Sunteți pe pagina 1din 196

A-PDF MERGER DEMO

FLORIN TUDOSE
ANA MARIAN

ALFABETAR
DE SEXOLOGIE

e d it ur ri' i ' ?21\/lp ~lv '-.J\..l


Bucuresti

c'a

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale TUDOSE, FLORIN AlFABETAR DE SEXOLOGIE/Fl ri! Bucur esti$ I!% &e"ica, '(() Bi*li +r# ISBN ,-.--,/'- '0-X

Tu" se # A!a Maria! -

II# Maria!, A!a


1/.#22

'(() - I!% &e"ica Al!abetar de se"olo#ie

s#r#l#

FLORIN TUDOSE, ANA


ISBN$ ,-.--,/'-'0-X

MARIAN

T ate "re5turile

re67r8'ate E"iturli INFOMEDI9A#

Nici % 5arte "i! :acest8"lu&, !u 5 ate Ii c 5iata3 tara 5er&isiu!ea scri5a,5 E"iU;rii INFOMED<=$:A# Dre5turile 9 5?ri+@t "e "istri*utie I! strai!atate a5arti! i! e>clusi8itate e"iturii#

A'(() *? INFOMEDI9A

s#r#I, All ri+@ts reser8e"#

APARUT '(() Te@! re"actare Te@! re"actare$ c r!5uteriBata$ E"itura

INF~edica
.0, 2/# Pi S,

I!+# Nic leta A!+@el Bucuresti C(0# Pa!"uri

E"itura INFOMEDI9A

se#

A, A5# ..-.)

&e'(a") 021/410.04.10; *1%+,-+%./ *1%+01+0e-&ail$


\iVVrVif. D

redact.ia@infomedica.ro !t r!eclca# r

ARGUMENT
"Ce-ar putea

fi

% carte mai noua 1i tnai originalii dedit aceea care ne-arface sa iubim si mai mult vechile adeviiruri?"

Vauvenargues

Interesul urias pe care societatea 2odern a 11 acorda se"ualitatii #enerat % e"plo3ie in!or2ationala de proportii care4 in 2od parado"$ al4 a avut drept ur2are cresterea con!u3iei in do2eniu 1i de3orientarea unui 2are nu2ar de persoane4 dar in special a tinerilor4 care s$au va3ur in situatia de a nu 2ai putea ale#e repere+ 5uro#atele stiinti!ice4 inva3ia porno#ra!iei 1i a industriei recla$ 2ei4 crearea cu bun a 1tiinta a unor !alse se"$si2boluri4 populari3area

1i vul#ari3area unor co2porta2ente deviante sau patolo#ice sunt tot atatea cau3e ale !aptului ca desi volu2ul in!or2ational este a2etitor4 receptarea 2esa6elor este tot 2ai distorsionata4 iar de3in!or2area devine re#ula+ 'n alt 2otiv de in#ri6orare I$a repre3entat pentru noi de3u2ani$ 3area4 in principal prin absents oricaror di2ensiuni ro2antice 1i 2o$ rale a co2porta2entului se"ual precu2 1i incercarea de a$I reduce la un si2plu co2porta2ent biolo#ic4 !ara latura sa principals4 cea psi$ 7olo#ica+ Psi7ose"ualitatea este un dat !unda2ental al !iintei u2ane4 !iind le#ata de co2unicarea interpersonala si de alte atribute speci!ice doar pentru homo sapiens, cu2 ar !i inti2itatea4 senti2entul iubirii4 i2a#inarul si4 de ce nu4 u2orul+ Revolutionarul secol 88 a adus ~i a !inali3at printre atatea revo$ lutii 1i pe cea se"uala4 care a sc7i2bat pur ~i si2plu rolul !e2eii In di$ na2ica relatiilor de cuplu4 dar 1i in +intre#ul ansa2blu social+ Aceasta revolutie a 3#uduit puternic tabuurile 1i 2odelele socio$culturale tra$ ditionale4 in special in di2ensiunea lor 2orals 9i: reli#ioasa4 declan$ 1and nu % data curente subterane anti$culturale 4i #enerand neasteptate replieri+ Identitatea cuplului4 2ai ales in aspectul lui !or2al+ eel al casatoriei4 a !est puternic 4i !U///erO=lSe restructuran s-au inre#istrat In urrna seis2ului pe care boom-ttl erotic I-a ;ste o boala care a ;ste se"uantatea

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

vinde bine de

industrie

a recla2ei

care si$a creat un ve7icul

inaripat

pentru orice obiect? ;ste un nou proiect urnan care se construieste In lu2ea co2unicarii #lobale4 a virtualitatii 1i a clonarii? Aceasta carte incearca sa dea raspunsuri la intrebari care se a!la cu si#uranta daca nu pe bu3ele atunci in 2intea sau in su!letul oricarui traitor al lu2ii conte2porane+ Nu sunt raspunsuri noi 1i nu sunt nici 2acar raspunsuri ori#in ale4 nu doar pentru ca in se"ualitate ni2ic nu e nou ci 1i pentru ca4 in 2od pro#ra2atic4 nu ne$a2 propus ( carte cle avan#arda ci cloar una care sa inse2ne ( noua incercare de li2pe3ire si ordonare+ Marturisi2 ca a2 Inta2pinat di!icultati 2a6ore atunci cand a tre$ buit sa ne i2pune2 li2itarea de2ersului+ (ascinatia acestui subiect ne$a cuprins nu % data atunci cand incerca2 sa pune2 coerent4 una

l!2#a alta4 literele acestui al!abetar+

Co$autoratul dintre un 2edie 1i un 3iarist a !ost una dintre 2etodele prin care a2 reusit sa obtine2 aceasta li2itare 1i prin care spera2 sa !i reusit % reinitiere continua a de3baterii 1i eon!runtarea a doua a#ende4 2ereu di!erite 1i adesea co2ple2entare $ a#enda interesului public 1i cea a interesului stiinti$ !ie+ Din con!runtarea lor ave2 speranta di a2 obtinut un plus de inte$ li#ibilitate4 dar 1i ( dina2ica a te"tului pe care vi$l pre3enta2+ Ni2ic nou 1i tot ce e 2ai nou4 u3and de un li2ba6 neacade2ic4 dar niciodata ar#otic sau vul#ar4 si2plitate4 dar nu si2pli!icare4 ri#oa$ re4 dar nu ri#iditate4 u2or4 dar ni2ic luat in deradere $ acesta a !ost pro#ra2ul 2ini2al al unei carti care se adresea3a tuturor acelora care vor sa se cunoasca si In aceasta di2ensiune !unda2entala a personali$ tat>+

5pera2 eli litera cu litera4 cuvintele al!abetarului vor deveni !a2i$ liare !iecarui cititor4 desci!randu$i propriile proble2e sau proble2ele partenerului sau o!erind4 pur 1i si2plu4 raspunsuri la intrebarile eelor
care !ac pri2ii pasi in deseoperirea 5untern constienti di de2ersul un ca3 el nu este inutil+ 2a#iei se"ualitatii+ nostru este inco2plet4

dar in nici

$?

<I&;R;<;

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

A atitudini se"uale B barbatul 1i se"ul+ C cup luI se"ual+ D dra# ostea ; evolutionis2 ( !e2eia 1i se"ul A #elo3ia > 7o2ose"ualitatea I i2a#inar 1i se" ; 6ocurile erotice C Da2asutra $ pri2a carte de se"olo#ie < libidoul M 2oralitate 1i se" N nor2alitate vs anor2alitate o obiceiuri se"uale P perversiunile R revolutia se"uala 5 sti2ulente se"uale & tabuurile se"uale ' u2or 1i a2or E virtualitate 1i se"+ + + + + + + + + + + + + + + ++ 8 productii + 8 + F Go#a $ te7nici antistres H Iin Joe de9 3ece re#uli pentru % ar2onie se"uala

@
/.

2-, *1 ,1 0@ @..B B, 1%1%B //12@


/..

1*1*B 1,B 10@ 1@1@B 1., 1B1

Biblio#ra!ie sau Kista de autori prea irnportanti pentru a nu$i p1a#ia ++ 1BB

-1)EIl8-5 INlaIl~I~ E

LM

:<

//~

"

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.Primii demografi ~i psihiatri din secolul al J9-lea, atunci cand emu nevoiti sa mentione e !"#$L, apreciau ca trebuie sa invoce iertare din partea cititorilor pentru cii %e retineau atentia Cit subiecte mat de &osnice si 'rivole",

Mic7el (ocault4 Istoria se"ualitatii4 1B@0

Despre se"olo#ie si4 2ai ales4 des pre se"olo#ia ca practica 2edi$ cala4 ( discutie coerenta 1i la inde2ana publicului lar# poate pleca de la un !apt de data recenta4 dar cu 2ulte consecinte i2portante+ ;vident ca au e"istat discutii4 unele c7iar avand caracter 2edical4 care au incercat sa stabileasca % le#atura intre co2porta2entul se"ual 1i unele boli4 dar in nici un ca3 nu e"ista ideea ca un co2porta2ent se$ "ual deviant ar putea !i % boala+ Aceasta era treaba bisericii4 a 2ora$ listilor sau a autoritatilor 6udiciare+ Pe 2asura insa ce societatea s$a seculari3at4 controlul pe care reli#ia 11e"ercita asupra co2porta2en$ tului se"ual considerat 2oral 1i deci nor2al a !ost trecut in responsa$ bilitatea stiintei 2edicale4 asa cu2 s$a inta2plat 1i cu consu2ul de dro#uri4 de alcool sau c7iar cu cri2inalitatea+ Modelu1 traditional a1 bolii ca % pedeapsa pentru pacatele savar1ite a !ost 2edicali3at rapid In ceea ce priveste co2porta2entul se"ual4 netraditionalul devenind 2orbid+ Au !ost elaborate la 6u2atatea secolului 8I8 Metic7eteM $ ni2!o2anie4 7ornose"ualitate4 isterie4 para!ilii4 etc $ care au avut drept scop deli2itarea a ceea ce era nor2al 1i acceptabiJ de ceea ce nu era4 la distin#erea 4+se"ului perversM de se"ul acceptat4 7eterose"ual4 pro$ creator 1i 2ono #a2+ 5$au descris in detaliu presupusele re3ultate adverse ale unor activitati se"uale Mpatolo#iceM pentru a stopa practicarea acestora4 e"e2plul 2asturbarii !iind eel 2ai concludent 1i probabil eel 2ai re3istent 111 ti2p+ Dupa 2odelul reli#ios care bla2a pacatul lui =nan4 2edicii au de3voltat % adevarata cruciada i2potriva unei presupuse boli4 spermatoreea, care se 2ani!esta prin polutii nocturne+ pierderea de sper2a in ti2pul urinarii4 incapacitatea de a 2unci4 lipsa de dis$ po3itie pentru actul se"ual4 debilitarea #enerala4 i2potenta+ Dar care este de !upt povestea lui %11a111i de ce nevinovata 2asturbare era un

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

pacat de 2oarte? Sa cita2 din Biblie cuvintele pe care tatal ne!ericit$ ului pacatos i le spune) .(eci intra la 'emeia fratelui tau, insoard-te cu ea, ia puterea Leviratului si ridica urmasi 'ratelui tau)" ~i iata si raspunsul !iului neascultator care !oloseste pri2a 1i cea 2ai la inde$ 2ana 2etoda contraceptiva+ ,,*tiinc) insd +nan cii EU val, Ji urmasii ai lui, de aceea cdnd intra la femeiafratelui siiu el viirsd sam-inia &os ca

sa nu ridice

urmasi fratelui sau. Ceea ce fiicea el era riiu inaintea lui (umnereu si l-a omordt si pe acesta" ./enera 01 2-223.
Aceasta ne!ericita descriere 1i preluarea unui te"t biblic4 ca proba pentru periculo3itatea unui co2porta2ent4 au !acut in 1,% de ani 2i$ iioane de vieti2e enti lLnspai2antati

1i au o!erit se"olo#iei
ca4 in necunoastere

2oderne sute de 2ii de paci$ de cau3a4 1i ei au cautat placerea

acolo unde nu era decat pericol+ Ni2eni nu s$a intrebat cat s$a sc7i2$ bat lu2ea 1i o2ul in patru 2ii de ani4 dar aceasta nu 2ai contea3a+ Ha$ rurile erau aruncate 1i 2edicul 4aveloc5 "llis va o!eri opiniei publiee un urias insectar de presupuse co2porta2ente aberante4 iar apoi doc$ torul von 6rafft-"bing, psi7iatru 1i neuropatolo#4 conte2poran 1i coneitadin cu 5i#2und (reud4 celebra .Psihopatia se7ualis", plina de ad6ective incri2inatorii la adresa co2porta2entelor presupus devian$ teo Pacatul devenise boala4 biserica !usese inlocuita cu spitalul4 2ai ales cu eel de psi7iatrie+ De acu2 incolo altii vor !i cei care vor incerca sa discute 1i alt!el des pre se"ualitate4 oa2eni care au inlocuit 2ora$ listii secolelor anterioare+ Dintre acestia4 va rea2inti2 doua e"e2ple ilustre4 pe botanista 8arie !topes, celebra publicista despre contra$ ceptie $ pentru !e2eile casatorite $ 1i scriitoare des pre se" IIn cadrul casniciei9 ~i4 evident4 pe eel 2ai i2portant e"pert a2erican

111 co2por$

ta2ent se"ual din deceniul cinci al secolului

884 de pro!esie ento2o$ lo#4 9lfred 6inse:. (i#ura lui ;reud, e2ble2atica pentru sc7i2barea
atitudinilor se"uale4 va !i !arul c7>iu3itor a1 celor care vor recunoaste ea de !apt se"ualitatea u2aria nu poate !i conceputa de cat ca psi7o$ se"ualitate 1i ca se"olo#ia trebuie sa !ie 9Ll totul altceva decat un 2i"a6 brut de urolo#ic4 endocrinolo#ic4 neurolo#ie si4 eventual4 #inecolo#ie+ 5pune2 eventual pentru ca !oarte tar3iu !e2eii i se va recunoaste dreptul la % se"ualitate non$procreativa 1i accesulla placerea se"uala+ In anii de dinaintea celui de$al doilea ra3boi rnondial+ !erneile tinere4 necasatorite ~i insarcinate erau 6udi internate pe perioade nede!inite Lin

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

institutii psi7iatrice In 2a6oritatea tarilor europene de3voltate+ A e"i$ stat % distinctie clara re!eritoare la !elul cu2 era perceputa responsa$ bilitatea !e2eilor 1i a barbatilor !ata de sanatatea se"uala $ !e2eile

erau in 2od constant privite ca Mre3ervoare de in!ectieM+ In 1B024 2a$ terialele pro2otionale an#lo$sa"one ce se adresau sanatatii barbatilor sunau ca2 asa 44% !ata poate !i per!ect curata +++ 1i totusi sa aiba In corp 2ilioane de #er2eni invi3ibili de #onoree sau si!ilis4 sau poate din arnbele boliM+ =ricat ar parea de neobisnuit4 proble2ele se"ualitatii !e2inine au inceput !ie intr$adevar discutate dupa anii L0%+ <u2ea se rnisca incredibil de #reu 1i cu toate revolutiile 1i liber$ tatile obtinute4 tabuurile 1i pre6udecatile se"uale4 atitudinea !ala de se$ "ualitate se sc7i2ba eel 2ai #reu+ Der2ato$venerolo#ia $ specialitate responsabila cu tratarea in!ectiilor eu trans2itere se"uala $ a !ast 2ar$ cata de$a lun#ul secolului XX de un arrnistitiu di!icil intre 2oralistii 2edicali 1i aceia care pro2ovau 2asurile practice de sanatate publica pentru a preveni in!ectiile+ Ast!el4 directorul unui 2are spital britanic In 1B,*4 descria adesea persoanele care trans2iteau boli se"uale ca pe ni1te indivi3i +2oralrnenre de!ectiviM ce trebuiau privati de libertate+ >o2ose"ualii $ considerati initial pacatosi4 e2u acu2 etic7etati bolnavi4 deci nu rai4 ci nebuni+ Atitudinea 2edicala Nala de aceste co2porta2ente se"uale nedorite i2plicau !recvent internarea In insti$ tutii 2intale4 trata2ente 7orrnonale 1i castrare+ Acest proces a luat recent ( noua !or2a4 odata cu acea cautare a M#enei 7o2ose"ualitatiiM 1i prin re!u3ul continuu al unora de a vedea e"presia se"uala ca pe ( variabila istorica4 construita social+ &rata2entele pentru barbatii 7o2o$

sa

se"uali $ cu2 ar !i terapia aversiunii $ au continuat pana dupa 1B@-4 cand Asociatia A2ericana de Psi7iatrie a stabiJit ca 7o2ose"ualitatea nu este patolo#ica4 Cea de$a doua 6u2atate a secolului al 88$lea a inre#istrat sc7i2$ ban 2a6ore 111 atitudinile 1i conventiile se"uale+ 5e"ul4 practicat !ara scopul procrearii4 nu 2ai este considerat pacatos+ Aceasta sc7i2bare In atitudine a !ost L111s%1it-+ de % 2ai 2are acceptare a diversitatii relatii$ lor u2ane+ Modi!icarea perspectivei a !ost dra2atics 1i insernna ca variatiile din interiorul ~i dintre dorinta 7eterose"uals 4D 7o2ose"uala au devenit $ intr$o 2asura 2ai 2are $ % c7estiunc de ale#ere persona$

lao Pentru adeptii unor reli#ii4 se"ul e5le inca acceptat doar ca activi$
1%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

tate procreatoare in cadrul 2aria6ului/ pentru altii4 7o2ose"ualitatea este acceptata atat ti2p cat nu i2plica practicarea acelorasi activitati se"uale+ In #eneral totusi4 oa2enii incep din ce in ce 2ai 2ult sa accepte diverse e"presii se"uale+ <a to ate acestea4 % contributie esentiala a adus$o <illiam 4. 8asters, eel care a !ost pionierul studiilor despre co2porta2entuJ se"ual u2an 1i initiatorul unei de3bateri !ara pre6udecati asupra obi$ ceiurilor 1i credintelor a2ericanilor in acest do2eniu+ Prin studiile !acute i2preuna eu sotia si eolaboratoarea sa Virginia Johnson a rea$ li3at ( adevarata revolutie in se"olo#ie4 atat in plan teoretic4 cat 1i in eel al interventiei practice+ A !est probabil cea 2ai i2portanta !i#ura din ulti2a suta de ani in ceea ce priveste sc7i2barea conceptiei a2e$ ricanilor despre co2porta2entul se"ual 1i prin ei sc7i2barea vi3iunii 2ondiale asupra acestuia+ ~i$a !olosit in!luenta stiinti!ica pentru a indernna oa2enii sa vorbeasca desc7is 1i liber des pre co2porta2en$ tul lor se"ual+ =pera lui a condus la variate sc7i2bari eulturale 1i sociale4 a sc7i2bat in bine viata oa2enilor+ ;ste parado"al !aptul ca % serie de !iloso!i conte2porani 1i lideri de opinie au averti3at ca liberali3area se"ului4 a discutiilor desc7ise despre se" si4 eel 2ai i2portant4 a descrierii stiinti!ice detaliate a para$ 2etrilor 1i corelatiilor acestuia pot !i ( parte a unui proiect 2odern continuu de re#le2entare 1i control+ Con!or2 acestei vi3iuni4 % serie de lucrari4 de$a lun#ul anilor4 au repre3entat variatii 2ai ri#uroase 1i 2ai siste2atice ca niciodata ale suprave#7erii co2porta2entului se$ "ual de catre stat 1i alte institutii deci3ionale+ Ei#ilenta reli#ioasa 1i vi#ilenta 2oralista au !ost inlocuite in perspectiva acestor #anditori cu +vi#ilenta clinicaM I% perspectiva 2edicala #enerali3ata asupra lu2ii9 ce a trans!or2at aceasta suprave#7ere intr$un control al se"ualitatii4 at at In eeea ee priveste populatia $ prin 2ecanis2ele sanatatii publice $ cat 1i In ceea ce priveste auto$re#le2entarea+ Aceasta suprave#7ere sociala ar !i stabi1it nor2e 1i standarde pentru co2porta2entul se"ual4 dupa care oa2enii so+ se poata #7ida 1i !ata de care sa$1i poata cornpara propriul cornporta2ent se"ual+ in rnedicali3area co2porta2entului se"ual s$a e"tins recent I1i pro$ babil nesurprin3ator9 In do2eniul placerii se"uale+ Pilule de tot !elul +4a6llt~lL: 10 prelun#irea placerii4 la obtinerea dorintei sau la evitarea
//

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

oricaror co2plicatii nedorite ale unui contact se"ual+ Pilulele contra$ ceptive au eliberat !e2eile de tea2a 1i realitatea sarcinilor nedorite4 in ciuda e!ectelor lor adverse+ 'n autor conte2poran se re!erea la aces$ tea ca !iind Mvisul !e2eilor devenit realitateM 1i nici 2acar criticii cei 2ai duri ai pilulei nu pot ne#a 2asivele sc7i2bari sociale le#ate de lar#a raspandire a acestora+4 In s!arsit4 prevalenta ridicata a dis!unctiilor se"uale nu re!lecta decat ( crestere e"traordinara a se"uali3arii culturii conte2porane4 a obsesiei pentru per!or2anta 1i #rati!icarea se"uala4 ceea ce a !acut ca nivelul aspiratiilor #enerale sa creasca la cote a2etitoare+ Modelele o!erite de revistele speciali3ate4 presiunea pe care industria 2edica$ 2entului si a!aceristii se"ului % e"ercita asupra consu2atorilor prin publici tate4 este cau3a sc7i2barii co2porta2entelor 1i c7iar a atitu$ dinilor+ 5e a6un#e tot 2ai !recvent Ja intrebarea) +Do2nule doctor4 este acest lucru nor2al?M4 dar 1i la aceea) +Do2nule doctor4 sunt eu nor$ 2al din punct de vedere se"ual?M <ucrarea de !ala va incerca sa o! ere raspunsuri 1i la aceste intrebari+

11

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.Prime&dia %n care se aflii $-2 bdrbat care iubeste total .3femeie seamand cu aceea a unui am care a atins $-2 fir de inaltii tensiune si care, daca nu se =bate, dacd instinctul nu l-a a&utat sa se imulgii

III

clipa %n care a fast =gallait,

moore agiitat aeolo. "

Marin Pretia4 eel 2ai iubit dintre pa2anteni

(iinta4 ca e"presie a principiului 2asculin4 este asociata eu prin$ cipiul intelectual4 oli2pic4 cu lo#osul+ In !ilo3o!ia e"tre2 orientala4 aceeasi diada 2asculin$!e2inin este repre3entata de prineipiile Fan# 1i Fin+ Acestea sunt principii opuse4 a!late in acelasi ti2p intr$o co2$ ple2entaritate absoluta4 unitatea lor !iind insusi si2bolul ec7ilibrului universal+ Fan# este repre3entat prin si2bolul Cerului4 !iind principi$ ul activ4 po3itiv 1i 2asculin4 in ti2p ce Fin4 repre3entat prin si2bolul Pa2antului4 este principiul pasiv4 ne#ativ 1i !e2inin+ Fan# apare printr$o linie continua4 Fin printr$o linie intrerupta4 ceea ce tri2ite la si2bolica pita#oreiciana a nu2erelor4 in care 2asculinul este asociat cu ci!ra unu 1i cu nu2erele i2pare4 iar !e2ininul cu doi 1i cu nu2erele pare+ Fan# este lu2ina4 soarele4 !ocul4 var!ul4 spiritul4 3iua4 Fin este intunericul4 luna4 apa4 valea4 !%11a vitala4 noaptea+ Initial4 in cultura c7ine3a4 barbatului i s$a atribuit se2nul ce re$ pre3enta 2unea 1i culoarea alba $ a slabiciunii se"uale4 a 2ortii 1i a !unerariilor+ Interesant este ca in to ate repre3entarile ec7ilibrului per$ !ect dintre 2asculin 1i !e2inin4 !e2eia ocupa po3itia superioara4 iar In cartile 2edicale si2bolul !ocului este dedicat barbatului4 care se aprin$ de rapid4 iar apa4 si2bolul !e2inin4 stin#e !ocul4 incal3indu$se4 dar 1i racindu$se 2ai lent4 asa cu2 se 1i inta2pla de !apt4 in realitatea cuplu$ lui se"ual+ lata ca in toate aceste siste2e !ilo3o!ice 2asculinul l1i are in sine propriul principiu4 in ti2p ce !e2ininul l1i are propriul prin$ eipiu in celalalt4 caracteristica !e2ininului !iind dualitatea4 raportarea la celalalt4 e"istents prin celalalt+ Aceasta polaritate 2asculin$!e2inin corespunde4 inainte de toate4 unei realitati biolo#iee+ Di!erentierea anato2ica dintre se"uO 2asculin 1i eel !e2inin este deter2inata #enetic+ ;2brionul este initial 1i intrin$ sec !e2inin4 pre3enta ero2o3o2ului F orientand ulterior evolutia catre de3voltarea testiculelor 1i productia de testosteron+ &estosteronul
/)

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

a!ectea3a inclusiv 2i#rarea neuronala si4 ca ( consecinta4 or#ani3area neuronal a din 7ipotala2us$aria preoptica 1i arni#dala4 intre sapta2a$ na a 0$a 1i a 12$a de viala intrauterina .>ates, ?@@@3. Pre3enta testos$ teronu1ui in perioada perinatala deterrnina la !atul 2asculin 2arirea de doua ori Icu dublarea nu2arului de neuroni9 a unui nucleu din aria preoptica4 care ar !i i2plicat In orientarea se"uala .9rnold, 299A3. ;!ectele 7or2onilor se"uali pe de3voltarea cerebrala stau la ori$ #inea unor di!erente psi7oco#nitive se2ni!icative intre se"ul 2asculin 1i eel !e2inin tBubinoC ~i !chmidt, 299A3 a9 or#ani3area li2ba6ului predo2inant pe partea stan#a a creieru$ lui la barb at4 pe a2bele patti ale creierului la !e2eie b9 abilitati de li2ba6 ~i abilitati 2otorii !ine crescute la !e2eie c9 abilitate vi3uala$spatiala crescuta 1a barbat d9 repertoriu de co2porta2ente se"uale 1i nonse"uale speci!ic

2asculin sau !e2inin+ In acest sens4 testosteronul ar !i respon$ sabil de tendinta 1a actiune 1i a#resivitatea speci!ic 2asculine ca 1i de cresterea #andurilor4 e2otiilor 1i co2porta2entelor cu con Ii nut se"ual+ Identitatea de #en se re!era la !elul in care subiectul l~i percepe sinele4 ca barb at sau ca !e2eie+ In studiile transculturale s$a evidentiat ca barb alii sunt 2ai cornpetitivi4 2ai a#resivi 1i 2ai activi 1Lnca din copilarie4 baietii pre!erand 6ucariile de lupta 1i actiune4 in ti2p ce !e$ tele pre!era papusile 1i 6ocul de$a 2a2a 1i copilul4 dovedindu$se 2ai tandre 1i #ri6ulii !ala de cei apropiati+ In ti2p ce !etele pre!era sa$1i descarce a#resivitatea verbal4 baietii tree 2ult 2ai repede la ( descar$ care !i3ica a a#resivitatii+ Nivelurile de testosteron crescute la !atul 2asculin sunt respon$ sabile de ( de3voltare 2ai lentil a e2is!erei drepte 1i de una 2ai ac$ centuata a e2is!erei stan#i4 De aid ar re3ulta di!erentele de stil co#ni$ tiv 2asculin$!erninin) !e2eile sunt 2ai e!iciente In co2unicarea ver$ bala 1i a!ectiva4 in ti2p ce barbatii au capacitati crescute analitice4 lo#ice 1i spatiale+ Nivelul de 7orrnoni se"uali in perioada prenatala in!luentea3a 1i ale#erea tipului de 6ocuri 2asculin sau !e2inin4 cat 1i a#resivitatea 1i orientarea se"uala+

/0

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

;reud pleaca in deserierea eo2ple"ului =edip de la ea3ul baia$ tului4 eonsiderat de el ca !iind rnai si2plu si cu 2ai putine 3one de pe$ nu2bra+ Preistoria eo2ple"ului =edip ar euprinde pe de % parte % identi!ieare pri2ara eu tatal va3ut ea ideal4 identi!icare de la inceput a2bivalenta4 iar pe de alta parte ( investire libidinala prirnara a
2a2ei+ Din con!luenta aeestor doua relatii4 la inceput independente4 =edip tChemamaD 1BB-9+ A~a cu2 re3u2a
%

re3ulta eo2ple"ul a evolutiei stienti3e3e l1i doreste intentionand devine e"clusiva rival+

;reud
sa con$

in 1B*% in ,,9briss del, Ps:choanal:se", libidinale4 2a2a placerea procurata 1i incearca

data eu intrarea in !a3a !alica incepe or#anului sau se"ual4 penisului4 =edip4 tandra 1i

spre varsta de 2$- ani4 baiatul de autosti2ularea sa


(

seduca

prin e"7ibarea

sa ia loeul tatalui+ &atal4 pana atunci un 2odel datorita eo2ple"ului Aceasta a2bivalenta (or2a co2pleta
(

!ortei 1i autoritatii cu care era investit4 in 2o2entul !ata de 2a2a repre3inta baiatul adoptand de !apt doar
%

!ata de tata 1i atitudinea a eo2ple"ului in acelasi ti2p

latura a co2ple"ului =edip i2plica


(

=edip4 eea po3itiva+ o latura ne#ativa4 !e2inina

atitudine

tandra

!ata de tata 1i

po3itie de #elo3ie 1i ostilitate

!ata de 2a2a+

Aceasta dubla polaritate oedipiana este datorata bise"ualitatii ori$ #inare a !iintei u2ane4 asa cu2 arata ;reud in 1B2-4 in .(as %ch und

das "s" I;ul 1i 5inele9+ Produs al !a3ei !aliee4 eo2ple"ul


re3olvat pedeapsa 2a2ei4 de co2ple"ul de castrare+

=edip este penisul4 obieetuale ea a

I! !a3a
dorintele

oedipiana4

sursa principala !ata de cu tatal 1i auto$ 5upraeului+

de an"ietate

este tea2a

de eastrare4

tea2a

de a pierde investirii

din partea tatalui pentru

sale ineestuoase in principal

2a2a+ &ea2a de eastrare duce la abandonarea !acand lac unui proees de identi!icare4 identi!icare constituind paternale4 2ai putin cu 2a2a+ Aceasta ritatii 1i inter3icerii stre3e in per2anenta4 eient de barbatM4 lui4 asu2andu$si oedipian continua ulterior are ceva de de2onstrat4 en an#oasa

duce la internali3area nucleul !or2arii

Dupa cu2 spunea /.9braham,

barbatul se si2te dator sa de2on$ sa se"uala4 ca este Msu!i$ In ti2p ce !e2eia nu lipsa penisu$ In stadiul poate pre3entei con!runtat

inclusiv prin prestatia

ca este di!erit de se"ul !e2inin+ conditia !erninina4 barbatul4

in 2asura in care a constienti3at de castrate+ de pierdere an#oasa


/1

a 2asculinitatii4

sa$~i linistcasca

prin e"7ibarea

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

penisului

in plan si2bolic)

prin cautarea !alice $ puterea4

per!or2antei

Iinclusiv

se"u$

ale9 sau a ec7ivalentelor

rnasina4 contul in banca+

In psi7olo#ia lui %ung D inconstientul co2pletea3a constientul4 ast!el incat inconstientul !iecarui barbat contine un ele2ent corespon$ dent !erninin4 co2ple2ent dia3a intre e#o 1i lu2ea interioara ceilalti in relatiile de 3i cu 3i sau deriva din trei radacini) i2a#ine bat4 cu a6utorul careia el poate rienta personala a barbatului cu di!erite !e2ei de$a lun#ul vietii

anima, iar inconstientul !iecarei !e2ei are un 2asculin4 repre3entat de animus. 9nima 1i animus 2e$
nu2it a+ psi7icului4 !iind proiectate spre in cele inti2e tPribramD ?@@@3. 9nima a colectiva a !e2eii 2ostenite de bar$ sesi3a 1i intele#e natura !e2eii4 e"pe$ !e2initatea e"pri2ata de intalnirile cu 1i in al treilea rand principiul !e2inin

a!lat in barbat In stare latenta+ Pri2ul suport al i2a#inii ani2ei este pentru barbat !i#ura 2a2ei4 ea o!erindu$i baiatului pri2a 1i cea 2ai puternica e"perienta cu % !erneie4 de cea rnai 2are i2portanta in !or$ 2area sa+ 'nii barbati nu se eliberea3a nici 2ai tar3iu de i2a#inea rna2ei4 aceasta putand in!luenta ale#erea Iinconstienta9 a partenerei $ asernanatoare cu 2a2a Ica !i3ic4 atitudine4 uneori varsta9 sau in 2od reactiorial total opusa i2a#inii acesteia+ I2a#inea ani2ei este proiec$ tata ulterior pe !e2ei pentru care barbatul si2te atractie erotica4 !ara sa constienti3e3e ca este atras de !apt de ( i2a#ine interioara a sa4 care corespunde intr$o 2asura 2ai 2ica sau 2ai 2are !erneii reale din !ata lui+ % 2are parte din con!lictele de cuplu l1i #asesc corespondentul in acest 2ecanis2 psi7olo#ic de proiectie a ani2ei Iani2usului pentru !e2eie9+ Principiul !e2inin repre3entat de e2otivitate4 a!ectivitate4 relationare se re#aseste la barbat i2pins 111 inconstient sub !or2a de ani2a4 asa cu2 pentru !e2eie4 principiului !e2inin constient ce con$ st-+ in inclinatia catre a!ect 1i co2unicare4 ii corespunde un principiu 2asculin repre3entat de #andire abstracta4 in inconstient rationali3are4

sub !or2a de ani2us t8ohl ~i <einer, ?@@@3. <a baiat4 identitatea se"uala trece prin !aptul de a avea un penis4 caracterul 1i aparenta !i3ica 2asculine trecand pe planul doi+ Identi$ tatea se"uala 2asculina va !i in sc7i2b adanc 2arcata de pre3enta penisului 1i de capacitatea sa de per!or2anta4 barbatul !iind #ata sa vada in pre3enta sau absenta erectiei4 la di2ensiunile si durata Mnor$ 2aleM4 % con!ir2are sau % in!ir2are a insa1i virilitatii sale+ Daca la
LI$, L

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

!e2eie !unctionea3a adesea % an"ietate de separare i3vorata din ne$ voia ei de relatie duala 1i din dependenta de partener4 la barbat e"ista aceasta an"ietate de per!or2anta se"uala care 11 !ra#ili3ea3a 1i 11 i2pin#e catre % cautare continua a con!irrnarii virilitatii sale+ In ti2p ce !e2eia este prin de!initie 2ono#a2a4 !iind adepta relatiei unice 1i incercand sa pastre3e 1i sa a2eliore3e relatia de cuplu cand aceasta nu 2ai !unctionea3a bine4 barbatul este poli#a24 an#a6andu$se 2ai !ree$ vent in rel alii paralele4 ca 1i cu2 ar dori sa !ie asi#urat per2anent 1i de 2ai 2ulte parten ere de valabilitatea identitatii sale 2asculine pe care el % 2ascara prin potenta4 Aparitia dorintei se"uale se reali3ea3a in 2od di!erit la barbat !ala de !e2eie+ 5enti2entele vor avea un rol i2portant in erotica !e2inina4 la !e2ei dorinta se"uala luand nastere din senti2entul de dra#oste 1i nu invers4 in ti2p ce la barbat dorinta se"uala poate da nastere senti$ 2entelor pentru partenera4 5e"ualitatea 2asculina este centrata pe cautarea placerii4 pe diu$ tarea per!or2antei si a con!ir2arii nor2alitatii4 in ti2p ce se"ualitatea !e2inina se centrea3a pe co2unicare si cautarea tandretei+ Pentru bar$ bat actu1 se"ual este un 2o2ent separabil de a2bianta cotidiana4 in #eneral el !iind capabil sa separe se"ul de conte"tul e2otional 1i rela$ tional/ !e2eia4 in sc7i2b4 are nevoie de % a2bianta a!ectiv$relationala !avorabila pentru a se bucura de relatii se"uale ar2onioase (Mim !" si Chab:, ?@@@3. 5$a spus c7iar ca barbatul nu se an#a6ea3a total in raportul se"ual4 aducand in relatie doar % 2ica parte din el i9lberoni, 1B.@9+ Dorinta se"uala a barbatului4 !ara invelisul de co2unicare asteptat4 ( poate !ace sa se si2ta obiect se"ual4 tri2itand$o la senti$ 2ente1e de in!erioritate pe care4 psi7analitic vorbind4 le$a putut trai ca !etila descoperind lips a penisului+ Di!erentele de co2unicare dintre partenerul 2asculin si eel !e2i$ nin due la distorsionarea in!orrnatiei prin interpretarea ei con!or2 pro$ priului cod de co2unicare 1i de aiei la erodarea relatiei de cuplu4 la indepartare a!ectiva4 la con!lictualitate+ Pentru barbat4 tendinta !e2eii de a o!eri In per2anenta poate !i interpretata ca su!ocanta sau ca lipsa de incredere In capacitatea sa de a se descurca sin#ur+ Barbatul alter$ nea3a auto2at intre nevoia de inti2itate ~i eea de autono2ie4 % data satis!acuta nevoia de inti2itate4 barbatul si2te nevoia sa ia distanta
/ P ,0

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

pentru a$si re#asi independenta 2asculin+ Nevoia in aceeasi 2asura+ pentru ;"pri2area

1i autono2ia4

valori3ate

de rolul social de barbat sale inti2itate spontan

!e2eii de co2unicare

nu este i2partasita

de catre partenera <a randul 1i an"ietatile

a senti2entelor

cele 2ai inti2e il poate !ace pe barbat sa !u#a de aceasta care el nu este pre#atit+ lui4 va co2unica 2ult 2ai putin din senti2entele tatilor sale de co2unicare ca slab 1i vulnerabil do2inante4 randul lui di!erit+ Barbatul

sale4 datorita atat capaci$ cat 1i !ricii de a aparea este la al unei clase

2ai putin e"pri2ate4

in !ata partenerei

sale+ 5copul co2unicarii

s$ar e" pri2a ca repre3entant

cu un si2t al ierar7iei 1i alluptei

pentru putere+ Conversa$

tia sa are drept scop de!inirea unui statut in ierar7ie4 deci co2petitia4 !aptul de a avea dreptate4 dar 1i in!or2area4 de2onstrarea+ In conver$ satie barbatul

pre!ers #eneralitatile 1i abstracti3arile4

iar ca subiecte

!avorite pe pri2ul plan pro!esia4

o relativi3are
(

apoi te7nica 1i sportul .Leleu, ?@@@3.

da pe care

a rolurilor tradition ale 2asculin$!e2inin in perioa$ travers a2 este ilustrata 1i de !eno2enul metrose7ualitatii, occidentala

2ai ales in civili3atia

aparitia unui nou tip de 1L%1 adoptat de barbati de obicei 7eterose"uali4 dar care i2pru2uta anu$ 2ite trasaturi 1i 2aniere !e2inine+ &er2enul de 2etrose"ual a !ost introdus de 8ar5 !impson in 1BB* pentru a de!ini Mun dand: narci$ sist4 indra#ostit de sine4 dar 1i de stilul sau urban de viataM+ Initial descrisi ca tineri indul#enti cu sine4 narcisiaci4 interesati de 2oda 1i !ru2usete4 caracteristica co2 una a rnetrose"ualilor este aceea de Ma se ale#e pe sine insusi ca obiect al dra#ostei 1i placerea ca pre!erinta se$ "ualaM4 =pus stilului 2asculin dur4 tip macho, 2etrose"ualul ocupat in 2od e"cesiv de propria In!ati1are 1i !recventea3a de coa!ura4 cos2etica4 casele de 2od este pre$ saloanele 1i

erase+ ;ste Gorba despre de #en ."gender role "3, 2etro se"ual4
a 2arilor

1i cluburile

de #i2nastica

bodGbuildin# pentru a$si !or2a 1i 2entine % i2a#ine e"terioara cat 2ai apropiata de idealul sau narcisiac despre sine+ ;"ista pro!esii4 cu2 ar !i 2odellin#ul4 2edia4 2u3ica pop4 sportul

111 care se intalnesc

2ai

!reevent 2etrose"uali4 probabil datorita statutului de vedeta care intareste % i2a#ine narcisiaca despre sine insusi+ Ast!el4 2etrose"uali celebri ar !i David BecD7a24 Brad Pitt4 Aeor#e ClooneG4 Robbie Qillia2s si Ian &7orpe+
/,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

In ti2p ee in ur2a eu doua deeenii preoeuparea pentru 2oda 2asculina 1i autoin#ri6irea e"cesiva erau identi!ieate eu 7o2ose"uali$ tate a4 in pre3ent sectiunile de 2oda 2asculina ocupa din ce in ce 2ai 2ult spatiu in revistele pentru ce se adresea3a in principal barbatilor4 raspun3and ast!e1 unei preocupari e!ective a publieu1ui 2asculin+ In strate#iile de publici tate incepe sa se tina sea2a de atenuarea a ceea ce pute2 nu2i nucleul dur a1 2asculinitatii4 2ai ales la #eneratia celor sub *% de ani+ Materiale1e publicitare destinate barbatilor incep sa se adrese3e 2ai putin caracteristicilor te7nice 1i de per!or2anta4 care interesau de obicei publieu1 2ascu1in4 1i 2ai 2ult e"terioru1ui4 desi#nului 1i senti2entelor le#ate de !olosirea produsului respectiv+ Aparitia 2etrose"uali1or ar corespunde unei tendinte actuale de 2odi!icare a ro1urilor traditionale 2asculin 1i !e2inin+ % data cu e2anciparea !e2eii si cresterea i2portantei rolului ei social4 barbatul secolului 88I se si2te nesi#ur in propria identitate 1i cauta cai de asertivitate 2ai putin speci!ice pentru rolul 2asculin4 cu2 ar !i 2oda 1i trata2entele de !ru2usete+ Dupa !uturolo#ul 8arian !al=man, asista2 in pre3ent la % re2 ani ere a rolurilor de #en 2aseulin 1i !e2i$ nin care nu este inca inc7eiata4 iar !eno2enul 2etro se"ual nu ar !i decat un prea2bul al aeestui proces+ Pe de alta parte4 aceasta relativi3are a rolului social 2aseulin 1a care asista24 in di!erite !or2e4 in epoca noastra4 insea2na 1i punerea sub sernnul intrebarii a unor +cali taliM 2asculine traditionale putin !a$ vorabile unei vieti se"ua1e ar2onioase+ Barbatul traditional era obli$ #at sa !ie e!icace4 per!or2ant 1i puternic4 in detri2entul lu2ii sale in$ terioare4 a ernotiilor 1i senti2entelor4 a spontaneitatii sale+ Aceasta re!ulare a vietii e2otionale in plan se"ual 1i concentrarea pe per!or$ 2anta ducea la proble2e de eo2unicare in cuplu4 dar 1i la dis!unctii se"uale 2ani!este+ Civili3atia traditionala a statuat roluri bine de!inite !e2eii 1i barbatului in !arnilie4 va3ute ca structura ideal a pentru relatii clare de !iliatie 1i pastrarea proprietatii+ In ti2p ee barbatului ii reve$ nea rolul de a 2unci pentru a casti#a bani4 de a conduce 1i a decide Lin !a2ilie4 repre3entand le#atura !a2iliei eli e"teriorul4 eli autoritatea 1i statui4 !e2eia era responsabila cu interiorul4 eu treburile easniee4 eu 2entinerea inti2itatii 1i a le#aturilor a!ective+ Adesea inte2eiata sub se2nul proprietatii4 !a2ilia avea % stabilitate deosebita4 !iind putin
20

A<(AB;&AR D; 5;8=<=AI;

a!ectata de tendinta naturala a barbatului de a oscila intre 2ono#a2ie 1i poli#a2ie t#a"a$ 2002%. In epoca 2odern a asista2 la % relativi3are a acestor roluri sociale traditionale+ (e2eia este preocupata de cariera 1i de reali3area per$ sonala in aceeasi 2asura cu barbatul4 care la randul lui i2parte din ce in ce 2ai 2ult cu parten era sa treburile casnice 1i in#ri6irea copiilor+ 5e poate a6un#e c7iar la inversarea rolurilor socioecono2ice4 cu !e$ 2eia an#a6ata 1i i2plicata in pro!esie 1i barbatul sorner 1i responsabil de treburile casnice+ Atat rolul 2asculin4 cat 1i eel !e2inin sunt 2ai putin elar conturate !ata de epoca anterioara4 aceasta !ra#ilitate de rol ducand la ( cautare de identitate 2asculina sau !e2inina ce poate tre$ ce inelusiv prin e"perienta poli#a2a4 cu repercusiuni inerente asupra stabilitatii siste2ului !a2ilial+ In acest conte"t de se2ni!icatie a institutiei casatoriei4 presiunea tendintelor 2ono#a2e 1i poli#a2e Ispeci!ice indeosebi barbatului9 i1i va #asi % cale noua de 2ani!estare+ ;ste Gorba despre +2cno#a2ia serialaM4 ca succesiune de casatorii in care se pastrea3a !idelitatea in !iecare dintre ele4 2e2brii cuplului stand i2preuna atat ti2p cat cores$ pund rolurilor 1i standardelor pe care 1i Ie$au asu2at reciproc t#a"a$
2002%.

&ran3itia de la ( relatie la alta4 de la ( casatorie la alta poate !i insa trait a ca ( in!ran#ere personala4 con!runtand unul sau a2bii par$ teneri cu sen3atia de esec 1i avand uneori ur2ari directe in plan se"u$ al4 sub !or2a dis!unctiilor se"uale+

'/

CUPLUL

23

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"Ell%FFai pre=entul

e7istii. Grecutul nu mal este &ii e nebun de-a binelea eel care se preocupii de viitor. " Intelepclune populara

Nu pute2 disocia se"ua1itatea de relatia barbat$!e2eie4 de i2a#i$ nea cupluIui ca loc a1 irnplinirii se"uale a celor doi parteneri+ Pe >in#a e1e2entele biolo#ice4 care deter2ina particularitatile 2asculine 1i !e$ 2inine ale se"ualitatii4 relatia barbat$!erneie poarta 1i a2prenta socio$ culturala a epocii 1i a civili3atiei respective+ Eorbind despre

civili3atia occidentala4 ea a !ost 2arcata 2ulta


ca #arant al unei

vre2e 1i continua

sa !ie in buna 2asura 1i acu2 de un model masculin

al se7ualitdtii, centrat in 6urul cautarii per!or2antei4

se"ualitati

+aior2aleM+ Acest 2odel 2asculin al se"ualitatii este construit in 6urul unei di2ensiuni nor2ative a se"ualitatii 2asculine care incura6ea3a % vedere +nonrelationalaM asupra se"ualitatii4 !iind cunoscut ca avand cinci di2ensiuni principale) +biectuali=area. Procesul de obiectuali3are a !e2eii 1i a corpului
!e2inin de catre barbat ar !i responsabil de tendinta barbatilor de a vedea !e2eia ca obiect a1 dorintelor lui se"uale4 in ti2p ce4 con!or2 aceluiasi 2odel4 !e2eia ar avea tendinta de a se privi pe sine ca obiect se"ual+ Validarea masculinitiiiii. Masculinitatea ar avea nevoie4 pentru a !i validata ca atare de !e2eie4 re!lectare directa a 2asculinitatii 6oaca roIul care i$a !ost atribuit4 barb at sa se si2ta 2asculinM+ de raspunsul corpului !e2inin4 ca partenerului+ (e2eia 1a randul ei I1i Mde a !ace lucruri care sa 11 !aca pe

.;emeia ca trofeu". Intr$o 1u2e do2inant 2asculina4 ierar7i3a$ ta4 co2petitia este de ( 2a"i2a i2portanta4 iar 2asculinitatea se rna$
soara prin co2paratie cu alti barbati+ (e2eia devine un se2n al sue$ cesului 1i al calitatilor 2asculine ale barbatului care a cucerit$o4 un Mtro!eu de luptaM4 Geama de intimitate. ;"ista ( conditionare a barbatului4 inca din copilarie4 pentru % supresie a nevoii de sen3ualitate !i3ica+ a vulnera$

bilitatii 1i a inti2itatii+ Din aceasta cau3a4 ca adult4 el va evita inti2i$ tatea e2otionala e"cesiva in se"ualitate 1i va avea tendinta de a &I' se
2*

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

autori3a sa I1i recunoasca nevoia de apropiere e2otional a sau sen$ 3uala4 reducandu$le la % nevoie pur se"uala+ Latura vo:eurista, ca trasatura a se"ualitatii 2asculine+ ;ste % di2ensiune ar#u2entata de productia 2asiva de 2ateriale erotice 1i porno#ra!ice ale carer consu2atori 2a6oritari sunt barbatii+ ;"ista ( evolutie a acestui 2odel in ulti2a vrerne4 pe 2asura ce rolul do2inant aO barbatului In societate se relativi3ea3a+ (e2eia de$ vine independenta !inanciar4 creste nu2arul 2a2elor celibatare4 cres$ te nu2arul de barbati so2eri care ra2an acasa sa se ocupe de copii+ Rolurile sociale 2asculin 1i !e2inin se relativi3ea3a 1i % data cu ele 1i i2plicatiile lor In se"ualitate+ Acu2 accentul se deplasea3a de la per!or2anta se"ual a la pro!un3i2ea relatiei intre parteneri4 ( se"ua$ litate care inte#rea3a sen3ualitatea4 sen3orialitatea4 a!ectivitatea4 inti$ 2itatea e2otionala4 co2unicarea+ ;"citarea se"uala este va3uta nu ca un i2puls cu caracter de ur#enta care cere % 2ani!estare rapida 1i i2e$ diata ci ca % variatie rit2ica 1i naturala4 % stare !i3iolo#ica si psi7olo$ #ica ce poate !i inte#rata In realitatea relationala si ernotionala a !iecaruia+ Cuplul repre3inta inainte de to ate ( relatie In doi4 In care !iecare dintre cei doi parteneri vine cu propria sa individualitate si istorie per$ sonala+ Iau nastere ast!el di!erente intre cei doi parteneri4 di!erente ce pot uneori perturb a ec7ilibrul cuplului4 pana la disolutia acestuia+ Aceste di!erente pot tine de i>5'1i speci!icul se"ualitatii 2asculine sau !e2inine4 neinte#rarea lor 111 cadrul relatiei de cuplu prin co2unicare putand sta in 2od direct la ori#inea unor dis!unctii se"uale+ Alte di!e$ rente se re!ers la caracteristicile structurale di!erite4 2asculine 1i !e2i$ nine4 1i la 2odul di!erit de abordare a relatiei de catre cele doua se"e+

~i di!erente individuale4 le#ate de personalitatea !ie$ carui partener ~i nLiri)i le#atura ell apartenenta la un se" sau altul+ (ieca$ re partener aduce in relatia de cuplu propria a2prenta erotica4 !er2ata
;"ista bineinteles in !unctie de istoria personala a !iecaruia4 dar 1i de speci!icul 2asculin sau !erninin al erotisrnului4 de3voltat odata eli inte#rarea rolurilor so$ ciale rnasculin 1i !e2inin+ Mai vulnerabil in identitatea so+ dedit !e2eia4 barbatul '//' avea 2ai 2ult tendinta de a !olosi se"ualitatea in scopuri de!ensive4 precu2 11 de a reali3a un cliva6 intre obiectul dra#ostei 1i obiectul dorintei+ De 25

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

ase2enea4 raporturile sale cu !e2eia vor !i deseori con!lictuale4 lasand sa transpara tea2a ca partenera l$ar putea !e2ini3a4 stirbindu$i ast!el din atributele 2asculine+ <a !e2eie4 predornina in #eneral le#atura de inti2itate a!ectiva se"uali3ata4 e"istand % e3itare de reali3are4 in plan real4 a unei se"uali$ tati lipsite de senti2entalitate+ In planul i2a#inarului4 aceasta di!e$ renta intre erotis2ul 2asculin 1i eel !e2inin este 2ai putin evidenta4 la a2bele se"e !antas2ele cele 2ai erotice !iind !ara continut a!ectiv+ ;"pectatiile le#ate de partener ar !i de ase2enea di!erite la cele doua se"e+ In ti2p ce !e2eia ar avea % e"pectatie erotica 2ai 2ult calita$ tiva4 dorind sa !ie si#ura ca partenerul % doreste pe ea 1i nu doar 44% !e2eieM4 barbatul ar avea % dorinta erotica 2ai 2ult cantitativa4 astep$ tand ca partenera sa !ie totdeauna #ata sa !aca se" cu el 1i ur2arind per!orrnanta Iatin#erea or#as2ului9 atat la el4 cat si la partenera+ ;"ista di!erente intre se"e 1i in ceea ce priveste or#as2ul4 6ar ne$ #li6area nevoilor or#as2ice ale partenerului sau absenta cunoasterii acestor nevoi prin neco2unicare poate conduce la ( se"ualitate nesa$ tis!acatoare a cuplului+ =r#as2ul 2asculin ar !i caracteri3at printr$o 2ica latenta preor#as2ica4 in #eneral barbatul trebuind sa !aca e!or$ turi pentru a intar3ia e6acularea Icu e"ceptia e6aculatorilor di!icili9+ =r#as2ul !e2inin are % 2are latenta preor#as2ica4 !e2eia avand in #eneral nevoie de % sti2ulare 2ai indelun#ata pentru a atin#e or#as$ 2ul+ De ase2enea4 la barbat e"ista ( 2are latenta postor#as2ica4 un nou or#as2 neputandu$se produce dedit la un interval su!icient de ti2p !ata de pri2ul+ <a !e2eie e"ista in sc7i2b ( 2ica latenta postor$ #as2ica4 putand e"ista 2ai 2ulte or#as2e repetate la intervale scurte de ti2p+ In ti2p ce barbatul nu poate 2i2a or#as2ul4 !iind intr$un !el obli#at la or#as24 !e2eia poate 2i2a or#as2ul sau poate ale#e daca sa 11aiba sau nu+ Bineinteles ca aceste di!erente cunosc variatii indi$ viduale4 e"istand atat !e2ei care pot atin#e rapid or#as2ul4 1i aceasta 2ai ales in cadrul unei le#aturi se"uale bine rodate4 cat 1i barbati care l1i pot intar3ia su!icient e6acularea sau c7iar pot renunta la ea IIn ca3ul unor practici se"uale tantrice4 cu toate ca dupa unii autori 1i in aceste ca3uri ar e"ista % e6aculare4 !iind 1)nsade tip retro#rad9+ I2portanta pentru evolutia unui cuplu spre ar2onie sau di3ar$ 2onie se"uala nu este atat e"istenta aces tor di!erente de or#as2 2as$
20

