civilzaţii eipene. Aceasa
conţine elemene şi asece din mule domenii de viaţă cu
cae epoca noasă modnă ese amiliarizaă şi ca eau
n acelaşi imp simblic şi lieale misice şi amaice
conseaoae şi sincrice xrem d conadicoii şi in
consisene."3 Fal cl ma izbo ese acela că vchii
eipeni aveau o xţă uluio de boaă cae mea
de la monosm la aism d la auocaţi la dmocaţi
de la cel mai ma oimsm la cel mai adînc simism de la
o nală moaliae la oismul cl mai fapan pănsă însă
de acl sens de deae şi de zădănicie cae să la baza
o comuiăţilo umane şi a ordii cosmice. Fal că
ei ecunoscsă că oţi oamenii au fos caţi eali în faţa
soii a consiui o imoană dscopeie pn omire
- pcpi p c înccăm şi azi să- punm  aplic"3

A
A ia mae cizaţ a lm India es vie şi  zl
 

 ONEPŢE DESPRE UNTTE 51

r oasre
noasre aparno
sţia sae permaene
se va ori săş lao cul
arculră
eeiceva ma
nore
ezvolaă
PeninslaSau avasa
indiană mul eor
a cnosc n privn orea
peisoie oam
numeoase
lor
polaţiicarenomade
a ocuca
î sacle comuăţcdar
îndlncea rmele hanei
sîneea pa
ale cusorie
şicosiderae Ideabia
păsoil rămîn
 n mser
jl c Doă
de al sursemlniu
eilea rcpae sî
ainea
a f începrl fcve ale cvzae dee
cea ce a rămas d vchea cvlzae dn valea Iduslu ş
rara reloasă a ndo-uroplor Thomas os
afrmă: Prma ne împe coaşerea pînă în al rela m-
 a C daoă lucrior făce de a omulu; a oa
 araă pr imnurle rual vaa relioasă a rburlor
are care au ăs î Ia î al dola lu a Chr " 3 8
Dezvolarea văii nusului. Georafc vorbd subco
 dia a fos zola d rsul lum de căre cea ş
muţ c r acoperi  zăpadă cu excţa îsulu
asa  ord ves care uc căre Asa Cerală Prml
aşzăr urba cuoscu a apă ac cu aromai înr
5 ş 5 a Chr ca app mă asfel upă
cha ceae  eroriul num asăz Puab Al oa
raş Moheodaro sa a   lomer d ra Iu
su a urma u model clura dnc După Mrca
lade va rbu să cosidrăm arap ş Moheo-dao
drp rmele exemple de slarzare ale nei scr ur
bae feome modern pr exceţă"  39
Mulţ specaliş cosdră că acasă culră arapp u
a fos la orne indo-ropaă c s daora u amsc
 al pr rasale cu o culră dferă e clra ms
amaă ş e cea paă Maoraa rcolr 
Harapp rau ormae cu ca ma mar robaba 
omb r orz mazăr ş susan; mai avau ş ăsări
omesce AL Basham afrmă că pe baza acese coom
 

52 N CUTE UNTŢ

app
arcol şi Moheodaro
prospere popol d erau consie
arapp pe azao unor
ş-a cos c
pan
lzae simie  o ciadeă zidui un sisem de sauriae
avansama curîd lpsă
şi rinre de faeze
e bineace dar coforablă
ae unei Clasa
vieţi civiizae un
lor îsără avea case plăcu  vden aces lucr
sisem de băi perecţiona. Exisa conscţii din piară iar dev
osble uma
opacii sac daoră
erau uu comr
împremuiţi dar nub
aveauoaza"4
empe propriu
zise spre uimira în specia a arheoloilor care se aepa să
adă emple în vchi ceăţi. Ara din valea Indsli consă
în priml rînd din pereţi de piară sculpaă şi obiece de u
în specia irin din pămîn s repreznînd iinţe ome
neşi mai aes eei şi animae mai aes mascli şi deseori
auri. Judecîd dpă peceţi apare limede că oamenii îşi
închipia işe iinţe spranaurae ce ocuiau î plane şi
arbori şi n aneon  m.ul diviniăţi Mue eemene de
aces fel au os mai îrziu absorbie de radiţiie reiioase
indiene. Basham prespne că reliia din arapp pare să
aiă mule asemănări cu acele eemene din hinduism care
sîn  prcădere populare în reiuni dravidiene. "2
Opiniile n concrdă în ceea c priveşe apul dacă civi
izaţia din valea ndusi a os dissă de invaziile ido
ariene sa dacă a dispă de la sine Dar căre 1500 a Chr
ceăţi odaă înlorioar cm erau rapp şi Moheo
daro au dispăr fără să lase vreo moşnire evienă urmă
orilor săpîni ai peinslei indiene indoarienii.
Pătruerea io-arienilor. Triburil indo-iraien care
îşi spnea nobi" (irya în vecha persană şi a în
sanscriă au vni upă oae probabiliăţile din sepele
Asii Cnral mai prcis din nordul Mării Nere Acse
ribri aparţau nei mari familii linvisice  mue
su rpe Erau oaei robşi nomazi  pielea abă ce
şi ducea viaţa păscînd viee şi făcînd ariculră Cu
noşeau meall roaa şi cal. Unele ribri au mira căre
 

 CONCEPE DESPE UNTTE 53

ce se ntide di Iranda pînă  peninsula indiană, era

apus în Europa
împărţite î gpualepesa sabili
baza ceor în
treiPersia
ciiproţi
aele sau
rz
îndrepa în rl anului 000 a Chr. căre sud în parea
boinici şi agricultori Această ntreit divizne socială se re
de
nord a peninsi indiene. Porivi cerceărilor de o viaţă a
lectă n divinităi e adorate de fiece gp Zeităle indiee
ui Gores
Mitra Dumzil
şi Vaa st socieăţile
legate ·de indo-ariene
preoi; IndradeşipeMat
oaă st
aria
enerate de războiici; iar zeii ni şi Sarasvat sît cinstiţi
e agricltori.43
Faza timprie a civilizaei indo-arine est revelată î
cgerie de inuri cele pat Vede (copuri ale cnoaş
ti):  Ve Yaju  Sa Ve şi Athaa Ve 
cst copu de coaşter sacră erau trsise ora, sarcină
încredinată clasi preoţilor (bhana). Aşadar, cunoaş
ea acestei aze culturale timuri este umai parţială ş
unilatrală, deşi avem un tablo destl d realist al nor
oameni car iubesc uzica şi danu şi care îş permit adesea
lăca unor băutri, ca soa sau su c l procură o stae
 beţie Civilizaţia indo-araă era utrnic ancorată n re
igi cunosctă sb nume e brahmanis sau vis ea a
voluat ma ziu în taiia incială p car o nuim
idus4
Braaniul consideră Vedele (e obici n număr de
ei   Veda Yaju Ve şi Sa Veda  la care e
adaugă unori şi Athaa Veda pent a aug la umă
at) drept uti (auzit) adică cnoaşere reveată, spre
dobire d itratura di tradiţia rlgioasă mai trzie,
bazată pe autori cunoscui (sti). Ternul Veda iclud
ori o liratură e tip expozitiv, cu ît Uaniadele
tr cle pat Vede paea cea mai impoată o cotitui
�g Veda copilaţ alcătă d zce căţi e inu şi lita
 cinta zilor dra, Agni, Soma Avi, Vaa şi Mitra,
aîd c aprxiaţie din anu 100 a Cr
Ţita taiii vic este tilizarea litrgică a antelo
 

54 N UTE UNTAŢ

ele ate d  Ve thaa Ve  o cegere de nur,

(ormule sacre), adnate
dar ea prinde ş rjipet a fi fooite
 icataţii în yaa
popare (sacri
prounţate
ici) Yaju Ve ete o colecie d manre şi ateiale ex
pet a îlătra r sa ent a avea o viaţă lug i ros
licativ pet nvăţătra şi foosu preoţior S Veda est
pertate matea.
 lger e cînc care însoţeau sacriciul, une dinre
Pe g versue d ed (sahitas), bramanmul a
ma prods şi o proz eozitivă ce s-a dzvotat n trei
faze sccesive etee Bah datează di ju anilor
100800 a. Ch şi cuprid o culegere de dreptri şi prin
cipii ale marlor rituau n specia ent soa sacrificiul.
etee  Aayaka (Ce Pdurii) datează di perioada
80600 a Chr.  coni att materiale rtae, cît şi ex
per speculative despre subiecte cm ar  cele trei căi
paralee pr s   us a exista ntre rital, macrocosmos şi
microcosos. n fine, Upaidele (literal, std alături de
nvăţător" sau văţătra dat astfel") includ texte care
datază din ju anului 600 a Cr, deş nele dintre le ar
puta data din 300 a. Cr. Compilaţa Upaniadelo s su
prapun parţial c descoperirea tradţiilor religioase ne
aen, cu ar  budisl şi jainismu; el ma reectă şi
mşcea trptată a braanisului către et, adică de la
ordvstu Indiei către ord-est e. Pe acet dm, bra
manismul a mpmutat oi doctrine de la populaţiil indi
gne ce tăau de-a lug Gangelui, ca de pilă crediţa n
transmgraţie ş  aptu că toate fiiţele renasc permaet
ntr-un ciclu ininit. O dată cu această doctrină a transmi
gaţi e dezvoltă şi evoia de a se elibera (oka) d e
gătrle ăr srşt ae reaşteri. Aceată preocupar a s la
practici actce ca, de ildă, curirarea iutrlor i
rtagea  pădure, n stncie. Conorbiril c aceşti
acţi şi vturie lor se găsesc în Uaniade. Acet
pstnc d pădur afirau că xisă o untate ntre ufltl
 

 CONCEPE DESPE UNTTE 55

Micărle
individa religioase
(an)  bdism
şi Sufetl absolut aPeLumi
ln (bahn)
seclaţe
mstce n paiad ce ofer tradţe brnce orto
Pent civiizaa idiaă, căutara prmană a nităţii
doe n  de noaştere aa)  apt n jurl
ntreprisă
secolelor l de oeire
VIlea sau lrezidă
Veaa unitatea ttror
Cr o see lucrurilor
e mşc re
 nu nmai a fiinţelor uma  n Fnţa Absot
lgoase n Ind e nodest acolo unde nfenţa ndo
an a fost puternc resmţtă de ndgen  nearen Pent
a descre ceste mşcr reloase ortoocş folosea cu
vîntl htodoxi Un specalşt cred c busml ş ja
nsml au fost ever e la brahmansmul ortodox Dntre
aceste mşcăr reloase jainul (ce carel ureaz pe
certor, sau jina) relge e n ascets radcl nteeată
aproxmatv în secolul al VI lea a Cr, a rămas actv n
Inda Idealul jansmlu stă  vctora asupra ntreg es
tnţe materale Mahvr (lteral, marele erou), marele sfînt
al jansmul este socott a f al douzec ş patlea ş
ultml ntro sere de învăţător luna De-a lngl tm
prlor, foametea a us pe călugăr lu J an n Deccan
Jansul a ost împărt n două gpe: ce care practcau
golcnea ş ce care purtau veşmnte albe O alt mşcar
asctcă, a jiikilo a fost nteeată de Gosala tovăşul,
întro vreme, al janstlu Mahvr Potrvt crednţe
avkaşlor, eorl omulu nu poate să mofce calea pede
trnată a sletl Această relge, oare actvă  secolul
al III lea a Cr, a ncept să decadă ş, nă la urmă cătr
scolul al I -lea a Cr, a dspăt comlet
Budşt s-au ăspndt a ult ct janşt ş jvkaş,
ş ce ma ulţ au pătns ş  lt regun le Ase ţn
uc s cunosc despre teeol busmulu, Sddhha
Gatama (Syamun nante de a deven Bdda), sau Ilu
naul Rlatărl ocale despe vaţa lu Budda, n care
s îbnă ntrs apologetc ş dogatc cu o magnaţ
oasă, au os scs la cîtva scol uă moarea acesta
 

56 tN CAUE UN T

sacre Est o cncepe teetpzat espre omu sft a

udha
 s-aest
va născut la Lumbn,
arat de o seestuat lîngă granţa
e evenmente dntre
sprana
naEş procam
re Nepal S-ancnscut latneree
o dată nceră,
vtoreaîntre secolul al
sa cheare Se
I -lea ş secolul al  -lea a Chr Lgendele poase
respne c e noate dnante e fe e moarte l aşteaptă despre
dha
ş ca ş
c ş a cl espre
nvne moarteIssfzc
urmazăLa oodelele bogralor
naz m atent a
acestr egende consttm c ştm nua cea ce şa
amntt dscpo or espre aceste ersnaje relgoase; aşa
se ntm ş cu Bdha aznne pe amntrle peo
comuntă buste, tatăl acestua a fost n mărunt şef e trb
ş ncdecum un rege aşa cm a fost descr în egende
Gatama a fost căsătort ş a at un u. Cuvînl autaa
arată că dac fala lu n descndea dn n  lc
pun robabl  ea a adotat nsă emente n cvzaţa
ndoană.
Cînd Gautaa avea vrsta d aproape trezec de an  a
lat otărea de a abona lmea ş de a deven ascet. Cînd
dfrtele forme de ascetsm nu -a adus pacea sprtu, a
ărăst această ce A at o pătnzătoare ntue a sen
caţ stenţe ş a c e a o elbera  vrmenca lum
fnte, la vîrsta de trezec ş şase de an, în tp ce şedea sub
arborele Bodh. Mntea sa era elberată e dornţe senzale,
e dorna de a avea o exstenţă ămnteasc ş de gnorană.
Unctatea budsu constă în aceea că, n vreme ce
acceptă pe Buddha ca desopetol advate lg (dhaa)
e nu rcnoaşt vreun salvator sau vreo dvntate, în sensul
obşnt a teenulu. Dncolo de expeenţa lmnată a u
Bdha nu s ală nc revelaţa nc ce car revelază";
el a găst sng gea adeată.

rincipalele ogme ale buismului  nvăţătrle esenţal

ale lu Buddha, aşanmtee Pat Adevăr Noble", pun
dagnotcul pobee mane ş propun o mtodă pnt
 

 ONEPE DE SP E UNTTE 57

neces eiberi; 4) eacu este Caea de Mijoc a lui

tatea
Bddhae.45 Cele Pat
noscută i subdevăr
nmele De Noble
opt ori snt următoele:
crea arian
1) natura exstenţe este caracterzată rntr-o sernţă
adic vedere jstă, scop jst vorbire just aciune jst
unversală; 2 orgnea
viaţă justă efo suernţe just
just preoupe se alăi concentrare
n donţa aprgă
jst.
pen plăcer lumeşt ş scces; 3) ncetarea urne
De opt ori crarea îl ajut pe ce ce o urmeaz s obină este
cnoaterea ilinea, Nibbana (Nina) Nu avem
dovezi că Buddha ar fi discutat vreodată înţelesu Ninei;
pent el, reigia nu constituia o probemă de inormaie ci
de savare.
Bdisml nu depinde de scrierile sfinte socotite bază a
doctinei. Puţini cerici sau laic cunosc toate scririle ro
duse d tradiţia lor.46 Ceea ce-i uneşte p toţi buditii sînt
cee Trei Comori: Buddha, Legea Sfnt (Dhaa sa
Dhaa) şi counitata bdistă (Saha sau Sanha). Po
trivit bdismului, egea adevărată şi sacră a fost descoperită
de Buddha i poate fi nţeeasă nai în noil tipri de
comunitat sîntă tovărăia pirituală dintre onahi i aici
care vor să ureze crarea salvtoare a lui Buddha47

Regele Aoka Aariţia budismuui coincide c o pe

roadă n car mea din afară încăca hotarele Indii venind
dinspre nordvest. Cu a menţionat mai sus Cis c
Mare (cca 530 a. Chr al Persei a nglobat n vast ă
domeni o bună parte din Punjab. Două secole mai tîrziu
lexand ce Mare a upus Imperiul persan şi a inadat
valea Indusuui; dar moara sa subită în 33 a Cr. sa so
dat cu retragera forţelor greceşt, abandonînd India n
mîinie pnciatelor rivale. C ai abi şi mai ambiţios dntre
prinţi a ost Candragpta din dinatia Maurya, care ia ales
drpt capitală aaliputa pe arile Gangeui. Nepotul
său, oka, a convertit la budim i a devenit un apărător
nergic al noii crdinţe.  a triis căgări budişti în misi
 

58 N CAUE UN T

ideea fundamentlă a reformei lui oka a fost omea î

nadmisaţia
iantropceinternă
educative, reigioase
şi abndonea în toatede reginile
războaielor gresiune.
ţintlui
 locusău, în ţările
policii nvecinate
adţionle cu India, îneritorială,
de expasiue regatee elelenis
a pus
ticecucerie
din Asia prinşi depate
din nordul Africii
 Se pre i îneraunle
că oka ărţi
convins din
că 
uopa. Duăun
ca eempu Basam,
guer luminat puea să-i covingă pe vecii
să de meritele noii sae polci şi fel să capee coducerea
moaă a negi umi civilite El u ia badoa mbiile
imperile d le-a modicat pe poiv eicii umre 
budsmulu:

Aşa c Alexad ce Me a avt o viziune filozoică

aspra nităii omniri  care el era savatol şi
ineăcătol rasei umae, oka a ost ăă doială convns
că omenirea trebie să se bazze pe dou niveuri de reaitate
 cel istric c C Trei Givaieri ale lui Buddha,
Dhaa i Saha şi ropria a eegr a noii trii:
regatl budist o Dhaa ut ai extisă şi explicată şi
statl de inspirae budistă, cu el sşi ca rge universal şi
iubit d ctre zi49
Nueroasele măsri de reoră a lui oka snt
scrise n Ediele se Pt aşi asigra succsl poitic,
el a crat o ouă casă d cioa, FucţionaDrăţii"
Sub domnia sa, bdismu u a ndat numai pe indivizi,
ci o ntreagă societat compxă, o aţiune şi o civili
Conitatea bdistă nu mai era n mic segent al socităii
idiene a cpnda totitatea naiunii şi, n od potenţial,
comnitatea umă n totalitatea i
n mod suinzător oka na ost un rge popular
eiat au apăt critici care au sblinia săbiciuni din
politica sa Cu toate acestea, el a format, cu morala şi rligia
budistă, baza şi cadl pent a obţine unitatea omeniri
 

 CONCE DP   

către
Celepoplaţiie indigene
ouă căi ale şi reaitatea
civilizaţie iniene. brahmanismuui
Cotrar opiniei larg din
nordes Indiei. Susţinem aceast oziţie  pofida fap
răspndit
că a scurtăţind
vreme dp că budismul
moartea aiapăt din budismu
udda tradiţia indo
şia
iaă ca o deviaţie a acesteia, noi ţine că el
aproprat hotărît idio i vocaula braanic Dintro a apăt ca
rezultat
pespectival ntlnirii ditre
mai larg moul de percepere
bramanismul a realităţii
şi budisml cuprndde
doă crente iozofice sepate, aşa cum obseă şi TV.
Mur docna tm din Upiade . şi doctrina m a i
Buddha51. Aceste crente au continuat să se iuleze recproc
tip d aproape zece secole după naşterea budisulu.
Dpă moarea regelui oka în Bactria sa menţint
rivalitatea dintre geci  perani amîndou gpurle
năvea adesea în India de nordvest aungînd uneori pînă
în zonle centrale şi de nord-est ale ţrii. Un cunoscut rege
grec a nabuui, Milinda (Menand), a deenit, dp pă
ra generală, bdist i a rămas în ainie pnt conver
aţia sa cu ilozofucălugăr budit Ngaena.52
 n ecolul a II -lea a Cr Bactria a fost ocupată de parţi,
care au venit iniţial din Prsia, învcinînd-se atel cu pose
iunile grceşt din India ş ganitan  n tipul acesta,
uniicara Cinei ăcută de Ch'in Shih Huang Ti (2771
a. Cr) a provocat o serie de reacţii în lţ, incuzînd mi
grarea unui trib nomad din Asia Centraă, nmit de cinezi
uh-cih, în Bactra, apoi în teritoriile ocupate de ciţi 
nuiţi de indni sakas  car, la rîndul or, iau atacat pe
persi în Ian şi pe greci în India pent ca, în c din
rmă, ă aungă în Matur, în nordl Indiei Centrale.
Pnt a compica şi ai mult lucrile, pahlavii 
cunoscţ pnt nuele iranien ale regilor lo care au
vernat India de nord-vest  erau cucerţi către începutul
 noatre, e conducătorii uehcih care ia urmat
geli Kanika, probabil aparţinîd tbuli saka ce ţnea sub
controul său măatea de st a Indii d nord şi o zonă îtinsă
 

60 N CĂUT E UNTĂ

persaii a dus a o ziue de forme şi cocepte artistice

in sia Centraă. Opnle peciaiştilor sînt îpărite  cea
cuae şi reigoae apăte cu puţi îaite şi imediat
ce pveşte apt dacă regle Kanika a tăit în secoll I a C
după îceput erei oatre ustae a acestei ziui sît
au în secoul I p Cr, dar strînsa legătură pe care India de
ordvest şcoii deînaă
dezvotareaa at-o Gandhra,
Bactra popuaitatea
i în Asia Centrală cuimagior
grcii şi
ouui savator atît î budism, cît şi î bamaism, şi
apaiţia tadiţiei Mahya î budism, aşa cum a fost ea
epezetată de egee Kaika
După oka, bahmaismu şi-a piedut atacţia pet
maie saciicii di tadiţia vedică. et a cocua oie
mişcăi eigioase cum ea budsmu, j aiismu şi mişcaea
jivikaşio, vecii zei veici, ca e piă Ida şi Vaa, au
fost îocuiţi cu oi zei mai asciaţi, ca Viu şi iva, cae
îaite u avseseă o impotaţ eoeită  pimee
secoe ae eei oaste, bamaismu  ce s-a scimbat
îce, adot foe şi cocte ate  işcăe egoase
oi şi  sse eidiee  s-a tsoat  hiduism
csic", ezetat î că casice pecum Mahhata şi
Ryana
Buismu cae a îceput î o-es diei ca o eigie
făă impotaţă o eigie de ceşetoi şi e aici pioşi, a fost
iicat a a de eige a impeiui acă u a umii, de
căte egee oka. Budismu a pomoat ssteme eaoate
e octiă, iozoie, ecă, ceemoii somptoase şi
săbăto sace, sciei voumioase o ată şi o aitectuă
eegate. Bismu a acceptat şi o ece imagie mitică
idiaă aceea a moauui uivesa, ept şi vitos,
Cakavti (ce ae îîte oata aka] c o paagmă
pet specuaţiie sae ividu- pe Budda şi pe egii
buşti. După cediţa popuaă, Bua i Cakavti
împăşesc aceeai cii uiveae cît i o see de teizeci
ş două e îseme fzice Aceste simo e i Caai
 

 CNCEPE DE SPE UNTTE 6

Bua,
cm a iMaiteya
oata sacăMu speciaişti
(aka) iiu ce că fia
eeat ab savato
cu ab şi
ui cosmic iaia,
giuvaie magic, Saoyat
au fost a ispiat
găsite pe oţiuea
ataee buistă
biste ş de
î
Maiteya,uste
movie adcă vto
cu Budda
ămăiţe cae va vei
pămîteşt a sfîşiu
(stpa); î umi
cee d
pet
uă a staua
imgiea u pacea ş
Caaveptatea.
s-a ut Tot
 cediţa
imaiea popuaă
itoui
cosieă că ace Caavti a fi uut i u mode po
tit pet egee budist. Deşi oka -a afimat iciodată
că e a fi Caavi, udişti cae au umat -au pvit ca
p imagiea udistă a aceui moa uivesa ce va vei
ae a fi o stie coicieţă faptu că apaiţia budismu
u Maya a coics cu îceputuie ceştismuui
wad Coze găseşte tei paaeisme impotate îte
tadiţia Maya a udismuui i ceştism: accetu pus
pe dagoste i miă cocetae a pe iiţa piă de miă"
(Cistos  Boisattva) ş u aumit itees esatoogic53
Mai mt, umai o ată fiă e savato, Amita, ceea
ă este stăpîu eiciui paadis de a apus căte cae se
îeapă soaee i spiitee pecae ite ei vii, e apăîd
i îcciaea meiuu eigios cu e cutua î Idia de
o-vest şi î Asia Cetaă, a îceptu eei oaste Atît
Maiteya, ît i Amitba au umat expasiuea căte est a
dismi i Iia spe Cia Coeea i Japoia.
Betty Heima a afimat că, sciţî susee iozoiei
ocietae e a ato a Aistote şi cia ma deveme, a
pesocaticii i ecea Gee, a ost evoită să studieze
gîea iiaă cae, atît di puct e eee cimatic, cît şi
geoaic, ea peestiată ei ezvotăi compete a spe
aţiei cosmice. De aceea, Omu a ost aii i a ămas aste
imic ma mut ecît o pate i puteicu tot"54.
Aţi speiait cum sît odatoii ui Haad Oieta
Seies cosieă că gîdiea eigioasă şi ciiizaţia i
şio este scită deoaece iduii sît o să îită
 

62 N CĂUTE UNTĂŢ

e cosmică
pi egăi ceeiiă
sîge i epecepee
imaj cu pe ce o e e55.despe
ago-saxoii" Da
uitte
cia dcăomeiii  o ziue
io-aieii  sîtceîdiţi
 ost îtptă u umi
cu ago-saxoii,
î bahmsm
iiizaţi iiăsu hiduism)
teuie să ie d şi îeoaece
stiaă jiism şieaîa dat

dism;esiiiăţii
 i cestă iziue
eigioas fomt şi  căăuzit
a omeiii mi es miioe
 izi- de
omei de- ugu secoeo.

CNA
Ci, ce e  pt me civizţie  umi cosietă
Oie epătt î gee, este pet muţi o eigmă
otiit ui Hod Iscs, î 42 do 40% i meici
ştiu să te Ci pe ată; i î 45 upă ce meicii
u ost diect impicţi, mi ie e tei i, î Asi, tot
umi 4345% dte ei pute să situee geoic Ci56
De te Idi e şi e tot tît e vgă pet miţe fote
muto meici, jugîd pîă o îcît  umă im
pesiot cee că ciiizţ ceză şi e iiă 
pte t-o moă ciiizţie oietă".
istă cîte simiituii uete îte cizţi
cieză şi ce iiă şi este simiitii sît jstcte
toită coiţiei me D  eepţi uismui, ce
se ăspîeşte î Ci e i Ii, ceste ouă mi
cuti s- ezvott iepeet Mi mt,  As se dez
votă  seie e te ciizţi utoome  sime, cum
sît cee i Coee şi Jpoi
Astăz Ci se ă pe ocu tei î e  îtiee
î  i ee m mpe istoii scie D. Oemye
spue că este c şi cm egt Bie îiţt e
Hmmbi î 750  C,  i îcă î piă ctivitte
 

 CNCEPŢE DE SPE UNTTE 63

ecea cutuă
păstîş a Asiei
itcte de mă
vece est tim oaoe57.
şi iee că existauSe mute
cede
gpui
că tiae
imos Omîi odu Ciei,
ekig" poai
o iă toate de
peoitică,  oigie
i tăit
mogoă,
um pt şi că eeeaumii
sute apăt î decusu
de 58 timpuui
Cecetătoi u sît sii
dcăToate
să acestea costituie
osiee ctu siciete
eoitiă motive
ceză pet
 a cede
pte 
ă î ou Ciei, căte sîşi peioadei eoitce, se
pactica agicua Legedee cieze voesc de eoi cii
iztoi ca de exemp Fu-si cae i-a îăţat pe oamei
cm să domesticească aimaee Y-c'ao, cae a tasmis ata
e a costi ase Se-mig (itea, diiu cutiato)
ee împăt mitic Hag-ti, cuia i se atiuie iiţÎeea
 ieite ate e  meiciă pîă  ata de a ga
diţiie cieze mai tîzii au ideaizat Vîsta de au" 
peio i Yo şi S  espe cae se cee că a existat
  ou jmătate a ecoui a III-ea a C i potiit
ei istii mitice pope a eveiiate, u codăto
mit Y a îtemeit pima distie iastia Hsia, ce 
i pîă î j i 75 a C
Faza imuri. Aeoogii a siciete omaţii ep
z impie  ciiizţiei cieze ae îepe c peioad
Sg (su Yi) (îcei î ju aui 1040  C) 
p cocătoi Sag u existat o seie e egte sa
iipte  Ayg o impotă cpia Sg siată
 gaiţ e o  cai Hoa, s-a ăct ecet
e escpeii eoogice, pite ce se pet o
 p e ote ţestoase pet iiţie pecum i
 sism e sie  simi cie e e mî
i i pee eoogie  ie iae momite
pe i pte i î juo supoziiei ă iaie pet
itie stmoio i  zeio ea îepiie e egi, i
ţi i peţi Soie e igs împi î istţ
 

6 IN CĂUTE UNTĂŢ

Cele mai
mei e impoante
escoerirea î, îte realiz
aceştia din perioada
siîse Shang sînt
ţioaii i
metaurgei
iţi  metalgiei
cei mi uiin bronzuui
it-o şi
eită e inventarea
eiţi scrieri
Tehica perioada Shang era po
sperioară se
p, î
tehnicii igee
perioaacuRenaşte
gicuta seicicuta
europene n afarai rozu-
ieite
tegi
lui era o marees sîemi
cerere pietreipez
preţioase şi în pecial de ja
Originea sistemuli e scriere ciez apare în egena ceor
Opt Diaame eveită ceeră în Occident datoit cri
IChin, despre care se spune că ar fi fot ietată e Fhsi
Acest sistem e scriere eoseit a avut o ifluenţă hotă-
toare supr cîmuirii eucţiei, iteraii, fiozofiei, reigiei
şi a altor moee de gînire şi e viaţă hieze l a oferit
totoată un mijloc e comuicare în cris  n i în voire
între China şi veciii ei
Dinastia Shang a fost ută de iastia Co (040265
a Chr) cea mai ngă dinastie in istoria Chinei. S
cîie acesteia, dimensiuie poitice sa oganizae ae
diasiei Sang au fot sistemtizate înto ogaizare "fu-
dal enhien) După cum afimă Du J i pettindei
une genare Sng a permis tiurior spuse o oare-
cae tooie cu condiţi ca cestea să ecoscă sera-
ittea coducerii Shang, iastia Cho a imps tuto
acestora o orine feală rigidă, anexîd i strămtînd mte
intre ele "A apăt o oă teorie potriit cărei toate ţinu-
rie apin egi şi toţi oameii sînt supii li iar re-
gee poate să aode păînt orici e e 59 Dinsi Cou
afirmă că egee (wag) omnete pese fiecre sat din re-
ga să în baza " Decreti Cei  nereant de
eint ce mai faimos cîuitor din disia Co nu  fost
n ege, ci n reget pe nme Cho Kg (Seio de
Cho), ideaizt de Cofucis Multe ci iu fost tri-
uite, inlsiv o compiaţie  Ritualul lui Chou (Chou i),
azată pe o topie in Anticitate
 

 CONCEŢE DESPE UNTTE 65

arUna
ele au
din avut o preocupare
caracteristicie cee funamentală
mai impotate comună,
ale aceea
perioei
e a salva
Chou a fostsocietatea, conentrduse
creatiitate fiozofică ce a aspr onarii
deschis muţimefiinţei
de
mane
opţiui şi nemuri
metafizice ei şi asupra autorităţii Antichităţii
Sistemul fiozofic civilizaţiei chineze de este
majo, cofuciaismul, mai egat
îrziu
de
nsemătatea cesor coi fiozofice a fost foate
Cofucius (cca 5547 a Chr), fondatol ui, care ia inegală
at şi nmee Confcis credea în eptate i cosidera
că uiersul se află de ptea reptăţii Dar e n a reşit să
convigă ici un prinţ săi aopte conepţia espre o so-
cietate reaptă, azată pe sensl pron a impicării etice,
jen (omeie), ce cracterizează  pesoană sperioară l a
deveit un înăţătr al unei morale filozofice cezînd în
posiilitatea e a educa orice fiinţă umană inteesată e calea
devărtă (o) Dpă cum citim  Analee (unyu) scopu
educaţiei ese aea de a cultiva vituţie c jtol unui
pogam acătit di pat puncte: iterară compotare
sincetate şi credinţă Dea u tegii sae vieţi Cocis
 fost profun preocupt de li, temen are îseamnă pro-
prietate rital sau norme de comportare Pent e, fmiia
costiia odeu pet societte i sta şaiee i
posiilităţi de eae  e are conduce i cel are este conds
ată i fiu, ărat şi nevstă, ate şi frate, perio şi ferior
 se azează pe pincipil de retice sau pnere în orine a
umerelor ce rrentă atiţ, anri şi fcţ
La  să cincizeci e ai pă otea i Cocis,
n al oilea me mest  acestei şcoi pe me Mecis
(372 a Cr) deztă î mod strălucit oiism,
pîndşi propria mpetă pe înăţă origină ţi
în că omeiea ese nă din naştee i pri rme pa-
iă să îndepiească a cia înreptăţită să îdpiescă,
fpte poitice i ecoomice orecte () Societte sa ieaă
 în care toţi memii sît fraţi  a marcat pofd pe
iitorii gîndiori din mte şcoi iozofice Cotemprn cu
 

66 N CĂUTE UNTĂŢ

nd concianismul evine fozoie e sta, în secolul al

Mencius,
ea a dar mai
Chr, tînăr decîtlucrări
uătoarele e, Hsn
au Tzconsiderate
ost (34245 acaChr)
fii
cele
fostCinci
renumi att pent concepţia sa coform
Lucrări Claice »confuciene Catea Odelocăeia stc-
ra
Shih hin), este
umană de la natuă
o culegere rea, cît
e poeme, şi pent
în special in teori s
perioada
potriit căreia pteea
Chou; Catea piţi
Istoei (Shu esterelatăr
hin), asă.
istorice sau semi-
istorice di prmele zile le perioaei Chou; Catea shim
b (IChin), o egere de mue ale vechilor mgici;
Catea Rituilo (Li hi), o compilaţie din secol al lea
a Chr privind ritalu canoic şi protocoul; şi Analele
imeii şi ale Toamnei (Ch'unChiu), o istorie a stli
feudal din Lu, atriită i Cocius
Daoismul a doua mare traiţie filozofică, şia t -
mee e a Dao (calea către univers) i se crede că a fost în-
emeiată de contemporanl lui Cofcius, Lao zi, a ăi
iaţă rămîne u mister în cida nmeroselo egede
Caea Vitui Daote (Daote Ch) este atiută i Dpă
m firmă doism Do este neatl fără formă făă
contr Acest neant este mama ror crior, inzî-
dse în ee i iers; dm li Do ste wu wei (i-
cipi iacţiii) După Li, daoism îsemă "egre
or vaorilor fie ee reigioase sa de altă natră  ese
împotriva oicăi efot, incsiv eforl de a age  o
iaţă mi ună în mea viitoare Dacă ar fi să foosim o
naogie  daoismu este o ste de beţie fără a fi et 60
xistă o deoseie ître daoism ca fiozofie (Dao hia) i
daoism ca reigie (Dao ho)
Peioada Cho  mi dt i ate sisteme fiozofie, in-
zîd Şoal ui Mo Ti, păăto drgostei iesale e 
trăit proabi î perioda dintre Cofucius şi Meis;
Şoaa Legaiştio (Fa Ch) i Şcoa Nmeor (Min
Ch) Demă de tenţie  fost i Şcoala lui YiYg
azată pe cee două iipii opse e i Dao  yin (g-
 

 CNCEPŢE DESPE UNTTE 67

tiv,uîntuneric,
meoafemeie)
decît orespodeţee cele ma mpotante
yan (pozitiv, lmină, ărbt) 
ieor
c yyag a d
egate e cele cnci eemnte (emn osmologce mplcae
foc, pămînt, ş a
apă me),
fluenţat
e tooată
cee cinci practe
direcţii ş crednţee
(est sd popuare
ce ord vest)cum sînt
de ee
en 
cini shui (o formă
panete de Mt
Qpiter geome)
Srş cătrea cend6
Mercur, Ves) pe
Deş u fnconar e cute dn peiaa Chou au fost
desemnaţ pet rtaur ş daţe ţ spt î
egie în speal ma sa medumr sprtste eru
staţ  cînd î îd, deorce xsta crednţa ă e-
 (kuei) su sprtee neferte e stămoşlor pooă
o  aduc neerce Peada C a ma fost cuncuă
 pet căutarea emurr aurence G hompsn afrmă
Căutaea uu e magc cuoscută î Occdet î mpue
ecete sub umee de acme a îceput î Ca  D exstă
o dfeeţă udametaă îte scopue acme d cee
două czaţ  Ca motaţa de bază ea doţa de a
auge a moatate î eme ce î Occdet ea peraţa de a
obţe au dtu meta de bază62
hina imral  dă  p dse C'n
(221207  Cr)  mă po de dse Pm Hn
(202 a Cr2 p Cr)  Um H sa H de ăsăt
(2220 p Chr)  Ca ă î  mpeă ce dează
îă î 112 Fodo dnste C s me sg
 Hgt, Prm mpă ezîd că aetă dnse
 dra ec ste mnt î prmu îd  fnd ce e 
ept ostţa Me Zd ms moument fă de
m g de pope c m de me  e e  p-
t os psd  de ăor  pofd es
  fost deose de  d eerg   ut d
 otăît să îăe rămăţee egm Cou  să fă
d C  mpe f  eze  se de po
 

68 N CĂUTE UNTĂŢ 

chinezi şi barbari
dmstrte n acelaşi
vînd e timp,
aeepent
măa consolia crearea
ele dţ
aţiun azat pe
eea crednţă  ieologia
 petesăstat (legasm),
fce Ca eleed
a respins
cociasmul,
de dscmnăemosmul
se  şide
alte şcoli de nire
zte pe e td
merulschinez
gfce tsaîntins, în aceast
ă depăeă epoc îde
deee toate
irecle, stabliuşi graniţele pn în regiui  aara
Chinei, apt care a avut ca rezultat secundar împingerea
grupurlor nomae pînă în Asia Centrală Cu toate acestea,
cerea imperiului cinez aflat în plin expansiune sa ato
rat cntrolului rig al gînir, antntelectalismului, srictei
apicri a legilor mai ales cele care prieau peepsele), pro-
iecteor extrem de amiţioase i nesfîrşiteor lucri publie
care impiau exploatarea inuman a ţăranilor şi impozite ri
dicate, toate acestea dun a sminarea regimlui Marele
vis a lui Chin a lat sfîrşit în 207 a Chr, cînd fiu Primlui
mprat a murit de mîna conspiratorior
a  imul dinasii Han. Dup perioada de zoi
ciil ce a urmat cderi ditiei Ch'i, Cina a fost nificat
e dnastia Han, care a domiat cena poitic timp e at
secole,  excepa nei perioade ître ul  p Chr şi anu
23 p Chr Msurile temporre, zînd s pn de aor prac-
ticile feuale care au caracterizat cîrmea iiţial a dinastiei
Han au fost rstate de împra Weni (757 a Chr.)
în faoaea unei poiici irocratice centralizte.
Cel mi  dinte monhi   Hn a fost W
care, în timpu îndengatei sae domni (47 a Chr), a
consoiat şi  mt în mod remarcai imperi n m
ui ctre Ai Centr, e sa cofntt  peic regt
a triuui hsingn (n trib de pstori, îndit roai c
hunii) are înisese tiu yuehchh (e pre c memii
acestui tri vorea u diaect iani, dar trăi î est
 

 CNCEPŢE DE SPE UNTTE 69

 nvdt
ţintli IndiaMigînd
Kans). de nrdest
căreest,
l înceut ere cretne 
tib uehci
tl dnste Ksh  cunsct  devtre clă
a gerna eriril
remrcblă.  al la nrd de Ox  cel din Baca.. a
diss regaele creae de nie aenri eri gec  m el
Wti a încheiat
l eand  aliaţă
cel Mae înţeleaptă
Ma i cu triul
n dne ehchih
membri rbli
mpotriva inamicui omun, triul singnu, pe care n
cele in urmă, a înins n emea aceasta, Wti şia timis
mbasari în Asia Centrală deshizîd astfel un dm
omercial terest
tre China i Europa exista i în remrie vei un
come activ Traficl cmercial pe dmu terest era atît
de mare, încît în secul  a Chr Cicer îşi aetiza cncetă-
ţeii că, în caz în care dintia Ha din Cia  otiua
 oitică cmercială potriică, sar putea ca la Roma să se
rdcă o panică fianciară Federick Taggert cre a siat
reaţiile dintre Roma şi China a începl erei cretine, pre-
spne că "din patrzeci e împrejăi datorită cărra
[răzoiul a izcnit în uropa, doăzeci şi şapte se dat-
ează de fapt gerării Han Cmerţ internaţina a
ft mt şrt de ăie maitime, caei ines pe e-
anii din dinastia Han tot atît e mut ît i dmile teres-
tre storicii consideă că descperirea fătă în secoul  a
Cr, datorită căreia nigatorii din Oeanl dia foosesc
musnl, ia ajta pe egstoii chinezi să agă î Asia de
SuEst, în Ceyn în ia i în păie răsăritene ae
mperiuli rman nteresee r merciale sa extis astfe
a mperiu paio, a miăţile ehchic din dia de
rvest, su dinastia Ksh a sarmaţi   giuie care
stăzi ontiie Rusia  i a şi de clii eeti de a
gaiţa c ndia i Asia Centaă. Există hir  reatre,
eveiicată, potiit căei împăral roman Macs Aueis,
denuit  chieză T Chin  timis emisari  Chi
 

70 tN CAUTRE UNTAŢ

sa nventat testarea setou adnstratv, una dn cele

alzaţa
rearcabechnz
trăsături
în
ae ssteuu
mul dna
adnstratv
s Han. Apotlş
educaona chnez Ideooa lor de stat ş de lt era con-
dinastiei Han
cansu nu se imitează
cobinat  ce umai Casc,
Cnc a dmeilcare miitr,
au asi-
plomati
odelu şşi a
comercia n timpl
cvzae dinasiei
chneze Ceea ceHan de exemp,
a fost unoscut
drept concansu an încoorase de dn legas,
daos ş dn şcoaa yyang, astfel înct a apărut  sse
ai deabă eclectc de învăţătur fozofce, ece, educa
onae ş cosologce  o ultdne  răsă specale
pent îprejură ofcae ş famlae. egul an a ura
jat foate mlt asprţe lterare ş poetce ae oenor de
ltere, cît ş speulaţle ş scele stoce, şa  se poae
vedea în nsemnile toe (Shih-hi) ale lu Ssu Chen
ş în Isto dintiei   Shu) scsă de Pan Pao de
Pan Ku, ful său, ş de P Chao, fca sa Istoa dnaste 
a fost presărată  upte sîngeoase înre îmăţ, egne
ame, nştr senor a ăzolu, ara, eu nc, ca
nobme ultvată, hareu, socetă secete ş ţăran
Cu tpul stcua ne închegă a meulu lo a
încet să se destme a ales duă revolta secte elgoase
a Turbanelo Galbene, în nu 14 p Ch. Această evotă 
dovedt mede tît săbcunea amae peale cît ş
uterea guvernatoor oca ş a netezt dmul căte că-
deea dnaste  în 220 p. Ch ş căte noua odne dn
peoada ceor Te ege C toate acestea, tonul generl ş
cadl cvlţe chneze au fost stalte în tmul ng
domn a dnste an
n sfîrşt mntm că udsmul a pătns în Chn în
tpu dnaste a. O legendă spune că un învăţat chnez
a călătort în Asa Centraă în ul 2 a. C ş a aflt de exs
tenţa udsmulu. Deş troduceea budsmulu în Chna
era în genea ttă vsul  Mngt (576  C) 
 

 CONCEPŢE DESPRE UNTTE 71

omeui iteaţional are îorea atît(576 pe ăile teestre,

cae şa tms anc emsar în Inda, de unde
ît şi pe ele marime, budismul a fost fără îndoială au vencunos-
po
în
utChna do căugă
şi pratiat denperioadei
în timpul en  predca
an enou
ătreevanghe
oamenii
e trăiau 
arebudstă aceasă oveste
a griţele Chinei,a a
fosîneput
po consttă
străini, de
dar apoi,
comuntatea dstăExită
robabil, şi hinei. conştetă de estgl
o poveste e Doă
despre shikao,
n prinţ pa, sosit printre pimii misioari budişti, are a
adus srieile sfinte în ieă.
Deşi pătndeea viguoasă a budismuui în toate stra-
urile soiae ale Chinei a petrecut după ăderea dinastiei
, el a avt îţiva adep evlavioşi şi în impul dominaţiei
esteia De la îneput, budismul şia găsit alea în euile
tivate  mai ales printre poe siitori şi aişti  dato-
ită inteletualilo daoiş are aveau afinităţi u mue
spete ale budismului nia trăsătură a budismlui hine
a "aristoratiarea lui aşa m a fost numită de unii e-
etători Budismul aistorat a onstituit un insment
pent transmiteea inspiraţiei budistodaoiste Mulţi
eretători a subliiat puernia inuenţă daoistă asupa
udismului Chn de mai tîriu, unost mai bine în Oi-
dent sub numee său apone, Zn
Să notăm două aspee impoate ale budismului d
Chia Chia a devenit unul d ele rei ente sendare de
difare a budismului Cina popriisă pent budismul
Maya Ceylonul pen Şoala  sd sau Şoala eavada
şi Tibet pent tadie eoteie. Cu toate aesea, budis-
mul nu a înerat să îoiasă radie loale din Cha El a
devenit un omplement  oianismulu şi doismuli,
sfel ă ese ei tdiţi u fos înţese  e dn ă a
ele "tei dimesi le ni singr adeăr (dha su do).

CîTEVA CONSIDERAI
 

72 tN CĂUTRE UNTĂŢ 

cocepţ unce depre untatea omer Toate au avut de

Am 
luptat anat o să pivire
revendcre volenteupa elo mi relgoase
ale trador vei patş
iviliaţii
ltrale şaletoate
lmii Mesopotamia
au at propunerEgiptul,
 char India şi China.
dacă numa ub
Aeste
ormă deiviliaţii
tetatvă şiradiţiile
de utateulurale ăocampaa
e exemplu, leau datlu
aştere
exand au ce
elaboat
Mare apînă în enomen
fost un pim sau al doia
complex seo,
nsprat de
move cotradctor  o vzune flozofcă, ba char rel-
oasă, despre Aexad ca salvator ş bnefăcător al rase
umae O vzue paalelă a înuet, în Inda, pe regele
budt Aoka în al IIIlea secol a Cr Cvlzaţa ndă
pătra o înaltă vzune cosmcă ce încuaja presupunerea
exstenţe une sngure lg etee sau a unu sngu pncpu
(santana dhar) cae stă la baza tutuor contadcţlor
 umea fenomenaă I Chna, cu cednţa e nestrămu-
tată în exsteţa unu sngur Dao (calea sau adevăl unve-
sulu), uţea modelul nu sstem  apenenţă mulvalent
sau pluralt la tadţle confucanstedaostebdste n
Chna nc o tadţe n este zoată; toate tre s n-
uenţat recproc, întrn mod actv, dn cele ma vec m-
pu ale store chneze
Totuş, trebue să xmnăm am ş alte concepţ, în
specal cele provennd dn tadle eveeşt, romae ş creş-
tne, care au exerctat oate o nuenţă otătoare asupra
cvlzae occdentale n captoll II vom examna pe s,
dezvoltarea lor începînd dn prmele secole ale ee creşne
 

CAPTOLUL 

Concepţiile ebice,
geco-omne şi ceştine

n captolul I am examnat modul  cre concepţle el-

goase unvesalste despre untatea omen au fost al
mentate de experenţele "specfce ale clzaţlor dn
Mesopotama, Egpt, Inda ş Cna Acest captol va urmăr
pe sc cvzaţa ebracă, cea gecoomană ş creştnsmul
pem ş evoluţa lor pînă în prmele secole ale ee noaste

 
Potrvt screrlor sfnte ale evrelo, Avraam păntele
legendar al popol ebrac, a fost chemat de Dumnezeul
său săş lase locul natal dn nodul Mesopotame pen 
căuta Pămîntul făgădnţe Dn cte ştm, nu exsta vreun
motv ca popol ebrac să fe consderat dfert de celelalte
popoae nomade sau semnomde dn Bbe elatărle dn
ble îl arată pe Avraam att ca patarh al evelo cît ş ca
fondato al comntăţ elgoase ebrace, deoarc concp-
ţa lu egoasă era dfetă de elgle păgîne ale popoaelo
învecnate, fapt dovedt de acceptarea sa de aş sacrfca fl
pe Isaac Mofologc vorbnd, sacrfcul l Aaam n e
dfer de obşnutul obce paleoorental de a sacfc pe
 

7 tN CĂUTRE UNTĂŢ

ditate
prmul născt dar pent
a acceptat ac ca sacră
ca eerga pe o ponc
să crclea lui
în Due-
cosmos
zeu
dar, Ae
m Isaac aşa era arat
ful lade  mult
cel ales patem, prin
comuntatea acest
elgosă
act, carea nnteretat
racă aparenţ sacfcl
este absurd,dept
Avraam iniaz o nc
un evenment nou
eperienţnureigioa
Avraam credinţa
a înţeles de  Creinţa
ce teba lui Avraam
săş sacfce a ost
ful "dt de
rptit de aigurarea dat de Dumnezeu că urmaşii lui se
vor nmuţi  Pmntl făgăduinţei elaţia religioaă stabi
lit Între Dumnezeu şi Avraam a devenit piatra de temelie a
credinţei comunitţii religioae ebraice
Screrle sfinte ebraice relev c eplicaile unei comuni-
tă religioae difer adesea de explicaţiile obiective date ace-
loraşi evenimente istorice. Fiecare istoie relgioas pesupune
valori care nt acceptate şi mprtşite de respectiv comu-
tate religioa Aceste valoi snt modificate de eperienţe-
le istorice ale comunităi şi inteetate c ajuto vloilo
acceptate de comunitate. Dac nu nţelegem modul n care
aceast semnificaţie priveşe pe toţi membrii comunitţii,
evoluţia comunitţii eligioase ebraice  inclusiv tăsătui
ale acestei evolui, cm ar fi suspendarea logicii şi eticii obiş-
nuite  povestea cu sacificarea lui Isaac de ctre Avaam
 devine de nenţeles.  Ni se mai spune c Isaac a fost n-
şelat cnd şia dat binecvntarea printeasc lui Iacov, n loc
să o dea lui Esa Dar ne va fi greu s nţelegem ireversibili-
tatea acestui act, dacă nu vom nţelege sacralitatea ine-
cuvntrii sau a blestemului, sacralitate ce era cupins n
valorie acceptate e comunitatea eraic. Comunitatea reli-
gioasă este putoaea att a valorii ct şi a semnificaţiei
ai mult, ca orice individ sau famiie, gp etnic sau na
ţional, fiecare comunitate eligioasă are o prism mental
fi care d membrilor comuniti eligioase posiilitatea de
aşi aminti expeienţele trecte de a intereta semnificaa
prezentului şi de a anticipa viitol O prism mental se-
 

COCELE EBRCE GRECO-ROE Ş CREŞTE 75

(uitarea pund
lecteaz fi un instment
nişte aspecte dintrun protetor)
spect deatfe
date că
şi memoria
reaităţi
şi uitareafcnd
istorice aduc împreună
ca ele s a supraaţă
poat fi semniicaa
folosite de unor întîm-
imaginaţia reli-
păr
gioaspartiuare
Eauimai ub
poate foă de memoie
produce şisemniicaţiasacră a
iluzii optice omunităi.3
Cu alte cu-a
Viaţa
vinte, Iacov
comunităţile exempifică
eligioase şi upă caracteristică
selecţionează amintirile
vieţii, potrit credinţei evreior. ce a primt bine-
cuvîntaea părintească, e rătăceşte i de ie, adunînd bo-
găi, dar fră să găseacă Pămîntu făgăduinţei pe care i
garantase Atotputerniu. Datorită unui vis, e aă că acest
Pămînt a făgădinţei poate fi mai deabă întchipat de o
stare a spiitui decît de n tăîm geogafic Trece atunci
pin vad rîu Iaboc şi face experienţ împiniii, împăcîndu
se cu fatee său, Esau Personaju său îngobează cee două
dimensiuni ae Pămîntuui făgăduinţei care se egăsesc dea
ungu istoriei ui Israe, cea geografică (sau fiică) şi cea spi-
itaă Cu această dubă prismă, comunitatea reigioasă
ebraică face faţă dificutăţior şi ambiguităţio de intere-
re a venimenteor istorice. Amîndouă intepretărie a fost
susţinute u o egaă probitate de către membii comunităţii.
Comunitatea eigioasă ebraică, a fe ca toate comuni-
ăţie eigioase, îş aminteşte n eveniment centa hotărîto
care să poată arnca o umină asupra evenimenteo treute,
peente şi viitoare. Pent comunităe reigiio înteme-
ie  budism, creştinism şi isamu  învăţăturie sau
viţa întemeietoior devin de obicei punct de refeinţă
otăîtor Pent comunitatea reigioasă ebraică, ce nu re
n întemeieto, Ieşiea, care cmineaă cu primirea ceor
Zece Ponci pe Mntee Sinai, epeintă experienţa cn
ă otărîtoae. Totuşi, opiniie speciaiştio nu concodă
î privinţa faptuui dacă Ieşiea a fost u eveniment isoic,
eigios sau istoicoeios Pent sciitoii Bibiei, Ieşie
eveeaă modu în care egămîntu dinte Dumnee şi
Israe depăşeşte ordinea Natuii Natua a fost considetă
 

76 N CAUTRE UNTAŢ

cea a evreor Bba ebraă nu e preoupa de uena

ca o stae oferită
eptenor aupra deoncepor
divinitate dar reaţia
ebrae de egămînt
depre ume aure
de
dimensiunea credinţei neunoscută ordinei din Natră
proeu ver Scrtor bbc nu au ăt aze a ges-
a Nu se cunoaşte
u Io  nimic
romanudespre
u modu
Thoas în Mann
care aucoexistat cee
că  ume
două conci
nu et at d diferite despre me, cea a egiptenio şi
un gr cent n perspetva Bbe ebrace,
Egpt ete numa ou fc a egămntu dtre Dumne-
eu ş evre egpten erau persetor, ar evre, vcmee
or Dumneeu a vent ca să eberee pe raeţ  Apo
am ă vă uc  pămntu acea pent care mam dcat
mîna  dau u Avraam u Isaac ş u Iacov, ş pe care am
să dau vou în stăpînre, căc Eu sînt Domnu (Ieşrea
8)  ar aceată promsune unateraă fătă de o dvn-
tate mparaă nu a fost medat înfăptută Scrto bbc
nu omt apt că Dmnee a pus a încercare credna
evreor ş că e a perms magcenor egpten să se măsoare
 mnune sae Tot e a împetrt ma faraonuu, ar sp-
t sraeor a fost aproape drobt Dar, în cee dn urmă,
Dumneeu a căăut comuntatea în afara Eptuu, ar e-
beaea e a devent patra de temee a credne acestea
Pea esenaă dn Ieşe este epreentată de rătăcrea
sraeor în deşe ş darea ceor Zece Ponc de către
Mose pe Muntee Sna n cuda asemănăr care exstă între
unee dn aceste ponc ş Lege u ammab, comun-
tatea ebracă a nteetat cee Zece Ponc ca fnd o eve-
ae ş o peceture a egămîntu dntre umneeu ş
sraeţ. Pe Muntee oreb, Dumneeu, care îş spune Eu
sînt Ce ce sînt, face dn Isae popo său ş se referă a
Ieşre ca a un semn a oaăţ se, cerîndue în scmb
sraeo fdetate faţă de e. De a acest punct încoo stora
comuntă ebrace poate f compaată u două fre împe-
tte: Dumneeu geos, care cere ca Isae să abă faă de e n
devotament absout ş excusv ş saeţ ab, nesgur pe
 

COCELE EBRCE, GREC O-ROE Ş CREŞTE 77

două enfcaţ ş adeea contopndue abvalent ş arb-

trarcare
e recurg
Astfel, adeseaonarhe
apara a adorarea door
pcă atîtşnevoa
a apostae
oaeor
Prsma mentaă a evreor necestă o anaă atît
de organare ocală, cît ş o abdcare de a devotaentul a semn-
fcae reoase
evrelor t ş a semnfcaţe
faţă de conducerea upreă a ace a evenmenteo
lu Duneeu Acest
 anaă făctă de obce fără o separare adeată
fapt poate jutca rolu amu a proetujudeător a ceor
Samue în înclcta proleă a regeu Saul Tot att de ac-
nantă este ş acceptarea de căte scrtor bl a legăn-
ul încheat de Duneeu  regele Davd ş cu dnasta
davdcă în care e vă nu o contradcţe, c a degrabă o
confrare a legăîntulu lu Duneeu  naunea ebrcă
leasă  în cuda slăbcun orale a l Davd5 Cobna-
a dntre o aseenea attudne echvocă ş o soluţe arbtrară
este adînc înrădăcnată în Tora, care începe să apară în vre-
mea Marelu egat Isael înante de împărţrea evrelo în
egatul de Nod ş egatul de Sud adcă Israel ş Iudeea, în
secoll al Xlea a Cr
Vornd despre regatul dvat scrto bbc dau
mpresa că admt untatea comuntăţ relgoase erace în
cda ealtăţ stoce a une comuntăţ poltceşte frac-
uate. Această peroadă concde cu o mşcare profetcă
ctvă  o trăsătuă dstnctvă a tradţe relgoae evreeşt
 at în egatul de Nord, cît ş în egatul de Sd Pen
profeţ nu exstă evenente numa poltce sau nua nat-
ale; fecare luc este guvernat de Duneeu, ceatol ce-
u ş al păîntlu ş stăpînul stoe. E erau deoset de
sensbl la evenmentele poltce cu ajutol cărora, credeau
e, Dumneeu crua treule naţunor. Toţ profeţ
ăgeau atenţa, atît a conducătolo cî ş  ceo conduş,
de a f loal faţă de Dumneel lo ş de aş doved loal
atea pn fapte ece  amntnd popolu eac loaltaea
l Dumneeu faţă de popol său
Sensl a poncle socomole ale legămntlu, po
 

78 lN CĂUTRE UNTĂŢ

ub Ieoboam a II-ea î ecou a II-ea a Ch ş că da

feţ eac au devent, începînd  secolul al VIII lea a Chr,
susţnăto unu unversals etc, deşRegatu
totă faptuu că oto captae esjul lorde seNod
adesae
îcedeau
na uma îebace.
conităţii ame utîd ă se îcedee
De exeplu, e credea cău um
Dumne-
e
eu aceasta
a fost a căut
cel care  faaexpsunea
a prjnt ăătooegatlu
ae upă m
dn Nod
pue pofet Isaa fgeea Ratuu d Sud ea tot fapta
u umeeu aşa m e a foost ş Asa aga me
mee" (Isaa 105) pe a- pedeps pe egee Aha ş pe
popo acesta pet a u f at cedee î e Cu toate
acestea Asa u a ecuosct că a fost uma stmet
 Dumeeu ş d această pcă a fost sotă să decadă
Cocepa egoasă despe utatea ome a u Isaa
ea îmbată cu o ue specă cetată pe ee ş îd
u ege dadc dea cae a f dat aţuo um posb
tatea de a se adua î So ş de a adoa pe Dumeeu u
Isae ca stăpî a stoe (Isaa 21) E a fost pcso
ue fomue epetate de mute o î stoe ş bazate pe
cotopea e cocpţ uesaste ş a e tede
specae pd utatea ome  Rat d Sud Mhea
compatot ş cotempoa  Isaa a esps totş mpo
taţa atît a Iesamu ca ce cît ş a pactco e cut
Cogee sa că Dumeeu aşteptă e a oame uma
deptate ş ue ş moste ş cu smeee să meg
îatea Domuu Dumeeu tău" (Mhe 6,) epe
tă o tă moşee mpotă pet eae dte eg.
 stoa Regt de Sud cîţa coucăto cu îca
ţ eoase  ca e eempu egee eeca (secoee a
VIII-e VIIea  C) ş egee Iosa (seco a VII-ea
a C.) u fost otăî să efomee aţa egoasă a
aÎu eeca a aut îcedee î pofea  Isaa dato
tă căea Iesamu a evtat să fe dsts de căte egee
 

CONCEPŢLE EB RCE GRECO-RONE Ş CREŞTNE 79

 Dumneeu
asa jundcha
Seache pe Tora, adăund
dacă egat săuastfel un pregu
a deet asau
naonal
Ase la evoluţa leglor sacre
tmpu ome Astfel,
u Iosa Iosadescopet
a fost a purfcatu
relga
su
naonală
a Toe depoa
ltele străne care oa Deuteoomu
o esue contamnau Regee a
cet vremea aceta, Noul Impeu bablonan a nvn
n epeeao popou să eîoască egămîtu Asa,
ş regele udee, ehoam, a devent aalul reu Nabuco-
donosor Acesta dn urmă a pedepst ş pe reel evre,
jefund Iesalmul ş ducnd în captvtate la Bablon
majortatea populaţe Profetl Ierema a îndemnat stăru-
tor pe evre în numele lu Dumneeu, să se supună faptelor
Bablonulu hotăte de Dumneeu El a susţnut o ntee-
tare sptuală a legămîntulu care spnea că acst egămînt al
lu Dumneeu c Israel trebue scs în nmle evreeşt fnd
mult ma mpoant decît ce înscs în patră
Expeenţa avută de evre în captvtatea alonană, c
dmensunle e socale potce ctule ş eoase ş 
mensele e nfluenţe, depăşeşte smpa explcaţe n tmpl
aceste peroade, relga ebacă clască a sufet puterncul
mpact al oroastsmu, ma ales al angeologe, dmono-
loge ş eshatologe sale Sau devoltat ş mlte culte no ş
practc nsttuonale, ncluînd găcun precse, especta-
rea saatulu, adunăr în snagog pent studerea Tore, ş
începutrle uno le sace cae u devent ma tîru Penta-
teuhul Aceste practc au devent tot atîtea petre ndamen
tale ale udasmul abnc, apăt după dstgerea templulu,
suentă în ul 70 p Chr
n tmpul aceste peroade, în monotesmul erac şa
făcut aparţa un mod de gînde unversalst, care însă nu
espngea cednţa întun Dumneeu naţonal Povt
profeţlor lu IsaaDeutero (ve Isaa 466), Dumneeu,
numt de evre YW, drja tele tuturor naţunlo ş
pedepsea păcatele Balonlu, ngîndul pe Cs ege al
 

80  CE 

m depătate
Perse Dumneeu mni ale pătului
ea încă şi te-am
loal faţă de chematînceat
legămîntul in cele
m epăte
 popol evreu:colţui, şi -am zis: Tu eş robul Meu, pe ne
te-am  şi nu te-am lpăda . nu te teme,  Eu sît  e...
Dr Irele
Eu î,dau ie şiSlug Me Icove
te ootesc e ce
şi deap Meaem leteămîţ
cea e va spi
lu Avrm
jii (Is 4ubl
8-0 Meu!. Pe e ce e-m mul  cele
stfel, ereii cptii sper s se reîntorc în ptr lor
dp cdere Blonli în mîinile li irs, nmit de
siDetero pstol m", cre  împlii tot oi li
Deeu si ,28
oncomitent cu dezoltre iii iersliste în
monoteisml ere, e loc o scimre stil în identi-
tte ereilor Ei n mi er pr şi simpl popol les" 
li YHWH ei er moi existenţei li în lme Din
cest no perspecti siDetero er conins c sfe
rinţele li srel n repreent tît de mlt pedeps li
Dmnee  pe cre o mert fr îndoil , ci mi
degr o disciplin necesr, c o pregtire pent n scop
mi înt em încerct  cptol nenorocirii Pet
ine şi nmi pent ine o fc" si, 8, 0 Dm
nee l les pe srel săi fie sljitor, repreentnt, mesger
şi mor e oi fce Lmin poporelor c s dci mîn
tire e pîn l mrgiile pmîntli" si 9, 6)
editînd spr orient estologice, cunosct în
trdiţi orostrin, IsiDeutero minteşte ereilor că
cel eston  ut de profet c o împliire  mîntirii de
ctre Dmneeu   e cu sigrnţ Piţi dreptte şi
fceţi lcri drepte c în curînd  eni mîntire e şi
dreptte e se  descope Fericit este om cre srşeş-
te ceste şi cre ţine  ele " s 6  2 El menţione
din no iitore gloe  Sionului, Pmîntl fgdinţei"
 

COCEŢLE EB CE. GECO  OE Ş CEŞTE 8

drept răsplată Şi vi face să răsară din acv  draă şi

diI uda un mştenitr
eshan, poent dnpeste muni(dn
eshatologe Mei;g. şieschas,
cei aleşi ultmu�
ai Mei îlş
gs
vr stăpîni
obre)şi-
slujitri
asambu Mei
de vr lcui
done ş acl
crednţesaia
care se659)
efeă la
soa fnaă a omulu ş a uniesulu în aepţa lu J.M gawa
Sinul
eshaton esteprmis cmunităţii
fatoutate de lacredincişi
ce duc nre (n.nu.)era un regat
pătesc ci  nuă rdine a lumi Pent că Eu vi face
ceri ni şi pămînt nu sa 6517)
ntrdevă precum ce ce nu ş pămn ce nu pe ce e
v fce zce Dmnu r ămnea nnte e aşa va dănu
teun emnţ votră ş numee vtr. Ş dn ună nuă
n ună nă ş dn z de dhnă n z de dhnă vr en tţ ş
e v nchn nnte e zce Dmnu (I )
n sensul uei viziuni religiase despre unitatea meniri
cu  rientae teistică IsaiaDeuter ne feră  psibitate
de pţiune captivantă Tşi în cntext drinţei sale spi
iale şi esatlgice de salvare universală  estitutio i
teum mrală şi scială în această lume ae numai 
valae pregătitare. El vede impee cu un ascuţit simţ
istric  semificaţie ascunsă în suferinţele cmuităţii
ebraice di abil interpretată ca  suferiţă a slujitlui
ui Dumezeu:
Dr E fee srăpn penu păctee re ş zdrb
pen făăeegle nsre E  f pedeps pentu mnre
naă ş prn răne Lu n ţ ne vndeca Tţ mbam
ăăcţ  şe  fecre pe cae ntră ş Dmnl  fă ă
cdă apr Lu fărăeegle ne ale r (I 5, 5)
IsaiaDeuter nu mai înţeege semnificaţia cmităţii
reigiase ebaice nici rădăcine ei etice nici împliirile şi
suferţele legate e un Pămt al făgăuinţei pămîntesc
 

82  CE 

Vznea reiasă
Cmunitatea eshatologcă ş sprală
ebraică a leisaa-Detero
în ttalitatea mştenitare
adespre Son i
credinţei ca Pănt
vraaml şifădţe  ost orat
Mise trebia c one
să fie slujitarea
de ac evr
Dmnului cărora
carel aleseseCs
pe le-a drept
srael perms c tmpl
instmet să sea
pent
ntoarcă
lega acasă
rdinea ş săereconstască
narii rdiea templl n dornţa lor
salvării
v de a adera total la r legămnt ş d a- păstra
purttea tncă aceşta a rezat să lase pe samarten
c c s amestecară prn căător să prtcpe la recon
stcţa templl O atde etnco-rlgoaă ş ma excl
svă ş o adene gdă la Tora a fost ssţntă d preol
Ezra retors de la Bblon la mjlocl secoll l V-le a Chr
Tora a dvet lgea ţăr datortă decrl regel persan
Aaxerxs  Pent a elmna neconcordanţele n Tora
peoţ a devoltat aa ntrpretăr prgătnd astfel
trel pent aparţa Mdraşul Comntatea bracă dn
Plestna a dovedt dpă exl (fapt probabl nvtabl) n
sprt xclsvst care s-a manstat în măsr neor exce
sv c de xmpl a- constnge pe bărbaţ să-ş lng
nevestele nevrece Exsta toş o mnortate cu n sprt
ma raţonl peentată pe sc în Caea l Rth
ntr tmp Palestna era ccertă în 332 a Cr e e
xnd cel Mr guvernată apo d dnasta egptano
elenstcă a Ptolemelor de dasta srană a Seleclor ş
d Rom Peroada elenstcoromană este maora a doă
mpoate evolţ Prma: comntata bracă s bcura
de o formă lmtată de teocraţe datortă atdn tolerant a
condcătorlor e devennd practc o comntate atoguver
nat  cad ne socetăţ ma ample A doa: vaţa ntelec
ală a vrelo at în daspora evrească stabltă în jl
Medtane cît ş în alestna ra ptrnc nuţată d
elensm
Această întîln ntre elensm ş dasm a avut nme
roase ş complcate consecnţ Este sufcnt să ne întrebm
 

CONCEŢLE EBCE GECO O NE Ş CEŞTNE 83

roase ş complcate
literaur greacă iarconsecnţ
Pntateuhl Este sufcnt
a fost adussă negeacă8
întrebmŞi
aa cm afăcut
mcabeii Jdah
asimilat cu Goldn "de c nl
vă elesmu Goldinaspct ale el
 citează pe
nsml
EJ a
Bickean9: pătns aproape pe nesmţt în gîndrea ş în
compoamenl evrelo ş fr ca acşta să scoată n mr
mr de protest
Apopieea    aEvre
inmă elenstc
veio cunoştea
e eei ndrea
 cepe cu ş
macabei
nănui popo i un in eeim ce c pueau fooi
pen a îbogţi învţăi in o cbeii a av
iuaimu   uifice ce  cn, e exepu, egia
epen ce - izoat cope e eei1
Cu timpl, sincrtisml iudeo-lenistic s- ezvoltat şi
inuenţa elenismli s-a făcut remarcată atît în literatura
cultă t şi în scrierile pocrif.
C' d Pompei intră în anul 63 a Chr, în l Doilea Templu
din Isalim udee dvine un stt marionetă al Romei
Regele rod (3734 a Chr) noscut pent simpatiile sale
prolnistice era n politician suficient de abil pent a intra
în grţiile Romei Idumean convit cu foţa la iudism şi
cceptat cu reee de cte evrei el şi- atras simptia lor
constind templl profanat Cu tote cestea cei care
deţinea adevărata ptere în Iudeea era procuratorii o
mani. Unul dintre aceştia Pontis Pilat (2636 p Chr.) a
încrcat să impună evrilor recalcitranţi culul împăuli
de la Roma. utnicul resetiment l evreior împotriva
romanlor a avut ca reultt războiul cu Rom 670 p Chr)
care sa sfîrşit în mod drmtic cu distgerea templli în
ul 70 p Chr ş sinucidra "asasinlor sic ai) la Masada
O ristenţă sporadică împotriv Romi s- meninut pîă
în jl anuli 125 p Chr
Conduca romn a făcut să ap la evrei o fomă acută
de naţionlism aceştia sperîd o idependen politică obţi
nută cu ajutol unui msia Mai mlt deşi în trcut popu
 

8  CRE 

ra lai dsese

laţia reiaă ces pamoni Ml istorii
pe o comunitte a props
de cdinţă ca
a dvenit
oriea
un mozaiccreşinml
d scte să e vătă
religioase rivle pr
şi de acasă
paid psmă E
politice
mlt adevăr  rmara li RT Heord car spne că fr
care-i
si  includea
s ca pe irodii
 Pavel de zeloţi, seieni
altfe� a mltefarisei
pncşi în
sadceeni
comn
nici
Goldunlcontă
dintre ei nefiind uicul moştenitor al tradiţii eşi

Colicl pe ce  ede Herfod ea u coct e dou

cocepi elioe fudaenal difeie, o concepe î ce u
pema autoe era Tora şi o al î ce upema auoiae ea i
ia mda a lu Duzeu  el şi coţa ididuală.
Faei împşeau pa ccepţe, u pe a doua. a

Est interst ce a at dpă disgrea templli; crş

tinisml şi-a apropriat tmplul preoţimea şi mill precm şi
alte simbol din idaisml biblic şi clasic în eme c iudais
ml rabinc l-a înărat
Iudaismul rabinic. daisml rabinic se refră la tradi
ţia religioas evreiască dvoltată dpă distgerea tmpl
li li rod petrect în anl 70 p Chr daisml n a
mrit o dată c apaiţia creştinismli. Totşi exista o
pr evdentă tre idaisml clasic şi cl rabinic. dais
ml rabinic a motenit lte trăsături de la comnitata
religioasă bracă în ce priveşte crdinţa şi practica Diferen
ţa se explică  parte prin faptl că, sb guvernarea romană
conitatea vreiasc era înt-advăr n amestec de sect
şcoli şi partide debinate şi n avea coerenţa ni comităţi
religioas nificat n pls, mlte conităţi active şi pros
pere din diaspora sa aşeări vreieşti din afara Palestinei s-a
devoltat în Siria Asia Mică abilonia şi Egipt Ficar din
ele se ptea mdri cu mai bine de n ilion de locitori
evre care a avut propria lor dinaică reigioasă. Din pnct
 

CONCEŢLE EBCE GECOONE Ş CEŞTNE 

d
La trsfaea treptată a idaismli clasic în idaism
vdre alcntribit
lrii demai rasă comnitatea dinexemplu
Babilon era cea
rabinc
mai
a
aprope detemplli
comnitatea
ml factri
eiască
De impr
din Palstina înevreieşti
vreme
tanţa
c
acrdată
crdinţa şi practicile
ca
din
cent al viereligiase
Aexandria era considrat par
fst dimiată
aexeee idais
de cei trei ani de întrepere a adrării
templli în mlalliiasporei.
Antihs Epiphes 6765 a Chr)
şi de prfaea templli de căe Pmpei 53 a Chr)
Idasml a depins din ce în ce mai mlt de sinaggi apă
te în timpl captvităţii babiene în secll al VIlea
a Chr sctite lc de clt şi de sdi Această dependenţă a
stat la riginea prestigili rabiilr ca intereţi ai Trei şi
explică în parte de ce distgerea templli li Ird din anl
70 a Chr n a at impacl pe cae la fi pt avea Dpă
căderea rezistenţei evreieşti în l anli 35 p Chr
Iesaliml a încetat să mai fie centl religis al cmnităţii
ereieşti şi n a mai cnstitit trăsăa cae desebea i
aisml palestini de cel al diasprei Fncţinarii rmi
pecpaţi să menţină  Rona, ia atat pe acei rabini
care nefiind plitic activ şi ici sti) se bcra însă de
n ame prestigi printre evre ntre timp nii rabini
ţinea fae mlt să înlcască sacrificil tradiţinal din
templ şi pelerinal la Iesalim c sdil Trei c
găcinea şi faptele de pietate  activităţi pe care evreii
cedincişi le ptea practica rinde.
C timpl prinţ Ida (cca 175220 p Chr) căpetenie
a cmnităţii din Palestina recnsctă de Rma a încercat
să nifice pacticile eveieşti cnfrm piniilr rabinatli
ezvltînd Mna, clecţie de legi rabiice şi Talmudul c
mentari la Mna Di discipli din abiln ai li Ida
Abba Aika şi Samel ba Abba a fst cei care a răspit
Mşna în acest raş Atît Talmdl babilnian t şi cel pa
lestinian reflectînd vederile rabinali din Imperi pesan
şi cel rman a căpătat ptere de nă pent principalele
 

86  CE N

Milcu  evreieşti12
cmnităţi spal  Pennla arabică Mulţi cercetătri ed
că n
iudaismul
secll a VIIlea
al mart prnd
înainte islamul
de ceea ce prveşte
islamli
apariţia idais
mnteismu
ml rabiic sacncepţia
angaat eshatlcă
într energică gelgia
activitate şi
de accenl
isina
p pe le ecă ş carte Strea de spt prpre idaismului
ism El se afa în cncrenţă c creştinisml în Orien
biblc a fst trsfată datrtă ienţei tendinţelr u
versaliste ale elenismului deveind astfel iudaism elenistic)
După aca caacterstica predmiant universaiă a idais
mulu elenistc a fst precizată în scmb de iudasmul ra
binic cae sa cnstit  ul pziţiei dminte a Trei şi
nu  ul etsulu universalist al iudasmului elenistic
Iudaimul n diapoa n puteic cntrst faţă de c
muntăţile evreieşti din Palestina şi abin aşezările evre
eşti din Egipt au fst extem de eclectice şi ttal elenizate
n seclul al lea a Chr. există dvad existenţei  Egipl
de sus a nei clnii mitare evreieşti c n templu evre
iesc ncă in timpul lui lexand cel Mre cmunittea
evreiască din leandra a avt faima de a f cea ma elenizată
clnie di tate clnie disprei. Lucarea cea mi cm
plet elenizată din tradiţia eeiască egipteană a fst Septa
ginta tradcerea în greacă a Pentateuhuli Pent evreii
elenizaţi limba greacă nu însemna  limbă ca tte celealte
limbi; pet ei limba greacă simbliza mi degră un md
de a ndi unversal. Sepaginta a fst  încecae a evreilr
eenistici de a refrmula experienţa  eveiască specifică
într lume a discrslui uives
 v  o   z f 
Pa   ţe ce Hh L O);  h
b, c  aeea e ez e  bc
u  ve eee b faţ e e, î o
o,  eo F   c   Tra 
 

COCEŢLE EBCE GECOOE Ş CEŞTNE 7

o,eeizaţi
Evreii  eo
din Egipt F
au dat  c 
prducţii  Tra
terare prză
fo 
şi pezie de aă("e)
 ms
pere scrierifizfice
fedaga şidkaye "ep
căr de înţe
)
ciune cmche
ar fi ce e e,
nţelunea c îov
lu olomon Unu d
cei mai
ucae
renumiţi î
fizfieo
di ceu
cmuitatea puu,
egipteană a 
fst e
Phs
presau
Jdas poce
Phindin
3
Aedra cca 20 a Chr p Chr)
Fără să fie un nditr rgina era un bun cunscătr a
gîndirii greceşti în specia a gdirii fizfice a ui Patn
şi a sticir; era mai pţi famiiarizat c tetee în imba
ebraică Prvenind dintr famiie arstcratică avea  cre
dinţă nezdcinată în prezenţa statrică a ui Dumnezeu
ra pternic mtivat pent a da  sinteză a Trei şi a eenis
uui identificînd nţiuea grecească de logos c Cuvîn
i Dumnezeu din tradiţia bibică ebraică şi prezenndu
ca pe un intermedia între Dumnezeu şi universu creat14
hi din Aeadia este st pent cncepţiie sae
eigiase c pivire a uitatea menirii Spre desebire de
uţi gînditri bibici care cnsiderau că a baza acestei uni
tăţi se ă mu în cătae de drtate şi de egi Phin merge
ut mai depae înd ca pnct de pecae a argumentaţiei
sae un csms impregnat de Logosul divin ca  sigură
are cmuitate a meniri u a avt  prea mare infuenţă
aspra tradiţiir evreieşti reigiase şi fizfice dar nţiu
ea ui de logos şi fsirea metdei aegrice a ăsat  mş
tenire impată primir tegi creştini din Aeandria1
n ctrast c ceea ce ştim despre cmuităţie din Egipt
nştinţee astre despre cmunităţie evreieşti din Rma
sît imitate. Ştim nmai că maitatea citrir erau
evei vrbiti de greacă şi că muţi dintre ei uau pate a
activtăţie pubice şi educaţinae din scietatea rmaă Iar
aceasta în pfida mdificăii credinţer şi pacticir
eveieşti tadiţiae sau a abatei de a ee Astfe uii dine
ei pt fi csideraţi numai în aparenţă evrei sau secai
 

88  CE AŢ

creşns era srzător d c Nc adoptarea creştns

zaţi.
lIfrmaţiie cprinse înnscrerie
ca rge a prl epciifoarte
a nenţat demnstrează
lt vaţa
că muţi dintre primii misiari creştini şiau început
relgoasă evrească dn la roană C toae acsta activi
tatea
vre îndncmunităţie
bnl din diaspras-
dteranan iar unii dintre imigranţi
fragntat ş a în
ea creştini evei; dar mă ta de evrei cnveiţi
cept să e hăţ d o ser d acţn osle ca d pldă a
ordnl îpăral stnan (a dont tre an 527565
p Chr) care rstngea prdca ş cll în snagogă t
dne  ptec con  toleranţa ătată de condcăto
dn dta sndă 2251 p Ch.) faţă de evre d Prsa.

