Această ediţie a fost publicată cu sprijinul

Central European University Translation Project,

finanţat de OSI!u" #oundation, $i cu contribuţia
Center for Publis%in" &evelop'ent din cadrul Open
Society lnstitute — (udapesta, precu' $i a #undaţiei
pentru o Societate &esc%isă — )o'*nia+

Titlul ori"inal  !y"'unt (au'an, Postmodern Ethics

©— 1995  (lac-.ell Publis%ers

/  0111 re3ervate
 Toate Editurii
drepturile asupra acestei
A4A)CO)&, versiuni
str+ &ropiei, nr+ 5,s2nt
sc+
(, ap+ 6, tel+ 7fa8  1697: ;9+9;6, : <11, Ti'i$oara,
)O4=>IA+
e?'ail  a'arcord@'ail+dntt'ro

ZYGMUNT BAUMAN

ETICA POSTMODERNĂ
 Traducere de
Doina Lică

CEU #S&?
)O4>IA A4A)CO)&?Ti'i$oara

Seria  C!MP DESC"IS

Coperta  Că#ă$in Po%a

Consilier editorial  Ion Nico$a& An'(&$
 INTRODUCERE  MORALITATEA
!N PERSPECTI)Ă
MODERNĂ *I POSTMODERNĂ
Fiinţele fragile sînt cel mai bine reprezentate prin
lucrurile
mărunte.
)ainer 4aria )il-e
&upă cu' o spune $i titlul, cartea de faţă este un
studiu al eticii postmoderne, nu al 'oralităt
post'oderne+
Aceasta din ur'ă, dacă ar fi tratată aici, ar vi3a o
inventariere poate co'pleta a proble'elor 'orale pe
care oa'enii ce trăiesc 2ntr?o lu'e post'odernă Ie
2nfruntă $i se"eneraţiilor
necunoscute luptă să le anterioare
re3olve sau proble'e noi,de
nesesi3ate
acestea, la fel ca $i for'ele noi pe care vec%ile
proble'e, serios anali3ate 2n trecut, le 2'bracă 2n
pre3ent+ >u duce' lipsă cle nici un fel de proble'e+
BOrdinea de 3i 'orală a vre'urilor noastre cuprinde
o 'ulţi'e de puncte pe care autorii lucrărilo r de etică
din trecut abia dacă le?au atins sau tiu le?au atins
deloc, $j pe bună dreptate  rtu erau percepute pe
atunci ca rac2nd parte clin e8perienţa u'ană+ Ajun"e
să 'enţionă', 2n planul vietii de ftecare 3i, 'ultipDele
proble'e 'orale ridicate de situaţia actuală a
relatiilor din cadrul cuplului, a se8ualităt $i a fa'iliei,
notorii pentru insuficienta lor deter'inare
instituţională, pentru fle8ibilitatea, 'utabilitatea $i
fra"ilitatea
supravieţuindlor,2nsau 'ultitudinea
ciuda condiţiilorBtradiţiilor,
vitre"e, alteleunele
fiind
re2nviate sau inventate, tradiţii ca re concurea3ă
pentru loialitate $i pentru autoritatea 2n a "%ida
co'porţa'enţu: personal, de$i fără nici o speranţă de
a stabiDi o ierar%ie de valori $i nor'e, 2ndeob$te
acceptate, care i?ar scuti pe oa'eni de sarcina in"rată
de a?$i stabili propriile opţiuni+ Sau, la e8tre'a
cealaltă, cea a conte8tului "lobal al vietii
conte'porane, se pot 'enţiona rlscurile de o
a'ploare ne'aiau3ită cu adevărat catastrofală, ce
apar din 2ncruci$area unor scopuri parţiale $i
unilaterale $i care nu pot fi

5
!F4U>T (AU4A>
2nţelese din ti'p sau o'ise atunci c2nd acţi unile s2nt
planificate, din cau3a 'odului cu' s2nt structurate
acele acţiuni+
Ase'enea proble'e apar 2n studiul de faţă foarte
des, dar nurnai ca fundal pe care se prof2lea3ă
"2ndirea etică din perioada conte'porană,
post'odernă+ S2nt tratate ca un conte8t e8peri'ental
unde se conturea3ă perspectiva specific post'odernă
asupra 'oralitătii+ Ceea ce constituie aici obiectul
cercetării
2n care lieste
se for'a subi'portanţă
atribuie care ele s2ntatunci
privitec2nd
$i 'odul
s2nt
conte'plate din acea perspectivă etică post'odernă+
Adevăratul subiect al studiului de faţă 2l
repre3intă perspectiva post'ode'ă 2n sine+ Principala
aftr'aţie pe care o face cartea este că, 2n ur'a
faptului că epoca 'ode'ă 2$i atin"e fa3a autocritică,
adesea autodeni"ratoare $i, 2n 'ulte feluri,
autodistru"ătoare Gproces pe care conceptul de
Bpost'odernis' se presupune a?: e8pri'a $i
e8plicaH, 'ulte căi ur'ate anterior de teoriile etice
Gdar nu de preocupările 'o?rale ale ti'purilor
'ode'eH au 2nceput să se'ene tot 'ai 'ult cu un
dru' fără ie$ire, 2n ti'p ce se desc%ide posibilitatea
unei 2nţele"eri radical noi a feno'enelor 'orale+
Orice cititor
post'ode'e $i cufa'iliari3at cu Bscrierile
scrierile actuale despre
post'odernis' va observa i'ediat că o ase'enea
interpretare a Brevoluţiei post'ode'e 2n etică este
discutabilă $i 2n nici un ca3 sin"ura posibilă+ Ceea ce a
ajuns să fie asociat cu noţiunea+ de perspectivă
post'odernă asupra 'oralităţii este 'ult prea des
celebrarea Bsf2r$itului eticului, a 2nlocuirii eticii cu
estetica $i a Be'ancipării finale ce ur'ea3ă+ Etica
2nsă$i este deni"rată sau ridiculi3ată ca una dintre
constr2n"erile tipic 'ode'e acu' uitate $i destinate
co$ului de "unoi al istoriei, lanţuri considerate odată
necesare, acu' clar inutile  o altă ilu3ie fără de care
lu'ea post'odernă se poate descurca+ &acă este
Brevoluţiei
nevoie de unetice
e8e'plu
post'oderne,
al unei ase'enea
se poate
interpretări
apela ala
studiul publicat recent de Filles ipovets-y, Le
Crpuscule du de!oir GA'ur"ul datorieiH, Falli'ard,
:<<0+ ipovets-y, un bard de sea'ă al Beliberării
post'oderne, autor al Erei !idului $i al "mperiului
efemerului, su"erea3ă că a' intrat, 2n sf2r$it, 2n epoca
postdatoriei #l$apr%s de!oir&, o epocă postdeontică, 2n
care co'porta'entul nostru a fost eliberat de ulti'ele
vesti"ii ale Binf2nitelor datorii opresive, ale
Bporuncilor $i Bobli"aţiilor absolute+ Jn vre'urile
noastre, ideea de sacrificiu de sine a fost
dele"iti'i3ată K oarnenii nu s2nt sti'ulaţi sau nu
doresc să facă eforturi pentru a atin"e idealuri rnorale
$i a păstra valori 'orale K oarnenii politici
9

ETICA POST4O&E)>=
au pus capăt utopiilor, iar ideali$tii de ieri au devenit
pra"'atici+ Cel 'ai universal dintre slo"anurile
noastre este B>ici un e8cesL Epoca noastră este cea a
individualisrnului nediluat $i a dorinţei de viaţă bună,
li'itate doar de cerinţa de toleranţă Gatunci c2nd e
asociată cu individualis'ul auto"loriftcator $i lipsit de
scrupule, toleranţa se poate e8pri'a doar ca
indiferenţăH+ Epoca Bpostdatoriei poate ad'ite nu'ai
o rnoralitate
nouă, re'anentă,
după părerea B'ini'ă $io el
lui ipovets-y, situaţie co'plet
ne sfătuie$te
să?i aplaudă' apariţia $i să ne bucură' de libertatea
pe care a adus?o cu sine+
ipovets-y, la fel ca 'ulţi alţi teoreticieni
post'oderni, co'ite dubla eroare de a repre3enta
subiectul investi"aţiei ca pe o resursă de investi"aţie,
ceea ce tre buie e'plicat ca f2ind ceea ce e'plică.
&escrierea cornporta'entului predo'inant nu
2nsea'nă a face o declaraţie 'orală cele două
procedee s2nt la fel de diferite 2n vre'urile
post'oderne precurn erau 2n cele pre'ode'e+ &acă
descrierea lui ipovets-y este corectă $i ne
confruntă' astă3i cu o viaţă socială lipsită de "riji
'orale, ceea ce e pur nu 'ai Beste "%idat de nici o
Bconstr2n"ere,
$i 2ndatorire —osarcina
relaţie socială eliberată
sociolo"ului de obli"aţie
constă 2n a afla
cu' de re"ula 'orală a devenit Blipsită de arsenalul
de ar'e odată desfă$urat 2n luptele de
autoreproducere ale societătii+ &acă se 2nt2'plă ca
sociolo"ii să aparţină curentului critic al "2ndirii
sociale, sarcina lor nu se va opri 2n acest punct+ Ei vor
refu3a să accepte că ceva este corect doar pentru că se
află acolo $i nici nu vor lua de bun faptul că ceea ce
fac oa'enii nu e altceva dec2t ceea ce cred ei că fac
sau cu' relatea3ă ei ceea ce au făcut+
Presupunerea pe care se ba3ea3ă acest studiu este
aceea că se'nificaţia postrnodernisrnului ţine de
oca3ia ce o oferă sociolo"ului critic de a efectua o
2nainte+ 4odernis'ul
asernenea investi"aţiea cu
avutre3ultate
capacitatea
'aie8traordinară
bune dec2t
de a 2'piedica autoe8a'inarea K a 2nvăluit
'ecanis'ele de autoreproducere 2ntr?o plasă de ilu3ii
fără de care acele 'ecanis'e, fiind ceea ce erau, nu
au putut funcţiona corespun3ătorK 'odernis'ul a
trebuit să?$i stabilească ni$te ţinte care nu puteau fi
atinse, pentru a atin"e ceea ce puteau atin"e+
BPerspectiva post'odernă de care se ocupă studiul
de faţă 2nsea'nă, 'ai 'ult dec2t orice, 2ndepărtarea
'ă$tii de ilu3ii, recunoa$terea anu'itor pretenţii ca
false $i a anurnitor obiective ca irnposibil de atins $i,
din acest rnotiv, de nedorit+ Speranţa care "%idea3ă
studiul este aceea că, 2n asernenea condiţii, sursele
puterii 'orale, ascunse vederii 2n ftlosofta etică $i
practica politică 'odernă, pot fi aduse la lu'ină, 2n
M
!F4U>T (AU4A>
vre'e ce 'otivele pentru care ele erau nevă3ute 2n
trecut pot fi 'ai bine 2nţelese, $i că, 2n consecinţă,
$ansele de B'orali3are a vieţii sociale  cine $tieN
 pot cre$te+ )ă'2ne de afIat dacă post'odernis'ul
va repre3enta 2n istorie apusul sau rena$terea
'oralitătii+
A$ su"era că noutatea perspectivei post'oderne
asupra eticii constă, 2n pri'ul r2nd $i 2n cea rnai 'are
'ăsură, nuci2n2nabandonarea
'oderne, preocupărilor
respin"erea 'odurilor tipic'orale tipic
'oderne
de a aborda problernele 'orale Gadică reactia la
provocările 'orale prin re"uli nor'ative coercitive 2n
practica politică $i căutarea filosoftcă a absolutului, a
universalului $i a funda'entalului 2n teorieH+ 4arile
c%estiuni ale eticii  cu' ar fi drepturile o'ului,
justiţia socială, ec%ilibrul 2ntre cooperarea pa$nică $i
autoafir'area personală, sincroni3area
co'porta'entului individual $i a fericirii colective 
nu $i?au pierdut actualitatea+ Trebuie doar privite $i
tratate 2ntr?o nouă 'anieră+
&acă B'oralul a ajuns să fte diferenţiat ca
aspectul "2ndirii, al si'ţirii $i al actiunii u'ane ce ţine
de distincţia
"eneral 2ntre epocii
reali3area Bbine'ode'e+
$i Brău, &e?a
aceasta a fost
lun"ul 2n
istoriei
o'enirii, s?a observat sau s?a făcut prea puţin
diferenţa 2ntre nor'ele de co'portare u'ană astă3i
strict separate, cu' ar fi Butilitatea, Badevărul,
Bfru'useţea, Bcorectitudinea+ In 'odul de viaţă
Btradiţional, arareori privit de la distanţă $i astfel
arareori supus reflecţiei, totul părea să plutească la
acela$i nivel al i'portanţei, c2ntărit cu aceea$i balanţă
a lucrurilor care Be bine $i a celor care Bnu e bine să
le faci+ Totalitatea căilor $i a 'ijloacelor, sub toate
aspectele, era trăită de parcă ar fi fost validată de
puteri pe care nici o voinţă sau nici un capriciu
o'eneac nu le?ar fi putut contestaK viata 2n "eneral era
divină+ iberul
re3ultatul creatiei
arbitru,
divine,
dacă călău3ită
a e8istat vreodată,
de providenta
putea
2nse'na doar  după cu' susţinea Sf2ntul Au"ustin
$i după cu' repeta (iserica la nesf2r$it  libertatea
de a ale"e răul 2n locul binelui, adică de a încălca
poruncile lui &u'ne3eu, de a te abate de la calea
arătată de &u'ne3eu lu'iiK $i tot ce devia 2n 'od
vi3ibil de la tradiţie era considerat ca repre3ent2nd o
ase'enea 2ncălcare+ A fi de partea binelui 2nsă nu era
o proble'ă de opţiune 2nse'na, di'potrivă, ocolirea
ale"erii, ur'area rnodului traditional de viaţă+ Toate
acestea s?au sc%i'bat totu$i o dată cu reducerea
treptată a constr2n"erilor tradiţiei Gdin punct de vedere
sociolo"ic, slăbirea suprave"%erii $i călău3irii publice,
str2nse $i o'nipre3ente, de$i difu3e, a


ETICA POST4O&E)>
co'porta'entului individualH $i pluralitatea cresc2ndă
a conte8telor independente unele de altele 2n care a
ajuns să se desfă$oare viaţa unui nu'ăr tot rnai 'are
de oa'eni, cu alte cuvinte, o dată cu distribuirea
acelor oa'eni 2n roluri de indi!izi, 2n3estraţi cu
identităţi nestabilite 2ncă sau stabilite doar surnar,
confruntaţi astfel cu nevoia de a le Bconstrui $i de a
face di!erse alegeri între timp.
Actiunile
dintre altele ceceputeau
trebuie alese,dar
fi alese, acţiunile s2ntalese
ce s2nt
nu au fost, cele
care trebuie apreciate, 'ăsurate $i evaluate+ Evaluarea
repre3intă un ele'ent indispensabil al ale"erii, al
luării deci3ieiK e nevoia ce o si't oarnenii ca factori
de deci3ie, o nevoie asupra căreia ref2ectea3ă foarte
rar cei ce acţionea3ă doar din obi$rtuinţă+ O dată ce s?
a ajuns la evaluare, totu$i devine evident că Butil nu
este neapărat Bbun sau Bfru'os nu trebuie să fie
Badevărat+ o dată ce s?a pus proble'a criteriilor de
evaluare, Bdi'ensiunile aprecierii 2ncep să se
ra'ifice $i să crească 2n direcţii tot 'ai 2ndepărtate
unele de altele+ B&ru'ul cel drept, odată unitar $i
indivi3ibil, 2ncepe să se despartă 2n Bre3onabil din
punct de vedere econo'ic, Bplăcut din punct de
vedere
Acţiunileestetic, Bcorect
pot fi bune din punct
2ntr?un sens, de vedere
"re$ite 'oral+
2n altul+
Care acţiune trebuie apreciată prin care criteriuN i
dacă se aplică 'ai 'ulte criterii, căruia dintre ele
trebuie să i se acorde prioritateN
Pot fi "ăsite la 4a8 Qeber Gcare, 'ai 'ult dec2t
alţi "2nditori, a stabilit punctele discutiei noastre
asupra e8perienţei 'oderneH două descrieri
ireconciliabile din punct de vedere lo"ic ale na$terii
'odernis'ului+ Pe de o parte, afIă' că 'odernisrnul
a 2nceput cu despărţirea dintre fa'ilie $i afacere, un
divorţ ce putea, 2n principiu, să prevină pericolul
criteriilor contradictorii de eficienţă $i profitabilitate
Gcorecte $i potrivite pentru afacereH $i standardele
pentru viaţa
'orale de co'pasiune
de fa'ilie $iar'onioasăH
dra"oste Gcorecte
care aveau
$i potrivite
$anse
să se 2nt2lnească pe acela$i teritoriu $i să 2l pună pe cel
ce trebuia să ia deci3ia 2ntr?o situaţie a'bi"uă fără
speranţă+ Pe de altă parte, af2ă' de la Qeber că
refor'atorii protestanţi s?au transfor'at vr2nd?
nevr2nd 2n pionierii vieţii 'oderne tocrnai pcntru că
au susţinut că Bcinstea este cea 'ai bună politică, $i
că viaţa în general este 2ncărcată cu se'nificatii
'orale, $i că orice faci, 2n oricare do'eniu al vieţii,
contează din punct de !eclere moral  $i, 2ntr?adevăr,
au creat o etică ce ă cuprins?o cu totul, refu32nd cu
%otăr2re să lase vreun aspect al vieţii pe dinafară+ #ără
2ndoială, e8istă o contradicţie lo"ică 2ntre cele două
descrieri+ i totu$i, contrar lo"icii, aceasta nu
2nsearnnă neapărat
(

!F4U>T (AU4A>
că una dintre ele este falsă+ Esenţial e toc'ai că viaţa
'odernă nu se ba3ea3ă pe principiul lo"ic Bsau7sau+
Contradicţia dintre descrieri ref2ectă clar de3acordul
real dintre tendinţele e"ale ca intensitate din
societatea 'ode'ă, o societate care este B'odernă
toc'ai pentru că 2ncearcă 2n 'od constant, dar
3ada'ic, să Bcuprindă ce e de necuprins, să
2nlocuiască diversitatea cu unifor'itatea $i
a'bivalenţa
2n cu ordinea
ti'p ce 2ncearcă coerentă
să facă toate $i transparentă
astea, produce 'ult$i,
'ai 'ulte divi3ări, diversitate $i a'bivalenţă dec2t a
reu$it să eli'ine+
Au3i' adesea că oa'enii au devenit
individuali$ti, e"oi$ti, căci, o dată cu apariţia
'odernis'ului, ?au pierdut pe &u'ne3eu $i credinţa
2n Bdo"'ele reli"ioase+ Preocuparea de sine a
indivi3ilor 'ode'i este, confor' acestei e8plicaţii,
un re3ultat al laici3ării $i poate fi re3olvată fie prin
re2nvierea credinţei reli"ioase, fie printr?o idee care,
de$i laică, ar pretinde cu succes o 2nţele"ere si'ilară
cu cea a rnarilor reli"ii ce s?au bucurat de o do'inaţie
aproape totală 2nainte de a fi asaltate $i erodate de
scepticis'ul 'odern+ &e fapt, le"ăturile trebuie
vă3ute
'oderne 2n le?au
ordinei'pus
inversă+ Toc'aicondiţia
oa'enilor pentru cădeevoluţiile
indivi3i,
care $i?au "ăsit vieţile fra"'entate, cu 'ulte scopuri
$i funcţii abia le"ate 2ntre ele, f2ecare trebuind să fie
ur'at 2ntr?un conte8t diferit $i confor' unei practici
diferite, o idee Batotcuprin3ătoare ce pro'ova o
vi3iune unitară asupra lu'u era prea puţin probabil să
le servească scopurile $i să le capte3e astfel
i'a"inaţia+
&e aceea, le"iuitorii $i "2nditorii 'oderni, 2n
e"ală 'ăsură, au si'ţit că 'oralitatea este, 'ai
de"rabă dec2t o Btrăsătură naturală a vieţii u'ane,
ceva ce trebuie conceput $i introdus 2n
co'porta'entul o'ului K $i astfel ei au 2ncercat să
atotcuprin3ătoare,
co'pună $i să adicăi'pună
un codo coerent
etică deunitară,
re"uli
'orale pe care oa'enii pot fi 2nvăţaţi $i obli"ati să le
re specteK $i tot de aceea, eforturile lor %otăr2te de a
proceda astfel s?au dovedit 3adarnice Gde$i cu c2t 'ai
rnulte e$ecuri aveau 2n eforturile lor, cu at2t 'ai tare
2ncercauH+ Credeau sincer că "olul lăsat de
suprave"%erea 'orală, acurn dispărută sau inef2cientă,
a (isericii poate fi $i trebuie u'plut cu o serie atent $i
in"enios ar'oni3ată de re"uli raţionale K credeau că
raţiunea poate face ceea ce credinţa nu 'ai făceaK
credeau că, av2nd oc%ii lar" desc%i$i $i pasiunile
a'orţite, oa'enii 2$i pot re"la relaţiile nu inai puţin,
ci poate 'ai rnult $i 'ai bine G2ntr?un 'od 'ai
Bcivili3at, 'ai pa$nic, 'ai raţionalH dec2t atunci c2nd
erau Borbiti$i de
ne2'bl2n3ite credinţă $i sec2nd
nedo'esticite senti'entele
de3lănţuiau lor
sălbatic+
Jn confor'itate
:1
ETICA POST4O&E)>
cu această convin"ere, s?au făcut 'ereu 2ncercări de a
crea un cod 'oral care fără să se 'ai ascundă 2n
spatele poruncilor divine să?$i procla'e tare $i fără
reţinere provenienţa Bu'ană $i, 2n ciuda acestui lucru
Gsau, 'ai de"rabă, datorită acestui lucruH, să fie
raţionale+
acceptat $i Pe
respectat
de altădeparte,
cătrenu
Btoate
a 2ncetat
fIinţele
niciodată
o'ene$ti
căutarea Bre"le'entării raţionale a coabitării u'ane,
un set de le"i astfel concepute, o societate astfel
ad'inistrată, 2nc2t indivi3ii, 2n ti'p ce?$i e8ercită
liberul arbitru $i optea3ă, să alea"ă ce e bine $i corect,
respin"2nd ce e rău $i "re$it+
Se poate spune că, de$i situaţia e8istenţială a
oa'enilor 2n conditiile vieţii 'oderne era 'ult
diferită de ceea ce a fost 2nainte, vec%ea presupunere
— că liberul arbitru se e8pri'ă doar prin opţiuni
"re$ite, că libertatea, dacă nu e suprave"%eată, se
apropie 2ntotdeauna de i'oralitate $i astfel este sau
poate deveni un du$'an al binelui  a continuat să
do'ine spiritele filosof2lor $i practicile le"iuitorilor+
Era presupunerea
"2ndirii tacită, dar
etice rnode'e $i aproape fără pe
a practicii e8cepţie,
care ao
reco'anda, că, atunci c2nd s2nt liberi G$i, trăind 2n
conditiile vieţii 'oderne, nu puteau dec2t să fIe
liberiH, indivi3ii trebuie 2'piedicaţi să?$i folosească
libertatea pentru a face ceva rău+ i nu e de 'irare+
Atunci c2nd este privită Bde sus, de către cei
răspun3ători de Bconducerea societăt de către
apărătorii Bfericirii co'une, libertatea invidi3ilor
sperie observatorulK este suspectă de la bun 2nceput
pentru caracterul pronunţat i'previ3ibil al
consecinţelor sale, pentru că e o sursă constantă de
instabilitate, 2ntr?adevăr ele'entul de %aos care
trebuie strunit dacă ur'ea3ă să fIe asi"urată ordinea+
Iar vederea f2losof2lor $i a "uvernanţilor nu putea fi
dec2t Bo ordinea
le"ifera vedere de sus,
$i de a celor care
a controla au sarcina
%aosul+ de a
&in această
perspectivă, pentru ca să f2e si"ur că indivi3ii liberi
fac ce e bine, trebuia să funcţione3e o anu'ită for'ă
de constr2n"ere+ I'pulsurile lor nefericite, aproape
odioase, trebuiau ţinute sub control, fte dinăuntru, fte
din afară fte de actorii 2n$i$i, prin e8ercitarea
Bjudecăţii lor, supri'2ndu?$i instinctele cu ajutorul
facultăţilor raţionale, fte prin e8punerea actorilor la
presiuni c8terne, raţional concepute, care să convin"ă
că Bnu 'erită să faci ceva rău $i astfel cei rnai 'ulţi
indivi3i, de cele 'ai tnulte ori, s2nt descurajaţi să facă
ceva rău+
Cele două căi crau de fapt str2ns le"ate+ &acă
reacţiona ar
indivi3ii corespun3ător
f2 lipsiţi dela facultăti
sti'ulentele
rationale,
e8terne,nuiarar
eforturile de a tnanipula reco'pense $i sancţiuni,
oric2t de abile $i in"enioase, ar fi 3adarnice+
&e3voltarea capacităţii individuale
::