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

culin$!e2inin4 cat 2odul in care cei doi parteneri cunosc particula$ ritatile or#as2ice ale celuilalt 1i sunt dispusi sa tina sea2a de ele4 ast$ !el incat !iecare dintre cei doi sa dea 1i sa pri2easca satis!actie in relatia lor se"uala4 Di!erentele de #en4 barbat$!e2eie4 l1i spun cuvantul 1i in 2odul de abordare a relatiei de cuplu+ (e2eia abordea3a relatia 2ai 2ult 1i cu 2ai 2ulta co2ple"itate decat barbatul4 !iind preocupata 2ai ales de aspectele e2otionale ale acesteia+ Barbatul are tendinta de a !i pre$ ocupat de proble2e concrete 1i de a se i2plica in actiune pentru a le re3olva4 uneori in detri2entul cornunicarii 1i a sc7i2bului a!ectiv cu partenera+ (e2eia l1i asu2a 2ai 2ulta responsabilitate pentru relatie4 avand rolul social de Me"pert in relationareM+ Conceptul de inteli#enta e2otionala 1i 2odul ei di!erit de 2ani$ !estare la partenerul 2asculin 1i la eel !e2inin adue % noua vi3iune asupra proble2elor de cuplu 1i a terapiei lor+ Inteli#enta e2otional a con!era subiectului eapacitatea de a de3volta e2otia adecvata ca intensitate 1i 2odalitate de e"pri2are4 adaptata situatiei/persoanei cu care interactionea3a4 2o2entului 1i scopului propus+ lata cateva trasa$ turi de ba3a ale acestui concept) Constienti=area propriilor emotii se re!era la capacitatea de a$si recunoaste 1i 2onitori3a propriile senti$ 2ente4 ( etapa preli2inara inainte de a obtine eontrolul asupra aces$ tora) /estionarea emotiilor se re!era la stapanirea e2otiilor4 eapaci$ tatea de cal2are a e2otiilor ne#ative Ian"ietate4 depresie4 !urie9 ce con!era subieetului capacitatea de a se reec7ilibra 2ai u1or in situatii di!icile ale vietii/ 8otivarea de sine insea2na punerea e2otiilor in slu6ba unui scop4 autocontrolul e2otional pentru a2anarea reco2pen$ sei+ Becunoasterea emotiilor celorlalti, e2patia4 intele#erea e2otiilor celorlalti repre3inta un pri2 pas spre a actiona pentru a !avori3a e2o$ Kii po3itive ale celuilalt+ 8anevrarea relatiilor interpersonale, #estio$ narea e2otiilor propri 1i ale celuilalt prin propriile actiuni pentru a !avori3a se7i2bul de e2otii po3itive in interactiunile soeiale repre3in$ ta % alta co2ponents i2portanta a inteli#entei e2otionale+ Di!erita de inteli#enta abstracta 2asurabila prin IP4 !ara sa ii !ie insa opo3abila4 inteli#enta e2otionala con!era individului si#uranta de sine4 opti2is2 1i ec7ilibru social4 capacitatea de a !i asertiv 1i in acelasi ti2p e2pa$ tic 1i atent la reactia 1i senti2entele celuilalt+ Inteli#enta e2otionala ar
27

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

!i calitativ di!erita la barbat !aDa de !e2eie4 iar de!icitul de inteli#enta e2otionala al unuia sau al a2bilor parteneri ar caracteri3a cuplurile care a6un# la separare+ Decisive in evolutia relatiei dintre parteneri nu ar !i atat punctele de vedere diver#ente asupra unor proble2e esentiale4 cat 2odul de abordare e2otional a a acestora+ Depasirea di!erentelor innascute intre se"e 1i abordarea e2otiilor di!ieile cu un #rad de inteli#enta ernotio$ nala de catre a2bii parteneri contribuie la depasirea neintele#erilor din cuplu4 sca3andu$le vulnerabilitatea In !ata e2otiilor ne#ative care pot eroda relatia de cuplu4 Relatia de cuplu este e"presia unui ec7ilibru dina2ic per2anent4 a!lat sub in!luenta 2ai 2ultor !actori4 interiori sau e"teriori cuplului+ (actorii interni4 le#ati strict de cei doi parteneri4 sunt rnultipli4 intricati 1i disociati) se"ualitatea4 placerea4 erotisrnul4 dorinta de a avea un copil4 calitatea relatiei 1i co2unicarea 1i4 nu In ulti2ul rand4 proble2a

identitatii4 care tinde sa !ie din ce In ce 2ai i2portanta In epoca noas$ tra4 % relatie de cuplu este 1i sub in!luent a celor din 6ur4 a presiunii e"$ terne4 a activitatilor 1i e"perientelor e"terne ale !iecarui partener+ Ast!el4 intr$o relatie 2aritala !actori de perturbare relationala pot !i adulterul4 #elo3ia e"cesiva4 con!lictele de loialitate intre unul din par$ teneri 1i !a2ilia de ori#ine4 i2plicarea e"cesiva In 2unca a unuia din$ tre parteneri4 ( a!ectiune 2edicala in si2pto2ele 1i trata2entul careia unul dintre parteneri se i2plica intr$o 2aniera e"cesiva+ Intr$o relatie apropiata este necesara ( de!inire a unor li2ite4 acceptate de a2bii parteneri4 in cat 1i #radul In ti2p4 i3andu$se % ceea ce priveste #radul de inter!erenta e"tern a in cuplu4 de i2p lie are in e"terior al !iecarui partener+ cei doi parteneri se rede!inesc 111 autono2ia lor4 real$ noua distanta relationala4 2ai 2are sau 2ai 2ica4 in celor doi parteneri+ % distants

!unctie de particularitatile

!icienta sau su!ocanta pentru unul dintre parteneri prea 2are pentru celalalt4 dependent de pri2ul+ Din ast!el de discordante intre parteneri se poate naste con!lictualitatea i! cuplu+ In !or2area 1i 2entinerea cuplului4 se"ualitatea 6oaca un 1L%1 i2$ portant4 atat prin ea ins-+1i cat 1i prin i2plicatiile sale sociale4 rnani!es$ tate in toti alalia !actori de constituire a cuplului+ lata cativa dintre !ac$ torii de constituire 1i rnentinere a cuplului) le#atura se"uala4 coabi$ 28

traita ca insu$ poate !i va3uta ca

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

tarea4 constituirea cadrului !a2ilial4 evitarea solitudinii4 ale#erea unui #enitor4 un rernediu la unise"uare I!iecare individ se si2te unise"uat4 cuplul o!erind % consolare a acestei !rustrari 1i in acelasi ti2p % uni$ tate bise"uata solidara4 care reuneste cele doua 2oduri de a e"ista ale u2anitatii intr$o co2pletitudine securi3anta94 dialo# interpersonal+ Austurile estetice4 vesti2entare4 culinare4 cat 1i optiunile culturale4 !ilo3o!ice4 politice4 le#ate de cresterea copiilor sau de !idelitatea con$ 6u#ala l1i #as esc la celalalt partener con!ir2are4 a2pli!icare 1i 6usti!i$ care+ Ine#alitatea de nivel cultural po ate !i un !actor de oprire a dia$ lo#ului4 dar inteli#enta 1i capacitatea de a invata pot co2pensa ( ine$ #alitate initiala+ Durata e"istentei cuplului este dependents de toleranta individu$ ala a celor doi parteneri !ata de !aetorii de ruptura a cuplului+ (aetorii de ruptura a euplului s$ar putea clasi!ica dupa cu2 ur2ea3a) incompatibilitatea erotica, incompatibilitatea socialii, incompatibilitatea caracteriald Iin!idelitatea4 2onotonia94 evolutia divergentd Ievolutia in ti2p a !iecarui partener ii poate duee pe dru2uri di!erite4 !ie din punet de vedere al diver#entei de #usturi 1i de valori4 !ie pur 1i si2plu din punet de vedere al aspectului !i3ic4 2areat 2ai 2ult sau 2ai putin de treeerea ti2pului 1i #enerand in consecinta ( erotieitate obiectiva di!erita la eei doi parteneri9+ Relatia de euplu este prin de!initie ( relatie in doi4 caracteri3ata 2ai 2ult sau 2ai putin printr$un #rad de e"clusivitate care #arantea3a o inti2itate a euplului+ Pentru a !or2a euplul4 eei doi parteneri au par$ curs adesea % etapa de autono2i3are !ata de propria !a2ilie nucleara4 iar tensiuniIe care au putut lua nastere cu aceasta oca3ie pot 2area c7iar 1i pe tennen lun# evolutia euplului+ Eiata in doi conduce4 in cele 2ai 2ulte ca3uri4 la ( stare de stabilitate relationala4 la un nou ec7ili$ bru al cuplului ca siste2 !or2at din eei doi parteneri+ Dar aeest ec7ili$ bru este dina2ic4 supus in!luentelor e"terne 1i evolutiei !iecaruia din$ tre parteneri+ Aparitia copilului In cuplu poate repre3enta % provoeare pentru aceasta stabilitate4 noul siste2 !a2ilial creat avand nevoie de re#asirea unui nou nivel de ec7ilibru+ De !apt4 proble2atica copilului nu po ate !i separate de ideea de cuplu4 c7iar pentru cuplurile !ara copii putandu$se vorbi despre copilul dorit4 copilul i2a#inat4 copilul care ar !i putut sa !ie+ copilul nedorit sau te2ut de unul sau arnbii parteneri+
29

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Dorinta de a avea un copil poate !i ea insa1i un !actor de instabilitate in cuplu4 daca ea nu este i2partasita de a2bii parteneri+ In aceste ca$ 3uri unul dintre parteneri Ide cele 2ai 2ulte ori barbatul9 poate vedea aparitia copilului ca prernatura4 ca pe ( piedica in reali3area pro!e$ sionala sau ca pe ( in#radire a propriei libertati+ Deci3ia de a avea un copil i2preuna presupune 1i ( an#a6are de durata in relatia de cuplu4 o responsabilitate supli2entara pe care nu intotdeauna a2bii parteneri doresc sa si$o asu2e in aceeasi 2asura+ Pentru partenerul care doreste copilul I!e2eia4 de obicei9 re!u3ul partenerului de a$i indeplini dorinta devine ec7ivalentul unei nean#a6ari In relatie4 in !inal al lipsei unei iubiri autentice+ Pentru partenerul care se si2te constrans sa aiba un copil4 insistenta partenerei pune de ase2enea sub se2nul intrebarii a!ectiunea acesteia pentru el4 in !inal a2bii parteneri a6un#and sa se indoiasca de autenticitatea relatiei lor de cuplu+ I! aceste ca3uri devin esentiale co2unicarea intre parteneri4 e"pri2area propriilor senti$ 2ente si intele#erea e2patica a senti2entelor celuilalt4 capacitatea de a ne#ocia+ Aparitia copilului in cuplu poate repre3enta % provocare pentru relatia de cupIu4 intr$un pri2 2o2ent pre3enta celui de$al trei$ lea riscand destabili3area unei relatii pana atunci strict duale+ Investitia e2otionala4 dar si de ener#ie !i3ica ceruta de nou$nascut poate scadea intr$un pri2 ti2p interesul 1i disponibilitatea celor doi parteneri Isi 2ai ales a 2a2ei4 solicitata pre!erential de copil9 pentru relatia de cuplu+ 5e"ualitatea cuplului trebuie sa se adapte3e in continuare la orare 1i situatii precise 1i previ3ibile4 iar spontaneitatea se"ului4 posibila pana la aparitia copiIului4 ra2ane adesea e"ceptia 1i nu re#ula in viata cuplului+ De ase2enea4 aparitia copilului ii poate pune pe cei doi par$ teneri pe po3itii di!erite de identi!icare cu acesta+ (iecare dintre parinti po ate avea 2tr$un #rad 2ai 2are sau 2ai 2ic tendinta narcisica de a privi copilul ca pe un alter e#o4 proiectand asupra acestuia propriile aspiratii 1i dorinte+ Modelele sociale 1i culturale di!erite4 valorile i2$ portante pentru !iecare dintre parinti pot intra in acest !el in contra$ dictie4 iar disputele privind educatia 1i !or2area copilului se pot consti$ tui in puncte de plecare pentru con!licte 2ai lar#i4 care sa a!ecte3e sta$ bilitatea relatiei cuplului+ Calitatea 1i stabilitatea relatiei de cuplu4 anterior aparitiei copilu$ lui4 !avori3ea3a re#asirea unui ec7ilibru al cuplului 1i dupa aparitia
-%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

acestuia4 In ca3ul cuplurilor cu proble2e4 pre3enta copilului poate !i un !actor supli2entar de destabili3are a unui ec7ilibru de6a !ra#il+ Pe de alta parte4 aparitia copilului poate repre3enta pentru unul sau a2bii parteneri ( 2otivatie puternica pentru sc7i2bare 1i pentru a6un#erea la un nou ec7ilibru necesar unitatii cuplului+ In ca3ul cuplurilor !unc$ tionale4 care 2er# bine4 cop iii certi!ica % relatie ar2onioasa4 % reali3a$ re care con!ir2a ec7ilibrul e"istent+ ;"ista Insa 2ulte cupluri In care copilul este va3ut ca ( salvare desi daca un cuplu este in cri3a4 prin in2ultirea obli#atiilor contractuale #enerate de aparitia unui copil4 este evident ca relatia se va deteriora si 2ai 2ult+ ;"ista uneori ilu3ia ca aparitia unui copil a !acut lucrurile 2ai bune4 dar acest lucru va !i doar e!e2er ~i dis!unctionalitatile vor !i 1i 2ai 2ari+ Din pacate4 vic$ ti2 a acestora va !i de acu2 1i copiluI+ Relatia de cuplu evoluea3a odata cu cei doi parteneri4 MdistantaM relationala 2odi!icandu$se 1i ea in ti2p+ <a inceputurile !or2arii cuplului e"ista % ten dint a !u3ionala4 si2biotica4 care tri2ite la 2itul andro#inului+ In Hanchetul, Platon de!ineste aceasta tendinta la !u3i$ une a indra#ostitilor prin ur2atoarele cuvinte ale lui 4efaistos 'N! cumva ceea ce doriti este sa riimaneti de-a pururi impreund unul alaturi de celalalt si cii nici noaptea nici riua sa vii indepiirtati unul de altul? "i bine, daca asta este ceea ce doriti aflaii cii eu vreau sa va unesc, sa vii topesc laolaltd, iar ctind veti muri sa 'iti si-n lacasul lui 4ades a persoand ,in lac de doud, sa muriii laolaltaI.

Casatoria sau cuplul cu certi!icat


;< 1i ;A se intalnesc pentru pri2a data 1i constata "i se si2t bine i2preuna/ 7otarasc sa se intalneasca 1i a doua oara+ ++ 1i se tot intal$ nesc pana l1i dau sea2a ca se si2t atat de bine 1i se intele# atat de bine4 ca sunt !ericiti cand sunt i2preuna 1i ne!ericiti cand sunt departe unul de altul +++ ~i iata ca 7otararea este luata $ i2plica anu2ite se2ne de intrebare Ieste 2o2entul?4 sunt pre#atitM4 sunt pre#atitaM9 $ insa ce nu ar !ace indra#ostitii pentru a !i i2preuna? Ast!el4 cei doi consi2t4 prin asu2area unui an#a6a2ent $ se pre3inta in !ata persoanei ce sernni!ica institutia casatoriei+ ~i ast!el se se2nea3a 7artiuta ce o!iciali3ea3a relatia lor4 au loc stran#eri de 2aini4 se pri2esc cadouri4 i2brali~ari4 se rade4 se plan#e 1i in cele din
-1

(<=RIN &'D=5;

ANA lLdARIAN

ur2a cei doi4 2ana in 2ana4 parasesc sediul 5tarii Civile 2ai si#uri pe dra#ostea lor4 pe reciprocitatea senti2entelor dintre ei4 ba c7iar ii stra$ bate un ciudat senti2ent de MproprietateM+ ;< % priveste tandru4 nu % scapa din oc7i 1i l1i spune 2ultu2it) Min s!ar1it esti a 2eaM +++ ;A are oc7ii stralucitori4 se nita la el 1i 3a2beste eni#2atic in ti2p ce l1i #aseste linistea su!leteasca con!erita de #andul) Mdra#ule4 de acu24 al 2eu esti +++ M ~i ast!el totul este re3olvat $ indra#ostitii sunt si#uri ca si$au luat un an#a6a2ent ridice reciproce4 unul !ata de celalalt4 de$acu2 inainte au 1i obli#atii 6u$ alle#ii4 de se vor putea bucura de spri6inul societatii4

sustinerea parintilor 1i a1a 2ai departe +++ C7iar daca aceasta pre3entare pare usor stranie4 nu se poate spune ca nu asa se inta2plaK Pentru !e2ei4 pasul !acut pe dru2ul casniciei este unul 7otarator $ de la 2ultu2irea pe care % o! era parintilor care4 scapati de ( #ri6a4 l1i spun) .fata noastrii a intrat %%% randui lumii ... " pana la 2ultu2irea de sine con!erita de !ericirea de a !i cu eel pe care 11iubeste4 de si#uranta ce ii invaluie su!letul in ceea ce priveste senti$ 2entele celuilalt pentru ea +++ dar sa !ie doar atat? Ce se spune inainte sa se2ne3i acel certi!icat de casatorie? $ sotii se obligd sa fie aliituri la bine ~(ila rdu, sa isi poarte de gri&d la greu, sa se a&ute la nevoie, sa contribuie la intretinerea noii 'amilii ... Apar #arantiile le#ale pentru ;A $ daca apare 7otararea de a !ace copii este 2ai bine pentru !e2eie sa aiba
(

oarecare si#uranta ca nu va !i aban$

donata4 ca 2icutii ur2asi vor !i educati cu2 trebuie4 ca vor avea ce sa

2anance4 ce sa i2brace etc ++++ 1i c7iar daca se inta2pla

sa se produca divortul4 ra2an in picioare #arantiile le#ale ce decur# de pe ur2a casatoriei+ Actionand ast!el4 oare ;A nu procedea3a 2ai de#raba in virtutea ratiunii dedit in nu2ele iubirii? ++ Nu considera !e2eia casa$ toria un !el de aran6a2ent $ sa ne #andi2 cu cat si2t practic preia con$ ducerea #ospodariei) spala4 #ateste4 are #ri6a de copii4 se ocupa cu plani!icarea concediilor4 stie intotdeauna ce este bine 1i ce nu este pentru ar2onia !a2iliei 1i tot asa+ o+ 4i oare e7iar se ocupa total de3$ interesat4 neconditionat4 de 2ana#e2entul !a2iliei? Raspundeti sin$ #uri4 dar !iti sinceri +++ ;< +++ pare sa !ie ceva 2ai ro2antic4 in sensul ca ini2a 1i su!letul lui sunt 2dreptate spre bucuriile !i3ice 1i sociale pc care i le o!era ;A+ 32

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

(e2eia4 pr2 de!initie4 este % !ire practica si4 !ara a e"clude ceea ce si2te pentru partener4 se #andeste 1i cantareste avanta6ele 1i de3avan$ ta6ele ce apar in urrna contractului+ ;<4 prin de!initie4 este un ro2an$ tic4 un visator +++ Cand se indra#osteste4 barbatul se #andeste la relatii se"uale4 la interneierea unei !a2ilii4 la un ca2in stabil+++ % iubeste4 Ii place cu2 arata 1i ii este de !elul Mpoate sa rna intretina?M4 $$ nu$si pune problerne practice de dear aceasta sarcina intra auto2at in

#ri6a lui+ Daca ;A corespunde standardelor lui4 adica are partile anatornice in proportiile pe care ;< ie visea3a4 daca are caracterul 1i personalitatea dorite 1i apreciate de ;<4 atunci se opreste aiel4 de restul se va ocupa 2ai tar3iu4 Pe parcurs4 lucrurile se pare ca vor lua % turnura ciudata) in ti2p ce pentru ;A nu este c7iar atat de di!icil sa$1i 2ani!esto pe 2asura ce se i2plies
F.

si2tul practic4 proble2elor

tot 2ai 2ult in re3olvarea

dian4 distractii cu prietenii4 Pana acu2 a2 pre3entat de +"lincoloM de aparente4 sc7eletul Nu sunt nuante de #ri4 sunt care daca ;< 1i ;A le$ar intele#e bil rata divortialitatii ar !i in

doreasca 2ici evadari din coti$ ast!el de ;A+ 4+practiceM ale casatoriei4 partea

dad4 se poate spune asa+


1l pe ~i accepta de la bun inceput4 probabil ca+ luna de 2iere nu

ca

ar 2ai !i doar ( ci +-DX trans!or2a In luni san de ce nu4 In ani+ Din toata aceasta poveste4 iubirea ar trebui sa repre3inte subli2ul 1i nicidecu2 acea dovede1te a !i 2arul discordiei dintre cei doi parteneri+ asa cand se considera ca acel certi!icat aduce si#uranta4 drepturi 1i responsabilitati4 se In cuplul 2arital

111ai adesea 2odelele de


--

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

re!erinta co2plet di!erite ale celor doi parteneri privind situatiile co2$ plete de viata4 i2a#inea personals4 i2a#ine a sociala 1i relatia cu 2ern$ brii !a2iliei 2ario Absenta cornunicarii sau co2unicarea di!icila #e$ nerea3a tensiune a!ectiva4 care se accentuea3a dupa 2odelul avalan$ 1ei4 culrninand cu respin#erea reciproca 1i repulsia4 intoleranta4 vio$ 1enta 1i culpabilitate+ Adesea4 unica solutie rarnane divortul+

-*

DRAGOSTEA

35

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.!tapdna casei tsi dii seama cii slu&nica incepe sa observe cii e distrata. Hiata femeie

Ill<

ei s-a indriigostit dille& are atentia li)era ca

sa si-o mobili=ere asupra lucrurilor ce % incon&oara. 2@i duce =ilele nducii, inganduratd, contempldnd in sinea ei imaginea iubitului, mereu pre=enta. 9ceastd concentrare asupra interiorului propriu ii creea=ii indriigostitului % aparenid de somnambul, de lunatic, de .fermecat", !i, la drept vorbind, indrdgostirea este sunt cuvintele lui Jose +rtega : /asset, intr$unul scrise intre anii 1B20$1B2@ titulatura !tudii despre iubire.
*I

'armec," Acestea din celebrele eseuri Aires4 sub

1i public ate in 1B-B4 la Buenos

Ce poate !i 2ai #reu de scris dedit un eseu despre iubire?

ales ca4 obiectul acestui minion capitol este iubirea dintre % un barbat 1i nu iubirea dintre oa2eni4 Lin #eneral4 ca % alta tri)lsatura !undarnentala a conditiei u2ane+ A scrie despre iubire intr$un spatiu atat de restrans ca acela al MlitereiM4 nilMa #eniul unui poet san !ar=+ 2in tea siste2atica a !iloso!ului4 nu ar putea inse2na decat un soi de aro#anta sau de subiectivis2 ce ar putea !i prost intelese de cititor+ 'r2ariti de aceasta idee4 ne$a2 decis !ace2 un cola6 de pasa6e cele$ bre ce canta acest senti2ent 1i sa lasarn dulceata aces tor randuri sa va declanse3e !ie senti2ente traite 1i uitate !ie4 pentru eei 2ai tineri 1i

Mai !e2eie si

sa

nee"peri2entati4 sa cree3e un prile6 de anticipate a trairilor 2a#ice pe care le vor avea in prea62a iubitului+ &otusi4 nu a2 putut inc7eia cele cateva pa#ini dedicate dra#ostei decat ell % anali3a u1or a2u3anta a si2pto2atolo#iei senti2entului ro34 anali3a ba3ata pe observarea MbolnavilorM din antura6 sau4 dupa ca34 din terapie+ 5u!letul ne$a indea2nat sa desc7ide2 dru2ul spre 2a#ia poetica eu unul dintre cele 2ai !ru2oase poe2e de iubire Cdntarea Cdntiirilor, scris de re#ele 5olo2on pentru !ru2oasa 5ula2ita4 1i pastrat pen$ tru eternitate in Biblie+ 'n te"t de inspiratie divina4 atribuit re#elui$ poet care reuseste sa construiasca universul iubirii in rneta!ore e"tra$ ordinare4 in cele trei e"i#ente !unda2entale recunoscute de parintii Bisericii crestine) re!acerea a o2ului !orta datatoare de viatii ~i taina nuntii4 "9doi"misem, dar inima imi meu, core bote .(eschide-mi, soro, +C*i/,#$ Cdci capul imi este plin de
-0

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

noptii. " "8i-am scos haina, cum sa md imbrac iariisi? 8i-am spiilat picioarele cum sa le murddresc iariisi?" (ar iubitul meu a vdrdt mana pe gaura =iivorului. si mi-a fost mila de el atunci. 8-am sculat sa deschid iubitului meu, in timp ce de pe nuiinile mele picura smirna, si de pe degetele mele pleura cea mai aleasd smirnd pe mdnerul =iivorului. 9m deschis iubitului meuD dar iubitul meu plecase, se facuse nevd=ut. fnnebuneam cdnd imi vorbea. L-am cdutat, dar nu l-am gasitD l-am strigat, dar nu mi-a rdspuns. Pii=itorii cari dau ocol cetatii %n-au inttilnitD %n-au bdtut, %n-au riinitD mi-au luat mahrama strii&erii de pe =iduri. Va rag fierbinte, fiice ale %erusalimului, dacd gas iti pe iubitul meu, ce-i veti spune? .. Ca sunt bolnavd de dragoste) ... " Q+ !ha5espeare, De2iur#ul care a recreat din cuvinte intre#ul

univers 1i care ne transpune la lectura intr$un spectacol plin de poe3ie 1i !ante3ie din apusa epoca elisabetana4 vorbeste des pre dra#oste in celebrele sale sonete4 aici C8<II4 in traducerea lui A7eor#7e &o2o3ei+ .Jubind, pacatuiescD urdnd, esti sfanta alungi nelegiuirea indrdgirii dar mdsuriindu-ne gdsesc cii-i blanda

si-i dulce vina mea, un fruct al firii. N-l gura ta eu % ascult, copila
cu bu=e staco&ii ce mint .i cheamii, bu=e ce &urdmintele sigila si-al paturilor bun il pun sub vama. Ca sa imi fie legiuit amant) sadeste-mi chipu-n ochii tdi in care sunt altii-acum gata sii-si stingd dorul si-am sa te-alint cu vile urcdtoare. " (e vei cersi ctindva ce ari alungi pe tine doar te vei nega si-atunci ... Intr$un re#istru di!erit4 acela al artei si2boliste a lui Charles Haudelaire, In tal2acirea lui Al+ P7ilippide4 senti2entul iubirii apare !ascinant in lu2ea 2oderna)
-@

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"!tapana pe amintire, iubitii-ntre iubite) /!$ gri&a mea si unic te=aur de pliiceri) 8ai sti tu de=mierdarea iubirii 'ericite, Cdminul bland 11 vra&a varaticelor seri, in serile cdnd lampa ne lumina 0la0a"d !au pe balcon in ra=e amurguri visiitoare. Ce dulce-ti era sdnul si sufletul ce bland) Ee-am spus adesea lucruri in veci nepieritoare. Cat de frumos e apusul In serile senine) Ce adancime-n spatiu si-n suflet ce delir) Criiiasd-ntre iubite, ctind m-aplecam spre tine,
9 sdngelui mireasmd visam cii ti-o respir . ... J1

Nichita !tiinescu, 2a# desavarsit al cuvantului ~i cantaret 2a#ic al iubirii4 scrie des pre a2or cu inversunare4 :- cu disperarea celui ce se a#ata de apa vietii pentru a se lecui) .Leoaicii ttinarii, iubirea mi-a sarit %n 'atii. 8a pandise-n incordare mai demult. Colli) albi mi i-a infipt %n 'aid, m-a muscat leoaica, a=i, de &ala. " "8ainile mele sunt indragostite, vai, gura mea iubeste, *i iata, %n-am tre=it ca lucrurile sunt atat de aproape de mine, incdt abia pot merge printre ele &ara sa ma riinesc. " un sentiment dulce acesta, de tre=ire, de vis are, !i iata-ma, &ara sa donn, aievea vad =eii de fildes$ iau %n mana *i ii tnsurubeD rd=dnd, %n luna .... 3 "

tt

In lu2ea noastra4 tot 2ai saraca in poeti 1i !iloso!i4 nu vor !i !oarte putini cei care se vor #andi ca dra#ostea ar putea !i tratata 1i ca ( cri3a4 ba c7iar ca % boala+ 'n distins endocrinolo# priveste recent4 intr$un tratat4 cri3a de dra#oste ca pe un tablou clinic4 starea de indra#ostit !iind tratata ca % su!erinta dintre cele 2ai #rave+ Ast!el4 printre si2pto2ele psi7ice ne#ative s$ar nu2ara alterarea capacitatii de intele#ere4 perturbarea
3S

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

vointei4 absorbtia co2pleta in pre3ent IMdisparitia viitoruluiM94 par$ tinirea4 lo#ica de!ectuoasa4 i2prudenta4 abandonarea altor interese sau a pasiunii4 su#estibilitatea redusa !ata de persoana iubita4 scaderea sau abolirea respectului !ala de sine4 2inciuna siste2atica4 renuntarea la bunuri4 sanatate4 onoruri+ <a aceasta pal eta atat de variata4 Lin ca3uri e"tre2e4 atunci cand iubirea este nei2partasita sau inter3isa4 pot aparea 2ani!estari de % #ravitate deosebita4 ca sinuciderea sau o2uciderea+ Dintre rnani!es$ tarile corporale se pot inre#istra se2ne 1i si2pto2e ca scaderea po!tei de 2ancare4 dureri de sto2ac 1i 7iperaciditate4 palpitatii4 ta7icardie4 7ipotensiune arteriala4 o! tat !recvent4 respiratie accelerata4 a2enoree sau 2etrora#ie4 7iper!oliculine2ie4 sindro2 pre2enstrual4 tre2ur al de#etelor ~i pleoapelor4 lipoti2ii4 distonie neurove#etativa4 inso2nii+ Desi#ur ca !iecare indra#ostit sau indra#ostita l1i traieste MboalaM con!or2 personalitatii sale 1i absentei sau pre3entei unor obstacole in caIea acestei iubiri+ Printre aceste obstacole se 2entionea3a opo3itia parintilor sau a !a2iliei4 di!erenta accentuata de varsta4 apartenentele la #rupuri sociale di!erite4 statutul 2arital al persoanei vi3ate+ In ca3ul in care persoana este casatorita4 cri3a de dra#oste va aparea 2ult 2ai !recvent+ <a !el de !recvent4 respin#erea dra#ostei va declansa tabloul clinic descris+ &otusi e"ists % serie de se2ne po3itive care contrabalansea3a 2o$ di!icarile pe care le$a2 2entionat 2ai sus+ Printre acestea) depasirea e#ois2ului4 cresterea sensibilitatii intelectuale 1i a!ective4 dina2i3a$ rea intre#ii !iinte4 e2ulatia4 accentuarea e2patiei 1i a #enero3itatii+ Alaturi de to ate acestea4 dra#ostea poate !i un i2bold spre creatia lite$ rara 1i stiinti!ica4 spre !apte 2arete 1i spre autodepasirea 2ultor li2i$ te+ ;ntu3ias2ul si opti2is2ul4 cresterea cura6ului !ac din persoana indra#ostita un individ #reu de recunoscut In asa$3isa viata nor2ala4 5e2ne pe care toata lu2ea Ie cunoaste sau le recunoaste In pro$ pria iubire ar 2ai !i) senti2entul de neliniste 1i de nesi#uranta4 care poate sa apara 1i in 2o2entele de var! ale iubirii erotice4 #enerate de tea2a ca dra#ostea se va s!ar1i curand4 senti2entul di in iubire e"ista ceva dureros 1i s!asietor care ar duce spre epui3are 1i 2oarte+ 5en3atia !a2iliaritatii da i2presia ca lucrurile s$au 2ai petrecut candva ~i ca indra#ostitii se cunosc de !oarte 2uIt ti2p+
-B

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Cri3a de dra#oste a !acut4 !ace 1i va !ace sa cur#a tone de lacri2i4 cerneala si4 2ai nou4 de pelicula de !il2+ Ro2ane4 piese de teatru4 !il2e 1i 6urnale celebre descriu cu lu" de a2anunte aceasta patolo#ie4 care4 din !ericire poate4 a scapat pana acu2 trata2entului 2edical+ Eindecarea este de re#ula dupa principiul 7o2eopatic simila-similaribus sau4 2ai pe ro2aneste4 cui pe cui se scoate+ Dar cine vrea sa se vindece de iubire? 5au dra#ostea este cu totul altceva4 asa cu2 ni se va spune la MliteraM ur2atorare? ++

40

T@e Male Brai!

The Fe&ale Brai!


roarLK

G;,LttN-/N

D;/'H#-MO t44I$S OLr/'$,JcrORK

7~~))<R%$5!+) P<R\L$)!L M)!+M=i/J)Li ClSK;~)!

)))I/L:F~~L/)$)l<

:~T)L/~Mn~\r>/)$~ML$M

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

" $neori omul este %n situatia lui Cortes4 de a arde to ate corabiile care l-ar putea aduce inapoi, ca sJi poatd merge inainte. " =ctavian Paler

De$a lun#ul istoriei4 artisti4 te"tieri de 2u3ica din cele 2ai diver$ se #enuri4 poeti 1i ro2an cieri s$au la2entat ~i au sarbatorit acele di!e$ rente incantatoare4 dar 1i !rustrante dintre barbati 1i !e2ei care ne de$ ter2ina sa ne indra#osti2 ~i sa ne alcatui2 In perec7i+ Pentru unii4 2isterul atractiei !ata de partenerul de se" opus a !ast considerat 2ult ti2p a !i un pu==le de nedesci!rat de catre si2plii 2uritori+ Dar4 desi intrebarile sunt vec7i de cand lu2ea4 continua sa !ie puse+ Cu2 se !ace ca uneori pica2 in acea stare irationala pe care o sti2 ca +JubireM? De ce !e2eile barbatii 2ai in varsta4 in!lu$ enti4 de succes4 do2inatori? De ce4 in ciuda 2odei siluetei !luctuante4 barbatii sunt atrasi de curbele !e2inine4 ase2anatoare contururilor unei sticle4 iar !e2eile pre!era !i3icul barbatesc In !or2a de &4 cu u2eri Iati? De ce4 iii aproape toate culturile4 de$a lun#ul istoriei4 e"ista si2ilaritati in procesul de selectie a partenerului? ;ste ( coincidenta pura san e"ista 2otive lo#ice pentru care oa2enii cauta per2anent anu2ite caracteristici ale se"ului opus4 1)/ special pe celt ce ~in de atractie4 de ispita? Con!or2 psi7olo#ilor evolutionisti4 2ulte dintre calitatile tradi$ lionale 1i universale pe care le incadrarn sub titulatura de se7-appeal sunt i2pa2antenite nu nu2ai prin asirnilarea traditiilor socio$cultu$ rale ci ele se a!la in structura noastra !i3iolo#ica pri2ara) pornirile innascute4 inconstiente4 de a !ace ale#erea corecta pentru supravietui$ rea speciei+ Daca este asa4 este posibil ca acele trasaturi care ne irnpin# sa ave2 intalniri a2oroase4 sa re!lecte potentialul 1i pa$ rintesc? Daca este asa4 cu2 pute2 !ace intre cele inn as cute 1i cele dobandite prin cultura?

ce duce la

*2

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

lescenti indra#ostiti atiile e2otionale

lulea4 lunatici 1i cu privirea pierduta?

5unt !luctu$ innascute?

1i ritualurile

de curtare co2porta2ente

Pentru cineva care observa sau traieste aceste eveni2ente epui$ 3ante 1i e2otional 7aotice poate parea de neinteles ca acestea ar putea avea vreo i2plicatie po3itiva4 practica4 cu scopul perpetuarii vietii+ N$ar !i 2ai usor 1i 2ai si2plu ca oa2enii sa i1i #aseasca un partener 1i Msa treaca la treabaM? 5e pare ca acest ritual u2an elaborat al indra#ostirii si al selectarii unui partener este circu2scris nu nu2ai de tiparele sociale ci 1i de creierul nostru+ Cercetatorii de la Institutul CinseG4 5'A4 au e2is parerea ca desi unele ele2ente ale atractiei se"uale sunt invatate din 2ediul incon$ 6urator4 altele sunt MconstruiteM in creierul nostru+ 5tudiile au certi!icat !aptul ca !e2eile 1i barbatii au creiere di!erite4 in structura4 in alcatuire c7i2ica 1i in operare+ Desi intele#erea 2ecanis2elor interioare ale siste2ului nervos central este ( !rontiera relativ noua4 este evident ca decodarea creierului este c7eia e"plicarii !aptului ca atractia se"uala este traita di!erit de !e2ei 1i barbati4 Pu33le$ul intrebarilor Mcu2 1i de ce s$au de3voltat aceste di!erenteM pare sa se clari!ice+ =ricat de nero$ 2antic 1i de pra#2atic ar parea4 pro#ra2area naturala a creierului de a selecta 1i de a raspunde la sti2uli are un sens reproductiv bun+ Desi or#anele reproductive bene!icia3a de un r%1 i2portant Isau de vina9 in proble2atica atractiei se"uale4 2ulti oa2eni de 1tiinla cred ca atractia se"uala incepe In 2inuscula structura situata in partea pri$ 2itiva4 cea 2ai vec7e a creierului u2an4 nu2ita hipotalamus. Acest M#7e2M 2icut de structuri nervoase intra in !unctiune atunci cand un individ 11 percepe pe altul ca !iind atractiv se"ual+ >ipotala2usul instiintea3a i2ediat #landa 7ipo!i3a care incepe lanse3e !lu"uri de 7or2oni catre #landele se"uale+ Acestea reactionea3a pro2pt prin

sa

producerea de estro#eni4 de pro#esteron 1i de testosteron+ In cateva se$ cunde4 rit2ul ini2ii se accentuea3a4 2usc7ii se tensionea3a/ a2ore3ii incep S% I se si2la+ a2etiti4 3apacili 1i e"peri2entand !urnicaturile tipice e"ci tatiei se"uale+ Aceasta reactie c7i2ica poate induce stari su!letesti ce oscilea3a intre o2nipotents4 opti2is2 sau an"ietate4 ri#iditate4 de concentrate+ 'n 7ipotala2us ce !unctionea3a anor2al e!ec)e bi3are asupra vietii ro2antice a unei persoane4 ideaii3arile 11 an"i$ t-

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

etatea le#ata de despartire+ Nivelul pasiunii ro2antice creea3a ilu3ia de stare de bine4 posesivitate 1i !ante3ii de tipul +!ericiti pana la adanci batranetiL In ps:che-ul indra#ostitului+ Partea ne#ativa a pasiunii % repre3inta #elo3ia 1i !uria oarba+ .(onahue, 291K3.

(ru2usetea contea3a? ++ =ricat ar % de inteles sau de neinteles pentru unii4 de drept sau de nedrept pentru altii4 de lo#ic sau de ilo#ic4 se stie ca !ru2usetea are avanta6ele sale4 nu nu2ai pe Mpiata relatiilor senti2entaleM ci 1i in alte interactiuni sociale+ 'nii obiectea3a sau c7iar nea#a e"istenta unei ase2enea super!icialitati intr$o societate
aparent evoluata+ &otusi4 nu2eroase studii au de2onstrat ca oa2enii !rurnosi sunt avanta6ati atunci cand concurea3a pentru sIu6be4 cali!ica$ tive4 prieteni sau parteneri/ acest !apt ne !ace sa bla2a2 1i sa ne !ie rusine de cultura noastra in care obsesia evidenta pentru atractivitatea !i3ica !unctionea3a4 =bsesia pentru !ru2usete !i3ica a e"istat in toate culturile4 de$a lun#ul istoriei4 e"e2plul culturii elenistice !iind 3dro$ bitor4 5e pare ca oa2enii4 2ai 2ult dec at alte ani2ale4 !ae ( evaluare auto2ata4 2ai rapida4 a celor pe care ii intalnesc4 6udecand daca ar vrea ca acea persoana sa contribuie sau nu la #enele vlastarelor lor+ 5e credea ca standardele atractivitatii !i3ice au variat !oarte 2ult de$a lun#ul istoriei 1i de la % cultura la alta+ 5urprin3ator4 neurobio$ lo#ii a!ir2a ca studiile au relevat !aptul ca atractivitatea este % c7es$ tiune universala+ lndivi3i din toatc ti2nurile si clasele de La ate
#I -

+,%

lipsei de atractivitate+ Asta DU inseu2na ea !u e"ista 4i re#ula) niste bu3e subtiri sau ni ineie de In

varstele4 culturile 1i rase le i2part un si2O co2un al atractivitatii

sau al de la
UI/9-

au !ost

ori considerate ele2ente de se7-appeal. &otusi4 cand unor !e2ei sau barbati li s$a cerut evalue3e un #rup de persoane apartinand altor culturi4 din punctul de vedere -+1atractivitatii4 raspunsurile lor au !ost in!luentate doar de 2ediu9 din care acestia provin4 'nii pot ar#u2ents ca de co2unicare 1n 2asa i$an

sa

invatat pe oa2enii din toata lu2ca sri #andeasca de ~tiinlrl au studiat un #rup cc2e 2usetii) copiii rnici+

la rel+ l,*EL oa2enii

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

cand s~i de!ineasca

acele trasati2

!i3ice care declansea3a

atractia

se-

pe care le urrna2 atunci surprinsi ca 1i noi4 laolalta ale ani2al4 1i oa2enii sunt In !avoarea anu2ite e"ceptii94 3el Qas7in#ton4 considerat !el ca alte !iinte din re#nul trasaturilor si2etrice 1i co2une Icu

Anali3and celebrele !ete ale lui <Gle <ovett 4iDen$ putern e"plica prin si2etrie !aptul ca Qas7in#ton este De asernenea4 studentii
1i studen$

a !i !acial 2ai atra#ator+

tele dintr$un studiu4 considerati

a %i si2etrici

!acial 1i corporal4

au avut

In trecut un nurnar 2ai 2are de relatii+ =a2enii de 1tiinla e"plica aceasta surprin3atoare atractie catre obisnuit ca !iind si2tul innascut ca e 2ai putin probabil ca trasaturile co2une repre3inte periculoase rnutatii #enetice ce ar putea !i trecute #eneratiilor viitoare+ A1li ceree$

sa

tarori4 in acord eu teoria evolutionista4

spun ea rnulte dintre aceste tra$ saturi se"uale stereotipice re!lecta sernne ale potentialului reproductiv+ Ma"ilarul in#ust pre!erat la !e2ei 1i rna"ilarul 1i barbia late la barbati

scot la iveala e!ectele 7orrnonului

!erninin (estrogen) ! respectiv ale 7orrnonuiui 2asculin Iandro#en9+ 'n antropolo# dintr$o universitate cali!orniana spune ca acest are sens din 2o2ent ce % proportie 2are din valorile pe care !e2eile Je aprecia3a la partenerii pe care ii doresc sunt evaluate vi3ual4 Cel 2ai clar indiciu de !ertilitate la !ernei este conturul curbelor creat de contrastul dintre talie 1i solduri4

calorii stocate4 necc:

(<=RIN &'D=5;

3N3 MARIAN

5tiinta a seos la iveala noi in!or2atii re!eritoare la e!ectele !i3io$ lo#ice 1i psi7olo#ice ale testosteronului ~i ale MrudelorM sale 2olecu$ lare) steroi3ii anabolici+ Ast!el4 cu cat creste nivelul 7or2onal la bar$ bali4 cu atat creste a#resivitatea4 in7ibitiile 1i dorinta de 7rana scad4 iar #reutatea corporala se redistribuie in partea superioara a corpului+ In opo3itie4 estro#enul !e2inin contribuie la 2arirea sanilor4 la lubri!ie$ rea va#inala4 la cati!elarea pielii 1i la redistribuirea #reutatii in partea in!erioara a corpului4 creandu$se ast!el soldurile rotunde+ <uand in eonsiderare ori#inile lor4 este natural ca aceste trasaturi create de 7or$ 2oni sa !ie indicii se"uale+ Dad 7or2onii pot produce aceste e!ecte atunci cand sunt ad2inistrati la adulti4 atunci nu ar trebui sa ne sur$ prinda "i e!ectele naturale ale 7or2onilor din ti2pul perioadei prena$ tale pot in!luenta trasaturi pre cu2 obisnuintele ali2entare4 a#resivi$ tate a4 teritorialitatea4 sensibilitatea4 #entiletea 1i pre!erintele se"uale+ Proverbialul ra3boi dintre se"e l1i poate avea ori#inile 1i in #enele noastre+ Ealorile4 pre!erintele 1i co2porta2entele se"uale con$ trastante ale !e2eilor 1i barbatilor se pare ca i1i au radacinile in di!e$ rentele naturale biolo#ice din !unctiile reproductive ale acestora+ Din 2o2ent ce selectia natural a asi#ura supravietuirea or#anis2elor ale carer #ene se perpetuea3a la #eneratiile viitoare4 barbatii care vor !er$ tili3a 2ai 2ulte !e2ei vor casti#a+ &eoria evolutionista a!ir2a ca4 e"istand destula sper2a4 este nor$ 2al ca barbatii sa !ie 2ai #enerosi ca oricand in a ( i2parti la cat 2ai 2ulte partenere posibile4 asi#urandu$si ast!el propria supravietuire #enetica+ A#resiunea 1i co2petitia cu alti barbati pentru captarea aten$ tiei !e2eii 1i initierea activitatii se"uale este de ase2enea % parte a strate#iei se"uale 2asculine+ Ca dovada4 studiile au relevat !aptul ca barbatii sunt 2ult 2ai inclinati sa interprete3e prietenia unei !e2ei ca avand un interes se"ual+ Din alte studii a reiesit ca barbatii4 cand sunt abordati de % straina atractiva cu % o!erta de se"4 sunt 2ult 2ai dispusi decat !e2eile sa accepte pe loc .Hus, 299L3. In opo3itie4 strate#ia reproductiva a !e2eii % !ace pe aceasta 2ult 2ai selectiva in ale#erea partenerului+ Din 2o2ent ce !e2eia produce de obicei un sin#ur ovul pe luna 1i deoarece !ertili3area acelui ovul necesita ani de da2 ire 1i de #ri6a pentru a asi#ura 7rana 1i protectia copilului re3ultat4 aceasta l~i ale#e atent partenerul+ ;a cauta indicii
46

A<(AB;&AR D; 5;8=<=AI;

ale !ortei 1i capabilitatii de a !i prote6ata 1i de a$i !i asi#urat necesarul traiului4 atilt ei cat 1i copiilor ei+ Creierul !e2eii produce o"itocina de$ a lun#ul perioadei de Mata1are ro2anticsM4 ceea ce crea3a nevoia i2perioasa de a se si2ti aproape 1i conectata cu partenerul+ 5ecretarea acestui 7or2on in ti2pul unui contact se"ual poate !i responsabila pentru dorinta !e2eii de a se cuibari 1i de a !i stransa in brate dupa actul se"ual4 re!lectandu$se ast!el nevoia ei pro#ra2ata pentru pro$ tectie 1i #ri6a in ca3ul in care ar re3ulta un copil+ Ca untdele2nul ! apa? Psi7olo#ia evolutionista nu s$a concen$ trat nu2ai pe a de2onstra cu2 selectia naturala ne i2pin#e catre ali ante se"uale ci 1i aceeasi selectie ne deter2ina sa parasi2 alinata+ 5e su#erea3a ca dra#ostea 1i casnicia sunt periclitate de strate#iile se"uale con!lictuale ale celor doua se"e) i2pulsul barbatului de a$si raspandi sa2anta cat 2ai vast !ata de dorinta !e2eii de a #asi un partener cu cele 2ai bune #ene 1i resurse pe care sa le investeasca in ur2asii ei+ Bobert <right =/,,)M spune ca strate#iile reproductive ale a2belor se"e Ii pot conduce pe acestia la in!idelitate+ Barbatii ce inseala participa de obicei la distractii 2ta2platoare ce i2plies pros$ tituate 1i se" eu nu2eroase partenere al carer nu2e va ra2ane un ete2 2ister+ In contrast4 !e2eile sunt 2ult 2ai inclinate sa in1ele atunci cand partenerul nu corespunde4 ori din punct de vedere al cali$ tatilor #enetice ori al resurselor dorite+ Interesant este ea 1i barbatii 1i !e2eile sunt preocupati de di!erite aspecte ale !idelitatii+ Barbatilor le creste tensiunea cand l1i i2a#i$ nea3a in!idelitatea se"uala pe cand !e2eile sunt tulburate 2ai 2ult de in!idelitatea e2otionala+ Dorinta vec7e 1i inconstienta a barbatului de a$si prote6a statutul 2arital se 2ani!ests prin si#uranta de a sti daca odraslele re3ultate li apartin+ (e2eile percep i2plicarea e2otional a a barbatului !ata de % alta !e2eie ca !iind % pierdere a resurselor 1i a pro$ tectiei+ Preocuparea pri2iriva a !e2eii de a$si #asi protectie 1i resurse adecvate noastre4 intretina la pesti co2una pentru ea 1i copiiii ei se re#aseste surprin3ator si In 3ilele c7iar In randul !e2eilor independente4 per!ect capabile sa se sin#ure+ ;tolo#ii sunt de parere ca aceasta practica 'ntaInits 1i la uncle 2a2i!ere9 pune sub sernnul intrebarii opinia ca oa2enii l~i ba3ea3a selectia partenerilor pe principii
47

(<I9;IN TL$D=ISE

bar$

ale
&al
P=5lL$

; ca si cu2 aceste stra2osilor nostri a!ectea3a

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=Al;

oa2enii de 1tiinKa cred ca de3voltarea noastra evolutionista s$a consti$ tuit nu nu2ai din trasaturi care aprind !lacara4 dar 1i din trasaturi care o 2entin ar3and usor 1i constant+ (rene3ia indra#ostirii este4 din !eri$ eire4 de scurta durata+ Pe cat de arnetitor 1i e"citant4 caruselul iubirii poate !i insa 1i epui3ant sau stresant+ Pe 2asura ce in!lacararea se eva$ pora4 in creierul u2an se produce ( noua reactie c7i2ica ce 1n1%$ cuieste sen3atia de reverie produsa de a2!eta2ina cu sen3atia o!erita de 2or!ina4 care creea3a % stare de adictie4 de con!ort 1i si#uranta4 atat ti2p cat indra#ostitii l1i traiesc e"perientele in co2un+ C7iar daca re$ latia are de!ectele sale4 endor!ina produsa de caldura4 incredere4 stabi$ litate4 prietenie si a!ectiune Ii line pe parteneri intr$o stransa le#atura+ Cu cat un cuplu are ( vec7i2e 2ai 2are4 cu atat sansele de a ra2ane irnpreuna cresco Natura a in3estrat le#atura de cuplu cu un liant puter$ nie care se intareste pe 2asura ce ti2pul trece+ Dar cine nu stie ca obisnuinta este a doua natura a o2ului? ;ste blolo#ia destinul? Din !ericire4 oa2enii nu sunt destinati sa$si ur2e3e intotdeauna c7e2arile evolutioniste de a se i2perec7ea+ Datorita abilitatilor u2ane co#nitive avansate4 pute2 evita sa ne ur$ 2a2 orbeste nevoile !i3iolo#ice si e2otionale prin anticiparea pe ter$ 2en lun# a re3ultatelor co2porta2entului nostru+ &otusi4 in ciuda 2andriei u2ane de a !i % !iinta rationals lo#ic a 1i etica in iubire4 co2porta2entele oa2enilor i2ita surprin3ator 1i de3a$ 2a#i tor 2odalitatile de i2perec7ere ale altor creaturi din re#nul ani$ 2al+ Capacitatile o2enesti co#nitive superioare pot !i % binecuvantare duala4 per2itandu$ne sa ne a2a#i2 cu rationali3area un or acte 1i ale$ #eri irationale4 Mesa6ele de atractie din partea pri2itiva a creierului ne i2pin# sa cauta2 trasaturi super!iciale 1i uneori parteneri nepotriviti+ 5e a!i2a c7iar ca di!erentele intre se"e 1i selectia partenerilor care asi#urau in trecut supravietuirea stra2osilor nostri nu 2ai sunt !olosi$ toare asta3i+ (iind constienti de aceste predispo3itii biolo#ice4 ave2 puterea de a !ace ale#eri 2ai rationale In iubire+ &rebuie sa recunoas$ te2 ca i2pusul se"ual4 precu2 !ocul4 nu este nici ceva bun4 nici ceva rau4 ci un !apt puternic al vietii4 eu potential de a !urni3a caldura 1i stralucire sau durere 1i distru#ere+ 'nii sunt de parere ca evolutia ne$a dat nu2ai % sc7ita pentru construirea unei relatii ell un partener+ Cu2 structura2 actualrnente % relatie de la bun inceput depinde de
#N,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

2ai 2ulte lucruri) de calitatea 2aterialelor disponibile4 de codurile 1i re#ulile societatii4 de e"perientele 1i deprinderile invatate din 2ediul nostru+ Recunoscand 1i intele#and rolul selectiei naturale in procesul 2isterios 1i 2inunat al atractiei se"uale crede2 ca ne poate a6uta sa ne 2entine2 % 2ai 2are obiectivitate 1i % perspectiva 1i sa invata2 sa eade2 in picioare data viitoare cand ne vo2 indra#osti+ ;ste totusi doar ( ipote3a+

so

/H:

'&&+1J#&.lfJ1+J* 'nzng

+ropoa64

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"9 intra ca

*1

"is %n sufletul unei fete este % artd, a iesi este % capodoperd. " 5oren CierDe#aard

Polaritatea 2asculin$!e2inin a repre3entat pentru 2ulti !ilo3o!i Mun !apt !unda2ental al naturii u2aneM ."vola, 1B,.9+ Pre3enta a doua principii4 2asculin 1i !e2inin4 care stau la ba3a e"istentei universului 1i creea3a i2preuna unitatea supre2a se re#aseste in nu2eroase cu$ rente !ilo3o!ice4 atat occidentale cat 1i orientale+ Ast!el4 pentru 9ristotel, 2asculinul repre3inta !or2a4 iar !e2ininul 2ateria+ (or2a este principiul activ care deter2ina 1i creea3a 2iscarea 1i devenirea4 iar 2ateria principiul pasiv4 substanta4 posibilitatea pura 1i nedeter2inata care poate asi2ila orice !or2a+ In acelasi sens4 Plotin vorbeste de !iinta eterna 1i de potenta eterna+ Materia sau potenta cos2ic a repre$ 3inta principiul !e2inin4 MviaKa !iintei ete2eM4 devenirea+ Aceeasi diada 2asculin$!e2inin este repre3entata de principiile Fan# 1i Fin+ Fin printr$o linie intrerupta4 ceea ce tri2ite la si2bolica pita#oreiciana a nu2erelor in care 2asculinul este asociat cu unul 1i cu nu2erele i2pare4 iar !e2ininul cu doi ~i cu nu2erele pare+ Fin este intunericul4 luna4 apa4 vale a4 !orta vitala4 noaptea+ (e2eia era in 2od special 2a2a 7ranitoare4 careia ii era asociata culoarea rosu4 si2bolul capacitatii creatoare4 al puterii se"uale 1i al nuntii+ In acest siste2 !ilo3o!ic4 2odelul relatiilor se"uale u2ane era eel al uniunii dintre cer 1i pa2ant4 care se i2perec7eau in ti2pul ploi$ lor torentiale+ (e2ininul Ideci obscurul9 este ne#ru4 pro!und4 desc7is/ 2asculinul este lu2inos4 inalt4 celest4 patrun3ator+ Cu to ate deosebiri$ le lor4 Fin 1i Fan# nu se opun ci sunt co2ple2entare4 deoarece Fin contine intotdeauna 1i Fan#4 iar Fan# are particele de Fin+ Intrepa$ trunderea continua a cerului cu pa2antul da !or2a tuturor lucruriJor4 asa cu2 unirea se"uala a barbatului cu !e2eia da viata acestor lucruri4 spuneau discipolii lui Con!ucius+ Con!or2 principiilor daoiste4 condi$ tia o2ului obisnuit ar %i cea a unei !iinte in care centrul nu 2ai e aparat 1i principiul !e2inin Fin Isu!letul in!erior9 ar inrobi principiul 2as$ culin Fan# Isu!letul superior9 1i l$ar sili sa$i slu6easca4 orientandu$l spre e"terior+ De ase2enea4 e interesant ca in toate repre3entarile
52