CONCEA GRECO-ROMANĂ
Găs în tradţa elenstcă consdraţ pronde prvnd
ntata oenr Se atrbe vechlor ec forlea sche
e tdensonale a flozofe ş relge occdntale sche
ă ce cprnde teologa cosooga ş ntropologa Dntre
acestea tre încptl l-a constt probabl dn pnct de
vedere logc antropologa dscplnă care vorbeşt despre
o atît în sens fologc prvnd-l c pe n prods l
nar cît ş în sens praatc recunoscînd-l ca ndvd
Mlţ ndtor dn vechea Grece a sblnat ntata
onr atît la nvell fzologc t ş la cel pragatc; ş
lţ ator vech de ter meda începînd cu Hppo
crat (cca 460359 a Chr.) a dscutat n na nvsal
tatea antor sptoe dar ş ceea ce a  con tple
oeneşt  ş astfel, plct fnţele ane  fcînd
lnă în problea îpăţr în cetăţen ş în sclav. Pre
ocprea generală a gîndtorlor ş a poeţlor a vech dn
Grca prveşt acl caltăţ c-l fac pe o să fe dfert d
e  d ale Ma lt ş în specal pent sofşt ne
atenen care trăa în Atna în secoll al V-la cătarea ne
 

COCEŢLE EBCE GECO-OE Ş CEŞTE 89

ideea de logos
denttăţ îne încorporat
fnţele dee era
oeneşt carestns
î face în deschimb
lgată deea pe
de
asofiti
f
craţia
să afie
grec n cele
ateniană
că
dn cetăţen
ură
superoritatea
sînt egal între
constatarea
revne că
legii
ei şi căuane
fnţele
Sofiştii
în demo
erau 
con
grec
vinşi ş bbar
că ctăţen
dezvoltaea ş sclav
plenaă a omen bbaţ ş fee
necesită o   în
nconare
con
corectă acractel lor dfertcomunitate
stalui considerat de e ş deumanăanale dce lacă
Se crede
filozoful matematici Hppas dn Elis cca 500 a Chr) a
fost prmul care a vorbit de cosmopolitism
Socrate 469399 a Chr) a subat logosul raţiunea) ca
o componentă esenţială a suelu omenesc ngrjoraea sa
faţă de oraşul tena la împiedicat să uărească problema
ma ampă de unitate a omenrii bazată pe deea lui de logos
u Platon (cca 428347 a Chr) care prvea finţa umană ca
pe o convergenţă temporară a suelu cu tpul conver
genţă în care primu îl înlocuieşte pe ultimul existenţa
niversală a sufletului a putut să devină o bază pent cos
mopoitism Toşi întreita împărţire a suelu făcută de
laton în suet ce poate raţona suet curajos şi suflet plin
e dornţe cît şi edeile sale cu prvire la o stare ideală sa
tificată nu ne permit să afirmăm că ar fi vorba de o unitate a
omenirii. Mai orientat către bologie decît Platon Aistote
384322 a. Chr.) a recunoscut untatea fizologică a ome
iri în ansamblul lumii animale Pent ristotel calitatea
mană impoantă cea care îi face capabili pe oameni să aibă
o viaţă în comun era nous intelgenţă intelect sau minte)
ăită de logos17 tît Platon t şi ristotel au recunosct
itatea fiziologică a omenirii pledînd însă împotriva cos
mopolitismuui susţint de scriitori cu o formaţie medcală
şi de sofişti şi apobîd gpările umane difeenţiate şi socie
tatea stratificată.
Discipo al lui istotel lexand cel Mare a înfiinţat
n vast mperiu ce cupindea Egiptul lumea mediteraneană
întregul Orent Mjlociu de la sa Mică pînă a ţămul
 

90 I CUTE UTAŢ 

lu rase umane ercettor cre c acest contact al lui

Oceanului
Alexan Indan
cu introducînd
concea un colonialism
egtean prvn culral ivn
regalitatea bazat
e cvlizaţia
a inluenţat
eenstcă
uteic
şi pe im
prora
ba greacă vorbită (koin)
imagne asimilîno
el
cu un
nsuşi devenind smboul viu al salvatolu şi binefăcăto
ersonaj semvn Amlu extns atort e sale espre
un universalism militar, politic şi culral în ezacor cu
ieologia ilozoic şi religoas a grecilor Imperiul prsan
elenstc sa aat aroae e ieea e oecumene aic e
acea arie a umii locuit e o pouaţie cvilizat Aexan
lnuise ca up moartea sa, cele treizeci şi pat e raşe
care purtau numele e Aexanria s rmîn cntr ale el
nismului Moartea sa premar a împieicat atingerea aces
 scop conucerea umii, ar ni se spune c
Aeadu a asmis ideie sae umii pe ae o ueise
naie de e i Spaa i Teba u au os apabie să o
mie Greia u aee; i măa Aea nu a euşi i pri
oţă i pri ieigeţă. Cu Aexad domia gpăio
paiae se heiase eăţie erau disse igie erau dio
vae aţiue puse - reue şi rasee ameseae . 
vreme e Asoe aăuia o să a produseor dae de pămn
şi de om şi onsuia o sisemaae a umii greeş eev să
maedonea sva moşeirea greeă inaugura epoa exa
diă şi permiea eesmuui să se răspndeă preude 
ume
ncpţia lui Alxan espre o unitate a omenirii nu a
ost uşr înţeas e cntempranii si, ar, up martea
sa iea  oecumene a ptns aînc î sutl mtra
haes A Robinson ] scri:
n oua epoă eesiă omu deşe di e  e mai m
despe e  memb  soieăţii modiae o soieae  ae
să ie (şi erau puere diereţe da  ae o uură geeă
 

CNCEPŢE B C C  NE Ş CŞNE 9

să ie (şi erau

Robnson puereapl
delînge diereţe
că c  ae
da care auo ost
uură geeă
destnaţ să
omuăuma
ndcă să aţioee  aoae
uncată aese a o au
lu Alxandr egără araă.
ost roman
u Maee
grec, ap
care isori a osa
motenseră  aeea
deea ă mp de ei
d superotate seoe
a raţun,
pă a"dacă
deoarece apaiţia
nu Romei
nteneaaeasă umegrec
Roma, a osarodusă
 putdupă o
în cele
dnshemă
urmă eeă
să dea oideaă
Medterane nu numa o cultură cmună
dar ş o frmă de vernămnt care să are untatea lber
tatea ş prmanenţa.  n schmb, alţ cercetător au convn
rea că anumţ flzf rec prealexandrn avea  de
precsă despre untatea omenr ş dspre cosmopoltsm. 
Cu toate acestea, trebu să rcnoaştm că Alxand a fst
prmul car a dmnstrat d fapt că untatea omenr, un
vern mndal ş  scetat multrasală nu ma constau
n smplu vs, c un proct sstematc organzat c puta
dven realtate.
Martea prmatură a lu Alxandr a scndat mperul
nfcat, mpărţt apo n tre state prncpae Arca de
rd sb cnducra Ptr Asa sub cea a dnast
luczlor ş Macdna sb conducera Antgnzr
fcar dntr acsta cu sdvzunl  d colon grct
c regat ş soctăţ tral sau raşe Dş între statl
nste, ca ş într acsta  Chna ş Inda, sa dezvltat un
mprtant comeţ, a dvent rped car că acl oecumene s
rrea acum la statele dn cent Grc ş dn Macdna
da lu Alxand de a face  fuzun ntre macednen 
rc ş ppoar neelnstc a murt o dată c el Ccr
r au prs lnzara altr ppar dar  nar f tlrat
rdată "asazara grcr cnducător dn dnasta
Ptlmlr c măcar na ncercat să vrbască ptana
Atna a cntnua să abă ru ctural suprem n lma
rcască, ar dalc atnnr a dvent nrmă p
lalţ. Astfe, "un csmplt nsmna pent acasă 
raţe a f pr  smpu n me a lum grecşt. C
 

92 IN CUTE UNTŢ

 geu osidera  studil filozofiei era cu precădere com

carpabil
n vora
cu el grecte,
deoaree char
ze didacă ra spusul
Olimp nul iunu stat r
sasfăceau in
rămîna pent
teletual grec
oile unale
fore «arbar  
. religia tradiţională aşa
zilei slăbeau
Cu
cumtate acestea,
este di lumeadereacă
pli dovedit ra profnd
itensifice tlui dfertă
regelui id
de
aatrac
c fss. Dxmpu,
di ce ce ai mare a ultulu misterelor, cltul de la
Eleusis, cultele orfice, astrologi şi magia. Şi religiile din răsăt
au cunoscut un aume progres  contextul grecesc. două
culte egiptee exertd cu deosebire o atracţie pentru mulţi
gre: cultul lui Serapis păzitorul avigatolor . şi cel  zeiţei
Isis, foae populară di pcia promisinii de ferire viitoare
pe cre o făcea 23

Est prcos s acm aprcr gnra aspra cma

l mnta al n popor rspnt p o ar att  mar. In
tlca rma il tc ş flozofc ssţint  sofşt,
cnc sa honşt, n m c oamn fr cltr ş s
prstiţioş la pa la cltl orgastc şi magc arn
ct n ze la mo
n vrma acasa, grci ncepsr s ptn n viaţa
poltc a Itai e s ş a Scil, nfenţa lor cmnn n
tmpl omn rgl Pis al Eprl (cca 3022 a. Chr..
Roma ncepe s f actv preocpat  problme ns
tic, dp claraţa  rzb fct mptriva rg
Flp al Vla al Maceon (omnşte ntr an 22119
a Chr., n spca d ca c se ptrca n Grcia Acst
rzb  a tra rzb maconan 1216 a. Chr 
a ps capt nasti Antgonzlr, rcn Macona la
pat rpc c plta trbt ş fcn astfl ca Roma s
v ptr crmitoar n Balcan. n anl  6 a Chr.
Pomp (Cais Pomps, 10 a. Chr est tms e Rma
n Clcia pent a po rzbo mptrva piraţor tr an
ma trz,  ntra n Sira, anxno Rome.
 

C NCP  EBC EC    NE Ş CEŞTNE 93

 fost
talmpărţit
lnstcntre ci triamnnţat
in Egpt, fii ai săi, e
Ptolm
conctalcIXla,
ra,
Ptolm lş Rma
Macna Xla şşi sfşiat
Ptolm Apion Ptolm
 nnţgr al IXla
tern nastc
itrtra,
şdin dt Romia drptl
at sb Ptolm
a s amstca
o n trbrl
xstnţ prcar intrn
Dp
gpt şi ip fil să, Ptoem a XIIla,  convins
maa
ma săi l rcnoască
Ptom alsvritata
VIIla, n anlDpă16 a Chr., rgal
moa s, n
nl   r, giptl  fost ăst prin testamnt clor doi
rmaşi ai săi, Ptlm l XIIIl, p tnci n vrstă 
mai zc ani, şi optra, n vrstă d şptsprzc ni
Ptlem l XIIIlea mor n impl invadării gpli d
cătr zr, ir loptr l rmeză p cst l Roma
Dpă marta i zr, snită n anl 44 a r, lo
ptr s ntoarc n gipt mprnă c fi i t c zr,
Ptom l XVe, pentr  gvrna mprnă c acesta
Dpă şcl trimvirali frmat din zr, Antoni şi
Octvian Mrc Antoni 330  r şi Octavian 63 a
Cr14 p r, devnit mi trzi mpăratl Agst şi
pctlisc lin prin căsătri i Atni c sor li
Octvan Octvi Instalat am  gpt şi contrond sl,
Antoni  trimit crnd p Octvi la Rm şi n nl 34
 r o ncoronază p lptra rgină a gipli ci
tri fii dăiţi li d lptr  fost nmiţi condcători ai
rgtlor stlit fără nsă  cndc fctiv nfrnţi n cl
din rmă d tpl li Octian n nl 30  r Antoni
i lptr s sincid, pnnd cpăt att dinastiei Ptolmei
r ct şi ltimi dintr dinastiil lnistic din Axandria
Rma epublicană şi impeială ă din secl l VIl
 r rmnii s ăsclt ptriva tirii mnic
nsiira rpblicii făcnds pi lnt, c o ptr m
părţiă ntr snt, dnări ppr i magistrţi  vr
m, spiri prgmatic ran a invntat n sistm colgial
 doi cnsi li cr cd mprnă imprl vrm
 

94 lN CUTE UNTŢ

nc din
 timpl li Alxand, romanii a rsimţit ptr
d
nicl an  Popor
n impact c n prfnd
c lnisml. Idearspct pntdcrmir
grcasc dcaţi
glă, rmnii a rspctt onstitata drptatea şi pitat
dnd dvadă de flexibilitt prgmtică, c  făct ca dca-
aideia, considnd irtta (arete drpt scop al mlt
i, marca prond socitata roman
ppoare să intr n sfr or d infnţă Romanii a învţat
de la grc şi arhitecra, rdicînd splendid tmpl, case,
tatre şi bi pblic. Mlţi ctţni în special ci din clasa
dominant, ra bilingi vrbind graca tt atît de bin ca
latina, i a introds în cltra roman litratra, rliga şi
filozofia elenistic Toşi, ida grcasc d galitat social
n cea parte din tica rman. E o iroie a istriei c
Roma ia pirdt frma rplica d rnar tocmai
cînd vnmntle pitic mndial o proplsasr p pri
ml plan.
Am rmarcat c a marta li Antni, Octavian, il
adpti al li Czar a rmas ic stpîn al Impri
rman. Di a rfzat dictara, l a cntrat  frmitat
frţel armat şi finanţl naţinal  atol cmptnt al
ginrli s, Aippa 63 a. Chr.12 p. Chr.. Î an 27 a. Chr,
snatl ia conrit titl d  Ass  b l Rma a d-
nit n ipri în dplinl înţs a cîntli.
n calitata sa d Czar Ast, Octavian s afa în n
ta rnli şi dţina atritata sprm a frţlor
armat. Era cnsl a Rmi i cptni a clniir i pro-
vinciilor. Era prconsl a imprili, adic stpîn şi coman-
dant al acsia, titl c pta fi rînit la ficar zc ani.
n anl 12 a. Chr.
e devine pontex maximus (fsese de lă vreme aes de căre
oae colege de preoţ) în anl 8 a C .  . a fos desena
pate atiae "ărinle pare) o disncţe deoseb de pre
ţă de e deoarece respnea că era enr oţ roanii ceea
ce era n pate familias enru famia a2
 

CNCEPŢLE EB CE EC    NE Ş CEŞTNE 9

Agst pates
ce era n voia familias enru
infitreze n famia
ficara2
inim e roman vao
rlnşi afara
vil traiţiona
cntrli ae reigiior
xrcitat ancstra
aspra piticii i aIntna
finan 
li ralns
ţlor, contracarat
manra e snatrir
carir atracţia xrcitat
fcînd aspra intlc
din Italia p
talior  şcoi
tra spr fiozofice şigrcşti
a imprili inczn
n xmpl pntstoicism,
strini.
nopitagorism şi picrsm, ct şi d atracţia emoţional
rsimţit  oamni e rn faţ  religil  mistr n
rsrit, rligi as n ţar  ctre gni roman victo-
ras. Acsta incdea ct prvin Magna Matr,
Cya Donysos, !sis, Osirs şi Mithra C i Mithra
fascna ptriv tnr şi oamnii simpl, oarc l s
imprima [mai mult dect] ordiea şi disciplin at de dragi i
milor romanlor. Mai mult dect orice el saisfăcea "dorinţa de
o religie pacică, o religie cre să supuă individul nor reguli
de condcere şi să contribuie fel a bunăstarea statului.2

Pnt a nfpt planl p car ava faţ  mpri

s Agst rma sfat cptat n tinrţ
.. să adori pterea divină oriunde şi prin orice mijloace po
trivit tradiţiei strămoşilor noştri, şi săi sileşi şi pe ceilal so
cinsecă. Urăşte şi edepseşte pe toţi cei care cearcă să intro
dcă inovaţii  acetă priviţă, nu numai pet a fi plăcut
zeilor , ci şi di pricină că cei care itroduc divintăţi oi i
conving pe mlţi săşi schimbe ndurile şi obiceiurile; şi di
aceta răsar conspiraţii, revolte şi intrigi... Ni tolera pe atei
şi pe magicien.. şi nui scăpa di ochi nci pe filozofi2

Ags ra rnic s ra vaţ relgiei tradiţna  şa

ps rţa n practic rnovn optzci ş   tmp
constrn nnmrate atar pnt La şi propagn l
ziţi Rma, ac al personificrii zeificat a ctţii Roma i
 

96 IN CUTE UNT

împra
a ttrr cr îc pe
dncare
vaţ,apractc pe cr gst
i rprznta. Şta c ompraţi
încra
jae (în cooe
caţi, dn sa,
cm fsse Sra, Sana
Alxan ş Gaa,
c Mar, radr pe cre
ricaţi la
n îndrznse
rang sosprjne
 zi, att grci, cta şRoma, storc
 romani, şi cprespn
 moarc
Agst
ta sa, vaseficonsdera o ţ
 el zficat. Dar spraomnasc, prvnd as
jnd dp cinstra noa
rge ca nd patra ndamnta a Imprl roman
Est caz s amntm ac rlaţ nstab dntr Agst
ş vr Roma a încpt s ab da face c vre în mo
menl cînd a încrajat sntmnte acstra împotrva
Sczlor ş rvota Macabor, dar char  atnc ma
dna anmt tnsn, d acesta fssr atenat de
ajtor dat d vr l Czar, în tmp campan 
împotrva l Ptm Evr a fost ndgnaţ cînd Marc
Anton a acordat Clopatr svrantata aspra Pls
tn, dar acest sntmnt antroman a dspt cînd Octa
van a înfrînt în lta d la ctm, în anl 33 a Chr La
scrt m dp marta  rod dn Ida sa vt no
tnsn în momntl cînd procrato rman a încrcat s
mpn or montt dn Palstna cll zţ Roma
ş a împratl dar ramatcl Ast a folst constn
gra c înţlpcn Potca sa torant a aprat la în
cpt p crştn vr, dar, p msr c tt ma mţ
ner s convrta a crştnsm ş crştnsml s dzvota
dn dasm a o crdnţ ndndnt, rblma cltl
împral dvena dn c în c ma mprtant pnt l,
ar tolranţa l a încpt s scad
Ast a accptat premsa tradţonal a romanor  în
oamn xcpţnal rzd caltţ dn Car, tat s
adoptv a fst prvt d mţ ca deus smlmus, ma als
dp moarta sa atît Mrc Anton, cît  Axand cl
Mare a cet s f zfcaţ înc dn tmpl vţ Toş,
spr dosbr d Axand, car smţa  înlcrat
 

CNCEPŢE EBCE EC-  N Ş CŞTNE 9

att impril,
cmr pentt aşi înfpt
socitata,nversalsml
el aa  atidin aclirarhic
oeumeneli
tistă,
prn considrnd
nra că sprioritata
grpror tnce ş Italii
rasa, aspra
Ast n clorlalt
aa nc
colonii latin
convng şi lnistice est n lc d la sin nţles
Agst prsonal ş ncrligioasă
st o iinţă vro încnare potc
şi politică spr da
totodată i
lr dmocratc  nvrslsm n probm
plăcea titll de Agsts c iplicaţiile sale de sanctitate;c prva
iar n calitata sa de pontfex maxmus, se ocpa de toat
problml rligias  şi acstea constitia tmelia im
prili. Din pnct d dre politic, l n dora să fi n
dictator, dşi rspcta lgalitata şi ptra aclr prns,
aşa cm fssră le formlat d Cicro Gnil să politic
stă n abiitata de a controla complexl mcanism adminis
trati şi d a consti n imperi drabil p tmlia psă d
Alxand. Impril roman sar fi mpăţit n doă naint
d firscl să dclin, dar Pax Romana, sprijinită d lg şi
apărată c abilitate a permis popoarlor din diferit gpri
etnic, rasial, clral şi gograic să trăiască mprn ă
timp d aprap doă scol, n rlatiă pac şi armoni
Mai mlt, Impril roman a fost cl care a prmis apostol
li Pal săşi afirm concpţia crştnă dspre nitata
omnirii nfăcnd nici o dosbir ntre "lin sa r,
barbar sa scit, rob sa om libr .. ; cnd apoi, c ndrptă
ţir sa n, creştinisml a cătat să aibă bogăţi, ptr şi
prstigi n acastă lm Roma a dat doă mdl smnifi
cati  cl dzoltat d papalitata occidntală şi cl dz
oltat d czarpapalitata din răsărit.
Dpă marta li Agst, snită  anl  4 p. Cr,
a rmat patr sccsori ndiţi c l prin naştre sa căsă
tori Tibri (dnşte ntr anii 143) n militar dsti
nic, dar n cndcător d stat mdioc st cnosct n
priml rnd pnt fapl că Iss Cristos a mrit n tipl
domnii i Cais (domnşt ntr anii 341) al căi tată
ra npl li ibri, a fost n tiran imbcil Cladi I
 

98 lN CĂUTE UNTĂŢ

at d acasta
(domnşt ntr dtro
anii cstor antroar cstoi i c
414) ncil li Cais, a făct lt
Cladia 1.cntraliza
pent Este cnosct nt
birocraţia mîrvi sal,
gernamentală şi cindşi
aşi ntind
c czime
impril pnăsoa,
n mama
Mara şi p precptrl
Britani Nro s,
(domnşt Snca.
ntr O
anii
dat c sincierea li ero, dinastia IioCladic, cobo
46) a fst fil grippini, străstrănpată a li st,
toare din Agst ia sîrşit Cam în aceaşi prad, impe
rl se gsşt confntat c o crz rligoas provocat d
agitaţiil vrilor şi ale crştinior
Dinastia Flavian rmaz dinastii IliCadic, c
rcarea pe trn a i Vspasian, în anl 69 p. Cr. Vspasian
a fost cnosct pnt rforme sal cmc foart s
vr, car implica ş mpozitl pe cap d lotr aplicat
vrior Scrta domni a fli s is (într an 91)
a fost marcat în spcial d distgtoara pţ lcanic
c a acoprit compt oraşl Pompi Dinastia Flavian a
sfrşit o at c asasnara ratli mai tînr al l Tts,
Domiţian (dmnt înt anii 196). Urmtri pzc şi
pat d an în tmpl crra a domn Na 969)
Traian 91 1) Hadran   13) tos Ps 161)
ş Marc Arl 16110) snt ani rlatv tţ8
Imprl sa întns c dsbr sb Traan xstînd o
tndnţ nra d romanzar a pii sal ccidnta. Po
ltca li Hadran, garantînd ctţnia i înfinţnd ra d
frontir a fct mlt pnt civilizaţa impri. Ca mai
mar pa din dona li Marcs Arlis a fst cnsacrat
aprri mrl îmotrva barbarr i a arlr Fil
s, Commds (dmnt într ani 10192) n tran
ibitor d lcr, a fost asasnat. n acast vrm Rma
dvnis cnt scalr i a clr nscţi  car mi
gra dntr part în cealal a mpril Darec spri
in dat d împrat cri grcşti limta învţara limbi
grcşti nmai la intlctali, în  oral lnstic a
rsimţit ptrnc impact  rmanzr
 

CCPŢE EB CE EC   R   Ş CEŞ 99

vdr rigios, ra olra oa fri d cl i d

Acast d
combiaţii tndinţ
c, ctrvrem
aîa romanzar
î a stmat
popol vr intrsl
 sa
pnt
li ş retrica
prsoa ş litratra
împrai atn Stocisml
Idaisml r a cntnat
admis c s
rlig
fi filozofia
nic. Dar  ca mai mar nfenţ, aa cm s vd din
crşinisml, care î imp dnsii Fv
scrrl  Snca şi al l Marcs Arlis D
ss gr  rdcin sl evrişi, ra sspc dn pnct d
prca ls rcrei lgri rasa sa naţional
Priml scl le Imprii roma mrch încp
problmlr rligioas. Exmpll c mi ocvn  fos
Pilon Idl (cca 20 a Cr0 p Chr. di Axadria,
care  încrca s pn d crd docrna principl din
scriprl braic c d i Plon Aplgţii cr
din scoll  I   învţ foe m din fll î car
Pon  flosi radiţ lgorc grasc şi a încrca s
ra similidii dinr aisml şi cosmpoisml
coroman ş c crin
Dinasia Svri, car  domi înr a 9235  Chr
 încp  Spmis vs, n rpo rm d
rdl Afrci, csr  o sra Acas dasi  ds
îmbnţr î dmnsrţi jrispdnţ aordîd 
ţni romn pprlor cr ri în onl d l prfra
mpril Cl ma imporan venm din acs rad
a fos sr pric dinasi prsan  Sasair în
 232 p Cr
O da c assinrea lm împr din dinsi Sv
rin, în l 235 mpr inr înr prd d rc
 cic d a d ar ar şi dscmpnr l cr s
dg va arr î psl m  erulu  bl
prvce d Ssi în rsri li In inte d cs os
rlig crn s afl înro priod d c dv
ar, mr d prsnli nr m   flnţ
rni C d Alxndria (cc 5025) Ogn
 

1 IN CUTRE UNT

(ccai ar atraturi

15254 Cprin (cc 20525).
poi C a
rgioase acsa s
ş ozo at
dvr
ptcpăgi t ş pt rşi ostuau trasări
data  prigurau  di sou  III viaţa
dsarţa
taămarlor slrproadă
di uma lrce ş apoece, foslzarea
ipriuui 2 nvăţămn
lu care e aza nmai pe reorcă aideia) ş mpoanţa o
Reorganizarea imperiului a ost întreprins din anul 270
şi pîn  anul 24 de ctre un gp de împrţi generali
dar întemeietol ultimului mperiu roman a os Diocleţian
(domneşe înre anii 2405) n poida tetrarhiei crete de
el Diocleţian a luat oate hotrile politice impoante El a
sporit numl provinciilor gpîndue în dousprezece
dioceze şse în pus şi se în rsri. Guvernarea sa a
încurajat ambiţiile poliice ae înseţior de puere aşa înt
şape împraţi sau lupa unul împotriv ceuialt pîn în
anul 07. Moartea naral i assinatul u lst în cee din
urm doi împrţi în aus i doi în rsărit  unul din cei
doi împraţi din aps fiind Constanin cre în scă
vreme îl ac i î învinge pe rivlul su El se iz cu unu
din regii din rsări iciniu i împreun î tc pe Maxi
mus Dias rivalul ui iciniu n această campanie Consan
tin şi iciniu au fost ajuţi de creştinii din rsri căror
leau garantt oeranţ reigios prin Edictul de a Milano
n anul 16 Constantin şi iciniu în up pen putere
sprem pun căt alinţei lor iciniu  fost executa în
anu 24 iar Constantin i pt titul de pont mus
compornduse cu seriozie în ceas clite ca un mo
nrh ezaro-papal
n ceea ce ive moivi reios c  s  z
"converirii  creinism  ui Consntin opiniile sînt
oarte dierite E s numi singr atî "noul Aus  şi
"cel de l treisprezcele posol nd misiune s creşi
neze impriul  Conciiu de  Nicea Consnin  t
 

CONCEPE EBRCE, GREC ORONE Ş CREŞNE 0

întemeiere
un ro ctivrşului
în care Cnsantinpl
se mesecu denumit
intereseleNu Rmă
reigiose şi
cnscrt în nul 0 cu şapte ani îninte ca împăral
politice deşi ese pţin proil c e ar i înţeles copi
Cnstantin
caele să i primit
probleme ezu
eoloce pe palîndedezaerea
cuprins me. n despre
ulimii
zece anilui
naur ai viei sleMomenl
Crisos Cnsantinsu
a iniţiat ree
ce mi inancire
însen  fosşi
militare  ăit apăare pe rnl de pus şi în anul în cre
 muri plănuia acre Persiei Au urmat ute ndîrjite
pent puere şi ceuri pent succesiune îne cpiii şi
nepi săi ir cu mea premară a lui un (dneşte
între ani 616) dinasi lui Cnsantin a sfîrşi
mperiul rman se cnnă i în nerir cu gve in
trigi piice şi reigase cu ameninţre  ma re ve
nind din patea atcuir arare de la graniele pusene ş
cu invazia unilr cre trecuseră Vlga în anu 74 Unu
din regii cei mai inuen din ceastă peiadă  fst ed
siu  ginr dn Spani cre a dmnit între ni 7
Edictul său d a Slnic cnfirmt în anl   1  prcm
fptul că episcpul de ma re cunscuse dgmee Cnc
iului de l Niceea şi făcea dn acese dgme eigia negui
imperiu Pe pl de me edsiu  lăsa ca mşene
m de răsăi fiului său adlescent Arcadius ia m de
pus iuui său Hnrius în vîrstă de zece ani înăind sfel
diviziunea imperiului Cunscînd lipsa unei auăţi unifi
cate cnducă vzigţilr Aric a cp în nul 5
Mesia şi rcia ir în anul 7 Macedni şi Geci Siu
ia în pus ea  î de tică Aşa cu siiză Pei:
n an 405, Aaic i gii să au cobo căre edoanum .
 re 405 i 406  . o aă amaă goică a ajs a Foenia . .
Dar î anu 406, c huii caei împigeau din sae  cae
păruseseră î Paonia vandaii a ai  quadi a inada
Ga ărnzînd înă î Spana iar î 407, cţii i scoţii di
se îeuă cu soii di Germai a ocpa Biaia
 

02 N CAUTRE UTAŢ

se îeuă
mperiul rmacudesoii
Apusdi Germai
 dus a ocpa
 exstenţă lipsităBiaia
de im
ar Roma
panţă u eatimp
i rmlă deoue icideu jumătate
mai ie fe de ezsenţă ..
de secl
Pc
maiais
îniîsce hegemnia
mai de os di soia Imperui
triburilr germanice, deiarAs
apia cînd
fos
anu 40 cînd Aaic a ua cu asa Roma efido
utimul mpărt Rmulus Augss a s detrnat în anul
m de rei ze.
476 sîritul icil l mperiului rman de Apus aia dacă a
fst remarcat
Spre desebire de mperiu de Apus mperiul de ăsărit
a spravieţuit pîă cînd a st srit de căre urcii t
mani în imperiul lr la mijlcul seclului l XVea Din
pricina pretenţiei împăraţilr din mperiul rmn de ăsărit
de a i i papi i cezri pretenţie cceptată mai mut su mai
pun de majritte cretnilr din răsări mperiul de ă
sărit nu a st în md cnsan supus lupelr pent putere
dintre biserică i stat cre au răîntat permanent mperiul
de Apus Rma de ăsărit ave partea ei de cnrverse rei
giase cre  divizu caracerize de ereziie mnizie
axate pe prem dacă nura divină  lui Criss 
excudea pe cea umană i cnrversa icnclatir pen
cre cutul icaner u er usific Mi mult începîd 
seclul al V le mperiul de ăsărit era direct expus
prvcării cnsiie de nua relige a isamului
Relaţi dintre ma de ăsări cretinăttea din Apus i
cmunie islmică  cum este ea exprimă î Cciade
necesită mi mult decî  simpă explicie Nem pue
imagna că experien rmană din ăsărit cu z ei elenis
ică cu gatele ei cnce  e cle din Medieră i
din Răsărt i cu direcu ei cnct cu islmu r pue aduce
 cntribuţie la discui despre nitatea menirii. Cu te
acestea, istria mperiului de Răsări nu i atras pe cerceă
ri pînă în epc mdernă nd fzfii i egii i
emigraţi i saiii  Pris u îeput să reecteze  pr e
 

CONCEPE EB RCE GREC O RONE Ş CREŞTNE 03

CONCA
mele acestei istrii. CRŞNĂ
ncă mai primim de a vece rdiie r
mană mărturia
Derece acelei dscţ
începem vilităi imite
despre  faimasei
cretnsm Paxsă
a vrea
Romana,
slnez zată pe cceprea
că scpl nst nu legii
este su
cela de
cnducere
a studaunifi
vre
ctă eneiciul
relgeînsa crăunei viei cmune
c desere c dei alrelecta
unăsării menirii
asupra a cee
ce are de spus despre unte menr ecare dn ceste
rdţ De sper c prezen crare să fe ctă de credn
c cretn sper ca ea să fe ctă  de amen de le
reg  derece n ţ cretn  necren reue să
răm împrenă Ese re mprn pen memr
fecăre crednţe regase să e c prvee reg r
le relg
Cred că H crd Ner ve drepte cînd frm că
ecre rege re  semncaţe  nerră   na exe
rră 31 Pe cese dă semnfcţ ne cncenră în ces
vlm Ce m mlţ dnre cren sînt de crd c
defnţ Sfînl Agsn prvnd senfcţ nerră 
crensm: dcă sr crensml ese  î de
vece c  sra nemu enesc  nu denrle e
 fst adăgte  dtă c venre u ss Crsts Mţ
cren p sîn entaţ să creadă că semncaţa exterră
a cretnsmuu  dacă ea exstă  ree să meargă în
prlel c semnfcaţa nerară M mt e cmpră
dese semnfcţ nterră a crensmu c ce exe
rră a r reg su sprpn rpra lr înţelegere
despre semnfcţ nerră a crensmu pese e cre
dnţe c fnd sngl devăr l  evngee 32
C să începem să expră semnfcţa nerră 
cea exerră  cretnsml? Am pte s nrdcem
împrenă c crednţe slre înr ctegre ma lrgă 
de exempl  dsml  slmu cnsdere relg
înemee Veţe întemeerlr dsmu  ssm
 

 N CAUTRE UNTAŢ

ţeeu
lu exteo
Gutama ecae
Bdd  îpnd
prfel o aume reprezntă
Mamed amă oţă
nte
de un dezvoa en a mu n ucaea a De Form
experenţedes
geste unce  ee uMan
Evgelm deven pent
Dbel dscpl
compaă r
poveşe
nuce semnfcţe
macuoae dn udmnerare nsă veţe
ş ceşnm l Budda
ş găeşte aemănă 
Mmed
oae Elreză
popune eoa
scemăconă
fre semănăre dcă
de egea anaoge
ogafce cae uţne că a bază rebue ă e găeacă o
dee conantă pvnd vaţa unu om sfîn . Voaea u
cemae ee anunţaă îcă d neee ş n aceaş mod
îşu u îş ancă umbee. uee dvne în îno
deauna aa ă aue, cînd e se afă în dfcuae, ş ă
pocame metee "33
Anaogia bogafcă ese aocaă cu percepţa crednco
uu aupa ogn egiei întemeae Deoaece, pov
emncaţe neoae a ege, cedncoş accepă adeea
că întemeeol a atas un gp de dcpo cae, aşa cum
pune ach, erau egaţ împreună pno expeenţă e
oasă comună a căe naură este eveată ş ntepeaă de
căe nemeeto 34 Aceşt dscpo au în genea două
ou: 1) eau tovaăş a îtemeeolu de elge ş 2 eau
nepreţ au apostol pet cealţ adep, în peca
pent ce cae nu aseseă contac dect cu înemeeol
Comuntatea dcpolor se dezvoltă de obce îno făţe
ma ampă, cae deve apo o organzaţe elgioaă au
ecezască
Ce cae se ocupă de ealtăţe ocae ale emnfcaţe
exteoare a ello îtemeate ca aexe ale peocupăr o
pent emnfcaţa nteioaă, văd totş adesea ace poce
de dezvoltare a puor religioase  se vers De exemplu,
acăurea de gpu eloase pecede accepaea m
o de înemeee", î specal a muio depe îne
meeo E} Thoma argmenează  mu mţ ogc că
budsmul nu a cepu cu o docă, c  fomarea ue
 

CONCEPE EB RCE G RECO- RONE Ş CREŞTNE 05

fm la elsupue
soceăţ de deschii
uno faţă de prcesele
anumte regl", istrice
asfe în alternative
a începe
privitare a riginea  dezvltarea cmunităţii
să analizăm doctna fără să examnăm ma întî comunaea cretine cît
iş împeuăe
faă de religaînîntemeiată în naştee
cae ea a uat jul căeia
ne vaaduce,
evuatdupăaceasta
toae
eligile înemeiate
pobabiăţe, sînt cu
a ezultate în general de acrd"35căTebue
toul abae. în ceea ă
ce
prvee ceziunea lr aceasta depnde de trei puncte m
jre care includ învăţăturile rignle le religiei trdiţ
cmuniăţi religiase i experenţa reigs medată a
fieărui mem Cei care sîn în primul nd ineresaţi de
semnificia inteiră au endina să acceneze unul din
cese rei punce în detrimenul celrllte. Pe de  pare
exstă pintre creini cei care susn supremai Bie
flsnd ca termen de cmprţie pen a preci aî ra
diţia cm�nităţii cît i experenţele reigise ndivdule
mediae. Fundamentaisul iic cupinde exema deaptă
 cese renă.
Pe de ă pe există cei ce văd Ba c find  pe
 e rdi mi larg m uprinzătre cre  ce Bila
ccepînd în ananee rdţe rdii ese mi nd
enlă decî scriptura Aceti meni ced că numa rdi
pe să de cefice de uenicae su să espngă expe
enele eigase imediate ale memr Cicile duse
cesei pziţi demnstrează că ît le cî i credinci
cc fe ei ancalic su presnţ cad dese
înrun sfe de radiţinaism gei
n sfîit mi sînt aeia  i se pre că săzi număl lr
ese dn e în ce mai mare  care sudneză tît Bili
cî  dţ experenei reigise imede. Muţi nei
ced că ei nu pt accepa dcrin enă numai pe az
diei i nici nu cceptă anumie diţi num pe aza
uui pecedent iic. Dctrin i td cpăă un înees
pen meni mderni num înd ee pt f este de 
 

 N CAUTRE NTAŢ

înţelege
expeienţăfimediată
a de noi îşe, încît ne face
pt fi exprme să neimj
înun firmăm lia
adecva
liateaWlliams
DD. aţă de Dumnezeu
frmuează dincl
astfe de tateprlemă
cesă splendidele şi aî
dincl
de vremelncee valr ale civiizaţiei nastre?6
de renee elgică
Spre deseire de ceicnemprnă
care suliniază unul creină:
în umea din cele "Ce
rei
nume exisă în credina crenă ce ne
puncte, dintrun sens l semnificaiei ineriare  o asemenea
alţii din
pricina unei precpări esenţiale faă de semnificaţia exe
rară, au tendinţa de a e aez pe acelai plan refuzînd să
accepte ideea că unul ditre ee r fi mi imprtn
Din punct de vedere istric sărătarea Crii Du
ului Sfînt este privtă ca naterea isericii cretine Privit
Faptelor Sfnţlor Apostol carier reigisă a li sus se
sfîrete trgic pe Glga  adepţii si carei aandneaz
învăţărie ăsînd numi  mînă de credincii descur ai
întreînduse supr sensului cesr înmplări Biserica s
năst datriă miracuasei iniţieri făcte de Sfînl Duh
Şi din cer fără de veste, sa fă un vuie c de suflare de
vînt ce vine reede i u păt imi c de fc cre sau
şezat pe eni i su umplut i de Dhul Sfînt i u
început să vrescă în le limi (Fpe 2 3)
Omeni ineresaţi de semcai exeriră a creismu
lui se cnfnă  srcin dficilă de  descifra semnficaţia
ineriară din Faptele Sfnţlor Apostol Ceva farte impr
tant sa înmplt  ziua Cincizecimii ceva ce pte fi cm
part cu eirea dar sciitrii Biliei evrei i creini nu
reit să găsescă im adecv rii experienţelr lr
Aici ensiunea dintre evenimentele reigise i evenimen
tele isrice se repetă în relai cmplexă dintre semnificaţi
ineriră i ce exeriră  reigiir er pue fi de autr
dacă m încerc să descperim semnifici ineriră din
Faptele Sfnţlor Apostol.
n primu rînd Faptele Sfţor Apostol fiă că iseric
creştină nu este numai  simpă sciete de ameni  vederi
 

CONCEPE EB RCE, GREC O-RONE Ş CREŞNE 07

pretinde că nţiunea eraică kaal (în greceşte ekkles

aprpiate
înseamnă at trai de învăţăurie
adunarea pooluilui ss din
( Regi, Nazaret
 14 Maişi
12 ) cît
degraă
comunitaend cnvingerea
religoaă cntinuităţii
El notează  grjădintre
că ceicunitatea
doisprezece
erică i cea cretnă Faptele zgrăvesc iseric creină ca
postoi au fot adunaţi şi înărcinaţi să ie reprezennii
fiind  refcerelui regui
congregaiei Ywe ui
şsrel n cninuareGerardu
m inerpretez u
vn der Leeuw: "Cei doiprezece erau dicipoli, dar îninte
de tote ei erau oameni din popor, adevăatu Irael, r
evenimenee dn ziu Cncizecimi evară hl Sfînui
Duh up dscipolilor în cie or de adunare  po-
olu  Comunittea creşnă ete înţeeă ca o ziue
ne egămn ac cu Dumneze şi legăa feă dinre
emrii gpului
M depe, zua Cincizecimii relevă egă pardoxă
dne egămnt şi comunitte Faptele Sor Apostol acctă
înţeegee ercă itocă  celor două spece ale lu Dum
nezeu: oul său ca ăpîn tanscendel l isoe şi pe
en s manenă în couniae ună erică Aş cum
pecză} Muienurg: "Dumneze ese DOMNL comu-
năi d, înun sens fce arte şi el dn cesă comun
e l partcpă acv la vi ei, păseză ee c ea şi ş
sumă esponsaittea celui cae are un egămîn cu popol
ă
Mi mu, Pe declră că Is ese împiire noului egă-
mîn vers, proorocit de oil "Dr după cee, văvoi
Duhul Meu pese pul Şi vă vo ă semne mnunate în
ce şi pe pămîn (o,  1 ). Toş Pe predică şi e:
"Cu sigrnţă să ştie deci toaă cs u sel că umnezeu,
e ces sus pe care Laţi răsin, L făcut omn ş
Hrisos (Fpe, 26). Faptele nză că cesă comui-
e eştină, coninuarea ogică şi neînepă  comunăi
eigiose eice, ese popo u Dumnezeu în sens spiri
u ş Tpu lu Cso în sens soc ces c mlcă
 

08 IN CAUTRE UNTAŢ

dincolo
oia,nouă de luea
ziune mediteraneană
între leămînt şi eenitcă şi evreiacă 
comune
pe de altă
Porvi cu parte, noul creştnă
neegerea leămînpdoxală
confrmaairmaţia lu
conceu
Pavel
de "Iar, dacă
unie  voi înteţi
omenirii, pe ai lui
de o Hrio,
pe înteţi
nou deci şeste
eămînt ur-
maii lui raam, motenitori după făgăduinţă (Gal 3,29)
deschiCincizecimii
iua r omenor
îneamnăpovennd
contrriuldnleende
l difeie
uulu 
ael care a împrăat şi împărt lume în naţiuni lri,
neamuri şi lim Neamului omenec  e dă prilejul ă fie
din nou uni, ca un inur o, datoită neenţei lu Dumne-
zeu care ete Domul itore şi o prezenă imanentă în în-
trega comuniate umană
Deoarece creşimu  păt c u gp spirial în ca-
dl iudismulu, primele cei creşne eru crie n eracă
au trdue în reacă, Sepugint Pe măură ce comunitatea
cretină e conolida, ea a adunat dferite scrieri pent a f
ctite în pulc, incluzînd crorie lu Pvel către gaate,
romni şi coritieni, criorle di tdi celui de al dolea
Pavel, cum r fi a dou crioare către esaocieni, Evan-
gheliie şi scrisorle Sfîntuu poto Ion cete texte care
cuprnd Nou Tetame şi scire erice, adică Vechu
Teame, au fot curînd pivie c exe creştine, eenţale
pent mînre După anul 450 p Ch, cee două eta-
mente u devei canonu, un terme ce reectă al or
pecial şi rolul lor n mînire creşnă
Nu puem decre aci dezvotrea isorică a comunităi
creşine, dar putem face o aprecee succntă a prmei faze a
iseici creştne
1  Comune creştină, dechă fţă de deea de omen-
re ceă de ceş auor dvn fără dscrmare, dar legtă de
comunie regoă ercă, alege numi cele îvăţături
ale ui Iu şi cee scieri le lu Pave care sîn în acord cu
orientarea e ea repinge Evanhel u Toma şi alte creri
care u o pozţie dferă
 

CONCEPLE EB RCE, GRECO- RONE Ş CREŞTNE 09

luiEvnghee
erau toţi eei şi nu extă
inoptice diferă nici
n o indicaie
prvna unor cădetalii
el ar depre
fi vt
ă intiie
viţ o reiie
ui Iu, dar înt diferită de ceacua ămoşilor
de acord să Seerac
punctul centrl ducea
cu relaritae
eferitor la l şiinaoă
va învăăraMentalitatea
a  a sa crcumci
fot reiioă şie pre-
a
pe premisele
zentat Domnuuiorice
 emplul ale dn
comunităii religioae
Iesm Păi eraice:
ş oarăş
făgăduil făă de Dumnezeu, răpunul dat de evrei lui
Dumneeu, relaţia de leămîn şi Pămîn făăduinei, adică
mpăţia ui Dumnezeu
Miiunea lui Iu nu era aceea de a eface independena
politică  regalui lui David, ci e a refce comuniate le-
tă pin legămînt El şia că nu  fot "timi decî căre oile
cele piedue le caei lui Ire (Mei, 15,2) şi  înţee
emnifici unei comuniăi leae prin egămîn în sensul
ehaoogc şi nu  cel ioogc tradiion su genetic Vedea
isoi comunităţii erice din timpu lui vram c o dez-
volare pe spirlă a dramei acunse  mîniii Reltările din
Eangheie efeioare la vaţa lui Is umează modeul veii
a a ui Am,  şi a lui Iacov, incuzînd şi emee din
Ieşire şi din cpiviate a în ailon Ee încep cu făgăduila
făcuă de umnezeu prin un Vestie şi coninuă cu con-
firre nrii divine a lui Isu, la otez Cedinţ sa ese
puă a încercre în pusieate; ir el pimeşe scin de 
sevi drep sujitor şi martor al Domnuui fă de oţi omeii
e duce la singog din Nazaret pent şi începe misiune
puică (Luca, 4 1619)
Cum  înees u emnificţia sfîşiuui său? Parol
fiuui isipio ne rnizează o expicaţie cînd se spune că
Isus v fi "eînvi ca Fiu a ui Dumnezeu, l fe cum, în
ii eică, Icov rece rîul şi devine se: mîndoi îşi
ăesc împlinirea vieţii au Pămîn făgăduinei ces po-
ret l ui Isus, ca noul Isrel, î găim în Evangheii, mi ale
în Evanhei lui Marcu Iu nu ee un ee iumfăo e
 

 0 N CAUTE UNTAŢ

pet lucrareacesauferă
ese lujitol puteică »  ieate
dea lungul î st
întregii slepăcatele
viei tale"
deoarece
Evaghelia»să şti că putere
după Ma are Fiul Omului
împleteşe cu a iea păcatele
ingeniozite douăpe
păt  " (Marcu
interpreăi pivind 510)  ziuea pe care o u  prilejul
2v lui Iu Prima inerpree ese cea
Schimării la Faţă discipolii sid o idee di lucrarea lui
aumezeu,
discipoior, după care Iu ese imisu ui
potiit căreia  ou legămît, mai mare detumnezeu
profea lui Ilie şi Tora lui Moise, aea să iă pi Isus.
A doua cocepe se referă a Is ca slujitor ce sferă.
Cum moartea i se apropie, el este durerat: tistat este 
flel meu. " Dar apoi, aşa m Iaco decide să treacă ul, şi
Iss teză să megă mai departe: A sosit cesul. Slaă
să mergem " Toşi, pe crce strigă: Duezeul Meu,
Dumezeu e, de ce mai părăsit?" (Mar, 1534) Acete
două teme  Is ca sluitor ce eă (oul Israel) şi Is
pi care se evelează lucrarea dumnezeiască de mîire 
sît uite î sena de e cce pri itele cetuioului:
Cu adev, mul acesta ete Fiul li Dumezeu!" (ar,
1539) Cocpia imei comuităi creştie dese Iss
umeză tem ebaiă: făgăduiala lui Dumneze ste dată lui
Iss: credin li Isus ete psă la înece Dumezeu şi
Isus in îno li de Fi pă ce Ius suferă şi
este răstiit, e este înviat Di puc de vedere al dscipo
lilor, făgăduil li Dezu este pmită r Isus: cre
dia lor ese usă  îcece, i se dă u nou legăt; şi ei
pimesc Dul fît.
2. ebrii ei omnităi ceşine  Plestn 
lipsii tot de îvăăă, sărci şi ăă inueă  u fost
pobab eei tadiioni, oteişti înfoa,   d
respect aă d egea eveisă (Tora) Ea imi de îvăă
ra lui Iss re spne că smificia Torei deăşeşe es
pectaea relr şi iilor reigiose raiiole, deorece
ea dă u cd î ce feare iină eecă, u num
urmşii lui Av, oate să ibă n cota iediat şi dre
 

 EPŢLE EB E GRE   RE Ş EŞTE   

făcută pet om, ia u omul pet sîmbătă (Mar, 2 27)

 Dmze
Potivit acesi »ă iubeşti Samateanu
pricipiu, pe Domul Dmeze
 u străintăucare
ă
iubeşi
are miăpedepoapee ău tării
victima uei ca pe tie
este îsui n aeste
mai prope două
de dreapta
pon
cediăsedecît
prd toatăcare
preol Legea şprooro
îdepliete (Matei, 22
receptee 370
Torei, dar
Ma, 12 3031 sbieea îmi apaie) îmbăt
u cordă ateÎe omului băt (compaă  Luca, 1 0 2537) a fost
 ceea e ivete autotatea reigioasă, disciou Pet
 ost u puător de vît di priin onveiii ui e l
legea trdiioală la afirmarea sufleui individul El rede
că Isus îtipeză cumea ăgăuinelor ui Dumezeu
aa cu u fost ele revelate oolui evreu, ca repezen
tant al îtregii omeniri, dar nu ee ă Isus e ienia să
ornesă o ouă reigie (Fapte, 2 303  ) Diaogu lui Pet
cu Dumezeu, î timp ce el se afla în nsă,  Ioe, este un
exelu al cinuui e frăî siitu rimei omunităi
ceie Nicieum, Doamne, căci niiodă am îcat
niic sur i ecura Atunci, voe îi sune ee ce
Duneeu a urăit, u să nu le nueti suae (Fte,
10 15) Pe vorbete în numee uto alestiniei
ce, in u e veee eoional, eu egi e exigenee
exterioae ale egii, î veme e di pun e veee inee
tual, eru legai e semifiia egii a cum era e exlictă
î îvăătuile lui Isus
3. Autoritatea eligioasă, recerea e la ege a sue
oului, i oientae eigiosă, eee e a ad iitat
evreiesc l el uiversal, mi larg, eetă în sîu iei
comuniăi reie au fost îtărie e Asoul Pave, co
tient că este î aeai timp un eveu eenisi i u eăe
rman Duă  une î srisoe s ăe iieni 35)
e ea un eveu gre; a opt zie,  o ăia îpejur sît
din emu ui Iel, di semii ui eimi, eveu din
evrei uă ege aiseu Este greu să oeă aee onra
dicorii despe viaa ui  Faptele Snilor Apostoli i se
 

 2 N CAUTRE UNTAŢ

lui istos
sue că celor di
Pave fost Iudeea"
crest (Galat,
în  21) De asemenea, u
Iesali, a iioaree ui
sîem
Gaie, siguri că
i că se ceea
afl ce se povestete
 Iesim î Fte despre
c o a exeutaea dra
matica
ui ire
Ştef; a ui
daistoic Pave
în scisoarea  ristos pe dmul Damasului
sa către Geni e subliiză ă
este
după u fapt sau o legedă După cum spue îsui
Pael,oveiea ui era iciodată
el nu sa îtîlit după faăcuneuosu Biseiio
Isus sau discipolii lui
îaite de coveire Potivi scrisorii cre Galate 1 1112
el spune: »• Pt că ici  am pit-o de la om, nici nam
îvăţato, ci i desoperirea ui Iisus ristos."
Pet pria comuniate cretiă, Pave a fost o figură
cotroverstă E a edicat mai aes evreior eeizai din
diaspora i eevreilor îcecîd să prezinte e Isus ca fiid
persoificaea vetii eei bue pe care Dumezeu o
făgăduise couităii ebrice E afiră că pri Acesta vi se
vestete iearea păcateo i de toate cîte a ut să v
îdreptai î Legea lui oise" (Fate, 13 38) El credea că
ace ut al ui Dumezeu privito l întuie rebuie spus
mai îi eveior (Fe, 36) Dar cum ui espig ideea
de viaă eteră, e sie   iată că e îtoarcem către ea
ui ăci a ne oni Donu «Te pus spre u
mină eamurior, ca să ii u spre mîtuire pînă a magiea
pămîui" (ate  3 67)
ercetătoii sînt e od că pini evrei di iaspora au
accepa învăău lui Pavel mi mult ciar decît evreii
eleistici, eeveii eau ai de tema universalistă" di
Evngelia ceiă n eea e rivea Pve ea mînd de
oigiea lui eveiscă epnîd îsă toate efoile pet 
uniesaliza" trii eveiscă partiuară", cosiderîd
exeiena eveisă dinto esectivă mai rgă  dove
did astfel, o dtă ai mut, tediee iuaismuui eleistic
ocepia ui Pve ese istos î deosebete e ceia
evrei eenistici ooteti Pen a îelege reaia Dume
zeuumanitateeston istos cosiuia puctu centr
 

 NEPŢLE EB RE, GREO  RONE Ş REŞTNE  3

depre Adam ete prod eeiacă i ea reprezită după

Pavel
Pave, îloaccet
măuree Aam
itoicăcaafiid primul
fapui că memb
aceată al emu
comutate
lui omeesc
ebraică i cede
emaeză că urmaiiuverală
dimeiuea ui Adam,a lui
îregu
Adm. eam
Pavel
omeesc,
ai crede st
că egi
toate îte ei
efourleri ăcal
uane  ui Adm,
religioae,adică pri
filozofice
revola faă e eo ui Adevăul e că imagiea oasră
etc pet a ajuge la deăvîrire dau gre făă iteei
diviă petrecută î vaa, rătigrea i învierea lui rto
Pri îeegerea a emiitică Pavel cofirmă emnifi
caia comică a răcupărării pri rătignirea ui Iu E
uie că datoită firii botezuui ui Iu to oameii au
ae a viere. El prevede, î cele i urmă, că aceată
ăcumpărre începută de Dumezeu p venire u Iu î
aitae a de rito va ajunge la îpinire, î forma ei de
eato, nuai cînd toi oameii, cei vii ca i cei mi, vo
i uni î păăia lui Dumezeu.
4. retiiu timpuriu  motenit de la diia ebaică
imbouri i itituii, cum înt eu ieu i claa
peoior O tă aacteritiă  primei geeaii de membi
i comuităii creie, uzîndu t e ei e cceau
ircucizi, cît i e cei e o repigeau,  ot cedia în
 Dou etie ineă a lui rito (în geacă parousia,
ezenă" u oire" înd u reaiza că parous u er
imientă, că ea uee probabi îmită î zu inci
zeciii, ei u ot evoii ă e adapteze a eaiate veii i
primu ecol. Pet, Lua, Ioa i Pve u influenat oarte
ult pin ceea ce au ăcut, et poe de aae; dar mut
ai imoană er imeiuea iraă a etinimuui,
olexl cual zoroatrian evreieceniom
Termeni c tor", eangeie", ae" i o e
e ăgăuiă", eveni eeai î comuniatea etină im
urie, eeă teeni comui  Ieiu on eeick
 Gan ieă eebl eit at î ju an  a  cu
 

 4 N CAUTRE NTAŢ

Cz
privre  p  Augut.
ezar rovdn la dăt
ităm tex dn pln cu tut (ree)
în înegime
pnt bunăsra omnr ş c fndu-n trms nouă ş
umaşlor
Dat noşt
fiind că ca salvator
rovidna (ser)
car n-a acăăuzit
pus păt ăzboulu
întraga ş a
noastră
şzat toat
xisnă lucrl
şi car în ordn
na arăat ş dat grijă
o asmna fnd şicăspirit
dvns vzbl
d răspun
he
dr n-aadcă acumpcăculma
dus viaa un zuprfciunii
a dvt vzbl)
dîndu-n Czar a pl
p August
nt sprl dn toa tmpurl. u numa dpăşdu- p toţ
bnfăcător (euerg c au fost înana lu dar lpsndu-
p urm lu d spranţa d a-l dpăş ş în sfîrşt dat nd că
zua d nşt a Zulu adcă Cr Augt) a însmnt pnu
întraga lum încputul vghl (eugeli) c-l prvş
p l să socom dc cu to că d la data naşr sal cp o
nouă ră  zua lu d ntr marchază ncpuul noulu a)3
atidge i Dugan e amintec că umea germă
ccepta dierite turi de zei alvti: decedei di uiri
îe zei i ameni, care ăcueă irăvi remarcabie de bie
facere (euergesia; ei egi u cdcătri cae în m
nifetări tee u pariii ae iielr divine în vie,
iziui, i unei, ub  fmă nimă, ca impe fiie
umane" Extau reti care veu  îcinaie pent acete
ifeite cneii e zei alvri c i et uele iei
ce i ale gui egiae u tipu, daită beiurilr
î uz i ifueei cet euăate adiii, cunittea
cretină a eglemetat iile de btez i euaritia, a intiit
ragui e pri, eipi i iacni i a  e rd u
prcticare tuui.
5 n ida gjăii ale î  fce pzeii i  unei 
de cedine în nem, cmunitatea cetină tiurie
ne apae c n  eepere eită depe ea înăi, ci
deîndue una in muee reigii ae uii rmae n
tient a innie, e manifeta un e car î ce pivete
enificai ei iteiă, în monoteism, i î ce ivete
emnificaia ei exeiară, î monolatrie  drarea uei
 

 NEPŢLE EBRE, GRE  RNE Ş REŞTNE  5

ăc dş sînt şazş dumnz f  c f p pămînt 

igure iviităi ca iid Dmu uiveruui recucîd
pcum ş sînt dumnz mul ş domn mul - ttuşi etru
îăi
deptu ete gpri reigiae de ai veera ivi
este u sigur Dumezeu Taăl dn Cr sînt toat ş no
ităile. Apu Pve, eit par exellene a
înt El ş  sngur Domn Isus Crsos prn r sînt oat ş
veriue
no pfaă e ii,
El Cor  8ute ă crie: îm aparn)
5, subln

omunitatea cretină a începu tptat să atragă oenii

e lră din umea mediteanenă Spre deosebire de es
ai ignorani din Galileea, aceti conveii erau ine egă
ti, mai ales n filozofia i retorica gracă. Mu intre ei u
ontibuit masiv a nou credină, efecionîndui ideie i
ăndo împotriva citicior venn din paea căuarior
i filozofilor necretini Aceti învăai, numii mai tîziu
aoogei, nu au ezita să găsească adevă în filozoi
geacă i săi decveze noiunie pent a veni în juol
seiunilor in adevă cetin Unii dinre ei u mes t
de departe înct u firm că oise i proorocii u influenat
iozoia geacă, bzînui în sei iaiile e cone
ul de logos (nt sau inciiu de oine, atî de io
nt pentru filozoful evreu eenistic Pion Iueus din
Aexandria Duă Pion:
n prmul rînd ogos st Raun Divnă car cuprnd
complxul arhtpal d eide car va s drpt modl creai 
Apo acst gs car st sprtl lu Dmnzu s manfsă
în xror sub forma d kosmos etos, unvrsu c poa  per
cepu numai d intelignă E est ranscenden şi el ese
Dumnzu dş nu s DumeeuL ci mai crînd "Fiul ma
mar al lu Dumnzu'    O dată cu crara lumii vizb
(ksms thets) gs ul încp să joac un rol mannt ca
"dovdă'a crai  Plon s dosbş d stoc prn aca
 

116 N CAUTRE UNTA

recei, gipu, eriei i Idei  ca egeste (itoia

că rspng da că acst gos mnt st Dumnzu .. 41
  î couitatea ebrac, o evelae carei gete
împlirea
Apoogeiiî ul
oloseau îtcpat Aa cum
niunea de logos divinobe
ent Bez
 în
eege ce utea
Col fi cunosu
d c revelaie
avăl din naaăi în
sis rgioas ozoi
filozofic al
lui păd  gs- divin considrat  nvăţător gs
iggs Cln din landri cca 150215] a nlăua
n sfri difna fundnlă dint ral rvlaţii din
Vul Tstnt i cl din istora rligiilor din fara iudais
mului  n cocpia s isoria mnuiri sotriologia nu ra
sparaă d istora gnrală a omnrii Heisgeschichte nu ra o
improizaţi izola nodusă n isoa univsal ci m cud
un fapt inclus i xns la ntraga dolar umă  2

lemet i Oigee au dt o expicaie univeralit em

icaiei exeioae a creiniuui, ped că emicaia inte
oa va i pecută  cotextl geeral al eicaiei ale
exeioe. O emee oetae eceia o cuoatee cople
 a fiozofiei greceti i acel itus cretin (ioziia cogiti
a ufletlui i ecepvitate  de revelaia dii) amou
accate de Păii cetiniului mpu Din pcate, 
oaterea lozofiei greceti de către teologii occidea a dec
zut r  id, o at cu oartea ui Auuti  ippo 3530)
6 c pînd cu edictu de toera dat de otatin î
au 313 comunitte cretin a traformat dinto eligie
miotar înro reigie morit, pen a devei curîd
(î au 38) eligi imeriuui Edictu ui ontati ia
aezt pe Dnezeu i e couco eoal în-o ou
reae î vee de Nou Tetamet fce o eoebire îte
ezar i Dunezeu, nou cretinim roman inita aupra
faptului c oiittea fa de ez er imicat î oialita
tea a de Dunezeu Potivit cu cet imaie, o
 

