Psihobiologia Sexualitatii ID Slides

Psihobiologia sexualitatii
Alina S. Rusu, PhD

alinarusu@psychology.ro
Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie
www.clinicalpsychology.ro
De ce studiem sexualitatea umana? Este nevoie de astfel de cursuri?
Psihobiologia sexualitatii Curs 1
Procedura de examinare: Examen scris sub forma de eseu pe o tema data.
Bibliografie obligatorie: Jared Diamond (2007) De ce e sexul o placere evolutia sexualitatii umane (Humanitas)
Psihobiologia sexualitatii Curs 1 De ce exista cursuri in domeniul sexualitatii? Incercare: Quiz Cunostinte despre sexualitate Comparatii trans-culturale Istoria sexualitatii Studiul sexualitatii sexologia - stiinta Metode de cercetare a sexualitatii
Cursurile despre sexualitate

De unde ati dobandit cunostinte despre sex? Parinti, colegi, prieteni? Cat de corecte credeti ca au fost informatiile despre sex cand aveati 10-14 ani? Ancheta (Time magazin, Stogdill, 1998 1200 adolescenti) 74% - prietenii si televizorul = sursele majore de informare despre sex. 10% - parintii au oferit cea mai multa informatie.
Quiz: Adevarat sau Fals?

Erectia la barbati este determinata de existenta unui os penian. Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva grade decat cea a corpului. Himenul este un indicator de baza al virginitatii la femei.
Quiz: Adevarat sau Fals?

Erectia la barbati este determinata de existenta unui os penian. Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva grade decat cea a corpului. Himenul este un indicator de baza al virginitatii la femei.
Sexualitatea = un mister Probleme multiple la nivel conceptual Ex. Educatie insuficienta privind metodele contraceptive si de protectie
rata crescuta a graviditatii la adolescente prevalenta HIV boli cu transmitere sexuala etc.
Comparatiile trans-culturale
Atractivitatea sexuala
Care sunt partile erotice ale corpului? Cand spun parintii/bunicii ca este prea mult sex la TV? Ce inseamna acest lucru?
Prea mult sarut? Prea multa piele expusa? Prea multe parti intime devin publice?
In alte culturi, aceste intrebari poate nu ar fi puse.
Atractivitatea sexuala
Difera de la o cultura la alta Subratul = element sexy?
In Abkhazia (Georgia), barbatii se simt foarte aroused cand observa un subrat feminin descoperit. Genunchii elemente erotice in Noua Guinee.
Comportamente si atitudini
Sarutul? Este un element universal corelat cu sexualitatea?
In culturile vestice, da
Nu se regaseste in unele culturi asiatice
Preludiul nu se regaseste in unele culturi.
Tipuri de culturi (extreme ale unui continuum)

Culturi permisive Mangaia (Insula din Pacific)
Adolescentii (ambele sexe) sunt instruiti in arta de satisface un partener de sex opus Adolescentii incurajati sa incerce cat mai multi parteneri --> in stadiu adult, se incurajeaza monogamia.
Culturi represive
Inis Baeg (insula mica langa Irlanda)
Copiii nu sunt deloc informati despre ciclul menstrual sau graviditate Nuditatea este interzisa chiar si in interiorul familiei Credinte la barbati: sexul este periculos pentru sanatate si de aceea trebuie facut foarte repede si numai cand este relationat cu reproducere.
http://www.soc.ucsb.edu/sexinfo/article/sex-in-inis-beag-ireland
Culturi permisive din Pacific)
Mangaia (Insula
Extras despre Inis Baeg Sex Education Sex was never discussed. Parents and other family members instructed children with rewards and punishments. Punishment often involved a brutal beating with a belt. Any form of sexual expression was severely punished, be it masturbation, mutual exploration of bodies, use of any slang words related to sex, or open urination. When girls had their first menstruation, they rarely knew anything about it. First menstruation was frequently traumatic, because their mothers were incapable of explaining it. Boys mostly learned about sex from older boys and men, and especially from observing animals. Elders believed that sexual instruction was unnecessary because "after marriage, nature takes its course." In some villages, cases of childlessness were reported resulting from the sexual ignorance of the spouses.
Unde este Romania in 2009?

Cultura represiva Inis Baeg Cultura permisiva Mangaia
Istoria sexualitatii (linii)

Iudaism
Sexul echivala cu procreatia; celibatul insemna neglijarea unei obligatii majore. Valori transmise tata-fiu: femeile erau proprietate. Sexul extra-marital sau pre-marital la femei pedepsit public (ex. Aruncarea cu pietre)

Iudaism
Corpul gol nu era o rusine Sexul in interiorul casatoriei era acceptat (vazut ca un dar divin). Orice comportament sexual intre sot-sotie = acceptat, atata vreme cat samanta nu era irosita de catre barbat. In ciuda statutului de proprietate, femeile aveau garantate drepturi sexuale (ex. Dreptul de a zice nu).

Crestinism
Iubirea fizica este separata de iubirea spirituala. Sf. Pavel corpul = raul trebuie controlat de catre minte (dualism minte-trup) Celibatul este superior spiritual mariajului. Sexul este pentru procreatie, nu pentru placere. Dezgust pentru trupul uman Sf. Augustin Suntem nascuti printre materii fecale si urina.

Epoca victoriana
Sexul era o datorie a sotiei Tissot (1741)Masturbarea putea duce la pierderea vederii, lesin si pierderea sanatatii mentale. Irosirea lichidului spermatic pierdere similara cu pierderea de sange. Mituri privind sexualitatea.

Epoca victoriana
Femeile aflate la menstruatie pot sa altereze alimentele prin atingere (British Medical Journal, 1878) Totusi, in perioada victoriana - dezvoltare puternica a: Prostitutiei Pornografiei Relatii extramaritale = moda
Revolutia sexuala
Revolutia industriala timp si mobilitate Miscari feministe drepturile femeilor Descoperirea penicilinei reducerea ratei bolilor transmise sexual Descoperirea pastilei controlul femeilor asupra outcome-ului sexual. Acceptarea sexului premarital (in interiorul generatiilor tinere)
Sfarsitul Revolutiei Sexuale?

Make Love not War a continuat pana in anii 1980 La inceputul anilor 80 epidemia HIV SIDA schimbari majore in gandirea sexuala. Utilizare semnificativ mai mare a mijloacelor de protectie, scaderea ratei graviditatii la adolescente, scaderea ratei bolilor transmise sexual.
Sexualitatea - stiinta
Sigmund Freud (1856-1939) Stadiile psihosexuale
Libido energia sexuala este directionata spre diferite parti ale corpului in momentele dezvoltatii channeled to different body parts at different ages. Stadiu oral, Stadiu anal, Stadiu falic, Stadiu de latenta si stadiu genital.
Teoria freudiana revazuta si mult discutata; Freud - important in sexologie pentru identificarea motivatiei sexuale si a sexualitatii umane in perioadele timpurii de dezvoltare (copii).
Henry Havelock Ellis (1859-1939) - diagnosticat cu o boala cu transmitere sexuala, similara cu gonorea A utilizat numeroase studii de caz si date trans-culturale 7 volume Studies in the Psychology of Sex Ellis masturbarea si homosexualitatea = fenomene normale
Alfred C. Kinsey (1894-1956)
Frica de moarte prin masturbare (in copilarie) Colectie larga de date despre comportamentul sexual (interviuri, fise medicale etc.). Rezultate soc pentru populatie: foarte multi barbati au experiente homosexuale, femeile pot avea orgasme multiple, iar sexul oral este un element normal pentru multe cupluri. Fondator al The Institute for Sex Research, Indiana Univ.
Masters & Johnson
1954 observarea subiectilor umani angajati in procese sexuale in conditii de laborator. 1966 prima descriere stiintifica detaliata a raspunsului sexual uman (femei, barbati) cercetarile lor au permis dezvoltarea de tehnici pentru tratamentul problemelor sexuale (medicina si psihoterapie)
Cercetarea stiintifica a sexualitatii