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

ec7ilibrului per!ect dintre 2asculin 1i !e2inin4 !e2eia ocupa po3itia superioara4 iar in carlile 2edicale si2bolul !ocului este dedicat bar$ batului4 care se aprinde rapid4 iar apa4 si2bolul !e2inin4 stin#e !ocul4 incal3indu$se4 dar 1i racindu$se 2ai lent4 asa cu2 se 1i inta2pla de !apt4 in realitatea cuplului se"ual tGudose, ?@@23. In !ilo3o!ia indiana Isiste2ul !ilo3o!ic 5a2D7Ga9 #asi2 aceeasi si2bolistica a polaritatii 2ascuiin$ !e2inin sub !or2a dualitatii purusa - pra5sti. Purusa este principiul 2asculin4 barbatul pri2ordial ale carui caracteristici sunt detasarea4 spiritul oli2pic4 lu2ina pura4 i2pa$ sibilitatea4 iar pra5sti este principiul !e2inin4 natura4 substanta sau ener#ia pri2ordiala a tuturor 2iscarilor 1i devenirilor+ Printr$o actiune re!lectata4 re3ultand in 2od parado"al din nonactiune4 purusa ( !ecun$ dea3a pe 0ra4sti$ rupand ec7ilibrul potentelor 1i declansand crearea lu2ii ."vola, 1B,.9+ In !ilo3o!ia tantrica4 lui purusa ii corespunde t"iva insusi4 iar lui pra5sti ii corespunde t"a5ti, Msotia 1i potenta luiM4 din unirea lui t"iva 1i a lui t"a5ti creandu$se lu2ea+ ~i in acest siste2 principiul 2asculin4 (5i6a$ este va3ut ca nonactiv4 stabil4 constient4 spiritual4 deter2inand 2iscarea prin tre3irea lui t"a5ti ca parte activa4 2obila4 inconstienta4 naturals4 dina2ica4 !ertila+ ."a5ti este asociata cu dorinta4 cu 2iscarea catre altceva4 e"terior4 in a!ara sinelui4 in ti2p ce t"iva este asociat cu 'nu4 identic cu sine 1i su!icient siesi+ I! tot ce e"ista se asocia3a un ele2ent t"iva cu un ele2ent t"a5ti, cele doua principii neputand e"ista unul !ara celalalt+ In psi7olo#ia !e2inina re#asi2 aceste ele2ente ca raportare la celalalt4 ca Mtraire prin celalaltM4 !ie ca 2a2a !ie ca iubita4 Pri2ei variante i$ar corespunde ar7etipul de2etric IDe2eter !iind 3eita pa2ant$2a2a pri2ordiala in 2itolo#ia #reaca94 celei de a doua ar7etipul a!roditic IA!rodita este 3eita dra#ostei erotice 1i a !ru2usetii9+ A2bele cauta sensul e"istentei4 valoarea 1i con!ir2area de sine in celalalt4 in copil pentru 2a2a4 in barbatul iubit pentru indra#ostita .<eininger, 1B1.9+ De aid tendinta la dependent a in relatie4 2ai 2are la se"ul !e2inin4 cat 1i a Man#oasa e"istentiala 2ai 2are4 tea2a de sin#uratate 1i senti2entul unui vid nelinistitor cand nu are ~i nu poseda un barbatM ."vola, 29K13. Aceasta polaritate 2asculin$!e2inin corespunde4 inainte de toate4 unei realitati biolo#ice+ Ast!el4 inainte de saptarnana a .$a de viata in$ laturarea #onadelor deter2ina evolutia e2brionului respectiv ca
"#

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

!e2ela+ ;c7ilibrul stabilit intre secretia de estro#eni 1i andro#eni4 ca ur2are a pre3entei testiculelor sau ovarelor4 vor deter2ina di!erente de #en4 inclusiv in ceea ce priveste ele2entele de de3voltare a sis$ te2ului nervos4 cu2 ar !i de3voltarea sinapselor4 di2ensiunea nucle$ ilor neuronali4 tipurile de ra2i!icare dendritica+ Identitatea de #en se re!era la !elul in care subiectul i1i percepe i2a#ine a de sine ca 2as$ culina sau !e2inina4 Rolul de #en4 2asculin sau !e2inin4 se re!era la co2porta2ente 1i atitudini speci!ice 2asculine sau !e2inine+ In construirea rolului 2asculin sau !e2inin 6oaca un rol atat !actorii #enetici$biolo#ici4 responsabili dupa cu2 a2 va3ut de di!erente in procesarea in!or2atii$ lor 1i raspunsul e2otional4 cat 1i !actorii socioculturali4 baietelul sau !etita invatand sub in!luenOa acestor !actori un anu2it 2odel de co2$ porta2ent speci!ic 2asculin sau !e2inin in societatea respectiva+ Ast!el4 !etele cu 7iperpla3ie adrenala con#enitala4 e"puse deci pre 1i postnatal la 7or2oni andro#eni de ori#ine suprarenala4 pre!era 6ucarii de baieti 1i cu ti2pul pot de3volta un 2odel 2asculin de e"citare se"uala4 a"ata pe raspuns la sti2uli vi3uali 1i e"citare !oarte locali3a$ ta #enital+ Baietii e"pusi prenatalla antiandro#eni sunt 2ai putin a#re$ sivi 1i 2ai putin ener#ici4 iar la adolescents sunt 2ai putin 2ani!esti 7eterose"ual+ &otusi4 in!luenta 7or2onal a prenatala pare sa !ie 2ai putin i2portanta decat in!luenta 2ediului socio$!a2ilial4 care actiones$ 3a asupra #ene3ei rolului 2asculini!e2inin prin 2ecanis2e de invatare sociala4 2odelin# sau !orte dina2ice intra$psi7ice .>ates, ?@@@3. Di!erentele de de3voltare psi7ose"uala 2asculina 1i !e2inina sunt evidente inca din pri2ii ani de viata+ o perioada cruciala a di!erentierii 2asculin$!e2inin este perioada oedipiana4 corespun3atoare varstei de -$, ani4 perioada in care se des$ !asoara acel 2o2ent cul2inant al se"ualitatii in!antile $ co2ple"ul =edip+ In descrierea co2ple"ului =edip4 ;reud a plecat de la propria sa anali3a4 dar 1i de la observarea la pacienti a un or !ante3ii de incest cu parintele de se" opus asociate cu senti2ente de #elo3ie 1i ura !ata de parintele de acelasi se"+ Inca din 1B.@ ;reud ii scria lui ;liess MA2 #asit in 2ine4 ca de alt!el la toata lu2ea4 senti2ente de dra#oste pentru 2a2a 2ea 1i de #elo3ie !ata de tatal 2eu4 senti 2ente care sunt4 cred4 co2une tuturor eopiilor 2iciM+ Prin analo#ie eu 2itullui =edip4
,*

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

care !ara sa stie 1i$a ucis tatal 1i s$a casatorit cu 2a2a sa4 (reud a introdus denu2irea de co2ple"ul =edip+ Re3olvarea co2ple"ului =edip de catre copil di!era in !unctie de apartenenta sa la #enul !e2i$ nin sau 2asculin+ Di!erentele dintre baiat 1i !etita sunt evidente inca din preistoria co2ple"ului =edip+ Pentru !etita4 cat 1i pentru baiat 2a2a este pri2ul obiect al dra#ostei4 a1a ca4 pentru a$1i orienta dorinta catre tata4 !etita trebuie sa se detase3e 2ai intai de 2a2a+ Calea catre co2ple"ul =edip este deci 2ai lun#a 1i 2ai cornplicata la !ata decat la baiat4 arata ;reud in 1B2, In MCateva consecinte psi7olo#ice ale di!erentelor ana$ to2ice intre se"eM IM;ini#e psGc7isc7e (ol#en des anato2isc7en Aesc7lec7tsuntersc7iedsM9+ Pentru !etita4 co2ple"ul =edip Inurnit Ia !ete 1i co2ple"ul ;lectra9 incepe % data cu constatarea in!erioritatii sale !ala de baiat prin absenta penisului4 co2ple"ul de castrare desc7i$ 3and deci calea =edipului !e2inin4 in ti2p ce la baiat co2ple"ul de castrare se2nea3a s!arsitul co2ple"ului =edip+ Pentru !etita consta$ tarea absentei penisului duce la dorinta de a avea unul4 la detasarea de 2a2a care nici ea nu poseda un penis 1i in plus ar !i vinovata de a % !i adus pe lu2e tara penis+ In continuare4 dorinta de penis i1i #aseste un ec7ivalent si2bolic in dorinta de a ave a un copil4 tatal !iind ales ca obiect al dra#ostei In acest scop+ Ast!el !etita se identi!ica cu 2a2a4 vrea sa ii ia locul lan#a tata 1i nutreste !ala de 2a2a senti2ente de #elo3ie oedipiana4 Asa cu2 tea2a de castrare este responsabila de re3olvarea co2ple"ului =edip la baiat4 pentru !etita tea2a de a pierde dra#ostea 2a2ei conduce la re3olvarea senti2entelor oedipiene !ata de tata 1i deci a co2ple"ului ;lectra+ Disparitia co2ple"ului =edip nu ar !i atat de clara la !etita precu2 este la baiat4 ;reud considerand in 1B-1 in +Despre se"ualitatea !e2ininaM IM'ber die Ueiblic7e 5e"ua$ litatM9 ca e!ectele co2ple"ului =edip continua sa se 2ani!este in viata psi7ica nor2al a a !e2eii4 pentru care Msupraeul nu va !i niciodata atat de ine"orabil4 i2personal 1i independent de ori#inile sale a!ective ca ceea ce astepta2 de la un barbatM+ &raversarea co2ple"ului =edip con$ duce la cucerirea po3itiei 7eterose"uale cat 1i la !or2area 5upraeului4 In care (reud vedea ori#inea 2oralei4 dar 1i a reli#iei+ In psi7anali3a conte2porana dorinta de penis este privita doar ca unul din aspectele de3voltarii identitatii !e2inine4 1i nu ca ori#ine a
S5

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

acesteia+ Constienti3area 2isterului propriilor or#ane #enitale poate provoca in sine % an"ietate4 dincolo de an"ietatea +JipseiM re3ultata din co2pararea cu or#anele #enitale 2asculine+ Intr$adevar4 speci!icul anato2ic !e2inin con!runta !e2eia cu % proble2atica a 2isterului propriilor or#ane #enitale cat 1i cu % dubla sursa a placerii se"uale) una vi3ibila 1i usor e"plorabila$clitorisul4 cu a sa tri2itere la 2asculinitate prin analo#ie cu penisul4 cealalta ascun$ sa 1i pur !e2inina $ va#inul 1i uterul4 le#ate de placere4 dar 1i de 2a$ te2itate+ 5pre deosebire de barbat care l1i percepe 2asculinitatea +Ja vedereM prin si2bolul sau4 penisul4 se poate spune ca !e2eia are ne$ voie de barbat4 de penetrare 1i de relatia cu partenerul pentru a accede la !e2initatea ei pro!unda+ 5enti2entele incestuoase oedipiene sunt reactivate intr$o 2asura 2ai 2ica sau 2ai 2are la pubertate4 una din sarcinile adolescentei 4!iind retra#erea i2pulsurilor libidinale de la !i#urile paternale 1i direc$ tionarea lor spre aite obiecte ale dra#ostei+ Cu2 va 2arca speci!icu1 =edipului speci!icul se"ualitatii 2asculine sau !e2inine adulte? Pen$ tru !e2eie4 co2ple"ul =edip l1i poate pune ulterior a2prenta in 2o$ dul de ale#ere a partenerului4 in #eneral e"istand % cautare a cli2atu$ lui de si#uranta si soliditate a!ectiva a relatiei cu tatal+ 'n co2ple" =edip nere3olvat po ate !i responsabil de ale#erea unui partener se2ni$ !icativ 2ai varstnic4 ca % reeditare a relatiei oedipiene4 atunci inter3i$ se4 cu tatal4 C7iar la un partener de aceeasi varsta4 !e2eia poate cauta in 2od inconstient trasaturi ale tatalui sau4 uneori4 din contra4 trasaturi total opuse acestuia4 in acest ca3 intr$o incercare de depasire a inter3i$ cerii oedipiene prin ale#erea unei anti$!i#uri paterne+ Pe de alta parte4 dorinta de copil care4 con!or2 teoriei psi7analitice4 vine sa inlocuiasca dorinta de penis4 2arc7ea3a e"istenta !e2inina 1i viata sa erotica+ Pentru !e2eie a dori un copil cu o2ul iubit este % dovada a iubirii4 ea asteptand de la barbat aceeasi dorinta de copil ca se2n al a!ectiunii sale+ ~i in ale#erea partenerului de catre !e2eie l1i poate spune cuvan$ tul ideea de copil4 !iind pre!erati in 2od 2ai 2ult sau 2ai putin constient partenerii care pot o!eri % soliditate a!ectiva4 dar 1i 2ateri$ ala4 necesare cresterii unui potential copil+ 'n punct de vedere interesant asupra polaritatii 2asculin$!e2i$ nin II aduce teoria asupra structurii personalitatii a lui Carl /ustav
,0

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=CI;

%ung . In turi) "go


in!orrnatii care nu vor deveni constiente

colectiv,
co2ple"e 11 coniine unele niciodata 1i altele care sunt inconstientul !iecarui barbat contine un iar inconstientul !iecarei

tea3a constientul4

o 2are
!e$

ani2usului+

Principiul

!e2eie repre3entat de

catre a!ect un principiu 2asculin sub !or2a de ani2us

I2a#ines tatalui este de 2a"i2a irnportanta


ani2usului4 unele !e2ei ra2anand i2a#ine ideal a care dense3e

I! !or2area

tionala

sa

1i

111

puna in in con$ nici !n 3iua $e

lata ca aceasta e"plicand intr$un !e2eie cat si aces tor parti ale

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

rea lor in co2ple"ul e#o$ului pot a2eli ora se2ni!icativ viata relatio$ nala a persoanei respective+ De e"e2plu4 inte#rarea in constient a ace$ lor aspecte ale psi7icului considerate ca inco2patibile cu 2asculinita$ tea4 repre3entate de ani2a4 pot aduce acel plus de a!ectivitate necesar partenerei4 punand in repaus aspecte 2asculine ca preocuparea pentru per!or2anta 1i an"ietatea de per!orrnanta #eneratoare de dis!unctii se"uale+ ;rosul !e2inin este 2arc at de raporturile speciale pe care le are se"ul !e2inin cu te2poralitatea+ In ti2p ce barbatul i1i pastrea3a ca$ pacitatea reproductiva apro"i2ativ constanta de$a lun#ul vietii4 sper$ 2ato#ene3a !iind pre3enta c7iar 1i la varste inaintate4 !e2eia intretine o relatie 2ai co2ple"a cu ti2pul4 con!runtandu$se cu trei aspecte ale te2poralitatii+ Pe de % parte este vorba des pre un ti2p ciclic care rit$ 2ea3a e"istenta !e2inina In !unctie de ciclicitatea 2ensuala4 cu in!lu$ ente atat pe capacitatea de reproducere Ile#ata de 2o2entul ovulatiei9 cat 1i pe psi7icul !e2inin+ Dispo3itia !e2inina cunoaste variatii nor$ 2ale de$a lun#ul ciclului4 putand 2er#e uneori pana la invalidare patolo#ica in ca3ul tulburarii dis!orice pre2enstruale+ ;"ista 2odi$ !icari psi7olo#ice subtile de$a lun#ul ciclului4 cu2 ar !i pre!erinta pen$ tru anu2ite caracteristici ale !i#urilor 2asculine4 i2pre#narea testos$

teronica 2arcata4 !iind pentru !e2eie un se2nal ancestral de partener


cu un bun potential reproductiv4 de3irabil in !a3a preovulatorie pentru conceptie+ 'n aIt 2arDer te2poral i2portant In e"istenta !e2inine este sarcina4 cu al sau ti2p liniar4 care creste ( data cu noua viata care se 3a2is$ leste in interior pentru a se inc7eia cu nasterea4 ca s!arsit 1i totodata ca nou inceput+ Pentru !e2eie va e"ista intotdeauna un Mlnainte 1i dupa nastere4 inainte 1i dupa a avea copilulM4 ca di2ensiune te2poral a traita eu propriul corp4 deci e"tre2 de intensa4 In ti2p ce pentru barbatul de$ venit tat a reali3area acestei sc7i2bari va !i 2ai di!icila caracterului e"terior4 neinte#rat In ternporalitatea lui nitie+ Cea de$a treia di2ensiune ternporala !e2inina 2inus spre care cur#e viata reproductiva !erninina4 toc2ai datorita liniara prin de!i$ este punctul ter$ 2enopau3a4 din$

colo de care capacitatea de a avea copii4 va3uta de 2ulte !e2ei ea esenta a !e2initatii4 se pierde+ Re3ulta adesea un #rad de destabili3are a e"istentei !e2inine+ 'Il punct de plecare posibil pentru proble2e S8

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

se"uale si relationale4 pentru di!erite boli so2atice sau pentru depre$ sie+ Prin aceste raporturi ale sale cu te2poraKitatea4 !e2eia se a!la 2ult 2ai 2ult dedit barbatul sub % presiune a ti2pului4 a ceasului sau bio$ lo#ic4 in care dorinta de copil asculta adesea de un i2perativ al 2o$ 2entului4 uneori dincolo de dorinta de a avea un copil cu un anu2it barbat 1i nu cu altul+ Di!erentele de eros !e2inin$2asculin sunt 2arcate de la inceput de di!erentele In dobandirea identitatii se"uale la baiat 1i la !etila+ <a

!etita4 se"ul propriu este !ie trait ca

% lipsa Iabsenta penisului9 !ie ca ceva interior4 deci #reu de repre3entat 1i va#+ 5e"ualitatea !e2inina va !i in consecinta 2ai interiori3ata 1i 2ai putin pulsion ala4 2ai putin centrata pe #enital decat cea 2asculina4 privile#iind in sc7i2b aparen$ la

!i3ica 1i caracterul !e2inin .(upin &7i 4edon, 1BBB9+ Aparitia do$ rintei se"uale se reali3ea3a in 2od di!erit la barbat !ala de !e2eie+ 5enti2entele vor avea un rol i2portant in erotica !e2inina4 la !e2ei dorinta se"uala luand nastere din senti2entul de dra#oste 1i nu invers4 in ti2p ce la barbat dorinta se"uala poate da nastere senti2entelor pentru partenera+ 5e"ualitatea 2asculina este centrata pe cautarea placerii4 pe cau$ tarea per!or2antei 1i a con!ir2arii nor2alitatii4 in ti2p ce se"ualitatea

!erninina se centrea3a pe co2unicare 1i cautarea tandretei4 Pentru barbat4


actul se"ual este un 2o2ent separabil de a2bianta cotidiana4 in #eneral el !iind capabil sa separe se"ul de conte"tul e2otional 1i relational/ !e2eia4 in sc7i2b4 are nevoie de ( a2bianta a!ectiv$relationala !a$ vorabila pentru a se bucura de relatii se"uale ar2onioase t8imoun &7i Chab:, ?@@@3. 5$a spus c7iar barbatul nu se an#a6ea3a total 111 rapor$

ca

tul se"ual4 aducand in relatie doar ( 2ica parte din el .9lberoni, 291F3. Ale#erea parteneruiui asculta de i2perative di!erite pentru !e2ei 1i pentru barbati+ (e2eia tinde sa l1i alea#a partenerul in !unctie de i2a#inea unui partener ideal4 i2a#ine care condensea3a intele#ere 1i ro2antis24 caldura 1i contort4 atat a!ectiv 1i !inanciar+ ;a va cauta in relatie4 in 2od inconstient4 ceva din cli2atul de si#uranta a!ectiva al relatiei cu tatal4 ~i in acelasi ti2p va !i #7idata in ale#erea ei de e"i$ #entele 2aternitatii+ cautand In partener 1i un tata pentru un potential copil+ In #eneral !erneia are nevoie de incredere 1i si#uranta4 de sta$ bilitate ~l continuitate pentru a$~i putea e"prirna dorinta+ In acelasi

cat

,B

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

ti2p i2a#inea barbatului ideal insea2na pentru ea !ante3ie 1i ro2an$ tisrn4 opuse 2onotoniei care se poate instal a in relatia stabile ~i de lun$ #a durata pe care tot ea % doreste4 Prins a In aceasta a2bivalenta de rol pe care % asteapta de la partener4 ea l1i poate vedea di2inuandu$se do$ rinta se"ual trebuind sa invete treptat sa iubeasca barbatul real4 din$ colo de i2a#inea ideala pe care ea a proiectat$o asupra partenerului4 5ensibilitatea erotica !e2inine este 2ai putin centrata pe #enital decat cea a barbatului4 !e2eia avand 2ultiple 3one ero#ene4 ill plus

a4

di!erite ca sensibilitate de la
sti2ularii !e2inina+

( !e2eie la alta+ I2portanta tactilului 1i a din ti2pul preludiului este de 2are i2portanta in erotica Cu toate ca e"ista !e2ei care a6un# relativ repede 1%+or#as2

Isi aceasta 2ai ales in cadrul unei relatii de cuplu con!ortabile4 sudate94 in #eneral !erneile au nevoie de % perioada de sti2ulare cienta anterior penetrarii pentru a putea a6un#e la or#as2+

bine su!i$

Eiata !antasrnatica !e2inine este la randul ei di!erita de ceo+ 2as$ culina+ In ti2p ce !antas2ele 2asculine sunt 2ai realiste4 anato2ice4 cele !e2inine sunt 2ai co2ple"e4 adesea in !or2a de see$ narii so!isticate+ 'nele !ernei au % !antas2atica constienti$ 3ata4 !ie ca partenerul real este ernul !antas2elor respective4 a6un#an$ du$se 1a % suprapunere a !antas2elor pc realitate 1i 1%+ % a !unctiei lor4 !ie ca % traire culpabili3anta a !antas2elor ill trecut a dus 1%+ supri2area lor+ Intr$o relatie erotica4 !e2eia4 a carei viata erotica trece prin cornu$ nicare 1i senti2ente4 va astepta sa !ie ascultata ~i sa !ie

ri3ata prin cuvinte+ Dorinta se"uala a barbatului+

2unicare asteptat4 ( poate !ace sa se si2ta obiect 1%+senti2entele de in!erioritate pc care4 psi7analitic trai co+ !etita4 descoperind lipsa Di!erentele de co2unicare intre

!ara 12 elisul de co$ trirnitand$o le$a putut

nin due la distorsionarea priului cod de co2unicare 1i de aici 1a erodarea de la indepartare la con!lictualitate+ ce !erneia si2te nevoia

sa o! ere in 11 se barbatul evita dea la randul lui de tea2a de ' !i pentru ceea ce o! era4 Pentru t9cU//.# barbatului ca de

sa

aceasta4
de a do+ 8a

!i

alta di!erenta

apare in dorneniul

nevoii de inti2itate+

I! ti2p

ce

!e2eia are % nevoie continua de inti2itate ~i$i solicita barbatului acelasi lucru4 nevoia !e2eii de co2unicare nu este I2parta~ita de bar$ bat Lin aceeasi 2asura+ ;"pri2area de catre partenera a senti2entelor sale cele 2ai intirne 11poate !ace pe barbat sa !u#a de aceasta inti2i$ tate pentru care el nu este pre#atit+ Presupunerea !erneii ca un barbat4 la !el ca ea lnsa1i4 are nevoie sa vorbeasca cu persoana pentru e14 ( va !ace sa #andeasca4 in !ata tacerii lui4 care contea3a ca nu 2ai este

iubita4 nu 2ai este dernna de incredere sau ca partenerul l1i desc7ide su!letul in alta parte+ In ti2p ce !e2eia ar !olosi cu predilectie copin#ul a"at pe a!ect 1i co2unicare4 asteptand in consecinta din partea partenerului intele#e$ re4 ascultare 1i asi#urare4 barbatul !oloseste copin#ul centrat pe actin$ ne

~i pe re3olvarea

problernelor+ Din aceasta cau3a4 cand partenera l1i pre3inta proble2ele el va tinde sa o! ere solutii la di!icultatile ei4 in ti2p ce partenera asteapta in pri2ul rand ernotie 1i ernpatie+ Pe de alta parte4 barbatul va percepe acele proble2e ca pe un se2n ca partenera nu este !ericita 1i l1i va sirnti pus a sub se2nul intrebarii capacitatea sa 2asculina de a re3olva aceasta noua proble2a+ 5copul co2unicarii este la randul lui di!erit+ (e2eia conversea3a ca sa cree3e % relatie4 sa intre cu interlocutorul intr$un raport de inti2i$ tate 1i interdependenta4 sa$si i2partaseasca cu ceilalti a!ectele po3itive 1i ne#ative+ 5ubiectele ei pre!erate sunt 2ai intai personale 1i apoi pro!esionale+ Barbatul !oloseste conversatia pentru a se !ace respectat4 !e2eia pentru a se !ace iubita+ 'n punet de vedere interesant asupra rolului 2asculin$!e2inin 1i evolutia sa de$a lun#ul istoriei o2enirii 11 aduce %ulius "vola. Dupa acest #anditor4 !iinta u2ana este !er2ata dintr$o parte interioara4 pro!unda4 esentiala 1i una e"terioara4 super!i$ ciala4 le#ata de viata de relatie+ 5e"ul apartine partii pro!unde a !iintei4 ca % Mcali tate rnasculina sau !erninina pri2ordialaM ce Mpatrunde 1i i2pre#nea3a intrea#a !iintaM+ Pentru "vola !iecare din aceste parli se 2ani!esta 2ai 2ult sau 2ai putin in !unctie de individ4 dar 1i de tipul de civili3atie+ Intr$o civili3atie +norrnalaM4 calitatea de barbat sau !e2e$ ie este +4esentiala In preci3area vocatiilor4 !or2area eului4 a 2odului de viataM4 in ti2p ce in civili3atiile de tip +"le#enerativM se de3volta in special partea e"terioara !iintei4 corespun3atoare unui individ Msocial4
1/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

intelectual4 practic 1i spirituali3atM4 in detri2entul !iintei pro!unde+ In ase2enea conditii4 apartenenta la un anu2it se" poate !i considerata putin i2portanta 1i ne#li6abila4 rolul social 2asculin 1i !e2inin se rela$ tivi3ea3a la !el ca di!erentele psi7olo#ice barbat$!erneie ."vola, 29K13. Din aceasta perspectiva4 2iscarea !e2inista conte2porana4 sustinand ideea de Me#alitate a se"elorM4 ar de#rada esenta !erninitatii prin ade$ rarea la un ideal 2asculin le#at in e"clusivitate de inteli#enta lo#ica4 do2inatie 1i putere4 in detri2entul altor calitati autentic !e2inine cu2 ar !i a!ectivitatea4 inti2itatea 1i capacitatea de relationare+ lata ce scria in acest sens psi7analistul <ilhelm !te5el, inca din 1B2@4 ca reactie la 2iscarile !e2iniste de la Inceputul secolului) +Re2arca2 deci pe toata linia % intensi!icare a tensiunii polare intre barbat 1i !e2eie4 care la !e2eie devine revolts i2potriva !erninitatii4 dupa conceptia 2ascu$ lina+ (e2eile i1i cauta libertatea pe un dru2 #resit+ Eiitorul lor nu sta in asa$nu2ita Me2ancipareM4 in de3voltarea catre 2asculinitate+ NuK &oc2ai in desavarsirea !e2ininului sta co2pleta e#alitate in drepturi cu barbatul+ (e2eia viitorului nu este +!e2eie$barbatM4 ci !e2eia Mco2plet !e2eieM t!te5elD 29?F3. Modelul !e2inin traditional4 repre3entat de !e2eia cu !or2e ro$ tunde4 incon6urata de copii4 purtand aura 2aternitatii4 are tendinta sa se relativi3e3e 1i devalori3e3e in epoca actuala+ Asista2 in sc7i2b4 2ai ales in civili3atiile occidentale4 dar din ce in ce 2ai 2ult 1i in alte colturi ale lu2ii4 la un re!u3 al asirnilarii !e2initatii 1i !ecunditatii+ (e$ 2eia cu !or2e rotunde nu 2ai corespunde idealului estetic al epocii4 iar adolescentele in cautarea identitatii se"uale strabat uneori perioade di!icile4 in care acceptarea di!icila a !e2initatii propriului corp sub e"plo3ia 7or2onala de la pubertate poate duce la di!icultati co2ple"e4 uneori c7iar la anore"ie 2entala Ia carei !recventa creste constant in epoca noastra9 .(upin ~i 4edon, 29993. o data cu patrunderea !e2eii intr$o lu2e pro!esionala ce valori$ 3ea3a calitati 2asculine ca autoritatea4 ri#iditatea4 nei2plicarea senti$ 2entala4 !e2eia se a!la in situatia de a$si relativi3a rolul sau social4 !ara indoiala cu irnplicatii 1i In 2odul #eneral de evolutie al roJurilor 2asculin 1i !e2inin+ ;#alitatea se"elor risca sa cree3e In relatia de cuplu co2petitie 1i con!licte de putere4 pe care partenerii nu Ie pot de$ pa1i decat #asind ace a co2plernentaritate de #en care le per2ite sa$1i
02

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

de3volte in relatie calitatile speci!ic 2asculine 1i !e2inine ale !ieca$ ruia+ Pe de alta parte4 aceeasi e#alitate a se"eIor poate aservi !e2eia unui 2odel 2asculin al se"ualitatii4 centrat pe per!or2anta+ In acest 2odel or#as2ul devine obli#atoriu4 ( per!orrnanta de ur2arit printre atatea altele4 pier3andu$se toc2ai speci!icul !e2inin al se"ualitatii repre3entat de a!ectivitate 1i inti2itate e2otionala+ Pe 2asura i2plicarii in viata sociala 1i pro!esionala !e2eia ca1ti#a in autoritate 1i putere4 !iind nevoita in acelasi ti2p sa i2parta sarcinile sale de !a2ilie cu barbatul4 care ast!el devine 2ai putin con!or2 rolului sau viril traditional+ Aceasta tendinta la atenuare a di!erentelor de rol social 2asculin 1i !e2inin pot %i responsabile de ( scadere a dorintei4 con!ir2ata de cererea crescuta de consult se"olo#ic pentru tulburari ale dorintei se"uale4 atat la barbati4 cat 1i la !e2ei .9braham, ?@@23. (iecare civili3atie per2ite % 2ani!estare 2ai 2ica sau 2ai 2are a caracteristicilor 2asculine 1i !e2inine pre3ente4 in proportie vari$ abila4 Ia !iecare persoana4 ;ste vorba despre partea !e2inina e"istenta in !iecare barbat (a"ima dupa Jun#4 partea 8i" in !ilo3o!ia orientala9 1i partea 2asculina (a"im!s$ partea 8a"9% e"istenta in !iecare !e2eie+ Civili3atia patriar7ala a dus la ( 7ipertro!iere a polaritatii 2asculin$ !e2inin4 accentuand 2ascuIinitatea Ia barbat in detri2entul partii sale !e2inine (a"ima$ partea 8i"% 1i !erninitatea la !e2eie in detri2entul partii sale 2asculine+ In epoca pre3enta4 sc7i2barile socio$econo2ice 1i 2iscarea !erninista au dus la % redistribuire a rolurilor 2asculin$ !e2inin4 lara sa se a6un#a insa Ia un bun ec7ilibru+ (e2eia actuala si$a de3voltat partea 2asculina4 ceea ce i$a per2is independenta4 acces la pro!esie4 cariera 1i reali3are personal a4 di2inuandu$si insa uneori partea !e2inina 1i adoptand trasaturi tipic 2asculine4 cu2 ar !i ratio$ nalitatea4 lo#ica cu arice preO4 autoritatea4 dorinta de bani 1i de putere4 a#resivitatea+ Barbatul la randul lui4 pier3and e"clusivitatea pe aceste vaIori pana atunci prin de!initie 2asculine4 a !ost i2pins sa$si desco$ pere valari care tin de !e2initatea din el $ tandretea4 e"pri2area e2o$ tiilor4 sen3ualitatea+ 'neori iLnsa el poate deveni ast!el vulnerabil 1i !ra#il4 nesi#ur in 2asculinitatea sa tLeleu, ?@@@3. Adesea4 aceste 2odi!icari de rol social pot duce la % debusolare in asu2area rolului 2asculin sau !erninin4 ceea ce ar putea e"plica dupa unii autori incidents 111 crestere a 7o2ose"ualitatii 1i 2ai ales a

(<=RIN &'D=5;

ML+NA Nv1ARIAN

bise"ualitatii In epoca noastra .9Mbraham, ?@@@3. Pe de alta parte

serie $e dis!unctii se"uale si$ar avea ori#inile !n di3arrnonia creata intre polul 2asculin 1i cel !e2inin al !iecaruia+ De e"ernplu4 intr$o anor#as2ie !e2inina poate !i verba despre ( de3voltare in e"ces a

unor trasaturi 2asculine de tipul preocuparii pentru per!or2anta Icau$ tarea or#as2ului ca obli#ativitate ~i instalarea an"ietatii de per!or$ 2anta94 tea2a de pierdere a controlului 1i lupta pentru putere Ievitarea or#as2ului ca 2o2ent In care ar pierde controlul pe situatie 1i s$ar abandona partenerului9+ <a barbae de3voltarea animei ca parte !erni$ nina !ara % buna inte#rare cu partea sa 2asculina poate sa aduca In se"ualitatea subiectului acel plus de e2otie Care sa di2inue3e si#u$ ranta su!icienta de sine clasic 2asculina4 introducand introspectia 1i in !inal an"ietatea !ata de propria capacitate de per!or2anta+ 'n ec7ilibru al se"ualitatii !e2inine ar insernna inte#rarea 1i de3$ voltarea ani2usului !ara % di2inuare a partii !e2inine4 adica i2plica$ rea in actiune 1i e"ercitarea autoritatii pastrand in acelasi ti2p e2pa$ tia4 tandretea4 a!ectivitatea 1i sen3ualitatea+ In paralel4 barbatul l1i va #asi un ec7ilibru !olosind calitatile !e2inine ale animei Isensibilitatea4 tandretea4 inti2itatea4 sen3ualitatea9 penrru a di2inua acele trasaturi 2asculine ne!avorabile Ispiritul de do2inatie 1i a#resivitatea9+ In epoca 2oderna4 asista2 la % relativi3are a acestor roluri sociale traditionale+ (e2eia este preocupata de cariera 1i reali3are personals In aceeasi 2asura cu barbatul4 care Ia randul lui i2parte din ce in ee 2ai 2ult cu partenera sa treburile casnice 1i in#ri6irea copiilor+ 5e poate a6un#e c7iar la inversarea rolurilor socioeconornice4 cu !e2eia an#a6ata 1i i2plicata in pro!esie 1i barbatul so2er 1i responsabil de treburile casnice+ Atat rolul 2asculin cat ~i eel !e2inin sunt 2ai putin clar conturate !ata de epoca anterioara4 aceasta !ra#ilitate de rol du$ cand la % cautare de identitate 2asculina sau !erninina ce poate trece inclusiv prin e"perienta poli#a2a4 cu repercusiuni inerente asupra sta$ bilitatii siste2ului !a2ilial+ Pe de alta parte4 in epoca actuala !a2iliile se inte2eia3a 2ult 2ai 2ult pe le#atura a!ectiva a cuplului 1i 2ai putin pe relatii de proprietate+ In acest ca34 stabilitatea !a2iliei depin$ de de calitatea relatiei de cuplu4 2ai !ra#ila In ti2p dedit relatia de proprietate+ &ot 2ai nu2eroase cupluri decid sa nu l1i institutionali3e$ 3e le#atura prin casatorie+ Pe de alta parte4 instabilitatea !a2iliei se re$
64

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

!lecta in cresterea nu2arului de divorturi4 1i ca ( consecinta in cresterea nurnarului de !a2ilii 2onoparentale+ Parintele care i1i creste sin#ur copilul va !i obli#at sa$1i asu2e4 pe lan#a rolul sau de 2a2a sau de tata4 1i pe eel al parintelui de se" opus+ Ast!el4 2a2a va trebui sa e"ercite autoritatea 1i inter3icerea care alt!el ar !i !ost atributele tatalui4 iar in ca3urile 2ai rare de tata care i1i creste sin#ur copilul4 acesta va trebui sa V2aterne3eW4 sa co2pense3e lipsa 2a2ei prin va$ lori !e2inine ca a!ectivitatea 1i inti2itatea+ 5e a6un#e din nou in acest ca3 la ( relativi3are a rolurilor tradition ale 2asculin 1i !e2inin4 de aceasta data in postura de parinte+

6S

GELO%IA

67

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.!pune

mereu 9devdrul,

ca

sa

nu fii nevoit

sa

tii minte)" Petrarca

Practica terapeutica indelun#ata4 anii de consiliere de cuplu scot la iveala !aptul ca4 in !oarte 2ulte ca3uri4 eel 2ai 2are obstacol in calea crearii unei relatii de succes4 desc7ise 1i satis!acatoare este #elo3ia+ Indi!erent de cat de +Ju2inatiM pute2 crede ca sunte24 cei 2ai 2ulti dintre noi si2ti2 #elo3ie atunci cand sotii sau iubitii nostri se i2plica in relatii se"uale cu alte persoane+ ;"ista insa 1i indivi3i4 !oarte rari ce$i drept4 care nu e"peri2entea3a niciodata acest senti$ 2ent 1i des pre care crede2 ori ca sunt 2ult 2ai evoluati decat restul 2uritorilor ori ca au ( tendinta patolo#ica de a pierde contactul cu propriile senti2ente+ &rebuie sa !i2 constienti ca +2onstrul cu oc7ii ver3iM i1i va !ace aparitia la un 2o2ent dat 1i ca tot ce pute2 !ace este sa invata2 sa ne asu2a2 acest senti2ent 1i sa$i 2ini2i3a2 daunele pe cat cu putinta4

Gelo&!a - intre nor'al ! (atolog!c


Pe nesi2tite4 senti2entele puternice 1i intens e"pri2ate se trans$ !or2a in uci#atoare tiranie care va in#loba in obiectul atentiei parte$ nerului #elos nu doar pre3entul 1i viitorul ci 1i trecutul4 ast!el partene$ rul #elos devenind rivalul unor u2bre din trecut 1i se va c7inui din ce in ce 2ai tare intr$o rivalitate !ara obiect+ Aelo3ia este un senti2ent pur u2an4 % inventie culturala speci!ica o2ului+ Aelo3ia e"ista in toa$ te culturile 1i reli#iile planetei si a !ost ilustrata de celebritati literare pre cu2 Medeea sau =t7elo+ De re#ula4 2ai 2ult de sase persoane din 3ece recunosc ca4 intr$un !el sau altul4 sunt roase de 2orbul #elo3iei+ 5e recunoaste de ase2enea ca e"ista % #elo3ie nor2ala4 adica % tea2a ca a2 putea pierde !iinta iubita care s$ar indra#osti de altcineva 1i ( #elo3ie sa$i spune2 patolo#ica4 un 2od de a trai in per2anenta senti$ 2entul ca esti inselat4 ca partenerul iti este in!idel+ Marcata de rivalita$ te 1i de a2bivalenta Icuplul ura$iubire4 convin#ere$indoiala4 atractie$ respin#ere9 #elo3ia se poate 2ani!esta prin co2porta2ente diverse4 2er#and de la si2pla ru2inare sau repetare a unor idei de ra3bunare pana la acte de a#resivitate4 de ( intensitate #reu de inc7ipuit+ &rairea
68

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

#eloasa i2plica atat % intensa !rustrare 1i invidierea rivalului cat 1i ranirea a2orului propriu+

o boala

care (oate deveni periculoasa

;"ista ( !or2a psi7iatrica a #elo3iei4 asa$nu2itul delir de #elo3ie4 dintre care eel 2ai cunoscut este eel din alcoolis24 in care consu2a$ torul de alcool pune raceala partenerei 1i incapacitatea acesteia de a 2ai avea contacte se"uale nor2ale nu pe repulsia !ireasca pe care orice persoana % are in !ata unui persona6 de #rad at de bautura ci pe sea2a unui posibil rival+ >alucinatiile pe care consu2ul de alcoolle produce il !ac sa$si intareasca convin#erea deliranta+ Delirul de #elo$ 3ie din alcoolis2 este deosebit de periculos pentru partenera deoarece alcoolicul nu 2ai respecta nor2ele sociale 1i 2orale 1i poate !i deo$ sebit de violent+ % alta cate#orie de deliranti #elosi periculosi4 in a!ara dro#atilor4 sunt persoanele suspicioase din !ire+ In ca3ul in care se vor casatori4 ei vor deveni adevarati calai do2estici care i1i vor supune partenerul sau partenera la torturi psi7olo#ice ini2a#inabile in scopul 2arturisirii in!idelitatii 1i4 in ca3ul acestora4 un !apt banal poate de$ clansa ( catastro!a+ ;"e2plul tipic este celebra tra#edie s7aDespeari$ ana in care pierderea unei batiste are un !inal !atal+ Aelo3ia4 in !or2a ei balcanica4 a !ost ad2irabil ironi3ata de nenea Iancu4 in celebra % noapte furtunoasa, piesa in care +"2oarea de !a2ilistM a #elosului 6upan Du2itrac7e este aparata de potentul C7iriac4 la randul lui #el os pe un posibil iubit al a2antei sale Hita+

Gelo&!a este )n intre# (ac*et $e e2otii


Ma6oritatea oa2enilor percep #elo3ia ca pe ( e2otie sin#ulars cand4 de !apt4 ea insu2ea3a ( serie de senti2ente ce tind sa se in#lo$ be3e+ Ast!el4 #elo3ia se poate 2ani!esta sub !or2a de !urie4 durere4 tradare4 an"ietate4 a#itatie4 tristete4 paranoia4 depresie4 sin#uratate4 invidie4 ravna4 senti2ente de neputinta4 de insu!icienta4 de e"cludere+ Deseori4 ne este de a6utor daca identi!ica2 ce anu2e si2ti2 atunci cand suntern #elosi4 De2isti!icarea co2ponentelor e"acte ale #elo3iei poate !i un pas i2portant catre recapatarea controlului 1i re3olvarea proble2ei+ Dupa % anali3a personals4 % !e2eie pacient a ad2is de curand ca #elo3ia ei se alcatuia din 0(O !rica4 '(O !urie4 '(O senti$
69

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

2ente de neputinta si 1%X senti2entul ca a !ast tradata+ &otusi4 atunci cand a i$a cerut partenerului a!ectiune 1i sa a reasi#ure in privinta sen$ ti2entelor sale4 iar el a !acut$o corespun3ator4 !uria ei 1i senti2entul de tradare au disparut+ Dupa aceasta etapa4 #elo3ia a !ast 2ult 2ai usor de inlaturat pentru ca tot ce 2ai ra2asese era !rica4 iar pacienta si$a putut e"pri2a senti2entele 2ult 2ai usor 1i le$a putut discuta 1i re3olva cu partenerul sau+

S(!ona+ ! veri!icari 2inutioase


Indi!erent de intensitatea sau de coloratura co2porta2entului #elos4 acesta are cateva coordonate de!initorii) spiona6ul4 veri!icarile4 interpretarile 1i con!runtarile+ I2a#inand 1i a2pli!icand4 #elosul osci$ lea3a vesnic intre certitudine 1i indoiala+ De ni2ic nu se te2e #elosul 2ai 2ult decat de a proba concreta a #elo3iei sale care l$ar obli#a sa !aca un bilant 1i sa ia a deci3ie+ De ase2enea4 partenerul care este obiectul #elo3iei va reactiona la senti2entele #elosului intr$un 2od neasteptat4 satis!actie secreta4 e"citatie inconstienta 1i c7iar culpabili$ 3area in absenta oricarui 2otiv real+ Aelosul se co2porta !ata de par$ tenerul sau4 in acelasi ti2p4 ca un se! de #ara care veri!ica 2inut cu 2inut traseul pasa#eru1ui sau4 ca un lucrator al unui serviciu de in!or$ 2atii in 2isiune4 care veri!ies4 con!runta 1i interpretea3a toate actiu$ nile suspectului 1i ca un va2e1 3elos care perc7e3itionea3a servieta4 bu3unarele4 corespondenta4 peseta4 c7iar len6eria inti2a+ 5e considera ca e"ista ( di!erenta intre #elo3ia 2asculina brutala4 violenta i2potri$ va partenerului 1i cea !erninina4 2ai perseverenta 1i 2ai verbali3ata4 in care violenta este indreptata i2potriva rivalei+ In cri2ele pasionale4 barbatul i1i ucide partenera 1i apoi se sinucide/ !e2eia l1i ucide rivala+ 'n e"e2plu celebru de partenera 2ereu inselata este >era4 sotia lui Heus4 care i1i trans!or2a rivalele4 la !ar2ecele carora stapanul 3eilor a cedat4 in vitele ori in paian6eni+ 5copul !e2eii #eloase este de a$si urati rivala prin orice 2i6loace+

Aelo3ia insea2na !rica


;ste !oarte i2portant sa intele#ern ce este #elo3ia4 ce i2plies ea+ Pri2ul lucru cert care se desprinde din anali3ele pertinente4 ba3ate pe ani de e"perienta4 este acela ca #elo3ia este intotdeauna ba3ata pe !rica $
@%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

!rica de necunoscut 1i de sc7i2bare4 !rica de a nu pierde controlul in cadrul relatiei4 tea2a de sin#uratate 1i de pierdere 1i !rica de a nu %i aban$ donat+ ;ste re!lectia propriei noastre nesi#urante despre valoarea pe care o ave24 a an"ietatii de a nu corespunde ca iubit 1i a indoielilor despre de3irabilitatea noastra+ 5ub !iecare senti2ent de #elo3ie se a!la % e2otie ce este 2ult 2ai i2portanta dedit senti2entul insusi de #elo3ie4 cu2 ar !i % nevoie neastis!acuta sau % tea2a pro!unda ca nevoile noastre nu vor !i satis!acute+ Recunoasterea acestor te2eri 1i nevoi repre3inta c7eia catre de2ascarea acestui senti2ent 1i a ani7ilarii acestuia+ Aelo3ia repre3inta doar un 2i6loc de atra#ere a atentiei catre pro$ ble2ele reale e"istente in noi $$ acele te2eri 1i nevoi pe care ne este !rica sa le in!runta2+ Cand #elo3ia i1i !ace aparitia4 raspunsul nostru provine din acea parte Mreptilian aM a creierului care ne indea2na sa ataca2 sau sa !u#i2 intrucat si2ti2 ca ne este a2enintata insasi propria supravietuire4 Pentru a depasi aceste 2o2ente 2ill u1or4 trebuie sa ne intreba2 de ce anu2e ne terne24 cu2 pute2 sa trans!or2a2 aceasta situatie intr$una si#ura pentru noi4 care este eel 2ai rau lucru care ni se poate inta2pla 1i care sunt sansele ca acesta e!ectiv sa se inta2ple+ In ceea ce priveste relatiile4 societatea 2oderna este dependenta de trei 6udecati des pre care se #arantea3a ca starnesc #elo3ie e7iar 1i la cele 2ai ec7ilibrate persoane+ Cei 2ai 2ulti dintre noi a2 absorbit aceste credinte nira ca 2acar sa ne da2 sea2a+ Identi!icarea 1i de2on$ tarea acestora este unicul 2od e!icient de a Mscurt$circuitaM #elo3ia+ lata4 2ai 6os4 enu2erate 1i descrise pe scurt cele trei pre6udecati+ Incercati sa observati care dintre aces tea este eel 2ai adanc intiparita in subconstientul du2neavoastra+ Judecata 2 - (ace) partenerul meu m-ar iubi cu adevdrat, nu ar mai simti dorinta se7uald pentru alteineva. Aceasta 6udecata conside$ ra orice interes pe care partenerul il are pentru % terta persoana ca pe o re!lectie directs a cat de 2ult este partenerul i2plicat e2otional+ ;ste % vi3iune cantitativa asupra iubirii ce pune intr$o ecuatie canti$ tatea de iubire ell abilitatea de a %i interesat de un alt partener se"ual+ A a!ir2a acest lucru este la !el de absurd cu a spune ca un cuplu care are al doilea copil n$ar 2ai trebui sa$l iubeasca pe pri2ul sau D$ar tre$ bui pur ~i si2plu sa !ie interesati de eel de$al do ilea copil+

7, '

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

%udecata 2 $ (ad) partenerul t"e! arfi fericit ell mine si daca a & fi un sol sau un iubit bun, partenerul 222e$ar fi a &a de satisfiicut incat n-ar mai vrea sa se implice cu nimeni alteineva. Aceasta 6udecata este

c7iar 1i 2ai insidioasa+ In ca3ul pri2ei 6udecati e"ista eel putin posi$ bilitatea de a da vina pe partener pentru ca nu va iubeste su!icient+ Aceasta 6udecata se interpretea3a in ur2atorul !el) daca partenerul este interesat de % alta persoana4 este vina du2neavoastra pentru ca nu sunteti un iubit sau un sol per!ect4 iar relatia trebuie sa !ie un e1ec+ Daca intr$adevar credeti ca sin#urul 2otiv pentru care partenerul este interesat de altcineva este acela ca sunteti necorespun3ator4 acesta este un 2otiv i2portant #enerator de #elo3ieK Judecata - $ "ste absolut imposibil sa iubesti mai mult de % persoand in acelasi timp. Aceasta 6udecata este construita pe ideea e"is$ tentei unei Mecono2ii drastice de iubireM4 pe credinta ca iubirea este % res ursa !inita+ De aceea4 daca partenerul i2partaseste din dra#ostea sa unei terte persoane4 asta insearnna neaparat ca are 2ai putin de o!erit partenerului sau+ Deoarece 2a6oritatea oa2enilor si2t ca e"ista 2ai 2ulte do2enii din relatiile lor in care nu pri2esc su!icient Iti2p4 dra#oste4 a!ectiune4 se"4 sustinere4 dedicare9 4 se tern ca vor pri2i si 2ai putin daca partenerul se 2ai i2plica 1i in alte relatii+ Deoarece !iecare dintre 6udecatile de 2ai sus sunt conectate la ( !rica pri2ara4 este necesar 2ai 2ult ti2p 1i e!ort pentru a !i depasite+ Pri2a 6udecata e"pri2a ( tea2a adanca ca nu sunte2 iubiti 1i ca vo2 !i abandonati+ A doua loveste direct in nesi#uranta noastra 1i in !rica de a nu !i corespun3atori sau dernni de iubire4 iar a treia este tea2a de privare 1i de !oa2e de iubire 1i de atentie+

-'

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"4omose7ualitatea e la fel de veche ca 1i onienirea, drept pentru care se poate spune cii face parte dill natura, fiind totusi impotriva naturii. " Goet*e

>o2ose"ualitatea este un co2porta2ent se"ual care a starnit din to ate ti2purile controverse 1i parti3an at4 devenind pe alocuri % cau3a i2portant a de respin#ere 1i 2ar#inali3are sociala sau c7iar de eti$ c7etare psi7opatolo#ica 1i trata2ent 2edical uneori a#resiv+ Practicile 7o2ose"uale au 6ucat un rol i2portant in cultura Are$ ciei+ antice4 precu2 1i in alte culturi de$a lun#ul istoriei4 iar 7o2ose$ "ualitatea a !ost in deeursul ti2pului !ie rituali3ata4 !ie pro7ibita+ In ulti2a suta de ani4 se distin# doua perioade veste studiul 1i incadrarea 7o2ose"ualitatii+ distincte in ceea ce pri$ =data cu lucrarea lui

6rafft-"bing,

.Ps:chopathia se7ualis ", aparuta in 1.B,4 7o2ose"ua$ litatea incepe sa !ie studiata stiinti!ic4 dintr$o perspectiva 2edica$ li3anta$biolo#i3anta+ Considerata de acest autor ca !iind nenaturala 1i avand % ba3a or#anica4 7o2ose"ualitatea a !ost va3uta pe rand ca !iind o ano2alie in de3voltare eu ba3a #enetica4 iar studii ulterioare4 din pri2ele decenii ale secolului 884 au incercat sa #aseasca pe rand ba3e endocrine4 structural anato2iee sau ereditare+
=data eu scrierile lui ;reud, 7o2ose"ualitatea a inceput sa !ie va$ 3uta din colo de ( deter2inare biolo#ica4 ca re3ultat al unei blocari In de3voltarea nor2ala a se"ualitatii4 de la un stadiu bise"ual pri2ar la 7eterose"ualitatea adults+ Pentru pionierul psi7anali3ei4 acest bloea6 putea proveni atat din !actori biolo#ici4 cat 1i de 2ediu psi7osocial+ Psi7anali3a are 2eritul de a !i repre3entat % alternativa la perspectiva biolo#ics4 punand accentul in abordarea tarea intrapsi7ica ~i interpersonala4

7o2ose"ualitatii pe de3vol$

4 AtM perspectiva biolo#ica4 cat 1i cea psi7analitica au plasat 7o$ 2ose"ualitatea intr$o alta perspective decat cea 2orals 1i reli#ioasa a secolelor anterioare4 subliniindu$i 111sain acelasi ti2p anor2alitatea 1i patolo#ia+ In a doua 6u2atate a secolului 884 a inceput % 2iscare de norrnali3are a 7ornose"ualitatii4 odata cu lucrarile lui 6inse: despre 7o2ose"ualitatea 2a5C'li11- ML 1B*. 1i cea !e2inine $ 1B,-+ Re3ulta$ 74

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

tele sale au ararat lar#a raspandire a eel putin unor ele2ente de se"ua$ litate 7ornose"uala4 propunand ( intele#ere a 7o2ose"ualitatii ca !iind o variants nor2al a a dorintei 1i a co2porta2entului se"ual+ 5tudii ulterioare au ararat ca 7o2ose"ualitatea a !ost 1i este pre3enta in 2ai 2ulte culturi4 ba c7iar 1i la 2ai 2ulte specii de pri2ate+ Aceste tendinte de +2or2ali3areM a 7o2ose"ualitatii s$au crista$ li3at in 1B@-4 sub in!luenta 2iscarilor ga: din A2erica Iincepute in 1B0.94 dar 1i a sc7i2barii conceptului de boala psi7ica Ica !iind carac$ teri3ata prin su!erinta subiectiva sau a!ectare #enerali3ata a e!icientei sociale sau a !unctionarii9+ ;"ista ( 7o2ose"ualitate tran3itorie care nu poate !i considerata nici re3ultatul unei a!ectiuni psi7ice 1i nici ( deviatie se"uala propriu$ 3isa4 ea se 2ani!ests in conditiile lipsei indelun#ate a unui partener de se" opus Idetentie4 pri3onierat in care contactul 7eterose"ual etc9 1i dispare4 de re#ula4 in 2o2entul devine posibil+ trasaturi includea4 caracteristice pentru !iecare

>o2ose"ualitatea cornporta dintre cele doua se"e+ <a barbati 7o2ose"ualitatea conduite)

in 2od clasic4 ur2atoarele

N homose7ualitatea

narcisistd .pederastic3, in care senti2entul de dra#oste 1i atractie se"uala sunt indreptate spre un MidealM de !ru2usete 2asculina Inu2ita 1i Ma2our #recM94 5e caracteri3ea3a printr$o se"ualitatea activa4 in care subiectul l1i pastrea3a toate atributele 2asculinitatii4 deviatia constand in ale#erea partene$ rului
!ica 1i adopta un co2porta2ent 2eserii speci!ice !e2eilor !e2inin4 seducator4 se identi$ practicand

