ASOCIAIA DE PSIHOLOGIE I PSIHOTERAPIE ADLERIAN DIN ROMNIA

SUPORT DE CURS
PSIHOSEXUALITATE SI GEN

FORMATOR: GEORGE GOJGAR

BUCURESTI 2011

1
 PSIHOSEXUALITATE SI GEN

Subiecte sensibile

Unele subiecte sunt greu de discutat. Pentru client, exist sentimente de vin sau ruine, pentru
intervievator poate fi jenant. n eventualitatea n care nu sunt spuse spontan, ele trebuie
explorate de voi. Le putei amna pentru mai trziu, dar nu la sfrit, pentru c putei rmne
fr timp.

Viaa sexual

Este bine s amnm acest subiect mai trziu n interviu, pentru a fi deja n relaie cu clientul.
Astfel, subiectele sensibile sunt aduse n discuie n contextul istoriei personale i sociale.
Chiar dac preferinele clientului sunt n conflict cu valorile voastre, trebuie s le discutai
deschis, fr cenzur sau dezaprobare. Trebuie s recunoatem c fiecare e liber s aibe
standardele proprii.
n timpul istoriei personale sau sociale i al problemei prezente, deja putei avea informaii
despre viaa cu partenerul. O ntrebare deschis e mai indicat: Acum a vrea s-mi spui cte
ceva despre funcionarea ta sexual. Acest tip de ntrebare presupune c fiecare are aa ceva, e
acceptabil i normal.
Dac primul rspuns e o ntrebare (Cum adic?), putei elabora:
ncerc s aflu dou lucruri. Primul, cum funcionezi sexual de obicei? Al doilea, dac i
cum a fost afectat viaa sexual de problema pentru care ai venit? (E printre puinele excepii
n care se ncalc regula de a nu ntreba dou lucruri n acelai timp.)
La ce vrst a nceput activitatea sexual?
Cum au fost primele experiene sexuale?
La ce vrst au avut loc?
Cum a reacionat clientul la ele?

Preferine sexuale.

Care este preferina ta sexual?

Dac exist istorie de mai multe preferine, ntrebai:

Este clientul bisexual sau exclusiv homosexual?

Dac e bisexual, cte contacte sunt heterosexuale?

2
Se simte confortabil sau nu cu preferinele lui?
Cum s-a integrat orientarea sexual cu stilul su de via?
A ncercat s schimbe ceva?

Practici sexuale.

Cnd exist o istorie de dificulti sexuale, este bine s pune o serie de ntrebri. E recomandat
s le lsm pentru o edin viitoare. Dac tii c funcionarea sexual e n regul, punei o
ntrebare general:
Au mai fost i alte probleme de natur sexual de care nu am discutat?
n eventualitatea n care exist probleme sexuale, atingei cteva puncte:
Cum se doarme acum?
Au fost probleme cu contacul ( necesar abstinena)?
Sexul i face plcere?
Ce spune partenerul? (Pn nu aflm preferina sexual clar, e bine s fim generici
partener). Lipsa plcerii e mai comun la femei dect la brbai.
Dac e o csnicie sau un concubinaj pe termen lung, au fost relaii nafara acestor? Cte?
Ct de des? Ct de recent?
Cuplul comunic despre sex?
Care e frecvena relaiilor sexuale? S-a schimbat recent, sau cu vrsta?
Cine iniiaz de obicei sexul?
Cuplul face preludiu? Ct dureaz? Ce inseamn preludiu? (Vorbit? Srutat? Atingere
genital?) Pentru c muli brbai nu tiu c nivelul excitaiei e atins mai greu la femei,
femeile partener pot spune c preludiul e prea scurt i contactul e nesatisfctor.
Se practic sexul oral?; ambii parteneri sunt de acord?
Ct de dese sunt orgasmele?Anorgasmia (lipsa orgasmului) este de sntlnit la femei,
care totui pot avea dorine sexuale normale. Unele femei ating orgasmul numai n
anumite circumstane, cum ar fi masturbarea. Abilitatea de a avea orgasm, ca i interesul
pentru sex, pot fi sczute de boal (fizic, psihic) sau de anxietate.
Ct de des se masturbeaz? Reprezint acestea vreo problem pentru partener sau pacient?
Ce metode de contracepie folosete cuplul? Sunt partenerii de acord cu prevenirea
sarcinii?
Au existat relaii sexuale nafara relaiei?
Are vreunul din parteneri istoric de BTS (boli cu transmitere sexual)?

Probleme sexuale comune.

3
 Impotena (inabilitatea de a avea sau menine erecia). De cnd a nceput? E total sau
parial? Intervine numai cu anumii parteneri? S-a investigat medical? Tratamente?
Impotena e diferit de lipsa dorinei sexuale.
Dispareunia (durere n timpul contactului). ntlnit des la femei (foarte rar la brbai),
are cauze fiziologice sau emoionale. Este suficient de sever pentru a interfera cu plcerea
sau funcionarea sexual?
Ejacularea precoce (atingerea prea rapid a stadiului de inevitabilitate a ejaculrii). Exist
neplceri pentru ambii parteneri?
Ejacularea tardiv. Rezultat al factorilor emoionali, cum ar fi vina, sau al medicaiei
(tioridazina).
Cnd ntrebai despre aceste probleme, aflai momentele specifice. Dac sunt probleme de
tehnic, rugai clientul s le descrie n termeni de comportamente.

Parafiliile.