!F4U>T (AU4A>
de judecată Geducarea indivi3ilor pentru a vedea ce e
2n propriul interes $i pentru a?: ur'ări o dată ce l?au
vă3utH $i controlul asupra situaţiei 2n a$a fel 2nc2t
urrnărirea interesului
respecte ordinea pe careindividual să?i deter'ine
vor s?o instaure3e să
le"iuitorii,
trebuie considerate ca f2ind condiţionate $i co'pletate
una de cealaltăK au sens doar 2'preună+ Pe de altă
parte, totu$i, vin aproape 2n contradicţie+ BRă3ută de
sus, judecata individuală nu poate părea niciodată
foarte si"ură $i aceasta din si'plul 'otiv că este
individuală, provenind astfel de la o altă autoritate
dec2t cea a apărătorilor $i a repre3entanţilor ordinii+ i
e probabil că indivi3ii cu o adevărată autono'ie
ajudecăţii detestă $i se opun intervenţiei doar pentru
că este intervenţie+ Autono'ia indivi3ilor raţionali $i
%eterono'ia conducerii raţionale nu pot e8ista una
fără cealaltă, dar nici nu pot coabita pa$nic+ Au fost
lupta fără
unite la bine
2ncetare
$i la rău,
$i fără
destinate
nici o aperspectivă
se confrunta
reală
$i adese
pace durabilă+ Conflictul pe care unitatea lor nu a
2ncetat niciodată să?: "enere3e a făcut să se
sedi'ente3e, la o e8trernă, tendinţa anar%ică de
rebeliune 2'potriva re"ulilor considerate ca opri'ante
$i, la cealaltă, vi3iunile totalitare ce nu puteau dec2t
să?i tente3e pe păstrătorii Bfericirii co'une+
Această situaţie aporetică Gaporie pe scurt, o
contradicţie care nu poate fi depă$ită, duc2nd la un
conf2ict ce nu poate fi re3olvatH avea să ră'2nă soarta
societătii 'ode 'e, ca un artif2ciu Bcreat de o' $i
acceptat ca atare, dar caracteristica 'odernis'ului a
fost să nu ad'ită că soarta este ireparabilă+ O
trăsătură specif2că 'odernis'ului, poate c%iar
def2nitorie,
'ini'ali3atăacaconstituit?o faptul că 2ncă,
un conflict nere3olvat aporiadaracare,
fost
2n principiu, poate f2 re3olvat, ca o neplăcere
te'porară, o i'perfecţiune ce persistă pe calea
perfecţiunii, o relicvă a iraţionalului pe calea spre
do'nia raţiunii, o cădere 'o'entană a raţiunii ce
ur'ea3ă a fi corectată cur2nd, un se'n de i"norare
nedepă$ită 2ncă 2n totalitate a celei B'ai bune
ar'oni3ări dintre intersele individuale $i cele
co'une+ Incă un efort, 2ncă un succes al raţiunii $i
ar'onia va f2 atinsă, pentru a nu 'ai f2 pierdută
niciodată+ 4odernis'ul $tia că este "rav rănit, dar
considera rana vindecabilă+ i astfel nu a 2ncetat
niciodată să caute soluţia tă'ăduirii+ Pute' spune că
a ră'as B'odernis' at2ta ti'p c2t $i 2n 'ăsura 2n
care a refu3at să abandone3e acea credinţă $i acele
eforturi+ 4odernis'ul se ocupă de rezol!area
conflictului $i nu ad'ite contradictii, cu e8cepţia
conflictelor care pot f2 re3olvate $i care s2nt destinate
re3olvării+
:0

ETICA POST4O&E)>
F2ndirea etică 'ode'ă, 2'preună cu practica
le"islativă 'ode'ă, $i?au croit dru' către o ase'enea
soluţie radicală sub stindardele "e'ene ale
uni!ersalităţii fundamentuluiuni!ersalitatea
In practica$i le"iuitorilor, #bazelor&. 2nse'na
do'nia absolută a unui set de le"i pe teritoriul unde li
se 2ntindea suveranitatea+ #ilosofii au definit
universalitatea ca pe acea trăsătură a prescripţiilor
etice care deter'ina fiecare fiinţă u'ană, toc'ai
pentru că era o fiinţă u'ană, să o recunoască drept
corectă $i astfel s?o accepte ca obli"atorie+ Cele două
def2nitii ale universalitătii se salută una pe cealaltă
fără a fu3iona cu adevărat+ &ar cooperea3ă str2ns $i cu
succes, c%iar dacă nu s?a se'nat nici un contract $i nu
a fost pre3entat ar%ivelor statului sau bibliotecilor
universitare+ Practicile Gsau intentiileH coercitive ale
le"iuitorilor de unifor'i3are au furni3at Bba3a
episte'olo"ică pe care filosofii 2$i pot construi
'odelele naturii u'ane
succesul filosofilor universale, 2n artificiului
2n Bnaturali3area ti'p ce
cultural Gsau, 'ai de"rabă, ad'inistrativH al
le"iuitorilor a contribuit la repre3entarea 'odelului
le"al construit de stat?subiect ca 2ntruc%ipare $i 'odel
perfect al destinului o'enesc+
Jn practica le"iuitorilor, fundamentul #baza&
2nse'na puterea coercitivă a statului care făcea
posibilă supunerea faţă de re"uli K re"ula era Bbine
fondată 2n 'ăsura 2n care se bucura de sprijinul unei
ase'enea puteri, iar ba3a era consolidată prin
eficienţa sprijinului+ Pentru filosofi, re"ulile s2nt bine
fondate atunci c2nd persoanele care ar trebui să li se
supună cred sau pot fi convinse că, dintr?un 'otiv sau
B(inesupunerea
altul, fondate s2nt
faţăacele
de re"uli
re"ulieste
careceloferă
'ai bun
un răspuns
lucru+
elocvent la 2ntrebarea B&e ce ar trebui să le ur'e3N
E8istenţa unui ase'enea funda'ent a fost considerată
ca i'perativă, deoarece era probabil ca indivi3ii
independenţi confruntaţi cu cerinţe le"ale7etice
%eterono'e să?$i pună ase'enea 2ntrebări $i, 'ai 'ult
ca orice, 2ntrebarea B&e ce trebuie să fiu 'oralN Jn
orice ca3, filosofii $i le"iuitorii 2n e"ală 'ăsură se
a$teptau ca oa'enii să?$i pună astfel de 2ntrebări,
deoarece $i unii $i alţii "2ndeau sau acţionau pe ba3a
aceleia$i presupuneri că re"ulile bune trebuie să fte
re"uli create 2n 'od artificial, pe ba3a aceleia$i
pre'ise că indivi3ii, atunci c2nd s2nt liberi, nu vor
ur'a neapărat de bunăvoie re"ulile bune dacă nu s2nt
ajutaţi,
acţiona $i'oral,
pe ba3a aceluia$i
indivi3ii principiu
trebuie că, pentru
să accepte a
'ai 2nt2i
re"ulile de co'portare 'orală $i că lucrul acesta nu se
2nt2'plă dacă ei nu s2nt convin$i pri'a dată că a
acţiona 'oral e rnai plăcut dec2t a acţiona fără 'orală
$i că re"ulile pe care ei s2nt ru"aţi să
:5

!F4U>T (AU4A>
le accepte e8pri'ă 2ntr?adevăr ceea ce repre3intă
acţiunea 'orală+ &in nou — ca $i 2n ca3ul
Buniversalităţii
fără a se contopi  celevreodată,
două variante ale Bba3elor,
cooperea3ă $i se
co'pletea3ă reciproc+ Ideea foarte răsp2ndită că
re"ulile s2nt bine justificate 2n ceea ce fac u$urea3ă
sarcina or"anis'elor coercitive, 2n ti'p ce presiunea
constantă a sancţiunilor le"ale tonifică ar"u'entaţia
filosofică+
In sf2r$it, căutarea perseverentă $i %otăr2tă a unor
re"uli care Bsă ţină $i a unor funda'ente care Bsă nu
se clatine s?a ba3at pe credinţa 2n posibilitatea de
reali3are $i 2n triu'ful f2nal al proiectului u'anist+ O
societate eliberată de contradictii de nere3olvat, o
societate care să indice calea, a$a cu' o face lo"ica,
doar către soluţiile corecte, poate fi eventual
corect $i ar"u'entul
construită, cu suficient
finalti'p
pot fi,$itrebuie
bunăvointă+
să fie $iPlanul
vor fi
"ăsite+ Cu o ase'enea 2ncredere, aripile fr2nte nu vor
durea at2t de tare, nu va e8ista nici o ulti'ă picătură
care să u'ple pa%arul, iar e$ecul speranţelor de ieri
doar 2i va 'obili3a pe cercetători spre un efort $i 'ai
'are astă3i+ Orice reţetă a$a?3is Bsi'plă se poate
dovedi "re$ită, poate fi ne"ată $i respinsă, dar nu
căutarea 2n sine a unei reţete cu adevărat si'ple, care
să pună capăt, a$a cu' si"ur se va 2nt2'pla, tuturor
căutărilor ulterioare+ Cu alte cuvinte, "2ndirea $i
practica 'orală a 'odernis'ului au fost ant?'ate de
2ncrederea 2n posibilitatea unui cod etic neambi!alent,
neaporetic. Poate că un ase'enea cod nu a fost "ăsit
2ncă+ &ar cu si"uranţă a$teaptă după colţ+ Sau după
colţulCeea
ur'ător+
ce este post'odern e toc'ai neîncrederea
2ntr?o ase'enea posibilitate, post'odern nu 2n sens
Bcronolo"ic Gnu 2n sensul 2nlocuirii 'odernis'ului,
al apariţiei doar 2n 'o'entul c2nd 'ode'is'ul se
sfir$e$te sau 'oare, al transfor'ării perspectivei
'oderne 2n ceva t'posibil o dată ce 2$i pri'e$te
dreptul săuH, ci 2n sensul su"erării Gsub for'a
conclu3iei sau doar a pre'oniţieiH a faptului că
eforturile 2ndelun"i $i susţinute ale 'odernis'ului au
fost dirijate "re$it, 2ntreprinse prin inistificare $i
obli"ate  'ai devre'e sau 'ai t2r3iu  să?$i
ur'e3e cursul, cu alte cuvinte, că 'odernis' ul 2nsu$i
2$i va de'onstra Gdacă nu a făcut?o dejaH $i 2$i va
de'onstra fără putinţă de tă"adă, i'posibilitatea,
3ădărnicia speranţelor $i nocivitatea lucrărilor+ Codul
etic si'plu  universal $i solid fondat  nu va fi
"ăsit niciodată K av2nd aripile fr2nte 'ult prea des,
$ti' acu' ceea ce nu $tia' atunci, pe c2nd a' 2nceput
acea călătorie de e8plorare că o 'oralitate
neaporetică, nea'bivalentă, o etică universală $i
Bobiectiv fondată este o i'posibilitate practică K e
poate un o'imoron, o contradicţie 2n ter'eni+
:;
ETICA POST4O&E)>
Ceea ce constituie subiectul acestui studiu este
a'bitiilor
tocrnai cercetarea
'oderne+consecinţelor criticii post'oderne a
Su"ere3 că ur'ătoarele puncte constituie reperele
condiţiei 'o?rale, a$a cu' apar ele din perspectivă
post'ode'ă+
:+ Afir'aţiile Gcontradictorii $i totu$i e8pri'ate
'ult prea des cu aceea$i forţă de convin"ereH
BOa'enii s2nt 2n esenţă buni $i trebuie doar să fie
ajutaţi pentru a acţiona confor' naturii lor $i
BOa'enii s2nt 2n esenţă răi $i trebuie 2'piedicaţi să
acţione3e pe ba3a i'pulsurilor lor s2nt a'bele false+
&e fapt, oa'enii s2nt a'bivalenţi din punct de vedere
'oral  a'bivalenţa se află 2n c%iar Bscena prirnară a
2nt2lnirii oa'enilor faţă 2n faţă+ Toate aranja'entele
sociale
fel ca $iulterioare
re"ulile $i— instituţiileraţional
2ndatoririle asistatee8pri'ate
de putere,$i la
"2ndite — utili3ea3ă această a'bivalenţă ca pe
propriul 'aterial de constructie, 2n ti'p ce se
străduiesc să o purif2ce de păcatul ei ori"inar de a fi
a'bivalenţă+ Eforturile acestea din ur'ă f2e că s2nt
ineficiente, fte că duc la e8acerbarea răului pe care
vor să?: eli'ine+ &ată fiind structura pri'ară a
relaţiilor interu'ane, o 'oralitate nea'bivalentă este
o i'posibilitate e8istenţială+ >ici un cod etic coerent
din punct de vedere lo"ic nu se poate Bpotrivi cu
condiţia esenţial a'bivalentă a 'oralitătii+ >ici
raţionalitatea nu poate Bdesconsidera i'pulsul 'oral
cel 'ult 2l poate reduce la tăcere $i parali3a, slăbind
astfel $ansele Bbinelui care se face+ Ceea ce re3ultă
este
nici că nu se
prin poate "aranta
conte8te co'porta'entul
ale acţiunii u'ane 'ai 'oral,
bine
concepute, nici prin 'otive ale acţiunii u'ane 'ai
bine "2ndite+ Trebuie să 2nvătă' cu' să trăi' fară
ase'enea "aranţii $i cu con$tiinţa faptului că ele nu ni
se vor oferi niciodată, că o societate perfectă, la fel ca
$i o fiintă o'enească perfectă, nu repre3intă o
perspectivă viabilă, iar 2ncercările de a de'onstra
contrariul duc la 'ai 'ultă cru3i'e dec2t la u'anis'
$i desi"ur la 'ai puţină 'oralitate+
0+ #eno'enele 'orale s2nt 2n 'od natural
Bneraţionale+ &eoarece s2nt tnorale doar dacă precedă
anali3a scopului $i calcularea pierderilor $i a
c2$ti"urilor, nu se 2ncadrea3ă 2n sc%e'a B'ijloace?
utilitatea
scop+ Scapă
sau serviciul
oriecăre i pe
e8plicaţii
care 2l fac
$i 2nsau
ceea
s2ntcec%e'ate
prive$te
să 2l facă subiectului 'oral, unui "rup sau unei cau3e+
>u s2nt re"ulate, repetitive, 'onotone $i previ3ibile
2ntr?un 'od care să le perinită să fie repre3entate ca
diri)ate de reguli. Jn special din acest 'otiv nu pot fi
epui3ate de nici un Bcod etic+ Etica este "2ndită după
'odelul e"ii+ A$a cu' face e"ea, ea 2ncearcă să
definească
:6
!F4U>T (AU4A>

acţiunile
cărora ia Bpotrivite $i stabile$te
atitudine+ J$i Bnepotrivite 2n situatii
un ideal asupra
Grar atins 2n
practicăH de a răsturna def2nitiile e8%austive $i
nea'bi"ue, tot ceea ce oferă re"uli clare pentru
ale"erea 2ntre potrivit $i nepotrivit $i nu lasă nici o
B3onă tulbure de a'bivalenţă $i interpretări 'ultiple+
Cu alte cuvinte, actio nea3ă pe ba3a presupunerii că,
2n fiecare situaţie din viată, o ale"ere poate fi $i
trebuie decretată ca bună 2n opo3iţie cu 'ulte altele
proaste $i astfel se poate acţiona raţional 2n toate
situaţiile, c2nd $i actorii s2nt, a$a cu' trebuie să fie,
raţionali+ &ar această presupunere ne"lijea3ă ceea ce
este strict 'oral 2n 'oralitate+ 4ută feno'enele
'orale din 3ona auton o'iei personale 2n cea a
%eterono'iei asistate de putere+ Inlocuie$te eul 'oral
constituit prinse pot
re"ulilor, care responsabilitate
2nvăţa+ Plasea3ăcurăspunderea
cunoa$terea
2n
faţa le"iuitorilor $i a apărătorilor codului acolo unde
se af:a odată răspunderea 2n faţa Celuilalt $i a
con$tiinţei 'orale de sine, conte8tul 2n care se ia
atitudine 'orală+
5+ 4oralitatea este incurabil aporetică. Puţine
opţiuni G$i doar acelea relativ 'ărunte $i cle o
i'portanţă e8istenţială 'inorăH s2nt nea'bi"uu bune+
4ajoritatea opţiunilor 'orale se fac 2ntre i'pulsuri
contradictorii+ Cel 'ai i'portant e, totu$i, că aproape
f2ecare i'puls 'oral, dacă se acţionea3ă 2n totalitate
pe ba3a lui, are consecinţe i'orale Gcel 'ai
caracteristic, i'pulsul de a avea "rijă de Celălalt, c2nd
Celuilalt,
este dus lado'inaţia
e8tre', provoacă
$i opresiuneaH
ani%ilarea
K totu$i,
autono'iei
nici un
i'puls 'oral nu poate deveni acţiune dacă actorul
'oral nu 2ncearcă sincer să ducă efortul p2nă la li'ită+
Eul 'oral se 'i$că, si'te $i acţionea3ă 2n conte8tul
de a'bivalenţă $i e cople$it de nesi"uranţă+ &e aceea,
situaţia 'orală lipsită de a'bi"uitate are doar
e8istenţa utopică a ori3ontului $i a sti'ulului poate
indispensabil pentru eul 'oral, dar nu o ţintă realistă a
practicii etice+ Arareori pot acţiunile 'orale să
provoace satisfacţie totalăK responsabilitatea care
"%idea3ă persoana 'orală este 2ntotdeauna cu un pas
2naintea a ceea ce s?a făcut $i a ceea ce poate f2 făcut+
In ciuda tuturor eforturilor 2n sens invers, nesi"uran ţa
e sortită să 2nsoţească 'ereu condiţia eului 'oral+
Intr?adevăr, seindiferent
nesi"uranţa sa, poate recunoa$te
dacă tot ce eul 'oral
trebuia făcutprin
a
fost făcut+
*. 4oralitatea nu poate fi uni!ersalizată.
Această aserţiune nu i'plică neapărat relativis'
'oral, e8pri'at prin afir'aţia, adesea au3ită $i
aparent si'ilară, că orice 'oralitate nu e altceva dec2t
un obicei local G$i te'porarH, că ceea ce se consideră a
fi 'oral 2ntr?un loc $i 2ntr?o perioadă de ti'p e si"ur
că va fi de3aprobat 2n altele $i astfel toate
1+
ETICA POST4O&E)>
tipurile de co'porta'ent 'oral practicate p2nă 2n
pre3ent se 2nt2'plă să fie le"ate de ti'p $i de loc,
afectate de capriciile locale sau tribale $i de invenţiile
culturale K această af2r'aţie este foarte frecvet
corelată cu o ne"are a tuturor co'paraţiilor 2ntre
"enurile de 'oralitate $i 'ai ales a cercetării altor
surse de 'oralitate dec2t cele pur accidentale $i
incerte+ Roi pleda 2'potriva acestei perspective
desc%is relativiste $i, 2n f2nal, ni%iliste asupra
'oralităţii+ Aserţiunea B'oralitatea nu poate fi
universali3ată, a$a cu' apare 2n această carte, are un
2nţeles diferit ea se opune unei versiuni concrete a
universalis'ului 'oral care, 2n epoca 'odernă, a
intenţiedoar
servit 2n vederea
drept an"ajării +leichschaltung
o su'ar2nde"%i3ată declaraţie2ntr?o
de
ca'panie dificilă de 2nlăturare a diferenţelor $i 'ai
ales de eli'inare a tuturor surselor Bsălbatice 
independente, rebele $i nestăp2nite  de judecată
'orală+ )ecunosc2nd diversitatea actuală a credinţelor
'orale $i a acţiunilor pro'ovate 2n 'od instituţio
nali3at, la fel ca $i varietatea trecută $i persistentă a
atitudinilor 'orale individuale, "2ndirea $i practica
'odernă le?au considerat o 'onstruo3itate $i o
provocare $i au 2ncercat din răsputeri să le depă$ească+
&ar nu au făcut?o 2n 'od desc%is, nu 2n virtutea
e8tinderii propriului cod etic preferat la populaţii care
respectă coduri diferite $i a a'plif2cării influenţei
asupra populaţiilor aflate deja sub tutela lor, ci
indirect, 2n
destinate virtutea$iunei
a eli'ina sin"ure
2nlocui toateetici foarte u'ane
denaturările locale+
Ase'enea eforturi, după cu' vede' acu', nu pot lua
altă for'ă dec2t aceea a substituirii responsabilităţii
autono'e a eului 'oral G$i aceasta 2nsea'nă nu 'ai
puţin dec2t invaliditatea, c%iar distru"erea eului 'oralH
prin re"uli etice %eterono'e, i'puse din afară+ Astfel,
efectul lor "eneral nu este at2t Buniversali3area
'oralitătii, c2t reducerea la tăcere a i'pusului 'oral
$i canali3area capacităţilor 'orale către ţinte social
dese'nate care pot include $i c%iar includ scopuri
i'orale+
6+&in perspectiva Bordinii raţionale, 'oralitatea este
$i trebuie să ră'2nă iraţională. Pentru orice ansa'blu
social 2nclinat spre unifor'itate $i spre acţiunea
disciplinată, coordonată, autono'ia 2ncăpăţ2nată $i
refractară a eului 'oral constituie un scandal+ &e la
pupitrul de co'andă al societăţii, este vă3ută ca
"er'enul %aosului $i al anar%iei din cadrul ordinii, ca
li'ita e8terioară a ceea ce raţiunea Gsau purtătorii de
cuv2nt $i repre3entanţii ei autoinstituiţiH poate face
pentru a concepe $i aplica orice a fost declarat ca
aranja'ent Bperfect al coabitării u'ane+ I'pulsurile
'orale s2nt totu$i $i ele o resursă indispensabilă 2n
ad'inistrarea oricărui aranja'ent de acest fel, Be8is?
:M