N uranismul, homose7ualitate pas iva, in care subiectul


Ibucatari4 croitori etc9+

N pedofilia, atractie homose7uala .asociatd unui sentiment "pseudomatern "3 fala de subiecti de se7 masculin aflati la vdrsta
copilariei sau pubertatii. ;ste ( supune 1i atractia4 MseducereaM doua tipuri de 7o2ose"ualitate 1i1%1psi7opati4 perversi se"ual4 7o2ose"ualitate activa4 care pre$ victirnelor4 pro3elitis2u1+ Aceste sunt 2ai 2ult apana6ul subiec$ decat a subiectilor nevrotici+ 5a$ prin coit anal Isodo2ia94 I;vident este trecuta in cate#oria perversiunilor
75

tis!actia se"uala se
aceasta ulti2a cate#orie

(<=RIN &'D=5;

i'.N3 i\lARIAN

se"uale 1i nu are ni2ic cornun cu % optiune se"uala acceptabila+ ;"ista pedo!ili 7eterose"uali 1i bise"uali in aceeasi 2asura cu 7o2ose"ualii+9 >o2ose"ualitatea !erninina se 2ani!ests pnn ur2atoarele con$ duite) e Gribadismul, 7o2ose"ualitate nu2ite lesbianis2) co2porta
%

virila4 ale carei practici sunt de$ atitudine activa4 de atractie psi$

7id4
Y

!i3ica se"uala obtinuta in cursul deruiarii ac$ tului se"ual ell % !erneie !aphismul, 7ornose"ualitate pasiva4 atractia !ata de
1i satis!actie

se"ul opus !iind traita 2ai 2ult in plan ideativ

decat

tre$

cerea la act+ Aceste !ernei pot !i a2bivalente+


Aceste sc7i2bari in interpretarea 7ornose"ualitatii au re!lectat atat noile teorii 1i studii privind 7o2ose"ualitatea c!it 1i rnodi!icarile de perceptie a 7o2ose"ualitatii in cultura ~i societatea a2ericana+ &endintele actuale tind priveasca 7o2ose"ualitatea In lu2ins de3baterii dintre perspectiva constructivists 1i cea MLLLL4CLLL1lL7Lll

sa

de vedere constructivist l1i are ori #inea in opera lui privind se"ualitatea nu ca pc un innascut ci u2an de #andire ~i actiune !or2at sub avand caracteristici di!erite in di!erite structivis2ul punea sub sernnul intrebarii al se"ului4 #enului 1i orientarii identitatea se"uale caracrerisnci

8ichei

caracterul

inerent 1i i2uaL) ~~

In ceea ce priveste esentialis2ul4 pentru acest


se"uala sunt considerate inerente4 transculturale 1i transistorice+ Pentru !unda2entale in dorinta se"uala tincte de persoane 7ornose"uale4 7eterose"uale
:~4MvMM+L~>LJ

sau bise"uale+

In ceca ce priveste innascuta 1i !unda2entata 7ornose"uale sunt distincte


tural+ Pentru constructivis2

ea e5ce
biolo#ic4 iar caracteristicile 1i independente de conte"tul dorinta persoaneior istoric 1i cul$ sunt

1i identitatea

7o2ose"uals

re3ultatul !ortelor sociale 1i varia3a in ori#inile 1i e"presia lor+ Doua puncte de vedere opuse e"ista ~i in ceea ce priveste caracte$ rul !i" sau rnutabil al se"ualitatii+ Considerarea 7o2ose"ualitatii ca sta$ bila 1i relativ re3istenta la sc7i2bare inte#rea3a rnai 2ulte cle2ente) 76

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Z e"perienta unor persoane 7o2ose"uale/ . e"perienta unor psi7oterapeuti in incercarea de a sc7i2ba ori$ entarea 7o2ose"uals a unui pacient/ ++ conceperea 7o2ose"ualitatii ca ( caracteristica innascuta/ o ideea politica de a prote6a libertatea orientarii se"uale de incer$ cari e"terioare de sc7i2bare/ R conceptia deter2inista ca individul nu poate ale#e directia do$ rintei se"uale+ <a polul opus4 ideea ca orientarea se"uala se poate sc7i2ba la unii subiecti se !unda2entea3a pe ur2atoarele ele2ente) tlI e"perienta unor persoane care si$au sc7i2bat orientarea se"u$ ala de$a lun#ul vietii/ ++ conceperea se"ualitatii ca produs al !ortelor sociale ce varia3a in !unctie de epoca 1i cultura/ Z ideea de a prote6a libertatea individuals de a ale#e partenerul se"ual indi!erent de se"/ ++ ideea ca a accepta posibilitatea sc7i2barii orientarii se"uale a unui individ poate !i separata de incercarea coercitiva de a sc7i2ba din e"terior acea orientare+ (eno2enul 7o2ose"ualitatii poate !i conceptuali3at in 2od di!e$ rit4 !ie ca un !eno2en unitar4 !ie ca unul variabil+ Pentru esentialis24 !eno2enul 7o2ose"ual este unitar4 !iind repre3entat de co2porta2en$ te 1i e"periente si2ilare ce ii con!era caracteristici co2une+ Ast!el4 pentru esentialisti persoanele cu !luctuatii de orientare se"uala nu pot !i 7o2ose"uali ci bise"uali+ Pentru constructivisti !eno2enul 7o2ose$ "ualitatii este variabil4 !iind un construct !or2at din !eno2ene 2ulti$ ple+ Aceasta variabilitate se inre#istrea3a atat intre culturi si epoci is$ torice di!erite4 intre di!eritii indivi3i4 cat 1i la acelasi individ in di!erite perioade ale vietii sale+ De !apt4 cele doua curente4 esentialist 1i constructivist4 aduc % co2ple2entaritate in in6ele#erea teoretica a !eno2enului 7o2ose"ua$ litatii4 in care ele2ente biolo#ice4 #enetice 1i structurale interactionea$ 3a cu !actori volition ali 1i e"terni in #ene3a orientarii se"uale a unei persoane+ 5tudii transculturale au ararat 2area variabilitate a co2porta2en$ telor se"uale u2ane4 inclusiv a celor 7o2ose"uale4 in di!eritele culturi
--

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

1i 2edii sociale ar e"ista trei tipuri de 2odele in de3voltarea se"uali$ tatii4 caracteri3and trei tipuri di!erite de culturi) a9 De3voltarea liniara se caracteri3ea3a printr$o evolutie !ara sc7i2bari se2ni!icative de co2porta2ent sau orientare se"uala de$a lun#ul vietii individului/ b9 De3voltarea secventiala descrie e"istents unor sc7i2bari i2$ portante in se"ualitate in di!erite etape ale vietii4 a1a cu2 se inta2pla in societatea en#le3a victoriana4 in care copiii erau total neinitiati in se"ualitate4 iar ce odata deveniti adulti Ii se cerea brusc sa !ie e"perti in do2eniu/ c9 De3voltarea e2er#enta apare in societati care per2it un #rad de a2bi#uitate 1i incertitudine in devenirea se"uala a adultului4 ple$ cand de la sociali3area din copilarie4 societati care au su!erit sc7i2bari sociale i2portante ale nor2elor 1i valorilor le#ate de se"+ In acest sens4 ave2 e"e2ple din societatea norda2ericana 1i vesteuropeana actuala4 2ai ales din 2arile erase+ 5e pot descrie patru tipuri de or#ani3are a co2porta2entelor 7o$ 2ose"uale+ 'n pri2 tip se caracteri3ea3a prin practici 7o2ose"uale preadulte continuate cu practici adulte 7eterose"uale+ 'n al doilea4 prin inversarea rolului se"ual ca i2braca2inte 1i co2porta2ent Ipre3ent la unele triburi a2erindiene9+ Al treilea4 este nu2it +Jio2ose"ualitate de rolM4 in care co2porta$ 2entul 7o2ose"ual se li2itea3a la anu2ite roluri 1i po3itii sociale Ieste ca3ul sa2anilor unor triburi a2erindiene4 care adopta co2porta$ 2ente 7o2ose"uale In ti2pul ritualurilor sa2anice9+ Al patrulea tip este eel pre3ent in societatea occidentala actuala 1i este caracteri3at prin practici 7o2ose"uale e#alitare4 pre3ente intre cupluri de 7o2ose"uali adulti+ ;"ista de6a tari europene ca =landa 1i probabil in perspectiva Marea Britanie care au o!icili3at casatoria de tip 7o2ose"ual+ 5tudiile transculturale arata % universalitate a co2porta2entelor 7o$ 2ose"uale4 dar ill acelasi ti2p 1i % 2are variabilitate in or#ani3area 1i se2$ ni!icatia acestor co2porta2ente de$a lun#ul di!eritelor epoci 1i culturi+ Diversele curente pre3ente in psi7olo#ie4 2edicina 1i sociolo#ie au #enerat un Iar# evantai de teorii Me"plicativeM asupra ori#inii 7o$
78

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

2ose"ualitatii4 cautandu$i etiolo#ia in !actori biolo#ici cu2 ar !i #e$ nele sau 7or2onii se"uali4 !actori psi7olo#ici le#ati de e"perientele copilariei4 co2ple"ul =edip4 educatia4 invatarea sociala4 contactul cu antura6e 7ornose"uale4 !actori sociali etc+ Co2ple"itatea !eno2enului 7o2ose"ual repre3inta insa ( di!icultate in !olosirea unor 2etodolo#ii stiinti!ic corecte4 care sa perrnita validarea cu certitudine a unui anu$ 2it !actor etiolo#ic+ Incercarile de a de2onstra natura innascuta4 biolo#ica a 7o2o$ se"ualitatii s$au orientat spre studii #enetice4 endocrine 1i anato2ice+ 5$a incercat #asirea unui pro!il 7or2onal particular Iinitial a !ost incri2inat un nivel sca3ut de testosteron9 la barbatii 7ornose"uali4 !ara a se putea obtine re3ultate concludente+ Nici studii ale structurilor cerebrale nu au putut evidentia di!e$ rente evidente anatornice4 neuroendocrine4 de laterali3are 1i co#nitie intre 7o2ose"uali 1i 7eterose"uali+ Cea 2ai 2are parte a acestor studii au !ost reali3ate pentru 7ornose"ualitatea 2asculina+ In ce priveste lesbianis2ul4 e"ista 2ult 2ai putine studii4 cu di!erente 2ult 2ai dis$ crete intre lesbiene 1i 7eterose"uale+ Cu toate acestea4 este posibil ca studii ulterioare4 cu % 2etodolo#ie 2ai bun a 1i 2ai adaptata co2ple"i$ talii di!eritelor aspecte ale se"ualitatii u2ane4 sa clari!ice contributia biolo#ica In deter2inarea orientarii se"uale+ =ri#inea psi7osociala a 7o2ose"ualitatii repre3inta un alt curent etiolo#ic4 ba3at pe studii ale de3voltarii psi7olo#ice a individului va$ 3uta de obicei dupa un 2odel liniar4 secvential4 evoluand de 1a copi$ larie la varsta adulta+ Personalitatea 1i identitatea adultului4 inclusiv orientarea se"uala4 si$ar avea ori#inile con!or2 acestui 2odel in e"pe$ rientele din copilarie4 dar 1i In in!luenta !actorilor e"teriori ulteriori4 !a2iliali si sociali+ Ast!el4 un !actor asociat eu 7o2ose"ualitatea adulta 2ai !recvent de cat cu 7eterose"ualitatea este a2intirea de a se !i si2tit di!erit de ceilalti precu2 1i ceea ce cercetatorul !tein nu2este Mnoncon!onnitate precoce de #enM I!erninitate la baieti4 2asculinitate la !ete9+ I! +&rei eseuri asupra se"ualitatiiLL ;reud introduce conceptul re$ volutionar de se"ualitate in!antila+ Nu2ind copilul Mun pervers poli$ 2or!M4 el considers di!erite +abateriM de Ia se"ualitatea +2or2alaL ca !iind etape In de3voltarea se"ualitatii individului catre % se"ualitate
79

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

#enitala4 de tip 2atur+ >o2oeroticis2u1 era va3ut ca ( tendinta 2ai 2ult sau 2ai putin constienta pre3enta la !iecare individ4 ca % etapa in de3voltarea se"ualitatii4 depasita 1a 2aturitate de cea 2ai 2are parte a subiectilor+ &eoriile psi7analitice plasea3a 7o2ose"ua1itatea sub se2nul co2ple"ului lui =edip4 orientarea 7o2ose"uals !iind re3ultatul nede$ pasirii co2ple"ului =edip 1i !i"arii Ia stadiul !alic+ Ast!el4 in 7o2o$ se"ualitatea 2asculina an#oasa de castrare ar duce 1a aversiune !ata de partenerul !e2inin castrat 1i ale#erea unui partener eu penis4 deci a ra$ porturilor 7o2ose"uale+ Atasa2entul e"eesiv a1 baiatului !ala de 2a$ 2a 1i insu!icienta identi!icarii cu tatal ar putea duce la ale#erea 2a2ei ca 2odel de ro1 se"ual4 respectiv 1a ale#erea unui rol pasiv in relatii ulterioare de tip 7o2ose"ual+ In acelasi ti2p4 prins in relatia !u3ionala cu ( 2a2a e"eesiv de posesiva baiatul nu se va putea autori3a sa tra$ de3e Me"clusivitatea relatiei eu 2a2aM pentru % alta !e2eie+ Respin$ #erea relatiei 7eterose"uale ar duce i! 2od secundar la ale#erea 7o$ 2ose"uala4 In ceea ce priveste 7ornose"ualitatea !e2inina4 aceasta ar cores$ punde unei nere3olvari a co2ple"ului ;lectrei+ Atasarnentul e"cesiv !ala de tata ar #enera % identi!icare ell acesta 1i un re!u3 al rolului se$ "ual !e2inin+ In acelasi ti2p repri2area dorintei incestuoase !ala de rata S-.#/3 #enerali3a !ata de toti partenerii 2asculini4 reorientand eroti$ cis2ul catre partenere !e2inine+ Con!or2 teoriei invatarii sociale4 orientarea se"ual a este re3ul$ tatul e"perientelor se"uale a#reabile sau de3a#reabile4 inte#rate ca reco2pensa respectiv punitiunerl!Gde4 1BB%9+ Ast!el4 e"periente 7ete$ rose"uale de3a#reabile Iviol4 de e"e2plu9 ca 1i sti2uli 7o2oerotici perceputi ca a#reabili vor !avori3a ( orientare se"uala ulterioara pen$ tru persoane de acelasi se"+ Con!or2 teoriei societatlO de 2asa4 7o2ose"ualitatea poate repre3enta pentru individ un raspuns 1a % nevoie de identi!icare in conditiile unei societati de 2asa4 care pune accentul pe anoni2at 1i i2personalitate relationala+ Dupa alti autori4 7o2ose"ualitatea poate !i re3ultatul Metic7etariiM unei persoane de catre antura6 Icon!or2 teoriei etic7etarii9+ Ast!el4 esecul an#a6arii in relatii 7eterose"ua1e sau un aspect e!e2inat pot
.%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

duce la etic7etarea persoanei de catre antura6 ca 7o2ose"ual+ Identi!i$ carea cu etic7eta ar putea duce subiectul la cautarea co2unitatilor de 7o2ose"uali 1i an#a6area in relatii 7o2ose"uale+ Interactiunea precoce cu un antura6 7o2ose"ual dublata de % 2a$ turi3are se"uala rapida4 in 6urul varstei de 12 ani4 anterior de varsta in$ ceputului relatiilor 7eterose"uale I1*$1, ani94 ar putea !avori3a de3vol$ tarea unei orientari se"uale catre acelasi se"+ &otusi4 studii reali3ate pe copii crescuti de cupluri 7o2ose"uale nu evidentia3a ( !recventa cres$ cut a a 7o2ose"ualitatii la acesti copii !ala de cei ai cuplurilor 7etero$ se"uale+ (recventa acestei ano2alii este di!icil de esti2at din 2ai 2ulte 2otive) de cele 2ai 2ulte ori4 ea este ne#ata4 ascunsa4 In unele soc ie$ tati se bucura de un re#i2 de +Je#alitateM 1i deci nu este considerata % ano2alie+ Ast!el4 !recventele date de ;CC I1B009 de 1%X din popu$ latia #eneral a 1i -,X in 5'A .4inse:3 trebuie privite cu re3erva4 ca relative+ In Ro2ania4 lipsesc studii epide2iolo#ice de !recventa a 7o$ 2ose"ualitatii4 e"istand dear esti2ari ale acestor ci!re+ Ast!el4 ( e"tra$ polare

!acuta de Radulescu 5+ in ur2a cu un deceniu a studiilor pe populatii occidentale adaptate 1%+ structura populatiei Ro2aniei ar arata apro"i2ativ 2X 7o2ose"uali e"clusivi 1i ,X bise"uali din tota$
lul populatiei 2asculine+ Pe de alta parte4 Co2isia pentru Drepturile Minoritatilor 5e"uale din Ro2ania aprecia3a la un procent de *X !recventa 7ornose"ualitatii in tara noastra+ Di!icultatile se"uale la pacientii 7ornose"uali sunt si2ilare cu eele ale pacientilor 7eterose"uali4 eli toate ca abordarea+lor de catre se$

"olo#ul7eterose"ual
practici 7o2ose"uale

poate !i 2ai di!icila datorita ne!a2iliari3arii cu cat si aderarii 1a reticente culturale !ala de 7o$

2ose"ualitate+ Pe de alta parte4 descrierea dis!unctiilor se"uale asa cu2 apar ele in clasi!icarile 2edicale actuale este !acuta din punct de vedere aJ 7eterose"ualitatii4 proble2e se"uale speci!iee le#ate4 de e"e2plu4 de raportul se"ual anal 1i riscuJ de in!ectie eu 5IDA pentru barbatii 7o2ose"uali sau di!icultati or#as2ice pentru lesbiene re#a$ sindu$se

in 2ica 2asura In Iiteratura se"olo#ica+ Cuplurile de !e2ei 7o2ose"uale se pre3inta la se"olo# 2ai 2ult pen$

tru descresterea dorintei se"uale sau probJe2e de cuplu4 le#ate adesea de relatiile de dependents ce se creea3a 2ai usor in cuplurile !e2inine+
2/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

&er2enul

de bise"ualitate

a !ost !olosit de Freud pentru a de!ini

atractia se"uala !ata de a2bele se"e+ Pentru Freud, bise"ualitatea ar !i o caracteristica a inconstientului4 corespun3and a2bivalentei tesute in 6urul co2ple"uJui =edip+ Ast!el4 tatal este pentru baiat obiect de a!ectiune 1i identi!icare 1i in acelasi ti2p obiect de ura 1i rivalitate pentru posesia 2a2ei+ <a randul ei4 2a2a este va3uta ca obiect prin$ cipal de atasa2ent4 dar totodata 1i ca obiect de ura atunci cand este perceputa ca interpunandu$se in relatia !iu$tata Iceea ce Freud descria ca !iind co2ple"ul =edip inversat4 considerandu$I un aspect universal psi7ose"uale9+ =data cu re3olvarea co2ple"ului =edip se avansea3a catre ( 2aturi3are se"ual a corespun3atoare stadiului #enital 1i ale#erii 7eterose"uale a obiectului+ In ce priveste eo2porta2entul bise"ual 2ani!est4 pentru unii au tori bise"ualitatea ar !i doar ( etapa de tran3itie catre dobandirea

21 de3voltarii

unei identitati 7o2ose"uale

e"clusive (A,ra*a'- 2I%19+ Cu toate acestea4 ea corespunde atilt unei tendinte a atractiei erotice 1i unui co2porta2ent se"ual 1i unei identitati se"uale4 nu2arul de persoane care se identi!ies ca bise"uale !iind in continua crestere I5tein4 2I%%9+ In !unctie de caracteristicile !iecaruia4 persoanele bise"uale vor ale#e !ie calea clandestinitatii4 pentru a evira respin#erea de catre soci$ etate4 !ie calea asu2arii bise"ualitatii4 acest ultirn ca34 apartenenta la co2unitati de bise"uali poate a6uta 1M sustinerea unei identitati de6a !ra#ile 1i la evitarea discon!ortului psi7ic #enerat de atitudinea de re6et a antura6ului nonbise"ual IQeinber#4 1BB*9+ Proble2ele psi7olo#ice ridicate de asu2area identitatii bise"uale pot conduce la ( cerere de consult psi7iatric sau psi7oterapeutic4 dar pot creste 1i adresarea aces$ tor persoane la se"olo#4 pentru acu3e se"uale dublate sau nu de cele psi7olo#ice+

cat

82

IMAGINAR ~I 5;8

.-

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.(ragostea se hraneste din imaginatie, prin care devenim mai intelepti dedit credem, mai buni dedit simiim, mai nobili dedit suntem, 0ri" care vedem viata ca QI intreg. " =scar Qilde4 De pro!undis Pentru ni2eni nu poate e"ista nici cea 2ai 2idi indoiala ca intre i2a#inar 1i se"ualitate e"ista % le#atura !unda2ental a care da c7iar di2ensiunea u2ana a se"ualitatii+ ;ste !iresc sa !ie asa atat ti2p cat se"ualitatea u2ana are ( latura si2bolica care se construieste inca din pri2ele luni de viata4 iar pe 2asura inaintarii in varsta se particulari$ 3ea3a in !unctie de toate e"perientele prin care individul trece+ Di2en$ siunea i2a#inara a se"ualitatii noastre este ( coordonata 2a6ora a per$ sonalitatii !iecaruia 1i nu este #resit sa spune2 ca iubi2 asa cu2 ne i2a#ina2 ca iubi2+

I'ag!nar

anato'!e

C7iar in aspectele biolo#ice cele 2ai concrete e"ista ba3e cat se poate de clare pentru % de3voltare i2a#inara+ 9ristotel credea ca atat penisul cat 1i ini2a sunt or#ane care se 2isca prin ele insele +++ Ast!el4 e"ista di!erente uriase intre aspectul penisului in erectie 1i eel in a!ara acesteia4 iar la !e2eie va#inul este pur 1i si2plu un spatiu virtual care i1i 2odi!ies di2ensiunea doar in ti2pul actului se"ual+ Capacitatea no astra de repre3entare trebuie sa !aca e!orturi deosebite pentru a accepta aceasta realitate4 dupa cu2 e!orturi trebuie !acute pentru a i2a#ina e"istents ovarelor 1i rolul lor in ciclul se"ual+ Abaterile i2a$ #inarului nasc uneori aberatii incredibile cu2 ar !i "vagina dentata", va#inul cu dinti4 !antas2a din copilarie care in7iba 2ulti cura6osi+ De ase2enea4 ciudata repre3entare a uterului4 ca !iind ( cavitate cu rol in actul se"ual4 de !apt con!undarea acestuia cu va#inul4 !ace ca 2ulte !e2ei sa se considere co2plet inapte pentru continuarea vietii se"uale dupa ablatia uterului I7isterecto2ie9+ ~i barbatii i2partasesc parerea ca dupa aceasta operatic posibilitatea unui contact se"ual nor2al este nula4 parere care insa nu are la ba3a decat i2a#inatia4 &ot i2a#inatia este cea care !ace din 7i2en % bariera uneori i2$ posibil de trecut pentru barbat 1i din pri2ul contact se"ual % adevarata operatic c7irur#icala !ara aneste3ie pentru !e2eie+ De!lorarea a6un#e

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

sa starneasca tea2a 1i oroare4 !iind va3uta ca un proces deosebit de dureros 1i de septic ++++ De !apt4 toate te2erile 1i interdictiile 2orale insu!late adolescentei de catre parinti4 in special de catre 2arne4 sunt transpuse de i2a#inar intr$o circu2stanta corporal a concreta+ ;ste interesant !aptul ca din relatarile parintilor despre propriul inceput al vietii se"uale nu se pastrea3a decat rarisi2 a2intirea vreunei cata$ stro!e dureroase +++ <a e"tensia i2a#inarului in se"ualitate contribuie realitatea ca intre#ul nostru corp este un a2al#a2 de 3one ero#ene care4 in opinia 1i i2a#inatia unuia sau a altuia4 se substituie+ Ni2eni nu 2ai contesrarolul ori!iciului bucal in se"ualitate4 acest lucru !iind user inteli#ibil atat ti2p cat pri2a satis!actie i2portanta este le#ata de actul suptului4 iar pri2ul obiect cu adevarat se"ual este sanul 2a2ei+ (antas2ele oralitatii se re#asesc nu doar in sarut ci 1i in acte se"uale concrete in care li2ba 1i bu3ele 6oaca un rol precis4 !ie ca partenerul este barbat sau !e2eie+ Intr$o situatie relativ ase2anatoare se a!la ori!iciul anal4 care tri2ite la !antas$ rna cloacala pe care aproape toti copii a au 1i care este standardi3ata cul$ tural 1i social prin rolul ber3ei in aparitia nou$nascutilor+ Copilul i1i i2a#inea3a se"ualitatea le#ata de 3ona anala 1i cu a6utorul e"e2plului concret al pasarilor la ale carer acuplari este spectator4 deseori cu 2ult inainte de a avea ( repre3entare a actului se"ual u2an+ Mai 2ult4 !aptul ca acelasi lucru i se pare ca se inta2pla 1i in ca3ul ani2alelor do2estice Icatei4 iepuri4 etc9 ii intareste copilului convin#erea ca 3ona anala este
(

3ona linta in ti2pul actului se"ual+ Pana unde poate 2er#e i2a#inarul in acest do2eniu ne de2onstrea3a articole recente ale unor cercetatori4 care sus lin ca de3voltarea neasteptata a sanilor la !e2eie4 Iucru co2plet ne$ Lobisnuit in ca3ul tuturor celorlalte specii4 a !ost #enerata de po3itia bipeda4 care a pus in dile2a 2asculul+ <a celelalte antropoide I2ai2ute94 re#iunea !esiera a !e2elei 6oaca rolul principal in declansarea actului se"ual4 !iind in perioadele de rut e"tre2 de viu colorata+ ;vident ca acest sti2ul se"ual lipseste !e2eii 1i4 in opinia cercetatorilor 2ai sus 2entio$ nati4 a !ost inlocuit cu sanii proe2inenti4 care a2intesc clar prin !or2ele lor de !ese+ Aceleasi rotun6irni4 acelasi pliu inter!esier4 ba c7iar 1i doua puncte care sa atra#a privirea 2asculuJui4 areolele4 al caror 1L%1 ar !i alt!el !oarte #reu de e"plicat+ In plus4 sanii se 2odi!ica in ceea ce priveste di$ 2ensiunea 1i aspectul lor in ti2pul actului se"ual4 intr$un 2od ase2ana$ 85

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

tor penisului4 aparand % tur#escenta i2portanta ~i % 4+2ini$ere[ieM a rna$ 2eloanelor+ Acelasi lucru se inta2pla 1i cu elitorisul4 investit de i2a#i$ nar eu !unctia de penis !e2inin+

I'ag!nar

!),!re

5e"ualitatea u2ana nu este doar un instinct pentru ca ea i2bina so2atieul 1i psi7icul4 depin3and de !actori relationali4 e2otionali 1i psi7o$a!ectivi4 care % trans!or2s ast!el in psi7o$se"ualitate+ ;ste se2$ ni!ieativ in acest sens !aptul ca 2ulti oa2eni considera dra#ostea % boala4 ba c7iar e"ista cercetatori care au incercat sa deter2ine 2ole$ eulele de neuro$trans2itatori care provoaca starea de indra#ostire+

Jean Pierre Otte a!ir2a ca dra#ostea

este unieul senti2ent capabil de a con!unda realitatea eu visul+ Acest lueru este usor de de2onstrat+ Cine dintre noi nu s$a surprins visand Ja !avoruri se"uale sau la % relatie cu 8 sau Y, celebritati sau doar cunoscuti eu care de !apt nu a2 indra3ni ni2ic? (e2eile sunt 2ai sensibile la acest 2od de a visa 1i de a se indra#osti+ 5a ne a2inti24 in acest sens4 de Catalina4 printesa din <ucea!arul e2inescian4 care se si2te cuprinsa de iubire desi doar i2a#inatia ei 6oaca in relatia cu eni#2aticul astru)

"Cum ea pe coat e-si rii=im a v isand ale ei tample (e dorul lui si inima ~i sufletu-i se impl e. "
De alt!el4 pentru ce1e 2ai 2uIte !e2ei este esential a2bala6ul a!ec$ tiv$i2a#inar pentru a treee de la dra#ostea$senti2ent la dra#ostea$do$ rinta deoarece considera crt se"ul &ara dra#oste este prea ani2alic pentru a !i acceptat+ ~i aici4 literatura vine eu nenu2arate e"e2ple i! care !e$ 2eia trans!or2a prin dra#oste ani2alul$barbat intr$un (at$(ru2os tipic $ a2inti2 doar +Povestea porculuiM4 +(ru2oasa 1i BestiaM+ 5enti2entul trans!i#urea3a 1i ideali3ea3a4 trans!or2s instinctul se"ual 111 se"ualitate+ 5e"ualitatea barbatului4 sti2ulata de vi3ual 1i i2a#ine4 este totusi 2ai putin in!luentata de i2a#inar decat cea !erninina ~i pentru ea din 2o2entuJ sti2ularii dorinta devine i2perativa4 barbatul avand 2ai putin ti2p pentru a elabora 1i a se le#a de !antasrne+ Putern spune4 tara sa #resi24 ca i2a#inaruJ 6oaca un 1L%1escntial in ceca cc priveste asu$ rnarea identitatii de #en a barbatului+ Ast!el4 rand pe rand4 baietelul isi
2@

A<(AB;<\R

D; 5;8=<=AI;

atribuie trasaturile parintelui de se" 2asculin $ puterea !i3ica4 !orta4 autoritatea4 puterea de deci3ie4 capacitatea de a se abtine4 re3istenta la !rustrari +++ Apoi4 se inscrie din ce In ce 2ai 2ult In s!era de preocupari ale se"ului 2asculin pentru a a6un#e la varsta adolescentei Iatunci cand e"ists 1i atributele anato2ice ale barbatiei9 sa I1i a!ir2e 1i sa l1i con!ir2e virilitatea+ Modelul reli#ios crestin contribuie din plin la procesul de identi!icare 2asculina prin !i#urile sale centrale+ ;"ists un consens cvasi$#eneral dupa care4 In viata a!ectiva 1i se$ "u ala4 i2a#inatia este sursa pro#resului 1i a reinnoirii4 In ti2p ce rutina #enerea3a plictiseala 1i conduce la disolutia cuplului+ De alt!el4 revo$ lutia se"uala a aplicat unul dintre cele 2ai spectaculoase slo#anuri ale incendiarei luni de 2ai4 din (ranta anului 1B0.4 Ima9i"atia fa 0!tere. &ot de s!era i2a#inarului tine 1i i2a#inea de sine4 2ai bine 3is !elul In care individul l~i percepe se"ualitatea inte#rata in propria i2a#ine+ 5unt persoane care se percep ca adevarate se"$si2boluri4 !oarte si#ure de propria se"ualitate ~i persoane care i1i iau in deradere propria i2a#ine4 nu se iubesc4 nu se iau su!icient in considerare4 sunt candidati la % cate#orie i2portanta de stari speciale ale tulburarilor psi7ose"uale+

"niichescu C+ siste2ati3ea3a

serie de co2ple"e le#a~

te de i2a#inea de sine le#ate de statutul 1i rolul individului 111 cadrul relatiei se"uale+ Co2ple"ul Narcis4 inspirat de 2otivul 2itolo#ic al acestui per$ sona64 e"pri2a autoerotis2ul+ Individul se prabuseste In interiorul propriei sale persoane4 printr$un proces de auto$conte2plare erotica4 incapabil de auto$depasire+ ;l nu$si va putea #asi corespondentul ero$ tic obiectual In alta persoana dedit cea proprie+ Co2ple"ul (alsta! se construieste dupa 2odelul eroului s7aDe$ spearian+ (alsta!4 batranul libidinos4 care devine tinta atacurilor ironi$ ce ale !erneilor tinere4 s!arsind prin a$si descoperi propria sa in!eriori$ tate in situatia ridicola in care este plasat+ Co2ple"ul Don Juan4 opus celui !alsta!ian4 este cornple"ul de superioritate al seducatorului de pro!esie4 %+1 barbatului do2inant4 a#resiv4 seducator+ dar incapabil de a se putea !i"a asupra unei parte$ nere+ Ceea ce contea3a in acest ca3 este +2u2arul victi2elorM4 dar cu

si#uranta cantitatea nu se va trans!orrna niciodata in cali tate4 iar actul


se"ual nu va aduce nici satis!actie nici iubire+
.@

.O/URILE EROTI/E

89

(<=RIN &'D=5;

3N3 MARIAN

.(ragostea este singurul &oe de doi III care amandoi pot sa castige. Jules Renar$

cc

&rebuie ell totii sa nu uita2 ca pentru !iinta u2aria4 precu2 1i pentru alte vietuitoare ce bene!icia3a de un siste2 nervos per!ectionat4 6ocul este i2portant intr$un 2od special4 unii intelepti re!erindu$se la e"presia ludica ce se re#aseste la toate nivelurile vietii4 ca !iind trasa$ tura de!initorie a speciei homo sapiens. Re!erindu$ne strict Ia 6ocurile iubirii4 initierea se !ace ti2puriu4 copilarie4 prin aproape universalul in

6oe Mde$a 2a2a 1i de$a taraM+ &oti

copiii4 indi!erent de interesul pe care i l$au acordat sau de !inalitatea avuta4 au trecut prin etapa in care n$au putut i#nora un 6oe ce i2ita co2porta2entul adultilor+ De alt!el4 se stie ca inainte de a se 6uca de$a 2a2a 1i de$a tata4 copilul se antrenea3a sau este antrenat in di!erite alte 6ocuri ce i2plica ( do3a de sen3ualitate4 cu2 ar !i) pipaitul4 2an$ #aiatul4 sarutul+ Mai putin cunoscut este !aptul ca4 in lu2ea copiilor4 6oaca de$a doctorul4 2ai ales cand aceasta trece de la e"a2inarea papusilor la Mpapu1ileM vii Ibaieti 1i !etite94 are un pronuntat caracter erotic+ Prin$ cipalele 3one e"a2inate de copii sunt cele care 2ai tar3iu vor ra2ane ascunse Iin 2od obisnuit9 privirii sau e"a2inarii celorlalti+ Adolescenta este % perioada incarcata de 6ocuri4 in care realul 1i i2a#inarul incep se a2estece tot 2ai !recvent4 iar tatonarile se"ua$ le incep sa devina tot 2ai e"plicite+ Din ne!ericire4 e"ista uneori e"pe$ riente triste sau neplacute ale acestei perioade do2inate inca de inc on$ stienta 6ocului4 perioade care pot in!luenta ne#ativ se"ualitatea ulte$ rioara+ Earsta adulta este spatiul 1i ti2pul prin e"celenta al 6ocurilor de dra#oste pe care unii adevarati #a2bleri I6ucatori patolo#ici9 % Llor trans!or2a intr$un teren de vanatoare continua+ altii intr$o adevarata tabla de sa7 in care vor studia Icu sau !iira rost9 !iecare 2iscare posi$ bila a partenerului lor4 consecintele 1i ur2arile 2ai 2ult san 2ai putin reale ale !iecarui #est4 tandru sau nu4 pe care il Llor !ace+ Ma6oritatea vor !olosi dra#ostea pentru a reedita toate 6ocurile pe care le cunosc

sa

90

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

din cea 2ai !ra#eda copilarie) Mbaba$oarbaM4 Mde$a v$ati ascunseleaM4 +Iiotii 1i vardistiiM4 Mulii 1i poru2beiiM si nu % data se a6un#e la Mpop a$ prostulM4 M#ura$cascaM sau Ma2 pierdut ( batistutaM +++ Cel 2ai practicat4 variat4 a2u3ant4 obositor 1i #eneral acceptat ca !iind nor2al 6oe erotic al tuturor ti2purilor este !lirtul+ 'nii sunt de parere ca !lirtul coincide cu perioada de curtare4 altii spun ca aceasta succede !lirtului initial+ % istorie a !lirtului4 de la celebra batista sea$ pata intentionat de do2nisoarele prea pudice 1i pana la te7nicile ac$ tuale de !lirt virtual pe c7at$roo2$urile de pro!il4 ar !i !ara indoiala ceva interesant de notat4 insa ne vo2 re3u2a la a enu2era 1i detalia nu2ai cateva dintre acestea+ De ce !lirta2? Asta cred ca a2 stabilit$o inca de la pri2ele ran$ duri ale acestui 2ini$capitol) pentru ca este in structura no astra sa ne 6uca2+ Cu2 ne 6ucarn? ;i bine4 te7nicile nu varia3a prea 2ult de la ( cultura la alta+ 5e spune ca practicile clasice sunt cele 2ai bune 1i ca !lorile4 ciocolata 1i epistolele siropoase nu dau #res niciodata+ &rebuie stabilit ca asii acestei arte au !ost si vor ra2ane cu si#uranta barbatii+ Rolul pasiv al !e2eii se re#aseste 1i in aceasta 3ona4 ea !iind cea care solicita4 accepta 1i incura6ea3a 6ocul+ Cu si#uranta ca doa2nele s$au plictisit de 2etodele vec7i de captare a atentiei I2ai ales acu2 cand notiunea de girl-poCer !ace inca epoca94 solicita ceva ori#inal care sa se potriveasca noului lor statut social4 iar do2nii se si2t obositi 1i 7artuiti de #roa3a unei lipse de inspiratie+ ;i sunt indreptatiti sa #an$ deasca) +Daca sunt atat de pute2ice 1i de independente4 de ce 2ai au nevoie de atatea strate#ii initiatice? ;le stiu !oarte bine care este !ina$ litatea unui !lirt $ ( aventura de scurta durata sau un 2aria6 Ide ceva 2ai lun# a durata +++ 9?M Crede2 ca !lirta2 pentru a ne a2u3a4 pentru a ne e"ersa sar2ul4 pentru a ne consolida un statut in 2ediul social in care activa2 +++ &otusi4 !lirta2 pentru ca aceasta etapa este pri2a din lun#ul proces al nevoii u2ane pri2are de a$si asi#ura perpetuarea spe$ ciei Ive3i &eoria evolutionists9+ ;vident4 este ( 2etoda 2ult 2ai a2u$ 3anta ~i 2ai placuta de a reali3a acest !apt dedit ( copulatie plani!i$ cata sau % +nserninare arti!iciala eu a6utorul unui donator necunoscut4 a carui sper2a este pusa 1%+ dispo3itie de celebrele banci de speeialitate+ 'nde incepe de !apt !lirtul? (lirtul incepe aeolo unde 7otarul unui si2plu interes de a2icitie este trecut 1i intervine erotis2ul+ ;rotis2ul
B1

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

irnbina in acelasi ti2p ele2ente de dorinta carnala4 de co2uniune e2otionala 1i spirituala 1i de 6oe+ Ca3) <oc public+ ;l 1i ea si$au inter$ sectat privirile+ ;ste su!icient ca !e2eia sa l1i treaca 2ana prin par4 in ti2p ce$si inclina user capul in directia barbatului pentru ca acesta sa poate initia dialo#ul4 daca este perspicace+ lata ca erotis2ul este 1i ( proble2a de re#i3are+ A !lirta insea2na in 2are parte a te 6uca4 cu % 2iscare te apropii4 cu alta te retra#i4 re3isti 1i cede3i alternativ+ Co2u$ nicarea prin !lirt este un tip aparte de co2unicare4 ce nu se preda in nici % scoala 1i al carei 2odel este unul copiat din 2ediul din care pro$ veni2+ (lirtul se desprinde evident din abilitatile noastre de a interac$ tiona4 de a co2unica inter$personal+ Daca e"cela2 sau daca 2acar ave2 idee despre ce insea2na a co2unica4 atunci !lirtatul n$ar trebui sa ne ridice vreo proble2a+ Recunoastern cii este un do2eniu aparte4 ce nu$si poate #asi intotdeauna un 2od anu2e de a se pune in practica sau de a respecta 2ereu aceleasi re#uli+ (a3a de debut a unui !lirt % repre3inta li2ba6ul corpului+ Daca aceasta este depasita cu succes Iprin interpretarea corecta a codurilor de co2unicare non$verbala94 se poate trece la etapa ur2atoare+ Aceas$ ta consta in acea pri2a !ra3a IMa#atareaM propriu$3isa9 pe care ( !olo$ si2 pentru a atra#e atentia MobiectuluiM interesului nostru+ Ea o!er spre anali3a cateva dintre abordarile 2oderne culese de cei interesati de acest aspect si care4 in ur2a unor studii4 au ocupat locurile de !runte atat in ceea ce priveste !recventa utili3arii lor cat 1i in ceea ce priveste succesul pe care l$au avut) 1+ Cre3i in dra#oste la pri2a vedere sau e nevoie sa 2ai tree ( data? 2+ Ce caine dra#uO +++ Ce nu2ar de tele!on are? -+ 5cu3a$2a +++ a2 observat ca nu 2$ai observatK *+ C7e2ati politiaK ;ste ile#al sa arati asa de bine +++

,+ Mi$ai !urat ini2a4 dar nu$i ni2ic4 2ai a2 alta in !ri#ider acasa +++
1# Bu!al Pot sa$ti cu2par
( 2asina? @+ Corpul tau este alcatuit B%X din apa4 iar 2ie 2i$e atat de sete +++ .+ &atal tau trebuie sa !ie terorist pentru ca tu esti % bo2baK B+ Mai a2 trei 3ile de trait+ ++ 1%+ &rebuie sa sun in Rai 1i sa 3ic ea si$au pierdut un In#erK

92

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

anc7eta

des!asurata

intr$un

bar din Bucuresti

1i care are ca

principala sursa un bar2an !oarte atent a scos la iveala !aptul ca atat barbatii cat 1i !erneile4 atunci cand i1i pun in cap sa !lirte3e4 ( !ac a6utandu$se de anu2ite tipuri de bauturi+ Ast!el4 pre!erate !e2eilor ar !i) 57irleG &e2ple4 Man7attan4 Ca2pari =ran#e4 BaileGLs4 Q7ite Ru$ ssian4 iar barbatii se ba3ea3a pe) Fin rosu4 bere4 U7isDi4 te[ui1la4 #in+

Daca !lirtul direct este considerat de2odat sau prea costisitor4 e"ist a oricand varianta chatuirii pe Internet+ Aceasta convorbire in
ti2p real este construita pe principiul pasiunii pentru Internet si in acelasi ti2p pentru co2unicarea rapida4 ne!or2ala+ 'n 2are avanta6 al c7at$ului este !aptul ca acela cu care converse3i nu te vede+ In 2a$ 6oritatea relatiilor ce se nasc prin inter2ediul sau e"ista un senti2ent de in!erioritate+ (aptul ca vorbesti inco#nito te securi3ea3a+ ;sti 2ai liber pentru ca n$ai cu2 sa te proiecte3i in oc7ii celuilalt+ Nu te intere$ sea3a 1i nu te a!ectea3a opinia unei persoane straine4 Poti sa rupi oricand relatia4 iar eel cu care ai vorbit nu te va putea #asi niciodata decat dadK tu vei dori+ 'neori4 aceste relatii !or2ate prin inter2ediul c7at$ului pot %i de lun#a durata 1i cu i2plicatii serioase pentru !iecare dintre parteneri+ ;"ista insa 1i ca3uri in care4 dupa pri2ele intalniri !ata$n$!ata4 cei doi parteneri incep sa se evite+ ;"plicatia este si2pla) i2a#inea !alsa creata de un !lirt virtual nu se suprapune realitatii +++ A1a ca revin la a!ir2atia de 2ai sus) luerurile clasice sunt eele 2ai bune +++ A2 !lirtat4 a2 pus ba3ele unui anu2e tip de relatie+ A2 a6uns in dor2itor $ loc ideal pentru alte 6ocuri4 2ult 2ai inti2e4 2ult 2ai co2plicate+ Aici 6ocul are rolul de a intensi!iea trairile eorpului+ Cu$ plurile care au depasit !a3a pasiunii a2oroase nebunesti cauta noi 2e$ tode de a 2entine vie !lacara dorintei 1i !ac aceasta apeland la diverse 2odalitati de sti2ulare+ Dintr$un act se"ual4 preludiul este eel consi$ derat a avea incarcatura ludic a cea 2ai intensa+ A dansa lipit unul de celalalt poate %i un punct de plecare destul de e"citant+ Pielea care se descopera trcptat 1i 2an#aierile bine e"ecutate din ti2pul unui nu2ar de striptease repre3inta un 6oe ce poate conduce la e"ta3+ Alte cupluri l1i diversi!ies e"perientele se"uale instalandu$si4 de e"ernplu4 o o#lin$ dLl in dor2itor+ P/ pot sil se observe4 pot vedea reactiile celuilalt in Q ,# $< ## # r3 anu2ite +)$+ste ~i uW Cl=A C e a sport e"citarea se" u pentru ca se vad rnai bine anurnite aia ale cor()l)! 000
,4

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Preli2inariile sub !or2a 2asa6ului cu uleiuri4 esente de plante sau !ructe care sti2ulea3a pielea 1i sirnturile4 au !unctia unui 6oe de atatare4 de pro2isiune4 de rela"are+ 'neori4 % partida rapida I[uicDG $ cu2 spun en#le3ii9 poate !i e"tre2 de e"citanta4 re#i3area unui act Isa2panie4 lu2anari4 baie par$ !u2ata9 neputandu$se co2para cu aceasta4 prin natura intensitatii re$ si2tite4 5e"$s7opurile au devenit 2a#a3ine populare 1i in Ro2ania4 iar prin diversitatea +6ucarelelorM o!erite acestea pot contribui Iin !unctie de i2a#inatia utili3atorului9 la ( serie de 6ocuri clasice sau la altele noi4 ce pot !i inventate4 dupa #usturi 1i posibilitati+ A2inti2 aici pe cele 2ai nevinovate 1i des intalnite cu2 ar !i catusele 1i 6ocul de$a politistul/a 1i arestatul/a4 sortuletul de slu6nica !rantu3oaica4 2apa se$ cretarei4 pa2poanele rna6oretelor4 nuielusa pro!esoarei +++ Re!eritor la to ate acestea4 e"ista ( vec7e 3icala britanica) if Calls could tal5 ... sau4 2ai pe ro2aneste4 noroc ca peretii nu pot vorbi+ Jocul dra#ostei nu se terrnina niciodata4 !iind unul dintre putinele de care 6ucatorii nu par nici obositi4 nici plictisiti4 la nici ( varsta+ Copilul spune dragostea si intelepciunea mea e 7 c!l. Gdndrul spune &ocul si intelepciunea mea e dragostea. Hiitrdnul spune dragostea si &ocul meu e intelepciunea. Cel care s$a 6ucat #enial Cll cuvintele este indra#ostitul <ucian Bla#a+

94

1Al2IASUTRA

3aAL &;
B,

5CRI;RI

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.;iinta

umana trebuie sa studie=e cele 1) de 9rte 1i stiinie, edt si cele 1) de aspecte ale unirii se7uale. "

Ca2a S)tra

ave a sa devina divinitatea prirnordiala a lu2ii asiatice+ perioada4 un persona6 pe nu2e 57vetaDetu ar !i sinteti3at

Istoria 6ama !utrei, eel 2ai celebru 2anual erotic care s$a scris vreodata4 incepe in India4 in 6urul anilor .%% i+e+n+4 cu 2ai bine de doua sute de ani inainte de nasterea lui Budd7a 5idd7art7a Aauta2a4 eel ce In aceasta Mporuncile

iubiriiM4 ce au !ost 2ai tar3iu Iin secolul IE e+n+4 "u5a ulti2ele date9 prelucrate de EatsGaGana+ Desi pentru 2ulti alti oa2eni4 din di!erite culturi4 din di!erite ti2puri4 asocierea dintre se" 1i pacat era una !ireasca4 in India secolului al 8III$lea4 la ConaraD au !ost construite te2ple ale iubirii4 pe ale caror 3iduri pute2 vedea ~i asta3i sculpturi in 2ari2e natural a ce pre3inta !e2ei 1i barbati an#a6ati In aproape toate po3itiile se"uale pe care cineva 1i le$ar putea i2a#ina vreodata+ ;uropa ia cunostintii de % !ilo3o!ie le#ata de se"4 total di!erita de

!fiintului 9ugustin sau cea a lui Goma d,9Ouino3 in anu11..-4 cand 5ir Bichard ;rancis Hurton traduce 1i publica in secret Ca2a 5urra+ Hurton I1.21$1.B%94 e"plo$
ceca ce stiuse pana atunci Ive3i doctrina rator 1i autor britanic4 a publicat patru3eci 1i trei de volu2e despre e"$ peditiile sale 1i apro"i2ativ trei3eci de traduceri4 Intrucat vorbea !lu$ ent patru3eci de li2bi 1i dialecte 1i intrucat traise su!icient in 2i6locul civili3atiei indiene pentru a$i capta esenta4 Burton a reusit sa traduca cu succes 1i publice4 tot in secret4 pe lan#a Ca2a 5utra4 1i alte lu$

sa

crari ce tratea3a I1..,9 cercat

acelasi

tip de subiecte4 I1..09+

cu2 ar !i 9nanga-Banga Revolutionar la vrernea sa4

1i /riidina Parfumatii
%

Hurton a riscat oprobiul societatii britanice


desc7idere a unui do2eniu

si di3#ratia penrru a !i in$ considerat sursa a pacatului4 pen$

tru a !i incercat sa sc7i2be ( 2entalitate invec7ita 5a!a la #ranita eu patolo#icu1++ Altii4 inaintea sa4 au su!erit de3aprobarea publica pentru incercari 2ult 2ai beni#ne dedit cele ale lui Hurton. India4 se"ualitatea constituie % parte i2portanta a ritualurilor reli#ioase) ternplele de %resce erotice sunt adevarata e"El inc7inata placerii carnale+ Ca2a este 3eul dra#ostei 1))1indieni+ Ase2e$

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

nea lui ;ros sau Cupidon4 voaca iubire+ &er2enul

Ca2a are un arc ale carui sa#eti$!lori


%

pro$

5ama poate !i tradus prin +"lra#oste4

placere4 colectie 2ai usor+

satis!actie sen3ualaM+ !utra este un ter2en ce dese2nea3a de a!ir2atii concise4 scrise cu scopul de a putea !i 2e2orate

6ama !utra este tratatul clasic privind arta orientals de a !ace dra#os$ teo Acesta enu2era 0* de !or2e sau arte+ % inta2plare ne!ericita4 pe$
trecuta la inceputul erei crestine4 cand un ra6a7 si$a ucis sotia Mdin dra#osteM4 intr$un 2o2ent a2oros4 l$a deter2inat pe EatsGaGana sa dea o2enirii ( lucrare care sa contribuie Ia evitarea un or ast!el de accidente 1i la ( 2ai *u!a inlele#ere a erotis2ului 1i a raporturilor se$ "u ale intre parteneri+ Despre EatsGaGana nu se stiu pre a 2ulte+ De la

!ir Bichard ;rancis Hurton a!la2 ca acesta ar !i scris tratatul in ti2p


ce studia Reli#iile4 probabil in Benares4 1i a!landu$se intr$o stare pro$ !unda de conte2platie a divinitatii+ <a acea vre2e4 EatsGaGana a6un$ sese probabil 1a ( varsta care sa$i per2ita4 datorita e"perientei acu$ 2ulate4 sa reali3e3e % ase2enea scriere+ Arta iubirii se spri6ina pe alte arte4 avandu$Ie drept suport+ In lipsa acestor 2odalitati de e"presie4 e"istents noastra ar deveni plictisitoare 1i li2itata+ '2anitatea depinde de aceste arte ea 2i6loc de co2unicare 4D de autoe"pri2are+ 5pre deosebire de =ccident4 =rientul nu consi$ dera deloe se"ualitatea ca !iind parte detasata sau opusa spiritualitatii sau reli#iei+ Di2potriva4 actul se"ual este privit printr$un 2od cu totul deosebit4 !iind strans corelat cu alte arte+ Co2porta2entul se"ual ori$ ental depaseste cu 2ult li2itatul do2eniu al Mnor2aluluiM occidental+ Ceea ce putini stiu este ca !aptul ca Ca2a 5utra este In realitate un eo2pediu de nor2e sociale 1i obiceiuri se"uale ale Indiei de nord4 dedicat in principal barbatilor+ Ast!el4 Ca2a 5utra lui EatsGaGana este din sapte parti) remarci generale, despre avansurile amoroase, cum sa dobandesti @ !+lie, sarcinile si privilegiile unei sotii, relatiile ell sotiile altor biirbati 1i % alta sectiune despre curte=ane ~i mi&loace oculte. A saptea 1i ulti2a parte este un apendi" la lucrarea principals ce contine formulele detaliate ale substanielor folosite in niedicina indigena indiana, nu2ita AGurveda4 si In special retete pen$ alcatuita tru intaritoare 1i a!rodi3iace+ 'lti2ul capitol 2ai cuprinde 1i pre3en$ tarea un or proceduri 2a#ice ce ulterior au pri2it denu2irea de talltrice. &errninolo#ia !olosita de \/ atsGaGana este una speci!ica conte "$
o #M/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

tului+ De e"e2plu4 atunci cand !oloseste cuvantul :oga se re!era la actul se"ual4 cuvantul tantra are la el sensul de 2etoda4 te7nica sau 2ecanica4 iar :antra este !olosit atat pentru a dese2na or#anul se"ual cat 1i pentru a repre3enta orice alt instru2ent !olosit in locul or#anu$ lui se"ual+ &er2enul lingam este !olosit pentru a denu2i or#anul se$ "ual 2asculin4 iar :oni este utili3at pentru a denurni 3ona #enitala !e2inina4 Ca2a 5utra nu insea2na po3itii co2plicate4 ec7ilibristica 1i aero$ batii4 asa cu2 probabil unii tind sa creada+ =ri#inal4 Ca2a 5utra plea$ ca de la doar cinci po3itii4 nu2ite 1i tantrice4 pe ba3a carora se pot !ace variatiuni4 Acestea sunt) 1+ Barbatul pe spate4 !e2eia deasupra/ 2+ (e2eia pe spate4 barbatul deasupra/ -+ Barbatul 1i !e2eia stau pe ( parte4 !ala in !ala/ *+ (e2eia cu spatele la barbat/ ,+ Barbatul 1i !e2eia sunt in po3itie 1e3anda4 de obicei !ata in !ata4 In cea dea 1%B$a pa#ina a Ca2a 5utrei poate !i #asit ur2atorul te"t) ,,( persoana in#enioasa trebuie sa 2uitiplice !eIuriIe de i2preu$ nare dupa e"e2plul dat de di!eritele ani2ale 1i pasari+ Pentru aceste di$ !erite !eluri de i2preunare4 puse in practica dupa +++ bunul plac al !ie$ carui individ4 trebuie sa starnesti dra#oste4 prietenie 1i respect in ini$ 2ile !e2eilor+M Desi 2a6oritatea descrierilor po3itiilor se"uale puneau pe sea2a barbatului actiunea principals4 in ti2p acestea au !ost 2o$ di!icate pentru a ( lasa 1i pe !e2eie sa 6oace un rol activ4 de initiator+ 5perand ca va vo2 tri2ite direct in librarii pentru a cu2para acest tratat4 a2 ales sa detalie2 sase dintre po3itiile se"uale intere$ sante 1i spectaculoase propuse de EatsGaGana+ Pri2a po3itie pe care v$o descrie2 poarta denu2irea de despicarea bambusului. Aceasta se poate reali3a dad !e2eia i1i pune un picior pe u2arul iubitului 1i il tine intins pe celalalt4 apoi 11 asea3a pe acesta din ur2a pe u2arul iubitului si$l intinde pe celalalt 1i continua sa sc7i2be alternativ po3i$ tia picioarelor+ Po=itia iepei se inta2pla atunci cand !e2eia reline cu !orta Li11 Goni$ul ei lin#a2ul4 dupa ce acesta a patruns+ Pentru a va iubi in po=itia lotusului, barbatul trebuie sa se #aseasca in po3itie se3uta4 iar !e2eia In poalele acestuia4 ell #a2bele plasate una deasupra celeilalte+ Po=itia rotitoare are loc atunci cand barbatul4 in ti2pul co$
98

