SOFITII Termenul vine din greaca (sophisles = intelept). Sec.

V debuteaza cu un numar mare de iloso i numiti so isti care aveau conceptii di erite! dar erau uniti printr"o activitate comuna. #i predau cunostinte politice! iloso ice! oratorice! pentru ca tinerii sa poata participa la viata publica! contra cost. $eritul so istilor a ost acela de a sesiza ca pentru a conduce trebuie sa stii. Faptul ca grupul acesta se marea la un moment dat so istica s"a degradat. %ceasta l"a acut pe &laton sa dea un sens peiorativ incat so istii au ost numiti 'vanzatori de iluzii(! oameni pusi pe inselaciune. So istica a ost o stiinta iluzorie. &laton si %ristotel aveau dreptate cand se re ereau la partea degradata a so istilor! dar printre acestia au ost si oameni importanti despre care &laton vorbea cu de erenta (respect) ) protagoras. &rotagoras s"a nascut in %bdeea! in nordul greciei! a acut multe calatorii stabilindu"se la %tena! bucurandu"se de aprecierea lui &ericle. % scris '%rta conversatiei(! '*espre zei(! '%paratori sau daramatori(. *intre aceste lucrari s"a pastrat putin. S" a pastrat un ragment care contine o intreaga iloso ie + '*intre toate cele ce sunt! omul este masura! e,istenta celor ce e,ista si none,istenta celor ce nu e,ista(. Fragmentul acesta a ost interpretat de oarte multi iloso i de"a lungul timpului inca din %ntichitate. &laton interpreteaza acest ragment spunand ca &rotagoras atunci cand a spus ca 'Omul este masura tuturor lucrurilor( a avut in vedere omul individual si de aici decurge aptul ca +(%sa cum i"mi pare mie aceste lucruri asa sunt ele pentru mine- cum i"ti par tie asa sunt ele pentru tine(.In acest caz se poate a.unge la stiinta. Interpretarea aceasta simpli ica sensurile in acest ragment. In sec./I/! Theodore 0omperz! da o alta interpretare. &rotagoras s"a re erit la umanitate in general! dar si aceasta interpretare este unilaterala! deoarece il trans orma pe om in constiinta generica. In sec. // critica iloso ica este echidistanta intre interpretarea lui &laton si cea a lui Theodore 0omperz si cauta sensurile termenului de masura (metron). % masura = a lua in stapanire! a masura lucrurile si a le cunoaste. In sec. //! teza omului masura este interpretata din perspectiva gnosiologica. Sub acest aspect omul masura reprezinta raportul dintre subiect si obiect. Omul masura cu adevarat si eroarea. 1otiunea de adevar si eroare este o notiune a gnosiologiei. Omul masura este e,istenta celor ce sunt si none,istenta celor ce nu sunt. Omul este in stare sa domine! sa ie criticul realitatii. In acest timp omul valoriteaza! i"si ormeaza critica de ierarhizare.Omul are la ce se raporta! este in stare sa se raporteze! el masoara cu mi.loacele sale idealul! el i"a cunostinta de sine! omul capata o cunostinta de sine. &rotagoras pune in centru omul. Intrbat &rotagoras daca aplica aceasta masura si zeilor! el se abtine de la un raspuns! dar motiveaza apelind la actori obiectivi. &rotagoras a ost condamnat la moarte! dar a reusit sa evadeze. 1u dupa mult timp a murit intr"un nau ragiu. &rodicos (din 2eos) este o minte luminata si el va da noi valente tezei omului masura aducand ca argument principal o noua teza + '&roblema libertatii unanime( ) are o orma alegorica. 'Scrierea despre 3eracles( ) 3eracles este pus in situatia de a alege calea pe care trebuie sa o urmeze. 3eracles se retrage in pustiu meditand indelung 'cum vedea ast el doua emei de statura inalta! una era rumoasa la vedere! singura ei podoaba era curatenia! era modestia4(!(cea din urma alearga spre tanar si"i zice + daca ma i"ei de prietena te voi duce pe drumul cel mai usor! vei gusta din toate placerile vietii(. Virtutea nu"i ace nici o promisiune! ea il indeamna sa urmeze calea binelui. Fara munca nici zeii nu harazesc nimic oamenilor. *aca vrei ca toata 0recia sa"ti admire virtutea! trebuie sa te pui in slu.ba ei. *aca vrei sa te imbogatesti de pe urma turmelor tale! munceste! ingri.estele. *aca omul urmeaza calea virtutii inseamna ca este o iinta care se determina. Omul i"si asuma libertatea numai intelegand ceea ce este pe masura sa. 5ibertatea umana se realizeaza prin alegera caii de urmat. 5ibertatea presupune alegere! optiune! dar si actiune. *emocrit s"a nascut la %bdeeras! a acut multe calatorii in tari oarte indepartate! apoi vine la %tena unde se stabileste si va duce o viata cu multe privatiuni! dar de meditatie pro unda. % scris o opera iloso ica vasta.2hiar daca nu toate titlurile de lucrari ce i se atribuie ii apartin el are in operele sale cunostinte oarte variate. #l este iloso ul care a gandit despre toate. %re un prestigiu care rezulta din atitudinea ata de adversar (&laton). &laton a vrut sa"i arda cartile. 5"a oprit doi pitagoriceni. &laton se oloseste de ideile lui *emocrit. *emocrit a depasit 67 de ani! a orbit! dar nu a renuntat l"a iloso ie. 2icero 8

spunea +(1emaiputand sa deosebeasca albul de negru el deosebea binele de rau(. *iogenes 5aertios spunea ca *emocrit a ost un spirit enciclopedist. % scris lucrari de etica! de iloso ie naturala! de matematica! literatura! muzicala! de stiinte speciale (medicina! pictura)! o serie de comentari. 2u *emocrit cercetarea naturala atinge cel mai inalt stadiu. &rincipala teorie a scolii din %bdera este ' Teoria atomilor(. &entru *emocrit tot ce e,ista in lume ar i alcatuit din elemente ireductibile! necompuse ) atomos (atomi).*emocrit prin teoria atomului se inscrie intr" o problema iloso ica careia ii da si solutii ) problema naturala a principiului intemeietor. &entru ca atomii sa ormeze lucruri trebuie sa se uneasca! sa se miste! iar pentru actiune trebuie sa e,iste un spatiu liber. %st el realitatea se compune din plin si gol. &linul si golul e,ista ca atare ast el incat ele se implica. &entru el e,ista si e,istenta si none,istenta. 2onceptia miscarii ca e,istand in mod real poate i conceptualizata si pe baza miscarii se e,plica diversitatea lumii. &rincipiul care sta la baza e,istentei implica si miscare! ast el se de ineste dupa orma! pozitie! miscare. *upa *emocrit si su letul uman este ormat din atomi! dar ei sunt atomi sui generis (de un el di erit). #i sunt mai dinamici! mai subtili! mai rotunzi. 5a el se intuieste ideea ca a inteles ca intre su let si corp sunt deosebiri! su letul are o alta unctionalitate decat corpul- este e ortul lui democrit de a intelege deosebirea dintre ideal si real. Socrate (9:6";6;) ) o personalitate marcanta a iloso iei. % ost oarte controversat ast el incat s"a considerat ca iind o inovatie! dar a ost si sustinut de multi. %zi el se prezinta cu enigma rezolvarilor. S"a nascut la %tena. Tata era sculptor! mama moasa. %sa cum marturisesc contemporanii Socrate n"a scris nimic. Sunt izvoare puternice care atesta e,istenta iloso iei sale. %risto an! &laton in dialogurile sale din tinerete il au pe Socrate ca persona.! prezentand viata si iloso ia lui Socrate. In dialogul de maturitate ale lui &laton i"si transmite propria sa conceptie. O alta sursa este chiar %ristotel. 5a <7 de ani Socrate a ost acuzat de coruperea tineretului! nerespectarea zeilor cetatii. % ost de erit tribunalului poporului! denuntul a ost dat de un poet numit $eleton! un poet obscur %nitos si retorul 5=con.Socrate a re uzat sa evadeze! s"a aparat singur! a atacat cu ironiile sale pe .udecatori si acuzatori.*iogene 5ertios ne spune ca atenienii au regretat ca l"au condamnat la moarte! au inchis terenurile de e,ercitare si gimnaziile. Socrate cu demnitate! bea apa cu otrava care i"a adus moartea. Opare socratica inseamna o orientare noua in dezvoltarea iloso iei grecesti. Filoso ia lui Socrate i"si indreapta interesul principal spre morala.&rincipalele preocupari sunt + stiinta vietii interioare. Socrate spunea ca '2ea mai demna si utila este cunoasterea omunlui(.*eviza sa era ceea ce era scris pe rontispiciul templului *elphi ) '2unoaste"te pe tine insu"ti>(. % te cunoaste pe tine insu"ti nu inseamna sa"ti cunosti doar numele! sa intelegi ce reprezinti tu in raport cu realitatea! inseamna a cunoaste adevarul! pentru ca adevarul se gaseste in iecare om. #l nu este constient de acest lucru! dar trebuie sa se oloseasca de orice mi.loc pentru a aduce la supra ata adevarul. %rta de a cunoaste adevarul! de a aduce la supra ata adevarul se numeste maieutica. '2unoaste"te pe tine insu"ti>( este o chemare adresata celor care se complac in cultul valorii e,terne. #,ternul inseamna si super icial.2um socratica este o cunostinta etica! inseparabila de planul actiunii! este o cunostinta in care vorba si apta ormeaza o unitate. Forma de legatura intre oameni este dialogul. #l este o orma de comunicare! dar nu pentru a transmite o suma de cunostinte de.a e,istente ci pentru a indemna pe cel cu care dialogul supune adevarul. Socrate olosea autoironia ! 'stiu ca nu stiu nimic(.#l ii determina pe tineri sa participe la dialog pe picior de egalitate +(#u nu stiu(! 'Tu nu stii(! 'impreuna vom stii(. Socrate a ost vestit prin ironiile sale cu a.utorul carora denunta pre.udecarile contribuind la puri icarea interioara.Spunea ca ilozo ia ironizeaza! dar nu cu scopul de a"l aduce la neputinta pe celalalt! ci pentru a"l stimula. % olosit indoiala metodica si nu sceptica. % olosit procedeul inductiv! practic ) general. #l este acela ce a controlat continutul unor notiuni de baza ale moralei + bine! drept! rumos! datorie. &laton spune ca socrate a cultivat dreapta rationala! a ost un adevarat cavaler al dreptului! a ost un adevarat intelept al greciei.2icero spunea + 'S"a coborat iloso ia din cer inspre pamant(! a impins"o in agora.S"au in iintat scoli iloso ice dupa ideile sale asa numita 'scoala micilor socratici(. Filoso ia sa a lasat urme adanci in iloso ia din 0recia antica.

Sofitii erau un grup de @nelepAi greci apBrut @n intervalul de trecere de la perioada iloso iei greceCti preclasice! la cea clasicB. &rincipalul merit al so iCtilor este acela de a i intuit valoarea Ci importanAa omului @n Univers! motiv pentru care au @ndreptat iloso ia asupra condiAiei umane. Dn aceastB preocupare ei @ncearcB o recunoaCtere a individualitBAii! a subiectivitBAii omului. Enul dintre so iCtii reprezentativi precum &rotagoras! spunea cB omul este mBsura tuturor lucrurilor. DnAelegea prin aceasta cB iecare individ @Ci creazB la nivel ideatic propriul sBu Univers pe mBsura capacitBAii sale subiective de imaginaAie Ci gFndire. $eritul acesta de recunoaCtere a subiectivitBAii a ost e,agerat @nsB atunci cFnd a ost impus @n teoria cunoaCterii! @n sensul cB so iCtii au ost nevoiAi sB accepte cB a cunoaCte lumea @nseamnB pentru iecare subiect a"Ci cunoaCte propria lume! ceea ce @nseamnB cB iecare @Ci descoperB propriul adevBr! ceea ce @nsemnB mai departe cB adevBrul este relativ la iecare subiect. Dn aceastB situaAie cFnd iecare om @Ci cunoaCte propriul adevBr @nseamnB cB oamenii nici nu se pot @nAelege @ntre ei pentru cB iecare @Ci susAine adevBrul propriu. %u a.uns ast el so iCtii la un subiectivism Ci relativism total @n cunoaCtere. %ceastB e,plicaAie nu a putut i acceptatB de reprezentanAii iloso iei greceCti clasice. *e aceea @ncepFnd cu Socrate se porneCte critica relativismului so iCtilor. SOFISTICA

In sec.v i.e.n se dezvolta in 0recia o miscare a eliberarii intelectuale de povara vechilor mituri si traditii.Istoricii vorbesc despre de aceasta perioada ca despre o perioada a Giluminismului grecG. 2u toate ca so istii reprezinta din punct de vedere etic si iloso ic! o perioada de con uzie! printr"o conceptie care rasturna valorile general admise! ridicandu"se impotriva celor ce acceptau adevaruri absolute si de initive! ei se inscriu in istoria logicii cu o unctie bine de inita. So istii erau in opinia conteporanilor un el de avocati ara scrupul! al caror singur scop era sa castige bani si eventual glorie.in acest sens le era imputat si aptul! neobisnuit pe atunci! ca iloso ii sa ia bani pentru lectiile predate! dar mai ales conceptia lor care nu se raporta la nimic erm! universal.Ideea de bine! rumos! .ustitie din conceptia lui &laton si Socrate era inlocuita cu interesul particular! dand posibilitatea unei rasturnari a valorilor. Initial numele de so isti era acordat tuturor ganditorilor greci! inteleptilor si iloso ilor si de abia din sec v i.e.n. el a ost dat acelor pro esori de oratorie! de avocatura! care dadeau lectii! contra plata! pentru ormarea tinerilor in vederea vietii publice. Totusi! miscarea so istica trebuie vazuta obiectiv sub aspectul rolului ei istoric! ca un actor determinant in evolutia gandirii logice si necesitatii ormularii ei prin propria"i analiza. In mod o icial nu se poate vorbi de o Gscoala so isticaG! iecare so ist avand propria iloso ie.Totusi din randul lor s"au remarcat cativa iloso i mai de seama precum &rotagoras din %bdera si 0oegias din 5eontinoi. Protagoras din Abdera &rotagoras din %bdera este una din igurile cele mai interesante ale timpului sau! cu vederi democratice si progresiste. % irmand insa ca Gomul este masura tuturor lucrurilorG! e,presie care poate ii interpretata ca un atac impotriva adevarului obiectiv. *upa *iogenes 5aertios! &rotagoras a ost elevul lui *emocrit.5a baza iloso iei lui ramane totusi sistemul lui 3eraclit.#l adopta teza acestuia! dupa care totul este in miscare! nimic nu este! totul devine.*ar deasupra acestei deveniri!&rotagoras nu mai vede acea ratiune universala.*evenirea este lipsita de motorul ei rational. Sursa intregii cunoasteri se a la in senzatie! in concluzie! conceptia lui &rotagoras poate i caracterizata drept relativism sensualist+totul e adevarat! orice opinie poate i sustinuta. ;

Gorgias din Leontinoi 0orgias! al doilea mare so ist! se trage din 5eontinoi si a trait in sec v i.e.n.Si el! ca si &rotagoras! a stralucit prin darul sau oratoric si puterea lui de argumentare. % scris di erite tratate! din care au ramas doar cateva titluri si cateva ragmente insu iciente pentru a ne ace o idee e,acta asupra conceptiei lui. 0eorgias si"a concentrat iloso ia in trei teze+Gmai intai! nu e,ista nimic- in al doilea rand! daca ar e,ista ceva ar i necunoscut pentru oameni- in al treilea rand! daca ar putea i cunoscut nu ar i comunicabil celorlalti oameni.G 2oncluzia lui 0orgias este ca totul e als! nimic nu este adevarat. In cele din urma so istica a generat in acrobatie verbala! in arta de a demonstra orice.In elul acesta s"a a.uns la sensul peiorativ al termenului Gso ismG+argument als olosit cu intentia de a insela.&laton o era in dialogurile sale mostre ale unor ast el de argumentari+ "un cizmar bun poate i rauH *aca da!atunci cizmarul bun este rau. "hotul nu ura ceva rau- a lua ceva bun este bine! deci hotul vrea binele. "doi si trei sunt cinci-deci doi sunt cinci si trei sunt cinci. "este posibil ca un om care este asezat sa mearga-deci este posibil ca un om sa mearga stand. "daca este adevarat ca niciodata nu ai prea mult din ceea ce bun! atunci trebuie ca bolnavul sa ia un car de medicamente. Argumentarile sofistice %l treilea om! argumentare citata si de &laton in dialogul &armenide! vrea sa demonstreze ca daca un lucru isi datoreaza e,istenta participarii lui la principiul sau ideea lui! cum a irma &laton! atunci si ideea si lucrul trebuie sa participe la o a treia esenta care la randul ei! trebuie sa participe la o a patra! pentru aceleasi motive la in init. %rgumentul reciproc! numit de latini si de greci GreciprocumG este construit in asa el ca poate i intors! cu aceeasi putere!impotrica aceluia care il oloseste.*iogenes 5aertios il citeaza ca o intamplare din viata lui &rotagoras. &roblema se prezenta sub orma urmatoare+&rotagoras se anga.ase sa dea lectii lui #ulathos contra plata! urmand insa ca discipolul sau sa"i plateasca cand va castiga primul proces.Insa timpul trecea si #ulathos nu lua nici un proces asa ca nu avea nici o obligatie sa"si plateasca pro esorul.*andu"si seama de procedeul raudulos!&rotagoras l"a chemat in ata tribunalului si a argumentat in elul urmatorG*aca castigi trebuie sa"mi platesti con orm contractului dintre noi!pentru ca ai castigat primul proces iar daca pierzi trebuie sa"mi platesti! caci asa decide tribunalul.G *iscipolul i"a intors argumentul ast el+G*aca pierd nu trebuie sa"ti platesc! intrucat contractul dintre noi ma obliga sa"ti platesc numai la primul proces castigat- daca castig! atunci nu trebuie sa"ti platesc con orm hotararii tribunalului. &rincipiul general al constructiei unor asemenea so isme este urmatorul+ GOrice convine la orice! in in orice timp si intotdeaunaG si GSe pot a irma contrariile despre acelasi lucru.G So istii au creeat o cultura antropologica e emera in care omul nu cultiva decat ceea ce ii este subiectiv si individual util.O asemenea cultura nu este dotata cu valori permanente si deci este e emera. Totusi! so istii au avut un rol distinct in istoria logicii! ei ridicand o problema noua si anume aceea a undamentelor gandirii. Faptul nu este lipsit de importanta chiar daca cei care vor rezolva aceasta problema vor i urmasii lui Socrate.%ceasta problema ridica intrebarea+ 2um este posibila gandireaG&rotagoras si 0orgias raspund ca nu este posibila! deoarece tot ceea ce gandim este relativ si are doar o valoare pargmatica.

So istii au pus problema gandirii! prin ei gandirea incepe sa se gandeasca pe ea insasi! sa" si e,amineze propriile procese si sa le evalueze. SO2I%T# *eCi multB vreme eclipsat de mult mai prestigioCii lui succesori + &laton Ci %ristotel! Socrate rBm@ne omul care a marcat un adevBrat punct de cotiturB @n ilozo ia! religia Ci etica greceascB. # greu sB ne @nchipuim cum ar i arBtat! @n lipsa lui Socrate! cultura greacB Ci ce traiectorie ar i cBpBtat! @n evoluAia ei! g@ndirea elinB. %semenea unei eminenAe cenuCii ascunse privirii celei mai scrutBtoare Ci inaccesibile cercetBrii celei mai meticuloase! Socrate este persona.ul obscur Ci contradictoriu ce @ntruchipeazB cel mai idel geniul irii greceCti. Imporanta iloso iei socratice+ Invatatura si metoda lui Socrate au avut o mare insemnatate #l este primul iloso grec ce s"a preocupat de statuarea universalului ca temei iloso ic al stiintei morale dar! de apt! al oricarei stiinte. Socrate este descoperitorul lumii interioare a omului si modalitatii acesteia. #l a lansat o doctrina optimista despre natura omului! capabila! prin educare! dar mai cu seama prin autoeducare! sa se autodepaseasca! si sa devina libera! stapina pe propria soarta. &rin e,emplul propriu a contribuit la dezbaterea relatiovismului gnoseologic si moral! la evidentierea valorii stiintei! la cristalizarea chipului autentic al iloso ului. % ost primul care a dovedit ca! in orice timp si loc! in tot ce ni se intimpla si in tot ce acem! viata ne o era posibilitatea de iloso a! adica de a ne apropia de intelepciune. 2unoasterea de sine! gri.a de sine in numele autodepasirii in scopul participarii e iciente in viata cetatii" sunt niste imperative ce nu si"au pierdut valoarea nici astazi. #l a .ucat un rol e,ceptional in aparitia si dezvoltarea nemi.locita a clasicii mature .Socrate incerca de a dezvolta dialectica realitatii si ideii! se pronunuta contra izicienilor timpurii! contra democratiei sclavagiste. Socrate a ost vestit prin ironiile sale cu a.utorul carora denunta pre.udecarile contribuind la puri icarea interioara.Spunea ca ilozo ia ironizeaza! dar nu cu scopul de a"l aduce la neputinta pe celalalt! ci pentru a"l stimula. % olosit indoiala metodica si nu sceptica. % olosit procedeul inductiv! practic ) general. #l este acela ce a controlat continutul unor notiuni de baza ale moralei + bine! drept! rumos! datorie. Invatatura si activitatea sa non"com ormista a trebuit sa o plateasca cu viata Socrate - dupa ce a ost acuzat de impietate si de coruperea tineretului prin invatatura sa a ost condamnat la moarte si silit sa se sinucida. Conceptia filosofica a lui Socrate Socrate n"a scris nimic! tot ce stim despre invatatura lui o stim din relatarile " adesea divergente " ale lui &laton si /eno on- incat cu greu poate i disociata conceptia sa de cea a lui &laton. 1u acea parte din randurile so istilor! dar avea multe puncte comune cu acestia si era prieten cu cei mai renumiti dintre ei. %semenea so istilor! Socrate si el pre era ca in locul unor probleme de stiinta sa dezbata probleme de ordin practic privind viata politica a statului si problemele morale ale omului! supunand e,amenului ratiunii obiceiurile si institutiile. %semenea so istilor! sustinea ca 'virtutea este stiinta(! deci poate i invatata de oameni- in schimb! era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. &e de alta parte! Socrate practica si el metoda dialectica! dar nu e,ercitiile de virtuozitate verbala pura! prin care so istii a.ungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic. J

*impotriva! pentru Socrate e,ista valori umane certe " dar carora el nu le gasea un undament rational! sustinand ca o 'voce interioara( il impiedica de la actiuni rele. *e aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii- caci! in opozitie cu pretentiile enciclopediste ale so istilor! Socrate a irma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca nu stie nimic. 2ultura enciclopedica a so istilor o considera inconsistenta. *eci atitudinea lui Socrate ata de aceasta problema are o insemnatate epocala in istoria gindirii antice grecesti! caci tocmai in aceasta Socrate apare ca revalorizator al tuturor valorilor traditionale + rumusetea! bogatia! puterea si gloria! orta izica si placerile senzoriale " lucruri ce erau cele mai de rivnit pentru grecul antic " nu mai au nici o valoare ata de valoarea su letului omenesc. Socrate a recunoscut cel dintii valoarea de neegalat a su letului ata de bunurile acestei lumi. *e aceea gri.a pentru salvarea su letului omului este problema centrala a eticii socratice. %cesta este si motivul pentru care Socrate acorda o importanta capitala educatiei! iindca educatia nu este altceva decit un Gtratament constientG in vederea unui scop al su letului. &entru Socrate intreaga viata a omului devine o tema mare morala! omul trebuind sa"si daltuiasca su letul in iecare clipa! pentru a putea ca sa realizeze numai binele. Kunuri reale si rauri reale sint numai cele su letesti- moartea! e,ilul! boala si altele nu sint un rau real! iindca ele nu pot atinge su letul- o mare paguba este numai pierderea sau lipsa stiintei! din pricina ca numai aceasta este temeiul virtutii. Socrate s"a nascut @n anul 9<7 a. 2hr. %tena.TatBl sBu era sculptor! mama sa era moaCB. 5a @nceput el s"a dedicat sculpturii! dar n"a rBmas totuCi credincios p@nB la s @rCitul vieAii acestei arte! ci s"a @ndreptat spre iloso ie! unde a .ucat un rol considerabil. Er@t la @n BAiCare 'chiar admiratorii sBi apBr@ndu"le ca un silen! dar bine zidit iziceCte! robust Ci oarte sBnBtos! el a luat parte la luptele din &otideea! *elion Ci %mphipolis! purt@ndu"se @n adevBr ca un brav. 1u dBdea mare atenAie @n BAiCBrii lui e,terioare Ci nu se interesa de bunurile pBm@nteCti. #ra loial! sincer Ci amabil! stBp@nit de puternice sentimente morale Ci religioase! plin de spirit Ci umor! totdeauna cu rBspunsul gata atunci c@nd era nevoie(.(L.Vorlander)! plin de cura. civic Ci gata sB @n runte pentru dreptate uria poporulu. TotuCi acest om cu caracter at@t de nobil! @nsu leAit pururea de luminarea tineretului Ci de binele poporului! a ost acuzat de trei inCi ) $etelos din partea poeAilor! %n=tos din partea meseriaCilor Ci a oamenilor politici! 5=con din partea oratorilor" cB sBv@rCeCte nedreptBAi ! cB stricB pe tineri! cB nesocoteCte pe zeii @n care crede statul Ci cB se @nchinB la alte zeitBAi noi(! Ci condamnat sB bea otravB.Socrate moare @n anul ;66 a. 2hr. Ideile lui iloso ice pot i reconstituite din scrierile lui /eno an! ale geniului sBu elev &laton Ci ale lui %ristotel. 2are sumt aceste idei Ci ce aduc ele nou H Dnmpotriva iloso ilor de p@nB la el! se ocupau cu ' lumea( ! cu lumea izicB Ci vroiau sB Ctie din ce elemente este constituitB! Socrate mutB centrul de gravitate al cercetBrilor iloso ice cu lumea e,ternB @n cea internB! de la cosmos la om. 2Bci mai de preA dec@t natura era pentru el omul. 2unoaCte"te pe tine @nsuAi! celebra ma,imB de pe rontispiciul de la *elphi! devenise Ci ma,ima lui Socrate! este o chemare adresata celor care se complac in cultul valorii e,terne. #,ternul inseamna si super icial.2um socratica este o cunostinta etica! inseparabila de planul actiunii! este o cunostinta in care vorba si apta ormeaza o unitate. Forma de legatura intre oameni este dialogul. #l este o orma de comunicare! dar nu pentru a transmite o suma de cunostinte de.a e,istente ci pentru a indemna pe cel cu care dialogul supune adevarul. Dntorc@ndu"Ci privirile asupra lui @nsuCi! cercet@ndu"se pe sine! va a la ce Ctie Ci ce nu Ctie! ce poate Ci ce nu poate! precum Ci ce trebuie sB acB. Dmpotriva so iCtilor! care arBtau cB aceeaCi idee poate i susAinutB Ci combBtutB cu aceeaCi sorAi de izb@ndB! cB nu e,istB un adevBr absolut! ci toate cunoCtinAele sunt relative! cB ceea ce este adevBrat pentru mine nu este Ci pentru altul! cB ceea ce pentru mine este adevBr astBzi poate i eroare m@ine! Socrate se ridicB cu toatB energia Ci apBrB valoarea absolutB a adevBrului. 2unoCtinAa adevBrata! care sesizeazB esenAa @nsBCi a lucrurilor! este duppB el bunul cel mai de preA. 2um a.ungem noi @nsB la cunoaCterea acestei esenAe a lucrurilorH *etermin@nd noAiune lor. *caB reuCim sB stabilim care este noAiune unui lucru! cu :

aceasta am descoperit esenAa @nsBCi a acestui lucru. Socrate pleca de la ceea ce este amiliar Ci @n a arB de orice @ndoialB! de la ceea ce este elementar Ci oricui cunoscut! pentru a a.unge la adevBrul universal! la de iniAia acelui lucru. 2u alte cuvinte! el se olosea @n cunoaCterea lucrurilor de procedeul inductiv. 5a Socrate! dupB cum spunea Ci %ristotel!metoda inductivB Ci stabilirea de noAiuni generale mergeau m@nB @n m@nB. 2e inteles are adevarul atunci cand la proces individul trebuie sa .ure ca spune adevarul si numai adevarulH 2e inteles are termenul adevar atunci cand se oloseste sintagma adevar stiinti ic! adevar iloso ic! adevar religios! adevar istoric! adevar politic! adevar economicH 2e trebuie sa intelegem prin adevar cand de apt noi avem adevaruriH &roblema a preocupat iloso ia din cele mai vechi timpuri. #a a ost pusa cu claritate in discutie de catre Socrate si a ost dezvoltata de &laton si %ristotel. &entru Socrate adevarul este in noi! in su letul nostru. #l nu trebuie cautat in a ara noastra. &entru a a.unge la adevar este necesar sa ne cunoastem pe noi insine! sa cercetam cu meticulozitate acultatile noastre de cunoastere! sa stim ceea ce putem sa cunoastem si ceea ce nu putem sa cunoastem si sa mai stim ce trebuie sa acem si ce nu trebuie sa acem. Socrate aduce in discutie o problema importanta! anume aceea a posibilitatilor noastre de cunoastere si spun pentru prima data raspicat ca noi nu putem sa cunoastem totul! ca posibilitatile noastre de cunoastere sunt limitate si ca nu trebuie prin urmare sa ne intindem cu cunoasterea dincolo de ceea ce nu putem cunoaste. #,+ nu putem sa cunoastem secretele dupa care zeul a construit lumea! nu putem sa cunoastem planurile tainice dupa care zeul a zamislit universul. Socrate ne atrage atentia ca unele cunostinte sunt inutile si ca este necesar ca noi sa stim ce ne este util! ce trebuie sa cunoastem in mod necesar si la ce trebuie sa renuntam pentru ca nu ne este olositoare o anumita cunostinta. *egeaba spune Socrate 'stim noi sa e,plicam cum se produce ploaia daca nu stim cand trebuie sa acem lucrarile pamantului! cand trebuie sa insamantam si sa recoltam! si degeaba stim noi cum se produce miscarea astrelor daca nu stim cine suntem noi insine si incotro ne indreptam. *eci sa ne indreptam cunoasterea spre lucrurile utile si sa evitam cunostintele ara de olos.(. Scopul acesta! pe care Socrate @l propunea cunoCtinAei! anume de stabili noAiuni generale! a ost adoptat at@t de &laton c@t Ci de a %ristotel Ci a .ucat un rol hotBr@tor pentru toatB evoluAia iloso iei Ci a CtiinAei europene. *escoperirea de legi universale Ci necesare! pe care o urmBresc @n toate timpurile moderne CtiinAele e,acte! stB @n per ectB concordanAB cu ceea ce voiau @n antichitate Socrate! &laton! %ristotel. $ai intai el noteaza aptul ca ceilalti au vorbit despre lucruri pe care nici ei nu le inteleg prea bine si anume despre iubire in general! M in sineN! ori iubire in sine nu e,ista. Iubirea este o legatura care ne uneste cu ceva si ne leaga vital de acesta. Iubirea este indreptata catre bine si rumos! ea este o dorinta! niciodata satis acuta! este M o tendinta spre N4.2onstiinta iubirii se realizeaza pornind de la o iubire neimplinita. *ar poate cea mai importanta observatie pe care o ace Socrate este aceea ca iubirea nu poate i descoperita decat printr"o I N I T I E E! situatie valabila si in cazurile cand vrem sa descoperim binele! rumosul sau adevarul. Socrate nu"Ci preda @nvBABturile sale @ntr"un anumit local! ci @n casele oamenilor bogaAi! @n prBvBliile din piaAB ! la stadioane! pe stradB Ci @n pieAile publice-nu Ainea prelegeri!ci insruia cu a.utorul dialogului. Iar @n arta convorbiri! el era maiestru. 2um proceda anumeH *cB! merg@nd pe stradB! se @nt@lnea cu cineva! pe care"l Ctia cB stBp@neCte mai mult sau mai puAin o chestiune! Socrate @ncepea discuAia. &un@nd @ntrebBri Ci aCtept@nd rBspunsuri! Socrate conducea ast el discuAia @nc@t preopinentul sBu! care pretindea la @nceput cB Ctie! trebuia sB recunoascB p@nB la urmB cB e neCtiutot Ci are nevoie sB ie luminat de Socrate! crae tocmai mBrturisise cB nu Ctie nimic. *ar Socrate nu se mulAumea numai sB demonstreze preopinentului sBu cB nu Ctie ceea ce la @nceput pretindea cu em azB cB Ctie! ci cButa! cu arta lui de a conduce dicuAia! sB scoatB din spiritul @nsuCi al preopinentului sBu ideile .uste! noAiunile menite sB e,prime esenAa lucrurilor +idei pe care oricine le are @n su letul sBu! de care @nsB nu e conCtient Ci pe care le poate descoperi! dacB Ctie cum sB procedeze. %cest procedeu de a scoate din conCtiinAa cuiva ideile pe care le posedB! dar de care nu"Ci dB seama! era numit de Socrate! maieutic . # arta de a @ntreba <

ast el! @nc@t sB poAi obAine de la persoana respectivB rBspunsuri .uste. %ceasta este ceea ce se numeCte astBzi @n Ccoli metod! socratic!" Invatatura si activitatea sa non"com ormista a trebuit sa o plateasca cu viata Socrate (9:6" ;66 i.e.n.)- dupa ce a ost acuzat de impietate si de coruperea tineretului prin invatatura sa a ost condamnat la moarte si silit sa se sinucida. Socrate n"a scris nimic! tot ce stim despre invatatura lui o stim din relatarile " adesea divergente " ale lui &laton si /eno on- incat cu greu poate i disociata conceptia sa de cea a lui &laton. 1u acea parte din randurile so istilor! dar avea multe puncte comune cu acestia si era prieten cu cei mai renumiti dintre ei. %semenea so istilor! Socrate si el pre era ca in locul unor probleme de stiinta sa dezbata probleme de ordin practic privind viata politica a statului si problemele morale ale omului! supunand e,amenului ratiunii obiceiurile si institutiile. %semenea so istilor! sustinea ca 'virtutea este stiinta(! deci poate i invatata de oameni- in schimb! era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. &e de alta parte! Socrate practica si el metoda dialectica! dar nu e,ercitiile de virtuozitate verbala pura! prin care so istii a.ungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic. *impotriva! pentru Socrate e,ista valori umane certe " dar carora el nu le gasea un undament rational! sustinand ca o 'voce interioara( il impiedica de la actiuni rele. *e aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii- caci! in opozitie cu pretentiile enciclopediste ale so istilor! Socrate a irma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca nu stie nimic. 2ultura enciclopedica a so istilor o considera inconsistenta. In locul acumularii de cunostinte si a enuntarii sententioase a unor norme! solutii! ormulate cu mare abilitate adevaruri! etc.! metoda sa de a"I invata pe oameni! era dialogul. &ornind de la aptele cele mai obisnuite si adresandu"se! nu numai doctilor! el punea intrebari (indeosebi re eritoare la probleme morale) ormulate cu mare abilitate dialectica! pentru a"i ace sa se contrazica singuri! si ast el sa le demonstreze ca de apt nu stiau ceea ce credeau ca stiu- dupa care! prin aceeasi metoda maieutica ('practica mositului()! sa"I a.ute sa descopere ei singuri adevarurile. Dn a arB de preocuparea de a stabili esenAa lucrurilor! prin desoperirea noAiunilor Ci a de iniAiilor! mai @nt@lnim la Socrate o preocupare undamentalB+ cea moralB. 2u alte cuvinte! Socrate nu"Ci pune numai problema CtiinAei! ci Ci pe aceea a virtuAii. 2e este @nsB virtutea dupB elH % i virtuos @nseamnB a ti ! cBci virtutea este CtinAB. 1imeni nu este rBu de bunBvoie! nimeni nu ace rBu cu intenAie!ci numai iindcB nu se cunoaCte pe sine Ci nu Ctie ce vrea. Socrate argumentea#!! BcFnd o concesie so istului. *ar numai pentru a asigura o bazB demonstraAiei. %st el el este de acord cB GbineleG iind plBcut! GcunoaCtereaG pe care o revendicB @n acest el devine o artB a mBsurii! o inB rezonabilitate @n domeniul GplBceriiG. *ar o ast el de GcunoaCtereG se anuleazB mereu pe sine! @ntrucFt se presupune mereu pe sine ca premisB. &recum o de iniAie circularB. %pare iar un G1imicG. %dicB Socrate a irmB o GcunoaCtereG care se autoanuleazB. *in cauzB cB in inita calculare a circumstanAelor plBcerii @mpiedicB Ci sugrumB @nsBCi plBcerea. Vedem aCadar cB binele e plBcutul! plBcutul depinde de savurarea plBcerii! care savurare depinde de cunoaCtere. 2unoaCterea de o in initB mBsurare Ci alegere care anuleazB plBcerea. i! prin urmare! Ci binele. 2u alte cuvinte! negativul rezidB @n ne ericita nemulAumire @ntotdeauna necesarB Ci inerentB oricBrui empirism nelimitat (care provoacB senzaAia GplBceriiG @n mod hedonist). Iar ironia rezidB @n acel OsB"Ai ie de bine>O pe care Socrate i"l ureazB! la s FrCit! lui &rotagoras. Ironia la puterea @ntFi constB @n acest caz @n construirea unei teorii a cunoaCterii care se autoanihileazB. 5a puterea a doua! ironia constB @n aptul cB Socrate se poartB ca Ci cFnd ar i a.uns din @ntFmplare sB apere a irmaAia lui &rotagoras! @n ciuda aptului cB o distruge pe aceasta chiar prin apBrarea ei. 2aci a sti ce vrei! inseamna a cunoaste binele si a cauta sa"l realizezi. Iealizarea binelui duce la ericirea personala si la propasirea comunitatii. Ignoranta este mama raului si a pactului. %ceasta virtute! care este stiinta despre bine si adevar! cinsta in e ortul omului de a se studia pe sine! spre a descoperi in propriul sau su let ceea ce este! in insasi irea sa! valoare universala si eterna+ KI1#5# (concept pe care insa Socrate nu"l de ineste precis! nu arata in ce anume consta! limitandu"se doar sa"l distinga de ceea ce este doar un KI1# iluzoriu ) ca de pilda! placerile P

trupului! sau ceea ce urmareste sa satis aca ambitiile si interesele celor puternici.). Kinele deci consta intr"o continua cautare a binelui- la el %*#V%IE5. 2autarea neintrerupta a binelui si a adevarului da nastere comportamentelor .uste si virtuoase. '1imeni nu ace raul in mod voit( " spune Socrate " ci din nestiinta+ din aptul ca ignoreaza cautarea binelui si"a adevarului. #,ista asadar la Socrate o legatura intima intre virtute! stiinta! bine si su let- caci raspunsurile trebuie sa vina din su let! si sa se traduca in actiuni etice si politice pozitive. %ceasta ii va procura omului ericirea su leteasca ) ce consta intr"o comportare moderata! corecta! dreapta! si in respectarea aproapelui! a legilor cetatii si a zeilor.2eea ce trebuie sa caute si sa descopere omul sunt in primul rand valorile etice si raporturile lor cu actul cunoasterii si cu societatea. In aceasta privinta! Socrate nu numai ca a a irmat! dar " cand prietenii sai vroiau sa"l salveze de la moarte! ceea ce el a re uzat ) a si demonstrat prin e,emplul tragicului sau s arsit! ca omul trebuie sa se supuna legilor! chiar cand acestea sunt nedrepte sau aplicate nedrept. Socrate a trait asa cum a invatat. Viata lui a ost una cu doctrina morala. 2ind! condamnat sa bea otrava si asteptindu"si ziua atala ! prietenii @i propuneau in inchisoare sa uga ! Socrate a re uzat cu hotarire+el!care toata viat invatase pe elevii sai sa se supuna legilor ! cum putea da la batrinete e,emplul rau al nesupunerii ata de ele! ara sa se aca de rusineH Socrate dialogheaza cu 2rito! prietenul sau! si respinge propunerea acestuia de a evada. Socrate a pre erta deci sa bea paharul de cucuta... Argumentele lui Socrate$ 8. Incalcarea legii este un lucru in.ust! in timp ce respectarea legii este un lucru .ust intrucat legile sunt .uste. ?. 5egile sunt .uste. ;. 5egile ateniene sunt .uste! chiar daca legitimitatea legii in general poate i pusa la sub semnul intrebarii. 9. 3otararile .udecatoresti luate in baza legilor sunt .uste. J. 2and sunt pronuntate! hotararile .udecatoresti trebuie duse la indeplinire. :. 5ipsa de respect ata de hotararile .udecatoresti duce la distrugerea sistemului legislativ. Conclu#ie$ #vadarea din inchisoare este un lucru in.ust si prin urmare un act inacceptabil din punct de vedere moral. &entru ca aceasta concluzie sa ie adevarata! trebuie ca insasi premisele sa ie adevarate. Or cel putin una dintre aceste premise! nu poate i adevarata. In conceptia dlui $iroslav Ivanovic! ultima premisa este cea care duce la eroarea in argumentare (5ipsa de respect ata de hotararile .udecatoresti duce la distrugerea legilor).

%aieutica $aieutica este arta e,tragerii unui anume continut in ormational coerent si corect! dintr"o minte inzestrata care il poseda ara a o stii! si care condusa abil prin intrebari bine ormulate! avanseaza progresiv catre scoaterea la supra ata a adevarului cautat. &rimul si cel mai celebru utilizator al maieuticii este consid erat ilozo ul antic grec Socrate! dar cu siguranta cel care a adus arta maieuticii la cel mai inalt nivel este &laton! elevul lui Socrate. $aieutica in semni icatia primara este arta mositului! a aducerii pe lume a noului nacut! in cele mai bune conditii cu minima su erinta. $aieutica asa cum o intelege si aplica &laton se bazeaza pe teoria anamnezei! adica a posibilitatii reamintirii unei cunoasteri apartinand de mult timp umanului! introduse si i,ate candva in memoria iecarui individ de catre zei! sau de catre cauze necunoscute. %ceasta cunoastere latenta si e,trem de e,tinsa la unii oameni! poate i reactualizata si recuperata prin 6

dialog bine condus! prin intrebari ingenioase care e,trag treptat din memoria investigata! cele cautate si dorite. Se poate spune ca in toate dialogurile platonice se oloseste maieutica pentru a obtine adevarul cautat! din mintea partenerilor de dialog! numai ca in mod parado,al! adevarul nu este descoperit de mintea celui interogat! ci de mintea celui care intreaba! adica a persona.ului Socrate sau a altui conducator de dialog. *e regula Soctare deschide dialogul! el prezinta tema de discutie! indica partenerul sau partenerii participanti si incepe sa intrebe. 2el interogat raspunde! dar de obicei raspunsurile nu ii convin celui care intreaba! nu rezista criticii acerstuia! si situatia se inverseaza. 2el care intreaba incepe sa sugereze el raspunsuri si cauta acordul partenerului la raspunsurile pe care le propune! acord de regula primit oarte usor. *ialogul se incheie ie prin gasirea raspunsului potrivit! care satis ace pe cel ce cauta! ie prin imposibilitatea localizarii lui si amanarea cautarii cu alta ocazie. &roblema de capetenie care l"a preocupat pe Socrate este deci ormarea si natura conceptelor generale! care sunt principiile lucrurilor. *in acest punct de vedere el nu depaseste insa cercul de probleme puse de so isti! care dealt el erau ale intregii culturi elenice contemporane lui! numai ca raspunsul pe care il da la aceste probleme ma.ore! este di erit de al lor. Socrate se convinge ! dupa cum marturiseste singur! ca adevarul nu pote i gasit in lucruri! ci in conceptele care il contin.&rin urmare el isi propune nu studiul lucrarilor! ci studiul ideilor.2eea ce il intereseaza pe Socrate este adevarul lucrurilor care e,ista si nu lucrurile care e,ista. %devarul este pentru el esenta conceptului! principiul lucrurlui! pe acesta il cauta Socrate.In( $emorabilele( /eno on ne spune+ 'el nu aincetat de a cauta cu discipolii lui esenta iecarui lucru(...) si orice chestiune el o reduce la principiul ei rational( Socrate socoteste ca primul lucru pe care trebuie sa"l aca un iloso este sa"si de ineasca conceptele.2u aceasta el intemeiaza o noua stiinta care este arta de a de inii. So istii preluau conceptele asa cum le gaseau in limba.ul comun! ormate la intamplare si ne i,ate printr"o de initie! in timp ce Socrate le reconstruieste rational si o data i,ate logic! acestea nu mai permit .ocul absurd al so istilor. Stiinta are drept scop! in conceptia lui Socrate! de a detrmina conceptele! in concept se conciliaza contradictiile aparente( care ii derutau pe so isti) si se reduc la o unitate logica. 2ertitudinea este ondata de concept! care este chiar principiul certitudinii. 1umai conceptul poate pune de acord omul cu el insusi si cu ceilalti. In ond Socrate pleca de la doua principii! care vor sta la baza ilozo iei moderne! iindca vor i preluate de *escartes intr"o orma proprie. Filosofia lui Socrate avea un aspect ormativ pronuntat. &entru Socrate autocunoasterea este unctia esentiala a spiritului. &rin autocunoastere se realizeza autodeterminarea. In iecare om! sustine Socrate! se a la determinarea originara si dac omul isi traieste viata in con ormitate cu determinarea originara el devine om deplin- om ormat. *esavirsirea insa nu se realizeaza de la sine! ea cere autocunoastere si autoeducatie! prin care se realizeaza autodepasirea. Omul trebuie sa in aptuiasca toate acestea pentru a deveni ceea ce trebuie sa ie. &entru Socrate! cunoasterea si! in deosebi! autocunoasterea sunt sursa principala a evolutiei su letului. Socrate cauta sa trezeasca dragoste de adevar si repulsie ata de opiniile inselatoare! indemnindu"i pe oameni sa"si salveze su letele din neadevar in adevar. Trezirea se producea(sau trebuia sa se produca) prin intermediul interogatiei. Socrate cauta ca! in ilozo ia sa! sa imbine ideea cu viata si e,istenta omului. &entru So" crate rostul ultim al iloso iei era edi icarea si zidirea intru adevar a e,istentei omului. *in acest 87

motiv! ceea ce misca gindirea si dialectica lui Socrate nu este pasiunea pentru teorie si speculatia abstracta! ci nelinistita nazuinta de a sili pe om! ca acesta sa"si trans orme viata si e,istenta intr"o continua marturie a adevarului descoperit- de a sili! deci! pe om! ca acesta sa"si trans orme viata si e,istenta prin imbinarea ideii cu apta sa. *ialectica lui Socrate e indreptata spre fundamentarea stiintifica(prin cunoastere veritabila)a moralei. *aca omul se conduce de glasul ratiunii! el isi undamenteaza e,istenta pe principiul binelui! iar daca la el nu a.unge acest glas! el inevitabil va i inghitit de glasul raului. % irmatiei so iste ca omul ar i Qmasura tuturor lucrurilor( Socrate @i opune idea! ca in iecare om e,ista aceeasi lege morala! pe care! daca o cunosti! iti spune ce este bine si ce este rau. % irmatia lui Socrate ca oamenii de la natura sunt toti buni" se spri.ina pe legea morala. O alta idee ce vine in sustinerea a irmatiei ca legea binelui o purtam in su letul nostru! e cea care sustine ca cel mai mare bine e cunoasterea si cel mai mare rau e ignoranta. &entru Socrate acestea sunt cu adevarat bunuri reale si rautati reale! pe cind saracia! boala si chiar moartea nu sunt un rau real! iindca ele nu pot atinge su letul. Invidia! lacomia! ura din lipsa de stiinta aduc cel mai mare rau su letului. *e aceea! pentru Socrate! e mai bine sa su eri raul! decit sa"l comiti. %cesta lege morala a omului e stabilita in convingerea lui de legea 2osmica! de Iatiunea Eniversala! de *ivinitate. *e aceea Socrate se s atuie cu constiinta sa ! cu *aimonionul sau(*umnezeiescul din om la greci). &entru el! ara cunoasterea adevarului ce este imanent spiritului uman! nimeni nu poate i nici bun si nici ericit . Si pentru Socrate nu e,ista decit o singura viata traita cu sens+viata in iloso ie si prin iloso ie. %rta dialecticii socratice nu era un .oc cu cuvintele si cu intrebarile pe care el le punea acelora cu care discuta. *ialectica socratica urmarea un scop! catre care duceau toate cararile + solutionarea unor probleme undamentale ale moralitatii. *ialectica socratica este numai o pregatire inspre etica sa. 1azuinta care"l misca pe Socrate este ca sa salveze comunitatea morala a poporului sau! asa de greu amenintata de subiectivismul si relativismul etic al so istilor. *e aceea el credea ca nu poate ace acest lucru mai bine! decit incercind sa undamenteze etica pe temeiuri stiinti ice! asadar sa intemeieze o etica independenta de traditia mitica si de religia antropomor ica a poporului grec. &rincipii socratice.Socrate vorbea inaintea multimii! se amesteca printre ea. Spre deosebire de altii! vorbele sale @i dadu un temei real. Filoso ia lui nu plutea numai in s erele inalte ale cosmogoniei! asupra lucrurilor in sine- este ondatorul moralei! aratind cum trebuie sa traiasca omul! ca sa ie olositor celorlalti. #ducatia! trebuie sa aiba rolul a da tarie iecaruia sa se cunoasca pe sine sis a"si indrepte pasii catre stapinirea virutilor socratice+intelepciunea! cura.ul! cumpatarea! dreptatea si mila. 2omoara su leteasca este mai de pret decit cea din a ara.Kinele este universal- e nevoie deci ca toti sa"l inteleaga $arele merit a lui Socrate este!deci! undamentarea eticii pe temeiuri stiinti ice.*aca e,ista un bine general ) valabil! un QKinele absolut( atunci este posibila si o moralitate general ) valabila! o etica absoluta. Omul se a la permanent intre doua posibilitati! intre bine si rau . %st el Socrate isi intemeiaza etica sa pe ratiune. modul si ideile lui Socrate au constiuit puncul de plecare pentru asa"numitele Qscoli socratice(+scoala cirenaica! scoala megarica si scoala cinica. $egaricii! cirenaicii si cinicii mai sunt numiti si Qmicii socratici(! spre deosebire de Qmarii socratici(! &laton si %ristotel. 2a si so istii! Socrate ducea o activitate de iluminare a poporului! insa el era impotriva cercetarii naturii si socotea ca aceasta este un amestec in trburile zeilor. 5umea e creata de un *umnezeu atit de maret si atotputernic! incit el vede si aude totul! se a la peste tot si de toate are gri.a. Omului ii ramine sa ghiceasca vointa zeilor! dar nu sa cerceteze. Socrate in persoana se olosea de oracolul din *elphi si regulat aducea .ert e zeilor.In conceptia sa moral"religioasa! Socrate se conducea de o voce launtrica! care! il instruia in cele mai insemnate probleme ) Qdemonul( lui Socrate. 5uptind impotriva determinismului materialistilor antici! Socrate lamureste ca organele de simt ale omului au anumite sarcini+ochiului e menit sa vada! urechilor ) sa auda! nasului ) sa miroase s. a. m. d. *e asemenea zeii dau lumina oamenilor ! necesara de 88

vedea! noaptea e data pentru odihna lor! lumina lunii si a stelelor are scopul de a"i a.uta in determinarea timpului. Reii au avut gri.a ca &amintul sa dea omului hrana si au stabilit anotimpuri orinduite. Soarele l"au pus la asa departare! ca oamenii sa nu su ere nici de prea mare caldura! nici de rig. &artile componente principale ale metodei Qsocratice( sun Qironia( si Qmaieutica Q ) in ce priveste orma! si Qinductia( si Qdetreminarea(" in ce priveste continutul. Sarcina metodei Qsocratice( consta in cautarea Qgeneralului( in morala din aptele morale concrete! din analiza si comparaea lor. %ici intra in vigoare Q inductia( si ' determinarea( . *aca 'inductie( insemna cautarea generalului in bine acerile particulare prin analiza si comparare! atunci 'determinarea( inseamna stabilirea genurilor si speciilor! a corelatiei dintre ele. *e e,emplu! minciuna! urtul! hotia si vinderea oamenilor in robie pot i drepte si nedrepte. Va i pe dreptate ca parintele sa amageasca eciorul bolnav sis a"si dea leacul in mincare! numai ca sa"i poata intoarce sanatatea . %devarul si dreptatea sunt pentru Socrate notiuni ce coincide. Inteleptul cunoaste binele si rumosul si se conduce de acestea in actiuni! iar lucrurile urite le evita. Oamenii! care nu stiu in ce consta esenta actelor de bine acere! care sunt drepte! bune si rumoase! chiar daca incearca sa aca bine ) dau gres. Socrate evidentiaza trei bine aceri(virtuti) principale+ 8) moderatia! retinerea ( acunoate cum sat ii in riu patimile) ?) vite.ia! barbatia ( a cunoate cum de invins pericolul) ;) dreptatea ( a cunoaste cum de respectat legile umane si dumnezeiesti) Socrate urmareste scopul sa pregateasca cit mai multi tineri pentru activitatea politica. #l vorbeste de barbatie! de cumintenie! de dreptate! modestie! de oameni care ar proceda cu drepate in privinta prietenilor sai dar nu si a dusmanilor. In conceptia lui Socrate gasim clasi icarea ormelor statale+ monarhia! tirania! arisocratia! plutocratia! si democratia. Diferena dintre Socrate i Platon, la modul esenial Socrate a ost un egalitarist Ci un individualist('poate cel mai apostol al eticii individualiste din toate timpurile("&opper)! un moralist Ci un entuziast. 2ritica democraAia! dar! @n acelaCi timp! se opune oricBrei orme de tiranie. Intelectualismul Socratic! unul egalitar! se @ntemeiaza pe aptul cB oricine poate i instruit (e ! printre altele! Ci rostul e,emplului din $enon sB demonstreze acest lucru ). Foarte uCor se poate trece Ci @n e,trema cealaltB! cum s"a @nt@mplat Ci de! alt el! cu &laton si %ristotel. %devarat cB Socrate identi ica activitatea educaAionalB cu activitatea politicB! numai cB intelectualismul Socratic este antiautoritar. 5a &laton Ci %ristotel! identi icarea aceasta se va traduce @n aceea cB statul are a purta gri.a vietii morale a cetBAenilor. #ste de sesizat cB autoritarismul Socratic este redus la minimum. Dn Iepublica! Socratele platonician e autoritar la culme. #l nu vrea sB propunB! ci sB impuna! sB @ndoctrineze @n asa el @nc@t insul sB devinB incapabil de a ace @n mod independent ceva. Ende s@nt opuseleH IatB ce spune &opper+($area idee egalitarB si eliberatoare a lui Socrate cB este posibil sB aci rationamente impreuna cu un sclav si ca e,ista o legatura intelectuala intre om si om4! aceasta idee este inlocuita prin revendicarea monopolului educational pentru clasa dominanta! asociat cu cea mai severa cenzura! pina si a dezbaterilor orale(.2um se mani esta opuseleHIntr"un mod dramatic. Socrate nu spune despre sine cum ca ar i un intelept- o spune altcineva despre el. #l este un cautator al intelepciunii. Schimbarea operata de &laton este una radicala+ inteleptul platonician nu mai e un modest e,plorator! ci un orgolios proprietar al adevarului. Inteleptul lui &laton nu mai e in rind cu lumea. Idealul socrate si cel platonician sint la antipozi. Socrate e un individualist modest- &laton isi aroga in acest loc calitatea unui semi"zeu totalitar- iar inScercarea de a plani ica educatia (viitorul! prin urmare ) duce la institutionalism. &laton parca vrea sa scuze + ' toate marile intreprinderi sint alunecoase!iar vorba proverbului! cele rumoase sint greleTT! o evoca tocmai pentru a"l con irma.

8?

&ina la urma a lam la Socrate o 'critica democratica a democratiei ' si ! la &laton! o critica 'critica totalitara a democratiei(.%ceasta ar i ! la modul essential! di erenta dintre ei+ Eltima dovada a sinceritatii lui Socrate este chiar moartea lui.*in 2riton reiese oarte clar aptul ca scopul acuzarii nu era condamnarea la moarte a lui Socrate ! ci e,ilarea lui. Faptul ca se supune! dovedeste ca n"a ost dusman al democratiei! dusman ar i ost daca ar i ugit. 1u vroia sa ie neloial ca sa nu dauneze statului. 2oncluzia+ ' Socrate a avut un singur succesor demn pe vechiul sau prieten! %ntistene. &laton! disipolul sau cel mai indraznet! avea sa se dovedeasca in curind cel mai putin idel. #l l"a tradat pe Socrate asa cum acusera si unchii sai. &laton a incercat sa"l implice pe Socrate in grandioasa sa incercare de a edi ice teoria societatii imobilizate! si nu i"a ost deloc greu sa izbuteasca! iindca Socrate nu mai era in viata(. *e aceea!spune &opper ca 'lectia pe care ar trebui s"o invatam de la &laton este e,act opusul cela pe care el incearca san e"o transmita '. Tradarea lui &laton! dupa cum o numeste &opper!daca a e,istat! a ost acuta nu din datorie ! ci din obligatia de a conserva societatea inchisa . 5a el! dar la modul invers! nu dreptatea a respectat"o Socrate atunci cind a re uzat evadarea! ci datoria. Ideile socratice care au ost retinute de viitorii iloso i si au a.uns pina la noi+ a) recunoasterea ignorantei" Tot ceea ce stiu este ca nu stiu nimic. *aca oracolul de la *el i raspunsese! la intrebarea unui prieten apropiat al lui! ca nu e,ista om mai intelept! iloso ul nu poate ace altceva decit sa se mire. Fiind de buna"credinta! Socrate nu"si poate ignora propria necunoastere despre csre a vorbit atita. Si ast el! devenea clar ca oracolul se insela si un alt zeu se pregatea sa cada. b) #ste mai bine sa .oci rolul victimei decit pe cel al calaului4 %dica este pre erabil sa pierzi decit sa cistigi! sa su eri decit sa .ubilezi de ericireH... 5ogica ne poate scapa! in termini obisnuiti. 2u Socrate insa s"a pasit intr"o alta lume! intr"o alta dimensiune! in care sensurile initiale isi pierdeau greutatea! schimbindu"se total! in unctie de planul nou introdus al .ustitiei morale. 2on orm acestei novatoare viziuni! era mai usor de inteles de ce! spre e,emplu! un tiran putea scapa nepedepsit! cu toate ca isi atribuise toate prerogativele puterii!el avea intotdeauna dreptate si nu se insela nicioadata. c) O alta idee draga lui Socrate! retinuta cu precadere de iloso ii secolelor trecute+ 1imeni nu este sau! nu e corupt sau tiranic! de la sine4 2u toate ca nu se stie cu certitudine ca i"a apartinut intr"adevar lui Socrate(ea aparind in aceasta orma gratie lui &laton)! sigur ca el apela adesea la ea in toiul discutiilor.5a prima vedere! a irmatia pare bizara . Socrate vrea sa ne aca sa credem ca nu toti! dar absolute toti oamenii se nasc cu dorinta de a ace numai bine. $i.loacele pe care le aleg isa pentru a"l obtine! se olosesc! intr"o mai mica sau mare masura!de atributele raului. *in aceasta perspectiva! rautatea unora trebuie inteleasa doar ca o eroare!o greseala de interpretare! simpla orma de ignoranta! necunoasterea a adevaratelor valori si lucruri. d) %devBrata @nAelepciune @nseamnB sB"Ai recunoCti propria ignoranAB. e) 1u a trai e de mare pret! ci a trai cinstit. *espre ideile lui Socrate a lam din dialogurile disipolului sau platon si din lucrarea lui /eno an '%mintiri despre Socrate(. In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte! ci sa tinda spre intelepciune! care poate i atinsa cu a.utorul iloso iei . Socrate era convins ca e,ista o maorala absoluta si un rau absolut. &rin aceasta se e,plica aptul ca e,istentei umane I se o era doua posibilitati de mani estare e,terioara. *aca omul allege binele! isi asculta glasul ratiunii! atunci reuseste sa"si realizeze adevarata esenta ! natura. In caz contrar! daca va ignora binele si ratiunea! sel se va narui sub presiunea haosului. pentru a"si cunoaste potentialul propriei nature omul are nevoie de ratiune! de stiinta.

8;

Invatatura lui Socrate si metoda sa @i permite interlocutorului sau sa depaseasca ideile sale preconcepute! care ! la el ca si limba.ul si gindurile nu"I apartin. In timpul disutiei toate certitudinile sale se prabusesc! ca si cum s"ar trezi din somn! ca si cum s"ar descoperi pentru prima data. In momentul in care oamenii! in special tinerii! isi dau seama ca gindesc si traiesc gresit! ei sunt indrumati de Socrates sa descopere adevarul! divinul ascuns in ei. Socrate era convins ca unica cauza a ne ericirii si rautatii oamenilor este ignoranta. *upa parerea lui ignoranta cauzeaza orbirea ata de propria persoana. 2eea ce percepe omul insusi este tocmai dreptetea! utilul ! binele si rumosul. Socrate @i oblige pe tineri sa descopere adevarul concentrate in constiinta sa despre care nici nu banuieste. PLATON (9?<";9< i.e.n.) &IATA SI OPE A L'I PLATON &laton (9?<";9< @.e.n.). 1umele adevarat a lui &laton este %ristoUeles. % ost numit &laton datotita chipului sau viguros. *escendent dintr"o amilie nobila " dupa mama @nrudit cu Solon si dupa tata din neamul regesc al codrizilor " &laton primeste o educatie aleasa. Dn tinerete s"a ocupat de poezie si pictura. 5a v@rsta de ?7 de ani! venind sa participe la un concurs de poezie l"a @nt@lnit si l"a ascultat pe Socrate. &uternic impresionat de @ntelepciunea acestuia! el se dezice pentru totdeuna de poezie si devine elevul lui Socrate si nu l"a mai parasit p@na la moartea acestuia @n anul ;66. Rguduit ad@nc de moartea iubitului sau @nv@tator! &laton pleaca @ntr"un sir de calatorii. &laton se re ugiaza o vreme la $egara! unde se bucura de prezenta lui #uclid! un alt elev al mentorului sau. % @ntreprins! apoi! mai multe calatorii la Siracuza! @n Sicilia! @n vederea aplicarii acolo a re ormelor politice propuse de catre el! prin asa numite constitutii. 2onvingerea l"a @nsotit toata viata! a ost aceea ca actiunea politica! respectiv deciziile politice drepte! pot i bazate numai pe o cunoastere pro unda! adica pe iloso ia autentica. *in aceasta perspectiva trebuie interpretata ma,ima sa politica+ ori iloso ii ar trebui sa ie regi! ori regii sa devina iloso i. &rima mare calatorie @n agara 0reciei $ici! @ntreprinsa @n mod cert! este realizata de catre &laton la v@rsta de 97 de ani @n Italia de Sud (Sicilia)! numita @n acea vreme 0recia $are. 2u acest prile. i"a cunoscut direct pe unii pitagoreici! precum %rch=tas din Taren! care preda aici. 5a curtea din Seracuza a tiranului *ion=sos cel Katr@n l"a cunoscut si pe *io! cumnatul acestuia! pe care a @ncercat sa"l c@stige pentru ideile sale de orma politica. *e acest episod al vietii lui &laton se leaga una dintre putinile traditii @ndoielnicie re eritoare la biogra ia sa+ se spune ca *ion=sos cel Katr@n l"a v@ndut pe &laton ca sclav @n #gina! deoarece @i considera suparatoare prezenta @n Siracuza. &rietinii ar i ost aceea care l"ar i cumparat si eliberat din sclavie! dar acest lucru nu a putut sa @mpedice ca dezamagirea lui &laton sa ie oarte mare. $ulti comentatori ai biogra iei sale considera ca! desi e,ista multe @ndoieli legate de veridicitatea acestei @nt@mplari! ea ar pute a,plica! totusi hotar@rea lui &laton de a se retrage din politica si de a deschide o scoala iloso ica @n %tena! celebra %cademiei. 1umele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui 3eros %Uademus! a lata @n apropiere. Organizarea scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitagoreice! iind bazata pe principiul irarhiei. %ctivitatea sa @n cadrul academiei nu a @nsemnat! @nsa! pentru &laton! o retragere de initiva din politica. Se pare ca unul dintre obiectivele cele mai importante ale scolii sale! care va unctiona aproape 8777 de ani! a ost acela de a contribui la pregatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea treburilor publice. Se spune ca pe rontonul %cademiei erau trecute cuvintele+ G2ine nu e geometru nu poate intra aiciG. 1ici acest lucru nu poate i certi icat @n mod absolut- este sigur! @nsa! ca matematica (geometria) a .ucat un rol deosebit at@t @n structurarea planurilor de studii @n %cademie! c@t si"n undamentarea teoriei meta izice a lui 89

&laton. %cademia lui &laton va unctiona p@na @n anul J?6 e.n.! c@nd Dmparatul Iustinian a emis ordinul de @nchidere! nu at@t din motive ideologice " crestinismul devenise de mult timp greligie o iciala @n imperiu "! c@t! se pare! din dorinta de a"si @nsusi averea considerabila a acestui asezam@nt cultural. $omentul @nchiderii scolii este considerat a reprezenta linia de separare clara @ntre platonismul pag@n si cel crestin (vezi capitolul %ugustin). &laton @ntreprinde o a doua mare calatorie @n Sicilia la v@rsta de peste :7 de ani! @n timpul domniei lui *ion=sos cel T@nar! urmasul celui Katr@n. %cualul tiran parea sa ie e,trem de interesat de iloso ie si de introducerea unor re orme politice @n statul sau. &robabil ca &laton a ost deosebit atras de perspectiva de a putea pune @n practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. *ar si de aceasta data! deci s"a dedicat cu toata iinta acestui proiect! actiunea sa este sortita esecului! @ntruc@t &laton este suspectat ca pregateste o rasturnare a puterii. &laton @ntreprinde ultima calatorie @n Italia de sud peste 9 ani. #secul de initiv al proiectului sau de a pune @n practica teoria sa despre stat @l determina sa se dedice p@na la moarte doar treburilor din cadrul %cademiei. &laton s"a stins din viata @n anul ;9<! la v@rsta de P7 de ani. Opera lui Platon

2ea mai importanta parte a operei sale o reprezinta celebrele dialoguri! lucrari @n care abordarea unei anumite probleme iloso ice se realizeaza! de regula! prin dialogul dintre Socrate (ca persona. central) si diversi cetateni atenieni. *ialogurile sale sunt adevarate capodopere iloso ico " literare! ne@ntrecute prin rumusetea si pro unzimea lor. &ersona.ul principal al tuturor dialogurilor este Socrate. Opera lui &laton reprezinta ast el un elogiu adus @nvatatorului iubit! condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s"o reabiliteze. &entru a acilita studierea operei platonice! cercetatorii @mpart dialogurile @n trei categorii! con orm perioadelor de evolutiei su leteasca a iloso ului+ dialogurile scrise @n tinerete! numite GsocraticeG! deoarece unele dintre ele au os scrise! probabil! @nca @n timpul vietii lui Socrate! dialoguri de maturitate si! @n s @rsit dialoguri de batr@nete. #,ista si lucrari care nu " au caracter de dialog! ca %pararea lui Socrate sau ca cele treisprezece scrisori! din r@ndul carora doar cea de"a saptea este considerata autentica. 2a si @n cazul multor altor iloso i antici (&itagora! %ristotel)! se pare! ca alaturi de opera scrisa a lui &laton! e,ista si o importanta! parte a g@ndirii sale care a ost cunoscuta doar de catre discipolii sai. %ceasta parte ne " (sau incomplet) cunoscuta a g@ndirii platoniciene este constituita at@t din interventiile iloso ului la cursul %cademiei! c@t si! se pare! din ideile care l"au apropiat pe &laton! la v@rsta a treia! tot mai mult de mistica pitagoreica. Dn de.a amintita scrisoare a saptea e,ista urmatorul mesa.+ G1u e,ista nici o lucrare a mea despre aceasta tematica! nici nu va e,ista! pentru ca ea nu poate i comunicata prin cuvinte! ca alte @nvataturi ...G %ristotel! care vorbeste nu numai o data de @nvataturile nescrise ale lui &laton! a sustinut ideea ca! spre s @rsitul vietii sale! &laton ar i @mbratisat teoria numerelor de la pitagoreici! ceea ce a dus la o asimilare a ideilor (platonice) cu numerele (pitagoreice). Enele parti ale g@ndirii sale pot i reconstituite pe baza notelor unor discipoli+ este cazul! de pilda! al prelegerii lui &laton+ G*espre bineG! care ne arata o posibila directie uramata de g@ndirea lui &laton! @n a ara de cea din dialoguri. &laton este continuatorul si desav@rsitorul conceptii socratice. Impresionat de descoperirea lui Socrate! &laton o generalizeaza si o reinterpreteaza. #l apro undeaza conceptul (notiunea) socratic si @l trans orma @n GideeG. Tot ce e,ista are un corespondent conceptual. %st el de notiuni generale ale celor ce e,ista aievea! scrie %ristotel! el le"a numit Idei! spun@nd ca lucrurile stau @n a ara accestora si @si capata denumirea dupa ele. %st el se contituie teoria Ideilor a lui &laton con orm careia conceptele! notiunile generale capata o e,istenta de sine statatoare!! independenta de cea a lucrurilor. Ideea este! deci! conceptul ontologizat. *in cele relatate mai sus observam ca &laton depaseste cu mult pe Socrate. *aca pentru Socrate ideile sunt notiuni! concepte (adica rezultat al activitatii intelectuale)! apoi pentru &laton ideile sunt @nsasi e,istenta @n toata plenitudinea ei (lucrurile din lume @si au @n ea temeiul sau). 1oi avem ideea umosului ca notiune iindca obiectul ei! ca rumosul @n sine este o esenta 8J

absoluta. %ceste idei sunt e,istenta autentica. 1umai acele idei pot i cunoscute de catre ratiune! deoarece totul @n a ara de ele se des ace @ntr"o continua schimbare si poate produce doar o perceptie. Teoria ideilor este esenta si punctul culminant al iloso iei platonice. 2e reprezinta aceasta teorie a ideilor si cum a.unge &laton la ormularea eiH &laton n"a e,pus @n nici un dialog al sau! @ntr"un mod sistematic teoria sa despre idei. O pregatire epistemologica a acestei teorii o gasim @n dialogul GTectetG. 2a si Socrate! &laton sustine ca simturile ne dau doar cunostinte relative. %devarul poate i cunoscur doar cu ratiunea. *aca simturile ne aduc cunoasterea lumii neschimbatoare a ideilor. %ceasta este doar punctul de pornire. Dn genere! @n dialogurile din prima perioada! teoria ideilor lipseste sau! cel mult! e abia sugerata uneori. &reocuparile lui &laton se @ndreapta! continu@nd linia lui Socrate! spre domeniul valorilor etico"estetice. Scopul sau principal este respingerea relativismului a,iologic al so istilor. &laton avea sa curete valorile de orice relativitate si sa le acorde statutul unor e,istente @n sine! independente. Teoria ideilor apre! deci din nevoia asigurarii ontologice a valorilor si se mani esta initial ca o ontologie a valorilor. 1u ara rezerva si ezitari ea va deveni apoi o ontologie generala. En rol important @n elaborarea teoriei Ideilor a revenit sugestiilor matematicii! asa cum le"a interpretat platon. 2on orm @nvataturii lui &laton! e,istenta se scindeaza @n doua lumi radical deosebite+ lumea Ideilor! accesibila numai inteligentei si numita de aceea lume inteligibila! drept urmare! lumea sensibila. Ideile sunt! potrivit acestei ontologii! e,istente reale! desi nesensibile. Iealitatea! pentru &laton! nu se identi ica cu materialitate. *esi nu sunt materiale! Ideile sunt reale! ba chiar sunt mai reale! @n plan ontologic! dec@t lucrurile. Transcendenta lor @n raport cu lucrurile este o teza esentiala a platonismului. Ideile alcatuiesc un domeniu ontologic deosebit de cel al lucrurilor individuale. &entru a le caracteriza! &laton utilizeaza conceptia eleata+ Ideile sunt unice! imobile! imuabile! eterne! absolute! izolate unele de altele. &entru descrierea lumii lucrurilor! el @ntrebuinteaza termenii teoriei devenirii+ lucrurile sunt schimbatoare! ele apar si dispar! sunt @n continua miscare si trans ormare si patrunse de contradictii. &otrivit celebrei alegorii a pesterii din partea a VII"a a dialogului GIepublicaG! lucrurile sunt umbre palide! inconstiente ale Ideilor! care sunt adevarata realitate. Ideile mereu e,ista si nu devin nicic@nd! iar lucrurile sunt mereu @n devenire! dar nu e,ista niciodata. 2eea ce ram@ne mereu cu sine identic poate i cunoscut numai prin g@ndire! iar ceea ce mereu se schimba! ara a i o e,istenta adevarata! prin intermediul simturilor. 2ea dint@i (ideea) este prototipul! cea de pe urma (lumea lucrurilor) numai copia lor. %st el! teza principala a @nvataturii platonice consta @n a irmarea unei lumi a ideilor care consta @n a irmarea realitatii unei lumi a ideilor care contine esentele! modelele tuturor lucrurilor. Dn Gmitul caverneiG din dialogul GIepublicaG &laton descrie cum trebuie @nteleasa aceasta lume a ideilor. Oamenii sunt comparati de el cu niste prizonieri! legati @ntr"o pestera. #i nu pot privi @napoi si nu vad lumina Soarelui care lumineaza din spate. Dn ata lor ei vad doar umbrele obiectelor si propria lor umbra! proiectate pe peretii pesterii. &estera este lumea sensibila! prizonierii sunt oamenii. Simturile ne creaza iluzia ca umbrele! pe care le vedem! sunt unica lume reala. 1oi vedem doar lucrurile sensibile! care sunt doar niste umbre ale prototipului etern. &e calea perceperii noi nu vom a.unge niciodata la cunoasterea lumii inteligibile a esentelor meta izice ale lucrurilor. Radarnic vom privi! de e,emplu! lucrurile rumoase sau aptele virtuase! daca nu ne vom ad@nci p@na la cunoasterea ideii de rumos @n sine sau a ideii meta izice de dreptate. Omului @i vine oarte greu sa se desprinda de cunoasterea super iciala a lucrurilor ca umbre si sa se ad@nceasca p@na la cunasterea esentelor. Smuls cu orta din pestera si adus la lumina Soarelui! prizonierul nu este @n stare sa vada nimic+ lumina @l orbeste. &entru a i @n stare sa cunoasca esentele! prizonierul trebuie mai @nt@i sa"si obisnuiasca ochii! sa vada lumina. O data ce a cazut lumina! @nsa! el nu mai doreste sa se @ntoarca @n pestera. #l stie de.a ca realitatea adevarata nu este cea a umbrelor! a sensibilului! dar aceea care o cunoastem prin inteligenta. Omul a.unge la cunoasterea ideilor prin mai multe trepte. &rima treapta! scrie el @n dialogul GIepublicaG este opinia. Treapta a doua este cunoasterea logica ori notionala! superioara primei. &entru a cunoaste esentele trebui sa trecem si dincolo de cunoasterea logica ori nationala! 8:

superoara primei. &entru a cunoaste esentele trebuie sa trecem si dincolo de cunoasterea logica. Treapta a treia este cunoasterea intuitiva! care ne aduce la cunoasterea ideilor. &laton numeste aceasta intuitie reamintire. Ieamintirea aici nu trebuie con undata cu memoria obisnuita. #a este inutila lumii inteligibile. &entru a e,plica sensul acestei reamintiri! &laton recurge la mitul! con orm caruia su letul omului a intuit ideile @n stare de pree,istenta! @ntr"o alta lume! @ntr"o alta viata pe care el a trait"o de.a. 5a venirea lui @n lumea aceasta si intrarea sa @n corp! su letul a uitat iarasi aceste idei. Ieamintirea lor este trezita @n clipa @n care omul priveste obiectele din aceasta lume! ce au asemanare cu Ideile! intuite @n starea de pree,istenta. 5a contemplarea ideilor! iloso ii pot a.unge numai @n masura @n care ei se pot descatusa de corpul lor. 2orpul este o mare piedica pentru su let! tin@ndu"l @n lumea simturilor si a aparentelor! el @i r@neaza tendinta catre stiinta si virtute! catre binele si rumosul etern. %nume de aceea @n dialogul G&haidonG! Socrate nu spera sa a.unga la cunostinta desav@rsita dec@t atunci c@nd su letul se va elibera de initiv de corp. Su letul a e,istat totdeuna! el este nemuritor. %ceasta si ace posibila Intuitia Ideilor prin reminiscenta. Su letul a cunoscut de.a aceste idei @ntr"o alta viata! de aceea esenta lui este eterna. Dnchis @n corp ca @ntr"o cetate el @si pastreaza totusi esenta sa pura. Su letul este simplu! el nu se mai poate descompune si de aceea este nemuritor. 2orpul! dimpotriva! este compus si supus pieririi. Scopul iloso ului este de a puri ica su letul de viciile impuse de corp si de a"l re@ntoarce la esenta sa originala. Ideile sunt nu numai temeiul obiectelor lumii! dar si scopul catre care se @ndreapta su letul omului. 1umai iloso ii reusesc sa se elibereze din priezonieratul lumii sensibile si sa se ridice la intuitia divinului! a ideilor eterne. Dn clipa @n care su letul nostru priveste o orma rumoasa! spun &laton! @n el se trezeste reamintirea rumosului original! pe care l"a intuit c@ndva. Dn su letul nostru se trezeste atunci o nastolgie de ne@nvins dupa acel prototip etern. %ceasta nostalgie ne m@na cu o putere demonica @ndemn@ndu"ne sa realizam @n lumea aceasta o copie a prototipului etern. %ceasta nostalgie a su letului nostru dupa lumea vesnica a prototipurilor eterne! dupa Kine! Frumos si adevar este e,primata de &laton prin notiunea de G#rosG. Dn dialogurile G&haidonG si GS=mpozionG! &laton de ineste G#rosulG ca nazuinta ce misca su letul iloso ului spre lumea Ideilor! intuite c@ndva @ntr"o alta lume. #rosul este orta care @l determina pe om sa tinda spre lumea Ideilor. Fara de el lumea senzoriala si lumea Ideilor ar i sortite sa stea una @n ata alteia! izolate si ara nici o sansa de a mai i cumva legate. Dntre cele doua lumi e,ista doar o directie de miscare+ de la obiecte spre idei. Sub impresia lucrurilor si datorita #rosului omul presimte ca undeva este o lume eterna a ideilor si este cuprins de o nostalgie dupa aceasta lume. *aca n"ar i #rosul @ntre cele doua lumi nu ar i nici o miscare. #rosul @i o era omului sansa de a cunoaste lumea eterna a ideilor. &laton considera ca su letul omului este rupt din lumea ideilor si de aceea este de origine divina. Si daca un corp material este atras @n .os! apoi su letul! datorita #rosului! este atras @n sus. Totul @n lume tinde sa ocupe un loc con orm naturii sale. *e aceea su letul este atras de lumea divinului. #l este @mpins spre aceasta lume de orta #rosului. #rosul ace ca su letul sa se simta @n lumea lucrurilor doar un oaspete temporar! patria caruia este lume Ideilor. &rin persoana lui Socrate @n dialogul GS=mposionG! &laton e,plica cum @ntelege el acest #ros. *aca interlocuitorii lui Socrate @ntelegeau #rosul ca pe un *umnezeu ericit si rumos! apoi Socrate spune ca #rosul este nazuinta si nostalgia dupa Kine! Frumos si %devar. 2ine este de.a @n posesia adevarului per ect! al Frumosului si al Kinelui! cum sunt! de e,emplu! zeii! acela nu cunoaste aceasta nazuinta caci se nazuieste doar spre ceea ca cineva nu are. #rosul nu este nici rumos! nici rau! nici bun. #l nu este nici zeu nici om! dar este ceva de mi.loc " un demon. #l este ceva @ntre muritor si nemuritor! @ntre @ntelepciune si lipsa de ratiune si de aceea este mereu animat de o anumita tendinta. #rosul este iubirea prototipului etern al Kinelui! Frumosului si %devarului! nostalgia si nazuinta spre ele si nicidecum posesia lor. #rosul este simbolul e icientei si al vesnicii cautari. En eros care ar poseda totul este o contradictie. Iubirea platonica trebuie @nteleasa deci ca setea su letului nostru dupa tot ce este divin. 1azuinta spre nemurire. Ideile sunt scopul catre care tind toate lucrurile. #le sunt cauza tuturor trans ormarilor din lume. Iam@ne de e,plicat cum ideile nemiscate! neschimbatoare pot i cauza trans ormarilor. %ceasta 8<

ar

putea i @nteles numai privind Ideile ca iind cauza " scop. Teoria Ideilor si a participarii! elaborata @n dialogurile de maturitate! este supusa unei ample revizuiri autocritice @n dialogurile de batr@nete. &laton paraseste orma initiala rigida a teoriei si @ncepe a o corecta @ncep@nd cu dialogul G&armenideG. %cest dialog contine o ampla critica a teoriei Ideilor! @ntreprinsa de @nsusi &laton. #l dezvaluie slabiciunile teoriei Ideilor si a participarii! ormuleaza argumente @n potriva lor! dar ara a se dezice de ele. *ialogul G&armanideG marcheaza ast el momentul unei adevarate crize @n evolutia g@ndirii platoniciene. Filoso ul nu da @napoi @n ata terbilei necesitatii de a"si reconstrui teoria. % renunta @nsa la ea i se pare inadmisibil! di icultatile ce s"ar crea! dca am nega teoria ideilor! ar i mai mari dec@t cele de care ne izbim accept@nd"o. 2ritica teoriei Ideilor a @nceput! deci! @nca @n timpul vietii lui &laton! dar a ost pe deplin elaborata mai t@rziu de catre %ristotel. 2u toate nea.unsurile ei teoria Ideilor a ridicat @n ata g@ndirii iloso ice problemele de mare @nsemnatate. 2ea mai de seama dintre acestea este problema universalului at@t sub aspectul gnesoelogic. &laton a observat ca stiinta este cunoasterea universalului este o conditie indispensabila a posibilitatii stiintei. *ar universalul si esenta presupun stabilitate! permanenta! identitate cu sine! care nu pot sa se a le @n lumea lucrurilor vesnic schimbatoare. *in aceea &laton va presupune ca universalul e,ista @ntr"o lume transcendenta radical deosebita de cea a lucrurilor. Teoria Ideilor este solutia idealizata a unei probleme reale si de importanta ma.orapentru cunoasterea stiinti ica. Iezolvarea acestei probleme va i data partial de aristotel. *ar @nainte de a i rezolvata ea trebuie pusa @n mod e,plicit. Iar meritul lui &alton este de a o i pus. Teoria cunoasterii. Dn domeniul gnosiologiei &laton! ca si @n teoria Ideilor! este continuatorul liniei lui Socrate. %ceasta pornise de la ideea ca adevarul se a la @n stare latenta @n mintea omului. $enirea iloso iei si a iloso ului este de a trezi si de a aduce la viata acest adevar. 2um se e,plica @nsa prezenta virtuala a adevarului @n su letul omenescH 5a aceasta @ntrebare &laton raspunde pornind de la ontologia Ideilor. &@na a veni pe pam@nt si a i @ncorporat! su letul e,ista @n lumea Ideilor pure! unde contempla Kinele! Frumosul! *reptatea si celelalte Idei. Dn @nchisoarea sa trupeasca el pastreaza @n stare latenta amintirea celeilalte lumi. Iar atunci c@nd prin intermediul simturilor! vine @n contact cu lucrurile! acestea trezesc @n el amintirea Ideilor corespunzatoare. Dnt@lnind lucrurile rumoase! @n su let se trezeste amintirea Frumosului! @nt@lnind apte drepte! se trezeste @n el amintitrea *reptatii eterne. %st el aptul cercetarii si al @nvatarii nu este dec@t o reamintire. 2unoasterea ca reamintire se realizeaza dupa &laton! @n mai multe trepte! corespunzatoare pro unzimii ei si @n ultima instanta nivelelor ontologice. 2ea dint@i este opinia sau parerea. #a este modalitate de cunoastere pe care o @ngaduie lumea sensibila. %devarul opiniei este @ntotdeuna numai probabil! el este mereu nesigur si de aceea opinia este interioara stiintei. $odalitatea a doua de cunoastere este stiinta. #a se deosebeste de opinie prin adevarul si certitudinea ei. %ceasta cunoastere are la r@ndul ei doua orme. 2ea dint@i este cunoasterea discursiva! @ntemeiata pe rationament! propriei matematicii si celorlalte stiinte deductive. #ste procedeul de cunoastere pe care &laton @l numeste Gprin ipotezeG si care a in luentat propria sa iloso ie. Ideile apar pentru &alaton drept ipoteze necesare @n vederea e,plicarii lucrurilor! raportul dintre ele si lucrul iind apoi elaborat @n teoria participarii. Importanta acestui tip de cunoastere si a stiintelor care @l utilizeaza! si @n primul r@nd al matematicii! este des subliniata @n dialoguri. &laton considera studiul matematicii ca o procedeutica indispensabila pentru studiul iloso iei. 5a intrarea @n %cademie erau! se spune! gravate cuvintele+ G1imeni sa nu intre aici! daca nu a studiat geometriaG. % doua modalitate de intelectia pura! care este o cunoastere directa a universalului. Forma superioara a stiintei intelectuale care sesizeaza nemi.locit esente si care este str@ns legata de dialectica! modalitate cognitiva proprie iloso iei. &sihologia &latonica. &laton considera su letul ca av@nd o origine divina si ca numai @n urma unei vini (vezi &haidros) sau ca urmare a unei legi universale (Timaios)! acesta s"a cobor@t @ntr"un trup muritor! de care abia moartea @l elibereaza iarasi! pentru ca apoi sa primeasca o rasplata pentru aptele sale. 8P

Su letul are o pozitie de mi.loc @ntre cele doua lumi+ el este de origine divina! @nrudit cu ideile eterne! dar de aceea! el @nsusi nu este o Idee ci se poate doar ridica la intuitia ideilor. 2orpul reprezinta o piedica serioasa pentru divinitatea su letului deoarece el se lasa mereu @n mre.ele micimilor vietii a po telor si pasiunilor ceea ce ace ca si su letul sa"si @ntunice reamintirea #,istentei vesnice si ademenit de mii de placeri mediocre si in erioare! sa"si uite mereu originea lui @nalta si menirea lui adevarata. O salvare din aceasta stare este posibila doar @n clipa @n care se trezeste nostalgia dupa vesnic! dupa originea lui adevarata. O salvare din aceasta stare este posibila doar @n clipa @n care se trezeste nostalgia dupa vesnic! dupa originea lui adevarata si ars de dogoarea #rosului! reuseste sa se elibereze din lumea senzorialului! si sa ia orientarea spre lumea #,istentei adevarate. 3otar@tor pentru su let este numai momentul acestei @ntoarceri! @n aceste clipe el se @ndumnezeieste. *rumul spre aceasta cunoastere este dialectica+ G% cunoaste rumosul! Kinele! *reptatea @nseana pentru &laton ca si pentru Socrate! a deveni bun! rumos si drept. Si @n acest chip a te apropia c@t mai mult de divinG. Dn G&haidrosG &laton compara su letul cu o caleasca trasa de doi cai! ce sunt condusi de un vizitiu. Enul dintre cai este de origine *ivina si de aceea el urmeaza bucuros @ndemnurile vizitiului spre lumea Ideilor. %l doilea cal este! dimpotriva! de origine vulgara- el este @nrudit cu colbul pam@ntului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce ace ca vizitiul sa"l sileasca cu orta sa ia calea @n sus. Vizitiul este 1usul! ratiunea. %st el! su letul se compune din trei acultati sau puteri+ Iatiunea (vizitiul)! vointa! cura.ul- calul cel bun si calul cel rau (po tele " partea cea mai rea a su letului. %st el su letul are trei acultati+ 8) de a g@ndi (ratiunea! ce se a la @n cap)- ?) acultatea a ectelor si a sentimentelor! care se gasec @n piept si ;) acultatea po telor ce se a la @n p@ntece). 2aracterul oamenilor depinde de acea acultatea a su letului care domina @n ei+ @nsetati dupa stiinta! vanitosi! iubitori de c@stig. %ceasta tipologie la &laton are valabilitate si pentru determinare a caracterelor popoarelor. 5a sciti si traci domneste vointa! de aici simtul onoarei la ei. #giptenii si enicienii sunt iubitori de c@stig! iar grecii de stiinta. #tica &latonica. Dn conceptia sa etica &laton dezvolta idei socratice. #l spune ca cine cunoaste Kinele este de asemenea bun si ace binele. 1imeni nu ace nedreptatea de buna voie! ci din nestiinta. *e asemenea! ca si Socrate! &laton @mpartaseste convingerea ca a su eri din pricina nedreptatii este de o mie de ori mai bine dec@t a aptui o singura nedreptate. #tica palatonica este undamentata tot pe meta izica ideilor! dupa cum si aceasta meta izica @si avea originea @n nazuinta etica a iloso ului. Dn G0orgiasG &laton spune ca pentru viata omului sunt posibile doar doua idealuri+ unul dupa care scopul ultim al e,istentei omului este placerea si altul dupa care Kinele este scopul suprem al vietii. Dntre acestea nu e,ista un drum de mi.loc+ omul trebuie sa se hotarasca! ori pentru unul! ori pentru altul. Iata de ce accentuiaza &laton ideea socratica potrivit careia a ace o nedreptate este @n toate @mpre.urarile! de o mie de ori mai rau! dec@t a su eri o nedreptate. *e aceea acela! care sav@rseste o nedreptate este @n toate @mpre.urarile ne ericit. Fericit nu este decat acela care este @n posesia *reptatii si a Kinelui. *ar ce este GKineleG H Dn G0oriasG &laton a irma ca bun este omul care se a la @n posesia virtutii. *upa parerea lui e,ista o singura virtute+ stiinta despre Kine. Dn G$enonG si G&haidonG &laton ace deosebire @ntre o virtute adevarata si alta cotidiana. %ceasta deosebire descopera si mai pregnant dualismul @ntre cele doua lumi! @ntre care se petrece marea drama a su letului uman. 5umea cu placerile ei si corpul cu necesitatile lui sunt o piedica @n calea su letului si de aceea trebuie @nvinse. Su letul are numai o nazuinta " de a se elibera de corp si de lumea senzoriala pentru a se @ntoarce @n patria lui nevazuta. &ornind de aici &laton dispretuieste virtutea cotidiana+ placerea aici se schimba pentru placere! durerea pentru durere! teama pentru teama! de parca ar i monede. Virtutea cotidiana considera c@stig doar bunurile pam@ntului. *impotriva! &laton apreciaza @nalt doar Gvirtutea iloso icaG! care se undamenteaza pe cunoasterea Ideilor eterne. Omul trebuie sa aiba gri.a @n primul rand de su let si apoi de corp. &entru iloso bunurile pam@ntului n"au nici o valoare+ nici banii! nici puterea politica! nici onoarea. *in aceasta cauza iloso ul nu este capabil sa se aran.eze @n comoditatea lumii acesteia 86

a colbului. #l se comporta asemenea unui orb din cauza ca ochii lui sunt @ndreptati spre lumea netrecatoare a Ideilor. *e aceea @n dialogul GTectetG &laton spune ca a i bun @nseamna a i iloso si a i iloso @nseamna a elibera su letul de corp prin cea mai mare stap@nire de sine (ast el @n su let se stabilesc ordinea si masura). &laton spune etica @n legatura cu psihologia prin aceea ca a irma ca celor trei acultati psihice le corespund trei virtuti. Fiecare acultate duce! daca este corect educata! la o virtute cardinala+ g@ndirea la @ntelepciune (so ia)! vointa la vite.ie (andreea) si po ta la cumpatare (dophrosine). 2ea mai @nalta dintre acestea este @ntelepciunea! care trebuie sa le diri.eze pe celelalte doua. &rin @ntelepciune se @n aptuieste dreptatea. *e aceea cea mai @nalta virtute e dreptatea. $enirea @nselepciunii! vite.iei si a cumpatarii este de a ace posibila dreptatea. Filoso ia politica ocupa un loc oarte important @n creatia lui &laton. Ena din trasaturile caracteristice principale ale conceptiei social " politice a merelui g@nditor este legatura lui str@nsa cu @nvatatura sa etica. Statul este pentru el asemeni omului! iar omul asemeni statului. *e aceea omul pote i per ect din punct de vedere moral doar @ntr"un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti! bine educati si virtuosi se pot asocia! orm@nd un stat! @n care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii. &laton porneste de la ideea ca statul este un individ de proportii mari! Gun om mareG. *e aceea actiunile adaugatoare ale cetatenilor! indi erent de postul ocupat si rangul social! aduc pre.udicii statului si iecarui cetatean @n parte. Virtutiile sociale si cele individuale se conditioneaza reciproc. Oamenii totdeauna @si merita societatea @n care traieste! ie ea buna sau rea. Statul este @ntotdeuna asa cum sunt cetatenii lui. Filoso ia politica a lui &laton porneste! deci! de la ideea ca natura morala a omului! dreptatea si virtutea se pot realiza numai @n mi.locul unui popor organizat @n stat. %cesta @l deschide sa descrie cum ar trebui organizat satul! pentru ca sa se realizeze dreptatea per ecta. Teoria satului bine organizat sau a satului ideal trebuie sa tina cont! pe de o parte! alcatuirea su letului omenesc! iar pe de alta parte! de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. Dnvatatura lui &laton despre stat se bazeaza @n mare masura pe teoria su letului. *upa cum stim! &laton considera ca su letul uman se compune din trei parti+ ratiunea! pasiunea generala (a ectiunea) si dorinta. 5or le corespund cele trei virtuti cardinale+ @ntelepciunea! cura.ul si compatarea. 2ea de a patra virtute cardinala " dreptatea. Organizarea statala trebuie sa corespunda celor trei parti ale su letului omenesc. &e de alta parte! societatea are nevoie de trei activitati principale+ conducerea statului si elaborarea legilor! apararea lui de dusmani din a ara si mentinerea ordinii interne si @n cele din urma de asigurarea bunurilor materiale. &otrivit acestor criterii! statul bine organizat va i ormat din trei calse de cetateni+ @ntelepti sau iloso i! care au rolul de a conduce statul si de a elabora legile! strategii! care au @n gri.a apararea statului si agricultorii si mestesugarii! care produc bunurile materiale. Fiecare cetatean trebuie sa"si @ndeplineasca doar datoria ce corespunde pozitiei sale anumite. 1umai atunci omul va da societatii ceea ce are mai bun de dat. 1u oricine este capabil sa participe la elaborarea legilor si conducerea statului. Si daca cineva care nu are asemenea capacitati! ar @ncerca sa conduca statul sau sa elaboreze legi! atunci @n stat se va instaura haosul! iar oamenii vor i ne ericiti. *e aceea iloso ia! @ntelepciunea si puterea politica trebuie sa ie mereu @mpreuna. 1umai iloso ii! barbati cu adevarat @ntelepti trebuie sa se a le la c@rma statului si prima lor datorie este de a"i @nlatura pe aventurierii de toata m@na! setosi de putere cu scopul de a o olosi pentru @mbogatirea personala. Dn dialogul GIepublicaG! &laton descrie cum trebuie organizata viata @n stat pentru aparatorii si conducatorii cetatii sa nu ie ispititi de uzurparea puterii. &rima cerinta este de a nu lua proprietatea privata pentru aceste doua clase. 2lasei in erioare a agricultorilor si mestesurarilor nu i se interzice nici proprietatea individuala! nici amilia. %ceasta e normal deoarece aceasta clasa nu prezinta importanta politica. %u importanta @n acest sens doar cele doua clase superioare+ clasa conducatorilor si cea a gardienilor. *e necesitatile vitale ale acestor doua calse are gri.a statul. Dn acest caz proprietatea pentru ei devine inutila. #i traiesc si se hranesc @n comun! de aceea nu pot sa traiasca nici mai bine nici mai rau! nici alt el dec@t traiesc ?7

pentru ca sa"i intereseze bogatia. &entru a e,clude prote.area de catre casele conducatoare a copiilor lor! &laton recomanda educatia @n comun a copiilor. *upa ce se nasc! copiii sunt predati @n crese comune! unde toate mamele hranesc ara deosebire toti nou"nascuti. *upa nastere! orice legatura personala dintre mama si copil se @ntrerupe. %st el copiii se deprin cu g@ndul ca toti barbatii si toate emeile le sunt parintii! iar acestea @i recunosc pe toti copiii! de care au gri.a! ca iind copiii lor. #ducati @n comun si lipsiti de orice legatura personala! copiii se supun mai bine vietii disciplinate @n cetate. #i nu cunosc alta amilie si alti parinti dec@t cetatea. &laton opteaza pentru lichidarea amiliei. &entru mentinerea ordinii si a unitatii satului! cea mai mare importanta o are @n aptuirea departatii. &entru a proceda cu dreptate! oamenii trebuie sa stie ce este dreptatea. %nume de aceea &laton este oarte mult preocupat de problema dreptatii. *reptaea! spun &laton! consta @n aceea ca iecare @si ace datoria spre binele comunitatii. %"si ace datoria este sensul dreptatii. #a consta @n aceea ca iecare sa ie asezat la locul potrivit. *iviziunea municii trebuie sa corespunda cu @nclinatiile oamenilor. Fiecare este bun la locul potrivit si nimeni nu este de prisos. Iata ce @nsemna dreptatea. Foarte important e ca @nainte de a deveni maturii copiii sa stie despre aptul! ca deseori @n vita @nvinge raul si domina nedreptatea. 2hiar si operele de arta trebuie scrise @n asa el! ca ele sa @ndemne su letul spre virtute si bine. *e aceea poetii! chiar cei mai talentati! dar care nu respecta aceste cerinte pedagogice! trebuie izgoniti din cetate. O sursa a raului @n stat! din cele mai daunatoare! este @mparatia cetatenolor lui @n partide! care se denumesc @ntre ele. $embrii partidelor se @ncadreaza @n lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o trens orma @n sursa de dob@ndire a avrerii. &rin aceasta ei se aseamana cu t@lharii si merita a i pedepsiti. 2@nd @n societate nu se atrage atentia la ormarea barbatilor superiori! conducatorilor bine pregatiti! ea intra @n aza sa de declin. %tunci @n mod inevitabil la conducere vine clasa gardienilor! care olosesc orta si cura.ul pentru acapararea puterii. %ceasta este prima treapta a decaderii. 1u @ntelepciunea! ci vite.ia devine principiul organizator al cetatii. Telul ei devine cinstea! bunul cel mai depret! la care poate aspira vite.ia. En asemenea tip de stat! @n care domina militarii! se numeste timocratie sau timarhie. #lementul gresit al unei ast el de cetati nu este! bine@nteles! vite.ia! cere trebuie sa e,iste si @n cetatea cea adevarata! ci @n locul nepotrivit pe care @l ocupa ea @n cetate! diloc@nd puterea nous"ului. 2etatenii @ncep sa se orienteze unilateral catre acte razboinice! devenind setosi de avere. %tunci se produce cel de al doile declin! mai rau dec@t primul. 2aci atunci c@nd si clasa pazitoare va degenera ast el! singurul ei mobil! @n locul vietii! va deveni avutia materiala. %tunci @n @ntreaga societate va @ncepe domnia moralei celei de a treia clase! @n care stap@nesc interesele particulare si pasiunile. (nsemnatatea istorica a lui Platon

0randioasa constructie platonica a avut o @nraurire incalculabila! mi.locita si nemi.locita! asupra viitorimii. Fara &laton n"ar i e,ista %ristotel- daca n"ar i e,istat &laton! n"ar i e,istat nici &lotin si neoplatonismul! iar ara neoplatenism si aristotenism dogmele crestine nu s"ar i putut @ntocmi si n"am i avut iloso ia scolastica! care! oricum a pregatit iloso ia moderna. *e asemenea! platonismul a ost cea dint@i doctrina din antichitate care! @n vremea Ienasterii! a adus un su lu nou iloso ic @n pustiul scolasticii @n decadenta- @n s @rsit! p@na astazi! c@nd se vorbeste de o re@nviere a lui &laton! platonismul a ramas temelia idealismului @ndeopste. *ar platonismul prezinta mari prime.dii si chiar scaderi iloso ice! caci adesea el @nlocuieste e,plicarea e,acta! stiinti oca a lucrurilor cu speculatii antastice si chiar cu mituri poetice ce pot G@naltaG su letul! @nsa! @n schimb! nu dau dec@t o lamurire in inita si @nselatoare! care nu rezista nici e,perientii! nici criticii.

