Ciocoii vechi şi noi

sau

Ce se naște din pisică șoareci mănâncă

de Nicolae Filimon

Roman
CUPRINS

Dedica ie

Prolog

Dinu Paturică

Postelnicul Andronache Tuzluc

Românul şi fanariotul

Chera Duduca

Educa ia ciocoiului

Ipocri ii în luptă

Până nu faci foc, fum nu iese

Mijlocul de a face foc fără fum

Confiden ele

Chir Costea Chiorul

Adevarul e proastă marfă

Una la mână!

Ce dai să te fac ispravnic?

in[’]te bine, arhon postelnice!

Scene de via ă socială

Fă-te om de lume să furi cloşca de pe ouă!

Muzica şi coregrafia din timpul lui Caragea

Ce n-aduce anul, aduce ceasul

Avertismentele

Teatrul în ara Românească

Femeia a scos pe om din Rai

Italiana în Algir

Slugile boiereşti

Cochii vechi

Marea hătmănire

O scenă dramatică

Blestemul părintesc
Un suflet nobil

Lagărul de la Cotroceni şi trădarea

Alexandru Ipsilant şi Eteria grecească

Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba în pro ap

Ocna părăsită

Epilog. Din opincar mare spătar

Finele “Ciocoilor vechi”

Dedica ie

Domnilor ciocoi!

ϋsteămultătimpădeăcândăumbluăcuăaceast ănuvel ăziuaăşiănoaptea,ăîntocmaiăcaăDiogen,ăc utândăoă

clas ădeăoameniăcaăs ăle-oădedicέăσmăvoităs ăfacăaceast ăonoareăboierilorνădar, dup ăoăgândireăserioas ,ă
miamăschimbatăhot rârea,ăc ci,ădeşiăîntr-aceast ăclas ăs-auăstrecuratămul iăveneticiăcorup iăşi,ăcuătoateă
lovirileă şiă tenta iunileă str iniloră laă careă serv ă deă int ă deă ună secolă şiă jum tate,ă totă seă g sescă printreă
dânşiiăb rba iăcuăsim minteănobileăşiăcuăinim ădeăadev ra iăromâni,ăcareăauăf cut,ăfacăşiăsuntăconvinsă
c ăvorăfaceămultăbineăpatrieiălorέ
Deă laă boieriă amă alergată laă negu toriέă σmă revizuită toateă stabilimenteleă deă comerciu,ă deă laă
magaziile cele mari şiăluxoaseăpân ălaămagherni eleăceleăumiliteăaleăprecupe ilorέăσmăv zutăzarafiăf r ă
capital,ă fanfaroniă şi maloneşti,ă careă s r cescă lumeaă prină dobânzileă loră celeă nem surateνă lipscaniă şiă
bogasieriăcareăîşiăîmpodobescămagazineleăcuămarf ăputred ăşiăcuăoglinziămincinoaseăşi,ădându-şi ton
deămariăcapitalişti,ăruineaz ăsocietateaăprinăfalimenteăfrauduloase,ăceăseăefectuescăfoarteălesneăînă araă
noastr νăb caniăcareăvândărapi ăînălocădeăuntdelemn,ăorezăîndoităcuăpietriceleăcaăs ătrag ămaiăgreuălaă
cântarăşiăcafeaăamestecat ăcuăorzăşiăfasoleέăσmăv zutăcârciumariăamestecândăvinulăcuăap ăşiăvânzândă
cuăocaleăcuădou ăfunduri,ăm celariăşiăprecupe i vânzândăcuăcântareăstrâmbeăşiăm-amămâhnit,ăc ciăr ulă
este foarte mare, dar n-amă g sităînăaceştiă am gitoriă decâtă nişteă ho iă sauă ciocoiaşiă ordinari,ăieşi iă dină
şcoalaă voastr ă f r ă diplom ă deă specialitate!…ă σmă alergată prină sateă şiă c tune,ă amă vorbită cuă raniă
b trâniăşiătineriνăceăeădrept,ăsuntăpliniăşiăei,ăs rmanii,ădeămârş viiăpân ăîntreăurechi,ădarăn-amăg sităniciă
întreădânşiiăpeăoameniiăceăc utamέăσmăintratăînălocaşulăluiăDumnezeu,ăamăobservatăcuăconştiin ăclerulă
înaltăşiăpeăcelăproletarέăDarăvai!ăceădezam gire!…ăσcoloăundeăcredeamăc ăvoiăg siătoiagulăşiătraista,ă
sacrulăsimbolăalăumilin eiăşiăpiet iiăcreştine,ăamăg sităignoran aăîntronat ,ăinvidia,ămândria,ăl comiaăşiă
alteăp cateămorale,ăpeăcareăneăoprimăaăleădescrie,ăc ciălegeaădeăpres ,ăf r ăîndoial ,ăne- ar condamna la
zeceăaniădeăocn έ
ηbosită deă atâteaă cercet riă zadarnice,ă hot râsemă s -miă ardă manuscriptulνă dară tocmaiă cândă m ă
preg teamăs ădauăfl c rilorărodulăostenelilorămeleădeăşaseăluni,ăm-amăgândităşiălaăvoi,ăpreaiubi iiămeiă
ciocoiăaiăcondeiului,ădeătoateăclaseleăşiăpartidele,ăşiăamăzisăcaăstr moşulănostruăθilat:ă„ϋcceăhomo‖ăsauă
„Iat ăoameniiămei‖!ă
Vou ,ădar,ăstr luci iăluceferiăaiăviciilor,ăcare a iămâncatăstareaăst pânilorăvoştriăşiăv-a iăridicatăpeă
ruinele acelora ce nu v-auăl satăs ămuri iăînămizerieνăvou ,ăcareăsunte iăputrejuneaăşiămucegaiulăceăsap ă
dinătemeliiăşiăr stoarn ăîmp r iileăşiădomniileνăvou ,ăcareăa iăfuratăcuăzvan ulădinăfunc iunile cele mici
şiăcuămiileădeăgalbeniădinăceleămari,ăiarăacum,ăcândăv-a iăcump ratămoşiiăşiăpalate,ăstropi iăcuănoroiăpeă
f c toriiă voştriă deă bineνă vou ă şiă numaiă vou ă dedică aceast ă slab ă şiă neînsemnat ă scriereέă υiti i-o cu
b gareădeăseam ,ădomnii mei,ăşiăoricâteăho iiăîmiăvorăfiăsc patădinăvedere,ăînsemna i-le pe un catastif
şiămiăleătrimite iăcaăs ăleăadaugălaăaădouaăedi iuneέ
Prolog

ζimică nuă esteă maiă periculosă pentruă ună stată ceă voieşteă aă seă reorganiza,ă decâtă aă daă frâneleă
guvernuluiă înă mâinileă parveni ilor,ă meni iă dină concep iuneă aă fiă slugiă şiă educa iă într-ună modă cumă s ă
poat ăscoateălapteădinăpiatr ăcuăoriceăpre !…
θlatonăaăzis,ăcuădou ămiiădeăaniăînainteădeăaăluaănoiăpanaăînămân ăcaăs ădescriemăpeăciocoi,ăc ă
unăom,ăcaăs ăpoat ădeveniăcet eanăonest,ămaiăîntâiădeătoateăcaut ăs ăfieăn scutăbine,ăcrescutăînăfricaăluiă
Dumnezeu,ăşiădinăcopil rieăpân ălaămaturitateăs ătr iasc ăînconjuratădeăoameniăvirtuoşiăşiădrep iέ
υiocoiulăesteătotdeaunaăşiăînăoriceă ar ăunăomăvenal,ăipocrit,ălaş,ăorgolios,ălacom,ăbrutalăpân ălaă
barbarieă şiă dotată deă oă ambi iuneă nem rginit ,ă careă eclat ă caă oă bomb ă peă dat ă ceă şi-aă ajunsă intaă
aspira iunilorăsaleέ
θepinieraă înă careă crescă aceştiă inamiciă aiă onoareiă şiă aiă tuturoră virtu iloră cet eneştiă esteă maiă
totdeaunaăcasaăbogatuluiăşiămaiăcuăseam ăaăbogatuluiăparvenitέăσciăvineăciocoiul,ăumilit,ăşiăcereăaăserviă
peăboierulăpentruăoăbucat ădeăpâine,ăoăcamer ădeădormităşiăunăveştmântăcaăs ăseăapereădeăasprimeaă
frigului.
Înăaniiădintâi,ăacesteăvulpiăcuădou ăpicioare,ăcareăîntrecăînăipocrizieăşiăvicleşugăpeăceleăcuăpatruă
picioareădinăfabuleleăluiăϋsopăşiăδaăόontaine,ăpetrecăîmpreun ăcuăservitoriiăceiăîmb trâni iăînăp cateădeă
totăfelul,ăîiăstudiaz ăcuăceaă maiămareăaten iune,ăîncâtălaăetateădeădou zeciădeăani,ăeiăştiuăfoarteăbineă
cumăseăfur ăcloşcaădeăpeăou ăf r ăs ăcârâieνăcuăalteăcuvinte,ăştiuăcâtăs ăfureădeălaăaprovizionareaădină
toateă zilele,ă câtă deă laă aprovizion rileă celeă mari,ă câtă deă laă arendareaă moşiiloră şiă alteă maiă multeă
tranzac iuniăaleăcaseiăboiereştiăînăcareăseăafl ăservindέ
Ştimăcuăto iiăc întreăslugileădeălaăcaseleăboga ilor,ăcaăînătoateămeseriileăsociale,ăexist ăoăierarhieă
oarecareέăυiocoiul,ădar,ăîşiăîncepeăuneoriăcarieraădeălaăpostulădeărândaş,ăiarăalteoriădeălaălacheuăceăseă
puneă înă coadaătr suriiă boieruluiνă devineăcuă încetulă sofragiu,ă apoiă v tafă deă curte,ăiară maiă peă urm ă seă
faceăşiăelăboierνăşiăcuătoateăc ăunii-al iiăîiăzicăînăderiziuneăboierăf cut,ăcopiiiăluiăîns ădevinăboieriăşiăfiiă
de boieri.
Înătimpulăpeăcândăciocoiulăumbl ădup ătr suraăboierului,ăelăafl ătoateăsl biciunileăst pânuluiăs uă
şi-iăajut ăcâtăpoateăcaăs ăşiăleăîmplineasc ăînăpagubaăluiăşiăînăfolosulăs uέăSeăîntâmpl ,ăîns ,ădeămulteă
oriăcaăst pânulăciocoiuluiăs ăaib ăşiăvirtu i,ădarăacesteălucruriăp trateănuăpotăs ăintreăînăcapulăşiăînăinimaă
ceaătriunghiular ăşiăîngust ăaăciocoiuluiăplecatăpeădrumulădeăaădeveniăomămareăcuăoriceăpre έ
υaăsofragiuăseăobişnuieşteăatâtădeămultăcuămânc rileădelicate,ăîncâtănuămaiăpoateăs ătr iasc ăf r ă
friptur ădeăfazan,ăbrânz ădeăθarma,ăsalamădeăVerona,ăicreămoi,ăconserveădeăόran aăşiăvinuriădin cele
mai celebre dealuri aleă ϋuropeiέă σstfelă dar,ă cândă ciocoiulă ajungeă laă gradulă deă v taf,ă esteă coruptă
moraliceşteăşiăfiziceşteăpân ălaăm duvaăoaselorέ
În l ată laă acestă dină urm ă şiă maiă supremă gradă ală slug riei,ă ciocoiulă devineă prev z toră caă ună
prezident deăcabinet…ădinăϋuropaέăIdeeaăce-lăpreocup ăziuaăşiănoapteaăesteădeăaăaflaămetodulăprinăcareă
s -şiă fac ă stareέă Diferiteă planuriă iă seă prezint ă înă imagina iune,ă unulă maiă întunecosă decâtă cellaltνă leă
studiaz ăpeătoateăşi,ăg sindu- le realizabile, le pune în lucrareăf r ămustrareădeăconştiin έ
S-aăzisădeămaiămul iăfilozofiăşiăc rturariăc ăconştiin aăesteăcelămaiăaspruăjudeăalăcriminaluluiέăηă
fi,ănuăt g duiesc,ădarăv tafulădeăcurteăcunoaşteăsecretulădeăaăfaceădinăacestăaspruăjudec torăunăconsilieră
întocmaiădup ăcumăîiătrebuieşteăluiέ
ϋlăziceăînăsine:ăTotăomulăesteăcreatădeăDumnezeuăcuădreptulădeăaăseăhr niăpeăp mântνădeăceădară
uniiă oameniă auă maiă multă decâtă leă trebuie,ă cândă al iiă nuă auă niciă chiară mijloaceleă necesareă spreă aă seă
sus ineρăDeăceăuniiăsuntăputerniciăşiăal iiăneb ga iăînăseam ρăDeăceăuniiăst pânescăp mânturiăîntinse,ă
iară al iiă nuă auă niciă chiară p mântulă necesară spreă aă seă înmormântaρă σceastaă esteă oă stareă deă lucruriă
anormal ăziceăîn eleptulăv tafădeăcurteăşiăcat ăs ăoăcombatădinătoateăputerile,ăadaug ăelέă
Astfelă dar,ă omulă nostru,ă mergândă dină ra ionamentă înă ra ionamentă şiă dină deduc ieă înă deduc ie,ă
devineă comunist,ă f r ă ştireaă lui,ă şiă începeă aă puneă înă lucrareă aceast ă doctrin ă atâtă deă frumoas ă şiă
egalitar ăînăaparen ,ăcâtăesteădeăhidoas ăînăfondέ
Nu trece mult şiă ingeniosulă v tafă deă curteă seă puneă cuă ardoareă aă nivelaă stareaă societ ii…ă Îşiă
cump r moşioare,ăvitişoareăşiăalteădiminutiveădeăacesteaăcareăfacăvia aălesneăşiăplin ădeăpl ceriέ
 Dup ăceăaăruinatădeăajunsăpeănenorocitulăboier,ăcareănuăl-aăl satăs ăpiar ădeăfoameăpeădrumuriăşiă
dup ăceăşi-aăluatărangulădeăpitar,ălaăcareănuăesteăv tafădeăcurteăcareăs ănuăaspire,ăomulănostruăcaut ăună
pretextă şiă p r seşteă casaă st pânuluiă s uă tocmaiă atunciă cândă acestaă simteă ceaă maiă mareă nevoieă deă
dânsul.
ϋsteăcunoscutăc ăomulăîmbog ităprinăfurtişagănuăseăsatur ăniciodat ădeăavere,ăoricâtădeăbogatăară
deveni,ăci,ădinăcontra,ăcaut ănoiămijloaceădeăa-şiăm riăbog iileέăυ s toria,ădar,ădevineăpentruădânsulăoă
nou ămin ădeăexploatatέăSeăpropuneăcaăginereăpeălaătoateăfeteleăbogateνătrimiteăsamsariădeăc s torieăînă
toat ă araăşiănuăseăînsoar ădecâtănumaiăatunciăcândăg seşteăoăzestreădup ăplaculălui,ăf r ăs ăseătulbureă
câtă deă pu ină dac ă femeiaă cuă care-şiă leag ă soartaă esteă jun ,ă frumoas ă şiă crescut ă bine,ă sauă slut ă şiă
depravat έ
Omul ce se însoar ănumaiăpentruăcaăs -şiăm reasc ăstareaăniciodat ănuăiaăso ieăbun έăυiocoiulăoă
ştieăşiăaceasta,ădarăîiăpas ăfoarteăpu in,ăc ciăelănuăareăalt ă int ădecâtărealizareaăplanurilorăsaleăceloră
ambi ioaseέăζ-apuc ăs treac ălunaădeămiereăşiăcasaăciocoiuluiădevineăoăcafeneaăînăcareăseăadun ătoat ă
lepraăsociet iiέăSo iaăluiădevineăoăεessalin νăcopiiiăseănascăDumnezeuămaiăştieăcum,ăcrescăîmpreun ă
cuăslugileăşi,ătocmaiăcândăajungălaăgradulăcelămaiăînaltăalăcorup iunii,ăîiătrimiteăînăόran aăcaăs ăînve eă
carte.
Nenoroci iiă copii,ă lipsi iă deă educa iuneaă moral ă şiă neînt ri iă prină virtu iă şiă exempleă deă onoareă
înv ateă dină casaă p rin ilor,ă cumă ajungă laă por ileă θarisului,ă cadă înă mâinileă femeiloră şiă juniloră celoră
strica i,ăcareăîiădepraveaz ăşiămaiăr uνăiarăcândăseăîntorcăînăpatrie,ăînălocăs ăaduc ăcuădânşiiăluminileă
ϋuropeiă civilizate,ă nuă aducă decâtă viciulă şiă depravareaă sau,ă dac ă vreunulă dintr-înşiiă reuşeşteă aă înv aă
câteăceva,ăaceast ăcultur ăintelectual ,ănefiindăsus inut ădeăoăeduca iuneămoral ,ăproduceămaiămultăr uă
decâtăbineănenorociteiă riăceăhr neşteăînăsânu-i asemenea vipere.
υiocoiulă sauă puiulă deă ciocoi,ă ajunsă omă deă stat,ă seă deosebeşteă deă omulă onestă prină maiă multeă
fapte,ăiarămaiăcuăseam ăprinăpurtareaăsaέăϋlănuăseăpronun ădefinitivăpentruăniciăoădoctrin ăpolitic ,ănuă
seăfaceăadeptăcredinciosăalăniciăunuiăpartid,ănuădoar ăc ăareăspiritulădreptăşiănep rtinitor,ăciăcaăs ăpoat ă
exploataădeodat ătoateădoctrineleăşiăpartideleăînăfolosulăs uέ
σmorulă deă patrie,ă libertatea,ă egalitateaă şiă devotamentulă suntă vorbeleă sacramentale ale
ciocoiului,ăpeăcareăleărosteşteăprinăadun riăpubliceăşiăprivateνădarăacesteăvirtu iăcet eneşti,ădeăcareăfaceă
atâtaăpomp ,ănuăsuntădecât trepteleăsc riiăpeăcareăvoieşteăaăseăsuiălaăputereνăşiăuneori,ăcândăeleănu-i
serv ădeăajuns,ăelăalearg ălaăstr iniăşiăprimeşteădeălaădânşiiăposturiăînă araăsaέ
σjunsă laă gradulă deă m rireă pentruă careă aă comisă toateă mişeliile,ă aă suferită toateă umilin eleă şiă aă
declamat,ăf r ădeăaăleăsim i,ătoateăvirtu ileădinălume,ăciocoiulăîşiăridic ămascaăipocrizieiădeălaăochiăşiăse
arat ălumiiăînămizerabilaăşiăurâcioasaănuditateăaăsufletuluiăs uăceluiămicέ
Inimaă lui,ă asprit ă deă suferin ele,ă umilirileă şiă înjosirileă prină careă aă trecut,ă devineăincapabil ă deă
oriceăsim mântăfrumosăşiăumanέăδibertateaăpreseiăîlăsup r ,ăc ciădescoper ăinechit ileăvie iiăsaleăşiă
nu-lălas ăs ădespoaieădeăaveriăpeăstatăşiăpeăparticulariνăfunc iunileăstatuluiăleăîmparteălaăciocoiăcuăceaă
maiămareăprodigalitateăşi,ăcaăs ăseăpoat ăfolosiămaiăbineădeăorânduirileăînăservicie,ăîşiărecruteaz ăună
ciocoi tot de calibrulăs uăşiăspeculeaz ăprintr- însulăpâineaănenoroci ilorăfunc ionariέ
Iat ă tipulă ciocoiuluiă dină toateă rileă şiă maiă cuă seam ă dină araă noastr ,ă undeă luminaă adev rateiă
civiliza iuniăn-aărisipităînc ănoriiăceiăgroşiăaiăignoran eiăşiăaiădeprava iuniiέăIat ătipul ce ne propunem a
urm riă înă deosebiteleă fazeă prină careă elă aă trecută înă secolulă nostru,ă deă laă ciocoiulă cuă anteriuă şiă cuă
c l m riălaăbrâuăalătimpilorăfanariotici,ăpân ălaăciocoiulăcuăfracăşiăcuăm nuşiăalbeădinăzileleănoastreέ

Dinu Paturică

Într-o diminea ădinălunaăluiăoctombrie,ăanulă1κ14,ăunăjuneădeă22ădeăani,ăscurtălaăstatur ,ăcuăfa aă

oacheş ,ăochiănegriăpliniădeăviclenie,ăunănasădreptăşiăcuăvârfulăcamăridicatăînăsus,ăceăindic ăambi iuneaă
şiămândriaăgrosolan ,ăîmbr catăcuăunăanteriuădeăşamalageaăruptăînăspateνăcuăcaravani[1]ădeăpânz ădeă
cas ăvopsi iăcafeniuνăîncinsăcuăoăbucat ădeăpânz ăcuămarginileăcusuteăînăgherghefνăcuăpicioareleăgoaleă
b gateă înă nişteă imineiă deă saftian,ă careă fuseser ă odat ă roşii,ă dară îşiă pierduser ă culoareaă dină cauzaă
vechimii; la încing toareăcuănişteăc lim riăcolosale deăalam νăînăcapăcuăcaucădeăşal,ăaăc ruiăculoareănuă
seăpoateădistingeădinăcauzaăpeticelorădeădiferiteămateriiăcuăcareăeraăcârpit,ăşiăpurtândăcaăveşmântădeă
c petenieăoăfermen ădeăpambriuăcaăpaiulăgrâului,ăc ptuşit ăcuăbogasiuăroşuνăunăastfelădeăjuneăstaăînă
scaraă caseloră mareluiă postelnică σndronacheă Tuzluc,ă rezemată deă stâlpiiă intr riiă şiă absorbită înă nişteă
medita iuniăcare,ăreflectându-seăînătr surileăfe eiăsale,ăl sauăs ăseăvad ăpân ălaăeviden ăc ăgândireaăce-
l preocupa nuăeraădecâtăplanuriăambi ioaseăceăînchipuireaăluiăceaăvieăîiăpuneaăînainteăşiăobstacoleleăceă
întâmpina în realizarea lor.
Înămomentulăacela,ăuşaăsc riiăseădeschiseăşiăseăar t ăînainteaăjuneluiăunăarn utăîmbr catănumaiă
înăfir,ăcuăpistoaleăşiăiataganălaăbrâu şiăcuăt tarc ăroşieăbl nit ăcuăvulpeănafeέăεândrulăalbanez,ăf r ăs ă
priveasc ăcâtăde pu inăpeăbietulăjuneăce-iăf ceaătemenele[2]ăpân ălaăp mânt,ăstrig ăcuăvoceădeăstentor:ă
―Ioane,ătrageăbutcaăboieruluiălaăscar ‖έ
Vizitiul,ă dup ă ceă plesniă deă câtevaă oriădin biciă şiă maiă f cuăcâtevaă marafeturiă prină careă voiaă s ă
arateăabilitateaăceăaveaăînămeseriaăsa,ătraseăbutcaălaăscar έ
ζuă trecuă multă şiă seă auzir ă paşiiă ceiă leneşiă şiă graviă aiă mareluiă postelnic,ă ceă coboraă scaraă cuă oă
caden ăsimetric έăJunele,ăaăc ruiăaten iune eraăa intit ălaăceaămaiămic ămişcareăceăseăpetrecea,ăauziăşiă
elăacestăzgomotăşiăcuăun aerăînăcareăseăvedeaăfoarteăcuratăneliniştea,ăridic ădeălaăp mântădou ăcutiiăcuă
p str viăşiăcâtevaăg iniνăapoiăvârîăm chin liceşteămânaăînăsânăşiăscoaseăunăplicăsigilatν iarădup ăceăîşiă
strânseă fermeneauaă laă pieptă şi-şiă lu ă cauculă dină cap,ă l sândă s ă seă vad ă oă c p ân ă ras ă pesteă totă şiă
numaiăînăcreştetăcuăvreoăcâtevaăfireădeăp r,ălu ăoăpozi ieăumilitoareăşiăaştept ăsosireaăboieruluiέăÎnăfineă
postelniculăap ruăînăscar ăîmbr catăcuăanteriuădeăcutnieăcaăguşaăporumbului,ăîncinsăpesteămijlocăcuăună
şalădeă arigrad,ăcuăişliculăînăcapăşiăînvelităpân ălaăochiăcuăoăgiubeaădeăpostavăalbastru,ăbl nit ăcuăblan ă
deărâsέăϋlăz riăpeăjuneăşi-iăziseăcuăgravitateaădeăboierădeăprotipendad [3]:
— υineăeşti,ăm ăb iete,ăşiăceăvoieştiădeălaămineρ
Juneleăc zuăînăgenunchiăşi,ăs rutândăpulpanaăanteriului,ăr spunseăcuăoăvoceălânced ăceăinspiraă
comp timire:ă
— S ătr i iăîntruămul iăşiăferici iăani!ăSuntăDinuăθ turic ,ănemerniculăfiuăalăpreaumiliteiăvoastre
slugi treti- logof tăGhineaăθ turic ,ăfostulăodinioar ăv tafădeăcurteăalăîn l imiiăvoastreέ
— Ei bine, spune-mi ce vrei de la mine?
— σmăoăscrisoareădeălaătataăc treăpreacinstitulăşiădeăbunăneamăobrazăalăm rieiăvoastreέ
— Ad-o-ncoace,ăs ăvedemăaceaăscrisoare.
Juneleă seă apropieă deă postelniculă inândă capulă plecată pân ă laă p mântă şi-i dete scrisoarea; apoi
c zuăiar şiăînăgenunchiăşi,ăstândăînăaceast ăpozi iune,ăaştept ăr spunsulέ
τoierulădeschiseăscrisoareaăşiăcitiăceleăurm toare:
―θreamilostivuluiăşiădeăbunăneamăalămeuăst pân,ăcuăceaădeăslug ăsupunereăm ăînchinέ
Dup ă sântaă datorieă ceă am,ă caă ună supusă credinciosă vină aă cercetaă despreă fericitaă şiă mieă foarteă
scump ăs n tateăaăpanevghenieiătale,ăcaăaflând-oăpeădeplinăs ăm ăbucurădinăr runchiiăinimiiămele,ăc ciă
eu,ă dină milaă Domnului,ă m ă afluă înă toat ă întregimeaă s n t iiă şiă m ă îndeletnicescă cuă umilitaă meaă
slujbuli ădeăsameşăceăte-ai milostivit a-miădaέăσmăprimităpreacinstitaăscrisoareăaăblagorodniceiătaleăşiă
cele ce-miăporunceştiăle-am pus în lucrare.
Cele patruzeciă lude[4]ă scutelnici:ă pescari,ă r cari,ă vân toriă şiă d rvari,ă i-amă împr ştiată înă totă
jude ulăşiăcredăc ,ăcuăajutorulăluiăDumnezeuăşiăiuşchiuzarlâculăsmerituluiăt uărob,ăcurteaăblagorodniceiă
taleăînăscurt ăvremeăseăvaăumpleaădeătoateăceleătrebuincioaseέ
Altaă amă s ă teă rog,ă arhonă postelnice:ă fiulă meu,ă înf iş torulă acesteiă umiliteă scrisori,ă aă ajunsă înă
ilichieăşiăcuătoateăc ăm-am silit a-lăînv aătoateăiuşchiuzarlâcurileăşiămarafeturileăcuăcareătrebuieăs ăfieă
împodobităunăadev ratăcalemgiu,ădarănefiindădeăajunsătoateăacestea,ăîlătrimitălaădomniaătaăcaăs ăseămaiă
road ,ăcaăs ăpoat ăieşiăşiăelămâine-poimâine la obraze.
θrimeşte,ămilostiveăst pâne,ădou ăboteăcuăp str viăşiăzeceăg iniăcrescuteăşiăîngr şateădeămineέ
σăpanevghenieiătaleăsmeritaăşiăumilitaăslug ,ătreti-logof tăGhineaăθ turic ăotăτucov,ăsudăSaacέ‖ă
Dup ăceăpostelniculăσndronacheăcitiăscrisoarea,ăchem ăpeăv tafulăs uădeăcurteăşi-i zise:
— Iaăacesteăcutiiăcuăp str viăşiăs ăleătrimi iăcolo,ăştiiătu!ă— iarăpeăştrengarulăacestaădeăb iatăs -l
opreştiăînăcurteaămeaăşiăs ămi-lăfaciădeocamdat ăciubucciuέă
δaăacesteăvorbeăaleăboierului,ăinimaăluiăDinuăθ turic ăs lt ădeăbucurieă— şiăaveaămareădreptate,ă
c ciă prină admitereaă luiă înă serviciulă postelniculuiă deveniseă proprietară peă primaă liter ă aă alfabetuluiă
fortunei.
 În timpulăacestaăvizitiulăatinseăcaiiăcuăbiciulăşiăieşiăcuăbutcaădinăcurte,ăiarăv tafulălu ăcutiileăcuă
p str viăîmpreun ăcuăg inileăşi,ăurmatădeănoulăs uăconfrateăînăciocoism,ăsuiămaiăîntâiăscaraăceaămareăaă
casei, trecu prin sal ăşi,ăajungândălaăoăgalerieăcamăîntunecoas ,ăseăopriăînălocăşiăziseăluiăDinuăθ turic :
— Iat ăodaiaăceă i-amăg tităpentruălocuin νăintr ăîntr-însaăşiăpesteăunăceasăvoiăveniăs ăteăînv ă
meseria de ciubucciu cu care te-aăcinstităst pânulέ
ζoulăciocoiăaştept ăpân ăseădep rt ăv taful,ăiarădup ăaceeaăseăcoborîăînăcurteăşi,ăluândăoăperecheă
deădesagiăînăcareăeraăoăcolec iuneădeătren eăceăcompuneauăavereaăceăaduceaăelădinăcasaăp rinteasc ,ăsuiă
scaraăcuărepeziciuneaăvântuluiăşiăintrândăiar şiăînăcameraăsaăîşiăaşez ătoateălucrurileăpeălaăloculălorέ
υameraă despreă careă vorbimă eraă înă periferieă deă ună stânjenă p tratνă într-unul din cele patru
unghiuriă eraă oă vatr ă întocmaiă caă celeă obişnuiteă laă cafeneleleă turceşti,ă peă careă staă ună ibrică colosal,ă
înconjuratădinătoateăp r ileăcuăc rbuniăstinşiăpeăjum tateέăÎnăcel laltăunghiăeraăaşezatăunădulapăprinăaleă
c ruiă sticleă seă vedeauă oă mul imeă deă ciubuceă deă antepă şiă deă iasomie,ă cuă imameleă deă chihlimbară
limoniuνăiarămaiăsus,ăpeăoădesp r ireăf cut ăîntr- adins,ăseăvedeauăoămul imeădeăfeligeneăpentruăcafea,ă
cu zarfurile lorădeăargint,ăşiăcâtevaăchiseleădeădulcea έ
δaăextremitateaădeăjosăaăacestuiădulapăseăz reaăunăligheanădeăargint,ăpeăalăc ruiăacoper mântăeraă
pus ă oăbucat deă s pună moscă înă form ă sferic έă δâng ă acestă dulapă eraă ună mizerabilă pată deăscânduri,ă
acoperită cuă oă p tur ă deă lân ă albastr ,ă iară peă pere iă erauă intuiteă câtevaă cadreă deă hârtie,ă zugr viteă cuă
vopseli proaste: una dintr-înseleăreprezentaăluptaănaval ădeălaăυeşme-δimanăşiăardereaăfloteiăturceştiă
deăc treăprin ulăηrlof,ăiarăpeăcealalt ăeraădesenat ăasasinareaăprincipeluiăHanger(l)iădeăc treătrimisulă
θor iiăηtomaneέ
Dinuă θ turic ă deteă oă privireă repedeă şiă dispre uitoareă camereiă sale,ă apoiă deschiseă fereastraă şiă
începuăs ăseăuiteăînăcurteέăθriviăcuăb gareădeăseam ămul imeaădeăg ini,ăgâşte,ăra e,ăclaponi,ăcocoriăşiă
c lifariăceăfurnicauăprinăcurteaăboiereasc ,ăapoiăseăîntoarseăc treăbuc t rieăşi,ălaăvedereaămul imiiădeă
tingiriădeădiferiteăcapacit i,ăînăcareăseăpreg teauăceleămaiăgustoaseăbucateădinăόanar,ăfa aăluiăseăcolor ă
deăoăbucurieănedrescriptibil νăiarădup ăoăreflec iuneădeăcâtevaăminute,ăziseăînăsine:ăIat -m ăînăsfârşită
ajunsă înă p mântulă f g duin eiνă amă pusă mânaă peă pâineă şiă peă cu it:ă curajă şiă r bdare,ă pref c torieă şiă
iuşchiuzarlâcăşiăcaămâineăvoiăaveaăşiăeuăcaseămariăşiăbog iiăcaăaleăacestuiăfanariotέ

Note

1. Caravani – pantaloni
2έăăăTemeneleăcomplimenteăturceşti
3έăăăτoierădeăprotipendad ădeăprimaăclas
4. Lude individe

Postelnicul Andronache Tuzluc

S ăl s măpeăambi iosulănostruăciocoiăînăpaceăa-şiăfaceăplanurileăsaleăpentruăexploatareaăaveriiă
st pânuluiăs uăşi,ăînălocăd-a-lăîntrerupeădinăvis rileăsaleăambi ioase,ăs ăfacemăcunoscutălectorilorănoştriă
pe postelnicul Andronache Tuzluc.
σcestă fanariotă veniseă dină υonstantinopoleă înă suitaă domnitoruluiă Georgieă υarageaă şiă f cuseă
meseria de ciohodar în curtea acelui principe.
υaăfanariotăn scutăînăuli eleăceleăstrâmteăaleăόanarului,ăundeăseăurzescăşiăseăpunăînălucrareăceleă
mai întunecoase intrigi ce au ruinat Imperiul greco-roman,ăelămoşteniseădinănaştereăunămareătalentădeă
intrig ăşiădeălinguşireνăştiaădinăîncercareăc ăraiulăcerescăşiăp mântescănuăseăpoateădeschideădecâtăprină
femeiνădeăaceeaăîşiăîndreptaseătoateăbateriileăintrigilorăsaleăînăcontraăfemeilorădoamneiăşiămaiăcuăseam ă
aleădomni eiăRalu,ăfiicaăpreaiubit ăaădomnuluiăυarageaέ
ϋlă f cuă cunoştin ă cuă aceaă volubil ă şiă capricioas ă principes ă prină mijloculă uneiă dameă aă eiă deă
onoare,ăcuăcareăseăînamoraseănumaiăpentruăîmplinireaăacestuiăscopέăUnăanăîntregăfanariotulănostruăf cuă
domni eiătotăaceleăserviciiăceăf ceaăodinioar ăεercurăceluiămaiămareădintreăzeiiăηlimpului elenic, cu
deosebireă numaiă c domni a,ă neputândăs ădeaă fanariotuluiă nemurirea,ă f cuă caă s ăcad ă înă mâinileăluiă
pitacul domnesc prin care îl numea vel-c m raşέ
σăfiămareăc m raşăalăunuiăprincipeăcareăareăunăfiuăfrumosăcaăθarisăşiădesfrânatăcaăDonăJuan şiăaă
fiă ridicată laă aceast ă demnitateă prină intrigileă uneiă principese,ă frumoas ă caă ϋlenaă luiă εenelauă şiă maiă
desfrânat ădecâtăόrineăşiădecâtăυleopatra,ăesteănegreşităaăposedaăcheileăminelorădeăaurăaleăυalifornieiέ
όanariotulănostruăexploat ăcâtăseăputuămaiăbineăpostulădeăc m raş,ăiarăcândăv zuăc ăînăc mar ă
nuămaiăr m seseănimicădeăfurat,ăcump r ămaiăîntâiăcalemulăvin riciului,ăalăoierituluiăşiămaiăînăurm ă
huzmetulăsp t rieiνăşiăastfel,ăunindu-seăcuăho iiăşiătâlhariiădeădrumuri,ădespuieă araăînătoateămodurileă
maiămultădeătreiăani,ăpân ăceăîşiăcump r ăvreoăzeceămoşii,ăcâtevaăfamiliiădeă igani,ăcase,ăviiăşiăalteleνă
iarădup ăaceeaăizbuti,ătotăprinăintrig ăşiăbase ,ăaădeveniămareăpostelnicέ
ηăsingur ădorin ămaiăaveaăs -şiăîmplineasc ,ăcaăs ăajung ălaăculmeaăfericirii sale.
ϋlă hr neaă deă multă timpă ună amoră foarteă tareă pentruă junaă εaria,ă unicaă fiic ă aă aă banuluiă υ…,ă
română deă na iuneνă dară rangulă tat luiă frumoaseiă copile,ă sufletulă eiă nobilă şiă curat,ă fapteleă eiă plineă deă
cuviin ăşiădeăblânde eăînfrângeauătoateăseme eleădorin eăaleădepravatuluiăveneticέăDeămulteăoriăelăseă
încerc ăaăseăduceălaăbanulăcaăs ăcear ămânaăfiiceiăsale:ădarătotdeaunaăunăsim mântăfatalăîlăopreaădină
aceast ă întreprindereέă Înă aceleă momente deă îndoial ă şiă descurajareă elă deveneaă posomorâtă şiă teribilέă
Adev rul,ăpeăcareăDumnezeuăl-aăpusăşiăînăinimaăceluiămaiămizerabilăom,ăseăprezentaăînăaceleămomenteă
dinainteaăluiăşi,ăar tându-i oglinda în care se r sfrângeauăcrimeleăprinăcareăajunseseălaăm rireaăînăcareă
seăafla,ăpareăc -iăzicea:ă―θriveşte,ămizerabile,ăcrimeleătale,ăşiănuăcutezaăs ăp leştiăcuăsuflareaătaăceaă
înveninat ăacelăcrinăsem natădeămânaăDomnuluiăînăaceast ăvaleăa lacrimilorέ‖
Darădac ăadev rulăesteăpusăînăinimaăomuluiăcaăs -i arate calea ce duce la fericire, fatalitatea a
voit ca pasiunile materiei s ăînvingă ămaiătotdeaunaăacestăsfântăsim mântăceăseămanifest ăînănoiădeă
câteăoriăvoimăs ăcomitemăvreoănelegiuireέ
σstfelăseăîntâmpl ăşiăcuăfanariotulănostruνămustrareaădeăconştiin ădisp ruădeălaădânsulăîntocmaiă
ca fulgerul sau ca spaima de-un minut ce simtăcopiiiăcândăsuntăcerta iăcuăfr gezimeădeăc treăp rin iiă
lorέăϋlăseăhot rîăîntr-oăziăaămergeălaăbanulăşi,ădup ămaiămulteăcomplimenteăşiălinguşiri,ăreclam ădeălaă
dânsulăonoareaădeăaădeveniăginereăalăs uέ
τ trânulă r maseă uimită deă cutezan aă ceaă mareă aă fanariotuluiνă cunoscândă îns ă influen aă ceă
exercitaăasupraăprincipeluiăυarageaăşiăreleleăceăarăfiăpututăs -iăpricinuiasc ăunărefuzăde-a dreptul, se
pref cuăc ăprimeşteăcuăbucurieăpropunereaăşiăîlăl s ăaăseăîncântaădeăacestăvisέă
Greculăîn eleseăîns ădinătr s turileăfe eiăb trânuluiăuraăceăaveaăasupraăluiνădarănuădisper ,ăciăseă
duseălaăprincipeleăυaragea,ăplinădeăsperan ăc ăvaădobândiăprinăfor ăceeaăceăb trânulăîiărefuzaseăprină
manier ădiplomatic έ
Treiăzileăînăurmaăacesteiăîntrevorbiri,ăbanulăυ…ăseăplimbaăprin gr dinaăcaseiăsale,ăabsorbităînă
cuget riămelancoliceăce-iăinspiraătristaăstareăînăcareăaduseseă araăjafurileăacesteiădomniiăd r p n toare,ă
iarămaiăcuăseam ăpreocupatădeăunăvisăgoaznicăce-lăf ceaăs ăseăaştepteălaăoămareănenorocireέ
Într-acest timp se prezent ă înainte-iă ună slujitoră deă aiă caseiă saleă şiă anun ă c ă ună ciohodară
domnesc cere a vorbi cu dânsul.
―S ă intre!‖ă ziseă venerabilulă b trân,ă îndesându-şiă cauculă pesteă periiă capuluiă s u,ă ceiă albiă caă
z pada,ăşiăcercândăaăseădistraăprivindăşiămirosindăflorileăunui neramz înflorit[1].
υiohodarulăintr ăînăgr din ăşi,ăf cândăcâtevaăcomplimenteăorientale,ădeteăbanuluiăunăplicăsigilatνă
apoi,ătr gându-seăpu in,ălu ăoăpozi iuneărespectuoas έ
τanulădeschiseăpliculăşiăg siăîntr-însul scrisoarea aceasta:
―σrhonăbane,ămâine diminea ăs ăviiălaăcurte,ăc ciăamăs - iăvorbescăcevaătainicέ‖ăIonăGheorghieă
Caragea. Dup ă ceă b trânulă boieră b g ă scrisoareaă iar şiă înă plică şiă pliculă înă buzunarulă deă laă pieptulă
anteriului,ăziseăciohodarului:ăSpuneăm rieiăsaleăc ăvoiăfaceăastfelăprecumăîmi porunceşteέ
Trimisulădomnescăseăînchin ăpân ălaăp mântăşi,ăieşind,ăseăduseăc ăs -şiăîmplineasc ămesajulνăiară
b trânulăapuc ăîngrijatăpeăoăc rareăornat ădeăamândou ăp r ileăcuărozeăşiăcuăiasomiiăşiăseăopriădinainteaă
unui pavilion lucrat în stil oriental. Pân ăaănuăpuneăpiciorulăpeătrepteleăsc rii,ăst tuăpu inăînălocăşiăseă
gândiέă ζuă ştimă careă voră fiă fostă gândirileă ce-lă preocupauνă ştimă numaiă c ă tr s turileă fe eiă saleă uneoriă
deveneauăcrunte,ăalteoriăplineădeăîndurareăşiăcâteodat ăunăzâmbetădulceăap reaăpeăbuzeleăsaleăp liteνă
darădisp reaăcaăfulgerul,ăl sândălocăuneiămelancoliiăadânciέ
Înăfine,ădup ăpu in ăezita iune,ăsuiăscaraăpavilionuluiăşiăintr ăînl untruέăσcoloăg siăpatruăfemei,ă
dintreăcareădou ătorceau,ăunaăd r ceaăinăşiăcealalt ăîmpleteaălaăunăciorapέ
 În mijloculăacestorăfemeiăşedeaăoăcopil ăcaădeăpatrusprezeceăaniăşiăcoseaălaăciur[2]ăunăsimizetέă
ζiciodat ănaturaănuăcombinaseămaiă multeănuan eădeăfrumuse eăîntr-oăfiin ăuman ,ădecâtăînăaceast ă
jun ăcopil :ăochiănegri, umbri iădeănişteăgeneăşiăsprânceneăcaăpanaăcorbuluiνăpieli ăalb ăşiăcolorat ădeă
purpur νăbuzeăceăse-ntreceauăcuărozeleνădin iăalbiăşiăfrumoşiνătoateăînăfineăarmonizauădeăminuneăcuăună
trupădeăoăform ăminunat ,ăcuănişteămâiniădelicateădeănimf νăeraăînăadev răunătezaurădeăfrumuse eăceănuă
se putea vedea decât în statuile grecilor antici.
θeădat ăceăintr ăvenerabilulăb trânăînăpavilion,ătoateăfemeileăseăscular ăînăsusăşiăpuser ămâinileă
laăpieptέăτ trânulăleăf cuăunăsemnăs ăias νăapoi,ăr mânândănumaiăcuăjunaăcopil ,ăîiăzise:
— Iubitaămeaăcopil ,ăcumăte afli?
— όoarteăbine,ăt tu uleέ
— Dar ăce,ănuăviiăs ăs ru iămânaăscumpuluiăt uătat ρ
— τaăda,ăt tu ule,ăda!ăŞiădeodat ăcuăvorbaăseăapropieădeăb trânăşiădepuseăpeămânaăluiăunăs rutată
inocentăşiăplinădeădulcea έ
τ trânulăoăstrânseălaăpieptăşiăoăs rut ăpeăfrunteăcuăacelăamorăpeăcareănumaiăp rin iiăîlăsimtέă
Dup ăceătataăşiăfiicaăîşiăschimbar ăîntreădânşiiăcâtevaăpriviriădeăoăiubireănedescriptibil ,ăşezur ă
peăoăsofaădeăpostavăroşuăcuăciucuriăalbiădeăVene ia,ăiarădup ăcâtevaămomenteădeăt cereăşiăcontempla-
iune,ăb trânulăziseăcopilei:
— εario,ătuăteăfaciădinăziăînăziămaiăfrumoas ăşiăteădeschiziăîntocmaiăcaăunătrandafirălaărazeleă
soareluiέăϋuăcautădeăacumăînainteăs ăm ăgândescălaăfericireaăta,ăs - iăcautăunătân rădeătreab ăcaăs ăteă
m ritέ
Frumoasa Maria, auzindăacesteăcuvinte,ăseăroşiăşiăîşiăîndrept ăochiiăc treăp mântέ
— σi,ăceăzici,ădragaămeaăcopil ρăad ug ăb trânulăcuăner bdareέăυe,ănu-miăr spunziρăTeătemiă
oareădeăb trânulăt uătat ρ
εariaă nuă r spunseă nimică laă acesteă dină urm ă cuvinteέă υonfuziuneaă şiă mareaă întristare ce
acoperiseă fa aă eiă f cur ă peă b trână s ă cread ă maiă multeă lucruriă deodat ă şi,ă caă s ă poat ă p trundeă înă
secretulăcareăf ceaăpeăjunaăcopil ăs ăsufereăatâtădeămult,ăhot rîăs ăvieăde-a dreptul la chestiune.
— Ştii,ădrag ăεario,ă— urm ăelăc ăm riaăsaădoamnaăşiătoateăcucoaneleănuămaiăvorbescădecâtădeă
frumuse eaătaρăŞtiiăc ăvod ăaăşiăalesăpeăviitorulăt uăso ρă
σcesteăcuvinteăf cur ăpeăεariaăs ătremureνădar ădup ăce-şiărelu ăputere,ăeaăpriviăpeăb trânăcuă
ochiărug toriăşiăîiăzise:
— θotăs ăteăîntreb,ătat ,ăcineăesteăacelăso ădeăporunceal ρ
— Deăceănu,ăfataămeaρăϋlăesteăunulădintreăceiămaiăiubi iăboieriăaiădomnuluiăυarageaνăesteătân r,ă
frumosăşiăbogatέ
— Numele lui?
— Voieştiăs -iăştiiănumeleρ
— Da,ătat έ
— ϋiăbine,ăcopilaămea,ăviitorulăt uăso ăesteăpostelnicul Andronache Tuzluc.
— σh!ătaci,ătat νănuămaiăîmiăspuneăacestănumeăsau,ădeănu,ăm ăveiăvedeaămoart ădinainteaătaέă
Spune-mi,ăteărog,ăceă i-amăgreşitădeăvoieştiăs ăm ăfaciănenorocit ăpentruătotdeaunaρăηareăfiiiăboieriloră
p mânteniăs-auăstinsădină ar ρăζuămaiăg seştiăpeănimeniădecâtăpeăacelăfanariotănesuferitρă
Uraă εarieiă asupraă greculuiă parvenită mul umiă foarteă multă peă b trân,ă care,ă voindă s ă seă
încredin ezeămaiăbineădespreăaceasta,ăseăpref cuăc ănuăobservaseăsim mântulădeăreprobareăşiădeăur ăală
nobilei copile.
— σşadar,ătuăur ştiăpeăpostelnicul,ăadauseăelνăşiădeăunde- iăvineăaceast ăur ,ăfataămeaρ
— Uraăceaăneîmp cat ăceăamăasupraăacestuiătic losăîmiăvineămaiămultădinăprevedereέ
— θoateăc ăteăînşeli,ăfataămeaέ
— ζuă tat ,ă nicidecumέă Ună omă careă acumă doi-trei ani nuă eraă decâtă ună tic losă ciohodar,ă ceă
tremuraădeăfrigădinainteaăsc riiăcaselorănoastre,ăiarăacumăînoat ăînăatlasuri,ăcatifeleăşiăsamuriănuăpoateă
fi decât un nemernic. Aceasta mi-oă ziceă cugetulă şiă oă cunoscă chiară dină vorbirileă domnieiă taleă cuă
serdarulăD…ăζuăeştiădomniaătaăacelaăcareăziceaiăserdaruluiăc ăacestăfanariotăn-a dobândit nimic de la
st pânusă u,ădecâtăprinăslujbeleămârşaveăşiăumilitoareăceăaăs vârşitădomni eiăRaluăşiăbeizadeleiρăDară
bine,ătat ,ăcumăvoieştiăacumăs ăuneştiăpeăunicaătaăcopil ăcuăacelăciocoiămârşavăcareăaăvenităaci,ălaănoi,ă
cuătoateădesfrân rileăşiăho iileădinăόanarulăluiρăυareăfur şiădespoaieăpeălumeăziuaăînăamiazaămareăşiă
aleă c ruiă mâiniă p strez ă înc ă mirosulă nesuferită ală cureleloră butceiă luiă υarageaέă εaiă bineă m ă voiă
îngropa de vie într-oăm n stireăşi-miăvoiăplângeăînăsingur tateănenorocirileămele,ădecâtăs ăprimescăaăfiă
so iaăceluiămaiănecinstitădintreăciocoiiăluiăυarageaέă
τ trânulă boier,ă auzindă acesteă cuvinteă pronun ateă deă εariaă cuă atâtaă ur ă şiă dispre ,ă tres lt ă deă
bucurie; apoi, privindăpeăjunaăcopil ăcuăunăaerăplinădeădulcea ,ăîiăzise:
— Vinoă înă bra eleă mele,ă copil ă vrednic ă deă sângeleă moşiloră şiă str moşiloră noştriέă Deă ast ziă
înainteănuăaiăaăteătemeădeănimicνăneîmp cataăur ăceăaiăasupraăaceluiăgrecămârşavăîmiăd ăinim ădeăajunsă
caăs ăm ăîmpotrivescăporuncilorăşiăînfricoş rilorăluiăυarageaέăεângâie-te,ăfataămea,ăşiăn d jduieşteăînă
dragosteaăceăareăp rinteleăt uăpentruătineέ
σă douaă zi,ă peă laă nou ă oreăaleă dimine ii,ă tr suraă staălaă scar ă aşteptândă peă b trânulă boieră caă s ă
intre într-însa; nuă trecuă multă timpă şiă venerabilulă b trână ap ruă înă pridvorulă caseloră sale,ă îmbr cată cuă
anteriuădeăatlasăvişiniu,ăîncinsăcuăşalădeă arigrad,ăcuăbinişădeăpostavăalbastru-închis,ăînc l atăcuămeşiăşiă
papuci de saftian galben; la brâu cu un hanger de aur, iar în capăcuăunăgugiumană(c ciul )ădeăsamurăcuă
fundulăroşuέăDup ădânsulăvenea fie-saăcuăoameniiăşiăfemeileăcasei,ădintreăcareăunăjuneăcaădeădou zeciă
deăani,ăîmbr catăcuăanteriuădeămani ,ăcuăgiubeaădeăpambriu,ălung ăpân ălaăp mânt,ăşiălegatălaăcapăcuă
un taclit cadrilat,ăieşiăînainteăşiăcoborândăscaraăcuămareăgrab ădeschiseăuşaăcaretei,ăiarădup ăceăintr ă
boierul într- însa,ăseăsuiăînăcoad ,ăzicândăvizitiului:ă―δaăcurteaădomneasc !‖
Dou ălovituriădeăbici,ăl sateăcuămarafetăpeăspateleăarm sarilor,ăfur ădeăajunsăcaăs ăpun ătr suraă
înămişcareăşiăs oăporneasc ăpeăcaleaăcur iiăprincipeluiăυarageaέă
ζeăoprimăpu inădinăaceast ănara iuneăcaăs ăd măcititorilorănoştriăoăideeărepedeădespreăloculăundeă
seă aflaă palatulă domnescă peă aceiă timpiă şiă despreă formaă arhitectonic ă şiă alteă am nunteă originaleă aleă
acestuiălocaş,ăînăcareădomneauămoliciuneaăamestecat ăcuăumilireaăşiăcuădeprava iuneaέ
θeăspa iulădeăp mântăceăseăcuprindeăast ziăîntreăcaseleăluiăReschăgiuvaiergiulăşiăvecheaăsal ăaăluiă
εomolu,ă eraă cl dit ăpeătimpulă luiă υarageaă nouaă reşedin ă domnesc ,ă ceă înlocuiseă peă ceaă vecheădină
DealulăSpirei,ăars ăla 1813.
θozi iuneaătopografic ăaăacestuiăpalatăeraăastfel:ăpeăloculăundeăseăafl ăast ziăcaseleăluiăτosselă
eraă cl dită palatulă domnesc,ă compusă dintr-ună şiră deă caseă cuă dou ă rânduri,ă ceă începeauă dină uli aă
εogoşoaieiăşiăseăterminaădinainteaăcaselorăgeneraluluiăHer scu,ăpeăuli aănumită ăaăŞcoaleiέ
σrhitecturaăacestuiăpalatăeraăvag ăşiănedeterminat νăeraăoăzidireăsauăoăgr m direădeămaterialăînă
careă seă vedeauă maiă multeă ordineă deă arhitectur ,ă imitateă înă ceeaă ceă auă eleă maiă grosolană şiă maiă
neregulatέă όa adaă ceă priveaă c treă θodulă εogoşoaieiă aveaă ună balconă înă form ă deă chioşcă turcesc,ă
mobilatăcuădivanuriăşiălavi eătape ateăcuăcatifeaăroşie,ăînăcareăveneaăadeseaăprincipeleăde-şiăluaăcafeauaă
şiăciubucul, privindăpeătrec toriέ
θeă parteaă dinspreă εomoloă eraă ună şiră deă od iă înă form ă deă chiliiă c lug reşti,ă înă careă şedeauă
idicliii,ăneferiiăşiăiciolaniiădomneştiέăόundulăcur ii,ăsauăparteaădespreăHer scu,ăeraăconsacratăgrajduriloră
undeă seă ineauă arm sarii de Missiră şiă σrabia,ă cuă careă seă serveaă domnitorulă laă solemnit iă şiă înă
plimb rileăsale,ăiarăînăfa aăθoduluiăεogoşoaiei,ăpeăoălungimeăaproapeădeăunaăsut ăstânjeni,ăeraăunăzidă
simplu,ă careă închideaă înă întregulă s uă mareleă p trată ceă compuneaă reşedin a,ă şiă oă poart ă mareă numit ă
θaşaăυapusi,ăceăserveaădeăintrareăprincipal έ
υurteaă domneasc ,ă peă timpulă acela,ă seă deosebeaă cuă totulă deă cur ileă domnitoriloră dină zileleă
noastreέă σtunciă eaă înf işaă ună centruă undeă seă adunaă totă ceă aveauă τucureştiiă maiă inteligent,ă dară maiă
leneşă şiă maiă depravatέă θalatulă eraă plină deă boieriă şiă deă calemgiiă deă totă felul,ă dintreă careă fanario iiă seă
deosebeauăprinăcochet riaăumbletuluiălor,ăprinădeseleăcomplimenteăşiătemeneleăceăf ceauăînădreaptaăşiă
înă stânga,ă iară maiă cuă seam ă prină elegan aă veşminteloră t iateă dup ă ultimaă mod ă venit ă dină όanarέă
Interiorulăcur iiăprezentaăvederiiăoăpanoram ăfoarteăcurioas ăşiăvariat :ăînămijlocăstauăînşirateăcareteleă
şiă butcileă boierilorνă maiă încolo,ă vizitiiiă luiă vod ă plimbauă arm sariiă îmbr ca iă cuă cioltareă cusuteă cuă
sârm ădeăaurνădinainteaăunuiărândădeăod iănumaiăcuăunărând,ătufecciii,ăarn u iiăşiăsatâraşiiăîşiăcur auă
armele,ăşuierândăprintreădin iăcâteăoăarieăalbanez έăÎnl untruăşiăafar deăpoart ,ăoăadun tur ădeăpoporă
dinăclaseleădeăjosăc scaăguraălaăînvârtelileăşiăstrâmb turileăpehlivanilorăşiăaleăm sc ricilorădomneştiέă
Simigiii,ăcuătablaleleălorăsfericeăpuseăpeăcapăşiăcuătripodeleădeălemnălaăsub ioar ,ăîmpreun ăcuăbragagiiiă
şiăsalepgiiiăarn u i,ăf ceauăcontrastăcuăalunariiăşiăcuăvânz toriiădeăşerbetădinăόanar,ăcareăpurtauăpe cap
fesuriă miciă cuă fundeă stufoaseă deă ibrişimă şiă c m şiă deă borangică sub iri,ă careă l sauă s ă seă vad ă peă
piepturileă şiă peă bra eleă loră goaleă figuriă simboliceă încrustate,ă precumă obişnuiauă ieniceriiέă Înă fundulă
cur iiăseăvedeauădiferiteăgrupeădeămasalagiiăşiăpungaşiνăuniiăjucauănuciνăal iiăiasâcăşiăturaνăal iiăiar şiă
jucau la o para cinciăşiăstosăpeădespuiateέăσceştiătâlhari,ăînămareăparteăfanario iăsc pa iădinăînchisorileă
Stambulului,ă jefuiauă cuă deplin ă libertate,ă înă curteaă domneasc ,ă peă oameniiă ceiă f r ă experien ă şiă
creduli.
θeăcândăseăpetreceauăacesteăvariateăsceneăînăcurteaăluiăvod ăυaragea,ăbutcaămareluiăbanăintr ăcuă
paşiăgraviăşiăm iestoşiέăθoporulăsalutaădinătoateăp r ileăpeăvenerabilulăb trân,ăiarăelăr spundeaăprintr-un
surâs dulce, punându-şiămânaădreapt ălaăbarb ăşiălaăfrunteέ
σjungândălaăscaraăpalatului,ăfeciorulădeschiseăuşaăbutciiăşiăajut ăb trânuluiăs ăseăcoboareνăapoiăîlă
urm riă peă scar ă pân ă laă perdeauaă s liiă deă primireνă acoloă boierulă seă opriă pu in,ă iară feciorulă îiă traseă
cizmele cele galbene de saftianăşi,ăsco ândădeălaăbrâuăoăperecheădeăpapuci,ăîiăpuseăînăpicioare,ăîiăneteziă
pu inăşiăbinişulăpeăspateăşiăapoiăseătraseălaăoăparteăcuărespectέ
ϋraăînăaceaăziăprimireămareălaăcurteέăδogof tulădeăobiceiuriăîngrijiseădespreătoateνăsalaătronuluiă
era împodobit ă cuă oă sofaăpentruă prin ulăşiălavi eă pentruă boieriέă υafegiii,ăciubucciiiă şiă al iă slujbaşiă aiă
palatului,ăîmbr ca iăînăveşminteăorientaleădeăoăelegan ăpl cut ăvederii,ăaşteptauăcuăner bdareăordinulă
mareluiăc m raş,ăcaăs ădeaăprobeădeădexteritateăceăaveauăîn meseriile lor.
Josă înă curteă erauă aşezateă dou ă bandeă deă muzic ă instrumental νă undeă seă compuneaă deă
tumbelechiuri[3],ă tobeă mariă şiă meterhanele[4]νă iară celelalt ,ă deă dou sprezeceă tobe,ă sunateă deă fustaşiă
români,ă aleă c roraă veşminteă de postav verde cu ciaprazuriă albeă şiă c ciuliă deă oaieă cuă fundurileă roşiiă
f ceauă ună contrastă foarteă curiosă cuă binişeleă deă postavă roşuă şiă cialmaleleă celeă rotundeă şiă plineă deă
seme ieăaleăartiştilorămusulmaniέ
υumăintr ăbanulăînăsal ,ăunăslujitorăstrig ăcuăglasăputernic:ă―εareleăbanăυ…‖
τ trânulă boieră înaint ă câ ivaă paşiνă apoiă seă opriă înă locă şiă salut ă peă to iă boierii,ă iară dup ă aceeaă
merseăcuăpaşiăstatorniciăşiămaiestoşiăpân ălaătrepteleătronului,ăpriviăpeădomnitorăcuăunăochiăînăcareăcelă
mai mare fizionomist n-arăfiăpututăs ădescopereăniciălinguşire,ăniciăservilism,ăciănumaiăur ăşiădispre ,ă
acoperiteăcuăv lulăindiferen eiνăapoi,ădup ăceăf cuăunăcomplimentăoriental,ăs rut ămânaăasupritorului,ă
cuăoănepl cereădestulădeăînvederat έ
υarageaăeraădestulădeăfinăcaăs ănu-i scape din vedere aversiuneaăceăaveaăbanulăc treădânsulνăcuă
toateăacesteaăîiăîntinseămânaăcuăunăzâmbetăcareăarăfiăam gităpeăoriceăomănededatăcuăfine eaăfanariotică
νădarăb trânulăstâlpăală riiăv zuseăşiăp iseăînăvia aăluiăfoarteămulteέăϋlăs rut ămânaăfanariotuluiăşi,ă
f cândăcâ ivaăpaşiăînapoi,ăseăduseăde-şiăocup ăloculăcuvenitădemnit iiăsaleέ
Înă fine,ă ceremonialulă s rut riiă deă mân ă seă s vârşiνă to iă boieriiă p r sir ă sala,ă afar ă numaiă deă
banulăυ…ăşiăpostelniculăσndronache,ăcareăr m seser ăînăurmaătuturorέă
θeă cândă seă urmaă îns ă ieşireaă boieriloră dină sal ,ă υarageaă seă retr seseă înă alt ă camer ,ă dar,ă înă
momentulă cândă ceiă doiă boieriă seă g teauă şiă eiă s ă seă duc ă peă laă caseleă lor,ă unaă dină uşileă lateraleă seă
deschiseăşi,ăap rândăprincipele,ăzise:ă―σrhonăbane,ătreciăînăodaiaăgr m ticiei,ăc ăamăs - iăvorbesc‖έ
τanulăseăsupuseăordinului,ăiarăpostelniculăσndronache,ădup ăceăf cuăluiăυarageaăunăcomplimentă
adâncăşiăplinădeălinguşire,ăp r siăsalaăcuăinimaăcuprins ădeăbucurieέ

Note

1έăăăRomânul,ăcândăseăafl ăcuprinsădeăgânduriăîntrist toare,ăobișnuiește a-șiăîndesaăc ciulaăpeăcapέăσcestaăesteăună

gestăromânescăceăseăp streaz ăpân ăast ziăîntreălocuitoriiăț raniέ
2. Ciurul era instrumentul de festonat al doamnelor române din timpul lui Caragea.
3. Tumbelechiul este un fel de timpan și se întrebuința foarte mult în vechime la muzicile otomane. Sunt mai
multe maniere de a suna cu acest instrument, dar cea mai obișnuit ălaănoi,ăînătimpiiădomnilorăgreci,ăeraăaceasta:ă
fiecareăartistăaveaădou ătumbelechiuri,ă unulăacordatăînăsol,ă iarăcel laltăînădo,ăcheieă de bas, pe care le lovea cu
ciocanulădup ăoarecareăreguliăși forma un acompaniament melodiilor puse în executare.
4. Meterhaneaua este un fel de oboi cu sunetul foartea ascuțit și țip torέăσcestăinstrument,ăasem natăfoarteăcuă
anticul shialumo al celților, era foarte întrebuințat în muzicile otomane pentru executarea melodiilor.

Românul şi fanariotul

ϋraă maiă multă deă oă or ă deă cândă banulă aşteptaă înă cameraă gr m ticieiă venireaă domnitoruluiέă Înă
timpulă acelaă nenorocitulă b trân,ă r mânândă singur,ă începuă aă seă gândiă laă toateă nenorocirileă ceă ap sauă
 araνăuneoriăiăseăridicaăsângeleăînăfa ăşiădeveneaăteribil,ăiarăalteoriăseăconcentraăînăinim ăşiădeveneaă
palidăcaăunămortέăÎnăacesteămomenteădureroaseăelăziceaăînăsine,ăoftândădinăadânculăinimii:ă―Doamne!ă
de ce ne-ai p r sitρă θentruă ceă ne-aiă dată înă mâinileă acestoră oameniă nelegiui i,ă careă neă omoar ă şiă
sufleteleăşiătrupurileăprinăintrigile,ătiraniaăşiăscandaleleălorρăθân ăcândăveiăsuferiăcaăaceştiămârşaviăs ă
batjocoreasc ă biataă araă noastr ,ă peă careă ai împodobit-o cu toateă darurileă dumnezeieştiiă taleă iubiriρă
Scoal -te,ă Doamne!ă σpuc ă înă mâiniă tr sneteleă mânieiă taleă şiă stârpeşteă înă sfârşită acesteă fiareă
nes ioase!‖
θeă cândă b trânulă seă aflaă cufundată înă acesteă reflec iuniă tristeă şiă dureroase,ă uşaă secret rieiă seă
deschiseăşiăintr înl untruăprincipeleăυarageaέ
Dup ă ceă fanariotulă şiă românulă schimbar ă întreă dânşiiă câtevaă complimenteă deă convenien ,ă seă
puser ăamândoiăpeăunădivan,ăseăprivir ăcâtevaămomenteăunulăpeăaltul,ăapoiăprincipeleăυarageaăzise:
— Îmiăpariăcamăneliniştit,ăarhonăbane. Ce ai?
— N-amănimic,ăm riaătaέă— σşăfiădorităs ăfieăprecumăziciνădarăochiiăt iătulbura iăşiăfa a- iăp lit ă
m ăfacăs ăcredăc ăînăsufletulăt uăseăpetreceăcevaăneobişnuitέ
— Teăam geşti,ăm riaătaέăToat ăaceast ătulburareăîmiăvineădintr-o durere de cap deăcareăsuf rέ
— Îmiăplaceăs ăteăcred,ăşiăcaăs ăteăajutăaăieşiădintr-aceast ătrist ăstare,ăamăs - iăspunăunăceănou,ă
care te va înveseli.
— Şiăeu,ăcaăoăslug ăplecat ăaăîn l imiiătale,ăvoiăascultaăcuăceaămaiămareăb gareădeăseam έ
— Postelnicul Andronache mi-aădescoperităamorulăceădeămultătimpănutreşteăpentruăfiicaătaăşiăm-
aărugatăs ă i-oăcerădeăso ieăpentruădânsulνămi-aăspusăiar şiăc ă i-a cerut-o de-aădreptulăşiăn-aiăvoităs -l
ascul iέăϋsteăoareăadev ratρ
— Unul din obiceiele mele, bune sau rele, este a spuneăadev rulνănuăvoi,ăm riaăta,ăs ăam gescă
peănimeniăşiăcuăatâtămaiăpu inăpeăst pânulămeuέăθostelniculăσndronacheămi-a vorbit despre fie-meaăşiă
nu m-am împotrivit; decât l-amăf cutăs ăîn eleag ăc ănu-i voi da-oădeăso ieăf r ăînvoireaăeiέ
— Şiăeaănu-lăvoieşte,ănuăesteăaşaρă
— Tocmaiăaşaăprecumăzici,ăm riaătaέ
— ϋiăbine,ăarhonăbane,ăziseăυarageaăcuăunăzâmbetăplinădeăr utateăşiădeădispre ăacumăvinăeuădeă
i-oăcerăşiăcat s ămi-o dai.
— Î iădauăvia a,ăî iădauătotăceăamădup ăsufletulămeu,ăiarăpeădânsaănuέ
— Nu?
— Nu,ăm riaătaέ
— σcumăîn elegămaiăbineătulburareaătaădeăadineauriνăeştiăşiătuădinătarafulăboierilorăr zvr ti i[1]έă
ζuăteăjucaăîns νănuăcutezaăaăteăpuneăcuămineνătremur ădeăr zbunareaămeaέăσiăuitatăoareăc ăpadişahulă
mi-aădatăsabieăşiătopuz,ăcaăs ăv ăsf râmăoaseleăcândăv ăve iăr zvr tiρ
— Ştiuă preaă bine,ă m riaă taνă dară euă nuă suntă r zvr titor,ă ciă ună s rmană p rinteă care-şiă ap r ă peă
unicaăsaăfiic έ
— Şiăcareăesteănenorocireaădeăcareăvoieştiăaăoăap raρă
— ϋsteă aceeaă deă aă oă vedeaă înă bra eleă unuiă ciocoiă mârşav,ă careă şi-a început meseria de la
ling torădeătalereăşi,ămergândădinămârş vieăînămârş vie,ăaăajunsăast ziăbiciulăoamenilorăcinsti iăşiăală
riiăîntregiέăDa,ăm riaăta,ăporunceşteămaiăbineăs -miătaieăcapulăsauăsurghiuneşte-m ăcaăpeăatâ iaăal iă
boieriă p mânteniă aiă rii,ă iară nuă cereă deă laă mineă s ă dauă deă bun voieă peă fie-mea în mâna acelui
neomenos,ăcareăprad ăpeăv duv ăşiăpeăs racăf r ăceaămaiămic ămustrareădeăcugetέ
υaragea,ă cuă toat ă furiaă deă careă eraă st pânit,ă nuă r spunseă nimică laă toateăînfrunt rileă ceă aruncaă
b trânulăcuăatâtaăaprindereăşiăcurajăasupraăfavorituluiăs uνăelăeraăomăpoliticăşiănuăvoiaăs ămaiăalarmezeă
dinănouăpoporulăînăcontraăsaăprinăsurghiunireaăcutez toruluiăboierέăεotivulăce-lăîndemnaăşiămaiămultălaă
pruden ă erauă ştirileă celeă releă ceă primeaă peă toat ă ziuaă deă laă υonstantinopoleέă σstfelă dar,ă şi-ascunse
mâniaăcuăfine eaăaceeaăproprieăfanario ilorăşi,ăluândădeodat ăunăaerămaiăvesel,ăzise:
— Dac ă toateă câte-miă spuseşiă despreă postelniculă voră fiă adev rate,ă cat ă s - iă m rturisescă c ă aiă
dreptateăs -lăur ştiăatâtăde mult.
— Totăceăamăspusăm rieiătaleăesteăadev ratέ
— Ai dovezi?
— Aici nu încape dovezi. Ia-iăhuzmetulădinămân ăşiăveiăvedeaăcumăvaăveniă araăîntreg ăcuăjelbiă
împotriva lui.
 — Voi asculta bunele sfaturi ce-miă daiνă îlă voiă dep rtaă deă laă curteă şiă voiă trimiteă oameniă s ă
cercetezeă şiă s ă desp gubeasc ă peă s raciiă jefui iă deă dânsulέă Iară tu,ă caă ună boieră credinciosă ceă eşti,ă deă
ast ziăînainteăn-ai a te teme de nimic.
τ trânulăp r siăcurteaădomneasc ăşiăseăîndep rt ăc treăcasaăsaέăDarăpeăcândăbutcaăsaătreceaăpeă
uli a Şelarilor,ă elă întâlniă peă postelniculă σndronacheă Tuzluc,ă care,ă salutându-lă pân ă laă p mânt,ă lu ă
drumulăc treăpalatulăprinciar,ăcaăs ăafleărezultatulăstratagemeiăsaleέ

Notă

1έăăăυaragea,ăb nuindăc ăboieriiăcomploteaz ăînăcontraăsa,ăexil ăpeăvorniculăυonstantinăτ l ceanuășiăpeălogof tul

GrigoreăGhica,ăiarămaiăînăurm ăchiarăpeăbanulăυonstantinăόilipescu,ăcareădup ăaceeaăși muri

Chera Duduca

Trecuseădou ăluniădeălaăîntrevorbireaădintreăprincipeleăυarageaăşiăbanulăυ…,ăf r ăcaăsecretulăeiă

s ăpoat ăfiăcunoscutăcurtezanelorăşiăboierilorέăTo iăseăîntrebauădespreăacestăsecret,ăc ciăpeătimpulăacela,ă
caăşiătotdeauna,ăsecreteleădeăcabinetăinteresauăpeăto iăşiăerauăcomentateădeăcurtezaniăînătoateămodurileνă
chiar postelnicul Andronache, favoritul lui Caragea, când eraă întrebată înă cauzaă aceasta,ă r spundeaă
evazivăşiămaiămultăprinăgesturiέ
Seăobservase,ăîns ,ăoămareăschimbareăînăfelulădeăvia ăalăpostelniculuiνăcasaălui,ăcareăînainteădeă
acest evenimentă eraă frecventat ă numaiă deă oameniiă ceă veneauă s ă imploreă vreoă favoareă de la dânsul,
deveniseăînăurm ăoăcas ăpublic ,ăînăcareăintrauăceiămaiădesfrâna iăjuni,ăfanario iăşiăromâniέăεeseleăşiă
serateleăceăd deaăfanariotulăapropiauăînăsplendoareăşiăînăbog ieăpeăaleăluiăυaragea,ăst pânulăs uέ
Cine s-aă dedată câtă deă pu ină cuă pl cerileă vie iiă destr mateă cunoaşteă preaă bineă c ă femeiaă joac ă
rolul cel mai principal într-însaνăeaăsingură ,ăprinăfatalulăeiădarăfermec toresc,ăpoateăs ăarunceăunăv lă
deă poezieă asupraă aceloră pl ceriă mincinoase,ă careă ducă peă nesim iteă peă biataă junimeă laă s r cie,ă la
veştejire,ălaădespoiereăşi,ădeămulteăori,ăchiarălaăoămoarteăprematur έă
θostelniculă σndronacheă seă arunc ă înă bra eleă desfrân riiă cuă oă furieă nedescriptibil νă ună felă deă
pornireăfurioas ăşiănesocotit ăîlăf ceaăs ăcauteăpretutindeniănuăinimiădeăiubit,ăciăvictimeăaleăpl ceriloră
sale,ăatraseăînălan uriăprinăipocrizieăşiăprinăminciuniέ
Dară naturaă aă pusă amorulă înă inimaă fiec ruiă omέă σceast ă pasiuneă cereasc ă sauă infernal ,ă careă
uneoriăneăînal ,ăiarăalteoriăneădegradează ,ănuăpoateăs ăseămanifesteăcuăt rieădecâtănumai pentru un
obiectăoarecareέăεuzica,ăpoezia,ăpictura,ăarhitecturaăşiăînăfineătotăceăesteăfrumosăînănatur ăplaceămaiă
multă sauă maiă pu ină fiec ruiă omνă el,ă îns ,ă nuă poateă s ă seă declareă cuă statornicieă decâtă pentruă unaă dină
acesteă arteă şiă numaiă pentruă dânsaă vaă aveaă oă afec iuneă durabil έă Totă asemeneaă seă urmeaz ă şiă cuă
pasiunileă amoroaseέă ηchiulă nostruă esteă lacom,ă dorin eleă seă manifest ă înă noiă abiaă ceă z rimă oă jun ă
femeieăpl cut νădarăacestăneastâmp rănuăesteăamorul,ăciăoăfurie,ăunădelirămomentaneuνăc ciăpeădat ăceă
dorin aăcareăne-aăaprinsăimagina iuneaăseăafl ăîmplinit ,ăneăliniştimăşiămaiăadeseaăc ut mămijloaceăcaă
s ăneădesfacemădeăobiectulăceăoăaprinseseέăσmorulăcelăadev rat,ăcareăfaceăs ăpalpitezeăinimaăşiăînal ă
spiritul, nu-lăputemădaădecâtăuneiăfiin eăpeăcareăşi-oăalegeăinimaănoastr έ
όanariotul,ă deşiă depravată pân ă laă extremitate,ă posedaă îns ă oă scânteieă deă amoră înă inimaă saă şiă
aceastaăîlăf ceaănefericităchiarăînămijloculăcelorămaiămariăveseliiέ
Într-oă sear ă elă seă întorceaădeă laă υotroceni,ă undeăfuseseă trimisă deăst pânulă s uă caă s ă deaă nişteă
scrisoriăvizirialeăunuiădelibaş ,ătrimisăîntr-adinsădeăsultanulăcaăs ăomoareăpeăRamiăpaşa,ăceăseăîntorceaă
atunci din Rusia[1].
ηreleă nop iiă erauă înaintateνă peă ceră seă aflaă oă mul imeă deă noriă mici,ă care,ă împinşiă deă vânt,ă aciă
acopereauă lunaă şiă f ceauă s ă cad ă peă fa aă p mântuluiă ună întunerică adânc,ă aciă iar şiă seă desp r eauă şiă
formauă oă mul imeă deă grupeă care,ă luminateă deă palidaă lumin ă aă lunii,ă prezentauă priviriiă oă panoram ă
fantastic ăşiăr pitoareέ
În momentele acestea postelnicul Andronacheă treceaă peă uli aă Izvorului,ă c lareă peă ună arm sară
ar bescă şiăînso ită deă patruătufecciiνă dară peă cândă cugetareaăşiă privireaăluiăerauă absorbiteădeă frumoasaă
panoram ă aă cerului,ă oă voceă încânt toareă str b tuă auzulă s u:ă elă seă opriă dină caleă şiă ascult ă cuă mareă
aten iuneăfrumosulăcântecăfanarioticăceăîncepeăcuăcuvinteleăacestea:
Ρ ă ώ ăµ ă µαă α [2] aăc ruiămelodie,ăplin ădeăpasiune,ăfiindăcântat ăcuămult ăart ,ă
produseă înă inimaă luiă ună efectă extraordinarέă Încântată deă exclama iileă amoroaseă deă careă esteă plin ă
aceast ă cantilen ,ă seă apropieă deă ferestreleă caseiă dină care ieşeauă suaveleă accenteă şiă v zu,ă cuă destul ă
surpriz ,ă oă femeieă jun ă caă deă dou zeciă deă ani,ă foarteă frumoas ,ă şezândă r sturnat ă peă ună divană deă
m taseăşiăcuăp rulăeiăcelănegruăundulândăînăneorânduial έăυ maşaădeăborangic,ăsingurulăveşmântăceă
acopereaătrupulăei,ăeraăatâtădeătransparentă ,ăîncâtăl saăs ăseăvad ăunăpieptămaiăalbădecâtămarmura,ăoă
talieădeănimf έăϋaă ineaăînămân ăoătambur ăcuăcareăseăacompaniaέăηchiiăeiăceiănegriăşi pliniădeăv p iă
amoroase,ăabsorbi iăacumăînăarz toareleăvis riăceădeşteptauăînăinimaăeiădulcileăaccenteăaleămelodiei,ă
p reauăc ăcereauăoădulceămângâiereălaăchinurileăceăeaăsufereaέ
υântulăîncepuăs ădevieădinăceăînăceămaiăslabνătamburaăîiăc zuădinămâiniăşiăfrumoasaăjun ăadormiă
într-oăpoz atâtădeăr pitoare,ăîncâtăarăfiăpututăs ăpiard ămin ileăceluiămaiăstoicădintreăfilozofiέ
Greculăseădeştept ădinăletargieăşi,ădup ăceălu ăseamaăbineălaăpozi iuneaălocalit ii,ăseăîndrept ă
c treăcurteaădomneasc ,ădeteăsocoteală ădeămisiuneaăsaăşi,ăîntorcându-seăacas ălaădânsul,ăpetrecuătoat ă
noaptea gândindu- se la frumoasa femeie ce-l încântase.
σă douaă ziă seă scul ă foarteă deă diminea ă şiă seă coborîă înă gr din ,ă caă s -şiă r coreasc ă pieptulă deă
flac raă ce-lă ardeaνă dară peă cândă seă plimbaă cuă paşiă repeziă şiă cufundată înă gânduri,ă elă z riă peă unulă dină
oameniiăcur iiăsaleăşiăîlăchem ălaăsineέăSluga,ădup ăcâtevaăsalut riăadânci,ăseăpuseădinainteaăst pânuluiă
s uăcuămâinileălaăpieptăşiăînfiptăînăp mântăîntocmaiăcaăoăstatuieέ
θostelniculăîlăpriviăcuăaten iuneνăapoi,ădup ăceăseămaiăgândiăpu in,ăîiăzise:
— Ioane,ăamăs ăteăîntrebăcevaέă
— θorunceşte,ăpreamilostiveăcucoane,ăşiăsuntăgataăaăr spundeέ
— υunoştiătuămahalauaăIzvoruluiρ
— O cunosc.
— Bine?
— Foarte bine!
— Dar pe ipochimenile ce locuiesc într-însa?
— θeăto i,ămilostiveăcucoane,ăpân ălaăcârciumariăşiăb caniέ
— Dac ăesteăaşa,ăspune-miăcareăesteăceaămaiăfrumoas ăcucoan ădinăaceaămahalaέ
— Suntămaiămulte,ămilostivulămeuăst pânέ
— σstaăseăîn elege,ădarăeuăvoiăs -miăspuiăcareăesteăceaămaiăfrumoas ădinătoateέă
— Este cucoana Duduca, fiica lui Mihale ciohodaru.
— Şiăundeălocuieşteăaceast ăfrumoas ăcucoan ρ
— ϋaălocuieşteăîmpreun ăcuătat -s uăînănişteăcaseăboiereşti,ăpesteădrumădeăbisericaăIzvoruluiέ
— υasaăareădou ăferestreăcuăcafazăînăfa aăuli ei,ănuăesteăaşaρ
— Întocmai precumăzice iέ
— Ia spune-miăacumăcevaăsemneădespreăboiulăşiăfrumuse eaăeiέ
— ϋsteăfrumoas ăcaăoăzân νănalt ăşiăsub iric νăfa aăoăareămaiăalb ădecâtăz padaνăobrajiiăîiăsuntă
rumeniăcaădou ămereădomneştiνăareăochiiămariăşiănegriăcaămureleνăsprânceneănegreăşi îmbinate; buzele
eiăsuntăcaăm rgeanul,ăiarădin iiăalbiăcaăfildeşulνăşiăpesteătoateăacesteădaruriăfireşti,ăcânt ădinăgur ăşiădină
tambur ăîntocmaiăcaăoăhanâm ădeăsaraiέă
— τravo,ă Ioane,ă aferim!ă σiă r spunsă tocmaiă dup ă dorin aă meaέă σcum,ă dac ă voieştiă s ă teă ar iă
slug ă credincioas ,ă s ă faciă cumă veiă ştiă caă s ă mi-oă daiă înă mân ă şiă euă î iă voiă r spl tiă ostenealaă cuă
cincizeci de mahmudele.
— S ătr ieşti,ămilostiveăcucoane,ăîntruămul iăani!ăŞiădeodat ăcuăvorba,ăs rut ămânaăst pânuluiăşiă
seă dep rt έă θu ină dup ă aceasta, postelniculă deveniă posesoră ală acesteiă rareă frumuse iă şiă începuă s ă
petreac ăoăvia ăplin ăde dulcea ăînăbra eleăamanteiăsaleέ
S ă l s mă deocamdat ă peă fanariotulă nostruă adormită peă pieptulă odalisceiă saleνă s ă nu-iă r pimă
aceast ă fericireă iluzorie,ă c ciă elă pesteă pu ină oă s ă seă deştepteă într-oă lumeă real ,ă plin ă deă am giriă şiă
mizeriiνăiarăpân ăatunci,ănoiăs ăd măcititorilorănoştriăoăideeădespreăcochetaăşiăambi ioasaăgreac έ
σceast ă Vener ă oriental ,ă ieşit ă dină r m şi eleă spulberateă aleă popula iuniiă greceă dină όanar,
precumă odinioar ă str moaşaă saă zeiasc ă ieşiseă dină spumeleă vânturateă aleă m rii,ă aveaă oă frumuse eă
perfect ,ăoăinteligen ăvieăşiăunăspirităfinăşiăiscusitέăVia aăceaăplin ădeăr sf riăp rinteştiăceăpetrecuseă
dină primiiă aniă aiă copil rieiă saleă şiă lipsaă deăeduca ieă f cuseă s ăseă dezveleasc ă într-însaă oă mul imeă deă
dorin eă nepotriviteă cuă pozi iuneaă eiă social έă Iubeaă luxulă cuă deosebireνă îiă pl ceaă foarteă multă via aă
zgomotoas νă înă fine,ă toat ă fericireaă eiă staă înă împlinireaă f r ă întârziereă aă celoră maiă miciă şiă maiă
extravagante capricii.
σjungândăînăfloareaăjune ii,ăeaădeveniseăunămagnetăcareătr geaăspreăsineătoateăprivirileăşiătoateă
dorin eleătinerilorădinăτucureştiέăζuăeraăsear ăl sat ădeăDumnezeuăînăcareăs ănuăseăcânteăsubăferestreleă
eiă celeă maiă pl cuteă serenadeέă θoe iiă timpuluiă secaseă nesfârşiteleă comoriă aleă închipuiriiă lor,ă f r ă caă
odele,ă elegiileă şiă acrostihideleă loră s ă g seasc ă înă inimaă vanitoaseiă femeiă altcevaă decâtă oă stânc ă deă
granitădeăcareăseăsf râmauăpoeticeleălorăsilin e,ăf r ăs ăproduc ăcelămaiămicăefectέ
Un singurăjuneăizbutiăs ăînmoaieăinimaăeiădeăpiatr ,ădarănuăcuăstihuri,ăniciăcuăcânt ri,ăciănumaiă
pentruăc ăeraăfiulădomnitoruluiădeăpeăatunciέăσcestănouăθaris[3],ăcareăaăf cutăpeămaiămulteăϋleneădină
τucureştiăs -şiălaseăpeăεenelaiiălorăcuăbuzeleăumflate,ăîndat ăceăv zuădinăîntâmplareăpeăjunaăgreac ,ăîiă
arunc ăoădomneasc ăprivireădeăbazilisc,ăcareăoăf cuăs ăcad ăame it ălaăpicioareleăsaleέăσmorulăacestaă
nuăavuădecâtădurataăunuiăvisăfrumos,ădarăefemer,ăc ciăbeizadeaua,ădup ăce-şiăîndestul ăcapriciulăs uădeă
un moment,ăp r siăpeăjunaăfanariot , l sându-iăchinurileăunuiăprimăamorăceăoăam giseăşiădorulănestinsă
al viselor de aur ce o dezmierdase în trecut.
Iat ă stareaă moral ă înă careă seă aflaă Duduca,ă înă searaă aceeaă cândă oă v zuă pentruă primaă oar ă
postelniculăşiăseăînnebuni de dânsa.
σmorulăcelăînfocatăalăpostelnicului,ăpozi iuneaăstr lucit ăceăaveaăelălaăcurteăşiăcheltuielileăceleă
mariăceăf ceaăpentruăîmplinireaădorin elorăacesteiăvanitoaseăfemeiăfur ădeăajunsăcaăs ăoăfac ăs ăuiteăpeă
beizadea.
ϋaătr iaăacumăoăvia ăfoarteădulceăşiăpl cut έăDiamanteleăşiărubinele,ăstofeleădeăm taseă esuteăcuă
aur,ăşalurileădeăθersia,ăslugile,ătr surile,ăarm sariiăşiăoriceăpoateădoriăoăfemeie,ăeaăleăaveaătoateăpeădat ă
ce-şiăar taădorin aέ
Înăprimeleăluniăaleăacesteiăleg turi,ăsufletulăDuduc iănuăfuătulburatădeăniciăoăpasiuneăcontrarieă
amantuluiă s uνă dară aceastaă nuă inuă multă timpέă Inimaă femeii,ă chiară deă seă poateă ame iă uneoriă deă
ambi ioaseăaspira iuniălaăm rire,ălaăbog ieăşiălaăalteăvanit iăatâtădeăpl cuteăsexuluiăfemeiesc,ădarăîns ă
ea se deşteapt ă apoiă cuă pasiuniă maiă tari,ă maiă neînfrânateέă σstfelă se-ntâmpl ă şiă cuă frumoasaă noastr ă
eroin έ
ζaturaă aă f cută dină inimaă femeiiă oă carteă scris ă cuă litereă cabalistice,ă peă careă înamora ii,ă înă
vanitateaăşiăegoismulălor,ăcredăc ăoăcitescăşiăoăîn elegνăînărealitateăîns ăsuntăfoarteăpu inăaceiaăcareăpotă
ziceă cuă dreptă cuvântă c ă auă descifrată aceleă ieroglife,ă deă laă careă atârn ă maiă adeseaă fericireaă şiă
nenorocireaă oamenilorνă şiă aceştiă favori iă aiă soarteiă nuă suntă totdeaunaă ceiă nobiliă şiă avu i,ă niciă ceiă
frumoşiăsauăcuăspirit,ăciăuneoriăcuătotulădinăcontraνăc ciăamorulăesteăoăfiin ăcurioas έăS-aăzisăc ăeăorbνă
seăpoateέăDarăşiădac ăvede,ătrebuieăs ăm rturisimăc ăfoarteămultăîiăplacălucrurileăbizareέ
θostelniculă σndronacheă credeaă c ă descifraseă logogrifulă dină inimaă grecei,ă dară seă am gea,ă
s rmanul,ăc ciămeritulăacestaăeraăpentruămomentărezervatăunuiăjuneăobscur,ăceăabiaăpuseseăpiciorulăpeă
primaătreapt ăaăierarhieiăboiereştiέ
δocuin aăînăcareăfanariotulăpuseseăpaăamantaăsaăeraăsituat ăînăstradaăυali ii,ăcareăpeătimpulăacela
deveniseăfoburgulăfavorităalănoble iiăşiăalăamploia ilorădeătoateăgradeleέ
Junaă greac ă sim eaă oă pl cereă dină celeă maiă mariă aă priviă dup ă fereastr ă peă to iă trec torii,ă deă laă
veli iiăboieriăcuăb rbileăalbeăşiăcuăc ciuliădeăsamur,ăpân ălaăcalemgiiiăşiăiamaciiăceiăcuăişliceăînăpatruă
col uriăşiăraşiăpeăcapăchinezeşteέ
Ună juneă dină aceştia,ă careă subă costumulă s uă ridicolă ascundeaă oăfigur ă câtă seă poateă deă pl cut ,ă
v zuăpeăgreacaănoastr ăşiăseăînamor ădeădânsaέ
Tân rulă calemgiuă începuă s ă trec ă noapteaă peă laă ferestrele femeii ce-lă încântaseă şiă s -iă fac ă
serenadeăacompaniateădeăoft riăamoroase,ăcareăerauăînăstareăs ătopeasc ădeăcomp timireăinimaăchiarăaă
statuilorădeămarmur έ
Junaăgreac ănuăl s ăpeăcalemgiuăs ăoftezeămultătimp,ăciăseăînvoiăcuăpl cereăa-i da gratis fericirea
ce o vindea foarte scump postelnicului.
Trebuieă s ă ad ug m,ă îns ,ă c ă calemgiulă eraă foarteă înfocată şiă nesocotită înă amorulă s uέă σcesteă
dou ăcalit i,ăfunesteăamorurilorăclandestine,ăf cur ăpeăînamora iăs ăcânte,ăs ăjoaceăşiăs ăseăexpun ăînă
totăchipul,ăf r ăaăse gândiăc ăpotăfiăobserva iέăυuătoateăacesteaăeiăseăînşelauνăzgomotulăserenadelorăşiă
s rb torilorădeştept ăaten iuneaăvecinilorăşiăvesteaămerseăpân ălaăpostelniculέăInimaăacestuiaăseăaprinseă
deăgelozieăşi,ăv zândăc ăaceaăpasiuneăculpabil ,ăînălocădeăa seăînfrâna,ăcreşteaămereu,ăelăveniăîntr-o
sear ăfuriosăşi,ăintrândăînăcameraăamanteiăsale,ăşezuăpeădivanăf r ăm carăs ăoăsaluteέ
 Greacaăpricepuăfoarteăbineădeăundeăveneaăagita iuneaăşiăneobişnuitaăpurtareăaăamantuluiăeiνădară
voindăaăseăîncredin aăşiămaiăbine,ăseăpref cuăc ăn-aăobservatănimicăşi,ăluândăunăaerănevinovatăşiăplinădeă
gra ie,ăîlăstrânseăînăbra eăşiăîlăs rut ăpeăfrunteέ
σcestăfalsăs rutatăirit ăşiămaiămultăpeăamantulăam gitνăelăoărespinseădinăbra eleăsaleăcuăfurieνăeaă
seăpref cuăc ăplângeνădarăv zândăc ăniciăprinămijloculăacestaănuăpoateăfaceăpeăamantulăeiăaăseăexplica,ă
c zuăînăgenunchiădinainteaăluiăşiăcuăochiiăînmuia iăînălacrimiămincinoaseăîiăzise:
— υeăai,ăcucoaneăσndronache,ădeăceăeştiăatâtădeăsup ratăpeămineρăSpuneăceă i-amăgreşitρ
— ε ăîntrebi,ănemul umitoareo,ăceămi-aiăgreşitρăŞiăceăgreşeal ămaiămareăputeaiăfaceădecâtăceaă
deă aă m ă necinstiă peă mine,ă postelniculă σndronacheă Tuzluc,ă favoritulă luiă vod ,ă pentruă ună calică deă
calemgiu? Pe mine, care te-amăscosădinătren eăşiăte-amăf cutăcucoan ămareρ…
— Eu te-amănecinstit!…ă i-amăc lcatăcinsteaρ
— Da!…ăε-aiănecinstitνătoat ălumeaăştieăaceaămârşav ăfapt έ
— S ăn-amăparteădeăvia aămea,ăs ănuăm ăajuteăεaicaăDomnului,ădac - iăvoiăfiăc lcatăcinstea!ăŞiă
deodat ăcuăacesteăfrazeăseărepeziăcuăoădisperareăpref cut ăşiăluândăimagineaăεaiciiăDomnuluiăoăs rut ă
cuămult ădevo iune,ăcaăs ăatestezeăinocen aăeiέ
— S ă p r seştiă casaă mea,ă muiereă pref cut νă s ă teă duciă laă caliculă deă calemgiu,ă auzit-aiă tuρ…ă
εâineădiminea s ănuăteăg sescăaici,ăc ciăteăvoiăomorî!
N-apuc ă s ă sfârşeasc ă bineă acesteă cuvinteă amenin toareă şiă vicleanaă amant ă deteă ună chiotă şiă
c zuăjosăleşinat έăθostelnicul,ăluândădeăadev ratăacestăleşin,ăpierduăfuriaădeămaiăînainteăşiăprintr-un salt
repedeăoălu ăînăbra eăşiăo puseăpeădivanνăapoiăchem ăslugileăşiăîi dete ajutorul necesar.
Iscusitaă femeieă r maseă înă aceast ă stareă deă letargieă pref cut ă pân ă cândă v zuă peă postelniculă
plângândă caă ună copilă şiă cerându-iă iertareă c ă aă b nuită ună momentă virtuteaă eiνă apoiă seă pref cuă c ă seă
deşteapt ădinăleşinăşi,ăprin aceast ăingenioas ămanevr ,ănepoataăϋveiăizbutiăaămâncaădinăpomulăvie iiă
f r ădeăaăpierdeăraiulăcaăstr bunaăsaέ

Note

1έăăăRamiăpaşaăluaseămareăparteălaărevolu iuneaăienicerilorăînăcontraăluiăεustafaăτairactarşiăfugiseăînăRusiaăcaăs -
şiăscapeăvia aέăSultanulăεahmud, cunoscândămeriteleăacestuiăpaş ăşiăreleleăceăputeaăs -iăpricinuiasc ăexisten aă
luiă înă θetersburg,ă îiă scriseă deă maiă multeă oriă s ă seă întoarc ă înă υonstantinopoleă şi,ă înduplecându-l, îl omorî
împrejurulăτucureştilor,ătocmaiăcândăseăpreg teaăs ăintreăînăacestăoraşέ
2έăăăσrunc ,ăluminaămea,ăoăprivireăblând έă(grέ)
3έăăăDintreăconchisteleăamoroaseăaleăacestuiăfrumosăbeizadea,ăd măaciăunaăcareăaăf cutămareăzgomotăînăsocietateέ
σcestăjuneăseăînamoraseădeăoăcucoan ădeăceleămariăşi,ăorbitădeăaceast ăpasiune,ăseăducea maiăînătoateăzilele,ăşiă
înc ă deă câteă dou ă oriă peă zi,ă deă oă vizitaέă So ulă aceleiă cucoane,ă nemaiputândă suferiă dezonoarea,ă lu ă deciziuneaă
extrem ădeăaăomorîăpeăinfamulăam gitorăalăconsoarteiăsaleέăσstfelădar ,ădup ăceălu ătoateăprecau iunileănecesare,ă
se ascunse într-unaădinăod ileăceselorăsaleăşiăîlăsurprinseέăτeizadeaua,ăuitândătotăprestigiulăputeriiăsale,ăs riăpeă
fereastr ă şiă numaiă astfelă seă putuă ap raă deă lovituraă aă dou ă gloan eă îndreptateă asupr -iέă θrincipeleă υarageaă afl ă
despreăaceast ăîntâmplare,ădarănuă lu ă niciăoă m sur ăînăcontraăcutez torului,ă care,ădup ăceăgoniăpeă femeiaă ce-l
dezonorase,ă plec ă laă moşieă şi,ă pusă înă frunteaă uneiă legiuniă deă arn u iă arma i,ă aşteptaă cuă nep sareă r zbunareaă
domnuluiăυarageaέăϋxist ăşiăoăbalad ăînăcareăseăexplic ăfoarteăbineăacestăeveniment,ădar ăexpresiunileăobscene
ce se cuprind într-însa ne opresc de a o publica.