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

pulatiei4 se intoarce 1i % bucura in continuare pe !e2eie !lira a % parasi4 in vre2e ce ea 11tine cu bratele pe dupa spate tot ti2pul+ lmpreunarea unei vaci este % po3itie se"uala u2aria din Ca2a 5utra ce se reali3ea3a atunci cand !e2eia sta in patru +JabeM4 iar iubitul ei ( calareste ca un taur+ In acest 2o2ent4 tot ce se !ace in 2od obisnuit pe piept trebuie !acut pe spate+ In !ine4 impreunarea unificatd se nu2este interesantul act se"ual reali3at atunci cand un barbat !ericeste doua !e2ei in acelasi ti2p4 a2andoua iubindu$l in 2od e#al+ Incepand cu secolele al III$lea 1i al IE $lea4 in India si$a !acut apa$ ritia % 2iscare spirituala dina2ica4 cunoscuta sub nu2ele de Tantra. In ace a perioada4 2ulte din doctrinele reli#ioase do2inante prop ava$ duiau ascetis2ul+ % viata curata4 s!anta se putea trai nu2ai prin i#no$ rarea dorintelor carnale4 prin abstinenta !ala de orice alta sursa de placere !i3ica4 prin su!erinta 1i penitenta Iinclusiv auto$!la#elarea9+ Con!or2 !ilo3o!iei &antra4 viata 1i 2oartea !or2ea3a un intre#4 iar !ie$ care e"perienta de natura se"uala este un 2i6loc per!ect de cunoastere4 de descoperire a naturii u2ane interioare+ Pornind de la Ca2a 5utra4 au !ost elaborate 2editatii 1i cere2onii se"uale 2enite a$i indru2a pe adeptii acestui cult+ Ast!el4 prin 2editatie4 tot ceea ce e"peri2enta2 intr$o 3i 1i poarta denu2irea de urat4 !ru2os4 bine4 rau4 se poate trans$ !or2a din credinta in cunoastere rationala+ &antra este deci ( cale spre cunoastere4 ce necesita insa ani buni de practica4 de 2editatie 1i se adresea3a eelor ce doresc sa intelea#a 2odalitatea vec7e prin care iubitii din antic7itate reuseau sa i2pleteasca sacrul eu se"ualul+ &antra se adresea3a tuturor acelora ce intentionea3a sa !oloseasca 2etodele se"uale ca 2i6loace de eliberare 1i care vor sa transceada li2itele eu$ lui individual+ Actul se"ual4 abordat intr$un 2od pro !und u2an 1i totodata subli24 devine % 2odalitate uluitoare de elevare 1i e"pansi$ une intr$o stare de totala beatitudine a constiintei4 in care cei doi iubiti au !u3ionat per!ect cu unicul Creator+ &antra constituie ins-+1i le#atura dintre dra#oste 1i spiritualitate4 e"punand un stil de viata4 ( !ilo3o!ie 1i ( practica naturala in care alc7i2ia iubirii produce e"ta3ul eliberarii+ Cu toate di a !ost sensa Cll 2ii de ani in urrna4 &antra aduce % contributie destul de i2portanta pentru intele#erea se"ualitatii de catre societatea actuala4

99

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

9nanga Banga sau 9rta hindusa a dragostei, una dintre tradu$ cerile lui !ir Bichard ;rancis Hurton, a !ost sensa In 6urul anului 12%% e+n+4 avandu$l ca aut or pe 6al:ana 8alla. Acest 2anual a avut ca sursa de inspiratie Ca2a 5utra ~i pune accentul pe relatia sot$sotie4 invalandu$i pe acestia cu2 sa$si o! ere reciproc placere 1i cu2 sa 2en$ tina ar2onia intre se"e+ De ase2enea4 autorul si$a dorit ca prin inva$ taturi1e sale sa poata preveni ruptura cuplului+ lata ce a!ir2a acesta re$ !eritor la acest aspect) +Principalele 2otive din care intervine separa$ rea intr$un 2aria6 1i cau3a care tri2ite un barb at catre i2bratisarile unei !e2ei straine 1i ( !e2eie catre bratele altui barb at sunt dorinta de placeri variate 1i 2onotonia ce survine posesiei+M Anan#a Ran#a este de !apt ( colectie de lucrari erotice4 ce include sectiuni din Ca2a 5u$ tra+ Adeptii &antra au inclus in activitatile lor se"uale 1i celebrele te7$ nici de sarut Anan#a Ran#a4 din care va enu2era2 cateva) %. !arutul de reconciliere - atunci cand unuI dintre parteneri este !urios4 celalalt trebuie sa$1i !i"e3e cu !orta bu3e1e pe bu3ele iubitului sau 1i sa nu$1 elibere3e pe acesta de cat atunci cand i$a trecut !uria+ ?. !iirutul !phurita - este un sarut ce tac7inea3a+ Atin#e bu3ele iubitului cu bu3ele tale4 lasa$l sa creada ca$l vei saruta in continuare4 apoi indepartea3a$te brusc de acesta 1i nu$i 2ai per2ite sa te sarute+ 0. !arutul oblie - se reli3ea3a atunci cand unul dintre parteneri sta lan#a sau in spatele celuilalt4 ii ridica usor barbia catre cer4 ii prinde intre dinti bu3a de 6os 1i i$o 2usca usor+ ;ste ( 2odalitate de a$ti sur$ prinde iubitul+ L. !drutul de tre=ire - unul dintre parteneri se apleaca ~i$l saruta u~or pe eel ce doar2e+ 5arutul tandru4 abia perceptibi1 se trans!or2 a treptat intr$o presiune dulce ce are 2enirea de a trans!onna so2nul celuilalt in dorinta se"uala+ /riidina parfumata este a treia dintre traducerile lui !ir Hurton 1i se pare ca a Iuat nastere in secolul al 8IE$lea4 111 &unis4 avandu$l ca autor pe seicul Ne!3aUi+ ~i aceasta lucrare pune accentul 2ai 2ult pe placerea ce poate !i e"trasa dintr$un act se"ual 1i rnai putin pe aspec$ tul procrearii+ lata descrierea a trei po3itii din acest 2anual4 to ate purtand nu2e de ani2ale+ Postura broastei este po3itia in care !e2eia sta pe spate 1i$~i tine coapsele ridicate pana cand calcaiele se apropie de !ese+ Barbatul se asea3a In !ata vulvei 1i$1i introduce penisul+ Apoi4
1%%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

linandu$1i #enunc7ii la subsuori 1i apucand$o de brate in apropierea u2erilor4 % tra#e spre ella 2o2entul propice+ In postura cap rei, !e2eia sta intinsa pe % parte si$si intinde piciorul a!lat dedesubt+ Barbatul se #7ernuieste intre coapsele ei4 ridica piciorul de deasupra 1>i introduce penisul+ ;I % tine de brate sau de u2eri+ Coada strutului se poate reali3a daca !e2eia sta intinsa pe 6os4 iar barbatul in#e$ nunc7ea3a la picioarele ei+ Apoi el ii ridica picioarele 1i le pune in 6urul #atului4 ast!el incat doar capul 1i u2erii ei ra2an pe pa2ant+ In acest 2o2ent el ( patrunde+ Prin te7nicile descrise de aceste 2anuale a2orul devine ( ade$ varata arta4 iar 2asa6ul indian este parte inte#rala din aceasta+ ;senta de tranda!ir4 uleiul de santal4 de iaso2ie sau de ro32arin sunt in#re$ dientele cele 2ai reco2andate +++ toate aceste uleiuri tre3esc dorinta se"uala 1i a6uta la crearea unei ar2onii !ara de care placerea este inco2pleta+ In traditia tantrica4 nu or#as2ul este scopul supre2 al unui raport se"ual ci sc7i2bul de ener#ii4 uniunea !i3ica 1i spirituala care repre3inta calea ce conduce la e"ta3+

101

Instincts

LI4IDOUL

1%-

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.;iecare individ a&unge fa placere pe cant propriu. " Art*)r Sc*o(en*a)er

<ibidoul este aspectul psi7ic al pulsiunii se"uale4 el repre3entand +6nani!estarea dina2ica a pulsiunii se"uale in viata psi7icaM+ +<ibi$ doul este ener#ia acelor pulsiuni care au de$a !ace cu tot ceea ce se intele#e prin iubireM .;reud3. Conceptul de libido repre3inta in teoria !reudiana ener#ia care orientea3a 1i sustine pulsiunile se"uale+ Dupa %ung notiunea de libido desernnea3a Mener#ia psi7icaM4 in #eneral4 pre3enta in tot ceea ce este Mtendinta catreM4 MapetitusM+ Din aceasta in#e2anare a re3ultat 1i sen$ suO eel 2ai lar# al cuvantului care dese2na dorinta se"uala+ Pentru ;reud libidoul nu acopera intre#ul ca2p pulsional4 nu este reductibil la
(

ener#ie

2intala

nespeci!ica4

nu poate !i dese"uali3at+

a lui ;reud libidoul se opune pulsiunilor de autoconservare4 dar intr$o ulti2a conceptie4 in care pulsiunile de auto$ Intr$o pri2a conceptie conservare sunt considerate ea avand natura libidinala4 libidoul s$ar opune pulsiunilor 2ortii4 Ast!el4 ;reud 2entine ideea caracterului se"ual al libidoului+ Din punet de vedere cantitativ4 libidoul 2ascara procesele 1i trans!or2arile in do2eniul e"citatiei se"uale+ Cresterea4 di2inuarea4 repartitia4 deplasarea libidoului consitutie 2i6loacele pentru e"pli$ carea !eno2enelor psi7ose"uale+ <ibidoul se apropie de dorinta se$ de nutri$

"uala4 prin cautarea satis!actiei Iprecu2 !oa2ea in instinctul

tie9 in obiecte4 pe care le !i"ea3a sau le abandonea3a Iparasirea unui obiect pentru altul9+ Dad pulsiunea se"uala repre3inta !ortii care e"ercita ( 2iscare4 atunci libidoul este ener#ia acestei pulsiuni+ (olo$ sind conceptul de ;ros+ prin care intele#e pulsiunea vietii ca tendinta a or#anis2eJor de a 2entine coe3iunea substantei vii si de a crea noi unitati4 ;reud a descoperit de !apt ( e"presie subiectiva 1i calitativa a

libidoului+ Ceea ce este de retinut In conceptia !reudiana privind notiunile de 2ai sus 1i continutul lor4 este ca libidoul4 ca ener#ie pulsionala4 i~i #a$ seste sursa in di!erite 3one ero#ene/ ;ul ca persoana torula stoc7ea3a aceasta ener#ie libidinala I;ul !iind 1i pri2ul ei obiect9/ dar ;ul ca
1%*

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Mre3ervor al libidouluiM se cornporta ulterior4 !ala de obiectele e"te$ rioare4 ca ( sursa4 pentru ca din ;u e2ana toate investitiile+ 5e vorbeste despre etapa libidinala ca ( etapa a de3voltarii a!ec$ tive a copilului IIn teoria psi7analitica94 avand la ba3a aparitia 1i 2atu$ rarea pro#resiva a pulsiunilor+ Aceasta deter2inare biolo#ica ar ac$ tiona in cursuK intre#ii vieti si s$ar 2ani!esta 2ai ales in perioadele de trans!or2are corporals Icopilarie4 pubertate4 2enopau3a4 batranete9+ Pri2ele doua perioade $ copilarie 1i pubertate $ interesea3a din punet de vedere evolutiv4 al de3voltarii individului+ &ulburarile ce tin de patolo#ia psi7ica survenind in perioade vulnerabile din punct de vedere biolo#ic Icu substrat 7or2onal i2portant9 pot !i e"plicate psi7$ analitic prin nereusita inte#rarii si 2aturarii pro#resive a pulsiunilor+ Perioada instalarii cli2a"ului #enital a !ost anali3ata de psi7ana$ listi prin pris2a 3onelor ero#ene Iorala4 anala4 !alica4 #enitala94 a rela$ tiilor obiectuale Iprea2bivalente4 a2bivalente4 posta2bivalente9 sau prin pris2a secventelor parcurse spre etapa in care predo2ina prin$ cipiul realitatii4 In conceptia lui ;reud, este acea ener#ie care constituie substra$ tul trans!or2arilor pulsiunilor se"uale cu privire la obiect Ideplasarea investitiilor94 la scop Ide e"e2plu4 subli2area6si la sursa e"citatiei se$ "uale Idiversitatea 3onelor ero#ene9+ &eoria libidoului nu repre3inta in #ene3a unor nevro3e4 a isteriei In 2od special4 decat una dintre cate#oriile de !actori psi7o#enetici incri2inati+ Pornind de la ipote3ele des pre libido4 Freud a incercat dupa loca$ li3area predo2inant a a libidoului in re#iunile aparatului psi7ic sa de$ scrie trei tip uri libidinale principale pe care le$a dese2nat drept tipul erotic, obsesional si narcisic. &ipul erotic este usor de caracteri3at+ ;roticii sunt persoane al carer interes principal $ cantitatea relativ cea 2ai 2are a libidoului $ este acordat vietii erotice+ A iubi4 in special a !i iubit4 este pentru ei lu$ crul cel 2ai i2portant+ ;i sunt do2inati de !rica de a nu pierde iubirea 1i din acest 2otiv sunt deosebit de dependenti de ceilalti4 care le pot re!u3a iubirea+ Acest tip este destul de !recvent c7iar in !or2a sa pura+ Eariatiile acestuia re3ulta din a2estecarea sa eli un alt tip ~i proportia si2ultana de a#resiune+ Din punct de vedere social 1i cultural acest tip
1%,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

repre3inta revendicarile pulsionale ele2entare ale 5e$ului4 caruia is$au supus celelalte in stante psi7ice+ Al doilea tip4 obsesionalul, se distin#e prin predo2inarea 5upra$ eului care se separa de ;u sub % 2are tensiune+ ;l este do2inat de an#oasa 2orala in locul !ricii de a nu pierde iubirea4 2ani!ests ( a1a$ nu2ita dependenta intern a in locul celei e"terne4 de3volta un 2are #rad de autono2ie4 1i devine din punct de vedere social un purtator propriu$3is4 predo2inant conservator4 al civili3atiei+ Cel de$al treilea tip4 narcisicul, este in esenta caracteri3at ne#ativ+ Nici % tensiune intre ;u 1i 5upra$eu $ la acest tip abia daca se a6un#e la edi!icarea unui 5upra$eu $4 nici ( predo2inare a nevoilor erotice4 interesul principal este indreptat asupra auto conservarii4 independent 1i prea putin inti2idat+ ;ul are la+dispo3itie % 2are cantitate de a#re$ sivitate care se 2ani!esta 1i in starea de pre#atire pentru actiune/ in viata erotica se pre!ers a iubi decat a !i iubit+ =a2enii de acest tip se i2pun in !ata altora ca +personalitatiLL4 sunt deosebit de potriviti sa le serveasca celorlalti drept spri6in4 sa preia rolul de conducator4 sa dea noi i2bolduri de3voltarii culturale sau sa ( pre6udicie3e pe cea e"is$ tenta4 In a!ara aces tor tipuri pure autorul a descris tipurile 2i"te4 care sunt 2ult 2ai des observate dedit cele pure+ Aceste noi tip uri 4 erotic$obsesional4 erotic narcisic 1i tipul obse- sional-narcisic, per2it a4 in !apt4 % buna locali3are a structurii psi7ice individuale+ A6un#e2 la portrete caracteriale de 2ult !a2iliare4 daca ur2ari2 aceste tipuri 2i"te+ In ca3ul tipului erotic-obsesional, predo2inarea vietii pulsionale pare sa !ie li2itata de in!luent a 5upra$eului/ depen$ denta si2ultana de obiecte u2ane recente 1i de relieve ale parintilor4 educatorilor 1i 2odelelor4 atin#e la acest tip eel 2ai 2alt #rad+ Cel erotic-narcisic este poate acela caruia trebuie sa ii atribui2 cea 2ai 2are !recventa+ ;l reuneste po3itii care se pot reduce reciproc in cadrul lui/ pute2 a!la de la el4 In co2paratie cu celelalte tipuri ero$ tice4 ca# a#resivitatea 1i activitatea se potrivesc cu predorninarea narci$
sis2ului+ In !ine4 tipul obsesional-narcisic 99Loduce variatia cea 2ai valo$ roasa din punct de vedere cultural4 Prin aceea ca adau#a independente

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

e"terne 1i luari in considerare a e"i#entelor 2orale4 capacitatea de ac$ tivitate ener#etics 1i intareste ;ul contra 5upraeului+ &ipul erotic obsesional narcisic nu ar 2ai !i un tip ci nor2a abso$ lura ar insernna ar2onia ideala4 In realitate !eno2enul tipului ia nas$ tere din !aptul ca unul sau doua din tipuri sunt de!avori3ate pe soco$ teala celorlalte+ ;reud sustine ca tipurile erotice in ca3ul i2bolnavirii produc isterie4 tipurile obsesionale produc nevro3a obsesionala iar ti$ purile narcisiace din cau3a independentei lor obisnuite sunt e"puse !rustrarii din partea lu2ii e"terne4 contin predispo3itia pentru psi7o3a4 dar 1i conditiile esentiale pentru cri2inalitate4 Pentru autor cau3ele nevro3ei sunt !rustrarile 1i con!lictele interne4 con!lictele intre cele trei 2ari instante psi7ice4 con!licte din cadrul bu#etului libidinal ca ur2a$ re a constitutiei bise"uale intre co2ponentele pulsionale4 erotice 1i a#resrve+ I! se"olo#ie se vorbeste 2ult des pre tulburarile de libido ca tul$ burari ale dorintei se"uale !ara sa se !ad % anali3a apro!undata de tip psi7analitic+ In ceea ce priveste barbatii4 tulburarea de libido ocupa 1%$ cul al doilea dupa e6acularea precoce+ Dintre cau3ele scaderii dorintei la barbati sunt) oboseala4 aparitia unor boli cronice4 bolile endocrine in special cele care a!ectea3a #landele care produc 7or2onise"uali 1i in special tulburarile a!ective de tipul an"ietatii 1i depresiei+ Alte cau$ 3e de scadere a libidoului la barbat) tulburarile de so2n4 dorinta de a controla sau a pedepsi sotia4 andropau3a4 alcoolul4 2edicatia psi7otro$ pa sau anti7ipertensiva4 in!idelitatea+ 'n capitol aparte il repre3inta !olosirea dro#urilor4 in pri2ul rand 7eroina4 cocaina 1i 2ari6uana+ In ceea ce priveste libidoul !e2inin acesta pare sa !ie cea 2ai !recventa tulburare se"uala la !e2ei depasind in !recventa anor#as2ia Iabsenta placerii se"uale9+ Dintre cau3ele ce1e 2ai !recvente sunt obo$ seala4 nivelul ridicat de stres4 proble2ele e2otionale4 proble2ele re$ lationale de cuplu4 tulburarile 7or2onale in special ceJe le#ate de 2e$ nopau3a+ Alte cau3e) boli cronice ca diabetul4 7ipotiroidia4 interventii c7irur#icale 2ad in 3ona #enitala4 bolile psi7ice de tipul depresiei 1i an"ietatii4 incontinenta urinara4 nasterile repetate+ De ase2enea4 anti$ depresivele 1i a7e 2edica2ente printre care tranc7ili3antele !recvent !olosite de !ernei due la % scad ere i2portanta a libidoului+ Dintre tratarnentele recornandate pentru cresterea libidoului la
1%@

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

barbati cele 2ai cunoscute sunt re2ediile naturale IAinsen#4 vita$ 2ine4 2inerale94 trata2ente 7or2onale cu testosteron4 i2bunatatirea dietei4 aro2oterapia IFlan#$ Flan#4 tranda!ir4 santal4 paciuli9 si e"er$ citiile !i3ice+ Pentru !e2ei) cre2e cu testosteron4 reducerea stresului4 terapii co2porta2entale4 s!aturi 2aritale4 psi7oterapie de cuplu4 scaderea In #reutate4 e"ercitii !i3ice ~i re2edii naturale4 intre care ciocolata I1i pastrea3a Inca supre2atia+

1%.

lEI=RA<A ~I 5;8'A<I&A&;

/(,

<=RIN &'D=5;

3N3 MARIAN

,,@, desertdciune a desertaciunilor, desertiiciune a desertaciunilorl Gotul este desertaciune. " Ecles!ast)l 5-6

o lun#a perioada de ti2p4 proble2ele le#ate de se"ualitatea u2aria au constituit preocuparea unui cere restrans de specialisti4 al caror li2$ ba6 Me3otericM ascundea publicului pro!an veritabila realitate a unui do2eniu supus4 de cele 2ai 2ulte ori4 pre6udecatilor 1i evaluarilor 2orali3atoare+ Con!or2 acestor pre6udecati4 orice discutie despre se" era cali!i$ cata ca !iind i2orala4 indecenta sau opus a conventiilor lu2ii sociale+ Ase2enea pre6udecati corespundeau4 de !apt4 unui #en de Mcastrare spiritualsM a!lata in concordanta cu spiritul lu2ii bur#7e3e+ % 2are parte dintre ele transpar 1i asta3i in atitudinile unor cate#orii de public pentru care se"ualitatea repre3inta ( proble2a prea inti2a 1i prea MsecretaM pentru a !i un subiect de interes colectiv+ Desi#ur4 nu se poate ne#a ca 2ulte din pre6udecatile de altadata au !ost inlaturate ( data cu lar#a raspandire a 2esa6elor 2ass$2edia cu privire la se" 1i cu a2pli!icarea preocuparilor in do2eniul educatiei se"uale+ &otusi4 % parte i2portanta dintre ele continua sa circule inca in lu2ea 2arelui public4 nu atat in spiritul puritan traditional4 cat in !or2a unor clisee deprivate de un continut real+ Daca se poate a!ir2a ca4 odata cu ;reud, proble2a se"ualitatii a !ost de2isti!icata 1i redata discutiei publice4 vul#ari3area te3elor !reu$ diene a contribuit4 in e#ala 2asura4 la ( noua 2isti!icare a acestui do2eniu supus4 in 2od constant4 etic7etarilor 2orali3atoare+ Morala conte2porana $ subliniau Pascal Hruc5ner 1i 9lain ;in5iel5raut, in e"celenta lor lucrarea privind de2olarea 2iturilor lu2ii se"uale4 Noua de3ordine a2oroasa4 a Min#ropatM 2orala victoriana a puritanis2ului #laciar+ Nu2ai ca4 pentru a$si 6usti!ica dreptuK la a!ir$ 2are4 aceeasi 2oral a conte2porana +!lutura aceleasi stindarde asa cu2 !acea alta data puritanis2ulM4 !acand de data aceasta4 apeJ nu la ( ordine a 2oralitatii4 ci la una a nor2alitatii in raport cu care orice abatere de la 2odelul prescris de se"olo#i se2ni!ica devianta+
11%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Asa cu2 sti2 cu totii4 po2o#ra!ia a in!lorit in ;vul Mediu4 In ;uropa acestei perioade4 prostitutia era % indeletnicire pro!itabila 1i adesea aducea presti#iu practicantei+ Intr$o era a i#ienei precare4 prac$ ticantele celei 2ai vec7i 2eserii din lu2e erau relativ curate4 din 2o2ent ce de intre#ul lor corp se dispunea !recvent+ Prostituatele de succes purtau nu2ele de curte3ane 1i erau adesea de stu I de educate4 avand cunostinte de 2u3ica4 pictura sau politica+ Prostitutia era un !en o2en social atilt de popular incat atunci cand 8artin Luther s$a #andit sa ( inter3ica in orasele #er2ane4 acest lucru I$a costat pierderea unui 2are nu2ar de adepti +++ =r#iile 1i se"ul in #rup nu erau activitati neobisnuite4 iar pro2iscuitatea do2nea atat in patura sociala cea 2ai de 6os cat 1i in cea nobiliara4 Din 2o2ent ce divortul era inter3is de biserica4 adulterul era ceva co2un4 acceptat social+ Bolile cu trans$ 2itere se"uala erau !ara indoiala cunoscute 1i te2ute) sotia re#elui >enrG II, Caterina de Medici4 a devenit or!ana de a2bii parinti4 la trei sapta2ani dupa nasterea sa+ Motivul4 acestia au 2urit de si!ilis+ In societatea conte2porana4 2oralitatea ar trebui sa insernne un !eno2en ce tine 2ai 2ult de individ 1i 2ai putin de societate4 ca ansa2blu+ 5a !ie un soi de c7eie Isecreta94 de reteta Ispeciala9 si !or$ 2ula Ipatentata9 $ un tip de 7arta4 de sc7ita4 de vade2ecu2 $ ce ar tre$ bui sa ne arate cu2 sa obtine2 2a"i2u2 de bucurie4 de placere4 de sens4 de satis!actie4 de liniste su!leteasca din viata+ In lupta dintre bine 1i diu4 care se duce in interioritatea4 dar 1i in a!ara noastra4 2oralitatea este cea care ar trebuie sa ne a6ute sa dis$ tin#e2 binele de rau4 sa discerne2 ale#and solutiile corecte 1i nu pe cele #resite 1i sa actiona2 con!or2 acestor solutii+ A putea sa distin#i 1i a putea sa ale#i sunt atributele centrale cele 2ai se2ni!icative pen$ tru viata inteli#enta+ <upta catre per!ectiune individuals4 catre ( i2a$ #ine de sine cat 2ai inalta4 i2plica di2ensiunea 2orala4 Individul 2oral pune inaintea obli#atiilor 1i indatoririlor perso$ nale4 obli#atiile sociale+ &oti ave2 nevoie de prieteni4 de 6ustitie4 &oti datora2 societatii cate ceva+ Cu totii si2ti2 nevoia de a identi!ica4 de a ne bucura 1i de a$i reco2pensa pe repre3entantii binelui4 de a$i loca$ li3a pe posibilii sau actualii iubiti4 prieteni4 aliati sau ca2ara3i 1i de a$i aprecia 1i e"ploata+ De ase2enea4 toata lu2ea si2te nevoia de a$i depista4 de a$i evita 1i de a$i conda2na public si pedepsi pe cei care repre3inta raul+
l I/ ,

(<=RIN &'D=5;

ANA rv1ARIAN

Din ne!ericire4 in 3ilele noastre4 precu2 1i cele populate evidentia3a

atat codurile 2orale intelectuale !oarte 2ult perspectiva sociala a

2oralitatii 1i se con!runta e"elusiv eu aspectele sociale4 Aceasta unica #reseala de abordare pune caruta inaintea calului4 inversea3a pira2i$ da 1i relatia cau3a $ e!ect+ Re3ultatul este un et7os al lurnii indi!erent4 ostil 1i daunator atat sinelui sacru cat 1i societatii+ &eoriile deontolo#ice asupra 2oralitatii au ca prernisa credinta ca !iintele u2ane au ( cunoastere intuitiva a binelui 1i a raului+ Asociata acestei abordari este 1i credinta ca oa2enii au anu2ite drepturi 1i ca acele actiuni care a!ectea3a advers acele drepturi sunt #resite din punet de vedere 2oral+ &eoria eontractului social de3voltata de 4obbes, Loc5e 1i Bousseau are ca pre2isa !aptul ca e"ista % intele#ere intre individ 1i soci$ etate4 prin care individul este de acord sa se supuna autoritatii #uver$ nului 1i Je#ilor sale in sc7i2bul prote6arii de catre acesta a vietii 1i proprietatii sale+ C7estiunea se"ualitatii continua 5B !ie un subiect discutabil+ ;"ista o vi3iune 2a6oritara con!or2 careia sin#urele standarde sociale ce se aplica se"ului in 3ilele noastre sunt acelea ca acesta trebuie sa !ie con$ sensual 1i ca oa2enii trebuie sa$si ia rnasuri de precautie i2potriva bolilor eu trans2itere se"uala si a sarcinilor nedorite) orice altceva esre pur 1i si2plu % c7estiune de ale#ere individuals pe care altii tre$ buie sa a respecte4 Pornind de la aceste idei4 vo2 incerca sa raspundern unor intrebari ne!or2ulate4 dar #7icite 1i incerca2 sa !ace2 purina ordine in 6urul acestui subiect+ Pri2a intrebare posibila ar !i (e ce .lr trebui sa ne interese e tipul de activitate se7uald practicatd de doi adulti, din moment ce ambii au

sa

consinuit ,t ;i bine4 deoarece

privat nu ra2ane nrivat4 2ai ales atunci cand i2plies ceva atilt de pr+2ar se"ul+ Printre altele4 se"ul consensua)
;a

2itere se"uala+ &eate acestea devilK de real interes pentru pe altele+ le pro2ove3e

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Ce este un standard social? 'n standard social repre3inta % intele$ #ere coerenta4 co2una 1i re3onabila asupra co2porta2entelor corecte sau #resite+ ;"e2plele includ re#ulile de politete 1i standardele 2ora$ le de 3i cu 3i Ionestitatea4 calitatea de a !i de incredere4 etc9+ Ase2enea standarde nu au ( natura !i"a 1i nici le#ala4 dar in orice societate care nu se a!la in cri3a ele sunt su!icient de!inite pentru a !i !olosite in a 6udeca un co2porta2ent 1i su!icient de puternice pentru a deveni ciu$ dat sa nu le lua2 in sea2a+ 5tandardele se"uale sunt i2puternicite in pri2ul rand de prietenii 1i !a2iliile noastre 1i apoi de co2unitatile 2ai 2an+ (acii e7ista standarde sociale aplicate se7ului nu avon de-a face cu atitudini discriminatoare,t ;ste adevarat ca cei ce actionea3a in !eluri considerate antisociale si #resite sunt tratati di!erit+ Alt!el4 socie$ tatea nu ar e"ista4 iar educatia 2orala4 ca trasatura practica4 ar !i i2$ posibila+ Cine sunt acei oameni care decid ce fel de comportament se7ual este bun pentru mine? Cine sunt cei ce decid ce este politicos4 ce ne$ cesita onestitatea4 ce constituie calo2nie4 7artuire4 tradare sau incre$ dere sau cine decide cat trebuie platit pentru a sustine operatiunile #u$ vernului? Parerile di!era asupra tuturor acestor lucruri+ &otusi4 deci3ii trebuie luate4 nu nu2ai individual ci 1i social+ 5e"ualitatea este rada$ cina procrearii4 a !a2iliei si a educarii copiilor si4 ast!el4 a perenitatii 1i a starii de bine a societatii+ 5tandardele privind se"ualitatea sunt de aceea re#uli !unda2entale asupra !elului cu2 trai2 i2preuna4 !el ce nu 2ai poate !i privit ca ( c7estiune de ale#ere personala+ A vern ne$ voie de ase2enea standarde pentru a ne putea coordona co2porta$ 2entul in di!erite 3one ale vietii 1i pentru a sti ce drepturi ave2 in a1$ teptarile noastre+ %mpunerea unor reguli e7terioare nu distruge dragostea, intimitatea ~i individualitatea,l 'nele re#uli pot !ace asta4 altele sunt necesare toc2ai pentru a !ace aceste lucruri posibile+ Ni2ic nu este2ailipsitdetrasaturi+deiubire si 2ai i2personal ca 7aosul+ Anu2ite indeletniciri4 econo2ice sau poetice4 de e"e2plu4 pot !i a!ec$ tate de un nurnar pre a 2are de re#uli+ &otusi4 unele re#uli obiective Icu2 ar !i cele ce lin de proprietate sau contract4 standardi3area prac$ ticilor co2erciale4 conventiile de versi!icatie4 re#ulile #ra2aticale sau altele ce tin de li2ba9 sunt necesare pentru ca acele do2enii de acti$
//.

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

vitate sa poata !unctiona

le6er 1i sa poata evolua+ !uccesul unei relatii

nu tine mai mult de sinceritate, de respect reciproc si de comunicare decaf de respectarea regulilor altora,l Ce e rau in a le avea pe a2an$ doua daca a2andoua s$au dovedit a !i de a6utor? 9u e7istat &i e7istii mai multe sisteme de moral irate se7uald. (e unde stiu cii acel standard pe care-l imbriitiseD eu este acela cu care ar trebui sa fie toata lumea de acord? % societate ce se auto$#uver$
nea3a trebuie sa !ie ba3ata pe % intele#ere coerenta 1i cornuna a 2ora$ litatii4 a1a incat 2e2brul unei ast!el de societati sa poata aplica le#i$ ti2 altor 2ernbrii standardele 2orale acceptate de societatea sa4 atat in ceea ce priveste se"ul cat 1i re!eritor la aite aspecte+ 5e"ul este ( ca$ racteristica !undarnentala4 iar e!ectele sale asupra vietilor noastre pre a co2ple"e4 subtile 1i puternice pentru ca noi sa !i2 capabili sa deter$ 2iria2 care este ( 2oralitate se"uala aplicabila4 printr$o si2pla ratio$ nali3are a acesteia+ Cea 2ai buna abordare este deci sa ne 2odela2 pe noi insine dupa altii+ Aceasta 2odel are are de obicei loc odata cu trans2iterea traditiei+ 5tandardele pentru % 2oralitate se"uala proba$ bila trebuie deci #asite In traditiile societatii de care apartine2+ ;ta$ loanele pe ter2en lun# se pot sc7i2ba in ti2p4 dar pre3u2tia este nea$ parat in !avoarea lor+ Aceasta este !oarte adevarat4 2ai ales daca stan$ dardele Ie"+4 de3aprobarea !ata de adulter4 se" pre2arital 1i 7o2ose"u$ alitate9 se asea2ana !oarte 2ult cu acelea de3voltate independent de alte civili3atii 2a6ore4 iar 2a6oritatea idiosincrasiilor Ie"+4 proscrierea vestica a poli#a2iei9 pare e"plicabila in anu2ite pre2i3e acceptabile+ N! este moralitatea se7ualii traditionald opresiva 1i discriminaterie la adresa 'emeilor,l <uand in considerare ell acest lucru este ade$ varat4 pare !oarte #reu de inteles de ce !e2eile au !ost intotdeauna adeptele4 sustinatoarele ceIe 2ai in!ocate ale aeestui 2odel traditional 1i de ce cresterea

consecventa a instabilitatii

2aria6eJor

1i a nele#iti2i$

tali lor bene!icia3a de asa putina i2plicate

!e2inina+

In

!ata acestui

2odel4 re#ula unui sin#ur barbat 1i a unci sin#ure !e2ei repre3inta ( povara sociala 1i 2ateriala pentru barbatii de succes caro2 le place diversiunea 1i sunt in situatia Min care pot obtine ceea ce$si doresc4 spre deosebire de !e2ei care nu privesc se"ul co+ pe un bun de consu2+ De$ clinul 2oralei se"uale traditionaliste a condus 1%+G crestere 2are a vic$ ti2i3arii !e2eilor 1i copiilor+ este clar si universal+ (erneile
//3'3l

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

casatorite4 ce locuiesc cu sotii lor4 sunt cele 2ai !recvente victi2e ale violentei+ Ma6oritatea ca3urilor de abu3 de copii descriu copii care 1%$ cuiesc cu unul sau cu a2bii parinti biolo#ici+ Din 2o2ent ce abu3ul de copii este in 2od tipic a cri2a co2isa de iubitii 2a2elor sau de tatii vitre#i4 lipsa tatalui sporeste acest risco Baietii care cresc !ara tata sunt 2ai predispusi la co2porta2ente violente de cat cei ce cresc Ian$ #a a2bii parinti4 iar copiii care au !ast 2artorii divortului parintilor sunt predispusi la relatii se"uale instabile+ Din toate acestea tra#e2 conclu3ia ca i2oralitatea se"uala con$ duce la violenta4 abu3 1i opri2are+ Cu toate acestea4 unii oa2eni nu suporta constran#erile4 &oate institutiile sociale care sunt preocupate de proble2e !unda2entale sunt considerate insuportabile4 tiranice de catre cei care s$au decis sa nu le respecte punctele de vedere+ 5iste2ul econo2ic ne cere4 sub a2enintarea saraciei4 sa 2er#e2 in !iecare 3i la serviciu4 sa ne sacri!ica2 cele 2ai placute ore ale di2inetii pentru a satis!ace cerintele altora+ 5iste2ul le#al ne cere sa ne ne#a2 propria natura prin restran#erea4 li2itarea i2pulsurilor4 iar siste2ul politic ne poate cere sa ne sacri!ica2 c7iar vietile pentru apararea tarii+ Din 2o2ent ce sunte2 ani2ale sociale4 raspunsul nostru nor2alla aceste necesitati este de a ne educa copiii in spiritul acceptarii acestor cerin$ te4 de a$i !or2a ca persoane bune4 in sensul #eneral acceptat4 1i sa Ie cere2 sa arate purina toleranta !ata de cei ce nu respecta aceleasi re$ #uli+ In ca3ul se"ului4 evident4 trebuie procedat la !el+ 5upusa inevitabilului proces de sc7i2bare in ti2p4 ca de alt!el orice 2entalitate4 2entalitatea o2ului conte2poran despre se" poarta cu ea a2prenta incon!undabila a epocii+ % epoca in care ;reud este citit4 studiat atat de adolescenti cat 1i de varstnici4 In care 2aterialele MpornoM 1i instru2entele se"$s7opurilor se a!la la inde2ana oricui4 ( epoca in care se"ualitatea a devenit un lar# subiect de in teres public4 dar continua sa ra2an a ( i2binare curioasa intre 2oral a 1i pre6ude$ cata4 superstitie 1i reli#ie4 atitudini liberale 1i clisee pseudo sau anti$ stiinti!ice+

//0

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"EormaPL%P interesearii mai putin fii"dca el este diri&abil. 9normalul, adicd dispo=itiile bolndvicioase, creea=d piedici si fatalitiiti pe care nici % putere l2I le poate inlatura. " Constantin Radulescu$Motru

Dictionarul de psi7olo#ie Larousse preci3ea3a ca nor2alitatea este o notiune relativa4 variabila de la un 2ediu socio$cultural la altul si4 in plus4 !ace interesanta preci3are ca in medicina e7istii tendirua de a se
asimila omul normal individului vorbind, nu e7istd. perfect siinatos, individ care, la drept

Cuvantul nor2al provine din latinescul norma Iun#7i drept94 adica ceea ce nu oscilea3a nici la dreapta nici la stan#a4 ceea ce se a!ia c7iar in 2i6loc+ Nor2alul este deci un ter2en cali!ica$ tiv ce i2plies % valoare .9* vrea sa devin normal3. Nor2alul este si un ter2en descriptiv ce indica % 2edie (3~ vrea sii fiu normal precum ceilalti, ca toatd lumeai. Ano2alie provine din cuvantul #rec omalos care insea2na e#al4 re#ulat4 neted4 ano2alie !iind deci un ter2en opus re#ularitatii+ A !i anor2al este altceva decat a avea ( ano2alie+ Anor$ 2al este un ad6ectiv4 un ter2en apreciativ4 ce introduce ( di!erenta ca$ litativa4 Multe persoane tind sa creada ca este anor2al sa e"peri2ente3e sau sa$1i 2ani!este propria se"ualitate in alta 2aniera decat cea pe care ( nu2i2 7eterose"uala+ Dar incercarile de a le#i!era pararnetrii unui co2porta2ent se"ual consensual4 acceptat in cadrul inti2itatii dor2itorului cui va4 ar trebui sa ne ridice tuturor se2ne de intrebare+ 'n #rup 2ic de indivi3i4 dar destul de son or4 incearca sa ne induca ideea ca lu2ea ar !i un loc 2ult 2ai bun daca toti indivi3ii s$ar incadra in tiparul se"ual curent4 pretins nor2al+ 'nii 2er# pana acolo incat a!ir2a ca orice individ4 adept al unor practici se"uale ce nu se inca$ drea3a in li2itele nor2alitatii4 ar trebui inc7is sau c7iar e"ecutat4 pen$ tru a prote6a societatea de rasp!indirea in!luentei ale deviante+ Aceasta nu este in nici un ca3 % idee noua ci a !ost pusa in practica relativ recent de catre un persona6 !ai2os 1i in!a24 pe nu2ele sau Adolp7 >itler+ 4itler avea % vi3iune 2ai de#raba sirnplista asupra u2anitatii4 va3and$o 2ai 2ult sau 2ai putin ca pe ( tur2a de vite de prasila ce aveau nevoie sa !ie prote6ate de in!luentele raselor 2ai slabe+ Ceea ce
//2

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

n$a reusit Hitler sa intelea#a a !ost ca !orta reala a u2anitatii sau a oricarei alte specii consta in diversitatea sa+ Diversitatea este cea care asi#ura continuitatea speciei4 intrucat in 2ediu apar 2ereu ele2ente noi ce pun la incercare capacitatea noastra de a ne adapta+ Ma6oritatea conceptelor 1i ideilor 2oderne se nasc 2ai de#raba din 2intile celor care stau la 2ar#inea nor2alitatii decat din ale celor ce traiesc in 2i6locul ei+ Asa ca4 deseori4 cei pe care$i etic7eta2 ca anor$ 2ali sunt de !apt responsabili pentru 2uIte din pro#resele civili3atiei noastre+ Iar acestia sunt cei pe care 2a6oritatea oa2enilor vor sa$i sc7i2be4 trans!or2andu$i in indivi3i obisnuiti+ Ceea ce 2ulti nu rea$

li3ea3a este ca +anor2alilcrM trebuie sa le 2ultu2i2 indubitabil pen$ tru ( 2ultirne de lucruri bune din care lu2ea in care ne$a2 nascut este
alcatuita/ ( lu2e din ce in ce 2ai toleranta 1i 2ai desc7isa in sc7i2$ bul uneia do2inate de ( cruciada prost condusa ee incearca sa distru#a diversitatea+ Dad arunca2 % privire diversitatii co2porta2entului se"ual u2an natural4 principalul punct de discutie tinde sa devina di!erentele noas$ tre+ Dar in ciuda di!erentelor din co2porta2entul nostru 1i 2aniera in care ne 2ani!esta2 e"istenta4 dincolo de supra!ata sunte2 eu totii ase$ 2anatori+ 5unte2 cu totii ani2ati de aceleasi +"lrivereM 1i cu totii in$ !runta2 obstacolele vietii+ Cei ce au nevoie de un baro2etru pentru a 6udeca nivelul pro#resului individual in cadrul speciei u2ane4 ar tre$ bui sa ia in calcul nivelul de toleranta 1i de acceptare a altor persoane+

Cu cat sunte2 2ai 2ult in stare sa$i accepta2 1i sa$i tolera2 pe altii4 eu at at sunte2 2ai avansati+ Cei ce incearca sa se7i2be di!erite aspecte ale co2porta2entului se"ual al altora4 trebuie sa incerce sa$si i2a#ine3e cu2 ar !i 1i cat ar dura dad cineva ar incerca sa le sc7i2be propriile obiceiuri se"uale+ Intrucat raspunsul nu consta in a$i deter2i$ na pe altii sa se poarte con!or2 propriilor obiceiuri4 pute2 doar sa incerca2 sa ne canali3a2 ener#iile in a ne spori capacitatea de intele$ #ere a celorlalti+ E $ati pus vreodata intrebarea daca sunteti anor2al? Ati si2tit vre$ odata ca sunteti di!erit de alti oa2eni 1i v$ati in#ri6orat ca nu sunteti nor2al din punet de vedere se"ual? Credeli ca aveti di!icultati in ceea ce priveste intirnitatea deoarece sunteti intr$un !el neobisnuit sau sun$ teti inco2patibil cu partenerul pe care$l aveti? Fo2 incerca sa clari!i$
//,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

di2 in ur2atoarele randuri cateva dintre aceste aspecte 1i sa contura2 cat 2ai bine li2itele dintre nor2al 1i anonnal Ipatolo#ic9+

Dincolo de

se"ualitate nor2ala

Credintele 1i atitudini1e co2une 6oaca deseori roluri pe care nici nu ni le i2a#ina2+ Cuplurile inta2pina deseori di!icultati pur 1i si2plu pentru ca ur2ea3a notiuni i2pa2antenite4 dar #resite despre se" 1i in$ ti2itate+ Cea 2ai !recventa intrebare pe care % aude un se"olo# este) +Doctore4 sunt nor2al?M =a2enii sunt pur 1i si2plu in#ri6orati4 c7iar obsedati4 de nor2alitatea !ante3iilor lor se"uale4 a pre!erintelor4 ras$ punsurilor4 !recventei4 secretelor4 proble2elor4 corpurilor+ &ea2a de a !i anor2al se"ual inter!erea3a 1i c7iar i2piedica placerea 1i inti2i$ tatea+ Aceasta tea2a 1i consecintele sale repre3inta ba3a altor intrebari ce deriva din M5unt nor2al?M4 cu2 ar !i) +Jvli$e tea2a ca$2i ia prea 2ult panii atin# cli2a"ulM4 MCat de 2ult trebuie un barb at sa !ie capabil sii$1i 2entina erectia?M4 MCat de des !ac alti oa2eni dra#oste?M4 M5unt ciu$ dat daca i2i place 2ai 2ult se"ul oral decat intro2isia va#inala?M+ =a2enii nita ca Mnor2alM poate avea 2ai 2ulte se2ni!icatii) ceea ce este statistic co2un4 ceea ce a#reea3a toata lu2ea4 ceea ce solicita

autoritatea4 ceea ce este considerat

2oral4 etc+ Conceptele nor2alitatii se"uale s$au sc7i2bat c7iar de$a lun#ul vietii unui o2 $ de e"e2plu4 ideile societatii despre 7ornose"ualitate4 clitoris 1i se" ca +rlatorie a sotieiM+ Din 2o2ent ce Mnor2alM poate inse2na atatea lucruri4 devine clar ca nor2alitatea este ( constructie social a arbitrara+

Gotul incepe %! copiliirie


Preocuparea pentru norrnalitatea se"uala incepe In copilarie+ &oti copiii sunt !iinte se"uale) copiii au senti 2ente 1i curio3itati se"uale4 se e"cita se"ual 1i se lubri!ia3a va#inal4 cauta 1i se bucura de satis!actia se"uala4 inclusiv de or#as2+ % varietate de lectii subtile 1i e"plicite ii inva~a pe copii ca se"ul este ceva rau4 (iind !iinte se"uale si invatand ca se"ualitatea u2aria este rea4 ei invata de !apt 92 oarnenii sunt rai+ Copii !iind4 iLnv!it~7l1cti+ trebuie sa ne !ie !rica de a !i descope$ riti ca !iind se"uale ~i ca# TI! irebuie sa ne increde2 in curio3itatea ,i dorinta noastra se"/ suntern la % sene de
4 ,

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

includ) MNu te si2ti se"ualM4 MNu$ri atin#e partile se"ualeM4 +Corpul tau nu trebuie sa !ie a sursa de placereM4 MA dori un contact se"ual cu alte persoane este ceva #resitM4 MA avea #anduri sau senti2ente se"u$ ale este ceva bolnavM 1i4 in cele din ur2a4 MNu$ti e"pri2a se"ualitatea In nici un !elM+ Acestea sunt 2esa6ele !a2iliilor iubitoare4 ale biseri$ cilor #ri6ulii4 ale scolilor constiincioase+ Cu2 ar putea un copil4 oricat de sensibil4 sa nu se si2ta anor2al se"ual intr$un ase2enea 2ediu? &otul se co2plica 1i 2ai 2ult deoarece nu o!eri2 copiilor nostri e!ec$ tiv nici un !el de in!or2atie se"uala concreta sau indru2are+ ;ducatia se"uala de la scoala este in principal una biolo#ics sau4 2ai rau4 se inoculea3a ideea de abstinenta 1i de tea2a !ata de se"+ Adultii pe care copiii ii iubesc nu se recunosc de obieei ea !iind !iinte se"uale 1i deci copiii nu$i pot privi ca pe niste 2odele se"uale4 iar cand vor creste vor !i !oarte eon!u3i in privinta senti2entelor pe care Ie vor avea+ Copiii sunt bo2bardati eu publicitate 1i divertis2ent cu incarcatura se"uala4 dar ni2eni nu Ie spune ce sa !aca in privinta acelor senti 2ente erotice va#i pe eare le resi2t+

Pubertatea
Iata cu2 se pre3inta din punet de vedere se"ual pubertatea) inspai$ 2antatoarea 2enar7a4 Mvisele u2edeM4 !ante3iile ciudate 1i inoportune4 noua !or2a a eorpului ce incepe sa atra#a atentia $ pentru toate aces$ tea4 cei 2ai 2ulti tineri nu sunt pre#atiti+ Atat pentru !ete4 cat 1i pen$ tru baieti4 speriati 1i naivi 1i stiind ca nu trebuie sa puna intrebari4 aeeste e"periente le con!ir2a !aptul di este ceva in nere#ula Cll se"ua$ litatea lor+ De$a lun#ul pubertatii4 ( serie de in!or2atii !oarte i2portante sunt siste2atie ascunse tinerilor $ de tea2a ca aces tea le vor Mba#a idei in capM+ Dar senti2entele sunt de6a acoIo4 laolalta cu dorinta adolescen$ tina de a se inte#ra+ In absenta unei in!or2ari bune4 desc7ise despre se"ualitatea reala 1i responsabilitatile4 consecintele 1i bucuriile sale4 cine se o! era sa$i invete pe copii despre se"? Publicitatea 1i 2edia4 te$ levi3iunea4 2u3iea si revistele su#erea3a eu i2pertinenta ca e"ista % !or2ula pentru % se"ualitate nor2ala4 iar aeeasta presupune sa ai un corp per!ect4 7ainele potrivite4 % atitudine cool si sa i#nori consecin$ te1e se"ului+ Adolescentii4 din ne!ericire4 ered in aceste conceptii+
S'/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

(iindu$le ne#at accesulla in!or2atia se"uala4 la 2odele4 la indru2are4 ei nu pot sti ce insearnna a !i nor2al din punct de vedere se"ual4 iar acest lucru ii tulbura intrucat ei si2t nevoia ur#enta de a !i se"ual nor$ 2ali+ Intr$o lu2e in care se"ul este ceva rau4 cu totii vor sa !ie !iinte se"uale cat 2ai putin rele+

Maturitatea
A6unsi la 2aturitate4 2ulti dintre noi de3volta2 ( tulburare nu2ita an7ietatea normalitatii. (rica de a !i anor2al se"ual se continua in stadiul de adult4 cand este subtil e"ploatata de catre institutii sociale precu2 2edia4 #uve2ul 1i reli#ia or#ani3ata $ cu scopul de a ne 2o$ dela co2porta2entul 1i senti2entele+ Aceasta te7nica este !olosita pentru a vinde produse4 cu scopul salvarii socia1e 1i in spiritul bunului cetatean4

An7!etatea nor2alitatil

In $or'!tor

Cu2 ne a!ectea3a aceasta in pat? Pe de % parte4 ne deter2ina sa ne prote6a2 in ti2pul se"ului4 asa ca4 in loc sa ne lasa2 ener#ia erotica sa ne #7ide3e4 i2pune2 ener#iei erotice ( lo#ica a !ricii+ =are aceasta 2iscare pe care ( !ac va parea neinde2anatica? Dorinta 2ea va inti$ 2ida sau de3#usta? E ceva #resit sa vreau asta? Ma6oritatea !e2eilor4 de e"e2plu4 au nevoie de sti2ulare clitoridi$ ana pentru a atin#e cli2a"ul $ dar 2ulte nu % solicita partenerilor lor deoarece i1i i2a#inea3a ca alte !e2ei n$au nevoie de a1a ceGa Iiar acest tip de !e2eie va s!iir1i prin a se auto$critic a atunci cand nu va reusi sa aiba or#as29+ &ea2a de a !i anor2al se"ual ii deter2ina de ase2enea pe oa2eni sa$si inabuse e"presiile naturale ale corpului in ti2pul actului se"ual+ Prin ne#area sunetelor4 2irosurilor4 respiratiei 1i 2iscarilor naturale ale corpului4 se in7iba placerea 1i or#as2ul+ 'n alt re3ultat al !ricii noastre este acela ca nu sunte2 co2plet pre3enti in ti2pul se"ului ci4 2ai de#raba4 ne observa2 pe noi insine 1i 2onitori3a2 raspunsurile partenerului+ I! loc sa ne e"peri2enta2 pur 1i si2plu corpurile 1i senti2entele4 ale#e2 sa evalua2 per!or2an$ tele4 sa decide2 cu2 a !ost partida se"uala4 in loc sa si2ti2 cu2 a
IT<

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

!ost+ 5e"ul devine 2ai 2ult % oportunitatea de esec decat % celebrare a per!ectiunii u2ane+ &e2erile noastre in7iba de ase2enea e"plorarea se"uala/ daca des$ coperi2 ca ceea ce ne place nu este ceva ce societatea ar aproba? Acest lucru ne$ar !ace sa ne si2ti2 anor2ali4 vulnerabili Iasta crede2 noi9 la respin#erea unui partener o! ens at+ Atunci cand ne inc7ipui2 ca se"ua$ litatea no astra este periculo as a4 rutina 1i se"ul super!icial ra2an uni$ cele variante+ (ricile noastre se"uale au 1i ( e"presie sociala4 deseori in opo3itie cu educatia se"uala4 cu 7o2ose"ualitatea4 contraceptia si arta erotica+ Nevoia noastra strin#enta de a !i +nor2aliLL crea3a e"istenta a ceva ce este +anor2alM si4 in 2od natural4 tinde2 sa ne distanta2 de acel ceva+ Ceva ce devine al altora4 nu al nostru 1i 11detesta2+ &ea2a noastra de se"ualitate din copilarie ne conduce la ne#area anor2alului din noi insine4 iar !rica de se"ualitate din perioada 2aturitatii ne deter2ina sa ne# a2 anor2alul din lu2ea care ne incon6oara+ lata 2ai 6os cele 2ai intalnite 3ece variante ale intrebarii !unt eu % persoand normald? !unt 'ante=iile mele se7uale normale? Penisul meu-erectia, testicolele mele-labiile-sanii mei au forma, mdrimea si culoarea potrivitd? 8ii lubrefie prea mult-prea putin atunci ciind rna e7cit. !unt normala? !pre deosebire de prietenii mei, imi place-nu-mi place sa urmdresc productii 8+ !unt normal? Pur si simplu nu-mi place se7ul oral-mdngaierea s&drcurilor-atingerea anala-sarutul cu gura deschisa. !unt normald? Vreau se7 mult mai des decdt prietena mea. !unt normal? %mi place sa fac dragoste, dar orgasmele cele mai puternice le am atunci cdnd rna masturbe=. !unt normal? fmi place foarte mult so.fiu imobili=ata si tratatii un pic mai dur in timpul actului se7ual? !unt normala? Cdnd eram in facultate, am facut se7 eu un alt cuplu de patru, cinci ori. !unt normal?
9m nevoie sa-mi fie mdngdiat clitorisul pentru .' avea orgasm.

!um normalii?
/'.