Cercetarea stiintifica implica metode validate de colectare si analiza a evidentelor empirice si ale datelor. Cunoasterea stiintifica in sexologie lupta continua (creativa) cu simtul comun, intuitia, traditia etc. Studiile in sexologie bombe informationale, cu rezonanta dincolo de publicatiile de specialitate. La orice conferinta cuvantul cheie sex atrage cei mai multi audienti.
Sexologia = stiinta interdisciplinara

Biosexologia Studiul aspectelor biologice ale sexualitatii. Psihosexologia Cum influenteaza si sunt influentate procesele psihice de dezvoltarea sexuala umana si de comportamentul sexual. Sociosexologia Modul in care fortele sociale si culturale influenteaza si sunt influentate de atitudinile, credintele si comportamentele sexuale.
Teorii ale sexualitatii

Teorii biologice Teorii psihologice Teorii sociologice
Teorii biologice
Teorii din fiziologie - descriu si explica modul in care procesele fiziologice determina si/sau sunt afectate de comportamentul sexual. Teorii evolutioniste si sociobiologice - explica trasaturile si comportamentele sexuale din perspectiva proceselor evolutioniste (ex. Investitia parentala, selectia intrasexuala, intersexuala etc.).
Teorii psihologice
Teorii psihanalitice Freud rolul proceselor inconstiente si subconstiente in fenomenele sexuale. Conditionare clasica Tehnici de modificare comportamentala in care un stimul neconditionat si un stimul neutru se asociaza pentru a se obtine un raspuns dorit. Teoria invatarii operante Consecintele unui comportament pot influenta sau nu daca acel comportament se va produce din nou.
Teorii psihologice
Teoria invatarii sociale - accentuarea rolului procesului de invatare prin observatie si imitatie. Teoriile cognitive/emotionale In relatie cu sexualitatea, aceste teorii explica rolul proceselor cognitive si emotionale in comportamentul sexual.
Teorii sociologice
Teoria interactiunilor simbolice - modul in care simbolurile, etichetele si definitiile invatate pe baza interactiunilor sociale pot afecta atitudinile, conceptele si comportamentele unei persoane. Teoria structural-functionala - societatea este vazuta ca un sistem de parti interconectate care se influenteaza unele pe altele si lucreaza impreuna pentru atingerea unei stari de stabilitate sociala. Teoria conflictelor Societatea consista in diferite componente aflate in competitie pentru resurse si putere.
Teorii sociologice
Teorii feministe Perspective care analizeaza discrepantele privind egalitatea intre sexe modul in care aceste discrepante afecteaza sexualitatea. Teorii ale sistemelor (systems theories) - accentul pe aspectele interpersonale si relationale ale sexualitatii.
Perspectiva eclectica asupra sexualitatii umane

Sexualitatea nu poate fi abordata unidirectionala necesita perspective multiple de abordare:
We cannot expect to understand human sexuality
unless we consider both biology and culture . . . and the interface between them as it affects the individual, the dyad, and the group.
John Bancroft
Tema pana la cursul 2:

Explorati site-ul http://www.kinseyinstitute.org/resea rch/index.html Participati la un experiment online pe tematica sexualitatii Parcurgeti articolele Paper1_PsiSex si Paper2_PsiSex
Cercetarea sexualitatii - metodologie
Identificarea si formularea intrebarilor in cercetarea sexualitatii

Formulare si indetificarea problemei poate fi afectata de contextul socio-politic al unei anumite perioade. Cum putem studia aceasta influenta socio-politica? review al literaturii de specialitate ex. Alfred C. Kinsey (psiholog, sexolog) 1950 primul review al studiilor stiintifice ale sexualitatii umane: Sexual Behavior in the Human Male siSexual Behavior in the Human Female.
Cercetarea bibliografica
Cercetarea literaturii de specialitate (review) descoperirea a ceea ce s-a facut si invatat deja despre anumite teme unde suntem, cum s-a facut, ce si cum facem mai departe? Exemple de jurnale specializate pe publicare cercetarilor sexualitatii umane: The Journal of
Sex Research, Archives of Sexual Behavior, Journal of Homosexuality, Electronic Journal of Human Sexuality, Family Planning Perspectives, Psychology of Human Sexuality etc.
Formularea ipotezelor si operationalizarea variabilelor

Ipoteza si predictii Transpunerea ideii de cercetare intr-o forma permisibila testarii, care sa vizeze si posibilele rezultate ale investigatiei. Variabilele Orice eveniment/caracteristica care pot fi masurate (variabile dependente - masurate, independente - manipulate) Operationalizarea Definirea modului in care o variabila va fi masurata (ex. Raspunsul sexual). Definitia operationala Definitia de lucru definirea unei variabile intr-un studiu particular.
Metode de colectare a datelor

Colectarea datelor dupa identificarea intrebarilor studiului, analiza literaturii de specialitate, formularea ipotezei si operationalizarea variabilelor. Metode de colectare a datelor: Experimentul Anchetele Cercetarea in teren (ecologica) Observatiile directe in conditii de laborator Studiile de caz Cercetari istorice
Cercetarea experimentala
Cercetarea experimentala (experimentul) - implica manipularea variabilei indepente (VI) pentru a determina cum aceasta manipulare afecteaza variabila dependenta (VD). Punct tare: poate aduce informatii privind cauzalitatea unor relatii intre evenimente/trasaturi (cum o anumita variabila o o afecteaza pe cealalta). Punct slab: in cercetarea sexualitatii umane, experimentele sunt realizate pe grupuri mici (small samples), in conditii artificiale de laborator probleme la nivelul generalizarii rezultatelor in conditii ecologice.
Anchete (survey research)

Survey Research - obtinerea informatiei de la respondenti pe baza utilizarii intrebarilor (interviuri, chestionare etc.) Proba (sample) - subset reprezentativ pentru o anumita populatie. Limite ale colectarii datelor pe baza de intrebari
Tipuri de intrebari in cercetarea sexualitatii

Cat de des va masturbati? (ex. item in Sexual Self-Disclosure Scale) Cati parteneri sexuali ati avut pana in prezent? Practica sexuala implica mai multe pozitii? Practicati sexul de tip oral-genital? Ati avut vreodata o experienta homosexuala?
Probleme cu intrebarile despre sexualitate

Exagerarea experientei sexuale Se ascund anumite aspecte ale sexualitatii Chestionarele (in anonimat) preferate interviurilor Probleme de vocabular, formulare Ce inseamna sex, relatie sexuala?
Psihobiologia sexualitatii Curs 2 Decizie personala fragila: Participarea ca subiect intr-o cercetare a sexualitatii umane
Important: este necesara informarea clara a viitorilor subiecti metodologia si modul in care vor fi utilizate rezultatele asigurarea confidentialitatii. In cazul dvs (student) ati putea fi rugat sa completati chestionare sau sa participati la interviuri in domeniul cercetarii sexualitatii (si nu numai). IMPORTANT: Inainte de a decide sa participati la un studiu, fiti siguri ca studiul respecta normele etice (APA, de ex.) la nivelul implicarii subiectilor umani in cercetare.
Cercetarea in teren
Cercetarea in teren Metoda de colectare a datelor observarea si studierea comportamentelor in conditii naturale, ecologice. Observatia participativa - cercetatorul participa la studiul unui fenomen ca si subiect (ex. Ritualurile sexuale intr-un trib). Observatia non-participativa
Observatii directe in laborator