!F4U>T (AU4A>

tent cu adevărat  ele oferă 'ateria pri'ă a

sociabilităţii $ia devota'entului faţă de alţii, din care
s2nt 'odelate toate tipurile de ordine socială+ &e
aceea, trebuie 2'bl2n3ite, controlate $i e8ploatate, rnai

de"rabă dec2tende'ică
a'bivalenţa doar supri'ate saueului
2n tratarea inter3ise+
'oral&edeaici
către
ad'inistraţia socială  eul 'oral trebuie cultivat fără a
i se da fr2u liber, trebuie ajustat constant $i păstrat 2n
for'a dorită fără ca de3voltarea să 2i f2e stopată $i
vitalitatea secată+ Controlul social al 'oralitătii este o
operaţie co'ple8ă $i delicată care st2rne$te 'ai 'ultă
a'bivalenţă dec2t reu$e$te să eli'ine+
+, &at fiind i'pactul a'bi"uu al eforturilor
sociale pentru o le"islaţie etică, trebuie presupus că
putea fi cu Celălalt
răspunderea 'orală — fi pentru
 aeste pri'a realitate
Celălalt 2nainte
a eului,de
una
punct de plecare 'ai de"rabă dec2t un produs al
societăţii+ Ea precedă orice colaborare cu Celălalt,
prin cunoa$tere, apreciere, suferinţă sau acţiune+ &e
aceea, nu are nici o Bba3ă, nici o cau3ă, nici un factor
deterrninant+ &in acela$i 'otiv din care nu poate f2
dorită sau dirijată 2n afara e8istentei, nu poate oferi
nici dove3i convin"ătoare pentru necesitatea pre3enţei
sale+ In absenţa unei ba3e, 2ntrebarea BCu' e
posibilN nu are sens c2nd e adresată 'oralitătii+ O
ase'enea 2ntrebare cere 'oralităţii să se justif2ce, $i
totu$i 'oralitatea nu are nici o scu3ă, deoarece ea
precedă apariţia conte8tului ad'inistrat social 2n care
se ivesc $i au se'nif2caţie ter'enii ce
e8pri'ăjustif2cări $i scu3e+certif2catul
rnoralitatea să?$i pre3inte Această 2ntrebare cere$ica
de ori"ine,
totu$i nu e8istă nici un eu 2naintea eului 'oral,
'oralitatea fiind pre3enţa ulti'ă, nedeter'inată, 2ntr?
adevăr un act de creaţie e' nihilo, dacă a e8istat
vreodată a$a ceva+ In sflr$it, această 2ntrebare
presupune tacit că răspunderea 'orală constituie un
'ister contrar raţiunii, că eurile nu ar fi 'orale B2n
'od nor'al dec2t din vreo cau3ă specială $i serioasăK
pentru a deveni 'orale, eurile trebuie 'ai 2nt2i să
renunţe la alt ele'ent al lor sau să?: reducă Gcea 'ai
obi$nuită e pre'isa că — acţiunea 'orală f2ind lipsită
de e"ois' 2n 'od necaracteristic  ele'entul la care
renuntă sau care se reduce e ur'ărirea intereselor
personale
pentru K ceea'ai
Celălalt ce de"rabă
se presupune
dec2t aici
a fi este că sine
pentru a fi
2nsu$i e Bcontrar naturii $i că două 'odalităti de a fi
se află 2n opo3iţieH+ Totu$i, răspunderea rnorală
repre3intă toc'ai actul de autoconstituire+ Cedarea,
dacă ea are loc, apare pe calea ce duce de la eul 'oral
la eul social, de la a fi pentru la a fi Bdoar cu+ A durat
secole de e8erciţiu le"al asistat de putere $i de
2ndoctrinare f2losof2că pentru a face contrariul să pară
evident adevărat+
:

ETICA POST4O&E)>
M+ Ceea ce re3ultă este faptul că, 2n ciuda opiniei
lar" răsp2ndite, c2t $i a triu'falis'ului i'petuos de
"enul Btotul 'er"e al unor autori post'oderni,
perspectiva post'odernă asupra fenornenelor 'orale
nu dez!ăluie relati!ismul 'oralităţii+ >ici nu trebuie
să recla'e sau să reco'ande indirect o de3ar'are de
tipul Bnu se poate face ni'ic 2n privinţa asta, 2n faţa
unei varietăţi aparent ireductibile de coduri etice+ Este
ca3ul să se facă, de fapt, contrariul+ Societătile
'oderne practică 2n"usti'ea 'orală sub 'asca
pro'ovării eticii universale+ E8pun2nd
inco'patibilitatea esenţială dintre orice cod etic
asistat de putere, pe de o parte, $i condiţia infinit de
falsitatea pretenţiei
cornple8ă a eului societăţii
'oral, pede de
a fi altă
autorul
parte,
ulti'ca$i$i
sin"urul apărător de'n de 2ncredere al 'oralităţii,
perspectiva post'odernă arată relativitatea codurilor
etice $i a practicilor rnorale pe care ele le reco'andă
sau le sprijină ca f2ind re3ultatul 2n"usti'ii,
pro'ovate pe cale politică, a codurilor etice ce se
pretind universale, $i nu a conditiei 'orale
Bnecodificate $i a co'porta'entului 'oral pe care
ele le critică pentru că s2nt 2n"uste+ Codurile etice s2nt
cele infestate cu relativis', aceasta nefiind altceva
dec2t o reflecţie sau un re3ultat al 2n"usti'ii tribale a
puterilor instituţionale care u3urpă autoritatea etică+
&epă$irea varietăţii prin lăr"irea do'eniului $i a
sferei de influenţă a unei puteri instituţionale date,
politice
2'potrivasau culturale Gdupă
relativis'ului 'oralcu' luptătorii
au cerut 'oderni
aproape la
unisonH poate duce doar la o $i 'ai co'pletă 2nlocuire
a 'oralitătii cu etica, a eului 'oral cu un cod, a
autono'iei cu %eteronornia+ Ceea ce perspectiva
post'odernă a reu$it să facă, abandon2nd profeţiile
despre apariţia irninentă a universalitătii asi state de
putere, a fost să străpun"ă vălul "ros de 'ituri p2nă la
condiţia 'orală co'ună ce precedă toate efectele
diversiftcatoare ale ad'inistrării sociale a capacităţii
'orale, pentru a nu 'ai 'enţiona nevoia resi'ţită de
Buniversali3are ad'inistrată 2n rnod si'ilar+ Unitatea
'orală a 2ntre"ii o'eniri poate f2 considerată nu ca
produsul f2nal al "lobali3ării do'eniului puterilor
politice cu a'biţiilor
desf2inţării pretenţii de
etice, ci Bfără
"enul ca ori3ontul utopicaleal
noi, potopul
statelor?naţiuni, ale naţiunilor in căutare de stat, ale
cornunitătilor tradiţionale $i ale co'unitătilor 2n
căutare de tradiţie, ale triburilor $i neotriburilor, ca $i
ale repre3entanţilor lor instituiţi $i autoinstituiti $i ale
profeţilor, ca perspectiva 2ndepărtată G$i utopică, $i a$a
să fieH de e'ancipare a eului 'oral autono' $i de
justificare a responsabilitătii sale 'orale, ca o
speranţă a eului 'oral ce 2nfruntă arnbivalenta
inerentă $i incurabilă, fără a fi tentat să scape de ea, 2n
care
:<

!F4U>T (AU4A>
acea responsabilitate 2l 'odelea3ă $i care 2i este deja
soarta, 2nsă a$tept2nd să fie re'odelat 2n propriul
destin+
Aceste te'e vor fi ur'ătite $i anali3ate 2n carte,
2n f2ecare capitol din un"%iuri de vedere diferite+
Cititorul trebuie prevenit nici un cod etic nu va
apărea la sf2r$itul aceste i anali3e $i nici un cod etic nu
va putea fi privit 2n lurnina a ceea ce se va descoperi
pe parcursul său+ Tipul de 2nţele"ere a condiţiei eului
'oral pe care o pro'ite po3iţia avantajoasă a
post'odernis'ului nu e probabil să facă viaţa 'orală
mai
puţinu-oară. Cel 'ai 'ult ce poate visa este să o facă
'ai morală.
A fost privile"iul 'eu să profit, pentru a patra
oară, de talentul rafinat $i de devota'entul lui &avid
)oberts, redactorul e8traordinar care $tie să "ăsească
ec%ilibrul fin 2ntre cerinţele ri"ide ale li'bii $i
respectul pentru nesupunerea "2ndirii incurabil
idiosincratice a autorului+++

RESPONSABILITĂ-I MORALE.
REGULI ETICE
acă lumea naturală este gu!ernată de soartă -i de
noroc, iar lumea tehnică de raţionalitate -i de
entropie. lumea socialăpoate fi caracterizată doar ca
e'istînd în teamă -i teroare.
&aniel (ell
Este adevărat că 'ulte lucruri, cu c2t s2nt 'ai
necesare, cu at2t s2nt 'ai puţin disponibile+ Acest
lucru e cu si"uranţă verif2cat 2n privinţa re"ulilor etice
2ndeob$te respectate/
acceptate, care
re"ulipute'
ce pot spera
să ne "%ide3e
să f2e $i
co'porta'entul unora faţă de alţii — al nostru faţă
de altii $i, simultan, al altora faţă de noi  astfel 2nc2t
să ne si'ţi' si"uri unii 2n pre3enţa altora, să ne
ajută' reciproc, să cooperă' 2n pace $i să ne facă
plăcere f2ecăruia co'pania celorlalţi, o plăcere
ne2ntinată de tea'ă $i de suspiciune+
Ave' 3ilnic oca3ia să 2nţele"e' c2t de necesare
ne s2nt ase'enea re"uli+ In treburile cotidiene, cei 'ai
'ulţi dintre noi 2nt2lnesc rar natura ne2'bl2n3ită, cu
forţa ei pri'ară, de3ordonată $i nealteratăK 2nt2lnirn rar
obiecte te%nice 2n altă for'ă dec2t 2n cutii ne"re bine
2nc%ise cu instrucţiuni si'ple de funcţionareK dar
trăi' $i acţionă' 2n co'pania unei 'ulţi'i aparent
Rară nu'ăr
cunoscute de fiinţe u'ane,
$i necunoscute, a cărorvă3ute
viaţă $isaualebănuite,
căror
acţiuni depind de ceea ce face' noi $i care, la r2ndul
lor, influenţea3ă ceea ce face' noi, ceea ce pute'
face noi $i ceea ce ar trebui să face' noi, totul 2ntr?un
'od ce nu 2l pute' nici 2nţele"e, nici prevedea + Jntr?
o astfel de viaţă
:+ &upă cu' spune &aniel (ell, 2n lu'ea noastră
Gpe care el preferă să o descrie ca BpostindustrialăH,
Boa'cnii trăiesc tot 'ai 'ult 2n afara naturii $i tot 'ai
puţin cu 'a$inării $i obiecte, ei trăiesc doar unii 2n
co'pania altora $i se 2nt2l nesc doar unii cu alţii+++
Pentru cea 'ai

0:

RESPONSABILITĂ-I MORALE.
REGULI ETICE
acă lumea naturală este gu!ernată de soartă -i de
noroc, iar lumea tehnică de raţionalitate -i de
entropie.
e'istînd înlumea
teamăsocială poate fi caracterizată doar ca
-i teroare.
&aniel (ell
 Este adevărat că 'ulte lucruri, cu c2t s2nt 'ai
necesare, cu at2t s2nt 'ai puţin disponibile+ Acest
lucru e cu si"uranţă verif2cat 2n privinţa re"ulilor etice
2ndeob$te acceptate, care pute' spera să f2e $i
2ndeob$te respectate/ re"uli ce pot să ne "%ide3e
co'porta'entul unora faţă de alţii — al nostru faţă
de altii $i, simultan, al altora faţă de noi  astfel 2nc2t
să ne si'ţi' si"uri unii 2n pre3enţa altora, să ne
ajută' reciproc,
plăcere f2ecăruiasă cooperă'
co'pania 2ncelorlalţi,
pace $i săone plăcere
facă
ne2ntinată de tea'ă $i de suspiciune+
Ave' 3ilnic oca3ia să 2nţele"e' c2t de necesare
ne s2nt ase'enea re"uli+ In treburile cotidiene, cei 'ai
'ulţi dintre noi 2nt2lnesc rar natura ne2'bl2n3ită, cu
forţa ei pri'ară, de3ordonată $i nealteratăK 2nt2lnirn rar
obiecte te%nice 2n altă for'ă dec2t 2n cutii ne"re bine
2nc%ise cu instrucţiuni si'ple de funcţionareK dar
trăi' $i acţionă' 2n co'pania unei 'ulţi'i aparent
Rară nu'ăr de fiinţe u'ane, vă3ute sau bănuite,
cunoscute $i necunoscute, a căror viaţă $i ale căror
acţiuni depind de ceea ce face' noi $i care, la r2ndul
lor, influenţea3ă ceea ce face' noi, ceea ce pute'
face noi $i ceea ce ar trebui să face' noi, totul 2ntr?un
'od ce de
o astfel nu viaţă
2l pute' nici 2nţele"e, nici prevedea + Jntr?

!F4U>T (AU4A>
ave' nevoie de cunoa$tere $i de aptitudini 'orale 'ai
des $i 'ai pre"nant dec2t de cunoa$terea Ble"ilor
naturiiV sau de aptitudini te%nice+ Totu$i nu $ti' cu'
să le obţine', iar c2nd GdacăH ni se oferă, s2nte'
rareori si"uri că putern avea 2ncredere deplină 2n ele+
&upă curn a observat Wans Xonas, unul dintre cei 'ai
profun3i anali$ti ai situaţiei noastre 'orale actuale,
Bniciodată nu s?a
puţină iniţiere 2n le"at at2t utili3ării
privinţa de 'ultă ei+++
putere cu at2t
Ave' de
nevoie
de 2nţelepciune0 cel 'ai 'ult atunci c2nd crede' 2n ea
cel 'ai puţin +
In esenţă, toc'ai această discrepanţă 2ntre cerere
$i ofertă a fost recent descrisă ca fiind Bcri3a etică a
post'odernisrnului+ 4ulţi ar spune că această cri3ă
are rădăcini ad2nci 2n trecut $i că ar trebui nu'ită
corect Bcri3a etică a tirnpurilor 'ode'e+ Oricare ar fi
ca3ul, această cri3ă are di'ensiunile ei practice $i
teoretice+

Inc&/#i#0in&a 2o/aiă
Una dintre di'ensiunile practice ale cri3ei re3ultă
din puterile noastre nebănuite+ Ceea ce noi $i alti
oa'eni face' poate avea consecinţe profunde, de
răsunet $i de durată, pe care nici nu le putern vedea
direct, nici nu le pute' prevedea cu preci3ie+ Intre
fapte $i re3ultatele lor e8istă o i'ensă distanţă  at2t
2n ti'p, c2t $i 2n spaţiu  pe care nu o pute' cuprinde
folosind puterile noastre de percepţie obi$nuite,
2nnăscute, $i astfel cu "reu putern aprecia calitatea
acţiunilor noastre printr?un inventar cornplet al
efectelor lor 5+ Ceea ce noi $i alţii face' are Befecte
secundare,

'are parte din istoria o'enirii, realitatea a fost natura+++ In

ulti'ii 051 de ani, realitatea a devenit te%nica, 'a$inile $i
obiectele făcute de o', cărora li s?a dat totu$i o e8istentă
independentă, e8terioară o'ului, 2ntr?o lu'e reificată+++ Acu'
realitatea devine doar lu'ea socială #Culture and 2eligion in
a Postindustrial 3ge. 2n Ethics in an 3ge of per!asi!e
4echnolog, ed+ 4elvin Yran3ber", Qestvie. Press, (oulder,
:<1, pp+ 595MH+ Fenerali3ările lui (ell s?ar dovedi 'ai
puţin e8a"erate dec2t par la pri'a vedere, dacă s?ar accepta că
ideea de Brealitate repre3intă aspectul cel 'ai opac, 'ai
re3istent $i 'ai rebel al e8perienţei de viaţă+ Centrul acestei
opacităţi e cel care s?a sc%i'bat 2n ti'p+
Wans Xonas, Philosophical Essas / From 3ncient creed
to 4echnological 6a,z, Prentice Wall, En"le.ood Cliffs, :<M;,
pp+ :M9, :M+
Ant%ony Fiddens 'er"e p2nă la a defini 'odernis'ul ca
Bo cultură cu riscuri +Zconceptul de risc devine funda'ental
pentru rnodul 2n care actorii profani $i speciali$tii te%nici
or"ani3ea3ă lu'ea 'orală+++ u'ea 'odernă din ulti'a
perioadă+++ este apocaliptică, nu pentru că se 2ndreaptă
inevitabil către catastrofă, ci pentru că i'plică riscuri pe care
"eneraţiile anterioare nu au fost nevoite să le 2nfrunte
#6odernit and 7elf8"dentit!  7elf and 7ociet in the Late
6odern 3ge, Polity Press, Ca'brid"e, :<<:, pp+ 5;H+ &ar 2n
studiul său de pionierat asupra
00

ETICA POST4O&E)>
Bconsecinţe neanticipate, care pot sufoca toate
bunele intenţii $i pot provoca de3astre $i suferinţă
nedorite sau neprevă3ute nici de noi, nici de alţii+ i
pot afecta oarneni pe care nu vorn călători niciodată
destul de departe $i nici nu vo' trăi destul de 'ult
pentru a?i privi 2n faţă+ e pute' face rău Gsau ne pot
ei face răuH din inadvertenţă, din i"noranţă, 'ai
dorească 2n
de"rabă dec2t
'odcuspecial
pre'editare,
răul, să acţione3e
fără ca din
ni'eni
răutate
să
$i să aibă vreo altă vină 'orală+ Scala consecinţelor
posibile ale acţiunilor noastre face ca i'a"inaţia
'orală să ni se pară săracă, iar re"ulile etice, puţine,
dar verificate $i corecte, pe care le?a' 'o$tenit din
trecut $i a' fost 2nvătati să le respectă', să devină
inaplicabile+ a ur'a ur'ei, ele toate ne spun cu' să
abordă' oa'enii dinjurul nostru $i cu' să %otăr2'
care acţiuni s2nt bune G$i deci trebuie 2ntreprinseH $i
care s2nt proaste G$i deci trebuie evitateH, 2n funcţie de
efectele Ior vi3ibile $i previ3ibile asupra acestor
oa'eni+ C%iar dacă respectărn cu sfinţenie ase'enea
re"uli, c%iar dacă toată lu'ea din jur o face, riu
s2nte' si"uri cănoastre
Instru'entele re3ultatele
etice de3astruoase vor f2 evitate+
 codul de co'portare
'orală, ansa'blul re"ulilor e'pirice pe care le
ur'ă'  nu au fost facute pur $i si'plu pe 'ăsura
puterilor noastre actuale+
O altă di'ensiune practică decur"e din faptul că,
o dată cu divi3area precisă a rnuncii, cu speciali3area
$i funcţiile pentru care ti'purile noastre s2nt notorii
G$i cu care se '2ndrescH, aproape fiecare acţiune
i'plică 'ulţi oa'eni $i că fiecare dintre ei face doar
o 'ică parte din lucrarea "enerală K 2ntr?adevăr,
nu'ărul de persoane i'plicate este at2t de 'are 2nc2t
ni'eni nu poate revendica 2n 'od re3onabil $i
convin"ător Gsau nu poate f2 acu3at deH Bpate'itatea
Gsau responsabilitateaH pentru re3ultatul final+ Păcat
fără păcăto$i, cri'ă fără cri'inali, vină fără
riscurilor $i pericolelor pe carc Bacţiunea oarbă G$i 2n
socictăţile contc'poranc ultraco'ple8c acţiunile s2nt, ca să
spunc' a$a, lc"atc ia oc%i în mod instituţionalizat& nu poatc
dec2t să lc 2n'ulţească, Ulric% (ec- observa că Bceea ce
dăunea3ă sănătăţii sau distru"e natura nu poate fi recunoscut cu
proprii oc%i sau cu propriile si'ţuri+ Efectele Bscapă co'plet
puterii o'ene$ti de percepţie directă+ Atenţia se conccntrea3ă
tot 'ai 'ult asupra pericolelor ce nu s2nt nici vi3ibile, nici
perceptibile pentru victi'ele lor, pericole care, 2n unele ca3uri,
pot să nici nu aibă consecinţe pe durata vieţii celor afectaţi, ci
pe accea a copiilor lor #2is9 7ociet/ 4o:ards a ZRei,?
6odernit, trans+ 4ar- )itter, Sa"e, ondon, :<<0, p+ 0MH+
Ase'enea pericole nu fac $i nu pot facc partc din calculcic cc
prccedă acţiunea, clc lipscsc dintrc 'otivcle $i intcntiiic
actiunii+ Efcctcic dăunătoarc alc actiunilor u'anc s2nt
;zei,ltezztioizute. &c accca, nu c clar cu' lc poatc cvita o
pcrsoană 'orală+ >u c ciar uici cu' pot f3 cle obicctul unci
cvaluări rnoralc cl3iar e' pci.st facto, carc c dcstinată acţiunilor
<zciti,=atc.