Nu sunt des ntlnite. Pacientul este excitat de un stimul oferit de altceva dect un adult care
consimte, sau de umilina sau suferina pacientului sau partenerului. Diagnosticul se pune
numai dac dorina s-a repetat de-a lungul a ase luni i cnd pacientul a acionat sub impuls
sau a fost deranjat n exces de aceasta. Majoritatea pacienilor sunt brbai. Ei trec deseori
prin trei sau mai multe de astfel de dorine, care interfer cu plcerea de a avea relaii sexuale
i de dragoste normale. Parafiliile specifice sunt:

Exhibiionismul. Pacienii au fantezii i dorine care presupun expunerea organelor lor

genitale unui strin, de obicei o femeie. Pacienii care acioneaz n urma acestor fantezii nu
ncearc un contact fizic cu vicctima i nu sunt periculoi.
Fetiismul. Excitaie sexual produs de obiecte nensufleiete, pantofi de femeie sau lenjerie
intim, folosite de pacient sau partener pentru activitatea sexual.

Frotteurism. Excitaie prin frecarea organelor genitale de corpul unei femei. Are loc n
mulimi, i poate implica un contact cu minile sau organele genitale.

Pedofilia. Fantezii sexuale i dorine cu copii mai mici de 13 ani. Sunt preferate fetiele.
Tulburare cronic, implic multe actviti (privitul dezbrcatul, contactul fizic).

Masochismul sexual. Obinerea de plcere din fantezii i comportamente care presupun bta
ia sau orice alt gen de abuz fizic sau psihic, precum umilirea. n cazuri extreme, poate
interveni moartea prin sufocare.

4
 Sadismul sexual. Excitaie prin provocarea de durere fizic sau psihic partenerului, fie c
acesta consimte sau nu. Poate lua proorii n timp, pn cnd pacienii pot cauza moartea sau
rnirea sever a partenerului.

Fetiim transvestic. Numai la brbaii heterosexuali. Excitaie prin mbrcarea de haine

pentru femei.

Voyeurism. Excitaie prin privirea unei persoane care face sex, se dezbrac sau este goal
(care nu tie acest lucru).

Alte forme. Zoofilie (sex cu animale), coprofilia sau urofilia (defecarea pe partener sau
invers), necrofilia (excitaie cu cadavre), vorbirea obscen la telefon.

Boli cu transmitere sexual.

ntrebai despre herpes, sifilis, gonoree, factori de risc pentru HIV: parteneri multipli sau
homosexuali, sau care consum droguri. Dac rspunsul este Da, ntrebai despre folosirea
prezervativelor. Dac rspunsul este Da, ce procente de timp? A fcut testul HIV? Cnd? Care
au fost rezultatele?

Abuzul sexual

Molestarea n copilrie.

Istoricul de experiene sexuale de copilrie este suprtor de prezent, mai ales n domeniul
sntii mintale. Totui, aceast zon este deseori lsat neexplorat, chiar i de ctre clinicienii
cu experien. Experienele sexuale din copilrie sunt n legtur cu un numr din ce n ce mai
mare de tulburri adulte, precum TP borderline, tulburri ale apetitului, tulburarea de
identitate disociativ, i tulburarea de somatizare. (Cteva din aceste condiii sunt descrise n
Apendicele B.)
Chiar dac nici una dintre aceste tulburri nu sunt prezente, amintirile despre
comportamente sexuale timpuriii pot reprezenta preocupri care necesit reasigurri i discuii.
Din acest motiv, trebuie s ntrebai. ns ntrebai astfel nct s evitai termenul de molestare:
Cnd erai copil, ai fost vreodat abordat pentru sex de ctre un alt copil sau de ctre un
adult?
Orice rspuns pozitiv ar trebui explorat atent. Obinei urmtoarele detalii:

Ce s-a ntmplat, de fapt?

A existat contact fizic?

5
 Ce vrst avea clientul atunci?
De cte ori a avut loc incidentul?
Cine era cel care a penetrat?
A existat relaie de rudenie ntre cei doi?
Cum a reacionat clientul la incident(e)?
Prinii au aflat?
Ce reacie au avut?
Cum l-au afectat aceste incidente pe client, n timpul copilriei sau acum, ca i adult?

Un client v poate da rspunsuri echivoce de genul Nu sunt sigur sau Nu-mi pot aminti
mai nimic din copilrie. Astfel de rspunsuri v pot alerta, uneori, c undeva, n trecutul
clientului exist experiene destul de neplcute pentru a putea fi dispoibile memoriei contiente.
Dac insistai n acel moment, probabil c nu vei afla mai multe, ns ncercai s identificai
ct mai exact posibil intervalul uitat (de la 6 la 12 ani sau n timpul liceului). V poate ajuta
mai trziu n procesul de recuperare a memoriei.
Aceasta e una din situaiile n care nu va trebui s anunai clientul c vei reveni mai trziu
asupra subiectului. Promisiunea de a continua cu amintiri traumatice de mult ngropate poate
prea amenintoare i poate avea consecine asupra relaiei pe care o construii. n schimb,
putei spune:
mi pare c ai nelmuriri n aceast zon. E-n regul nimeni nu-i amintete totul din
copilrie. ns dac i va veni ceva n minte despre experienele sexuale din perioada aceea, a
vrea s aflu i eu, mai trziu. Ar putea fi important.
Facei o remarc atent pentru a reveni mai trziu, n alt edin, cnd relaia dvs. e mai
solid.

Violul i abuzul partenerului.

Vreme de zeci de ani, infraciunea de viol a fost prea puin raportat. Probabil c asta se explic
i prin sentimentele de ruine ale victimelor i jena acestora, precum i de teama de notorietate.
Prin publicitatea proceselor de viol al celebritilor i nelegerea mai mare pe care o avem
fa de psihologia victimei, aceast atitudine s-a atenuat oarecum n ultimii ani. Totui, este nc
un fapt comun c pacienii (n majoritatea lor femei) au suferit violuri sau abuzuri sexuale.
Intervievatorii au nevoie de cele mai complete informaii n acest sens, pentru a putea stabili cel
mai bun plan de tratament pentru aceti pacieni, traumatizai de experienele lor.
De obicei, abordarea preferat este una empatic, o invitaie nestructurat de a descrie
evenimentele i consecinele lor: V rog spunei-mi despre aceste experiene. Prin ntrebri
gentile, care probeaz, ar trebui s obinei urmtoarele informaii:

Care au fost circumstanele? (Situaie? Vrst?)