 NCEPŢLE EB RCE GREO  RONE Ş CREŞTNE  7

mai pio
tanti El era dublul
îi au covirocădeDuezeu uşi
pio itor al ui iaDumeze
făgăuit ă
iaibă
de viorii iitae,
conductor ia cordat
tempora imperiuli şia religia
l imperiuui creştiă
biericii Du
A fot covocat u cociliu emeic pet
eemplul ui Alexd i Augut, ontai pemite a dicuta teori
ile legate de
preoior ara
care Fiului,
deu al doiea
iniiere elemetal numeac
la Eleui Sfitei Treii,
ce
prezidat de otati, împăral ebotezat
Edictul e toleraă a produ o chimare rdicaă î re
a ditre emificaia interioară şi cea eteioară a creşti
nimului Pnă ce creştiiul a deveit religi impeiului,
creştiii trebuiau ă afişeze o emificae eteioră are ă
ie cceptată ofiial, deşi ei împărtăşeau o viziue clar aupra
emficaiei inteioe hiar şi Iutin  (cc 0165)
unu di cei mai veratii apologei a afirmat reştiii u
u imic mai mut depre Mînitol or decît eea ce au
u gecii depre avaorii or "
 proud conrat, Auguti, ce avea o exerienă tot
atî de me în retoica greacă şi latiă ca şi î patoni şi
mniheim şi care vea o orietare religioaă uiveraiă,
vedea lucie î mo difeit Aşa m eică Pete Brow
Catolcsmul lu Augusn... flcă atudna unu gp în
crzător în putra sa d a absorb luma fără a-ş prd dn
ttata  Es un gp car nu ma rbu să s apr împotrva
socăţ c ma cund clbra ga să-ş îndpnască ca
c consdră l ca fnd msuna sa storcă să domn să ab
soarbă să conducă înrgul mpriu Ceremi şi-ţi i da cea
mi mare arte a ămîtuui î stăîire t44
Afel, Auguin  ompoat c şi cîd enifici ex
erioară a cetinimului r i o cotinuarea logică şi coeetă
a emniicaiei interioare. E percee fap că reigia ceştiă
e bazeză e fgăduielie obiective ae lui Dumezeu, făte
ereior şi meioae  ae itoi, şi ă graa diă ete dată
 

CAPTOU 
Coneţii
p eficaciate din Răsărit,
obiectivă a angaameteor olee ae biericii.
din Aus
Şi aceată chimbare şi din
î oietare, buăism
au nu, ete cea care
a dat bza teoretic datorită cărei ceştiii catolici au doi
at lumea aiă îă  eomă

Am vut î prim ouă pito î  vm au

abort iviiziil uii roba uniii omiii A
rtat Msootmi,  onsi   a v n
lua gr i ro, Egit, Ini i in; am abot
tradiii ula i rigios io inuzî zooas
trismu, buismu, iudisu i inisu n iar a
onii nivsli" au o in  xin
uan sia" Oamii au is  o uir
vntul  obli uniii niii bz  sibu
 buuri i  ii inr Asi i Euo
Topogria gal a iviiii  o ond t
în sou al II    piia isui în Oinl
Mioiu, a untul d onun diion dinr Ai,
Euoa i Asia Islau , în ai ip o rigi o o
muniat oliti i o ivilizai u o osbi  sun
, spr osbi d Isus,  a s a uui, o
m a s al susui Oium în i z ni a  u
u  a oaa ui o, Iiu usun 
absobi iia Ianu i Egiu i în i in  un so,
isau a urit tua tin in Ai  Nor, ju
gînd î Pninsua ibi  sou  III, f mu
 u ut Piinii în Fan Ngustoii uun
 

CONCEPŢ DN RAART D N PUS  DN SLM  9

separaie cae au uat au îtăit respeivele edine 

u ativi
rale di î ina
Orien i iiOccient,
Ioziaadică
i nvioii
»unitatea îmusumni
vietate,
au
cracteristică civiizaiei apusene i juxtapuerea iindia
urit rgiua in i Pjabu in Pninsula ideti
n pofida inlui lo g spîni
tea cacteristică vieii di ăsăi  iviizaia islai 
t o prpsti
naite uri
de a îcepe îtr noastră
diia Eoespre
i Asia olisda
cocepia
mică ivd unitate omeirii vo cerceta difeitele tiuri
e sineză soiooitică i reigioasăcurală eviet îte
de ariia islamuui Omu civilizat a căutt să itegreze
toae sectee vieii ui îtru tot oeent îcerîd să gă
sească o semnifiaie îr-o societte eoaă condusă pri
insiie eigiosă.
J ohi Wch  erct odtă că expeien eigioasă
uă ae î geea trei iui e exresie teoetică, i sim
bo, onept, docină i ogmă; riă, r cu i adore;
i soioogiă,  ăi i ociii e t Dinro esec
tivă ieriă e oae sune că reigi iin egată integra de
suie soioiie i de insiii ee eviă să or
eze i să ieneze cua domeniu voilo, ideoogiile
ee i igini  eea e seniiii  e iinele
une îi ineeează experiea i îi căăuzes iunea"
O seie e ezvoăi aalee ale esto sinteze soio-o
iieeigioeae sau erecu, îne secoee a IIIe
i   ea, at î Aus, cî i î ăsăi, isau onsiid
exempu e ai roeient Toui, înite e  abod
isu, să exină i alte exeme

RŞINĂTAEA AUSEANĂ
Am văzu u einismu a îneut  o ouniate
eshoogiă u o oientare trnscenenlă. nceînd a una
di eigiie inoie in Impeiu romn, einisu 
 

120 I CAUT UNTAŢ

brbrr
dezvotat  la rg
pîă a ajuge Erp
religia  nă
e stat anrg
ieiuuiCrşns
i, î
m s
aeastă văz m să s răspnscă p  cnn
pn oziie a otat
- cnv o oete
p brbr Să fmteoală
sgr căînnocul uneia
 msj
eshaoogice Inuziers
bbc sgc sîgepposăt în viaAş
cşt mn Iperiului
cum n
on
rmnş Pr Brwn r vrb d  rg îinie
nenîn în seou a  ea căeea oei  r
sfn d prj ş  maşt ară căr crşnsm
 bsrb ppr ncrştn n Erpa Crştnsm
n dgnr însă înr-n  sprfca E  t în s
c  V ş a - brbr păgîn  nă haă 
m suprnr Ttş în vrm c îş pra rn
tr stgcă crşnsmu a acctut n c în c ma
m aspct ranscnn chr acă în saţa s 
nsttţ cezscă  r tt umsc aptînd sc
r ş smbsmu Rm mpra
Bsrca crştnă tmpur  dat ma muţ pscp d
Rm   sr  capactţ admnsrtv xcpţa
prntr car Ln c Mar Grgr c Mar ş Bfacu
C pscp  Rm fcr a rvendca drp d  f
şfu înrg crştntţ cca nvcîn crna 
sat d Pt: tţ pscp d Rma sînt rmaş u Pt
prcmat prmu pscp a Rm ş smn  Crss
şf a bsrc Acşt "pap, cum ru numţ d bc
pscp prnau  av atît autrtt tmpraă, cît ş
ca spra. E rau ajutaţ  oatt d dfrt rdn
mnastc cr au prfrat tr sec a V- ş a  -a
Ambţa pape prvn în spca puter mpra a
prvcat cnct connu cu mnar  în speca cu
Cvs ep ş Caro Mae. o împraţ sa au
dmnaţ  pap puterc î alte împjur pap psţ
d aprar erau supuş ma unr rg putrc. O
at  ascnsuna u Car c Mar rg a fracr
7614) c împrat a Occdetuu domnşt într a
 

CONCEŢ DN AAT DN US  DN SM 121

cosra s
0014) mpat ş Augus
staşt  pradgmMoarh putrnc
crştn aolfun
occta cl
Mar a ruştDup
damnta s corolz
cursunasrca
fcutş so
a olosasc
Rma pnt pta
consolara
zrob mprulu
 conspra împtrva pap Ln Cr c Mar a
fstrsptt
tpul cuo
 crnlu darol
aur şclcuMar,
sautusapapa
svîrşit
car-
grmanzara Iprului roa l a urt  81 upă
patzc ş şapt  an  o coparată asa cu
doa lui Alxa cl Mare u xist c o caţ c
el ar fi îpărtăşt vrl lui Alxa prvtoar la uita-
ta omiri ş a rprzntat cl ma un sst ipral
l conucri roa ovoca la t fx auara grlă
a nolilor ş cllu ş numa consiliul prvat Dorţa lu
era ca irtl popoar  vasl său mpriu să n-
cize  poltca sclă chlrată i sistmul prl, 
o apar acvată  protcţa lgi ş  învăţăît atît 
l laic, cît şi  cl clrical După moaa lu, acst progra-
 sau prăuşit o at  căra imprului, ar scn-
nţa sa, inasta arolingia, sa sfîrşit  aul 987
Iperiul grma a luat finţă o ată c lgra lui Otto 1
în anu 936 Acsta era u excelnt stratg militar ş u oga-
nizator iscsit A repriat rvolta vasalior şi a oprt invaa-
a Geranii d cătr uri a ş aro cl Mar  s
folosit  episcopi pnt aşi cosolida regal Hotărt să
pun odine întro Itali ivzat, sa încoonat rge şi
îpărat (onşt îtr an 962973) al Sfînlui impriu
oan în anul 962 Sa copoat ca un oarh czaro-
papl, înlăunu p papa Ioa al XIIla în favoarea lui
eon al Ilea, iar la oaea acestuia la als p Ioan al
XIIIlea pnt ai succa. păraţii care au urat au ost
incapail să conduc în o simultan Gana Italia şi
papalitata. n cl dn ură, icar putr a rs pe -
ul ei n 102 coroaa grană a os lată d onarhi
 

1 I CAUTRE UNTAŢ

rancoi. DitrCŞSL
acşta, Hnrc BIZANTIN
al III la (oşt într
cmpresacuovit
ani10391056) a  oImperiu
stblul puternc ţă de
romn conucă-
Apus,
toar,  ul 0
zguduitcoplşin cu papalitata
de prădre prşicontrolul
Romei exrctat
complet diss 
asupra vnturilor
ul 76 Imperulde Răsărit  cotiuat să se ucure de
tradiile civice greco-rome sub sistemul morhic cezro
papal Aic, u oarh bsolut vndc autoritte tempo
rală şi ce spirială. ulţ  dn mperiul de Răsărit
smţeau că fc pe dntro sineză prope perfectă de
religie (vîd în veder că rlg crştnă reprzet devă
l divi), ltură (trdţ vnsaă greco-romă) şi ce
m bună ordine socală ş pltcă (czro-ppală). Ecoom
soldă  mperiulu s dzvoltase ş dtortă unui înritor
comeţ mrtm ş teest şi un cntnue dezvoltări 
meşteşurilor; mperul lor fsese bne vernt de Anst
sus (domneşt înte an 91518), ustn I (dmeşte într
 518527) ş învăţl său npt Iustnan I (omşte
ître  527565) cl ce  consdt Imperul bznti
î tmpul celr poape ptzc e n de dmne El 
promugt fmosu d  lu Iustnn  trmnt nu
serică  Sfnte nţelepcun su Hg Sof ş- xtns
fluenţ î dferte păţ al lum medternne şi  în
cht pc c regele ssnid Khsrow, punînd stfel cpăt
mopoulu psn în dmnul cmelu.  tmpul
domnei lu Iustnn sstăm l zvlta lri creştne
populr, eflcttă  răspîndir mnurlr,  muzic ş 
elr pnte lac. Tş, foţ ş pur s e cnvngere
nu -u pt rcncl p mnfţ cr crdau că sts
cel ntpt r  snă nră dvnă c tlg oocş,
cre creeu că Isus r ş ntuă dvnă, ş nră umă
upă me lu Iustn, Impeul  Răsărt  dcăzut
tmp e ppe o jumăa de sc n nu 610, Hraclus
 

CONCEŢ DN RART. D N US  D N SM 23

slvilor
(cc şi sîrior să se stailescă î lci dupăcăru
ce u
57561)
îmrăţişt ful vrntol
creştiismul rmn
i- îvis luat dn
pe perşi Afric,
dupăco,
o seriere
de
se trbu  ascendnţă rmă c fţ
lupte sîgerose Toşi,  cedat islmului Siri, lesti,
orgnzd
Egi l şi orpd
pevul
di ş t pt  fc fţă  ec
Mesopotmi
p nvzlo brbr permnent El  pes bulgrlor,
ctte
Itr Imperiul rom de Răsărit şi cel de Apus eistu o
serie de tensiui şi cofcte persistete. O prolemă mjoră
 constiit-o cotroversa icooclstă Icoanele  repezen
tări ale li Cristos, ale Fioarei Mri şi ale difeţilor sţi 
eru venerte de creştiii iztini. Timp de secoe Cstos a
fst reprezett pri miel, dar după secolul l VII -le, tît el
cît şi sfinţii u început să fie reprezenţi cu aspect umn
Acetă schimbre u  t o consecă imporantă l Roma,
de episcopii, dică ppii mulţi dintre ei fiind sirieni su
r ci, nu veu obiecţii mjore fţă de venerare iconelor.
mpărl i Răsărit, Iustini al II-le (domneşte ître aii
685711) cre  utilizt primul imgine lui Cristos pe
monezile sale, u  provoct l Rom o mare îngrijorre în
egără cu decizia s.
Totuşi, en l III -le (domneşte înte 71771) înteme
ietol instiei siriene su isuriene,  început o politică
icnoclastă, politică ce reect, după opini mutor istoici,
cotctul vut î copilări s, petrecuă în Siri c tidine
islmului fţă de reprezentare în fomă umană  rofelui
politic s  impresiont î mo neplăcut nturjul lui de
bizantini ce veneru iconele. p Grigre l IIle (715731)
 conmnt politic lui eo, declnşînd contovers ico
noclstă Succesol lui, pp Grigore al III-lea (73171)
născt în Siia,  lut şi el poziţie femă faţă e Len Cîn
eon a refuzt să de Romei o contrbuţie financiră pent
Itli e sud, principat al Imperiului bizntin, om  cet
juto frncilor, începînd stfel germnizre Romei. nte
im , Cro cel Mare, rgele frncio,  fost încoont împăr
 

124 IN CAUTE UTAŢ

fostIncodmt
Imperiul de icole
biznti cullI di Roma (este
iconelor  fstpapă ître
relut în ii
anul
858867
ce a umt crel ecomucă
ucării pe tron  pe prirh încă
împaui î anul
minor, pt
863Mihil
mi iu,
iIII-le
al papa icole
(domeşte între este82867)
nii ecomunict
Fpude că
Conciliul
Mihil
de l
iică,Costtopol.
în şse zile, pe lil
Coictele directe dintrehois
Rom lşiranl e ptiua
Constantiopol
fost de nară ecleziastică, dr în spele lor se  tensiue
famentală ditre tradiţi lrlă recoizntiă şi ce
germăltiă precum şi diferitele concepţii cu privire l
pplitte Imperul de Apus îl ede pe papă c fiid ur
mşul lui et şi icrul lui Cristos Imperiul de Răsărit
susţie stilul cezroppal al împărtului iztin c mo
rh solut şi viceregent al lui umnezeu.
Mil al IIIle  fost ssint de Vsile I (domneşte între
ii 867886) întemeietol dinstiei mcedonene. mperiul
iztin  fost condu  chizuiţă de împărţii din dis
ti mcedonenă pînă l moe lui Vsile l II le, surve
nită în ul 1025 Imperiul izntin, creşi etide nci
influenţ în Geci şi în Eurp e Răsări,  intrt inevitil
în coflict cu Sfîl imperiu romn în curs de firmre, mi
ales după încoronrea lui Otto I c împt în nul 962 
tensiunile dej eistente între creştinătte din Occident şi
ce din Orient s mai dăugt o serie de proleme prem
controers iconoclstă, căsătri preolor, prctic lir
gică  e eemplu, foosie pîinii  dojdie pent împăr
tăşie  şi teolog oodoă în specil dcă Snl uh
purcede e  Ttă (concepţi izntină) su de l Tată şi Fiu
(cncepţi omnă) Aceste tensiuni u fost cu precădere
evdente l Cnciliu e l Constntinpol (867) c să
izucnescă in nou în secolul l XIle, cînd pplitte 
încerct să impună grecilor din Itli e sud trdiţi ltiă 
efourile ei and drept rezultt închidere isericilor ltine
din Consntinopol de către patirhu cestui orş, luc
 

CONCEŢ DN RAART DN US  DN SM 125

stă
cren dus
incapcittea
l ul lor de
papală  căde
prin cre de acord
iseric upr sintezei
izntină er e
socio-poce/religioase-lale creşine şi asupr meni
comunictă. Aş s juns l Mre Scismă in 105 ditre
ţării pe cre oin
creştinătte reprezenta
Răsărit islmul
şi ce din Apus o ecomunicre
reciprocă ce  urat pînă î 1965 Surs cestei încordări
SIZA SASAZILOR
Străduindu-se să-şi orgnizeze propri siteză socio-po
liticreigioasă-clrlă, lume reco-omană  eimint ersi
din preopările ei Cînd Seeucizii, cre i-u urmt lui Ale
nd, eru ocupţi  treburile in Siri, u părut î Irn
pri care or vern ersi proimti din anul 250  Chr
pînă în ul 230 p Chr rii îl veneru pe Mithr, o veche
divinitte indo-irniană, respecttă e reigia persnă trdi
ţionlă, zoostrismul n pofid nei gi tendinţe nti
ritule, religi lui Zorost  căpătt o formă ritulă
pecisă, bsorbind şi mute trăsări le religiei păne indo
irniene Toşi, prii eru un popor tolernt fţă de lte
eiii şi în impul eării or un mre număr e evrei in
bilon s-u bucurt de protecţia oficială  religiei or
insti pă  fost înlăată în secoul l III -e de
către Ardshir 1 cre  ssţinut că escine din personjul
semimitic Ssn. E şi- numit dinsti ssnidă sau neoper
să, cobotoare din regele eilo, dinstie cre  conds
Persi pă cd cet  cut  nie islmuui,  nu 651
asti lui Arasir I  cret o sineză scio-politicreli
ioasăclrlă ssnidă foe solidă, cre er e fapt 
mesec eotic e zorostrism, astoogie bbinină, demo
nologie mesopotmiană şi raţionlism elenistic cu un
nţinlism esptic Aş m sbliniază G Gnli, în timpul
peiodei ssanide
 

126 N CAUTE UNTAŢ

cu nauea aă. D-o rli uvesală ce  tpul

.. Zoroastrsmul
perioade ala căpătat
a dat ceconoaţ
a fos mno:
buel a devet o relge na
ea zorotsmul
secul aselor conducătoe
fost trasoma tr-o rele  stocraţa
naonală  [Cumltară ş ceru
oate acsea]

da ş 
el coroane.
a euşt săAăbuşe
deventîno rege de sat erarhcmanhis
Iran unvesalsmul organzată n
o tradţe
cusl epcă ş al
seoluli naţonalstă dentfcatămai
III-la (spmnd dn rzi
ce n ceşi ma mult
mişca
madachs) u a fos mai pUţin capabl să se opună fctiv
ăsndirii creşismli n spcial a bisi nsrine şi mai
zi a islaml

isti ssidă şi religi s de stt, profnd nţionistă,

zorostrismul, s-u cofntt c seriose probeme religioase
n primul n,  trebuit să facă faţă mniheismului o miş
cre religioasă dualistă propgtă de Mni (cc 21627) cre
crede că lume er o unire de spirit şi mterie, de bine şi
rău Mni prie proil familiei egle pe El se con
sider drept ultimul profet dintro serie cre îcepe c
Adm şi îi include pe udh, Zoroast şi Isus ersecutt
de zoroastrienii ooocşi l întorcere s di Ini, Mni 
fost primit fvorabil de regele Shpr I (mo î ul 272)
fiul întemeietoui distiei ssnie, cre ore să gescă
zoroastrismul, încoondu-i anumite tăsături indiene şi
greceşi rivit de unii c o erezie creştină, miheismul 
fost de fpt o religie inepenenă, propovăduind un mesj
uniersal, cre ar fi treuit, în principiu, să înociscă tote
celelalte eigii, inclusiv ceştinismul. Oientt pernic către
misionrism, Mni  ut mulţi aepţi în Asi Centrlă,
Chin, Europ şi Afric e No; Austin  dert şi el, la
un moment da l mniheism Cu emea peseţiie mu
slmnilor u făt c foca mniheist să se eplseze in
Persi în Samknd
in perspecti unităţii omeniii, maniheismul repre
zintă o pagină impontă în istori neamului omenesc
 

CONCEŢ DN RART DN PUS  DN SM 127

su gnos
Mni ceecăfel
estecuposibil
alte sisteme gostice
să uneşti omenii el fia că lume
e dierse pro
este pliăpintro
venienţe de rău şimetodă
efericire, dr că î
sincretică ce fiecre
combina omcredinţele
eistă u
strop de lumiă;
diferitelor eligiiîMniheismul
ce stă posiilitte de ire
 fos la început o formăMi
de
susţie că popun
gnosticism, fiţ umă este perfectibilă
înire pri gnos,
prinr-o cnoştere post,
specilă
cte de critate, puritte dului,  lui şi  fptei.
Olid l u cesm rguros, el predic impoţ
dragostei t fţă de diiitte, cît şi faţă de toţi omeii,
fiecare di ei aîd u eleme dii  perspecti s,
lume cest r fi deeit o eormă mîăstire fără mrgii
ersi Ssizilor reprezet pet Rom o permetă
bătie e cp.  u 260 rmtele sside l-u ris pe
împărl rom Vaeri, -u îchis pe iţă şi i-u folosit
pe prizoierii romi l costie e cse şi poduri cor
dre itre Rom şi ersi capătă u crcter mai religios
î timpul lugii omii (309379) a regelui Shpr a II-lea
Aş cum spue, pe s, reti
Pn cum [prşii] sa ar oranţi fţ  rşini  f
gin  prsţiil romn a păns n nmă m p i
oiil or  n zi i Consnin  fi crşin vnis
sinonim c a fi roman mi ml ncă rivll s Tirias in
Amni    nsşi rşin

mpătul uli (domeşte ître ii 361363) uul

ditre epoţii lui Costti cel Mre şi u ersr decl
rt al creştiismului,  îcerct să pescă utim mre
ofesiă împotri ersiei, îite e moae sa, sueită
l s de teizeci şi uu de i, deşi upă moea s u
ctiut lupte spordice ître Rom şi Pesia  cest ăs
timp, Shpr l II-e  cotiut să-i pesecue pe reştiii
i Persia  membrii Vechii iserici i Răsărit  di
pici legărilor lor religiose u Csttiopoul. 
 

1 N CAU UNĂŢ

umă
secolu aul
V -e,ceş
muţi persa
creştii ccepau
persi uceasă doctrinăîşi
fost impicţi
rezultalpooctă
scism controversei
de estoiee  esoriaă
cotroers dus l seprre lor de
Nestorius,
resl parirhai din Aohi
patrirh  Costtiopoului,
sti ssnidă  treut, deăscut î Siia,
aseeea, să sesusţie
confnte că
Isus
  Cristos e două
treia proleă ri constiită
religiosă distice, ua iiă, celltă
de api d
chsmului religi dualistă cre  devenit puteică l sfîrşl
secolului al V -le Un cercetător cred că mzdchsul 
fost o mişcre ce tndea să refomeze, d iteror, nhes
mul, deş cee ce cnoştem despre acestă mişcre se b
zeză pe domete potrvnce ei e cît putem să ne dăm
sem, mzdchsmul  vut o motivţe utopcă putecă,
în folosul mselor şi împotrv tereselor îcetăţente ale
preoi zororene ş ale propietrilor de păt Adepţ
cesei mişcări credeu în vrtuţle terdcţlor şi î re
nunţre l plăcerle lumeşt; e prctc un fel de comu
nsm punînd lolaltă tît verle, cît ş femele Zorostren
odocş respgeu, freşte, cestă mşcre. Regele Kvdh I
(domneşte între ni 9953)  fost o vreme tşt de mz
dchs, înăbuşndu- însă m tîrzu.
Slătă de coflce relgiose ş de războe pemnente,
ers Sszlor cunoşte o perodă de linişte în tpul
lung omn (53157)  regelu Khosrow 1 î cre se
cobnu î mod feici nteesul pent reformă, cultură,
arte ş vernre efectvă ultă lume - tibut lu st
blre unei no ordn soco-poltce, bztă pe preoţ, m
tr fncţonr ş omen de rînd Este ost pent  f
dspus sstemtzre cărlo sfnte ale lu Zorost, Avesta,
ş crere fbetl vest. A închet trttul e pce c
împăl Iustnn I l Imperulu bztn în ul 532 Ful
său nu  fost un rege remrcabl, r nepol său, Khosrow al
II-lea (omneşte între n 590628) despre cre se şte că 
fost rgt ş otz, nu  fost nc el un evărt conu
 

CONCEŢ DN RSRT DN US  DN S LM 9

a
cător,66 un rearcabil
deş, în tmpul domne lu,strteg
Imperulmilitr şi u
said feet
 cost
creştin,
o  orgazt
mpotă o ccidă,
endere  nuldupă
618 cetpele
ai îtîi
sle u
consodat
cucert
Antoa,
alestn în
lndvedee
cee invdării
ce se crede ersiei
 f fostRezistîd
ccea lui cu succes
ristos.
tcului persan
n ul 622 asupra znn
împtl Constntinopolului, în ul 626
Herclus (domneşte între
intrt în cele din uă în ersi, î cursul anului uător
Istori ersiei sub disti Sasnizilor se sfîrşeşte î nul
65 1  O anticipare a esi sfîrşit ptea fi văzută în distgă
toare înfgere suferită de forţee persne di pe ar
bilor l hu-Qar, în 6 1 1 

CIVLIZAŢA ISICĂ
Revei m l ism, religi întemeită par exeene
otrivit cu senificţi s interioară, islmul este religi
veşnică  lui Allh, ir Allah, su umnezeu,  fost cel cre
l- les pe Mahomed pent a fi vestitol lui Se crede că
scripr scră  musulmnilo Qurn (li recitare), i-
fost reveltă orl lui Mahomed de căte hnghelul Gbriel;
se pare că prototipul ceresc  cestei scriptri este păstrt
lîngă umezeu Ni se mai spune că numele musulmn
(cel cre se predă") vine de l Avrm n acord  semnifi
cţia eterioră  islaului, c fenomen istoric, originile
comunităţii is mice pot fi egăsite încă e l începul
secolului l I-ea, în Arbi
Viţa înemeietoui islamuli Mahome coincide  cel
concept l lui ibelis numit e el lege nogiei ior
fice  omenilor sfinţi, menţinaă ai ss Fptele din via
lui Mhmed sît simple. Născ în ju nului 571 p Chr
întro fmilie sărcă de bi in tibul Qr, a răms
orfan e mic şi  fost cresct e un unci S- căsătorit c o
văduvă bgtă, pe nume Hdige care i- dit mai multe
 

30 IN CAUTE UNTA

şi să seSesupuă
fete sune oeor
că  vut deeperienă
o iaţă prescrise de eitensă
religiosă adigeînşi
 uăr mic de covertiţi au sprijiit predicie ui Ma
jul
omedanului
deşi e610,
ucare l- făctasăMecca
era popuar prediceiCunl li
îtîmpre
umnezeu
Mahomed aînîitvle Mecc (Mekkah),
mai muţi oameîndemnîndu-i pe rbi
di Media (Madia
să-
sau Y renoscă pe Allh
athri aceştia c fiin
au fost sin divinitte
impresioa supremă
şi au gat să e
fie coducător upă işte tratatie pdete  ătii di
Media Mahomed şi adepţi săi au plcat î au 622 p Chr
de la Mecca spre Media Acest eeimet deumit a
(h ira) mrchează îceputul caedai isamic
ait de această a a lui Mahomed ătii di
Media îi promiseseă că  o adora decît pe ul
umezeu Nu om fura Nici u om coite adulter Nici
u e om omorî copiii Nu om defăima î ici u chip
Vom da asltre Profetului î oice uc care este drept "9
Suerioritatea autorităţi reioase faţă de autoităţie tiae
şi agrare a fost accetată ca ză a ouui oraşcetate a ui
Mahomed stabilit la Media M Mahdi eplică de ce o
triit cu islamul cea mai buă imae despe iaţa omului
e pît era viaţa îtru oraşcetate:
Viaţa [ Media] părerile şi faptele cetăţelor şi mai ales ale
acelor cetăţe care i erau apropiaţi lui Mahomed au devet
tradiţie şi Lee ceea ce era cosidert ca mod ideal de aţă 
slam După moea lui Mahomed Media a răm cetrul
politicorelios al uui oraşimperiu  curs de expasue
Mai trziu reiuile depărtate ale imperiului sau revoltat
mpotriv orşuluimamă şi au stabit u sediu "uversal la
Damasc . Numa cu apriţia Baddului ca cetru al uei
teocraţii "orietale care era  multe prvţe tot at de
străă de modu de aţă di Media pe ct fusese şi Imperul
omeiad di Damc oru  clitatea lu de cet efectiv al
islamului  fost eclipsat
 ea c rieşte Araba elaic, ăreile iaz,
 

CONCEŢ D N ASAT D N US  D N SLM 3

cît
eşişimulţi
creştiismul eru sît
cercetători ctiedeîacord
eisul rică
asupra a douNupucte
există
ici  ddă pet  fce  prpiere directă ître Mah
pricipale
med şi ceste rimul relise,
 trdiţii rîd î această
dr regiue
putem u acueistat
emite ici
îdreptă
u stat şi ici o mre civilizaţie  al doilea rîd at iu
ţire iptez că atci
îi er stă dctrin ce
mteistă ereiscă
daismul  e o reie daic ăcea
şi creştiă. Aş m cmuitte creştină timpurie dre
prozeliţi să
firme ctiuitte ditre reli ei şi trdiţi ereiscă, tt
ş şi Mhmed er precupt ă demstreze că reli s
er legtă de creştiism şi iudaism , firmîd că ce K'bh
(sctr divin csidert  fi uricul pămîtului di Mecc
fusese cscrtă de Avrm fiului să Ismel Astfel, el
pătde mi dîc î cnştiiţ istrică  bilr, duce
memri pplui său pînă l ziu reţiei şi îi dăde  tr
diţie  istriei sfite, semificntă din puct de edere spiri
tl pet  cmple dmetele lr prs tcmite despre
eenimete e imprtnţă lclă  
Strădiile lui Mhmed de  păstr  ctinuitte ître
islm şi trdiţi udecreştă iu du zţii de  fi u fs
prfet su un ereti î sesul iudecreştin, tribuiduise şi
fptl că islmul nu  reşit ă nlgă cect iuismul su
creştinismul. Mulţi u cceptt premi ceştină că Isus
rists simlizeză împlinire Legii rice şi  rfeţlr,
espind însă firmţ lui Mhmed că el ete d uei
lugi serii de prfeţi î cre itră şi us um u puteu
biect l pemis islmică de pe  bză pur lgică, mulţi
creştii u iteprett priţi islmului di punct de vedere
estlgic, c fiid ultimele zil le prmiiuni pivind
vnire flşilr pfeţi, ş cm et  pziă în Apclips
li n (Apc, 19, 20) unctl lg creşti din
ăsăi, n mcinul (675749), cr  ft funcinr
vml l crte clilui musulmn înnte de  dvei cleric,
er cvins că islmul est  erie cştină upă el
 

3 IN CAUTE U NTAŢ

a fel scrie şi hephaes Cfesl (mrt  87 ist

zee mpăratuui Heracus un fas pofet seudrhetes
ricul  
iati:
sa arătat prntre ab Numee ui este Mamd E a nvăţat
Vecu
 acst ş
Nou
o estament
Mudi 6122şi ma ziu
= 632 .C)
"şiaafăcut
musecta ui  
Momd
Mai ziu a susnut
Moumd că o scrptură
coducăol ş fsuliaproft
fost trimsă .. La2
din ceruri
al saazor
încl aaiţii sa lc rus evreii , căzu 
greşeă a cre zu că el se Messi (Crt (a) c (v)
o epu e a  ev dire căpeele lor i s- alătrt
- accta relgia şi  pări-o pe ea a i Moise e- vă
ze pe Dmneze (thetes cel e -a văzt pe Dumnezeu.. 3
 pfida meraselr îcercări de a eaa pe Mahmed
sa islamul cmpadl  alte ltri şi relii i îcli
ăm ă fim de acrd  Hamilt Gi cd spue că islamu
este  epresie autmă a ei eperieţe şi gîdiri reli
giase, care trie ăzt î şi pri el îsşi precm şi pri
prriile li ricipii şi rme"
Exist pucte cmue ître idaism , creştiism şi islam
Tat trei sît mteiste. Tate presc de la premisa că
istia mirii îce  Faceea şi sfîrşeşte c Jdecata
de Api, cîd iţa li mezeu şi adel r fi pe
deael reelate ntre ele islaml prezită rail cea
mai eret siteză a acestei lmi,  siteză relieltră
sciaterie plitică ce itegrează tate aspectele ieţii
idividale şi sciale şi tate aspectele lmii acestia şi ale
celei itare
V Geaum exe cele trei ricipii cardiae ae
itzi islamice Priml csiderîd aţa di această lme
a  pregti  iaţa viite, islaml e spe că sc
pile r amiţii păgîe m ar fi găţia, terea, faima
a fi apiraţii acceptaile mai î măra î care ele sît
itgate î tctra rgaizatric a ii ieţi" Al dilea
 

C ONCEŢ DN RASART . D N US  D N SLM 33

dspesaltatea
ăcîd răspzătrum]
pe idiidcmutăţ petluiîdeprea
de destiul di lumea
ur lga
cealalt, de ă
el face ale ddl
ca fiecare mmet muslma
i iaţa slamul sb
credicis
lă ecestatea e rgazăr pltce" . 5
li Nrma
s fie trit la celd
de aţă maisîul
îatscetăţ
grad", srijiid rcesl
slamce stă de
î sar
idividalize legalădate
(lege dealul ş calea şi de
mraă Al treilea
umezeu, atăaccetîd
pe tele
de (Qr', tradţe (adt) ş pe deducţ aalce
ptrt ue ser de regl dezlae de eper acceptaţ
de lege (, ş csesulu () cmtăţi, adcă um
Se respe că fecare aţe este stă de me
ze ş pate f raprtată la sara  cele d rmă, a fst
elabraţ ce cc sîlp a credţe 1 mărsrea credţe
(N eistă alt zeu î afar de Allah M ahmed ese trmsul
lu Allah 2 găcule rtale ce rebe făte de cic
r pe z,  faţa la Mecca (at); 3 stl 4 acele de car
tate ş 5) peleriajul Ma depae, sar reduce acele de
credţă la cc caegr: 1 blgar 2 recadate, d
u blgar 3) fără mprtaţ 4) rese, dar 
terzse 5 terzse Sstemul dctrnar slamc acceptă că
sar repreztă îtregl cp de reglemtăr pe baza
căa acţieă mslml, dec ş cmaea l, pe
a utea dce  aţ crect pe pămî  6
 l eţ l Mahmed, cmutaea slamc,
raşlcetate Meda, alcăta  smlă ecraţe î care
ml îş eerca erea plcă pr termedl l
Mahmed, apstlul ş reprezetal s, care aţa ca 
căpetee admstratvă a cmţ empral/sprtale
a maea l Mahmed, cmaea a ale  gr calf
(sa Kalifa epral, făr c  ara prală.
Ccll la m pe Uhma, dn ala Oeazlr ş
gere al l Mahmed, pe a f cel e al relea calf,
referîdl l Al,  ale ere al Prfel pă
asasarea l Uthm, Al a deve el e al alea calf,
 

3 IN CAUT E UNTAŢ

cdus d Med ar ca Mu'ay d amasc Pe

î pfda prestelr
a cmpca mulra
ş ma mult rtre cae
ucrle ş Asha,
M'aya a dsă
îcearcă
ădele Prfetlu
eţă caifat Nep<l l
su dmaţa Uhma,
fame perl
Omeazr dar
Mawa, sfdîd atrtaea l Al, sa rclamat
tmpă rezsteţă d pe u usa fu ui  care calf ş,
pîă
este la cee
martea l Al,
d urmă să
mt î al
de frţee 661, calflTtş
Omeazr Al a
parta lu usa ş îate de el a u , a ctuat
să recască drept m sau şef legtm ai islamuu,
uma pe decedeţ  Al Acest grp de credcş a
fst csct s mee de 'a (»pard separat" sa
partza lu Al ş st strămş actar şţ di Ira
Calfat mead a răma la ptere pîă î a 75  cee
d urmă, ua daste a Aaszr mtă califatl la
Bagdad, î al 76 Strucrea Bagdadu s Calfat
aasd era îtretă î măreţie ma de Cstatp.
Vreme de  stă de a dpă martea  Mahmed, sur
etă î l 63, cmutatea samcă sa crat de 
epse etrardar  ultm zece a de aţ, Ma
hmed a eerctat  mare feţă î Pesa aracă.
Curîd, Sra, dă ce fcse parte d merul zat, a
trat î cmtatea slamcă.  638 a rmat esalml
Trpele s amce a vadat ap Egpt, au îs Persa
Sasazlr ş a pacfcat rd Afrc  a 71 1 ajutaţ
de ere prgţ, ara a îs regatl vzgt d
Pesula ercă cerarea tpelr samce de a spe
Fraţa a fst prt, î al 732, de Crl Marte î ăta
de a Trs, îsă efrle telr slamce, îate de
scces î Spania  sa Alanlus, aşa cm  mea m
sulma  a făct d această ţară reea cea ma c
lzată  Eurpa  al 5, Ad alahm   Omead
care scăase de asasi aasz, a deet emir, adcă
prţ al mulmanlr d Spaa Acest g recaşte
autrtatea frmal a Calfatl aasd, pîă î al 91
 

C ONCEŢ DN ST DN US  D N S LM 35

 început,
apariţia Mhmed
 alf fatmidt să fcă
rdul dn Medn
Afric  smplu
îl îcrajează pe
rş-cette tecrtc   cmuntte musumnă
Ad alama al Ilea 9296 să se prclame caf al(umma
musl)
Spae Şztă
aşa a pe
fstprcple
acată de dreptte
sămîţa ş sfnţene
dezăr î e lu
sîl
umnezeu, creînd  cmuntte ptcă echrtă de cre
cmuitţi slamce
dnţ relsă Ogt în cee dn uă să renscă ş te
crednţe rese, smul  împărţt întreg ume în
reun cre eru cntrlte de el (r alsm ş reun
cre nu se cnertseră încă  sm (dr alHarb) Teretc,
între cele duă reun nu exst nc un cmprms; în re
tte, exstu unee mgutăţ, c, de exempu, zne e păc
su reun  cre cmuntte s mcă închse trtte de
pce, su respect fţă de Omen ărţ, nume dt l în
ceput erer ş creşnr, da crdt p ş tr men
cre eu cărţ sfnte c, de pdă, zsten, hnduş ş
budşt Omen ărţ eru, edent, înemnţ să îmbrăţ
şeze smu,  eru ăsţ în pce tît vreme cît îş păteu
mpzt pe cp de tr yah c de  z ceste
um dvzte e dee că sntez eeutrăscette
rdne ptcă  smuu er destntă să mne ume.
n euţ e, cmuntte smcă  urmt dmul cre
dnţer cre u precedt M cr, ş cum muntte
creştnă tmpure ş- perdut rentre eshtgcă pent
 deen  rege de stt  lum ceste în mperu rmn
cndus de Teds (dmneşte între n 379396), cmun
tte smcă ş perut rentre de rşcette pent 
deen un mperu cndus de cfte ferte cfte u
urmt prdgme dferte în înercăre r e  se prp de
ume extentă prntrun cmprms Aş m sunză
Mhd, dnst Omezr
a ncercat să nstaureze un stat secul pe nşte baze naturale să
 

36 IN CAUTE UNTAŢ

sepe
losit reula lumească
drt ol dedoa
modul saca
[aică de vaţă ş să oblea
Abizilo]
acest modsă-şi
îcat de vaţă să a forma
suşeă modul une
de petăţ personale
viaă sac cărea nuî
s-l
se dădea voe
aară să se c
şi znd nterfereze
aărătlcuşiconducerea acsti statu
prooltreburlor acs
lu dar trebund
domu se are să
ă se supună cernţelor
"eoraia orientaăputer lumeşt
a Saizlo Sesit
l- pare
că n aest
p odl domenu
O a treiadoctrna creştnă
cra ş practca
făctă  a bzantnă au
Fatmizio
i Eit pa a fi fost şi a olată p xmpu
Saszio l  sa adă poi plaocă şi tooi
opaoă c azau sta sma'l-o i ca s ăg
F zi8

Imperil musulma a itepretat fcţia califatli cm

parîd  fcţa papalităţii creştie şi, aşa m remarcă
V Geam, ii mslmai îl ea pe papă «cali
 fracr .  � 1, deşi, î realitate, calil era căpeteia adi
istatiă, şi u reliasă, a cmuităţii islamice
O altă caracteristică a mperilui islaic a fst ieţa
tt mai mare atît a celr care u erau arabi, cît şi a celr ce
 era slai  creştii estriei, erei, idşi,
persai îsărciaţi  cţiarea califatuli La îcept,
mslaii  se făceau remacaţi pri ltă şi îvăţără;
dar era dritri ă îveţe de la pparele eciate şi era
mua adcătri de eacă, latiă, persă şi sscrită. Atît
î Sicilia, cît şi î Spia, itelecalii evrei sleau ca itee
diai clrali îte slai ş creştii, iar lmai îl
aprecia pe Aritel tt at de mlt ca şi creştii Persia a
ctribit şi ea la cltra islamică Sub cducerea diastiei
Abbaiilr, a apăt  clasă de estri atraşi de  ampl
cmeţ ei eşi limba arabă ca să fie flsită î
califatl Badad, îcetl  îcetl, titlurile persae, ţiile
şi virile persae, iitele persae, cîtecele    rs , ca şi
îdirea şi deile pesae dei victriase 0  seclele al
IXlea şi al Xla, mslmai di Spaia a ads  e
 

CONCEŢ DN RASART DN US  D N SLM 3 7

Imperul laslc
ctribţie ererpeaă
cltra fe dferFaimasa
de Med, r-cete
bilitecă a li
ecrtc
 Hakimla cmuă slmce
ft csiderată a fi mpur El  cre
cea mai me ous
bibitecă a
Ismm, seză csmpă mursă ş mulţlă
tipli, ia raşl Tled a deveit cetl pricipal de
cre  însem
vătă, ad cel m u
lţi umr
sdeţi cmu
evrei, pe
creştii pprele
şi lmai
d As, rdul Afrc ş Eurp Hendri Kemer remcă
: oin in pn  v isoi   a  o ră
a a moş a lsiă oiaă a ăi psofiar a
fos Biznţul  mi  os pn a în
s  p so a isami  o sinză igi-
soia Or  s foosim a m iviizaţia  s-a for
ma în Asia şi în Afi  No în jl Miani a
za  aii moi  i Axn  nos pin
ism o no mamorfoz . 21

Ifueţ grecă  îrjt, î secu  IXe, dez

re şcl de ee rţste Muze Acestă şcă,
expcd fct credţ smcă pent neecl ner,
 prc crtc d pre scstcr rdcş (Mu
Kmum, su men Trţe (adt, reprezentţ de
nscuu Ashr (mr în u 942) Impcu cu mdul
echlr grec de  rd cuşere umă este edet
î deze ceu faafa, ssemu cuşter cmpre
hense cre cude sudu şner umnstce ş  cer
re M mpă det un sstem fzfc per se faafa
 rs sn dn ştţee ture, medc prctcnţ ş
fzf. Trdţ e gîndtr musumn emrcbl c 
Kd (mr î 3) ese umt pmu fayla -Fb
(mr în 95) ş Acen ( S a mr î 1 03), mîd
fay/fmetfzcen; ş Aerres (b d, m în 1 198,
rsecnu smc par exceence. Fmu medc-fzf
evreu Mmd (Mses  mn, 1 1 351204), medc
 

38 IN CAUTE UNTAŢ

mtest
l re ludeSdn,
umezeu
 fs şuuers Spre faafa;
dept  ces deseireede
tradle mstce
scrs î ră prepate
Cuza de eereţele etatce sufsmul
nedumertulu.
a raat credţa tr
Neptnsmu t cale sptală
prndă aplăsupr
fueă dea lugl
sufs
cărea seu
muu, cautăsmc
adeăl  şmtcsmuu,
semfcaţa bzt
 fecare aspect al
pe cnceptu
eţii El a îceput ca  mişcare sprtală eeclezastcă dar
a at d rde preţeşt ş  ltrge   retare
siarstă ducd la declara plce ce au rtat adesea
pe tradţalşt e eempl sufstl alHallj (85522 a
fst cut mtlat ş ars pet a f pruţat  ulc E
st Adeărul" (fără îdală pet că Adeăl este uul
di mele lui meze Jurstl ş sufistl  fayu al
Gli (1 58 1 1 , a stetizat î cele di rmă sufsml,
telge sclastcă, îăţătră feră ş faah

UL MDIU, îN US ŞI îN ĂSĂ

Prid îapi la El Med, stem tetaţ s crdem
că ître cmitatea islamcă ş creştiătata lată ş greacă
exsta  ltă eaetă, dad a aceste lupte fd C 
cadele. Fecare d aceste cmtăţi era csă de super
rtatea sa siritală şi de a f deţătarea Adeălui Fecare
die ele se îrea c steza sa releclturăscetate
rdie ltcă ca fd cel ma u cad pet aţa maă.
Car dacă acete trei cităţ era iferte d prica
mdelelr lgstice, etce, milte şi cmercale, ele aea
mlte lci î cm. Era ca şte fraţi amc ce rma
acelaşi desti  eepl, spre deseire e ceea ce î
ţelegm  î d et pr flzfie, adcă  discpliă
pejdciat d cltr, diată ireediabl, gîdtr
medeal lat, bizati şi slamci a îţele ca e  cale
 

C ONCEŢ D N ST DN US  DN SLM 39

ş a
că e 
ent ma ore
ccetaea să pem că
itelectal. ozabseă
Kraemer eăcă
ozoe
pet e eclecă mso-reoasă adcă asecsmul ş
paosm erreae nrun s neopaoc
 lozoa ş eologa erau [de asemenea] odeau isolub
Acest luc
ombnae eplică
Înr-o de ce,
sngură î pfida
fozofie sgeraselr
relgoasă e domCciade
gnrea
urpa şi, î special, creştiătatea latiă au îăţat mltă fi
lzfie reliasă di cous Ismm.
 ctrast c descrierea rmatică di aă şi literară,
El Medi a fst  periadă agitată Fedalisml a ips,
î îtreaga Erpă,  strict împrre î clase sciale pî
cîd dezltea ilr raşe a ds la frmarea de stcri
sciale, plitice şi ecmice. egii şi papii a ctiuat să
se îfte pet ptere, practicîd simia, acrdîd i
estiri şi ctrlîd îăţmîl î Aglia, Fraţa şi Ger
maia. i 15, eîţelegerile a sparat Apsl lati de
ăsăril izati
E mlt adeăr în rearca lui Geam: ateţia acr
dată de lmea creşt islamuli era ult mai me decît cea
acrdat ei de ctre ilam Sar părea c ea lngl îtreg
li E Mei, creştinătatea a reimţit  amestec d ră,
fric, admiraţie şi atracţie petr ecst " Apusl
lati era prfd cştiet că, î pfia efrrilr li Cl
cel Mare de a îcraja îvăţmîtl, era iferir di pct de
edere cultral, atît faţ de citatea islaică, cît şi faţă
de creştitatea gecească ncetl  îcetl, mdelul
lral al Erpei a reacţiat favrail la actiitţile cii
lizatare ale rdinel maale, î special ale r rdie
cştiete de ră", c a fst mîstirea eecti
di Clny îtemeiată î 910) Presiea venită di partea
relr şi a isericilr a at ca rzultat, în cele di rm
înfiiţarea de şcli eteriare" pe lg dferite îsri şi
catedrale, î afara şclilr iteriare" pet pregătirea
 

 I CAUTRE UTĂŢ

uopa avea
mailr, pentsă învee de lacleli
ltiarea lumea islamului
selar şicăaiaa
laicieste
lr
u tot
atrită cae cuprinde
acestr şcli atît domeiul
eteriare", a elios
ft şi filozofic
itrdsă  cît
Eurpa şi
domeniul secular
me catitate de şiiaţie
că ea treuie ă fiepred
ştiţfică, aodată ca şcle
atare
Acest spirit
islamice a apărt pent
di Penisla iericprima oaă şiînSicilia
Prea lumea is amică o
dată cu pulicaea unei se de tatate intitlate Muaab
(perimenta). upă cm sne Gneaum pimul cae a
început această serie a fos l- u (mo în 1 077 su
1078) din Corda, at faimosli medic venzar (In
, mo în 1 1 611 1 62) on Gneam scie:
... el a avu drep disipli pe reşinul Ibn a-Tilmd din Bag
dad (mor în 1164116) pe evreul egipean Ibn al-Mudawar
(mor  1184118) e Ibn an-Nqid (mo î 11881189) şi
pe AblMa ae e pobabil cumaul lui Maimonide
(mor în 1)  .  imnţa lor a simboluri ale e orienării
spirilui invesiga ee onidebilă 26
Impact cu umea isauui însue eşte seiziate
ineectaă a căugor din uopa. ste sificativ fat
că ima încecae de taducee a Conui (Qur'n) a fost
fcuă de Piee dn Cun, în anu 1141, a ima şcoa de
stdii oientae a fst înf naă în pnia, la Toled, de căt
dinu Dominicanio nuit şi dinl Predicaor Tt
comiăii isaice i se daoează intdea caicil n
ichiăii în pusu an, casici cae fseseă taduş i în araă
de ceşini din Siia, pe şi a idei uno gndioi ca al
r, in Sn (vcenna), vees (Ibn sid) ş i filz
f ee Maionides Taducee aab din imee ei cări
ae ui Poin, geşi aiuie ui soe, a os cnce
ca  Teolo lui Aistotel şa c co enează Kaem e,
Psihologia lui Plon pivind un nous maerial  pare a su
lelui individual ş un nous aiv  are ese een da fiind
 

CONCEPŢ DN ĂSĂR, DN PS Ş DN SLM 14

lelui
Logia individual ş un Cî
lui Arisoe nous aivPlaon,
despre  are ese een da fiind
îl cuoşeau prin
ă ese şi
Ciero onsidera o emnaţie
pri Timeus; în eeaa eCauzei
priveşePime îi îndrepăţeşe
eoplaonismul, o
pe
ceeafilozofi .. şi pe eologi
e unoşeau . ă aibă o bază comună în meafizia
ea Pseudo-Dioyio7
raţională  naine de seolul al XIIlea solasia era în pimul
Dat plaoniă-auguiniană.
nd fiind aces aou, puem Iar auşo
urseînelege
filozofieinfuena
se limiau pe
la
cae au avu istoe şi gîndioii usulani asupa
scasicio  ae impoaă a avuo veoes cae in
sisa asupa pioiăii cunoaşeii fa de cedin Ideile
ui şi ae ui Maimonide au infuena pe unii aisoeicieni
ceştini ca oa din quino (mo în 1274) şi e ce
Mae (mo în 1280) Scoasicii au coniui îno su
foae ae a dezotaea învăăînuui uivesia î
Euopa edieaă
se ieesan de emaca fapu că aî couniăie
ceşină, aină şi geacă, cî şi cee isice sau izi, cam în
aceeaşi vee, de o instaiiae poiică n o cursu seco
uui a Xea, comuiaea isaic, consiuind eoeic o
singă enie, a a ei caifi ivai îe ei, unu în
agdad, unul în Caio şi uu  Codoa, siuaie cae indic
o cozie şi  neue ineă n secou  XIea,
pusu ain a fos zgdui de upee dine papi: enedic a
IXea (10331045), Sives a IIIea (10441045) şi Gi
goe a VIea (10451046)  cusu aceuişi seco, ceşi
năaea geac a fos îpăiă îne ei paide ivae, fiecae
avînd de popus u îpăa u exisa ouşi, n aceas
vee, cîeva uci cu cosecine ipae şi consuc
ive Docuentu ui Cosain a IXea, di anu 045,
pin cae se ceea o ou uivesiae pen pegiea de
funcioai insii Da, î asau ui, Ipeiu iza
in ea aenia de ivazia ucio pecenegi, a tucio
segiucizi şi a noazio Cuînd dup schisa dine
iseica de pus şi cea de Rsăi, in anu 1054, deciu
Euopei devine evide
 

42 t CAUTRE UTA

împlit nesi  licae mai cmpleă  esenă C

adee au st  seie de campi miitae întepinse, înte
ucadele ş ous Chsanum. Cciadee, în
anii 0
cae şi 12eigioase
speanee de pinişiceştini dinemeie
secuae, Eupa de pus sb
şi aspiaiie
pete de aaie,
couniăio ecupea Ţaa întă
izanine de lasîn
şi isaice mulmi Din
a de sns
punct de edee ia Cciadele nu au binut ezutate
emarcabe ceste campii au at urmi mai impante
în teeni de ecunditate lă şi de stailire de elai
cmecie. Mai mult încă aşa cum suiniă icem Djait,
Eupa a înăat dialectica piică datoită Cciadel şi
ctacuui  isamul Iaă cum eplică e
Isamu er î aceaş mp o voce mară care ameiţa
Europa ş o sfeă ecoomcă ce îş dsrbua dnamsmu aşa
cum ma rzu, va den u duşman deoogc ş un mode
fozofc nru cu apara Europe în sore se daoreşe
mjocri samuu . 32
Cciadee u faciitat indiec dezvoaea sinezei me
dieve eigiecutuăsocieaeodine poliică, numită de
oicei COU5 Chtnum Nu ea va, totuşi, de un sistem
static, încis, gea, deaece Euopa se ala în pemenă
scimbae, aşa cum se cnstată  gia anglosaxnă după
cuceea nmandă. Mai mult, CO5 Chrtnum nu în
seamnă, aşa m se cede îdebşte, că papiatea domina
înteaga Eupă Exsau conducăoi de  ae feiae,
cu ea Hec  IIIlea ( î 1056), Hec  ea (mo
 1106), Fedec I, zis aaoss "abă Roşie (mo 
1190) şi Heic  VIea (m în 1197), ce esimeau 
oii puteea epoă a papio ca pe o insuă Daoiă
u asfe de conducăi, ngia din El Mediu a da sis
emul mode englez de dep civi şi Magn Caa (1215).
Ca o coseciă, Prlment enez a execia, ncepîd dn
 

COCEŢ D ASAT D  US Ş D SLM 43

Pe de ltă
secou IIIpae
e o apr  l
influenă Medu
fae cîa asupa
puenică pap enti
gve
nului
ao cre eme,
 aceeşi urmăreau aît uerea
în Fa au aptrelgiosă
adunăicît ş cea
poiice
eclară Grigore
cee tei copui al I-lea(paa
adiione Hlderand,
Consiiu 1073085)
egeui, Caea de
conns
conui şidecopu
nfaltatea
judicia bserc, a folost fora fzcă ent
 Paametuui
a obne ce dorea r  I-ea (aă între n 108810)
convoacă Cncll de la Cleon în 1095 ent a 
Pra Ccdă upă căderea oral dessa (cataa
ru sat al ccalor) în ul 1 1 44 Een l III-lea
(paă înte an  51 1 53)  enl său, Bernard de
Claa, au pt a oa Ccadă enaă c  înfrîn
gere. Căderea Iesamu în în sultl aladn
(o în 1 1 93) î deernă e Grigoe l I-lea (aă în
nu 1 1 87) să convoace rgent  Tea Ccadă, dînd con
ducerea acestea u ederc Barbaossa ă ea ne
atetată a lu rederc, chard I al ne, sa cd
Ină de Leu închee traal de ace c aladn.
Cel ma tec aă a fos Incen al III-ea (aă
între a 1 1 98121 6), în reea căa alea ne a
aoge. l a srnt ofca dă Ccade + a Para, cînd 
fost înfna Ieril an, de scă daă  pathatl
în Consntnol,  Ccada îva albgenzlo, ae
înăbuă (c ulă vărsre de sîne) anue cnce dn
sdl ne, consdere de el ca eece n pl pnf
cat cesa, ancc dn sss ( în anl 1266)
îneează dn să de căluă, a în anl 1215 al
alea Cncl de la Laean înăe eca cînd
dga ranssane  v căea înea  n de
îăăane se nfmă zc în l  sînle l
Crsos   pnînd fecăa blgaa de a se sved 
 

 t CAUTE UTA

a I-ea
de înnte nl
a se îmăă e moaea
n ulsa,1212,
ar orgizată
n aesecaa  an
de ednă
219 a ost o faă
de eale tragică eroare a ultma
de ccade crcaă Cl,
ds la Cada oronată
ofcla e
ce papatate
csa vele a  de c nenova, mo sa
Ccaele
vînd ca sclaaureeat mod ramatic
CncaCcdă, caraceree
dnă (a
de Inon
meral opuse) a do onarh ce ma utec a aceste
eoc, rederic l IIlea (o  l 1250), regele ce 
îmărat a întul periu german,  Luc al IX-le
regele rane Crescut  ca reerc l IIea a trăt
îcă n coărie în tovărăa cretnor, evrelor  musl
manlo Cunost ca gnostc, se sune că el ar  armat că
ose, Crisos  ahme era e mar mpsori
concat e uă ri, reerc l II-ea s-a cnserat
tt un n av  s-a încorn ege l Isaml în
an 1220, în Bserca fîntu omînt e a fst o fgră
moă în t cele e a Şasea Ccae, reerc n
va să se e c smn n cele n ă a a ae
a Ccaă ca aa l stn, onn c  fă l căre
echpa ea lcă arae în maortate n marnar
msn msu înche e el c msman s-a
sla c eccerirea Iersl e căe tc, care l-a
săîn înă a u răz mnal 35
Lvc a IX-lea, cnsct s nmele e Loc e
n ( în  1 270) a fos n m erem e crens,
sea e na e a sme Ţra înă n înle
msman  at nata e ă Ccae, 
Şaea  a ta aînoă soîn-se c eec oaea
sa  însena sfî aî l st ce ana Ccaee,
cî  a acvă tare a s atn.
Cous Chtnum cntnă să fe  vaă a er
cnse en  nre monarh fae fem  a
ao n ricna mozt ms ce, a zcn
cnfce anse îne monarhl aso l ane  l
 

COCEPŢ D ASA D US Ş D LM 145

cnfce
ea un ucanse îne
absut monarhl
neces pent aso l ane
mnie  l
upeitatea
I-ea nm
ui iip faă Ce ms (mne
de onaciu macează înre an 12851314)
începutul decădeii
 Bnfac
puteii papae cae degeneeă cund,  dată cu n
a II-ea aă între an 12941 303). 1302,
captii
Bnfac
tatea ă famasa
babniaă ă pală
a papalităii Unam lasantum
(131377) vignn(nab
fîntă), rin cae se afma că a te sne pae
pueea mnaică fanceză şi Maea Scismă dinte papa n ma
facez şi ce itai (1378118)
Gegafia pitcă a Euopei sa sciba şi ea tît an
cî şi ngia au ieşit din Răzbiul de  sută de ani cu g
vene naonale pueice  daă cu dispiia Sfîntuui im
peiu oman, Gemania a fs împăă în eioi sepaate,
gvenae de pini selai şi eceziasici numi cîteva aşe
au ăas ca eniăi independene Căe au 1512, Spania,
unde îne aii 1481 şi 1492 foee ceşine iau supus pe
musumani şi iau gni pe evei, a ăcu  tanziie apidă de
la feudalis la onaia absouă sub edinand  lea de
agon şi Isabela de Casiia Din puc de edee poiic,
Iaia ea dominaă de satu papa şi de aşee mai acesea
devenid impoane cee de civilizaie. Naiunie din
Scandinavia şi din Euopa cen�ă se îndepau înce căe
cueu cutua euopean şi asfe a fos ancaă sămîna
Renaşeii
uciaele şi omuniaea bizanin n  tipul C
ciadeo comuniaea zanină a au  pziie pecaă
Isoicii pesupun că aceasă comuniae nu a ăspuns pziiv
a cemaea papaiăii de a paicipa a Cciade, cemae
 cae izainii eau, în pincipiu, de acod n pacică,
însă, au eisa o seie de peme seioase Mi înîi,
apovizionaea cu ană şi oamenii cae acătuiau esca
miiaă a peo ce upau î eiiie bizaine au dus a
o secae gavă a fiaeo. n a doea d, pite cciai se
găseau duşmani de oae, cum eau noai nte ccia
şi pee bizaie exisa o peanenă încordae, aimen
 

 t CAUTRE TA

şiat
pee bizaie
de să exisa
duată o peanenă încordae,
în Cnsttinpl în tmpuaimen
celei de
ată de învinuiie
a ata Cciade aduse sodaopapei
su auspice izanini pealbăăiile
Incenu I lea
piedue n a eiea înd, cciaii igoau adesea
zantii au susut că a lr ea epusă adatl  edicee
împăailr bizanini
tucii selguci faă de musulmii
mngi, cae afişau unaai
dispe caegic
şi cii t
Siuaia a deveni ciică o daă cu instauaea
mani u amtit cla că împăal , Rmanus a IIlea Impeiuui
Digene, sese luat pznie de căte cii selgucizi
După cădeea Cnstninpluui împăaul iztin
Mia  Ilea (m  1282) sa temut că aşul va fi
din nu uat neglijînd astfel apăaea fntului din ăsăt
n anul 1302, tucii otomni au intat cu uşuină în
natia, înaintînd căe Eupa în 135 n 1402, izaninii
au sutat înfîngeea ucio la nkaa de căe conducă-
 mngli amean
n emea ceasta, în pus, Conciiu de a Foena i-
punea, în 1439,  eunificae tempaă  iseci din
pus şi din Răsăit, înăind dogma extra eesm nula
salus nu eisă mîntuie în afaa isecii ceasă dunae
a suscitat un aecae enuziasm în faoaea unei cciade
împotiva tucilo, ăsă însă făă veun ezuat poziiv,
da săătirea oficială la Sfîna Sofia a fst pimiă  un
veement poes de căe umea oodă, izninii nefiind
de acod să fie conduşi de căe lain Iaă însă ce ciim
despre sutanu icoios, Memed  II lea, învingăo
ăăiei pen Constaninopo, din anu 1456:
Sulanul a recunosut fapl ă berca sa dovedt a f eemen
l el ma greu înera dn lumea bzantnă; ş -a aorda
Paarhuu de la Constantnopol auoratea emporală mă
suă fără pecedent făîndu1 răspunzăor penru toţ reştn
are trăau sub domnaţa otomană.36
Cu eme, puenica şi coata lume izanină a căzut
 

CCEPŢ D Rs T D  PU Ş D   LM 47

paa
su a numeş
dominaia sutn
tucilo ş em,
oomi apara 
şi faimosu curene s'a
sau infamu
ş sm'
 Impeiuş otom
ăspndea
şia mstcsmuu
început domnia. suf au făcut ca această
cmuntate să aă
Comuniaea un caacte
islaică a fosa cmpe.
divzaă Dncifi
de trei pespcta
cae se
un menînsă
lupau te cmunatea
ei, ce  gdad, cel sacă
Cao şi ne
ce feă î acest
d Cordo
moment a ste,  teatvă aăgăoae nte umea
cretnă ş umea samuu seseă tasate nşe n ea
stae
Cmunăe znnă dn Răsăt, atnă dn pus ş
sacă eau pecupae de dezvoaea snezeo o soco
potce/eosetue. n catu samc a as
zo, cutua ş ma aaă au fos adca aeae daoă
nfuene pesane şa cum afmă Masa odgso
n cusul eo şapt seoe are au urma după anu 945
veea soieate a califauui a fot îocuiă de o socieae i
ernaţională din put de vedere ingvist şi ulrl în
ontnuă expansune soieate diijată de numeroase guverne
independene Aeasta nu avea o oeziue daorată unei sin
gue odin poliie unui unic limb sau unei cutur unie Ea
eprezenta să un singu tot isori Aetă soietate inte
naională cu nuanţă islamiă a fost u siguanţă a vemea ei
socetaea ea mai plu ăspîndită şi iluenă de pe glob37
şa cum an dn pus ş zan dn Răsă au
supus ş conve pe aa ce se afau în neo gan
eo o, comuaea sac a fos ş ea ogaă să aă dea
face cu poporee nomade ş senoade ş cu pos
aea asăr o în sînu coună sace. De eepu,
tuc segucz unu dn ue tuceş cae au mga dn
stepee se Centae spe îu Jaaes în secou a Xea,
sau cove a samu de nuană sunnă ş au îfa un
peu ce pdea Ianu, Mesopoaa Sa ş Paesna
 

 48 IN CAUE UNTAŢ

sci
n  ds
au 1071, lpt tuco
raa sîngos îpoi
segucz dinstii
a învns şiit
foee
 tiizio
zanne ş estbit
ocupa l Cio Ciftul
peu; ftiid
pesee a cae aceşa
fost în
c supus
au in  dsnţtceşn
pe peen d sultnl
în aaaldin
Sfînăînau
dus 1193
a o
ni Ccadeor.
ganzaea ongoo c Caş sup p l 
musuan p -
sunn, uc
ii c ti înt a  xus şi Eft, ind
Bgddl  n 1258  fost pnt cott isic
ult i toc dcît Ccidl ongo  i ccii c
i ss   fost izgoni din Palsn d li
tuci în l 1260 H, npotul li Gngis Hn, 
fnt pi gtl onol al Psii şi  dni piul su
I, dic g T  d nspiîni  fost i
ooii, tib al ci gz, îpini d t ngol
din lcu o d oin din Asi Cnal Aci u
op, pî în scolul al XIVl, pop întg toi.
n 1402, u fst ii  a d a condcui
t T a n îiv zci d ni, i au dvi sficin d
puici pnt  ci,  u 1453, Cnstnnopul sub
cnduc sultuui d al II ( în nul 1481)
 d cu u Gdi d c fţ cn în 192,
picipa cmuniţii is ic  buil upn s
sfîi bsc L c v, couni isic s spîn-
dis î Aic i î Asi Cnal d ud, d udEs i d
Et în spci în Cin. Vm xmin cu vnint
din Asi  îndsbi c din Indi i Cin  pcu în
cusu cl zc scl ca u pcd dscpi
Aicii, n u 1492, d c Club i clăi ui
Vsc da Ga, în 1498 în u Cpuui Bui pnţ

NA HNDĂ
 

COCEŢ D RASAT, D US Ş D SLM  49

n timpulcu
ncp eocii Gupta (ca
vnin Eusi.dC)
din32540 i înîncrsul
sit, sp-
cîtoa seoedince subcinntu
ci cu c au at, ndiaindi
n a at de sferit
pcu mlte
în cusul
invii. Aceă
c zc sc cperioadă este noscă
u pcd vni,  ca Inda
scul hindsă",
al X 
ată e ceea
 upni ce speciti nmesc sinta ră crs
aată relietrăsoeaedine o 39 nceînd 
aul 1000 . Chr. a aăt în Inda călăeţii mi,
instal  sec al II ea o cncee sradiă n India
e d, fără să să ajună înă în India hnuistcă e sd n
cee in ă, îrel sbconnen a c  cnceea
msaă a inastiei Mog (1526761) Nata sinezei
hindse sa rahmanice eiecăcieatedne
oică eine sectl ns,  aî s asect eaii
or isice, cî s asect cir e ce, aţnae i
rganzatorice.
Sineza hisă cnţne ă rincii ane Pi
u onsă în l în care aceasă sitză a ăstat inei
atea ei, aci i iceii exsen. Ea ea
sisemaiza, a n lea ficiaiza; de fa ea eaanja s
nt ano A iea cnstă în aceea că sineza
hindusă cne îneaa ine smică  n nmai 
dnea natală, ană i saă cae ea sneza h
neză. Accent n căea înă e asect anscenenal al
inii sice, i e alaea ei că înn ens
ieiat mesc Bey Heann aae aenţa că eafzca
n a avt nicia în Iia înţes  n e ae
apee fizce", aa c a av în na îzie receasă 
cm a ăzi î Occidn a ci
. [Metaza] a fost întotdeana ma urînd ză pură. Daă
Metafza dană se oupă de probee axate pe onepţa
depre Dumnezu, adă de Teooge Meafzca poae f nu
m ,0 a doua Fizică" , deoaree Dumnezeu reprezntă om
 

 t AUTRE UNTA

m ,0 ae doua

enno p Fizică" , deoaree
sp deoaeceDumnezeu
dee Indereprezntă om
despe aţa de
pemetu
dpă oae ers fnţeo
adcădespe umane
Lea de pesn
de Apo ămînt Daă n
de despe se
apă Fz
a "ac adcăpmare osme
o noă aţă adă Ontooe
pe pămn atun0 în
prn encanare4
eesu devne acea de "că extnsă în vreme e nd e
Aestedeperspetve
oupă au etenat
destu Omuu sntezaeahnusă.
după moarte devne "Fă

SSML V�ADHAA
n centl snteze hnuse se afla ssteul varam
dharma acă atrie sa lee ptrivt  vaa sa� clasă41
 ra sa stal veţ efeuse la vaţa elelu, a
efulu fale, a pstnlu sa sannysn (cel care a e
unţat la le"). Acst sste, a flexl la ncept, a
event n csul pil scl p. Chr. n ce  ce a i
i, vaa (clasă) evenn astfel castă, eteraă e a
tee t Ial, cele te vaa ante  brahman
katra  aya  a cnseate ca f năste 
ă i (da  vee c sdra a als sdra pi,
 se pea nsţ  clasle ăscute e ă i, anajate
 stl V e,  stea e mantra vece sa 
neplnea u tal vce. C veea a fst aă
ate nerase p e caste  sucaste penu a ţne
seaa  căsăle xte, feeţerile cpaţnale  e
etee e tate tală Caţa e vara  aama
ăa vzl  see specfcă e ati  epsa
ltăţ. Ca ce csta statl acest pincp ea
ea că spect  stcteţe dharma n ae staţ
e aă, s pae pln aa faţă e santana acă
u, dharma ca vnază ea cscă.
Se ăăte pia eapă a levul (brahmacrn cae
e să vă ns pnt ceene (upanyana
cae acază pejaea. l elază la etape e ef al
fal prn căsăte Fele  a la sal e e.
 