?8

2onvingerea sa!care l"a @nsotit toata viata! a ost aceea ca actiunea politica! respectiv deciziile politice drepte! pot i bazate numai pe o cunoastere pro unda! adica pe iloso ia autentica. *in aceasta perspectiva trebuie interpretata ma,ima sa politica+ Ori iloso ii ar trebui sa ie regi! ori regii sa devina iloso i. Filoso ia politica ocupa un loc oarte important @n creatia lui &laton. Ena din trasaturile caracteristice principale ale conceptiei social " politice a marelui g@nditor este legatura lui str@nsa cu @nvatatura sa etica. Statul este pentru el asemeni omului! iar omul asemeni statului. *e aceea omul pote i per ect din punct de vedere moral doar @ntr"un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti! bine educati si virtuosi se pot asocia! orm@nd un stat! @n care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii. &laton porneste de la ideea ca statul este un individ de proportii mari! Gun om mareG. *e aceea actiunile adaugatoare ale cetatenilor! indi erent de postul ocupat si rangul social! aduc pre.udicii statului si iecarui cetatean @n parte. Virtutiile sociale si cele individuale se conditioneaza reciproc. Oamenii totdeauna @si merita societatea @n care traiesc! ie ea buna sau rea. Statul este @ntotdeuna asa cum sunt cetatenii lui. Filoso ia politica a lui &laton porneste! deci! de la ideea ca natura morala a omului! dreptatea si virtutea se pot realiza numai @n mi.locul unui popor organizat @n stat. %cesta @l deschide sa descrie cum ar trebui organizat statul! pentru ca sa se realizeze dreptatea per ecta. Teoria statului bine organizat sau a statului ideal trebuie sa tina cont! pe de o parte! alcatuirea su letului omenesc! iar pe de alta parte! de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. Dnvatatura lui &laton despre stat se bazeaza @n mare masura pe teoria su letului. *upa cum stim! &laton considera ca su letul uman se compune din trei parti+ ratiunea! pasiunea generala (a ectiunea) si dorinta. 5or le corespund cele trei virtuti cardinale+ @ntelepciunea! cura.ul si cumpatarea. 2ea de a patra virtute cardinala " dreptatea. Organizarea statala trebuie sa corespunda celor trei parti ale su letului omenesc. &e de alta parte! societatea are nevoie de trei activitati principale+ conducerea statului si elaborarea legilor! apararea lui de dusmani din a ara si mentinerea ordinii interne si @n cele din urma de asigurarea bunurilor materiale.Fiecare cetatean trebuie sa"si @ndeplineasca doar datoria ce corespunde pozitiei sale anume. 1umai atunci omul va da societatii ceea ce are mai bun de dat. 1u oricine este capabil sa participe la elaborarea legilor si conducerea statului. Si daca cineva care nu are asemenea capacitati! ar @ncerca sa conduca statul sau sa elaboreze legi! atunci @n stat se va instaura haosul! iar oamenii vor i ne ericiti. *e aceea iloso ia! @ntelepciunea si puterea politica trebuie sa ie mereu @mpreuna. &entru mentinerea ordinii si a unitatii satului! cea mai mare importanta o are @n aptuirea dreptatii. &entru a proceda cu dreptate! oamenii trebuie sa stie ce este dreptatea. %nume de aceea &laton este oarte mult preocupat de problema dreptatii. *reptatea! spune &laton! consta @n aceea ca iecare @si ace datoria spre binele comunitatii. %"si ace datoria este sensul dreptatii. #a consta @n aceea ca iecare sa ie asezat la locul potrivit. *iviziunea muncii trebuie sa corespunda cu @nclinatiile oamenilor. Fiecare este bun la locul potrivit si nimeni nu este de prisos. Iata ce @nsemna dreptatea. Foarte important e ca @nainte de a deveni maturi! copiii sa stie despre aptul ca deseori @n viata @nvinge raul si domina nedreptatea. 2hiar si operele de arta trebuie scrise @n asa el! ca ele sa @ndemne su letul spre virtute si bine. *e aceea poetii! chiar cei mai talentati! dar care nu respecta aceste cerinte pedagogice! trebuie izgoniti din cetate. O sursa a raului @n stat! din cele mai daunatoare! este @mparatia cetatenilor lui @n partide! care se denumesc @ntre ele. $embrii partidelor se @ncadreaza @n lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o trans orma @n sursa de dob@ndire a averii. &rin aceasta ei se asamana cu t@lharii si merita a i pedepsiti. 2@nd @n societate nu se atrage atentia la ormarea barbatilor superiori! conducatorilor bine pregatiti! ea intra @n aza sa de declin. %tunci @n mod inevitabil la conducere vine clasa gardienilor! care olosesc orta si cura.ul pentru acapararea puterii. %ceasta este prima treapta a decaderii. 1u @ntelepciunea! ci vite.ia devine principiul organizator al cetatii. Telul ei devine ??

cinstea! bunul cel mai de pret! la care poate aspira vite.ia. En asemenea tip de stat! @n care domina militarii! se numeste timocratie sau timarhie. #lementul gresit al unei ast el de cetati nu este! bine@nteles! vite.ia! care trebuie sa e,iste si @n cetatea cea adevarata! ci @n locul nepotrivit pe care @l ocupa ea @n cetate! diloc@nd puterea nous"ului. 2etatenii @ncep sa se orienteze unilateral catre acte razboinice! devenind setosi de avere. %tunci se produce cel de al doilea declin! mai rau dec@t primul. 2aci atunci c@nd si clasa pazitoare va degenera ast el! singurul ei mobil! @n locul vietii! va deveni avutia materiala. %tunci @n @ntreaga societate va @ncepe domnia moralei celei de a treia clase! @n care stap@nesc interesele particulare si pasiunile. &iata si opera lui Aristotel &iata lui Aristotel

0andirea lui %ristotel a in luentat in oarte mare masura cultura universala din antichitate si pana in epoca moderna. %ristotel s"a nascut in anul ;P9 i.3r.in orasul Stagira 8!care azi poarta numele Sta" vro!in nord"estul peninsulei 2alcidice?!pe teritoriul $acedoniei;. Stagira era in adevaratul sens al cuvantului un oras grecesc!colonizat!in care se olosea o varianta a dialectului ionian.Tatal sau!1icomah! acea parte din clanul sau breasla lui %sclepios9. *iogenes 5aertios spune ca tatal lui %ristotel se tragea din 1icomahos!care era iul lui $achaon!care la randul sau era iul lui %sclepiosJ. Familia mamei sale!&haestis!era din 2halUis unde!in ultima perioada a vietii!%ris"totel s"a re ugiat de dusmanii sai. Tatal sau a ost medicul si prietenul lui %m=ntas al II"lea al $acedoniei si e posi"bil ca o parte din copilaria sa !%ristotel sa si"o i petrecut la &ella!resedinta regala:. #ste normal sa"i atribuim lui %ristotel interesul pentru stiinta izica si mai inainte de toate pentru biologie!datorita descendentei sale dintr"o amilie de medici. 5a varsta de optsprezece ani!el intra in scoala lui &laton din %tena !unde va rama" ne timp de nouasprezece ani pana la moartea lui &laton.< 1u trebuie sa presupunem ca ceea ce l"a indreptat spre %cademie a ost atractia spre iloso ie!ci pur si simplu el dorea sa capete cea mai buna educatie pe care i"o putea o eri 0recia.Insa indi erent de motivele care l"au determinat sa aleaga aceasta scoala!es" te limpede ca a gasit in iloso ia lui &laton in luenta dominanta a vietii sale!in lucrarile sale iloso ice nee,istand pagina care sa nu poarte amprenta platonismului. % ost o perioada in care &laton l"a apreciat oarte mult !numindu"l cititorul prin e,celenta si spiritul scolii -mai tarziu cand conceptia sa a luat un contur mai di erit!s"ar putea ca relatiile dintre ei sa i ost mai putin cordiale.P%tata timp cat a trait &laton!%ris"totel a ost loial %cademiei.6 In timpul petrecut alaturi de &laton si de ceilalti discipoli ai acestuia! %ristotel a invatat!a.ungand sa stapaneasca stiinta epocii si sa tina el insusi cursuri in %cademie.S"a a,at cu prioritate pe cercetarea vechilor iloso i!incepand cu Tales.*espre ei!%ristotel stia si putea spune oarte multe lucruri+ce probleme i"au ramantat!ce raspunsuri au dat problemelor cercetate!prin ce se aseamana conceptiile lor si prin ce se deosebesc-a a.uns chiar sa le .udece critic ideile.87 In anul ;9P";9<i.3r.!la conducerea %cademiei vine Speusippos!cu care %ristotel era intr"o continua polemica !Speusippos iind un reprezentant al tendintelor din plato"nism cu care %ristotel se a la intr"un puternic dezacord in special tendinta de a trans o"ma iloso ia in matematica. %st el!%ristotel paraseste %cademia!acceptand invitatia unui coleg din tinerete! 3erneias care era conducator al cetatilor %tarneus si %ssos din $=sia si stransese in .urul sau un mic cerc platonician.%ici %ristotel petrece trei ani.Se casatoreste cu &=thia! nepoata si iica adoptiva a lui 3ermeias!care i"a nascut o etita ce a primit acelasi nume ca al mamei sale.Se pare ca &=thia a murit curand .*upa moartea ei!%ristotel a intretinut o

?;

relatie permanenta si plina de a ectiune ! desi nelegalizata cu 3erp=llis ! originara din Stagira!si a avut de la ea un copil!1icomah!dupa al carui nume isi va intitula ope" ra sa '#tica nicomahica(.88 *upa trei ani de zile!el se muta la $it=lene!in vecinatatea insulei 5esbos.%ici ace numeroase cercetari in domeniul biologiei. In anul ;9; sau ;9? i.3r.!regele Filip al $acedoniei!care"l cunoscuse pe %ristotel probabil de copil!si auzind de el de la 3ermeias!l"a invitat sa se ocupe de educatia iului sau %le,andru!pe atunci in varsta de treisprezece ani.%ristotel accepta invitatia!dorind sa reinnoiasca legaturile la curtea macedoneana!si acordand o mare importanta viitorilor conducatori!dupa cum vom vedea in '&olitica(. Se cunoaste prea putin despre continutul educatiei date de el distinsului sau elev. %ristotel a compus pentru elevul sau o lucrare '*espre $onarhie( si una '*espre 2olonii(.8? #ste de presupus ca in timpul sederii sale cu %le,andru!atentia lui %ristotel a ost atrasa cu precadere spre subiecte politice si ca acum si"a ormat idea marii colectii a '2onstitutiilor(. &erioada de scolarizare a lui %le,andru s"a terminat odata cu desemnarea lui ca regent al tatalui sau in ;97i.3r.8; In ;;J";;9i.3r.!%ristotel se intoarce la %tena.%ici incepe cea mai ructuoasa pe"rioada din viata sa. Odata intors !a vazut %cademia sub o noua conducere!si anume a lui /enocrate!si isi alese un loc de plimbare publica in 5=Ueion!unde se plimba in sus si in .os cu disci"polii sai! iloso and pana ce era 'timpul de recare cu untdelemn(.89*e aici se pare ca i"a venit si numele de 'peripatetic(!caci in limba greaca insemna 'a se plimba(.8J %ici !in 5=Ueion! inchiriaza cateva cladirii"caci strain iind!nu le putea cumpara"si si"a ondat scoala sa iloso ica proprie!Liceul sauLyceum.8:%ici se studiau logica! izi"ca !meta izica!dar si retorica!so istica sau politica.#l isi invata elevii nu numai sa discu"te asupra unui subiect dat!ci sa practice in acelasi timp si oratoria.8< Tot aici!%ristotel aduna probabil cateva sute de manuscrise!constituind ast el prima dintre marile biblioteci ce au e,istat si modelul celor din %le,andria sau &ergamon. Se presupune ca ar i realizat aceasta cu spri.inul material al regelui %le,andru cel $are!discipolul sau. Se crede!dupa *iogenes 5aertios!ca %ristotel ar i impus o constitutie scolii!prin care membrii a.ung la conducere prin rotatie pe cate o perioada de zece zile.8P%uzim de mese comune si de un banchet o data pe luna pentru care %ristotel prescria regulile.86 %ristotel a i,at principalele linii directoare ale clasi icarii stiintelor in orma pe care o mentin inca si a dus ma.oritatea stiintelor mai departe decat usesera pana atunci- in unele dintre ele!cum este logica!el poate revendica cu indreptatire aptul de a nu i avut predecesor!iar secole de"a randul nu a avut nici succesor de valoare. &rin interesul acordat domeniilor practice ca etica si politica!scoala a e,ercitat in acelasi timp o in luenta si asupra vietii obisnuite!comparabila cu cea a lui Socrate sau &laton si mult mai puternica decat cea e,ercitata de studentii inchistati ai %cademiei contemporane '5=ceumului(. 5a moartea lui %le,andru $acedon!in anul ;?;i.3r.!%ristotel a ost nevoit sa ple"ce din %tena!deoarece cetatenii il acuzau de atitudine promacedoneana.%st el a parasit orasul spunand( nu voi mai da prilej atenienilor sa pacatuiasca a doua oara impotriva filosofiei?7 Se retrage la 2alchis!in insula #ubeea si aici moare un an mai tarziu!adica in ;?? i.3r. !din cauza unei boli de care su erea de mai de mult.?8 Testamentul sau ne"a ost pastrat de catre *iogenes.#l lasa mosteniri rudelor sale! isi asigura sclavii spre a nu ii vanduti si pregateste eliberarea unora dintre ei.?? Se stie oarte putin despre in atisarea sa si despre modul sau de viata.#ste conce"put ca iind chel!cu picioare subtiri!ochi mici!cu un sasait in vorbire si bine imbracat!sau cum spune *iogenes 5aertios(avea pulpe slabe!ochi mici si avea deosebita gri.a de im"bracaminte !inele si elul de a"si taia parul.(?; $alitiozitatea dusmanilor il reprezinta ca ducand o viata e eminata si plina de in"dulgenta ata de propriile slabiciuni.2eea ce putem intr"adevar crede!in perspectiva opi"niilor e,primate chiar de el!este ca nu era ascetic in comportament.?9*iogenes!voalat il acuza chiar de relatii homose,uale cu eunucul 3ermias.?J %ristotel era oricand gata de a ridiculiza!lucru oarte vizibil in propria sa e,pri"mare.In opera lui *iogenes 5aertios intalnim mai multe ziceri ce indica o minte agera si plina de duh.Spre delectare!vom prezenta cateva

?9

in cele ce urmeaza+5a intrebarea 'Ce folos au mincinosii?!el raspunde+(Faptul ca, spunand adevarul nu mai sunt crezuti. sau+(Radacinile educatiei sunt amare,dar fructele ei sunt dulci. Fiind intrebat cum se deosebesc cei educati de needucati!el raspunde+ ot atat de mult ca vii de morti! sau la intrebarea ce lucru trece cel mai repede!el raspunde sec" #recunostinta. Tot el este autorul ma,imei+ re$uie sa vor$esti ca cei multi si sa gandesti ca cei intelepti. In linii mari ast el ni se in atiseaza viata lui %ristotel si trasaturile sale esentiale de character. In cele ce vor urma ne vom ocupa si de opera sa !opera de o covarsitoare impor"tanta . Opera lui Aristotel &reluand idea lui *avid Ioss!opera literara aristotelica poate i impartita in trei sectiuni principale ?:+prima constituita din lucrarile cu o compozitie mai mult sau mai putin populara!care au ost publicate de el insusi-a doua din insemnari si culegeri de ma"teriale pentru tratatele stiinti ice-iar a treia din lucrarile stiinti ice propriu"zise.In a ara de '%thenaion &oliteia(!intregul corpus e,istent al operelor sale!in masura in care este autentic !apartine celei de"a treia clase.2u privire la celelalte!cunostintele noastre se ba"zeaza pe ragmente pastrate la autorii antici si pe trei liste care ne"au parvenit din anti"chitate.*intre acestea !cea mai veche este cea a lui *iogenes 5aertios!pe care o vom reda in cele ce urmeaza!cu note si comentarii de rigoare!acolo unde se impun. In linii mari ast el se prezinta opera celui ce peste aproape douazeci de veacuri a ost numit simplu Filosoful !opera sa punandu"si decisiv amprenta pe evolutia atat a stiintei cat si a iloso iei. %ristotel va dezvolta ilozo ia dar nu dinBuntrul platonismului ci din altB perspectivB. #l Ci"a dat seama cB nu poate merge pe urmele lui &laton! el se @ndoise! iar %ristotel nu putea merge! dar %ristotel se comportB respectuos! dar nu ace compromisuri adevBrului. %ceastB poziAie este e,primatB @n celebra e,clamaAie + '%micus &lato sed magis amica veritas ' ( $i"e prieten &laton! dar mai prieten @mi este adevBrul ). Filozo ia lui %ristotel deschide cBi noi! meditaAii ilozo ice. #l aratB erorile lui &laton + cB a separat generalul de particular! a considerat cB esenAele generale ar e,ista independent de cele particulare! teza participBrii ( lucrurile sensibile participB la ideea @n sine de lucru )! teza reamintirii. %ristotel aratB legBtura dialecticB dintre general Ci particular! generalitatea nu poate e,ista prin ea @nsBAi!ci se a lB @ntr"un continuu proces de miCcare Ci trans ormare. Filozo ia aristotelicB are ca obiect determinarea participBrilor de bazB ale e,istenAei universale. #l socoteCte meta izica ( ontologia ) ca iind CtiinAa principiilor Ci cauzelor. &rin cauzB principalB intelege cauza undamentalB. %st el ni se in atiseaza o scurta monogra ie a vietii si operelor celui ce a ost %ristotel!o minte geniala si revolutionara!personalitate marcanta a intregii istorii a omenirii. Filosofie *reptate Ci merit %IISTOT#5(;P9 ) ;?? @.3r.) Filoso Ci savant grec! nBscut @n Stagira. #lev al lui &laton Ci! totodatB critic al acestuia. %ristotel considerB cB inteligibilul Ci sensibilul se a lB @n unitate ca substanAB alcBtuitB din materie (sensibilul) Ci ormB (inteligibilul) Opera sa acoperB toate cunoCtinAele timpului! de la logica ormalBla biologie! iloso ie Ci politicB. 0Fndirea sa a ost deosebit de in luentB @n evul mediu. Opere principale+ Oragonul (trata de logicB! domeniu al cBrui creator este)! $eta izica! Fizica! &olitica! #tica $icomahicB. Oamenii de nasc di eriAi! ei di erB ie prin caracteristicile izice! ie datoritB celor intelectuale! acestea dFdu"le individualitate! aste el nu toAi sunt la el de predispuCi unei acAiuni (e,+ nu toAi pot picat la el de bine ca &icasso! de apt nu sunt mulAi cei care au talent la picturB! la el de bine cum nu toAi au caracteristicile necesare pentru a i numiAi @n uncAii de conducere ). 2eea ce vrea ?J

%ristotel sB arate @n acest ragment este aptul cB la investirea unei persoane @ntr"o uncAie (oricare ar i aceasta) ar trebui sB se AinB cont de calitBAile necesare pentru uncAia respectivB Ci nu de modul @n care acesta se prezintB! aratB! etc. Ena dintre cele mai importante idei ce reies din acest ragment este aceea cB! asemeni douB lucruri di erite! nici calitBAile di erite nu se pot compara. %st el cum nu se poate compara un mBr cu un caiet! nici talentul la picturB al unui om nu se poate compara cu talentul altuia la probele sportive. Singurul mod de a ace o comparaAie @ntre cei doi este acela de ai compara @n uncAie de calitaAile necesare pentru uncAia doritB. %st el aCa cum @n uncAie de ceea ce avem nevoie alegem @ntre mBr Ci caiet! dacB dorim realizarea unui portret! de e,emplu! cel mai bun pentru aceasta este pictorul! deCi! poate sportivul ar arBta mai bine. Se i"a @n considerare talentul acestuia la picturB! deorece poate cB Ci sportivul poate picta ! dar nu la el de bine ca pictorul. %celaAi lucru @l a irmB Ci %ristotel prin e,emplul cu lautul! ast el mulAi oameni ar putea conduce o AarB (bine sau rBu)! dar cel mai bine ar conduce unul singur! acela care are calitBAile necesare pentru uncAia respectivB Ci anume cum precizeazB autorul + nobleAe! liberate! avere... &oate cB ar puAin cam nedrept sB considerBm starea materialB ca o calitate necesarB pentru uncAia de conducere la data actualB (pot e,ista oameni care sB aibB celelalte calitBAi dar sB nu dispunB de suport material)! dar pentru timpul @n care a trBit %ristotel aceasta era o calitate oarte importantB (de obicei numai cei care aveau avere deAineau Ci studiile care ar i necesare pentru concucerea unei ABri). Dn legBturB cu libertate aceasta nu mai este un criteriu de alegere la data actualB pentru cB acum to)i oamenii se nasc liberi. 2O%5% STOI2V I #&I2EII%1V scoala stoica si scoala epicuriana Stoicismul reprezintB un curent iloso ic apBrut cca @n anul ;77 @.e.n. la %tena. Dntemeietorul sBu este Zenon din Citium ! iloso care a dus o viaAB e,emplarB. #l a ost discipol al colii cinice " curent iloso ic postsocratic! @ntemeiat de %nthistene! un discipol al acestuia. %ceastB CcoalB postula o moralB durB! @nsB naturalB! Ci a apBrut ca o reacAie aAB de coala epicureic% " care avea drept doctrinB GobAinerea libertBAii prin lBrgirea ariei plBcerilor! Ci limitarea s erei necesitBAilorG. Dn anul ;77! Renon @ntemeiazB stoa " o CcoalB iloso icB ce postula obAinerea aceleeaCi libertBAi! @nsB prin reducerea plBcerilor! Ci chiar dorinAelor. 1umele stoa vine de la elementul arhitectonic GporticG " stoa iind @ntemeiatB @ntr"o veche CcoalB de gimnasticB. Renon! singurul strBin @n aceastB CcoalB! a venit din 2ipru! la %tena. #l a ost oarte bine primit! @nvBABturile sale iind e,trem de apreciate. 5a moarte! a avut parte de uneralii astuoase! s"a propus chiar ridicarea unei statui a sa. #l a introdus ideea de GcetBAean al lumiiG " o idee cu totul nouB Ci generoasB @n acele timpuri. % avut de luptat cu pre.udecBAile! @ntrucFt aceastB idee necesita depBCirea barierelor GcetBAiiG " unitate de bazB a culturii! Ci chiar politicii eline. Imperiul roman acceptase mai demult aceastB idee! @nsB nu datoritB urmBrii unor scopuri nobile! ci e,pansiunii militare. 2uvFntul GImperiuG vine de la latinescul GimperioG= a trium a. Dn orma sa nobilB! acest cuvFnt desemna trium ul spiritului asupra materiei! sau viaAa aservitB *ivinitBAii. 5a nivel politic! ar i trebuit sB @nsemne armonizarea contrariilor. Statutul de cet%&ean al lumii @nsemna! pentru stoici! o stare de spirit! caracterizatB prin dominarea propriului eu. %cest statut @l putea obAine orice om civilizat! indi erent de ormele culturale sau politice cBrora le aparAinea. 'coala stoic% a cunoscut mai multe etape+ "stoa vec(e )*++,-++ ..C(/ " reprezentatB @n principal prin 0enon! Ci continuatorii sBi direcAi " perioada de mijloc )-++,1+ ..C(/ " are ca reprezentant de seamB pe 2oseidonios din 3pameia! @nvBABtorul lui 2icero ?:

" stoa t4rzie " prin 5eneca, 6pictet, 7arc 3ureliu Filoso ia stoicB se ocupa de trei aspecte+ etica! fizica Ci logica. Stoicii @Ci impuneau o @naltB AinutB moralB! Ci aveau drept modus vivendi ac&iunea just%. Dn 8mperiul Roman! stoicismul a gBsit un teren avorabil. Iomanii au acceptat cu uCurinAB ideea de cet%&ean al lumii. *i erenAa dintre cetate Ci provincie dispBrea treptat. Iomanii au ost nu atFt colonizatori (cei care impuneau o culturB)! cFt cuceritori, civilizatori (au construit cetBAi! au o erit o bazB materialB teritoriilor cucerite). Stoicismul roman a impus ideea de om li$er. Epictet (JJ"87J.e.n.) era sclav con orm condiAiei sale sociale! dar viaAa sa a o erit suport acestei idei. %ristocraAii @Ci trimiteau copiii pentru a i educaAi de acesta! avFnd o culturB Ci o moralitate e,emplare. Dn concepAia sa! omul liber era acela care @Ci baza raAiunea pe judec%&i ( idei ce re lectau adevBrurile divine)! Ci nu pe opinii (idei personale despre adevBr). 5ibertatea era! @n acest sens! rezultatul unui e9erci&iu de voin&%+ voinAa de a trBi @n acord cu Sinele sBu! Ci nu cu personalitatea egoistB. *eCi el nu a schimbat starea @n care @l adusese destinul! a reuCit totuCi sB @Ci capete libertatea prin intermediul ac&iunii juste. (i! am putea adBuga noi! Ci al gFndirii .uste.) #l a ost printre cei mai liberi oameni ai timpului sBu. Marcus Tullius Cicero (87:"9;.@.e.n) a ost un (omo universalis+ scriitor! orator! iloso . % ost precursorul unei lungi linii de gFnditori romani. Ideea de bazB a operei sale era aceea cB destinul omului este o parte din destinul omenirii. Marcus urelius (8?8"8P7 e.n) " @mpBratul iloso ! a ost una dintre cele mai luminoase iguri ale istoriei romane. 1u atFt prin campaniile sale militare! care nu au ost toate ericite! cFt prin modul @n care Ci"a trBit condiAia de om cu un destin special. #l a avut ocazia de a e,ersa principiul stoic GimperioG atFt asupra sa"@nsuCi! cFt Ci asupra ABrii. #l nu era un descendent direct al DmpBratului predecesor " %ntoninus &ius " ci unul adoptat la dorinAa altui @mpBrat " 3adrian. %legerea sa ca @mpBrat a ost rezultatul unui proces de selecAie! Ci nu o simplB moCtenire a tronului. #l a condus Ioma @ntr"o perioadB oarte di icilB+ aceea a nBvBlirii popoarelor barbare! Ci a marilor epidemii. % @n runtat toate aceste vicisitudini la modul optim! con orm iloso iei sale. 1u a ost ericit! @n accepAiune umanB! ci a trBit doar acea ericire iloso icB a datoriei @mplinite. (*acB ne amintim de omul de argint al oraCului ideal platonic! putem @nAelege mai bine.) &entru stoici! gloria era o stare de contiin&%! iar iloso ia lor consta @n a menAine aceastB stare cFt mai mult timp posibil. $inunate sunt cuvintele lBsate @n urmB de acest @mpBrat iloso ! dintre care amintim o minunatB razB+ :;a&i,mi linitea de a accepta lucrurile ce nu le pot sc(im$a, curajul de a le sc(im$a pe cele ce se pot sc(im$a, i .n&elepciunea de a le putea distinge unele de altele.: i! ca o concluzie! putem spune cB aceastB minunatB iloso ie! care a @ncercat sB obAinB pentru om o libertate prin intermediul moralitBAii! Ci a acAiunii .uste (nu putem sB nu ne ducem cu gFndul la acea Geliberare din robia pBcatuluiG creCtinB)! a ost Ci ea o precursoare a doctrinei creCtine. *ealt el! ea a subzistat pFnB la apariAia! Ci dezvoltarea creCtinismului la Ioma. i! mi se pare potrivit sB @nchei prin cuvintele unui iloso reprezentativ al acestui curent! re eritoare tocmai la de iniAia libertBAii @n accepAiune stoicB+ :Cel care vrea s% fie independent nici s% nu r4vneasc%, nici s% nu resping% ceva din cele ce stau .n puterea altora. ;ac% nu face astfel, .n mod o$ligatoriu devine sclav.: )6pictet/ *coala Epicurian! ?<

DntemeiatB de iloso ul #picur! originar din Samus- interesat de iloso ie vine la %tena unde va deschide propria CcoalB iloso icB+ '0rBdina lui #picur(. 2oncepAia iloso icB a lui #picur este e,primatB sub orma de scrisori+ 'Scris cBtre 3erodot(! 'Scris cBtre $inicem(. #,istB Ci ma,ime. Dn centrul iloso iei sale pune problema eticii! @n speAB ericirea! drumul spre ericire trebuie sB treacB prin @nAelegerea lumii @n care trBieCte Ci prin cunoCtinAele naturii. #picur este al ?"lea iloso atomist grec! el continuB atomismul lui 3eraclit. #,istenAa este ormatB din atomi Ci vid! lumea este o aglomeraAie de atomi ca o simplB miCcare @n spaAiu. #picur spune cB atomii se miCcB pentru cB se ciocnesc @ntre ei datoritB greutBAii! va spune cB atomii au capacitatea de a devia spontan de la linia dreaptB. %ceastB tezB conAine o idee oarte importantB ) teza automiCcBrii materiei! se e,plicB combinarea atomicB. %ceastB tezB are o implicare @n a da rBspuns problemelor arzBtoare ale omului. Ideea de deviere spontanB a atomului de la linia verticalB Ci dB posibilitatea sB susAinB ideea spontaneitBAii omului. Omul este ormat din atomi. %ceastB tezB dega.B @ncredere! optimism. *acB omul este @n stare de libertate! @nseamnB cB el poate sB Ci constituie o stare de liniCte! el nu este prins @ntr"o mecanicB absurdB. #picur a.unge la concluzia cB omul este posibil la libertate prin condiAia sa. O altB idee este cB omul poate dobFndi seninBtatea su letului! atara+ia . *ar ca sB dobFndeascB ericirea el trebuie sB @nlBture cauzele su erinAei Ci sB"Ci procure bucurii. %tara,ia se @ntreabB ce @l ace pe om sB su ere! oamenii su erB datoritB aptului cB se tem de acAiunea zeilor Ci rica de moarte. %ceste temeri terorizeazB su letul omului! ele pot i @nlBturate cu a.utorul convingerilor atomiste! pe termenul psihic eliberat de aceste temeri va trebui sB semene bucurii. #l admite un principiu al des BtBrii omului ca un ideal al vieAii. #l @ndeamnB ca @n utilizarea satis acAiei sB se practice sobrietatea! mBsura. Filoso ia lui #picur conAine accente de pesimism! ca un tribut al epocii @n care trBia.

CICE O

ViaAa

2icero s"a nBscut la %rpinum! @ntr"o amilie de cavaleri Ci notabili municipali. *upB ce a urmat cursurile Ccolare obiCnuite la %rpinum! 2icero este dus la Ioma de cBtre tatBl sBu! pe cFnd avea 8< ani! iar @n PP @.3r. ascultB e,punerile lui &hilon din 5arissa! e,ponent al 1oii %cademii Ci elev al lui 2arneade. % debutat ca orator Ci avocat @n P8 @.3r. &entru a"Ci desBvFrCi ormaAia intelectualB! audiazB la %tena prelegerile iloso ilor! iar @n insula Ihodos devine elevul oratorului $olon. Dncepe o carierB senatorialB Ci se anga.eazB @n viaAa politicB. Dn <: @.3r.! 2icero devine Wuaestor! iar apoi senator. Dn iulie :9 @.3r. este ales consul pentru anul :; @.3r. Dn timpul consulatului sBu! 2icero descoperB aCa numita con.uraAie a lui 2atilina. #l va ordona arestarea Ci e,ecutarea complicilor lui 2atilina " apt ce atrage nemulAumirea partidei popularilor @n runte cu 2aesar! care"l va urmBri cu @nverCunare. *upB :7 @.3r.! orientarea politicB Ci e,istenAa lui 2icero intrB @ntr"o adFncB crizB. DncepFnd din martie JP @.3r.! petrece mai mult de un an de e,il @n 0recia- este o perioadB oarte di icilB pentru el. *upB ce! @n J8"J7 @.3r.! usese proconsul @n 2ilicia! 2icero a @ncercat @n van sB"i reconcilieze @ntre ei pe 2aesar Ci &ompeius! a laAi acum @n con lict. Dn cele din urmB trece de partea lui &ompeius Ci a optimaAilor republicani! @nsB dupB @n rFngerea acestora! se a lB printre primii care se @ntorc @n Italia Ci obAin iertarea din partea lui 2aesar. *upB asasinarea lui 2aesar! @n care se prea poate sB i ost implicat! 2icero devine destul de rapid Ce ul republicanilor! sperFnd @ntr"o instaurare a republicii! lucru care atunci era imposibil. % @ncercat sB"l manipuleze pe tFnBrul Octavianus (viitorul @mpBrat %ugustus! ?< @.3r."89 d.3r.) @mpotriva lui $arcus %ntonius! pe care @l considera cel mai prime.dios duCman al republicii! @nsB BrB succes. Dn < decembrie 9; @.3r. a ost ucis chiar de cBtre oamenii lui $arcus %ntonius.

Opera

2icero a alcBtuit o operB imensB. Se pot distinge @n primul rFnd discursurile ciceroniene @n numBr de JP! care reprezintB o ericitB armonizare @ntre talentul nativ! (ingenium)! cultura vastB (doctrina) Ci practica orului ?P

(usus orensis). *iscursurile acoperB o perioadB de ;P de ani (P8"9; @. 3r.) de activitate retoricB pusB @n slu.ba cetBAeanului Ci a cetBAii! Gde la interesul sau nevoia cBrora niciodatB nu m"au sustras odihna! plBcerea sau somnulG (&ro %rchia poeta! VI! 8?). Dntre aceste discursuri se disting + In Verrem (Dmpotriva lui Verres) " o serie de Capte discursuri Ainute @n <7 @.3r. @mpotriva lui 2. Verres! guvernatorul nedemn al Siciliei (<;"<7 @.3r.)! care era acuzat de a i comis abuzuri oarte grave Ci malversaAiuni @n timpul guvernBrii Siciliei- se remarcB de asemenea In 2atilinam (Dmpotriva lui 2atilina! 2atilinarele)! poate cele mai cunoscute cuvFntBri ciceroniene pronunAate @mpotriva lui 5. Sergius 2atilina! dupB descoperirea conspiraAiei acestuia @mpotriva republiciicelebre sunt Ci cele 89 discursuri pronunAate @mpotriva lui $arcus %ntonius! In $arcum %ntonium! care dorea sB urmeze politica lui 2aesar. 2icero s"a remarcat Ci ca un teoretician al artei retorice! iind socotit unul dintre pBrinAii oratoriei antice. Dn tratatele sale! el ace o incursiune @n istoria oratoriei antice Ci o analizB a principalelor curente retorice care aveau adepAi @n epoca sa (aticismul Ci asianismul)! dezbBtFnd problema ormBrii oratorului Ci a uncAiei sale @n societate- oratorul ideal (orator summus et per ectus) este! @n concepAia lui! prototipul omului Ci cetBAeanului desBvFrCit! o personalitate comple,B. #l @Ci materializeazB ideile @n tratate numeroase! dintre care sunt demne de amintit+ *e oratore libri tres (Trei cBrAi despre orator) " tratat alcBtuit @n JJ @. 3r.! dedicat lui Xuintus! ratele sBu Ci redactat sub orma unui dialog @ntre celebritBAile orului roman 2rassus Ci $arcus %ntonius (omonim al generalului)- &artitiones oratoriae (*iviziunea pBrAilor artei elocinAei) alcBtuit @n J9 @.3r.! un adevBrat manual de retoricB @n ormB dialogalB @ntre 2icero"tatBl Ci iul sBu $arcus- deosebit de valoroase sunt Ci alte douB lucrBri ca Krutus! scris @n 9: @.3r.! @n care 2icero @Ci proclamB idealurile sale de armonizare a tuturor ideilor Ccolilor retorice! opunFndu"se curentului aticist! prea simplu Ci sobru! care apBruse la Ioma @ntre J8"J7 @.3r. Ci tratatul Orator! unde 2icero @Ci apBrB din nou idealul sBu retoric moderat! ameninAat de in luenAa crescFndB a aticismului. 2icero are! de asemenea! o deosebitB pasiune pentru iloso ie! insu latB! dupB propria"i mBrturie! de reprezentanAii principalelor doctrine din acea vreme (epicureismul! stoicismul! neoacademismul) pe care @i audiase la Ioma sau @n 0recia! cu unii dintre ei pBstrFnd relaAii chiar amiliare (cum ar i stoicii *iodotus Ci &osidonius! academicienii &hilon Ci %ntiochos). 2icero se va dedica @ntru totul iloso iei dupB anul J: @.3r.! cFnd! dezamBgit de situaAia politicB! cautB un rost al e,istenAei sale @n scris! propunFndu"Ci sB dea Iomei o literaturB iloso icB proprie! @n mBsurB sB o elibereze de sub tutela spiritualB a 0reciei. Opera sa iloso icB! chiar dacB nu reprezintB un corpus doctrinar! trebuie apreciatB pentru adaptarea modelelor iloso iei greceCti la spiritualitatea Ci mentalitatea romanB Ci! mai ales! pentru impunerea unui limba. iloso ic latin! la crearea cBruia 2icero are un merit incontestabil. *intre lucrBrile sale cu caracter iloso ic! meritB menAionate+ *e republica (*espre stat) " dialog politic pe tema celei mai bune orme de guvernare Ci a calitBAilor conducBtorului ideal- *e legibus (*espre legi) " tot un dialog politic pe tema legislaAiei Ci a tipului ideal de constituAie- *e natura deorum (*espre natura zeilor) " scriere pe tema e,istenAei Ci esenAei divinitBAii- *e divinatione (*espre divinaAie) " abordFnd tema divinaAiei ca har Ci artB a prezicerii viitorului- Ci @n s FrCit *e ato (*espre destin) " o e,punere asupra problemei destinului. 2icero are Ci o vastB corespondenAB (peste P77 de scrisori) scrisB @ntre anii :P Ci 9; @.3r.! care este @n acelaCi timp un dosar intim al scriitorului Ci o adevBratB rescB a vieAii Iomei din vremea sa. Omul 2icero ni se descoperB aici cu o surprinzBtoare sinceritate prin atitudinile politice Ci civice! prin viaAa zilnicB din or sau din amilie. 2icero (87:"9; I.3r.)! la un secol dupa &olibiu! se preocupB de problema statului Ci o leagB de res publica (treburi publice)! care ar putea i de initB ca organizarea cetBAii potrivit regulilor dreptului. Dn lucrarea sa '*espre IepublicB(! 2icero se preocupB mai mult de drept Ci de e,ercitarea puterii! decFt de de inirea conceptului de putere @nsuCi. 2icero prezintB o IepublicB romanB care a contribuit la di erenAierea noAiunii de potestas de cea de imperium. &otestas trans ormB scopurile cetBAii @n prescripAii obligatorii pe care imperium le va inpune. Imperium constituie o putere de comandament ondatB pe orAa Ci practica politicB a conducBtorului. 5a 2icero! cele douB noAiuni sunt strFns legate! ast el cB el adduce o completare .uridicB Ca concepAiile iloso ice ale cetBAii lui %ristotel. 5a @nceputul erei noastre! Iepublica a cedat locul Imperiului Ioman. DmpBratul devine atotputernic Ci se @ndepBrteazB de democraAia limitatB a Iepublicii lui 2icero. *in acest moment! puterea personalB a conducBtorului s"a e,ercitat@n mod deplin.

?6

*e aici @nainte! singura gri.B era sB se asigure autoritatea deplinB a conducBtorului! atitudinea care s"a @nrBdBcinat Ci a continuat @n #vul $ediu.

,octrine politice i de drept -n E.ul mediu i -n perioada enaterii

1. ;octrinele politico,juridice i cretinismul )sf.3ugustin, sf. oma d<3=uino, curentul guelf,

curentul g(i$elin/.

S . %ugustin
!iaa S . %ugustin s"a nBscut la Tagaste (astBzi SouU %hras)! 1umidia! @n nordul % ricii! @n anul ;J9. TatBl sBu! &atricius! era pBgFn iar mama sa!(s Fnta $onica)! era o practicantB e,emplarB a creCtinismului. #ducaAia elementarB a lui %ugustin! primitB @n oraCul natal! era creCtinB. % @nvBAat mai apoi la $adaura Ci 2artagina. %ici a intrat pe drumul pBcatului! dupB cum spune @n 2on esiuni! adicB a dus o viaAB carnalB Ci a avut un iu din lori. Dnainte de a se creCtina! a ost adeptul mai multor culte Ci orientBri ilozo ice! @n special maniheismul Ci a tratat problema diviziunii clare @ntre bine Ci rBu! iind preocupat de problema originii rBului. Dn anii ;<; " ;P;! S . %ugustin este pro esor de IetoricB! @nt@i la Tagaste Ci apoi la 2artagina. Dn aceastB perioadB! s"a ocupat de dialogul >ortensius de 2icero! care @ndeamnB la iubirea @nAelepciunii eterne! lucru care @i va schimba viaAa! luFnd o turnurB decisivB+ S . %ugustin va deveni manihean. *ar dupB scurtB vreme! episcopul manihean Faustus nu @i poate rBspunde la @ntrebBri! iar %ugustin se retrage din sectB. &leacB la Ioma pentru a @ntemeia o CcoalB de IetoricB! dar! neavFnd succesul la care se aCtepta! @n ;P9 cBlBtoreCte la $ilano unde @l cunoaCte pe episcopul creCtin %mbrozie. Se dedicB apoi studiului @n 1oua %cademie &latonicB! in luenAatB atunci de scepticism. DnvBABturile con orm cBrora trebuia sB se mulAumeascB cu poziAia scepticB a adevBrului probabil nu @l vor mulAumi. Dl @ntFlneCte pe S Fntul %mbrozie! asistB la predicile acestuia Ci viaAa sa trece printr"un nou moment de cotiturB. IegBsind acea ervoare pentru cButarea adevBrului absolut! studiazB @nvBABtura platonicianB! @ncercFnd! @n acelaCi timp! sB lupte cu tentaAiile sale carnale. Tocmai cFnd se gFndea sB se cBsBtoreascB cu mama copilului sBu din lori! spre a da legitimitate acelei relaAii din tinereAe! se implicB @ntr"o nouB poveste amoroasB. #ste un moment de ma,imB tensiune @n conCtiinAa sa. %cesta este momentul celebrei sale convertiri! relatatB @n cartea a opta din Confesiuni. Ietras @n grBdinB pe domeniul 2assiacus! spre o QdramaticB e,aminare a adFncurilor iinAei sale(! %ugustin are un moment de revelaAie sub un smochin+ aude o voce a unui copil din casa vecinB! spunFnd+ Q olle, lege! tolle, lege( (Qia Ci citeCte- ia Ci citeCte>(). 1u"Ci amintea @nsB nici un cFntec de copii care sB conAinB aceste vorbe Ci! imediat! Ci"a dat seama cB @i vorbise o voce divinB. 5uFnd Q2artea apostolului(! citi primele cuvinte care @i cBzurB sub ochi+ Q?u .n ospe&e i .n $e&ii, nu .n desfr4n%ri i .n fapte de ruine, nu .n ceart% i .n pizm%! ci .m$r%ca&i,v% .n ;omnul 8isus >ristos i grija fa&% de trup s% nu o face&i spre pofte (. %cesta este momentul convertirii sale! hotBrFtoare @n acest sens iind in luenAa episcopului %mbrozie! care l" a Ci botezat! @n noaptea de &aCti a anului ;P<. Dn ;P6 revine la Tagaste! unde @ntemeiazB o comunitate monahalB. Se dedicB studiului Scripturilor! combaterii $aniheismului Ci a altor erezii. Dn ;68 devine preot la 3ippo Iegius!! iar @n ;6J #piscop. $oare @n 9;7! dupB treizeci Ci cinci de ani dedicaAi activitBAii episcopale. Dn acest moment! Imperiul Ioman era de.a suprae,tins Ci muribund! iar vandalii se pregBteau sB atace chiar cetatea episcopalB a lui %ugustin. $area IomB avea sB devinB o amintire (cuceritB @n 96; de ostrogoAi)! iar #uropa OccidentalB va intra @n #vul sBu @ntunecat! vreme de patru secole! pFnB la renaCterea carolingianB Filozo ia lui %ugustin ;7

%ugustin este unul din cei mai in luenAi gFnditori! poate cel mai in luent dintre toAi! mai ales dacB Ainem seama de aptul cB inclusiv platonismul a in luenAat gFndirea medievalB prin intermediul lui %ugustin. #l rBmFne o autoritate mai mult de o mie de ani dupB moartea sa! in luenAFnd! de e,emplu! gFndirea lui *escartes. DnlocuieCte concepAia timpului ciclic cu aceea a timpului istoric! linear- istoria este 'tBmBduitoare( @n sensul de drum cBtre bine. DnvBABtura autenticB este posibilB numai prin iluminare. Omul se poate @ndoi de multe dar nu Ci de certitudinea e,istenAei sale (premerge raAionalismul cartezian) Oamenii sunt @mpBrAiAi @n douB categorii + damnaAi Ci aleCi- avem rBspunderea de a recunoaCte drumul dat de *umnezeu. %bsurdul este semnul divinului ) tot ceea ce ascultB regulile logicii noastre este omenesc! ceea ce transcende logica noastrB este divin. Su letul este un alt ordin de realitate decFt materia (corpul)! este nemuritor iind din aceeaCi substanAB cu %devBrul. %devBrul este *umnezeu! este @n su let! mai lBuntric mie decFt sinele meu cel mai lBuntric. 2redinAa precede @nAelegerea! cunoaCterea. VirtuAilor preluate de la &laton ) dreptate! cumpBtare! cura.! @nAelepciune ) %ugustin le adaugB virtuAile creCtine+ credinAB! speranAB! iubire- acestea au ost completate cu 'virtuAi umanitare(+ iubirea aproapelui! idelitatea! @ncrederea! umilinAa. *# 2IVIT%T# *#I si crearea istoriei S"au scris de"a lungul timpului multe despre S .%ugustin Ci lucrarea sa ' *e 2ivitate *ei '" operB BrB de care nu va putea i niciodatB @nAeleasB istoria #vului $ediu Occidental 2atolic. 2onsiderat de unii ca iind un mare pBrinte al bisericii sau un mare istoric! S . %ugustin este considerat de alAii ca iind un vizionar. S %ugustin nu este un istoric! cel puAin nu @n @nAelesul general al cuvFntului. #l nu nareazB! nu reconstituie istoria! nu interpreteazB evenimente. TotodatB! autorul lui '*e civitate *ei ( nu este un vizionar! nu este un pro et. #l este mai mult decFt un pro et. #l poate i considerat un demiurg. %ugustin construieCte tipare psihice Ci o mentalitate care vor i comune cFtorva zeci de generaAii. '*e 2ivitate *ei ' este opera care va penetra @n subconCtientul celor care vor aparAine Occidentului catolic! al celor care vor @ncerca! @ntr"un mod conCtient sau nu! sB impunB lumii @ntregi aceastB carte s FntB pentru ei! un adevBrat testament religios Ci politic totodatB. Opera S . %ugustin a dBruit viaAB! coeziune Ci mai ales vocaAie istoricB Occidentului catolic! lume ce devine o sintezB reuCitB @ntre civilizaAia latinB! vitalitatea germanicB Ci mBrturisirea creCtinB. *e la papB Ci pFnB la ultimul ABran habotnic! catolicii vor i marcaAi de crezul istoric al S %ugustin Ci vor sili istoria medievalB sB se @ncadreze @n cadrele Ci tiparele stabilite de acesta. Dn perioada clasicB a Imperiului Ioman! partea occidentalB a acestuia Ci! @n special Ioma! are o preponderenAB autoritarB pe toate planurile. %ceastB stare de lucruri se modi icB odatB cu mutarea capitalei la 2"tinopol. Secolul al IV"lea d.2hr aduce s FrCitul lumii antice Ci trium ul noii religii! cea creCtinB! ce este adoptatB acum ca iind religie o icialB @n stat. Tot @n aceastB perioadB! datoritB presiunii popoarelor barbare! a germanicilor mai ales! precum Ci a rBzboaielor civile! apare o crizB deosebitB ce duce la ruperea unitBAii politice Ci economice a Imperiului. %cesta se rupe @n douB+ Orientul Ci Occidentul" lumi ce mai pBstreazB @ncB elemente comune. O vreme! echilibrul dintre cele douB lumi va i pBstrat! dFnd o aparentB senzaAie de unitate a lumii romane. Dn timp @nsB! cele douB entitBAi politice romane vor avea evoluAii culturale! lingvistice Ci religioase di erite. #Cuarea @ncercBrilor de a restabili ordinea Ci unitatea Imperiului vor dovedi clar acest lucru. $ai mult decFt atFt! echilibrul este rupt de initiv! de data asta @n avoarea Orientului greco on. &entru prima oarB @n istoria lumii romane IBsBritul se impune. *upB dispariAia @n 9<: a Imperiului Ioman de %pus! centrul de greutate al istoriei europene pBrBseCte Occidentul prBbuCit economic Ci politic pentru a se stabili la 2onstantinopol. %ici! creCtinismul @n orma sa ortodo,B (lb. gr."dreapta credinAB)! va deveni o suberbB e,presie a mBrturisirii credinAei @n 2hristos. 5a adBpostul armatelor imperiale bizantine! biserica creCtin" ortodo,B va Buri Ci va dBrui lumii creCtine o bogBAie spiritualB misticB ce"i este speci icB. *ar! @ndreptFndu"Ci @ntreaga energie spre dumnezeire Ci mani estFndu"se sub mantia protectoare a s=mphoniei (colaborarea armonioasB cu statul dar Ci subordonarea aAB de acesta )! biserica bizantinB se va auto"izola de lumea de dincolo de rontierele ortodo,iei Ci se va desprinde de caracterul dinamic Ci pro an! pBmFntesc Ci material al istoriei. Ortodo,ia rBmFne ast el izolatB pe un plan spiritual care @i este propriu! lBsFnd ast el bisericii romano"catolice loc de mani estare pe un alt plan care nu este @nsB neapBrat pro an! dar care este mai ales material Ci dinamic. ;8

Dn Occident! procesul de a irmare a religiei creCtine! @n orma sa catolicB (lb. gr. ) universal @n sensul de @n toate locurile Ci @n toate timpurile! biserica trebuind sB"i cuprindB pe toAi creCtinii) a avut o altB evoluAie. Dntr"o lume aruncatB @n dezordine Ci haos politico"social de cBtre invaziile popoarelor barbare! @ntr"o lume ce @ncearcB sB"Ci regBseascB echilibrul Ci totodatB sB integreze @ntr"o nouB sintezB valorile romane Ci creCtine cu cele germanice! proces comple, des BCurat de"a lungul secolelor V"VIII! ei bine! @n aceastB nouB civilizaAie ce este pe cale sB aparB! religia creCtinB Ci Kiserica @nsumeazB toate energiile viabile. #le devin singurele realitBAi stabile. *e acum @nainte! creCtinismul @nseamnB viaAB Ci viitor iar istoria #vului mediu nu poate i conceputB BrB istoria Kisericii creCtine din aceastB parte a #uropei. Spiritul creCtin (viitor catolic) devine esenAa acestei noi lumi. SilitB de istorie sB devinB elementul stabil al identitBAii acestei noi civilizaAii! biserica romanB regBseCte @n interiorul sBu caracterul dinamic! vocaAia creatoare @ndreptatB spre viitor! speci icB creCtinismului. 2Bci! dacB ortodo,ie @nseamnB har divin Ci mBrturisire! geniul catolic este e,presia sublimB a orAei creCtinismului de creare a unei noi lumi. Toate acestea! biserica romanB le datoreazB S %ugustin Ci operei sale. '*e 2ivitate *ei( a ost scrisB @ntr"un moment de crizB @n care %pusul era descumpBnit @n aAa invaziei Ci .e uirii cumplite a Iomei de cBtre vizigoAii lui %laric @n 987. 2onceputB iniAial ca o scriere polemicB aAB de acuzaAiile aduse creCtinilor de cBtre pBgFni! '*e 2ivitate *ei ' a devenit un rBspuns providenAial Ci genial al bisericii creCtine occidentale la provocBrile viitorului iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizaAii. S %ugustin plaseazB istoria pe o a,B temporalB liniarB care @ncepe potrivit dogmei creCtine de la acerea lumii de cBtre *umnezeu (0eneza biblicB) Ci se terminB @n momentul YudecBAii de %poi.. *atoritB pBcatului originar! @n urma alungBrii din Iai! @ntraga creaAie divinB se scindeazB @n douB entitBAi spirituale. %st el au apBrut cele douB cetBAi+ una este cea a spiritelor rele Ci male ice! 2etatea Satanei! a doua cetate iind guvernatB de legile divine. #ste 2etatea lui *umnezeu @n care nu e,istB decFt iubire Ci dBruire pentru celBlalt! o cetate s FntB ai cBrei locuitori sunt @ntr"o luptB permanentB Ci totalB cu slu.itorii *iavolului! rBzboi ce va dura pFnB la venirea lui 2hristos pe pBmFnt! pFnB la Yudecata de %poi " moment ce marcheazB s FrCitul a,ei temporale a istoriei. 1umBrul locuitorilor acestei cetBAi s inte! al luptBtorilor lui 2hristos trebuie sB sporeascB continuu pFnB la @n rFngerea de initivB a diavolului. 2etatea lui *umnezeu devine pentru creCtinii occidentali! declaraAi de cBtre KisericB ca iind soldaAii lui 2hrisos! un obiectiv viitor! un crez istoric! un deziderat ce trebuie transmutat din s era teologicB Ci spiritualB @n lumea realB! temporalB! politicB. '*e 2ivitate *ei 'nu este numai prima interpretare iloso icB creCtinB a istoriei! ea este totodatB un document o icial ce stabileCte Kisericii Iomano"2atolice un obiectiv politic concret. *atoritB S . %ugustin! istoria! timpul Ci spaAiul devin cFmpul de luptB dintre cele douB cetBAi iar Kiserica apuseanB @Ci asumB rolul dinamic de a organiza Ci conduce rBzboinicii creCtini @n lupta lor @mpotriva slu.itorilor satanei! duCmani ai Kisericii Ci deci ai *umnezeului creCtin. Trans ormFnd idealul spiritual augustinian @ntr"un obiectiv terestru concret! Kiserica romanB se trans ormB la rFndul ei @ntr"un stat al lui *umnezeu pe pBmFnt! cu un conducBtor spiritual dar Ci temporal totodatB" papa! considerat 'locum tenens 2hristi(" locAiitorul lui 2hristos pe pBmFnt (c . $atei8:)! o instituAie cu o ierarhie strictB! cu vasali ideli! cu dreptul de a emite legi @n numele lui *umnezeu Ci de a aplica orAa oriunde Ci oricFnd @mpotriva duCmanilor sBi consideraAi duCmanii lui 2hristos Ci copiii Satanei! iar aceastB trans ormare este legitimatB prin obiectivul zBmislirii 2etBAii lui *umnezeu. 2reCtinii occidentali sunt declaraAi de KisericB o armatB ce este convinsB cB poate olosi orice mi.loace pentru distrugerea celor consideraAi de KisericB 'slu.itori ai Satanei(! iecare catolic trebuie sB capete credinAa cB ace parte din '$ilitia 2hristi(" armata lui 2hristos! cB de iecare aptB a sa depinde nu numai propria"i mFntuire dar mai ales depinde soarta '2etBAii lui *umnezeu(. Dn iecare comunitate! @n iecare burg sau sat! preotul este cel care organizeazB lumea din .urul sBu. Kiserica devine cea mai @naltB clBdire din aCezare! de aici se guverneazB comunitatea. Sacerdotul creCtin prote.eazB cetatea! sub @ndrumarea lui se organizeazB noua lume occidentalB. Istoria acestei lumi se @mpleteCte strFns cu cea a instituAiei ecleziastice. Kiserica romanB reuCeCte sB solidarizeze masele cu idealul ei augustinian care devine Ci al lor. OdatB cu rBspFndirea creCtinismului printre germanici! con lictele dintre aceCtia Ci latini se ;?

estompeazB treptat Ci ia naCtere o nouB ormB de solidaritate umanB! legatB de sentimentul apartenenAei comune la armata lui 2hristos. Identitatea lingvisticBZculturalB devine mult mai puAin importantB decFt calitatea de iu credincios al Kisericii romane. Organizarea socialB a societBAii apusene este subordonatB aceluiaCi scop al edi icBrii cetBAii lui *umnezeu. Occidentalii sunt grupaAi @n trei ordine+ oratores"clericii! oamenii Kisericii! cei care se roagB lui *umnezeu! bellatores"nobilii! cei care luptB cu duCmanii Kisericii pentru gloria lui *umnezeu Ci laboratores" cei care muncesc pentru primele douB stBri. Kiserica romanB Ci lumea apusenB sunt nucleul viitorei @mpBrBAii divine pe pBmFnt iar S &Brinte de la Ioma conduce aceastB lume ca reprezentant al lui 2hristos. %ceasta este prima mare victorie a Kisericii creCtine apusene din istorie. Kiserica are un ideal! un crez politic! are la dispoziAie o armatB supusB capabilB de orice pentru a zBmisli '2etatea lui *umnezeu(.Kiserica romanB @Ci asumB pe deplin caracterul catolic" universal.. Occidentul catolic @ncepe treptat sB se deschidB spre e,terior Ci va @ncepe din 2etatea #ternB! precum odinioarB Imperiul Ioman! cucerirea lumii. *ar acum primordialB este @ndeplinirea Aelului spiritual augustinian"rBspFndirea mesa.ului creCtin @n @ntreaga lume ce urmeazB sB ie condusB spiritual Ci temporal de Ioma"capitala creCtinBtBAii! capitala 2etBAii lui *umnezeu pe pBmFnt. &rimii care vor adopta idealul augustinian vor i cBlugBrii irlandezi. *in mBnBstirile lor! aceCti primi soldaAi ai lui 2hristos! misionari Ci civilizatori totodatB vor porni din secolul al V"lea prima cruciadB spiritualB a Kisericii romane+ creCtinarea Ci organizarea noilor popoare ale #uropei apusene. #i @ntemeiazB noi mBnBstiri! adevBrate cetBAi ale spiritului! unde vor zidi temeliile culturii occidentale. $ai mult decFt atFt! in luenAa lor nu este numai spiritualB ci Ci politicB. *atoritB lor Ci urmaCilor lor! Imperiul Franc al lui 2arol cel $are nu va i doar o @ncercare"surogat de reconstituire a Imperiului Ioman ci prima mare acAiune temporalB a spiritului catolic! prima @ncercare de ridicare pe pBmFnt a '2etBAii lui *umnezeu(. Imperiul 2arolingian este simbolul politic al noii lumi @n care valorile romane Ci germanice se @mbinB armonios cu cele creCtine. 1u putem ignora rolul ma.or al S . %ugustin @n istoria medievalB apuseanB. *acB l"am ignora! n"am putea @nAelege @ncercBrile occidentale de reconstituire a Imperiului Ioman! cruciadele! InchiziAia! spiritul creator al catolicului pentru care acAiunea! aptele au o importanAB deosebitB! spiritul lui de conWuistador cu sabia @ntr"o mFnB Ci Kiblia @n cealaltB! rBzboinic Ci misionar totodatB. 1"am putea @nAelege istoria evului mediu occidental catolic Augustin i Scepticismul &entru o perioadB %ugustin este atras de scepticismul %cademiei platonice tFrzii! pentru ca! treptat! sB"Ci modi ice atitudinea ast el @ncFt una din primele sale scrieri de dupB convertire este 2ontra academicilor! un atac la adresa scepticismului academic. Scepticii argumentau cB ceea ce ne o erB simAurile este incert Ci @nCelBtor+ un bBA introdus @n apB ne pare rFnt! un turn pBtrat pare rotund privit de la o anumitB distanAB etc. %ltB sursB a cunoaCterii nu e,istB! deci cunoaCterea este @ndoielnicB. %ugustin nu @mpBrtBCeCte acest Qempirism( al scepticilor! iind de pBrere cB cunoaCterea nu provine @n @ntregime din simAuri. SimAurile! deCi cu adevBrat limitate Ci nedemne de @ncredere! au o utilitate practicB Ci trebuie sB le luBm ca punct de pornire @n acest sens relativ. Dn 2on esiuni! /! %ugustin va deosebi @ntre lucrurile care se a lB @n minte @n mod direct (@n sine) Ci lucrurile care sunt prezente @n minte indirect! prin reprezentare sau imagine. *e bunB seamB! o achiziAie culturalB din vremea educaAiei sale sceptice! cBci! @n momentul cFnd criticB scepticismul (adicB doctrina pe care tocmai o pBrBsise)! pune problema la el+ @n senzaAie lucrurile sunt prezente indirect! prin reprezentBri! date senzoriale sau impresii. &rin urmare nu avem acces la obiectele e,terioare @nsele! decFt la imaginile Ci impresiile pe care simAurile ni le dau despre acestea. 2eea ce se a lB @n mintea noastrB nu este un lucru ci o imagine sau o reprezentare a lui. 1u suntem deci @ndreptBAiAi sB .udecBm ca Ci cum am avea acces la lucrurile @nsele! ci ca Ci cum am avea acces la imaginile lor! spunFnd+ QVBd imaginea (reprezentarea! semnul! intermediarul) unui bBA rFnt @n apB(! @n loc de QVBd un bBA rFnt(. 2Bci! dacB lucrurile nu ne sunt accesibile @n sine ci numai prin intermediul imaginilor! imaginile @nsele sunt indiscutabile cBci se a lB ;;

nemi.locit @n mintea noastrB. &utem sB ne @nCelBm asupra unui obiect (necunoscFndu"l pe el! ci o imagine a lui! care poate i eronatB)! dar nu ne putem @nCela asupra imaginii pe care o avem (cBci pe aceasta o avem @n mod nemi.locit @n mintea noastrB). $intea se @nCealB asupra obiectelor materiale! dar nu se poate @nCela asupra imaginilor pe care le are. %ceste imagini sunt @n minte Ci! chiar dacB nu sunt obiectele @nsele! sunt niCte mesa.e despre obiecte. %cesta este momentul @ndoielii sceptice. Scepticii se @ndoiesc de adevBrul acestor mesa.e! a imaginilor! @n mBsura @n care ) noi neavFnd acces la obiecte ) ele nu pot i niciodatB veri icate de cBtre mintea noastrB. Dndoiala scepticB este! pFnB @n acest punct! rezonabilB! iind e,presia unei dileme care @l va rBmFnta peste secole Ci pe Lant+ obiectul pe care vreau sB"l cunosc! ca lucru @n sine! @mi este inaccesibil! tot ceea ce pot percepe este un enomen- dar cum pot Cti dacB acest enomen nu este pur subiectiv Ci arbitrarH %ugustin ocoleCte aceastB dilemB spunFnd cB imaginile @nsele! iind prezente @n minte nemi.locit! pot constitui un dat principial cert pentru mintea noastrB. 1u putem spune despre lucruri nimic BrB a greCi! dar putem spune ceva! despre imagini Ci reprezentBri! BrB riscul de a greCi+ Qeste principial cert cB am imaginea unui bBA rFnt @n apB(. %ceasta este prima parte a criticii aduse scepticilor. Scepticii se @ndoiau de posibilitatea cunoaCterii pornind de la caracterul @nCelBtor al simAurilor! care li se pBrea cB! de ormFnd imaginea lucrurilor percepute! anuleazB posibilitatea oricBrei certitudini. %ugustin le rBspunde cB tocmai conCtientizarea acestei bariere este prima certitudine pe care o avem. 2el de"al doilea pas al demersului critic porneCte de la anularea premisei sceptice con orm cBreia simAurile sunt singura sursB a cunoaCterii. Trebuie sB acceptBm! con orm lui %ugustin! cB mintea are acces Ci la altceva decFt la ceea ce @i urnizeazB simAurile. Dn primul rFnd! ea poate conCtientiza aptul cB are acces nemi.locit la imagini! care! deCi nu sunt copii idele ale lucrurilor izice! pot i! ca atare (ca imagini)! obiecte ale cunoaCterii. Dn al doilea rFnd! mintea @nsBCi! sub orma actelor sale! este o prezenAB nemi.locitB! deci un dat principial cert. &utem Cti nemi.locit cB avem o minte sau un intelect (ce ar putea mi.loci acest aptH)! cB mintea sau intelectul nostru are viaAB! deci noi @nCine avem viaAB (iarBCi! nimic nu se interpune @ntre minte Ci propriul sBu act de a i @n viaAB) Ci! ca o consecinAB! Ctim cB! avFnd viaAB! e,istBm. &remisa principalB a acestui tip de argument este identitatea (Qnemi.locirea() dintre subiect Ci intelect+ eu @nseamnB intelectul meu. #ste premisa care va .usti ica! @n epoca modernB! curentul raAionalist! dar este @n acelaCi timp Ci o premisB care subzistB @n @nsuCi miezul empirismului (ca Ci al scepticismului combBtut de %ugustin)+ acceptFnd cB singura sursB a cunoaCterii este senzaAia! presupunem cB vorbim despre accesul la un obiect al cunoaCterii (lumea e,ternB a obiectelor materiale) al unui intelect cunoscBtor! di erit de lumea e,ternB! intelect cu a.utorul cBruia eu! subiectul! cunosc ceea ce @mi dau simAurile. #mpirismul nu poate ace abstracAie de aceastB presupoziAie decFt cu riscul de a postula imposibilitatea principialB a cunoaCterii+ chiar dacB simAurile! sursa unicB a cunoCtinAelor! ar urniza in ormaAii certe despre lumea e,ternB! @n absenAa identitBAii intelectului cu subiectul aceste in ormaAii nu ar avea cui sB se adreseze! cBci procesele de memorare! analizB! sintezB! abstractizare etc. ar i cel puAin @ndoielnice pentru un subiect care nu Ci"ar asuma paternitatea lor. %ugustin porneCte de la aceastB premisB (aCa cum va ace Ci *escartes! mai tFrziu) Ci! postulFnd natura intelectualB a subiectului cunoscBtor (identitatea eu"intelect)! ormuleazB! @naintea lui *escartes! un argument ontologic. Dn a arB de actele minAii! %ugustin mai admite posibilitatea unor adevBruri nemi.locite pe care nu le"am dobFndit prin simAuri+ adevBrurile matematicii Ci propoziAiile etice a priori (de e,emplu+ QKinele este pre erabil rBului(). %ceste adevBruri nemi.locite sunt prezente @n sine @n mintea noastrB Ci nu alt el- ele trebuie sB ie aCa din moment ce le cunoaCtem cu certitudine. *atoritB acestor argumente scepticismul este de nesusAinut+ cunoaCterea certB este posibilB dar nu prin simAuri ci prin introspecAie. 5ovitura de graAie adusB scepticismului se gBseCte @nsB @n micul tratat *espre ericire. *acB concedem scepticilor cB atingerea adevBrului este imposibilB! atunci ei! scepticii! care totuCi se a lB @n cButarea adevBrului! se gBsesc @n situaAia de a nu i ericiAi. *ar Qnu este ericit cel ce nu are ce"Ci doreCte (...)- or! nimeni nu este @nAelept dacB nu este ericit+ deci un academic nu este @nAelept( . Elterior! creCtinismul se va dovedi oarte receptiv la aceastB tezB augustinianB a cButBrii adevBrului @n su let! care va dobFndi ) chiar @n ormularea lui %ugustin ) dimensiuni mistice. ;9

Iluminarea i teoria ideilor di.ine &roblema cunoaCterii la %ugustin presupune Ci doctrina iluminBrii. 2unoaCterea presupune prezenAa nemi.locitB a obiectului cunoscut @n aAa agentului cunoscBtor (mintea)! motiv pentru care %ugustin nu poate prelua @n totalitate ideea platonicB a reminiscenAei Ci nici nu va dezvolta! propriu"zis! o doctrinB a ideilor @nnBscute. &entru %ugustin este importantB teza cB! @n toate cazurile de cunoaCtere! este necesarB iluminarea divinB Ci mai ales aptul cB obiectele cunoaCterii autentice sunt de naturB idealB! idei divine. Dn discuAia anterioarB am arBtat cB cunoaCterea senzorialB nu este o cunoaCtere autenticB ci este mai degrabB elul @n care su letul Qguvernator( este atent la trupul pe care @l comandB. 2unoaCterea @n sens propriu este numai cunoaCtere a unor idei de naturB divinB. &e de altB parte! Ctim cB intelectul uman este o creaturB! iind situat pe un nivel in erior al ierarhiei universale! deci sub ideile divine! motiv pentru care nu poate avea nici o putere asupra lor. 2um poate totuCi intelectul uman sB cunoascB ideile divine! din moment ce! neavFnd putere asupra lor! nu poate @n nici un el sB le QprindB( sau sB intre @n contact cu ele! pentru simplul motiv cB nu poate e,ercita nici un el de acAiune asupra lorH &e de altB parte! nu se poate renunAa nici la ideea cB obiectele cunoaCterii trebuie sB se a le @n contact nemi.locit cu intelectul cunoscBtor. SoluAia datB de %ugustin este cB noi nu avem puterea de a produce @n mintea noastrB o cunoaCtere a ideilor divine dar ea are totuCi loc pentru cB este produsB @n noi de cBtre ceva mai @nalt decFt propriul nostru intelect. Dn acest el cunoaCterea nu este un produs al intelectului nostru ci urmarea iluminBrii. %gentul care produce cunoaCterea ideilor divine @n intelectul uman nu poate sB ie @nsB ceva mai pre.os decFt ideile @nsele deoarece ar @nsemna din nou cB ceva mai pre.os decFt ideile ar e,ercita o putere asupra lor! punFndu"le @n intelectul nostru. &rin urmare agentul iluminBrii nu poate i altul decFt *umnezeu. Dn acest el! %ugustin respectB doar o parte din teoria platonicB a cunoaCterii. 2unoaCterea poate avea loc numai prin contact direct cu ideile cunoscute (aCa cum spusese Ci &laton)! iar ideile cunoscute sunt de naturB divinB. DnsB! dacB la &laton problema contactului nemi.locit este rezolvatB prin doctrina reamintirii (posibilB acolo deoarece su letul este de naturB divinB)! %ugustin apeleazB la Iluminare deoarece su letul este creaturB Ci nu poate QpBstra( sau aduce @n actul cognitiv ceva asupra cBruia nu are putere. &rin naturB! contactul cu ideile (cunoaCterea! adicB) este ceva divin! un lucru pe care omul nu Ci"l poate @nsuCi. *acB omul este capabil de cunoaCtere! este pentru cB *umnezeu creeazB aceastB cunoaCtere @n intelectul uman! o erind"o ca pe un dar divin. %ugustin discutB cFteva concepte Ci .udecBAi certe! necesare Ci imuabile care cu siguranAB nu pot proveni din simAuri Ci deci trebuie sB le avem de la *umnezeu! cum ar i conceptul de unitate sau .udecata QKinele trebuie sB ie pre erabil rBului(. Teoria gra)iei di.ine %ugustin este primul care a elaborat o teorie sinteticB despre graAia divinB! @n conte,tul e orturilor sale de combatere a pelagianismului (Xuaestiones diversae). &elagianismul zilelor lui %ugustin nega pBcatul originar dar Ci imortalitatea Ci integritatea lui %dam! alt el spus! @ntreaga lume supranaturalB. Ideea lui &elagius! de origine stoicB! a irma emanciparea completB a omului aAB de *umnezeu Ci puterile sale nelimitate @n privinAa binelui Ci rBului. Omul este capabil! con orm acestei teorii! sB obAinB! BrB nici o intervenAie din partea lui *umnezeu! un control complet asupra pasiunilor sale (apatheia). *atoritB acestei capacitBAi! datoria absolutB a omului este evitarea! prin propriile sale puteri! a oricBrui pBcat. 1u e,istB o ierarhie a pBcatelor Ci nu e,istB pBcat @n a ara puterii de control a agentului uman. %ugustin se opune acestui sistem a irmFnd cB *umnezeu este! prin graAie! stBpFnul absolut al voinAei Ci cB! sub acAiunea graAiei! omul este liber. 2oncilierea @ntre omnipotenAa lui *umnezeu Ci libertatea umanB depinde de guvernarea divinB.

;J

Su.eranitatea absolut! a lui ,umne#eu &rimul principiu al lui %ugustin constB @n a irmarea suveranitBAii complete a lui *umnezeu asupra voinAei. Toate actele virtuoase! BrB e,cepAie! necesitB o intervenAie divinB sub orma unei providenAe e iciente care pregBteCte dinainte orice act bun al voinAei (Ietractationes! I! I/! :). 1u este vorba despre aptul cB voinAa nu poate realiza un act virtuos ci despre ideea cB! BrB intervenAia providenAialB! ea nu ar @nclina cBtre bine. #,istB douB niveluri ale graAiei+ a) graAia virtuAilor naturale! darul universal al providenAei! care pregBteCte motivaAiile e iciente ale voinAeiaceasta este graAia acordatB tuturor oamenilor! chiar Ci celor necredincioCi ( gratia filii concu$inarum)- b) graAia virtuAilor supranaturale! datB odatB cu credinAa. %ceasta din urmB este graAia iilor (gratia filiorum)! adicB a oamenilor lui *umnezeu. Libertatea oamenilor Dn al doilea rFnd! %ugustin a irmB cB libertatea oamenilor rBmFne intactB. %ugustin nu renunAB niciodatB la principiul libertBAii voinAei! ast el @ncFt sistemul sBu @ncearcB obAinerea unei sinteze @ntre a irmarea libertBAii Ci a graAiei divine. *in acest motiv! el nu postuleazB e,istenAa unei puteri umane complete de alegere+ ceea ce ace omul nu depinde @n totalitate de libera alegereacceptarea sau respingerea credinAei este anticipatB dinainte de *umnezeu. FBrB @ndoialB! omul are puterea de a alege @ntre bine Ci rBu! cBci alt el nu ar i posibilB responsabilitatea! meritul sau culpa- %ugustin! reproCFnd @nsB pelagienilor e,agerarea rolului alegerii individuale! spune cB nu e,istB un echilibru per ect @ntre alegere Ci graAie+ acest echilibru se gBsea numai la %dam! dar a ost distrus odatB cu pBcatul originar. Dn starea cBzutB! omul este @n situaAia de a lupta @mpotriva @nclinaAiei spre rBu- el Ci"a pierdut acea libertate per ectB Ci seninB! libertatea BrB luptB! de care dispunea %dam. 5ibertatea omului cBzut este una tensionatB! con lictualB! problematicB. %ceastB libertate nu ne a.utB decFt cel mult sB ne direcAionBm alegerea cBtre acceptarea graAiei. Concilierea gra)iei i a libert!)ii" Problema predestin!rii 2um se poate rezolva aceastB antinomie @ntre libertatea omului Ci graAia divinBH &e de o parte! se a irmB puterea lui *umnezeu de a direcAiona alegerea umanB (voinAa liberB)! de a converti pBcBtoCii! iar pe de altB parte ni se spune cB respingerea ori acceptarea ie a graAiei! ie a pBcatului! depind de voinAa liberB. $ulAi e,egeAi au considerat cB aceste douB principii sunt ireconciliabile. &e acest motiv a ost posibilB! de pildB! aprecierea con orm cBreia doctrina augustinianB a graAiei este o Qmare greCealB dogmaticB( . %ceasta pentru cB! aCa cum sublinia #ug[ne &ortali\ ! graAia augustinianB a ost @nAeleasB ca un el de impuls supraimpus de *umnezeu! @n absenAa cBruia voinAa nu se poate mani esta. 2heia problemei stB @n elul @n care %ugustin e,plicB guvernarea divinB a voinAelor. %st el! voinAa nu decide niciodatB BrB un motiv! adicB BrB sB ie atrasB de un bine pe care @l percepe @n obiect. 1umai cB aceastB percepAie asupra obiectului nu stB @n puterea absolutB a omului. #ste privilegiul lui *umnezeu sB determine ie cauzele e,terioare care acAioneazB asupra percepAiei! ie Iluminarea interioarB care acAioneazB asupra su letului. Dn acest el! decizia voinAei se e,ercitB asupra unei con.uncturi de situaAii pe care o creeazB *umnezeu. Omul este stBpFnul gFndurilor sale primare! BrB a putea determina obiectele! imaginile Ci prin urmare motivele care se @n BAiCeazB minAii sale. 2on orm teoriei sale despre cunoaCtere! su letul este conCtient de imaginile pe care le vede! ie prin percepAie ie prin iluminare! dar nu este cauza lor+ pe de o parte! cauzele e,terne ale imaginilor percepute sunt guvernate de *umnezeu! iar pe de altB parte! iluminBrile divine provin de asemenea de la *umnezeu. $ai mult! *umnezeu Ctie dinainte rBspunsul pe care su letul! dispunFnd de toatB libertatea posibilB! @l va da acestor actori e,teriori. %st el! @n cunoaCterea divinB! e,istB pentru iecare voinAB creatB o serie inde initB de motive care! de acto! cFCtigB adeziunea omului cu privire la ceea ce este binele. *umnezeu dispune! @n omniscienAa sa! de su iciente motive pentru a"l salva pe Iuda! de pildB! sau de a"l pierde pe &etru. 1ici o voinAB nu ar putea rezista planului ;:

divin. Dn acest el! *umnezeu! datoritB autonomiei sale per ecte! poate cauza motive pentru orice el de alegere a su letelor individuale! anticipFnd Ci rBspunsul acestora. Dn acest sens! graAia este in ailibilB! deCi liberB. *in acest motiv %ugustin spune cB acel om care a acAionat con orm binelui trebuie sB mulAumeascB lui *umnezeu pentru cB i"a trimis o inspiraAie e icientB (adicB un sistem de actori e,teriori @n care a putut percepe binele datoritB unei iluminBri directe asupra su letului)! @n timp ce altora le"a negat sau amFnat aceastB avoare. 2el care a primit"o este un ales. DncercFnd sB e,plice aceastB aparentB contradicAie! %ugustin scrie o epistolB numitB ;e ;iversis =uaestioni$us ad 5implicianum! @n care ormuleazB un rBspuns direct! adresat unor cBlugBri care @l @ntrebaserB asupra problemei. &e de o parte este ne@ndoielnic cB voinAa bunB e,istB datoritB graAiei! ast el @ncFt nici un om nu poate sB"Ci asume vreun merit dupB cum nici o ormB de libertate nu i se va opune! deCi are aceastB putere. Dn acest sens! graAia acAioneazB @ntr" un mod e icient Ci nu cauzal! @ntr"un mod analog celui @n care acAioneazB argumentele retorice+ iecare om are puterea Ci libertatea de a se opune unor argumente persuasive. #l poate insista @n opinia sa personalB Ci poate sB se opunB BrB mBcar sB @ncerce a asculta argumentele care i se aduc. &oate @nsB sB le asculte Ci! @nAelegFndu"le! se va lBsa convins de ele. Su letele umane au dispoziAii oarte diverse Ci este aproape o chestiune de CansB dacB iecare dintre ele va @ntFlni la un moment dat argumentul potrivit cu dispoziAia sa! adicB acel argument care sB"i permitB sB perceapB binele ca motiv pentru alegere. *umnezeu! @nsB! con orm acestei analogii! este retorul per ect! adicB Ctie oarte bine ce situaAie este potrivitB iecBrui su let pentru ca acesta sB poatB avea acces la motivul alegerii binelui. %ceasta este graAia+ *umnezeu ne o erB acele percepAii care! @n acord cu preCtiinAa sa! constituie tocmai situaAia ericitB pentru ca iluminarea noastrB sB aibB loc. *in acest motiv graAia nu acAioneazB cauzal+ deCi situaAia optimB ne este o eritB de *umnezeu! alegerea ne aparAine. %st el! e icienAa graAiei nu @nseamnB aptul cB! BrB ea! noi nu am avea capacitatea de a alege binele ci aptul cB BrB graAie noi nu am dori binele. 0raAia este invitaAia BrB de care noi nu am avea un obiect al dorinAei. #,istB multe cBi prin care *umnezeu ne poate invita la credinAB Ci! dintre ele! iecBrui su let i se potrivesc numai unele. *umnezeu Ctie ce ormB de invitaAie va i acceptatB de iecare su let! con orm dispoziAiei sale Ci care va i respinsB. %leCii sunt acei oameni cBrora *umnezeu le adreseazB acea invitaAie potrivitB! adicB e icientB. &roblema care rBmFne este cum anume trebuie sB @nAelegem aceastB selecAie operatB de *umnezeu atunci cFnd unora le adreseazB invitaAia potrivitB iar altora le"o amFnB sau pur Ci simplu nu le"o trimite. #ste graAia un Qinstrument( al predestinBriiH Semipelagienii gFndeau problema @n termenii unei egalitBAi de Canse+ *umnezeu predestineazB la salvare pe toAi oamenii! dFndu"le tuturor graAia! @n mBsurB egalB. 5ibertatea umanB este cea care decide dacB unul sau altul dintre indivizi acceptB invitaAia sau nu! ast el @ncFt numBrul aleCilor nu este cunoscut. En sistem opus este predestinaAionismul! pe care semipelagienii @l atribuiau @n mod eronat lui %ugustin Ci care spunea cB *umnezeu prestabileCte numBrul aleCilor Ci al damnaAilor- @n acest sens! iadul Ci raiul se vor umple cu oameni care au ost aleCi dinainte Ci care nu pot ace nimic pentru a modi ica acest destin. %cesta va i de apt sistemul lui 2alvin. Dntre aceste douB opinii e,treme! %ugustin a ormulat o poziAie ingenioasB prin care a irmB ambele adevBruri @n acelaCi timp+ a) stabilirea aleCilor de cBtre *umnezeu este realB! gratuitB Ci constituie graAia graAiilor! acordatB @n mod selectiv! dar b) aceasta nu anuleazB dorinAa lui *umnezeu de a salva omenirea integral! lucru care depinde @nsB de libertatea umanB. %leCii dispun de posibilitatea de a"Ci re uza statutul de aleCi! dupB cum ceilalAi oameni dispun de libertatea Ci puterea de a se ridica prin alegeri proprii la statutul de aleCi. %st el! deCi *umnezeu acordB graAia absolutB numai unor anumiAi oameni (acesta iind! pentru %ugustin! misterul cel mai @nalt)! pe de altB parte este la el de adevBrat cB+ a) nici un om nu este privat de libertateb) nici un om nu este lipsit de puterea de a se opune rBului-

;<

%ceste douB enunAuri ac ca predestinaAionismul sB nu ie compatibil cu doctrina lui %ugustin. #l a irmB! de alt el! repetat Ci e,plicit cB toAi oamenii ar putea i salvaAi dacB aceasta ar i Ci dorinAa lor. *e aceea este ine,act sB a irmBm cB graAia divinB diminueazB sau anuleazB responsabilitatea individului! dupB cum este o eroare caracterizarea doctrinei augustiniene despre predestinare ca Qdeterminism(. Faptul cB *umnezeu cunoaCte ante rem care va i alegerea iecBruia dintre oameni Ci o erB! @n acord cu aceastB preCtiinAB! iecBruia invitaAia potrivitB (deCi Ctie cB unii o vor re uza)! nu este un actor cauzal. *impotrivB! tema iubirii lui *umnezeu @Ci gBseCte! poate! aici mai mult decFt @n altB parte! un conte,t optim+ deCi Ctie cB o anumitB persoanB va re uza alegerea credinAei! *umnezeu nu anuleazB nimBnui posibilitatea de a se salva. Faptul cB cei aleCi Ci cei osFndiAi constituie (din punctul de vedere al preCtiinAei divine) douB Qliste @ncheiate( nu se datoreazB imposibilitBAii omului de a alege destinul sBu ci dimpotrivB lipsei de voinAB a acestuia de a ace ceva. *in punctul de vedere al cunoaCterii noastre temporale! acest lucru pare a i o predestinare! o determinare cauzalB. *in perspectiva cunoaCterii atemporale (cum este cea divinB) acest lucru este un apt+ cei numiAi Qvase ale mFniei( (osFndiAii) nu sunt numiAi ast el con orm unei alegeri divine arbitrare ci con orm aptului cB *umnezeu Ctie de.a ceea ce noi nu putem a la decFt dupB @ncheierea istoriei. Dn acest sens! iinAa umanB nu poate sB renunAe la e,ercitarea alegerii Ci voinAei sale libere @ntrucFt! chiar dacB *umnezeu Ctie dinainte care va i inalitatea lor! nu e,istB nici o legBturB @ntre preCtiinAa divinB Ci libertatea umanB de decizie. *acB un om ar renunAa! la un moment dat! sB"Ci e,ercite voinAa liberB! .udecFnd cB *umnezeu cunoaCte oricum destinul sBu Ci! dacB este un ales! va primi oricum graAia la un moment dat! el ar ace o eroare+ momentul acestei .udecBAi ar coincide de apt cu momentul renunABrii conCtiente la a"Ci mai e,ercita voinAa pentru salvare. %cel om s"ar autocondamna. tia *umnezeu cB el va lua aceastB decizieH *a. %ceasta nu @nseamnB decFt cB decizia respectivB a con irmat! @n mod liber! ceea ce *umnezeu Ctia dinainte. &e de altB parte! omul respectiv ar i putut sB nu renunAe ci sB continue sB doreascB sB ie un ales! acAionFnd @n consecinAB (alegFnd binele). DnseamnB aceasta cB el ar i modi icat preCtiinAa divinBH 1u! deoarece! @n acest caz! preCtiinAa divinB ar i constat tocmai @n a doua variantB. *octrina graAiei constituie Ci azi un punct di icil nu numai din punct de vedere teologic. Filoso ic vorbind! problema constB @n aptul cB %ugustin @ncearcB sB apropie douB sisteme di erite de principii+ o logicB temporalB! speci icB omului Ci una atemporalB! potrivitB omniscienAei lui *umnezeu. ,octrina /uridica a Sfantului Augustin *octrina .uridica a S antului %ugustin este marcata de viziunea crestina asupra lumii! asupra statului! legii si .ustitiei. Intalnim! ast el! o distinctie intre legea divina si legea omeneasca ( pro ana ). I. Teoria legilor pro ane Teoria S antului %ugustin asupra legilor are la baza doua principii + legile pro ane nu sunt .uste! insa! desi in.uste! legile omenesti trebuie respectate. *reptul nu poate iinta decat daca este .ust! iar .ustitia consta ina da iecaruia ce este al sau - nu poate i insa numita .ustitie cea care nu il are in centru pe *umnezeu! %utorul si Stapanul tuturor lucrurilor! precum si onoarea si respectul pe care I le datoram . &rin urmare! .ustitia romana este in.usta ! pt ca nu are la baza credinta crestina! iar unde nu e,ista .ustitie! nu e,ista nici drept. S antul %ugustin desemneaza prin e,presia ] .us humanum ^ legile cetatii terestre! tinand sa sublinieze U institutiile pro ane nu sunt deloc drept. 2u toate acestea! legile pro ane trebuie respectate! pt U trebuie sa dam 2ezarului ce este al 2ezarului. 2restinul are nevoie de stat si de legile sale pro ane! care! desi in.uste! mentin pacea cetatii! tind a instaura o anumita ordine. S antului %ugustin disociaza intre pacea per ecta ( asigurata de o .ustitie per ecta! crestina) si pacile in erioare ( care asigura o ordine provizorie! precum cea a cetatii terestre). &e de alta parte! S antul %ugustin .usti ica necesitatea respectarii legilor terestre prin aptul ca ! supunandu"ne legilor umane! ne supunem implicit unui plan divin! pt U ele au rostul lor in planul lui dumnezeu! nimic nu se intampla ara voia lui *umnezeu. *octrina S antului %ugustin promoveaza notiuni ca ordine publica! respectarea istoriei! respectarea legilor pozitive. ;P

II. 2ontinutul dreptului. Teoria izvoarelor dreptului. 5a S antul %ugustin ! .ustitia nu inseamna egalitate! ci caritate! gratuitate si generozitate. #l i,eaza cateva trasaturi ale .ustitiei crestine + " .ustitia crestina are caracter subiectiv + iind o .ustitie de caritate! .ustitia crestina contine reguli imprecise! care se aplica di erit - .ustitia nu poate i reala ! decat daca are la baza credinta iun *umnezeu . " .ustitia crestina are ca scop per ectiunea + S antul %ugustin sustine idea proprietatii private! dar dezvolta si idea proprietatii commune! obstesti! prin punerea in comun a bunurilor de catre crestini =N .ustitia devine comunitara. " in .ustitia crestina lipseste sanctiunea *reptul crestin pune accent pe indepartarea omului de cele materiale! terestre! iar celalalt se ocupa de lucrurile trecatoare (libertatea noastra! amilie! statut social! bunuri etc.). *reptul crestin se conciliaza cu dreptul laic! pt ca ! pt un crestin! intre respectarea legii divine si a celei laice! conteaza legea divina! neavand importanta ce dispune legea laica Toma de A0uino Sf1ntul Toma de A0uino (n. apro,. 8??J! %Wuino! Italia " d. < martie 8?<9! Fossanova)! cBlugBr dominican! teolog! iloso ! doctor al Kisericii !iaa S . Toma din %Wuino (ital. 5an ommaso d<3=uino) s"a nBscut la @nceputul anului 8??J @n castelul Ioccasecca! aproape de 1apoli! iind al Captelea iu al contelui 5andul din marea casB eudalB %Wuino. 5a vFrsta de J ani! Toma a ost trimis de tatBl sBu la mBnBstirea benedictinB de la $onte 2assino. *upB nouB ani de studii elementare Ci"a @ntrerupt educaAia atunci cFnd mBnBstirea a ost ocupatB de trupe @n cursul unui con lict dintre papB Ci @mpBratul romano" german. % ost trimis la Eniversitatea din 1apoli- acolo a studiat cele Capte arte liberale ale gramaticii! logicii! retoricii! aritmeticii! geometriei! muzicii Ci astronomiei. DCi @ncepe educaAia @n iloso ie odatB cu studiul GartelorG logicii Ci astronomiei+ citeCte tratatele logice ale lui %ristotel Ci comentariile @nvBAaAilor ulteriori Ci este amiliarizat cu lucrBrile CtiinAi ice Ci cosmologice ale lui %ristotel de cBtre un pro esor numit &eter din Irlanda. Dn 8?99! Toma devine cBlugBr dominican! spre marea supBrare a amiliei! care aCtepta cu nerBbdare ca el sB a.ungB monah Ci abate benedictin. TatBl lui Toma murise! @nsB restul amiliei Ci"a mani estat atFt de limpede supBrarea! @ncFt dominicanii au decis sB"l trimitB la &aris! pentru mai multB siguranAB. &e drumul @ntr"acolo! este rBpit de raAii sBi mai mari Ci @nchis mai mult de un an @n castelul de la Ioccasecca. 2FtB vreme a ost @nchis! Toma a scris douB mici tratate de logicB ormalB+ un manual de greCeli care pot apBrea @n e,emplele de raAionamente standard Ci un ragment asupra propoziAiilor modale. 5a cFtva timp dupB ce a ost eliberat din celula sa! Toma a plecat la Ccoala dominicanB de la L_ln! unde a studiat din 8?9P pFnB @n 8?J? cu %lbertus $agnus. Sub in luenAa lui! Toma a @nvBAat sB aprecieze geniul enciclopedic al lui %ristotel! ale cBrui lucrBri complete deveniserB abia cu puAin timp @nainte disponibile @n traducere latinB. #ra un elev tBcut Ci meditativ! avea o constituAie masivB! era lent @n miCcBri Ci imperturbabil de calm- colegii @l tachinau spunFndu"i GKou TaciturnG @nsB erau plini de admiraAie pentru notiAele lui. 3cest $ou taciturn va umple .ntreaga lume cu mugetul s%u a spus %lbertus. Dn 8?J?! avea ?< de ani! era de doi ani preot! @nsB prea tFnBr! dupB standardele vremii pentru a @ncepe studiile avansate. %lbertus l"a convins pe $agistrul 0eneral al dominicanilor de e,cepAionala capacitate a lui Toma! care a ost trimis la &aris spre a obAine bacalaureatul canonic Ci spre a @ncepe sB AinB cursuri teologice apte de a"l cali ica pentru titlul de licenAiat canonic. Dn 8?J:! a cBpBtat titlul de $agistru Ci preia catedra de teologie iar @n 8?J6 pleacB pentru Case ani @n Italia. 2ea mai importantB realizare a primei pBrAi din acest se.ur italian a ost ducerea la bun s FrCit a unei lucrBri @ncepute la &aris+ 5umma contra ;6

@entiles. Toma a ost luat @n slu.ba lui&apa Erban al IV"lea ca scriitor de rugBciuni Ci imnuri. Dn 8?:J! dupB moartea papei Erban! dT%Wuino a ost trimis la Ioma pentru a deschide o CcoalB dominicanB. Dn 8?:P! a ost trimis @napoi la catedra pe care o deAinuse la &aris. Dn timp ce Ainea liturghia la : decembrie 8?<;! a avut o e,perienAB misterioasB! pe care unii au interpretat"o drept viziune! iar alAii ca o prBbuCire mentalB! care a pus capBt @ntregii sale activitBAi de savant. 1u a mai scris sau dictat niciodatB nimic! iar cFnd secretarul sBu l"a @ndemnat sB"Ci continue lucrul la 5umma! a rBspuns+ ?u pot, pentru c% tot ceea ce am scris mi se pare c% sunt paie. Dn 8?<9! a ost convocat sB participe la o @ntrunire! solicitatB de papa 0rigore al /"lea privind reconcilierea bisericilor greacB Ci latinB- deCi cu sBnBtatea CubredB a pornit @n cBlBtorie! @nsB o ranB cBpBtatB accidental la cap l"a orAat sB se opreascB la castelul nepoatei sale! aproape de Fossanova. *upB cFteva sBptBmFni a ost transportat la o mBnBstire cistercianB din vecinBtate! unde a murit la < martie 8?<9. &rocesul canonizBrii lui Toma a ost @nceput de &apa Ioan al //II"lea @n 8;8: Ci a ost sancti icat la data de ?8 iulie 8;?;. Filosofia lui Toma din "uino Summa T2eologiae" Pre#entare general! 5umma t(eologiae (Summa teologicB) este rodul unor preocupBri constante ale lui Toma de a da e,presie unei cerinAe pedagogice undamentale+ prezentarea organicB Ci sistematicB a cunoCtinAelor. Formele de predare universitarB e,istente! constFnd @n e,plicarea te,telor Ci @ntrebBrile disputate! nu o ereau o percepAie sinopticB Ci riguroasB asupra problemelor Ci mai ales nu evidenAiau dimensiunea organicB a apariAiei Ci dezvoltBrii lor. 1u lBsau sB se @ntrevadB! cum Ci"ar i dorit Toma! un plan divin. 2onAineau! @n schimb! o serie de inutilitBAi Ci e,puneri e,cesiv de lungi. &rin ceea ce a rezultat! Summa este @n primul rFnd o e,punere sistematicB! concisB Ci globalB a tuturor problemelor teologice! @n acord cu nivelul de @nAelegere al studenAilor vremii. Toma reuCeCte! spre deosebire de oricare alt gFnditor al generaAiei sale! sB absoarbB Ci sB punB alBturi! @ntr"o e,punere enciclopedicB! toate @ntrebBrile Ci rBspunsurile care puteau i luate @n seamB la vremea sa. 2eea ce obAine este nu numai un grad mare de sintezB dar mai ales un nivel de completitudine niciodatB atins de la %ristotel.&lanul de lucru al lucrBrii este unul monumental! comparabil! ca semni icaAie! cu arhitectura catedralelor gotice. O comparaAie destul de QromanticB(! dupB pBrerea lui $.*.2henu! care constatB cB planul de lucru al Summei conAine mai degrabB un scenariu neoplatonic. Tratatul este ast el construit @ncFt sB respecte scenariul platonian al lumii ca emanaAie divinB+ prima parte vorbeCte despre *umnezeu ca principiu! partea a doua trateazB despre *umnezeu ca scop inal Ci 3ristos ca partener al omenirii pe traseul de @ntoarcere la *umnezeu! iar a treia parte studiazB conte,tul creCtin al acestei re@ntoarceri+ iubirea divinB! istoria Ci contingenAa.&lanul lucrBrii se prezintB sub orma unor probleme sau @ntrebBri! sistematizate dupB criteriile menAionate! avFnd urmBtoarea structurB+ Prima pars conAine 886 probleme Ci e,pune doctrina sacrB sau studiul despre *umnezeu ca principiu al iinAei! precum Ci ierarhia divinB Ci doctrina creaAiei. Secunda pars (;7; probleme) trateazB omul @n relaAia sa cu *umnezeu Ci se ocupB de scopul omului! acAiunile umane! pasiuni Ci obiceiuri! vicii Ci pBcate! legislaAie Ci graAia divinB. O a doua diviziune a pBrAii secunde trece la probleme cum ar i credinAa! speranAa! prudenAa! temperanAa! minunile. Dn ine! Tertia pars (67 probleme! plus un supliment de alte 66) trateazB despre @ntrupare! despre viaAa lui 3ristos! sacramente! botez! #uharistie! penitenAB! cBsnicie. aportul ra)iune3credin)! &roblema raportului Ci a necesitBAii stabilirii unui acord @ntre raAiune Ci credinAB este o primB condiAionare a dezvoltBrii iloso iei tomiste. *acB raAiunea acoperB @ntregul domeniu al iloso iei! aceasta nu trebuie sB se ocupe decFt de ceea ce este accesibil inteligenAei naturale Ci demonstrabil cu a.utorul ei. &e de altB parte! revelaAia! autoritatea lui *umnezeu este temeiul Ci domeniul 97

teologiei. Filoso ia va avea principiile argumentBrii @n raAiune! teologia va argumenta @ntemeindu"se pe revelaAie. #,istB @nsB un acord de drept @ntre raAiune Ci credinAB ca Ci @ntre iloso ie Ci teologie. Folosite corect! ele nu pot sB ne @nCele! cBci nu pot e,ista douB adevBruri . *e aici decurg douB sarcini importante pentru iloso ie! una negativB (criticB) Ci una pozitivB (constructivB). $ai @ntFi! raAiunea este datoare sB se critice pe sine! corectFndu"se! atunci cFnd una din concluziile sale contrazice dogma! BrB @nsB a olosi revelaAia sau dogma ca argument suprem ci doar ca semnal al erorii- argumentele deciziei oricBrei respingeri iloso ice trebuie sB aparAinB raAiunii. % doua sarcinB a iloso iei este aceea de a @nAelege tainele revelaAiei! acolo unde este posibil prin voinAa lui *umnezeu. Filoso ul este dator sB @nAeleagB Ci sB e,plice cuvFntul lui *umnezeu. %cest lucru @nseamnB cB! alBturi de teologia revelatB! e,istB Ci un discurs raAional despre divinitate! o teologie naturalB! care nu concureazB teologia revelatB Ci nici nu reprezintB toatB iloso ia. #ste o completare a teologiei revelate Ci o @ncununare pentru iloso ie. 2Bci! spune Toma! nu e,istB nici un motiv pentru care acele lucruri ce pot i @nvBAate prin CtiinAa iloso iei! @n mBsura @n care pot i cunoscute de raAiunea naturalB! sB nu poatB i @nvBAate Ci printr"o altB CtiinAB @n mBsura @n care aparAin revelaAiei. *e unde urmeazB cB teologia inclusB @n doctrina sacrB di erB @n genul sBu de acea teologie care este parte a iloso iei. *eCi raportul raAiune"credinAB usese o preocupare centralB pentru ma.oritatea gFnditorilor medievali anteriori! aceastB distincAie netB @ntre cele douB genuri ale teologiei pe care o realizeazB Toma reprezintB maturitatea absolutB a tuturor acestor cButBri. 5a Toma! opAiunea pentru %ristotel este hotBrFtoare. Obiectele naturale! cauzele secunde! au o acAiune Ci o esenAB realB! iind chiar singurele inteligibile pentru omWuidditatea lucrului material este obiect prim al cunoaCterii. Intelectul poate sB cunoascB BrB vreo intervenAie e,terioarB! avFnd activitate proprie iar ceea ce este separat potrivit intelecAiei nu poate i separat Ci potrivit e,istenAei! aCa cum proceda &laton. %st el! genurile Ci speciile sunt pur intelectuale. Ontologia lui Toma" Fiinta4 esen)a4 e+isten)a Ontologia tomistB are la bazB un aristotelism consecvent Ci este @ntemeiatB pe o ierarhie strictB a iinAelor. &reocupat @ncB din tinereAe de problema clari icBrii unui vocabular ontologic undamental! Toma se implicB @n marea disputB privind interpretarea te,telor aristotelice! situFndu"se! @n acest sens! pe traiectoria deschisB de maestrul sBu %lbertus $agnus. &roblema unei interpretBri corecte a aristotelismului era una cardinalB+ @mpreunB cu comentariile arabe! aristotelismul era inacceptabil din punct de vedere teologic- pe de altB parte! eliminarea brutalB a acestor comentarii Ci a tezelor lor era imposibilB! celebrele condamnBri dovedindu"se nu o datB ine iciente. 1u"i rBmFnea lui Toma decFt anga.area @ntr"o con runtare directB cu averroiCtii @n scopul obAinerii unei @nAelegeri echilibrate a te,telor Ci conceptelor. 5ucrarea ;e ente et essentia este cea de a doua lucrare scrisB de Toma din %Wuino (dupB *espre principiile naturii)! @n .urul vFrstei de treizeci de ani! atunci cFnd Ccolarii parizieni @ntFmpinau di icultBAi semni icative @n @nAelegerea vocabularului vehiculat de cBtre magiCtrii vremii. Termeni ca esse! ens! essentia! materia! forma! intellectus! individuum! C.a.! constituiau elementele centrale ale unui ) aproape ) manierism discursiv al epocii. Toma @Ci propune sB e,plice termenii de ens (pl. entia! iindul sau iinAa concretB! iinAarea determinatB @n multiplu! cea de"aici) Ci essentia (esenAa)! consideraAi primordiali @n ordinea conceperii lor de cBtre intelect. #ste o precizare semni icativB! deoarece ea atrage atenAia asupra unei distincAii de acturB aristotelicB! cea @ntre Q@n ordinea naturii( Ci Q@n ordinea cunoaCterii(. Ontologia lui Toma este! aici! una @n ordinea cunoaCterii! de unde necesitatea stabilirii unei succesiuni didactice a e,punerii. $iza parcurgerii unei ontologii este @nAelegerea temeiului! a undamentului iinAei. *acB ordinea platonician"augustinianB predilectB era una descendentB! @ncepFnd de la temei! ordinea aristotelicB @ncepe @n mod consecvent cu @ntemeiatul. Toma va @ncepe de la iind. Tot @n manierB aristotelicB Toma va spune cB iindul are douB accepAiuni+ Qceea ce se divide @n zece categorii(! respectiv Qtot ceea ce poate constitui obiectul (sau adevBrul) unei .udecBAi a irmative(. 2on orm celui de"al doilea sens! orice obiect sensibil! imaginativ sau inteligibil este iind! @n mBsura @n care se poate construi o .udecatB 98

a irmativB adevBratB despre el. Trebuie observat @nsB cB unele .udecBAi! deCi adevBrate! nu au un corespondent real! nu se re erB la nimic! ast el cB Ci privaAiunile sau negaAiile ar trebui sB reprezinte iinduri! aCa cum orbirea spunem cB iinAeazB @n ochi! @n calitate de privaAie. Dn aceeaCi situaAie se gBsesc obiectele imaginare+ despre Q&egas( putem construi .udecBAi a irmative adevBrate. %ceasta @nseamnB cB obiectul ontologiei nu poate i identi icat pornind de la .udecBAi. *e aceeaCi problemB se lovise Ci %ristotel! atunci cFnd! pentru a ace posibilB construcAia discursului ontologic! remarca cu prudenAB cB unele rostiri sunt omonime! desemnFnd lucrurile numai pe bazB de asemBnare a numelui Ci nu pe bazB de esenAB. 1u putem porni spre constituirea unei ontologii avFnd ca reper .udecBAile! ci trebuie! @nainte de toate! sB luBm @n considerare elementele constitutive ale .udecBAilor! rostirile! adicB termenii Ci conceptele. %ristotel observase cB FiinAa ca iind se spune @n atFtea eluri cFte categorii sunt- dispunem! adicB! de un reper sigur pentru identi icarea realitBAilor. i aici! ca Ci la Toma! categoriile constituie un criteriu de veri icare a realitBAii obiectelor+ dacB un obiect este predicabil din perspectiva tuturor categoriilor (adicB dacB este concomitent temporal! spaAial! @n relaAie! @n posesie! etc.)! atunci el nu este ictiv Ci nici als. $ultiplicitatea realB a iinAei corespunde multiplicitBAii ei semantice. &reluFnd raAionamentul! Toma va spune cB iindul luat @n primul sens! adicB drept ceea ce se divide @n zece categorii! nu desemneazB decFt ceea ce e,istB @n realitate. &otrivit acestei accepAiuni! privaAiunile Ci negaAiile nu sunt iinduri. %vem ast el o bazB sigurB @n a porni pe urmele esenAei! adicB acel ceva care ace ca un iind sB ie aCa cum este. 1umai din iind poate i dedusB esenAa care! asemeni ormei aristotelice! se gBseCte @n lucruri. %bia acum utilizarea .udecBAilor este sigurB! nee,istFnd riscul de a opera .udecBAi BrB sens sau conAinFnd icAiuni. &ornind de la acel iind care are corespondent real! e ortul nostru se va @ndrepta acum cBtre identi icarea esenAei sale! acelui ceva care ace ca iindul sB ie ceea ce este! @n elul @n care este. #senAa (cviditatea) reprezintB @n primul rFnd ceea ce este Qcomun tuturor naturilor pe temeiul cBrora diversele iinduri sunt orFnduite @n diverse genuri Ci specii(. Dn acest sens! esenAa este un altceva decFt iindul. *acB iindul este @nAeles ca totalitatea determinaAiilor unui lucru! inclusiv accidentele sale! esenAa @nseamnB identitatea inteligibilB a iindului! ceea ce! dincolo de accidente! @i dB un mod speci ic de iinAare. *in acest motiv! esenAa @nseamnB! @n al doilea rFnd! ceea ce semni icBm prin de iniAie! adicB di erenAa speci icB. #senAa se mai numeCte Ci ormB! continuB Toma! alt el spus Qcaracterul determinant al iecBrui lucru(- desigur! ormB @n sensul de principiu activ! opus materiei. Dn al patrulea rFnd! esenAa semni icB naturB! @ntr"un @nAeles boethian al termenului + Qceea ce poate i conceput @ntr"un chip oarecare de cBtre intelect(. 2eea ce trebuie sB @nAelegem aici este sensul de naturB inteligibilB. Sintetic! esenAa @nseamnB acel ceva! di erit de iind! prin care Ci @n care iindul are iinAB sau iinAeazB. 2u aceasta am obAinut @ncB un termen undamental al ontologiei tomiste+ iinAarea. &utem acum sB @nAelegem mai bine sensul incursiunii de pFnB aici+ un lucru concret ( iindul! ens) are un mod de a i! con orm esenAei sale (essentia) Ci iinAare ( aptul de a i! pur Ci simplu)! datB @n Ci prin esenAB. 5a propriu vorbind! esenAa este un temei intermediar @ntre iinAB (esse) Ci iind (ens). *intre iinduri! numai substanAele deAin esenAB @n mod veridic Ci absolut! ceea ce @nseamnB cB accidentele iinAeazB numai relativ la ele . &rin intermedierea esenAei! substanAele iinAeazB! iar datoritB esenAei (adicB nemi.locit)! ele sunt @ntr"un mod anume. 2eea ce este o substanAB (esenAa! essentia) se a lB la rFndul ei sub determinaAia aptului @nsuCi de a i (e,istenAa sau iinAa). Se obAine ast el o ierarhie ontologicB @n care iinAa purB se multiplicB @n moduri de iinAare (esenAele sau genurile Ci speciile)! iar acestea! la rFndul lor! sunt multiplicate @n indivizi ( iindurile). #i sunt! @n termeni aristotelici! substanAe prime. 2eea ce @l intereseazB pe Toma @n continuare este cum poate i recunoscutB esenAa @n substanAe. Trebuie sB Ainem cont @nsB de aptul cB substanAele sunt de douB eluri+ simple Ci compuse. Se revine! @n aceCti termeni! la o mai veche temB a iloso iei europene! cea a distincAiei unu"multiplu! con orm cBreia multiplul este in erior dar cognoscibil pe mBsura intelectului uman! @n vreme ce Enul este temei dar Qascuns( gFndirii noastre. Substan)ele compuse$ forma i materia

9?