6
 Cine a fost cel care a penetrat? (Ziua? Au fcut cunotiin? Mai multe persoane?)
De cte ori a avut loc contactul?
Pacientul l/o cunotea?
Erau n relaii mai strnse?
A existat consum de alcool sau substane? Cine?
Ce sentimente a avut pacientul n acel moment?
Cine a fost anunat?
Incidentul a fost ascultat cu empatie?
A existat aciune legal? Dac nu, de ce?
Care au fost efectele pe termen lung? (Cutai: teama, furia, ruinea, anxietate, depresie,
simptome de stres posttraumatic.)

Emoii similare pot fi evocate n legtur cu abuzul sexual i fizic al abuzului din relaiile cu
partenerul. Victimele pot fi rezistente n raportarea acestor infraciuni, de team
repercursiunilor, precum abandonul sau un abuz urmtor.

Comportamentul seductiv

Este puin probabil s fie o problem n timpul interviului iniial; mai degrab devine o
problem n timpul edinelor de terapie. Totui, potenialul seductiv este prezent ntotdeauna,
mai ales cnd intervivatorul e brbat i cliantul e o femeie. (Studiile au artat c majoritatea
celor din domeniu care ncep o relaie cu clienii sunt brbai, dei nici femeile nu sunt imune).
Dac observai un comportament seductiv ndreptat spre voi, punei-v ntrebri obinuite: De
ce se poart clientul aa? Este o nevoie de a se simi atractiv? De-a lungul timpului,
comportamentul agresiv sexual a fost ntrit de recompense materiale sau emoionale?
Rspunsul poate fi gsit n amintiri ngropate de demult, imposibil de descoperit n primul
interviu.
Comportamentul seductiv poate fi subtil, o privire cu semnificaii, inut provocatoare sau
sugestiv, sau cerina direct de a fi inut n brae sau srutat. Indiferent de forma sa, nelesul
su este aproape ntotdeauna acelai: Pericol pentru intervievator i pentru client. Asta pentru c
mesajul deschis al seduciei (ia-m n brae) este deseori diferit de ceea ce crede, n mod real,
clientul (Ajut-m; protejeaz-m). Dac un profesionist din domeniu rspunde literal la cererea
de contact fizic, clientul se poate simi ngrozit i poate retalia n consecin.
Cea mai bun atitudine de prevenire a comportamentului seductiv este meninerea distanei potrivie. Adresai-v fiecrui client cu
titlul i numele de familie, i ateptai s vi se rspund la fel. Putei descuraja familiaritatea excesiv dac rmnei la subiect i
evitai s discutai problemele dvs. personale. Dac suntei brbat i facei examene fizice, fii siguri c avei o asistent n cabinet tot
timpul ct examinai o pacient femeie, de orice vrst. Dac suntei femeie i examinai un brbat, e bine s avei alturi un asistent

7
 Profilul identitatii sexuale : un model bipolar multidimensional

Janice Miner Holden si George S. Holden

In primavara lui 1993, Kathleen Ritter si Anthony Terndrup au prezentat Asociatiei Americane
de Consiliere Nationala : Afirmarea identitatilor : consilierea lesbienelor si homosexualilor.
Ei au introdus in aceasta lucrare si un rezumat al variatelor modele de orientare sexuala:
dihotomic psihanalitic, unidimensional bipolar (Kinsey, Pomeroy,Martin, 1948; Kinsey,
Pomeroy, Martin, Gebhard, 1953) si 2 modele dimensional ortogonale (Storms, 1980, 1981),
toate revizuite de Sanders, Reinisch si McWhirter, 1990; modelul multidimensional bipolar
(Falco, 1991) precum si instrumentele de evaluare dezvoltate de Coleman (1990).
Intrucat aceste modele se adreseaza uneia sau mai multor dimensiuni corelate cu identitatea
sexuala orientere, atitudine, comportament sexual nici unul nu viza relatia dintre acesti
factori intr-o perspectiva holistica, privind aspectul sexual al identitatii. Noi ne-am amintit si de
Profilul Identitatii Sexuale (SIP), model dezvoltat de unul din prezentii autori si folosit de
acesta in cadrul sedintelor sale de consiliere umana sexuala si al cursurilor de terapie la
Universitatea din Illinoa de Nord, intre 1971 1986. Comparativ cu taxonomia modelelor
indicate anterior in prezentul articol, SIP trebuie considerat un tip nou de model bipolar
multidimensional.Noi suntem de parere ca acest model aduce o contributie unica, prin
considerarea relatiei intre cele cateva dimensiuni ale identitatii sexuale, relatie ce prezinta atat
valoare euristica cat si clinica.
SIP
SIP-ul se bazeaza pe convingerea ca identitatea sexuala poate fi cel mai bine inteleasa in
termenii unei relatii intre 5 dimensiuni, fiecare fiind reprezentata pe o axa. Prima dimensiune
este orientarea sexuala a unei persoane, adica daca o persoana e atrasa eotic de persoane de
sexul sau sau/si de celalalt. A doua este atitudinea sexuala, valorile unei persoane privind ceea
ce reprezinta pentru sine o orientare sexuala potrivita sau acceptabila. A treia este
comportamentul intim erotic interpersonal, pe care dintre sexe o persoana il prefera la intalnirile
si contactele sale sexuale. A patra este imaginea publica, perceptia sociala a orientarii sexuale a
unei persoane. A cincea ia in considerare : cu cine (care sex) persoana se angajeaza in
comportamente nonerotice.