CONCEPŢ DN RAsART, DN US Ş DN SLM 51

fal prnietăţii.
eetaea căsăte Nuai
Feleă
 a la sal
e iniiul îi e e.
îneli
e c,
ete atiafeele
a efn clasa spaă
al failiei sntăătate
i e eite nante
eină tni
e peate
taa Se pesne
e nnyin iliăcăeea
eitlttaă
els al ţl
a iăei se a
leăt
ăsfne
u leainli
apa l. Stza hnsă
raile  ţiaepe ltSeee
i failia etapa
e efcăannyin
ne fale eaece acesa
e nate in nant-
esceţ
cilărieliită
asăe
eătile căătiei Sinteza hină azată e itel
varamadharma îăie anil  ifeite tera
ente, ti i cinei ă tăiaă îeă, leaţi nii
e eilalţi t cietate nificată Acet ite ate fi
cnieat ca  ite ii e eat ar Hkin
cnfiă că, in inte, el aae c ttl ifeit
Deş denttatea erediră de că face ca mobtatea soală să
fe mpsibă n tmpu une sgure eţ omeneşt prcpe
de aa ş de renaştere nu numi ă pot să expce conda pe
zentă a ndidulu dar feră ş speranţa une amerăr vitoare
Aeă ameirare se realizează pin împrea corec a aceei
darma re înseamnă acum seria ompetă de îndatori date de
vaa şi de as Se bţnea nu  egaitate scială c o stabii
tate sială bazată pe principie rme ale ute csmce ş
ale euţie Î eape către utu sp ea al eber 

PAR SPR AL Ţ Ş

ŞAS SSM RDX
Sintza iă n făa a fieca ă fie eanent
cnint  lil c, acea a liăii uă c
aă ie, ccel, ăca  atia a tt atît
e iate ca i eiaea fială (mok nu aît n
teei  liie ină, ct n tni e inteză hină
er iniizi i cietate43 Sccel (artha ilică a
fil ateia, cît i nateea litică iit  Ta
atl  cîtil aeial (Arthatra atiit li
 

152 N ATR UNTAŢ

     eua şi l bu p r o

Katilya,
du  şiftni
ral teeietlui
D eplu, oinatiei May (unil
crctetiă triei
 Aka) Artha iiază alte ă ţeli
id e ă coidre eul  o oie uană oi eeti
 lăcea
iă ş ui aia Ceeaîceuocul
 ilutră e nţleeau
  de
et in
ote
lăcee
uă (kma
 r ie
Dtoa aă aă ontă
(dhr, e nifiaţii ce
ai 
î lăuă  iteul vrrama-dharma, aă în
 d cta didului i de etp lui de aţă Darma
îeă că fiere r u loc preci î odie comică i că
iaţ u te o ee de deciii diicile Fiecae trebuie ăi
ue rul prec  ieţi: D la pma uare de aţă,
eeril iidlui înt tăpînit, dirij ate în canle şi coor
donte pre lurare enerală a upaindiiduli care ete
îăi ocieata ftă "4
 coparaţe u aşanumitul grup al celo trei", arta
k i dh, copul ebr(mok pin iciplina me
tiii apaţi d ceea c nmeşte Zimme floofiile et
nită l pune: mok piete dincolo de tele  la ţele
atului"45 n aaă piţă, extă ulte apecte cre-l
îndreptăţec p Zie ă conidee ainimul, mhya i
yoa, brhmamul, bdiml i ednta ca itme indiene
difete46 care oferă căi teatie căte moka47
Cel ma renumit filoof din India edieală a fot
Sa (cc 78882) noct pent nonduamul ău în
cdl trdiţiei enta Credincio  lui ia, filoof i
poet, el -a opu bdimli A afimat că numai Brhman
(iinţ Abolută) ete e, ia tot retl n ete det my
(aparenţă) Bet Heimann ne amintete că my ete ne
realte nu în lumea treătoare  în lumea etă deoarece
aearea fomelor ni indiid n poate aa o exitenţă
tatică, ci numa o chimbae continuă" 48 Pe d altă pae,
Rmuja (o în aul 1137) apăătol nui nondalim
modeat, a îţele că Brhman n ete intelinţa, aşa m
unea Sar ci ete Fiţa Spemă al cărei atbut pn
 

NE DN RAsART DN U Ş D SM 153

unea
 ai Sar ci ete
diet spre Fiţa Spemă
sre9  rilal oo
cărei atbut pn
uosu
cipalav
fost ete intelinţa
 dhva Şcoa li Rmua
ţol, oa bliat
 278 ucă
milocl
ralis udeust
alare şi u
contitie mai derabă
diio lui iu, deoţina
Dunu "
Supre det
(bhakt oaşterea
Aera dirAcată deoţn
itul u dhfaţă de Vi
şi crşi

 Brhmaul tit 
es ibiore deriă preuu
Ba din noaere i repreintă
o uţ 
a ceşti
nsului ira Disin prci ditr Dueeu şi sufle
doctra blsteului  şi stul lu yu [eulnt şi
fiul lui iu] constiie pute edete d litudine  50
 Site hidusă reflectă metatea eclec
tică tot ai are a hiduiului relio, u electism cre
lasă să se vad o tradiţie titică puteică afirînd aea
bhakt, adică crediţă, c o ce de sare a aasată
Aastă coţi era n opoie  dul osc 
yoga, care sista asupra uoaştei da de Upaiade i cea
acţunii (kar-yoga, care subiia datoia socială, acţiunea
ială i etul reliios Teisul hidus a fost ult facilitat
de poplriatea poemului Bhagavadt adăuat, înaite
de ul 200 p. Chr, epop Mahbhra, prem şi de un t
faimos poe epic, Rya. n Bhagavad a, unl
dintre avatra, adică încarări e eului iu, este îtreat
de pinl Arja dacă ir ucide dele (care sînt tocmai
dumaii săi) în ptă, sau sr lăsa ucis de ele ra, care se
asnde sub înfăţişarea unui coductor de car d lută,
expue înţelesul căii tradionae a oaştei p paniad
nayoga şi prin datoi (kayoga Apoi, reelîndi
identitatea divnă, arată ă devounea (bhakt arătat lui
Ka es ca ai tă form de yoga i cheia pen eiberae.
Răspndia teismului a fă ca ul mlto iăţ să
deină nme famliae, d eempl ia (a căi mane co
mun este lga, Viu i e se avatara să fie Rma Kra,
pre şi de eiţe Teisul a at mul trăsătri pe care e
asociem de oice c hiduismul, ca de exelu p ofea
 

1 IN AUTRE UNTA

asociem
PeiddeGupta
oice c
etehiduismul, ca de poca
deea nuită exelu claică aofea
Indiei
rtuă"
hindue pet adorre
Cultura care
indiaă a îlocit
aun la vechile
apgeu obiceiri
în tipulca
sacficiul,
dei luiteplee,
Cadrasrbătole,
Gupa l lol
IIle (ccasfi i pelerinajele
375) aşa cu
ete atet de pelenul chine hie, cre a tat şaeteis
Dintia Gupta (ca 3250) a spjinit hinduisul ani
tic, în special adorarea eului iu i
 ndia  tipul dniei cetuia După cu pune a eiţei am
Fwie, budiul era îcă îltr, dr hiduimul teitic,
fae dierit de veciul brahaim acrificia, ccerea
imile amenilr n eclele l lea şi al VI-lea, n ppr
di Aia Centrală numi hQa, au hni lbi, cuncut
ent atitudinea a atbudită, a tret raniţa indiană
nii şiau epuiat eneriile, încecnd ă dbdeacă 
utere plitică permanentă în India de rd Principala
ramră a dinatiei Gupta a dipăt la milcul eclli al
VI lea, dar plitica eneraă intaurată de ea i piritul ei a
ft cntiate de multe diatii; cîteva dintre ee a afirmat
că r avea  leătră c ramura principală a dinatiei Gupta
nl din cei mai emarcabili cndcăti di aceată
periadă a ft Hara n crul celr pateci i n de ani
de dmnie (606647) i-a cnlidat riau eiti din
nrdl Itaiei, retaund parţial mteniea diatei Gpta
El a tîrnit admiraţia prndă a peleinului chine Ha
Tan (596664) care a viitat India în timpl dmiei li
Haa ]rnalul lui Han -Tan arată că budiml e ăea
îtr-n declin apd în India ntinl teritri al lui ara
-a demembrat dpă maea li
Tatism  vremea li Hara, intea hidă a
încet ă nlbee în iteml ă tatiml,  altă caac
teritică ce n aparţinea Vedelr Puctl cminan a
tatrimli e iteaă de apt între eclele a IX lea i al
XI-lea Ptivt tantrimului, fiinţa umană ete n micr
cm îetat c pteri divine care pn n aţine  ere
 

CONEŢ DN RAsART DN US Ş DN SLM 155

  treia raură impată a buiului Aceaă frmă

de reaităţi n
e bui cmice
naăcăautl aceei
eliberarea hana fi mai
dpat
ină practcă
bine
detnată ă dcă la dentificarea  divnitatea b
obinuă acă reuşeşti ă capei pute mace Divinităle frma
unei imaini Tantriml
in buiul tatic înta pătn
ivinităînalatare
bdim dd(r,bdiml
ică
tatric, cunct unei ca
ţiile lui Buha i BhiataVarayna a Mantryana, cea

 Cele zece ecle inaitea veiii eurpenilr,

cre a at lc  eclul l X -lea, au t ccial pent
iria ilziei i reliiei iniene na i cele mai impr
tate chimbări a ft ipariţia buimlui  Inia, nul i
cele ă principle rnte athtne i traiţia iniană,
unl avînu-i ra n ctia tm in Upaniae, iar
celălalt în ctia antm a li Bha" 51 Buimul nu
renştea mn (tanţa) in pcia cncepţiei mrale
epre realitate" buite, pet a fli expreia li Mi
n eme ce Venta unea frma extremă a ccepţiei
Staţă, iar uiml cncepţia-Mală exclivită, aina
împăca  m eiet acete ă cnceppe, acrîn
 eală realitate att taţei, ît i mlitălr ale .
ctrina jaia i-a frmat epitemlia pă acet mel i a
frmulat lica ijcei realli  "   realitate, l treilea
m e aare între ctrina tm i ctina ant2•
Sinteza hiă a pin farte mult e traiţia filzic
reliiaăhinubrahmaică, inclzîn inia in
Venta i i paniae i fă ca imul ă reprezinte
in n etapa prcipală a ieţii pirituale iniene. Atfel, cele
trei rami ale imli şi-au it repectiele cete
enare în afara Iniei  traiţia in u a naya
(Therava), în Ceyln (Sri Lanka); traiţia in nr a
Mahyna, n China; taiţia ită tantrică, în Tiet
Sinteza hinuă  a ncprat traiţia jain în itemul ei
Cmunitatea jain  atît amra cerl vemînt a ezbrăcat,
 

1 IN AUTRE UNTŢ

ni
t i iuent
ramra nr regelui
alb a tretuarpla
ăi (111173)
ăeacă  lc met
Cu
tot
în aţac coitatea
pirituală a j uea rîn
amenilr o, coprtiv,
i cîn  ec 
cîn,
grup tu lipit
cnucătrii e ipoanţă
manifeta intere pent
iaţa Iiei
traiţia j ai; e
exemplu, n celeb pret jain, Hemacana, a evenit n
P. toria pror (perani"), o counitate i
Iia ocienlă ătuită in locuitori i Orienli
ijlociu, oştnitori ai religiei li Zoroat, u ete clară
ul cercători cr că Peria i Iia au at legătu e-a
lunl ultor ecole xiau counităţi perae n Inia
şi  jul i, aşa  o oveec incripţiile în perana
ece, palav, i Inia e u Nu ete cla la ce ată a
irat orotenii n Inia Cucerirea Iranului e către
ulai (cca 642) a fot probabil ată e enirea ai
ultor vuri e oroatrieni, atît pe ucat ct i pe are
Baa a ota ă upă cu aiă traiţia pr-or, u
p e regiaţi a tabilit ai ti la Di, î thir,
iar apoi n Tn, lînă Bobay, în ecolul al VIIIea"3
Pricipal counitate pr a răa aici încă in vreea
aceea Totui, elaţiile intre coităţle pr i hină a
fot reci, eşi civiliate, pînă la veniea perilor  Inia
Acet apt ne uprie, ată fii oriinea ariană atît a
iraienilor, cît i a hinuşilor, precu i faptl că aînouă
traiţiile au aceleaşi oni i practici religioae După cît e
pare, traiţiile buită, ain i pr a cocepţii eoebite î
ceea ce piete itea ieală reliie-ltrăocietate-orine
ol t că, cocepi care n pteau fi acceptate e către hini
Ins opin ete conin că, înainte e oinaţia ul
ană, taiţia hiă a fot po babil itel cel ai varat
i a fleibil i le54

SLAML N NDA
 

CONCEŢ DN RAsART DN US Ş DN M 157

care precee cerea,  pecil în regule e cată, de-

lunl durlr cercile Reatle uulane au ft
O ată
nd c apaiţia
niiţte ilali 
î Afganita, pe une
bcontinent, Inia a
frţele ulae,
văut etiată
nceînd unei 000
in aul e oae ainteeIdia
au ăvălit anl 1000  Chr,
Melul a
epaniea ilaică î Iia a rat oelul
chibt atunci î cucere care precee cveirea.e conveire
ah i Ghaun, cut ca itătl e ili, a
eit reguea in rul Iniei, tre anii 000 şi 027 e
vre uăeci de i n anul , au avut lc ni nvă,
cue e Muhaa Ghuri, în ua căra a ft ită,
în anul 1197 faiaa univeritate atică buită in
Nlan n anul 1206 ltanatul Delhi ia enţinut
puterea î rul Iniei, nftîn valuri ucceive e
năăiti uulani Spre frşitul ecluli al XVlea, e
afla n Delhi a în l lui i ltani rivali, în luptă
pentru ptee n anl 1398 fal cceitr Tir a
ăvăit în Iia, retnîn teprar inaţia ulană
in nrl niei.  aritatea lr, cncătii ul
ai a ft e acr ca t cei in Inia care n era
lani ă fie bliaţi ă plăteacă ipitl  (apli
cat la îceput nuai Oaenilr Cărţii", aică evreilr i
cretinilr) Aceată ără a veit a fi  ră bnă e
venituri, prvcîd nă  prfnă ininare în înl
ppulaţiei La ceput, pterea lană a liitat în
pecial la nrul Iniei, ar în ecll al II -lea au ft
înfiinţate în ecca  erie e reate ulane inepen
ente n cele in uă, cea ai are pae a Iniei a ft
nificată b inatia l (52676) i atfel inaţia
ană n Inia a rat pîă î peiaa ernă.
Sikm Fatul cel ai pinătr î leătură c
Inia ulană ete acela că n ăr relativ ic e
lani au cn  aritate iniaă neulană.
 

158 N UTRE UNTŢ

rezolre
Lc ce atiăcăore,
pate fi înţele, i ia hinuă
earece ulaiia răma econ
reaţinau la
eită, [î vree ce pent hiuim, aimarea
hindi în iferite felui, ia hinii ăeau ilauli nii
reiţeifeite
replici r i enat un luc aa
n pincipi, ulţumitor, înă ilal..
 a earcat atăa
rezitt şi a răa
Hutchin, Pentneila,
aimilat" .55 na
nai in cele ai
cveiunea impr
ptea fi 
tant conecinţe ale întîlniii intre ila i hinim a ot
apaţia iimului, o creinţă eclectică, inluenţată e
mişcarea hati  uţintă e Rmnuja (10171137)
enţionat mai u, i e Rmnana (1361470) ca i e
icipolul lui Rmnana, air (cca 1441518)  i e
miticimul ufi inpirat e G Nn (14691539) Atît
abir, cît i Nn preica frăţia înte hini i muul
mani, aptl că avea rept tată un acelai mnezeu, i
repinea iolatia i eoeiile e cată. (Următol capi
tol va trata epre ezvoltaa lteioaă a ihimli.)

BDSML CA RLG PANAAC

Am caracteizat oată, fi expreia li Wiiam S

Haa, moell e toporafie civilizatoare i eliioaă ca
iin jxtapere i ientitate" pent a-l eoei, pin
ctrat, e mol occietal  unitate în iveitate".
 Oriet, excepţia o contituie iul, care a miat in
Iia pent a eveni o eliie panaiatică Nu ne vom ocpa
e ezvoltaea a itorică, ar vm ecrie, în chim,
răpîirea celor trei ami pincipale ale ale.
1  Bim in , coct fie  me Hi
yna (Mil Vhicl), fie u cel e Terava, a mat în
pecial ml oceani, tailinu-i inteză eiie
ltă-ocietaeoine poliică în ţările i  i 
etl Aiei. Theraa, cae a făct in Ceylo a oilea
 

ONCŢ DN RAsART DN US Ş DN SLM 59

Diri i lară
cent al ă, a îcopoat Dctnale Teretic,
î traiţia el ete ctonice
a elemente reliie
axată pe ahim,
atohtoe i cîteva izîn
trăăturicalea
ale piritaă a elibrăi
hinuimuli pn
Ca item
iaţa mnahală,
reliio, iml laiciinenefcin
 e e metele
azează pe piitalePali
octrina ale
mnahilr
(Trptakaattă
 ceeajtli
tei pe carel
coi a acetra
(coleţii) e n afara
iciplină,
mnahilr, mai înt eneraţi e către biti in  reii 
alte pernaje reale care pijină inteza ită riie
ct-cetate-ine plitcă Mlţi ei in Ceyln 
in reatele in Aa e -et -a inprat n mainea
li Metteyya (Mateya în ancrită), itl Bha, i in
mainea l Cakkaatti (Caravin în ancrită),
mnahl nieral ieal ateptat ă ină la fîtl itiei
lmi. i a imtat exempll li Aka, ecll al III-ea
a Chr, reele it par exe in Ina. Pactc rin,
i in perpectia intezei te, bml in  n ete
nmai  item mnatic", ci ete, î acela timp, 
item ielic" i n tem ital".7 Biml n 
a at teme t eate între ele a ceea ce Spi nme
iml iaic",  item mati, care a cpl e
a e eea e Rată (acă e ra iml ammatc",
 item teilic lipit e li, car cată ca ni
ă-i amelieze itaţia e pe Rată, i iml apt
paic", n tem pit e terie, cae caă  prtcţie
maică8
2 Bim n r, cnct   nmle e
Mahyna (Maele Vehil), a rmat ml ic a
mătăi pre Aa Centrală i China  Acl,  a înnit
cltile, aele i eliii recir i perlr  zatml
i manheim, amaniml itme cze at i
cretniml La îcept, Mahyna a imitat ml
inian, ecpein n că aceta pate ace  cti
ţie a fma chineză  ntză cmă reliielt-ce
tate-rine pitică n fapt, iml Maya, ca a
 

1 t CAUTE UTA

oe poiic i yn  u  o oest,

făct
eeninin oChia a lea
copete  cet
şi n al ă,
n a îcept
nlocuito   ălto
e
ăpîneacă
ii c e în ţrile înecinate
exep, c Cia
concinisl şi ca e exempl,
ois n Cin
Vietam, Ceea i Japnia Spre eeire
sitois şi concinis în Jponi e ml i
,cae mna
 tei tca
 e inteză reliie-ltră-cetate
 isli, is tntic, c
nosct şi s ele e Vjyn (Veic geli
s yn (Veic Cnli Sc, ese o fo e
eie eoteic l oe cen l s este ibel, e nde
s spit  ongoli Bis tntic  eol o
sinte eligiecsocietteoine politic sen-
toe  »teoc"  ccient n tct, difeite tdiţii
le disli tntic e cunoscte în si e SdEst,
Cin şi Jponi; , cu excepţi nito şcoli  Jponi,
cele i lte şi piet identitte
stfel, bisl, c  pit teen în Ini, nde se
nsse,  nit eligi cu ce i  inflenţ in si.
El  fost instenl dtoit ci  put cel pţin ti
tipi difite de sintee eligiecultsocietteodine
politic

îTEMETO STEZELOR CHEZE

Aflt înto pid dzolte, Cin  enit în contct
 lte lte popoe, li şi eligii Dp  spn o
gen, bdisl  fost bine piit l ce dinstiei Hn
de cte îptl ing (doneşte înte nii 5875 n
istoi Cinei, lng dinsti Hn epezint n din ile
sinteze eligieltsocitteodine politic. stfl, de
xepl, concinisl  fost oologt cu dois, 
sistel yinng, c lglisl,  diin, neologi
şi spstiţiil popl în seene s, încît cect-
tol Hellee Cel se înteb dc îl i pt înc ni
 

CCE D ĂĂ D U Ş D M 161

tolsiste
 Hellee
de Cel
egl seexplicite
înteb şidc îl i pt
ponci înc nil
ce se efee
concinis
odine socil pond const c ces concins
C sinte
clsic, o concep dspe nitte
d peiod Hn, ceoeniii,
cupindepinztoe
tdiile in 
sintezdoist,
ng, din tipl dinstiei
leglist Hn stologi,
şi ltee, fost cu lt i stisfc-
 dinţi
topol
etc, dcît confcinisl
o odine cosicclsic,
şi oce, l încept,
odine nlepeznt
ncecînd
s gsesc legti insepile înte cele petect p
pînt şi cele peecte n ce L, tnsis de eştii csici
i confcinisli c fiind pincipil nei odini ne,
etice,  fost cu tnsfot  pincipil niesl l
odinii cosice ce guene întegul ne onesc 
tecînd peste liitele dinte se, clti, eligii şi odini
politice Sinte din peiod Hn  inenţt popoe flte
lt dincolo de niţel Cinei. Stct s copen-
si  fost sccint ennţt de cte Geoge Snso
• Un pincipi de oigin c dcin  existenţi
• Doi poli, negti şi poiti, bbt şi feei
• ei nifesti, Cel, Pîntl şi l
• Pt işci  în spţi, pt pnct cdinl în
tip, cele pt notipi
• Cinci eleente  ln, foc, pmînt, etl, p, ce
contole itl iei
• Şse legi  condcto şi sups, tt i fi, soţ şi soţie
• Şi ş i depe, pe b nei dige ce dite
c tt csul nii, cît şi cusl întîplilo din iţ
oli sînt lgte înte ele
Teli sintei Hn, ce  înfpit n od de gîndi
coeent piito l odine cosic, ntl, socil şi
n,  constitito n pincipi ol, c  d nt
socil Pincipil ccen iţile, îndtoiile, obligţiil
şi spne Sint Hn  contibit mlt l ognie
societţii, d ipcl cu pincipil s l, ş c 
 

16 t CAUTE UTA

societţii,
 or sceţ d nden
ipclncuplus,
pincipil
budsulsl,păut
ş c 
în Chna
din
cstdil
sntez li Snso
hneă Hndesp setl
er încă în sşi de
spiil pon,
consttre n
n  fost tît de e c ipcl t de nţinil
ceastă ste, budsul a t o re contrbue  Chna, bdiste
cu e m
noducînd, şi enştee
de exeplu, .." M t, cînd
ecobudstă, nou rhtec
pt
bdisl
t, ucîn Cin , el n i
trăgătore, e o eligi
flozofe sip,
sofstcte egionl,
ş ceremon
le elegante n nul 166 p Ch., budsul a pătns la
cue împărtlu Huan. Snteza Hn, care stă la bz acee
Pa Sna,  fost totl abndnată în nu 166 p Chr. dn
prcna luptelor pent putere dntre vechle fml rsto
crce, eunuc, ce nouvea rihes ş oaen de cultură, ca
ş dn cuz revolte urbaneor Galbene dn anu 184.
ra soclă ş poltcă ce se adîncea tot  ult a făcut
c nteresul pent clasc dasulu să reînve, în specal
pent screrle lu Chuang-tzu ş Lao z, care subnau
vtea de a f natura (tzuan. eroada care se întnde de
la sîrştul dnaste Han, în anul 220 ş reunfcarea hne
de căte nasta Su (58161) umată de dnasta T'ang
(6190) a însemnat o peoadă agtată pent Chna, con
dusă de ma lte das ce se upa nte ee n această
atosfe zbucmată, nodat au exps dasu ş
ueor de daose cu nanţe budste în ceebee or dag
(h'ng-t'an. ăpasta cultuaă dnte Ind ş hna, e
prezentată de buds, a fost mut edusă e gîndtor, e
termnola ş comuntăţe daste. (e exepu, budsul
datorează mult radţe daote n ceea ce prvete peu
crea aşa-numtuu proces ko- de adaptare a delor ndene
ş a uno semfcaţ cneze lauzbe)
Căeea oaulu Lo-yang, cataa egatulu Chn dn
vest (cae a înfătut o ecaă  e scuă duată untate a
ne, pfnd de rvataea dnte cele tre regate, adcă
TsWe, Shu ş Wu), pădată în 3 1 1 de căăre Hsunnu, a
aut consecnţe la fel de devasaae ca  jefea me de
către oţ în anul 411. Sfîrştu egatuu hn, în anl 316
 

CCE DN ĂSĂ D US Ş D M 16

către oţ în anul
moştenitoaea Sfîrştu
411. Han,
sintezei s egatuu
utt înhn,
baziulîn anl 316
uuui
aIanî,
nsemnat mpărţre
în sudul Chnedrept
Cinei, aînd n doă
capitaăzone geografce
Nankin (nuit
Cn de Nrd,
adesea Bizţul unde,
siei dn punct
Orietae) de vedee storc,
Ceea cebabrlor"  apăut
s-a petrecutturco
apoi a
cvlzaţa chneză,
ost sinizare a căzut în mîne
mngo pent ostelor
150 de antertori proinciale
vlzaţa di sud şi
chneză tradţonală,
sinirea ostelor popoare barbare din nord cest proces a
dt u ou ipuls creator atît cultrii din sud, cît şi ceei
di nord Budisul  at rolui oae dierite în deol
tarea reiiosă  sudului şi a orduui

China de d n Cia de u, aristocraţii autotoi au

at tendinţa să consee tradiţia, aînd nostlgia sinteei
Ha, xată pe oucianis Ei au aut o aersiue aţă de
oii eniţi din ord, î special aţă de eoaoişti, etziaşti,
dar incapabili u sutat apariţia budismuui, ăzîd î e u
o înocuire a sintezei reiie-cutră-societaterdine politică
bazată pe iaectica confuciais-daism, ci u complemet
a această siteză u ost d imesionai e iura ui
Vimaakti cae a deeit cuî u mde paadimatic
e budiştii cinezi laici a cum emarcă u
Wigt E u ea uu di acei asceţi gi, ci un aistocat
boat şi puternic, u stăucit postit, u esectat tată şi
şef e famiie, u o cae îşi eza oice ăcee sau olup
tate, dar care aea o persoaitate atît de pură şi suusă disci
pinei, îcît oicie îl înea se sciba î bine "3 Unul
i cei mai aimoşi căugări budişti i Cina e Sud a fost
Ci Tu (314366) cae duă cee suse de Keet
C'en a repezentat ce mai bine cjucia it aja şi
direa eodaistă" e exmlu,  a dat u u ses meta
izic eiat i filozfia aja, temeuui ciez l rdi
ea natuaă a uniesuui sau raţiuea stfe, Ci Tun
 

1 IN CAUTE UTA

put să dea un sens mai peis asi cuplu, onsidend  

a tepetat
ul de ă [li]absolu
a fd pncpu
opuduitanscedenta absout
Înă p ch'i enea . 
scee  dn secoee a ea pînă în  Xe li, abso
budo
 matei
u ea u eguatate opus u shih evemente pămîtene sau
 ltde preot
fapte udst,
expeenţă putei
empcă ineţt
Uteo de cunoaştereaa
eoconfuasmu
dosă,  ost Huin (6) Prond inteesat de
uis ,  rege de întire, el a ost unul dntre primii
cr a susnut secta Păîntlui Pr şi are credea î în
te tortă redinţe în mitbha Este bine cnoscută
deosere pe care o ăcea Huin între stttl socil l
ălgărilor ş el  lcilor credincioşi  scrs un tratat apo
logetic »despre raa cre ul cinsteşte pe conducător",
îsă era ovins ă toţi credincioşii li trebuiau să especte
utoritate secu ră 65  at un grup de adepţi laici
deoseit de talentţi66 Huiyan  trăit în sud, dar avea
contacte oae strînse u ctivităţie budiste din nord, în
special cu strădaniile traducătolui Kumrava ltă i
gră budistă impontă din China de ud a ost Chu ao
seng (64, re a cercetat deosebirile dintre cee doă
căi are duc la mîntire  »gradulisml" (h), reinis
ceţă a ealităţii lui Concius, şi »bsca (tn ilu
minre", aseăătore cu nele ormule doiste67 ceastă
cercetare a ost preluată ai ri de tradiţi C'n (Zen)
 geerl, udsl di Chia de ud, iind un co
pleent l noua sinteză î rs de dezvoltre, spira la un
oc modest  societate, avîduşi gprile proprii şi gî
duse pent una stre a regatuli Bdisml acorda titri
exravagante ca de exepl, Chshh p (Bodisattva
i al Celi), titlri pe care le acrda nor condcători
care au spriinit cauz bdismului ca patroni", c a ost,
de ldă îpăratl W din Liag (domneşte între aii
5054).
 

CCE D AT D US Ş D SLM 165

tată snizare  budislui Noii locuitor din nord, popoare

careCna
nu sedaseră
d sub ursdiţia
»Budizarea" dinastiei
Chinei Hnşişisinizarea
de Nord re îşi
aveau
vehiorogine de »rbre"
popoare paea celaltă a arelui
au ost, întrunZid,ses,
au t un
mişcăr
el de rele
parlee reudianăacestor
Cominarea  dragoste şi ră adus
două mişcări u latoto e era
trep
chinez Ei doreau să devină, din punct de vedere culturl,
chinezi, dar ără să-şi piardă identitatea orignară Nu aveau
prea mare încredere în tradiţia conucinistă, cae sese
motol prncipl al sintezei Han Budisul reprezenta o
lternativă atrăgătoare, în specil pent că darma bdistă
era unverslistă, sbiniind mai degrbă existenţa uană
conă decît deoseirile rasile, naţionle şi lrle dintre
popore n aară de ceast, China de Nord ave cces
direct la dul ătăsii pe nde misionarii, screrile sinte,
arta, rhiteca, muzica şi clra bdistă au sosit în China
Pimii misionari bdişti a venit în China de Nord din
Iperi indo-scit al dinastiei Kchan aseenea aimosului
ot'utend care a sosit în China în jl anului 310 Tot în
nordul Chinei, a salutat neodaoiştii paia budisuli
Wright spune că, în China , clasa dominntă care a răas în
nod
a urmat m rat n sud; un substat d năătră nu
castă odă  an oa exeene nesatsfăcătare cu
neoaosm a ao conertea a o rednţă cae ăea că
excă eee e soetăţ năpăstte ş feă  speră pentu
tr. D acetă că a fost ecuta  aceasă peoaă
ma gndto ş năţăto a budsmu d nd68
Cel care a ans la o corectă nţeegere a bdisli a
ost aoan (314385). E a dennţat sincetisul budist
daoist, stimlînd pe oameni ca să interpeteze budisul în
 

1 I CAUTE UTA

 srierile
logic sinte Pent
sa proprie atorităa eorilor clugărilor
ameiora calitatea chinezi
textelor dinşi
le isionror,
scrierile ulte din
sinte budiste ceste scrieri
disponibile painînd
în chineză, dieria
aon
telor şo
convins şi secte usă
atorităţile ostinvite
trduse
pe în chineă (35040) un
Kmrajva
reun cu scrierile snte au sosit şi imaginile nenuă
geniu
raţilorlingistic,
Buddh şipent a ncepeîmogăţind
Bodhista, în capitalăastel
noie panteonl
traducei
budist din hina Printre ele se alau zeităle slvatoare,
reletnd astel orientarea hyna care  devenit cren
l principl al budisului din China a, de pildă, aitrea
(Mioo, vlokitevara (Kuanin), itbha (mi
t'o) etc intre regatele chineze din nord, regatul Wei
(387534 a înrajt oae mult budisul est regat era
alăit din unul din tribrilor altaie, cunost şi sub
numele de T -pa eşi primii regi Wei eru antibudişti, cei
care au urmt după anl 453 u devenit susţinători înflăcă
raţi i budisuli n anul 453 constrca ltarelor bdiste
în stîncă, întreptă în trect de regii antibudişti, sa relat
în sncile de la Ynkang n rsul secoului l V lea, regii
Wei şiu neutraiat sisteatic rivaii şi au doinat hina
de Nord Potica lor, în specia reorma stiei şi a depar
taentlui adinistrativ, a reprezentat n progres rearca
bil n tipu regeui Hng (doneşte între anii 47147)
dinastia Wei bandonează dilectl turc, folosind nai
chineza6 Conor docentelor, se pare că în an 477
onitatea bdistă din nord nmăra 6 478 de temple i
77 58 de căgări i ăugăriţe, în vree ce statisticile din
hina de Sud vorbesc de numai  0 1 5 teple şi de n cler
orat din 3 500 de oameni"70 n anl 44 Loyang a
devenit capitla regatli Wei, iar între anii 50 şi 5 1 5
ociorii din Wei a excavat i a transorat zil de
stîncă clcaroasă din trecătoarea Lng-men, siat la aproape
1 3 kilometri la sd de Loyang, în ltare bdiste în stîncă"7
La sîrşit, regii Wei şi -a ads contriba la înseţarea
sanctarelor de la Lng-me, nde predomină statie i
 

COCE D ĂSĂRT D US Ş DN SLM 67

ubsrşilaMaitreya,
kyamuni remrca constite
ăcută dederhur
rei Wrght
Wei ai prvnd
rzi,
araterstcle
poparitatea generle
acestora a le udsuu
scăzt în 
avoarea Chna
lui de Nod
mitbha i
eg dn nord erau a aproape de onar cezaropapl
valokiteva, ale căror stai a ost constrite în timpl
dn Iperul
dinasiei T'angbzntn Ca tare, udsl dn nord a trebt
(a 650710)
să aungă la o înţelegere  atocraţ", în vreme ce în sd
budsul a t de luptat c arstocr73

NTA T' G  TEML ML TVALNT

Uncarea Chne a ost încheată de dnasta 
(561618), dar Chna untă  ost gvernată de dnasta
T'ang (618907), care a urat dnaste Su. Străcrea
Chne dn tp dnaste T' ang a ost atît de are, încît
reg  sînt desea elpsaţ, dar, în realtate, dnasta S a
ps bazele Chne dn tmp peroade T'ang Char dacă
te căţ despre artă ş bds asă mpesa că această
Chnă ncată, între secoee al VIIea ş al Ilea, a ost a
ncept de nsraţe bdstă, stta de bază a snteze
-T'ang depnde foae t de ssteu plrvalorc cae a
creat un echlb înte oncans, bdsm ş daosm,
pre ş de o snteză între
 tadţle legle dn nord ş dn
sd Wen-t (doneşte între an 584604), înteeeto
dnaste u, care s-a copoat ca un onh cezaropapa
a mlt decît o sere întreagă de onarh bzantn, a ncat
Chna c o deologe cnşentă de sste e plrvalorc
ără însă a enţne n echb peect între concansm,
bds ş daos E a fost aceste concep ca pe nşte
ae ale împăratl, ae că petenţ la prerogatvee
sem-dvne au ost atcate ş autentcate de derte
smbolr regoase74 Pregnd sstel T'ang, Wen-t a
nsttt o condcere efcentă, bazată pe tre depaamente
 

1 t CAUTE UTA

(22  Chr2 p . Yngti a reăt şi extins Maree

cu
Zidşase
ş a mnştr
aelioratEla nivel
reînvat sstemul
nţional departaentuu
sistel principa de
admnstratv ş a dnamzat condcerle ocae
rga, uşund tel viţa adinistrativ economică A lăsat
şi de
oşenre l
părre a naţunii său, Yangt (domneşte între an 605617)
un inasti
peu T'ng
posper m na îmbunătăt
(68907) a fst deoae
la dnasta Han
mlt stc
tra de condcere oştenită de la dintia i, a întărit sis
temul iitr şi a dezvotat versiunea chineză de oemene,
în vstl său iperiu ce se întinde de la Marea Chinei pînă
l bzin rîlui Tari ub conducerea dinastiei T'ang,
China a ost una din cele ai avansate nani din me
Cutura ei era neobişnuit de cosopolită, c stdenţi,
negstori şi oaeni reigioşi care parcrgea dile e
restre sa aritime dintre China şi Eropa, ersia, India,
Indonezia, Coreea şi Japonia Corp de condcere a dinas
tiei T'ng era cătit din descenenţi ai li Lao zi, dar
cîrmirea îngădia oice tradiţie reioasă, din intei sa
din exteior, incsiv isla, idais, creştinism neso
rian, zoroastrisml, aniheisl şi hindis Ce cae se
impnea cel mai lt era bdisl
China dinastiei T ang a ost în mare măsră inenţată
de budis tantic, nmit Chenyen sa ecta evărat
lui Cvînt" cest bdism tantric a ost tansis prin
bhkaasiha ( în 735), Vajabodhi ( în 3) şi
moghavajra sa P-k'ng (705774) Acesta din rmă a
ost precepto a tei onarhi sccesivi din dinastia T'ng
şi tradcător a mai bine de o stă de texte bdise Bdis
Chen-yen, cre a înlorit în Jaonia, a ost soit să dispră
ca şcoaă distinctă în China , dar ritrie sae pent sămoşi
a devenit tăsătrie esenţiae ae reiiei popare şi a st
copiate mai tzi de rile ezoterice daoise n timp
perioadei Tan sa consoidat alte doă şcoi bise 
Ch'an (Zen) şi Păînt Pur Tradiţia principaă a bdis
 

COCE D ĂSĂ. D US Ş D SLM 6

pe care
lui lea adus
din China din alcătită
a ost aceste căătorii a îmbogăţt
din combinarea receptarea
acestor şcoi
budsmului
Bdism T'an d căr
a mai cinz
dat şi pepărăaa WuHsantsang
ceebl călătr (moaă 
anul 705), ocare
(60664), famosă
a scris(sa infaă) conducăoare
 relatare budisă
a căătoriei sae dn
în Asia
peroad
Centrală Tang
şi Indiacnoscută
adcerea pent
ăctăabilitata, pietateabdiste
de e din extee şi c-
za ei, era convinsă că era încarnarea lui aitreya
Toi, ea a făcu cîev lucri poziiv pn budism
de pidă, a conacrat aia în încă a lui Bdda de a
Lngmen ş  priini călătoria ps ocen şi raducerile
lu Iig (635713). cesta  fo ao lucrării nsem
nare dere relg budtă aa um este ea prtată în Ind
ş în Arhpegul Maez7 nsă măsur arbitrare ua d
îpărăasa u ca şi czimea ei au conribuit foae ult
a creara unui nimn anibud.
Sinteza iTang rigiculuăociaodne poli-
că bazaă p u  plurvaloc a dcăz ca urmare a
ispariţii nae Tag prvocaă  voa (753763)
lu An Luha Aca uăa ogdian umăa uc
er unu di gal car conrau granţa d nord
Cîmuia  ăbă d vlă şia a p d
provici fc Ac luc a îcuraja acuna
putrică a o ppoae ca ibeanii şi uigri. Condu-
căorii, conşnţ  poaţa Cn de Nord, ş adap-
tau cu gu poica la chibări ocal ş coomc ca
de pdă, dzvolara prnică a văii fuvilui Ianzî, iar
conducea crală u a puea gora pura uucor
n par, ca o racţie a acţuie de sprinr a bdisului,
sau lua ăui d inrzcer a aceuia îr ani 842 ş
845, ăur npra d n cofucae ş daoe
Acaa a du a igea pllr a duca uă
 d poţ şi d căugăriţ ş la cocara avrior
plor n a 860 şi 870 guvern a reuş ă
înfrîgă cîeva vl d a că poanţă, dar Cia
 

 70 tN ĂTRE NTĂŢ

SINTEZA NEOCONCIISTĂ F I
ra sortă ă f îpăţită înr a mul uer regoa
ceUrmătore
cici na  dininteză
re nd ireligicutră
c c regae, în ca ai
ocietteordin
are pare
politică a or ia
cunocută în ud ca
în Occidnt au condu
ub numel hna in
de »noco-
907 pînă î
ciim" 5
 necitt o perodă lungă de formre proxi-
mti d l dinti Sung (96279) pînă  dinsti Ming
(1368164) ntr e  mai xitt dinti mongoă Yn
(2671368) cu un progrm propriu şi cr nu  contribuit
 intz noconfucinită Crctătorii fc o doebire
între Şcol ţiunii dn priod Sung ş Şcol Spirituui
din prod Ming, conidîndu două bz tortic
difrt de intză Mai xită şi Şco Empirică din
priod Mncu Cing ( 64491  ) l tr tîp tortic
l intzi noconfcianite
Priod Sung poat i împărţită în două ubpriode
ditinct  priod Sung din nord (9601  26) şi priod
Sung din ud (1271179) n acată pocă pa c mai
nordică  Cini (Mnciria, Mongoi intrioră tc r
conduă d dint Lao (904 125) din tibu Kitan Do-
mn actei dnati a înciat o dtă cu tcu întrprin
d dinatia Cin pronnd din tribu urcn popuaţi
unguă din Mnciuri ntr tmp, tritoriu din u
moduu oraş inga  fot gut d regu din Hi
Hi (cca 9901227)  ooui angu, îndit cu tibtnii
Fpu d a f t în nord o pouţi car nu   ub
urdicţi dinti Han,  făcut c popol cinz ă f
conştint, în peioada Sung, d proria  idntitt cuuă
Ş, d xmpu dnati Tang car  print budmu
şi doim, lţi ditoi din pioada Sung au t tndţa
ă conidr cocinimu ca nţa originară a trdiţii
cinz. Atf, intz neoconfucianită a fot un fnomn
comx, cu un uteic ccnt p naţonimu cuurl, c
 

CONCEŢ DN RĂSĂRT D US Ş DN SM 7

r  conducrii,

 dfăşurt d econoie
din prioad Sung şişi pînă
tură, mennnd
în priod Mingn
cşi îngobînd
tîrzi, timp piunil
o bunăşi principle ireligioe
par din nunţ budită, dar şi o
i Kou,
reacţi unu din
moţionă primii teoreticini
împotri budmuuidinSintez
priod Sung, 
nocon-
fot propt
canită ra întudetotu
necitt
caabă de
ă  e
ocupo d
conducre
trburi lumi-
cu
ntă şi de  îmbogăţi ţr  nu prin mărir impozitor, ci
prin întărir conducrii şi upimr cilior inutie
Proiectul ău  ut în dr trburi prctice c, d pidă,
rform grră, trtgi miitră şi producţi de mete,
măt şi grîne. Din ctă prpcă, căugării budişti şi
doişti nu contituiu nişt conumtori rioşi. E  căit
o ită ce conn eemnt c 1 căugări înt îmbrăcaţi şi
răniţi d cătr ţărni fără ă dpună o muncă; 2 i înt
cibtr, dr nu u o iaţă ctă; 3 tă munci gr;...
 0 trîndv şi ticăoşii  ciuză p îngă i" E  opu
budimuui rgumntînd că învăţăr aci nu  dă-
şu p c  confcinimuui D c or,  întreb ,
rbui ăţi dcopri cpu şi ă t tîrăşti în fţa brb-
rior?" C mu ţi noconfucinişti, i Kou  fot convn
d corctidin cui Wetncauung pozitivit din
trdiţi cnfucinită Pnt , rgli confuciit d
comporar ociă nu numi că nu contrzicu ntur
umnă, dr făcu poibiă vouţi nîngrădită  drior
nr  [omnirii] ". C şi , Cu Hi (mo n nu
1200, purăto d vînt  Şcoi Raţiuii din period
Sung a uţnut că tot ucri înt compue dn l (prin-
cpi d ordonr şi din  (forţ matriă. Nu num că
a conidrat l c principiu mtfizic d conducr, dr 
ruu şi că l r przt îcă înat d încpu umii.
nt Cu Hi, modu fndmnt  univruui t
Ta  (Fundmntu Supm): Ficr ucu r un
fundmnt cr t i fundmnt. Ce c unşt şi -
pind L dn cr, dn pămînt şi din toat ucri t
 

 72 tN CAUTRE UNTAŢ

elecţi ăcută
Fundmntu de u si
Suprm." Dupădincum
şnumite
pun Cu Pt Cărţi
Hi, ob-
Anleele l Conf, Crte li Mu, Mre
ţinm iuminr numi ducînd  uprfţă Fundmn nvă
tură şi Dorn
Suprm en
cr xită ţe not,
înăunt inunţt
prinintez
orirneoconf-
cunoş-
ciist
tri Aceste
şi rin cărţi
tnţi u fost enerte împrună cu Ci Cinci
minţii
Clici trdiţionli  concinimului Crte Odelor,
Carte Itorei, Crte imbărilor, Carte Riturilor şi
Anlele riveri ş le omne Vrm d şpt sut d
ni, Ce Pt Cărţi împrună  Ci Cinci Cici u
modet piritl intectulior cinzi Dun J i crde că
oricîte vnte put ă przint ct fpt, c i ilit,
din păct, pe vi ă fi ipiţi d oginitt şi confor-
mişti, trnformîndui dee întrun mpu cou l unor
idi trotipizt "81

CHINA MONGOLILOR N INRLDI

Timp d prope un co, Cin  fot conduă
(761368 d dinsti n  mongoior, duşmnii tr-
diţionli i cinzior n ctă priodă nu  xitt nici o
mişcr imporntă îndrttă cătr o dezvotar  intzi
neoconfcinit Dnti n  ut modu dintiior
ui şi Tng. n putrnic contrt cu dinatiiile cinz car,
pin trdiţi, dpindu d fncţionarii dţi, uni cuno-
cători  cicior confcinimuui, cucritorii nomzi u
mpu o conducr militră c coxt  intiţii d tip
cnz, admntrat prn intrmdar C mai puternic r
crtri Cnt cre contro ş minitr tradiţio-
n în pr, pnt că mongoi nu vu încrdr în
funcţionari civii cinzi şi, în prt, pnt că mongoii
ru foar comopoiţi şi numu fncţionri urior de
 

C ONCEŢ DN RĂĂRT DN U Ş D N LM  73

difrit
a nţionităţi.
Cenal o Atf,
aca n oiei e egăă negen ş
ocvace, oame e aa cle şi ps e scupue  tran
alătur
zace de Marco Poo, conser parcuar al marelu Han,
nce82
gm călugă bea, meşeşugar nesoen pcepu e
A văzu
e ugur i d turcoranen,
ransoxaen că forţl ongoe
aab şu ninţ
negusor dn
pe uunii şi uropnii edivli Dşi,  încpu,
dpţi i formeor ongoe de şni, o par din i u
dvni budişi ibni  e c li u dvni uu-
mni C onarhi, conducăorii din dini n oru
o reigii din reg or, incuiv norinimul şi
caoiciu ron S cunoş puţin dpr căugăru
norin Rbbn Mrco din Suyn, cr  fo, în 28,
ridic  rngu d prir norin şi dnumi Mar
bl l III  din SeuciBgdd Un  căugăr no-
n, Rbbn Sua năcu îngă Biing,  fo nui în
nu 287 bdor  Prii şi  fo rimi în Europ
pn a închia o inţă în cciţi şi ongoi îpov
mucior din Egip E   d vorbă  Pari, cu Filip
c Fo După cu pun Groue:
La Rom e a os prmi e papa coae al Nea, care ia da
personal mpărăşan n uica aşor n anul 1 şi
care a dscua cu el organzarea une no cade n desn
ciuda, desinu acesui supus mongo, născu ngă Beijng,
care a deve abaor al ersei pe ngă apă ş pe lngă
egee Franei.8
n iu riodi Yn, iionri frncicni u pri-
i îngăduinţ d  vni în Chin , ir un r pp  fo
prii d căr îpăr C şi onrii din dini Sui şi
din dinai Tng, priii conducăori ongoi u cord o
mr nţi rburior inrne şi inrnţion Sub con-
ducr ongoă, Cin  dvni un din cl i înint
 

 74 tN CAUTRE NTAŢ

cr condcător
nţiuni din ue der
din puncdvdr
Sub gd mperă
riic, u co-
cur, fot
proot
nomic şi pr, pr
noogic Prfu d şpuşcă,
rtcr
budt
şi Dntr
cărţil e-
tmee floofce păte în Cn, conducător n
dic dinegmul
prefer Cin eru Drxpor în Europ.
dnt Yn, cîndvRegiu
dmrtă
priini
rofnd de budimu, în pci
Mrco Poo, budiu
 nocut, dupăibn,
c de dorc
Tre
Imprat, o decădre contntă Act dcn  rgmuu 
du l prţ, cătr fîrş utme prod  dnt
Yn,  un putec entmnt ntmongo, prcum ş 
un r de rolt.

SINTEZA NEOCONFUCIANISTĂ: FAA A II-

o dtă cu nturr dnt Mng (368644, în
Cn  revnt un putrnc v d nonm cutur
Act fpt conttua, în parte, o racţ a conducr trănă
mongoă. ntmto dnt vo  încput ă dvnă
preot budt, fnd dpt  uu Turban Roş cr 
concr rturăr dnte utoton Sung. S pun că
e şr f  ct num, Mng (trăucr), ub nunţ
mntor mnt dn gpu Turbnor Roş Unu
dntr c m fmoş conducător Mng  fot ungo
(domnşt într n 403424), car  uzut tronu n-
otuu ău ungo  dort ă mt p Kub, mr n
mongo, rfăcînd în n nvr dmu ctua, cucrnd
ongo ş făcînd dn Bng prnca cptă  mpru-
u Mng (veca ctă fu orşu Nankn). Concpţ
mpră gandoă  u Yungo ncuda prnr
xpdţ mrtm cnz dntr an 405433, conduă
d Ceng Ho (mor în u nuu 433) un eunuc muu-
man dn Yunnn cr  comndt şat căător uccev
pr A d SudEt, canu Indan, Gofu rc ş
 

CONCEŢ DN RĂĂRT DN U Ş DN LM 15

Clici
dfrt it
lui porur
Confciu dnînt txteddeEt.
Afrca o eglă
Dşvlor,
ungofăcînd
r
din
budt,ele bz
  exinării
făcu, în 46,dpenlui
dn învăţătur dinitriv
u Cu H de
(dn
t Din păcte,
proad Sung) după ort
doctrn d li ango,
tt îpărţii
dnat Mng Ecr
u urcă u fot
ediocri, fpucre  H
dtorş prţil
putrii crcînd  unucilor n o curul ulimuluiCnc
dcrt C Cărţ  Cu ş C ecol
din priod Ming, prope şpzci d ii de unuci ru
foloiţi  difri funcţii
C o ironi, idine conoar din poad Ming
 făcu c gîndir lui Cu i ă fi conidră după
ort lui Yungo, c un poziivim oficil fră cuur car
 dic inz noconfciniă rligiulurăoci
ordin poliică, lăînd puţin pţiu pn iginţi u
diaţi Cu Hi şi lţi gîndiori din priod Sung au
ruşi ă unific difril dinuni l ţii şi ociăi
i au încrc ă laez întrun crc tortic rtrîn o
urişă cnti d fctori, făcînd tfl c diţi ş in
iţia piriulă ă nu ai ibă profnzie Din fricir, Wng
Yngng (472529, old, udcăor, funconr guvr
nmntal şi di,  itetiz şnut Şcoaă a S
riului  noconfucaniului Rpingînd părr lui Cu
Hi dpr l (rţiun), conidră  fi ă şi indepn
dntă d conşiinţ ună, Wng  pu nul gliăţii
înr l şi pirit, inrînd piriul individul ca fiind o
mniftar  Sirilui Univrl El r convin că, pnt
 aung la nţ rliăţii, rbui ă rcurg ai curînd l
noştr initvă dcî l limbul dicuriv Şcol Spiri
ului, ş cu  fot concpuă d l, duc o ncră rc
ificr Şcoi Rţiunii  lui Cu H prună, l au
contiui eli ncră pn  dou fază a ntz
noconfucinit
Dini Ming  diverific relţiil cu Jpon, căzînd
d cord, în nul 405, cu oguntul Aikag din acă
 

16 I CAUTRE UTAŢ

căor l  dăugt coren ş cnez n plu, oyoom

ţră upr conducător
Hdeyo, unui principiu
puecd comrţ
dn bz (mor
Jpo  crdit
 (în
nul
ponză kang
198   bek
dee Declinul de
îndrăneţă ogunlui, prcu
 nd Cn în
rm
curul
ţîdcolului
tele l XVI l,
do  du în
nd l Coree
crşr(pirrii
92 ş în
în
zona d coată  Cini, pirari orgnizată d aponzi,
9 pen  oţne de  e dreul de trecere nă moar-
e  Hdeo  u cpă cee nri.
E un fp cud l o că co d Gm, nnocu
în Cn perode Mng,  dcop dmu mritm căr
Ind în 498 ş că pogz u înfnţ o şzre în
Mco, în 57 O dă cu nr or, crşnmu, ne-
no cnezor de  fîrşu dn an,  reven în
Cn  n  82, Mo cc (1 552 6 0, un ezu n,
 o  Mco n cle  d conr şnţfc,  
ucur de oă încrdr  r dn  Mng Du
 vocţ, rgoă ş şnţfcă,  connuaă d zu
germn Adm Sl (mor în nu 666, l că ec
u fo cău, după cădr dne Mng, d căr dn-
 Mancu Uaşu ucc  zuţlor î c monr, cî
ş c edţ,  înc o dă cu mcare or în conro-
er ruror", cînd u încrc ă fcă o dpre crşnă 
ruror rămoşor, încrcr condmnă, în  70, d p
Cmn  XI 
Vom dcu în urmăol co c  înîmp în
Cn după cădr în 644,  dn Mng

SINTEA JAPONEĂ
Czu Jpon demonră 1) cî d mu dor 
cvzţ cnz ş 2 nunţ urncă  modeor d
jupunre  cvzor dn A Vornd dpr ar dn
cou  III dn Jon, ngdon Wrnr cr
 

COCEŢ DN RĂSĂRT D US Ş D SM 77

broar c modele aemnoare r nu dene "85 Trbie
Dn
ă fim foTngenţi
dn Cn r d
î fţă c omănăre,
drpre rălucore
cî şi fţă d
d
rocar  fndu
dobiril căr ru
dinre modlul cinez ă rvm
şi cel cum Jpon ş
jponez
cp , ar,
Părre uprvgază
m  că  Jponicou  IIIe,
xtă ri formîn princi-
vrm
c jponz
pl  răduu
d intză săşi uure propr lorpoliică.
religieclrăocieordine draperie de
1 Prim  Risury (Sl Impril Cnonic, o
inză  ecollor l II l şi l III la, bă p ri
rincipii  dpndnţ rciprocă dinr cl rgli (d,
o imiliudin înr rdţi oonă Sino, nz ci-
nză din priod Hn ce cprnd cofucinml, doi-
ml, itml yinyng ec şi Cla li Bdd (Btd
b n mlgm d initţi clziic inoi şi bdi
(nBuu sg; şi c) ide că bnţ primordilă 
diviniălor jponz din rdiţ Sino  formă din
Bdd şi Bodiv în Indi (onsuaku) Sinz
Risury n  fo niciodă reliză p dplin din pricin
cimbrilor poliic provoc d dictr fmilii Fji-
wr, d guvrnr nor monri zolţi d rbril oci-
ăţii (nse) şi d o gu de ao  nor familii d
militari (bakuu  soguna)
2 Sinz Togw, dictă d ogunl Togw
(603867, a limin priml ncipi Ritry d dpn-
dnţă rcirocă dinr cl rgli şi cl li Bdd, dar 
mnţin cl d l doile prncipi, dică cl mlgm d
iniţii clziaic inoit şi bdit, prm şi cl d l
ril pincip, d  pn pe claşi pln d gli divi-
niăţil inoi şi cl bdi n locul princiil d d-
pndnţă rciprocă înr cla glui şi cal l Bdd,
rgiml Tokgawa şi înşit, cu n anm nmăr d rin-
rări, pncipil fndmn al inzi noconcini
3 Snez Miji ( 867 945  bandon l doil pncipi
Rury  amlgaml d initţi clzic ioi şi
 

CAPTO V
Întînii nte popoae,
bdi , dr  mnn cl d l ril pncipiu punr
pe celaş pln dciviizaţ şi eigii
gli  diităţor inoi şi bdi.
Vom dic în cpioll rmăo inz Toguw şi
inz Miji

Itori r cărări tît d înccit, înt nu putm vorbi cu

multă prcizi dpr dte, enimnt, popoar ş ocu
Dr r put ă nu grşim crezînd că dcoprir nouui
continn, în 492, d cătr Coumb şi decoperir dmu-
ui mitim pr Indi înconjund Afric de Sud, fătă 
198 d cătr Vco da Gama u marct încpu uni noi
fz din itori omniri. Nou fz înmn c puţin pt
ucri  topofa cură  Occidntuui r în cim-
br; 2) Aia, din India pînă în Japoni, und  dzotră
prin juxtpunr difrt civiizaţii autonom, făc xp-
inţ une roziuni tur intrn; 3) din pricin poi-
biităţii d fooir  unor cn de contct ttiv într
Europ şi Ai, zona imuui, cr conttui un obtaco
într ccidnt ş Orint, încpa ăşi piardă impornţ
curală şi comrciă c intrmdiar intnaona şi 4 u-
ropnii încpură o ri d ctivităţi fbre c migrţi,
com, xpniuna cooniă ş vanghmu crştin în
difrit părţi  umii noccidnta Să xminăm mi întîi
chimbări drmtic cr u petrcut în Occidnt.

DETEORAREA SINTEEI MEDEVALE

ŞI CONECELE EI
 

tNTtNR tNTRE OORE CVZŢ Ş REG  79

ŞI CONECELE
czitică, dşi nu  eitt un modEItb de utoritte
czitică S pre că extă mut dvăr în rmrc u
AmWion
Bryn dicutt
că p r în utimu cpito prncip tră-
ăi  intz mdiv rigicuturăocittordin
poitică,
isericadominată de nu
a conolat probme rigio
numai crearea şi d
morală a autotate
societăi (ş
acet poate, n cea ma mă mură), da ş pocesul foal
de relai reciproce politice, judice, comercale ş sociale 
proiectul instituona al socetăi Societatea a fost nduită
ca să cinstească pe umezeu, să apere Biserica, să facă din
viaa de după mote a celui drept ş a celui nedrept o realitate,
dar toate acestea nu au făcut, desigur, ca n imle oamelor
să existe o dăruire egală ş constantă faă de umnezeu A
caracterza ace peoadă drept "epoca credei este, poate
o greşeală de termen: ar trebui să vorbm numai despre o
peoadă de odine socală prescrsă de relge
Actă ntză mdvă precră d rig  încput ă
dcdă în fţ umnimuu  uţinut iniţi d Rnştr
itină din cou  XI, cre  răpîndşt îă
curînd şi în t părţ  Europi Un fnomn mutdimn-
ion cum t Rnştr (rfrindu  rnaştra gîn-
diri,  înţpciun,  trtur ş  ri din Anticitt nu
 ptrc din nin Arnod Toynbe  uţinut că nfuzi
d îng propăt făcută ntrior d cătr invdtori goţ şi
ombrz în vn tinor r put ă bă o orcr
gără cu Rnştr C ăi ruăm cuvnt Duă
co d incubţ, ixi d viţă  produ,  tmpu o-
trivit, rnaştr itnă u Rnştr 2 Dr u încn ă
au în mă ma muţ fctor vidnţ  dcnu fudai-
muui, popuartt tot mi mr  mbior utoton, îm
prună cu creştr conştinţ nţion, dzvotre
orşor, comr, indutr, pariţi burgzi tc  cr
au rgătit şi, în c din urmă, u contrbuit  apriţ
 

180 I CAUTRE UTAŢ

SCOLASTI, VERSITATEA ŞI
nouui mode cur  Rnştr Afrmînd cta, u
NAŞTEA
ă ubinz că Rnştr t, în cş tmp, punc
cuminnt ş puncmusulmanio
Prin intemediul d ptură dinntz
Spania, mdiv
Sicilia şi
urone
Poenţa taduceile atine (din aabă ale o lucăilo
de logică şi ale celei mai mai păţi din ucăile de fizică
metafizică şi etică ale lui Aistotel c au deenit disponibile în
Euopa, pînă în anul 100 deşi Aistotel, astfe pezentat,
ea putenic oientalizat", �efomat de gînditoii musul-
mani şi eei Maii gnditoi ceştini ai timpului ca de
eempu Albeus Magnus (cca 100180 şi eleul său
Toma din Aquino (15174 au fost putenic influenţaţi
de ineetăie date de musulmani şi eei opeei ui
Aistote Cu toate acestea scoasica euopeană din secou
al XIIIlea, cae întun sens a egătit eenu ineleca al
Renaşteii a încecat să ajungă la un acod cu Aistotel chia
în momen înd acesta ea espins de gînditoii isamici şi
evei n geneal scolastica ese piviă ca pesonificaea
siiui ain (pu De fap înainte de anu 100 aît
gîniea iacă cî şi etoica gcească in tadiţia alean-
dină (pe cae Augustin şi aţi gînditoi ceşini din epoca
timuie au consideato ca tăsătua necesaă a cedinţei
ceştine aeau o mae influenţă în Euopa Toma din Aqui-
no scolasticul par exceence a fost făă îndoială un stălucit
gîndito da asemenea ato teoogi scoastici nu cunoştea
geaca şi ebaica şi ignoa isoia în aceeaşi măsuă   4
Scolasica a au un o influent în dezvoltaea unie-
siăii consideată ca una in cele ei mai instituţii medie
vae  Sacdotium Imperium şi Studium  ale Euopei
ecouui al XIIIlea Roge Bacon (cca 11419 edi
fanciscan din Anglia peocupat de medicină astonomie
afl de puşcă calenda şi matematici şi aţii asemenea lui
efomulau pogamul univesiăţii ţinînd seama de pin-
 

NTNR NTRE OORE, CVZŢ Ş REG 181

efomulau pogamul
cercetare tiinţifică univesiăţii ţinînd
i a umanismului Aceastăseama de pin-
tendinţă a fost
cipiie
deosebitştiinţei ui Aistotel
de evdentă şi deune
 Itala, măsuile ce tebuiau
scolastica uate
nu a fost at
Deşi teologiacacaîn disciplină
de putecă Franţa  eoeică
alte ţă afima că Italia
europene este egina
a avut
aceei sent scolastica înceînd să apaneze
i o bogată motenire în poezie, literatură, arhitectuă, conlictul
dinte
sculprăaţiune şi cedinţă
i picră Fapt aexemplficat
ceda eptatdeînpersonalită
faţa siluiemi-de
nente ca Dante (mo în anul 131 Petrarca (mo în anul
1374 i Gotto (mo în anul 1337 Aceta au trăit  lumea
medieală religioasă, dar ei au schimbat centl de gratate,
luîndul dn cer i aezîndul pe pămînt, afirmînd suprema
impoanţă a indiidului, nu pe depln apreciat, pînă la
această epo<ă, de tradiţia greacă i omană Dei a aderat la
doctrna cretinătăţi medevale, Dante a prezentato dn
perspectva unu peleina întrepns de sufletul omenesc ce
căuta o semnfcaţie i un sens de împlinre pe pămînt, tot
atît de mult ca  în cer n ma oaea lor, artti de tradţie
renascenistă iau pezentat pe oameni aa m tăiau ei în
medul lo Ei nu credeau că ara trebuie să aibă un mesa
moal înăţător Astfel, aceti art  oamen de ltere ita-
len au pefat saea e spirt a perioaei modee

EOA BISECLE NAŢALE

CONTRAEMA
Reforma Umanismul Renatei taene a amentat
îtea elemente antieceziastice Cînd a tecut Alp spre o
Europă de nod mai conseatoare, el a devent cauza ce us-
tifica reforma biserci, un motv poant pent aparţa
bsericlor naţonale u fost multe refome protestante, dar
cea nţată de Main Luther (1431546 mertă o atenţie
specială.
Refoma, ca orice eveniment cu semnfcaţie storcă, sa
 

182  CAUTRE UTAŢ

sese umit
prefiat de mercenaii
în semne francezi
i simptome la Anagni
timpuri Uni a marcat
cercetăori
srşitul
sînt apalităii
conni că anul monarhice
1303  cîndmedieale Incidenl
papa Bonifacu de la
al IIIlea,
cel care aa proclamat
Anagni arătat disoluia inteă
prn bula a strcii
sa Unam Sanamautoitare
că papali-a
creştinătăii
tatea deţne medievale
aî puteeaDupă cum spune
sptuală, cît  Francs Oaey:
cea temporală,
 maea eoaă a aală e la Roma la Avgnon..
aaa eooge nomnalse, abanonarea etl exeo
al ege eeaă de mssml n Gemna, Ţărle e Jos
 Angla, aal Ma Ssme aara în onl a une
măr e opoe la eenţle Rome, ea ma aală sb
mnare a înregul orn erar al bser venn n parea
l Wyffe ş Hus  toate aestea ş multe alele au fos
onseae a o see e evol legae îne ele, dîn ne
xoabl la aal fnal a e Reforma Poestană5
dversarii romanocatolci a călugărulu franciscan
englez Willam Occam (mo în anul 1349 eau convnşi că
nominalsmul susnut de acesa nu puea fi acceptat de pin-
cpala tradie teologică a ceşnătă medievale Ei au su-
gerat adesea că deoarece Luther a fost nfluenat de Occa
el se evoa împotriva unu caolcism care nu ea ealmente
catolc Sar putea să exse un anume adevăr în aceasă
părere dar se pare că prncipala problemă care îl fămînta pe
Luther ea e fapt echiul contencios dntre bserca
pămînteană ş dvnae ş nu disputa dintre nomnalsm ş
realsm Ma mult ca emb al ordinului Austnlor
Luther aea un mae respect pent ierarhia ecleziastică
Char dacă ea un om al bserci medievale dn punct de
vedere al mentaltăii eologce el credea însă cu muă
convngere în întreita autotate formată dn Sacerdotium
Imperium ş Studium Ceea ce Luthe a învăat la unvers-
tate (Studium) despe Bblie ş despre teologe  doctina
ustficăr numa prn crednă şi mpicaile e teologce aşa
 

NTLNR NTRE OORE CVLZŢ Ş RELG 183

genţelor
cum ban
au fost obnuţ
expuse dn aceastăPavel
de Apostolul înzare
şi de fnd necesar
Austin 
pent
avea constrea
diferite tpu bazlci
de adevărSfînl Petru
cae erau totdin
atîtRoma
de valable ca
Putem
şi acel consera alcabseici
magisterium o rone (Sacerdotium)
fapl că Reforma lu Luter
mprejurarea
sa îndepăat
care a declanşatatît de multsa de
Refoma în temeul ei dn
1517 a fost prcnaindul
vînzarea unor
consdeente politce vennd atît dn paea acelu Sac
dotium t  dn parea acelu mpeum. n anul 150, papa
Leon unul din ce ma etravaganţ pap a Renater (este
papă între ani 1513151, a declarat că Luter va f eco-
muncat dacă nu revine la bsercă pînă în ia următoare
Dar Luter susţnut de electol de Saona  de aţi a ars
bula papală împreună cu căţile de drept canonic poi în
151, împăratul Carol a Vlea (mo în anul 155, moten-
tor al dnastie din Spania  al dnaste Habsburg  nepot a
relor catolic (Isabela de Castila  Ferdinand de ragon)
la conocat pe Luter la Dieta dn Worms condamnîndul
pn edct imperial Cum Carol avea pat dumani prnc-
pai  anume turci poesanţi fancez (regele Francisc 1)
i papatatea (în aceasă ordine) îi era mposbil să lupe cu
toţ sultan.  fost obigat să facă un comproms cu ăul
ce ma mc aa m ceeau împejuărle vea nevoe e
un spate puternc fomat dn prinţi i elector gemani
pent al ajuta să se opună influenţe franceze i din aces
motv nu a dat curs Edictulu din Woms împotrva lui
Luter  a proesanţilo. n această vreme dan al VIlea
(papă înte ani 15153 a fost antrenat în actvtăţle
politce ale ui Caol al V lea. Cu papa drian de aea lui
Carol a reut să scoaă tpele franceze din Itala.
Cleent a VIIIlea numit cardinal de văl său Ln al
Xlea din familia edici ia urmat lui dan la scaunul
papal. Ca i Leon Clement a sărăcit  el tezaurul papal
angajîndui pe Rafael i pe Micelangelo Cu puţin timp în
urmă îl susţinuse pe Carol al Vlea îndrepîndui apo
 

1 I CAU E UTAŢ

nu pac al lui Col al Vlea care prtre altele, era  rege
smpata
al spre
Spanei, regele Franţe
Clement a rezat Francsc
cererea 1luiCarol a ntat
Henc Sa atunc
smţit
în Roma  la luat prizonier pe papă n această
uurat că nu a treuit să decdă tro problemă extramar- veme
regele ngliei Henric
tală a împralui, al VIIIlea
deoarece Carol nua făcse
cet niciodată
papei anularea
dn ea
căsătore sale cu Caterna de ragon Cum papa
o prolemă ofcială mpral a convocat a Doua Dietă de se afla la
la Speyer, repetnd Edicl din Worms împotva lutera
nor Apo papa a consmţit să încooneze ofical pe Carol
al Vlea ca îprat Aceasta a fost ultma dată cînd un papă
a încoronat un împrat al Sfînui mpeu roman
n 1530 Luter a fost condamnat de către Dieta din
Augsurg dar Carol a făct concesi pnţlo protestanţi
dat find că avea nevoe de ajutor pent a face faţă rcilor
care ameninţau Viena  de unde  armistţiul de la Nrn-
erg din 153 dntre împărat i prinţ germani mpăral
a început expedţa împotriva trcilor în anul 1535 ar în
anul umăto a declarat răzoi Franţei care se aliase cu
trcii După o scă pace c francez împăratul a avut un
nou ăzo c e între ani 1541544
Bisericile naţionale. A exisat o strînsă relaţie înte Re-
formă i apaţia isercilo naţionale în Europa. n
cretinătatea din răsărit potrvit principiului ezaropapal
sacerdotium era considerat a  cm ar fi fost un sector dn
imperum dat fin ă jus publicum includea i us saum7;
dar în cretnătatea occidentală unde papii i reg sau
luptat întotdeauna pent putere erodarea fomei romane
de sacerdotium a almentat inevtail creterea isericilor
tertoiale. ineza eopeană medievală a biserii i sali
se aza pe pretenţia că atît în domeniul spiral cît i în cel
tempoal se asiră ţesului social o coeziune prin oiceuri
i datini pn respect i crednţă prn înţelegere i loialtate
prin multe din oiceiule conform cărora se deţne o
 