SubstanAele compuse sunt Qmai uCor( de cunoscut Ci de aceea metoda potrivitB @ncepe cu ele. 2aracterul lor compus se datoreazB prezenAei unui actor multiplicator! cum ar i materia. Dn cazul substanAelor sensibile! materia reprezintB principiul de individualizare aAB de specie! ast el @ncFt specia Qom(! de e,emplu! cuprinde o multitudine de indivizi umani care au aceeaCi esenAB dar sunt numeric mai mulAi datoritB materiei! care particularizeazB prin accidente. S"ar putea spune! @n acest sens! cB nu e,istB doi indivizi identici! deCi esenAa lor este comunB. *ar dacB lucrurile ar sta aCa! atunci ie ar i imposibilB obAinerea de iniAiei (cBci materia Ci determinaAiile accidentale nu ar Qspune( nimic despre esenAB! BcFnd imposibilB cunoaCterea ascendentB)! ie identitatea individului ar consta numai @n accidentele sale! ceea ce ar ace imposibilB .usti icarea sa ontologicB Ci! din punct de vedere creCtin! ar pune @n crizB problema responsabilitBAii individuale. Toma @ncearcB sB depBCeascB aceastB consecinAB prin evitarea unei percepAii simpliste asupra aristotelismului. Dn acest sens! el spune cB esenAa nu este predicatB (@n de iniAie) numai cu privire la ormB Ci nici numai cu privire la materie. *acB esenAa (pe temeiul cBreia un lucru este denumit iind) nu @nseamnB numai ormB! atunci ea reprezintB un compus al amFndurora+ Qi una, i alta, dei forma singur% este, prin natura ei )Asuo modo/, cauza unui fiind compus de acest fel (. 2eea ce trebuie sB @nAelegem de aici este cB nu avem o identitate per ectB @ntre esenAa inteligibilB (cauza) a substanAei compuse Ci orma lucrului concret. #senAa este cauza modului de iinAare a iindului! dar acest mod de iinAare cuprinde Ci materie. 2ompusul ormB"materie care @nseamnB iindul reprezintB! am putea spune! un Qe ect( al esenAei. O consecinAB imediatB a acestei teze ar i cB esenAa (QcuprinzFnd( sau cauzFnd Ci materia Ci orma deopotrivB! adicB individualul ca Ci compus)! este particularB Ci nu universalB (cBci iecare individ ar avea o altB esenAB! di erenAiatB dupB determinaAiile materiale! ce ar trebui sB ie cauzate @n moduri particulare pentru iecare individ). 1umai @nAeleasB ca separatB de materie orma ar putea rBmFne un universal. %lt el! @n acest caz! ea trebuie consideratB particularB! la el ce Ci individul. %ceasta @nseamnB cB universaliile nici n"ar putea i de inite! de unde consecinAa gravB cB nici nu ar putea e,ista de iniAii ale speciilor! ci numai pentru indivizii @nAeleCi ca Ci compuCi din ormB Ci materie! aceasta @nsemnFnd esenAa. O asemenea perspectivB ar @nsemna pluralism ontologic! BrB @ndoialB de evitat. &roblema lui Toma! @n momentul de aAB! este+ cum am putea @nAelege materia ca inclusB @n iind Ci @n acelaCi timp iindul (adicB materie plus ormB) cauzat de esenAB! BrB sB im nevoiAi sB @nAelegem Ci esenAa ca o cauzB particularB a individuluiH %lt el spus! trebuie sB obAinem o perspectivB asupra esenAei ast el @ncFt ea sB cauzeze iindul ca mod de a i comun mai multor indivizi! nu pentru iecare individ @n parte (cBci ast el esenAa ar i individualB Ci nu speci icB). Sau! invers! avem nevoie sB @nAelegem materia ast el @ncFt ea sB rBmFnB principiu de individuaAie numai pentru iind! nu Ci pentru esenAa iindului. Va trebui sB asumBm douB perspective asupra materiei. Dn primul rFnd! materia stB ca principiu de individualizare pentru iind! iar @n acest sens vorbim despre materie ca ceva ce desemnBm prin atribute Ci indicBm drept ceva"aici"de" aAB+ Qacest os(! QaceastB carne(! Qcorpul lui Socrate( etc. #ste vorba despre materia @n sensul de determinaAii sensibile actuale. Dn acest sens! materia individualizeazB! QmascheazB( orma (nesensibilB) sub @n BAiCarea vizibilB a unui individ Ci o numim! ast el! materie desemnatB (lat.+ Qsignata(). Va trebui sB Ctim! avertizeazB Toma! cB Qnu materia luatB @ntr"un sens comun este principiul individuaAiei! ci numai materia desemnatB( . %ceasta nu este materia aCa cum usese de initB de %ristotel! ca QpotenAB purB(! ci mai degrabB materia @n sensul de material concret! al unei substanAe anumite (sB zicem QSocrate()! QluatB @n considerare sub dimensiuni determinate(. *e bunB seamB cB! @nAeleasB ast el! materia nu poate i cuprinsB @n de iniAie! prin urmare nu poate uncAiona nici ca principiu de individuaAie al esenAei. 2el mult! cu a.utorul ei l"am putea Qde ini( pe Qindividul cutare( (de pildB pe Socrate)! deCi este absurd sB gFndim cB individualul ar putea i de init. %m avea mai degrabB o descriere de genul+ QSocrate este acest om! el are pielea albB! pBrul scurt! nas cFrn! etc(. Tocmai prezenAa acestor determinaAii concrete Ci imposibil de generalizat (cBci ele aparAin unui singur individ) @nseamnB Q materie desemnat!(. 2elBlalt sens! aristotelic! al Qmateriei meta izice( @nAeleasB ca lipsB sau potenAB! este ceea ce Toma numeCte materia @n Qsens comun( sau ne3desemnat! (lat.+ Qmateria non signata(). #a nu poate i indicatB sau descrisB tocmai pentru aptul cB nu este actualB! nu este mani estB sub 9;

orma unor determinaAii sensibile. %cesta este sensul @n care luBm materia atunci cFnd construim o de iniAie! cBci @n acest caz nu vizBm Qacest os( Ci Qacest corp(! ci Qosul( Ci Qcorpul( @n general! @n mBsura @n care toAi oamenii au corp. *i erenAa @ntre cele douB sensuri este Ci mai clarB dacB ne gFndim cB! atunci cFnd! @n de iniAia omului vorbim despre Qvietate @nsu leAitB( (vietate @nsemnFnd corp plus su let)! termenul Qcorp( nu se re erB la nimic concret+ nici la corpul lui Socrate! nici la corpul lui 2icero! nici mBcar la cel al lui Toma. Invers! cFnd avem @n aAB un corp anumit! Ctim cu siguranAB cB nu este cel vizat de de iniAie. Q2orpul lui Toma( este desemnat dar particular! @n timp ce Qcorpul omului @n general( este nedesemnat Ci universal. 2ele douB sensuri ale materiei sunt prin urmare+ a) materia desemnatB (o materie particularB! deci principiu al individuaAiei) Ci b) materia comunB sau nedesemnatB (Qmaterie universalB(! care nu individualizeazB). 2u a.utorul acestei distincAii Toma o erB o soluAie pentru una din problemele undamentale ale aristotelismului scolastic! de apt o problemB eternB a iloso iei+ cea legatB de raportul dintre universal Ci individual. 5a @ntrebarea Qcare este principiul individuaAieiH(! rBspunsul tomist trebuie @nAeles nuanAat+ Qmateria @n sensul de materie desemnatB(. $ateria desemnatB este elementul care individualizeazB! deosebind indivizii de aceeaCi specie @ntre ei. #ste substratul schimbBrii! cauzFnd generarea Ci coruperea. Forma pe care o primeCte materia este actul. *eci! o substanAB (individual) este unitatea unei orme Ci a unei materii desemnate. % cunoaCte o anumitB iinAB @nseamnB a stabili ce este ea! a"i descoperi orma substanAialB. $ateria comunB sau nedesemnatB este acea potenAialitate care! neactualizatB! intrB @n alcBtuirea de iniAiei ca gen. 2onsiderFnd acelaCi e,emplu! atunci cFnd spunem cB Qomul este o vietate raAionalB(! prin Qvietate( @nAelegem o substanAB cu corp Ci su let. %st el! genul Qvietate( cuprinde Ci su letul ( orma oricBrei iinAe vii! e,primabilB prin termenul Qanimalitate() Ci corporalitatea (materia oricBrei iinAe! e,primatB de Toma prin termenul lapideitate! din latinescul lapideitas! Qpietricitate(! un termen menit a desemna orice corporalitate ne@nsu leAitB). Dn alAi termeni! tot ai lui Toma! Qcorpul va i genul iinAei animate! deoarece @n iinAa animatB nu se cuprinde nimic care sB nu i ost conAinut @n corp @n mod implicit( . Dn s FrCit! substanAele compuse (indivizii) au Ci determinBri accidentale! care nu pot e,ista @n a ara substanAelor. %ccidentele nu pot i decFt @n ceva (esse al lor este un inesse). Esen)a substan)elor simple 5separate6

Spre deosebire de substanAele compuse! a cBror esenAB este Ci materie (nedesemnatB) Ci ormB! substanAele simple au ca esenAB numai orma. #le nu sunt materiale @ntrucFt se a lB mai aproape de Qprincipiul prim(! care este actualitate primB Ci purB. %st el! substanAele simple sunt! spune Toma! spiritele (lat.+ intelligentiae! adicB inteligenAele pure). O altB deosebire a substanAelor simple aAB de cele compuse este cB! @n cazul acestora din urmB! cviditatea poate i predicatB Qca @ntreg(. #le sunt! adicB! identice cu esenAa lor ormalB! ceea ce nu este cazul cu substanAele compuse ( iind imposibil sB se a irme despre un om cB este identic cu cviditatea sa). Dn ine! o a treia di erenAB constB @n aptul cB substanAele simple nu se multiplicB @n cadrul speciilor! ele iind numeric tot atFtea cFte specii sunt. SubstanAele compuse se multiplicB numeric @n uncAie de desemnarea materiei! adicB intraspeci ic. 2u alte cuvinte! iecare substanAB simplB este o specie! echivalentB cu esenAa sa- @n schimb! iecare substanAB compusB este un individ! avFnd o esenAB particularB+ esenAa lor este! deCi unicB dupB ormB! totuCi multiplicatB material. Spiritele sau substanAele simple sunt identice cu esenAa lor (adicB sunt esenAe)! a lFndu"se! @n acest sens! pe prima treaptB a creaAiei. Dn Summa theologiae Toma spune cB aceste spirite sau inteligenAe sunt Dngerii! creaturi incorporale Ci imateriale! cea mai @naltB per ecAiune a creaturii. Fiind esenAe! ei reprezintB moduri de a i pure! specii BrB multiplicare individualB . Tocmai pentru cB sunt esenAe! InteligenAele sau Dngerii sunt numai moduri! ceea ce @nseamnB cB iinAa lor este cauzatB din e,terior. #senAa nu este acelaCi lucru cu e,istenAa! ele sunt realitBAi a cBror iinAare este altceva decFt natura lor. 2auza e,istenAei lor (Ci! prin mi.locirea lor! Ci a substanAelor compuse) este *umnezeu. Faptul cB"Ci au e,istenAa de la *umnezeu reprezintB e,plicaAia lipsei de 99

identitate @ntre esenAB Ci e,istenAB. Spre deosebire de substanAele compuse! care sunt alcBtuite din ormB Ci materie! substanAele simple au QesenAB( Ci Q iinAare(. Fiind primitB din e,terior! iinAarea reprezintB pentru ele potenAialitate! cBci numai la nivelul cauzei(*umnezeu) iinAa este actualB. Faptul cB spiritele primesc iinAa @nseamnB actualizarea a ceea ce era numai potenAB! iar aceastB actualizare are loc @n grade di erite+ cu cFt un spirit se a lB mai aproape de cauzB! cu atFt el deAine mai multB actualitate! iar cu cFt este mai @ndepBrtat de cauzB! el deAine mai multB potenAB (adicB mai puAinB iinAB actualB). #,istenAa sau iinAa (GesseG) se situeazB deasupra esenAelor! iind @nsuCi *umnezeu. *umnezeu nu este o esenAB oarecare! cBreia i s"ar atribui iinABZe,istenAB (cum este cazul creaturilor)! ci aptul @nsuCi de a e,ista! actul pur (con orm revelaAiei+ Q#go sum Wui sum(). Dn *umnezeu Ci numai @n #l esenAa (essentia) este identicB cu e,istenAa (esse)! iind plenitudine absolutB a e,istenAei! in init! imuabil! veCnic Ci necesar. FaAB de 2reator (temeiul e,istenAei celorlalte iinAe)! creatura este posibilB (contingentB). 2reatorul nu ar i lipsit de nimic dacB lumea nu ar e,ista Ci nu i se adaugB nimic prin aptul cB lumea e,istB. *acB se produce! creaAia este un act liber. FiinAele create sunt in init mai pre.os de *umnezeu- de alt el! nu e,istB nici o relaAie realB @ntre *umnezeu Ci lucruri! ci doar o relaAie de participare @ntre lucruri Ci *umnezeu. 5umea este initB @n timp! dar acest lucru nu se poate demonstra! aparAinFnd revelaAiei. Imper ecAiunea lumii se datoreazB limitBrii creaturii Ci distanAei acesteia aAB de *umnezeu! ast el @ncFt rBul nu este nimic altceva decFt depBrtare (potenAB ma,imB). Concep)ia despre suflet %ctualizarea iinAei @n substanAele simple are loc gradual! ast el @ncFt spiritele cu cea mai multB actualitate ( iinAB) sunt @n pro,imitatea lui *umnezeu iar spiritele cu cea mai multB potenAialitate (avFnd mai puAinB iinAB) sunt mai @ndepBrtate de 2reator. %ceastB gradare! ne spune Toma! se s FrCeCte cu su letul uman! care deAine ultimul loc @n ierarhia substanAelor intelectuale. Omului @i este speci icB prezenAa materiei. #l aparAine atFt iinAelor imateriale (prin su let)! cFt Ci celor materiale (prin trup). Su letul depBCeCte Ci dominB trupul ( iind ormB a lui)! marcFnd prin aceastB relaAie limita dintre inteligenAele pure Ci regnul corporalelor. Su letul omului nu e o inteligenAB purB ci un intelect potenAial care este asociat unui corp dar are acces la Inteligibil. %st el su letul uman este o substanAB (este individualizat) intelectualB! iinAFnd @n mod esenAial ca ormB a corpului. Dndatorat lui %verroes Ci! evident! lui %ristotel! Toma se situeazB @mpotriva doctrinelor dualiste (cum ar i cea a lui %vicenna)! ast el @ncFt intelectul! @n doctrina tomistB! este legat @n particular de trupul material. %ceastB unitate @ntre su let Ci corp reprezintB unul din elementele ingenioase ale iloso iei tomiste! prin care se reuCeCte un rBspuns limpede la problema raportului materie"spirit. IatB cum uncAioneazB el+ A;in cauza faptului c% de&ine, .ntre celelalte su$stan&e intelectuale, mai mult% poten&ialitate, intelectul poten&ial al omului se situeaz% at4t de aproape de lucrurile materiale, .nc4t un lucru material este atras s% participe la fiin&a sa, p4n% .ntr,acolo c% din suflet i din corp rezult% o singur% fiin&%, .ntr,un singur compus, dei aceast% fiin&%, .n m%sura .n care apar&ine sufletului, nu este dependent% de corp . %ceastB QatracAie( a materialului de a participa la iinAa su letului se e,plicB prin aptul cB e,istB Ci alte orme! situate mai departe de *umnezeu decFt su letul! orme care au mai multB potenAialitate decFt acesta Ci deci! prin statutul lor in erior! tind sB participe la iinAa su letului. #le sunt @nsB Ci mai apropiate de materie! ast el @ncFt nu pot iinAa @n a ara ei. %cestea sunt orme ca ordinea Ci gradarea! niCte inteligibile cu iinAB atFt de potenAialB @ncFt nici nu pot acAiona de la sine ci numai @n con ormitate cu determinBrile prin care materia se pune la dispoziAia lor. Spre deosebire de @ngeri! care nu au nevoie de materie pentru a acAiona Ci spre deosebire de su letul uman care acAioneazB asupra materiei! pe de o parte Ci este multiplicat de materia desemnatB! pe de altB parte! ormele in erioare sunt doar multiplicate+ ele sunt e ecte ale determinBrilor sensibile.Su letul este orma corpului! iind unit intim cu acesta Ci supravieAuindu"i. #,istenAa sa este cauzatB! ca Ci a spiritelor! dar! la acest nivel! prin intermediul lor Ci de aceea nu este o e,istenAB purB ci una modalB+ este un cum. %re @n acest el o e,istenAB proprie! actul sBu! dobFnditB @nsB numai @n cadrul unei materii desemnate! ceea ce"l particularizeazB. %st el! su letul este init atFt dinspre partea superioarB 9J

(prin aptul cB @Ci dobFndeCte iinAarea de la altceva)! cFt Ci @n partea in erioarB! prin aptul cB este particularizat material. %st el! natura omului (umanitatea) este datB de orma substanAialB sau su let. Su letul este universal! dar deoarece iecare individ are materie (corp)! con iguraAia corpului iind de iecare datB unicB Ci irepetabilB! ea uncAioneazB ca un principiu al individuaAieidacB su letul este orma corpului! @nseamnB cB iecare su let este! @n elul sBu! unic! di erit de celelalte+ este orma sau actul corpului sBu. %ceasta @nseamnB cB su letele sunt di erenAiate per corpora (prin corpuri)! iar gradul de per ecAiune intelectivB al iecBrui su let este dependent de gradul de per ecAiune al comple,ului corporal. 2a ormB! su letul este ormal identic la toAi indivizii umani! ceea ce @nseamnB cB noi nu suntem di eriAi prin orma substanAialB. *i erenAele dintre indivizi sunt date de constituAia sau structura particularB a corpului! care acAioneazB ca principiu de individualizare sau de particularizare a ormei. Dn acest sens! trebuie sB e,iste tot atFtea su lete individuale cFte corpuri e,istB. %ctivitatea intelectualB a unui individ este di eritB de cea a altui individ! datoritB di erenAelor e,istente @ntre puterile perceptive! @ntre imaginile Ci reprezentBrile iecBruia. 2eea ce este sensibil sau particular este perceput! iar percepAia este particularB. 1umai ceea ce este inteligibil este @nAeles! iar speciile inteligibile sunt desprinse de cBtre intelect din aceste imagini particulare ale lucrurilor. Su letul este capabil de cunoaCtere! @nsB nu percepe inteligibilul @n mod direct! ci numai prin lucruri Ci mai ales @ntre anumite limite Ci @ntr"un anumit el! condiAionat de corporalitatea sa. 2unoaCterea apare prin contactul cu obiectele individuale Ci sensibile care imprimB @n simAuri speciile lor imateriale. %cesta este! de alt el! unul din punctele cruciale prin care Toma se distinge de predecesorii sBi ! anume rolul trupului @n percepAia Ci intelecAia umanB. 2a rezultat imaterial al acAiunii obiectului asupra organului de simA capabil sB"l perceapB! specia conAine un element inteligibil care se reveleazB intelectului. %st el! intelectul este capabil sB primeascB inteligibilele pe care nu le conAine @n mod actual ( iind @n acest sens un intelect pasiv sau posibil). &e de altB parte! iluminat iind de *umnezeu! el are posibilitatea de a desprinde inteligibilele din imaginile sensibile ale lucrurilor provenite din senzaAie. Dn acest sens el este un intelect activ sau agent! acultatea de cunoaCtere cea mai @naltB prin care ne apropiem cel mai mult de @ngeri. &rin intelectul agent! inteligibilul e,istent @n mod virtual @n datele simAurilor trece @n act. Finalitatea e,istenAei umane este vederea lui *umnezeu. %ceasta necesitB intervenAia graAiei divine deoarece intelectul uman are nevoie de o @ntBrire! de intervenAia unei puteri supranaturale care sB"l ridice dincolo de limitele sale naturale. Argumentele e+isten)ei lui ,umne#eu &rin intelectul natural este @nsB posibilB @nAelegerea aptului cB *umnezeu e,istB @n calitate de cauzB primB Ci inalB a substanAelor create! pe calea cunoaCterii graduale a esenAei iindurilor. *atB iind distincAia! @n lucruri! dintre iinAB Ci esenAB! putem spune cB lucrurile naturale nu"Ci conAin raAiunea su icientB a propriei lor e,istenAe (esenAa nu include niciodatB e,istenAa lucrurilor). Toate cFte au e,istenAB Ci"o primesc de la altceva. #ste deci imposibil ca prin cunoaCterea senzorialB a lucrurilor sB avem acces direct la raAiunea lor su icientB. Dn plus! aCa cum se a lB el acum! intelectul uman nu poate sB @nAeleagB nici mBcar substanAele create imateriale! cu atFt mai puAin esenAa substanAei increate. 1u *umnezeu este obiect prim al cunoaCterii noastre! ci creaturile Sale! deci QWuidditatea( lucrurilor materiale- de la acestea trebuie sB pornim . FiinAa lui *umnezeu nu ne este nici accesibilB senzorial nici evidentB prin natura conceptelor pe care intelectul le abstrage din senzaAii. 1atura gFndirii noastre nu are acces direct la iinAa in initB. #ste necesar un e ort prin care intelectul sB interogheze e,perienAa! sB cunoascB esenAa pentru a deduce e,istenAa iinAei in inite din esenAele lucrurilor naturale. Dn cele douB Summe se gBsesc cinci QcBi( ale argumentBrii e,istenAei lui *umnezeu! cinci probe construite pe o schemB similarB care pornesc de la evidenAe empirice Ci a.ung la a irmarea iinAei absolute. 1u este vorba deci de o analizB conceptualB! @n plan pur logic! ci de argumente care pornesc de la e,istenAe percepute Ci a.ung la o e,istenAB in eratB! adicB de argumente @n plan ontologic. 9:

Prima cale 5proba mic!rii6" #ste de domeniul evidenAei sensibile aptul cB e,istB @n lume lucruri care se miCcB. *ar orice lucru a lat @n miCcare are @n potenAB scopul miCcBrii sale! cauza actualizBrii acestei potenAe iind un alt lucru! a lat de.a @n act! care @l animB pe cel dintFi. 2Bci este imposibil ca un lucru sB ie propriul sBu principiu activ! adicB sB se a le simultan @n act Ci @n potenAB. *acB orice lucru a lat @n miCcare trebuie sB aibB ca principiu al miCcBrii sale un alt lucru! @nseamnB cB Ci acest al doilea lucru trebuie sB @Ci aibB cauza sa de miCcare! etc. %ceastB serie nu poate continua la in init! trebuind sB aibB un termen prim. #ste deci necesar sB e,iste un motor prim! nemiCcat la rFndul sBu- acest motor prim este *umnezeu. A doua cale 5a cau#ei eficiente6" #,perienAa ne aratB cB e,istB @n naturB o ordine a cauzelor e iciente. 1ici un lucru nu poate i propria sa cauzB e icientB! cBci Ci"ar i anterior sieCi! ceea ce este absurd. *eci iecare cauzB e icientB este cauzatB de o alta! @n serie. *ar seria cauzelor e iciente nu poate continua la in init! cBci ast el! nee,istFnd o cauzB primB! n"ar mai e,ista nici cauze intermediare Ci nici cauzB ultimB! ceea ce este als. Trebuie deci sB admitem e,istenAa unei cauze prime e iciente! cBreia noi @i spunem *umnezeu. A treia cale 5proba posibilit!)ii i necesit!)ii6" 0Bsim @n naturB lucruri generate Ci corupte despre care spunem cB pot sB ie sau sB nu ie (sunt contingente). %cestea nu pot sB iinAeze permanent! cBci vine un moment cFnd ceea ce este posibil sB nu ie! nu este. *eci! dacB orice poate sB nu ie! a e,istat un moment @n care nimic nu a iinAat. *acB este adevBrat! atunci nici @n momentul de aAB nimic nu ar e,ista! cBci ceea ce nu e,istB nu poate i Bcut sB e,iste decFt de cBtre ceva e,istent dinainte. &rin urmare! dacB a e,istat un moment @n care nimic nu iinAa! ar i ost imposibil ca ceva sB @nceapB sB iinAeze! deci @n momentul de aAB nimic nu ar putea iinAa! ceea ce este absurd. Dn concluzie! nu toate lucrurile sunt doar posibile! ci trebuie sB e,iste ceva necesar . *ar un lucru necesar @Ci are necesitatea cauzatB din e,terior sau prin sine. 5ucrurile necesare cauzate din e,terior ar trebui sB constituie o serie in initB! ceea ce @nseamnB cB trebuie sB postulBm e,istenAa unei iinAe necesare prin sine Ci cauzB a necesitBAii tuturor celorlalte. %ceastB iinAB este numitB *umnezeu. A patra cale 5a gradelor de fiin)!6" #,istB @n lume lucruri mai mult sau mai puAin bune! adevBrate! nobile! etc. *ar 'mai mult( Ci 'mai puAin( se spune despre lucruri ca mBsurB a asemBnBrii lor cu un termen de comparaAie ma,im. $a,imum"ul iecBrui gen este @nsB cauzB pentru genul respectiv. Trebuie sB e,iste ceva care este cauzB pentru toate lucrurile @n ce priveCte iinAa! bunBtatea lor sau orice altB per ecAiune- aceastB cauzB este numitB *umnezeu. A cincea cale 5a armoniei6" Vedem cB lucrurile lipsite de inteligenAB acAioneazB @ntotdeauna @n acelaCi el! con orm unor reguli naturale. %ceasta @nseamnB cB ele au un scop! Ci este limpede cB acest scop nu este atins ortuit (cBci nici miCcBrile lor nu sunt ortuite) ci mai degrabB con orm unui plan. 2Bci nici o iinAB lipsitB de inteligenAB nu poate atinge un scop decFt dacB este condusB de o altB iinAB dotatB cu inteligenAB Ci @nAelepciune. Trebuie deci sB e,iste o iinAB inteligentB prin care toate lucrurile naturale sunt @ndreptate cBtre scopul lor! iinAB pe care o numim *umnezeu. *upB enumerarea celor cinci cBi! Toma respinge! cu o ingeniozitate ieCitB din comun! douB argumente tradiAionale @mpotriva e,istenAei lui *umnezeu. &rimul dintre ele este ormulat ast el+ dintre douB contrarii! dacB unul este in init! celBlalt ar i anihilat- dar prin *umnezeu @nAelegem QbunBtate in initB(. *eci! dacB *umnezeu ar e,ista! nu ar mai putea e,ista rBul. *ar rBul e,istB! deci *umnezeu nu e,istB. Toma rBspunde pornind de la un citat din S Fntul %ugustin+ @ntr" adevBr! QdacB *umnezeu este binele cel mai mare! #l nu ar permite e,istenAa nici unui rBu decFt dacB omnipotenAa Ci bunBtatea sa ar voi sB creeze bine pFnB Ci din rBu(. %Ca trebuie @nAeleasB bunBtatea in initB a lui *umnezeu+ a permite e,istenAa rBului pentru ca Ci din el sB acB Kine.

9<

7modific!8 a)iune i .oin)!" &irtutea IaAiunea Ci cB etica presupune e,erciAiul liber al voinAei. VoinAa este o acultate a su letului! anume partea apetentB a su letului raAional. Orice naturB are o @nclinaAie numitB apetit sau po tB. Enele lucruri naturale acAioneazB BrB a .udeca! cum sunt lucrurile materiale (pietrele)! avFnd @nclinaAii necesare orientate spre autoconservare. &lantele! de e,emplu! au asemenea @nclinaAie. %nimalele! pe de altB parte! au apetit natural pe care @nsB Ci"l e,ercitB BrB .udecatB. #le au o cogniAie senzorialB dedicatB @n @ntregime obAinerii scopurilor con.uncturale! dependente de circumstanAele accidentale. DnclinaAia naturalB Ci percepAia senzorialB @i permit animalului sB caute ceea ce i se potriveCte! sB se @ndepBrteze de ceea ce @i dBuneazB Ci sB se opunB obstacolelor. Omul are @n plus intelectul sau acultatea de .udecare ce @i permite sB acAioneze independent de @nclinaAia naturalB sau instinct! orientFndu"se dupB raAiune. Dn acord cu raAiunea! situaAiile particulare au un statut contingent. *acB speciile in erioare (animalele) acAioneazB @n interiorul acestor situaAii contingente! @n acord numai cu scopul imediat al conservBrii! omul poate @nAelege caracterul contingent al con.uncturilor pe care le @ntFlneCte Ci mai ales poate sB le deosebeascB de scopul sBu inal! obAinerea ericirii (eudaimonia! la %ristotel! sau beatitudo! la Toma)! adicB vederea lui *umnezeu. Dn raport cu acest scop inal care este natural Ci necesar! orice situaAie concretB este contingentB Ci poate dobFndi! cel mult! statutul de mi.loc @n vederea scopului inal. %st el @ncFt omul este singura iinAB care se oloseCte de evenimentele particulare pentru a le trans orma @n obiecte ale unei alegeri libere a mi.loacelor destinate atingerii scopului inal. ToAi agenAii umani au! @n mod necesar! acelaCi scop- ei trBiesc @nsB o viaAB particularB! se @ndeletnicesc cu practici di erite! mai mult sau mai puAin virtuoase! BcFnd adesea greCeli @n ce priveCte alegerea potrivitB. VoinAa sau apetitul intelectual este acultatea care alege @ntotdeauna lucrurile particulare care au ost @nAelese de cBtre intelectul teoretic. *in punct de vedere material! Kinele este un act de voinAB! dar din punct de vedere ormal el este un act raAional! deoarece raAiunea este cea care @ndreaptB omul spre el. IaAiunea este deci cauza libertBAii de alegere deCi cea care alege este voinAa. *eCi nu este un act al raAiunii! actul propriu"zis al alegerii este raAional deoarece are loc sub @ndrumarea acesteia. 5ibertatea voinAei stB deci @n natura omului iar *umnezeu! @n calitate de cauzB primB! nu anuleazB libertatea ci dimpotrivB! o lasB sB se mani este deoarece cauza primB acAioneazB asupra iecBrui lucru con orm naturii sale. 1atura omului este aceea de agent moral care alege liber sB voiascB ceea ce este raAional. # drept! puterea de alegere se limiteazB la mi.loacele raAionale ale atingerii scopului inal ( ericirea) @ntrucFt omul nu"Ci poate submina propria sa naturB. %st el @ncFt binele este obiectul apetitului intelectual (voinAa)! ceea ce @nseamnB cB virtuAile morale sunt acele sentimente care sunt guvernate de raAiune @n aCa el @ncFt urmBresc binele. #le sunt @nAelese ca habitus"uri ce constituie caracterul! acele dispoziAii stabile care! dorind binele! determinB iinAa umanB sB oloseascB virtutea intelectualB! adicB prudenAa sau intelectul practic.

8. Ideologia politicB religioasB a lui Toma dO%Wuino Toma dO%Wuino (8??J"8?<9) a dezvoltat dogmatica religioas% @n spirit iloso ic! inspirat @n special de gFndirea lui %ristotel! &laton! %veroes! C.a. 2B a denaturat doctrina aristotelicB este de.a un apt demonstrat! dupB cum este evident Ci ecletismul ideilor sale! ne iind! deci! originar @n gFndire. 2are sunt ideile sale politiceH Dn primul rFnd ideile sale! categoric avorabile e,istenAei sclavagismului! motivFnd sclavia prin GpBcatul originarG. Dn al doilea rFnd statul! chemat sB asigure ericirea oamenilor! nu poate ace acest lucru decFt su$ordon4ndu,se $isericii. *ar ericirea deplinB nu este posibilB decFt @n Glumea de apoiG. Dn lucrarea sa GSuma theologicaG el susAine nici mai mult nici mai puAin cB ereticii nu ar trebui doar e,comunicaAi! ci Ci pedepsiAi cu moartea. Toma dO%Wuino distinge cinci orme de 9P

guvernBmFnt+ monar(ia, oligar(ia, aristocra&ia, democra&ia, forma mi9t% (amestec de democraAie Ci aristocraAie). %cestor orme de guvernare le corespund o gamB largB de legi pe care le clasi icB ast el+ o lege eternB! o lege umanB Ci o lege divinB. ?. Semni icaAia politicB a ereziilor Dn condiAiile @n care dogmele $isericeti erau Ci a9iome politice, orice @mpotrivire aAB de ordinea politicB Ci socialB era ta,atB drept erezie. #reziile erau! deci! o ormB de mani estare contra eudalismului @n general! ele avFnd ca promotori @n special p%storii, e,ponenAi ai celor supuCi. *eCi aveau un rol emancipator @n raport cu teroarea religioasB Ci politicB ele nu vizau decBt re.ntoarcerea la cretinismul primitiv. %Ca cum se Ctie! s FrCitul ereziilor a ost tragic! toate iind sugrumate! @nlBturate de orAele aristocratice. 2auzele acestui eCec constau @n aptul cB ele nu aveau un caracter de masB! nu erau organizate adecvat! iar mesa.ul lor nu avea prizB @n mase. 2a ormB de protest Ci reac&iune la dogme! ereziile au avut un rol progresist Ci umanist! transmiAFnd semnale sociale ce aveau sB contureze mai tFrziu chiar r%z$oaie religioase. Ie@ntoarcerea la cretinismul original, primitiv era @ntr"un mesa. cu totul depBCit! ceea ce motiveazB slaba aderenAB la oameni a ereziilor.

A brief 2istor9 of t2e Guelp2s and G2ibellines These are the names adopted b= the t`o actions that Uept Ital= divided and devastated b= civil `ar during the greater part o the later $iddle %ges. The doctrine o t`o po`ers to govern the `orld! one spiritual and the other temporal! each independent `ithin its o`n limits! is as old as 2hristianit= itsel ! and based upon the *ivine command to Grender unto 2aesar the things that are 2aesarOs and unto 0od the things that are 0odOsG. The earlier popes! such as 0elasius I (969) and S=mmachus (J7:)! `rote emphaticall= on this theme! `hich received illustration in the 2hristian art o the eighth centur= in a mosaic o the 5ateran palace that represented 2hrist delivering the Ue=s to St. Silvester and the banner to the #mperor 2onstantine! and St. &eter giving the papal stole to 5eo III and the banner to 2harlemagne. The latter scene insists on the papal action in the restoration o the aestern #mpire! `hich *ante regarded as an act o usurpation on the part o 5eo. For *ante! pope and emperor are as t`o suns to shed light upon manOs spiritual and temporal paths respectivel=! *ivinel= ordained b= the in inite goodness o 3im rom ahom the po`er o &eter and o 2aesar bi urcates as rom a point. Thus! throughout the troubled period o the $iddle %ges! men inevitabl= looUed to the harmonious alliance o these t`o po`ers to renovate the ace o the earth! or! `hen it seemed no longer possible or the t`o to `orU in unison! the= appealed to one or the other to come or`ard as the saviour o societ=. ae get the noblest orm o these aspirations in the ideal imperialism o *anteOs G*e $onarchiaG! on the one hand- and! on the other! in the conception o the ideal pope! the papa angelico o St. KernardOs G*e 2onsiderationeG and the G5ettersG o St. 2atherine o Siena. This great conception can vaguel= be discerned at the bacU o the nobler phases o the 0uelph and 0hibelline contests! but it `as soon obscured b= considerations and conditions absolutel= non"idealistic and material. T`o main actors ma= be said to have produced and Uept alive these struggles+ the antagonism bet`een the papac= and the empire! each endeavouring to e,tend its authorit= into the ield o the other- the mutual hostilit= bet`een a territorial eudal nobilit=! o militar= instincts! and o oreign descent! and a commercial and municipal democrac=! clinging to the traditions o Ioman la`! and ever increasing in `ealth and po`er. Since the coronation o 2harlemagne (P77)! the relations o 2hurch and State had been ill"de ined! ull o the seeds o uture contentions! `hich 96

a ter`ards bore ruit in the prolonged Gaar o InvestituresG! begun b= &ope 0regor= VII and the #mperor 3enr= IV (87<J)! and brought to a close b= 2allistus II and 3enr= V (88??). 1either the 2hurch nor the #mpire `as able to maUe itsel politicall= supreme in Ital=. Throughout the eleventh centur=! the ree Italian communes had arisen! o`ing a nominal allegiance to the #mpire as having succeeded to the po`er o ancient Iome and as being the sole source o la` and right! but looUing or support! politicall= as `ell as spirituall=! to the papac=. The names G0uelphG and G0hibellineG appear to have originated in 0erman=! in the rivalr= bet`een the house o ael (*uUes o Kavaria) and the house o 3ohenstau en (*uUes o S`abia)! `hose ancestral castle `as aaiblingen in Franconia. %gnes! daughter o 3enr= IV and sister o 3enr= V! married *uUe FredericU o S`abia. Gael G and GaaiblingenG `ere irst used as rall=ing cries at the battle o aeinsberg (8897)! `here FredericUOs son! #mperor 2onrad III (88;P"88J?)! de eated ael ! the brother o the rebellious *uUe o Kavaria! 3enr= the &roud. 2onradOs nephe` and successor! FredericU I GKarbarossaG (88J?"8867)! attempted to reassert the imperial authorit= over the Italian cities! and to e,ercise supremac= over the papac= itsel . 3e recognized an antipope! Victor! in opposition to the legitimate sovereign ponti ! %le,ander III (88J6)! and destro=ed $ilan (88:?)! but `as thoroughl= de eated b= the orces o the 5ombard 5eague at the battle o 5egnano (88<:) and compelled to agree to the peace o 2onstance (88P;)! b= `hich the liberties o the Italian communes `ere secured. The mutual .ealousies o the Italian cities themselves! ho`ever! prevented the treat= rom having permanent results or the independence and unit= o the nation. % ter the death o FredericUOs son and successor! 3enr= VI (886<)! a struggle ensued in 0erman= and in Ital= bet`een the rival claimants or the #mpire! 3enr=Os brother! &hilip o S`abia (d. 8?7P)! and Otho o Kavaria. %ccording to the more probable theor=! it `as then that the names o the actions `ere introduced into Ital=. G0uel oG and G0hibellinoG being the Italian orms o Gael G and GaaiblingenG. The princes o the house o 3ohenstau en being the constant opponents o the papac=! G0uelphG and G0hibellineG `ere taUen to denote adherents o 2hurch and #mpire! respectivel=. The popes having avoured and ostered the gro`th o the communes! the 0uelphs `ere in the main the republican! commercial! burgher part=- the 0hibellines represented the old eudal aristocrac= o Ital=. For the most part the latter `ere descended rom Teutonic amilies planted in the peninsula b= the 0ermanic invasions (o the past)! and the= naturall= looUed to the emperors as their protectors against the gro`ing po`er and pretensions o the cities. It is! ho`ever! clear that these names `ere merel= adopted to designate parties that! in one orm or another! had e,isted rom the end o the eleventh centur=. In the endeavour to realise the precise signi icance o these terms! one must consider the local politics and the special conditions o each individual state and to`n. Thus! in Florence! a amil= Wuarrel bet`een the Kuondelmonti and the %midei! in 8?8J! led traditionall= to the introduction o G0uelphG and G0hibellineG to marU o the t`o parties that hence orth Uept the cit= divided! but the actions themselves had e,isted virtuall= since the death o the great 2ountess $athilda o Tuscan= (888J)! a hundred =ears be ore! had le t the republic at libert= to `orU out its o`n destinies. The rivalr= o cit= against cit= `as also! in man= cases! a more potent inducement or one to declare itsel 0uelph and another 0hibelline! than an= speciall= papal or imperial proclivities on the part o its citizens. &avia `as 0hibelline! because $ilan `as 0uelph. Florence being the head o the 0uelph league in Tuscan=! Lucca `as 0uelph because it needed Florentine protection- Siena `as 0hibelline! because it sought the support o the emperor against the Florentines and against the rebellious nobles o its o`n territor=- Pisa `as 0hibelline! partl= rom hostilit= to Florence! partl= rom the hope o rivalling `ith imperial aid the maritime glories o 0enoa. In man= cities a 0uelph action and a 0hibelline action alternatel= got the upper hand! drove out its adversaries! destro=ed their houses and con iscated their possessions. Venice! `hich had aided %le,ander III against FredericU I! o`ed no allegiance to the aestern empire! and naturall= stood apart. One o the last acts o FredericU I had been to secure the marriage o his son 3enr= `ith 2onstance! aunt and heiress o ailliam the 0ood! the last o the 1orman Uings o Naples and Sicil=. The son o this marriage! FredericU II (b. 8869)! thus inherited this South Italian Uingdom! hitherto a bul`arU against the imperial 0ermanic po`er in J7

Ital=! and `as de ended in his possession o it against the #mperor Otho b= &ope Innocent III! to `hose charge he had been le t as a `ard b= his mother. On the death o Otho (8?8P)! FredericU became emperor! and `as cro`ned in Iome b= 3onorius III (8??7). The danger! to the papac= and to Ital= aliUe! o the union o 1aples and Sicil= (a vassal Uingdom o the 3ol= See) `ith the empire! `as obvious- and FredericU! `hen elected Ling o the Iomans! had s`orn not to unite the southern Uingdom `ith the 0erman cro`n. 3is neglect o this pledge! together `ith the misunderstandings concerning his crusade! speedil= brought about a resh con lict bet`een the #mpire and the 2hurch. The prolonged struggle carried on b= the successors o 3onorius! rom 0regor= I/ to 2lement IV! against the last S`abian princes! mingled `ith the `orst e,cesses o the Italian actions on either side! is the central and most t=pical phase o the 0uelph and 0hibelline stor=. From 8??<! `hen irst e,communicated b= 0regor= I/! to the end o his li e! FredericU had to battle incessantl= `ith the popes! the second 5ombard 5eague! and the 0uelph part= in general throughout Ital=. The 0enoese leet! conve=ing the French cardinals and prelates to a council summoned at Iome! `as destro=ed b= the &isans at the battle o $eloria (8?98)- and 0regor=Os successor! Innocent IV! `as compelled to taUe re uge in France (8?9J). The atrocious t=rant! #zzelino da Iomano! raised up a blood= despotism in Verona and &adua- the 0uelph nobles `ere temporaril= e,pelled rom Florence- but FredericUOs avourite son! Ling #nzio o Sardinia! `as de eated and captured b= the Kolognese (8?96)! and the strenuous opposition o the Italians proved too much or the imperial po`er. % ter the death o FredericU (8?J7)! it seemed as i his illegitimate son! $an red! Ling o 1aples and Sicil= (8?J9"8?::)! himsel practicall= an Italian! `as about to unite all Ital= into a 0hibelline! anti"papal monarch=. %lthough in the north the 0hibelline supremac= `as checUed b= the victor= o the $arWuis %zzo dO#ste over #zzelino at 2assano on the %dda (8?J6)! in Tuscan= even Florence `as lost to the 0uelph cause b= the sanguinar= battle o $ontaperti (9 Sept.! 8?:7)! celebrated in *anteOs poem. Erban IV then o ered $an redOs cro`n to 2harles o %n.ou! the brother o St. 5ouis o France. 2harles came to Ital=! and b= the great victor= o Kenevento (?: Feb.! 8?::)! at `hich $an red `as Uilled! established a French d=nast= upon the throne o 1aples and Sicil=. The de eat o FredericUOs grandson! 2onradin! at the battle o Tagliacozzo (8?:P) ollo`ed b= his .udicial murder at 1aples b= the command o 2harles! marUs the end o the struggle and the overthro` o the 0erman imperial po`er in Ital= or t`o and a hal centuries. Thus the struggle ended in the complete triumph o the 0uelphs. Florence! once more ree and democratic! had established a special organisation `ithin the republic! Uno`n as the &arte 0uel a! to maintain 0uelph principles and chastise supposed 0hibellines. Sienna! hitherto the stronghold o 0hibellinism in Tuscan=! became 0uelph a ter the battle o 2olle di Valdelsa (8?:6). The ponti icate o the saintl= and paci ic 0regor= / (8?<8"8?<:) tended to dissociate the 2hurch rom the 0uelph part=! `hich no` began to looU more to the ro=al house o France. %lthough the= lost Sicil= b= the GVespers o &alermoG (8?P?)! the %ngevin Uings o 1aples remained the chie po`er in Ital=! and the natural leaders o the 0uelphs! `ith `hose aid the= had `on their cro`n. %dherence to 0hibelline principles `as still maintained b= the republics o &isa and %rezzo! the *ella Scala amil= at Verona! and a e` pett= despots here and there in Iomagna and else`here. 1o great ideals o an= Uind `ere b= this time at staUe. %s *ante declares in the G&aradisoG (canto VI)! one part= opposed to the imperial eagle the golden lilies! and the other appropriated the eagle to a action! Gso that it is hard to see `hich sinneth mostG. The intervention o Koni ace VIII in the politics o Tuscan=! `hen the predominant 0uelphs o Florence split into t`o ne` actions! `as the cause o *anteOs e,ile (8;78)! and drove him or a `hile into the ranUs o the 0hibellines. The ne,t pope! Kenedict /I (8;7;"8;79)! made earnest attempts to reconcile all parties- but the GKab=lonian 2aptivit=G o his successors at %vignon augmented the divisions o Ital=. From the death o FredericU II (8?J7) to the election o 3enr= VII (8;7P)! the imperial throne `as regarded b= the Italians as vacant. 3enr= himsel `as a chivalrous and high minded idealist! `ho hated the ver= names o 0uelph and 0hibelline- his e,pedition to Ital= (8;87"8;8;) roused much temporar= enthusiasm (re lected in the poetr= o *ante and 2ino da &istoia)! but he `as success ull= resisted b= Ling Iobert o 1aples and the Florentines. % ter his death! imperial J8

vicars made themselves masters o various cities. Eguccione della Faggiuola (d. 8;?7)! or a brie `hile lord o &isa Gin marvellous glor=G! de eated the allied orces o 1aples and Florence at the battle o $ontecatini (?6 %ug.! 8;8J)! a amous 0uelph overthro` that has le t its traces in the popular poetr= o the ourteenth centur=. 2an 0rande della Scala (d. 8;;6)! *anteOs riend and patron! upheld the 0hibelline cause `ith magnanimit= in eastern 5ombard=! `hile $atteo Visconti (d. 8;??) established a permanent d=nast= in $ilan! `hich became a sort o 0hibelline counterbalance to the po`er o the %ngevin 1eapolitans in the south. Castruccio Interminelli (d. 8;?P)! a soldier o ortune `ho became *uUe o 5ucca! attempted the liUe in central Ital=- but his signor= perished `ith him. Something o the old 0uelph and 0hibelline spirit revived during the struggle bet`een 5ud`ig o Kavaria and &ope Yohn //II. 5ud`ig set up an antipope! and `as cro`ned in Iome b= a representative o the Ioman people! but his conduct disgusted his o`n partisans. In the poetr= o Fazio degli Eberti (d. a ter 8;:P)! a ne` 0hibellinism maUes itsel heard+ Iome declares that Ital= can onl= en.o= peace `hen united beneath the scepter o one Italian Uing. Ke ore the return o the popes rom %vignon! G0uelphG and G0hibellineG had lost all real signi icance. $en called themselves 0uelph or 0hibelline! and even ought uriousl= under those names! simpl= because their orbears had adhered to one or other o the actions. In a cit= `hich had been o iciall= 0uelph in the past! an= minorit= opposed to the government o the da=! or obno,ious to the part= in po`er! `ould be branded as G0hibellineG. Thus! in 8;:9! `e ind it enacted b= the Iepublic o Florence that an= one `ho appeals to the pope or his legate or the cardinals shall be declared a 0hibelline. GThere are no more `icUed nor more mad olU under the vault o heaven than the 0uelphs and 0hibellinesG! sa=s St. Kernardino o Siena in 89?<. 3e gives an appalling picture o the atrocities still perpetuated! even b= `omen! under these names! albeit b= that time the primitive signi icance o the terms had been lost! and declares that the mere pro essing to belong to either part= is in itsel a mortal sin. %s part= catch"`ords the= survived! still attended `ith blood= conseWuences! until the coming to Ital= o 2harles V (8J?6) inall= re"established the imperial po`er! and opened a ne` epoch in the relations o pope and emperor.

7onar(ia si repu$lica in gandirea lui 7ac(iavelli

Nicolo %ac2ia.elli s3a nascut la : mai ;<=>4 la Florenta" Se tragea dintr3o .ec2e familie de buna noblete oraseneasca4 familie de guelfi4 i#goniti din Florenta dupa batalia de la %ontaperti" ,espre copilaria sa nu se cunoaste aproape nimic" In mod sigur acesta s3a #batut in lipsuri materiale4 lipsuri de care nu .3a scapa toata .iata" %ai multe lucruri nu se stiu nici despre scolile pe care %ac2ia.elli le3a frec.entat4 dar4 este fara indoiala faptul ca acesta ar fi urmat un fel de in.atatura in stare sa ii ofere o cultura si o pregatire clasica4 altfel nu s3ar fi putut anga/a in postul de Secretar al Signorei Florentei" O astfel de alegere4 scoate in e.identa de la inceput ca a.em de a face cu un carturar de o factura aparte" Este de notorietate faptul ca la Florenta a.ea sa fie anga/ati in slu/bele politice ?oameni in.atati4 patrunsi de cultura clasica4 care sa stie sa scrie elegant latineste4 sa compuna epistole abile si sa faca discursuri eloc.ente"@ La .arsta de A> de ani4 %ac2ia.elli a fost anga/at la a doua cancelarie4 cu insarcinarea e+presa de a re#ol.a problemele interne ale cancelariei" In plus I se incredintea#a si functia de Secretar al Celor Bece4 functie care .i#a si atributia re#ol.arii unor afaceri e+terne" &a ocupa aceasta functie pana in luna noiembrie a anului ;C;A cand4 dupa caderea epublicii nu ii mai este acceptata nici o insarcinare politica oficiala" Inainte de anga/area sa in slu/ba republicii4 %ac2ia.elli fusese martorul atator e.enimente petrecute in Florenta si Italia4 atator rasturnari de anga/amente politice4 inaltari si prabusiri de oameni" Inca de tanar4 adunase un .ast material de e+perienta In care mintea lui agera se straduia sa introduca o logica4 ordine sau e+plicatie satisfacatoare" ,upa ce .a ocupa postul de secretar4 .a participa direct4 aflandu3se c2iar in mie#ul celor mai importante J?

e.enimente dintre cele care .or a.ea loc" Astfel4 il .a cunoaste pe Cesare Dorgia4 pe care il .a admira in mod deosebit4 luandu3l ca model in reali#area celei mai celebre lucrari pe care a scris3o4 Il Principe" In toti cei ;< ani4 cat a ocupat functia de Secretar al Florentei4 %ac2ia.elli a intrat in legatura cu oameni politici de seama epocii lui" A a.ut intalniri oficiale cu popi4 regi4 imparati si principiE a surprins in cele mai diferite iposta#e oameni stapani pe firele cele mai ascunse ale trebuirilor statului4 de#.oltand inteligenta si imbogatind e+perienta" Pline de semnificatii sunt misiunile sale incepute in anul ;<>> cand il gasim pe langa Caterina Sfor#a4 contesa de Imola si Forli4 intalnirile sale cu Ludo.ic al FII Glea dar mai ales misiunea sa de la 'rbino din anul ;CHA pe langa Cesare Dorgia care se prelungeste apoi timp de patru luni" Aceasta a repre#entat o buna oca#ie pentru a3l cunoaste pe ducele &alentino4 cum era numit fiul Papei 4 Ale+andru al saselea" ,e asemenea4 demna este si misiunea din anul ;CHI la imparatul %a+imilian4 care ii prile/uieste cunoasterea El.etiei4 unor orase germane si de asemenea studiul Tirolului" La sfarsitul anului ;C;A in Italia4 e.enimentele se precipita" Liga de la Cambrai4 in care Franta se gasea alaturi de Papa si spanioli se desface" Apoi s3a constituit Liga sfanta4 care a.ea un scop opus4 a.andu3l in frunte pe Iuliu al doilea care alaturi de spanioli4 incepe lupta impotri.a armatelor lui Ludo.ic al FII Glea " In acelasi an re.ine la Florenta stapanirea %edicilor4 mac2ia.elli care fusese unul din secretarii epublicii si care colaborase acti. la organi#area militiilor acestora a fost inlaturat 4 ba c2iar suspectat de legaturi cu o conspiratie impotri.a %edicilor" Inc2is si torturat acesta este eliberat odata cu alegerea ca Papa al lui Leon al F3lea dar cu toate acestea a fost dat la o parte din .iata publica si s3a retras din casa lui de la tara la San Casciane" ,atorita acestui repaus fortat4 intrerupt de putinele calatorii si repausuri la Florenta unde participa la con.ersatiile din gradina uccelai4 s3a nascut Principele si discursurile4 doua opere fara de care gandirea politica moderna ar fi fost serios .adu.ita in de#.oltarea si fundamentarea sa stiitifica" Se spune ca in anii cuprinsi intre aceasta retragere fortata si re.enirea in .iata publica pentru scurt timp si cu misiuni secundare4 in ;CAC alcatuiesc perioada cea mai rodnica a .ietii lui" Alaturi de celelalte doua lucrari mentionate mai sus4 %ac2ia.elli a mai scris si$ ,ecenalele Prime4 Asinul de aur4 &iata lui Castruccio Castracani4 %atraguna4 Delfagor ar2idia.olul4 ,ialogul despre limba4 Cantece de carna.al4 Sonete si Dine4 etc" Aceasta a fost fara indoiala un repre#entant stralucit al enasterii si unul dintre acei oameni celebrii apreaciati drept ?titani ai gandirii 4 ai pasiunii si ai cu.antului@ alaturi de Leonardo ,a&incii" Acesta a fost comparat cu un Columb al lumii etico3politice4 datorita ori#onturilor si directiilor de cercetare pe care le3a inaugurat" Se poate spune asadar ca el a fost primul ganditor care si3a indreptat atentia asupra societatii si a elaborat3o cu rigoare logica si distantare stiintifica" %ac2ia.elli4 asa cum preci#ea#a si el singur4 nu si3a propus niciodata sa scrie tratate si po.ete care sa ramana fara nici o utilitate" A scris numai pentru a arata si a indica o cale de urmat pentru toti cei care nu stiu si ar dori sa stie" ,e aceea4 el si3a elaborat un ade.arat program4 un gen de manifest" Principele4 in special4 poate fi considerat4 intr3un anumit fel4 un .eritabil manifest politic" Potri.it lui %ac2ia.elli4 trebuie sa .edem lucrurile cu proprii nostrii oc2i si sa respingem autoritatea" Si intr3ade.ar4 .a respinge prin urmare autoritatea4 dar .a citi cu atentie istoria" Antonio Gransci anali#and opera lui %ac2ia.elli a.ea sa conc2ida ferm$ ?Nicolo %ac2ia.elli e uomo tutto della sua epoca el la sua scien#a politica reppresenta la filosofia del tempo c2etende allJorani##a#ione delle monarc2ie na#ionali assolute@" ,upa aceasta pre#entare .om proceda la anali#a lucrarii sale de capatai4 Principele4 pentru a pre#enta republica si monar2ia asa cum au fost ele #ugra.ite de ganditorul

J;

florentin" O forma de gu.ernamant care sa se do.edeasca buna pentru toate locurile4 timpurile si popoarele nu e+ista" In final4 toate formele de gu.ernamant se reduc la douaE monar2ia si republica" ,omnia uneia singure repre#inta tiranie4 domnia tuturor libertatea4 dar aceste doua forme sunt bune la acelasi popor4 dar la locul si timpul lor" ,upa cum .om .edea4 cele mai bune forme de gu.ernamant sunt cele mai simple4 adica monar2ia si republica" Am preci#at mai sus ca republica este domnia tuturor4 dar cu toate ca aceasta forma este usor de formulat4 situatia se sc2imba atunci cand este .orba de reali#area ei" ,aca aruncam o pri.ire asupra populatiei unui stat .om desprinde doua mari clase$ cei care nu au nimic si muncesc numai pentru a trai si cei care au dar muncesc pentru a le spori sau macar pentru a le pastra" Prima clasa apartine proprietarilor sau a poporului4 iar cea de3a doua repre#ina clasa aristocratilor" In organi#area republicana4 aceste doua clase .or lua parte impreuna la gu.ernarea statului" In aceasta situatie4 nici una dintre cele doua clase nu .a putea face nimic fara cealalta4 interesele lor opuse tinandu3se in frau reciproc" In situatia in care se spunem4 aristocratia ar de.eni puternica4 ea s3ar transforma intr3o tiranie ereditara a cator.a familii4 adica in oligar2ie" Pe de alta parte4 daca plebea ar de.eni peste masura de puternica ar fi pus in pericol respectul legilor iar prin .iolenta ar duce statul la disparitie" ,e3a lungul timpului am putut obser.a ca4 monar2iile propriu3#ise sunt mult mai bune decat oligar2iile" ,e e+emplu4 intr3o monar2ie4 cand legile numai 2otarasc se poate .orbi de e+istenta unei norme4 daca gu.ernarea statului este e+ercitata de o singura persoana" Insa situatia se sc2imba radical4 atunci cand la conducerea statului isi dau concursul .ointele mai multor familii" ,icatand mai multe .ointe se .a a/unge foarte usor la anar2ie4 la anar2ia clasei conducatoare" Am spus mai de.reme ca preferabila oligar2iei este monar2ia" Acest lucru poate fi inteles acum4 deoarece4 in ca#ul celei de3a doua forma de gu.ernamant statul .a trebui sa indure patimile unui singur om4 pe cand in ca#ul oligar2iei ar trebui sa suporte capriciile unei clase intregi" Ne.oia ec2ilibrului intre cele doua clase aduce in scena institutiile caracteristice republicii" &ointa aristocratiei este e+ercitata in senat4 a poporului in comitii" Interesele aristocratiei sunt aparate de ea insasi4 pe cand interesele poporului sunt aparate de tribun" Iar in ca#ul in care cele doua clase nu se inteleg si intra in conflict este ne.oie de inter.entia unui organ e+ceptional care nu poate fi altul decat dictatorul" %ac2ia.elli ne propune in definiti. organi#area republicana a societatii romane" Este mult mai natural ca interesul tuturor sa fie ocrotit si ingri/it de toti decat de o singura persoana" C2iar el spunea ca ? in tarile in care stricaciunea e asa de inaintata incat legile nu o mai pot opri e ne.oie de o putere superioara 4 de un rege4 care sa intinda impotri.a3I o mana de fier si sa ii opuna o putere absoluta@" Acolo unde coruptia este foarte mare4 libertatea nu face altce.a decat sa amplifice si mai mult aceasta stare" %ai sus preci#am ca cele mai bune forme de gu.ernamant sunt cele simple si e+treme4 urmand acum sa aduc la cunostinta ca formele de gu.ernamant intermediare sunt foarte prime/dioase" Pentru a intarii cele spuse mai sus .om aminti un pasa/ din ?,iscurs asupra reformelor de introdus in constitutia Florentei@ adresat de %ac2ia.elli cardinalului %edicii4 in care preci#ea#a ca$ pentru monar2ie si republica nu e+ista decat o singura prime/dieE pentru cea dintai de a aluneca pe panta democratiei4 iar pentru cea de3a doua de a aluneca pe panta absolutismului" Gu.ernele intermediare4 sunt insa4 e+puse la prime/dia indoita de a inclina in acelasi timp catre democratie si absolutism4 si de aici pro.in cele mai multe re.olutii" e.enind la monar2ie4 trebuie sa preci#am ca modul de gu.ernare al acestora .aria#a dupa originea lor" Astfel ca florentinul ne propune mai multe tipuri$ cele ereditare4 cele cucerite cu armele4 cele castigate prin crime4 cele electi.e4 cele ecle#iastice" Pentru aceste forme de gu.ernare nu se poate da nici o norma generala de organi#are4 totul fiind

J9

2otarat de .ointa absoluta a monar2ului" ,aca nu se pot da norme de organi#are statala4 in sc2imb putem .orbi de e+istenta unor norme de conduita pentru principe" Astfel4 cand este .orba de monar2ie4 %ac2ia.elli este de parere ca mai util este sa se dea norme de conduita pentru su.eran4 decat norme de organi#are pentru stat" Dineinteles ca aceste norme de organi#are difera dupa natura organi#arii" Pentru inceput4 %ac2ia.elli se ocupa de monar2iile ereditare" Aici4 su.eranul spune el trebuie sa respecte traditiile si mora.urile poporului peste care gu.ernea#a4 ferindu3se sa faca ino.atii4 deci politica lui trebuie sa fie conser.atoare" ,e asemenea sc2imbarea legilor si institutiilor trebuie sa se faca doar atunci cand impre/urarile o cer4 altfel este posibil ca acesta sa piarda spri/inul celui mai important factor social4 care este4 poporul" Da#ate pe acelasi principiu sunt si monar2iile ecle#iastice4 insa4 taria gu.ernelor este data de prestigiul credintelor religioase" Totusi4 aceasta regula4 /udecand dupa purtarea politica a papilor4 este mai usor de formulat decat de aplicat" ,upa monar2iile mostenite4 %ac2ia.elli isi indreapta atentia asupra celor dobandite care potri.it spuselor sale sunt mai dificil de gu.ernat" Ele infatisea#a trei tipuri$ monar2iile cucerite cu armele4 cele intemeiate prin crime si tradare si cele electi.e" In ca#ul monar2iilor cucerite cu armele4 su.eranul trebuie sa procede#e astfel incat populatiile cucerite sa nu simta prea greu conducerea straina" Pentru a a/unge la acest scop monar2l trebuie sa incerce pe cat posibil sa nu le#e#e interesele materiale ale populatiei4 sa nu puna biruri prea mari si sa isi retraga armatele cat mai repede4 deaorece este stiut ca soldatii se dedau la /afuri si abu#uri sporind astfel ura celor in.insi" In locul armatelor retrase .or trebui aduse colonii de cetateni din tara de origine care sa aduca acolo spriritul national" ,e asemenea trebuie respectate obiceiurile si traditiile poporului cucerit4 iar legile si institutiile nu trebuie sc2imbate decat atunci cand impre/urarile o cer" Al doilea tip il constituie monar2iile intemeiate pe crima si tradare" Acestea sunt studiate in ca#ul unui tratat politic deaorece %ac2ia.elli incearca sa ramana realist" ,e3 alungul istoriei si3au facut aparitia pe scena politica si astfel de gu.ernari iar florentinul cauta si pentru ele cele mai bune reguli de gu.ernare" Prima regula o constituie aceea ca u#urparile si crimele trebuie sa se intoarca in fa.oarea poporului" Pe buna dreptate spunea si P"P" Negulescu ca ?originea su.eranitatii se uita usor cand actiunea ei e binefacatoare@" '#urpatorul pentru a face bine4 pentru a a.ea mainile libere sa faca bine4 trebuie sa sa.arseasca toate crimele de la inceput" %ac2ia.elli spunea insasi ca ? cru#imile sunt bine intrebuintate cand sunt comise toate odata4 cand nu se staruieste intransele si cand nu sunt intoarse pe cat cu putinta in folosul poporuluiKCel ce u#urpea#a un stat trebuie dar sa 2otarasca si e+ecute dintr3o data toate gro#a.iile pe care trebuie sa le comita ca sa poata4 e.itand de a le reinnoi4 sa linisteasca spiritele si sa le castige prin binefacere" ,aca cru#imile trebuiesc comise toate deodata4 situatia se sc2imba in ca#ul binefacerilor care trebuiesc sa urme#e incet care sa dure#e cat mai indelungat"@ Cru#imile trebuie sa fie comise toate odata pentru ca amaraciunea lor fiind mai putin simtita4 sa irite mai putin" Dinefacerile4 dimpotri.a4 trebuie sa urme#e mai incet4 pentru ca sa fie gustate mai mult G acestea erau cu.intele florentinului care do.edeau inca odata o deosebita patrundere psi2ologica" %asurile G atat cele in bine cat si cele in rau G trebuiesc luate total 4 nu pe /umatate4 deoarece oamenii trebuie sa fie fie mangaiati fie batuti" ,aca dorim sa atacam pe cine.a4 trebuie sa o facem puternic astfel incat sa nu ne fie frica de ra#bunarea lui" Dineinteles aceste masuri trebuiesc corelate scopului4 pentru ca luate propriu3#is aceste mi/loace nu pot fi acceptate" In fine4 monar2iile electi.e apar in doua situatii diferite$ prima cand aristocratia simte ne.oia unui conducator care sa se opuna poporului4 iar a doua cand poporul are ne.oie de un conducator care sa lupte impotri.a aristocratiei" Autorul nu face deosebire

JJ

intre acestea si celelalte doua tipuri deoarece conduita su.eranului nu trebuie influentata dupa clasa care l3a ales" Dineinteles4 aristocratia trebuie cinstita4 dar interesele poporului trebuiesc fa.ori#ate" Aceasta masura este e+plicabila prin faptul ca obiceiurile poporului nu pot fi sc2imbate foarte usor4 pe cand nobili su.eranul poate sa faca cati .rea" Nobilii nu pot fi niciodata demni de incredere c2iar si atunci cand acestia l3au ales4 deoarece omul4 prin natura lui4 pe cat are pe atat doreste mai mult" In al doilea rand4 poporul se afla departe de su.eran si astfel sentimentul inferioritatii il determina sa il respecte" 'n lucru de o deosebita importanta il repre#inta faptul ca su.eranul sa aiba poporul langa el in situatii de ra#boi atunci cand nici banii si nici fortaretele nu il pot sustine" C2iar %ac2ia.elli spunea ca $ ? nu e+ita o fortareata mai buna decat dragostea poporului@" Preci#am la inceputul lucrarii ca atat monar2ia cat si republica sunt bune dupa locuri timpuri si popoare" Cu toate acestea republica este superioara monar2iei" Aceasta se e+plica in primul rand prin faptul ca monar2ul uita mai repede de interesul general decat poporul" Interesul monar2ului nu coincide intotdeauna cu interesul poporului4 pe cand interesul general repre#inta interesul tuturor4 adica ceea ce repre#inta pentru popor propriul lui interes" Sub un gu.ernamant republican4 bunastarea este mai ridicata4 deoarece spune %ac2ia.elli ?fiecare cetatean e mai dispus sa isi multumeasca familia si sa dobandeasca bunuri4 cand e mai sigur ca le poate pastra si toti pe intrecute4 lucrea#a la binele general4 prin c2iar faptul ca se preocupa de interesele lor particulare@" In plus gu.ernamintele republicane se adaptea#a mai usor cu sc2imbarile sur.enite in timp decat cele monar2ice" Acest lucru se intampla in primul rand pentru ca un su.eran isi modifica foarte greu sau deloc sistemul de gu.ernare G pentru ca in fond4 acesta sta sub influenta caracterului si temperamentului sau" ,impotri.a4 in cadrul gu.ernamantului republica4 oamenii sufera necontenit sc2imbari4 si pe deasupra4 acestia se deosebesc intre ei si aduc noi puncte de .edere care contribuie la buna conducere a statului" %onar2ii se sc2imba si ei4 dar sc2imbarea lor nu este atat de deasa si in folosul statului" ,e3a lungul istoriei s3au putut .edea numeroase ca#uri in care statele au deca#ut datorita unor urmasi imbecili" In cadrul republicii4 sefii de state se aleg pe termene mai scurte pentru ca in situatia in care acestia nu se do.edesc capabili sa poata fi sc2imbati" ,aca gu.ernamintele republicane G spune P"P" Negulescu G sunt atat de superioare de unde .ine pre/udecata ca poporul este incapabil sa se gu.erne#e singurL Iar %ac2ia.elli raspunde ca toata lumea e libera sa .orbeasca rau de popor c2iar si atunci cand el domneste cu deplina putere pe cand nimeni nu .orbeste rau de principi decat cu cea mai mare pa#a tremuranda" C2iar daca %ac2ia.elli isi manifesta simpatiile pentru gu.ernamintele republicane4 nimic nu il impiedica sa recunoasca faptul ca in anumite momente gu.ernamintele despotice sunt mai bune"

Mean Dodin 3 Su.eranitatea statului

2u apro,imativ un secol mai tFrziu decFt @n Italia! zorii IenaCterii @Ci ace apariAia @n FranAa! unde BrFmiAarea eudalB! @ncorsetarea dogmaticB devin tot mai insuportabile. Yuristul Yean Kodin (8J?6"8J6:) este personalitatea cea mai ilustrB a acelei perioade! concep&ia sa politic% iind de esenAB juridic%. Dn lucrarea sa despre GIepublicaG (Case cBrAi despre republicB)! Kodin dezvoltB o interesantB concepAie cu privire la originea statului. Statul ar avea! dupB el! o origine familiar% (la originea sa stFnd amilia! asocierea de amilii). *ar statul este o instituAie cu suveranitate proprie! el iind acela care pentru prima datB a dezvoltat eoria suveranit%&ii de stat. J:

constB @n posibilitatea de a des iinAa legea. %ceastB putere este unic%, indivizi$il% Ci permanent% (trBsBturi ale statului suveran). 5uveranitatea este a$solut%! nelimitat% Ci se e,ercitB BrB aprobarea celor supuCi. %cest caracter rezultB din imperativul unit%&ii statului! a unicit%&ii sale. O altB contribuAie este aceea cu privire la separa&ia puterii legislative de cea e9ecutiv%! puterea legislativB semni icFnd puterea suveranB ca atribut al statului. eoria formelor de guvern%m4nt constituie o altB contribuAie remarcabilB. *upB el ar e,ista trei forme de stat+ monarhia! aristocraAia Ci democraAia. *ar el opteazB pentru monarhie! ca ormB de guvernare @n stat @n care deAinBtorul puterii este o singurB persoanB! care este capa$il% Ci suficient% sB menAinB suveranitatea unicB Ci indivizibilB. *ar se opune categoric monar(iei tiranice Ci monar(iei senioriate. #l propune monar(ia legitim%! @n cadrul cBrei supuCii ascultB de monarh iar acesta ascultB de legile naturii. 2uterea e9ecutiv%! ca atribut esenAial al guvernBrii! nu are nici una din trBsBturile puterii suverane dar nici atribuAii care sB CtirbeascB natura suveranB. *ar iecare ormB de guvernBmFnt poate i+ un guvern%m4nt popular! aristocratic sau mi9 ( orme de guvernBmFnt). Yean Kodin si Thomas 3obbes in secolul 8:! respectiv 8< au elaborat primul enunt al termenului de 'suveranitate nationala(! ca o incercare timida de a delimita! ierarhiza si legitima puterea statala! imaginand"o ca pe"o umbrela sub care sunt stranse si controlate strict constitutia! guvernarea si legislatia. %cestia au de init"o ca un spatiu unde domneste paradisiac si ire utabil legea! subiectii sai aprioric supusi (cetatenii) neavand niciun drept de ai cotesta valentele dominatoare. Teorii mai recente puncteaza suveranitatea ca apropiat inrudita cu doua seturi de actori+" ' actorii e,terni( ce se re era la pozitia ocupata de un stat in relatie directa cu vecinii si vis a vis de cei mai importanti actori internationali- " ( actorii interni( ce ac trimitere la rolul puterii si gradul de in luienta e,ercitat de principalele institutii politice. Suveranitatea nationala in acceptiune europeana nu are o interpretare larg si uni orm acceptata! identitati! valori si prioritati di erite determinand o diversitate caco onica de de initii. 2riticii constructiei europene prevad ca #E isi va consuma! la un mod apocaliptic spus! statele componente! prezervandu"si suvernitatea si interesele politice de entitate statala ederala. %cestia sustin in continuare ca .ocul nu este de tip `in `in! cinevaZceva avand cu siguranta de pierdut ( ie particularitatile ce de inesc identitatea unei natiuni! ie liantul ce de ineste puterea uniunii). #E incearca asiduu sa eradice! sau hai sa"i spunem mai bland! sa uni ormizeze di erentele"asperitatile cu speci ic national! sa distruga diversitatea si sa impuna in locul acesteia un con ormism rigid. %r trebui vorbit de multilateralism european! ca opozant unciar al interesului national! chiar si pentru marile puteri (europene) interesul national putand i de init e,clusiv in termenii de '.udecati si responsabilitati largi(. %socierea ederativa de tip #E ace o subtila trecere! cel putin teoretica! de la idividualism (identitati nationale e,clusiviste) la colectivism! la sentimentul identitar comun. *e ce teoreticH &entru ca in practica si azi e,ista tendinta perpetuarii unitatii duble de masura! a 'celui mai egal dintre egali(! state ca si Franta! 0ermania! $area Kritanie cu greu acceptand sa"si dilueze si sa"si amestece seva nationala cu 'vulgul( restului de state europene (celebra ma,ima a #uropei cu doua viteze). *e aceea! desi cred cu tarie in viitorul constructiei comunitare comune! nu pot in acest moment sa identi ic un termen ezabil de viitor cand a spune #E! ar i ca si cum ai spune (din perspectiva propriilor cetateni) ES%4 2oncluzionand in termeni de de initie! suveranitatea a su erit translatari si schimbari masive in ultimii ani. %cceptiunea generala este pentru o scadere a autoritatii nationale in conte,tul unor enomene transnationale! interdependente! regionalizari si globalizare. Se poate observa o inceata dar sigura trans erare a puterii si actului decizional de la nivel national la cel supra"national.Sa speram ca metamor ozarea va i SI in interesul cetatenilor comunitari4 *e ce 'si(H4Va voi spune altadata care este sensul ascuns (conspirativ) al acestor constructii4

5uveranitatea

N'GO G OTI'S
J<

%utorul scoate @n evidenta @nca de la @nceputul capitolului care trateaza tema dreptului natural! aptul ca desi o cercetare asupra acelui drept e,istent intre state sau conducatorii lor! ie el drept natural sau bazat pe legile divine! ar i olositoare neamului omenesc! insa nimeni nu a cercetat un ast el de domeniu @n marea lui @ntindere! ma.oritatea autorilor punFnd accent pe legiuirile civile ale romanilor sau ale patriei lor. Dn acest sens prin scrierile sale a dorit sa sistematizeze stiinta dreptului prin s aturi asupra caii de urmat. %st el @n primul rFnd a legat probele privitoare la dreptul natural de cFteva idei temeinice @ncFt nimeni sa nu se poata @ndoi de ele. &entru a dovedi e,istenta dreptului natural a olosit marturiile iloso ilor! istoricilor! poetilor si oratorilor deoarece atunci cFnd oameni din locuri si timpuri di erite sustin acelasi lucru se cade ca acesta sa ie pus @n legatura cu o cauza generala. %corda atentie istoriei @n sensul ca acesta are doua oloase+ pildele si .udecatile. &ildele au cu atFt mai multa trecere cu cFt sunt luate din vremuri mai bune! ale elinilor sau ale romanilor de e,emplu! iar .udecatile atesta @ntr"o anumita masura dreptul natural! iar dreptul gintilor nici nu se poate stabili pe alta cale. Dn scrierea lucrarii se oloseste de 2artile S inte dar ace o deosebire @ntre legea veche si legea noua @n sensul ca cei ce considera legea veche ca @nsusi dreptul natural se @nseala. Dntradevar multe din cele cuprinse @n legea veche vin din libera vointa a lui *umnezeu care totusi nu"i contrara dreptului natural dar din ele se pot desprinde trainice temeiuri doar @n masura @n care se deosebeste cu gri.a dreptul lui *umnezeu de dreptul natural. Se oloseste si de 1oul Testament pentru a arata ce"i @ngaduit crestinilor dar deosebeste acesta de dreptul natural deoarece @n aceasta prea s Fnta lege ni se porunceste o virtute mai mare decFt cea pe care @nsusi dreptul natural o cere. Dn lucrarea sa Grotius @si propune trei scopuri+ sa @ntemeieze concluziile pe argumentele cele mai evidente cu putinta! sa puna @ntr"o anumita ordine problemele ce le trateaza si sa deosebeasca lucrurile ce pot parea asemanatoare. Se ereste sa e,amineze principii din alte domenii! cum ar i cele care ne @nvata cum trebuie sa procedam iindca pentru aceasta e,ista de e,emplu politica! de care %ristotel se ocupa aparte! spre deosebire de Kodin pentru care politica e tot una cu dreptul. %st el @n tratarea dreptului a acut abstractie de orice apt izolat asemenea matematicenilor care cerceteaza igurile ara sa tina seama de corpuri. 2ea mai simpla de inire a dreptului ar i acea de nerFvnire la lucrul altuia! @napoierea lui daca se a la @n mFinile noastre! sau a olosului pe care l"am dobFndit de pe urma lui. Dreptul ar i deci @ndatorirea de a @ndeplini promisiunile! de a repara pagubele pricinuite si de a @mparti pedepsele oamenilor dupa apta. Dreptul poate i de init si @ntr"un @nteles negativ+ este drept ceea ce nu"i nedrept. Nedrept este ceea ce este contrar naturii societatii iintelor @nzestrate cu ratiune. Ie erindu"se la persoana! dreptul este o @nsusire morala de a avea sau a ace ceva cu @ndreptatire. *esemneaza dreptul propriu"zis sau strict ca iind ceea ce apartine iecaruia. %cesta cuprinde+ puterea unei persoane asupra sa @nsasi! care se numeste libertate! cFt si asupra altora! cum ar i puterea parinteasca si puterea stapFnului- dreptul de proprietate! deplin sau mai putin deplin ca uzu ructul si dreptul de ga.- dreptul de creanta caruia @i corespunde datoria. En alt @nteles al dreptului se identi ica cu cel de lege! acesta iind regula actiunilor morale care ne obliga la ceea ce este cinstit.

Thomas 3obbes (8JPP"8:<6)

#ste un reprezentant al nobilimii @mburghezite. Tezele sale politice sunt cuprinse mai ales @n celebrele sale lucrBri *espre cetBAean Ci 5eviathan. 3obbes este cel mai valoros om politic al vremii sale. Dn &relegeri de istoria ilozo iei! >egel arBta contribuAia sa la dezvoltarea dreptului pu$lic. 2ontemporan cu BromCell! deci pBrtaC la evenimentele revoluAiei engleze! el a emis teze politice remarcabile. % ost un reprezentant al a$solutismului! motiv pentru care s"a strBduit sB .usti ice aceea ormB de guvernare. JP

Dmul prin natura sa nu este o fiin&% socia$il%! iind de la naturB o iinAB egoistB! este vrB.maC (duCmanul semenului sBu)! de unde Ci cunoscuta sintagmB+ G >omo (omini lupusG (omul este lup pentru om). *eci prin natura sa omul este considerat doar individ! BrB nici o socialitate. *e aceea! societatea i se pare o scenB veCnicB pe care se con runtB dorinAele individuale ale iecBruia cu ale celorlalAi. %ceastB ciocnire de interese individuale pe plan social duce la o continuB stare de @ncordare @ntre indivizi! stare care este de initB Ci de principiul+ :Eellum omnium contra omnes: (IBzboiul tuturora @mpotriva tuturora). %ceastB stare poate i depBCitB numai printr"o conven&ie @ntre indivizi Ci stat! care asigurB un compromis bazat pe concesii mutuale. %ceste concesii mutuale duc la conven&ii mutuale pe baza unui sistem de drept (public) ce trebuie respectat. #roarea lui 3obbes este aceea de a considera omul ca iinAB antisocial%. 5tatul este un actum! adicB acela care rezolvB toate problemele din societate+ GDn a ara statului! spune el! domnesc patimi! rBzboaie! teamB sBrBcie! .osnicie singurBtate! sBlbBticie ignoranAB! bestialitate Ci @n stat domneCte raAiunea! pacea! siguranAa! ericirea! relaAiile sociale! cunoaCterea! bunBvoinAa.G 5a 3obbes @ntFlnim o teorie organicist% asupra statului. 5tatul, ca Ci omul are! @n concepAia sa anumite pBrAi Ci uncAii ca Ci organismul omenesc. 5ufletul statului este puterea supremB! mintea statului= dreptateaZlegile- articula&iile statului= organele .udecBtoreCtiZ e,ecutive. *easemenea! mul&imea devine o singur% persoan%! dar cu condiAia! sB e,iste consim&%m4ntul iecBruia. *e aceea! la constituirea contractului ini&ial nu trebuie aplicatB orAa! ci se cere consimABmFntul individual. %ceasta duce la o legBturB specialB dintre individ,stat! contractul odatB @ncheiat nu mai poate i anulat. *e aceea statul este un Leviatan! conceput ca un dumnezeu! deci veCnic! nemuritor.

Contri#uia lui $o%n &oc'e

$eritul de necontestat al lui 5ocUe (8:;?"8<79) este acela ca la 8:67 a creat termenul modern de putere e,ecutivB! @n al sBu Q%l doilea tratat de guvernare civilB(. #l rupe tradiAia cu coala dreptului natural! preocupatB dB asigure unitatea puterii regale Ci re@nnoadB legBtura cu principiile de analizB ale lui %ristotel. 5ocUe de ineCte trei domenii de acAiune @n societatea politicB+ legea! aplicarea legii de cBtre administraAie Ci .ustiAie! relaAiile internaAionale. #l ace o distincAie subtilB @ntre puteri! precum Ci o delimitare precisB a puterii e,ecutive. Studiul atent al acestei opere relevB! @nsB! cB el considera! de apt! cB e,istB cinci puteri+ mai @ntFi! constituantul! care a permis crearea statului! apoi! legiuitorul! apoi! .udecBtorul! apoi! puterea e,ecutivB! si @n s FrCit puterea ederativB. 5ocUe s FrCeCte prin a propune douB clasi icBri ale puterilor. &rima apare atunci cFnd el analizeazB insu icienAele care au .usti icat adoptarea contractului social! prin care omul a renunAat la starea naturalB Ci s"au grupat @n societatea politicB. Dn acestB analizB! 5ocUe oloseCte implicit schema tripartitB! care va deveni undamentul teoreticienilor politicii din sec. al /VIII" lea Ci al /I/"lea+ legislativul (legiuitorul)! e,ecutivul! .uridiciarul (puterea .udecBtoreascB). #l nu numeCte aceste puteri decFt pentru a constata absenAa lor @n statele reale. % doua clasi icare este prelevatB atunci cFnd 5ocUe analizeazB uncAionarea societBAii politice. #ste singurul moment cFnd precizeazB ideea de putere ederativB ! iar triunghiul devine+ puterea legislativB! puterea e,ecutivB! puterea ederativB. *upB cum se vede! puterea .uridiciarB dispare din acestB di erenAiere! dar nu trebuie sB deducem din acestB cauzB cB 5ocUe a renunAat sB o conceapB ca putere. Trilogia puterii (legislativB!e,ecutivB! ederativB) este! pentru iloso ! unica e,presie constituAionalB valabilB a puterii @n societatea politicB. #a ramFne @ntr"o anumitB mBsurB subordonatB e,istenAei puterii constituante prin care indivizii au creat respectiva societate! Ci prin permanenta necesitate a e,istenAei puterii .udecBtoreCti care! nu trebuie pusB sub semnul @ndoielii. 5ocUe a de init cu precizie acestB trilogie a puterii politice. 5egislativul este puterea care stabileCte procedurile prin care orAa societBAoo politice este diri.atB pentru conservarea J6

comunitBAii Ci a membrilor sBi. $isiunea sa principalB! dar nu singura! este adoptarea legilor. #,ecutivul este puterea de a e,ecuta legile Ci de a decide ceea ce este convenabil pentru conciliera @ntre protecAia interesului public Ci a intereselor particularilor. &uterea ederativB este puterea de a ace pacea sau rBzboiul. #a se re erB la conducerea a acerilor e,terne! inclusiv uncAia de reprezentare colectivB a poporului Ci a statului! @n e,teriorul teritoriului naAional. Dn acest el! puterea ederativB combinB .us tractum ( puterea de a semna tratate)! .us legationis (puterea de a numi Ci de a avea ambasador! dar Ci de a primi ambasade pe teritoriul naAional) Ci .us ad bellum (puterea de a ace razboi). Originalitatea lui 5ocUe constB @n aptul cB onclude aici .us tractum care constituie o uncAie de normare! pe care coala dreptului natural o plasB mai degrabB @n unAia legislativB. *ar tot 5ocUe di erenAiazB mai multe uncAiuni decFt puteri. 2el mai adesea el considerB cB e,ecutivul Ci ederativul trebuie reunite @n uncAiunea lor! iindcB cei care le e,ercitB utilizeazB orAa Statului. 5ocUe aprecia cB legiuitorul care esre puterea supremB a statului nu poate sB prevadB totul Ci se poate @ntFmpla ca aplicarea riguroasB a legilor sB cauzeze Qpre.udicii( Ci Qnumeroase accidente(. &entru acest motiv! spune el! o parte din decizii trebuie @n mod necesar lBsate la discteAia deAinBtorului puterii e,ecutive. #a @i permite lui 5ocUe sB i,eze limitele acAiunii e,ecutivului! dincolo de simpla e,ecutare a legilor. Etilizarea prerogrativei se ace totuCi @n limitele unui cadru+ Q*acB se ridicB o contestare @ntre popor Ci puterea e,ecutivB! @n legBturB cu un obiectiv revendicat de puterea e,ecutivB! pe temeiul prerogativei! contestarea va i tranCatB @n uncAie de aptul cB e,ercitarea acelei prerogative tinde sB ie pro itabilB poporului!sau sB constituie un pre.udiciu pentru acesta( %Cadar! domeniul prerogativei depinde de popor. *in acel moment! puterile care aparAineau regelui erau @n continuB trans ormare! ele iind determinate de evoluAia prerogativelor sale.Dn viziunea lui 5ocUe! e,ecutivul nu este numai un simplu instrument de e,ecutat legii. *incolo de aceastB e,ecutare! el deAine o parte din putere @n temeiul prerogativelor sale! ceea ce @l obligB pe suveran sB se con ormeze Ci interesului general. Semni icaAia capitalB a operei lui Yohn 5ocUe pentru gFndirea Ci voinAa politicB modernB este legatB de idealul eliminBrii arbitrariului Ci al instituirii civilizaAiei bazate pe reguli.

Montes"uieu
,espre spiritul legilor 5egile! @n @nAelesul lor mai larg! sunt raporturile necesare care deriva din natura lucrurilorCi! @n acest sens! tot se e,ista are legile sale+ *ivinitatea are legile sale! lumea materiala are legile sale! substanAele spirituale superioare omului au legile lor! animalele au legile lor! omul are legile sale. (partea I! cartea I '*espre legi @n general(! cap. I! alin. I)

2artea /I/ *espre legi! din punctul de vedere al raportului lor cu principiile care alcBtuiesc spiritul general! moravurile Ci manierele unui popor 2artea /I/ @ncheie partea a treia din ;espre spiritul legilor- ea se ocupa de actorii de ordin moral Ci social (moravuri Ci maniere)! dupB ce! @n celelalte cBrAi ale acestei pBrAi! autorul tratase despre actorii izici+ in luenAa climei Ci a terenului. 2onsiderFnd materia oarte vasta Ci variatB autorul precizeazB modul de abordare al capitolelor acestei cBrAi ca punFnd accent pe ordinea lucrurilor mai degrabB decFt detalierea lucrurilor @nseCi. 2a o introducere de asemenea se pune accent pe importanAa relaAiei dintre lege ca emanFnd de la organele superioare Ci cei cBrora le sunt destinate aceste legi! care pot! dupB caz! sB le respingB! sB se adapteze lesne sau anevoios la ele sau poate chiar sB izbugneascB @ntr"o revoluAie deoarece oricFt de bune! respectiv bine intenAionate ar i acestea trebuie totuCi sB ie :7

adaptate climei! terenului Ci gFndirii poporului respectiv. 2a e,emple aduse de $ontesWuieu ar i neadaptatea neamurilor germanice la .ustiAia romanB ori parAii care avFnd un rege educat la Ioma s"au revoltat neputFndu"se adapta la aptul cB el era binevoitor cu toatB lumea Ci accesibil tuturor. %st el libertatea unui popor care nu este @nvBAat cu ea poate i chiar dBunBtoare. *ar opusul libertBAii este tirania. %ceasta @n concepAia lui $ontesWuieu este de douB eluri+ una realB! care constB @n violenAa guvernBmFntului! Ci una de opinie! care se ace simAitB atunci cFnd cFrmuitorii statornicesc rFnduieli ce vin @n contradicAie cu modul de gFndire al unui popor. Spre e,emplu @mpBratul %ugustus dorind sB ia numele de bIomulusT! renunAa la aceastB intenAie deoarece temerea poporului ce el ar putea deveni rege era oarte mare! de asemenea romanii doreau sB"Ci pBstreze manierele! nu sB le adopte pe cele ale popoarelor din % rica Ci Orient. Oamenii sunt! deci! conduCi de mai multe lucruri+ clima! religia! legile! ma,imele guvernBmFntului! pildele trecutului (adicB tradiAiile)! moravurile! manierele. 2a rezultat al tuturor acestora se ormeazB un spirit numit spiritul general al unui popor. 2u cFt acAioneazB mai puternic la un popor una din aceste cauze cu atFt slBbeCte mai mult in luenAa celorlalte. Spre e,emplu Qnatura Ci clima in luenAeazB @n mod e,clusiv pe sBlbatici! ma,imele guvernBmFntului Ci vechile moravuri erau precumpBnitoare la Ioma(. Ideea modi icBrii spiritului general al unui popor este total respinsB de cBtre autor. #l ia e,emplul poporului rancez pe care @l considerB+ Qun popor cu irea sociabilB! cu inima deschisB! avFnd bucuria de a trBi! gust! uCurinAB @n a @mpBrtBCii gFndurile- un popor vioi! agreabil! vesel! uneori nesocoti! adesea nereAinut! avFnd cura.! generozitate! sinceritate Ci o anumitB ascuAime a simAului onoarei( deci nu ar i un lucru rBu ca prin legi tiranice sB se limiteze virtuAile unui asemenea poporH SB se @ngrBdeascB de e,emplu libertatea emeilor! prin legi de limitare a lu,ului Ci @ndreptare a moravurilor! pierzFnd ast el armecul Ci spiritul naAiunii Ci acea politeAe care atrage Ci pe strBiniH %ccentul este pus dupB cum am vBzut pe ideea cB iecare popor trebuie lBsat precum natura la @nzestrat deoarece ea pe de o parte i"a dar virtuAi dar pe de altB parte l"a Bcut sB greCeascB @n mai tot ce ace. 5ipsa de reAinere (vorbind tot de poporul rancez) a acestui popor adunatB cu un pic de maliAie ace ca legile ce ar stFn.enii irea normalB a lui limiteze irea normalB sociabilB. 2a urmBri ale sociabilitBAii $ontesWuieu obsevB cB di eritele popoare ale cBror culturi interacAioneazB au ca rezultat o mai bunB per ecAionare a gustului unui popor! deoarece datoritB climei care ace unui popor sB"i placB relaAiile sociale! acesta devine predispus la schimbBri iar aceastB predispoziAie duce la ormarea gustului sBu. TotuCi autorul tine sB precizeze cB din societatea emeilor care @n dorinAa lor de a place celorlalAi! Ci @ncura.ate de ceilalAi pe care @i @ncFntB sB placB emeile! se nasc podoabele Ci moda! care datoritB spiritului rivol al poporului se dezvoltB ne@ncetat prin comerA Ci spiritul de a ace comerA. Se impune precizarea cB termenul de bmodBT la $ontesWuieu are Ci un al doilea sens Ci anume+ de corupAie care duce la dezvoltarea unui comerA special mai ales datoritB lu,ului Ci des rFnBrii de la curtea regelui 5udovic al /IV" lea. DncepFnd cu capitolul I/ autorul trece la o noua mare idee a acestei cBrAi! vorbind ast el despre vanitatea Ci orgoliul la popoare. Vanitatea! considerB autorul! este un resort bun pentru guvernBmFnt pe cFnd orgoliul nu poate aduce decFt prime.dii. *in lucrurile bune pe care le naCte vanitatea se numBrB lu,ul! sFrguinAa! meCteCugurile! moda! bunul gust- pe cFnd orgoliul naCte doar lene! sBrBcie! nepBsare de toate! nimicirea popoarelor care sunt cucerite precum Ci nimicirea a @nsuCi poporului care este stBpFnit de orgoliu. Dn creionarea principiului con orm cBruia+ Qorice popor leneC este grav( se vine cu e,emple din toatB lumea unde di erite popoare @n dorinAa de a arBta ca cei ce se socotesc suverani nu muncesc @Ci lasB spre e,emplu unghiile sB creascB! sau nu e,ecutB pe lFngB casB sarcini considerate @n.ositoare! Ci chiar de nu au sclavi sB lucreze @n locul lor! pre erB sB @nchirieze un aCa numit sclav pentru orice lucru mBrunt. %ceste locuri sunt adesea considerate necivilizate @n comparaAie cu poporul rancez la care domneCte virtutea ce l"a @mboldit a @nvBAa sB munceascB mai bine decFt alAii.

:8

Dntr"un stat despotic ca cele prezentate mai sus este o greCealB undamentalB din partea unui lider a @ncerca sB schimbe moravurile Ci manierele prin legi erme. Iezultatul nu poate i decFt o revoluAie! susAine autorul. #,plicaAia este cB @n aceste state nu e,istB legi propriu"zise ci numai moravuri Ci maniere. 5egile sunt instituite pe cale administrativB pe cFnd moravurile iau naCtere indirect! din spiritul general! avFnd deci o mai mare importanAB. Dntr"un stat unde iecare! a lat atFt @n calitate de superior cFt Ci de in erior! e,ercitB o putere arbitrarB moravurile Ci manierele se schimbB mai puAin @ntre oameni! obiceiurile mai statornice apropiindu"se de legi. Ie ormele ce ar contrazice aceste obiceiuri @ntr"un asemenea stat ar i din start primite cu mare ostilitate. *ar! pe de altB parte @n ABri unde totul este liber! emeile! care au @n irea lor dorinAa de a place Ci trBiesc la un loc cu bBrbaAii care la rFndul lor au dorinAa de a le place! duc la o nesocotitB trans ormare a manierelor! cele douB se,e corupFndu"se reciproc. 2a e,emplu total contrar celor spuse mai sus autorul ne prezintB ilozo ia chinezB unde manierele sunt de neclintit. 5BsFnd la o parte aptul cB emeile sunt separate de bBrbaAi ele @nvaAB maniere precum Ci moravuri speciale. Se cunoaCte imediat! a irmB autorul! un cBrturar (aceCtia alcBtuiau o pBturB aparte! ai cBror membri BcuserB studii speciale Ci e,ercitau uncAii publice) dupB modul @n care ace reverenAa. TotuCi dacB un conducBtor doreCte sB schimbe cu ardoare manierele Ci moravurile unui popor el trebuie sB o ere altele drept e,emplu pentru popor. #le nu trebuie modi icate prin legi deoarece asta ar pBrea tiranic oricui! ele trebuie schimbate prin introducerea de noi moravuri Ci alte maniere. 5uFnd e,emplul Aarului &etru I cel $are al Iusiei care prin legi tiranice a obligat pe ruCi sB"Ci taie bBrbile Ci sB nu mai poarte haine lungi! $ontesWuieu aratB cB Aarul nu a cunoscut inteligenAa poporului Ci @n loc sB schimbe legi prin alte legi si moravuri prin alte moravuri! a dat legi care sB schimbe moravuri Ci maniere. Iapiditatea cu care poporul rus s"a adaptat noilor schimbBri este motivat doar de violenAa masurilor instituite de Aar precum Ci contactul de.a @mpBmFntenit al ruCilor cu manierele #uropei pe care Aarul ar i putut sB le impunB cu blFndeAe. &recum aceastB legBturB a popoarelor cu obiceiurile lor toate lucrurile sunt legate @ntr"un el sau altul+ despotismul principelui se oglindeCte Ci @n guvernBmFntul casnic! iar shimbarea moravurilor emeilor va duce negreCit la o nemultumire din partea acestora mai ales pentru cB despotismul se @mbinB @n mod iresc cu robia emeii! precum spiritul monahiei cu libertatea acesteia. *upB o criticB atFt de durB adusB la adesa Aarului Iusiei! $ontesWuieu aratB cum au reuCit unii legiuitori sB contopeasB principiile care guvereazB pe oameni- ast el @n vremurile vechi! de apt acesta este Ci o caracteristicB a relaAiilor primitive! legile unui popor conAineau toate tipurile de norme! atFt dispoziAii de drept civil Ci penal cFt Ci prevederi ce Ain de domeniul moralei ori rFnduieli de ordin religios. %st el autorul ia drept e,emplu pe legiuitorii 5acedemoniei Ci 2hinei unde @mbinarea dintre legi! moravuri Ci maniere reprezintB o pildB pentru acea vreme. Q&rincipalul scop al leguitorului 2hinei era de a ace ca poporul lor sB ducB o viaAB liniCtitB(. S"a vrut deci ca oameni sB ie respectuoCi unul cu celBlat! sB aibB mereu conCtiinAa cB iecare @Ci are locul lui Ci cB iecare cetBAean depinde de toAi ceilalAi Ci la rFndul lor toAi ceilalAi au nevoie Ci depind de acel cetBAean. 2a atare ei au pus mult accent pe buna"cuviinAB. &e lFngB acestea chinezii sunt cei care au desBvFrCit pFnB la sublim aproape contopirea religiei! legilor! moravurilor Ci manierelor. Iezultatul este aCa numitul Q rit( pe care orice chinez @l @nvBAa de mic Ci a cBrui practicB @i ocupa o bunB parte din viaAB. Iiturile nu aveau nimic din caracterul unei legi dar erau totuCi @nvBAate Ci scrise @n cBrAi! nu erau obligatorii! totuCi toAi copii le @nvBAau iar mai tFrziu le utilizau @n viaAa obiCnuitB! preceptele riturilor nu aveau nimic spiritual ci Q iind simple reguli ale unei practici obiCnuite! au ost mai uCor de a convinge Ci a impresiona minAile prin ele decFt prin ceva de ordin intelectual(. Toate acestea erau @nsB dependente de aptul cB oamenii nu le uitau ba mai mult le cultivau @n copii lor spiritul respectBrii lor Ci ghidBrii dupB ele. %st el odatB cu venirea unor vremuri mai rele! @n 2hina toatB acestB creaAie a ost datB uitBrii Ci QcFnd au ost pBrBsite principiile guvernBmFntului chinez! c...d acolo morala a ost datB uitBrii! statul a cBzut @n anarhie Ci s"au iscat revoluAii(. :?

