Binele si raul in viziunea lui Friedrich Nietzschen

Friedrich Wilhelm Nietzsche este cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenta remarcabila, adesea controversata, asupra gandirii filosofice a generatiilor ce i-au urmat. Inca din tinerete, este confruntat cu problema credintei in umnezeu si inclina mai degraba spre ateism, fapt ce se va reflecta mai tarziu in gandirea sa filosofica. !tudiaza filosofia la "niversitatea din #eipzig. #ectura cartii lui $rthur !chopenhauer, %#umea ca vointa &i reprezentare%, va constitui premisa ideatica a vocatiei sale filosofice. 'n ()*+, in varsta de numai ,- de ani, este numit profesor la "niversitatea din Basel &i prime&te cetatenia elvetiana. !tudiaza filosofia antica greaca, in special pe reprezentantii perioadei presocratice, .eraclit &i /mpedocle. in motive de sanatate, abandoneaza invatamantul universitar &i, 0ncepand din anul ()1+, peregrineaza intre 2enetia, 3orino, Nisa &i /ngadin, in cautarea unei clime prielnice. 'n ()), o cunoaste pe #ou von !alom4, pe care o cere 0n casatorie, fiind 0nsa refuzat. In acelasi an, in timp ce se gasea la Nisa, incepe sa scrie lucrarea sa capitala, 5$sa grait-a 6arathustra%, care va aparea in ())-. 'n ())) se muta la 3orino, unde va desavarsi operele %$murgul idolilor% si 5/cce .omo7. 'n ziua de 8 ianuarie ())+, in piata 9arlo $lberto din 3orino, asistand la biciurirea salbatica si agonia unui cal in plina strada, are prima criza de nebunie, in cursul careia are manifestari delirante, considerandu-se ion:sos sau Iisus. /ste ingri;it pana la sfarsitul vietii de sora sa, /lisabeth Foerster Nietzsche. Friedrich Nietzsche, considera ca natura binelui si al raului nu trebuie cautate nici in pre;udecata teologica <in biblii= si nici dincolo de lume. >roblema era de a stii daca binele si raul sunt inventate de oameni, pentru a servi ca fundament al ;udecatilor noastre morale sau in ce masura, identificand natura binelui si al raului, umanitatea evoluaza pe plan moral. Binele inceteaza de a mai fi bun, din momentul in care ajunge pe buzele vecinului. Si cum ar fi cu putinta sa existe un lucru comun! Cuvantul se contrazice pe sine: ceea ce poate fi posedat in comun, are intotdeauna prea putina valoare.

Nici metoda rationala a filozofiei nu ne poate releva adevarata natura a conceptiilor de 5bine7 sau 5rau7. Insa, o posibila intelegere a semnificatiei lor, ar putea fi explicata de etimologia acestor doua cuvinte, termeni? de pilda, in ma;oritatea limbilor cuvantul 5bun7 se traducea sau insemna 5nobil7, 5distins7, iar cuvantul 5rau7 s-ar traduce 5vulgar7, 5;osnic7, 5proscris7. Nietzsche spune ca a descoperit doua tipuri fundamentale de morala, morala de stapan si morala de sclavi. In toate civilizatiile superioare ele sunt combinate si elemente din amandoua pot fi gasite chiar in acelasi om. ar este important sa le distingem. In morala de stapan sau morala aristocrata binele si raul sunt echivalente cu nobil si vrednic de dispret, iar epitetele sunt atribuite oamenilor si nu actiunilor. In morala de sclav standardul este ceea ce este folositor si benefic societatii celor slabi si fara de putere. 9alitati de mila, bunatate, umilinta sunt preamarite ca virtuti, iar indivizii puternici si independenti sunt priviti ca periculosi si, prin urmare, ca rai. 9onform standardelor moralei scalvilor omul bun al moralei stapanilor tinde sa fie considerat rau. @orala de sclav este astfel morala de turma. /valuarile ei morale sunt expresia nevoilor turmei.