IILR IRE OORE CVLZŢ Ş RELG 185

sociale, amplu
propetate rezultat al
în comunlrale, răspdirii
i pn ajutor limilo
reciproc locale şi
  "8 Decădeea al
spoi contactelor comerciale, precum
sec papale coincide cu declinul Imperiulu omanoger- şi al creş-
te
man conşiinţei
Nici papa naţionale
nci n realitate,
împăral n au putcreştinătatea
zădărnici occiden-
slăire aşi
tală nu a fost niciodată pe deplin consolidată Pnţii
untăi oganice
monarhii din Europaa fedalsmului
occidentală şi idincreterea
Anglia saudiferenţelor
ucurat
întotdeauna de un anumit grad de independenţă Cu toate
acestea, în Europa, statelenaţiuni modee nu sau dez-
oltat decît după căderea isericii papale, după ce sa accen-
at şi mai mult diviziunea muncii şi după revoluţia din
gîndire, din comunicae, comerţ şi industrie. Nu este deci
surinzător că iserica a pivit cu suspiciune creşterea
naţionalismului n secolul al XVlea, Machiavelli a fost con-
siderat detractor deoarece a ales ţara şi nu ocrotirea sufle
lui", iar patrioismul era condamnat ca plagă şi cea mai
siră moare a dagostei ceştine de către un general iezuit
din secolul al XIIea   Totuşi, şi papa şi îpăatul eau
tot atît de nepuincioşi în faţa valului crescîn de naţiona-
lism pe cît fseseră şi în faţa Reformei
Este ine să mai menţionăm încă două aspece ale Refor-
mei. nîi, eormaoii eau adînc preocupaţi de modificaea
şi restauarea caractelui esenţial al acelei ekkles consi-
deată o comunitate de credinţă legată de o convenţie De
eemplu, părerea lui Luther despre iserică a fost caraceri
zaă de Toesch ca fiind eoia catolică a Biseicii, purifi
cată însă şi reînnoită Este o transformare a ieii de Biseică
universală şi atoprinzăoare . întro concepţie mai veche
şi mai primitivă de religie pur Cristocenrică ealtîn ideea
de mîntuire şi e cedinţă   n consecinţă, Luhe a înţeles
prin iseică un popo, popol lui Dumnezeu, comu-
nitatea cedincioşlor şi communio sanctom. auc aată
că lui Luther nui plăcea temenul de iseică El continuă
spunînd că Luthe prefera să traducă cuvîntul grecesc
 

1  CAUTE UTAŢ

priire
ekklesia aşiecleziasticea"
cuvîntul latin întregi..ordni
ecces cu sociale, reforma-
temenii germani
toii au fost însă prond contienţi de fapl
Gemeinde (comunitate, Gemeine (congregaţie, Sammlung că biserica
treuie
sau să se mifeste
Versammlung în întreaga
(adunare, Haueordine socială,oameni
(mulţime, care, după
ei, era
n al i ea ordonată
doilea rînd, de Dumnezeu
respingînd concepţiaAstfel Luther
iseicii declară:
papale cu
Famila eom) este ordinea narală ordinatio) stal
sau mastratul oit) este ordinea care proejează, iar
biserica eces) este ordinea spală, i comunitatea
poate fi realizată în această lume pn supunerea credincio-
lor faţă de acestea  O astfel de concepţie despre relaţia
biseicii  ordinea socală a înîntat profund statelenaţun,
care deeneau dn ce în ce mai impotante  înlocuau în
Europa feudalismul acum pemat
n legără  aceasta, Wach a obseat că, după Refor-
mă, statele europene aveau de ales între trei posibiltăţ:
1 să rămînă loiale credinţei adţonale  comuntăţii el-
goase existente  să îmbrăţeze  să nsue una din
credinţele reformate ca rege ofcală a statului sau 3 să
respngă dentifcarea  oicare dn culele alate în
competiţe Spana, Franţa (pînă la Revoluţa Fanceză 
statele taliene au aleso pe pia Saxonia, Psa  Suea
pe cea de a doua numai Statele Unite au adoptao, în cele
din urmă, pe cea de a treia Amnim în treacăt că, în fecare
ţară euopeană, inclusv în cele care ămîneau în sfera de
influenţă romanocatolică, conducătol determina crezul
supuilor Cu toate acestea, atît în ţărle caolce, t  în cele
protestante, foa medevală de serdotium avea să fie rad-
cal reintereaă Practic, biserica universală a eveni o
bseică naonală, adcă o rege de stat. n ansamblu, Eu-
ropa a acceptat cnci tpuri de state cretne, înţelegînd prin
aceasta pe oodoc dn răsărit, pe romanocaolc, pe
reformaţ, pe anglcani i pe luteran
Bsercile naţionale nu au umat prncpi entice sau
 

INTILNR IRE OORE CVLZŢ Ş RELG 17

conducer
similare în Un
ceea consdeă
ce prete această deedintre
rapoul a lu Lue
bsecă cai fnd
sta
un
ntrerezduu al
cele cinci doctne cu două
tipuri principale săb
există a bsec
diferenţe papae
conside-
medevale,
abile De dar Luter
exemplu, a obectat
bisericle bsec
naţionale de papale
tadţie faptul
luteană de
aş
au f asumatideea
motenit putelucare reeneau
Luthe în mod normal guveă
 prive la două egate sa
seculare n această optcă, statul era ş el slujtol lu
Dumnezeu, pedepsnd răul ş apărînd bnele Carlson pre-
supune că Luter nu era preocupat de relaţa omulu cu
aceste două conducer, c de relaţa lu Dumnezeu cu le  
Dn cauza afrmae lu Luter despre mlostena dnă ş
asgurarea mîntur, concepţa sa despre bsercă era foae
spralzată ş dealstă, consdend că esenţa bserc să în
Cuvînt, mpăăşane ş slujba peotulu, restrîngîndo la o
sferă de nfluenţă pur sprală   n acest sens, Luter a
dentfcat ordnea pămîntească cu ordnea ceaţe Aceasa
poate să explce faptul că cele ma multe n bsercle na-
ţonale de tradţe luterană au nteretat relaţa sînă
ne odnea poltcă ş socetatea umană în ansamblul e
ca o aprobare dvnă daă aulu naţona .   
Trebue să avem în veere, la o analză succnă a aţ
calvnse, dferenţa dnte calvnsmul prv dn eneva
ş evoluţa sa ulteroară Cu tae acetea, este coec ă
spunem că, dea lungul dfertelor ale faze ş etape, calvn
mul sa preocupat de restauaea une comunăţ sfnte, a
une Crstocraţ, în cae Dumnezeu să fe cnt în oae
actvtăţle e, aît în cele sfne cît ş în cele eculae
Teoretc, Calvn a făcu o dstncţe între bscă ş a,
fecae acţoînd nepenent ş suvean în doenul su n
aceasă optcă, bserca era ş nstmentul de mîne 
locul de sanctcae Da, eoarece e peupunea că ş
bserca ş staul erau guvenate pn vonţa lu Dumnezeu 
trebuau să lucreze în stnă colaboae, în paccă Calvn
şa magnat comuntatea creşnă ca o unitate în care bse-
 

1 N CUTE UNTŢ

mesaul
rca bisercii
ş statul şia
fomau us amrenta
un tot"19 asura
Cuumane, ror oamenior
această nclusiv
dee în mnte,
şi asura
Caln a tuor
încercat asectelor
să nste ovieţii
teocaţe la eneva asura
Umîn-
ceui olitic"  Tradiţia Refoei a făcut o distince atentă
du concepţa,
între tada şiReforme
ordinea creaei" ordneanu de sa mulţum
aărare", ncoaă
identificîndo
cu smpla 
e ultima tolerae
statul aPotriit
bseccudeaceastă
către distince,
stat: Dmpovă,
stal era
rvit ca fiind un stat a legi Demnitatea morală şi justifi-
carea religioasă a stalui deind de faptul că uterea coerci-
tiă a statului seeşte legea "
Saţiul limitat nu ne îngăduie să discutăm multe alte
trăsătur imoante ale cavnismului ca, de exemlu, ten-
dinţa a reublicană în olitică, înclinarea sa către caitaism
în economie sau raourile sale fascinante cu istoria o-
litică, socială şi ecleziasică a diferitelor ţări care au căzut sub
dominaţia lui Oinia calvinistă, otrivit căreia biserica este
naţională şi liberă, o comunitate cucernică şi o instituţie
obiectivă, o organizaţie voluntară acţionînd libe şi autori-
tar, esuunea unitatea acelui cous Christnum care
era în curs de raidă dezagregare o dată cu aariţia statelor
naţiuni autonome Acest luc oate exlic fricţiunile e
care calvinismul lea aut cu difeite state, nu numai în
Geneva, dar şi în Anglia şi în Ţările de Jos
n comaraţie cu celelalte biserici ale Reformei, biseica
anglicană a beneficiat, din icina izolăii ei geografice, de
coniţii mai fireşti en o biserică naţională Neil dă
dovadă de denţă cînd consideră fraza din Magna Caa
 Eces Anglcana sit libera  cu rea multă seriozitate
Această frază înseamnă ur şi simlu că o ae din biserică
s găsea în gia Tşi, e e, folosrea ei asemen
faze este semnificativă [deoaece] evoluţia sentimenlui na-
ţiona, o daă declanşaă, a fo conuă" Factoi oliti s-
daloşi imlicaţi în Refoa engleză sînt bine nos Totuşi,
Steeter afirmă că fiind o revoluţie mai mul în metodă
 

TLR RE OORE CVLZŢ Ş RELG 189

aoritatea
ecît supuşilor
în rezultae, săi au ost
imoanţa de acord 
ei [teoretică] el Henric
a fost aea
neglijată
avantaul de arofndei
n ofida fi un bunadmiaţii
cunoscător al probleelor
a unor oameni dinteoloce
Anglia
Dar avea
entru şi dezavantaul
Refoa de aautocratul
continentală, aea proasta reputaţie
Henric a IIIdeleaaşi
a
ură propiile interese Acest lucr la transforat
aărat la înceut aalitatea îmotriva luteanimului, iar
dintun înflăcărat apărător al papalităţii în duşanul ei de
oare 25 Luc lesne de înţeles, problea bisericii naţio-
nale a devenit, sub donia lui Henic, ltgul Actul de
upreae a făcut din cer sluitol spirial al coroanei,
iar obedienţa religioasă a devenit o chestiune de datorie
patriotică n ultia pae a secolului al XVI lea, purianii
au pus problea teoiei supreaţiei regale Cu oate aces
tea, ei au confirat validitatea bisericii naţionale, obiecţiile
lor fiind pur şi siplu îndreptate îpotriva supreaţiei
egale şi a poliicii episcopale n pivinţa aceasta, Richard
Hooer, de acod cu păreea puitanilo ce ţineau do-
nia lui Cristos în biserică, nu este de acord cu ei în ceea ce
priveşe separarea netă a lucilor spiiale de cele tepo-
ale Hooer şi ulţi alţi efoatori englezi au fos foae
naivi cînd au presupus că toţi ebrii counităţii au ace
leaşi cedinţe Pent Hooer, baza unei doctine eigioae
privind suveranitatea statului nu putea fi constituiă de o
opinie pariculară subiectivă n schib, ea îşi avea sursa,
atît din punct de vedee religios, ît şi politic, în principiul
ierarhic, efectiv organic, cei uneşte pe indivizi în couni
tate şi pe ei cu natura în cadl universului "26 Hooe a
identificat biserica  counitatea, ca două aspecte diferie
ale aceleiaşi conduceri Hooer vorbeşte în nuele tutuo
biseicilor naţionale cînd scie atîa vree cît bieica ese
tpul istic al lui Cristos şi ireasa Lui invizibilă, ea nu
are nevoie de o politică eteă Dar cu biserica ese o
societate vizibilă şi tp al societăţii organizate, ea nu poate
ori legile societăţii 27
 

 N CUTRE UNT

ni »stt nu
Aceasta ceşt" pe pcipi
nseană că, după dicl
perioada»eomte"
Reforei, seca,de-
de
pildă, gpule
săvîrşise ptiste
în Europa îpărţireadînZwicu şi ste
biserici naţionale D,
epara-
 geel,
tiştii iseicile
protestanţi di Eop
au luptat pentua secceptt o
desprine diniserici
cadl
ole.
bisericilor Delimite
naţionae isoric
a dte
încercat, de iseric
aseenea,pînte
înfiinţarea şi
»iseric titoe" u sese itt, d isericile es
ete î Euop secolelo l XVle şi l XVle eu
peopte de poleele cestei lumi cceptîd st c
prte itegt dn odie ceţie, isericile ţiole di
Euop  divizte şi ele pe poleme eclezistice  u
cţiot c şi m împţie în nţiol ş eclezistc  i
ost o ste l  comunitţii ceşne de pe pt n
mod rios e nu ve nici un etuzsm pent nitte
ceştintţ pent lume din r Euope su pent uni-
te întregii omeniri Fpul pote păre o ironie d
reprezentnţi cetei creştnăţi deznte eu oiţi să în-
soţesc epnsune cooni  nţiunilor europene în
ume neoccentl dn secolele l XVI le ş l XX le
ontrrform Conrareorm a ncerc ă restaueze
nte corporv  serc pple. Contrr opic
comune cre  consider pe reormţi c ind în generl,
proesnţi, au es de lungul isorei mulţ reormtor
în sînul iserci înemee De pt, reorm colic  es-
 cu mu înne de pri reormei proesnte Sintez
medevl reiecursoceeordine politic, care 
începu  mpărl Consntn reinterprese percepere
dspre ine  comunţi creşne cee de  i dunare u
Dumnezeu eshoogc ş euhartc (dc, vnd eemente
rnumne ş soce) punînd senu egaţi ntre comu-
ne creşn ş serctt şi încercnd s rnjeze
eemenee eshoogice şi rnscendente dn perspecve
pnene ceă menae  devet mut m epcită
 

INTLN NTRE RE. CLZŢ Ş REL G 9

sac, c ca nd el însel sacl Rormatori monastc a

dtorit
localza Renştri, ca  mutt
sacl n mînăsr, ohncent de greute
Wycl din cer
ş an Hss n
p pmîn. rmînd cet mod de ordre, dieriţi
Ble, thr în coxstţa l Impem c Scerotim reorm-
ori, pe ngStim),
ş, mplct, îndrepaepapi
uzurilor iserci,
roraor u încercms-
în paptat, s
deermne ocu unor
tc în prnţa vae
msc arpămîntşt
ssnăor u c vse pent
conclarsml în
concl C ma mlţ, cprnzînd ş p rprzntanţ
atorzaţ a src occdnt ş  src răsărten, a
mrs atî d dpa încît a ost d acord c rztatl
Concll d a Fornţa, adcă extr ecesm n ss
- n xstă mînr  aara src D asmna
gîndtor crşn, la l ca mlţ alţ oamni rgoş,
prva înapo atît la scrptr, cî ş la tradţ pn a
găs o proă dnă pn conclz or
 ost o sran concdnţă că n dn conmporan
 an thr a ost papa Pal al Ia papă înr an
141549) csa ra o prsoană rmarcabă, dar n
mănnch d conradcţ  ost lml papă dn Rnaşr,
xtrm d învăţat restaratol nvrsăţ n Roma,
proctol boc Vacan, car a nărcat ş  p
changlo să pcz, d data acaa dcaa d po
dn Capa Sxnă S spn că a at pa cop ş a nmt
cardna do npoţ adoscnţ Pal  III la a os ş
prm papă dn proada Conrarorm (o mşcar p
a contracara prostantsm, rz ş păgînm) E la
încraa p împăra Caro  Va ă rprm p pros-
tanţ grman a încraat p rgl Franţ Francc 1,
să dstgă p hghnoţ ş la xcomnca p Hnrc a
VIIa Tot l a sprn Socaa  Is (zţ)
Cnd Pa a convns p cardnal ovann d on
să convoac Concl dn Trnto (1545), l pra ă adcă
p prosaţ înapo a urma or Rpngnd cra
concară hoărîă d conc aroar Concl dn
 

92 IN CUTRE UNTŢ

cesia priind
Trnto nr sciciă
prm cardnallor,  hstii,
pscopor celibl
ş şor ornlor
clei
rgoaşi ădoctrin
dstprgtorili
nma dsprr dstint
scrpră, să întărscă
tradţ ş dsc-
rm
plnă, îndlngtă
dar n ş isric
dspr problmronoctolică
lga d rormantr timp,
bsrc
credincios principiilor
Protsanţ a rzaontrrormi,
să pacp a împărl
conc Crol l
Dcz
Vl  dclrt roi împotri lii de l Smlkde  pro-
tstnţior grmni, oţinînd ictori, în 1546 Protstnţii
grmni s li tnci c Hnric l Il l Franţi (chir
dcă l s opn c înrşnr protstnţilor domnşt
într anii 17159) împotri împărli, impnîndi
pc d l Pss cst  ntzit dml spr pc ri-
osă d l gsrg (155), prin cr s rcnoş xis
tnţ glă  ltrnismli cstă admitr  dspărţirii
isricii occidn în doă  dt drpr gle protsan-
or şi romanoctolicilor Eolţi rliosă şi poliică 
mîhnit prond p rol  V L mi dprim şi apl
că il să, Filip l  l, s căsăoris, dpă mo ţii
sl, c ri 1  nglii, iic li Hnric  VI l şi poi
c ns csti rin d rgon, d dcndnţă
spaniolă n poid cstor mnvr prin căăorii p-
mnl nglz i rzt coron cstă cmlr d
prolme grl politic, rligios şi prsonl l dri-
nt p Crol l Vl să dic d l tron în nl 1556
sl să l ăct p gn d Loyol n lt rprzen-
nt l otrrormi, ă pnă: mpărl  t rmşilor
săi n xmpl rr cţionînd sl  dodi că s n
dărt prinţ crştin "9

DAGGARA TRĂ A CVLAŢLR

D RĂSĂRT
n din cl mi cidt nigm l isorii e odl în
 

INTLNR NTE OORE, CVLZŢ Ş RELG 93

răsărit
cr a continnli
priod d trnzi rasiatic
din (Rminiscnţ
Occidnt  a în
prodă acstor
cr
tndinţ
ropnii parall a
 jns, prsistat pînă
dpă dclinl la cl dl
sintzi doila răzoi
mdil l
mondil) Dorim
poc prmodă să anlizăm
sdi
modrnă cîteva
n cazri
 coincis ca mpl
 dzgrgr
l
tndinţlor
gnrlă gnral
inrnă  sia, ce
civilizţiilor arată
trdiţionlmdinintza
pra hin-
d
dsă şi ca noconcianistă a pirdt trn şi cm noa
siaţi crată s dinastia ogol (1 5261 761) şi s dinas-
tia ach (Ch'ing) (1 6191 1 a os prcpă d
hindşii tradiţionalişti ca iind o prioadă aihindsă
(ogolii iind msmani), iar d chinzii tradiţionalişi ca
iind anchinză (dinastia anch niind dcndnă din
dinastia Han) n raia, ogolii a încrca să intgrz
lemntl or msma în moştnira hindă, aşa cm
condcătorii din dinastia Ch'ing a încrca să comin
propriil or caractrisici cu răsătril pricipal al ra-
diţii chinze nsă ac încrcări a o considrat d
cătr radionlişti ca o pră  ru Vom anca o
să privir şi apra modi în car rgi Tokgawa
din Japonia (1601867) a încrcat să dzvo o noă
sintză, olosind principii din radiţia chinză nocon-
cianistă
D la sntza hndă la Inda mslmană. Tranziţia d
la ndia hindsă la ndia mlmană n sa ăc sc Din
scoll l XI la şi pînă în sco a XVa, o nă pa
din nda d nord ra da condsă d o ri d dinasii
mslman în vrm c în sd a conina ă is, pînă în
scoll al XVI la o învrşnaă rivaia înr hindşi şi
mslmani Faimos rga mman din d a o cond
d dinasia Bahmanizior (cca 1 471 52) car a consolida
o nă part din Dccan Ca mai mar pa a ndii a
intrat în impri ogolilor msmani (15261761), în-
mia d Bar (mo în anl 1 50), rc din ribu Chagaai
 

94 IN CUTRE NTŢ

resetau u steţe leea usulană, ia pri doi on

şiduătoi
dscndn
ogolial li
u Timr şi nghis
au ipus Han
islaul n S unde
ndia, spnaori
că în-
crcăril
tatea li antrioar
loitorilor u dusuli
erau a rstara domnil trămoşsc
din sia Cntrlă a răma ără rzlta cta  moil
ptCel car
ai vestit îpăat atnţia
şia îndrpat din dinastia ogolilor
spr India a ost
ogolii n
Akba (doneşte Între ii 161606) Tlenl său de on
duător era vestit n tipul elor cincizei de ani de do
nie, el a reşit să doin, prin ueriri şi aliţe, o p ae atît
de are din ndia u nici un o nu ondusese sinr pînă
atuni Nu ştia nii să srie, nii să iteasă, da a ştiut să se
nonare de oaeni tlentaţi şi de alitate, reînd u grjă
un ehilib între hin duşi, usulani, agani, ri, ranieni
şi ranieni (popor din binul Ous) A supriat ipzil
pus peerinilor hindui, ontribuind astel la renaşterea
relgiei hinduse A onins ounităţi ierite ă el era stăpî
nul lor, nund în diverse uni pe ebri lor Sa ăsă
torit u o prinţesă hin usă, Rput, şi a îngăduit săşi
continue pratie reigioase hinduse în paal lui A peis
onstirea de teple hnduse şi a ceebrat sărbătorile
-r Sa desprns treptat de is, racîn un isti
is persona ş o relgie elecă Convns ă unitatea oeni
ri nu poate  obţinută deît prin untatea reliilor şi  lt
oun, a onstrit Palal e Cult pent aorare şi dsuţii
La aceste dscuţ, prezdate de Akbar pacpa ,
sunţ shakh, sfţ, pund hnduş, pars, zorotren
janşt ş preoţ catoc dn coona portugheză Goa Sp
fapt că aceste dscuţ avea oc. ne dă măsura tendnţe
tortodoxe exstente a curte. Căre regoe ae  Abar
au fost urmate de . ennţarea "Crednţe Divn " (DnI)
crednţa ecectcă a  Akbar dn 152 ş de o sere de acn
conator faţă de hndş.30
 

INTINR INTRE OPORE CVZŢ Ş REG 9

n prţa
Akbar nităţii
a înercat omni,
să pună apătkar a oert u
unor pratii exmpl at
era sa
pozii, cît şivăduvelor
(ncinerarea ngativ de
Eravii),
oa dosit
zestrea d lxand,
ecesivă care trebua n
nmai
adusă eca prsonlitat
eei, slaviadar şi în rlaţiil
i ierderea c ceialţ,
oşteniri diniind însă
priina
tot at d asros
vertri  altă ca acsta în crara acli oecmene a
redinţă
namli omnsc Toşi, l n prtinda a i salaol şi
inăcătol namli omnsc, aşa cm a aiat lxan-
d  atîta clta. kar ra ml mai axat p rlii dît
lxad l considra că prolma nităţii omnitreia
să încapă şi să s închi c o cătar rligioasă Era lior
d in inormat dr prolm riioase. D xmpl,
l intrsa tot atî d ml prolml d lt, cît şi disţi
ilozoic Crda că cl car nşi pracică rliia poa i
stil în prolm d ilozoi ără să înţlagă însă snsl şi
raliaa rligii. C oat acta, rigia sa clcică,
Crdinţa Dină, na os dcî n sistm innat arirar
Principii d ază a crdinţi l  monotisml nivr-
salist c o nanţă d pantism  n aa n caractr sp
ciic în rmni d paţ şi timp. cst sism ra soit
dispariţii dpă moaa i kar doarc i lipsa n prin-
cipi socil sai car iar i pis să  rasorm întrna
din nmroasl gpă comnitar car rma logca şi
rglil mntar l moştnirii indin
Din pnc d vdr rligos, kar a înăpi ca c
dora să raizz, dar în ndia condă d dinasia
ogoior sa crat mlt lcri în poida aptli că
mlţi hindşi n a dvni msmani lţi crcăori
hindşi dpîng apl că ca mai mar pa a Indii sa aa
o rm aît d ndlngată s săpînir msmană
Totşi, msulmanii indini a încrca să adapz o nă
pa din oicirl şi aoril hinds, ca şi din itrara
sascră. şa m spn arshal Hodgo
 

 IN CUTRE UNTŢ

 uă şi ndus i or şi,  ul rri r

C meele
nexcepa o deveseră
relge mslmani de on
ş hnduş
exe 3
au benefcat de
aceeaş învăţătură ş artă M ales  Inda de nord, ml hnd�
n mte
ctea gpr
în lmba hndzat
persană (dpă cm spcal
 un  rnl
mslman cteaudn
n
sddalectul
ş d p coasă,
hd) atmosra
pctura n raanumtă
cltă ş ntr to atîtmăsură
d dsnsă
arhc
d a sost poghz în Ocanl ndan, spr sîrşl
scol al XVlea, avîn încă v în mmor ptl
împotrva msmanor dn Pnnsa rc,  a găst în
condcător rgal hnds Vayanagar dn sd Ind
nşt înăcăra advrsar  condcătoror mslma dn
nda d nord Iată c pn M Pankkar tît pnt
Porgaa, t ş pn rgatl Vayanagar slaml ra
dşmn, n actor d o consdrală mpoaţă pn
nstarara atortţ poghz în oa "3
  intz neoconcinită  dirhi chineză n
chu Lnga sor a Chn dmonstră n snz r
llrăsoctaordn polică, o mşcar connă d
a smpl la complx, d la dvrsat la na ş d a ds-
cordanţă la armon Snza _oconcanstă, moşnă d
dnasta ng (1681644) d a dnasa Sng (9601279),
a cprns actor nvrslşt cm ar  ordna cosmcă,
maă ş soclă, avîndş oş rădăcnl în paars-
ml naţonasml ra chnz cată sntz ra
rm cnrată p doă drcţ: amla ş comnaa naţo-
na, consdrat a  nm gat na d calală nrn
sns stal era prv ca nd procţa aml, nsprînd
popo at rpcu c ş oaaa O caracrcă a
radţ chnz a o aca că, p o parcrs condcr
mpral, dn scol a II a a. Chr. ş pînă n scol l
XXla, satl a o prv ca o îmnar a n ssm am-
a lărg ş a n cr rocrac cnraza ţă
 

INTILN INTRE POPORE VLZŢ Ş REL G 97

dinsstl
d mica noime mpăraş d
d admnsraţ Yungo (doeştei într
doă prncp anii
(crmo
1012
nalrl) din dinasa
ş hsing ingnana
(pdpl) voi săamle
simolizz
s aa gric
ată,
sintza nococianistă în capitala sa din nord Bijng,
ar n nta sa ra împăral (Fl Cl), crua  
clădind mandal
dăd cata impriă
crc de a(Hngch
domn  'g)
atol rocraţilor
ş n nerol acesta "Cetatea rpure I"(Tzuchin
ch'eng c ansbll e de clădr pocr, ere, grăd ş
tnder de apă  n proect cu totu remarcabl deoarece
pecl să estec treba să fe n armone c consdera
foarte precse de ordn asronomc ş geomanc n eterorl
Cetă Imperale ş la sdest de Cetatea Cneză, Yungo a
constr Altal Ceru (T'ienchent'n n templ crcular
sprjnt de tr erase de marmră . 3
To împăratul Yungo la riis p airulunuc
ChngHo să nrprindă şap pdii mariim şi a îngo-
at, ca vas în sra d inr a Chni, tva popoar
din sia d SudEs
După moarta împăraui Hsan sung, sunită în
anul 15, dinasia ig a ruşi ă upraviţuiacă aior
diicili datorită irocraţilor i dvoaţi car au prijini cu
abilia nişt monarhi mdiocri După căătoria lui Vaco
da aa spr ndia, onso d buqurqu a ocupa oa
în anul 1510 n 1511, p a au diss avanposul
chinz in acca, iar în au 1565 au ajuns în acao nă
mpărau Chiaching (domnşt r anii 15221567) şia
ngija ota îndatoriril monarhic din pricina pracicilor
daoit Rzuaul a os ăira şi ma purnică a rgiu-
ui ing din cauza pirţior japonzi d p coaă şi a
năvăirior mongoilr în nord
n aul 1582, izui iaian ao Ricci nocu n
China su num d Li aou, mo n anu 1610) a oi a
acao şi şia încpu carira riioaă şi şiiţiică  China
 

98 IN CUTRE UNTĂŢ

psa
El dac 
rprznta sau ac negoţ, ata vreme cît puteau să rel-
zeze proro u
invnită amliorar
conştnţa n rapo
era cea care nu lecu ngorii
ddea pace
avnriri
şa poughzi
m punea car prcdară,
 un negstor poghez «De noscuţi p
ce ar treu s
compoamnl lor inuman şi pnt crdinţa
m tem c vo merge în ad aa veme cît am crednţ? lor prot
înţasă
ndurarea cştia rau avnuri
Celu totputernc rinesşt
est d prosi,3cărora nu l
Toţ ce de la rtea dnase ng au resprat uşuraţ la
alarea morţ puernulu aponez Toyotom Hdeyoh
(mo în anul 1 598, care îş rmsese în dou ndu tpele
în Coreea pen a nvada Chna La începul secolulu l
X lea au sost în Chna negstor oandez, pre marea
suprare a poughezlor romanocaolc care dorau s
monopolzeze comerţul u Chna Constatînd stuaţa dn
Chna contnental, olandez ş au alt colona în For-
mosa (uat între mp de Chen Ch'engkung, un credncos
l dnaste ng) n anu 1644, înd pele reele au putt
oraşul eng, ulmul monarh dn dnaa ng sa nucs
Dnaa anchu (Ch'ng) (16441912), care a urma
dnae ng, a os proal cea a snza" dn toae
dnae care au condus Chna  xcepţa dnaste Han
ntenţa regmulu anchu era ă menţn nac sneza
neoconcansă, dar în reaae, regmul prvea aceaă
snez ca nd numa o ară a darhe sale, cealată nd
tradţa anchu ca darhe a lăt semncaţa sn-
tze neoconcanse, care a  rut ă e un sstem
prnzo ş uncat Cu toae acetea, monarh anchu
au ost deoet de al în ace ro compca ste, Chna
nu prea  e dert aţ de peroada Ch'ng sau ng Era
repecta temu ama radţonal ş mul admnra
tv orenat ce concansm mpraul Ch'ng se numea
sngr Ful Ceu în sensu radţonal, ş oerea sacrc
Celu Char ş l de stat a u Concus a ost pro-
movat de regmu anchu n realtae înă, stuaţa ea
 

TLR TR POPOR, CVLZŢ Ş LG 

fiecare dert
oae and un nstindard ifert or,
ntmtatea colorat (de exemplu
monarh dn galben,
dnasta
ab, bast
Ch'ng îş sau roşu)
adorau enlorconrolu
prople popuaţiei
dvntţ anchu mitare
Pe lîng şi
civile.
sneza Fiecare din cee şase
neoconcanst departamente
dnaa de conuere
anchu a ntrodus ss-
avea
temul at inştri chinez cît ş niştr Manhu Ei sui
neau căsndardelor, o cur
nobilimea tribală anchudeeuntţ
afa peadmnstratve
acelaşi lan cu
nilmea chineză; în reiate aeau o ozţe privlegată
faţă de ica nobilime chneză Ae copca ecanm
diarhc a ncţionat foarte bine sub cîţa monarh et
n 1750 - în vreea donei împăralui Ch'ie lung
(doneşte ntre an 17361796) -, fapul ă naţunea
chieză era cea mai puerniă şi a ogaă naţune de pe
pănt era un luc unanim acceat
Diarhia Manhu a eforat foae u, ă nu cva a
şi terat sineza neoconfucaniă regeuurăee
orne poică De exeu, î Chna rţnă  
ă gvernul nu era prea ur, e  ue era înr ni
 ţiatvă ersonaă ş înro chimre oclă, ucr re e
pndeau ai mult d o conngere raă eî e 
conrîngere ofiaă ar eţ Mh u ne că
riaea reuie să fe uă r ege ş rn eă
"Ferci ş proel ta, aşa   f zură e na
tia Manchu, spune Pau Eckel era un a că e reecl
flal şi pe uuerea ară a ui Aeaă regăire
trebuia să nceapă u copii şi ă fe nuaă în fere
ecţiune a faiie şi a uui 
Deş China nu a f onză  enu obşn al
ermenulu n iul erioa Mnhu (Ch'g) erie
pueri dn Europa (ş a tîrzu  ra e Nor ş n
Japonia) au îcăla grnţee Chne, fnue ee de
senenee andinasice ale ouţe hneze
 

2 t CUTE UTŢ

oa Da am vom xaina giul fudal al lui

ogawa NOTE DESRE ca
(103187), SINTEZA
a căuaTOUGAWA
să inoducă în japonia
o nouă sină
ute sau pereu în resu Aiei imprial
- a frnera ua
A mniona
Hialaiasă în mai sus că rgimul apon
 încca facăTe şi ma
prima Mngla
sinăînrligiculuăsocia
i e SuE ş în
odin poliică în scoll al I la şi al III la Acasă
sină nu a fos niciodaă p dpln închiaă a a sufri
mul schimbăi din pricina ai mulo facori ouşi mp
d scol nimni nu a pus la îndoială valabiliaa pincipi
ilo acsi sin
Doi conducăori punici Oda Nounaga o în anul
1582) şi oyooi idyoshi o în 1598) au anihila
primul principiu disnd asfl mai ul insiuţii bu
dis solid n anul 103 okugawa Iyyasu mo în anul
11) a înfiinţa gimul fudal car a ua numl failii
sal l a fos cl car a saili ca d a doua mar sină
a şi Oda şi Toyooi înainea sa Tokugawa nu aplica
pincipiul d dpndnţă muual inr cala rglui şi cala
lui Buddha Dar a rţinu din pria sină cl d al doila şi
cl d al ria prncipiu: cobinaţia insiuţională d shin
oism şi budis ca şi oria car puna snul e alităţii
 în diiniăţi1 apon şi cl udis din India In locul
piului pincipiu sina Tokgawa şia însuşi cîva din
răsăril sini noconcianis din hina cu scopul d
a lgiia rgiul lui okugawa Procdînd asfl rgiul
Togawa  spr dosbir d vchiul rgim iprial
apon car susţina pen naţiuna aponă modlul
crsc   Shino  a ura principiul chin ca afirma că
ordina clui s inrnă în coniţii xisnţi uane
adică în condiţiil uni ordii social şi polic Unul din
ren suran din japnia din ipul prioadi Toku
gawa a fos rerna  nsiuna inre modlul d soci
 

tTLR  TRE POPORE, CVLZŢ Ş RELG 20

puril
a uropn
chn şi cl Sosira isoric
a!on accidnală în Japonia
xmplifica d arînvira
unui vas
naufragia
Shino şi poghz
d apariţa în anul 1543,
nvăţării a fos uraă d sosra
Naţionale
lu Francs Xavir şi a alor izuiţi în 1549 Evoluţa ul
Unaa din
rioară probll
Japonii a foscl
în ai răîna
mar ăsură al japonii în
condiţionaă d
rsul scllr al XV la şi al XVI la a fos conacl
inroducra prui d puşcă adus d gusorii poghzi i cu
şi d caolicsul roman propaga d isionari Rgimul
Tokugawa era hoărî să pună capă caolicismului în Japo
na şi în anul 139, a închis srăinilor poara ţării
Explel ofri d ndia hina şi Japonia sîn o ăr
ri a fapulu că scoll al XV la al XVI la şi al XVII a
au pus în dnţă roziunea inrnă a ciiizaţilor radiţio
nale din Asa Tragdia car a dura dn scolul al XV ea
pînă în scoul al XV la a consa în fapl că în Asia
conducăori fără îndoială oa capaili în ul dircţii
nau ruş să nţlagă d c "lra s un produs al spir
lu uan d un soi apa care nu s niciodaă dus pînă
 a capă  al cuin culura nu se alceva ecî ţ
fiinţelor uman şi pn ca acasă lură să fie  reui
ca fiinţe uan ral să răiască în ea 

DEZINAEA COMUNITĂŢII ISLAMICE

Praa ascndnţi uropn a coincis cu una din
prioadl cl mai disolu a luii islac Unii crc
ăori cr că Europa a au un avana d p urma acesi
zinări a comuniăţi islamic alţii consdră că ascns
 una eurpeană a av rep cnscinţă slăra zone sa
ce Dovz car xisă po confra aîndouă părril
eoarce acs ninţ sîn srîns lga
nrun sens islamul nu şia rven nciodaă după af
 înrprins d ongoli asupra Bagdaului în 1259  închia
 

202 t CUTE UTŢ

rica de Nord oto di Aatola ş Ilhan ongo

 ul uniăţi
slaa couniăţi
d Ira ş ran fărăslamice
să facăsu
eo conducra
dferenţă uni
între
califa (Toşi spr sfîrşiul scolului a XIIlea
ue lo sau supus unui control fectv dn paea Ase ongoii
din ran re
de vest au fos cnviţi
mp, la isla)
smulate î prteDupă dsparţacetăţ
de ccade, califau
a
lui in Bagdad, difri sa islaice ca malucii
lee ca eea ş Genova s-au agaat ferl în onstcţa din
de vapoare sucontractîn pent transpo ş coţ cu
lumea medteraneană Sprtul aventuros al talenlor dn
 vremea aceea poate f ustrat prin exeplul lu Maro Poo
(mo î aul 1324)  un călător veneţan care a event onf
dentul împăratlu ongol dn Chna, Kula Han ( în
anul 1294) Atît eneţa, t ş Genova au devent foarte
nteresate de coerţul cu roden dn Inda ş Indoneza.
n lni ar, eneţa se găsea  conrenţă  Car, care
avea aces la Marea Roşe ş ncerca să monopozze coer
de roden cu Europa, n tmp e Genova, în coptţa e
 Veneţa cochta fără suces  gverator ranulu care
cntrolau Golful Pesc. Georafc vornd, Genova ra
ne stuată ş ai strns legată e elelalte oraşe europene.
De exemplu, n 1317  un nobl genovez, Manoel Pssanha, a
devent aral rdtar al flote porgheze car avea prntr
ofţer e mulţ genovz.
n secolul al XVlea ş la îeputl secolulu al XVlea,
luea slaul a aut  nduat ouă mar ag Pr a
 fot Cua Neagră (1371348) are a dmnuat pretutinden
număl popuaţ. A a, pustirea nctoare fătă de
Tur Lang (au Taran, m n anul 105)  un slan
tr, îndt p ne ateă  ngol. El este ş  fgră
contradtor. Era un usun pos, ar în alaş p
abţos ş sgeos  Deş la răstuat pe onuăto
ongol, ne Hodgson, Tur era devotat de ngole. A
 pus un ongol d altă ramură să f ondătr e drept, el
 uînd a f gneral, ar sau (ai rzu) sultan..  Poltca
 

TLR TR POPO CVL ZŢ Ş RLG 203

 vremi
sa e prinţUl
totală Heric
teroare, n Navigatol
stlul ngol a (motstctra
slăt  anulpotică
40),
 înflăăra
a(mo tiusu
luînslaulu dn Indaşi fiu
pă alînregeui oMlou.
Orntl  al Pugaliei
n acstanul 1433)
tp, explorastore
gloroasa durile
a oceului
slaulu n din jul
Pennsula
ricii în speranţa
beră aunsese de a găsi
la frşt. Ca şonouăarale spre vnrea
 pezs est n 1454
ator
Do Henric a primit de la papa Nicolae al  lea reptul de
 proprietate peste toate descopririle pe care le va fae pînă în
India n anul următor, această garanţie ia fost onfirată
de o altă ulă papală dată de Calxtus al II lea. n 1492,
staul musulman din Spania este cucerit de tpele creştine
care au dat musulmanilor spanioli un ultia: ori
otezul, ori exilul Tot în 1492 naigatol genvez Cristo
 fr Colum (o în 150), cu ajutol regelui Ferdinand
de Aragon şi al reginei Isabela de Cstilia, s-a îndrptat p
are ătre nou continent. n 1494 Pugalia şi Spania au
senat un tratat, fixînd  line de 370 de leghe la vest de
insulele Capulu Vrde, a daraţie a zonlr r rsp
tve Aest tratat, nfirmat de papa Alexan al V lea,
deine astfl linia isivă de sepraţie dntre dsoprre
ceor două sta irie. "40 n 197 porghzu Vas a
Gama (o în anu 1525), juta d arinari  exprnţă,
antrenaţi de Henri Naigatol, părăseşte ţărul ieri. El
ajunge tafăr în Oeanul ndian, în anul 1498 arănd luii
că supreaţa ntreiarilr uulani în cerţ cu
India sa închat. Dezbinarea in sînu comunităţi islaie
a fost ulterr denstrată şi de forţele otoan ar, în
omentul n au uert Egiptul, lau luat la Cnstan
tinopol, în anu 1517 pe ultiul if abbasid

NOTE DES COMUNITATEA EVEASCĂ

Ni se spun că
 

2 t CUT UT

secolului  XVII-la, s  lme aprxmatv ri fi

de rada
 iln ddr
ri,s
nr a jmătatş răia
a VIIa  ni
a X 8% m
a
sane,
90% ia jumăt
d  î Erpa
d a rş(îa
a a p  Pla
sa
i Liaia).
C a 4a1 d  s  XIIa  a a
igraa r s r ş a s Cr 
Spre sfîrştul Eulu Medu, în sîul evrelor europen sau
devoltat două tpur dstnte de vizaţe rabncă aske
az (franco-german) ş sfarz (spnolandluzen), fe
care t u socetatea lu autonoă ş un o propru de
 vaţă n Spana usuă, elta evrească a fost foae ut
 preţUtă de autortăţl usulane, dar ea a îpăăşt tra
gca sortă a usulanlor evre au fost expulzaţ d Spana
 în 492 ş dn Pougaa în 49  De fap xodul evrlor
dn Spana încpuse în 139 dn prcna a două valur de
dscrmnăr ş pogrour vonte) Mulţ dntre rfugaţ
sau stabt în Algera, Maroc ş în lte părţ ale Afr de
nord De ac, dn Afra de Nord, o buă prte au plat
spre dferte zone a Iperulu otoman Mgraţa evrelor
spre Plestna a cresu după anul 1516, cînd rgunea a fost
uertă d oton
Tot aît de sfîştoare a fost ş exprenţa aranor
adcă ere conveţ u forţa la atolsul roan. E nu
au fost exlaţ aş u au fost er neonveţ, dar
maran au dsoprt ă botezul nu pne capăt dsrnăr
ş perseţlor De xplu, dş în seolul al XV a un
număr de ere dn Spana ş Porgala au dent ato,
rednţa ş opoantl lor au fost exanate atent ş u
severtate de nzţa n Casta, în anul 17 De fapt,
no rştn" dn Spna ş Porgala  nluzînd ş foşt
musuln nuţ unor aran  au fost supuş dsr
năr pe bza une l prvnd purtata sînglu", are le
cereta asndnţ rasă su usulană nzţa
 

TLR TRE POPOR, CVLZŢ Ş RELG 205

Conveirea înfnţată
 porgheză, evreilor înla 1536,
sla,raprn constrîngere
tot atît d dă ca sauş alte
ea
jloae Ma
spanolă a avut loc oşiată
ul, în luea islaică Ecolonală
u expansunea erau denu
a Spa
noii
ne ş usulan"
Porgle n
ătr ansablu
lt tertor,evre
în şau
seolul găst,
al XV după
la,
192,  un
Inhzţarefgu sigr
a treprns în Iperul
ertări otoan
în Goa, La Nouă,
ş Mexc
La îneput, evreii au aut difcultăţi în Luea dar
 ele din ură, au fost ai uşor acceptaţ Se presupune că
ehpajul lu Coub includea îţva evrei sau arani Pra
cuntate easă a fost nfiinţată în Brazilia,  ată c
nstaurarea doinaţie olandeze, în 130 n Aera de
Nor, evrei sefarz şau înfinţa pra snagogă la New
Asterda ncă in 192 Apo, upă înfrîngerea olan
dezilor de către poughezi n Brazila, n anul 1694  un alt
gp de evrei a sost la New Asterda Alţ evre sefarz
sau stabilit la Nwpo, Rhe slan, uraţi e evrei din
nrdul Eurpi are sau sabt p asta Atlantcu. Dar
evrei dn Aeria de Nord au cnsct prospritatea
nua în sclul al XX la

ESIUNEA COLONALĂ EUROEANĂ

6
Ternul colonas are frt înţlesur n tr, 
se referă la înfiţara un ii ar porivt ţion
lu Webster ste o asoaţ  ani transplantaţ n
 patra lor n altă ţară, rănnd însă ial statulu lr 
orgne. n ast sns, onaisu este tot att d vh a
ş stra nlu ns n vrril străvei, n
cienii au loizat ţărur Mtran, iar gr 'au
 nfinţat olonl n Afra  Nr şi n Ornt Mju.
n Orent, ntro peradă stuă ntre aii 1500 şi 100
a. Chr, trurl arin au înput clonzara n d
norvest. Asta au vnit, în ele n ură, nu nua
 

2  CUTE UTŢ
norvest. erei
cutl Asta au vnit,
creştie în ele
 secolele n ură,
al XIII-lea i alnuXIVlea,
nua
gpulcetăstate
 unele donant in Pnnsula indiană,
 Pesula italică audar au onizat
înfiinţat ş
coloii p
alte
coastapărţi ale Asii
Saiei i îdisulele
SudEst Pta
geceşi oloială
Ciar a R
i reelnicele
iperle
aşezări alea cciaţilor
aut drptîrezultat nfiinţara
Ţara Sîtă unui eipru
şi în jul pot 
ultirasial
considerate ca fiid coloii eurpene Dar de obicei,ăr
şi ultingvsi n l Măr Mdrn, te
eul oom se referă la expansiuea colonială uro
 peană, preodernă şi modernă, spre luea neoccidetală
rima faă acoeră, cu aproxiaţe, perioaa dintre seolul
al XV lea şi juătatea seolului al XIIlea Retrospectiv
 rivind dei evidet că Faa I a colonialisului europea
are două tipuri de rezltate  priul rînd, ţinuturi ca
America de Nord şi Aerica de Sud (ca şi, mai rziu,
Australia) au fost în întregie olnzate de europei şi au
rămas, din punct de vedere cultural şi religios, europene,
chiar dacă popoarele di acest regiuni aveau să evină
 politi indepedte.  al doilea n, există regiuni, a
ulte părţi di Asia şi in Africa, care au fost supuse poitic
şi ecooi de ătr aţiuni europene, dar care nu au fost
convertte, trl sau rligios, la orientărl urope. 
aînouă cazurie, expasiunea oloniaă, izîd rirea
sau stabilrea şi exploatara econoică, a vit posibilă
datorită unui astec de ajutor olonil (adesea onarhic) şi
de tehnologie avasată.
Portgalia a fost pria naţne europeană care şia
 înfiinţa  un ipri lial pest ări Ea a explrat la
 îceput ţinuturi n Afria, nu nuai în ăutare e ştigri
eonoice, ar i pen a obate pe usulani pe ere
nul lr, pt a ăta u legendar liat rştn, Prstr
Ioan", şi pent a găsi o ae spre bogatl oerţ  ir
dei c ndia• D obiei s resupune că prinţl Henri
(3960) st  are a repurtat pru sucs coloia al
Pougliei; ttşi nu exită nici un docuent care să ates
 

TLR TR P OPOR CVLZŢ Ş RELG 207

atrage
teze ăşlaaanrena
epăşit pe navigator
Tage!. în expediţiile
Fiind gvernatordea peste ăr
Ordinului
După tratatulnfiinţat
lui Cristos de la Tordesilas
în 1319 e494),
Deis,care
al îpărţea luea
şaslea rege al
neocidentală
Portgaiei, în
penttertori
a spaniole
spori şi
puterea pougheze,
şi ogăţia Pogalia
onarhiei),a
exploatat
Henrc a Afrca,
foosit India, Asaresurse
uriaşee de Estaleş Brazilia
OrdnuluiIdeea pora
pent
gheză de colonialis se baza pe onopolul coerţului, 
aşezăr pougheze bine întărte ş strategc pasate  de obie
 în oraşe de coastă) pent a uşura o astfel de poită n po
 fia renuelui lui Vasco da Gaa, are a descoprit druul
marti spre India în 98 porghezii n-au donat ni
odată total Oeanu Indian. Eşecul poughezilor de a cucer
 poul Aden, e exeplu, a lăsat d descs p Marea
Roşe pent usuan şi ale puter uropene
n anul0, Francisc e Aleida a fost nuit vrege
al Indie, şi ictora poughzilor asupra forţeor nava
usulan în largl poului Diu în 09, a întărit on
trlul Pougaii asupra oerţulu ariti cu Asa n
anu110, Afonso e Albuquerque a ocupat Ga, ar a
răîne entl oerial porgez dn Asia pent aprap
 un sol n re acasta, Porgalia a nfiinţat  sri 
aşezăr pe oastel afrcane ş persan, n Ceyn ş n
Malaa, preu  n Chna, la Nino şi Maao Brazla
ia dat Pougale ultă bătae e cap, dar nu i-a adus un
 prfi substanţal.
Spre deosebr d Porgalia, ar sa ndrptat n dir
ţia răsărtulu, spr Afra spre India Spana sa întors ătr
apus, spre Inile ocdtale ş spre ele ouă Ari. At
erei, t şi usulanii şiau adus o pantă ntrbu
 n Spania, singra znă ulti rasală şi plurirgas 
Europa odentaă, n tipul prioa iea sp
ndus parţial i exeplul islaului, ată rgie a
lui d ai r exeee atolisul spani a dt 
 puterniă rlgie a lui păîntee Pent ai fa ou
 

20 t CUT UTŢ

 puterniă
tratamentu rlgie a lui aplicat
eomenos păîntee Pent
eeilor şi ai fa ou
usulmanilo
ităţi islamie
După anul 49o ncurţă
Ferdinad aanifestă,
II-lea de atoliisul spanol
Aagon şi Isaela de
aCastilia
devenitaudecondus
 pietateîpreună,
extreă ca
şi fără oprsur,  un
regi atolici"  regatle
dogatis
Aagon şi Catila două ţuturi fortea puteri
autoritar; a xeritar diferteadin
fospunct
pusă n
e
evdnţă de absutisul rega,  inhizţa barbară ş
 edere al tradiei şi al rientării Regii catoici şi-au epuizate
resursele financiare i ilitare pent a recîtiga Pennsula
iberică pe catolcis Ei au adis existenţa unor con
icte potenţiale în treburile lor oloniale  Pougalia şi au
oţinu o serie de ue papale de la Alexand al VI -lea
(papă spanio) încheind în aul 9 tratatl  Porgaia
Se spune că, în 1504, suvraul spaniol a reat Casa e
Coerţ [în od eident]  pent a transfora coerţUl
 ntr-un onopol şi a putea astfel să verse cea mai are
atitate de lingouri în istria regală Această politiă a
 pă la început încununată de suces, dar a dat curnd greş
eoarece Spania nu a prvăzu bunuri anufacturate, nece
sare oloniilor sale... 4
Coloialisul sp niol nu poate fi separat de ultele lui
 proble intern. In 116, Frnand moar ş nepotu ău,
Caro, car nii măcar nu tia să vorască spaniola, se ură
 pe tronul Spanie. La îneput, spaioi nu lau priit cu
entzias pe noul lor conducător născut pe alte eleagri,
ar pînă la ură lau aeptat, fără entuzias Noul rege a
 fost un evotat al catoliisului şi un nfocat atusula
şi atiprotestant. Spania a aut de suferit fianiar dn prici
na unei serii de războae n are s-a ăsat antrenat Carol î
 potriva turilor, prottnţlor gerani, Franţe ş chiar
 îpotriva papalităţii Spr arle lor regret, spano nu au
 fost de la nept onşienţ  ptenţialul Luii Noi. De
exeplu, ei au opat, n 1512, insulle ari din Indiile
oidentale, dar lau ngljat total pe ele ii n 1519,
Cos, venind din Cuba, a intrat n Mexiul bogat n aur şi
 

TLR TR POPORE CVLZŢ Ş RELG 20

dn Lumea
argint. MineleNouă pent
de argint campanile
au dvit saleo industrie
curnd tare dn Eu
por
ropa nsă
tată Coslul
a Luii Noi, nu a autSpaniei
adund o efcactate
iensepea are Cu
benefii. n
toate acestea
524 părtlSpana
Carolş-a extnsa suverantatea
l Vlea întrendiilor
înfinţat Consiiul 530 ş
570
ca orgaîn legslatv,
regu care au devent
n spranţa apo un
de a aea Pe Agentna,
ajutor aterial
Ecuador Columba ş Florda Sstemul de vceregi al
Spane a început  Lumea Nouă, în anul535,  nurea
lu Antono de Mendoza ca verge al Mexculu (Noua
Spane) urmată de nure de ceregi î Pe ş n alte
locuri strategce Cu tpul, în Luea Nouă acest regm e
 vceregi a generat  clasă ai rgdă sau un sste d cast,
constîn (în ordne desresătoare) dn spanol dn Spana,
spanol născuţ în Aerca cop mestizo dn părnţ alb ş
nden, ş descendenţ provenţ dn ăsătorle dntr d
en ş scla negr
Cd stovtul îpărat Carol a abdcat în anul 556, ful
său, Fp al IIlea (donete între an 556598) a prluat
toate tertorle tatălu său,  excţa Gerane Edaţia
 prtă  Castla ş atolcisul său rgid ş susceptbl au
 făt n Spania,  ajutorl unor personaje a Sfînta Treza
ş Sfntl Igaţu de Loyola vl de ance ntelectal, fn
a ş tar al Conarefore" n anul 55, Flp, 
nost a ca cel a catlc dntre regi", a înfinţat aşezăr
spanole  ceea ce se va chea apo Flpne (dscoperte de
Magellan n 52) Interesele Spae în Asa, cu Manla a
bază ş sprjnndu-se pe trafl coercal dntre Mexic ş
Flpne trebuau n od fatal să se cocnacă, în apona, e
nteresele Porgali, luc at e elocvent zugrăt n cnos
tl roan Shgu n anul 150, regele Spanie, Fp, pro
 ftă d faptl că tronul Pogal, de care îl unau lgă 
snge, era br ş îl obţne n ua un ntrg able. Dnduş
seaa de suspnea  rsententu porghzlor, Fp a
onsderat ununea dntre Porgala ş Spana a fn prso
 

20  CUTE UTĂŢ

 fiului
nală i nu
ş eotlui
politcă.luiS-aili  cele
strădut să di  aceaă ostilitate
respecte autonoa por
s-a
t teiat
gheză, ati în  secolul
probleele al XVII
nterne, -lea cu
cîtsaiol ideedeţa
ş n cel coloniale
ogaliei
Totş, elieea
ununeaaada ei de
aceastaa aSaniei su jugl
aprns afost nouîvisă
o veh uşăn
Iviciila
 între Spana ş Pougala, ş a eentă  în
tpul588 de
done
aa ritaică Judecîd acu lucrile aceasta îsea
decliul coduceri ierce   roleele colonialisului
euroea cest gol a fost reede ulut de către oladezi
ce au deveit î secolul al XVII-lea riciala utere
aritiă i coloială Sfera lor de iteese se îtidea di
rca de ud Celo ava orosa pîă î New Nether
lad î erica de Nord Guaa şi cîtea aezări di
Brazilia  erca de Sud cţiuea coloială a Oladei a
 fost diijată î special de Coania nită a Iiei Orietale
 înfiinţată î602 şi de Copania Indei Occidetale înfii
ţată în 1621  ecolul al XVI-lea din pcia ilicării ei în
treburile di uropa �anţa a ăcut decît să cocheteze 
colonialisul de pste ări Totşi î secolul al XVII-lea
ou îiiţata Coaie Occidetală a raţei a îceput să
aiă u rol activ î aţunile trasoceaice î spcial î
Canada fraceză und  reea ulţi ranczi rau tetaţi
de băosul coerţ  bluri ot î secolul al XVII-lea
cardinalul Richelieu ş Cosiliul Mie au exaiat ispiti
toarele osibilităţi oerite de coerţl cu sclavi î Idile
occidentale raceze raţa u a stăit î îniinţara de noi
aşezări î Luea Nouă cu excepţia Canade raceze a
Idiilor occidentale raceze şi a Guieii  1665 o dată 
oaea lui Filp al IV-lea al Spaiei Ludoic al XIVlea
(o î 1715) rege al Franţe a revedcat o pae dn
Ţările de Jos spaniole î calitate de giere al lui Flip 
aul 1700 Carol al II lea al Spaniei lăsase pri tstaet
toate teritorile sale soţii lui Ludovic al XIVl Războiul
 peranent d uccesu la troul Saniei s-a încheiat î
 

TLR R OOR CVLZŢ Ş RLG 2

 ăcate
1713, o et
dată curaţa
urcarea Comaia
unu priţ Idiior
racez Orietae
pe troul îfii
Spaei
ţatăîdeschibul
şi ea u s-a uor
ucurat de succes î
iportate Africaraceze
coloii i Madagascar
Deşi
Chiar dacă ranţa
oarhia fraceză s-a găsit
aîrăas de mai
itactă multe ori î-o ozie
în calitatea sa de isttuţie
 faorabiă
despotică  Idia
econoia rapo
ranceză Agia lisa de ajutor di
era deaproape iată Di
 aea guveuui fracez ca i ipsa ivetitori rancezi au
dus la deciu uterii restigiuui i iueţei sae în Ida.
Spre deosere de ranţa Aglia a maiestat în secoul
al XV-ea u iu iteres pet colonialism ş et co
mer de peste mări şi a înfiiţat Comania Moscoy îcă
di au 1553  1660 a fost îfiţată Comania Idilor
Orietale. n secolul al XVIlea Aglia a îcut să co
troeze oraşe ca Madras şi Bombay Duă cădea diastie
musulmae a Mogoor în aul 1707 Anglia şi Franţa s-au
găsit îtr-o îdîrjită compeţie ent iterese colonale n
1763 anu î care a ost semat Tratatl de a aris nu
eţa franceză în Idia a scăzut bsc lăsîd cîmp deschis
 pent Compaia Idilor Orentale  Angliei n secolul l
XVII -ea Anga a at u ro actv şi în controlul exercitat
asupra Compaie Indiilor Occidentae ca şi î menţinerea
cooniilo di Amerca de ord ca de exempu Virgina
(1607 ymouth (1620 şi Massachusetts Bay (1630. C
 urmare a răzouui îmotriva racezor şi împotrva idi
enilor (17541763 coloniile egeze d Aerica sau
bucurat de prosperitate şi de o poulaţe tot ma mae 
aproximatv 1 296 000 de alb şi 300 000 de egri  ord
Rusa a hotărît să se îtidă către acfic şi a îniţat o
aşezre î ou Ohoţk î 1638 cotiuîd apo să se
extdă dea lungu luului Amur ş către ţărmure d est
şi de vest ale Mări Caspce.
M     xpansua
cooniaă a regatelor dn einsula bercă, î co a
 

22  CUT UTŢ

carea-lea
XVI lo aî marcat
cauza ontefoei
îceputul i-a făct
acţiui să-i codame
misioare romano
  iolenţă pe protestaţi Actiităţile misioare romao
catoice
caolice de
de peste
este mări
ări Omei
au fost din enisula
duse su brcă,(tro
patroajul unde
Spania musumană şifsese
to) ogaliei al îsă de
Saiei tpee
care au creştie
fost de î 1492
acord să
erau în adîcu sueteor or împotriva islamulu
izeze misioari şi să meţiă istitţiile religioase î Impl
schimul uei puteri mai mari î prolemele ecleziastice
atît  propiile lor ţări cît şi la Roma eu a menţie
 pacea re cele două ţări papalitatea i-a cet ogalii să
se ocpe de Africa Asia şi Brazilia în mp ce Spaia era
 îsăciată cu actiităţile misioare di America Cetrală
America de Sud şi ilipie Atît coloizatorii potghezi cît
şi cei spanioli au dus c ei St e »De fapt spune Sweet
 primii couistadori spanioli s-au cosiderat a fi cciaţi
creştii şi au dus î Lumea ouă ideile care se formaseră î
lugile răzoaie purtate împotria maurior di Spania
 folosid acolo aceleaşi strgăte d luptă şi eocînd aceaş
sfiţi care-i ajutară î lumea eche  u putem să
suliiem îndeajus impoţa rolului jucat de ordiele
religioase ca de pldă franciscanii domiicaii capucini
augustii şi izuiţii în conerea bştiaşilor necreşt
Misioarii spaioli di cele dou Americi şi di ilipie
a îcercat să creştineze îtreaga populaţie ecreştă îm
 preună c societatea cltura şi religia lor î reme ce misio
ari poghezi au îcercat să coeească umai un
umă mic de ecreştini (î special î oraşee de coast 
să-i reorieteze, pet a di ş a crede la fel ca potghezi
 îchipuiduş că, datort lor, ilueţa creştină a putea
 pătde şi mai mult îtr-o lue necreştiă utem îţelege,
aşadar d ce erau aceşta atraşi de numărl mare d creştini
sirii di India de sud. Aceşta nu eau romao-catolic dar
crediţa şi practicile lor erau suficiet de asemănătoare c
cele ale poghezilor pet a ispira îcredere oilor colo
 

TLR R OOR, CVLZŢ Ş RLG 2

După ce a fost uată  1510 Goa a deveit  p cet

oghezi co
aeau
nizatori At sonari
mercia şisă evagheic spanioli
a bisericle
ogaieicît şi cei
î sît
est permanet
Di Goa, por
tediţa
tghezii considere
puteau c
ajuge î Malacalocale
Macao şi, î cee sub
di
ttela
 umă lor şi că ele
înşiJapoia or rămîne
Aşad dependete de biserica
î au 153 autoritatea episcopuocci
detală de ernul colonial
ui de Goa a fost extinsă di vest de la Capu Buei Spe
ranţe pîă în est î Cha Muţi sioari porghezi au
crezut ferm că reie şi cultrile băştiaşior vor fi î
ocuite de romao-catolicism şi de cultra pougheză
Sosirea iezuiţior a schimbat acest fe de a di al misioi
or dîdu-i o ouă orietare
 151 racis Xavier (mo î aul 1552 u noi din
Navarra şi uu di primii membri ai Societăţii ui Isus a
sosit î Idia Ca uţiu apostolic Xavier avea u  prestigiu
şi o putere neobişuite Datorită expeenţei sale di e
isula ibercă Xavier era u adversar rjit al isamuui
Altfe îşi exersa vocaţia de misioar cu tligenţă, pragma
sm şi cu fideitate faţă d covingeril lui. De exempu de
cît or a fost posibil Xavier a căutat să-i coveească pe
reg şi pe conducătorii societăţii el nu a ezitat iciodată să
 facă ape a puterie statului laedu-se aar şi apăat î
mute împrejurări că aceşti conducători seculari nu colabo
rau deajus   geeral actiitatea lui Xavier î Asia
 poate fi împărţită î trei etape  actitatea di Idia de sud
(1540154 activitatea di Mouşte şi Maacca (15441548
şi utimii ani petrecuţi î Japonia (15491551 Moaea lui,
suenită îtr-o isulă di apropirea Cantouui, a pus
capăt iteţiei sae de a-şi extinde activitata şi î China 
ciuda scuei ui şederi î Asia Xavier  cuoscut ca u
conuitador  a inueţat eorma acţiua misionarilor
romano-catolici di secolele ultrioare
 cad acestui sistem de patronaj (trot o toţi
misioarii erau umiţi şi întreţinuţi de autorităţile civile pe
 

2  CUT UTŢ

diferite,
care inclusiv
aceştia flsirea
tebuiau să leputeri politice,
slujească Dar pen
 cauza
1575 si
călăto
n
iezuitlr alignano
Alessandro a fost dea căutat
aligao acord săreducă
Xaviera cămiimum
viitol
misinor
această din ditre
reaţie Asia semisioari
afla maişi degraă în aponia
cancelarile regale şinsă
în
China decî în ndia El a mai susţinut şi politica de
Valigao
acmodare, şi cofraţii
aceasta lui iezuiţi voiau
nsemnînd să foosească
a fi foae conciant mijloace
faţă de
religiile şi cltrile din Orient Indepăat şi a insti un
cer rectat dintre ăştinaşi Ceea ce pate explica, în parte
cel pţin, conlictele dintre iezuiţi şi aţi misionari catoici,
dar poate explica şi marele succes obţinut de misiuie
iezuite în aponia Iezuiţii au fosit o serie de termeni
udişi ca do pămînt pur),  călugări udişti) şi Bupp
învăţătură sau lege budistă) pent a face înţeles creştinis
mul De asemenea gpurile catoce japoneze de inspiraţie
iezuită au urmat modelul general a unor societăţi budiste
medievae strîns egate între ee cum era secta Tămului c
Adevărat Pur sau secta Nichiren Avînd o formă definită de
societate religioasă şi asigurarea sacramentaă de mîntuire a
sufletelor, biserica romano-catoică din aponia a putut să se
mîndreacă, la sfîrşit seoluui al X -ea, cu aproximativ
150 000 de membri nsă, în 1639 regimul fedal a lui
Tokugawa a eliminat catoicisul şi politica ui de izolare
naţionaă.
n privinţa Chinei, Vaignano, susţinăto noii poitici
de acomodare, a consderat că iezuiţii poughezi, angajaţi
în activitatea de misionarism, erau "prea etnocentric, prea
conseato şi prea pun pregătiţi pent a inova ace program
tota nou, îndreptîndse astfe spre "proaspăt rectaţii
itaen în speca spre Maeo Rcc mo în anul 1610)
pent a fi conducător Rcci avea o bună pregătire în flo
zofia şi ştiinţa occidentaă, în specia în matematici, astro
nomie, geografie şi fizică, precum şi în cultura chneză n
timpul şederi sae în Chia (15821610) e a fost att mi
 

TLR TR OOR CVLZŢ Ş RLG 2

ideyoshi
sion ar, cît din
şi omJapnia,
de careSpre
şnţă îşi trmisese
frşitl frţele miitare
perioadei a devenit 
Coreea pent
stipendiatl a invada
cuii China
dinastiei Ming.Moaea
Ricci aluitrăit
în anul
întro1598
pea
pus capăt
rioadă acesteidinameninţări)
agitată n Europa,
istoa Chnei. Cueaînfrngerea matei
Ming presimţea
spaniole 1588)
ameinţarea ce şivenea
moaea dina pat
paeapapi succesi 1Toyotomi
puteicului 591591)
preocupau imaginaţia şi energiie conducătorilor poitici şi
ecleziastici O asemenea dramă, at de stns egată de pro
blemele intee, a canaizat atenţia şi n r ia spre un teren
mai apropiat decît Orientl ndepăat In vremea aceea
Vaignano şi Ricci descopereau
o o lvaă ş nga   poa  ă  p
ma lzaţ a m prţn înăţăra  vn  la alţ.
Pn a prou o pără în a   zol ş onrm
al Ch ra lp a pnVagnano î ş pn R
h aă n pn o olg lor  nţa z n Ch
va  r proporţonală  ablaa lor  ş fa pn ş
 a nlnţa p on  fn pol înal 
Pent Ricci, ca şi pet ceiaţi suţnători ai poiticii de
"acomodre, era limpede că poitica creştiă trebuie ă
înglobeze în sistemu ău coceput pent Chia, cîteva
eemete din terminologia şi riturie autohtoe cofuci
nism) Această atitudine a costituit nuceu uei dispute
prelugite, cunoscută ub umee de "Controvesa ritu
ior Această controvesă se pa î ju probemei dacă
covertiţii chinezi pot au  ă ia pae la anumite rituri
cieze şi ea impica misioari coveiţi autohtoi, papai
tatea şi cutea chieză Paiciparea ceata a fost, î cee di
umă, decarată necatoică de căte papii Cemet a XIlea
174'şi Benedict a XIVea 1 74
aigano nu "simţea pusu trebrior di Indi Ia
reveit unui iezuit italia, Robeo de Nobii, decedet l
 

26  CUT UTŢ

pgez
unei famii preenta creşnsml
de aristocraţi di Roma,Lgst
misiuneadedetalent a fost,
a realiza o
părerea de
dpă poitică
ouă l "adaptae
M Mller, prml erpeana
a misiorimuui cnscătr
soirea li,al
prleelr
în sanscrte
166, a Madura, ), Roe
centl cuturidetamie
Noeaa adoptat
remarcato
că
ce ş ale unu ascet brahman. l a aandnat
hiduşii cutvaţi nu erau receptvi la feu în care misionri mo
dul de aţă erpan, s-a îmrăcat  veşmnte hnduse ş a
puat char funa sacră, smol a castelr născute de două
or A fst capal să cnveească hinduş dn casta spe
roară. Cu toate acestea, polca sa de adaptare a fot dras
tc atacată de mulţ msonar dn Inda ş asp crtcată în
Europa
n anul 1622, atcanul a înfnţat Cogregto de ro
pg Fde pent a centaza actvtatea de msonarsm
romano-catolc în Roma, pent a nterzce msonarlor
spanol ş poughez să ma abă contrll aceste actvtăţ,
precum ş pent a cntracara "gr § ll  de acomodre ş
adaptre apte în acest domenu. In teore, scopu prnc
pal a aceste măsur era de a une sub autortatea papală
propagarea crednţe în ţăr străne ş în acele părţ ale
Europe ce căzuseră   greşeaa protestantsmulu ş ator
erez n practcă cogregaţia trea să depndă în prmul
rînd de msonar francez provcînd astfel frcţun între
sstemul de ptroto ş congregaţe între msona dn
Franţa ş ce dn Pennsla bercă ş între epscop ocanc
ş car aposto
Experenţa de moarsm a bserc romano-catoce
dn secolele a XVI -ea ş a XVII-ea reprezntă pent no o
ecţe mpoantă în ce prveşte concepţia de utate a ome
nr Sîntem conşenţi că neamul omenesc este dvzat, pr
tre alţ factor de ce regoş Ş ştm că fecre tadţe
regoasă, potrvt cu semnfcaţa e "nteroară, este co
vnsă, într-o măsură ma mare sau ma mcă, de adevăl său
Este o rone ca atunc îd Îtr-u stt sau o regune exstă,
 

TtLR tR OOR. CVLZŢ Ş RLG 27

seificaţie
pen o exteriară
anumtă peroadă carede sătmp,
ne facă
o mai receptivi
sngură rege la
ca
revendicările
sstem altr tradii religiase Cînd alţi factor cum
este cloniaismul împuteicesc pe puăto unei regiiînsă
regos predomnant, de exeplu creştnsmul
Europa
influenţezesau popoare
hndusmul în Inda,
cu ată mştenireaceastă rege să
reigioasă, lucreze
apr îne
numa
aceste ppoare şi religiile lor nişte relaţii foae înccite şio
cu semfcaţa e "nteroară, negljînd să dezvolte
complexe. Biserca romano-catolică a încercat, în cursul
seclului al X -lea şi a XVII -lea, multe expermete dife
rte, cum ar fi cnveirea unor întregi scietăţi, cutri şi
reigii, ca în cazul băştinaşilor din cele duă Americi, sau
convertirea individuaă, ca în Asia. Din punct de vedere
rganizatoric, Roma depindea uneor de inţiativa autori
tăţilor plitice, de exemplu, de sistemul ptroto Ateor
ea a încercat să centraizeze întreaga activitate, aşa cum s-a
întîmpat în cazul societăţii De ropg Fde n ceea ce
prveşte modul de a aţiona a misionaror, acesta incudea
un evantai larg de posbiităţi de la metodee autoritare pînă
a măsur treptate cm erau acmodrea ş adaptarea Expe
renţa de misionarsm romano-catolc din cursul secoeor al
XVI -lea şi a XVI-lea a demostrat t este de spittor
pent orce tradiţie religioasă de a fi convisă de propru
său adevăr exclusiv de semnificaţia ei interoară şi de a
impune celorlalţi această credinţă. Ca rezutat, ea negijează
tota să-şi dezvolte semnificaţia "exterioară, ce i-ar da
posbiitatea de a intra într-un contact obiectiv şi uman reci
proc cu ate tradţii.
Contrar une impresi generae, bisericile protestante dn
Europa nu au at o activitate de misionarism pînă î
secolul a XVII -lea. n ucarea sa Coorbiri  msă,
uther depînge faptu că Aa ş Afrca u au pobatea
de a cuoaşte evangheia creştnă Pe de altă parte Ca u
credea în nci un fe de mjoc pecial de convere a pă
gîuui E susţinea că "regatu ui Crstos u va îata ci
 

2  UT UTĂŢ

isiis
nu dată deprn
Crists se referea nuai la prmul
seco. acultatea telogică din Wittenburg consideraprin
va f menţinut strădana omului, c nmai că
ucrrea Domnulu Cîd A. Sravia de Canterbury
pnca de a erge pettindeni n lume era un prilegi mo
în 161) aasusţinut
persal evanghelizarea
apstolilr umii
şi că ea fsese deja Thodore de Bze
împlinită.
dn Sînţa
Geev tendinţei
l-a combătut
spre argumentînd
misionars acăprotestanţilor
poca de
fsee ncată de pietism, apăt ca  reacţie faţă de raţio
nalisl şi de romantismul din secolele a XVI -lea şi a
XVIIea. Pioel pietisuui, PJ. Spener o în 175),
susţea stdiul Bibliei, ntrarea  preoţie a ttror credin
cioşilor şi un creştinism practic. Pietismu nu a prsperat în
Gerania, dar a avut un putec impact asupra mişcării di
Moraia. Influenţa pietismuui a fost resimţită putec şi în
anearca, Olanda şi Angia
 anul 1622, Universitatea din eyden înfiţează Sem
nrm ndcum, cre fora pastor şi isionar pent
Copaniie Olandeze ale Indiior Orentae; dar acest expe
riment s-a dovedit a fi un eşec dezastos. n genera, acti
vităţie coloniae ae naţiunior protestate nu aveau o
legătră organică cu actatea de misionar a creştiilor
n cea mai are pae a lor, bisecle reforate erau a
ţonae au de stat. Ele aveau tendinţa de a susţine că gja
spiritaă pent cei din colonii era o responsabilitate a con
ducătorlor temporai, care nu aveau un interes prea re în
strădana misonarilor Ceea ce a devenit apoi, în secou a
XVIII -ea, un spirit puteric de misionarsm protestant sa
datorat efourilor combinate ae pietiştior de pe continent
şi ale evangheiştilor d Agia
Stuaţa din umea Nouă er uică, deorece coişt
europeni erau copleşiţ umericeşte de locitor authto
Mai ult, unii dintre prmii colonişti se refugiaseră acoo
din pricina persecţior reigioase din Eurpa Ei au fost
crînd depăşţi, ca număr, de coonişti, ale căror motvaţ
 

TLR R OOR CVLZŢ Ş RLG 29

nică ut
erau  colonia
mai din New dar
pămtene, England
aceştia Biserica
din urăscoţiană
au adus acfost
ei
transplantată
bisericie de imigranţii
şiolandeză
sinagogile scoţieni
care e erau şi irlandezi
familiare ir bisercile
De exepu,
reforate
biserica anglicană a şi gerană,
fost ca
înfiinţată şi
îniserca luterană
coloniile di au fst
irgiia,
aduseYork
New de iigranţii
şi Georgia olandezi,
Bierica gerani şi scandinavi
congregaţionaă a fost putern
Rhode Island şi în iddle Colnies s-au instat treptat
baptiştii.
n Canada, tabloul era foae diferit. Mree pro  ri tar
din New France devenise biseca romano-catolică In tim
pul războiului dintre francezi şi indieni 1756176), cooni
ie franceze au fost înfrînte de tpele brtanice, iar Canada a
fost oficia cedată Angliei prin Pacea de la Paris 176).
Număr populaţiei protestante a cresct după ce a izbucnit
Revluţia americană în 1776, mulţi oiaişti mignd în
Canada Această hartă religioasă compexă din Canada a dus
la aprobarea Actlui de Reuniune din 1841, care stipua că
nici un gp religios nu va primi reun priegiu specia din
paea guvernului
n secolul al XVIII -lea efectl cmuat a primeor
expansiuni cooniale ae naţiunior europene, împrenă c
rapidee schimbări sociae şi economice din Europa au dus
la apariţia Revoluţiei industriae, care a dists aza eco
nomică a sistemului coonia tre timp, schimbărie socio
poitice din Europa au săit controlu exercitat de naţiunie
europene asupra coloniior or din umea Nouă Urmînd
exempul Stateor Unite, în America Centraă şi în America
de Sud au apăt stateaţiuni independente, eiberate de
sb jugu poitic a metropoelor or Cu toate acestea, oie
state europene de pe cotietee americae au răma euo
pene din punctl de vedere a tradiei religioase şi curae
 

AITLL 
" \   
I c  O sz

 să trecere î reistă a experieelor dfetelor cii

liza aa m am prezetato î capitolele ateoare e
arată limpede că obiceiul di zilele oastre de a grupa lumea
 î Est i est sau de a împări societatea de pe gob î
Lumea î Lumea a doua i Lumea a treia se bazeă pe u
 feome relati recet  istoria modală a căi apariţie se
 poate situa î ul secoluui al X-lea rebuie să recu
oatem  mod cistit i să u miimalizăm marea prăpastie
care există ître lumea occidetală i cea e occidetală pră
 pastie la ba căreia stau mereu alte st turi de eveimete i
de experiee de la coloialism la misiuile cretie di
lume la rasism a domiaia tiiei ecoome i teholo
ei occidetale i la reaciile lumii eoccidetale la acestea
Pe gă tragca reaitate a diiziuii ditre oamei sau,
 poate chiar di pricia ei am mai otat de-a lugl istoriei,
doa ierbite i permaetă a diferitelor popoare religii
i culri de a zări măcar o clipă uitatea omeirii O aseme
ea doriţă u s-a limitat umai la romatici i la idealiti
care isează cu ochii deschii A existat u umăr mare de
oamei reaiti î carei pridem pe coducătorii politici
ecooici religoi i ilozofici prem i pe reformatorii
sociai care erau coii de imperatiul uei uităi umae
 

 CĂTR U O STZ 22

despre unitatea
i care au umană.
îcercat in această
să găsească perspectivă,
baze solide peteste impr
u aseme
tant pent
ea ideal ni să reexaminăm
Reaizăm  modestieevenimentele
că stem toţişi creaia
expeenţele
uor
nastre din aşa-numita »periadă mdeă dearece
obiceiuri i produse ale experieelor oastre proprii i că
perspectivele
aem tedianastre devate
ă impuem din expeenţele
ceolalţi mdee
propria oastră ne
ersiue
deteină adesea înţelegerea pe care  avem faţă de
mştenirea nastră istcă  am învăţat să citim istria
retrspectiv  şi ne clrează percepţia nastră faţă de
viitr. n legără cu aceasta dminaţia întregii lumi de către
Occident, în ultimii pat sute cincizeci de ani cel puţin
pînă la sfîrşitul celui deal dilea rzbi mndial extrardi
nara expansiune a activităţii misiunilr creştine pe tt glbul
şi dnţa vie a pparelr naţiunilr culrilr şi religiilr
neccidentale de a se desprinde de tt ceea ce este ccidental
îseamnă  reală punere în chestiune a sensibilităţii nastre
a cinstei nastre intelectuale şi a curajuui mra. Ar fi mult
prea simplu at pent ccidentali cît şi pent necciden
tali să recurgă la  alternativă mai smpă afirmînd că numai
una din părţi pate revendica drepl la  viziune crectă
asupra unităţii menii.