Figura 1

8
 Profilul Identitatii Sexuale (SIP)
Homosexual ---------------------------- Heterosexual
Orientarea
Homosexual -----------------------------Heterosexual
Atitudinea
Homosexual ---------------------------- Heterosexual
Comportamentul erotic
Homosexual ---------------------------- Heterosexual
Imaginea
Homosexual ---------------------------- Heterosexual
Comportamentul nonerotic

Axa orientarii sexuale

Pentru a identifica pozitia unei persoane pe axa orientarii, trebuie ca persoana sa-si puna
urmatoarea intrebare : Carui sex I se adreseaza visele mele erotice?, Dar fanteziile mele
erotice in legatura cu care sex sunt?, De care sex pot spune ca m-am simtit mai mult si mai
des atrasa sexual in istoria trecutului meu?, Carui sex i se datoreaza satisfactiile mele
emotionale si sexuale, ce urmeaza unui contact sexual, in istoria trecutului meu?.
Unii pot sa nu aiba nevoie sa raspunda la toate aceste intrebari pentru a-si identifica pozitia pe
axa orientarii. De ex., unii dintre clientii nostri au negat sa fi avut vreodata vise erotice si altii
care afirmau ca experienta lor sexuala actuala este absenta sau ignorabila.In orice caz, fiecare
client intalnit de noi a putut raspunde macar catorva din aceste intrebari si astfel I s-a putut
stabili o pozitie pe axa de orientare, pe care clientul a considerat-o ca reprezentativa pentru
sentimentele sale de atractie sexuala.
Axa de orientare se bazeaza pe convingerea noastra ca orientarea sexuala este o conditie
innascuta si care e foarte dificil daca nu imposibil de modificat in mod semnificativ (Bell,
Weinberg si Hammersmith, 1981).Dintr-o perspectiva adleriana, conditiile biologice
determina anumite limite practice in realizarea performantelor(Manaster si Corsini,
1982). Noi consideram orientarea sexuala ca fiind una dintre conditiile biologice care
impun anumite limite abilitatii unei persoane de a se angaja in diverse comportamente
sexuale sau/si privind cat de satisfacatoare emotional si sexual vor fi aceste
comportamente.
Orientarea sexuala se adreseaza aspectului ce ia in considerare sentimentele din sfera
identitatii sexuale. Noi consideram atractia sexuala ca fiind o categorie de sentimente, a carei
intensitate este puternic supusa influentelor datorate cunostintelor, informatiilor, aceleiasi
influente scapandu-i insa obiectul ei primar, in esenta sa. Dupa cum arata SIP-ul, noi privim
comportamentul erotic ca pe un factor conectat dar potential independent, de orientare;
orientarea sexuala nu reprezinta ceea ce face cineva, ci ceea ce este acea persoana.

9
Axa atitudinii sexuale

Pentru a identifica pozitia unei persoane pe aceasta axa, trebuie ca ea sa-si puna intrebarea :
De care sex cred ca ar trebui sa fiu atrasa?. De care sex cred ca este normal/ corect sa
ma simt atrasa?Pentru ca de-a lungul istoriei diverse culturi au influentat foarte mult gama
termenilor privind atitudinea fata de orientarea sexuala(Crooks si Bauer, 1983) deci am putea
conchide ca astfel de atitudini s-au dezvoltat si au disparut in cursul unor procese
sociale.Invatarea atitudinilor poate fi influentata de familie, religie, societate in general. Aceasta
axa ia in considerare convingerile, parerile unei persoane despre orientarea sa sexuala.
Pentru unii cititori poate s-a clarificat deja relatia intre aceste prime 2 dimensiuni, luate
separat. Daca atitudinea unei persoane concorda cu orientarea sa, probabil acea persoana nu va
avea parte de un prea mare stres psihologic.Daca cele 2 dimensiuni nu concorda insa, e probabil
ca acea persoana sa fie indelung framantata, si sa-si centreze din energie, cat de putina, pentru
reconcilierea acestei discrepante. Cazul orientarii homosexuale si al atitudinii heterosexuale
constituie o importanta disensiune a eului egodystonia, considerata a fi o faza experimentata
de majoritatea homosexualilor din S.U.A., in prezent.

Axele : comportamentului erotic,imaginii si comportamentului nonerotic

La aceasta dinamica discutata anterior se adauga a treia dimensiune, a actiunilor identitatii

sexuale. Pentru a identifica pozitia unei persoane pe axa comportamentului erotic, ea trebuie sa
raspunda la intrebarea : Cu care dintre sexe ma angajez in comportamente sexuale explicite, fie
ele cunoscute sau nu altor persoane din viata mea, si indiferent de gradul de satisfactie
emotionala si sexuala consecutive acestoe comportamente?Aceasta intrebare confirma ideea ca
un comportament erotic poate fi insotit de grade variabile chiar de lipsa de satisfactie
sexuala. In variate situatii sociale, se stie ca oamenii au cautat contacte sexuale sau/si raspuns la
avansuri sexuale ale unor membrii apartinand sexului nepreferat de ei. De ex., printre barbatii
cu orientare heterosexuala, astfel de situatii sunt cele ce include masturbarea homosexuala
reciproca, in adolescenta precoce, si, atat la barbati cat si la femei, contactele homosexuale la
internate, in timp de razboi sau in inchisori (Crooks si Bauer, 1983). Printre cei cu orientare
homosexuala, astfel de situatii au inclus intalniri si casatorii heterosexuale datorate unor
presiuni sociale. Cand circumstantele s-au schimbat, de ex., cand sexul preferat a devenit din
nou accesibil sau permisiv atitudinal, persoanele in cauza vor continua sa intretina contacte
sexuale exclusiv cu membrii grupului preferat. Pentru a identifica pozitia unei persoane pe
axa imaginii, ea trebuie sa se intrebe : Cum percep altii/ceilalti orientarea mea sexuala?Unii
respondenti ar putea prefera sa aiba mai multe axe pentru aceasta categorie de raspunsuri,
fiecare reprezentand un segment diferit din reteaua sociala, ca membrii familiei restranse,
prietenii din grupul social intim, sau parteneri si alte persoane care nu sunt incluse in relatii