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Intr$o lu2e per!ecta4 ase2enea intrebari n$ar trebui sa e"iste pen$ tru ca oa2enii nici nu s$ar sinc7isi sa 1i le puna+

Ce inseamnii, de fapt, a fi normal?


=a2enii care sunt preocupati de propria nor2alitate se"uala se a!la intr$o dile2a dureroasa+ Pe de % parte4 se tern ca nu sunt nor2ali4 se straduiesc !oarte 2ult sa devina ca atare 1i 8a" 2ereu aspecte pe care 1i le doresc di!erite+ Pe de alta parte4 2ulti dintre cei ce se cred nor2ali traiesc cu tea2a ca ar putea pierde acest statut deoarece cei ce de!inesc ceea ce este nor2al ar putea sc7i2ba oricand criteriile nor$ 2alitatii+ 5in#ura 2odalitate de a scapa de an"ietatea nor2alitatii este ca oa2enii sa se decida ca Mnor2alulM nu este ceva relevant 1i ca trebuie sa$1i preia controlul asupra propriilor vieti4 sa decida ca au dreptul sa$si accepte se"ualitatea4 in ter2enii individuali+ lata cateva 2odalitati de a proceda in acest sens) a9 Decideti$va asupra valorilor se"uale Icu onestitate4 responsabili$ tate 1i aprobare9+ Acesta trebuie un !el de #7id intern dupa care sa va orientati e"perientele Iceva ce trebuie sa va !aca sa va si2titi bine e2otional sau !i3ic94 in locul ideilor sociale asupra a ceea ce insea2na Mnor2alM Iceva ce ar trebui sa !ie corect sau #resit9+ In orice ca34 va$ lorile se"uale trebuie discutate cu partenerul+ b9 Recunoasteti$va telurile se"uale+ Acestea pot include auto$e"pre$ sia4 e"plorarea4 inti2itatea4 o!erirea 1i pri2irea4 placerea4 bucuria pro$ priului corp 1i senti2entul de putere+ =data cunoscute telurile se"uale I2uIte dintre cele de 2ai sus nu sunt discutate in public94 e"ista optiu$ nea de a putea participa la orice activitate se"uala ce se incadrea3a in acele teluri4 cu 2entiunea ca trebuie sa coincida 1i cu valorile se"uale+ c9 Retineti !aptul ca4 atunci cand vine Gorba de se"ualitate4 in orice !or2a a sa4 trebuie sa aveti incredere in #7idul du2neavoastra interi$ or IMintuilieM4 Mpresi2tireM4 Mvocea interioaraM9 la !el de 2ult cu2 aveti incredere in orice altceva+ d9 Rupeti conspiratia tacerii+ Cand vorbiti cu altii despre e"perien$ tele 1i senti2entele du2neavoastra se"uale reale Iin lac sa le pre3en$ ta2 intr$o lu2ina !alsa sau sa le trece2 sub tacere9 trebuie sa reali3ati ca le con!eriti putere 1i interlocutorilor+ I3olarea de realitatea altora a6uta la 2entinerea an"ietatii nor2alitatii4
12*

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

"Eu esti normal" 'neori4 an"ietatea noastra este ( reactie la un partener care poate pune la indoiala intr$un 2od e"plicit nor2alitatea noastra se"uala sau poate insinua ideea ca ceva nu este in re#ula cu atitudinea noastra se"uala4 Modelele cele 2ai intalnite ale acu3atiilor rati1e includ ter2eni ca +2i2!oM4 +3dreantaM4 M7o2oM4 +!ri#idaM 1i Mprea ciudatM+ Cand va si2titi criticati in acest !el4 intrebati$va dad partene$ rul du2neavoastra este preocupat de co2porta2entul du2neavoastra 1i nu de caracterul sau de se"ualitatea du2neavoastra4 De e"e2plu4 dad partenerul va spune ca vreti se" tot ti2pul 1i ca asta +nu$i nor$ 2alM4 invitati$l Ia ( discutie despre dorintele contrastante ale cuplului4 2ai de#raba dec at sa vorbiti despre proble2a du2neavoastra+ Nu va aparati niciodata i2potriva acu3atiilor de Manor2alitateM/ insistati ca nor2alitatea sa nu !ie subiectul dialo#ului+ Doar in acest !el puteti evita ar#u2entele de #enuS cine are dreptate 1i concentrati$ve pe aspectele i2portante+ Pe de alta parte4 11puteti intreba pe partener ce intele#e prin Mnor2alM+ Asta va crea oportunitatea unei conversatii despre cre3urile !unda2entale ale relatiei se"uale4 conversatie vitala oricarui cuplu ce va relie!a standardele dupa care este 6udecata se"ua$ litatea du2neavoastra4 standarde cu care puteti sau nu sa !iti de acord+ De ase2enea4 trebuie sa va ocupati 1i de co2porta2entul se"ual al partenerului 1i de raspunsul du2neavoastra la el4 1i nu nu2ai dad acesta este sau nu Mnor2alM+ Daca nu va place % anu2ita activitate se"uala4 ea nu trebuie sa e"iste in viata du2neavoastra $ nu este nece$ sara nici ( alta 6usti!icare+ MNu i2i placeM ar trebui sa !ie de a6uns+

9sumarea responsabilitiuii .i preluarea controlului


Conceptul nor2alitatii se"uale presupune trasarea unei linii care sa i2parta ceea ce repre3inta ( se"ualitate social acceptabila 1i una neto$ lerata social+ Indi!erent de care parte a liniei va a!lati4 si2pla e"istenta a acesteia este opresiva4 Ma6oritatea dintre noi nu au in!or2atiile4 cura6ul sau increderea in propria se"ualitate pentru a pune la indoiala plasa2entul acelei linii sau4 2ai 2ult4 pentru a$i declara total a nerele$ vanKiLi+ 5i4 totusi4 a proceda ast!el este un pas i2portant catre eliberare4 placere4 intirnitate 4i auto$sti2a+ Asu2area responsabilitatii 4i prelua$ rea controlului asupra propriei se"ualitati repre3inta % parte dintr$o 2aturitate adevarata+

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Multi oa2eni se tern sa nu Mtreaca 7otarulM catre co2porta2entul periculos4 #andind ca 7otarul i2a#inar este de!init in !unctie de partea din corpul unei persoane in care intra % alta parte din corpul unei alte persoane Isi ce +6ucareleM !olosesc inainte sau in ti2pul penetrarii9+ ;"ista ( 2odalitate 2ult 2ai Mso!isticataM de apreciere a nor2alitatii) detinerea de valori pute2ice4 clare si utili3area acestora in #7idarea co2porta2entala 1i a propriilor senti2ente catre propriul co2porta$ 2ent 1i consecintele sale+ Ast!el4 violul este #resit pentru ca$i lipseste consi2ta2antul unei parti+ A pacali pe cineva pentru a obtine se"4 prin declararea !alsa a iubirii4 este #resit pentru ca nu este onest+ A e"pune un partener la % boala cu trans2itere se"uala !ara a$i aduce la cunostinta acest !apt este #resit pentru ca este iresponsabil+ Multi oa2eni sunt linistiti cand au certitudinea ca stiu ce este Mnor$ 2alM $ ei pre!era un cod e"plicit Ic7iar daca este ba3at pe presupune$ rea ca ei nu sunt adecvati94 Acest lucru este in 2od deosebit adevarat atunci cand este Gorba de se"4 a carui putere poate !i destul de inspai$ 2antatoare+ Multi adulti #as esc ca este !oarte con!ortabil psi7olo#ic sa aiba de!initii !i"e asupra a ceea ce este se"ual Mnor2alM $ c7iar daca acestea presupun e"cluderea unor parti din sinele lor !i3ic 1i e2otio$ nal+ Acest lucru este trist intrucat !ru2usetea 1i darul 2a#ic al se"uali$ tatii consta in aceea ca o! era un loc in care ni2eni nu poate #resi doar pentru ca este el insusi4 Nu poti #resi 1i nu poti rani pe ni2eni daca se"ul practicat este onest4 responsabil 1i consi2tit+ ;"ista nu2eroase reco2pense pentru increderea in propria se"ualitate+ A nu sti sau a nu$ti pasa ce este nor2al din punct de vedere se"ual poate !i pri2ul pas catre revendicarea 2ostenirii se"uale+

120

LPG

3'1VnX3

I!f"I3#I!$

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.(acii vei continua sd faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primesti ", Jo7n M+ Capo33i

=2ul nu este nu2ai un ani2al politic ci in aceeasi 2asura ~i un ani2al erotic4 =oon eroti5on, avand ( se"ualitate nu doar di!erita ci de$a dreptul sen3ationala intre toate ani2alele lu2ii+ o pri2a constatare este aceea ca obiceiurile se"uale ale oa2enilor sunt total di!erite de ale oricaror 2a2i!ere $ ca sa nu vorbi2 decat de speciile cele 2ai apropiate de o24 2odul de a !ace se" a1 oa2enilor !iind eel putin ciudat4 daca nu de$a dreptul e"traterestru4 in raport cu acestea+ 5pecia u2ana este sin#ura care4 in cele 2ai 2ulte ca3uri4 are ne$ voie de inti2itate pentru a des!asura activitatea se"uala+ In plus4 pen$ tru to ate speciile4 perioada !ertila este !acuta publica4 pe cand la o2 este 2ai de#raba ascunsa sau nestiuta c7iar ~i de catre !e2eie+ Recep$ tivitatea se"uala a !e2eii se intinde 2ult peste perioada !ertila4 atat cea lunata4 cat 1i cea de dupa varsta 2enopau3ei4 Practic e"ista doar % scurta pau3a lunara care nu poate !i considera$ ta ca propice pentru % e"perienta se"uala4 Dar4 cul2eal4 aceasta pe$ rioada este privita in 2a6oritatea culturilor ca una de in!erioritate ~i 2a6oritatea !e2eilor ( ascund+ De ase2enea4 !aptul ca 2ulte !e2ei au di!erite tulburari psi7ice in acest interval este 2ai 2ult le#at de !actori psi7olo#ici decat de vreo deter2inare biolo#ica+ In cele cateva 3ile In care !e2eii ii este 2ai di!icil sau irnposibil actul se"ual4 2a6oritatea culturilor ( ostraci3ea3a sau ( i3olea3a+ Cel putin de 1a orice practica rituala+ Din cele spuse pana acu2 re3ulta ca4 2ai 2ult decat i2pere$ c7erea In scop procreativ4 pentru specia u2ana placerea pare sa !ie in pri2 plan+ 'rrnatoarea ciudatenie este le#ata de paranoia paternald intalnita la specia u2ana+ <a 2a6oritatea speciilor4 i2portanta este trans$ 2iterea prin reproducere a unor caractere superioare4 2ai usor de trans2is cand !ernela poate ale#e dintre 2ai 2ulti 2asculi reproduce$ + Doar la \JID e"ista % deosebita C)J cuplu 52+ poarte intru totul 3estrea

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

#enetica4 cu bune ~i cu rele4 a tatalui !or2al+ Mai 2ult4 in societatile pri2itive4 e"ista obiceiuri de % cru3i2e neinc7ipuita4 cu2 ar !i taierea clitorisului4 Iobiceiuri i2potriva carora4 sub auspiciile =N'4 Nao2i Ca2pbell conduce % ca2panie 2ondiala9 $ In 2ulte dintre larile a!ricane+ Aceasta practica barbara are drept scop reducerea interesului !e2eii pentru actul se"ual4 restran#andu$i$se ast!el placerea #enital a4 interesul pentru se" 1i4 prin aceasta4 pastrarea patri2oniului #enetic con6u#al+ Interesant este aspectul paternal care se da proble2ei4 in 2a6oritatea ca3urilor adulterul 2asculin ne!iind conda2nat+ 5e uita !oarte adesea ca ;ros era un 3eu pri2ordial4 nascut din >aos4 1i ca per$ soni!ica dra#ostea carnala4 dar ~i 7a3ardul+ ;ste adevarat insa ca la nici ( alta specie $ alta de cat o2ul $ tatal nu pri2este obli#atii concrete 1i pe ter2en lun# in ceea ce priveste se$ curitatea 1i educatia puilor+ In acelasi ti2p4 specia u2ana este printre putinele4 daca nu c7iar sin#ura4 la care incestul este un tabu absolut4 !iind intotdeauna conda2nabil+ ;ste un 2od deosebit de protectie a patri2oniului #enetic4 evitandu$se trans2iterea caracterelor #enetice ne!avorabile prin consan#vini3are+ <a !el de adevarat este insa ca nici o alta specie nu are proble2e de tipul co2ple"ului lui =edip si4 de re#ula4 nici un !el de alte co2ple"e+ Absenta capacitatii speciei homo sapiens de a identi!ica 2o2entele !ertile alt!el decat prin incercari re$ petate pare sa !ie cea care sta la ba3a interesului crescut pentru se"4 alaturi de placerea propriu$3isa care4 pe lan#a co2ponenta !i3iolo#ica4 are un deter2inis2 psi7olo#ic 2a6or+ Nici % alta specie nu are !e2e le sau 2asculi care sa !ie !olositi se"ual doar Lin scopuri ludice+ Acesta este un lu" enor24 din punct de vedere biolo#ic4 pe care doar specia u2aria si$l per2ite+ 'lti2ul aspect care di!erentia3a radical o2ul de celelalte ani2ale este 2odul in care el i1i pune in valoare Iprin reclarna9 calitatile se$ "uale+ Asa cu2 cerbul isi poarta natural !alnicele coarne4 leul $ coa2a rnaiestuoasa4 iar paunul splendidul pena64 barbatul !oloseste podoabe arti!iciale 2arca Porc7e4 Ar2ani sau Eisa Card pentru a$si arata ne2asurata capacitate de a o!eri !e2eii4 dar 1i #eneratiilor ur2atoare4 resurse deosebite4 !acand pulbere povestile ell 2ac7o dotati cu nu$ stiu$ce aparate per!or2ante+ Nici un alt ani2al nu$si !ace recla2a se$ "uala avand drept ar#u2ente venitul lunar cu 2ai 2ult de noua 3e$
i2B

(<=RIN &'D=5;

ANA K\1ARIAN

roun I! coada4 conturile bancare sau po3itia de vicepresedinte In vreun partid sau in vreo !ir2a+ Asa cu2 <eul se 2andreste cu coa2a4 barbatul i1i a!isea3a contul din banca+ nu2arul 3erourilor 2ultiplican$ du$i potenta4 Atributele corporale ra2an adesea subiect de recla2a pentru par$ tea !erninina4 dar $ atentieK $ acestea nu sunt niciodata de tipul unui ba3in cat 2ai lat pentru nasteri u1oare4 niste sani !oarte de3voltati pen$ tru % alaptare natural a cat 2ai indelun#ata sau aparitia 2enar7ei Ipri$ 2ul ciclu9 la % varsta !oarte 2ica I.$B ani94 pentru % perioada de viata !ertila cat 2ai lun#a4 In !inalul acestei di3ertatii va o!eri2 spre a2u3a2ent sau curio3i$ tate Isau indi#nare sau #roa3a9 cateva dintre obiceiurile se"uale cele 2ai ciudate care se practica sau au caracter de le#e in di!erite lari de pe 2apa2ond+ Ast!el4 2ulte lari din =rientul Mi6lociu recunosc urrnatoarea le#e Isla2ica) +Dupa ce se intretin relatii se"uale cu un 2ie14 este pacat de 2oarte sa$i 2ananci ca2ea+M In Ba7rein4 un doctor barbat poate in 2od le#al sa e"arnine3e or#anele #enitale ale unei !e2ei4 dar ii este inter3is sa le priveasca direct in ti2pul e"a2inarii+ ;l poate sa vada doar re!lectarea lor intr$o o#linda+ In <iban4 barbatilor li se per2ite prin le#e sa !aca se" cu ani2alele4 dar acestea trebuie sa !ie de se" !e2inin+ Intrelinerea de relatii se"uale cu un ani2al de se" 2asculin este pedepsita cu 2oartea+ Ritualurile vec7i de circu2ci3ie ale tribu$ lui Bala din Hair cereau ca4 odata ce preputul unui tanar baiat era taiat4 sa !ie in!asurat intr$o !run3a de banana 1i sa !ie pus pe un 2usuroi de ter2ite pentru a !i 2ancat+ &atal baiatului trebuia sa stea de ve#7e pana cand toate resturile erau 2ancate/ daca nu se proceda in acest !el4 se considera ca baiatul ar putea deveni 2ai tar3iu i2potent+ &inerelor !ete din <en#e IA!rica de ;st9 li se cerea sa !ie de3vir#inate de un penis !acut dintr$un corn4 aceasta !iind ( parte din cere2onialul drep$ turilor de pubertate+ In Poline3ia4 adolescentii de a2bele se"e sunt in$ struiti in te7nicile se"uale de % persoana 2ai In varstJ 1i cu e"perienta4 iar 111 tirnpul acestei perioade li se nu2eroase4 inainte de a se casatori+ construite pentru a o!eri tinerilor

5D+ intretina relatii se"uale de placereM speciale sunt


;tiopiei94 un barbat care

de a avea relatii se"uale+

In

Ca!a
1:C

este #asit vinovat de violarea unei vir#ine4 poate !i pedepsit prin taie$ rea capului sau a rnainii+ Cea 2ai c &u!s !or2a de casatorie pe plan 2ondial este poli#a2ia Iun sot cu doua sau 2ai 2ulte sotii9+ Antropo$ lo#ul Aeor#e MurdocD de la Atlas ;t7no#ra!ic declara ca din .*B de societati studiate de el4 @%X erau poli#a2e+ Poli#a2ia nu 2ai poate !i practicata a3i pe scara lar#a a1a cu2 se inta2pla inainte4 din cau3a costurilor pre a 2ari de a intretine 2ai 2ult de ( sotie4 <ocuitorii din Insulele &robiriand IPaci!icul de 5ud9 sunt recunoscuti a !i cei 2ai liberi 1i putini in7ibati din punct de vedere se"ual dintre to ate soc ie$ tatile cunoscute+ Copiilor Ii se per2ite sa ia parte la orice tip de 6oe se$ "ual 1i sa aiba relatii se"uale c7iar de la ( varsta !ra#eda+ &oate aspec$ tele le#ate de se"4 sunt considerate naturale 1i atat adultii precu2 1i copiii i1i pot da !rau liber dorintelor se"uale+ Eocabularul societatilor din Poline3ia nu are cuvinte care sa dese2ne3e MobscenM4 MindecentM sau MnecuratM+ 5e"ul nu este niciodata considerat ( sursa de rusine sau 6ena+ In anu2ite tari isla2ice4 !e2eile pot !i o2orate dad savarsesc un aduiter in ti2p ce4 prin traditie4 barbatii pri2esc doar ( pedeapsa usoara+ In Arabia 5audita4 adulterul este % o! ens a capitala pedepsita prin ornorarea cu pietre+ <ocuitorii din &on#a IPaci!icul de 5ud9 per$ 2it relatii se"uale inainte de casatorie cu per2isiunea parintilor !etei 1i cu conditia sa nu apara ( sarcina+ In ca3ul in care sarcina apare4 cu$ plul vinovat trebuie sa se pli2be in 6urul satului4 tinandu$se de #at4 2ai 2ulte 3ile 1i sa stropeasca cu ( licoare 2a#ica #ardul care incon$ 6oara co2unitatea pentru a irnpiedica conta2inarea populatiei+ Pe vre$ 2uri4 baieti special alesi din AlasDan Conia# erau crescuti ca !e2ei inca din copilarie 1i deveneau eventual sotia unui se! de trib+ 'n obi$ cei si2ilar 11intalni2 la triburile din Areenland4 acea persoana !iind nu2ita Ac7nuts7iD+ >o2ose"ualitatea este ( practica acceptata In 3ona <acurilor 5ud$A2ericane 1i Ca[uiteros+ Casatoriile 7o2ose"u$ ale sunt !recvente+ C7iar 2ai 2ult4 !e2eile care au nascut cinci !ii au per2isiunea sa creasca unul din ei ca !iind % !ata+

/./

~?;RE;R5I'NI<; 5;8IJAlJ~~

/..

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"9mon miruind ca vrea pliicinte ceru Ill' sor-sa GliamarD cdnd i le puse inainte, o necinsti ca un curvar. " (rancois Eillon4 De doua ori balada

Perversiunea se"uala repre3inta % conduita se"uala sin#ulars in care partenerul nu este luat in considerare ca ( persoana ci ca un obiect necesar satis!acerii se"uale 1i !ala de care subiectul resi2te ( ostilitate 2ai 2ult sau 2ai putin constienti3ata+ &er2enul de perversiune se"uala este relativ recent4 !iind introdus la s!arsitul secolului trecut de C7arcot 1i Ma#nan in lucrarea VInver$ sarea si2tului #enital 1i perversiunile se"ualeW+ =ri#inea cuvantului perversiune se re#aseste in latinescul QpervertereI, care are sensul de a inversa4 a intoarce+ Co2porta2entele se"uale care se indepartea3a de la ( nor2alitate #eneral intuita creea3a 1i asta3i % 2are proble2a de de!initie4 a!lata sub in!luente socioculturale+ Para!iliile cuprind % 2are varietate de co2porta2ente4 2er#and de la periculoase 1i total bi3are Ia relativ be$ ni#ne4 de la co2pulsive 1i irepresibile la ineidentale+ Adesea persoa$ nele eu para!ilii au vieti nonse"uale conventionale4 iar adresabilitatea lor la se"olo# sau psi7iatru este de obieei !oarte 2ica+ De aceea4 ele ra2an de obicei in anoni2at pana cand eo2porta2entul respectiv creea3a pre6udicii altor persoane Iasa cu2 se inta2pla in viol4 pedo!i$ lie4 sadis29 sau subiectului insusi Iin 2asoc7is24 as!i"io!ilie sau as!i"ia autoerotica94 De$a lun#ul ti2pului perversiunile au ocupat un loc aparte in isto$ ria cultural a a !iecarei epoei4 !iind !ie repri2ate4 !ie canali3ate sau uti$ li3ate eu intentii precise+ Ast!el4 pederastia era acceptata ca act initia$ tic 1a unele triburi din A!rica sau ca ( relatie edueativ initiatica in Arecia Antica+ &ravestirea se !olosea in cadrul practicilor sa2anice Ia sciti4 de e"ernplu+ Diverse practici perverse se re#aseau in ritualurile dionisiace sau in ritual uri inc7inate 3eitatilor !e2inine ale !ertilitatii+ Alte perversiuni au !ost l&I #eneral conda2nate ~i respinse in 2od uni$
/.)

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

versal+ ;ste Gorba despre universalitatea inter3icerii incestului4 pre$ cu2 ~i a sadis2ului cri2inal+ Care ar !i e"plicatia acestei cresteri a !recventei perversiunilor in societatea conte2porana? In pre3ent4 etiolo#ia perversiunilor este considerata 2ulti!actoriala4 luandu$se in considerare trei eate#orii eau3ale) anor2alitate a strueturii eerebrale/ e"periente trau2atiee pe parcursul de3voltarii) abandon parental4 abu3 repetat !i3ic4 psi7olo#ic sau se"ual4 prostitutie in!antila/ aspecte proble2atice relativ 2in ore pe parcursul de3voltarii) di!icultati relation ale eu parintii4 raspuns idiosincratic la proble2e 2in ore Dintre para2etri care pot evalua severitatea unei para!ilii pri2ul este capacitatea de relationare eu ( alta persoana din punet de vedere se"ual+ Din aeest punet de vedere se descriu patru cate#orii de para!ilii) a9 ;"presii para!ilice soli tare ;ste Gorba despre indivi3i eli !antas2e perverse care din cau3a rusinii sau a !ricii de consecinte ne#ative nu tree niciodata la punerea in scena a !antas2ei cu un partener4 Co2porta2entul lor se"ual este in intre#i2e de tip 2asturbator4 ei !iind eel 2ai putin pre#atiti pentru o relatie se"uala obisnuita4 b9 Co2porta2ente para!ile eu parteneri platiti sau !ara % con!run$ tare directa Aici se inscriu cei care practica perversiuni cu prostituate4 precu2 1i cei care !olosesc linii tele!onice erotice pro!ilate pe perversiunea respectiva4 sau internetul pentru ca2ere de c7at de pro!il+ In toate aceste ca3uri individul obtine #rati!icarea se"uala cu ilu3ia unei relatii interpersonale+ c9 (ante3ii para!ile secrete ell parteneri de ter2en lun# ;"ista subiecti care pot avea ( relatie 2ai co2ple"a eu un parte$ ner4 inclu3and % activitate se"uala conventionala In ti2pul careia l1i des!asoara !ante3iile para!ile+ Partenerul nu este pus niciodata la cu$ rent cu !ante3iile respective4 ceea ce per2ite 2entinerea relatiei pe ter2en lun#+ d9 Co2porta2ente para!ile ne#ociate ell parteneri de terrnen lun# In aceste ca3uri individul para!il !or2ea3a un cuplu ell un partener consi2ta2antul acestuia pentru practica nepara!il %i trebuie sa

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

co2porta2entului respectiv+ Partenerul nepara!il consi2te de obicei in ideea de a asi#ura % oportunitate pentru contactul se"ual ~i de a pas$ tra 2ono#a2ia+ Consi2ta2antul ra2iL2e lnsa !ra#il4 pentru partenerul nor2al !aptul de a nu !i dorit pentru el insusi ci pentru indeplinirea unui ritual para!il repre3entand % ran a narcisica enor2a+ 'n ca3 aparte repre3inta cup luI sado$2asoc7ist4 dar 1i aici partenerii ne#ocia3a cat de departe poate 2er#e !iecare In co2porta2entul sau+ Cel de a1 doilea se re!ers la nevoia de co2porta2entul para!ilic pentru a obtine e"citatia se"uala a9 absolut necesar In !or2ele cele 2ai severe de para!ilie i2a#eria sau activitatea spe$ ci!ic para!ila sunt absolut necesare pentru orice !unctionare se"uala4 in absenta lor persoana nernani!estand nici dorinta4 nici e"citatie nici or#as2+ b9 necesar de obicei intr$un 2od oarecare ;ste vorba despre !or2e de para!ilie 2ai putin severe4 care lasa posibilitatea unui co2porta2cnt se"ual obisnuit+ &otusi de cele rna/ 2ulte ori se"ul este posibil doar daca este initiat de partener sau daca este !olosit un !etis4 iar i2a#eria para!ilica este aproape intotdeauna pre3enta+ nu este necesar dar apare oca3ional i2a#erie para!ila c9 !olosite pentru inrensi!icarea ;"ista cupluri care oca3ional !olosesc cle2ente para!ile de obicei
beni#ne pentru a crea noutate 1i a altern a

du$le ca si2ple e"peri2ente A treia di2ensiune a de co2pulsivitate/i2pulsivitate Cel 2ai i2portant indicator al de control asupra co2porta2entului
4<

de e"citare4 pastran$ a intensi!ica e"citatia+ se re!era 1a #radul ra2ane #radul

pierderea autonorniei

I<=$

*#

prea 2ulta elaborare sau considerare a consecintelor+ Declansarea co2porta2entului este le#ata de obicei de absenta unui control social e"tern+ IDe e"e2plu un e"7ibitionist care 3areste doua eleve pe ( strada pustie9+ De obicei co2pulsivitatea 1i i2pulsivitatea sunt intricate4 declan$ 1andu$se una pe cealalta+ Pri2ul care a incercat % clasi!icare stiinti!ica a perversiunilor a !ost 6rafft-"bing care a public at in 1.B, QPs:chopathia se7ualisI, ;reud 1a randul sau a incercat % clasi!icare plecand de la concep$ tul de pulsiune4 pe care el % de!ineste prin patru ter2eni) un i2puls4 % sursa Iun or#an94 un obiect4 un scop Iplacerea9+ In ca3ul perversiu$ nil or4 pulsiunea este !i"ata de un scop sau obiect anu2it4 iar placerea nu poate %i atinsa in a!ara re!eririi 1a acestea+ Ast!el ;reud vorbeste despre perversiuni de obiect 1i perversiuni de scop+ Ast!el pentru el perversiuni de obiect Iprin obiect se intele#e per$ soana sau realitatea substitutiva care e"ercita atractia se"uala do2i$ nanta6sunt cele cu obiect u2an 1i cele ell obiect nonu2an Perversiunea cu obiect u2an repre3inta in psi7anali3a clasica acea !or2a de atasa2ent se"ual unde partenerul pasiv a2inteste de pri2ul partener inter3is4 adica 2a2a+ Acestea sunt) incestul Ieste pentru (reud perversiunea de obiect prin e"celenta4 celelalte perversiuni de obiect repre3entand deplasari sau deturnari ale proble2aticii incestuoase94 7o2ose"ualitatea4 pedo!ilia4 #eronto!ilia4 autoerotis2ul Isubiectul se considers pe sine obiect se"ual4 identi!icandu$se inconstient cu parin$ te1e inaccesibil9 1i necro!ilia+ In perversiunea cu obiect nonuman, e5Ie verba des pre un substitut al obiectului4 !ie ca obiect partial !ie ca ec7iva1ent inversat4 traves$ tis2ul4 !etisis2ul4 3oo!ilia+ In ceea ce priveste perversiunile de scop (reud notea3a scopul este placerea vi3uala Ia privi sau a !i privit6+e"7ibitionis2ul4 voGeuris2ul 4i placerea de a su!eri sau a provoca su!erinta+4 2asoc7is2ul4 sadis2ul+ o alta cate#oric de perversiuni !reudiene sunt perversiunile Mprin supraesti2are se"ualaM+ ;ste Gorba aespre obtinerea satis!actiei4 le#at de 3one ero#ene !oarte precise4 in 111%d aproape e"clusiv4 #u2) pre!erinta e"clusive pentru sarut4 !elatie sau cunnilin#us+ anusul sau 2etra+
N-@

'lti2a cate#orie de perversiuni sunt cele le#ate de ale#erea 1i nu$ 2arul partenerilor+ Aici se incadrea3a don&uanismul Isatis!actia este data doar de pla$ cerea cuceririi94 se"ul e"clusiv cu 2ai 2ulti parteneri si2ultan4 ale#e$ rea e"clusiva a unor parteneri cu anu2ite de!iciente Iun 2e2bru a2$ putat4 etc94 ale#erea e"clusiva a unor anu2ite situatii Irni6loace de transport in co2un4 de e"9+ Clasi!icarile ulterioare au plecat de la clasi!icarea !reudiana4 su!e$ rind 2ai 2ult sau 2ai putin in!luenta epocii respective+ In ur2a revo$ lutiei se"uale a anilor L@% au !ost reconsiderate % serie de co2porta$ 2ente clasi!icate de (reud ca perversiuni+ >o2ose"ualitatea4 de e"e2plu4 clasi!icata in 1B,2 ca a!ectiune psi7ica4 nu 2ai este stipulata in literatura de specialitate ca !iind boala psi7ica din 1B@- 1i aceasta in ur2a presiunii 2iscarilor #aG din A2erica+ <a ora actuala sunt considerate drept patolo#ice doar ur2atoarele inclinatii se"uale 1i doar dad) individul traieste i2pulsuri 1i !ante3ii se"uale intense 1i repetitive ce i2plica obiecte sau activitati neobis$ nuite4 individul actionea3a con!or2 i2pulsului respectiv sau este !oar$ te perturbat de acesta4 pre!erinta respective este pre3enta de eel putin 01uni+ 'r2atoarele cate#orii de co2porta2ente intra in s!era patolo#icului) &ravestis2ul repre=intd un fenomen heterogen, care imbrued diferite forme &ravestis2 7eterose"ual Iec7ivalentul travestis2ului !etisist9+ In care perversul se i2a#inea3a barbat 1i !e2eie in acelasi ti2p4 avand in 2od i2a#inalL toate atributele 1i puterile celor doua se"e+ In acelasi ti2p ale#erea intre a !i barbat sau a !i !e2eie se va opera sub se2nul unei nevoi de atotputere4 !ara a renunta la atributele nici unuia dintre se"e4 inversand eontinuu rolurile ell a6utorul vesti2entatiei4 In travestis2ul e"7ibitionis2 individul are nevoie de public4 ac$ centul !iind pus pe spectacol+ &ravestis2ul 7o2ose"ual este intalnit In prostitutia 7o2ose"uala4 accentul !iind pus pe seductie+ ;ste de !apt % !or2a 2ai rara de travestis24 cuplurile stabile de 7ornose"uali !olo$ sindu$l e"tre2 de rar+ ;"ista travestis2 1i la bise"uali4 corespun3and direct oscilarii lor intre cele doua roluri4 2asculin ~i !e2inin+
/.2

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

In ti2p ce uifetisismul travestie barbatul se i2a#inea3a ca !e2eie4 in !or2ele si2ple de !etisis2 se !oloseste un articol vesti2entar Ipan$ to!4 2anusa4 etc9+ Activitatea se"uala este le#ata de !etisul in sine Ide e"e2plu 2asturbare in pre3enta sau cu a6utorul unui panto!9 sau !etisul este inclus in aetul se"ual cu ( persoana Ide e"e2plu actul se$ "ual este posibil doar daca partenera este incaltata eu panto!i eu toe4 etc9+ In cele 2ai rnulte ea3uri insa aetivitatea se"uala a !etisistului este solitara 1i se re3u2a la 2asturbare+ I! e7hibitionism, individul i1i #aseste satis!actia se"ual a in e"pune$ rea se"ului sau in circu2stante neconventionale in !ata unei Iunor9 per$ soane care nu se asteapta la acest lucru+ ;"citatia se"uala este le#ata de placerea vi3uala4 ;"7ibitionistul nu vi3ea3a ( a#resiune reala4 scopul sau4 situat la li2ita intre realitate 1i i2a#inar4 !iind provocarea privirii ce$ luilalt+ Pentru a a6un#e la satis!actie4 e"7ibitionistul are nevoie de res$ pectarea unui scenariu prestabilit4 care cuprinde un anu2it loc Iparcuri4 locuri din prea62a scolilor4 etc+94 2o2ent4 % anu2ita victi2a I!e2eie4 copil4 rar barbat9 de obicei considerata irnpresionabila4 dar 1i un 2artor+ Cu toate ea este 2ai putin a#resiv in intentie decat alte perversiuni4 e"7ibitionis2ul este poate eel care a6un#e eel 2ai !recvent in atentia penala 1i aceasta datorita petrecerii +Ja lu2ina 3ileiM si a raporturilor speciale Mde provocareM pe care le are e"7ibitionistul cu autoritatea+ Vo:eurismul repre3inta acea tendinta recurenta sau persistenta de a privi persoane an#a6ate intr$o activitate se"uala sau inti2a4 asociata cu e"citare se"uala sau 2asturbare4 rara intentia de i2plicare se"uala cu persoana observata4 EoGeuristul i1i va #asi in aceasta practica esenta satis!actiei sale+ ;l nu ur2areste 2anevre de apropiere sau preli2inarii4 ci ( placere in sine in scopul careia se va ascunde 1i i1i va 2ultiplica arti!iciile I!olosirea lunetelor4 de e"e2plu9+ Procesele va3ului sunt deci eroti3ate in 2od prioritar 1i aproape e"clusiv+ !ado-masochismul a !ost poate cea 2ai studiata para!ilie4 !iind nu2ita de (reudM cea mai frecventa Ji mai semnificativii dintre toate perversiunile" . 5adis2ul 1i 2asoc7is2ul au in co2un !aptul ca satis!actia se"uala este obtinuta ca ur2are su!erintei4 1i aceasta in conditii precise4 con$ crete4 care varia3a considerabil de la un subiect Ia altul+ % caracteris$

/.,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

tica cornuna sadis2ului ~i 2asoc7is2ului % repre3inta reali3area sa$ tis!actiei prin inter2ediul corpului4 2ai e"act a pipaitului4 atin#erii+ In sadism subiectul nu poate a6un#e la satis!actie lara a provoca partenerului ( su!erinta reala+ Actul sadie este li2itat la s!era se"uala4 producandu$se intr$un spatiu restrans4 li2itat4 dupa un anu2it ritual care tri2ite la unele rituri sacri!iciale+ 5adicii sunt intalniti in psi7iatria 6udi$ ciara dupa ce a#resiunile lor au devenit cunoscute4 violul Ia#resiunea se"uala a unei persoane care nu consi2te9 !iind eel 2ai !ree vent+ In masochism subiectul nu poate a6un#e la satis!actia se"uala !ara a incerca ( su!erinta !i3ica e!ectiva4 re3ultata din practici diverse ~i ale carei 2odalitati le decide in prealabil+ In ti2p ce sadis2ul atra#e atentia societatii 1i a6un#e in atentia penala4 2asoc7is2ul trece adesea neobservat4 a6un#and la 2edic doar daca le3iunile cau3ate in ti2pul actului sado$2asoc7ist necesita in#ri6ire 2edicala4 Daca in sadis2 pe pri2ul plan se situea3a trecerea 1a actiune4 in 2asoc7is2 esential este acel scenariu i2a#inar in care 2asoc7istul este re#i3or 1i actor in acelasi ti2p+ 5copul ur2arit este4 pe lan#a su!erinta !i3ica4 1i u2ilinta I2asoc7is2ul 2oral9+ In scenariul 2asoc7ist subiectul pastrea3a in per2anents controlul asupra actiunii dinainte pre#atite4 intar3iind la 2a"i2u2 accesulla satis!actie+ Actiunea se des!asoara con!or2 unui McontractM care speci!ic a in detaliu ce ur2ea3a sa se inta2ple+ Parte$ nerul devine un instru2ent docil care 6oaca scenariul stabilit4 putand vorbi in acest sens de Msadis2ul 2asoc7istuluiM4 in care a#resiunea partenerului se pre3inta in !or2e 2ai so!isticate dedit sadis2ul sadi$ cului4 !iind toc2ai de aceea e"tre2 de eroti3at+ Alaturi de sadism,pedo&ilia este perversiunea cea 2ai contestata 1i violent denuntata de$a lun#u1 ti2pului4 'n copil !olosit ca partener se"ual4 c7iar daca aparent a consi2tit4 su!era ( trau2a4 cu atat 2ai rnarcata cu cat seductia de catre adult poate tre3i in copil ( serie de co2plicitati4 sursa de culpabilitate ~i de su!erinta ulterioara+ Aceasta co2plicitate tre3ita intr$o !iinla inocenta 1i su!erinta care re3ulta de aici sunt cele ce atra# pe pedo!il4 din acest punct de vedere pedo!ilia inrudindu$se in 2od clar eu sadis2ul+ Di!erenta este ca in ti2p ee Lin sadis2 se urrnareste direct provocarea su!erintei4 in pedo!ilie este vorba despre ( provocare a placerii care este in acelasi ti2p ( provo$ care a su!erintei+
1*%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Cine sunt pedo!ilii? In pri2ul rand este Gorba 2ult 2ai !recvent de barbati4 !e2eile !iind i2plicate !oarte rar4 1i atunci datorita unor boli psi7ice 2a6ore4 abu3 de substante4 or#anicitate cerebral a4 sau asociate la acest co2porta2ent pervers de catre un barbat care le do2ina+ Barbatul pedo!il poate !i interesat de copii in 2od e"clusiv de la ince$ putul vietii sale se"uale 1i in acest ca3 vorbi2 despre Mun pedo!il !i"atM+ ;"ista pericolul ca acesti pedo!ili sa se oriente3e catre pro!esii care Ie !acilitea3a accesulla copii Iin educatie4 de e"ernplu94 ceea ce ii !ace deosebit de periculosi pentru societate+ % alta cate#orie de pedo$ !ili au In paralel ( orientare 7eterose"uala sau 7o2ose"uala adulta4 in perioade di!icile re#resand la un co2porta2ent pedo!il+ o caracteristica a pedo!ililor este totala lipsa de e2patie cu victi$ 2ele lor+ ;i l1i #asesc adesea rationali3ari ale co2porta2entului lor de tipul) Vnu au !acut decat sa educe copilul despre se"W4 Vcopilul a inceput pri2ulW4 Vcopilul a consi2titW4 Vcopilului i$a !acut placereW4 Voricurn4 nu i$a !acut nici un rau4 etc+W+ Aceasta totala lipsa de culpa$ bilitate precu2 1i pre3enta rationali3arilor 6usti!icative !ac din pedo$ !ilie una din cele 2ai #reu de tratat perversiuni 1i poate cea cu riscul eel 2ai 2are de recidiva+ Multi dintre cei care pre3inta perversiuni patolo#ice au tulburari 2ultiple ale pre!erintei se"uale+ Pre3enta 2ai 2ultor pre!erinte se"u$ ale anor2ale la acelasi individ este 2ai !recventa de cat s$ar crede+ Cornbinatia cea 2ai !recventa este !etisis2 $ travestis2 $ sado$2aso$ c7is2+ &ot la li2ita patolo#icului se inscriu ( varietate de pre!erinte se$ "uale neobisnuite4 cu2 ar !i tele!onul obscen4 !rotteuris2ul public Iobtinerea sti2ularii se"uale prin !recare de alte persoane in locuri publice a#lo2erate94 activitatea se"uala cu ani2ale4 !olosirea stran$ #ularii sau ano"iei pentru intensi!icarea e"citarii se"uale4 pre!erinta pentru parteneri cu anor2alitati anato2ice Ide e"e2plu un 2e2bru a2putat94 etc+ &ot aici se inscriu practici erotice e"tre2e4 prea rare pentru a 6us$ ti!ica un dia#nostic speci!ic) !olosirea urinei san !ecalelor In ritualul erotic4 ritualuri 2asturbatorii inclu3and introducerea de obiecte In rect I!ist$!ucDin#9 sau uretra peniana4 autostran#ularea partiala4 necro!ilia4

/)/

RE2OLUTIA SEXUALA

/).

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

896" L+V" E+G <9B

Revolutia se"uala 2ode2 a i1i are antecedente in perioada in care (reud s$a decis sa desc7ida usa catre dor2itoarele bur#7e3iei viene3e 1i sa vorbeasca 2ai dar 1i 2ai raspicat despre ceea ce se petrecea in inti2itate+ Considerata initial ( ere3ie si ( indra3neala socanta4 atitu$ dine a psi7analistului a #enerat ( serie de sc7i2bari in atitudinile 1i co2porta2entele sociale 1i in re#ula2entele institutiilor care se re!e$ reau la proble2atic a se"ualitatii+ De$a lun#ul secolului doua3eci4 se"ualitatea a ocupat un loc cen$ tral in cadrul de3baterii publice+ Cu ( sura de ani in ur2a4 ideea de po$ litici se"uale ar !i parut de nei2a#inat+ Pentru e"e#etii perioadei anilor L0%4 cand s$a declansat asa$nu2ita revolutie se"uala4 a2intirile repre$ 3inta 2ai de#raba ( sursa de u2or ~i de nostal#ie usor tra#ica dedit de inspiratie politica+ <a s!arsitul anilor 0% 1i inceputul anilor @%4 nu2eroasele proteste studentesti4 2iscarile anti$culturale 1l aparitia contraceptivelor au anuntat ( prabusire de!initiva a vec7iJor valori care presupuneau ( Ii2itare a placerii se"uale !e2inine in cadrul casniciilor 7eterose"uale 1i re#le2entarea se"ualitatii 2asculine in public+ ;.<. LaCrence socase de6a #eneratia anterioara eu independents se"uala e"tra2aritala a celebrului sau persona64 doa2na C7atterleG4 dar abia in anii L@% a !ost acceptat !aptul ca viata se"uala a !e2eii ar putea sa aiba 1i alt cadru decat casnicia traditionala+ &ineretul care s$a i2plicat in 2iscarea paci!ista 1i in subculturile cooperative care au in!lorit intre 1B0@$1B@2 a luat ca punct central al acestei politici eliberarea se7uald si libertatea se7uala (iloso!i pre cu2 4erbert 8arcuse ~i <illiam Biec5, ce aparau asa nu2ita M>oua stan#aM4 au !acut !u3innea 2ar"is2ului cu psi7anali3a pentru a pro2ova un #en de radii4 ?;5n1 se"ual revolutionar ce ar#u$ 2enta !aptul din punct doctrina capitalis2ului Jnabu~ise ( serie de inrerese urnane+

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

de auto$constran#ere4 co2pulsiva ce a !ost considerata contrara orica$ rei e"presii se"uale eliberate 1i spontane+ <ibidoul se"ual ar !i !ost de$ turn at 1i adus in serviciul productiei 1i al consu2ului societatii capita$ liste+ Bur#7e3ia incercase un secol 2ai devre2e sa pro2ove3e % noua identitate re!eritoare la privarea de libertate se"uala din interiorul do2eniului privat al !arniliei 7eterose"uale+ Miscarile anti$autoritare 1i revolutionare ale anilor L0% au va3ut !a2ilia reproductiva ca subur$ bana4 cu 2oralitatea ei constran#atoare4 cu 2unca #rea si cu purita$ nis2ul 2oral4 ca pe ( e"presie a do2inarii de clasa+ <ibcrtatea se"uala a !ost considerata un e!ect al perioadei revolu$ tionare+ Pentru anii L0% toleranta4 e!ervescenta 1i spiritul inovativ au devenit adevarate 2eta!ore ale con!lictului social al acelor vre2uri+ Pentru pro#resisti4 se anuntau vre2uri de a#itatie revolutionara care sa conduca la 2ult dorita sc7i2bare sociala4 la 2iscarile pentru drep$ turile civile4 la decoloni3are4 la eliberarea !e2eii4 la acceptarea 7o2o$ se"ualitatii ca alternativa4 la 2iscari ecolo#iste de tipul green peace. Pentru conservatori4 revolutia se"uala s$a trans!or2at intr$un tap ispa$ sitor pentru 2ulte din proble2ele acelui ti2p+ Multe aspecte4 precu2 po2o#ra!ia4 destra2area casniciilor4 !a2iliile alcatuite dintr$un sin$ #ur parinte4 dependenta de suportul o!erit de stat Ie"+4 so2a6ul94 abu3ul de dro#uri4 cri2ele care i2plicau adolescenti4 au !ost consi$ derate ca avandu$si ori#inile in Mper2isivitateaM ani lor L0%+ Incercand % de!initie4 pute2 spune ca revolutia se"uala se re!era la acea sc7i2bare radicals care s$a produs in do2eniul se"ualitatii in Eest4 2ai ales in 5tatele 'nite ale A2ericii4 in Marea Britanie 1i in alte tari bo#ate vorbitoare de li2ba en#le3a+ Aparitia contraceptive lor orale 1i a trata2entului bolilor cu trans2itere se"uala a dat se"ului in a!ara casniciei ( nona di2ensiune+ 5e"ul a inceput sa !ie 2ult 2ai e"plicit descris in carti4 In 2u3ica 1i In alte 2i6loace de co2unicare4 publicandu$se 1i #7iduri de te7nici se"uale+ Anu2ite practici se"uale4 precu2 se"ul oral4 cautarea or#as2ului sau 7o2ose"ualitatea4 consi$ derate inainte subiecte necuvenite pentru ( discutie4 au inceput sa !aca obiectul discutiilor publice+ Masura in care revolutia se"uala a deter2inat 2odi!icari 2a6ore In co2porta2entele se"uale este discutabila+ Multi observatori ai epocii au su#erat di principal a sc7i2bare n$a constat in !aptul cil oa2enii
/)0

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

!aceau 2ai 2ult se" sau alt !el de se" ci in aceea ca incepusera sa vor$ beasca despre se" 2ai desc7is decat % !acusera #eneratiile din perioa$ da conservatoare a anilor 1B-%$1B,%+ Re!or2uland acest punct de ve$ dere4 pute2 a!ir2a ca si bunicii au avut parte de distractie4 dar n$au spus$o ni2anui +++ Acestea !iind spuse4 este dar ca atitudinile se"uale s$au 2odi!icat radicalla 2a6oritatea !e2eilor4 insa abia peste ( #eneratie au inceput sa$1i insuseasca noile libertati4 <a 2i6locuI anilor L.%4 co2porta2en$ tul !e2eilor care atin#eau 2aturitatea se"uala se ase2ana cu eel al barbatilor din #eneratia i2ediat anterioara+ Acestea aveau 2ai 2ulti parteneri Ide doua sau de trei ori 2ai 2ulti9 1i i1i incepeau viata a2o$ roasa 2ai devre2e Icu trei pana la cinci ani9 !ata de !e2eile din #ene$ ratia anilor '-(# Atitudinea socials !ata de se"ualitate a devenit nota$ bil 2ai conservatoare in anii L.%4 datorita aparitiei 5IDA+ Pe scurt4 re$ volutia se"uala a anilor sai3eci 1i consecintele sale ar putea %i sinteti$ 3ata ast!el) $ 5e"ualitatea a devenit politica4 devenind una din a"ele ideolo#ice in 6urul careia se polari3au 2iscari sociale or#ani3ate/ $ Rolurile !e2eilor 1i ale barbatilor s$au 2odi!icat datorita 2iscarii de eliberare a !e2eii+o serie din atributiile !iecarui se" a !ost preluat de celalalt A crescut i2plicarea !e2eii in s!era publica si autono2ia sa personala privind ale#erea 2o2entului reproducerii 1i 1i e"pri2a$ rea se"ualitatii/ $ Miscarile 7o2ose"ualilor 1i ale lesbienelor s$au 2obili3at din punct de vedere politic incepand sa$1i ceara drepturi4 in special pe eel al nediscri2inarii/ $ 5$a creat ( releativi3are a #ranitei ri#ide dintre !a2ilia privata 1i s!era publica4 orientata individualist/ $ Re#le2entarile le#ale 1i 2edic ale re!eritoare la se"ualitate au su!erit % serie de re!or2e/ $ A crescut co2erciali3area 1i a !ost !acilitat accesul asupra un or practici 1i di2ensiuni ale se"ualitatii prin porno#ra!ie 1i 2ass$2edia+ Conco2itent4 s$a produs 1i Mrela"areaM le#ilor asupra cen3urii+ Din perspectiva istorica4 revolutia se"uala a anilor '-( ra2ane un !enornen notabil eu i2plicatii uriase asupra cercetarii in do2eniul se"ualitatii4 un 2o2ent de desc7idere autentica spre % alta 2odalitate de a discu$
1*0

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

ta lucrurile+ C7iar daca4 asa cu2 se inta2pla in orice revolutie4 au e"istat % serie de erori 1i c7iar daca Mrevolutionarii se"uluiM au cre3ut ca au descoperit A2erica4 ti2puI a ase3at !aptele intr$un !a#as nor2al 1i in lu2ea secolului 88I 2ulti cred ca revolutia continua+

1*@

CAN&>ARI5

E;5ICA&=RIA

ICantarida9

o
!&

9E4E4E$.