05

!F4U>T (AU4A>
vinovaţiL )ăspunderea pentru consecinţe este, ca să
spune' a$a, na!igantă, ne"ăsindu?$i nicăieri li'anul
firesc+ Sau, 'ai de"rabă, vina se reparti3ea3ă at2t de
su'ar, 2nc2t c%iar $i cea 'ai serioasă $i sinceră
autoanali3ă sau căinţă a oricăruia dintre Bactorii
parţiali va sc%i'ba foarte puţin, dacă va sc%i'ba
ceva, din starea finală a lucrurilor+ Pentru 'ulţi dintre
noi, 2n 'od firesc, această 3ădărnicie provoacă
i'presia de Bde$ertăciune a eforturilor u'ane $i
astfel pare un 'otiv destul de bun pentru a nu ne
an"aja 2n nici un fel de autoanali3ă $i re"lare de
conturi+
In plus,
sarcini 'unca
'ărunte, vieţiifiind
fiecare noastre e divi3ată
2ndeplinită 2n 'ulte
2n alt loc,
printre alţi oa'eni, 2n 'o'ente diferite+ Pre3enţa
noastră 2n fiecare din aceste locuri este la fel de
fra"rnentară ca $i sarcinile 2nse$i+ Jn fiecare loc, pur $i
si'plu apăre' 2ntr?un Brol, unul dintre nu'eroasele
roluri pe care lejucă'+ >ici unul dintre roluri nu pare
a pune stăp2nire pe Beurile noastre 2n totalitate, nici
unul nu se poate presupune a fi identic cu Bceea ce
s2nte' cu adevărat ca indivi3i B2ntre"i $i Bunici+ Ca
indivi3i, s2nte' de ne2nlocuit+ Totu$i nu s2nte' de
ne2nlocuit ca interpreţi ai nurneroaselor noastre roluri+
#iecare rol are instrucţiuni ane8ate, care stabilesc
precis ce trebuie făcut, cu' $i c2nd+ Orice persoană ce
cunoa$te instrucţiunile $i posedă abilitătile necesare
poate
'ulte 2ndeplini sarcina+
dacă eu, acest &eanu'e
actor aceea,2nnuacest
se sc%i'bă prea
rol, renunţ
o altă persoană va u'ple i'ediat "olul+ BCineva o va
face oricu' astfel ne consolă' sin"uri, $i pe bună
dreptate, atunci c2nd sarcina pe care ni s?a cerut s?o
2ndeplini' ni e pare suspectă din punct de vedere
'oral sau inacceptabilă+++ &in nou, răspunderea a
Bnavi"at+ Sau, 'ai de"rabă  a$a ni se su"erea3ă să
spune'  ţine de rol, nu de persoana care 2l joacă+
Iar rolul nu este Beul, ci doar %ainele de lucru pe care
le purtă' la slujbă $i pe care le dă'jos din nou c2nd
ie$irn din sc%i'b+ O dată 2'brăcaţi 2n salopetă, toţi
cei ce o poartă arată e8traordinar de la fel+ >u e8istă
Bni'ic personal la salopetă $i nici la 'unca pe care o
fac cei
Oricu',
ce o poartă+
nu aceasta e i'presia de fiecare dată K nu
toate petele care se adună la 'uncă  Bpe durata
interpretării rolului  ră'2n doar pe %aine+ Uneori
ave' sen3aţia neplăcută că noroiul ni se 2ntinde pe
corp sau că salopeta ni se lipe$te prea str2ns de piele K
nu poate fi desprinsă u$or $i lăsată 2n dulap+ Este o
proble'ă destul de dureroasă, dar nu sin"ura+
&acă reu$i' să ne păstrărn dulapurile bine
2nc%ise, astfel 2nc2t rolurile $i Beurile adevărate să fie
separate, a$a cu' ni se spune că se
0;
ETICA POST4O&E)>
poate $i trebuie, proble'a nu dispare, ci e doar
2nlocuită cu alta+ Codul de conduită $i instrucţiunile
privind ale"erea, ata$ate rolului, nu 2$i e8tind
aplicarea pentru a ajun"e la Beul adevărat+ Acesta
este liber  un 'otiv de bucurie, dar $i de suferintă+
Aici, departe de si'pla Binterpretare a rolului, s2nte'
2ntr?adevăr Bnoi 2n$ine $i astfel noi $i doar noi s2nte'
răspun3ători pentru faptele noastre+ Pute' ale"e liber,
"%idaţi doar de ceea ce consideră' de'n de a fi
ur'at+ &ar, a$a cu' află' rapid, aceasta nu ne face
viaţa 'ai u$oară+ A devenit un obicei să ne ba3ă' pe
re"uli, iar fără salopetă, ne si'ţi' "oi $i neajutoraţi+
a 2ntoarcerea din lu'ea Bde afară unde alţii $i?au
asu'at Gsaututuror
răspunderea ne?au sarcinilor
asi"urat noastre,
că $i?aurăspunderea
asu'atH
acu' necunoscută nu este, din lipsa obi$nuinţei, u$or
de suportat+ 4ult prea des, lasă un "ust a'ar $i ne
spore$te doar incertitudinea+ >e lipse$te răspunderea
foarte 'ult atunci c2nd ne este refu3ată, dar o dată ce
o pri'i', pare o povară prea "rea pentru a o duce
sin"uri+ i astfel ne e dor de ceea ce a' detestat
2nainte  o autoritate 'ai puternică dec2t noi, 2n care să
putern avea 2ncredere sau căreia să trebuiască să ne
supune', care să poată confir'a corectitudinea
opţiunilor noastre $i a$a cel puţin să 2'părţi' ceva
din răspunderea noastră Be8cesivă+ #ără ea, ne?a'
si'ţi sin"uri, părăsiţi, neputincio$i+ i atunci, B2n
efortul de a scăpa de sin"urătate $i de neputintă, s2nt
e' "ata să faţă
supunerea scăpă' de for'e
de noi eul nostru individualfie
de autoritate, fieprin
prin
recunoa$terea i'pusă a 'odelelor acceptate + ;
Jn 'ulte situatii c2nd noi $i aparent doar noi
ale"e' ce e de făcut, căută' 3ada'ic re"ulile fer'e
$i si"ure care ne pot "aranta [că, o dată ce le ur'ă',
pute' fi convin$i că ave' dreptate+ A' dori din
suf:et să ne af:ă' la adăpostul unor ase'enea re"uli
Gc%iar $tiind prea bine că nu ne vo' si'ti deloc 2n
lar"ul nostru dacă s2nte' constrîn-i să le respectă'H+
Se pare totu$i că e8istă preau:te re"uli de acest fel 
fiecare spune altceva, una lăud2nd ceea ce conda'nă
cealaltă+ S2nt 2n de3acord $i se contra3ic reciproc,
fiecare accept2nd autoritatea pe care celelalte o nea"ă+
re"ulile, oric2t
)e3ultă, 'ai devre'e
de scrupulos,
sau 'ai nu t2r3iu,
s2nte' căsalvaţi
urrn2nd
de
răspundere+ In fond, trebuie ca fiecare dintre noi să
decidă sin"ur ce re"ulă respectă $i ce re"ulă i"noră+
Ale"erea nu se face 2ntre a ur'a re"uli $i a le 2ncălca,
deoarece nu e8istă nici o serie de re"uli care să fie
respectate sau violate+ Ale"erea se face, 'ai de"rabă,
2ntre diferite serii de re"uli $i diferite autorităti ce le
susţin+ >u
Eric% #ro'', 4he Fear >tFree0o,n, )ou:cd"c,
or3don, L <91, p+ : : 9+

?5
!F4U>T (AU4A>
poţi fi, de aceea, un veritabil Bconfor'ist, oric2t de
'ult ai dori să te scapi de povara supărătoare a
propriei răspunderi+ #iecare act de supunere este $i
nici riu poate fi dec2t un act de nesupunere K $i fără
nici o autoritate suficient de puternică sau suficient de
2ndră3neată ca să le ne"e pe toate celelalte $i să
revendice e8clusivitatea, nu e clar dacă nesocotirea
unei re"uli repre3intă un Brău 'ai 'ic dec2t
nesocotirea alteia+
Cu pluralismul re"ulilor G$i tirnpurile noastre s2nt
ti'puri ale'orală
con$tiinţa pluralis'uluiH,
ră'asă 2n opţiunile
ur'a lorH'orale
ne aparG$i
intrinsec $i ireparabil ambi!alente. Rre'urile noastre
aparţin ambiguităţii moraleputernic resimţite. Ele ne
oferă libertatea de ale"ere de care 2nainte nu se bucura
ni'eni, dar ne $i aruncă 2ntr?o stare de nesi"uranţă ce
2nainte nu a fost niciodată at2t de a"oni3antă+ &ori'
2ndru'area pe care să ne pute' ba3a $i 2n care să
ave' 2ncredere, astfel 2nc2t o parte din
responsabilitatea c%inuitoare pentru opţiunile noastre
să ne fie luată de pe u'eri+ &ar autorităţile cărora le
pute' acorda 2ncredere s2nt toate contestate $i nici
una nu pare destul de pute'ică
pentruaneoferi"raduldesi"uranţădecareave'nevoie+P2
nălaur'ă, nu ne 2ncrede' 2n nici o autoritate, cel
puţin
pentrunu ave'
'ult tirnp2ncredere
 pute' fideplină 2n nici 2n
doar suspicio$i unaprivinţa
$i nu
oricărei pretenţii de infailibilitate+ Acesta este aspectul
practic cel 'ai "rav $i cel 'ai i'portant a ceea ce e
descris, 2n 'od justificat, drept Bcri3a 'orală
post'odernă+

Dii&2a &#ică
E8istă o re3onanţă 2ntre a'bi"uităţile practicii
'orale $i dile'a eticii, teoria 'orală  cri3a morală se
transfor'ă 2ntr?o cri3ă etică. Etica un cod rnoral
care dore$te să fie codul 'oral, sin"ura serie de
precepte coerente ce
persoană rnorală trebuie pluralitatea
consideră respectate stilurilor
+cle orice$i
idealurilor urnane ca pe o provocare, iar
a'bivalenţajudecăţilor 'orale ca pe o stare de lucruri
sinistră ce dore$te a fi 2ndreptată+ In toată epoca
'odernă, eforturile filosofilor 'oralei erau 2ndreptate
către reducerea pluralisinului $i elirninarea
ainbivalenţei inorale+ a fel ca $i 'ajoritatea
oa'enilor ce trăiau 2n conditiile inodernis'ului, etica
'ode'ă a căutat o ie$ire din situaţia dificilă 2n care
inoralitatea 'odernă a fost adusă 2n practica vieţii de
3i cu 3i6+

f3 dirijat
Spcranţcle
dc rc"uli
că 2ntrc"
precisc,
co'porta'cntul
durc $i rapidc+
u'nn poatc
fără
c8ccpţii+ ncdcsc%isc la intcrprctări rnultipLe, au fost
spulbcratc totu$i $i aproapc
09
ETICA POST4O&E)>

a 2nceput, apariţia pluralis'ului Gspar"erea

tiparelor tradiţiei, evadarea de sub controlul sever $i
'inuţios al cornunităţii paro%iale $i locale, slăbirea
i'pactului 'onopolului etic ecle3iasticH a fost
salutată
$i cu bucurie
scria+ Ceea ce s?adeobservat
'inoritatea
pri'acare
dată"2ndea,
a fost discuta
efectul
de emancipare al pluralis'ului  acuin indivi3ii nu
'ai erau turnaţi 2n for'e i'uabile prin accidentul
na$terii, nici nu 'ai erau ţinuţi sub tutela strictă a unei
'ici părţi din o'enire căreia din 2nt2'plare 2i
aparţineau+ >oul senti'ent de libertate era a'eţitor K a
fost sărbătorit triu'fal $i savurat 2n uitare de sine+
Fiovanni Pico della 4irandola a e8pri'at cu
"enero3itate 2nc2ntarea filosofilor B2n conclu3ia sa că
o'ul e liber ca aerul să fie ceea ce vrea 9+ I'a"inea
pe care "2nditorii din )ena$tere au "ăsit?o cea 'ai
fascinantă $i rnai 2nc2ntătoare a fost cea a lui Proteu,
despre care Ovidiu scria 2n 6etainorfoze RIII

abandonatc 2n scricrilc cticc rcccnte+ In sc%i'b, a avut

loc o invcrsarc ciudată a scopurilor $i a 'ijloacclor+ Jn
loc să caute codul "encral Gsau principiul univcrsalH al
acţiunii rnorale cc poatc "%ida toate oca3iile din viaţă,
fiiosofii etjcij din accst sccol au tot 'ai 'ult tendinţa
de a sc concentra asupra co'porta'cntului $i
opţiunilor care pot fi precrisc indubitabil+ Aecasta lasă
2n afara preocupărilor cticc 3onc vastc $i crucialc ale
practicii vicţii, acccpt2nd ca subicctc dc anali3ă ctică
doar situatii 'ar"inalc $i lini$titor dc nc2nsc'uate+
Astfcl, F+ E+ 4oore, incoutcstabil ccl 'ai ori"inal $i
convin"ător dintrc filosofii cticii britanice din secolul
al \\?lca, dispcr2nd din cau3a 2ncercărilor ratatc dc a
lc"ifera ba3clc co'porta'cntului 'oral $i su"cr2nd in
'cu
sc%irnb
va că
discuţia,fi că
că
Bdacă
cc ccs2nt
cc bun2ntrcbat
bun c bun
cStc $i
]ccaici
evidcnt cc2nd
bun^s,
sc 2nc%cic
răspunsul
poatc fi vă3ut
$i astfcl nu are ncvoic dc Be8plicatii G2ntr?adcvăr, a?l
e8plica prin altccva 2nsca'nă ccea ce 4oorc a nu'it
a facc o Bcroarc naturalistăH, a rcu$it, la sfir$itul
anali3ci salc, să considcrc ca cvidcnt $i nc2ndoielnic
Bbunc Bafccţiunca pcsonală $i aprccicrca a ccca ce c
fru'os 2n Artă $i 2n >atură #Principia Ethica,
Ca'brid"c Univcrsity Prcss, :<15, pp+ :1, :H+ Jn
privinţa prctin$ilor discipoli ai lui F+ E+ 4oorc din
$coala Bintuiţionis tă, 'crită citat corncntariul eaustic
făcut dc 4ary Qarnoc- ci nc spun că Ba$a cu'
cunoa$tc' adcvărul 'atc'aticii, cunoa$tc'
adcvărurilc C#icii. poatc c%iar tnai bine, dar ccca cc
$ti' pare dintr?o dată dcstuL dc plictisitor+++ E8c'plele
dcvin tot 'ai nc2nsc'natc $i 'ai absurdc+ E "reu să
stri"ărn
nc i'a"inătn
2ncctini'pcntru
c2ndcăancnc
ajuta
si'ţi'
un o'
apropic' foartc
dccare prcocupaţi
a le$inat,2ndacă
autostradă dacăsăsă
rna$ină
sau dacă ă inapoic' cartca pc carc a' 2rnpru'utat?
o #Ethics siuce 0(11, O8ford Univcrsity Prcss, :<M<,
pp+ ;5;;H+ Citind lucrări din filosofia ctică rcccntă,
cu a'biţii +Z"cneralistc, dcscopcri' că 8crdictul lui
4ary Qarnoc- sc c8tindc dincolo dc ca3urilc
prc3entatc dc ca+
ln @ration + @n the ignitţ ot6an #05A?&, citat
dupi Stcvic &a8ics, 2c,:issu,ţce Bie: of6un,
4anc%cstcr Univcrsity Prcss+ :<M+ pp+ 9095+

0M
!F4U>T (AU4A>

c2nd 7Apri"
C2nd ca un t2năr
'istreţ,
vă3utu?te?a
c2nd un $arpe
lu'ea,decind
carecaoricine
un leuseK
te'e, 7 C2nd ca un taur cu'plit, cu coarne?nar'atK $i
2n piatra 7 &eseori te presc%i'bai $i adeseori 2ntr?un
arbor+ +[ 3
BI'a"inea o'ului?ca'eleon, cu puterile
'isterioase de adaptare instantanee ale acestui ani'al,
apare 2n 'od constant 2n acestă perioadă, p2nă la
platitudine  astfel re3u'ă Stevie &avies folclorul
filosofic al )ena$terii, 3orii erei 'oderne M+ Invăţ2ndu?i
pe 'ai 'arii vre'ii sale arta educării copiilor,
Eras'us i?a asi"urat că oa'enii Bnu se nasc, ci se
'odelea3ă+ ibertatea 2nse'na dreptul G$i abilitateaH
de a se auto'odela+ &eodată, propria soartă  abia
'otiv,
ieri depl2nsă
acceptată
din cau3a
fără tiraniei
tra"eresale
de sau,
ini'ă
din apărea
acela$i
'aleabilă 2n '2inile o'ului con$tient de sine, la fel ca
lutul 2n '2inile unui sculptor talentat+ BOa'enii pot
face orice dacă vor, pro'itea, 2n 'od ispititor, eon
(attista Alberti K BPute' deveni ceea ce dori',
anunţa, cu bucurie, Pico della 4irandola+ BU'ani$tii
)ena$terii, după cu' afir'a Xo%n Carroll 2n studiul
său recent despre urcu$urile $i cobor2$urile 'o$tenirii
Ior, Bau 2ncercat să? 2nlocuiască pe &u'ne3eu cu
o'ul, să pună o'ul 2n centrul universului, să?:
3eifice+ A'biţia lor era ni'ic 'ai puţin dec2t să
stabilească o ordine 2n totalitate u'ană pe pă'2nt,
care să se construiască 2n totalitate doar cu ajutorul
capacităţilor $i aI resurselor u'ane+
Totu$i,'ilitanţi
U'ani$tii nu toţiaioa'enii erau
)ena$terii la fel libertatea
celebrau de dotaţi+
celor c2ţiva ale$i+ Ceea ce 4arsilio #icino scria despre
suflet  că este suspendat parţial 2n ete'itate, parţial
2n ti'p Gspre deosebire de trup, care e scufundat doar
2n ti'pH  constituia o 'etaforă pentru societatea
o'enească 2n "eneral  aceasta era divi3ată 2ntre
ne'uritor $i 'uritor, 2ntre etern $i trecător, 2ntre 'ăreţ
$i u'il, 2ntre spiritual $i 'aterial, 2ntre creator $i creat,
2ntre a face $i a suporta, 2ntre acţiune $i inerţie+ Pe de
o parte, erau cei 2n stare să pună capacităţi u'ane
i'presionante 2n serviciul libertătii de autocreatie $ i
autole"iferare+ Pe de altă parte, Bo tur'ă credulă $i
nefericită, născută pentru a se supune, după cu'
descria Xo%n 4ilton 'asele+ )ena$terea, epoca
ernancipării, a fost $i epoca 'arii sc%isrne+
_ Ovidiu, 6etamo,=foze, Cartea R::I, M50
M56, 2n ro'*nc$tc dc Ion #lorcscu, Editura Acadc'ici
)cublicii Populare )o'2nc, (ucurc$ti, 0(5(, p+ :M5
Gn+ trad+H+
&avics, 2enaissa,ţce Bie: of6a,ţ, p+ MM+
Cf+ Xo%n Carroll, umanisn, / 4"ie 2ehi,=th aml
D,=ec9 o Destern Cultţ,re, #ontana, ondon, :<<5,
Prolo"+
0
ETICA POST4O&E)>A
&e ceea ce s?a eliberat elita a fost partea
Bani'alică sau insuficient de u'ană, i"norantă,
depedentă, Bpartea cealaltă a eurilor sale, proiectată
i'ediat asupra B'aselor vul"are $i inculte  le
menupeuple care, 2n oc%ii elitei ce se autoelibera,
repre3enta toate aceste se'ne %idoase $i respin"ătoare
ale ani'alitătii din o'+ &upă cu' spunea )obert
4uc%e'bled, analistul incisiv al B'arii sc%is'e,
elita care se autocivili3a a rspins tot ce 2i părea
Bsălbatic, 'urdar, desfr2nat, pentru a depă$i 'ai u$or
ispitele ase'ănătoare din ea 2nsă$i+ 4asele, la fel ca
$i de'onii interiori pe care elita ce se auto'odela
'urdaresă?i
dorea $i incapabile
e8orci3e3e, să?$ierau
ţină pasiunile
Bconsiderate
sub control,
brutale,
astfel 2nc2t să poată fi turnate 2ntr?o for'ă civili3ată <+
Ar f2 inutil să ne 2ntrebă' ce a fost 'ai 2nt2i, ce a fost
'ai apoi  a fost 3elul auto2nnobilator a'plificat la
vederea depravării Bcelorlalţi din jur sau a fost rnai
de"rabă faptul că B'asele au devenit, 2n oc%ii
B'inorităţii raţionale, tot 'ai străine, 2n"ro3itoare $i
de ne2nţeles, deoarece, 2n efortul său de autocultivare,
elita proiecta asupra lor propria tea'ă secretă $i
inti'ă de pasiuni rudirnentare, ce se ascundeau 'ereu
sub lustrul Bu'anităţii proaspăt vopsiţe+ Oricare era
ca3ul, liniile de co'unicare 2ntre partea Bde sus $i
cea Bde jos a ierar%iei au fost distruse, apare nt fără a
putea fi refăcute+ Jnţele"erea instantanee dintre ele nu
'ai e8ista,
de fiinţe tot la felcreate
o'ene$ti cu' i'a"inea
prin actulunuidivinlanţ continuu
aI facerii $i
susţinut de "ratia divină a fost dată la o parte pentru a
face loc de3voltării libere a puterilor u'ane+
Jn ter'eni pur abstracti, e'an ciparea u'anistă
de la v2rf putea duce la o ruptură 'ai 'ult sau 'ai
puţin per'anentă 2ntre două părţi ale societătii,
"%idate de două principii total opuse  libertate faţă de
constr2n"eri $i control total prin nor'e, autodefinire $i
e8istenţă ve"etală, bermenschheit ce se autoafir'ă
$i supunere de sclav 2n faţa pasiunilor+ O ase'enea
opo3iţie poate fi evocată totu$i doar 2n i'a"inarul
univers al filosofilor $i c%iar $i acolo poate fi cu "reu
susţinută din punct de vedere lo"ic+ Jn practică, elita
lu'inată a 2nfruntat 'asele nu doar ca pe un Baltul
odios $i %idos
ca pe un obiectdedecare trebuie
condus $i deG$i2n"rijit
poţiH să
tedouă
fere$ti, ci
sarcini
2n"e'ănate 2n puterea politică. iniile de co'unicare
distruse 2n ur'a 'arii sc%is'e trebuiau refăcute, iar
peste noul abis trebuia construit un pod+ Pentru
filosofie, această provocare practică trebuia să devină
o căutare ferventă a unei
)obert 4uc%c'blcd, L $in!e,ţtio,ţ de l $"io,ţi,iie
moderne / 7ociabi0it>, ;ţioeţl,.s et coiiipo,=tenie,its
coilecti!es da,ţs l >*,ţcie,ţ 2>gi,iţ e, #ayard, Paris,
:<, pp+ :5, :61+

0<
!F4U>` (AU4A>
le"ături 2ntre cele două 'aluri ale prăpastiei, care să
sfide3e tentaţia de a li'ita o'enirea iubită la elita
autoernancipată+ Jn plus, libertatea de autoforrnare a
fost revendicată 2n nu'ele potenţialului uman/ dacă ar
fi revndicată cu consecvenţă , ar trebui susţinută ca o
capacitate u'ană universală, nu 2n 'od declarat doar
a unei clase+ Toc'ai această co'binaţie $i
interacţiune 2ntre necesităţile practice $i cele teoretice
a ridicat etica la un ran" superior printre preocupările
epocii 'oderne+ i, de ase'enea, a transfor'at?o 2n
la raison d>tre, ca $i 2n obstacolul din calea unei
i'portante părţi a filosofiei 'oderne+
&upă cu' spunea Xacues &o'enec%,
atunci c2nd &iderot scria, 2n eseul s*u despre do'niile
Iui Claudiu $i >ero, că a 4ettrie a fost Bun scriitor
ce nu avea o idee de ba3ă despre adevăratele
funda'ente ale 'oralitătii, el e8pri'a cele 'ai
"rave acu3aţii ce puteau fi aduse unui filosof al
Ilu'injs'u:ui+
Jntr?adevăr, cu toate ne2nţele"erile dintre ei, les
philosophes erau de acord 2n privinţa necesităţii $i a
posibilităţii de a pune ba3ele solide ale 'oralităţii
capabile să unească toate)îintele omene-ti, oa'eni din
toate clasele sociale, din toate naţiunile $i rasele+ 4ult
invocatele ba3e nu trebuiau să datore3e ni'ic
revelaţiei cre$tine $i'orale
sectare Gprincipiile de faptcre$tine
nici unei
caretraditii Io cale,la
se refereau
poruncile divine se puteau potrivi, după curn insista
Welvtius, doar Bnu'ărului 'ic de cre$tini răsp2ndiţi
pe pă'2nt K filosofii, di'potrivă, Bvorbesc
2ntotdeauna de universalH+ Ele trebuiau să se le"e
doar de Bnatura O'ului GdWolbac%H+ (a3ele
rnoralităţii soci etăţii strict u'ane trebuiau puse 2n a$a
fel 2nc2t să an"aje3e fiecare orn Gua fiintă o'e nească,
să nu depindă de nici o autoritate supra sau
e8trau'ană, apăsată 2ntotdeauna de un alt păcat, acela
de a se e8pri'a doar 2n nurnele unei 'ici părţi de
ornenire+
Atacul filosofilor la adresa )evelaţiei urrna să
aibă si'ultan două efecte, arnbele constituind
revoluţia rnodernă  dele"iti'i3area autorităţii clerului
datorită i"norării Gsau si'plei supri'ăriH a atributelor
urnane universale $i justificarea u'plerii "olului
astfel creat de către repre3entantii lu'inati ai Univer
salului, 2nsărcinaţi acurn cu pro'ovarea
 Xacucs &o'cncc%, L $EtlţiGue des Lu,,ţi,>,=
e.! / Les Fo,zde,,ţents de la $,ţorale da,ţs la
pHţilosoplţie,fl=a,ţ>ai0e dt, IB""P si>cle. X+ Rrin, Paris,
:<<, p+ <+ Cuvintclc altor fţlosofţ carc ur'ca3ă s2nt
citatc diij accca$i sursă+