Educa ia ciocoiului

δectoriiănoştriăcunoscăfoarteăbineăagita iuneaăînăcareăamăl satăpeăθ turic ăînăprimulăcapitolăală

acesteiă scrieriνă ştiuă asemeneaă ambi ioasele luiă visuriă şiă mareaă seteă deă baniă şiă m rireă ceă îlă munceauέă
ϋsteă datoriaă noastr ă acumă s ă leă spunemă mijloaceleă întrebuin ateă deă dânsulă pentruă realizareaă acestoră
aspira iuniέ
υândăacestăşarpeăveninatăc lcaăpragulăcaseiăfanariotului,ăelăintraăînăalădou zeciăşi doilea an al
vie iiă saleέă ϋduca iuneaă luiă intelectual ă seă compuneaă dină citireă şiă scriereă înă limbaă româneasc ă şiă
oarecareă începuturiă slabeă deă limb ă greac ă modern νă ştiaă s ă fac ă j lbiă cuă pildeă dină Scriptur ,ă pitace,ă
volnicii,ăcatastişe,ădeăludeăşiăalteăformeăcancelariceăobişnuiteăînătimpulăacelaνămaiăştia,ăşiăînc ăfoarteă
bine,ăs ătorturezeăpeănenoroci iiă rani,ăpunându-leăou ăfierbin iălaăsub ioriăşiădându-le fum de ardei la
nas,ăcaăs ăleăiaăceaămaiădinăurm ăparaădinăpung έ
Dar aceste talente nu-i mai serveauănimicăînănouaăsaăcarier νăelăc taăs ăseăinstruiezeăînăipocrizieă
şiăintrig ă şiă acesteă dou ă mariă mijloaceă deăparvenireă nuă seă dezvolteaz ,ă niciă seă potă perfec ionaă decâtă
prinăînv tur έăθuiulădeăciocoiăsim iădeăsineşiăacestăadev răşiăhot rîăs -lăpun ăînălucrare.
σă douaă ziă dup ă sosireaă lui,ă postelniculă îlă chem ă laă dânsulă caă s -iă examinezeă spiritulă şiă
inteligen a,ă spreă aă vedeaă deă poateă faceă cevaă dintr-însul; iar când veni înainte-i, îi zise cu un ton
îngâmfat, dar dulce:
— υumăteănumeşti,ăb ieteρă
— Constantin,ăcucoaneνădarătat -meu îmi zicea Dinu.
— Ştiiăcevaăcarteρ
— Ştiuăs ăcitescăşiăs ăscriuέ
— Româneşte,ănuăesteăaşaρ
— Da,ăblagorodniceăst pâneέ
— σltcevaămaiăştiiρ
— Ştiuăs ăfacăîmpliniriădeăbaniνăamăfostăcuăvin riciul,ăcuăoieritul şiăcuăfum ritul[1]έ
— σşaădeătân rρ
— Da,ăst pâneνătataăm ăluaăcuădânsulăprinăjude ăde-iăajutamălaătaxid rieέă
— Daăcevaăelinic ăte-aăînv atătat -t uρ
— De!ăceăs ăzic,ăst pâneρ…ăε ăcamăpricepăpu intelέăσmăînv atăθedagoghiaăşiăϋclogarionădină
scoar ă pân ă înă scoar ν dar tocmai cândă eraă s ă începă laă Gramatichi,ă m-aă trimisă tataă laă în l imeaă
voastr !
όanariotuluiăîiăpl cuănaivitateaăciocoiului,ăiarămaiăcuăseam ăpompoaseleătitluriăce-i da cu atâta
prodigalitateνă şiă aveaă dreptate,ă c ciă nuă esteă omă c ruiaă s ă nu-iă plac ă ună titluă peă careă nu-lă areă şiă nu-l
merit ,ădarălaăcareăaspir ăfoarteămultέăϋlăzâmbiăcuăbun tateăşiăziseăciocoiului:
S ă ştii,ă b iete,ă c ă deă ast ziă înainteă amă s ă teă iauă subă îngrijireaă meaέă σmă s ă teă dauă laă şcoalaă
domneasc ăs ăînve iăcarteăgreceasc ămult ,ăcaăs ăteăprocopseşti,ăs ăteăfaciăomέăSlujbaăceăaiăs -mi faci
esteăaceasta:ădiminea aăs ăviiăs ăm ăfreciălaăpicioare,ăs ăm ăaju iăs ăm ăîmbrac,ăs -miădaiădeăsp lat,ăs -
miăaduciădulcea ,ăcafeaăşiăciubucνăiarădup ăaceeaăs ăteăduciălaăşcoal ăs ăînve iέăσiăauzitρ…ăσi,ădu-te
acum de- iăcaut ădeătreab !
Dinăziuaăaceeaăθ turic ăseăpuseăpeăînv tur ăcuăoăsilin ăextraordinar ăşi,ăînămaiăpu inădeădoiă
ani,ăînv ălimbaăgreceasc ăcaăunăsofologiotatosνădarăelănuăseămul umeaănumaiăcuăatâtaέăυe-i folosea
luiăcunoştin aăuneiălimbiămoarteăşiăa literaturiiăeiăatâtădeăantipatic ăcaracteruluiăşiăinten iunilorăsaleρă
―ηmer,ă θindar,ă Sofocle,ă ϋuripide,ă σnacreon,ă Safoă etcέă suntă buniă pentruă femeiă şiă oameniă afemeia i,ă
ziceaă ciocoiulă înă sineă cuă dispre έă εie-miă trebuiescă c r iă careă s -miă sub iezeă mintea,ă s ă m ă înve eă
mijloculă deă aă m ă ridicaă laă m rireέă θlutarhă îmiă vineă laă socoteal ,ă ―υomentariile‖ă luiă υezar,ă ―Istoria
omenirii‖,ăvie ileămarilorăb rba iădinăveacurileătrecuteăşiăaceleaăînăcareătr imăiat ăc r iăpeăcare,ăcitindu-
le,ăcinevaăpoateăs ăzic ăcuăcugetăîmp catăc ănuăşi-aăpierdutătimpulăînăzadar‖έ
υuăasemeneaăreflec iuniăintr ăelăînăcasaăundeăîşiăaveaăfanariotulăbiblioteca[2]ăşiăaleseătotăceăg siă
într-însaămaiăbunέăÎntreăalteăc r iăg siăunătractatădeăfiziologieăşiăopereleăluiăεachiavel,ăpeăcareăleăcitiăşi
leăstudieăcuămareăb gareădeăseam νăînăfine,ăf cuătotăceăputuăspreăaădeveniăperfectăînăartaăipocrizieiăşiăaă
perfidiei.
Seă ziceă c ă voin aă tareă şiă statornic ă învingeă toateă obstacoleleέă ζuă neă putemă pronun aă asupraă
acesteiă maximeνă zicemă numaiă c ă θ turic ă ară fi fostă înă stareă s ă deaă contemporaniloră s iă oă dovad ă
str lucit ăc ăeaăseărealizeaz ăcâteodat έ
θic turaăg ureşteăpiatra,ăziceăunăaltăproverbέăSeăpoateăşiănuăseăpoateνăacelaăîns ăcareărealizeaz ă
acestăproverbăesteăunăomămareăînăfelulăs uέ
θ turic ăeraăîntr-adev răunăomăextraordinarέăϋlăîşiăluaseăhot râreaădeăaădeveniăomămareăşiăniciă
unăobstacolănuăputeaăs -lăabat ădeălaăaceast ăideeăfix έăυaăslug ,ăeraădatorăs ălucrezeămaiămulteăoreăpeă
ziăşiăaăseăsupuneălaătoateăslugileăceleămaiăvechiădecâtădânsulνăcaăambi ios,ăc taăs ăînve eăcarteămult ,ă
precumă îiă ziseseă fanariotul,ă şiă s ă seă sileasc ă aă înl turaă toateă obstacoleleă ceă întâmpinaă înă caleaă
ambi iuniiăsaleέăυumăputuădarăs ăînving ăatâteaăgreut iăşiăs ăias ătriumf torρ
Iat ămodulăceăîntrebuin :ăcândăseăcr paădeăziu ,ăθ turic ăseăaflaălâng ăuşaăpostelnicului,ăstândă
înă picioareăspreă aă împliniăcuă exactitateă ordineleă st pânuluiă s uέă θeă dat ăceă fanariotulăseă deştepta,ă elă
intraăînăcas ,ăîlăfrecaă peăpicioare,ăîlă ajutaă s ă seă îmbrace,ăîiădaă deă sp lat,ă îiă aduceaă dulcea ,ă cafeaă şiă
ciubuc. Toate aceste mici servicii le executa cu cea mai mare iu eal ,ăgra ieăşiăcuăunăfelădeăafec iuneăceă
f ceaăpeăfanariotăs -lăcread ădeăcelămaiăcredinciosăşiădevotatădintreăservitoriiăs iέ
Dup ăceăplecaăboierulălaăcurte,ăseăduceaălaăv tafulăşi-i f ceaăoămul imeădeălinguşiriνăapoi,ădup ă
ce-şiăsp laăfeligeneleădeăcafeaăşiăcur aăbineăciubucurile,ăseăînchideaăînăcameraăsaăşiăseădaăcuătotulălaă
citireăşiălaămedita iuni,ăpetrecându-şiăastfelătimpulăpân ălaăoraăprânzului,ăcând,ădup ăobiceiulăs u,ăseă
aşeza peătrepteleăsc riiădeălaăintrareaăcaseiăcuăcâteăoăcarteăînămân ăşiăstaăacoloăpân ăceăveneaăst pânulă
s uνăiarădup ăaceea,ăcândăşedeaălaămas ,ăelăîşiăluaăloculăprintreăservitoriăşiăseăsileaăs ăîntrec ăpeăto iăînă
zelăşiăactivitateέ
Osebit de aceasta, el se purtaăcuămareăamabilitateăc treăto iăservitoriiăcasei,ăf r ăexcep iuneνăîiă
ajutaălaălucr rileălorăşiăleăîmplineaădorin ele,ăpunându-seămijlocitorăîntreădânşiiăşiăv tafulădeăcurteέ
σceast ăpurtareăf cuăpeăθ turic ăs ăfieăiubităşiăadoratădeătoateăslugile,ăafar ănumaiădeăv tafulă
cur ii,ăcare,ăîn elegândăfoarteăbineăgândurileălui,ăseăpref ceaăc ănuăbag ăînăseam ănimicăşiăîlăspionaăînă
t cereέ
Înătimpulăacestaăseăîntâmpl ăceartaăpostelniculuiăcuăamantaăsa,ăpeăcareăcredemăc ăn-au uitat-o
lectoriiă noştriiέă όanariotulăseă aflaă cuprinsă deă oă mareăirita ieνă nuăştia,ă nenorocitul,ă deă urmaă s ă cread ă
celeă ceă seă vorbeauă despreă amantaă saă sauă jur minteleă şiă istericaleleă prină careă eaă îşiă probaă inocen aέă
τietulă omă oă iubeaăfoarteămultă şi,ă pentruă maiă mareaă luiă nenorocire,ăeraă gelosă ca un turc. Astfel dar,
dup ămult ăchibzuireăşiăreflec iune,ăseădeciseăaăoăpuneăsubăpriveghereaăunuiăσrgusέăε suraănuăeraărea,ă
dară prezentaă mariă dificult iă înă privin aă alegeriiă unuiă individă careă s ă împlineasc ă acest important
serviciu. Prima idee ce i se înf işaăfuădeăaăoăpuneăsubăpriveghereaăuneiăfemeiăb trâneνădarădup ăceămai
medit ăcâtvaătimp,ăelăziseăînăsineşiăîncruntându-şiăsprâncenele:ăεuierileăceleăb trâneăseăcorumpăfoarteă
lesneέă Seă gândiă s aduc ă ună eunucă dină υonstantinopole,ă dară lep d ă şiă aceast idee,ă c ciă ştiaă dină
încercareăcâtăpre uieşteăşiăcredin aăeunucilorέ
ηbosit,ăînăfine,ădeăaăc utaăşiăaănuăg siăvindecareaăgrijiiăce-lămuncea,ăseăl s ăpeăsofaăoftândădină
b ierileăinimiiνădarădup ceăseămaiăgândiăunăminut,ăseăscul ăcuărepeziciuneăşiăb tuădinăpalme.
δaă acestă semnă deă chemare,ă întrebuin ată foarteă multă peă aceiă timpi,ă uşaă seă deschiseă şiă intr ă
θ turic ăcuăochiiăpleca iăînăjos şiăcuăfa aămaiăumilit ădecâtăaăunuiăc lug rέ
όanariotulăîlăpriviăcuămul umireaăceăsimteătotăomulăcândăg seşteăaceeaăceăaăc utat; apoi zise:
— Apropie-te,ăDinicule,ăc ăamăs - iăvorbesc!
— θorunceşte,ăst pâne!ăziseăpref cutulăciocoi,ăînaintândăc treăst pânulăs uăcuămâinileăpuseăpeă
pieptăşiăcuăochiiăpleca iăc treăp mântέ
— Ia spune-mi,ăDinicule,ăcumătr ieştiătuăînăcurteaămeaρăTeămul umeştiădeăbucateleăcuăcareăteă
hr nescăşiădeăhaineleăcuăcareăteăîmbracρă
— όoarteăbine,ăst pâneνănuăsuntăvrednicăs ămul umescăluiăDumnezeuăpentruămareaăbun tateăceă
aiăar tatăşiăar iăcuămine!
— Ia spune-miăacum,ăm ăiubeştiătuăpeămineρ
— Teăiubesc,ăst pâne,ămaiămultădecâtăpeătat -meu.
όanariotulăsurâseăcuăîngâmfareνăapoi,ădup ăce-şiăr suciădeăcâtevaăoriănegreleăsaleămust i,ăziseν
— σscult ,ăDiniculeέăσmăs - iăîncredin ezăunaădinăceleămaiămariătaineăaleăsufletuluiămeuνăbag ă
îns ă deă seam ,ă s ă m ă slujeştiă cuă dreptate,ă c ciă într-altă chipă nuă numaiă c ă veiă pierdeă n dejdeaă deă
pricopsealaăta,ălaăcareăm ăgândescădeăatâtaăvreme,ădarăteăvoiăşiăpedepsiăf r ămil έ
— Î iăjur,ăst pâne,ăs ăteăslujescăcuăcredin ălaăorice-mi vei porunci.
— ϋiăbine,ăDinule,ăascult έăυunoştiătu pe Duduca?
— ζuăoăcunosc,ăst pâneέ
— υumăseăpoateăs ănuăcunoştiătuăpeă iitoareaămeaρă
— Înăadev r,ăst pâne,ănuăoăcunoscέ
— σstaănuăfaceănimicέăDuducaăesteăoăfat ăfoarteăfrumoas ,ăpeăcareăoăiubescăpân ălaănebunieăşi,ă
fiindc ăoăfat ăcaădânsaăpoateăs ăplac şiăaltora,ăm-amăgândităc ăn-arăfiăr uăaăoăpuneăsubăpriveghereaă
unui om credincios. Ai, ce zici tu, bine m- am gândit?
— όoarteăbine,ăst pâneέăθazaăbun ătreceăprimejdiaăceaărea,ăziceăparimiaέ
— DeşiăDuducaămeaăesteăfoarteăîn eleapt ăşiăn-amăsim ităpân ăacumănimicădespreădânsa…
— σşaăeste,ăblagorodniceăst pâne,ăaiădreptateέ
— Darăpentruămaiămareăsiguran ăte-amăalesăpeătine,ăcaăs ăoăp zeştiέ
— υândăesteăvorbaăs ăteăslujescăpeădomniaăta,ăst pâne,ăsuntăgataăaătreceăchiarăprinăfocνăspune-
miănumaiăceăamăs ăfacăşi vei vedea.
 — σferim,ăDinicule,ăaferim,ăs ătr ieşti,ăcopilulămeuνăcineăslujeşteăcuăzilosăpeăst pânulăs u,ăpeă
acela nu-lăp r seşte Dumnezeu. Duduca mi-aăzisăc -iătrebuieăunăfeciorνăcat ădarăs ăteămu iăcuălocuin aă
laădânsaăşiăs ătreciăînăfa aăeiăcaăoăslug credincioas νăs ăoăascul iălaăorice- iăvaăporunciνăs ăteăprefaciăc ă
nuăbagiădeăseam ănimic,ăc ănuăveziăşiănuăauziănimicăşiăs viiăînătoateăzileleălaămineăs -mi spui tot ce se
vaăpetreceăînăcasaăei,ăf r ăs ătreciăcuăvedereaăcelămaiămicălucruέ
— Voi urma întocmaiăporuncilorăblagorodnicieiătaleăşiăm ăvoiăsiliăcâtăvoiăputeaăcaăs ăm ăfacă
vrednic de încrederea ce ai în mine.
— S ătr ieşti,ăcopilulămeu!ăşi,ădeodat ăcuăvorba,ăbag ămânaăînăbuzunarulăanteriuluiăşiăsco ândă
cincizeci de ruble zise:
ine,ăDinicule,ăşiăs ăfiiăcuminte,ăm ăîn elegiătuρ
θ turic ,ă caă ciocoiă fină ceă era,ă înghenuncheă dinainteaă fanariotului,ă îiă s rut ă mânaă cuă ceaă maiă
mareăumilin ăşiăf cuăs ăcad ădinăochiiăs iădeăşarpeădou ălacrimiădeăaceleaăceăînăaparen ăarat ăoăinim ă
plin ădeărecunoştin ,ădar înărealitateănuăsuntădecâtăplânsulăcrocodiluluiăprinăcareăam geşteăvictimaăsaέ
Dup ăaceast ăscen ădeătartufismăjucat ăcuăatâtaăm iestrie,ăciocoiulăp r siăcameraăst pânuluiăs uă
şiăintr ăîntr-a sa.
δiberă acumă deă povaraă simul rii,ă începuă aă seă plimbaă prină camer ă cuă paşiă rariă şiă precipita iέă
Tr s turileă fe eiă saleă luar ă ună aspectă straniu,ă ceă l saă s ă seă z reasc ă uneoriă expresiaă uneiă nespuseă
bucurii de a-şiăvedeaăîmpliniteădorin eleăsaleădeăatâtaătimpνăcâteodat ăunănorădeăneîncredereăînăviitoră
schimba într-o clip ă fa aă fizionomieiă saleνă apoiă iară c deaă într-un fel de apatie, din care trecea cu
iu eal ălaăoăferoas ăşiăamenin toareăveselieέă
σceast ăcriz ămoral ă inuăcâtevaămomente,ăiarădup ăaceeaăfizionomiaăciocoiuluiăseălumin ăşi,ă
cuă linişteaă ce-i redase încredereaă înă sineă şiă înă dib ciaă sa,ă elăexclam ă cuă bucurie:ă Iat -m ,ă înă sfârşit,ă
ajunsălaă intaădorin elorămele!ăσmăînămâiniăpeă iitoareaăgrecului,ăpatimaăluiăceaămaiădeăc petenieνăînă
sfârşită amă cheiaă aceluiă str lucită viitoră peă care-l visez de atâta timp. Ce fericire,ă ceă nepre uit ă
fericire!…ăσceastaăesteăoăcheieăcuăcareăcinevaădeschideăchiarăpor ileăraiului…ăŞiădeăceănuρ…ăϋvaăaă
scosăpeăσdamădinărai,ăcaăs ădeaăprilejăalteiăfemeiăaăi-lădeschideămaiăînăurm έăηăfemeieăaăf cutăpeăgreci,ă
dup ă cumă zică c r ile,ă s ă seă bat ă zece ani de-aă rândul1έă όavoriteleă dină haremă ină înă mân ă soartaă
împ r ieiăturceştiνăchiarăaici,ălaănoi,ăvedemăpeădomni ăîntorcândăcurteaăşiă araăîntreag ădup ăpl cereaă
eiăşi,ădac ăeaăaăf cutăpeăst pânulămeuădinăciohodar,ăpostelnicămareăşiăc m raş,ădeăceăoareăDuducaăs ă
nuăfac ădinămineăunăomăputernic,ăfericitρ…ăθildeleănuăneălipsescέăυâ iăauăfostăcaămine,ăbaăînc ăşiămaiă
r uădecâtămine,ăc ci,ăslav ăDomnului,ănuăsuntă igan2,ăşiăcuătoateăacestea, prinămuieriăşiăalteămarafeturiă
ciocoieşti,ă chiară şiă iganiiă auă ajunsă aziă laă noiă înă protipendad ,ă încâtă n-aiă încotroă s ă teă întorciă deă
postelnici,ălogofe iăşiăvistieriέăθrindeăinim ,ădragulămeuăθ turic !ăεâineăveiăpuneăişliculăînăcapăşi,ădeă
vaăvreaăDumnezeuăcuătine,ănuăvaătreceămultăşiăveiăaveaămoşii,ă iganiăşiăaveriănenum rateăşiăvieăatunciă
cinevaăs - iăcear socoteal ădespreămijloaceleăprinăcareăaiădobânditătoateăacestea!ăVie,ădeăvaăputea!
θeăcândăθ turic ăîşiăcreaăînăimagina iaăsaăacesteărealizabileăvisuri,ăuşaăcamereiăsaleăseădeschiseă
şiăintr ăună iganăînl untruέ
— Ce cau iăaici,ăcioar ρăziseăciocoiulăsup ratέ
— ε ăiart ,ălogofeteăDinule,ădarăamăvenităs - iădauăoăcarteădeălaăb bacaădumitaleέă
— Ad-o-ncoace,ăcioar ,ăşiăpieiădinăochiiămeiέ
iganulăseăretraseăşiăDinuăθ turic ,ădeschizândăscrisoarea,ăcitiăceleăurm toare:ă

―υuăp rinteasc ădragosteăm ăînchinădumitale,ăpreaiubitulămeuăfiu!

Iat ădoiăaniăînăcapădeăcândăte-amădatăpeăpricopseal ălaăpostelniculăşiănuăv dăniciăunăsporădeălaă
tineνăaceastaăm ăpuneăînămareăaporieέăSeăvedeăc ătu,ăînălocăs ăteăsileştiăaăieşiălaăobraze,ăumbli haimana
peăpoduriăcuăderbedeiiέăτag - iămin ileăînăcap,ăm iăb iete,ăveziăc ăeuăsuntăb trânăşiăs rac,ăs ăn-ai de la
mineăniciăoăn dejdeέăυumăî iăveiăaşterne,ăaşaăveiădormi,ăauzitu-m-ai? Srisoarea ce- iăempericlisescăesteă
c treădumnealui, postelnicul; s ăi-oădaiănegreşit,ăc ciăîntr-însaăîiăvorbescăpentruătineăşiăîlărogăs ăteăpuieă
în vreun mansup.
σlăt uăpreadoritorăp rinte,ătreti-logof tăGhineaăθ turic ăotăτucovăsudăSaac 1κ16,ămaiă1ι‖

Dup ăceăθ turic ăcitiăaceast ăscrisoare,ăscoaseăc lim rileădeălaăbrâu,ăseăaşez ăpeăunăsc unelăşi,ă

punândăpiciorulădreptăpesteăcelăstâng,ăscriseăr spunsulăacesta:ă
―υuăfiiasc ăplec ciuneέăθ rinteascaădumitaleăscrisoareădeălaă1ιăzileăaleăluniiăluiămaiăamăprimit-o
cuănespus ăveselieăşiăm-amăbucuratădinăr runchiăc ăteăafliăs n tos,ăc ciăeu,ădinămilaăceresculuiăθ rinte,ă
m ăafluăîntruătoat ăîntregimeaăs n t iiέăτucur -te,ătaic ,ăşiăiar şiăbucur -te,ăc ci,ădeşiăamăslujitădoiăaniă
laăpostelniculăpeăîmbr c minteăşiămâncareăşiămi-amăplecatăcapulălaăto iăcaliciiăf r ăosebire,ădarăacum,
slav ăDomnului,ăamăpusămânaăpeăpâineăşiăpeăcu itέăσmăoprităroataănorocului:ăn-amăs ăm ămaiătemădeă
nimic!
Postelnicul m-aăalesăsfetnicădeătain ăalăs uăşiăpeănegânditeămi-aăîncredin atăoătain ăprinăcareăînă
pu inătimpăpotăs ăajungăomămareέăσtâtădeocamdat :ăî iăvoiămaiăscrie!
θreaplecatăşiădorităalădomnieiătaleăfiu,ăDinuăθ turic ‖
Dup ăceăplicuiăşiăpecetluiăaceast ăscrisoare,ăchem ădeăafar ăpeă igan,ăi-oădeteăînămân ăşi-i zise:
Duăaceast ăcarteălaăpostelnicieăşiăspuneăs ăoătrimit ălaăτucov,ăf r ăceaămaiămic ăz bav ,ăaiăauzitρ
iganulă disp ruă cuă iu ealaă vântului,ă iară ciocoiulă seă l s ă peă pată şiă adormi,ă gândindu-se la
exploatarea minei sale.

Note

1. Vin riciul,ă oieritulăşiăfum ritulăerauăd jdiiăindirecteăceăpl teauăparticulariiăc treăstatνăsubănumeădeă vin rici

domnesc,ăeraădatorăfiecareăst pânădeăvieăs ădeaădinăzeceăvedreăuna,ăafar ădeăprivilegia iiăşiăscuti iiăcuăhrisoaveă
domneştiέă ηeritulă eraă oă d jdieă pentruă careă seă pl teaă deă fiecareă vit ă mareă şiă mic ă câteă cincisprezeceă paraleνă
fum ritulăasemeneaăeraăoăd jdieăceăpl teauăst pâniiădeăpivni eăşiăcârciumiέăσcesteăd jdiiăseăvindeauălaăparticulariă
şiăeiăleăadunauăprinăoameniiălorănumi iătaxidariέ
2. θeăaceiătimpi,ăcaăşiăînăzileleănoastre,ăbibliotecileăerauălaămod νăto iăjuniiămuchelefiăşiăspudaxi iăaveauăcâteăoă
bibliotec ăformat ădinăceleămaiăbuneăc r iăaleătimpului,ăpeăcareănuăleăciteauăniciodat έăτibliomaniaăeraăatâtădeă
întins ,ăîncâtă mul iădinăceiăaprinşiădeăaceast ăpatim ,ănevoindăs ăsacrificeă baniăşiătimp,ăchemauăcâteă unăpictoră
meşterăşiăleăzugr veaăprinăsaloaneăşiăprinăcamereleădeăstudiuăcâteăoăbibliotec ădeăminune,ăînăcareăseăg seauătotăceă
ne-aăl satămaiăsublimăgândireaăomenească ,ădeălaăcrea iuneăşiăpân ăînătimpulăluiăυarageaέăJudecândăîntreăoameniiă
careăauăbiblioteciăşiănuăleăcitescăşiăîntreăceiăcareăleăauănumaiăzugr vite,ăeuăcredămaiăcuăminteăpeăceiădinăurm ă

Ipocri ii în luptă

σă douaă ziă dup ă întrevorbireaă confiden ial ă dintreă postelniculă σndronacheă şiă Dinuă θ turic ,ă
acestădinăurm ăstr b teaăstradaăυali iiăcufundatăînămedita iuniăserioaseέăθreocupa iunea lui era atât de
mare,ăîncâtădeămulteăoriăseăloveaăpieptăînăpieptăcuătrec toriiădeăpeădrumνădarăpeăcândăseăaflaăînădreptulă
caseloră luiă armaşă εέă fuă atrasă deă sunetulă celă nazală şiă ascu ită ală uneiă vociă ceă striga:ă Dinule!ă he,ă he,ă
Dinule!ăiaăf -teăîncoace,ăştrengaruleνăundeăaiăplecatăaşaădeădiminea ρ
θ turic ,ă deşteptată dină asopismulă înă careă seă afla,ă seă uit ă înă toateă p r ileă şi,ă v zândă laă poartaă
acelorăcaseăunăomule ăcuăstaturaăscurt ăşiăgroas ,ăcuăfa aărotund ăîntocmaiăcaăoălun ăplin ădesenat ăpeă
pere i,ăcuăochiămiciăcaădeăt tar,ăcuănasulăturtităşiăcuăguraălarg ,ăarmat ăcuănişteădin iămiciăşiăstrica i,ă
recunoscu într-însulă peă ζicul i ,ă v tafulă deă curteă ală armaşului,ă care,ă maiă norocită decâtă dânsul,ă
începuseădeămultătimpăaăzeciuiăaverileăst pânuluiăs uăşiăacumănuăaşteptaădecâtărangulădeăvtori-vistier,
dreptăplataăostenelilorăsale,ăşiăsupranumeleădeăbuclucciăboier,ăpentruămulteleăşiretlicuriăşiăîncurc turiă
ceăf ceaέ
θ turic ătrecuădrumulăşiăsalut ăpeăîngâmfatulăv tafăcuăoăînchin ciuneăpân ălaăp mântέ
— Ce mai veste-poveste,ăDinuleρăîntreb ăv taful,ămândruădeăpozi iuneaăsaέ
— ζimicănou,ăneneăζicul i !ă
— Undeăteăduceaiăaşaăiuteăşiăcuăcapulăîntreăurechiρ
— La cucoana Duduca.
— σ!ăa!ăîn eleg,ălaă iitoareaăst pânu-t uέăŞiăceăaiăs ăfaciăacoloăaşaădeădiminea ρ
— Îi duc unăr vaşέ
— Din partea cui?
— Dintr-aăst pânuluiămeuέ
— Dar ce, s-aăîmp catăcuădânsaρ
— Trebuieămaiăîntâiăs ăştiuădeăauăfostăcerta iέ
 — Vaăs ăzic ănuăştiiănimicρ…ăθrostule!…
— ζimicădeătot,ăadaoseăθ turic ăcuăoăprivireămali ioas έă
— σfl ădarădeălaămineăc ăeiăauăfostăcerta iăfoarteăr uέ
— Şiădeăce,ăneneăζicul i ρ
— σuziăacolo,ădeăce!ăόiindc ădiavoli aădeăgreac ăvreaăs ă ieădoiăpepeniăîntr-oămân ,ăadic ăesteă
amorezat ădup ăunăcalemgiuădeălaăvistierieέ
— σşi!ănuăcred!
— Crede ce- iăspunăeuέăθostelniculăσndronacheăaăaflatăacestăamorătainicăşiăs-a certat cu dânsa
furc έ
— Poate, dar ia spune-mi: cine este acest calemgiu?
— ϋsteăfiulăluiăc pitanăGheorgheăτasmaădeălaăDorob n ieέ
— Ce fel de om este acela?
— ϋsteăunăb iatădeădou zeciăşiădoiăpân ălaădou zeciăşiăcinciădeăani,ăfrumos,ăgingaşăşiăsub irel,ă
pareăc -i tras printr-un inel.
— O fi iubind-o,ăm ăneneăζiculaeρăσi,ăceăziciρ
— εiăseăpareăc ăda,ăfiindc ănuăîn elegăcumăarăputeaăs ăfac ăatâteaăcomediiădac ăn-ar iubi-o?
— Şiăceăcomediiăfaceρăîntreb ăθ turic ăcuăner bdareέ
— Treceă cuă l utariă peă laă miezulă nop ii,ă seă opreşteă dinainteaă ferestreloră ei,ă ofteaz ,ă cânt ă şiă
celelalte.
— Numai atât?
— τaă şiă cevaă maiă mult:ă sareă prină gr dinaă εitropoliei,ă dintr-însa trece într-a grecei, de-acolo
intr ăînăcurteăşiăseăascundeăîntr-oăclaieădeăfânăpân ăpleac ăpostelniculνăiarădup ăaceeaăseăduceăde-iă ineă
loculă lâng ă frumoasaă greac ,ă cuă alteă cuvinteă fericitulă calemgiuă seă bucur ă f r ă niciă oă cheltuial ă deă
femeiaăpentruăcareăst pânulăvars ăatâtaăaurăşiăargintέ
— ϋştiăbineăîncredin atădespre aceasta?
— Mai bine nu se poate: omul care mi-aă spusă aceast ă tain ă esteă atâtă deă credincios,ă încâtă aşă
puteaăs ăjurăînăbiseric pentru dânsul. Dar, ia spune-mi, de ce-miăfaciăatâteaăîntreb riăasupraăacesteiă
priciniρă ηareă voieştiă s-oă prinziă şiă s ă teă ar iă cuă slujb ă înainteaă st pânuluiă t uρă S ă nuă faciă aceast ă
nerozie,ăm iăb iete,ăc ciăoăs ăteăc ieştiăfoarteămultέă
— Şiă deă ceă s ă nu-iă dauă peă fa ă aceast ă neagr ă vânzareρă ad ug ă Dinu,ă cuă oarecareă aprindereă
pref cut έ
— Voieştiăs ăafliăpricinaăpentruăcareăteăopresc?
— Da,ăc ciăeuăiubescăpeăst pânulămeuăşiănuăvoiescăs -lăv dăînşelatădeăoăfemeieădesfrânat ăşiă
f arnic έ
— ϋştiă prost,ă b iete!ă Tuă nuă ştiiă ceă vaă s ă zic ă patimaă dragosteiέσscult :ă tuă oă s ă teă duciă laă
st pânu-t uăşiăoăs -iăspuiăc ăgreacaăîlăînşal ,ănuăesteăaşaρăϋlădeocamdat ăoăs ăteăcread ,ăoăs - iăzic :ă
σferim,ăDinule!,ăbaăînc ăpoateăs - iădeaăşiăunăbunicelăbacşişνădarădup ăaceaăoăs ăseăduc ălaăgreac ,ăoăs ă
se certe cu dânsa, o s-o sperie c-oă goneşteă dină cas ă şiă celelalteέă ϋa,ă caă s -lă încredin ezeă c ă eă
nevinovat ,ăoăs ăînceap ăs ăplâng ,ăoăs -şiăsmulg ăp rulădinăcap,ăoăs ăjureăpeătotăceăareămaiăsfântνăînă
celeădinăurm ăoăs ăseăprefac ăc ăleşin ăşiăatunciăst pânulăt u,ăcaăunăfermecatăceăeste,ăoăs ăseăîmpaceăcuă
dânsa.
— σtâtămaiăr uăpentruădânsul!
— Zi mai bineăc ăpentruătineăoăs ăfieămaiăr u,ănerodule!
— De ce?
— όiindc ă peă dat ă ceă seă voră împ ca,ă greacaă oă s ă întrebuin ezeă toateă mijloaceleă caă s ă afleă peă
pârâtorul ei.
— Darăst pânu-meu n-oăs -i spuie.
— i-aiăg sit!ăτaăoăs -iăspuie,ăşiăînc ăchiarăf r ăvoiaălui,ăc ciăastfelămergătreburileădragosteiέă
He!ă he!ă b ieteέăTuăeştiă unăcopilă deăieri-de-alalt ieri,ănuă ştiiănimicέă σscult -m ă peă mine,ă c ăsuntă lupă
b trân,ăamădatăcuăcapulădeăpragulădeăsusăşiăamăv zutăpeăcelădeăjosέăυândăb rbatulăşiăfemeiaăseăiubescăşiă
inăînădreptate,ă via aă loră curgeă dulceă întocmaiă caăapeleă unuiă râuăliniştitνă dară cândă muiereaăîncepeă s ă
calceăstrâmbăşiăoăsimteăb rbatul,ăinimaăluiăarde,ăştii,ăcaăpeşteleăpeăc rbuniέăZiuaăşiănoapteăseăgândeşteă
totălaănecredin aămuieriiνăaciăseăceart ăcuădânsaăşiăoălas ,ăaciăiar şiăseăîmpac ,ăşiăamăb gatădeăseam ăc ,ă
laă asemeneaă împ ciuiri,ă omulă faceă maiă multeă jertfeă pentruă oă femeieă netrebnic ă decâtă pentruă unaă
cinstit έăσstfelădar,ăgreacaăoăs ăcear ădeălaăst pânu-t u,ăcaădarăpentruăîmp c ciune,ădep rtareaătaădină
slujbaăluiăşiăpoateăchiarăoăfalang ăbunicic ădat ădinainteaăpor iiăcaselorăei,ăcaăs ăteăînve iăminteăaănuă
maiăb gaăzâz niiăîntreădânsaăşiăpostelniculέ
— Ai drepate; dar, ia spune-mi,ăceătrebuieăs ăfacρ
— S ăînchiziăochiiăşiăs - iăcau iădeătreab ,ăcaăunăb iatăcinstităceăeşti,ăşiăveiăvedeaăcâtădeămultăoă
s ăteăiubeasc ăamândoiν iar ătrebuşoareleătaleăoăs - iămearg ădeăminuneέ
Dinuăθ turic ăsalut ăpeămentorulăs uăşiăplec ăînainte,ămul umitădeăpove eleălui,ăc ciăg siseăîntr-
înseleăoăcomplet ăaprobareăaăpoliticiiăsaleέăσjungândălaăcaseleăDuduc i,ăelăintr ăpeăporti aăceaămic ,ă
suiăscaraăşiăseăpuseăjos,ăînăpridvor,ăpeăunăpatădeăscânduriăacoperităcuăunăchilimădeă arigradέă
ϋraă peă laă oreleă nou ă deă diminea νă greacaă seă sculaseă şiă seă duseseă laă oglind ,ă caă s -şiă puieă înă
regul ăgra iileămaltratateădeăvoluptoaseleăpl ceriăaleănop iiătrecuteăşiăs ămaiăadaugeăcâtevaăfrumuse iă
artificiale,ăcaăs ădeaămaiămultăinteresăcelorăfireştiέ
Toaletaă femeiloră cocheteă dină zileleă noastre,ă deşiă aă devenită oă îndeletnicireă foarteă greaă şiă
împov r toareă pentruă bieteleă slujitoareă dină cauzaă nenum rateloră formeă şiă feluriă deă piept n ri,ă deă
sp l turi,ădeălimpeziriăcuăapeăaromaticeăşiăchimiceăpentruălustruirea,ădregereaăşiăîmprosp tareaăpieli eiă
obrazuluiă şiă alteă nenum rateă nimicuriă femeieşti,ă cuă toateă acesteaă eaă r mâneaă oă juc rieă deă nimică înă
compara ieăcuătoaletaăelegantelorădinătimpiiădomnilorăfanario iέ
υheraăDuduca,ădeşiăseăaflaăînăaniiăceiămaiăfrumoşiăaiăvârsteiăfemeieşti,ădarădestr mataăvia ăceăoă
petreceaăoăf cuseăs ăalergeăfoarteădeătimpuriuălaăajutorulăgra iilorăîmprumutateέăσstfelădarătoaletaăeiă
din toate zilele se compunea dintr-unăşirădeătortureălaăcareăeaăseăsupuneaăcuăceaămaiămareăresigna iune,ă
numaiă caă s -şiă conserveă aceaă frumuse eă careă f ceaă peă postelniculă s ă depuieă laă picioareleă eiă toateă
jafurileăcâteăleăstorceaădinăbiataă ar ăşiăpeăfrumosulăcalemgiuăaăoănumiăcheruvimulăs uăşiăaăoăiubiăcuăoă
ardoareăegal ăamoruluiăceăeaăaveaăc treădânsulέ
Înătoateănop ile,ădup ăceăexpediaăpeăamândoiăadoratoriiăei,ăseăungeaăpeăobrazăcuăalifieăvân t νă
diminea aăseăştergeaăcuăalbuşădeăou,ăseăabureaăcuăc r miziăînc lziteăînăfocăşiăstropiteăcuăap ădeăsalcâm,ă
apoiăseăsp laăcuăap ădeăpelinέăσcesteaăleăf ceaăcaăs ăîntind ăpieleaăobrazuluiăşiăs ădispar ăzbârciturileνă
apoiăseăştergeaăcuăunăbureteămuiatăînăap ădeăcastrave i,ăcaăs ăscoat ăpetele,ăşiăseăspoiaăcuădres,ăcaăs ă
deaăpieli eiăoăculoareămaiăalb έă
Dup ă toateă acesteă opera iuni,ă careă n-aveauă altă scopă decâtă aă albi,ă aă întindeă şiă aă întineriă pieli aă
obrazului,ă veneauă rumenealaă ceaă mincinoasă ă cuă careă îşiă coloraă obrajiiă şi buzele,ă gogoşileă deă ristică
arseă cuă careă îşiă înnegreaă sprânceneleă şiă plastureleă celeă negreă cuă careă îşiă f ceaă murseă sauă benghiuriă
false.
Dup ăceăgreacaăîşiăs vârşiăaceaătoalet ăcomplicat ăşiăseămaiăîntoarseădeăcâtevaăoriăpeădinainteaă
oglinzii,ăzâmbindăşiăgesticulând,ăcaăs ăseăasigureădac ăeădeăajunsăgra ioas ,ădeteăordinăs ăintroduc ăînă
camera sa pe mesagerul postelnicului.
ηă iganc ăfrumuşic ăseăar t ăînăuşaăs liiăşiăf cuăsemnăluiăθ turic ăs ăintreăînl untruέăϋlăintr ăşiă
deteăscrisoarea,ăapoi,ătr gându-se înapoiăc treăuş ,ăseăstrânseălaăpieptăşiălu ăoăpozi iuneăatâtădeăumilit ă
şiă plin ă deă smerenie,ă încâtă ară fiă putută s ă am geasc ă peă orişicineέă Dară cheraă Duduca,ă careă eraă
personificareaă fine iiă şiă aă vicleşuguluiă femeiesc,ă pricepuă f rniciaă chiară subă acelă v lă deă prostatic ă
modestie.
ϋaăcitiăscrisoareaăpân ălaăunăloc,ăf r ăs ălaseăaăseăz riăpeăfigura-iăvreunăsemnădeăsurpriz ăbun ă
sauăreaνădarăcândăajunseălaăparteaăaceeaăprinăcareăpostelniculăîiărecomandaăpeăacelănouăσrgusăînveşmă
ântatăcuăanteriuăşiăgiubea,ăeaăîşi arunc ăf r ăvoieăochiiăasupraăciocoiuluiăşi,ăîntocmaiăcaăvulpeaăceăvedeă
şiăsimteăcursaăîntins ,ăzâmbiăcuăam r ciuneăşiăîşiăcontunu ălecturaăpân ălaăsfârşitέăDup ăaceeaăs rut ă
scrisoareaăşi,ăb gând-oăînăsân,ăseăpuseăaăexaminaăcuămaiămult ăaten ieăfigura luiăDinuăθ turic ăcare,ă
deşiăînăaceleămomenteădeăpref c torieăexprimaăunăfelădeănevinov ieăamestecat ăcuăstupiditate,ădarătotă
l saăaăseăstr vedeaăîndestuleăvicii,ădintreăcareăceleămaiăprincipaleăerauăr utateaăşiălaşitateaέă
σmăzisăc ăgreacaăeraăviclean ăcaăoăvulpeνăcaăs ădovedimăîns ăcâtădeăadânc ăşiăp trunz toareăeraă
fine eaăspirituluiăei,ăcat ăs ăar t măc ăcuătoat ăartaăceăpuseăθ turic ăînălucrareăspreăaăfaceăs ădispar ă
dinătr s turileăfe eiăsaleăîntunecoaseleăinten iuniăşiăaspir riăce-i rodeau inima, nu numaiăc ănuăputuăs ă
oăam geasc ,ădarăoăf cuăchiarăs ăîn eleag ăşiămaiăbineăcuăcineăareăaăfaceέ
Trecur ăcâtevaămomente,ăînăcareăaceştiădoiăactoriăseăpriveauăunulăpeăaltul,ăf r ăs ăpronun eăoă
vorb ăm carέăσceast ăt cereăscrut toareăsem naăfoarteămultăcuălinişteaăaparent ăaădou ăfiareăceăstauădeă
seăobserv ăcuăoăpref cut ănep sareămaiănainteădeăaăs riăcuăasaltăunaăasupraăalteiaέ
Înă fine,ă greacaă hot rîă s ă deaă asaltulνă eaă începuă deă laă unaă dină celeă maiă mariă sl biciuniă aleă
ciocoilor,ăadic ădeălaămândrieέ
 — Ei bine, logofeteăDinule,ăîiăziseăeaăcuăunăzâmbetădispre uitor,ăυilibiăσndronacheăîmiăscrieăc ă
deăast ziăînainteăaiăs ăfiiăunulădintreăslugileăcaseiămeleέ
— ε ăbucurădinătoat ăinima,ămilostivaămeaăst pân έ
— ηăfiăprecumăzici,ădar,ăuite,ăteăv dăîmbr catăbine,ăcuăgiubea,ăcuăanteriu,ăcuăfermen ,ăcuăpapuciă
galbeniăşiăcuăfesădeă arigradνăpareăc ăeştiăscosădinăcutieăşiăastaănu-miăpreaăplaceέăS ălepeziăacesteăhaineă
boiereştiăşiăs ăteăîmbraciăcuăhaineădeăfeciorăprostέă
— Voiăfaceădup ăpl cereaădomnieiătale,ămilostiv ăcucoan !
— Da,ănegreşit,ăc ciăoăs ăteătrimităcuăcoşni aăînătârgăşiănuăvoiăcaăpazarghideanulămeuăs ăpoarteă
ceacşiriăşiăilic!
— Voi face orice-mi vei porunci, milostivo!
— σstaă oă cred,ă c ciă laă dină împotriv ă voiă întrebuin aă gârbaciul,ă peă care-lă veiă fiă v zută poateă
atârnat d-asupraăuşiiăsacnasiului[1]έ
— ε ăvoiăsupuneăînăt cereălaăoriceăvaăg siăcuăcaleămilostivireaătaέ
Greaca,ă v zândă mareaă ipocrizieă şiă falsaă resigna iuneă cuă careă ciocoiulă primeaă acesteă lovituriă
groaznice,ăăî iăzic,ăr spunseăea,ăoăs ăteăpunăs ătaiăceap ălaăbuc t rie,ăs ăspeliăvasele,ăs ătaiălemne,ăs ă
aduciăap ăcuăsacauaădeălaăόilaretăşiăalteăm run işuriădeăfelulăacestaέ
— θreaăbine,ăst pânaămeaνăleăvoiăfaceătoateăacestea,ăbaăînc ăşiămaiămulte,ănumaiăcaăs ăteăv dă
mul umit έă
— Veiă şedeaă toat ă ziuaă înă pridvoră cuă capulă gol,ă caă s ă împlineştiă poruncileă mele,ă c ciă laă dină
împotriv ăî iăvoiăpuneăcoarne,ăteăvoiăungeăcuămiereăşiăteăvoiălegaădeăstâlpulăpor ii,ăcaăs ăteăm nânceă
muşteleăşiăs ărâd ălumeaădeătine…ăσiăîn elesρ
— σmăîn eles,ămilostivaămea,ăşiăsuntăgataăa suferiăşiămaiămariăpedepseădecâtăacestea,ăf r ăaăm ă
plânge,ăc ciăst pânu-meuăteăiubeşteăşiăeuătrebuieăs ăsuf răoriceămiăs-ar întâmpla de pe urma domniei
sale.
―θesteă putin !‖ă ziseă greacaă înă sine,ă disperat ă deă sângeleă receă ală ciocoiuluiνă şiă aveaă dreptate,
c ciătoateăs ge ileăvicleşuguluiăeiăseătâmpiser ăînăinimaădeăpiatr ăaăciocoiuluiέăθrimaăideeăce-i veni în
minteăfuădeăaărupeăleg turileădeăamorăcuăcalemgiul,ăsingurulămijlocădeăaăseăpuneăînăsiguran ădespreă
spionajulăluiăθ turic νăpeădat ăîns ăceăseăgândi laădulcileămomenteăceăpetrecuseăşiăînc ăpetreceaăcuăacelă
juneăfrumos,ăsângeleăiăseăconcentr ăînăinim ăşiăfa a-iăseăîng lbeniăca
cearaέăS ă ieăpeăamant,ăciocoiulăarăfiătr dat-oănegreşităşiăarăfiăpierdutăpeăpostelniculăσndronache,ă
care o îngrijea ca pe o domni έ
σcesteă dou ă ideiă deveniser ă înă acelă momentă Scilaă şiă υaribdaă pentruă greacaă noastr έă Dară
arsenalulă vicleniiloră femeieştiă esteă foarteă mareνă ajungeă numaiă s ă ştieă cinevaă s ă cauteă într-însulă şiă
desigurăvaăg siăcâteăcevaăpentruăoriceăîmprejurareέăGreacaăc ut ăşiăg siăînăadev rămijloculădeăaăsc paă
dină toateăcuă fa aă curat έă δaă aceast ăfericireă negândit ă frunteaă eiă seă lumin ,ă tr s turileă obrazuluiăs uă
luar ăunăaerădulceăşiăzâmbitorέăσtunci,ăprivindăpeăDinuăcuădulcea ,ăîiăzise:ă
— Ia spune-mi,ăDinuleădrag ,ăcumă iăs-aăp rutăpurtareaămeaăc treătineρăζuăesteăaşaăc ăsuntăoă
nebun ρăσuziăcolo!ăS ăsperieăcinevaăatâtădeămultăpeăunăfl c iaşăaşaădeăfrumosăşiămuchelef!ăS ăn-ai
grij ădeănimicaνăoăs ătr ieştiăînăcasaămeaăcaălaăpieptulămaiciiătaleνătotăceă i-am zis n-a fost decât glume.
σi,ăde!ăfiiămaiăcuăinim έ
Dinuăn buşiăînămicaăsaăinim ăbucuriaăacestuiămareătriumfăşi,ăapropiindu-seădeăgreac ăcuăoăsfial ă
pref cut ,ăf cuăm tanie şi-iăs rut ămânaνăapoiăîşiălu ăziuaăbun ăşiăseăduseέ

Note

1. Sacnasiuăseănumeaăoăcamer ămic ,ăsituat ăînăfundulăs liiăşiăîmpodobit ăcuăpatăşiăperne,ăundeăaşteptauăceiăceă

veneauăcuătrebuin e,ăpân ăceăîiăprimeauăboieriiăînăcas έ

Până nu faci foc, fum nu iese

 Dou ă s pt mâniă înă urmaă aceloră descriseă înă capitolulă precedent,ă într-oă noapteă r coroas ă de
prim var ,ăpostelniculăσndronacheăieşeaădeălaăamorezaăsaăcuăciubuculăaprinsăşiăcuăslugaădup ădânsul,ă
careă ineaă într-oă mân ă oă chiseaă deă şală plin ă cuă tutun,ă iară înă cealalt ă oă perecheă deă papuciă galbeniέă
Tr s turileăfe eiăpostelnicului,ădeşiăpu inăcamădescompuse,ăar tauăacumăoămul umireăpaşnic ăşiălipsit ă
de grijile ce muncise pe bietul fanariot cu vreo câtva timp mai înainte.
Într-oă ulicioar ă întunecoas ă ceă duceaă înă mahalauaă Dudescului,ă staă deă maiă multeă oreă oă butc ă
elegant ă cuă doiă arm sariέă υândă boierulă se apropieă deă aceaă uli ,ă slugaă alerg ă c treă loculă undeă staă
ascuns ătr suraăşiăstrig :ă―Trage,ăIoni !‖
όanariotulăseăsuiăînătr sur ăşiăciocoiulăînăcoad ,ăstrigândăcuăvoceătare:ă―σcas !‖
Rogăpeăbuniiănoştriălectoriăs ălaseăpeăpostelniculăaădormiăînăpaceăpeăsofauaăsa,ăc ciăareămareă
necesitateă deă somn,ă caă nuă cumvaă s -şiă piard ,ă deştept,ă iluziileă fericiriiă sale,ă iară noiă s ă neă întoarcemă
iar şiăpeăstradaăυali ei,ăcaăs ăobserv măceăseăpetreceăînăcasaăamanteiăsaleέ
ϋraăoănoapteăfrumoas ,ăoănoapteătocmaiăbun ăpentruăamoruriăromanticeέăόrumosăeste,ăînăadev r,ă
amorulă deă inim ,ă c ciă elă neă procur ă momenteă deă oă fericireă sublim έă υâteă sim iriă încânt toareă nuă
încearc ă ună amant,ă cândă pentruă întâiaă dat ă surprindeă surâsulă dorită ală femeiiă ceă elă iubeşte!ă υâtă de-
nfocate sunt palpita iileă inimiiă sale,ă cândă elă depuneă primulă s rutată peă buzeleă eiă arz toareνă apoiă câteă
încânt riănuămaiăculegeăel,ădinătreac t,ăînădulceaăvia ăaăamorului,ăcând,ăîntr-o adunare sau la un bal, îi
vineădinătimpăînătimpăcâteăunăsemnădeădulceăsuvenireăf cutăcuăo gra ioas ăsfial ăsauăoăprivireăplin ădeă
dezmierdareă aruncat ă peă furişă şiă careă îiă ziceă înă limbaă ceaă misterioas ă aă inimii:ă ―Teă iubesc!…ă teă
iubesc…ădinătotăsufletul!‖
Darăamorulăesteăoămedalieăcuădou ăfe eέăS ăîntoarcemăacumămedaliaăpeăparteaăceaăopus έ
Ce zice iădomniaăvoastr ădespreăaceleăamoruriăzgomotoaseăcareăîncepăprinăserenadeădeăl utariăşiă
uneoriă deă bandeă militareă înso iteă cuă tobeă şiă cuă tipsii,ă întocmaiă caă laă gr dinaă luiă Giafer,ă şiă careă seă
termin ăprinăp ruieliăînăclaseleădeăjosăşiăprinăcevaămaiăr uăînăceleădeăsusρăυeăcrimeăauăs vârşităpaşniciiă
locuitoriăaiăvecin t ii,ăcaăs ăfieădeştepta iădinăsomnăînăstrig rileăbirjarilorăşiăoft rileăceleămonotoneăşiă
ascu iteă aleă amoreziloră vulgari,ă maiă indiscre iă decâtă pisicileνă c ciă acesteă dobitoaceă sentimentaleă
miorl iescăşiăeleăoălun ăpeăfiecareăanăşiăapoiăneălas ăînăpace,ăînăvremeăceăpisoiiăceiăcuădou ăpicioareănuă
numaiăc ămiorl ieăneîncetat,ădarăneavândădestul ăîncredereăînăseduc iileăvociiălor,ămaiăiauăşiăpeăal iiădeă
leăajut έăDarăr ulăprinăr uăseăpierde,ăziceăun vechi proverb.
σsemeneaă oameniă nesocoti i,ă careă pună întristareaă şiă disperareaă înă inimileă bie iloră consor iă şiă
p rin i,ăîşiăiauămaiăadeseaăplataănelegiuiriiălorăprinătr dareaăceăleăfacăfemeileăcorupteădeădânşiiνăc ciă
femeiaăcareăaăavutăcurajulăs ăcalceăjur minteleăf cuteăînainteaăaltaruluiăşiăjunaăfat ăcareăaădezonorată
periiăceiăalbiăaiăp rin ilorăeiăpentruăvorbeleădulciăaleăunuiăamantăaprinsădeăoăpatim ăilicit ăceăpre ăvoră
puneăoareăpeănişteăangajamenteătrec toare,ădictateămaiătotdeaunaădeăcapriciuăşiăpreaărarădeăinim ρă
η,ă juni!ă dac ă a iă ştiă voiă undeă v ă ducă acesteă amoruriă nesocotite,ă poateă c-a iă fiă maiă scumpiă înă
risipireaă iluziuniloră june iiă voastre!ă Voiă nuă şti iă cuă ceă moned ă v ă pl teşteă femeiaă careă aă primită s -i
sacrifica iă aniiă voştriă ceiă maiă frumoşi,ă timpul,ă avereaă şiă chiară onoareaă voastr έă Voiă nuă şti iă c ă aceaă
fiin ăpeăcareăvoiăoăcrede iăîngerulăvostru,ăsc pareaăşiădezmierdareaăinimiiăvoastre,ăaceeaăesteăînăstareăaă
v ătr daăpentruăunădiamant,ăpentruăunăşalăşi,ădeămaiămulteăori,ăpentruăcâteăoăvorb ăde spirităcareăsfâşieă
şiăbatjocoreşteăsfin eniaăamoruluiăvostruέăŞiăceăculege iăvoiăoareădinătoateăsacrificiileăceăface iăpentruă
acesteă statuiă deă marmur ρă Înă loculă amorului,ă tr darea,ă înă loculă fericirii,ă disperareaă careă sl beşteă şiă
d râm ă foculă şiă energiaă facult iloră voastreă şi,ă ceă eă maiă r u,ă pierdereaă iluziuniiă careă aduceă cuă sineă
scepticismul,ămonstruădeăsânge,ăp rinteăalăturb riiăşiăalăsinuciduluiέ
όericireă perfect ă nuă exist ă peă acestă p mântνă aceastaă s-aă zisă deă multă timpă şiă deă oameniă foarteă
înv a iνăavemă îns ăcevaăcareăseam n ăcuădânsa:ăavemăiluziunea,ăcredin aăşiăsperan aέăσcesteădaruriă
divine compun aci, pentru noi, ceea ce numim fericire.
Ună juneă careă aă iubită oă femeieă cuă credin ă şiă devotamentă şiă aă fostă r spl tită prină indiferen ,ă
ipocrizieăşiătr dare,ăacelaăpierdeăîncredereaăînăfemeiνăpentruădânsulănuămaiăexist ăfericireăconjugal νă
prinăurmareăelănuăseămaiăînsoar ăsau,ăchiarădeăseăsupuneălaăaceast ădatorieăsocial ,ăinocentulăamorăală
so ieiăsale,ăgra ioaseleăeiăsurâderi,ăfragedeleăeiăîngrijiriăpentruădânsulătrecădeăpref c torii,ăfemeiaăsimteă
toateăacestea,ăcearc ăa-lăîncredin aădespreăsinceritateaăamoruluiăei,ădar ănuăreuşeşteέăÎnăfineălucrulăseă
termin ăastfel:ădac ăfemeiaăesteăvirtuoas ,ăsufer ăînăt cere,ăsuspin ăşiămoareνăiarădac ăareăcaracterăslab,ă
cadeăînăhaosulăpierz rii,ătârândădup ăsine,ăînăruşine,ăşiăpeănevinova iiăs iăcopiiέ
Darăs ăvenimălaăsubiectέă
 ϋraăunaădinăaceleănop iădaăvar ăînăcareănaturaăîntreag ăîşiădeschideaăcomorileăuimitoarelorăsaleă
frumuse i,ăspreăaăneădaăoăideeăperfect ădeăsublimitateaăeiνăboltaăceruluiăeraădeăunăalbastruăîncânt torνă
steleleă pres rateă peă spa iulă eiă nem rginită deă ast ă dat ă erauă plineă deă oă lumin ă magic νă luna,ă aă c reiă
palid ăşiădulceăfa ăumpleădeădorăşiădeăardoareăinimileăsim itoare,ăstaăaninat ăprintreăturleleăεitropoliei
şi,ănemaiputândădinăacelălocăsfântăs -şiăurmezeăînfocatulăeiăamorăcuăjuneleăp storăϋndymion,ăamantulă
eiădinăvremileăp gâne,ăeaăp reaăaăpriviăcuăoănes ioas ăbucurieălaăatâ iaăînamora iăceăseădezmierdauăcu-
nfocareăsubărazeleăeiăamoroaseέăSufl rileăceleăcaldeăaleăvântuluiădeăprim var ăerauăatâtădeăline,ăîncâtă
abiaăfrunzeleăplopuluiăseăcl tinauăaleneέ
σceast ămaiestoas ăşiădulceăt cereăeraăîntrerupt ăcâteodat ădeăsuspineleăuneiăprivighetoriăcareă
cântaădurerileăsaleăascuns ăîntr-oădumbrav ădeălilieciădinăgr dinaăm n stireiăσntimέ
θ turic ,ăîndemnatămaiămultădeăb nuitorulăinstinctăalăr uluiădecâtădeăsim mântulăfrumosului,ă
staă intitălaăfereastraăcamereiăsale,ăluândăfoarteăpu inăaminteălaăaceaăminunat ăpanoram έăζuătrecuămultă
timpăşiăurecheaăluiăfuăizbit ădeăsunetulăunorăinstrumenteădeămuzic έăσcesteăsunete,ăfiindăunăacordădeă
aceleaăceăfacăl utariiăînainteădeăaăîncepeăcântarea,ădeşiăîncetar ănumaidecât,ăîns ăatraser ăaten iuneaă
ciocoiuluiέăϋlăseăgândiăcâtevaămomente,ăapoiăb tându-şiăfrunteaăcuăpalma,ăcaăomul ce prinde o idee de
multătimpăaşteptat ,ăzise:ă―σ!ăa!ăacumăîn eleg!ăσceştiăl utariătrebuieăs ăfieăpuşiădeăibovniculăst pâneiă
mele!…ăζicol i ădeălaăboierulăarmaşănuăm-aăînşelatέăθeămunc ,ăDinicule!ăθeămunc ,ăb iete,ăcaăs ămaiă
scurt mă caleaă ceă duceă laă fericire!‖ă Zicândă acestea,ă elă lu ă ipingeauaă peă dânsulă şi,ă coborându-se în
gr din ,ăseăascunseădup ătrunchiulăunuiăarboreέă
δ utariiăîncepur ădinănouăacordurileălorνădeăast ădat ăîns ,ăeiăcântar ăcumăseăcânt ,ăadic ăpuser ă
capulă peă um rulă stângă şi,ă prină ajutorulă arcuşeloră şiă ală peneloră deă gâsc ,ă scoaser ă dină vioriă şiă cobzeă
nişteă accenteă foarteă pateticeă pentruă timpiiă deă atunci,ă dară careă ast ziă n-ară aveaă ceaă maiă mic ă putereă
asupraăsim urilorănoastre,ăniciăchiarăpeăaceeaădeăaăneăfaceăs ădormimέ
Dup ăceăl utariiăsunar ăcâtevaăariiămelancolice,ăeiăîncetar ,ăcaăs ădeaălocăuneiăvociădeătenorăceă
inton ăcuăoădoz ămareădeăsim mântăşiădeăpasiune,ăariaăpeăcareăseăcântauăversurileăacestea:

Pe pod pe la Spiridon
Toateăp s rileădorm,ă
ζumaiăp s ricaămeaă
Toat ănoapteaăciripea,
Deăamorăseăj luiaέ
ηh,ăamor,ăamoraş,ă
Vedea-te-aşăc lug raş,ă
Pân la patruzeci de zile
S ăteăv dălaăm n stireă
Cu ochii pe la icoane,
Cu gândul pe la cucoane,
Cu mâinile pe Psaltire,
Cu ochii pe la copile etc.

σriaăaceastaăfuăterminat ăprinăoft riădin cele mai adânci; dar ferestrele grecii, ce se deschideau
laă primulă accentă ală serenadeloră înfocatuluiă calemgiu,ă r maser ă deă ast ă dat ă închiseă caă ună mormântέă
δucrulăeraădeădisperat,ădarăamoreziiăauămaiămulteăcoardeălaăarcνăeiănuădisper ăaşaălesneέ
Calemgiulăarunc ăoăprivireăduioas ăasupraăferestrelor,ăapoiăîncepuăaăcânta:

θiatr ,ăde-ai fi, te-ai desface

Şiălaămineăte-ai întoarce!
Of, of, of, chera-mu[1] , of! etc.

σceast ă dină urm ă încercareă reuşiă peă deplin,ă c ciă greaca,ă dup ă oă lupt ă teribil ă întreă interesă şiă
amor,ăneputândăs ămaiărezisteăfurioaselorăb t iăaleăinimiiăsale,ădeschiseăferestreleăşiăf cuăcuăbatistaăună
semnνă apoiă seă coborîă înă gr din ,ă intr ă într-oă bolt ă deă vi ă înă careă abiaă p trundeauă razeleă luniiă şi,ă
aşezându-seăpeăunădivanămoale,ăaştept ăacolo pe amantul ei.
ζuătrecuămultătimpăşiăap ruăoăumbr ăînăfundulăgr diniiέăσceast ăumbr ălu ăoădirec iuneăc treă
boltaădeăvi ăşiădeăceăseăapropiaămaiămult,ăeaăluaseăformeămaiădistincteέăυândăfuălaăoădistan ăoarecareă
deă ascunz toareaă luiă θ turic ,ă acestaă deosebi într-însaă ună juneă caă deă dou zeciă şiă cinciă deă ani,ă cuă
anteriuădeăşamalageaămorico,ăcuăfermen ădeăcroazeaăpembe,ăîncinsăcuăunăşalăp tl giniuăşiălegatălaăcapă
turceşteăcuăunătaclităînăv rguli eέ
ϋlăînaintaăcuăpaşiărariăşiănesiguriăc treăloculăînăcareăseăaflaădoritaăinimiiăsale,ăf r ăaăseăgândiăc ă
aceast ăîntâlnireăeraăs fieăceaămaiădeăpeăurm ăraz ăaăfericiriiăluiέă
θ turic ,ă careă spionaseă totă ceă seă petrecea,ă aşteptaă acumă momentulă favorabilă caă s ă seă arunceă
asupraăvictimeiăsaleέăϋlăl s ăpeăjuneăs ăseăaropieăcâtvaădeăboltaădeăvi ,ăiarăcândăr maseăîntreădânsulăşiă
pradaăsaăoădistan ădeăcâ ivaăpaşi,ăziseăîncet:ă―Doamneăajut !‖ăşi,ăs rindăcaăoăpanter ,ăapuc ădeăpieptă
peă bietulă juneă şiă începuă s ă strige:ă ―Tâlharii,ă tâlharii!…ă S ri i,ă creştini!…ă θune iă mânaă peă ho ,ă peă
tâlhar!‖
S rmanulăjune,ăv zându-seăstrânsăcuăvigoareădeăunăbra ăputernic,ămaiăîntâiăcerc ăs ăseăliberezeă
deădânsul,ădarăneputând,ăîncepuăaăseărugaăs -lălaseăînăpaceăc ăeăomăcinstitέ
— ζu,ătâlharule,ănuăteălasădinăgheareleămeleέăδaăsp t rie,ăho ule, s ăteăînv ăeuăminteăaămaiăveniă
s ăfuriăorzădinăhambarulănostru!
— N-amăfuratănimic,ălogofeteνăpriveşte-m ăşiăvezi,ăamăeuăcaifet[2]ădeăho ρ
— He,ă he!ă şiretule,ă nuă m -nşeliă tuă peă mineνă ştiuă euă c ă te-aiă înh itată cuă iganiiă luiă Velceaă şiă
jefui iămahalauaέăϋu m nâncăpâineaăcucoaneiăDuducaăşiănuăsuf răs-oăjefuiasc ănişteămasalagiiăcaătine!ă
ηăs ăteălegăbineăcotălaăcotăşiămâineăoăs ăteădauăpeămânaăzabetului[3]έ
σceast ăstratagem ăatâtădeăingenioas ăpuseăpeăgreac ăîntr-oăpozi iuneăfoarteădelicat νăoăf cuăînă
fine s ă seă conving ă c ă θ turic ă eraă ună demonă împeli ată şiă aveaă dreptateă biataă femeie,ă c ciă stareaă
lucrurilorăeraăatâtădeădificil ,ăîncâtănuămaiăputeaăs ăfac ănimicăînăfavoareaăamantuluiăs uέăS ătac ,ănuă
putea,ă c ciă vicleanulă ciocoiă ară fiă dusă laă sp t rieă peă junele calemgiuă şiă printr-aceasta s-ar fi dovedit
amorulăeiăcelătainicνăs -l libereze, nu putea decât printr-oăm rturisireăcareăarăfiăf cutăpeăciocoiăst până
peăsecreteleăsaleέăDinăacesteădou ăreleăDuducaăaleseăpeăcelămaiămicέăϋaăieşiădinăbolt ăşiăar tându- se
dinainteaăluiăθ turic ăzise:
— Ce s-a întâmplat? Ce este acest zgomot?
— S ătr ieşti,ămilostiv ăst pân ,ăr spunseăciocoiul,ăamăpusămânaăpe-acestătâlharăcareăjefuieşteă
mahalauaăîntreag ,ăcareăneăfur ăorzulăşiăg inileέ
— τravo,ăDinule,ăs ătr ieştiνădarăiaăs ăv dăşiăeuăpe-acest tâlhar? Junele înamorat se apropie de
dânsaνăiarăθ turic ,ăsim indăc ăeiăvoiescăaăvorbiădespreăaleălor,ăseădep rt ăpu in,ăpref cându-seăc ăcaut ă
oăfunieăcaăs ălegeăpeăpresupusulătâlharέăGreacaăobserv ăşiăaceast ăviclenie,ădar,ăfolosindu-se de dânsa,
seăapropieădeăamantulăeiăşi-i zise:
— De acum înainte totul s-aăruptăîntreănoi!…
— Deăce,ăsufletulămeuρăr spunseăcalemgiulăcuăglasătremur torέ
— θostelniculă aă aflată amorulă nostruă şiă mi-aă trimisă peă celă maiă afurisită ciocoiă dină lumeă s ă m ă
p zeasc έăTuăeştiăînămânaăluiăşiăeuănuăpotăs ăteăscapădecâtăm rturisindădragosteaănoastr έă
— S -lăcump r măcuăbaniέ
— ϋştiănebun,ăIordache!ă( staăeraănumeleăcalemgiuluiέ)ăυreziătuăoareăc ăacestăzgrip orăseăvaă
mul umiăcuăaceeaăce-i vom da noi? Lui îi trebuie comoriνămândriaăluiămergeăpân ălaăprotipendad !…
— σşadar,ăvaăs ăzic ρ…
— ζimicănuăr mâneădecâtăs ăneădesp r imăpentruătotdeaunaέ
— Şiăcreziăc ăvoiăputeaătr iăf r ătineρ
— Teăveiăsupuneălaăaceast ănevoieăpentruăasigurareaăfericiriiămeleέăR mâiăs n tosăşiămângâie-te
cu alta de pierderea mea.
Zicândăacesteăcuvinte,ăeaăchem ăpeăDinuăşi-i zise:
— D ădrumulăacestuiăfl c u,ăc -iăp catăs -lăb g măînăsp t rieνăiarădac -l vei mai prinde prin
gr din ,ăatunciăs ăfaciăcuădânsulăceăveiăvoiέă
— Prea bine, milostivo. Apoi, întorcându-seăc treăcalemgiu,ăzise:ăσide,ăb iete,ăcat - iădeădrumă
şiăs ănuăteămaiăprindăprinăgr din ăc ,ăpeălegeaămea,ăteăjupoiădeăviuέ
S rmanulăjuneăpriviăpeăgreac ăcuăochiiăplinădeălacrimiăşi,ăluândădrumulăc treăfundulăgr dinii,ăseă
f cuănev zut:ăiarăgreaca şiăθ turic ăintrar ăînăcamereleălor,ăf r ăs ăschimbeăniciăoăvorb έ

Note
1. Draga mea. (gr.)
2. Caifet – asem nareέ
3. Zabet – st pânireέ

Mijlocul de a face foc fără fum

σădouaăzi,ăgreacaăseăscul ăfoarteădiminea ăşiăîşiăf cuătoaletaăcuăîngrijire mult mai mare decât în

celelalteă zileνă dup ă aceeaă eaă chem ă peă iganc ă şi-iă porunciă s ă aduc ă dou ă cafele,ă dou ă dulce e,ă ună
ciubucă şiă oă nargheleaέă υhem ă apoiă peă θ turic ă şi,ă dup ă ceă r maseă cuă dânsul,ă îiă f cuă semnă s ă şad ă
lâng ădânsaăpeăsofaέ
θ turic , deşiă doreaă deă multă timpă s ă ajung ă aci,ă deşiă înă calitateaă saă deă omă cuă mult ă minteă
în elegeaăpricinaăcareăoăsileaăs ădevieăatâtădeăblând ăcuădânsul,ănuăprimiătotuşiăs ăşad έ
— υiăşezi,ăDiniculeădrag ,ăîiărepet ăgreacaăcuăgra ieέ
— Vaiădeămine,ăcuconi ,ăcum aşăputeaăs ăşedălâng ămilostivaămeaăst pân ρ
— Tu mi-aiădatăs ăîn elegăc ădoreştiăfoarteămultădeăcasaămeaέăεi-amăîmplinitădatoriaăşiănimică
maiămultέăσşaăeste,ădarăoăslujb ăcaăaceastaăcat ăs ăfieăr spl tit ăşiăeuăvoiăs ăteăr spl tescνăvinoădarăs ă
lu mădulcea ăşiăcafeaăîmpreun έ
— ζuă cutez,ă milostivoέă Greaca,ă v zândă rezisten aă ciocoiului,ă seă ridic ă dup ă sofaă şi,ă dup ă ceă
deteăoăarunc tur ădeăochiălaăfereastr ,ăîlălu ădeămân ,ăîlăpuseălâng ădânsaăşi,ăcaăs -i insufle mai mult
curajul, îi dete cu propria ei mân ădulcea aăşiăcafeauaέă
Înătimpulăcâtă inuăb utulăcafelei,ăgreacaăexamin ăcuămultăinteresătr s turileăfe eiăluiăθ turic ăşiă
r maseăfoarteămul umit ,ăc ci,ăfieăzisăîntreănoi,ăb iatulănuăeraădeălocăurâtέăDup ăceădarăseăgândiăpu in,ă
fa aăeiălu ăunăaerădulceăşi amoros.
υeăseăvaăfiăpetrecutăînăinimaăeiăînăaceleămomente,ănuăştimνăjudecândăîns ădup ăceleădinafar ,ăamă
puteaăziceănumaiăc ăinimaăeiănuăeraăst pânit ăînăacelăminutădeăamor,ăciămaiăcuăseam ădeătemereaădeăfiă
respins ,ădac ăcumvaădinănenorocireăpasiuneaăei n-arăfiăintratăînăplanurileăambi ioaseăaleăciocoiuluiέ
Înăfineăseăscul ădeăpeăsofaăplin ădeătulburareăşi,ăieşindădinăcamer ,ăziseămaiăîntâiăcâtevaăcuvinteă
servitoareiăsaleăcredincioaseνăapoiăseăîntoarseă inândăînămâiniăoăsticl ăcuăanasonădeăυhioădinăcareă bea
numaiăpostelniculăşiăunătalerăplinăcuăaluneăpr jiteέ
―S ă vedemă ziceă eaă înă sineă vaă puteaă elă s -şiă p strezeă acestă cump tă sfie ă şiă rece,ă cândă aceast ă
b utur ă vaă aruncaă tulburareaă înă min ileă şiă înă sim urileă luiρ‖ă Şiă punându-seă iar şiă peă sofa,ă într-o
pozi iuneăvoluptoas ,ăturn ălicoareaădeăfocăcuămânaăeiăceaăalb ăşiăoăprezent ăcuăgra ieăluiăθ turic έ
— ineăziseăeaăbeaăacestăspirtăînăs n tateaămea!ăDinuălu ăpaharulăşiăzise:
— Înăs n tateaăcucoaneiăDuduca,ăceaămaiăfrumoas ădinătoateăfemeileăτucureştiuluiέă
— σsteaăsuntălinguşiri,ăştrengarule!ăr spunseăgreacaăluândăoăpozi iuneăşiămaiăinvit toareέ
— ζu,ănicidecumνăbaăînc ădac ăvoieştiăs ăspunăadev rul,ăeştiămaiăfrumoas ădecâtăσfroditaădină
mitologie.
— Greacaă turn ă înc ă ună pahară şi,ă sorbindă pu ină dintr-însul, îl deteă luiă θ turic ă cuă mânaă
tremurând έ
υiocoiul,ă bândă şiă acestă pahar,ă sim iă ună focă strecurându-seă prină totă trupulă s uă şiă oă tulburareă
voluptoas ăîiăcuprinseămin ileνăelăpriviăpeăDuducaăcuăoăseteădeăamorănedescriptibil έăσtunciăgreaca,ă
v zându-seă sigur ă deă triumf,ă deteă glasuluiă s uă oă intona ieă şiă maiă dulceă şi,ă privindă peă Dinuă cuă ochiă
galeşi,ăîlăîntreb :
— Ia spune-mi,ăDiniculeădrag ,ăaiăiubitătuăvreoăfemeieăpânăacumρ
— θeăniciăuna,ăfrumoasaămeaăst pân έ
— ζuăm -nşeliăoareρ
— ζu,ăz u,ănicidecumέă
— Ştiiă tuă c ă euă deă multă teă iubescă şiă nuă cutezamă s - iă spun,ă c ciă m ă temeamă s ă nuă fiiă vreună
berbantνădarăfaptaătaădeăast - noapte,ădragosteaăşiăcredin aădespreăcareămi-aiădatădovad ăm-auăf cutăs -
miăiauăhot rârea…ăVinoădar,ădrag ,ăînăbra eleămele!ăζuăteăsfii,ăDinuleνăeuăteăiubesc,ăc ciăeştiătân răşiă
frumos,ăeştiăplinădeăfocăşiădeămândre eέ
 σpoi,ăl sândăs ăias ădinăadânculăpieptuluiăeiăunăsuspinăînfocat,ăseăarunc ăînăbra eleăciocoiuluiăşi-
lă strânseă cuă ardoareă peă sânulă eiέă Gurileă loră seă lipir νă ochiiă lor,ă jum tateă închişiă de delirul pasiunii,
clipeauădinăcândăînăcândăcuăscânteiădeăamorăşiăvoluptate…ăϋrauăbe iădeăfercire!…
Dou ă oreă înă urmaă acesteiă sceneă deă desfrânat ă şiă urâcioas ă tr dare,ă Dinuă θ turic ă puteaă s ă seă
laudeăc ăaăînv atăpeădinafar ăalfabetulănoroculuiέăGreacaăasemeneaădobândiseăunăcompliceăcuăcareăs ă
poat ă mâncaă înă siguran ă stareaă postelnicluiέă ζumaiă postelnicul,ă s rmanul!ă elă culegeaă înă aceleă
momente roadele oarbei sale încrederi.

Confiden ele

Tr dareaăînceput ăcuăatâtaăfine eădeăDuducaăşiădeăθ turic ădinăzi în zi lua aspectul unui amor

sentimentalέăυiocoiul,ăcufundatăînăpl ceri,ăp reaăc ărenun aseălaăoriceăplanădeăambi uneνădarăastaăeraăoă
nou ăcurs ăceăelăîntindeaăfanarioateiέ
intaă luiă eraă s ă m nânceă stareaă postelniculuiέă Greacaă aveaă totă aceast ă tendin ă viclean έă
θ turic ăoăsim iseădinăpurtareaăc treădânsul,ădar,ăcaăomăcuăminteăceăera,ăelăvreaăs ăoăaduc ăînăstareăa-şiă
declaraăîns şiăaceaădorin νăcuăalteăcuvinte,ăelăvoiaăs ăprind ăşarpeleăcuămânaăaltuiaă — metod foarte
ingenios, ce s-aăpracticatăînăto iătimpii,ăşiăseăvaăpracticaăpân ăceăacestăglobăseăvaăprefaceăînăcenuş ăsauă
seăvaăpr v liăînăhaosέ
Într-oăsear ăeiăbeauăcafeauaăînăcameraădeăculcareέăεaiăîntâiăvorbir ădeăamor,ăacuzându-se unul
peă altulă deă indiferen νă dară aceast ă conversa ieă seă sfârşiă foarteă curândă prină jur minteă deă celeă ceă
întrebuin eaz ăadeseaăaman ii,ăcaăs ăseăpoat ăam giămaiălesneăuniiăpeăal iiέ
— σşa,ănemul umitorule,ăziceaăgreaca,ătuănuăm ăiubeştiăcuăaceaăc ldur ăceăaşteptamădeălaăună
omăpentruăcareăamăf cutăatâteaăjertfeέăŞtiiătuăc ăf r ătineănuămaiăpotăs ămaiătr iescρăυândălipseştiăcâteă
unăceasădeălâng ămine,ămiăseăpareăacelătimpăunăan,ăunăveacέăηh!ăcâtăeramădeăliniştit ăpân ăaănuăm ă
înclinaăcuătine!ăTr iamăcuăpostelniculăf r ăs ăfiuătulburat ădeănimicέă
— δinişteşte-te,ăDuducu o,ăfos-mu[1],ăeuăteăiubescămaiămultădecâtăoriceăînălumeνăs ăn-am parte
deăDumnezeulălaăcareăm închin,ăs ăfiuăanatemaădac ămintέ
— δas ,ălas ,ănuăteămaiăjura,ăc ăamăsim ităeuătoateέăŞtiuăeuăpricinaăcareăteăr ceşteădeălaămineέ
— Spune-mi-o,ăaşaăs ătr ieşti,ăc -mi vine s ănebunescέ
— Tuăm ătemiădeăpostelniculă— şiăaiădrepateνădarăde!ăceăoiăs ăfacρăζuăpotăs -lălas,ăc ciăelăm ă
îngrijeşteădespreătoateέăDac ăaiăaveaătuăstareăs ăm ă ii,ăchiarăacum,ăînăacestăceasăl-aşăl saέ
— σiăcuvântέăDar,ăteătemăşiăcumăcuteziăs ăceriădeălaăunăomăcareăteăiubeşteăs ăsteaăcuăsângeleă
liniştităcândăvineăaltulăşiăteăs rut ăchiarăpeăloculăacelaăundeăşi-aăpusăelăbuzeleăpu inămaiănainte,ăcândă
cellaltăteăstrângeăînăbra eăşiădoarmeăcuăcapulăpeăpieptulăt uρăTuănuăştiiăceăseăpetreceăînăinimaămeaăcândă
te v dă înă bra eleă postelniculuiέă Toateă furiileă iaduluiă seă gr m descă împrejurulă meuă şiă îmiă zic:ă
―Înjunghie-te sau înjunghie-l!‖
În timpul acesta se auzi pe drum un glas frumos cântând versurile acestea:

όrunz ăverdeăş-o lalea!

N-amăcu ităc ăm-aşăjungheaέă
V zând ibovnica mea
θeăbra eleăaltuia…

σmândoiăaman iiăascultar ăcuăaten iuneăpateticaămelodieăînăcareăerauăînveliteăaceleăversuri,ăiară

ciocoiulăexclam ăcuăunăzâmbetăneîn eles:
— S rmanulăυhioftea!
— υineăeăacelăυhiofteaρăîntreb ăgreacaέ
— Unăv tafădeăcurte de la un boier.
— Şiădeăce-oăfiăcântândăelăacesteăstihuriăîntrist toateρ
— ϋsteăamorezat,ăs rmanul!
— Dup ăcineρ
— Dup ăamorezaăst pânuluiăs uέă
 — σ,ăa!ăîn eleg,ădup ăfrumoasaăDespinaέ
— Da,ă dup ă dânsa,ă careă l-aă f cută v tafă deă curteă şiă calemgiuă laă postelnic. Greaca, pricepând
sim ulăacestorăvorbe,ăzise:— σiădreptateέăϋaăaăf cutătotăpentruădânsulăşiăeuănimicăpentruătineέ
— ζuăesteăvorbaădeămine,ăr spunseăθ turic ăcuănep sareέ
— ϋiăbine,ăDinuleădrag ,ăîmiăcunoscăgreşealaăşiăîncepăchiarădeăast ziăaămi-o îndrepta. Voi scrie
postelniculuiăs ăteăfac ăv tafădeăcurteăînăloculăluiăGheorgheăpeăcareăvoieşteăs -lăfac ăzapciuădeăstr iniνă
dară amă altcevaă s - iă spun:ă îns ă ceră s ă fiiă tainicέă θostelniculă eă galantom,ă îşiă cheltuieşteă stareaă cuă
craidonii pe la via Brâncoveanuluiăşiăpeălaăυotroceniέ
— ϋi,ăş-apoi, ce iese de-aciρăδas -lăs ăşi-iăcheltuiasc ăcumăîiăvaăpl cea!
— σşaă este,ă aiă dreptateνă dară elă poateă s ă seă amorezezeă deă alta,ă sauă poateă s ă afleă c ă neă iubimă
amândoiăşiăs ăneăoropseasc ăşiăatunciăvomăr mâneaăcaliciăpeădrumuriέăDeăceăs ănuăneăbucur mănoiădeă
avereaă lui,ă c ciă suferimă mojiciileă şiă fantaziileă luiρ…ă ϋuă caă iitoareă şiă tuă caă v tafă deă curteă putemă înă
scurtătimpăs -l scoatem la silimet[2]. Ai, ce zici?
— υeăs ăzic,ădrag ăDuduco!ăZicăc ăDumnezeuăsauădraculăne-aăf cutăpe unul pentru altul. Apoi,
strângând-oăînăbra eăşiăs rutând-o,ăzise:ăDeămâine,ăiubitaămea,ăs ăneăpunemălaălucruέ
— Tu-lăveiăînc rcaălaăsocoteliέ
— Tu-iăveiăcereăşaluriăşiăm t s riiέ
— Tu-iăveiăspeculaămoşiileέ
— Tu-i vei cere diamanticale.
— Şiăunindăjafurileălaăunăloc,ăneăvomăcump raămoşiiăşiă iganiέ
— Ş-apoiăneăvomăcununaνănuăesteăaşa,ăDuducu oădrag ρ
— Bravo, Dinule, ai ghicit!
— Bravo, Duduco!
— Pe mâine!
— Iaă staiă pu intelνă amă uitată ună lucru!ă exclam ă greaca,ă punându-şiă degetulă laă buzeă spreă a-şiă
aduce aminteέăζou ăneămaiătrebuieăunăom,ăcaăs ăneăstoarc ăbaniiăgreculuiăf r ăde-aăneădaănoiăpeăfa έ
— Ai dreptate, Duduco.
— υunoştiătuăvreunulρ
— υunosc,ădar …
— υineăeρăυumăîlăcheam ρ
— Chir Costea Chiorul.
— O fi Costea bogasierul, de la Sf. Gheorghe cel Nou.
— Tocmai acela.
— De minune!