Observatii directe in conditii de laborator In cercetarile sexualitatii umane observarea indivizilor implicati in comportament sexual. Limita (problema) utilizarea voluntarilor. Voluntarii care participa in astfel de experimente sunt aceste date extrapolabile la populatia normala?
Interpretari si discutii
Dupa analiza datelor (nivele: descriptiv, corelational, cauzal), se interpreteaza rezultatele si implicatiile acestora (inferente, aplicabilitate). Discutii importante pentru deschiderea unor noi linii de cercetare. Important: studiile sexualitatii umane impact care transcende comunitatea stiintifica.
Desmond Morris Human sexuality
Psihobiologia sexualitatii Curs4
Raspunsul sexual: similaritati si diferente intre sexe
Psihobiologia sexualitatii - Curs 4
Sumar
Raspunsul sexual - masuratori Structura raspunsului sexual Orgasmul - punct cheie al RS Afrodisiacele si RS Dupa (Afterwards) Sexualitatea la categoriile fragile de subiecti (persoane cu dizabilitati)
Masuratori ale raspunsului sexual

Pionierat: Masters & Johnson (19651970) Observarea a peste 10.000 episoade sexuale 312 barbati si 382 femei, 18-70 ani Sesiuni multiple/participant Masuratori fiziologice: variatia frecventei cardiace, frecventa respiratorie, tensiune arteriala, EEG etc.
Instrumente de masurare ale RS

Inelul penian - se fixeaza la baza penisului; masoara schimbarile in circumferinta. Fotopletismograful vaginal - se fixeaza intravaginal; o fotocelula intregistreaza modificarile de luminozitate (volumul sangvin in peretii vaginali).
Modele ale RS
Sexologie - dezvoltarea unor modele ale raspunsului sexual uman; Modele = descrieri si diagrame in care se sumarizeaza sub cupola unei paradigme date ale cercetarilor in domeniu. In cazul RS - varietate foarte mare inter- si intraindividuala - dificultati in elaborarea de modele ale RS. Cele mai acceptate (si citate) modele ale RS sunt: - Masters & Johnson (1966) Kaplan (1979) Loulan (1980)
Masters & Johnson (1966) Modelul RS in 4-stadii

Observatii a peste 10000 episoade sexuale Observatii clinice/laborator Masuratori fiziologice pe parcursul episoadelor sexuale.
Cele patru stadii sunt: Excitare: modificari fiziologice care includ erectia (la barbati) Platou: modificari fiziologice aditionale, care includ marirea volumului testicular si sex flush Orgasm: eliberarea tensiunii sexuale (include emisia si expulzarea lichidului spermatic). Rezolutia: valorile fiziologice revin la normal.
Kaplan (1979) Modelul RS in 3-stadii

Helen Singer Kaplan (terapeut sexolog si cercetator) 3 Stadii ale RS: Dorinta (desire - componenta psihologica) Excitarea (combinarea excitarii si a platoului din modelul lui Masters & Johnson) Orgasmul Dorinta: implica cognitii cu valente erotice - implica deci cel mai sexual organ al corpuluicreierul.
Dorinta
Ganduri, fantezii, trairi erotice
Cortexul cerebral Sistemul limbic Sistem nervos periferic (ex.terminatii nervoase din zone erogene) Sistemul endocrin
Dorinta (desire)
Senzatii specifice care determina un individ sa caute sau/si sa devenina receptiv fata de experientele sexuale. Asocierea dorinta & RS nu este obligatorie: putem avea raspuns fiziologic fara dorinta si vice versa. 8 motivatii sexuale: feel value, show value, relieve
stress, nurture, feel power, experience power, experience pleasure, procreate.
Dorinta (desire) si eroticismul

McCarthy (1995) 5 Componente

Take time to think about it (anticiparea sexuala) Take responsibility for your own sexuality Feel deserving of sexual enjoyment Recognize how broad and diversified responsiveness really is. Orgasmul este doar o
parte a placerii sexuale.
Emotional intimacy is building block for healthy
sex.
Creierul
Cel mai sexual organ al corpului uman. Transforma impulsurile nervoase in senzatii hedonice (de placere). Asigura controlul nervilor si muschilor implicati in comportamentul sexual. Asigura reglajul hormonal. Centrul de origine a dorintelor.
Cortexul cerebral
Stratul de suprafata al celulelor nervoase care acopera cea mai mare parte a creierului Circumvolutiuni si girusuri Baza anatomica petru gandire/ratiune Originea anatomica a gandurilor si fanteziilor sexuale
Sistemul limbic
Situat sub cortex - sistemul limbic Include: complexul amigdalian (nuclei), hipocampus, girusul cingulat si aria septala. Originea anatomica a emotiilor/trairilor.
Complexul amigdalian
Deteriorari la nivelul complexului amigdalian hipersexualitate la nivel comportamental (caini, pisici, maimute Rhessus). La pacientii umani - distrugerea medicala a amigdalei - angajare in masturbare persistenta.
Hipotalamusul
Situat la baza creierului Primeste majoritatea impulsurilor de la nivelul sistemului limbic Distrugerea anumitor arii hipotalamice - elimina comoplet comportamentul sexual. Stimularea hipotalamica - comportament compulsiv (sobolani - apasarea pedalei de reward pana la epuizare) Centrii placerii
Glanda pituitara (hipofiza)

Secretia hormonilor
Oxitocina Prolactina Hormonul stimulator folicular (FSH) Hormonul luteinizant (LH)
Loulan (1980): Modelul RS in 6-stadii

1. 2. 3. 4. 5. 6. Impuls/Willingness (cu sau fara dorinta) Dorinta ganduri, fantezii, sentimente erotice Excitatie Congestia tesuturilor Orgasm Placere
Doua procese fiziologice de baza ale RS

MIOTONIA Tensiune musculara Contractii involuntare, spasme VASOCONGESTIA Congestia vaselor de sange la nivel de corp cavernos in penis/clitoris, bulbii vestibulari etc. Sex flushla nivel de piept, gat, barbie.
CICLUL RASPUNSULUI SEXUAL

Variabilitate semnificativa (masurata) Lungimea fiecarei faze Intensitatea raspunsului TOTUSI, exista un pattern general al ciclului RS, indiferent de metoda de stimulare (masturbare, orala, penetrare, cerebrala fantezii sexuale)
Ciclul RS la barbati
Perioada refractara
TIMP
Ciclul RS la femei
Faza de excitatie
Miotonie Vasocongestie Cresterea ratei cardiace Cresterea presiunii sangvine Sex Flush (piept, gat) Durata: 1 minut Cateva ore.
Faza de excitare: Barbati

Impulsuri nervoase (bi- si/sau unidirectionale) Centrul toracolombar si sacral al erectiei
Faza de excitare: Barbati

Indicatori fizici ai arousalului: erectia Vasocongestia corpului cavernos si a corpului spongios. Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Marimea volumului testicular. Reactii erectile mamare.
Faza de excitare: Femei

Labia majora devine fleibila, creste in suprafata si se indeparteaza. Marirea volumului clitoridian Reactii erectile si marirea volumului glandelor mamare.
Faza de excitare: Femei

Vasocongestie: peretii vaginali devin supra-irigati sangvin Peretii vaginali se dilata semnificativ. Cervix si uterul se indreapta in sus. Lubrificarea vaginala incepe in majoritatea cazurilor (dar nu este o regula)
Faza de platou: Barbati