51
ETICA POST4O&E)>
$i apărarea rnoralităţii naţiunilor+ A$a cu' les
philosophes repetau cu plăcere cu fiecare oca3ie, era
sarcina elitei lu'inate Bsă de3văluie naţiunilor ba3ele
pe care se construie$te 'oralitatea, Bsă iniţie3e
naţiunile 2n privinţa principiilor co'porta'entului
'oral+ Etica filosofilor era 2nlocuirea )evelatiei
(isericii cu e8i"enţa 'ai radicală $i 'ai fer'ă de
valabilitate universală+ i a$a filosofii aveau să?i
2nlocuiască pe clerici ca lideri spirituali $i apărători ai
naţiunilor+
Codul etic avea să se ba3e3e pe Bnatura O'ulu i+
Aceasta era,
suficient 2n făcută
să fie orice ca3, declaraţia
totu$i pentru a dee8pune
intentie+ A fost
pericolul
pe care for'ula ba3elor naturale ale eticii 2l pre3enta
pentru ideea de ordine artificială $i de rol conducător
pretins 2n acea ordine de clasa 2nvăţată+ (a3ele eticii
aveau să fie "ăsite oare 2n Bnatura oarnenilor
empirici, Bcare e8istă cu adevărat, 2n 2nclinaţiile $i
i'pulsurile brute $i neprelucrate, ca să spune' a$a,
de3văluite prin ale"erile pe care oa'enii le făceau cu
adevărat 2n urrnărirea scopurilor lor $i 2n raporturile
dintre eiN O ase'enea variantă Bde'ocratică a
Bnaturii u'ane ar 3ădărnici eforturile filosof ilor de a
deveni lideri spirituali $i aproape le?ar face ser+viciile
inutile+ Oricu', filosofii 2n$i$i au preferat să?$i sperie
cititorii pre3ent2nd i'a"ini $ocante ale a'eninţării la
adresa acestei ordiniu'an
co'porta'entului u'anesă?$i
 dacăur'e3e
i s?ar per'ite
2nclinatiile
spontane, nu ar re3ulta nici o ordine de'nă de
conditia u'ană+ Riaţa ar fi Bnesuferită, aspră $i
scurtă+ B4ulţi'ea, scria dAle'bert, era Bi"norantă
$i t2rnpă+++ t incapabilă de acţiuni puternice $i
"eneroase + Co'portarea 'aselor era i'posibil de
apreciat 2n consecinţele distructive ale "rosolăniei,
cru3i'ii $i pasiunilor sale de3lănţuite+ >iciodată les
philosophes de sea'ă nu s?au 'anifestat 2n favoarea
oarnenilor Bernpirici+ Aceasta le?a creat o proble'ă
$i 2ncă una "ravă, deoarece asernenea oa'eni aveau 2n
Bnatura lor dorinţa de a căuta codul etic ce urrna, la
r2ndul său, să le"iti'e3e rolul educatorilor ca
le"islatori
E8istaetici
o sin"ură
$i apărători
soluţiernorali+
i'a"inabilă a dilernei 
da, natura O'ului va oferi o ba3ă solidă $i suficientă
pentru codul etic universal K dar nu, nu Bnatura
oa'enilor curn este ea acu', cu' poate fi vă3ută $i
2nre"istrată astă3i, va oferi o ase'enea ba3ă+ Se
2nt2'plă a$a pentru că ceea ce pute' vedea $i raporta
acu' nu constituie 'anifestarea

; ln lc"ătură cu părcrca intrinscc contradicioric a

ftlosofilor asupra oarncuilor $i antiţjo'iilor dc
ncrc3olvat 2n carc accastă părcrc i?a i'plicat pc
prornotorii llu'inisrnului, vc3i !y"'unt (aunian,
Legislator> a/ztl 0,zte,prters. Polity Prcss,
Ca'brid"c+ :<M, cap+ S+
5:
!F4U>T (AU4A>
Badevăratei naturi u'ane+ >atura u'ană nu e8istă
2ncă nicăieri cu adevărat+ In pre3ent, ea e8istă doar
inpotentia, ca o posibilitate nenăscută 2ncă, a$tept2nd
o 'oa$ă care s?o aducă pe lu'e, dar nu fără c%inuri
? prelun"ite $i dureri acute+ >atura u'ană Bnu este
2ncă+ Ea repre3intă propriu?i potenţial, un potenţial
nereali3at, dar  foarte i'portant  nerealizabil pe
cont propriu, fără ajutorul raţiunii $i al posesorilor de
raţiune+
&ouă lucruri trebuie făcute 2n pri'ul r2nd pentru
ca potenţialul acesta să devină realitate 3ilnică a vieţii+
4ai 2nt2i, potenţialul 'oral ascuns 2n fiinţele o'ene$ti
trebuie să le făe de3văluit lor 2nse$i K oa'enii trebuie
lu'inati Jn privinţa standardelor la nivelul cărora se
pot ridica, dar pe care nu le pot descoperi neasistaţi+
Iar apoi, trebuie ajutaţi să respecte ase'enea
standarde de către un 'ediu atent conceput pentru a
favori3a $i răsplăti co'portarea cu adevărat 'orală+
A'bele sarcini necesită evident talente profesionale,
2n pri'ul r2nd ale educatorilor $i 2n al doilea r2nd ale
le"islatorilor+ Ur"enţa lor a plasat cu %otăr2re 2n
po3iţie de supre'ă autoritate cunoa$terea $i pe cei
inteli"enţi, ca $i pe cei capabili să pună 2n practică
cuno$tinţele
lor s?a ba3at celor
soartainteli"enţi+ Pe 'intea
refacerii realitătii u $i pe faptele
cu natura u'ană+ Z 'ane 2n
concordanţă
&e ce ar trebui oa'enii să respecte principiile
de3văluite de educatorii lorN Jn absenţa sancţiunilor
divine, respinse acu' cu %otăr2re, un cod etic trebuie
să satisfacă nevoile celor 2nde'nati să?: ur'e3e+
&orinţa de a fă 'oral putea avea rădăcini la fel de
pă'2nte$ti ca $i ba3ele pe care viitoarea etică ur'a să
fie clădită $i putea trece testul Ia fel de u'an ca $j
terenul pe care au fost puse aceste ba3e+ Trebuia
de'onstrat că binele e bine celor ce?: făceau+ Trebuia
să fie dorit pentru avantajele ce le aducea aici, acu',
2n aceastăpentru
raţională lu'e+ oTrebuia să dornică
persoană se justif2ce alegerea
de ocaviaţă bună,
raţională din cau3a satisfacţiilor pe care le oferea+
BInteres $j Ba'or?propriu #l amourpropre& erau
nu'ele 'otivelor de supunere faţă de educatorii
rnorali $i de acceptare a 2nvăt lor+ A'orul?propriu este
ceea ce si'ţi' fiecare dintre noi $i prin ce s2nte' B2n
rnod natural "%idati 2n ceea ce face'+ >e dori' cu
toţii plăceri $i ne dori' cu toţii să ocoli' durerea, dar
nu e "arantat că a'orul?propriu reali3ea3ă ceea ce
trebuie, dacă nu este luminat, susţinut $i 2ndru'at de
propriul interes 2nteles 2n 'od corespun3ător+ Intr?
adevăr, interes înţeles în mod corespunzător, dar
2nţele"erea corespun3ătoare repre3intă toc'ai ceea ce
'inţii si'?ple
Oa'enilor $i necultivate
trebuie 2i lipsea cel 'ai 'ult+
să 00 se spună
50
ETICA POST4O&E)>=
care le s2nt aclevăratele intereseK dacă nu ascultă sau
par să nu audă, trebuie obli"aţi să se co'porte dup*
cuări o cer interesele lor reale, dacă e nevoie,
2'potriva voinţei lor+
Oa'enii nu trebuie să le facă rău altora pentru ca
a nu face rau altora este 2n acord cu propriul interes,
cel putin 2n ulti'ă instanţă, c%iar dacă o persoană
si'plă, 'ăr"inită, poate presupune contrariul+ A fi
dispreţuit
ni'eni nude ar cei cu care
putea, trăie$te
nici nu e ostare
ar fi 2n situaţie
să o pe care
suporte,
e8plica Roltaire, $i de aceea Btout %orn'e raisonable
conclura uil est visible'ent de son int*rt dtre
%onnte %o''e Gorice o' re3onabil va ajun"e la
conclu3ia ca e ln 'od evident 2n interesul său s* fie
cinstitH #4rait> de m>taphsiGue&. C2nd se confruntă
cu adevărurile, orice persoană rezonabilă trebuie să
accepte că a face bine altora e 'ai bine dec2t a face
rău+ Jn această accepţiune, raţiuflea vine 2n ajutorul
amorului=pr@pri, iar 2nt2lnirea lor duce la o acţiune
co'un* asupra interesului propriu înţeles în mod
corespuflzator.
)aţiunea repre3intă o proprietate u'an* co'ună,
celelalte
dar in ca3ul
ca3uri,
acestei
unii e"alităţi
oa'eni s2nt
anu'e,
'ai ca
e"ali
$i 2n
dec2t
toate
alţii+
#ilosofii s2nt oa'eni ce au acces 'ai direct la raţiune,
la raţiunea pură, neu'brită de interese 'ărunte K de
aceea, intr* 2n sarcina lor s* afle ce fel de
co'porta'ent va dicta raţiunea persoanei rezonabile.
Afl2nd acest lucru, 2l vor co'unica $i celor 'ai puţin
dotaţi care nu 2l pot afla sin"uri, $i o vor face cu
autoritatea Boa'enilor bine infor'aţi
a ceilalţi, cărora 'esajul le este adresat, re3ultatul va
ajun"e totu$i sub for'a e"ii nu o re"ul* inerentă
propriilor opţiuni, ci una care deter'ină ale"erea din
afar*+ Jn ciuda faptului că raţiunea aparţine fiecărei
persoane, re"ulile pro'ul"ate 2n nu'ele raţiunii
trebuie ur'ate pe 'odelul supunerii 2n faţa unei forţe
e8ţerioare
2n 'odul 2ncople$itoare+ Pot făle"ile
care concepe' concepute
date decel 'ai bine
autorităti
2nar'ate cu 'ijloace de constr2n"ere destinaţe
aplăcarii ordinelor lor+ &e$i justificarea pentru a fi
'oral este 2n "eneral individualis tă $i autono'ă  se
referă la a'or?propriu $i interes realitatea
co'porta'entului 'oral poate fi asi"urată doar prin
forţa %eterono'ă a e"ii+

55
!F4U>T (AU4A>

40&ca#a 2o/aiă coni6ca#ă 7i /&c0%&/a#ă

Jn spaţiul dintre 2nclinaţiile individuale Bcare
e8istă cu adevărat $i 'odul 2n care se presupune că
s?ar co'porta oa'enii, dacă interesul propriu 2nţeles
corespun3ător le?ar "bida co'portarea, se poate
desfa$ura codul etic ca un instru'ent de do'inaţie
socială+ Intr?adevăr, at2ta ti'p c2t a e8istat un
ase'enea spaţiu, codul etic nu putea fi altce!a decît
2ncurajare saujustificare a %eterono'iei 'orale, c%iar
dacă 2nsu$i codul se adresea3ă, a$a cu' $i trebuie,
capacităţii u'ane 2nnăscute dejudecată 'orală
autono'ă+ #iecare persoană este capabilă de opţiuni
'orale $i acest lucru ne per'ite să trată' fiecare
persoană ca pe destinatarul unei e8i"enţe 'orale $i ca
pe un subiect responsabil din punct de vedere 'oralK
totu$i, dintr?un 'otiv sau altul Gfie povara co'ună $i
ereditară a păcatului ori"inar, făe i"norarea propriului
interes, fie pasiunile capricioase ale ani'alului din
o'H, 'ulte persoane sau 'ajoritatea, atunci c2nd ale",
nu ale" ceea ce e bine din punct de vedere 'oral+
Astfel, parado8al, toc'ai libertatea de a judeca $i de a
ale"e este cea care necesită o forţă e8ternă spre a
constrînge persoana
salvare, Bpentru să bunăstare
propria fie bună sauBpentru propria
B2n propriul
interes+
Acest parado8 i?a preocupat pe "2nditorii 'oralei,
cel puţin de la atacul Sf2ntului Au"ustin la adresa
Bere3iei lui Pela"ius+ &in punct de vedere lo"ic,
acesta a fost 2ntr?adevăr un parado8 logic care a dus
in"enio3itatea filosofică la e8tre'+ Totu$i, nu era
ni'ic parado8al 2n le"ătură cu condiţia reală a vieţii
obi$nuite+ Toate institutiile sociale susţinute prin
'ăsuri coercitive s?au ba3at $i se ba3ea3ă pe
presupunerea că individul nu poate face ale"eri bune
Gindiferent dacă Bbun este interpretat ca Bbun pentru
individ sau Bbun pentru co'unitate sau a'bele 2n
acela$i ti'pH+ Totu$i, toc'ai 'ultitudinea de instituţii
coercitive
autoritate dedina stabili
viaţa standarde
obi$nuită, de2nvestite cu sin"urae
bună co'portare,
cea care face individul Gua individ nede'n de
2ncredere+ Sin"urul 'od 2n care libertatea individuală
poate avea consecinţe po3itive din punct de vedere
'oral este G2n practică, dacă nu 2n teorieH să renunţe la
acea libertate 2n favoarea standardelor i'puse din
afară, să cede3e unor or"anis'e acceptate din punct
de vedere social dreptul de a decide ce e bine $i să se
supună verdictelor lor+ Aceasta 2nsea'nă, pe scurt,
2nlocuirea 'oralitătii cu codul le"al $i 'odelarea
eticii după e8e'plul e"ii+ )esponsabilitatea
individuală este interpretată atunci Gdin nou 2n
practică, dacă nu 2n teorieH ca
5;
ETICA POST4O&E)>
responsabilitate pentru respectarea sau 2ncălcarea
re"ulilor etice?le"ale susţinute social+
E8pri'ată 2ntr?o ase'enea for'ă "enerală,
dialectica 'oralitate7 le"e se pre3intă ca o Bsituaţie
e8istenţială a f2inţei u'ane, ca o antino'ie
nere3olvabilă cle tipul Bindividi"rup sau
Bindividlsocietate+ Sub această for'ă a fost cel 'ai
des reflectată at2t 2n anali3ele filosofice, c2t $i 2n cele
sociolo"ice, ale lui Xean?Xacues )ousseau sau
Werbert Spencer, E'ile &ur-%ei' sau Si"'und
#reud+ Totu$i, 'odelul
aceste 'editaţii l?au produsaparent
ascundeuniver?sal
nivelurilepefoarte
care
dispa?rate de %eterono'ie la care au fost e8pu$i
diver$i indivi3i $i "radul foarte diferit 2n care ei au
putut accepta această condiţie+ Autono'ia individuală
$i %eterono'ia 2n societatea 'odernă s2nt ine"al
distribuite+ C%iar dacă pre3enţa a'2ndurora poate fi
descoperită 2n orice condiţie u'ană, cantităţile diferă,
f2ind reparti3ate diferitelor po3iţii sociale 2n proporţii
diferite+ &e fapt, autono'ia $i %eterono'ia, libertatea
$i dependenţa G$i responsabilitatea pentru onestitatea
'orală, care tinde să făe e8 post facto teoreti3ată ca
rădăcină a antino'iei lorH se nu'ără printre
principalii factori ai strati)icării sociale+
Ceea ce 'odelele filosofice $i sociolo"ice ale
Bcondiţiei
depă$eascău'ane universale
2n teorie a fostaudualitatea
2ncercat G2npractică
3adarH săa
po3iţiei 'orale 2n societatea 'ode'ă, ea 2nsă$i un
instru?'ent $i o ref:ectie a do'inatiei+ In societatea
'ode'ă, unii indivi3i s2nt 'ai liberi dec2t alţii, unii
s2nt 'ai dependenţi dec2t alţii+
&eci3iile unora au voie să fie autono'e G$i pot fi
autono'e, "raţie resurselor afiate la dispo3iţia celor
ce le iauH K fie că factorilor de deci3ie li se acordă
2ncredere pentru că 2$i cunosc bine interesele $i pot
astfel să ia %otăr2ri potrivite, re3onabile, fie că
deci3iile pe care le iau s2nt scoase de sub incidenţa
codului etic pro'ovat social $i s2nt declarate
Bindiferente din punct de vedre 'oral #adiaforice
e necesar
 adică faţă
să iadeatitudineH+
care autoritătile
&eci3iile
etice
altora
nu aprecia3ă
nu au voiecă
să fie cu adevărat autono'e G$i nici nu prea pot să fie,
ţin2iid sea'a de sărăcia resurselor accesibile
potenţialilor factori de deci3ieHK făe că nu s2nt
consideraţi capabili să?$i cunoască adevăratele
interese $i astfel să acţione3e 2n confor'itate cu ele,
făe că acţiunile lor autono'e probabile s2nt definite ca
dăunătoare pentru bunăstarea "rupuliăi in "eneral $i
astfel indirect actorilor 2n$i$i+
Pe scurt, această dualitate a 'ăsurilor este
e8pri'ată ca dile'ă, pe de o parte, a caracterului
oportun intrinsec al luării libere a deci3iilor, dar, pe de
altă parte, a nevoii de a li'ita libertatea celor care se
presupune
J5
!F4U>T (AU4A>
că o folosesc pentru a face rău+ Poţi avea 2ncredere 2n
cei 2nţelepţi Gnu'ele de cod al celor pute'iciH că fac
bine 2n 'od independent, dar nu poţi crede că toţi
oa'enii s2nt 2ntel epţi+ Astfel, pentru a per'ite celor
cu resurse să facă 'ai 'ult bine, trebuie să li se ofere
$i 'ai 'ulte resurse Gle vor folosi, speră', 2n scopuri
buneH K dar pentru a?i 2'piedica pe cei fară resurse să
facă rău, trebuie restr2nse $i 'ai 'ult resursele af:ate
la dispo3iţia lor Ge nevoie, de e8e'plu, să se dea 'ai
'ulţi bani celor bo"aţi, dar 'ai puţini bani celor
săraci,
buneH+ pentru ca, 2n a'bele ca3uri, să se facă lucruri
&esi"ur că nici libertatea totală $i nici dependenţa
totală nu pot fă "ăsite nicăieri 2n societate+ A'bele
s2nt doar polii i'a"inari 2ntre care apar situaţiile reale
 $i oscilea3ă+ Jn plus, cei care ar dori, la 'odul
ideal, să pretindă 'onopolul sau cel puţin o
supli'entare a drepturilor la libera opţiune pe ba3a
unor abilităti unice 2n luarea de deci3ii rati onale,
obţin rareori ceea ce vor $i cu si"uranţă nu tot ti'pul+
ibertatea Grealitatea acesteia, dacă nu idealulH este un
privile"iu, dar un privile"iu contestat cu 2nf:ăcărare $i
care trebuie contestat+ Privile"iul nu poate fi pretins
e8plicit+ El poate fi apărat 2ntr?un 'od 'ai subtil,
conditiei u'ane
declar2nd că libertatea
$i apoirepre3intă
susţin2nd trăsătura
că nu toată
2nnăscută
lu'ea oa
poate folosi astfel 2nc2t societatea să o tolere3e fară a
dăuna supravieţuirii $i bunăstării sale+ C%iar $i 2n
această for'ă, totu$i, apărarea privile"iului este
contestată+ Ce este $i ce nu este utili3are potrivită a
libertăţii, ce e benef2c $i ce e nociv pentru bunăstarea
co'ună, repre3intă o te'ă discutabilă, un subiect de
adevărat conf:ict de interese $i un obiect al
interpretărilor contradictorii+ E8istă un conf:ict real
aici $i o reală opo3iţie 2ntre condiţiile de viaţă, pe care
teoriile etice vi32nd principiile universale aplicabile
tuturor le i"noră sau e8pedia3ă 2n propriul
de3avantaj K sf2r$esc fie cu o listă de reţete banale
pentru dile'e universale, dar 2n"ro3itor de
nese'nificative sau i'a"inare,
abstracte care 2l 2nc2ntă pe filosof cufăeele"anţa
cu 'odele
lor
lo"ică, dar s2nt irelevante pentru 'oralitateapractică $i
luarea 3ilnică de deci3ii 2n societate+
Această situaţie tristă nu e8istă, cu si"uranţă, din
vina filosofilor+ &iver$i oa'eni din societatea
o'enească se confruntă cu diferite standarde 'orale
ce :: se i'punK se bucură de ase'enea de diferite
"rade de autono'ie rnorală+ Standardele $i autono'ia
s2nt, 2n e"ală rnăsură, obiecte de conf:ict $i de
confruntare+ >u e8istă nici un or"anis' social
necontestat $i atotputernic care să poată Gsau să vreaH
să transfor'e principiile universale, oric2t de bine
fondate din punct de
JK
ETICA POST4O&E)>=
vedere intelectual, 2n standarde eficiente de
co'portare universală+ E8istă 2n sc%i'b 'ulte
or"anisrne $i 'ulte standarde etice a căror pre3enţă
duce individul 2ntr?o stare de nesi"uranţă 'orală din
care nu este nici o ie$ire co'plet satisfacătoare $i
si'plă+ a capătul dru'ului parcurs de societatea
'odernă 2n căutarea unui cod de re"uli etice,
ase'ănător e"ii $i cu obli"ativitate universală, se
af2ă individul 'o?dern asaltat de cerinţe 'orale
contradictorii, de opţiuni $i dorinţe, cu
responsabilitatea acţiunilor
săi+ BCeea ce ne face apăs2nd
'oderni, dinAlan
scrie nou Qolfe,
pe u'erii
Beste faptul că s2nte' 2n stare să acţionă' ca proprii
no$tri repre3entanţi 'ora:i 0+ &ar făe că s2nte'
'oderni, fie că nu, trăi' 2ntr?o societate 'odernă care
nu ne oferă prea 'ulte variante 2n afară de aceea de a
fi proprii no$tri repre3entanţi rnorali, c%iar dacă Gsau
toc'ai pentru căH nu e cri3ă de oferte 2n acest sens
Gpentru bani sau libertate sau a'beleH+
a celălalt capăt al epocii 'oderne, ne af:ă', ca
să spune' a$a, tot de unde a' plecat+ Indivi3ii ar fi
trebuit să fie scutiţi de a"onia nesi"uranţei 2ntr?o
societate raţional or"ani3ată  Btransparentă  2n
care )aţiunea $i nu'ai )atiunea conduce+ ti' acu'
de lucrul
că a?i faceacesta
pe indivi3i
nu a fost
universal
niciodată
'orali
posibil+
prinIncerca
trecerearea
răspunderilor lor 'orale pe u'erii le"iuitorilor a
e$uat, tot la fel ca $i pro'isiunea de a?i elibera pe toţi
2ntre ti'p+ ti' acu' că ne vo' confrunta 'ereu cu
dile'e 'orale fără soluţii ne2ndoielnic bune Gadică
acceptate 2n 'od universal, necontestateH $i că nu vo'
fă niciodată si"uri unde trebuie "ăsite ase'enea
soluţii, nici dacă ar fi bine să le "ăsi'+