Note

1. Fos-mu (gr.) — lumina mea.

2. Silimet – des vârșit ăs r cieέă

Chir Costea Chiorul

ζeă oprimă pu ină dină povestireaă noastr ,ă caă s ă introducemă peă scen ,ă înc ă ună personajă foarteă
interesant,ăcareăareăs ăjoaceăunărolăînsemnatăînăaceast ăistorieέ
υeiă ceă cunoscă cumă eraă formaă oraşuluiă τucureştiă înainteaăfoculuiă deă laă 1κ4ιă n-auă decâtă s ă seă
gândeasc ăpu inăşi-şiăvorăaduceăaminteăc ,ămergândădreptăpeăuli aăυol iiăspreăSfέăGheorgheăcelăζou,ă
era,ăpeătimpulăacela,ăoăpia triunghiular ădinăcareăîşiăluauăînceputulătreiăuli e:ăunaăduceaăspreăτ r ie,ă
altaăc treăhanulăluiăόilaret[1]ăşiăceaădinăurm ăseăîndreptaăc treăpesc riaăvecheădinămahalauaăScaunelorέă
υeaădintâiăeraălocuit ădeăbogasieri,ăaădouaădeăcojocariăsub iriăşiăgroşi, iar a treia,ăacoperit ăcuăscânduriă
caăbazareleădinăStambul,ăeraălocuit ănumaiădeăabagiiăşiăg it nariέ
 θeălaă1κ14ăacesteăuli e,ăcaămaiătoateăcelelalte,ăerauăaşternuteăcuăscânduriădeăstejarăşiăaveauăpeă
dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A umblaăîns ăpeăasemeneaăpoduriăeraăoăadev rat ă
tortur ,ăc ciăuneoriăeleăerauăplineădeănoroiăinfectatădinăcauzaănecur iriiăcanalelor,ăalteoriăseărupeaăcâteă
oă scândur ă tocmaiă cândă nenorocitulă pedestruă puneaă piciorulă peă dânsaă şi,ă f r ă veste,ă elă seă sim eaă
cufundatăînănoroiăpân ălaămijlocăsauăchiarăseăpomeneaăcuăoămân ăscrântit ăsauăunăpiciorăfrântέăS ămaiă
ad ug măpeălâng ăacesteaăşiălipsaădeăfelinareăşiăabiaăneăvomăputeaăfaceăoăideeădespreătristaăstareăînă
careăseăaflauăuli eleăτucureştilorăpeătimpulăacelaέ
În unaădinăceleătreiăuli eălocuiaăunănegu torăc ruia,ădinăcauzaădeosebitelorăobiecteădeăvânzareă
ceă ineaăînămagazinulăs u,ănu-iăputemădaăniciăoăcalifica ieădefinitiv νătotăceăputemăziceădespreădânsulă
esteăc ăf ceaăparteădinătoateăbreslele negu toreşti,ăf r ăcaăs ăpl teasc ăpatent ălaăvreunaădintr-însele,
c ciădac ăst rostiaăvoiaăs -iădeaăpatent ădeăbogasier,ăelănuăoăprimea,ăzicândăc ăesteăceaprazarνăiarădină
aceast ăcorpora ieăelăsc paăaruncându-seăînăalta,ăf r ăcaănimeniăs -lăpoat ădovediădeămincinosέ
Acest negu tor,ă evreuă deă origine,ă dară tr ită şiă naturalizată printreă fanario i,ă seă deosebeaă dintreă
colegiiăs iăprintr-oărar dib cie,ăîntemeiat ,ădinănenorocire,ăpeăunăcaracterăcâtăseăpoateădeămârşavέ
σătrimiteălaăocn ăpeăunănevinovatăsauăaăfuraăcuăparauaădeălaămarf ,ăpentruădânsulăeraătotunaνă
conştiin aăluiăeraăobişnuit cuătotăfelulădeăr ut i,ăîncâtăceaămaiămareănelegiuireănuăputeaăs ădeştepteăînă
inimaăsaăniciămil ,ăniciăfric ădeăDumnezeuέ
υaăs ăajung ăaădobândiăstareămare,ăelăîntrebuin aseătoateămijloaceleăputincioaseăşiănuănesocotiseă
câtuşiădeăpu inăfolosulăceăputeaătrageăîntruăaceastaădeălaăfemeiέăζuăeraăunădesfrânatăînă ar ăpeăaăc ruiă
cochet ăs ănuăcunoasc ăchirăυosteaέăϋlăîmprumutaăpeăto iăjuniiăcuăbani,ăluându-le dobânzi nespuse;
f ceaăînlesniriăamoroaseăchiarăînăcasaăluiνăspionaăpeătoat ălumeaăşiăoătr daălaăsp t rieέăToateăacesteaăleă
f ceaăsubămascaăomenieiăşiăaădrept iiăşiăsuntemăîncredin a iăc ,ădac ăbiataă ar ăromâneasc ăarăfiăfostăşiă
peăatunciăunăobiectădeăspecul ,ăchiarăpentruăoameniiădeăjos,ăchirăυostea,ănegreşit,ăs-arăfiăservităşiăelădeă
cuvinteleăpatrieăşiălibertate,ăcaăs -şiăsatureăl comiaădeăbaniέ
υândăîiăieşeaăînainteăvreoăfemeieăcochet ă(deăcareănuăeraălips ăniciăpeăatunci),ăel,ădintr-oăsimpl ă
c ut tur ,ăîn elegeaăcuăcineăareăaăfaceăşiăceăprofităpoateăs ătrag ădeălaădânsaέă
Dac ăîntre inutaăvreunuiăboierăcuătrecereălaăcurteăşiăbogatăseăopreaăcuăbutcaădinainteaăpr v lieiă
sale,ăelăieşeaăafar ăcuăcapulădescoperităşiăoăame eaăcuălinguşiriădeătotăfelul:ă―τineăaiăvenit,ăpreacinstit ă
cuconi !ăυeămareăcinsteăpentruămine!ăυuăceăpotăs ăv ăslujescρ‖ăσmăprimităacumădeăcurând:ăm t s riiă
deăVene ia,ătulpanuri,ăpanglice,ăr eleăşiăhorboteădinăδipsca,ăfesuriăalbeădeă arigrad,ăşaluriădeăIran[2]έă
σmă maiă primită diamanticaleă deă totă felul:ă rubine,ă smaragdeă şi m rg ritareă deă laă ceiă maiă vesti iă
giuvaiergiiădinăStambulέ‖ăσpoi,ăîntorcându-seăc treăb ie iiădinăpr v lie,ăleăzicea:ă―ϋi,ăceăşede iăcaănişteă
trântoriρăScoate iătotăceăavemămaiăfrumosăşiăpune iădinainteaămilostiveiăcucoane,ăcaăs -şiăaleag ăoriceă
i-oăpl cea!‖
În câtevaă momenteă seă prefiraă peă dinainteaă cocheteiă toateă boarfeleă şiă falseleă diamanteă aleă
ingeniosuluiăbogasier,ăf r ăca elăs ălaseăpeăvreunaăaătreceămaiăjosădeăunăcapăd-oper έăÎnăfine,ăcochetaă
îşiăalegeaăunăinelădeădiamant,ădeăm rg ritarăsauăoăperni ădeăodagaciuăşiăziceaăsurâzând:
— υâtăcostiseşteăaceasta,ăchirăυosteoρ
— S ăfacăsocoteala,ămilostivoέ
σpoiăluândăînămâiniăobiecteleăînăchestiune,ăseăpref ceaăc ăseăgândeşteălaăpre ulălorăşi-năurm ă
r spundeaăcuăaerămeditativ şiăserios:ă
— θeămineăm ă inăşapteăsuteăde lei, dar pentru preacinstitul obraz al panevgheniei tale le dau tot
cuăacestăpre ,ăvoiescăs m ăfacăomăalăcaseiădomnieiăsaleέăυeăştii!ăθoateăc ăteăvoiărugaăşiăeuădeăcevaăşiă
voi fi ascultat!
υochetaă num raă baniiă şi,ă luându-şiă obiecteleă cump rate,ă ieşeaă din pr v lieă petrecut ă deă
curtenitorul bogasier.
Darăfine aăluiăşi-oăîntrebuin aămaiăcuăseam ăasupraăfeciorilorădeăboieriăcuăstareăşiăasupraăaceloraă
despreăcareăaflaăc ăpesteăpu inătimpăauăs ăiaăvreunăhuzmetăgrasέăυ treăto iăaceştiaăelăseăar taăgeneros:ăîiă
împrumutaăcuăbani,ăleăîmplineaăcuărepeziciuneăoriceăserviciu,ădeveneaăchiarăεercurulălorăf r ăplat έă
δaătoateăînşel toriile,ăîns ,ădeăfelulăacesta,ăelăseăajutaăfoarteămultăcuădou ăcopileăaleăsale,ăpeăcareăleă
înv aseă atâtă deă bineă artaă pref c toriei,ă încâtă eleă atr geauă peă tineriă înă casaă loră întocmaiă caă nişteă
adev rateăsireneέ
Era foarte curios a vedea cineva pe aceste copile servindu-seă deodat ă cuă modestiaă şiă cuă
cochet ria,ădou ăarmeăaşaădeăopuseăunaăalteiaέăυândăpentruăprimaăoar ăseăprezentaăvreunătân răînăcasa
bogasierului,ă feteleă şezândă peă câteă ună scaun,ă cuă ochiiă pleca iă înă jos,ă simulauă oă modestieă demn ă deă
sfântaăυecilia[3]νădarădup ăceăseăinformauădespreăstareaăşiăpozi iunea luiăşiădup ăceăseămaiăfamiliarizauă
cuădânsul,ăatunciăîşiăschimbauărolul:ădac ătân rulăeraăs racăsauăseăintroduceaăînăcasa bogasierului cu
scopă deă aă solicitaă vreoă facereă deă bine,ă feteleă maiă ad ugauă peă lâng ă modestieă ună felă deă mândrieă
grosolană ,ăcareăf cea-ndat ăpeăsolicitatorăs ăîn eleag ăc ăn-arăfiăr uăs ăseăcareădeăacoloăşiăs ăleălaseăîn
paceνăcândăîns ătân rulăeraăbogatăşiădarnic,ăatunciăsmeriteleăfiiceăaleăϋveiăîşiăp r seauăcurândăsfialaă
ceaă pref cut ă şi,ă devenindă cocheteă înă toat ă putereaă cuvântului,ă primeauă cuă ceaă maiă destr mat ă
r sf areăglumele,ădarurileăşiăs rut rileăjunilorălibertini.
θeăcândăfeteleăîntindeauătoateăacesteăcurseăcaăs ăame easc ăpeăbiataăvictim ,ăintraăînăcas ăşiăchiră
υosteaăcuăcâteăoădulam vecheădeăpostavăputred,ăcusut ăcuăfirămincinos,ăsauăvreunăaltăveşmântăr masă
deăaniăînăpr v liaăsaăşiăcuăunăzâmbetăplinădeăviclenieăîiăzicea:ă―Iaăpriveşte,ăcucoane,ăaceast ădulam έă
υeă maiă postav!ă υeă maiă sârm ă deă aur!ă υeă maiă cus turi!ă θarc -i un tifarichi[4]. Ia îmbrac-o,ă aşaă s ă
tr ieşti!ăc ciătrebuieăs - iăşad ăfoarteăbineăcuădânsaέ‖
Junele,ăv zându-seăpusăîntreăciocanăşiănicoval ,ănuăputeaăfaceăaltfelădecâtăaăîmbr caăhainaέăDup ă
ceăseăterminaăopera iunea,ăgreculăpriveaăpeătân rădinătoateăp r ileăcuăoăprivireăpref cut ,ăşiăstrigând:ă
―τre!ăυeăminune…ăδux ndri o!ăεarghioli o!ăIaăprivi i,ătat ,ăpeăcuconaşu!ăζuăesteăaşaăc ăseam n ăcuă
oăbeizadeaρăυâtădeăbineăteăprinde,ăcuconule!ăθarc -iăcroit ăpeătrupulădomnieiătaleέăσiăs ăfacemăunătârgă
dinădou ăvorbeέăϋuăteăiubescăpreaămultνănuăştiuăceăai,ăc ăm-aiăfermecat!ăθeămineăm ă ineădou sprezeceă
mahmudele, dar pentru hatârul domniei tale o dau ceăzece[5]έăσi,ăs ăfieădeăbine!‖
ζenorocitulătân r,ădeşiăseăvedeaătotăîntr-unătimpăşiăfuratăşiăbatjocorit,ăc taăs ăprimeasc ăhaina,ă
caăs ănu-şiăstriceăopiniuneaădeăgalantomăceăaveauăfeteleădespreădânsulέăScoteaădarăpungaădinăbuzunară
şiănum raăceleăzeceămahmudeleăcuăoănep sareăpref cut ,ăsauăsc deaăpre ulăhaineiădinăvreoăsum ăcuă
care împrumutase pe grec mai nainte, tot prin astfel de mijloace.
ζuăexistaăcas ădeăboierăînăcareăs ănuăintreăchirăυostea,ăsubădiferiteăpretexteνălaăgastronomiăseă
introducea prin baclavaleăşiădulce eădeă arigrad,ăpeăcareăleăprezentaăpeălaăzileămariνălaătinereleăcucoaneă
îşiădeschideaăintrareaăprinăglastreăcuăfloriăşiăalteănimicuriăfemeieşti,ăpeăcareăleădaăcuăpre ulăjum tate,ăcaă
s ăpoat ăcâştigaămaiăînăurm ăînzecit,ăprinăintrigiăşiăserviciiădeăamorέăÎnăfine,ăp gânulădeăfanariotăf ceaă
tot ce-iăstaăprinăputin ăcaăs ărealizezeăproverbulă riiăsale:

―Α πα ă αă ώ ă α ă ă ’ η‖[6]

Iat ă portretulă morală ală omuluiă ceă aleseă Dinuă şiă Duducaă spreă aă leă ajutaă caă s ă m nânceă stareaă
postelnicului Andronache.

Note

1έăăăDou ăcl diriăauăpurtatăacestănume:ăunaăesteăaceeaădespreăcareăvorbim,ăiarăceaăde-a doua este localitatea pe

care s-aăcl dităteatrulέă
2. De Persia.
3έăăăSfântaăυecilia,ăpatroanaămuzicii,ăeraăpatrician ăroman έăϋaăsunaăînăperfecțiune organul și era tipul modestiei.
4. Cap d-oper ădeăoăindustrieăoarecareăși uneori primițiu de poame.
5. Monedele ce circulau în timpul lui Caragea sunt acestea: mahmudea, cu lei 38; dodecarul, lei 12; funducul,
lei 22; nesfiaua, lei 4; cercliul, lei 3; galbenul, lei 30; zgripțorul, lei 12 parale 20; sfanțul, lei 2; diricliul, lei
12 par. 20; spețul, lei 12; crontalerul, lei 14; barbuta, lei 2,20.
6. Șterpeleșteăcaăs ăm nânci,ășiăfur ăcaăs ăai!

Adevarul e proastă marfă

Postelnicul Andronache, crezându-seăasiguratădeăcredin aăamanteiăsaleăprinăpunereaăeiăsubăpazaă

luiăθ turic ,ăîşiăpetreceaăacumăvia aăînăceleămaiădulciăpl ceriăceăpotăs ădeaăomuluiăpozi iunea,ăaurulăşiă
amorul.
 Gelozia,ă uniculă r uă ce-lă fr mântaseă câtvaă timp,ă disp ruseă cuă totulă prină buneleă ştiriă ceă primeaă
despreă Duducaăşiă maiă cuăseam ă prină mareaăafec iuneă şiă înfl c ratulă amoră deă careă ea-i da dovezi pe
fiecareăziέăUnicaăgrij ăce-lăpreocupaăeraăaceeaădeăaăcreaănoroculăcredinciosuluiăs uăservitor,ăpeăcare-l
orândui mai întâi sameşălaăh tm nieνădarănecrezândădeăajunsăaceast ăr spl tire,ăelărug ăpeăυarageaădeă
îlăonor ăcuărangulădeăsluger,ăpeăcareămaiăînăurm ăîlăpref cuăînăcelădeăpitar[1]έ
Am zis într-unulădinăcapitoleleăprecedenteăc ădinătoateăslugileăcaseiăpostelniculuiănumaiăv taful
deăcurteăstr b tuseăînăadânculăinimiiăluiăθ turic ăşiănumaiăelăprev zuseăîntunecoaseleăluiăplanuriăşiăîlă
urm reaădeăaproape,ăf r ăs ălaseăa-iăsc paădinăvedereăniciăunaădinăfapteleăsaleέ
Dinăziua,ăîns ,ăcândăpostelniculăavuăneroziaădeăaăorânduiăpeăθ turic ăpriveghetorăasupraăfapteloră
amanteiă sale,ă v tafulă îşiă îndoiă privegherileă saleă şiă afl ă toateă câteă θ turic ă voiaă s ă leă ieă ascunseνă elă
descoperiănedemnaătr dareăaăciocoiuluiăşiăhot rîăs ădenun eăpeătr d tor,ăcaăs ăscapeăpeăst pânulăs uădeă
nenorocirea în careăvoiaăs -lătrag έ
Într-oă zi,ă peă cândă postelniculă seă aflaă singurăînă odaiaă sa,ă trântită peă sofaă şiăîngânândă peă nasă ună
cântecădeăamor,ăv tafulăseăprezent ădinainte-iăşi,ădup ăce-iăf cuătemenea[2]ăpân ălaăp mânt,ăîiăzise:ă
— υucoaneăσndronache,ăs ătr ieşti întruămul iăşiăferici iăani!ăυinciăaniăsuntăacumădeăcândăteă
slujescăcuăcredin ăşiăsupunereέăσşădoriădarăs ăafluădinăguraădomnieiătaleădac ăte-aiămul umitădeămineă
ori ba.
— ϋiăbine,ăsuntămul umitνăceăvreiρ
— Voiesc,ăcucoane,ăs ăaflu:ăceăp rereăaiădespreămine?
— Undeăvreiăs ăajungiăprinăacesteăîntreb riρ
— Voiescăs ăştiuădac ăeştiămul umitădeămineνăaşăvoiăiar şiăs ăştiuădeăm ăaiădeăomăcinstităsauăm ă
creziădeăho ăoriăşiretέ
— ϋiăbine,ăeştiăomăcinstit,ăsuntămul umitădeătineăşiălaăziuaămeaăoăs ăteăfacăş trarέ
— S - iă ajuteă Dumnezeu,ă cucoane!ă i-amă mâncată pâineaă şiă sareaă atâtaă vremeă şiă voiă s - iă
m rturisescăoătain ăcare-miăapas ăcugetulέ
Grecul,ăauzindăacesteădinăurm ăcuvinte,ălu ăunăaerămaiăseriosăşiăa itindăochiiăasupraăv tafuluiă
zise:
— Spune-miăceătain ăeste aceea despre care-miăvorbeştiρă
— Î iă aduciă aminte,ă cucoane,ă c ă acumă patruă aniă aiă primită înă curteaă domnieiă taleă ună copilă
tren rosăşiăsmeritρ
— DespreăDinuăvoieştiăs ăvorbeştiρ
— Tocmai despre dânsul, cucoane. Pe-acestăcopilăs racădomniaătaăl-aiăîmbr cat, l-aăhr nit,ăi-ai
datălocuin ,ăl-aiă înv atăelinica,ăîntocmaiă caă peăună gr m tică domnescνă apoiăl-aiămiluităcuă huzmetă şiă
boierie[3]. Ei bine, cucoane, ia spune-mi,ăaşaăs ătr ieşti,ăceăp rereăaiădespreădânsulρ
— όoarteăbun νăesteăb iatăcinstităşiăm ăiubeşteăcaăpeăunătat έ
— Uite,ăcucoane,ălaăpontulăacestaănuăm ăunescăcuăp rereaădomnieiătaleέăϋu,ădeşiăsuntăunăprostă
peălâng ădomniaăta,ădarădinăziuaăcândăaăvenităînăcurteaădomnieiătaleămiăs-aăp rutăunăf arnicăşiăunăşiretă
de frunte; l-amăurm rităpasăcuăpas,ăcrezândăc ăpoateăsuntăam gitνădarăpurtareaălui,ăînălocăs ărisipeasc ă
b nuielileămele,ăleăînt reaăşiămaiămultέăDoiăaniădeăf rnicieăfur ădeăajunsăcaăs ăteăfac ăs -l iei drept
omulăcelămaiăcinstitădinălumeăşiăs -lăorânduieştiăp zitorăalăcucoaneiăDuduca,ădespreăcareăb nuiaiăc ăteă
înşeal έ
— Deăundeăştiiăc ăm ăînşeal ρ
— δas -m ,ăcucoane,ăs ăispr vescăşiăveiăjudecaămaiăbineădac ămintăsauăspunăadev rulέă
— Urmeaz ,ă dară gândeşte-teă c ,ă de-miă veiă spuneă minciuni,ă î iă voiă daă cincizeciă deă topuzeă laă
t lpi[4]έ
— O mie, milostive,ădeăvoiămin iέ
— Aide, spune!
— θeădat ăceăDinuăs-a mutat la cucoana Duduca, a început s-oăp zeasc ădup ăporuncaădomnieiă
taleνăîns ănuăcuăsocoteal ădeăa- iăspuneăadev rulăşiăaăteăsc paădeănecinste,ăciăcaăs -lăaib ădeăfric ăşiăs ă
fac ăcuădânsaăceăvaăvoi.
— Şiăceăs-aăîntâmplatădup ăaceastaρ
— A prins-oăînăgr din ăcuăcalemgiulădespreăcareăoăb nuiaiăşi,ăînălocăs -lăaduc ălegatădinainteaă
domnieiătale,ăaăf cutăaltcevaέ
— Ce-aăf cutρ…ăSpuneăşiăgândeşte-te la cele cincizeci de topuze.
 — S-a unit cu greaca, care s-aădatălaădragosteăcuădânsul,ăcaăs - iăm nânceămaiălesneăavereaăşiă
ast zi,ăpeăcândădomniaătaăteăsileştiăs -lăsco iălaăobraze,ăelăteănecinsteşteăşi- iăm nânc ăşiăavereaέ
— Şiăcuăceădoveziăpo iătuăs ăsprijineştiăacesteăpâriρă
— ζiciăoădovad ăafar ădeăcinsteaămea,ăc ciăei,ăşire ii,ăauăluatăm suriăcaăs ănuălaseăniciăoăurm ă
despre nelegiuirea lor.
θostelnicul,ăluândătotăceăauziseădreptăminciuniăşiăpâriăn scuteădinăgelozie,ăîncrunt ăfiguraăşiăcuă
unăgestădeămânieăşiăoăgravitateăcuătotulăotoman ăziseăbietului v taf:
— σfar ,ă mişelule,ă s ă nu- iă maiă calceă piciorulă prină curteaă mea,ă c - iă voiă înmuiaă spateleă cuă
b taia!
θeă cândă v tafulă ieşeaă peă uş ,ă disperată c ă şi-aă compromisă viitorul,ă f r ă celă pu ină s ă scapeă peă
st pânu-s uădeănenorocireăşiădeădezonoare,ăoăbutc ăcuăcaiăalbiăintr ăînăcurteaăpostelniculuiăşiădintr-însa
ieşiăoăfemeieăînv luit ,ăcareăseăsuiăpeăsc riăcuăceaămaiămareăiu eal έ
— σceast ă femeieă eraă Duducaέă ϋaă sim iseă deă multă c ă v tafulă oă spioneaz ă şi,ă printr-o
coinciden ă norocit ă pentruă dânsa,ă eaă avuseă chiară atunciă ideeaă deă aă veniă laă postelnicul,ă caă s ă
preîntâmpineăfurtunaăceăb nuiaăc ăpoateăs ăseăridiceăasupraăcapuluiăeiέ
υumăintr ăînăcas ,ăîşiăscoaseămaloteauaăsaăbl nit ăcuăsamurăşi,ăridicândăv lulădeăpeăobraz,ăl s ă
s ă seă vad ă aceleă frumuse iă încânt toareă careă r piseă atâteaă inimiέă ϋraă îns ă înă tr s turileă fe eiă eiă cevaă
careă dovedeaă oă agita iuneă interioar ă foarteă mareέă θostelniculă sim iă aceastaă şi,ă prev zândă chiară dină
neaşteptataăeiăvenireăc ăoăs ăseăîntâmpleăceva,ăoăpriviăcuăamorăşi-i zise:
— Vinoălâng ămine,ăîngerulămeu,ăluminaăochilorămeiέăGreacaăr spunseăprintr-un suspin, dar nu
seămişc ădinălocέ
— υeăai,ăDuducu oρ…ăTuăofteziέ
— N-am nimic.
— σceastaă nuă seă poate,ă sufletulă meuνă spuneă deă ceă eştiă trist ρă Î iă lipseşteă cevaρă Te-aă sup rată
cineva? Spune! Greaca începuăs ăplâng ăşi,ăînecat ădeăsuspine,ăîiăzise:
— σmă venită s - iă spună c ă deă aziă înainteă nuă maiă suntă amoreazaă domnieiă taleνă m ă ducă laă
c lug rie!
— Şiădeăce,ăinimaămeaρăadaoseăpostelniculăcuămirareέ
— Ştiiădomniaătaăpreaăbine!
— S ăn-am parte de ochii mei, dac ăştiuăcevaέă
— υândăaiăvenităîntâiaăoar ălaămineăşiămi-aiăspusăc ăm ăiubeşti,ămi-aiăzisăc ăoăs ăm ăieiădeăso ieă
şiăoăs ăm ăfaciăs ăgustătoateăpl cerileălumiiνăiarăacum,ădup ăceă m-aiăf cutăs ăjertfescătoateăgusturileă
vie iiămeleăpentruădomniaăta,ăî iăba iăjocădeămineăcaădeăoă iganc έ
— ϋuăîmiăbatăjocădeătineρăϋştiănebun ,ăDuduco!
— Totă ceăamă zisă esteă adev ratέă Şiă careă luareă înă râsăpoateă fiă maiă mareă decâtă aceeaă deă aă nuăteă
încredeăînămineρăυeăb nuieli i-amădatăeu,ădeăcândătr imăîmpreun ,ăcaăs - iăpo iăîndrepta asprimea ce
deădoiăaniăîntrebuin eziăasupr -mi?
— υeăasprimeρăυeănedrept iăsuntăaceleaădespreăcare-miăvorbeştiρ
— σjungemălaăf rnicie,ăarhonăpostelniceέăDarăceăcruzimeăpoateăfiămaiămareădecâtăaceeaădeăaă
b nuiăcinsteaăuneiăfemeiăceă iăs-a dat cu ceaămaiămareădragosteăşiăaăm ăpuneăsubăpazaăunuiănelegiuită
careă m ă omoar ă cuă nesuferiteleăluiăprivegheriρă ϋuă nuă maiă suntă volnic ăs -miă descop răniciă unaă dină
celeă maiă nevinovateă pl ceriă femeieştiνă deă iesă pu ină prină gr din ă caă s ă gonescă urâtulă singur t ii,ă
ciocoiulădomnieiătaleăm ăurm reşteăpeăfurişνădeăcântăcâteăcevaăcaăs ăm ădesf tez,ăelăa inteaz ălaămineă
nişteăochiăplinădeăvenin,ăprinăcareăpareăc-arăvoiăs -miăzic :ă―Tuăiubeştiăpeăaltulăşiăpentru dânsulăcân i,ă
iară nuă pentruă st pânu-meu‖έă ζelegiuitulă m ă urm reşteă înă totă locul,ă pân ă chiară şiă înă sfântaă biseric ,ă
undeăm ducăs -miăv rsăfoculăsuferin elorăşiăs ăcerăînt rireaădeăcareăamătrebuin ăcaăs ăpotăr bdaătoateă
chinurile lui.
— σcesteaă suntă n luciriέă θ turic ă esteă ună b iată cumsecadeă şi,ă chiară deă vaă fiă cutezată s ă teă
privegheze,ăî iăjurăpeăDumnezeuăc ănuăcunoscănimicădinăcâteăîmiăspuiăşi,ăcaăs - iădauăoădovad ăşiămaiă
mareădespreăaceasta,ăî iăf g duiescăc -l voi dojeni cu asprime.
— ζuăm ămul umescăcuăatâtέăυerăcaăs -lăsco iăchiarăast ziădinăcasaămea,ăsauăp r sescăaceaăcas ă
care s-aăf cutăoătemni pentruămineέăσcestaăesteăsingurulămijlocădeăaămaiăvie uiăîmpreun έăθrimeştiă
sau nu?
— θostelnicul,ăfiindărobitădeăaceast ăsiren ăam gitoate,ănuăputuăs ărezisteălaăteribilulăasalt,ăciăîiă
zise surâzând:
 — Aidi, de! Fie dup ăvoiaădomnieiătale,ăDuducu oνăvinoăînăbra eleămeleăs ăteăs rutέ
Greacaăc zuăpeăpieptulăluiăşiăbra eleăeiăfineăseăîmpleticir ădeăcorpulăcelărobustăalăfanariotului,ă
întocmaiăprecumăseăîmpleteşteăiederaăpeăunăstejarăvârtosνăbuzeleălorăseăîmpreunar ăşiăr maser ăcâtevaă
momente într-unăexazăfebrilέăθentruăpostelniculăσndronache,ăceăeraăorbităcuătotulădeăamorulăDuduc i,ă
acesteă momenteă erauă oă fericireă nespus ,ă c ciă seă încredin aă dină nouă despreă fidelitateaă amanteiă saleέă
θentruăiscusitaăgreac ăîns ,ăacesteăs rut riăînfocateăerauănumaiăoăcurs ăprinăcare-şiăînlesneaămijloaceleă
deăaăam giămaiătareăşiămaiăbineăpeăacelaăceăeaăvoiaăs ăexploatezeέ
Dou ăoreăînăurmaăacesteiăsceneădeăipocrizieăşiăneruşinare,ăDinuăθ turic ,ăcompliceleăDuduc i,ă
ieşeaădinăcasaăeiăcuăzâmbetulăfericiriiăpeăbuze,ăc ciădeveniseăv tafădeăcurteăalăpostelniculuiέăυeeaăceă
maiăaveaăacumădeăf cutăeraăr pireaădefinitiv ăaăst riiăf c toruluiăs uădeăbineέ

Note

1. υeremoniaăd riiărangurilorăpeătimpiiăluiăυarageaăeraăaceasta:ăindividulăhot râtăaăluaărang,ădeăeraăfunc ionar,ă

seărecomandaădomnitoruluiădeăc treăministrulăsubăcareăserveaνăiarăcândăseăîntâmplaăs ăfieăprotejatulăvreunuiaădină
boieri,ăîlărecomandaăpostelniculăcelămareέυeremoniaăîncepeaăastfel:ăDomnulăşedeaăpeăsofaăînăsalaădeăprimire,ăiară
când se apropiaăpe itorulădeărang,ăseăsculaăînăsusăşiăîlăîmbr caăcuăoăhain ădeăm taseăalb ,ăcuăv rgiădeăfir,ăînăform ă
deă binişă sauă tunic νă apoi,ă adresându- seă c treă persoanaă c ft nit ,ă îiă ziceaă cuvinteleă acestea:ă ―θentruă osârdiaă şiă
credin aă cuă careă aiă slujită rii‖έă σcesteă cuvinteă nuă seă ziceauă totă într-ună fel,ă ciă dup ă informa iunileă ceă aveaă
domnitorulă despreă persoanaă c ruiaă voiaă s -iă deaă rangέă Grigoreă vod ă Ghica,ă cândă aă îmbr cată cuă caftană peă
r posatulă τarbuă υatargiu,ă s-aă servită cuă acesteă cuvinte:ă ―Teă cinstescă cuă acestă caftan,ă caă s ă deşteptă înă tineă
dragosteaă c treă fapteleă celeă bune‖έă υuă ocaziaă îmbr c riiă deă caftană aă r posatuluiă Tacheă Rallet,ă îiă zise:ă ―Teă
cinstescă cuă acestă caftană pentruă multaă vremeă deă cândă staiă f r ă chiverniseal ă şiă pentruă evgheniaă neamuluiă t u‖έă
Dup ăaceeaăpostelniculăcelămareăcomunicaăcelorădeăfa ănumeleărangului,ăapoiădup ădânsulăieşeaăseleamceauşulă
sauăbaş-bulucbaşaăşiăvesteaămul imiiănumeleăindividuluiăşiărangulăceăprimiseέ
Dup ăs vârşireaăceremoniei,ăcelăceăprimeaărangăplecaădinăcurteaădomneasc ăpeăjos,ădac ărangulăeraămic,ăiarădeă
eraădeălaăstolnicăînăsus,ăîlăpuneaăc lareăpeăcalădomnesc,ăîmpodobităcuăcioldareădeăfirăşiăcalcaneădeăargint,ăşiăîlă
petreceaăpân ălaălocuin aăsaăcuăalaiulădomnescέ
σjungândă laă casaă sa,ă veneaă meterhaneauaă şi-i cânta, apoiă veneauă tr suriă domneşti,ă avândă într-înseleă idicliiă şiă
cafegii,ăcuătacâmuriădeădulcea ,ăcafeaăşiăciubuce,ătoateădomneşti,ăşiăîlăcinsteaăcaădinăparteaădomnuluiνăiarăcelăcuă
rangulăc taăs ăpl teasc ăleiă4ίίăpentruămeterhaneaăşiăcâteăunăbunăbacşişălaăidiclii,ăcafegiiăşiăciubuccii...
2. Compliment turcesc.
3. Slujb ăşiărangέă
4. Înătimpulăacelaăseăb teaălaăfalang ăcuănuieleădeăr chit ăsauăcuătopuzulέă σcestaădinăurm ăîns ăînfricoşaămaiă
multăpeăpacient,ăc ciăosebitădeădurereaăce-lăf ceaăs ăsimt ,ădeămulteăori v t maăoaseleăt lpiiăpicioruluiέă

Una la mână!

Dinuăθ turic ,ăcumăseăinstal ăînăpostulădeăv tafăpeăcare-lădoriseăatâtădeămult,ăchem ăpeătoateă

slugileăcur iiăşiăleă inuăunăcuvântăprinăcareăleăf cuăcunoscutăc ,ăînătimpulăfostuluiămaiănainteăv taf,ăseă
f cuseămareărisip ăînăcurteaăst pânuluiăs uăşiăc ăelănuăvaăsuferiăs ăseăurmezeăşiăînătimpulăs uăasemeneaă
fapteέă―Voiăpedepsiă— zicea el — f r ămil ăpeăto iăaceiaăce vorăcutezaăs ăînşeleăpeăboierulăm carăcuăoă
para‖έă σpoiă dup ă aceeaă num r ă p s rileă dină curte,ă cotiă bu ileă cuă vin,ă lu ă cheileă pivni eiă dină mânaă
chelaruluiă şiă pe-aleă c m riiă dină mânaă jupânesei,ă scoaseă peă sofragiuă şiă peă stolnică subă cuvântă deă
mânc torieăşiăpuseăînăloculălorăpeăal ii,ăaleşiădeădânsulădup ăsprâncean έ
σcesteăaspreăm suriăajunser ălaăurecheaăpostelniculuiăşiăelăseăbucur ăfoarteămult,ăc ciăg sise,ă
dup ăp rereaălui,ăunăomăcinstităcaăs -lăscapeădeăruinaăc treăcareămergeaăcuăpaşiărepeziνănuăştiaăîns ăc ă
acelăomăînăcareăseăîncredeaăatâtădeămultăeraăcelămaiăfinădintreăto iăho iiăşiăc ăm surile lui economice nu
erauădecâtăoăcurs ăîntins ăprinăcareăvoiaăs -lăadoarm ,ăcaăs -iăpoat ămâncaăavereaămaiălesneέ
Dup ăceăθ turic ăf cuătotăceăputuăcaăs -şiădeaăaerădeăomăcinstităşiăcuădurereădeăinim ădeăavereaă
st pânuluiăs u,ăelăseăînf iş ădinainteaăluiăşi-iădeteăsocoteal ădeătoateăm surileăceăluaseέ
 Greculăascult ăcuăbucurieătoateăproiecteleădeăeconomieăce-iăînf iş ăciocoiul,ăapoiăexclam ăcuăoă
mul umireăînvederat :
— τravo,ă Dinule,ă aferim,ă copilulă meu!ă υumă îngrijeştiă tuă deă avereaă mea,ă aşaă s ă îngrijeasc ă
Dumnezeu de tine.
σcesteă binecuvânt ri,ă deă ală c roră în elesă echivocă ună omă cuă fricaă luiă Dumnezeuă s-ar fi
însp imântat,ă nuă f cur ă niciă oă impresiuneă înă inimaă ciocoiuluiνă elă plec ă capulă înă josă spreă semnă deă
mul umireăşiăzise:
— St pâne,ătotăceăamăf cutăpentruădomniaătaănuăesteădecâtăunămicăsemnădeămul umireăpentruă
multeleăfaceriădeăbineăceăaiăs vârşităasupraănevredniculuiăt uărobέăσltaămaiăamăs ăspunăpanevghenieiă
tale.
— Spune,ăDinule,ăs ăvedem!
— Domniaătaăaiămoşii,ăvii,ăliveziădeăpomi,ăheleşteieăşiăzalhanaleέ
— σşa,ăprecumăziciνăamădinătoateăacesteaέ
— ϋiă bine,ă st pâne,ă trebuieă s ă facemă cercetareă peă laă toateă acesteă acareturi,ă c ciă poateă s ă fieă
c lcateă deă veciniνăpoateăc ă arendaşiiă taieă p durile,ă stric ălivezileă deă pomi,ă las ămorileă şiă hanurileăînă
neîngrijireăşi,ăbineăveziădomniaăta,ăacesteaăaducăd r p nareaăst riiăm rieiătaleέăTrebuieădarăs ătrimi iăună
omăcredinciosăs ăcercetezeăşiăs - iăaduc ăştiin ăl murit ădespreătoateăacesteaέ
— σiă dreptate,ă Dinule,ă şi,ă iat ,ă î iă poruncescă caă chiară deă mâineă s ă puiă înă lucrareă aceast ă
cercetare.
υonversa iuneaăaceastaăseăîntrerupseăprinăvenireaăpostelniculuiăVlahu i,ăcaăs ăinviteăpeăfanariotă
laămasaăceăd deaătrimisuluiăîmp r tescăînăpricinaăharaciului…
σădouaăzi,ăpeălaăşapteăoreădeădiminea ,ăunătân răîmbr catăcuăhaineăarn u eştiăfoarteăgalanteăşiă
înso itădeădou zeciăşiăcinciăidiclii,ăsubăcomandaămareluiăsatârgi-başaăalăc m r şiei,ăstr b teauăîntinsaă
p dureăaăVl sieiέ
ϋraăpeălaămijloculăluiămaiνăaerulădulceăalădimine ii,ăîmb ls matădeămirosulăflorilorăs lbaticeăşiă
de acel parfumă r corosă ală frunzeloră deă curândă crescute,ă r spândeaă pesteă totă oă suflareă învit toareνă
p s relele,ă s ltândă prină crengi,ă cântauă aceleă miiă deă melodiiă sublimeă careă inspir ă înă inimaă omuluiă şiă
melancolieăşiăpl cereέ
θeăcândăc l toriiăîşiăurmauădrumulăînăt cere, deodat ăseăauziăieşindădintreădesişulăp duriiăoăvoceă
careăcântaăcuămult expresiuneăoămelodieăîntrist toateăşiăeroic έ
υândă cortegiulă ajunseă destulă deă aproapeă spreă aă deosebiă cuvinteleă cânt re ului,ă elă seă opriă deă
sineşi,ăcaăs ăpoat ăascultaăaceast ăbalad ăcaracteristic ăpentruătimpiiădeăatunci:

όrunz ăverdeădeăsecar !ă
Nu mai e dreptate-nă ar ,ă
Deădaiăjalb ălaădomnie,ă
Teătrezeştiălaăsp t rieă
Şiăde-acolo la Divan,
De- iăpierziăvremeaăcâte-un an.
όrunz ăverdeădeămolotru!
Dac ăast ziăsuntăînăcodru
Cu pistolălaăcing toare,
Şiăcuăflintaălaăspinare,
Deăceănuăm -ntrebi,ăcreştine,
S - iăspunăfoculăceăarde-n mine?
σmăavutămum ăşiătat ,
υas ămare-ndestulat ,ă
Zeceăviteăînăcoşar
Şiăparale-n buzunar;
Dar grecul afurisit
Tot ce-am avut mi-aăr pit:ă
θ rin i,ănevast ,ăcopii
Nu mai sunt printre cei vii.
Nu mi-aămaiăr masăpeălume
Decâtăeuăşiăce-i pe mine.
 όrunz ăverdeăiasomie,ă
σide i,ăfra i,ălaăhaiducie,
S ăsc p mădeălighioi,
Deăcochin i[1]ăşiădeăciocoiέ

Sim ulă acestoră versuriă şiă maiă cuă seam ă foculă cuă careă erauă cântateă f cuă oă urât ă impresiuneă înă
inimaăc l torilorνădarămaiăalesăjuneleăceăp reaăaăfiăst pânulăseăgândiăpu in,ăapoiăa intindăochiiăasupraă
lui satârgi-başa,ăîiăzise:
— υeăziciătu,ăRadule,ădespreăacestăcântecρ…ăζ-arăfiăbineăs ăpreg timăarmeleρ
— σrmele!…ăŞiăde ce?
— σuziăacoloνădeăceρăθarc ăaiăuitatăc ăsuntemăînăVl sia,ăînăcuibulătuturorătâlharilorρ
— σşaăe,ăcucoaneăDinuleνădarătotăeămaiăbineăs ăneăc ut mădeădrumăşiăs ăl s măpeăbie iiăcreştiniă
înăpace,ăs -şiăverseăfoculăceăleăardeăinima,ăc ămultăsuntăam râ i,ăs rmanii!
— Darădac ăvorăfiăho iăşiăvorăn v liăasupraănoastr ρ
— N-aveaăgrij ,ăcucoaneăDinuleνăîiăcunoscăeuέ
— σiăzisăc -iăcunoştiρă
— Da, am zis.
— Şiădeăunde-iăcunoştiρ
— υândăeramăneferălaăsp t rie,ăamăv zutăpeăc pitanulălorăvenindălaăsp tarulέ
— δaăsp tarulρ…ăŞiăceăc taălaăsp tarulăunăc pitanădeăho iρăad ug ăθ turic ăcuăaerădeămirareă
pref cut έ
— Veniseăs -şiăprenoiasc ăhuzmetulădeăho ieέ
— Dar asta nu e de crezut, Radule!
— Voieştiăs ăteăîncredin eziăc -iăadev ratρăDa,ăvoiescέ
Satârgi-başaăscoaseăunăfluieraşădeăp mântădeălaăcing toareăşi,ăpunându-lăînăgur ,ăf cuăs ăias ă
dintr-însulăcâtevaăsuneteăascu iteέăζuătrecuămultăşiăsuitaăc l torilorăfuăînconjurat ădeăvreoăcâ ivaăfl c iă
scur iădeăstat,ăvânoşiăşiăînarma iăpân ălaădin iέ
— Bine-a iăvenităs n toşi,ăfl c i!ăziseăsatârgi-başa,ăr sucindu-şiămusta aăceaălung ăşiăzâmbindέă
— Bine v-amăg sit,ăboieriădomniaăvoastr !ăr spunser ătâlhariiέ
— Unde este Gheorghe?
— Care Gheorghe?
— υ pitanulăvostru!
— σ!ăa!ăc pitanul…ăs-aădusăcuăcâ ivaăfecioriăs ăcalceăpeăε rgineanu.
— θeăp rinteleăarhimandritulρ
— Da,ăboierule,ăc -iăgrasălaăceaf έ
— Darăbine,ăm i,ănu-iăp catρ
— θ catρ…ă Dară elă seă gândeşteă oareă laă p cată cândă ineă şapte-optă iitoriă înă cas ă şiă cândă
nenoroceşteăpeătotăanulăcâteădou zeci-treizeci de fete?
— υeăspui,ăm i b ieteνăleăfaceăelătoateăacesteaρă
— Şiămaiămariădecâtăacestea,ăboieriădomniaăvoastr νăbateăpeăbie iiăromâniădinăsateleăm n stirii,ă
leăiaăşiăcenuşaădinăvatr ,ăîiăspânzur ădeăpicioareăşiăleăd ăfumăcaălaăvulpi,ăapoi,ăar tându-le gârbaciul cu
dou sprezeceă sfârcuriă deă plumb,ă leă zice:ă ―Scoateă bani,ă afurisită ran,ă c - iă cr pă pieleaă cuă gârbaciulă
acesta‖έăS rmanulă ranăr spunde:ă―ζ-am,ăp rin ele,ăiart -m ,ăşiăDumnezeuăs - iăierteăp catele‖έă―ζuă
ştiuăeuăfleacuriăd-asteaνăaceştiăbaniăsuntăaiăSfântuluiăεunteνăpl teşte,ăoriăteăomorăcaăpeăunădobitoc‖,ă
r spundeăgreculέ
— Bre! Da nelegiuit mai este!
— ζevoieămare,ăcucoaneέăεaiădeun ziăs-aăsculatăsatulăTelegaăşiăs-aădusălaădânsulăcuăouşoare,ă
cuăpuişoriădeăg in ,ăcuăuntişor,ăde!ăcaăcreştinul,ăcaăs -lăroageăs ăleăfac ăoăbisericu ăînăsat,ăs ăaib ăşiăei,ă
bie ii,ă undeă s -şiă îngroapeă mor iiă şiă s -şiă botezeă copiiiέă ϋiă bine,ă boieriă domniaă vostr ,ă şti iă ceă le-a
f cutρ…ăDup ăceăle-a luat plocoanele, i-aădatăafar ădinăcas ăcuăînjur turiέăτie iiăs teniăauăb gatăjalb ă
la domnie; dar elăaăaflatăşiăcuămarafeturileăşiădr ciileăluiăi-aăpusăpeăto iălaăînchisoare,ădeăliăseăpr p descă
bucatele pe câmp.
— Ia,ăs ăl s măacesteaălaăoăparteă— zise satârgi-başaă— şiăspune-miăcumăv ămergătreburileρăV-
a iădresăcuăsp t riaρ
 — εaiă alalt ieriă amă dată sp taruluiă dou zeciă deă pungiă deă bani[2]έă Satârgi-başaă seă apropieă deă
Dinuăθ turic ăşi-i zise încetinel:
— Teămaiăîndoieşti,ăcucoaneρă
— σiădreptate,ăr spunseăθ turic ăcuăunăaerăpref cutνădarăascult ,ăm iăRadule,ădeşiăv dăc ăeştiă
bineăcunoscutăcuăaceştiăoameni, euăîns ,ădreptăs - iăspun,ănuăpreaăm ăsimtălaăsiguran ăaiciέăSpune-le
ce le-iăspune,ăcaăs ăneălaseăs ămergemămaiăcurândăînainteέ
— N-aiăniciăoăteam ,ăcucoaneνă i-amăspusăc ăamăfostăneferălaăsp t rieăşiăn-orăfiăeiănebuniăs ăseă
legeădeăoameni,ăcândăîiăv dăcu mine. Ei! din câte i-amăsc patăeu!ăIaăîntreb -iănumai,ăs - iăspuie:ăarămaiă
fiăast ziăvreunulădinăeiănepusăînă eap ,ădac ăn-arăştiăs ăseăpoarteăcuăoameniiăst pâniriiρăεaiăbineădecâtă
s ă fugimă d-aciă caă nişteă nemerniciă şiă s ă neă facemă deă ruşineaă lumii,ă iaă s desc lec mă şiă s ă neă facemă
frumosăconaculădeăamiazi,ăaci,ăpeăverdea ,ălaăumbr νăs ăpunemăpeăfl c iiăaceştiaăs ăneăpreg teasc ăoă
mas ăcumsecade,ăc ciănegreşitădrumulătrebuieăs ăteăfiăsecatăşiăpeădumneataălaăinim έ
— τine,ă ad ug ă θ turic ,ă asigurată acumă prin cuvintele voinicului satârgi-başaνă dară ceă s ă
mânc m,ăc ci,ădac ăeăvorbaădeămâncare,ăaşămâncaăşiăeuăbucurosέ
— Hei!ădac ăeăaşa,ălas -teăpeămineνăoăs ăteăfacăs ăm nânciăunămielăfriptăho eşteέ
— τaăz u!…ăŞiăceăfelăfrigăho iiămieiiρ
— Ce- iă pas ă domnieiă tale!ă Iaă s ă vezi!ă Î iă f g duiescă oă friptur ă careă s ă întreac ă toateă
chiabapurileă[3]ădeălaămasaăluiăvod έăZicândăacesteăvorbe,ăseăîntoarseăc treăidicliiăşi,ăalegândăpeădoiă
maiăchipeşiăşiămaiăvoinici,ăleăzise:ă
— ε ,ălua iăpitaculăacesta,ăduce i-v ăcuădânsulăînăcelădintâiăsatăceăve iăîntâlniăşiăcere iăs ăv ădeaă
cinciămieiăgraşi,ăuntăproasp t,ăou ăşiăvreoăpatru-cinciăvedreădeăvinăşiădac ăv-oăcereăbani,ăspune i-leăc ă
toateăacesteaăsuntăpentruăg tireaăconaculuiăispr vnicescέăDac ănuăv-oăcrede,ăar ta i-le pitacul; iarădac ă
şiădup ăaceeaăseăvorăîmpotrivi,ămuia i-le spinarea cu muchele iataganelor[4].
— όoarteăbine,ăst pâneέ
Idicliiiăplecar ăşiăsatârgi-başa,ăîntorcându-seăc treăho i,ăleăzise:
— τ ie i!ă υuconuă Dinuă θ turic ,ă omulă mareluiă postelnică σndronacheă Tuzluc,ă voieşteă s ă
osp tezeălaăvoiέăυuăceăpute iăs neăsluji iρ
— Deocamdat ăn-avemănimic,ădarăaştept măs ăneăsoseasc ăacumădeălaăθloieşti,ădeătoateέ
— ϋi,ădac ăeăaşa,ăpân ăatunciăodihn i-v ăşiăvoiăpeălaăcolniceleăvoastreέ
Ho iiăintrar ăînăp dure,ăiarăDinuăşiăcomandantulăidicliilorăaşternur ăunăcovorădeă arigradăsubăună
p răs lbaticăşi,ăaprinzându-şiăciubucele,ăseătrântir ălaăumbr ăcaăs ăseăodihneasc έ
ζuătrecuămultătimpăşiăidicliiiăsosir ăînc rca iăcuăproviziiădeăajunsăpentruăunăregimentădeăsolda iέă
Ho iiăieşir ădinăp dure,ăjunghiar ăîntr-oăclip ăto iămieii,ăleăscoaseăpânteceleăşi,ăcosându-i iar la
locăcuăpieleaăpeădânşii,ăintrar ăînăp dureăşi,ăr scolindăcuănişteăpariăunăj raticăcompusădeăcurpeniădeăvi ă
s lbatic ,ăînăcareăinchizi iaăarăfiăpututăs ăard ăoăsut ădeăeretici,ăîngopar ăîntr-însulăpeăto iămieiiέ
Dinu,ăneîn elegândănimicădinăacestămodădeăaăfaceăfripturi,ăpriveaăcuăuimireăpeăaceştiăbuc tariă
improviza i,ă care,ă prină figurileă loră posomorâteă şiă prină mişc rileă ceă f ceau,ă sem nauă întocmaiă cuă
demonii iadului care tortureaz ăsufleteleăcondamna ilorέ
Înătimpulăacesta,ăoăalt ăgrup ădeătâlhariăîntindeaăpeăiarbaăverdeăoămas ădeăpânz ,ăal iiăf ceauă
m m ligu ,ăcâ ivaăcoceauăou ăşiăcur auăcepeăşiăusturoiăverde,ăpeăcareăleăaşezauăpeălaălocurileăundeă
aveauăs ăşad ăoaspe iiέ
Pe cândătoat ăceataătâlharilorăseăocupaăcuăpreg tireaăacestuiăosp ăoriginal,ăseăauziăunăpocnetăcaă
al unei bombe ce iese dintr-unătunέăθ turic ăf cuăoămişcareărepedeăşiăconvulsiv ,ăiarăşefulătâlharilor,ă
acelăomăcuăcareăconversaseămaiănainte,ăv zându-l speriat, îi zise zâmbind:
— Ce, cucoane, te-ai speriat?
— τaănu,ădar…ăiaăspune-mi, de unde vine acest sunet?
— σcestăsunetăvaăs ăzic ,ăcucoane,ăc-aăvenitătimpulăs ăv ăpune iălaămas έă
— ζuăîn elegănimicaέ
— θriveşte!ăîiăzise,ăar tându-i doi tâlhari ce scosese un mielădinămormântulădeăfl c riăşiăîlăudauă
cuă ună felă deă sal compus ă dină vină amestecată cuă usturoiă pisată şiă cuă sareέă θocnetulă careă te-a speriat
venea de la acest miel.
— Şiădeăce-aăpocnitămielul,ăfr ioareρ
— όiindc ăs-a fript de ajuns.
— Dar ce mai fac acei voinici cu dânsul?
— Îlăstropescăcuăvinăşi-lăînf şoar ăînăpânz ,ăcaăs ănuăias ămirosulăcelăfrumosέ
 υonversa iuneaălorăfuăîntrerupt ădeăalteăpocneteăceăurmar ăunulădup ăaltulέăTâlharulăarunc ăună
ochiăcercet torăîmprejurulăs u,ăapoiăstrig :
— Gata,ăb ie iρ
— Gata,ăc pitane!ă
— θofti iălaămas ,ăboieri!ăziseăc pitanulăluiăθ turic ăşiăluiăsatârgi-başaέ
ϋiăf cur ăunăsemnădeăprimireăşiăînaintar ăc treămas έăυ pitanulăchem ăpeăajutorulăs uăşi-iăşoptiă
câtevaăcuvinte,ăiarădup aceeaăseăpuseălaămas ăşi,ădup ăceărupseămielulăcuămâinileăînămiciăbuc iăşiă
puseăploscaălaămas ,ăelăzise:
— ηsp ta i,ăboieriădomniaăvoastr ,ăşiăierta i-neădac ăn-amăpututăs ăv ăslujimămaiăbineέ
ηaspe iiă tâlharuluiă puser ă mânaă peă câteă oă bucat ă deă mielă şiă începur ă aă mâncaă cuă poft ă
nedescriptibil ,ăad ugândădinătimpăînătimpăcâteăoăc p ân ădeăceap ăsauădeăusturoiăverdeăşiăbândăvină
deăυern teştiέ
— ϋi,ăboieri,ăcumăviăseăpareăfripturaănoastr ρăîntreb ătâlharulέ
— Deăminune,ăc pitaneνădarăiaăspune-mi,ăcumăseănumeşteăfelulăacestaădeăfriptur ρ
— Miel n buşit,ăboieriădomniaăvoastr ,ămielăfriptăho eşteέ
— S ă tr iasc ă întruă mul iă aniă n scocitorulă mieluluiă n buşit!ă r spunser ă deodat ă θ turic ă şiă
satârgi-başaăcuăgurileăplineădeădelicioasaăfriptur έă
Dup ăfelulăacestaădeăbucateăseăpuseăpeămas ăuntăproasp tăcu m m lig ăşiăou ăcoapteέăηaspe iiă
noştriă mâncar ă şiă dintr- acesteaă cuă mareă poft ,ă apoiă seă scular ă deă laă mas ă şi,ă dup ă ceă mul umir ă
c pitanului,ăînc lecar ăşi-şiăurmar ădrumulăînainteέ
εoşiaăR sucita,ăpunctulăprincipalăalăc l torieiăluiăθ turic ,ăeraătreiăpoştiiădeparteădeăτucureşti,ă
şiăelănuăf cuseăniciădrumulăjum tateνătemându-seădarăcaăs ănu-lăapuceănoapteaăînăp dure,ăgr biămultă
c l toriaăşiăajunseăînăsatăpeălaăsfin itulăsoareluiέ
θeă dat ă ceă seă aşez ă înă caseleă boiereşti,ă trimiseă peă isp vniceiă s ă chemeă satul,ă caă s ă cercetezeă
despreăasupririleăceăcearc dinăparteaăarendaşuluiέ
σădouaăzi,ăpeălaărev rsatulăzorilor,ăcurteaăcaselorăboiereştiăeraăplin ădeăs teniădeătoat ăvârstaνă
uniiă ineauă înă mâiniă puiă deă g in ,ă al iiă câteă oă strachin ă cuă ou ă sauă câteă oă oal ă cuă untέă To iă aceştiaă
veniseăs ăreclameăînăcontraăarendaşuluiăşiănuăaşteptauădecâtăsculareaăluiăθ turic έ
ζuătrecuămultătimpăşiăciocoiulăseăar t ămul imiiăîmbr catăînăhaineăarn u eştiămuiateăînăfirăşiăcuă
unăaerăm re έăϋlăseăaşez ăpeăunăscaun,ăceruăcafeaăşiăciubuc,ăiarădup ăce-şiăf cuătabietulăarunc ăoăprivireă
sever ăşiăobservatoareăasupraă ranilor,ăapoiăziseăcuăunăaccentăplinădeăîngâmfare:ă
— υreştiniăbuni,ăm riaăsaăpostelniculăσndronacheăTuzluc,ăst pânulănostruăalătuturor,ăm-a trimis
aciăcaăs ăascultăplângerileăvoastreăşiăs ăv ădauădreptate,ădeăve iăaveaνăspune iădarătoateăp surileăvoastreă
f r ăceaămaiămic ătemereέăIat ăc ăv ăascult!
raniiă deter ă maiă întâiă plocoaneleă înă mânaă idicliilorνă apoi,ă dup ă ceă seă sc rpinar ă înă capă şiă
fr mântar ăc ciulileăînămâiniăcâtva timp,ăîncepur ăaăseăjeluiăcareădeăcareămaiămultăşiăto iădeodat ,ăînă
chipulăurm tor:
— S ătr ieşti,ăcuconaşule!ăτineăc ăte-aăadusăDumnezeuălaănoi,ăs ăveziăşiăs ăcreziăurgiaăînăcareă
amăc zutέăζe-aăs r cit,ăcucoane,ăho ulădeăgrec,ăne-aăl satăînăsap ădeălemnέ
— Mie mi-aăluatăboiiăşiăvaca,ăs racădeămaicaămea!ăpentruăunăiuzlucădeăşaptezeciădeăparaleέ
— Pe mine m-aă împrumutată cuă dou ă bani eă deă m laiă şiă suntă treiă aniă deă cândă totă iă leă pl tesc,ă
p c tosulădeămine,ăşiăcândăgândeamăc ăamăsc patădeădânsul,ăm-am pomenit c -miădejug ăboiiădeălaă
plugăşiămi-i vinde, de m-aăl satăs racălipitέ
— Mie mi-aănecinstităfataăcuăsila,ăb tând-oăpân ăşi-aăieşitădinămin iέ
— Pe mine m-a înjugat la carul cu lemne, ca pe-oăvit ,ăcuconaşuleέăθeămineăm-a spânzurat cu
capulăînăjosăşiămi-a datăfumădeăardeiăşiănuăm-aăl satăpân ănuăi-amădatăr vaşăc -i sunt dator treizeci de
lei.
— εareăn past ăaăc zutăpeăcapulănostru,ăcuconaşule!ăstrigar ămaiămul iădeodat ăoăs ăneăducemă
înălume,ăc ciăDumnezeuăaăluatădreptateaădeăpeăp mântνăarendaşulăneăjefuieşte, zapciul ne jupoaie de
piei,ăgazdaădeăjude ăşiăispravniciiăneăungăcuă miereăşiăneăleag ădeăcopaci,ădeăneă m nânc ămuşteleăşiă
ân arii!…
— Darăbine,ăbuniăcreştini!ădeăceăn-a iăvenităs -miăspune iămieătoateăacesteaρăr spunseăDinuăcuă
aerădeăcomp timireέ
— N-amăîndr znit,ăcuconaşuleέăηădat -năvia aănoastr ăamăb gatăjalb ălaăm riaăsaăşiăînălocăs ăneă
fac ădreptate,ăne-amăpomenităcuăoăceat ădeăarn u i,ăcareăne-auăruptăoaseleέăζuăştimăceăoăs ăfacemνăoăs ă
trecemăînă araăTurceasc νăîncaileaăs ăneăomoareăp gânii,ădecâtăcreştinii,ăcareăseăînchin ătotălaăoăcruceă
cu noi.
Înă aceast ă mul imeă deă jeluitoriă erauă vreoă patruă raniă careă seă b teauă cuă pumniiă înă piept,ă îşiă
smulgeauăp rulădinăcapăşiăs rutauăfrunteaăimineilorăluiăθ turic έăσceştiăjeluitoriăexagera iăaveauănişteă
fizionomiiă deă adev ra iă ho omaniέă Dinuă observ ă şiă t cuνă iară dup ă ceă concedieă gloataă deă s teniă cuă
f g duieliămincinoase,ăf cuăunăsemnăispr vniceluluiέ
— Ispr vnicelulăseăapropieădeădânsul,ă inândăc ciulaăînămâiniέăS -miăaduciămaiăpeăurm ăpe-acei
patru jeluitori careăseăv ietauămaiătare,ăauzitu-m-ai?
— Am auzit, cucoane.
— Du-teăacumădeăcheam ăpeăarendaşέă
— S ătr ieşti,ăcucoane,ăesteădusălaătârgέ
— Şiăcândăvineăînd r tρ
— Pe la chindii[5], cucoane.
— Bine.
υâtevaăoreăînăurmaăscenelorădeămaiăsus,ăθ turic ăşedeaăpe sofaăcuăpicioareleăîncrucişateăcaăună
osmanlâuăşiăfumaădintr- unăciubucădulceaăşiăparfumataăplant ăarabic ănumit ăgebel[6],ăavândădinainteaă
saăpeăceiăpatruă raniăjeluitoriέ
Dup ă ceă l s ă s ă ias ă dină pieptulă s uă ună noră grosă deă fum,ă ceă seă în l ă c treă tavanul camerei
formândăoămul imeădeăgrupeăbizare,ăelăpriviăcuăaten iuneăpeă raniăşiăleăzise:
— ϋiăbine,ăb ie i,ăacumăsuntemăsinguriέăDumnezeuăst ăînăfa νăiaăspune i-mi, de când a venit
acestăarendaşăpeămoşieăcumămergăp durile,ăhanul,ămorile,ăcârciumileρăSuntăînăstareăbun ăsauănuρ
— S-aă f cută mareă firoseal [ι],ă cucoaneνă p dureaă ceaă mare,ă cuă copaciiă caă buteaă deă groşi,ă aă
vândut-oăşiăaăars-oălaăfacereădeărachiu,ăiarăacumăaăr masănumaiăoăopritur ăînăcareănuăg seştiădecâtăpariă
şiănuieleέăHanulăs-aădarâmatădeătotăşiăplou ăîntr- însulνăcârciumileăasemeneaέăDinăheleşteuăscoateăpeă
fiecareăs pt mân ăcâteăunăcarădeăpeşteăşi-lătrimiteălaătârg,ălaăθloieştiέă
— Suntăadev rateătoateăacesteaρ
— Uite,ăcucoane,ăcumăteăv dăşiăcumăm ăveziέ
υiocoiulăchem ăunăidicliuăşiăporunciăs -i g teasc ăcalulνăapoiăînc lecând,ălu ăcuăsineăpeă raniă
împreun ăcuăispr vnicelul şiădoiăslujitoriăşiăplec ăs ăfac ăcercetareέăSeăduseămaiăîntâiălaăhanăşi-lăg siăînă
proast ăstareνăvizit ăcârciumileăşiămorileăşi leăg siătotăasemeneaνăapoiăintr ăînăp dureăşi, g sind-o în
adev ră cuă totulă stricat ,ă seă întoarseă acas ă şiă f cuă foaieă deă ispaş ,ă isc lit ă deă preo iă şiă deă fruntaşiiă
satului.
θeăcândăseăpetreceauăacesteaăînăcasaăboiereasc ,ăarendaşulăseăîntorseseădeălaătârgăşiăseăinformaseă
despreă aspraă cercetareă f cut ă înă lips -i,ă elă eraă cuprinsă deă fric ,ă c ciă toateă abuzurileă despreă careă
vorbir măerauăînăadev răs vârşiteădeădânsulέ
σştept ădarăpân ăceăr maseăθ turic ăsingur,ăapoiăintr ăînăodaieăşi,ăprintr-un compliment demn
deăunăpaş ăcuătreiătuiuri,ăfelicit ăpeăciocoiăde bun ăvenireέ
υiocoiulă îlă primiă cuă ună aeră foarteă severă şi,ă f r ă s -lă pofteasc ă s ă şad ă sauă s -iă r spund ă laă
compliment, îi zise:
— τuneăsuntăastea,ăchirăυristodoreρă(σcestaăeraănumeleăarendaşuluiέ)ăσstfelăî iăp zeştiădomniaă
taăleg turileăzapisuluiădeăarenduire?
— Daăceăamăgreşit,ăcucoaneăDinule,ădeăte-aiăsup ratăpeămineρ
— ε ămaiăîntrebiăînc ăceăaiăgreşitρăθriveşte!
σrendaşulăcitiăfoileădeăispaş ăşiăseăsp imânt ădeăm rimeaăsumelorăceăv zuăîntr-însele. Ciocoiul,
observândăîngrozireaăceăpricinuiseăarendaşului,ăîiăziseămaiăliniştit:
— Eu n-amăceăs - iăfacνătrebuieăînădou zeciăşiăpatruădeăceasuriăs -miăr spunziăsumaăcuprins ăînă
ispaş ,ăc ciăamăporunc ăs - iăpunăbumbaşir,ădou ăortaleădeăslujitoriέăR mâneălaădomniaătaăs - iăalegiă
dinădou ăuna:ăoriăs ăpl teştiădeăbun voie,ăsauăprinăsil έ
— Darăbine,ăcucoaneăDinule,ăm ălaşiăs racăpeădrumuriέ
— ζuăvoiăs ăştiuănimicădespreăaceastaέăθl teştiăbaniiăcuăbineleăsauăfacăpitacălaăispr vnicieăşi- iă
punăînăspinareăoăsut ădeăslujitoriρ…ăÎn elegiăromâneşteρ
Greculăplec ăcapulăîn josăşi,ădup ăceăseăgândiăcâtvaătimp,ăzise:
— S ăfacemăcumăeăbine,ăcucoane,ăc ăeăp catădeăDumnezeuăs ăm ădaiăpeămânaăzabetuluiέă
Dinu,ăcareăvoiaăs ăajung ălaăaceast ăconcluziune,ăpriviăpeăgrecăcuăunăfelădeămirare,ăapoiăîiămaiă
zise:
 — όieăcumăzici!ăIspaşaăseăridic ălaăoăsut ădeăpungiădeăbaniέăυâtădaiădintr-aceast ăsum ρ
— Dou zeciădeăpungi,ăcucoaneέ
— ϋsteăpu in,ăfoarteăpu inέăζuăprimescέ
— όieătreizeci,ăs ănuămaiăfieăvorb έ
— εaiăjosădeăcincizeci,ănuăprimescăniciăoăl scaieέăTeămul umeşti,ăoriăfacăpitaculρ
— Haide,ăfie!ăr spunseăgreculăsco ândădinăsânăoăpung ăverde,ălung ădeădoiăco iăşiădeznodând-o
cuăaceaăîntristareăceăsimtăaman iiăcândăseădespartădeăiubiteleălorέăζum r ăceleăcincizeciăpungiădeăbaniă
înă mahmudele,ă dodecari,ă funduciă şiă rubieleνă apoi,ă dup ă ceă salut ă peă ciocoi,ă ieşiă dină cas ă oftândă şiă
jurându-seăpeăto iăsfin iiăc ăvaăscoateăaceiăbaniăîndoi iădinăpieleaăbie ilorăs teniέ
σă douaă ziă θ turic ă plec ă dină moşiaă R sucitaă laă celelalteă moşiiă aleă st pânuluiă s uă şi,ă dup ă ceă
f cuăpeălaătoateăcâteăoăcercetareădeăfelulăceleiădescriseămaiăsus,ăseăîntoarseăînăτucureştiăcuădou ăsuteă
pungiădeăbani,ăpeăcareăleăpuseădeocamdat ăpeăfundulăsipetului,ăzicându-şiăînăsineăcuăoănespus ăbucurie:ă
―Doamne-ajut !…ăUnaălaămân !‖

Note

1. Cochinți și cațaoni sunt numele ce le dau ț raniiăgrecilorăarendași.

2έăăăZeceămiiălei,ăc ciăoăpung ăseăsocoteaăleiăcinciăsuteέă
3. Chebapuri – fripturi turcești (n.N.F.)
4έăăăσceast ăporunc ădat ădeăsatârgi-bașaăc treăidicliiăarătreceădreptăoăfabul ăînăziuaădeăast ziνănimeniăn-ar putea
credeă c ă seă f ceauă asemeneaă tâlh riiă deă c treă oameniiă domnești,ă pl tițiă caă s ă ție liniștea șiă s ă protegeă peă ceiă
s raciνăcuătoateăacestea,ăeaăaăexistatăși, pentru mai mare nenorocire, s-a exercitat chiar de oamenii privați, care se
îmbr cauăînăcostumădeăoameni domnești și jefuiau pe bieții ț raniăar tându-le pitace mincinoase (vezi Condica
arhivei, nr. 112, foaia 280).
5. Prin chindii ț raniiăînțeleg apunerea soarelui
6. Gebel — tutun de Arabia, obișnuit foarte mult pe timpul acela pentru mirosul lui pl cutέă
ιέăăăόiroseal ă– risip ,ăpagub έă

Ce dai să te fac ispravnic?

Vesteaădespreăinfluen aăceădinăziăînăziădobândeaăpostelniculăσndronacheălaăcurteaăluiăυarageaă
seăr spândiseăatâtădeămult,ăîncâtămaiăto iăceiăceăvoiauăs ădobândeasc ăvreoăfunc iuneăpublic ănemeritată
ăsauăvreunăaltăfavorădeălaădomnieăseăîndreptauăc treăcasaăatoputerniculuiăfanariotăşiăprinădareădeăbaniă
îşiăîmplineauădorin aέ
υat ăs ăspunemăc ăînătimpulăacela,ăcaăînăto iătimpii,ăjafurileăşiămânc toriileănuăseăf ceauăaşaăde-
a dreptulέăDeălaădomnăpân ălaăzapciu,ăto iăpeăatunciăfurauăcuămijloaceădelicateăşiăcuăoăiscusin ăatâtădeă
mare,ăîncâtăho ulăîşiăasiguraăinviolabilitateaăşiănuăseăexpuneaălaăumilireέ
υaă s ă ajung ă aci,ă to iă slujbaşiiă mariă şiă miciă îşiă aveauăprepelicariiă lor,ă careă c utauă vânatulă şi-l
aduceauăînainteaăvân toruluiăcaăs -lăjumuleasc έ
θostelniculăσndronache,ăcareăf ceaătotulăpentruăinteres,ănuăcrezuădeăcuviin ăaăl saăoăasemeneaă
frumoas ăocaziuneăf r ăaăseăfolosiădeădânsaνăel,ădar,ăini ieăpeăθ turic ăînăacestănouăfelădeăho ieăşi,ădină
aceaă zi,ă nimeniă nuă maiă dobândiă favorurileă cur iiă decâtă prină mijlocireaă postelniculuiă sau,ă maiă bine,ă
printr-aăluiăθ turic ,ăcareăcâştigaădeălaăfiecareătreab ăîmplinit ădeădou ăoriămaiămultădecâtăst pânu-s uέ
Într-oăziăseăprezent ădinainteaăluiăunăfunc ionarăscosădeămultătimpădinăslujb έăDup ăceăacestădină
urm ă îiă f cuă oă mul imeă deă complimente,ă ciocoiulă îiă ziseă s ă şad ă şiă porunciă s -iă aduc ă dulcea ă şiă
cafea[1].
υâtă inuăacestătratamentăoriental,ăDinuăseăocupaăcuămust ileăsaleăceleănegre,ăpeăcareăleăr suceaă
şiăleănetezeaăcuămult gra ieνăiarădup ăceăveniăcafegiulăşiălu ăfeligeanulădinămânaăfunc ionarului,ăDinuă
ziseăcuăoădelicate eăpref cut :
— υeăîntâmplareăfericit ăteăaduceălaămine,ăarhonămedelnicerρ
— ζevoia,ăcucoaneăDinule,ăşiănimicămaiămultέ
 — ζevoiaρăDomniaătaăs ăaiănevoieădeăunăomămicăcaămineρăεiăseăpareăcurios!…
— ζicidecum,ăcucoaneăDinuleέăηmulănuăştieădeăaziăpeămâineăşiădeămulteăoriăvineăvremeaădeăaiă
trebuin ăchiarăşiădeăun iganέăσstfelăvineăvorba,ădarăteărogăs ănuăfieăcuăsup rareέ
— Fereasc ăDumnezeu,ăbei-mu…ăziseăDinu,ăsilindu-se a ascunde reaua impresiune ce-iăf cuseă
muşc toareaăsentin ăaăfunc ionaruluiέ
— Vreiădarăs ăafliănevoiaăcareăm-a adus în casa domniei tale?
— Da,ăşiăaăteăslujiăcuăce-miăvaăstaăprinăputin έ
— σscult -m ădarέă
— Gataălaăporunc ,ăbei-mu.
— θ rin iiămeiăauăfostăboieriămariădinăυraiova,ăbaăînc ămoşulămeuăaăfostăcaimacamăînăacelăoraşă
multă timpνă tat lă meu,ă fiindă omă cuă fricaă luiă Dumnezeu,ă şiă cuă mil ă deă ar ,ă v zândă nelegiurileă şiă
despoierileăceăf ceauădomniiăgreci,ăs-aătrasălaămoşieăşiătr iaăacoloăoăvia ăliniştit νădar,ăoriăc ămişeiiădeă
greci l-auăb nuitădeăr zvr titor,ăsauăc ăaşaăaăfostăscris,ăştiuănumaiăc ăne-am pomenit într-oăziăcuădou ă
suteă deă pazvantlâi[2]ă c -lă înconjoar ă deă toateă p r ile,ăiară câ ivaă seă suieă laătat lămeuă caă s -l omoare.
τietulăb trân,ăDumnezeuăs -lăierte!ăsim indăgândulăn v litorilor,ăaăînarmatătoateăslugileăşiăs-aăg titădeă
împotrivireέăθazvantlâii,ăv zândăaceast ăpreg tire,ăs-auăînfuriatăşiămaiămultăşiăauăn v lităasupraătat luiă
meuέăδuptaăaă inut pân ălaăprânzνămul iădinăp gâniăauăc zut,ădarăînăceleădinăurm ,ăprinănum rulălorăcelă
mare,ăauăomorâtăpeăto iăoameniiănoştriăîmpreun ăcuătat lămeuέ
— Şiăceăs-aămaiăîntâmplatădup ăaceastaρăad ug ăθ turic ăc scândădeăurâtέ
— S ăvede i,ăcucoaneăDinuleέăDup ămoarteaătat luiămeuăamăfugitălaăτraşov,ăîmpreun ăcuămumaă
şiăsurorileămele,ăcaăs sc p mădeăsabiaăoamenilorăluiăθazvantoglu,ăşiăne-amăîntorsăînapoiătocmaiădup ă
ce s-aăliniştită araέ
— Bine c-a iăpututăs ăv ăsc pa iăvia a,ăadaoseăθ turic ădormitândέă
— Ne-am sc pat-o, ce e drept, dar ne-amă alesă numaiă cuă atâtνă c ciă laă întoarcereaă noastr ă amă
g sităcaseleăarse,ă iganiiăfugi iăpesteăDun reăşiăviileăp r giniteέăηăsingur ămoşioar ăneămaiăr m seseăşiă
am dat-oăsor -miădeăzestre,ăcaăs ănuăîmb trâneasc ălaăuşaăcaseiăp rinteştiέ
— Bravo, bei-muνăm ăbucurăc ăeştiăplinădeăitichi[3]έ
— ηăfiăprecumăzici,ădarădândămoşioaraăamăr masăs racălipitέ
— Şiăcuăceăteăchiverniseştiăacumρ
— Cu slujba.
— δaăceăcalemăslujeştiρ
— σmă slujită laă h tm nieă şiă m-aă scos,ă fiindc ă amă dată peă pârlitur [4]ă oă mul imeă deă ho iă ceă seă
încuibaser ăînăaceaădreg torieέ
— Dar bine, bei-mu, de ce nu- iăc utaiădeătreab ρăυe,ădomniaătaăoăs ăîndrepteziălumeaρă
— σşaăeste,ăaiădreptateăşiăeuăzicăcaădomniaătaνădarăcândăv dăpeăfanario iădespoindăpeăv duveăşiă
peă s raci,ă îmiă vineă furiiă deă nebunie,ă strigă caă ună ieşită dină min iă şiă facă totă ceă pot,ă caă s ă dauă peă fa ă
tâlh riileălorέ
— R u,ăfoarteăr uέăDomniaătaănuăîn elegiăniciăvremea,ăniciăoameniiăcuăcareătr ieştiέ
— υeăvoieştiăs ăziciăprintr-aceastaρăT lm ceşte-mi!
— Voiescă s zică c ă într-oă ar ă caă aă nostr ă totă ceă putemă faceă maiă bineă esteă s ă plec mă capulă
înaintea mai-marilorănoştri,ăcaăs ădobândimăchiverniseal ăşiăs ăstrângemăstareăcuăoriceăpre έ
— υuăoriceăpre ρ
— Da, bei-mu.
— υuăalteăcuvinte:ăs ăfur m,ăs ăjefuimρ
— Şiădeăceănu?
— Daăbine,ăceăfaciămustr riiădeăcugetρă
— σceast ăsl biciuneăs ăoăl s măpeăseamaăfemeilorăcuăistericale,ăiarănoi,ăb rba ii,ăs ăfacemăceă
faceătoat ălumeaέăHe,ăhe!ăarhonămedelnicer,ăcunoştiăbineăcumăstauălucrurileăînăziuaădeăast zi:ăaiăbani,ă
eştiătareăşi mareνăeştiăs rac,ănuăteăbag ănimeniăînăseam έăDarăs ăl s mălaăoăparteăacesteănimicuriέăIaă
spume-mi:ăcuăceăpotăs ăteăslujescρ
— Venisemăs ăteărogăcaăs ăpuiăoăvorb ăpentruămineălaăpostelniculăσndronache,ăcaăs ăm ăfac ă
ispravnicălaăvreunăjude έăS -iăspuiăc ăneamulămeuăaăslujită riiădeălaădesc lec toare,ăc ăamăşiăeuăcevaă
cunoştin eădeăslujb ,ăc ăm ăvoiăsiliăaănuănemul umiălumeaăpeăundeăvoiăfi,ăciădimpotriv ăaăaduceălaud ă
şiăbinecuvânt riădomnieiăsaleăşiăm rieiăsaleăluiăvod …ăσide-de,ăf -miăaceast ăfacereădeăbineăşiănuăteă
voiăuitaăpân ălaămoarteέ
 Dinuăascult ăacesteăvorbeădinăurm ăcuămareăr ceal ăşi,ăîncredin atăc ăpostelniculănuăcunoaşteă
limbajulădiploma ieiăciocoieşti,ăîiăzise:
— Arhon medelnicere, toate câte mi-aiăspusăsuntădrepteăşiăfrumoase,ădarănuăseăcaut ăînăziuaădeă
ast ziέăIaăspune-miămaiăbine,ăceădaiăs ăteăfacăispravnicρ
— Ce-aiăzisρăεaiăziăînc ăoădat ,ăc ăn-am auzit.
— σmăzisăc ăispr vniciileăseădauăcuăruşfet,ăaiăîn elesăoriăbaρăDac ăesteăaşa,ă ine- iăispr vniciaă
pentruăaltul,ăc ciăeuănuăm voi înjosi niciodat ăs ăcump răslujb ăcuăbaniădeălaăoăleşin tur ădeăciocoiăcaă
tine!
Şiăpostulantul,ăindignat,ăieşiădinăcas ăf r ăs ăsaluteăm carăpeăθ turic έ
σcesta,ăînălocăs ăseăsupereădeăoăasemeneaăinsult ,ăzâmbiăşiăziseăînăsine:ă―Iat ăunănebunăprecumă
n-amămaiăv zutăînc ‖έăUnămomentădup ăaceeaăintr ăoăaădouaăpersoan ,ăcare,ădup ăceăf cuăciocoiuluiă
un compliment demn de un seraschier, îi zise de-a dreptul:
— υucoaneă Dinule,ă amă auzită c ă s-aă mazilită ispravniculă deă Teleormană şiă vină s ă ceră ajutorulă
domnieiătaleăcaăs ăiau acest mansup.
— σşaă este,ă bei-mu,ă dară de!ă s ă maiă vedemέă Vremurileă suntă grele,ă ispr vniciileă nuă seă dauă laă
fiecine,ăr spunseăθ turic ăcuăvoceăîngânat έ
ζoulă venit,ă în elegândă pricinaă careă f ceaă peă ciocoiă s ă r spund ă prină cuvinteă evazive,ă relu ă
vorba:
— Da, da,ăneneăDinule,ăteărogăs -miăfaciăaceast ătrebuşoar ,ăc ciăsuntăomăşiăeuνămân ăpeămân ă
spal ăşiăamândou obrazulέăÎn elegiădomniaătaέ
— Vezi,ăaşa-miăvineălaăsocoteal !ă
— Dar de vreme ce ne-amăîn eles,ăs ăvorbimăcaănişteăprieteniăadev ra iέăIaăspune-mi, ceăoăs -mi
ceri pentru acest mansup?
— Cât despre mine, bei-mu,ănuă i-aşăcereănimic:ădarăceăfacemăpostelniculuiρăϋlănuăesteăînăstareă
s ăfac ăcelămaiămicălucruăf r ăinteres,ăşiăînc ăinteres,ănuăglum !
δaăacesteădinăurm ăfrazeătr s turileăfe eiăcandidatuluiădeăispr vnicieăluar ăunăaspectăposacέăSeă
sc rpin ăpu inăînăcapăcuăunăaerămeditativ,ăapoiăzise:
— S ăt iemăpre ulέ
— τine!ăS -mi dai 2.500 de rubiele.
— Nu e prea mult?
— Nicidecum, bei-muνăjude ulăTeleormanăesteăunulădinăceleămaiăbogate:ăareăzeceăpl şi,ăpeste
cincisprezeceămiiădeălocuitori,ătotăunuăşiăunu,ăşiăschel ălaăDun reέăDomniaătaăpo iăs ăsco iăaceştiăbaniă
înădou ăs pt mâni,ănumaiădinăplocoaneέăυeăspuiădomniaăta!ăσcestăjude ăesteăunăcapan[5]ăîmp r tescă
nesecat.
— σşaăeste,ădar,ăuite,ănuăsuntăînv atăs fur,ăîmiăeămil ăs ădespoiăpeăs raci!ă
— σsteaăsuntăsl biciuniăcareăpierăcaăviseleăîndat ăceăteăveiăsuiăpeăscaunulăispr vnicieiέ
— σşadarănuăseăpoateămaiăjosρ
— Nici o para, bei-mu. Vremurile sunt grele, s-audeă deă domnieă nou ă şiă noiă trebuieă s ă neă
folosim acum,ăcândăneăumbl moara.
— όieădarăprecumăziciέăθorunceşteăs -miăaduc ăhârtieăşiăc lim riέ
υiocoiulă b tuă deă treiă oriă înă palmeă şiă toateă seă aduser ă într-oă clip νă postulantulă scriseă biletulă
urm tor:ă

―σrhonăbaron,
Veiădaăînăordineaămeaădou ămiiăcinciăsuteărubieleăaduc toruluiăacestuiăr vaşăşiăleăveiătreceăînă
socotealaămeaέăυiol nescu‖

Dup ă ceă usc ă scriereaă prină pu ină nisipă pusă pesteă dânsa,ă elă strânseă biletulă înă dou ă şi-l dete în
mânaăluiăDinuνăacestaăîlăciti,ăf cuăoătemeneaăsauăunăcomplimentăotomanăşiăsculându-se în picioare se
îndrept ă c treă oă mas έă Deschiseă ună mică sipetă deă lemnă deă chiparosă şiă scoaseă dintr-însul pitacul de
orânduire,ă învestită cuă subscriereaă şiă sigiliulă domnescνă apoi,ă dup ă ceă trecuă într-însul numele noului
ispravnic, i-lădeteăînămân ,ăzicându-i:
— Slujb ăpentruăslujb !ăθrimeşte,ăboierule,ăpitaculădeăorânduireνădu-teădeăs rut ămânaăm rieiă
saleăluiăvod ăşiăteăaşaz s n tosăpeăscaunulăispr vnicieiădeăTeleormanέ
Note

1έăăăσcestăceremonialăseăf ceaătuturorăpersoanelorăceăveneauăs ăcear ăintervenireaăsaăînăvreoătreab έă

2. Rebelii ostași ai lui Pazvantoglu din Vidin.
3. Itichi – moral ăsauăvirtuteέă
4έăăăσădaăpeăpârlitur ăaădescoperiăsauăaădemascaăpeăhoți.
5. Capan – magazie de aprovizionare.

in[’]te bine, arhon postelnice!