Diametrul penian continua sa creasca. Dimensiunea testiculara: creste de la 50-100%. Suprafata posterioara a testiculelor atinge perineumul. Glandele Cowper incep secretia unui fluid Tensiune sexuala - sex flush - gat, piept, obraz
Faza de platou: Femei

Clitorisul este impins in spate spre osul pubian (retractia clitoridiana) Sex flush in diferite zone Marirea volumului sanilor Congestia labiei minora vizibila, foarte irigata.
Faza de platou: Femei

Deschiderea vaginala se ingusteaza cu 30-50% (platforma orgasmica) Secretia fluidelor intravaginale incetineste. A doua treime interioara a vaginului se expandeaza (efectul de cort - tenting effect)
Orgasmul
Eliberare brusca a tensiunii sexuale. Descrierile sunt similare la ambele sexe. Contractii musculare ritmice in anumite parti ale corpului (ritmicitate de aprox 8 secunde) Ocurenta contractiilor nu coreleaza intotdeauna cu experientierea perceptuala a orgasmului (contractiile urmeaza de obicei starea de orgasm)
Orgasmul: Barbati
2 stadii: Emisie si expulzare Emisie contractii musculare ale vaselor deferente, ale glandei prostate si ale veziculelor seminale. Bulbul uretral se umple de lichid spermatic ejacularea este inevitabila. Expulzarea Contractiile uretrei si ale muschilor de la baza penisului forteaza lichidul spermatic in exterior (ejacularea).
Ejacularea retrograda
Muschii sfincterului care blocheaza urina sa intre in uretra se deschid. Muschii sfincterului care permit lichidului spermatic sa treaca prin uretra se inchid. Astfel, lichidul spermatic intra in vezica urinara, nu este impins spre exterior.
Ejacularea nu inseamna orgasm

Orgasmul = definit ca perceptia subiectiva a experientei sexuale (a eliminarii tensiunii sexuale) Ejacularea = eliminarea lichidului spermatic Inainte de pubertate - se poate experientia orgasm, dar nu are loc ejacularea.
Orgasmul: femei
Istoric femeile nu pot sa aiba orgasm. Explicatie a functionalitatii: retinerea celulelor sexuale masculine in cantitate mai mare (daca orgasmul feminin precede orgasmul masculin)
Faza de rezolutie: Barbati

Terminarea erectiei Testiculele revin la dimensiunea normala Perioada refractara timpul necesar pentru a ajunge la urmatorul orgasm.
Faza de rezolutie: femei

Orgasme multiple 10% din femei - raporteaza ca nu au experientiat niciodata orgasm Volumul labiilor si sanilor revenire la normal. Sex flush dispare Uterul coboara si vaginul revine la dimensiunea normala.
Controverse legate de orgasm

Unele femei nu au orgasm in mod regulat. Tipuri de orgasm feminin
Stimulare clitoridiana (Freud tipul imatur) - tip A Stimulare vaginala (Freud tipul matur) - tip B
Punctul Grafenberg (G-spot) zona enervata a partii frontale a peretelui vaginal (tipul A de orgasm) Lungimea orgasmului la femei - mai > decat la barbati (peste 60 s).
Exista ejaculare la femei?

Fluid emis de glandele Skene localizate in uretra Glandele Skene - tesut asemanator prostatei Lichidul Skene - asemanator cu secretiile prostatei Stimularea punctului G.
Psihobiologia sexualitatii - Curs 4 Shere Hite (1942- ) has focused on understanding how individuals regard sexual experience and the meaning it holds for them. - Critics on Masters and Johnson's work: for uncritically incorporating cultural attitudes on sexual behaviour into their research. For example, Hite's work showed that 70% of women do not have orgasms through in-out, thrusting intercourse but are able to achieve orgasm easily by masturbation or other direct clitoral stimulation. Only 30% of the women in her study reported ever experiencing orgasm during thrusting intercourse. -She has criticised Masters and Johnson's argument that enough clitoral stimulation to achieve orgasm should be provided by thrusting during intercourse, and the inference that the failure of this is a sign of female "sexual dysfunction." Whilst not denying that both Kinsey and Masters and Johnson have been a crucial step in sex research, she believes that we must understand the cultural and personal construction of sexual experience to make the research relevant to sexual behaviour outside the laboratory. She offered the criticism that limiting test subjects to "normal" women who report orgasming during coitus was basing research on the faulty assumption that having an orgasm during coitus was typical, something that her own research strongly refuted.
Shere Hite (1942 - )
RS si drogurile
Cantaridele: pot cauza inflamatii/iritatii ale tractului urinar si genital; erectii dureroase, ulceratii, deshidratare, moarte. Alcoolul: reduce inhibitiile, dar altereaza precizia raspunsurilor nervoase implicate in actul sexual.
RS si drogurile
Cocaina stimulant al SNC; aditional: dificultati in obtinerea erectiei, dificultati in atingerea orgasmului. Utilizare excesiva ---> disfunctie sexuala totala. Amfetaminele burst of energy altereaza in timp functiile sexuale. Amil-nitratii intensifica senzatiile creste activitatea cardiaca, creste probabilitatea producerii accidentelor vasculare.
RS si drogurile
Marijuana induce realxare si creste sensibilitatea la atins; aditional: probleme erectile, scade nivelul de TST circulant, afecteaza negativ productia spermatica. Ecstasy(MDMA) episoade psihotice, dependenta fizica si psihica. Altereaza puternic raspunsul sexual in special la barbati. Yohimbina - impact semnificativ asupra determinarii psihologice a disfunctiei erectile.
Ontogenia sexualitatii
Infancy (sugar 0-1 ani) Early Childhood (copilaria mica, timpurie) School-age years (faza pre-pubertate) Puberty (pubertate) Adolescence (adolescenta) Emerging Adulthood (faza de pre-adult) Young Adulthood (faza timpurie de adult) Middle Age (varsta mijlocie) Elderly Years (si ce a mai ramas)
Perioada 0-1ani
Perioada 0-1ani
Erectii observate la nivel intrauterin (fetusii masculini) Semne ale lubrifierii vaginale in primele 24 ore dupa nastere Bonding: instictul de cuddling si hugging Sugarii erectii spontane in timpul ingrijirii Diferite comportamente pot duce la senzatii de placere, confort probabilitate crescuta de manifestare.
Copilaria timpurie (2-6 ani)

Dupa 2 ani, interesul copiilor in organele genitale este comun. Jocuri de dezbracare, observarea atenta a adultilor, observarea si atingerea propriilor organe genitale - de la 3-5 ani. In general, jocuri intre copii de acelasi sex Jocurile agresive cu conotatie sexuala - pot indica istoria unui abuz.
Copilaria timpurie (2-6 ani)

Curiozitate observarea celorlalti facand baie, insotirea adultilor la toaleta Reactiile/comportamentele parentale sunt importante - reactiile neadecvate - emotii disfunctionale fata de propriul corp. Incepe formarea distinctiei intre comportament in intimitate versus comportament in public. Reactiile parentale - considerate de multi sexologi ca fiind reflectii ale atitudinii fata de propria sexualitate.
Perioada 7-11 ani

Impun sa nu fie insotiti la toaleta Retineri in expunerea in public (piscina, vestiare) a propriului corp Jocuri sexuale explorative, dar de preferinta nu in fata parintilor Reactiile negative fata de interesul sexual - mai comune fata de fete.
Pubertatea (7-15 ani)