10
personale apropiate. Imaginea unei persoane poate astfel sa fie sau nu cum ea a intentionat sau
preferat.
Pentru a identifica pozitia unei persoane pe axa comportamentului nonerotic, ea trebuie sa
raspunda la intrebarea:Cu care dintre sexe realizez contacte fizice pozitive, in maniere
neintentionat erotice? Aici pot fi incluse gesturile de salut (strangerea mainii) sau de afectiune
(imbratisarile).

Exemple de profile

Presupunem ca situatia ideala ar rezulta din pozitii paralele pe primele 4 axe. Altfel spus,
persoana a carei pozitie pe axa orientarii coincide cu cea de pe celelalte 3 axe urmatoare, va
experimenta un stres psihologic minim, si-I va ramane mai multa energie disponibila pentru a o
investi pe directia intereselor sociale, decat pentru consumul propriu, in vederea rezolvarii unor
conflicte (vezi figura 2).

Figura 2

Pozitii paralele in modelul SIP, a 3 persoane ideale:

Het x ------------ Hom Het ------- x ------- Hom Het ------------ x - Hom
Orientarea Orientarea Orientarea
Het x ------------ Hom Het ------x --------Hom Het ------------ x - Hom
Atitudinea Atitudinea Atitudinea
Het x ------------ Hom Het ------ x ------- Hom Het ------------ x - Hom
Comp. Erotic Comp. Erotic Comp. erotic
Het x ------------ Hom Het ------- x ------ Hom Het ------------ x - Hom
Imaginea Imaginea Imaginea
Presupunem de asemenea ca pozitia ideala pe a cincea axa ar fi in centrul acesteia, cand
persoana ar dispune de contacte fizice pozitive, nonerotice, cu ambele sexe. (figura 3). Totusi,
datorita prejudecatilor impotriva homosexualitatii (Manaster si Corsini, 1982), si corelat cu
acestea privind homophobia, barbatii in particular ar putea suferi unele consecinte sociale
negative datorate angajarii in comportamente nonerotice cu alti barbati in anumite situatii
publice, cum ar fi imbratisarea in echipa si atingerile dupa o aterizare intr-un meci de fotbal

Figura 3

11
Pozitiile pe axa nr.5 a 3 persoane ideale:
Het ----- x ------ Hom Het ---- x ---- Hom Het ---- x ---- Hom
Comp. nonerotic Comp. nonerotic Comp. nonerotic
O persoana care se situeaza pe pozitii diferite pe primele 4 axe e foarte probabil ca-si va
directiona cel putin un minim de energie pe directia acestei incongruente, astfel va investi
energie in scopul protejarii propriei persoane, mai degraba decat pentru diverse interese sociale.
Totusi, tot datorita unor prejudecati, persoanele cu alta orientare decat cea heterosexuala e
probabil ca vor avea de infruntat consecinte sociale negative, si, datorita pozitiilor
neconcordante de pe celelalte axe; astfel de persoane pot alege sa pastreze pozitii incongruente
cel putin cu axa imaginii, si poate a comportamentului erotic si chiar pe cea a scalelor atitudinii.
In continuare vom prezenta cateva cazuri din practica noastra de 18 ani, in care acest model
ne-a ajutat in intelegerea si consilierea clientilor. Desi autorii au intalnit cazuri care presupun
impreuna o implicare a tuturor celor 5 axe, doar cele cu o finalitate homosexuala pe cel putin o
axa vor fi considerate in acest context pentru a reprezenta homosexualitatea.

Cazul 1 : Dennis.
Dennis era un barbat de 30 ani, care a apelat la consiliere datorita neincrederii in propria
persoana, sentimentului de vinovatie si furie, ca reminiscente ale unei experiente din
adolescenta timpurie, cand fusese victima unei seductii urmate de un abuz sexual. In familia sa
de origine, Dennis s-a simtit alternativ privat emotional si abuzat si periodic si abuzat fizic. El s-
a simtit foarte infometat emtional si de aceea vulnerabil pentru o victimizare sexuala din
partea unui tanar profesor de liceu, mai mare ca el, prieten cu familia lui Dennis. In mod
regulat, dupa cursuri, pe durata a aproape 5 ani, profesorul il aducea acasa pe Dennis de la
scoala, il forta sa-l insoteasca la o serie de activitati extrascolaresti, il scotea la o cafea, in
aceste perioade el apropiindu-se sexual de Dennis. Dennis I-a permis profesorului sa se
masturbeze cu el, desi I-a respins incercarile de a-l saruta si a refuzat sa-l masturbeze la randul
sau.
Pe masura ce treceau anii, Dennis dorea sa puna capat acestor contacte sexuale, dar s-a simtit
prins in cursa, nevrand sa dezvaluie situatia in fata parintilor sai, care, in acest timp, aveau
incredere in familia prietenului si-l incurajau pe Dennis sa-si petreaca timpul cu el. Profesorul
chiar a intervenit in cateva din primele relatii ale lui Dennis cu fetele, comunicandu-le parintilor
acestuia ca fetele respective ar fi reprezentat niste influente negative pentru Dennis si
convingandu-i pe acestia sa-i interzica lui Dennis sa continue acele relatii. In cele din urma,
Dennis a gasit o cale de a prelua controlul asupra situatiei, amenintandu-l pe profesor ca va face
publica relatia lor sexuala. Dennis a continuat sa se angajeze exclusiv in relatii heterosexuale
satisfacatoare emotional si sexual, de atunci si pana la solicitarea consilierii. Ca adult, a
continuat sa se simta tradat si violat de profesor, nu neaparat doar datorita naturii homosexuale a
relatiei lor, ci si datorita manierei respective de a fi manipulat, exploatat si constrans intr-o
perioada cand nu fusese capabil sa-si dea acordul oficial.