υredemăc ălectoriiănoştriăn-auăuitatăsecretaăîntrevedereădintreăprincipeleăGheorgheăυarageaăşiă
banulăυ…,ăpeăcareăamăpovestit-oăpeălaăînceputulăacesteiăscrieriέăθrincipeleăfanariot,ădeşiăiritatăfoarteă
mult prin refuzul banului de a da pe fie-saă deă so ieă favorituluiă s u,ă nuă putuă cuă toateă acesteaă s ă nuă
admireăsim mântulădeăonoareăşiămareleăcurajăcuăcareăb trânulăboierăap raăonoareaăfiiceiăsaleăşiăpeăaă
na iuniiăromâneέ
ϋlăînc ăstaănehot râtăşiăseăgândeaăceăsfârşităs ădeaăacesteiăpricini,ăcândălogof tulăs uă deătain ă
(secretarul),ăintrândăînăcameraăluiăşiăsalutându-lăpân ăjos,ădup ăobicei,ăîiădeteăînămân ăoăscrisoareăşiăseă
retrase.
υarageaă arunc ă oă c ut tur ă p trunz toareă asupraă adreseiă deă peă scrisoareă şi,ă prev zândă dină
instinctăc ăoăs ăcuprind ăvreoăvesteăîntrist toare,ăoădeschiseăcuămareăgrab ăşiăcitiăceleăurm toare:

―θadişahulă şiă reagealurileă auă luată ştireă c ă jefuieştiă araă şiă surghiuneştiă peă ceiă maiă deă frunteă
boieriνăsileşte-teăcâtăveiăputeaăaăteădregeăcuăîmp r ia,ăc ciăîntr-altăchipăvaăfiăr uădeăm riaăta. Atât, nu
zic mai mult.
σăm rieiătaleăsupus ăslug
σhmetăKelalailiătefterdar[1]‖

―σtât,ă nuă zică maiă mult!…ă Şiă ceă vaă fiă voindă oareă s ă în eleag ă σhmetă printr-aceste vorbe
laconiceă şiă neîn eleseρă ηareă vizirulă şiă capugi-başaă voră fiă g sită peă vreunulă careă d ă mai mult pentru
domniaăacesteiă riρăDarăbine,ăeuăleătrimităpeătotăanulăpeşcheşuriă(daruri)ădeăcâteăcincizeciămiiăpungiădeă
baniνăcapanulăîmp r tescăgemeădeăberbecii,ăuntul,ămiereaăşiăgrâulăValahieiνădorin eleăsultanei-valideăşiă
ale lui câzlar-agasi fost-au oareă vreodat ă neîmpliniteρă araă întreag ă gemeă subă biciulă şiă cazneleă
oamenilorădomneşti,ăcareădespoaieănorodulăpân ălaăpiele,ănumaiăcaăs ăsatureăl comiaăsaraiului…ăŞiăcuă
toateă acesteaă eiă totă nuă suntă mul umi iέă η!ă deă treiă oriă afurusi iă agareniă !ă η!ă neamă nelegiuit!…ă υumă
face iă voiă dină oameniiă ceiă maiă cinsti iă unelteă neruşinateă aleă tiranieiă voastreă şiă cândă nuă maiă ave iă
trebuin ădeădânşiiăîiăarunca iăînăgunoiăcaăpe nişteăvaseănetrebniceέăVoi iăs ăm ămazâli i,ăcaăs ăpune iăînă
loculămeuăpeăvreunulădintreăŞu iăsau υalimahiρăVoi iăpoateăs m ăotr vi iăsauăs ăm ăsugruma iρ…ăDară
voiănuăm ăcunoaşte iăbine!ăϋuănuăsuntăambi iosăcaăεavrogheni,ăniciăfermecatăcaăHangerliuέăυapulăluiă
υarageaănuăvaăfiăpusăînă eap ădinainteaăÎnalteiăθor i!…―
Iat ăstareaămoral ăînăcareăpuseseăpe Caragea citirea fatalei scri- sori a lui Ahmet Kelalaili. El se
plimbaăprinăsalaăceaăspa ioas ăaăsecret rieiăfr mântatădeăgânduriănegreνăcâteodat ăseăopreaăînălocăşi,ă
încruntând stufoasele lui sprâncene, strângea pumnii cu con- vulsiuneăşiăf ceaăgesturiăamenin toareέ
Înă acesteă momenteă intr ă şiă postelniculă σndronacheă Tuzlucă caă s ă afleă celeă petrecuteă întreă
υarageaăşiăbanulăυ…ăθeătimpulăacesta,ăυarageaăseăîntorceaăc treăuş έăθostelniculăînaint ăc treădânsulă
f cândă neîncetată complimenteă pân ă laă p mânt,ă dară cândă voiă s ă s ruteă mânaă principelui,ă elă seă traseă
înapoiăcuăgroaz ,ăîntocmaiăcaăvân torulăcândăiăseăarat ăînainte,ăf r
veste,ăoăfiar ăs lbatic ăşi,ădevenindăpalidădeămânie,ăzise:
— υeăvreiăcuămineρăSpuneăînăgrab έă
 — Venisem,ăm riaăta,ăs …ăs …
— Spune în grab, auzi tu?
— Venisem,ăm riaăta,ăs ăafluăceăaiăf cutăînăpricinaădespreăcareăte-amărugatăcuăumilin ăînăzileleă
trecute.
— Desluşeşte-teămaiăbine,ăc ănu-mi aduc aminte.
— Teărugasem,ăpreaămilostiveădoamne,ăs ăceriădeălaăbanulăυ…ăpeăfie-sa Maria pentru mine.
— σ!ăbineăzici!ăamăchematăpeăb trânulăboierăşiăi-am povalisit[2].
— Şiăceă i-aăr spuns,ăm riaătaăρăîntreb ăpostelniculăcuăoăbucurieăv zut έ
— Mi-aăr spunsăc ămaiăbineăîşiăomoar ăcopilaăcuămâinileăsale,ădecâtăs ăoădeaădup ăunulăcaătineέ
— Darăbine,ăm riaăta, ce cusur am eu?
— Mi-aăspusăc ăeştiăho ,ăr pitor,ămârşav,ălinguşitorăşiăînătoateănecinstitέ
— Şiăm riaătaăaiăcrezutătoateăacesteăcatigorii[3]ρ
— ηăparteădinămişeliileătaleăleăcunoscăprinămineăînsumiνăcâtăpentruăceeaăceămaiăr mâne,ănuăamă
niciăoăîndoial ,ăc ciăteăcunoscăceăpoam ăeştiέ
— ζuăcrede,ămilostiveădoamneέăσcesteăpâriăvinădeălaăvr jmaşiiămei,ăcareăm ăpizmuiescăpentruă
hatârulăşiătrecereaăceăamălaăm riaătaέ
— σpoi,ă terminândă acesteă vorbe,ă seă încerc ă s ă s ruteă pulpanaă anteriuluiă domnitoruluiνă dară
Carageaăseăretraseăcuăindigna iuneăşiăluândăunăaerăamenin torăîiăzise:
— Înd r t,ămişelule!ăζuăteăatingeădeămine,ăc - iăzdrobescăcapulέ
— Iart -m ,ăm riaăta,ăc ănuăsuntăvinovatέ
— ζu,ă nemerniculeέă Voiă daă porunc ă luiă vel-vistieră s ă cercetezeă prină oameniă domneştiă toateă
mânc toriileătaleăşi,ădeăvorăfiăadev rate,ăoăs ăteă intuiescăînăpoartaăcur iiădomneşti,ăcaăs ădauăpild ăşiălaă
al iămânc toriăcaătineέ
— S ănuăfaciăacestăp cat,ăm riaăta!ăadaoseăfanariotulăc zândăînăgenunchiăşiăatingândăparchetulă
cu fruntea.
— Un singurămijlocădeăsc pareăî iămaiăr mâne,ăziseăυarageaămaiăliniştitέ
— υareăesteăacelămijloc,ăm riaătaρ
— S ăteăduciălaăbanulăşiăs - iăceriăiert ciuneέ
— Şiăpentruăceăs -miăcerăiert ciune,ăm riaătaρ
— θentruăc ăaiăavutăneruşinareaădeăaăcereăpeăfie-saăînăc s torieέ
— Darăbine,ăsuferiăm riaătaăcaăunăromeuădinăecpaiaua[4]ăm rieiătaleăs ăseăînjoseasc ăînainteaă
unui cap gros de vlah?
— Îmiă amă euă socotelileă meleέă Ieşiă afar ă şiă nuă uitaă c ,ă dac ă pân ă mâineă nu-miă veiă înf işaă
scrisoareaăbanuluiădeăiertare,ăm ăvoiă ineădeăcuvânt:ăteăvoiă intuiăînăpoart έ
θostelniculăieşiărepedeăşiăseăduseăacas ălaădânsulăfoarteătulburatădeăreauaăprimireăceăavuseseălaă
curteνăaceeaăceănuăputeaăelăs ăîn eleag ăeraăschimbareaăceaămareăceăv zuseăînăυarageaέă―υumă— zicea
el în sine — acest mândruăşiătrufaşăυaragea,ăcareăur şteăatâtădeămultăpeăromâniăşi-şiăbateăjocădeădânşiiă
deăcâteăoriăvoieşte,ăcumăseăpoateăcaăelăs ăm ăsupuie laăaceast ănemaiauzit ăînjosireρăϋu,ăpostelniculă
σndronacheăTuzluc,ăs -miăcerăiert ciuneădeălaăunăvlahρăDarăceăoăs ăzic capioldaşiiă(amicii)ămei,ăcândă
vorăaflaρăϋiăoăs -şiăbat ăjocădeămine,ăn-oăs ăm ăbageăînăseam !…ăσşaăesteăînăadev rνădar iar şi,ădeănuă
voiăîmpliniăvoin aăluiăυaragea,ăvoiăfiădep rtatădinăhuzmetăşiăatunciăoăs ăfieăşiămaiăr u,ăc ciănefiindălaă
putere, lumeaăoăs ărâd ădeămineăcuămaiămult ăîndr zneal έ‖
σceast ă dină urm ă ideeă deciseă peă fanariotă şi,ă caă s ă ias ă maiă curândă dină încurc turaă înă careă îlă
b gaseăambi iuneaădeăaădeveniăginereăalăbanuluiăυ…,ăporunciăs -iăpuieăarm sariiălaăbutc ăşiăseăduseă
de-a dreptul la banul.
υândă tr suraă postelniculuiă intr ă înă curteaă banului,ă eraă peă laă şaseă oreă dup -amiaz έă Slugileă
b trânuluiăboierăşedeauăpeătrepteleăsc riiăşiăîşiăpetreceauătimpulăvorbindăşiărâzândνăiarăbanul,ăîmbr cată
înăanteriuădeăsevaiăsub ire,ăcuăoălibadeaădeăpichetăalbăpeădeasupraăşiăcuăcaucăcuăcearşafăalb,ăşedeaăînă
pridvorulă (balconul)ă casei,ă peă ună col ă ală unuiă pată lung,ă şiă citeaă peă Tetravanghelέă V zândă butcaă
fanariotuluiăintrândăînăcurte,ăelăl s ăcarteaădinămâiniăşiăseăpuseăînăstareădeăaăprimiădup ăcuviin ăpeă
fanariotul lui Caragea.
Dup ăceăfanariotulăf cuăbanuluiăcâtevaăcomplimenteălinguşitoare,ăşezuăpeămargineaăpatuluiăşi,ă
c utândăunămijlocămaiănaturalădeăaăîncepeăconversa ia,ăelăzise:
— Arhon bane, te vei mira poate când vei afla scopul venirii mele la domnia ta.
— Spune-mi,ăboierule,ăs ăvedemέ
 — Ştiiăc ăînăzileleătrecuteă i-amăcerutăpeăcuconi aăεarghioalaădeăso ieέă
— Şiăeuă i-amăzisăc ănuă i-oădauăf r ăvoiaăeiέ
— Ei bine, arhon bane, ai întrebat-oρăυeăziceρăε ăprimeşteădeăso ăsauănuρ
— S - iăspunăcurat,ăniciăc ăvreaăs ăaud ădeănumeleădomnieiătaleέ
— σtâtămaiăbine,ăc ciăm riaăsaămi-aăporuncităs ăiauăpeăoănepoat ăaăluiăυalimahăvod ădinăIaşiέ
— S - iăajuteăDumnezeu,ăboierule!
— σşaăeste,ăarhonăbaneνădarăesteăcevaăcareăseăîmpotriveşteălaăaceast ăfericit ăc s torie şiănumaiă
domniaătaăpo iăs ăridiciăaceast ăpiedic έ
— Spune-mi,ăşiăvoiăvedeaέ
— ε riaăsaăvod ăştieăc ăamăcerutăpeăcucoanaăεarghioli aădeăso ieăşi,ăfiindc ăb nuieşteăc ăpoateă
s ămijloceasc ăvreoăîncurc tur ădeădragosteăîntreămineăşiădomniaăei,ăvoieşteăs ăaib ădinăparteaădomnieiă
taleăoăscrisoareăprinăcareăs ăar iăc ăamăvenităînăadev rălaădomniaătaăşiăne-am agriehisit[5] în treaba
aceasta.
— τanul,ăfiindăomăcuăminteăfoarteăascu it ,ăp trunseănumaiăîntr-oăclip ăşiretliculăfanariotuluiνă
darăvoindăs ăseăîncredin ezeăşiămaiăbine,ăîiăr spunse:
— σrhonăpostelnice,ăcuămareăp rereădeăr uăşiăcuăzdrobireădeăinim ăî iăfacăcunoscutăcuănuăpotăs -
iădauăhârtiaăce-mi ceri.
— De ce, boierule?
— θentruă c ă m ă temă deă vreoă îmtâmplareă nepl cut ,ă şiă de!ă euă suntă omă b trânέ— Dar aceast ă
scrisoareăîmiătrebuieşteνăf r ădânsaăîmiăpierdănorocireaέ
— ε ă mir,ă arhonă postelnice,ă cumă domniaă ta,ă careă eştiă mânaă ceaă dreapt ă aă m rieiă sale,ă s ă teă
plângi de nenorociri?
— όanariotul,ăv zândăc ăvicleşugurileăsaleăn-auătrecereăînainteaăb trânului,ăc zuăînăgenunchiăşiă
m rturisiătotăceăseăîntâmplaseăîntreădânsulăşiăυarageaέ
τ trânul,ăneputândăsuferiălaşitateaăşiăpoltron riaăgrecului,ăîiăziseăs ăseăridiceăînăsusνădarăsim indă
totdeodat ă mul umireă aă înfruntaă neruşinareaă aceluiă venetică şiă a-l pedepsi chiar cuă armeleă lui,ă elă lu ă
condeiăşiăhârtieăşiăscriseăluiăυarageaăacesteăcuvinte:

―ε riaăta,
θostelniculăσndronacheăTuzlucăaăvenitălaămineăşiămi-aăf cutărug ciuneăînăgenunchi,ăcaăs -l iert
pentru necinstea ce mi-aăf cutăcerândăpeăfie-meaădeăso ieνăl-am iertat, m riaăta,ăşiăDumnezeuăs -i dea
bine.
σăm rieiătaleăpreaplecat ăslug ,ăbanulăυ…‖

Dup ăceăbanulăstrânseăscrisoareaăşiăoăpecetlui,ăoădeteăfanariotuluiăzicându-i:ă― ine,ăboieruleνăd ă

aceast ăscrisoareăm rieiăsaleăluiăvod ,ăşiăfiiăs n tos‖έ
σă douaă zi,ă dup ă cântareaă meterhanelelor,ă postelniculă suiă scaraă caseloră domneşti,ă plină deă
speran ăc ăaăsc patădeăprimejdiaăce-lăamenin aέăDeteăscrisoareaăst pânuluiăs uăşiăprinăregealâculăluiă
beizadeaăυostacheăşiăaădomni eiăRalu,ădobândiădeăaciăînainteămultămaiămareăinfluen ălaăυarageaέ

Note

1. Acesta era un amic credincios al lui Caragea și-i scria tot ce auzea vorbindu-se în Divan despre
dânsul
2. I-am povalisit — propus.
3. Catigorii – def im riέă
4έăăăUnăgrecădinăsuitaăm rieiătaleέă
5. Agriehisit – învoit.

Scene de via ă socială

 Zileleă celeă frumoaseă aleă toamneiă dină anulă 1κ1ιă îşiă luaser ă zborul,ă împreun ă cuă pl cerileă ceă
procur ă eleă locuitoriloră Românieiέă Iarnaă seă ar taseă camă deă timpuriuă şiă vântulă deă laă miaz noapteă
începuseă dină vremeă aă suflaă cuă t rieă aceaă r ceal ă careă amor eşteă natura,ă despoaieă arboriiă şiă acoper ă
arinileăşiăoraşeleăcuăv lulăîntrist riiăşiăalămonotonieiέ
ηraşulăτucureşti,ăatâtădeăzgomotosăşiădeăcapriciosăînăzileleănoastre,ănuăeraătotăastfelăînătimpulă
lui Caragea.
δocuitoriiăs iădinăclasaădeămijloc,ădeprinşiădeămultătimpăcuăvia aăoriental ăceaăplin ădeăleneăşiă
poezie,ă varaă seă adunauă laă gr dinileă τreslea,ă τarb lat ,ă υişmegiuă şiă Giaferέă σcolo,ă fiecareă isnafă sauă
capădeăfamilieăîşiăîntindeaămasaăşi,ăîmpreun ăcuăcasniciiăşiăamicii,ăbeauăşiă mâncau; apoi începeau a
învârtiă horaă str moşeasc ă şiă dansurileă celeă vesele,ă careă seă deosebescă foarteă pu ină deă tarantelaă
neapolitan ăşiăcareăplacăatâtădeămultăîntreguluiăpoporălatinέ
ϋra,ăîns ,ăcuădeosebireăcuriosăaăpriviăcomicaăgravitateăcuăcareăoameniiădin popor executau hora,
dansulă loră deă predilec iuneέă θrovocareaă laă dansă veneaă maiă totdeaunaă dină parteaă tinerilorνă b trâniiă
şedeauăr sturna iăpeăiarb ăverde,ăsubăumbraăceaădeas ăaăcopacilorăşiăfumauνădarăcuăîncetulăoăatrac iuneă
neînvins ăseătransmiteaăînăinimaăoamenilorădeăoriceăvârst :ăjoculătinerimii,ăcaăunăelectrism,ămişcaăpeă
b trâniiă patroniνă eiă seă sculauă deă peă iarb ,ă scoteauă binişeleă celeă lungi,ă îşiă sume eauă pulpaneleă deă laă
anterieăşiăseăaruncauăcuăexalta ieăînăarenaădansuluiέăϋraăcomicăa-i vedea cu ce gesturiăşiăcuăceămişc riă
seăsileauăaădovediăjunilorăcumăc ăniciăb trâniiănuăsuntătocmaiădeălep datέă
Işliculă cuă patruă col uriă ală mareluiă terzi-başa[1]ă p reaă c ă reclam ă prioritateaă noble eiă asupraă
c ciuliiădeăcazacliuăaăcojocaruluiăsub ire,ăcare,ălaărândulăei,ăp reaăc ădispre uieşteăc ciulaăcuăroat ăaă
bogasieruluiăşiăcalpaculădeăblan ăalăarmeanuluiăibrişimgiuέ
υândătreceaăfuriaădansului,ătoat ăcompaniaăseăpuneaăiar şiăpeăbereăşiăpeămâncareăşi,ăspreăaădaă
veseliei un ton de galanterie mai mare, ei completau orgiaăprinăfeluriădeăglume,ăturnândăvinăînăişliceleă
b rba ilorăşiăînăconduriiăfemeilorăşiădându-şiăuniiăaltoraăs ăbea,ărâzândăşiăgesticulândăcaănişteănebuniέ
Înătotătimpulăacesta,ăl utariiănuăîncetauăaătrageădinăvioriăşiăaăcântaădinăgur ăsauăcânteceădeăamoră
plineă deă dulcea ,ă destinateă aă produceă înă inimaă ascult toriloră doră şiă înfocare,ă sauă melodiiă deă dans,ă
veseleăşiăs lt re eέ
θeăcândăîns ătineriiăşiăb trâniiădeăamândou ăsexeleăseădesf tauăprecumăar tar m,ăcopiii,ăaduna iă
în mici grupe, îndopându-se cu ciurechi[2],ă simi iă cuăbrânz ,ă aluneă pr jiteă şiă floriceleădeă porumbă şiă
ad pându-seămereuădinădoni eleăcuăşerbetăroşiuăşiăcuăbrag ,ăluauăşiăeiăparteălaăveseliaăobşteasc έăτ ie iiă
azvârleauăcuămingeaăşiăcuăarşicele,ăiarăfeti eleăceleămiciăseăjucauăde-a ascunselea sau de-a baba oarba,
alergândăcaănişteăc prioareăprinăiarbaăceaăverdeăşiămoale,ăspreăaăprindeăfluturiăsauăaăculegeăfloriέ
υ treăsear ,ătoateăacesteăgrupuriăînveselite,ăb rba iăşiăfemei,ădup ăceăîşiănetezeauăgiubeleleăşiătrimiteauă
pe slugi înainte cu ploscileă şiă blideleă deă mâncare,ă plecauă peă laă caseleă lor,ă împ r i iă înă cete,ă dup ă
isnafuri sau meserii.
σşaătreceaătimpulăînăs rb torileăveriiνădarăcândăveneaăepocaăceaămonoton ăaăiernii,ăto iăaceştiă
oameniăstauăînchişiăprinăcaseăşiăserileăceleălungiăseăpetreceau înăt cereνăabiaădac ăuneoriăseăadunauămaiă
mul iălaăunălocăspreăaăpovestiăceleăceăseăîntâmplauăînăcerculărestrânsăalămahalaleiăsauăspreăaăjucaăîntreă
eiăcon ina,ămariaşulăşiăcureluşaέ
σtunciăîns ,ăcaăşiăacum,ăboieriiăşiăoameniiăceiăcuăaveriămariăseădeosebeau foarte mult de popor
în petrecerile lor.
τoieriiăseăplimbauăînăcaleştiăşiăbutciăcuăarcurileăpoleite,ăspreăaăseădeosebiădeănegu toriέăθodulă
εogoşoaieiă şiă ală Târguluiă deă σfar ă erauă celeă deă c petenieă preumbl riă aleă boierilorέă εeseleă şiă
petrecerile lor se f ceauă înă familiiă maiă multeă adunateă laă ună locνă rară seă întâmplaă s ă m nânceă peă laă
gr diniνădarăşiăatunciăpreferauăgr dinaăluiăScufa[3],ăviaăτrâncoveanuluiădinăDealulăSpiriiăşiăgr dinaăluiă
τeluădeălâng ăV c reşti,ăspreăaănuădaăprilejănoroduluiăaăsurprindeăvreo necuviin ăaălorăşiăaăliăseăpierdeă
printr-aceasta prestigiul.
τoieriiă ceiă tineri,ă dină cauzaă strânseloră rela iuniă ceă aveaă cuăfanario iiă şiă al iă veneticiădeprava i,ă
contactaseă înc ă deă peă atunciă oă mul imeă deă vicii,ă contrarieă cuă totulă moduluiă deă vie uireă ală boierilor
b trâniέăSaniaămitologic ăaăluiăbeizadeaăυέăυaragea,ăf cut ăînăformaăcaruluiăluiăσpollon,ăşiăceiăşaseă
cerbiă ceă oă tr geau,ă conteşulă celă deă postavă alb,ă bl nită cuă samură deă εosca,ă hangerulă celă sem nată cuă
brilianturiăşiăgugiumanulădeăsamurăcuăfundulăalbăalăacestuiăfrumosăprincipe,ăprecumăşiărochiileăceleă
nepre uite,ă şalurileă şiă feregileă domni eiă Raluă întorseseă atâtă deă multă capulă juniloră boieriă şiă cucoane,ă
încâtă deă multeă oriă vindeauă moşiiă deă mareă pre ,ă caă s ă imitezeă luxulă şiă str lucireaă acestoră principiă
risipitoriέăR ulăpoateăc ăarăfiăfostămaiămicădac ăs-arăfiăoprităaciνădarăvia aăscandaloas ăşiădeprava iuneaă
luândăpropor iuniămari,ăinfestar ăşiădemoralizar ăpân ălaăunămareăgradăsocietateaăîntreag έ
Dinătoateăreleleăacesteaăjoculădeăc r iăfuăacelaăcareăr spândiămaiămultădemoralizareaνăelăs r ceaă
peăboieriăşiăfunc ionari şi-iăîndemnaălaăhr piriădeătotăfelulέ
Unulădinăceiămaiămariădesfrâna iăşiărisipitoriădinăaceiătimpiăeraăpostelniculăσndronacheăTuzlucνă
elă furaă caă ună tâlhară deă codruă şiă cheltuiaă caă ună nebunέ εeseleă celeă maiă str lucite,ă serateleă celeă maiă
atr g toare,ă jocurileă deă c r iă celeă maiă d r p n toare,ă careă f ceauă s ă treac ă dintr-oă pung ă într-alta
avereaăs racilor,ătoateăacesteaăînăcas ălaădânsulăseăpetreceauέăσrghira,ăRozolinaăşiăυalmuca,ăόrineeleăşiă
Messalineleădeăpeăatunciăaleăτucureştilor,ăerauăst pâneăînăcasaălui,ăceădeveniseăadev ratămormântăală
oric ruiăamorăcuratăşiăstatornic,ăalăoric reiăcredin eăconjugaleέ
Înă ziuaădeă3ίănoiembrieăfanariotulăf ceaăînăto iăaniiămas ămareăşiăzaiafetăînăonoareaăsfântului
σndrei,ăpatronulăs uέ
σjunsă înă culmeaă favoriiă domneşti,ă elă voi,ă înă anulă înă careă amă sosită cuă povestireaă noastr ,ă caă
serbareaă s ă fieăcâtă seă vaă puteaă maiă str lucit έă υuă acestă scop,ăelăaduseă dină υonstantinopoleătotă ceă seă
g seaăacoloămaiăscumpăînăpeşti,ăpoameăşiăvinuri,ăpeăcareăunindu-le cu delicatesele gastronomice ale
rii:ăp str vi,ămihal iăşiăfeluriteăalteămânc riăfragedeăşiăgustoase,ăpreg tiseădeăaceaăziăunăosp ăcareăară
fiăpututăs ăa â eădorin eleăchiarăaleăvesti ilorănoştriăstr buniăînăl comie:ăδucullusăşiăϋliogabalέ
Timpulă îns ă p reaă c ă contrariaz ă înadinsă maniaă deă luxă şiă opulen aă fanariotului,ă c ciă laă 3ίă
noiembrieă suflaă cuă t rieă vântulă celă deă miaz noapte,ă aducândă cuă sineă troieneă deă z pad ă deas ,ă careă
întunecau, ziua la amiaza mare, lumina soarelui; darăinvita iiăpostelniculuiăerauăoameniădeăaceiaăceănuă
seă sperieă deă fieceă lucruέă ϋraă deă ajunsă pentruă dânşiiă s ă ştieă c ă înă casaă amiculuiă loră voră g siă prilejă aă
comiteătreiăsauăpatruădinăceleăşapteăp cateădeămoarte,ăşiăaceastaăîiăf ceaăs ătrec ăprinăgerăşiăz pad έă
υameraăpreg tit ăpentruăprimireaăşiăosp tareaăinvita ilorăeraăunăfelădeăsalonăp trat,ăspoităcuăvară
şiă înă mijloculă tavanuluiă cuă ună cercă deă floriă ar beşti,ă totă deă var,ă lucrateă înă relief,ă dară f r ă gust,ă niciă
m iestrieέă εobilierulă seă compuneaă dină dou ă paturi de scânduri înfundate, acoperite cu saltele de
perne,ă pesteă careă erauă întinseă macaturiă deă lân ă deă τrussa,ă cuă ciucuriă deă Vene iaă peă marginiέă δâng ă
zidulădinspreăgr din ăeraăunăsipetămare,ăîmbr catăcuăpieleădeăc prioar ăalbastr ăşiălegatăcuăfierăalb,ăiar
deasupraăluiăeraăunăaltăsipetaşămaiămic,ădeălemnădeănucăcuăfloriădeăsidefέăÎnămijloculăcamereiăeraăună
scaunădeăbradăcuătreiăpicioare,ăpeăcareăerauăpuseăpatruăsfeşniceădeătumbac,ăcuălumân riădeăseuăîntr-
însele,ă şiă oă perecheă muc riă deă alam ,ă cuă careă oă iganc ă frumuşic ă luaă dină cândă înă cândă muculă
lumân rilor,ăcaăs ădeaămaiămult ălumin έ
Înăfine,ăpeălaă12½ăoreăturceşti[4]ăîncepur ăinvita iiăaăsosiέăυelădintâiăcareăsuiăscaraăcaselorăluiă
σndronacheăfuăhatmanulăυostacheăυ r buş,ăjuneăfrumuşel,ădarăf r ăspirit, depravatăpân ălaăm duvaă
oaselor,ă amică intimă şiă p rtaşă ală tuturoră desfrân riloră luiă beizadeaă υostacheέă Dup ă dânsulă venir ă
sp tarulă Dimacheă θingelescu,ă omă ceă seă sileaă câtă puteaă s ă nuă demin ă prenumeleă s u,ă c m raşulă
Stamateă τirlic,ă clucerulă Ioni ă ε turic , paharniculă Dimitracheă εân -δung ă şiă baronulă ζichitaă
υalicevschiέăεaiăînăurm ădeăto iăveniăşiăbeizadeauaăîntov r şitădeătreti-logof tăIordacheăZlatonit,ăună
omăfoarteăcunoscutăpeătimpulăacelaăprinăspiritulăs uăsatiricăşiăplinădeăoriginalitate[5]έ
Dup ăceămusafiriiăseăaşezar ăpeăceleădou ăpaturi,ăoă iganc ăbineăîmbr cat ăşiăpurtândăoăscurteic ă
îmbl nit ,ăcuăgulerulăridicatăînăsus,ăseăprezent ăînainteaălorăcuăoătav ăplin ădeădulce eădeătotăfelulνădup ă
dânsaăveneaăalt ă iganc ă inândăoătav ăcuăoămul imeădeăp h ru eăcuăvutc ădeăizm ăşiăcâtevaăfarfuriiăcuă
migdaleă cur iteă şiă cuă n ută pr jitέă Îndat ă apoiă intr ă cafegiulă boierului,ă îmbr cată cuă ună minteană deă
postavă negru,ă cusută cuă fir,ă dară f r ă mâneci,ă spreă aă l saă s ă seă vad ă bra eleă saleă albeă prină c maşaă deă
borangic sub ireăşiărefecată ăcuăbibiluriνămijloculălui,ăzveltăşiăml dios,ăeraăîncinsăcuăunăşalădeăm taseă
v rgat ,ăaleăc ruiăextremit iăatârnauăcuăgra ieăpeăşoldulăcelăstângăalăpicioruluiνăpoturiiăs iădeăpostavă
vişiniuăcu turieciiădeăfirνăimineiiăceiăstracojiiăşiăfesulăcelăroşuăcuăfund ădeăibrişinănegru,ăaşezatăpeăcapă
cuă cochet riaă ceaă minunat ă aăfanario ilor,ă f ceauă dină acelăjuneă servitoră ună Ganimedă careăară fiă putută
a â aăgeloziaăvechilorăzeiădinăηlimpulăluiăηmerέăϋlăveneaăcuăoătav ădeăargintăînămân ,ăpeăcareăerauă
depuse,ă înă zarfurileă loră deă filigran,ă maiă multeă filigeneă plineă deă oă cafeaă deă σrabia,ă spumoas ă şiă
parfumat νă dup ă dânsulă intr ă ciubucciulă cuă ciubuceleă deă antepă şiă deă iasomie,ă dină aleă c roră luleleă
umpluteăafânatăcuătutunulădeăcelămaiăalesăieşeauănoriădeăfumămirositorέăIntrareaăsuccesiv ăaăacestoră
servitoriă formaă oă reprezentareă pitoreasc νă cunoscândă foarteă bineă regulileă ierarhiei,ă caă slugiă deă cas ă
mare, ei se duceau mai întâi la beizadeaăυostache,ăapoiăgradatălaăto iăceilal iăşi-şiăîmplineauădatoriileă
cu elegan ă şiă exactitateέă Terminându-se ceremonialul cafelei, musafirii, ca oameni în treburi,
începur ăaăvorbiăpolitic ăşiăaădiscutaădespreăpravileleăceăseăpreg teauăpentruă ar ădeăc treăprincipeleă
υarageaă şiă consilieriiă s iνă dară beizadeaua,ă voindă s ă sparg ă aceaă conversa iuneă a c reiă seriozitateă
ascundeaănumaiăminciuniăşiălinguşiriăce-lăf ceauăs ăcaşteăurât,ăziseăoădat :
— Iaă asculta i,ă boieri!ă δaă ceă amă venită noiă oareă aiciρă S ă punemă araă laă orânduial ,ă sauă s ă neă
veselimρăδ sa iătrebileă riiăpeăseamaătat -meuăşiăa sfetnicilorăluiăşiăaide iăs ăbemăşiăs ămânc m!
Apoi, întorcându-seăc treăst pânulăcasei,ăzise:
— σndronache,ăziăb ie ilorăs ăpuieămasaέ
— ζumaidecât,ăm riaăta!ăr spunseăfanariotulăcuăobişnuitulăs uăaerădeăînjosireέăIarăpân ăatunci,ă
m riaătaăşiădomniaălor, cinsti iăboieri,ătrece iăînăodaiaăcealalt ăşiăv ăeglendisi iădup ăpl cereέă
Invita iiă trecur ă înă aceaă odaieă careă eraă mobilat ă cuă dou ă sofaleă turceştiνă peă unaă eraă oă mas ă
rotund ăcuăpicioareleăscurte,ăpeăcareăerauăaşezateădou ăsfeşniceăşiămaiămulteăperechiă deăc r iădeăjocνă
iarăpeăcealalt ăerauătableăpentruăjoculădeăşatrangeăşiăpentruă intarέ
υeiă maiă mul iă dintreă invita iă seă aşezar ă împrejurulă meseiă cuă c r ileέă τeizadeauaă îns ă şiă cuă
hatmanulăυ r buşăpreferar joculădeăşatrangeέ
— υeăjuc m,ăboieriρăziseăc m raşulăStamateăτirlic,ămanevrândăoăperecheădeăc r iέăόacemăună
otuzbirădeăenglingeaăpân seăvaăg tiămasaρ
— εaiăbineăoăpan arol ,ăarhonăc m raşe,ăr spunseăDumitracheăθingelescu,ăsco ândăoăpungu ă
cu mahmudele din buzunarul de jos al anteriului.
— Şti iăuna,ăboieriρăad ug ăbaronulăυalicevschiăsco ândăcuăleneăvreoătreiăcarboan eăşiăcâtevaă
rubieleădinăbuzunarulăjiletciiăcuăotuzbirăşiăcuăpan arol ăneăpierdemătimpulăînăzadarνăhaide iămaiăbineăs ă
facemăunăstosişorέ
— Darăceăd n naieăoămaiăfiăaceasta,ăc ănoiăn-am auzităpân ăacumăvorbindu-se despre dânsa?
— Stosul,ăboieriădomniaăvoastr ,ăesteăunăjocăfoarteăfrumosνăelăn-aduceăsomnăjuc torilorăşiăceeaă
ceăareămaiăbunăesteăc ,ăînăpu inătimp,ăunulăsauădoiădinăjuc toriăm tur ăto iăbaniiădinăpungaăcelorlal iνă
cuăpu in ăcheltuial ădeăvremeăştiiăcuăceăteăalegiέ
— τree!ădaăzdrav năjoc!
— Jocă voinicesc!ă ziseă θingelescuă cuă entuziasmέă σuziă acolo,ă s ă neă mo imă deă somnă toat ă
noapteaăpentruăcâtevaămahmudele,ădodecariăsauărubieleăcâştigateăînăotuzbir!ăσrhonăbaroane,ăf ăbineă
deăneăînva şiăpeănoiăacestăminunatăjocέ
— τucuros,ăboieriiămeiνădeăceănuρăSuntădou ăfeluriădeăstos:ăunulăseănumeşteăcuratăstosăşiăesteă
camăgreuνăiarăcel laltăseănumeşteăceăceiăşiăesteămaiălesneădeăînv atέ
— υeăcei!ăόrumosănume!ăσr t -neădarăcumăseăjoac ăacestăceăcei al domniei tale!
— τucuros!ăθrivi i,ăboieri,ăziseăυalicevschiăluândăînămâiniăoăperecheădeăc r iέăUnulădintreănoiă
faceăc r ile,ăiarăceilal iăoriăcâteăunul,ăsauămaiămul iădeodat ăzicăceluiăcareăfaceăc r ile:ăD -mi un birlic,
d -miă ună zeceă ochi,ă ună pop ,ă oă preoteas sauă oriceă alt ă carteă vaă voiέă υelă careă ineă c r ileă înă mân ă
începeăaădaăc r iăpunândăpeăceaădintâiădinainteaăceluiăcareăaăcerut,ăiarăpeăceaăde-aădouaădinainteaăsaνăşiă
dac ăcarteaăcerut ăvaăc deaădinainteaăceluiăceăaăcerut-o,ăcâştig ăel,ăiarădeăva c deaădinainteaăceluiăcareă
faceăc r ile,ăcâştig ăacestaέă
S ă începemă acestă frumosă joc!ă ziser ă maiă mul iă deodat έă τaronă υalicevschi,ă v zândă mareleă
entuziasmăceăaveauăboieriiăpentruăacelăjocăpropusădeădânsul,ăsim iăînăsineăoăbucurieăinfernal ,ăpeăcareă
o sugrum ă înă inimaă sa,ă c ciă elă v zuă succesulă planuriloră saleă deă jefuireă asigurată printr-acest mod de
pr dare,ănecunoscutăînc ăacelorăboieriăromâniăşiăfanario i,ăceăaltfelăerauăfoarteădeda iălaăjefuiriέăδu ădară
îndat ăc r ileăînămâiniăşiăîntreb :
— Începem, boieri?
— S ăîncepem!
— δua iăaminte,ăc ăfacăc r ile!
— Bine, bine!
— T ie i,ăboieri!
θingelescuăt ieăc r ile,ăapoiăziseăcuăseme ie:
— Cinci ochi pe zece rubiele.
υalicevschiăîncepuăs ădeaăc r iărâzândăpeăsubămusta ăşiăcuăsângeăreceέă
— ηpreşte-teăstrig ăθingelescuăamăcâştigat,ăd -mi rubielele!
— θoftim,ăboierule,ăşiăîiănum r ăzeceărubieleέ
υeilal iăboieri,ăv zândăcuăcât ăînlesnireăseăcâştigauăbaniiăînăacestănouăjoc,ăîncepur ăaăjucaăşiăeiăşiă
atâtă deă bineă leă mergeaă jocul,ă încâtă uniiă dină eiă începur ă s ă simt ă mil deă bietulă baron,ă careă pl teaă
neîncetat,ă cuă celă maiă mareă stoicism,ă perderileă saleέă Dară aceastaă eraă numaiă oă manevr ă aă şiretuluiă
muscalνăc ciădup ăcâtevaăminute,ăto iăîncepur ăaăpierdeέăσgita iuneaăşiăzgomotulăacestuiăjocăinfernală
f cuăpeăbeizadeaăυostacheăşiăpeăhatmanulăυ r buşăs ăp r seasc ăliniştitulăjocăalătablelorέ
— θop ,ă peă ceă amă înă mân !ă ziseă beizadeauaă cuă mândriaă aceeaă plin ă deă fanfaronad ă ceă esteă
particular ăbeizadelelorădin araănoastr έ
τaronulăîncepuăaădaăc r i,ăf r ăseăs ăpreocupeăcâtădeăpu inădeăsumaăceăputeaăs ăaib ăprincipeleă
înămân έ
— σiăcâştigat,ăm riaăta!ăexclamar ăunanim,ăcuăsurpriz ,ăto iăjuc toriiέ
τeizadeauaă deschiseă mânaă şiă g siă într-însaă cincizeciă şiă treiă mahmudele,ă careă fur ă pl titeă cuă
punctualitateădeăc treăbaronulέ
— Şaseăochiăpeătoat ăsuma!ăziseăiar şiăbeizadeauaέă
ζoroculă fuă şiă deă ast ă dat ăînă parteaă beizadeleiέă τaronulă îlă l saseăîntr-adinsă s ă câştige,ă caă s -l
încurce,ăc ciălaăaătreiaăcarteăbeizadeauaăpierduătotăceăcâştigase,ăîmpreun ăşiăcuăbaniiăs iέ
σceast ăschimbareădeănorocăambi ion ăşiămaiămultăpeăυarageaέăϋlăscoaseădinăbuzunarăoăpung ă
plin ă cuă mahmudeleă şiă dup ă ceă b uă ună pahară deă mastic ă şiă fum ă deă câtevaă oriă dină ciubuc,ă ziseă cuă
ironie:
— Arhon baroane, câte parale ai în buzunar?
— σmădeăajuns,ăm riaăta,ăcaăs ăpl tescăceăvoi pierde,ăr spunseărusulăcuămândrieέ
— τine!…ăiaăs -mi dai un zece ochi pe punga aceasta!
— ϋăpreaămult,ăm riaăta!
— όieădarăpeăjum tateέ
τaronulăcâştig ăjum tateădinăceeaăceăseăaflaăînăpung ăşiălaăalădoileaăjocăoălu ăcuătotulέă
— ϋuăm ăprindăc ăjoculă staăare pe dracul într-însul, zise postelnicul Andronache Tuzluc. Auzi
acolo!ăs ăpierdăeuăzeceămiiădeăleiăîntr-oăclipeal ădeăochiρăŞiăundeăpuiăb taiaădeăpieptăşiădeăinim νăundeă
puiăiar şiăacelăîndemnănebiruitădeăaătotăcereăpeăpop ăşiăzeceăochiăşiăaătotăscoateălaădodecariădinăpung ,ă
uitându-teălaădânşiiăcumăseăducălaădracuέ
— τaăs ăm ăier i,ăboieruleνăbaniiădomnieiătaleănuăs-auădusălaădracu,ăciăînăpung ălaămine,ăziseă
baronul.
— Tot atâta face, arhon baroane, zise beizadeaua cu ironie.
— σşa,ă aşa!ă ad ug ă hatmanul υ r buş,ă cuă ună râsă înghesuită şiă prostatic,ă caă s ă linguşeasc ă peă
beizadeaua.
— υâtă aiă pierdut,ă cucoaneă σndronacheρă întreb ă treti-logof tă Iordacheă Zlatonitul,ă sculându-se
deăpeăsofauaăundeăşezuseănemişcatătotătimpulăcâtă inuseăjoculέ
— Vreo zece mii de lei! r spunseăfanariotulăcuănep sareέ
— θu in,ăfoarteăpu inέăS ătr iasc ăisnafurileăşiăs r cimea!ăζ-aiădecâtăs ăsco iăoăcerc tur [6]ăînă
ar ăsauăs ădaiăcâtevaăvolniciiădeăfuratăpeălaăho iăşiăbaniiăaceştiaăvorăveniălaălocăînzecit!…
— Bravo, Zlatonitule, bravo! exclam ăbeizadeauaăb tândădinăpalmeăşiărâzândăcaăunănebunέă
— Darăbine,ăm riaăta,ăsuferiăs ăfiuăbatjocoritădeăacestănemernicăchiarăînainteaăm rieiătaleρăziseă
postelniculăr nitălaăbiat cinste.
— Deăceăteăsuperi,ăσndronacheρăζuăveziăc ăelăglumeşteρ
— Dar domniaăta,ăboierăθingelescule,ăcâtăaiăpierdutρăîntreb ăiar şiăZlatonitulέ
— Vreo trei mii de lei.
— σăzeceaăparteădinăpre ulăcuăcareăî iăvinziăobişnuităisc liturileăceăpuiăpeăanaforaleleăveli iloră
boieriνănuăteăîntristaădeăaceast ăpierdere,ăc ciădinămilaălui Dumnezeuăpricinileăseăînmul escădinăziăînăziέ
θingelescuă plec ă capulă înă josă şiă t cuνă dară Zlatonitulă seă aflaă înă verv ă satiric ă şiă hot râseă s ă
biciuiasc ăpeăto iăf r ămil ,ăc ciănuătrecuămultăşiăseăadres ăc treăc minarulăStamateăτirlic:
— Ia spune-ne, arhon c minare,ăaiăpierdutăşiădomniaătaăcevaρ
— Vreo mie cinci sute de lei; un bagatel.
— ζuă eă nimicέă ηă s ă avemă vreoă câtevaă podiniă lips ă laă poduriă şiă vreoă sut ă deă oameniă cuă
picioareleăscrântite[ι]έăDarădomniaăvoastr ,ăclucerăε turic ăşiăpaharniceăεân -δung ,ăcumăsta iρ
— ζoiăamăcâştigat[κ]έ
— Seăvedeăc ăDumnezeuăprivegheaz ăasupraăv duvelorăşiăasupraăs racilor,ăc ciădeăpierdea iăşiă
voi,ăapoiănegreşităera iăs ăv ăb ga iăm turileăşiămâinileăvoastreăceleălungiăînăladaăs racilorăşiăeraăs ăleă
lua iăhranaăşiăîmbr c minteaăm carăpeăvreoădou -trei luni. Dar domnia ta, arhon baron Calicevschi, de
undeăaiăvenităcuăacestăjocădr cesc,ăcareăoăs ăneăduc ăînăstareăs ăneăpierdemăaverea,ăsufletulăşiăchiară
mustrareaădeăcugetρă(…)ăDeăceăaiămaiăvenităşiădomniaătaăs ăneăcufunziăîn pr pastiaătic loşieiăprinăjoculă
domnieiătaleăcelăs r c ciosăcaăşiănumeleăceăpor iρ
— Ei! ei! nebunule, te-ai trecut! zise beizadeaua atins de vorbele cele aspre ale Zlatonitului.
— ζu,ăm riaăta,ănuăm-amătrecutăşiănuăpotăs ătac,ăc ciăsuntăromânăşiăv dădeăacumăundeăoăs ăneă
duc ă joculă muscaluluiă acestuiaέă τoierimeaă rii,ă atâtă deă iubit ă deă norodă pentruă fapteleă eiă celeă
frumoase,ăfiiiăacelorăstâlpiăaiă riiăcareăauăjertfităavu iaăşiăşi-auădatăchiarăvia aăpentruă ar ,ăoăs ăajung ă
s ăvând ămereăpeăpodăcaă precupe ii,ăiarăceiămaiăslabiădintreădânşii oăs -şiăpiard ăcinsteaăşiăsufletul,ă
vânzându-seă laă ceiă ceă leă voră daă baniă deă cheltuial ă laă neavereă !ă Da,ă boierilor,ă joculă acestaă oă s ă v ă
piard …ă
— εuşc turileă Zlatonituluiă ară fiă mersă multă maiă departe,ă dac ă înă momentulă când voiaă s ă
reînceap ăn-arăfiăintratăθ turic ,ăinvitândăpeămusafiriălaămas έ
τeizadeauaăseăîndrept ăc treăcameraădeămâncare,ăurmatădeăto iăceilal iămusafiri,ăseăpuseălaămas ă
şiăto iăîncepur ăaăgustaădinăbucateleăceleădelicateăaleăgreculuiăşiăaăbeaădinăvinurile cele mai alese ale
riiέăDarăcândăajunser ălaăfripturiăşiăpoame,ăîncepur ăl utariiăaăcântaăceleămaiăfrumoaseăşiămaiăpateticeă
cânteceădeămas [λ]έ
To iăoaspe iiăascultauăpeăl utariăcuămaiămult ăsauămaiăpu in ăb gareădeăseam νănumaiăυarageaăşiă
hatmanulă υ r buşă p reauă maiă agita iă decâtă to iă ceilal iέă σceastaă seă vedeaă dină mişc rileă capului,ă dină
alterareaă fe eiă şiă maiă cuă seam ă dină deseleă oft riă ceă ieşeauă dină piepturileă lorέă Vinulă celă t mâiosă deă
υern teşti,ă turnată necontenită înă gâtlejulă boierilor,ă începuă s -şiă fac ă efectulă s uέă ηaspe iiă noştri,ă careă
pân ă aciă mâncauă şiă beauă linişti iă caă ceiă şapteă filozofiă aiă ϋladei,ă prinser ă laă limb ă şiă devenir ă maiă
zgomotoşiădecâtănem iiăceiă be iέă Respectulă ceă aveauă asupraă beizadeleiă maiă sl biseνă uniiă cântau,ă al iiă
îndemnau pe baronulăυalicevschiăs ăînceap ăiar şiăminunatulăjocăcareăcuăpu inămaiăînainteăleăuşuraseă
pungileνănumaiăbeizadeauaăşedeaăliniştităşiădinăcândăînăcândăaruncaăcâteăoăvorb ădeăspirităînăsocotealaă
bie ilorăoaspe i,ăcare,ăcuătoat ăame ealaăvinului,ăerauăsili iăs ăsufere,ătemându-seădeăaănuătrageăasupr -
leăurgiaădomneasc έ
Înăfineăcinaăseătermin ăşiămusafiriiăp r sir ăcasaέăθostelniculăσndronache,ădup ăceădeteăcâtevaă
instruc iuniăluiăθ turic ,ăseăpuseăşiăelăînăsanieăşiăseăduseălaăcheraăDuducaέ

Note

1. Terzi-başaă– staroste de croitori.

2. Un fel de cozonaci.
3. σceast ăgr din ăaădevenitămaiăînăurm ăproprietateăaădomnuluiăυâmpineanuέă(nέăζέăόă)
4. Dou ăoreădup -amiaz έă
5. σcestăomăoriginal,ă alăc ruiă numeăl-amăpreschimbatăaiciăpu in,ă maiăînăurm ă şi-a pierdută min ileă şiăaă vie uită
pân ăînăzileleănoastreăîntr-oăstareădeplorabil έă
6. υerc turaăeraăcontrolulăceăf ceaăguvernul,ăpeăaceiătimpi,ăcontracciilorăcareăluauăprinăsultan-mezat strângerea
veniturilor
riiέăDinăaceaăcerc tur ăieşeaăunăr uăfoarteămare,ăc ciăseădescopereauăabuzuriămariέăυontracciii,ăcaăs ăscapeădeă
pedeaps ,ăcump rauăpeăcerc tori,ăiarăbaniiăceăleăd deauăîiăadunauătotădeălaăcontribuabiliέă
7. VeniturileăpodurilorăseăvindeauăprinămezatăşiăStamateăτirlicăseăaflaăcontracciuέăσcesteăvenituriăseăcompuneau
dină taxeă puseă asupraă tuturoră careloră ceă intrauă înă υapital έă υarulă cuă marf ă deă lipsc nieă pl teaă baniă 24ίνă celă
înc rcatăcuăblaneăleşeşti,ăbani 180; se lua 6 bani de vadra de rachiu; 12 bani pentru vadra de vin; 45 de bani carul
cu postav românesc; 3ίăcarulăcuăpieiădeămielνă45ăcarulăcuăpieiădeăvac νă6ίăcarulăcuăbogasiuνă6ίăcarulăcuăpieiădeă
iepuriνă45ăcarulăcuăcoaseνă6ίăcarulăcuăbraşovenieνă6ί carul cu musuluri de Rumelii; 60 carul de arnici; 45 carul
cu aba de Podolia; 30 carul cu aba de tuzluci; 60 carul cu sticle ceăvinădinl untruνă3ίăcarulăcuăsticleăleşeştiνă6ίă
carulăcuăpostavăleşescνă6ίăcarulăcuălân ădeăoaieνă6ίăcarulăcuălân ădeăcapr ν 6ίăcarulăcuăaram ălucrat νă3ίăcarulăcuă
fierνă12ίăcarulăcuăbutiiădeăvin,ăfieăm n stirescăoriăboierescăsauă r nescέ
8. σceştiădoiăboieriăseăaflauăcasieriălaăcutiaădeămilostenieέă
9. θeăatunci,ămuzicaăromân ăseăcompuneaădinăariiădeăjocăşiăariiădeădelectare,ănumiteăcânteceădeămas έă

Fă-te om de lume să furi cloşca de pe ouă!

 S ăp r simăparteaădeăsusăaăcaselorăpostelnicului,ăc ciănuămaiăareăniciăunăinteresăpentruălectoriiă
noştri,ăşiăs ăneăcoborâmăînăparteaădeăjos,ăsauămaiăbineăînăbeciuri,ăcaăs ăvedemăceăfaceăDinuăθ turic έ
σcestăambi iosăciocoi,ănevoindăaăseăl saănicidecumămaiăjosădecâtăst pânulăs u,ăpreg tiseăşiăel o
cin ,ălaăcareăinvitaseăpeăcâ ivaădinăceiămaiădeăaproapeăamiciăaiăs iέ
υameraă înă careă d deaă elă osp ulă eraă împodobit ă cuă dou ă paturiă turceştiă înfundate,ă pesteă careă
erauăpuseăsalteleădeălân ăacoperiteăcuăchilimuriăv rgateădeăIdirnéă(σdrianopole),ăcusuteăpe margini cu
ciucuriă deă bumbacă albνă peă lâng ă pere iă erauă puseă perneă îmbr cateă cuă cită tocat[1]νă prină unghiurileă
acestorăpaturiăerauăaşezateăperni eămiciăumpluteăcuăpuf,ăpeăale c roraăfe eăalbeădeăbatist ăseăvedeauă
maiămulteăarabescuriăcusuteăcuăfirădeăm tase, iar pe una dintr-însele,ăerauăcusu iădoiăamoraşi,ă inândăînă
mâiniăoăghirland ădeăflori,ăînăalăc reiaămijlocăeraăoăinim ăp truns ădeădou ăs ge iăşiăinscrip iaăaceasta:ă
Μ ăµ ă [2]έ
Zidulădeălâng ăpatăeraăacoperităcuăunăcovorădeăτrussa,ăpeăcareăstauăspânzurateăînăcuieăoăpuşc ă
arn u easc ăghintuit ,ălegat ălaămaşin ăcuăoăsangulieăcusut ăcuăfir,ăşiădou ăperechiăpistoaleăb gateăînă
tocuriă deă piele,ă ornateă totă cuă firέă εaiă înă jos,ă totă peă acelă pereteă erauă atârnateă dou ă s biiă turceştiă cuă
mânerele de sidef, iară înămijloculăloră eraă aşezată unăcaucă oltenescă deă hârşieă neagr ă deă miel,ă ală c ruiă
fundăeraăcusutăcuăfirădeăcelăbunăpesteăpostavăroşuăşiăl saăs ăatârneăînăjosăoăfund ădeăfirălucrat ăcuămareă
gust.
υeleădou ăferestreădinspreăuli ăerauăîmpodobiteăcuămaiă multe glastre de flori, printre care se
deosebeauămaiăales:ămaghirani,ătrandafiriăşiăcâ ivaăendrişaimi,ăceăumpleauăatmosferaăcamereiădeăună
mirosănuăaşaăpl cut,ăcâtăeraădeăp trunz torέ
θeă lâng ă pere iă erauă puseă înă rândă câtevaă scauneă deă τraşovă vopsiteă şiă ună sipet mare, legat în
bandeădeăfierăalbăpesteăpieleădeăc prioar ăalbastr έ
δaăoăîn l imeăoarecareăaăunuiaădinăpere iăeraăunădulapămic,ăs patăînăzid,ăînăcareăseăaflaădepus ă
micaă bibliotec ă aă ciocoiului,ă compus ă dină câtevaă c r iă greceştiă şiă româneşti,ă printreă care figurau:
θroorociaă luiă σgatanghel,ă όilozofulă Sintipa,ă σlexandria,ă Tiluă τuhoglind ă şiă alteă capeteă d-opere ale
literaturiiăna ionaleădeăpeăatunci,ăc r iăglume eăcare,ăprinăanecdoteădeăspirităşiăpove eăfilozofice,ăf ceaă
petrecereaăfavorit ăaăpoporuluiέ
Masa deămâncareăeraăaşezat ăîntreădou ăpaturiăşiăîmprejurat ăcuăscauneleăpeăcareăerauăs ăşad ă
onorabiliiăoaspe iăaiălui θ turic έ
θeă mas ă erauă rânduiteă oă mul imeă deă farfuriiă cuă mezelicuriă deă totă felul:ă marinat ă deă stacoji,ă
farfurioare mai mici cu icre proaspete deă morun,ă licuriniă jupui i,ă sardeleă muiateă înă untdelemnă deă
εitileneăamestecată cuă piperă şiă zeam ă deă l mâiă deă εessina,ă m slineă dulciă deă Tessalia,ă gr m diteă înă
form ă piramidal ,ă icreă tariă deă chefal,ă smochineă deă Santorini,ă halvaă deă σdrianopoleνă nimică dină
delicateseleăgastronomiceăaleăηrientuluiănuălipseaăpeămasaăciocoiului,ămaiăîmpodobită ăchiarădecâtăaă
st pânuluiăs uέăToateăacesteămezelicuriăerauăaşezateădup ăoăregul ămilitar ,ăavândălaăfiecareădistan ă
deădou palmeăcâteăoăcaraf ăcuăvinăgalbenădeăDr g şani,ăcuăpelinăroşuădinăviileăm n stiriiăτistri aăşiă
cuă vinuriă orientaleă deă diferiteă culoriă şiă gusturi,ă f r ă aă lipsiă paporni ele[3]ă cuă anasonă deă υhioă şiă cuă
mastic ădeăυorintέăÎnăfine,ăθ turic ăluaseădispozi iuniăcaăoaspe iiăs iăs ănuăcerceăceaămaiămic ălips ă
întru îndeplinirea gustului lor rafinat.
Dac ăcinevaăarăfiăv zutăluxulăceădomneaălaămasaăpostelniculuiăşiălaăaăv tafuluiăs uădeăcurte,ăf r ă
îndoial ăs-arăfiăconvinsăc ăosp ulăslugiiăîntreceaăînătoateăpeăalăst pânuluiăşi,ădac ăs-ar fi gândit mai
serios la mizeriileăacelorătimpiădeătrist ămemorie,ăarăfiăzis,ăîmpreun ăcuănoi,ăc ăfanariotulăn-avea de ce
s ăseăplâng ăpentruăpagubeleăce-iăf ceaăv tafulăs uădeăcurte,ăc ciăbaniiăceăseăcheltuiauăînăacesteăospe eă
nuăerauăaiăs i,ăciăaiăs racilorăşiăaiăv duvelorăc zu iăvictim ănesa uluiăs uădeăaveriέ
Întreă oaspe iiă deă c petenieă invita iă deă θ turic ă figurau:ă Tudoră υiol nescu,ă v tafulă deă curteă ală
banuluiăGrigoreăτ…νăζeaguăυhiofteaădeălaăbanulăυonstantinăτ l…νăZamfirăθlosc ădeălaăIsaacăR…νă
Vladă τoroboa ă deă laă ό…ă şiă al iă mai mul i,ă aleşiă întreă corifeiiă ciocoismuluiă şiă aiă ho om niiloră
bucureşteneădeăpeăatunciέ
Dup ăceăseăduser ămusafiriiăpostelniculuiăpeălaăcaseleălorăşiăelălaăamantaăsa,ăθ turic ăseăcoborîă
înăod ileădeăjosăşiăseăpuseălaămas ăcuăprieteniiăs iέ
θatruă ig naşi,ăcuratăîmbr ca i,ăaduceauăbucateălaămas ,ăşiădou ă iganceătinereăşiăfrumuşeleăerauă
îns rcinateăaăturnaăprinăpahareănectarulăcare,ădeălaăc dereaăzeilorădinăηlimpăîncoace,ăaăluatăprozaiceleă
numeădeăvinăşiărachiuέă
 Una dintr-acesteă dou ă copileă lu ă deă peă mas ă oă paporni ă cuă anasonă şi,ă umplândă maiă multeă
feligene,ă deteă fiec ruiaă dină oaspe iă câteă unulέă ηaspe ii,ă sorbindă rachiul,ă c zur ă peă farfuriileă cuă
mezelicuriăprecumăcadăl custeleăpesteăholdeleăplugarilorέ
Dinuăθ turic ăobserv ăaceastaăşi,ăcuăoăoarecareăner bdare,ăînăcalitateaăsaădeăosp t tor,ăstrig ăcuă
unăglasăascu ităşiăobraznic:
— σduce iăciorb ,ăbre!
— ζumaidecât,ăcuconaşule!ăr spunser ă ig naşii,ăplecândăto iădeodat ăcaăs ăarateămaiămultăzelέă
Dup ăcâtevaăminuteăeiăpuser ăpeămas ăunăcastronăcolosalăplinăcuăciorb ădeăştiuc ăfiart ăînăzeam ădeă
varz ăcuăhreanνăpeăurm ăaduseser ădou ăfarfuriiălunguie eăcuămihal iăşiăp str viărasol,ămuia iăînăo etăşiă
untdelemnνăaduser ămaiămulteăvaseădeăcositorăplineăcuăiahnii,ăcuăplachii,ăcuămorunăg tităînăm slineăşiă
foi de dafin, cuăcrapiăumplu iăcuăstafideăşiăcoconareăşiăalteăfeluriteămânc riăcareăseăziceauăînăvechimeă
―bucateăcuăcheltuial ‖έ
Vinul,ăasemenea,ăcurgeaăf r ăîncetareădinăpahareăşiăalunecaăpeăgâtulăciocoilorăcare,ălaăfiecareă
deşertareădeăpahar,ăstrigau:ă―S ătr iasc ăneneaăθ turic !‖
ζumaiăVladăτoroboa ăstaătristăşiăt cutέă
— Daăce,ăm ăτoroboa ,ădeăceăstaiăbosumflatρăηriă iăs-auăînecatăniscaivaăcor biiăcuămarf ρăziseă
ζeaguăυhioftea,ăcelămaiăzgomotosădintreăto iăoaspe iiέ
— θarc ăeştiăoămireas ,ăad ug ăTudorăυiol nescuέ
— Închin ă cuă noi,ă bre!ă ό -teă omă deă lumeaă nou ,ă s ă furiă cloşcaă deă peă ou !ă ziser ă to iă ciocoiiă
deodat έ
— ϋiăbineăr spunseăτoroboa ăumple i-miăunăpaharăs ăînchinăşiăeuăcuăvoi!ăθaharulăseăumpluăşiă
seădeteăînămânaăluiăτoroboa ,ăcare,ăridicânduă-l în sus, zise:
— Înăs n tateaăs raciloră rani,ăc roraăleăd măfumădeăardeiăşiăleăpunemăfierulăroşuăpeăpiept,ăcaă
s ăleălu măb nişoriiădinăpung !ăS ătr iasc ăv duveleăşiăcopiiiăceiăs rmani,ăc roraăleălu măpâineaădină
gur ,ă caă s ă mânc mă noi,ă ştia,ă peşteă deă arigrad,ă halvaleă deă Idirnéă şiă s ă bemă vină chipriotic!…ă Înă
s n tateaă riiăîntregi,ăpeăcareăamăl sat-oăînăsap ădeălemn!…
Zicândăacesteăcuvinte,ătrântiăpaharulăpeămas ăşiăc zuăiar şiăînăcuget rileăsaleădeămaiănainteέ
ToastulăluiăVladăτoroboa ăşiăam r ciuneaăcuăcareăelăpronun ăvivatulăs uăcelăsinistruăf cur ăînă
inimaă ciocoiloră totă aceaă impresiuneă ceă f cuă odinioar ă litereleă deă focă regeluiă τabiloniei,ă τaltazar,ă şiă
oaspe ilorăs iăceiădesfrâna iέă
V tafiiă deă curteă seă uitauă unulă laă altulă cuă nişteă priviriă sperioase,ă ceă dovedeau îndestul cât de
adev rateă erauă celeă ziseă deă τoroboa έă ζumaiă Dinuă θ turic ă ascult ă acestă strig tă ală mustr riiă deă
conştiin ă f r ă caă s ă seă tulbureă câtuşiă deă pu inνă baă înc ă elă arunc ă asupraă luiă τoroboa ă oă privireă
dispre uitoareăşi,ădândăîntr-un râs sardonic,ăcurm ăt cereaăcuăacesteăcuvinte:
— υinsti iăboieri!ăζuăv ăsinorisi iăluiăτoroboa ,ăc ciăesteăcamănebun,ăs rmanulέăυineăştieăceă
bab ăl-aăobrocit[4]έăS ăbem,ăfra ilor,ăşiăs ăl s măpeăτoroboa ăs ăspuieălaăcazaniiăcâtăvaăvoiέ
Apoi întorcându-seăc treăslugi:
— σduce i,ăbre,ăvinăt mâiosădeăυern teştiέ
— ŞiădeăcelădeăDr g şani!ăad ugar ăceilal iέ
Sticleleă seă împlur ă cuă t mâioas ă într-oă clip ă şiă veseliaă ren scuă înă sânulă oaspe iloră ame i iă deă
b uturiăşiăîmbuiba iădeăgraseleămânc riăorientaleέ
σceast ăcin ,ăcompus ătoat ădinăpl ceriădeăcontraband ,ă inuseăcâtevaăoreăşi,ăcuătotăvinulăceăseă
b use,ă niciă unulă dintreă ciocoiă nuă seă îmb taseă des vârşitνă eiă ajunser ă numaiă laă gradulă acelaă ală be ieiă
cândăomulădevineăveselăşiăspuneăadev rulăf r ărezerv έăσstfelădar,ăuniiăvorbeau,ăal iiăcântau,ălovindu-
seă uniiă peă al iiă înă glum ă cuă gloan eă deă pâineνă numaiă Vlad τoroboa ă staă cufundată înă nişteă cuget riă
sinistre,ă peă careă leă întrerupeaă câteodat ă cuă ună surâsă amarnicέă Dinuă θ turic ,ă ce-lă priveaă cuă oă v dit ă
nemul umire,ă observândă c ă aceaă be ieă trist ă aă oaspeluiă s uă puteaă s ă influen ezeă maiă tareă asupraă
celorlal iăşiăs ăstânjeneasc ăliberaăexplozieăaăveselieiălor,ăseăscul ăînăsfârşităstrigând:
— ϋiăbine,ăboieri,ăv ăv dăcamăpeăgânduriνăeuăv-amăchematăaciăcaăs ăneăveselim,ăiarănuăcaăs ă
punemă cenuş ă înă capă şiă s ă neă plângemă p cateleă caă proroculă Ionaă dină Scriptur !ă ζ-ave iă bucateρă ζ-
ave iă vinρă Deă ceă dară sta iă caă nişteă curciă plouateρă εaiă aduce i,ă bre,ă marinată ă deă barbuniă şiă vină deă
Tenedos,ăs ăneăveselimăcâtăneăumbl ămoara,ăc ădestulăneăvomăpoc iălaăb trâne eέăIarătu,ăcobeărea,ădu-te
deăf ăcazaniiălaăbiseric ,ăiarănuăînăcasaămea!…ăσuzit-ai tu?
— τravo,ăneneăθ turic ,ăaiădreptate!ăS ăseăduc ălaădracuăacestăd sc leciăcareăne-a stricat cheful
cu iticaua lui.
 — Da,ălaădracul!ăexclamar ăto iădeodat έ
— Iarănoiăs ăneăveselimăcaănişteăoameniădeăisprav ,ăadauseăθ turic έ
— Şiă s ă vorbimă deă trebuşoareleă noastre,ă r spunseă ζeaguă υhioftea,ă curmându-iă vorbaέă Şti i,ă
boieri,ăc ăamăcamăajunsălaăvremeaădeăapoiέăθare-mi-seăc ăst pâniiănoştriăauăcamăb gatădeăseam ăc ăleă
mânc mă st rileă şiă s-auă pusă peă economieέă σlteă d i,ă cândă leă înf işaiă catastihul,ă niciă c ă seă uitauă peă
dânsulăşi- iăumpleauămânaădeărubieleνăiarăacumăteă ineăcâteătrei-patruăceasuriăînăpicioareăşiăteădescoaseă
dinătoateăîncheieturileăcaăpeăho iiădeăcaiέă
— τineăv ăface,ăciocârlanilor!ăziseăθ turic ărâzândέ
— Ce-aiăzisρăîntreb ăζeaguăυhiofteaăcuămirareέ
— σmăzisăc ăv ăfaceăfoarteăbine,ăc ciănuăşti iăs ăfura iέ
— ζoiănuăştimăs ăfur mρăobserv ăυhiofteaăcuăunăzâmbetădeăironieέ
— Da,ăda,ăvoi!ăreplic ăcuăsiguran έăSunte iănişteăbojogari[5]
— Dac ăesteăaşa,ăapoiăînva -ne tu meserie.
— Bucuros.
— Iaăspune i-mi,ăboieriădumneavoastr ,ăa iăcitităvreodată ăcarteaănumit ăόloareaădarurilorρ
— Nici n-am auzit vorbindu-seă deă dânsaέă σve iă dreptate,ă nuă s-aă t lm cită înc ă în limba
româneasc ăşiăvoiăabiaăşti iăs ăciti iăromâneşteέăσsculta iădarăşiăpricepe iέăÎnăaceaăcarteăesteăoăistorioar ă
plin ădeănoim ,ăcareăîncepeăcamăaşa:ă―σăfostăodat ăunăîmp ratădeălaăHindiileăr s rituluiăsauădeăprină
araă Sacâzului[6]έă σcelă împ rată aveaă şaptezeciă şiă cinciă deă copii,ă totă unuă şiă unuέă σjungândă îns ă laă
adânciăb trâne e,ăelăchem ăpeăfiulăs uăcelămareăşi-iăziseăs ăfac ăunăsnopădeăşaptezeciăşi cinci de nuiele
şiăs -lăaduc ăînainteaăsaέăθoruncaăseăîndepliniăîntr-oăclip έăÎmp ratulăchem ăatunciăpeăto iăfiiiăs iăşiăleă
zise:ă―ϋuăamăîmb trânităşiăpesteăpu inăoăs ămorνăaşăvoiăîns ăca,ăînainteaămor iiămele,ăs ălasăîntinsaămeaă
împ r ieăaceluiaădintreăvoiăcareăseăvaădovediămaiătareăşiămaiăpriceputέăHot r scădarăcaăacelaăcareădină
voiă vaă puteaă s ă rup ă deodat ă aceast ă leg tur ă deă nuiele,ă acelaă s ă iaă împ r iaă dup ă moarteaă mea!‖ă
όecioriiădeăîmp ratăseăprivir ămaiăîntâiăuniiăpeăal iiăcuămirareăşiăapoiăseăcercar ăpeărândăşiăfiecareăînă
parteăs ărup ăleg turaădeănuiele,ădarăniciăunulănuăputuέăÎmp ratulăîiăpriviărâzândăşiăleăzise:ă―Dac ănuăleă
pute iărupeădeodat ăpeătoate,ăapoiărupe i-leăcâteăunaăînăparte‖έăυopiiiăseăsupuser ălaănouaăporunc ăaă
tat luiălorăşiăînăpu in ăvremeătoateănuieleleăfur ărupteέă―σsculta i,ădragiiămeiăcopiiă — adause atunci
împ ratul — acest snop deănuieleăsunte iăvoiνădac ăve iăr mâneăuni iădup ămoarteaămea,ănimeniănuăv ă
vaăbiruiνăiarădac ăv ăve iădesp r i,ăvaăveniăvr jmaşulăşiăvaăfaceădinăvoiăceeaăceăf cur iădinainteaămeaă
cuăacesteănuiele‖έ
θ turic ăseăopriăaciăşi,ăprivindăcâtevaămomenteăpeătovar şiiăs iăcuăochiăp trunz tori,ăîiăîntreb :
— ϋiăbine,ăboieriădomniaăvoastr ,ăcumăviăseăpareăaceast ăistorioar ρ
— όoarteă fromoas ,ă ceă eă dreptul,ă dară n-areă aă faceă nimică cuă necazurileă noastre,ă r spunseă
Chioftea.
— V ă înşela i,ă fra iiă mei,ă adaoseă θ turic ă cuă ună aeră deă superioritateέă Dac ă voiă a iă fiă urmată
paradigmaăacesteiăistorioare,ănuăera iăs ăv ăplânge iăacumăc ăst pâniiăvoştriăv-auăprinsăcuăocauaămic έ
— ϋiăbine,ăînva -neătuăceăs ăfacemέă
— S ăv ăînv ,ăc ci,ăuite,ăsunte iăproştiăcaănişteăb ie iălua iădeăprocopseal έăVoiăv ăaduna iăînă
toateăzileleălaăcafeneauaădeălaăDorob n ieέăσşaăeste,ăoriăbaρăSpune i!
— τaăaşaέăζeăadun măînătoateăzilele,ăprecumăziciέ
— σrăfiă deă mareă folosă pentruă voiă ca,ă înainteă deă aă p r siăcafeneaua,ăs ăpune iănart[ι]ă laătoateă
lucrurileăceăve iătârgui,ăcaăs ăştieăfiecareădinăvoiăcâtăareăs ăîncarceălaăsocoteal έ
— Vorbeşteămaiădesluşit,ăc ănuăteăîn elegem!ăIat ăceăvoiăs ăv ăzic:ăs ăneăînchipuimăc ăpentruă
curteaăunuiaădintreăst pâniiăvoştriăseăcump r ăcâteădou zeciăşiăcinciăocaădeăcarneăpeăziέăϋiăbine,ăpre ulă
nuăpo iăs -lăîncarci,ăc ciăcarneaăesteăcuănartă(pre ăfix)νădarăpo iăs ăîncarciălaăsumaăocalelor,ăcump rândă
maiă pu ineă şiă trecândă laă socoteal ă maiă multeέă υuă pâineaă facitotă aşaέă Vânatulă şiă p s rileă nuă auă nart:ă
curcanul se vinde un leu, pune-lăunăleuăşiăşaptezeciădeăparaleνăgâscaăipacă(idem)νăg inaăşiăra aăseăvândă
câteă oă lei ,ă pune-leă câteă ună leuăşiăcinciέă Deălaăuntdelemn,ă zah r,ă cafea,ă tutun,ă poameă şiă chiarădeă laă
zarzavatăpute iăs ăv ăfolosi iăînădou ăfeluri,ăadic ăad ugândălaăsumaăocalelorăşiălaăpre …
— όleacuri,ă neneă θ turic ,ă fleacuri!ă Dină acesteă nimicuriă cinevaă abiaă îşiă scoateă zilniceleă
cheltuieliέăζou ,ăm ărogădumitaleăbun,ăneătrebuieăbaniămul i,ăst riămari,ăcaăs ăsc p mădeăslug rieέă
— Şiă cuteza iă voiă s ă numi iă nimicuriă cheltuiala cuiniei, acel izvor nesecat din care un om
cuminteăpoateăînăscurtătimpăs ăfac ăstareămareρăτree!ăDaăproştiămaiăsunte i!…ăS ăv ăfacăoăsocoteal ăcuă
tahmină(aproximativ ),ăcaăs ăvede iăcâtădeămultăv ăam gi iέ
 — ό -o,ăneneăDinule,ăs ăvedemăceăbazaconiiăsuntăacestea ce ne tot spui.
— υioar ,ăaduăc lim riăşiăhârtie!
δaăacesteăcuvinte,ăună iganăceădormitaălâng ăsob ăseăscul ărepedeăşiăaduseănumaidecâtăhârtieăşiă
oăperecheăc lim riădeăargintăcuăcoad έăθ turic ădeschiseăcoadaăc lim rilor,ăscoaseăunăcondeiădeăpan ă
de curc ăcuăfelurimiădeăfloriăf cuteădintr- însulăşi,ădup ăceădeteăpeă iganăafar ,ăurm ăîntr-astfel:

— ϋiăbine,ăboieri,ăfi iăcuăb gareădeăseam ,ăc ăamăs ăv ăfacăoăsocoteal ăcuătahmin,ăcaăs ăvede iă

c ăvorbaămeaăeăvorb νăşiăcaăs ănuăzice iăc ăm rescăsumele,ăvoiăîncepeăchiarădeălaăcasaăst pânuluiămeuέă
σşadarăscriuăaci:

FOAIE DE SOCOTEALA A CURTII MARELUI POSTELNIC A. TUZLUC

Luni, ian. in 8, 1817 (bunaoara)

Socoteala dreapta Socoteala incarcata

(talere bani) (talere bani)
Treizeci oca carne, cate 10
60 157
parale ocaua fac
Douazeci pitusti pentru masa 11 23
Morcovi, patrunjel, ceapa, faina,
230 390
orez si piper
Cirivis 23 90
Enibahar si alte mirodenii 3 10
Doi curcani
Cinci claponi 365 760
Patru limbi afumate 4 6
Sase ghiudeni 60 68
Zece licurini 57 60
Sardele 4 6
Icre negre de taigan 60 68
Arpagic si usturoi pentru stufat 11 30
Apa de Filaret pentru boieri 11 30
Apa de garla pentru slugi 2 3
Stafide si coconari 2 3
Oua pentru ochiuri si jumari 11 60
Sare 12 18
Otet 11 30
Struguri si mere cretesti 230 330
Varza pentru calabalac 11 60
Imiclicul oamenilor 3 4
Fac peste tot cheltuiti 5.772 8.718

Sa scadem cheltuiala cea dreapta 5.772 din cea incarcata 8.718...

Ramane castig curat ... 2.946

1 Aci incarcatura vine de la ocale.

2 Se intelege slugile peste tot.
3 Imiclicul este portia de paine ce se da fiecarei slugi pentru o zi.
 S ăînmul imăacumăacestăcâştigăcuăzileleăanuluiăşiăve iăvedeaăc ăd ăoăsum ădeătalereă1ίέικ5,ăbaniă
λίέă σceast ă sum ă vineă numaiă deă laă cuinieνă dară undeă pune i,ă domniaă voastr ,ă îmbr catulă iganilor,ă
cump r toareaăorzului,ăaăfânului,ăaăc rbunilor,ăaălemnelorăşiăaltele mai multe de felul acesta, care aduc
peăanăal iăoptăsauăzeceămiiădeăleiăcelăpu inρ
— Toateăacesteăgheliruri,ăleăştim,ăsuntăbune,ănuăt g duim,ădarăvinăcuă ârâitaέăζoiăvoimăs ăneă
ar iă vreună mijlocă prină careă s ă câştig mă sumeă mariă înă pu ină timp,ă caă s ă neă cump r mă moşiiă şiă
acareturi,ăs ăneăfacemăşiănoiăboieriăcaăst pâniiănoştriέ
— Eu v-amăar tatămijloaceleăceleămaiălesnicioaseνăafla iăvoiăalteleămaiăbuneέ
— Şiăceăamăputeaăs ăn scocimănoiămaiămultădecâtătine,ăcareăştiiăcâteăînălumeăşiăînăsoareρ
— ε ălinguşi i,ăho omanilorνădarăfiindc ăamăînceput,ăcat ăs ăşiăsfârşescέăσsculta i!ăVoiăşti i,ăcaă
şiămine,ăc ăboieriiănoştriătr iescăînădesfrân riăşiăseă inănumaiădeăzavistiiă(intrigi),ăcaăs ădeaăpeădomniă
josădeăpeăscaun,ăcrezândăc ăceiănoi,ăceăvorăveni,ăîiăvorăpuneăînătrebiămaiămariăsauăleăvorădaă araăpeă
mân ,ăcaăs-oăsmulg ăşiămaiătare,ăiarălaăaverileălor,ăr maseădeălaăp rin i,ăniciăc ăseăgândescέăϋiăauămoşiiă
şiă nuă leă cunoscă hotarele,ă niciă venitulă ceă poateă s ă deaă peă totă anulέă σuă vii,ă f r ă s ă leă ştieă num rulă
pogoanelorνăauăzalhanale,ăheleşteie,ăliveziădeăpomiăşiăcâteăalteleădeăfelulăacesta,ăpeăcareăleăarendeaz ă
peănimicνăiarăarendaşii,ănemul umi iăcuăunăcâştigădeăsut ălaăsut ,ăscotădinăspinareaă ranilor,ăd rapân ă
p durileăşiăacareturileămoşiilor,ăbaădeămulteăoriăînstr ineaz ăchiarădinăp mântulămoşieiέăToateăacestea,ă
boeriădomniaăvoastr ,ăsuntăoăcomoar ănesecat ,ădinăcareăunăv tafădeăcurteăişchiuzarăpoate,ăînăscurt ă
vreme,ăs ăajung ăbogatăcaăIovădinăτiblieέă
— Şiăceătrebuieăs ăfac ăel,ăcaăs ăseăfoloseasc ădinătoateăacesteaρăîntrebar ăto iăciocoiiădeodat ,ă
completându-seăînădezvolt rileăceădaăθ turic ăcuăatâtaăelocin έ
— ζimic,ădeătotănimic!ăr spunseăDinuăθ turic ăr sucindu-şiămusta aăşiăsurâzândăcuămândrieέ
— ζuăteăîn elegemέ
— δ sa i-m ă s ă ispr vescă şiă ve iă în elegeέ υândă seă apropieă vremeaă arenduiriiă moşiilor,ă
în elege i-v ămaiăîntâiăcuăarendaşulăcelăvechiέăSpune i-iăc ăpeătoat ăziuaăvinăcâteădoi-treiămuşteriiăcaăs ă
iaămoşiileăînăarend ăîndoităşiăc ănumaiădinăpricinaăprieteşuguluiăîiăgoni iăpeăto iνăscoate iăchiarămuşterii
mincinoşiă şiă ve iă vedeaă cumă oă s -şiă deschid ă greculă pungaă şiă oă s ă verseă într-aă voastr έă ηsebită deă
aceastaă suntă isp şaniileă deă p duri,ă facereă deă hanuri,ă moriă şiă alteleă maiă multe,ă dină careă a iă puteaă s ă
câştiga iăsumeăînsemnate,ănumaiăs ăşti iăs ăpip i iălucrulăcumsecadeέăσşa,ădragiiămei,ătrebuieăcaăfiecareă
dintreăvoiăs ăseăfac ăomădeălumeaănou ,ăcaăs ăştieăaăfuraăcloşcaădeăpeăou !

Note

1. Cel mai scump cit de pe atunci.

2έăăăζuăm ăuitaέă(grέ)
3. Papornițe — butiiăîmbr cateăcuăpapur έă
4. A obroci,ădup ălimbaăpoporuluiăde-atunci șiăchiarădeăast zi,ăesteăaăfermeca,ăaăîndobitociέă
5. Bojogari — hoți proști. .
6. Țara Sacâzului — insula Chio.
7. Din vechime șiă pân ă laă Regulament,ă carnea,ă pâineaă șiă lumân rileă seă vindeauă laă contracciiă cu apalt și se
însemna în contract prețul fix, și câțiă dină m celariă sauă brutariă seă dovedeauă c ă vândă cuă cântareă strâmbeă sauă
articoleăproasteăseăd deauăprinătârgăși se țintuiauădeăurechiăpeălaăr spântiiέăS ăexplic măacumăceăînseamn ădareaă
prinătârgέăσceast ătortur ăseăurmaăastfel:ăculpabilulăeraădezbr catăpân ălaăbrâuνămâinileăîiăerauălegateăcuăoăfunieă
deăcareăîlătr geaăunăarn utăalăsp t riei,ăpeăcândăaltulăîlăloveaăcuănuiauaăpesteăspate,ăstrigândătare:ăυineăvaăfaceăcaă
dânsul,ăcaădânsulăs ăpaț ,ăși astfel îl plimba prin tot orașul.
κέăăăσciăînc rc turaăvineădeălaăocaleέă
9. Se înțelege slugile peste tot.
10. Imiclicul este porțiaădeăpâineăceăseăd ăfiec reiăslugiăpentruăoăziέă
Muzica şi coregrafia din timpul lui Caragea

θeă cândă θ turic ă seă ocupaă cuă predareaă acesteiă lec ii,ă deodat ă seă auziă r sunândă înă spa ioasaă
anticamer ăamesteculăunorăsuneteăascu iteăşiăîngânateνăoăperecheădeăl utariăîncepuseăaăcântaădinăgur ă
şiădinăvioriămelodiaăadaptat ăpeăversurileăurm toare:

Cine la amor nu crede,

N-arămaiăc lcaăiarb ăverdeνă
S ăcalceătotăfânăuscat,
……………έ
şiăpeălaătimpiăseăauzeaăcâteăunăoftatέ

— θunăprinsoareăc ăesteădiavolulădeăζecul i ,ăziser ăuniiădinăoaspe iέ

— ϋlătrebuieăs ăfie!ăŞiăciocoiiăalergar ăc treăuş ,ăcaăs ăprimeasc ăpeăconfrateleălorέ
Ei nu se înşelau,ăc ciăabiaăceădeschiser ăuşa,ăeiăv zur ăpeăζecul i ,ăv tafulădeălaăarmaşăε…,ă
sosindăveselăînăfrunteaăl utarilorέă
— ζeneaăζecul i !ăexclamar ăto iέ
— ϋu,ăbre!ăşiăcuămine!ăυeăgândea iăvoiăc-oăs ăsc pa iădeămineρăUndeăeăprocopsitulădeăDinuăs -i
mul umescădeăcinsteρ
— Î iăcerădeăoămieădeăoriăiert ciuneăc ănuăte-amăproscalisitălaămas νăsuntăvinovat,ăceăeădreptνădară
m-amă gândită c ă ave iă ziafetă pentruă cuconulă σndreiă deă laă domniaă voastr ă şiă credeamă c ă n-oă s ă po iă
veni.
— ζuăesteănimicέăθorunceşteătuănumaiăs -miăaduc ăşiămieădeămâncatăşiădeăb utέ
δaăunăsemnalăalăluiăθ turic ,ămasaăseăumpluădinănouădeăbucateăşiădeăvinuriăproaspeteέ
V tafulă armaşuluiă începuă s ă beaă şiă s ă m nânceă cuă oă mareă poft ,ă iară dup ă ceă seă camă ame iă şiă
dânsul,ăîncepuăs ăvorbeasc ăşiăverziăşiăuscateέ
— Şti iăvoiăuna,ăbreρăziseăelέăσădatănoroculăpesteămineέăτoierulăaăhot râtăs -şiăfac ăcaseănoiăşiă
m-aăîns rcinatăpeămineăcuăstrângereaăcelorătrebuincioaseăpentruăzidireέ
— ϋi!ăşiăceăieseăde-acoloρăziseăθ turic ăcuăunăaerădeăinvidieέ
— Tocmai tu mi-o zici aceasta? Ai uitat oare parimia grecului:
―Τ ă π ă ηă ,ă ώ ăµ ă ’ µ α‖[1]
He,ă he!ă Unulă eă ζecul i ,ă nuă suntă doiέă ηă s -miă facă oă perecheă deă caseă s ă leă întreac ă peă aleă
armaşuluiνăsaraiuri,ăbre,ănuăglum !
— S - iăajuteăDumnezeu!ăziser ăciocoii.
— σşaăs ăfie!ăDe-aceeaăamăşiăgustădeăveselieέăσmăvenităaciăcaăs ăpetrecemνăaide iădarăs ătragemă
un dans d-aleăt t reşti,ăad ug ăζecul i ăsugândăunăpaharăcuăvinέ
— δaăhor !ărepet ăcuăzgomotăadunareaăîntreag έăθ turic ăchem ăpeăună iganăşi,ădup ăce-i şoptiă
câtevaăcuvinteălaăureche,ăintr ăşiăelăînăhoraăceăseăşiăîncepuseέ
ϋraăfoarteăcuriosălucruăaăvedeaăpeăciocoiiănoştriăcuăpulpaneleăantereilorăridicateăînăbrâu,ăcaăs ă
laseăpicioarelorălibertateădeăaălucraădup ăcerin eleăjoculuiνăcuăceacşiriăroşii,ăcuămeşiăşiăpapuciăgalbeniνă
încinşiăcuătacliteăaşezateăastfelăîncâtăleăacopereaăpânteceleăşiăoăparteădinăpieptνăcuăfermeneleădeăpostavă
deădiferiteăfe e,ăl sateăpeăspate,ăraşiălaăcapăşiăcuăfesurileăpuseăcamăpeăceaf νăeraăcuriosălucru,ăzicem,ăaă
privi efectul grotescăalăacestorăcostumeădizgra ioase,ămaiăalesăc ăpozaăjuc torilorăpleca iăcamăpeăspateă
şiăaerulălorădeăgravitateăînădansăîiăf ceauăcuămultămaiăridicoliădeăceeaăceăerauăînărealitateέă
Vinul,ăvorbaăşiăînăceleădinăurm ăsuneteleăl utarilorădeşteptaseăînăoaspe iiăluiăθ turic ăunăgustădeă
petreceri,ă careă nuă poateă fiă niciodat ă completă cândă înă mijloculă b rba iloră lipseşteă femeia,ă ceaă maiă
pl cut ădezmierdareăînăasemeneaăcazuriέ
— θetrecereaă f r ă femeiă esteă caă nuntaă f r ăl utari!ă ziceă υhioftea,ăcuă oă aprindereă ceă seă vedea
r spândit ăînătr s turileăfe eiăsaleέ
— Da!ă da!…ă ζeă trebuieă papuciă roşii!ă adauser ă ceilal iέă δasă c-amă luată euă m suriă şiă pentruă
aceasta,ăr spunseăθ turic έăσşaăeste,ădarănoiăvremălucruăbun,ăiarănuăt lani eădinăScaune[2]έăT ce iăc-au
s ăneăvieătotăpuişori aleşiέăσrghira,ăRozolina,ăυalmuca[3]…
 — τravo,ă neneă θ turic !ă S ă tr ieştiă câtă turnulă υol ii!ă ζuă trecuă multă şiă seă auziăună zgomotă deă
tr sur ăînăcurteέăθ turic ascult ăcuăaten ieăşi,ăîncredin ându-se bine, zise cu enfaz ciocoilor:
— Iat ,ă boieriă domniaă voastr ,ă vină şiă chiramele[4]ă şi,ă caă s ă nuă r mână maiă josă decâtă neneaă
ζecul i ,ăv-amăadusăşiămuzicaănem easc έ
— σferim,ăneneăθ turic !ăTuănuăfaciălucrurileăpeăjum tateέ
Uşaăcamereiăseădeschiseăşiăintrar ămaiăîntâiătreiăfemeiăîmbroboditeălaăcapăcuătulpanuriăalbeăşiă
înf şurateă cuă nişteă scurteiciă c ptuşiteă cuă blan ,ă caă s ă poat ă învingeă asprimeaă geruluiέă σcesteă femei,ă
dup ăceăsalutar ăpeăciocoiăşiăschimbar cuădânşiiăcâtevaăglume,ăîşiăscoaseră ăbl nileăşi-şiădescoperir ă
capeteleέăSco ândăaceleăîmbrobodeliăceăleădau înf işareaăunorăfemeiăieşiteădinăharemurileăturceşti,ăeleă
r maser ăcuăfe eleăastfelăprecumăleăf cuseăDumnezeu,ăadic ătinereăşiăpl cuteăcaăaleăunorăzâneέ
σrghira,ă ceaă maiă frumoas ă dină toate,ă purtaă oă rochieă deă m t s rieă caă ardereaă εoschii,ă cuă treiă
rânduri deămangeturiăpeăpoale,ăcuămânecileăstrâmteăşiăcuăpieptulăînchisέăϋraăîncins ăcuăunăcolan[5]ădeă
canav ăroşu,ăcuăpaftaleămiciădeăaurνălaăgâtăaveaăunăşimizetăcusutălaăciurνăcapulăîlăaveaăacoperităcuăună
fesăalbăcuăfund ădeăm taseăneagr ăşiălegatăcuăoăsangulie alb ăcusut ăcuăfir,ăaleăc ruiăc p tâie,ăînnodateă
laăparteaădreapt ăaăcapului,ăformauăoăfloareădeăoăform ăoriginal νăpicioareleăîiăerauăînc l ateăcuăciorapiă
deăδipsca,ăfoarteăalbiăşiăpantofiădeăsaftianănegruăcuăfundeăroşiiădeăm taseνălaăgâtăaveaăşiătreiăşiruri de
m rgeanăales,ăiarălaăurechiăatârnauăoăperecheădeăcerceiălucra iăînăaurăşiădiamanteνăpeădeasupraătuturoră
veşmintelorăpurtaăoăfermen ădeăcatifeaăneagr ,ăscurt ăpân ălaătalieăşiăcusut ăcuăfirăînămang έ
υalmucaăeraăîmbr cat ămaiătotăasemenea,ăcuădeosebireănumaiăc ăaveaăcapulăgolăşiădou ăcoadeă
pe spate ca fetele mari; iarăRozolina,ăcredincioas ătradi iunilorăpatrieiăsale,ăpurtaăcostumulăgermanăală
epocii aceleia.
Îndat ă dup ă dânseleă intrar ă şiă ceiă optsprezeceă iganiă ceă formauă muzicaă nem easc ă aă
Niculescului[6],ăcare,ădup ăceăseăpuser ăînăregul ,ăîncepur ăaăsunaămaiăîntâiămarşulăzisăalăluiăζapoleonă
şiăalteăpieseămuzicaleădeărecrea iuneăfoarteălaămod ăpeăatunciνăapoiăîncepur ăaăcântaămenuetul[ι]έă
υiocoii,ăluândăpeărândădameleălaăjoc,ăseădeter ăcuăfurieălaătoateăexerci iileăcoregraficeăobişnuiteă
înă timpulă acelaέă εonotonulă minet,ă dansulă clasică ală saloaneloră europene,ă s lt toareaă cracovian ă aă
leşilor,ăcotilionulăfran uzesc,ăvalsulănem ilorăşiăecosezulăadusădinăfundulăτritanieiνătoateăacesteădansuriă
etnografice deter ăprilejăpeărândăoaspe ilorănoştriăde a-şiăar taăm iestriaνădarăseăvedeăc ăacesteăinova iiă
str ineă nuă erauă înc ă destulă deă popularizateă înă ar ă laă noi,ă sauă c ă ciocoiiă noştriă nuă leă preaă ştiauă jucaă
bine,ă c ciă eiă seă obosir ă numaidecâtă şi,ă caă s ă fac ă diversie,ă ziser ă l utariloră s ă cânteă pristoleanca,ă
chindiaă şiă joculă numită caă laă uşaă cortuluiă sauă zoraliaέă σtunciă s ă fiă v zută zelă şiă înfocare!ă υaseleă
postelniculuiă r sunauă subă papuciiă invita iloră v tafuluiă s uέă Râseteleă femeilor,ă chioteleă deă veselie,ă
vorba zgomotoas ă aă b rba ilor,ă suneteleă ascu iteă aleă muzicii,ă izbirileă caden ateă dină picioareă aleă
dansatorilorătoateăacesteaăformauăunăsabatăinfernal,ăalăc ruiăecouăseăpierdeaăînăapartamenteleăpustiiăaleă
postelniculuiăσndronache,ăcaăunăvuietăcobitorăpentruăst pânulăabsentέăσbiaăaproapeădeăziu ăseăsparseă
petrecereaădeălaăDinuăθ turic ăşiăinvita iiăluiăseăduser ăpeălaăcaseleălorέ

Note

1έăăăDeătreiăoriăşapteăfacădou zeciăşiăunuνămieădou zeciăşiă ieăs - iădauăunaέăσstfelăseătraduceaăacestătextăgrecescă

în timpul lui Caragea.
2έă ă ă θeă timpulă acela,ă şiă chiară maiă înă urm ,ă seă numeauă t lani eă femeileă celeă maiă degradateă şiă maiă ordinareνă
mahalaua Scaunelor era cartierul femeilor de felul acesta.
3έă ă ă σcesteaă erauă σspaziileă şiă ζinonă deă δenclosă dină timpiiă luiă υarageaνă maiă cuă seam ă σrghira,ă prină raraă eiă
frumuse e,ădeveniseăunăacămagnetic,ăcareătr geaălaăsineăpeăto iăjuniiνăuniiăsus inăc ăchiarădomnitorulăυarageaăîiădaă
vizite secrete.
4έă ăă υhiramoă peă româneşteă înseamn :ă doamnaă mea,ă cucoanaă meaνă laă înmul it:ă chiramele,ă adic ă cucoanele sau
doamnele.
5έăăăυolanăseănumeşteăîncing toareέă
6έăăăDup ăinforma iileăceăam,ăînătimpulăluiăυarageaăexistauădou ămuziciăeuropeneăînă ar :ăunaăaăluiăζiculescu,ăînă
τucureşti,ăşiăaltaăaăluiăυhrisoscoleu,ălaăτuz uέăόiecareădinămembriiăceăalc tuiau aceste corpuri armonice avea
câteăunănaiă(fistulaăθanis)ăaşezatădinainteaăbuzelor,ăcuăcareăexecutaămelodiaăsauăter eleăşiăsexteleăarmoniceăaleă
piesei puse în executare. Osebit de acest instrument accesoriu, fiecare artist în parte era obligat a suna câte un
instrumentădeăcoard ,ăadic ăviolin ăprim ,ăviolin ăsecund ,ăviol ,ăvioloncelăşiăchiarăcontrabas,ătobeămariăşiătobeă
miciνă numaiă maestrulă dirijatoră eraă ap rată deă aceast ă datorieνă elă sunaă numaiă violinaă şiă indicaă celorlal iă tempulă
muziciiăşiădiferiteleănuan eădeăefectέă Sunetulăceăproduceaăaceast ăadun tur ădeăinstrumenteănuăcorespundeaăînă
mareăparteălaătotăceăseăcereădeălaăoăbun ăorchestr ădinăzileleănoastreνăcuătoateăacesteaăserveaădeăminuneăpentruă
muzica de dans.
ιέăăăθeătimpulăluiăυarageaăerauălaămod ămulteădansuriăstr ineνăbalurileăceăseăd deauăprinăcaseleăboierilorăceloră
mariă începeauă prină polonez ,ă dup ă careă veneau:ă tampeta,ă matradu,ă manimasca,ă valsu-mazurca, englezul,
cracoviana etc.