Atractivitate sexuala si capacitate de reproducere Maturare endocrina - creste secretia hormonilor androgeni, gonadele (testicule si ovare) se matureaza Caracterele sexuale secundare (pilozitate, caracteristici vocale, proportii corporale, glande mamare).
Pubertatea - fete
Disproportia in crestere fetele mai inalte decat baietii. Dezvoltarea sanilor Depozite de tesut gras la nivelul pulpelor, fese Pilozitate pubiana (dupa 1-2 ani - pilozitate axilara) Schimbari la nivelul mirosului corporal, tegument (acnee)
Pubertatea - fete
Cresterea volumetrica a vaginului si uterului Ciclul menstrual intre 12-14 ani (tendinta globala de scadere a varstei menstruale) Stima de sine - influentata de becoming a woman (ciclul menstrual) Importanta cunostintelor in copingul cu fenomenul menstruatiei (inevitabil: glume, remarci negative, focus al atentiei sexuale etc.).
Pubertatea - baieti
In medie cu 2 ani mai tarziu decat fetele. Dezvoltarea testiculelor, scrotumului, prostatei, penis, vezicule seminale. Dezvoltarea capabilitatii de ejaculare Emisiile nocturne - importanta oferirii de informatie (baietilor li se ofera mai putina informatie sexuala in timpul pubertatii decat fetelor).
Pubertatea - baieti
Ginecomastia: glande mamare dezvoltate temporar capata dimensiuni normale dupa pubertate Pilozitate pubiana, urmata la 1-2 ani de pilozitate faciala si axilara Cantitatea de foliculi pilosi - valoare ereditara. Modificari ale tegumentului (acnee) si ale mirosului corporal Modificari ale vocii - adancirea vocii
Pubertatea precoce/intarziata
In mod normal - 11-12 ani Inainte de 9 ani ---> pubertate precoce
Hormonii estrogeni din mediu (environmental estrogens) pot cauza aparitii timpurii ale caracterelor sexuale secundare Pubertatea intarziata - tratament hormonal
Comportamentul sexual
Atractivitate sexuala - de obicei in jurul varstei de 10 ani Masturbare cu atingerea orgasmului - posibila la ambele sexe inainte de 12 ani In jurul perioadei de 13-14 ani ---> jocuri sexuale (ex. Perinita, rotirea sticlei spin the bottle).
Adolescenta (13-17 ani)

Imaginea de sine (self-image) Imaginea corpului, caracteristici fizice (nevoia de oglinzi) Masturbare Frecventa: baieti 1.8 ori/saptamana, fete in medie 0.5 ori pe saptamana (in jurul varstei de 15-16 ani) Supapa pentru tensiunea sexuala, nevoia de experimentare sexuala, confidenta fata de propria sexualiatate Fete facilitarea atingereii starii orgasmice in stare adulta.
Adolescenta
Masturbarea: predictor al maturarii sexualitatii Petting: stimulare erotica fara actul sexual in sine - 70% din adolescenti, ambele sexe SUA, 2001 - aprox. 50% liceeni sunt virgini, dar au practicat stimularea genitala cu un partener (without intercourse)
Adolescenta
Actul sexual cu penetrare (intercourse): 2001, USA -> 58% dintre subiecti (986, varsta 16-40 ani) considera sexul premarital ca fiind wrong What is sex? Anal? Oral? Rata graviditatii la adolecente a inceput sa scada dupa anii 90. Motive diferinte pentru having sex Fete: iubirea si angajamentul justifica sexul. Baieti: never miss an opportunity
Adolescenta
First time: 25% dintre fete sustin ca nu au dorit neaparat contactul sexual 33% dintre fete raporteaza durere fizica la primul contact Experiente pozitive asociate primului contact sexual: joc sexual, mediu securizant cu un partener adecvat Experiente negative: experienta foarte putina cu jocul sexual, lipsa planificarii, partener neadecvat, gave in to partner.
Adolescenta
Presiunea grupului: aprox. 50% din baieti sunt motivati de curiozitate Dorinta de a fi ca si ceilalti si de a creste stima de sine - motiv comun pentru a initia primul contact. Se constata ca in general, adolescentii supraestimeaza numarul de adolescenti care au contacte sexuale. Sexul este perceput ca un element de competitivitate:
sexuality = an arena where one can achieve and score
Adolescenta
Adolescentele - tendinta de a echivala intimitatea sexuala cu intimitatea emotionala.
Emergenta starii de adult (18-25 ani)

La nivel global, varsta casatoriei a crescut (25 ani - femei, 27 ani barbati). Perioadele de celibat - lungi, la ambele sexe. Ce inseamna a fi adult? Ambigutati in identificarea ca adult. Dating (intalnirile), relatiile girlfriend-boyfriend - relevanta in cele mai multe culturi.

80% din barbatii si femeile chestionate (studii transculturale, 2001-2005) - au practicat sexul premarital. 86% dintre femei si 70% barbati declara ca este/a fost dificil to have sex without emotional involvement.

Monogamia seriala serie de relatii in care sexul este oferit unei singure persoane Influenta mai atenuata a grupului (peer pressure) si intelegere a motivatiei sexuale in contextul monogamiei seriale Formare schemelor sexual self-schema.
Adultul tanar (26-39 ani)

Monogamie de lunga durata Sex cu un singur partener in ultimul an (cel putin) Casatorie: frecventa actelor sexuale/luna/primul an de casatorie - medie 15 ori Frecventa scade cu cresterea responsabilitatilor si aparitia habituarii (novelty wears off).

Mariaj: varietate de tehnici sexuale Tendinta generala: persoanele cu parteneri stabili - probabilitate mai mare de masturbare decat cele single. Concubinajul (eng. Cohabitation): la nivel global, o crestere de 700% fata de anii 70. Mai mult de 60% din casatorii - precedate de concubinaj.

Darnivelul de angajament este mai mic in cazul cohabitarii (easier to walk away) Copingul cu divortul - in general mai eficient la persoanele care au avut perioade mai lungi de concubinaj.

Sexul extramarital (in casatoriile monogame) Aprox 37% barbati si 20% femei declara ca au avut cel putin a sexual affair Rata similara a SE pentru cuplurile in concubinaj si cele casatorite Majoritatea barbatilor casatoriti peste 45 ani considera ca SE este ok Barbatii - mai afectati de infidelitatea fizica; femeile - mai afectate de infidelitatea emotionala.

Casatoriile/concubinajele deschise: partnerii sunt de acord cu SE. Rata divortului casatoriilor deschise nu difera semnificativ de cea a casatoriilor sexualmonogame. Gelozia sexuala nu este unul dintre motivele de baza ale initierii divorturilor.

Swinging relatii extramaritale in cuplu Anunturi, cluburi, petreceri private - foarte rar se cere un extrapartener gay (se prefera extrapartener femeie, cupluri heterosexuale) Swingers - cu putine exceptii, swinging-ul este o experienta de tip short-lived (sentimente de gelozie, nepotrivire sexuala, rejectie etc.).
Varsta mijlocie (40-59 ani)

Sexul petru reproducere Dificultati in acceptarea ideii parintilor/bunicilor activi sexual La 40-59 ani - cele mai multe cupluri - 5-6 ori pe luna (programat, ritual de cuplu etc.).

Maturitatea moderna peste 50% dintre persoanele de 45-54 raporteaza cel putin un episod sexual pe saptamana Sexul importanta mai mare pentru categoria 30-50 decat pentru categoria 20-25 ani. Intimitatea emotionala indicator al calitatii unei relatii. Echilibru sexual al cuplului transfer de la nivel individual spre cuplu (unitatea este diada).