Dn inalul acestei descrieri a lumii chieze $ontesWuieu trage concluzia cB Qnumai niCte @ntocmiri tare neobiCnuite amestecB ast el lucruri care! prin natura lor sunt separate(. *ar cu toate acestea legile! moravurile Ci manierele au legBturi stFnse @ntre ele. Yusti icarea acestei a irmaAii este @ntBritB de autor cu e,emplul lui &laton care spunea cB un anumit rege care conducea un popor e,trem de religios! .udeca oarte uCor orice proces prin simpla obligare la .urBmFnt pentru orice aptB sau a irmaAie a pBrAilor. %st el poporul iind unul cu moravuri bune! legile devin simple! pe cFnd unul BrB ricB de nimic! adicB nereligios nu mai poate i pus sB .ure deoarece nici el Ci nici .udecBtorul sau martorii nu cred @n ce se .urB! iind neinteresaAi de dreptatea inalB sau @n pedeapsa divinB. En alt e,emplu este de acestB datB statul roman la @nceputul sau! cFnd! spune $ontesWuieu Qmoravurile romanilor erau curate(. %st el el vorbeCte de delapidare! o crimB apBrutB mai tFrziu @n dezvoltarea statului roman! care la @nceput era pedepsitB e,trem de aspru! cel ce a comis"o putFnd sB"Ci piardB toatB averea. Dn elul acesta ideea de pedeapsB s"a @mpBmFntenit @n mintea romanilor pentru o lungB perioadB de timp aceCtia ne@ndrBznind sB mai comitB aceastB QmFrCavB crimB(! cum o numeCte autorul! cel puAin nu pFnB cFnd uitarea vechilor moravuri au adus cu ea Ci diminuarea pedepsei. *e asemenea legat de romani este Ci e,emplul @n care se pune @n discuAie problema acordBrii tutele mamei sau celui mai apropiat moCtenitor. %st el! a irmB $ontesWuieu! cFnd se acordB tutela mamei se are @n vedere mai mult consevarea persoanei copilului! iar aunci cFnd se @ncredinAeazB tutela celui mai apropiat moCtenitor se are @n vedere mai mult consevarea bunurilor. # mai bine! deci! ca la popoarele unde legea nu se bizuie pe moravurile oamenilor! iar aceCtia sunt corupAi! tutela sB ie @ncredinAatB mamei. %rgumentul! cum este normal! vine imediat Ci constB @n e,emplul 5egii celor *ouBsprezece Table care la apariAia sa! cFnd Qmoravurile de la Ioma erau admirabile(! acordB tutela celui mai apropiat moCtenitor! considerFnd datoria lui moralB Ci de drept sB aibB gri.B de cel de pe urma cBruia are sB bene icieze la succesiune. $ai tFrziu @nsB legiuitorii romani simt nevoia introducerii unor mBsuri de prevedere necunoscute vechilor romani! mBsuri ce vor sB pre@ntFmpine posibila suprimare a pupilului de cBtre moCtenitorii sBi. 0aius Ci Iustinian sunt cei care shimbB orma testamentului @n aCa el @ncFt substituAiunea @n cadrul acestuia sB nu se realizeze prea uCor. SubstituAiunea era instituirea prin testament a unui moCtenitor subsecvent! @n lipsa primului moCtenitor. $ai multe legi ale acelei vremi! @ncB de la romani permiteau donaAiile @nainte de cBsBtorie dar nu Ci @n timpul acesteia. 5a romani aceastB lege avea la bazB moravurile care @ndemnau la modestie! cumpBtare Ci simplitate dupB cBsBtorie. 5egea vizigotB era mai ermB permiAFnd viitorului soA sB primescB de la celBlalt doar a zecea parte din averea donatorului! iar @n primul an de cBsBtorie donaAiile erau interzise. #,plicaAia vizigoAilor era cB ei locuind lFngB spanioli erau tentaAi sB @mprumute moravurile acestora care erau @nclinaAi spre daruri e,cesive aAB de emei pentru a impresiona. Iar dacB romanii! prin legile lor au @nlBturat unele Qnea.unsuri ale celei mai trainice dominaAii! anume a virtuAii- spaniolii! prin legile lor! vroiau sB pre@ntFmpine relele urmBri ale celei mai ragile tiranii din lume! aceea a rumuseAii(. %st el ne"a arBtat $ontesWuieu cum legile se ghideazB dupB moravuri. &entru a e,plica @nsB mai departe de ce legile cu moravurile Ci manierele sunt strFns legate! autorul vorbeCte @n ultimul capitol al acestei cBrAi de Qcum pot contribui legile la ormarea moravurilor! a manierelor Ci a caraterului unui popor(. 2um ne"am obiCnuit pFnB acum autorul recurge la un e,emplu pentru a"Ci ilustra ideea. Dn acest caz el ace re erire la Qun popor liber(! care reprezintB pentru el un e,emplu din acest punct de vedere! @ncercFnd sB analizeze modul cum s"a a.uns aici Ci manierele care rezultB din orFnduirea de stat a acestuia pentru cB! deCi legile! moravurile Ci manierele acestui popor se datoreazB @n special climei! este oarte interesantB legatura dintre moravuri Ci maniere cu legile sale. Dntr"un cuvFnt el va analiza vecinul FranAei de peste 2analul $Fnecii! $area Kritanie. Dn concepAia lui $ontesWuieu @n %nglia domnesc douB puteri ) cea legislativB Ci cea e,ecutivB ) @ntre care toAi oamenii de rFnd! a cBror principalB trBsBturB este libertatea! aleg @n uncAie de nevoile Ci interesele lor! adesea iind @nsB indeciCi deoarece ambele tabere (este vorba :;

de cele douB partide de guvernBmFnt rivale+ cel suAinBtor al puterii e,ecutive! respectiv al regelui ) tory adicB partidul consevator! Ci cel susAinBtor al puterii legislative! respectiv al burgheziei prezentB @n 2amera 2omunelor " C(ig adicB partidul liberal) au aceeaCi putere iar mulAi dintre alegBtori de multe ori trec de la o tabBrB la alta @n uncAie de situaAia istoricB. Ena peste alta puterea e,ecutivB va i mereu @n centrul atenAiei deoarece ea este cea care @mparte legile! iar unii ar i tentaAi sB se dea cu ea pentru unele avanta.e. *ar @ntotdeauna vor i Ci opozanAi care nu urmBresc neapBrat dorinAa de @mbogBAire! nu urBsc sau invidiazB pe cineva!@nmcercFnd sB nu acB ast el statul sB parB doar un om bolnav! BrB putere. Era dintre cele douB tabere! considerB autorul! este una BrB de inal pentru cB nici una din ele nu are puterea de a o nimici pe cealaltB. i aici intervine a.utorul din partea oamenilor liberi care indeciCi iind trec la tabBra cea mai slabB atunci cFnd aceasta este ameninAatB @n mod serios de puterea crescFnd a celeilalte tabere. %desea englezii dezerteazB pur Ci simplu tabBra lor trecFnd la cealatB! uitFnd de prieteni! chiar Ci dacB Ctiu cB dincolo @i aCteaptB mai mulAi duCmani decFt noi prieteni. %cest lucru se rBs rFnge Ci asupra monarhului care la shimbarea opiniei generale este orAat sB shimbe pe minCtrii apropiaAi cu alAii din osta opoziAie care teoretic @i sunt duCmani. *i eritele aAFABri ale poporului cu zvonuri legate se siguranAa vieAii lor de zi cu zi sunt recvent @ntFlnite iar drept consecinAB poporul are o permanentB stare de teamB! o teamB care ace ca orice lucru cFt de mBrunt sB ie e,acerbat! chiar Ci @n momentele cele mai sigure sB nu ie complet convinCi cB lucrurile stau cum par. 2ei ce se opun puterii e,ecutive! mai ales! au tot interesul Ci depun toatB diligenAa @n a @ntreAine acestB stare de teamB generalB. *ar dacB este ceva @n care oamenii au @ncredere! acesta este parlamentul. #l este cel care ar putea pune capBt acestor temeri dar! nici el de apt! nu are motive aCa de mari @ncFt sB des iinAeze pe toAi adversarii lui. *ar rolul ponderator al parlamentului rBmFne! deosebind ast el democraAia modernB de cea veche (cum era cea din %tena anticB) unde poporul avFnd putere completB putea i uCor in luenAat de oratori care"l aAFAau @ntr"un sens sau @n altul. %ceste temeri capBtB o inalitate atunci cFnd legile undamentale (mai ales cele ale libertBAii) ar i @ncBlcate! guvernarea aceea devenind ne astB! crudB! copleCitoare! totul neputFnd duce decFt la catastro e. ToAi s"ar unii @mpotriva celui care a reuCit sB violeze ori chiar @nlocuiascB legile normale cu unele tiranice. 5a el se va @ntFmpla Ci @n cazul unei ameninABri din a ara ABrii! guvernul de la putere! ast el! va avea tot spri.inul maselor Ci al opoziAiei. Interesele mBrunte cad @n aAa unuia ma.or! care negli.at ar putea duce la imposibilitatea @n Bptuirii oricBrui interes individual. 2u aluzie la intervenAia lui 5udovic al IV" lea @n detronarea lui Iacob al II"lea @n 8:PP! $ontesWuieu aratB cB poporul care @ncearcB sB acB o revoluAie! ie Ci dacB considerB cB este spre binele altui popor! nu va reuCi sB schimbe Qnici orma guvernBmFntului! nici organizarea sa+ cBci revoluAiile izvorFte din libertate nu sunt decFt o @ntBrire a liberABAii(. 5ibertatea poporului englez poate naCte doar eliberatori! spune autorul! deoarece o tiranie nu poate naCte decFt un alt tiran! pentru cB orice om care are puterea de a rBsturna un regim autoritar este la rFndul lui su icient de puternic sB instituie un altul poate mai tiranic. *ar un popor atFt de @nverCunat @n ideile sale! chiar Ci @n cea nobilB de pBstrare cu orice preA a libertBAii sale! ar putea i uCor condus pe o cale greCitB de cineva su icient de dibace sB"Ci dea seama cB raAiunea nu prea are mare e ect la oameni ci mai degrabB cunoscFnd pasiunile lor poate sB dea doar impresia unui drum @n direcAia intereselor poporului. Interesant este cB din dorinAa de apBrate a acestei libertBAi poporul este dispus la sacri icii! unele covBrCitoare! cum ar i plata unor ta,e oarte mari! unele atFt de mari @ncFt nici un tiran nu ar mai avea cura.ul sB le mBreascB. i chiar aCa de ar i poporul tot ar accepta sperFnd @nsB cB odatB nu va mai plBti. %cest lucru creazB @nsB impresia oamenilor cB pFnB Ci o re ormB este covFrCitoare Ci deci odatB Ci odatB revoluAia @Ci va ace apariAia. *ar ta,ele acestea enorme au ca inalitate tot poporul care practic o bunB parte din ce plBteCte primeCte @napoi. %sta datoritB spiritului conducBtorilor de a a.uta pe toAi BrB a Aine cont de e,teriorul ABrii! Ci datoritB punerii de accent pe bogBAiile naturale sau obAinute din comerA nu neapBrat pe aur! argint sau bani. *e aceea un asemene popor este @nclinat spre comerA! ie el Ci pe mare! deci @mpotriva irii lui pe care ar trebui sB i"o dea clima. $ontesWuieu greCeCte aici considerFnd un stat insular precum %nglia incapabilB de a ace comerA la nivelul lumii Ci o AarB :9

@nchisB @n ea! arB tendinAe e,pansioniste deoarece soldaAii de pro esie sunt consideraAi! pe bunB dreptate! niCte poveri ale societBAii. TotuCi anticipFnd e,pansiunea Imperiului Kritanic! autorul laudB ormarea industriei prelucrBtoare din %nglia! industrie susAinutB de materii prime din colonii! adicB din comerA. %st el comerAul Bcut nu este un rezultat al dorinAei de e,tindere a dominaAiei! ci pur Ci simplu necesitatea dezvoltBrii comeAului cu zone ale lumii ce au resurse pe care teritoriul metropolei nu le are. %ceasta e,plicB Ci e,tinderea coloniilor engleze @n zone depBrtate Ci e,centrice. 5egile ce guverneazB comerAul englez sunt unele protecAioniste! statul acordFnd acilitBAi Ci drepturi numai cetBAenilor englezi. 2oloniile au acelaCi regim .uridic cu metropola! ele iind organizate pe modelul acesteia cu un guvernator care deAinea puterea e,ecutivB! un senat alcBtuit din membri numiAi Ci o camerB a deputaAilor aleCi local. 2ritica adusB de $ontesWuieu este aceea cB la baza pornirii e,pansioniste a %ngliei stB cucerirea insulei vecine! Irlanda. %ceasta a avut bogBAii! porturi Ci resurse pe care %nglia nu le"a avut! stFrnindu"i ast el invidia Ci lBcomia. %colo! spune autorul despre Irlanda! cetBAenii sunt teoretic liberi! iar statul este @nrobit. Starea de @n lorire a acestei ABri este pBstratB cu intenAie la un nivel redus pentru ca @n caz de catastro B sB ie Qo rezervB la dispoziAia stBpFnului(. Kaza @ntregului imperiu este orAa maritimB. %nglia dispune de cea mai mare Ci mai puternicB lotB din lume! ast el putFnd sB apere vastul teritoriu pe care @l posedB. 1u este nevoie de armate terestre decFt @n micB mBsurB! apBrarea de orice invazie iind asiguratB cu mare succes Ci precizie de marina militarB. %cest lucru @i ace pe englezi sB ie mFndri deoarece orice popor care simte cB poate lovi oriunde crede cB puterea lui nu are margini! precum oceanul. i totuCi acestB orAB nu a ost @ndreptatB @n direcAia cuceririlor vecinilor metropolei! ci la depBrtBri considerabile. %sta o ace oarte respectatB de aceCtia Ci temutB de orice duCman. *e multe ori problemele interne Ci mBcinBrile de care am vorbit nu se vBd @n a ara graniAelor iar parlamentul are adesea de urcB cu acestea decFt cu cele e,terne. %sta ace din %nglia un minunat mediator @n tratativele #uropei! deoarece miniCtrii ei sunt obiCnuiAi sB rBspundB @n aAa corpului ponderator pentru aptele lor! aceasta BcFndu"i mai oneCti decFt mulAi alAii. 2Ft despre religia acestui stat! iecare cetBAean iind liber ar avea propria lui raAiune! asta BcFndu"l sB @mbrBAiCeze religia de stat BrB prea multB analizB! iar cei care dau dovadB de zel aAB de religie ormazB o serie de secte. i din spiritul lui de a"Ci pBstra libertatea orice @ncercare de impunere a unei religii e,terne nu ar avea e ect @n rFndul oamenilor! pentru cB dacB o religie Ci promovenAii ei reuCesc sB"i deposedeze de alegerea lor liberB chiar Ci @n privinAa religiei! atunci ce i"ai @mpiedica sB meargB Ci mai departe Ci sB"i deposedeze Ci de lucruri mai importante iar acest gFnd @i sperie. TotuCi legile pentru cei care aparAin altor religii nu sunt sFngeroase! dar sunt atFt de aspre @ncFt echivaleazB pe drept vBrsBrile de sFnge ce s"ar ace. Tocmai din cele prezentate mai @nainte reiese Ci soarta clerului. %cesta ne iind atFt de important precum! de e,emplu @n FranAa! nu cautB sB"Ci acB loc separat la domnie ci sB se alBture ei! cautB sB"Ci atragB adeAii sau mBcar respectul poporului Qprintr"o viaAB retrasB! printr"o purtare mai rezervatB Ci prin moravuri mai curate(. *e asemenea apBrarea religiei se ace prin cButarea spre a convinge oamenii cu lucrBri scrise care urmBresc sB dovedeascB QadevBrul revelaAiei divine Ci atotcuprinzBtoarea @nAelepciune a iinAei supreme(! nici pe departe prin orAB (criticB aluzivB la adresa clerul rancez Ci a religiei catolice). TotuCi capul bisericii este monarhul. i iatB ast el cum avem o structurB de stat @n acelaCi timp Ci democraticB Ci aristrocraticB. IelaAia dintre monarhi Ci bisericB naCte un el de a.utor reciproc al celor douB instituAii! @n sensul cB biseica se a lB sub protectoratul monarhilor iar la rFndu"i! din spiritul englezilor de a pBstra pe lFngB ei mai degrabB pe cei care i"ar putea a.uta decFt distra! regele se oloseCte de bisericB Ci impactul ei asupra poporului. i tot din spiritul de a pBstra pe cei ce le pot i de olos se Cle uieCte Ci ra inamentul englezilor care este unul practic! izvorFt dintr"un pBmFnt nu oarte roditor Ci o climB nordicB! deci nu din vanitate ci din necesitBAile reale. 2alitBAile reale sunt de mare preA de asemenea. %cestea sunt bogBAiile Ci meritul personal. *ar aceste calitBAi se obAin prin muncB nu prin pierdere de vreme cu politeAuri! cBci! scrie autorul+ Q@ntrucFt acolo oamenii ar i mereu prinCi de interesele lor! le"ar lipsi aceea politeAe care izvorBCte din trFndBvie(. &oliteAea se naCte de obicei @n state cu guvernBri absolute (aluzie la FranAa)! iar di erenAa dintre un popor :J

civilizat Ci unul barbar! continuB autorul! trebuie sB constea mai degrabB @n politeAea moravurilor nu a manierelor. 2a o comparaAie @ntre FranAa Ci %nglia! $ontesWuieu aratB cB moravurile din Aara sa lasB de dorit! pe cFnd cele din %nglia sunt un pic mai bune deoarece acolo bBrbaAii sunt implicaAi toAi @n politicB iar emeile neavFnd acces la viaAa politicB Ci nici la cercurile bBrbaAilor sunt din ire mai s ioase! pe cFnd bBrbaAii au o mare libertate. 2ele douB se,e a irmB autorul QparcB ar i mai degrabB con ederaAi decFt concetBAeni(. %cesta se e,plicB prin natura climei! prin irea poporului este una neastFmpBratB! iar datoritB participBrii generale la guvernare oamenii ar discuta atFt de mult despre cursul evenimentelor! care @ntr"o AarB unde domneCte libertatea este oarte greu de anticipat! aproape tot timpul lor liber iind ocupat de aceasta. *ar tocmai aceastB bdiscuAieT este o trBsBturB a libertBAii de gFndire a oamenilor! ei iind orAaAi sB .udece! chiar dacB de multe ori rBmFn BrB inalitate raAiunile lor! important este ca ei sB .udece cBci aceastB .udecatB le pBstreazB spiritul liber Ci din ea se naCte libertatea ce ereCte de relele urmBri ale acestor .udecBAi. KinenAeles ca aceastB constatare a lui $ontesWuieu continuB critica adusB sistemului rancez Ci monarhiei absolute a lui 5udovic al IV"lea Ci mai tFrziu 5udovic al V"lea! @n care libertatea de e,primare este @ngrBditB cBci orice .udecatB duce la @ntrebBri Ci nemulAumiri la adresa guvernBrii iar acesta nu este permis. 2a o concluzie a prezentBrii legilor! moravurilor Ci manierelor %ngliei! $ontesWuieu a irmB cB aceCtia au tot dreptul sB ie mFndri din ire pentru cB mFndria este o trBsBturB a popoarelor libere! deCi @n relaAiile cu strBinii englezii sunt Ci timizi! avFnd ast el un caracter combinat ce le dB posibilitatea sB obseve atFt caracterele ridicole ale oamenilor! speci ic vieAii de societate! cFt Ci viciile! speci ic vieAii retrase. Scriitorii Ci poeAii oricBrui popor aratB irea Ci apucBturile acestuia! ei iltrFnd Ci arBtFnd prin arta lor toate barierele unui regim autoritar! toate viciile unuia despotic! toate luptele interne Ci dezbinBrile dintr"unul liber! @ncFt numai ei se pot numii liberi cu adevBrat! ceilalAi Q iecare devine tot atFt de rob al pre.udecBAilor racAiunii sale pe cFt de rob ar i aAB de un despot(.

(. $ean $a"ue )ousseau *+,+-.+,,/0

$arele gFnditor (elveAian) a ost un atodidact dar un mare enciclopedist . Dntr"o lucrare de maturitate numitB Spovedanii el spunea+ GEn popor! unde marile pasiuni nu apar decFt la anumite intervale! sentimentele naturale se ac auzite mai des. &e treptele de mai sus ele sunt complet @nBbuCite! iar sub masca sentimentalismului nu mai @ntFlneCti niciodatB decFt interesul Ci vanitateaG. Dn prima sa lucrare+ *iscurs asupra CtiinAelor Ci artelor (8<96)! lanseazB teza cB :oamenii se nasc li$eri, societatea .i face r%i:. 5ucrarea i"a adus premiul %cademiei ranceze din *i on! dar Ci multe necazuri! Cicane Ci presiuni rBtBcioase. &rin aceastB tezB el aduce ceva nou @n gFndirea socialB Ci politicB! anume teza egalitarismului natural Ci a pervertirii sociale a omului. Ideile sale sunt dezvoltate @n lucrarea sa undamentalB cunoscutB sub numele de 2ontractul social @n care prezintB un sistem politic Ci juridic clar de init. Teza sa undamentalB atacB proprietatea privat% ca izvor al inegalitBAii dintre oameni. Dn *iscurs asupra originei Ci undamentelor inegalitBAii dintre oameni a ormulat teza dupB care primul om care! @mpre.muind un teren! s"a @ncumetat sB spunB+ :acesta este al meu:! a ost adevBratul @ntemeietor al societBAii civile. G*e cFte crime! rBzboaie! omoruri! din cFtB mizerie Ci erori ar i scutit omenirea cel care! scoAFnd ABruCul Ci astupFnd CanAul! ar i strigat oamenilor sBi+ eriAi"vB sB"l ascultaAi pe acest impostorsunteAi pierduAi dacB uitaAi cB roadele sunt ale tuturor Ci cB pBmFntul nu este al nimBnuiG. (Teza egalitaristB) Ie erindu"se la azele pe care omenirea le cunoaCte @n ceea ce priveCte proprietatea privatB! el menAiona urmBtoarele+ a) aza s%l$%ticiei (sBlbaticul! izolatul animal! mBrginit! paCnic Ci bun! dar ne ericit deoarece ericirea presupune conCtiinAa ericirii! pe care sBlbaticul nu o avea). ::

b) aza primelor societ%&i omeneti+(epoca in care omul a ost ericit! ca urmare a progresului aAB de starea naturalB- acum omul este ericit pentru cB a dobFndit conCtiinAa ericirii! dar apar Ci primele semne ale negBrii acestei aze) c) aza omului din om! deci perioada @n care apare proprietatea! cFnd pentru a"Ci apBra proprietatea cei bogaAi au ideea de a crea statul ca un contract @ntre indivizi Ci stat "care nu este altceva decFt un contract de .nel%ciune. #l duce din aproape @n aproape la despotism. Dn opera sa Iousseau dezvoltB concepAia cu privire la modul @n care a avut loc realmente tranziAia de la o etapB la alta! mai ales pe baza contractului social. #l @Ci propune sB arate modul de organizare politic% Ci legitim% a societ%&ii. 1ecesittea contractului social constB @n nevoia de asociere a oamenilor pentru a i prote.aAi Ci a reveni la starea natural%! dar pe un plan superior! deci @ntr"o societate pe deplin corespunzBtoare naturii umane. 1aCterea unui stat Ci a unor legi per ecAionate constituie o e,igenAB a noului stat! pentru cB toate acestea sunt chemate s% apere dreptrile omului! a acelor drepturi de care omul dispune din starea natuarlB. 5tatul este un stat antiteologic! care"Ci cautB rBdBcinile! originea nu @n divinitate ci @n natura uman%. Statul a luat naCtere ca urmare a apariAiei proprietBAii private! adicB datoritB unui enomen de ordin economic! care la rFndul sBu aduce inegalitate! ne ericire. O idee valoroasB este Ci aceea cB contractul sta$ilit asigurB li$ertatea prin egalitate. 2e semni icaAie politicB are aceastB tezB a relaAiei contract, li$ertate, egalitateH Dn primul rFnd ea este @moptriva despotismului Ci li$eralismului $urg(ez. Contractul este @mpotriva despotismului pentru cB nu avem de a ace cu un contract @ntre indivizi Ci suveran! prin care sB se stabileascB pierderea libertBAii @n avoarea unui suveran. Contractul este @mpotriva liberalismului burghez! deoarece nu avem de a ace cu asigurarea libertBAii prin inegalitate ci prin egalitate. %ceasta este CtirbitB de nerespectarea contractului Ci nu de stipulaAiile care derivB din contract. #galitatea nu se realizeazB @n concepAia lui Iousseau prin desfiin&area propriet%&ii private! ci printr"o @mpBrAire a ei ast el @ncFt sB nu e,iste :nici oameni prea $oga&i, nici oameni prea s%raci:. *e asemenea! @n concepAia GcontractualistBG" suveranul nu este legat prin contract cu nimic dar el nu poate fi despot deoarece voin&a general% la a cBrei ormare participB toAi! este legea iar aAB de lege este dependent Ci suveranul. eoria suveranit%&ii este o altB contribuAie remarcabilB a lui Iousseau. Dn aceastB tezB el se bazeazB pe teoria deptului privat considerFnd cB suveranitatea poporului este inaliania$il%, indivizi$il% Ci inprescripti$il%. 5uveranitatea poporului nu este numai cea mai sigurB garanAie a libertBAii ei! prin realzarea ei! oamenii nu mai pot i decFt liberi. *eci! suveranitatea poporului este esenAa! undamentul libertBAii. Iousseau ace o distincAie @ntre voin&a comunit%&ii (voinAa generalB) Ci voin&a cet%&enilor. &rin voin&a general% el @nAelege voinAa comunitBAii ca atare! voinAB care este chiar suveranitatea Ci care prin lege nu poate avea interese contrarii comunitBAii! binelui comun! public. *eci! voinAa generalB nu este contradictorie! particularii pot avea @nsB interese contrarii! cea ce poate duce la o neconcordanAB @ntre voin&a general% Ci voin&a particular%. Suveranul nu poate greCi! spune el! deoarece este chemat sB urmBreascB interesul general! care nu este contradictorie. Foin&a general% este deasupra voin&ei particulare. *eoarece nu poate i @nstrBinatB! divizatB. Dn legBturB cu orma de guvernBmFnt! el recomandB regimul reprezentativ. Forma de guvernBmFnt @i apare ca un agent al suveranului! ca un corp intermediar! plasat @ntre supui Ci suveran! care sB asigure legBtura dintre ei! Ci care este @nsBrcinat cu aplicarea legilor Ci menAinerea libertBAii (civile Ci politice). @uvern%m4ntul este deci un slujitor al poporului, deoarece el e9ecut% legea i numai legea. 5egile trebuie sB ie e,presia voinAei generale! adicB e,presia @ntregului popor! deoarece voin&a general% se suprapune cu interesele @ntregului popor. %cest lucru este posibil deoarece iecare participB la elaborarea legilor! iar acestea! la rFndul lor! sunt e,presia voinAei comune! ceea ce obligB la respectarea lor BrB rezerve. :<

Dn istoria apariAiei Ci dezvoltBrii statelor! Iousseau distinge trei orme de guvernBmFnt+ democra&ia, aristocra&ia, monar(ia. #l nu a ormulat @nsB niciodatB o opAiune ermB! clarB pentru o ormB sau alte de guvernBmFnt. G$area problemB a celui mai bun guvernBmFnt se reduce la urmBtoarele+ care este natura guvernBmFntului capabil sB ormeze poporul cel mai virtuos! cel mai luminat! cel mai @nAelept! @n s FrCit! cel mai bunHG" spunea Iousseau e 0Fndirea lui Iousseau a @n luenAat ideologia revoluAiei Franceze de la 8<P6.! @n special pe $arat! Iobespiere Ci Sain Yust! dar continuB sB o acB Ci @n contemporanitate.

1tilitarismul.
Ideologia liberalistB generatB @n %nglia @n urma rBzboiului civil (8:9?"8:96) Ci a 0lorioasei IevoluAii(8:PP"8:P6) a ost teoretizatB de Yohn 5ocUe (8:;?"8<79)! care este considerat pBrintele liberalismului (etim+ lat. li$eralis Qbine BcBtor(! Qgeneros(). IeputaAia sa de teoretician al li$eralismului clasic se bazeazB pe ;ou% tratate de c4rmuire (8:67) unde el concepe autoritatea politicB drept rezultat al unui acord de a introduce protecAia necesarB pentru proprietate! termen @n care el cuprindea QviaAa! libertatea Ci averea(. Dn acelaCi timp! prin contractualismul sBu implicFnd ideea dreptului natural! a egalitBAii de la naturB! care trebuie respectatB de legile sociale! el promoveazB o atitudine politicB avansatB! avorabilB unei viziuni laice asupra societBAii. 2e"i drept! el nu mai considerB contractul social tot atFt de radical precum 3obbes! ca un acord @ntre iecare om cu iecare om sau cu o adunare de oameni! ci @ntre particulari Ci monarh. #l se pronunAB pentru o monarhie constituAionalB! dar punctul sBu de vedere devine pentru prima datB @n istoria gFndirii politice ) liberal- @ntrucFt susAine ideea cB monarhia trebuie controlatB Ci subordonatB burgheziei! care pe atunci! era purtBtoarea progresului social. 2oncret! el a susAinut separarea puterii legislative (deAinutB de &arlament cu o ma.oritate de partea burgheziei) de puterea e,ecutivB (deAinutB de rege) Ci a ost adeptul controlului e,ercitat de puterea legislativB. %st el tratatele de guvernare statalB a lui Yohn 5ocUe au devenit mani est al liberalismului clasic. 2ontinuatorul Ci promotorul teoriei separaAiei puterilor a ost iluministul rancez 2harles $ontesWiueu (8:P6"8<JJ) care @n QSpiritul legilor( (8<9P) aduce o contribuAie esenAialB ideologiei liberaliste. Surse importante ale liberalismului se identi icB Ci @n re lecAiile politice ale gFnditorilor Ken.amin 2onstant (8<:<"8P;7)! Francois 0uizot (8<P<" 8P<9)! %le,is de ToWueville (8P7J"8PJ6). Fundamentul teoretic al liberalismului clasic este e,tins de utilitarismul englez. Etilitarismul (etim+ lat. utilitas Qavanta.() doctrinB politicB reprezentatB de gFnditorii englezi Yerem= Kentham (8<9P"8P;?) Ci Yohn Stuart $ill (8P7:"8P<;)! care se bazeazB pe ideea cB scopul societBAii trebuie sB ie Qcea mai mare ericire al celui mai mare numBr de indivizi(! adicB! totalul plBcerilor achiziAionate de cBtre iecare individ. Etilitarismul ace din utilitate singurul criteriu al moralitBAii+ o acAiune este bunB @n mBsura @n care contribuie la ericirea unui numBr cFt mai mare de indivizi. DnsB @n timp ce pentru Kentham aceastB ericire este legatB de cantitatea de plBceri! potrivit lui Stuart $ill trebuie insistat asupra calit%&ii plBcerilor ) plBcerile spiritului! de e,emplu! primeazB @n raport cu cele ale trupului Merem9 Dent2am Etilitarism egoist. Kentham sustine ca o actiune este in con ormitate cu principiul utilitatii atunci cind tendinta ei de a spori ericirea comunitatii este mai mare. #l declara ca nu e,ista placeri mai bune decit altele(e,.placerea de a minca nu se deosebeste de placerea de a primi premiul nobel)!placerile se deosebesc dupa criterii cantitative+ unele sunt mai intense! mai economice. :P

Mo2n Stuart %ill &entru $ill utilitatea este undamentul moralei. 2on orm acestui principiu acAiunile sunt corecte proporAional cu tendinAa lor de a promova ericirea Ci sunt incorecte @n mBsura @n care tind sB producB inversul ericirii. &rin noAiunea de ericire $ill @nAelege prezenAa plBcerii Ci absenAa durerii! dar termenul de plBcere trebuie @nAeles @ntr"o accepAiune generalB care nu @nseamnB doar plBcere izicB ci Ci QplBcerea rumosului! a decorativului! a delectBrii(. (Yohn Stuart $ill) $ill nu abandoneazB teoria lui Kentham Ci acceptB utilitatea ca iind un principiu al valorilor morale motiv pentru care o acAiune poate i .udecatB @n uncAie de ericirea pe care o aduce unui anumit numBr de indivizi. Spre deosebire de Yerem= Kentham! $ill accentueazB di erenAa dintre plBceri Ci imagineazB o ierarhie a plBcerilor care ar sta la baza conceptului de ericire. $ill nu este un hedonist (hedonismul privit ca o QdoctrinB a porcilor()! el vorbeCte de douB categorii de plBceri+ trupeCti Ci spirituale. Eltimele sunt dezirabile! cBci spune acesta! sunt superioare calitativ plBcerilor trupeCti! deci implicit conduc la o ericire mai mare. $ill @Ci construeCte propria viziune despre utilitarism avFnd @n vedere distincAia bine personal " bine public. %cesta este un alt punct @n care utilitarismul lui $ill se deosebeCte de cel al lui Kentham! motiv pentru care utilitarismul lui $ill este numit Ci Utilitarism altruist. *eCi $ill este conCtient cB un obiectiv ca acela de a a.usta binele personal @n uncAie de binele public este un demers di icil care nu poate i atins cu uCurinAB! el considerB cB sacri iciul unui individ poate i considerat cea mai @naltB virtute.

2E3E&
3egel considerB cB spiritul istoriei evolueazB @n trei etape+ ca primB azB! spiritul e cu undat @n natural! apoi pBCeCte @n conCtiinAa libertBAii sale(raAionalitBAii"iar pentru a a.unge @n aceastB etapB spiritul trebuie sB se opunB @n el @nsuCi! sieCi! sB se @n rFngB pe sine dorind sB"Ci @n BureascB propriul sBu concept) inalizFnd prin universalitatea libertBAii @n conCtiinAa de sine. Spiritul unui popor poate i cunoscut doar pe cale spiritualB! adicB pe calea gFndului. Spiritul se realizeazB pe sine iar menirea lui este sB se QzBmisleascB pe sine(. &entru 3egel! &rovidenAa *ivinB este cea care urmBreCte per ecAiunea lumii. Eniversalul reprezintB pentru 3egel adevBrul certitudinii sensibile! este un scop! @n cursul lumii el e,istB ca interior. 3egel ace chiar Ci o clasi icare a elurilor de a trata istoria. %st el! aceasta poate i+ nemi.locitB( istoriogra ul transmite evenimente petrecute @n timpul vieAii lui)! re lectatB( istoriogra ul intervine subiectiv Ci transmite o istorie generalB Ci prelucratB a aptelor istorice) Ci iloso icB( istoriogra ul transmite sensul adevBrat al istoriei). 1e simAim constrFnCi de universul hegelian! un univers creat pentru a aduce lBmuriri concrete( asupra istoriei Ci al Aelului ei) dar @n care limba.ul olosit este unul meta izic! greu accesibil. %st el! se creazB disconcordanAB @ntre ceea ce @Ci propune iloso ul Ci modul @n care realizeazB acest lucru! iind stBpFnit de Qmagia cuvintelor pompoase(. Dn concepAia lui &opper! 3egel reprezintB sursa tuturor istoricismelor contemporane! iind un urmaC al lui 3eraclit! &laton Ci %ristotel. &rin teoria lui aristotelicB despre schimbare Ci teoria teleoligicB ) totul tinde cBtre un scop inal ) acest scop a.ungFnd la 3egel Q esenAa ascunsB nedezvoltatB(. #ste criticat dur de &opper! deoarece acesta @l considerB un susAinBtor al totalitarismului! o nouB verigB care promoveazB ideile platoniene @mpotriva libertBAii. 3egel a irmB cB pentru a a.unge sB @Ai Q dobFndeCti #,istenAa( adicB pentru a"Ai @mplini spiritul este necesar sB iAi Q a irmi personalitatea( ceea ce! la nivel istoric! presupune dorinAa de a domina lumea. &ornind de la ideea cB statul este entitatea supremB a lucrurilor! 3egel uitB de importanAa indivizilor! pBtrunzFnd ast el spre lumea totalitaristB! @n care individul iCi pierde orice valoare! de orice naturB. 2ontinuFnd teoriile colectiviste ale lui &laton Ci Iousseau ( pentru care statul reprezenta un contract @ntre indivizi! iar libertatea se putea @n Buri doar urmFnd legile statului)! 3egel @nzestreazB statul cu Q o esenAB conCtinetB( care este reprezentatB de raAiune sau Q spiritul colectiv al 1aAiunii(.&recum preciza Ci @n Q Fenomenologia spiritului(+ Q raAiunea este spirit! iar spiritul este adevBrul nemi.locit4 este viaAa eticB a unui popor(;. %Cadar! pentru 3egel istoria @Ci are propria raAiune iar pentru a putea cunoaCte Q spiritul naAiunii( este necesarB studierea istoriei sale. :6

%st el! pentru ca un popor sB se poatB impune Ci sB @Ci dezvolte individualitatea! este necesar rBzboiul contrariilor Ci unitatea sau identitatea lor! acestea reprezentFnd unele dintre ideile principale ale dialecticii lui 3egel. Statul hegelian este un stat " natiune ! iar iecare naAiune @Ci are propriul spirit (volUgeist). #l vede istoria ca un proces ce se des BCuarB dupB legi necesare ormatB din etape de creCtere ! maturitate Ci declin ! proces @ncheiat raAional cu ormarea spiritului universal ! absolut (`eltgeist) .

*COALA ISTO ICO A , EPT'L'I

Dmpotriva dreptului natural au ost ormulate numeroase critici iar cel mai important opozant al colii dreptului natural s"a constituit @ntr"o grupare pozitivistB Ci anume coala istoricB a dreptului. %pBrutB ca o reacAie la raAionalismul ce motivase IevoluAia FrancezB ce a statuat vionAa legiuitorului ca iind atotputernicB iar legea atotcreatoare. coala istoricB a dreptului a determinat apariAia altor curente de drept! care au reusit sB aducB o contribuAie nouB la cercetarea dreptului. coala istoricB a a apBrut @n 0ermania @nsa germenii ei e,istau de mult! mani estandu"se ca atare @n istoria cugetarii .uridice. IeprezentatB de Savigni si &ushta! a adus un punct de vedere nou ! care a zdruncinat credinAa @n e,istenAa unui drept natural! sustinand ca dreptul este un produs istoric! alt el nu s"ar putea e,plica diversitatea conceptiilor .uridice Ci ormelor de drept ! di erite de la popor la popor Ci de la o epoca la alta &roblemele dreptului @ncep ast el acum sB ie tratate din prespectiva istoricB. Kaza dreptului pozitiv @Ci gaseste realitatea in constiinta generala a poporului . #l este produsul constiinAei colective! al spiritului poporului +G VolUs geist G. Istoria dreptului este legata de istoria poporului G precum viata poporului se schimba de " a lungul veacurilor " spune &ushta " tot ast el dreptul ! ramura a acestei vieti se schimba Ci el cu vremea ! se dezvoltB odata cu poporul caruia ii apartine Ci se adapteaza di eritelor sale aze de dezvoltare G Dntr"o epocB cand se pBrea cB dreptul universal Ci neschimbBtor dobandise o putere indiscutabilB! reprezentanAii acestei Ccoli Savigni! &uchta! 3ugo a irmB cu tBrie ine,istenAa lui. &entru aceCtia dreptul nu este un produs al raAiunii omeneCti! ci rezultanta unei evoluAii lente a conCtiinAei populare. Teoria acestei Ccoli a irmB cB e,istB o corelaAie esenAialB intre orice mani estare .uridicB Ci geniul naAional al poporului respectiv. &entru aceastB CcoalB dreptul nu se naCte ca un produs re lectat al legislatorului- dreptul este un produs organic al societaAii Ci legea! cand ormeazB reguli constiente! nu ace decat sB prindB ceea ce a crescut de la sine @n viaAa socialB Ci istoricB! spre a"l pune @n ormule. Dn aceste condiAii dreptul de astBzi este produsul lent Ci oarte comple, al unei lungi des BsurBri istorice. coala istoricB a dreptului a asociat ast el dreptul cu istoria. *reptul sustinea Savign= Qnu e acut! ci se ace singur(. *reptul este un un enomen natural! comparat de catre Savign= cu limba pe care o vorbim! care nu este o creaAie individualB Ci nici nu se naCte din vointa cuiva. #a este rezultatul culturii! credinAelor! educaAiei etc a unui popor de"a lungu timpului.2a Ci limba unui popor tot aCa Ci dreptul re lectB instituAiile @n procedeele! @n scopurile Ci @n amBnuntele sale cele mai mici! @ntreg trecutul istoric al unui popor. Dn mBsura @n care su letul unui popor evolueazB Ci se adapteazB @mpre.urBrilor tot asa Ci dreptul evolueazB @n paralel. 2eea ce complecteazB acest principiu al lui Savign=este ideea QconCtiinAei colective(. Q *aca se cerceteazB care este obiectul @n sanul caruia dreptul pozitiv @Ci are realitatea! se gBseCte cB acest obiect este poporul. *reptul pozitiv trBieCte @n conCtiinAa colectivB a naAiunii! de aceea el poate i numit drept popular(*reptul este o emanaAie a conCtiinAei colective! dar nu Ci un organ al sBu. 5a teoria costiinAei colective se adaugB ast el teoria Qspiritului colectiv al naAiunii(. Simion KarnuAiu a irma+ Q 1umai pFnB unde Aine dreptatea e umanitate- dincolo de drept! locuiesc iarele sBlbatice(

Immanuel Pant (?? aprilie 8<?9 ) 8? ebruarie 8P79)

Enul dintre cei mai iluCtri reprezentanAi ai iloso iei moderne. &ro esor de logicB Ci meta izicB la Eniversitatea din Lonigsberg! Lant pune bazele iloso iei moderne a CtiinAei! meta izicii! <7

epistemologiei Ci eticii. Dn centrul preocupBrilor sale se a lB raAiunea Ci relaAia dintre raAiune! om Ci lumea @ncon.urBtoare. Filoso ia sa politicB pleacB de la iloso ia sa moralB! care are @n centru noAiunea de lege universalB a raAiunii! umanitatea ca scop @n sine+ '%cAioneazB @n aCa el @ncFt @ntodeauna sB tratezi umanitatea! ie @n persoana ta! ie @n persoana oricui altcuiva! niciodatB doar ca un mi.loc ci @ntodeauna @n acelaCi timp Ci ca un scop(. 5ibertatea individului nu poate i @ngrBditB decFt de aceastB lege universalB a raAiunii. &otrivit lui Lant! oamenii pot avea douB tipuri de obligaAii+ obligaAii de drept (Iecht) Ci obligaAii de virtute. ObligaAiile de drept privesc libertatea celorlalAi Ci proprietatea! obligaAiile de virtute privesc convingerile individului Ci acAiunile sale morale. Lant limiteazB rolul coercitiv al Statului numai la obligaAiile de drept. *eoarece libertatea este valoarea supremB! constrFngerea trebuie aplicatB numai @n cazul @n care libertatea este ameninAatB. #senAa liberalismului Uantian este distincAia dintre obligaAiile de drept! a cBror impunere intrB @n atribuAia statului (cum ar i de e,emplu apBrarea proprietBAii)! Ci obligaAiile morale care nu ac obiectul intervenAiei statului. &entru Lant! constrFngerea este .usti icabilB prin necesitatea de a preveni vBtBmarea libertBAii altora! adicB pentru a prote.a libertatea personalB Ci proprietatea- convingerile personale Ci concepAiile despre bine! ie ele iloso ice sau religioase! nu intra @n mod direct @n contradicAie cu libertatea celorlalAi Ci de aceea nu pot ace obiectul reglementBrii politice. &ornind de aici! Lant respinge orice ormB de guvernare paternalistB! ie ea Ci benevolentB. 0uvernBmFntul e,ista pentru protecAia libertBtii indivizilor de a)Ci urmBri propriile scopuri! atFt timp cFt sunt compatibile cu libertatea celorlalAi. 2oncluzia este cB un guvernBmFnt paternalist! care ar dicta cetBAenilor! precum copiilor! calea cBtre ericire! are i cel mai mare despotism imaginabil. Suveranitatea statului derivB e,clusiv din consimABmFntul celor guvernaAi Ci o condiAie a legitimitBAii sale este ca legile sB poatB i e,presia voinAei @ntregului popor. %cest lucru nu este posibil @ntr"o monarhie ereditarB sau @ntr"o ormB de conducere aristocraticB! @nsB este posibil @ntr"o republicB.#ste aimoasB solutia lui Lant pentru pacea eternB! soluAie care pre igureazB ordinea internaAionalB contemporanB+ o ederaAie mondialB de republici! @n care nu e,istB privilegii care sB le permitB conducBtorilor sB"Ci mBreascB proprietatea prin orAB.

3. del !ecc%io

*reptul este cel ce leagB organizarea socialB cu sistemul culturii! anume este cel care e,primB @ntr"o ormB obiectivB! instituAionalizatB! e,terioarB! un apt de conCtiinAB! un ansamblu de scopuri Ci valori. Forma logicB a dreptului! este! dupB 0iorgio del Vecchio! datB a priori! adicB nu empiric Ci constituie condiAia limitB a e,perienAei .uridice @n general. 0iorgio del Vecchio de ineCte dreptul ca Qcoordonarea obiectivB a acAiunilor posibile @ntre mai mulAi subiecAi! con orm unui principiu etic care le determinB! e,cluzFnd @mpiedicarea lor(J. %ceastB de iniAie aminteCte de de iniAia UantianB a dreptului! @nsB @n aceasta din urmB principiul etic a ost speci icat ca lege universalB a libertBAii! ce con igura un ideal Ci nu un concept pur logic care se poate re eri la nu are importanAB care sistem .uridic. *acB morala impune subiectului o alegere @ntre acAiunile pe care le poate @ndeplini! con runtFnd acAiunile aceluiaCi subiect unele cu altele! dreptul con runtB o acAiune cu alta ale subiecAilor di eriAi. *reptul tinde sB stabileascB o ordine obiectivB de coe,istenAB! el trebuie sB considere @nainte de toate! aspectul e,terior al acAiunilor! deoarece @n cFmpul e,terior are loc inter erenAa! @ntFlnirea atitudinilor mai multor iinAe Ci prin urmare! acolo se naCte cerinAa limitBrii. *in aptul cB dreptul este o limitB! o rontierB @ntre acAiunile mai multor subiecAi! decurge caracteristica <8

esenAialB a acestuia Ci anume! coercibilitatea! adicB posibilitatea de a constrFnge la @ndeplinire. Trecerea rontierei de cBtre una din pBrAi! implicB posibilitatea celeilalte de a respinge invazia. 2ercetarea logicB! trebuie sB se completeze cu cea enomenologicB Ci deontologicB! care au ca scop! prima sB determine liniile generale ale dezvoltBrii istorice a dreptului! iar a doua sB urmBreascB tendinAa alcBtuirilor .uridice pozitive de apropiere progresivB de idealul .ustiAiei. %cest scop! pe care del Vecchio @l recunoaCte @n dezvoltarea istoricB a dreptului! indicB punctul sBu de vedere @n privinAa problemei deontologice! anume ceea ce trebuie sB ie dreptul! @n privinAa problemei .ustiAiei. Dn acestB problemB! proclamB ca lege eticB undamentalB datoria de a acAiona nu ca mi.loc sau vehicul al orAelor naturii! ci ca o iinAB autonomB! avFnd calitatea de principiu Ci scop! nu ca individ empiric determinat de pasiuni Ci a ecte! ci ca un eu raAional! independent de acestea. Dn relaAie cu aceastB concepAie despre natura (esenAa) omului este conceptul de drept subiectiv ce implicB de a nu i constrFnCi de a accepta raportul cu ceilalAi dacB nu depinde de determinarea proprie. *reptul subiectiv constituie! dupB el principiul sau ideea limitB a unui drept universal! propriu persoanei! inerent acesteia! care nu se poate epuiza @n nici un raport concret de coe,istenAB. %cest drept @l numeCte Qdrept natural(! considerFndu"l anterior oricBrei aplicBri Ci oricBrui raport social. %ceasta duce la concluzia cB ideea Ci conceptul dreptului nu coincid @n mod necesar- nu tot ceea ce este .uridic! adicB are orma logicB a dreptului! este .ust (nu rBspunde principiului care constituie veritabila idee a dreptului). Ideea dreptului nu este pur ormalB (cum este conceptul) ci are un conAinut Ci acest conAinut este cel al instituAiilor .uridice pozitive. Ideea de .ustiAie se contureazB mai bine atunci cFnd se recunoaCte posibilitatea unei concepAii pur ormale a .ustiAiei! care este insu icientB @n virtutea imposibilitBAii aplicBrii sale particulare Ci concrete+ o .ustiAie conceputB ormal este de apt .uridicitatea Ci nu e,primB valori! chiar dacB omul @n e,perienAa dreptului @ncearcB e,igenAa acestuia ca o e,perienAB absolutB.

4eo'antismul lui ).Stammler *coala de la Mar#ur50.

Yuristul udolf Stammler (8PJ:"86;P)! considerat precursorul nemi.locit (sau! dupB alte opinii! ondatorul) Ccolii sociale a dreptului! considera cB obiectul de studiu al CtiinAelor sociale @l constituiau relaAiile sociale! @n general! Ci relaAiile dintre oameni @n economie Ci societate! @n particular. #conomia politicB studia conAinutul! @n timp ce dreptul reglementa aspectul ormal al acestor relaAii. Dn apt! arBta Stammler! cheia determinBrii metodologiei de cercetare adecvatB CtiinAelor sociale 36ndirea economic de lim# 5erman 7n ultima parte a epocii moderne era subordonatB determinBrii motorului dezvoltBrii societBAii! a @nAelegerii progresului social. &rogresul social semni ica! @n spiritul ilozo iei neoUantiene! adaptarea la o ordine economicB prestabilitB ) sau! @n terminologia sa! la o idee"AintB determinatB aprioric. 2adrul .uridic al unei societBAi era ormat din elemente convenAionale (cutume! tradiAii) perene Ci reglementBri .uridice re lectFnd interesele societBAii la un anumit moment. IeglementBrile .uridice erau! @n opinia sa! ultima condiAie de cunoaCtere a CtiinAelor sociale! iind menite sB permitB dezvoltarea nestFn.enitB a economiei. %doptarea legislaAiei Ci a cadrului instituAional adecvat! re lectatB de re ormele economice! era @n mBsurB sB apropie dezvoltarea socialB de Ainta inalB. *acB legislaAia e,istentB producea enomene negative (Coma.! crize economice)! atunci apBreau cu necesitate rBmFntBrile sociale. %cestea impuneau autoritBAilor ameliorarea cadrului .uridic Ci rezolvarea problemelor social"economice @n sensul aCteptBrilor maselor populare. coala de la $arburg! deCi descinde in linie directB de la Lant! are o isionomie a ei proprie Ci se construieCte intr"un sistem nou de gandire! sub in luenAa noilor teorii CtiinAi ice... Interpretand pe Lant! coala de la $arburg il scoate din mediul sBu tradiAional legand raAionalismul lui de cel al lui 5eibniz! *escartes Ci &laton Ci scoAand empirismul lui din linia Kacon"5ocUe"KeUele="3ume pentru a"l apropia de ondatorii CtiinAei moderne! Lepler Ci 0alileu... coala de la $arburg deduce empirismul Uantian <?

din CtiinAB Ci iloso ia IenaCterii! care in esenAB nu este decat renaCterea platonismului Q3=potesis( a ganditorilor din IenaCtere! devine metoda transcendentalB la Lant. *e cand gandirea CtiinAi icB s"a ivit in lumea culturii! ea s"a prezentat sub chipul problemei originii... Se constatB cB problema Originii! care nu trebuie con undatB cu cea a inceputului! a ost intotdeauna in centrul iloso iei. 2hiar spiritul CtiinAi ic cautB originea iinAei dincolo de iinAB. Originea e,istenAei intr"un principiu eterogen... Originea inseamnB unitatea tuturor ormelor apriorice in chiar actul lor creator4 Idealismul de la $arburg cautB metoda prin care gandirea purB creeazB diversitatea din propriul ei izvor! BrB sB recurgB la a.utorul sensibilitBAii Ci o gBseCte prin categoria timpului4 Viitorul Ci trecutul! iatB diversitatea primordialB4 2ercetarea adevBrului trece de la cunoaCterea lumii la cunoaCterea datoriei. %devBrul nu se poate realiza decat prin completarea e,istenAei cu datoria! a ceea ce este prin ceea ce trebuie sB ie(. %poi! vom spicui din paginile despre 5cepticismul francez (p. 6:"879). Scepticismul nihilist al %ntichitBAii se preschimbB la $ontaigne in atitudine cercetBtoare! care este e,presia caracteristicB a unei culturi tinere Ci intreprinzBtoare. Scepticismul lui $ontaigne este prima azB a dinamismului modern. Oboseala se preschimbB in curiozitate. *Bramase CtiinAa alsB! neintemeiatB! prezumAioasB! zestre veche de erori neCtiute! de de iniAiuni primite BrB nici un control! dar ace loc CtiinAei modeste! conCtiente de relativitatea adevBrului ei. SlabB in rezultate izolate! ea este puternicB prin succesiunea neintreruptB a e ortului omenesc... *escoperindu"se pe el! $ontaigne ace descoperirea omenescului. QFiecare om poartB in el intreaga condiAie umanB(. (6seuri) Omenescul este conceput ca un echilibru! ca un raport intre douB variabile! ca trecere veCnic vie! veCnica acAiune! din nou inceputB de la trup la conCtiinAB! de la real la ideal. Omenescul este o strBdanie4 Omenescul este intrecere a conCtiinAei! intr"o conCtiinAB mai lucidB. $orala nu se poate intemeia decat pe cunoaCterea acestei AaCniri continue a luciditBAii conCtiinAei(. Spicuim acum din interpretarea pe care a dat"o %lice Voinescu concepAiei lui 1icolas $albranche (vol. I! p. ?J:"?:9). QIntre *escartes si S . %ugustin! cugetarea sa iCi cautB drumul ) cBci $elebranche nu e un eclectic ) ci inspirat de aceCti mari predecesori! se ace de sine stBtBtor4 $elebranche e insu leAit de credinAa nestrBmutatB cB omul este una cu *umnezeu. *oar trupul il ace sB"Ci uite de aceastB legBturB Ci"l indepBrteazB de izvorul sBu divin4(

M8)CE D$1! )

$ircea T. *.uvara s"a nascut in Kucuresti la 8P ( ;7 ) mai 8PP:! avand o origine ) pe linia tatalui ) aromana- din ascendenta n"au lipsit nici patriotismul! nici cultura .uridica. Intaiul in intreg invatamantul general pe care l"a urmat! $ircea *.uvara nu s"a multumit cu cele invatate pe bancile scolii- el trimitea rezolvari si probleme !!Ievistei copiilor(! era premiant la concursurile !! Tinerimii romane(! improviza un laborator de chimie acasa! patrundea raudulos intr"o sala de disectie! isi organiza statal prietenii nu cu un scop politic ! ci pentru a e,perimenta! cum marturisea mai tarziu !! .ocul organizatiunii sociale( activitate care a ost la un pas de eliminarea sa din gimnaziu. % urmat! tot la Kucuresti! cursurile acultatilor de *rept si de 5itere si Filozo ie! obtinand licenta ambelor acultati in 8676 cu bile albe! ultima acordandu"I si mentinerea !! magna cum laude(. Iar dupa satis acerea serviciului militar a urmat cursuri variate in Franta si 0ermania! obtinand doctoratul in drept la &aris in 868;. 2ariera universitara a inceput"o in 86?7! iind numit con erentiar! grad in care a tinut cursuri de licenta si la doctorat! atat de drept constitutional cat si de ilozo ia dreptului schimbandu"si annual tematica- devenit pro esor )agregat in 86;8! titular in 86;? ) detine catedra de Teorie generala a *reptului cu aplicatie la *reptul &ublic. <;

% ost pro esor la %cademia de *rept international de la 3aga si a tinut prelegeri in specialitate la Ioma! &aris! Kerlin!Viena si $arburg. % igurat ca membru activ al unor importante institutii+ %sociatia pentru Studiul si Ie orma Sociala! Societatea de studii Filozo ice etc. a participat si la viata politica a Iomaniei! in cadrul &artidului 1ational 5iberal. &e plan intern a ost deputat! vicepresedinte a 2amerei si ministru al Yustitiei. &e plan e,tern a activat in calitate de consilier .uridic pe langa delegatia permanenta a Iomaniei la 2on erinta de &ace de la &aris. % pledat calduros si competent cauza Iomaniei in timpul 2on erintei de &ace din 8686 si prin volumul 5a guere roumanieZ 868:" 868P. Enirea iind realizata! $ircea *.uvara atrage atentia asupra seriozitatii impuse de acest moment,, raim in clipa de fata, in tara noastra, numai asa de mari ca s,ar parea ca nu putem in nici un fel sa ne inaltam pana la insemnatatea lor. *ictaturile care au urmat abrogarii 2onstitutiei din 86?; au ost pentru $ircea *.uvara! o piatra de incercare a caracterului sau. #le l"au determinat sa"si restranga activitatea publica nu insa si sa renunte la linia sa! sustinuta cu subtilitate pana si prin prelegerile tinute in 0ermania nazista. Suveranitatea romaneasca a aparat"o impotriva aceluiasi nazism! din chiar titlul uneia din lucrarile sale mai importante din aceea vreme+ ?atiunea romana ca principiu al dreptului nostru. 2ei ce l"au cunoscut ) colegi de cercetare sau de barou! organizatori sau auditori ai ciclurilor de con erinte in care isi aducea contributia! studenti" I"au subliniat vocatia de cercetator si de pro esor! cultura si inteligenta! eleganta oratorica! urbanitatea si curtoazia in dispute! simtul de dreptate! caracterul si puterea de munca! modestia! armecul! inul umor! calitatile de inima. $ircea *.uvara s"a stins la < noiembrie 8699. In necrologul sau rostit la %cademie de presedintele acesteia! *imitrie 0usti! s"a spus+ !! $ircea *.uvara nu a ost numai un ilozo si un scriitor! ci un apostol al ideii nationale! acand sa scoboare problema ilozo ica din cer pe pamant! pentru a o inchide in su letul sau si a o interioriza(. Obisnuiti a vedea in $ircea *.uvara un ganditor asupra problemelor .uridice! acem abstractie! de cele mai multe ori! ca ne a lam in ata unui cercetator al intregii realitati+ atat prin marile sale sinteze depasind s era dreptului! cat si prin noutatile stiinti ice! de cele mai multe ori cu caracter interdisciplinar! pe care! timp de un deceniu le aducea la cunostinta cititorilor revistei !! convorbiri literare(. &ornind! in acultate! de la o conceptie materialista! $ircea *.uvara a.unge in urma unei prelegeri a lui Titu $aiorescu! la un idealism !! de oarte stricta observanta(! un idealism rationalism! dar in limita unor relatii obiective si nerupt de e,perienta. Si"a prezentat conceptia ca !! o noua intoarcere la Uant(! la un Lant !! pre acut prin Fichte si 3egel si adaptat temelor stiinti ice contemporane si insasi viata lui Lant a ost pentru el un model. *ictionarele si enciclopediile il prezinta ca neoUantian. 5a asemenea caracterizari nu trebuie insa sa ne oprim! deoarce $ircea *.uvara n"a primit importante teze Uantiene! precum incognoscibilitatea !! lucrului in sine(! lucru in sine pe care $ircea *.uvara il interpreteaza ca desemnand actul de cunoastere sau libertatea. *e asemenea! el a retinut importante teze ale lui %uguste 2omte! 3enri Kergson etc! subliniidu"le de alt el aportul. #l n"a cautat originalitatea cu orice pret! dar ceea ce avem de evaluat la el ca original e tocmai unitatea sistemului sau. In conceptia lui $ircea *.uvara! intreaga cunostinta este produsul acelei activitati creatoare! numita dialectica! activitate care !! procedeaza pe cale de di erentieri succesive si neincetate! iar legatura de ordonare sistematica intre produsele ei duce la ideea de adevar. %st el! s"au creat mai multe stiinte! iecare cu propria ei idee directoare! ierarhizare asemenea unei constructii cu mai multe eta.e! elementul dinainte conditionand elementul ce ii urmeaza iar aceasta reprezentand o sinteza ata de cel dinainte! la care nu se poate reduce. $ircea *.uvara a pledat pentru redistribuirea materiilor .uridice intre ramurile dreptului! intre care distingea o ierarhie! realizata uneori prin crearea unor discipline intermediare intre ilozo ia dreptului si cele e,istente. Fenomenul .uridic! ca si cel etic in general! e marginit de imposibil! ca si de necesar- el se des asoara! cu alte cuvinte! in limba libertatii.

<9

&entru $ircea *.uvara! adversar al conceptiei numita pozitivism .uridic! dreptu- este o idee rationala! la realizarea careia trebuie sa se a.unga in mod necesar! ideea raspandita de el pretutindeni si in toate ormele+ !! statele care lasa nepasatoare sa treaca nedreptatea! sau mai mult o ac ele! s arsesc totdeauna prin a o pierde(- !! acolo unde constiinta ideii superioare de .ustitie slabeste in pro itul apetiturilor individuale! societatea merge spre dezagregare sigura(. 2a urmare! scopul politicii! idealul ei! trebuie sa porneasca de la !! aspiratiunile cele mai nobile ale su letului omenesc(! de la valorile ideale si indeosebi de la !! idealurile cele mai inalte ale moralei si .ustitiei(. *ar! spre deosebire de conceptul dreptului natural!dreptul rational conceput de $ircea *.uvara este variabil in loc si timp! in unctie de schimbarile obiective. %sa iind! activitatea rationala a legislatorului nu mai pare su icienta pentru realizarea acestei ordini de drept rational. &entru aceasta $ircea *.uvara merge cu conceperea .udiciarului pana la interzicerea avocatilor de a ace greva+ pentru ca avocatul !! este si trebuie sa ramana aparatorul ordinii legale! el reprezinta in de initiv subtilitatea ra inata a ratiunii si a convingerii! adica *reptul insusi! in lupta victorioasa cu orta patimasa si brutala(. In acelasi timp! $ircea *.uvara surprinde drama cetateanului caruia! pe de o parte! I se cere! supunere la un drept pozitiv uneori nedrept! pe de lata sa lupte pentru dreptate! pentru dreptul rational. &olitic! $ircea d.uvara a activat! in cadrul &artidului 1ational 5iberal! dar nu mai putin a considerat ca activitatea economica nu trebuie lasata a i un scop in sine! ca trebuie sa se distinga intre democratia individualista si proprietatea capitalista! care poate i si de Stat. %poi! distanta dintre realitate si conceptele umane mai cere !! sa trans ormam pentru trebuintele dreptului iecare aspect al realitatii in constructiuni logice. &entru $ircea *.uvara! Statul si individul nu apar cu interese antinomice! sanctiunea nu intra in elementele obligatorii ale raportului .uridic. Si prin aceasta! el apropie dreptul mai mult de morala decat de politica. 2orespunzator tuturor acestor ample activitati! in care a predominat gandirea .uridica! $ircea *.uvara a scris si a vorbit! iar parte din vorbe I s"au stenogra iat ori I sa"u conspectat. O bibliogra ie completa a operei lui $ircea *.uvara! in care ar intra si cursurile sale universitare litogra iate! si interventiile sale din intrunirile stiinti ice ori politice! din tara ori internationale! care au primit lumina tiparului! trece de J77 de titluri. %utorul! intr"o ultima autobibliogra ie selectata! publicata in iunie 8698! enumera 899 de lucrari! care din pacate au ost notate din memorie. 2aracteristica principala a atitudinii ilozo ice a lui $ircea *.uvara a ost aceea ca el considera ca problemele speci ice ilozo iei dreptului nu pot i solutionate ara o conceptie de ansamblu! epistemologica si ilozo ica- aceasta intrucat ilozo ia dreptului este o parte integranta a ilozo iei in genere. In acest spirit! $ircea *.uvara scria ca !! ilozo ia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevarate. *e ea nu se pot lipsi mai ales acei care pretind a avea o cultura .uridica(. &rintre problemele cele mai importante ale ilozo iei dreptului ar trebui enumerate cele re eritoare la undamentul dreptului! esenta si speci icul acestuia in raport cu alte domenii ale activitatii umane! inalitatile dreptului! continutul si speci icul constiintei si cunoasterii .uridice. Solutionarea unor ast el de probleme necesita depasirea oricarei analize !!pur tehnice( a dreptului! a te,telor de lege pentru ca stiintele .uridice nu sunt discipline autonome aceasta depind in privinta principiilor lor de o conceptie integrala! totalizatoare care este ilozo ia generala. %naliza teoriilor ce vizeaza structura! dinamica! inalitatile dreptului evidentiaza ideea ca orice stiinta a dreptului este ridicata pe un sistem ilozo ic! este dependenta de o atitudine in raport cu marile probleme ale omului si societatii. *e aceea tezele olozo iei dreptului vor servi intotdeauna pentru e,plicarea si aplicarea dreptului pozitiv. $ircea *.uvara a acut o distinctie principala intre cunoasterea dreptului si stiinta lui. $ulti cetateni acumuleaza cunostinte despre drepturile si obligatiile lor si ale semenilor. %st el de cunostinte disparate nu sunt stiinta. Vor deveni stiinta doar acele cunostinte .uridice care descriu procesele reale din societate prin mi.locirea unor notiuni generale! a legilor asa incat sa reuseasca sa le lege intre ele prin caracteristici esentiale+ in acest sens nu se numeste stiinta decat o cunoastere bine sistematizata. &rin urmare! 'constituirea si progresul stiintei .uridice nu e insa posibil decat prin mi.locirea unei ilozo ii .uridice pe care dealt el oricare .urist o are si o practica! ie ca stie ie ca nu )si da seama de ea(. <J

2a neoUantian! $ircea *.uvara a respins empirismul si pozitivismul .uridic in avoarea postularii coe,istentei determinismului enomenelor naturale cu libertatea persoanei care constituie premisa undamentarii dreptului.in spiritul conceptiei neoUantiene! *.uvara concepea dreptul ca modalitate de coe,istenta a vointelor libere- negarea libertatii ar ruina atat dreptul! cat si morala. 5ibertatea este postulatul oricaror probleme de drept! este undamentul dreptului. In al doilea rand! el subordona dreptul morale. *e pe o ast el de pozitie $ircea *.uvara de inea dreptul ca avand ca obiect constatarea drepturilor si obligatiilor privitoare la activitatile sociale e,teriorizate- el ar arata ast el actele permise! interzise sau impuse in societate pe baza ideii de .ustitie. *reptul se deosebeste de morala! desi si acesta are ca obiect corelatia dintre drepturi si obligatii! prin aceea ca el reglementeaza numai activitatile sociale e,teriorizate! adica realizate prin apte ale membrilor societatii! pe cad morala reglementeaza asa zisul or intern. #,ista dupa convingerea sa doua nivele in totalul dreptului+ unul este cel al dreptului pozitiv ) alcatuit din normele si regulile dispuse prin lege! din obiceiul .uridic! si altul este cel al dreptului rational care e,ista independent de orice re erire la vreo norma de drept pozitiv ' intrucat noi putem emite .udecati de drept chiar acand cu desavarsire abstractie de dispozitiile pozitive. 2oncluzia ilozo ica esentiala la care a a.uns $ircea d.uvara a ost aceea ca e posibila cunoasterea unei .ustitii obiective! valabila pentru ratiune la el ca si aceea a realitatilor naturii. &rin ea se va intemeia insasi aplicarea regulilor dreptului pozitiv. Filozo ia dreptului ar trebui sa se preocupe de problema interpretarii dreptului pozitiv! de metodologia stiintelor .uridice! de intelegerea stiinti ica a ideii de .ustitie elaborata rational! de a irmarea temeinica a valorilor .uridice in lumina carora va trebui indrumata lumea. &entru toate acestea! $ircea *.uvara aprecia ca ilozo ia dreptului ar trebui sa devina in curs sintetic care sa se predea la s arsitul studiilor universitare de drept! cu atat mai mult cu cat !! nu e legislator si nu e om politic care sa nu aca ilozo ie a dreptului. O problema importanta reluata de $ircea *.uvara este cea re eritoare la natura cunoasterii .uridice si mecanismul ormarii ei. In acest plan de gandire! *.uvara considera ca ideile si cunostintele .uridice sunt distincte! chiar opuse celor despre natura. 2unostiinta .uridica se constituie ast el printr"o aplicare la cunostinta morala pentru ca ideea de societate .uridica se suprapune in mod necesar celei de societate morala si aceasta celei de societate umana ca parte a naturii. Ideea de .ustitie poate i obtinuta sau elaborata numai printr"o analiza comparativa a realitatilor sociale! .uridice si morale. 5egea de ormare a cunostintele .uridice! conchidea *.uvara! este insasi legea generala de ormare a oricarui el de cunoasterea despre realitate. 2unostinta .uridica va contine doua elemente+ o constatare a aptelor si o apreciere a acestora. *oar aprecierea aptelor sociale le va ridica la rangul .uridic. $ircea *.uvara a a uns la concluzia ca .udecatile morale si .uridice au obiectivitate! ca aplicatiile ideii de .ustitie pot a irma caracterul de adevar obiectiv. &rin urmare! cunostinta .uridica are aceasi valoare obiectiva ca si aceea a stiintelor e,acte! iar adevarul cunostintelor .uridice consta in caracterul lor coerent. 1oncontradictoriu! in sistematizarea si ordonarea lor rationala. In .ustitie! adevarul este prin e,celanta coerenta- acesta nu este ceva dat in mod absolut! nu este de initiv! ci este in continua ormatie si per ectionare. %devarul cunostintelor .uridice inseamna acordul acestora cu cerintele legilor logicii. O interesanta contributie adusa de $ircea *.uvara la dezvoltarea ilozo iei dreptului vizeaza raporturile dreptului cu morala. #l considera ca .udecatile noastre la adresa valorii rationale a activitatilor pot i de un ordin moral si .uridic. In morala! .udecata se ace asupra unui act interior- este deci scopul subiectiv al agentului care trebuie sa ie binele insusi! pe cand in cazul dreptului .udecata se ace asupra actiunii e,teriorizate in integralitatea ei! inclusiv asupra scopului sau. Iadacina adanca a dreptului si a moralei trebuie gasita in orice act de ratiune obiectiva care presupune ideea de libertate! pe de o parte! si pe cea de necesitate a legilor logice! pe de alta parte. %ceste doua aspecte reprezinta ideea de drept si cealalta ideea de obligatiune. %sadar! dreptul nu poate i despartit de morala- orice a irmatie .uridica opusa acesteia din urma n"ar putea i decat o eroare.

<:

Speci icul dreptului este evidentiat si de scopul lui. *upa *.uvara! acesta ar consta in in aptuirea .ustitiei care este un imperativ categoric si nu ipotetic! impus de ratiunea noastra- el este dezvoltarea progresiva a valorilor spirituale urmarite prin activitatea libera a persoanelor. Yustitia si dreptul sunt garantia e,terioara a activitatii morale. Yustitia este valoarea suprema in ierarhia .uridica. %cesteia nu I se pot sunstitui alte scopuri! ie ele utilul! solidaritatea sociala! asa cum s"a incercat pe parcursul mileniilor de ilozo ie a dreptului. Valorile sociale pot i considerate ca scop al dreptului in situatia in care se identi ica cu valorile supreme ale spiritului! cand apar ca valori etice! compunand ideea directoare a sitemului social. In ond! scopul ultim al dreptului trebuie sa ie dezvoltarea morala a iecaruia prin activitatea libera a spiritului creator. Kinele comun material nu este decat un mi.loc! si nu un scop. *reptul e,ista prin .ustitie in avoarea statului si in acelasi timp in avoarea individului- statul si individul trebuie sa ie considerati ca persoane .uridice distincte dar nu antinomice. In concluzie! dreptul si morala sunt strans corelate! intregindu"se reciproc. 2unostintele acestora au aceeasi structura logica si sunt paralele cu in ormatiile apartinatoare stiintelor naturii. Orice realitate .uridica cuprinde o directiva de gandire care corespunde ideii de drept sau de .ustitie si care se aplica normarii pozitive a enomenelor schimbatoare ale vietii sociale. *reptul constituie ast el conditia ormala a activitatii sociale curente. Ideea de .ustitie este in ond o metoda prin care se armonizeaza cu coerenta rationala! scopurile actiunilor e,teriorizate ale persoanelor! in timp ce ideea binelui moral este o metoda de armonizare logica a scopurilor interne ale acelorasi actiuni. $ircea *.uvara a analizat speci icul dreptului si pornind de la compararea planurilor de realitate corespunzatoare stiintelor care le studiaza. Speci icul dreptului ca realitate sociala in comparatie cu universul e,trasocial ar consta in urmatoarele+ legile naturii sunt inviolabile! pe cand normele moralei si ale dreptului sunt violabile prin insasi natura lor- enomenele naturii nu pot i supuse dreptului decat in masura in care vor putea i puse in legatura cu activitatea persoanelor in societate- o norma .uridica nu poate avea ca obiect imposibilul- normele .uridice si etice nu se des iinteaza prin aptele care le violeaza. %ceste elemente care releva speci icul dreptului stau la originea modului special de cunoastere utilizata in stiintele .uridice. Stiintele .uridice re erindu"se la corelatia drepturi ) obligatii ) constrangeri! se deosebesc de alte ramuri ale cunoasterii care studiaza un re erential similar+ de pilda morala. *aca in morala iecare poate avea obligatii ata de sine! in drept aceasta nu va i posibil+ aici obligatiile unei persoane sunt ata de altii. O alta contributie remarcabila a lui $ircea *.uvara s"a produs in planul analizei raportului dintre drept! stat si natiune. Iespingand ideea dreptului pur si pozitivismul .uridic care au instaurat divinizarea absoluta a autaritatii legii scrise ara sa o controleze prin apelul la ideea de .ustitie! dovedindu"se a i ast el o conceptie gresita si chiar prime.dioasa. $ircea *.uvara a ost convins ca dreptul se intemeiaza pretutindeni pe realitatile istorice ale comunitatii umane concrete. %st el! poporul roman isi intemeiaza dreptul pozitiv pe viata nationala. 1atiunea este o realitate istorica ridicata la rangul de indatorire etica suprema! iar statul a devenit numai e,presia ei .uridica. &entru realizarea .ustitiei este nevoie de o conducere politica pentru realizarea unei ordini in actiunile natiunii este nevoie de conducerea unei elite politice! de o legatura solida intre condusi si conducatori. Iata de ce $ircea *.uvara considera ca politicul nu poate i des acut de .uridic! ci el este ormat cea mai inalta a .uridicului! intrucat se subordoneaza ideii de vii de .ustitie. Iata cum un mare carturar roman printr"o opera e,trem de ecunda! prin idei si o argumentatie oarte clare! solide a impus ilozo ia romaneasca a dreptului in circuitul european- prin valoarea si actualitatea sa conceptia ilozo ica a lui *.uvara a depasit epoca ei! a propus noi standarde de re erinta in planul modernitatii e,ercitand o in luenta de bun augur asupra Scolii romanesti a dreptului! mai cu seama in ultima parte a secolului //. 1u intamplator! cunoscutul ilozo italian 0iorgio *el Vecchio il considera pe *.uvara ca unul dintre cei mai mari ganditori contemporani in ilozo ia dreptului. *octrina lui $ar, " $ar,ismul <<

$ar,ismul este sistemul concepAiilor Ci al doctrinei lui $ar,. $ar, a continuat Ci a sintetizat fn mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al /I/"lea e,istente fn trei dintre cele mai fnaintate ABri din lume+ ilozo ia clasicB germanB! economia politicB clasicB englezB Ci socialismul rancez! legat de doctrinele revoluAionare ranceze fn general. Iemarcabila consecvenAB Ci unitate " recunoscutB chiar Ci de adversari " a concepAiilor sale! care constituie fn totalitate materialismul modern Ci socialismul CtiinAi ic modern! ca teorie Ci program al miCcBrii muncitoreCti din toate ABrile civilizate ale lumii! ne obligB! fnainte de a trece la e,punerea conAinutului principal al mar,ismului " anume doctrina economicB a lui $ar, "! sB acem o sumarB prezentare a concepAiei sale generale despre lume. $aterialismul ilozo ic gncephnd din 8P99"8P9J! chnd concepAiile sale s"au cristalizat! $ar, a devenit materialist! Ci anume adept al lui Feuerbach! considerhnd Ci mai thrziu cB pBrAile slabe acestuia constau e,clusiv fn aptul cB materialismul lui nu este fndea.uns de consecvent Ci de atotcuprinzBtor. $ar, vedea fnsemnBtatea istoricB universalB! QepocalB( a lui Feuerbach tocmai fn ruptura hotBrhtB cu idealismul lui 3egel Ci fn proclamarea materialismului! care fncB Qfn secolul al /VIII"lea! fn special materialismul rancez! nu a ost numai o luptB fmpotriva instituAiilor politice e,istente! ca Ci fmpotriva religiei Ci a teologiei e,istente! ci! fn aceeaCi mBsurB! Ci o luptB... fmpotriva oricBrei meta izici( (luatB fn sensul de QbeAie a speculaAiilor(! spre deosebire de Q ilozo ia treazB() (QS hnta amilie( fn QScrieri postume(). Q&entru 3egel " scrie $ar, "! procesul ghndirii! pe care! sub denumirea de idee! el fl trans ormB chiar fntr"un subiect de sine stBtBtor! este demiurgul (creatorul) realului... 5a mine! dimpotrivB! idealul nu este nimic altceva decht materialul transpus Ci tradus fn capul omului(! QEnitatea lumii nu constB fn e,istenAa ei...! ci fn materialitatea ei! Ci aceasta este doveditB... printr"o dezvoltare lungB Ci anevoioasB a ilozo iei Ci a CtiinAelor naturii... $iCcarea este modul de e,istenAB a materiei. 1iciodatB Ci nicBieri n"a e,istat materie BrB miCcare! Ci nici nu poate sB e,iste... *acB se pune fnsB mai departe fntrebarea ce sunt ghndirea Ci conCtiinAa Ci care este originea lor! constatBm cB ele sunt produse ale creierului omenesc Ci cB fnsuCi omul este un produs al naturii! care s"a dezvoltat fn mediul lui fncon.urBtor Ci fmpreunB cu acesta- ast el sthnd lucrurile! se fnAelege de la sine cB produsele creierului omenesc! care fn ultimB instanAB sunt Ci ele tot produse ale naturii! nu contrazic restul fnlBnAuirii din naturB! ci fi corespund(. Q3egel era idealist! cu alte cuvinte! pentru el! ideile din mintea lui nu erau imagini mai mult sau mai puAin abstracte ale obiectelor Ci proceselor reale! ci! invers! obiectele Ci dezvoltarea lor nu erau pentru el decht imaginile concretizate ale ]ideii^ e,istente undeva fncB fnaintea lumii(. gn Q5ud`ig Feuerbach( " lucrare fn care #ngels e,pune pBrerile sale Ci ale lui $ar, asupra ilozo iei lui Feuerbach! Ci pe care n"a fncredinAat"o tiparului decht dupB ce a recitit vechiul manuscris al lucrBrii asupra lui 3egel! asupra lui Feuerbach Ci asupra concepAiei materialiste a istoriei! scrise fmpreunB cu $ar, fn 8P99"8P9J " #ngels scrie+ Q$area problemB undamentalB a oricBrei ilozo ii! Ci fndeosebi a ilozo iei moderne! este problema raportului dintre ghndire Ci e,istenAB... dintre spirit Ci naturB... 2are este elementul primar+ spiritul sau natura H... *upB elul cum rBspundeau la aceastB fntrebare! ilozo ii se fmpBrAeau fn douB mari tabere. 2ei care susAineau cB spiritul a e,istat fnaintea naturii Ci care admiteau deci! fn ultimB instanAB! crearea lumii fn vreun el oarecare... alcBtuiau tabBra idealismului. 2eilalAi! care considerau natura ca element iniAial! aparAineau di eritelor Ccoli ale materialismului(. Orice altB utilizare a noAiunilor de idealism Ci materialism (fn sens ilozo ic) duce numai la con uzii. $ar, a respins categoric nu numai idealismul! care este fntotdeauna legat fntr"un el sau altul de religie! dar Ci punctul de vedere al lui 3ume Ci al lui Lant! deosebit de rBsphndit fn zilele noastre! agnosticismul! criticismul! pozitivismul! sub di eritele lor orme! socotind acest gen de ilozo ie ca o concesie QreacAionarB( BcutB idealismului Ci! fn cazul cel mai bun! ca !!o manierB pudicB de a primi materialismul pe uCa din dos Ci de a"l tBgBdui fn aAa lumii(. Vezi fn aceastB privinAB! fn a arB de lucrBrile lui #ngels Ci $ar, amintite mai sus! scrisoarea cBtre #ngels din 8? decembrie 8P::! fn care $ar, arBthnd cB cunoscutul naturalist T. 3u,le= s"a situat pe poziAii Qmai materialiste( decht de obicei Ci a admis cB! athta timp cht QobservBm Ci ghndim fn mod real! nu putem pBrBsi niciodatB terenul materialismului(! fi reproCa totodatB acestuia QcB deschide o portiAB( agnosticismului Ci <P

humeismului. Trebuie relevat fndeosebi modul fn care concepea $ar, raportul dintre libertate Ci necesitate + Q...5ibertatea este fnAelegerea necesitBAii. 1ecesitatea este oarbB numai fn mBsura fn care nu este fnAeleasB( . 2eea ce fnseamnB+ recunoaCterea dominaAiei legilor obiective fn naturB Ci recunoaCterea trans ormBrii dialectice a necesitBAii fn libertate (concomitent cu trans ormarea Qlucrului fn sine(! necunoscut! dar cognoscibil! fn Qlucru pentru noi(! a QesenAei lucrurilor( fn Q enomen(). $ar, Ci #ngels considerau cB principalele nea.unsuri ale Qvechiului( materialism! inclusiv ale celui euerbachian (Ci cu atft mai mult ale materialismului Qvulgar( al lui Kichner" Vogt"$oleschott)! sunt urmBtoarele+ (8) acest materialism era Qprin e,celenAB mecanicist( Ci nu Ainea seama de dezvoltarea chimiei Ci biologiei moderne (iar pentru zilele noastre ar trebui sB adBugBm+ de teoria electricB a materiei)- (?) vechiul materialism era neistoric! nedialectic (meta izic fn sens de antidialectic)! nu promova consecvent Ci nu considera universal punctul de vedere al evoluAiei- (;) QesenAa umanB( era conceputB ca abstracAie! Ci nu ca Qansamblul relaAiilor sociale( (determinate din punct de vedere istoric concret)- de aceea! acest materialism nu Bcea decht QsB interpreteze( lumea! fn timp ce e vorba de Qa o schimba(! cu alte cuvinte nu fnAelegea fnsemnBtatea QactivitBAii revoluAionare practice(. *ialectica $ar, Ci #ngels considerau dialectica lui 3egel cea mai cuprinzBtoare! mai bogatB fn conAinut Ci mai pro undB teorie a dezvoltBrii " drept cea mai grandioasB cucerire a ilozo iei clasice germane. Orice altB ormulare a principiului dezvoltBrii! evoluAiei! ei o socoteau unilateralB Ci BrB conAinut! o considerau ca o de ormare Ci o denaturare a procesului real al dezvoltBrii fn naturB Ci fn societate (dezvoltare care decurge adesea fn salturi! catastro e Ci revoluAii). QSe poate spune cB $ar, Ci cu mine am ost singurii care am salvat( (de nimicirea de cBtre idealism! inclusiv de cBtre hegelianism) Qdialectica conCtientB Ci am transpus"o fn concepAia materialistB asupra naturii(. Q1atura constituie piatra de fncercare a dialecticii! Ci trebuie sB recunoaCtem CtiinAei moderne a naturii meritul de a ne i urnizat pentru aceastB veri icare un material e,trem de bogat( (acestea au ost scrise fnainte de descoperirea radiului! a electronilor! a transmutaAiei elementelor etc.>)! Qcare sporeCte pe zi ce trece! dovedind ast el cB fn naturB lucrurile se petrec! fn ultimB instanAB! fn mod dialectic! Ci nu meta izic(. Q$area idee undamentalB " scrie #ngels " cB lumea nu trebuie conceputB ca un comple, de lucruri de initive! ci ca un comple, de procese! fn care lucrurile fn aparenAB stabile! ca Ci re lectarea lor idealB! fn mintea noastrB! conceptele parcurg o nefntreruptB trans ormare fn cadrul devenirii Ci al pieirii.. ! de la 3egel fncoace! aceastB mare idee undamentalB a intrat fntr"atht fn conCtiinAa socialB! fncht aproape cB nu mai este contrazisB fn aceastB ormB generalB a ei. *ar fntre a recunoaCte aceastB idee undamentalB fn cuvinte Ci a o aplica fn realitate fn iecare domeniu al cercetBrii CtiinAi ice e o mare deosebire(. Q&entru ilozo ia dialecticB nimic nu este de initiv! absolut! sacru- ea dezvBluie nestatornicia la toate Ci fn toate! fn aAa ei nu rBmfne fn picioare nimic! fn a arB de procesul continuu al devenirii Ci al dispariAiei! al ascensiunii in inite de la in erior la superior! a cBrei amplB re lectare fn creierul care ghndeCte este ea fnsBCi(. %Cadar! dupB $ar,! dialectica este QCtiinAa legilor generale ale miCcBrii! atht a lumii e,terioare cht Ci a ghndirii omeneCti(. %ceastB laturB revoluAionarB a ilozo iei lui 3egel a ost preluatB si dezvoltatB de $ar,. $aterialismul dialectic Qnu mai are nevoie de o ilozo ie care sB stea deasupra celorlalte CtiinAe(. *in vechea ilozo ie nu mai rBmhne decht QCtiinAa despre ghndire Ci despre legile ei " logica ormalB Ci dialectica(. Iar dialectica! fn concepAia lui $ar,! ca Ci fn aceea a lui 3egel! cuprinde ceea ce se numeCte astBzi teoria cunoaCterii! gnoseologia! care trebuie sB"Ci considere Ci ea obiectul din punct de vedere istoric! studiind Ci sintetizhnd originea Ci dezvoltarea cunoaCterii! trecerea de la necunoaCtere la cunoaCtere. %stBzi! ideea dezvoltBrii! a evoluAiei! a pBtruns aproape fn fntregime fn conCtiinAa socialB! dar nu prin ilozo ia lui 3egel! ci pe altB cale. *ar aceastB idee! aCa cum au ormulat"o $ar, Ci #ngels! spri.inindu"pe 3egel! este mult mai cuprinzBtoare! mult mai bogatB fn conAinut decht ideea curentB de evoluAie. O dezvoltare care repetB treptele strBbBtute anterior! dar le repetB alt el! pe o bazB superioarB (Qnegarea negaAiei()! o dezvoltare! ca sB spunem aCa! fn spiralB! Ci nu fn linie dreaptB- " o dezvoltare prin salturi! catastro e Ci revoluAii- " Qfntreruperi ale continuitBAii(- " trans ormarea cantitBAii fn calitate- " impulsuri interne spre dezvoltare! date de <6

antagonismul! de ciocnirea orAelor Ci tendinAelor deosebite care acAioneazB asupra unui corp dat! fn cadrul unui enomen dat sau al un societBAi date- " interdependenAB Ci legBturB oarte strhnsB! indisolubilB a tuturor laturilor iecBrui enomen (istoria evidenAiind fn permanenAB laturi noi)! legBturB care ne dB procesul universal al miCcBrii! unic Ci legic! " iatB chteva trBsBturi ale dialecticii! teorie a dezvoltBrii mai bogatB fn conAinut decht cea curentB. (2 . scrisoarea lui $ar, cBtre #ngels din P ianuarie 8P:P fn care el ridiculizeazB Qtrihotomiile rigide( ale Stein! care numai prin absurd ar putea i con undate cu dialectica materialistB.) 2oncepAia materialistB a istoriei *hndu"Ci seama de inconsecvenAa! de imper ecAiunea Ci de unilateralitatea vechiului materialism! $ar, a.unge la convingerea cB e neapBrat necesar Qca CtiinAa despre societate... sB ie pusB fn concordanAB cu baza materialistB Ci reconstruitB con orm acestei baze(. *acB materialismul e,plicB fn general conCtiinAa prin e,istenAB! Ci nu invers! materialismul fn aplicarea lui la viaAa socialB a omenirii cere e,plicarea conCtiinAei sociale prin e,istenAa socialB. QTehnologia " spune $ar, (Q2apitalul(! vol. I) " dezvBluie atitudinea activB a omului aAB de naturB! procesul nemi.locit de producAie a vieAii sale Ci totodatB pe cel al condiAiilor sale sociale de viaAB Ci al reprezentBrilor spirituale care decurg din ele(. O ormulare completB a tezelor undamentale ale materialismului aplicat la societatea omeneascB Ci la istoria ei a dat $ar, fn pre aAa la lucrarea sa Q2ontribuAii la critica economiei politice( prin urmBtoarele cuvinte+ Qgn producAia socialB a vieAii lor! oamenii intrB fn relaAii determinate! necesare! independente de voinAa lor " relaAii de producAie "! care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a orAelor lor de producAie materiale. Totalitatea acestor relaAii de producAie constituie structura economicB a societBAii! baza realB pe care se fnalAB o suprastructurB .uridicB Ci politicB Ci cBreia fi corespund orme determinate ale conCtiinAei sociale. $odul de producAie al vieAii materiale determinB fn genere procesul vieAii sociale! politice Ci spirituale. 1u conCtiinAa oamenilor le determinB e,istenAa! ci! dimpotrivB! e,istenAa lor socialB le determinB conCtiinAa. &e o anumitB treaptB a dezvoltBrii lor! orAele de producAie materiale ale societBAii intrB fn contradicAie cu relaAiile de producAie e,istente! sau! ceea ce nu este decft e,presia .uridicB a acestora din urmB! cu relaAiile de proprietate fn cadrul cBrora ele s"au dezvoltat pfnB atunci. *in orme ale dezvoltBrii orAelor de producAie! aceste relaAii se trans ormB fn cBtuCe ale lor. %tunci fncepe o epocB de revoluAie socialB. O datB cu schimbarea bazei economice are loc! mai fncet sau mai repede! o revoluAionare a fntregii uriaCe suprastructuri. %tunci chnd cercetBm asemenea revoluAionBri! trebuie sB acem fntotdeauna o deosebire fntre revoluAionarea materialB a condiAiilor economice de producAie! care poate i constatatB cu precizie CtiinAi icB! Ci ormele .uridice! politice! religioase! artistice sau ilozo ice! fntr"un cuvhnt ormele ideologice! fn care oamenii devin conCtienAi de acest con lict Ci fl rezolvB prin luptB. %Ca cum un individ oarecare nu poate i .udecat dupB ceea ce gfndeCte despre sine! tot ast el o asemenea epocB de revoluAie nu poate i .udecatB prin prisma conCtiinAei sale. *impotrivB! aceastB conCtiinAB trebuie e,plicatB prin contradicAiile vieAii materiale! prin con lictul e,istent fntre orAele de producAie sociale Ci relaAiile de producAie...( Qgn linii generale! modurile de producAie asiatic! antic! eudal Ci burghez"modern reprezentau respectiv epoci de progres ale ormaAiunii economice a societBAiid. (2 . ormularea concisB pe care o dB $ar, fn scrisoarea sa cBtre #ngels din < iulie 8P::+ Q&otrivit teoriei noastre organizarea muncii este determinatB de mi.loacele de producAie.) *escoperirea concepAiei materialiste a istoriei! sau! mai bine zis! e,tinderea Ci aplicarea consecventB a materialismului la domeniul enomenelor sociale! a fnlBturat douB nea.unsuri principale ale teoriilor istorice anterioare. gntfi! acestea cercetau! fn cazul cel mai bun! numai motivele ideologice ale activitBAii istorice a oamenilor! Ci nu ce anume genereazB aceste motive! nu sesizau legile obiective fn dezvoltarea sistemului de relaAii sociale! nu vedeau cB aceste relaAii depind de gradul de dezvoltare a producAiei materiale- al doilea! fn timp ce teoriile de phnB atunci nu Aineau seama tocmai de acAiunile maselor populaAiei! materialismul istoric a Bcut pentru prima oarB posibilB studierea! cu o precizie proprie CtiinAelor istorice"naturale! a condiAiilor sociale de viaAB ale maselor Ci a schimbBrii acestor condiAii. QSociologia( Ci istoriogra ia dinainte de $ar, nu au Bcut! fn cazul cel mai bun! decft sB acumuleze material P7

aptic brut! strhns ragmentar Ci sB evidenAieze anumite aspecte ale procesului istoric. $ar,ismul a deschis calea spre o cercetare multilateralB! atotcuprinzBtoare a procesului apariAiei! dezvoltBrii Ci decBderii ormaAiunilor social"economice! fmbrBAiChnd totalitatea tendinAelor contradictorii! reduchndu"le la condiAiile de e,istenAB Ci de producAie precis determinabile ale di eritelor clase ale societBAii! fnlBturhnd subiectivismul Ci arbitrarul mani estat fn alegerea ideilor Qdominante( sau fn interpretarea lor! arBthnd cB ideile Ci tendinAele variate fCi au toate! BrB e,cepAie! rBdBcinile fn starea orAelor de producAie materiale. Oamenii sunt Buritorii propriei lor istorii. *ar ce determinB motivele oamenilor Ci fn special ale maselor de oameniH 2e anume provoacB ciocnirile dintre ideile Ci tendinAele contradictoriiH 2e reprezintB totalitatea acestor con licte din cadrul tuturor societBAilor omeneCtiH 2are sunt condiAiile obiective ale producAiei vieAii materiale ce alcBtuiesc baza fntregii activitBAi istorice a oamenilorH 2are este legea dezvoltBrii acestor condiAiiH $ar, a atras atenAia asupra tuturor acestor probleme! trashnd calea spre studiul CtiinAi ic al istoriei! pe care o concepe ca un proces unitar! guvernat de legi necesare fn fntreaga lui varietate de aspecte Ci contradicAii. 5upta de clasB 2B fntr"o o societate nBzuinAele unor membri ai ei sunt opuse nBzuinAelor altora! cB viaAa socialB este plinB de contradicAii! cB istoria ne fn BAiCeazB tabloul unei lupte fntre popoare Ci fntre societBAi! precum Ci fn cadrul lor! cB ea ne mai aratB o alternanAB a perioadelor de revoluAie Ci de reacAiune! de rBzboi Ci de pace! de stagnare Ci de progres sau de decBdere rapidB! " toate aceste apte sunt fndeobCte cunoscute. $ar,ismul a dat irul cBlBuzitor care permite sB se descopere! fn acest labirint Ci haos aparent! e,istenAa unor legi necesare- acest ir cBlBuzitor este teoria luptei de clasB. 1umai studierea totalitBAii nBzuinAelor care animB pe toAi membrii unei societBAi sau ai unui grup de societBAi permite de inirea CtiinAi icB a rezultatelor acestor nBzuinAe. Iar sursa nBzuinAelor contradictorii o constituie deosebirea dintre situaAia Ci condiAiile de viaAB ale claselor care compun o societate. QIstoria tuturor societBAilor de pfnB azi " scrie $ar, fn Q$ani estul 2omunist( (cu e,cepAia istoriei comunei primitive! adaugB mai thrziu #ngels) " este istoria luptelor de clasB. Omul liber Ci sclavul! patricianul Ci plebeul! nobilul Ci iobagul! meCterul Ci cal a! fntr"un cuvfnt asupritorii Ci asupriAii se a lau fntr"un permanent antagonism! duceau o luptB nefntreruptB! chnd ascunsB! chnd BAiCB! o luptB care de iecare datB se s frCea printr"o pre acere revoluAionarB a fntregii societBAi! sau prin pieirea claselor a late fn luptB... Societatea burghezB modernB! ridicatB pe ruinele societBAii eudale! nu a des iinAat antagonismele de clasB. #a a creat doar clase noi! condiAii noi de asuprire! orme noi de luptB! fn locul celor vechi. #poca noastrB! epoca burgheziei! se deosebeCte fnsB prin aptul cB a simpli icat antagonismele de clasB. Societatea fntreagB se scindeazB din ce fn ce mai mult fn douB mari tabere duCmane! fn douB mari clase direct opuse una alteia+ burghezia Ci proletariatul(. *e la marea revoluAie rancezB fncoace! istoria #uropei a scos fn mod pregnant la ivealB fntr"o serie de ABri acest substrat real al evenimentelor+ lupta de clasB. gncB fn epoca IestauraAiei! au apBrut fn FranAa o serie de istorici (Thierr=! 0uizot! $ignet! Thiers) care! sintetizfnd evenimentele! s"au vBzut siliAi sB recunoascB lupta de clasB este cheia fnAelegerii fntregii istorii a FranAei. Iar epoca modernB! epoca victoriei depline a burgheziei! a instituAiilor reprezentative! a dreptului de vot larg (dacB nu universal)! epoca presei cotidiene ie tine! care pBtrunde fn mase etc.! a unor uniuni muncitoreCti puternice Ci din ce fn ce mai largi! ca Ci a uniunilor patronale etc.! a dovedit Ci mai concret (deCi uneori sub o ormB cu totul unilateralB! QpaCnicB(! QconstituAionalB() ca motorul evenimentelor este lupta de clasB. &asa.ul de mai .os din Q$ani estul 2omunist( al lui $ar, ne aratB cB $ar, cerea CtiinAei sociale sB acB o pro undB analizB obiectivB a situaAiei iecBrei clase fn societatea modernB! o analizB a condiAiilor de dezvoltare a iecBrei clase+ Q*intre toate clasele care se contrapun fn zilele noastre burgheziei! singur proletariatul este o clasB cu adevBrat revoluAionarB. 2elelalte clase decad Ci pier o datB cu dezvoltarea marii industrii- proletariatul! dimpotrivB! este propriul ei produs. &Bturile de mi.loc+ micul industriaC! micul negustor! meCteCugarul! ABranul! toAi luptB fmpotriva burgheziei pentru a salva de la pieire e,istenAa lor ca pBturi de mi.loc. %Cadar! ele nu sunt revoluAionare! ci conservatoare. $ai mult fncB! ele sunt reacAionare! deoarece fncearcB sB fntoarcB fnapoi roata istoriei. Iar dacB acAioneazB fn chip revoluAionar! o ac fn vederea trecerii lor apropiate fn rhndurile proletariatului! nu"Ci apBrB interesele actuale! ci interesele lor viitoare! P8

Ci pBrBsesc propriul lor punct de vedere ca sB Ci"l fnsuCeascB pe acela al proletariatului(. gntr"o serie de lucrBri istorice ! $ar, a dat pilde strBlucite Ci pline de fnAeles adhnc de istoriogra ie materialistB! de analizB a situaAiei iecBrei clase fn parte Ci adesea a di eritelor grupuri sau pBturi din rhndurile aceleiaCi clase! arBthnd cht se poate de concret de ce Ci cum Qorice luptB de clasB este o luptB politicB(. &asa.ul citat aratB limpede cht de comple,B este reAeaua de relaAii sociale Ci de trepte intermediare fntre o clasB Ci alta! fntre trecut Ci viitor! pe care $ar, o analizeazB pentru a stabili rezultanta fntregii dezvoltBri istorice. 2ea mai pro undB! cea mai completB Ci cea mai amBnunAitB aplicare Ci con irmare a teoriei lui $ar, este doctrina lui economicB. 2onceptul despre ormatiunea social economica! elaborat de L.$ar, si F.#ngels de pe pozitii materialiste! sta la baza topologiei mar,iste a statului si dreptului. In viziunea lui $ar,! in dezvoltarea societatii! rolul primordial revine relatiilor economice! relatiilor de productie. %st el! in lucrarea Q2ontributii la 2ritica economiei politice( $ar, mentioneaza+ QIn productia sociala a vetii lor! oamenii intra in relatii determinate! necesare! independente de vointa lor! relatii de productie care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a ortelor lor materiale de productie. 2on orm acestui concept! intreaga iostorie de dezvoltare a societatii poate i impartita in cinci ormatiuni social"economice+ ormatiunea prestatala (primitiva)! ormatiunea sclavagista! ormatiunea eudala! ormatiunea capitalista si ormatiunea comunista. Formatiunilor social"economice antagoniste (sclavagiste! eudale! papitaliste)! bazate pe proprietatea privata si clase antagoniste! le corespund trei tipuri istorice de stat si drept+ scavagist! eudal! capitalist. In cea ce priveste ormatiunea comunista $ar, sustinea ca statul si dreptul vor e,ista temporar! doar la prima aza a acesteia! adica in socialism. In viziunea lui $ar, statul acestei perioade era un QStat al dictaturii proletariatului(! iar dreptul era considerat un Qdrept burghez(! care ar avea ca scop reglementarea muncii si consumului. In continuare! insa! in literatura .uridica sovietica! contrar spuselor lui $ar,! s"a vorbit si se incearca sa se argumenteze Qtipul socialist de stat si drept(! apt ce denota o abatere de la conceptul original a lui $ar,. &rintre acestea putem nominoliza atitudinea negativa a mar,ismului ata de stat si de drept.Statul si dreptul au ost interpretate in e,clusivitate ca instrumente de violenta! ca instrumente de mentinere a dominatiei unora (minoritati ) ata de altii (ma.oritati). %ceiasi atitudine negativa a ost e,pusa si asupra proprietatii private! interpretata si privita ca QInceput al tuturor relelor( . %st el con orm mar,ismului statul si dreptul! iind instrumente de dominatie a unora ata de altii au promovat in todeauna violenta ! supusenie! e,ploatare. 2a urmare schimbarea statului si dreptului de un anumit tip istoric cu altul iseamna doar schimbarea ormei de e,ploatare! a metodelor de mentinere a dominatiei minoritatii (clasei guvenante) asupra ma.ritatii (claselor guvernate)! inseamna doar schimbarea ormei de proprietate privata . *eoarece con orm conceptului mar,ist"leninist capitalismul ca ormatiune social economica trebuie sa dispara! statul si dreptul trebuie si ele sa dispara. $ar, cei drept nu prea a vorbit e,pres despre asta+(*es iintarea statului nu are pentru comunisti decit un inteles acela de rezultat iresc al disparitiei claselor cu disparitia insasi a nevoiei de putere organizata a unei clase in vederea des iintarii alteia.( Teoria disparitiei statului sa conturat la engels +(Statul nu a e,istat din totdeauna . . . &e o anumita treapta a dezvoltarii economice! legata in mod necesar de schimbarea societatii in clase !statul a deveit o necesitate . 2lasele vor disparea tot atit de inevitabil precum au luat iinta . . . 2u ele va disparea in mod inevitabil si statul.( Q*e la iecare dupa capacitati! iecaruia dupa nevoi.( &ornind de la aceste idei lenin va concluziona + QStatul va putea sa dispara complet atunci cind societatea va in aptui principiul( +(de la iecare dupa capacitati ! iecaruia dupa nevoi(!cu alte cuvinte atunci cind oameniise vor obisnui cu respectarea regulilor undamentale ale convietuirii sociale si cind munca lor va i atit de productiva !incit ei vor munci de buna voie! dupa capacitati.(

P?

$ar,ismul! ca doctrinB de stFnga! @mprumutB o parte din ideile anarhiste despre stat. Larl $ar, acentueazB ideea anarhiCtilor con orm cBreia statul este un instrument de lupta de clasB! el reprezentFnd interesele clasei a late la guvernare Ci nu interesele cetBAenilor! @n schimb trece @n umbrB ideea acestora despre libertatea absolutB a indivizilor. *octrina mar,istB susAinea nevoia implicBrii statului @n acAiuni care sB compenseze lipsa de resurse a celor de avorizaAi! prin redistribuire veniturilor. Spre deosebire de anarhism! mar,ismul proclama necesitatea e,istenAei statului! dar cu o trans ormarea acestuia din reprezentant al unei minoritBAi! adicB a celor privilegiaAi! @n reprezentant al ma.oritBAii de avorizate Ci lipsite de resurse. Toate acestea iind necesare pentru a putea indeplini un ideal al indivizilor! con orm mar,ismului! Ci anume egalitatea pe toate planurile+ politicB! .uridicB! socialB! economicB. Social"democraAia ca doctrinB reprezintB o evoluAie a teoriilor de stFnga din secolul al /I/"lea. *i erenAa ma.orB dintre teoriile social"democrate Ci! bunBoarB! cele mar,iste @n ceea ce priveste imaginarea statului! rezidB din eliminarea utopiilor speci ice @nceputului miCcBrii de stFnga Ci anume+ statul nu trebuie sB asigure ericirea tuturor! nu trebuie sB conducB toate aspectele economice Ci nici nu trebuie sB"Ci acB un scop din eliminarea tuturor inegalitBAilor. *octrina socialB"democratB are ca principalB caracteristicB! la nivelul discursului! susAinerea bunurilor publice! prin acest lucru accentuFnd rolul pe care trebuie sB @l aibB statul @n s era privatB. Statul! @n viziunea social"democraAilor! trebuie sB acorde asistenAB socialB Ci protecAie socialB celor de avorizaAi Ci! totodatB! sB asigure un anumit nivel de culturB Ci educaAie! @n acest sens! susAinFnd accesul gratuit la diversele orme de @nvBABmFnt Comunismul este un termen care se poate re eri la una din mai multe noAiuni+ un anume sistem social! o ideologie care promoveazB acest sistem social! sau o miCcare politicB care doreCte sB implementeze acest sistem. 2a sistem social! comunismul este un tip de societate egalitaristB @n care nu e,istB proprietate privatB Ci nici clase sociale. Dn comunism toate bunurile aparAin societBAii ca @ntreg! Ci toAi membrii acesteia se bucurB de acelaCi statut social Ci economic. &robabil cel mai cunoscut principiu al unei societaAi comuniste este+ GFiecare dupB puteri! iecBruia dupB nevoi.G O ast el de ormB de organizare socialB bazatB pe sintagma de mai sus! de" a"lungul istoriei au mai ost. Se poate da chiar e,emplul romFnesc al Falansterului de la ScBieni (.udeAul &rahova) de la .umatatea secolului /I/. Sau mai nou! organizarea GchibuAurilorG din Israel pentru noii imigranAi. 2a ideologie mai nouB! comunismul dupB revoluAia din octombrie din Iusia AaristB! este sinonim cu mar,ismul Ci diversele ideologii derivate! cea mai notabilB iind a $ar,ism"5eninismului. &rintre altele! $ar,ism"5eninismul propune concepAia progresului @n istorie! potrivit cBreia e,istB patru aze ale dezvoltBrii economice a societBAii+ sclavia! eudalismul! capitalismul Ci comunismul. %ceastB GconcepAie materialistBG a comunismului! aratB cB din sistemul economic derivB toate celelalte sisteme (social! .uridic! culturB...). *e asemeni dezvoltB GconcepAia determinismuluiG! potrivit cBreia iecare individ dintr"o clasB are un gen de comportament indus! nu de gFndirea acelui individ ci de clasa la care aparAine! Ci de aceea el trebuie reeducat @n lumina noii societBAi comuniste. %cest concept determinist este cel care a olosit la .usti icarea lagBrelor de reeducare! @n care au murit milioane de oameni @n decursul secolului //! @n Iusia sovieticB a lui Stalin! 2hina! IomFnia Ci @n celelate Gstate rBAeCtiG. *espre apariAia comunismului @n lume celebrul politician ainston 2hurchill spunea+ GDn opoziAie violentB cu toatB aceastB s erB a e orturilor evreieCti se pro ileazB planurile evreilor internaAionali. %depAii acestei con ederaAii sinistre sunt @n marea lor ma.oritate oameni care au crescut @n rFndurile ne ericite ale populaAiei din ABrile unde evreii sunt persecutaAi din motive de rasB. 2ei mai mulAi! dacB nu toAi! au renegat credinAa @naintaCilor Ci Ci"au alungat din minte toate speranAele spirituale la lumea de %poi. %ceastB miCcare nu este nouB printre evrei. DncB de pe vremea lui Spartacus"aeishaupt Ci pFnB @n epoca lui Larl $ar,! a.ungFnd pFnB la TroAU= (Iusia)! K\la Lun (Engaria)! Iosa 5u,embourg (0ermania) Ci #mma 0oldman (Statele Enite ale %mericii)! aceastB conspiraAie mondialB pentru rBsturnarea civilizaAiei Ci pentru reconstruirea societBAii pe bazele dezvoltBrii oprite! a invidiei rBuvoitoare Ci a imposibilei egalitBAi a crescut permanent (...) iar acum! @n s FrCit! aceastB bandB de personalitBAi e,traordinare din lumea subteranB a marilor oraCe europene Ci americane i"a @nC Bcat pe ruCi de pBr Ci au devenit practic stBpFnii necontestaAi ai acelui enorm imperiu. 1u este necesar sB e,agerBm rolul P;

.ucat @n crearea bolCevismului Ci punerea @n aplicare a revoluAiei ruse de aceCti evrei internaAionali Ci! @n cea mai mare parte! atei (...)G. (2hurchill! a. (86?7). Rionism versus Kolshevism+ % Struggle or the Soul o the Ye`ish &eople! nr. din P ebruarie 86?7! al ziarului GIllustrated Sunda= 3eraldG). $ai rBu a ost aptul cB Gmarii conducBtoriG ai proletariatului Ci ai ABrBnimii! au instaurat @n ABrile @n care au ost GaleCiG regimuri tiranice! dictaoriale unde preaslBvita gri.e aAB de om! a ost gri.a de oprimare a toate drepturilor democratice Ci suprimarea! dacB era posibil! a oponenAilor. G2ine nu este cu noi! este @mpotriva noastrBG! asta era deviza de apt a conducBtorilor acestor state care de GbunB voieG au @mbrBAiCat aceastB ideologie. *atoritB acestei ideologii au cBzut .ert B pe lFngB cei mulAi Ci intelectualitatea de seamB a neamului.