Ce n-aduce anul, aduce ceasul

Ştimăcâtădeăr uăfuăr spl tităGheorghe,ăv tafulădeăcurteăalăluiăσndronacheăTuzluc,ăpentruăc ăseă

ridicaseăcuădevotamentulăpân ăa-şiăcompromiteăpozi iuneaăspreăaăsc paăpeăst pânulăs uădeăpr pastiaăînă
care-lătârauăDinuăθ turic ăşiăcheraăDuducaέăÎnăurmaăgoniriiăsale,ăstaănenorocitulăjuneăşi se gândea prin
ceămijloaceăs -şiădobândeasc ăhranaăsaăşiăpe-aăb trâneiăsaleămumeέ
σămaiăintraăv tafălaăvreoăcas ămareăîiăeraăcuăneputin ,ăc ciăfirea-lăf cuseăonestăşiănuăputeaăs ă
sufereătâlh riileăslugilorέăηăsingur ăsperan ăîiămaiăr m seseέăϋlăcunoştea bineălimbaăelineasc ,ăscriaă
foarteă frumosă româneşte,ă maiă ştiaă şiă cevaă dină legileă şiă datinileă riiνă hot rîă dară aă seă daă laă breaslaă
condeiuluiăşi,ăfiindc ănuăcunoşteaăpeănimeni,ăseăf cuăj lbarέ
σceast ăcarier ,ădeşiănu-iăaduceaăunăvenităcuăcareăs -şiăîntâmpineătoateănecesit ileăvie ii,ăelăîns ă
eraămul umitădeădânsa,ăc ciăîlăscuteaădeăumilireăşiăîlăf ceaăst pânăpeăvoin aăsaέ
Într-oă zi,ă peă cândă seă aflaă şezândă peă scaună laă uşaă vistieriei,ă aşteptândă s -i vie ceva de lucru,
deodat ăseăapropieădeădânsulăunăboierăb trânăşiăcuăfa aăfoarteădulce,ăcare,ăprivindu-lăcuăoăbun tateăceă
eraăunădarăfirescăalăinterlocutoruluiăs u,ăîlăîntreb ăcuăunăinteresăînvederat:ă
— Tinereălogofe el,ăiaăspune-mi,ăcumăî iămergătrebuşoareleρ
— ζiciă bine,ă niciă r u,ă boierule,ă r spunseă juneleă sculându-seă cuă grab ă şiă dândă scaunulă
b trânuluiέ
— Vas zic ,ăpâineaădeătoateăzileleăşiănimicămaiămultέ
— υamăaşa,ăboierule!
— Dar bine, cum de nu te-aiăal turatăpeălâng ăvreoăcas ăboiereasc ,ăcaăs ăteăprocopseştiρ
δaăacesteăvorbeăjuneleăl s ăs ăias ădinăpieptulăs uăunăsuspinăcareăf cuămult ăîntip rireăboieruluiέ
— ηftezi,ăf tulămeuνăspune-mi, ce ai?
Gheorgheăridic ăochiiăînăsusăşi,ăîntâlnindăpeăaiăb trânuluiăpliniădeăblânde e,ălu ăcurajulăşiăzise:
— Mi-aiăzis,ămilostiveăboierule,ăc ădeăceănuăintruăînăvreoăcurteădeăboierăcaăs ăm ăprocopsescνă
dară maiă deun ziă amă ieştită dintr-oă curteă boiereasc ă înă careă amă slujită cinciă aniă deă zileă şiă înă locă deă
procopseal ăm-aădatăpeăpoart ăafar ăcuăurgie!ă
— Şiăcineăesteăacelănemilostivăşiăf r ăomenieăboierρ
— Este postelnicul AndronacheăTuzluc,ăcelămaiădeăaproapeăalăluiăvod ăυarageaέ
δaănumeleăacestaăfrunteaăb trânuluiăboierălu ăoăexpresiuneădeănemul umireνădarăcuătoateăacesteaă
elămaiăînăurm ăad ug :
— Seăvedeăc ănu-lăascultaiăc ,ăde!ăvoi,ătinerii,ăsunte iăcuămin ileăcamăzbur toare.
— L-amăiubit,ăboierule,ăcaăpeăunăp rinteăşiăm-am supus lui ca lui Dumnezeu!
— Ei bine, pentru ce dar te-a gonit cu atâta asprime?
— θentruăc ăamăvoităs -l scap de la pierdere!
— Şiădinăceăprimejdieăvoiaiăs -l scapi?
— Voiamăs -i scap averea din ghearele unorătâlhariăcareăîlăînşal ,ăîlăs r cescăşiăîlănecinstesc!ă
— Ia spune-mi,ăcumăteăcheam ρ
— ε ănumescăGheorghe,ăboierule!
— σscult -m ,ăGheorghi ,ăziseăboierulăprivindu-lăcuămaiămultăinteresăvoieştiăs ăintriăînăslujbaă
mea?
— εaiăîntâiăs ăbinevoi iăa-mi spuneăcineăsunte iăşiăvoiăvedeaέ
— ϋu,ăf tulămeu,ăsuntăbanulăυ…ăşiăfiiăpeăpaceăc ănuăteăvoiăr spl tiăcaăpostelnicul!
— θrimescăcuătoat ăinima,ămilostivulămeuăst pân!
— ϋuănuăteăvoiăîntrebuin aăînăslujb ădeăv taf,ăciăteăvoiănumiăgr m ticăalămeu,ăc ciăîmiătrebuie
unăasemeneaăslujbaşăşiănuăştiuădeăceămiăs-aăp rutămieăc ăveiăfiăbunăşiăvrednicέ
 — τun tateaăceăar iăc treămineăm ăfaceăs -miăpierdămin ileέăθroniaăcereasc ăv-aăîmpinsăs -mi
întinde iămân ădeăajutor,ăr spunseătân rulăcuăochiiăpliniădeălacrimiădeărecunoştin ăşiăluândăcuăînfocareă
şiărespectămânaăb trânuluiăboierăspreăaăoăs rutaέă
— S ă l s mă acesteaă laă oă parteνă iaă arat -miă s - iă v dă condeiulă [1]ă έă Gheorgheă lu ă oă coal ă deă
hârtieăşiăseăpuseăaăscrieăaceaăscrisoareăcomplicat ăcare,ăprinătr s turiăfineăşiărotunjite, superpunea în
dou ăşiătreiăcaturiădiferiteleălitereăaleăunuiăcuvânt,ăîncâtăochiulătrebuiaăs ăfieădeprinsăspreăaădescifraă
acelătainicăşiăm iestre ădedalέ
— Foarte bine, aferim! Acum pune- iăc lim rileălaăbrâuăşiăvinoădup ămine!
ϋiăieşir ăîmpreun ădin palatulăvistierieiăşiăseăduser ălaăcasaăbanuluiέăζuăeraăaceastaăîntâiaădat ă
cândă bunulă boieră şiă maiă to iă boieriiă româniă luauă înă cur ileă loră tineriă f r ă protec ieă şiă leă înlesneauă
mijloacele de a-şiă face,ă prină muncaă şiă meriteleă lor,ă oă carier ă înă lumeaă aceea undeă favoareaă şiă baniiă
f ceauătotulέ
Dou ăluniăfur ădeăajunsăluiăGheorgheăcaăs -şiăarateăcapacitateaăşiăonestitateaăsa,ăiarăbanuluiăcaă
s ăpre uiasc acesteărareăşiănestemateăcalit iέ
Aceasta se dovedi mai ales într-oă ziă cândă bă anulă chem ă peă Gheorgheă şi-i zise:ă ―σrhonă
gr m tice,ăiaăacestăpitacădomnescăşiăteăduăde-lăd ăînămânaăluiăvel-vistier!‖
Gheorgheăseăduseălaăvistierieăşiădeteăpitaculăînămânaăvistieruluiνădarăcâtădeămareăîiăfuămirareaăluiă
când auzi pe vistier zicându-iăc ăesteăorânduităsameşălaăcasaălefilorăşiărecomandându-lăamploia ilorădeă
fa ăcuăceleămaiăl ud roaseăcuvinteέă
ϋlăf cuămetanieăpân ălaăp mântăşiăs rut ămânaăvistieruluiνăapoi,ăîntorcându-seălaăbanul,ăîiăf cuăşiă
luiăcuveniteleămul umiriăşiăseăaşez ăînăslujb έ
ηcupa iuneaăluiăceaămaiămareăeraădeăaăîngrijiăcaăserviciulăceăiăseăîncredin aseăs -lăîndeplineasc ă
cuă conştiin ă şiă s -lă îmbun t easc ă peă câtă iertauă legileă deă peă atunciνă dară aceast ă ocupa iuneă nu-l
împiedica de a-şiă împliniă cuă exactitateă datoriileă deă serviciuă şiă deă recunoştin ă c treă banulă υ…,ă
protectorulăs uέ
ηsebitădeăacesteăcalit i,ăelăeraărespectuosăc treăceiămaiămariădecâtădânsul,ăf r ăa-iălinguşiνăiar ă
c treă ceiă maiă mici,ă bună şiă amabil,ă f r ă aă întrebuin aă aceaă popularitateă trivial ă careă înă zileleă noastreă
deprindeăpeăatâ iăoameni slabiădeăminteăaăfiăimpertinen i,ăsubăcuvântăc ăsuntăindependen iέ
ζuătrecuămultăşiăacesteădaruriăfireşti,ăacestăzelălaăserviciuăaleătân ruluiăsameşăajunser ăpân ălaă
auzulă domnitorului,ă care,ă voindă aă seă ar taă c ă protegeă meritulă şiă virtuteaă domnitoriiă auă câteodat ă
asemeneaă sl biciuni!ă onor ă peă Gheorgheă cuă rangulă deă medelnicer,ă peă careă maiă înă urm ă îlă schimb ă
treptată pân ă laă celă deă serdarνă astfelă dară juneleă func ionară realiz ă înă scurtă timpă oă fortun ă peă careă oă
invidiau chiar feciorii de boieri.
To iă amiciiă bineluiă seă bucurauă deă progreseleă ceă elă f ceaνă banulă υ…,ă îns ,ă împingeaă bucuriaă
pân ă laă ună felă deă pasiuneέă υonversa iileă ceă ineaă cuă prieteniiă s iă maiă totdeaunaă aveauă deă subiectă
meriteleă ceă dină ziă înă ziă dobândeaă Gheorgheă prină activitateaă cuă careăîşiăserveaă araă saέă υasaă şiă masaă
banuluiă erauă puseă laă dispozi iunea protejatuluiă s u,ă care,ă spreă a-şiă ar taă mareaă saă recunoştin ă c treă
b trânulăboier,ăîlăiubeaăşiăseăsupuneaăluiăpân la sacrificiu.
σcesteă onori,ă ceă peă toat ă ziuaă seă repetauă înă casaă banului,ă nuă r maser ă neobservate de juna
εariaέăϋaăîncepuăs ăseăocupeăcuănevinov ieădeăomulăacelaădespreăcareăseăziceauăatâteaălucruriăbuneăşiă
frumoaseνăşiăaten iuneaăceădeteăfavorituluiăt tâne-s uăoăf cuăcurândăs ădescopereăîntr-însul tot ce poate
s ă insufleă sim iriă dulciă şi atr g toateέă τun tateaă inimiiă saleă seă vedeaă scris ă peă figura-iă franc ă şiă
pl cut νăblânde eaăochilorăs iăf cuăadeseoriăpeăjunaăfecioar ăs ăseătulbure,ăiarăjuneleănuăputuăr mâneă
nesim itorălaăacesteăsemneăaleăunuiăamorăn scândέ
Darăatunciăpaceaăîşiălu ăzborulădinăinimaăεarieiăşiădinăaăluiăGheorgheνămicaăfamiliaritateăceăseă
formaseă întreă dânşiiă dină rela iunileă casniceă începuă s ă dispar νă eiă evitauă întâlnirile,ă dară cândă
întâmplareaăîiăpuneaăpeăunulăînăfa aăceluilalt,ăoăconfuzieăneîn eleas ăîiădominaăpeăamândoi, încât nu
ştiauăceăs ăfac ăşiăcumăs ăias ădinăaceaăsitua iuneănedumerit έăεulteănop iătrecur ăf r ăcaăsomnulăs ă
poat ăînchideăochiiăjuneiăcopileνăcâtădespreăGheorghe,ălucrulămergeaămaiăbine,ăc ciăel,ădeşiăoăiubeaăcuă
foculă primuluiă amor,ă dară ocupa iileă luiă celeă multeă şiă variateă îlă f ceauă s ă uiteă câtevaă oreă dină ziă
suferin eleăpasiuniiăsaleăceleiăf r ăsperan νăpeădat ăîns ăceăseăapropiaădeălocuin aăbanului,ăinimaăluiă
începeaă s ă simt ă chinurileă arz toareă aleă unuiă amoră careă deveneaă cuă atâtă maiă puternic,ă cuă câtă el
prezentaămaiăpu ineăprobabilit iădeăunărezultatăfericitέă
δoculădeăpredilec iuneăalăluiăGheorgheăeraăchioşculădinăgr din νăîntr-însulăîşiă ineaăelăc r ileădeă
citităşiăhârtiileăsaleέăθeădat ăceăseăsculaădeălaămas ăşiăîşiăterminaădatoriileăsaleăc treăbanul, se suia în
chioşcăşiăr mâneaăacoloămeditândăasupraătristeiăsaleăpozi iuniέăDeămulteăoriăfoculăamoruluiăîlăaduceaă
pân ălaănesocotitulăproiectădeăaăfuraăpeăjunaăεariaăşiăaăseăascundeăcuădânsaăînăvreoăparteămaiăpu ină
cunoscut ăaă riiέăDarăacesteăr t ciri copil reştiădisp reauăînainteaăsim uluiădeăonoareăşiădatorieέă―ϋiă
bineăziceaăelăs ăfacăaceast ăfapt ăosândit ădeăbuneleăobiceiuriνădarăceăvaăziceălumeaăcândăvaăaflaăc ăună
omăgonitădeănenorocireăaăfostăajutatăşiăc p tuitădeăunăboierăcuăinim ămilostiv ,ăiar el,ădreptămul umire,ă
i-aăp tatăperiiăceiăalbiăşiăl-aăomorâtăf r ăvremeρăζu!ăζuăvoiăs vârşiăaceast ănelegiuire!ăVoiăfugiăcâtăseă
vaăputeaămaiămultădeăîntâlnirileămeleăcuăεariaăşi,ădac ănuăvoiăputeaăs ăsugrumăînămineăaceast ăpatim ,ă
voiăp r siăcasaăf c toruluiămeuădeăbineăşiăm ăvoiăduceăundeăm ăva îndemnaăDumnezeu…‖
εaria,ăp truns ădeănevinovataăsaăiubire,ăsim eaăoămareăpl cereăaăurm riăpeăGheorgheăcuăochiiăşiă
cuăimagina iaăeiνădup ăceăelăplecaălaăvistierie,ăeaăseăsuiaăînăchioşcăşiăpriveaăcuămareăinteresălocul unde
şedeaăel,ăc r ileăpe careăciteaăşiăînăfineăoriceăobiectăpeăcareăîlăatingeaăelέ
Într-oăzi,ăpeăcândăseăaflaăeaăînăchioşcăcuăfemeileăsale,ăoămic ăsuflareădeăvântărisipiăvreoăcâtevaă
hârtiiădeăaleăluiăGheorgheέăεariaăseărepeziăs ăleăadune,ădarămânaăeiăse opriăf r ăvoieăpeăoăhârtieădeă
Vene ia,ăcuămarginileăpoleite,ăpeăcareăerauăscriseăversurileăacestea:ă

Sus, pe cer, sunt multe stele;

Câmpu-i plin de floricele;
Dar nici una dintre ele
Nu-i ca chipul puicii mele!

Maria, citindu-le,ă seă sim iă transportat deă bucurieă şi,ă strângândă hârtia,ă oă b g ă înă buzunarulă
fermeneliiέăDup ăcâtevaăore,ăr mânândăsingur ,ăeaărecitiădeămaiămulteăoriăaceleăversuriăşiăîşiăpl smuiăoă
mul imeădeăînchipuiriăfrumoase,ăaăc rorăconcluziuneăfuăconvingereaătemeinic ăc ăversurileăerauăscrise
pentruădânsaăşiăc ăGheorgheăoăiubeşteέăSinguraăideeăceăoătulburaăeraăc ănuăseăcredeaăaşaădeăfrumoas ă
precum o descrisese Gheorghe în versurile sale. Modestia ei nu-iă permiteaă s ă cread ă c ă esteă maiă
frumoas ă decâtă steleleă ceruluiă şiă florileă p mântuluiνă cuă toateă acestea,ă amorulă propriuă şiă cochet ria,ă
acesteăviciiăceăleăposed ăpân ălaăunăoarecareăgradăchiarăfemeileăceleămaiăoneste,ăf cuăpeănouaănoastr ă
ϋroăs -şiăîndreptezeăpaşiiăc treăoglind ,ăunde,ădup ăceăschimb ădeămaiămulteăoriăveşminteleăşiăseăpriviă
într-însaăzâmbindăşiăgesticulând,ăseăretraseăplin ădeăsperan ăc ăpoateăfiăiubit ădeăfrumosulăeiăδeandruέ
τanul,ă preocupată deă grijileă caseiă şiă deă neputin aă b trâne ilor,ă r maseă multă timpă înă neştiin ă
despreă naştereaă şiă creştereaă ceaă repedeă aă acestuiă amorέă Dară stâng ciaă înamora iloră şiă maiă cuă seam ă
întristareaă ceă seă vedeaă peă fa aă εariei,ă cândă lipseaă Gheorgheă deă lâng ă dânsa,ă deşteptar ă oarecumă
b nuielileăb trânuluiέăϋl,ăîns ,ăcaăomăîn eleptăceăera,ăr maseăînăoarecareăaşteptareăpân ăceătimpulăşiă
împrejur rileăîiăvorădictaăm surileăceăurmaăs ăia şiăseăîngrijiănumaiădeăaăchemaăpeăoăfemeieăb trân ,ă
credincioas ăaăcasei,ăşiăa-iăordonaăcaăs ăpriveghezeăpeăfat de aproape.
θeă câtă timpă amorulă acestoră juniă r maseă înă periodulă suspinelor,ă ală priviriloră melancolice,ă ală
n lucirilorăfantasticeăşiăalăviselorădeăaurănerealizabile,ăeiăputur ăs -lăascund ădeăprivirileăoamenilorνă
darăto iăştimăc ăaceast ăpasiuneăesteăteribil νăesteătocmaiăcaăunăvulcan,ăînăaăc ruiăinim ăgemeăunăbalaură
deăfocăşiădeăv paie,ăcareăseălupt ăneîncetatăcu stâncile ce-lăacoper ăşiăcare,ăsp rgându-le,ăseărevars ăcuă
fl c riăşiăcuăundeămistuitoareăpesteătotăce-lăîmpresoar έ
ϋraăoăziăfrumoas ădeătoamn έăτanul,ăîmpreun ăcuăGheorghe,ăseăduser ălaăbiseric έăεaria,ădup ă
ceăîşiăf cuărug ciunileădimine ii,ăintr ăînăgr din ăcaăs ăseăplimbeăcuădou ădinăfemeileăsaleέăόa aăeiăeraă
p lit ăcaăaăuneiăfloriăb tut ădeăvântulăierniiέăηchiiăeiăceiănegriăşiăpliniădeăvia ăalt dat ăerauăacumăstinşiă
deăveghereăşiăde lacrimiέăϋaăstr b teaăaleeaăcufundat ăînăvisurileăinimiiăşiăcâteodat ăseăopreaăînălocăşiă
privea grupele de iasomie şiăvi eleăceăseăîncol ceauăpeăarbori,ăformândăfiguriăfantasticeăşiăgra ioaseέ
όemeile,ăobservândăstareaăînăcareăseăaflaăcopilaăşiănevoindăs -iătulbureăgândurile,ăr maser ămaiă
înăurm ăşiăschimbar ăîntreădânseleăvorbeleăurm toare:ă
— σi,ăceăziciătu,ăStancoρăεieămiăseăpareăc ăcuconi aăareăzmeuέăζuăveziătuăc ăsl beşteădinăziăînă
ziρ…ăσăajunsăcaăoăscândur έ
— υeăspuiătu,ăfaănebunoρăζuăareăniciăzmeu,ăniciălipitur έ
— Ce are dar?
— I-aăc zutădragosteaăpeăgr m ticulăcuconului. Asta e totul.
— υeăspuiătu,ăfaρăθeăcuconulăGheorgheρăDaăştieăs ăaleag …ăζuăeăproast ăfeti aέ
 — σşaăe,ăprecumăziciνădarăs ăvedem,ăboierulăoăs-oădeaădup ădânsulρ— Daădeăceăs ăn-o dea? Ce
are cuconu Gheorghe? Nu e frumos? Nu e procopsit? Auzi acolo! υonversa iaălorăseăîntrerupseăprină
venireaăbanuluiădeălaăbiseric έăεaria,ăcumăv zuăpeătat -s uăintrândăîn
gr din ,ăîşiăcompuseăoarecumăfizionomiaăşiăîiăs rut ămânaăcuărespectνădup ăaceeaăeaădeteăordină
s ăaduc cafeauaăşiădulcea aăînăchioşcέă
În timpul acestaăb trânulăsuiaăcuăgravitateăsc rileăchioşcului,ăurmatădeăGheorgheăşiădeăserdarulă
D…,ăamiculăs uădeăcas έ
όemeileă aduser ă t vileă cuă dulcea ă şiă cafea,ă şiă deter ă tuturor,ă începândă deă laă banulνă apoiă seă
duser ăcaăs ădeaălocăciubucciilorăs -şiăfac ăşiăeiămarafetul [2] lor.
υâtă inuăaceast ăceremonie,ăGheorgheăşiăεariaăîşiăaruncauădinătimpăînătimpăcâteăoăc ut tur ădeă
amoră cuă aşaă deă pu in ă îngrijire,ăîncâtă banulă b g ă deă seam ă şiă seă convinseă deă fatalulă adev ră peă careă
multă timpă îlă crezuseă maiămultă oă himer ă aăsaăşi,ă caă s ă nuăsurprind ă cinevaă tulburareaăce-i pricinuise
aceaădescoperire,ăelăp r siăchioşcul,ăurmatădeăserdarulăD…ăşiădeăfie-sa.
Gheorgheăîn eleseătotulăşiăîng lbeniăcaăcearaέăθusăacumăînălupt ăcuăamorulăşiădatoria,ăelăc utaă
termenulădeămijloc,ăcaăs ăias ădinăaceast ăteribil ăpozi iuneνăaămaiăr mâneaăînăcasaăf c toruluiăs uădeă
bineă îiă eraă cuă neputin ,ă c ciă pesteă pu ină ară fiă devenită ingratνă aă oă p r siă eraă pentruă dânsulă oă lovireă
fatal ,ăc ciănuăarămaiăfiăpututăs ăvad ăpeăεaria,ăsoareleăvie iiăsale,ăşiăarăfiăzdrobitătoateăsperan eleăunuiă
viitor splendid ce abia se deschisese înainte-i.
ζefericitulăjuneăseălupt ămultătimpăcuăideileăacesteaνădar,ăînăsfârşit,ăseăhot rîăaăfaceăsacrificiulă
cerut de onoare şiădeărecunoştin έăδu ăhârtieăşiăcondeiăşiăscriseăbanuluiăaceast ăscrisoare:

―τlagorodniceăşiădeăbunăneamăalămeuăst pânăşiăbinef c tor!

υândăveiăcitiăaceast ăumilit ăscrisoare,ăveiăştiăc ăpreaăplecataădomnieiătaleăslug ăaăp r sităcurteaă

domnieiătale,ăcaăs ănuăpl teasc ăcuăr uăfacerileădeăbineăceăaiărev rsatăasupr -iέăεilostiveăSt pâne,ăsuntă
înăaceast ălumeădeşart ănenorociriăcareădoboar ăpeăomulăcelămaiătareέăÎntr-o nenorocire ca aceasta am
c zută şiă eu,ă nemernicul,ă şiă caă s ă nuă ajungă aă mâncaă cuă nevrednicieă pâineaă domnieiă tale,ă iat ă m ă
dep rtezăcuratăşiănep tatădeăniciăoănelegiuireέăSinguraărug ciuneăceăcutezăa- iăfaceăesteăs ănuăblestemiă
pomenireaămea,ăc ciăsuntănevinovatέ
θreaplecat ăşiăumilit ăslug ăaădomnieiătale

Gheorgheăs rdarul‖

Dup ăceăstrânseăşiăpecetluiăsrisoarea,ăchem ăpeăunăfeciorăde-iăaduseăoăc ru ,ăpe care o opri la

porti aădinădosăaăgr dinii,ăcaăs ănuăafleănimeniăceeaăceăvoiaăs ăfac νăîşiăc r ăapoiăbagajulăşi,ăpân ăaănuă
p r siă casaă banului,ă deteă scrisoareaă înă mânaă slugii,ă zicându-i:ă υândă m ă vaă chemaă boierul,ă s -i dai
aceast ăscrisoareέ
Gheorgheăieşi dinăcurteaăbanuluiăcuprinsădeăîntristare,ăiarăcândăajunseălaăoămic ădistan ,ăpriviă
înapoiă şi,ă z rindă chioşculă acelaă undeă petrecuseă celeă maiă frumoaseă zileă aleă vie iiă sale,ă ochiiă luiă seă
umplur ădeălacrimi…ă
S ăvenimăiar şiălaăbanulέ
ζefericitulă b trân,ă tr snită caă deă fulgeră deă neaşteptataă şiă fatalaă încredin areă ceă dobândise,ă seă
închiseăînăcameraăsa,ăundeăpetrecuătoat ăziua,ăf r ăs ăiaănimicăspreărestabilireaăs n t iiăsaleăruinat ădeă
suferin eέăυ treăsear ăelăintr ăînăgr din ăcuăscopădeăaăchemaăpeăGheorgheăşi a-l dojeni pentru marea lui
cutezareέăζer bd torădeăaăaflaăpân ăleăceăgradăseăridic ănenorocireaăsa,ăporunciăs -i cheme numaidecât
peăingratulέăυâtădeămareăfuăîns ămirareaălui,ăcândăîiăspuseăslugaăc ăGheorgheăaăp r sităcurtea,ăl sându-i
oăscrisoareέăδu ăscrisoarea,ăoăcitiădeămaiămulteăoriăşiăapoi,ăridicândăochiiăc treăcer,ăziseăcuăentuziasm:ă
―υeă sufletă îngeresc,ă ceă sufletă mare,ă Dumnezeuleă !ă Dar,ă cuă toateă acestea,ă ceă potă faceă laă oă asemeneaă
întâmplareρăόataăîlăiubeşteνăelăoăiubeşteăpeădânsaνănu-miăr mâneăaltaădeăf cutădecâtăs ăchemăpreotulăs -
iăcunune…ăDarăbine!…ăυeăoăs ăzic ăboierimeaăceaămareăaă riiρ…ăτ iatulăeăîn elept,ăeăprocopsit,ăareă
inim ăbun ,ădarăesteăieşitădinăprostimeνălumeaăoăs ăafleăaceastaăşiăoăs ăm ăfac ădeărâsulăgrecilorăluiă
υarageaνăpareăc audădeăacumăpeăceiăclevetitoriăzicând:ă«σmaăcapăşiălaăbanul!ăεaiădeun ziănuăvoiăs ă
dea pe fie-saădup ăpostelniculăσndronache,ăboierăsimandicosăşiăomăalăluiăυaragea,ăşiăacumăoăd ăslugiiă
aceluiăboier!»ăυumăvoiăastupaăeuăguraălumii,ăpeăcareănumaiănegrulăp mântăoăastup ρăDarănu!ăυe-mi
pas !ăVoiădaăpeăfie-meaăluiăGheorgheăşi,ăcândăm ăvaăîntrebaăcineva,ăîiăvoiăr spunde:ăGheorgheăeăomă
cinstităşiădreptăşiăboieriaăluiănuăi-a dat-oăniciăaverileăcâştigateădinăasuprireaăs racilor,ăniciălinguşirea!…ă
Noi n-avem boieri deă moştenireă caă alteă neamuriă str ineă deă prină ϋuropaέă δetopise eleă noastreă şiă
arhondologiaăneăarat ăcuratăc ăŞtefanăvod ,ăεihaiăvod ăşiăal iădomniămoldoveniăşiăromâniăauăboierită
pe câmpulă deă b taieă peă maiă mul iă opincariă cuă inimaă deă boierνă deă ceă dară s ă nuă dau pe fie-mea lui
Gheorghe, care şi-aăcâştigatămicaăluiăboierieăprinămunc ăşiăiste iuneaămin iiăsaleρ…‖
τanul,ăluatădeăvârtejulăacestorăideiăliberaleăşiăumanitare,ătrimiseăs ăchemeăpeăGheorgheνădarăelă
plecaseă cuă dou ă oreă maiă nainteă laă εoldova,ă undeă credeaă c vaă g si,ă deă nuă alinareă aă dureriloră ce-l
consumau,ăcelăpu inăunărefugiuăînăcontraăreleiăispiteέ

Note

1έăăăσrat -mi cum scrii.

2. Marafet aici în sensul de îndatorire.

Avertismentele

Unul dintre regii Ispaniei, ridicându-se la demnitatea de împ rată ală Sacruluiă imperiuă [1] , nu
maiăputeaăs rmanulăomăniciăs ăm nânce,ăniciăs ădoarm ăînăpaceădinăpricinaăpoe ilor,ăcareăîlăzdrobiser ă
subăpovaraăodelorăşiăaăsonetelorăceăneîncetatăîiăprezentauνăc ci,ăs ănuăfieăcuăsup rare,ăaceast ătagm ădeă
litera iăpeăcare Platon a dat-oăafar ădinărepublicaăsaădeălaăînceputulălumiiăşiăpân ăînăziuaădeăast ziăaăfostă
camălinguşitoareăşiăvanitoas έ
Într-oăziănefericitulăîmp ratăseăplimbaăprinăfrumoaseleăgr diniăaleăϋscurialuluiă [2] , preocupat
de grijile imperiului; dar tocmaiăcândăseăpreg tea,ăbietulăcreştin,ăs ămul umeasc ăluiăDumnezeuăc ăl-a
sc patăcelăpu inădeăpoe i,ădeodat ăseăînf iş ăînainte-iăunăindividăuscatăcaăunăscheletăşiăcuămust ileăşiă
sabia mai mari decât ale vestitului Cid [3] .
ζuă trebuiă mult ă pricepereă împ ratuluiă spreă aă cunoaşteă cuă cineă areă aă face,ă c ciă schimonositulă
individăpurtaăveşmântulădeălicen iatăînălitere,ăfericireăceăs rmaniiăregiădinăzileleănoastreănuăoămaiăauέ
υomplimenteleăceleăridicoleăşiăretoricaăceaăafectat ăcuăcareăpoetulănostruăcitiăcompozi iunea sa
aduser ăilaritateaăpeăfa aăîmp ratuluiăşi-iădeteăcurajulăs ăasculteăpesteăcinciăsuteădeăhexametriălatini,ă
fura iănegreşitădinăpoe iiăcezarilorέă
Dup ăceăpoetulăseăridic ădeălaăp mântăplinădeăpraf,ăc ciăîşiăcitiăodaăînăgenunchi,ănumaiăcaăs ă
arate c ăpoe iiănuăsuntădelocălinguşitori,ăstrânseăpergamentulăşiăîlădeteăîmp ratuluiăzicându-i:
―Sire!ă primeşteă aceast ă poem ă careă cuteză aă v ă încredin aă c ă esteă ieşit ă dină propriaă meaă
inteligen έ‖
Regeleăa intiăochiiăasupraăpoetuluiăşi,ăv zândăveşminteleăluiăceleăsfâşiateăşiăunsuroase,ăscoaseăoă
pung ăplin ăcuăpistoliădeăaură[4]ăşi,ăpunând-oăînămânaăliteratului,ăziseăcuăunăzâmbetăcomic:ă―θrimeşte,ă
domnuleălicen iat,ăaceast ăpung ăşiăafl ădeălaămineăc ătotăesteăvechiăînălumeaăaceasta‖έ
ζeăservir mădeăaceast ămic ăistorioar ,ăcaăs ăar t mălectorilorănoştriăc ăavertismenteleănuăsuntă
oă inven iuneă aă guverneloră constitu ionale,ă ci,ă dină contra,ă eleă suntă veniteă peă p mântă maiă deodat ă cuă
omul.
S ă deschidemă c r ileă religiuniloră anticeă şiă vomă vedeaă peă st pânitorulă ceruluiă trimi ândă laă
avertismenteă şiă expediindu-leă laă adresaă loră cuă maiă mult ă iu eal ă decâtă registratoriiă deă laă εinisterulă
Dinl untruέăθrintr-unulăvesteşteăpeăprimulăomăs ăias ădinăparadis,ăc ciămâncaseădinăpomulăinteligen eiă
înă contraă avertismentuluiă ceă iă seă d duseέ θrină altulă vesteşteă peă patriarhulă ηrfeuă sauă δotă s ă ias ă dină
Sodoma,ă c ciă voiaă s-oă arz ,ă pentruă c ă locuitoriiă eiă nuă numaiă c ă nuă voiser ă s ă iaă înă considera iuneă
avertismenteleă ceă leă trimitea,ă dară cercaser ă aă dezonoraă peă îngeriiă ceă leă aduceauă aceleă avertismente.
Printr-ună ală treileaă avertismentă st pânulă universuluiă vesteşteă peă Deucalionă sauă ζoeă c ă oă s ă îneceă
p mântulăşiăîiăordon ăs ăfac ăoăcorabieădeătreiăsuteădeăco iăîn lungimeăşiădeăcincizeciăînăl ime,ăînăcareă
s ă intreă el,ă împreun ă cuă familiaă saă ceaă foarte numeroas ,ă luândă cuă dânsulă câteă şapteă perechiă dină
vie uitoareleăceleăcurateăşiăcâteădou ădinăceleănecurate,ăspreăaăserviălaăcreareaăuneiălumiănoi,ăf r ăs ăleă
peseăcâtădeăpu inăautorilorăcosmogoniei,ădeăτuffon,ăδineuăşiăυuvier,ăcareăneăarat ăpesteăoăsut ătreizeci
deămiiădeăpatrupede,ăp s ri,ăinsecteăşiăreptile,ăpentruăaăc rorăconservare,ăînănum răîndoităşiăînşeptit,ăs-
arăcereănegreşităoăflotil ăcompus ădinăcâtevaăcor biiădeălinieăşiăfregateέ
Pogorându-neă dină ceră peă p mânt,ă g simă c ă avertismenteleă auă jucată şiă joac ă ună mareă rolă înă
trebileă omeniriiέă σstfelă dar,ă sultană εahmud,ă mareleă st pânitoră ală celoră credincioşiă şiă necredincioşi,ă
aflaseă dină oarecareă avertismenteă secreteă c ă principeleă υarageaă seă apucaseă laă b trâne eă s ă înve eă
muzicaăvocal ăşiăc -iăpl ceaăfoarteămultăs ăcânte:

Φ ăµ ῦ µπα ῶ α ă[5]

şi

∆ ῦ ,ăπαἰ ă ῶ ăΈ ἡ ă[6] ,

vestiteleăpeaneăaleăϋterieiăgreceşti,ăşiăfiindc ăacesteăcânteceăîncepuseăaăsup raăînalteleăurechiăaleă

mareluiăsenior,ăexcit ădorin aădeăaăaveaăcuăoriceăpre ăcapulămuzicianului domnitor; cât despre corp nu
f ceaăniciăoădificultateνăputeaăs ăr mâieăînăτucureştiăsauăoriundeăarăfiădorităprincipeleέ
Spreă acestă sfârşit,ă dar,ă seă începuă maiă întâiă oă coresponden ă întreă sultanulă şiă principeleă şiă altaă
întreăacestădinăurm ăcuăamiciiăs i dinăυonstantinopoleέăV zândăîns ăturculăc ănuăieseălaăsocoteal ăcuă
avertismentele,ă începu,ă dup ă obiceiulă turcescă dină aceiă timpi,ă aă trimiteă laă capugii,ă peşchegiiă şiă
imbrohoriăîmp r teştiăcaăs -iăcear ăcapulέ
θrin ul,ăîns ,ăaveaăunăcapăfoarteăfrumosăşiăoăbarb ăatâtădeăpoetică ăşiădelicioas ,ăîncâtăcelămaiă
sfântădintreăto iăsfin iiăpatriarhiăşi-arăfiădatăfericireaăraiuluiănumaiăcaăs ăoăpoat ăpurtaăcâtevaăzileălipit ă
deăf lcileăsaleăceleăpreaăsfin iteέăζu-iăveneaădarănetedăbietuluiăυarageaăs ătrimit ăcapulăsultanuluiăşi,ăcaă
s ă scapeă deă sup r ri,ă f ceaă nev zu iă peă to iă trimişiiă împ r teşti,ă strângândă totă într-ună timpă avu iiă
însemnate,ăcaăs ăoăiaălaăs n toasaăcândăîiăvaăveniăbineέ
σcesteăsimptomeăceăprevesteauăoămareăcriz ăpolitic ănuăr maser ămultătimpăascunseămin iiăceiă
agereăaăpostelniculuiăσndronacheăşiăaăluiăθ turic έăDeăaceeaăamândoiăseăsileauăaăstrângeăbaniăcuăoriceă
pre ,ăcaăs ăpoat ăluptaăînăcontraănenorocirilorăceăputeauăs -iăajung ăprinăc dereaăprotectoruluiălorέă
Înătimpădarădeăcâtevaăluni,ăiscusitulăθ turic ăf cuăoămul imeădeăispravniciăşiăjudec tori,ăschimb ă
câ ivaăegumeni,ăst ruiăs ănuăseădep rtezeădinăfunc iuneăunăepiscopăceăabuzaseăfoarteămultădeădatoriileă
sale,ăf r ăaămaiănumiăzapcilâcurile,ăpolcovniciileădeăpoter ăşiăc pit niileădeăjude ,ăcareăîiădeter ăşiăeleă
unăcâştigăbunicelέ
S ănuăpierdemădinăvedereăc ădou ăp r iădinăacesteăhr piriăleăluaăθ turic ăşiănumaiăaătreiaăparteăoă
daăfanariotului,ădinăcareămaiăluaăşiăunăbunăbacşiş,ăînso itădeăcâ ivaăaferimăşiăbravoέ
Trecuseăunăanădeăzileădeăcândăθ turic ădeveniseăconfidentăalăst pânuluiăs uăşiăprinăiste imeaăşiă
însinuirileăsaleărealizaseăoăstareăbunicic ,ăpeăcareăoăaveaătrecut ăîntr-unăcatastifădeăcareănuăseădesp r eaă
niciodat έ
Într-oă sear ă elă seă aflaă singură înă odaiaă saă şiă seă plimbaă cuă paşiă rari,ă învârtindă peă degeteă nişteă
m t niiă deă chihlimbar,ă caă s ă goneasc ă mul imeaă gânduriloră ce-lă preocupauέă όa aă luiă palid ă şiă
amenin toareăl saăs ăseăvad ăsuferin aămoral ădeăcareăsuntăchinui iăto iăaceiaăceăseăîmbog escăprină
fapteăruşinoaseέ
În fine el se opri în locăşi,ădup ăceăseămaiăgândiăpu in,ăzise:ă―ϋsteăcuăneputin !ăυosteaăυhioru,ă
deşiăesteăcelămaiămârşavăşiămaiăcalpuzanădintreăto iăgreciiădină araăRomâneasc ,ădarăce-miăpas !ă…ăelă
nuăvaăputeaăs -miăm nânceămoşia,ăc ciăamăînscrisulăluiăcareăd ăpeăfa ăc ămoşia postelnicului pe care
aăcump rat-o de la sultan- mezatăesteăaămeaăşiăelănuăesteădecâtăunăvechilăpusădinăparte-mi,ăcaăs ănuă
zic ălumeaăc ăcump rămoşiileăst pânuluiămeuăcuăbaniăfura iădeălaădânsulέăS ăvedemăacumălaăceăsum ă
seă ridic ă miculă meuă c pit laşέă S punemă maiă întâiă moşiaă R sucita,ă careă pân ă ast ziă aă fostă aă
preaiubituluiămeuăst pân,ăiarădeămâine-ncoloăvaăfiăaăpreasupuseiăsaleăslugiνăalădoilea,ăamăoăsut ăpungiă
deă galbeniă laă baronă Sachelarieă şiă al iă atâ iaă laă c minarulă θolizache,ă cuă dobând ă cinciă laă pung νă ală
treilea,ă amă dou ă viiă înă Valeaă υ lug reasc έă Toateă acesteă aducă peă ană ună venită deă leiă şaizeciă deă miiέă
τravo,ăDinule!ăτravo,ăb iete!ăσşaăeste,ăînăadev r,ădarăsuntăoăslug ,ăoăslug ăboiereasc ,ămeseriaăceaă
maiăumilitoareădinătoateămeseriileă riiέăTotăomulăesteăst pânăpeăvoin aăşiăpeăgusturileăsale:ăplugarul,ă
dup ă ceă asud ă toat ă ziuaălucrândă p mântul,ă searaă se-ntoarceă laă umilitaă luiă colib ă cântândă şiă g şesteă
lâng ăfemeiaăşiăcopiiiăs iăr spl tireaăostenelilorăsaleνănegu torul,ămul umitădeămiculăs uăcâştig, cum
apuneăsoareleăîşiăînchideăpr v liaăşi,ădându-seăcuăîncredereăînăbra eleădesf t rii,ăesteăfericitνănumaiănoi,ă
ciocoiiădeăprinăcur ileăboiereşti,ăsuntemăursi iălaăceaămaiăaspr ărobieέăζoiănuătr imădecâtăcaăs ăducemă
înainteă (s ă perpetu m)ă blestemulă luiă υain,ă ucig torulă deă frate,ă tremurândă laă glasulă st pâniloră noştri,ă
precum tremura el când auzea glasul lui Dumnezeu strigându-i:ă«υaine,ăceăaiăf cutăpeăfrateleăt uρ»ăDeă
ceăfolosăneăsuntănou ămânc rileăceleăbune,ăcândănuăleăputemăgustaăînălinişteρăυeăpre uieşteăoăcas ăbineă
înc lzit ăşiăunăpatămoaleăşiăfrumos,ăcândănoiădormimăpeăpicioareăcaăpelicaniiăsauăcuăochiiădeschişiăcaă
iepurii,ăspreăaăfiăgataălaăporuncileăst pânilorănoştriăînăoriceăceasăalănop iiρ!…ăDarăast ăvia ăplin ădeă
chinuriăvaăîncetaăoădat !ăεoşiaăceaămareăaăgreculuiăamăînghi it-oăşiănuăm-am înecat. Viile din Valea
υ lug rească ăiăle-amăhr pităf r ăceaămaiămic ăgreutateνăauăr masăacumăceleădou ămoşiiădinăτuz uăşiă
caseleνăbunăeăDumnezeuăşiăpentruădânseleăşiăatunciăvoiăl saăpeăfanariotăcuăpungaămaiăuşuric ădecâtăaă
unuiăneferă deă sp t rieă şiăcuă sufletulăînc rcatăcuăblestemeleă s racilor,ă dină aleăc roră sudoriăşi-a strâns
aceleăbog iiέ‖

Dup ă ceă θ turic ă termin ă aceast ă filozofieă ciocoiasc ,ă scriseă ună r vaşă şiă îlă trimiseă laă υosteaă
Chiorul.

Note

1. Imperiu german, numit și al romanilor.

2. Palatul regilor Ispaniei.
3. Un erou ispaniol.
4έăăăεoned ăispanic έă
5. Scumpii mei compatrioți (gr.)
6. Haideți, copii ai elinilor (gr.).

Teatrul în ara Românească

De va fi existat teatru în araă noastr ă înainteă deă υaragea,ă nuă ştim,ă istoriaă nuă neă spuneă nimicνă
chiară tradi iunileă populareă nuă neă arat ă decâtă venireaă unoră escamatoriă arabiă şiă turci,ă careă scoteauă
pangliceădinăguri,ăînfigeauăaceăprinămuşchiiămâinilor,ăv rsauămeiăpeănasăşiăscoteauădinăcapăoămul imeă
deăc ciuliă[1]ăέ
Înătimpulăluiăυarageaăveniăpentruăprimaăoar ăunăîntreprinz torădeădioram ăşiăcl diăunăteatruădeă
scânduriăînăcurteaăbanuluiăεanolacheăτrâncoveanulă[2]ăέăσcestăteatruăoptică inuăcâtvaătimp,ăiarămaiăînă
urm ădomni aăRaluăcl diăla υişmeauaăRoşieăoăsal ădeăbal,ăînăcareăseăadunauăboieriiăşiăcucoaneleădeă
petreceauănop ileăceleălungiăaleăierniiέ
θu ină îns ă dup ă aceeaă veniă înă τucureştiă ună antreprenoră deă teatruă melodramatic,ă cuă oă trup ă
format ăastfelăîncâtăs ăpoat ăreprezentaătragedii,ădrame,ăcomediiăşiăchiarăopereέ
σrtiştiiăceiămaiăprincipaliăaiăacesteiăcompaniiăerau:ăGhergheă(directorul)ăpentruăroleleăcomice,ă
madamăDilliăpentruăroleleăfortiădeăfemeie,ădemoazelaăDilliăpentruăroleleădeăjun ăamant ,ăiarădomnulă
Steinfels era prim amant forte.
Repertoriulălorăseăcompuneaădinăceleămaiăfumoaseăproduc iuniădramaticeăşiăopereămuzicaleăaleă
şcoaleloră italian ă şiă german νă dară pieseleă careă întâmpinauă oă primireă maiă favorabil ă înă publiculă
teatruluiă nostruă erau:ă ―Saul‖,ă ―Ida‖,ă ―θiaă deă Tolomei‖,ă ―τrigan ii‖ă şiă ―όaust‖,ă precumă şiă operele:ă
―Gazzaăladra‖,ă―εoisiăînăϋgipet‖,ă―υenerentola‖,ă―όlautulămagic‖,ă―Idomeneu‖ăşiăcâtevaăalteleă[3]ăέ
Înătimpulăacestaăna iuneaăelen ăseăpreg teaăs ărup ălan urileăceădeăpatruăsecoleăoă ineaăînăsclavieέă
τ rba iiăceiămaiălumina iăşiămaiăpatio iăaiăacesteiăna iuniăseăadunaser ădinătoateăp r ileăînăRomâniaăşiă
înă rileăvecineăcuădânsaăşiăformaser ădinăτucureştiăunăcentruădeăopera iuneăalămaiămultorăcomitete,ăceă
lucrau în unire pentru binele patriei lor.
Întreă b rba iiă înscrişi înă registreleă comitetuluiă revolu ionară elenică dină τucureştiă figurau:ă
σtanasieă υristopolu,ă noulăσnacreonă ală greciloră moderniνă Iacovacheă Rizu,ă poetăcuă mareă reputa iuneνă
Scufu,ăcareămaiăînăurm ăreprezent ăpeăGreciaăliber ălaămaiămulteăcur iăaleăϋuropeiνădoctorul Cristali;
υostandieăτuz ulăşiălogof tulăGheorghieăSerurieέ
σceştiă oameni,ă înă adev ră mariă şiă înzestra iă cuă inimiă generoase,ă cunoscândă câtă deă multă
contribuieşteăteatrulălaăformareaăinimiiăunuiăpoporăprimitivăşiălaăpreg tireaăluiăpentruăfapteăeroice,ăseă
gândir ăaăînfiin aăunăteatruăînălimbaăelineasc έă
υaăs ăpoat ădarăaărealizaăaceast ăidee,ăceă inteaălaăpreg tireaăjunilorăeliniădinăθrincipateăpentruă
sfântaălupt ăaăindependen eiăclasiculuiăp mântăalăϋladei,ăformar ărepertoriulălorătotădinăpieseăplineădeă
patriotism,ăvirtute,ăabnega iuneăşiăur ăcontraătiranieiέ
θrimaăproduc iuneăceăseăprezent ăpeăscenaăacestuiăteatruăfuăεoarteaăluiăIuliuăυezarădeăVoltaire,ă
tradus ăînăelineşteădeălogof tulăGheorghieăSerurieέăSuccesulăeiăfuăsplendid,ăiarăîntip rireaăceăl s ăîn
inimaă spectatoriloră fuă atâtădeă mare,ă încât,ă dup ă ieşireaă dină teatru,ă mul iă dintreăeliniă intonauă peă uli eă
peanulă[4]ăr zbun riiăşiăalămor iiέ
Dup ăaceast ăpies ăurmar :ă―εâniaăluiăσchil‖,ăcompus ădeăσtanasieăυristopoluνă―Timoleon‖ădeă
Zampeliusνă―εeropa‖,ă―Zaira‖ăşiă―εahomet‖ădeăVoltaireνă―ηrest‖ăşiă―όilipăII‖ădeăσlfieriνă―θolixeni‖ă
deăIacovacheăRizuăşiă―σristodem‖ădeăεontiέ
υelă ceă voieşteă s ă afleă dac ă acesteă pieseă auă produsă sauă nuă efectulă loră s ă întrebeă câmpiileă
Dr g şanilorădinăRomâniaăşiăpeăaleăGrecieiăsclaveăpeăatunciăşiăeleăvorăr spundeăar tându-i un popor
liberăşiăunăregatănouăînscrisăpeăhartaăϋuropeiέă
σctoriiăcareăauăluatăparteălaăreprezentareaăacestorăproduc iuniăteatraleăerauămaiăto iăstuden iădină
şcoalaăelineasc νăiarăceiăceăs-au deosebit mai mult prinăgeniuăşiătalentăauăfost:ăυέăσristia,ăTeodorăGazi,ă
υonstantinăŞomache,ădoctorulăόormionăşiăGheorgheăεaşuέ
δaăînceputătoateăroleleăfemeieştiăseăjucauădeăb rba iăşiămaiăcuăseam ădeătân rulăυέăσristia,ăală
c ruiaăfizicăşiădexeritateăseăconformauămaiămultăcuăcaracterulăfemeiescνădarămaiăînăurm ăs-aăg sităoă
femeie,ă anumeă εarghioalaă [5]ă ,ă careă aă primită cuă mareă pl cereă s ă joaceă acesteă roleă înă toateă pieseleă
repertoriului.
Junii români ce-şiăf ceauăstudiileăînăşcoalaăelineasc ,ăv zândăpeăstr iniărealizândăîntr-un timp
atâtădeăscurtăoăinstitu ieădeăceaămaiămareănecesitateăpentruăoăna iune,ăluar ăhot râreaăa-i imita.
Spreă acestă sfârşită seă aleser ă câ ivaă dină ceiă maiă cuă talentă şiă înă pu ină timpă ridicar ă peă scen ă
faimoasa tragedie a lui Euripideănumit ă―ϋcuba‖ă[6].
Aceast ăpies ,ăceăpentruăprimaăoar ădaăocaziuneălimbiiăromâneăaăintraăînătemplulămuzelor,ăavuă
ună succesă nuă tocmaiă satisf c toră dină cauzaă gelozieiă şiă aă rivalit ilorέă Dup ă dânsaă seă reprezent ă
―Zgârcitul‖ădeăεoliéreă[ι]ăşiăalteăcâtevaăproduc iuni,ăapoiăîncet έă
Revolu iaă luiă Tudoră Vladimirescu,ă careă deteă na iuniiă româneă drepturileă eiă celeă str moşeşti,ă oă
dator măînămareăparteăideilorădeălibertateăşiăeroismăculeseădeăjuniiăromâniădinăpiesele:ă―εoarteaăluiă
υezar‖,ă―σchil‖,ă―Timoleon‖ăşiă―ϋcuba‖έ
υâtădurar ăacesteătulbur riăpolitice,ăînăcareăromânii,ăcuăarmeleăînămâini,ăsmulser ădeălaătiraniiă
lorădreptulădeăaăfiăguverna iădeăprincipiăromâni,ăteatrulăst tuăînchisέăεelpomeneăşiăTaliaă[κ]ăp r sir ă
marginileăDanubiuluiăşiăseăaşezar ăînăpatriaăluiăδeonidas,ăcaăs ăaprind ăînăpieptulădescenden ilorăluiă
foculăcelăsacruăalălibert ii,ăcareăpurific ăpeăna iuniădeălepraăsclavieiέ
Dup ărevolu iuneăveniălaădomnieăprincipeleăGrigorieăDέăGhicaέ
σcestădomnitorăromân,ădeşiăaveaămareădorin ăcaăs ăaduc ă araălaăcelămaiăînaltăgradădeăfericire,
darăr nileăeiăerauămulteăşiăvindecareaălorăreclamaăunătimpăîndelungatăşiăsacrificiiăcolosaleέ
ϋl,ădar,ăcaăunăadev ratăp rinteăalăna iunii,ăstudieăcuăseriozitateăpozi iuneaă riiăşiăîncepuăoperaă
regener riiă prină îmbun t iriă deă primaă necesitate:ă regul ă finan eleă riiă sleiteă deă domniiă fanario iă şiă
invaziunileăprecedenteνăcomb tuăabuzurileăamploia ilor,ăînzestr ăυapitalaăcuăpavajădeăpiatr ,ăînfiin ă
şcoaleăînălimbaăromân ă[λ]ăşiăpoateăc ăarăfiăf cutămaiămulteăîmbun t iri,ădac ărezbelulăturcorusescănu-
lădaăjosădeăpeăscaunulădomnieiă[1ί]ă…ă
La 1834 numindu-seăσlexandruăDimitrieăGhicaădomnă rii,ăromâniiădinătoateăp r ileăîncepur ăaă
seă deşteptaă dină letargiaă înă careă seă aflauă pân-aciέă ―υurierulă românesc‖,ă singuraă foaieă peă atunci,ă prină
articoliiăs iăpliniăde patriotism,ăîncepuăaăchemaăpeăromâniiăceiăinteligen iăs ădepuieăpeăaltarulăpatrieiă
ren scuteărodulăostenelilorăşiăalăvegheriiălorέ
ηăsocietateaăfilarmonic ăseăînfiin έăόondatoriiăeiăfuser :ăIέăϋέăR dulescu,ăIέăυâmpineanuăşiăυέă
Aristia. Cel dintâi contribuiaă cuă doiă galbeniă peă lun ,ă lucr riă literareă şiă sacrificiiă tipograficeă pentruă
imprimareaădeăpieseăteatrale,ăprograme,ăînştiin riăetcένăcelăde-alădoilea,ăcuăpatruăgalbeniăpeălun νăiară
σristia,ăcuăunăgalbenăpeălun ăşiăîndatorireaădeăaădaălec iuniădramaticeăcâteăşaseăoreăpeăfiecareăziέ
 Dup ăşaseăluniădeălupteăgiganticeăînăcontraădificult ilorădeătotăfelul,ăsocietateaăizbutiăaăpuneăînă
scen ăpe ―εahomet‖ădeăVoltaire,ăcuăluxulăşiăîngrijireaăputincioas ăînăaceiătimpiέ
θiesa,ă înă fine,ă reuşiă deă minuneέă θublicul,ă acuzată ast ziă c ă nuă esteă înă stareă s ă în eleag ă
produc iunileăclasice,ăseăentuziaseăatâtădeămult,ăîncâtăcerea,ăprinămanifest riăzgomotoase,ăreproducereaă
piesei.
Juniiăeleviăceăseădistinser ăînăaceast ăpies ăauăfost:ăζicuăσndronescuăînărolulăluiăεahomet,ăIoan
Curie într-alăluiăZopir,ăDiamandiăζicolaeăaăjucatăbineăpeăZeidăşiăRali aăεih ileanuăpeăreginaăθalmiraνă
dar inamicii românilor,ă prev zândă moralitateaă şiă patriotismulă ceă puteaă s ă inspireă asemeneaă pieseă înă
inimaăpoporului,ăîntrebuin ar ătoateămijloaceleăşiăsuir ăpeăscen ăcomediiăşiăfarseăimorale,ăcareăcorupă
spiritulăşiăinimaă[11]ăέ
ϋfectulă morală ceă produseă reprezentareaă luiă ―εahomet‖ă fuă necalculabilνă venitulă Societ iiă
όilarmoniceăseăînzeciνănum rulămembrilorăeiăseăridic ăpân ălaăşaptezeciăindivide,ăîntreăcare figurau cei
maiă nobiliă şiă maiă inteligen iă b rba iă aiă societ iiă noastreέă ϋntuziasmulă merseă aşaă departeă încâtă uniiă
dintreăasocia i,ăşiăchiarădintreăparticulari,ăînăsacraăşiăpatrioticaălorăexaltareăîncepur ăaădotaăsocietateaă
cuă dona iuniă testamentareă[12]ă έă Dară inamiculăcelă neîmp cată ală fericiriiă noastre,ă v zândă toateăacesteă
m rinimoaseă aspira iuniă aleă româniloră c treă civilizare,ă a â ă maiă întâiă geloziaă întreă capiiă societ ii,ă
apoiă întreă Iέă υâmpineanuă şiă principeleă domnitorνă iară dup ă aceea,ă prină corup iuneă şiă intrig ,ă reuşiă aă
distruge acea societate, care, de ar fi existat pân-acum,ănegreşităc ăartaădramatic ăşiăliteraturaănoastr ă
arăfiăajunsălaămareăgradădeăcultur έ
ε rulădiscordiei,ăcareăaduseăaceast ănenorocire,ăcuăoămedalieădeăaurăproiectat ădeăsocietate a se
daăprinăvotămembrilorăsociet iiăcareăarăfiămeritatămaiămultέăSeăziceăc ăυâmpineanuăarăfiădorităs ăiăseă
deaănumaiăluiăaceaămedalieăşiădeăaceeaăîncepuseăaăluaătonădeădictatorνăpeădeăalt ăparteăiar şi,ăprincipeleă
Ghica,ăv zândăcuăochiăr iăcrescândaăpopularitateăaăυâmpineanuluiăşiătemându-se a nu ajunge printr-
însaălaătron,ăaduseălucrurileăastfelăîncâtăIέăϋliadeăşiăυέăσristiaăîşiădeter ădemisiuneaăşiăprintr-aceasta
totulăseăspulber ăînăvântέă
θu ină cevaă maiă înă urm ă seă f cur ă noiă încerc riă pentruă reînfiin areaă Societ iiă όilarmoniceέă υέă
σristiaăfuăîns rcinatăcuăaceast ălucrareέăϋlăconduseălucrurileăcuămareăsilin ăşiăamorăpropriuνăv zândă
îns ăc ăteatrulăşiăliteraturaăerauănumaiăunăpretext,ăiarăadev ratulăscopăeraăintrigaăpolitic ,ăseăretraseέ
Dup ă trecereă deă câtvaă timp,ă iar şiă începur ă aă seă iviă simptomeă pentruă redeschidereaă Teatruluiă
ζa ionalέă Deă ast ă dat ă îns ă domnitorulă însuşiă seă puseseă înă capulă întreprinderii,ă cuă scopă dup ă
m rturisireaăcontemporaniloră— deăaăparalizaăinfluen aăυâmpineanuluiăşiăaăsurpaătotdeodat ăşiăteatrulέ
Spreă împlinireaă acestuiă scopă chem ă iar şiă peă υέă σristiaă şi-iă propuseă direc iuneaă teatruluiă cuă
salariulădeăgalbeniăcincizeciăpeălun ăşiătotăvenitulăreprezenta iunilorέăϋsteăîns ăunăproverbăcareăzice:ă
Cine s-aăfriptăcuăciorb ăseătemeăşiăde iaurt.
τietulăσristiaăseăfripseseădeădou ăoriăcuăciorb ăşiăceeaăceăiăseăofereaăacumănuăeraăniciăiaurt,ăniciă
ap ăreceέăSpreăaăsc pa,ădar,ădeăacest ănou ăam gire,ăceruădeălaădomnitorăs ăiăseădeaăînăscrisăoferteleăce-
iăf cuseέ
σceast ădorin ănuăiăseăîmpliniădeădomnitorulăsubădiferiteăpretexte,ăîntreăcareăintraăşiăacelaăc ănuă
voieşteăs ăseădeclareăpeăfa ăprotectorăalăteatrului,ăcaăs ănuăating ăsusceptibilitateaăυâmpineanuluiέă
σristiaăprimiăşiăseăfripseăpentruăaătreiaăoar ,ăc ciădup ăsuireaăpeăscen ăaăluiă―Saul‖ădeăσlfieriăcuă
ună succesă gigantic,ă înă careă seă distinseă foarteă multă juneleă υurie,ă începur ă persecu iiă indirecte,ă careă
aduser ăc dereaădefinitiv ăaăteatruluiă[13]ăέ
La anul 1844—1κ45ăυonstantinăυarageali,ăelevăalăluiăσristia,ăp r siăcapitalaăεoldaviei, unde
întreprindeaă artaă dramatic ă cuă mareă succes,ă şiă înso indu-seă cuă υέă εih ileanuă şiă prină concursulă dloră
σnestiăυronibace,ăδ sc rescu,ăRali aăStoenescuăşiăυaliopeăυarageali,ădeschiser ăiar şiăteatruă[14]ăέ

Note

1έăăăDeălaăaceiăscamatoriăaăr masăvorbaăpopular ăalt ăc ciul έă

2έăăăDup ăunii,ăacestăteatruăaăfostăcl dităpeăloculăSl tineanuluiέă
3έăăăυeleătreiăopereădintâiăsuntădeăRossini,ăiarăcelelalteădou ădeăεozartέă
4. Pean - imn grecesc.
5έăăăσceast ăfemeie,ăromân ădeăorigine,ăeraăsoția serdarului Dumitracheăτogd nescuέă
6έă ă ăTradus ă dină elineșteă deă σέă ζ nescu,ă unulă dintreă juniiă actoriă româniέă Rolulă ϋcubeiă dintr-aceast ă oper ă s-a
jucat (așaăspunăcontemporanii)ădeădlăIέăϋέăR dulescu,ăcare,ădorindăcaăreprezentațiuneaăs ăias ăîntruătoateăbine,ă
împlinea și rolul de sufler.
ιέăăăTradus ădeăHerdelius,ăamicăalăluiăGeorgieăδaz rέă
8. Muza tragediei și a comediei.
9. În aceștiătimpiăseăform ăoăsocietateăsecret ăaiăc reiăcapiăși zeloși sprijinitori erau Constantin Golescu și I.
ϋliadeέă Iat ă și programaă acesteiă societ ți: I. Școalaă dină Sfέă Savaă s ă seă împlineasc ă șiă s ă seă înalțe la gradul de
colegiuέă Dup ă modelulăacesteiaăs ă seăcreezeăaltaă înăυraiovaέăIIέăυreareaă școalelorănormaleă înăcapitalaă fiec ruiă
județ prin elevi ieșiți din colegiu. III. Crearea școalelor primare în fiecare sat. IV. Fondare de jurnale sau gazete
înălimbaăromân έăVέăσboliția monopolului tipografic. VI. Încurajarea spre traducțiuni în limba patriei și
tip rireaă acestoraέă VIIέă όormareaă unuiă teatruă naționalέă VIIIέă St ruireaă spreă aă ieși din regimul fanariot prin
reforme înțelepte sau reînnoirea primelor instituții ale ț riiă(veziăIssahar,ăpagέăιιăικ)έă
10. În timpul guvernului provizoriu, s-aăf cutăoămic ăîncercareădinăparteaăluiăσristiaăpentruădeșteptarea gustului
de teatru. El a reprezentat cu școlariiă s iă peă Iuniusă τrutusă șiă ηrestă deă σlfieri,ă iară maiă înă urm ă peă Zairaă deă
Voltatireέă θeă celeă dou ă dintâiă înă limbaă elen ,ă iară peă ceaă dină urm ă înă limbaă francez έă Dintreă juniiă școlari s-a
distins mai mult (așa se zice) C. A. Rosetti, care a reprezentat pe Egist tiranul din tragedia Orest cu o ferocitate
atât de natural ăîncâtăaăsp imântatăpeăpublicășiăchiarăpeăσristia,ăprofesorulăs uέă
11έă Iat ă ceă zicea,ă înă aceast ă materie,ă r posatulă τέă υatargiuă într-ună articolă f cută înă urmaă reprezent riiă dramei
Misantropia șiăpoc ințaădeăKotzebue:ă―δ sați,ădar,ăvoi,ăfiiăaiăacelorămariădomnitoriăaiălumii,ăl sațiăbufon riaăși
satiraăpeăseamaăacelorăsufleteăînghesuite,ăpeăseamaăaceloră duhuriăs raceέăθ rinții voștri au fost mari și voi nu
puteți fi mici. Vrei ca actorulăromânăs ăarateăceeaăceăesteρăό -lăs ătr iasc ăînăelementeleăstr moșilorăs iέăSlava,ă
amorul,ăgenerozitatea,ăpatriotismul,ăr zbunarea,ătrufia,ădreptateaνăiat ăce-iătrebuieăluiăcaăs ăfieămareέăD -i tragedii
sângeroase și drame scrise cu lacrimi și le va juca bine. Nu-iădaăfars ,ăc ăelănuăștieăs ăfieăbufonνăelăn-a știut a se
slug riă și a se maimuța. Nu-lă veiă vedeaă niciodat ă s -și știeă rolul,ă pentruă c ă nu-iă placeă niciă înă glum ă aă fiă
m sc riciέăθriviți teatrul ca o școal ădeămoralăși veți afla actori mândri de a fi profesorii norodului, și veți vedea
și actori buni. Facețiăpeăactorulăromânăs ămearg ăsingur,ăîmbulzitădeăsine,ăînecatăînălacrimiăpeăamvonulăs uνăs ă
învețe,ă s ăînduplece,ă s ă mișteăinimile,ă s ă seăsimt ăfericită și mândru de profesia sa. Nu-l târâți înă sil ăa-i pune
peruca bufonului în cap, a-lăfaceăoăcaricatur ăși a-lăumiliăspreăaăseăsc lâmbaăînainteaăunuiăpublicăcareăși el e tot
român și singur nu știe pentru ce nu-iăplacăsc lâmb turileέăσcestaăesteămisterulăteatruluiăsocotităînăadev rataăluiă
însemnare și astfel a fost socotit șiăîntreăceiăvechiέăτέăυatargiu‖ă .
12έăυέăεanuădeteăprimulăsemnal,ăînzestrândăsocietateaăcuădou ămiiădeăgalbeni,ăcare,ăînmulțindu-se prin dobânzi,
credemăc ăseăvorăfiăîntrebuințatălaăcl direaăteatruluiέă
13. Cea mai mare lovireă dat ă teatruluiă fuă oprireaă luiă εomoloă deă aă maiă închiriaă salaă pentruă reprezentațiuni
române.
14έăζuăvomăziceănimicădespreăprogresulăsauăregresulăceăaăf cutăteatrulăsubădirecțiuneaăluiăυarageali,ăcaăs ăputem
vorbi mai pe larg în romanțul Ciocoii noi despre tot ce s-aăpetrecutăînăteatruăpân ăînăziuaădeăast ziέă

Femeia a scos pe om din Rai

δectoriiănoştriăcounoscăplanulăluiăθ turic ăşiăalăDuduc iădeăaăruinaăpeăfanariotulνăn-auăîns ăniciă

oăideeădespreăingenioaseleălorămijloaceăprinăcareăîşiăpuneauăînălucrareăîntunecoasaălorăinten iuneέăϋsteă
darădeădatoriaănoastr ăaădaăaciăcâtevaăprobeădespreăvicleniileăacestorădoiăşire iέ
υunoaştemăcuăto iiăc ăluxulăesteăcelămaiăteribilăagentăalăcorup iuniiνăpentruădânsulăfemeiaăceaă
mândr ăşiăuşureădeăminteăcalc ăînăpicioareăcredin aăjurat ăso uluiăei,ăvestejeşteăonoareaăsaăşiăaăfamiliei,ă
îşiăfaceăcopiiiăneferici i,ăcadeăînăuraăşiădispre ulăsociet ii,ăînăfineăfaceătotulăşiăseăpeirdeăînăpr pastiaă
celor mai mari crime.
σcestăflagel,ăinventatădeăSatanăcaăs ăpiard ăpeăomăprinăfemeie,ădeşiăseăintroduseseăînă ar ălaănoiă
deă c treă fanario i,ă cuă scopă deă aă neă faceă s ă pierdemă simplitateaă şiă via aă ceaă aspr ă ceă neă d ă t riaă deă
caracter,ă dar,ă elă fiindă foarteă costisitor,ă seă întinseseă numaiă înă claseleă celeă avute,ă iară poporulă r maseă
neatinsέăDarăinvaziunileăceăneîncetatăc lcar ă araăintroduser ăcuăîncetulămanufacturaăeuropean ,ăcareă
seăcompuneăînămareăparteădinădiamanteăşiăaur riiăfalse,ăprecumăşiădinăpostavuriăşiăm t s riiăarse,ăcuă
careănegu toriiăceiăf r ăconştiin ăînşelauăşiăs r ceauănorodul [1].
 R ulăacestaămerseăcrescândăneîncetat,ăiarăînătimpulăluiăυarageaăajunseălaăculmeέăδuxul,ăacum,ă
îşiă aveaă prozeli iiă s iă înă toateă claseleă societ ii:ă femeileă nuă maiă visauă decâtă diamanticale,ă stofeă deă
m taseăşiăalteăsec turiădeăacestea,ăpentruăcare erau în stare a sacrifica tot.
DeschidereaăclubuluiădeălaăυişmeauaăRoşieăşiăprefacereaăluiămaiăînăurm ăînăsal ădeăteatruădeteăoă
întindereă şiă maiă mareă luxuluiέă Toat ă societateaă doreaă s ă vad ă tragediileă şiă opereleă germaneă
reprezentate de Gherghei. Nu era familieă înă careă s ă nuă seă vorbeasc ă despreă teatruă şiă maiă cuă seam ă
despreă g tealaăcucoanelorέăόemeileă îşiă martirizauă b rba ii,ăiarăjuneleă şiăjuniiă peă p rin iiălor,ă caăs ăleă
cumpereă veşminteă noi,ă diamanteă şiă parfum riiέă Înă darnă seă opuneaă bietulă calemgiuă laă preten iunileă
femeiiăsale,ăînădarnăîiărepetaădeăoămieădeăoriăc ădintr-oăleaf ădeăcincizeciăleiăpeălun ă[2]ănuăpoateăs ă ieă
greut ileă familieiă şiă s ă fac ă şiă lux,ă c ciă femeiaă puneaă mâinileă înă şolduriă şiă îiă r spundeaă prină acesteă
cuvinte:

―υalicule!ădac ăn-ai stare, de ce te-aiăînsuratρăS -miăfaciărochieădeămaltefăşiăs -miăcumperiăşală

şiăcerceiăde Lipsca, auzi tu? C-apoiăîmiăfacăeu…ăÎn elesu-m-aiρ‖

ζenorocitulăso ăt ceaăşiăpriveaăcuăsufletulăplinădeăîntristareăpeăso iaăsaăîmbr cat ăîntocmaiăcaă

cele mai dintâi cucoane,ăf r ăs -şiăaduc ăaminteăc ăaăcontribuităcâtădeăpu inălaăstr lucitulăluxăalăso ieiă
sale.
Într-oăsear ăpostelniculăσndronache,ăînăcontraăobiceiuluiăs u,ăseăaflaăacas ălaădânsulέăϋlăşedeaă
pe o sofa fumându-şiă ciubuculă cuă oă flegm ă demn ă deă ună osmanlâu şiă vorbeaă dină cândă înă cândă cuă
θ turic έ
— σşa,ăDinuleădrag ,ăziceaăel,ăs ăneămaiăm sur măcheltuielile,ăc ănuămergemăbineέăυeăD-zeu!
ϋuăcâştigăpeătotăanulăaproapeălaăpatruăsuteăpungiădeăbani,ăşiăcuătoateăacesteaăviiăneîncetatăde-miăspuiăc ă
n-avemăbaniăşiăm ăsileştiăs ăfacăîmprumuturiέ
— Foarte bine te-ai gândit, milostive cucoane; numai este cam târziu. Datoriile s-auă m rită
foarte mult prin neplata dobânzilor: Costea Chioru vine în toate zilele de-miăcereădobândaăşiăcapetele,ă
gr m ticulăluiăbaronăεeitaniăasemenea,ăf r ăaămaiăad ugaăc ădeămulteăoriăîntâmpinăcheltuielileăcur iiă
dinămicaămeaălefşoar ădeăcalemgiu,ăpeăcareămi-a iădat-oăblagorodniciaăvoastr έ
— Darăbine,ăDinule,ăîmiăaducăaminteăc ăchiarăînălunaătrecut ăamăcâştigatăpesteăoăsut ăpungiădeă
bani de la slujbele ce am dat la unii-al iiăprinămijlocireaămeaνăceăs-auăf cutăaceştiăbaniρ
— S-auăcheltuităto i,ămilostiveăcucoaneέ
— ϋiăbine,ăpeăceρăό -m ăs ăîn elegέă
— σstaăeăfoarteăcuăputin νăs ăaducăcatastiful,ăs ăveziέ
υiocoiulăseăpogorîăjosăînăcameraăluiăşiăse întoarse într-oăclip ă inândăînămâiniăoăcarteămaiămultă
lung ădecâtălat ,ăpeăcare,ădeschizând-o,ăcitiăcuăoămanier ăcancelaric :

CATASTIH DE DOSOLIPSIE [3] AL CASEI DUMNEALUI MARELUI POSTELNIC

ANDRONACHE TUZLUC

Leatul 1818 septembrie 1 θrimi i

Talere Bani
20.000 — Deălaăşapteăispravniciăceăauăluatăpitaceleădinămânaămeaέă
6.585 — Ipac de la alte huzmeturi date prin mine.
3έ56ιăIpacădeălaănoiiăc pitaniădeăpoter ăceăşi-au luat pitacele tot prin mine.
8.600 — σrendaămoşieiăθlânsurileăpeăleatulă1κ1κέă
1.25ί,λίăIpacădinăvânzareaăaă2έ5ίίăvedreăvin,ăvadraăpeăbaniăşaizeciέ
2.500 — Dinăvânzareaăp duriiădeăpeămoşiaăυhinuieleleέă
3έ5ίίăDeălaăigumeniăpentruăvolniciiăşiăalteămadeleέ
2.000 De la episcopul Râmnicului pentru prefacerea unui zapis de datorie.
1.700 — Ipac de la episcopul τuz uέă
297, 30 — Deălaădoiănem iăcaăs ăaib ăvoieăaăjucaăpeălaăbâlciuri:ă―laăoăparaăcinci‖έă[4]ă
50.000 — Fac peste tot primirile.
 υheltui iăpeăleată1κ1κ

Talere Bani
8.680 — υheltuialaăcuinii,ăcareăseăvedeătrecut ăcondeiăcuăcondeiăîn catastihul stolnicului.
1.560 — δemneăpentruăiarnaătrecut έ
800 — υ rbuniέ
600 — όânăşiăorzέ
380 — Îmbr c minteaă iganilorέ
1.800 — όacereaăunuiăhanălaămoşiaăυhinuieleleέă
400 — Dregereaăbutceiăşiăaăr dvanelorέ
15.000 — δaădou ăzaiafete:ăunulălaăsfέăσndreiăşiăaltulălaăsfέăVasileέ
12.500 — Da iă giuvaergiuluiă pentruă diademaă deă diamantă şiă alteă guivaericaleă dateă cucoaneiă
Duduca la sfântul Andrei.
1.000 — Chiria caselor cucoanei Duduca.
250 — Ipac simbria slugilor dumneaei.
3.000 — Ipacăsimbriaăarn u ilorέ
8.000 — Giuvaeruri,ă blaneă deă samur,ă cacomă şiă deă belchi ă iă cumaşuriă deă rochiiă cucoaneiă
Duduca de la sf. Vasile.
250 — Da iăiamacilorăşiăcalemgiilorăceăauăvenităcuăυr ciunulădomnescă[5]έ
250 — Da iămeterhanelei,ăidicliilor,ăfustaşilorăşiăaltorătagmeădeăslujitoriăbacşişădeăsfέăVasileέă
19.380 — Da iăblagorodnicieiăvoastreăpentruăbuzunarăînămaiămulteărânduriέ
1.200 — Simbriile slugilor casei.
200 — τacşişălorădeăsfέăVasileέ
66.670 — όacăcheltui iέ
50.000 — Seăscadăprimi iέ
16.670 — υheltui iămaiămultăşiăcareăs-a luatăcuădobând ădeălaăυosteaăυhiorulέ

όanariotulăascult ăcuăluare-aminte socotelile ce-iăînf iş ăθ turic ,ădarăcândăajunseălaăîncheiereă

şiă v zuă luateă deă vântă celeă unaă sut ă pungiă deă baniă şiă oă datorieă nou ă deă leiă 16έ6ιί,ă oft ă dină adânculă
inimii; dar în momentulăcândăseăg teaăs ăfac ăoarecareăb g riădeăseam ăşiămustr riăv tafuluiăs uădeă
curte,ăajunseălaăurecheaăsaăzgomotulăuneiătr suriăceăseăopriseălaăscaraăcaselorăsaleέ
θ turic ăieşiăs ăvad ăpeăvizit torulăşiărevenindăanun ăpeăcheraăDuducaέ
— Duduca! exclam ăfanariotulăcuăsurpriz έ
— Da,ămilostiveăst pâne,ădumneaeiέ
— δas -m ădarăsingurăşiăteăvoiăchemaălaătrebuin έ
θ turic ăplec ăcapulăînăjosăşi,ăieşindădinăcamer ,ăseăîntâlniăfa ăînăfa ăcuăDuduca,ăc reiaăîiăşoptiă
încet:
— S ăteăv d,ăacumăesteătimpulέ
— Las ăpeămine,ăr spunseăeaăcuăunăaccentăceăseăstinseăpeăfrumoaseleăeiăbuze,ăprecumăseăstingeă
oă armonieă deă tonuriă muzicaleă purtat ă peă aripileă vântuluiă dină locuriă dep rtateνă apoiă intr ă înă iataculă
greculuiăşiăşezuălâng ădânsulăpeăsofaέăVeşminteleăeiăsimple,ădar bineăt iate,ăcoafuraăceaăîmp nat ăcuă
rozeăşiămicşunele,ăparfumurileăcuăcareăeraăstropit ăşiămaiăpresusădeătoateăgra iosulăaerăceăaveaăînăaceaă
sear ăar tauăpân ălaăeviden ănecesitateaăceăaveaăeaădeăaăîncântaăşiăaăame iăpeăfanariotămaiămultădecâtă
totdeauna.
Scopulăeiăeraădejaăpeăjum tateăîmplinit,ăc ciăfanariotul,ăcumăoăv zu,ădeveniăpalidăşiăîncepuăs -i
tremureăfibreleădeăemo iuneέ
— Dumnezeule!ăcâtăeştiădeăfrumoas ,ăDuduco!ăexclam ăelăcuăochiiăr t ci iăşiăcercând,ăcuămânaă
tremur toare,ăs ăapuceăpeăaăfrumoasei cochete.
— Râziădeămine,ăcucoaneăσndronacheνăeuănuăsuntăatâtădeăfrumoas ,ăprecumăziciέ
— ζu,ăDuduco,ăî iăspunăadev rul!
Greacaăseăplec ăs -lăs ruteăpeăobrazăcuăunătransportădeăamorăpref cut,ălu ămânaăluiăîntr-ale sale
şiăoăacoperiădeăs rut ri,ăapoiăc zuăînănişteămedita iuniăpeăcareăfanariotulăleăt lm ceaăînămulteăchipuri,ă
darătoateăînăfavoareaăamoruluiăs uέ
εaiămulteăsceneădeăunăamorădeliciosăseăpetrecur ăîntreădânşii,ădarăcândăgreacaăcrezuăc ăaăsosită
timpulăs ădeaălovituraădecisiv ,ăseăpref cuăc ăcade într-oăadânc ăîntristare,ăoft ăcuăoăpref c torieăceănuă
s-aăv zutăpân-acumăchiarălaăceiămaiăl uda iăactoriădramaticiăaiăteatruluiănostruăşiăv rs ăcâtevaălacrimiă
mincinoase.
όanariotulăoăpriviăcuăextazăşiădurereădeăinim ,ăc ciădinănenoro- cireăoăiubeaăpân la nebunie. În
momenteleăacesteaăvicleanaăfemeieăscoaseăoăgevreaăalb ădinăbuzunarulăuneiăscurteiciăbl niteăcuăcacomă
albă şiă îşiă şterseă ochii,ă apoiă îmbr iş ă peă fanariotă şiă începuă a-lă s rutaă cuă buzeleă eiă celeă rumeneă şiă
arz toareăcaăfoculέ
σcesteăfineăpref c toriiăpuseăpeăfanariotăîntr-oăpozi iuneăfoarteăcritic νăelănuăştiaălaăceăs ăatribuieă
lacrimileăşiăfuriileădeăamorăaleăamanteiăsaleέ
Greacaăîncepuăiar şiăaăoftaăşiăaăl crimaέ
— υeăai,ăDuduco,ădeăplângiăşiăofteziρăoăîntreb ăfanariotulăcuăunăaerăînăcareăseăvedea disperarea
şiăcuriozitateaέăSpune-mi, cine te-aăsup ratρ
— N-am nimic, nu m-aăsup ratănimeniέ
— De ce plângi dar? De ce oftezi?
— Plâng nenorocirile mele.
— Şiăcareăsuntăaceleănenorociriρăζuăteăîmbracρăζu- iădauădemâncareăşiăcas ρăÎnăsfârşit,ănuăteă
iubescămaiămultădecâtăpeămineρăζuăveziăc ăamorulăt uăm-aăzalisit,ăamăajunsăcaăεaneaănebunulρ…
— θref c toriiăb rb teştiăşiănimicămaiămultέ
— ζu,ăDuduco,ăpeăviulăDumnezeu,ăteăiubescădinătoat ăinimaέ
— Dac ăm-ai iubi, m-aiăl saăşiăpeămineăs ăm ăducălaăplimbare,ălaăteatrulănem escăşiălaăcomedie:ă
nu m-aiă ineăînchis ăcaăpe-unăpapagalăşiăîmbr cat ăcuătren eleăasteaăcaăoăpreoteas ădeămahalaέ
— Dară bine,ă giuvaericaleleă ceă i-amă trimisă laă ziuaă mea,ă cumaşurileă deă rochii,ă şalurile,ă toateă
acesteaăleănumeştiătren eρăziseăfanariotulăofensatăşiăatinsădeănemul umireaăamanteiăsaleέ
— ζuăsuntătren e,ădarănuăsuntălaămod έ
— S ăleăschimb măşiăs ălu măaltele,ădeămod έ
δaăacesteăcuvinteăDuducaăîncepuăs ărâd ăcuăhohotέă
— Deăceărâziρăîntreb ăfanariotulέ
— σuziăacolo,ăs ăleăschimb! Daăslav ăDomnului!ănuăsuntăniciăcondic reas ,ăniciăteleloaic έ
— Darăbine,ăDuducoădrag ,ăeăp catăs ăşad ădegeabaăînăsipetέ
— M-amăgândităeuălaăaceastaăşiăle-am vândut pe toate la Tolba ovreica [6].
— Şiăacumρ
— N-amăalteăhaineădecâtăacesteăceăleăveziăşiăcerceiiăaceştiaădeătumbacă(bronz)έ
— Şiăceăaiăprinsăpeădânseleρ
— Mai nimic, o mie cinci sute de lei.
— ηămieăcinciăsute!…ădarăştiiătu,ăDuduco,ăc ăaceleălucruriăcostiseauăpesteăoăsut ăpungiădeăbaniρ
— Teleloaica mi-aăzisăc ăpietreleăsuntăproasteέă
Greculăr mase pe gânduri, apoi zise:
— ϋi,ăbine,ăDuduco,ăcuăceăoăs ăieşiăacumăînălumeρ
— υuăveşminteleăceăveziăpeămineέ
— S ăteăfereasc ăDumnezeuădeăunaăcaăastaέăσmoreazaăpostelniculuiăσndronacheănuăvaăpurtaă
niciodat ărochiiădeămani ăşiădeăbogasiuέ
Greaca,ămul umit ăfoarteămultădeăambi iuneaăînăcareăaduseseăpeăamantulăei,ăschimb ăvorbaέ
— σmăauzit,ăziseăea,ăc ăteatrulănem escăesteăfoarteăfrumosăşiănem oaicaăceaătân r ăaăînnebunită
lumeaνăseămaiăziceăiar şi,ăc ăhatmanulăυ r buşămoareădup ădânsaέăυândăoăs ăm ăduciăs ăoăv dăşiăeuρă
Ai? Spune-mi!
— ηăs ăvieăvremea,ăscumpaămeaέ
— σmăauzităc ăzileleăasteaăoăs ăparastiseasc ă―Italianaăînăσlgir‖,ăbucat ăcuăcânteceέăηăs ăm ă
duciăs ăoăv dăşiăeuρă
— Da,ăda,ăoăs ăteăduc,ăîngân ăfanariotulăaprinsădeăgelozieέ
— S ăv dăşiăeuăcucoaneleăşiăboieriiăceiămariέ
δaăzicereaăboieri,ăgeloziaăfanariotuluiăseăirit ăşiămaiămultνăelăseătemeaăs ăoăexpuieăvederiiăluiă
beizadeaăυέăşiăaăcapioldaşilorălui,ăc ciăîiăştiaăcâtăerauădeăstrica iέ
Duducaăseăpref cuăc ăvoieşteăs ăplece,ădarăînămomentulăcândăîşi luaăr masăbunădeălaăamantulăei,ă
uşaă camereiă seă deschiseă pu ină şiă l s ă s ă seă vad ă capulă celă pleşuvă şiă fa aă ceaă plin ă deă viclenieă aă luiă
Costea Chiorul bogasierul.
— υhirăυostea!ăziseăDuducaăcuăoăsurpriz ăpref cut έ
 — Da,ă plecataă slug ă aă m rieiă saleă mareluiă postelnică şiă aă dumitale,ă preaă str lucit ă cuconi ,ă
r spunseă şiretul,ă l sândă s ă seă vad ă câtă seă puteaă maiă bineă oă cutieă deă giuvaericaleă şiă câtevaă şaluriă şiă
cumaşeădeăm t s riiέ
— υeăneăaduciănou ,ăchirăυosteoρăîntreb ăfanariotulăcuăgravitateέă
— S ă tr ieşti,ă arhonă postelnice!ă σmă desf cută ast ziă taxidulă deă marf ă ceă amă primită deă laă
arigradăşi,ădup datorie,ăamăvenitămaiăîntâiălaăîn l imeaăta,ăcaăs - iăalegiăce- iăvaăpl ceaέ
— σferim,ăchirăυosteo,ăs ătr ieştiνădarăiaăspune-mi, ce ne-ai adus? Deschide- iăcutiileăs ăvedemă
şiănoiέăσi,ăd - te mai încoace!
υosteaă υhiorulă deschiseă cutiaă peă careă oă aduseseă cuă dânsulă şiă începuă aă desfaceă m rfile,ă
pronun ândăcuăîngâmfareănumeleăfiec reiăm t s riiăsauăgiuvaerica:
— σstaă esteă hataiaă deă Vene iaă sadea,ă hataiaă florantin,ă camohas deă Vene iaă cuă fir,ă camohasă
sadea,ăcatifeaăcuăaurăşiăsadeaădeăVene ia,ăsandalăcianfes,ăcanav ,ătafta,ăatlasăv rgatăşiăcuăflori,ăharesă
pungiuc,ăfesuriătuneslii,ăbasmaleădeăTriesti,ădeăόran aăşiădeăϋnglitera,ătulpanămosc,ăalageaădeăTriesti,ă
şalădeăIndiaăciacliu,ăşalăboza-ferămaiăprinăcol uri,ăgearădeăIndia,ăşal,ăsangulie,ăbrâuriăcaragialarăcusute,ă
cutnii,ăalagea,ăcitariiăşiăgaziiădeăτrussa,ăsuvaieleădeăHaleă[7].
Greacaă priveaă cuă ochiă scânteietoriă m t s riileă deă Vene ia,ă deă όran aă şiă deă τrussaă şi,ă cândă îiă
pl ceaăvreuna,ăf ceaăluiăυosteaăcâteăunăsemnădeăîn elegere,ăiarăelăpuneaălaăoăparteămateriaăaleas έă
— υevaăgiuvaericaleăfrumoaseăşiăieftine!ăexcalm ăDuducaăcuăvoceătareăşiăf cândăunănouăsemnă
deăîn elegereănegu toruluiέ
— σvem,ăstr lucit ăcuconi ,ădeăceleămaiăfrumoase,ădarăsuntăcamăscumpule eέ
— ζuăteătemeădespreăpre ,ăadaoseăpostelnicul,ăcamăatinsălaămândrieέăScoateătotăceăaiămaiăbunăşiă
voiăpl tiăcuăbaniăpeşină(gata)έ
σcesteăcuvinteăumpluădeăbucurieăpeăamândoiăam gitoriiέăυosteaăυhioruăîncepuăs ăscoat ădintr-o
cutie:ăcoliereă(ghiordane)ădeădiamantăşiădeărubine,ăcerceiădeăberliant,ăineleădeăsmarand,ărubin,ăberliantă
şiămatostat,ăf cândăfiec ruiăobiectăcâteăoălaud ănemeritat έ
Duduca alese un colier de diamant, o pereche cercei de briliant, câteva inele de rubineă şiă
smarand,ă vreoă câtevaă carfi eă (ace)ă deă aură cuă pietreă scumpeă şiă zeceă buc iă deă m t suriă dină celeă maiă
scumpe.
— Iaăs ăvedem,ăDuducoădrag ,ăceă i-ai ales.
Vicleanaăfemeieăar t ăfanariotuluiătoateăobiecteleăşi,ăcaăs ăa â eăşiămaiămultăambi iuneaălui,ăzise
cuăunăzâmbetăînr ut it:ă
— Iat ălucrurileăceămi-amăales,ădar…
— Darăceρăr spunseăfanariotulăofensatέ
— Costisesc prea mult, nu sunt pentru mine.
— σcesteăvorbeăm ăsup r ,ăDuducoέăIaăorice- iăplaceνăiaăchiarătoat ămarfaăluiăυostea,ăcaăs ăveziă
c ăpentruăamorulăt uăsuntăînăstareăs ăjertfescăchiarăvia aămeaέăσpoi,ăîntorcându-seăc treăυostea,ăîiăzise:ă
ό ăsocoteala,ăυosteo,ăşiăspune-mi ce- iăsuntădatorέ
— ζumaidecât,ăm riaătaέăŞiăsco ândăunăpeticădeăhârtieădinăsânăşiăunăcondeiădeăpan ădinăc lim rileădeă
alam ăce purtaălaăbrâu,ăseăpref cuăc ăscrieăşiăsumariseşteνăiarădup ăceăcl tin ăcapulădeăcâtevaăori,ăcaăs ă
arateă deă cât ă importan ă eraă sumaă ceă aveaă s ă pronun e,ă zise:ă Giuvaericaleleă şiă cumaşeleă deă rochiiă
costisescăuna…ăsut …ădou -zeci pungi de bani.
— A! A! e foarteăscumpνănuăiauănimic!ăexclam ăgreaca,ăluândăunăaerădeăoăsublim ăpref c torieέ
— ine-leăpeătoate,ăadaoseăfanariotulăşiăîntorcându-seăc treănegu torăîiăziseăcuămândrie:ăVreiă
s - iăpl tescăacumăîndat ăînăbaniănahtăsauăs - iăfacăzapisăcuădatorieă[8]?
— Bineăarăfiăs -miăpl teştiăînănaht,ădar,ăcaăs ănuăteăsup r,ăprimescăşiăpeădatorieνăs -miădaiăîns ăoă
poli ăcuănumeădeschisăc treăbaronăSachelarieăsauăc treăc minarulăθolizacheăşiătotulăseăvaăispr viέ
— τine,ăfieădup ăcumăzici!ăθoli aăseăscriseăşiăseădeteăînă mânaăluiăυostea,ăcareăoăprimiăf cândă
închin ciuniăpân ălaăp mântέ
Înă momentulă cândă seă termin ă aceast ă infernal ă tâlh rie,ă ună geam tă r guşită seă auziă înă camer έă
ζimeniănuăb g deăseam ăafar ădeăDuduca,ăcareădeveniăpalid ăcaăunăcadavruέ
σcelăgeam t,ăceăsem na cuăurletulădeăbucurieăalădemonilorăcândăfacăs ăcad ăunăsfântăînălan urileă
lor,ăeraăexpresiuneaăinfernaleiăbucuriiăaăluiăθ turic ,ăcareăprinăstratagemaădeăacumăaăDuduc iădeveneaă
st pânăpeătotăce-iămaiăr m seseăbietuluiăfanariotέ
Duducaăşiăυosteaăieşir ăamândoiădinăcasaăfanariotului,ămul umi iădeătreburileăceăf cuser έă
Note

1έă ă ă υ ă luxulă aă coruptă înă mareă parteă societateaă noastr ,ă nuă maiă esteă îndoial έă Dovad ă laă aceastaă d mă ordinulă
principeluiă σlesandruăεoruză datăc treămareleă c m raș, prin care oprește pe neguț toriă deăaămaiăaduceăînă țar ă
flude,ălino,ăm t s riiășiăalteăobiecteădeălux,ăc ciăaducăv t mareășiăs r cieănoroduluiέăIat ăacelăordinădomnesc:ă―Ioă
Alesandru Constantin Moruz, voievod și domn Ț riiăRomânești. Dum. vel-c m raș, primind domnescul nostru
pitac,ăs ăchemiăpeătoțiălipscaniiălaăc mar ășiăs ăleădaiăporuncaădomnieiămeleăpentruăfludeă și linaș, sadetica i în
cus turiășiăînăbasmale,ăceăsuntălucruriăcareăpricinuiescăoăcheltuial ăzadarnic ăși o stingere de obște, ca câte dintr-
acesteaăseăafl ăacumălaăpr v liileălor,ăaceleaănumaiăs ășiăleăvând ăneoprițiνăiarădeăaciăînainteăs ăștieăc ,ăf r ădeăaă
aveaăvoieăs ăleădeschid ășiăs ăleăvând ,ăseăvaăpecetluiăși,ăf cându-seăzaptălaăc maraădomneasc ,ăseăvaăscoateădină
țaraădomnieiămeleăafar ăși mai mult nu vor fiăîng duiți a le deschide șiăaăleăvindeăaiciέăDreptăaceea,ăcaăs ăn-aib ă
pricin ădeăîndreptareăc ăn-a știut,ă s ăleăar țiăporuncaădomnieiă meleă hot râtoare,ăcaăs ăoă știe; așijdereaăs ăar ți
dumneata porunca aceasta la vel-vameș al carvasaralii ca de acum înainte oricâte de acest fel, numite mai sus
lucruriăzadarnice,ăvaăg siăîntreăm rfurileăceăaducălipscanii,ăpecetluindu-le de faț ăcuăst pânulăaceleiăm rfi,ăs ăleă
trimit ălaăc maraădomnieiămeleέăȘiăînsumiăeu,ădomnul,ăamăporuncitέă1ιλ4,ămartieă11‖ă(Dup ă―υondica arhivei‖ă
cu nr. 112 roșu, foaia 219 verso.)
2. Șefulădeămas ăpeăatunciăseăpl teaăleiă5ίăpeălun ă și-șiăscuteaăviaădinăvin riciășiăindividulăs uădeăpodveziă și
angariiνăpl teaăîns ălaăprimireaăordinuluiădeăorânduireăleiă5,ăsubă numireădeă havaietέă (υondica arhivei, nr. 121,
foaia 20-26 roșu.)
3. Dosolipsie - de dare și luare.
4έăăăJoculărolinei,ăpeăcareăpoporulănostruăîlănumeaă―laăoăparaăcinci‖έέέ
5έăăă[5]ăDup ăobiceiulădeăpeăatunci,ăcondicariiăși logofețeiiădeăDivanăseăduceauăcuăυr ciunulălaădomnitor și pe la
toți boierii cei mari.
6. O neguț toreas ădeăhaineăvechiădinătimpulăluiăυarageaέă
ιέăăăVeziăcatalogulăv milorădinătimpulăluiăυarageaăceăseăafl ătrecutăînăυondicaăarhiveiănrέă121,ăfoaiaă21ίέă
8. Cu termen.