COLONIALISMUL 750850)
n ultima jumătate a secluui al XVIII-lea şi în prima
jumătate a seclului al XIX-lea Anglia s-a lansat ca
imperiu clnial inegalabil Valuri de imigranţi britanici s-au
aşezat în clniile engleze din Australia Canada Nua
Zeelandă şi rica de Sud. Dinastia Mglilr se prăbuşise
India Ceylnul şi Birmania fuseseră anexate imperiului
englez de peste mări Oficiul clnia englez cntrla şi 
serie de "clnii cu crană  Hng ng şi Singapre
 care apăruseră în diferite părţi ale lumii Marea Britanie
 

2  ĂUTRA UĂŢ

lmea
se afla neccidentală
angajată în Capitalismul
răzbaie industrial
împtriva şi nanciardin
authtnilr 
crs de dezlte, s-a aliat  clnialismul care-i deschi
Africa
ea niîmptva
pieţe şi -iafganlr şi aprilejuri
ferea ni burir n seclul
pent al XIX -lea
investiţii De
alte puteri eurpene au început să cncureze
exemplu Africa a fst aprape  întregime împrţită întreAnglia în
cursa pent
interesele clnii
Angliei extinzînduşi
Franţei, sferele Belgiei,
Olandei, paniei, de interes la
taliei
şi Geaniei Regele Lepld al I -lea al Belgiei şi asciaţii
săi capitalişti au stns  avere uriaşă în Cn , cu metde
e explatare fae crude şi nemenase In multe pri
inţe şi alte naţiuni au fst tt atît de btale şi de mîrşave
ca şi Lepld După şinsul Răzbi al Opiului
1 841 842) englezii francezii şii germanii şi, mai
trziu japnezii şi-au plasat interesele în China ndchina
a fst curînd luată de francezi; inslele aa Sumatra
elebe parte din Brne şi Nua Guee au fst luate de
olandezi; arhipelagl Bisarck insulele Ladrne şi cîteva
sule din arhipelagl Sama au ft pate de germani;
iar insulele Hawai Filipine P Ric Guam şi Wake au
trecut sub cntrlul americanilr Pnă la sfîrşitl seclului
al XIX lea principalele state ccidntale au devenit mari
puteri impealiste clniale exercitînd un cntrl ecn
mic şi plitic asupra unei bune părţi din lumea necciden
tală n md ciudat această evluţie a cincis cu extinderea
activităţii de misinarism a bisericilr prtestante în alte
tetrii.
Aplogeţii clnialismului afiă că acesta avea cîteva
trăsări pozitive Dar n tate tetriile clniale »principi
ile de democraţie şi de naţinaism pent care luptaseră [în
urpa] erau refzate ppaelr care căzuseră  stăpîni
rea lr De asemenea naţiunile eurpene eliminînd relele
ibăgiei n ţările lr au generat un nou sistem de "sclavie
cliaă Cei dini care au intrdus cmerţul cu scla în
Lumea Nuă au fst spanioii dar o dată  dezvltarea
 

 CĂT U O STZ 22

ameni a eurpene
clniilr trezit cnştiinţa
şi  unr conducătri
creşterea tt mai mare eceziastici
a cererii deşi
umaniti din urpa
sclavi negstrii Dar aia
de sclavi din către mij
Anglia Franţasecuui
Olandaa
XIX -lea� naţiunile
anemaca eurpene
şi Pgalia au ait
au făcut ficia
prfiri cmeţul
uriaşe Orarea cu
sclavi.nsoţea
care Sclavia ca atare
trecerea pestenucean
a fst intrdusă
a acelr în pline
carguri cnile

eurpene din Asia însă asiaticii au fst adesea pviţi ca
instmente pent aceleaşi scopui ecnmice
Ptvit multr scriiti din Asia şi Africa cele duă
principae caracteistici ale imperiaismului cnia eur
pean erau explatarea ecnmcă şi sentimentu de supe
itate rasială al clnizatrilr Mulţi eurpeni credeau că
reigia culra ştiinţa tehnlgia şi sistemul r sci
plitic şi ecnmic erau superiare în cmparaţie  cele ae
pparer clnizate Principalul mtiv a acestei atidini
era faptu că ei se cnsiderau o rasă superioară. Această
ptică a fst pe depin acceptată nu numai de pliticieni şi de
amenii de afaceri dar şi de educatri şi de conducăt rei
gioşi Muţi dintre fiantropii şi misionarii care plecau în
cnii nu se puteau eiera de un sentiment de superiritate
 incnştient dacă nu cnştient  evident în atidinea r
paternalistă faţă de neccidentai. O asemenea atitudine
crespundea definiţiei date de Drinnn rmuu: "practica
işnuită a unui ppr de a cnsidera a trata şi a percepe
ppare care sînt zic diferite de e  definite ca atare prin
larea pieii şi alte caracteristici ereditare pe care e au în
cmun  ca fiind suameni Muţi africani şi asiatici au
luat pziţie faţă de arganţa stăpînir cnişti în relaţiie
r  popoaree cniae Un scriitr indchinez a expri
mat fae emţinant sentiment ppruui său faţă de
francezi scriind:
 o voşti sîtm şt săbat bt făă a vob
 

22  ARA UŢ

apab
Creştsmulsă osbm
 jucat ă  b
un rl N ma
impant ă za
în snteza să 
clnia
lstosra gal relgiase
a unei ordin voştri  vă st hasocietale
lurale, fiă să văşiapropa
pltice 

o  paă
 sintez care aamslujit
f şt
la f m biectivelr
legitimizarea a mtaaclniae
 saă
î rvm
 socetăţile toat m
neccidentale îat pst
urpenii mdez ausît m
flsit
p   stmt  tst ş  ş
frmulă mai d smplistă:
Europ  Cr = Raă prioă
faă 
oia  păgî  ră ifrioară

ste impant să îţeegem creştinismul ca făînd pae

din această frmulă Altfel este greu să înţelegem cum
stăpînii clnişti î tratau pe băştinaşi ca şi cum aceştia ar fi
fst biecte a mijlcul seclului al XIX-lea "cmel 
prci (sau shanghaizarea m mai ea numit) cînd
muncitrii chinei erau răpiţi şi îmbarcaţi ilegal spre 
destinaţie necunstă nu a fost mai puţin nemens decît
comerl  sclavi cînd băştnaşi din Africa erau duşi în
umea Nuă odul Elg care a rdnat incendierea
Palatului de Vară din Beijng a acţonat fără îndială în
credinţa greşită că  astfe de aţiune irespnsabilă şi dis
tgătare va demnstra chinezlor păgîni puterea sa nei
mitată fără să-şi dea seama de impactul negativ pe care-l va
avea asupra viitoarelr reaţii dintre urpa şi Cina
Astfel din păcate relaţile dintre Orent şi Occdent au
însemnat dn punct de vedere istorc  deşi prbabil nu
utilizau aceiaşi termeni   întîlnire pe acelaşi plan de
gpuri rvale fiecare dintre ele  crednţele tradiţie şi
practicile sale specifice n perioada mderă acest luc a
fst zut de mulţi eurpeni ca o relaţie veicală rasa eur
peană superioară alînduse a capătul superior iar rasele
neccdentae la cel inferor. Acest fel de relaţ vecale a
 

 CR  O STZ 225

admisrav
fst intrdus înatate
ndie) ş IP (Pţa
stcturile nană), duă
uvernamentale dnr
din clon
aşa a sempan
cecum vede din uniăţ aerjaşa-numu
britanicu (guvern . Maj
dminin) exsa
au ş mulţi
atras a dpaan
tiner hnc,
ambiţioşi ma pn
pregătiţi a pan
Oxfrd şi 
Cam
ăţăîn,
bridge agrură
dîndu-le slujbe şi sicuură
impoante în  (Depaamentul
ICS a aîn în
aora prsna ndan La nu nferr a dfrr
pur d Depaaen genae pen Inda erau Depa
an pncae a cărr pesna ea acăi, n cea
a  pa dn ndn ş dnrun ic nuăr de
ngzi. n ansabu s dn că aces  fsa u
a u nden dcî eng ap a fs mnţna de
ma ue  de căe fncţnar coona ca pen a arăa
adnea ccă ş spu descs a enge faţă de
inden Inden dos să subneze că sube cee a 
poane dcă cee care cmpoau uarea de dec ş cae
eau ma be păe eau onopoe de enge
Rssmu ae dă adesea naşee une ser de fenomene
ue (compe de supeae enocens dscmnare
segegae uă anaă gencd  a fos nsuna
za n sseme scae ş ae ounde s-a sa coo
nasmu oen  Afca usaa Asa ş Lumea Nouă
De exempu ca na ca în Afca de ud să se f inr
dus pn foă apaedu "Ausa bă necea
naea (pnă a mi secouu nos) ur m
gano de cuar Cia ş aee Une dspe care se
pesupunea că peau îndeuna cu bucue pe 
omen dn ae cninene cae ăuu eaea ş o s
ae faoabă au pacca n od fagan discnaea
mpo meano auon a ngo a orienao a
ceo dn Ameca Lană ea m pesenă dsmnae
asaă dn soceaea aecană a es fă de ecan
neg Mu mgra urpen au en n uea Nouă 
o concepe aaă cnsdendu pe oe de oe
 

226  CT RA UŢ

ţăcar ş dpă Răbu  Neg au căpăa în m

nfe
ega ş end
repu de că aceşa ebuau
nauraare 1870 săpacparea
ar fe expoaaîna
foosu oaeno
aa nrmaă a fsab caa de
muaă saeea
ansfoa îno
ce se cheamă p
ssemu
bemă
e asepocă ce a a
de a dus a căăzbou dnre
segregaţa Ndnuşnuma
asaă, ud
egegţa a ămas
faă e neg da unfaţăcap neeo
de ae grupurîna ue
exsa păţ ae
cu aîa
pessnţă în »aa beăţ epenă  pbemă cm
exă. Rassmu a fs puncu cena a mşen nae
amecane ş a fs ampfca ue e ae ucr ee pe
pan ua sca pc ecnmc ş egs ena
mvae. nă în ua de asă un număr surprnă de
mare de amecan au endnţa să e de acod cu pemu
encenrc a u Rudyad Kpn
Străinul d   m
El poa să f os ş amabl
D um vorbş vorba 
Nu po să sm spl
 vă faa ş o ş gr
D olo  l  sfll
Oam  aml m
Po să faă b ş ră
D povss ml p � l ors 
Sî obşu  ml p ar l sp u;
Ş   rb raăor
Cî mrgm să m sa să mpăăm7

CIVILIZAŢIA EUROEANĂ
CA RELIGIE DE NIRE SECULARIZATĂ
Rassmu a însemna un bsac apape de neecu
pen caua unăţ omen dar e ea numa un nged
en (deş unu dn fac penenţ) a unu fenmen ma
 

 CUAR U O STE 227

amen
ag bserc (Pre
 caa eupeană aee Renaşea
mdernă caena s -afă decî
dea
să ce
epa pubc după
în Eupa ceea ceRenaşee
sese acca
Oamen  Occen încă
dn peaa
d mpu u nsan
ps-enascensă espngeau semnfcaţa um fenmenae
deea medeaă după care
ca reaaeebua
caţa să feînnspaă
exsenţaă cu une
de »să
egedeş decădere
cnaă aa
de
cum sese îneeasă de pna ceşnă cască) Spr
Renaşer a f usa e nu cann de ceceae s
rcă »1) In cu auăţ aţune ebue să· fe
rbunau um a ceceă srce    2) Pbabaea ese
a dua ege a udecă srce  ) Leaua nu ebue să
fe unca susă de cunaşee srcă Peee p să pene
ma muă înceee deî scrb8 mansmu Renaşer
nspa e ncae ş de  aune umană accepaă, a
podus înce nua cncepţe despe ume a pc Lumn
 dn secoee a XVIIea ş a XVIIIea cu ppa sa
cosmoge baă sd p şnţe ş maemac Un numă
 ma mare de eupen dn epca mdenă au cnsdea
că sa nu ma ebue să fe supus auoă eceasce
aşa m fsse în epca medeaă da pesonaaea umană
ebue să accepe comunaea poă aceasa fnd un
cad necesa e cae sfe aşa cum ec ee
s-au cnsdea pp aes cae pcamă adeăau ce
euopen dn epca mdenă s-au cnsdea cea ş
puă une n ş adeăae caţ c se afă 
gnea cudae fme de assm a eupen dn epca
mdenă deaă dn fapu că mu amen au auns să
afe că
Blga ş slga mstrază sprtata lr alb
sa aaz faă  l  l  p pămt  Sp
tat  prva stt fz ş mtal a ş sptat
 vlza ş  rgazar a  mplă [ttş] at 
rspsabltat t ş  prvlg9
 

228  CUTRA UŢ

rspsabltat
ncă t şe
în aee cenă
prvlg9
ş e cnă ş a u
sauPecupaea
 pţn negav asupa
Renaşe faţă odxe
e cace
aţunea umană sau a pus
ş- a
e Cnraefe.
ampena  ec  md
Ral, raţna
s egs a aaca  a u  încă np
asua ceşnsmuu  n-un ma secu
asupa poesansmuu care espnsese ane auoaea
al XV-lea, rada refaă andeă, ndcă a nssa
»a  asupa nepeă anas a cp
deaece acese n sece se înuleau apd ş eaece
însuş cansu ea ce a edea d ae sseee
presane .10  ae acesea, cea cae a even paa
ege aun nscă sub nuee de des a fos
ga u a exsa ş aţnaş uanaua ca de
exepu Jhn Tosn Jhn Lcke ş aue ake.
eea ce a da aen  nuă încedere în pu
Renaşe a fs gîndea şnfc baă pe cbnaa
dne înceeea în aţunea uană cunaşeea ucăo
şnţfce geceş nuenţa nţun aabe cu pe a
expeen ec n-un asfe de ca neeca cad
nau gean Ncoaus usanus ( în 1464) a făcu epe
enţe pe  pană în ceşee penc ( în 154) a
auns a eoa eue Păînuu Lenard da Vnc
( în 1519) a fs pespeca pn cue e
neş ş cee ae anae ceş aen au pegă du
pen pgesu şnţfc dn epca gganţ şe dn
secou a XVII-ea  Gae ( în 1642) epe (
în 160) Descaes ( în 1650) ş Haey ( în 1657)
Tţ aceş gganţ a şne eau cnnş că edee ş
ţfce pe uu să descfeze egea de egaae cacu
abă cae să a ba enege u Pen e una ne
cee a ugene da ş a dfce pbee ea fapu dacă
exsă sau nu  egăuă îne enega u ş sa
en
u exsa eden ue specua ş e pnd
 

 CUTR U O SZ 22

iar sfîşitul
sau istoriei
se aveaUna
uane să vnă
dn nd
păee aşa
cu cum
cea ne învaţă
a ae
Nol Testament
nfuenă Este
a foseoa iteresant
uabate
ugsne obseat
 pe că Gioacchno
a cee ea
a Fiore (mo 202) al mînăstri Cisteienio
epc 1) schema
revzuit înane lui
de cădee;
Augstin 2) sub ege ş ) sub
propunînd nouă ss
optică
P u Augusn fnţee uane ăau în epoca
asupra celo tei epoci şi a clor ti dini ale societăţiia ea
1) Epoca Tatălui de la Aam la Ioan Botezătol; 2) Epoca
Fiui de la domnia egelui Uziah a ueei (cca 750 a. C)
pnă la mijlol secoluli a XI lea şi ) Epoca Sfînlui
Duh din vemea cînd Sfînl Benedict a înfiinat eglile
monahice (cca 500 p Ch.) pînă la epoca de au a viitolui.
Tbue să notăm că nţunea lui Giaccino despe vito
 sau epoca de deptate şi de ibeate  tebuia să fie
împlită în cdru istoiei, şi nu în fr istoiei ca în
schema lui Augstin Schema lui Gioacchino a fst peluată
de Augste Comte (mo în 1857) în sistemul său tiadic:
1) miticoeigios; 2) filozoficospeulativ şi ) stările ştiin-
ţifice ale istoiei O altă poblemă cae a obsedat mulţi
gînditor a fost relaţia dinte istoie şi natuă aşa cum se
evidenţiază ea din disţiile in Şn Nouă a lui Giovanni
Battista Vico (mo în 1744) în Orgne eor prn
seee nurL a lui Charles R Darin (m n 1882) şi n
Crc econome poce a lui Kal Ma (mo în 188)
Raionalismul Iluminismuli a fost umat de omantism
Dawson subliniază că aţinalismul a  oltaie nu a 
at atîta inluenţă făă cntibuţa umanitaismului oman-
tic al lui Rousseau12 Rousseau a pit  multă seioitate
sentimentele şi pasiunile oiginale ale omeniii El a voit să
tansfome instituiile sociale pînă cînd acestea v fi
confome cu nevoile naii umane"13 Dawson caactei-
zează ideologa li Rousseau ca fiind o nouă bază mală a
societăţii occidentale şi suflul spiial al cultuii cciden-
tale", cae lcuieşte ceştinismul todox14 n geneal
 

20 l CĂUTREA UTĂ

tale", caea lcuieşte
ozo onsrat ceştinismul
anstr todox14
rgoas n geneal
sp a
mantismul a fost
sbour aeligiasă tot atît de ostil
rvaşipriora ca şi aionaismul
A oua faă
proaapivindde
oo
autoitatea de convingeea deismului
g roant  raon îpotrva puaor
eligia naală rmîn
roantsuu, Van deroant
Leeuw dezvoltă
 analiza
orna   celo
a tei
îng
etape
rgaalea omantismului.
xprs a ouuPrima peroada
unvrsa omantismului
a  uan
A tra proa a poztsuu roant,  proupat
 ppu  zvotar apt tot rga a vo a
uant 
Europn n poa o ar au ft xprna
Renatr  a Iunsuu sau onsrat rator a
noor vao tra  putor a un vza autn
t ar ra de fo o psuorg d mîntr sua-
rizat. Aat onp onstta supo oo atît a
Rvou inustra ît  a Rvou franz find 
orţa ar otva xpanuna oona a naunor urop-
ne o. n sura în ar s poat ov, ropn
orn nu au pus proba sna a untţ om
nr 6 E rau onvn  untata uan va f razat
nu înd oa popoar vor  uinat  vzaţa
avra nvntat  rans  uropn, ar trbu
so propag pnt unara ttror popoaror înapoat.
Aasta t fozofa povr ou ab  aa  a
numito Kpng , un ast d rsponsabtat ast
aunt, de orbr  porz, an a baz o a oin
e ptr. 7

MISIUNILE CEŞTINE INTERNAŢIONALE

n ru oor a XVIIa  a XVIIIa un 
gp de pş au rpn ota prra uropnior n
poa morn ş anu   rau rator vaoior t
 

 CUTAA UE O STZE 2

(118148)
ra ş Rpnnd
puto avrat mpoana
vza doetă
ar ofra aordată
savara
rauni uman
euarza.8 a
Unu ş orntaa
dntr unlatră,
pi pt a îndrptată
ost bn ă
unos-
luma
t d a,
Pp sublnată
Jakob Spenr d reştnm
(o în 1705) înă
n dn Ptt
Ha. vrema
împăralu Constantn, Rzbouu
apau la oîntoarr la xp
na rlgoaă smplă a prmlor reştn Ptşt nu An
au ap după traga Trz d rau
teolog  un sstm sostat, dar e se perduă întro
semnfae nteroară subtlă a reştnsmulu lor în-
lasă a ecesio in eces, o omuntat oae uă de
rdnă  nterol  spunau e  unu ad rareat
a se numea pe aun bseră. E dplîngeau aptul ă
mul mmbr a bsr lum d a nu făeau dferena
într mpărăa lu Dumnezeu ş mpărăa lum Pent e,
mpărăa lu Dumnezu nu ra deît uma totală a
onvelor adă a elor salva de lume  [ş] o nttate
hatologă pur vtoare. '' 9 Părerea lor fermă era ă e are
fuseeră onveţ aveau îndaorrea de a onvnge ş îş
puneau toată înrederea în onduător polt are vor
reaza aeastă onvere dul în ar vedeau problema
petşt ontraa u opta elarzată a europelor are
onsderau vzaa odentală a pe o peudorelge de
mînre elarzaă e î puea lumna p neodental fără
a avea nevoe de mînrea reştnă Cu toae aese, petşt
nu au put să vadă ă numa semnfaa neoaă" a
relge reştne nu va ofer sufene emeu raţonale
pent lumea neodentă, unde reşnsmul ar f devent
una dn multele elg aflate în ompete pen atragerea
de no rednoş.
Petsmul nu a avut  mare nluenă în Germana, dar a
îneput să abă treptat un mpat în altă ţară. Regele Fre-
derk al Vlea al Danemare a e, în 1704 Unvetăţ
dn Halle să trmă monar pent olonle daneze dn
nda de es. Elevul lu Spener la Unversaea dn Hale,
 

22  CĂTAEA TĂŢ

nda
or desa
es.xtns
Elevulnlue
Spener
dn la Unversaea
uă în aaa, dn Hale,
tga
onele von Larador,
Greand (mo înde170)
ZnzendorfAera Nord, leara
npra
de mora
Sud
vlor
Gua aeloandez
zel pentTrebue
msunsăînant
ăr străne.
ă  Prma
ursu lor m-
seouu
une
 a fost înfnată
XIIa ut în 1732dprntre
ser at slav dn
europene nu nsua
erau daneză
reoc-
SfToma dn ndle
pat e attata odenale.n una
de sonars mnarlor
ăr săn In pus,
autoităe oone europene nu prveau  oh bun
una sonor retn De exepu, în seou a
XI ea, Copana Brtană a ndor Orentae a avut o
poă potrvt ărea a ăsa Inda să fe stăpntă de
soa reştn este un fapt e treue exus Nu nua
ă sosrea aestor es potestan, u o aseena re-
dnă, ar putea să super pe preo ndu ş pe oah�
usan, dar ea ar putea  să desdă oh hnduor a
are evenente ae u 
n tpu aesta, sub nuena pettor dn Europa ş a
evagheşor dn Anga, au apă o sere d soeăţ de
son pauare. ue dntre ee au devent organe
seofae ae bseror eurpene, are  shb, presau
autortăe oone să desdă prţe în faa atvtăţ
soaror dn oon Ş astfe, gvernee dn oon nu
au ut peda pătnderea sonaror
n Anga şarea soăţ egoase dn seoee a
XVI ea  a XVIII ea a avut o stnsă egără spaă 
ptsu dn Europa onnentaă Evoa aeste şăr a
dus a foarea de asoa  su Bse angae  nu a
separarea de bsera stataă Soeatea pent Răspîndrea
Evangee  Ţăr Srăne (SPG) ş Soeaea pent Proo-
vaea Cunoaşte Creine (SPCK, îndtă  ea, au apăut
dn area soetă regoase dn seou a XV ea
Seou a XVII ea a adus area eodsă  forarea
Soeăţ de sona a Bser (CS) Renaşterea evan
geăîn Anga, are a îneput  meodsu, a uraa 
 

 TAEA E O STZE 2

geăîn Anga, are
foarea Soetă a îneput
Baptste  meodsu,
de Mson (172) aşuraa 
a Soetă
de Msonar dn Londra (175) Ş te ări şau maestat
 mlla nteres
prondu mulla aufaă
mulla (dn  maw
de efou tăpîn) 
sonor Deînapt,
lamul
a
şt ttlu seouu
sfîrş dat pernallr
 X relge
ea, în peal
aproape fearedtrlr
o în legea
reştin, de
raă (n. )
a Bsera Oodoxă a Ruse pînă a Armata Savăr, ş
aproape feare ară, de a Bseria Luterană dn Fnanda 
pînă a setee ee ma no dn Statee Unte, parpau a
attatea de msonsm de peste mă 
n sstemu de ptronto dn seou  XVIea, msona-
rii spano vzau onverea tuturor neamuror nereştne,
a soetăr, regor ş uturor or, în vreme e mso
nari poughez vzau onverea ndvzor foosndu
apo pent evangezarea uii nereştne ntrun sens,
Congregaa pen Propaganda Credine, înntă  seou
 XVIIea, a ombnat ee două metode, evtînd în aeaş
tmp expemente de tpu  adatae sau aomodare
Atvtatea msonaror reştn dn seoee a XVIIIea ş
a XIXea nsprată na de onepa petştor dn
Euroa odentaă ş a evangeştor dn Anga, nu a avut
ntena de a onve soetăţe ş uture nereştne ş n
măa de a nve ndivz separaţ Aeşt msonar mo-
de erau onvnş ă e are fuseseră remente onver-
t  ş devenseră membr a aee ecesio in eccles -
aveau îndatorrea de a onvge pe ea să faă expe-
rena înr Ca ş străoş r sprtua, petşt, e
respngeau deea ă euroen (sau orare at gp uman
erau reator ş puător adevăate vzaţ are aoda
înea  pe pămînt
Reonerea dntre oasm ş sunea reştnă n
ternaonaă este foae ompexă n îteva uvnte, sa
dezvotat de amîndouă pe, un oprms prat, bazat
pe neestate ş uttate Auttăţe oonae au reazat
 

2  TA TĂŢ

pe neestate
ariă enormă ş are
uttate Auttăţe
neesita ajutor oonae auDat
misionaror reazat
fiinda
treptat ă ee
ă iaa au nevoe
europeanăde auto
devenise msonor
un Aest
substiut u
efetiv a
devent deosebt
reigeimemb de
eisa, ptreedent în 1833,
nÎonarii înd Thomas
oonii, Maaue,
onvingerea tot
prmu urist  Consuu Guvernatou Genera
mai enată ă rega rştnă trebuia să devnă unu din
dn Inda, a ostitive
eemee susnut pota de angzare
ae iviizaiei a ndenor
oidenta  ea
şi ă o
trebia oferită umii nereştine22
Cît depre misionari, aeştia aveau  mare pae un vag
sentient ă prestigu autorităior ooniae era un fator
mai ut în favorarea reştinimuui n pus, misionarii
dore să oaboreze u autoităţie ooniae în ativităie
eduaţionae şi fianropie, daă nu reigiae, ativiăi
are, upă părerea or, ar fi onibuit pozitiv, deşi nu ta
a moaa şi vaorie reştine Uterior, ei nau mai promova
apeee transendentae şi ehatoge ae mesajui reş
tin pent a demonsra ă reiga reşă dădea fiinţeo
umane, aît indidua ît şi oetiv, prinipii ăăuzitoare
n o ă prezinte două paradigme traditorii, una pent
ooniaism şi una penru miiunea inernaţionaă reştină,
oararea dinre ooniaim şi iionai a peri aariţia
unei ari sinteze de reigie (eştiniu uii aeeia) 
cutură (ura oidentaă baaă pe ştiina tenooa e
oidentae)  societte  un »rasim c bine onoidat, fă-
înd diferena între puie abe onduăare şi popoaree
ne oidene are trebuiau odue)  ordine oitică (are
egiiza strura ooniaă) Aeată inteză de ompr-
mis peitea europenior dominaori ă ăiaă u traegia
uor bieive ontradioii mer (ooniaim şi,
iua, eştinimu   David ivingone
Privind rerospeiv devine foae impede ă în ur
eeo a XV ea şi a XX ea, forţee ombinate ae
iviizaţiei oidentae, ae aivităţio miionarior reştini
şi ae expaniunii ooiae au provoa imări iae,
 

 TAEA E O STEZE 25

şia at
ae expaniunii
în smb oooiae
valoare au provoa
poztvă imări
neaşteptată iae,
pent Eu-
piie,
ropa eonmie, uturae şi reigoae îno bună pae
uii.ş Amera
anaugrat Contatul  popoarele neodentale a
o epoă de uturir
desprovnalzar" a terenulu rel
go eşi oonizarea
odental Prntre neoideae
numeroale smbăr a avut
provoate unse
ipt digător aupra urior indigene ooniaimu
ală ş araterstle snglare ale evolue relgoas dn
Amea

CARACTERISTICI COMINATE
ALE TRADIEI AMERICA
nă dn vremea lu Columb, multă lume şa dat seama de
mpoana geografă a Lum No, ată tre Europa ş
Asa nă ea ma mare pe a oaenlor are sau stabt în
Aea de Nord au onderat onepa lor europeană a
fnd ea ma sodă,  aemenea ăsură înît, aşa m a
demontrat Danel Boortn, revoluţa amerană nu a avt
e dnă au eo onştnţă de e lrală propre23
Pe de ală e, experenţa eurpeană moştentă trebua ă fe
retepretată în lumna eeenţelor tăte  Lumea Nouă
De exemplu, multe bser dn Aera de Nord reletau
oentarea petştor europen ătre bblsm, devoonalsm ş
atm nă dn eolul al XIIlea o are Redeştep-
tae" a p oonle Sweet ealează exstena în Sud a
tre valur de redeşteptare: n pa fază nu exa deît o
aplă şare prebterană   a dua fază, o amplă mşare
bapttă  A trea fază marează îneputu metodsmulu în
Amea "24 Cele te faze de edeşteptae u avt un o
nteroonal ş nteronfeonal ş au ăat apente durable
aupra belor protetante dn Amea n pe, aestea
ne dau ăra enzasmulu protetanlor dn Amera
pent munea nternaonală reşnă
 

26  TAEA TŢ

pent
a fnmunea
o aă enternaonală
pă e eua reşnă
savată, un rprezentant a
Iumnsmuu um a fost oare oşaprea
Alăr de petm, Ilumnmul demul dn Europa,
a fin sngra
nunea engleză de publ" au avt ş ele
ră une rea pură a Nar sese onsaă Aoră o nfluenă
aupra oamenlor,
pe Dumnez  făînrtate
speal aupra eloreste
 aeasta edua
snguraînrege
Lumeaa
Nouă De exemplu,
teraor daăToma
hnz    O, msona petşt zugrăveau
n Aquno, Cna
Sos, Bonaven-
ta, Frans, Don, Luthr, Cn, er n Wemner,
ave oae ateva ma bun?"2 Comentare prvn trae
xote nu se au pe eretă seroase asupra uror 
regr orentae, a traa Iumnsmu şa ăsat am-
prente stnte asupra nteetuaor ameran, nuzu
ş pe e are au făut Consta Desmu, u înreerea sa
întro Reigio nturis, a fost prmt u ăură e ţva
nteetua n Noua Ange, înnaţ spre stsmu na
  Mu ntre nto  arşi reator a, e exempu,
Emerson, Thoreau, Bgeow, Lowe, La Farge ş He ames
eazau uure ş rege oreae tot atît e mut a 
omoog r n Europa Nounea engeză e pub" a
pătns ş ea aîn în utura ş soeatea amrană, de a
învăţămînt pînă a guvern Sînt e aor u obseaa u
Genn Mer ă termenu e ubic se referea, în Anga
raţonaă, a etee are onueau bsera  statu
Guvnul e pijn p publ pntu a ata  pijne
mui ş  ontat  ona t menţinut e ţa
Potu ş moşl luau împun pntu bnl omun.
Sopul învţmnlu univta era  reee moel e oa
lta în at mpotant gmnt a  eţi 26
Convergena aesor nuene europene ontrator 
experenţa nordamerană a us a o ampă atvae de
msonarsm retn, a gpui regoase vountare enu
mte e obe  tp denomn ţion lis"*  a prnpu
eăţ regoase
 

 UTAEA UE O STEZE 27

    ţ .

 dn engl. noaional - adeune exluvă a prnpe
ouă urur, noinn
denmnane egate de rou ameranor
- grupae în nt
relgaă lber msune
nteaÎonae
într muntereştne,
dtnă trebu
la mtamenonate Prmu,
a eea e e pate numbsere
 ne
une regă
ameane au şdevent
 e Vm
o utla
pae dnînattatea
ntnuare dent ma mul
msonarsm
uşună, teenul denmnan  devatele lu (. )
pantar pnă vreme după e msonar europen ş
autortăe oonae au onstt un mode de omproms 
 Lvngstone  omerţ (oonasm) ş reştnsm A
doea, spre deosere de bsere europene, ar depndeau
de soetăţ msonar semautonome, ee ma mute dntre
bsee amerane aeptau atvtatea de msonarsm a pe
o arnă a întreguu op bseres Astfe, în 114 pma
soetat de msonar a fot înfnată a sngura organzaţe
naţÎonaă a baptştor Baptşt au fost urma ş de ate
grupur bereşt, nuzînd CA (Aoaa Tneror
Creştn, CA (Asoaa Tnereor Creştne) ş şarea
Vountară a Sdenor (are aprndea magnaţa tinero
reştn dn Aera u ozna evnghezarea um)
Duă războu u Spana, Amer  ntrat întro nouă
eră Cum ameran înepuseră ă exerte onduerea în
afaere nternaonae, protestan amean au uat nţa
tva în adunăre nteaţonae ae msonaror dn Edn
burgh (110 dn Iesam (12) ş  adrs (13) n
ntero, Amera se onfnta  o tranze, aşa um o pre
văzuse ma înante Frederk akon Turner, de a fron-
teră a fabră 27 Puse în faa unor dfutăţ numeroase,
bee amerane au găt două soţ dametra opuse
expuse în urarea u Raushenbuh Chrtinity nd Si
Cris (107 ş întro ucrare onservatoare nttuată
Funment (0) Prma era o înerare de a gă o
mînre de a Dumnezeu întro nouă oetate ndustraă,
în vreme e a doua ombna o mentatate agară ş nd
 

28  ĂTAEA UTĂŢ

răe a luDmnee
duastă un bbsm pe pămînt n pofda n atare opt
neteoog
sm, bsere n
La înepu sa arăat
seouu prea mult
a XXea, ub tresate de pro
nfuenţa Lbera-
gramele şpolte
smuu rouparea
a Evanghe Soae,lor era bser
mute aeea denua numa
ameloraă
araterul
au rtat ndvor
soetatea, stărund
dar au şaînerat
e să seă
abnă de la oalool
reazeze mpăş
de la alte rel, fără însă să shbe modelele nstonale
Aest optmsm moral smpls sa transfoat în paotsm
o dată  bunrea pmlu războ mondal, datortă
ăa bserle sau ansfoat în brou de propagandă
pent naunea elgerantă
Evanghla Soală ş Lberalmul au înlout ş morals
mul petst în domenul msonasmulu. Preoupa de
atvtăţle flantrope ş eduaonale ale munlor reştne
de la îneputul seolulu al XXlea, mulţ mson lberal
au devent repreentan a odulu Amean de Vaţă 
»n o de rele ameană generalzată"  28 Zelul reşn al
monrlor a fost adeea egalat de enuamul pen ms-
unea Amer faă de omenre Ş, aşa um blnaă CA. ş
ary Beard, Amera se ala aum otal mplată în ursa
mperalstă, deoaree  dată u beneful enom tot
ma mare . apărea o nevoe ot ma puernă de peţe străne
ş de posltă de nvest "29 em ondera a o rone
faptul ă mul snar au devent, u ngenutate repre-
entanţ a ntereelor amerane, a ş a reştnmulu,
reînd asfel o versune amerană a modelulu de une ş
olonalm  lu Lvngtone
După pul răbo mondal, mule ber ameane sau
buurat de vtora pe are o dădue Dumnezeu Alalo,
onnuînduş avtatea de mînture în olaboare u
Cea Roşe ş alte organaţ. Dar muea tenaţonală
reştnă înpue ăş pardă atraţa pent mulţ membr
 

 UTAEA UE O STZE 2

aEvanghela Socală
be. n au vreme,
aeată avut deAmera
suportataatacurle putece
văzt orttă să
vennd dn
poe apaea celorlalteîndouă
eonomă, tpcomponente
e în Europa noodoxa
apăreau
fasmul ş nasml nn 13
ş ndamentlsmul aeatăanul în care
ae, Confrna
opmul ş
ondală a
onepa a sonaror a avut loc la deadras,
fae bne" propovădute  Inda,
Leralsm ş dea
devent evdent fapl că întrega lume era amennată de
fascm, de nazism ş de mltarsmul japonez. To îş
dădeau dn ce în ce ma mult sema că nu numa msunea
nteaţonlă creştnă ş creşnul, da o întreagă ordne
a lum trebuau reexamnae în lumna schmbăror revo-
lonare cre aveu loc pe întreg pămînl. Toş, euro
peni ş amercan ma sperau încă întro posblă slvare 
întreg ordn nternanle dacă se accepta marea snteză
occdenlă rege (creştnmul)  culră (predonant
occdentlă)  socetae (burghezolberaă)  ordne
polcă (donaă de Occden
G     
n vree ce, în multe felur, amercni aveau o compoare
ce uărea cu tcteţe mşenrea europeană ş orentrea e
pre une nernaonală creşnă, rebue ublnat că e
au rodu ş chimbăr cu mpane consecne în mo
delul european al gpărlor lor relgoae dn America
(Deş nea îndreptat tena spre proetan dn Ameca
ş pozţ lr faţă de msunea nternaţonală creştnă, trebue
ă punem că ş romanocatolc dn Amerca au urmat
retrea europocenrcă) Ceea ce sa dezvoltat  ume
Nouă a fo ul de aocere relgoasă voluntră, nu de
obce dnominţi, emen folo în geerl în legără 
creşnmul deş o sctură lară poae f gătă ş în
grupărle relgioae eeeş, lace au de lt fel. Ne vom
efei uma la gpările creşne care au dat tonul ror
 

2  AREA Ţ

asp crticată
gpărlor d Apostou
regoae dn Pav 
ocetatea Cor 0 a ost pro-
amercnă
bab upunct
om larg răspîndit  comunitata crştină di
Dn
prm de
timpuri vedere
Cu orc,
vrma, cmunate
acastă comunitat creştnă
a nu săa
îcput
ajun
acă o ncodată
dosbirlaîn
o unformate
doi trmni ctctur doctrnale,
a origi au ost
practce su ecezce. Dvzuea bseci dn
oosi în altanţă, erezie şi chi.  timpu Evuui Cn
Mdiu, au istat tri gpui pricipal în turma crdin-
cioşilor crştin  crştinii oodocşi car apaţiau
bisicii irhic, rticii din pu d crdincioşi c
avau o crdinţă n oodoă şi schismatiii ca s spa-
rasră d bisca istorică.3 A sunit apoi Rfoma
Protstantă (Bisicie Rormi sau cosidrat corpuri
ciastic, situat într bisrica papaă şi gpăril radi
cal)  diniţia casică p car o dă Trolsch dspr
corpu ceiastic  ca c nuşt  tipu bisică" 
acst corp st dscris ca o instituţi unirsaă deţinînd
adău absout şi pua miracuoasă sacramtală d
mîntui şi ăsmpăa [care] absoarb î propiai eis-
tnţă aloil gpări şi instiţii slar .. "31 Deşi aît
bisicil Rformi cît şi biseica romană ţieau d ipul
bisică" pimel puau accntu p comuniaa subiect-
ă, în rm ce utima p semnificaţia obictivă a ntpării
n tipu sectă" aşa m a ost  ormulat d Trotsch,
comunitatea eigioasă şia epus idalu său social uat î
primu înd din aghi şi din Lga ui Cristos rs-
pingîd idntificara bisicii cu orc nstiţi obiecă: a
st concpută ca o socitat a cări iaţă est constant r-
înnoită pintro supunee diberată şi o actiita persoală
a ficăi memb al i "32 Tmnu ă a aut o conotaţie
spciaă a începu da î utimii ani  a fost folosit cu un
sns dscipti dsmînd un gp cliastic contacal
sp dosbir d un corp cleiastic stcturat
Din păcat, duba clasificar a lui Trotsch are multe
 

 CUTAREA UE O STEE 2

gpările
aspct reliioase
con ameriane
(Cocptul său tin
d ătre "tipulridică
misticsm" enomina-
mut
ţional, eosebit
dificutăţi Howard e "tipul
Bckr iseră
a atorită
înccat să principiului
prfcţione e
tipo-
asoiere
ogia ui voluntă foosind
Troltsch şi e politiă
o ongregaţionaă,
împătită casificar: iar e
ccsia
"tipul setă
sctă corp prin imensiuni şişi prin
dnominaţional onuere
cut33 Pnt emoratiă
a uma,
in pun e veere istori, atît aptiştii, cît şi ongreaţio-
naliştii şiau bazat pările pe ieea a1vinist e alian
Conor acestui onep puritanii in oua nlie au
înerat să inaugreze o oă e te oraţie. enominaţio-
nalisul otrina ameină oeă, este un amestec e
conreaţionism şi e onet aţionist esre biseică
Potrivt remarii lui Jon, "enominaţia este forma e
biseri amerian ş emoraţia a avut un rol ecisiv în for-
marea aesti ent reiios amerin moern.34 xerenţa
americnă uplată c infuenţa pietismului u reeşetarea
şi  raţionaismul a încerat să transforme atît biserica e
"tip biseriă ît şi pe ea e "ti setă tanslantate in
uropa, în "tipu enominaional. xperiena ameiă a
prous ou fenomene noi nonenominaionlisml şi
forme americane e g e ult
on enominaţionsm nsemnă ctoa slui ei-
io sura teoloiei. "orbn in punt e veee inteec-
tl «reiiile� st ipsite e impoţ  vaţa ameic;
 reiia re o impoţ uiaş n tatele ite ent a fi
onfo c/eilaţi este impont să fii memb l unei
biserii ..  cărei bisei este ult mai puţn impoant.3
Preşeintele isenhower spunea: "t omul ce mi ron
reliios pe rel cos ceasta nu seamn c e l vreo
set. O emocae n poate exista fără o baz reiioas
Cre  emoaie36 uţi americai sînt e ao c
aaa lui J ohn oke ă o biseiă este o soetate voltră
e oameni cre se auă împreună potrit onsenu o e
a aoa în publc e umnezeu. i c rem Boostin
 

22  UAREA UŢ

Nnennanalismul nu a mai accenua radiţiile

reliiile
eielrin pă
meiabisericeşi
"sînt preţie nu atît
ăbirea penteceziasce
radiţiei sujbele eli-a
ioase,
s ît pentdeaevău
accenaă mişcaea pederel airă 37care
redeşre es
a fo
aprpiat
eiientă
ierie şi nonenominaţionismul
gpăi religiase ele ce au căzu
au proussub în inuenţa
înteaa
meă aşanmitele
aces micăi "biseii
au s omuiare
clinae să susţină că saisfacţia
emţinală nu avea nie de criică sau de aur intelec
ua ei cae respingeau redeşeparea au avu endnţa să
reducă creşnismul (sau religia) la un sisem eic neecua.
ead remcă »sfel uniaienii au crezu în genera că
medişii nu erau ineligenţi i meişii au crezu în
general că uniarenii nu erau reigişi  iar ragedia
creşinsmului din meria ese că nici unii nici aţii nu
greşeau prea mul. 38
a  irnie experienţa amercană a prdus  fmă
singulră de gp  c Un ziar al Amercii de Nd
din aul 828 era impresina de » ieae apape
nesfşiă de facţuni religiase Pe lîngă gpările biseiceşi
cunscue  Eupa »apar nenumărae ae grupări ...
fiecare aînd  cnducere biseicească sepraă "39 lrke
nează că din aprape şapezeci şi pa de miiane de
amecani aparţind în 47 unr gpări religiase mai
bine de 0% ţineau de duă duini de cur reigiase
»Tuşi exisă în aceasă ţră mi bine de paru sue de
gpăi religise diferte ele ma mue dinre ele sîn
gpăi fae mici cam umăae din ee au mai puţin de
şape mii de aderenţi fiecare "40 El împărţea acese gpăi în
cinci ipuri mare:  gpăre »Pesimişii sau dvenişii 
mişcrea ileiă sau denişii de ziua a şapea 2 g
păile "Perecţnise sau ubiecive gpărie medise
ale neglr sau işcarea acră Naţinaă; 3) gpările
"Harsmaice sau Penacsae dunăe lui Dumnezeu
sau Biseica acră Penacsaă; 4) gpărie "munisice
 

t CUTAREA UE O STEE 2

dinţe denominaţionaliste
Perecţinişii Oneida sauRecent,
asa tabloul
lui Dd; a şideenit
5 infint
gpărie
mai complex
»Legalise saudin pricia nolor
Obiectie gpăisaucare
menniţii apar permanent
gpăie bapise
»Hdhell Deşi semănăore
L41  A cu nndenminaţina
Principiul de »liber-
lismu acese »gpăr culice au mnifesa puenice
tate religioasă" în merc istoric orbnd o idee măreaţă, en
sa constituit ca un rău necesa, motivat de raţiuni mult ma
puţin nobile  de fapt fote egoiste  ale difeitelor
gpări religioase Nţiunea de libeate religioasă a apărut
dn experienţa unică a americanilor, caracteriată de de-
oltarea unei forme democratice de guernare denomi
naiarea diferiteor gpăr religioase şi dierşi alţi factoi.
Libeatea religioasă nu implică faptul că fiecare gp a
renunţat la reendicările lui religioase absolute Dar necesi-
tatea practică a diferitelor gpări religioase conieţuind pe
acelaşi continent a dus a ceea ce poate fi caacteria, întro
priire retrospectiă drep o revoluţie a gîndirii reigioase
Din păcate peinenţa ei a fost iorată de cele mai multe
gpăi reigioase di merica
storic obind, iaţa eigioasă a persoanelor libee de
culoare albă din Lumea Nouă a urmat orientări diferite de
la teocraţia din Noua nglie pînă la episcopalismul din
Virinia Cu timpu însă toate gpările, incusi romano
catoicii şi ereii au trebuit să cadă de acord cu o abordae
pragmaică pent a înfiinţa în Lumea Nouă o ordine
socială cutură, poitică şi reigioasă iabilă Au trebuit să
depăşească multe controerse şi nepotriiri pînă să ajungă a
o direcţie comună. De la bun începu locuitorii ceor trei-
speece coonii nu au dat doadă de toeanţă reigioasă
Modul lo de a se aopia de americanii de baştină de reigia
şi cultura o a pus în eidenţă forme extreme de ioraţă şi
bigotism Şi la începu chiar şi ereii şi romanocatolicii au
avut de taersat o perioadă difclă prntre »pesoanee
 

2  UTAREA UT

mloane
ibere de de amecani,
culoare albă" mai pţin de cincispreece mii de
evrei Ei nu reprezentau
Documentele arată nicia începu
că fel de ameninţare
ereii din pent
New
viaţa de
msterdam ece zi, dar erau expuşi la tot felul de discrinăr
erau excuşi din caa libeăţior şi priilegii-
O dată  migrarea maivă a evreilor din Europa centrală,
lor nRomânia
ul anuui 820 laexistau
Rusi şi Poloni sfîrşitullasecolului
o populaţie
al Xdelea
eceşi
cepul secolului al XX le situaţia sa amelorat,
continuînd toşi să existe o discminare mai mult sau mai
puţin disimulată n remea aceasta, toate gpările reli-
gioase ereieşti, reformate, conseatoare şi oodoxe au
deenit prond îngrijorate din caua pericolului secularis-
mului Ereii au început să e legaţi de umea aceasta" tot
mai mult, la fel ca şi protestanţii şi catolicii din meica iar
strucura lor ecleiastică" a fost chiar denominaţionaliată
deşi o atare expresie nu este foosită de obicei în priinţa
gpărior ereieşti Ca şi ereii, roanocatolicii au trae-
sat şi ei o perioadă dificilă pînă ce au fost acceptaţi de soci-
etatea colonială americaă n interior catolicismul din
meica care sa devoltat  imigraţia şi coneirea, a fost
împoărat de lupe etnice ca de exemplu uptele dinte
germani şi ilandei Caractel ambiguu al catolicismului
din merica de Nord a proenit din amestecul său special
de exclusiitate dogmatică Aceasta se baa pe o doctrină
monoteistă  o stcră ecleiască de tip biserică şi cu o
caracteristcă predominat denomnaţionaistă de fao,
comună tuturor gpărlor religioase din merica
Privind retrospectiv deine eident faptul că acele
colonii americae urmînd oţiunea engleă de pubic"
considerau instiţiile eigioase şi comunitatea ca iind două
aspecte diferite ale ieţ asociatie a aceuiaşi popor Colo-
niştii foloseau termeni ca religie protestantism şi creştină-
tate apoape fără deosebire pent a orbi de o arietate de
modalităţ ale eperienţei umane n merica reigia
 

 CUTAREA UE O STEE 25

P de »libertate religioasă" cu autol unei dialectici

includ
unice trecreştinsmul
secarianism iudaismul
şi rega şi»ciiă"
alte tradiţii
sau trebuia săDin
publică" se
adaptee
punc de la ceea ce
edere numeşte
calitati, Mead separea
libeaea religoasă «mîntuirii
se deosebea de
de
responsabiitatea
toleranţa faţă
regioasă de
aşa cum stcra instituţională
era eaa descopeit
cunoscută nobilul a socie-
în uneleprin
ţăi
tăţii "42 n acest proces merica
europene n tipul perioadei coloniale, fiecre gpre reli-
goasă a aspirat iniţial la acel fel de libeate care iar fi
peis să insiste asupr reendicărlor ei absolute »Dr ceea
ce a deenit eident pent toţi spe sfîrşitl Reolţiei a
fost faptul că singra odalitate de a aea această libeae
era de a o garnta şi celolalţi "43
Libeatea religioasă înseană că fiecre gp reigios
are posibilitatea de a acţiona ca şi cînd nu ar exista ale
[gpări] dar acţionînd astfel peite celorlate [gpări]
care exisă în preent ca ecini şi riali dreptl de a practica
acelaşi fel de iolaţionis. "44 Cu toate aceste înainte de
sfîrşitl secolului al XVlea grpările religioase din
merica au învăţat să locuiască îprenă întro pace rela-
tiă  deorece mai îni a înăţat să se toeree unii pe
alţii şi în cele din ură să conceapă libeatea pent toţi ca
un drept nata sa ineren "45 Puţni oaeni religioşi au
înţeeso dar libeatea eigioasă iplica o cobinaţie
neobişnuită de senificaţie interioară" a fiecări gp rei-
gis baat pe reendicărie li exclusiiste şi conformarea
exteioară" la iţile ciice ale libeăţii religioase. Din
păcate această scheă duală cre legitia ibeatea rei-
gioasă a fost respinsă de conducătorii reigioşi lterioi care
afirau în od simplist că nui senificaţia ineoră" a
eigiei lor era n îndreptar sficient petu întirea
adepţilor lor ca şi ent iaţa or ciică. Ceea ce nu reliau
ei era faptl că prin aceasta distugeau baa ibeăţii eli-
gioase piatră de teelie a Constituţiei aericane.
Palaentul Mondial al Reigiilor întnit la Chicago ca
 

2 IN UTAREA UTŢ
Palaentul
relase de a seMondial
, al Reigiilor
pen pia întnit
ar ca lagrup
Chicago
în eca
o pae
sera a Expoiţieiele
ccidenală Colbiene
curaj (83 trebuieşi spul
ngeniziaea enţionat
de
ici Mul ameicni, chir şi cei din Chicago au uiat acest
prevedere
eenien aldrvlunarir
el a creşi
constitit una şi evrei
din dndeAeic
ocaiile uriaşă ei
i-
reuşid săaeinvie
poanţă cnducăde ieelr
conducătorlor reliiculale
dierse tradii neccdenşi
ale pen a paicipa la aces Parlaen eiă oaă
aprecierea. eşi cîva cnducăr  specal ulanul Tu
cei au reacna negaiv cnducăi de marcă din radiţia
hndusă budisă cneză şi japneză au fs fae satisăcuţi
să paicipe şi să acă aple expune despre reliile lr.
eea ce aveau în mine iniţiarii acesui Plamen era
aseănăr cu frula cnducăr!r relişi creşini şi
erei din Aeca seclului al XIIlea n pfida
difeenţelr dinre edeile lr eoce aidinile lr reli
ase şi siluile lr ecleziasice ei au căzu de acrd asupra
principiului de liberae religiasă care ar rebui să călău
zească dieriele gpăi reliase pen ca ele să răască
îpreună aînd aceeaşi iaţă scială şi pliică Nici unul
din acese gpui  arhitecţii pincipiului de libeae reli
giasă şi iniţiai Parlaenului  nu a avu inenţia să
abandneze revendicăile priind adeărul prpului lr
gp "senificaţia ineiă Tuşi ambele gpuri au
şiu că singul md de a păsra "senicaţa ineară
reliasă a gpului lr era acela de a rana aceaşi pii
leu şi alr gpur reşinii cae se aau prnre ei şiau
ce spusese pslul Pael "ăci deşi sîn aşazişi dumne
zei fie în cer fie pe păîn  precu şi sîn dumnezei
mulţi şi dn mulţi  ouşi pen ni ese un singur
Dumnezeu Tatăl .. şi un singur Dn Isus rss  "
(1 r 8 5) lei l erei au făcu şi ei o disincţie
asemănăare înre ceea ce cnsiderau ei a fi adeărul reli
s şi adeărul alr gpu care aveau şi ele  drepul de
al cnsidera ca aare
 

 CUTAREA UE O STEE 27

i putt oproite legătura  relia lui sel Pala-

Plaenl
entul ndial
a fost apabi al Religiilalaiitatea
să recnoască a garana uurr
supreăcăa
nimănui nu iinteoare
»seniaţiei se a ceesăşi abandneze
fiere coningerea
taiţie reliioasă Pa-
cnsideraă
laentl a ai afiat lpee ă fieare reliie ebuie săsă
de el ca fiind adeăul măui nu i se a cere
paicipe la reunul
respee repl altordin prgramee
gpăi e a aeaParamenului care iar
popria lor "senii-
cae inteoară Programul spunea clr "rie ontroersă
este interzisă ii o persoană sau orgnizaţie n va i ata-
ată. Fieare co paiipant şi a afia propriai creinţă
şi popriilei realizi  nu va uea nii un alt o reli-
os sau siste e reinţă sau e eneraţie "47
Privin retrosetiv evine lmpee ă pent mlţi
iniţiatori ai Pamentului aeastă onştiinţă faţă e
istincţia intre »semnifiaţia interioară şi »semniiaţia
exterioră reprezenta o experienţă nouă ceşti iniţiato 
 ea mai mare pae reştini,  şi îţiva evrei  erau
vlăstarele secolului a XXlea în timpul ăia ien a
oinat înteaga lume ra iicil pent ei săşi epăşeasă
propria experienţă în confntrea lor  reliiile neocien-
tale. şa um spnea Kraemer mai rziu: "u era numai
punl e veere al einţei i şi puntul e veere l
ientallui cre tăia în subonştient  onvingerea că
poae ispune e estinul lumii fiină absorbirea
rienlui e tre cient i se părea inevitabilă. "48 n o
să aiuleze "semnifiaţia exterioară autentiă ce r fi tratat
toate elelalte eigii e pe piior e egalitate CC. Bonney
e a propus primul rearea nui Parlaent la numit o
onferinţ rieteneasă  un fel e "banhet regal une se
cerea rerezentnţilor tutror reinţelor să auă cele mai
saroase fcte şi florile cele ai rre in religia o "49

REVOLA ONTEMONĂ Ş TDIŢIA

N LMEA NEODENTALĂ
 

2  CUTAREA U TŢ

ă  secou N not,

LMEAOccidentul
NEODENTALĂ
a fost puterea predomi-
nantă cea ce a ost otă  şi asp ovită  de către Oc-
Confor
cident ineunoscutei
a ot umea" metafore
Totşi, exită a nost
 timpul lui ol
see
oynbee, rama istoriei in ultimele pat seole şi umtate
care ne ată că rorie pot fi invesate Sciind în 53
a at
T oiîi
onbee aori prinipai
contuă ideeaAaa
"cientl şi »restl
şi mînia lumii.
Occidentui
faţă de actee de agresiune ale şior şi chinezior pe speee
Occidentui st pent noi, occidentalii,  experienţă
ciudată, aceea de a ufei in paa ui ceea ce umea a
ufeit  trecut, timp de secoe din paea occidentao "50
dealu tradional a Asiei a fost integrrea tuturor alo-
rior şi echibrul şi armonia dinte diersele eemene n
cad societăţii Acest idea resupunea existenţa unei
numite uidităţi în sînu unei societăţi ordonate menţinută
de un puternic sentiment de supunere faţă de modu
tradiţinal de viaţă n ecu oamenii au at u sentiment
de sigrnţă în identificea lor cu pămîntu şi cu membii
comunităţio or ntro astfel de siaţie obiceiurile şi tra-
diţia erau impicit egitimae de autoritatea reigioasă Fui-
ditatea şi exibilitatea din Asia sau pierut o dtă cu
stratiicrea societăţii stagnarea aloior lrae şi exce-
sia institţionaire a sistemelor regioase Mai mul în
cursu utimeor secole clasele conducătoare au suprapus c
precădee alorile poitice" peste ceealte alori de exem-
pu, dinastia Mogo în ndi cnducătorii Mchu în China
şi regimu feuda al ui Tokugawa în Japonia e fapt, aceşti
conducători au înţees să sprijine eigiie şi turie
tradiţionale considerînd însă ca de la sine înţeles că totl în
societăţile lor trebuia să se pece în faţa autorităţii poitice
Mai mult înc aceştia doreau săi limitee pe conducătii
reigioşi a ceea ce înţeegeau ei a fi îngstl domeniu al
reigiei" ignond rou tradiţional al conducătorior reli-
gioşi în transmiterea valoilor spirtale şi cultuale ale
 

 CUTAREA UE O STEE 2

a dstinului
trecutui şi oamlor
în Ca rulta
interetarea modll
experenţeor adţional ale
contemporne al
cultlor
oamenior asiatic
în au ost
umina unei dists
înţelepciuni acumuate n oc de
nta
aceasta,sut dintr
conucătoii Orint şi
potici Occdnt in
şiau asumat cursul ultimlor
ncţiie eli-
pat
gioase sau cinczc
preoţeşti" d an trbui
tradiţionale să  văută în acst
contt istoric mai larg Nu doimdesăinteretre a atuii şi
amnăm implcaţl
moale al clonalsmului occidntal, d dorim să înţle-
gm spiritul popoarlor ointal înd au intrat în contact
cu caţa occdntală Evidnt popoarl din Asa cu
imagin lor con dspr l nsl, cu scităţil şi cul-
turil lor stagnant nu au putut să oprască atacul cvl-
zaţ occidntal Un rultat al impactulu mod dntr
Occdnt şi Orient a fost aparţa unui mc număr d n
lt asiatic ducat în Occdnt c au pus rpd în
umbră chl lit tradţonal  pln d rsntmnt faţă
d tot c ra nu sau occdntal ş c s luptau pnt
conducra masor Bnînţls inunţa Occdentuu a
fost dosbt rsmţită în dirsl părţi al sii n Japona
şi în Chin cnducător au încrcat să folosască cunoaş-
tra şi thnooga occdntal fără însă săş pardă mod
ş aloril cultural tradţional n nda ş în alt locur dn
sia d Sud şi de SudEst administratori colonali occidn-
tal au încrcat să transform culturil tradţional cu
ajutol sint occdntal modrn n ambl caui
noil lit asatc" au prtns că intrtaă rnţl
contmporan a popoarlor E au făcut acst luc cu
autl snt occdntal modrn lgicultuăsoc-
tatordne potcă ş nu  autol unei înţlepciun ş al
unor alor rntal tradţona acumuat Acasa a dus
adsa la spararea înăţături d cultur mplicînd ş fap
c c car păstrau culturl tradţonal nu s puteau adapta
la noil stuaţ
n pofda dragost lo nou dscoprt pnt caţa
 

2  CUTE UTŢ

npul  ns clnl , n j

occdntală
  e ş pnt
h s mîntuira culul
fz scularată adusă
sc n d a
cus 
nol l
zneg asatc rau animat d un înflăcărat
 psp p evnghl  nue
patro-
tsm
n ş
ce nu formau
n o aangardă
b, a coonialsmului
g, f occdntal.
 şn ş
Nu s poatnl
c nga că un cs
n dntr"n
mmbr acstor 
 sc tb
rau
ş cşns,   u cunsl Sb nun
cvlz ccn  ş  fulu "n
l sc, scl sc u ncpu s b  nu
fşa chle l sc ş pu nn n
As  un vchu ss d duc, ncn
nsul gs, fuss nl  un ss nu 
şc pubc P ş sacl nu l lg  fs nvd
 cc cc mp n Occn On şu
pu suul  ş u  c nz c l s c
s lupe pn pz l  sc cpv
Acs schmb dc dn As u pvc v
sc ş cnc ş, n cş p,  sufn n 
"vchl l ş  "ms, c u ncpu s ş 
sp ş fcun cpc E nu nuu un sn
n pn nş săn, d u uu, nşnd c s
cd ş cum s cnz n nu su A "vc
l, c ş "s u sfş n n n cp
n p den ş un snmn  nsg f d
vche dn p c cnnuau s dzz Au ncpu
s s nsc l su gl cu nun v
c n ces su,z  
vn nspb d "mdn n ad co
bnţ c nu  fs bn ns
Pe lng "nu l ş "vch , su n  duă,
 exs un num c  l sc d un l  p
p c l v nu "ef gş mdn . Acş
u fos s ccţ, c ş dcuz  d 
 

 CUTAEA UE O STEZE 25

inuenţaţi
"m
nu e
e eucaa
 climba
ş  c
şi e ns
"vec
nirea
cş
occientale,
f
a erau
gş
e u
cultracăşi l
cnvnş
eligia patriei

lor rau ma
gs ş
eabă
cu
conucăto şi oamen orienta spre latura practică et
şnşieau
gînitor sufcn
eiţi i d şisc
aveau o pnsubtilă
înţelegere  ung
a  un
situaţiei
acd  s
religioase, pbl
cultrale, socialedc d da
şi politice in Asia făăE fss
însă a fi
naţionalişti înguşti Mi mult, aveau o concepţie planetaă A
fost o întîmplare feiciă că unii ine reformatorii eligioşi
moerni, capabili şi tine ca Viveknana (mort în )
in Inia harmapa (mo în ) in Ceylon (astăzi Sri
Lanka) ş Shaku Syen (mo în ) in Japonia au
paicipat la Parlamentul Monial al Religiilor. i au at la
Chicag o trbună, e une se aesau lumii ntegi Ciar
acă patria lor era puenic inuenţată e civilizaţia occi-
entală ei aveau oinţa putenică e a întoarce cusul isto-
ei şi creeau în posibilitatea oientalizăii Occientului"
Perioaa ine cele ouă ăzboaie moniale a fos o
peroaă agiaă n îneaga lume. Cei mai mulţi asiaici,
constînşi să sea la maginea istoiei lumii, eau specai
ineresaţi ar fsaţi i esimţeau pimul ăzboi monial
ca pe un falimen moal al civilizaţiei occidentale. După
primul război mondial au urmăit c mae intees apaiţia a
i ameni, Wilsn şi Lenin, cae au ofeit lumii tlbuae
nua l evangeie Cu mult naine ca îndaea inte
Statele Unie şi URSS să evină evientă, acese două
concepţii au eveni opţiuni inense pent spiiele con-
ucătoilor asiaici un eemplu evient fiin cnflictl
emoonal cae a bsea iaţa lui un Yasen din Cina
a nici Wilson, nici enin nu ofeeau  sluţie pen
sitaţia ificilă a asiaicilo cae, asfel, se simţeau nstnşi
ă se gnească la viitl lor în emeni de inepenenă
politică Ia pen aceasă cauză a inepenenţei şi au dat
mna elita nuă" cu elia veche" Amnouă puile
 