C94CEP:8 &18 &E484 DESP)E ST T *e;tras din <Statul i revoluia=0

2u doctrina lui $ar, se @nt@mplB acum ceea ce s"a @nt@mplat nu o datB @n istorie cu doctrinele cugetBtorilor Ci ale conducBtorilor revoluAionari ai claselor asuprite @n lupta lor pentru eliberare. %t@ta timp c@t marii revoluAionari erau @n viaAB! ei erau supuCi de clasele asupritoare la persecuAii permanente! doctrina lor era @nt@mpinatB cu cea mai sBlbaticB urie! cu cea mai turbatB urB! @mpotriva ei se declanCau cele mai deCBnAate campanii de minciuni Ci calomnii. *upB moartea lor! se ac @ncercBri de a"i trans orma @n icoane ino ensive! de a"i canoniza! ca sB zicem aCa! de a le @ncon.ura numele cu o oarecare aureolB de glorie! pentru Qconsolarea' claselor asuprite Ci pentru @nCelarea acestora! golind @nvBABtura revoluAionarB de conAinutul ei! tocindu"i ascuAiCul revoluAionar Ci vulgariz@nd"o. Kurghezia Ci oportuniCtii din r@ndurile miCcBrii muncitoreCti se @nt@lnesc astBzi pe terenul acestei QprelucrBri' a mar,ismului. #i uitB! denatureazB! estompeazB latura revoluAionarB a @nvBABturii! spiritul ei revoluAionar. #ste pus pe primul plan! este proslBvit ceea ce este acceptabil sau pare a i acceptabil pentru burghezie. ToAi social"CoviniCtii s@nt astBzi Qmar,iCti'! nu r@deAi> i din ce @n ce mai des vorbesc savanAii burghezi germani! p@nB mai ieri specialiCti @n materie de st@rpire a mar,ismului! de un $ar, QnaAional"german'! care ar i educat asociaAii muncitoreCti at@t de splendid organizate @n vederea ducerii rBzboiului de .a > FaAB de o asemenea stare de lucruri! aAB de nemaipomenita rBsp@ndire a denaturBrilor mar,ismului! sarcina noastrB este @n primul r@nd de a resta$ili adevBrata @nvBABturB a lui $ar, despre stat. &entru aceasta e necesar sB citBm un Cir @ntreg de pasa.e lungi din @nseCi operele lui $ar, Ci #ngels. *e bunB seamB! citatele lungi vor @ngreuna e,punerea Ci nu vor contribui de loc la a o ace mai popularB. % ne lipsi @nsB de ele este a$solut imposi$il. oate pasajele, sau cel pu&in toate pasajele (ot%r.toare, din operele lui 7ar9 Ci #ngels privitoare la problema statului trebuie neapBrat citate c@t mai complet cu putinAB at@t pentru ca cititorul sB"Ci poatB ace @n mod independent o idee asupra totalitBAii concepAiilor @ntemeietorilor socialismului CtiinAi ic Ci asupra dezvoltBrii acestor concepAii! c@t Ci pentru ca denaturarea acestor concepAii de cBtre QUautsUismul' care dominB astBzi sB ie doveditB @n mod documentat Ci arBtatB @n mod concret. Vom @ncepe cu cea mai rBsp@nditB operB a lui F. #ngels+ QOriginea amiliei! a proprietBAii private Ci a statului'! care @n 8P69 a apBrut la Stuttgart @n a :"a ediAie c;d. Va trebui sB traducem citatele din originalele germane! deoarece traducerile ruseCti! deCi numeroase! s@nt @n cea mai mare parte ori incomplete! ori Bcute e,trem de nesatis BcBtor. QStatul " spune #ngels rezum@ndu"Ci analiza istoricB " nu este nicidecum o orAB impusB societBAii din a arB- el nu este! de asemenea! nici ]realizarea ideii morale^! ]imaginea Ci realitatea raAiunii^! dupB cum susAine 3egelc9d. Statul este! dimpotrivB! un produs al societBAii pe o anumitB treaptB de dezvoltare- el stB mBrturie aptului cB aceasta societate s"a @ncurcat @ntr"o contradicAie de nerezolvat cu sine @nsBCi! cB s"a scindat @n antagonisme de ne@mpBcat! din care nu este @n stare sB se elibereze. *ar pentru ca aceste antagonisme! aceste clase cu interese economice contradictorii sB nu se macine unele pe altele Ci sB nu macine Ci societatea @ntr"o luptB stearpB! a devenit necesarB o orAB care! st@nd @n aparenAB deasupra societBAii! sB atenueze con lictul! sB"l AinB @n P9

limitele ]ordinii^. %ceastB orAB! ieCitB din s@nul societBAii! dar care! situ@ndu"se deasupra ei! se @nstrBineazB din ce @n ce mai mult de ea! este statul' (p. 8<<"8<P! ediAia a :"a germanB)cJd. %ici este e,primatB c@t se poate de limpede ideea undamentalB a mar,ismului @n problema rolului istoric Ci a @nsemnBtBAii statului. Statul este produsul Ci mani estarea ireducti$ilit%&ii contradicAiilor de clasB. Statul apare acolo unde! atunci c@nd Ci @n mBsura @n care contradicAiile de clasB nu pot i obiectiv @mpBcate. i invers+ e,istenAa statului dovedeCte cB contradicAiile de clasB s@nt de ne@mpBcat. Tocmai @n acest punct oarte important! undamental @ncepe denaturarea mar,ismului! denaturare care merge pe douB linii principale. &e de o parte! ideologii burghezi Ci mai ales cei mic"burghezi " siliAi! sub presiunea aptelor istorice incontestabile! sB recunoascB cB statul e,istB numai acolo unde e,istB contradicAii de clasB Ci luptB de clasB " @l QcorecteazB' pe $ar, @n aCa el @nc@t statul apare ca un organ de .mp%care a claselor. *upB $ar,! statul n"ar i putut nici sB aparB! nici sB se menAinB dacB ar i ost cu putinAB o @mpBcare @ntre clase. *upB pro esorii Ci publiciCtii mic"burghezi Ci ilistini " care invocB cu bunBvoinAB la tot pasul pe $ar,> " rezultB cB statul tocmai @mpacB clasele. *upB $ar,! statul este un organ de domina&ie de clasB! un organ de asuprire a unei clase de cBtre o altB clasBel @nseamnB crearea unei Qordini' care legalizeazB Ci statorniceCte aceastB asuprire! moder@nd con lictul dintre clase. *upB pBrerea politicienilor mic"burghezi! ordine @nseamnB tocmai @mpBcarea claselor! Ci nu asuprirea unei clase de cBtre o altB clasB- a modera con lictul @nseamnB a @mpBca! Ci nu a rBpi claselor asuprite anumite mi.loace Ci metode de luptB pentru dobor@rea asupritorilor. Dn revoluAia din 868<! de pildB! tocmai atunci c@nd problema @nsemnBtBAii Ci rolului statului s"a pus @n toatB amploarea ei! tocmai atunci c@nd ea s"a pus @n mod practic ca o problemB a acAiunii imediate Ci @ncB acAiunii de masB! toAi eserii (socialiCtii"revoluAionari) Ci menCevicii au @mbrBAiCat dintr"o datB Ci complet teoria mic"burghezB a Q@mpBcBrii' claselor de cBtre Qstat'. 1enumBratele rezoluAii Ci articole ale oamenilor politici din aceste douB partide s@nt pro und @mbibate de aceastB teorie mic"burghezB Ci ilistinB a Q@mpBcBrii'. 2B statul este un organ de dominaAie a unei clase anumite! clasB care nu poate i @mpBcatB cu antipodul ei (cu clasa opusB ei)! lucrul acesta democraAia mic"burghezB nu este niciodatB @n stare sB"8 @nAeleagB. %titudinea aAB de stat este una dintre cele mai vBdite mani estBri ale aptului cB socialiCtii"revoluAionari Ci menCevicii noCtri nu s@nt c@tuCi de puAin socialiCti (ceea ce noi! bolCevicii! am demonstrat"o @ntotdeauna)! ci democraAi mic"burghezi cu razeologie cvasisocialistB. &e de altB parte! denaturarea QUautsUistB' a mar,ismului este mult mai subtilB. QTeoretic' nu se neagB nici cB statul este un organ de dominaAie de clasB! nici cB contradicAiile de clasB s@nt de ne@mpBcat. Se pierde @nsB din vedere sau se disimuleazB urmBtorul apt+ dacB statul este produsul ireductibilitBAii contradicAiilor de clasB! dacB el este o orAB care se situeazB deasupra societBAii Ci care Qse .nstr%ineaz% din ce .n ce mai mult de societate'! este limpede cB eliberarea clasei asuprite este cu neputinAB nu numai BrB o revoluAie violentB! ci i f%r% nimicirea aparatului puterii de stat care a ost creat de clasa dominantB Ci @n care este @ntruchipatB aceastB Q@nstrBinare'. %ceastB concluzie! care din punct de vedere teoretic este limpede un prin ea @nsBCi! a ost ormulatB de $ar,! dupB cum vom vedea mai .os! @n modul cel mai precis pe tememeiul analizei istorice concrete a sarcinilor revoluAiei. i tocmai aceastB concluzie " dupB cum vom arBta amBnunAit @n e,punerea ce urmeazB " LautsU= ...Qa uitat"o' Ci a denaturat"o.

&II" ,octrina po#iti.ist!

PJ

Istoriografie po#iti.ist!
Dn concepAia iloso ilor analitici! Qpozitivul( este de init ca ansamblul Q aptelor( care cuprind @n parte Q@ntFmplBri( Ci Qevenimente(! @n parte ordonBri structurate de duratB! adicB QinstituAii( Ci QstBri(. 2ercetarea istoricB pozitivistB este orientatB Ci se regleazB @n uncAie de ceea ce este Qdat( respectiv aptul istoric Qpur(. 2unoaCterea istoricB este posibilB @n mBsurB @n care este re lectare idelB! puri icatB de orice actor subiectiv! a aptelor trecute. Istoria nu este Q suma aptelor( sau Qevenimentelor( unui timp care sunt ca atare de descris sau e,plicat con orm legilor de des BCurare- ea este mai curFnd cunoCtinAa despre eveniment Ci cele petrecute Ctiute ast el sau! MMsB se arate cum s"au petrecut @n realitateNN (citat dupB http+ZZ```.actrus.roZbibliotecaZcartiZ iloso ieZmacoveiZ). Orientarea pozitivistB se @ntemeiazB pe urmBtoarele premize+ 8. Se presupune mai @ntFi cB nu e,istB nici un el de interdependenAB @ntre subiectul cunoscBtor (istoricul) Ci obiectul cunoaCterii. ?.Se presupune apoi o relaAie cognitivB con orm modelului mecanicist potrivit cBruia obiectul cunoaCterii acAioneazB asupra aparatului perceptiv al subiectului! care este considerat ca un element pasiv! contemplativ"receptiv. &rodusul acestui proces " cunoaCtere! cunoCtinAa " trebuie sB ie re lectarea obiectului cunoscut. ;. Se presupune! @n inal! ca istoricul! ca subiect cunoscBtor este capabil de imparAialitate nu numai @n sens curent! adicB capabil sB depBCeascB emoAii! obii! sau predilecAii atunci cFnd are de prezentat evenimente istorice! ci sB dea la o parte Cui sB depBCeascB orice condiAionare socialB din perceperea sa asupra acestor evenimente. Teza"program a Ccolii pozitiviste a ost ormulatB de istoricul german 5eopold von IanUe (8<6J"8PP:) @n anii treizeci ai secolului trecut. #poca @n care IanUe @Ci ormula programul de istoriogra ie pozitivista era marcatB de o revoltB generalB @mpotriva iloso iei speculative. *in acest punct de vedere! istoriogra ia pozitivistB a constituit un progres CtiinAi ic considerabil Ci a condus la o veritabilB revoluAie @n acest domeniu al CtiinAei! @n ceea ce priveCte tehnicile de cercetare! de adunare a datelor Ci de utilizare a lor.

Po#iti.ism social i po#iti.ism e.oluti.

&ozitivismul ca Q iloso ie analitica( a istoriei @Ci are sorgintea @n orientarea cu acelaCi nume @n cadrul ilozo iei anglo"sa,one. Termenul de Qpozitivism( a ost olosit pentru prima oara de 3enri! contele de Saint" Simon pentru a indica metoda CtiinAi ica Ci legBtura ei la iloso ie. %doptat @n cele din urmB de %uguste 2omte! acesta devine un puternic curent ilozo ic ce a in luenAat di erite domenii ale CtiinAei! @ncepFnd cu secolul al /VIII"lea. Sursele ilozo ice principale ale pozitivismului sunt lucrBrile lui Francis Kacon! ale empiriCtilor englezi! dar Ci cele ale iloso ilor iluminiCti- iar climatul cultural ce a determinat apariAia lui a ost revoluAia industrialB din secolul al /VIII"lea Ci marele val de optimism care a dat naCtere primelor succese industriei tehnologice. &ozitivismul a creat din acest climat un program iloso ic! Ci anume! un proiect universal pentru viaAa umanB. Se disting douB orme principale ale pozitivismului! Ci anume+ " pozitivismul social cu un caracter predominant practic " pozitivismul evolutiv! cu un caracter teoretic.

P:

%mbele orme urmBresc ideea de progres! unde pozitivismul social deduce progresul considerFnd societatea Ci istoria! iar pozitivismul evolutiv se bazeazB pe domeniile CtiinAelor e,acte! izica si biologia. 2omte Ci Yohn Stuart $ill sunt principalii reprezentanAi ai pozitivismului social! iar 3erbert Spencer al pozitivismului evolutiv. $eta izica materialista Ci cea idealista sunt adesea asociate cu pozitivismul evolutiv. Po#iti.ismul social a apBrut mai @ntFi in FranAa prin lucrBrile lui Saint" Simon Ci alAi scriitori socialiCti precum 2harles Fourier! iar in %nglia prin lucrBrile utilitarilor Yames $ill Ci Yerem= Kenham. &ozitivismul social a cButat sB promoveze cu a.utorul metodelor si rezultatelor CtiinAi ice o organizare socialB mai e,actB. &otrivit lui Saint"Simon! oamenii trBiesc @ntr"o epocB criticB deoarece progresele CtiinAi ice! distrugFnd doctrinele teologice Ci meta izice! au eliminat organizarea socialB a #vului $ediu. Se cerea o nouB epocB! @n care ilozo ia pozitiva sa ie bazB pentru noi sisteme politice! religioase Ci etice. 2u a.utorul acesteia societatea @Ci recFCtiga unitatea Ci organizarea bazFndu"se pe o nouB putere spiritualB ) cea a oamenilor de CtiinAB ) Ci o putere temporalB ) cea a industriaCilor. Po#iti.ismul e.oluti. @mpBrAea credinAa @n progres a pozitivismului social intr"o manierB di eritB. &ozitivismul evolutiv nu se bazeazB pe societate sau istorie! dar pe naturB! domeniul izicii Ci a biologiei. &remergBtoarele acestui curent au ost lucrBrile geologului 2harles 5=ell Ci doctrina evoluAiei biologice. 5=ell! @n opera sa Q&rincipiile geologiei( (8P;;) a demonstrat cB starea actuala a pBmFntului nu este rezultatul seriilor de cataclisme ! cum argumenta 2uvier! ci mai degrabB a acAiunii lente! imperceptibile ale aceloraCi cauze care se petrec @naintea ochilor noCtri. Teoria evoluAinistB a trium at @n 8PJ6 odatB cu publicarea QOriginea speciilor( a lui *ar`in care a adus pentru prima oara dovezi concrete despre evoluAia biologicB! ormulFnd teoria @ntr"o manierB riguroasB. &ozitivismul evolutiv a lBsat drept moCtenire oloso iei contemporane ideea unei evoluAii progresive necesarB! continuB Ci universalB. &ozitivismul marcheazB abordBrile metodologice de mari dimensiuni utilizate @n evaluarea programelor de dezvoltare socio"economicB. 2urentul pozitivist porneCte de la premisa cB este posibilB obAinerea cunoaCterii obiective prin observaAie. %st el! di erite persoane! aplicFnd acelaCi tip de instrumente de observare! ar trebui sB obAinB rezultate identice! rezultate care! atunci cFnd sunt analizate olosindu"se aceleaCi tehnici obiective ar trebui sB conducB la aceleaCi descoperiri! BrB a avea importanAB persoana care a aplicat respectivele tehnici. 2urentul pozitivist avea ca obiectiv descoperirea principiilor Ci a regulilor (asemBnBtoare celor e,istente @n CtiinAele naturii). #,plicaAia se bazeazB pe agregarea elementelor individuale Ci a comportamentelor Ci interacAiunilor dintre acestea. %ceasta constituie de alt el Ci baza reducAionismului! unde @ntregul este @nAeles prin analizarea pBrAilor componente! cFt Ci a metodelor bazate pe chestionare Ci a modelelor econometrice utilizate @n evaluare. Dn cel mai bun caz! aceste metode pot o eri dovezi cuanti iabile privind relaAiile dintre resursele alocate unor intervenAii Ci rezultatele obAinute @n urma acestor intervenAii. 5imitBrile curentului pozitivist @n conte,tul evaluBrii dezvoltBrii socio"economice sunt evidenAiate de di icultBAile presupuse de modul de cuanti icare al multora dintre rezultatele care prezintB interes! de comple,itatea interacAiunilor dintre intervenAii Ci alAi actori! precum Ci de absenAa unor in ormaAii su iciente legate de mBsurile care pot i aplicate @n mod e icient @n anumite situaAii. 5imitBrile unei orme 'pure( de pozitivism sunt astBzi bine cunoscute. Dntre acestea putem include+ di icultBAile presupuse de observarea 'realitBAii(! @ntrucFt tot ceea ce poate i observat este @n general incomplet Ci de aceea necesitB o interpretare bazatB pe anumite conte,te Ci teorii- imposibilitatea de a evita e ectele de 'instrument(! @ntrucFt tot ceea ce poate i observat este @ntotdeauna intermediat! simpli icat sau chiar distorsionat de instrumentele Ci tehnicile utilizate @n colectarea datelor- di icultatea inerentB oricBror tipuri de comunitBAi umane de a gBsi principii Ci 'legi( care sB nu di ere @n uncAie de conte,tul local- probleme de comple,itate! unde enomenele @nseCi su erB modi icBri pe mBsurB ce interacAioneazB ) adesea @n moduri imposibil P<

de prevBzut- Ci totodatB aprecierile subiective! curpinzFnd .udecBAi de valoare ale persoanelor care @Ci construiesc o realitate proprie ) importante @n special @n numeroase conte,te de dezvoltare socialB @n cadrul cBrora probleme precum e,cluziunea socialB reprezintB nu numai o problemB ce meritB a i analizatB! dar Ci o realitate incontestabilB. %ceste limitBri ale curentului pozitivist au condus la apariAia a numeroase Ccoli post" pozitiviste. 2ea mai radicalB dintre aceste Ccoli! care respinge aproape @n totalitate ideile pozitiviste este 'constructivismul(! care neagB posibilitatea e,istenAei unei cunoaCteri obiective. Iealismul! pe de altB parte! pune accent pe @nAelegerea di eritelor conte,te Ci pe teoriile Ci principiile care dau naCtere la di erite e,plicaAii Ci interpretBri. 8.+ Delimitri in filosofia dreptului po>itiv *reptul (din lat directus = BrB curburB) reprezintB o disciplinB nBscutB din necesitatea de a regla Ci ordona relaAiile dintre oameni. In opera anticB a lui &laton Ci %ristotel! in iloso ia creCtinB aparAinand lui %ugustin Ci Thomas *O %Wuino dar Ci in scrierile .urisconsulAilor dreptului naural precum Ci ale ganditorilor moderni! de la 0rotius panB la $ontesWuieu Ci TocWueuille! o problemB ma.orB a ost elaborarea unor concepte care sB asigure uncAionarea dreaptB a societBAii Ci responsabilitatea deplinB a omului. %ceste cercetBri sunt grupate in disciplina numitB iloso ia dreptului care studiazB+ " !!conceptul universal al dreptului(8" !!ideea dreptului! conceptul dreptului Ci realizarea acestuia(. Ena dintre abordBrile cele mai interesante in iloso ia dreptului o reprezintB iloso ia dreptului pozitiv care descrie relaAia dintre iloso ia dreptului Ci .urisprudenAB. $otivul e acela cB iloso ia dreptului pozitiv incearcB o abordare obiectivB realizand o legBturB intre dreptul universal Ci aplicarea acestuia in prcatica .udiciarB. Interpretarea pozitivistB a ost aleasB tocmai pentru cB este CtiinAi icB Ci urmBreCte enomenul .uridic in societate. !! &ozitivismul abordat in teze este cB e,istenAa Ci conAinutul legii depind de aptele sociale Ci nu de meritele sale(;. Studiul acestei interpretBri devine atunci necesar pentru cB este normativ pentru enomenologia vieAii sociale. 8.- Consideraii tematice 5imitarea lucrBrii la un anumit numBr de pagini nu permite decat o abordare ragmentarB. *upB o scurtB introducere in obiectivele iloso iei dreptului s"a urmBrit o introducere in curentele pozitiviste Ci apoi prezentare concretB a unor direcAii de conceptualizare+ " direcAia voluntaristB! " direcAia ormalistB! " direcAia sociologicB. 2oncluziile vin sB arate cB nu se poate vorbi! in apt! de norma , normans a dreptului pozitiv alt el spus pozitivismul nu este totuCi o interpretare idealB care rBspunde intrebBrilor pivotale legate de obligaAiile Ci drepturile omului pentru cB nu e,istB! din punct de vedere uman! dreptate per ectB iar e,ercitarea dreptului unui om poate sB lezeze dreptul altui om Ci adevBrul e,primat de cBtre o anume persoanB poate i di erit de adevBrul altei persoane iar atunci adevBrul in .ustiAie este Ci el relativ. II Introducere in tem! +. 9#iectivul filosofiei dreptului In general! scopul tezelor despre iloso ia dreptului il reprezintB studierea conceptelor centrale care guverneazB interpretarea te,tualB Ci abordarea lingvisticB aplicatB conceptelor din te,tele .uridice. IezultB cB sunt necesare! in acest sens! cunoCtinAe de iloso ia limba.ului Ci logicB .uridicB. *eci nu se aratB a i un demers iloso ic uCor. Filoso ia ( GHIJKJGLM,p(ilosop(ia jiubire de inAelepciune) este o mani estare a spiritului uman care cautB inAelepciunea adicB este un ansamblu de concepte! teze! principii despre lume ca totalitate deci un studiu al universalitBAii. #ste insB Ci o re le,ie a e,perienAelor reale ale conCtiinAei umane. &ornind de la problematica iloso iei prezentatB de cBtre Lant in Logica se stabilesc patru intrebBri undamentale care preocupB omul+ " ce pot sB Ctiu! PP

" ce pot sB ac! " ce imi este ingBduit sB sper! " ce este omul. &ornind de la clasi icarea UantianB! 0iorgio *el Vechio grupeazB in douB categorii+ k iloso ia teoreticB aplicabilB principiilor e,istenAei Ci cunoaCterii umane Ci care rBspunde la prima intrebare UantianB cuprinde !! ontologia sau meta izica (...) iloso ia religiei Ci iloso ia istoriei! gnoseologie sau teoria cunoaCterii(Jk iloso ia practicB rBspunzand la a " II ) a intrebare UantianB! include iloso ia moralB Ci iloso ia dreptului. Filoso ia dreptului reprezintB o ramurB a iloso iei practice Ci reprezintB baza inAelegerii comportamentului social al iinAei umane aCa cum el de init intr"o doctrinB .uridicB asumatB. Se poate spune cB este o disciplinB avand o dimensiune universal logicB Ci in acest sens! *el Vechio aratB cB reprezintB disciplinB care de ineCte dreptul in universalitatea sa logicB! apro undandu"i originile Ci caracteristicile generale. II.A" ,reptul po#iti. ca drept normati. Istoria umanitBAii se mBsoarB in milioane de ani iar in cadrul acestei strBvechi istorii poate i evidenAiate o diversitate de modele ale coe,istenAei umane dar Ci preocupBrii pentru a irmarea unor norme de drept in aceste modele culturale. &uncte comune din punct de vedere .uridic ale acestor modele sunt+ " dreptul divin ca norma normans " cutuma de drept ( obiceiul pBmantului). Starea naturalB a omului este de neconceput BrB aceste modele culturale ale societBAii. % irmarea pe ruinele Imperiilor Iomane de %pus Ci IBsBrit! noile state europene dezvoltB cadrul politic Ci social pentru dezvoltarea unor curente de gandire despre drepturile Ci libertBAile omului! iind lBsate in urmB centralismul ecleziastic! Ci imperial. Filoso ia UantianB Ci hegelianB reprezintB o re le,ie despre implementarea in viaAa socialB a dreptului pozitiv rezultat din miCcBrile revoluAionare de la mi.locul secolului al"/I/"lea. &anB in secolul al" //" lea au ost puse de.a principalele probleme ale dreptului natural! iind stabilite chiar o listB a drepturior naturale+ " dreptul la liberB circulaAie! " dreptul la proprietate! " dreptul la libera credinAB! " dreptul la presB libera iar statul este garantul acestor drepturi ( un rol important in acest sens avandu"l IevoluAia FrancezB de la 8<P6 Ci teoria contractului social al Y+Y. Iousseau). Filoso ia secolului // undamenteazB dreptul pozitivist. *reptul pozitiv este! din punctul de vedere al modului speci ic de prezentare! o abordare normativB. IaAiunea sistemelor de drept urmBreCte stabilirea normelor de acAiune ( in acest caz acAiunea iind vBzutB ca apt natural Ci apt de voinABP ) Ci vegheazB apoi la respectarea acestora. Intrebarea ce tre$uie s% fac este orientBtB tocmai spre aceste norme. *in perspectiva logicii deontice ( de initB precum cercetarea logicB a normelor) se stabilesc patru modalitBAi deontice+ " obligaAie! " interdicAie! " permisiune! " indi erenAB. Speci icitatea domeniului .uridic o reprezintB tocmai acAiunea interpretatB in raport cu aceste modalitBAi deontice care respectB regulB pBtratului logic! iind interde inibile Criteriul justului ace distincAia dintre dreptul natural Ci dreptul pozitiv. *reptul natural se a lB la baza dreptului civil al unui popor dar numai dreptul pozitiv poate i normativ pentru cB reprezintB acel sistem de norme .uridice care reglementezB viaAa acelui popor intr ) un anume moment istoric. III Tema in micare 888 + Curentele po>itiviste Filoso ia dreptului este legatB de+ " .urisprudenAB! P6

" iloso ie teoreticB! " sociologie! " economie politicB. *ar! aCa cum s" a mai precizat abordarea normativB din iloso ia dreptului Ci impicit cea mai interesantB! o reprezintB studiul relaAiei dintre iloso ia dreptului Ci .urisprudenAB. $otivul este cB aceasta interpretare numitB pozitivistB studiazB enomenul .uridic ancorat in viaAa socialB Ci politicB. In acest sens! iloso ia dreptului reprezintB aparatul conceptual iar .urisprudenAa este tocmai o aplicaAie acestei conceptualizBri. *e remarcat! cB iloso ia dreptului nu trebuie con undatB cu CtiinAa dreptului pentru cB iloso ia dreptului de ineCte idealul de .ustiAie pe cand CtiinAa dreptului reprezintB o doctrinB .uridicB asumatB de cBtre o organizare statalB. 2urentele pozitiviste constituie atitudinea ma.oritBAii .uriCtilor contemporani Ci se grupeazB in douB valenAe+ " concepAia lui %uguste 2omte ( 8<P6" 8PJ< ) care undamenteazB prin opera sa principalB! ratat de filosofie pozitiv%! sistemul pozitivismului in care scopul cercetBrilor CtiinAi ice Ci teoretice constBdin intrebarea cu privire la dezvoltarea! structura Ci uncAia in societate. " atitudinea lui Thomas 3obles ( 8JPP ) 8:<6 )! conturatB in operele sale Leviat(an Ci 6lemente de Filosofie in care propune concepAii eliberate e pre.udecBAi meta izice dar care este conceptualizatB de abia in secolul // direcAia iloso ia orientatB spre cercetare a cauzelor. &anB la Revolu&ia Francez%! .uriCtii considerau cB dreptul pozitiv are undamentul intr ) un drept material care poate i perceput prin intermediul raAiunii. IezultB cB undamentul dreptului nu era atunci su icient undamentat de cBtre .uriCti. %doptarea Codului lui ?apoleon aduce insB posibilitatea .uristului e,plicBri te,telor normative Ci ia naCtere! in acest mod! aCa numita S coal% 69egetic% de initB prin trBsBtura de a nu !! respinge dreptul natural ci doar e,clude critica legii pozitive( *ezvoltarea CtiinAelor naturale din secolul al " /I/ "lea determinB in lumea iloso icB nouB undamentare prin analogia cu CtiinAele naturale. In acest sens! precizeazB programatic Franz Kretano adevBrata ilo ie naturalB nu este alta decat cea a iloso iei naturale. &rogresul CtiinAi ic vine sB arate! prin interprtetarea pozitivistB! cB trebuie sB e,iste o observare a enomenelor in timp Ci spaAiu iar aplicatB la fiin&a dreptului aceastB concepAie duce la interpretBri normative BrB speculaAii meta izice. %tunci se poate spune cB legislaAiile pozitive sunt enomene ce au loc in timp Ci spaAiu iar aceastB evoluAie spaAio ) temporalB poate i analizatB. &unctul e plecare al pozitivismului este insB Uantian pentru cB lucrurile nu cunoscute prin ele insele ci doar prin studierea enomenelor care le produc.!! In luenAa criticismului Uantian e evidentB. 1u putem cunoaCte lucrurile prin ele insele! nu atingem decat enomenele. % deduce regulile de drept prin natura omului Ci a lucrurilor ar presupune cB noi nu cunoaCtem aceastB naturB Ci locul omului in Enivers. *ar! acest lucru este imposibil. %st el! ideile lui Lant au .usti icat critic pozitivismul iloso ic.(89 IezultB cB o interpetare viabilB a CtiinAei dreptului este o CtiinAB pozitivB care priveCte evoluAia enomenului dreptului ancoratB in timp Ci spaAiu. O contribuAie importantB este adusB in concetualizarea pozitivistB Ci de cBtre 'coala 5ociologic% de la s arCitul secolului al " /I/ " lea. %mbiAia ondatorilor acestei direcAii de cercetare ( %uguste 2ompte! #mile *urUeim! $a, aeber) o constituie stabilirea bazelor CtiinAi ice a enomenelor sociale. Se imprumutB ast el metode de investigaAie tipice CtiinAelor e,acte Ci se urmBreCte circumscrierea aptelor spre a delimita campul de investigaAie! apoi prin observaAie sB e stabileascB legile guvernante. %s el se constituie metoda utilizatB de cBtre *urUeim pentru stabilirea actorilor determinanAi ai unor enomene precum+ sinuciderea! morala! practicile religioase. *e menAionat cB este 2omte el care utilizeazB pentru prima datB termenul de socilogie spre a de ini studiul pozitiv al enomenelor sociale care constituie in accepAia lui fizica social%. $a, aeber dezvoltB apoi speci icitatea elaAiilor sociale ce sunt pe cale a se institui in societBAile occidentale a late la debutul industralizBrii Ci al capitalismului modern. ( 86?7). %plicandu" se metoda observaAiei! aptul social devine ast el e,plicat prin raportarea la societate Ci nu la un utopic ideal moral. *reptul este Ci el o componentB a aptului social rezultand cB poate i studiat numai prin raportarea la viaAa socialB Ci ast el se constituie sistemul universale pozitiv de drept. #,istB douB direcAii de mani estare a dreptului pozitiv+

67

, voluntarismul in care dreptul este un act de voinAB! din timp Ci spaAiu! aparAinind unui organ legislative ( Iege! &rincipe! *emnitar #clezial! &arlament etc)! , formalismul care identi icB regimul de drept in voinAa statului. 888.-. Direcia !oluntarist 2on orm 'colii Foluntariste enomenul .uridic este redus la actele de voinAB ale guvernanAilor iar dreptul pozitiv devine actul voinAei unui organism legislativ ( Rege, 2reedinte, 2arlament). %ceastB tradiAie are rBdBcini in antichitate+ , sofitii considerB legea o craAie arti icialB a cetBAii! , epicurenii vBd undamentul moralei in plBcere. &entru legaliCtii 6vulului 7ediu! legea vine de la Rege. 5a teologii occidentali precum *uns Scot voinAa reprezintB acultatea primarB aparAinand omului Ci divinitBAiiiar regulile morale sunt rezultate din raAiunea omului dar Ci din Revela&ia ;ivin% iar atunci legile umane sunt !! acte de aplicare a legilor divin( Fondatorul pozitivismului modern este Th 3obbes! in accepAia cBruia legea naturii este redusB laconservara vieAii Ci respectarea contractelor iar restul este voinAa statului care este indispensasabilB in vederea impiedecBrii rBzboiului impotriva tuturor. Formula cea mai elocventB a voluntarismului este ilustratB de cBtre Y.Y. Iousseau ( 8<8? ) 8<<P) care prin ;octrina Contractului 5ocial in care legea este e,presia voinAei generale. #,presia este preluatB in ;eclara&ia ;repturilor Dmului. 2el care a irmB supremaAia voinAei statului este 3egel. In %nglia se a irmB! sub in luenAa lui 3obles! direcAia de cercetare 3nalitical 5c(ool aparAinand lui %ustin potrivit cBreia legile sunt comandamente pentru .uriCti. *irecAia pozitivistB voluntaristB incearcB sB elimine speculaAiile din lumea iloso iei dreptului. *ar! in luenAa acestei direcAii in epoca actualB este destul de redusB Ci in acest sens se aud douB critici+ " reduce enomenul .uridic la drept impus de cBtre stat! " actul voinAei este vBzut ca un dat $rut adicB o voinAB independentB. !! En alt argument rezultat din doctrina modernB a statului ) considerand cB statul este el insuCi supus dreptului. *acB este aCa! atunci cum ar putea i el sursa e,clusivB a dreptuluiH (...) Vico observB cB autoritatea nu poate i separatB de cBtre raAiune. Ihering re lectB cB orice voinAB este ghidatB! presupunand un scop Ci il considerB pe acesta cheia ormBrii dreptului. %st el! BrB a se con unda! voinAa este legatB de e,presia voinAei saleH %r i un lucru imposibil(. In accepAia clasicB voluntaristB dreptul pozitiv este un enomen in timp Ci spaAiu dar nu se evidenAiazB cB este un enomen tipic uman precum Ci un act speci ic al gandirii umane. %ceastB atitudine este re lectatB de cBtre 5eon *uguit care inlBturB din teoria dreptului abstracAiunile care il deturneazB pe .urist de la constatarea realitBAilor autentice. %st el! se poate e,prima opinia de a i contra noAiunii de putere publicB pentru cB o voinAB greCitB a guvernanAilor ruineazB dreptul dacB nu e,istB o ierarhie a valorilor speci icB dreptului pozitivist. In aceste condiAii! dreptul pozitiv deosebeCte atitudinea tipic voluntaristB a unei guvernBri Ci are la bazB legitimitatea unei guvernBri! reglementatB prin alegeri libere! in con ormitate cu morala politicB dar Ci cu valorile eticii sociale. 888.(. Direcia Formalist 'coala Formalist% identi icB regimul de drept cu voinAa statului. Formalismul! este in sens curent! tendinAa de a acorda mai multB atenAie formei ( lat forma = ansamblu caracteristilor e,terioare ale unui lucru! omB). In iloso ie! reprezintB !! doctrina moralB a lui Lant! potrivit cBreia caracterul moral al unui act constB in con ormitatea sa BAB de respectul pur al datoriei Ci nu in conAinutul sBu sau in e ectele sale .( #,istB douB Ccoli ale acestei orientBri+ , 'coala 69egetic% din FranAa. , 'coala 3nalitic% anglo" americanB. *in punct de vedere .uridic ormalismul iCi gBseCte e,presia in normatismul lui Lelsen care surprinde speci icitatea .uridicB in ceea ce el numeCte speci icitatea .uridicB in ceea ce el numeCte teoria pur% a dreptului.?? Ideea lui Lelsen este cB nu trebuie con undat .uridicul cu politicul! socialul Ci moralul care de apt constituie materia a Ci ale cBror variaAii in timp aratB cB sunt obiectul opiniilor tributare sentimentului pe cand .uridicul este o CtiinAB.?; Ordinea .uridicB este 68

pentru Lelsen un !!edi iciu cu mai multe eta.e suprapuse(.?9 %cest edi iciu are ca ultim undament o norm% suprem% care este baza ordinii .uridice iar la nivelul iniAial are actul de constrangere e,ercitat impotriva celor care incalcB legea. %cest act are ca sursB validitatea actului .udecBtoresc provenind din competenAa ( autoritatea) cu care a ost investit prin legile de organizare .udecBtoreCti. %st el! e,istB+ " legi speciale! " legi generale " dar norma undamentalB este Constitu&ia care nu mai are deasupra ei decat norma pozitiv%. Concep&ia formalist% a latB la baza ideilor lui Lelsen este cB normele predictate de cBtre o autoritate .uridicB nu sunt adevBrate sau alse! valabile Ci nevalabile pentru cB ele nu descriu Ci nici nu e,plicB realitatea ( 5ein ) ci doar impun o conduitB ( 5ollen ). Se cere insB ca o normB .uridicB sB indeplineascB douB condiAii esenAiale Ci cumulative+ , validitatea care trebuie sB derive dintr" o normB superioarB! , eficacitatea care trebuie respectatB. *octrina lui Lelsen nu criticB dreptul e,istent in numele di eritelor .udecBAi de valoare. IezultB atunci cB acestB teorie are ca nea.uns aptul cB nu elaboreazB consideraAii despre conAinutul normelor Ci deci nu reuCeCte sB acB o analiz% via$il% in CtiinAa dreptului. In esenAB! norma undamentalB nu poate avea decat un character ipotetic. Interprtetarea .uridicB este! in opinia lui Lelsen! speci icB politicianului Ci moralistului. *octrina ormalistB a e,ercitat o mare in luenAB prin rigoarea Ci ineAea analizelor sale. #ste insB o tiin&% a dreptului care este ruptB de via&a dreptului pentru cB nu ace o analizB a normelor de drept Ci nici nu apeleazB la cone,iuni speci ice logicii .uridice. *octrina ormalistB pierde din vedere actorul social. I& Conclu#ii 8!.+. !aloarea le5ii Intepretarea pozitivistB lasB in urmB intrebBri comple,e. *in punct de vedere al legalitBAii! se poate spune cB pozitivismul nu este o evaluare a subiectului ci o evaluare a legii. % spune cB legea depinde de actori sociali Ci politici poate sB nu ie insB un lucru bun. Teza pozitivistB nu spune cB meritele legii sunt neinteligibile! neimportante pentru iloso ia dreptului. %cest actori insB nu pot sB determine e,istenAa legii Ci a sistemelor legale. &entru ca o societate sB aibB un sistem legal depinde de prezenAa unor structuri de guvernare dar care nu este neapBrat legat de aptul cB ca guvernarea satis ace idealul de .ustiAie! democraAia sau regula legii. ForAa legii in sistem depinde de ceea standardele o iciale recunosc ca autoritate+ de e,emplu! acte legislative! decizii .udiciare! cutume sociale. In acord cu pozitivismul! legea reprezintB o materia a tot ceea ce a ost precizat ( ordonat! decis! practicat! tolerat etc) ceea e in idiomul modern se numeCte pozitivism ca o interpretare a legii intr" o construcAie socialB. *ar! acest tip de legalB se re erB doar la valori sociale generale deci se poate spune cB subiectul este obiectul unei evaluBri indirecte. 5egea nu este un subiect antropentric! in accepAie pozitivistB Ci ast el deciziile legale nu apar ca descrieri pur izice din univers Ci nu sunt neapBrat prezente in orice descriere sociale. Se constituie ceea o disciplinB cu anumite limite ale prospectBrii Ci care este naturalizatB in jurispruden&%. %rgumentul general al iloso iei pozitiviste a dreptului este generalitatea legii. 1u rBspunde insB la intrebBri deternimante dacB o lege trebuie respectatB sau nu. 8!.-.4ormativitatea &e5ii In decursul istoriei umene legea este cunoscutB ca o instituAie coercitivB! care ii orteazB pe subiecAi sB o respecte chiar prin violenAB. IezultB de aici ideea cB normativitatea legii conAine aspectul coercitiv. &ozitiviCtii timpurii! precum Ketham Ci %ustin! merg pe aceastB direcAie. *ar! pozitiviCtii moderni considerB cB aspectul coercitiv nu este neapBrat conAinut in normativitatea legii dar este pivotal pentru asigurarea ucAionBrii societBAii. En argument al abordBrii moderne ii aparAine lui Iaz care aratB cB normativitatea legii are la bazB teoria autoritBAii+ legea este o autoritate a instuAiei sociale.;8 *ar pentru a i respectatB aceatB autoritate trebuie sB ie legitimB. Se poate concluziona cB legea este stabilitB de cBtre o autoritate dar nu se poate stabilii care sunt criteriile de moralitate antrenate in acest proces. YudecBtorul este Ci el obligat sB respecte legea la el precum orice subiect. 5egile pot i drepte sau nedrepte dar obligaAia cetBAenilor unei ABri este 6?

sB le respecte ca o normB de drept a statului respectiv. 5egile emise insB de un dictator sunt cu siguranAB imorale pentru cB o dictaturB nu are legimitatea cerutB de legile universale ale unui sistem democratic. In cuprinsul acestei lucrBri s"a urmBrit przentarea unor orientBri care au incercat sB eviedenAieze aspectul normativ Ci universal al legii. 2oncluzia ar i insB cB orice incercare de conceptualizare a legii necesitB mai multe posibilitBAi de conceptualizare dar orice alegere a unei conceptualizBri nu evidenAiazB decat cateva puncte ale legii. 2limatul iloso ic al secolului /I/ Ci"a pus amprenta asupra gFndirii .uridice @n sensul pozitivismului. *upB adoptarea Codului lui ?apoleon rolul .uristului se mBrginea la e,plicarea te,telor normative! considerate a i @n epocB suma @nAelepciunii Ci al cBror respect religios era o condiAie indispensabilB a securitBAii la care aspirB societatea rancezB dupB IevoluAie. %ceastB CcoalB! numitB Qe9egetic%(! nu respingea dreptul natural! considerFnd dimpotrivB! cB el este e,primat per ect de codurile @n vigoare! ci doar e,cludea critica legii pozitive.

1#O&ORITIVIS$E5 5EI 3%IT &otrivit lui 3art! @n cazurile di icile ( hard cases) legea este indeterminatB Ci un .udecator ce se pronunAB @n ast el de cazuri trebuie sB dea dovadB de discreAie. %rgumentul lui 3art se des asoara ast el+ (8) 5egea e constituitB din norme .uridice ormulate in termeni generali. (?) ToAi termenii generali au Qopen te,ture( + ei conAin un miez al cBrui @nAeles este @mpBmFntenit! Ci o peri erie unde @nAelesul termenilor nu mai este determinat. ( QOricare mi.loc! precedentul sau legi erarea! este ales pentru comunicarea standardelor de comportament! acestea! oricFt de bine ar uncAiona pentru marea ma.oritate a cazurilor simple! se vor dovedi! atunci cFnd aplicarea lor este pusB la @ndoiala! indeterminate- vor prezenta ceea ce s"a numit open"te,ture. c8d) (;) Dntotdeauna vor e,ista cazuri ce nu vor cBdea in aria miezului @nAelesului termenilor legali ce e,istB in normele .uridice.( termenii .uridici sunt Ci ei caracterizaAi de open"te,ture datoritB aptului cB legiuitorii su erB de cunoaCtere limitatB Ci de determinarea limitatB a scopului legi erBrii- ei un pot anticipa toate situaAiile posibile ce pot apBrea sub o anumitB reglementare Ci nu au scopuri bine determinate in legaturB cu aceste situaAii.(5egislatorii umani nu pot avea o cunoastere a tuturor combinatiilor posibile a circumstantelor pe care viitorul le poate aduce.( c?d ) (9) %st el aceste cazuri sunt din punct de vedere .uridic indeterminate. (J) *eci! .udecBtorii nu pot decide ast el de cazuri pe baze .uridice. (:) %st el QcurAile trebuie sB decidB ast el de cazuri nu pe motive legale ci de altB naturB! morale sau politice de e,emplu! ceea ce @nseamnB cB .udecatorul trebuie sB e,ercite discreAie .udiciarB Ci sB acB! sB legi ereze! mai degrabB decFt sB aplice! legea.( c;d 3art ilustreazB aceastB argumentare printr"un e,emplu destul de simplu+ legislatorul dB o lege prin care interzice intrarea vehicolelor in parcuri- termenul de Qvehicol(! in opinia lui 3art! are in acest conte,t un miez al @nAelesului sBu @mpBmFntenit ce se re erB la maCinile si motocicletele cetBAenilor! ast el! regula interzicFndu"le acestora sB intre in parcuri cu ele- @nsB! o serie de alte vehicole! cum ar i vehicolele poliAiei! bicicletele! salvarea! au un @nAeles ce se incadreazB @n zona de peri erie a @nAelesului termenului! Ci deci in cazul lor nu este clar dacB regula se re erB Ci la ele sau nu! dacB cad sau nu sub incidenAa regulii. En .udecator care decide @n ast el de cazuri a late la peri erie trebuie deci sB acB o alegere mai mult sau mai puAin arbitrarB cu privire la ce anume presupune aceasta regulB. %st el o disputB .uridica apare in momentul in care nu e,ista un consens cu privire la modul in care trebuie sB ie interpretat un termen .uridic.

6;

3erbert 5ionel %dolphus Hart (867<"6?) a ost un iloso britanic! pro esor de .urisprudenta la Eniversitatea O, ord. 2ele mai importante scrieri ale sale au ost + 2ausation in the 5a` (86J6! `ith %.$. 3onor\)! The 2oncept o 5a` (86:8)! 5a`! 5ibert= and $oralit= (86:;)! O 5a`s in 0eneral (86<7)! si #ssa=s on Kentham . The 2oncept o 5a` (86:8) este o analiza a relatiei dintre drept! constrangere si morala. #ste de asemenea o incercare de a gasi raspunsul la intrebarea daca toate legile ar trebui conceptualizate in sens de ordine constrangatoare sau de comenzi morale. Hart sustine ca nu e,ista o legatura logica necesara intre lege si constrangere! nici intre lege si morala. $ai departe! a irma ca a clasi ica toate legile ca ordine constrangatoare sau comenzi morale ar insemna o simpli icare a relatiei dintre drpt! constrangere si morala. #l mai e,plica aptul ca o conceptualizare a legilor in acest el! de ordine coercitive sau comenzi morale ar impune ideea alsa a uni ormitatii di eritelor tipuri de legi si a unctiilor sociale diverse pe care dreptul le are. O ast el de conceptualizare a dreptului ar avea ca e ect o interpretare gresita a scopului si unctiilor acestuia! dar si o intelegere de ormata a continutului! originii si criteriilor de clasi icare a legilor. 5egile sunt reguli care interzic indivizilor sa actioneze intr"un anume mod le"ar putea impune diverse obligatii. 5egile impun pedepse asupra indivizilor care au acut vreun rau altor indivizi. *e asemenea speci ica modul in care trebuie acute contractele! dar si elul in care documentele o icilae trebuie create. &ot speci ica de asemenea modul de convocare al legislaturilor sau modul de unctionare al curtilor de .udecata. Speci ica modul in care noile legi sunt activate!dar si modul in care legile vechi pot si modi icate. &ot e,ercita o putere coercitiva asupra indivizilor prin impunerea unor penalitati asupra acelora care nu isi indeplinesc datoriile si obligatiile. 2u toate acestea! nu toate legile pot i considerate niste ordine constrangatoare deoarece unele legi pot sa con ere unor indivizi puteri sau privilegii! ara sa le impuna acestora datorii sau obligatii. Hart critica conceptul de drept ormulat de Yohn %ustin in The &rovince o Yurisprudence *etermined (8P;?)! care sustine ca toate legile sunt comenzi ale unui suveran nelimitat din punct de vedere .uridic. %ustin sustine ca toate legile sunt ordine de natura sa constranga si care le impun indivizilor. Hart vine cu contra"argumentul ca legile pot sa di ere de ordinele unui suveran! deoarece pot i aplicate si acelor indivizi care le elaboreaza. *e asemenea! legile di era de ordinele unui suveran prin aceea ca nu impun datorii si obligatii in mod necesar! ci pot sa con ere puteri si privilegii. 5egile care impun indivizilor datorii si obligatii sunt descrise de Hart ca Glegi primare de obligatieG. &entru ca un sistem al unor ast el de legi sa unctioneze e ectiv! Glegile secundareG sunt de asemenea necesare pentru a con eri o ormulare autoritativa tuturor legilor primare. 5egile secundare sunt necesare pentru a permite legislatorilor sa modi ice legile primare! daca acestea sunt de ectuoase sau inadecvate. En alt motiv pentru care legile secundare sunt necesare este pentru a permite curtilor sa rezolve dispute de interpretare sau aplicare a legilor primare. 5egile secundare includ+ 8) reguli de recunoastere ?) reguli de modi icare ;) reguli de ad.udecare &entru ca legile primare dintr"un sistem de drept sa unctioneze! regulile trebuie sa ie su icient de clare si inteligibile pentru acei indivizi carora li se adreseaza. In caz contrar! pot aparea con uzii cu privire la obligatiile care au ost impuse indivizilor. O e,primare vaga si ambigua legilor secundare poate avea ca e ect con uzia in ce privesc puterile si privilegiile con erite indivizilor in concordanta cu cerintele statutare! dar si con uzie in ce priveste autoritatea legislatorilor de a schimba legile. En al e ect al unei e,primari vagi sau con uze a legilor secundare este ca nu se poate raspunde la intrebarea daca .udecatoria! curtea sau tribunalul are vreo .urisdictie asupra disputelor cu privire la interpretarea si aplicarea legilor. 5egile primare nu sunt su iciente pentru a stabili un sistem de drept care poate i recunoscut o icial! modi icat! sau ad.udecat! a irma Hart. 5egile primare trebuie combinate cu legile secundare pentru a se putea realiza trecerea de la stadiul pre"legal la cel legal al determinarii. %st el! un sistem de drept poate i realizat prin uniunea legilor primare cu cele secundare ( desi Hart nu a irma ca aceasta uniune este singurul criteriu valid al unui sistem de drept! sau ca un sistem de drept trebuie descris in acesti termeni pentru a i de init corect). 69

ealismul /uridic american

&entru Ccoala sociologicB dreptul se mBrgineCte la a @nregistra evoluAia moravurilor. %depAii Qrealismului .uridic( american au considerat @nsB cB dreptul nu este ceva dat de cBtre apte! ci ceva de construit @n uncAie de scopurile sociale de atins. 2hiar dacB aceste scopuri trebuie determinate cu mi.loace sociologice! opera de legi erare depBCeCte nivelul simplei observaAii a.ungFnd la cel al dezbaterilor de idei @n legBturB cu societatea Ci rolul sBu.

Hans Kelsen si filosofia juridica (I)

8< %prilie ?77P3ans Lelsen (8PP8 ) 86<;)! distins .urist si teoritician al dreptului! este considerat a i unul dintre principalii reprezentanti ai pozitivismului .uridic. S"a nascut la &raga! intr"o amilie de evrei! a studiat dreptul la Viena si s"a specializat in dreptul constitutional! in dreptul public si in iloso ia dreptului. &e parcursul unei cariere didactice stralucite! in mai multe universitati europene si americsane! con.ugata cu unele unctii administrative! a reusit sa elaboreze o doctrina .uridica originala. In principala sa lucrare! Q*octrina pura a dreptului(! considerata de e,egeti ca iind e,presia desavFrsita a normativismului .uridic! autorul respinge categoric teoria dreptului natural! teoria sociologica privind .ustitia si teoria scolii istorice asupra dreptului. 2onvingerea lui Lelsen era ca teoria dreptului trebuie sa ie pura! adica sa respinga orice in luenta de natura politica! morala! sociologica ori istorica! sa ie o teorie Qeliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii! constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest el constienta de speci icul ei( (Q*octrina pura a dreptului(! #ditura 3umanitas! ?777! p. J). Scopul pe care autorul l"a urmarit prin aceasta lucrare! privind teoria asupra dreptului! Qera de a"i dezvolta tendintele indreptate nu inspre modelarea normelor de drept! ci e,clusiv inspre cunoasterea acestora! si de a apropia pe cFt posibil rezultatele acestor tendinte de idealul oricarei stiinte ) obiectivitate si e,actitate( (p. J). #ste vorba! asadar! de incercarea de a elabora o adevarata epistemologie .uridica! in centrul careia este situata urmatoarea problema+ cum este posibila o cunoastere stiinti ica a dreptului normativH &entru atingerea acestui scop 3ans Lelsen a delimitat! mai intFi! cunoasterea .uridica de autoritatea .uridica. % delimitat! apoi! in sens pozitivist! cunoasterea .uridica de ideologia politica! de conceptiile morale si de orice in luenta de natura meta izica. Obiectul cunoasterii .uridice il constituie normele! intrucFt dreptul este inteles ca un sistem de norme care reglementeaza conduita umana. Q2u notiunea ]norma^ desemnam aptul ca ceva trebuie sa ie si mai ales ca un om trebuie sa se comporte intr"un anume el( (p. 8<). %utorul ace separatia intre ceea ce este ( iinta) si ceea ce trebuie (dezideratul) sa ie. Si sustine ca stiintele naturii studiaza ceea ce este! pe baza principiului cauzalitatii! iar stiintele sociale! printre care si dreptul! vizeaza ceea ce trebuie! ca domeniu al normativitatii. 1orma vizeaza comportamentul virtual. In maniera Uantiana! Lelsen demonstreaza di erenta dintre legile naturii si legile din drept si morala. #l considera ca! asa cum in domeniul lui Qeste( actioneaza principiul cauzalitatii! tot asa trebuie sa e,iste si in domeniul lui Qtrebuie( un principiu de ordonare a cunoasterii privitoare la cone,iunile normative. &rincipiul pe care il recunoaste! in acest sens! este cel al Qimputarii( sau Qatribuirii(. Q#,act ca o lege a naturii! si o propozitie .uridica leaga doua elemente. Insa legatura care isi gaseste e,presie in propozitia .uridica are un inteles cu totul di erit de cea care descrie legea naturii+ cauzalitatea. #ste evident ca legatura dintre crima si pedeapsa! delict civil si e,ecutie silita! boala contagioasa si internare nu este una de tipul cauza"e ect. In propozitia .uridica nu se a irma! ca in legea naturii ca! daca este %! este si K! ci ca! daca este %! trebuie sa ie si K! chiar daca in realitate K nu este. Faptul ca sensul legaturii dintre elementele propozitiei 6J

.uridice este di erit de cel al legaturii dintre elementele legii naturii isi are originea in aceea ca legatura in propozitia .uridica este realizata de catre o norma stabilita de autoritatea de drept! deci printr"un act volitiv! in timp ce legatura de tip cauza"e ect a irmata in legea naturii este independenta de orice asemenea interventie( (pp. 879"87J). &resupozitia necesara pentru cunoasterea oricarii ordini .uridice reale! este considerarea ca valid a actului Qistoriceste prim( prin care a luat iinta o constitutie. %ceasta Qnorma de baza( reglementeaza modul cum trebuie olosita orta in comunitatea respectiva. Obiectul acestui trebuie il constituie regulile menite sa prescrie conduita oamenilor in cadrul raporturilor sociale. %doptarea Qnormei de baza( sugereaza viziunea dinamica asupra ordinii .uridice! o ordine ce isi reglementeaza propria constituire. 2onstitutia! ca legislatie primara! valideaza legislatia secundara. &rivit diacronic! sistemul .uridic se prezinta ca un preces in care normele se concretizeaza progresiv. &rin concretizarea! normele secundare! adoptate de legiuitori competenti! micsoreaza lacunele si ambiguitatile normelor primare. 2onceptul pe care se undamenteaza normativismul lui Lelsen este cel de validitate! in sensul ca validitatea oricarei norme .uridice este asigurata sistemic! in unctie de con ormitate cu norma .uridica superioara. %st el! crede autorul! teoria dreptului ramFne pura! adica este erita de orice amestec din a ara s erei stiintei strict .uridice. %ceasta inseamna ca validitatea normei .uridice nu depinde nici de e icacitatea sa! nici de actul de vointa care i"a dat nastere! ci este legata doar de ansamblul edi iciului .uridic e,istent intr"un anume spatiu si intr"un anume timp. 2onvingerea lui Lelsen este ca dreptul este un sistem care se intemeiaza si se dezvolta prin el insusi! ca un sistem logic per ect deductibil. #l este mai putin convingator atunci cFnd incearca sa demonstreze cum se intemeiaza norma de baza! norma suprema+ Qcautarea motivului de valabilitate al unei norme nu poate merge la nes Frsit! cum se intFmpla cu cautarea cauzei unui e ect. #a trebuie sa s Frseasca la o norma care se presupune a i ultima! cea suprema. 2a norma suprema ea trebuie sa ie presupusa! deoarece nu poate i stabilita de o autoritate a carei competenta ar trebui sa se bazeze pe o alta norma! si mai inalta. O asemenea norma! presupusa a i suprema! este denumita aici norma de baza( (p. ?;:) In ceea ce il priveste pe Lelsen! el ramane! ara indoiala! unul dintre cei mai in luenti iloso i ai dreptului in spatiul european. *in pacate! din cauza cunoasterii relativ tardive a studiilor legate de sursele iloso ice Uelseniene! se ac con uzii intre interpretarile mecanice ale dreptului (blacU letter la`) si cele ale pozitivismului .uridic Uelsenian. &ozitivismul .uridic elaborat de Lelsen in anii T?7 in celebra *octrina pura a dreptuluic:d isi propune crearea unei stiinte a dreptului (Iechts`issenscha t). %ceasta stiinta are drept obiectiv sa cunoasca si sa descrie dreptul asa cum este! si nu cum ar trebui sa ie Termenul 'pur( descrie la Lelsen intentia sa de a separa in mod clar dreptul ata de morala sau alte stiinte! element undamental al pozitivismului .uridic. 2onsistenta este pentru Lelsen! si mai tarziu pentru toti discipolii lui de la scolile din Viena sau Krno! o conditie undamentala a dreptului! de natura sa elimine deciziile .udecatoresti luate caz cu caz ) dupa Lelsen! pe o baza pur ideologica. Lelsen este primul teoretician al dreptului care preia si dezvolta distinctia Uantiana dintre Sein si Sollen intr"o maniera dihotomica. &reluand de la IicUert ideea de validitate a e,istentei valorilor! Lelsen considera ca singurele norme .uridice e,istente si obligatorii sunt cele care indeplinesc acest criteriu. Lelsen! cel care a propus crearea primei 2urti constitutionale in %ustria! construieste o ierarhie a normelor care are la baza 2onstitutia. Faimoasa enigma a lui Lelsen! devenita un cliseu! este undamentul validitatii 2onstitutiei- pentru Lelsen! '0rundnorm( este sintagma care a generat numeroase studii ara sa gaseasca un raspuns. elsen! evreu convertit la catolicism in 867J! a emigrat in Statele Enite in 86;9! dupa ce a ost dat a ara de la Eniversitatea din L_ln in 86;;! in ciuda protestelor tuturor colegilor! cu e,ceptia previzibila a lui 2arl Schmitt. %.uns in %merica! unde a predat tot restul vietii la KerUele= Eniversit=! a ost caracterizat imediat de Ioscoe &ound drept cel mai mare .urist contemporan. 5ipsa unei receptari adecvate in SE% se datoreaza pe de o parte dominatiei scolii realiste a dreptului! incepand cu Oliver aendell 3olmes! pentru care dreptul este e,perienta si nu logica! si pe de alta parte in luentei in spatiul anglo"sa,on a unui alt mare iloso 6:

pozitivist! 3art.2e ii desparte pe Schmitt si LelsenH *e ce este dezbaterea atat de importanta si astaziH &robabil ca cel mai simplu raspuns il gasim in Teologia politica a lui Schmitt. Schmitt critica viziunea despre suveranitate a lui Lelsen! pe care o gaseste pur ormala si inadecvata.

,OCT INA SOCIOLOGICO Dreptul @n acceptiunea sa de '*rept obiectiv 1otiune+ Dn acceptiunea sa de 'drept obiectiv dreptul este privit a i un'ansamblu de norme care organizeaza viata @n comun! este o tehnica a convietuirii umane! destinata sa disciplineze comertul uman si sa apere societatea de e,cese(. Dntr"o alta ormulare dreptul obiectiv este privit ca totalitatea normelor .uridice edictate sau sanctionate de stat prin organul legiuitor (parlamentul) @n atisFnd electoratul dintr"o etapa data. Trasaturi+ l are caracter normativ iind ormat din reguli de conduita prin care se stabileste comportamentul .uridic al oamenilorl regulile de conduita care alcatuiesc dreptul obiectiv sunt reguli generale (are caracter general)l regulile de conduita sunt obligatorii @ntrucFt devin norme .uridice! @n structura lor intra un element speci ic dreptului! elementul punitiv (sanctionator) datorita caruia asemenea reguli pot i aduse la @ndeplinire cu a.utorul ortei coercitive a statului daca nu s"au respectat de bunavoiel regulile de conduita ce alcatuiesc dreptul obiectiv sunt impersonale! adica abstractel oricFt de multe ar i! normele .uridice sunt totusi limitate ca numarl dreptul obiectiv constituie cadrul de recunoastere si de e,ercitare a drepturilor subiective si de asumare si e,ecutare a obligatiilor corelative. 2uvFntul drept si corespondentele sale din alte limbi+ droit! diritto! dereche! dereito! Iecht deriva din latinescul directus care evoca sensul de direct! rectiliniu! adica o regula de conduita ara speci icarea continutului. Dn limba romFna! ca de alt el si @n numeroase alte limbi! termenul drept este olosit @n doua sensuri si anume+ (a) ca ansamblu de reguli .uridice de conduita sau normele .uridice din societate! denumit si drept obiectiv si (b) dreptul ce apartine unei persoane ( izice sau .uridice) @n temeiul normei .uridice! pe care"l denumim drept subiectiv. Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv nu sunt doua notiuni antinomice! asa cum poate parea la prima vedere. Dreptul obiectiv nu vrea sa @nsemne ca ansamblul de norme .uridice cuprinse @n legi au o e,istenta independenta de vointa! interesul si constiinta oamenilor! asa cum au legile si enomenele naturii. *impotriva! dreptul obiectiv e,prima vointa si interesele societatii sau ale unor grupuri sau categorii sociale! interese i,ate si obiectivate @n norme .uridice sub orma de legi sau alte acte aparate de puterea publica. *eci! cFnd avem @n vedere ansamblul normelor .uridice! indi erent de orma pe care au @mbracat"o de"a lungul timpului (legi! obiceiuri! acte)! avem @n vedere dreptul obiectiv. *aca vorbim @nsa de drepturile unei persoane ( ie o persoana izica! ie o persoana .uridica)! cum ar i dreptul de proprietate asupra casei! terenului! asupra irmei comerciale! dreptul la vot! dreptul la salariu etc.! atunci vorbim de dreptul subiectiv pe care persoana izica @l oloseste si @l e,ercita. #vident! drepturile subiective s@nt legate organic de dreptul obiectiv! caci drepturile su" biective nu e,ista ara a i prevazute @n norme .uridice. #vident ca si e,istenta dreptului obiectiv ar ramFne ara sens! daca prescriptiile normelor sale nu s"ar realiza prin drepturi subiective @n relatii interumane. &rin urmare! drept obiectiv si drept subiectiv ca notiuni undamentale de drept! nu numai ca nu sunt antinomice! dar se conditioneaza reciproc! adica+ drepturilor subiective le corespund obligatiile .uridice. 6<

Statul este strns legat de drept. Statul Ci dreptul au ap!rut deodatB Ci din aceleaCi cauze. Statul creeazB dreptul! iar dreptul delimiteazB con iguraAia Ci limi teazB acAiunile statului. Statul asigurB e icienAa dreptului Ci este cea mai importantB instituAie politicB a societBAii umane. 2a Ci dreptul! statul are douB accepAiuni+ una largB (AarB)! ca sumB a trei elemente (teritoriul! populaAia Ci suveranitatea) Ci una restrnsB (.uridicB)! ca ormB organizatB (instituAionalizatB) a puterii politice (a poporului). n aceastB accepAiune! aCa cum sublinia Nans Pelsen4 statul poate i considerat o ordine .uridicB de constrngere! o putere de comandB Ci are o voinAB distinctB de cea a indivizilor Ci deasupra lor. 2a urmare! statul e,primB ordinea din naturB! pe care o apreciazB Ci este produsul istoriei societBAii umane. %st el! statul ca Ci dreptul! are un caracter istoric! motiv pentru care e,istB statul eudal! capitalist! socialist. Structura Ci uncAiile statului au evoluat! dar esenAa sa a rBmas aceeaCi " o putere de comandB sau un instrument de organizare a societBAii umane! ceea ce se e,primB prin drept. %cesta din urmB! la r ndul sBu are douB accepAiuni! Ci anume! obiectivB Ci subiectivB. ,reptul obiecti.4 reprezintB totalitatea sistematizatB a normelor .uridice (.os)" ,reptul obiecti. po#iti.4 reprezintB totalitatea normelor .uridice n vigoare. ,reptul subiecti. este posibilitatea unei persoane n temeiul cBreia aceasta poate avea o conduitB Ci poate cere celorlalAi sB i"o respecte. *reptul obiectiv se mparte sistematizat n ramuri de drept4 care se pot grupa n douB structuri+ drept public (dreptul constituAional! dreptul administrativ! dreptul penal! dreptul internaAional public etc.) Ci drept pri.at (dreptul civil! dreptul amiliei! dreptul muncii etc). *reptul public reprezintB un ansamblu sistematizat de norme .uridice care privesc relaAii sociale ale persoanelor cu statul Ci colectivitBAile publice! n calitatea lor de persoane .uridice de drept public. n dreptul public prevaleazB voinAa statului Ci interesul general. *reptul privat reprezintB un ansamblu de norme .uridice aplicabile persoanelor izice Ci celor .uridice Ci raporturilor .uridice dintre ele. ntre persoanele .uridice se poate enumera Ci statul! dar nu n calitatea sa de reprezentant al interesului general Ci purtBtor al autoritBAii statale. *istincAia dintre ele nu trebuie absolutizatB. #,istB chiar ramuri de graniAB cum este dreptul mediu lui! n sens restrns legea este unul din izvoarele dreptului! drept care! la rndul sBu! este un ansamblu sistematizat de norme .uridice (legi Ci alte acte normative). Se observB o tendin)! de constitu)ionali#are a dreptului! ca urmare a supremaAiei constituAiei.

$ulAi .uriCti au reproCat metodei sociologice aptul cB se @nclinB @n aAa aptelor e,cluzFnd cButarea oricBrui ideal de organizare socialB. $etoda sociologicB Ci"a gBsit un nou promotor @n persoana lui 3. 3urvitc% care a dezvoltat teza centralB a Ccolii sociologice potrivit cBreia dreptul este un produs spontan al vieAii sociale. IntervenAia statului se reduce! dupB el! la o Q procedur% te(nic%( de constatare a acestui drept spontan. *reptul constatat de stat nu"i decFt o parte minimB a enomenului .uridic! Qun mic lac .ntr,o mare(. Fenomenul .uridic @nglobeazB @n realitate toate regulile de acAiune generate de di eritele societBAi a late la nivel infrastatal sau suprastatal. *ar nici 3. 3urvitc% nu poate accepta ca dreptul sB se reducB la o purB constatare a aptelor! sB"Ci re uze a irmarea unui ideal sau pur Ci simplu un scop de atins. SoluAia lui 3. 3urvitc% este una originalB. #l @ncearcB sB gBseascB elementul ideal Ci normativ al dreptului @n chiar realitatea socialB! servindu"se @n demonstraAia sa de noAiunea de Q fapt normativ((reprezintB apte sociale care sunt surse ale normelor). Teoria aptului normativ a irmB cB norma se regBseCte @n @ntregime @n apt. %ceastB noAiune nu este @n a ara criticii. #a reprezintB o contradicAie @n termeni+ un apt nu este o normB. Dn concepAia lui 3. 3urvitc% se simte in luenAa lui 6. ;urN(eim dupB care moravurile Ci regulile de politeAe nu di erB esenAialmente de regulile de drept. &rimele constituie chiar (dreptul neorganizat(! adicB stratul cel mai pro und al realitBAii .uridice. 3. 3urvitc% recunoaCte aptul cB statul are monopolul constrFngerii necondiAionate dar acest monopol nu @nseamnB cB dreptul statului @mbracB caractere speci ice. TotuCi aceastB concepAie ignorB elementul deliberat @n elaborarea dreptului. &ozitivismul clasic vedea @n drept o creaAie e,clusiv voluntarB- Ccoala sociologicB la cealaltB e,tremB! neagB orice element de acest gen. 6P

&unFnd @n evidenAB contribuAiile Ccolii '.urisprudenAei sociologice( la undamentarea teoriei controlului social! dar Ci o serie de limite ale acesteia! pe baza unor achiziAii mai noi @n domeniu G" Gur.itc2 a undamentat o concepAie pluralistB asupra enomenelor sociale! considerFnd cB @n realitatea socialB pot i identi icate tot atFtea s ere ale controlului social! cFte tipuri de valori! idealuri Ci sisteme de idei pot i di erenAiate. &rincipalele sunt @nsB! dupB opinia sa! numai Case specii ale controlului social+ religia! morala! dreptul! arta! cunoaCterea Ci educaAia. TotodatB! G" Gur.itc2 pune @n evidenAB ormele controlului social! pe care le caracterizeazB ca 'paliere sau straturi @n pro unzimea care se mani estB @n sFnul iecBrei specii a controlului social! ca Ci al iecBrui sistem global al acestuia(. #ste vorba despre+ a) ' orme mai degrabB rutiniere ale controlului social(! precum practicile Ci zanAele culturale! modelele! regulile Ci simbolurileb) ' orme mai spontane ale controlului social( prin intermediul valorilor! ideilor Ci idealurilorc) ' orme mai spontane ale controlului social( reprezentatB de e,perienAe colective directe! aspiraAii Ci creaAii colective. &entru a distinge 'agenAii(! 'organele( controlului social! G" Gur.itc2 ace apel la varietatea ormelor de organizare socialB a indivizilor! considerFnd cB 'agenAii( controlului social sunt reprezentaAi ie de 'societBAile globale(! ie de 'grupurile sociale(! ie de ' ormele de sociabilitate(! iar 'mi.loacele( controlului social mani estB o le,ibilitate! o variabilitate e,traordinarB! neputFnd i considerate ca BcFnd direct obiectul studiului sociologic al controlului social.%Ca cum aratB G" Gur.itc2! controlul social nu trebuie @nAeles numai ca un susAinBtor al ordinii sociale sau ca un instrument al progresului! trebuie sB debarasBm problema controlului social de orice legBturB cu antinomia dintre 'ordine( Ci progres(4 *e aceea! prin control social trebuie sB @nAelegem procesul prin care sistemul @Ci pBstreazB unitatea socialB @n evoluAie! BcFnd ca iecare individ sB .oace @n progres rolul care se aCteaptB de la el. %st el! controlul este ansamblul mecanismelor care menAin societatea @n stabiltatea sa Ci @n schimbBrile sale. Dntr"un sens general Ci comun! controlul social desemneazB procesul prin care o instanAB (persoanB sau grup! instituAie! asociaAie! organizaAie sau societatea @n ansamblul ei)cu a.utorul unor mi.loace materiale Ci simbolice! orienteazB! in luenAeazB! modi icB sau regleazB comportamentul sau acAiunile indivizilor Ci grupurilor sociale ce aparAin aceluiaCi sistem @n vederea asigurBrii echilibrului dinamic al sistemului respectiv.&aradigma culturala o intalnim! printre altii! la 0. 0urvitch! care vede in controlul social! Gansamblul modelelor culturale...prin care societatea! orice grup particular si orice individ participant inving tensiunile si con lictele prin echilibre temporare si iau masuri in vederea unor noi e orturi creatoareG .Ietinem! in primul rand! ca 0.0urvitch! concepe controlul social ca emanand atat din societate! cat si din grupuri sociale sau chiar din indivizi .In primul rand! credem ca atunci cand 0.0urvitch a structurat controlul social in cel e,ercitat de indivizi! grupuri si societate! este posibil sa i avut in vedere! in ultimul caz! conotatiile societatii atribuita de maniera celei mentionate de catre Yan SzczepansUi atunci cand s"a re erit la termenul de Gsocietate globalaG! cum ar i+ un gen de colectivitate larga sau oarte larga (colectivitati teritoriale sau totalitatea colectivitatilor care se cuprind in cadrul unei colectivitati mai largi)- colectivitati largi! legate de tipuri speci ice de relatii- totalitate de institutii si departamente care asigura indivizilor satis acerea in comun a nevoilor si reglementarea convietuirii! crearea culturii si dezvoltarea ei- orma a e,istentei omului! ca atare! care completeaza sau se opune e,istentei individuale- in limba.ul curent! orme de viata colectiva care e,ista in a ara organizatiei de stat .0.0urvitch si %. 2uvillier departa.eaza controlul neinstitutionali"zat prin raportare la mi.loacele de realizare! asociindu"l cu obiceiurile! traditiile! moravurile! uzantele si opinia publica ce actioneaza ca adevarate modele culturale asupra indivizilor! determinandu"i sa le respecte in impre.urari concrete de viata.Totusi! in opinia autorului din urma! acest tip de control nu se con unda cu control social realizat prin mi.loace psihosociale! care actioneaza asupra opiniilor! atitudinilor si comportamentelor indivizilor! urmarindu"se interiorizarea normelor si valorilor sociale! ast el incat individul sa le respecte din convingere! ca o datorie interna morala! crezand in validitatea si legitimitatea acestora

66

%a+imilian Qeber (n. ?8 aprilie 8P:9 ) d. 89 iunie 86?7) a ost un economist politic Ci sociolog german! iind considerat unul dintre ondatorii studiului modern al sociologiei Ci administrBrii publice. #l Ci"a @nceput cariera la Eniversitatea din Kerlin! Ci mai tFrziu a lucrat la Eniversitatea Freiburg! Eniversitatea din 3eidelberg! Eniversitatea din Viena Ci la Eniversitatea din $unchen. % ost o persoanB in luentB @n politica germanB contemporanB! iind unul dintre negociatorii 0ermaniei la Tratatul de la Versailles Ci membru al comisiei @nsBrcinate cu susAinerea 2onstituAiei aeimar.S"a ocupat @n principal cu studiul sociologiei religiilor Ci a guvernului! dar prin munca sa a adus contribuAii Ci @n domeniul economiei. 9per 2ea mai cunoscutB lucrare a sa este eseul 6tica protestant% i spiritul capitalismului! lucrare care a ost piatra de temelie @n studiile sale de sociologie a religiilor. Dn aceastB lucrare! aeber a argumentat aptul cB religia este una dintre cauzele cele mai importante! care e,plicB di erenAele de dezvoltare dintre culturile Occidentale Ci cele Orientale! Ci a subliniat importanAa protestantismului ascetic care a condus la naCterea capitalismului! a birocraAiei Ci a statului raAional"legal din Vest.Dntr"o altB lucrare importantB! 2olitica, ca i voca&ie! aeber de ineCte statul ca o entitate ce posedB monopolul asupra olosirii legitime a orAei. %ceastB idee a devenit o de iniAie undamentalB @n studiul modern al CtiinAei politice @n tradiAia occidentalB. 2ele mai cunoscute contribuAii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de ezele Ce$eriene. *e reAinut+ m pentru a desci ra lumea sociala cercetatorul trebuie sa inteleaga oamenii din punct de vedere al subiectivitatii lor! al valorilor lor si nu numai pornind de la cauze si constrangeri e,terioare m 1eutralitatea a,iologica ) savantul trebuie sa se ereasca de a trans orma valorile care il calauzesc in perceperea realului in .udecata de valoare. %lt el spus! convingerile sale personale nu trebuie sa intervina in evaluarea critica pe care o e ectueaza asupra evenimentelor m *eosebind ast el normele de realitati! aeber aseaza sociologia pe un teritoriu clar demarcat+ cel al realitatilor m Sociologia este o stiinta comprehensiva si e,plicativa m Q% intelege prin interpretare activitatea sociala( ) acesta este intaiul demers sociologic m trebuie sa adopte un demers speci ic ) metoda comprehensiva m $etoda comprehensiva ) urmareste sa reconstruiasca sensul pe care indivizii il atribuie activitatii lor- sociologul cand aplica metoda comprehensiva nu mai considera enomenele sociale ca o e,presie a cauzelor e,terioare m %ctiunea sociala ) este produsul deciziilor luate de indivizi care dau ei insisi sens actiunii lor m aeber sugereaza ca este necesara distincAia intre raportarea la valori si .udecata de valoare QIdeal tip( " un instrument conceptual

87

" pentru a analiza actiunile sociale! sociologul poate crea categorii! imagini mintale care nu sunt reprezentari e,acte ale realitatii dar care! pentru nevoile cercetarii! accentueaza in mod deliberat anumite trasaturi " este un intrument de cercetare pur logic! nu un scop in sine Formele actiunii si ale dominatiei " 9 tipuri ideale undamentale+ 8. %ctiunea traditionala ) tine de traditie! de obiceiuri- ma.oritatea actiunilor cotidiene apartin acestui tip ?. %ctiunea a ectiva ) determinata de pasiuni- e,+ o palma trasa in mod impulsiv ;. %ctiunea rationala de valoare ) este animata de valori de ordin etic! estetic ori religios- e,+ aristocratul care isi apara onoarea prin lupta 9. %ctiunea rationala de inalitate ) este o actiune instrumentala orientata spre un scop utilitar si care implica o echivalenta intre scopuri si mi.loace- e,+ strategul militar care isi organizeaza armata si planul de lupta " aeber adauga la iecare tip de activitate un tip particular de dominare " *ominarea+ Qocazie de a gasi o persoana gata sa se supuna unui ordin cu continut determinat(determinarea este in mod necesar insotita de o orma de legitimitate ; orme de dominare si legitimitate tipice 8. patriarhala in cadrul amiliei! puterea seniorilor in societatea eudala ?. *ominarea carismatica ) e,+ liderul carismatic ;. *ominarea legala ) puterea dreptului abstract si impersonal care tine de unctie si nu de persoana Ena dintre lucrBrile sale cele mai rodnice #tica protestantB Ci spiritul capitalismului este o analizB a modurilor @n care valorile asociate protestantismului erau potrivite pentru dezvoltarea capitalismului. " BcFnd o sintezB a di eritelor convingeri Ci a valorilor asociate religiilor ma.ore din interiorul crestinismului el a conchis cB doar protestantismul Ci @n particular calvinismul reprezintB premisele pentru apariAia spiritului capitalist" aeber a @ntreprins studii comparative care au arBtat cum capitalismul a apBrut numai @n acele societBAi @n care predomina protestantismul" el a remarcat Ci cB alte civilizaAii cum ar i 2hina sau India erau pregatite pentru dezvoltare! dar numai din punct de vedere material Ci economic" in iecare dintre aceste culturi valorile religiei dominante nu puteau duce la apariAia (spiritul capitalist(-

87

" calviniCtii credeau @n predestinare (ideea con orm cBreia *umnezeu predestineazB anumite su lete la salvare sau osFndB Ci nimic din ceea ce ac indivizii nu poate in luenAa acest lucru)" in tot timpul petrecut pe &BmFnt calviniCtii trebuie sB se abAinB de la plBcerile lumeCti Ci sB lucreze 'in ma.orem *ei gloriam( (@ntru gloria lui *umnezeu)" averea celui care munceCte este pusB Ci @n olosul comunitBAii ie prin aptul cB munca poate i un bun de consum ie prin investiAiile pe care le ace individul" aceastB reinvestire constantB a dus la dezvoltarea marilor @ntreprinderi private Ci la acumularea capitalului. Kirocratia " modul in care se organizeaza oamenii " administratia birocratica reprezinta tipul pur de dominare Qlegala( ) de aceea este cea mai .usta si mai e icienta orma de organizare 2aracteristici+

&uterea se bazeaza pe Qcompetenta+ si nu pe traditie sau orta Sunt e,cluse arbitrarul! clientelismul sau deciziile ne ondate in drept %tributiunile sunt indeplinite in virtutea unctiilor specializate! de inite in mod metodic 2ariera depinde de criterii obiective+ vechime! cali icare etc.

" Kirocratia este Qaplicabila ) si demostrabila din punct de vedere istoric ) la intreprinderile econimice de pro it! la intreprinderile caritabile sau la orice alta intreprindere cu scopuri private! ideale si materiale( KirocraAia se caracterizeazB prin " e,istenAa unei ierarhii! reguli scrise Ci regulamente! impersonalitate! " promovare pe bazB meritocraticB sau pe vechime! ' uncAia este singura ocupaAie a uncAionarului Ci constituie o carierB( care are o s erB de competenAB descrisB clar. KirocraAia a primit critici ne iind un sistem aCa e icient cum @l credea aeber. " ritualism! regulile tind sa devinB scopuri @n sine @n loc sa ie considerate mi.loace Ci din cauza in le,ibilitBAii Ci a ormalismului apar con licte cu clienAii. " uncAionBrimea avanseazB caracterul o icial Ci un stil ormal de e,primare! iar @n cele din urmB! ierarhia poate descura.a responsabilitatea Ci iniAiativa individualB. Dn realitate! personalitatea individului nu poate i @n totalitate subordonatB rolurilor din cadrul organizaAiei. Oamenii au nevoi Ci dorinAe personale! pe care cautB sB le satis acB prin relaAiile sociale de la locul de muncB! prin practicarea aptitudinilor Ci prin controlul parAial asupra activitBAii. &entru ca munca lor sB ie e icientB este oarte importantB modalitatea de interacAiune socialB la locul de muncB. Statul " structura cu caracter directiv prin mi.locirea cBrora se e,ercita in mod direct puterea " are un drept raAional! o avere publica o temelie birocratica 87

" statul a dobFndit monopolul violentei izice legitime $a, aeber (8P:9"86?7) a ramas celebru pentru studiul sau despre originile capitalismului+ G#tica protestanta si spiritul capitalismuluiG (867J). 2ontemporaneitatea lui aeber nu decurge numai din aptul ca este cel mai citat sociolog! ci! in primul rand! din actualitatea analizelor sale si din permanenta reconsiderare a contributiilor sale metodologice si epistemologice. In G#tica protestanta si spiritul capitalismuluiG! $a, aeber demonstreaza elul in care biserica protestanta! inaintea celorlalte biserici traditionale! a conciliat principiile dogmei crestine cu acumularea bogatiei. #tica protestanta a insemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat tiparul! inovatie care a produs schimbari sociale ara precedent. 2ele doua principii " cel al actiunii rationale si cel al democratiei e,primate prin libertate! egalitate! raternitate " au rodit pe continentul european. Inovatiile aduse de biserica protestanta (bogatia ca har de la *umnezeu si accesul marginalilor la competitia sociala) au o erit legitimitate eticii principiilor iluministe. 2alvinistii! protestanti care isi bazeaza credinta pe ideile lui Yohn 2alvin! cred in predestinare! actul prin care *umnezeu predestineaza ca anumite su lete vor i osandite si altele vor i mantuite! si nimic din ceea ce pot ace ei in aceasta lume nu poate in luenta decizia lui *umnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa ie ascetici (sa se abtina de la placerile lumesti) si sa lucreze pentru gloria lui *umnezeu. &entru ei! acumularea averii nu este un pacat! ci! dimpotriva! este socotit ca un har dat de *umnezeu. %verea celui care munceste este pusa in slu.ba comunitatii in care traieste. *umnezeu nu"i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile si se izoleaza de comunitate mergand in pustiu in cautarea lui! ci ii iubeste si pe aceia care raman in mi.locul oamenilor si produc bogatie. Kogatia acestora lucreaza pentru comunitate! ie direct! ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se ac redistribuirile in olosul tuturor! ie indirect! prin investitiile pe care le ace cel care aduna avere! investitii care genereaza locuri de munca! deci asigura e,istenta decenta a multor oameni! sau prin acumularile de capital de care se olosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. %ceasta spirala a bogatiei nu ar i posibila ara acei oameni care la inceput dovedesc cura.! au idei novatoare! tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane! inanciare sau naturale! intr"un mod cat mai ingenios cu putinta. *e apt! prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu a.utorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de *umnezeu bunului crestin. $ai e,ista in etica protestanta o idee revolutionara+ aceea ca marginalii dintr"o comunitate devin oarte ambitiosi " si de cele mai multe ori si e icienti " tocmai datorita statutului lor de marginali. %cestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. &rin aceasta idee! etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei! legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala ara comple,e! chiar cu un el de orgoliu al marginalului. # icienta actiunii rationale si spiritul democratic vor i cuvintele de ordine ale secolelor al /I/"lea si al //"lea. aeber considera ca dependenta capitalismului de sistemul de credinte al primilor calvinisti este cel mai bun e,emplu al modului in care ideile diri.eaza societatea- si chiar daca nu protestantismul a produs capitalismul! el a ost cu siguranta un ingredient esential. $a, aeber ace o descriere ideal " tipica a birocratiei! prin invocarea a sapte mari caracteristici! unele cu nuanta strict .uridica! altele cu reverberatii in planul dreptului! deplin e,istente si la institutiile .uridice! si anume+ 8).continuitatea principiilor pe care se bazeaza autoritatea- aceasta este la randul sau inserata intr"o ordine legala pe care nu ace! intr"un el! decat sa o inlocuiasca si sa o aplice?).e,istenta unui corp de reguli impersonale ce delimiteaza clar s erele de competenta! drepturile si obligatiile iecaruia;).e,istenta unei ierarhii de unctii! adica de legaturi de subordonare clar stabilite9).preponderenta cali icarii ca regula de acces la di eritele unctii! cu e,cluderea altor criterii cum ar i relatiile de rudenie! clientela si altele! ceea ce inseamna+ 87

J).e,istenta unui sistem de pregatire si mai ales de e,aminare care sa permita detectarea si atestarea acestor cali icari:).separarea unctiilor de conducere de proprietatea asupra mi.loacelor de productie- si! in s arsit <).preponderenta procedurii scrise in des asurarea activitatii cotidiene . 1erespectarea cel putin a unora din aceste caracteristici! cum ar i! de pilda! cea de la numarul 9 poate intra! din nou in s era .uridicului! mai precis a dreptului penal! in mod direct (promovarea in cariera pe criterii ce tin de abuzul in serviciu! de tra ic de in luenta! dare si luare de mita). %ceeasi circumstantiere .uridica o regasim! din pacate intr"o maniera deosebit de largita si perpetua din anii post"revolutie in Iomania! in re erire la ultima caracteristica invocata de $a, aeber! si avem in vedere birocratia e,cesiva a procedurilor scrise stipulate in actele normative in vigoare! adevarate piedici ma.ore in calea mani estarii spiritului intreprinzator! actor de retinere din partea investitorilor straini! inclusiv strategici! si nu! in ultima instanta! sursa acilitatoare deosebit de avorabila comiterii actelor de coruptie! enomen social cu adevarat e,ploziv si cu grave urmari asupra ansamblului societal. %a+ Qeber (8P:9"86?7) sociolog! ilozo al istoriei! politolog si economist german a elaborat+ Aparitia Si Istoricul Sociologiei Muridice Studii de sociologia religiei si istoria economiei ((#tica protestanta si spiritul capitalismului(). % acordat o importanta deosebita unitatii principiului cauzalitatii si (comprehesiunii( (care se poate intelege usor) in cunoasterea realitatii sociale! elaborand in acest scop cu unctii metodologice! scheme abstracte denumite 'tipuri ideale(. %utor al unei teorii eclectice (imbinarea mecanica! hibrida a unor idei! conceptii! puncte de vedere) privind pluralitatea actorilor istorici cu sublinierea primatului actorului psihologic ('economie si societate(). Sociolog de seama! a ost germanul Ma; ?e#er OPQR,OS-+, care pune in centrul atentiei actiunea sociala! ea iind determinata de aptele oamenilor care determina crearea colectivitatilor si comple,ele lor sociale. In lucrarile sale arata ca notiunile de obicei! conventie si drept! (in care ultimul deriva din dezvoltarea treptata in timp a primelor) coe,ista in timp. Qeber apreciaza ca sociologia /uridica trebuie sa stabileasca opozitia dintre cele trei tipuri de drept+ " dreptul material supranatural (mistic si religios)" dreptul material relativ! rational (procedural sau institutional)" dreptul ( ormal si material) in intregime rational secularizat cu a.utorul logicii ormale. *reptul privat il considera legat de economie iar cel public de politic. In 0ermania sociologia /uridica este intemeiata de %a+ Qeber - el stabileste distinctia intre drept! conventie! uz si obicei ( in 5ucrarea airtscha t und 0esellscha t "- 86:9 ). 2a stiinta etnologica particulara aceasta pezinta doua aze relativ distincte + a) olclorul .uridic - si b) studiul speci ic al obiceiurilor unei comunitati etnice in evolutia sa istorica ( adica etnologia /uridica ) .Folclorul .uridic! stiinta a culturii populare! anticipeaza etnologia /uridica prin studiul modului de autoconducere al unei comunitati sociale dupa propriile legi economico"culturale! prin cutume si institutii .uridice populare.*eterminarea continutului olclorului .uridic incepe de la conotarea cutumei .uridice. %ceasta este stabilita in unctie de raportul dintre Q dreptul popular Q si Q dreptul codurilor! legilor si decretelor (. %ndr\ Varagnac sustine ca Q este popular tot ce nu este o icial (.2utumele si traditiile .uridice sunt in general produsul unei indelungate e,periente sociale ale unui popor sunt reguli de conduita statornicite de"a lungul vremii in practica vietii sociale si care tind uneori sa devina regula de drept. In general ele s"au mentinut ca Q pravile nescrise ( in viata spirituala a poporului. 0eneza cutumei este obscura si chiar misterioasa. S"a spus ca puterea sa de constrangere provine din convingerea ca practica pe care ea o impune a ost la origine un gest al unei divinitati sau al unui erou.In substanta lor cutumele re lecta o e,perienta /uridica populara in miscare al caror continut se poate schimba de la o generatie la alta. In acest sens olclorul .uridic prezinta un dublu caracter ormal- unul rural! altul urban - unul traditional! altul

87

contemporan. &rin continutul lui olclorul .uridic se leaga de sat"oras! prin orma lui de traditie" inovatie. Conceptia sociologica a lui %a+ Qeber $a, aeber s"a a irmat ca un alt reprezentant de seama al sociologiei! el inscriindu"se cu o contributie deosebita la dezvoltarea acestei stiinte. &reocuparile sociologice ale lui $a, aeber au ost orientate spre cercetarea corelatiilor e,istente intre diversele componente ale vietii sociale precum si in directia surprinderii speci icului e,istentei sociale si a legilor acestora. In ce priveste primul aspect! aeber a realizat una dintre cele mai valoroase cercetari privind relatia dintre etica protestanta si spiritul capitalist. 5ucrarea publica cu acelasi nume a reprezentat o premiera absoluta! ea dezvaluind aptul ca enomenele sociale aparent ara legatura unele cu altele precum religia si viata economica se a la in realitate in raporturi de stransa interdependenta. In tarile cu populatie ma.oritar protestanta! capitalismul a inregistrat o puternica dezvoltare datorita principiilor ce stau la baza credintei protestante. En prim principiu este acela ca munca trbuie sa ie principala deosebire a omului si ca ea trebuie sa ie principala deosebire a omului si ca ea trebuie indeplinita cu deosebita constiinciozitate. En al doilea principiu este acela potrivit caruia credinciosul protestant trebuie sa se multumeasca cu oarte putin in privinta mi.loacelor de e,istenta. Spiritul de disciplina si daruire pro esionala cultivata de protestanism va duce la cresterea considerabila a productiei materiale. 5imitarea voluntara a consumului la strictul necesar va ace ca cea mai mare parte din castiguri sa ie olosite pentru investitii! dezvoltarea economica dobandind o importanta sursa de inantare. 2at priveste speci icul vietii sociale! convingerea lu aeber este aceea ca in societate actioneaza alte tipuri de legi si un alt mod de determinare cauzala a enomenelor. In primul rand la producerea unuia si aceluiasi enomen participa nenumarate cauze! iecare inscriindu"se cu o anumita contributie! apt ce"l indreptateste pe aeber sa oloseasca notiunea de cauzalitate partiala. *e aceea! conchide el! este eronata invocarea unui singur tip de cauze pentru a e,plica viata sociala asa cum se intalneste in cazul lui $ar, care considera actorul economic ca luand rolul decisiv in organizarea si dezvoltarea vietii sociale. In al doile rand caracterul multiplu al cauzelor corelat cu prezenta permanenta a actorului constient va ace ca evolutia enomenelor sociale sa ie probabila si nu una absolit certa. # posibil ca societatea sa evolueze intr"o anumita directie! sa a.unga la anumite orme de organizare dar nu este sigur ca asa se va intampla deoarece pe parcurs pot interveni nenumarati actori ce vor modi ica sensul de evolutie. %poi niciodata oamenii nu se vor supune pasiv anumitor proiecte de re orma si organizare sociala si ast el nu e,ista nici un temei in a &%ER% ei vor opta pentru orma pe care o vor propune anumiti re ormatari. Si aceste observatii critie sunt indreptate impotriva teoriei mar,siste care sustine ca societatea omeneasca din tarile dezvoltate economic se indreapta inevitabil spre comunism! aceasta iind orma de organizare pe care o vor adopta toate societatile evoluate. %nalizand raporturile e,istente in cadrul societatii! aeber va a.unge la o concluzie di erita de cea a lui *urUhein potrivit careia in societate ar predomina conlucrarea si anomia sociala. aeber sustine ca societatea este nu numai anomie ci si lupta! con runtare permanenta intre di eritele categorii de indivizi. 2el mai reprezentativ domeniu al con runtarii este cel al vietii politice unde principalul scop urmarit de combatanti este obtinerea dominatiei asupra altora! dobandirea posibilitatii de a avea o anumita autoritate in ata celorlalti. %utorealizarea e,ista in toate ormele de organizare sociala si ea se poate identi ica sub trei orme+

87

a. autoritatea traditionala e,ercitata de cei a lati in runtea societatii potrivit traditiei si convingerilor religioase. *e e,emplu! desemnarea liderilor din cadrul persoanelor aceluiasi clan ace parte din acest tip de autoritateb. autoritatea relationala care se intemeiaza pe principiile ce stau la baza societatilor cu organizare democratica. 5iderii isi dobandesc statutul pe baza optiunilor populatiei si in consecinta isi vor legitima autoritatea in calitate de reprentanti ai poporuluic. autoritatea harismatica care este dobandita de virtutea insusirilor personale prin care anumiti indivizi se impun in ata celorlalti. En asemenea tip de autoritate se intalneste in cazul liderilor religiosi! si re ormatorilor sociali sau conducatorilor de revolutie. aeber se inscrie acum si cu o contributie teoretico metodologica importanta! a tipurilor sociale ideale pentru dega.area sensului de evolutie a societatii si pentru stabilirea gradului de dezvoltare al diverselor comunitati sau categoriile de enomene sociale! sociologul construieste orma ideala (desavarsita) a respectivelor enomene sau structurilor sociale in care se va implora ceea ce este esential si de initoriu. $odelul ast el obtinut va i olosit pentru sabilirea cadrului in care o anumita realitate sociala concreta se apropie de acest tip ideal. *e e,emplu! pentru a studia capitalismul! se stabileste tipul ideal al acestei orme de viata economica care va include+ " rationalitatea organizarii proceselor productive" pro itul ca principal scop al productiei" caracterul de piata al economiei" libertatea intreprinzatorului (a patronului) si a ortei de munca anga.ate. *upa stabilirea acestor caracteristici! sociologul va proceda la evaluarea gradului de dezvoltare capitalista a di eritelor societati. $a, aeber in schimb precizeaza mai in detaliu natura acestei puteri! aratand ca statul constitute un aparat de guvernare! organizat in mod rational si care dispune de monopolul utilizarii violentei legitime cu privire la o populatie data. &entru $a, aeber notiunea de stat poate i utilizata in doua sensuri+ ie drept un aparat tehnic de guvernare! ie in sensul intregii societati umane care se supune acelui aparat de guvernare. Sensul sociologic globalizant nu are relevanta pentru studiul stiintelor .uridice! in schimb abordarea din perspectiva teoriilor cu privire la putere intereseaza in cel mat inalt grad. %st el! intr"o versiune mai evoluata a teoriei `eberiene si mai adaptata realitatilor contemporane! statul constituie cea mai importanta orma a puterii politice! care se caracterizeaza prin controlul mi.loacelor de constrangere. %naliza ormei de stat poate i realizata dupa urmatoarele criterii+ Iegimul politic *emocratie + &uterea este detinuta si e,ercitata de demos! adica de intregul popor. (&oate degenera in anarhie sau demagogie.) %ristocratie + &uterea este detinuta si e,ercitata de un grup restrans de persoane. (&oate degenera in oligarhie.) $onarhie + &uterea este detinuta Si e,ercitata de o singura persoana. (&oate degenera in tiranie.) Structura de stat + unitar si ederar Forma de guvernamant+ monarhie sau republica 2u privire la legitimitatea puterii de stat! $a, aeber a ormulat o clasi icare a tipurilor de putere in unctie de tipul de legitimitate de care bene iciaza care isi pastreaza actualitatea+ Tipuri de putere de stat+ tipul de legitimitate. 87

2harismatica+ 2harismatica leaderului 5egala+ Iatiunea indivizilor ce alcatuiesc populatia si care inteleg necesitatea de a se supune unei orme de constrangere institutionalizata in orma statala 2utumiara (traditionala)+ 2aracterul rezonabil al putrii si indelungata sa e,istenta in orme care nu au ridicat problemele pentru supusi.

5olidarismul Dn deceniile recente! puAini au reuCit sB rBmFnB nein luenAaAi de succesul criticii socialiste a ordinii capitaliste. 2hiar Ci aceia care nu voiau sB capituleze @n aAa socialismului au @ncercat multiple cBi de a se comporta AinFnd cont de critica ce acesta o aduce proprietBAii private asupra mi.loacele de producAie. %st el! ei au produs sisteme prost gFndite! eclectice @n teorie Ci slabe @n politicB! ce @ncercau sB reconcilieze contrazicerile. #le au ost curFnd date uitBrii. 1umai unul dintre aceste sisteme s"a rBspFndit ) sistemul care se intituleazB solidarism. %cesta este @n special acasB @n FranAa- a ost numit! nu BrB dreptate! iloso ia socialB o icialB a Iepublicii a treia. Dn a ara FranAei! termenul Qsolidarism( este mai puAin cunoscut! dar teoriile care compun solidarismul sunt peste tot crezul social"politic al tuturor acelora cu @nclinaAii religioase sau conservatoare care nu s"au asociat socialismului creCtin sau de stat. Solidarismul nu se deosebeCte nici prin pro unzimea teoriei! nici prin numBrul susAinBtorilor sBi. 2eea ce"i dB o anumitB importanAB este in luenAa pe care o are asupra multora din cei mai buni Ci mai ini bBrbaAi Ci emei din vremurile noastre. Solidarismul @ncepe prin a spune cB interesele tuturor membrilor societBAii se armonizeazB. &roprietatea privatB asupra mi.loacelor de producAie este o instituAie socialB! a cBrei menAinere este @n interesul tuturor! nu numai al proprietarilor- iecare ar i vBtBmat dacB ar i @nlocuitB printr"o stBpFnire comunB care ar pune @n prime.die productivitatea muncii sociale. &FnB aici! solidarismul merge mFnB @n mFnB cu liberalismul. *upB aceasta @nsB! drumurile lor se despart. FiindcB teoria solidaristB crede cB principiul solidaritBAii nu este realizat printr"o ordine socialB bazatB pe proprietatea privatB asupra mi.loacelor de producAie. #a re uzB sB admitB ) BrB @nsB a argumenta aceasta mai strFns sau aducFnd la luminB idei pe care sB nu le i avansat mai @nainte socialiCtii! @n special ne"mar,iCtii ) cB a activa numai @n avoarea intereselor proprii de proprietate @n cadrul unei ordini legale garantFnd libertatea Ci proprietatea asigurB o @ntrepBtrundere a acAiunilor economice individuale corespunzFnd Aelurilor cooperBrii sociale. @n societate indivizii! prin @nsBCi natura cooperBrii sociale! @n cadrul unic al cBreia ei pot e,ista! sunt reciproc interesaAi de bunBstarea semenilor- interesele lor sunt Qsolidare( Ci ei trebuie de aceea sB acAioneze con orm acestui principiu al QsolidaritBAii(. *ar simpla proprietate privatB asupra mi.loacelor de producAie nu a @n Bptuit solidaritatea @n societatea care divide munca. &entru a ace ast el! trebuie luate mBsuri speciale. %ripile cu @nclinaAii mai etatiste ale solidarismului vor sB producB acAiune QsolidarB( prin acAiunea statului+ legile vor impune obligaAiuni posesorilor @n avoarea oamenilor mai sBraci Ci @n avoarea binelui public. %ripa cu @nclinaAii mai ecleziastice a solidarismului vrea sB @n BptuiascB aceleaCi lucru prin apeluri la conCtiinAB- nu prin legi de stat! ci prin prescripAii morale+ dragostea creCtinB va ace pe individ sB" Ci @ndeplineascB datoriile lui sociale. IeprezentanAii solidarismului au e,pus vederile lor social" iloso ice @n eseuri scrise strBlucitor! care reveleazB toatB splendoarea spiritului rancez. 1imeni nu a ost @n stare sB descrie mai bine! @n cuvinte rumoase! dependenAa mutualB a oamenilor @n societate. Dn runtea lor! a tuturor! este Sull= &rudhomme. Dn aimosul lui sonet! el aratB pe poet trezindu"se dintr"un vis urFt @n care s"a vBzut pe sine! pe cFnd @nceta diviziunea muncii Ci nu mai era nimeni care sB acB ceva pentru el! Qseul! abandonn\ de tout le genre humain(. %ceasta @l duce la cunoCtinAa+

87

Q...WuTau si[cle on nous sommes 1ul ne peut se vanter de se passer des hommes-#t depuis ce .our"lo! .e les ai tous aim\s!( #i au Ctiut de asemenea bine cum sB"Ci e,punB cazul cu ermitate! ie prin argumente teologice! ie .uridice. *ar toate acestea nu trebuie sB ne orbeascB @n aAa slBbiciunilor lBuntrice ale teoriei. Teoria solidaristB este un eclectism nebulos. #a nu cere o discuAie specialB. 1e intereseazB aici mult mai puAin decFt idealul ei social! care pretinde Qa evita greCelile sistemelor individualiste Ci socialiste! a pBstra ceea ce este .ust @n ambele(. Solidarismul propune sB se lase proprietatea privatB asupra mi.loacelor de producAie. *ar pune peste proprietar o autoritate ) indi erent dacB e vorba despre lege Ci creatorul ei! statul! sau conCtiinAa Ci s Btuitorul ei! biserica ) care trebuie sB aibB gri.B ca proprietarul sB"Ci oloseascB proprietatea corect. %utoritatea va @mpiedica pe individ de a e,ploata Q BrB rezerve( poziAia sa @n procesul economic- anumite restricAii trebuie impuse proprietBAii. %st el! statul sau biserica! legea sau conCtiinAa devin actorul hotBrFtor @n societate. &roprietatea este pusB sub normele lor! ea @nceteazB de a mai i elementul de bazB Ci ultim @n ordinea socialB. #a continuB sB e,iste numai @n mBsura @n care permite legea sau etica! alt el spus! proprietatea este des iinAatB! de vreme ce proprietarul trebuie sB asculte! @n administrarea proprietBAii sale! de principii altele decFt acelea care @i sunt impuse de interesele proprietBAii sale. % spune cB! @n toate circumstanAele! proprietarul este obligat sB urmeze prescripAiile legii Ci eticii Ci cB nici o ordine legalB nu recunoaCte proprietatea decFt @n cadrul limitelor trasate de norme nu este cu nici un chip un rBspuns. 2Bci! dacB aceste norme tind numai cBtre stBpFnire liberB Ci la @mpiedicarea tulburBrii proprietarului @n dreptul sBu de a"Ci pBstra proprietatea atFta vreme cFt nu trece la alAii pe baza contractelor pe care le"a Bcut! atunci aceste norme conAin doar recunoaCterea proprietBAii private asupra mi.loacelor de producAie. Solidarismul @nsB nu recunoaCte aceste norme ca singure su iciente pentru a @mpreuna ructuos munca membrilor societBAii. Solidarismul vrea sB punB alte norme deasupra lor. 2elelalte norme devin ast el legea undamentalB a societBAii. &roprietatea privatB @nceteazB de a mai i legea undamentalB a societBAii! ci prescripAia legalB Ci moralB de un anumit el. Solidarismul @nlocuieCte proprietatea printr"o Qlege superioarB(- cu alte cuvinte! o des iinAeazB.*esigur! solidariCtii nu vor cu adevBrat sB meargB atFt de departe. #i spun numai cB vor sB limiteze proprietatea! dar sB"i menAinB principiul. *ar cFnd s"a mers atFt de departe! @ncFt sB se aCeze pentru proprietate limite altele decFt acelea rezultFnd din propria sa naturB! s"a des iinAat de.a proprietatea. *acB proprietarul poate sB acB cu proprietatea sa numai ceea ce @i este prescris! ceea ce diri.eazB activitatea economicB naAionalB nu este proprietatea! ci acea putere prescriptivB.Solidarismul doreCte! de pildB! sB reglementeze concurenAa- nu se va permite acesteia sB ducB la QdecBderea clasei mi.locii( sau la Qoprimarea celor slabi(. %ceasta @nseamnB doar cB trebuie pBstratB o condiAie datB a producAiei sociale! chiar dacB ar dispBrea @n condiAiile proprietBAii private. &roprietarului i se spune ce Ci cum Ci cFt de mult sB producB Ci cu ce condiAii Ci cui sB vFndB. #l @nceteazB ast el de a mai i proprietar- el devine un membru privilegiat al unei economii plani icate! un uncAionar public care obAine un venit special.2ine sB decidB! pentru iecare caz @n parte! cFt de departe sB meargB legea sau etica cu limitarea drepturilor proprietaruluiH 1umai legea sau etica @nsBCi.*acB solidarismul ar i el @nsuCi lBmurit cu privire la consecinAele postulatelor sale! ar trebui cu siguranAB sB ie numit o varietate de socialism. *ar este departe de a i lBmurit. #l crede despre sine cB este undamental di erit de socialismul de stat! Ci ma.oritatea susAinBtorilor sBi ar i @ngroziAi dacB ar putea recunoaCte ceea ce este @n realitate idealul lor. *e aceea idealul lor social poate i @ncB socotit unul dintre sistemele pseudo"socialiste. *ar trebuie @nAeles cB un singur pas @l separB de socialism. 1umai atmos era intelectualB a FranAei! @n general mai avorabilB liberalismului Ci capitalismului! i"a @mpiedicat pe solidariCtii rancezi Ci pe iezuitul &esch! un economist sub in luenAB rancezB! de a ace pasul hotBrFtor peste graniAa dintre solidarism Ci socialism. 2u toate acestea! mulAi care se intituleazB solidariCti trebuie socotiAi etatiCti compleAi. 2harles 0ide! de e,emplu! este unul dintre aceCtia. Solidarismul! doctrina teoretizata in %ustria! Italia si 0ermania! asemenea comunitarismului socialist pleaca de la ordinea sociala catre individ! insa se opune acestuia prin aptul ca oamenii se asociaza in mod 87

voluntar recunoscand inevitabilitatea interdependentei umane. 2ele doua concepte! altminteri strans legate intre ele! a irma deopotriva caracterul individual si colectiv al persoanei umane! de inita prin drepturi si datorii. Solidarism = raspuns dat liberalismului si socialismului. 2ele doua teorii isi propun sa considere schimbarea impotriva traditiei incarnata in gandirea monarhica. Solidarismul sustine ca nu este vorba nici de *umnezeu nici de rege! cand vine vorba de organizarea relatiilor intre oameni! ci este vorba de o alta orta oculta! numita mana invizibila a pietei. TEO IA NON3, EPT'L'I '%bsenta dreptului din cadrul unor raporturi umane in care el ar i putut e,ista si in luenta! prin regulile sale! conduitele umane! l"a determinat pe Y. 2arbonnier c;d sa se opreasca asupra acestui aspect si sa elaboreze ] ipote#a nondreptului R . Nondreptul este un enomen marcat de ine,istenta dreptului in domenii in care s"ar i impus prezenta sa. *eci! nondreptul nu se con runta cu dreptul injust sau cu su$dreptul! acesta din urma inteles ca produs al unor categorii sociale! sau al unor subculturi.Y. 2arbonnier introduce distinctia intre nondreptul ca un dat social si nondreptul ca o alegere individuala.( In lucrarea lor 'Sociologie .uridica(! 1. &opa! I. $ihailescu si $. #remia atrag atentia asupra delimitarii ce trebuie acuta intre enomenele .uridice si enomenele sociale care nu sunt generate de vreo norma .uridica+ '&erceptia .uridica a realitatii impune! ca un prim pas! identi icarea enomenelor .uridice! demarcatie ce permite sa stabilim nu doar domeniul de actiune al dreptului in societate! dar si corelatiile care se mani esta intre drept si alte s ere normative ce actioneaza in societate. *incolo de spatiul normativ .uridic se constituie alte componente ale normativitatii sociale! iar pe de alta parte se deruleaza comportamente sociale ce nu intereseaza s era normativa. Fata de aceste distinctii si in unctie de criteriul .uridicitatii! se poate realiza urmatoarea distinctie+ a. a) b. b) c. c) enomene .uridicealte enomene care implica normativitatea socialaenomene si apte sociale.