Italiana în Algir [1]

În mahalauaănumit ăînăvechimeăθopaăDârvaş,ăiarăacumăτisericaăσlb ădup ăθodulăεogoşoaiei,ă

fa -năfa ăcuăcaseleăceleămariăaleăDeşliuluiă[2]ăseăaflaăpeătimpulăluiăυarageaăoăpia ,ăînămijloculăc reiaă
cl diseă doamnaă Raluă oă sal ă deă club,ă careă maiă înă urm ă seă pref cu în teatru. Acest edificiu avea
lungimeaă deă optsprezeceă stânjeni,ă iară l imeaă deă nou ă şiă câtevaă palmeνă privită îns ă dină punctulă deă
vedereă ală stiluluiă şiă altoră am nunteă arhitectonice,ă nuă prezentaă nimică însemn torέă Interiorulă luiă seă
compunea dintr-oăsal ăde spectacolăşiăcâtevaăcamereăsituateălaădreaptaăşiălaăstângaăs liiέăÎntr-una dintr-
înseleăseă ineauădulce i,ărachiuriăşiăb uturiăr coritoareăpentruătrebuin aăpubliculuiνăiarăînăceaădeăaădouaă
şedeauăslugileăboierilorăpeătimpulăreprezenta iuniiέ
Sala teatrului propriu-zis ă aveaă treiă rânduriă deă lojiă tape ateă cuă postavă roşuă şiă împodobiteă cuă
perdeleădeăchembric ăcuăciucuriăalbiέăδaădreaptaăeraăoăsofaăîmbr cat ăcuăcatifeaăroşie,ăpeăcareăşedeaă
domnitorul,ăiarămijloculăs liiăeraăacoperităcuălavi eăc ptuşiteătotăcuăpostavăroşuέăScenaăseădeosebeaădeă
restulăs liiăprintr-oăcortin ădeăpânz ăpeăcareăeraădesenatăσpollonă inândăliraăpeăgenunchiέăÎntr-unăspa iuă
micăceădesp r eaăscenaădeăpublicăerauăoămul imeădeăscauneăşiăpupitreă[3]ădestinateăpentruămuzican iiă
ce compuneau orchestraădeăpeăatunciέăIlumina iaăeraăînăadev răcurioas ,ăc ci,ăînălocădeălampadariuăşiă
l mpi,ă teatrulă eraă pesteă totă iluminată cuă lumân riă deă seuă puseă înă sfeşniceă deă tinichea,ă spânzurateă
împrejurulăs liiέă[4]
θre ulă intr riiă eraă regulată înă modulă acesta:ă lojileă deă mijlocă seă pl teauă câteă ună galbenă şiă erauă
l sateăpeăseamaăboierilorăcelorămari,ăaăconsulilorăşiăaltorăpersoaneădeădistinc iuneνălojileădeăjosăşiăceleă
deălaăalătreileaărândăseăpl teauăcuăleiăzece,ăşiăerauăcomuneăpentruăto iăceiăceăvoiauăaăleăînchiria,ă iar
parterulăseăpl teaăcâteăleiătreiădeăfiecareăpersoan έ
δaă κăseptembrieă 1κ1κă peă fa adaăteatruluiă despreă careăvorbir mă eraă lipită unăafişăscrisăînălimbaă
greceasc ăşiătip rităînătipografiaăboierilorăclinceniέăσcestăafişăvesteaăînalteiănobilimiăşiărespectabilului
publică deă peă atunciă c ă înă searaă aceleiă zileă eraă s ă vad ă şiă s ă aud ă operaă Italianaă înă σlgiră deă
compozitorul Ioachim Rossini.
σceast ă oper ,ă fiindă anun at ă deă maiă multeă oriă şiă înc ă nereprezentată ,ă a â aseă foarteă multă
dorin aă publiculuiă deă aă oă vedeaέă σmatoriiă dară deă teatruă venisere ă cuă dou ă oreă înainteaă deschideriiă
teatrului, spre a-şiăcump raăbileteădeăintrareνăşiăcaăs ăfug ădeăurâtulăceăpricinuieşteăaşteptarea,ăuniiăseă
plimbauă formândă miciă grupeă şiă discutândă despreă diferiteă chestiuniă deă careă seă interesau,ă iată al iiă
formaser ăunămareăcercăîmprejurulăafişuluiăşiăcomentauămuzicaăşiăintrigaăpieseiăcumăseăpricepeauέăϋă
tragedie,ăziceauăuniiέăτaăesteăcomedie,ăr spundeauăal ii,ăafar ădeăcâ ivaăînv a i,ăcare,ăluândăcuvinteleă
dramaăgiocosoăînăsim ămaterial,ăafirmauăcuăarogan ăc ănuăesteăniciătragedie,ăniciăcomedie,ăciăjalnic ă
privelişteăcuăjocuriăşiăcântece!…ă
Înătimpulăcândăseăpetreceauătoateăacesteaăpeăpia aăşiăînainteaăteatrului,ăseădeschiseăoăuş ăşiăseă
v zuă capulă celă pleşuvă şiăfa aă ceaă galben ă şiă receă aă neam uluiă casierέă θrivitorii,ă ceă pân ă aciă aşteptauă
linişti i,ăcumăv zur ăpeăcasierăn v lir ăto iădeodat ăşiăîncepur ăaăcereăbileteăcuăunăzgomotăfoarteămareέ
ζeam ul,ăîns ,ăîşiăvindeaămarfaăsaăcuăsângeăreceăşiădup ăregul ,ăf r ăaăseătulburaăcâtădeăpu inădeă
cererile ce i seăadresauăînănumeleăcelorămaiămariăboieriăaiă riiνădarăcândăauziăstrigând:ăδojaămareluiă
postelnic Andronache Tuzluc,ăt ieănumaidecâtăbiletulăşi-lădeteăcuăatâtaăgr bire,ăîncâtăeraăaproapeăs ă
uite a cere costul ei.
Înăfine,ăpeălaăşapteăoreăşiăjum tateădup ăamiaz ,ăpor ileăteatruluiăseădeschiser νăpubliculăîncepuăaă
intraă înl untruă salutată cuă temeneleă deă arn u iiă ceă formauă gardaă deă onoareă şi,ă înă pu ină timp,ă lojileă şiă
parterulăseăumplur ădeăprivitoriέ
Directorulăteatrului,ăfiindăînştiin atălaătimpăc ăînăaceaăsear ăeraăs ăvieăşiădomnitorul,ăîmpreun ă
cuătoat ăecpaiauaăsaă(suitaăsa),ăosebitădeăalteăînfrumuse riădeăocazieăceăf cu,ădeteăordinăaăseăiluminaă
teatrulăcuălumân riădeăcear ăcare,ădeşiăproduceauăoălumin ăfoarteăslab ,ăerauăîns ădeăajunsăcaăs ăfac ăaă
scânteiaăînămiiădeăculoriădiamanteleăşiăalteăpietreănestemateăgr m diteăpeăcerceii,ăfuliileăşiăghiordaneleă
[5] cucoanelor.
Într-unaă dină lojileă cur iiă staă beizadeaă υostacheă υaragea,ă împreun ă cuă doiă fanario iă şiă cuă
hatmanulăυ r buş,ăfavoritulăşiăneseparabilulăs uăamicέă
σcestă frumosă şiă libertină principeă priveaă prină toateă lojile,ă caă s ă g seasc ă vreoă frumuse eă
necunoscut ăînc ădeădânsul,ăspreăaăoăfaceăvictim ăpl cerilorăsaleέăDup ăceăf cuăunăgirădeăprivireăpesteă
totă teatrul,ă ochiiă luiă r maser ă înfip iă asupraă uneiă juneă femei,ă care,ă peă lâng ă oă rar ă frumuse eă şiă
elegan ,ă aveaă şiă ună costumă dină celeă maiă laă mod ă şiă maiă bogateέă ϋaă eraă îmbr cat ă cuă oă rochieă deă
catifeaăp tl ginie,ăcuăpiep iiăridica iăşiămânecileăstrâmte,ădup ămodaădeăatunciέăεijloculăîlăaveaăîncins
cuăunăcolană esutăînăfirăsârm ă[6] , iar în mijlocul pieptului avea o mare floare de diamant, care, fiind
pus ăpeărochiaăceaădeăculoareăînchis ,ăstr luceaăcuămaiămult ăt rieέăGâtulăeiăeraăacoperităcuăsimizetădeă
blonduriădeăηlandaăşiăcuăunăghiordană(colier)ădeăsmaragdeăşiăsafireνăînăurechileăsaleăceleădelicateăerauă
atârna iănişteăcerceiădeădiamant,ămariăşiăstr lucitoriνăpeăcapăaveaăunăfesăalbădeăTripoli,ălegatăîmprejură
cuăoăsangulieăalb ,ăcusut ăcuăm taseăşiăfir,ăaleăc reiăextremit iăformauăunăfrumosănod,ă în care erau
înfipteădou ăfloriădeădiamantέ
Dup ăceăbeizadeauaăoăpriviăcuămult ăluare-aminteăseăîntoarseăc treăhatmanulăυ r buşăşiăîiăzise:
— Costache!
— σud,ăm riaăta!
— υunoştiătuăpeăcucoanaăaceeaρă
— υare,ăm riaătaρ
— σceeaăcareăşadeăînălojaădeălâng ăaăcon uluiăprusienescέ
υ r buşăpriviăcuăluare-aminteăloculăindicat,ăapoiăr spunseăcuămareălinişte:
— ηăcunosc,ăm riaătaέ
— Cine este, spune-mi?
— Este fata lui Mihale ciohodarul.
— S ăvedem,ăpareăc -miăaducăaminte:ăcumăaiăzisρ…ăόataăluiρ…ăόataăluiăεihaleăciohodarul din
Izvorăşiăacum iitoareăaăpostelniculuiăσndronacheăTuzlucέ
— Da, da! îmi aduc aminte, o cunosc.
— Veiă fiă voindă poateă s ă oă vizitezi,ă adaoseă υ r buşă cuă acelă interesă ceă mişc ă peă to iă juniiă ceiă
demoraliza i,ăcândăliăseăprezint ănoiăocaziuniădeădezmierd riăsim ualeέă
— i-amăzisăc ăoăcunoscăşiăcredeamăc ăîn elegiănoimaăacestuiăcuvântălaconicescέ
 θeă cândă seă petreceaă acestă discursă întreă beizadeauaă şiă favoritulă s u,ă seleam-ceauşulă cur iiă
domneştiăintr ăînăteatruăşiăanun ăvenireaădomnitoruluiέ
Vestea aceastaăf cuăs ăseănasc ăunăfream tăînătotăpublicul,ăcareăaşteptaăvenireaăprincipeluiăcuă
aceaăner bdare şiăcuriozitateăproprieămul imiiăşiăgloatelorăsociet iiέ
Înă fineă principeleă intr ă înă teatruă cuă aerulă s uă deă m rireă peă careă fanario iiă ştiuă foarteă bineă a-l
imitaέăθubliculăstrig ădeătreiăori:ă―S ătr iasc ăm riaăsa!,ăapoiăseălinişti‖έ
Reprezentareaă începuă prină frumoasaă uvertur ă scris ă deă celebrulă Rossiniă înă momenteă deă oă
fericit ăinspira iuneăşiămerseăînainteăpân ălaăfaimosulăter etădinăcareăseăformeaz ăfinalul primului act,
dup ă aă c ruiă terminareă cortinaă seă l s ,ă iară publiculă dină parteră şiă chiară dină lojiă ieşiă afar ă caă s ă seă
r coreasc έ
Dup ăoămic ăpauz ăclopo elulădeteăsemnalulăînceperiiăactuluiăalădoileaέăSpectatoriiăseăaşezar ăpeă
laălocurileălorăşiăseăpuser ăaăascultaăcuămareăaten iuneăfrumoaseleămelodiiăceăseăcuprindăşiăînăacestăactνă
darăpeăcândăreprezenta iaăajunseseălaăscenaăînăcareăεustafa,ădeiulăσlgirului,ătrimiteăpeăsclavulăδindoroă
s ă chemeă peă Isabela,ă iară luiă Tadeo,ă caimacamulă s u,ă îiă ziceă c ă peă dat ă ce se va prezenta frumoasa
str in ăşiăîlăvaăauzi str nutândădeătreiăori,ăs ăias ăafar ,ăpeăacestătimpădoiăcondicariădeăDivan,ăceăşedeauă
peăoălavi ăşiăascultauăopera,ăîncepur ăaăvorbiăîntreădânşiiăşiăaărâdeăcaănişteănebuniέ
— ϋsteăcurios,ădarăfoarteăadev rat,ăziseăleşinândădeărâsăunulădintreăceiădoiăcondicariăadresându-
seăc treăcellaltέ
— Despreăceăesteăvorbaρăr spunseăcelăîntrebat,ăzâmbindăf r ăs ăştieăpentruăceέ
— θriveşte,ă teă rog,ă maiă cuă b gareă deă seam ă laă ceeaă ceă seă petreceă peă scen ă şiă veiă vedeaă c ă
seam n ăcaădou pic turiădeăap ăcuăceeaăceăseăpetreceăînăcasaăpostelniculuiăσndronacheăTuzlucέ
— Şiăceăseăpetreceăînăcasaăaceluiăboierρ
— δucruriămari,ănenişorule,ăgugum niiănemaiauzite!ăVeziăpeăcucoanaăaceeaăcareăşadeăînălojaădeă
lâng ăelciulăθrusieiρ…ăUit -te bineălaădânsaνăveziăcâtăeădeăg tit :ădiamanteleăşiărubineleăsuntăaruncateă
peădânsaăcuălopata,ăparc ăeăbrezaieăsauăteleloaic έ
— ϋiăbine,ăoăv dέ
— σceaăfemeieăesteă iitoareaăpostelniculuiăσndronacheăTuzlucέă
— τravo!ăeăfrumoas ădeăminuneέ
— σşaăesteăprecumăzici, dar eu, unul, m-aşălipsiădeăasemeneaăfrumuse eăşiăfericireέ
— Da de ce, bei-mu?
— θentruă c ă l-aă l sată înă sap ă deă lemnνă l-aă f cută s -şiă vând ă dou ă moşiiă pân-acumă şiă mult-
pu inulăceăi-aămaiăr masăoăs ăseăstrigeămâine-poimâineălaămezatădeăc treădatornici.
— S rmanulăom!ăpoateăc ăl-oăfiăiubindăşiădragosteaăame eşteăpeăomέ
— σş!ănuămaiăcrede,ănu-lăiubeşteădelocνăşiăpentruămaiămareăocar ăaăbietuluiăom,ăs-aăîndr gităcuă
v tafulăluiădeăcurteăşi-iătoac ăstareaăf r ămustrareădeăcugetέ
— Ciudat lucru! Dar ia spune-mi,ăcineăesteăacelăv tafădeăcurteρ
— ϋsteăunăoarecareăDinuăθ turic ,ăunăopincarădeălaăS cuieniăşiăunăşiretădeăn-are pereche.
— Darăbine,ăm iăfrate,ăcumăs-aăal turatăelăpeălâng ăpostelniculρă
— σăvenităînăcurteaăluiăcuăpicioareleăgoaleăşiătren rosνăbietului om i s-aăf cutămil ădeădânsul,ăl-
aă îmbr cat,ă l-aă dată laă şcoal ă s ă înve eă carteă greceasc ,ă l-aă boierită şiă l-a pus în huzmet; iar el, drept
mul umireăpentruătoateăacesteăp rinteştiăfaceriădeăbine,ăîiăm nânc ăstareaăşi-şiăbateăjocădeăcinsteaăluiέ
— Curios lucru! Dar bine, nu s-aă g sită cinevaă s -iă deschid ă ochiiă şiă s -lă scapeă deă aceast ă
pr pastieăsp imânt toareρ
— ζuăştiu,ăz uνăştiuăîns ăc ăeuăunul,ăde-aşăfiădintreăceiămaiădeăaproapeăprieteniăaiălui,ătotăn-aşă
cutezaăs -i dau sfat în madeaua aceasta.
— Şiădeăce nu-i faci acest bine?
— θentruăc ăm-aşăînvr jbiăcuădânsulέ
— ζuăîn elegănimicέ
— σscult ,ăm iăfrateνăomulădac ăapuc ăs ăcad ălaăoăpatim ăoarecare,ăpoateăs -lăsf tuiasc ătoat ă
lumea, chiar Dumnezeu de-arăveniăşiăi-arăziceăs -şiăvieăînăsim iri,ăelănuăl-ar asculta,ăciăvaămergeăpân ă
ceăvaădaăînăpr pastieέă
Unămicăzgomotăceăveneaădinspreăuşaăteatruluiădeteăocaziuneaăunuiaădinăspectatoriăaăseăridicaădeă
peălavi ăşiăaăpriviăînăparteaăînăcareăseăaflauăceiădoiăcondicariέăσcelăomăeraăpostelniculăσndronacheă
Tuzluc; elăauziseătotăceăseăvorbiseădeădânsulăşi,ăvoindăs ăcunoasc ămaiăbineăpeăceleădou ăpersoaneăceă
seăocupauădeătrebileăsale,ăseăserviădeăaceaăocaziuneăcaăs -iăpoat ăpriviăînăfa έ
Note de subsol

[1]ăSubiectulăacesteiăopereăseăcompuneădinăfabulaăurm toare: Corsarii Algirului, într-unaădinăexpedi iunile

lor,ăprinser ăoăcorabieăflorentin ,ăînăcareăg sir ăoămul imeădeăobiecteădeămareăpre ăşiăcâtevaăsuteădeăc l toriăpeă
careăîiăf cur ăprizonieriέăÎntreăaceştiănenoroci iăeraăşiăoădam ăfrumoas ,ăîmpreun ăcuăunăgentilomăb trân, numit
DonăTadeo,ăcareăîiăf ceaăcurteădeămaiămultătimp,ădarăînălocădeăamorănuădobândeaădecâtăuraăfrumoasei dame.
σjungândăînăfine,ăcorsariiălaăσlgirăîmp r ir ăpr zileăîntreăei,ădândăoăparteădeiului,ăunaăarmatoruluiăcor beiăşiăpeă
cea de a treiaă echipajuluiέă όrumoasaă dam ă şiă Donă Tadeo,ă ceă treceaă deă frateă ală ei,ă fur ă înf işa iă înainteaă luiă
Mustafa, deiul Algirului, care, înamorându-seădeădânsaăcaăunăsmintit,ădeteăordinăs ăoătransporteăînăharem,ăiarăpeă
presupusulăeiăfrateăîlăonor ăcuărangulădeămareăcaimacamăşiăseăserveaădeădânsulăcaăs ăcomuniceăfrumoaseiăfemeiă
înfocatulăs uăamorέăÎntr-oăziădeiulăhot rîăs ătermineăacestăamorădeăcapriciuέăυhem ădarăpeăunăsclav favorităşiăîiă
deteăordinăs ăintroduc ălaădânsulăpeăstr inaăce-i insuflase atâta pasiune; iarăluiăTadeoăîiăziseăc ăpeădat ăce-i va
face semn printr-ună str nută repetată deă treiă ori,ă s ă ias ă afar έă Damaă veni,ă deiulă seă sim iă aprinsă deă ună focă
neobişnuit,ă str nut ă deă treiă ori,ă dară Donă Tadeo,ă aprinsă şiă maiă multă deă gelozie,ă nuă voiă s ă ias ă afar ă cuă toate
amenin rileă deiuluiέă Înă fineă comediaă seă termin ,ă c ă deiulă şiă Tadeoă suntă am gi iă deă frumoasaă dam ,ă iară eaă
p r seşteăσlgirulăîmpreun ăcuăδindoro,ăvechiulăeiăamant,ăpeăcare-lăreg seşteăîntreăsclaviiădinăσlgirέ
[2]ăσst ziăaleăSl tineanuluiέ
[3]ă τ ngiă miciă peă careă pună artiştiiă noteleă înă timpulă execut riiέă σceast ă numireă maiă serv ă şiă spreă aă demonstraă
gradulădeăperfec iuneăalăartistuluiădeăoriceăinstrumentέă
[4]ăÎnătimpulădomnieiăluiăGrigoreăvod ăGhica,ătrecândăpeălaănoiămarchizulădeăRibopiersă(Ribeaupierre),ă elciul
Rusieiă laă υonstantinopole,ă domnitorulă lu ă m suriă spreă a-iă faceă oă primireă maiă distinct έă σstfelă dar,ă întreă alteă
tratamente ce-iă f cu,ă îlă invit ă şiă laă ună bală publică dată înă onoareaă luiέă εarchizulă seă duseă laă bală maiă multă caă s ă
observe gradul de civiliza iuneăalăsociet iiănoastre,ădarăm t s riile,ăşalurileăşiămaiăcuăseam ădiamanteleăceăv zuă
laă dameleă româneă îlă surprinse,ă c ciă numaiă diadema,ă cerceiiă şiă ghiordanulă cucoaneiă Z…ă ε…ă costaă pesteă ună
milionέăDinăîntâmplareămarchizulăîşiăarunc ăprivireaăşiăasupraăilumina ieiăs liiăşiăv zuăcuădestul ăsurprindereăc ă
eraăiluminat ăcuălumân riădeăseuέăσădouaăzi,ăvenindălaăcurteăşiăfiindăîntrebatădeăc tre domnitorul de a petrecut
bineăsauănu,ămarchizulăr spunseăc ăluxulăcucoanelorănoastreăesteăegalăcuăalănoble eiădinăθetersburg, numai un
lucru nu mi-aăpl cut,ăziseăelădomnitoruluiέ
— υeălucruρăîntreb ăvod ăGhicaăcuăner bdareέ
— δumân rileăceleădeăseu,ăalăc rorăfumăstricaăaerulăs liiέ
— υâtădespreăaceasta,ăaiădreptate,ăarhonămarchizνădarălaănoiănumaiădomnulăareăvoieăs ăard ălumân riădeăcear ,ă
ceilal iăcat ăs ăard ădeăseuέ
[5] Flori de diamante sau briliante.
[6] Fir de cel mai bun.

Slugile boiereşti

θeăcândăfloareaăsociet iiădinăτucureştiăpetreceaăînăsalaăteatrului,ăascultândămuzicaăluiăRossiniă
şiăprivindămagnificulăfastăalăluiăυarageaăşiăalăcopiilorăs i,ăîntr-oăcamer ,ăal turiăcuăsalaăteatruluiăerauă
adunateătoateăslugileăboiereştiăşiăaşteptauăacoloăieşireaăboierilorădinăteatru,ăcaăs ăleăajuteăaăseăsuiăînă
butciăşiăa-i duce pe la caselel lor.
Camera aceasta era foarteă spa ioas ă şiă mobilat ă cuă paturiă deă lemnă înveliteă cuă rogojiniέă Ună
mangalădeăaram ,ăplinăcuăc rbuniăaprinşi,ăslujeaădeăînc lzităşiăcuăfelinarăcuăpatruălumân ri,ăspânzurată
înămijloculăcasei,ăprocuraăluminaătrebuincioas έ
Întreăslugiă(feciori)ăexist ădeămult timp un fel de ierarhie, întocmai ca cea din clasele boierilor:
boierăesteămareleăban,ătotăboierăesteăşiăpitarulăşiăşetrarulνădarăbanulăşiăceiădeăseamaăluiăşedălaămas ăcuă
vod ,ăpeăcândăboierinaşiiăceiămaiămiciătremur ădeăfrigăprinăs liăsauăaprindăciubuce boierilor celor mari.
όecioriiădeăpeălaăboieriiăceiămari,ăplecândădeălaăaceast ăregul ădeădistinc iune,ăocupauăînăpaturiă
locurileăceleămaiăbune,ăiarăceilal iăşedeauăunulălâng ăaltul,ăînghesui iăcaăsardeleleăînăbutoaieέă
 όeciorulă banuluiă X…ă dup ă ceă umpluă ciubuculă st pânuluiă s uă şiă seă înf şur ă înă giubeauaă
îmbl nit ă cuă samur, totă aă st pânuluiă s u,ă seă trântiă înăpată cuă nep sareă şiă începuăaă fumaă caă ună cadiuέă
όeciorulăvorniceseiăG…ăîntoarseămaloteauaăst pâne-seiăpeădosăşiăseăîmbr c ăcuădânsa,ăapoi,ădup ăceă
f cuăună felădeă pern ă dină şalulă şiă sanguliileă eiă celeă deă mareă pre ,ă puseă capulă peădânseleăşiăseăl s ă înă
bra eleă somnuluiέă υâ ivaă dină feciori,ă caă s ă goneasc ă urâtul,ă începur ă aă jucaă c r iă peă fundulă işliculuiă
mareluiăclucerăT…,ăiarăceilal iăr maser ăcâtvaătimpăîntr-un fel deănemişcareăamestecat ăcuăoăuşoar ă
somnolenă έ
Ioni ă— astfelăseănumeaăfeciorulăbanuluiăX…ă— terminândăfumareaăcuibucului,ătuşiădeădou -
treiăoriăcuăifosăboieresc,ăapoiăziseăcelorlal i:
— Şti iăuna,ăb ie iρăεieămi-e sete; cine face cinste?
— Eu, r spunseăunulădintreăfecioriέ
— τravo,ăDumitrache,ăbravo!ăσiăsemneădeăprocopseal ,ăadaoseăIoni ăveselăpentruăaprobareaă
propunerii sale.
— σreădreptateăs ăfac ăcinste,ăziseăunăaltăfeciorăcuăaerădeăgelozieăînvederat έ
— Da de ce?
— ϋ!ăe!ăS ătr iasc ăst pân -saăşiăcuconulăυostache…
— Şiădeăceăs ătr iasc ,ăspune-neăşiănou ρ
— θentruăc ăDumitracheăalădumneavoastr ,ăDumitracheă lăcuăcinstea,ăesteămijlocitorulălorνădară
oăs ăsparg dracuăopincileăşiăparc ăv dăpeăDumitr chi ăalădumneavoastr ăb tutălaăfalang ăsauăzdrobit
cu topuzul.
— Şiădeăundeăştiiătuătoateăacesteaρăîntreb ăIoni έ
— ε ăîntrebiădeăundeăştiuρăϋ!ăe!ăb ie iέăϋuăştiuătotăceăseăvorbeşteăprinătoateăcaseleăboiereştiνă
cunosc chiar cele mai ascunse sfaturi ale boierilor.
— Dar bine, cum le afli toate acestea?
— σstaăesteăiuşchiuzarlâculămeuέ
— Spune-neăşiănou ,ăcumăfaciătuădeăafliătoateătaineleăboiereştiρă
— υâtă despreă casaă st pânu-meu,ă ştiuă totă ceă seă petreceă într-însa,ă c ciă cumă vineă câteă ună boieră
str inăsauăaltcineva,ăeuăintruădup ădânsulăşi,ăcaăs ănuăbageădeăseam ăşiretliculămeu,ăuneoriăm ăprefacă
c ămutăunăscaunădeălaăunălocălaăaltul,ăalteoriănetezescămacaturileăpeăpat,ăumpluăciubuceleăsauăpunăap ă
proasp t ăînăcaramfileέăÎnătimpulăacestaăboieriiăvorbescăşiăverziăşiăuscate,ăf r ăs ăleătreac ăprinăminteă
c -iăascultνăeuăîns ăleăbagătoateălaăcapăşiăm ăfolosescădeădânseleălaătimpέ
— ϋiăbine,ăcuăst pânu-t uăfaciăprecumăzici,ădarăcuăcucoanaăluiρ
— Mult mai bine: m-amăîmprietenităcuăfataădinăcas ăşi-miăspuneătoateătaineleăst pâne-si.
— τun ăşiăaceastaνădarăiaăspune,ăcumăafliătaineleăcelorlalteăcaseăboiereştiρăσiciăs ăteăvedemρ
— ε ă ducă înă toateă zileleă laă pivni aă deă laă Zl tari,ă undeă g sescă peă to iă fecioriiă deă laă caseleă
boiereştiνăaducănumaidecâtăoăar meas ă[1]ădeăvinăchihlibariuăşiădauăcâteăunăichilică[2]ălaăto iăfra ii,ăapoiă
începăhavadişurileνăşiăştimăcuăto iiăc ăînăadun rileănoastreănuăseăvorbeşteădecâtădeătrebileăaltoraέăϋuăfacă
caă filozofulνă vorbescă pu ină şiă ascultă mult,ă adic ă îmiă facă capulă ceaslovă deă havadişuriă f r ă caă al iiă s ă
poat ăaflaăcevaădeălaămineέ
— Ia spuneăacum,ădeăundeăştiiătuăc ăoăs-oăpa ăDumitracheρă
— σsculta i:ă σst ziă m-amă dusă cuă cuconulă laă εitropolieă şi,ă dup ă obiceiulă meu,ă amă intrată înă
cancelarieăşiăamăauzităcuăurechileămeleăpeălogof tulămitropolituluiăluândătacrirăvizitiuluiνăcaămâineăoăs ă
vede iăşiăpeăneneaăDumitracheăînchisălaăsp t rieăşiăb tutălaăt lpiέ
— Pune- iă pofta-nă cui,ă neneă Tudoric ,ă r spunseă Dumitracheă cuă nep sareέă εi-am luat eu
m surileămele,ăadaoseăelέăυumăoiăduceăpeăciocoaicaă [3]ăacas ,ăîmiăstrângăcatrafuseleă(bagajele)ăşiăoă
apuc la s n toasaέ
— Iară pân ă atunciă s ă bemă vinişorulă careă niă l-aiă f g duit!ă exclamar ă maiă mul iă dintreă feciori,ă
lingându-şiăbuzeleădeăpoftaăb uturiiέ
— Da!ăda!ăs ăbem,ădeăceănuρăziseăDumitracheătrântindăpeăpatăunădodecarέăIat ,ăb ie i,ădinăparteaă
mea,ăad ug el. εaiăpune iăşiăvoiăcevaăşiăs -iătragemăoămâncareădeăcârna iăşiăoăb utur ădeăvin,ăs ăneă
iuieăurechileέ
— σferim,ă Dumitrache,ă aferim!ă exclamar ă to iă ciocoiiă deodat νă apoiă doiă dintreă dânşii,ă luândă
banii,ăseăduser s ăcumpereăvinăşiăcârna iέ
În fine, aceste demoralizateăslugiămâncar ăşiăb ur ăcâtvaătimp,ăiarădup ăceăseăcamăame ir ădeă
vinăîncepur ăaăpetreceăpeăsocotealaăst pânilorălorέă
 — υeă amă auzit,ă m ă Gheorghe,ă c ă st pânu-t uă seă ineă cuă sor -saă ρă σdev rată este,ă m ,ă oriă
minciuni?
— όoarteăadev ratνăbaăînc ăîi toac ăstareaămaiăr uădecâtăoăt lani ădeăcârcium έ
— Darăst pânu-t uăcumămergeăcuăc r ileρăziseăIoni ăîndreptăându-seăc treăfeciorulăvorniculuiă
I…ăό…
— R u,ănenişorule,ăr uădeătotέăσăr masăs racălipitνăn-areăniciăcuăceăs ăpl teasc ăimicliculă [4]
slugilor.
— Darăbine,ăm ,ăceăaăf cutăatâtaăb netăceăi-aăr masădeălaătat -s uρ
— σădatătotăînăc r iέ
— Daăst pân -ta,ăm ăTomo,ăcumămergeρ
— όoarteăbineνăînălumeăseăarat ăc ăesteăceaămaiăevlavioas ămuiere,ăparc-arăfiăoăc lug ri νădară
într-ascunsăjoac ăpeăbietulăcucon tontoroiul.
— Ai, fugi de-aci, nu te cred!
— Crede ce- iăspunăeuνăaăprins-oăalalt ieriăcuăhatmanulăυ r buşέ
— υeăspui,ăm ăTomo!…ăϋi,ăşiăcumăaăprins-o?
— υuconulăaflaseădeămultăvicleşugurileăeiăşiăseăpref ceaăc ănuăştieănimicνăbaăînc ăaăchematăpeă
hatmanul υ r buşăşiăi-aăzisăs -iălaseăfemeiaăînăpace,ăc ci,ălaădimpotriv ,ăîiăvaăfaceăunaăde-l va pomeni
câtăvaătr iέ
Hatmanul,ăluândătoateăacesteaădreptăglume,ăîşiăurmaădragosteaăcuăcucoana,ăcaăşiămaiănainte,ădară
oăp iăcâtăseăpoateădeăbun έ
Cuconul scoase vorb ă afar ă c ă pleac ă laă oă moşie,ă tocmaiă pesteă ηltă şi,ă caă s ă deaă şiă maiă multă
crez mântăacesteiăn scociri,ăchem ăpeăvizitiuăşi,ăfa ăcuăcucoana,ăîiăporunciăs ădeaăcaretaălaăneam ăs-o
dreag ,ă s ă potcoveasc ă caiiă şiă s ă ung ă hamurileέă υândă toateă acesteaă fur ă gata, porunciă s -iă frig ă ună
curcan,ăs -iăcumpereăicre,ălicuriniăşiăghiudemuriνăumpluăşiăcâtevaăclondireăcuăvinăşiărachiuăşiăleăpuseălaă
scatolc νă înă sfârşită f cuă atâteaă preg tiri,ă încâtă nimeniă nuă seă maiă îndoiaă despreă c l toriaă saνă iară dup ă
aceeaă seă suiă înă caret şiă plec έă υucoana,ă cumă îlă v zuă ieşită peă poart ,ă scriseă ună r vaşă hatmanuluiă
υ r buş,ăcaăs ăvieăîndat έăHatmanulăveniăşiăpetrecuătoat ăziua înăoft riăşiăîmbr iş riνăiarăcolea,ăpeălaă
dou sprezeceăceasuriă[5]ăseădezbr c ădeăhaineleăsaleăşiăseăîmbr c ăcuăanteriul de noapte al cuconului;
apoi,ă dup ă ce-şiă aprinseă ună ciubucă cuă caimacă şiă traseă dintr-însulă deă câtevaă ori,ă seă suiă înă pată lâng ă
cucoanaέăDumnezeuăîns ănu-iăajut ,ăc ciătocmaiăcândăeraădragosteaămaiămareăse pomenir ăcuăcuconulă
în mijlocul iatacului cu un iatagană înă mân ,ă parc ă ieşiseă dină p mântέă τietulă υ r buş înm rmuriă deă
fric νăiarăcucoaneiăîiăveniăistericoέăυuconulăsteteăpu inăpeăgânduri,ăapoiăzise:
―τine,ăm iăυ r buş,ăastfelăr spl teştiătuăprieteşugulăşiăîncredereaămeaρăζuă i-amăzisăeuăşiămaiă
deun ziăs - iăbagiămin ile-năcapăşiăs -miălaşiănevasta-năpaceρ…ăζuăr spunziănimicρăσşteapt ,ădar,ăho ă
deăcinsteăc sniceasc ,ăc ăte-oiăînv aăeuăminteέ‖
Zicândăacesteăvorbe,ădeschiseăuşaăpu inăşiăîncepuăs ăstrige:
— Gheorghe,ăIoane,ăIordache!…ăζ-apuc ăs ăsfârşeasc ă şiănumaidecâtăveniăv taful,ăvizitiulăşiă
doiă iganiέ
— υeăporunceşti,ăcucoaneρăziser ăei,ăintrândăînăcas ,ăsomnoroşiăşiăz p ci iέ
— δua iăpeăcuconaşulă staăşiăduce i-l în sacnasiu.
— Numaidecât, cucoane.
ϋiăluar ăpeăbietulăυ r buşădeăsub ioriăşi-lăduser ătârâş-gr pişăînăsacnasiuέă
υuconul,ăr mânândăsingurăcuăcucoana,ăîncruciş ămâinileălaăpieptăşiăcl tinândădinăcapăîiăzise:
— τuneăsuntăastea,ăϋlencu oădrag ρăσstaăesteăr spl tireaăcare-miădaiăpentruăstr daniileămele,ă
pentruădragosteaămeaρăS ăpieiădinăcas ,ăt lani o,ăc ci,ăpeăviulăDumnezeu,ăteăomor…
Dup ă aceeaă trecuă înăsacnasiuă înfuriată şiă traseă oă b taieă eap n ăluiă υ r buş,ă apoiă îlă despuieăînă
pieleaăgoal ,ăîlăunseăcuăp cur ăpesteătotătrupulăşiădup ăce-iăpuseăoăperecheădeăcoarneăînchiseăcuălac t,ă
caăs ănuăleăpoat ăscoate,ăîiădeteăbrânciădinăcurteăafar έ
ϋraăpeălaăunăceasădeănoapteέăδumeaăfurnicaăpeădrumέăυumăv zuădarăpeăhatmanulănegruăcaăună
bivolăşiăcuăcoarnele-n cap, începu a-iădaăcuăhuideo,ăîncâtăbietulăom,ănemaiştiindăceăs ăfac ,ăoălu ălaă
fug ăşiăseăascunseăsubăpodişcaădeălaăSfântulăIlieădup ăθodulăυalicilorνădarăniciăacoloănu-lăl sar ăînăpaceă
câiniiămahalaleiăprinăl tratulăşiăurleteleălorăceleăgrozaveέ
Înăsfârşit,ăieşiădeăsubăpodişc ăşiăporniăc treăstreaj ălaăoăvieăaăsa,ăcaădeăacoloăs ătrimit ăs -iăaduc ă
haine deăprimeneal ăşiăcelelalteέ
 σjungândălaăvie,ăîncepuăaăbateăcuăt rieăînăuşaăvierului,ăcare,ăaflându-se tocmai în somnul dintâi
şiănevoindăs seăscoale,ătrimiseăpeăunăargatăs ăvad ăcineăbateălaăuş έăσrgatul,ădup ăceăseăsc rpin ăînă
cap de mai multe ori, se duseă s ă deschid ă uşaνă dară cumă v zuă peă hatmanulă înă stareaăînă careă seă afla,ă
începuăs ăzbiereăcaăunăn b d iosăşiăînchiseăuşaăcuărepeziciuneέ
— Darăceăai,ăm ,ăneghiobuleρăstrig ăvierul,ăsup ratăc -şiăstricaseăsomnulέ
— υeăs ăamνăiacaăaăvenitădraculăs ăneăiaέ
— Ba te-oăluaăpeătine,ănevoiaşuleέăDeschideăuşa,ăauziătu,ăşiăveziăcineăesteρ
— Daănuă i-amăspus,ăm iăomule,ăc ăesteădracuρ
Vierulăs riănec jitădinăpatăşi,ăîmbrâncindăpeăargat,ăzise:
— υineăbateălaăuş ρ
— Eu, Ioane!
— υineăeştiătuρăR spunde!ă
— Suntăst pânulăt u,ănuăm ăcunoştiρ
Vierulădeschiseăuşa,ădarăoăînchiseăiar şiăcuărepeziciune,ăcrezândăc ăaăv zutăpeădraculăînăadev rέ
— υiădeschideăoădat ,ăm ăIoane,ănuăm ă ineăînăfrigέ
— Nu deschid eu dracului.
— Darăeuăsuntăst pânulăt u,ănuăsuntădraculέăDeschideăc ămorăde frig.
— ζuădeschid,ăc ăeştiădraculăcuăglasulăboieruluiέ
Înăsfârşit,ădup ămaiămulteăzbucium ri,ăvierulăîiădeschiseăuşaăşiăîlăprimiăînăcas νăiarădup ăaceeaă
puseăcazanulăpeăfocăşi-lăîmb ieăcaăpe-unăcopilămic,ăapoiătrimiseălaăcurteăs -iăaduc ăhaineăşiăunăfierar,
caăs -iăscoat ăcoarneleέ
— υeăspuiătu,ăm ăTomo!ă— exclamar ăciocoiiăcuămirareă— suntăasteaăadev rateρ
— σdev rulăcurat,ăfra ilorέă
— τre!ădarăastaăseam n ăaăbasnuέ
σbiaă seă terminaseă povestireaă aceastaă şiă deodat ă intr ă ună seimeană sp t rescă şiă ziseă cuă glas
r sun tor:
— S-aăspartăteatrul,ăcopiiνăaide,ăieşi iădeăstrânge iăcaleşcileăst pânilorăvoştri!
Un om onest s-arăfiăscandalizatăprivindăpeăaceleăslugiăneruşinateăcuăceăgrab ăseădezbr cauădeă
haineleă boieriloră şiă cumă seă sileauă aă leă scuturaă deă prafă şiă aă le netezi,ă caă s ă nuă seă cunoasc ă reauaă
întrebuin areăceăsuferiser ăeleăînătimpulăreprezent riiέ
Înă fineă privitoriiă seă duser ă to iă peă laă caseleă lorνă teatrulă seă închiseă şiă totulă intr ă într-oă perfect ă
linişteέ

Note

1έăăăσr measaăesteăm suraăocaleiăsauăaăjum t țiiădeăoca,ăf cut ădinătinicheaăsauădinăaltămetalέă

2. Ichilic se numeșteăm suraădeă5ίădramuriέă
3. Boierii numesc pe slugi ciocoi, iar slugile dau acest epitet boierilor.
4. Porția de pâine șiămâncareăceăseăd ăslugilorăpeăfiecareăziέă
5. Opt șiăjum tateăeuropenești.

Cochii vechi

υosteaă υhiorul,ă primindă biletulă luiă θ turic ă despreă careă amă vorbită într-unul din capitolele
precedente,ăseăîmbr c ăînăgrab ăcuăgiubeauaăşi,ăluândădeăpeămas ăunăcatastihădeădareăşiăluare,ăseăduseă
cuămareăiu eal ăcaăs ăseăîntâlneasc ăcuăcompliceleăs uέ
σjungândălaăpoartaăcaselorăpostelnicului,ăîşiăridic ăgulerulăgiubeleiăînăsusăşiăl s ăcauculăpeăochi,ă
caăs ănuăfieăcunoscutădeăslugileăcur iiνăapoi,ădup ăceăarunc ăoăprivireărepedeăpesteătoat ăcurteaăşiăseă
asigur ăc ănuăl-aăv zutănimeni,ăintr ăînăgaleriaăbeciurilorădeăsubăcaseăşiădeăacoloăînăodaiaăluiăθ turic έ
υiocoiulăseăaflaăînămomenteleăaceleaăr sturnatăpeăpatăşiăabsorbităînămedita iuniνădarăcumăauziă
zgomotulăuşiiăşiăv zuăpeăυosteaăintrând,ăseăscul ădeăpeăpatăcaăs -lăprimeasc έ
 — Bine ai venit, chir Costeo, îi zise el cu un surâs silit.
— Bine te-amăg sit,ăcucoaneăDinule,ăr spunseăşiretulănegu tor,ăcompunându-şiătr s turileăfe eiă
dup împrejurare.
— Ia spune-mi,ăcumămergiăcuăalişverişurileρă
— Dup ăvremi,ăcucoane Dinule.
— Ştiiălaăceăte-am chemat?
— ζuăştiu,ădarăîmiăînchipuiescăc ăpentruăr fuireaăsocotelilorădintreănoiέ
— τravo,ăchirăυosteo!…ăσiăghicitέăS ăîncepemădar!
— S ăîncepem!
υiocoiulăînchiseăuşaăpeădinl untruăşi,ăsco ândăunăcatastihădintră-un sipet, zise lui Costea:
— S ă paravalisimă maiă întâiă condeieleă caă s ă vedemă dac ă seă potriveşteă catastihulă meuă cuă ală
dumitaleέă υosteaă deschiseă catastihulă s uă şiă citiă toateă târguielileă f cuteă deă cheraă Duducaă şiă deă
postelniculέăθ turic , v zândăc ăseăpotriveşteăcuăînsemnarea sa, zise cu aer de încredere:
— Destul,ăchirăυosteo,ănuămaiăcitiăc ăteăcredνăapoi,ăsco ândădeăsubăbrâuădou ăhârtiiăîndoite,ăzise:ă
Iat ăfoaiaădeăsocoteal ăisc lit ădeădumneataνăiat ăşiăteşchereauaăprinăcareăfaciăcunoscutăc ătoat ămarfaă
vândut ăaiăprimit-o înapoi prin mine.
— ϋăfoarteăadev ratέ
— Ei, chir Costeo, ia spune-miă acum,ă câtă oăs -miă ceriă laă sut ă pentruă c ă aiăluatăparteălaăacestă
alişverişăpref cutρăυosteaăîncepuăs -şiăr suceasc ămusta aăcamăpusăpeăgânduri,ăapoi,ădup ăceăpriviăpeă
ciocoi cu un zâmbet perfid, zise:
— S ăîmp r imăpeădinădou έ
— υeăaiăzisρ…ăθeădinădou ρ…
— Da!ăpeădinădou έ
— Dar bine, asta-iăfurtişag,ănuămaiăeănegu torieέă
— τaăfurtişag,ănuăglum νăcuăosebireănumaiăc ăho ulăcelămaiămareănuăsuntăeu,ăciădomniaătaăşiă
cheraă Duducaέă θ turic , neaşteptându-seă laă atâtaă obr znicieă dină parteaă luiă υostea,ă seă camă uimi,ă dară
venindu-şiăînăsine,ăzise:
— Iaă las ă glumeleălaă oă parte,ă chiră υosteo,ă şiă spune-miă cuă ceă teă mul umeştiă pentruă trebuşoaraă
aceasta?
— σmăzisăoădat έ
— Darăbine,ăm iăomule,ănuăeăpreaămultρăS - iădauădou zeciăşiăcinciălaăsut έ
— ϋăpreaăpu in,ăcucoaneăDinuleέăσsta-iătreab ădeăpuşc rieăşiădumneataăscapiăcuăunaăcuăalta,ădară
peămineăm d ăprinătârgăcuăcapulărasăşiăm ăduceălaăocnaăp r sit έ
— ϋiăbine,ăfieătreizeciνăfieătreizeciăşiăcinci!ρ
— Ştii ce, cucoane Dinule, adu mâna-ncoaνăpatruzeciălaăsut ăşiăs ănuămaiăfieăvorb έ
— όieăprecumăzici,ăad ug ăDinu,ăgândindu-seălaăocnaăp r sit έă
όanariotulăscoaseăbaniiăcaăs ăr fuiasc ăsocoteala,ădarăθ turic ăîlăîntrerupseăzicând:
— Darăbine,ădespreămoşiiănu-miăvorbeştiănimicρ
— Asta-iăalt ătreab έăD -miăleiăzeceămiiăceăamăcheltuităînăruşfeturiăşiăiat ăzapisulăadeveritădeă
m riaăsaăşiădeăh tm nieέ
— Dar ia spune-mi,ăcuiăaiădatăaceleăruşfeturiρ
— σmă dat,ă m ă rogă dumitaleă bun,ă leiă cinciă miiă starostiiă deă negu tori [1]ă ,ă caă s ă nuă amâneă
vânzarea. Am dat lui telal-başaăleiă1έ5ίί,ăcaăs ănuăstrigeăprinătoateăr spântiile,ăc ciăm ătemeamăs ănuă
ias ămuşteriiămul i,ăs ăneăstriceăchilipirulέăϋ!…ăamădatăzarafuluiădeălaăυochiiăvechiăleiăunaămie,ăcaăs ă
nu-miăfac ăz dufuriălaănum r toareaăbanilorνădou ămiiădeăleiăamădatăhavaietulămezatului,ăiarăceilal iă
cinci sute i-amădaiăbacşişăiamacilorăşiăcalemgiilorέăό ăacumăsocoteal ăşiăveziέ
— τine,ăfieăprecumăziciέăσduăşaptezeciăpungiădeăbaniăşiăzapisulămoşieiέ
— Bucuros, bei-muέăŞiăpeădat ăîiănum r ăbanii,ădându-iăşiăzapisulăînămân έă
σcumăs ăvorbimădespreăcelelalteădou ămoşiiăaleăpostelniculuiăceăseăvândămâineălaăυochiiăvechiέă
υosteaăscoaseăorologiulăşi,ăv zândăc ăarat ă4ăoreăturceşti,ăzise:
— θeămâine,ăcucoaneăDinule,ăc ciăeăcamătârziuăşiăm ăiaăstrajaέ
— Darăundeăneăvomăg siămâineρ
— La Cochii vechi.
— Bine!
 σă douaă ziă eraă s ă seă fac ă mariă vânz riă prină mezatέă Starosteaă deă negu toriă veniseă foarteă deă
diminea ălaăst rostieăşi,ăcaăunăbunăamploiatăceăera,ăîşiăpuseăînăregul ăhârtiileătuturor obiectelor ce erau
s ă seă vând ă înă aceaă ziέă ζegu toriiă ceă compuneauă consiliulă st rostieiă erauă aleşiă dintreă lipscani,ă
giuvaiergii,ăargintariăşiăcojocariăsub iri,ăoameniăcuăcunoştin eăspecialeădespreăpre ulăobiectelorăceăseă
vindeau la mezat.
În ziua aceea erauă puseă spreă vânzareă maiă multeă moşii,ă întreă careă figurauă şiă celeă dou ă aleă
postelnicului
σndronacheăTuzlucνăpatruăviiălucr toare,ădou ăviiăp r ginite,ăşaseăperechiădeăcase,ădiamanticaleă
şiăbl n riiέă
Vânzareaă începuă deă laă haineă şiă giuvaiericaleέă σerulă r sunaă deă glasulă celă tareă şiă ip toră ală
telalilor,ă careă f ceauă dină caraghioslâcă şiă datoriaă func iuniiă loră ună ceă identicέă σceştiă oameniă f r ă
pudoare,ăceiămaiămul iăarmeniăşiăgreciădeăorigine,ăvoindăs ădeaăunăaerăcomicămeserieiălor,ăstr b teauă
pia a,ăf cândăgesturiăcomiceăşiăstrigândădinătoat ăputereaăpl mânilor:
— ―Dou ă suteă deă leiă binişulă boieruluiă X…νă oă sut ă deă leiă maloteauaă cucoaneiă ϋ…ă σreciρ!…ă
σreciρ!…ăoădat ν deădou ăori…νăcineăd ămaiămultρ‖
ϋraă foarteă tristă pentruă ună omă cuget toră aă priviă cumă acesteă obiecte deă mareă pre ă treceauă dină
st pânireaăboierilorăîntr-aăciocoilorăprocopsi iădeădânşii,ăcareăleăcump rauăcuăpre uriăfoarteăsc zuteăşiă
leăpl teauăcuăbaniiăfura iădeălaăst pâniiălorέ
θrintreă mul imeaă deă curioşiă adunat ă acoloă maiă multă caă s -şiă petreac ă timpulă decât spre a
cump r ă cevaă deă laă licita ie,ă figuraă şiă υosteaă υhiorulă împreun ă cuă θ turic έă ϋiă şezur ă câtvaă timpă
linişti iνădarăcândăveniărândulămoşiilorăaăseăstrigaălaămezat,ăυosteaăziseăluiăθ turic :
— υucoaneăDinule,ăfacemăvreoătrebuşoar ăast ziρ
— ε ămaiăîntrebi? doar n-oiăfiăvenităaciădeăflorileăm ruluiέă
— σşaăcredăşiăeuνădarăvoiamăs ăştiu,ăc ciămaiăamăşiăalteătrebiădeăf cutέ
— Ei bine, ia spune-mi,ăceăoăs -miăceriăcaăs -miăcumperiămoşiileăst pânuluiămeuρ
— υinciălaăpung ,ădup ăînvoialaăceaăvecheέ
— Te-aiădedulcitădeălaămoşiaăR sucita,ădarănuăesteăînătoateăzileleăθaştiέ
— Ei bine, fie patru.
— σşaăîmiămaiăvineălaăsocoteal έ
— S ăfacemăînscrisurileρ
— S ăleăfacem!
υosteaăintr ăîntr-oăpr v lieăşiăf cuăînscrisulăacesta:

„Dou ămoşiiăşiăanume:ăθlânsurileăşiă υhinuielileădinăsudăτuz u,ăaleăpostelniculuiăσndronacheă

Tuzluc, le-amăcump ratăpentruădumnealuiămareleăpitarăDinuăθ turic ăşiăcuăbaniiădumisale,ăiarăeuăsuntă
numai vechil din parte-i. 1818, sept. 23.
Costea bogasierul.‖

— Poftim, boierule, zise Costea, dândăînscrisulăînămânaăluiăθ turic νăd -miăacumăbaniiăşiălucrulă

eăispr vitέ
— υeăbaniăîmiăceri,ănuăştiiăc ăsuntăsameşălaăh tm nieρăVinoămâineăs - iădauăteşchereaăc ăs-a
primităpre ulăacestorămoşiiέ
— Voiăfaceăprecumăporunceştiέ
Dup ăceăaceştiătâlhariăpuser ălaăcaleăneruşinoasaălorăspecula ie,ăseădesp r ir έăθ turic ăseăduseălaă
h tm nie,ăiar υosteaăr maseălaăυochiiăvechi,ăcaăs ăcumpereămoşiileέ

Note de subsol

[1]ă Starosteaă deă negu toriă eraă alesă dintreă boiernaşi:ă elă prezidaă adunareaă negu toriloră ceă formau pe atunci
υochiiăvechiăsauăTribέădeăυomer ăşiăaveaădreptulăs ăpoarteăbarb έă
Marea hătmănire

Hatmanulă celă mareă eraă executorulă tuturoră decreteloră domneştiă şiă ală hot râriloră Divanuluiă
relativeălaăîmpliniriădeădatorii,ăclironomii,ăvânz riădeămoşii,ăcaseăşiăalteădeăfelulăacestaέăHatmanulămaiă
eraădatorăaăînf işaăpricinileădeăjudec iăînainteaăDivanuluiέăÎnăcazulăacesta,ăelăstaăpeăpicioareă inândăînă
mâiniăunăbastonădeăargint,ăsemnăalădreg torieiăsaleνăiarăcândăp rerileăboierilorădiv ni iăerauăîmp r ite,ă
luaăşiăelăparteăînădezbatereădeopotriv ăcuăjudec toriiέ
θersonalulăcancelarieiăacesteiăautorit iăeraăcompusădeăunăsameş,ăîns rcinatăcuăp strareaăbaniloră
ceăseădepuneauăacoloăşiăcuă inereaăcoresponden ei,ăunăcondicarăşiăcâ ivaăscriitori,ăşaseăzapciiăpentruă
împliniriă deă baniă şiă înf iş riă deă priciniă înă τucureştiă şiă câteă unulă dină fiecareă jude ,ă totă cuă asemeneaă
îndatoririέăηsebitădeăaceştia,ăh tm niaăaveaăunăsteagădeăslujitoriăşiămumbaşiriă[1] , cu care se slujeau la
împliniriădeăbaniăşiăexecu iuniέ
Localul se compuneaădinăoptăcamere,ăceăformauăoăcas ăcuădou ărânduriνăînărândulădeăjosăşedeauă
slujitoriiăşiămumbaşirii,ăiarăînăcelădeăsusăeraăcancelariaăh tm niei,ăaşezat ăînăfelulăacesta:ăunaădinăceleă
maiă luminoaseăcamereăeraădestinat ă pentruă mareleă hatman,ă altaă pentruă sameşulă împreun ă cuăceilal iă
amploia iăaiăs i,ăiarăînăcelelalteădou ăseăp strauăbaniiăîmplini iăşiăobiecteleădeăpre ăl sateăînădepozitulă
h tm nieiέă
ηdaiaă hatmanuluiă aveaă ună pată lungă înfundată şiă împodobită cuă aşternuturiă deă celeă obişnuiteă peă
timpul de atunciνămaiăaveaăşiăcâtevaăscauneăpentruătrebuin aăpersoanelorăceăveneauăs ăreclameăajutorulă
acesteiădreg toriiăînădiferiteleălorăintereseέ
εobilierulă s meşieiă seă compuneaă dintr-ună pată foarteă mic,ă peă careă şedeaă sameşul,ă şiă oă mas ă
rotund ,ăpeăcareăscriaăelέ
δâng ă unulă dină pere iiă camereiă seă aflaă oă lavi ă lung ă peă careă şedeauă logofe iiă şiă iamaciiă
trebuincioşiăpentruăscriereaăporuncilorăşiătrecereaăînăcondiciăaăbanilorăh tm nieiνăiarăînăfundulăacesteiă
camereă erauă dou ă l ziă vechi,ă peă careă şedeauă câ ivaă copiiălua iă peă pricopseală ă şiă seă exersauă laăscrisă
dup ămodelulăacesta:
―υelăceănuăseăsileşteălaăînv tur ăşiăeăcuăgândurileăzburatice,ăaceluiaăpo iăs -i zici carne cu ochi,
iar nu om. I proci [2]ă‖έ
θeălaădou ăoreăturceştiă[3]ăunăzgomotăceăseăf ceaăprinăcurteaăh tm nieiăanun aăvenireaăiamaşuluiă
laăcancelarieέăυondicarul,ălogofe iiăşiăiamacii,ăînştiin ându-seădespreăaceasta,ăîşiăstrânser ăgiubeleleălaă
pieptăşi,ăpunândămânaădreapt ădeasupraăinimii,ăprimiră ăpeăboierulăsameşăcuăcapeteleăplecateăpân ălaă
p mântέă
Cum intr ăsameşulăînl untru,ăîşiăscoaseăgiubeauaăşiăoădeteăunuiăslujitor,ăcareăoăscutur ăşiăoăpuseă
peăunăscaunνăaltăslujitorăîiătraseădinăpicioareăcizmeleăceleăroşiiădeăpieleădeă apνăiarădup ăaceeaăsameşulă
seăsuiăînăpatăşiăscoaseădintr-oămic ăl di ăcâtevaăplicuriăpeăcareăleăpuseăpeămicaăsaămescioar ăşiăîncepuă
aăleădesfaceăpeărândăşiăaăc utaăprintr-înseleăcuăoăner bdareăv zut έ
Hârtiaăceăc utaăelăeraăoăjalb ădat ădeăbanulăRέăGέăc treăprincipeleăυarageaăînăpricinaăuneiăpietreă
mariădeăsmarandăcare,ăfiindăpus ăînăp strareaăunuiăbancherăşiămaiăînăurm ălaăh tm nie,ăseăschimbaseă
prinăvicleşugăşiăseăpuseseăaltaăproast ăînăloculăeiέ
Dinuă θ turic ,ă înă calitateaă saă deă sameşă ală h tm niei,ă cunoşteaă foarteă bineă istoriaă schimb riiă
aceleiăpietre,ăc ciăeraăelăînsuşiăautorulăaceleiăho iiνăvoindăîns ăaăridicaădeasupraăsaăresponsabilitateaă
acesteiăfapte,ăscoaseăc lim rileădeălaăbrâuăşiăscriseămitropolituluiăpitaculăacesta:
―υuăfiiasc ăevlavieăs rutăblagoslovitoareaădreapt ăaăpreaăsfin ieiătale,ăp rinteămitropoliteέ
Din cuprinderea acesteiăj lbiăceăaădatăc treăm riaăsa,ădum-(nealui) biv -vel-banăR…ăG…ăpentruă
oăpiatr ăverde,ăcareăfiindăînădepozitonălaămaiămulteămâini,ăseăziceăc ăs-ar fi schimbat, punându-se în
loculăeiăaltaămincinoas έă
Ci dar din porunca gospod [4]ă,ăiat ătrimităpreaăsfin ieiătaleăaceaăpiatr ,ăcaăs ăaibiăînăp strareăşiă
s ăamăsinetulăsfin ieiătaleădeăprimireaăeiέ
Şiăsuntăalăsfin ieiătaleăplecatăfiuăsufletescăşiăslug ,ăVel-hatman‖
σcestă pitacă fuă înf işată mareluiă hatman,ă careă îlă subscriseă f r ă ceaă maiă mic ă observa iuneă şi
ordon ăs -lătrimit laăεitropolie,ăîmpreună ăcuăpiatraăceaămincinoas έ
 Înă momentulă cândă θ turic ă ieşeaă dină cameraă hatmanului,ă plină deă bucurieă c ă seă puseseă înă
siguran ădespreăreleleăurm riăceăarăfiăpututăs ăaib ăho iaăsa,ăiăseăprezent ăînainteăunăindivid care,ădup ă
îmbr c minteăşiăalteăam nunte,ăsem naăaăfiăboierădeă ar έ
ζoulă venită seă apropieă deă θ turic ,ă f cândă neîncetată complimenteă silite,ă iară cândă ajunseă înă
apropiereaăcuvenit ,ăscoaseădinăbuzunarăoăjalb ăşiăoădeteăînămânaăluiέ
— Ce ceri, boierule, printr-aceast ăjalb ρăziseăθ turic ăcuăaerădeăautoritateέă
— υerădeălaăcinstitaăh tm nieăs -miăslobozeasc ăleiăşaseămii,ăpre ulăvieiămele,ăceăs-a vândut la
υochiiăvechiădeăbun ăvoiaămeaέ
— σşaăeste,ăboierule,ăprecumăzici,ăr spunseăθ turic ,ădândăfesulăpeăceaf ăşiăsc rpinându-se în
capăcuănep sare,ădarăpoateăs ăseăiveasc ăcevaădatorniciăşiănoiătrebuieăs ăcercet măcuăb gareădeăseam ă
aceast ămadea,ăcaăs ănuăc demăînăr spundereέ
— Şiăînăcâtătimpăs-arăputeaăs vârşiăacesteămarafeturiăaleăcinstiteiăh tm niiρ
— Se cere timp îndelungat, bei-muέăTrebuieăs ăstrigeăpristavulăînăτucureşti,ăs ăfacemăunătacâmă
deăpitaceăc treăzapciiiăh tm neştiădeăprinăjude eăşi,ădac ,ădup ăoălun ădeălaădareaăacestuiănezamă [5] ,
nuăseăvaăar taăniciăunădatornic,ăvinoăs - iăprimeştiăbaniiέ
— Dar baniiăaceştiaăîmiătrebuiescăacum,ăc ciăsuntăf r ăhuzmetădeăatâtaătimpăşiăn-amăcuăceăs -mi
hr nescănevastaăşiăcopiiiέ
— σstaănuăesteătreabaămeaέăUnăslujbaşăcredinciosătrebuieăs ăseăsupuieănezamuluiέă
— σşaă este,ă boierule,ă r spunseă j luitorul,ă punândă cuă mareă iu eal ă dou zeciă deă rubieleă subă
hârtiileă s meşiei,ă dară cândă veiă vreaă dumneata,ă treabaă seă face,ă c ci,ă slav ă Domnului,ă nuă suntă omă
pierdut.
θ turic ,ăcareăîntreceaălaăvedereăchiarăpeăσrgus,ănuănumaiăc ăv zuărubielele,ădarăputuăchiarăs ăleă
numere din vedere, cuătoat ăiu ealaăceăîntrebuin aseăjeluitorulăînăpunereaălorăsubăhârtiiνăseăpref cuăîns ă
c ănuăvedeănimic,ăapoiăluândăunăaerămaiăblândăzise:
— σideaνăfieădup ăvoin aădumitaleνăoăs - iăfacăacestăhatâr,ăşiădeăvoiăp iăceva,ăveiădaăseamaălaă
Dumnezeu. Logofete Radule,ăad ug ăel,ăîntorcându-seăc treăsubalterniiăs i,ăiaăcondicaădeăamaneturiăşiă
treceăbaniiăboieruluiălaăpartidaăpl ilorέăIarăelăseăscul ădinăpatăşiăseăduseăînăc mar ,ădeăundeăseăîntoarseă
pesteăpu inăcuăoăpung ăpecetluită νăpuseăpeăj luitorăs ăsubscrieădeăprimireaăbanilor,ăiarădup ăaceeaăîiă
dete punga zicând:
— Iat ,ăboierule,ăbaniiădumitale,ăastfelăprecumăi-amăprimitădeălaăst rostieέăθriveşteăbineăpeceteaνă
veziădeăareăvreunăcusur,ăcaăs ănuăavemăvorbeălaăurm έ
Jeluitorulălu ăpungaăşiăieşiăplinădeăîncredereăc ăaăsc patănumaiăcuăceleădou zeciădeărubieleăceă
d duseă sameşuluiνă dară seă am gea,ă c ciă abiaă ceă ieşiă dină cancelariaă h tm niei,ă fuă înconjurată deă
condicari,ă logofe i,ă iamaciă şiă slujitoriέă υondicarulă cereaă s -iă pl teasc ă pentruă trecereaă înă condic νă
logofe iiăpentruătacâmulădeăpitaceăceăerauăs ăseăscrie,ădac ăs-arăfiăivităvreoăpreten iuneăasupraăbaniloră
ceăprimise,ăiarăiamaciiăşiăslujitorii, neg sindăaltăpretextăcaăs ăscoat ăşiăeiăcevaădinăpungaănenorocituluiă
împricinat, cereau în numele protectorilor lor. Unulă zicea:ă―D -miă şiă mieă ceva,ăc ciă suntăală mareluiă
hatman‖νăaltul:ă―D -mi,ăc ciăsuntăluatăpeăpricopseal ădeădumnealuiăsameşul‖ăetcέ
Înăfine,ădup ăceăastup ăgurileătuturorăacestorăobrazniciăşiădemoraliza iăamploia i,ăp r siălocalulă
h tm nieiăblestemândăşi dândătuturorăr ilorăpeăto iăamploia iiă riiăcare,ăînălocăs ăprotegeăsocietateaădeă
laă careă seă nutrescă şiă seă înavu esc,ă oă speculeaz ă eiăînşişiăşiă oă punălaă disperareă prină neterminateleă loră
şicaneέ
Darănenorocireaăbietuluiăomănuăeraăînc ăcomplet ,ăc ciăθ turic ,ăcaăho ăperfectăceăera,ănuăf ceaă
niciodat ăho iaăpeăjum tateνăelăluaăacas ălaădânsulăto iăbaniiăceăseădepuneauăînăp strareaăh tm niei,ăşi-i
schimbaălaăυosteaăυhiorulăpeăbaniăt ia iăsauăcalpi,ăiarădup ăaceeaăcoseaăpungileăîntr-unăchipăcumăs ănuă
r mâieăniciăoăurm ădeăviolareέ
Jeluitorul,ă dar,ă ajungândă acas ,ă deschiseă pungaă şiă g siă baniiă peă deplin,ă dară cândă îiă traseă laă
cump n ăîiăg siăpeăuniiălips ,ăiarăal iiăcalpiăşiăf r ăniciăoăvaloareέăS rmanulăom,ăv zându-se furat în
toateămodurile,ăoft ădinăadânculăinimii,ădarănuălu ăniciăoăm sur ăcontraădespoitorilorăs i,ăc ciăatunci,ă
caăşiăînătimpulădeăast zi,ăamploia iiăfurauăsubăprotec iuneaălegilorέă
Dară înă h tm nieă nuă seă depuneauă numaiă bani,ă ciă deă multeă oriă seă l sauă înă p strareaă eiă
diamanticaleă şiă alteă obiecteă de mareă pre ,ă peă careă θ turic ă leă falsificaă înă folosulă s uă şiă înă pagubaă
aceloraăceăc utauăasigurareaăaveriiălorălaăunăguvernăcoruptăpân ălaăm duvaăoaselorέ
 Înăziuaăaceeaămaiăvenir ăşiăal iănenoroci iăîmpricina i,ăpeăcareăθ turic ăîiăjefuiăbinişorăşiăf r ăcea
maiă mic ă mustrareă deă conştiin νă iară dup ă aceeaă îşiă puseă işliculă s uă înă capă şiă giubeauaă peă umeriă şiă
plec ăfoarteăveselădeăcâştigulăs uădinăaceaăziέ
σjungândăacas ,ălaădânsul,ăoăalt ăbucurieăneaşteptat ăeraăaproapeăs ăzdrobeasc ămicaăsaăinim έă
Costea Chiorulă izbutiseă aă cump raă celeă dou ă moşiiă deă laă mezată şi-iă trimiseseă ună r vaşă prină careă îlă
înştiin aădespreăaceastaέăUnăaltăr vaşădeălaăDuducaăîlăvesteaădespreăfugaăluiăυarageaέ
σcesteădou ăştiriăimportanteăf cur ăpeăciocoiăs ăseăexaltezeădeăbucurie,ăşiăiat ăcauza: de la scena
întâmplat ăînăteatru,ăcândăaceiădoiăcondicariădescoperiser ăpostelniculuiăσndronacheătoateăho iileălui,ă
postelnicul,ădeşiănuăcrezuseăc ăunăcopilăs rman,ăcrescutăşiăînaintatădeădânsul,ăarăfiăpututăs ăajung ăpân ă
la gradul de a-lăs r ciăşiăa-lănecinsti,ăcuătoateăacesteaăoămic ăb nuial ătotăr m seseăînăsufletulăluiέ
θ turic ,ăîns ,ăsim iseăfurtunaăceăseăridicaăasupraăcapuluiăs uăşiăluaseăm suriădeăasigurareăatâtădeă
bune,ăîncâtăpeăcaleălegal ăarăfiăpututăs ăseăîmpotriveasc ălaătoateăprigonirile ce i-ar fi venit din partea
st pânuluiă s uνă dar postelniculă eraă favorită ală luiă υarageaă şiă acestă dină urm ă ştiaă peă dinafar ă celebrulă
―δ’étatăc’estămoi‖ăalăluiăδudovicăalăXIV-lea; n-aveaădarădecâtăs ăprimeasc ăoăreclama ieăînăcontraăluiă
θ turic ăşiăl-ar fi aruncatăînăocnaăp r sit ăpeătoat ăvia aέ
Deăaceea,ăfaimosulănostruăciocoi,ăcumăcitiăr vaşulăDuduc i,ăziseăînăsineăcuăunăfelădeăaprindere:
―υarageaă fuge!ă adev rată s ă fieă oareρă η!ă deă s-ară adeveriă aceasta,ă aşă credeă c ă Dumnezeuă îlă
îndeamn ăs ăfug ,ănumaiăcaăs scapădeăocn ăşiăs ăm ăfacăboierămareέăυuăstareaăfanariotuluiăamăsfârşitνă
mâineăîiăvoiăluaăşiăamoreazaăşiăatunciăsoliaămeaăînăcasaăfanariotuluiăvaăfiăîmplinit ăcuădes vârşire‖έ

Note

1. Mumbașiriiăerauăpeăatunciăaceeaăceăesteăast ziăexecuțiunea polițieneasc έă

2. I proci (slav.) și așa mai departe.
3έăăăDou ăoreăturceștiăfacănou ășiăjum tateăeuropenești.
4έăăăDomneasc έă
5έăăăζezamăregul ,ăordinăsauălegeέă

O scenă dramatică

θrincipeleăυaragea,ăv zândăc ăpe itoriiădeădomnieăa â aser ăasupr -iăuraăregealurilor,ăînştiin ată

iar şiă dină coresponden eleăceă ineaă cuă arigradulă c ăσlesandruă vod ă Şu uăeraă aproapeă s ăiaădomniaă
rii,ă hot rîă aăfugiă înă ϋuropa,ă împreun ă cuăfamiliaă şiă comorileăceă adunaseă dină sudorileădeă sângeă aleă
neferici ilorăromâniέ
Temereaăîns ăceăaveaădeăaănuădescoperiăsultanulăfugaăsaăşiăaătrimiteăoştiriăs -lăprind ăîlăf ceaăs ă
ascund ăacestăsecretădeătoat ălumeaνăşi,ăcaăs ăam geasc ăşiămaiăbineăpeăinamiciiăs iădină ar ,ăadunaă
Divanulăînătoateăzileleăşiădezb teaăproiecteădeăreforme,ăîntocmai ca un domn suit pe tron de câteva
zile.
υuă toateă acestea,ă conferin eleă secreteă ceă ineaă cuă consululă rusescă şiă austriacesc,ă neobişnuitaă
activitateăceăseăurmaăînăserviciulăs uăparticular,ăiarămaiăcuăseam ădeseleăintr riăşiăieşiriădinăpalatăaleă
celor maiă însemna iă capitaliştiă aiă oraşuluiă deşteptar ă b nuielileă poporuluiă care,ă deşiă vedeaă înă toateă
acesteaăapropiereaăunuiăeveniment,ădarăneputândăs -lăghiceasc ,ăseămul umiăa-lăcomentaăfiecareădup ă
capacitateaăşiăintereseleăsaleέ
Astfel se afla starea lucrurilor cu câteva zile înaintea fugii lui Caragea.
δaă2λăseptembrieă1κ1κăυarageaăpoftiălaăcurteăpeăto iăboieriiăşiăleăvorbiăcuămult ăgra ie,ăiarădup ă
s vârşireaăceremonieiăs rut riiădeămân ă[1]ăseăpuseăînăbutcaăsaădeăc l torieăşiăplec ,ăf r ăs ăspuieăcuivaă
undeăseăduceăşiăcândăoăs ăseăîntoarc έ
θatruăoreăînăurmaăacestuiăeveniment,ăpeătoateăzidurileăτucureştilorăeraălipităpitaculăacesta:

―υuă milaă luiă Dumnezeu,ă ioă Ioană Georgeă υarageaă voievodă iă gospodară zemliă vlahscoeă [2] ,
Dumneavoastr ăveli ilorăboieriăaiăDivanuluiădomnieiămeleăυumăve iăprimiăacestăpitacăalădomnieiămele,ă
s ă v aduna iă laă εitropolieă şiă s ă face iă cunoscută tuturoră boieriloră haleă şiă maziliă [3]ă c ă euă amă l sată
scaunulă domnieiă pentruă scoposuriă ceă numaiă mieă miă seă cadeă aă leă ştiνă iară dup ă aceeaă s ă alc tui iă
c im c mieăşiăs ăc uta iătrebileă riiăcuăosârdieăşiădreptateνăşiăpentruăoămaiăbun ăpaz ăaăliniştiiălocuito-
rilor,ă s ă face iă mehtupă [4]ă ,ă c treă muhafiziiă [5]ă serhaturiloră dup ă margineaă Dun rii,ă caă s ă v ă deaă
ajutorul trebuincios. Tolico, pisah, gospod s vami! [6]

Leat 1818, luna septembrie, 29

L.P.
Georgeăυaragea‖

σceast ăînştiin are,ăceădaăpeăfa ăunăsecretăpoliticăcareăturmentaseăcâtvaătimpăpeăto iălocuitoriiă

τucureştilor,ăfuă citit ăcuămareă l comieνă darăimpresiuneaăceă produseăeaăfuă deosebit νă boierii care nu
luaser ăslujbeăînătimpulăacestuiădomnăseăbucurau,ăcrezândăc ăsuccesorulăluiăseăvaăpurtaămaiăbineăcuă
dânşiiνă favori iiă îşiă smulgeauă periiă dină capă deădisperare,ă c ciă prină c dereaăprotectoruluiălorăpierdeauă
pentru totdeauna acele huzmeturi grase ceă leăînlesneauă oă via ă deă satrapiă [ι]ă έăζumaiă negu toriiă şiă
claseleă muncitoareă primir ă noutateaă fugiiă luiă υarageaă cuă indiferen νă şiă aveauă dreptate,ă c ciă ei,ă caă
victimeăseculareăaleăl comieiădomnilorăfanario i,ăseăinteresauăfoarteăpu inăaăştiădac ăasupritorul lor se
numeşteăυarageaăsauăŞu uέ
Dinăto iălocuitoriiăoraşuluiăτucureştiănumaiădoiăindiviziăîmpingeauăsim mântulăîntrist riiăşiăală
bucurieiăpân laăextremitateέăσceştiaăerauăpostelniculăσndronacheăTuzlucăşiăDinuăθ turic έăυelădintâi,ă
dup ăoăvia ădeăsultanăceătr iseăatâtaătimp,ăseădeşteptaăacumăîntr-oămizerieăcomplet έăS rmanulăom!…ă
înăvia aăluiăsem nat ăcuăatâteaăpl ceri,ănuăcutezaseăniciodat ăaăseăgândiăc ăfericireaăoăs -lăp r seasc ă
vreodat έ
σmiciă adev ra iă nuă avea,ă c ciă înă timpulă trecuteiă saleă fericiriă întinseseă mânaă şiă îşiă deschiseseă
pungaănumaiădesfrâna ilorăşiălinguşitorilor,ăiarăpeăoameniiăceiăoneştiăîiătrataseăcuăasprimeăşiădispre νă
încotro dar întorcea privirile, nu vedea decât visele sale cele de aur, ce îndulcise atât de mult trecutul
vie iiă sale,ă pref cuteă acumă într-oă aspr ă mizerie,ă care-lă strângeaă cuă t rieă înă bra eleă eiă celeă topiteă deă
suferin eέă
ηăsingur ăsperan ăîiămaiăr m sese,ădarăşiăaceeaănuăeraădecâtăoăn lucireăam gitoareέăϋlăîşiăaduseă
aminteă deă Duducaă şiă deă θ turic ă şiă ziseă înă sine cu un zâmbet plin de melancolie: Dumnezeu m-a
pedepsităînăadev răpentruăp cateleămele,ădarănuăm-aăp r sităcuătotulέăθeăθ turic ăl-am crescut în casa
mea, l-amăînv atăcarteăşiăl- am procopsit. Pe Duduca am acoperit-oădeăd ruiriăşiăalteăfaceriădeăbineνăeiă
darăseăvorăsiliăaăm ăfaceăs ăuităpierdereaătrecuteiămeleăfericiriέ
Înă momentulă îns ,ă cândă bietulă fanariotă cercaă s ă seă consoleă deă mareaă saă pierdereă prină acesteă
am gitoareă iluziuni,ă uşaă camereiă seă deschiseă şiă intr ă ună aprodă ală h tm niei,ă careă îiă deteă pitacul
urm tor:

―εareaăh tm nie
Dumnealui postelnicului Andronache
Starosteaă deă negu tori,ă prină anaforaă deă laă 2ιă aleă curg toareiăluniă septέ,ă faceăcunoscută acesteiă
h tm nii,ă c ă sumaă ceăaă prinsă dină vânzareaă moşiilorădumitale,ăşiă anumeă θlânsurileăşiă υhinuielile,ă nu
ajungeă caă s ă pl teasc ă întreagaă sum ă ceă eştiă datoră luiă υosteaă bogasierulă şiă altoră ipochimeni,ă cerereă
f cândă caă s ă seă vând ă casaă înă careă teă afliă locuind,ă caă prină tertipulă acestaă s ă seă desp gubeasc ă to iă
datorniciiέă υiă dară h tm niaă teă pofteşteă caă s ă vii a staă înă fa ă laă υochiiă vechiă undeă esteă aă seă faceă
vânzarea spre a nu- iăr mâneaăcuvântădeătag έăVel-hatman procit [8] vel-pitar‖

1818 sept., 30

Deşiă prină acestă pitacă seă d deaă ceaă maiă dină urm ă lovitur ă st riiă fanariotului,ă elă îns ă îlă citiă cuă
sânge rece, apoiăb tuădinăpalmeăcaăs ăvieăslugaăs -lăîmbrace,ădarănimeniănuăseăar t νăb tuădeăalădoileaă
cuă maiă mult ă violen ă şiă abiaă dup ă trecereaă deă câtvaă timpă seă înf iş ă înainte-iă ună rândaşă deă laă
buc t rieέ
La vederea acestui individ murdar, fanariotul se umplu de mânie, apoi zise slugii cu un accent
brusc:
 — Cine te-aătrimisăaici,ămojicule,ăşiăceăvoieştiρ
— σpoi,ăde,ăcucoane,ăauziiăb tândădinăpalmeăşiăde,ăveniiăşiăeu,ăc …
— Darăundeăesteăarn utul,ăjupâneasa,ălogof tulăDinu,ăaiρăUndeăsuntăeiρăDeăceăaiăvenitătuădeăla
buc t rieăs -miăîneciăpieptulăcuămirosulăt uădeăceap ρ
— σşaăe,ăcucoane,ăaiădreptate,ădarăde,ăştii,ăcaăomul,ăn-amăvenităeuădeăflorileăm rului,ăoăfiăcevaă
la mijloc.
— Spune-mi curând, ce este?
— σpoiă de,ă cucoane,ă ceă s ă fieρă Iacaă auă fugită toateă slugileă din curteă şiă amă r masă numaiă euă
singur-singurel…ă
— Cum se poate una ca aceasta?
— Ştiuăşiăeu,ăcucoaneρ
— Darăbine,ăcumăauăfugităeiăf r ăs -şiăprimeasc ăsimbriileρ
— ϋ,ăe!ăcucoane,ădumneataăs ătr ieşti,ăşiăle-auăprimit,ăbaăînc ămaiăcuăasupraέ
Fanariotul, auzindăacesteăcuvinte,ătres riăcaăunăleuăr nităf r ăvesteνăelăîşiăaduseăaminteădeăceleă
ce-iă spuseseă Gheorghe,ă v tafulă s uă deă curte,ă despreă θ turic ă şiă deă vorbeleă celoră doiă condicariă dină
teatruă şiă oft ă cuă amar,ă dară eraă foarteă târziuνă voindă îns ă caă s ă afleă pân ă undeă ajunseseă laşitateaă luiă
θ turic ,ăseăadres ăiar şiăc treăslug :
— ϋuănuăpricepănumicădinăcâteăîmiăspuiνăeştiăbeatρ
— ηăfiăş-asta,ăcucoane,ădarăeuăspunăadev rulέ
— Dar bine, cine le-aăpl tităsimbriaρ
— δogof tulăDinuέă
— Dar el n-are nici bani, nici porunc ădinăparte-miăs ăpl teasc έ
— S ăvezi,ăcucoane,ăcumămergeăşiretenia:ălogof tulăDinuăs-aăsculatădeălaăcântatulăcocoşilorăşiă
ne-aăspusăc ădumneataăaiămolfuzitνăapoiăne-aăîntrebatăceăsimbrieăavemăs ăprimimăşiăne-aăpl titălaăto i,ă
unora în bani gata, iar altora le-a dat lucruri de ale casei.
— Urmeaz ăpân ălaăsfârşit,ăziseăfanariotulătremurândădeămânieăşiădisperareέ
— Dup ăceăaăpl titălaăto i,ăaăscosăarm sariiăşiătelegariiădinăgrajdăşi,ăpunându-i la butca dumisale,
ceă eraă înc rcat ă cuă calabalâcurileă sale,ă s-a pus într-însaă şiă aă ieşită peă poart νă iară euă amă r masă s -mi
strâng mult-pu inăceăamăşiăoăs ăm ăducăşiăeuăp-aci-ncolo.
— Destul,ădestul,ăieşiăafar !
Slugaă ieşiνă iară postelniculă seă îmbr c ă singură numaidecâtă şiă seă duseă laă curteaă domneasc ă s ă
întâlneasc ă peă sp tarul,ă caă s ă seă plâng ă înă contraă ho iiloră luiă θ turic ,ă dară şiă acoloă îlă aşteptaă oă alt ă
dezam gireέ
ηbişnuitădinătimpulăs uădeăm rireăcaăto iăs -lăsaluteăşiăs -lălinguşeasc ,ăcredea,ăînăvanitateaăsa,ă
c ăvaăfiătratatătotăcuăasemeneaăonorăşiădup ăc dereaălui υarageaνădarăseăam geaέăGuarziiădeălaăpoartaă
domneasc ,ăcare alt dat ăîiăf ceauătemeneaăpân ălaăp mânt,ăacumăniciăc ăvoir ăa-l privi. Ajungând în
anticameraăc im c miei,ăîntâlniămaiămulteăgrupeădeăboieriăşiăamploia i,ădarăei,ăînălocăs -l salute ca în
trecutăşiăs -iăfac ăaceleălinguşiriăumilitoare,ăpuser ăcapeteleăînăjosăşiăseăpref cur ăc ănu-lăv dέăÎnăfine,ă
intr ăînăodaiaăsp tarului,ăf cuăoămul imeădeătemeneleădeătotăfelulăşiăplineădeăceaămaiămareăînjosireνădară
sp tarul,ăvoindăs -şiăr zbuneăasupr -i pentru insolen eleăceăs vârşeaăcândăseăaflaălaăputere,ăseăpref cuă
c ănu-lăvedeăşiăîncepuăaăvorbiăcuăoăalt ăpersoan ăvenit ădeămaiănainteέ
σcestăreceădispre ăalăsp taruluiăîncurc ăînăadev răpeăfanariot,ădarănu-lădescuraj νăelăf cuăpu ină
zgomot,ăcaăs atrag ăaten iuneaămareluiăfunc ionar,ăcare,ăvoindăs ăseădesfac ădeădânsulămaiăcurând,ăîiă
ziseăcuănep sare:
— Ce te aduce la mine, arhon postelnice?
— O mare nenorocire, efendi-mu.
— ζenorocire!…ăŞiăchiarălaădumneata,ăcareăeştiăcelămaiămareăprietenăalănorocului!ăσstaănu e de
crezutέăόanariotulăsim iătoat ăgreutateaăacestorăsarcasme,ădarăcontinu ăpovestireaănenorocirilorăsaleέ
— Da,ăarhonăsp tare,ăad ug ăel,ăoămareănenorocire,ăoătâlh rieănemaiauzit έă
— Şiăauăcutezatătâlhariiăs ăcalceăcasaăunui…ăomăcaădumneataρăυuriosălucru!
δaă acesteă cuvinteă fanariotulă îng lbeni,ă c ciă în eleseă totă veninulă satirică ceă con ineaă într-însele,
darăt cuέăSp tarul,ăîns ,ăv zândăcâtădeămultăloviseăamorulăpropriuăalăbietuluiăfanariotăşiăvoindăa-i face
pozi iuneaămaiăsuferit ,ăzise:
— Ia spune-mi, boierule,ăcunoştiăpeăho iρ
 — Da,ăarhonăsp tareνăesteăv tafulămeuădeăcurte,ăpeăcareăl-amăscosădinătren eăşiăl-am procopsit.
— Şiăcumăseănumeşteăelρ
— Dinuăθ turic έ
— υunoscăunăomăcuănumeleăacesta,ădarăelăesteăsameşălaăh tm nieέ
— σcelaăeste,ănuăteăînşeliέ
— ϋiăbine,ăceăvoieştiăs ăfacăcuădânsulρă
— S -lă bagiă înă puşc rieνă s -iă taiă urechileă nelegiuituluiνă s -lă puiă înă eap !ă ziseă fanariotulă cuă oă
agita iuneăce-lăf cuseăs -şiăpiard ămin ileέ
— σstaăesteăfoarteălesneădeăf cutăpentruăunăomăcaădumneata,ădarănuăşiăpentru mine.
— Dar de ce, arhonda?
— θentruăc ăDinuăθ turic ăesteăboierăcuăcaftanăşiăseăafl ăînăhuzmetulă riiέ
— Vas zic ,ăs ăr mânăp gubaşρ
— τaă nu,ă boierule,ă dară trebuieă s ă lu mă lucrurileă cuă uzulă sub ireă şi,ă cândă voiă dovediă c ă esteă
adev rată ceeaă ce- mi spui,ă atunciă îlă voiă pedepsiă dup ă vin έă σtâtă deocamdat ,ă şiă las -m ,ă c ciă amă
treab έ
όanariotulăieşiădinăodaieădisperatădeăcrudaăironieăcuăcareăfuseseătratatădeăsp tarul,ăşiăseăduseăs ă
prânzeasc ălaăunulădinăamiciiăs iνăiarădup ăceăînnopt ,ălu ădrumulăceăducea la chira Duduca, cu scop
deăaăseăconsolaăprinăgra ioaseleăeiămângâieriădeăînsemnateleăpierderiăceăsuferiseăînăaşaăscurtătimpέă
σjungândă laă poart ,ă b tuă deă treiă ori,ă dară nimeniă nuă veniă s -iă deschid έă Sup rată deă aceast ă
contrarietate,ăîmpinseăcuăt rieăînăpoart νăeaăîns ădeădeschiseăfoarteălesneέăIntr ăînl untruătulburatădeăoă
mul imeădeăcuget riătristeνăpriviăferestreleăcasei,ădarăînăloculălumineiăceăalt dat ăîiăîncântaăvederile,ădeă
ast ă dat ă nuă v zuă decâtă ună întunerică foarteă grosέă Trebuieă s ă fieă şiă aiciă oă tain ,ă ziseă elă înă sine,ă
îndreptându-seăc treălocuin aăDuduc iνădarăînălocăs ăfieăprimitădeădânsaădup ăobicei,ăîiăieşiăînainteăoă
iganc ăb trân ă inândăunăsfeşnicăînămân έ
— UndeăesteăcucoanaăDuduca,ăbreρăîntreb ăfanariotulăcuămânieăşiăimpacien έ
— S-a mutat d-aicea,ăcuconaşuleέ
— υândăşiăundeăs-aămutatρăSpune,ăcioar ,ădegrab,ăc ăteăomor!
— Spui,ăcuconaşule,ămânca-te-aşέ
— Spune curând!
— σst ziăaăvenităboieruăDinuăşiăaăvorbităcaăvreunăceasăcuădumneaei,ăapoiăs-aădusăşiădup ăcâtvaă
timp ne-amă pomenită cuă v tafulă deă arabagiiă c ă vineă cuă şaseă careă şi,ă înc rcândă totă dină cas ,ă aă luată
drumulăspreăSfântulăζicolaeădină ig nieέă
— σdev ratăesteăceeaăce-mi spui?
— όoarteăadev rat,ăcuconaşuleέ
— Dar Duduca ce s-aăf cutădup ăplecareaăcarelorρ
— σămaiăşezutăpân ăaăvenităcoconuăDinuăcuăbutcaădumitaleăşiăaăplecatăcuădumnealuiέ
— Ei bine, n-aiăpututăşiătuăs-o-ntrebi unde se duce?
— Am întrebat-o, cucoane!
— Şiăceă i-aăr spunsρ
— Mi-aăspusăc ăseăduceăs ăseăcununeăcuăcoconuăDinuέ
— Când?
— σst zi!ă
— Unde?
— ζuăştiu!
— Spune, cioar ,ănuăt g dui,ăc - iăr sucescăgâtul!
— ζuăm ăluaăiute,ăcoconaşule,ăc ăm ăz p cescέ
— Spune-mi curând.
— La biserica Lucaci.
— La ce ceas?
— δaădou sprezeceădinănoapte,ădarăs ănu-iăspui,ăcucoane,ăc -mi pune coarnele.
όanariotulăpriviăorologiulăşi,ăv zândăc ăseăapropiaăoraăcununiei,ăieşiăpeăpoart ăşiăalerg ăcâtăputuă
caăs întâmpineăr ulέă
υândă ajunseă laă bisericaă δucaci,ă ceremoniaă cununiiloră eraă peă laă temeiulă ei,ă sauă peă laă ―Isaiaă
d n uieşte‖,ă dup ă cumă ziceă proverbulέă ϋlă intr ă înă biseric ă numaiă înă anteriuă şiă înă fermenea,ă c ciă
giubeauaăşi-oăscoseseădinăcauzaămariiăc lduriέăόa aăsa,ădeăfelăbrun ,ădeveniseăîntocmaiăcaăaăunuiăfaură
deă fieră dină cauzaă prafuluiă ceă seă puseseă peă dânsaă înă grozavaă alergareνă ochiiă s i,ă alt dat ă negriă şiă
încadra iăcuăunăalbăperfect,ăacumăerauăroşiiăcaăsângeleăşiăexprimauăferociaătigruluiăiritatăpân ălaăcelă
mai înalt grad.
υumăintr ăînăbiseric ,ăseărepeziăcuăfuireăasupraăluiăθ turic ăşiăaăDuduc i,ăcare,ăv zându-l atât de
multăiritatăşiăgataăa-iăsugrumaăcuămâinileăsaleăceleărobuste,ăintrar ăînă altarăşiăseăpuser ăsubăap rareaă
inviolabil ăaăreligiuniiέ
— A! a! tâlharilor, zise el. V-a iă ascunsă înă altar,ă caă s ă sc pa iă deă furiaă meaνă dară şti iă voi,ă
netrebnicilor,ăc ăsuntăînăstareăs ăv ăhr pescăchiarădinăbra eleăluiăHristos,ăsauădinăgheareleăSatanei,ă ca
s -miăstingăfoculăr zbun riiăînăsângeleăvostruăcelămârşavρ!ăŞi,ădeodat ăcuăvorba,ăseărepeziăspreăaltarăcaă
s ăsfâşieăvictimeleăsaleέ
— ηpreşte-te,ăboierule!ăstrigar ăcuăuimireăpreo ii,ăoprindu-i intrarea în altar.
— Da i-miăpeănelegiui iiăcareămi-au mâncatăstareaăşiăşi-auăb tutăjocădeăcinsteaămeaνăda i-mi-i,
v ăzic,ăc ciăînăstareaădeăapelpisieăînăcareăm ăaflu,ădauăfocăbisericiiădeăseăduceăpominaέăŞiăvoiăve iădaă
seama înaintea lui Dumnezeu.
— Darăbine,ăboierule,ăceăr uă i-auăf cutăaceştiăoameniρăspuneăs ăştimăşiănoi!
— υeăr uămi-auăf cut,ăzice iăvoiρăϋiăbine,ăasculta iăşiăve iăafla:ăϋlăseănumeşteăDinuăθ turic ăşiăeă
fecior de opincar. Eu l-am luat de mic copil în casa mea; l-amăcrescutăşiăl-am procopsit, iar el drept
mul umireă şiă r spl tire,ă mi-a mâncat stareaă şiă m-aă l sată înă sap ă deă lemnέă θeă dânsaă amă luat-o de
asemenea în casa mea, am acoperit-oă cuă diamanticale,ă şaluriă şiă m t s riiă caă peă oă domni νă dară ea,ă
nemernica, s-aăunităcuăacelătâlharăşi,ătocmaiăacumăcândăîmiăpusesemătoat ăn dejdeaăîntr-înşii,ăeiămi-au
luatătotădinăcas ăşiăm-auăp r sitέăσcumădar,ăcândăcunoaşte iănelegiuireaălor,ăda i-mi-i, sau intru cu sila,
trecând peste trupurile voastre.
ηă lupt ă grozav ă seă a â ă întreă disperatulă fanariotă şiă preo iέă σceast ă lupt ă dur ă numaiă câtevaă
minute,ăc ciăfanariotul,ăsl bitămoraliceşteăşiăfiziceşteădinăcauzaămoliciuniiăşiăaăb uturilorăce-iăd deaăs ă
beaăvicleanaăDuduca,ănuăputuăs ărezisteămultătimpăuneiăteribileăcrizeămoraleνăelădarăridic ăochiiăc treă
cerăşiăzise:
―Dumnezeule!ăm-aiăpedepsitădeăajunsăpentruăp cateleămele,ănuăm ăl saăner zbunat!‖ăσpoiăc zuă
jos,ă f r ă sim ire,ă deă undeă nuă seă ridic ă decâtă caă s ă duc ă înainteă oă via ă mizerabil έă ϋlă eraă lovită deă
damblaăşi-şiăpierduseămin ileέ
θu inăînăurmaăacesteiăscene,ăθ turic ăşiăDuducaătraversauăuli aăτ lt re uluiăcaăs seăduc ăacas ă
laădânşiiăunde- iăaşteptaăcinaăşiăcelelalteăveseliiănun ialeέ

Note de subsol

[1] Acest vechi, dar umilitor obicei s-aă desfiin ată deă principeleă σlesandruă Ghicaă prină ofisulă deă maiă jos:ă ―ζoi,ă
Alesandru Dimitrie Ghica voievod, cu mila lui Dumnezeuădomnăaătoateă reiăRomâneştiέ
Vechiulăobiceiăaăfostăconsfin ităs rutareaădeă mân ăcaă unădeosebităsemnădeăcinsteăşiădeă supunereăc treădomnul
riiέ
Socotindă domniaă meaă dreptă destoinic ă dovad ă deă acelă cuvenită respectă îndeplinireaă datoriiloră dină partea
fieştec ruia,ăsupunereaălaăpraviliăşiălaăporuncileăst pâniriiăşiăadev rataădragosteăc treăpersoanaănoastr ,ăcareănuă
suntemălaăîndoial ăc ăseăvorăp ziăcuăscump tateădeăc treăto i, noiădesfiin măpeăviitorimeăacelăobiceiăalăs rut riiă
deămân έăSfatulăσdministrativăesteăpoftităaădaăaceast ăaănoastr ădomneasc ăpunereălaăcaleăînăcunoştin aăobştiiέ‖
(Subscris)
Alesandru Ghica vv,
Anul 1834, iulie 21, nr. 5,
oraşulăGiurgiuέă
[2]ăŞiădomnăală riiăValahieiă(slavέ)
[3]ăHaleăşiămaziliăseăîn elegeăboieriăînăfunc iiăşiăf r ăfunc iiέă [4] Mehtup — raport,ăar tareăsauăpeti ieέă
[5] Muhafizi — guvernatoriămilitariăaiăfort re elorădeăpeămalulăDun riiέă [6] Deci, am scris, Dumnezeu cu voi
(slav.)
[ι]ăσiciăcuăsensulăde:ăaătr iăcaăunăsatrap,ăf r ăniciăoăgrij έă[κ]ăDeăasemenea (slav.)