Iregularitati ale ciclului menstrual dupa 40 de ani Menopauza stoparea menstruatiei dupa 45 de ani Valuri febrile, transpiratie spontana, inrosire, ameteli, senzatii de sufocare Subtierea peretilor vaginali, pierdere elasticitate

Tratamente hormonale in menopauza (Hormone Replacement Therapy) Scad frecventa si intensitatea simptomelor fizice Previn osteoporoza, cancerul de colon, imbatranirea tegumentului Darcresc riscul cancerului la san/col uterin Se raporteaza imbunatatiri majore ale calitatii vietii Suplimente naturiste (plante)
Varsta de mijloc: Sexualitatea feminina

Putine femei declara o scadere a interesului sexual; se pot inregistra cresteri semnificative ale interesului sexual. Activitatea sexuala ca adult tanar - predictor al activitatii sexuale later on Activitatea sexuala regulata incetineste atrofia vaginala. Rata masturbarii nu scade semnificativ. Sindromul cuibului gol (copiii plecati de acasa) depresie - scaderea motivatiei sexuale.
Varsta de mijloc sexualitatea masculina

Declinul este gradual (nu este marcat de schimbari hormonale bruste) Scade treptat sensibilitatea peniana, creste perioada atingerii erectiei, scade forta ejacularii, perioada refractara se alungeste. Productia spermatica scade dupa 40 de ani. Nu se inregistreaza scaderi semificative ale frecventei masturbarii.
Varsta a treia (60+)

Tendinta societatii de a-i privi ca asexuali Persoanele varstince cu parteneri (ancheta SUA, 2001): la 60 ani, 70% sex de 2-3 ori pe saptamana, 50% cel putin o data pe saptamana. la 70 ani, 33% cel putin o data pe saptamana. la 80 ani, 20% cel putin o data pe luna. Scade cu varsta, dar exista totusi activitate.
Varsta a treia
Activitatea sexuala este adesea limitata de lipsa intimitatii (azil, lipsa partenerilor disponibili etc.) Femeile declara un nivel mai crescut de romantism al partenerilor Insuficienta numerica (partner gap): femeile traiesc de obicei mai mult decat barbatii - scade cantitatea posibililor parteneri 43-47% dintre varstnici - comorbiditati care limiteaza activitatea sexuala.
Varsta a treia
Exprimarea si experienterea sexualitatii nu se limiteaza la actul fizic standard (more than intercourse). Bariera majora a exprimarii sexualitatii la aceasta clasa de varsta - stereotipurile legate de sexualitate la senectute.
There must be more to life than this
Persoanele cu dizabilitati
Atitudinea societatii fata de persoanele cu dizabilitati bariera principala a acestei categorii populationale in dezvoltarea relatiilor sexuale. Dizabilitate nu implica asexualitate. Relatiile sexuale transcend senzatiile genitale. Educatie sexuala pentru persoanele cu dizabilitati mintale - componenta importanta pentru cresterea satisfactiei de viata.
Violul teorii, modele
Rape subiect foarte challenging - abordat in etologie, psihologie comparata, psihologie evolutionista, genetica populationala, studii de gen (gender studies), sociologie, antropologie, psihologie judiciara, medicina legala and so on.
Definitii
Desi aparent este un termen universal incetatenit, din cauza variatiilor transculturale si istorice in ceea ce priveste statutul violatorului este indicat ca in fiecare studiu sa se ofere o definitie. In general: intimate sexuala impotriva vointei unei persoane, prin intermediul/cu amenintarea utilizarii fortei fizice.
Prevalenta violurilor
Estimarile sunt foarte generale depind de definitie, metodologia utilizata, accesul la date etc. In cele mai multe societati este cea mai underreported crime Statistici SUA (2005) majoritatea cazurilor de viol intre persoane implicate romantic, de obicei la inceputul unei relatii (date rapes) nivel relativ scazut de agresivitate, violenta probabilitate foarte mica de a fi raportate. Cele mai raportate cazuri de viol cele realizate de catre persoane necunoscute sunt luate in serios de catre institutiile de ordine. Cele mai multe studii privind prevalenta violurilor SUA 1 din 4 femei au avut o tentativa/sau caz de viol (25% dintre acestea injurii grave). Europa si Asia rata mai scazuta (aprox. 1 din 20 femei).
Heterogenitate
Violul plasat pe un continuum in termeni de energie fizica alocata, risc de injurii, lipsa de consens implicata etc. Violatorii: caracteristici heterogene nu exista un profil standard
of THE rapist
Se observa ca teoriile despre viol mai degraba prolifereaza numeric decat ofera o privire integrativa. Studiul fenomenului viol reflecta limitele dintre diferitele discipline stiintifice.
Violul fenomen inca insuficient cunoscut pentru a fi prezis si prevenit. Este nevoie acuta de studii comparative ale modelelor si teoriilor actuale (stabilire de relatii epistemice, analiza punctelor tari si slabe ale modelelor existente, gasirea unui cadru integrativ interdisciplinar etc.).
Against Our Will: Men, Women and Rape (1975)

Abordare sociologica feminista: Violul nu este altceva decat un proces constient de intimidare prin care barbatii mentin femeile in a state of fear(Brownmiller, 1975). Justificare pentru lipsa dovezilor empirice
...does one need scientific methodology in order to
conclude that the anti-female propaganda that permeates our nations cultural output promotes a climate in which acts of sexual hostility against women are not only tolerated but ideologically encouraged?
Susan Brownmiller
154
Literatura stiintelor sociale (in special, curentul feminism) nu tinde sa elaboreze predictii testabile privind violul se prefera nivelul descriptiv
dificil de testat teoriile sociologice pana la nivelul functionalitatii evolutioniste, de ex. Studiile din stiintele sociale si feministe asupra violului: aprox 10 % vizeaza cauzele fenomenului. Cele mai multe descriptive, ex. atitudinea fata de viol, reabilitarea victimelor (Thiessen & Young 1994)
A Natural History of Rape: Biological Bases of Sexual Coercion (2000)
Randy Thornhill
Craig Palmer
Istoria naturala a violului

Cadrul de analiza evolutionista Violul este o adaptare? a fost direct selectat pentru ca ofera avantaje la nivel de reproducere (Thornhill) Sau violul este un byproduct al altor adaptari psihologice/comportamentale probabil candidata de baza este predispozitia masculilor spre promiscuitate si poligamie (inferenta: spre sex impersonal; Palmer). Stiintele evolutioniste: motivatia violului este una primar sexuala, nu una non-sexuala (putere, control). Stiintele sociale vizeaza ideologia asociata fenomenului perspectiva evolutionista faciliteaza intelegerea ocurentei si a mecanismelor violurilor. The choice between the social science explanations answers and
the evolutionarily informed answers provided in this book is essentially a choice between ideology and knowledge (critici)

1.Rape & Evolutionary Theory Outlines what we learn culturally, environmentally, and consciously. Specific adaptations and causes of behavior. 2. The Evolution of Sex Differences Difference between men and women (Size, parental effort, sexual preferences) causes sexual jealousy. 3. Why Do Men Rape? Female dung flies struggle during rape to test strength; men rape because of lack of resources or sexual access. 4. The Pain & Anguish of Rape Psychological pain is relative to womans age, marital status, treatment, and whether there was penile penetration. (Effects reproductive success) 5. Why Have Social Scientists Failed to Darwinize? What the world is vs. what it ought to be. (Naturalistic fallacy, Myth of Genetic Determinism, Sexual Motivation) 6. The Social Science Explanation of Rape Rejects explanation of rape as not sex, but act of violence. Goes through separate arguments. (Power, Premeditated) Etc.
Istoria naturala a violului critici...

Strong combination of both data and reasoning. Uses data from previous evolutionary theory studies and also cites other research. Abundance of data analysis. Orgasms and sperm retention example Data Should a subordinate male succeed in inseminating an unwilling female [Gallus gallus jungle fowl], the female often immediately expels a portion of the rapists ejaculate. Reasoning It is conceivable that some aspects of females sexual behavior evolved in the context of reducing the fertilizing capacity of rapists ejaculates.