%ceasta clasi icare tine cont si de locul si rolul enomenelor pentru organizarea de drept a societatii! de modul de impunere a comportamentelor in societate! de interesul pe care il reprezinta! de prezenta sanctiunii si tipul acestei sanctiuni! de inalitatea sociala sau de scopul evocat.#ste important de relevat ca enomenele .uridice comporta permanente inter erente cu celelalte enomene sociale ) EKI SO2I#T%S IKI IES ) ca! ara valori icarea acestor inter erente! dreptul nu s"ar putea realiza deplin. Intre cele doua norme ) norma .uridica si norma sociala nu e,ista raporturi de supraordinare sau subordonare! ci! mai degraba! putem vorbi de echivalenta a acestora! ambele iind pattern"uri ale gandirii umane. 1ormele .uridice guverneaza intreaga viata sociala! in elul acesta iind ordonata intreaga viata a polis"ului. #le sunt prezente la toate nivelurile societatii! determinand un anumit tip de conduita ) zoon politiNon! asa cum bine ilustra un mare iloso antic! %ristotel. Fara aceasta norma .uridica! omul n"ar mai e,ista ca iinta sociala si! implicit! ca iinta rationala superioara. 'Societatea civila( nu este corect inteleasa de acel care si"o inchipuie ca o societate in care legea! norma! autoritatea institutionala sunt abrogate. *impotriva! 'societatea civila( nu are sens decat prin complementaritate cu societatea institutionalizata si guvernata de suprematia legii. In plus! insa! 'societatea civila( este o necesitate si devine o realitate atunci cand institutionalizarea si legi erarea nu depasesc limite prin care libertatea sociala si personala sunt lezate in mod 87

abuziv! cand interesul privat nu este recunoscut ca iind complementar cu acel colectiv. 'Organizarea societatii prin intermediul dreptului se spri.ina pe valorile consacrate de societate! dintre care dreptul recunoaste unele ca iind valori .uridice. *reptul evoca metamor oza valorilor sociale in valori .uridice! dar consacra totodata si sistemul valorilor ce provin numai din s era dreptului.(&er ectionarea continua a sistemului .uridic se concretizeaza! asadar! prin elaborarea unor norme moderne cu un pronuntat caracter social! care sa tina seama de permanentele trans ormari la care este supusa societatea si viata sociala. $ulte societati tind mai mult sau mai putin spre un stat de drept! adica spre statul in care norma .uridica este corect intemeiata! este su icienta ara a i redundanta! este inteligent interpretata! statul in care .ustitia este o reala putere ara a se constitui intr"o aristocratie orgolioasa si pedanta in care constiinta publica devine solidar ostila delincventei.

Notiunea de non3drept 5Carbonnier6 &ro esor de drept civil si decan al Facultatii de *rept din &oitier! iar apoi pro esor de drept civil si sociologie .uridica la Facultatea de *rept din &aris! Yean 2arbonnier ocupa un loc deosebit in sociologia .uridica postbelica. #ste considerat unul dintre marii maestri ai gandirii .uridice contemporane si ai gandirii in general+ civilist! sociolog! legiuitor! istoric! de asemenea psiholog si om de stiinta! cu un spirit universal! lui Yean 2arbonnier nici un domeniu al gandirii nu ii este strain. *omina gandirea .uridica ranceza in special in dreptul civil dupa disparitia lui Iippert. In anul 86<? 2arbonnier publica o lucrare remarcabila de sociologie .uridica generala intitulata 'Sociologie YuridiWue(. Intr"un articol publicat in 86:;! Yean 2arbonnier dezvolta teoria non3 dreptului4 care si"a gasit o deplina autoritate in lumea ideilor socio".uridice contemporane. In opinia sa! non"dreptul reprezinta absenta dreptului in cadrul acelor raporturi umane in care ar i avut vocatie de reglementare. *e asemenea precizeaza posibilitatea con undarii non"dreptului cu dreptul in.ust sau anti"dreptul! enomene .uridice positive ce dau doar o aparenta de drept. 1on"dreptul mai poate i con undat cu sub"dreptul sau enomenele in ra.uridice (produse de subcultura unor categorii sociale). 1on"dreptul ca un dat social! in conceptia lui 2arbonnier! ar avea trei mari surse de alimentare+ a6 Autolimitarea dreptului ) unde se precizeaza e,istenta locurilor de non"drept+ dreptul de azil pare a i o insula de non"drept penal- locuintele proprietate personala sunt mai greu supuse presiunii .uridice (perchezitii sau vizite la domiciliu) decat locurile publice! de alt el! in ractiunile care apartin partii speciale a 2odului &enal si contin in latura lor obiectiva! conditia publicitatii 'per a contrario(! proclama si locuri de non"drept ata de apta vizata si anume ascunzatorile. %utolimitarea dreptului se realizeaza si pe criteriul temporal! aici 2arbonnier aducand ca e,emplu calendarul .uridic roman! unde zilele erau impartite in zile ingaduite pentru .udecata ) dies asti ) si zile oprite pentru .udecata ) dies ne asti. *e alt el! 2arbonnier a irma ca e,ista si in zilele noastre un calendar .uridic! dies ne asti iind duminici! zile de sarbatoare! nopti! toiul iernii. In aceste perioade nici actele de e,ecutie nu sunt autorizate! dovedind lipsa de plenitudine .uridical a acestor acte legislative care permit o rela,are a presiunii sociale in timpul intervalelor de non"drept.O autolimitare a dreptului este principala in campul non"dreptului 'intelectual(+ acest concept semni icand in conceptia lui 2arbonnier 'acel regim .uridic in care! regula de drept prezentand lacune si e,tinderea prin analogie iind interzisa! anumite situatii nu sunt! in mod conceptual! cuprinse de catre drept(! acest aspect este e,empli icat de autor prin urmatoarele+ 'principiul liberal al legalitatii delictelor si al pedepselor are drept consecinta discontinuitatea dreptului criminal. &rin acest principiu! dreptul penal s"a constituit de la sine intr"o retea! intr"o plasa! unde golurile sunt mult mai pretioase decat plinurile(. $a,ima+ 'tot ce nu este interzis! este permis( se poate e,plica in acest caz prin+ 'tot ce nu este in mod e,pres

88

.udiciat! este non"drept(. In acest el! dreptul este considerat o e,ceptie iar non"dreptul un principiu. b6 Autoneutrali#area dreptului ) 2arbonnier asociaza autoneutralizarea dreptului cu un sarpe care isi musca coada! apt des intalnit in cazurile in care contradictiile interne tind sa neutralizeze .uridicitatea acestor enomene sociale. *emonstratia acestui studiu are la baza doua e,emple+ '#,igenta dovezii elimina in a ara dreptului tot ce nu poate i dovedit(+ pentru o in initate de operatii .uridice nu e,ista nici o dovada! sau doar dovezi rapid perisabile (amintirile! importante in cazul unei marturii! se sterg in cateva zile)- si 'e,istenta unei interventii umane pentru a savarsi dreptul tinde a scoate in a ara de drept tot ce ar valora mai putin decat aceasta interventie(. c6 e#istenta la drept ) este al treilea apt al non"dreptului ca un dat social. #,emple de non" drept sunt+ in ractionalitatea nerelevanta pe plan penal si nulitatea virtuala! nesanctionata .udiciar pe plan civil. 2arbonnier considera insa ca pentru a ne a la pe taramul non"dreptului nu este su icienta incalcarea normei .uridice.1on"dreptul ca o alegere individuala ) este al doilea sector al inventarului lui 2arbonnier. In cadrul actorilor de non"drept! vointa individuala a omului are o deosebita importanta. %legerile oamenilor sunt e,primate di uz sau organic+ a) %legerile di uze ) in opinia lui 2arbonnier dreptul este acultativ! deoarece un individ care ace parte dintr"o actiune .uridica va alege sau nu un comportament .uridic prevazut de norma. b) %legerile organice ) in viziunea lui 2arbonnier acestea sunt identi icate pe de o parte cu situatiile de apt si pe de alta cu situatiile de amicitie. Situatiile de apt sunt re le,e ale dreptuluisituatiile de amicitie reprezinta pe langa un non"drept! o alternativa a dreptului. 2arbonnier imparte interpretarea enomenelor de non"drept in doua arii de investigatii+ relevarea raportului ierarhic dintre drept si non"drept si relevarea raportului cronologic dintre drept si non" drept. 1on"dreptul nu se mani esta doar in viata laica a individului! ci si in cea religioasa prin di erite orme de protestantism. Iaportul ierarhic intre drept si non"drept 2arbonnier deduce o dualitate a ipotezelor+ " viziunea .uristilor care pronunta caracterul primar al dreptului si caracterul secundar al ormelor de non"drept. " invocandu"l pe vestitul Tao! viziunea spiritelor mai putin dogmatice! care releva caracterul principal al enomenelor de non"drept ata de cele de drept. In legatura cu prima viziune! e,istenta non"dreptului este pusa in evidenta doar in raport cu dreptul. In relatie cu cea de"a doua viziune! el demonstreaza conceptia potrivit careia numai dreptul ar constitui regulatorul vietii sociale! conceptie pozitivista.Iaportul cronologic intre drept si non" drept %ceasta problematica incheie studiul lui 2arbonnier. #l isi insuseste teza e,istentei dreptului si in societatile primitive! ireste! un drept mai rudimentar! de asemenea isi insuseste teza sustinuta de *urUheim a dreptului dezvoltat in raport invers proportional cu non"dreptul. In aceasta nota incheie 2arbonnier studiul sau. Teoria nondreptului In privinta controlului social realizat ata de indivizii care incalca normele de comportare au e,istat pareri ca acesta se poate realiza numai pe cale .uridica. *reptul! potrivit acestei pareri! cunoscute sub numele de &%1YEII*IS$ se a la peste tot si totdeauna 'in spatele iecarei relatii sociale si individuale(. 2unoscutul sociolog rancez Yean 2arbounier! in tratatul sau de Sociologie .uridica (publicat in anul 86<?) a contestat aceasta teorie! demonstrand ca de apt multe relatii sociale ) si in multe perioade de timp! regulile care au stat la baza acestora au ost de alta natura decat cele ale 88

dreptului! acestea din urma iind de apt 'o spuma la supra ata raporturilor sociale si individuale(. %utorul arata ca nu intotdeauna legile opresc raul si repara pre.udiciile cauzate de indivizii nencon ormisti ci uneori acestea sunt ele insele generatoare al raului social. *in acest motiv se recomanda .udecatorilor sa aiba in vedere adevarul mentionat si sa se uzeze de lege cu masura. *in lucrarea amintita Yean 2arbounier dezvolta si teoria sa despre nondrept! concept care desemneaza absenta dreptului intr"un numar mare de raporturi sociale care normal! trebuia reglementata de normele .uridice. %ceasta absenta a dreptului se datoreaza atat unor cauze ce apartin dreptului insusi cat si unor actori care sunt e,teriori lui. esponsabilitatea Sociala Si aspunderea Muridica 2ele care tin de insasi e,istenta dreptului sunt cunoscute sub numele de+ a) autolimitarea dreptului b) autoneutralitatea dreptului a) In cazul autolimitarii dreptului se cunosc ca orme de mani estare+ autolimitarea spatiala si autolimitarea temporala. In prima situatie se re era la spatiile si locurile unde dreptul este limitat in actiunea sa cum sunt de e,emplu tarile care acorda azil politic unor indivizi urmarit penal in tara lor de origine pentru convingerile lor politice sau neactionarea dreptului ata de indivizii care s"au adapostit in sediile unor ambasade sau biserici! precum si in incinta unor locuinte private. In a doua situatie a autolimitarii temporale! dreptul nu poate actiona in anumite perioade de timp! ca de e,emplu in zile de repaus saptamanal! pe timpul noptii sau pe perioada sarbatorilor legale. %mintim aici nee ectuarea perchezitiilor domiciliare si a arestarilor in timpul noptii. b) In cazul autoneutralizarii dreptului! se cunosc situatii recvente in practica .udiciara cand! tocmai e,igentele cerute de lege in cazuri penale grave sunt nerezolvate .uridic in perioade mari de timp datorita unor proceduri greoaie! a e,pertizelor si contrae,pertizelor care se e,ecuta. %cest principiu determina ca multe cazuri cum sunt cele din criminalitatea nerelevata cunoscuta si sub apelativul de ci ra neagra a criminalitatii! ace ca dreptul sa nu actioneze in nici un el. esponsabilitatea Sociala Si aspunderea Muridica %utoneutralizarea dreptului unctioneaza mai ales in cazul lipsei dovezii. Tot in cazul autoneutralizarii dreptul poate i inclus si principiul potrivit caruia 'tot ce nu este interzis prin lege este permis(! desi in domeniul moralei sunt oarte multe comportamente necon orme conduitei din societate pe care indivizii se abtin sa le comita chiar daca nu sunt interzise de norme .uridice. Nondreptul e,ista si datorita unor actori din e,teriorul lui! dintre acestia cel mai des citat iind rezistenta aptului la drept. In societate sunt deseori intalnite cazuri cand indivizii pentru reglementarea unor relatii sociale evita olosirea dreptului cu buna stiinta din mai multe motive+ " legea este nedrepta si nelegitima " procedura legala este greoaie si costisitoare *e ce e,ista situatii de nondreptH Iaspunsul l"a dat in cea mai mare parte tot Yean 2arbounier! el mergand mai departe in e,plicarea nondreptului concluzionand ca de apt viata sociala este de natura sa creeze si alte orme de reglementare a conduitelor umane atunci cand dreptul nu reuseste sa reglementeze cat mai util viata colectiva si individuala a persoanelor ce compun grupurile sociale.In privinta nondreptului putem evidentia si sectorul inanciar bancar! unde s"a constatat ca irme si institutii din acest domeniu au o preocupare sporita in a asigura si rezolva singure problemele legate de

88

raudele comise in sistem! ara a apela la politie si .ustitie in general. Toate bancile si irmele importante din Olanda dispun de servicii proprii de investigatori. 2ategoria generica de enomen! o intalnim in mai multe acceptii! cele mai recvent uzitate iind+ "8. Gmani estare e,terioara a esentei+ ceea ce este dat sau perceptibil nemi.locit. "?. &roces! trans ormare! e ect! etc.! din natura sau din societate";. (in sens curent). Orice aspect! proces! apt! intamplare care surprinde (prin calitati! noutate! etc.)G . 8. Ermand irul primeia dintre variantele de initionale anterioare! este locul sa retinem ca! la randul sau! termenul de esenta desemneaza GTotalitatea trasaturilor! insusirilor undamentale! necesare! generale si relativ stabile ale obiectelor si proceselor realitatii! constituind natura lor interna! ascunsa! substratul care nu este perceptibil nemi.locit! dar poate i cunoscut treptat! intrucat se mani esta in si prin enomen! cunoasterea iind adancirea de la enomen la esenta! dezvaluirea unor esente tot mai pro undeG Fenomenele sociale se particularizeaza prin aptul ca ele se circumscriu! e,clusiv! societatii! deci nu sunt cele din natura. &e langa notiunea de enomen! literatura de specialitate mai invoca si pe cel de epi enomen! in intelesul de enomen secundar! insotitor al celui principal! de re erinta. Fenomenele .uridice reprezinta un tip distinct de enomene sociale! a caror caracteristica de initorie! in raport cu toate celelalte! este .uridicitatea! enuntata ca atare de catre Yean 2arbonnier in a sa Sociologie .uridica . 1uantand si sintetizand continutul propriu"zis al enomenelor .uridice! acelasi autor include in acestea Gdreptul insusi! regulile si institutiileG (de drept " n.ns.)! pe de o parte! iar pe alta parte Gtoate enomenele mai mult sau mai putin colorate de drept! toate enomenele in care dreptul poate i cauza! e ect sau ocazieG (s.ns.). Sublinierea sintagmei din urma am acut"o pentru ca prin cuvantul GpoateG! acelasi autor sugereaza ipoteza ca in tipul de enomene .uridice intra nu numai acelea in care dreptul este e ectiv cauza! e ect sau ocazie! ci si cele care pot intruni aceste caracteristici. In apt! este vorba de Gipoteza carbonnierista a non"dreptuluiG! in .urul caruia autorul a dezvoltat o adevarata teorie! intr"un articol publicat in anul 86:;! prezentata pe larg de catre Valerius 1. 2iuca in ale sale G5ectii de Sociologia dreptuluiG ! de unde vom prelua si noi cele ce urmeaza! cu o incercare de sintetizare! dar si de noi nuantari la particularitatile .uridice romanesti. #senta ipotezei non"dreptului consta in absenta dreptului in cadrul acelor raporturi umane in care dreptul ar i avut vocatia de reglementare.1on"dreptul nu trebuie! insa! con undat nici cu antidreptul sau dreptul in.ust " enomene .uridice care nu dau decat o aparenta de drept " si nici cu subdreptul sau enomenele in ra.uridice (cele produse de subcultura unor categorii sociale! de tipul dreptului degradat! imper ect sau olclorul .uridic! cum ar i! in Iomania! G.udecata tiganeascaG). 1on"dreptul apare! in opinia lui Yean 2arbonnier! in doua ipostaze distincte+ " prima! sub orma enomenelor de non"drept ca un dat social si care au in vedere intervale mari de non"drept! mai precis iind vorba de discontinuitati ale dreptului obiectiv" a doua se re era la enomenele de non"drept! bazate pe o alegere individuala! in virtutea careia optiunile oamenilor stau la libera lor vointa! e,primata ie di uz! ir organic. Sa urmarim! pe rand! cele doua ipoteze.1on"dreptul! ca dat social! cu enomenele corespondente isi au ca surse a). autoeliminarea dreptului! vazuta! la randul sau! sub trei in atisari+ " e,istenta locurilor de non"drept! cum este cazul dreptului de azil! care implica prezenta resortisantilor! respectiv a persoanelor izice a late sub protectia altui stat decat al celor ai caror cetateni sunt- cazul locurilor de domiciliu! care sunt e,puse perchezitiilor in conditii mult mai restrictive decat localurile publice- cazul in ractiunilor care incumba cerinta publicitatii si! implicit! proclama locuri de non drept pentru aceasta! semni icativ iind perversiunea se,uala! incriminata in art. ?78 din 2odul penal roman! potrivit caruia GSavarsirea actelor de perversiune se,uala care au produs scandal public se pedepseste cu inchisoare de la 8 la J aniG" autolimitarea dreptului dupa criteriul temporal! autorul invocand! printre altele! calendarul 88

.uridic roman! potrivit caruia zilele erau impartite in zile pentru .udecata (dies asti) si neingaduite pentru aceasta (dies ne asti)- zilele de sarbatoare sau noaptea! in intervalul carora este limitata aplicarea unor norme de drept" autolimitarea dreptului sub orma non"dreptului GintelectualG! inteles ca Gacel regim .uridic in care regula de drept prezentand lacune si e,tinderea prin analogie iind interzisa! anumite situatii nu sunt! in mod conceptual! cuprinse de catre dreptG! elocvent iind principiul de drept GTot ce nu e interzis este permisG! sau cel de drept penal Gnulla poena sine legeG (nici o pedeapsa nu se aplica pentru o apta care nu este prevazuta de legea penala)! cum a ost cazul bancrutei rauduloase sau aptelor de spalare a produselor in ractiunilor! pana la incriminarea lor e,plicita! desi in realitate ast el de apte au e,istat. %sisderea! putem trimite la aptul ca abia prin 5egea nr. ;?Z8667 a ost completat art. 8;: din 2odul de procedura penala roman! in sensul ca atunci cand se procedeaza la arestare preventiva sa se instiinteze despre aceasta! in termen de ?9 ore! un membru din amilia invinuitului sau inculpatului! ori o alta persoana desemnata de acestia. Ievenim la e,emplul privind autolimitarea in virtutea principiului de drept penal Gnulla poena sine legeG! data iind ma,ima sa actualitate! prin chiar autolimitarea aplicativitatii sale! impusa in prevederile art. < alin ? din 2onventia europeana a dreptului omului! sens in care reiteram prevederea potrivit careia aplicarea principiului de re erinta Gnu va aduce atingere .udecarii si pedepsirii unei persoane vinovate de o actiune sau o omisiune care! in momentul cand a ost comisa! era criminala con orm principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civilizateG si nu printr"un articol special de drept penal intern. 2u atat mai mult merita retinuta aceasta restrictionare a autolimitarii! cu cat art. ?7 alin ? din 2onstitutia Iomaniei o consacra e,plicit atunci cand se pronunta in sensul ca G*aca e,ista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile undamentale ale omului! la care Iomania este parte si legile interne! au prioritate reglementarile internationaleG.In ine! in ce ne priveste! avand in vedere si dezbaterile largi din Iomania pe tema inlocuirii sintagmei din 2onstitutia Iomaniei! regasita in chiar titlul art. 98 sub orma G&rotectia proprietatii privateG! cu cea de G%pararea proprietatii privateG! a late in voga la nivelul anilor 8666"?777! ne e,primam propria opinie ca! in virtutea autolimitarii dreptului in campul non"dreptului GintelectualG s"ar impune introducerea unor masuri corective de rigoare! in plan legislativ! nu numai la nivel national ci si international si regional european! pentru eliminarea lacunelor care prote.eaza sau! in termenii de mai sus! apara si garanteaza! in apt! doar drepturile civile! culturale si politice! nu si cele de natura economica! din considerente de limite ale resurselor. Ori! ara a i acuzati de comunism sau neocomunism! consideram ca atata timp cat drepturile economice nu sunt aparate si garantate! adevarata dreptate si .ustitie! ca valoare undamentala a dreptului! intampina praguri deosebit de serioase! in realizarea e ectiva! insasi ideea de drept iind grav a ectata. *e altminteri! aceasta provocare ma.ora! a reprezentat! reprezinta si va reprezenta o problema importanta pe agenda programelor politice ale tuturor partidelor care se pretind a tine seama de interesele undamentale ale cetatenilor si nu a unor grupuri restranse de interese. Sugeram! in consecinta! undamentarea si initierea de catre actorii politici abilitati din Iomania a unor propuneri consistente si viabile in materie! care s"ar putea constitui intr"un aport considerabil in planul promovarii! prin reglementari .uridice pertinente! a ideii de .ustitie! pe plan mondial si regional european. b).auroneutralizarea dreptului! ca a doua mare categorie a non"dreptului! ca dat social! se re era la cazurile in care contradictiile interne ale dreptului tind sa neutralizeze .uridicitatea enomenelor sociale .uridice! aici inscriindu"se eliminarea in a ara dreptului a tot ce nu poate i dovedit! potrivit principiului Gidem est non esse aut non probariG! de tipul vanzarilor in detaliu a mar urilor de consum! sau! aceeasi eliminare! in virtutea principiului ca tot ceea ce presupune! ca interventie! o valoare mai mare decat paguba produsa! nu merita intreprins. c).rezistenta la drept este o alta ipostaza a non"dreptului si este e,empli icata prin criminalitatea neagra " consumata! dar nedescoperita si instrumentata "! prin nulitatea virtuala din dreptul civil. In aceasta categorie! insa! nu ar trebui regasite! in opinia lui Yean 2arbonnier! careia ne raliem! enomenele de non"drept rezultate din renuntarea urmaririi de catre parchet a unor apte! din considerente de oportunitate. 2ealalta perspectiva ma.ora a non"dreptului! sesizata de Yean 88

2arbonnier! si care vizeaza alegerea individuala! se re era la doua aspecte importante+ a).alegerile di uze! in con ormitate cu care un individ va alege sau nu un comportament prescris de norma! cum este cazul a ectiunii! care ar trebui sa reprezinte Gseva ascunsaG a raporturilor amiliale. b).alegerile organice bazate ie pe situatiile de apt! ie pe cele de amicitie. %ici s"ar inscrie situatiile privind concubina.ele! despartirile in apt ale sotilor! paternitatea de apt! adulterina sau naturala! prevederile care e,prima! in testamente! simple doleante ale testatorului! recomandari si nu dispozitii obligatorii.%ici! incadram noi! situatiile in care victima nu da curs plangerii prealabile! prevazuta de legea penala! ara de care putem vorbi de o apta penala! dar nu de o in ractiune propriu"zisa.&e marginea relationarii enomenelor de drept si de non"drept! Yean 2arbonnier intreprinde dezvoltari destul de ample! re eritoare la raporturile ierarhice sau cronologice intre acestea asupra carora! din considerente care tin de supraincadrarea disciplinei! respectiv a viitorilor .uristi! nu ne mai oprim! cu mentiunea ca cei interesati pot sa le studieze apro undat si chiar merita acest lucru! macar pentru caracterul de noutate introdus de autorul de re erinta. *I#&TE5 1%TEI%5 Apari)ia dreptului natural

1umele antic Ci clasic al iloso iei dreptului a ost .us naturale! .uris naturalis scientia! dreptul natural. *eCi numele de philosophia .uris a ost utilizat @n mod incidental de scriitorii antici! numai @n secolul al /I/"lea e,presia a ost consacratB @n @mpre.urarile reacAiei @mpotriva anumitor erori ale Ccolii dreptului natural. 1umele nou! Filoso ia dreptului! poate sB ie @nsa menAinut pentru cB are o semni icaAie genericB! valabilB! oricare ar i programul urmarit. Totusi o mare longevitate Ci un larg rasunet l"au avut dreptul natural Ci scoala dreptului natural. Fundamentele scolii dreptului natural trebuie cautate @n ideea de ordine universala Ci ideea drepturilor inalienabile ale individului . Se poate constata o dualitate a conceperii dreptului+ e,istenAa unui drept pozitiv Ci a unui drept natural! ce are un caracter etern! universal Ci care se impune dreptului pozitiv. &ornind de la cele doua sensuri ale cuvantului ] natural ^ poate sB @nsemne idealul spre care aspirB umanitatea sau pur Ci simplu conduita obisnuita a oamenilor8. Ideea dreptului natural are o istorie lunga+ @n daoism! la so isti! la &laton! la stoici! la 2icero! @n tomism Ci la multi altii. %deptii teoriei dreptului natural argumenteazB cB e,istB un drept absolut! care e identic pentru toti! aplicabil tuturor! ie cB izvoraste din interior! ie din e,terior. Obiectul CtiinAei .uridice este dreptul @n caracterele sale particulare. Studiul dreptului @n ceea ce are el universal constituie obiectul iloso iei dreptului. Filoso ia dreptului e,amineazB ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui sa ie @n drept! @n opozitie cu ceea ce este. #a descrie originea Ci evolutia dreptului! veri icB Ci pregateste recunoasterea pozitivB a idealului .uridic. 2onsiderFnd ca @n iecare epoca s"a meditat asupra problemei dreptului Ci .ustitiei! putem spune cB iloso ia dreptului corespunde unei trebuinAe naturale Ci constante a spiritului uman. $arile opere ale iloso iei dreptului sunt legate de marile progrese politice. %s el! celebri teoreticieni ai dreptului precum I. Von Yhering! F. 0\n=! 5. *uguit! I. Stammler! 0. Iadbruch! Y. *abin! $. 3auriou! #. #rlich! 3. Lelsen! 0. *el Vecchio au depasit perspectiva teoriei dreptului! pBtrunzFnd @n teritoriul iloso iei dreptului. *e"a lungul timpului dreptul natural se dezvoltB! iar numeroCi precursori de ai lui So ocle sau 2icero scriind istoria dreptului. coala dreptului natural a avut o @ndelungatB istorie! legatB de permanentele cButBri ale oamenilor pentru gBsirea dreptaAii absolute. 2ele mai importante Ci cele mai durabile concepAii de
8 Ion 2raiovan ) coli Ci curente @n universul .uritic! curs! cit.

88

drept natural au avut la bazB douB idei+ ideea ordinii universale care guverneazB pe toAi oamenii Ci ideea drepturilor inalienabile ale individului. i totuCi care este orAa dreptului naturalH *e unde provine dreptul naturalH #ste el produs al raAiuni umane sau este de origine divinBH 0andirea greacB este cea care ace distincAie @ntre legea naturalB Ci legea scrisB. Dntre .ustiAia naturalB Ci cea legalB. QnedreptBAilor Ci tiraniei le erau opuse norme ertne imuabile((%ristotel). 5a %ristotel echitatea era consideratB deasupra legilor pozitive iar 2icero spunea cB+ Qnu este admisibilB nici modi icarea acestui drept! nici abaterea de la el! nici abrogarea acestuia(. Dn evul mediu! pBrinAii biserici (%ugustin) au menAionat ideea dreptului natural cButFnd @nsB sB"i dea un undament religios. *reptul natural este considerat ca parte a dreptului divin Ci este conceput ca un ordin dat raAiuni de cBtre divinitate spre binele comun?. 3ugo 0rotius cel care a pus temelia Ccolii dreptului natural este Ci acela care aratB cB statul cu organizarea sa .uridicB nu poate sB"Ci mani este suveranitatea decFt @n interior! aAB de supuCii sBi- @n a ara graniAelor aceastB autoritate nu poate i mani estatB @n sensul .ust! Qpeste graniAB(! planFnd anumite principii de drept universal Ci etern pe baza cBrora se poate realiza o .ustiAie Ci o apropiere @ntre popoare. Dn cadru gFndirii .uridice Ccoala dreptului natural are un larg rBsunet! amploare Ci longevitate! cu momente de acensiune! de eclipsB! de renaCtere cu evocBri din antichitate pFnB @n prezent. Istoria modernB a dreptului @ncepe pe la 8:77! cand importanAi autori din iloso ia dreptului @ncep sB se a irme! ca Thomas 3obbes! Yohn 5ocUe! Kenedict Spinoza sau Yean YacWues Iousseau ale cBrui idei au in luenAat puternic revoluAiile rancezB Ci americanB! legislaAia! teoriile politice precum Ci iloso ia dreptului. O data cu Immanuel Lant s"a deschis o nouB cale @n iloso ia dreptului Ci o datB cu acesta succesori lui Lant ) Fichte! Schelling Ci 3egel ) a cBror operB se @ndepBrteazB @nsB tot mai mult de el panB la a"i deveni opusB. &rin Lant! iloso ia @ncepe o nouB epocB. &rin el se rea irmB aptul cB undamentul dreptului este @n om! iar omul trebuie ast el respectat @n libertatea sa. Lant de ineCte dreptul natural ca+ Qamsamblul conditiilor! graAie cBrora pre erinAa arbitrarB a iecBruia se poate armoniza cu pre erinAa arbitrarB a celorlanAi @n cadrul unei legi universale de libertate(; %Cadar dreptul natural este alcatuit din reguli pe care raAiunea le recunoaCte ca valabile @n mod a priori, adica independent de orice realizare concretB. *e e,emplu! spune Lant! nu este necesar sB constat prin e,perienAB! @ntr"un numBr de cazuri! cB trebuie sB repect pBrinAii sau cB nu trebuie sB ac altora ceea ce nu @mi place sB mi se acB mie! validitatea acestor reguli iind sesizatB dintr"o datB! @n mod raAional. %cest mod speci ic de interpretare a dreptului natural a .usti icat Ci remarca BcutB de 0. *el Vecchio cB! prin Bant, se sf4rete coala dreptului natural i .ncepe coala dreptului ra&ional" dreptul natural devine drept ra&ional. Curentul dreptului natural Originea concepAiei dreptului natural o gBsim @ncB din antichitatea greacB! la iloso ii greci Ci apoi la romani. 0Fndirea greacB era impregnatB de caracterul sacru al legilor! @nrBdBcinate @n tradiAiile cele mai vechi. Se Bcea distincAie @ntre legea naturalB Ci legea scrisB! @ntre .ustiAia naturalB Ci .ustiAia legalB (3eraclit! So ocle! %ristotel).
? I. 2raiovan! curs cit. ; Lant! Introducere la teoria dreptului! p.P<

88

1edreptBAilor Ci tiraniei le erau opuse norme eterne! imuabile! Qechitatea( iind consideratB deasupra legilor pozitive. 1u este admisibilB nici modi icarea acestuo drept! nici abaterea de la el! nici abrogarea acestuia (2icero). Dn secolele al /VII"lea Ci al /VIII"lea! @n epoca IenaCterii! @n condiAiile luptei dintre monarhul absolut Ci supremaAia Kisericii! noile orAe ale societBAii ac apel la principiile generale ale dreptului natural pentru aCi .usti ica acAiunile. %utoritatea spiritualB a dreptului divin este @nlocuitB de cu cea a raAiunii Ci e,plicaAia dreptului natural se dB! recurg@ndu"se la raAiunea umanB. &rincipiul ma.or al dreptului natural este propria sa conservare. 3ugo 0rotius este considerat ca adevatul @ntemeietor al Ccolii dreptului natural+ natura sociabilB Ci moralB a omului conduce la ideea contractului social! la constituirea comunitBAii umane- pe baza acestei naturi se poate constitui un drept inevitabil pentru toate timpurile Ci pentru toate locurile! care e,istB datoritB raAiunii! independent de comandamentul divin. Istoria dreptului natural este raAiunea umanB. &rincipiul ma.or al dreptului natural este propria sa conservare. *reptul Ci autoritatea e,istB numai pentru prote.area individului care posedB drepturi inalienabile (Thomas 3obbes). Iar uncAia contractului social este aceea de a apBra drepturile naturale ale omului. %tFta timp cFt @Ci @ndeplinesc @ndatoririle de a garanta drepturile individuale! guvernanAii nu pot i privaAi de putere (Yohn 5ocUe). *reptul este cel ce leagB organizarea socialB cu sistemul culturii! anume este cel care e,primB @ntr"o ormB obiectivB! instituAionalizatB! e,terioarB! un apt de conCtiinAB! un ansamblu de scopuri Ci valori. Forma logicB a dreptului! este! dupB 0iorgio del Vecchio! datB a priori! adicB nu empiric Ci constituie condiAia limitB a e,perienAei .uridice @n general. 0iorgio del Vecchio de ineCte dreptul ca Qcoordonarea obiectivB a acAiunilor posibile @ntre mai mulAi subiecAi! con orm unui principiu etic care le determinB! e,cluzFnd @mpiedicarea lor(J. %ceastB de iniAie aminteCte de de iniAia UantianB a dreptului! @nsB @n aceasta din urmB principiul etic a ost speci icat ca lege universalB a libertBAii! ce con igura un ideal Ci nu un concept pur logic care se poate re eri la nu are importanAB care sistem .uridic. *acB morala impune subiectului o alegere @ntre acAiunile pe care le poate @ndeplini! con runtFnd acAiunile aceluiaCi subiect unele cu altele! dreptul con runtB o acAiune cu alta ale subiecAilor di eriAi. *reptul tinde sB stabileascB o ordine obiectivB de coe,istenAB! el trebuie sB considere @nainte de toate! aspectul e,terior al acAiunilor! deoarece @n cFmpul e,terior are loc inter erenAa! @ntFlnirea atitudinilor mai multor iinAe Ci prin urmare! acolo se naCte cerinAa limitBrii. *in aptul cB dreptul este o limitB! o rontierB @ntre acAiunile mai multor subiecAi! decurge caracteristica esenAialB a acestuia Ci anume! coercibilitatea! adicB posibilitatea de a constrFnge la @ndeplinire. Trecerea rontierei de cBtre una din pBrAi! implicB posibilitatea celeilalte de a respinge invazia. 2ercetarea logicB! trebuie sB se completeze cu cea enomenologicB Ci deontologicB! care au ca scop! prima sB determine liniile generale ale dezvoltBrii istorice a dreptului! iar a doua sB urmBreascB tendinAa alcBtuirilor .uridice pozitive de apropiere progresivB de idealul .ustiAiei. %cest scop! pe care del Vecchio @l recunoaCte @n dezvoltarea istoricB a dreptului! indicB punctul sBu de vedere @n privinAa problemei deontologice! anume ceea ce trebuie sB ie dreptul! @n privinAa problemei .ustiAiei. Dn acestB problemB! proclamB ca lege eticB undamentalB datoria de a acAiona nu ca mi.loc sau vehicul al orAelor naturii! ci ca o iinAB autonomB! avFnd calitatea de principiu Ci scop! nu ca individ empiric determinat de pasiuni Ci a ecte! ci ca un eu raAional! independent de acestea. Dn relaAie cu aceastB concepAie despre natura (esenAa) omului este conceptul de drept subiectiv ce implicB de a nu i constrFnCi de a accepta raportul cu ceilalAi dacB nu depinde de determinarea proprie. *reptul subiectiv constituie! dupB el principiul sau ideea limitB a unui drept universal! propriu persoanei! inerent acesteia! care nu se poate epuiza @n nici un raport concret de coe,istenAB. %cest drept @l numeCte Qdrept natural(! considerFndu"l anterior oricBrei aplicBri Ci oricBrui raport social. %ceasta duce la concluzia cB ideea Ci conceptul dreptului nu 88

coincid @n mod necesar- nu tot ceea ce este .uridic! adicB are orma logicB a dreptului! este .ust (nu rBspunde principiului care constituie veritabila idee a dreptului). Ideea dreptului nu este pur ormalB (cum este conceptul) ci are un conAinut Ci acest conAinut este cel al instituAiilor .uridice pozitive. Ideea de .ustiAie se contureazB mai bine atunci cFnd se recunoaCte posibilitatea unei concepAii pur ormale a .ustiAiei! care este insu icientB @n virtutea imposibilitBAii aplicBrii sale particulare Ci concrete+ o .ustiAie conceputB ormal este de apt .uridicitatea Ci nu e,primB valori! chiar dacB omul @n e,perienAa dreptului @ncearcB e,igenAa acestuia ca o e,perienAB absolutB. eac)ii -mpotri.a filosofiei dreptului Dmpotriva dreptului natural au ost ormulate numeroase critici iar cel mai important opozant al colii dreptului natural s"a constituit @ntr"o grupare pozitivistB Ci anume coala istoricB a dreptului. %pBrutB ca o reacAie la raAionalismul ce motivase IevoluAia FrancezB ce a statuat vionAa legiuitorului ca iind atotputernicB iar legea atotcreatoare. coala istoricB a dreptului a determinat apariAia altor curente de drept! care au reusit sB aducB o contribuAie nouB la cercetarea dreptului. coala istoricB a a apBrut @n 0ermania @nsa germenii ei e,istau de mult! mani estandu"se ca atare @n istoria cugetarii .uridice. IeprezentatB de Savigni si &ushta! a adus un punct de vedere nou ! care a zdruncinat credinAa @n e,istenAa unui drept natural! sustinand ca dreptul este un produs istoric! alt el nu s"ar putea e,plica diversitatea conceptiilor .uridice Ci ormelor de drept ! di erite de la popor la popor Ci de la o epoca la alta . &roblemele dreptului @ncep ast el acum sB ie tratate din prespectiva istoricB. Kaza dreptului pozitiv @Ci gaseste realitatea in constiinta generala a poporului . #l este produsul constiinAei colective! al spiritului poporului +G VolUs geist G. Istoria dreptului este legata de istoria poporului G precum viata poporului se schimba de " a lungul veacurilor " spune &ushta " tot ast el dreptul ! ramura a acestei vieti se schimba Ci el cu vremea ! se dezvoltB odata cu poporul caruia ii apartine Ci se adapteaza di eritelor sale aze de dezvoltare G Dntr"o epocB cand se pBrea cB dreptul universal Ci neschimbBtor dobandise o putere indiscutabilB! reprezentanAii acestei Ccoli Savigni! &uchta! 3ugo a irmB cu tBrie ine,istenAa lui. &entru aceCtia dreptul nu este un produs al raAiunii omeneCti! ci rezultanta unei evoluAii lente a conCtiinAei populare. Teoria acestei Ccoli a irmB cB e,istB o corelaAie esenAialB intre orice mani estare .uridicB Ci geniul naAional al poporului respectiv. &entru aceastB CcoalB dreptul nu se naCte ca un produs re lectat al legislatorului- dreptul este un produs organic al societaAii Ci legea! cand ormeazB reguli constiente! nu ace decat sB prindB ceea ce a crescut de la sine @n viaAa socialB Ci istoricB! spre a"l pune @n ormule. Dn aceste condiAii dreptul de astBzi este produsul lent Ci oarte comple, al unei lungi des BsurBri istorice. coala istoricB a dreptului a asociat ast el dreptul cu istoria. *reptul sustinea Savign= Qnu e acut! ci se ace singur(. *reptul este un un enomen natural! comparat de catre Savign= cu limba pe care o vorbim! care nu este o creaAie individualB Ci nici nu se naCte din vointa cuiva. #a este rezultatul culturii! credinAelor! educaAiei etc a unui popor de"a lungu timpului. 2a Ci limba unui popor tot aCa Ci dreptul re lectB instituAiile @n procedeele! @n scopurile Ci @n amBnuntele sale cele mai mici! @ntreg trecutul istoric al unui popor. Dn mBsura @n care su letul unui popor evolueazB Ci se adapteazB @mpre.urBrilor tot asa Ci dreptul evolueazB @n paralel. 2eea ce complecteazB acest principiu al lui Savign=este ideea QconCtiinAei colective(. Q *aca se cerceteazB care este obiectul @n sanul caruia dreptul pozitiv @Ci are realitatea! se gBseCte cB acest obiect este poporul. *reptul pozitiv trBieCte @n conCtiinAa colectivB a naAiunii! de aceea el poate i numit drept popular(9.
9 $ihai KBdescu" Introducere @n iloso ia dreptului" cit op Fr L v Savign=

88

*reptul este o emanaAie a conCtiinAei colective! dar nu Ci un organ al sBu. 5a teoria costiinAei colective se adaugB ast el teoria Qspiritului colectiv al naAiunii(. Simion KarnuAiu a irma+ Q 1umai pFnB unde Aine dreptatea e umanitate- dincolo de drept! locuiesc iarele sBlbatice( *istincAia @ntre 'dat( (#le donne() Ci 'construit( (#le construit) @n drept este BcutB de Fr. 0en= @n #5cience et tec(ni=ue en droit prive positif . '*at("ul lui 0en= se apropie de dreptul natural! constituind un ond de adevBruri morale Ci economice! care puse @n aAa aptelor comandB anumite direcAii pentru a le domina.Obiectul acestor direcAii este i,at @n .urul ideii supreme de '.ust obiectiv(! 'reprezent@nd un echilibru de interese! pe care trebuie uneori sB"l analizBm cu aAiunea! dar care niciodatB nu ne dB dec@t o orientare destul de vagB! de naturB mai mult moralB dec@t economicB. '*at("ul rBm@ne baza esenAialB a dreptului pozitiv! ne procurB 'regula(! principiul( *upB 0en=! 'dat("ul este prea abstract @n raport cu realitatea! de aceea! trebuie pus @n aplicare cu a.utorul tehnicii .uridice. Tehnica .uridicB! implic@nd voinAa legiuitorului! este arti iciul care opereazB asupra lucrurilor printr"o serie de mi.loace! adaptate scopurilor dreptului. $i.loace indispensabile pentru a da vagilor realitBAi 'Ctampila .uridicB( s@nt conceptele Ci categoriile .uridice. &entru ca realitBAile sB poatB primi reglementare .uridicB! trebuie ca inteligenAa sB intervinB spre a le ace accesibile spiritului omenesc

,octrina liberalist!
,ate biografice 8P7J Se naCte! la &aris! Ale+is de Toc0ue.ille. 8P?: DCi ia licenAa @n drept. 8P?< #ste numit .udecBtor stagiar la Versailles. 8P?6"8P;7 FrecventeazB! la Sorbona! cursul lui 0uizot despre istoria civilizaAiei europene. 8P;8(aprilie)"" 8P;?(martie) Face o cBlBtorie @n SE%! @mpreunB cu prietenul sBu! 0ustave de Keaumont. 8P;? *emisioneazB din postul de .udecBtor supleant. 8P;P #ste ales membru al %cademiei de tiinAe $orale Ci &olitice. 8P;6 #ste ales deputat @n arondismentul Valognes. 8P98 #ste ales membru al %cademiei Franceze. 8P96(iunie""octombrie) #ste ministru al % acerilor #,terne. 8PJ8 Se retrage din activitatea politicB. 8PJ6 Ale+is de Toc0ue.ille moare! la 2annes. ,ate bibliografice 8P;; ;u systTme pUnitencier au9 6tats,Units et son applicatioen France (@n colaborare cu Keaumont) 8P;J ;e la dUmocratie en 3meri=ue! vol. I 8P;: L<6tat social et politi=ue en France avant et depuis OVPS 8P97 ;e la dUmocratie en 3meri=ue! vol.II 8PJ7"8PJ8 Les 5ouvenirs 8PJ: L<3ncien RUgime et la RUvolution Ale+is de Toc0ue.ille (8P7J p 8PJ6). %utor de re erinAB @n CtiinAele sociale! recvent invocat dar imposibil de clasatp ilozo ! moralist! istoric! gFnditor politic Ci (proto)sociolog @n acelaCi timpp%le,is de TocWueville! .urist de ormaAie! om politic Ci diplomat! este cea mai comple,B personalitate liberalB rancezB din prima .umBtate a secolului al /I/"lea. 1Bscut @ntr"o ilustrB amilie aristocraticB! strBnepot al lui $alesherbes Ci nepot al lui 2hateaubriand! TocWueville @Ci dezvoltB demersul intelectual ca o interogaAie asupra undamentelor Ci semni icaAiilor unui 88

enomen pe care @l considerB de initoriu pentru epoca modernB+ progresul egalitBAii condiAiilor sau al democraAiei. *e alt el! aceastB interogaAie constituie adevBratul motiv care @l determinB sB acB! @ntre anii 8P;8"8P;?! o cBlBtorie @n Statele Enite ale %mericii! Aara @n carepva scrie mai tFrziupdemocraAia pare sB"Ci i atins Glimitele naturaleG. O icial @nsB! el Ci colegul sBu de la tribunalul din Versailles! 0ustave de Keaumont! au sarcina de a studia sistemul penitenciar american asupra cBruia cei doi publicB! @n 8P;;! la @ntoarcerea @n FranAa! lucrarea ;espre sistemul penitenciar .n 5tatele Unite i despre aplicarea sa . %bia @n anul urmBtor @nsB! cFnd TocWueville publicB primul volum din opera sa ondatoare! ;espre democra&ie .n 3merica! @ntreaga semni icaAie a e,perienAei americane prinde contur. 2artea se bucurB de un succes imediat Ci @i aduce autorului titlul de cavaler al legiunii de onoare (8P;<)! alegerea @n %cademia de CtiinAe morale Ci politice (8P;P) Ci! dupB publicarea celui de"al doilea volum @n 8P97! alegerea @n %cademia rancezB (8P98). 2oncomitent! TocWueville @ncepe o carierB politicB! dar activitatea sa de om politic nu va egala succesul sBu ca literat. *in 8P;6 Ci pFnB @n 8P96 este deputat din partea departamentului $anche @n %dunarea 1aAionalB unde susAine poziAiile aboliAioniste Ci @n avoarea liberului schimb! acordFnd @n acelaCi timp o mare atenAie chestiunii colonizBrii %lgeriei! episod care i"a Bcut pe unii e,egeAi sB"l considere unul dintre teoreticienii colonialismului. Dn urma IevoluAiei din ebruarie 8P9P! TocWueville este ministru de e,terne @n guvernul provizoriu din iunie Ci pFnB @n octombrie 8P9P. 5ovitura de stat din ? decembrie 8PJ8! prin care 5udovic Konaparte pune capBt Iepublicii a III"a! @l plaseazB @n grupul de parlamentari de opoziAie care se reunesc @n aAa primBriei celui de"al /"lea arondisment al capitalei ranceze. %restat! @ncarcerat Ci apoi eliberat! TocWueville se retrage la castelul sBu unde @ncepe redactarea unei originale lucrBri istorice consacratB IevoluAiei ranceze! rBmasB @nsB neterminatBp Fec(iul regim i Revolu&ia. Istoria politicB modernB este @nAeleasB de TocWueville ca o tendinAB generalB! continuB Ci inevitabilB spre egalitatea condiAiilor sau democratizare. *ar! spre deosebire de optimismul altor gFnditori liberali rancezi! el trBieCte o GspaimB religioasBG @n aAB acestui enomen! cBruia @i constatB! pe de o parte! caracterul ineluctabilpcontestat de cercurile conservatoare din care provinepiar pe de altB parte! @i subliniazB nea.unsurile Ci pericolele. 2e presupune! pe scurt! aceastB tendinAB a societBAilor moderne H #galitatea condiAiilor @nseamnB! mai @ntFi! instaurarea unei egalitBAi de drept @ntre indivizi @n locul unei .urisprudenAe distincte pentru iecare stare sau ordin! cum se @ntFmpla @n Vechiul Iegim- @n al doilea rFnd! egalitatea condiAiilor @nseamnB mobilitate socialB potenAialB ca urmare a abandonBrii principiului ereditBAii- @n s FrCit! egalitatea condiAiilor @nseamnB o puternicB Ci continuB aspiraAie spre egalitate ce ia locul viziunii ierarhice tradiAionale asupra societBAii. DnsB egalitatea condiAiilor nu semni icB Ci dispariAia di erenAelor Ci inegalitBAilor economice Ci sociale dintre indivizi- de apt! spune TocWueville! principiul democratic impune o egalitate imaginarB @n ciuda inegalitBAii reale dintre aceCtia. Or! acest re uz al inegalitBAii @n societBAile moderne prezintB un pericol+ cu cFt se cred Ci se doresc mai egali! cu atFt indivizii din societatea democraticB sunt! @n mod parado,al! mai slabi! mai izolaAi! mai dependenAi cBci! dacB iecare este la el de bun ca oricare altul! singurul arbitru Ci criteriu al adevBrului acceptabil tuturor trebuie gBsit @n e,teriorul iecBruia! Ci anume! @n .udecata opiniei publice sau @n .udecata celor mai mulAi (cazul democraAiei americane) ori @n delegarea unor puteri as i,iante administraAiei publice centrale (cazul FranAei). %ceastB constatare @l determinB pe TocWueville sB se @ntrebe dacB egalitatea e compatibilB cu celBlalt principiu undamental al democraAiei! adesea ignorat! libertatea! iar rBspunsul e categoric negativ+ sporirea egalitBAii se ace @ntotdeauna @n detrimentul libertBAii. O soluAie posibilB la parado, sugeratB de TocWueville constB @n restaurarea corpurilor intermediare e,istente @nainte de IevoluAie (parlamente locale! asociaAii civice Ci politice etc). %cestea ar permite individului izolat sB reziste autoritBAii centrale Ci Gimperiului moral al ma.oritBAiiG. 1umai un atare aran.ament instituAional ar putea atenua tendinAa irezistibilB cBtre un nou despotism! a cBrui trBsBturB de initorie e blFndeAeapCi a cBrui imagine este schiAatB pro etic de TocWueville la inalul re lecAiilor sale din ;espre democra&iepo sintezB @ntre con ormismul opiniei publice Ci centralismul birocratic! adicB @ntre ceea ce gFnditorul rancez identi icB ca iind! @n epocB! speci icul democraAiei americane Ci a celei ranceze+ *easupra acestora se ridicB o putere imensB Ci tutelarB care se @nsBrcineazB singurB de a 8?

le asigura ericirea Ci de a veghea asupra sorAii lor. #ste absolut! prevBzBtor! regulat Ci blFnd. %r semBna autoritBAii paternale! dacB! ca aceasta! ar avea ca obiect pregBtirea oamenilor pentru vFrsta maturitBAii! @nsB el nu cautB decFt sB"i i,eze irevocabil @n copilBrie- doreCte ca cetBAenii sB se bucure cu condiAia ca ei sB nu se gFndeascB decFt la a se bucura. 5ucreazB de bunBvoie la ericirea lor! dar doreCte sB ie singurul ei agent Ci arbitru- vegheazB la securitatea lor! prevede Ci le asigurB nevoile! le uCureazB plBcerile! le conduce principalele a aceri! le diri.eazB industria! le reglementeazB succesiunile! le @mparte moCtenirile- nu le"ar putea lua @n @ntregime necazul de a gFndi Ci osteneala de a trBiH &rimul lucru pe care il putem a irma despre cartea lui TocWueville este aptul ca! asa cum spune si autorul! ea nu este 'o calatorie(! un .urnal de bord! care sa atraga atentia cititorului asupra scriitorului. %utorul nu a descris in paginile ei toate institutiile din Statele Enite. Francois Furet considera ca ?,espre democratie in America@ este de apt o 'meditatie asupa nobilimii(! pentru ca TocWueville incura.eaza egalitatea in drepturi! iar nobilimea este acea clasa sociala! care! prin dorinta de a domina! nu permite dezvoltarea acestei noi conceptii. 2and a plecat in %merica! TocWueville era insotit de prietenul sau @er5orlaA! iar scopul o icial era acela de a studia sistemul penitenciar din Statele Enite. *ar! asa cum a irma autorul in paginile cartii sale! 'acesta a ost doar un prete,t! un pasaport! care"mi permitea sa patrund oriunde in SE.( In aceasta calatorie! tanarul TocWueville a descoperit 'mii de lucruri! dincolo de asteptarile( lui! insa cel mai important si cel mai surprinzator lucru a ost e5alitatea de conditii. *e ce a ales TocWueville tocmai %mericaH &entru ca aceasta tara este pentru tanarul aristocrat dominat de un spirit sistematic! e,emplul unei tari construite si intemeiate tocmai pe negarea nobilimii! iar aceasta noua societate este o e,perieta democratica pura pentru TocWueville. Ii atrage atentia urmarile pe care le produce aceasta egalitate a conditiilor. %cest apt implica o anumita orientare a spiritului public! o ormulare cat mai accesibila a legilor! atrage dupa sine percepte noi ale guvernantilor! iar celor guvernati le ormeaza o atitudine ata de superiorii lor! asa cum TocWueville nu a mai cunoscut"o. #galitatea aceasta are o mare in luenta deopotriva asupra celor care guverneaza si a celor ce sunt guvernati. %le,is de TocWueville nu considera statul %merican un e,emplu pentru tarile europene! ci 'le o era doar material de gandire despre acest posibil viitor al lor! pentru a e,trage ma,imum de avanta.e si minimum de inconveniente( ale acestui nou sistem de guvernare. %merica nu constituie pentru #uropa un model demn de urmat. %utorul nu ace di erente intre americani si europeni! considerand ca nu e,ista di ernte intre aceste doua grupe! oamenii incercand 'aici ca acolo aceleasi pasiuni! care caracterizeaza un spirit democratic+ nerabdarea ata de destinul lor! nelinistea in ata promovarii! rica de necunoscut! invidia ata de ceea ce ii depaseste.( Tocmai aceasta stare de spirit constituie temelia! baza pe care a ost cladita societatea americana! doar ca aceste pasiuni au ost canalizate in legi! moravuri! religie si institutii. %ici este problema statelor europene+ cum pot i oraganizate aceste pasiuni prin legi si moravuri. TocWueville e,plica aptul ca populatia respinge o noua orma de guvernare prin trecutul continentului european. In #uropa statele au ost intotdeauna centralizate! aceasta guvernare pe baza monarhiilor iind mentinuta din generatie in generatie. Spre deosebire de #uropa! %merica nu a avut un trecut in care monarhii erau singurii conducatori! ei aceau legea! valabila desigur! numai pentru supusii lor. &opulatia 5umii 1oi nu a ost niciodata supusa! nu a cunoscut .ugul monarhului! continentul iind desoperit oarte recent. %cest teritoriu a ost populat brusc de oameni care vroiau sa scape de aceste conditii! pe care le cunosteau prea bine din #uropa. %merica a cunoscut ast el o dezvoltare brusca si rapida. %nalizand evolutia #uropei! dand ca e,emplu Franta! %le,is de TocWueville a.unge la concluzia ca pericolul cel mai mare il constituie reinstaurarea unei puteri centrale! cu adevarat absolute. %utorul considera ca 'acesta este pericolul! care trebuie cunoscut pentru a i evitat.( TocWueville mai arata inca o deosebire intre popoarele din #uropa si americani+ aptul ca in %merica e,ista idei si pasiuni democratice! iar in Franta e,ista pasiuni si idei revolutionare. 2u alte cuvinte 'natiunile europene(! continua TocWueville! 'au dobandit o stare sociala democratica! o stare de 8?

spirit democratica! dar nu au institutiile corespunzatoare! si implicit nici traditiile politice sau religioase(! care sa echilibreze aceasta balanta. 2e a vrut TocWueville de apt sa spuna este ca! desi #uropa are starea de spirit democratica! nu are cum sa o poata organiza in legi si moravuri! asa cum si"ar dori! deoarece aici nu e,ista institutiile care sunt in %merica si nici principiile democratice care au stat la baza constitutiei americane. In #uropa 'traditiile politice( nu sunt de actura democratica! ci despotica! de aceea ele nu pot sta la baza unui sistem democratic+ '4 poporul american si"a alcatuit moravuri si legi adaptate acestei stari sociale si culturale! in timp ce popoarele europene au mostenitstate centralizate! care intra in contradictie cu dezvoltarea institutiilor politice sau a moravurilor nationale democratice4( #l mai a irma ca in cazul %mericii statul e subordonat societatii! in timp ce in #uropa societatea este predata statului. &entru a evita pericolul care ameninta #uropa! si anume dictatura unui despot! TocWueville propune o rezolvare+ 'Trebuie asigurata evolutia legilor si moravurilor batranelor natiuni europene! si! in special a celor din Franta! in armonie cu progresul democratiei4 pentru a evita dictatura unui singur om! devenit stapan al statului.( TocWueville este un vizionist in sensul ca priveste spre viitorul societatii europene. #l este convins ca intr"un inal! intr"un el sau altul! nu va mai e,ista 'nici o orma intermediara intre imperiul democratiei si .ugul unui singur om( (se re era desigur la aptul ca nobilimea va pieri) si ca tot se va a.unge la egalitate completa. %tunci 'n"ar i mai bine sa ne lasam nivelati de libertate decat de un despotH( Ievenind la comparatia intre #uropa si %merica! comparatie pe care se bazeaza de apt intreaga carte! TocWueville ace re erire la in luenta pe care o are religia asupra oamenilor! ie ei regi sau tarani+ 'catolicismul determina egalitatea si supunerea spiritelor! protestanismul! in special sub orma sa de secte si de pluralism! le conduce spre egalitate si independenta+ religia americana este alcatuita dintr"un ansamblu de crestinisme republicane.( 2eea ce a urmarit autorul prin aceasta a irmatie a ost ideea ca religia protestanta nu ii priveste pe credinciosi ca pe un tot! ca pe o gloata! ara sa accepte variante noi! nivelandu"i pe toti si limitandu"le privirea la o singura idee! ci accepta mai multe orme ale religiei! dandu"le oamenilor posibilitatea de a alege. &rotestanismul nu respinge anumite conceptii! doar pentru ca nu sunt in concordanta cu ceea ce se stia pana atunci! iar tocmai prin aptul ca oamenii nu sunt obligati sa se supuna unei singure conceptii! ei nu se mai revolta! si nu mai comit nelegiuiri daca au o alta religie. %st el se obtine o egalitate nu prin supunerea enoriasilor! ci prin aptul ca ei au posibilitatea de a a alege. In capitolul al /"lea din primul volum! autorul aminteste si de trei 'obiecte! care ac parte din poporul american ara a i democratice( si care"l determina pe scriitor sa numeasca %merica si 'tara celor ; rase(. #ste voba de cele ; rase care convietuiesc pe acest teritoriu+ anglo"americanii! indienii si negrii. &e acestia el ii considera 'grupuri sociale organizate con orm unor principii incompatibile cu democratia care domneste in Eniune.( 2omparand din nou e icienta ormei de guvernare europene cu cea amricana! TocWueville a irma ca atunci 'cand inegalitatea este legea obisnuita a unei societati! cele mai pro unde inegalitati nu sar in ochi! cand totul este apro,imativ la acelasi nivel! cele mai mici inegalitati ranesc. *e aceea dorinta de egaliate devine mai greu de potolit pe masura ce egalitatea este mai mare.( %le,is de TocWueville nu uita sa mentioneze elementele democratice din %merica cum ar i+ /urnalistii! despre care el spune ca 'nu sunt niste scriitori e,ceptionali! dar vobesc limba poporului si ast el se ac auziti(! #iarele! alegatorii! care vad in cel pe care"l aleg un .ustitiar! un avocat gata sa apere atat interesele private ale iecaruia dintre alegatori cat si pe cele ale intregii tari. #l mai aminteste de dreptul de a"si spune deschis parearea in adunarile congresului! de aptul ca se incearca sa se a.unga la o egalitate intre emei si barbati! amandoua partile iind indemnate sa ramana in acelasi pas! dar sunt indrumate cu gri.a pe carari di erite. %sa cum spune si TocWueville! aceasta carte nu a ost scrisa pentru a 'servi sau combate un partid politic(! ci pentru a o eri o alta perspectiva. %st el! 'in timp ce ele cpartideled se ocupa de ziua de maine(! TocWueville a 'voit sa cugete la viitor(. 2eea ce mi"a placut la aceasta carte a ost atitudinea pe care TocWueville o adopta ata de %merica! adica aptul ca el nu vede in %merica un model! nu ne o era aceasta tara ca e,emplu spunand 'asa trebuie sa aceti(. #l ramane impartial desi 8?

compara tarile europene cu Statele Enite.2u toate acestea pot spune ca aceasta carte nu a ost nicidecum scrisa spre a i citita! si cu atat mai putin inteleasa! de un elev de 8: ani! apt care reiese din limba.ul pe care il oloseste autorul. TocWueville nu s"a adresat nicidecum unor adolescenti! ci unor oameni politici! dovada termenii olositi de scriitor. Ale+is de Toc0ue.ille !ec%iul )e5im si )evolutia Editura Nemira AHHH 8. 'Francezii au acut in 8<P6 cel mai mare e ort la care s"a supus vreodata un popor! pentru a taia! ca sa zicem asa! in doua propriul destin si pentru a separa printr"o prapastie ceea ce ei usesera pana atunci de ceea ce voiau sa ie de acum in colo.( (p. 88) ?. 'Ievolutia a avut doua aze distincte+ prima e cea de"a lungul careia ranzezii par a i vrut sa aboleasca pe de"a intregul trecutul- a doua e cea in care ei se intorc in trecut ca sa ia ceea ce lasasera acolo.( (p. 89) ;. 'In a ara! Ievolutia devine obiectul curiozitatii universale- (...) &rincipii si ministrii nu va in ea decat una din acele boli periodice care lovesc constitutia oricarui popor si care au drept e ect doar deschiderea unor noi orizonturi pentru politica vecinilor sai.( (2 I! cap. 8! p. ?;) 9. 'Ena dintre primele actiuni ale Ievolutiei ranceze au ost atacul impotriva Kisericii (...) Iazboiul impotriva religiilor nu era decat un incident al acestei mari revolutii! o trasatura rapanta si totusi ugitiva a izionomiei sale! un produs trecator al ideilor! al pasiunilor! al aptelor particualre care au precedat"o si pregatit"o! dar nu geniul sau propriu.((2 I! cap.?! p. ?<) J. '(...) ilozo ia secolului al /VIII )lea este una dintre cauzele principale ale Ievolutiei si e adevarat ca aceasta ilozo ie e pro und atee. In ea trebuie insa identi icate cu gri.a doua parti! care sunt deopotriva distincte si separate.- &rima dintre ele contine toate opiniile noi sau innoite re eritoare la conditia societatilor si la principiile legilor civile si politice! precum egalitatea naturala a oamenilor! abolirea orcarui privilegiu de casta! de clasa si ! in consecinta! de pro esie! suveranitatea poporului! omnipotenta puterii sociale! uni ormitatea regulilor.( (2 I! cap. ?! p. ?P) :. (...) crestinismul a trezit ura inversunata nu atat ca doctrina religioasa cat ca institutie politica- nu atat pentru ca preotii pretindeau sa randuiasca lumea cealalta cat pentru ca ei erau proprietari! seniori! bene iciari ai dismei si administratoti pe pamant.( (2I!cap. ?! p. ?P) <. '2um revolutia ranceza n"a avut drept tel schimbarea unei guvernati vechi! ci abolirea vechii orme de societate! ea a trebuit sa atace toate puterile a late in unctie! dar si sa ruineze toate in luentele recunoscute! sa stearga traditiile! sa innoiasca moravurile si obiceiurile si ! intr"un el! sa goleasca mintea omeneasca de toate ideeile pe care se intemeiasera pana atunci respectul si supunerea.((2 I!cap.?!p.?6";7) P. (...)Ievolutia ranceza nu a avut un teritoriu propriu- ea a avut intr"un el ca rezultat stergerea de pe harta a tuturor vechiilor rontiere (...) ea i"a apropriat sau divizat pe oameni dincolo de legi! traditii! iri sau limba! acand uneorii din compatrioti dusmani si din straini rati- ea a ormat deasupra tuturor nationalitaiilor particulare! o patrie intelectuala comuna! in care au putut deveni cetateni oamenii tuturor natiunilor.((2 I! cap. ;! p. ;8) 6. 'Ievolutia ranceza este o revolutie politica! dar care a operat ca o revolutie religioasa si a capatat intrucatva aspectul unei asemenea revolutii (...) ea s"a raportat la lumea pamanteasca intocmai cum revolutiile religioase se raporteaza la lumea cealalta- ea a luat in seama cetateanul intr"un mod abstract! dincolo de orice societate particulara! la el cum religiile iau in seama omul in general! independent de tara si de vremuri (...) ea a inspirat prozelitismul si a zamislit propaganda.( (2 I! cap. ;! p. ;?";;) 87. '(...) in ciuda aparentelor! ea a ost! in mod esential! o revolutie sociala si politica- actionand in cercul institutiilor sociale si politice! ea nu a tins nicidecum sa perpetueze dezordinea 8?

acestora! sa o stabilizeze in vreun el sau sa metodizeze anarhia! ci mai degraba sa sporeasca puterea si drepturile autoritatii publice.( (2 I! cap. J! p. 97) 88. '(...) centralizarea este un produs al Vechiului Iegim si! singurul domeniu al organizarii politice a Vechiului Iegim care a supravetiuit revolutiei! deoarece a ost singurul care s"a putut acomoda cu noua stare sociala creata de catre acesta.( (2 II! cap. ?. p. JJ) 8?. 'Sub Vechiul Iegim nu e,ista oras! targ! sat sau catun oricat de mic! spital! abrica! manastire sau colegiu care sa i putut avea o vointa independenta in ceea ce priveste propriile a aceri sau administrarea propriilor bunuri- administratia ii tinea deci pe toti rancezii sub tutela! o tutela care la nivelul practicii! dar si la cel al cuvintelor! devenise sinonima cu insolenta.( (2 II! cap. ;! p. <;) 8;. '1u e,ista tari in #uropa in care tribunalele ordinare sa depinda mai putin de puterea centrala decat in Franta- insa nici tara in care tribunalele e,ceptionale sa ie atat de prezente. (...) regele nu putea controla aproape deloc soarta .udecatorilor- nu putea nici sa ii revoce! nici sa le schimbe locul de .urisdictie si! de cele mai multe ori nici macar sa"i avanseze in grad.( (2 II! cap. 9! p. <9) 89. '(...) centralizarea nu a pierit odata cu revolutia! pentru ca centralizarea reprezenta inceputul si semnul acestei revolutii- atunci cand un popor a distrus in sanul sau aristocratia! el se indreapta in mod iresc catre centralizare.( (2 II! cap. J! p. P?) 8J. ' &arisul insasi era in epoca razboaielor religioase! in comparatie cu restul regatului! la el de populat pe cat era si 8<P6. cu toate acestea nu a putut sa aca nimic. &arisul nu este inca decat cel mai mare oras al Frantei. In 8<P6 el este de.a Franta insasi.( (2II! cap. <! p. 6;) 8:. ' 2uvantul individualism! pe care noi l"am creat pentru propria olosinta! era necunoscut parintiilor nostri deoarece in vremea lor nu e,istau cu adevarat indivizi care sa nu apartina unui grup si care sa se poate reprezenta pe ei insasii de unii singuri. #ra un el de individualism colectiv! care pregatea spiritele pentru adevaratul individualism pe care il cunoastem noi.( (2 II! cap. 6! p. 88:) 8<. '*ivizarea claselor sociale reprezinta crima vechii regalitati si a devenit mai tarziu scuza acesteia- pentru ca! atunci cand toti cei care compun partea bogata si luminata a natiunii nu se mai pot intelege si intra.utora in actiunea de guvernare! administratia tarii insasi devine ca si imposibila si se cuvine ca un stapan sa intervina.( (2 II! cap. 87! p. 8?:) 8P. 'Kurghezia vechiului Iegim era mult mai bine pregatita decat cea din zilele noastre sa arate un spirit de independenta (...) imunitatiile de tot soiul care din ne ericire separau burghezia de poporul de rand contribuiau la trans ormarea celei dintai intr"o alsa aristocratie.( (2 II! cap. 88! p. 8;;) 86. '1e"am insela amarnic daca am crede ca Vechiul Iegim a ost o epoca de servilism si dependenta. #ra un timp de mult mai mare libertate decat cel pe care il traim. Insa o libertate neregulata si intermitenta! restransa mereu in limitele claselor! intotdeauna legata de ideea de e,ceptie si privilegiu! care permitea aproape in aceeasi masura s idarea legii si a arbitrariului si care nu mergea aproape niciodata pana intr"acolo incat sa o ere tuturor cetatenilor garantiile cele mai naturale si mai generale. %st el redusa si de ormata libertatea era inca ecunda.( (2 II! cap. 88! p. 8;P) ?7. 'Franta era de multa vreme tara cu literatura cea mai dezvoltata. Totusi oameni de litere nu au ost niciodata in starea de spirit de care au ost animati pe la mi.locul secolului al /VIII" lea si nici nu au ocupat in societate locul pe care l"au avut atunci.( (2 III! cap. 8! p. 8J<) ?8. '(...) tot spiritul de opozitie politica nascut din de ectele guvernarii! neputandu"se mani esta in a acerile publice! se re ugiase in literatura si ca scriitoti devenisera veritabili se i ai marii partide care tindea sa rastoarne toate institutiile sociale si politice ale tarii.( (2 III! cap. ?! p. 8:6) ??. 'Francezii nu se mai limitau la a"si dori ca problemele lor sa ie mai bine rezolvateincepeau sa isi doreasca sa si le rezolve singuri! si era evident ca marea Ievolutie pe care totul o pregatea urma sa aiba loc nu numai cu asentimentul poporului! ci chiar cu participarea lui.( (2 III! cap. ;! p. 8P;) 8?

?;. '1imic nu este mai super icial decat sa atribui maretia si puterea unui popor numai mecanismului legilor sale- in acest domeniu! mai importanta decat per ectiunea instrumentului este orta motoarelor! cea care creeaza produsul.( (2 III! cap. 9! p. 868) ?9. '&rintre toate di erentele care e,ista intre revolutia religioasa din secolul al /VI"lea si Ievolutia ranceza! e,ista una care rapeaza+ in secolul al /VI"lea cea mai mare parte a oamenilor de vaza s"au implicat in schimbarea religioasa dintr"un calcul ambitios sau din lacomie- dimpotriva! poporul a imbratisat"o din convingere si ara sa astepte niciun pro it. In secolul al /VIII"lea clasele luminate au ost animate de credinta dezinteresate si de simpatii generoase iar astea le"a dus la revolutie.((2 III!cap.J!p. ?7;) ?J. '1ema iind! deci! sigura pe niciuna dintre partile sale constitutive! natiunea intreaga a putut i pusa in miscare dintr"o singura lovitura! producand cea mai mare rasturnare si cea mai ingrozitoare con uzie care a e,istat vreodata.( (2 III! cap. <! p. ?8P) ?:. 'Franta iind una dintre tarile #uropei in care orice orma de viata politica era de mult timp complet distrusa! in care indivizii pierdusera cu totul rutina a acerilor! obisnuinta de a intelege aptele de zi cu zi! practica miscarilor populare si chiar notiunea de popor! este usor sa ne imaginam cum au putut sa se arunce toti rancezii deodata intr"o revolutie teribila ara ca macar sa o vada! cei mai amenintati dintre ei mergand in primele randuri si insarcinandu" se sa deschida cat mai larg acest drum. 1u mai e,istau institutii libere! si in consecinta nici clase politice! nici corpuri politice unctionale si nici partide organizate si conduse .( (2 III! cap. P! p. ??7) ?<. '*e la inceputul revolutiei si pana in zilele noastre! vedem in mod repetat cum pasiunea pentru libertate se stinge! apoi renaste! apoi se stinge din nou! pentru a renaste inca odataacest lucru va continua pentru multa vreme! pentru ca aceasta pasiune va ramane intotdeauna nee,perimentata si prost organizata! usor de descura.at! de inspaimantat si de invins! super iciala si trecatoare.( (2 III! cap. P! p. ??9) Ena din cBrAile undamentale de CtiinAB politicB apBrea @n FranAa! @n 8P;J. #ste primul volum al lucrBrii lui Toc0ue.ille '*espre democraAie @n %merica(. 2el de"al doilea volum a ost publicat cinci ani mai tFrziu! @n 8P97. #ste impresionantB maturitatea teoreticB a lui Toc0ue.ille! care! la numai ;7 de ani! scria o ast el de carte. 5ucrarea a ost redactatB la @ntoarcerea din cBlBtoria BcutB de Toc0ue.ille! timp de un an! @n SE%. &rete,tul acestei cBlBtorii era studierea sistemului penitenciar din SE%!adevBratul scop constFnd @n gBsirea! @n viaAa politicB americanB! a unor elemente care sB"i con irme ideile cu privire la democraAie! la compatibilitatea egalitBAii cu libertatea. Dntr"o scrisoare din 8P;J cBtre un prieten! Toc0ue.ille @i mBrturisea cB a @nceput sB se gFndeascB! cu zece ani @nainte! la problemele teoretice pe care le"a veri icat @n %merica. Dn introducerea lucrBrii! el enunAa un important principiu metodologic! arBtFnd cB niciodatB nu a cedat! decFt BrB sB"Ci dea seama! 'nevoii de a adapta aptele ideilor! @n loc de a subordona ideile aptelor( .&ovestirile membrilor amiliei sale nobiliare despre revoluAia rancezB! cunoCtinAele dobFndite prin recventarea unor cursuri de istorie la Sorbona sau prin studierea unei vaste bibliogra ii! contactul cu societatea nord"americanB @l determinB pe Toc0ue.ille sB a irme cB 'o mare revoluAie democraticB( are loc @n lume. #l considerB cB SE% reprezintB imaginea democraAiei @nsBCi! a tendinAelor! caracterului! pre.udecBAilor Ci pasiunilor ei. Dn primul volum al lucrBrii! Toc0ue.ille analizeazB instituAiile sistemului politic american! precum Ci rolul obiceiurilor! deprinderilor! al modului de viaAB @n e,istenAa Ci menAinerea unui regim democratic. Dn cel de" al doilea volum! el se re erB la in luenAa pe care egalitatea de condiAii Ci guvernarea democraticB o e,ercitB asupra societBAii civile! obiceiurilor! ideilor! moravurilor. *e o mare actualitate este ideea lui Toc0ue.ille cu privire la congruenAa dintre structura politicB Ci cultura politicB. En subcapitol al lucrBrii sale '*espre democraAie @n %merica( este intitulat '*in ce cauzB sistemul ederal nu este la @ndemFna tuturor popoarelor Ci ce a permis anglo" americanilor sB"l adopte(. %naliza 2onstituAiei SE% evidenAiazB aptul cB ea pretinde celor pe care"i guverneazB sB aibB multiple Ci diverse cunoCtinAe! precum Ci discernBmFnt. Dn 2onstituAie! suveranitatea Eniunii iind destul de implicatB @n suveranitatea statelor! s"ar pBrea cB este imposibilB delimitarea lor. 2u toate acestea! americanii pot distinge @ntre competenAele iecBreia. 8?

'1"am admirat niciodatB mai mult bunul simA Ci inteligenAa practicB a americanilor decFt @n modul @n care ei evitB nenumBratele di icultBAi pe care le naCte constituAia lor ederalB(! e,clamB Toc0ue.ille. '%proape n"am @ntFlnit @n %merica vreun om simplu care sB nu discearnB! cu o uimitoare uCurinAB! obligaAiile ce decurg din legile 2ongresului Ci cele care "Ci au originea @n legile statului sBu Ci care! dupB ce a separat obiectele plasate @n competenAele generale ale Eniunii de cele pe care le reglementeazB legislatura localB! sB nu poatB indica punctul unde @ncepe competenAa curAilor ederale Ci graniAa la care se opreCte cea a tribunalelor statelor( . Toc0ue.ille analizeazB condiAiile care permit buna uncAionare a unui regim ederal @ntr"o AarB si ne uncAionarea sa @n alta. #l se re erB la $e,ic! care!@ncercFnd sB stabileascB un sistem ederativ! a luat ca model Ci a copiat aproape integral constituAia ederativB a anglo"americanilor. 2u toate acestea! sistemul nu uncAioneazB! $e,icul alunecFnd ne@ncetat 'de la anarhie la despotism militar Ci de la despotism militar la anarhie(. #videnAiind rolul componentei cognitive a culturii politice! Toc0ue.ille aratB cB un guvernBmFnt ederal ar conveni 'doar unui popor obiCnuit de multB vreme sB se conducB singur Ci la care CtiinAa politicB a pBtruns pFnB @n ultimele rFnduri ale societBAii(. *ar componenta cognitivB a culturii politice nu este su icientB. '2hiar cFnd poporul are o civilizaAie destul de avansatB Ci este @ndea.uns de deprins cu arta guvernBrii pentru a se supune cu inteligenAB unei teorii politice atFt de complicate! tot nu rezultB cB sistemul ederal poate satis ace toate necesitBAile(. 2ondiAia generalB a bunei uncAionBri a regimului ederal o reprezintB o culturB politicB @n integritatea dimensiunilor sale ) cognitive! a ective! evaluative ) e,istentB @n toate statele ce alcBtuisc uniunea. &entru a avea o viaAB @ndelungatB! pactul ederal presupune e,istenAa unor circumstanAe avorabile! a unor 'legBturi intelectuale ale asocierii(! interese Ci nevoi materiale Ci spirituale comune! idei! sentimente! moravuri Ci obiceiuri asemBnBtoare. Stabilitatea democraAiei americane derivB nu numai din legile sale bine @ntocmite! din uncAionarea principiului separaAiei puterilor! ci Ci din e,istenAa unei culturi politice democratice! adicB a caracteristicilor morale Ci intelectuale ale oamenilor @n societate. #,perienAa practicB! obiceiurile! opiniile! tradiAia americanB au o mare importanAB @n menAinerea instituAiilor democratice Ci ederative. TranspunFnd @n Aara lor litera legii americane! me,icanii 'n"au putut aduce! @n acelaCi timp! Ci spiritul care o @nsu leAeCte(. Starea de civilizaAie puAin avansatB! corupAia moravurilor Ci mizeria! dar Ci ine,istenAa unei culturi politice adecvate vor constitui multB vreme piedici @n buna uncAionare a regimului politic ederativ @n $e,ic.*esigur! Toc0ue.ille nu a ales @ntFmplBtor SE%! el a analizat un sistem ederativ care este structurat Ci uncAioneazB democratic. 2onsiderFnd dezvoltarea treptatB a egalitBAii de condiAii ca un apt providenAial! universal Ci durabil! Toc0ue.ille aratB cB acesta a gBsit @n SE% circumstanAe avorabile de mani estare Ci @Ci e,ercitB in luenAa asupra societBAii civile. #galitatea de condiAii 'imprimB o anumitB orientare spiritului public Ci legilor o anumitB ormulare! guvernanAilor precepte noi! iar celor guvernaAi deprinderi speci ice( . #a in luenAeazB Ci modi icB moravurile politice e,istente! dar genereazB Ci opinii Ci sentimente noi. &roblema societBAii civile Ci a raporturilor sale cu societatea politicB este tratatB! pe larg! de Toc0ue.ille. #l aratB cB 'americanii de toate vFrstele! de toate condiAiile! cu personalitBAi di erite se unesc necontenit. 1u au numai asociaAii comerciale Ci industriale la care participB toAi! dar mai au Ci alte asociaAii de tot soiul+ religioase! morale! intelectuale! serioase! uCuratice! oarte generale! oarte particulare! uriaCe Ci oarte mici- americanii se asociazB pentru a da serbBri! a @n iinAa seminarii! a construi hanuri! a @nBlAa biserici! a rBspFndi cBrAi! a trimite misionari la antipozi- creeazB @n elul acesta spitale! @nchisori! Ccoli. *acB e vorba! @n ine! de a pune @n evidenAB un adevBr sau de a dezvolta un sentiment cu spri.inul unui e,emplu mBreA! ei se asociazB.( Toc0ue.ille pledeazB pentru necesitatea menAinerii autonomiei asociaAiilor din viaAa civilB. *acB statul s"ar amesteca @n treburile acestora! consecinAele ar i nedorite. Indivizii! pierzFndu"Ci ideea de asociere! ar apela pentru orice problemB la a.utorul statului. Dn acelaCi timp! dacB ar ieCi din s era politicB pentru a se lansa @n domeniul preocupBrilor asociaAiilor civile! statul ar e,ercita! chiar BrB sB vrea! o tiranie insuportabilB! deoarece 'un guvern nu Ctie decFt sB dicteze reguli precise- impune sentimentele Ci ideile care @i sunt avorabile Ci este @ntotdeauna di icil sB discerni care @i sunt s aturile Ci care ordinele(. Toc0ue.ille a observat e,istenAa unei legBturi @ntre asocierea politicB 8?

Ci asocierea civilB! iecare tip de asociere contribuind la @ntBrirea celuilalt. #l este de pBrere cB asociaAiile politice sunt adevBrate Ccoli @n care cetBAenii @nvaAB teoria generalB a asocierii! transpunFnd"o apoi @n viaAa civilB! pentru a"Ci realiza di erite scopuri Ci interese. Dn concepAia lui Toc0ue.ille! democraAia presupune atFt crearea cadrului instituAional @n care aceasta va uncAiona! cFt Ci instituirea unui sistem de educaAie politicB prin care oamenii se vor amiliariza cu principiile! normele! valorile democraAiei. '% @nvBAa democraAia! a"i reanima! dacB este cu putinAB! crezurile! a"i puri ica moravurile! a"i reglementa miCcBrile! a @nlocui! puAin cFte puAin! lipsa ei de e,perienAB cu CtiinAa treburilor publice! instinctele ei oarbe cu cunoaCterea adevBratelor ei interese! a adapta guvernarea ei timpurilor Ci locurilor! a modi ica aceastB guvernare @n uncAie de @mpre.urBri Ci de oameni+ iatB cea dintFi @ndatorire impusB @n zilele noastre celor a laAi la cFrma societBAii( ! susAine Toc0ue.ille. % irmaAia sa! potrivit cBreia unei lumi cu totul noi @i trebuie o CtiinAB politicB nouB! poate i interpretatB atFt @n sensul necesitBAii creBrii unei CtiinAe politice noi! cFt Ci @n sensul cB o societate @n care se instituie democraAia presupune @nsuCirea unor cunoCtinAe Ci deprinderi noi. #ducaAia civicB! democraticB! va avea ca rezultat aptul cB oamenii vor @nAelege necesitatea respectBrii normelor! corelaAia dintre interesul particular Ci cel general! legBtura dintre domnia libertBAii Ci domnia moravurilor. *epBCind cadrul SE% ca teren de analizB Ci veri icare! Toc0ue.ille elaboreazB o teorie politicB generalB! dovedindu"se a i acel tip de cercetBtor care nu este nici iloso ! nici .urist! nici istoric! ci toate deodatB Ci ceva @n plus! adicB politolog. O paralela intre principiile sustinute de conservatorii americani contemporani si gandirea lui TocWueville se .usti ica in conte,tul actualei dezbateri despre identitatea dreptei! unde redescoperirea unei traditii intelectuale comune a di eritelor curente de dreapta este esentiala pentru atenuarea unei aparente tensiuni intre Qtelurile ultime' ale libertatii individuale (ca pilon central in iloso ia politica liberala sau libertariana! pentru a olosi termenul american) si virtutii (ca notiune in .urul careia graviteaza principiile conservatoare). TocWueville este unul dintre principalii ganditori reprezentativi pentru o ast el de traditie. &e toata intinderea operei sale se poate observa moderatia cu care incearca sa inteleaga si sa e,plice Qstarea sociala' democratica aparuta pe cele doua maluri ale %tlanticului! punand accent atat pe importanta pastrarii elementelor pozitive ale Qvechii ordini'! cat si pe promovarea unei Qnoi ordini' din dorinta de a apara libertatea si demnitatea umana. #l condamna e,cesele Ievolutiei ranceze! dar nu si idealurile ce au animat initial miscarea revolutionara! considerand marsul spre democratie ordinea ireasca a lucrurilor dorita de *umnezeu. Scopul pe care TocWueville l"a urmarit in scrierile sale era modelarea democratiei! temperarea e,ceselor acesteia si combaterea tendintelor ei distrugatoare pentru libertate. In viziunea lui TocWueville! egalitatea conditiilor (trasatura undamentala a democratiei) produce in oameni atasamentul pentru independenta si! implicit! pentru institutii libere. Totusi! egalizarea conditiilor distruge orice putere intermediara intre indivizi si stat! acesta iind singura putere centrala care se inalta deasupra tuturor- indivizii sunt mici! iar societatea pare mai mare si mai indreptatita sa primeze in ata individului intrucat isi trage seva din Qvointa populara'. In lu,ul continuu al democratiei! legatura dintre generatii sau increderea in strabuni sunt distruse si individul se retrage in s era privata! .udecand de acolo lumea dupa propria sa ratiune! si lasa problemele comune ale societatii in mana autoritatilorc?;d. Singurul Qs atuitor' acceptat este opinia publica! adevarul presupunand a i de partea celor multi ) un rationament gresit! ce lasa mana libera tiraniei ma.oritatiic?9d. TocWueville dezaproba si tendinta (pentru el oarte noua) ca statul sa ie privit drept agent al educatiei si caritatii! subminand diversitatea educatiei! bat.ocorind moralitatea verticala si crescandu"si ast el controlul asupra societatii. 2onsecinta unei ast el de stari sociale este mediocritatea raspandita in intreaga ibra a societatii! statul a.ungand ast el sa ie vazut mai degraba ca un Qdascal' decat ca monopol al ortei. Q*espotismul bland' in viziunea lui TocWueville este instaurat prin cedarea progresiva a spatiului actiunii libere in ata reglementarilor minutioase! Qtimide' si bine intentionate ale statului. 2ea mai mare iluzie a popoarelor democrate este ca ele pastreaza Q raiele' societatii iindca sunt chemate regulat la alegeri! neintelegand ca! odata cu trecerea 8?

timpului! ele isi pierd capacitatea de a se autoguverna si a.ung o masa amor a Qpastorita' de stat! incapabila sa aleaga o guvernare liberala autentica. &rincipalele remedii pentru aceste pericole sunt in gandirea lui TocWueville descentralizarea administrativa (accentul pe arta autoguvernarii locale)! o iciali alesi uninominal (responsabilitate in ata cetatenilor! nu a puterii centrale)! arta asocierii voluntare (societate civila puternica! dialogul permanent al ideilor)! libertatea presei (ca principal ormator al opiniei publice si aliat al indivizilor nedreptatiti)! independenta .ustitiei (puterea .uridica trebuie sa isi mareasca protectia acordata cetateanului pe masura ce pretentiile statului la reglementarea minutioasa a vietii sociale cresc) si recunoasterea rolului esential al protectiei drepturilor individuale. &e langa aceste remedii! in gandirea lui TocWueville religia este baza ordinii sociale si orta decisiva ce poate permite indivizilor sa"si pastreze libertatea si solidaritatea in tumultul democratic. Toate aceste temeri resimtite de TocWueville in legatura cu democratia sunt pe deplin complementare cu principiile si ideile conservatoare! dar intentia aici nu este de a"l in atisa pe ganditorul rancez ca e,ponent strict al conservatorismului. Sistemul sau de gandire este mult mai comple, si pre igureaza alianta moderna intre liberali si conservatori. %st el! pentru TocWueville libertatea individuala este undamentala! insa pentru ca ea sa se dezvolte si in vremuri democratice este necesara pastrarea legaturilor pro unde intre indivizi in sanul comunitatii. In acest conte,t! credinta religioasa pentru TocWueville este importanta nu numai pentru a tempera e,cesele individualismului si materialismului! dar si pentru a trasa o limita morala actiunilor umane posibile. 2alatoria intreprinsa in %merica pentru intelegerea si observarea democratiei! precum si dorinta de a apara libertatea in noul conte,t social democratic ( ara iluzii legate de intoarcerea la Vechiul Iegim) subliniaza receptivitatea lui TocWueville la nou si necunoscut. 5a el ca liberalii si conservatorii moderni! TocWueville critica aspru etica si practicile asistentiale ale statului. In cele din urma! TocWueville poate i considerat mai mult decat un precursor al conservatorismului american! sistemul lui de gandire e,empli icand contopirea coerenta a principiilor liberale si conservatoare ce stau la baza aliantei moderne a dreptei.

F" Na9eS
Speci icatiile si baza principiala a ilozo iei liberale pot i mai bine intelese prin punerea in perspectiva! prin compararea cu alte doctrine. &rile.ul cel mai nimerit ni"l o era cartea lui F. 3a=eU! *rumul catre servitute! care este tocmai o ast el de punere in perspectiva comparatista de pe o baza polemica a liberalismului si a doctrinelor totalitare+ socialsta! national"sociaista! ascista si comunista. 2aracterul polemic si sentimentul de urgenta al acestei apologii! scrisa intre 86;P si 8699 reuseste sa surprinda oarte bine o ert liberala! punind"o in relie prin proiectarea ei asupra o ertelor alternative " ceea ce ace lucrarea deosebita de relevanta pentru conte,tul nostru actual. 5iberalismul este ilozo ia politica ce a raspuns cel mai bine idealurilor propuse de Secolul 5uminilor. %sadar! mare parte din secolul al /I/"lea este dominat de un optimism purtind o amprenta liberala. Insa! tot in secolul al /I/"lea! mai ales in 0ermania! apar o serie de doctrine care se raporteaza critic la modernitatea capitalist"liberala! sau o resping de"a dreptul+ mar,ismul! care ataca insusi baza ilozo iei liberala! prin critica economiei politice burgheze- doctrinele socialiste (cu o raspindire mai larga europeana! recte Franta)! care se opun individualismului propunind o serie de modele colectiviste- un nationalism de actura romantica! ce se opune civilizatiei moderne per se! in schimbul unei reveniri la o traditie idealizata- in ine! o conceptie autoritara asupra statului si a raportului acestuia cu societatea! inspirindu"se din ilozo ia politica a lui 3egel si din practica politica a lui KismarU. 2eea ce au comun aceste curente de gindire! pe care (in diverse combinatii) le vom regasi acind ravagii in istoria primei .umatati a secolului // sub orma national"socialismului nazist! a ascismului italian si a 8?

comunismului bolsevic este animozitatea ata de modernitatea capitalista ilustrata in primul rind de spiritul englez (variat .usti icata! de la caz la caz). Sau! mai curind! dorinta de a realiza aceleasi rezultate (e icienta) dar evitind mi.loacele liberalismului. &rintre altele! i se reprota acestuia ine icienta actiunii parlamentare ca mi.loc de decizie! ine icienta coordonarii economice (piata) si crearea de mari concetrari de capital (monopoluri)! egoismul individualist! incapacitatea de a o eri un sens e,istentei sociale! lipsa de interes pentru colectivitate. 2a atare! variatele orme ale doctrinelor politice totalitare se va concentra asupra acestor teme. &artea a II"a+ Iaspunsul liberal la provocarea totalitara (8;.77"89.77) 3a=eU nu ace decit sa preia aceste critici si sa analizeze cit de precara si periculoasa este o erta totalitara in raport cu cea liberala. In partea a doua a lectiei! vom urmari trei din temele argumentului polemic al lui 3a=eU! e,aminind la rindul nostru (si in lumina propriei noastre e,periente totalitare) validitatea criticii sale liberale+ 8Z ideea de planificare ca mai buna coordonare a activitatii economice decit piata libera- raportul dintre plani icare! libertatea economica si libertatea politica si civica- ?Z ideea de stat moral ca orma de organizare a societatii in care statul! ca orma superioara de rationalitate! prescrie un tel si o etica cetatenilor;Z ideea de colecti.itate ca sursa a dreptului individual! spre deosebire de comunitatea liberala $azata pe notiunea de drepturi individuale. Vom e,amina! pe urmele lui 3a=eU! modul in care cele trei elemente ale oricarei ilozo ii colectiviste duce la eradicarea libertatii individuale si la societatea totalitara. *e asemenea! vom e,amina rolul pe care 3a=eU il rezerva ideii de indeterminare si apro,imare a binelui! inerenta unei societati liberale! spre deosebire de determinismul agresiv al conceptiilor opuse- vom aprecia in ce masura o societate liberala este o societate desc2isa (&opper! Soros). ,espre ordinea spontan! la Na9eS Friedrich von 3a=eU este! de cele mai multe ori! vBzut ca unul dintre cei mai strBluciAi economiCti sau un iloso de mare valoare al politicii. 2u toate acestea! lucrBrile Ci teoriile sale nu au ost @ndreptate cu predilecAie cBtre cele douB domenii de cercetare ci! mai degrabB! principala particularitate pe care F" Na9eS o are printre iloso ii dreptului este acea preocupare pentru desluCirea mecanismului prin care orAele de pe piaAB interacAioneazB Ci modul @n care motivaAiile oameniilor uncAioneazB @ntr"o piaAB Ci @n societate. %Ca cum! chiar 3a=eU o spune! scopul legii este de a menAine ordinea! care se mani estB ca o piaAB! teoria dreptului lui 3a=eU derivB din lucrBrile teoretice ale Ccolii de economie austriece. 3a=eU doreCte sB construiascB o teorie con orm cBreia legea sB derive din relaAiile dintre cetBAeni. %ceastB idee a ost susAinutB Ci de alAi precedesori! @nsB a ost primul care a e,plicat conceptul de lege drept o QescrescenAB( a relaAiilor spontane ce iau naCtere @n societate. 5egea este produsul unei soluAii continue a con lictelor Ci menAinerea ordinii. IatB de unde apare diversitatea legislaAiei (oamenii trBiesc Ci adoptB decizii @n cadrul di eritelor societBAi Ci sub di erite circumstanAe). Ende pot duce intervenAiile @n ordinea spontanB ori @ncercBrile de a de.uca cursul evoluAiei H 2onsecinAele sunt de.a evidente+ in laAie legislativB sau legislaAie comple,B! reguli nerealistice care intrB @n con lict unele cu altele ce @ncearcB sB devinB legi. Dn aceste circumstanAe! con lictele nu tind sB se stingB! ci din contrB! sunt e,acerbate! ordinea spontanB iind @nlocuitB cu haos reglat. Societatea @Ci uitB valorile! oamenii devin non"creativ! ignoranAi! ca Ci cum nici nu ar mai e,ista nici un criteriu de auto"evaluare moralB. 3a=eU este critic cu predilecAie @n ceea ce priveCte legislaAia Ci dezvBluie motivele pentru declinul democraAiei! care! este de pBrere! rezidB chiar @n democraAia @nsBCi. Dn momentul @n care parlamentarii doresc sB ie realeCi recurg la urmarea unor scopuri personale sau de grup! @n po ida interesului general. %ceasta aduce cu sine din ce @n ce mai multe reguli! @mpingFnd societate @ntr"un stadiu anterior de ordine. *upB spusele lui 3a=eU! @ncercarea de a per ecAiona regulile spontane de.a e,istente este Qo eroare naturalB a constructivismului(! iind plinB de intenAii! dar care nu aduc nimic bun. 3a=eU distinge @ntre douB tipuri de raAionalism+ raAionalismul constructiv Ci raAionalismul evolutiv! asociind cu acestea douB eluri de ordine+ 8?

ordinea plani icatB Ci ordinea spontanB. IaAionalismul constructiv derivB din concepAiile lui *escartes despre dublul accent pus pe deducAia matematicB sau logicB din premise e,plicite Ci din modelul maCinilor ca enomen natural! oricFt de comple,. IaAionalismul constructivist dB naCtere ordinii plani icate! @n cadrul ei producFndu"se elemente concepute cu unul sau mai multe scopuri pre"de inite. Scopul raAionalismului constructivist este tocmai acela de a produce societBAi Ci instituAii sociale @n modul cel mai deliberat cu putinAB. &e de altB parte! importanAa raAionalismului evolutiv Ci a ordinii spontane nu pot i minimizate! ideea de prestabilit sau plani icare neputFnd i aplicatB acestui tip de raAionalism. Organismele! limba.ul! pieAele economice! societBAile sunt e,emple de ordini care nu au ost construte+ ele au evoluat. 3a=eU considerB cB aceastB distincAie @ntre ordini construite Ci spontane ne a.utB la @nAelegerea omului Ci a societBAii. #,emplul clasic al unei ordini evoluate sau spontane este piaAa liberB. %Ca cum spune chiar 3a=eU! Q1iciodatB nu am cosntruit propriul sistem economic. 1u am ost atFt de inteligenAi pentru asta.( O piaAB liberB este aceea @n care di eriAi indivizi sau organizaAii au posibilitatea de a" Ci plani ica detaliile activitBAilor! olosindu"se de o abordare raAionalistB constructivB! dar care @nglobeazB o ordine comple,B ale cBrei detalii nu sunt cunoscute oricui.%ceastB ordine comple,B uncAioneazB e ectiv datoritB unui singur apt+ preAul pieAei ca rezultat al competiAiei transmite in ormaAia prin tot sistemul. #ste aceastB in ormaAie! transmisB prin intermediul preAului! cea care ace ca iecare parte a sistemului sB rBspundB de restul Ci sB @Ci plani ice propriile activitBAi detaliateH Iolul statului Ci al guvernBmFntului este acela de a crea un sistem legislativ adecvat pentru ca economia descentralizatB sB poatB transmite @n bune condiAii in ormaAii Ci sB permitB ordinii de piaAB sB uncAioneze corect. DnsB! @ncercarea de a ace mai mult decFt atFt! poate a ecta grav mecanismul de ormare liberB a preAului prin intermediul pieAei. 0uvernele nu trebuie sB recurgB la plani icare amBnunAitB a economiei sau la administrarea preAurilor! dupB bunul plac. *e asemenea! gFndirea Ci comunitatea CtiinAi icB ormeazB o ordine comple,B Ci spontanB ce are multe similitudini cu piaAa economicB. % evoluat mai degrabB decFt sB i ost construitB! opereazB cu a.utorul unui sistem descentralizat de in ormaAii! menAinerea transmiterii acesteia iind principala uncAie a guvernBrii Ci conAine multe mecanisme de auto"corectare care se ocupB de eliminarea erorilor sau eliminB greCelile. 5a el ca Ci piaAa liberB! este de neconceput ca cineva sB ii proiectat ordinea CtiinAi icB! ordine ce a condus la interconectarea cunoCtinAelor teoretice Ci empirice. &otrivit lui 3a=eU! o ordine trebuie sB @ntruneascB trei proprietBAi pentru a i spontanB+ actorii nu construiesc ordinea! ci @i permit sB ia naCtere din activitBAile sale ei acAioneazB independent! BrB @nAelegeri cadrul legal ce guverneazB comportamentul lor nu determinB alegerea acAiunii Ci nici rezultatul ei. Ordinea spontanB Aine societatea @n miCcare BrB a i nevoie de comandamente de la centru. O societate liberB este ordonatB nu iindcB cetBAenilor le este spus ce sB acB! ci datoritB tradiAiilor Ci instituAiilor moCtenite! @n continuB evoluAie! prin urmBrirea propriului interes. 2omportamentul oamenilor urmeazB anumite tipare pentru cB au ost acceptaAi de cBtre societate. 3a=eU spune cB nu este un accident aptul cB cea mai mare di erenAB materialB @ntre membrii unei societBAi poate i gBsitB @n lumea a treia! unde oraCele (conduse dupB reguli comple,e) se @ntFlnesc cu satele (care au legile proprii! di erite cele dintFi).