22 IN TAEA UTĂŢ

mna
dr elita
 nuă"
ţara care cunea
elia
dat veche"
aştere, Amnouă
de popol puile
ost, d
erau
lra oăîe
şi să
adiţia corecteze
noastr nereptăţile
5 a creat opliice
puteicăpe care
converle
supoaseră
geţă a tadiei in ltrae
ptea aministraei
şi a ţelurior coloniale ccidenale.
revoluţionare, fiecare
Pînă şi occienaizaul inelectal N e aima
sprji şi întd pe cealat  aceast sitaţie, eta plin e
candoae:
ou şi înem cetăţenii
cea vech unei ţăi
au folosit impoane
fectiv şi snem
atioccidtas-
ul pt a ridica asele şi a le face s s atr mişcrii
pet iependenţ
siticii şiau at seama c dilea care sa creat se datora
faptli c succesul doinaţiei occidentae în luea treag
era att d are înît occidetaii eglijau s i fie critici
faţă de aşauita sinteă occideta reigiecultrsocie-
tateorie potic.  consecinţ pet mul occidetai,
secolul al XX lea cre poate fi caracteriat ca o perioad
occidentşiceştin, sa prelungit şi up anul 1900. n-
tradevăr, pent ajoritatea rasei uane, care trieşte în
uea neoccidenta nu anul 1900, ci anul 1945 a fost cel
care a trasat o linie de earcaţie ntre dou lui e xpe-
rieţ, aşa  a remrcat ing Kristo152 Problea rea a
tipului ost nu este apariţia ai ulto noi naţiuni
belicoase  sia şi în frica, î peoda e dup 1945, ci ai
nd ce sa produs acolo şi ce a reultat di independeţa
lor politic  redefinirea concepţiei popoarelor dspre
demtate, valoare şi libatea fiiţei uae n schimb,
asiaticii şi fricanii sînt acm soiţi, n aceeşi sur ca şi
occidentaii, s treac prin chinurile şi sufrinţele vieţii din
secolul a XXlea
Ci car osc sia snt de acor c schimbările calei-
doscopice cre au lo asti acolo refect fuuna revo-
lţionră care tr toate ţrile asiatice, începînd din vest,
di faistan (unde sitaţia a devenit şi mi coplex dup
ocupaţia sească) 53, şi p în est,  aponia Ceea ce
tlbur ult lue, în special pe cei care au o imaie
 

 CTAE UE O S TEZE 253

upă el, estea vorba

tradiţiol siei, n priul
este d,uic
îpletirea de o revoltă
dintre potrva
revoluţie şio
colonialismului
adiţie occidental;
acahon Ba  al
ne atragedoilea nd,
atenţia este
asupra orba de
probeei
revoltă
ciudate potrva
a caractelui arii inegalită
ultiiesioadintre
al aver;
revoluţieidinal
treileacotempora,
sia
 hotărre ca destinele Oentlui să fie scopur 
imediascopurle
dup al doilea rboi5
ondial.
sine şi nu iloace pent occidentale Carac
terele predoinante al Asiei postbelice nu iplicau ou-
nisul Mentalitatea lo era ubră de conflictul din trecut
cu puterea iperală; pen ei, cea mai are teee era
nărirea colonialisului şi nu nainarea unei noi şi agesive
epnsiuni [a counisului55
ste o ironie că unii occidentali ai confundă şi acu
counisul cu revluţia din Asia e fapt, asiaticii ştiu
foate puţine despre comunis iar aismul, ca ideologie,
nu pare a atrage inelighenţia cu ecepţia fanaticilo, aşa
cu sa ntmplat nainte de ăzbi Fenenul comunis-
ului asiatic tebuie să eliine ideea lag ăspndiă că sărăcia
este cauza counisului MacMahon Ba face o afiraţie
peinenă nd spune că nu sărăcia ci felul n care o esimt
oaenii este cea cae pae crea cunişii l cninuă
spunnd pactl  Occidentul a dists vechea lialiae
faţă de religie, faţă de failie şi faţă de sat şi a răpit vieţii
scopul şi confol ei spiital Oaenii au nevie de un nou
cod, de o nouă ceitudine, de o nouă religie şi unii dine ei
le găsesc n counis 5 6 Mulţi tinei asiaici se sit sti
ulaţi nd se gndesc că cea mai viabilă călăuză pent
schibaea socială este counisul, acesta punnd capăt
inegaliăţii şi copţiei cae domnesc n egiurile sei-
feudale, ţinute n viaţă, n bună pate daoită spiinului
financiar al edutabilelor pute occidenale Da, aşa cu
subliniază un obseao din India, counisul nu ese
acelaşi luc  revoluţia socială cae zdncină .. ngmfaa
nastă lume de valo tadiţinale u comunişii au povo-
 

2  CUTAEA UTŢ

tradiţia exercită o foridabilă inuenţă asupra diferitelor

aspecte ale vieţii rebuie să ai sublie şi faptl că e-
voluţia din sia transforă adesea odeitatea îno nouă
adie ndependenţa politică u seană nuai transfel
de suveranitate politică, ci şi restcturarea unei identităţi
ndividuae, naţionale şi culturale  ndria şi denitatea
oaenlor. Contate  o sacină de aeenea propoţii,
diferite nauni din sia incluzd ndia Pakista, naţiunle
din sudestl asiatic, China şi Japonia au încercat dfete
odaită de diiare evoluonară şi tradională  scopul
de a stabili o identtate aonaă ş cltraă pent ele îsele
n nuăr tot ai ae de oaei dn sia consideră ca de
la sine îţeles că ei sînt soiţi să expoe în alte pă ae lui
nu nuai bunuri ateiale, da şi versnea lor de elberae
spiritală şi libeate olitcă

IECILE M TINE
Ş OENTALIZA LUMI
Cîd cecetă tabloul de azi l planetei, două poblee
ipoante se ce a fi enţioate: cazul bisericor ai
tnee şi oientaizaea lui (o expresie prescuată
pet a desena fluenţa cresîndă a lumi neoccidentale
î ccdent) aîndouă find adesea trecute  vederea
exageate sau eînţelese au făt efori în difeite direc-
ţii pent a ignoa aceşti teei da părerea ea este că e
ai bine să ncecă să înţelege naa şi iplicaţiile aces-
to fenoee
 folosi teeul de biseici ai tinere pent a vobi
de biseicle creştne dintro sie şi dito fcă în od
tradiţiona neceştine suă uşor ambiguu deoaece unee
dnte cee ai vechi biseci ceşte au fost nfiinţate n
 

 CUTAEA U O STEZE 255

Wlam  Hockng a afmat odată că  rg ste

nttdauna u advăr (ntpat ntun cz) un tua ş un
cd58 la car trbu să adăugăm ş o cmutate.
Potrvt lu Hockng crştnsmul a fost mult ma agrsv
dct să zcm budsmul n contactl sal  alt rlg.
ecland că nlocuşt toat nvoil rlgoas a om-
nr el a ct sncrtate  supun . emsu ceşns-
mlu a fost aşadar o solcta a un dcz d tpl
/or: tmpll ş dol «pănulu tbuau să cadă. 59 Am
mnţonat ma dvm că soctăl d msonar cşn
din uropa au urmat pasiuna colonală a naţunlo
uropn n Asa ş n Afrca. a n scolul al XX lea
bsercl amrca sau aăturat actvăţi misona pla-
are n 1915, ptrvt lu Robnson: in 1 1 7 socăţ
msona străin ş 1 9 loca ca actvau n nda ş Cylon
41 snt z 41 amcan 1 dn uropa connntaă
8 din Australa ş 3 snt nternaţoal.  a fl fca
Orintul Mjlcu Asa d Sudst ca ş nsull dn Pacfc
ş dn Ontul ndpătat au dv cpu de actat
a msunior amrcan ş uropn d la ncpul scou-
lu a XXla
n ultml scol a sat n Asa un stimn lar
ăspndt potrv căua rlgil ş cultul dn Ont s
dezntgau dn t a uma Oui ea amnin
ţată d nantaa Occdnulu. stau r tpu d bză
al racţi Orntulu faţă d pătnda Occidntulu
Primul a o aţi pzitvă faţă d Occde vnd din
paa un pu c d n din znl uba cae
doau să s mancpz d adl lo lua  l
gas Al doila a fos o acţ ngatvă a unu gp de
cosao ca rspngau oric a f vt din Ocidnt
Al trla ra racţa indfnă a un ma majtăţ
 

2 IN CRE UNŢ

Prele misini protestante din Eropa dezaproba

coproisrle şi indlgenţa bisericlr nstituţionaizate
d Eropa Aşa  spnea H chard Niebhr, sionarii
credea că Ocare ar fi obiceirle societăi n cae ăiesc
reşti şi oricte reazări ar avea aceasta Crstos este
percept a find ops lor, aşa nt, faţă de el, oaenii se
sit confnta cu decizia or/or 61 Unii dintre primi
conveiţi la creştinis din Asia se făcea ecol enaiăi
primilor misioari de tipl Crstos oi cultura. Aceşi
isnar dorea să separe pe convei i localnii de medil
lor păn, andi asfel să se dezvolte n odl
ceşin de viaţă i a reşi să fiinţeze stctr cidate,
nite de obicei isini foificate, n care isonaii
exercita o atortate absoltă. n ele, de obicei, aşa cu
subliniază Nell  ltă plasticitate, misionarii htăau ce
trebie făt şi  trebie făct Roll celui cnvet era
să aslte şi să se supnă. 62 Misionari se consdea ca
fiind singura sursă de noaştee creştină, da, aprape
inconştient, se considera şi a i singurii deţinăor ai
nvăţătur occidentale Misionaii n se propnea deliberat
pent a fi agenţi  politici iperialiste a naţinilo
europene otuşi, ei mpătăşea preudecăţile ncţonao
coloai n relaţiile lor  populaţia de loare ş accepau
supeioraea absltă a amenilor slabi. C ae cvne,
cia dacă isonai ărăsea uropa c evangelia
Csos sau ua, n Oent se copoau ca şi cnd a f
crez n Ciss al clui euopene. i ansmieau
valole ltale eupene ca şi nd acestea ar f fs ali
ceşine şi cerea cnvetiţilo lcalnici săşi părăsească
obiceiie din reu o păgn, dn veea cnd nu eau
 

IN CUE UE  SNEZE 257

Tragedia acestor misiuni foiicate este că ele aveau

tendinţe ce se atoperpeta, lc care n a ispăt
complet nici cia dpă plecare misionailor occidentai
Lideii naţionalişt, motivaţi de ideall de atoeteinre,
criticaseră rezidl de "înstrăinae a creştinismli din
Asia şi Africa  special dpă priml război mondial
Politca occidentală persistentă şi conrolul economic asupra
Orientli Mijloci, al Aricii şi al nei bne pă din Asia
i-au făt pe liderii naonalişti să se agajeze într erie de
campanii împotriva dominaţiei occidenale. Sentimentl
naţionalist ceşi făcea apariţia în lmea neoccidentaă combi
nat c interel tot mai mare al biecilor ocidenae în
miinile inteaţionale a dus la foloirea frecventă a
termenli de "biserici mai inee în locl termenli de
"biserici misionare, t şi la dictea relaei dinte bieri
cile mai tinere şi cele m băîne, discţie începută la
întirea de la Ieai a Consilili Misiuilo
nteaţionale MC), din 198 a ps că "pent a duce
la bn îrşit sacia încă eîcheiaă a evangheizăii uii
ete neceaă colaborarea celo doă gpui63 Pen
aceta, -a props "atoîtreţinerea, n nmai ca n
impoat principi financi, da şi ca o expresie corectă a
vieţii bisericii autentice, chiar dacă menaitatea misiunii
foificate şi stctra birocratică a socieălor de miionai
occidentae au făt ca asfel de admiitrae şi de
conducere de la miionai la peonalul indigen să fie oae
dificil
Putem conidera o ioie fapl că multe "bieici mai
tinere din lmea neocidenală a s înajae ă devnă
copii idenice ale biseicilo ccietale, ceea ce eflecta
vecea odine a socieăţii lr cae făe n et inevitabile
compromisuri c intereee bieicei şi poitica colonială
 

2 IN CE UNŢ

fiecare biserică mai tnără trebi să mărrisească evange

lia c o "limbă ă, adică "ntr-n rapo irect, clar şi
apropiat cu moştenirea traă şi religioasă in ţaa sa.64
Adnarea de la Madra a ridicat mlte probleme impoante
privid natra biericilor mai tinere, dar discţia a fost
terminaă bsc d al doilea răzoi mondial
 timpl războilui, bisericile mai tinere, pte de ttela
şi sprinl occidenta, a trebuit să se matrizeze repede.
Unele dintre ele a treit să se angaeze tr-o seoasă
eamnare a identităţii lor cultrale şi regioase ndamen
tale Aceste "biserici mai tinere era sortite să n ie aproa
pe deloc înţelee de creşni occidenta, nici de vecinii lor
necreştini
isericile m tnere n sînt înţelese de biericile occiden
tae deoarece acestea din rmă aşteaptă ca bisericile mai
tinere să fe o prelngre a creştinătăţii occidente. le aduceau
n fas seiciu sitaiei n rs de cmbae din lume, dar,
în practică, acţiona ca şi cînd lmea nu a fi scmbat
Bisercile occidentae mai a încă o atitdne pateaită faţă
de bisecle mai tinere Conducătoii bierici dn Aia şi dn
Africa înt şi am rimişi în Occident pent a avea o
pregătire mai înaltă. e negijează faptl că, aşa m 
părle religoase din America a dezvolta n "tip den
minaţional necunos gpăile religioase din lmea
neoccidentaă sînt pregăite ă-şi dezvolte stctrile lo
propi Şi exact aşa m diferite gpăi religioase, evreieşti
şi ceştine, au învăţa ta de a trăi împreună, în America
secoluli a XVIIIlea, în aza prncipilui de libetae reli
gioasă, ese ote fec ca bisericile ma tnere din lumea
neccidentaă ă înveţe aa de a coeita cu indismul,
budisml, ilaml, reigile populare şi ate radii eligioase
şi emiegioase Deja, ceşnii dn India a props princi
 

IN CUE UNE  SNEZE 259

beatea regioasă reaă şi respectl rea pent conştiinţă

să ie acceptate de tţi. i declaă mi depate "acă starea
seclară va fi o reatate  creştinii trebie să înveţe să ini
ţieze sceme şi activiăţi pent bnăstare ş scimbare
socaă care să poată fi adoptate de oameni de bnă credinţă
ciar acă ei n acceptă credinţa care inspă astel de
activităţi 65 Deşi mlţi creştini occidenta cred că scopul
"biercilor ma tinere ete acela de a ajnge la n satt de
atogveare, de ato ssţinere şi de atopropagandă ei n
reşec adesea să înţeleagă că acei creştni din Asia ş dn
Afrca trebi ă dezvolte simutn aît "semnificaţia inte
roară a creştinismli pen ei persona, cît şi "semnifi
caa eteroaă a acestia ca o pate ineaă a plraităi
religilor, pent a avea n en în viaţă ş pent a paicipa
la eaitatea lmii neoccidentae
"Bisercile ma tinee n înt înţelee nici de compa
trioţii lor necreşini Mlţi creştini din Aia şi din Africa,
reflectînd moşterea căpătată de la miionai ignoranţi, sînt
indiferen faţă de religiile necreşine ş de culturile neocci
dentae din poprl lo medi De asemenea, aşa cm e
cnoc creştinii din India, mlţi dintre ei sînt "spectator
neeficienţi ai scenei contempoane, deoarece n a fost
nicodată pregătţi să e imlice în evenimentele contempo
rane. 66 n motiv şi mi impoant al acestei neînţelegei
ete abenţa ni cad comun de refeinţă n peoada
coloniaismli occidena, lta ş educaţa însemna ceea
ce fese ipotat dn străinăate în lumea neoccidentală
Caegoiile, logica, reoica occidenală eua să fomeze
n cad omn de refenţă nu numi îne occidea ş
neoccidenta, da şi îne ceni in Oent şi vecini lo
neceştni Da sinteza occdentaă modenă religeculuă
socieate-odne poitică, cae a influenţat înreaga lume în
 

  CE NŢ

manisml raonal ş senisml are sîn rie la adresa

radlor religioase  Oden a înep să- ridlizeze
pe reşini dn ria ş din Asia are onnă să răiasă
înr-o lme odenalizaă demodaă ără a  lmna de
modeiae Aeş rii din Orien a bisericilor mai
inere îneară să ie mai oleranţi aşa m sîn şi iiii
oideali din idaism şi reşinism aţă de orespondenele
oidenale ale biseilor mai inere din religiile orienale
a de pidă rpările de ocidenali adep ai li Zen Yoga
ai bdisml ibean Niiren Ss şi ai alor gpări
religioase modee in India, Coreea şi Japonia.
Oientalizarea lmii este n mod abrevia de a spne
ă perioada de dominaţie ocidentală monoliiă a întregii
lm s-a îneia şi ă inea Orienli a înep să se
aă simţiă în lmea occidetală Nimeni din ei care au
paicipat la Parlamenl Mondial al Reigiilor din 83 n
sa ndi veodaă că va veni o vreme d Ocidel va fi
el care va pimi, a pe plan material cî şi pe plan spiriua
Ciar i diorii cei mai subti di Ociden a crezut ă
isoria modeă a lmii neocidetale n era deî o aneă a
isoriei epansinii ocidenale Trebie să admitem ă
evolţia modernă di Orien a os  mă şrinţă greşit
inepreaă de căre cei are vedea mea dnr-o perspe
tivă europocetriă Cîd tinerel progresis dn Orient a
adopta  eziasm, în ultmul seol i jmăae anmite
trăsări ale civilizaţiei ocideale cu scopul de a rest
ra dimesiunile soiae, ulrale, eoomie şi poie ale
soietăţilor lor (dacă soietăţie şi e din Orient po 
acepate de căre Oide ca egale), ml oidentali au
văzut în acest lu o "oidentalizare a Orienli. Ien
ţia de acum a inerlor di Oient este »modeizarea ,
l calitativ dieit de "o ccidetalzae , în poda uo
 

IN CURE NE N SNEZE 26

de resenimene aţă de ceea ce considera ei occidenali

area Orienli) Un mare măr de inei din lmea
eoccidenală a sdia în versiăţile din Europa şi
America. Şi aces ap a os pros nţeles de occidentali, ca şi
de conseaori  Orien De fap, mulţi occidenali in
clnd şi pe cei c menaliae de misionari, era convinşi
că radiţle culrale vec di lmea eoccidenală era
soie dispariei, în poida vederi conare ale ni mic
nmăr de specialişi. ncă d 28 n repeenan al
creşinăăţii occidenale a airmat că religiile şi culrile din
Oien »era rcm pe cale de dispariţie, poae n foae
cund, dar oricm sigu, şi ceea ce prvoacă aceasta ... sînt
şiinţa modeă comerţul moe şi oganiarea poitică
mdenă. 6
Epeienţa Occidenuli ăcută de lmea neoccidentală în
cursu ulimelor secole sa soldat cu o habidine mentală
prod îrădăcinaă în occidetali, aceea de a considera
lumea ca n vas teioru ce trebuie elata şi de a vedea 
neccietali işte oamei care tebuie lumia de adevărata
civliaţie. Totodată, eistă u setimet arg răspîndi că
Occidenu poae răi feicit fără umea, pparele, culue
şi reigiile eoccidenale. Cea mai mare pae a învăţăului
occidenal se ocupă în primul  de taiţia occidenală;
oamenii îi teiă sudiile ără să ae nimic despe isiile,
geogafiie, eigile sa cultuile eoccidetale
Evien pînă şi educaorii cu  cniinţă planeară,
prespuînd că ei apreciaă vaoe i tadiţile neocciden
tae, sî covinşi că mai civiaţia ccidenală ese cu
adevăa impantă i suficientă pet ccieali n 52
sciid inroducerea la lucarea a Grea Books Robe
Maynar Hutcis, osul ect al Uiversităţii di
Cicago, decara: »Un inee etăviit e a îţelege Rusia
 

262 IN CURE UNŢ

ceea ce dscoperă desre Rsa şi despre Orien. Şi el con

ină  n momen în care am ăc o ceea ce am p
penu  ne nţelege pe oi înşe ca să im pregăiţi pen
viioarele nniri dinr Orien şi Occiden ... remea aces
or nn va veni cnd ne vom  înţeles propria noasră
radiţie icien de bine pen a o nţelege pe cealaltă  8
Din ăcat , Hcins nu ese sinl care jdecă  aces
el In priml d, un numă suprăor de mare e
oameni sîn de acrd c declaraţia li că »nmai cnd ne
vom i înţeles propria noasră tradie sicien de bine vom
i în sare să îţelegem  altă tradiţie, ca şi cînd ar 
omeneşte posibil să ne înţeegem propria noastră radie
suicient de bine n al dolea nd, eisă ideea impliciă că
asemenea caliăţi cum sîn »iscsiţă în aaliă odine în
evaluare, coaşteea istoriei şi mie tipri de epeieţă
socială p i alae mai din tradia occidentală şi că
sinl luc pe care îl avem de ăcu cî îi întînim pe
ceilal este să im capabili să ne apropiem de ei şi să înce
căm săi îţeegem  cad caegiilor noaste »occiden
tale (se o inie că mte di aşa-nmiele dialogui
inteeligioase sînt ăcte în acest el)
 pida ei ineii, idieenţe şi igoraţe de îţeles,
ptem toşi detecta în impurile noase un spiri no, o
atituine ouă şi o modă culrală noă. Crînd după cel
deal dilea răbi mndial, u edit cerceăor, peol
catic Heri e Lubac, a şca multă lume cu remaca sa că
uopa era pregătită să ie cooiată spiiual de către
Oiet l a subiiat că nu eistă at î libăriile europee
mai licitat ecît ce cu căţi espe spiiaitatea idiaă,
la toate iveuie, luc ot atî de adevăa şi pet libă
ie catlice 9 Această emacă a ost împăăşită e
 

IN CURE UNE N SNEZE 26

dd taă       v d a

 rta zat  ătr Ort E st 
e  faţa az rta  faţa   
q    z  stăţ sr a
t  st rmat  trasaţă  gdra 
taă  Ast fat mb  a fst ă arat  adăata
 da sa smaţ 7
Asăi nici o persoaă cu siml obseaei nu poae să
nu vadă că inenţa orientală a păns î uropa şi în
Ameica de Nord Araca Occidetului pent Orient n se
mai opreşe la u mic număr de nditori omici sau la cei
cae maniesă un ineres aţă de ceva "îndepătat în spau şi
în timp.7 Orienl a devei o pae di epeenţa imediată
a multor oamei de nd din Occide prin ată lierară
arta culinară ime karae judo Aikdo arajamete oae
radio tristoare  enologie pen caculator şi auo
mobie Poate şi mai semniicativă este popuaiatea î
Occient a dieitelor ipuri de spirialitae orieală i a
ierielor tradii eigioase Faptul că biseca Uici
poae gaja mul tineri capabili pent a lucra în înre
prieile ei lucraive de pescărie din Glocester sal
Massacusets în uinele ei prelcătoare in Noolk sau
irgia pe şatierele ei navale din Bayou a Bare sal
Alabama sa în magainele de pete din New York72 şi în
acelaşi timp să euneacă ilooi teoogi şi oamei de şti
inţă de mare valoare  inclusiv cîţiva aureaţi ai Pemiui
Nobel  la conerinţele ei demonsteaă apl că biseca
Uniicăi ca şi alte gp eigioase oietae a păts
adîc î cultura i socieaea occidetale
istă dierie eacţii din paea occidetailor la eo
meul "orientaiăi lumii Reaca cea mai simpă ese ie a
ega eiseţa acesi enomen ie a se apăa î spatele
 

2 IN CRE UNŢ

ăii să-şi păsreze propria lr radiie, pînă la aidnea

aresivă şi miltă care airmă că nmai radiia occidenal
creşină ese adevărată şi că singul lcu bn pe care-l au
de ăcu neoccidenalii ese să-şi abandoneze radia şi să
opeze pen cea occidenală Muli occidentali, incluznd
muli creşin şi evrei eeni, care n-a os ciodaă
ineresai de ale religii şi cli, încearcă am să se nor
meze şi să obină răspunsri rapide cu privire la arta liera
ra, clra şi religia dn lumea neoccidentală care-i arag pe
copiii şi pe nepoii lor O daă cu inuena orientală din ce
în ce mai mare, lumea mentală şi spirituală a occidenailor
începe să ie o atî de dezorienaă pe cî a ost şi lumea
neoccidentală a ncepul occidentalizării lumii în peoada
modernă.

SINZA LANTA
ŞI TATEA OMENIR
ste impsbil ă prezici viio pe temen ung pent
lumea noastă în scimbae apidă se ciar azardat să
pespui ce s-ar putea întîmpla pînă în anu 2000  pre
punînd, desig, că va i un an 2000 Touşi, tebuie să
înecăm să înelegem siaţia acală,  măsura posibiuui,
cu acuatee şi nestitate
Dn păcate, nu există un punct priviegiat dn care să
putem pivi curentele şi mişcărle cntempoane ce se
încucişeaă şi cae pt  intepetate în dierite mdui
vem tţ anumite judecăţi gata ăcute, pesupuner şi
pejudecăi Sîntem pinşi n curentee lor învămăşite n
pus, iecae indid, ca şi iecae cutuă şi popor, trăieşt nu
numai într ume geograică şi izică, dar şi în ceea ce pate
 

tN CĂUE UNE N SNEZE 26

dintre noi, toşi, nu nţeleg întotdeauna modl n care e

sim propria noastră lme a semicaei  pţin cîe
pn, acasă pe erenul de spo şi la şcoală i pin asocierea
noasră cu o mare vaietae de oameni şi de evenmene. Cea
mai mare pae dinre noi n numai că moenim limbajul,
ideile şi valorile noasre dar cia şi micile abidini inime
ale eţii de fiecare i, cum a fi de eempl pregăirea
rnei, îmbrăcăminea sau cum să ne adomim copiii  Asfel,
conştient sau inconien, »lumea noastră de semnificaţie
aproimeă concepţia noastre despre lume, implicit radi
ie noastre cuale i eigioas, care eerciă la ndu lo,
o inuenţă decisivă asupra modelăii compoamenlui
credinţelo şi scopilor noasre în iaţă 73
Dea lunl acestei 'căţi am văut în epetate rînduri şi
n diferie regiuni geografice, încinţia firească a reigiilor,
culilor i ordinor sociale i poitice de a devolta sintee
pefecte, ciar dacă teoretic putem vorbi despe fiecare
componentă în pae Reigia/reigiie i cultua/cuile se
aă întro speciaă şi stînsă eaţie dialectică După Paul
Tlic, dacă religia doreşte să fie înţeeasă cla, ea trebuie să şi
asume o fomă şi să devină culră, în eme ce culura,
a d  st gas  ţ, st lgas 
sbsaţ, d fa a ulal cţ  smfcaţ
dţat. s d lga d l, a ş a
d fzma ş ssl d lg  absll; a at
d gra Î  dţ faţ d alţ dţa
lal P d ală a, ltra, ca  al d a s 
lg, a dsr amţaa ş sl absl
l ş a fa s a   aţ lg74

Sdiu nost a revelat cum difeite religii multe dinre

 

2 tN CURE UNŢ

ealitle ctalesocialeipolitice condonate (i

poinciale cae tind s identifice sintea eligiel
societatedne politic c noi eait eligioae.
O dat ce sintea eligieclsocietateodine poli
tic perfect devie o ealtate indii de pe aceată obit
au tendina s cead c ciculaitatea ei ofeă o ba
pent adel ei absolut i coeen cae meit i odon
deounea i loialitatea indiiilo î cauz De exemplu în
cele mai mlte pri ale lum dacă îi ntebi pe oameni
despe eligia lo despe cae pesupi  le ofe con
cepii normatie despe ealitate i cae le legitiea exis
tena este mai mult ca pobabil c ei î vo ăspunde c
eligia lo este ceea ce familiile o comunitile lo pu
ile lo etnice sau naonale accept ca fid religie   n
aceste cui eligie nu se efe a o sn aie a expe
ienei umane fie ea sentiment gîndie sa necesitate Ea
implic cea îndit cu sintea eligiecutursocietate
odine poitic ce cupinde întreaga via a oaenio Desi
 aceste tăsi pot fi selectate i stdiate ca factori
eigioi (întun sens ests)  cali  , socali sau
poitici Da to aceti factoi au o predlece pent ade
en Lipsa de perfecne a înteui oganism este at de
mare încît deosebiile teoretice înte ei eludea de cele ma
dese ori indiii Pent cei mai mi oaeni aceste
sintee constitue lumea or de semnifcaie  le dă un senti
ment de certidine Oamenii se nasc n ciclaritateac
acestei ui pe uătate iibile pe umtate iniibie ei
cec tresc i mo în ea Ei afă semnifcaa cea mai sacă a
 ieii lor din intea regelăsocietateodne politc
ce defneşte naa eaităi susa odinii sale i ofeă legiti
mitatea şi ustificaea credinelo gînduo coningeilo
i aciuno indiiilo i societii
 

IN CURE NE N SNEZE 267

Aceste trei pcte cenrale cnsiie un fel de prismă

mentală ce seaă eveimentele emnicative dt
maă de date şi recnsiie realităle istrice în mea ideilr
şi a imagiaţiei Aceată prismă are  stcră de atpr
tecţie frmată din uitare şi din imaginaţie Ni tţi
cnsierăm această prismă ca fiind dată în măsura în ce
accepăm adesea că neam născut cu ea ste bie să notăm
strînsa eae dialectică ditre prisma nastră metală şi
cncepl not de prges Nţiunea de prgres, cu
vît derivat din grssus (pa), impică acl de a face un pas
înainte spre  situae mai bună Tt Paul Tillic este cel care
a făcut  disticţie utilă ître ccep e prgres, care
este umai  abstracţie teretică, şi ideea de prgres, cae
este  interetare a eerienţei naste istrice în temei de
cncept e pgres, cu sau ără  bă verificabilă, cel mai
adesea bată pe speculae sau airmaţie Cceptul nst
bişuit de prgres prvine i creiţa vecii cmuită
ebraice, cae, sub inuenţa esatgiei roastriee, airma
că Dumeeu a ale  aţiune şi u pp şi -şi va îdepii
făgăuiala de a repta istria pe un scop pecis Ceştis
mul, născut ca  mişcare mesiaică i sînul mlţimii e
cedincioşi evei, a mştenit cediţa esatlgică evreiască
î pes, ispiată e rastrm75
Pe scu, civiiaţia ccientală, apătă in iuea
eeismului c eigia di Orietul Mijciu şi cu uisp
enţa maă, ) a tansfma cu succes a lul timpu
li ceştiismu ît- reigie a umii e aici, ) a îcercat să
fie i puct e veere eigi eută şi,  cee din umă,
3 a eveit seculară atrită experieţei avute pi
Reaştee, Iuminism şi evouţia ştiiţifică Şi ttuşi 
umîd remarca lui Tilic:  cutura, ciar aci cînd se
pue «reigiei�  pate face să apară  uă ceaţie reli
 

2  CURE UNŢ

proes (şi, în ani mai recen, ideea de »modeare) a

fos mbiţată lmii ne occientale ca ţel al adevăate civ
iai în impl »donaei occidentale (secoll al XIX-lea
şi prima jumătate a secolli al XX-lea) Impacl cu
dominaa occidntală a fos atît de pteic nît intelec
alii occidentalia şi ml conducătoi de naţini din lumea
neoccidentaă »a inalat ideea de progres (ţiută de
concepţii religioase şi culrale neoccidenale), ca şi mod
lităţile occidentale de a demarca viaa şi experienţa umană şi
de a remodela societăţile şi ordnile lor politice
Sît înodeana uluit cînd citesc însemările intelec
alilor din pmee decenii ale secolului nost şi nd au că
ei a idealiat sintea religie-culră-societaterdine poli
ică occidentală modeă, ca şi cînd ea ar fi fost o creaţie
nemuritoare i erau sinceri în încercaea lor de a restuctra
Asia după modelul naunilor de pe ţărmurile Atlaticului
de Nord (Aglia şi uopa occidetală) şi al Statelo Uite
şi cu tot ceea ce-l însoţea  capialism, democaţie, teolo
gie etc Mul eoccidetali, coducătoi di diferite dome
ni, cu o deosebită viiune a viitolui şi cu cocepţi
eformatoare, aveau o siceră admirae pent înfăpirile
occidentalilo Acest luc ea cu deoseire adevărat în
cusu secoluui al XIX-lea pentu aă, iteraă, mică,
foofie, îvăţămînt, apăae, teologie, comeţ etc i
speau că, prin emulaţie, compatrioi lor vor îceca să-i
ajugă din urmă e occidetalii progresişti
S-a putea ca occidentaii, pent care pim răboi
modia -a fost decît unul dn cele două ma ăboaie care
au avut loc î secolul nost, să fie surinşi descoped că
pent mul ideri eoccidentali, cae ideaiaseră mai îainte
Occidenl, acest răboi a însemnat un eveimet definitiv
 prăuşiea comunităi moae euopene (şi ameice)
 

IN CRE UNE N SNEZE 269

fie selectivi aţă de caracterisicie occidentale ei dorind sau

and nevoie de nele dintre acestea) şi cum în cele din 
să concuree Occidenl
A eisa o mare varietate de reaci faţă de impacl
Occidenli în lumea neoccidentală Ciar şi  lmea isla
mli Turcia foarte orientată (în asambl) către Occiden
şi Paistanul mai cund tradional religios a manifestat
n interest contrast în reacţiile lor la impacl cu Occi
denl.77 (Nu trebie de asemeea să neglijăm o serie de
lucrăi literare ale misticilor musulmi şi efol lor sincer
de a încuraja uitatea omenirii pintre compeele diviiuni
ale comunităi plaetare) n Asia de st Japonia sa stră
duit să controlee apropierea de Occiden îtrun aemenea
mod înct să devnă efectiv o altă putere coonială în Asia de
st8 în veme ce Cina care din impul revoluţiei lui Sun
Yat-se din 2 a avut o atidie duplicitară ître forma
americaă de democraţie politică şi democraţie economică a
 URSS a devoltat î cele din umă propria sa siteă
religie-culasocietaterdine politică (cae este indepen
dentă de Mocova) sb conduceea lui Mao Zedong79 Sît
convis de necesitatea de a îţelege cm opereă cineii
cu concepţia lor specială despre istorie despre bine şi rău
despre semnificaţia viei şi a uverslui pent a putea
aprecia reacţiie or faţă de Occident sau faţă de URSS
Categoriile şi coceptee cinee sînt foae diferite de cele
idenficate de săii nă şi concepile budiştor din India
sîn întrun cotrast evident cu cele ale budiştilor di
Cina80 De partea cealaltă a Pacficuui America Latiă
pare a avea probeme intee serioase care complică eacţia
ei la impac cu vecinii din America de Nord şi cu aţiuile
din ona Atlaticui de Nord 81 De asemeea deşi
cunoaşteea mea despe Africa este etem de limitată am
 

270 t ĂTRE TĂŢ

Fapul fascinant ee că acese sineze relieulră-soci

eaeorde poliică eoccidenale păd în lumea occi
deală. Pe mulţi occidenali, înîlniea c cocţie
dere lume şi caegorie neoccideale ese că o expeenţă
ciudaă şi ouă. Aces luc ese valab m ales pe ami
cani care au răi mulă reme  mil "creuzelui, de
nde presupu ei, acese foe de gîdire srăie or fi, î
cele di urmă, coveie la modul de ndire american şi
europoceis. O pae din eţelegere se bazează pe fap
că oae siezele relielrăsocieae-ordie poiic
eoccidenale care sosesc pe ărmrie occideae reim
impacl cu Occidel umi î măsura î care ee au
îmbrişa unele răsări occideaizae De fap, sar uea
ca unii occideali să ia acee siee eoccideae drep
işe reur ale ideoloilor occideale Dar piree
păzăoare di Occiden şiu cî de diferie î acese
siee eoccidee aşa cum se vede di remrcie lui
Henri de Luac şi e lui Hedrik Kaemer prind "colo
izarea siră fcuă de Ore (ntrtion pciu)
să rudere arei reiei, fioofiei şi ieraurii
eoccidenale a îraja o anume slăiciue a occideior
penru xotic, deaprobîd o ceea ce e occidena  de 
obiceiurie sociae organizarea socieăii şi siseu educa
iona în a ară şi reie  ulima pare a secouui
re o e  ieigheiei din Noua gie, e care
radiia piriaă occidenală îşi pierduse frţa cău
iişe cooarea şi eadare  "î căuarea Niraei
penru  cia exrei favoriă a i Joh La Fare  î fio
zofiie reiile şi rie din Orie83 n remea noră o
masiă inzie de pracici de ediie oriee c Ze,
Yoga şi Mediaia rcedeă, id ă creee o imresie
niaer că mediaa ee u feoen orie de care ese
 

N CUTRE UNE N SNTEE 27

Pent a comica şi mai mut ucrre, cooentele

"reioase de acum ae dierteor sintee reie-tră
societate-orde oitică se desrnd adesea de contexl lor
istorc şi se ataşeaă  diăcie ator sintee De exemu,
uurie Musulmaior Ne, en, udişti Tietai sau
are Krishna din America de Nord sau din Euroa au
deveit tot atît de aae ca şi resiterieii î Coreea sau
metodiştii î ndia Răsîdirea reiior orientae î
Occident, la fe ca şi răspîdirea creştinismului su islamis
mului în Asia şi î Afrca, a ridicat roea eteă, fami
iară cerrilor de isionari, şi anue cît de ut agaj
tra-socia (şi chiar olitic) trebuie să însoească easi
unea reioasă Şi mi iortant, sîntem cofruntani cu
prolem, dratic iată de Oswald Seer, în ce
sens este  adevărat posibilă exansiunea uei reii de la
un cotext la atu; sau, aşa  a exprat-o el "Cee ce
conteaă î tote aceste cazuri nu este semnificaa origiaă
a formeor, ci forele ca atare, în măsura în care deschid
sensiilităii şi înelegerii native a obsertoui odlită
oteie e propriei lui creivităi 84
Ne află, în Aerica de Nord, î faa uor robleme
dificie cum ar fi încordarea dintre prcticie sexale ae
aicior roano-catoici şi oiiile oficie ae isericii lor,
sau autorittea ticnuui fă de autoritatea elimittă a
universităilor aericane, enu a u mai vori de critica
adusă de ulte grpăr creştie oiticii extee erice
sau de aprecierea episcopilor romaoatolici faă de siste
mu econoic ericn85 Şi evreii erici au paea lor
de emuumire ă de olitica amecă î Oriet
Mijociu şi fă de sttl srae86
Chir dacă ve o cuoaştere liitată  istorei, flăm
totşi două ucrri Primul, încă din orii civiliaiei, fiinele
 

272  CĂTE TĂŢ

pe de ata. Oameni  acestui seco, care au făt deja exe

rienţa ororior a două răoaie seroase, etă şi st
sensiii a starea traică de decădere a umanităi, încercd
să facă toate efoe etru a une  ractică conceţia
or desre uitatea omerii. Ei ştiu ditr-o exerienă ama
ră că roema reaă cu care se coruntă omenirea nu oate
fi reovată  cad mitat  auor suverae şi egoce
trice sau prin crearea de ate lori de utere reoaă
afate în dispută şi ci chiar  cadrul oişuit a Orai
aei Naunilor Unite, atît de frămtată de susiciuni
Marie uteri, ce dein încă uterea miitară sau comer
cială, trăiec cu fericita iluie că vor utea într-un fe oe
care să foreze o comunitate suraaonă ecesară unei
omeiri uificate sau reunicate numai că, în acest en, ee
îşi ierd rapid crediiitatea şi iuea 8
Prinşi într-o asemenea itae intolerailă, uii încearcă
să se retraă în mica or ume de mici satifacii, iar i
încearcă să reove roblemee comlexe ae prezentlui c
răuurie impe e trecutui88 n fine, aii se agaă de
concepia de "progres  fie în sensu ei iudeo-creştin, fie
în sensul ei mode (atirelio), incluînd şi aordea ei
de către marxism.89 Mui occidetai, decendeni  ceor
care sau cosiderat creatorii şi transiătorii sinurei cii
lizaii "adevărate  adică "occidentale  cad adeea î
greşea de a afirma că unitatea omeirii şi couităţie
umae deind de accetarea de către neoccidetali a ideor,
credinţelor şi tehooiior occidentale Mui occidentali
dorec ăşi găeacă u loc î uivers, dar ît convişi că ei
ocupă locul cetra nii ditre ei ştiu că ai devree au
mai tîiu odurile de ndire şi de viaţă occidentale e vor
întîli  cele eoccidentae, dar deocamdată privesc
lucrurile  en ivers Ei au tendina de a se face ecoul
 

IN CAUTRE UNE NO SNTEZE 27

deoece tradia occidetaă treuie să devină, indiscutai,

ormă şi reer ent înţeeerea şi arecierea tradiior
neoccidentae O atare locă nu este decît un teren ferti
etru pronciaim şi, n cele di urmă, ent rasism.
Muţi inteectuai occidentai îşi dau seama că o nouă
ordie iteraioaă e pe cale de a se constitui şi că ei tre
buie să neeagă dinamica ooarelor şi a evenimenteor d
acele ărţi ae umi care nu sînt occidentae nă ei nu ît
totdeaua reăti emoţional pet întîlnirea cu alteri
tatea ator ooare au sînt rău îndruma de o îndire care
doreşte ă miimalizee diferenele reioase, cultrale şi de
at tip ae aceor pooare. Mircea Eiade, scriitor şi istoric a
reiior, oservă cu ertinenţă că în întîlile occideta
lior  ceilalţi, rimii au tedinţa de a acorda încredere
rerezentanilor celor ai occidetalizaţi ai ooarelor
eoccidentale sau ă aiă relaţii cu, să zicem, Orietul
uai î doeii atît de neeeiale  sînt econoia şi
poica După el, umea occdetală nu -a întîlit încă, au
u încă la odu general, cu rerezentanii autentici ai
tradiiior eoccidentale «adevărae� 90 Eliade, care a a,
de-a lungu întrei ale viei, o conviere estrăutată în
uitatea omenirii şi care a fost rofund reoat de "noul
umai care o letia, a uliiat în utima sa coferină
ulică eceitatea unei mai ue îelegeri reciproce îre
homo [ber (oul de ştiină şi tehoogul) şi homo reigiou
(omu reliios), deoarece amîndoi, la diferite iveluri şi din
diferite erpective, reimt aceleaşi teeri, perae şi
covigeri, chiar dacă, di neceitate, coceptele, etodele
şi rocedeele lor par a lua fore diferite9 El era uficiet de
realit entru a şti că această înţelegere recipocă şi apreciere
profundă u e va produce curînd au uşor, de atitdiea
lui, esenal optimită, a fost elocvet zugrăvită de acel
 

274 IN CATRE NTAŢ

riveşte naura reiior emce (n mod ciudat,

numeroşi oame care st ata să-şi recunoască igorana
 materie de ştină, artă şi ate domei umaiste sît
adesea coinşi de adevă oior or în roeme rei
ioase De eemu, eistă o ărere, lar răsîdită, că
strucura siteei reiie-cuură-societate-ordie poitică a
fost fixată o dată entru totdeauna Să admitem că majori
tatea ceor ăscui în randa sau în ilipie sît proabi
romao-catoici şi că majoritatea ceor năsi î Paistan
sau în Et sînt crescui î relia musulmaă Numai că
reiia este comoneta cea mai mobiă a sitezei reigie
cutră-societateordine olitică Pe lînă aceasta, impactu
sinteelor neoccidentale încee să fie uteric resimit în
Occident
Aşa-umitee diaori iterreigioase sau iterltu
re au deveit tot mai noscute Cieva a subliiat că ideea
de diaog a devenit acceptabilă din mometul î care
isericie creştie din Occident şiau ierdut stimuletul
misioar diferent dacă această remarcă este prea ciică
sau u, ce pin un cercetător american are imresa etă că
 bu part d dalgul xtrr car ar lc astz s da 
traz ţat ur dz ş rgazaţ crşt Dş st
adrat c mul flzof ş gdt rlgş d Asa au
studat  Eurpa ş  Amrc sau şau ptrcut mul a
crcd lzfa ş tlga ccdtal  au acţoat astfl 
prml d pt a cut xprţa ş mtd ccd
tal cu scpul d a rxam prprl or ad O u part
d dscdra ctr  lur d ţgr rlgas   
"trasfrara rcprc a t d parta ccdtar ş
a crştr Fr dal, stmultul ptru u dag xtr
st  prmul d ccdtal  93
 

IN CĂURE UNE N SNTEZE 275

di Asia, aimentînd şi aicid la diaogu dintre creştini

occidentai şi tradiie relioase din Asia.94
Dacă diaogu iterreios sau intercutura a at a
ceut o insirae occidentaă, nu treuie să e surrndă
fatl că cercetătorii şi gîditorii occidetai, care deind de
concetele, metodee, loca şi retorica occidentae, sînt cei
care roun întîlirie  omoog or eoccidentai Ei st
gata să ă monologuri occidentae uiaterae cu oapei
lor eoccidetali, care ar treui să preinte exeriena şi
expreia lor reliioaă ş cuturaă î primul rînd ca date
entru folosu amfitrionor or occidentai. Acet tip de
orentare a fot urmat în 1893 de Pamentl Mondia a
Reigiior Evidet, multe dn diaogurile interregioase
OrietOccident ît încă inirate de Occident, aşa înît un
aciat di America la un dalo recet între creştiim
şi udsm a at impresa că  buă parte di ntereul
reîot a budştlor pent propria lor tradiie [în contextl
uui asemeea ialog] ete proal rezultatul intereulu
etru budim manfetat de occidetali95 otuşi u
aceta este modul peciic de abordare al cercetăorior
creştii din Occidet Pet mui cercetători occdetai a
reiei/reliilor neoccidentale iclusiv ociologi chiar ş
entru cei care în Occident nu înt reopa de erderea
încrederi î relie au care u ît preocuai de revi
taea tradiiei occidetale ete tetant ă ia dmul ce mai
uşor şi ă urmăreacă relgile şi cultrile necreştine  aşa
cum au făt predeceorii lor cu tradile americailor
băştiaşi  ca pe o ere de date ce treuie aalzate cu
metodele de cerctare occtae
Dacă u dalog ma autetc treuie ă abă loc el
treue ă se baeze pe impla accepte a realtăii adică a
pluraismului religo dn lume Mai mult, trbue să
 

276 IN CUTRE NTŢ

ndamentae să nu fe rinse n efo ost de a face să

avaseze cît de un sco comun de untate a omeiii şi
de a realiza o adevărată comunitate aetară. n acest ses,
nu văd în vitor, aşa cum fac unii romanci, aaria uei oi
rareli. Cred că diferitee reiii vor cotinua să evo
ueze coorm roriei lor damici, ccişîndu-se pe
surafaţa oui. Mai mut, st covins că odetate,
în ofida trăsătrior ei antireoase, toerează o ifinită
varietate de forme reoase, astfe că în viitor sînte sorti
să avem mi multe tradiţii relioase şi u mai ine
Cum vom fi noi cabii, ître tmp, să recociliem tote
aceste diferte sensiilităţi şi tempermete reliose şi
culurle? rebuie să accetăm ft că rintro miste
rioasă distruţie a fost ăsi e diverse orbite rel
oase, cultrae, sociae, oitice, nionale şi rsie, întro
epocă de plurlism planetar tot i mare, duă o perioadă
de domaie occidetală asura întrei umi Ievitbil,
reacionăm dfert la situaia noastră ardoxală şi cotr
dictorie u pute cre, î mod artifici, uitatea,
coborîd la ce i ic numitor comu  modificîdu-e
rpid articulartăile
ste imosibil ca o sinră relie sau o ideoloie oi
ntă să le curindă pe toate celeate su ca dferite tradiii
săşi andoneze pculrităie petru a da naştere unităii
omenirii reuie să rere la oiuea ce i uţn
spectoasă, dar ut i reaistă, ceea de a ine u echili
bru ître semificaa "interioară şi cea "exteroră a reli
giei De exemlu, pute reflecta la plul urmărit de regele
budist Aoa di India secoluui l I-lea a Chr, de Apos
tolul Pvel şi de rupările de evrei şi de creştini di Americ
secouui l XV-lea Pe scrt, reele Aoa a fost credi
cios celor rei Giuvaiere (uddh, Dhr su lege de
 

IN AUTRE UNE N SNTEZE 277

iu mora anindian isirat di udism şi cunoscut su

numee de Dharma, şi stau care treuia să fie condus ri
iuenţă udistă) ca semificae "exterioară a budisuui
entru dia aceui timp96 Aostou Pae, coins de
semnificaţia "iterioară a creştinismuui adică suprema
oiaitate faă de s Cristos ca Fiu a ui Dumnezeu şi
mînuitor a oeirii a forulat cu toate acestea, modu
său de înţeeere a semificaei "exterioare a creştismu
lui, adică acesta fiid una din multele reiii aflate 
conrenţă, fiecare retinzîd a avea suprema adeziune a
muţimior din mperiu roma. Potrivit acestei forulări
aşa cum am ai sus şi înaite, el decara "Căci deşi snt
aşa-zişi dumnezei, fie în cer, fie e pămît  recu şi st
dumezei muli şi domi mui  totuşi ptru noi, este u
si Dumneeu, atăl şi u sin Dom, isus Hristos.. 
( Cor 8, 5, sulinierea îmi aarie)
Nici una din gruărle evreieşti şi creştine din Ameca
secolului a XVlea nu dorea ă-şi aadoeze sei
ficaia "interioară a religiei  afiraiile lor religioase
abslute, dar toi reoşteau că cealală gruare cocuetă
face afirmai similare, chiar dacă fiecare ruare aspira la
iertatea de aşi păstra semificaia "iterioară Astfe,
rinciiul de "ibertate eioasă recunoscut de diferite
rupări evreieşti şi creştine ca fiind semificaia "exerioară
a reliiei or ermitea diferitelor tradiii reiioase "să
convieuiască într-o ace reativă  la îceut văînd să se
olereze reciroc iar apoi să gîdească a o ibertate [reli
gioasă] en oi ca la u drept ierent sau atural 9
Sigur, pluralisul contepora religios şi cultural este
ifiit mai colex, dar trebuie să face aceleaşi eforturi
entru a face diferea dintre seificaţia "exterioară a
religiei oastre şi senificaia ei "iterioară, astfel ît să
 

278  CTE UNTŢ

done ale popoare deşi lucl sa mpla de-a lu

isei ci fap că fiecare relie deneşte,  foloul
siteei relielurăsocieae-ordie poiică, aura şi
eu realiăţii iclusi realiaea ulimă, care ese sursa
ordio cosice, sociale şi umane  legăură cu diferiele
cocpi iorice despre niaea omenirii rebuie să su
e că pă şi cocepia relioaă ce mai olrană ese de
obici ancoraă  prspecia specifică a respecie reii şi
 modu  care ea defieşe ara reaiăi a umii şi a
desinului omului
u ese ieţi ea ăi chei rearcile cu o reorică
piaă bală şi sereoipă Diemele şi pobeele care e
conă asăi n mul prea coplee şi ambi Difi
culăţle oasre e daore fatlui că eisă paree o
prăie ară şi adcă re peanţee oasre mu prea
coneţioae şi realiăţe iorice din uim are 
secouui  XXlea  leură  ceaa cie ceea c
decara Wer Lippa am douăeci de a  icoul
u d fod "Scoşi afară din Vien E puea ci:
Prşdtl Js st u m car apucd p u drum
grşt sa rătăct Pă c u ş a drpta  grşaa l u a
ajug la dstaţ apd p acclratr ş gd Prblma
căra trbu să facm faţă,  c d Amrc st d a 
g drcţa p drumu cl b98
Lima se referea a fa că Saee Uie  loc s
urmrescă obişuia şi noscua meodă de "reiire 
ror  reui ă uree o oţue care ese mu i
dmeal şi probil mi rică, ceea de  "r-ede
iaa modială i reali şi dro erpeciă nou L
 o c fţe umane rd  ce sfşi de seco  XX
em fi imua de a e "redea siaa  oc de a 
 

IN CRE UNE NO SNTEZE 279

A fost o vreme  şi u at de demult  nd mui ne

occidetai credeau că sigura or alteativă era aceea de a
înghii aseriunea exagerată a ui Hege că irea occide
taă este "măsura uuror ucrurior şi că numai "îndirea
europeaă poate oferi contextu şi cateoriie ent
exorarea tturor adiiior di lume99 Nu e de mire că
o ună arte d inteligheţia orientaă lua  serios, în acele
zie, preteţiie occidetale de oiectivitate eutralitate şi
uiversaitate î ceea ce priveşte ştiina şi tehnooa ei, capi
taismul aetar (comerul) adevru ete (relia) unita
tea psihică a omenirii (ştiinele sociale)100 şi totalitatea
(marxismu)101 Chiar şi astăzi ul occidentali,  special
intelectali, mai susi că disciplinele itelecuale aple,
atotpriătoare  nu uai cele edente ca etachimia
sau metageoetria, dar şi metasocioloa metaatropoogia
şi alte cercetări iînd de aă r ştiiee umaise 
sînt posiile nuai "întro ume occidetaliată, î codiii
forate de modu de gîdire occidetal 10 2. Aceasă
suprncredere a occideaior î civilizaia lor a stat fără î
doial la aza ciudatului "succes a coloialismuli oder
occideta După Ashis Nandy
Clsul dr a obţut ar ct u at datrt
braur lu ltar ş thologc ct datrt abltţ s d
a cra rar scuar cptb cu rda tradţa [
ua occdta Acst rar au dscs ptru uţ
prspct   spc pt c xpataţ sau cţţ d
rda tradţa Pt , ua rd  ş  acasta
stta aataul  pshlgc  pra a f pru pas spr o
u a drapt bazat p galtat   
De altfel civilizaia occideta a promis lumii eocci
detale î cursul secoleor al XXlea şi a XX-lea (ce pu
 

20  CUTR UNTŢ

Soc, a apariţii şi cului ascismului, nismului şi

smului aponz, a rzboailor in Cora şi in it
nam c. P Btnn a ost oită  aurola a ca c
oaii numsc impriul amrican car a ominat în
ta lu conomic, poitic ş mlitar. Dar, upă m spun
ii ni*, impriul amrican a încpu să int  clin,
mai als  la Onsiva Tt* încoac, ciar acă unii mai vor
să ă că impactl Occinlui morn a ruşit să crz
 sigură rţa plantaă, inicîn tnologi, ştiinţ,
comţul, comunicţil şi sistml  transpor ca smn
vizil al csti comunită plantar p cal  ralizar.
Cinsit vobin, trbui să amitm că luma  astăzi st o
lum fragmntată Moritata oamnor in zonl l
in Euop şi Amc  Nor, trăn  stnsă lră cu
alorl, crinţl şi morvuil lor moştnit, au vdi
oar dit  al clor car tăisc în zonl urb, mi
als al celo car tăisc n oşlrbu, cr s î
mulţsc întn n pznt tot mai mulţi omni  p fi
car coninnt s smt  pnşi în capcană d trgedia ăăcii
xtrm, a zboiului ogulo,  victmlo aldi SI,
a problmlor  mdiu îconurător tc. Stbilitt vchii
orini, liaă oilo n gnraţi trtă şi ilztă
d i, s păbuşşt n fţa scmbălor revoluţionar carc
tizat pn nomn c prstoika glasnot, voluţa
islamică, mstţl studnţilor chnzi ş chbăl
politic in Blocul  st st o ironi că socităţil n
urop şi ic  No au o »populţi cu păl că
nt, ar Lue a te  o popul ult  îăă 
xmplu nwung Ki inteşt:
săz, arxa 62% d algăr d Cra d Sud au
r 20 ş 3 d  Graţa a ără s  a 
 

N CAUTRE UNE N STEZE 281

tă ş ma mo Sdstu 227  ppla

 compara u 2  Sal U ş 47   Grmaa
odtală   ma, r cor u a  su 
olul amrlr  lmara doma cl al japoz
d ţara lr ş  sacrfcul alr î mpl răzulu
d Cra  osţ  u crd ă ţara lor ar r
lgără spcală cu Stl U ş crcă as g raa ma
băă  a f fs sl ddă d Am rca 10

To cei care trăim în ultimu deceniu al secoului l

lea sntem chema să ne "e-vedem siaţia contempo
ană,  atît m mult dacă sntem interesai e concepa
perenă a unităi omeiii. Ceea ce se întîmplă în lume sub
ochii noşt ar putea să nu inteeseze multă lum e, din divere
motive. Trebuie să fie deosebt de greu pent ce are au cre
zut  emodearea umii îte după imagine  idetală ă
se împace cu eliatea oasă are e schimbă atît de apid
Un numă urpizăto de oamei afirmă ncă, din păce
ceea ce usţea Husel acum cîţiva zeci de ni  a ă cităm
Numa Eura a fr alr rad  cdr u rsal d
smfcaţ ş îţlgr E r ru să "s ur p  zz s
gu, p ă   , d xmlu, u    daza c
odată . "Eurp Zra ur<r clrlal ărţ al omenirii
s dsul ăîlu 16
Cu toate acetea pe marea o dezamăgire eitatea
umii de atăzi a chimbat deja macu n ace tă pivinţă
"Toate ceeale păi ale omeii a ă fooi  expea ui
Husse, înt acum mult mai ceptce î cee e piveşte
petinele poisiun al cvilizaţiei occideale  depae
egalitate frateitat, modenizare şi proge  n eu în
cae leau fot aetea paic pezetate. Mul  oamei i
 

282  CUTR UTŢ

at paads pe r a  l- poms s aă  tor, u

viitor e  poat f ats, la car  s a jg . da
de po] e-a dat lc, ar  ma multă ţă  Cu să
 n îndpărăm d l ş să    alt m d
evol? 07
ea dntre no pe care ntereseă bunăstarea spi
ală ş concepţia despre unitatea oenr au sarcna ugentă
de a »e-vedea saa ondală, a ales relaţle nteel
oase, nterculrale ş nteane. Ma ult decît oce,
trebue să articulă att enficaa »nterioară a eli
e/relglor, ma ales relale dnte oene ş realtatea
ultiă, cît ş senfcaţa »eteroară, care leagă araţie
noastre ş ale altora despre adevă ca tradiţ derte ce st
sortte să coneţuiască pe aceată planetă. Pretutinde
relile sînt oblgate să devnă o pate dn sntezele eie
lrăsocetateordne politcă Trebue să renoaşte cu
tsteţe că, torceşte vorbind c o sinteză nu a dovedt a
avea sufcietă înţelepcune pent a conduce o oenie
divizată spre uitate. ar ca peoane eoase speă şi
ave ncredee că dieite tradţi reloase poedă suc
ente resuse pent a ofer oenii divizate credinţa, curaul
ş speanţa necesare pent a ndura ş a depăş lpa de
senfcaţe şi abgutatea care ne nconoaă
 

EIE
Răpn 
 Y Y
vrt d ss Kxl

şa cum a arătat şi autol, această lucrae nu ţine trct

de dscplna sa de cercetare, adcă de stora reilor a
ete o exploare csvă şi o ampă claricare a "concepţlor
elioase despre unitatea omeri, pe dea nteul npi
rată de marea sa competenţă în oa elio, ca şi e
ubtiltatea cu care nţelee "fnţa umană ca "finţă reli
oasă indferent de deoebrle de mă, ocă şi cultuă în
care sa manfestat pornirea relioasă a acestei finţe umane
Plualmul relios este de mulă eme o realitate to
că cu oate acetea, el u a fost ncodaă a evdent, at la
nivel planetar cît şi ocetal ca în ultmee deeni ale secolu
lui al XXea n majortatea ocietăţor din ume există o
ulttdne de comutăţi ş tadţ eloae, ar eveni
metele storie au adus la upafaţă cmstanţele în cae
tadiţle eioaseculturaleocalepotce se combat ne
contet1 n tot ceea ce s-a întmpat n vremea oatră 
şi au ntmplat multe lucr mpeonante (e exemplu
exploaea paţiulu dezvoltarea eee ucleae proreul
n omuncaţ ş transpoul eleonc mpactl tehnoloe
onatoareor)  aceste evou de care vobeam ma sus
vor părea, pînă a umă epodce în ncţe de mpoanţa
lor pent vitol omen ş de mpoanţa copleştoare a
 

2 PND

 cele din ă,  eperienţa comunităi umane Ca o

ionie, radiţiile eligoase ale omenir au fost un mijloc de
susţinere, de fare şi de vitalize a acestei dorinţe, dar şi
tot atea baree  caea epementării acestei uită din
colo de ganiţle tradiţilo relioase speifice ceia dintre
noi care sîne sensibili la atîtea evolui trace din zilele
noastre sînt conştienţi că angajarea şi loialtatea reli
oaă au adeea un rol undamentl în înstrăÎnarea care se
produce înre difertele gupur şi societăţi şi care ajunge
uneori la o vilenţă etremă. O dorinţă tenace de unitate a
omeniii paraelă cu experienţa continuă a înstrăinării, iată
problema pe care neo pune autol, epicitîndune apre
cierile noastre actuale prin aşezaea lor înto perspectivă
istorică.
istincţia dintre emnificaa "interioară şi cea "ext
rioară a reliei şi eigiilo eprezintă puncu central a
diuţiei autoui "eoarece existăm îtr-o ume, obseă
MerleauPont, sînem condamnaţi la o semnifcaţie 2 el
ga modelează şi susţine viaţa unui popor oferindui, pin
dvese modalităţi de expreie eloasă3, u peetant n
de senificaţie cae face posibilă o afimare a adevăului, o
înţelegere a natrii omuu şi a relităţi şi o stabilire a unei
eaţi între ee oate acestea ît leitimate pin conse
cinţele lor de mîntuie şi pin cosecinţa lo comcă stfel,
emificaţia "iteioaă a unei tradiţii religioae epeziă
etl ei imboic ceea ce este pent ea eenţia.
ot aît de imporat pent distaea concepţiilo ei
goae depe utatea omeiii înt emfcaii feom
nologice "exteioae ale tadţiilor reigioae "cae ît
derivate di xpeienţa umană aît ca umauîtoanume
ocietateşiutură ît şi ca umanulîncomuitatapae
taă  C mi de giată de peroaele şi omuităţile
 

PNC 285

Semnificaţiile »eterioare ale religiilor implică con

ştiinţa estenţei unei pluratăţi de relii şi fapl că mai
eistă şi alţi oameni care sînt religioşi. ceste rare mo
mente din istorie cînd conştiinţa unei semniicaţii »inte
oare şi a uneia »exterioare a ds la efot constrtive
şi eemple pent înţelegerea unităţii omenirii constituie
modele ceste modele, cărora autol le acodă o atenţie
specială cuprind:
 »Coloialismul culral al lui leand cel Mare
bat pe civilizaţia elenică din cursul utimei treimi a eco
lului al Vlea a Ch utol obseă că viziunea lui
leand despe uitatea omenirii »nu a fost uşor înţeleasă
de contemporaii săi, da după moartea sa, ideea lui de
oecmee a pătns adînc î ufetele multoa5
2 omia lui oka di dinatia Maurya din India la
mijlocul secolului a IIIlea a. Chr oka, a fo un apăă
tor energic al noii cedinţe (budiste)  care şia îuşit etica
umanitaă a budimului6 şi a susţiut practicaea lui pe tot
cuprinsul întinsuui său egat easta ia îmbogăţit con
cepţia despre uitatea omeirii oka a găsit un echilib
între semnificaţia inteioaă a budimului (cele »Trei Gi
vaiere: Buddha, harma sau egea de eibeare decopeită
de Buddha, şi Sagha au omuitaea budistă) şi semni
ficaţia exterioaă (egaitatea acră pinipiile morale
panindiene inpiate in budism bazate pe hama şi tat
de inspiaţie budită cu el nuşi ca ege uivesal) 7
3 postolu Pave cae a afimat emnifiaţia inte
ioaă a eşiiuui adică loialiaa upmă aţă d
Isus Cisto ca Fiu al ui umzu şi mtuio al ome
nirii şi a ţel acet u  eaţie cu emificaţia exe
oaă a reşimului adică ua din muee eigii aate
n competiţie di umea grcoomaă
 

2 PE

fost ap c gruparea vreiască şi gparea creştină erau

onştiente că, e lngă semncaţia nteoară a afaor
monoteiste d ecare tradie teolocă, mai eista şi semni
icaţia eteioară, monolatria, potrivit căreia »fiece
grupae creda tr-o ditate supremă, renosnd tacit
că cealaltă pare, creştnă sa evreiască, credea  felul e
specf, înt-o divnitate spremă. 9
Estenţa i răspîndea purlsmulu relios dcă o
serie de probleme pent fiecare comuntate elioasă.
H chard Nebuhr, în lucrarea sa The Mening of Reve
tion sugeează că, dacă ştnţa ş concepa mondlă
ştnţfcă a defnt problema de bază a teologor occiden
tal n ecolul l Xlea , corespondenta acestei probleme 
secolul a XX-lea ese elativismul, stns legat de o co
ştinţă tot ma răspdită a pluralismului relgios Plura
limu este caacterizat de oseph L Blau ca mafestarea
eigioasă ale căe puncte de pore sînt valable în egală
măsuă.1 Pluralsmul relgos a ritat multă lue erodînd
afmale detve şi punînd sub semnul întebă efortl
msonalor (Să fe oare aceşta factorii ncmnaţi de autor
de a f contribut la pierderea stululu msonar al
creştsmulu, adică un rezultat nesănătos ş un eşe î a
dscua probleele pulismului?)
ste bne să sugeăm, în sprl u H. chard Nebuh
că purlsmul nu trebue considerat un factor de dscr
mnare n această peroadă de pluralsm,  elativsmul ău
corelativ, nu este ndcat ca ceva să poclae că deţe
întreg adevăl, îsă e nu trebue să elmne pobltatea
 esponsabltatea  ca, poclamînd adevărl, orcae a f
el în totaltatea u acest aspect de adevă ş de eatate
desprnse dntro tade ş o epereţă comue să e, în
ele d umă, un apect al »adevărulu1 2
 

PECE 287

n primul nd, oce am face în momenl de faţă pent

a da expresie proundei dorinţe de unitate a omenir trebuie
făt cu acceptarea deplină a mari, mereu crescîndei, varie
tăţi de rei Autol are deptate cînd dezaprobă speranţa
că într zi va apăea o "suprarelie nouă, uiversală şi pla
netară3 Plualismul elios, plaetar şi societal este con
tetul înlăuntrl căia trebuie să continue pelerinajul
nost. eşi pare o ironie, modeitatea şi selarismul,
ocît de atitetice ar fi ele în raport  relia, favozeă
însă în momenl de faţă, aparia uo noi religii in
perspectiva obseaţiei lui W.C. Smith, inclusă în discuţia sa
despe islam, nu trebuie ă ne surpindă ideea că eligia "este
dechisă la un capăt căte nesfîrşita măee a ivinului, ia
 la celălalt capăt căte nefîrşita diversitate a umaului 1
n al doilea înd, libeatea relioasă, ae trebuie,
evidet şi înteţinută şi consacată, na fot de obicei decît
paţial ealizată n general, nu a exitat un contet pent o
evoluţie eimitată a uno tradiţii şi popoae eligioase
xperienţele eigioae ale popoareo din Statele Unite
dovedesc acest luc Circumtaţele istorice şi dieniunile
credinţei au ontribuit la apaiţia ibertăţii religioae în
Statele Unite, care a fost mai tîziu instiţionaizată prin
constitţie şi evidentă pin cutră Libertatea eligioasă a
apăt  ceuzetu istoiei noaste întem acum legaţi de ea
cu ardoare ca de o vaoare mult doită nă, chia avînd
libertatea eligioasă ştim că în ocietaea noatră viaţa ae
ambiguităţile ei tragice  cutae, strale igitice
juidie ociale eonoice şi igioae Noi ei ca îem
euroamicai, am pivit culta uoameicaă ca iid
cutra pedomiată a ţăii şi a aiuii noaste adiţiie
imbajele, "entl imbolic, ace iseme care neau fomat
percepa şi gîndirea avau oat ădăcii uopene şi engle
 

2 CE

reli lor onsecinţe rce au rezultat din eşecul

nos de a menţine în ecilib seicaţia "interioară a
culu noasre euro americane şi seiicaţia "exterioară
care unoaşte pezenţa şi muldimensionatatea epe
renţel turor popoarelor din Statele Unite Dialectica
atent a amecanilor băşnaşi, dialecica evidentă a ameri
canil africani şi dialectica în curs de răspîndire a ameri
canil hispci şi a americanilor asiatici au devenit atît de
clare î ultimele deenii încît încem să ne dăm seama că, în
cele di urmă avem o culră aborigenăaficanăeuro 
peanăhispanicăasiatică Mai avem încă de rezolvat toate
implicaţiile pe care le are această ealitate pet viaţa
noastră societală, dar multe d ambigităţile istoriei noastre
au fos ezultatul prăbşi unei concepi relioase despre
semfiaa "interioară a tradiţiei euroaecane care ne
glia seificaţia "exterioaă a acestei radiţii icusurile
americailo depre egalitate, liberate şi unitatea omeniii
au au serioae deficienţe atît la bază, ît şi în stctură
onstatăm iarăşi că avem încă multe de îndeplinit îainte ca
idealul d liberate relioasă să fie şi ai bine ealizat în
viaţa naţiunii
Tentaa de a ne etrage în ceridine, de a puncta exclu
iv pe o semniicae "interioară este de înţeles, date fiind
problemele complee pe cae ni le pun în faţă pluralismul
religios şi libeatea religioasă a oice concepţie patetică
depre uitatea omeniii trebuie ă ne aă ă rezităm la o
astfel de tentaţie. ezistenţa la tentaţia de a ne retage
trebuie ă fie întătă de dinaica propriei noaste iorii ş
de eent proces de "oietalizare, despre care auto
crede că ar fi fost ifuenţat de Parlamentul Mondial al
eligiilor in hicago, instituit în anul 893 şi de pepec
tiva pneară inevitabilă ca urmare a celui deal dolea ăzboi
 

PECE 89

la eşecu dezvoltării complete a semnificaţiei "interioare a

religlor. Semicaţia "interioară a unei tradieste nda
mentală pent orice afiaţie a unui adevă religios; dar
această semnificaţie "interioă este dusă pînă la epresia şi
dezvoltarea ei deplină cînd este ţeleasă în relae cu o
alta sau  "altele. tunci poate un popor relios să facă
experinţa matizării sentimentlui său de idetitate
stfel, postolul Pavel, conştient de estenţa celoralţi zei
ai lumii gecoomane, a put să facă declaraa creştină
"cesta este umnezeul pe carel aduc eu vouă, umne
zeul, spunea el, lui Isus Cstos Tot aşa şi oka a putut să
recomade valorile şi pactica budimului uno cetăţeni de
diferite tradiţii din diverse euni
n al patulea înd, concepţiile rlioase despre unitatea
omeniii sugerează adesea, ca un corola, posibilitatea unei
comuită umane Tăim înto veme cînd evenimentele
inud mult pea des elozii de violenţă ca aspecte ale uno
revoluţii ritmice Vo i oae vioeţa şi înstăinarea preo
minate şi vo continua ee expeieţa umană? Sau se va
manifeta oncepa reigioaă dpe uitatea omeniii
alimentînd posibiitatea uei comuită umae? mi amin
tesc impesia dominantă pe care am avuto citind excelentl
tratat On Revo/ution al ui Haah endt; anume că în
trebuile umane opusul violeţei nu este nonviolenţa ci,
mai cuînd, comunitatea umană6 Propunînd aceasta nu
înseamnă a minimaiza valoarea şi importaţa nonviolenţei
ca pocedeu sau strategie adecvate care ar putea contbui la
ormr comunităţii uae şi la cocepţia despe uitatea
omen
n sfîrşi importanţa dicuului autolui stă în pae,
în înţeciunea  cae popune ca peroaele reigioae să
se străduiască să menţină un echiib între semnificaţia
 

2 PENC

aţe dacă po accepa responsabiliaea de a dovedi şi a

expria semniicaa cea mai prondă a radiţiei lor înrun
mod cae să consune  caracel şi inegriaea e disince
şi, asfel să devină şi mai conşene de semnificaţia "exe
oară a radiţiei respecive în rapo  ale religii anci
probabil  puea începe pelerinajul religios al omenirii
înr-un mod care să alimeneze uniaea omenirii
se remacabil că uol cerceăor al soriei reigiilor
a fos şi decan l faculăţii iviniy School de la niver
siea din Chicago Ir aceasa în pofida apului că isoric
vorbind domeniul isoiei religiilor a fos considera ca fiind
în rapo ensiona  aciviaea eologilor Rezulaee
obţinue de auor ca decan al unei şcoi de eologie ipor
ane i ca isoric l reigiilor sîn excepţionale Aciviaea
de cercere a auoui şi a colegilor săi isorici  reigiior
ne-a crifica sensul semificaţiei "inerioare a radiţiior
reigioase făcîd să nu mai pue uia sau negija seni
ficaţia "exerioară a reigiei eologul şi isoricu reigiilor
se fă îrun fel de reaţie sibioică; fiecre dinre ei nece
siă să fie infor de căre ceăa şi la ndul ui să
iforeze pe celăal
Am paicipa de curînd la o cerceare prvind relaţia
dinre sudiile reigioase şi sudiile eoogice din insiuţiile
de învăţămn supei A remarca o endinţă de a negija
semnificaţia "exerioră a reigieireigiior şi de a face din
semnificaţia "inerioară punc cenral al sdiilor eoo
gice Aces uc poae fi remrca cu precădere în po
gamele de sudiu ae seiariior elogice ale cior
eoogice şi în prograee de învăţăîn e ceui Cnd
reflecez a adevă di scrierile cee mai recene ale auo
lui ajung să depîg o ai ul "coira căre inerior
 

N

Prfaţă
1 . Den de Rugemen Mans Weste Qes Weprt CT
Greenwd 1973. iu rginal L'ventre ocdenale de l'homme
(195
2J Dnald Curle n lmanac for Modes New Yr
. Puam' Sn 1935, p 367
3 rnld  Tynbe Civilizaion on Trial New Yr Oxrd
Univeriy Pre 1948 p 90
4. bid pV.