Amazon.com Negative review. Claims evidence is simply supporting their side and they are doing just what they criticize in social scientists and feminists. Journal of Sex Research Acknowledge Thornhill and Palmer for attacking such an emotionally troubled subject. They also honor their analysis of how to prevent it.
Puncte tari ale cartii

Se bazeaza pe un corpus bogat de evidente biologice Prezentari acurate si informationale ale modurilor prin care procesele evolutie afecteaza designul mintii si comportamentului speciei noastre Demonstrates that the males of many other
species force copulation as well may increase our understanding of rape in humans.
Puncte slabe ale cartii

Ton prea combativ Conceptie oarecum reductionista stiinta este intotdeauna obiectiva Reprezentare prea simplista a teoriilor sociale ale violului Insistenta pe unicitatea abordarii evolutioniste in explicatia violului Prea putina atentie acordata mecanismelor proxime care mediaza comportamentul agresiv sexual.
Chiar daca criticata...

Perspectiva evolutionista clarifica multe aspecte ale fenomenului viol. Cauze ultime: evolutia diferentelor intre sexualitatea masculina si feminina. Putem presupune ca evolutia nu a favorizat ca femelele sa se reproduca cu orice mascul, ori ca masculii sa se acupleze doar cu femelele care accepta acest lucru daca ar fi favorizat doar reproducerea consensuala violul nu ar exista la nicio specie cu reproducere sexuata (assortative mate-choice vs. chaotic reproduction).

This book shows the more we look at why, the more well understand the prevention of an act. Furthermore, to understand why an act evolved will help us to respect it more. Thornhill and Palmer explain to us that men and women both need to know their roles in rape. That alone will prevent them from putting themselves in those situations. Being in denial, discussing the violence and power issues involved in rape, will not help to prevent the act or understand it. - Critici.
Probleme, critici, ce mai trebuie facut...
Ambiguitati conceptuale
Jones O. (2000). Law and the Biology of Rape. Hastings Womens Law Journal 11:151-178.
Motivatii si tactici; cauze si sensuri fragilitati...

Motivatia violului si tacticile utilizate sunt adesea confundate in analiza mecanismelor si functiilor violului Efectele actuale nu trebuie considerate intotdeauna ca fiind efectele intentionate Sensurile pe care victimele le atribuie violului nu reflecta cauzalitatea acestui fenomen. Abordarea la nivel de cauzalitate (tip Tinbergen): proxima (cum?) si ultima (de ce?)
Cand utilizam termenul viol?

Abordare sociologica feminista: violul se regaseste doar la oameni este prea emotionally evocative pentru a putea fi atribuit altor specii abordarea evolutionista submineaza at least ten years of feminist consciousness-raising (Blackman 1985). Stiintele biologice evolutioniste - Thornhill & Palmer 2000: abordarile sociologice exclud analiza comparativa but...violul este un comportament intalnit si la alte specii. Ca si in cazul homosexualitatii animalele tind sa fie excluse ca si sursa valuable de informatie. Este cu adevarat un conflict intre abordari, sau o tendinta de cenzurare a programului Darwinian?
Problema naturii umane debate clasic

Stiintele evolutioniste: natura umana bagaj flexibil de adaptari specifice de specie (comportamentale, psihologice, morfologice). Stiintele sociologice: natura umana in mare parte un set de constructii sociale. Abordari aparent dificil de reconciliat...
- Remember prezentarea Homosexualitatea un paradox darwinian? S.D. Wilson constructivismul evolutionist.
Modelul confluential al agresivitatii sexuale (Malamuth, 1995)

Model bine sustinut empiric Combinatie intre teoriile feministe si evolutioniste Factori de risc predictori ai agresivitatii sexuale combinatie intre doua clustere de caracteristici Hostile Masculinity Path Impersonal Sex Path

J Pers Soc Psychol. 1995 Aug;69(2):353-69.
Using the confluence model of sexual aggression to predict men's conflict with women: a 10-year follow-up study. Malamuth NM, Linz D, Heavey CL, Barnes G, Acker M. We tested a model describing the characteristics of sexually aggressive men that may also be useful for understanding the causes of other antisocial acts against women. This model hypothesizes that sexual aggressors can be identified by two sets of characteristics, labeled hostile masculinity and impersonal sex. To test this model, we followed up a sample of men 10 years after first studying them when they were young adults. We sought to predict which men would be in distressed relationships with women, be aggressive sexually, be nonsexually aggressive, or some combination of these. These behaviors were measured not only by questioning the men themselves but also by questioning many of the men's female partners. Some couples' videotaped conversations were also analyzed. The data supported the ability of the model to predict behavior 10 years later. We also developed the model further and identified the common and unique characteristics contributing to sexual aggression as compared with the other conflictual behaviors studied. The data supported the usefulness of hierarchical modeling incorporating both general factors that contribute to various interpersonal conflicts as well as specific factors uniquely pertaining to dominance of women.
De ce mai este nevoie?
De ce mai este nevoie?

Incorporare a mai multor nivele de analiza stiintifica: evolutionista, genetica, stiintele dezvoltarii, personalitatii, factori culturali, factori situationali. Abordarea evolutionista chiar daca cea mai plauzibila trebuie completata cu specificare posibilelor mecanisme proxime ale fenomenului. Analiza corelatiei intre viol si crimele violente foarte putine analize existente. Pedofilia studii cvasi-inexistente din perspectiva evolutionista.
Ameliorarea calitii vieii la pacienii cu disfuncie erectil i optimizarea tratamentului medicamentos. Model de screening populaional -
OPTIMSEX
Asist. univ. drd. Ramona Moldovan Catedra de Psihologie Clinic i Psihoterapie
Ce este disfunia erectil (DE)?

Incapacitatea de a obine i/sau menine o erecie suficient pentru realizarea unui act sexual satisfctor Poate fi primar (erecia nu a aprut niciodat) sau secundar (erecia a fost obinut i meninut n trecut, ns n prezent acest lucru nu se mai ntmpl)
Care este prevalena DE?

Pe glob exist aproape 400 milioane de brbai cu DE de diferite grade n Romnia, prevalena disfunciei erectile este de 25% din populaia general (unul din patru brbai!)
39% din brbaii de 40 ani, 50% din brbaii de 55 de ani i 67% din brbaii de 70 de ani au DE
Care sunt costurile DE?

1 pacient / 1 lun = 120 $ 1 pacient / 1 an = 1440 $ 20.000.000 pacieni / 1 an = 28.800.000.000 $
(SUA, 2005)
Cum putem diagnostica DE?

Nu exist teste formale prin intermediul crora s putem diagnostica DE Analizele medicale sunt fcute n general pentru a identifica i pentru a exclude alte afeciuni (diabetul zaharat, tulburrile hormonale, bolile cardiovasculare sau bolile degenerative) Medicul sau psihologul urmresc ocurena anumitor simptome care, confruntate cu criteriile enunate n DSM-IV-TR sau ICD 10, indic diagnosticul de disfuncie erectil.
Tulburarea de erecie a brbatului

(DSM IV TR; APA, 2000)
Incapacitatea recurent sau persistent de a atinge sau de a menine o erecie adecvat pn la realizarea activitii sexuale. Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat. Disfuncia erectil nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (alta dect o disfuncie sexual) i nu se datoreaz exclusiv efectelor fiziologice ale unei substane (de ex., un drog sau abuz de un medicament) sau ale unei condiii medicale generale.
De specificat tipul:
Tip primar Tip cptat (secundar)

De specificat tipul:
Tip generalizat Tip situaional

De specificat:
Datorat factorilor psihologici Datorat unor factori combinai
Care sunt cauzele DE?