12
Figura 4
6 cazuri reprezentate cu modelul SIP
Het x -------- Hom Het x -------- Hom Het ---------- x Hom
Orientarea orientarea orientarea
Het x -------- Hom Het x -------- Hom Het x --------- Hom
Atitudinea atitudinea atitudinea
Het x --- (x) Hom Het ---------- x Hom Het x ----- x Hom
Comp. erotic comp. erotic comp. erotic
Het x --------- Hom Het x ---------- Hom Het x -------- Hom
Imaginea imaginea imaginea
Het ---- x ---- Hom Het ---- x ---- Hom Het ---- x ---- Hom
Comp. nonerotic comp. nonerotic comp. nonerotic
Cazul 1 : Dennis Cazul 2 : Marion Cazul 3 : Robin

Het ---------- x Hom Het ----------- x Hom Het ---------- x Hom

Orientarea orientarea orientarea
Het x ------- Hom Het ----------- x Hom Het x ---------- Hom
Atitudinea atitudinea atitudinea
Het (x) (x) Hom Het ----------- x Hom Het -------- (x) Hom
Comp. erotic comp. erotic comp. erotic
Het x -------- Hom Het ----------- x - Hom Het x -------- Hom
Imaginea imaginea imaginea
Het ---- x ---- Hom Het ---- x ---- Hom Het x ------- Hom
Comp. nonerotic comp. nonerotic comp. nonerotic
Cazul 4 : Bob Cazul 5 : Leonard Cazul 5 : Hank

Het x ------- Hom

Orientarea
Het x ------- Hom
Atitudinea
Het x ------ Hom
Comp erotic
Het x ------ Hom
Imaginea
Het x ------ Hom
Comp. nonerotic
Cazul 6 : Joe

Profilul lui Dennis dupa modelul SIP e prezentat in figura 4. Comportamentul sau erotic
homosexual se reduce la o periada limitata de timp din trecutul dau indepartat, de aceea e

13
prezentat intre paranteze pe axa comportamentului erotic. Pentru ca prezenta un profil in esenta
paralel, nu s-au pus intrebari privind orientarea sa sexuala si comportamentul sau erotic curent.
Mai degraba consilierea s-a centrat pe rezolvarea sentimentelor datorate abuzului sexual.

Cazul 2 : Marion
Marion era o proaspata absolventa de liceu care a solicitat consilierea datorita relatiei sale cu
cea mai buna prietena a sa, Leslie, o persoana transsexuala inca dinaintea operatiei. Prietena
Leslie dorea sa devina barbat si era indragostita de Marion. Avusesera cateva slabe contacte
sexuale si Marion era confuza in privinta sentimentelor ei pentru Leslie. Pentru ca nu avusese
nici o relatie, Maroin era de asemenea confuza in privinta identitatii ei sexuale. Consilierea s-a
centrat pe ajutarea lui Marion la clarificarea identitatii sale; ca problema centrala era
identificarea orientarii sale sexuale (fig 4).
In urma consilierii, Marion a terminat relatia cu Leslie, oferindu-si astfel libertatea de a cauta
relatii heterosexuale. La scurta vreme dupa despartire, Leslie a incercat s-o omoare pe Marion si
apoi s-a sinucis. Marion a supravietuit, si, dupa o perioada de recuperare fizica si emotionala, a
inceput sa-si dea intalniri si ultima oara se stia ca e logodita cu un tanar aparent compatibil cu
ea.

Cazul 3 : Robin
Robin era o femeie ce abia implinise 30 de ani, care a solicitat consilierea datorita confuziei
sale privind propria identitate sexuala. Era maritata de 7 ani. Isi descria sotul ca pe un om bun si
cel mai bun prieten. Casnicia lor era marcata de cooperare amicala, respect mutual si sprijin.
Totusi, Robin se simtea nesatisfacuta emotional si sexual. Ea avusese relatii sexuale si cu alti
barbati, incepand cu varsta de 13 ani, cand a cedase presiunilor prietenelor sale de a-si incepe
viata sexuala. A mentionat ca satisfactia sexuala cea mai mare ii fusese oferita de sot, desi pe o
scala de la 1 la 10, il plasase abia la 5. In ultimele luni dinaintea consilierii, avusese o aventura
cu o colega de servici si a cotat satisfactia sa emotionala si sexuala in urma acestei aventuri cu 9
puncte, desi era refractara in ce priveste parasirea securitatii si stabilitatii casniciei sale.
Profilul SIP al lui Robin de la inceputul consilierii e prezentat in figura 4.
Dupa cateva sedinte de consiliere individuala, Robin si-a rugat sotul s-o insoteasca la o
terapie sexuala. Desi sotul a acceptat si cooperat, Robin a descoperit ca nu o atragea
perspectiva de a participa la o serie de tehnici sexuale si de a-si imbogati experienta sexuala
alaturi de sotul sau. A intrerupt consilierea de cuplu si a continuat-o pe cea individuala, ceea ce
a inclus ulterior cercetari asupra lesbianismului prin mijloace furnizate de consilier,
biblioterapie si implicarea in comunitati homosexuale. In urma acestoe cercetari, Robin a scapat
mai mult de frica de lesbianism, dezvoltand o imagine mai realista asupra consecintelor
presupuse de comportamentul lesbian si de proiectarea unei imagini publice lesbiene in
contextul climatului cultural actual heterocentric din S.U.A.
La sfarsitul consilierii, Robin a divortat de sotul ei. Desi a continuat sa se intalneasca cu
persoana iubita si sa spere intr-un angajament de durata cu aceasta, ea ales sa traiasca singura o