Friedric2 .on Na9eS

Friedrich %ugust von 3a=eU a ost unul dintre cei mai importanAi economiCti Ci ilozo i ai secolului //. *upB 5ud`ig von $ises! pro esorul 3a=eU a ost cea mai de seamB igurB a ultimelor decenii @n colii #conomice din %ustria. 1u @n ultimul rFnd a ost cel mai aprig apBrBtor a libertBAii @n ultimii ?77 de ani. 1Bscut la Viena pe P mai 8P66! 3a=eU a luptat @n armata austro"ungarB @n &rimul IBzboi $ondial! urmBrind acAiunile de pe rontul italian. 5a s FrCitul rBzboiului s"a @ntors la Viena Ci Ci"a luat doctoratele @n economie Ci drept. Dn 86?; 3a=eU a devenit asistentul lui 5ud`ig von $ises! iar @n 86?< au ondat @mpreunB Institutul de 2ercetare %ustralian pentru % aceri (%ustrian Institute or Kusiness 2=cle 8;

Iesearch)! 3a=eU iind preCedinte Ci $ises vicepreCedinte. Dn 1931 a primit o catedr la coala Economic din Londra unde a stat pn n 1948, n acest timp a publicat multe cri printre care i rumul ctre ser!itute" n 1944# in 19$% a predat, la &ni!ersitatea din '(ica)o, *ilo+o*ie social i moral pn n 19,-# .n aceast perioad a publicat 'ontrare!oluia n tiin" /19$-0, 'onstituia libertii "/19,10 i 1rdinea sen+orial"/19$-0#
in 19,- pn n 19,2 a *ost pro*esor de economie politic la &ni!ersitatea din 3reibur), apoi pro*esor de economie la &ni!ersitatea din 4al+bur) pn n 1924, cnd 5a6e7 s8a ntors la &ni!ersitatea din 3reibur) unde a rmas pn la moartea sa# 9rintre operele din aceast perioad putem aminti: 4tudii n *ilo+o*ie, politic i economie "/19,20, Le)e, le)islaie i libertate"/3 !olume 1923819280, enaionali+area banilor" /192,0, ;oile studii n *ilo+o*ie, politic, economie i istoria ideilor"/19280 i 'onceptul *atal"/199%0#

Dn 86<9 a primit &remiul 1obel pentru CtiinAe economice. 5a6e7 a murit n anul 199- pe -3 martie la !rsta de 9- de ani# El a publicat peste 13% de articole i -$ de cri#
< rumul ctre ser!itute< a aprut n 1944 i a repre+entat nceputul unei lun)i perioade n care interesul lui 5a6e7 pentru anali+a economic s8a combinat cu studii constituionale, cu o ampl perspecti! asupra istoriei, a !ieii sociale# 'ele mai importante momente, n acest sens, le repre+int crile sale <'onstituia libertii< /19,%0 i trilo)ia <Le)e, le)islaie i libertate< /publicat n anii =2%0# 9rin aceste lucrri, 5a6e7 a consacrat renaterea liberalismului clasic n !eacul al >>8lea#

1?;@A LEB@@ 'ondiiile dintr8o ar liber se deosebesc cel mai limpede de acelea dintr8o ar a*lat sub un )u!ernmnt sama!olnic prin respectul acordat marelui principiu cunoscut sub numele de omnia Le)ii# Acesta nseamn c n toate aciunile sale )u!ernmntul este n)rdit de re)uli nesc(imbtoare anunate n prealabil, re)uli care permit s se pre!ad cu o certitudine mulumitoare *elul n care autoritile i !or *olosi n di!erse situaii puterile coerciti!e, i c *iecare s8i plani*ice propriile acti!iti pe temeiul acestei cunoateri# 'u toate c un ast*el de ideal nu poate *i atins nicicnd n c(ip per*ect, cci le)iuitorii, ca i cei crora li se atribuie aplicarea le)ii, sunt supui )reelilor, e destul de clar c(estiunea esenial: c libertatea de aciune a or)anelor eCecuti!e care eCercit puterea coerciti! trebuie s *ie redus ct de mult posibil# 'u toate c orice le)e restrn)e ntr8o anumit msur aciunile indi!iduale, prin aceea c a*ectea+ miDloacele pe care oamenii le pot *olosi n atin)erea scopurilor lor, sub domnia le)ii )u!ernmntul nu8i permite s ia msuri ad8(oc care nesocotesc e*orturile oamenilor# .n cadrul re)ulilor cunoscute, indi!idul est liber s caute s8i mplineasc scopurile i dorinele personale, a!nd si)urana c puterile statului nu !or *i *olosite n c(ip deliberat pentru a8i +drnici e*orturile# &n ca+ particular al distinciei mai )enerale dintre domnia le)ii i )u!ernmntul sama!olnic EFG este i distincia dintre EFG cadrul le)al stabil, n interiorul cruia acti!itatea este clu+it de deci+ii indi!iduale, i conducerea acti!itii economice de ctre o autoritate central# .n primul ca+, )u!ernmntul se limitea+ la a stabili re)uli care *iCea+ condiiile n care resursele disponibile pot *i *olosite, lsnd indi!i+ilor s (otrasc n ce 8;

scopuri !or *i *olosite# .n al doilea ca+, )u!ernmntul diriDea+ utili+area miDloacelor de producie n anumite scopuriEFG# .ntr8o lume n care totul a *ost pre!+ut n amnunt, statul nu reuete mai niciodat s rmn imparial# 'ci acolo unde e*ectele politicii )u!ernmntului asupra oamenilor sunt minuios cunoscute, acolo unde )u!ernmntul intete n mod direct ast*el de a*ecte, el EFG e constrns s de!in prtinitor, s impun oamenilor aprecierile sale i, n loc s le *ie de aDutor n mplinirea propriilor lor scopuri, el este cel care le ale)e scopurile#
&n re+ultat necesar, dar numai aparent paradoCal, ce decur)e de aici este c e)alitatea *ormal n *aa le)ii este n con*lict i, de *apt, e incompatibil cu orice acti!itate a )u!ernului care intete n mod deliberat reali+area unei e)aliti ridicate sau eseniale ntre di*erii oameni, i c orice politic prin care se intete un ideal a crui esen este dreptate distributi! !a duce la nimicirea domniei le)ii# 9entru a produce acelai re+ultat pentru oameni di*erii e necesar ca ei s *ie tratai n mod di*erit# 1r, a le da unor oameni di*erii aceleai anse obiecti!e nu nseamn a le da aceeai ans subiecti!# ;u se poate ne)a c domnia le)ii produce o ine)alitate economic Htot ceea ce poate *i susinut e c aceast ine)alitate nu se produce ast*el nct s a*ecte+e anumii oameni n anumite moduri#"

Elemente #io5rafice. Friedrich %ugust von 3a=eU a ost unul dintre cei mai importanAi economiCti Ci ilozo i ai secolului //. *upB 5ud`ig von $ises! pro esorul 3a=eU a ost cea mai de seamB igurB a ultimelor decenii @n colii #conomice din %ustria!aducandu"si contributia la dezvoltarea mai multor discipline academice + economie!stiinte politice!istoria ideilor! iloso ie si psihologie.% ost un om erudit cu preocupari multiple si nu @n ultimul rFnd a ost cel mai aprig apBrBtor a libertBAii @n ultimii ?77 de ani. 1Bscut la Viena pe P mai 8P66!intr"o amilie austriaca instarita de oameni de stiinta si pro esori universitari! 3a=eU a bene iciat de un mediu intelectual deosebit si de o mostenire genetica de e,ceptie + tatal doctor in medicina ) insu landu"i iului importanta stiintei ca vocatie iar pe ramura materna bunicul din partea mamei a ost pro esor de drept constitutional si mai tarziu statistician devenind presedinte al 2omisiei centrale de Statistica a %ustriei Imperiale. Friedrich %ugust Von 3a=eU s"a ormat in perioada ultima a Imperiului %ustro" Engar!Viena iind atunci martora unei izbucniri remarcabile de creativitate in arta!literatura !muzica stiinta ! iloso ie!psihologie si economie.Farmecul acestei civilizatii austriece s"a stins dupa primul razboi mondial !3a=eU luptand @n armata austro"ungarB in regimentul de artilerie! urmBrind acAiunile de pe rontul italian. 5a s FrCitul rBzboiului s"a @ntors la Viena Ci Ci"a luat doctoratele @n drept (86?8) si in stiinte politice(86?;).Interesul sau intelectual principal in aceasta perioada pare sa i ost psihologia dar gandindu"se la o viitoare cariera s"a inscris pentru un titlu .uridic!lucru care ii o erea de asemenea cunostiinte de baza in domeniul economic.2a Qresearch student( !viziteaza la invitatia lui aesle= $itchell %merica(86?;"86?9) unde invata sa vorbeaca luent engleza si remarca naivitatea teoretica a multor carti americane de economie!dar si so isticarea lor tehnica.Insa in acea perioada vederile sale socialiste moderate marcate de abianism !nu au ost in luentate marcant de economia bazata pe libera initiativa din aceasta tara. Dn 86?; 3a=eU a devenit asistentul lui 5ud`ig von $ises!care era in acea vreme director al unui birou guvernamental temporar! iar @n 86?< au ondat @mpreunB Institutul de 2ercetare %ustralian pentru % aceri (%ustrian Institute or Kusiness 2=cle Iesearch)! 3a=eU iind preCedinte Ci $ises vicepreCedinte.2oncomitent el isi va petrece perioada cuprinsa intre 86?6 si 86;8 predand economia la Eniversitatea din Viena.Sub in luenta lui $ises se va debarasa de abianismul sau si va incepe sa inteleaga problemele socialismului.Tot in aceasta perioada a venit in contact cu multi dintre marii economisti ai epocii spre e,emplu in 86?P la 5ondra il intalneste pentru prima oara pe Yohn $a=nard Le=nes cu care va purta o dezbatere publica si privata asupra importantei banilor pentru urmatorii ani. 5ionel (mai tarziu 5ord) Iobbins care usese puternic in luentat de unele idei ale Scolii austriece!l"a invitat pe 3a=eU la Scoala 5ondoneza de #conomie si Stiinte &olitice ca Qvisiting 8;

pro esor( intre 86;8"86;?!unde acesta a produs o asemenea impresie cu prelegerile sale !incat la inele lui 1931 a primit o catedr la &ni!ersitatea din Londra ca pro*esor de stiinte economice si statistica unde a stat timp de 18 ani#@n aceasta etapa a !ietii si8a adus cele mai importante contributii ca economist teoretician si la de+baterea pri!ind calculul economic in sistemul socialist,precum si publicarea renumitei lucrari rumul catre ser!itute",care a marcat sc(imbarea directiei pro)ramului sau de cercetare si care i8a adus celebritatea# La Londra a *acut parte dintr8un )rup de economisti ,inclu+andu8i pe Lionel Iobbins si Arnold 9lant cunoscuti pentru op+itia lor *ata de noua orientare 7e6nista,si ocupandu8se de problemele somaDului si ale ciclului de a*aceri# Jotodata , a reali+at o anali+a critica a lucrarii lui Ke6nes Jreatise o* ?one6"#5a6e7 nu a intentionat sa stea atat de mult in An)lia,dar instalarea re)imului na+ist in Bermania /19330 a *acut imposibila intoarcerea lui in lumea )ermana, el de!enind in 1938 cetatean britanic,insa aici s8a )asit mar)init la !iata academica#El a nutrit o dra)oste pro*unda pentru An)lia si pentru manierele en)le+e si a admirat cu precadere stilul !ietii uni!ersitare de la 'ambrid)e# upa inc(eierea celui de al doilea ra+boi mondial , s8a intors la Londra ,pentru ca la scurt timp sa plece in 4tatele &nite# @n 19$% 5a6e7 !a accepta numirea la &ni!ersitatea din '(ica)o,ca pro*esor de stiinte sociale si morale si membru al 'omitetului de Bandire 4ociala#A *ost surprins de *aima repurtata de cartea sa rumul catre ser!itute" in America,unde s8a !andut la un pret eCtraordinar pentru o asemenea lucrare scrisa pentru un public european,semni*icati! *iind si *aptul ca publicarea se reali+ase la &ni!ersitatea din '(ica)o8 unde in*lorea atunci cunoscuta 4coala economica din '(ica)o,centru celebru al economistilor sustinatori ai pietei libere si ai societatii libere a!and ca suport economia de piata#4uccesul rasunator al lucrarii il !a trans*orma subit in economistul respectabil ,in teoreticianul social contro!ersat# La '(ica)o ,la seminariile saptamanale or)ani+ate de 5a6e7 ,se puteau intalni cele mai luminate minti ale &ni!ersitatii ,indi*erent de !arsta ,statut sau disciplina academica pentru a discuta temele propuse de el# 1ri+ontul lar) al acestor discutii se !a re)asi in urmatoarea sa carte 'onstitutia libertatii" care constituie o pre+entare sistematica a principiilor libertatii indi!iduale# upa petrecerea a 31 de ani in lumea de eCpresie en)le+a ,5a6e7 accepta o numire ca pro*esor de politica economica la &ni!ersitatea din 3reibur)/19,-0 ,unde !a ramane pana la pensionare/19,80#La retra)erea de aici in anul 19,2,el !a accepta calitatea de pro*esor de onoare la &ni!ersitatea din 4al+bur) in Austria, acordandu8i8se in acelasi timp alte onoruri pro!enind din toate colturile lumii,pentru munca de o !iata in domeniul *iloso*iei ,al stiintelor politice si al economiei#
Ieputatia sa ii adusese deDa un doctorat onori*ic din partea &ni!ersitatii Ii776o din Jo76o in 19,4 iar acum ,in 1921,&ni!ersitatea din Liena il *ace senator onori*ic#@n 1924 primeste un doctorat onori*ic de la 4al+bur) ,in acelasi an in care !a primi 9remiul ;obel pentru Economie,alaturi de economistul suede+ Bunnal ?6rdal#Acest premiu a insemnat o reali+are remarcabila pentru o persoana care presupusese tot timpul ca a!ertismentele sale impotri!a alunecarii intelectuale catre socialism !or *i atat de nepopulare ,incat ii !or bloca accesul la asemenea onoruri in special din partea Academiei 4uede+e de 4tiinte si i8a dat un impuls innoit lui 5a6e7 de ener)ie si sanatate,el incepand sa scrie si sa predea c(iar mai asiduu ca inainte#Asa au aparut cele trei !olume din LaM,Le)islation and Libert6" in 1929, si c(iar sa inceapa o lucrare repre+entand o alta critica maDora a socialismului J(e 3atal 'onceit: J(e Errors o* 4ocialism"#

8;

3a=eU isi va incheia lunga viata in data de ?; martie 866?!la Freiburg !traind deci sa vada prabusirea comunismului !pe care el insusi o anuntase. Pre>entare 5enerala a operei lui 2aAe'. Opera lui 3a=eU!este deosebit de vasta si trebuie analizata in conte,tul evenimentelor la care a asistat in cursul lungii sale vieti + avea 8P ani in timpul Ievolutiei Kolsevice din 868< !treizecisiunu la venirea la putere a lui 3itler!treizeci si trei cand Ioosvelt si"a demarat 1e` *eal"ul si ;< cand Le=nes si"a publicat QTeoria generala(.% trait toate evenimentele secolului // derulate intre 868< si 8668 + distrugerea ordinii economice liberale!ridicarea si colapsul miscarilor si regimurilor totalitare!$area *epresiune!cel de"al doilea razboi mondial!stabilirea si slabirea ulterioara a hegemoniei S.E.%.!dezagregarea imperiilor coloniale europene!cresterea puterii statului si razboiul rece cu sistemul comunist.% ost si martorul caderii zidului Kerlinului in 86P6 si al colapsului comunismului in Iusia in 868<. Opera sa cuprinde nu mai putin de ?6J de titluri!intre care + 86 carti!?J pam lete!8: opere editate si ?;J de articole. Scrierile din tinerete au ost teorie economica pura!evidentiindu"se ca si ganditor original.2artea sa QTeoria monetara si ciclurile de a aceri( !publicata in limba germana in 86?6 si in engleza in 86;; !e,amineaza rolul banilor si al bancilor in determinarea luctuatiilor economice.#l respinge punctul de vedere de atunci con orm caruia banii si disponibilitatea creditului nu a ecteaza structura productiei!argumentand ca o in.ectie brusca de credit in economie poate cauza modi icari ale preturilor relative ale bunurilor si poate duce la o suprainvestire ce nu poate i sustinuta.2ursurile de la 5ondon School o #chonomics !publicate sub titlul Q&rices and &roduction((86;8) si lucrarea Q&ro its!Interest and Investment((86;6) intaresc opinia de mai sus si aduc noi dimensiuni teoriei respective + cand banii si creditul se modi ica!rezulta un sir de evenimente ce atrag resursele in locuri in care nu s"ar i indreptat in mod normal-daca creditul creste!investitiile vor i stimulate insa acestea nu vor pute i sustinute avand in vedere ca ele sunt un raspuns la asul semnal al noului credit si nu la modi icarile reale ale cererii. 3a=eU a scris aceste lucrari in perioada etalonului aur!cand era mai di icil pentru guverne sa creeze bani noi!dar in perioada postbelica ideile sale au capatat o noua relevanta!el si adeptii sai reusind sa demonstreze ca orice in latie duce de apt la dislocarea economiei!asa iind e,plicat soma.ul de proportii ce se instaleaza inevitabil la incetarea in latiei. *intre lucrarile de teorie economica Q$onetar= Theor= and the Trade 2=cle((86;;) a ost probabil cea mai de succes !dar nici una nu s"a bucurat de deplina recunoastere !lucru e,plicabil daca ne gandim ca au ost scrise inainte de e,ploziva disputa academica privind ciclul de a aceri si problema soma.ului din anii 86;7. 5ucrarea lui 3a=eU din 8698 QThe &ure Theor= o 2apital( continua preocuparea de a cerceta ce se petrece sub invelisul mediilor ai al marimilor agregate si demonstreaza natura oarte comple,a a capitalului si importanta acestuia !reprezentand o lucrare clasica in domeniu si revendicand un loc printre cele mai ra inate studii de teorie economica.*esi salutata de specialistii din domeniu ea nu a avut impactul meritat datorita aptului ca !Le=nes a cucerit lumea academica!acordandu"se putina atentie ideilor provenite din alta directie. In 86;J apare Q2ollectivist #conomic &lanning.2ritical Studies on the &ossibilities o Socialism( ) care dezvolta demonstratia de orta a lui $ises privind problema calculului cu care se con runta orice economie plani icata centralizat si pe care nici un plani icator sau economist teoretician nu a reusit sa o rezolve.%ceasta lucrare !mai mult decat QThe Ioad to Ser dom(!este poate adevaratul punct de cotitura al carierei lui 3a=eU. Q The Ioad to Ser dom( (8699) a ost o carte neobisnuita scrisa de un economist de pro esie ) ea continea oarte putina economie! acand ample re eriri la istorie si politica. 2artea argumenteaza ca si cea mai modesta plani icare economica necesita o masinarie coercitiva pentru a impune oamenilor sa actioneze intr"un anumit mod!con orm cu planurile stabilite!creind ast el terenul pentru guvernarea arbitrara adica in loc sa trateze oamenii in mod egal!plani icatorul trebuie sa"i considere simple 8;

instrumente pentru indeplinirea planului economic.%st el institutia de plani icare va dispune din ce in ce mai mult asupra vietii si ambitiilor indivizilor ! apt ce va atrage pentru detinerea puterii pe liderii politici cu mai putine scrupule!mai degraba decat pe idealistii socialisti.%st el socialistii moderati se vaor gasi impinsi pe un drum nedorit si anume alunecarea spre totalitarism. QIndividualism and #conomic Order((869P) contine eseuri privind problemele calcululuiin economia colectivista!e,plorand variatele metode (inclusiv utilizarea preturilor si a competitiei)pe care statele socialiste le pot olosi pentrudepasirea di icultatilor presupuse de alocarea e icienta a resurselor.5ucrarea mai contine si alte eseuri privind natura iloso iei individualiste si strategia stiintelor sociale. %ceata tema va i reluata in Q The 2ounter"Ievolution o Science(!publicata in 86J?" unde se e,plica in detaliu problemele si erorile ce apar in cazul incercarii de a utiliza metodele stiintelor naturii in studiile sociale.1u numai ca societatea reprezinta un enomen compe,!arata 3a=eU!si ca atare di erit de modelele simple cu care opereaza izica!dar si indivizii ce contribuie la alcatuirea acestei structuri comple,e sunt ei insisi oarte comple,i!avand un comportament imposibil de anticipat cu e,actitate.&roblema plani icatorului este aceea ca aptele cu care are de a ace nu sunt lucruri concrete!ci relatii si comportamente ale indivizilor!deci elemente pe care nimeni nu le poate prevedea.*aca putem vorbi de cateva modele generale ale societatii nu putem insa niciodata sa acem previziuni e,acte. QThe 2onstitution o 5ibert=( este o solida re ormulare a principiilor si practicilor liberalismului in termeni moderni.Societatea !arata 3a=eU! este o notiune comple,a !dincolo de capacitatea de intelegere a unei singure minti omenesti si de aceea imposibil de plani icat-pentru dezvoltarea societatii este necesara libertatea individuala-orice incercare de restrangere a libertatii va rapi ordinii sociale abilitatea sa unica de a aloca e icient resursele si de a invinge noile provocari.2artea e,amineaza cadrul legal necesar pentru sustinerea acestei societati liberale!dezvoltand ideea ha=eUiana de Qdomnie a legii( (rule o la`)+ tratarea oamenilor in mod egal si nu ca piese de .oc ale unui .oc economic de sah.5ucrarea este de o mare densitate si eruditie !dar a ost privita de adversarii lui 3a=eU ca o mare nebunie.Insa el a reprezentat! apt si demonstrat de alt el ulterior!o ugura mult mai puternica decat cei ce l"au repudiat in anii 86J7"86:7. Trilogia! Q5a`!5egislation and 5ibert=((86<;!86<:!86<6)!dezvolta opera timpurie ce e,ploateaza cadrul legal necesar unctionarii societatii libere.3a=eU arata ca radacinile vietii sociale pot i descoperite in evolutia umana( si nu in plani icarea constienta)! e,pune lipsa de precizie a .ustitiei Qsociale( si vine cu sugestii pentru un aran.ament constitutional in care puterile arbitrare ale autoritatii guvernamentale sa ie cat mai reduse.5ucrarea dezvolta cateva teme ascinante schitate in QThe 2onstitution o 5ibert=(!trezind ructuoase dezbateri academice. %ceste doua lucrari denota importanta crescanda !in gandirea lui 3a=eU !a naturii neplani icate a societatii.Institutiile vietii economice si sociale sunt rezultatele actiunii umane (human action) si nu ale proiectelor umane(human design).*impotriva institutiile ce alcatuiesc societatea apar spontan cand oamenii se intalnesc si ac schimburi unii cu altii.5egea!ca de pilda legea contractului !care permite oamenilor derularea schimburilor!este esentialmente descoperita !nu conceputa de oameni intelepti + descoperim ceea ce merge si abandonam ceea ce nu merge. Ideea socialista ca putem renunta la aceste legi care au o aplicabilitate generala si ca este de dorit o economie de comanda !reprezinta asa cum indica titlul altei lucrari din 86PP Q The Fatal 2onceit( ) pretentia atala.&roprietatea!contractul!onestitatea si alte valori sunt intiparite in spiritul nostru deoarece unctioneaza si si"au demonstrat validitatea+ele permit e,istenta unei societati libere.#ste prezumtios a a irma ca putem inlocui aceste valori universale cu un consiliu de oameni intelepti care sa ne arate cum sa actionam in iecare situatie particulara si care sa ne diri.eze in vederea indeplinirii unui anume plan social sau economic.Idealurile socialiste ale distributiei si ale e orturilor catre teluri comune pot avea impact asupra instinctelor omenesti!avand in vedere ca erau atat de importante in trecutul nostru tribalsi de vanatoare.*ar nu pot unctiona in societatile comple,e de astazi !dezvoltate mult dincolo de aria de control a mintii omenesti. 9rin aceste lucrri, 5a6e7 a consacrat renaterea liberalismului clasic n !eacul al >>8lea, care se a*la intr8o perioada de cri+a in urma pierderii de teren 8;

in con*runtarea cu noile docrine colecti!iste8 care a!eau ca trasatura comuna Dusti*icarea eCtinderii rolului economic al statului# Contributia lui Hayek la revigorarea ordinii liberale. octrina liberala asa cum se de+!lotase in sec >@>,era in )eneral pri!ita ca nemaicorespun+and cerintelor societatilor industriale a!ansate#Liberalismul era considerat ca apartinand unei ere apuse *iind tot mai mult utili+at ,in anii 193% slo)anul dincolo de liberalism"#9ro!ocarea ideolo)ica adresata liberalismului nu !enea numai din directia doctrinelor totalitare precum *ascismul si comunismul,ci a pro)ramelorde ameliorare sociala prin intermediul actiunii statului,a*late tot mai mult pe a)enda partidelor de centru8dreapta si centru8stan)a#ECtensia democratiei a aDuns sa *ie !a+uta ca sinonima cu lar)irea c(eltuielilor si a puterilor de re)lemntare ale statului#9oliticienii au de!enit subiect al noii discipline a casti)arii suportului din partea electoratului #Lec(ile partide liberale se adaptau lent la cerintele noii politici de masa si se a)atau cu obstinatie de cre+ul lor in ade!arurile simple ale comertului liber,bu)etelor ec(ilibrate si laisse+8*aire8ului#Acestea erau s*idate de ;oii Liberali ,care de+!oltau ar)umente liberale pentru Dusti*icarea unor masuri limitate de inter!entie si de redistribuire,precum si de miscarile colecti!iste care ,in noile circumstante ale unor drepturi cetatenesti eCtinse,*a!ori+au tot mai mult utili+area institutiei statului pentru reali+area telurilor socialiste Acensiunea colecti!ismului ca doctrina publica din sanul liberalismului a repre+entat tema de ba+a a lucrarii en)le+ului A#L# ice6 H Lectures on t(e Ielation betMeen LaM and 9ublic 1pinion in En)land durin) t(e ;ineteent( 'entur6" /19-,0 ,care a aratat ca incepand de prin 18,% ,doctrinele colecti!iste incepusera sa inlocuiasca doctrinele indi!idualiste in in*luenta asupra opiniei publice si ca drept re+ultat le)islatia re*lecta tot mai mult principiile colecti!iste,curent pe care autorul il deplan)e,re*erindu8se in special la le)islatia pri!ind sindicatele si securitatea sociala# 'on!in)erea tot mai accentuata din prima Dumatate a sec >> ca era liberalismului se inc(eiase a *ost re*lectata in doua carti in*luente ale anilor 194% ,amandoua scrise de cetateni ai *ostului @mperiu Austro85absbur)ic ,care ca si 5a6e7 ,si8au desa!arsit cariera in a*ara acestuia : Karl 9olan6i J(e )reat Breat Jrans*ormation"si 'apitalism,4ocialism and emocrac6" a lui Nosep( 4c(umpeter#9olan6i era ma)(iar ,un socialist istoric al economiei,iar 4c(umpeter austriac,economist de orientare politica conser!atoare# Ieperele subre+irii ordinii liberale in anii 193% erau,in conceptia lui 9olan6i: abandonarea etalonului Aur de catre ?area OritaniePplanurile cincinale in IusiaPinitierea ;eM eal8uluiPIe!olutia ;ational H4ocialista in BermaniaPcolapsul Li)ii ;atiunilor in *a!oarea imperiilor independente economic#El a ar)umentat ca ordinea pietei nu era o de+!oltare spontana naturala,ci re+ultatul politicii deliberate care antrenase un inalt dinamism si pro)res dar cu costuri *oarte mari ,iar miscarile politice socialiste si conser!atoare aparusera pentru a o tine in *rau#1 conclu+ie asemanatoare !a tra)e si 4c(umpeter care anunta in cartea sa ca liberalismul a apus,!iitorul apartinea colecti!ismului si socialismului,in sensul proprietatii de stat si al controlulul economiei si *aptul ca,capitalismul isi subminase ba+ele si trebuia sa se con*runte acum cu propriile arme intoarse asupra lui insusi# 8;

@n timp ce 9olan6i si 4c(umpeter *aceau aceste predictii, discursul lui 5a6e7 adopta cu totul alt ton# @n J(e Ioad to 4er*dom el accepta ca trendul era orientat net catre trium*ul colecti!ismului si ca liberalii de!enisera i+olati# ar 5a6e7 s8a detasat de 9lan6i si 4c(umpeter prin credinta ca nu era nimic ine!itanil in le)atura cu trium*ul colecti!ismului, sustinand ca urmarile continuei aplicari a acestor doctrine !or *i atat de )ra!e incat se !a aDn)e la discreditarea lor si se !a produce intorcerea la prncipiile liberalismului clasic#
'ertitudinea lui 5a6e7 se ba+a pe con!in)erea ca ideile *undamentale ale liberalismului secolului al >@>8lea nu constituiau de *apt o alta ideolo)ie# Ele se intemeiau pe realitate si *urni+au sin)ura doctrina posibila pentru orientarea politicii in societatea moderna# 5a6e7 credea in liberalism la *el de *erm precum un marCist in socialismul stiinti*ic# @deile liberalismului clasic erau ade!arate si ancorate in realitate , in timp ce alte doctrine erau literalmente utopice# Acestea din urma nu a!eau nici o rele!anta pentru lumea modernaP daca s8ar *i incercat punerea lor in practica, re+ulatele nu numai ca ar *i *ost *oarte di*erite de ceea ce se intentiona, dar ar *i daunat in e)ala masura#

Hayek si revigorarea ordinii liberare La un meetin) pre+idat de 4ir N(on clap(am la Kin)=s 'olle)e, 'ambrid)e, in 1944, 5a6e7 a a!ansat o ideee ce urma sa aiba o semni*icatie de durata# 9roblema era modul de recladire a temeliilor intelectuale ale societatii libere care *usese data uitarii in timpul ra+boilului si, mai ales, modul de mobili+are, in acest scop, a ener)iilor academice din toate natiunile participante la ra+boi# 4olutia propusa de 5a6e7 era o asociere internationale# 9rin e*orturile lui, 39 de academicieni si alte perosonalitati ale !remii s8au intrunit in anul 1942, la ?ont 9elerin, in El!etia, pentru discutarea pricipiilor ordinii liberale si a modului in care puteau *i ele aparate# e atunci societatea ?ont 9elerin /asa cum a aDuns sa *ie denumita0 a tinut reuninuni internationale sau re)ionale aproape in *iecare an, in mai mult de +ece tari# e+baterile 4ocietatii ?ont 9elerin au a!ut intotdeauna o in*luenta ce a depasit cu mult cercul celor ce participau ca membri sau in!itati# La inceput, re+ultatele cruciadei liberale intreprinse de 5a6e7 au *ost modeste# esi se inre)istra o redresare a liberalismului si un declin i *orta de atractie a ideilor socialiste in aniii 19$%, erau putine semne de intoarcere la !ec(ile certitudini ale liberalismului secolulului al >@>8lea# 48a !orbit c(iar de un s*arsit al ideolo)iilor la *inele anilor 19$%, intele)andu8se prin aceasta ca lupta dintre indi!idualism si colecti!ism isi pierduse din intensitate# 'onser!atorii acceptasera statul bunastarii, ira stan)a democratica recunoscuse ca o crestere a atotputerniciei statului aduce cu ea mai multe pericole pentru libertate de cat solutii pentru problemele economice# 5a6e7 a considerat ca nu este su*icient un compromis cu *ortele colecti!ismului# @ntre) terenul care *usese pierdut trebuia recasti)at# 9rin scrierile sale si alte acti!itati el a Ducat un rol imporatnmt in in*iintarea unor institute independente de cercetare, indeosebi @nstitutul de a*acerii Economice din ?area Oritanie# Aparitia ;oii repte si *orta doctrinelor neo8liberale in cursul anilor 192% si 198%, imbratisarea lor de cate lideri politici in*luenti, ca si miscarile politice din mai multe tari au marcat trium*ul sin)uraticei cruciade a lui 5a6e7# e la po+itia de e!identa i+olare si aparenta irele!anta din anii 194%, 5a6e7 de!ine, trei+eci de ani mai tar+iu, liderul recunoscut al noii ortodoCii politiCce, 8;

consilierul intelectual al prim8ministrilor, eCponentul unei miscari politice a*lata in plina ascensiune si primitor a numeroase onoruri, inclusi! a 9remiului ;obel pentru economie# @ndelun)ata polemica in care 5a6e7 a *ost implicat de8a lun)ul intre)i sale !ieti poate *i pri!ita, odata cu re!i)orarea liberalismului la acest *inal de mileniu, intr8o noua lumina# 4e pare ca ! a a!ut mai multa dreptate decat ad!ersarii sai intectuali# El a do!edit o mai adanca patrundere in or)ani+area societatii moderne, care c(iar daca unele din ideile sale sunt brutal eCprimate, sau sunt sunt eCprimate intr8o maniera atat de eCtrema incat c(iar si cei care alt*el i8ar imbratisa !ederile, sunt tentati sa le respin)a#
@ntrade!ar in ultimii 1%81- ani, lucrurile au inceput sa se sc(imbe# 4e obisnuia ca 5a6e7 sa *ie luat in serios numai de cei care simpati+au cu po+itia sa ideolo)ica# Acum nu mai este asa# ECista un iteres special pentru economia lui 5a6e7, indeosebi pentru teoria cunoasteri si a ordinii spontane, ca si pentru ipote+ele metodolo)ice ce au stat la ba+a lor# 4e remarca de asemenea o noua apreciere a conceptiei lui 5a6e7 despre liberalism si modernitate#

Concluzii 3rideric( Au)ust Lon 5a6e7 a repre+entat pentru secolul >> un clar!a+ator, multilateral si pro*und cercetator al societatii, un om care a !a+ut cu mult timp inaintea contemporanilor sai ceea ce era necesar pentru apararea si eCtinderea libertatii, in conditiile slabiciunilor omenesti, i)norantei, intereselor ascunse ale puterii#
Ie*erindu8se la linia de descendenta directa a lui 5a6e7, din cea a carturarilor britanici ai iluminismului H Loc7e si 5ume, smit( si Our7e8Art(ur 4(en*ield /19220, in articolul 3riedric( A# 5a6e7: ;obel 9ri+eMinner", a*irma: ###probabil ca acestia il pri!esc acum din ceruri si se minunea+a cum, de la Liena, s8a ridicat un )anditor purtand aceeasi pecete, in timp ce politicienii si multi dintre in!atatii propiei tari s8au abatut mult de la drumul pe care ei l8au croit# 3ara indoiala, 5a6e7 este pri!it cu admiratie si de Acton, care a *ost in e)ala masura o personalitate continentala si una en)le+a, ca si de JocQue!ille care, desi *rance+ de ori)ine, a *ost *undamental di*erit de )anditorii @luminismului *rance+, carora ! le atribuie sursa esentiala a erorilor intelectuale ale !remilor noastre#

F" Na9eS Ci alAii ar pre era sB numeascB libertarianismul liberalism @n loc sB caute cone,iunile acestuia cu ondatorii liberalismului clasic! dar viziunile lor nu prea seamBnB cu liberalismul aCa cum este el de init astBzi @n SE%! unde liberalii moderni susAin reglementarea economiei Ci redistribuirea avuAiei de cBtre guvern. Viziunile lui 3a=eU despre acest subiect sunt clar e,plicate @n W(y 8 am not a ConservatorH (3a=eU! 8668+ 878). 3a=eU se re erB acolo la conservatorismul european! care Ci"a dovedit ne@ncrederea @n capitalism. &e plan internaAional! unele partide politice libertariene au adoptat termenul de liberal. i unii conservatori se considerB adevBraAii moCtenitori ai liberalismului clasic. $ulAi conservatori sunt azi mai aproape de liberalii clasici! mult mai aproape decFt mulAi libertarieni! care ac uz de raAiune! deoarece conservatorii vor sB pBstreze unele instituAii pe care ei le considerB ca iind esenAiale pentru asigurarea libertBAii. $ulte dintre valorile liberalismului clasic au ost ulterior abordate de conservatori! ca Ci de liberali Ci abrogate ca iind ale lor. En bun e,emplu @n acest caz @l reprezintB acest citat dintr"un discurs Ainut de Ionald Ieagan+ QDn inima conservatorismului se a lB libertarianismul. 2red cB de apt conservatorismul este un termen impropriu! la el cum liberalismul este un termen impropriu pentru liberali ) dacB ne @ntoarcem la zilele revoluAiei! aCa"ziCii conservatori de astBzi ar i liberalii Ci liberalii ar i conservatorii. Kaza conservatorismului o reprezintB dorinAa de a limita intervenAia guvernului @n viaAa economicB sau mai multB libertate individualB Ci tocmai aceastB descriere se potriveCte Ci libertarianismului(.

MONN AQLS
8;

Mo2n aTls (?8 ebruarie! 86?8 ) ?9 noiembrie! ?77?) a ost un ilozo american ! pro esor de iloso ie politicB la 3arvard Ci autorul lucrBrilor+ 3 (eory of Xustice (86<8)! @n care se undamenteazB doctrinar bazele statului"providenAB Ci a liberalismului egalitarist (social)! prin concilierea economiei de piaAB cu asistenAialismul! a libertBAii personale cu echitatea a.utorului acordat celor a laAi @n nevoie! a economiei Ue=nesiene cu liberalismul- 2olitical Li$eralism! Xustice as Fairness" 3 Restatement (&rincipiile revizuite ale YustiAiei ormulate de Yohn Ia`ls prevBd cB iecare persoanB are dreptul irevocabil de a reclama o schemB adecvatB Ci totalB de libertBAi undamentale! valabilB Ci pentru toti ceilalti. InegalitBAile sociale Ci economice trebuie sB satis acB douB condiAii+ mai @ntFi ele vor i legate de uncAii Ci poziAii deschise tuturor con orm principiului egalitBAii corecte de oportunitBAi Ci! @n al doilea rFnd! ele vor i @n special @n bene iciul celor mai dezavanta.aAi membri ai societBAii.)! dar Ci (e LaC of 2eoples. O idee interesanta ce se regaseste in aceasta din urma lucrare este e,ceptia in caz de ma,ima urgenta. #ste considerat de cBtre mulAi drept cel mai important iloso politic al secolului //. Ideea centrala a teoriei lui Ia`ls este ca principiile dreptatii! esentiale pentru realizarea structurilor unei democratii constitutionale! trebuie caracterizate in primul rand ca iind de natura politica! spre deosebire de doctrinele morale! iloso ice si religioase mai largi! asupra carora nu e posibil sa se cada de acord in conte,tul pluralismului modernitatii. &e de alta parte! conceptul de dreptate nu este in per ecta concordanta cu o ordine morala pree,istenta! ci coincidenta sa cu intelegerea noastra de sine pe parcursul istoriei si al dezvoltarii traditiilor a ortat patrunderea sa in viata publica. *ar in acelasi timp Ia`ls subliniaza ca acest concept de dreptate politica nu este un simplu modus vivendi! deoarece incorporeaza un consens social mai larg! speci icand termenii echitabili de cooperare intre cetateni! priviti ca iind liberi si egali. %cest consens cuprinde conceptul bunurilor primare+ drepturile si libertatile de baza! puterile si prerogativele detinerii unei unctii! venitul si averea! baza respectului de sine. *e asemenea incorporeaza si 'principiul di erentierii(+ in care inegalitatile economice sunt permise atata timp cat ele imbunatatesc situatia tuturor! inclusiv a celui mai putin avanta.at. 2onsensul general! precizeaza Ia`ls! nu este recunoscut prin simpla acceptare a unei anume autoritati! sau prin simpla supunere in ata unor aran.amente institutionale. '&entru toti cei care a irma ca conceptia politica incepe cu propriile lor vederi de ansamblu si este cultivata pe bazele morale! iloso ice si religioase pe care acesta le o era.( O reactie critica la abordarea lui Ia`ls de de inire a conceptului de dreptate ca echitate a ost centrata pe o presupusa incoerenta si problematizare a a irmatiei sale ca principiile dreptatii trebuie privite ca iind politice! prin contrast cu o viziune mai larga a binelui! crezand in acelasi timp ca ca dreptatea ca politica are o baza morala. *upa parerea lui &atricU 1eal! teoria dreptatii a lui Ia`ls lasa o tensiune nerezolvata intre implicatiile politice si meta izice. Ia`ls! pe de o parte! vorbeste de dreptatea ca echitate ca de un concept independent de doctrinele morale! iloso ice si religioase controversate! care isi are originea in intr"o intelegere de initorie provenind din traditia democratiei constitutionale. Totusi Ia`ls crede! in acelasi timp! ca dreptatea ca echiate nu trbuie interpretata in sensul dat conceptului de catre 3obbes! ci are o componenta morala! servind ca un acord politic intre cetatenii priviti ca persoane egale si libere! un 'consens general( pe care doctrina iloso ica! morala sau iloso ica mai cuprinzatoare il pot accepta in sensul lui propriu. In viziunea lui 1eal! Ia`ls oscileaza ast el intre interpretarile meta izica si politica. 'Interpretand conceptul in maniera politica! Ia`ls trebuie sa aiba gri.a sa ereasca interpretarea de o maniera de redare prea politicista! alt el devine hobbesiana. Totusi remediul pentru diminuarea spectrului hobbesian este o doza de Uantianism! si aceasta ne serveste doar pentru a muta dreptatea ca echitate din dezbaterea publica! din punct de vedere iloso ic! riscand aparitia spectrului argumentelor meta izice controversate sau trans ormand dreptatea ca echitate intr"un ideal moral sectar.( 1eal este convins ca daca dreptatea ca echitate vrea sa ramana o teorie morala! cum isi doreste Ia`ls! credintele conventionale ale cetatenilor contemporani trebuie sa ie ceva mai mult decat pure conventii. ailliam 0alston ridica o obiectie similara impotriva teoriei dreptatii a lui Ia`ls. 2onceptul lui 8;

Ia`ls de constructivism politic! noteaza el! cuprinde principii de dreptate constituite printr"un procedeu care nu ace apel la apte morale anterioare. *ar partea di icila este ca constructivistii trebuie sa o ere o baza de plecare pentru conceptia speci ica a persoanei pe care doresc s"o oloseasca. '%ici ei se con runta cu o dilema. *aca apeleaza la ceva e,terior persoanei pentru a" si .usti ica alegerea! se intorc la intuitionism pe usa din dos. T#OII% politica nu este un subiect ignorat in Iomania! i a r t r a d u c e r i importante din 3annah %rendt! $ichel Foucault sau Isaiah Kerlin nu lipsesc din bibliotecile celor interesati. Teoria libertariana este bine reprezentata de Institutul von $ises Iomania si! din nou! de traducerile din ganditori de tipul 5ud`ig von $ises ori $ilton Friedman- literatura in .urul lectiilor ce trebuie invatate dupa comunism si 3olocaust este serioasa si are dezvoltare bine articulata in studii originale ale cercetatorilor romani- teoria eminista a inceput! in special datorita e orturilor $ihaelei $iroiu! sa aiba deschidere editoriala in studiile de gen de la &olirom- *errida! *eleuze ori Slavo. qireU sunt tradusi! nu generos! dar tradusi in cateva din lucrarile lor importante (vezi *iseminarea! Iepetitie si di erenta ori Rabovind in negativ). 2azul receptarii si traducerii iloso ului american Yohn Ia`ls este unul special. Volumul coordonat de Ovidiu 2araiani o era cititorului roman pentru prima data ragmente din O teorie a dreptatii (% Theor= o Yustice! 86<8)! lucrarea care a revitalizat gandirea politica in spatiul anglo" sa,on in anii T<7! insotite de cinci studii care analizeaza inteligent conceptele! metoda si implicatiile mai largi ale teoriei dreptatii. &e scurt! teoria dreptatii in varianta Ia`ls regandeste traditia contractului social si propune o sinteza originala intre individualismul liberal bazat pe drepturi si o teorie a distributiei sociale. *upa cum remarca unul din cei mai seriosi critici ai lui Ia`ls! Iobert 1ozicU! la mi.locul anilor T<7 teoria dreptatii a devenit paradigma dominanta a gandirii politice si a ost e,trem de ertila pentru teoriile economice sau constitutionale anglo"sa,one. $ai mult! teoria dreptatii a continuat sa ie centrala in disputele dintre liberali si comunitarieni din anii TP7! in discutiile legate de pluralism! gen si identitate in anii T67! si s"a rami icat in teme de tipul democratie deliberativa! cetatenie si dreptate globala de la inceputul secolului //I. Similar teoriei din .urul eticii comunicative a lui 3abermas! .ustice as airness s"a remarcat prin vitalitatea si seriozitatea cu care si"a anga.at criticii! ie ei Qlibertarieni' (I. 1ozicU)! Qcomunitarieni' ($. Sandel) ori eministi (S. OUin). Yohn Ia`ls a ost ast el e,emplar prin modul in care a practicat onestitatea intelectuala! luand in serios orice obiectie! si chiar mai mult! re ormuland obiectiile criticilor din perspectiva celui mai bun argument posibil. Ieceptarea lui Ia`ls in #uropa este un subiect ascinant! si traducerea tarzie din teoria dreptatii in Iomania poate sa ie relevanta pentru discutia mai larga asupra impactului teoriei politice analitice. %nga.amentul cu ideile ra`lsiene poate constitui un predictor su icient al evolutiei iloso ice in spatii nationale. &e de o parte! ignorarea ori desconsiderarea teoriei dreptatii nu poate i atribuita automat unui nationalism iloso ic autohton. (Totusi! in studiul ei despre receptia lui Ia`ls in Franta! 2atherine %udard sustine ca Qnationalismul iloso ic' a ost un actor important in receptarea anemica a lui Ia`ls.) &e de alta parte! ra`lsianismul a devenit lingua ranca a iloso iei politice! si ipoteza lui 2\cile 5aborde este ca pro unzimea si seriozitatea receptarii Qa ost intr"o mare masura un actor al relativei anglicizari ) si deschiderii catre lume ) a comunitatilor academice nationale'. In aceeasi e,plicatie! di uzarea studiilor ra`lsiene in #uropa ar lua orma unor studii concentrice de la un Qnucleu anglicizat' la o peri erie mai putin anglicizata! unde nucleul ar i! desigur! $area Kritanie! unde istoria receptarii este greu de distins de cea a Statelor Enite. Volumul *reptate sau moralitateH se inscrie partial in acest model+ trei dintre studii apartin unor universitari care predau in $area Kritanie (daca Onora OT1eill este pro esor la 1e`nham 2ollege! 2ambridge! 2atherine %udard! traducatoarea in ranceza a lui Ia`ls! preda la 5S# si 89

scole 1ormale Sup\rieure! &aris! iar Ie, $artin la 2ardi Eniversit= si Eniversit= o Lansas)! iar celelalte doua lui Thomas &ogge! 2olumbia Eniversit=! si pro esorului de teorie politica de la Eniversitatea Q&olitehnica' Kucuresti! Ovidiu 2araiani. #vident! receptarea a ost in luentata de di icultatea traducerii! si daca in Olanda si $area Kritanie te,tele au ost citite si integrate imediat productiei academice! in celelalte spatii nationale Ia`ls a ost Qreconte,tualizat'. Ieconte,tualizarea a depins ie de circumstante avorabile (cum ar i anga.amentul cu ideile ra`lsiene ale unor iguri precum 3abermas ori Iicoeur)! ori de di icultati lingvistice serioase de tipul traducerii unui concept precum Q airness' (un termen aproape imposibil de tradus ara pierdere in multe limbi europene)cJd. Traducatorii romani au transpus sintagma .ustice as airness ie in ormula Qdreptatea ca nepartinire'c:d! ori in Qdreptatea ca echitate'c<d si acum in Qdreptatea ca impartialitate'! traducere pre erata de Ovidiu 2araiani pentru redarea mai buna a intentiei ra`lsiene de a evita Qorice trimitere la criteriile valorice morale' (*reptate sau moralitateH! p. 8?). Traducerea lui airness ca impartialitate este cruciala pentru volumul de ata! pentru ca o era o interpretare a lui Ia`ls care merge mai degraba in spiritul normativist si proceduralist ra`lsian! deosebit de o interpretare care ar sugera un moralism inerent teoriei dreptatii accentuat prin ormule de tipul Qechitate'. *istinctia intre iloso ie analitica si continentala poate indica un alt actor important al receptarii ra`lsianismului. *esi Ia`ls in Statele Enite a ost citit ca o gura de aer proaspat in conditiile dominatiei utilitariste (in iloso ie)! behavioraliste (in stiinta politica) si istoriei iloso iei (in teoria politica)! in #uropa el a ost receptat ca un e,ponent analitic ce pune accentul pe rigoare si claritate! unul! de asemenea! sceptic ata de meta izica si cu un anga.ament strict ata de individualismul metodologic. 2a atare! iloso ia continentala (cu e,ceptia $arii Kritanii)! cu puternice loialitati ata de teoria critica (ca teorie cu premise post"mar,iste si postUantiene! de tipul Scolii de la FranU urt)! ori enomenologie (in traditii di erite! de tipul 3usserl ori 3eidegger)! ori post"structuralism! a constituit un mediu nu oarte receptiv pentru Ia`ls.Totusi! spre deosebire de impactul ma.or in comunitatile academice din Statele Enite relativ izolate de centrele de putere guvernamentale! Ia`ls a ost intampinat de o primire mai curand avorabila a intelligentsiei europene (de e,emplu! 5e $onde a pre atat traducerea cu un editorial cu titlul Q*upa $ar,! cineH')cPd. # greu de anticipat un impact puternic asupra comunitatii academice din Iomania a volumului de ata! dar studiile critice din sectiunea a doua! desi cu orientare accentuat analitica! deschid teoria ra`lsiana catre interesante directii de cercetare. *e pilda! Ovidiu 2araiani s u b l i n i a z a p r o b l e m a motivatiei cetatenilor de a sustine Qrezonabilitatea publica' a teoriei dreptatii! dar avertizeaza ca orice solutie trebuie sa tina seama de cadrul ra`lsian in care cetatenii nu trebuie Qtratati drept mi.loace pentru un proiect colectiv' (p. 88:)- Onora OT1eill! dupa ce construieste o distinctie decisiva pentru intelegerea lui Ia`ls intre abstractizare si idealizare! puncteaza sensul schimbat al ideii de constructivism in ultimele lucrari ale lui Ia`ls- Thomas &ogge o era un raspuns Qdreptatii ca indreptatire' si sustine ca eroarea centrala a lui 1ozicU este ca obiecteaza ata de moralitatea individuala a persoanelor ra`lsiene! si nu ata de dreptatea institutionala ra`lsiana- Ie, $artin analizeaza trecerea la .ustice as airness in varianta liberalismului politic si descrie mecanismul din spatele unui concept precum Qconsensul prin suprapunere partiala'- in inal! 2atherine %udard sugereaza ca liberalismul politic ar putea constitui un raspuns la problema crearii cetatenilor Qbuni'.Interesant este ca! daca in anii T<7 Ia`ls a ost interesant pentru cercurile de dreapta si centru"dreapta! in #uropa (in Italia a ost discutat pentru prima data in 86<< intr"un .urnal libertarian)! in anii TP7! odata cu prevalenta neoliberalismului! Ia`ls a ost 89

vazut de stangisti ca o resursa conceptuala importanta de rezistenta. Ia`ls in 0ermania este un caz parado,al! in conditiile in care Ia`ls a ost perceput la inceput (de 3abermas! de e,emplu) ca un Lant regandit a"istoric! ara insusirea lectiilor hegeliene care indicau problemele normativismului golc6d. Ia`ls a ost citit cu atentie in 0ermania+ 3abermas! Larl Otto %pel sau %,el 3onneth! poate si datorita importantei lui Lant pentru teoria dreptatii! s"au anga.at intr"o critica serioasa a teoriei lui Ia`ls. $ai mult! dupa polemica 3abermas"Ia`ls din anii T67! Yan aerner $tller observa ca cei doi ganditori au continuat in directii complet opuse+ Q*aca 3abermas a devenit mai Uantian! Ia`ls a devenit mai hegelian'. 3abermas a sustinut intotdeauna ca disputele celor doi iloso i s"au asemanat mai mult cu o cearta in amilie! caci ambii ganditori au ost preocupati de cum poate i gasita o procedura care ar putea garanta un anumit tip de impartialitate ( ie ea valul ignorantei ori etica discursiva)! ori de o teorie care ie ar i post"meta izica (3abermas) sau non"meta izica (Ia`ls)- in inal! ambele teorii doresc articularea unor proceduri deliberative care pot i puse in practica cu a.utorul ideii de ratiune publica. 1u ma pot opri sa ma gandesc ce ar i insemnat o anga.are serioasa! cu impact public! a iloso iei lui Ia`ls a pro esorului de la Eniversitatea de Filoso ie Kucuresti! $ircea Flonta! in anii T67! un iloso atat de puternic si respectat- poate ca! in conditiile contra actualului meu! ra`lsianismul ar i ost mult mai repede asimilat in comunitatile academice romanesti. %sta nu inseamna ca cercetatori romani importanti in teorie politica! cum sunt %drian $iroiu! $ihaela $iroiu! %drian"&aul Iliescu! %urelian 2raiutu! Ovidiu 2araiani si! in generatia mai noua! %nca 0heaus! $ara $arin sau 2amil &arvu! nu au integrat! criticat si re"gandit idei ra`lsiene. Totusi! imi place sa"mi imaginez un dialog puternic intre Yohn Ia`ls si $ircea Flonta in privinta sanselor ratiunii publice in #stul #uropei! si in special in Iomania. *aca obiectia principala a lui 3abermas este ca liberalismul ra`lsian este insu icent de democratic! poate ca teoria politica ar i avut de castigat in intelegerea adaptarii teoriei liberal"egalitare la societatile in tranzitie. Totusi! &avel Karsa sugereaza ca! daca in societatile estice dupa TP6 (in special 2ehoslovacia si &olonia) a e,istat un puternic entuziasm ata de teoria dreptatii! ce captura sperantele de universalizare! dreptate si rationalitate ale societatilor! odata cu valul vestic al economiei de piata! interesul public ata de liberalismul egalitar a ost e,trem de limitat. %sadar! e,perimentul mental pe care il propun are probleme serioase de conte,tualizare istorica. 2azul #uropei de #st! si in special al Iomaniei! nu este unic in ce priveste traducerea lui Ia`lsteoria dreptatii nu a avut o receptare entuziasta in multe tari europene. #ste! asadar! e,perienta romaneasca mai aproape de cea a societatilor trecute prin tranzitie de tipul Spaniei si &ortugalieiH &entru Yoao 2ardoso Iosas! aproape deplina invizibilitate a lui Ia`ls in &ortugalia in anii T<7)TP7 indica negli.area de lunga durata a intregii literaturi ra`lsiene si care acum poate i numita Q iloso ia politica analitica si liberala americana'. $ai mult! iesirea din autoritarism nu reprezinta un mediu propice pentru receptarea unor idei care luau ca de la sine inteles un cadru constitutional democratic. En alt motiv al intarzierii receptarii lui Ia`ls il reprezinta lipsa de luenta in engleza a elitei culturale si slaba integrare pro esionala a academicilor portughezi (lipsa de asociatii pro esionale! periodice sau intalniri regulate ale pro esionistilor). (In &ortugalia! % Theor= o Yustice a ost publicata in 866;! iar &olitical 5iberalism in 866<.) Spania a ost mult mai receptiva la ra`lsianism (% Theor= o Yustice a ost tradusa in 86<6) si! de pilda! anul 86PJ a ost un an e,celent pentru ca nu mai putin de patru dizertatii doctorale cu subiect ra`lsian au ost publicate bene iciind de o atentie consistenta. &entru $ario Iicciardi! mediul intelectual este o e,plicatie importanta a slabei receptari in Italia. Filoso ii italieni au ost pentru 89

multa vreme e,clusiv interesati de razboaiele culturale intre stanga si dreapta! ori de implicatiile practice ale iloso iei. #,trem de interesanta este istoria dezvoltarii interesului pentru Ia`ls prezenta la iloso ii italieni. *ecisiv pentru asimilarea acestuia a ost un seminar public sponsorizat de undatia milionarului Feltrinelli in anii TP7. In intalnirile respective! grupul de teorie politica din care au acut parte printre altii 1orberto Kobbio! Salvatore Veca! #lisabetta 0aleotti! $aurizio Viroli s"a anga.at in dezbateri importante pentru ideile de centru"stanga. Totusi! traducerea si discutarea serioasa a ideilor teoriei dreptatii a ost realizata in principal de Salvatore Veca! cel care a ormat o generatie de iloso i normativisti! care si"au urmat cariera in a ara Italiei! publicand in engleza. 2azurile de succes sunt $area Kritanie si 0ermania. In iloso ie! traditia dominanta in $area Kritanie este iloso ia politica analitica- ca atare! impactul serios al lui Ia`ls a ost pregatit de un conte,t e,trem de avorabil. $ai mult! legaturile dintre mediile academice din $area Kritanie si Statele Enite sunt atat de puternice! incat insasi sintagma de iloso britanic! sau iloso ie britanica! isi pierde sensul national cu care este de obicei asociata. Totusi! impactul lui Ia`ls a avut de"a ace cu o di erenta importanta in ce priveste stilurile argumentative+ in contrast cu cartea lui *avid $iller despre .ustitia sociala (Social Yustice)! de pilda! care este mai descriptiva! mai istorica si mai empiric construita! stilul lui Yohn Ia`ls ) puternic abstract! cu ambitii normative si apeland la economie si psihologie ) a ost cumva surprinzator pentru mediul iloso ic britanic. 3orton! desi isi cali ica opiniile ca iind mai degraba speculative! sustine ca! in a ara studentilor din .urul lui Krian Karr=! interesul in $area Kritanie pentru Ia`ls este in declin! in ultima vreme. Traducerea in Franta a Teoriei dreptatii (86P<) a ost precedata de un mediu mult mai putin avorabil! dar 2atherine %udard sustine ca pasi importanti catre cunoasterea lui Ia`ls au ost realizati! in special! la Institut dT\tudes politiWues! unde studiul lui Ia`ls a devenit parte a curiculumului obligatoriu pentru studenti. Iesponsabilitatea introducerii lui Ia`ls a revenit! ca si in Spania! &ortugalia sau Italia! unui grup academic restrans! ara vizibilitate de tip mainstream. %udard sustine ca in Franta reticenta ata de Ia`ls! si mai larg! ata de traditia analitica anglo"sa,ona! este in luentata de practica iloso iei conceputa de catre statul national. &rin urmare! Qnationalismul iloso ic' rancez s"a mani estat prin introducerea lui &laton! %ristotel! *escartes si Lant ca apologeti ai laicitatii impotriva Kisericii 2atolice! pe de o parte! si pe de alta parte! prin aptul ca iloso ii trec drept iguri publice ale republicii! cunoscatori mai degraba ai unor idei generale decat specialisti pertinenti in practica intelegerii adecvate a ideilor. &entru teoria politica din Iomania! cateva lectii pot i deprinse din istoria receptarii lui Ia`ls in #uropa. $ai intai! simpla traducere a unor te,te ra`lsiene poate i decuplata de conte,tul Qnational'! ori poate parea irelevanta din cauza evolutiei ideilor si argumentelor politice. #,ceptionala introducere a lui Ia`ls in romana o era cititorului nu numai miezul teoretic al unui argument iloso ic din anii T<7! dar si substanta unor dezbateri si argumente contemporane centrale in teoria politica anglosa,ona. In plus! contributia unui cercetator roman leaga mediul academic autohton de comunitatea globala si o era o solutie practica! inteligenta problemei mai largi a Qretardului' academic! ori Qde cercetare'! in Iomania. Ermarind istoria receptarii lui Ia`ls in Franta! Italia! Spania sau &ortugalia este de observat o puternica rezistenta ata de teoria dreptatii cauzata de actori Qculturali' sau Qinstitutionali'. In Iomania! sansa discutarii ideilor iloso ice ra`lsiene poate veni numai din partea muncii unui cercetator (in cazul acesta! sustinut de 2olegiul 1oua #uropa)! sau al unui mic grup de specialisti. In al doilea rand! liberalismul este vazut in special in #uropa de #st (asa cum este perceput si in Franta! de pilda) ca un proiect politic care accentueaza e,clusiv competitia! 89

economia de piata si ca un inamic redutabil al distributiei sociale. *upa cum arata 2atherine %udard! Qimensul merit al teoriei dreptatii este sa gandeasca comple,itatile presupuse de simtul nostru al dreptatii! in cautarea avanta.ului mutual! al reciprocitatii si al impartialitatii'. *aca universitatile reprezinta un avanpost al progresului social! anga.amentul cu o teorie care analizeaza posibilitatile consensului si reciprocitatii ar constitui un bene iciu important pentru disputele politice! si in particular pentru polemicile in .urul sensului ideii liberale. Teoretizarea e,cesiva a virtutilor con lictului ace ca analiza posiblitatilor consensului sa ie redusa la automatismul Qmainii invizibile'- or! .ustitia sociala este recuperata doar de o agenda care ii polarizeaza pe bogati si saraci intr"un con lict permanent! in loc sa ie des acuta in .urul posibilitatilor institutionale prin care cei mai de avorizati au drepturi in ce priveste distributia sociala. In al treilea rand! si in mod undamental! teoria dreptatii si teza prioritatii unui drept Qinstitutional' asupra unor idei despre bine private sunt cu precadere critice pentru dezvoltarea unui pluralism social. #ste mai mult decat o coincidenta ca tari avansate in ce priveste toleranta cum ar i $area Kritanie! Olanda sau Spania sunt e,trem de receptive ata de studiile ra`lsiene. In particular! .ustice as airness o era o solutie inteligenta literaturii care doar descrie problema slabei institutionalizari in Iomania. Iegulile institutionale trebuie sa lucreze in primul rand pentru cei care sunt a ectati de ele! iar notiunea de corect ori impartial (Q air') este construita si revizuita de participantii la .ocul social nu pentru a indeplini un standard e,tern (de tipul Qasa vrea E#' sau Qasa vor cei care ne conduc')! ci pentru a crea un undament stabil unei dezvoltari democratice. Iecunoasterea pluralitatii sociale e,istente ) fn viziunea liberala ) are consecinte imediate asupra interpretarii dreptatii sociale! ideal de baza ) de alt el ) al oricarei doctrine politice. gntrucft oamenii au scopuri si viziuni di erite! iar dreptatea sociala! si societatea bazata pe dreptate este menita sa tolereze toate aceste scopuri si viziuni! (poate! cu e,ceptia celor antiliberale! intolerante) fn mod evident! interpretarea adecvata! valida a dreptatii nu poate i bazata pe vreuna dintre aceste viziuni. &rin urmare ) sustine Yohn Ia`ls ) interpretarea liberala a dreptatii nu poate i bazata pe nici o iloso ie! adica pe nici un concept material! substantial al binelui obstesc. Se poate observa asadar! ca liberalismul ne propune fn ond un concept ormal al dreptatii. Interpretarea liberala a dreptatii nu poate i .usti icata de nici o iloso ie! de nici o viziune particulara asupra vietii bune si ericite. gntr"un studiu mai recent! fn care fncearca sa"si modi ice fn cfteva puncte teoria elaborata fn Theor= o Yustice! intitulat Lantian 2onstructivism in $oral &hilosoph=; ! dar si fntr"o alta scriere de mai mica anvergura! cu titlul Yustice as Fairness- &olitical not $etaph=sical9 ! Ia`ls sustine e,plicit ideea ca dreptatea este de apt un concept politic si nicidecum unul iloso ic. Si asta! fn primul rfnd! pentru ca provine dintr"o traditie politica! si nu din iloso ie. *in acea traditie politica ) spune el )! care a luat nastere odata cu razboiul religiilor! si care prin ideea tolerantei si a guvernarii constitutionale a condus pfna la urma la instaurarea institutiilor capitalismului economic. Interpretarea corecta a dreptatii nu se va baza deci pe iloso ie! ci pe traditia politica! adica pe anumite Qidei intuitive(! care sunt fnsa fntruchipate de institutiile democratice e,istente! si pe interpretarea canonica! comuna! publica si traditionala ale acestora.Trebuie sa admitem pe de alta parte! ca daca iloso ia nu este capabila sa .usti ice interpretarea valida a dreptatii! fn mod evident nici nu o poate contesta. gntr"o societate democratica! iloso ia fsi va pierde autoritatea politica. &ornind de la aceasta observatie Iort= trage concluzia inala ca iloso ia este total inutila fn instaurarea ordinii politice 89

democratice. *ovedindu"se a i un bun discipol al lui Ia`ls si *e`e=! Iort= sustine e,plicit ideea ca democratia are fntotdeauna prioritate si fntfietate ata de iloso ie.

%lte doctrine! Ccoli! curente

1. *octrina naAional"socialistB a statului Ci dreptului. 1azismul sau naAional"socialismul este o ideologie totalitarB care a ost aplicatB @n timpul dictaturii naAionaliste a lui %dol 3itler @n 0ermania @ntre 86;; Ci 869J. Dn 86?8 3itler a devenit liderul &artidului 1aAional Socialist 0erman al $uncitorilor (1ationalsozialistische *eutsche %rbeiterpartei (1S*%&))! iar la ;7 ianuarie 86;; cancelarul Ieich"ului german. 2uvFntul GnazismG provine chiar de la prescurtarea numelui naAional"socialism (1ationalsozialismus! prescurtat pe nemAeCte 1azi! rostit cOna"Aid). Dn momentul de aAB @n 0ermania nazismul precum Ci olosirea zvasticii sunt interzise prin lege! dar mai e,istB grupBri Ci chiar partide neonaziste (ilegale). Folosirea simbolurilor naziste! inclusiv zvastica! este permisB @n 0ermania doar @n cazuri e,cepAionale. 1azismul a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se a la in inchisoarea 5andsberg! 3itler si"a dictat prima parte din Q$ein Lamp (! care a devenit Qbiblia( national"socialismului. %laturi de programul in ?J de puncte din 86?7! a reprezentat cadrul de baza al nazismului. Ideile lui 3itler s"au intemeiat pe o concepAie rasistB. #l considera ca omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat supravietuirea celor adaptabili. 2redea ca Qdar`inismul social( are nevoie de lupta intre rase! intocmai cum animalele se lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei! ast el incat cei puternici de sangele celor slabi. Q&oporul de stapani( (Q3errenvolU() era de rasa Qariana(! alcatuit iind din populatiile #uropei de 1ord. 5a baza piramidei rasiale 3itler plaseaza+ negrii! slavii! tiganii si evreii! pentru acestia din urma avand sentimente de ura e,acerbata. 3itler socotea rasa evreiasca Qun cancer ce roade trupul 0ermaniei(! o boala ce trebuie tratata! dupa cum ilustreaza urmatorul citat din Q$ein Lamp (+ Q%lterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezinta singurele cauze care e,plica declinul civilizatiilor stravechi- niciodata razboiul nu a ruinat natiunile! ci pierderea puterii lor de rezistenta ) caracteristica e,clusiva a sangelui raselor pure. In aceasta lume! oricine nu este de sorginte sanatoasa poate i considerat pleava(.*e acilitatile o erite de un asemenea regim nu puteau bene icia! bineinteles! decat cei care apartineau poporului german. *upa parerea lui 3itler! nu e,ista nici o alternativa realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecuti la Viena el considerase democratia parlamentara slaba si ine icienta. %ceasta se opunea traditiilor istorice germane bazate pe militarism si absolutism si! mai mult! incura.a raspandirea unui rau si mai mare+ comunismul. 2el din urma element al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv! care se raspandise ca urmare a conditiilor speci ice din 0ermania ultimilor ani. %rmistitiul din 868P si Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate! iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate 0ermaniei. *ar nationalismul lui 3itler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a rontierelor din 8689. #l dorea crearea unui QIeich( care sa"i cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de rontierele 0ermaniei+ germanii austrieci! germanii sudeti! comunitatile germane ce traiau de"a lungul coastei baltice ) toti urmau sa ie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii 0ermanii. Totusi! telurile lui 3itler nu se s arsau aici. Visa la 0ermania $are! o supraputere capabila sa rivalizeze cu Imperiul Kritanic si cu Statele Enite. En asemenea obiectiv nu putea i atins decat printr"o e,tindere teritoriala de mari proportii. %cesta a ost motivul pentru care 3itler ceruse Q5ebensraum( (Qspatiu vital() pentru 0ermania. 1umai prin cucerirea &oloniei! Ecrainei si Iusiei putea obtine 0ermania sursele de materii prime. Initierea Qnoii ordini( in #uropa de est presupunea in acelasi timp atingerea unui obiectiv important+ adica! ar i dus la distrugerea Iusiei! centrul comunismului mondial. #l sustinea in Q$ein Lamp (+ Q&oporul german trebuie sa I se saigure teritoriul 89

necesar e,istentei sale pe pamant4 Oamenii de acelasi sange trebuie sa apartina unui imperiu (Ieich). &oporul german nu are dreptul sa se anga.eze intr"o politica coloniala pana in clipa in care nu si"a adunat copiii intre granitele aceluiasi stat. %tunci cand teritoriul Ieich"ului va cuprinde pe toti germanii si nu"si va mai putea permite sa o ere acestora conditii decente de trai! numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral! rezultat din nevoile poporului! de a dobandi teritorii straine. &lugul se va trans orma in sabie si lacrimile razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare4 *reptul la teritoriu devine datorie in cazul in care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu"si e,tinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atat mai adevarat atunci cand natiunea in cauza nu este o mica comunitate negroida ! ci insasi 0ermania"mama a tuturor celor care au con erit lumii actuala sa orma culturala. 0ermania ie va deveni putere mondiala! ie va disparea. Telul de viitor al politicii noastre e,terne trebuie sa ie o politica indreptata spre est! care sa prevada teritoriile considerate necesare poporului german.(2uprins( Ideologia economicB Teoria economicB nazistB se baza pe interesele locale imediate! dar @ncerca sB se @mbine Ci cu concepAii ideologice economice recunoscute pe plan internaAional. &olitica economicB internB era ocalizatB pe trei obiective principale+ eliminarea Coma.ului eliminarea in laAiei devastatoare e,tinderea producAiei de bunuri de larg consum pentru a @mbunBtBAi standardul (nivelul) de viaAB al claselor de mi.loc Ci .os. Toate aceste obiective Ainteau spre @mbunBABAirea situaAiei Iepublicii de la aeimar Ci @ntBrirea partidului. Dn ceea ce priveCte evoluAia economicB! partidul a avut mare succes. Dntre 86;; Ci 86;:! &1K al 0ermaniei a crescut cu o ratB anualB de 6!Ju! @n timp ce industria luatB singurB a crescut @n medie chiar cu 8<!?u. #,pansiunea economicB a scos 0ermania din criza economicB @n care se a la dupB primul razboi Ci a redus drastic Coma.ul @n mai puAin de patru ani. 2onsumul public a crescut anual cu 8P!<u! iar consumul particular cu ;!:u. $are parte din aceastB producAie a ost @ndreptatB @nsB cBtre maCina de rBzboi. *e aceea! odatB cu @nceperea rBzboiului a @nceput sB se simtB din nou o presiune economicB! dar nu atFt de acutB ca @n timpul Iepublicii de la aeimar. Se pare cB succesul economiei germane a ost unul dintre motivele pentru care societatea a ost de acord cu rBzboiul. Ideologia internaAionalB *in punct de vedere internaAional! partidul nazist credea cB o conspiraAie internaAionalB a marilor bancheri a creat criza economicB din anii 86;7. 2apul acestei conspiraAii era considerat ca iind un grup de evrei! ceea ce motiva @ncB o datB distrugerea acestei etnii @n timpul 3olocaustului. %ceste organizaAii ale bancherilor erau binecunoscute @n acea vreme Ci se Ctia cB puteau in luenAa statele naAionale prin e,tinderea sau retragerea creditelor. In luenAa nu se limita la statele mici! precum stBtuleAele germane care au precedat crearea naAiunii germane din anii O<7 din secolul al /I/"lea! ci putea privi chiar Ci marile puteri europene @ncepFnd cu secolul /VI. *e alt el multe companii transnaAionale din perioada secolelor /VI"/I/ (*utch #ast India 2ompan=! de e,emplu) au ost create special pentru a se anga.a @n rBzboaie @n locul guvernelor! Ci nu invers. Se poate spune cB partidul nazist era @mpotriva puterii companiilor multinaAionale @n raport cu statul"naAiune. %ceastB opinie era comunB cu cea a partidelor politice de centru" stFnga Ci chiar cu grupurile politice anarhiste din partea opusB @n spectrul politic. &artidul nazist avea o concepAie oarte limitatB despre economia internaAionalB. *upB cum spune Ci numele naAional"socialist! partidul dorea sB @ncorporeze resursele companiilor internaAionale @n Ieich cu orAa! Ci nu prin comerA. Dn loc ca statul sB cearB companiilor bunuri din producAia industrialB Ci sB aloce materiile prime necesare la producAia lor (ca @n sistemul comunistZsocialist)! statul plBtea pentru aceste bunuri. %ceasta permitea preAului sB .oace un rol esenAial @n ceea ce priveCte 89

in ormaAia @n legBturB cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital @n tehnologie sau munca pentru a produce bunuri. *e asemenea! o structurB sindicalistB super icialB era prezentB @n companii " atFt partidul ascist german cFt Ci cel italian au @nceput lupta politicB! iind miCcBri sindicale ale muncitorilor! dar devenind dictaturi (@n cazul german! regim totalitar). Ideea s"a pBstrat @n timp! anume se doreCte uneori un control al statului pentru eliminarea con lictelor potenAiale din relaAiile dintre patronat Ci muncitori. &olitica statului german nazist Toate aceste teorii au ost olosite pentru a .usti ica rezultatele totalitare! de urB rasialB Ci opresiune! olosind toate mi.loacele statului. %cestea sunt pe scurt+ 1aAionalism etnic! inclusiv de iniAia germanilor drept QrasB stBpFnB( (3errenvolU) Iasismul Ci antisemitismul %nticomunismul %nticlericalismul #ugenva (omorFrea raselor Qsclave( Ci a celor Qparazitare( pentru a puri ica Qrasa stBpFnB() Q&rincipiul conducBtorului( (Fthrerprinzip) era un element cheie @n ideologia ascistB! @n care conducBtorul simbolizeazB @ntruparea miCcBrii politice Ci a naAiunii. 2el mai proeminent nazist a ost 3itler! care a condus 0ermania drept cancelar (= prim"ministru) @ntre ;7 ianuarie 86;; Ci pFnB ce s"a sinucis la ;7 aprilie 869J. #l a @mpins 0ermania @n %l *oilea IBzboi $ondial Ci a ost responsabil pentru moartea a peste ?7 de milioane de oameni precum Ci pentru 3olocaust. Dn timpul lui 3itler! naAionalismul Ci rasismul au ost combinate @ntr"o ideologie Ci politicB militaristB de stat e,altatB Ci e,tremB! care servea propriilor sale Aeluri. 1azismul Ci ascismul 1azismul este de multe ori con undat cu ascismul. 1azismul chiar preia unele elemente din ascism+ dictatura! iredentismul teritorial Ci bazele teoriei economice. *e e,emplu! Kenito $ussolini! ondatorul ascismului! nu era antisemit pFnB sB intre in alianAB cu 3itler! cel de la care provine rasismul prezent @n nazism. *ictatorul spaniol Francisco Franco olosea des cuvFntul Q ascist( pentru a desemna pe cei care se opuneau comunismului. *in punct de vedere economic! nazismul Ci ascismul au multe legBturi. 1azismul poate i considerat ca iind o subdiviziune a ascismului (toAi naziCtii sunt asciCti! dar nu toAi asciCtii sunt naziCti). &rintre aceste idei economice se a la controlul complet al guvernului asupra inanAelor! investiAiilor (alocarea de credite)! industriei Ci agriculturii. TotuCi! @n ambele sisteme continuau sB e,iste atFt puterea marilor companii economice! cFt Ci economia de piaAB @n ceea ce priveCte preAurile. 1azismul Ci religia IelaAia dintre nazism Ci creCtinism poate i descrisB ca iind comple,B Ci controversatB. 3itler olosea simbolistica creCtinB pentru propriile sale scopuri! dar rBmFne sub semnul @ntrebBrii mBsura @n care 3itler se considera creCtin. Enii scriitori creCtini @l considerau ateu! ocultist sau chiar satanist. 1aziCtii considerau cB religiile care recunoCteau QadevBrurile( lor erau Qreligii adevBrate(! iar cele care predicau iubirea Ci QtoleranAa @n contradicAie cu aptele( erau Qreligii alse(. $ulAi preoAi catolici s"au opus nazismului din cauza incompatibilitBAii lui cu morala creCtinB. 5a el ca oponenAii politici! mulAi din aceCti preoAi au ost trimiCi @n lagBre de concentrare. *ar ierarhia superioarB a bisericii inclusiv papa &ius al /II"lea a acceptat cu relativB pasivitate aceastB doctrinB! Ci @ncB Ci @n ziua de astBzi persistB controversele privind prezumtiva complicitate a papei &iu, al /II"lea. %lte aspecte 89

*upB rBzboi! mulAi naziCti de rang @nalt au ost .udecaAi! condamnaAi @n &rocesul de la 1trnberg! iar unii chiar e,ecutaAi pentru crime de rBzboi Ci crime @mpotriva umanitBAii. Simbolul nazist era svastica @n sens de,trogir. Svastica era de milenii simbol al norocului Ci al prosperitBAii. $ulte popoare au (sau au avut) svastica drept simbol! @ntre care indienii! grecii! romanii! celAii! evreii Ci dacii. 3itler se pare cB l"a preluat pe iliera hindusB. Spre s FrCitul secolului // @n mai multe ABri din lume au apBrut miCcBri neonaziste! ca de e,emplu @n Statele Enite! 0ermania Ci alte ABri europene. %ceste tendinAe sunt deseori asociate cu tinerii neonaziCti. *e asemenea! @n multe ABri din #uropa occidentalB s"a observat recent o creCtere a importanAei partidelor naAionaliste (%ustria! FranAa- @n 0ermania unele partide cu tendinAe neonaziste chiar au cFCtigat @n alegeri c@teva locuri @n parlamentele unor 5and"uri. &artidele clar neonaziste sunt @nsB interzise prin lege. 1azismul a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se a la in inchisoarea 5andsberg! 3itler si"a dictat prima parte dei '$ein Lamp (! care a devenit biblia national"socialismului. %laturi de programul in ?J de puncte din 86?7! a reprezentat cadrul de baza al nazismului. Ideile lui 3itler s"au intemeiat pe conceptual sau asupra raselor. #l considera ca omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat supravietuirea celor adaptabili. 2redea ca dar`inismul social are nevoie de lupta intre rase! intocmai cum animalele se lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei! ast el incat cei puternici de sangele celor slsbi. &oporul de stapani (3errenvolU) era de rasa ariana! alcatuit iind din populatiile #uropei de 1ord. 5a baza piramidei rasiale 3itler plaseaza+ negrii! slavii! tiganii si evreii pentru acestia din urma avand sentimente de ura e,acerbata. 3itler socotea rasa evreiasca 'un cancer ce roade trupul 0ermaniei(! o boala ce trebuie tratata! dupa cum ilustreaza urmatorul citat din '$ein Lamp (. '%lterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezinta singurele cauze care e,plica declinul civilizatiilor stravechi- niciodata razboiul nu a ruinat natiunile! ci pierderea puterii lor de rezistenta ) caracteristica e,clusiva a sangelui raselor pure. In aceasta lume! oricine nu este de sorginte sanatoasa poate i considerat pleava.(*e acilitatile o erite de un asemenea regim nu puteau bene icia.! bineinteles! decat cei care apartineau poporului german. *upa parerea lui 3itler! nu e,ista nici o alternativa realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecuti la Viena el considerase democratia parlamentara slaba si ine icienta. %ceasta se opunea traditiilor istorice germane bazate pe militarism si absolutism si! mai mult! incura.a raspandirea unui rau si mai mare+ comunismul. 2el din urma element al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv! care se raspandise ca urmare a conditiilor speci ice din 0ermania ultimilor ani. %rmistitiul din 868P si Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate! iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate 0ermaniei. *ar nationalismul lui 3itler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a rontierelor din 8689. #l dorea crearea unui Ieich care sa"i cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de rontierele 0ermaniei+ germanii austrieci! germanii sudeti! comunitatile germane ce traiau de"a lungul coastei baltice ) toti urmau sa ie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii 0ermanii. Totusi! telurile lui 3itler nu se s arsau aici. Visa la 0ermania cea $are! o supraputere capabila sa rivalizeze cu Imperiul britanic si cu Statele Enite. En asemenea obiectiv nu putea i atins decat printr"o e,tindere teritoriala de mari proportii. %cesta a ost motivul pentru care 3itler ceruse 5ebensraum (spatiu vital) pentru 0ermania. 1umai prin cucerirea &oloniei! Ecrainei si Iusiei putea obtine 0ermania sursele de materii prime. Initierea 1oii Ordini in #uropa de #st presupunea in acelasi timp atingerea unui obiectiv important+ adica! ar i dus la distrugerea Iusiei! centrul comunismului mondial. #l sustinea in '$ein Lamp (+ '&oporul german trebuie sa I se saigure teritoriul necesar e,istentei sale pe pamant4 Oamenii de acelasi sange trebuie sa apartina unui imperiu (Ieich). &oporul german nu are dreptul sa se anga.eze intr"o politica coloniala pana in clipa in care nu si"a adunat copiii intre granitele aceluiasi stat. %tunci cand teritoriul Ieich"ului va cuprinde pe toti germanii si nu"si va mai putea permite sa o ere acestora conditii decente de trai! numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral! rezultat din nevoile poporului! de a dobandi teritorii straine. &lugul se va trans orma in sabie si lacrimile razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare4 *reptul la teritoriu devine 89

datorie in cazul in care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu"si e,tinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atat mai adevarat atunci cand natiunea in cauza nu este o mica comunitate negroida ! ci insasi 0ermania"mama a tuturor celor care au con erit lumii actuala sa orma culturala. 0ermania ie va deveni &utere $ondiala! ie va disparea. Telul de viitor al politicii noastre e,terne trebuie sa ie o politica indreptata spre est! care sa prevada teritoriile considerate necesare poporului german.( Ideologia nazismului s"a bazat iniAial pe idei preluate de la unii teoreticieni rasiCti care! la s FrCitul secolului al /I/"lea! lansaserB conceptele rasa arianB! puritatea rasei. 2on orm acelor idei! omenirea ar i ost alcBtuitB @n baza unei ierarhii valorice a raselor! iar viaAa reprezenta numai QsupravieAuirea adaptabililor(. &oporul german era considerat superior! parte din Qrasa arianB( Ci @i revenea sarcina de a menAine puritatea rasei Ci de a subordona rasele in erioare+ evreii! Aiganii! slavii Ci rasele de culoare. 3itler considera comunitatea evreiascB drept un cancer care distrugea trupul 0ermaniei. 3itler era convins cB Qalterarea sFngelui Ci deteriorarea rasei reprezintB singurele cauze care e,plicB declinul civilizaAiilor strBvechi. 1iciodatB rBzboiul nu a ruinat naAiunile. Dn aceastB lume! cine nu este de origine sBnBtoasB poate i considerat pleavB(. SlBbitB de e ectele &rimului IBzboi $ondial! cFt Ci de condiAiile oarte grele de despBgubiri de rBzboi impuse prin Tratatul de la Versailles! 0ermania a intrat @ntr"o crizB economicB gravB. Firava democraAie (Iepublica de la aeimar) nu @i putea ace aAB! populaAia devenind din ce @n ce mai pauperizatB Ci nemulAumitB. *upB o scurtB redresare! situaAia s"a agravat din nou prin declanCarea @n 86?6 a crizei economice mondiale. 1umBrul Comerilor a a.uns la circa Case milioane. *in pBcate pentru evoluAia ulterioarB! puterile @nvingBtoare @n &rimul IBzboi $ondial nu au ost capabile sB @nAeleagB cB o AarB umilitB nu putea i pol de stabilitate. 2ondiAiile impuse 0ermaniei! ca reparaAii de rBzboi! nu aveau cum sB ie acceptate de o populaAie lBmFndB! sBtulB de rBzboi! dar oarte mFndrB. # ectele s"au dovedit atale. *in aceastB situaAie! miCcarea nazistB! condusB de 3itler! a reuCit sB obAinB un capital politic important prin voturile care i"au ost acordate! pFnB @n 86;?.

Structuralismul .uridic
2artea lui %nthon= 0iddens! 2onstituirea societBAii. #lemente de teoria structurBrii! a apBrut @n anul 86P9. &rincipalele idei e,puse de cBtre autor sunt urmBtoarele+ 8. 'Toate iinAele umane sunt agenAi competenAi. ToAi actorii sociali au o cunoaCtere remarcabilB a condiAiilor Ci consecinAelor asupra a ceea ce ac @n viaAa lor de toate zilele.( %ceastB cunoaCtere nu are numai ormB discursivB! ci Ci practicB! de o comple,itate e,traordinarB. Dn general oamenii pot da seama discursiv de ceea ce ac! pot prezenta motivele care au stat la baza acAiunilor lor dacB ceilalAi actori le"o cer. DnsB! de obicei! oamenii nu pun asemenea @ntrebBri decFt @n cazul @n care @ncalcB convenAiile! dacB se @ndepBrteazB de atitudinile! de conduitele Ci de aCteptBrile aAB de acestea ale persoanelor implicate. ?. 2ompetenAa actorilor umani este BrB @ncetare limitatB! pe de o parte de inconCtient! iar pe de altB parte de condiAiile nerecunoscute Ci consecinAele neintenAionale ale acAiunii. Studiul limitBrilor! al conotaAiilor neintenAionale @n (re)producerea sistemelor sociale! ar trebui sB ie 'printre sarcinile cele mai importante ale CtiinAelor sociale(. ;. Studiul vieAii de toate zilele ace parte integrantB din analiza reproducerii practicelor instituAionalizate! iindcB viaAa socioumanB cotidianB este legatB de 'catracterul repetitiv al timpului reversibil al instituAiilor( si de trBsBturile 'costrFngBtoare( -Ci abilitante ale corpului uman. 1u numai viaAa de zi cu zi este @nsB ' undamentul( plecFnd de la care se construieCte AesBtura rami icatB a raporturilor sociale! ci Ci 'integrarea socialB( si 'integrarea sistematicB(. 9. 5egatB de 'reducerea surselor inconCtiente ale angoasei(! rutina de zi cu zi este orma predominantB de activitate socialB @ndeplinitB zi de zi. $a.oritatea precticilor noastre cotidiene nu sunt motivate @n mod direct.&racticile rutinizate sunt! prin e,celenAB! e,presia dualitBAii strcturalului Ci prin @ndeplinirea lor oamenii @Ci @ntreAin 'sentimentul securitBAii ontologice(. J. Studiul conte,telor este importantB! la el ca Ci studiul reproducerii sociale.(2onte,tul( presupune prezenAa cFtorva elemente+ rontierele spaAio"temporale care delimiteazB interacAiunea 89

Ci care poartB de obicei mBrci simbolice sau izice! co"prezenAa actorilor care! @n acest el! @Ci pot vizualiza e,presia eAei! gesturile! pot urmBri Cirul cuvintelor! conCtiinAa ! olosirea re le,ivB a acestor enomene pentru a in luenAa sau controla cursul interacAiunii. :. 'IdentitBAile sociale Ci relaAiile concomitente dintre poziAii Ci practici suntMN @n spaAiu ) timpul virtual al structuralului(! @nsoAite de drepturi! obligaAii! sancAiuni Ci constituie rolurile @n colectivitBAile date.$Brcile normalizate! @n special cele legate de vFrstB! se, sunt undamentale @n toate societBAile. <. Termenul de 'costrFngere( nu are o singurB semni icaAie. (2onstrFngerile asociate proprietBAilor structurale ale sistemelor sociale nu reprezintB decFt un tip de constrFngere printre multe altele care caracterizeazB viaAa socialB a iinAelor umane(. P. Q&rincipiile structurale( permit di erenAierea tipurilor de 'societate( . (IecunoaCterea marii varietBAi a gradului de @nchidere a totalitBAilor sociale ) Ci a sistemelor sociale! @n general ) constiuie unul dintre elementele undamentale ale teoriei structurBrii(.(2aracterul sistematic( variazB dupB totalitBAile sociale.(#ste indispensabil sB nu prezumBm cB o societate se de ineCte usor- o asemenea idee poate proveni din epoca dominatB de MN cu rontierele clar delimitate care! adesea! coincideau cu puterea de in luenAB a administraAiei sau cu aria de .uridicAie a unui guvern.DnsB! diversele orme sociale pot depBCi rontierele societale ale statelor"naAiune. In secolul al //"lea! structuralismul re uzB ideea unei evoluAii lineare a culturii+ orice civilizaAie este @ntemeiatB pe criterii di erite de ale altora Ci ideea @nsBCi de societate primitivB este alsB! @ntrucFt presupune! @n mod arbitrar! adevBrul e,clusiv al valorilor proprii ale civilizaAiei occidentale! a irmB 5ev="Strauss.Foucault! ( iloso structuralist) are o viziune a istoriei de tip discontinuu! @n care di eritele structuri epistemice! cum le numeCte dFnsul! genereazB istorii di erite!cu ritmuri de dezvoltare di erite. Structurile epistemice! care caracterizeazB Ci produc iecare moment istoric! sunt reductibile la structuri ormale! abstracte Ci atemporale! care au @n ele @nsele propriile lor reguli de trans ormare. Iluminismului! care a creat ideea omului universal! generic Ci BrB rBdBcini! i"au rBspuns eminenAi cugetBtori ca $a, 3orUheimer! Theodor %dorno! #rich Fromm! @ntre mulAi alAii- $a, 3orUheimer! @n Q#clipsa raAiunii. 2ritica raAiunii instrumentale(! analizFnd conceptul de raAionalitate care stB la baza modernei culturi industriale Ci cButFnd de ectele care"l viciazB @n esenAB! a.unge la concluzia cB se trateazB de o raAionalitate bolnavB! pentru cB este nBscutB din dorinAa de"a domina lumea sau natura. VoinAa de"a domina a produs ormarea unei organizaAii birocratice Ci impersonale care a redus omul la simplu instrument! dezumanizFndu"l! ast el cB progresul pe aceastB cale ameninAB sB distrugB omul! puterea sa de criticB Ci de creativitate. 1u mai este raAiunea a stabili ce este bine sau rBu! ci &uterea! sistemul! care stabileCte ce este bine Ci ce este rBu. IaAiunea a a.uns ast el Qancilla administrationis(! adicB o servB a sistemului economico"industrial! conclude 3orUheimer. 0Fndirea criticB! gFndirea negativB! cum o numeCte 3erbert $arcuse! plecFnd de la triada dialecticB hegelianB! a ost eliminatB aproape @n @ntregime de cBtre sistemul economico"industrial de putere! @ntinzFnd peste lumea de sub in luenAa sa! vBlul opac al gFndirii unice! con ormiste! al mediocritBAii celor care nu mai pot gFndi.

Ontologia dreptului
2orpusul scrierilor meta izice a lui %ristotel se constituie ca o cercetare a conditiilor de posibilitate a stiintei iintei ca iinta ! singura in masura sa re undamenteze iloso ia si stiinta ! tipuri de discursuri paralizate de di icultatile ridicate de practica so ista a limba.ului . Sarcina meta izicii era ! intr"o prima instanta ! instituirea discursului unic . 2aci concluzia so ista asupra imposibilitatii minciunii atragea dupa sine inutilitatea discursului constructiv si multiplicitatea discursurilor posibile despre iinta ! asa cum subliniaza %ristotel in cartea a IV"a + G*aca doua .udecati contradictorii ar i adevarate in acelasi timp despre acelasi lucru ! atunci toate lucrurile s"ar reduce la unulG . *ar aceasta ar i un parado, . In al doilea rand ! dupa ce iloso ia isi va i 8J

indeplinit prima sarcina ! trebuie cercetat daca mai e,ista alte di icultati care ar conduce spre imposibilitatea vreuneia din stiintele undamentale . % irmatia ce deschide cartea IV a $eta izicii ! G#,ista o stiinta care studiaza iinta si proprietatile sale esentialeG (877;a) ! corelata cu o alta ! GTot ast el se vorbeste si despre Fiinta in multe acceptii ! dar intotdeauna cu privire la unul si acelasi principiuG(877;b) ! apare in acest conte,t ca e,traordinar de optimista ! statuand e,istenta e ectiva a celei mai inalte dintre stiinte . *e alt el ! MM%ristotel credea cu ermitate in e,istenta principiilor absolute. 5a intrebarea daca va i ori nu va i in stare sa le patrunda Gpana la capatG ! el oscileaza intre raspunsul pozitiv si cel negativ ! inclinand insa catre a irmativNN ! dupa cum a irma Ion Kanu . In acest conte,t al aprecierii trebuie interpretate a irmatiile aristotelice mai sus citate - ramane de cercetat daca si in ce masura acestea se pot sustine in raport cu intregul operei aristotelice . Observam insa corelarea ! in viziune aristotelica ! a posibilitatii stiintei cu e,istenta principiului unic al realitatii la care se re era discursul (si sesizarea lui de catre cel ce sustine acest discurs) . In cadrul teoriei semni icatiei ! %ristotel va evidentia conditiile care ac posibil discursul stiinti ic . %tacand modul in care ai ost puse problemele de limba. de catre so isti ! %ristotel va demasca G rezolvarileG lor verosimile ca nesocotind adevarata esenta a limba.ului . *in punctul lor de plecare ! conceperea iintei si a cuvantului ca per ect aderente ( ie prin conventie ! ie in mod natural) ! nu se putea a.unge decat la concluzia parado,ala ca totul este adevarat 8 . %ristotel surmonteaza aceasta di icultate prin conceperea raportului limba.ului cu iinta ca mi.locit ! iar nu nemi.locit. Stagiritul a irma ca doar propozitia este locul adevarului si al alsului ! iar adevarul se probeaza prin asemanarea unei .udecati cu starea de lucruri la care se re era . Subliniaza ca semni icatia nu are in sine putere e,istentiala ! ast el ca ! daca spunem Gtap"cerbG ! ne re erim la toate iintele care ar avea deodata toate caracteristicile esentiale tapului si cerbului ! ara a i necesar ca acestea sa e,iste . &ropozitia e locul adevarului si alsului iind o compunere de substantiv ! verb etc. ce se inlantuie corespunzator sau nu realitatii . Teoria aristotelica a limba.ului se bazeaza pe doua premise + noi olosim nume in locul lucrurilor si totusi nu e,ista asemanare completa intre lucru si nume . 2ea de"a doua premisa este e,presie tocmai a caracterului mi.locit al raportarii cuvantului la iinta reprezinta corectarea erorii so iste ! insa ridica o problema in conte,tul in care G a nu semni ica un singur lucru inseamna a nu semni ica nimic ! iar a nu semni ica nimic atrage dupa sine imposibilitatea oricarui dialog ? ($eta izica ! 0 ! 9 ! 877: bJ) . *e alt el ! asemanarea completa intre nume si lucru nu ar i posibila datorita caracterului init al multimii numelor si caracterului in init al multimii lucrurilor . &entru a rezolva di icultatea ! %ristotel distinge semni icatii de semni icatie ! cea prin care e vizat semni icatul . %ceasta solutie nu e niciodata enuntata e,plicit . 2onsecinta ei va i ca numele nu va trebui sa aiba un singur semni icat (lucru imposibil datorita incongruentei multimilor) si o singura semni icatie . Valoarea semni icanta este unica pentru ca nu este inerenta cuvantului insusi ! ci depinde de intentia care il anima . %st el ! prin intermediul limba.ului o intentie umana se indreapta catre lucruri . *iscursul de tip so ist este inacceptabil tocmai pentru ca in spatele unui cuvant se gasesc mai multe intentii ! mai multe semni icatii . %ceasta caracteristica a discursului so ist are drept consecinta ignorarea principiului contradictiei . &rincipiul contradictiei este alaturi de principiul tertului e,clus ! principiu de baza ce sustine intreaga demonstratie . #le sunt stabilite de %ristotel ca prime principii ale demonstratiei si studiate in consecinta de meta izica ! singura stiinta in masura sa se ocupe de principiile prime ale stiintelor particulare . &rincipiul contradictiei va i mai intai e,primat sub orma G acelasi atribut nu poate sa apartina si sa nu apartina aceluiasi lucru in acelasi timp si in acelasi mod G . *in aceasta orma a sa ! Sir *avid Ioss va deduce ca acest principiu G este pe deplin obiectiv a irmat ca iind o lege a iintei G ! desi din el Gdecurge o lege psihologica G 8. %ceasta parere e sustinuta si de &ierre %ubenWue in lucrarea sa G &roblema iintei la %ristotelG . Voi urmari cateva din etapele argumentatiei lui &ierre %ubenWue . *eosebirea esentiala intre cele doua discursuri ! aristotelic si so ist ! ar consta tocmai in raportarea opusa la acest principiu al demonstratiei ! prezentat in cartea III ! 66:b ! ca a,ioma+ G&rin aceste principii ale demonstratiei inteleg propozitii generale de care cineva se slu.este spre a dovedi ceva ! cum ! de pilda ! a,ioma potrivit careia despre un lucru trebuie neaparat sau sa a irmam ! sau sa negam ceva si ca este peste 8J

putinta ca un lucru sa ie si sa nu ie in acelasi timp ! cat si alte premise asemanatoare G . 2a principiu prim ! a,ioma e nedemonstrabila ! e Gceea ce este in mod necesar prin sine si pe care trebuie in mod necesar sa o credem G(%nal. &ost. I ! 87!<: b) ! iar rolul ei principal este de a asigura coerenta discursului . 2a stiinta a seriei ! singura in masura sa se ocupe de coerenta discursului ! stiinta iintei ca iinta va i asimilata in $eta izica ! cartea 0 ! 877J a ! ?: sW. cu stiinta a,iomelor comune . 2ercetarea acestor prime principii ale demonstratiei si o argumentare in avoarea lor nu e insa posibila ! datorita caracterului non"demonstrabil ! decat prin respingerea discursului ce ignora ast el de principiiG. Iespingerea discursului ce ignora principiul contradictiei se poate ace doar daca interlocutorul accepta sa spuna ceva ce are sens pentru el si pentru cel din ata sa . %ceasta pentru ca a vorbi inseamna a admite ca vorbele au un sens ! iar aceasta este conditia care ace posibil orice discurs . 2hiar prin acel G ceva determinatG pe care il spune ! cel ce ignora (sau vrea sa ignore) principiul contradictiei comite petitio principii ! pronduntandu"se asupra problemei in discutie in argumentatie ! valoarea discursului . In cazul in care va alege sa spuna ceva va i si un con lict intre ceea ce se gandeste si ceea ce se spune. Iespingerea nu este insa completa daca e,ista vreo indoiala asupra caracterului semni icant al limba.ului. G% a irma ca un cuvant nu inseamna ceva anume inseamna a a irma ca acel cuvant nu are nici un inteles! iar daca cuvintele nu inseamna nimic !rezultatul ar i sa se des iinteze prin aceasta si vorbirea intre oameni !unii cu altii! si nu numai atat+ dar s ar des iinta totodata de apt si vorbirea omului cu sine insusi ! pentru simplul motiv ca e peste putinta sa gandesti daca nu te gandesti la un anumit lucruG8.Iespingerea ar i incompleta daca GomG ar semni ica totodata si om si ceea ce nu este om !daca un cuvant ar putea i gandit ca avand o pluralitate nede inita de semni icatii! si intentiile persoanelor di erite nu s ar putea intelege asupra unei unice semni icatii a unui cuvant. %ristotel considera ca undamentul unitatii semni icatiei cuvintelor trebuie sa ie o unitate obiectiva. 2onventia oamenilor nu ar putea sa ie temei pentru dialogul intre oameni ! iind oarte improbabil ca aceasta conventie sa devina universala !doar prin accident. Stagiritul a irma ca acest undament al discursului coerent ar i esenta (ousia)sau Wuidditatea! ceea ce este (to ti esti).&ermanenta esentei este presupusa ca temei al unitatii sensului+ cuvintele au un sens stabil pentru ca lucrurile au o esenta.&rincipiul contradictiei se dezvaluie ca iind in primul rand principiu ontologic !iar abia apoi principiu logic (devenind psihologic! cum a irma Sir *avid Ioss).2a principiu ontologic a irma e,istenta substantei si a esentei lucrurilor! e,istenta necesara accidentului. G1otiunea in sine inseamna numai ceva anume! si acest ceva este substanta unui lucru. *ar a denota substanta unui lucru inseamna a arata ca acel ceva anume !si nu altceva! constituie substanta lucrului.G?#roare so istilor este din aceasta perspectiva conceperea e,clusiva a accidentului. Or! e absurd sa consideram ca totul este accident !caci nu ar mai e,ista subiect prim al accidentelor si predicatia va merge in mod necesar la in init. &rincipul !nu numai logic! dar si ontologic! al contradictiei! e descoperit de %ristotel mai intai drept conditie care ace posibil limba.ul uman. *atorita teoriei semni icatiei! orice vorbire va i vorbire despre iinta! iinta iind temeiul comprehensiunii discursului. %st el! ontologia! ca discurs total asupra iintei! se va con unda cu discursul in general. Ontologia aristotelica va i una a esentei! caci conditia de posibilitate a limba.ului e! in cele din urma! aptul ca lucrurile au o esenta.GO ontologie ca stiinta poate sa isi propuna mai intai o sarcina mai modesta si in principiu realizabila+ anume !sa stabileasca ansamblul conditiilor a priori care permit oamenilor sa comunice prin limba..G &roblemele ridicate de so isti sunt reinterpretate de %ristotel. 2ercetarile iloso ului converg spre o intemeiere ontologica a adevarului si a erorii. GFara sa savarseasca o ontologizare! oricat ar parea de straniu! el plaseaza adevarul mai intai in ontologie !si mai apoi in noologieG8. %ceasta perspectiva ingreuneaza insa posibilitatea e ectiva a unor stiinte undamentale+ stiinta iintei! ontologia! precum si stiinta iintei ca iinta! meta izica! in ciuda demersului anterior! ce statuta posibilitatea generala a discursului. Iar aceasta datorita intuirii unei relatii problematice intre iinta si adevar. &roblema de ond pentru aceasta a doua parte a eseului este daca nu cumva cuvantul G iintaG! undamental in orice conceptie asupra e,istentei !este in imposibilitate de a si circumscrie semni icatiile intr o unitate- daca nu cumva se a la intr o situatie particulara care sa impiedice stiintele sub a caror incidenta cade sa se implineasca - daca nu cumva a irmatia din 8J

sectiunea 877;b a $eta izicii ! privind posibilitatea discursului despre iinta! nu e o a irmatie prea entuziast programatica. Intr"o prima instanta este clar ca termenul iinta nu are un singur sens! pentru ca recurgem la Ga i Gpentru a semni ica nu numai relatia de identitate dintre iinta si esenta sa ( iinta prin sine)!ci si relatia sintetica dintre iinta si accidentele sale ( iinta prin accident).%ristotel vorbeste in cartea IV a $eta izicii despre pluralitatea semni icatiilor iintei + Gunele sunt numite iinte (ousia) pentru ca sunt esente! altele pentru ca sunt insusiri ale esentei(4)!altele pentru ca sunt distrugeri sau privari sau calitati sau agenti sau generatori ai esenteiG?&ierre %ubenWue identi ica aceste ormule cu ceea ce %ristotel numeste in alta parte categorii si studiaza relatia dintre iinta si categorii spre a deduce posibilitatea sau imposibilitatea ontologiei si a stiintei iintei ca iinta. &roblema care se ridica este cum poate iinta sa aiba semni icatii multiple ara ca discursul uman sa cada in echivoc si sa isi nege ast el calitatea de discurs semni icant. Ousia .oaca in raport cu celelalte categorii rolul de temei al iintei lor! insa din iinta nu putem deduce celelalte categorii. %cestea nu sunt modurile de semni icare ale esentei! ci esenta si celelalte categorii semni ica! prima in chip nemi.locit si celelalte raportandu se la ea ! un termen si mai undamental! care este iinta. Insa aptul ca semni icatiile iintei trimit la o semni icatie primordiala nu rezolva in intregime problema pluralitatii semni icatiilor! cu atat mai mult cu cat di eritele moduri de raportare la iinta nu sunt rezumabile la un principiu unic. %ristotel a irma in cele din urma ca iinta comporta o pluralitate nede inita de semni icatii! ast el ca prin G iintaG desemnam si ceea ce e dincolo de categorii. Omonimia iintei e una ireductibila! ast el incat vorbirea despre iinta e in mod necesar ambigua. Stiinta este! in conceptia lui %ristotel! intotdeauna a unui gen- iinta insa nu e gen. %ceste doua a irmatii sunt undament pentru respingerea ontologiei. *iscursul ontologic! discurs e,plicit despre iinta! ar avea tocmai rolul de a circumscrie unitatea intentiilor noastre semni icante. # ortul su era un esec prin demonstrarea tezei ca Fiinta nu e un gen. Si intr adevar! conceptul de Fiinta este prea general pentru a i universal! circumscriindu se s erei notiunilor in inite prin e,ces de generalitate. Fiinta nu este gen pentru ca di erentele Fiintei nu sunt mentinute in interiorul unei unitati si nici nu e,clude caracteristicile altor genuri (conditiile concrete pe care ar trebui sa le satis aca daca ar i gen)!ci tot ceea ce e e Fiinta. Fiinta nu are de initie si nici nu poate i olosita spre a de ini ceva. Fiinta nu e un singur gen! ci Fiinta se spune despre mai multe genuri. &rin urmare! un discurs unic despre Fiinta s ar putea doar daca ar i nu o stiinta a Fiintei! ci stiinta semni icatiei primordiale a Fiintei (substanta).*ar de aici s ar ivi alte aporii. &ierre %ubenWue concluzioneaza ca ontologia su era un dublu esec+ nu e,ista logoz unic despre on!datorita omonimiei ireductibile a Fiintei! dar nu e,ista nici macar on care sa ie unic! in sensul ca Fiinta nu are esenta. #secul acesta evidentiaza neputinta discursului uman si negativitatea obiectului sau. *i icultatea discursului uman despre Fiinta devine e,presia cea mai idela a contingentei acesteia. #secul trans orma ontologia intr o cercetare ara s arsit .G1umind iinta nedeterminata !intrucat este sistemul tuturor determinarilor! conceptul Fiintei ca iinta nu este unul limita - din contra! numai prin el programul ontologiei apare ca o sarcina in inita .2eea ce %ristotel proba indea.uns !printr o iloso ie a conceptelor deschise.G Dn orice sistem de gFndire iloso icB! ontologia ca teorie generalB a e,istenAei are o importanAB de prim ordin! deoarece ea este aceea care o erB tuturor celorlalte domenii de re lecAie iloso icB (gnoseologie! a,iologie! pra,iologie etc) premisele teoretico"metodologice. Dn accepAia sa iniAialB care se origineazB @n lucrarea lui %ristotel Q$eta izica(! ontologia se chema Q iloso ie primB( Ci avea ca scop cercetarea primelor principii! a undamentelor e,istenAei. *e alt el! @n raport cu conAinutul Ci cu problematica ontologiei! unul dintre urmaCii lui %ristotel! %ndronicos (sec.8. @.3.) i"a dat denumirea de meta izicB (meta= dupB! ph=sis = naturB! izicB). *eci meta izica studia principiile perene ce trec dincolo de izicB! adicB Q iinAa ca iinAB(! Qe,istenAa ca e,istenAB.( i astBzi meta izica cerceteazB principiile Ci cauzele esenAiale a tot ceea ce e,istB! cauze care se a lB dincolo de ceea ce percepem nemi.locit prin simAuri Ci care nu pot i surprinse decFt prin orAa gFndirii abstracte. Ontologia .uridicB este acel compartiment al iloso iei dreptului care se 8J

ocupB cu studiul undamentelor dreptului! a originii! esenAei Ci ormelor de e,istenAB a dreptului. *eci! ontologia .uridicB cerceteazB undamentele dreptului! adicB ideile cBlBuzitoare cu privire la originea! esenAa Ci ormele lui de e,istenAB. Q&roblema elaborBrii meta izice a dreptului! " considerB .uristul romFn %le,andru VBlimBrescu! " este poate cea mai discutatB dintre problemele de ordin general pe care le ridicB Termenul Qmeta izicB( a apBrut @n legBturB cu aptul! BrB mare @nsemnBtate @n sine! cB @n aCezarea operelor aristotelice %ndronicos a orFnduit lucrBrile de QprimB iloso ie( QdupB cele izice(! adicB @n greceCte meta ta ph=siUa. i aCa a rBmas numele de meta izicB! care a a.uns sB @nsemne! dincolo de lumea izicB! pe cFnd la %ndronicos @nsemna QdupB lucrBrile despre naturB(. Spre a evita arbitrariul legiuitorului! pe de o parte! sau pentru a @nlBtura e,plicaAia ce @ntemeiazB dreptul pe contingenAa aptelor! pe de alta! abordarea ontologicB a dreptului admite e,istenAa unui drept a priori! dega.at de raAiunea omeneascB care sB se impunB tuturor. %Cadar! Q@ntotdeauna s"a discutat dacB e,istB o idee! o noAiune de drept de ordin meta izic! cu alte cuvinte dacB dreptul se bazeazB pe o idee absolutB pe care o descoperB raAiunea omeneascB! sau dacB este pur Ci simplu produsul enomenelor sociale(.%ceastB problemB a preocupat pe toAi marii gFnditori ai omenirii Ci putem spune cB nici un mare iloso nu a ignorat"o. Dn legBturB cu ontologia .uridicB amintim doar cFteva dintre ormele undamentale pe care le"a cunoscut de"a lungul vremii+ .usnaturalismul (teoria dreptului natural) antic " %ristotel! Ci modern ) 3.0roAius- .usraAionalismul (Ccoala dreptului raAional) ) 0.5eibniz! I.Lant! 3.Lelsen- istoricismul .uridic (Ccoala istoricB a dreptului) ) 0.3ugo! F.Savign=! 0.&uchta- pozitivismul .uridic ) %.2omte! 5.*uguit- sociologismul .uridic ) L.$ar,! #.*urUheim! $.aeber! 0.Tard! 0.0urvitch- psihologismul .uridic ) a.aundt! #.Iitzler! O.5ippman- utilitarismul .uridic ) Y.St.$ill! Y.Kentham. O istorie a iloso iei dreptului pune @n evidenAB trBsBturile Ci speci icul modului @n care iecare dintre aceste Ccoli Ci curente a conceput Ci e,plicat undamentele ontologice ale dreptului. Ontologia legistB *upB cum s"a menAionat de.a! legismul neagB esenAa obiectivB " independentB de voinAa subiectivB Ci samovolnicia legiuitorului! " a dreptului Ci reduce dreptul la lege (drept pozitiv). Dn plan ontologic! aceasta @nseamnB cB e,istenAa dreptului pentru legiCti (pozitiviCti Ci neopozitiviCti) nu este altceva decFt e,istenAa de apt a enomenului empiric"real! adicB a unui enomen anumit cu caracter o icial"autoritar (Ci @n acest sens pozitiv). Iealitatea (Ci pozitivitatea) enomenului dat este reprezentatB @n ormB de te,t al documentului o icial corespunzBtor! care este tratat (@nAeles Ci interpretat) ca act normativ".uridic Ci izvor aldreptului. *e acest apt este determinat Ci interesul legiCtilor (pozitiviCtilor Ci neopozitiviCtilor! @n deosebi! a reprezentanAilor .urisprudenAei analitice)! aAB de analiza .uridico"dogmaticB a te,tului actului! de tratarea lui de pe poziAiile lingvisticii Ci hermeneuticii legiste (teoriei interpretBrii te,telor). TotodatB! tot ce depBCeCte cadrul unei asemenea analize a te,tului actului! este pentru legiCti ceva meta izic! ireal Ci nepozitiv. %semenea noAiuni! idei! principii nepozitiviste ca+ esenAa dreptului! ideea de drept! dreptul natural! drepturile inalienabile ale omului etc.! sunt! con orm legismului! doar cuvinte alse! iluzii lingvistice Ci so isme. %st el! @n ontologia legistB problemele conceptual"semantice cu caracter ontologic sunt substituite cu reprezentBri legiste despre utilizarea corectB a cuvintelor. En asemenea mod de abordare ontologico"legist a dreptului a promovat ondatorul utilitarismului .uridic englez. Yerem= Kentham (8<9P"8P;?)! care a in luenAat semni icativ apariAia Ci elaborarea concepAiilor reprezentanAilor .urisprudenAei analitice (Yohn %ustin Ci a.). *reptul natural este! @n opinia sa! icAiune verbalB! meta orB! iar drepturile inalienabile ale omului ) himerB a imaginaAiei. Q5egea sau dreptul! luate imprecis ) scrie Kentham ) reprezintB @n sine un termenabstract Ci colectiv care! cFnd @nseamnB ceva! poate @nsemna nici mai mult nici mai puAin decFt suma totalB a mulAimii de legi individuale luate @mpreunB(. Q2urBAirea( limba.ului .urisprudenAei de asemenea cuvinte Q@nCelBtoare(! @nceputB de Kentham! a ost promovatB ulterior Ci de alAi reprezentanAi ai pozitivismului .uridic! mai ales destul de consecvent ) de teoria (purB) despre drept a lui 3.Lelsen (8PP8"86<;). Dn lucrBrile sale! Lelzen promova ideea cB teoria 8J

dreptului trebuie @n mod e,clusiv sB poarte un caracter pur ormal. Dn viziunea sa! legile sunt elaborate Ci anulate prin acAiunile omului! deaceea dreptul este un enomen pozitiv. 2el mai departe @n aceastB direcAie a mers .uristul rus V.*.Latcov. % irmFnd! cB Qdreptul este legea @n sensul general al cuvFntului(! el 2on orm concepAiei utilitarismului .uridic misiunea legiuitorului constB @n a cFntBri suma bine acerilor Ci a relelor! a avanta.elor Ci incovenienAelor pentru a legi era! ceea ce aduce ma,imum de utilitate. Yohn %ustin (8<67"8PJ6)! .urist englez! este considerat continuator al utilitarismului .uridic Ci ondator al gFndirii analitice @n iloso ia dreptului. %partenenAa sa lapozitivismul .uridic constB @n distanAarea aAB de speculaAie Ci circumscrierea obiectului de studiu al iloso iei dreptului la dreptul pozitiv. tindea sB @nlBture de initiv noAiunea de Qdrept( ca Qprodus al scolasticii Ci sclaviei @n gFndire( Ci sB substituie Qdreptul( cu Qlegea( autoritarB. DncercFnd o re ormB a .urisprudenAei cu a.utorul Qlingvisticii generale(! Latcov chiar a propus de a se renunAa la cuvFntul Qdrept( Ci de a olosi @n locul acestuia cuvFntul Qlege(! deoarece! Qnu e,istB un enomen deosebit Qdreptul(! @n acel sens @n care e,istB aCa enomene deosebite ca Qlege(! Qstat(! QregulB( sau QnormB de conduitB( %Cadar! ontologia legistB a dreptului poartB un caracter enomenologic. Dn plus! dreptul ca enomen este lipsit de esenAB .uridicB. %ici e,istenAa dreptului nu depinde de oarecare undamente obiective! ci @n @ntregime este determinatB de autoritatea puterii o iciale! de propria ei dispoziAie Ci hotBrFre subiectivB.