Iror
1 . Mrcea Elade The Qes Hiso and Meaning in Religion
Chcag The Univery  Chcag Pre 1969 Praa [Vei ş
M. Elade Nosalgia originilor trad de Cear Balag Ed Hum
Bureş 1994, p. 5 (n.  
2 G v der Leeuu Region in Essence and Manifesaion
rad. de JE Turner Lndr G llen and Unn 193 8 pp. 242243
3 I Cr 8 5 Tae citle dn Bble în luae din iblia sa
Sna Sipră Tipăriă ub îndmarea şi  puea de gijă a Prea
Fercitlui Pănte  Patrahul Bieric Ordxe Rmâne
cu aprbarea Sînului S nd Bucureş Edtra Intui Bibc şi
de Miune al Bircii Ordxe Rmâne
4 Sr Chle Elt Hindm and ddhism New Yrk Barn
 Nbl 1954 v. 1, p 265
 

292 NT

 Ve e eepl ll l  n hst

Buht e  b pp 354

Capitolul 
O conepe despre unitte
1  ers van er ew Se  of Bu The Holy
  d e D  reen New Yr eht and Wnstn
1962 p  
2 Pe m mlte dte despre nep l Wah ve rlul
e Verehe an Erlsung Se Reks  Jhi Whs
Wrk« î Hsto ofRelgos v 11 nr  (ugst 1971) pp. 3153
3 V m les primele două ptole le lui John . Pfeer The
retve Explosons:  nq no he Orgs of r d Relg
Ia N.Y. Coell Universty Press 1982 pp 139
4. Ve  Ir Hllwell, Be Ceremones n e Northe
Hemsphere« teă de dotort susţnută l Unverste dn
Pennsylv 1926, p. 234
5 Vei Mirce Elde  Hiso of Relgos deas trd de
Wlld R Trsk vo 1 cp 1 ş 2 Chco Uiversit f Chico
Press 1978 ş Cri Bbliorphies« pp. 37378 [Ve şi MElde
soa ediţelor ş ideilor religoase trd. e Ce Blt vo 1 cp
1 şi 2 Ed. Ştiinii şi Enciclopedică Burşti 1981 ( )
6 orkl Jcobsen MesopotiCosmos   Ste« şi The
Funtion of the Ste« în H. nd H Frano ed The neeal
dvere of ncien Man Chico Universit of Cho Press,
1946 pp 125201
7 bid. p 6
8 bid. p 213
9 ck Fine Ligh from he e Es Princeton, Princeton
Unversty Press 1946 p 4
10 bid. p 61 .
11 bd. p 173
12 RC Zehner Zorostriis" în RC . Zehner ed The
Coise Enclopedia o Living Faihs New York Hwthorne Books
1959 p 209
13 u Peti The ncien World  B.. o .D.  trd
 

NE 293

17 DR Ce an D. Dun Domes for he Sdy of
he o Phldelph Foess Press 1980, p 144
18 Fnen Lgh p. 206
1 9 Pet The e World p. 339
20 Ve Ce d Dun Doms  pp 1 322
21 Jhn  Wlson Eypt, în Frnkfo d Frkfort The
eec dvere p 35
22 bd p 60
23 bd. pp 65
24 Ct în eore Foot Moore Ho of Relgons vo 1 New
York Chles Scribners Sns 1948 p 144
25 Fnen Ligh p 89
26 Pen probleme lete de dtre din Ieşre ve ş Fnn
Ligh pp 105108
27 S.F Brdon Man and His Desiy i he rea Religions
Toronto Unversty of Toronto Prss 1962 pp. 3132
28 S..B. Mercer The Relion f ncnt Eypt" în Verus
Fe ed Forgoen Regions New York The Phlsophca ibrary
1950 p 40
29 Mrce Elide "Homo Faber nd Homo Religioss în Jseph
M Ktw ed., The Hiso of Religis: Reoe ad Proec
Nw York Mcmll 1985 p 6
30 Moore Ho of Regions p 159
31 Wlson Eypt" p. 106
32 Ve Fnen Ligh p 11 113 
33 Ct în Wilson Eypt" pp 1 14115
34 O ptră în onor lui, în trei limb  vechle hieroife scre
epten populă dn seclul l IIle a Chr ş re  fost ăsită l
Roset (Rhd), lînă url Nilului în 1799 în tmpul expdţei lu
Napoleon.
35 Wlson Eypt" p 119
36 Mercer The Rlon o ncint Eypt" p 28
37 Ve Wilsn Eypt" p 106
38 Thoms  Hopkins The Hind Religios Tradiion Encino
Dckensn 1971 p 3 
39 Elde  Hiso o Religios deas p. 126 [Vi ş M  Eide
 

 NT
43 D e sle l Dmzl u o eosebtă poă
pen e pble  eux des doErs Ps, Presses
Uvesres e re 192 ş Ldolog rpe ds do
Er ees ts 1958
44 Vez s en e, Hd New Yor erge
rlle, 1961 pp 155
45 Vz Heh Zie, Phoshes of Id ed Joseph
Cmpbell New Yo Pnen Boos 1951 pp. 4790
46 Vez Clence H lton Bddh  Relgo of Ie
ompasso New Yr The berl rts Press, 1952 pp
XXXXII
47 Exstă o sere e exelente lucr ntrodctive espre Buddh
despre onele budste ş despre relig budstă prnte e Wlpola
Rhul Wha he Bddh Tgh New Yor rove Press, 1959
48 B The Wod p 54.
49 C J. M. Kigw »Buddhism d Socl Chge: n Hsto
rcl Perspectve n Buddhs Sdes n Honor of Wao Rhla
ed S Blsoory et l ondr ordn rer 1980 pp. 84102 ş
m les p 91
50. Vezi mulychdr Sen oka's "Edcs Cltt The
Ind Publcity Society, 195
51 TR.V. Mui The eral Phlosophy of ddhm ondr
erge llen  Unn td 1955
52. Vezi ThW hs Dds trd. The Qeso of Kg Mda
2 vol New York Dover 193 pău nt n The Saed Books of
he E ed F. Mx Mller Oxford, Clrendon Press, 1890 ş 1894
vol 35 3.
53. Vezi Edwrd Coe Buddhism: The Mhn" n Zehner,
The onse Enclopeda p 29
54 Betty Hin da and Wese Phlosophy  Sdy 
Conas ndr eorge llen d Unn 1937, pp 13 17
55 Vez HC Wen Bddhsm n Translaon Cbridge,
Mss, Hvd Unversty Press 189 p 388.
5 Hld Iscs Saches on he Mnd New Yor John D
1958 p 39
57 D Overmyer Regons of Cha S Frcsco, Hper d
 

NT 295

59 Dun J i The geless Chse:  Ho New York

Sbner's 1965, p 46
0 bd p 88
1  Vezi Hymn Kublin e, ha Seleed Redgs oston
Houghton Miin C 1 968 pp 438
2 urene  Thompson hese Relgo  Irodo
Belmont, Dickenson 199, pp. 991.
3. KS torette, The h ese Ther Hso d Cre
2 vol New Yrk Macmln 1934, vol 1 p 109
4. rederck J Tgget, Rome ad ha  Sdy of eons
n Hsorcal Eves Berkeley Unversity o Cliorni Press 1939
pVII

Cato II
Ceţii brae, greo-romae şi reşte
1  Mirce Elide The Myh of he Eeal Re trd
W. R Trsk New Yrk Pneon Boo 1954 p 1 10
2 Vezi icolul lui Mrtn Buber The Senso of Ehcs n
Moral Prncles of con ed. Ruth Nd nshen New York
Hrpr 1952 pp 223227
3 Vezi JM Kitgw ed ndersandng Mode Cha Chicgo
Qudrngle Boo, 199, pp 21521.
4 Bibli eeiscă nrgistră cele duă modlităi de  unge n
Păntl ăgăduinei Pe de o pe este năţşt Moise e repre
zent ă ndilă pe isrelii pe muntele Pisgh gndul pe tt
puternil săi corde prilegiul să păşecă ntrdevăr n r
ăgăduinei p păntul bun de dinclo de Iordn Totşi i se spusese
că o v pute vede numi n nchipuire, prin credin el nu pote
trec Iordnul (Deut. 3, 27   Pe de ltă pe scriitoi biblici c 
descriere  cucririlr milire le isreliţlor n Cn şi  stbiirii
lor n cestă ră deşi mi uli istorici snt d părere că ceşti
invdtori u reprzentt numi un mic segment l grupului evreiesc
Ct udecătolor şi lte pje din Biblie ne descriu şi le niine
de snct şi ridire clei preilor eviţ impctl puternic
dintr reigi nneilr n spcil cutl lui Bl şi isrlii ce
ş cum  văzut, pineu nui zului lor nţonal 
5 I s dtort lui Solomon, iul lui Dvid introducere cultelor
păgne n cmute ebrică şi totşi el  ost puternicit cu ridi
 

2 NT

7Jd Gld l and Cls Jdasm   Reds

Gu to th ret gos ed CJ ds, Ne York, Macan
Free Press 1965, p 30
 Se spne  l ee păsseră ege Orală (hkh) dn
prna edne or  nspraţa dă dn Sepn
9 J Bkan, he Mccbees New Yor Shcen Boos
1947
1 Gd,  dams  Rds Gde p 302
1 1 Goldn, în dams  Reader's Gde p 310
12 Deoee cuntea eeă se bura în Persa dn emea
onduer sande (2251) de n st de fo fcal n
str ee credeau ă era de prferat să trăeşt în coutea
eeă d Persa det în comuntatea dn Palesna
13. Th Ne Enclopaeda Brca Maopaeda ed. 1985
vez p. uds vo 20 p. 413B
14. Vez FE Peters Greek Phlosophcal Terms  Hocal
Lexco New York, New York Uverst Press, 197 vez p
logos pp 11112.
15 Vez Phlo Judaus llegocal ereaon of Geness oeb
Clsl brar Cambrde, M, Hvd Uverst Press 1949
1 6 Folosesc ac cunoscu dstncţe a lu Kt
17 Vez Peters Greek Terms vez cap "nos pp 132139
18 The Ne Enclopaeda Braca Maopaed ed 1985
vez p The GrecoRoman Clzaon" vo. 20 p 289
19 Chles . Robnson, Jr The Inhabted World" în Ferm,
Forgon Relgons New York, The Phlosophal br 1950
p.199
20 bd p 201
21. Cf Harld C. Baldr nce op Suhpton nga
Unverst of Southhptn, 195
22 Paret The nen World p 470
23 Robnson în Frm, Forgoe Relgos p 200
24 cest consulat foat dn do consul se transfa adesea în
 

NT 297

30 Pe The et orl p 702

31 Cred  Sr Hamlton Gbb e el e a spus  pent
nemusulman slamul este rega musllor, în eme ce pen
musulman slul este relga adeălu
32 Pot să adaug  depentele de rege sau depentele
de stud relgase dn multe leg ş nversţ a făt foae mult
pen cercerea în acest domenu făînd dferenţerea între
semnfţa nteroă ş ea exeroă dn dfertele relg. Dar char
ş  vele modală de a nd dsp  greu ar fasul rel
gos este o realte ce n poate f lătu uşor, m ales de cînd este
at de des stfcaă ş  a onnre în numele relge.
33 Beram Woolf trad. rom Trao o Goel De
osgeschche des Evagelm de Marn Dbelus) ondr I.
Nchlsn and Watson, 1934 p 14
34 Joachm Wach Soolo of Regon Chcao Unversty of
Chcao Press, 1944 p. 134.
35 Edwd J Thomas The Ho of Bddh Thogh New
York Baes d Nble 1933 1951.
3 D.D Wllams Wha esenDay Theologans re Thnkg
New York Hper, 1952 p. 12; sublnerea îm aparţne.
37 eeuw Relgon  Essence ad Manfesaon p. 24.
38 J Mulenburg Ethcs of the Prophet" în nshen Moral
nples ofcon p. 536
39. Frederck C. Grant nen Roman Rlgon New Yor
beral rts Press 1957 p 174; ct în Cdge and Dunan
Domes for he Sdy of he Goe pp. 1314
40 Cdge d Dunan Docmens  pp. 17 18 21 
41 Peters, Greek Terms p 112
42 Est Benz  Theologcal Man of Hstory of Relon" în
Joal ofRelgon 51 nr. 1 (uare 191 ) p. 5.
43 Cdge d Dunan, Docmes  p. 21
44 Pter Brown, gsne of H o Berkeley Unversty of
Calfora Press 197, p. 214
 

 NT
3 Vez Peter Brwn The l of he Sans s Rse and Fncon
n Ln Chsany Cho Unversty f Cho Press 1981
4 G G Zorotransm" în M Elade ed The Enclopeda
of Relgon New Yor Macllan 198788, vo 15 p 89.
5 Paret The nen World p 82
 Khosrow al IIlea a fost cndaat la moae în 28, a în 30
ccea a rvent la Bserca fîntulu Moînt dn Iesalm
7 După moartea u ade Mahomed a ma avut cîteva soţ
8 Candarul musulm s bazaă e un lunar  un an de
duăsprce lu ar 354 de  Pntru a traduc candal dn era
crştnă în calndal musulman ş nrs ste neve de o ormulă
matematcă compltă
9  r Wam Mu The Lfe of Mohammed Ednburh
J Gran 93 p 8
0 M Mahd Modernty an Isam" în M Ktaawa ed
Mode Trends n World Relgon Laae I The Opn Curt
959 pp 2
1   GE n Grunbaum eeval lam Chcao Uvrsty o
Ccao Pss 9  3
  p 43
3   44
14  aton R Gb ammeanm n Hsocal
ve   Unt  e ută 93  6
 GE n Grunau  n an are n Mslm
Cvlan  Uty   Pess 9 p 1
16 Run  mt la vlan n e dle Ea
Core as C Unst f h rss 95 p 
7 ah nu a ăat uş  at ăbătască dş un
dntre  ca au a de  p căsătre
 ahd Mt an Isam  3
9 Gnau eeval lam  111
0   tt The a   Ho Prnctn
nctn Unt r 9  3
 

NT 299
cl dn uă p musulm dn Itl stl conctl dr dntr
comuntata slamcă  a ps mulţ dţ   ş Occdntl
ltn n tmpul Elu Mdu s lmtt l nsul bă ş l Sc
n compaţ cu poprl dntr Occdnt ln ş Span ş Scla
conl Ccţlor  lmnt dn comut slcă dn Ps
n ş Sr u fost dn punct d vdr cultul m puţn mpont.
2 Gnbum, Medeval slam p 42
 bd. pp 23235
2 Kmr World Clres pp 4
2 cst st n contrdc cu ccntl p cl pun
uustn supr mporn von c trbu să f lumntă d
Dumnu pnt  jun l ctdn n cdnă ş cunoaştr
29 f ln Wsows The Medeval nversy Prnc
ton v Norstrand 9
30 Spr srştul scolulu l XIIla crtvt cultrlă 
comutăţ slmc s sfrşt bsc
3 Turc sluc lu prns p mpătl btn Romnus l
Il Dons (mot n 07). Mttărl  c u supus p
crştn n plnaj l Ism u ot cştătă a un prtt
ac pnt a ncp Ccdl
3 chm Djat Erope and slam kly Unrsty of
Caor ss 985 p 09
33 Fdck I s consdr succsol us rn ordn dn l
calo al lu Iusnn, Col cl M Oo cl Ma El n t
nvo d un papă pntru  dăua o ură sacă monh sl
34 Ur l IIl  nnt cria ş a ntărt cntr bsrc
ltn
 Est mnft că Snt mu omn al lu drck 
ost nnat n 4 d n tplor monol r u lut ma
ru ptl comuntăţ slac Bdad
3 Byntn Emp" n The New Enclopaea rannca
aopaeda d 98 vo  p 0
 

 N

2 Hp Hi egu radio p 85

3 Ve Ze hohie o Idia
 Ibid p 55
 Ibid p 
 Sya og e Ny aeia   a 
 e  ee e pe de vedee le de
ve S dm  CA Me ed A Soure Boo i Id
hilohy Pre Pet nvert Pre 957 pp. 34957 .
7 Ibid. pp 8
 Hema Id ad et Philohy p 53 lee 
p
9 Willm T de B e l. mpl. Soure o Idia raditio
e Yk Clmb nvesty Pess 958 p 07.
50 Bshm he od, p. 333.
5 M he Ctral Philohy p 0
52. Ibid, p. 1 .
53. Bhm he od p 344.
5 Hps Hidu egiou raditio p. 8
55 Jh A. Hsn Path o ah New Yrk MGwHil
99 p. 475
5 Vezi Hs he Destiny ofthe Mid
57 Vezi Melrd E. Spir, Buddhi ad Soiety A eat adi
tio ad It Buee isitudes New Yrk Haer d w, 1 970.
58. Ibid p. 12.
59. HG. Creel Chiee hought o Couiu to Mao se
tung, Chag niversit  Cig Pres 1953 p. 81.
0. GB. Ssm A Hi of]aan to  Snrd Srd
niversit Press 1958 p 72.
. Ibid. p. 98.
2. Vezi Arthur Wae The Fl  Lng  Ho oday,
r.  95 pp. 71 0
3. Ahur F. Wrght Buddh i Chiee Hito Stanrd
Snrd niversit Press 1959 p. 52
 

NT 

70 h mbg Ecl o h Br Hk ed

Cbdge Cbdge Uivesity e 92 p 32.
7  Ge h A  u/tur p 50
72 Zey Tskmt Sch Bukkyh ky Hokuh
Sdii depe istr bdismi nez Seie despre Wei di
Nrd) T Kb 92 pp. 33  .
73 Wght h H  62
7. Vezi AF. Wrigh The F f Si delgy 51604
î ].K. Firbnk ed. h hought  Ittuto Chig
Uiversity f Chicg Press 957 pp 710
75 Grsse h Art a ultur p. 15
7. Tsig Ching) A cor o th Buht go 
c  I  th Mly Archplgo ( p hr.)
trdsă de ]unjir Tkks Od Ord Uiversity Press, 1 9
77. Ene Blzs, h  vlzto  Burua
rto   hm, New Hve Ye Uiversity Press 19
p.282
7. Cit în b., p. 288
79 Ib p. 289
80 Cit în Yula Fung A Sho Ht of hs Phlosoph
New Yrk Mcmill 1950 p 297.
81 . Li Th Agl h, p 22
82. Balzs h Cvlzato  Buru, p 80
83. n Grusse Th  a Splor of th h Empr
Berkeley, Uiversity f Clifrni Press  952 p. 247
84 Hk mbg Ecd p 2 8.
85. L Wr h Eurg A o pa, Cambrdge Hd
University Press 1952 p ; itlicele îmi pţ.

Capt 
îtr t popa, vza ş rg
1 ry Wilsn, otmpor Trfoto of lgo,
 

0 T

8 Et Tresch he Sol eachg o the hrta hurch,

Gence Fee Press 99 v  p 25
9 Ches A Bed he Ie o Ntol Iteret New Yrk
Mclln 93 p 8
10 Edwd Wesemc The Og a Develmet o Morl
Iea, Lndr lln 908 v 2 p 79
11 Trelsch Sol ehg, v 2 p 479
12 Wihelm Pack, he Hertage of the eformto, Glence
e Fre Prss 1 950 p 2
13 Ib, p 50
14 Wach Socolog p 328
15 Edg M Clsn Luthrs Cnceptn f Gvemnt în
hh Hto, v 5,  4 194, p 20
1 Trltsch Sol hg, v 2 p 479
17 Nis Ehrenstrm, hrsta Fath  the Mode Stt: 
Ecumecl Approach, New Yr Wilet Clke  C 1937 p 99
18 Trltsch Sol Tehgs, v 2 p 59
19 Lars P Qualbem A Hto of the hrst hurch, New
Yrk Thms Nlsn d Sns 193 p 271
20 Ehrnstrm hrsta Fath, p 11
21 b., p 29
22 Treltsch Sol Thgs, v 1 p 52
23 Stphn Neill, The hrsta oet, New Yrk Harpr and
rthrs 1952 p 134
24 urn H Strtr, The ddha a the hrst Lndra
Macmllan, 1932, p 137
25 Edward G Selyn ed A Sho Hto o hrt Thought,
Lndra Gefrey les, 1949 p 10
2 FSC Nhrp The Metg of Et d Wst, Nw Yrk
Mcmilan, 194 p 173
27 Citt în Jachm Wach Tpes of elgous Exprece
hra  Nohrsta Chicag University f Chicag Press
1951, pp 193194
 

NOTE 303

35 Pl E Eckel he F Et Snce  New Yrk Hcur
race d Wd nc 1949 pp 5354
3 Ve M Ktagw On nertnng ]pese Relgon,
Pncetn Prncetn Unversty Press 19 87 pp I 
37 Wll Ele Pubc S n Prvte Pleures,
lmngtn ndn Unversty Press 197 p 75
38 Pank est Domnnce, p 24
39 Hdgsn enture of Ilam, v 2 p 430
40 Pnk, West Dmnnc p 27
41 Jdasm n the Mddle Et d Nrth frc snc 1492" În
M Ede ed Enclope of R l  ion, v 8, p 158
42  Mrans  În M Elde d., Encled of Relgon, v 9
p 217
43 Prtu În Enclopae Brnnca d 197, v 8,
p 279
44 Eurpean Ovrs Explratn d Emprs, În The New
Enclopaeda Brtannca Mopaea, d 1985, v 18 p 88a
45 Spana" în Enclopeda Brtannca ed 1971 v 0
p 1094b
4 Wlam W Swt Chrstanty n th mcas" n G
akr ed 1940 p 227
47 D Lach, As n the Makng of Erope Chcag Unvrst
f Chcag Prss 195 v 1, pp 24248
48  , p 242
49  b., v 2 p 709
50 bd., v 1 p 302
51  Chles H Rbnsn Hory of Chrsan Mssons, Nw
Yrk Chales Scbners 1915 pp 423 
52  b p 44

Cap V
î ăaa   sz
1  Henry W Lttleld, New OtlneHso of Erpe
 

 NT

7 Citt de Pete  Rse e Ptic d Mty f United

tes egee Picy în he ter Mgze St Bb
 Hthis Cene sepembre/be 1958 p 3
8 E Feh Hto  Soe, Hng Kng Chng Chi
ege 194 p 18
9 A] Mcdnd re e a hrtty  Ac 
the Et Ldr Lngm Gren d Cmpny 191 p 270
10 ]H Rd ]r he Mkg of th Moe M, Bstn
Hghtn Miin C 1940 p 283
1 1  Feh Hto  Soety, pp 115 ezi şi Bed McGinn
The lbra Abbot Jochm of Fe  the H of Wee
Thought, New Yrk Macmn, 1985
12 C Dwsn Equre to Rego  uure, Lnd
Shed and Ward 1933 p 150
13 Rnd Makg of Mo M, p 403
14 Dawsn Eque to elgo,  150 ezi şi mic d f
site ucr  ui Petr Frnce ousau ofeo, New Yrk,
Cambidge Unvrsity Press 1987
15  Leuw Rlgo  Essce, 1938 pp 9194
1 ezi ausPter Kpping, Ado asta  th Pchc
nty of Mak, St Lci Univrsity  Qeensand Press 1983
17 Hs Desty of The M p 303
18 Pitism În M Eiad d, Ened of elgo, v 11
pp 32432
19 Bnt Sndklr, he or Msso, Grnd Rpids Eerdms
195 p 1 05
20 Macdnad re e, pp IXX
21 Ni The hrt Soety, p 203
22 Hs Desty ofthe M, p 301
23 De J Brstin he Geu of Amerc Potc, Chicg
University f Chicag Press 1953 pp 70 133
2 Swt, Cristianty in th mricas p 207
25 Citat În AE Christy ed The Asa Lega  Amerca
 

NT 35
31 Tretsch Soal ehing, 1 949 v 2 p 41 
32 
33 ez L vn Wese Syati Soolo, adp  dăg
de H Becker New Yrk J Wey d Sns, 1932 pp 24  
34 C pvre  cetă prbemă  se cs Wch e of
egiou Eeene, 1951 pt 9 Church Dmntn d
Sct pp 187208
35 Brstn Geniu of Aian Poiti, p 13
3 Ct n ibid., p 14
37 Ibid p 141
38 SE Mead egc Sch Address Cencemen
Med egca Sch, Cg 8 une 195
39 Ct n Brstn Geniu of Aeian Polit, p 145
40 ET Ck he Sall Ses in Aia, Nashve Abngdn
Ckesbury Press 1949 p 9
41 Ibid, pp 78
42 SE Md Chrstnd Enghten d e Revun
n JC Bruer ed Religi and th Aian Revolti, p 30
43  SE Mad, The Amrn Pep: Thr Spac Tme d
Rn", În Joural ofRligi v 34  4 (ctmbe 1954) p 253
44 Whem Pck egy n th Lf f Cntmprary
mrc Prtestantsm" n Shane Qal v 3 (apr 952)
p 49
45 Mead, e Amern Ppe 1954 p 245
4 z ]M Ktagw The 1893 Wrds Prament f
Rgns d Its Legcy Chcag Unvrsty f Chcag Press
1984
47 The Wrds Res Cngress, Geneal oae de
pren Chcag 1893 p 20
48 Hendrk Krmer he Chistian Message in a NonChiian
Wold, Lndr The Ednbrgh Huse 1938, p 3
49 CS Gdspeed ed, he Wod's Fist aliaent of
 

3 N

54. W McM Bl Nationali and Coun in Eat

A, Melbe ebe Uverty Press  1952 p. 2.
55 N Mseg The pt f As Mebershp în he
en, 8 decebe 195 p 1001
56 B Nationa, p. 198.
57 P. Devd d MM Th ed. Coun and
Sl volution in India, C CA 1953 p. 7.
58 W.E. Hckg Lng Regs d  Wrld Fth  A.E
Chsty ed. he An Lega and Aean Life, Nw Yrk Jh
Dy 192 p 197
59. Ibid, p. 207
0 C.H. Rbs Hit of Chtian Miion, p. 134.
1 H. chd N hr Chit and Cuue, New York Harper
nd Borthers 1951 p. 207.
2 N he Chitian Soety, p. 250.
3 MC he elation etwen ;he Younge and the Olde
Chuhe, The Jesle Meetng of th MC vl 3 New Yrk
nteon Mssony Cncl 1928 p. 17.
4. MC he owin Chuh Mdras Seres v. 2 Londr
Intetn Mssny Cnc 1939 p. 27.
65. Respnsble Socty în h Indian Joual oholo vol
1, nr. 2 nbe 1952 p. 55
. Chrs Hope Ibid, p. 48
7. M C he Chtian Lif and Mesage in elation to Non
Chitn Sye of hought and Life, New York ntertonl
Mssnary Cncl 1928 pp 7173.
8. Robe Myrd Hutchns he at Convation Chcago,
Ecyclopeda rnc 1952 pp 7173.
9. H. de Lbc La enonte du ouddhise et de l'Oident
Ps Abr Edtns Montagne 1952 p 274.
70. Krr Wold Cultue and Wold eligions, p. 18
71. Chrsty he Asian Lga, p. 43.
72. z Glcester Fs Moones Seek to Net Fsh Industry,
 

NT 
 Tillich d Ads) 1948 p 295
 ezi W.C Smith, Ila in Mod Hit Prncet
Prcetn Univeity Pres  195
8 Vezi tgw On Undetanding Janee elgion, 198 n
spel cpitll 1 The Religs Ehs f PesentDy Jp,
pp23285
9 ezi tgw Undetanding Mode Chin 199
80 ezi Zier Philohie o India, 1951 i Hem Indian
and We Phoohy, 193
81. ezi E. Brdfrd Bs he Povey of oge, Berkeley
University f Cifi Press  1980 i icll inftv  lui Jli
de Sn An The Cn Suggle f Chrts nd Mist in
tin Amerc n S.J. Smth d. Living Faith and Uiate
Goa, Gnv Wrld Cncil f Churches 194 pp. 9010
82 ezi Peter Wrsley he hid Wold, ed  2 Chig
Univrsity f Chicg Press  194 penu sdl Si  se cnsult
Add B. zem Conit in Afa, Pncetn Pincetn Univrsity
Press  19
83 . Cit d Christy Th Aian Lega, pp. 434.
84. O. Spngler h Deline ofthe Wt, New Yrk A.A. pf
1930 v. 2, p. 5
85. zi n specil Thmas M Gnn ed. h Caholi
Chaenge to th Aian Eo ew Yrk Macmilln, 1987
8 zi pătnzăt prdică  lui Hwd A. e intitată
he Poad Affai  Ha Aian Jew Led the Leon?, n
Sinai Congagation uetin, 1 1 inie 198.
87. ezi Wter Lippmn, Why the Mighty l t Preval" n
Chago Suni, 20 gust 194
88. zi sluţ prpusă de Engheişti Ameni ntrun rticl
inlt Evnglsts Sek Plitc Clu n Chiago Sunie,
13 inuie 1980.
89. zi remca lui Jhn untin dn rticll său NU
Prsidnt Urges Grads t Us Optmsm   Lever fr Prgrss " n
 

38 N

9 Ibid, p 5

9 Ci  ibid, p 11 
96  în v edit de Bsriy et ) 1980 pp
842
97 Md e A Pepe 1954 p 245
8 Wer Lippn P Ot f ien în Chago Sun
ie, 22 bre 967
99 Vezi Wihe Hbfss India and Eue, Aby SY
Press  198 pp 84 96
00 ezi sPeter Kepping Adolf atian and the Ph
Unity of Manind, St ci Uversity f Qeensd Press  1983
01 Mtn Jy Mai and otality, Berkeey Univrsity f
Cifi Press  1984
102 Hbfs India and Euoe, p 440
103 Ashis Ndy he Intiate Eny: Lo and eove of
Self Unde Colonial, Deh Ord Uivrity Prss  1983 p X
1 ezi Wter Russe Mad Moal Slendo: he Aean
Eie in anition, Bst Hghtn Miin 1987
1 05 Jinwng Kim Recent AntAis in Suth Kre:
 Cses în Aia Sue, v 9,  8 gst 19 89, p 752
10 Cit în Hfss India and Euoe p 437
107 Citt  Bus he Pov ofogss, pagin de tit zi
  teativă psibiă Rbert S Ozki The Hmnisc Entrse
Syste in Jap în An Suey, v 28 nr 8 ugst 1988 pp
830848

Ap: răp aor

1 Hustn Sith Accnts f the Wrds Phisphis în
Philohy Eat and Wst, priieuie 957, p 7
2 MerPnty citt de Hstn Sth Condened to
Meaning New Yrk Haer d Rw 96, p 17
 

NOTE 0
0 H. chd Nebhr he Meanng of velaton, New Yrk
e M Cpy 1941 cpt 1,  spec pp 7 ş 
1Jseph L B ]ud n Aea: Fo Cuot o hd
Fah, Chcg Uverty f Chc ess  197 p 8
12 Nebhr  t în spec ptee 2 ş 3.
3 Ktgw o t, pt 5 p. 232
14 Wfred Cne Smth Ila n Mode H Prncetn
Prncetn Unversty Press  1 957 p. 17.
15 ez ne Der Jr., God  ed, New Yrk, Grst nd
Dnp, 973 Rph Esn Invble Man, New Yrk Rd
Hse 1952 ş Chres H Lng A New Lk at Aercn
Regn în Anglan heologal Revew, e 1973, nr. 1, pp.
117125 ş »The Study f Rgn n the Unted Sttes f Amc Its
Pt and Its Future în egou Stude and heolo, v. 5 nr 3
septebre 1985 pp. 304.
1 ez Hn Arendt On evoluton, New Yrk ng
Press ed. 195
 

Bbg

A Cr
Adam, Chare J., ed, A Readers Gu to the Gat Regions, New
York, Macmlan-Free Pre , 1965.
Anderon, I. Gunnar, Chren of the eow Earth Stues in Prehito
Chia, Londra,  Pau, Trench, Tbner, 194; §i Cbdge, MIT
Pre , 194
Anhen, Ruth Nanda, e, Moral Piples o Aion, New Yor Haper,
1952.
Aendt, anh, On Revolution, New Yor Viing Pre , 1965
Baer, G., ed, A Sho Histo of Chstnity, Chigo, Univerity of
Chicgo Pe , 1940
Baaoriya, S, e a ed. Budist Studs in Honor of Walpo Rahu,
ond, Gordon raze, 1980
Ba, Etienne, Chinese Civilization and Bureaua ations on a
The, New aven, Yae Univerity Pre , 1964
Bady, ard C, Anent Utops, Southampto, Univerity of
Sthpton, 1956
Ba, W. McMaho, Nationasm nd Communi in Est As,
Meboune Meboune Univerity Pre , 1952.
Baha, A.. , The Wonder Tht Ws Ind, New Yok, Grove Pre,
95
Be Ch A, The Ia oNatiol Interest, New Yok, Macmia,
93
Be, C. and May, The Rise of Americn Civilization, vo. 2, ew
Yo, Mcman, 1945
Bickemn Ej, The Mcabees, New Yor Schocken Boo, 1947
B eph ., ]uism in Americ rom Curiosity to Third aith,
 

BBLOGF 11

Bnon, SGF, Man and H Destiny in e Great Regns, Toonto,

Uivesiy of Toronto Pess , 196
aue, eald C, e, Reon and the Aman Revolution, Philadelphia,
Foess Pess , 1976
Bown, Pete, Augustine of Ho, Beeley, Uivesity of Califonia
Pess , 1967
 , The Cult of the Saints: The Rise and Funtion in tin
Christnity, Chigo, Uiveity of Chigo Press , 1981.
Bube, Man, The Suension of Eis, în RN shen, e, The Moral
Pns ofAtion.
Bu, E Badfod, e Perty o Progress, Beeley, Universy of
Califonia Press , 1980.
Casco, David d e Marie Swanbeg, e, Witing for the Dawn de
M Elade, Boude, Wesiew Pess , 1985.
Ctlidge, DR §i D. Dungan, Douments for the Study of the Goels
Paelphia, Foess Pess , 1980.
Ch', Keneth, Budism in China A Histol Suey, Princeton,
Princeton Uivesiy Pess , 196.
Chsy, Aru E., e, The Asn Legy and Amean Lie, ew York,
John Day, 192.
Clare, ET., The S Sets in Aria, shille, Abing
Ckesbuy, 199
Coe Ewar, "Buhis e Mahaya«,  Zher, Te Conise
Enylope o Living Fiths
Creel, HG, Chinese Thought om Confuius to Mao Tse-tung, Chicago,
Uivesity of Chicago Pess , 1953
Curess, J Donald, An Alna or Modes, ew Yrk, A. Ptam's
Sons, 1935
Dawson, C., Enquiees into Region and ulur, Lr, Shee an
War, 193
e Bary, Wllam T. et al. comp., Soures o the Indn Tradition, New
Yor, Comba versity Press  1958
Delori, Vine, Jr, God is Rd, New Yrk, Grsset  Dnlap, 973
 

12 BBlOGF

Eale, Wam, Publc Soow and Pate Pasures, Bloomngton,

Indana Unvesty Pess , 1976
Ee, Pau R e Far East Snce , New Yo, Hacout Bace d
Wo 1949
Eem, Ns, Chrstn Faths and the Mo State An Ecunal
Arch, Cgo, Wllett, Ca  Co, 197
Eade, Mcea, he Myth o the Eteal Retu, New Yok, Pantheon
oos, 1954
 , Myths Dreams nd Mystes, New Yo pe, 1960
 , The Quest Hsto and Meanng n Relgon, Chcgo,
Unvesy of Chcago Pess , 169
 , A Hstory of Relgous deas, vol. 1, Chgo, nvesty f
Chcago Pess , 1978
 , Watng for the Dawn, e. de Davd Carasc ş Jne Mare
Swanbeg, Boulde, Wesew P , 1985.
 , ed, The Encloped ofRelgon, 16 v, New Yor, Mcmn,
198788
 , Homo Faber d Homo Relgosus, în JM. Ktgawa, e, Te
Hsto ofRegons Retroect and Proect
Elot, Sr Ches, Hndusm nd Buddhsm, New Yrk, Brns & b,
154.
Eson, Ralph, nvsble Mn, ew Yor, Rndom Hose, 952
arbnk, ]K, e Chnese Tought nd nstutons, Chcag, nvrsty
of Chcago Press , 1957
Fe, Noah E., Hsto and Socety, Hong Kong, Chung Ch Cleg,
164
erm, Vrgllus, ed, Forgotten elgons, New Yr Phlsphcal
Lbrary, 950.
negn, Jc, Lgt from te Ancnt Est, Pceto Prnceton
Unersty Press , 19
Fnce, Peter, Rousseu's Confessons, New Yor Cbrdge Ursty
Pess , 1987
rnfort, . ad HA., e, Te ntelectual Adventure of nent Mn,
 

BBOGF 
Gold uh, "Eay d Csical Judaism, în C. Ada, ed, A
Re's Gui o he Gre Relgions.
Goospeed, CS, e, e World's Fir arlmt of Regions, Chico,
HU d Schuman, 1895
Gnt, Fedec C, ncien Ro Region, New Yo, ibeal A
Pess , 157
Gant, Robe M, Religion and ots  the Councl ofNicaea, Chicago,
Univesity of Chigo Pss , 1974
Gosset, Ren, The Rise nd Spndor of the Chinese Empire, Bekeley,
Unversity of Califia Pre , 1952
 , Chinese Art nd Culure, New Yor, Gove Press , 1959
Gnebum, G.E. vn, Medeval Ism, Chico, Uiersity of Chcago
Press, 96
 , ed, Uniy nd Vaety in Muslm Civilztion, Chicgo,
Unversity of Chicg Press , 1955
Has, Wam S, The Destny of he Mn Eas d Wes, Lonra, Fbe
and ber, 956
Halbfass, Wilhelm, Ind nd Europe, bany, SUNY Press , 1986
Halbfss, A Iing "B Ceremonls n the rthern Hmishre,
tză de ctort, nrsity of Pennsynia, 1926
Ht, Clance H, Bddhsm  Rligion of Infi omsson,
New Yor e br Ar Press , 152
Heim, Betty, Id nd Wse hosophy A Sdy  onrss,
Lnr, G en n nn 37
Hitti, Phlp K, Th rbs A Sho History, Princton, rncetn
niersity Press , 199
Hockng, Willam E, Lvng Relgions and a World Fith, n Arhur E
Chsty, e, Th sn Lgy nd Amecan Le ew Yrk, Jhn
Dy, 942
Hodgsn, Mrshl, e Venre of Ism, 3 vol, Chico, Unersity f
Chicao Press , 197
Hook, Bran, e, Th mbidge Encycloped o Chn, Cmbrdge,
Cmbrge nrsity Press , 982
Hons ms , Th du Reigous Trdtion, Encn, Dckensn,
 

4 BBOGF

 , The Ging Chh, Mad Sees, vo 2 Londr, naonal

issionay Coun, 1939
, aod, rathes on the Min, New Yor, Jo Day, 195
 Tsg Cg), A Reord of the Bhist Region as Praed in Ind
and the May Arhego , ad de Junjio Taa,
od, ord Univesiy Pre , 1896
acobsen, oild, Mesopotmia  Cosmos as a Stte §i The
Funco of the Sae,   §i H Franfot e, The Inteetual
Adenture o Ant Man
ay, Main, Maism an Toţty, Berkeley, University of Califoa
Press , 1984.
igawa, Joseph M, "The 189 Worlds Paliament of Relgons and I
Legacy, Chgo, University of Chcgo Press , 184
 , On Understanding ]apanese Relgion, Princeton, Princeton
Universiy Press , 1987.
 , e, Mod Trends in World Relgions Lalle,   The Open
Cour, 1959.
  , Unrsndg Mode ha, Chcgo, Quadrangle Books,
1969.
 , e, Arican Refugee Po Ehicl nd Religious Retions,
Minneapolis, Wiston Press , 198.
 , ed, The Histo of Religions Retroect and Proect, New
Yk, Macmlln, 1985
 , "he Asians Wor of Meang, în Gerhard Mller §i W
Zeller, e, Gube Geis Geschichte
, "Bddhsm an Socal Change  Historcal Perspective, în
Balasooriy, S, et al, Buhist Studies n Honor of Wao Rahu
, Rections on te Work Etic in te Regions of East As, în
Comprative Work Etics, Washntn DC, brary of Congress,
185
Koepping, K-Peter, do Bastn nd t Psycic Unity o Mank d,
S Lca, Uersity f Qeensld Prss , 1983.
Kntz, Milton R, Alin and the Astic in rcn w, thc,
 

BBOGF 
Latouree, KS, The Chinese Their Hiso and Cu/ture, 2 vo, New
Yok, Macmlan, 1934
Leeuw, G. van de, Reon in Essene anJ Manestion, Londra, G
Alen and Unwin, 193
 , Saed and Profane Beauy The Holy in A, ew Yor,
Rneh d Witon, 1962
Li, Dun J, e Agess Chinese A Histo, New Yok, Sbners, 1965
ittleel Hey W, New Out1ineHito of Eure , New
Yor, Baes and Nobe, 1949
Lubac,  de,  renontre du Boudhie e de l'Ocint, Pars, Aubier,
Eons Montgne, 1952
Macdonad, AJ, Tra Prtie and Chstniy in Afri and the East,
Londra, Longman, Gree and Co., 1916
Mah, M, "Modernity and slam, nJM Kigw, ed, Mo Trds
in World Religions
McGnn, Bernd, The brn Abbot jh of Fiore  the Hiso
of Wese Tought, New Yor, Macmillan, 1985
Mea Sdney E , "Chrisndom, Enlghtenment, and the Revouo, în
Jeral C. Brauer, ed., Relgion and the Aecan Revolution
Mea, Walter Russell, Moral Splendor: The Aricn Eire in
Transion, Boston, Houghton Mlin, 1987
Mercr, SAB, "e Religon o cient Egypt , în V erm, ed,
Forgoten Regions
Miler, Gle T., Piey and Inteec, Aanta, Scholrs Pre ,  spel
ctolu 6 "Old England in the New Repblic
More, Geore Fot, Hiso o Regions, vo 1, New York, Scribners,
148
Muilenbrg  "Ethcs o the Prophet,  Ashen, Morl Priniples o
Aon
Mir, Sr Willam, Te Le of Mohaed, Enbrh,hn Grt 923
Mlle, Gerh d WZellr, ed, Gube Geis Gesciche, eien, E]
Brll, 1967
Mi, .R.V., Te Central Philos oBuis, r, G Aen 
 

 BBOGF
aey, Fns, The es Chur n e ter M Ages, tha,
Corne University Pess , 1979
vmye, L, Regons of Chna, S Fnsco, aer, 1986
Paa, M, s and Wese Donae, Londra, G Aen and
Un, 195
Pae, Luigi, The Anc Wor  B to A.D , vo 2  Ho
of MannJ, New Yo, arper, 1965.
Pauck, Wiem, The Hetage of the Refoon, Gencoe, e Free
ress , 1950
Pees, F.E, Gree Ploshl Te A Hsoal Lecon, New Yor,
New Yo University Press , 1967
Pfeier, John E, e Creatve Exloson An Inqu nto e Ogns of
A and Relgon, Itha, Corne Uiversiy ress , 1982.
Phio Judaeus, Aegoral Interaton of Geness, Loeb Cassica
Library, Cambrie, Hard Uiversty Press , 19
Quabem, Lars P, A Hso of e Chrsn Church, New York, Thomas
Neson and Sos, 1936
Radhaishn, S. an CA. Moore, e, A Source Boo n Indn
Plosophy, Princeton, riceton Uversiy Press , 1957
Raha, Wapoa, Wat he Budd Taugt, New York, Grove Press ,
1959
Rana, ]H., Jr, The Mng of te Mo Mnd, Bston, Hghton
Mii Co., 90
Renou, Louis, ed., Hndusm, New Yor George Brazier, 196
Rhys, Da, TW, ad, The Quesons o Kng Mn, 2 v, New
Yor, Dovr, 163 apărută în în e Saed Boos o he Eas, o.
35 §i 36, dittă de  M Mer, Oor Carendon ress , 190 i
1894.
Rbinson, Chrs A, Jr., "he Inhbited Word, în V. Ferm, ed.,
Forgoen Regons
Robinson, Chares H, Hstory of Chsn Mssons, New York,
Sibner's, 115
Rogemont, Dens de, Mans Wese Quest, Westpor Cnn,
 

BBOGF 3  7

Sen, � 
achdr, Aoas " Edts, Calctta, e In an ubl
Sety, 156
Shnb, Ni, Set Exansion in he Thd Wor Afghanis A 
Study, Sve Spng, Baeby Pess , 1987
Sith, ton, Conmned o Meaning, New Yo ape, 1965
Smth, Reuben W., Ismic Civilization in he Mi Eas: Cur
Sybus, Chigo, Uversity of Chigo Press , 1965
Smith, WC., sm  Mode Histo, Pnceton, Pnceton Unives
Pess , 1957
Spengle, O, The Decne of he Wes, 2 vol., New York, A. Knpf
1930 ,
Spiro, Melford E, Buism and Society: A Great Tradition and s
Buese Vicissiudes, New Yor Hper, 1970.
Seer, Burne H., Te Buda and he Christ, Londra, Macmi'
1932.
Sunder, Bengt, Te World of Miion, Grand Rapi, Eermans, 19 
Sweet, Wiam W, Chrisny in e Amecas, în AG. Baker, e , 
Short Sto o hrisniy.
Tagge, Frederic J, Rome nd China: A Study o Coetion s i
Hisocal Events, Berkeley, rs of Calfornia Press , 193
Tarporewala, Irach ]S, "ithrasm în V erm , Forgo  
Regions
Thoms, Edwd J, Th Hiso o Buist Though, ew Yor Ba
nd Noble, 1951.
Thompson, Lurence G., Chinese Relgion: An Introducion, Belmo
Dicenson, 16
Thorne, ] and TC Collc, d Chambers Biogrphicl Diion a
Cbridge, Cmbdge versity Press , 184.
Tillich, Paul, Te Proesan Era, ad d ]L Adms, Chcg, Unvri
of Chicg Press , 1948.
 , Theology of Clre ew rk, Oxord ersit ress, 19  .
 , The Future of Religon, e de ]C Bruer, ew ork, Hrr 
1966.
 

 BBLOGF
Tue FJ, The ron  An Hiso, Cigo, ery od,
1948 •
Wac, oach Soilog o Reon Chigo, Uvesit of Cigo
Press  1944
 , Tes of Rgious Eene Chst anJ NonChsn,
Chico, Uves o Cico P , 
Ware, Langdon, The nJung Art of ]apan, Cambdge, aard
Universi es , 92
Wae, C, Bhism in Transion, Cambdge, Mass, Haard
Uivesit ress ,  96 '
Westermarck, Edwad, The Ogin and Deelopment o Moral Ias,
Loda, Macml, 0
Whitehead, fred Noh, "Appeals to Sanit, în Essays in Snce and
hilosy, New Yor, Philosophica Librar, 1948
Wieruszowsi, elee, The Meval University, rinceton, van
osad, 1966
Wiese, L von, Syste Soiology, adapă şi adăugiă de . Becer,
New Yor, J. Wiey d Sons, 932.
Wlis, Daniel Day, W resentDa Thologns Are Thinkg, New
Yok, Hper, 1952.
Wilso, Bryan, Conempora Transfotion of Religion, Oxford,
Clarendon Press , 1976.
Wilson, John A, "Egypt, în rafo and Franfo, Te Inelletul
Adventure of Anien Man
Woof, Baram L, ad., From Trdiion to Goel (Die Fogeschiche
des Evangelum de Matin Dibei), Londra, I. Nicholso and
Waon, 934.
The Words Religio Cogess, Generl rogram, edie preliminaă,
Chicago The Worlds Reigio Congress, 1893.
Worsley, Petr, Te Tird Wor, Chicago, University of Chicago Press ,
e a 2-, 64
Wright, Athr ., Buhism in Chinse Hiso, Stnford, Stnford
Universit ress , 959.
 

BBOGF 
B. cole
Berm, oward A, The Pord Aar  Has Arn jew Lead
the Lesson?, Sermon, Chgo, Sna Congregaon Buetn, 16, 1
ue, 1987
Carson, Edgar M Luthes Concepon f Government, în Churh
Hso, vo 15, nr. 4, 1946
Chago SunTs
Lppman, Walter, "Why the Mght Fa to Prevl, 20 august 1964
Goter es Moones Se to Net Fsh Indt, 1 apre, 17.
Evangels See Polcal Clout, 1 ue 180
Foun, John, " edent Urs Gr to se Om as a Leer
for Progress, 21 une 987
Pu Out of Vetam, 22 octombre 1967.
Enaed Brannca, eţa 1971
"Portgal, vo. 18.
Span, vo 20.
Enoped of Relgon, et e M. Elde (1987-188)
"Chrsan Counls, vo 4
"Judasm n the Mdle Est and rth Afrc ,  8
" Mrranos , vo 9
"Petsm, o. 11
"Zoroastrnsm, vo 15
Hess, John L., "rench thrpologst t Oet of '70's Deplores e 20th
Centry, n New York Ts, 31 decembre 1969
Indn joual of Teology
"Chrstan ope, vo , nr 2, noembre 952
"Re�ponsble Socety, vo 1, nr 2, noembre 152.
nter-Rego
zu, Rym, "Chrstan-Bst Dalge  , tm 98
Hesg, Jmes W, "orWor, nr 4, om, 988
joual of Relgon
Benz, Erst, "og Meanng of Hstoy f Relgn,  51,
 

 BIBLIGFI
Log Care H. A New Look a Aeri eigio  Anglan
Theol Re   iuie 7
  e dy o eigio  e Uid e o ei:  P
ad  Fuure  Religio Std and Theology vo. 5  
epebrie 5
Merg N. e pac o i Meberip  e istner 
decebrie 54
Md idey E eoogica oo Addrs dcur noduciv
Cico Meade eoogi coo  iunie 54
  e Aeri eope eir pace Te d eigoti, î e
o of Region vo. 4 r 4 ocobrie 154.
The ew Enlaed Brinna Maaed ediţia 15
Chae V vo .
Byzte Empire" vo. 15 
 European Overe Exporato and Epire vo  
Grecoo Civiizaion vo 2.
udai", vo 2
Ozai, ober .  e Huanic Eprie yte  Japan"  Asn
e vo 2,  , augut 1.
Pauc Whem eoogy in e Lie o Conemporay merica
Protem, în Shane Qerly, vo 1, apie 1952.
oe Peter . e Poii and Moraity o United tte Regee
Pocy, î The enter Magazne ant Babaa, R.M Hutchn
Ceter, eptembe/octombie 195.
ih Huto,  Accen o e Word' Phoophie", îPhoshy East
and West, apiiuie 157
Waey hur, e Fa o Loyang, în Hsto Toy n 4, 151.
Wentz ichd S he Popectve Eye o nterregou Diaogue", în
aneseoal ofRegos Stdes, vo 14, . 1 e 197
 

Inc

Am, 112 Angr Mnu 34

Aur Md 3435 Apso 104 106
k, 55, 60 Aquo, Tom n, 141 1  0
Akb 194195 Arn Hnn 29
Ahnon, 44,4 Artol 37 89  90 1 0
Albr cl M 141, 10 ş lmul, 139 140
Arxrx 2
Alxnd cl Mr 36 25
Actm hnu 150- 151
c lvor, 339, 49, 57-58,
72, 990, 96 A
cmprt  Akbr 195 cl ocl , 250-254, 299
n. 41
cucrr lu, 339, 68, 2 9
crşnăt n, 254260
ş romn 94 uropn n 249,259
AGhzl 13 mdzr 260-261
Aln rvolul dn, 250-254
crştn 106 10 A Mnr. Vzi Mopotm
brcă 74, 76 77 106-10 A 19, 57-60  151, 159 276
Ammp nlpcun lu, 4 25 29
Amnhotp, 44 Edctl lu 58
Amrc sr udsmul n 779
brcl dn, 235-242 Akn 204-20
cultl dn 243 Augutn dn Hpp 81 116 117
 dn 243-244 140 229
b rgoă n 243-247
 

 INDIC

A 137 140 Bin  16-190

A 3 43 74 790 Bizan 122-124 137
10-0 i adl 4514
i ma lăa islli i vcha Ch 166- 167
129130 Bla, Jsph, 26
By C C 247
Ba 47 Brtn, Danil 235 241
Bal, tl li 10 Brmaniml 149, 52
Bailn 31-33, 40 45 62 rginil 52-54
idaiml n 79-6 109 i bdisml 54-55 59-60, 159
i Sanizii, 125 Brandn SGF., 45
B W. MaMn 252 Brt, J H, 43
Bapt 237 241 Br, Pr, 117, 120
Bham, A., 52 57 153 Bddha
B C.A 23 ca ntir 61
Bd, My 23 i Is 55
Backr Hward 240 i rligia ntmia 1 03
B Es 116 aa li, 55-56 103
Bagavad i 153 Bisml
Ch' 71
Bhakiyg 15-54 H, 160-167
Biblia n Chin 70-71
vanghlil inptc, 10-109 n Ini 54-62, 155-156 276
112 n Japni 176177
Fapl Apslilr 106-107, My 61, 71, 60
111-112 misinii n 9-20 57-5
Irma, 4 79 mtlgia n, 6061  15
Isa, 7-1 mnastic 59
nlpcina li Slomon, 7 nmrra n, 56
Mh 7

Caes Agst Ve gt
Cas
Cavn 60-61 159
Cn 1 7-1  21 7 22 241
Cln dgar 17
Ce Moil 46
Ca Schbr Vez IChing
Col cel Mare 120-121 123 139
Col  ea al Spanei 191-192
20-209
Calidg, D.R. 114
Caoliiml
coneorm 190-192
în Staele nte nemprane,
271
ezisen amernă l 244-245
şi misinile 21 1-217
Cele Zece Pornci 76
Ch', bdsml. Vzi Ze
Ch' en, Keneth 163
Chih Tn, 163
China
dinastia Han 6 160-16
lgie din, 63
b dinaia Ming, 1 74-1 76
ligile în, 46
şi coml europan 69
şi originile bdimi, 7071
Ch Hsi 1 71,  74-1 7
INDIC 323
p 156
raj în, 224-225
spol, 20627
şi monai 231-235
Colmb Crioor 21 7
Cme gst 229
Comni 23
Conlil din Niea 101
Concl dn Treno 1
Cocis ntele l, 66 172
Concanisml 6471
H, 70 160-170
în Japoi 176177
nza noniană
169-177 196-199
Cngregaia pen Popagda
Cedine 21 621 7 233
Congregaonism 241
Contn, 100-101, 116-117
Consttnopol, întemeiee
100-101
Coneorm190-192
Conovesa iconotă, 102
122-124
Conze Edwd, 61
Cous Chrisianm 16, 20, 21
1214, 1
Cos Islamim 20, 137, 139

324 IDI
Cele 14114 202 20
Cle
greceşt 37 9-92
n Aeri 24 263
rman 95
rli 29
Ct înintă, 229
da Gam co 21, 176 17
197 203
Di 30 66 70-71
î Cha din perioada H,
160-166
în Japoni 177
Da-te-Ching 66
Daris el Me, 3-36
Dad egee, 77, 109, 295 n.
Dawson C., 229
Dea Rom 95-96
Decalg 76
Deism 22, 23-236
de ac Heni, 262, 270
Denominaţe 239-243
Dha 276-277
Dhaap 21
Diog ineeligios 226
Dipor 4, 20420
şi eşinăe 1  1-112
Dieli Mtn, 104 29
Dina T'ang, 167-173
Diono 37 9
Diipolii li Iss 107
Dai Hiche 142
Dim. Vezi Zors
Maniheism
Dmzil George, 2
Dnn D.. 114
Drhei Ee 27
Eckel Pal 199
Edicl din Saloni 101
Editl li ok 5
Egipl vechi 41-0
Catea Moţlo 46
idaisml în, 6
monoeisml 4, 49
emrra în, 4-9
politeism în, 42 4, 49
Ptolmei în, 0-, 9 
91-92, 96
şi miologia omă 49
oesml în 1
Eleisml
şi retl Mijloci 3-37
iade Mie 2 46 1 74, 273
Eliot Si Chles, 1 9
Enma, Eish 31
Eetim 35

Ell, rael 4445
Elorator  Renter, 17 203
Fafah 137-13
Fapele posollo 10610,
111112
Fae 3
Fp a IIea  Span 209
Fneg Jack 32
Fc ae 201 214
Federck al IIle 144
Fhs, 6364
Gael, ahghell, 129
Gata, Sdd Vezi Bddha
G, S Halton 14, 132
Ghgeş, 3 1
Goacchno d a Foe 229
Gnol G, 12
 127
Gotcm, 3
Go 207 23
Goldn, Jdah, 2 4
Gant Frederck, 13
Gea veche
coonalsml în, 36-40
tee în 9-92
IDI 325
Han sez 160-167
Happ 5 -52
Hegel G.WF 279
Hilsgchchte 116
Hemann Bet 61 149
Hnr Nagaol 203
Heod R.T. 4
Hndsm
cesml în, 10·12
hagavad a 153
 lac , 60
eştnătaea ş, 153
eopen ş, 61
n Chn 16
n Ind 192-196
Mhata, 60, 13
ologa n 661 153
pncpe 1114
Rm 60, 13
ş Haapp, 2
ş slaml mp, 13
ttsml în, 14
et 3-15
Hpp dn Es 9
Hppocate, 
Hong Wla 25
Hodgon Mha 17, 19 202
ooke, chad, 19

326 INDIC
Iaov 75-76 109-110
IChig 64 66 141
Ierem 4 79
Ieşre 75, 76, 106 109
ez 1 0 176, 21 4
Igna de ool 192
I mnml
amer, 235
eope 2, 235-236
Impalm Vzi Colnsm
Impel otoman 146- 14
Impel oman
ltele în 95
prm eştn în 114-1  5
ş  dml 3 4  111-112
ş ea adă  27
ş elga egpteă 49
t Vzi Sfl mpe ro
Imperim 16 21 10 1213
Inchz 204
Inda
ceştnătatea în, 257259
laml în 156-157, 192-196
Ioan Damashnl, 131
Iod 3
Isaa 73-74
Iaa Hold 62
Ia 7-1
ş gîndrea geceă 13-14
ş dadeoeşnă, 30-133
ş 134 14
Iael î gp 44-45
Iss
acceprea mpre a l  06
 ntor 107 110
ş Bddh 5 
ş setele eeeşt 4
aa l 6-7
Ida rnl E5
dml eletc, 14-15, 27
ş reşnsml tmp 11-112
dasm
alana în 73, 76, 77 106-109
ape, 204-205
daspor 4-
egptean 7
elent, 14-15, 2-7 111112
deea de poges î, 260
ll ş, 0 13 20
mooesml ş 79
anc 79-0 46
man 3, 96  1 1
mologa eştnă ş 113-114
tt amerne în 243
Idml anc, 79-0 46
an poatul, 127
n Matl 1 17

Ka, 47
Kan 9
Kn 161
Khorow 12
m Jnng, 20
plng Rdyad, 226, 230
K Vzi Q 
Kraem Hendk, 137 13 10
27, 262 270
Krstol, Irng, 252
La Fage John 270
Lao z 66, 62
Legea. Vzi Toa
Lle l Ha 76
Len ad Ilc, 21
Li 160-163 171 175, 1 96
L Dn J, 64, 66, 172
Lealml l  m
236237
Lga panelencă 3 -40
Lppman alte 27
Lgtone, Dad, 23, 237
Loos 3 11-116
în loa greceaă 9
în dasml elentc 6
INIC 32
Md M 130 135
Mahmed Vezi Mhaad
Mamodes Moe, 37 40
Matey 61 59, 166, 69
Manch dnt 19-199
Manhesm 35 17 126-2
în Chn 16
ş dsml, 19-160
Mann Thoma, 76
Mao Zedong, 269
Mac, evanghela l, 109-110
Mardk, 31-34
Maan 204
Ma, Kal, 27
Masm 23 25 279
Maad 3
Mate evanghea l,  09  1 
Madaksm 126 2
Mead, S 22 2
Mej ntea, 177
Menc, 65 172
Mee S.A, 0
MeleaPnty Marce 2
Mesopoma
Aleand în, 3
doaa pă a, 33-3
tora mp  29-
 

 DI

er 37 Monlae 15 1  1 14, 2

bş 57 7071 Monteis 62 114 25
tl 211217 232-233 isl, 19
ans 174 ida 7
iei 7 23216
în gipl ve 44 49
reştnism pr 12115
în regile idene 13 1
erei 5
în i 24260 în zros 35
mihee 26 Moore Gerge oo 7
presnţ 217219 235 237 Mra 21 230235
şi oloism 23 1-235 Mhaad
Ve i vghelsml ca profe 130-132
Misinea vgheliei Soe ş eligia întemeiată 1 03
237-23 aa li 129
Misinea Inteaoă Mieneg J 107
Cnsili 257
jaab 40
Misinea Inteaţonaă
Conern 237-241, 257 Mmifie 47
Misile oiicate, 25627 Mti TR. 5 155
Mithrsm, 95 125 Mslmani Vez Islam
Mitlgie
dist 6061 15 �aodonos 33 45 79
şnă 113 �andy, Ashis  79
egipteană 42
geeă 36-37 �aţoalim
hindsă, 153 chinez 74
mană 49 eopean, 16
Mitr de întmeiere  0 Vez i Colonialism
Mîntitol, tema religioasă  �eh Jawahal, 251

Nestoanm 21127 136
în Ch 16 172
Nee Cc dn 101
Nehr H hd 103, 256, 26
Nn 57
Nomad 2-30
Non-denoaţons 21-243
Oaley Frans, 12
Ota Vzi gsts Caesa
ee 90 19 25
s 92
rgne 1 16
Oss, 46-49 95
Oeyer, D.L 62
Pana, K.M. 196
aeneg olar 25
Pantesm
în vehl gp 2 49
în vechea Gece, 36 91
în vechea Inde 51-2
Vezi şi Potes
Papa
omparat  n  136
împotrva pterlo eclae,
120 139 14
INDIC 329
Pavel posol 15 97, 10
112-115 26 276 29
P ana 97 102
P, Oo 21
Pentaeh 0 2 7
Vzi şi Septagn
ersa sdă 125-129
Pe, postol 111
Phlon Idel 7 99, 115-116
Paa de la Rose 293 n. 34
Petm 1 21 23 023
Pla onti, 3
Plato 37 9, 136 139
Plotn 140
Polis, 36
Poltem
hnd 154
în echl Egp 42, 44, 49
în vehea Gee 36
în ehea Pe 34
Vzi şi Ptem
Polo Maco 172 202
omp 3
Poe
ceşn, 112 131
ee 77-0 106
esntim
 

0 IDC

Ptolm, 40-4 49 82 9-92 96 Schsma

rn 24 dn 054 24
dn 378 45  82
Qran 2 Sclaa 222-227 Scolastca 80
8
Rahnr, Karl 25 Sct, 239242
Ra 224 Sfar, 204
Ramss al II a 44 Sptanta 82 86, 0
Randall, J, Jr, 228 Sraps, ·9 92
Rassm, 222-22 Sfnl mp roman, 2
Raschnbsh, Waltr, 237 dmmbraa 145
Rforma protstă, 2 1 81- 193 ş foa 185
240 Shak Syn, 251
Rncarna n Ept, 4549 Snto 17177, 199202
Ra ntmată 75, 0405 Sddha Gata Vezi ddha
Rntra ronă 2   0 4 Skhsm, 575
plorara n, 7 204205 Snta
ş crştnăta anhcă, 2 n, 70 10170
mansml n 22722 hns 4950
�g Veda, 53 54 Mj, 77
cc, Matto 17, 97, 24 noconcanstă, 9 7
19202
tsry, snta 77
tsry 777
Robnson, Chas A r, 0, 255 sană 125129
Romanara n Eropa 98 STan,  77
Romantsm , 2223 0 Tokaa 77, 20220
�t 30 Son Vezi Ţara ăăn


Spnta Manyu, 34
Spro, Mlford, 1 59
Str, Brntt, 1
Sdi, 1, 1,  0,  
Sfsm, 3, 47, 57, 9 n 
Snţ, 134
Şcoaa Mult, 37
Şţ, 34, 14
Tart, Frrck, 9
Tamd, 5
Tamn, 0
Tantrsm
bds 0, 
hndus, 55
Taon, 5
Tos, 0
Tt dn ram, 4
Ttl d p scr, 4
Thms, 30
Thophans Conso, 3
Thomas, Ewar, 04
Thompson, Larnc, 7
Tlch, al, , 5, 5,  7
Tmr an, 
CE 331
Tr, Frdrck Jcon, 37
Tul Babl, 1 0
Ţara făăn, 737, ,
09, 95 n 4
Umnsml Rnştr, 79,
79
Upana, 53, 54, 59, 153, 55
anano, lssandro, 3-5
n r Lw, Grarus, 3, ,
07, 9
Varsra-dhaa, 50-53
Vedele, 5354
sm, 0, 50
ornl , 50
Vezi şi Brahmansm
malakrt, 3
, 0, 53
knanda Sw, 5
otr, F M , 3
on Gnbam, GE, 3, 3,
39, 40
Wach, oachm, , 04, , 
War, Landon 7
 

32 NDIC

Yahweh 34, , 17, 295 n 4 Zendor, conte de, 231

YYang, coal 7, 7, 1 Zoom, 34-3, 125-12
î Jaon 17 Ae 3, 2
ebrac, 7-79
Zaehe RC. 3 deea de oge în, 27
Z 34-3 ll , 13
Vezi şi Zoroam în Chn 1
Ze 71 14 , 2 în Ind 1
Zmme Heinc 12  bml, 19, 1 
 

Cpn

PREFAŢĂ 7
IRODUCERE 12

  O CONCEPŢI DESPRE UNITE 27

Tendine comne 28
Ciiliaiile timii 29
Mesootamia 3
Eil 41
India 5
China 2
Cîtea consideaii 71

  CONCEPŢILE EBRACE,

GRECO-ROMANE Ş CREŞTINE 73
Conceia eaică 73
Conceia gecoomană 88
Conceia cetină 13

  CONCEPŢI DIN RĂSĂ,

 

34 CURS

Ca slamc 129

Ev Me n s  în rt 1
Snteza hns 14
Sstem adhama 1
at sco e eţ  ase sste otooe 11
Isl n Ina 16
Budsml  ele anatc 1
ntemeeo snteelo chnee 16
Sntea SuT'g  sstemul mulvalent 67
Sntea neoconfucanst: Faa I 17
Chna mongollo un neluu 72
Snteza neoconfucans Faza a IIa 74
Sntea aone 17

 V îLNIRI î OPO,

CILIZAII ŞI LIII 7
eoaea snee meeve ş consecnele e 17
Scoltc Unvesaea  enaşeea 
Reom secle naţonae Contaeo a 
ezeaea nen a caţlo n Rst 92
Noe ese snea oawa 99
eznaea comunt sace 2
Note ese comuea eeasc 2
Esunea colonal eoe ( 1) 2
 

CUPNS 335

APDC - SS RL F Stle sb 28 3 

NOT  29 1 

BLO 310 

NDC 32 