Po6#2o&/ni620i  2o/aii#a#& ă/ă co &#ic

Intr?o perioadă c2nd trebuie să ne e8pri'ărn
opţiuni depotenţial
consecinţe o i'portanţă fară, nu
de3astruoase precedent $i cuca
'ai a$teptă'
2nţelepciunea le"iuitorilor sau perspicacitatea
filosofilor să ne elibere3e o dată pentru totdeauna de
arnbivalenţa rnorală $i de nesi"uranţa deci3ională+
(ănui' că adevărul este opus celui care ne?a fost
2'părtă$it+ Societatea, continua sa e8istenţă $i
bunăstarea sa au devenit posibile prin cc%npetenţa
'orală a rne'brilor săi $i nu invers+ 4ai e8act, a$a

Alai Qolfc, Dl:se eeperM 7>cial 7cie,,ce

aiid6oral @hliga>ioo, Univcrsiy ofCali?fornia
Prcss, :<<, p+ :<+
5M
!F4U>T (AU4A>
cu' a spus Alan Qolfe, 'oralitatea e o practică
Bne"ociată 2ntre cei care 2nvaţă $i s2nt capabili de
de3voltare, pe de o parte, $i o:5 cultură capabilă de
sc%iinbare, pe de altă parte + 4ai de"rabă dec2t să
repetă' că nu ar e8ista indivi3i 'orali dacă nu ar
e8ista sarcina de educare 2ndeplinită de societate,
2ncepe' să 2nţele"e' că toc'ai capacitatea 'orală a
fiinţelor o'ene$ti le face at2t de apte să for'e3e
societăţi $i, 2n ciuda tuturor obstacolelor, să le asi"ure
supravieţuirea 'ai 'ult sau 'ai+ puţin fericită+
2ntr?adevăr
Adevărulopţiuni
probabil
$i dile'ele
este că s2nt
opţiunile
2ntr?adevăr
'oraledile'e,
s2nt
nu efectele te'porare $i reparabile ale slăbiciunii
u'ane, i"noranţei sau erorilor+ Proble'ele nu au
soluţii predeter'inate $i nici răscrucile de dru'uri nu
au direcţii ce pot fi preferate 2n 'od natural+ >u e8istă
principii inf:e8ibile pe care cineva să le poată 2nvăţa,
'e'ora $i utili3a pentru a scăpa de situaţii cu
re3ultate nedorite $i pentru a evita "ustul a'ar
Gnu'iti?: scpu:e, con$tiinţă 2ncărcată sau păcatH ce
vine nec%e'at 2n ur'a luării $i punerii 2n practică a
deci3iilor+ )ealitatea u'ană e 2ncurcată $i a'bi"uă $i
astfel deci3iile 'orale, spre deosebire de principiile
etice abstracte, s2nt a'bivalente+ In acest fel de lu'e
trebuie să trăi' K $i totu$i, parcă sfid2ndu?i pe filosofii
cei 2n"rijoraţi
principii, care nu pot
o 'oralitate farăconcepe o 'oralitate3iBfară
ba3ă, de'onstră' de 3i
că pute' trăi sau 2nvătă' să trăi' sau reu$i' să trăi'
2ntr?o ase'enea lu'e, de$i puţini dintre noi s2nt
pre"ătiţi să spună, dacă ar fi 2ntrebaţi, ce principii ne
conduc $i c%iar 'ai puţini au au3it de Bba3ele fară de
care, c%ipurile, nu ne pute' descurca spre a fi buni
unii +cu alţii+
A $ti că Iucrul acesta este adevărul Gsau doar a
intui sau a proceda ca -i cu m ai $tiH 2nsea'nă a fi
post'ode'+ Post'ode'is'ul, se poate spune, este
modernism )>ră iluzii Gopusul fiind că 'odernis'ul e
post'ode'is' ce refu3ă să?$i accepte propriul
adevărH+ Ilu3iile 2n cau3ă se re3u'a la ideea că
B2ncurcătura lu'ii u'ane nu este dec2t o stare
te'porară
devre'e sau $i reparabilă,
'ai t2r3iuur'2nd a fi 2nlocuită
cu do'nia 'ai $i
ordonată
siste'atică a raţiunii+ Adevărul 2n cau3ă e că
B2ncurcătura se va 'enţine orice vo' face sau vo'
$ti, că 'icile ordine $i Bsiste'e pe care le creă' 2n
lu'e s2nt fra"ile $i la fel de arbitrare $i, p2nă la ur'ă,
de nesi"ure ca $i alternativele lor+
Se poate spune $i că post'odernis'ul produce Bre?
vrăjirea lu'ii după tentativa 'ode'ă, prelun"ită $i
%otăr2tă, de$i p2nă la ur'ă neconcludentă, de a o Bde3?
vrăji Gsau, 'ai e8act, re3istenţa la de3 ;> Qolfe,
Wkose Keeper?, p. 001+

5
ETICA POST4O&E)>

vrăjire, foarte rar din

post'ode' slăbită, trupul
a fost tot ti'pul B"%i'pele:;+
'ode'is'uluiH
>e2ncrederea 2n spontaneitatea u'ană, 2n dorinţele,
i'pulsurile $i 2nclinaţiile re3i stente la previ3iuni $i
lajustificări raţionale, a fost aproape 2nlocuită de
ne2ncrederea 2n raţiunea calculată, lipsită de e'oţii+
E'oţiilor li s?a redat de'nitatea, si'patiilor $i
loialităţilor Bine8plicabile, c%iar iraţionale, care nu
se pot Bjustifica sin"ure ca utilitate $i fer'itate, li s?a
redat le"iti'itatea+ #uncţiile, 'anifeste sau latente, a
tot ce oarnenii 2$i fac unii altora sau lor 2n$i$i, nu 'ai
s2nt ur'ărite cu at2ta fervoare+ u'ea post'ode'ă e
o lu'e 2n care misterul nu 'ai repre3intă un străin
abia tolerat ce a$teaptă un ordin de deportare+ In
această lu'e, se pot 2nt2'pla lucruri fără nici o cau3ă
care să leun
fară nici facă necesare,
scop iar oa'enii
e8plicabil, ca să nupot
'aiface lucruri
vorbi' de
vreun scop Bre3onabil+ Tea'a de vid, cel 'ai acut
Gdupă părerea lui T%eodore Ado'oH dintre efectele
psi%olo"ice ale Ilu'inis'ului 'ode', a fost slăbită $i
atenuată Gde$i niciodată supri'ată co'pletH+ Jnvăţă'
să trăi' cu eveni'ente $i acţiuni nu doar nee8plicate
2ncă, ci $i Gcu tot ce $ti' despre ceea ce vo' $ti
vreodatăH ine8plicabile+ Unii dintre noi ar spune c%iar
că ase'enea eveni'ente $i acţiuni constituie esenţa
dură, i'uabilă a condiţiei u'ane+ Jnvăţă' din nou să
respec+tărn a'bi"uitatea, să si'ţi' consideraţie
pentru e'oţiile u'ane, să aprecie' acţiunile fară
scop sau fară reco'?pense calculabile+ Acceptă' că
i'portante,
nu toate acţiunile,
trebuie$i să
'aiseales
justifice
nu toate
$i să
dintre
se e8plice
cele 'ai
pentru a fi de'ne de sti'a noastră+
Pentru un spirit 'odern, ase'enea senti'ente
post'oderne repre3intă un pericol de 'oarte pentru
coabitarea u'ană+ &upă ce a defai'at $i a discreditat
la 2nceput acţiunile u'ane care au doar Bpasiuni $i
2nclinaţii spontane faţă de cau3a lor, spiritul 'ode' e
'ai de"rabă $ocat de perspectiva Bdere"lării
co'porta'etului u'an, a vieţii lipsite de un cod etic
strict $i atotcuprin3ător, a unui pariu pe intuiţia 'orală
uinană $i pe capacitatea de a ne"ocia arta $i u3anţele
vieţll 2n co'un, 2n loc să caute sprijinul re"ulilor
depersonali3ate, ase'ănătoare le"ilor, susţinute de
puterile coercitive+
'oderne ne?a fost datUn rest prin
tuturor suficient de senti'ente
educaţie, pentru ca
fiecare dintre noi, uneori sau 2ntro anu'ită 'ăsură,
să participe la
i
acele; te'eri $i nelini$ti+
A' djscutat 'ai pe lar" acest lucru 2n
Narrating Postmodernit, 2n !y"'unt (au'an,
"ntimations of Postmodernit, )outled"c, ondon, l
<<0+
5<
!F4U>T (AU4A>
Acceptarea 2nt2'plării $i respectul faţă de
a'bi"uitate nu apar cu u$urinţăK e inutil să le ne"lijărn
costurile psi%olo"ice+ i totu$i norul acesta are părţi
neobi$nuit de rnari de lu'ină+ )e?vrăjirea
post'odernă a lu'ii are $ansa de a se confrunta direct
cu capacitatea u'ană 'orală, a$a cu' este ea,
nede"%i3ată $i nedefor'ată, de a o readuce 2n lu'ea
u'ană din e8ilul său 'odern, de a?i restabili
drepturile $i de'nitatea, de a $ter"e a'intirea
defăi'ării, sti"'atul lăsat de ne2ncrederea 'ode'ă+
>u că lu'ea ar deveni, 2n consecintă, nea părat 'ai
bună $i 'ai ospitalieră, dar va avea $ansa de a 2nvăţa
să accepte 2nclinaţiile dure $i %otăr2te ale oa'enilor,
pe care, 2n 'od evident, nu a reu$it să le respin"ă prin
le"e, $i vadeavea
pornirea aici$ansa
G'ai de a pornidec2t
de"rabă de aici+ Poate căunui
declararea
astfel de 2nceput ca nul $i neavenitH va face 'ai
realistă speranţa 2ntr?o lu'e 'ai urnană $i aceasta din
cau3a modestiei sale+
A lăsa 'oralitatea fară arrnura ri"idă a codurilor
etice artificial construite Gsau a renunţa la a'biţia de a
păstra această ar'urăH 2nsea'nă a o re=personaliza.
Pasiunile o'ene$ti erau considerate prea rătăcitoare $i
sc%i'bătoare, iar sarcina de a face coabitarea u'ană
si"ură, prea serioasă, pentru a 2ncredinţa soarta
coe8istenţei u'ane capacităţilor 'orale ale fiinţelor
o'ene$ti+ Ceea ce ajun"ern să 2nţele"e' acu' este că
soarta aceasta poate fi 2ncredinţată $i altor factori sau,
'ai de"rabă, că de ea e posibil să nu se aibă "rijă a$a
cu'
s?ar trebuie
dovediGadică toată "rija sau,
nerealistă oferită $isau preconi3ată
'ai rău,
contraproductivăH dacă 'odul cu' abordă' această
"rijă nu ia act de 'oralitatea personală $i de pre3enţa
ei persistentă+ Ceea ce 2nvăţă', $i 2nvăţă' pe calea
cea 'ai "rea, este că toc'ai 'oralitatea personală
face posibilă ne"ocierea etică $i consensul, nu invers+
In 'od si"ur, 'oralitatea personală nu ar "aranta
reu$ita unor ase'enea ne"ocieri+ e?ar putea face
c%iar 'ai dificile $i ar putea adău"a ni$te obstacole
cursei, $i nici dru'urile nu ar fi netede+ 4ai probabil,
ar face orice acord la care s?ar putea ajun"e
neconcludent, teinporar $i lipsit de recunoa$tere
universală+ Totu$i $ti' acu' precis curn stau
lucrurile,
doar curnpierderii
cu riscul stă' noipo3iţiei
$i că pute' pretinde altceva
verticale+
)e?personali3area 'oralităţii 2nsea'nă revenirea
responsabilitătii rnorale de la linia de sosire Gunde a
fost e8ilatăH la punctul de plecare Gunde 2i este loculH
al procesului etic+ Inţele"e' acu'  cu un a'estec
de tea'ă $i speranţă  că dacă responsabilitatea
'orală nu a fost Bde :a 2nceput oarecu' 2nrădăcinată
2n felul nostru, al oarnenilor, de a fi, ea
;1
ETICA POST4O&E)>
nu va apărea niciodată ulterior prin nici un efort oric2t
de "eneros saua$adecu'
ce a'inte$te, autoritar+ Aprobă'
scria P+ instinctiv
#+ Stra.son ceeacu
2n ur'ă
'ai 'ult de două3eci de ani, că la 2ntrebarea BCe
interes are individul faţă de 'oralitateN Bnu se
răspunde 'enţion2nd interesul "eneral faţă de
e8istenţa unor siste'e de pretenţii aprobate din punct
de vedere social6 Gde$i nu s2nte' si"uri că 2ntrebarea
despre <interesul faţă de 'oralitate 'ai trebuie pusăK
bănui' că e un fel de 2ntrebare incorectă ce?$i
anticipea3ă răspunsulH+ &e ase'enea ajun"e' să
crede' că toate substitutele construite social  cu'
ar fi răspunderile funcţionale sau procedurale  nu
s2nt dec2t suro"ate precare, incerte $i 2ndoielnice din
punct de vedere 'oral Gde$i instru'ental eficienteH+
personală,
Ele toate slăbesc
ulti'ul2npunct
loc să
de fortifice
sprijin $iresponsabilitatea
ulti'a speranţă a
'oralităţii+ Tardiv, ajun"e' să aprecie' su"estia lui
Rladi'ir Xan-:vitc% că, 2n acela$i fel 2n care cogito
infir'ă scepticis'ul total, Binti'itatea 'orală
trebuie considerată Bultinia instanţă, din care Bapelul
e i'posibil, e8cept2nd ca3ul de rea credintă K B>i'ic
nu 2nlocuie$te acest consi'ţă'2nt inti' din tot
sufletul  nici acceptul superficial ce respectă
cuvintele, nici o autoritate transcendentă care pretinde
ca ea 2nsă$i să fie9 eliberată prin con$tiinţă pentru a se
face acceptată +
4ai 2nt2i, dele"iti'area sau Bi3olarea
i'pulsurilor $i a e'oţiilor 'orale, iar apoi 2ncercarea
de a reconstrui edificiul eticii cu ar"u'ente atent
eliberate deu'ană
inti'itatea nuanţebrută,
e'oţionale $i de toate
ec%ivalea3ă le"ăturile
Gca să folosi' cu
'etafora 'e'orabilă a lui Warold Farfin-elH cu a
spune că, dacă a' putea scoate pereţii din dru', a'
vedea 'ai bine ce susţine tavanul+ Toc'ai Brealitatea
brută, pri'ară $i funda'entală a i'pulsului 'oral, a
responsabilităţii 'orale, a inti'itătii 'orale, este cea
care fu'i3ea3ă 'aterialul din care e facută
'oralitatea coabitării u'ane+ &upă secole de 2ncercări
de a de'onstra contrariul, B'isterul 'oralitătii din 'i
ne GYantH ne apare 2ncă o dată i'posibil de elucidat+
&upă cu' a su"erat recent 4ic%ael S+ Pritc%ard,
e8pri'2nd o părere lar" răsp2ndită,

Pute'
cu 2ncerca
cal', să ie$i'
să susţine din propuneri
acele noi 2n$ine eticeD
$i pute' căuta,
dintr?un
punct de vedere e8terior, obiectiv+ Totu$i, a$a cu'

#+ Stra.son, Freedant a,td 2esentment and

@tlter Essa!s, 4ctliucn, o,idon, :<M;, p+ J5,
;> &in 4,ait> des vertus G:<9H, citat după
Coîttempo>ar! Ettrapeait Etltics / 7eiected )eadin"s,
cd+ Xoscp% X+ Yoc-clnians, &oublcday, >c. or-,
:<M0, pp+ ;6;9+
;:
!F4U>T (AU4A>

observă Stra.son,
reu$it 2ncă, nicidreptate+
$i pe bună o asernenea 2ncercare nu
&acăjustif2cări a
e8te'e
ne cer cu 'ultă i'a"inaţie să ne de3bără' de
senti'entele noastre 'orale ca să le pute' privi
Bobiectiv, la ce resurse vo' apela pentru această
anali3ăN Spre a face dreptate subiectului, trebuie să ne
folosi' sensibilitătile 'orale, inclusiv, a$a cu' se $i
2nt2'plă, senti'entele+ >u e8istă teren neutru+ &acă e
să aibă vreo utilitate practică pentru noi, ftlosof2a
'orală trebuie să fte o Btreabă inte'ă, oric2t a' dori

Jn 'ăsura 2n care dispare obsesia 'odernă le"ată
de scopuri $i utilitate $i ideea la fel de obsesivă că
toate lucrurile s2nt autotelice Gadică pretind că
ajun"e la altceva
repre3intă propriuldec2t
scopla$iele
nu2nseleH,
un 'ijloc
'oralitatea
pentru aare
$ansa de a?$i pri'i 2n final dreptul său+ Poate să nu
'ai fie flatată sau obli"ată să?$i pre3inte "aranţiile,
să?$i justifice dreptul de a e8ista prin pr+e3entarea
avantajelor pe care le asi"ură supravieţuirii, statutului
sau fericirii personale, sau a serviciului ce 2l face
securităţii, le"ii $i ordinii colective+ Este o $ansă care
poate da roade, deoarece  după cu' vo' vedea 'ai
t2r3iu 2ntrebarea B&e ce trebuie să fău 'oralN
constituie sf2r$itul, nu 2nceputul atitudinii 'orale, o
atitudine care Gla fel ca $i + +emeinschaft=ul lui
TănniesH e8istă doar 2n starea de an sich, durea3ă doar
at2ta ti'p c2t nu $tie de pre3enţa sa ca pre3enţă 'orală
$i nu se 'ateriali3ea3ă ca obiect de anali3ă, njci nu se
supune
&acă se evaluării
profită dedupă standarde
$ansă, ce nu?i
'oralitatea va făs2nt proprii+
liberă să?$i
accepte Gsau, 'ai de"rabă, să?$i recunoască, cu jenăH
neraţionalitatea, calitatea de a fă propria cau3ă
necesară $i suf2cientă+ i va fă bine, deoarece nici un
iinpuls 'oral nu poate supravieţui testului sever de
utilitate sau profit, ca să nu 'ai a'intiin că nu poate
scăpa nevătă'at din acest test, $i deoarece 'oralitatea
2ncepe prin a cere un ase'enea test de la subiectul
'oral sau de la obiectul i'pulsului 'oral sau de la
a'2ndouă

;> 4ic%ael S+ Pritc%ard, On Becoming

Responsible. University Press of Yansas, :<<5, p+ :1+
;0

UNI)ERSALITATEA EC"I)OCĂ
Jn ur'ă cu o ju'ătate de veac, )obert 4usil
'edita 2n er 6ann ohne Eigenschaften, cel 'ai
'inuţios $i deosebit de nestili3at ră'as bun spus
secolului al \I\?lea
Cine 'ai poate fi interesat de acea discuţie străvec%e
$i inutilă despre bine $i rău, c2nd s?a stabilit că binele
$i răul nu s2nt deloc Bconstante, ci Bvalori
funcţionale, astfel 2nc2t bunătatea acţiu'lor depinde
de 2'prejurările istorice, iar bunătatea fiinţelor
o'ene$ti de abilitatea psi%o?te%nică de a le e8ploata
calităţileN
Este o 2ntrebare desc%isă aceea referitoare la
'ăsura 2n care $i dacă Bistoricitatea binelui $i a
răului, care i?a răscolit pe predicatorii 'orali p2nă 2n
străfundurile fiinţei lor, i?a tulburat $i pe oa'enii
obi$nuiţi, ocupaţi cu treburile de 3i cu 3iK $i dacă 2n
perioadele de indeci3ie sau c%iar 2n 'o'entele
trau'atice, c2nd s?au si'ţit pierduţi, ar ur'a sfatul
filosofilor de a?$i le"a incapacitatea de a acţiona de
faptul că alţi oa'eni, 2n alte vre'uri $i 2n alte locuri,
au separat, binele $i răul altfel dec2t ei, sau dacă
con$tienti3area acestui lucru, 2n ca3ul 2n care l?au
con$tienti3at, i?ar tulbura foarte 'ultK dacă ar
a'plif2ca nelini$tea incertitudinii $i a indeci3iei care
ă?a c%inuit deja pe c2nd 2ncercau să?$i controle3e
propriul viitor acesta
$i dacă lucrul ce se 2ncăpăţ2na să ră'2nă
le?ar sc%i'ba dru'ulnecunoscutK
2n 'are
'ăsură+ >u 'ulţi dintre noi par să se preocupe să afle
c2t de 2'părtă$ite s2nt de alţii i'a"inile noastre despre
bine $i despre rău $i c2t ti'p a durat sau ar dura
unitatea de opiniiK pentru 'ajoritatea dintre noi, ideea
că tot ce face' e aprobat de Boa'eni ca noi 
Boa'eni care contea3ă  este ceea ce ne trebuie
pentru a dornii lini$tiţi $i pentru a avea con$tiinţa
2'păcată atunci c2nd Bei  cei <diferiţi de noi 
de3aprobă+
e"ătura str2nsă 2ntre respectarea re"ulilor 'orale
$i credinţa 2n universalitatea lor a fost, după toate
probabilităţile, 'ai ales ideea filosofilor $i
2n"rijorarea
fi $i acestora+ O ase'enea le"ătură nu ar putea
;5
!F4U>T (AU4A>
nu ar fi postulată dacă nu s?ar fi irnputat deja
oa'enilor obi$nuiţi că ur'ăresc coerenţa $i
con"ruenţa ce erau 2nse'nul profesional al filosofilor,
sau dacă nu s?ar fi proiectat asupra lor preocupările
caracteristice puternicilor 3ilei, care 2$i pro'ovea3ă
a'biţiile locale sub stindarde universalist e+ &ar a fost
2ntr?adevăr 2n"rijorarea filosofilor $i 2ncă foarte
serioasă+
de la#aptul
un loccă
la i'a"inea
altul $i debinelui $i cea
la o epocă la aalta
răului
$i cădiferă
nu se
poate face ni'ic 2n acest sens, nu rnai este un secret,
cel puţin de la 4ontai"ne 2ncoace+ Totu$i, puţini
dintre autorii care au scris despre acest lucru l?au
vă3ut cu cal'ul rese'nat al lui 4ontai"ne, un cal'
senin $i li'pede+ Cei 'ai 'ulţi :?au vă3ut cu oroare,
ca pe o a'eninţare $i ca pe o absurditate crasă, o
provocare at2t pentru cel ce "2nde$te, c2t $i pentru cel
ce acţionea3ă+ Adevărul este, prin definiţie, unul
sin"ur, doar erorile s2nt nenu'ărate acela$i lucru
trebuie să se aplice si"ur $i corectitudinii rnorale, dacă
preceptele 'orale au o autoritate 'ai respectabilă
dec2t a celui care bate din picior $i love$te cu pu'nul
&acă
2n 'asă,
re"ulile
2n sensul
'oralecăpropovăduite
Basta vreau $i7sau
$i vreau acumN.
practicate
aici $i acu' au o ase'enea autoritate, trebuie arătat că
alte re"uli nu s2nt doar diferite, ci "re$ite sau proaste,
că acceptarea lor constituie un re3ultat al i"noranţei $i
al i'aturităt dacă nu al relei? voinţe+
I'pulsul de a salva inte"ritatea propriei vi3iuni
'orale de de3astrul care vine si"ur o dată ce s?a
descoperit că vi3iunea nu este dec2t una 2ntre 'ai
'ulte, s?a le"at cel 'ai bine de ideea de pro"res ce a
do'inat "2ndirea 'odernă o bună parte din istoria ei+
Alteritatea Gtoate tipurile artificiale de alteritate,
inclusiv cea etic ăH a fost temporalizată 2ntr?un 'od
caracteristic ideii de pro"res  tirnpul se'nifica
ierar%ie  B'ai t2r3iu fiind identic cu B'ai bine, iar
Brău
Gucrulcu Bdepă$it
ne2nse'natsau care
B2ncă ră'2nea
nede3voltat ca lu'ea+
atunci era ca
feno'enele de3aprobate să fie le"ate de trecut 2n 'od
natural, să fie interpretate ca relicve ce au supravieţuit
propriei epoci $i trăiesc 2n pre3ent 2ntr?o epocă de
2'pru'ut, iar susţinătorii lor ca stri"oi ce ar trebui
2n"ropaţi c2t rnai cur2nd pentru binele lor $i al tuturor
celorlalţi+H O ase'enea vi3iune s?a potrivit perfect at2t
cu nevoia de a le"iti'a cucerirea $i supunerea
diferitelor re"iuni $i culturi, c2t $i cu aceea de a
pre3enta de3voltarea $i răsp2ndirea cunoa$terii ca
principalul rnecanisrn nu doar al sc%i'bării, ci al unei
sc%i'bări 2n bine, al progresului. &upă cu' spunea R+
F+ Yiernan, Bţările coloni3atoare s?au străduit să?$i
păstre3eciconvin"erea
ordine, $i că răsp2ndesc 2n lu'e nu doar
**
ETICA POST4O&E)>A

civili3atie t+ Xo%annes #abian a nu'it acest obicei lar"

răsp2ndit Bcronopolitică proiectarea diferenţierii
conte'porane pe a8a ti'pului, astfel 2nc2t
alternativele culturale să poată fi descrise ca
Balocronice, aparţin2nd unei epoci diferite $i
supravieţuind 2n pre3ent pe ba3a unor
0pre'ise false, nefiind dec2t relicve destinate pieirii

