Epicur – Plăcerea şi Fericirea

Epicur este un fondator al unui gând filosofic, cunoscut sub numele de epicurism. Nevoia
ființelor umane de a trăi o viață fericită și liniștită a fost motivul pentru care Epicur a fost capabil
să dezvolte filozofiile sale.
Potrivit acestuia, pentru ca oamenii să trăiască o viață fericită, ei trebuie să se elibereze de
gândul fricii și nu trebuie să experimenteze orice aspecte ale durerii. În viziunea sa, moartea
semnifică sfârșitul sufletului și a corpului unui individ, și, prin urmare, nu este nevoie să ne temem
de ea. El merge mai departe şi susţine că nu există viață după moarte, iar zeii nu pot pedepsi ființele
umane după ce acestea au decedat. Prin această teorie, susţine că universul este etern, infinit, şi
este compus din atomi care se mişcă liber.
Epicur denotă că fericirea este binele suprem și vine ca urmare a maximizării tuturor aspectelor
legate de plăcere. El continuă să-şi susţină ideea prin identificarea a două tipuri de plăceri, și
anume, plăceri statice și dinamice. Plăcerea dinamică se referă la produsele alimentare pe care
oamenii le mănâncă și beau. Plăcerea statică este rezultatul unei stabilităţi mentale, fizice și
emoționale stabile. Potrivit acestuia, plăcerea vine ca urmare a eliminării tuturor nevoilor și
dorințelor unui individ. În acest stadiu, nu există nicio durere sau frustrare de care să sufere un
individ. Pentru a identifica diferenţele între bine şi rău, este important să vedem dacă durerea şi
plăcerea există. Durerea există în cazul fricii de incertitudine. Moartea este incertă pentru mulți
oameni. Pe această notă, Epicur ne învață că plăcerea vine ca urmare a eliberării gândului de
moarte.
Bazându-ne pe această teorie, o persoană devine fericită, pentru că nu are nicio durere, şi este
într-o stare de ataraxie. Potrivit lui Epicur, aceasta este singura formă de fericire adevărată. Atunci
când o persoană se află în starea de ataraxie, ea nu se teme de moarte sau de pedepse de la ființe
spirituale. În această stare, individul nu se preocupă cu politici perturbatoare, ci se înconjoară de
prieteni de încredere şi devine, astfel, o persoană afectuoasă, virtuoasă.
În viziunea lui Epicur, există dureri mentale, fizice şi plăceri. Aspectul mental al durerii și
plăcerii apare atunci când o persoană se gândește asupra trecutului și viitorului. De exemplu, atunci
când o persoană regretă greșelile sale din trecut și nu este sigur de ceea ce se va întâmpla în viitor,
atunci ea suferă dureri mentale. Pe de altă parte, durerea fizică apare doar în prezent (de exemplu,
lipsa hranei sau apei).
În lucrarea sa către Menoeceus, Epicur identifică trei tipuri de dorinţe:
 dorinţe naturale şi necesare
 dorinţe naturale şi inutile
 dorinţe nefireşti şi inutile.
Teoria sa denotă faptul că omenirea trebuie să-şi satisfacă dorinţele naturale şi necesare, iar
eşecul de a îndeplini aceste dorinţe nu va face altceva decât să provoace durere.
Aceste dorințe includ nevoia de sănătate, adăpost, hrană și de securitate. Epicur denotă că
eliminarea acestor dorințe este imposibilă, deoarece acestea sunt necesare pentru a susţine viaţa.
După părerea lui, fericirea începe prin satisfacerea acestor dorințe necesare și naturale.
În ceea ce priveşte dorinţele naturale şi inutile, Epicur le identifică prin exemple, ca: produse
alimentare de lux, haine scumpe sau case extravagante. Potrivit lui Epicur, omul nu are nevoie de
alimente de lux pentru a supraviețui; el are nevoie doar de hrană. În opinia sa, dacă o persoană îşi
poate permite aceste dorinţe, atunci este bine să se bucure de ele. Dar, pentru a se proteja împotriva
durerii, nu trebuie să se bazeze pe aceste elemente de lux pentru a supravieţui.
Dorinţele inutile şi nefireşti se referă la capriciile de a acumula prea multă bogăţie, putere,
faimă sau statut. Din punctul de vedere al lui Epicur, un individ nu va obţine nicio satisfacţie prin
îndeplinirea acestor dorinţe. De exemplu, atunci când el dobândește putere, va dori să câștige mai
multă putere. Neîndeplinirea acestei dorinţe este inacceptabilă pentru individ, deoarece aceasta va
duce, în cele din urmă, la nefericire. Prin urmare, pentru ca un individ să obțină fericirea, el trebuie
să elimine aceste dorințe. Prin aceasta, el va dobândi un sentiment de stabilitate mentală,
elementul-cheie de care are nevoie pentru a obține plăcerea, și, prin urmare, fericirea.

Opiniile religioase ale lui Epicur

În scrisoarea sa către Menoeceus, Epicur denotă faptul că universul este format din spațiu și
materie și este divizibil în atomi. Potrivit lui, universul este etern și este imposibil de a-l distruge
sau crea. Este de părere că nu există viață după moarte, iar sufletul și trupul unui individ sunt
compuşi din atomi. Atunci când o persoană moare, corpul se dezintegrează, prin urmare, nu există
nicio pedeapsă sau recompensă după moarte. Prin această teorie, sugerează că oamenii nu ar trebui
să se teamă de incertitudinile vieții de apoi, pentru că aceasta nu există. Potrivit lui, zeii sunt acolo,
dar au fost, de asemenea, făcuţi din atomi. Ei trăiesc într-un vid, fără contact cu oamenii. În opinia
sa, zeii sunt mulțumiți de viața lor și nu este nevoie să-i răsfăţăm prin rugăciuni și sacrificii. Pentru
el, religia reprezintă un mijloc de a insufla frica printre oameni, ceea ce duce la durere şi nefericire.
Epicur susţine că este important să se evite religia, în scopul de a duce o viață fericită și plăcută.
În concluzie, trebuie să subliniem faptul că diminuarea dorințelor unui individ reprezintă
singura modalitate de a obține plăcerea și fericirea. Exercitarea dorinței unui individ poate provoca
durere, în mod special în cazul în care dorința este inutilă și nefirească. De exemplu, exercitarea
puterii va conduce la apariția de lingușitori. Acești oameni vor induce în eroare liderul, iar acest
lucru i-ar putea provoca durere. Exercitarea de mai multă bogăție va atrage hoți și ar putea duce la
moartea persoanei bogate sau la o stare psihică instabilă care rezultă din grijile constante cu privire
la modul de a-şi proteja bogăția. Prin urmare, scopul individului este acela de a căuta plăcerea,
fericirea și pacea minții. Potrivit lui Epicur, cea mai mare plăcere pe care omul ar trebui să o caute
este cea a prieteniei, a minţii și mulțumirii.