14
vreme, pentru a-si clarifica si consolida pe deplin identitatea sa sexuala si pozitia personala fata
de aceasta. La sfarsitul terapiei a declarat ca se simte mai impacata cu ea insasi decat fusese
vreodata in viata.

Cazul 4 : Bob
Un barbat de 40 de ani, ce a apelat la consiliere in urma insistentelor sotiei sale. Jane suferea
un sever stres emotional datorat dezinteresului sexual al sotului in ce o privea. Erau casatoriti de
peste 20 de ani si aveau 3 copii, de liceu si respectiv colegiu. In timpul in care ea declara ca s-a
simtit frustrata sexual in relatia sa cu Bob, mentiona si ca, in ultimele luni se indepartase
complet sexual, de ea. Parerea sa despre aceasta situatie releva o profunda tulburare a
personalitatii sale, credea ca devenise neatragatoare nu doar pentru sot, ci potential pentru toti
barbatii.
In timpul celei de-a treia sedinte, cand trecea printr-un impas emotional, Bob si-a revelat
orientarea homosexuala. A relatat contacte homosexuale, care, in ciuda incercarilor sale fervente
de a-si anula dorintele si frustratiile, sporisera in frecventa de-a lungul anilor. A povestit ca in
acord cu convingerile sale religioase, care considerau homosexualitatea ca pe ceva diavolesc, se
casatorise, incercand sa-si schimbe orientarea homosexuala, de care fusese constient inca din
adolescenta. Mai tarziu, a dezvaluit ca aceasta orientare a sa, homosexuala se ascundea in
spatele disfunctiilor sexuale cu sotia; el atingea orgasmul rareori in timpul contactelor sexuale
cu sotia, doar ca rezultat al focalizarii concentrarii pe fantezii homosexuale. A se vedea profilul
SIP al lui Bob in figura 4.
In cele din urma, Bob si Jane au decis sa divorteze. Bob a continuat consilierea individuala,
traversand si celelalte ramificatii ale miscarii pe axele : atitudinii, comportamentului erotic,
imaginii. Jane si-a rezolvat suferinta cu timpul.
O importanta contributie la vindecarea lui Jane a avut-o informatia ca nimeni, oricat ar fi de
atragator, nu are puterea sa fie suficient de dezirabil pentru a schimba orientarea sexuala a altei
persoane.

Cazul 5 : Hank si Leonard

Hank s-a prezentat la consiliere destul de neincrezator, cu noul sau iubit, Leonard. Amandoi
aveau in jur de 30 de ani. Hank ducea o viata de celibatar, locuind singur pana la prezenta
relatie cu Leonard (aspect indicat de (x) pe axa comportamentului erotic in figura 4), relatie care
considera ca-l satisface profund si emotional si sexual. Hank detinea un post executiv, intr-o
companie foarte conservatoare si era speriat de consecintele acestei relatii pentru cariera sa, si
de urmarile pierderii imaginii sale heterosexuale. Teama sa era atat de mare incat prefera sa
etaleze homophobia si sa evite chiar si contactele nonerotice cu alti barbati (figura 4). Hank
dorea sa rupa aceasta relatie, dar fusese de acord sa se prezinte la consiliere inaintea deciziei
finale.
Autorii au avut posibilitatea sa-I trateze pe pacienti impreuna la sedintele de terapie. In
timpul scurtelor terapii, Hank si-a examinat fundamentele temerilor sale. Din cazurile pe care

15
le-a observat, a remarcat ca teama de ruinare a carierei il determinase sa aleaga protejarea
acesteia chiar cu sacrificarea satisfactiei sale emotionale si sexuale. In urma consilierii, Hank a
intrerupt relatia sa cu Leonard si s-a intors la viata sa de celibatar.

Cazul 6 : Joe
Desi nu am fost direct implicati, cunoastem cazul unui adolescent Joe, care a apelat la
consiliere, fiind trimis de consilierul din liceu, pentru ca el se opunea unor contacte aparent
nonerotice cu colegii din echipa de fotbal, din teama ca aceste contacte ar parea dubioase. SIP-
ul sau a scos la iveala un profil paralel pe toate dimensiunile (figura 4). Acest caz reprezinta o
situatie in care o pozitie polara pe axa 5, a comportamentului nonerotic, reflecta homophobia
pacientului.
Consilierul a gasit foarte util SIP-ul pentru a diferentia intre comportamentul erotic si cel
nonerotic al clientului. De fapt, e specific in cazurile de homophobie ca axa 5 sa fie foarte utila.
In acest acz special, clientul avea nevoie de asigurari ca contactele sexuale nonerotice nu ar
implica o orientare homosexuala sau ar reprezenta o amenintare ca acest comportament
nonerotic sa devina erotic. In consecinta, consilierul in cauza a ales sa-si limiteze concentrarea
la programul ales de client si nu a incercat sa-l influenteze in examinarea fundamentelor
homophobiei sale. Astfel de decizii terapeutice sunt cu siguranta interpretabile, dar din
perspectiva adleriana un consilier care incearca sa impuna un alt program deacat cel al
clientului esueaza in alinierea scopurilor sale cu ale clientului si e probabil ca astfel va
intampina rezistenta (Dinkmeyer, Sperry, 1987). O asemenea rezistenta va impiedica progresul
terapeutic dupa programul consilierului, dar l-ar putea perturba si dupa programul clientului.