Uni&/6a$i620$ 7i %/o:$&2&$& 6a$&

Postulatul universalităţii a fost 2ntotdeauna o
cerere cu adresă sau, rnai concret, o sabie cu tăi$ul
2ndreptat către o ţintă propusă+ Postulatul a constituit
o reflecţie asupra practicii 'oderne de uni!ersalizare,
2ntr?un 'od si'ilar conceptelor 2nrudite de Bnatură
u'ană sau Besentă urnană, care au reflectat intenţia
de a 2nlocui colecţia pestriţă de enoria$i, nea'uri $i
alti localnici cu cetăţeanul Gpersoana cu atribute
conferite
autorităţi cedoar de le"ile
acţionea3ă sin"ureistatului
2n nu'ele $i necontestatei
unitar $i
suveranH+ Postulatul teoretic s?a potrivit perfect cu
a'biţiile $i practicile de unifor'i3are ale statului
'odern, cu ră3boiul declarat acelor pou!oirs
intermdiaires, cu cruciadele sale culturale 2'potriva
obiceiurilor locale redefinite ca superstiţii $i
conda'nate la 'oarte pentru crirna de a re3ista
conducerii centrali3ate+ BOrnul universal, redus la
esenta Bnaturii u'ane, avea5 să fie  după cu'
spunea Alasdair 4acIntyre  un Beu liber, nu
obli"atoriu neafectat de particularis'ele de inspiraţie
colectivă, totu$i capabil să se elibere3e de rădăcinile $i
fidelităţile colective, să se ridice, cu' s?ar spune, pe
$i critic,
un plan superior
pretenţiile
$i să
$i presiunile
privească de
colective+
acolo, lun", deta$at
>ecesitatea de a recunoa$te ca 'orale doar acele
re"uli care trec testul unor principii universale,
e8trate'porale $i e8trateritoriale, a 2nse'nat, 2n
pri'ul r2nd $i 2n cea 'ai 'are 'ăsură, ne"area
pretenţiilor colective, te'porale $i locale, de a e'ite
judecăţi 'orale cu autoritate ;+

:+ R+ F+ Yiernan, 4he Lo,0s ;Huî,rnu iud,

Crcssct ibrary, ondon, :<, p+ 5::
0+ Cf+ Xo%anncs #abian, 4i,uc anl the @ther o:
3nthropolog! 6a9es its @b)ect, Co?lu'bia University
Press, >c. or-, :<5+
5+ Cf+ Alasdair 4aclntyrc, 3fter Birtue, :<:+
;+ afir'aţie ce are for'a verbală a unei judecăţi
'orale pentru care nu se pot da 'otive nu e8pri'ă
deloc o adevărată judecată 'orală  sc poatc
considcra o c8prcsic prolotipică a unci ascrncnca
conccpţi Gdin 4arcus Sin"cr, +e,,e,oli/c,tio,t i,î
Etltics, citat după >eil Cooper, 4he concepts
;,,tîralitt, 2n [P%ilosop%y+ :<99, pp+ :<55H+
Coopcr nu'e$te un ase'cenea
;6
!F4U>T (AU4A>
Sabia folosită 2n acest scop s?a dovedit totu$i cur2nd a
fi a$a cu' a fost de la bun 2nceput, cu tăi$ dublu+ E
adevărat că i?a rănit ad2nc pe advcrsarii 'enţionaţi ai
spiritului li'itat de3aprobat de stat, dar a lovit $i
acolo unde nu trebuia, afect2nd "rav suveranitatea
statului pe care se spera să o apere+ Intr?adevăr, de ce
ar trebui ca Beul liber să accepte dreptul e"ii
Statului, a acestui stat de acu' $i de aici, de a?i
e8pri'a esenţaN &e ce ar trebui să răspundă c%e'ării
de a intra 2n $ablonul cetăţeniei, creat de statN
de filosofi
Atunci$ic2nd
nu de
e luat
practicienii
2n serios puterilor
Gadică a$ale"islativeH,
cu' e luat
postulatul universalitătii nu doar sub'inea3ă
prero"ativele 'orale ale co'unităţilor transfor'ate
acu' 2n unităţi ad'inistrative ale statului?naţiune
o'o"en, ci $i face aproape i'posibil de susţinut
efortul statului de a obţine autoritatea 'orală
supre'ă+ o"ica postulatului este 2n discordanţă cu
practica oricărei co'unităti politice i3olate K ea se
opune nu nu'ai contracurentului spe?cific, acu3at
frecvent de obstrucţionarea 'i$cării către
universalitate, ci $i principiului aristotelic al statului
ca sursă ulti'ă $i apărător al u'anităţii+ Ea 'ilitea3ă
2'potriva oricărei teorii, cu' ar fă cea a lui 4ic%ael
Qal3er sau cea a lui 4ic%ael Oa-es%ott, aristotelici
conte'porani,
pe un apel la care concepintrinseci
2ntelesuri Braţiona'entul 'oral ca
unei co'unităţi
politice $i nu ca pe un apel la prin?cipii abstracte 6,
indiferent de nivelul la care a fost locali3ată
co'unitatea politică respectivă+
Orice polis 2$i separă, 2$i distin"e, 2$i
Bindividuali3ea3ă 'e'brii faţă de 'e'brii altor
co'unităţi, 2n aceea$i 'ăsură 2n care 2i une$te $i 2i
unifor'i3ea3ă 2ntre propriile "raniţe+ Eul Blocali3at
Gconfor' e8presiei lui 4aclntyre, contrariul Beului
liberH e 2ntotdeauna opus unui eu d>ferit locali3at,
2nrădăcinat 2n alt polis. &in acest 'otiv, pretenţia de
universalitate tinde să se 2ntoarcă 2'potrivapolis?ului,
care a dorit să o 2'pă'2ntenească $i să o utili3e3e 2n
ră3boiulaceastă
lo"ice, 2'potriva propriilor
pretenţie rebeliKdec2t
nu poate la li'itele sale
să de3volte
fară 2ncetare opo3iţia faţă de toate dictatele 'orale $i
astfel să provoace o

concept de 'oralitatc Bautono' sau Bindependent,

diferit dc Bpo3iti?v sau Bsocial K accastă variantă de
'oralitate e pre3entată, de e8c'plu, 2n aftr'aţia lui
W+ + A+ Wart G2n Legal and 6oral @bligations/
Essas in 6oral Philosoph& că Bpute' 2nţelc"e
'oralitatea individului doar ca pe o de3voltare din
feno'enul pri'ar al 'oralităţii unui "rup social+
4ic%ael X+ Sandcl, "ntroduction, la Liberalism
and its C,=itics, ed+ 4ic%ael X+ Sandel, (lac-.cll,
O8ford, :<;, p+ :1+

;9
ETICA POST4O&E)>=
atitudine radical indi!idualistă. Jn ti'p ce
pro'ovea3ă standarde aparent universale, dar totu$i,
prin forţa lucrurilor, le"ate de condiţiile interne, statul
se "ăse$te 2nfruntat $i respins 2n nu'ele aceluia$i
principiu al universalis'ului care 2i lu'inea3ă $i7sau
2i 2nnobilea3ă ţelul+ Pro'ovarea standardelor
universale sea'ănă atunci suspect de 'ult cu
supri'area naturii u'ane $i tinde a fi acu3ată de
intoleranţă.
cu' Pentru
au ajunsapărătorii
să fie cunoscuţiH,
eului Blocali3at
a'biţii le
GBco'unitarii,
universaliste
$i practicile de universali3are s2nt desi"ur o
nele"iuire, 'ijloace de opri'are, un act de violenţă
co'is asupra libertăţii u'ane+ Ele s2nt totu$i
inacceptabile $i pentru bona)ide, universali$tii liberali,
consecvenţi $i serio$i, care s2nt prudenţi 2n ceea ce
prive$te orice putere 'ai li'itată dec2t cea universală,
cu pretenţia de a pro'ova standarde a$a?3is
universale+ &upă cu' o consideră liberalii
consecvenţi, 'oralitatea poate fi 2nrădăcinată doar 2n
calităţi $i capacităţi ale indivi3ilor Gua fiinţe u'ane+
Codurile etice pro'ovate 2n nu'ele "rupurilor  al
Bintereselor de "rup superioare sau al B2nţelepciunii
de "rup supre'e  le vor privi, a$a cu' le?a privit
Sren Yier-e"aard,
liderii avi3i ca pe
de putere, pede
unoca3 de conspiraţie
parte, 2ntre
$i aversiunea faţă
de povara responsabilităţii 'orale a pretinselor lor
sarcini, pe de alta
O'ul este 2n 'od natural una d'tre creaturi+ &e
 aceea, toate eforturile u'ane tind către viaţa 2n tur'ăK
Bsă ne uni' etc+ Evident, aceasta se 2nt2'plă sub tot
felul de nu'e sonore, dra"oste, si'patie, entu3ias',
reali3area vreunui plan 'ăreţK este ipocri3ia obi$nuită
a ticălo$ilor care s2nte'+ Adevărul e că 2ntr?o tur'ă
s2nte' liberi de standardul individualului $i al
idealului9+
Totu$i, acesta nu este sin"urul 'otiv pentru care
ar'a universalis'ului
celor ce o deţin+ Cu se poate
factorii2ntoarce 2'potriva
pro'otori ai
universalisrnului lipsiţi de suveranitate cu adevărat
universală, ori3ontul universalităţii Bce e8istă efectiv
Gsau 'ai de"rabă ce a fost proiectată 2n 'od realistH
tinde să se oprească la "raniţele statului+ A'biţiile
universaliste ale fiecărei autorităţi suverane au
e8istenţe precare printre 'ultitudinea de autorităţi
suverane+ Consecvent universalistă poate fă doar o
putere 2nclinată spre identificarea o'enirii
Soren Yier-e"aard, 4he last Oears / ournals,
05J8055, trans+ )onald Fre"or S'it%, Collins,
ondon, :<9, p+ 5 :+ B>i'eni nu vrea să fie o
persoană sin"ură, toată lu'ea ocole$te tensiunea Gp+
5invi3ibil+++
:HK dar Bde
&u'nc3eu
2ndată ce e8istă
apare 'asa,
doar pcntru
&u'ne3eu
persoana
e
sin"ură Gp+ (5&.
*A
!F4U>T (AU4A>
2n "eneral cu populaţia supusă "uvernării sale
pre3ente sau viitoare+ Este i'probabil ca o ase'enea
putere să apară 2ntr?o lu'e or"ani3ată pe ba3a
principiului statelor?naţiuni $i 2ntr?o lu'e 2n care nici
unul dintre statele?naţiuni nu poate 2ntreţine 2n 'od
serios $i pentru 'ult ti'p visul suveranităţii
ecu'enice+ Astfel, coabitarea autoritătilor
suveraneZ
nevoie defiecare cu un
$i duce la do'eniu li'itatsuveranilor
solidaritatea de vecini, areo
recunoa$tere desc%isă sau tacită a do'inaţiei unice a
fiecărui suveran 2ntre anu'ite "raniţe 2n stilul Bcuius
re"io, eius reli"io+ e spui supu$ilor tăi ce să facă, iar
eu le spun supu$ilor 'ei+ In acela$i fel 2n care
i'a"inea re"ulilor 'orale universale este creată
pentru u3 intern pe 'odelul le"ii universale
pro'ul"ate de autoritătile st atului, universalitatea
'orală suprastatală e privită, 2n ase'ănarea sa cu
Brelaţiile internaţionale, ca un catali3ator al
diplo'aţiei, al ne"ocierilor, al căutării de Bpuncte de
2nţele"ere reale sau i'a"inare+ Orice este acceptat 2n
final ca fiind Bcu adevărat universal tine 'ai 'ult de
natura Bnu'itorului co'un dec2t de cea a
Brădăcinilor
presupunereaco'une+ Jn spatele
care 2l face procedeului
să funcţione3e  căsee8istă
află
'ai 'ulte concepţii de 'oralitate universală $i că
aceea care predo'ină e le"ată de autoritatea puterilor
ce revendică $i deţin dreptul de a o e8pri'a+
Oric2t de puternice ar fi aceste constr2n"eri $i
oric2t de profunde ar fi contradicţiile intrinseci ale
proiectului universalist, 'odernis'ul a tratat 2ntrea"a
relativitate ca pe o neplăcere $i o provocare, 'ai ales
ca pe un ele'ent iritant te'porar, ce ur'a a fi
vindecat rapid+ Oric2t de dificilă s?a dovedit utili3area
universalităt 'orale, nu s?a 2n"ăduit ca vreo
dificultate practică să arunce 2ndoiala asupra
universalităţii ca ideal $i ca ori3ont al istoriei+
)elativis'ul
2n a fost din
ciuda eforturilor 2ntotdeauna
pre3ent aBactual persistenţa
avut tendinţa de a f2sa
'ini'ali3ată ca un si'plu obstacol te'porar 2n calea
unei evoluţii, altfel de neoprit, către ideal+ Risul
universalitătii ca destinaţie finală a omenirii $i
%otăr2rea de a?l reali3a s?au refu"iat 2n
conceptulprocesual de uni!ersalizare. Acolo erau 2n
si"uranţă at2ta vre'e c2t se putea crede 2n 'od
re3onabil că procesul de universali3are are 2ntr?adevăr
loc, că Bscur"erea ti'pului poate f2 privită 2n 'od
credibil ca i'posibil de oprit $i că va duce la scăderea
$i eventual la eli'inarea diferenţelor actuale+
Increderea 2n puterea 'iraculoasă de vindecare a
ti'pului  $i 'ai ales 2n partea sa de Bnu 2ncă pe
te'a căreia se poate fabula liber $i căreia i se pot
atribui
e'piriceputeri
a fost'a"ice
la ur'afără tea'a
ur'ei unor verificări
o trăsătură foarte
evidentă a spiritului 'ode'+
;
ETICA POST4O&E)>
&iderot l?a nu'it pe o'ul 'odern Bpostro'ane,
2ndră"ostit de posteritate $i, a$a cu' a spus Alain
#in-iel-raut recent,
O'ul 'odern a contat pe capacitatea viitorului de a
repara nedreptăţile pre3entului+ El a privit o'enirea 2n
"eneral ca pe o 'i$care de calităţi ce ar sfida oa'enii
luaţi separat+ A acordat ti'pului care va veni
2ncrederea ce o avea 2n Eternitate+++ O'ul 'odern se
2ndreaptă către posteritateM+
Toc'ai această credintă, caracteristică
'entalităţii 'od erne, a fost sub'inată $i scoasă din
u3 2n epoca post'odernă G2'preună cu puterile ale
căror a'biţii o susţineauH+ Rarianta post'odernă a
istoriosofiei universali3ării este perspectiva
ZZ"lobali3ării  vi3iunea unei răsp2ndiri "lobale a
infor'aţiei, a te%nolo"iei $i a interdependenţei
econo'ice Z care 2n 'od evident nu include
Gfactorii presupu$i
ecu'eni3area autoritătilor
Ba "lobali3a
politice,
s2nt
culturale
consideraţi
$i 'orale
ca
nenaţionali, rnai de"rabă dec2t inter sau
supranaţionaliH+ >oua istoriosofie face ca
perspectivele universalităţii 'orale reali3ate prin
răsp2ndirea Bprocesului de civili3are să devină
2ndepărtate $i tulburi+
Uit2ndu?se acu' că i s?au pus ba3ele prin
B'isiunea de civili3are a statelor?naţiuni Bavansate
din punct de vedere cultural sau Bfoarte de3voltate,
ideea de 'oralitate universală, dacă va supravieţui,
poate să se ba3e3e doar pe i'pulsurile 'orale
2nnăscute, presociale, co'une tuturor oa'enilor
Gopuse celor ce re3ultă 2n ur'a prelucrării sociale,
produsele finale
co'andă7de $i re3iduurile
educareH acţiuniiele'entare,
sau pe structurile le"islative7de
tot
co'une tuturor oa'enilor din lu'e, 2n 'od si'ilar
anterioare oricărei intervenţii a societăţii Gve3i
capitolul ur'ătorH+ Alternativa ar fi cedarea c2'pului
de luptă adversarilor eterni ai susţinătorilor
universalis'ului, comunitarii. In clipa c2nd se acceptă
probabilitatea ca pluralitatea de puteri supre'e
culturale7'orale Gdiferite de cele politice7econo'iceH
să persiste pe o perioadă nedefinită, poate pentru
totdeauna, retra"erea din teritoriul rece $i abstract al
valorilor 'orale universale la adăpostul cald $i
pri'itor al Bco'unitătii natale e considerată e8tre'
de tentantăK 'ulţi ar "ăsi
M
Alain #in-iel-raut, Le 6conternporain ; Pgu
lecteur du monde moderne, Falli'ard, Paris, :<<:, p+
:5+ #in-iel-raut citca3ă cuvintclc lui Claude Si'on 
B2n ulti'ă instanţă, 2n acela$i fel 2n care se spunea
odată ]&u'ne3eu le va $ti pe ale uiV, cred că pute'
su"era fără a "re$i prea 'ult că, 'ai devre'e sau 'ai
t2r3iu, 2ntr?un 'od sau altul, istoria Gsau specia
u'anăH le va $ti pe ale ei+
;<
!F4IX>T (AU4A>
atracţia ire3istibilă+ &e aceea, pri'a i'a"ine a
o'enirii asupra co'unităţii, care pentru o bună paite
din vre'urile 'oderne a fost e8ilată la periferia rar
vi3itată a reflecţiei filosofice $i politice, respinsă cu
dispreţ ca fiind Bconservatoare, Bnostal"ică sau
Bro'antică $i dată uitării de "2ndirea do'inantă care
considera cu '2ndrie despre sine că Be 2n pas cu
ti'pul, că e $tiinţif2că $i Bpro"resistă, revine acu'
cu %otăr2reK 2ntr?adevăr, ajun"e aproape să fie ridicată
la ran"ul $i la Bbunul?si'ţ necontestat al $tiinţelor
u'aniste+