Cauzele disfunciei erectile pot fi organice/funcionale sau psihologice.
DE poate fi datorat funcionrii deficitare a mecanismelor fiziologice responsabile de apariia i meninerea ereciei. DE poate fi datorat unor factori psihologici, cum ar fi gndurile, ateptrile sau interpretrile eronate, disfuncionale. Peste 60% din tulburrile sexuale sunt determinate de mecanisme psihologice, nu de factori organici.
Care sunt factorii de risc pentru DE?

Cei mai frecveni factori de risc pentru disfuncia erectil includ: afeciunile medicale (hipertensiunea arterial, hipercolesterolemia, diabetul zaharat i ateroscleroza); leziunile mduvei spinrii, accidentul vascular cerebral; hipertiroidismul, hipotiroidismul, hipogonadismul, hiperprolactinemia; traumatismele, interveniile chirurgicale sau iradierea n zona pelvin (de ex. n interveniile chirurgicale pe prostat sau colon); o serie de medicamente (diuretice, antihipertensive, antidepresive, anumite tipuri de medicamente utilizate n terapia cancerului i ageni antiepileptici); fumatul, obezitatea, abuzul de alcool sau consumul de droguri; un stil disfuncional de a gndi i interpreta lucrurile. ! nu mbtrnirea este cauza DE, ci afeciunile asociate vrstei
Cum se poate trata DE?

Farmacoterapie tratament de prim linie: Cialis, Viagra i Levitra sunt cele mai cunoscute i utilizate tratamente n SUA, iar Uprima n Europa. Psihoterapia - tratament unic sau adjuvant al unui tratament medicamentos n cazul DE.
OPTIMSEX
Parteneri
Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu Institutul Inimii Prof. Dr. Nicolae Stancioiu Institutul de Sntate Public Prof. Dr. Iuliu Moldovan Universitatea Babe-Bolyai
Obiective
realizarea unui screening populaional
dignosticul precoce al disfunciei erectile evidenierea factorilor de risc i elaborarea unor strategii de combatere a lor optimizarea tratamentului disfunciei erectile elaborarea unor algoritmi (ghiduri de diagnostic i tratament) uor de implementat i care s se adreseze n primul rnd medicinii primare iniierea unor programe de instruire i perfecionare n domeniul disfunciei erectile ameliorarea calitii vieii la pacienii cu disfuncie erectil
evaluarea eficienei tratamentelor investigate
Schema de realizare a proiectului

Etapa 1. Analiza datelor din literatura de specialitate, a tehnicilor i echipamentelor utilizate. Elaborarea protocolalelor. Cercetri preliminare. Etapa 2. Selecia i analiza loturilor de pacieni. Etapa 3. Tratamentul i monitorizarea pacienilor. Etapa 4. Analiza datelor. Etapa 5. Diseminarea datelor.
Procedura
Secia Clinic de Urologie a Spitalului Clinic Municipal Cluj Napoca Toi participanii au semnat un protocol de consimmnt informat Participanii au completat instrumentele de screening individual, n cadrul unei singure ntlniri Ulterior screeingului, pacienii au fost distribuii aleator in cele trei grupe de tratament:
(1) medicaie (2) medicaie + CBT (3) medicaie + educaie
Screening
date demografice funcia erectil (Indexul internaional al funcionrii erectile ) simptomatologia prostatic (Indexul simptomatologiei prostatice ) afeciunile prezente sau trecute i medicaia asociat cu acestea tririle emoionale din ultimele luni evenimente stresante cu care au fost confruntai n ultimul an calitatea relaiei n care sunt implicai calitatea vieii
188 participani Vrsta medie: 58.38 de ani (SD=12.41) Reziden: 60% rural, 40% urban Partener: 88.2 % stabil, 8.2% ocazional, 3.6% nu au partener 25% dintre participani au fost diagnosticai cu DE Cele mai frecvente afeciuni asociate sunt afeciunile reumatice (44.5%), afeciunile prostatice (44.5), HTA (39.1%), CV (25.5%) i hiperlipidemiile (26.4%) Calitatea relaiei a fost evaluat la un nivel mediu de mulumire Funcia erectil este invers asociat cu vrsta, simptomatologia prostatic, emoiile negative Funcia erectil este asociat cu calitatea vieii i calitatea relaiei n care pacienii sunt implicai
Tratament
Pacienii au fost distribuii randomizat n loturi, dup cum urmeaz: (1) 34% (16 pacieni) Medicaie (2) 29.8% (14 pacieni) Medicaie + CBT (3) 36.2% (17 pacieni) Medicaie + Educaie Medicaie = Viagra, Cialis CBT = protocol 8 edine Educaie = protocol 1 edin conceptualizare
47 participani Vrsta medie: 50.20 de ani (SD=12.34) Reziden: 40% rural, 60% urban Partener: 89.4 % stabil, 9.6% ocazional, 1% nu au partener Cele mai frecvente afeciuni ale pacienilor chestionai sunt afeciunile prostatice (42.6%), afeciunile reumatice (17%), hipertensiunea arterial (31.9%), tulburrile cardiovasculare (10.6%) i hiperlipidemiile (21.3%) Funcia erectil este invers asociat cu vrsta, simptomatologia prostatic, emoiile negative Funcia erectil este asociat cu calitatea vieii i calitatea relaiei n care pacienii sunt implicai
Pacienii au o funcie prostatic semnificativ mai bun n posttest dect n pretest. Pacienii au indicat o funcie erectil semnificativ mai bun la final fa de momentul nrolrii n studiu. Pacienii au o calitate a vieii semnificativ mai bun la ncheierea tratamentului fa de momentul nceperii lui. Pacienii experieniaz semnificativ mai puine emoii negative la sfritul tratamentului fa de momentul nrolrii. Toate cele trei tratamente administrate (1. medicaie, 2. medicaie i CBT, 3. medicaie i educaie) sunt eficiente. Diferene n eficiena tratamentelor administrate apar, ns nu sunt semnificative statistic deci nu putem afirma c un tratament este semnificativ mai eficient dect cellalt.
Limite
Numr redus de pacieni Drop out mai mare la CBT Efectul experimentatorului (Rosenthal, 1967)
pregtirea i experiena profesional a cercettorului principal; contextul fizic n care cercettorul realizeaz experimentul; influena experimentatorului asupra operatorilor i asistenilor de cercetare, precum i de relaia lui cu acetia.

Psihobiologia Sexualitatii ID Slides

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihobiologia Sexualitatii ID Slides

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihobiologia sexualitatii

Alina S. Rusu, PhD

De ce studiem sexualitatea umana? Este nevoie de astfel de cursuri?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Procedura de examinare: Examen scris sub forma de eseu pe o tema data.

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Cursurile despre sexualitate

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

In alte culturi, aceste intrebari poate nu ar fi puse.

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Preludiul nu se regaseste in unele culturi.

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Tipuri de culturi (extreme ale unui continuum)

Inis Baeg (insula mica langa Irlanda)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Culturi permisive din Pacific)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Unde este Romania in 2009?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Sfarsitul Revolutiei Sexuale?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Cercetarea stiintifica a sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Sexologia = stiinta interdisciplinara

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Teorii ale sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Perspectiva eclectica asupra sexualitatii umane

Tema pana la cursul 2:

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Cercetarea sexualitatii - metodologie

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Identificarea si formularea intrebarilor in cercetarea sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Formularea ipotezelor si operationalizarea variabilelor

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Metode de colectare a datelor