Blestemul părintesc
 Scenaă întâmplat ă înă bisericaă δucaciă produseă ună mareă zgomotă înă societateέă υâtvaă timpă nuă seă
vorbiă decâtă deă înnebunireaă postelniculuiă σndronacheă şiă maiă cuă seam ă deă m rturisireaă lui,ă prină careă
declaraă peăθ turic ădeăautoră alătuturoră nenorocirilorăsaleέă ϋsteăîns ă ună proverbăromânescă vechiă careă
zice:ă ―Timpulă faceă şiă desface‖έă Societ ileă umane,ă acestă amalgamă compusă dină fiin eă buneă şiă rele,ă
în elepteăşiănebune,ăplineădeăcuriozitateăşiăimpasibile,ăbizareăşiăn tânge,ădeămulteăoriăseăalarmeaz ădeă
fugaăunuiăprincipe,ădeăc dereaăunuiăpoporăînăsclavieăsauădeăfalimentulăunuiăbancherέ
Înăasemeneaăcazuri,ămul imeaăseăadun ăînăgrupeăpeăuli eăşiăînălocurileăpublice,ăra ioneaz ăasupraă
evenimentului,ă vorbeşteă cuă zgomot,ă declam ă şiă seă înfuriaz έă Jurnaliştiiă facă articoleă fulger toareă şiă
plineădeăsemnulămir riiăşiăalăîntreb rii,ăprinăcareăseăsilescăaădaăfaptuluiăoăimportan ădeăoămieădeăoriă
maiă mareă decâtă esteă înă realitateνă dară peă dat ă ceă treceă timpulă cerută pentruă satisfacereaă curiozit iiă
publice,ă oă t cereă mormântal ă seă r spândeşteă asupraă faptuluiνă principeleă c zută r mâneă cuă oaseleă
zdrobiteă deă c dere,ă poporulă sclavă gemeă cuă lan ulă deă bra e,ă iară creditoriiă falituluiă fraudulosă seă
mul umescă cuă zeceă laă sut ă dină capete,ă f r ă caă societateaă s ă seă tulbureă câtă deă pu inέă Iat ă ceă esteă
societateaă înă vanitateaă eiνă deă aceeaă θ turic ,ă caă omă în eleptă ceă era,ă l s ă lumeaă s ă vorbeasc ă ce-i va
pl ceaăşiăcâtăîiăvaăpl cea,ăiarăelăîşiăregul ăcasaăşiăintereseleăsaleăcâtăputuămaiăbineέă
Starea lui se compunea din trei moşii,ădou ăviiăşiăoăcas ăpeăunaădinăceleămaiăfrumoaseăuli eăaleă
τucureştilorέăDac ăelăs-arăfiăgândităbineălaănestatorniciaăşiătic loşiaălucrurilorăomeneşti,ănegreşităc ăs-
arăfiăoprităaciăşiăarăfiăpetrecutăoăvia ădulceăşiăliniştit νădarăelăeraăambi iosăşi ambi iuneaănuăareămarginiέă
Deăceăfolosăarăfiăfostăvia aăpentruădânsul,ădac ăi-arăfiălipsităaceaăpozi iuneăsocial ăcareăarăfiăpututăs -i
deschid ăuşileăboierilorăcelorămariăşiăs -lăfac ăegalăcuădânşiiρăIat ăideileăceăpreocupauăpeăθ turic ăînă
primele zile aleăemancip riiăsaleădinăclasaăv tafilorădeăcurteέ
ÎnătimpulăacelaăsosiăşiăcarteaăviziruluiăDervişăεehemet,ăprinăcareăseăf ceaăcunoscutăboierilorăşiă
poporuluiăromânăc ăσlesandruăŞu uăs-aănumitădomnăală riiăRomâneştiέ
θ turic ,ăvoindăs ăprofiteădeăacestăeveniment,ămaiăîntâiăseăinformă ădespreăstareaălucrurilorăşi,ă
dup ăceăafl ănumeleătuturorăpersoanelorăceăînconjurauăpeănoulădomnitor,ăîncepuăaăseăduceădesăpeălaă
curteăşi,ăprinălinguşiriăplineădeăbase ,ădobândiăcuăîncetulăfavoareaătuturorέăυasaăluiădeveniseăun loc
publicăundeăseăadunauăto iăparazi iiăτucureştilor,ăc ci,ădinănenorocire,ăaceast ălepr ăaăsociet iiăexistaă
şiăpeăatunci,ăcuădeosebireăc ăparazi iiădinăzileleănoastreăsuntăfavoriza iăşiăpuşiăînăslujbeέ
όanario iiăveni iădină arigradăcuăσlecuăvod ăŞu u g seauăînăaceast ăcas ăunătezaurădeătoateăceleă
maiăîncânt toareăpl ceriέăVutcileăşiăcafeleleăceleămaiăbune,ăciubuceleăşiănarghelelileăceleăumpluteăcuă
parfumatulă tutună ală Siriei,ă jocurileă laă norocă celeă maiă despuietoareă şiă femeileă celeă cuă ochiă maiă
fermec tori decât ai vasiliscului,ătoateăacesteăputerniceăbateriiădeăcorup iuneăerauăadunateăînăcasaăluiă
θ turic έă Înă fine,ă oricineă intraă înă acestă palată fermec torescă ieşeaă încântată deă pl cerileă ceă gustaă într-
însul,ăiarămaiăcuăseam ădeăbunaăprimireăşiădeăîngrijirea cuăcareăerauătrata iădeăgentilaăşiămultăiscusitaă
fanariot έ
θ turic ă ştiaă totă ceă seă petreceaă înă casaă sa,ă dară înă locă seă s ă deştepteă într-însulă sim mântulă deă
onoare,ădinăcontra,ăelăseăbucuraăcândăvedeaăpeăfanario iăoftândăşiăf cândăochiădulciăfemeiiăsaleέ
σcesteăinfamiiăîlăf cur ăs ăfieăfoarteăbineăprimitălaăcurte,ăiarămaiăînăurm ăîiăprocurar ărangulădeă
mareă stolnică şiă func iuneaă ispr vnicieiă deă str ini,ă care-lă puseă înă rela iuneă cuă consululă rusescă şiă
austriacesc,ădou ămineănoiădeăexploatatέ
Într-oăziăelăd deaămas ămareăprotectorilorăşiănoilorăs iăprieteniέăToateădispozi iunileăseăluaser ă
caă s ă mul umeasc ă cuă des vârşireă peă oaspe iέă υornulă abunden eiă cuprindeaă maiă pu ineă bun t iă înă
compara iuneă cuă celeă ceă seă vedeauă peă masaă parvenituluiέă σşă doriă s ă descriuă num rulă oaspe ilor,ă
împreun ăcuăcalit ileămoraleăşiăfiziceăaleăfiec ruiăînăparte,ădarăastaăseăatingeădeăepopeeăşiămi-eăfric ăs ă
nuăm ătrânteasc ăθegasέăε ăm rginescădarănumaiăînăpovestireaăunuiăincidentăcareătulbur ăacestăosp ă
m re ăşiăumiliăfoarteămultămândriaăluiăθ turic έ
θeă cândă mul imeaă fanario iloră mâncaă şiă beaă înă onoareaă luiă θ turic ,ă ună zgomotă deă tr sur ă seă
auziăînăuli έăσcestăzgomotăveneaădeălaăoăc rucioar ădeă ar ,ăf r ăcoviltirέăϋaăeraătras ădeădoiăcaiăslabiă
caănişteăiezmeăşi conduşiădeăunăb iat îmbr cată r neşteέăÎnl untruăeraăaşternutăfân,ăpesteăcareăeraăpus ă
oăscoar ăroşieăcuăv rgi,ăpeăcareăşedeaăunăboierinaşădeăprovincie,ăîmbr catăcuăanteriuădeădimieăverde,ă
cuăcaravaniădeăpânz ăalb ădeăcas ,ăcuătârliciăşiăimineiăroşiiăînăpicioare,ăcuălibadeaădeăabaăîmpodobit ă
cuăg itanănegruăşiăcuăunăcaucăascu ităîndesatăpeăcapέ
 Dac ăcinevaăarăfiăcalculatăvârstaăacestuiăboierădeă ar ădup ăperiiăs iăceiăalbiăcaăz pada,ănegreşită
c ăi-arăfiădatădeălaăşaptezeciăpân ălaăşaptezeciăşiăcinciădeăani,ăşiănuăarăfiăgreşitνăjudecatăîns ădup ăfalnicaă
inereăaăcorpuluiăşiădup ăfr gezimeaăfe eiăsaleăşiăochiiăceiăpliniădeăinteligen ăşiămândrie,ăl-ar fi luat
drept om matur, dar nu b trânέ
υumăajunseăc ru aăînădreptulăcaselorăluiăθ turic ,ăboierinaşulăziseăvizitiului:
―ηpreşte,ăStane!‖ăυ ru aăîncet ădeăaăseămaiămişca,ăiarăboierulăseădeteăjos,ăintr ăînăcurteăşiădeăaciă
în sala de jos a caselor.
θrivireaăluiăseăopriămaiăîntâiăasupraămul imiiădeăarn u iăşiădeăfecioriăceăintrauăşiăieşeau,ă inândăînă
mâini farfurii pline de cele mai gustoaseăbucateνădup ăaceeaăobserv ăcelelalteăam nunteăaleăcaseiăşiă
r maseăuimitădeăluxulăşiăbog iaăceăcuprindeaăîntr-înseleέă―ηareănuăm ăvoiăfiăam git!ăcuget ăelăînăsineă
astaăesteăcas ădeăboierădeăprotipendad ,ăeăsaltanatădomnescέ‖ă
Şiăcaăs ăseăîncredin ezeădac ănuăeraăunăvisăceeaăceăvedea,ăopriăpeăunăarn utăşi-i zise:
— Ia spune-mi,ă dragulă meu,ă ceă boieră şadeă înă casaă aceastaρă σrn utul,ă luândă peă bietulă b trână
dreptăcerşetor,ăîiăziseăcuăironie:
— S ăviiăsâmb t ,ămoşicule,ăc ăast ziănuăfaceăboierulămilostenii.
— Iaălas ămilosteniileălaăoăparteăşiăr spunde-mi la ce te-amăîntrebat,ăziseăboierinaşulăcuăunăglasă
aspru,ăceăindicaăsup rareaăce-iăpricinuiseăumilitoareleăexpresiuniăaleăarn utuluiέ
— Deăceănu,ădac ăvoieştiέăσiciălocuieşteămareleăstolnicăDinuăθ turic ,ăhaleăispravnicădeăstr iniέ
— Darăsaraiurileăacesteaăşiăceleăceăseăcuprindăîntr-însele sunt toate ale lui?
— Da, ale dumnealui.
— σpoiădac ăesteăaşa,ăspune-i c-amăvenităs -lăv d,ăc ăsuntămul iăaniădeăcândănuăl-amăv zutέă
— Şiăcineăs -iăzicăc ăeştiρ
— Spune-i c ă suntă tat lă dumisaleă şiă m ă numescă treti-logof tă Ghineaă θ turic ă otă τucovă sudă
Saacνă ineăminte,ăb iete,ăotăτucovăsudăSaacέ
σrn utulă priviă peă b trână cuă maiă mult ă b gareă deă seam ,ă dară s r ciaă ceă seă vedeaă întip rit ă peă
veşminteleă cuă careă eraă îmbr cată îlă opriă deă aă anun aă mândruluiă s uă st până ună tat ă atâtă deă umilă şiă
tren rosέ
τ trânulăsim iăaceastaăşi,ăînfuriindu-seădeăneb gareaăînăseam ăcuăcareăîlăpriveaăarn utul,ăzise:
— σscult ,ămojicule,ădu-teănumaidecâtădeăspuneăst pânuluiăt uăc-amăvenităs -lăv dăsauăarat -mi
odaiaăînăcareăseăafl ,ăs ăintruăeuăde-aădreptulέăηştiăd-aci!
σcesteă cuvinteă aleă b trânului,ă fiindă pronun ateă cuă voceă tare,ă p trunser ă pân ă laă auzulă luiă
θ turic ,ă care,ă în elegândă dup ă accentă c ă persoanaă ceă întreb ă deă dânsulă eraă tat lă s u,ă ieşiă înă sal ă şiă
ordon ăarn utuluiăs -lăgoneasc έ
— Dară bine,ă cucoaneă Dinule,ă cumă potă cutezaă euă s ă dauă afar ă peă ună omă careă seă numeşteă
p rinteleădumitaleρ r spunseăarn utulăconfuziatέă
— Da,ăfiule,ăsuntăb trânulăt uătat έăζuăm ăcunoştiρăσuziăacoloăobr znicie!ăunăcerşetorădeăuli ă
s ă seă numeasc tat ă ală meu!ă Da i-lă afar ă peă brânci,ăauzit-a iă voiρă ϋuă nuă amă tat έă σpoiă seă retraseă înă
camer ,ăcaăs ănuătulbureăpetrecereaăamicilorăs iέ
τ trânul,ăauzindăpeăfiulăs uăpronun ândăacesteăomorâtoareăcuvinte,ăîşiăpierduămin ileνăfa aălui
deveniăteribil ăşiăamenin toareăcaăaăuneiăfiareăs lbaticeăcareăvoieşteăaăsfâşiaăpeăcelăceăaăr nit-o.
Înă paroxismulă dară ală furieiă sale,ă seă repeziă înă cameraă osp uluiă şi,ă punându-seă fa -nă fa ă cuă
ingratulăs uăfiu,ăzise:
―υe,ănuăm ămaiăcunoşti,ăfiuleρăσcestătrupăuscatădeăb trâne eăşiădeăs r cieănuăesteăelăcareă i-a dat
via aρăσcesteămâiniăzbârciteădeămunc ănuăsuntăoareăeleăcareăte-auămângâiatăînăcopil riaătaăşiă i-au pus
înămân ăcondeiulăcuăcareăte-aiăprocopsităşiăaiăcâştigatăacesteăbog iiρăζuăteăgândeşti,ănenorocitule,ăc ă
s vârşeştiăunăp catăosânditădeălegileăfiriiăşiădeăobiceiurileăpoliticeştiρăIudaăaăvândutăpeăînv torulăs u,ă
dar nu s-aălep datădeătat lăs u!ăRâulăcelăm re ăşiăînconjuratădeăverdea ăt g duieşteăelăoareăumilitulă
izvorădinăcareăîşiăareăînceputulăρăÎnc ăoădat ,ăteărog,ăfiule,ăvinoăînăbra eleămeleăs ăteăs rutăşiăs - iădauă
binecuvântareaămeaăceaămaiădeăpeăurm ,ăc ciăsuntăb trânăşiăpoateăs ămorăf r ăs ăteămaiăv d!‖ă
θ turic ,ăcareănuăvedeaăînăaceleămomenteădecâtăumilireaăsaăînăfa aăcelorămaiăde frunte boieri ai
domniei, porunci de-alădoileaăşiăcuămaiămult ăasprimeăcaăs -lăscoat ăafar ădinăcas έ
τ trânul,ăv zândăatâtaăîmpietrireădeăinim ,ăziseăcuăunăaerăprofetic:
―Dumnezeu,ăcareăcunoaşteăşiăvedeătoate,ăs ănu- iăajute,ăfiuăblestematăceăeşti!ăϋl, care te-aăîn l ată
atâtădeămult,ăteăvaăpogorîămultămaiăjosădecâtăundeăteăaflaiέăσcesteăbog iiăcâştigateăprinănelegiuiri,ă iăleă
vaărisipiăcumărisipeşteăvântulăprafulădeăpeăarieέăυumă m ă goneştiătuăpeămine,ăs ăteăgoneasc ăîngerulă
Domnuluiăînătoat ăvia aνăs ănuăaibiăprieteniăînănenorocire,ăs ăumbliădinăcas ăînăcas ăcerşindăpâine,ăcaă
s - iăastâmperiăfoamea,ăşiăoătrean ,ăcaăs - iăacoperiăgoliciuneaνăs ălinguşeştiătoateătarafurileăşiăto iăs -
şiăbat ăjocădeătineέăÎnăchinurileăboliiătaleăs ănuăaibiăpeănimeniăcareăs ăteămângâieăşiăînăvedeniileătaleăs -
iăsteaăînainteătoateăf r delegileătaleέăσmin!ăόie,ăfie!…‖
Dup ăceăb trânulărostiăacestăteribilăblestem,ăpuseămâinileălaăochiăşiăieşiădinăcasaăfiuluiăs uăcuă
repeziciune; iar θ turic ăîşiăcontinuă ăosp ul,ăf r ăs ăseătulbureăcâtădeăpu inădeăamareleăimpreca- iuniă
aleăp rinteluiăs uέ
ϋlăseăocup ăacumădeănoileăsaleăcunoştin eăşiădeăfolosulăceăputeaăs ătrag ădintr-însele; dar tocmai
peă cândă seă ridicaă cuă ambi iuneaă pân ă laă celeă maiă înalteă demnit iă aleă rii,ă ună noură politică veniă s ă
întuneceăpu inăsoareleăsperan elorăsaleέă
Înc ă deă laă anulă 1κ14,ă ζicolaeă Scufu,ă grecă dină oraşulă σrtaă (înă θeloponez)ă şiă Rigaă θalamideă
formaser ă oă societateă cuă scopă deă aă preg tiă peă greciă pentruă liberareaă patrieiă lorέă σceast ă societateă
numit ă Ε α α ώ ă ă [1]ă ,ă împreun ă cuă ceaă numit ă Φ µ ă α αă [2]ă ,ă ceă sta ionaă înă
σtena,ăîşiăaveauăcoresponden iiăşiăcomiteteleălorăînăηdesa,ăυhişin u,ăGala iăşiăτucureştiă[3].
εembriiă comitetuluiă dină τucureşti,ă cunoscândă însemnateleă serviciiă ceă ară fiă putută s ă aduc ă
σlecuă vod ă Şu uă revolu iuniiă greceşti,ă îiă propuser ă s ă intreă şiă elă înă societate,ă dară Şu uă refuz έă θrină
aceast ă conduit ă neaşteptat aă principeluiă secretulă societ iiă puteaă s ă fieă descoperită şiă s-ar fi pus în
pericolăvia aăcelorămaiăînsemna iăb rba iăaiămişc riiέăεijloculădarăcelămaiăpropriuăspreăaăevitaăaceast ă
nenorocireă fuă înveninareaă luiă vod ă Şu u,ă laă 1λă ianuarieă 1κ21,ă prină doctorulă υristali,ă mediculă s uă
particular.
σcestăeveniment,ădeşiăcontrariaăoarecumăplanurileăambi ioaseăaleăluiăθ turic , darăel,ăînălocăs ă
dispere,ăaştept ăcuăsângeăreceăprefacereaăceăputeaăs ăiaălucrurileνăşiăfiindc ănuăputeaăs ăprevad ăceleăceă
erauăs ăseăîntâmple,ălinguşeaăpeăto i,ăf r ăexcep ie,ăcaăs -şiăfac ăpopularitateέ
Revolu iaăluiăTudorăVladimirescu,ăceăizbucniăaădouaăziădup ămoarteaăluiăŞu u,ăp reaăvenit ăîntr-
adins,ăcaăs ădeaăocaziuneăluiăθ turic ăaăar taălumiiăduplicitateaăşiălaşitateaăcaracteruluiăs uέăϋlăseăgândiă
foarteămultăasupraăacesteiămişc ri,ăiarămaiăcuăseam ăasupraăfoloaselorăceăarăfiăpututătrageădintr-însa.
σstfelă dar,ă peă câtă timpă revolu iuneaă seă compuneaă dină Tudoră Vladimirescu,ă εacedonskiă şiă câ ivaă
panduri,ăelă ineaădeăpartidul boierilorăşiăcalomniaăîmpreun ăcuădânşiiăpeăaceiăbraviăcareăîşiăpericolauă
via aă spreă aă daă riiă drepturileă eiă celeă vechiνă iară dup ă ceă revolu ineaă triumf ă şiă siliă peă boieriă aă oă
recunoaşteăşiăa-iăjuraăcredin ,ăatunciăθ turic ădeveniăcelămaiăfierbinteăap r torăalăeiăşiăoăexploat ăcâtă
putuămaiăbineνădarăintrareaăluiăIpsilantăînă ar ăşi proclama iuneaăluiăceaăm rea ăf cuăpeăciocoiăs -şiă
schimbeăpoliticaέă―Ipsilantăînă ar !ă— zise ciocoiul în sine — unăfeciorădeădomnăcuăoămul imeădeăvitejiă
dup ădânsulăşiăajutatădeămuscali!ăσstaăesteăoăminunat ăîntâmplare şiăcaut ăs ăm ăfolosescădeădânsaέăηă
s ăm ăscriuăîntreămavrofori!…ăDarăbine,ăceăvaăziceăTudorăcândăvaăaflaρăυeăvorăziceăatâ iăprieteniăaiă
meiăceăseăafl ăintra iăînăoştireaăluiρăϋ!ăşiăce-miăpas ămieădeădânşiiρăϋiăsuntănişteăcaliciăcareăs-au sculat
cuăr zmeri ăîmpotrivaăîmp r ieiνăcaămâineăvinăturciiăşi-i risipesc ca pe puii de potârniche, în vreme
ceăIpsilant,ădeşiăesteăşiăelăapostat,ădarăesteăsprijinitădeăpreaăputernicaăîmp r ieăaăRusieiέăηăizbând ăs ă
fac ănumaiăşiăpareăc -lăv dădomnăînă ar ăşiăr spl tindăcuăgalantomieăpeăto iăcareăl-auăajutatέăε ăvoiă
duceădarălaădânsulăşiăvoiăp r siăpeăaceştiăcaliciăceăcânt ătoat ăziua:ă―σh!ăsabiaăluiăTraianăîntr-oămân ă
deăromân‖ăşiăleăchior ieăma eleădeăfoame!‖
Dup ăceăciocoiulăseăîmp c ăcuăconştiin aăsaăînăprivin aălaşit iiăceăvoiaăs ăcomit ăşiădup ăceăîşiă
f cuă toateă dresurileă cuă unulă dintreă consuli,ă porunciă s ă înhameă arm sariiă laă butc ă şiă seă duseă laă
υolintina,ăcaăs ăseăprezinteăînainteaăluiăIpsilantέTrecuser ădou ăoreădeăcândăelăaşteptaărândulădeăaăintraă
laă prin ul,ă dară acestă timpă nu-lă pierduă înă darn,ă c ciă leg rela iuniă deă prieteşugă cuă c pitană Iordache,
υonstantinăDucaăşiăVasileăυaraviaέă
Înămomentulăîns ăcândăelăofereaăacelorătâlhariădeădrumuriăzaiafeturileăceleămaiădelicioaseăcaăs ă
dobândeasc ăfavoareaălorăşiăprintră-însaăpeăaăluiăIpsilant,ăuşaăcamereiădeăaudien ăseădeschiseăşiăieşiă
secretarul principelui,ăcareăf cuăsemnăluiăθ turic ăs ăintreăînl untruέ
υiocoiulăîşiăscoaseăcizmeleăceleădeăsaftianăroşuăşi,ăr mânândănumaiăcuămeşii,ăîşiăpuseăoăperecheă
deăpapuciăgalbeniădeă arigrad,ăîşiăstrânseăgiubeauaălaăpieptăşiăintr ăînăcameraăluiăIpsilant,ăunde,ă dup ă
ceăf cuăcâtevaăcomplimenteăplineădeălinguşire,ăvoiăs ăs ruteăhainaăprincipeluiνădarăfiindc ăprincipeleă
refuz ăcuădelicate eăacestăactăînjositor,ăciocoiulăs rut ăciucuriiăpatuluiăpeăcareăşedeaăfanariotulέ
S vârşindu-seă acest ă ceremonie,ă θ turic ă seă traseă pu ină de-a-nd ră teleaă şiă luândă oă pozi iuneă
umilitoare zise:
 — S ătr ieşti,ăm riaăta,ăîntruămul iăşiăferici iăani!ăϋuăsuntăstolniculăDinuăθ turic ,ăhaleăispravnică
deă str ini,ă şiă amă venită s ă m ă închină m rieiă taleă caă oă slug ă plecat ă ceă suntă şiă s ă primescă str luciteleă
porunci ce te vei milostivi a-mi da.
όanariotul,ă fiindă informată foarteă bineă despreă θ turic ,ă seă uit ă dreptă înă ochiiă luiă şi,ă dup ă ce-şiă
termin observa iunileăsaleăfizionomice,ăziseăcuăunăzâmbetăreceăşiăironic:
— σmăauzit,ăarhonăstolnice,ăc ăeştiăomădeşteptăşiăcuăpricepereăînătreburileă riiέă
— δaude,ăm riaătaνăfacăşiăeuăceăpotăcaăunăomămicăceăsuntέ
— σmă maiă auzită c …ă dară astaă nuă eă treabaă meaă seă ziceă iar şiă prină lumeă c ,ă fiindă sameşă laă
h tm nie,ăs-arăfiăpierdutăoăpiatr ăverdeădeămareăpre …ăDarăniciăastaănuăm ăpriveşteέ
— ζuăcrede,ăm riaăta!ăσsteaăsuntădef im riăceăvinădinăpizm ,ăc ciăamăpreaămul iăvr jmaşiέ
— σiădreptate,ăarhonăstolnice,ătotăceăeămareăeăpizmuitέăDarăs ăl s mălaăoăparteătoateăacesteaăşiă
s ăvorbimăcevaădespreăintereseleănoastreέăTeărogăciteşteăacestăr vaşă— şiădeodat ăîiădeteăoăbucat ădeă
hârtieăstrâns ăînăform ădeăr vaşέ
θ turic ăpriviăr vaşulăşiărecunoscuăformaădeăscriereăaăunuiaădintreăconsuliiăputerilorăstr ineέ
— υiteşte-l,ăarhonăstolnice,ănuăteăsfii!ăziseăIpsilant,ăv zândăpeăciocoi încurcat.
— θ turic ădeschiseăde-alădoileaăr vaşulăşiăcitiăfrazeleăacestea:ă―Ilustreăprincipe,ă
υunoscândă greutateaă misiuniiă ceă ave iă aă împlini,ă credă c ă v ă aducă ună mareă serviciuă
recomandându-v ăpeăstolniculăDinuăθ turic ,ăcare,ăprinăiscusin aăşiăcunoştin eleăceăareădespreătrebileă
rii,ăv ăpoateăajutaăînămulteăîmprejur riέăϋlătrebuieăs ăvieăast ziăsauămâineăpeălaăîn l imeaăvoastr ,ă
c ciăl-am vestit prin osebit bilet din parte-miέăInforma iunileăceă i-am dat în trecutele zile despre acest
boier sunt destulădeăpreciseνăr mâneălaăîn l imeaăvoastr ăs ăprofita iădeămarileăluiătalenteέ
Suntăalăîn…ăζέ‖
σcestă r vaşă r spândiă mult ă lumin ă asupraă neîn eleseiă pozi iuniă înă careă puseseă Ipsilantă peă
θ turic ăprinămuşc toareleăsaleăcuvinteέăυiocoiulăîn eleseăimenseleăfoloaseăceăputeaăs ătrag ăservindă
intereseleăcapuluiăϋterieiăgreceştiέăStrânseădarăr vaşulăşi-lădeteăcuămultărespectăînămânaăprin ului,ăcare,ă
dup ăceăîlărupseăînămiciăbuc i,ăzise:
— ϋiăbine,ăarhonăstolnice,ăeuăamăs - iăîmp rt şescăoătain ăcareăpoateăs ăteă ridiceălaăm rireăşiă
bog ie,ădac ăm veiăslujiăcuăcredin ,ădarăcareănegreşităteăvaăpierde,ădac ăm ăveiăînşelaăsauăm ăveiă
vinde; ai auzit?
— Spune-mi,ăm riaăta,ăceăamădeăf cutăşiăr spundăcuăcapulăc ănuăveiăfiăniciăînşelat,ăniciăvândutέă
— σscult ,ăarhonăstolniceέăυunoştiăpeăDomnulăTudorρăÎlăcunosc,ăm riaăta!
— Îlăcunoştiăbineρ
— όoarteăbine,ăm riaătaέ
— Spune-mi, dar, ce fel de om este?
— ϋsteăviteazăşiădrept,ăm riaăta!
— σsteaăsuntădarurileăceăpoateăaveaνăeuăvoiăs ăafluăcusururileăluiέăσreăşiăcusururiέ
— Care sunt acele cusururi, spune-miρăϋsteămândruăşiăfuriosălaămânieέ
— Astea-mi place; dar ia spune-mi,ăiubeşteăbaniiρ
— ζicidecum,ăm riaăta!
— Dar muierile?
— Nici pe dânsele.
δaă acesteă cuvinte,ă prină careă θ turic ă f r ă voiaă saă f ceaă panegiriculă omuluiă peă careă voiaă s -l
vând ,ă Ipsilantă r maseă uimitέă ―Viteaz!ă — zise fanariotul în sine — dreptέă ζeiubitoră deă baniă şiă deă
femei!ă Iat ă calit iăcareă poateăs ă fac ă dintr-însulă unăυaton,ă ună τrutusέă θrină vitejie,ă elă îşiă vaă faceă ună
numeămareăînătoat ă ara!ăθrinădreptate, vaădobândiăiubireaănoroduluiνăelădarăvaăfiămareăşiăputernic!ăiară
euăvoiăfiămic!ăϋu,ăσlesandruăIpsilant,ăfiuădeăprincipeăşiăgeneralădeăbrigad νăeu,ăcareăamăstatăcuăcapulă
ridicat înaintea lui Napoleon; eu, care nu am tremuratăînăfa aămor iiăceăveneaăasupr -mi din milioane
deăguriăv rs toareădeăfoc,ăs ăm ăv dăsilităaăplecaăcapulăînainteaăluiăTudorρăσsta-iăcuăneputin !ăυeăvoiă
faceădarρăVoiăporniănumaidecâtălaăυotroceni,ăcaăs ăsmulgădinăpieptulăşiăinimaăprotivniculuiămeuăaceleă
virtu iăcareăast ziăchiarăîlăfacămaiăiubităşiămaiărespectatădecâtăpeămine!…ăDarăbine,ăeuăamăjuratăcaăs ă
m ăluptăîmpotrivaănecredincioşilor,ăiarănuăs ăv rsăsângeleăcreştinilor!…‖
Dup ăceătrecur ăacesteăgânduriăsinistreăceăsfâşiauăf r ămil ăpeăfanariot,ăoălinişteăseăr spândiăpeă
fa aăluiăşiăunăzâmbetăuşureăseăar t ăpeăbuzeleăsaleέ
θ turic ,ăcareăexaminaseăcuămult ăluare-aminteăfa aăfanariotului,ăştiaăacum,ăcaăşiădânsul,ăcareă
erau pasiunile ce-iă sfâşiauă inimaνă cuă toateă acesteaă elă staă înă picioare,ă nemişcat,ă inândă într-oă mân ă
işliculă şiă cuă cealalt ă giubeauaă strâns ă laă piept,ă f r ă s ă laseă aă seă vedeaă peă fa aă saă decâtă nep sareă şiă
nevinov ie,ăreproduseăcuăceaămaiămareăfine eέă
— ϋiăbine,ăarhonăstolnice,ăexclam ăfanariotul,ăîmiăspuneaiăc ăDomnulăTudorăesteăcamăfuriosέ
— Ba furios cumsecade; el socoteşteăpeăomăcaăpeăunăpuiădeăvrabieέ
— υeăspui,ăarhonăstolnice,ăs ăfieăoareăadev ratăceeaăceăziciρ
— υhiarăieriăaăspânzuratăpeăunulădinăceiămaiădeăfrunteăviteji,ănumaiăşiănumaiăpentruăc ăs-a dus
cuăvreoăcâ ivaăneferiăşiăaăspartăoăcârcium ădinăDealulăSpiriiέ
— Şiăl-a omorât, ai?
— Ca pe-unăpuiădeăg in ,ăm riaătaέ
— ϋiăbine,ăceăziceăoştireaăluiădespreăaceastaρ
— ζemul umireaă seă vedeă zugr vit ă peă toateă fe ele,ă dară nuă cuteaz ă nimeniă s -iă fac ă b g riă înă
seam έ
— De ce?
— όiindc ăseăpomenescăcuăgâziiăluiăieşi iăca dinăp mântăşiătotulăseăispr veşteăîntr-oăclip έ
Ipsilantăseăpuseăiar şiăpeăgânduriέăDeăast ădat ăîns ,ăfa aăluiăeraăacoperit ădeăoăveselieăsinistr νăelă
seăscul ădeăpeăpatăşi,ănetezindu-şiăcâtvaămust ile,ăziseăluiăθ turic :
σscult ,ăarhonăstolniceνădarăbag ădeăseam ălaăceeaăceăamăs - iăspun,ăc ciăde-aciăatârn ăfericireaă
şiănenorocireaătaέ
— σscult,ăm riaătaέ
— Dou ăs biiăpotăs ăintreăîntr-oăteac ρ
— ζu,ăm riaăta!
— Darăoă ar ăpoateăfiăst pânit ădeădoiădomniădeodat ρ
— ζiciăastaănuăseăpoate,ăm riaăta!ă
— Ei bine!ă araă Româneasc ă areă ast ziă doiă domniă sauă celă pu ină doiă pe itoriălaă domnie:ă unulă
esteăTudorăşiăcel laltăsuntăeuέăε ăîn elegiρ
— Teăîn eleg,ăm riaătaέ
— Unulădarădintreănoiătrebuieăs ăpiar έ
— Şiăcelăcareătrebuieăs ăpiar ăesteăTudor,ăm riaătaρ!
— El însuşi,ă şiă aceastaă oă ceră deă laă tineέă R vaşulă consululuiă ziceă curată c ă eştiă celă maiă
întreprinz torăşiămaiăîndemânaticădintreăboieriνăf -miădarăaceast ăslujb ăşiăteăvoiăfaceăcelămaiăbogată
dintreăto iέ
— Gataălaăporunc ,ăm riaăta,ădarăn-arăfiăr uăs -miăar iăşiămijloaceleăprinăcareăs ăpotăs vârşiă
aceast ămareăfapt έ
— εijloacele,ă ziciρ…ă Dară tuă însu iă mi-aiă spusă c ă elă esteă mândruă şiă nesocotită laă mânieέă
Str moşulănostruăσdamăaăpierdutăraiulănumaiăpentruăner bdareνădeăceădarăTudorăs ănu-şiăpiard ăcapul,ă
când are dou ădinăcusururileăceleămaiădeăc petenieρă
— Teăîn eleg,ăm riaăta!
— Du-teădarăînălag rulăluiăşiăîndeamn ăpeăuniiădinăostaşiălaănesupunere,ăiarăpeăal iiălaăjafuriăşiă
silniciiνăapoiăf ăcaăs ăleăafleăTudorăpeătoateăacesteaνăşiăfiiăsigurăc ăcuăcâtăspânzur torileăseăvorăînmul iă
înă lag rulă lui,ă cuă atâtă noiă vomă izbutiă maiă bineέă υunoştiă putereaă mea,ă ştiiă c ă suntă ocrotită deă mareaă
împ r ieνălucreaz ăpentruămineăşiănorocireaătaăeăf cut έ
— S ătr ieşti,ăm riaăta,ăexclam ăθ turic ăf cândăoătemeneaăpân ălaăp mânt,ădarăaşăvreaăs ăştiuăşiă
eu,ăplecatulăm rieiătaleărob,ăcuăceăoăs ăm ăalegădinătoateăacesteaρăε riaătaăeştiăluminatăşiăcuăpraxisăşiă
ştiiămaiăbineădecâtămineăprinăcâteăprimejdiiăamăs ătrecăeu,ănemernicul,ăcaăs ăs vârşescăporuncileăm rieiă
tale.
Ipsilant se gândi pu in,ăapoiălu ăpanaăînămân ăşiăscriseăpeăoăcoal ădeăhârtieăcuvinteleăacestea:
―ϋu,ăσlesandruăIpsilant,ăprincipeădeănaştereăşiăgeneralădeăbrigad ăalănebiruiteiăoştiriăruseşti,ăm ă
îndatoreză aă r spl tiă peă boierulă română stolniculă Dinuă θ turic ,ă pentruă slujbeleă s vârşiteă deă dânsulă
ϋterieiă elineşti,ă numindu-lă deocamdat ă ispravnică pesteă dou ă jude eă dină celeă ceă seă afl ă acumă înă
st pânireaă meaνă iară dac ă milostivulă Dumnezeuă îmiă vaă ajutaă s ă st pânescă araă întreag ,ă îlă voiă faceă
caimacam al Craiovei.
σέăIpsilantă―ă
— ine hârtiaăaceastaăşiăsileşte-teăcâtăveiăputeaăs ăîmplineştiăporuncileămeleνăiarăcândălucrulăvaă
fiăsfârşit,ăvinoăcuădânsaăs - iăieiăr spl tireaέ
θ turic ăs rut ămânaăfanariotuluiăşiăseăretraseέ
Note de subsol

[1] Societatea prietenilor. (gr.)

[2] Societateaăliterar έă(grέ)
[3]ăVeziăIstoriaăθrincipatelorădun reneădeăθalauzofăşiăIstoriaărevolu iuniiăgreceştiădeăIoanăόilimonέă

Un suflet nobil

δaă extremitateaă dinspreă miaz noapteă aă mahalaleiă η etariloră eraă peă timpiiă luiă υarageaă oă uli ă
înfundat ,ăstrâmt şiăneîncetatăplin ădeănoroiέăÎnăaceaăuli ăseăaflauămaiămulteăc su eăînveliteăcuătrestie,ă
înăcareălocuiauănumaiăsacagiiăşiăc ru aşiέăÎnămijloculăacestorăbordeieămizerabileăeraăoăcas ăcare,ăprină
arhitecturaăeiădeăordinăotomanăşiăprinămicaăgr din ăcompus ădinăarboriăroditoriăşiăflori,ăatr geaăfoarteă
multăb gareaădeăseam ăaătrec torilorέ
υurteaăacesteiăcaseăeraăîngr dit ăcuăuluciădeăstejarăascu iteălaăvârfăşiăfoarteăînalteνăiarăînăparteaă
dinspreă fa adaă uli eiă aveaă parmalâcuriă ciopliteă şiă aşezateă cuă mareă gustέ Înă mijloculă îngr diriiă eraă oă
poart ăcuădou ăcanaturiăînvelit ăcuăstreaşin ădeăuluciăm run ele,ăcaăs ăoăapereădeăstric ciuneaăploilorέă
Înăvârfulăaceluiăînvelişăerauădoiăc prioriăînăform ădeăsceptru,ăavândăfiecareălaăextremitateaădeăsusăcâteă
unăcocoşălucrat înălemnăfoarteăgros,ăiarăpeăfa adaăstâlpilorăerauăsculpta iădoiăşerpiă inândăcâteăunăm răînă
gur έ
υasaăeraădeăzid,ăcuăunăsingurăetajăşiăîmp r it ăînădou ăcamereăşiăunăpridvorέăÎnvelitoareaăeiăeraă
deăolane,ăiarălaăceleădou ăpuncturiăundeăseăunescădoliile,ăaveaăcâteăoăb şic ădeăp mântăsm n uit ,ăcuă
vârfulăînăform ădeăpas reέă
Uşaă principal ,ă ceă conduceaă înl untrulă casei,ă eraă compus ă dină maiă multeă buc iă deă lemnă
lustruite cu rândeaua şiă legateă deă c ptuşealaă principal ă prină cuieă deă fieră albă cuă capeteleă rotunde şiă
lustruite.
δâng ăpridvorăeraăoăgr dini ăcompus ădinăcâtevaăvi eălegateăînăform ădeăbolt ,ăunăcorcoduş,ă
doiăzarz riăşiăcâ ivaăpiersici,ăprintreăcareăerauăcâtevaăbrazdeădesp r iteăîntreădânseleăcuăbuc iămiciădeă
c r miziăfoarteăfrumosăaşezateέăσcesteăbrazdeăerauăplineădeăgaroafeăs lbatice,ăochiul-boului, lemnul-
Domnuluiă şiă limba- mieluşeluluiă [1]ă νă iară peă lâng ă îngr direaă deă trestieă aă miciiă gr diniă şiă peă prispaă
caselorăerauăaşezateăoămul imeădeăoaleăcuămaghirani,ăindruşaimiăşiăalteăfloriăscumpeădeăpeăatunci. În
unulă dină col urileă cur iiă erauă ună pu ă cuă roat ,ă lâng ă careă seă formaseă ună lacă deă ap ă ceă serveaă deă
sc ld toareăcâtorvaăra eăromâneştiăşiăleşeştiέ
Interiorulă caseloră eraă astfelă aranjat:ă unaă dină celeă dou ă camereă serveaă dreptă c mar ă pentruă
conservarea proviziunilor; iar cea de-aă doua,ă destinat ă pentruă locuin ,ă eraă pardosit ă (pavat )ă cuă
c r miziăspoiteăcuăvopseaăroşieăşiăaveaădou ăpaturiăturceştiăacoperiteăcuăsaltele,ăperneăşiămacaturiădeă
citέă σproapeă deă ferestreă eraă oă mas ă deă brad,ă acoperit ă cuă oă pânz ă alb ă cuă marginileă deă borangică
galben,ăpeăcareăerauăpuseăcâtevaăc r iăunaăpesteăalta,ăhârtieădeăscrisăşiăoăperecheădeăc lim riădeăalam νă
iarăsubăaceast ămas ăseăvedeaăunăişlicăînvelităînăhârtieăgroas ,ăoăperecheăcizmeăturceştiădeăsaftianăroşuă
şiăoăstrachin cuăou έ
θeăpereteleădinspreăr s rităerauădou ăicoaneăaşezateăpeăoăbucat ădeăstof έăδâng ădânseleăseăaflaă
oă sticlu ă cuă agheazm ,ă ună m nunchiă deă busuiocă uscată şiă câtevaă spiceă deă grâuνă iară înă fa aă acestoră
obiecteădeădevo iuneăera spânzurat ăoăcandel ăceăardeaăneîncetat,ădândăoălumin ăslab ăşiămelancolic έă
Tavanulă acesteiă camereă eraă deă grinziă şiă uluciă deă stejar,ă frumosă lucrateέă δâng ă ună altă pereteă şiă camă
aproapeădeătavanăeraăoăculme,ăpeăcareăst teauăatârnate:ăunăanteriu,ăoăgiubeaăbl nit ,ănişteăciacşiriădeăşal
roşuă şiă câtevaă rochiiέă ηsebită deă acesteă mobileă ceă indicar m,ă maiă eraă înă aceast ă camer ă oă lad ă deă
τraşov,ă câtevaă ulcioareă cuă ap ă deă b utăşiăoă sob ă oarb ,ă deasupraăc reiaă eraă pus ă oătav ă cuătacâmulă
dulce iiăşiăalăcafeleiνăiarăînăfirideleădeăjosăseăvedeauăcâtevaăghemeădeălân ăşiăoădonicioar ăcuăfuseέ
Înă unulă dină celeă dou ă paturiă z ceaă ună omă caă deă patruzeciă şiă cinciă deă ani,ă dară care,ă dup ă
zbârciturileă fe eiă şiă periiă capuluiă ceiă c run i,ă sem naă s ă fieă deă oă etateă multă maiă înaintat έă σcestă
nenorocit avea capul rezematăpeăoăpern ăşiăp reaăadâncităîntr-un somn foarte greu.
 δâng ăpatăşedeaăoăfemeieăb trân ,ăcareăseăîndeletniceaăf cândăcol işoriăşiăbibiluriădeăm taseălaă
piep iiăşiămânecileăuneiăc m şi,ăa intindădinăcândăînăcândăochiiăasupraăsuferinduluiέ
Era pe la nou ăoreădinănoapteέăTristulăcadruăceăpuser măînainteaălectorilorănoştri,ăfiindăluminată
numai de palidaă lumin ă aăcandelei,ă deveneaă multă maiă ating toră şiă maiă interesantέă Înă momentulăîns ă
cândăb trânaăseăsileaăs ăalimentezeăslabaălumin ăaăcandelei,ăcaăs ăpoat ălucraămaiăcuăspor,ăseăauzir ă
câtevaă loviriă înă poartaă cur iiέă τ trânaă seă duseă s ă deschid ă şiă dup ă câtevaă momenteă seă întoarseă
împreun ăcuăunăjuneăfrumos,ăbineăîmbr catăşiăcuăochiiăpliniădeăoăbun tateăîngereasc έă
— Doarmeρăziseăstr inulăadresându-seăc treăb trân έ
— σbiaădeteăDumnezeuădeăadormi,ăc ăn-aăînchisăochiiădeătreiănop iέ
— Dinăceăpricin ρ
— σpoiăde,ămam ,ăştiuăşiăeuρ
— Şiăceăaăf cutăînăacelătimpădeănedormireρ
— υeă faceă totdeauna:ă seă posomor şte,ă strig ,ă îşiă rupeă haineleă deă peă dânsul,ă apoiă pareă c ă se
linişteşte,ădarădeodat ăsareătremurândăşiăîmiăzice:ă―σscunde-m ,ăscap -m ădeăaceştiătic loşiăceăvoiescă
s ăm ăomoare!‖
— Şiădeăcineăseătemeăelρăυeăiăseăn luceşteρ
— ηă mieă deă bazaconii,ă mam ,ă dară aceeaă ce-lă faceă s ă seă înfuriezeă şiă maiă multă esteă aducerea-
aminteădespreăunăv tafădeăcurteăşiăoă iitoareăaăsa,ăcareăi-aămâncatăavereaăşiăl-aăl satăpeădrumuriέ
— σşădoriăs ăştiu,ăbunaămeaăb trân ,ădac ăvineăcinevaăs -lăvad ăsauăs -l ajute cu ceva.
— Nimeni, boierule.
— Dar bine, cine-iăpl teşteăchiriaăcasei,ămâncarea,ăc utareaăşiăcelelalteρ
— Toate acestea le-amă întâmpinată singur ă pân ă laă ună timp,ă dară tocmaiă cândă sfârşisemă deă
cheltuial ăşiăm ăduceamăînătârgăcaăs -miăvândămaloteaua,ăunăboierătân răcaădumneata,ăfie-i umbrele,
m ălu ălaăc tare,ăapoiăapropiindu-se de mine îmi zise:
— ζuăcumvaăeştiădumneataăbabaăIanaăspitalagioaicaρ
— ϋuăsunt,ăboierule,ăîiăr spunseiέ
— Înăceămahalaălocuieştiρ
— Înăη etariέ
— Înăuli aăînfundat ,ănuăesteăaşaρ
— Este întocmai precum zici, boierule.
— Vinoădarădup ămine,ăziseăelέăϋuăîlăurmaiăpân ălaăoăbolt ădeălipsc nie,ăunde,ăintrândăîmpreun ă
cuămine,ăziseăst pânuluiăbol ii:
―D ăacesteiăfemeiăleiăunaăsut ăşiăs ăurmeziătotăastfelăpeăfiecareălun ăpân ălaăoăalt ăporunc ăaă
mea; apoi, apropiindu-seădeămine,ăîmiăziseăîncet:ăS ăcau iăbineădeăbolnavul ce-lăaiăînăcas ,ăc ciăoăs ăvină
câteodat ăs -lăv d‖έăSfârşindăacesteăcuvinte,ăieşiărepedeădinăbolt ăşiăseăf cuănev zutέ
— υunoştiăpeăacelăjuneăboierρ
— Nu-lăcunosc,ăc ciăn-amăavutătimpăcaăs -lăprivescăbineăînăfa νădar,ăoricumăvaăfi,ăDumnezeuă
s -i dea bineăşiăs -lănoroceasc ,ăc ciădeănuăveneaăelăînăajutorulăs rmanuluiăbolnav,ănumaiăDumnezeuă
ştieăceăs-ar fi întâmplat.
— Darăbine,ăbolnavulăeraăodat ăbogat,ăceăs-aăf cutăstareaăluiρ
— σmăcercetat,ămam ,ăşiăamăaflatăc ăi-au vândut-oădatorniciiălaăυochiiăvechiăşi l-auăl satănumaiă
cu hainele de pe dânsul.
— Darăcasaălui,ăaceaăcas ăatâtădeăîmbelşugat ρ…ă
— Tot s-a vândut.
— Şiăcineăauăfostăaceiănelegiui iăcareăauăcutezatăs ălaseăpeădrumuriăpeăunăomăcuămin ileăr t citeă
şiăstr inăînăast ă ar ρ
— σpoiăde,ămam ,ămaiăştiuăşiăeuρ…ăδumeaăvorbeşteămulteέ
— Şiăceăziceălumeaρ
— Ziceaăc ăelăaăavutăoă iitoareăşiăc ăeaăs-aăunităcuăv tafulăluiădeăcurteăşiăi-aămâncatătoat ăavereaέ
— Tic loşiiăşiănemernicii!…ăDarăamăauzităvorbindu-seăşiădespreăunăbogasier…ălipscan…ăcevaă
camăaşaέ
— Îlăcunoscăşiăpeăacelătic los…ăeăbunădeăpusăînă eap έ
— Da de ce?
— όiindc ăm-aăl satăpeădrumuriέă
— Şiăcumăs-a întâmplat aceasta?
 — Ia,ăstrânsesemăşiăeu,ăînătinere e,ăcâtevaăp r lu e,ăcaăs ăleăamălaăb trâne e,ăştiiăpovesteaăvorbei:ă
―τaniăalbiădeăzileănegre‖ăşiăelămiăi-a mâncat, mânca-l-arăco ofenele!
— Şiăcumă iăi-a mâncat? Ia spune-mi.
— σăf cutămofluzlucămincinosăşiăm-aăl satăpeădrumuri,ănuăl-arămaiăl saădeălaăinim έ
— Dar bine, n-aiădatăjalb ălaăst pânireρ
— Ba am dat, da-l-arăprinătârgăcuănasuăt iatέ
— Şiăce-ai ales?
— εaiănimic,ămam !ăDinădou ămiişoareădeăleiăm-amăalesănumaiăcuădou ăsute,ădinăcareămi-a
oprităşiăhavaietulăjudec iiέ
— Ia spune-mi,ăcumăîlăcheam ăpeăacelăho ădeăştreangρă
— Costea.
— O fi Costea Chiorul bogasierul?
— ϋlăeste,ămam !
Tân rulăc zuăîntr-oăadânc ăîntristare,ăapoi,ădup ăceăarunc ăoăprivireăasupraăbolnavului,ăziseăînă
sine:ă―Unulăzaceăînăpatălipsitădeăminteăşiăs rac,ăcellaltămofluzămincinosăşiăgataăaămergeălaăocn ăpeătoat ă
via a,ănumaiăcelăde-alătreileaăşiăcelămaiăr uădinăto iăseăbucur ăînc ădeăroadeleănelegiuirilorăsaleνăpu ină
îns ăşiăvoiăauziăşiădeănumeleălui‖έ
θeăcândăstr inulăseăaflaăabsorbităînăacesteătristeăgânduri,ăbolnavulăîncepuăaă ipaăşiăaăgesticulaădină
mâini,ăstrigândăcuăglasăr guşităşiătremur tor:
―δ sa i-m ,ănelegiui ilor!ăζuăv ăeădeăajunsăc ăm-a iăs r citρăVoi iăacumăs -miălua iăşiăvia aρ‖
σpoiădeschizândăochiiăs iăînfl c ra iădeămânie,ăîncepuăaăloviăcuăpumniiăpere iiăcasei,ăcrezândăc ă
loveşteăaceleăumbreăimaginareνăiarădup ăaceeaăîncepuăiar şiăaăstriga:ă
―δua iădeălâng mineăpeăaceast ămuiereădesfrânat ,ăc ciăprivirileăeiăm ăînghea !ăζuăvede iăvoiă
c ăeaăvoieşteăs ăm ăsugrumeăcuăpref cuteleăeiăîmbr iş riρ‖
— δinişteşte-te,ăboierule,ăziseăstr inul,ăs rindădeăpeăscaunăşiăalergândăc treăbolnav,ăcaăs -i dea
ajutorul necesar în cele teribile momente.
— Da i-miăunăpaharădeăap ăs -miăr corescăpieptul,ăziseănenorocitulăbolnavăcuăvoceaămaiădeătotă
stins ăşiăzdrobit ădeăobosealaăagonieiέ
σpaăceaăreceăcuăcareăfuăad patăşiăstropităbolnavulăproduseăunămareăefectέăϋlădeschiseăochiiăşi-i
a intiăasupraăf c toruluiăs uădeăbine,ăapoi,ăl sândăs ăcurg ădintr-înşiiădou ăşiroaieădeălacrimi,ăziseăcuă
glasăliniştit,ădarăîntreruptădeăsuspine:
— Tu aici?! Tu la capul meu?! Dar acesta este locul lui Dinu pe care l-am procopsit, iar nu al
t u,ăpeăcare te- amăizgonităf r ămil ădinăcurteaămea!
Tân rulălu ăcuătransportămânaăsuferinduluiăşi,ăudând-oăcuălacrimiăşiăs rut ri,ăzise:
— σmăvoit,ăst pâne,ăs ăteăscapădinămânaăacelorătâlhari,ădarăDumnezeuănuămi-a ajutat.
— Iarăeu,ătic losul,ădreptămul umireăpentru bineleăceăvoiaiăs -mi faci, te-am scos cu urgie din
curtea mea.
υâtă inuă aceast ă scen ă ating toare,ă b trânaă steteă înă picioare,ă privindă cuă b gareă deă seam ă
tr s turileăfe eiăşiăglasulăstr inului,ăapoiăseăapropieădeăpatulăbolnavuluiăşiăîiăziseăcuăoăprivireăplin ădeă
uimire:
— St pâne!ă σcestăjuneăatâtă deă milostivă şiă cuă inim ă bun ă esteă boierulă celă necunoscutăcareă deă
atâtaătimpăneăd ămijloaceădeăvie uireνăb nuielileămeleănuăm ăam geau,ăacumăîlăcunoscăcuădes vârşireνă
esteăgr m ticulămareluiăbanăυ…,ăesteăserdarulăGheorghe,ăzarafulăvistierieiέăS ăîngenunchemăînainteaă
acestuiăîngerăşiăs -iămul umimăpentruămilaăceăaăar tatăc treănoiέ
ζecunoscutul,ăv zându-seădescoperităşiănevoindăs ăsteaăfa ălaăscen ăce-iăatingeaămodestia,ăieşiă
dinăcas ăcuărepeziciuneăşiăseăduseălaăale sale.
τunaă b trân ă nuă seă am geaă delocă înă aprecierileă saleέă θersoanaă ceaă misterioas ă eraă înă adev ră
Gheorgheăserdarul,ăacelăjuneăplinădeăvirtute,ăcareăp r siăcasaăbanuluiăυ…ăşi-şiăsacrific ăarz torulăamoră
ceă aveaă pentruă fiicaă aceluiă boier,ă numaiă caă s ă nuă r spl teasc ă cuă r uă binefacerileă ceă primiseă deă laă
dânsul.
ϋlăseărefugiaseăînăεoldova,ăcrezândăc ăschimbareaăaerului,ăprivireaăfrumoşilorămun iădinăaceaă
ar ăşiădeosebireaăobiceiurilorăvorăstingeăcuăîncetulăfl c rileăamoruluiăce-iăardeauăpieptulăşiăinimaέă
Ajungândădarăînăcapitalaăεoldovei,ăseăînf iş ăînainteaăluiăεihaiăvod ăŞu u,ăcare,ădinăpu ineleă
cuvinteă ceă schimb ă cuă dânsul,ă descoperindă rareleă luiă calit iă şiă profundaă cunoştin ă ceă aveaă despreă
limbaăelineasc ,ăîiăoferiăpostulădeăsecretarăparticularăalăs u.
 Juneleăprimiăaceast ăcinsteădomneasc ,ăsperândăc ăprinăocupa- iuneăîşiăvaămicşoraăsuferin ele,ă
dară seă am gea,ă c ciă mareaă încredereă ceă dină ziă înă ziă îiă ar taă principele,ă onorurileă ceă primeaă deă laă
boierimeaămoldovean ,ăcaftanulădeămareăcomisăşiădarurileădomneştiăceleăbogate,ăînălocăs -iămicşorezeă
suferin ele,ădinăcontra,ăiăleăm reaămaiămultέ
Înăfineăp r siăεoldovaăşiăseăîntoarseăiar şiăînăτucureşti,ădarăaciăaveaăs ăîntâmpineănoiăloviriνă
εaria,ă fataă banuluiă υ…,ă zdrobit ă şiă dânsaă deă patimaă amorului,ă c zuseă laă oă boal ă careă îiă amenin aă
via aέăτ trânulăeiăp rinte,ăv zândăacestăr uăcareăvoiaăs -iăr peasc ăcomoaraăfericiriiăsale,ăseăsf tuiăcuă
ceiămaiăînv a iădoctoriădeăpeăaceiătimpiăşi,ădup ăpova aălor,ăseăstr mut ăcuălocuin aălaăunaădinămoşiileă
sale de munte.
Gheorghe,ă aflândă despreă toateă am nunteleă acesteiă împrejur riă şiă necutezândă s ă seă înf işezeă
înainteaă banului,ă niciă s ă vesteasc ă peă εariaă despreă sosireaă sa,ă c zuă într-oă adânc ă melancolie,ă careă
negreşită l-ară fiă vârâtă înă mormânt,ă dac ă schimbareaă epociiă nuă aducea cu sine o mare schimbare în
pozi iuneaăsaέă
Singura mângâiere ce-iămaiăr m seseădup ăatâteaănenorociriăeraădeăaăcontemplaădinădep rtareă
chioşculădinăgr dinaăbanului,ăacelălocalăînăcareăv zuseăpentruăprimaăoar ăr s rindăsoareleătrecuteiăsaleă
fericiri,ă şiă a face bineă celoră nenoroci iέă ϋl,ă dar,ă aflaseă jalnicaă stareă înă careă aduseseă θ turic ă peă
postelnicul [2] Andronache Tuzluc,ăvechiulăs uăst pân,ăşiăîlăajutaăînăsecretέ

Note de subsol

[1]ăζumeădeăfloriăceăseăcultivauăpeăatunciăşiăchiarăacumăprinăgr dinileămeseriaşilorέ
[2] În ed. 1863: comisul.

Lagărul de la Cotroceni şi trădarea

Tudoră Vladimirescu,ă luândă ştireă c ă Ipsilantă aă intrată înă ar ,ă îşiă împ r iă oştireaă înă dou ă p r i:ă
dintr-unaă form ă miciă garnizoaneă pentruă ap rareaă m n stiriloră dină Valahiaă εic ,ă înă careă îşiă aveaă
depuseăproviziunileănecesareăpentruăhranaăoştirii,ăiarăcuăoăparteăcompus ădinăşaseămiiădeăpanduriăaleşiă
şiădou ămiiăcinciăsuteădeăarn u i,ăcomanda iădeăεacedonskiăşiăθrodan,ălu ăcaleaăc treăτucureştiăşiăseă
aşez ă înă m n stireaă υotroceniă şiă pe câmpiaă dimprejurulă eiă formândă dină aceast ă localitateă ună lag ră
fortificat,ădinăcareăobservaămişc rileăluiăIpsilant,ăpeăboieriăşiăpoliticaăturceasc έ
Dup ă regulileă stabiliteă deăacestă c pitan,ă intrareaăînălag ră aă oamenilorăparticulariă nuă eraă oprit ă
nici ziua,ăniciănoaptea,ădac ăeiăcunoşteauăcuvântulădeăordinέ
Dinuă θ turic ,ă profitândă deă aceast ă neîngrjire,ă înc ă deă laă sosireaă luiă Tudoră vizitaă neîncetată
lag rulăşiă prină maniereleă luiă insânuitoareă dobândiă amiciaă şiă încredereaă tuturoră c pitaniloră armateiă şiă
chiar pe a lui Tudor.
σstfelăstauălucrurileăcuăcâtevaăzileăînainteaăîntrevederiiăluiăθ turic ăcuăIpsilant,ăînăcareăseăstabiliă
vânzarea liberatorului României.
σătreiaăziădup ăîncheiereaăacestuiăpactăinfam,ăpeălaădou ăoreăturceştiădinănoapte,ăθ turic ăîncinseă
iataganul,ăpuseădou ăpistoaleălaăbrâuăşiăalteădou ălaăciochinaăşelii,ăapoiăînc lec ăpeăunăarm sarăşiălu ă
drumulăc treăυotroceni,ăurmatădeăunăarn utăarmatăcuăoăşişineaăboşnegeasc έ
Era pe la 20 martie, timpul cel mai nestatornic al climei noastre; un întunericădesăacopereaăfa aă
cerului,ă vântulă australă suflaă cuă repeziciune,ă glasulă p s riloră deă noapte,ă unită cuă fream tulă sinistruă ală
copacilor,ăf ceauăoăarmonieăinfernal ,ăiarăploaiaăceăc deaăînătorenteăcompletaăacestăcadruăfiorosέ
υeiădoiăc l tori,ăînf şura iăîn ipingeleleălor,ăîşiăurmauăc l toriaăînălinişte,ăprivindăacestădezordină
ală naturiiă cuă nep sareaă şiă bucuriaă ceă sim ir ă demoniiă cândă υelă σtotputinteă deschiseă jgheaburileă
adâncului,ă caă s ă piard ă oălumeă nedemn ă deă amoareaăşiăinten iuneaă saέă Dară cândă ajunser ăîn dreptul
caselorăluiăbulucbaşaăGiafer,ăθ turic ăziseătovar şuluiăs uădeăc l torie:
— S ăfieăoareăadev ratătotăceămi-aiăspusρăR spunde!…
— θrecumăm ăveziăşiăteăv d,ăcucoaneăDinuleέ
— ζuăm ămin iătuăoareρă
— Î iăjurăpeăDumnezeuăşiăpeăsfântulăGheorghe,ăajut torul meu.
 υiocoiul,ă mul umită peă acestă jur mântă ceă totdeaunaă eă sacruă pentruă ho iă şiă bigo i,ă înaint ă
conversa iuneaέ
— Ia mai spune-miăînc ăoădat ,ăcâteăspargeriădeăcaseăs-auăf cutρ
— Şapte,ăst pâne!
— În ce mahalale?
— δaăτisericaăσlb ădinăθost variăşiălaăSpirea din Deal.
— Jaful a fost mare?
— S-aăluatăpesteătotăcaălaădou ăsuteămiiălei,ăafar ădeăargint riiăşiăboarfeέ
— Câte femei s-au siluit?
— Zece,ă dintreă careă dou ă auă murit,ă neputândă suferiă pân ă înă sfârşită cazneleă arn u iloră şiă aleă
pandurilor.
— Dar uciderile cum au mers?
— Treiăcârciumari,ădoiăb caniăşiăunăboierinaşέ
— δeăştieăasteaăDomnulăTudorρ
— ζuă numaiăc ăleăştie,ă dară aă şiă spânzurată azi-diminea ă cinciă dintreăceiă ceă auă s vârşită acesteă
fapte.
— Spuiăadev rulρ
— σdev rul,ăst pâneνăşiădac ănuăm ăcrezi po iăs -iăveziăcuăochii,ăc ciăsuntăspânzura iăînăgr dina
τrâncoveanuluiăşiăaceaăgr din ăesteăînădrumulănostruέ
— S ămergemădarăs ăvedem!
θ turic ăîşiăîndrept ăcalulăc treăgr dinaăτrâncoveanului,ăurmatădeăcompliceleăs uνăintr ăîntr-însa
şiămerseăcuăcurajăpân ădinainteaăuneiăfântâniăocolit ădeăs lcii,ăapoiăseăopriăînălocăşiăpriviăcuăsângeleăcelă
maiăreceănefericiteleăvictimeăaleăambi iuniiăsaleέă
— σcumăcrezi,ăcucoaneăDinuleρăziseăarn utulέ
— Da,ăr spunseăDinuνăaşădoriăîns ăs ăştiuăprinăceămijloaceăaiăs vârşităaceast ămareăfapt ρ
— Foarte lesne, cucoane!
— Cum?
— M-amă strecurată înă ordiaă panduriloră cuă meşteşugνă le-amă spusă c ă suntă dintreă mavroforiiă luiă
Ipsilantνăeiăauăînceputăs ăm ăîntrebeădespreămulte,ădup ăobiceiulăostaşilorέăσtunciăamăînceputăşiăeuăs ă
laud pe Ipsilantă şiă s -lă ridică pân ă laă cerνă le-amă spusă c ă avemă câteă treizeciă deă leiă peă lun ă şiă taină
îmbelşugatădeăcarne,ăpâineăşiăvinέăτie iiăolteni,ăauzindăacesteălaude,ăr maser ăcuăgurileăc scateέăδe-am
maiăspusăc ăostaşiiăluiăIpsilantăspargăbiserici,ănecinstescăfemeiăşiăIpsilantăseăprefaceăc ănuăştieănimicăşiă
astfel,ăprecumăv ăspun,ăleăziceamăeu,ănuăe neferăînăoştireaănoastr ăcareăs ănuăaib ăcâteăunăpungoiăplină
cuămahmudeleăşiădodecari!ăDup ăceăleăînşiraiăverziăşiăuscate,ăluaiăvreoădou sprezeceădintreăeiăşiăm ă
puseiăpeăb utur ,ăapoiăc treăsear ămaiăvenir ăal iădou zeciăşiăplecar măîmpreun ădup ăjafuriνăiarădup ă
ce s-auă s vârşitătoateănelegiuirile,ăsilniciileă şiă omorurileă ceă iăle-am povestit, m-amă dusă laă c pitanulă
ηarc ăşiăi-am spus tot ce se petrecuse; el a spusăluiăDomnulăTudorăşiăcelelalteăleăv zur măamândoiέă
— τravo,ăζ stase,ăeştiăunămareăomέ
Întrevorbireaă acestoră doiă tâlhariă puteaă s ă urmezeă maiă departe,ă dară fuă întrerupt ă deă voceaă
santinelelorăceăp zeauăprimaăraz ăaălag ruluiέ
— Stare i,ăm re,ăstrigar ăpanduriiăolteni,ăv zândăpeăθ turic ăşiăpeăslugaăluiέăυuvântul,ăbre!ăsauă
v ăchitulălaăp mântăcaăpeăbrabe iέ
— Suntemăoameniăbuni,ăvoinicilor,ăziseăθ turic ,ăvoindăs ăseăîncredin ezeădespreăstareaămoral ă
a santinelelor.
— υuvântul,ăîn elege iăvoi,ăsauăd măfocăflintelor!…ăŞiădeodat ăcuăvorbaăîndreptar ăpuştileăspreă
dânşiiέ
— Gorju!ăr spunseăθ turic ămul umităşiănemul umitădeăcurajulăşiăstatorniciaăoltenilorέ
— θeăcineăc uta iăînăordieρ
— θeăc pitanăUrd reanuέ
— σide,ăintra i!ă
θ turic ădeteăsc riăcaluluiăşiăînaint înălag rέăθân ăceăθ turic ăvaăg siăpeăc pitanăUrd reanu,ănoiă
vomă atrageă b gareaă deă seam ă aă lectoriloră noştriă asupraă st riiă moraleă aă trupeloră luiă Tudoră
Vladimirescu,ăc ciădeălaămoralitateaăşiădisciplinaăoştiriiădepindăsuccesulăb t liilorăşiăceleămaiăstr lucite
fapte de arme.
 ηştireaăluiăTudor,ăcaătoateăoştirileădeăaventurieri,ănuăaveaăşiăniciănuăputeaăs ăaib ăaceaădisciplin ă
riguroas ăceăoăîntâmpin măînăarmateleăregulateέăDisciplinaăşiămoralitateaănuăseăpotăstabiliăînăcinci-şaseă
luni,ăşiăarmataăluiăTudorănu avea o vechime mai mare decât aceasta.
TrebuiaădarăcaăTudorăs ăfieămaiăpu inăaspruăcuănişteăjuniăceăp r siser ădulce ileăvie iiăliniştite,ă
caăs ăseălupteăpentruăliberareaăpatrieiălor,ălipsi iădeămulteăoriăchiarădeăhran ăşiăalteăneceşit iăaleăvie iiνă
el îns ăserviseăînăarmataărus ăşiămoşteniseădeălaădânsaăaceaăasprimeăf r ăexempluăcareăfuăprincipalaă
cauz ăaăpierderiiăsaleνăspargereaăuneiăpr v lii,ăsiluireaăuneiăfemeiăşiăalteădezordiniădeăfelulăacesta,ăşiă
chiară deă maiă pu in ă importan ,ă asprulă c pitană leă pedepseaă cuă decapitareaă sauă spânzur toareaνă dară
acesteăcruzimi,ăînălocăs ăproduc ăefectulădorit,ăeleăaduser ăuraăîntreăc petenieăşiăostaşi,ăiarărezultatulă
acesteiăpasiuniădeveniăfunestăpentruăamândou ăp r ileă[1].
Suntemăînălag rνăs ămergemăînainteέăÎntr-o c su ădeăscânduri,ăînvelit ăcuătrestie,ăerauăpatruăjuniă
c pitani,ălega iădeămultătimpăprintr-unăamorădeăacelaăceănuăseăg seşteădecâtăînăcadreleămilitareέăDoiă
dintr-înşiiă fumau,ă unulă citeaă peă oă carte,ă iară cellaltă mângâiaă ună câineă deă vânată ceă şedeaă încol cit la
picioareleăsaleέăόe eleălorăerau cuprinseădeăaceaăîntristareăprofund ăceăvineădinămedita iuniădureroaseέă
T cereaăceădominaăînăacelălocaşătrist,ăîntocmaiăcaăinimileăcelorăceălocuiauăîntr-însul, se rupse în fine;
unulădinăjuniiăostaşiăziseăcelorlal i:
— ϋiăbine,ătovar şi,ăceăhot râreălua iăvoiρ
— Darătu,ăceăhot râreăaiăluatρ
— ϋu,ăunul,ănuăisc lescăînscrisulăşiăîntâmple-se orice s-ar întâmpla.
— Dar bine, nu te temi de mânia Domnului Tudor?
— ζuăm ătemădeloc,ăpentruăc ăde-oiăisc liăsauăn-oiăisc li,ătotuna face.
— De ce?
— όiindc ,ăisc lind,ăpl tescăcuăcapulăoriceăneorânduieliăvorăfaceăpanduriiădeăsubăc peteniaămeaνă
deănuăvoiăisc li,ămaiăr u,ăc ciăTudorăm ăvaăspânzuraăcaăpeăunănesupus!…
— τineăziciătu,ăm ăϋnescule!ă
— σuziă acolo!ă relu ă Urd reanu,ă ceă t cuseă pân-aciέă σuziă vorb ,ă s ă r spundemă noiă deă fapteleă
neferiloră noştriνă dară amă v zută oştireaă luiă Kutusof,ă oştireă împ r teasc ,ă cuă haznaă mareă deă bani,ă cuă
zahereleădup ădânsa,ăcuădoctori,ăcuăspi eriiνăşiăcuătoateăacesteaăostaşiiăsp rgeauăpr v lii,ăfurauăfeteăşiă
nuăliăseăt iaăcapul,ăniciăîiăpuneauăînăspânzur toare,ăprecumăpuneăTudorăpeăneferiiănoştri,ăceănuăsuntă
decâtănişteăcopiiăaduna iădup ăcumăs-aăpututăşiăf r ăceaămaiămic ăcunoştin ădespreădatoriaăost şeasc έ
— Urd reanuă areădreptate,ă ziseă ϋnescu,ă reluândă vorba. Noi n-amă desc rcată pân ă acumă niciăoă
puşc ăînăvr jmaşiiă riiăşiăvreoăcâtevaăsuteădintr-aiănoştriăauăc zutăjertf ămânieiăluiăTudorέăσstaăesteăoă
zaver ătainic ăîmpotrivaăvie iiănoastreăşiănimicămaiămultέăθentruăaceastaăne-amăp r sitănoiăp rin iiăşiă
paşniceleăîndeletniciri,ăcaăs ăneăomoareăcaăpeănişteăviteρ
— υeă trebuieă dară s ă facemρă rostir ă to iă c pitaniiă deodat ,ă a intindă ochiiă asupraă ϋnesculuiă şiă
strângând mânerele iataganelor cu convulsiune.
— S ănuăisc limăneomenosulăînscrisăceăniăseăcereέ
— S ănu-l isc lim!ărepetar ătineriiăostaşiέ
— Jura iρă
— Jur m!
Înă momentulă cândă ceiă patruă c pitaniă întorceauă fe eleă c treă r s rită şiă îngenuncheauă s ă jure,ă oă
lovitur ăseăauziăînăuşaăcaseiέ
— υineăesteρăîntreb ăϋnescu,ăpunândămânaăpeăiataganέ
— ηameniăbuni,ăr spunseăoăvoceădeăafar έ
— Numele voastre!
— υ pitanulăεacedonski,ăbulucbaşaăθrodanăşiăstolniculăDinuăθ turic έ
— Voiăsunte iρăîntreb ăϋnescuădeschizândăuşaέ
— Daăbine,ăceăface iăvoiăaciăsinguriρăîntrebar ănoiiăveni iνăm ătemăc ăv ăsf tui iăcevaăîmpotrivaă
st pânirii, adaose Macedonski cu un zâmbet întunecat.
— ϋuănuăcredăunaăcaăaceasta,ăziceăθ turic ,ăsilindu-seăaădaăfe eiăsaleăunăaerădeăîncredereέă
— ζiciăeu,ăadaoseăbulucbaşaăθrodanέ
— Iaăs ăl s mălaăoăparteăacesteăsec turiăşiăs ăvenimălaălucrulăcelădeăc petenie,ăzice Macedonski.
Iaăspune i,ăb ie i,ăcumăviăs-auăp rutăomorurileădeăalalt ieriρ
— υareăomoruriρăîntreb ăθ turic ,ăpref cându-seăc ănuăştieănimicădespreădânseleέ
 — υeiă doiă c pitaniă şiă treiă panduriă spânzura iă deă Domnulă Tudoră înă s lciileă dină gr dinaă
Brâncoveanului.
— S rmaniiăb ie i!…ăŞiăpentruăceăi-a spânzurat?
— θentruălucruădeănimic,ăpentruăc ăvreaăşiăpoateέ
— Şiăfiindc ăsuntemăproştiădeăneăsupunemăunuiăgâde,ăr spunser ăceiăpatruăjuniăc pitaniέ
— σve iădreptate,ăcopii,ăziseăεacedonski,ădarăceăoăs ăfacemρăϋlăesteăst pânăşiănoiăslugiνătrebuieă
darăs ăneăsupunemέă
— ζuă esteă adev rat,ă c pitane,ă ziseă ϋnescuă înfuriatέă ζoiă ne-amă sculată caă s ă neă lupt mă pentruă
drepturileă riiνăs ăneătrimit ădarăîmpotrivaăturcilorăcareăauăintratăînă ar ,ăcaăs ămurimăcaănişteăviteji,ăiar
nuăs ăneăomoareăcuămoarteaăceaămaiăruşinoas έ
— υ pitanulă ϋnescuă areă dreptate,ă ziseăθ turic ,ă v zândă intrigileăsaleă reieşindă peă deplinέă σst ă
tiranieănuăeămaiădeăsuferităşiădac ănuăve iăluaăm suri,ăs ăşti iăcuăhot râreăc ăto iăcâ iăsunte iăaciăve iă
muri în spânzur toareέ
— σşaăeste!ăStolniculăθ turic ăareămareădreptate!ărostiăadunareaăîntreag έ
— ηştireaă luiă Ipsilant,ă peă oriundeă trece,ă ardeă şiă jefuieşte,ă şiă cuă toateă acesteaă Ipsilantă n-a
spânzuratăniciăunăc pitan,ăniciăm carăunăneferăpân ăacum,ăadaoseăθ turic έ
— σşaăeste,ăprecumăziciνădarăiaăînva -ne,ăarhonăstolnice,ăceătrebuieăs ăfacemăcaăs ăsc p mădeă
aceast ăfiar s lbatic ρ
— ζimicămaiămult,ădecâtăs ăv ăalege iăalt ăc petenieέ
— Darăbine,ănoiăamăjuratăs -iăfimăsupuşiăşiăcredincioşi,ăziseăadunareaăîntreag ăaăc pitanilorέă
— σ iă jurat,ă replic ă θ turic ă cuă ună zâmbetă plină deă am r ciuneă şiă dispre ,ă dară nuă şti iă voiă c ă
jur minteleă nuă suntă decâtă nişteă marafeturiă n scociteă deă domniiă şiă c peteniileă noroadelor,ă caă s ă
despoaieăşiăs ăomoareăpeăsupuşiiălorămaiăcuăînlesniriăşiăf r ătemereρ
— υeăvoieşti,ădar,ăs ăfacemρ
— όace iăceăve iăvoiνăl sa iăpeăTudorăs ăv ătaieăcaăpeăviteέ
σcesteă dină urm ă cuvinte,ă fiindă pronun ateă deă θ turic ă cuă ună mareă dispre ă ascunsă subă mascaă
nevinov iei,ă produseă ună efectă straniuă înă inimileă c pitanilor; cei mai maturi dintr-înşiiă erauă pentruă
c lcareaăjur mântuluiăşiăalegereaăaltorăc peteniiνăjunii,ădinăcontra,ă ineauămultălaăjur mânt,ădarăerauădeă
p rereaă s ă fac ă oă revolu iune,ă prină careă s ă sileasc ă peă Domnulă Tudoră aă leă daă garan iiă solideă pentruă
încetareaăv rs riiădeăsângeăpeăviitorέ
σcesteăideiăfur ădiscutateăcuăzgomotămareνăpartideleăîncepur ăaăseăincriminaăşiăaăseăamenin aă
unaăpeăaltaăşiăpoateăc ăarăfiăv rsatăchiarăsângeănevinovat,ădac ănuăinterveneaăθ turic ,ăcareăvedeaăînă
aceast ăatitudineăz d rnicireaăviselorăsaleăcelorăambi ioaseέă
— ηpri i-v ,ă fra ilor!ă ziseă elă intrândă înă mijloculă înfuria iloră c pitaniέă Şiă uniiă şiă al iiă ave iă
dreptateνădarăîn elepciuneaăcereăs ăalegemăunămijlocăprinăcareăs ăputemăajungeălaăluareaăm surilorădeă
asigurare pentru viitor. Mijlocul acesta îl cunosc numai eu.
— σrat -ni-lăşiănou !
— τucuros,ădac ăf g dui iăc ăve iăurmaăpove eleămeleέ
— ό g duim!ăziser ăto iădeodat έ
— S ăaştepta iăşapteăzileăşiădac ăpân -atunciăTudorănuăvaămaiăomorîăpeănimeni,ăs ăneăadun mă
iar şiă aiciă şiă s ă chibzuimă despreă celeă ceă trebuieă s ă facemνă iară dac ă înă cursulă acestoră şapteă zileă
omorurileă voră urmaă caă înă trecut,ă atunciă s ă p r si iă peă Tudoră şiă s ă v ă alege iă deă c peteniiă peă
εacedonskiăşiăhagiăθrodanέăV ămul umi i,ăfl c i, ori ba?
— ζeămul umim!
— Dinătoat ăinimaρă
— Dinătoat ăinima!
— σtunciădar,ăface iăamândou ătarafurileăcâteăunăînscrisăşi,ădup ăceăleăve iăisc li,ăs ămiăleăda iă
mieăînăp strare,ăca,ădup ătrecereaăcelorăşapteăzile,ăs ăneăadun măiar şiăaici,ăcaăs ăpedepsimăpeăcelăce-şiă
vaăc lcaăcinsteaăşiăisc lituraέ
— S ăseăfac ăînscrisurile!ăziseăεacedonski,ăsilindu-seăs ăascund ăbucuriaăceăsim eaăînăinim έ
Înscrisurileăseăf cur ăşiăseădeter ăînămânaăluiăθ turic νăiarădup ăaceeaăchemar ădoiăpanduriăşi-i
trimiser ăs aduc ădemâncareăşiăb utur έ
Cinaădur ămaiămultădeădou ăoreăşiăpotăîncredin aăpeălectoriiănoştriăc ănuăaveaăniciăceaămaiămic ă
asem nareăcuăcinaăcelorăşapteăîn elep iăaiăϋladeiνăiarăpeălaămiezulănop ii,ăoaspe iiăîşiăluar ăr masăbună
uniiădeălaăal iiăşiăseăduser ăfiecareălaălocuin aăsaέ
 θ turic ăînc lec ăpeăarm sarăşiăseăîndrept ăspreăτucureşti,ăur- matădeăcompliceleăs uέăτucuriaă
luiăeraănem rginit ădinăcauzaămareluiărezultatăceădobândiseăcuăatâtaăînlesnireέă
— ϋi,ă ζ stase,ă ziseă elă arn utului,ă aruncândă câtevaă priviriă înă l turi,ă caă s ă seă asigureze despre
vreoăcurs ăceăiăs- arăfiăpututăîntindeădeăinamiciiăs iνăiaăspune-mi,ăcumă i-ai petrecut timpul, cât ai lipsit
deălâng ămineρ
— τândăşiămâncând,ăcucoane,ăs ăfieăcuăiert ciuneέ
— Şiăcuăcineăaiăf cutătoateăacesteaρ
— υuăarn u iiăluiăbulucbaşaăθrodan.
— Ia spune-mi, ce mai zic ei despre mersul treburilor?
— ηmorurileădeăalalt ieriăi-auătulburatăfoarteămult,ăcucoaneνăuniiăvorăs ăfug ălaăIpsilant,ăal iiălaă
bulucbaşaăSavaăşiăsuntăfoarteăpu iniăceiăcareăvoiescăs ămaiăr mân ăînăordiaăluiăTudorνăapoiăunde mai
puiăşiăblestemateleădeăînscrisuriăce…
— Ce înscrisuri sunt acelea?
— Domnulă Tudoră cereă înscris ă chez şieă deă laă to iă c pitaniiă pentruă purtareaă neferiloră deă subă
ascultarea lor.
— Şiăeiăoăs ădeaρ
— Vai de ei de vor da.
— Da de ce?
— θentruăc ămâineăsearaăoăs ăseăcalceăpatruăcaseăboiereştiέ
— Deăundeăştiiătuăaceastaρ
— ηăştiu,ăfiindc ăi-am îndemnat eu.
— σferim,ăζ stase!ăDarăiaăspune-mi,ăoăs ăseă ieăeiădeăcuvântρ
— ζegreşit,ăfiindc ăoăs ăfiuăcuădânşiiăşiăoăs -iă inădeăscurtέ
— Sileşte-te,ăζ stase,ăcâtăvei putea, s-oăsco iălaăcaleăcuăbineăşiăveiăaveaădeălaămineăoăsut ădeă
mahmudeleăbacşişέă
— Ştiiă ce,ă cucoaneă Dinuleρă ό -m ă maiă bineă polcovnică deă jude ă şiă nu-mi mai da acele
mahmudele.
— θreaăiuteămergi,ădragulămeuăζ staseέ
— Ba nicidecum, cucoane Dinule. Muruză vod ă aă f cută peă arn utulă s uă ispravnicνă deă ceă oareă
domniaătaăs ănuăm ăfaciăpeămineăpolcovnicρ
— όiiăcuminteăşiăteăvoiăfaceέ
υonversa iuneaă c l toriloră noştriă trecuă deă laă oă cestiuneă laă altaă şiă numaiă atunciă seă întrerupse,ă
cândăcaiiăseăoprir ca din instinctălaăpor ileăcaselorăluiăθ turic έ
σrn utulă desc lec ă deă peă cală şiă deschiseă poartaă st pânuluiă s u,ă care,ă s rindă cuă iu eal ă deă peă
frumosulă arm sar,ă seă duseă dreptă înă iataculă s uă deă dormit,ă caă s -şiă alineă printr-un dulce somn
agita iuneaăce-i pricinuise mareleăs uăsuccesέ
σcumăvinoătu,ăεorfeu,ăcareăînchiziăcuădulcea ăochiiăplugaruluiăostenitădeămuncaăzileiăşiăpeăaiă
tinereiă mameă ceă vegheaz ă lâng ă capulă miculuiă eiă copilaşνă veni iă şiă voi,ă viseă am gitoare,ă careă
deschide iă avariloră mineleă deă aură aleă σmericiiă şiă prină închipuiriă m gulitoareă uşura iă suferin eleă
sclavilorăşiăface iăpeădevo iăs ăgusteădin fericireaăparadisului!ăθ r si iăîntunecoaseleăvoastreălocaşuriăşiă
veni iă înă cameraă acestuiă infamă caă s -iă închide iă ochiiă prină narcoticaă voastr ă suflareνă da i-i vise
frumoase,ăface iăs ădispar ădeăpeăfrunteaăluiăaceleăîncre ituriăs pateădeăinfamieăşiăcrim !ăDarăm ătemă
c ăvoiănuăve iăputeaăs -lăadormi i,ăc ciăpasiuneaăcareămuşc ăf r ămil ădinăr runchiiăluiăesteămultămaiă
mareă decâtă magicaă voastr ă putereέă ϋsteă seteaă deă m rireă careă îndeamn ă peă υesară aă treceă Rubiconulă
înarmat,ă caă s ă înfig ă pumnalulă înă inimaă republiciiă romaneνă esteă mândriaă şiă r zbunareaă careă siliă peă
tiranulăHipiasăaăveniăînăpatriaăsaăcuăperşiiăluiăDariu,ăspreăaăoăfaceăs ătreac ăprinăfocăşiăsabie!…ăϋlăvaăfiă
mâineăst pânăabsolutăpesteăoăparteădină ar ăşiădac ăfatalitateaăvaăvoi,ăpoateăs ădevieăbiciulă riiăîntregiέ
υiocoiulăaveaăînăadev rămareănecesitateădeărepaos,ăcaăs -şiărestabilezeăputerileăfiziceăsl biteădeă
atâteaă zguduiriă moraleνă dară somnulă nuă puteaă s ă închid ă pleoapeleă ochiloră s i,ă cuă toat ă silin aă ceă
întrebuin aăcaăs ăpoat ăadormiăunămomentăm carέ
ηreleă nop iiăsuntă foarteălungiă pentruăceiă ceă nuă auăsomnă şiă maiă cuă seam ă pentruă aceiaă aăc roră
conştiin ăesteăp tat ădeăcrim έ
θ turic ,ăv zândăneputin aădeăaăadormi,ăcerc ăaăseădistraăprinălectur νălu ădarăoăcarteădeăpeămas ă
şiădeschizând-oăcitiădinăîntâmplareăacesteăcuvinte:ă―V zut-amăpeăcelăf r ădeălegeăîn l ându-se ca cedrii
δibanuluiνă pu ină îns ,ă şiă elă nuă maiă eraνă putereaă şiă mândriaă luiă pieriseă cuă sunet!‖ă σcest verset din
psalmii regelui-poet,ăceăf ceaăaluzieălaădânsul,ăîlăf cuăs ăînchid ăcarteaăşiăs ăpun ămânaăpeăaltaνădară
deschizând-oă şiă pe aceeaă deteă pesteă maximaă aceasta:ă ―Şiă ceă vaă folosiă omuluiă deă vaă câştigaă toateă
avu iileălumiiăacesteiaăşiăîşiăvaăpierdeăsufletulρ‖ăTrântiăcuămânieăşiăaceast ăcarteăşiăsculându-se de pe
patăîncepuăaăseăpreumblaăprinăcamer ăcuăfa aădescompus ădeănedormireέ
ζoaptea,ăînăfine,ăseăpreg teaăaăp r siăemisferulănostruέăUnăzgomotădeăc ru eăşiăvociăomeneştiă
anun auădeşteptareaăpoporuluiăşiăpunereaăluiăînămişcareaăobişnuit ădeătoateăzileleέ
υiocoiulă seă plimbaă neîncetat,ăc utândă înă ostenealaă corpuluiăsomnulă ce-lă p r siseνă dară deodat ă
urecheaăluiăfuălovit ădeăvoceaănazal ăşiăascu it ăaăunuiăprecupe ăcareăcântaăîntr-un fel comic cântecul
acesta:

Ipsilantiăfeldmarşal,ă
Decaăpendeăvin rarνă
ηfi eriiăceiămaiămari,ă
τragagiiăşiăcovrigariέ

ζuă ştimă careă vaă fiă fostă adev rataă impresiuneă ceă produseă înă spiritulă ciocoiuluiă acesteă versuri,ă
careă cuă mult ăconcisiuneă descriaă atâtă deă bineă peă capiiă ϋterieiă greceştiνăştimă numaiăc ă ună zâmbetă deă
fiar ăs lbatic ăap ruăpeăbuzeleăsaleăşiăseăpierduăcuăiu ealaăfulgeruluiέă
Suntăcrimeăcareăsp imânt ăpeăcelămaiămârşavăşiămaiădegradatătâlharνădarăθ turic ăaveaăoănatur ă
deăfierνăelăseăaflaăînăpreziuaăvânz riiăceluiămaiămareăb rbatăalăRomânieiăşi,ăcuătoat ăgroz viaăacesteiă
crime,ă conştiin aă luiă nuă eraă înc ă tulburat νă şiă dac ă îlă v zur mă neliniştit,ă acestaă esteă efectulă aceluiă
neastâmp răceăsimteătotăomulăambi iosăcândăreuşeşteăînăplanurileăsale,ăiarănuăalăremuşc riiέ
În fine,ădup ăcâtevaămomenteădeăcuget riăadânci,ăelăseăpuseăpeăpatăşiăadormiέ

Note de subsol

[1]ăVeziăυioranu,ăpέă5ίăşiăIstoriaărevolu iuniiăelineştiădeăTricupiăşiăIoanăόilimonέă

Alexandru Ipsilant şi Eteria grecească

Revolu iuneaă greciloră dină ϋladaă şiă dină celelalteă provinciiă aleă Imperiuluiă ηtoman,ă privit ă dină
adev ratulăeiăpunctădeăvedere,ăesteăplin ădeăseveritateăşiădeăoălugubr ămaiestateέăυândăgrecii,ăb trâniăşiă
tineri,ăfemeiăşiăcopii,ăluar ăarmeleăînămâini,ănuăoăf cur ăacestaăpentruădesfiin areaăuneiălegiăap s toareă
oarecum, nici pentru gonirea unui tiran ordinar care întârzie, dar nu distruge cu totul progresul unui
poporέăϋiăseăridicaser ăcaăs ăseăliberezeădeăs lbaticeleăordeăotomane,ăceădeămaiămulteăsecoleăleăviolauă
consoarteleăşiăfecioarele,ăleăpâng reau religiuneaăşiăîiăomorauădup ăcapriciuăprinăceleămaiănesuferiteă
torturi [1].
θlanulă acesteiă revolu uniă eraă s ă r scoaleă toateă popoareleă dină ηrientă şi,ă laă oă ziă hot rât ,ă s ă seă
arunceăasupraăturcilorăşiăs -iăzdrobească ădeodat έ
Întreăcomandiriiăaleşiădeăcomitetulărevolu ionarăcaăs ăpuieăînălucrareăaceast ămişcare,ădeălaăcareă
atârnaăliberareaăsauădes vârşitaăpieireăaăGreciei,ăeraăşiăσlesandruăIpsilantέ
υonsiliulărevolu ionar,ăbazatăpeăsentimenteleăpatrioticeăaleăacestuiăjuneăşiăpeăexperien aăluiăînă
arta rezbelului,ăîiăîncredin aseăunaădinăceleămaiăgreleăp r iăaleăîntinsuluiăplanădeărevolt έă
ϋlădarăc taăs ătreac ăDun reaăprinăRomânia,ăcaăs ărevoltezeăpopula iunileăslaveădinăTurciaăşi,ă
pusăînăcapulălor,ăs ăstr bat ăτulgaria,ăTraciaăşiăεacedoniaăspreăaăseăuniăcuăgreciiădinăϋlada,ăIpirăşiă
Tesaliaă şiă aă combateă împreun ă şiă cuă succesă armateleă otomane,ă puseă înă confusiuneă prină aceast ă
general ăinsurec iuneέ
θlanulăeraăbineăcombinatăşiăpoateăc ăarăfiăreuşităînătoat ăîntindereaăsa,ădac ăarmataăluiăIpsilantăară
fi avută disciplinaă şiă moralitateaă ceă s-ară fiă pretinsă deă laă nişteă oameniă careă luaser ă armateleă înă mâiniă
pentruă oă cauz ă atâtă deă sacr έă Dară acesteă virtu iă lipseauă sauă celă pu ină erauă foarteă rareă înă armataă luiă
Ipsilant [2]ăέăS ămaiăad ug măşiădispre ulăceăaveauăgreciiăasupraăromânilorăşiăslavilor,ăplusăideileădeă
panelinismăceăIpsilantăşiăc pitaniiăluiăleămanifestauăcuăatâtaăuşurin ăînăfa aăacestorăpopoareăpeăcareă
trebuiauă s -iă linguşeasc ă şiă neă vomă convingeă despreă tristulă rezultată ceă avuă mişcareaă greciloră înă
Principate.
δaă22ăfebruarieădinăanulă1κ21ăIpsilantătrecuăînăεoldovaăşiăseădeclar ăliberatorăalăna iuniiăgrece,ă
iară dup ă aceeaă deteă maiă multeă proclama iuniă prină careă asiguraă peă moldoveniă c ,ă peă câtă timpă vaă staă
armataă saă acolo,ă nuă voră suferiă niciă ună r uă deă laă dânsaν dară fapteleă deter ă oă aspr ă dezmin ireă aceloră
frumoaseăproclama iuni,ăc ciăpe dat ăurm ăasasinareaănegu torilorăturciădinăIaşiăşiăGala iăşiăjafurileă
celeănemaiv zuteέ
Înăfine,ăarmataăϋteriei,ăm rit ăprinăcorpulăluiăVasileăυaraviaăşiăIordacheăηlimpie,ăintr ăînă araă
Româneasc ν iarălaă25ămaiăajunseălaăsatulăυolintinaăşiăform ăacoloăcuartirulăeiăgenerală[3].
Ipsilantă primiă închin ciunileă boierilor,ă aleă cleruluiă şiă peă aleă tuturoră tagmeloră ost şeştiă şiă
negu toreştiέăδinguşirileăîns ăceăiăseăf ceauăînătoateăzileleădeăc treăfanario iăşiăcâ ivaăromâniăcorup i,ă
ceă voiauă s ă exploatezeă ϋteriaă înă interesulă lor,ă ame iseă foarteă multă capulă acestuiă c pitanνă dară tocmaiă
cândăbietulăomăseăobişnuiseăcuăvia aăşiăpompaădomneasc ,ălaăcareăîncepuseăs ăaspire,ăprimiătristaăştireă
c ăturciiăauăintratăînă ar ăprinămaiămulteăp r iăşiăc ăeiăseăîndreapt ăasupr -iăcuăfor eăconsiderabile,ăcaă
s -lăzdrobeasc ădeodat έ
σcesteăştiriănefavorabileăîndemnar ăpeăIpsilantăs -şiăridiceălag rulădeălaăυolintinaăşiăs -lăaşezeă
laă Târgovişte,ă locă foarte priinciosă pentruă ap rareă şiă mâniureaă intrigiloră saleă înă contraă luiă Tudoră
Vladimirescu.
Dup ăceăelăîşiăaşez ăoştireaăînălag răfortificatăcuăşan uriăşiătrimiseădesp r iriămiciădeăarn u iăcaăs ă
cuprind ăstrâmtorileămun ilor,ăspreăaăseăputeaărefugiaălaăcazăcândăoştirileăturceştiăarăfiăînvinsăpeăaleă
sale,ăseădeteăapoiăcuătotulălaărealizareaăplanurilorăsaleăcelorăambi ioaseέ
Într-oă ziăelăseăaflaăsingurăînăcameraăsa,ăabsorbităînămedita iuniνădarăcândăseădeştept ădinăaceaă
momentaneeăuimire,ăv zuăpeăθ turic ăstândăcuămâinileălaăpieptăşiăsmerităcaăunăc lug rέ
όanariotulăîlăfix ăpu in,ăapoiăîiăziseăf r ăpreambule:
— Ia spune-mi, arhon stolnice, cum merg treburile noastre?
— όoarteăbine,ăm riaăta!
— T lm ceşte-miăceăîn elegiădumneataăprinăacestăfoarteăbineέ
— Hârtiileă acesteaă teă voră pliroforisiă maiă bineă decâtă mine,ă m riaă ta,ă r spunseă ciocoiul,ă cuă aeră
triumf torăşiăprezentândăluiăIpsilantăcuămândrieăînscrisurileăc pitanilorέ
όanariotulă leă citiă cuă mult ă ner bdare,ă apoi,ă dup ă ceă priviă peă θ turic ă cuă ună felă deă admirareă
amestecat ăcuădispre ,ăzise:
— Începăaăcrede,ăarhonăstolnice,ăc ăelciulăcareăte-a sistisit la mine n-a cunoscut darurile ce ai;
dumneataă eştiă ună omă mare,ă întreciăînăiste imeă chiară peă ζesselrodeăală Rusieiνă dară eştiă cam…ă adaoseă
fanariotul cu aer batjocoritor.
υiocoiulăsuferiăaceast ăumilireăcuăsângeăreceăpref cut,ăbaăînc ăf cuăşiăcâtevaăcomplimente,ăcaăs ă
ascund ăşiămaiăbineătulburareaăsaέ
— Dară dac ă omorurileă voră încetaρă adaoseă Ipsilant,ă atunciă acesteă înscrisuriă voră r mâneă hârtieă
alb νăai,ăceăziciρă
— Zic,ăm riaăta,ăc ăomorurileăs-auăs vârşit:ădoiăarn u iădeăaiăluiăθrodanăs-auăspânzuratălaăpu ulă
deăpiatr ădup θodulăυalicilor,ădoiăînăDealulăSpiriiăşiăunulădinainteaălag ruluiădeălaăυotroceniέ
— Dară c pitaniiăcuăînscrisurile,ăceă zică eiă despreăaceastaρă ζimică peăfa ,ă darăîntr-ascunsă auă şiă
alesă deă c peteniiă aleă loră peă εacedonskiă şiă θrodană şiă acumă nuă aşteapt ă decâtă vremeă cuă prilejă caă s ă
omoare pe Tudor.
— όoarteă bine,ă dară eiă potă s -şiă schimbeă gândulέă ζu,ă m riaă taνă suntă atâtă deă bineă încredin ată
despre aceasta, încât aşăputeaăchez şuiăcuăcapulămeuăc ădeăast ădat ăeiăseăvoră ineădeăcuvântέ
— σsteaăsuntăvorbe,ăarhonăstolniceνăeuăcunoscăfoarteăbineăpeăromâniέăϋiăî iăf g duiescăast ziă
totulăşiămâineănu- iădauănimicέ
— σiădreptate,ăm riaăta,ăs ăteăîndoieşti,ăfiindc ănuăcunoştiăîntâmpl rileădinăurm έ
— υareăîntâmpl riρăVorbeşte!
— ηmorurileădinăurm έ
— σlteleăproaspeteρ…ăSpune-mi degrab!
— Deă laă ridicareaă lag ruluiă dină υotroceniă şiă pân ă laă Goleştiă aă spânzurată pesteă treizeciă deă
panduri,ătotăb ie iătineri,ăunulăşiăunulέ
— Ce spui,ăarhonăstolniceρ…ăS-au întâmplat toate acestea?
 — σiăr bdare,ăm riaăta,ăc ăn-amăsfârşit!ăexclam ăciocoiulămândruădeătriumfulăs uέ
— Vorbeşte,ăc ciămorădeăner bdare!
— Dup ă ceă ajunseă Tudoră laă Goleşti,ă afl ă prină iscoadeleă (spionii)ă sale,ă c ă patruă dină ceiă mai
voiniciăc pitaniă[4]ănuăvoiescăs ădeaăînscrisurileăceruteăşiănumaidecâtăspânzur ăpeădoiădintreădânşiiăînă
nişteăs lciiνăînăsfârşit,ădac ăm riaătaăvoieştiăs ăteăîncredin eziăşiămaiăbineăc ăm-amă inutădeăcuvânt,ăd -
miăpeăc pitanăIordacheăcuădou ăsuteădeăarn u iăşiăî iăjurăc - iăvoiăaduceăpeăTudorălegatăcotălaăcotέ
— τravo,ă arhonă stolnice!ă acumă teă în elegέă Şi,ă deschizândă uşa,ă chem ă peă gr m ticulă s uă şiă îiă
zise:ăSpuneăluiăIordacheăs ăiaădou ăortaleădeăarn u iăaleşiăşiăs ăseăduc ălaăGoleştiăcuădumnealui,ăşiăs ă
împlineasc ăcuăstr şnicieăorice-i va porunci.
Gr m ticulăplec ăcapulăpân ăînăp mântăşiăieşiăîmpreun ăcuăθ turic έ

Note de subsol

[1]ăυaăs ăconvingemămaiăbineăpeălectoriiănoştriădespreăsuferin eleăacestuiăpoporăînăadev rămartir,ăd măaiciăună

fragment dintr-oăbalad ăgreceasc ,ătras ădinăcolec iuneaădeăcânteceăpopulareătip rit ăînăσtenaădeăζέăσnghelidi:
[text grecesc omis]
Traducereaă textuluiă omis:ă (θân ă când,ă voinicilor,ă s ă tr imă prină strâmtori,ă singuriă caă nişteă lei,ă peă piscuri,ă înă
mun iρăθân ăcândăs ălocuimăprinăpeşteri,ăs ăavemăînainteaăochilorădoarădesişuri,ăs ăfugimădeălumeădinăpricinaă
robiei,ăs ăpierdemăpatria,ăfra ii,ăp rin ii,ăprieteniiăşiătoateărudeleănoastreρăεaiăbineăunăceasădeăvia ăliber ădecâtă
patruzeciădeăaniăînărobieăşiăînchisoareέăδaăce- iăfoloseşteăs ătr ieştiăşiăs ăfiiăînărobieρăGândeşte-te cum te frig în
focă înă fiecareă ceas…ă Domn,ă dragoman,ă viziră de-aiă fi,ă tiranulă teă faceă s ă pieiă peă nedreptέă Slujeştiă toat ă ziuaă laă
orişiceă i-ar spune, iar el, la rându-i,ăîncearc ăiar şiăşiăsângeleăs - i bea.)
[2]ăυaăs ănuătrecemădeăcalomniator,ăpunemăînăfa aălectorilorănoştriăproclama iaăluiăIpsilantădat ăc treăarmataăsa,ă
când s-aăv zutăsilităaăoăp r siăşiăaătreceăînăσustriaέăDintr-acest document necontestabil se poate convinge fiecare
c ăarmataăluiăIpsilantăeraăînămareăparteăcompus ădinătâlhariădeădrumuri,ălaşiăşiătr d tori:
―θroclama iaăprincipeluiăσlesandruăIpsilantădat ălaăfugaăsaădinăRomânia
Rezbelnici!ăζu,ănuămaiăvoiescăaăprofanaăacestăsacruăşiăonestănumeăchemându-v ăpeăvoiăastfelέăTurm ăfricoas ăde
oameni!ăTr d rileăşiăacteleăvoastreăsedi ioaseăm ăsilescăaăv ăp r siέăDeăaciăînainteăoriceăleg tur ăîntreăvoiăşiămineă
esteă rupt έă σtâtă numaiă c ă îmiă vaă r mâneă înă fundulă sufletuluiă ruşineaă c ă v-amă comandatέă Voiă a iă c lcată
jur mintele,ăa iăvândutăpeăDumnezeuăşiăpatria,ăm-a iăvândutăşiăpeămineăchiarăînăminutulăînăcareăsperamăaăînvingeă
sauă aă muriă cuă voiέă σstfelă dară v ă p r sescέă σdresa i-v ă turcilor,ă careă singuriă suntă demniă deă ideileă şiă tendin eleă
voastreέăθ r si iăp durile,ăcoborâ i-v ădinămun i,ăacesteăaziluriăaleăfriciiăvoastre,ăşiămerge iălaăturci s ăleăs ruta iă
mâinileăînc ăfumegândădeăsacrulăsângeăalăsupremilorăpreo i,ăpatriarhi,ăepiscopiăşiăoămieădeăal iăfra iădeăaiăvoştriă
inocen i,ămasacra iăf r ămil έăDarăgr bi i-v ăaăv ăcump raăsclavagiulăcuăvia aăvoastr ,ăcuăpre ulăonoriiăfemeiloră
şiăcopiilorăvoştriέ
Iarăvoi,ăumbreăaleăadev ra ilorăeliniădinăsacrulăbatalion,ăcareăcuătr dareăa iăc zutăvictim ăfericiriiăpatrieiăvoastre,ă
vou ,ă recunoştin aă compatrio iloră voştriέă θu ină vaă treceă şiă seă vaă în l aă coloanaă ceă va face nemuritoare numele
voastre.
În litere aprinse sunt însemnate în fundul inimii mele numele amicilor mei care mi-auă ar tată pân ă înă sfârşită
încredereaăşiăsinceritateaălorέăσducereaălorăaminteăvaăr coriătot- deauna sufletul meu.
Dauă dispre uluiă general,ă drept iiă legiloră şiă blestemuluiă compatrio iloră peă c lc torulă deă jur mântă şiă vânz torulă
c minarăSava,ăpeă spioniiă şiăpeăceiădintâiăceăînlesnir ădezert rile,ăpeăυonstantinăDuca,ăVasileăτarla,ăGheorgheă
εanuăfanariotul,ăGrigoreăŞu uăfanariotulăşiăpeădepravatul Nicolae Scufu.
σsemeneaă aridică şiă luiă Vasileă υaraviaă titlulă deă camaradă deă arme,ă pentruă nesupunereaă şiă necuviincioasaă luiă
purtare.

Alesandru Ipsilant
Râmnic,ăκăiunieă1κ21‖έ

(Vezi Istoria României de Palauzof.)

[3]ă εili iaă eteriştiloră eraă compus ă dină corpurileă şiă desp r irileă acestea:ă Întâiulă corp,ă subă comandaă luiă ζicolaeă
Ipsilanti,ăseăalc tuiaădin:

TagmatarhiaăluiăDucaă…………………………έέέέέέέέ……………….... 1.930
Hiliarhiaăluiăηrfanoă……………………………έέέέ…………………..…ă3ίί
Desp r ireaăluiăGhicaădinăescortaăluiăσlέăIpsilant,ăalc tuit ădinăslaviăέέ.…έă6ί
Desp r ireaăluiăεanuă……………………………………………….….... 150
luiăυostaăτalticosă………………………………………………….…..…έέă6ί
luiăυaloianiă…………………………………………………………...…έă1ίί
υazaciiă………………………………………………………………...…ă2ίί

2.850

Al doilea corp, sub comanda lui George Ipsilant:

Tagmatarhiaăluiăυaraviaă…………………………………………………ă35ί
Hiliarhiaăluiăυolocotroniă………………………………………….......…ă2ι5ă
luiăVasileăTudorovă………………………………………………έέέέέ..…έă35ί
Desp r ireaăluiăεihailă………………………………………………..…έă1κί
UlaniiăluiăTarkovskiă………………………………..……………………έέăιί
ϋscortaăprincipeluiăυantacuzină………………..………έέέέ………………έă5ί

1.275

Al treilea corp, al Olimpianului Iordache:

σrn u iiă……………………………………………………….…..……έă1έ5ίί

σlăpatruleaăcorp,ăalăluiăc minaruăSava:

σrn u iiădeăsubăcomandaăluiăSavaă………………………...………..……έăκίί
σrn u iiădeăsubăcomandaăluiădeli-başăεihaleă…………………..….……έέă12ί
σrn u iiădeăsubăcomandaăluiăGhencéă…………..…………………….……ă1ίί

1.020

Ierosăδohosăsauăbatalionulăsacruă…………………………………………έă45ί
Desp r ireaămoldoveniloră………………………………………….………ă3ίί

[4]ă σceştiă patruă c pitaniă seă numeau:ă Ioană ηarc ,ă Ghi ă υu ui,ă ϋneă ϋnescuă şiă Ioană Urd reanuέă Doiă dintreă ei,ă
cunoscândăgândulăluiăTudor,ăsc par ăprinăfug νăiarăpeăceilal iăi-a spânzurat (vezi Cioranu, p. 83-84).

Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba în pro ap

România,ăaceast ă ar ăm noas ăşiăîmpodobit ădeănatur ăcuătoateădarurile,ăaăfostăursit ădeăsoart ă

s ă sufereă toateă releleă fiziceă şiă morale:ă cutremureleă deă p mânt,ă inund rileă râurilor,ă epidemiileă
omorâtoare, incursiunile ordelor barbare, jafurile domniloră fanario iνă toateă acesteă flageleă pustiitoareă
p reauă createă deă fatalitateă numaiă caă s ă nimicească ă aceast ă nenorocit ă ar έă Dară eaă aă rezistată cuă
b rb ieă laă toateă loviturileă şiă aă mersă peă calea însemnat ă eiă deă provedin ,ă purtândă peă umeriă cruceaă
martirului ca mântuitorul lumii.
σuăfostăînăadev rătimpiăcândăsuferin eleăzdrobiseăcurajulăromânilorέăInamiciiănoştri,ăcrezândăc ă
luxulăşiămoliciuneaăintroduseădeădânşiiăauăstinsăînăinimaăpoporuluiăromânăsim mântulădeăna ionalitateă
şiălibertate,ăs ltauădeăbucurieνădarăseăam geau,ăc ciăromânulăseădeşteptaătocmaiălaătimpăşiăcuăarmeleăînă
mân ăleăprobaăc ăesteăînc ăviuăşiăgataăaăseăluptaăpentruădrepturileăsaleέ
Revolu iuneaădeălaă1κ21,ăceăesteăeaăoareădac ănuăvoceaădisper riiăridicat ăcontraăap s riiρăηareă
nuăarat ăeaădeăajunsăpeăunăpoporăviuăşiăhot râtăaămuriăsauăaătr iăpentruălibertateρ
Dară s ă neă oprimă aciă şiă s ă ar t mă lectoriloră noştriă pozi iuneaă riiă înainteă şiă dup ă izbucnireaă
acesteiărevolu iuniăsocialeέă
Deseleă n v liriă aleă oştiriloră luiă θazvantogluă şiă aleă altoră paşiă r zvr ti iă înă contraă împ r ieiă
turceştiăsp imântaseăatâtădeămultăpeălocuitoriiă rii,ăîncâtăîiăf cuseăs ădevin ăunăpoporăaproapeănomad,ă
gata în tot momentul a-şiă p r siă locuin aă şiărodulă ostenelilorăsale,ăcaă s -şiă scapeă via aăînăcr p turileă
mun ilorăsauăpesteăhotareleă rii,ăundeănuăputeaăs -iăajung ăiataganulămanafuluiăşiăl comiaădeăbaniăaă
fanariotului.
Rezbelul ruso-turcesc,ă începută laă 1κί6ă şiă terminată laă 1κ12,ă sleiă araă şiă peă locuitoriiă eiă atâtă deă
mult,ăîncâtăcomandiriiăarmatelorăruseştiăsupuser chiarăpeăpreo iăşiădiaconiăaăleădaăproviantăşiăcareădeă
transportνăbaăînc ,ăpentruăruşineaăomenirii,ăs-auăv zutăînăaceaăcampanieăfapteăcareăindigneaz ăpeătotă
omulă cuă inimaă dreapt έă υomisariiă deă aprovizionareă ruşi,ă dup ă ceă c ă cereauă maiă multeă proviziă -uni
decâtăleătrebuiau,ăapoiălaăplecareaălorăleăvindeauăînapoiăs rmanilorălocuitori,ăstricateăşiăcuăpre ulăîntreită
mai mult de ceea ce costau.
Domniaă luiă υaragea,ă deşiă peă laă începută promiteaă cevaă pentruă uşurareaă rii,ă dară maiă înă urm ă
c zuăşiădânsaăînăgreşaleleădomniilorătrecuteνăfunc iunileăceleămaiăînsemnateăseăd deauăgrecilorăveni iă
cuădomnulădinăStambulνăiarăboieriiăromâniăerauădispre ui iăşiăexila i,ădac ăcutezauăa-şiăap raăonoareaέ
Veniturileă riiă seă vindeauă înă totală laă favori iiă greci,ă careă despoiauă f r ă mil ă peă nenoroci iiă
locuitoriέăDreptateaăseăvindeaăpeăbaniăşi,ăcândăseăîntâmplaăvreoăjudecat ăîntreăunăfanariotăşiăunăromân,ă
oricâtădeăl murităarăfiăfostăromânul,ăprocesulăseăcâştigaădeăfanariotέă
σcesteămariăşiănemaiauziteănedrept iăsilir ăpeăJianu,ăGruiaăşiăal iiăaăseăfaceătâlhariădeădrumuriăşiă
a-şiăr zbunaăomorândăpeăfanario iăşiăpeăciocoiiăparveni iăşiăajutândăpeăs raciέ
Iat ăjalnicaăstareăînăcareăseăaflaă araăînainteaărevolu iuniiνădarăeaădeveniămaiăreaăsubărevolu iune,ă
c ciădac ăsubăunăguvernălegalăse comiteau atâtea abuzuri, oare câte nu s-ar fi putut comite când o parte
dină ar ă seă guvernaă deă oă c im c mieă slab ă şiă f r ă prestigiu,ă altaă deă Ipsilant,ă iară restulă deă Tudoră
Vladimirescu?
Dinuăθ turic ,ăcaăomădibaciăînăjafuriăşiămânc torii,ăprev zuseăcâtăde mariătreburiăputeaăs ăfac ă
într-oăasemeneaăstareădeălucruriνăprev zuse,ăînăfine,ăc ăaăsosităîmp r iaăciocoilorăşiăseăpreg teaăaăseă
folosi de dânsa.
σstfelădar,ădup ăceăacestămonstruăcomiseăf r ăceaămaiămic ăsfial ătoateăcrimele,ădup ăceăf cuăs ă
se verse atâtaăsângeănevinovatăpentruărealizareaăambi ioaselorăsaleăplanuri,ăelăvânduăchiarăpeăTudoră
Vladimirescu,ăomulăcelămaiămareăalăRomâniei,ăprecumăar tar măînăcapitolulăprecedentέ
Înăziua,ădar,ăcândăelăf g duiăluiăIpsilantăc -i va aduce pe Tudor legat, se puse în fruntea cohortei
deăasasiniăşiăseăîndrept ăc treăsatulăGoleştiέăσjungândăacolo,ăseăsf tuiămaiăîntâiăcuăIordache,ăGhenceaă
şiă όarmache,ă c peteniileăarn u iloră ce-iă d duseă Ipsilantă pentruăexecutareaă tr d rii,ă apoi,ă dup ă aceea,ă
intr ăînălag răşiăa â ărevoltaέăÎnăfine,ăTudorăfuăprinsăşiădusăîntreăarn u iălaăυâmpulung,ăiarădeăacoloălaă
Târgovişte,ăundeămaiăînăurm ăfuăasasinatέă
σă douaă ziă dup ăîmplinireaă acesteiă grozaveă tr d ri,ă θ turic ă seăînf iş ăînainteaăluiă Ipsilantă cuă
acelăaerădeăimpertinen ăpropriuăasasinilorăpl ti iăşi,ădup ăceăf cuăînchin ciunileăobişnuiteăfanariotului,ă
îi zise:
S ătr ieşti,ăm riaăta!ăTudorăVladimirescuănu- iăvaămaiătulburaălinişteaădeăacumăînainteέ
— Da de ce?
— όiindc ăelănuămaiătr ieşteέ
— T lm ceşte-mi, arhon stolnice.
— σst -noapteăeu,ăîmpreun ăcuăc pitanăυaraviaăşiăcâ ivaăarn u i,ăl-amăluatădinătemni ăşiăl-am
dusăpeămalulăiazului,ăapoi,ădup ăceăl-amăt iatăînămiciăbuc i,ăl-amăaruncatăînăpu ulădeălâng ăgr dinaăluiă
Geartolu.
Ipsilantălu ădeăpeămas ăoăhârtieăîndoit ăşiădând-o lui θ turic ăîiăzise:
— Slujb ăpentruăslujb ,ăarhonăstolniceέă ineăacestăpitac:ăprintr-însul te orânduiesc ispravnic la
θrahovaă şi S cuieniă şiă dac ă Dumnezeuă îmiă vaă ajuta,ă precumă n d jduiesc,ă teă voiă faceă caimacamă ală
Craiovei.
υiocoiulă f cuă treiă temeneleă pân ă laă p mântă şiă s rut ă mânaă luiă Ipsilantă cuă oă recunoştin ă
pref cut ,ăapoiăridicându-seăînăsusăexclamă ăcuăvoceădeclamat :
— S ătr ieştiăîntruămul iăani,ăm riaătaνăs - iăajuteăDumnezeuăaăteăpuneăpeăscaunulăstr moşiloră
m rieiătale,ăpentruăfericireaănoastr ,ăaănemernicilorăm rieiătaleăslugiέ
— Destul, arhon stolnice, destul; du-mi-teă acumă cuă Dumnezeuă şiă teă sileşteă s ă faciă fericireaă
locuitorilorăacestorădou ăjude eăceă i-amăîncredin atνădarăbag ăbineădeăseam ,ăs ănu-iăfaciăpreaăferici i,ă
m ăîn elegiρ…ăc ciăpoate s ă iăseăîntâmpleăvreunăr uέ
ηricâtăeraădeăpref cut,ăθ turic ătotănuăputuăs ărezisteăacestorăcuvinteăplineădeăironieăşiăcuădou ă
în elesuriνăplec ădarăcapulăînăjos,ăcaăs ăascund ăîntip rireaăce-iăf cuseăşi,ădup ăceămaiăf cuăoăm tanieă
pân ălaăp mânt,ăseăduseέ
 Dup ă câtevaă zileă deă ospe eă şiă veseliiă dateă amiciloră s iă pentruă ridicareaă saă laă aceast ă mareă şiă
b noas ăfunc iune,ăelăplec ăs ăiaăînăposesiuneăjude eleăpeăcareădeveniseăst pânέăθeăatunci,ăcaăşiăînăziuaă
deă ast zi,ă erauă laă mod ă proclama iileă şiă profesiunileă deă credin ,ă Ipsilantă daă peă toat ă ziuaă câteă una,ă
Tudor Vladimirescu asemenea, f r ă aă maiă vorbiă deă pitaceleă c im c mieiă luiă υalimahă vod ,ă ceă seă
lipeau pe ziduri în toate zilele.
υiocoiul,ăajungândălaăτucov,ăloculănaşteriiăsale,ăporunciăs ăaduneăpeăto iăboieriiădinăamândou ă
jude ele,ătoateăisnafurileăşiăpeăopincariνăiarăcândămul imeaăcelorăchema iăumpluseăcurteaăispr vniciei,ă
elăseăar t ăînăpridvorăşiăleăcitiăaceast ăproclama iune:

―όra iăboieri,ănegu toriăşiăopincari,

Dumnezeiasca pronie, milostivindu-se asupra acestei nenorocite patrii, m-a ridicat la vrednicia
deăispravnicăalăacestorădou ăjude eέăDumnezeuăcelăatotputernicăştieămaiăbineădecâtăvoiăto iălibovulă[1]
celăfierbinteăceăardeăînăinimaămeaăpentruăfericireaăvoastr έăS ăşti iădarăcuăhot râre,ăfra ilor,ăc ăpeăcâtă
timpăvoiăfiăcuăvoi,ănimeniănuăvaăfiăasuprităcuăoăparaămaiămultăpesteăceeaăceăhot r şteănezamulέăδudeleă
şiăcelelalteăiraturiăaleăst pâniriiădeăacumăînainteăseăvorăîmpliniădeăc treăoameniăcinsti iăşiăcuăfricaăluiă
Dumnezeuνă mituielileă şiă mânc toriileă voră lipsiă cuă totulέă υeiă n p stui iă s ă vieă laă mineă şi-şiă voră aflaă
dreptateaνăc ciădorescăcaărazeleăfericiriiăs ăstr bat ăpân ăînăbordeiulăcelătic losăalăopincaruluiέ

σmin,ăfie,ăfieέ‖

υuprindereaăacesteiăproclama iuniăşiămaiăcuăseam ăaccentulădramaticăşiăgesturileăritoriceştiăcuă

careăoăpronun aseăθ turic ăf cuăoămareăîntip rireăîntreăauditori,ăc ciăeiănuăcunoşteauăînc ăadev ratulă
în elesăalăproclama iunilorέă
θrimeleăzileăaleăadministr riiăluiăθ turic ăfur ăconsacrateăînăscoatereaăamploia ilorăcelorăvechi
şiăorânduireaăaltoraăcareăs ăcorespund ăcuăinten iunileăsaleέăÎntreăaceştiănoiăciocoi,ăaleşiădeăθ turic ă
dup ăchipulăşiăasem nareaăsa,ăeraăşiăunulănumităζeaguăRupe-θiele,ăomăn scutăs ăfieăc l uăşiăcareăseă
silea prin cruzimi nemaiauzite a nu-şiăstricaăreputa iuneaăprenumeluiăs uέăθeăacestaăîlăaleseăθ turic ădeă
împlinitorăalătuturorăjafurilorăceăf ceaέ
A descrie cu de-am nuntulă despoierileă şiă cazneleă ceă sufereauă locuitoriiă deă toateă claseleă deă laă
acestămonstruăarăfiăoălucrareădeăcareăpanaănoastr ăs-ar indignaέăϋădeăajunsăaăspuneănumaiăc ăbirulăseă
împlineaădeălaăs rmaniiăs teniădeăcâteătreiăşiăpatruăoriăpeăunătrimestruνătaxidariiăluauăîntreit ăzeciuial ă
pentruăoierit,ăierb rit,ătutun rităşiăvin rităşiăcândăs teniiănuămaiăaveauăcuăceăs ăpl teasc ,ăîiăungeaăcu
p cur ăşiăîiălegaădeăcopaci,ăcaăs -iăîn epeăviespileăşiă ân arii,ăapoiăleăvindeaădobitoaceleăşi,ădup ăce-i
s r ceaăcuădes vârşire,ăîiăînchideaăînăcoşare,ăcaăs ănuăpoat ăreclamaălaăst pânireέ
Într-oă ziă Dinuă θ turic ă staă închisă într-oă odaieă împreun ă cuă ζeagu Rupe-θieleă şiă încheiaă
socotelileătrimestrialeέăSumaăadunat ăseăridicaălaăoăcifr ădeăpatruăoriămaiămareădeăceăs-ar fi cuvenit
dup ălegeέ
— θu iniăbani,ăζeagule,ăfoarteăpu ini,ăziseăciocoiul:ăeuăcredeamăs -mi aduci trei mii pungi de
bani.
— E! e! cucoane Dinule,ămul umeşte-teăşiăpeăatâtέă
— Şiădeăceăaşa,ăcândăamăfiăpututăs ăstrângemămaiămultρ
— Darăbine,ăcucoaneăDinule,ădeăundeăeramăs ăadunăatâ iăbaniρ
— Deălaă rani,ănerodule!ăS -iălegiăcotălaăcotăşiăs ăleăpr jeştiăpiepturileăpeălâng ăfocăşiăveiăvedeaă
cum oăs scoat ălaăbaniέ
— Toate acestea le-amăf cut,ăbaăînc ăşiămaiămulteνăi-am spânzurat cu capul în jos, le-amăb tută
epuşiădeătrestieăpeăsubăunghii,ăle-amăluatăchiarăviteleăşiălucrurileădinăcaseăşiăle-amăvândutνăceăvoieştiă
s ămaiăfacρ
— Ia spune-mi, ce ai f cutăcuăceleădou ăsuteădeăvaciăcareăleăcereăIpsilantρ
— Am urmat poruncii ce mi-aiă datέă σmă luată optzeciă deă slujitoriă cuă mineă şi,ă înă putereaă
gârbaciuluiăşiăaătrântelilor,ăamăstrânsăoptăsuteădeăvaciăînălocădeădou ăsuteέ
— τravo,ăζeaguleνăşiăcuăceăpre ăle-aiăcump rat,ăiaăspune-mi?
— υâteăleiătreiădeăvit έă
— Iarădup ăaceeaăce-aiăf cutρ
— σmă trimisă dou ă suteă luiă Ipsilantνă iară peă celelalteă le-amă vândută iar şiă raniloră cuă câteă leiă
cincisprezece una.
 — Adu banii-ncoace!ăziseăθ turic ăcuăoăl comieănedescriptibil έ
Neagu Rupe-θieleă începuă s ă numereă baniiă şiă θ turic ă s -iă strâng ă cuă l comieνă dară tocmaiă peă
cândăseăaflauăamândoiăocupa iăcuălichidareaăacesteiăîngrozitoareăho ii,ăoarecineăb tuăînăuşaăcamereiăcuă
mult ăviolen έ
θ turic ăstrânseăbaniiăînăgrab ,ăapoiăzise:
— υineăbateălaăuş ρ
— Eu, cucoane!
— ŞiăceăvreiρăSpuneέ
— Î iăaducăoăştafet ădeălaăIpsilantέă
— Ad-o-ncoace!
— θoftim,ăcucoane,ăadaoseăζ staseăarn utulέ
υiocoiulă deschiseă uşaă şiă lu ă ştafetaă dină mânaă luiă ζ staseă arn utul,ă careă deveniseă acumă
polcovnic de jude ,ăapoiăcitiăştafetaăşiăoătrântiăpeămas έ
— Seăvedeăc ănuăsuntăbuneămujdeleleă[2]ădinăaceast ăştafet ,ăziseăζeaguăRupe-Piele.
— ζicidecum,ăr spunseăθ turic ădistratέăÎmiăcereădou ăsuteămiiădeăleiέ
— Dar bine, abia sunt trei zile de când i-am trimis bani.
— Îmiămaiăscrieăiar şiăc ăturciiăauăintratăînă ar ăşiăastaănu-mi place deloc.
— Şiămieăasemenea!
— Iaă spune,ă ζeagule,ă cumă amă faceă noiă s ă sc p mă acesteă dou ă suteă miiă deă leiă dină mânaă luiă
Ipsilant?
— S ănu-i trimitem!
— τaăs -iătrimitem,ădarăs ăg simăvreun tertipăcaăs -iălu măînapoiνăiaăcaut ătuăunămarafet,ăde,ăs ă
teăv d!
δaă acesteă cuvinteă ζeaguă deveniă palidνă elă în eleseseă întunecoasaă cugetareă aă luiă θ turic ă şi,ă cuă
toat ăfieritateaăcaracteruluiăs u,ăseăînsp imânt έ
— σiăg sitămijlocul,ăζeaguleρ
— Da, cucoane Dinule.
— Iaăs ăvedem!
— θeădeăoăparteănum r măbaniiăînămânaătrimisuluiăşiălu măteşchereaădeăprimire,ăiarăpeădeăaltaă
doiăfl c iăîlăaşteapt ăînăp dure,ăîiăd …ăşi…
— Şiăneăaduceăbaniiăînapoiέăσferim,ăζeagule!ă
υâtă inuăacestăregimă deă terorismă ciocoiesc,ă nenoroci iiă locuitoriă dinăacesteădou ăjude eă deter ă
jalbeăneîncetatăînăcontraătâlh riilorăluiăθ turic νădarăaurulăciocoiuluiăparalizaătoateăm surileăst pâniriiέă
Înăfine,ărevolu iuneaăc zuέăGrigoreăGhicaăvod ăseăorânduiădomn,ăiarăturciiăseăretraser ăpesteăDun reέ
σcesteăschimb riăpoliticeăîndemnar ăpeă raniăaăseăsculaăcuămicăşiămareăşiăaăseăînf işaăcuăjalb ă
laădomnieέăϋraăoăprivelişteăjalnic ăpentruăunăomăcuăinim ăaăvedeaăpeănenoroci iiă raniăînănum rădeă
patru-cinci sute, îmbr ca iă înă tren e,ă descul i,ă veşteziă laă fa ă şiă cuă ochiiă stinşiă deă s r cieă şiă alteă
suferin eνăbaăînc ăuniiădintr-înşiiăpurtauăpeăcorpulălorăchiarăsemneleătorturilorăabiaăcicatrizate,ăiarăceiă
deătotăschilodi iăerauătransporta iăînăcareăcuăboiέ
ϋiăintrar ăînăτucureştiăpeălaăoptăoreădeădiminea ,ătocmaiăpeăcândădomnitorulăseăaflaăînăDivanăşi,ă
caă s ă atrag ă maiă multă aten iuneaă public ,ă unulă dintr-înşiiă f cuă ună sulă deă rogojin ă şi,ă dându-i foc în
parteaădeăsus,ăîlăpuseăînăcapνăapoiăsco ândăjalbaădinăsân,ăoăpuseăînăvârfulăunuiăpro apălungăşiăintr în
curteaădomneasc έ
Zgomotulăceăproduseăaceast ăprocesiune,ăm rit ăfoarteămultăprinămul imeaănoroduluiăatrasădeă
curiozitateaălucrului,ăajunseăpân ălaăauzulădomnului,ăcareăieşiăînăpridvorulăpalatuluiăşiăprimiăjalbaădină
pro ap,ăchiarăînămânaăsaέă
Domnul deteă jalbaă mareluiă logof tă s ă oă citeasc νă şiă peă cândă acestaă ar taă cuă voceă tareă toateă
nelegiuirileăluiăθ turic ,ăelăleăconstataăpeăfigurileăşiăînăstareaădeămizerieăînăcareăerauăajunşiănenoroci iiă
jeluitoriέăÎnăfine,ămâniaăluiăajungândăpân ălaăindignare,ăstrig ăcaăunăleu:
— S ăvie-ncoaceăsp tarul!
Sp tarulăseăprezent ăînainteaădomnitoruluiέ
— σrhonă sp tare,ă ziseă Ghica,ă s ă trimi iă patruzeciă deă arn u iă laă τucov,ă caă s ă ridiceă peă acelă
nelegiuităispravnic,ăs -lăpecetluiasc ăşiăs -lăbageăînăocnaăp r sit έăIarădumneata,ăarhonălogof t,ăs ăvinziă
toat ăstareaăaceluiătâlharăşiăs ădesp gubeştiăpeăaceştiăs raciέ
ranii,ăauzindăceleăporunciteădeădomn,ăridicar ămâinileăspreăcerăşiăîncepur ăaăstriga:
 — S ă tr ieştiăîntruă mul iă ani,ă m riaă ta!ă Dumnezeuă s - iă r spl teasc ă cuă bineă milaă ceă aiă ar tată
c treănoi,ănenoroci iiărobiăaiăm rieiătaleέ
Domnitorulăarunc ăasupraălorăoăprivireăplin ădeăamorăp rintesc,ăşi,ădup ăceăîiăîncredin ăînc ăoă
dat ăc ăleăvaăfaceădreptate,ăintr ăiar şiăînăDivanέ

Note de subsol

[1] Dragostea sau amorul.

[2]ăεujdeleaăştire,ăvesteέ

Ocna părăsită

Într-oădiminea ădinălunaăluiămai,ădoiăslujitoriădeăjude ăstr b teauăplaiulăceăduceălaăocnaăTelega,ă

c l riăpeăcaiămiciădeămunteέăσceştiăcai,ădeşiăerauămaiăslabiădecâtăcaiiăiezmeăaiăluiăσlexandruăDumas,ă
aveau îns ăşiăeiăcalit ileălor,ăc ciăsuiauăf r ăosteneal ăceleămaiărepeziădealuriăşiăconduceauăpeăc l re iă
peămargineaăcelorămaiăadânciăpr p stii,ăf r ăa-i expune la cel mai mic pericol.
Unulădintreăceiădoiăslujitoriăeraăjuneăşiăpurtaălaăspateăoăflint ăhaiduceasc ,ăiarălaăbrâuăaveaădou ă
pistoaleă mariă turceştiνă celă de-ală doileaă eraă maiă înaintată înă vârst νă tr s turileă fe eiă saleă celeă plineă deă
asprime,ăochiiăs iăsângeroşiăşiăsprânceneleăsaleădeseăşiăzbârciteăar tauăpeăomulăcrudăşiăgataăaăs vârşiă
orice nelegiuire. ϋlăaveaăoăgeant ăcuăscrisoriăatârnat ădeăgâtăşiăunăcu itămareăarn u escăpusălaăbrâuέ
ϋraăpeălaăoptăoreăaleădimine iiνăsoareleăstaăînfiptăcuămândrieăpeăboltaăceaăalbastr ăaăceruluiăşiă
aruncaădeăacoloădulceaăsaălumin ăasupraămun ilorăpliniădeăz pad ăşiăaăcâmpiilor înverzite, iar razele
lui,ăstr b tândăprinănoriiădeăaburiăcompuşiădinărouaănop ii,ăformauăoămul imeădeăcurcubeieătricoloreăceă
încântau privirea.
υintezaăşiăpietruşelulăf ceauăs ăr suneăcolniceleăprinăvoceaălorăascu it ,ădarăplin ădeădulcea νă
ciocârliileăseăîn l auăînăaerăîntoc- maiăcaănişteămiciăbombe,ăapoiăseăopreauăînălocăşi,ăb tândădinăaripi,ă
umpleauăaerulădeămelodioaseleălorăcânt riέăθrepeli ele,ăacesteăino- centeăşiăfricoaseăp s riăceăseănascăşiă
morăînăiarbaălivezilorăşi în frunzele dese ale dumbr vilor,ăprinăvoceaălorămonoton ,ădarăritmic ,ăp reauă
c ăserv ădeăregulatorăalăcaden elorăacestuiăconcertădivinέ
Înăacesteămomente,ăcândănaturaăîntreag ăp reaăc ăînal ărugiădeămul umireăc treăcreatorulăei,ăceiă
doiăslujitori,ădeşiădeda iăcuăasemeneaăsublimeăspectacole,ănuăr maser ănesim itoriălaăprivelişteaăce-i
înconjuraέăϋiăseăoprir ăpeălocăşiăprivir ăînăt cereămagnificaăpanoram ăceăleăabsorbiseăsim irile,ăiarămaiă
înăurm ăunulădinăeiărupseăt cerea:
— Deă multeă oriă amă trecută prină plaiulă sta,ă m ă τadeo,ă dar nici- odat ă nuă miă s-aă p rută atâtă deă
mândruăcaăast ziέăεun iiăpareăc -noat ăînăpar ădeăfoc,ăp s rileăciripescăcuămaiămult ădulcea ădecâtă
alteăd iνăchiarăapeleăDoftaneiăparc ădormέăυeămândre e!…
— σşaăeste,ăm iăVlade,ătoateăsuntăprecumăzici,ădarăeuănuăsimt nimic; mi-eăinimaăînchis έ
— Şiădeăce,ăm ăτadeoρ
— Deămulte,ăm re!
— i-oăfiămâncatălupulăvreoăvit ăsauăte-oăfiăpr datăzapciulρă
— Nu mi s-a întâmplat nici una din câte zici.
— υeăaiădar,ădeăşeziăaşaăbosumflatρ
— Ia,ăm ăgândescălaăbietulăcuconuăDinu,ăfostulănostruăispravnic,ăc ăsuntătreiăluniădeăcândăşadeă
închisălaăocnaăp r sit έ
— δas ăs ăşad ,ăc ăpreaăeraănemilostivăşiăhr pitorνă ipaăjude ulăînămânaăluiăcaăbroascaăînăguraă
şarpeluiέ
— σşaăeste,ăm νădaăde,ăeăp catădeădânsul!
— θ catρăDarăbine,ăaiăuitatăcumăardeaăşiăc zneaăpeăs raciρăζuăştiiăzic toareaăromâneasc :ăDup ă
fapt ăşiăr splat ρ
— σiă dreptate,ă m iă Vlade,ă aă f cută înă adev ră multeă nelegiuiriνă dară l-a pedepsit Dumnezeu de
ajunsέă i-aduciă aminteă cândă plecaă cuă cercetareaă prină jude ρă υeă mândruă era,ă m re! Şiă câtă deă bineă îiă
şedeaăc lareă peă bidiviulăs uă celă roibă şiă pintenog!ă [1]ă θarc ăeraă ό tόrumosă dină povesteέă ϋiă bine,ă m ă
Vlade, m-aşăprindeăcuătineăpe-oăvadr ădeăvinăc ,ăs -l vezi acum, nu l-aiămaiăcunoaşteέă
— Şiădeăce,ăm iăτadeoρ
— L-aă mâncată necazulă şiă ocnaă p r sit έă υeă spuiă tu,ă m ρ…ă Seă vedeă dară c ă esteă r uă înă ocnaă
p r sit έăζevoieămare,ăm iăVlade!ăϋuăde-aşăfiăcaăvod ,ăînălocăde-aăosândiăpeătâlhariălaăocnaăp r sit ,ă
le-aşăt iaămaiăbineăcapeteleέ
— Daădeăce,ăm ăτadeoρ
— θentruăc ăesteădeăoămieădeăoriămaiăbineăs ăomoriăpeăomădintr-oălovitur ,ădecâtăs -l ucizi cu
încetulέăσmăv zutăpeăRaduăhaiducul,ăpeăcareăl-aăb gatăυarageaăînăocnaăp r sit νăera,ăştiiăcolea,ăvoinică
dinăpatruzeci,ărupeaăpiatraăînămân νădarădup ăce-aăşezutănumaiăşaseăluniăînăocnaăp r sit ,ănuăl-am mai
cunoscutνăîiăcrescuseăbarbaădeătreiăco i,ăochii-iăluceauăcaădeăstrigoi,ăsurziseăşiăologiseέ
— Şiăaămaiătr itămult,ăm ăτadeoρ
— S ăveziέăÎntr-o zi m-amăcoborâtăînăocn ăs -iăducădemâncareăşiăl-amăg sităcuădin iiărânji iăşiă
zgârcităcaăunăghemăînăculcuşulăs uădeăpaieνăîlăstrigaiăoădat ,ădeădou ăori,ădeătreiăoriăşiănu-miăr spunseνă
îlămişcaiăcuămâna,ădarăceăs ăveziρăϋlămurise!ă
— Murise!
— τaăînc ănegrijităşiănespovedit,ăcaăunăcâineέăS rmanul,ăceăp cat!
υeiădoiăslujitoriăîşiăurmar ămaiămultătimpăc l toriaăabsorbi iăînăpovestireaălor,ădarăcaiiădeodat ă
seăopriser έăσtunciăeiăv zur ăcuăoarecareăsurpriz ăc ăseăaflauădinainteaăc m r şieiăocnelorέ
υ m raşulăseăplimbaăînăacelătimpăpeăprispaăcaselor,ăabsorbităcuătotulăînăfumareaăciubuculuiăs uέă
Slujitoriiădesc lecar ădeăpeăcaiăşi,ădup ăceăîlăsalutar ,ăîiădeteăporuncileăşiăseăretraser έăUnulăîns ădintreă
dânşiiăf cuăunăsemnădeăîn elegereăc m raşului,ăapoiăintr ăîmpreună ăcuădânsulăînăc m r şieăşi,ădup ăceă
seăaşezar ăunulăpeăpat,ăiarăcellaltăpeăoălavi ,ăîncepur ăaceast ăîntrevorbire:
— ϋiă bine,ă ζeagule,ă ziseă c m raşulă aşezându-se pe pat, ce mujdele mi-aduci despre bietul
cuconu Dinu?
— όoarteăbune,ăarhonăc m raşνăamădou ăscrisori,ăunaădeălaăυon u,ăiarăceaădeăaădouaădeălaăună
boier pe care nu-lăcunoscέăϋuăcredăc ăυon uăa izbutităs ăscoat ăporunc ădomneasc ădeăiertareνăai,ăceă
zici?
— Poate, dar eu unul nu cred.
— Şiădeăceăaşaρ
— όiindc ăcunoscăpreaăbineăpeăoameniiăceiămariνăeiăneălinguşescăpeănoiă ştiaămiciănumaiăcândă
auătrebuin ădeănoi,ăiarăcândăneăv dăc zu iăînănevoi,ăneădauăcuăpiciorulăcaălaănişteăvaseănetrebniceέ
— ηricumăvaăfi,ăîns ,ăteărogăs -iădaiăacesteădou ăscrisoriămaiăînăgrab ăşiăeuăvoiăveniămâineădeă
diminea ăs ăiauăr spunsulέ
σcestăslujitor,ăceăseăinteresaăatâtădeămultăpentruăsc pareaăluiăθ turic ,ăeraăζeaguă Rupe-Piele,
vestitulă mumbaşiră prină careă ciocoiulă îşiă s vârşeaă toateă despoierileă şiă cruzimileă saleă peă cândă seă aflaă
ispravnic; el sc paseădeăurgiaădomneasc ănumaiăprinăfug ăşiădeghizare,ăiarăacumăseăf cuseăpurt torăală
coresponden eiădintre θ turic ăşiăcâteva persoaneămariădinăτucureştiăceăseăîncercauăa-lăsc paădinăocn έă
S ăzicemăacumăcâtevaăcuvinteăşiădespreăocnaăp r sit ădeălaăTelegaέ
ηcneleădeălaăTelegaăsuntăsituateăpeăoăcâmpieăînconjurat ădeădealuriăacoperiteăcuăp duriăşiăudat ă
de râul Doftana, ce o traverseaz έă
θu urileădinăcareăseăscoateăsareaăseăîmpartăînăocneălucr toareăşiăocneăp r siteέăσcesteaădinăurm ă
seănumescăastfel,ăc ciăsuntăl sateăînănelucrare,ăuneoriăpentruăc ămineriiăleăcredăexploatateădeăajunsăşiă
seătemăs ănuăseăsurpeăpesteădânşii,ăiarăcâteodat ădinăcauz ăc ăseăivescăizvoareleădeăap ăceăîmpiedic ă
lucrarea.
Înătimpulădomnilorăfanario iăexistauălaăTelegaămaiămulteăguriădeăocneăp r site,ădintreăcareăunaă
serveaădeăînchisoareăpentruătâlhariiăceiămaiăvesti iăprinăomoruriăşiăcruzimiέ
σceast ătemni subteran ăaveaăoăintrareăp trat ,ăsus inut ădinătoateăp r ileăcuăghizduriădeălemn,ă
întocmaiăcaăaleăpu urilorădinăcareăseăscoateăap έăσceast ăform ăp trat ă ineaăpân ălaăoăprofunditateădeă
1ί12ăstânjeniνăiarădeăacoleaăînăjosăseăl rgeaăgradatăînăcircumferin ăşi,ăcândăajungeaălaăprofunditateaă
cerut ădeăştiin aămineralogiei,ădeveneaăunăhaosăînsp imânt toră[2]ăέăθere iiăeiăerauăumeziăşiădeămulteă
oriăpicaăap ădintr-înşiiνăaerulăeraăiute,ăinfectatădeămiasmeăşiăomorâtorνăoălumin ăpalid ăabiaăstr b teaă
câteodat ăspa iulănem surateiăadâncimi, caăs ăm reasc ăşiămaiămultăgroz viaăacestuiămormântăteribilέ
Tâlhariiăcondamna iăaălocuiăînăacestăiadăp mântescăerauătotădinăceiăosândi iădeăDivanălaămoarteă
şiăaleăc roraăsentin eăleăpreschimbauădomnitoriiăînămunc ăperpetu νădar niciăunulădinăcâ iăseăînchideauă
acoloă nuă puteaă s ă tr iasc ă maiă multă deă doiă pân ă laă treiă ani,ă c ciă umezealaă şiă aerulă celă înec toră leă
curmau zilele.
Înăfine,ădac ăfaimosulăversăalăluiăDante:

―δasciateăogniăsperanzaăvoiăch’entrate‖ă[3]

s-ar fi putut scrie undeva,ănegreşităc ăacelălocănuăarăfiăpututăs ăfieădecâtăpeăpor ileăocneiăp r site,ă

c ciăoricineăintraăacoloăîşiăpierdeaăsperan aădeăaămaiăieşiăviuăvreodat έ
Iat ălocaşulăînăcareăseăaflaădeătreiăluniăDinuăθ turic ,ăacelăomămândruăşiăambi iosăcareăcomisese
toateălaşit ileăşiăcrimeleăceleămaiăîngrozitoare,ănumaiăcaăs ăajung ălaăm rireέăσrăfiăcrezutăelăvreodat ă
c ăoăs ăp r seasc ăatâtădeăcurândăpalateleăsaleăceleăluminoase,ămânc rileăceleăaleseăşiăaceaămul imeădeă
linguşitoriăcareăseăsupuneauăorbeşteălaătoate capriciileăluiăşiăseăcredeauăferici iăcândăputeauăs ăfureăcâteă
unăzâmbetădeămul umireădeăpeăfa aăluiăceaăsever ρăDarăaverileăluiăceleănenum rateρăDarăso iaăşiăfiiiă
s i,ă speran aă b trâne iloră sale,ă pentruă aă c roraă fericireă poateă c ă s vârşiseă ceaă maiă mareă parte din
nelegiuirile sale, ce vor fi devenit toate acestea? Vom vedea!
θrimeleăzileăceăpetrecuăînăocnaăp r sit ăfur ăpreaădureroaseăpentruădânsulέăÎntunericulăcelămare,ă
singur tatea,ă patulă s uă deă paieă şiă mâncareaă ceaă pu ină hr nitoareă îlă aduseseă într-o stareă grozav ă deă
paroximăşiădeăfurie,ăîncâtăurlaăocnaădeăvaieteleăşiătânguielileăluiέ
Înădarnăchemaăsomnulăcaăs -iăalineădurerileăfiziceăşiămorale,ăc ciăelăfugeaădeălaădânsulăsau,ădeşiă
veneaăcâteodat ăs ăînchid ăochiiăluiăceiăsl bi iădeălacrimi,ădarălaăzgomotul unei pietricele sau a unei
pic turiădeăap ceăc deaădinăpere iiăocneiăfugeaăşi-lăl saăiar şiăînăpradaătulbur riiăşiăaădisper riiăsaleέă
Dar,ădup ăceătrecuăcâtvaătimp,ăelăîncepuăaăseămaiăobişnuiăcuănouaăsaălocuin ăşiădeveniămaiăliniştit,ăbaă
înc ,ădup ăscrisorileăceăscriaăpeălaăprotectoriiăs iăşiăr spunsurileăîncurajatoareăceăprimea,ăîncepuseăaă
speraăc ăpesteăpu inăvaăp r siăocna,ăcaăs ăseămuteăiar şiăînăpalateleăsaleέăυuătoateăacesteaăr ulăocneiă
începuseăs ăroad ăcuăîncetulăaceaăorganiza iuneărobust νăreumatismul îi cuprinsese tot corpul, ochii i
seă umflaser ,ă facultateaă auzuluiă iă seă paralizaseă şiă oă tuseă violent ă amenin aă dină ceă înă ceă maiă multă
existen aăluiέ
σceastaăeraăstareaăfizic ăşiămoral ăînăcareăseăaflaăθ turic ăînăziuaăcândăprimiăceleădou ăscrisoriă
ce i le adusese Neagu.
ϋlă şedeaălungită peă patulăs uă deă paieă şiă aşteptaă cuă ner bdareă oraă prânzului,ăcaăs -şiă astâmpereă
foamea ce începuse a-lăturmentaέăDeăast ădat ăîns ,ăc m raşulăîiătrimiseăpor iuneaăînainteaăoreiăfixateέă
θ turic ,ăv zândădintr-aceast ăschimbareăcevaăextraordinarăşiăpoateăchiarăînăfavoareaăsa,ăseărepeziăcuă
furieă asupraă coşuluiă cuă merindeă ceă seă coboraă încet,ă legată deă oă sfoar έă υ ut ă într-însulă şiă g siă dou ă
scrisoriă peă careă leă lu ă cuă ner bdareă nervoas ă şi,ă apropiindu-se de felinarul ce sta atârnat deasupra
patuluiăs u,ădeschiseămaiăîntâiăpeăunaădintr- înseleăşiăcitiăcuvinteleăacestea:

―υucoaneăDinule,
υuădestul ămâhnireăteăvestescăc ăcucoanaăDuduca,ăso iaădumitale,ăaăluatătotădinăcas ăşiăaăfugită
cuă ună turcă pesteă Dun re,ă l sândă peă bie iiă copilaşiă peă drumuriέă εoşiile,ă viileă şiă caseleă dumitaleă s-au
vândut la sultan-mezat, iar banii s-auătrimisăcuăomădomnesc,ăcaăs ăseăîmpart ălaă raniiăceăseăziceăc ăi-
aiă s r cit,ă cândă eraiă ispravnicέă Veiă ştiă iar şiă c ă b trânulă dumitaleă tat ă aă murită deă inim ă rea, pentru
afrontul ce i-aiăf cut,ăcândăaiăpusăarn u iiădeăl- auădatăafar ădinăcas έ

σlădumitaleădeăaproapeăprietenăşiăfrate
S…‖

Iat ăşiăcuprindereaăceleiădeăaădouaăscrisori:ă

―Dinule,
M-amădusădeămaiămulteăoriălaăvod ăs -lărogăpentruătineăşiăl-amăg sitătotdeauna neînduplecat; iar
înăceleădinăurm ămi-a spus-oăritos,ăc ăoăs ăteălaseăs ăputrezeştiăînăocnaăp r sit ,ăcaăs ăslujeştiădeăpild ă
altorăho omaniăcaătineέăVod ăaăzisăaceastaέ

ζ…‖
 σcesteă dou ă scrisoriă fur ă pentruă θ turic ă oă lovitur ă deă tr snetέă σverileă sale,ă câştigateă prină
nenum rateă crimeă şiă laşit i,ă acumă erauă risipiteă caă prafulă înă vântνă so iaă fugit ,ă copiiiă l sa iă înă voiaă
întâmpl rii,ă elă chiară condamnată aă muriă cuă încetulă înă fundulă ocneiă p r site,ă chinuită deă durereă şiă
disperare.
Ar fi fost o mare fericireă pentruă dânsulă dac ă acesteă ştiriă l-ară fiă omorâtă deodat ă sauă i-ar fi
paralizatăinteligen a,ăc ciăarăfiăsc patădeătoateăsuferin eleămoraleăşiăfiziceνădarăprovedin a,ăînădecreteleă
saleă celeă nep trunseă deă minteaă omeneasc ,ă voiseă a-iă l saă neatinseă toateă facult ile,ă caă s ă gusteă şiă elă
acelăveninăamarăcuăcareăad paseăsocietateaăatâtaătimpέ
Dup ăceăseămaiăalinar ădureroaseleăimpresiuniăceăl saseăînăinimaăluiăaceleăfataleăscrisori,ăelăc zuă
peăpatulăs uăcelădeăpaieăşiăîncepuăaăplângeăcuăamarăşiăaăseăloviăcuăpumnii în cap de disperare.
Seăziceăc ăho iiăşiătâlhariiăsuntăsupersti ioşiăşiăf r ăcurajălaălovirileăsoarteiέăζuăştimăpân ălaăceă
gradă poateă fiă adev rat ă aceast ă maxim νă ştimă numaiă c ă θ turic ,ă acelă omă deă fieră careă înă furiaă
ambi iuniiă saleă dispre uiseă mustrareaă deă conştiin ă şiă chiară peă Dumnezeu,ă acumă deveniseă atâtă deă
fricos,ăîncâtăcelămaiămicăzgomotăîlăf ceaăs ătremureέ
Uneoriăiăseăp reaăc ăvedeăumbraătat luiăs uăieşindădinăstâncileătitaniceăaleăocneiăşiăzicându-i cu
voceămormântal :ă―όiuănelegiuit!ăpriveşteăstarea în care m-aăadusăr utateaăşiămândriaăta!ăDumnezeu,ă
pe care l-ai dispre uită atâtaă timp,ă teă vesteşteă prină mineă caă s - iă mântuieştiă sufletulă prină c in ,ă c ciă
trupulăt uănuăvaămaiăieşiăcuăvia ădeăaiciέ‖
σlteăd iăiar şiăiăseăp reaăc ăvedeăoameniăspânzura i,ăcuălimbileăieşiteăafar ădinăgur ,ăplineădeă
sânge,ăşiăfemeiăslabeăşiăurâteălaăfa ămâncându-şiăcopiiiăşiădându-iăşiăluiăs ăgusteădinăc rnurileălorăreciă
şiăputrede,ăcaăunuiăpricinuitorăalămor iiălorέ
Înă momenteleă unoră asemeneaă oribileă halucina iuniă minteaă îlă p r seaă cuă totul,ă capulă iă seă
înfl c ra,ăîşiărodeaămâinileădeădisperareăşiăstrigaăcuăoăvoceăr guşit ăşiătremur toare:
―Stafiile!ăstafiile!ăs ri i,ăcreştiniăbuni!ăζuăm ăl sa iăs ăm ăstrâng ădeăgâtăacesteăumbreăaleăluiă
Satana; apoi, deschizând ochii s iăînfl c ra iăşiăr t ci iădeăteroare,ăseărepezeaădintr-un loc într-altulăşiă
începeaăiar şiăaăstriga:ăδua iădeălâng ămineăpeăacesteăfemeiăschiloade,ăc ciămâinileălorăceleăuscateăşiă
sângeleăceăvars ădinăguriăm ăînghea ădeăfric !‖
Dară toateă rug ciunileă luiă erau în darn; nimeni nu-lă auzea,ă nimeniă nuă veneaă s -iă r coreasc ă
frunteaăsaăceaăplin deăsudoriăsauăs -iăsting ăaceaăseteăinfernal ăce-iăuscaăguraăşiăpieptulέ
Înăfine,ădup ăoăexisten ămizerabil ădeăşapteăluni,ăîşiădeteăsufletulăînăspasmuriăşiăp r sitădeătoat ă
lumea.
σă douaă ziă dup ă moarteaă acestuiă monstru,ă popula iuneaă τucureştiloră seă aflaă într-o mare
agita iuneέă υauzaă ceă puseseă înă mişcareă peă aceştiă adev ra iă str nepo iă aiă Grahiloră [4] , venea de la
vesteaăceăseăr spândiseăc ăînăaceaăziăeraăs ăseădeaăprinătârgăunăfalităfraudulos,ăiarădup ăaceeaăeraăs -l
intuiasc ădinainteaăpr v lieiălui,ăcaăs ăserveădeăpild ăpoporuluiέ
ηămul imeădeăcurioşiădeătoateăet ileăşiăclaseleăsociet iiăinundauăpia aăSfέăGeorgeăcelăζouνăiarăoă
alt ăgrup ,ădestulădeănumeroas ,ăintraseăînăcurteaăsp t rieiăşi,ăcuătoateăc ătimpulăeraăploiosăînăaceaăziăşiă
vântulănorduluiăsuflaăcuăt rie,ăeiăîns ăînfruntauăcuăb rb ieăşiăploaiaăşiăfrigul,ănumaiăcaăs ăpoat ăvedeaă
acel spectacol barbar, ce-i delecta atât de mult.
Înă fine,ă logof tulă sp t riei, v zândă ner bdareaă şiă curiozitateaă gloatelor,ă seă ar t ă înainteaă
mul imiiă şiă citiă cuă voceă tareă hot râreaă Departamentuluiă deă υriminalion,ă prină careă condamnaă peă
mofluzulă mincinosă aă fiă b tută laă speteă prină toateă pie eleă negu toreştiă şiă aă seă intuiă deă urechiă în fa aă
pr v lieiăsaleέ
Dup ă ceă seă termin ă citireaă hot rârii,ă patruă arn u iă sp t reştiă intrar ă înă temni ă şiă scoaser ă peă
nefericitulăfalităcuăcapulăras,ădezbr catăpân ălaămijlocăşiăcuămâinileălegateăunaălâng ăaltaăcuăoăfunieă
lung νăiarădup ăaceeaăunulădintre arn u iăapuc ăfuniaădeăc p tâiăşiăîncepuăaătrageăpeăpa ientădup ăsine,ă
peăcândăal i,ădoi,ăpuşiăunulăde-aădreaptaăşiăcellaltăde-aăstângaăpa ientului,ăîlăloveauăpeăspinareăcuănuieleă
de salcie.
Sângeleăceăs reaădinăpieleaănefericituluiăom,ărupt ăneîncetatădeălovituri,ăşiă ipeteleăluiădeădurereă
produceauădiferiteăimpresiuniăînăinimaăpoporului:ăfemeileăşiăoameniiăceiămiloşiăcereauăiertareaălui,ăiară
gloataăceaămare,ăînăcareăintrauăşiăceiăs r ci iăprinăfalimentulăcelăfraudulos,ăsim eauăoănedescriptibil ă
bucurie pentruă totă ceă sufereaă pa ientulă şiă laă oriceă gemetă deă durereă eiă îlă apostrofauă cuă cuvinteă caă
acestea:ă―τine- iăface,ătâlharule,ăc-aiăs r citălumea!‖ă―S -iădeaănuieleăpân -iăvaăc deaătoat ăcarneaădeă
peăspin ri‖,ăf r ăaămaiănumiăşiăpeăuniiăcareăstrigau:ă―S -l spânzure!ăsauăs -lăpuieăînă eap !‖
 Vedereaătorentelorădeăsângeăşiăpoftaădeăr zbunareăiritaseăatâtădeămultăpeăpopor,ăîncâtădac ăs-ar fi
aflatălaăaceast ăprivelişteăbarbar ăvreunulădinăaceiăfilozofiăumanitari,ănegreşităarăfiăcrezutăc ăseăafl ăînă
Roma gladiatorilor,ăînăRomaămartirilor,ăşiăpeăromâniăi-arăfiăluatădreptăacelămizerabilăşiădegradatăpoporă
alăRomeiăimperialeăcareăsufereaăsclaviaăşiăumilireaăf r ăs ămurmureăşiăseărevoltaănumaiăatunciăcândăîiă
lipseaăpâineaăşiăcirculă[5].
σceast ăprocesiuneăîngrozitoare trecuămaiăîntâiăprinăpia aăSfέăGeorgeăcelăζou,ădeăacoloăintr ăînă
uli aăŞelarilorăşi,ăieşindăpeălaăυurteaăceaăVeche,ămerseăspreăSfέăGeorgeăcelăVechiνăiarădeăaciăintr ăînă
uli aă ceaă strâmt ă dină dosulă τ r iei,ă undeă eraă s ă seă petreac ă parteaă ceaă maiă îngrozitoare a acestei
oribile drame.
θoporul,ăceăp reaăs tulăoarecumădeăceeaăceăv zuseăpân ăaci,ăpeădat ăceăseăînştiin ăc ăaăsosită
timpulă intuirii,ă n v liă cuă furieă asupraă loculuiă undeă eraă s ă seă s vârşeasc ă aceast ă barbar ă fapt έă
Curiozitatea era atât de mare, încâtă uniiă dină mul imeă intrauă prină sil ă înă caseleă şiă pr v liileă
negu torilor,ăcaăs ăpoat ăpriviămaiăbineăexecu iuneaνăiarăal iiăseăsuiauăchiarăpeăacoperişulăcaselor,ăcuă
risculădeăaăc deaăşiăaăseăzdrobiέ
Înămomentul,ăîns ,ăcândăexecutorulăridicaseăpeăpa ient înăvârfulăpicioarelorăşiăseăpreg teaăs -i
intuiasc ăurechileălaăstâlp,ăclopoteleădeălaăcâtevaăbisericiăîncepur ăaăsunaăşiăoăpsalmodieătrist ăajunseă
pân ălaăauzulămul imiiέ
σcesteăcânt riăieşeauădinăgurileăcâtorvaăpreo iăşiăcânt re iăceăpetreceauălaămormânt un cadaver
aşezată într-ună coşciugă modestă şiă purtată deă patruă postelniceiă peă ună pată mortuar,ă compusă dină lemnă
simpluăşiăc ptuşităcuăchembric ăverdeέ
θoporul,ă aleă c ruiaă sentimenteăseă schimbar ăfoarteălesne,ă cumă auziă cânt rileă preo ilorăşiă v zuă
cortegiul funerar apropiindu-se,ăîncepuăs ăseătrag ăînapoiăcuărespect,ăcaăs -iăînlesneasc ătrecereaνădară
aceast ăbun voin ăfuănefolositoare,ăc ciădinăparteaăopus ăaăuli eiăveneaăoăc ru ădeă ar ăcuădoiăcai,ăînă
careă eraă asemeneaă ună coşciugă închisă şiă ună preotă careă citea cadavrului dintr-însulă rug ciunileă deă
odihn έ
σcesteă dou ă procesiuniă mortuare,ă neputându-se vedea una pe alta din cauza poporului ce era
adunatăînăcentrulăuli ei,ăînaintar ăunaăînăcontraăalteiaăpân ălaăloculăexecu iuniiăşiăseăoprir ,ăc ciăuli aă
era atât deăstrâmt ,ăîncât eraăcuăneputin ăaătreceăunaăpeălâng ăaltaăsauăaăseăîntoarceăunaădinăeleăînapoi,ă
spreăaăputeaătreceăcealalt έă
Înă fine,ă baş-bulucbaşaă ală sp t riei,ă îns rcinată cuă executareaă hot rârii,ă v zândă aceast ă
încurc tur ,ăf cuăsemnăexecutoruluiăs -şiătermineălucrareaέăUnă ip tăascu ităşiănervos,ărepetatădeămaiă
multeă ori,ă anun ă poporuluiă c ă intuireaă s-aă terminatέă Gloateleă disp rur ă într-oă clip :ă totulă intr ă înă
t cere,ănumaiăceleădou ăprocesiuniăst teauăunaăînăfa aăceleilalteădinainteaăfalituluiă intuit.
σrăfiăzisăcinevaăc ăîntreămor iiădinăceleădou ăcoşciugeăşiănegu torulăcelă intuităexistaăoăleg tur ă
fatal ăsauăoăur ăneîmp cat έăϋiăbine,ăaceast ăleg tur ăexistaăînăadev r,ăc ciăcadavrulăcelăpurtatăpeăpată
mortuară şiă înso ită deă preo iă şiă cânt re iă era al postelnicului Andronache Tuzluc; cel de-al doilea
cadavru,ă trasă deă doiă caiă deă sată înă aceaă c ru ă mizerabil ,ă eraă ală luiă Dinuă θ turic νă iară mofluzulă celă
intuită eraă υosteaă υhiorul,ă care,ă deşiă camă târziu,ă lu ă îns ă oă aspr ă r spl tireă pentruă toateă crimele ce
s vârşiseέ
Iat ă cumă îşiă terminar ă carieraă vie iiă aceştiă treiă scelera iέă Întâmplareaă voiseă caă eiă s ă seă maiă
întâlneasc ă înc ă oă dat ă înainteă deă aă seă prezentaă luiă Dumnezeuă spreă a-şiă daă seamaă deă releleă ceă
s vârşiser ăpeăacestăp mântέ
Cât despre chera Duduca,ăamăaflatămaiăînăurm ăc ăea,ăvoindăs ăfac ăpeăcochetaăşiăînăcasaănouluiă
eiăb rbat,ăfuădescoperit ădeădânsulăşiătrimis ăînainteaăcadiului,ăcareăordon ăs ăoăcoas ăîntr-unăsacăşiă
apoiăs ăoăarunceăînăvalurileăDun rii,ădup ăcuprindereaălegilorămusulmaneέ

Note de subsol

[1]ă raniiănumescăbidiviuăoriceăcalăfrumosăşiăiuteălaăfug έăSim ulăîns ăcelăadev ratăalăcuvântuluiăînsemneaz cal

pitic de Arabia.
[2] Oameni speciali în mineralogie m-auăîncredin atăc ăadâncimeaăocnelorădeăsistemaăvecheănuăseăîntindeaămaiă
multădeă15ί155ăşiămaximumă16ίămetriέă
[3] Dante, Infernul, cântul III, versul IV
[4]ăTiberiuăşiăυaiuăGrahusăerauăfiiăaiăluiăSemproniuăGrahusăşiăaiăυorneliei,ă fiicaăluiăScipionέăσceştiăadev ra iă
patrio iă romani,ă v zândă deplorabilaă stareă înă careă ajunseseă Roma, patria lor, din cauza rezbelului social, se
încercar ăaăoăajutaăcaăs ăscapeădinăpieire,ădarăamândoiăc zur ăvictimeăaleăfurieiăpoporuluiέăεaiămul iăscriitoriădeă
roman eăs-auăservitădeănumeleăacestorădoiăcelebriăromani,ănumaiăcaăs ăarateăpopula iuneaăcea fluctuoas ăaăRomeiă
cei vechi.
[5]ăθoporulăromanădinătimpulăimperiuluiăeraăaşaădeădemoralizat,ăîncâtăseărevoltaănumaiăcândăîiălipseaăpâineaăşiă
spectacoleleăşiăstriga:ăθanemăetăcircensesέă

Epilog. Din opincar mare spătar

La 23 aprilie, anul 1825, locuitoriiăτucureştilorăerauăcuprinşiădeăfrigurileăveselieiăşiăaleăpl ceriiνă

eiăserbauăziuaăsfântuluiăGheorghe,ăvechiulăpatronăalăRomânieiέăUli eleămariăşiămiciăerauăm turateăşiă
stropiteăcuăap ν pr v liileănegu torilorăşiăcaseleăboierilorăerauăîmpodobiteăcuăramuriădeăsalcieăşiăiarb ă
verdeέă Ună ceră senină şiă ună soareă dulceă deă prim var ă veneauă s ă completezeă acestă cadruă magnifică ceă
pref cuseăoraşulăîntr-oăgr din improvizat έ
θodulăεogoşoaieiăeraăplinădeăprivitoriădeăamândou ăsexeleăşiădinătoateăclaseleăsociet ii, bine
înveşmânta iă şiă cuă fe eleă zâmbitoareέă ϋiă seă îndreptauă c treă m n stireaă εihaiă vod ,ă undeă eraă s ă seă
s vârşeasc ăîntr-aceaăziăoănunt ădomneasc έ
θeăamândou ălaturileăuli eiăpeădeăpodulăDâmbovi eiăceăduceălaăεihaiăvod ăerauăbraziăînfip iăînă
p mântăşiăîmpodobi iăcuăpangliceăşiăbeteal ădeăfirέăÎnainteaăacestorăbraziăerauădou ărânduriădeăcataneă
sp t reşti,ă îmbr cateă cuă mintene,ă poturiă şiă ghebeă scurte,ă împodobiteă cuă g itaneă tricoloreνă iară peă capă
purtauăc ciuliăcuăfloaceăalbastreăşiădreptătoat ăarm turaăaveauă câteăoăpuşc ăpus ăpeăumeriăşiăcâteăună
pistol la brâu.
δaăspateleăacestorăostaşiăseăformaseăpeăamândou ăp r ileăpiramideădeăcurioşi,ăcareăaşteptauăcuă
ner bdareătrecereaăalaiuluiădomnescέăDarăaşteptareaănuăfuălung ,ăc ciăpesteăpu inăseăar t ăînainteaăloră
spectacolulăceăleăa â aseăatâtădeămultăcuriozitateaέăσlaiulăsoseaέ
σcestăcortegiuăprinciarăeraăorânduităastfel:ăσvangardaăseăcompuneaădinăbraslaăagiei,ăalc tuit ă
dină c l re iă polcovniceştiă c l riă şiă arma iνă vel-c pitană deă cazaciă cuă steagulă şiă toboşarulă s uνă talpaşiiă
dorob n eştiăpedeştriăcuătobele,ăchivereleăşiăcimpoaieleălorνăvel-c pitanădeădoroban iăcuăzapciiiăs iăşiă
cuăcâ ivaădinăbraslaăarmeneasc ,ăcuăsteagăşiătobeădup ădânşiiνăpodariăpedeştriăcuătopoareleăpeăumeriνă
cazaciiăagieştiăpedeştri,ăcuăcimpoaieăşi tobeνăvân torii,ăasemeneaνăc pitaniiădeăagieăînarma iνăceauşulă
agiescăcuălogof tulăagiescνăpolcovniculădeăpoduriăcuăpolcovniculădeăciocliνăpolcovniculădeăvân toriăcuă
polcovniculădeăTârgovişteνăapoiămareleăag ăcuăpodoabeleăluiădup ăobiceiέ
Dup ăaceştiaăveneaăbraslaăsp t reasc ăalc tuit ădinălefegiiăcuăsteagulăc l riνămareleăc pitanădeă
lefegiiă cuă zapciii,ă buciucul,ă toboşariiă şiă sârmaciulă [1]ă s uνă seimenii-c l riă înarma iă şiă îmbr ca iă cuă
haineă roşiiă şiă mo uriă galbene,ă baş-bulucbaşaă cuă steagulă celă mare,ă cuă tobeă şiă sârmaci,ă scutelniciiă
sp t reştiăînarma i,ăapoiămareleăsp tarέă
Dup ădânşiiăveneaăbraslaămareluiăportarăcuătoat ăecpaiauaăsaνămareleăarmaşăcuăsteagurileă rii,ă
cuă trâmbi eleă şiă cuă arm şeiiă s iνă apoiă veneaă caretaă domneasc ă tras ă deă şaseă arm sariă vine iă cu doi
ciohodariăpeăcapr ,ădoiăînăcoad ăşiăal iăşaseăîmprejurulăcaretei,ăto iăîmbr ca iăînăhaineăroşiiăcuăfirăşiăcuă
işliceărotundeădeăsamurέ
Înăaceast ăcaret ăşedeauăunăjuneăşiăoătân r ăfat έăϋlăeraăînveşmântatăcuăanteriuădeăsuvaiăalbăcuă
v rguli eădeăfirăbrun,ăaveaăfermen ădeăbuhurăcaăpaiulăgrâuluiăşiăgiubeaădeăzufăalbastru-deschis. Peste
mijlocă eraă încinsă cuă ună brâuă deă tulpană alb,ă iară peă capă aveaă fesă roşiuă deă arigradέă Junaă fat ă eraă
îmbr cat ăcuărochieăalb ădeătulpanăşiăîncins ăpesteămijlocăcuăunăcordonăde panglic ăroşieăîncheiat ăcuă
oă cataram ă ferecat ă cuă diamanteνă peă capă purtaă oă diademă ă deă berlianteă şiă beteal νă laă gâtă aveaă ună
ghiordanădeărubine,ăiarăînăurechiăcerceiădeăsmarandăînconjura iădeădiamanteέăσmândoiăaceştiăjuniăerauă
deă oă frumuse eă rar ,ă şi,ă dup ă privirileă furişeă ce-şiă aruncauă unulă altuia,ă sem nauă aă fiă cuprinşiă deă ună
amorăînfl c ratέ
υaretaămergeaăînăpasulăcailor,ăocolit ădeăciohodari,ăiarădup ădânsaăveneaărestulăalaiuluiăcompusă
dină tagmeleă acestea:ă calemulă arm şieiă cuă ftoriă şiă treti-armaşă cuă ecpaiauaă lor,ă înă mijloculă c roraă eraă
mareleă armaşă cuă haineă muiateă înă fir,ăsteagulă celă mareă ală rii,ăl utariiă şiă trâmbi aşiiădomneşti,ăuruc-
bairam,ă tuiurile,ă sacagiiă domneştiă şiă salahoriiă cuă be ileă înă mâiniνă apoiă ceiă doisprezeceă caiă domneştiă
împodobi iăcuăcioltareădeăfirăşiăcuăcalcaneădeăargintăsuflateăcuăaurăşiăcuăpeneădeăstru ăînăfrunteέăσceştiă
caiăerauăconduşiădeăcomişiădomneştiăşiăînconjura iădeăciohodariέă
Dup ă aceştiaă veneauă comişii,ă rahtivaniiă şiă postelniceiiă c l ri,ă îmbr ca iă cuă capoturiă roşiiă şiă
purtândă înă mâiniă semneă domneştiέă σpoiă veneauă treti-logof tă cuă treti-vistier, ftori-logof tă cuă ftori-
vistier,ăiarăînămijloculălorăeraămareleăcomisăcuăciauşiiăşiăcapugiiiăîmp r teştiăînso i iădeăc l re iăturciăşiă
români.
Dup ă dânşiiă veneaă ecpaiauaă domneasc ă şiă se încheiaă cortegiulă prină ortauaă ciohodariloră şiă aă
satâraşilor, c pitaniăagieştiăşiăsp t reşti,ătufeccii,ămataragii-iamac, sarai-iamac, icioglani cu agaua lor,
peiciiă şiă hasahârliiiă [2]ă νă iară înă urm ă deă totă veneaă tagmaă Divanului,ă purtândă topuzul,ă sangeaculă şi
semnulădomniei,ăînconjuratădeăcopiiiădinăcas ăpurtândăprapurileă riiέ
θeă cândă acestă alaiă defilaă peă uli aă εihaiă vod ă cuă aceaă pomp ă deă m rireă cunoscut ă numaiă laă
cur ileă orientale,ă GrigoreăVod ă Ghica,ăîmpreun ă cuămitropolitulă rii,ă doamnaă cuă boieriiă ceiă mariă şiă
binişliiă s i,ă aşteptauă înă uşaă bisericiiă sosireaă mirilorέă Înă fineă eiă sosir ă şiă intrară ă înă biseric ,ă undeă seă
s vârşiă ceremoniaă religioas ă aă cununieiă cuă mareă magnificien νă iară dup ă s vârşireaă cununieiă
domnitorulăziseăginereluiăcuăglasătareăşiămajestuos:
— Iat ,ăteăcinstescăcuăcaftanulădeămareăsp tarăşiăteăfacăcaimacamăalăυraiovei,ăcaăs ăr spl tescă
bun tateaăsufletuluiăt uăşiăslujbeleăceăaiăf cută riiνăfiiăfericit!ă
Juneleăf cuăm tanieăşiăs rut ămânaădomnitorului,ăapoiăseăretraseăplinădeăbucurieăc -şi ajunsese
intaăaspira iunilorăsale,ăiar ăjunaăluiăso ieăc zuăpeăbra eleăp rinteluiăei,ăobosit ădeăneaşteptataăfericire,ă
şi-iăs rut ămânaăcuăfierbin eal έ
σcestă so ă fericită eraă Gheorghe,ă fostulă v tavă deă curteă ală postelniculuiă σndronacheă Tuzlucνă eraă
acel juneăm rinimosăceăl-amăv zutăsacrificându-seăcaăs ăscapeăpeăst pânulăs uădeăs r cieăşiădeăruşineέă
ϋlă veneaă s ă arateă româniloră c ă esteă deă ajunsă caă omulă s ă fieă bună şiă înzestrată deă natur ă cuă virtu iă şiă
inteligen ăşi,ăfieăcondi iuneaăsaăoricâtădeăobscur ălaăînceput,ăelăvaăajungeălaăm rireέăυâtădespreăjunaăsaă
so ie,ăeaăesteăfrumoasaăεaria,ăfataăbanuluiăυ…,ăcare,ădeşiăiubiseăpeăGheorgheăcuămult ăpasiune,ădară
preferaseămaiăbineămoartea,ădecâtăoăfericireătrec toareăşiădobândit ăprinăc lcareaăîndatoririlorăsaleădeă
bun ăfiic νăsuferin eleăşiădisperareaăeiăerauăacumăr spl titeădeăajunsέ

Finele “Ciocoilor vechi”

Note de subsol

[1]ăSârmaciăseănumeaăunăfelădeăgârbaciăsauăbiciădeăsârm έă
[2]ăθeiciăşiăhasahârliiăgardaădeăcorpăaădomnitoruluiăsauăaăcur iiădomneştiέă