Ontologia .usnaturalista
2on orm ontologiei .usnaturaliste! e,istenAa dreptului @Ci gBseCte mani estare sub douB orme contrare+ @n ormB de e,istenAB autenticB a dreptului (e,istenAa dreptului natural)! Ci @n ormB de e,istenAB neautenticB (e,istenAa dreptului pozitiv). Dn aceastB ordine de idei! prin autenticitatea atFt a dreptului natural @nsuCi! cFt Ci e,istenAei lui! se are @n vedere @nsuCirea obiectivB pre"datB (de divinitate! naturB! raAiune etc.) a dreptului ca esenAB determinatB! care e,primB adevBratul sens a aceea ce este drept. %ceastB esenAB obiectivB Ci este e,istenAa adevBratB! autenticB a dreptului. %utenticitatea esenAei include @n sine! aCadar! Ci @nsuCirea de e,istenAB nemi.locitB. #,istenAa dreptului natural ca e,istenAB autenticB a dreptului este @ndestulBtoare @n sine @nsuCi! deoarece asemenea e,istenAB ) este concomitent Ci e,istenAa esenAei! dar Ci e,istenAa nemi.locitB (Ci acAiunea) a esenAei date @n calitate de enomen. #senAa .usnaturalistB e,istB @n orma Ci cadrul e,istenAei autentice Ci pentru @n Bptuirea Ci acAiunea ei nu are nevoie de non"e,istenAB (altB ormB de mani estare! e,istenAB Ci acAiune! decFt e,istenAa autenticB). DnsB o altB e,istenAB a dreptului (adicB e,istenAa dreptului dincolo de e,istenAa autenticB! @n ormB de enomen e,terior! non" identic esenAei adevBrate Ci deosebit de ea)! con orm unei asemenea ontologii! @Ci gBseCte reprezentare @n e,istenAa neautenticB a dreptului neautentic (arti icial! arbitrar) ) @n e,istenAa Ci acAiunea dreptului pozitiv. *e un ast el de mod de tratare sunt legate Ci reprezentBrile despre e,istenAa Ci acAiunea concomitentB! paralelB! a douB tipuri de drept! independente unul de altul (douB orme de e,istenAB a dreptului) ) dreptul autentic (natural) Ci dreptul neautentic (pozitiv). Ontologia .usnaturalistB! bazFndu"se pe discordanAa dintre douB orme de e,istenAB a dreptului (autentic Ci neautentic)! @n critica sa @n principiu corectB a ne.unsurilor modului legist de tratare a dreptului (negarea esenAei obiective a dreptului Ci a.)! cade @n altB e,tremitate ) neagB necesitatea unei alte orme de e,istenAB a dreptului! adicB e,primarea (realizarea! e,istenAa! acAiunea) esenAei dreptului @n ormB de enomen .uridic general"obligatoriu instituit de stat ) de lege de drept (drept pozitiv! corespunzBtor esenAei dreptului). 2u toate acestea! autenticitatea dreptului ) este nu numai veridicitatea lui ca esenAB! dar Ci realitatea lui ca enomen .uridic general obligatoriu.

Ontologia libertaro".uridicB
#,istenAa dreptului! con orm ontologiei libertaro".uridice! " este e,istenAa realB! disponibilB a legii de drept! adicB a enomenului pozitiv" .uridic! care e,primB esenAa obiectivB a dreptului (@nsuCirile Ci cerinAele principiului egalitBAii ormale). #,istenAa dreptului! iinAarea Ci acAiunea lui! 8J

presupune legBtura necesarB dintre esenAa .uridicB Ci enomenul .uridic! unitatea intercone,B a cBrora Ci este dreptul ca ormB deosebitB Ci regulator speci ic al relaAiilor sociale. Ontologia libertaro".uridicB este @ndreptatB @mpotriva reprezentBrilor unilaterale! precum cB dreptul ) este sau o oarecare esenAB idealB! care e,istB de la sine! BrB mani estarea sa e,terioarB @n ormB de enomen general"obligatoriu! cum a irmB .usnaturaliCtii! sau un oarecare enomen general" obligatoriu! privat de esenAa .uridicB obiectivB! cum considerB legiCtii. Dn legea de drept ca ormB de e,istenAB a dreptului! esenAa .uridicB (egalitatea ormalB) se mani estB (Ci e,istB) @n ormB de enomen general"obligatoriu adecvat (adicB! @n ormB de esenAB a dreptului pozitiv! a legii @n vigoare)! iar enomenul general"obligatoriu (legea @n vigoare) reprezintB @n sine orma de mani estare a esenAei .uridice date Ci numai de aceea se mani estB! e,istB Ci acAioneazB ca enomen .uridic (ca lege de drept). Dn aceastB ordine de idei! legea de drept ) este orma corespunzBtoare (adecvatB! completB! inalB Ci @n acest sens ) autenticB) de e,istenAB a dreptului! deoarece doar @n orma datB esenAa Ci enomenul reprezintB @n sine esenAa .uridicB Ci enomenul .uridic @n intercone,iunea Ci unitatea lor necesarB. O asemenea ormB corespunzBtoare de e,istenAB a dreptului lipseCte @n reprezentBrile ontologice atFt ale .usnaturalismului! unde noAiunii abstracte de esenAB .usnaturalistB! privatB de orma adecvatB a enomenului general"obligatoriu! i se atribuie o e,istenAB desinestBtBtoare @n a ara dreptului pozitiv! cFt Ci ale legismului! unde enomenului general"obligatoriu! cBruia @i lipseCte esenAa .uridicB corespunzBtoare! i se atribuie @nsemnBtate de enomen .uridic. Imposibilitatea legii de drept ca ormB de e,istenAB a dreptului de pe poziAiile .usnaturalismului Ci legismului demonstreazB cB reprezentanAii acestor curente nu au o concepAie corespunzBtoare a dreptului (Ci e,istenAei lui)! aAB de care teoretic s"ar putea vorbi despre deosebirea dintre esenAa .uridicB Ci enomenul .uridic! despre caracterul necesar al intercone,iunii Ci unitBAii lor. *e aceea! la drept vorbind! esenAa la .usnaturaliCti Ci enomenul la legiCti nu reprezintB @n sine anume esenAa .uridicB Ci anume enomenul .uridic! iindcB esenAa .usnaturalistB ) nu este esenAa enomenului general"obligatoriu! iar enomenul legist ) nu este enomenul esenAei .uridice obiective. 2on orm ontologiei libertaro".uridice! egalitatea ormalB (adicB esenAa .uridicB) ) este esenAa enomenului pozitiv".uridic general"obligatoriu (a legii @n vigoare)! iar enomenul pozitiv".uridic general"obligatoriu (legea @n vigoare) ) este orma statalB de mani estare! e,primare Ci concretizare a acestei esenAe .uridice obiective (a egalitBAii ormale).

5egismul sovietic Ci urmBrile lui

Q5inia generalB( cButatB @n CtiinAa .uridicB sovieticB a ost adoptatB la I"a 2on erinAa cu privire la problemele CtiinAei statului Ci dreptului sovietic (8:"86 iulie 86;P). 5a aceastB con erinAB a ost aprobatB urmBtoarea de iniAie a dreptului sovietic+ Q*reptul sovietic estetotalitatea regulilor de comportare! instituite @n mod legitim de puterea truditorilor! ce e,primB voinAa lor Ci aplicarea cBrora este asiguratB de toatB puterea de constrFngere a statului socialist! @n scopurile apBrBrii! consolidBrii Ci dezvoltBrii relaAiilor Ci ordinii! avanta.oase Ci convenabile truditorilor! distrugerii depline Ci de initive a capitalismului Ci rBmBCiAelor lui @n economie! viaAa cotidianB Ci conCtiinAa oamenilor! construirii societBAii comuniste( *upB modul de @nAelegere a dreptului! aceastB de iniAie are un caracter legist! deoarece se bazeazB pe ideea identitBAii dintre drept Ci lege. $ai mult chiar! esenAa acestei de iniAii a dreptului constB @n aceea cB dreptul "este ordinul (dispoziAia obligatorie) puterii dictatoriale. O asemenea interpretare a dreptului a devenit @n anii urmBtori poziAia o icialB a CtiinAei .uridice sovietice. *e.a la mi.locul anilor J7 ai sec. // unii .uriCti sovietici au @nceput sB interpreteze dreptul ca unitate a normei .uridice Ci relaAiilor .uridice sau ca unitate a normei .uridice! relaAiilor .uridice Ci conCtiinAei .uridice. TotodatB! relaAiile .uridice Ci conCtiinAa .uridicB se prezintB ca realizarea Ci rezultatul acAiunii Qnormei .uridice(! ca orme Ci mani estBri ale dreptului derivate de la ea. %st el! caracterul iniAial Ci determinant al Qnormei .uridice(! adicB Qnormativitatea( dreptului @n sensul de iniAiei de la 86;P! Ci a tradiAiei Qo iciale( ulterioare continuB @ncB sB ie recunoscut! @nsB aceastB Qnormativitate( se propunea sB ie completatB cu momentul realizBrii @n viaAB. %Cadar! tratarea problemei Qdreptului socialist( purcede de la prezumAia! incorectB Ci neadecvatB realitBAilor non".uridice socialiste! despre 8J

realitatea Qnormei .uridice( acolo! unde ea nu e,istB Ci nu poate sB e,iste. Dn anii :7 Ci mai ales <7"P7 ai sec. // tot mai mult se mani estB o @ndepBrtare de la interpretarea o icialB a dreptului. Enii savanAi tot mai des supun criticii modul o icial de interpretare a dreptului Ci propun noi interpretBri argumentate. Dn aceastB perioadB! a ieCi din cercul vicios al legismului sovietic anti.uridic era posibil @n baza interpretBrii .uridice (antilegiste) consecvente a dreptului. *e aceea pentru clari icarea Ci critica caracterului ne.uridic al aCa numitului Qdrept socialist( Ci a legislaAiei! determinarea cBilor de dezvoltare de la socialismul ne.uridic la orFnduirea .uridicB! la statul de drept Ci legea de drept! o importantB decisivB principialB a avut anume distincAia dintre drept Ci lege Ci analiza de pe aceste poziAii a situaAii create. Dn acest conte,t Ci a ost @naintatB concepAia libertaro".uridicB a deosebirii dintre drept Ci lege! care .usti ica @nAelegerea dreptului ca ormB Ci mBsurB egalB universalB a libertBAii oamenilor. IealitBAile non".uridice ale socialismului @n combinare cu obiectivele @naintBrii spre comunismul non".uridic au privat totalmente teoria Ci practica socialB de oricare perspectivB .uridicB de dezvoltare! miCcare cBtre o oarecare variantB a dreptului postsocialist! a legii de drept Ci statalitBAii de drept. Teoria libertaristB de interpretare a dreptului! dimpotrivB! e,prima tocmai perspectiva .uridicB a dezvoltBrii de la socialismul real (non".uridic) spre orFnduirea .uridicB viitoare. %st el! concepAia libertaro".uridicB a contribuit la argumentarea teoreticB a necesitBAii ieCirii din cadrul social"istoric al socialismului ca orFnduire de tranziAie care neagB dreptul! Ci clari icarii logicii cBilor postsocialiste cBtre drept. Interesul aAB de teoria deosebirii dintre drept Ci lege! de ideea libertBAii .uridice etc.! a crescut simAitor (Ci nu numai @n CtiinAa .uridicB! dar Ci @n presa scrisB) @n condiAiile restructurBrii Ci @n mod deosebit @n anii 67 ai sec. //! cFnd au ost posibili primii paCi @n direcAia dreptului Ci statalitBAii .uridice.

2oncepAii neoUantiene ale iloso iei dreptului

En aport deosebit @n ormarea Ci dezvoltarea iloso iei neoUantiene a dreptului a adus .uristul german Iudol Stammler (8PJ:"86;P). Dn ordinea ideilor Uantiene despre corelaAia dintre ceea ce trebuie sB ie Ci ceea ce este esenAial! dintre ormal Ci empiric! I.Stammler a susAinut ideea primordialitBAii logice a dreptului ca Q ormB regulativB( @n raport cu realitatea socialB Ci sublinia cB Qlegitatea vieAii sociale a oamenilor este legitatea ormei .uridice a ei(. &rin drept (@n deosebirea Ci corelaAia sa cu legea) I.Stammler are @n vedere dreptul natural cu conAinut variabil. *eoarece este vorba despre noAiunea apriori a dreptului natural! deaceea Ci QconAinutul variabil( al acesteia ) reprezintB @n sine caracteristici ormale ale dreptului (consideraAiuni apriori ale raAiunii)! Ci nu un conAinut oarecare empiric (social). O in luenAB deosebitB asupra dezvoltBrii ulterioare a gFndirii iloso ico".uridice a e,ercitat Ci conceptul de Qdrept corect(! elaborat de I. Stammler. 1esatis Bcut de soluAiile o erite de CtiinAa .uridicB la aCa probleme ca+ a) ce este dreptul- b) cum se .usti icB orAa de constrFngere! care rBmFne principala lui caracteristicB- Ci c) sub ce condiAii este undatB o regulB .uridicB! Stammler ace o evaluare criticB a teoriei dreptului natural! a doctrinei Ccolii istorice Ci a concepAiei materialist"istorice Qpentru cB au tins sB combine aceste trei probleme @n una singurB Ci sB le rBspundB printr"o ormulB unicB(. Stammler le trateazB distinct Ci le rezolvB @n ordinea importanAei lor. 2a premise! el introduce @ntre regula .uridicB Ci viaAa socialB distincAia care e,istB @ntre ormB Ci materie- separB apoi morala Ci dreptul ca aparAinFnd! prima " vieAii spirituale interioare! a doua " conduitei e,terioare! relaAiilor cu alAii@n ine! separB @n cadrul dreptului domeniul regulilor convenAionale sau al acordurilor amiabile care nu obligB indivizii decFt atFt cFt vor! de domeniul regulilor impuse! care e,primB voinAa socialB dominantB. Dn controversB cu concepAia anarhistB! care condamnB a priori orice constrFngere! Stammler se preocupB sB e,plice orAa coercitivB a dreptului Ci o ace @n manierB inalistB! prin ideea undamentalB a regularitBAii vieAii sociale @n lumina cBreia dreptul apare ca mi.loc de ne@nlocuit pentru a putea uni toAi oamenii @n societate- cum regulile convenAionale @i apar ca su iciente! considerB cB soluAia este Q de a da un undament teoretic solid constrFngerii .uridice(. Dn ceea ce priveCte condiAiile undBrii conAinutului regulilor .uridice! soluAia stB! aratB Iudol Stammler! @n .udecarea lor @n lumina unui Qdrept corect(. *espre acest Qdrept corect(! Stammler a irmB cB Qtrebuie sB inspire deciziile omului politic! bBrbat de stat! legiuitor sau 8J

administrator! chemat sB i,eze.2onceptul de Qdrept .ust( rBmFne obiectul capital al studiilor lui I.Stammler @n care apar @n modul cel mai relie at originalitatea Ci vigoarea ideilor sale. cadrele dreptului ormal! pentru a asigura domnia lesnicioasB a .ustiAiei @n viaAa socialB concretB(. *ar Ci soluAiile date de .udecBtor @n interpretarea Ci aplicarea legii trebuie sB ie evaluate prin prisma dreptului corect! pentru a stabili dacB Qli se atribuie QCtampila( .usteAii sau stigmatul non" .usteAii(. 2um Stammler concepe dreptul corect ca pe un el de rectitudine obiectivB! el @i atribuie rolul de ormB a dreptului! care dominB Ci concretizeazB conAinutul regulilor pozitive! considerat a i materia dreptului. Dn acest mod! gFnditorul german a a.uns la cunoscuta ormulB+ drept natural cu conAinut variabil. Formula e,primB @n mod neechivoc re uzul lui Stammler de a accepta ideea clasicB a unui drept natural totdeauna identic cu sine! adicB imuabil Ci universal. #a e,primB totodatB Ci cu aceeaCi claritate nevoia de a gBsi regulii .uridice un undament mai solid decFt arbitrariul voinAelor oamenilor. 1umai logicismul e,cesiv al e,punerii! su ocatB de supraabundenAa unor detalii de tot elul! a @mpiedicat strBlucita doctrinB a dreptului corect! creatB de Stammler! sB aibB consecinAe practice mai importante. En reprezentant de vazB al iloso iei neoUantiene a dreptului a ost Ci un alt .urist german 0.Iadbruch. 5a el dreptul (@n deosebirea Ci corelaAia sa cu legea) este reprezentat de noAiunile Qideea de drept(!Qdrept supralegitim(! Ci nu de noAiunea de Qdrept natural(! ca la alAi neoUantieni. DnsB critica sa iloso ico".uridicB a pozitivismului .uridic Ci apelurile insistente de restabilire @n .urisprudenAB a Qideii de drept( Ci a concepAiei Qdreptului supralegitim(! @n mod esenAial au contribuit la QrenaCterea( postbelicB a dreptului natural @n #uropa de %pus. Dn acestB ordine de idei! un rol deosebit l"a avut lucrarea lui 0.Iadbruch Q 1on"dreptul legitim Ci dreptul supralegitim( (869:). &ozitivismul .uridic! sublinia el @n aceastB lucrare! este rBspunzBtor de schimonosirea dreptului @n timpul naAional" socialismului! deoarece Qprin convingerea sa Qlegea(. #,plicFnd concepAia lui Stammler despre ceea ce e constant Ci ceea ce e variabil @n domeniul dreptului! Ia=mond Saleilles scrie+ Q 2eea ce nu se schimbB este aptul cB e,istB o .ustiAie aici .os+ este sentimentul cB noi datorBm tuturor respectul dreptului lor! @n mBsura .ustiAiei sociale Ci a ordinii sociale. *ar care va i acea .ustiAie! care va i acea ordine socialBH nimeni nu poate spune a priori. Toate aceste probleme depind de apte sociale cu care dreptul intrB @n contact- aceste apte se schimbB! evolueazB Ci se trans ormB. *ar depinde Ci de concepAiile care se ac despre .ustiAie! despre ordine! despre autoritate...>( este lege( a dezarmat .uriCtii germani @n aAa legilor cu conAinut arbitrar Ci criminal(. Enei asemenea interpretBri 0.Iadbruch @i opune o tratare neoUantianB a echitBAii ca element al ideii de drept. Q*eoarece echitatea!" scria 0.Iadbruch! " ne indicB anume aptul cB trebuie sB procedBm ast el+ Qegalul este egal! inegalul este inegal(! @nsB nimic nu ne spune despre punctul de vedere dupB care ea trebuie caracterizatB ca egal sau ca inegal! ea determinB doar raportul! dar nu Ci modul de a proceda( Dn modul de abordare al .uristului german! o asemenea @nAelegere a echitBAii Ci egalitBAii determinB deosebirea dintre drept Ci Qnon"dreptul legitim(+ Q*ispoziAia! cBreia nu"i este caracteristicB voinAa de a proceda ast el+ Qegalul este egal! inegalul este inegal(! poate i pozitivB! poate i oportunB! chiar necesarB Ci de aceea Ci recunoscutB! de asemenea! @n mod absolut legitim! @nsB ei trebuie sB i se re uze @n numele dreptului! deoarece dreptul este doar ceea ce @n cea mai micB mBsurB are scopul sB serveascB echitBAii( *reptul pozitiv! care este @n dezacord cu echitatea (adicB cu elementul Qideii de drept()! nu este drept cu adevBrat! de aceea lui! dupB 0.Iadbruch! trebuie sB i se re uze @n supunere. Q*acB legile! " sublinia el! " neagB @n mod conCtient voinAa cBtre echitate! de e,emplu! se dezic arbitrar de garanAiile drepturilor omului! atunci asemenea legi nu pot acAiona! poporul nu este obligat sB li se supunB! Ci .uriCtilor de asemenea le trebuie sB gBseascB cura. pentru a nega caracterul lor .uridic(. &entru Q@nnoirea dreptului( Ci renaCterea CtiinAei .uridice! sublinia 0.Iadbruch! este necesarB @ntoarcerea la ideea dreptului supra"legitim (supra" legislativ). QtiinAa .uridicB! " scria el @n lucrarea QDnnoirea dreptului(! " trebuie iarBCi sB" Ci aminteascB despre @nAelepciunea milenarB a antichitBAii! #vului mediu creCtin Ci epocii Iluminismului! despre aceea cB este un drept mai superior! decFt legea! " dreptul natural! dreptul divin! dreptul raAional! mai pe scurt! dreptul supra"legitim! con orm cBruia non"dreptul rBmFne non"drept! chiar dacB el este turnat @n ormB de lege( %ceastB idee de Qdrept supra"legitim( ca negare a pozitivismului .uridic pentru mulAi era identicB cu recunoaCterea dreptului natural Ci @n 8J

mod esenAial a contribuit la lBrgirea cercului adepAilor QrenaCterii( lui. DnsB pentru neoUantieni le sunt caracteristice unele sau altele versiuni ale ormalizBrii sensului Ci importanAei dreptului natural tradiAional Ci e,primarea acestui sens @n ormB de @nsuCiri ale construcAiei ormal" .uridice (@n spiritul ideei transcendentale Ci apriorice de drept). QFiloso ia autenticB a dreptului! " menAioneazB neoUantianul spaniol %.Ollero! " se a lB @ntr"o veCnicB cButare a principiului ormal .uridic( Dn spiritul ideilor lui I. Lant Ci a neoUantienilor (Stammler Ci a.) Ci"a dezvoltat concepAia sa iloso ico".uridicB Ci pro esorul de la acultatea .uridicB a EniversitBAii din FranU urt a.1aucUe. QFiloso ia dreptului! " subliniazB el! " vrea sB dezvolte @nvBABtura despre dreptul corect! @nvBABtura despre echitate. %cesta este un lucru greu. *e reuCita acestui lucru depinde iecare @n viaAa sa cotidianB(. *eosebind Qdreptul corect( de dreptul pozitiv! 1aucUe prin Qdrept corect( are @n vedere Qdreptul raAional(! Qdreptul echitabil(. Q&roblema dreptului corect! " scrie el! " este obiectul de studiu al iloso iei dreptului. Filoso ia dreptului ) este @nvBABtura despre dreptul corect( Dntre iloso ia dreptului! pe de o parte! Ci teoria dreptului! sociologia dreptului Ci politica dreptului (politica .uridicB )! pe de altB parte! e,istB concurenAB Ci se duce lupta pentru s erele de in luienAB. QDn oriCice caz! " scrie a.1aucUe! " cu cFt sunt mai puternice @ndoielile @n posibilitBAile iloso iei dreptului @n calitate de @nvBABturB despre dreptul corect! cu atFt mai puternice devin politica dreptului! sociologia dreptului Ci teoria dreptului(

2oncepAii neohegeliene ale iloso iei dreptului

%spectele principale ale interpretBrii neohegeliene a iloso iei politico".uridice a lui 0.a.F.3egel au ost elaborate @n principiu de neohegelienii germani. %pBrFnd @n condiAiile directivelor agresive ale 0ermaniei `ilhelmiste! neohegelianismul german a argumentat teoretic Qideile anului 8689(! iar dupB eCecul 0ermaniei Uaizeroviste a atacat principiile burghezo"democratice Ci instituAiile Iepublicii de la aeimar (8686"86;;)! susAinFnd ideile statului autoritar. 1eohegelienii germani au salutat reich"ul hitlerist Ci se strBduiau @n el Ci chip sB adapteze la scopurile politicii interne Ci e,terne a acestuia interpretarea datB de ei (iar uneori ) alsi icarea) unui Cir de idei conservative a iloso iei hegeliene a dreptului. Q#ste caracteristic aptul! " menAiona neohegelianul L.5arenz! " cB neohegelianismul @Ci ia @nceputul chiar de la iloso ia dreptului( QDnapoi! la gFnditorii germani despre stat>(! " invoca @n 86?7 O.Spann (@nainte de toate se avea @n vedere 3egel)! sperFnd cB ei vor elibera nemAii Iepublicii de la aeimar de QcBtuCele @nAelegerii individualiste( a statului. O igurB marcantB @n cercul neohegelienilor! orientaAi cBtre iloso ia dreptului! a ost Y.Kinder. Dn lucrarea sa QIaAiunea de stat Ci moralitatea( (86?6)! el argumenta de pe poziAiile neohegelianismului .usti icarea politicB Ci moralB a rBzboiului agresiv. Venirea lui %.3itler la putere Ci instituirea regimului nazist Y.Kinder le"a perceput ca pe o @ntemeiere a statului autoritar aCteptat de el. QTrebuie sB se arate!" scria el @n anul 86;9 @n lucrarea QStatul popular german(! " cB acest stat! cBruia noi @i suntem datori ingeniozitBAii lui %dol 3itler! nu numai cB este realizarea statului corect @nAeles ) a statului idee! dar cB el! de asemenea! corespunde esenAei poporului! orma de viaAB a cBruia el vrea sB ie(. Ideile neohegeliene ale lui Y.Kinder le"a @mpBrtBCit Ci dezvoltat elevul sBu L.5arenz. Sarcina iloso iei dreptului el o vedea @n Q@nAelegerea raAionalitBAii datului! adicB a dreptului real! empiric(. Dn aceastB ordine de idei! el a argumentat Qmoralitatea( Ci Qcaracterul popular( al legislaAiei naziste! respingerea principiului egalitBAii tuturor @n aAa legii Ci introducerea reprezentBrilor rasiste @n s era dreptului. Q&entru prima datB doar contemporaneitatea! " sublinia L.5arenz! avFnd @n vedere perioada nazistB! " este @n stare sB @nAeleagB corect Ci sB preAuiascB tendinAa autenticB Ci pro undB a lui 3egel ) comunitatea poporului cu adevBrat atotcuprinzBtoare! Qtotalitatea moralB(! " pe cFnd acest lucru nu a ost @n stare sB"l @nAeleagB @ntreg secolul //! care s"a indus @n eroare cu imaginea alsB a lui 3egel(. Yuristul german T.3aering sublinia apropierea @nvBABturii lui 3egel de contemporaneitate! mai ales @n problema cu privire la Qstatul total(. TotodatB! e,ponentul autentic al acestei totalitBAi este Fuhrerul! care este tot aCa de necesar pentru lupta @mpotriva anarhismului Ci lichidBrii statului! dupB cum organismul bolnav are nevoie de medic. En alt .urist german a.Schmidt! apelFnd la tezele hegeliene despre epoca naAiunii germane! a argumentat 8J

Qordinea europeanB ca sistem de conducere sub puterea reglementatoare a reich"ului(. # orturile neohegelianului italian 0.0entile au ost @ndreptate spre .usti icarea ideologiei Ci practicii ascismului. Ideile hegeliene despre stat ca integritate moralB el le"a olosit la interpretarea regimului ascist @n calitate de mani estare superioarB a moralitBAii Ci libertBAii. *intre neohegelienii olandezi! care @n anii ;7 ai secolului // s"a preocupat de problemele iloso iei dreptului! a ost K.$.Telders. 2u re erire la 3egel el a atacat tezele dreptului internaAional! care limitau Qputerea autoritarB a statului( 1eohegelienii rancezi! @n mod deosebit la @nceput! erau interesaAi de iloso ie! dar nu de @nvBABtura politico".uridicB a lui 3egel! Ci lor @n general nu le era caracteristicB atitudinea aAB de 3egel ca gFnditor totalitar. %st el! %.Lo=re respingea aprecierea datB lui 3egel ca gFnditor reacAionar Ci s"a solidarizat cu interpretarea @nvBABturii iloso ului german ca teorie moderatB! care tinde sB consolideze libertatea individului Ci @ntregului social. O igurB remarcabilB a neohegelianismului rancez a ost Y.3=ppolite. *upB cum &laton a argumentat nu utopia! ci realitatea polisului antic! tot aCa Ci 3egel! dupB Y.3=ppolite! a descris statul contemporan si societatea civilB Ci! prevBzFnd @nceputurile viitoarelor lor trans ormBri! a apBrat acest stat Ci societate! depBCind timpul sBu. DnsB iloso ia hegelianB a dreptului nu este @n stare sB depBCeascB mersul tragic al istoriei. *e aceea! concepAia hegelianB " menAioneazB Y.3=ppolite! " este Q orma optimismului! pe care noi nu putem sB o mai postulBm( *upB cel de"al doilea rBzboi mondial neohegelianismul (@n primul rFnd cel german Ci cel italian )! orientat spre @ndreptBAirea regimurilor ascist Ci nazist! a ost nevoit sB pBrBseascB scena politico".uridicB. Dn perioada postbelicB direcAiile principale ale @nvBABturii hegeliene au devenit teoriile care au @ncercat sB cureAe moCtenirea creatoare a lui 3egel de alsi icBrile neohegeliene! sB depBCeascB e,tremitBAile @n atitudinea aAB de iloso ia hegelianB a dreptului! sB e ectueze o apreciere obiectivB a locului Ci rolului ei @n dezvoltarea gFndirii iloso ico".uridice.

Teoria QpurB( a dreptului a lui 3.Lelzen

Teoria purB a dreptului sau normativismul a ost elaboratB de unul dintre marii teoreticieni Ci iloso i ai dreptului! Ci anume 3ans Lelzen (8PP8"86<;). DnvBABtura sa reprezintB @n sine o teorie neopozitivistB a dreptului pozitiv! elaboratB de pe poziAiile .urisprudenAei logico"analitice. 2riticFnd CtiinAele tradiAionale despre drept din secolele /I/"// Ci atestFnd teoria sa purB ca CtiinAB severB Ci consecventB despre drept! 3.Lelzen scria+ Q Fiind o teorie! ea @Ci propune numai Ci @n e,clusivitate sB"Ci cunoascB obiectul! adicB sB stabileascB ce este dreptul Ci cum este el. #a nu @ncearcB @n nici un el sB spunB cum ar trebui sB ie sau cum trebuie el Bcut. Dntr"un cuvFnt! ea vrea sB ie CtiinAB a dreptului Ci nu politicB .uridicB. *e ce s"a @ntitulat teorie QpurB( a dreptuluiH &entru a scoate @n evidenAB cB am dorit e ectiv sB asigurBm o cunoaCtere a dreptului! numai a dreptului! e,cluzFnd din corpul acestei cunoaCteri tot ce nu Aine de noAiunea e,actB a acestui obiect. Dn alAi termeni! lucrarea vrea sB debaraseze CtiinAa dreptului de toate elementele care"i sunt strBine( Sensul QpuritBAii( acestei teorii! dupB Lelzen! constB @n aceea cB ea QcurBAB( obiectul studiat (dreptul) de tot ce nu este drept! iar CtiinAa dreptului ) de psihologie! sociologie! eticB! teorie politicB etc. %st el! prin Qteorie purB a dreptului( el @nAelege Qo teorie a dreptului epuratB de orice ideologie ... conCtientB de individualitatea sa ccapabilBd sB ridice CtiinAa dreptului! Q.urisprudenAa(! care ) @ntr"o manierB deschisB sau @ntr"un mod disimulat ) se pierdea aproape complet @n raAionamente de politicB .uridicB! la nivelul Ci demnitatea unei adevBrate CtiinAe ... Ci de a apropia rezultatele acestei operaAii de cunoaCtere de idealul oricBrei CtiinAe! " obiectivitatea Ci e,actitatea(. %ceastB Qepurare( este realizatB de 3.Lelzen cu a.utorul unei metode normativiste speci ice de studiere Ci descriere a dreptului ca sistem deosebit de norme. TotodatB! con orm viziunii lui 3.Lelzen! Qmetoda speci icB determinB speci icul obiectului(. Q1oAiunea de QnormB(! "lBmureCte Lelzen! " presupune cB ceva trebuie sB e,iste sau sB se realizeze Ci! @n mod deosebit! cB omul trebuie sB acAioneze (sB se comporte) @ntr"un mod anumit( 2oncluzia cB singurul obiect al CtiinAei dreptului este norma! a atras teoriei pure a dreptului Ci apelativul! destul de recvent olosit! de Qnormativism(. *octrina purB a dreptului a lui 3.Lelzen se spri.inB pe urmBtoarele idei undamentale+ 8:

8. Speci icul CtiinAelor .uridice stB tocmai @n aptul cB ele sunt CtiinAe normative sau prescriptive! ca gramatica! logica Ci etica! nu e,plicative! ca izica! biologia sau sociologia?. %tFt dreptul cFt Ci morala sunt ordini sociale normative! dar de tip di erit- sunt ordini sociale normative! pentru cB ambele reglementeazB conduita oamenilor @n mBsura @n care ea intrB @n raport direct sau indirect! cu cea a altor oameni- $orala Ci dreptul aplicB ambele aCa"numitul Qprincipiu de retribuAie( care constB @n a reacAiona printr"o recompensB sau printr"o pedeapsB! care se pot reuni @n noAiunea de sancAiune. Lelzen aratB cB @n morala creCtinB! de e,emplu Q nu este vorba de o ordine moralB BrB sancAiuni! ci de o ordine moralB care statueazB sancAiuni transcendente( $orala ) @n viziunea lui Lelzen ) aplicB Ci sancAiuni imanente! adicB aplicate @n cadrul social! sub orma dezaprobBrii! blamBrii sau chiar izolBrii sociale a delicvenAilor morali. %cestea sunt uneori sancAiuni mai e icace decFt alte orme de pedeapsB. *upB Lelzen! se numeCte sancAiune decFt doar pedeapsa! adicB rBul! constFnd @n privaAiunea de libertate! de proprietate! de viaAB! etc. 2a ordine normativB coercitivB! prescriind conduite umane! dreptul QasociazB conduitelor opuse acte de constrFngere care sunt @ndreptate @mpotriva celor care le"ar adopta (sau contra apropiaAilor lor)(. %ctele de constrFngere constau @n rele care trebuie provocate celui care aduce atingere ordinii de drept chiar contra voinAei lui Ci! dacB e nevoie! @ntrebuinAFnd orAa izicB. *e aceea! Qdreptul nu poate e,ista @n absenAa orAei! dar el nu este identic cu orAa. *reptul este o anumitB dispunere! o anumitB organizare a orAei(. ;. 1orma .uridicB se caracterizeazB prin cinci elemente+ imperativul ipotetic! constrFngerea! validitatea! @nlBnAuirea Ci e icacitatea. 1orma moralB este! cum a spus"o Lant! un imperativ categoric! BrB condiAii! BrB de ce! BrB pentru cB+ de e,emplu+ QSB nu minAi(. *impotrivB! norma .uridicB este un imperativ ipotetic+ prevederile sunt subordonate unei condiAii! de e,emplu+ Q*acB nu"Ai plBteCti datoriile! @Ai vor i con iscate bunurile(. 1orma .uridicB! spre deosebire de cea moralB! comportB o constrFngere+ QIsus! @n predica de pe munte! propovBduieCte un adevBr moral BrB sancAiuni... *eosebirea esenAialB @ntre drept Ci moralB nu se poate stabili decFt dacB"l concepem pe primul sub regimul constrFngerii... @n timp ce morala este un apt social care nu stabileCte asemenea sancAiuni! ci ale cBrei sancAiuni rezidB e,clusiv @n aprobarea atitudinilor con orme cu morala Ci dezaprobarea atitudinilor ce contravin normelor(. % treia condiAie de @ndeplinit pentru ca o normB sB ie .uridicB! este validitatea+ ea trebuie sB i ost legi eratB @n virtutea unei norme pree,istente! care sB"i dea autorului ei puterea de a o ace. *reptul nu rezultB niciodatB dintr"o normB unicB! ci dintr"un ansamblu de norme care trebuie sB ie coerent! constituind un sistem ordonat. *eaceea! el poate ace obiectul unei CtiinAe! adicB al unui ansamblu de cunoCtinAe! ordonate con orm unor principii. %ceastB ordonare se realizeazB pe niveluri! care constituie piramida nivelurilor .uridice+ QOrdinea .uridicB nu este un sistem de norme .uridice situate toate la acelaCi nivel! ci un edi iciu cu mai multe eta.e suprapuse! o piramidB sau! alt el spus! o ierarhie ormatB dintr"un anumit numBr de niveluri sau straturi de norme .uridice. 2oeziunea sa rezultB din relaAia dintre elemente! care decurg din aptul cB validitatea unei norme legate corespunzBtor de o alta se ondeazB pe aceasta din urmB! cB! la rFndul ei! crearea acesteia din urmB a ost condiAionatB de altele! care la rFndul lor constituie undamentul validitBAii sale(. Lelzen adaugB cB la baza acestei teorii se gBseCte o QnormB undamentalB presupusB ca implicitB(- ea nu Aine de dreptul pozitiv Ci nu se Ctie ce este- ea este QipoteticB(. Dn guvernBrile democratice! aceastB normB! cu valoare presupusB! ipoteticB! stB la baza elaborBrii constituAiei. O normB .uridicB nu este valabilB decFt dacB ea este e ectivB. Dn consecinAB! un guvern care a a.uns la putere printr"o revoluAie sau prin Q*acB o normB .uridicB rBmFne un timp mai @ndelungat BrB e icacitate! ea nu mai este consideratB valabilB... O ordine de constrFngere care se prezintB ca ordine .uridicB nu e consideratB ca valabilB decFt cu condiAia ca ea sB ie! @n mare! e icace(. (3.Lelzen) violenAB este legitim dacB este capabil sB obAinB timp @ndelungat respectarea normelor pe care le dicteazB. %ceastB analizB a lui Lelzen este con ormB cu dreptul public internaAional. 9. Lelzen preia de la Lant distincAia dintre lumea a ceea ce e,istB (Sein)! care stB sub semnul cauzalitBAii! obiect al CtiinAelor naturii Ci lumea a ceea ce ar trebui sB e,iste (Sollen)! obiect al CtiinAelor normative. %st el! @n viziunea lui Lelzen! normele .uridice intrB prin natura lor! @n 8:

orizontul lui Sollen (a trebui sB ie)! deCi prin e ecte vor recBdea @n acela a lui Sein (a i). *eCi dualismul dintre Qeste( Ci Qtrebuie sB ie( nu a ost absolutizat de cBtre Lelzen @n elucidarea naturii normei! el disociazB net Qindicativul( de Qnormativ(. Lelzen aratB cB norma .uridicB pozitivB are ea @nsBCi o Qe,istenAB(- dar e,istenAa normei pozitive e de un tip speci ic @n sensul cB nu are legBturB cu Sein! ci! dimpotrivB! aparAine lui Sollen+ a i! pentru o normB .uridicB! @nseamnB a i validB! iar a i validB @nseamnB a trebui sB ie respectatB! adicB a i obligatorie. O normB lipsitB de validitate! adicB de atributul! de a trebui sB ie respectatB! nu este o normB .uridicB Q#,istenAa unei norme .uridice ) apreciazB Lelzen) este validitatea ei(. Lelzen atribuie normelor .uridice douB caracteristici de initorii+validitatea Ci e icacitatea- prima " desemneazB condiAia e,istenAialB a normelor Ci este un Sollen! a doua " e,primB rolul lor Ci Aine de Sein. 2u alte cuvinte! normele Ci aptele! " respectiv! trebuie sB ie Ci este! " ac parte din lumi di erite! pentru cB nu derivB una din alta Teoria purB a dreptului este admiratB pentru eleganAa construcAiei Ci densitatea argumentBrii! dar .uriCtii de azi nu gBsesc @n ea imaginea dreptului cu care opereazB zilnic! considerFnd"o mai curFnd o logicB sau o epistemologie .uridicB

2oncepAiile dreptului natural QrenBscut(

#,cesele pozitivismului .uridic au generat la mi.locul secolului // tendinAa de revenire la principiile dreptului natural! care dupB Lant! au avut de suportat o eclipsB de un secol. Dn acest nou conte,t modelul tradiAional al con runtBrii dreptului natural cu dreptul pozitiv capBtB un nou conAinut Ci este pe larg olosit @n calitate de temelie iniAialB pentru analiza criticB a ideologiei anti.uridice Ci practicii totalitarismului Ci legislaAiei lui delicvente. &ozitivismul .uridic era @nvinuit cB prin legitimarea oricBrei samovolnicii autoritare @n calitate de drept a contribuit la negarea valorilor obiective ale dreptului Ci la a irmarea samovolniciei legalizate @n condiAiile totalitarismului. Dn general! pentru dreptul natural QrenBscut( este caracteristicB @ntoarcerea vizibilB la aspectele reale Ci concrete ale practicii .uridice. O asemenea stare de lucruri dovedeCte sensibilitatea gFndirii .usnaturaliste aAB de problemele actuale ale realitBAii .uridice Ci posibilitatea de a propune rBspunsurile Ci soluAiile sale! @n care orientarea tradiAionalB la valorile aprobate @n mod le,ibil se combinB cu noile adieri! aCteptBri Ci tendinAe! cu spiritul vremii. Dn limitele @ntregului curent .usnaturalist @nvBABturile teologice @n mod tradiAional ocupau poziAiile dominante. Dn cadrul @nvBABturilor teologice sunt douB curente principale+ a) curentul tomist (Ci neotomist)! orientat cBtre @nvBABtura lui Thomas dT%Wuino despre raAionalitatea ordinii divine a Eniversului Ci dreptul natural ca mani estare a acestei ordini raAionale! Ci b) curentul protestantist (Ci neoprotestantist)! ascendent de la teza lui %ureliu %ugustin despre voinAa lui *umnezeu ca temelie Ci izvor al dreptului natural. Spre deosebire de tomiCti! care recunosc cunoaCterea raAiunii ordinii divine! reprezentanAii @nvBABturilor protestantiste neagB o asemenea cunoaCtere Ci se orienteazB @nainte de toate la S Fnta ScripturB ca izvor al legilor divine.Enul dintre reprezentanAii marcanAi ai neotomismului @n sec. //! teologul rancez Y.$aritain! pro esor la Eniversitatea catolicB din aashington! a dezvoltat o concepAie personalistB a dreptului natural. 2on orm acestei concepAii! dreptul natural iniAial este introdus @n natura omului de o lege veCnicB! care era tratatB de.a de Thomas dT%guino ca lege generalB a Eniversului Ci ca izvor al tuturor celorlalte legi! Q O resurecAie a unei clare doctrine a dreptului natural a @nceput cam la schimbarea secolului (/I/ cu //). #a creCte @ncet @n vigoare pFnB la al doilea rBzboi mondial! si culmineazB @n deceniul de dupB rBzboi. Dn anii din urmB miCcarea pare sB i slBbit @ntr"o anumitB mBsurB(. mani estarea nemi.locitB a cBreia este legea naturalB. Tot aici! @n legea naturalB! care provine de la legea veCnicB! @Ci au originea drepturile omului! pe care Y.$aritain le trata ca recunoaCtere .usnaturalistB a demnitBAii personalitBAii omeneCti. 2oncepAia dreptului natural veCnic Ci neschimbBtor! de care depind Ci de la care provin toate regulile omeneCti! ordinele Ci dispoziAiile! inclusiv dreptul pozitiv Ci morala! a ost susAinutB Ci de neotomistul belgian Y.*aben. 2on orm viziunii acestui gFnditor! in luenAa dreptului natural asupra dreptului pozitiv este mi.locitB de moralB. 1eotomistul austriac Y.$essner s"a pronunAat pentru cercetarea dreptului natural @n spiritul Qeticii .usnaturaliste tradiAionale(. Omul prin natura sa posedB o conCtiinAB comple,B 8:

etico".uridicB! considera Y$essner. Q2onstiinAa etico".uridicB nemi.locitB a omului! " scria Y.$essner! " singurB @l @nCtiinAeazB pe om despre regulile principale ale ordinii relaAiilor sociale prin intermediul legii naturale morale! a @nAelegerii naturale de cBtre conCtiinAB a principiilor etico".uridice universale. 2onCtiinAa naturalB ) este nu numai conCtiinAa datoriei Ci conCtiinAa valorii! dar de asemenea Ci conCtiinAa .uridicB @n sensul ei adevBrat(. &rintre principiile morale universale! cunoscute a priori! care e,primB sensul Qdreptului natural neschimbBtor( Ci totodatB desemneazB direcAia lui de olosire Ci concretizare! Y.$essner evidenAiazB principiul undamental (principal) (QcompoartB"te echitabil! evitB inechitatea()! din care sunt deduse ulterior Qprincipiile elementare primare(! care cer respectarea mBsurii! pBcii! onestitBAii! ordinii e,terioare etc.! Ci Qprincipiile elementare secundare(! care resping neadevB"rul! hoAia etc! ca ceea ce este rBu. Dn limitele generale ale moralitBAii QrBspunderea moralB( este apreciatB de cBtre Y.$essner ca QnoAiune de legBturB! care duce de la moralitate la drept(! Ci este de initB de el ca Qminimumul de moralitate! necesar pentru e,istenAa societBAii(. 5egea! dupB Y.$essner! trebuie sB corespundB esenAei morale a dreptului (dreptului natural). *e asemenea! @nvBABtura .usnaturalistB! menAiona el! @ntotdeauna promova ideea cB puterea legiuitoare este uzurpatoare @n acea mBsurB @n care contravine acestor scopuri- ei @i lipsesc adevBratele temelii .uridice. 2on orm concepAiei neotomistului %.%uer! Qdreptul natural ) reprezintB @n sine studiul antropologiei iloso ice! care cerceteazB omul @n demnitatea sa omeneascB meta izicB( 5Bmurind corelaAia dintre tradiAii Ci contemporaneitate @n .usnaturalism! el scria+ Q#,presia Qdreptul natural contemporan( nu poate sB atingB conAinutul a,iomelor principale! @nsB trebuie sB se re ere doar la materialul de olosire a lor. *reptul natural @nsuCi trebuie sB rBmFnB acelaCi @n a,iomele sale teoretico" iloso ice Ci doar @ntr"o ormB nouB sB licBreascB @n lumina materiei noi( DnAelegerea principiilor undamentale ale dreptului natural poate sB se adFnceascB Ci sB se concretizeze! @nsB ele @nsuCi rBmFn neschimbate. Q*e asemenea Ci @n viitor ) @n oricare situaAie economicB Ci politicB ) toate divergenAele statale politice! sociale Ci economice vor i redresate cu a.utorul dreptului natural meta izic veCnic @n vigoare(. &luralismul variantelor domneCte Ci @n interiorul curentului neoprotestantist de interpretare a dreptului natural. Ideile acestui curent sunt cel mai elocvent reprezentate @n acele concepAii! @n care dreptul natural este tratat ca problemB a credinAei (3.*ombois! #.aol Ci a.) sau ca re lectare normativ".uridicB Ci e,primare a te,telor biblice (de e,emplu! interpretarea de cBtre F.3orst a Vechiului Testament @n spri.inul actului constituAional) Ci a poruncilor (trans ormarea Qiubirii aproapelui( din 1oul Testament @n Qdreptul aproapelui( @n concepAia lui #.aol ). Toate concepAiile religioase ale dreptului natural @ntr"un mod sau altul poartB un caracter teonom! deoarece @n ele obligativitatea .usnaturalistB direct sau indirect @Ci are originea @n autoritatea divinB. En e,emplu caracteristic de concepAie laicB a dreptului natural autonom este modul de abordare promovat de 3.Ieiner. 2ea mai precisB e,primare a principiului universal al dreptului natural este! dupB 3.Ieiner! ormula+ Q iecBruia " ce este al lui(. Dn legBturB cu aceasta! el a aderat la modul de tratare a acestui principiu promovat de cunoscutul reprezentant al dreptului natural renBscut 3.Iommen! care @n lucrarea sa QDntoarcerea veCnicB a dreptului natural( scria+ Q5a conAinutul dreptului natural aparAin ca principii evidente de apt doar douB norme+ de @n Bptuit echitatea! de ocolit inechitatea! Ci de asemenea! vechea regulB respectabilB+ iecBruia " ce este al lui(. Dn spiritul principiului Q iecBruia " ce este al lui(! 3.Ieiner subliniazB cB pentru iecare om! iniAial Qal lui( este trupul sBu! Ci respectarea (Ci recunoaCterea) acestui principiu din partea tuturor celorlalAi oameni este un drept incontestabil. Q%partenenAa trupului la esenAa omului! " menAioneazB el! " este su icientB pentru ca de aici sB ie deduse drepturile naturale undamentale ale omului(. Dn calitate de asemenea drepturi! el numeCte dreptul omului la propria viaAB! la inviolabilitatea Ci nevBtBmarea propriului trup Ci a pBrAilor (membrelor) lui! la libertatea trupeascB! Ci de asemenea! dreptul la proprietate (pentru @ntreAinerea vieAii trupului)! care! dupB 3.Ieiner! @ntr"o mica mBsurB se bazeazB parAial pe mFnuirea trupului Ci drepturile undamentale ale omului ce decurg de aici. 5a drepturile naturale! care se re erB la partea spiritualB a e,istenAei umane! el atribuie dreptul la onoare! buna reputaAie! nume bun.

2oncepAia neopozitivistB a dreptului a lui 3.3art

8:

0Fnditorul englez 3.5.%. 3art (867<"866?) este iloso al dreptului. 5ucrarea sa The 2oncept o 5a` (86:8) este una dintre cele mai importante cBrAi de iloso ie .uridicB care aplicB tehnicile analizei lingvistice la sistemul de legi .uridice! undamentBnd o poziAie neopozitivistB @n acest domeniu.Teoria .uridicB a lui 3.3art este @ndreptatB @n direcAia .urisprudenAei analitice! care @Ci are originea @n concepAiile lui Y.Kentham Ci Y.%ustin. &ornind de la de iniAia lui Y.%ustin a dreptului ca Qordin al suveranului(! 3.3art criticB teoriile .usnaturaliste Ci caracterizeazB teza .usnaturalistB! con orm cBreia Qdreptul inechitabil ) este non"drept(! ca parado,! e,agerare sau Qpur Ci simplu eroare(. O asemenea a irmaAie! remarcB el!este identicB cu a irmaAia! de asemenea greCitB! cB Qlegile ) nu sunt drept(. Dn aceste raAionamente ale lui 3.3art tocmai oarte clar Ci iese la luminB esenAa legistB a concepAiei neopozitiviste a dreptului promovatB de el. Dn teoria sa despre drept! 3art reiese din aceea cB scopul minim al vieAii sociale a oamenilor este supravieAuirea. *e aceasta! con orm opiniei lui 3art! Ci este legatB prezenAa undamentelor raAionale pentru postulatul! cB dreptul Ci morala trebuie sB conAinB anumite norme de comportare. %ceste norme raAionale Ci necesare (ocrotirea sBnBtBAii! proprietBAii Ci promisiunilor) ca QadevBruri @nAelese de la sine conAin nu numai sensul semantic al doctrinei .usnaturaliste! dar! @n a arB de aceasta!ele au de asemenea o importanAB hotBrFtoare pentru @nAelegerea dreptului Ci moralei Ci lBmuresc! de ce de iniAia ormalB a dreptului Ci moralei! care nu i"a @n consideraAie un anumit conAinut sau trebuinAele sociale! se dovedeCte a i atFt de nesatis BcBtoare( DnsB! deopotrivB cu recunoaCterea unei asemenea @nrudiri genetice a dreptului Ci moralei Ci a unitBAii normelor undamentale (raAionale Ci necesare)! 3art vorbeCte Ci despre deosebirea lor+ Q aptele naturale( (vulnerabilitatea acestor norme! @ncBlcarea lor) necesitB trecerea de la ormele .uridice e,clusiv morale de veri icare a comportamentului oamenilor la cele organizate. %Cadar! dreptul se deosebeCte de moralB prin aceea cB este un sistem de sancAiuni orAate. %ceste sancAiuni! lBmureCte 3art! sunt necesare nu de aceea cB BrB ele @n general nu ar i e,istat motive pentru o ordine legalB- ele sunt necesare ca garanAie a aptului! cB interesele celora! care de bunBvoie v"or respecta dreptul! sB nu ie aduse ca .ert B celora! care nu v"or respecta normele BrB constrFngere. FBrB un sistem de sancAiuni de constrFngere respectarea normelor ar i legatB de riscul de a i @nCelat. Dn aAa unui asemenea pericol raAiunea cere! ca activitatea @n comun! benevolB a oamenilor sB se realizeze @n cadrul ordinii orAate. *reptul (dreptul pozitiv) dupB structura sa! constB din reguli (norme)! pe care 3art le divizeazB @n primare Ci secundare. Iegulile .uridice primare ) sunt regulile care obligB. #le @nsBrcineazB cu obligaAii BrB a lua @n consideraAie voinAa persoanelor corespunzBtoare. #le sunt legate de ameninAarea cu sancAiuni! care ca motiv trebuie sB reAinB de la comportamentul interzis. Iegulile .uridice secundare ) acordB autoritate privatB sau publicB. Iegulile! care acordB autoritate privatB! creeazB persoanelor private posibilitatea de a stabili singure legBturi .uridice cu alte persoane prin intermediul contractelor! testamentelor etc. Iegulile! care acordB autoritate publicB! determinB activitatea @n s era legislaAiei! .ustiAiei! administrBrii. Iegulile secundare nu necesitB de la destinatar sB se comporte @ntr"un mod anumit! dar dau posibilitate unor persoane aparte! @n anumite condiAii! sB creeze drepturi Ci obligaAii. *acB! spune 3.3art! @n spiritul e,perimentului presupus! sistemul .uridic ar consta doar din reguli primare! el va su eri de aCa nea.unsuri ca+ incertitudine " datoritB lipsei criteriului despre acAiunea sau inacAiunea regulii corespunzBtoare- caracter static " datoritB lipsei posibilitBAii de a adapta regulile la circumstanAele schimbBtoare- ine icacitatea constrFngerii sociale " datoritB lipsei instanAei! care ar putea sB soluAioneze de initiv Ci autoritar! dacB va i sau nu @ncBlcatB! printr"o anumitB acAiune! o oarecare regulB. %ceste nea.unsuri pot i depBCite! dupB 3art! cu a.utorul regulilor .uridice secundare! care acAioneazB ca reguli despre reguli. %st el! un mi.loc @mpotriva incertitudinii este introducerea regulii de recunoaCtere! care determinB! cum trebuie creatB regula! ca ea sB poatB i regulB a sistemului de drept. O asemenea regulB a recunoaCterii! @n cel mai simplu caz! poate i lista! instituitB autoritar! a regulilor primare cu indicarea condiAiilor! @n care acAioneazB alte norme. 2a mi.loc de depBCire a caracterului static al sistemului de drept serveCte introducerea regulilor de modi icare! care @mputernicesc indivizii sau grupurile sociale sB introducB @n sistemul .uridic reguli noi Ci sB le anuleze pe cele vechi. Ine icacitatea sistemului 8:

alcBtuit din reguli primare poate i depBCitB cu a.utorul regulilor de decidere! care con erB anumitor instanAe @mputerniciri de a stabili @n mod autoritar! dacB este @ncBlcatB vre"o regulB primarB sau nu. Dn sistemele .uridice comple,e regula de recunoaCtere ) este nu o oarecare regulB singularB! care conAine criteriul pentru acAiunea regulilor primare! ci un Cir @ntreg de reguli de recunoaCtere! ce ormeazB o ierarhie comple,B (din norme ale constituAiei Ci legislaAiei). Iegula de recunoaCtere! care dB criteriul pentru acAiunea tuturor celorlalte reguli ale sistemului! 3.3art o numeCte QregulB inalB(. #a dB criteriul superior pentru acAiunea regulilor sistemului. Spre deosebire de Qnorma principalB( speculativB"ipoteticB a lui 3.Lelsen! Qnorma inalB( a lui 3.3art poartB un caracter real Ci singurB este drept (regula .uridicB @n vigoare). Enirea (uniunea) regulilor primare Ci secundare duce la constituirea dreptului (sistemului de drept). &entru e,istenAa sistemului .uridic! conchide 3.3art! este necesar Ci su icient sB e,iste douB condiAii minime+QDn primul rFnd! regulile de comportare! realitatea cBrora este stabilitB de criteriul inal Ci superior al sistemului! trebuie sB ie respectate de toAi- iar @n al doilea rFnd! regulile de recunoaCtere pentru criteriile realitBAii .uridice! regulile de modi icare Ci regulile de decidere trebuie sB ie e icient percepute de cBtre uncAionari ca standard public general de comportament o icial(. Dn interpretarea structuralB hartianB a dreptului este evidentB prezenAa unui Cir de idei neopozitiviste Ci directive ale normativismului Uelsenian. %st el! camu lFnd rBdBcinile etatiste ale modului neopozitivist de @nAelegere a dreptului! 3.Lelsen considera modul de abordare caracteristic vechiului pozitivism con orm cBruia dreptul este un produs! o dispoziAie (ordin) a puterii o iciale (a suveranului)! drept mod de interpretare Qsociologic(! de care trebuie curBAitB CtiinAa .uridicB. 2on orm modului de interpretare Q.uridic(! dreptul ca sistem de norme obligatorii! la @nsuCi Lelsen capBtB realitatea sa nu de la stat! ci de la Qnorma principalB(. *e o logicB Ci schemB asemBnBtoare se conduce @n principiu Ci 3.3art! @n concepAia cBruia dreptul ca sistem de reguli (norme)! de asemenea! capBtB realitatea sa nu de la stat! ci de la o oarecare normB undamentalB ) regulB inalB! superioarB. *Fnd acestui apt o importanAB hotBrFtoare! 3.3art scrie+ Q...1oi ne dezicem de poziAia con orm cBreia temelia sistemului .uridic este deprinderea de supunere suveranului nelimitat .uridic! Ci o schimbBm cu concepAia regulii supreme de recunoaCtere! care dB sistemului de reguli criteriul realitBAii(. DnsB! din punctul de vedere al esenAei @nAelegerii dreptului o importanAB principialB are anume ceea ce uneCte pozitiviCtii vechi Ci cei noi+ Ci unii Ci alAii prin drept (@n deosebirea lui de non"drept! de e,emplu! de moralB)! pe care ei @l descriu @n mod di erit! au @n vedere unul Ci acela"Ci lucru ) ordinul suveranului! constrBngerea autoritarB.

Filoso ia dreptului la $ircea *.uvara

0Bnditorul Ci .uristul romFn $ircea *.uvara (8PP:"869J) a mani estat un mare interes pentru iloso ie @n general Ci pentru iloso ia dreptului @n special @ncB de la @nceputul studiilor universitare. ErmFnd! @n a arB de iloso ie! dreptul! el s"a concentrat @n studiile sale asupra corelaAiei dintre drept Ci iloso ie. *e aceea! @n 868; Ci"a susAinut doctoratul @n drept la Sorbona cu o temB de iloso ie .uridicB. $ircea *.uvara a des BCurat o bogatB activitate CtiinAi icB! de aceea! creaAia sa! pe l@ngB preocupBrile de ordin iloso ico".uridic! cuprinde Ci lucrBri sociologice! criticB literarB! diverse eseuri! articole politice. $enAionBm! @nsB! aici studiile iloso ice Ci lucrBrile care cuprind concepAia lui @n iloso ia dreptului sau au legBturB cu aceastB concepAie+ 2oncepAia de drept la Lant! 86?<- Teoria generalB a dreptului! (; vol.)! 86;7- Filoso ia dreptului+ doctrinele contemporane! 86;?- *reptul raAional! izvoare Ci drept pozitiv! 86;9- &recis de iloso ie .uridicB (Tezele undamentale ale unei iloso ii .uridice)! 8698- 2ontribuAie la teoria cunoaCterii .uridice. Spiritul iloso iei Uantiene Ci cunoaCterea .uridicB! 869?. 2eea ce caracterizeazB @n general atitudinea iloso icB a lui $ircea *.uvara! este cB preocupFndu"se cu probleme de iloso ia dreptului era convins cB acestea nu pot i soluAionate BrB o concepAie de ansamblu!epistemologicB Ci iloso icB. Dn viziunea sa! problemele de iloso ia dreptului nu stau izolate de marile probleme iloso ice! ci se a lB @ntr"o corelaAie strFnsB cu acestea! iloso ia dreptului integrFndu"se organic @n iloso ia generalB. #ste indiscutabil aptul cB *.uvara a aplicat 8:

@ntr"un mod creator concepAia lui Im.Lant @n domeniul iloso iei .uridice! iind in luenAat de gFndirea neoUantianB! Ci de aici! mai ales! de gFndirea .uristului italian 0iorgio del Vechio. winFnd seama de caracterul criticist Ci revoluAionar al iloso iei Uantiene! precum Ci de @nnoirile pe care i le"au adus acesteia neoUantienii! *.uvara s"a mani estat ca adversar ireductibil al pozitivismului. Dn viziunea sa! teoria pozitivistB abordeazB greCit problema cunoaCterii! separFnd complet realitatea de cunoaCtere Ci condamnFnd ast el gFndirea iloso icB la sterilitate. OpunFnd gFndirea Ci realitatea! obiectul Ci subiectul! problema cunoaCterii devine insolubilB. 2onsecinAele prime.dioase ale pozitivismului se vBd @ndeosebi atunci cFnd este vorba de domeniul valorilor+ el distruge ideea de datorie Ci de drept. *ar nici curentele iloso ice psihologice Ci intuiAioniste! care cuprind! deghizate! elemente undamentale pozitiviste! nu se prezintB @ntr"o luminB mai avorabilB. *upB *.uvara! nu e,istB realitate independentB de cunoCtinAa obiectivB Ci @n a arB de aceastB cunoCtinAB posibilB. Orice realitate este imanentB cunoCtinAei. 1umai plecFnd de la cunoCtinAa obiectivB Ci concepFnd realitatea @n uncAie de aceastB cunoCtinAB! se poate a.unge la o concepAie @ntemeiatB atFt despre cunoCtinAB! cFt Ci despre realitate. *ar! semni icaAia ideii de realitate nu se poate concepe decFt @n uncAie de relaAii. Toate realitBAile se relevB progresiv! spune *.uvara! ca reducFndu"se la relaAii. IelaAia ca element activ care Qpune( termeni printr"o sintezB apare tot mai clar ca resortul ascuns al cunoCtinAei. %st el! relaAia nu trebuie consideratB static! ca ceva Qdat(! @n uncAie de termenii ei! ci din contra! ca o activitate care construieCte! @n mod obiectiv! ea singurB legBtura! pune termenii Ci @i determinB. IelaAia este un act liber ce se mani estB @n noi printr"o .udecatB! cu deosebirea @nsB cB @n vreme ce .udecata succedB termenilor! relaAia @i precede. QIelaAia ast el conceputB! " menAioneazB *.uvara! " nu mai e ceva Q Bcut(! nu e un Qlucru( determinat! ci activitatea QlogicB(! deosebitB de cea psihologicB subiectivB! prin care se produce raAional ceea ce se numesc lucruri! adicB realitBAi e,perimentale(. %st el! de acord cu Lant Ci cu anumite aspecte ale neohegelianismului german Ci italian! libertatea! care se credea cB nu se @ntFlneCte decFt @n cunoaCterea eticB! apare la gFnditorul romFn Qca iind germenul creator al oricBrui Qdat( de cunoaCtere @n toate CtiinAele(. Dn elul acesta *.uvara @ncearcB sB gBseascB o @ntemeiere raAionalB a dreptului! ca e,perienAB .uridicB @ntemeiatB a priori! @ntemeiere BrB de care nu se poate vorbi despre conceptul de drept. %pelFnd la o ast el de metodB! iloso ia dreptului se constituie @n epistemologie. Dn aceastB ordine de idei! gFnditorul romFn menAioneazB urmBtoarele+ QFiloso ia .uridicB se leagB ast el de teoria cunoaCterii Ci este nevoitB sB"Ci @ntindB cercetBrile @n domeniul epistemologiei( 2on orm concepAiei lui *.uvara! actul logic (nu psihologic) de cunoaCtere este actul creator atFt al subiectului cFt Ci al obiectului! el iind anterior relaAiei subiect"obiect Ci @ntemeind"o. %st el! orice realitate este! prin relaAii! produsul activitBAii gFndirii creatoare numit dialecticB. Iealitatea stB! deci! @ntr"o .udecatB. *ar nu o .udecatB izolatB! ci una care sB stea @n legBturB cu alte .udecBAi admise @n prealabil ca adevBrate Ci ormFnd @mpreunB un sistem guvernat de principiul identitBAii Ci de acela al non"contradicAiei. %Cadar! @n viziunea lui *.uvara! @ntre adevBr Ci realitate se dovedeCte a i legBturB necesarB! indisolubilB. %devBrul este totdeauna un adevBr despre realitate! realitatea este totdeauna obiect al adevBrului. QO realitate CtiinAi icB ) a irmB gFnditorul " care n"ar i adevBratB nu este o realitate Ci un adevBr CtiinAi ic BrB obiect real nu ar i un adevBr. 1u poate e,ista realitate BrB adevBr! nici adevBr BrB realitate(. %nume de aceea! cercetarea @n drept trebuie sB se @ntemeieze pe adevBr Ci! ca urmare! ea trebuie sB ie o epistemologie. DntemeiatB ast el! Q.ustiAia nu mai poate i consideratB ca un produs arbitrar al unei voinAe oarecare Ci nici nu se poate reduce la o simplB constatare a unor realitBAi @n apt(. 5a $ircea *.uvara ideea de .ustiAie este integratB @n stil Uantian! conCtiinAei etice. Dn susAinerea acestei idei! gFnditorul romFn porneCte de la distincAia care trebuie BcutB @ntre ideea de .ustiAie! sau obligaAie! ca sintezB a unei activitBAi logice Ci e,plicaAia acesteia prin cauze psihologice Ci sociale. *istincAia este deosebit de importantB pentru cB ea vine sB punB @n evidenAB independenAa activitBAii logice a raAiunii aAB de actorii sociali sau psihologici. ObligaAia .uridicB nu poate i e,plicatB cauzal! aCa cum sunt e,plicate enomenele naturale. Q % cerceta Ci a descoperi obligaAii nu e! ... @n nici un el totuna cu a descoperi procesul cauzal care a produs stBrile psihice prin care noi le gFndim @n mod substanAial(! " considerB *.uvara. %devBrul cu privire la obligaAie rezultB din corelaAia sa cu alte obligaAii Ci nu din procesul cauzal! social sau 8:

psihic. Dn aceastB ordine de idei! $ircea *.uvara a irmB urmBtoarele+ Q&retenAia cB a irmarea eticB se reduce pur Ci simplu la o a irmaAie despre realitBAi naturale! @n special psihologice Ci sociale! nu e undatB! pentru cB o obligaAie nu e sub nici o ormB o realitate naturalB Ci nici nu se poate lega @n nici un el printr"un ne, cauzal de o realitate naturalB care ar produce"o. %devBrul etic este distinct de cel teoretic pentru simplul motiv cB ideea @nsBCi de obligaAie nu e o realitate naturalB! nici izicB! nici biologicB! nici psihologicB Ci nici propriu"zis sociologicB! ci o realitate de naturB esenAial deosebitB(. %Cadar! @n viziunea lui *.uvara! singura concluzie Qcare se impune nu poate i! ... alta decFt cB ordinea de adevBruri etice e,istB de sine stBtBtoare! Ci nu e @n nici un el reductibilB la ordinea de adevBruri teoretice! ele stabilindu"se pe planuri logice complet deosebite(. *eci! rBdBcina atFt a dreptului! cFt Ci a moralei trebuie sB se gBseascB @n orice act de raAiune obiectivB. Orice asemenea act presupune ideea de libertate! dar @n acelaCi timp Ci pe aceea de necesitate a legilor logice interne care i se impun de la sine. *in aceste douB aspecte! unul reprezintB ideea de drept Ci celBlalt ideea de obligaAiune! pe care trebuie sB le descoperim! sub o ormB sau alta! @n orice obiect posibil de cunoCtinAB Ci pe care le regBsim @n mod mai uCor de prins @n realitBAile etice! @n moralB Ci drept. %st el! atFt cunoCtinAa moralB! cFt Ci cea .uridicB! avFnd un obiect propriu ) drepturile Ci datoriile sau obligaAiile ) se deosebesc esenAial de cunoCtinAa pe care o olosesc CtiinAele naturale. 2unoaCterea @n genere! prin urmare Ci morala Ci dreptul! presupune libertatea persoanei. Q% suprima libertatea persoanei! adicB iniAiativa creatoare a gFndirii! posibilitatea de a voi Ci a pune scopuri de activitate! ar @nsemna sB se suprime posibilitatea pentru subiectul logic de a urmBri coerenAa cunoCtinAelor- ar @nsemna sB se anihileze gFndirea @nsBCi. 0Fndirea trebuie deci! pentru a nu se contrazice! sB punB @n orice moment intangibilitatea eticB a libertBAii. # legea undamentalB a raAiunii care o cere! cBci raAiunea nu este nimic altceva decBt crearea de coerenAB! activitate creatoare de sistematizare logicB(. &resupunFnd libertatea! morala Ci dreptul se deosebesc totuCi una de alta prin aceea cB morala vizeazB o realitate interioarB pur individualB! iar dreptul numai relaAia e,terioarB ce se instituie cu o altB persoanB. Ideea de constrFngere este inerentB atFt moralei cFt Ci dreptului! deoarece derivB din @nsBCi stringenAa raAiunii. SancAiunea .uridicB trebuie aplicatB cu condiAia numai de a nu distruge sau a impieta asupra dezvoltBrii raAionale a libertBAilor! a cBror realizare .ustiAia tocmai o urmBreCte. *e aceea! *.uvara spune+ (YustiAia este deci ordine socialB(. Dn viziunea gFnditorului! ea trebuie sB ia @n considerare toate aptele! toate nevoile Ci toate interesele care ating aceastB ordine. Ordinea socialB este @nsB numai unul din aspectele ordinii .uridice. 5a aceasta se adaogB! avFnd aceeaCi importanAB! securitatea .uridicB Ci ordinea publicB. Dn viziunea gFnditorului romFn! este o eroare dintre cele mai mari sB se creadB cB ordinea .uridicB limiteazB libertatea.1u libertatea propriu"zisB! ci libertatea in.ustB! abuzul de libertate este limitatB de ordinea .uridicB. O asemenea libertate @n sens etic (moral Ci .uridic) este cu totul altceva decFt posibilitatea noastrB psihologicB sau socialB de a ace ceva. %Ca cum rezultB Ci din iloso ia UantianB! la $ircea *.uvara se observB intenAia de a pune @n centrul atenAiei individul uman. %cesta din urmB este cel care creazB valorile! morale sau .uridice! avFnd @nscrisB @n el! @n mod a priori principiul .ustiAiei! dupB care se structureazB realitBAile sociale. Omul iind o o iinAB activB Ci orice acAiune urmBrind realizarea unui scop! o de iniAie a dreptului ) care se raportB tocmai la acAiunile omeneCti ) trebuie sB AinB seama de acest lucru. *e aceea! *.uvara menAioneazB+ QScopul ultim al dreptului trebuie sB ie dezvoltarea moralB a iecBruia prin activitatea liberB a spiritului creator(. %bordFnd @ntr"un stil care @ndeamnB la meditaAie problema undamentului dreptului! $ircea *.uvara se va @ntreba cum este posibilB trecerea de aici la dreptul pozitiv. &unFnd o ast el de problemB! el va critica de pe poziAiile neoUantianismului pozitivismul .uridic! pe care @l mai numeCte Ci voluntarist. QDn con ormitate cu aceastB din urmB concepAie! " scrie gFnditorul romFn ) la baza dreptului ar i voinAa Ci odatB cu ea Ci interesul! unul din elementele voinAei. #ste adevBrat! susAine el! cB dreptul presupune voinAe Ci interese! dar el este altceva! pentru cB el este cel care reglementeazB aceste voinAe Ci le creeazB @ntr"o ordine ierarhicB speci icB. 2a urmare! dreptul nu se poate con unda cu voinAa. Dn cadrul pozitivismului .uridic voluntarist s"a a irmat @ntr"o mBsurB considerabilB! Ccoala e,egeticB. 2on orm reprezentanAilor acestei Ccoli! nu ar e,ista drept @n a ara dreptului pozitiv Ci dreptul s"ar reduce la lege Ci anume la 8:

voinAa legiuitorului! iar rolul .uristului s"ar mBrgini la comentarea acestor te,te ast el @nAelese. 2onvingerea lui $ircea *.uvara este aceea cB Qputem a irma cB e,istB drept Ci @n a ara dreptului pozitiv Ci cB @ntreg dreptul nu se reduce numai la normele puse @n mod e,pres de dreptul pozitiv(. %st el! analiza dezvBluie @n viaAa @nsFCi a dreptului pozitiv un element de apreciere raAionalB care este superioarB dreptului pozitv care"l dominB @n iecare clipB Ci care"i constituie esenAa. *in aceastB perspectivB! se poate spune cB adevBrata @ntemeiere a dreptului pozitiv vine din a ara sa Ci anume din raAiunea colectivB! care nu se con ormeazB! ci impune dreptului pozitiv o anumitB limitB peste care acesta nu poate trece BrB grave perturbBri. 2oerenAa acestor a irmaAii ace ca doctrina lui $ircea *.uvara sB ie credibilB! ea avFnd rolul de a evidenAia supremaAia dreptului raAional aAB de dreptul pozitiv. Toate scrierile sale iloso ice vibreazB de o @ncBrcBturB care onoreazB @nalta instanAB a raAiunii! care! @n drept! se mani estB ca .ustiAie. Dn viziunea gFnditorului romFn! esenAa dreptului raAional QimuabilB prin ea @nsBCi! dar multi ormB @n mani estBrile ei pozitive! constB @n necesitatea coordonBrii activitBAii libere a oricui Ci a tuturor! adicB ocrotirea dezvoltBrii raAionale! prin promovarea creaAiilor spirituale! care rBmFn! @n cele din urmB! singura mFndrie a omului! din toate zbuciumBrile ei istorice(. %Cadar! $ircea *.uvara s"a mani estat ca un adversar hotBrFt al pozitivismului .uridic @ntr"o perioadB cFnd acesta se a la @n plinB ascensiune. &rin ideile sale! prin pasiunea cu care a susAinut undamentarea raAionalB a dreptului! el este unul dintre cei mai de seamB reprezentanAi ai iloso iei dreptului din IomFnia. Ideile sale! chiar dacB nu sunt absolut noi! ele @nscriindu"se @n curentul neoUantian! sunt argumentate @ntr"un mod original! BcFnd din el o voce distinctB @n cadrul curentului neoUantian european. .

Filoso ia dreptului la #ugeniu SperanAia

En alt reprezentant al iloso iei dreptului din IomFnia este #ugeniu SperanAia (8PPP"86<?). &roblemele iloso ice care l"au preocupat au ost din cele mai variate domenii+ pedagogie! sociologie! psihologie! teoria cunoaCterii! logicB! esteticB! iloso ia dreptului! deaceea opera sa iloso icB este destul de bogatB. $enAionBm aici numai cele mai semni icative lucrBri ce Ain de domeniul iloso iei dreptului! Ci anume+ &rincipii undamentale de iloso ie .uridicB (86;:)! ViaAB! spirit! drept Ci stat (86;P)! Introducere @n iloso ia dreptului (869:) Ci a. %vFnd o culturB bogatB! bazatB pe lecturi apro undate @n domeniul CtiinAelor sociale Ci @n cel al naturii! #ugeniu SperanAia elaboreazB o iloso ie a dreptului @n cone,iune cu toate celelalte domenii. 2oncepAia iloso icB despre drept a gFnditorului romFn se integreazB @n concepAia lui generalB despre lume! care este o concepAie biologicB. *upB SperanAia! viaAa spiritualB se prezintB cu douB aspecte+ unul subiectiv sau individual! iar altul obiectiv sau social! ambele in luenAindu"se reciproc. %st el! personalitatea nu poate apBrea Ci nu se poate realiza decFt @n sFnul unei societBAi organizate! dupB cum! de asemenea! societatea nu poate a.unge la o ormB deplinB de organizare decFt datoritB activitBAii ecunde Ci ordonate a personalitBAilor din cadrul ei. Q1u poate i .ustiAie Ci ordine ) menAioneazB gFnditorul! " @ntr"o societate @n care indivizii sunt lipsiAi de consecvenAB logicB! dar nici disciplinB Ci consecvenAB individualB nu poate i @ntr"o societate lipsitB de ordine Ci .ustiAie. %mbele orme!ambele aspecte ale spiritului cresc organic! @mpreunB(. *eCi avFnd o concepAie despre lume vBdit biologicB! #ugeniu SperanAia nu e,clude totuCi actorii apriorici! transcendentali! @n constituirea dreptului. 2i din contra! le scoate cu putere @n evidenAB rolul. Q*reptul! " menAioneazB el! " @n BAiCFndu"se @ntotdeauna ca un produs spiritual! sintetic! ce tinde spre un ma,imum de armonie Ci de consecvenAB! o iloso ie a dreptului trebuie sB ie precedatB de cel puAin o succintB introducere @n iloso ia Spiritului(. Spiritul @Ci creazB anumite imperative! cBrora @nAelege sB li se supunB iindcB ele e,primB @nsBCi viaAa spiritului Ci o ace posibilB. &ornind de la constatarea cB viaAa socialB este o mani estare a spiritului omenesc! SperanAia cere ca legile generale Ci imutabile ale gFndirii sB se aplice Ci aici cu toatB consecvenAa. *e apt! dupB el! nevoia de consecvenAB este cea mai ceneralB necesitate a spiritului omenesc. %ceastB consecvenAB se transpune @n principiile din logica ormalB+ principiul identitBAii Ci cel al contradicAiei. %st el! imitaAia Ci! ca modalitate a acesteia! constrFngerea! nu sunt altceva decFt o 8:

consecinAB a necesitBAii de identitate+ Qa = a @nseamnB cB ceea ce este identic trebuie ca! @ntru totul Ci @ntotdeauna sB se poatB substitui- Ci invers+ cele ce se pot substitui sunt identice. 2oerciAiunea! Ci ea! e o consecinAB (sau o variantB) a oroarei de contradicAie! e negaAiunea incon ormitBAii! e tendinAa de a suprima tot ceea ce @mpiedicB identi icarea sau aberaAiunea. Enul dintre principii a irmB e,istenAa normei! celBlalt neagB negaAiunea normei(. %rgumentarea gFnditorului romFn este admisibilB iindcB ea reuCeCte sB undamenteze norma din punct de vedere logic! adicB sB demonstreze cB ea este o proprietate a spiritului omenesc! BrB de care @nsBCi viaAa spiritului nu ar i de conceput. Trebuie BcutB @nsB menAiunea cB viaAa socialB e realizarea spiritului @n a ara subiectivitBAii individuale. *e aceea! este important de reAinut aptul cB la nivel social normele sunt impuse de mase! care instinctiv! elaboreazB normele coercitive. Q1ormele pe care aceste sancAiuni sunt destinate sB le garanteze! nu sunt ele @nsele creaAia legislatorilor! ci sunt ormule agreate Ci adaptate anatic de cBtre spiritul colectiv( 2u toate acestea #ugeniu SperanAia acordB prioritate activitBAii personale! pentru cB! atunci cFnd vorbim de normB ca emanaAie a conCtiinAei colective! Qsursa ei rBmFne tot gFndirea conCtientB(. 2u alte cuvinte! norma logicB! @n temeiul cBreia se poate vorbi de reguli Ci controlul activitBAii mentale! stB la baza normativitBAii sociale. FBrB norme! adicB BrB reguli! spiritul s"ar dezagrega. *e aici! concluzia gFnditorului romFn vine de la sine+ Q1ormativitatea este inerentB vieAii spirituale. ViaAa socialB este o emanaAiune a spiritului omenesc. *e aceea viaAa socialB este implicit @ncercuitB @n norme. Iigurozitatea logicB a acestor norme se accentueazB cu cFt viaAa socialB! evoluFnd! se depBrteazB de circumstanAele pur animale @n care a luat naCtere Ci se pBtrunde mai mult de in luenAele pe care le su erB de la nevoia de normativitate inerentB spiritului(. *upB SperanAia! viaAa socialB nu se poate dispensa de norme! iindcB BrB ele ar i cu totul precarB. *e aceea! dreptul intervine Ci stabileCte normele necesare. FireCte! @n a arB de normele propriu"zis .uridice! viaAa socialB este normatB Ci de obiceiuri! datini! moravuri! cutume! reguli de politeAe Ci ceremonie! ritualuri religioase etc. *reptul @nsB nu este rezultatul @ntFmplBrii sau al conCtiinAei omeneCti luatB @n plenitudinea uncAiilor ei! ci Qeste creaAiune raAionalB Ci intenAionalB(. Fiind o creaAiune raAionalB Ci intenAionalB! avFnd undamente raAionale! ormele pe care se spri.inB dreptul @Ci au originea @n @nsBCi natura spiritului. *e aceea! natura dreptului nu poate i e,plicatB Ci @nAeleasB decFt AinFnd seama de natura spiritului. %cest mod de a gFndi devine riguros! pentru cB el strFnge la un loc logicul Ci .uridicul @n .urul unei singure noAiuni! Ci anume! aceea a normei. %st el constrFngerea! caracteristicB normei! se suprapune necesitBAii de identitate Ci este! @n acelaCi timp! con irmare a principiului contradicAiei. *acB norma este esenAa spiritului omenesc! norma .uridicB! departe de a i mani estare iraAionalB! este rezultatul unei dezvoltBri riduroase a spiritului! deci este raAionalB. Dn aceastB ordine de idei! SperanAia a irmB urmBtoarele+ QSpiritul iind cel ce prezideazB activitatea omeneascB! nevoia de normalitate Ci de necontradicAie se traduce @n viaAa socialB prin organizarea dreptului! a normei Ci a sancAiunii(. O asemenea viziune con erB oricBrei ordini .uridice caracterul unei sistematizBri raAionale care are la bazB esenAa Ci consecvenAa logicB. $ergFnd mai departe! sesizFnd cB numai @ntemeierea logicB nu este su icientB Ci cB mai trebuie un element necesar! Ci anume! conCtiinAa socialB! singurB care asigurB obligativitatea normei! SperanAia argumenteazB ideea cB norma .uridicB Ci dreptul au ca element socialitatea. %st el! constrFngerea Ci socialitatea sunt elementele principale ale dreptului Ci ambele aparAin raAionalitBAii. Dn aceastB ordine de idei! gFnditorul romFn de ineCte dreptul ca sistem de norme de acAiune socialB! raAional armonizate Ci impuse de societate. O ast el de de iniAie ar pBrea sB ie completB. #ugeniu SperanAia @nsB nu se opreCte aici. &entru ca elementele cuprinse @n de iniAia datB dreptului sB capete consistenAB! trebuie sB devinB adevBrate instrumente puse @n slu.ba unui anumit scop. OdatB cu scopul! este pusB @n evidenAB voinAa! care orienteazB raAionalitatea dreptului spre inalitatea acestuia. Finalitatea dreptului este de naturB idealB! ori atingerea unui ideal presupune activitatea! ceea ce @nseamnB cB dreptul are acAiunea ca pe unul din elementele sale importante. 2u alte cuvinte! pentru a de ini dreptul trebuie Ainut cont de aptul cB raAiunea Ci voinAa ormeazB un tot unitar.(2eea ce determinB dreptul @n totalitatea sa! " a irmB SperanAia! " nu stB deci numai @n trecutul sBu istoric! @n condiAiile determinante ale apariAiunii sale Ci @n notele de iniAiei sale logice ci! @n Ci mai mare mBsurB! @n destinaAia sa 8:

idealB(. %bordFnd problema legilor evoluAiei dreptului! #ugeniu SperanAia stabileCte urmBtoarele douB legi generale! Ci anume+ 8) *reptul! ca unul dintre aspectele sociale ale vieAii! evolueazB @n mod analog cu orice proces vital- ?) *reptul! ca apt spiritual! evolueazB prin a irmarea progresivB a spiritualitBAii omeneCti. #ste bine cunoscut aptul cB @n secolul al /I/"lea iloso ia usese grav discreditatB! iind provocatB de ascensiunea spiritului CtiinAi ic. Dn epoca @n care a trBit #ugeniu SperanAia continua sB ie simAitB atitudinea pozitivistB! care @ncerca sB scoatB valorile din s era cercetBrii CtiinAi ice. Dn drept! se @ntFmpla acelaCi lucru! prin tendinAa izvorFtB din spiritul pozitivist! de a elimina iloso ia din s era preocupBrilor CtiinAi ice @n numele aCa numitei obiectivitBAi. Dn mod deosebit! @n drept se @ncerca sB se punB @n discuAie o problematicB ce Ainea de Teoria generalB a dreptului! @n detrimentul iloso iei dreptului. Q%cestea! " a irmB SperanAia! " sunt desigur chestiunile generale care pot ace obiectul unui tratat de #nciclopedie .uridicB sau de ]drept general^(.DnsB! sunt Ci alte probleme care nu pot i cuprinse @ntr"un ast el de studiu! cum ar i raportul dintre drept Ci concepAia generalB despre lume! care @ncearcB sB stabileascB locul Ci importanAa dreptului @n conte,tul ordinii universale. &e de altB parte! o CtiinAB a principiilor .uridice! nu se va @ntreba oare dacB e,istB idei morale universal valabile! sau dacB e,istB un criteriu absolut al valorii Ci non"valorii etc. %ceste probleme aparAin Filoso iei dreptului ca domeniu propriu al sBu. *e aceea! este oarte ireascB Ci apariAia Qunui interes pentru studiile re eritoare la undamentele .usti icative ale dreptului Ci statului(! considerB gFnditorul romFn. 2a susAinBtor al iloso iei dreptului! #ugeniu SperanAia @Ci mani estB convingerea cB aceastB disciplinB este singura care poate aduce o @ntemeiere corespunzBtoare dreptului. *e aceea! el militeazB @mpotriva e,cluderii problematicii iloso ice din domenuiul .urisprudenAei. Dn viziunea sa! necesitatea iloso iei dreptului se e,plicB prin aptul cB nu se poate Qevita re le,iunea iloso icB @n domeniul dreptului unde avem de"a ace cu adevBruri Ci raporturi de alt ordin decFt cel material! cu atitudini ale su letului omenesc Ci cu motivaAiuni ale activitBAii. &roblema genezei Ci esenAei *reptului nu poate i nici atinsB! nici rezolvatB BrB o re erire cFt de rapidB la teleologia! la scopurile Ci valorile vieAii noastre(. $ani estFndu"se ca promotor consecvent al iloso iei dreptului! SperanAia stabileCte Ci obiectul de studiu ale acestei discipline. Dn spirit Uantian! el susAine cB iloso ia dreptului Qtrebuie sB cerceteze ... undamentele apriorice sau transcendentale ale dreptului @n genere(. &e lFngB aceste undamente apriorice! iloso ia dreptului trebuie sB aibB @n vedere Ci in luenAa actorilor e,teriori! e,trinseci! care sunt importanAi @n elaborarea ordinii .uridice. &e lFngB aceCti doi actori! un al treilea are un rol deosebit @n uncAionarea dreptului. #ste vorba despre Q inalitatea dreptului ca mi.loc tehnic de spiritualizare progresivB a omenirii(. Dn opinia gFnditorului romFn! Qaceste trei eluri de probleme( depBCesc simpla normativitate Ci! de aceea! QalcBtuie scheletul logic(al iloso iei dreptului ca disciplinB autonomB. %Cadar! iloso ia dreptului conceputB de #ugeniu SperanAia! are ca scop undamentarea spiritualB a dreptului care! @nglobFnd CtiinAa! @i o erB posibilitatea sB urce spre principii! sau primele cauze. En aspect important al concepAiei iloso ico".uridice promovate de #ugeniu SperanAia Aine de conceptul de normB! corelat cu legea evoluAiei. 2Fnd pune @n discuAie normativitatea! gFnditorul romFn este preocupat de @ncadrarea normei .uridice! @ntr"un cadru normativ universal. 2u alte cuvinte! norma este un apt natural! social! mental Ci .uridic. Dn aceastB ordine de idei! domeniul .uridic apare ca un enomen a lat @n proces de evoluAie ce @Ci gBseCte @ntemeierea @n cadrul unei normativitBAi e,tinsB @n mod universal. *upB SperanAia! norma este liantul care uneCte @ntr"un singur tot! trei domenii care! la prima vedere sunt total separate! Ci anume+ viaAa! raAiunea Ci societatea. *e aici! deducAia con orm cBreia norma este esenAB a @ntregii e,istenAe. %nume acest lucru @l demonstreazB SperanAia cFnd a irmB urmBtoarele+ QO normB in ailibilB ne apare deci ca dominFnd peste tot @n lumea noastrB! nu ca Q lege naturalB( ci ca imperativ ordonator al lucrurilor! @n vederea valorii lor! Ci pentru valoarea 5umii @ntregi. 1orma aceasta e norma universalei normBri! norma universalB despre necesitatea normaAiunii universale! norma normelor! legea legilor(. %lt el spus! e,istB necesitatea necondiAionatB ca viaAa sB ie normatB. *upB SperanAia! normele @n general Ci cele .uridice @n special! sunt variante ale normei universale. Dn acest conte,t! el aduce urmBtoarele argumente+ Q2on ormitatea cu o normB generalB admisB! consecvenAa logicB aAB cu ea! ie @n deducerea teoreticB a altor norme 8<

particulare! ie @n traducerea ei @ntr"o acAiune constituie+ .ustiAia. O sentinAB e ].ustB^ cFnd e con ormB cu o regulB de drept consacratB. O regulB de drept e .ustB ea @nsBCi cFnd e con ormB cu o alta mai generalB sau cu un principiu prealabil admis. Incon ormitatea apare ca in.ustiAie. %dministrarea .ustiAiei e @n primul rFnd o analizB logicB(. 2a urmare! cFnd un interes personal! subiectiv e con orm cu o normB admisB! atunci vorbim de un Qdrept subiectiv(. *acB @nsB interesul subiectiv nu este con orm cu normele admise! dar e presupus cB norma avorabilB lui ar putea obAine consacrare! atunci se poate vorbi de un drept subiectiv con.ectural. Dn acest cadru creat de o viziune universalB asupra normativitBAii! #ugeniu SperanAia evidenAiazB douB categorii de norme .uridice+ cardinale Ci adventive. 1ormele cardinale sunt primare! cele adventive sunt derivate! ceea ce nu @nseamnB @nsB cB sunt mai puAin necesare. Q&rimele! adicB normele .uridice cardinale! " menAioneazB gFnditorul! " sunt cele care sunt destinate sB garanteze e,istenAa vieAii sociale- celelalte! adicB normele .uridice adventive! sunt cele destinate sB asigure e,istenAa Ci aplicabilitatea normelor cardinale(. %st el! interdicAiile privitoare la omucidere sau urt! normele care asigurB inviolabilitatea domiciliului sau o relativB libertate individualB etc.! e,primFnd condiAii absolut esenAiale pentru e,istenAa raporturilor sociale! sunt norme cardinale. Organizarea puterii e,ecutive a orAei publice! constituirea organului legislativ Ci a celui .udecBtoresc! procurarea mi.loacelor materiale pentru @ntreAinerea Ci buna uncAionare a acestor organe etc.! sunt asigurate de norme ce Ain de asemenea de ordinea de drept! purtFnd @nsB un caracter au,iliar! adventiv. 2eea ce realizeazB #ugeniu SperanAia @n concepAia sa despre normB! este un lucru deosebit de interesant Ci anume acela de a nu o separa de conceptul de valoare. Dn aceastB ordine de idei! el este @mpotriva unui normativism .uridic din care sB ie e,clusB orice re erire la valori. #ste! @n ond! o atitudine opusB pozitivismului e,cesiv! @n mod deosebit! concepAiei lui Lelzen! care e,cludea din s era CtiinAei dreptului orice re erire la valori! moralB! meta izic Ci! deci! renunAa la undamente! la tentativele de a gBsi un anumit temei .uridic. 2oncepAia lui SperanAia cautB @n schimb undamentele .uridicului. *e aceea normele .uridice se @ntemeiazB! @n opinia sa! pe o normB a normelor cBreia normele .uridice i se subordoneazB Ci @i servesc drept mi.loc. *reptul este subordonat valorii! apt ce ace posibilB valorizarea sa. *incolo de interesul .uridic! este norma normelor situatB dincolo de orice interes. 2u alte cuvinte! norma normelor este valoarea supremB care dB valoare tuturor normelor! pentru cB acestea sunt @n slu.ba sa. Dn elul acesta! con orm concepAiei lui SperanAia! dreptul capBtB sens Ci poate i legitimat Ci acceptat pentru cB valoarea @i devine intrinsecB. En aspect nu mai puAin important al concepAiei iloso ico" .uridice a lui #ugeniu SperanAia Aine de problema raportului dintre subiectiv Ci obiectiv. Dn soluAionarea acestei probleme! gFnditorul romFn criticB atFt concepAiile care acordB prioritate dreptului obiectiv! aCa cum proceda 5eon *uguit sau 3ans Lelzen! cFt Ci concepAiile care pun @n prim plan dreptul subiectiv. Dn viziunea sa! concepAia corectB este aceea care considerB cB dreptul obiectiv Ci cel subiectiv sunt @ntr"un echilibru per ect. %cest echilibru rezultB din aptul cB norma este o creaAie a vieAii spirituale! a minAii sau a intelectului! situaAie @n care ea aparAine vieAii individuale! dar totodatB! ea derivB Ci din diverse credinAe sau ideologii! adicB din conCtiinAa colectivB. %st el! norma socialB devine ordine de drept. &ornind de la acest echilibru de naturB spiritualB! SperanAia a irmB urmBtoarele+ Q*reptul obiectiv are o raAiune de a i+ consacrarea Ci apBrarea celui subiectiv. 2el subiectiv are Ci el una+ viaAa socialB Ci (@n ultima analizB) viaAa spiritualB. *ar Ci el are o ultimB sursB+ *reptul Obiectiv(. O problemB importantB @n iloso ia dreptului este Ci problema statului. *upB SperanAia! statul este constituit de totalitatea instituAiilor ce"Ci datoresc e,istenAa normelor .uridice adventive. QStatul e! deci! prin originea sa! o dezvoltare! o ampli icare! o e,crescenAB a nevoii de .ustiAie(" considerB gFnditorul. *eCi un organism ane,! el tinde totuCi sB devinB Qun scop @n sine(. En lucru care! @n opinia lui SperanAia! nu trebuie sB ne mire dacB Ainem seama cB apte analoage gBsim destule @n domeniul vieAii @n genere. %st el! @ntFlnim procese secundare de viaAB care! luFnd naCtere pe un trunchi principal! Qtind @ntotdeauna sB"Ci contureze o individualitate proprie autonomB care apare ca un scop @n sine(. QScopul prim Ci undamental al tuturor instituAiunilor statului! este @nsB! " spune gFnditorul romFn! " acela de a asigura Ci apBra aplicarea consecventB a unui anumit ansamblu de principii re eritoare la viaAa socialB! adicB realizarea unei .ustiAii @ntr"un anumit mod conceputB. Indirect! 8<

deci! statul este un organ sau un mi.loc tehnic al spiritualitBAii! al unei spiritualitBAi anumite de un anumit tip de nuanAB impuse de condiAiile ortuite locale! antropologice Ci psihologice(. Dn viziunea lui #ugeniu SperanAia! iecare naAiune @nclinB cBtre o anumitB ordine .uridicB Ci socialB! potrivitB structurii ei psiho" iziologice! tradiAiilor ei Ci @ntregului ei mod de a se comporta. *e aceea! unele naAiuni pre erB o ordine .uridicB Ci socialB! altele alta. Q*e aceea! " considerB SperanAia! " statul naAional constituie statul cel mai unitar! de cea mai mare omogenitate posibilB @n aspiraAiile Ci mentalitatea colectivB+ statul naAional prezintB cele mai multe Canse de a se considera ca aCezat socialmente @n cadrul unui ma,imum de .ustiAie realizabilB. Statul naAional e deci o construcAiune tehnicB de apBrare Ci garanAie a tipului de ordine socialB care corespunde @n chipul cel mai adecvat concepAiilor generale Ci e,igenAelor su leteCti ale unei naAiuni. &rin aceasta! statul naAional apare ca ormaAiune socialB care serveCte @n gradul cel mai @nalt spiritualitatea omeneascB( .KazFndu"se pe concepAia UantianB cu privire la imperativul categoric Ci la ormele a priori ale gFndirii! #ugeniu SperanAia @Ci @ntemeiazB convingerile .uridice pe imperative care decurg din @nsBCi structura minAii omeneCti Ci i se impun categoric acesteia. 2on ormitatea cu principiile a priori instituie .ustiAia @n sensul sBu absolut. #,istB o .ustiAie relativB Ci anume aceea @ntemeiatB pe ideologie Ci pe tradiAie. YustiAia absolutB Ci universalB este con ormitatea cu undamentele universale! transpuse @n convingeri normative! a priorice! care decurg din structura minAii omeneCti. $a,ima Q*reptul trebuie sB e,iste( este subordonatB ma,imei QSpiritul trebuie sB e,iste(! ambele subordonate imperativului QrespectBrii persoanei omeneCti @n genere(. %ceasta este adevBrata @ntemeiere a dreptului+ spiritul. Socialitatea BrB spiritualitate este o socialitate pur biologicB! animalicB. *upB SperanAia! e ectul imediat al dreptului este asigurarea socialitBAii! dar acest e ect trebuie subordonat misiunii sale mai pro unde! aceea de a asigura spiritualitatea. 2onceput @n elul acesta! dreptul nu mai este socotit numai ca o structurB constrFngBtoare! ci ca una pro und umanistB! al cBrei scop este acela de a garanta demnitatea iinAei umane! consideratB! @n primul rFnd! ca o iinAB spiritualB. %Cadar! scopul urmBrit de #ugeniu SperanAia este acela de a umaniza dreptul. i! nimic nu poate sB realizeze mai bine acest lucru! decBt Filoso ia dreptului! singura capabilB sB integreze dreptul @ntr"o concepAie largB despre lume.

8<