(=RM'<A

5I<D;NA(I<'<'I

IEia#ra9

5&IM'<;N&;<; 5;8'A<;

1*B

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

.Putini stiu taina iubirii. !imt foame nepotolita si vesnicd sete. " Novalis

Preocuparea oa2enilor pentru sti2ulentele se"uale este la !el de vec7e ca o2enirea insa1i+ <e#enda spune ca A!roditaIE enus4 2a2a lui ;ros/Cupidon4 le$a !acut cunoscut oa2enilor !aptul ca anu2ite plante au proprietatea de a starni dorintele ca2ale 1i de a !acilita actul se"ual+ Proprietatile acestor plante sunt cunoscute inca din preistorie4 iar pe sea2a lor s$a scris 1i discutat de nenu2arate ori+ De$a lun#ul ti2$ purilor4 2a6oritatea culturilor si$an de3voltat obiceiuri 1i traditii popu$ lare in 6urul acestei dorinte de a i2bunatati calitatea actului iubirii+ &e7nicile de sti2ulare a se"ualitatii poarta di!erite denu2iri4 !iin$ du$ne cunoscuti ter2eni ca +"lescantecM4 Mvra6aM4 Mtoni!iantM4 MlntaritorM4 Ma!rodi3iacM4 Meli"irM4 MpotiuneM4 etc+ Aceste 2odalitati 2a#ice4 ce !ac apella una dintre nevoile pri2are ale o2ului4 sunt 2enite sa provo ace e!eete dintre cele 2ai di!erite4 sti2uland !ie si2turile vi3uale4 !ie cele auditive sau ol!active4 !ie avand rol psi7oterapeutic+ ;ste evident ca scopurile pentru care individul u2an cauta retete 2iraeuloase de a se 2entine in !or2a sau de a$si i2bunatati per!or2antele !i3ice sunt aee$ lea de a avea sueees in atra#erea unui partener de se" opus 1i de a$si 2entine un tonus psi7ic po3itiv 1i % i2a#ine !avorabila asupra propriei personalitati+ 5pre deosebire de alte entitati din re#nul ani2al sau !lo$ ral4 o2ul4 pe lan#a instinctul natural de reprodueere4 este intr$o per$ 2anenta cautare de caldura su!leteasca4 are nevoie de a!ectivitate4 de seeuritate 1i de eertitudinea apartenentei la un cuplu+ Iubirea !i3ica este ( trasatura i2portanta 1i obisnuita a vietii de 3i eu 3i a !iintei o2enesti si4 de aceea4 ea cauta noi resurse pentru a$1i potenta sau diversi!ica trairile corpului sau pe cele e2otionale+ Cea 2ai pretioasa 1i populara resursa % repre3inta acele plante despre care se spune ca ar repre3enta sti2ulente se"uale4 bine$cunos$ cutele plante afrodi=iace. Multiplele eli"ire pe ba3a de plante au !ost preparate 1i ad2inistrate sub di!erite !or2e4 avand u3 intern Ilicori4 tincturi4 vinuri4 ceaiuri4 capsule4 etc9 sau e"tern Iesente4 par!u2uri4
1,%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

!u2i#atii4 bai #enerale sau locale4 un#uente4 cataplas2e4 !rectii4 etc9+ Aceste tactici sunt incarcate de un puternic caracter 2a#ic4 e3oteric4 in care !actorul psi7ic are % 2are i2portanta+ In literatura de specialitate #asi2 aceste eli"ire ale dra#ostei4 clasate in trei cate#orii) eli7ire tonice generale, cu e!ecte sti2ulative !i3ice sau psi7ice4 de tipul celor ad2inistrate pentru po!ta de 2ancare/ eli7ire afrodi=iace, reco2andate atat pentru cresterea apatitului se"u$ al4 cat 1i pentru trata2entul unor dis!unctii se"uale 2asculine Ii2po$ tenta4 sterilitate4 co2porta2ent se"ual patolo#ic9 sau !e2inine I!ri#i$ ditate4 sterilitate9/ .eli7ire anafrodi=iace", constituite din acele plante care in7iba pulsiunile se"uale sau co2porta2entele se"uale violente4 e"cesive sau aberante+ Ea e"pune2 in continuare ( serie de plante ce au proprietatile sus$ a2intite4 detaliind cateva dintre 2odalitatile de preparare ale acesto$ ra4 incercand de ase2enea sa le o!eri2 1i ( locali3are #eo#ra!ica+ In acelasi ti2p !ace2 cunoscut !aptul ca 2ulte dintre aceste plante sunt co2erciali3ate atat in 2a#a3inele de specialitate4 de tipul pla!arelor sau !ar2aciilor4 cat 1i in locuri 2ai putin conventionale4 cu2 ar !i tara$ bele pietelor sau MbirourileM 1i MsaloaneleM vra6itoarelcr la 2oda+ o pri2a planta pe care ( lua2 in discutie este G!nseng-)l IPana" Ainsen#94 intalnita sub diverse denu2iri precu2 /insenul asiatic, Biidiicina "cap de am ", Begina plante lor, (aG$l fulgerului, !piritul pdmdntului. Aceasta super$planta creste in 3onele 2untoase ale =ri$ entului Indepartat4 in tari precu2 C7ina4 Japonia4 Coreea4 Mon#olia+ Ainsen#$ul este un panaceu4 de la denu2irea sa latina $ pana" $ ceea ce insea2na Mbun la toateM+ Ast!el4 cercetarile e!ectuate au scos la iveala !aptul ca !olosirea acestei plante are ur2atoarele bene!icii) $ incetineste procesul de i2batranire biolo#ica a celulelor/ $ sti2ulea3a siste2ul de aparare al or#anis2ului 1i creste re3istenta #enerala a acestuia) $ creste productia de !oliculina la !e2ei/ $ a6uta la producerea e6acularii 1i la repetarea ei la barbati/ $ sti2ulea3a activitatea ini2ii4 a sisternului vascular 1i a celui ner$ vos/ $ in!luentea3a procesele 2etabolice ce due la cresterea secretiilor interne I7or2oni4 en3i2e9
1,1

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Ainsen#ul se utili3ea3a din ti2puri stravec7i4 iar cunoscatorii be$ ne!iciilor acestei plante continua s$o !aca 1i asta3i4 !ie ca este sub !or2a de pulbere4 de in!u3ie4 condi2ent In 2ancaruri4 pus la 2acerat in alcool 1i in#erat In do3e bine stabilite+ Aceasta planta4 e"tre2 de ac$ tiva terapeutic4 se poate #asi In !ar2acii4 sub !or2a de capsule sau pra! de radacina+ Hona =rientala este recunoscuta pentru ( serie de plante cu e!ecte si2iIare #insen#ului4 dintre care vo2 enu2era pe cele 2ai populare+ o planta ce creste in sud$estul Asiei 1i in Rusia e"tre2$orientala este Piperul salbatic I;leut7erococus9+ Piperul salbatic este un arbust ale carui !ructe uscate contin % 2ultitudine de substante terapeutice $ #lu$ cide4 celulo3a4 pectine4 uleiuri eterice4 2icroele2ente+ ;!ectul a!ro$ di3iac al piperului salbatic este dat de un #lico3id nu2it eleutero3id+ o alta specie de planta cu proprietati eli"irice este Qu6ia IAcant7o$ pana" senticosus94 !olosita pentru co2baterea tensiunii arteriale4 a neurasteniei 1i a i2potentei se"uale+ Pentru proprietatile lor in sti2u$ larea dorintei se"uale4 dar 1i pentru tratarea i2potentei sunt cunoscute 1i e!ectele ur2atoarelor plante) Coc7ia scoparia IC7enopodiu2 sco$ pari a9 4 Mur IRubus 7irsutus94 Corn 6apone3 ICo2us o!!icinalis94 5c7indu! I&ri#onella !oenu2 #raecu29+ In C7ina4 se !olosesc de !oar$ te 2ult ti2p !ructele arbustului nu2it Dud $e 7artie IBronssonetia papGri!era94 ca a!rodi3iace4 dar 1i ca trata2ent pentru sterilitatea 1i dis$ 2enoreea !e2inina 1i sper2atoreea sau i2potenta se"uala la barbati+ 5a ne arunca2 un pic privirea asupra Indiei4 care prin 2edicina ei traditionala4 nu2ita 9:urveda, a in!luentat % serie de alte tari4 cu2 ar !i Nepalul4 A!#anistanul4 PaDistanul4 iar in ti2p conceptele acestei 2edicini naturale s$au e"tins de$a lun#ul #lobului+ (ilo3o!ia AGurveda are ca scop principal 2entinerea sanatatii or#anis2ului u2an4 prin !o$ losirea e"clusiva a 2etodelor de 2entinere 1i vindecare pe cale natu$ rala4 Indienii !olosesc pentru cresterea dorintei se"uale4 dar 1i pentru provocarea avortului la !e2ei un eli"ir obtinut dintr$o plants a#ala$ toare4 nurnita <e2n dulce sau Copacul de 2ar#ele IAbrus precato$ rius9+ Preparatul se ad2inistrea3a dupa ce se2intele acestei plante au !ost 2aruntite 1i !ierte In lapte+ Multi au platit cu viata dupa ce au con$ su2at abu3iv4 in do3e prea 2ari4 acest produs4 deoarece le2nul dulce contine substante !oarte to"ice4 de tipul stricninei+ In aceasta 3ona
t0'

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

#eo#ra!ica4 din !run3ele de Aloe IAloe barbadensis9 se obtine un sue a!rodi3iac ce se ad2inistrea3a in do3a de ( lin#ura4 dupa 2esele prin$ cipale+ Nucile de Betel4 culese din pal2ierul Areca IAreca catec7u94 se pra6esc Icrude pot !i to"ice9 1i se 2esteca pentru 2ult ti2p+ ;!ectul a!rodi3iac survine dupa un ti2p de 2estecare 1i$i con!ers utili3atoru$ lui ( stare #enerala de bine 1i ( inclinatie 2o2entana catre pasiunile trupesti+ &ot indienii !olosesc4 in acelasi scop4 1i se2intele de Bu2bac IAossGpiu2 7erbaceu294 !ructele de Man#o IMan#i!era indica9 sau cele de Cur2al IP7oeni" dactGli!era94 Ca !iind a!rodi3iac 2ai este cunoscut 1i condi2entul nu2it A7t2bir IHin#iber o!!ici$ nale94 produs ce se #aseste 1i la noi in lara4 in !ar2acii sau super2ar$ Deturi+ Din Canepa indiana ICanabis sativa var indica9 se !abrica un dro# !oarte pute2ic 1i periculos 1i care poate %i #asit sub di!erite de$ nu2iri $ 7asis4 2ari6uana4 Ti%, #an6a4 etc+ Aceste dro#uri provoaca 7alucinatii4 e"citatie san in7ibitie se"uala4 e"altare4 vise !ru2oase +++ Aceste derivate din canepa indiana sunt inter3ise aproape in toata lu2ea prin le#e4 !iind considerate dro#uri ce daunea3a pro !und or#a$ nis2ului I7asisul nu a !ost nu2it de#eaba +2oartea albaM9+ A!rica4 ur2atoarea 3ona asupra careia ne vo2 opri4 are ( puternica traditie in privinta 2edicinii alternative4 din ne!ericire insa !iind vorba nu2ai de te7nici curative trans2ise de la ( #eneratie la alta4 prin viu #rai+ Ast!el4 a!ricanii au scris !oarte putin despre plantele pe care le !olosesc4 pastrand c7eia leacurilor 1i a eli"irelor doar pentru ei+ Din putinele in!or2atii pe care le detine24 sti2 ca se !abrica bauturi neu$ rotonice 1i a!rodi3iace dintr$o planta !oarte par!u2ata nu2ita Card$ #iola telep7ll!olla+ Potenta se"uala poate %i sporita prin consu2ul unor plante ce cresc in <ibia4 &unisia4 Maroc4 purtand nu2ele de Pa$ ronGc7ia arabica 1i ParonGc7ia ar#entea+ % plants des int!ilnita in A!rica este 5usanul I5esa2u2 indicu294 pe lan#a !olosirea ei in ali$ 2entatie4 a!ricanii atribuindu$i 1i proprietati 2a#ice4 de sti2ulant se$ "ual+ Acelasi lucru este valabil 1i in ca3ul Coriandrului ICoriandru2 sativu29+ In A7ana4 <iberia 1i Ni#eria creste % specie de (icus I(icus capensis94 !olosit !recvent pentru trata2entul sterilitatii4 dar 1i ca a!ro$ di3iac+ lata ( reteta 2aroc ana de deliciu culinar4 eli e!ecte si#ure de re$ suscitare a dorintei !i3ice) pentru a prepara Ma#iunul rnarocan aveti nevoie de sa2buri de 2i#dale4 2ie3 de nuca4 rnie3 de #7inda4 sta!ide4
/0.

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

radacina de #7i2bir4 scortisoara+ &oate acestea se 2aruntesc4 li se adau#a 2iere de albine 1i unt+ A2estecul obtinut se tavaleste prin susan 1i se serveste cu intentia de a produce Mc7e!M+ Alte plante uti$ li3ate in acest scop ar 2ai !i) Castravetele rantia94 Aarnicia

a!rican IMo2ordica c7a$ cola4 din care se prepara celebra bautura Bitter Cola4 Musetelul de A!rica IAnacGelus pGret7ru294 5o!ranul ICrocus sati$ 8usM, 5alata de Aradina I<actuca sativa9+ 5pecial pentru dis!unctiile
se"uale ale !e2eilor se !oloseste ( in!u3ie din partea superioara a plantei nu2ite 5u#arelul alb I&eucriu2 poliu294 nu2ita 1i Da2bat4 a unei traditii privind 2edicina natural a, cu toate 2odalitatile ei te$ rapeutice4 pentru di!erite a!ectiuni4 2ai super!iciale sau 2ai #rave+ In Martinica4 Puerto$Rico 1i Cuba creste &restia 2uta IDie!!enbac7ia se#uine94 din ale carei !run3e se prepara % in!u3ie ce se ad2inistrea3a !e2eilor4 cu scop a!rodi3iac4 contraceptiv sau ca trata2ent pentru dis$ 2enoree+ Populatia 2asculina din Ja2aica4 din Do2inica sau &oba#o !olosesc pentru potentarea virilitatii un decoct dintr$o planta nu2ita A2erica de Nord 1i cea <atina nu !ac e"ceptie de la re#ula #lobala

;rGn#iu2

!oetidu2 $ aceasta se pune la 2acerat in ro2 1i se adau#a 1i putin pelin+ Nord$a2ericanii se ba3ea3a pe puterea de sti2ulare a Radacinii san#erii I5an#uinaria canadensis9 1i a unei specii de Papa$ die I&ara"acu2
eni4 ar#entinieni4 o!!icinale9+ Celebra bautura Mate4 !olosita de bra3ili$ para#uaieni 1i alte natii sud$a2ericane4 in scop toni$ din planta nu2ita Ferba

!iant4 este preparata

Mate I>e" para#uanien$

reteta de potiune 2a#ic a ce are Ja ba3a aceasta planta) se a2esteca pra!ul de cacao eu putin ardei iute4 cu piper4 vanilie4 anason4 scortisoa$ ra4 petale de tranda!ir4 2i#dale4 2iere 1i lapte+ ;!ectul este #arantatK alta bautura a!rodi3iaca sud$a2ericana4 cu #ust usor$a2arui4 de

sis9+ Me"icanii se sti2ulea3a utili3and !ructele Arborelui de cacao I&7eobro2a cacao9 pentru a obtine bautura cu acelasi nu2e+ lata %

reali3ea3a
1i scoarta

din 2i"tiunea

de

Nucsoara IMGristica !ra#rans9 cu anason

de Colu2brina elliptica+ 1..04 a aparut pe piata nord$ a2ericana % bautura preparata din ulei de coriandru4 scortisoara4 Ia$

2aie4 vanilie4 cara2el4


alre cateva in#rediente

e"tract de !runte de coca4 #licerina4 alcool ~i nedivul#ate de catre producator+ Aceasta bau$

tura se nu2ea Coco-Colo 1i avea 5ri !adK in scurr ocolul #lobulu) devenind poate cea 2ai cunoscuta bautura racoritoare a tuturor ti2$
1)))$L

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

purilor+ A vand in vedere ca din !run3ele de Coca se e"tra#e cocaina4 Coca$Cola are un pute2ic e!ect e"citant al sisternului nervos4 nidi a ( trans!or2a insa pe aceasta intr$un dro#+ Pri2a planta cu proprietati a!rodi3iace care repre3inta batrana ;u$ ropa 1i pe care % lua2 in discutie este Matra#una IAtropa belladon$ na9+ Din aceasta s$a preparat ti2p de secole un eli"ir pentru nece$ sitatile se"uale/ din ne!ericire4 concentratiile puternice de atropina din aceasta planta4 ( !ac sa !ie !oarte to"ica4 renuntandu$se la u3ul ei in a!ara laboratoarelor !ar2acolo#ice de specialitate+ Cunoasteti cu si$ #uranta povestile despre crirnele pasionale4 in care prota#onistii !olo$ seau ca 2etoda de ani7ilare a victirnei ( otrava e"trasa din 2atra#una Iera4 bineinteles4 Gorba despre atropina94 <e#atura dintre se"ualitate 1i violenta i1i #aseste inca ( ilustrare in aceasta dubla iposta3a a !olosirii 2atra#unei +++ lata ( reteta culinara din tirnpul ;vului Mediu4 nu2ita .%5 papal4 des pre care se credea ca are e!ecte revitali3ante asupra intre#ului or$ #anis24 starnind ast!el 1i pasiunea carnala) din carne de vitel4 !elii de sunca4 unt in a2es tee cu ceapa4 telina4 2orcovi4 patrun6el se prepara un sos care se stin#e apoi cu Fin alb4 bulion de rosii4 usturoi4 cuisoare 1i coa6a de Ia2aie+ <a !inal se adau#a patrun6el proaspat+ C7iar daca le#atura dintre aceasta ori#inala co2binatie 1i denu2irea ei ne scapa sun tern si#uri de e!ectul a!rodi3iac al ineditului preparat4 daca el este servit intr$o a2bianta deosebita 1i insotit de un e"celent Gin rosu+ Alte plante europene4 recunoscute ca avand ast!el de bene!icii4 sunt An#7inara ICGnara sativus94 sub !or2a de in!u3ie4 Menta IMent7a spicata94 c7iar 1i sub !or2a de ceai4 5ovarvul I=ri#anu2 co2pac$ tu294 Patla#ina $e apa sau <i2barita IAlis2a planta#o$a[uatica94 5i2inocul sau (loarea patului IAnap7aliu2 uli#inosu294 <otusul INelu2bo nuci!era9+ Din =bli#eana IAcorus cala2us94 % planta user de #iisit 1i in Ro2ania4 se !ace un decoct a!rodi3iac4 dupa % rereta in$ diana+ =bli#eana4 a2estecata cu piper ne#ru4 se ad2inistrea3a in do3a de 24 - lin#uri4 eli ( 6u2atate de ora inainte de actul se"ual+ A!rodi3iac este 1i 'sturoiul IAlliu2 sativu29) doua capatani se !ierb lapte 1i apa 1i se reco2anda in do3a de 24 - lin#uri4 de trei ori pe 3i+ vi3iu$ nea !ar2aciei naturiste ro2anesti4 i2potenta se"uala ponte !1 co2ba$ tuta prin utili3area unei in!u3ii din ~tir salbatic IArnan2cbus
/00

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

retro!le"us9 sau din Macris de #radina4 nu2it 1i Creson I<epidiu2 sativu29+ % reteta a!rodi3iaca ro2aneasca4 destul de co2plicata4 nu$ 2ita ""li7ir de viatd bunii" se reali3ea3a ast!el) ?!g de Aloe4 cate ?,!g de radacini de Aentiana 1i Revent4 radacini de Hedoria4 5o!ran 1i A#a$ ric alb se di3olva intr$un litru de alcool de 0%]+ 5e lasa 1a 2acerat4 aco$ perite4 ti2p de 1% 3ile/ se !iltrea3a apoi 1i se ad2inistrea3a in cantitate de ,$1% 2l pe 3i+ In inc7eierea acestei incursiuni in lu2ea plantelor a!rodi3iace4 tre$ buie sa spune2 cateva cuvinte 1i despre eel 2ai cunoscut re2ediu 2odern 1i stiinti!ic al disfunctiei erectile, Eia#ra+ De 1a introducerea sa pe piata !ar2aceutica4 in 2artie 1BB.4 pri2ul trata2ent oral a1 dis$ !unctiei erectile4 % a!ectiune cunoscuta p!2a nu de2ult sub nu2ele de impotenta se7uald, a bene!iciat de ( atentie sporita din partea 2i6loa$ celor de co2unicare in 2asa4 creandu$se de6a rnituri le#ate de !olosi$ rea acestui 2edica2ent+ 5tudiile asupra sildenafilului, substanta acti$ va din Eia#ra4 au inceput in 1BB1 in laboratoarele P!i3er din Marea Britanie4 sub coordonarea cercetatorilor Peter ;llis 1i NicD &errett+ Acestea au desc7is % adevarata era a trata2entelor e!iciente+ Din anul 1BB.4 de cand a !ost aprobata de catre e"i#entu1 !or a2erican (DA spre van3are4 pilula 2inune a !ost !olosita de 2ai 2ult de 10 2ilioane de barbati cu ( rata de succes de peste .%X+ <a ora actuala4 1a !iecare nona secunde4 cineva4 undeva in lu2e !oloseste pilula albastra4 ;li"i$ rul 2odern a1 iubirii $ 1%%%%% de utili3ari 3ilnic4 un record aproape de nee#alat+ 5in#ura retinere pe care pacientii % au cand utili3ea3a pilula albas$ tra este cea le#ata de eventualele e!ecte adverse sau c7iar de a 2uri+ lata cateva din situatiile 2ai riscante decat a lua ( tableta de Eia#ra+ Ea veti convin#e ca 2erita sa riscati+ Cel putin 1i pentru !aptul ca ( clipa de dra#oste 2enta orice risco

1,0

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Riscul annal $e a 2uri din cau3a ca un avion a ca3ut pe tine a %i ucis de trasnet a su!eri rani #rave din cau3a decoratiunilor de Craciun a su!eri un in!arct 2iocardic ne!atal la 2 ore dupa un contact se"ual a 2uri intr$un accident auto a su!eri % rana serioasa produsa de un cutit de bucatarie a te rani pe scari a te i2bolnavi de to"iin!ectie ali2entara a contracta
%

5ause %4%* la un 2ilion %4*1a un 2ilion 1,4* 1a un 2ilion 1$2 sute la un 2ilion 2%% la un 2ilion 2%%% la un 2ilion ---- la un 2ilion *%%%% la un 2ilion ,%%%% la un 2ilion

a su!eri rani #rave produse de aparatura de !itness 2,%% la un 2ilion

boala cu trans2itere se"uala

/0-

TABUURISEXUALE

1,B

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"Eimic nu-i bun sau rdu %n sine, totul depinde de modul %n care privesti lucrurile. " Q+ 57aDespeare

&abu este un cuvant de provenienta poline3iana4 a carui traducere este asta3i destul de di!icila4 intrucat lin#vistii nu 2ai au cunostinta de sensul sau initial+ 5tirn insa ca antoni2ul acestui cuvant4 in li2ba poline3iana4 este repre3entat prin ter2enul noa care insea2na obisnuit4 accesibil oricui+ Cuvantul tabu l1i re#aseste sinoni2e in di$ !erite li2bi4 ast!el ca ro2anii !oloseau ter2enul sacer pentru a dese2$ na ceva inter3is4 #recii utili3au cuvantul a:rocD, iar evreii utili3ea3a in acelasi scop ter2enul 5odausch. <a noi4 se2ni!icatia tabuului bene!i$ cia3a de doua sensuri opuse+ Pe de % parte4 insea2na sacru4 consacrat4 iar pe de alta parte de3a#reabil4 periculos4 inter3is4 necurat+ &abuului i se atasea3a4 in consecinta4 ceva si2ilar cu ideea de retinere si4 evident+ tabuul se 2ani!esta esential2ente in interdictii 1i restrictii+ ;"presia noastra Mtea2a de cele s!inteM corespunde adesea sensului tabuului+ Restrictiile i2puse prin tabu sunt intrucatva altele dedit interdicti$ ile reli#ioase sau 2orale+ Interdictiei tabuiste ii lipseste orice inte$ 2eiere4 avand % provenienta necunoscuta4 Neintelese pentru noi4 ele par de la sine intelese pentru cei care se a!la sub do2inatia lor+ Cercetatorul <ilhelm <undt, pasionat de do2eniul tabuului4 il caracteri3ea3a pe acesta ca !iind eel 2ai vec7i cod de le#i nescrise al u2anitatii+ ;l a ad2is indeobste ca tabuul este 2ai vec7i decat 3eii 1i di datea3a dintr$o epoca anterioara oricarei reli#ii+ Antropolo#ul bri$ tanic Eorthcote <. Ghomas, re!eritor la aceeasi proble2atica4 este de parere ca tabuul4 luat in sensul eel 2ai strict4 e"pri2a doar) a9 carac$ terul sacru Isau necurat9 al un or persoane sau lucruri/ b9 2odul de in#radire care re3ulta din acest caracter 1i c9 inviolabilitatea Isau i2$ puritatea9 care l1i au ori#inea in incalcarea acestor interdictii+ &ntr$un sens 2ai lar#4 se pot distin#e diverse rnodalitati de tabu) a9 un tabu natura) sau direct4 care este produsul unei !orte 2isterioase .8ana3, atri$ buita unci persoane sau unui lucru/ b9 un tabu transmis sau indirect4 care provine tot de 1- acea !or//a4 dar !ie ca este 19 dobandita4 !ie con!erita unui preot4 unei capetenii sau cniar unui ins oarecare/ c9 un
10%

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

tabu care detine a po3itie de 2i6loc intre celelalte doua4 cand a2bii !actori sunt luati In considerare Ie"+4 apropierea unei !e2ei !ala de un barbat9+ (inalitatile tabuurilor sunt de di!erite #enuri+ Ast!el4 ele urrnaresc prote6area persoanelor de sea2a4 cu2 sunt capeteniile4 liderii4 preotii sau a unor obiecte i2potriva unei posibile vata2ari4 &abuul actionea$ 3a pentru securitatea celor slabi $ !e2ei4 copii4 oa2eni de rand $ In !ata puternicei Mana Iputerea 2a#ic aM a preotilor 1i a diversilor lideri/ ocroteste i2potriva pri2e6diilor le#ate de atin#erea cadavrelor sau de #ustarea anu2itor ali2ente+ &abuul asi#ura i2potriva perturbarii unor acte i2portante de viata4 cu2 sunt nasterea4 initierea barbatilor4 casa$ tori a4 activitatile se"uale/ aparil !iintele u2ane de puterea sau 2ania 3eilor sau a de2onilor/ pa3este i2potriva !eluritelor pericole a celor inca nenascuti ~i a copiilor 2id care4 din cau3a dependentei lor si2$ patetice de parinti4 sunt a2enintati atunci cand acestia !ac un anu2it lucru sau u2bla eu ali2ente a carer #ustare ar putea trans2ite copii$ lor insusiri speciale+ Pedeapsa pentru incalcarea unui tabu era probabil initial lasara 111 sea2a unui 2ecanis2 intern4 e!icient in 2od auto2at+ &abuul viol at se ra3buna el insusi4 =data ce intervin repre3entarile 3eilor ~i ale de$ 2onilor4 cu care tabuul este pus in relatie4 se va astepta % sanctiune au$ to2ata din parte a puterii divinitatii+ In alte ca3uri4 probabil ca ur2are a unei de3voltari ulterioare a notiunii4 soeietatea este aceea care preia pedepsirea nesabuitului ale carui cute3ante au pus In pri2e6die pe tovarasii sai+ In !elul acesta4 eel dintai siste2 penal al u2anitatii este raeordat la tabu+ ;"ista tabu uri per2anente ~i te2porare+ Preotii ~i liderii intra In pri2a cate#orie4 precu2 2ortii 1i tot ceea ce tine de ei+ &abuul con$ te2poran circu2scrie anu2ite stari precu2 incestul4 2asturbarea4 2enstruatia 1i le7u3ia4 bestialitatea I3oo!ilia9 1i necro!ilia4 stare a Jup$ tatorilor in ra3boaie4 inainte 1i dupa e"peditie4 activitatile le#ate de pescuit 1i vanatoare+ 'n tabu #eneral poate !i instituit atunci cand bi$ serica decretea3a ( interdictie asupra unei 2an re#iuni4 2entinuta apoi ani de 3ile+ Ealorile 1i e"perientele noastre4 !a2ilia4 ierar7i3arile4 2edia4 scoala4 reli#ia4 le#e a ~i #uvernul in!luentea3a se"ualitatea4 rolurile
/1/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

se"elor 1i co2porta2entu1 se"ual+ 5ocietatea 7otaraste care sunt in$ !or2atiile 1i atitudinile se"uale per2ise sau considerate adecvate4 po2ind de 1a ur2atoarele aspecte) a9 traditia4 cutu2ele4 re1i#ia4 va1o$ rile 1i credintele/ b9 istoria 1i e"perienta culturii/ c9 conditiile eco$ no2ice si politice+ =rice cultura are nor2eIe sale privitoare la se" 1i se"ualitate+ Aceste nor2e se re!lecta in !elul cu2 sunt asu2ate rolurile se"elor4 re$ latiile4 casniciile4 parteneriatele4 prieteniile 1i !a2ilia+ 5ocietatea re#le$

2entea3a deseori practicile


depsele pentru

se"uale4 obiceiurile le#ate de casnicie4 pe$ co2porta2entele se"uale deviante 1i atitudinile re$

!eritoare 1a 7o2ose"ualitate4 contraceptie4 tabuuri se"uale 1i educatie se"uala4 In ti2p ce unele societati pot avea tabuuri stricte !ata de co2$ porta2entul 7o2ose"ual 1i pot ne# a pre 3enta 7o2ose"ualilor4 e"ista dove3i clare ale identitatii sau orientarii 7o2ose"uale in aproape to ate societatile 1i culturile+ In aceste circu2stante4 practicile 7o2ose"uale din acest tip de societate pot !i inabusite sau tinute in interiorul unei subculturi private+ De ase2enea4 desi 2ulte societati inter3ic public practicarea se"ului cu un aIt partener in a!ara de sot4 se stie ca sunt 2ulti cei care au aventuri de scurta durata sau ( alta relatie4 in paralel cu 2aria6ul+ In anu2ite culturi4 este per2is ca barbatul sa aiba 2ai 2uIte partenere se"uale sau sa !aca se" eli % alta !e2eie in a!ara sotiei sale4 in tirnp ce !erneile4 daca procedea3a In acelasi !el4 pot !i sti#2a$ ti3ate4 pedepsite sau ostraci3ate social 1i asta c7iar in ca3ul in care !e2eia a !ost victi2a unui viol+ ;"ista ( lar#a varietate de tabuuri se$

"uale4 unele dintre ele avand

natura universala4 iar altele !iind destul de rar intalnite+ De e"e2plu4 2ulte culturi au le#i sau tabuuri re!eri$ toare la se" sau la casatoria cu rudele apropiate din !a2ilie Icu2 ar !i tatal cu !iica sau 2a2a cu !iul94 dar varia3a consideratiile privitoare la ce insea2na Mrude apropiateM verii pri2ari4 pe caneK altele % le#ate de contactul se"ual in al sarcinii sau alap$
(

tarii+ in ti2p ce altele nu

1ntoC&l1e5C% serie

continua sa aiba un i2pact puternic asupra le#ilor ce !unctionea3a de 2ult ti2p+ De e"e2plu4 anu2ite tari au le#i actuale ce inter3ic practi$ carea se"ului anal 1i oral $ practici se"uale ce au !ost initial conside$ rate ile#ale de re#le2entarile reli#ioase din ti2pul ;vului Mediu+ 'nele co2porta2ente se"uale au repre3entat tabuuri de$a lun#ul isto$ riei4 tabuuri ce se pastrea3a 1i asta3i4 Acestea includ co2porta2ente precu2 incestul 1i violul4 diverse para!ilii ce includ pedofilia Iabu3ul se"ual al copiilor de catre adulti cu care nu se inrudesc94 necrofilia Iproducerea e"citarii se"uale prin privirea unui cadavru sau contactul se"ual cu un corp neinsu!letit9 1i bestialitatea .- 3oo!ilia $ relatii se$ "uale cu un ani2al9+ 'nele tabuuri au ra2as !i"e4 altele au paras it tit$ ulatura de tabu datorita cresterii #radului de acceptare al societatii !ata de co2porta2ente ce au !ost considerate in trecut nenaturale sau an or$ 2ale+ lata detaliate pe scurt cateva dintre tabuurile se"uale ale soci$ etatilor 2oderne) Incestul este un co2porta2ent considerat tabu 1i ile#al in aproape toate societatile+ Incestul se re!era la orice !el de contact se"ual Ise" oral4 anal sau va#inal4 2an#aieri sau 2asturbare9 intre 2e2brii acele$ iasi !a2ilii+ De!initiile despre 2e2brii aceleiasi !a2ilii pot varia4 dar4 in 2od obisnuit4 acestea nu ii includ nu2ai pe parintii 1i pe copiii acestora ci 1i pe bunici4 unc7i 1i 2atusi4 nepoate 1i nepoti4 rude prin alianta 1i4 in 2a6oritatea ca3urilor4 pe verii pri2ari+ &abuu$ul incestu$ lui este 2enit sa prote6e3e !a2ilia 1i societatea de e!ectele ne#ative ale cosan#vini3arii4 !eno2en des intalnit printre 2e2brii !a2iliilor re#ale din vee 7e a ;uropa+ Masturbarea a repre3entat pentru 2ult ti2p un tabu4 1nsa In ulti$ 2a vre2e este considerat un co2porta2ent absolut nor2al de catre aproape toate autoritatile 2edicale 1i de catre soeiolo#ii preocupati de latura se"uala+ In 3ilele noastre4 2a6oritatea indivi3ilor dintr$o socie$ tate Inte1e#e ca 2asturbarea este un co2porta2ent se"ual nor2al 1i ino!ensiv+ C~serie de studii e!ectuate recent au aratat C2T atitudinea !aKa

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

verse de$a lun#ul 2ai 2ultor #eneratii+ 'nele reli#ii au considerat ca acest tabu se"ual este un Mact nenaturalM intrucat nu are un scop repro$ ductiv+ AIte reli#ii s$au concentrat 2ai 2ult pe pro2ovarea unui Mse" adecvatM care sa repre3inte uniunea dintre corp 1i spirit a unui cuplu casatorit4 Desi in Biblie nu sunt e"pri2ate dar interdictiile re!eritoare la activitatile se"uale4 atat Iudais2ul cat 1i Crestinis2ul considera 2asturbarea un pacat+ Biserica Catolica si$a !acut cunoscuta po3itia !ata de acest subiect printr$o declaratie publica a repre3entantilor de la Eatican a!ir2and ca +2asturbarea este ( tulburare interna4 !oarte #rava4 I +++ 9 un act de auto$abu34 ( pan#arire a corpului si ( auto$polu$ areM+ Menstruatia este ( parte nor2ala a ciclului reproductiv al !e2eii4 In ciuda acestei evidente4 acest !eno2en anato2ic repre3inta inca un subiect al unei neintele#eri considerabile4 privite ca tabu+ Menstruatia consta ill eli2inarea 2ucoasei uterine ce se acu2ulea3a ti2p de 2. de 3ile4 in 2edie+ Cu 2ult ti2p In ur2a4 % !e2eie la 2enstruatie era con$ siderata 2urdara ~i predispusa la conta2inarea ali2entelor pe care Ie atin#ea sau la distru#erea recoltelor+ 5e pare di principalul 2otiv al acestor credinte era !rica de san#e+ 5e crede ca acest tabu a !ost intarit de barbati4 care au !acut % corelatie intre ciclul lunar al !e2eii 1i !eno$ 2ene precu2 2areele4 sc7i2barea anoti2purilor 1i altele care4 la acea vre2e4 pareau 2isterioase 1i de neinteles4 5uperstitiile construite in 6urul 2enstruatiei e"ista 1i in societatile conte2porane+ Ast!el4 ( su$ perstitie des intalnita in culturile vestice este aceea de a nu trece pe sub % scara in ti2pul 2enstrei caci asta aduce #7inion !erneii+ 5e pare ca acest cre3 l1i are ori#inea intr$un 2it 2ai vee 7i care presupunea ca oa2enii sa nu treaca vreun pod daca prin 3ona se a!la 1i ( !e2eie la cic1u deoarece e"ista riscul de a le cur#e san#e in cap +++ Menstruatia este deseori va3uta ca un 7andicap4 atat de barbati4 cat 1i de !e2ei4 care le trans!or2a pe acestea din ur2a in !iinte in!erioare+ Multe eu$ pluri considera ea un act se"ual produs in ti2pul rnenstruatiei este 2urdar 1i scarbos 1i evita ast!el orice activitate inti2a4 din 2otive de i#iena desi4 din punet de vedere 2edical4 acest tip de a!ectivitate nu este inter3is+ Bestialitatea I3oo!ilia9 1i necro!llia sunt tabuuri se"uale !oarte puternice4 inter3ise de toate reli#iile 2a6ore 1i de aproape toate le#is$
10*

A<(AB;&AR D; 5;8=<=AI;

latiile 2ode2e+ Din punct de vedere istoric4 2otivul principal pentru inter3icerea acestor co2porta2ente este le#at de !aptul "i ele nu con$ stituie acte reproductive+ Mai 2ult4 relatiile se"uale dintre oa2eni 1i ani2ale sau dintre oa2eni 1i cadavre violea3a notiunea de Mse" adec$ vatM ce are loc intre partenerii cuplului casatorit+ In 3ilele noastre4 so$ cietatea considera aberante aceste practici din cau3a !ricii de rasp an$ dire a di!eritelor boli 1i din cau3a ca4 in nici unul dintre ca3uri4 nu e"ista posibilitatea obtinerii acordului partenerului pasiv +++ ;"ista ( serie de co2ple"e le#ate de incalcarea unui tabu ce se re!era 1a abaterea de la nor2ele 2oral$reli#ioase 1i interdictiile pe care acestea le i2pun conduitelor se"uale+ Co2ple"ul Ada2 este le#at de an#oasa o2ului pus in !ata se"u$ alitatii percepute ca nuditate 1i resi2tita ca vina+ Nu2ele sau este le#at de incalcarea de catre pri2ul cuplu a interdictiei divine in le#a$ tura cu actu1 cunoasterii+ Pana in acel 2o2ent4 cup luI pri2ordial a dus o e"istenta inocenta4 Dupa incalcarea interdictiei4 cuplul Ada2 1i ;va descopera se"ualitatea prin i2a#inea propriei lor nuditati care Lii di!e$ rentia3a4 2otiv pentru care Mse acoperaM trupeste 1i Mse ascund de la !ata lui Du2ne3euM+ Mo2entul in care nuditatea este resi2tita ca vinovatie se"uala 2arc7ea3a trecerea de la copilaria inocenta la viata adulta4 activa se"ual4 adica este 2o2entul trecerii de la varsta ase"u$ ata la cea a se"ualitatii4 Incestul+ ;ste un co2ple" apropiat co2ple"ului oedipian 1i se re!era la di!eritele tipuri de relatii in care cosan#vini3area ar putea 6uca un rol i2portant Ive3i 1i 2ai sus9+ Dori2 sa inc7eie2 acest capitol cu ( ulti2a rernarca interesanta despre tabu 1i anu2e aceea ca s$a constatat "i atunci cand ( persoana violea3a un tabu4 devine ea insa1i tabu+

10,

'M=R~IAM=R

/1-

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

""ste comic orice aran&ament de acte 1i eveniniente care ne dau, inserate unul in altul, iluria vietii si sen=atia netii a unei articuldri mecanice. " 4enri Bergson
'2orul este asernanator unei 2eta!ore4 are un inteles de#7i3at4 dar co2pre7ensibil+ '2orul4 ca e"presie u2ana4 poate avea scopuri di!e$ rite4 de la si2plul a2u3a2ent personal sau al altora 1i pana la trans$ 2iterea de 2esa6e ascunse pro!unde
%

Icodate9
%

catre cei care intele# c7estiunea

codul 1i pri$

cep intelesurile '2orul este

ce depasesc

aparent

a2u3anta4

stare de spirit4

tendinta de a vedea se2ni!icatii ascunse

1i cone"iuni intre e2otii repri2ate 1i concepte care sunt trans!or2ate In pre3entari acceptabile 1i eliberatoare+ Cei preocupati de continutul u2orului au observat ca nu e"ista co2ic in a!ara a ceea ee este eu ade$ varat u2an+ 'n peisa6 poate %i !ru2os4 splendid4 subli24 nese2ni!ica$ tiv/ nu va !i insa niciodata co2ic+ 5e va rade de % palarie/ dar ceea ce va sta2i rasul nu va !i bucata de !etru ori paiele ci !or2a pe care oa2enii i$au dat$o4 capriciul o2enesc care a ales rnodelul+ Rasul poate !i ( 2odalitate prin care se se2nalea3a do2inatia sau supunerea4 respin#erea sau accept area+ Multi !iloso!i4 de$a lun#ul ti2$ pului4 au de!init o2ul ca pe Mun ani2al care stie sa radaM/ ulterior4 de!initia s$a e"tins la Mun ani2al care produce rasulM+ serie de studii recente e!ectuate pe te2a rasului au conc1u3ionat

c.# acesta este responsabil de prelun#irea vietii 1i de i2bunatatirea activitatii se"uale+ Ideea de ba3a este aceea c.# rasul este atasat s!erei 6ocului4 iar aceasta co2binatie a2eliorea3a 1i ra!inea3a relatiile se"u$ ale dintre doi parteneri+ In ciuda opiniei #enerale4 aceea ca se"ul este principa1ul !actor eliberator de stres4 s$a dovedit ca actiunea i3bucnirii in ras este cea 2ai buna 2odalitate de a scapa de stres sau de e2otii ne#ative+ Atat rasul cat 1i se"ul produc 2ulta endor!ina+ ( substanta c7i2ica ce ani7ilea3a durerea4 inlatu!iLi stresul 1i provoaca eu!oria+ Cu alte cuvinte4 re3ultatul rasului in e)/te % do3a dubla de 7or2oni responsabili pentru starea noastra de bine prin e"tensie4 se dublea3a 1i sansele de a a6un#e la or#as2+ Cu toate aceste bene!icii4 1n nici =I aJ/6 parte e#oul u2an nu este 2ai !ra#il ca In dor2itor

4iasta pentru co+ SeXUS ne !ace vulnerabili+


l1+

A<(AB;& AR D; 5;8=<=AI;

Atat !e2eile cat 1i barbatii sunt e"tre2 de preocupati de co2porta$ 2entul 1i de per!or2antele lor se"uale4 2ai ales in stadiile incipiente ale relatiilor senti2entale sau de$a lun#ul unei aventuri se"uale cu un partener nou+ Cu totii sunte2 u1or obsedati de i2a#inea corpurilor noastre 1i destul de nelinistiti atunci cand incerca2 sa ne i2a#ina2 i2presia pe care a lasat$o !i3icul nostru partenerului+ ;"punerea cor$ porala din ti2pul actului se"ual este dublata de ( incarcatura e2otio$ nala puternica+ Mai este oare loc in dor2itor pentru u2or atunci cand sensibilitatea este 2a"i2a 1i uneori este dub lata de % asteptare nervoa$ sa? =pinia 2a6oritara a celor preocupati de acest aspect este ca u2orul nu este pre3ent in partea incipienta a unei relatii deoarece nici unul dintre parteneri nu stie cat de !ra#ila este relatia sau cat va dura aceas$ tao 'n 2edic psi7iatru !or2ulea3a in lucrarea sa des pre secretele unei relatii de durata4 aparuta !oarte recent4 opinia di u2orul in pat este un lucru co2un4 obisnuit4 iar succesul sau insuccesul unei #lu2e se pot veri!ica dupa reactia partenerului+ '2orul care raneste Isarcas2ul4 rasul 2alitios sau sicanatul9 sau rasul nervos I#enerat de nervo3itatea se"ual a9 sunt !actori i2portanti ai esecului unui act se"ual+ Alu2ele sunt ( supapa de protectie prin care indivi3ii i1i e"pri2a4 prin intelesuri indirecte4 #ri6ile4 nelinistile 1i supararile+ In plan se"u$ al4 2e2brii cuplului incearca uneori sa$1i arate ne2ultu2irea sau !rustrarile4 intr$un 2od indirect4 !acand alu3ii nu intotdeauna trans$ parente la anu2ite co2porta2ente4 atitudini sau aspecte !i3ice ale partenerului+ 'neori4 aceste #lu2e sunt involuntare 1i pun partenerul vi3at intr$o situatie deloc vesela4 atunci cand sunt !acute in public4 2ai ales cand acesta este la curent cu unele dis!unctionalitati+ Alu2a este o poveste4 ( naratie care are ( poanta !inala4 Nu2arul #lu2elor cu te$ 2atica se"uala este urias4 lucru usor de inteles daca ne #andi2 la va$ rietatea si2bolica a situatiilor se"uale+ % #lu2a se"uala populara 1i recenta este ur2atoarea) "Ge vreau. ~i mii voi lupta sa te am ... Vreau sa te tarasc %n pat, sa te rdvasesc, sa te tintuiesc, sa te simt fierbinte, sa te fac sa transpiri si sa te lin aeolo cat mai mult ... !emnat /ripa" '2orul este !olosit 1i ca un 2ecanis2 de adaptare In !ata unor situatii 2ai di!icile de catre persoanele care au si2tul u2orului innas$ cut Ide !apt4 de catre cei care au ca trasatura pre#nanta de personali$

/1,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

tate sirntul u2orului9+ A spune despre % persoana ca are un bun simt al u2orului Linsea2na un co2pli2ent pentru acea persoana4 pe care % privi2 ca !iind cineva cu care a2 vrea sa ave2 % anu2ita relatie/ % persoana care poate vedea partea !ru2oasa a lucrurilor c7iar 1i in situatii di!icile sau a2enintatoare4 ~i asta pentru ca4 eel 2ai adesea4 umorul nu doare. Arat u2orul cat 1i #lu2ele au nevoie de conte"t+ Acest lucru este eel 2ai evident in ca3ul #lu2elor ell tenta se"uala4 lata un e"e2plu de raspuns dupa ( pri2a noapte petrecuta i2preuna) +;l $ %ubito, dacd stiam cii esti virgind, stiam cii va
l2I

fi

mii atingeam

de tine. ;a $ %ubitule,

dacii
(

attu de bine, imi dade am =7i eu dresul &os ... "

Nu acelasi lucru se poate spune despre ironie care4 de !apt4 este interventie parado"ala+ Ironia evita e"pri2area 2ilei4 a ne2ultu2ir$

ilor/ a durerii4 a !uriei sau a 2o2entelor

in care sunte2 2iscati de situatiile neplacute in care se a!la persoanele din 6urul nostru4 'neori4 ironia este indreptata asupra propriei persoane si4 in acest ca34 ea c7iar re!lecta su!erinta celui ce !ace apel la ea+ .Eu veri ce se7i m-am imbracat astiiril", spune % persoana surprinsa in plina curatenie #en$ erala de catre iubitul venit pe neasteptate ~i a!lat in stare de conster$ natie !ali)i+de acest looD ne2aiva3ut al iubitei+ In ironie4 intelesul ade$ varat este eel opus celui e"prirnat 1i trebuie interpretat lin and cont de aspectul u2oristic al a!ir2atiei pentru a se evita ranirea+ %ronia doare

atunci cdnd nu este inteleasa. 5arcas2ul este un tip de u2or activ$a#resiv si care intentionea3a le3area interlocutorului sau a unei te!1/epersoane+ In se"ualitate4 sar$ cas2ul este !olosit de re#ula de un partener care se considers parasit4
inselat4 Msc7i2batM in !ata inlocuitorului sau a inlocuitoarei sale4 ca de e"e2plu) "Ce creri, dragii, cii te-ai procopsit ell vreun armasar pursdnge?" sau ;$>-0 stapanesti 1amI/#+ dl eu nu mai sum la viirsta siliconului ... " 5arcas2ul se de ironic prin intentie+

!arcasmul doare dacd este inteles.

lucru co2ic+ de ras4 Persoanele considerate un ca3 persoane placute4 a2u3anre+ Cinis2ul este opusul un orului+ ' nii autori sustin despre cinic este un invins/
(

sarcastica nu este un sarcastice nu sunt in nici

=; individ catalo#at ca !iind +^~arevcde dear proble2ele vietii/ o

persoana

eu care este !oarte di!icil de intretinut

relatie/

persoana

care$si nea#a c7iar propriile

calitati sau reali3ari4 C7iar se"ualitatea

este abordata cu sa#acitate $ ea devine % si2pla nevoie pe care ani$ 2alele % au periodic sau % trebuinta pe care % 2asina per!ectionata ar

satis!ace$o 2ai bine decat orice individ u2an+


Persoanele cu un si2t ridicat al u2orului se !ac placute 2ereu celor din antura64 c7iar au un sar2 deosebit 1i sunt avanta6ate 1i se"u$ al+ Multe dintre persoanele spirituale l1i doresc sa !ie acceptate 1i pla$ cute cu orice pret deoarece au ( nevoie insatiabila de a !i in contact cu oa2enii 1i de a Ie casti#a aprobarea4 ca prieteni sau e#ali4 prin rasul

starnit de #lu2ele spuse+


&otusi4 u2orul 1i rasul nu trebuie sa !ie total2ente nein7ibate sau sa !ie !olosite in 2o2ente nepotrivite+ ~i 2ai rea este starea perpetua de Mc1ovnarieM care$i poate indeparta pe ceilalti 1i 2arii distanta !ala de acestia4 Acest !apt poate duce la instalarea senti2entul abandonarii Isau poate duce e!ectiv la abandon94 in loc sa produca acea sen3atie de apropiere dupa care tan6esc #lu2etii4 +PaiataM starneste doar un inte$ res te2porar si este #reu suportata intr$o relatie de cuplu de durata+ ;ste !oarte interesant ca ne!ericirea acestor persoane este data de inca$ pacitatea lor de inti2itate+ 'nul dintre eele 2ai dureroase 1i stan6enitoare 2o2ente ale inti$ 2itatii unui cuplu este incapacitatea !i3ica Ide obicei a barbatului $

lipsa totala sau partiala a erectiei9+ &ratarea situatiei cu le6eritate poate a6uta la reducerea sau la inlaturarea an"ietatii+ Acesta este un 2o2ent
bun pentru auto$u2or4 cu 2entiunea ca aceasta auto$ironie sa nu de#enere3e intr$un 2o2ent in care Mi2potentulM sa se ironi3e3e pana la penibil+ Acest tip de reactie repre3inta un prile6 de a detensiona at2os!era din dor2itor Isau din alte locuri alese de 2e2bri cuplului pentru des!asurarea 2o2entului pasional9+ M5e pare ca 2icul 2eu pri$ eten are ceva proble2e in seara astaM4 este un e"e2plu #ratios4

a2u3ant4 care poate c7iar deveni usor e"citant 1i care este de pre!erat unei stari evidente de suparare sau insatis!actie+ Eorbele de du74 atunci
cand ele se petrec in cadrul relatiilor de lun#a$durata sunt 2ai putin riscante+ Acesre cupluri se si2t In si#uranta 1i stiu din e"perienta ce tip de u2or pot !olosi cu partenerul lor 1i care sunt replicile sc2 #es$ turile 'e care trebuie sa le evite+
/-/

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Rasul cladeste inti2itatea4 !ace ca se"ul sa nu cada in plictiseala sau rutina si4 sincer4 da % nota de a2u3a2ent inti2itatii4

/-'

2IRTUALITATE ~I 5;8

/-.

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN " V'ia[a e un is.

Ii

Pedro Calderon

de !a Barca

Con!or2 unei recente anc7ete des!asurate in 5tatele 'nite ale A2ericii4 pe un esantion de 1.%%% de indivi3i4 principalul 2otiv pen$ tru care oa2enii se conectea3a la Internet 1i petrec on-line &ai 2ulto ore este acela de a #asi un 2ini2 de inti2itate care le lipseste intr$o societate do2inata din ce LIn ce 2ai 2ult de lu2ea rece a 2asinariilor te7nolo#iei 2ode2e+ &otusi4 pute2 oare #asi inti2itate intr$un uni$ vers virtual? Pentru a incerca sa #asi2 un raspuns 1a aceasta intrebare trebuie sa stabili2 inainte ce intele#e2 prin inti2itate4 'nii oa2eni de!inesc !oarte si2plu inti2itatea ca !iind acelasi lucru cu se"ul+ Con!or2 acestei de!initii4 pe Internet pute2 #asi !oarte 2ulta inti2i$ tate +++ pe 2iile de site$uri Qeb pline cu i2a#ini 1i povestiri se"uale/ evident4 tot aici #asirn 1i in!or2atii re!eritoare 1a pretul acestor servicii se"uale de tipul virtualitatii 7i$tec7+ Acest tip de continut poate con$ duce usor la sti2ulare se"uala4 dar insea2na oare asta intirnitare4 In sensul o!erit de dictionare $ apropiere pro!unda4 !a2i+iarirate calda? Cu si#uranta ca nu+ Modelele u2ane create cu a6utorui di!eritelor so!turi4 ElF$ 2ali 1i toata co7orta doar atat sa !adK a apropiere plina de niveluri de inti2itate

cat

de persona6e on$line se pot apropia de utili3ator u3 de porto!elele acestora 1i nu pentru a de3volta sens4 5unt persoane care cred ca pot #asi di!erite pe c7at roo2$utile 9i in #rupurile de stiri orien$

tate pe do2eniul se"ualitatii+ Cel putin4 In aceste +JocuriM4 oa2eni reali interactionea3a cu altii ~i !ac adesea sc7i2b de ( co2unicare ce nu este ostentativ se"uala+ 'nii utili3atori ai acestor #rupuri de a!irrna "i sunt capa$ bili sa se apropie de alti oarneni intr$un !el in care n$ar realaM 1i asta pentru ell4 sunt ei de co2unicarea este 2ai Ie6era+i2ai nicarea 44rara !aiaM de pe Internet4 avand avanta6ul anoni2arului4 !era participantilor la actul co2unicarii ti2iditatea 1i discon!ortul pe care le$ar Persoanele care In realirate su2
r '

n 3rc4

cor$

san i3olate intentionat de #rupuI din care la un 2o2ent parte4 pot deven) in virtualitate adevarate staruri4

dat au !acut

Aceasta 2cdalirate de a cauta inti2itate pe Internet este deci !asci$ nanta 1i pre!er at a de 2ulti intrucat o! era posibilitatea reconstructiei personalitatii sau ascunderea unor adevaruri pe care utili3atorul crede ca l$ar de3avanta6a intr$o posibila intrevedere in viata reala+ In spatiul

virtual4 In aceasta 2asinarie in!ernala

de !abricat

poti !i oricine
pentru
(

altcineva+ Acest de on$line per!ecto rioada4 insa4 In C1H'llIK+ care cei vor dcri sa se realitate4 ei vor trebui in cele din ur2a cepte precu2 bine 1i 1l de3a2a#iri reale+

pe$ in

intalneasca

relatia la con$
De aceea4 cei

ce$1l parasesc

descoperi

in scurt li2p "

persoane cunoscute pe Internet vor nu sunt atat de per!ecti cu2 pareau

pe net+ % proble2a cL~/rM4<2a a celor ce Iolosesc realitatea virtuala pentru a cunoaste noi ca2eni este aceea C2 tind arda anu2ite etape nor2ale ale unei relatii ~/ a6un# prea la se"+ 5tudiile asupra acestor cate#orii de persoane au relevat "i !erneile care intra pc c7at roo2$uri a #asi pc cineva 99i care sa vorbeasca sunt abso ++ lut asediate de Ii2ba6e ce 2+bu;C/.+ Li~Lt~er2eni se"uali discu$ tenerul de discutie aparent TIE este +nteresat de se"4 tia aluneca spre acest do2eniu4

sa

Ia conclu3ia c, RS barbatii de ast!el de Cercetatorii all site$uri tind oiere inti2irate C1J de a !ace se"4 i! ti2p ce !e$ 2eiie se o! era s~i !aca se" dear pentru a bene!icia de inti2itate+ Ast!el de relatii4 ce e"ista nu2ai ~i prin cu!un$ darea in placeri @~'I&t sortite esecului4 In cele din ur$

sa

rna4 eli totii ave2 nevoie de cineva care sa ne iubeasca 1i atunci rand nu sunte2 in cea 2ai bun a !or2a $ cand suntern bolnavi4 neatra#atori
sau cand !ace2 #reseli+ 5e"ul produs In realitatea virtualii nu i2plica nici una din carac$ teristicile scu 11 ui se"ual din tre d=$~)2p~ersoane din lurnea reala) nici i2nlicarea inrelecruala sau e2otionala nici sti2ularea unor si2turi rnirosul 1l #ustul+ Cel 2ai bine v!<ndut #en de
are+e,

c7iar porno4 6ocurile de Maventura se"ualaM Ie"+4 >entai$ul 6apone39 1i cGber$si2ulatoarele se"uale de tipul seriilor cu Diva 8 sau a celor Di$ #ital PlaG#roundLs Eirtual 5e"+ &otul se reduce !ie la 6ocuri4 !ie la si$ 2ulari sau la co2binatii intre cele doua4 cu2 e ea3ul pro#ra2ului 5pace 5irens I5irenele 5patiale9+ Ast!el de activitate are caracter co$ 2ercial deoarece4 in ur2a unei plati4 ea !urni3ea3a direct ceea ce con$ su2atorii de 2ateriale porno cauta) ilu3ia de a !ace se" cu !ernei sau barbati superbi4 ca ( 2ani!estare a propriilor !ante3ii+ &otul este 2ult 2ai satis!acator atunei cand aceste persona6e virtuale ruri porno celebre 1i sunt din ce in ce 2ai accesibile

in!atisea3a sta$
publicului prin

e"plo3ia pietei de des!acere a DED$urilor+ Ce se inta2pla de !apt pe un ast!el de disc? ;i bine4 utili3atorul are posibilitatea de a ale#e din !e2eile Iin eele 2ai intalnite dintre ca3uri e Gorba de !e2ei9 pre 3en$ tate 1i de a se 6uea cu ele in !unctie de optiunile pro#ra2ului+ Ast!el4 aces tea pot !i i2bracate4 de3bracate4 puse in di!erite po3itii cat 2ai se"uale sau puse sa e!ectue3e di!erite tipuri de se"+ (oarte rar4 !e2eile DED vorbesc4 iar atunei cand ( !ae ele spun doar ni2icuri 1i dulce$ #arii ce au rostul de a incerca sa cree3e ( at2os!era inti2a +++ Realitatea virtuala !oloseste % serie de 2odalitati 2oderne pentru a si2ula ( serie de si2turi precu2 va3ul si au3ul4 cu2 ar !i te7nica -D4 #ra!icele color 1i Convolvotronul+ Nu este nevoie dedit de un pic de i2a#inatie pentru a crea parteneri vi3uali 1i ( lu2e per!ecta a !ante3ii$ lor se"uale+ Procedeele de ani2atie !ac 1i 2ai MrealaM ( partida de a2or in cGber$space4 dand posibilitatea utiii3atorului MparticipeM 1a 2iscarile MpartenereiM+ 5cepticii a!ir2a ca acest tip de se" 2odern nu va putea niciodata inlocui actu1 se"ual real 1i aduc ca ar#u2ent in acest sens !aptul di nu poti si2ti #reutatea corpului partenerei virtuale cu2 te apasa+i+ 1i cii totuI este li2itat de ti2p4 de bani 1i de capaci$ tatea !iecaruia de a !i creativ+ De ase2enea4 aceiasi critici ai acestui do2eniu spun ca se"ul virtual nu este ni2ic alteeva de +2asturbare 2entalaM+

sa

cat

5a revenirn un pic la sirnturi4 sa ne #andi2 la atin#ere+ 5en3atia atin#erii este esentiala deoarece4 atunci cand se produce4 se"ul devine real4 lese din ~i din !ante3iiKe noastre 1i incepe sa i2plice cor$ puI+ Ideea tactila prin irner2ediul unei cele ero#ene sunt conec$

tate prin di!erite cabluri la si2ulator9 este una eel putin ciudata ~i e"tre2a +++ Abia in ulti2a vre2e s$au !acut e"peri2ente privind !eed$ bacD$ul atin#erii virtuale4 la !elul cu2 ar trebui aceasta sa !ie4 intrucat ceea ce pentru un utili3ator ar inse2na 2an#aiere usoara4 un altul s$ar putea plan#e ca aparatul i$a 6u2ulit pielea +++ 5i2tul tactil este unul e"tre2 de co2ple" intrucat acesta include perceptiile noastre re!eri$ toare la te2peratura4 la #reutate4 re3istenta4 te"tura ~i 2iscare+ 5i2tu$ rile 2irosului ~i ale #ustului din realitatea virtuala sunt 1i 2ai e"peri$ 2entale 1i la !el de co2ple"e si di!icil de per!ectionat pre cu2 atin$ #erea+ 5e"ualitatea u2aria este de % co2ple"itate covarsitoare+ De$a lun$ #ul anilor4 ba3a unei relatii se"ual$a!ective nu s$a sc7i2bat prea 2ult ast!el incat4 pentru !e2ei4 se"ul cu un partener u2an este ceva e"tre2 de personal4 de inti24 ( e"perienta ce trebuie sa !ie satis!acatoare 1i sa aiba un scop !inal4 acela al reproducerii+ 5pera2 ca civili3atia con$ te2porana sa nu a6un#a la Mper!o21antaM de a abandona aceste cre3uri pentru % si2pla +!recare pro#ra2ataM o!erita de % 2a1inarie+++ si spera2 ca 2a6oritatea barbatilor sa aiba ( parere si2ilara cu a noastra+