Concluzii
SIP poate ajuta in clarificarea dimensiunilor si interactiunii intre dimensiunile aspectului
sexual al identitatii. Pozitiile paralele pe primele 4 axe se presupune ca sunt insotite de o
bunastare psihologica privind identitatea sexuala, iar pozitiile nonparalele sunt insotite de
diverse grade de stres psihologic.
Fenomenul cunoscut sub denumirea de homosexualitate ego - dystonica se cosidera a fi o
componenta a procesului de dezvoltare suferit de aproape fiecare homosexual, in cadrul culturii
predominant heterocentrica a S.U.A. si acest fenomen e reprezentat de o orientare homosexuala
si atitudine heterosexuala. Facultativ, o pozitie polara pe axa 5 e uneori in centrul consilierii.
In cazul unor pozitii nonparalele intre prima axa si urmatoarele trei, pozitia clientului pe
prima axa anticipeaza adesea modificarile, miscarile ulterioare ale clientului, pe parcursul
consilierii.Acest lucru se poate intampla doar daca consilierul respecta dreptul clientului la o
alegere libera si, in cazul unei orientari homosexuale, incurajeaza clientul sa-si exploreze
credintele privind angajarea sa in comportamente homosexuale si proiectarea unei imagini
homosexuale in cultura actuala. Oricum, progresul catre congruenta cu orientarea sexuala a
persoanei este o posibilitate, nu o certitudine, cum o ilustreaza si cazul lui Hank.

16
 SIP-ul are fireste si limite. Potentialul de descriere prin fiecare axa poate fi amplificat prin
adaugarea unei axe y.
De ex., aceasta a doua dimensiune pentru axa orientarii s-ar putea adresa intensitatii dorintei
sexuale, dintr-o perspectiva teoretica non-adleriana : impulsului sexual, factor ce variaza
foarte mult printre oameni, si e probabil puetrnic influentat de ereditate si alti factori biologici.
Adaugand dimensiunea intensitatii dorintei sexuale, s-ar amplifica valoarea explicativa si
predictiva a acestei axe. O persoana al carei profil indica o discrepanta intre orientare si
atitudine se poate presupune ca va fi supusa unui stres mai mare daca intensitatea dorintei sale
sexuale este foarte mare decat daca este foarte redusa. De asemenea, pentru ca intensitatile
dorintei sexuale raportate de oameni pot fi ele insele reprezentate pe axa, considerandu-le ca pe
o variabila continua, vom ajunge la rezultate mai adecvate decat prin folosirea parantezelor sau
printr-o reprezentare mai accentuata, pentru a indica gradul, intensitatea. Un consilier va fi mai
calificat in ajutarea unui client sa-si gaseasca pozitia pe axa y, fiind bine informat despre gradul
de intensitate al dorintei sexuale a acestuia; totusi, consilierul s-ar putea centra astfel pe sensul
fenomenologic de forta (intensitate) al clientului si nu pe dorinta sexuala a acestuia in sine.
Astfel de avantaje ar putea rezulta si din aplicarea unor suplimentari si celorlalte axe. O axa y
la axa atitudinii ar putea indica forta atitudinii . Pentru axele comportamentului erotic si
nonerotic, o axa y ar putea indica frecventa contactului. Iar pe axa imaginii, aceasta a duoa
dimensiune ar permite o estimare a proportiei celor din ansamblul retelei sociale a clientului
care il percep in anumite pozitii pe aceasta axa; aceasta ar facilita nevoia unei axe a imaginii
pentru fiecare segment din reteaua sociala a clientului, cum s-a sugerat anterior.
Avantajul potential al adaugarii unei axe y pentru fiecare axa stabilita ar trebui sa depaseasca
suficient eventualele complicatii ale acestei suplimentari. In experienta noastra, mentinerea unei
singure dimensiuni si folosirea unor intelesuri oferite de aceasta a doua axa potentiala e
preferabil sa ramana in continuare variabila explicativa atat pentru client cat si pentru consilier.
In concluzie, suntem de parere ca SIP-ul poate furniza informatii pe care alte profile nu le pot
: o reprezentare vizuala asupra modului de combinare al celor 5 dimensiuni independente,
pentru a putea forma identitatea sexuala a unei persoane. Aceasta reprezentare vizuala poate
ajuta consilierul in cooperarea sa cu clientul pentru clarificarea intelegerii si formularea unor
scopuri terapeutice adecvate, privind identitatea sexuala a clientului.

LECTUR FRUMOAS

ANEXA

17
 PIS

F M
1 Carui sex I se adreseaza visele mele erotice?
2 Fanteziile mele erotice in legatura cu care sex sunt?
3 De care sex pot spune ca m-am simtit mai mult si
mai des atrasa sexual in istoria trecutului meu?
4 Carui sex i se datoreaza satisfactiile mele
emotionale si sexuale, ce urmeaza unui contact
sexual, in istoria trecutului meu?
5 De care sex cred ca ar trebui sa fiu atrasa?
6 De care sex cred ca este normal/ corect sa ma simt
atrasa?
7 Cu care dintre sexe ma angajez in comportamente
sexuale explicite, fie ele cunoscute sau nu altor
persoane din viata mea, si indiferent de gradul de
satisfactie emotionala si sexuala consecutive acestor
comportamente?
8 Cum percep altii/ceilalti orientarea mea sexuala?
9 Cu care dintre sexe realizez contacte fizice pozitive,
in maniere neintentionat erotice?

18