/--

XPRODU/TII

/-,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

,,.. .. 3 pornografia este un simbol riisturnat unei elegante a discursului mascdnd vulgaritatea sentimentelor, ea incearcii sii-i riispunda printr-un discurs contrar, care nu corespunde in mod necesar unor sentimente mai puiin vulgare. " /*e8al!er- .ean- G*eer,rant- Ala!n- Dictionar de si2boluri

Nu este un 2ister pentru ni2eni ca #enul acesta de produse tine in 2od direct de vastul 1i 2ult$de3batutul do2eniu al porno#ra!iei+ Incercand ( e"plicitare a acestui ter2en pute2 spune ca porno#ra!ia este repre3entata de acele 2ateriale care e"plica4 prin cuvinte sau/si i2a#ini4 diverse activitati se"uale 1i care au ca scop principal crearea de e"citatie se"uala+ Porno#ra!ia 4ardcore este una e"plicita la 2odul e"tre24 !iind lipsita de orice alt !el de continut Iartistic4 stiinti!ic9 sau de scop4 ina!ara celui de sti2ulent se"ual+ Dincolo de orice4 po2o#ra!ia este ( a!acere al carei cordon o2bi$ lical duce spre s!era cri2ei or#ani3ate 1i care4 anual4 nu2ai in 5tatele 'nite ale A2ericii4 aduce pro!ituri in 6ur de . 2iliarde de dolari+ (iindca 5'A cunosc ( i2portanta de3voltare a acestei industrii4 iata cateva statistici de pe aceste 2elea#uri) e"ista aproape B%% de cine$ 2ato#ra!e care rulea3a !il2e porno4 2ai 2ult de 1,%%% de +JibrariiM cu publicatii pentru adulti 1i ca2 tot atatea 2a#a3ine de inc7irieri casete video de #en+ <a nivel social4 e"ista doua directii re!eritoare la aceasta proble$ 2atica) una care i2parta1e1te ideea ca porno#ra!ia ne o! era posibili$ tatea de a e"peri2enta 1i de a ne ale#e pre!erintele ast!el incat sa a6un$ #e2 la % 2ai buna cunoastere a propriei noastre se"ualitati 1i % a doua directie4 aceea care se opune ve7e2ent 1i care !oloseste in acest sens doua ar#u2ente) 1+ porno#ra!ia incura6ea3a violenta $ ( atitudine a#resiva a bar$ batilor !ala de !e2ei/ 2+ porno#ra!ia de#radea3a !e2eile+ Pri2ul tip de productie porno#ra!ica 11repre3inta revistele pentru adulti. Acestea sunt in principal directionate catre se#2entul 2asculin Idar nu e"clusiv9+ Revistele care bene!icia3a de cea 2ai raspandita distributie Ie"+4 PlaGboG4 Pent7ouse9 nu incalca standardele #eneral
1.%

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

aeeeptate ale obscenitatii4 ast!el putandu$se incadra 1i in li2itele unei le#islaturi in do2eniu+ &otusi4 2ulte alte publicatii4 a!late in a!ara oricarei 2oralitati sau le#alitati4 se pot #asi !oarte usor in 2a#a3ine sau pe tarabe4 alaturi de rebuse 1i cotidiane+ AI doilea tip de 2ateriale porno#ra!ice cuprinde casetele video. Acestea pot !i inc7iriate de la centrele de incirieri sau cu2parate din 2a#a3inele ce co2erciali3ea3a 2u3ica 1i !il2e Ie"M >ollGUood Music and (il294 devenind In ti2p ( puternica industrie ce continua sa se de3volte+ Persoanele care n$ar 2er#e niciodata sa$1i cu2pere aeest tip de !il2e sau sa le vi3ione3e la un cine2ato#ra!4 pot obtine aceste 2ateriale prin co2anda postala4 bucurandu$se ast!el de ele in inti2itatea do2iciulului+ De obicei4 aceste casete contin un #rad ridi$ cat de porno#ra!ie 7ardcore 1i acte ile#ale+ Cate#oria a treia de porno#ra!ie este repre3entata de filmele artistice de tip B. Aceste !il2e contin standarde de audienta 2ai ridicate4 2ai rela"ate+ Multe dintre aceste !il2e erau considerate obscene acu2 3ece a2+ Al patrulea tip de porno#ra!ie este televi=iunea. <a !el ca in ca3ul !il2elor artistice4 standardele televi3iunilor co2erciale au sca3ut 2ult+ Insa televi3iunea prin cablu repre3inta % arnenintare 1i 2ai 2are+ =r$ #anis2ele de re#le2entare a !unctionarii televi3iunilor publice4 de tip CNA4 nu des!asoara ( activitate de suprave#7ere ase2anatoare 1i in ca3ul televi3iunilor prin cablu+ Ast!el4 acestea contin Lin #rila lor de o!erte posturi &E porno sau di!u3ea3a pro#ra2e 8 sau 2ateriale 9Ll un crescut continut porno#ra!ic+ &elevi3iunea4 precu2 casetele video4 o! era un acces !acil la productii 9Ll un nivel ridicat de obscenitate4 din studii reiesind !aptul ca ( cate#orie nu2eroasa de privitori este re$ pre3entata de preadolescenti 1i adolescenti Cli varste intre 1% 1i 1. ani+ Al cincilea tip de productii 8 poarta titulatura de c:berporn. De pe !i descarcate i2a#ini 7ardcore4 !il2e 4i c7iar acre se"uale
vi3ionate de practic toata

I5O

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

varstele+ Prin Internet4 ceea ce odata era accesibil nu2ai acelor per$ soane dispuse sa caute prin 2a#a3ine di!erite publicatii4 acu24 la orice ora4 oriunde4 se poate intra in contact cu ( lu2e pro2iscua ce pro$ 2ovea3a 2ateriale ce !ac apella acele instince pri2are4 atat de purer$ nice4 pe care le re#asi2 in noi+ ulti2a cate#orie de productii porno#ra!ice se alcatuieste din cele audio-porno. Aici intra toate acele nu2ere !ierbinti de tipul .B .B .BB 1i ocupa locul secund pe scala rapiditatii de3voltarii 1i a pro!itabilitatii acestui do2eniu ce apartine industriei po2o#ra!ice+ 5e"ul prin tele!on se incadrea3a de obicei in anu2ite li2ite ale obscenitatii4 dar din ne!ericire este utili3at de din ce in ce 2ai 2ulti copii+ ;vident ca u3ul si/sau abu3ul de ast!el de sti2ulente are 1i anu2ite e!ecte psi7olo#ice+ Ast!el4 in ur2a unor studii e!ectuate in 5'A la uni$ versitatea Qisconsin4 s$a a6uns la conclu3ia ca !ie 1i nu2ai % e"punere rapida la unele !or2e violente ale po2o#ra!iei poate conduce la atitu$ dini 1i co2porta2ente anti$sociale+ Privitorii barbati tind sa !ie 2ai a#resivi la adresa !e2eilor4 cu reactii 2ai sca3ute la durerea 1i su!e$ rinta victi2elor violurilor 1i 2ult 2ai dispusi sa accepte di!erite 2ituri le#ate de viol+ Cercetatorii au descoperit ca porno#ra!ia Iin special cea violenta9 po ate produce ( suita de e!ecte nedorite cu2 ar !i violul sau coercitia se"uala+ In 2od deosebit4 s$a relie!at !aptul ca ase2enea tip de e"punere poate conduce la cresterea e!ectelor nedorite enu2erate 2ai sus4 la cresterea !ante3iilor despre viol4 la desensibili3area !ata de violenta se"uala 1i de trivialitatea violurilor+ Aite studii de2onstrea3a 1i ele ca e"punerea repetata la di!erite #rade de porno#ra!ie are serioa$ se e!ecte adverse asupra credintelor despre se"ualitate in #eneral 1i asupra atitudinilar catre !e2ei4 in particular+ De ase2enea4 s$a con$ statat ca e"punerea 2asiva de3volta incet$incet un #ust pentru 2ate$ riale ce pre3inta activitati se"uale din cele 2ai stranii ce i2plica 1i violenta $ sado2asoc7is2 1i viol+ Alte cercetari au venit cu ipote3a ca porno#ra!ia di2inuea3a !eri$ cirea personala se"uala+ Persoanele care au !ost e"puse la po2o#ra!ie non$violenta au inre#istrat ( satis!actie sca3uta cu partenerul lor4 din punctul de vedere al aspectului !i3ic al partenerului4 2/ a!ectivitatii4 al curio3itatii si a1 per!or2antei se"uale+ De ase2enea4 acesti indivi3i erau inclinati sa dea 2ai 2ulta i2portanta se"ului &2La i2p lie are e2otionala+

1.2

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

Incercarea de a de!ini e!ectele sociale ale po2o#ra!iei a inta2pinat anu2ite di!icultati datorate unor teorii predo2inante asupra i2pactului acesteia+ % ast!el de teorie su#era ca po2o#ra!ia e"ercita ( !unctie po3i$ tiva In societate4 avand ( +valoare de si#urantaM pentru potentialii ataca$ tori se"uali+ 'lterior4 dupa studii apro!undate4 s$a dovedit !alsitatea aces$ tei credinte+ % alta teorie a!ir2a le#atura srransa dintre 2aterialele por$ no#ra!ice 1i cri2ele e"tre2 de violente4 care i2plica 1i a#resiuni se"u$ ale4 de tip viol+ Insa toate studiile e!ectuate In acest sens n$au reusit sa de2onstre3e % cone"iune concreta intre cele doua aspecte+ De ase2enea4 studiile care au !ost e!ectuate nu pot %i concludente4 intrucat % cercetare a2anuntita4 care sa valide3e acest punct de vedere4 este aproape i2posi$ bil de reali3at Iar !6 nevoie de doua #rupe de subiecti barbati4 !iecare in nu2ar de peste 1%%%%+ 'n #rup ar trebui supus la vi3ionari porno#ra!ice de$a lun#ul pubertatii 1i al adolescentei4 iar celalalt #rup ar trebui i3olat total de ast!el de in!luente4 indi!erent de !or2a lor+ (iecare +2e2bru al !iecarui #rup ar trebui apoi 2onitori3at in ti2pul co2iterii unei cri2e violente4 daca ar !i co2is$o9+ Anu2ite statistici ale (BI$ului arata ca in .%X din cri2ele co2ise in 5'A au !ost pre3ente 1i dove3i ale u3ului de productii po2o#ra!ice+ <iberali3area le#ilor privind po2o#ra!ia in tan ea 5'A4 Marea Britanie4 Australia 1i &arile 5candinave a !ost ur2ata de o crestere a ratei violurilor+ In tllii1e Lin care au !ost adoptate restrictii privind porno#ra!ia4 nu2arul ca3urilor de viol raportate s$a di2inuat+ Daca tot a2 incercat sa acoperi2 2ai 2ulte aspecte ale porno#ra$ !iei Idesi sc7e2atic94 ar trebui poate scris cate ceva 1i despre perspec$ tiva reli#ioasa4 biblica a acestui sub6ect+ Ast!el4 cei care pun proble2a porno#ra!iei din acest punct de vedere4 po2esc de la ideea ca Du2ne$ 3eu a creat barbatii 1i !e2eile dupa c7ipul 1i ase2anarea 5a4 ca !iinte se"uale+ Dar din pricina pacatuirii intre#ii lu2i4 s$a abu3at de se" sau acesta a !ost !olosit in 2od eronat+ Po2o#ra!ia distorsionea3a darul se"ualitatii !acut de Du2ne3eu4 care ar trebui i2partasit de catre % !e2eie 1i un barbat4 nu2ai in li2itele unui 2aria6+ Biblia nu !ace re!eriri directe la or#anele #enitale ci !oloseste eu!e2is2e 1i un li2$ ba6 indirect+ 5criptura conda2na in 2od speci!ic practicile re3ultate din porno#ra!ie4 cu2 ar !i e"punerea se"uala IAen+B)21$2-94 adulterul I<ev+1.)2%94 bestialitatea I<ev+ 1.)2-94 7o2ose"ualitatea I<ev+1.)22 1i 2%)1-94 incestul I<ev+ 1.)0$1.9 1i prostitutia IDeut+ 2-) 1@$1.9+
1.-

(<=RIN &lJD=5;

ANA MARIAN

Con!or2 Bibliei4 se"ul este re3ervat pentru ur2atoarele patru scopun) 1+ 5e"ul trebuie sa stabileasca uniunea intr$un sin#ur trup 4 2+ 5e"ul trebuie sa !urni3e3e le#aturii 2aritale inti2itatea se"uala+ -+ 5e"ul are ca scop placerea 2utuala a sotilor+ *+ Actul se"ual a !ost dat pentru procreare+ 5e spune ca porno#ra!ia se adresea3a nu2ai barbatilor 1i ca !erneile sunt i2potriva ei+ Acest ar#u2ent se ba3ea3a pe tratarea !e$ 2eilor ca % clasa aparte4 de!inita dupa apartenenta la un anu2it se"+ Dar4 in realitate4 !e2eile nu sunt doar ( 2asa co2pacta de auto2ate nedi!erentiate 1i e"ista printre !e2ei pareri pro 1i contra4 asa cu2 e"ista 1i la barbati+ =pinia #enerala a acestor ulti2i ani4 re!eritoare 1a proble2atic a porno#ra!iei4 este aceea ca nu este necesar ca tuturor sa ne placa4 dar sa e"iste posibilitatea de a putea ale#e4 dupa pre!erintele personale4 ceea ce sa consu2a24 =a2enii iau deci3ii In !unctie de ceea ce sunt 1i cred 1i sunt responsabili de actiunile lor+ Pre!erinta pentru porno#ra$ !ie sau atitudinea contra ei poate !i discutata intr$un cadru liber+ Dupa unii4 dreptul la porno#ra!ie ar !ace parte din dreptul !unda2ental la Iibera in!or2are+ el !iind % consecinta directs a dreptului la libera ale#ere a consu2atorului+

)/5I

S#9lI.-SI0LN2 I9.IN:.lL - 24OA

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

"Eu e7istii torturd mai netndrginitd pentru am CCI propriile gtinduri. "

.o*n ;e,ster

5ocietatea 2oderna este su!icient de !a2iliari3ata cu tennenul de stres pentru a 1ti ca % e"punere constanta Ic7iar 1i una de scurta du$ rata9 poate !i sursa un or tulburari aJe 2intii sau/si ale corpului+ ;!ec$ tele irnediate4 cu2 ar !i a2etelile periodice4 an"ietatea4 tensiunea4 in$ so2nia4

nervo3itatea4 cra2peJe rnusculare4 pot conduce

la

serie de

proble2e cronice de sanatate daca persoanele a!ectate nu !ac ceva pentru a ie1i din situatia stresanta4 (e l!2#a 2edica2entele de pro!il4 e"ista 1i unele 2etode 7olistice4 !oarte e!iciente4 pentru stoparea in!lu$

entei daunatoare a stresului+

'nele dintre acestea sunt !oarte vec7i)


din aceste te7nici au !ost pentru di2inuarea stresului

cateva 2odalitati terapeutice ce deriva reabilitate 1i aplicate In 2aniere 2oderne 1i a e!ectelor sale+

&e7nici Go#7ine (entr) eliberarea

$e stres

;ste un lucru bine cunoscut acela ca indivi3ii stresati poarta In tru$ puriJe lor % cantitate 2are de tensiune !i3ica+ In aceste ca3uri4 deblo$

carea naturala produsa de po3itiile Go#a poate !i de a6utor+ In perioa$ da de odi7na dintre po3itii4 tensiunea abdo2inala este eliberata prin respiratia adanca+ Bene!iciile po3itiilor Go#a tasanai, a e"ercitiilor de respiratie tprana:amai ~i a 2editatiilor .dh:ana3 includ ( crestere a

constiintei trupului+

eliberare

a rensiunii 2usculare

1i ( 2ai

buna
al

coordonare intre 2inte ~i corp/ con!ers un 2ai bun 2ana#e2ent stresului 1i asi#ura % stare #enerala de bine+

&e7nici Go#7ine de respiratie


&raditiile vec7i terapeutice4 precu2 cercetari le 2eclicale 2oder$ ne sustin ideea unei relatii inti2e intre IeluO cu2 respira2 ~i sanatatea noastra ernotionala4 2entalii :,i Acestea au dernonstrat !aptul ca respiratia naturala sanrltoas/~l nu nu2ai ca repre3inta un !ac$ al starii tor al lon#evitatii4 1i aI autode3voltarii dar+

a!ectiuni 2edicate precurn

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

ast2ul4 di#estia

de!ectuasa4

inso2nia4

lipsa de ener#ie4

tensiunea

arte$

riala 2anta4 an"ietatea4 atacurile de panica4 arsurile sto2acale 1i 2ul$ te altele+ 5tresul ne a!ectea3a tiparul natural de respiratie+ Cu !iecare aspirare4 in corpul nostru intra o"i#enul Iaerul pur9 ce declansea3a trans!or2 area substantelor nutritive in co2bustibil+ Cu !iecare e"piratie4 dio"idul de carbon Iaerul to"ic9 este eliberat din or$ #anis2+ Pre3enta o"i#enului puri!ies vasele de san#e 1i a6uta la invi$ #orarea !iecarei celule in parte+ Pentru a 2entine vitalitatea or#anelor interne este necesara % cantitate su!icienta de o"i#en+ In conditii nor$ 2ale4 corpul are un tipar natural de respiratie4

incet 1i re#ulat+ In con$

iar respiratia devine rapid a 1i super!iciala+ De ase2enea4 % caracteris$ tica a persoanei a!late sub stres este aceea de a$si repri2a respiratia !recvent+ Ast!el4 !lu"ul de o"i#en ce intra In or#anis2 este li2itat4 pla2anii sunt incapabili sa !unctione3e nor2al4 iar In or#anis2 se acu2ulea3a to"ine re3iduale ce a!ectea3a re#enerarea celulelor+ 5tudiile 2edicale au de2onstrat ca celulele nesaturate de o"i#en sunt !actorii 2a6ori ce contribuie la !or2area cancerelor4 a de!icientei i2u$ nitare4 a bo1ilor de ini2a 1i a atacurilor cerebrale+ % buna respiratie puri!ied san#ele 1i sti2ulea3a buna !unctionare a celulelor4 a #lande$ lor 1i a 2usc7ilor+ 'n alt re3ultat po3itiv al respirarii nor2ale este e!ectul de cal2are pe care II are asupra e2otiilor4 a !ricii 1i an"ietatii siste2ului nervos+

ditii de stres4 corpul pre3inta si2pto2e precu2 rnusculatura incorda$ ta4 lipsa de concentrare4 an"ietate4 7iperactivitate 1i reactii nervoase4

Prana<a'a
Fo#a o! era a!ectati
%

2ultitudine

de te7nici de respiratie pentru indivi3ii Go#7ine poarta nu2ele de prana-

de stres+ Aceste 2odalitati

:anta Iprana?aGa2a9+

&er2enul puma poate %i tradus prin !orta pri$ 2ordiala a vietii care re#le2entea3a toate activitatile din acest uni$ vers) ?i%'*II-& este un cuvant polisernantic4 in acest cal) traducandu$se prin control san re#1e2entarc+ PranaGa2a repre3inta variate 2odali t-ti de aspirare4 de e"pirure 4i de retinere a pranei+ Aceastc intercorelata ell constiinta Icitta9+ atat la niveJ cos2ic cat 1i Pranava2a este divi3ata prin Go#a pentru a ere a o
/4-

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

de autoener#i3are a vietii 1i trei2ea u2ana repre3entata prin 2inte4 corp 1i spirit4 prin re#le2entarea stiinti!ica a pranei+ Cea 2ai si2pla !or2a a pra2aGa2ei este nadi shodhanam Ipuri!icarea canalelor9 ce consta in respiratia alternativa printr$o nara sau alta+ Eadiile sunt ca$ nale nervoase subtile prin care cur#e prana+ 57od7ana este un ter2en sanscrit ce insea2na curatire+ Eadi shodhanam este % te7nica ce are ca scop deblocarea tensiunilor ~i a re3istentei in !ata canalelor ener#e$ tice4 cal2and 1i intarind ast!el nervii sensibili+ ;"e2plu de e"ercitiu de respiratie prin 2etode nadi shodhanam Ridicati 2ana dreapta in !ata nasului 1i indoiti cele trei de#ete din 2i6loc in interiorul pal2ei+ Puneti de#etul 2are l!2#a nara dreapta+ Cu inelarul presati usor nara stan#a 1i respirati prin narina dreapta+ Respiratia trebuie sa !ie inceata4 re#ulata 1i pro!unda+ Apoi4 inc7ideti nara dreapta cu a6utorul de#etului 2are 1i eliberati$o pe cea stan#a4 e"pirand adanc 1i re#ulat prin ea+ Deci4 aspira2 prin nara dreapta 1i e"pira2 prin cea stan#a+ Incepeti acest e"ercitiu pornind de la ,$1% repri3e/ in ti2p4 % serie de 1% sau 2ai 2ulte repri3e4 e!ectuate practic oriunde4 va pot a6uta sa 2entineti sub control stresul 1i an"ietatea+ PranaGa2a se practica intotdeauna insotita de ( asana Ipo3itie Go#a9 potrivita4 cu2 ar !i cele ce 2aresc volu2ul pla2anilor 1i a6uta la des$ prinderea rnusc7ilor de pe coaste sau de pe coloana vertebrata+ Res$ piratiile se e!ectuea3a intotdeauna pe sto2acul #ol 1i trebuie !acute la intervale re#ulate+ De ase2enea4 e"ercitiile pranaGa2a trebuie supra$ ve#7eate de un e"pert Go#7in+

Meditatia <oga
Meditatia4 una dintre cele opt co2ponente ale practicii Go#a4 este pasul !inal inainte de atin#erea e"ta3ului spiritual+ Marele proroc Patan6ali a descris Go#a ca !iind :ogaschittavrittinirodhah, ceea ce 1n$ sea2na interuperea cornpleta a tuturor !luctuatiilor 2entale+ Cand se a6un#e la acest stadiu4 se poate considera ca 2editatia (d@al1a% este per!ecta 1i se atin#e Go#a Iunirea constiintei individuale eu cea cos$ 2ica9+ Acesta este 3enit7ul 2editatiei+ <a un nivel 2ult 2ai 2ic 1i 2ai accesibil4 rneditatia s$a dovedit utila in reducerea stresului ~i a an"ietatii4 in reducerea tensiunii arte$ riale4 111 i2bunatatirea creati vitatii 1i a concentrarii+

/22

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

&e7nica Meditatiei &ranscedentale IM&9 a devenit populara inca din anii @%4 cand Go#7inul Ma7aris7i Ma7es7 a pro2ovat$o ca !iind % 2odalitate catre atin#erea !ericirii 1i a unei sanata1i per!ecte+ Acesta spunea ca) MM& indrurna constiinta catre acel in!init re3ervor de ener$ #ie4 de creativitate 1i inteli#enta ce 3ace ascuns In !iecare dintre noi+M M& este % procedura si2pla4 naturals4 le6era ce se practica di2ineata sau seara4 in sedinte de care 1,$2% de 2inute4 intr$o po3itie con!orta$ bila4 tinand oc7ii inc7isi+ In cursul 2editatiei4 2intea !luctuanta de$ vine treptat stabila 1i individul e"peri2entea3a ( stare unica de Malerta odi7nitoareM+ Corpul se rela"ea3a4 iar 2intea transcede toate activi$ tatile 2entale pentru a e"peri2enta ast!el cea 2ai si2pla4 2ai pura 1i 2ai inalta !or2a a Constiintei+

Asanele 1i Mudrele
Cercetatorii !iloso!iei Go#a au stabilit de2ult ca asocierea dintre asane Ipo3itii !i3ice9 1i 2udre Icele 2ai in#enioase inovatii Go#a94 pranaGa2a 1i 2editatie are un i2ens e!ect terapeutic asupra corpului4 2intii 1i spiritului+ Asanele sunt considerate a %i eel 2ai i2portant sis$ tern de cultura !i3ica deoarece intele#e intr$un 2od surprin3ator !elul cu2 !unctionea3a corpul 1i constiinta u2aria+ 5copul asanelor este acela de a crea un !lu" liber de ener#ie vitala ce intra 1i iese din corp4 pentru a$I per!ectiona 2odul de !unctionare+ Mudrele a6uta la reduce$ rea stresului !i3ic 1i la ener#i3area intre#ului trup+ Po3itiile #resite Ie"+4 lucrul in !ata calculatorului4 In aceasi po3itie4 ti2p de 2ai 2ulte ore9 sunt cau3atoare de stres 1i provoaca contractii ce in7iba circulatia ener#iei 1i a ele2entelor nutritive In corp+ ;le per2it acu2ularea in or#anis2 a to"inelor 1i deseurilor+ Intrucat 2intea 1i corpul sunt conectate4 bloca6ele !i3ice co2binate cu cele 2entale repre3inta sursa durerilor 1i a tulburarilor din a2bele s!ere+ % po3itie #resita slabeste !le"ibilitatea 1i acu2ulea3a vata Iaer statut9 in case+ 5tatul sau odi7na Iin ti2pul lucrului4 a1 privitului la televi3or salK al dor2itului9 intr$o po3itie incorecta4 pentru 2ai 2ult ti2p4 poate stresa rara ca ! r avern constiinta acestui Iueru+ 'lterior4 creste ri#idiratcu a
I4F ,J: U

sa

2intii L?i a ernotiilor4 conducand la tot !elul de a!ccti durerile de spate4 cele de u2ar4 de 2i6loc4 dureri ))Cl' picioare4 etc+ Cele 2ai si2ple po3itii de rela"are ce

9LL:Tl

ar %i$

In

/2,

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

an"ietatii 1i a iritabilitatii nervoase sunt po=itia cadavrului Isavasana94 poritia crocodilului I2aDarasana9 1i po=iiia copilului Ibalasana9+ , r!ia crocodilului este de 2are a6utor pentru !erneile care su!era de cra2pe severe in ti2pul 2enstruatiei sau sunt incapabile sa se rela"e$ 3e stand pe spate+ In aceasta po3itie Go#7inul sta pe burta nerniscat4 cu !ata in 6os4 precu2 un crocodil ce sta la panda in apa+ In po=itia copilului, Go#7inul sta ase2enea unui !at in uterul 2a2ei sale+ Aceasta po3i$ ~ie a6uta 1a concentrarea respiratiei catre siste2ul de or#ane din re#iu$ nea pelvisului4 creandu$se i2presia unui 2asa6 1i a unei toni!ieri a acelei 3one+ Pornind de la ideea ca In curand vo2 putea bene!icia de indru2are de specialitate In arta Go#a4 prin desc7iderea unor centre speciali3ate in practicarea 1i predarea acestor 2odalitati de rela"are4 de disciplina 1i de per!ectionare a trupului4 a 2intii 1i spiritului4 iata denu2irea catorva asane 1i 2udre ce si$an dovedit e!icienta in a!ectiuni precu2) $ 5tresul 1i tensiunea $$ savasana, sari,ongasmC, prana:all2a, ma5arasana, mudrele :oghineD $ (rustrarea $ padmasana, 2etoda lui Eadi !hodhanam, ntudrele
:oghineD

$ Mi#renele $ viparita5arani, +arVCll19Cl+mA$ 0raiBa@ ma; $ Pierderea increderii 1i a concentrarli Iaceste e"ercitii se prac$ ti" nu2ai sub suprave#7ere9 $ bhu&angasana, mats:asana, mudra
Va&roli, tri5onasana, meditatieD

$ (rica $ virabhadrasana, sirsasana, siddhasana $ Inaintarea in varsta $ savasana, padmasana, mudrele .v. ogaD $ Indi#estia $ savasana, mudra Vo&roli si alte mudre, ardha tnats:endrasana, va&rasanaD $ Inso2nia $ halasana, e7erciiii de respiratie profunda, ardha mats:e ndrasana, tri5onasana.

Qalter van der Qindt4 %nfinit:

IN LO/ D; H;C; REGULI PENTRU o ARM=NI; 5;8'A<A+4 N=&I&; $(INA<;

1B1

(<=RIN &'D=5;

ANA IvIARIAN

"Begula

de aur este eli nil e7istii regula de aur."

Aeor#e Bernard

S*a=

Acu24 dupa ce v$a2 trecut printr$o serie de aspecte se"uale4 unele cunoscute4 dar care se cereau rea2intite4 altele necunoscute4 care tre$ buiau aduse la lu2ina4 este ti2pul unui 2ini voia6 in ceea ce oa2enii de 1tiinla4 cercetatorii in ale se"ualitatii urnane4 nu2esc ar7etipuri4 Punctul nostru de vedere este ca 1i nu2ai au3ul acestui cuvant $ arhetip - ase3at >Lin#a ter2enul se"ualitate4 are rostul crunt de a in7iba+ De aceea4 vo2 trece usor 1i intr$un li2ba6 2ai accesibil 1i 2ai desc7is printr$un sir de aspecte ale inti2itatii euplului ce nu au !ost surprinse in eapitolele anterioare+ Ru#a2 persoanele pudibonde sa se opreasca aici sau sa continue lectura 1i sa se consterne3e+ Porni2 de la ideea e"tre2 de ve7iculata intr$o publicatie recenta de succes4 despre care cititorul nostru4 cult 1i de3in7ibat4 a au3it eu

cat

~i ulterior sinta#2a de sucees $ ;emeile sunt de pe Venus, biirbatii de pe 8arte. Pri2ul adevar pe care
si#uranta+ ;ste vorba despre cartea ave2 de #and sa$l rosti24 !ara cru3i2e4 este ca4 1i 6ura2 ca este ade$ varat4 el vrea se"4 iar ea dra#oste ro2antics+ Pri2ul i2pas+ 'neori par cD+sunt de pe planete di!erite4 iar dor2itorul nu !ace e"ceptie4 !e2eia si barbatul 2entinandu$si dar di!erentele+ Dru2ul spre ini2a barba$ tului trece prin se"4 per2itandu$i sa$si sesi3e3e senti2entele a!ec$ tuoase odata ell nevoia de dra#oste+ Parado"al4 se"ul este eel care per$ 2ite barbatului sa si2ta nevoia de dra#oste ro2antics4 dra#ostea pri2ita a6uta !erneii sa si2ta nevoia de se"+ in ti2p ce

Despre relatii se"uale reusite


A2ericanul tru ca relatiile a!ectuoasa intele#erea are aici un raspuns se"uale

:ou and :our father didn,t 5noC.i,

sa

$ 1%1(Ir :our mother c !ld" 't tell 2od ideal 1i ar7icunoscut4 pel1$ cornun icarea4 pri n creste conside$ 3ilele noastre+

!ie
\121

~i rntele#ere+ Daca !unc 4i !olosirea ideilor din aces)

rabil intensitatea 1i calitarea !e2eile asteapta 2ai 2ull ca nicicd+ nicile noastre4 se"ul era ce8a !ace
H

la se"+ Pentru 2a2ele ~i 7u$ el+ 1J11 n1%P care !erneia

i~i satis!acea barbatul+ Acu24 cand 2etodele de prevenire a nasterilor sunt 2ai si#ure 1i super$accesibile4 iar societatea accepta 2ult 2ai usor nevoile se"uale ~i dorintele !e2eilor4 ele au ( libertate 2are de a$si e"plora 1i de a se bucura de propria sen3ualitate+ Pentru 2ulte !e$ 2ei4 un interes 2ai 2are pentru se" re!lecta 1i nevoia lor de a$si #as/ ec7ilibrul prin i2pacarea cu propria latura !erninina+ Deprin3and noi 2etode de apropiere4 barbatii ~i !e2eile pot re3olva i2preuna aceasta proble2a+ 5unt necesare Insa te7nici speciale pentru ca barbatul sa$i asi#ure partenerei satis!actia se"uala de care are nevoie acu2+ Meto$ dele traditionale !olosite de secole sunt acu2 depasite+ Nu este su!i$ cient ca barbatul sa obtina ce vrea de la !e2eie+ ;a doreste 2ai 2ult+ Erea sa aiba or#as24 iar el trebuie sa invete asta+ &otusi4 cu2 ea vrea 2ai 2ult4 si pretentiile lui cresc in 2od !iresc4 ;i nu vor sa renunte la pasiune in relatiile pe care le au+ De aceea4 din ce in ce 2ai 2ulti 2as$ culi pre!era divortul unei casatorii lipsite de 3vac+ o viata se"uala reusita ne u2ple ini2a de dra#oste 1i ne poate i2plini aproape toate nevoile su!letesti Istiu ca este % idee 7a3ardata4 dar este pur ~i si2plu a 2ea $ aderatiM9+ Contactele tandre4 pasionale4 sen3uale4 lun#i4 scurte4 rapide4 ra!inate4 6ucause4 so!t4 7ard4 ro2antice4 orientale4 erotice4 si2ple4 reci 1i !ierbinti sunt toate ( parte i2portan$ ta a 2entinerii pasiunii+ Relatiile se"uale reusite i2blan3esc !e2eia4 ( !ac sa$1i desc7ida ini2a pentru a sirnti dra#ostea 1i sa$si a2inteasca si#ur de a!ectiunea partenerului+ <a barbati4 reusita actului iubirii se traduce prin eliberarea acestuia de toate !rustrarile si$i per2it sa$si re$ invie pasiunea 1i atasa2entul !ata de !e2eia sa+ Alc7i2ia se"ului reu$ sit #enerea3a in creier 1i corp substante care le per2it celor doi sa se bucure unul de celalalt4 >or2onii 2asculini4 care sunt raspun3atori de sti2ulare4 se concentrea3a rapid catre or#as2+ Pentru !e2eie4 placerea ia nastere 2ult 2ai incet si ra2ane 2ult ti2p dupa or#as2/ sti2ula$ rea se reali3ea3a incet4 cu 2ult inainte de a deveni ( dorinta !i3ica pen$ tru se"+ Pot trece 3ile inainte de a dori sa aiba relatii se"uale+ 5ti2ula$ rea barbatului este i2ediat se"uala+ A astepta cateva 3ile insea2na un e!ort enor2 pentru el Iiar ele stiu astalM# Neintele#andu$se aceasta di$ !erenta intre cei doi4 este !oarte usor ca el sa se si2ta respins !ara 2o$ tiv4 iar ea sa se considere e"ploatata+ 'nii barbati stiu asta 1i$i lasa !e$ 2eii initiative actului4 Asta este % te7nica bun a4 dar aveti #ri6a do2$
1(3

(<=RIN &lJD=5;

ANA MARIAN

nilor sa nu !iti ulterior cali!icati drept 2olai +++ Receptivitatea se"uala a !erneii este 2odul eel 2ai intens de a$i trans2ite barbatului ca este iubit+ 5e"ul poate !i rni6loeul eel 2ai puternic de a redestepta dra#ostea bar$ batului+ Cand 2a2a ne spunea ca dru2ul spre ini2a unui barbat treee prin stornac4 aprecia cu vreo 3ece centi2etri prea sus+ Doarnnelor+ se7ul este dru2ul direct catre ini2a barbatului4 5ecretul unei relatii se"uale per!ecte este iubirea+ Cu cat apuci sa cunosti pe cineva 2ai bine4 iar inti2itatea continua sa creasca4 ell atat e"ista 2ai 2ulte sanse de succes intr$o e"perienta se"uala+

Cu2 se poate a2eliora se"ul


5e"ul se poate i2bunatati intotdeauna4 dar ca in orice do2eniu este nevoie de in!orrnatii noi 1i de oca3ia de a$l practica+ Cei 2ai 2ulti bar$ bali nu au !ost o erectie sau e"perti In se"+ cu2 sa a6un#a

ell totul alta poveste+ Cu2 te pori asrepta de la barbati sa stie ce le !ace pe !e2ei !ericite4 cand ei nu sunt !ernei? ~i !iindca4 de secole4 barbatii sunt burieul pa2antului4 centrul universulni4 sursa tuturor bucuriilor 1i a creativitatii 1i a inventiilor4 eroii ~i supra$eroii din povesti4 este abso$ lut lo#ic ca ei sa 2unceasca 2ai 2ult pentru % relatie4 inversandu$se ast!el rolurile se"uale clasice+ Deci4 barbatii au nevoie sa intelea#a trupul !e2eii 1i ce anu2e % e"cita+ In cele 2ai 2ulte ca3uri4 barbatul

niciodata lnvatati sa !aca dra#oste+ % data ce pot avea se pot 2asturba4 se asteapta oarecu2 de la ei sa !ie Desi#ur4 ei stiu unde trebuie sa$si introduca penisul 1i la or#as24 dar arta de a$i o!eri !e2eii un or#as2 este

c7iar crecle ca stie de6a ce !ace

% !erneie !ericita in pat+ ;l presupune In 2od #resit ca ceea ee$l !ace pe el !ericit4 ( !ace 1i pe ea+ Iar atunci cand !e2eia nu este 2ultu2ita4 el crede ca este ceva In nere#ula cu ea 1i nu cu 2etodele lui+ (aptele reale stall ca2 asa 1i nu se pot sc7i2ba $ c7iar daca barbatul spune te mea, el ell si#uranta Dupa ce latura sa 2as$ culina si$a !acut ell sueces treaba el se intoarce catre latu$

%a sa !e2inina

~i$1i traieste din

+enti2entele+

Cand el 1i partenera
91

rreaba din plin V/ s'i in co2unicare+ Pentru se"uala trebuie sa ne

a !ost riisplatit con$ celui$

lalt+ Daca ave2 dubii despre cu2 celalalt vrea sa !ie atins4 sti2uIat4 iubit4 e"ista ( te7nica at at de si2pla $ intrebatiK lata cateva su#estii) $ Ce$ti place cand !aci dra#oste cu 2ine? $ Cu2 te$ai si2tit cand a2 !acut asta? $ Ai vrea 2ai 2ult se"L? Ca2 cat intr$o saptarnana? $ Ai vrea uneori un preludiu 2ai lun#? 5au 2ai scurt? $ ;ste vreun !el nou in care ai vrea sa te 2an#ai? Erei sa$rni arati?

Cu2 pot %i atinse cul2ile placerii


(e2eilor le place eel 2ai 2ult sa converse3e Icand nu li se cere sa treaca direct la subiect9+ Pentru a se rela"a sau apropia de cineva4 Ie place sa se invarta in 6urul subiectului 1i sa descopere treptat ceea ce vor sa spuna+ ;ste ca atunci cand4 !iind la tele!on cu obiectul atractiei sale4 !e2eia intreaba VIubitule4 ce 7aine porti?W+ ;J ii raspunde4 iar 3ece 2inute 2ai tar3iu cei doi sunt i2plicati intr$o partida de se" !ier$ binte prin tele!on+ Aceasta este % 2eta!ora per!ecta a !elului cu2 se bucura !e2eia de se"+ Intrebate ce anu2e vor de la barbati4 !e2eile spun 2ereu ca vor un iubit cu 2aini lente+ <entoarea procesului !ace sa creasca placerea4 ast!el ca atunci cand de#etele 4D li2ba lui ii atin# sanii4 s!arcurile ei sunt in erectie ~i tan6esc dupa 2an#aieri+ Cand el trece la interiorul coapselor4 vulva4 labii4 clitoris 1i va#in4 ea este de6a u2eda4 !ierbinte 1i #ata sa !ie atinsa Inu4 nu este un pasa6 sf dintr$o carte ordinarii de tipul ceJor scrise de 5andra BroUn ci realitatea #oala+ ;ste ceea ce4 real2ente4 se inta2pla in pat sau oriunde altun$ deva intre doua persoane care$si iubesc trupurile !ara in7ibitii9+ Bar$ batul este alt!el+ Atin#erea directs a penisului

ii sporeste

enorrn pla$

cerea+ Multe !e2ei nu intele# asta 1i ii !rustrea3a pe barbati4 asteptand prea 2ult inainte de a le atin#e ~i 2an#aia $ !reca 3ona #enitala+ Daca ase2enea atin#ere ii pare prea directa4 !erneia ii poate reduce barba$ tului 2ult din !rustrate4 apasandu$l eu toata #reutatea ei BLM 3ona pubiana+ A2 retinut deci "i trebuie sa prelun#i2 cat 2ai 2ul) penetrarii in ca3ul !erneilor4 iar pc barbati sa$i 5t1111';Lip$/ di$Lc
#H-

tot in sarcina barbatului intra 1i acest c7in al nee"istand lubri!ierea adecvata4 se va lovi de un

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

lor Idaca ei e"ista94

sti2ularea

2anual

a si/sau

orala a or#anelor

#eni$

tale4 asi#urarea unui preludiu re3onabil pentru netrarea4 2iscarea teribila de !recare 1i or#as2ul+

ea 1i abia apoi pe$

Ce pute2 spune

1i

ce &I' In pat
re2arci sau intrebari care in7iba barba$

;"ista anu2ite propo3itii4 tul+ Dintre acestea a2inti2) $ Nu !aci ce trebuie+ $ Nu$2i place asta+ $ AuK Ma doareK

$ Nu atin#e in acest !el+ $ Nu asa4 $ Nu inca+ $ Nu acolo+ $ Nu$s #ata inca+ $ Ce !aci? Daca ave2 % idee despre ceea ce !e2eile nu trebuie sa spun a4 iata cateva e"e2ple din ceea ce un barbat este indicat sa spuna) $ ;sti asa de !ru2oasa+ $Ma e"citi4 $ I2i place sa$ti si2t 2oliciunea pielii+ $ I2i plac sanii tai4 l2i place sa te lin in brate Iasta eel putin este ( a!ir2atie la tanc4 2ereul9 $ ;sti buna+ Inu la su!let+++9 $ ;sti !ierbinte I1i nu4 %ubito, ai 'ebrii,%3 $ &e iubesc nu2ai pe tine +++ Aceste 2esa6e rostite clar sau soptite la urec7e ( a6uta pe !e2eie sa se si2ta iubita4 ceea ce ( desc7ide !ata de dorintele ei se"uale cele 2ai intense+ Din cau3a !il2elor 1i a revistelor care se concentrea3a asupra !e2eilor eu trupuri per!ecte4 ei ii vine rnai #reu sa aecepte ca partene$ rul ei ii ad ora cu adevarat corpul+ Dintre adevarurile se"ualitatii 2asculine trebuie sa sti2 1i sa in$ tele#e2 ca barbatul4 intotdeauna4 c7iar daca partenera lui e CindG CraU!ord4 se uita dupa alte !e2ei+ Asta c7iar daca este absolut indra$ #ostit de partenera sa+ &ot ce poate !ace ( !e2eie in acest ca3 este sa spuna) VMi7ai4 este =C daca te uiti4 dar4 pentru Durnne3eu4 nu te

rna

/,1

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

c7ioriKW Iar Mi7ai ar !i bine daca ar raspunde) VDa4 era ( !e2eie !ru$ 2oasa+ I2i plac !e2eile !ru2oase+ 5unt norocos ca a2 ( iubita/sotie a1a de !ru2oasa+ &u esti cea cu care vreau sa !iu+W 'n ulti2 aspect pe care il vo2 lua in discutie este 2ono#a2ia $ #roa3nica pentru unii4 unic 2od de a trai pentru altii+ Ideea de a avea toata viata relatii se"uale cu aceeasi persoana pare e"tre2 de plictisi$ toare+ Daca vo2 invata sa !ace2 se"ldra#oste spontan4 nu 2ecanic4 plictisul nu are cu2 sa apara+ Cu ti2pul4 senti2entele le#ate de se" se sc7i2ba4 dar pasiunea poate creste4 Multi barbati sunt de parere ca secretul casniciilor lor sta in !idelitatea absoluta+ Acesti barbati au intuit ca 2ono#a2ia Ie !ace pe !e2ei sa se si2ta deosebite 1i iubite+ Daca ele nu si2t ca sunt adorate4 vor re!u3a sa se desc7ida+ ;ste ( 2iscare per!ecta4 in !or2a de s!era4 initiata 1i suportata de barbati+ Increderea este esentiala pentru ca % !e2eie sa poata continua sa !ie interesata de partener+ La dona e mobile. ~i barbatul4 de ase2enea+ Pentru el este usor sa !ie e"citat de % !e2eie daca este atras de ea+ Dar 2entinerea atractiei nu 2er#e auto2at+ Nu este su!icient ca el sa ( iubeasca+ ;I trebuie sa si2ta ca !e2eia este Linca atrasa de el4 ca este desc7isa+ &rebuie sa si2ta ca ( poate !ace !ericita+ <a inceputul unei le#aturi4 cand ea$l priveste in oc7i4 apoi i1i 2uta privirea4 el pri2este 2esa6ul clar ca ar putea !i eel care s$o !aca !erici$ tao Aceasta privire ii da cura6ul de a risca respin#erea 1i de a initia ( le#atura+ Mai tar3iu4 dupa ce a de3a2a#it$o de cateva ori4 ea nu$I 2ai priveste asa 1i el nu 2ai si2te ca % poate !ace !ericita4 Dintr$o data sau treptat4 atractia incetea3a+ El poate sa ( 2ai iubeasca4 dar nu 2ai este atras de ea/ l1i poate i2a#ina relatii se"uale cu alte !ernei sau Ie poate supri2a In cele din ur2a+ ;ste inca 2ono#a24 dar nu 2ai e"ista pa$ siune+ A ra2ane pri3onier intr$o relatie lipsita de pasiune nu este ( ale$ #ere pe care oa2enii de asta3i sunt dispusi s$o !aca+ ;ste sanatos 1i natural ca4 intr$o le#atura a2oroasa4 valurile pasiunii sa creasca 1i sa scada+ Perioadele in care nu si2ti2 aceasta atractie se"uala sunt ca 3ilele noroase4 cand nu ra3bate soarele+ % 3i noroasa nu insearnna ca soarele &I' e"ista+ Insea2na doar ca pe 2o2ent este acoperit4 Hilele noroase sunt cele in care apare tentatia+ Cand atractia pentru partener este blocata4 ea apare in alta directie+ 5i In acest ca34 co2unicarea din$ tre cei doi va rc3olva4 intr$un !el sau altul4 situatia+
1(7

(<=RIN &'D=5;

ANA \!AR!AN

In ti2p

ce barbatii

tan6esc

dupa

e"periente

se"uale

!or2idabile+

!e2eile tan6esc dupa latura senti2ental a, C7iar 1i !erneia conducator+ dura4 orientata spre e!icacitate4 pune 2are pret pe ro2antisrn+ Daca vorn reusi sa intele#ern aceste di!erente4 sa le ca pe niste !apte pro#ra2ate #enetic4 F(/// putea reduce2 nivelul !rustrarilor+ la a2bele se"e4 ~i sa pro!ita2 de In to ate !or2ele in care ea se poate 2ani!esta+

sa

Eota fa

La

prime?

, cii partea 'eminind beneficiarii de % se7uald. (C-cCiali citit totusi rdnduri ~'i v-ati facut % idee despre modul de declansare al sen=ualitiitii veti putea e7ersa cu prima ocarie 1i vii veti bucura cii, aparent, am pus femeia 1L11 centrul acestui articol.. .

BIB<I=ARA(I;
5AD

<I5LlA D; A'&=RI PR;A IMP=R&AN&I P;N&R' N'~I P<AAIA

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Ali$5a2i+ Corps reel+ Corps i2a#inaire4 ed Dunod4 Paris4 1B.*+ Andre4 ;# +Psi7anali3a 1i se"ualitatea !e2inineM4 ed LIR;I4 1BB@+ An3ieu4 D+ MCorps reel4 Corps i2a#inaireM4 ed Bordas4 Paris4 1B.*+ Bataille4 A+ +;rotis2ulM4 ed Ne2ira4 Bucuresti4 1BB.+ BaudrG4 P+ +;rotis2ul 1i porno#ra!iaM4 ed ;uroson#_BooD4 Bucuresti4 1BB.+ Biberi4 I+ M;rosM4 ed Albatros4 Bucuresti4 1B@*+ Bo6or %4 Popescu %+ +;li"irele dra#ostei+ Ilu3ie sau realitate+M Casa de editura ;olia4 Bucuresti4 1BB*+ Ber#son4 >+ +&eoria rasuluiM4 Institutul ;uropean4 Iasi4 1BB2+ Bonnet4 A+ +Perversiunile se"ualeM4 ed 5tiinti!ica4 Bucuresti4 1BBB+

/*a('an A+ MCele cinci Ii2ba6e ale iubiriiM4 ed Curtea Eec7e4 Bucuresti4 2%%%+
Curran D- Ren3etti Me+ MQo2en4 2en and societGM4 ed AllGn and Bacon4 '5A4 1BB2+ Desprats$Pe[ui#not4 9# +Psi7opatolo#ia vietii se"ualeM4 ed Eest4 &i2isoara4 2%%1+ ;ibi$;ibes!eldi4 I# +Jubire 1i uraM4 ed &rei4 Ia1i4 1BB.+ ;nlLD7escu4 Constantin+ +Psi7ose"olo#ieM ed+ 'niversal DA<5I4 Bucuresti4 2%%%+ ;vola4 Julius+ 44Meta!i3ica se"uluiM4 ed >u2anitas4 Bucuresti4 1BB*+ (ein ;4 5c7neider 5+ +Re#ulile seductiei+ Cu2 se cucereste un barbatM4 ed >u2anitas4 Bucuresti4 1BB@+ (oucault4 M+ +Jstoria se"ualitatiiM4 ed de Eest4 &i2isoara4 1BB,+ (reud4 5+ +5tudii despre se"ualitateM4 ed+ &R;I4 Bucuresti4 2%%1+ (reud4 5+ M&ote2 1i tabuM4 ed ~tiinii!idi4 Bucuresti 1BB1+ (reud4 5+ +Eina de a % !e2eie+ Noi prele#eri de introducere in psi7anali3aM4 ed Mediare"4 Bucuresti4 1BB%+ (ro22 E# +Arta de a iubiM4 ed Ani2a4 Bucuresti4 1BB,+ Aerent4 C+ M5avoir vivre sa se"ualiteM4 ed Dan#les4 Penis4 1BB.+ Codr!roid4 I+ +Psi7iatria !e2eiiM4 ed Dacia4 Clu6$Napoca4 2%%%+ Areer J4 5tuart R# M&7e se"ual a#ressorL4 ed Ean Nostrand Rein7old Co2panG Inc+4 1B.-+ A+ +Jubire 4isen3ualitateM4 ed L\nasvSsia+ /,,), Jac[ues4 A+ +Psi7anali3a 1i se"ualitatea !e2ini2iM+ ed &R;I4 Bucuresti4 1BB@4

2%%-$12+

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

(<=RIN &'D=5;

ANA MARIAN

Cau!2ann4 J$C+ +&rupuri de !e2ei $ Priviri de barbati+ 5ociolo#ia sanilor #oiM4 ed Ne2ira4 Bucuresti4 1BB.+ Celle7er4 W# "<hen it,s o5 to laugh in the bedroom and Chen it,s 110t1 ~ <os An#eles &i2es4 12 2artie 2%%14 articol e"tras din rubrica !i"a a autoarei MBirds 7 beesM+ <a[ueur4 &7+ +Corpul 1i se"ul+ De la #reci la (reudM Bucuresti4 1BB.+ <eonelli4 ; <e+ +Dra#oste 1i se"M4 ed Doina4 Bucuresti4 1BB@+ Mitro!an4 I/ Ciuperca4 +Psi7olo#ia relatiilor dintre se"eM4 ed Alternative4 Bucuresti4 1BB@ =rte#a G Aasset4 ;# +5tudii despre iubireM4 ed >u2anitas4 Bucuresti4 1BB,+ =rte#a ? Morris4 D+ M<e couple nuM4 ed Bernard Arasset4 Paris4 1B@24 Parrinder4 A+ +<e se"e dans les reli#ions du 2ondeM4 ed <e Centurion4 Paris4 1B.0+ Penton$EoaD I54 Perret DI+ M(e2ale pre!erence !or 2ale !aces c7an#es cGcli$ callG) (urt7er evidence+ ;volution and >u2an Be7avior4 t7e =!!icial Journal o! t7e >u2an Be7avior and ;volution 5ocietG4 volu2e 214 no 14 JanuarG 2%%%M+ Pop4 A+ M5e" rara restrictii4 dar +++ M4 ed 'niversal Dalsi4 Bucuresti4 1BB.+ Radulescu4 5+ +5ociolo#ia 1i istoria co2porta2entului se"ual MdeviantM4 ed Ne2ira4 Bucuresti4 1BB0+ Reuben4 David M&ot ce ai vrut sa sti despre se"4 dar ti$a !est tea2a sa intrebiM4 ed Curtea Eec7e4 Bucuresti4 2%%2+ Rou"4 AuG/ <a7arie Muriel M< L>u2our $ >istorie4 Culture et PsGc7olo#icM4 Publications de la 5ociete Internationale de PsGc7opat7olo#ie de l;"pression et " Art $&7erapie+ 5c7nabl4 5+ +Barbatul 1i !e2eia $ relatii inti2eM4 ed ;us4 C7isinau4 1BB-+ 57orter4 E# M<es corps de !e22esM4 ;ditions du 5euil4 Paris4 1B.*+ 5olo2on+ MCantarea cantarilor+ BibliaM4 ;ditia 1B2.4 5ocietatea Biblica pentru raspandirea Bibliei+ 5tarenDGi4 D+ MCele cinci di2ensiuni ale se"ualitatii !e2inineM4 ed Ideea4 Clu64 1BB,+ 5teDel4 Q+ +Psi7olo#ia eroticii !e2inineM4 ed &rei4 Bucuresti4 1BB@+ 5teDel4 Q+ +Psi7olo#ia eroticii 2asculineM4 ed &rei4 Bucuresti4 1BBB+ 5tubbs4 Cennet7 RaG +++ Po3itii se"uale secreteM4 ed Pro ;ditura 1i &ipo#ra!ie4 Bucuresti4 2%%-+

e+

A<(AB;&AR

D; 5;8=<=AI;

5elaru4 M+ +Co2porta2entul se"ual aberantM4 ed Moldova+ Iasi4 1BB-+


'(/

Autorii doresc sa 2ultu2easca doa2nelor Car2en Mi7ailescu4 5te!ania Dudu2an4 (lorentina Dobrescu pentru a6utorul o!erit in reali3area acestei carti4 prin co2entariile4 observatiile 1i su#estiile lor+ De ase2enea4 2ultu2i2 colectivului editurii In!o2edica pentru interesul constant 1i sustinerea neconditionata a e!ortului nostru de$a lun#ul procesului de elaborare a lucrarii+