R&6#a#o/nici/&a &0$0i &</ăăcina#

Proble'a cu i'a"inile co'unitarilor devotaţi este
că, ase'enea apărătorilor universalis'ului care au
refu3at să?$i li'ite3e vi"ilenţa la punctele de control
ridicate de?a lun"ul frontierelor statului?naţiune,
eurile Blocali3ate refu3ă să se li'ite3e la rolul de
apărători ai "raniţelor Bco'unităţilor reale Gadică ale
co'unităţilor a$a cu' au fost ele i'a"inate de
teoreticieniH+ #rontierele co'unităţilor se $tie că s2nt
'ai "reu de trasat fără ec%ivoc dec2t "raniţele statelorK
totu$i, nu aceasta constituie principala proble'ă+
&acă identitatea unei co'unităti e definită prin
puterea asupra eurilor pe care le Blocali3ea3ă $i deci
prin "radul
"enere3e consensului
2n acestea, atunci'oral
2nsă$iceideea
este de
capabilă
"raniţe să
ale2l
co'unităţii G'ai ales "raniţele etan$e, controlate $i
i'penetrabile, e8peri'entate 2n ca3ul statelor?naţiuni,
dar $i "raniţe 2n sensul ceva 'ai 'oderat al unei linii
sinuoase ce deli'itea3ă o populaţie co'parativ
unifor'ă, o'o"enă din punct de vedere cul?
turall'oralH devine foarte "reu, c%iar i'posibil de
susţinut+
>u e8istă nici o autoritate comunală cu putere de
judecată le"ală co'parabilă cu aceea a or"anis'elor
le"ate de stat sau susţinute de stat. In absenţa unei
ase'enea autorităţi, o co'unitate cu adevărat
capabilă să?$i Blocali3e3e 'e'brii, indiferent cu ce
consecinţe de durată, pare a fi 'ai 'ult un postulat
'etodolo"ic
coboară din dec2t
lu'eao realitate+ Ori deac2te
relativ si"ură ori cineva la
conceptelor
descrierea oricărui obiect concret pe care conceptele
se presupune a?l ilustra, va "ăsi doar un "rup
f:uctuant de oa'eni ce acţionea3ă 2n contradictoriu,
'arcat de dispute interne $i 2n 'od evident lipsit de
'ijloace de arbitrare a propunerilor etice diver"ente+
Co'unitatea 'orală se dovede$te a fi nu at2t
imaginată c2t postulată, $i postulată în mod
discutabil. Este 2ntotdeauna proble'a unui postulat
opus altor pos?
51
ETICA POST4O&E)>
tulate, un program, o 2ncercare de a an"aja viitorul,
'ai de"rabă dec2t de a apăra sau a reabilita trecutul,
'ai ales o 2ncercare de a an"aja un anu'it nu'ăr de
oa'eni $i de a le subordona acţiunile anu'itor
opţiuni, preferabile datorită efortului de a face reală
e8istenţa postulată a co'unitătii+ Ceea ce se descrie
ca ZZ'oral 2n co'unitatea 'orală s2nt efectele dorite
ale acestei subordonări, li'itarea $i eficienti3area
opţiunilor individuale obţinute prin solicitarea de a
coopera la a face "rupul real, 'ascată ca solicitare de
a păstra "rupul 2n viaţă Gsolicitare adesea e8pri'ată
direct $i duplicitar ca nevoie de sacrificare a
intereselor individuale, e"oiste, 2n favoarea interesului
 2ntotdeauna
)etra"erea pre3u'tiv al tuturorH+
actuală a statului din le"islaţia morală
Gsau, 'ai de"rabă, abandonarea a'bitiilor 'oderne de
la 2nceput de a face le"islaţia aceasta o'nipre3entă $i
atotcuprin3ătoareH lasă locul liber pentru ad'inistraţia
co'unală+ Tot 'ai 'ult, statele recunosc drepturile
cate"oriilor 'ai 'ici dec2t naţiunea Gcreate pe ba3e
etnice, teritoriale, reli"ioase, de se8, de politică
se8ualăH la specificitate 'orală $i la autodeter'inare,
sau 'ai de"rabă per'it autodeter'inării să apară 2n
lipsă de altceva $i nu intenţionat+ Folul este u'plut
acu' de presiuni contradictorii, fiecare pretin32nd
dreptul de a interpreta re"ulile ce re3ultă din
Blocali3aiea eurilor care s2nt  după cu' pretind 
do'eniul Bfiresc
B&repturile o'ului al fiind,suprave"%erii
pe de o parte, lor efectul
etice+
renunţării statului la anu'ite prero"ative ale puterilor
sale le"islative $i la a'biţia din trecut de a controla
iscoditor, indiscret viata individuală a statului ce se
rese'nea3ă cu per'anenţa diversităţii din do'eniul
său  devin, pe de altă parte, un slo"an $i o ar'ă de
$antaj 2n '2inile ZZliderilor aspiranţi ZZai
co'unitătii, doritori să obţină puterile la care a
renunţat statul+ Pe de o parte, este e8presia
individuali3ării diferenţei, a noii autono'ii 'orale, pe
de altă parte, s2nt 2ncercănle 'ascate, dar %otăr2te, de
a colectivi3a din nou diferenţa $i de a crea o nouă
%eterono'ie, de$i a'bele la un nivel diferit de cel
dinainte+
Confruntaţi le"ale7'orale,
Buniversalităţii 2n trecut cu definită
puterea $icondensată
aplicată dea
statul?naţiune, indivi3ii s2nt e8pu$i acu' unui a'estec
de presiuni sociale $i7sau situaţii de $antaj cvasietic,
fiecare av2nd ca scop privarea individului de dreptul
la opţiune 'orală+ Totu$i, nici una dintre presiunile
contradictorii nu se aplică la o condiţie a$a de
polivalentă cu' a fost cea a cetăţeanului, a supusului
statului+ In 'od nor'al, Bţintele u'ane co'ple8e se
reduc la o sin"ură faţetă aleasă drept piatra pe care
co'unitatea postulată ur'ea3ă a fi clădită K este
50
!F4U>T (AU4A>
luat 2n considerare un sin"ur aspect al identitătii
'ultilaterale a individului+ Acest unic aspect e
procla'at totu$i a f2 esenţial, a deter'ina situaţia
individului 2n "eneral, a f2 destinat să 'ini'ali3e3e $i
să depă$ească toate celelalte aspecte, eliber2nd
individul, anticipat, de orice nesupunere viitoare faţă
de presiunile ce pot să le susţină+ Ce se pretinde e un
fel de loialitate care ar trebui să 'ar"inali3e3e sau să
anule3e e8i"enţele contradictorii de supunere,
ancorate 2n alte aspecte ale identitătii 'ultilaterale+
Eul trebuie să fie pri'a dată ajustat, 2ndreptat, disecat
$i apoi reasa'blat, pentru a deveni cu adevărat
Blocali3at+ Teoria eului locali3at $i o ideolo"ie ce
serve$te
o refiectăla construirea co'unităţ
$i o sustine, ii pe care
răst oarnă lo"icaacea teorie
reală a
procesului+ &eparte de a fi un Bdat natural,
Blocali3area se produce pe cale socială $i în mod
contro!ersat, repre3intă 2ntotdeauna un re3ultat al
unei co'petiţii $i  foarte frecvent  al opţiunii
individuale+
4oralitatea le"iferată de stat $i presiunile 'orale
difu3e e8ercitate de repre3entanţii autoprocla'aţi ai
co'unităţilor postulate s2nt de acord asupra unui
punct  nea"ă sau cel puţin reduc libertatea 'orală a
individului+
3mbele încearcă să înlocuiască responsabilitatea
morală autonomă cu îndatorirea etică heteronomă.
A'belesau
'orală intenţionea3ă să e8ercitarea
cel puţin de prive3e individul
ale"eriidelibere
opţiunea
2n
situatii din viată considerate ca relevante pentru
Bbinele public  2n ca3 de confiict, vor ca indivi3ii să
opte3e 2n favoarea acţiunii care pro'ovea3ă cau3a
co'ună, 'ai presus de toate celelalte consideratii
GBInteresul tuturor trebuie să prevale3e asupra
intereselor fiecăruia+H+ A'bele au suspiciuni 2n
privinţa iniţiativei individuale+ A'bele respin"
ata$a'entul $i loialitatea pe care indivi3ii le de3voltă
pe cont propriu 2n relatiile spontane, fire$ti $i
necontrolate+ A'bele privesc cu ne2ncredere, ca pe un
teren fertil pentru 2'potrivire $i revoltă, păienjeni$ul
le"ăturilor interpersonale $i a$teaptă oca3ia de a?:
destră'a+
&in 'otive
'oralitatea a'intite anterior,
Bspontană ostilitatea faţă
$i autono'ă, de
născută
individual, este, 2n ca3ul co'unitătilor postulate, 'ult
'ai vi"ilentă, 'ai intensă $i 'ai a"resivă dec2t 2n
ca3ul unui stat bine apărat, si"ur $i 2ncre3ător 2n sine+
Intoleranţa 'ilitantă se na$te din insecuritate, care 2n
ca3ul co'unităţilor postulate e ende'ică $i incurabilă+
Co'unităţile postulate s2nt nesi"ure deoarece nu s2nt
dec2t postulate K totu$i le lipse$te 2ncrederea $i 'ai
'ult din cau3a faptului că ră'2n postulate pentru
totdeauna, indiferent ce fac spre a?$i consolida
pre3entul $i a?$i asi"ura viitorul K după cu' spunea
Cornelius Castoriadis,

5?
ETICA POST4O&E)>

B2n cele 'ai ascunse cotloane ale fortăreţei noastre

e"ocentrice, o voce repetă bl2nd, dar neobosit, ]pereţii
ne s2nt din plastic, acropola din papier'ac%V +
>eav2nd altă ba3ă dec2t supunerea celor convertiţi,
pre3enţa co'unităţilor trebuie re2nnoită 3ilnic+ >u
este ti'p de odi%nă, c%iar $i o scădere trecătoare a
vi"ilenţei poate duce la o disipare ireversibilă+ i
astfel, previ3ibil, nu e8istă nici o li'ită a cru3i'ii $i a
opri'ării ce pot fi co'ise pe calea de la postularea
%otăr2tă la e8istenţa precară+ Supri'area cea 'ai
crudă $i cea 'ai cri'inală a autono'iei individuale se
2nt2'plă să aibă loc astă3i 2n nu'ele Bdrepturilor
o'ului, confis?cate $i colectivi3ate ca Bdrepturi ale
unei 'inorităţi Gdar 2ntotdeauna o 'inoritate ce
dore$te să fie 'ajoritate sau 'ăcar ce dore$te să se
co'porte ca atareH+ )efu3ul de a accepta interpretarea
i'pusă a Blocali3ării este conda'nat ca un act de
subversiune $i trădare, iar trădătorii să nu a$tepte
'ilă+
Jn acela$i fel 2n care c%e'area de "oarnă a eului
Bliber a servit foarte des la 2năbu$irea protestului
2'potriva supri'ării autono'iei 'o?rale de către
statul?naţiune unitar, i'a"inea eului Blocali3at tinde
să acopere practicile Bco'unitare de supri'are
si'ilară+
nici unul >ici
nu eunul nu ecorect
protejat i'un 2'potriva
la utili3arean"ajării
defectuoasă,
2n
pro'ovarea %eterono'iei 'orale $i privarea
individului de dreptul la judecată 'orală+

Li2i#&i& 2o/ai& ai& 0ni&/6a$i#ă=ii &#ic&

Ceea ce face a'bele concepte deosebit de
potrivite pentru pro'ovarea %eterono'iei etice este
faptul că tot ce presupune tacit orice i'a"ine a
'oralităţii universale de "rup Gindiferent dacă
respectivul "rup e si'ilar speciei u'ane 2n "eneral
sau unui stat?naţiune sau unei co'unităţi postulateH e
posibilitatea co'porta'entului
prin re"uli cărora li se poate 'oral de a fiuniversală+
da for'ă e8pri'at
Adică eurile 'orale se pot pierde 2n atotcuprin3ătorul
ZZnoi Z ZZeu cel 'oral fiind doar o for'ă de sin"ular
a eticului Bnoi+ In cadrul acestui etic,,noi, Beu este
intersc%i'babil cu Bel7ea K orice e 'oral c2nd se
af2r'ă la persoana 2nt2i ră'2ne 'oral c2nd se afir'ă la
persoana a doua sau a treia+ &e fapt, doar re"ulile care
re3istă unei ase'enea Bdepersonali3ări se conideră
a 2ndeplini condiţiile stabilite pentru nor'ele etice. Că
+ Cornelius Castoriadis, 2eflections on 2acism, trans+
&avid A'es Curtius, 2n BT%esis Eleven, vol+ 50,
:<<0, p+ <+
!F4U>T (AU4A>
'oralitatea poate fi doar colecti!ă 2ntr?un fel sau 2ntr?
altul  ca un re3ultat f2e al le"islaţiei oficiale, fie al
Blocali3ării colective a priori, a$a?3is nedeliberate,
totu$i la fel de %otăr2te  este astfel 2n 'od tautolo"ic
Bevident+ Adevărul său a fost "arantat anticipat de
felul 2n care feno'enele 'orale au fost definite $i
scoase 2n evidenţă+
i totu$i pre'isele pot supravieţui doar at2ta ti'p
c2t ră'2n i'plicite $i deci necontrolate+ a o privire
'ai atentă, ele nu apar nici ca i'ediat evidente, nici
'ăcar ca si"ur de acceptat+
Să luă' pri'a pre'isă  că atunci c2nd
anali3ă' feno'enele 'orale, s2nte' liberi să ur'ă'
re"ula
plural a"ra'aticală de a?l trata
lui Beu+ Aceasta pe Bnoitotu$i
constituie ca for'a de
o parodie
de 'oralitate, obiectea3ă E''anuel vinas+ El
e8plică
A arăta respect nu poate 2'se'na a te supune K totu$i
celălalt 'ă co'andă+ S2nt
co'andat, adică recunoscut drept cineva capabil să
reali3e3e ceva+ A arăta respect
2nsea'nă a te 2nclina nu 2n faţa le"ii, ci 2n faţa unei
fiinţe care 2'i co'andă o
Iucrare+ &ar pentru ca lucrarea aceasta să nu i'plice
u'ilinţă  care 'i?ar lua
2nsă$i posibilitatea de a arăta respect  co'anda pe
care o pri'esc trebuie să fte $i
o co'andă de a?l co'anda pe cel care 'ă
co'andă pe 'ine+ Constă 2n a co'anda
o fiinţă să 'ă co'an de pe 'ine+ Această tri'itere de
la o co'andă la co'andă
2nsea'nă a spune noi a for'a un "rup+ &in cau3a
acestei tri'iteri de la o
co'andă la alta, Bnoi nu repre3intă pluralul lui
Beu>9
Ar fi o cale si'plă de la 'ulte Beu la colectivul
Bnoi doar dacă toate Beu ar putea f2 considerate 2n
"eneral identice, cel puţin 2n privinţa unui atribut care
stabile$te unităţile ca ele'ente ale unui set Gcu' ar fi
Bnoi, cei blon3i sau Bnoi, absolventii Universităţii \
sau Bnoi, suporterii lui eeds UnitedH $i de aceea, 2n
aceea$i privinţă, intersc%i'babile Bnoi devine
pluralul lui Beu doar cu preţul ne"lijării
pluridi'ensionalităţii lui Beu+ ZZ>oi este atunci o
su'ă, un re3ultat al unui calcul, un ansa'blu de cifre,
nu un tot or"anic+ Totu$i, nu e ca3ul B"rupului 'oral+
&acă ideea de totalitate supraindividuală se poate
aplica lu'ii 'oralitătii, ea se poate referi doar la un
date $i sudat
2ntre" pri'ite
$i $isudat
ur'ate
continuu,
de eurile
pe care
ba3as2nt
co'en3ilor
subiecti
'orali toc'ai pentru că fiecare dintre ele e de
neînlocuit $i pentru că relaţiile lor s2nt asimetrice.
4he Ego and the 4otalit #Le 6oi et la 4ota0it&,
2n E''anuel vinas, Collected Philosophical
Papers, trans+ Alp%onso in"is, 4artinus >ij%off, T%e
Wa"ue, :<M, p+ ;5+ #Entre nousQ Essais sur le penser=
R=l$autre, Frasset, Paris, :<<:, p+ ;<H+
ETICA POST4O&E)>=

reciprocitate,înainte
Atitudine de cerelaţii,
o relaţie f2 inversată nu
unilateralitate
nu poate
acestea s2nt trăsăturile indispensabile, def2nitorii ale
unei po3iţii 'orale+ BIn relaţia cu #aţa, ceea ce se
af2r'ă este asi'etriaK la 2nceput nu contea3ă cine e
Celălalt 2n relaţia cu 'ine, 2n asta constă proble'a 1+
#ra3a lui vinas poate f2 considerată o definiţie a
#eţei #aţa e 2nt2lnită dacă $i nu'ai dacă relaţia 'ea
cu Celălalt e programatic nesi'etrică, adică
independentă de recîprocitatea trecută, pre3entă,
anticipată sau sperată a Celuilalt+ Iar 'oralitatea
repre3intă 2nt2lnirea cu Celălalt ca #aţă+ Atitudinea
'orală produce o relaţie esenţial inegalăQ această
ine"alitate, inec%itate, această lipsă de reciprocitate,
acest de3interes faţă de 'utualitate, această
indiferenţă le"ată de Bec%ilibrarea c2$ti"urilor sau a
reco'penselor, pe scurt acest caracter or"anic
Bneec%ilibrat $i de aceea nereversibil al relaţiei
Beu7Celălalt e ceea ce face ca 2nt2lnirea să fie un
eveni'ent 'oral+
vinas tra"e o conclu3ie radicală din solutia
oferită de Yant pentru 'isterele Ble"ii 'orale din
'ine, dar nu'ai un ase'enea radicalis' poate da
dreptate concepţiei lui Yant despre 'oralitate ca
po3iţie "%idată doar de preocuparea pentru Celălalt în
interesul Celuilalt $i de respectul faţă de Celălalt ca
subiect liber $i Bscop 2n sine+ Alte variante, 'ai puţin
radicale, ale teoriei etice post-antiene nu prea pot face
faţă di'ensiunilor solicitării 'orale pe care concepţia
lui Yant o are ca re3ultat+ Pentru 4artin (uber, de
e8e'plu,+ ceea ce diferenţia3ă relaţia eu?tu de eu?el
G2n care Celălalt nu apare ca un subiect 'oralH este, de

la bun 2ncepu
anticiparea t, caracterul
unui de diaare
dialo"K eu?tu log oal structură
2nt2lnirii sau
de
Badresare $i răspuns, o structură de conversaţie
continuă, 2n decursul căreia partenerii 2$i sc%i'bă
ne2ncetat rolurile 2ntre ei, se adresea3ă unul altuia i
2$i răspund unul altuia cu aceea$i 'onedă+ Si'etria
atitudinilor $i a responsabilităţilor e cea care conferă
relaţiei caracterul eu?tu, pre3ent 2ncă de la 2nceput, ca
un postulat sau o speranţă clarăK dacă te trate3 ca Tu
'ai de"rabă dec2t ca El, este toc'ai pentru că stipule3
Gsper, 'ă străduiescH să f2u tratat de către tine ca un
:0
Tu
si'ilar + 6itsein
al tăusi'etria de laal bun
lui Weide""er
2nceput+ Eupresupune 2n 'od
s2nt cu Celălalt
2n 'ăsura 2n care Bnoi  eu $i Celălalt 

:1+ E''anuel vinas, Philosophie, ustice et

amour, in Entre nous, pp+ :00:05+
::+ Cf+ 4aurice #ried'an, 6artin Subers Life and
Dor9/ 4he Earl Oears, 0A80(?J, Searc% Press,
ondon, :<0, pp+ 5:;5:6+
:0 Co'p+ E''anuel vinas, Philosophie, ustice et
3mour, p+ :00+

55
!F4U>T (AU4A>

Bs2nte' 2'preună+ &eoarece ne Bune$te doar lar"a

răsp2ndire a situaţiei ontolo"ice, nu e de 'irare că
Weide""er a fost acu3at de critici de lipsa de trăinicie
a oricărei etici ce poate deriva dintr?o ase'enea
unitate sărăcită, fară conţinut, o unitate înainte de
'oralitate, o unitate ce nu i'plică deja an"ajarea
'orală $i dăruireaK Weide""er a fost acu3at $i de o
neutralitate etică ireparabilă G$i neutralitatea, din
punct de vedere 'oral, nu poate fi deosebită de
indiferenţăH ce ur'ea3ă inevitabil 2nte'eierii unităţii
pe 6itsein. B 6iteinandersein BZ co'entea3ă vinas
caustic,

a fi cu altul, este doar un 'o'ent al pre3enţei noastre

2n lu'e+ >u ocupă un loc central+ 6it 2nsea'nă a fi
alături de+++ nu a se confrunta cu #aţa, este
zusammensein, poate zusammentnarschieren:5
BA fi cu este si'etric+ Ce e fla"rant nesi'etric, ce 2i
face pe parteneri nee"ali, ce îmi pri!ilegiază po3iţia
eliber2nd?o de dependenţa faţă de orice atitudine pe
care o poate lua Celălalt, este a fi pentru Btre?pour?
lautre, 'odul de a fi ce previne nu doar sin"urătatea
Ge8clusă $i de 6itsein&, ci $i indiferenţa+ GSin"urătatea
$i indiferenţa, observă vinas, s2nt for'e deficitare
ale lui a fi pentru altul $i astfel 2l confir'ă indirect, tot
la fel cu' indolenţa $i $o'ajul, fiind for'e deficitare
ale unei e8istenţe ba3ate pe 'uncă, confir'ă
:;

se'nificaţia
indiferent dacă'uncii +H este
Celălalt Eu s2nt
pentrupentru Celălalt
'ine sau nuK
faptul că el este pentru 'ine e proble'a lui $i dacă
sau cu' Bse ocupă el de proble'a asta nu afectea3ă
deloc faptul că eu s2nt pentru el Gat2ta vre'e c2t a fi
pentru Celălalt include respectarea autono'iei
Celuilalt, care la r2ndul său include acceptul 'eu de a
nu?l $antaja pe Celălalt să fie pentru 'ine $i de a nu
interveni prin ni'ic altceva 2n libertatea CeluilaltH+
Indiferent ce 'ai conţine Beu pentru tine,

:5+ E''anuel  vinas, Philosophie, ustice et

3mour, p+ :56+ &e re'arcat ase'ănarea i3bitoare
dintre i'a"inea lui Weide""er despre 6iteinandersein
$i te'a frecventă la Yaf-a a perec%ilor 'iraculos $i
totu$i 'isterios coordonate, evidente $i totu$i de
ne2nţeles  o te'ă la care el revine obsesiv, sub
nenu'ărate for'e  cei doi asistenţi ai lui Y+, cele
două ajutoare ale lui (lu'feld, cele două fete 3"lobii
$i totu$i parali3ate, $i 2n sf2r$it  ca summa seriei 
cele două 'in"i de celuloid cu 'i$cări strict
sincroni3atc+++ Ce au 2n co'un toate aceste perec%i e
faptul că s2nt vă3ute din afară ca 'i$c2ndu?se aparent
la unison, dar nu s2nt lă'urit răspun3ătoare de
'i$cărilc lor K corelaţia dintre 'i$cări repre3intă tot ce
un observator deta$at, un observator neimplicat $i
neanga)at poate afla despre ele+ Ajutoarele lui
(lu'feld 2$i vorbesc doar atunci c2nd acesta le
prive$te din partea cealaltă a "ea'ului care 2năbu$ă
orice sunet+++
:;+ E''anuel vinas, 6ourir pour.., 2n Entre nous,
p+ 006+

5K
ETICA POST4O&E)>

nu conţine si"ur pretenţia de răsplată, reflectare sau

Bec%ilibare prin Btu pentru 'ine+ )elaţia 'ea cu
Celălalt nu e reversibilăK dacă se 2nt2'plă să devină
reciprocă, acest lucru nu constituie dec2t un accident
din punctul de vedere al faptului că eu s2nt pentru
Celălalt+
ZZ>oi care
de aceea, 2nsea'nă
pluralul un ZZ"rup
lui Beu, ci un 'oral nuconotea3ă
ter'en ce repre3intă,
o structură co'ple8ă care lea"ă 2ntre ele unităti cu
standarde clar ine"ale+ Jntr?o relaţie 'orală, eu $i
Celălalt nu s2nte' intersc%i'babili $i astfel nu pute'
f2 Badunaţi pentru a for'a pluralul Bnoi+ Jntr?o
relaţie 'orală, toate B2ndatoririle $i Bre"ulile ce se
pot i'a"ina se referă doar la 'ine, 'ă obli"ă doar pe
'ine, 'ă constituie doar pe 'ine ca un Beu+ C2nd se
referă la 'ine, răspunderea e 'orală+ J$i poate pierde
foarte bine conţinutul 'oral 2n totalitate atunci c2nd
eu 2ncerc să o sc%i'b pentru a?l obli"a pe Celălalt+
&upă cu' Alasdair 4aclntyre spunea foarte concis,
BPe teren 'oral, o'ul poate refu3a să facă le"i pentru
oricine altcineva dec2t el 2nsu$i:6
Un erou 'oral, cu' ar ft căpitanul Oates, este cel care
face 'ai 'ult dec2t 2i cer 2ndatoririle+ ln sensul
"enerali3abil al lui Ba trebui, nu are deci rost să se
aftr'e că Oates a facut ceea ce a trebuit să facă+ A
spune despre cineva că $i?a facut datoria dovedind
e8ces de 3el 2nsea'nă a te contra3ice+ Totu$i, cineva
2$i poate propune să dea dovadă de e8ces de 3el $i să
se dedice acestui lucru astfel 2nc2t să se
2nvinovăţească dacă dă "re$, fară a considera e$ecul
conda'nabil 2n ca3ul altora+

&eoarece insistă pe universalitatea re"ulilor 'orale ce

este destinat a le susţine G$i deci pe
intersc%i'babilitatea subiecţilor 'oraliH, i'perativul
cate"oric al lui Yant poate face dintr?o anu'ită
co'portare o datorie 'orală, dacă se interpretea3ă că
stabile$te condiţia suficientă pentru co'portarea
'orală, dar dacă e tratată ca descriere a conditiei
necesare pentru controlul 'oral, absolvă con$tiinţa de
a nu ft ur'at 'ulte i'pulsuri 'orale cruciale+
Persoana 'orală $i obiectul preocupării 'orale a
acelei persoane nu pot fi apreciate după acelea$i
criterii, iar acest lucru e ceea ce face ca persoana
'orală să fie 'orală+
BS2nt dispus să 'or pentru Celălalt este o afir'aţie
'orală K BAr trebui ca el să fte dispus să 'oară pentru
'ine, 2n 'od f:a"rant, nu este+ Tot la fel cu' nu e
nici pretenţia
pentru patrie, că ceilalţi
partid ar trebui
sau orice să?$i sacrifice
altă cau3ă, viaţa
indiferent c2t
de

:6 Cf+ Alasdair 4acIntyre, Dhat 6oralit is Tot, 2n

BP%ilosop%y, :<6M, pp+ 506556+ vinas 'er"e
'ai departe, pro'ov2nd un ase'enea refu3 la ran"ul
de trăsătură definitorie a Bterenului 'oral+

5A
!F4U>T (AU4A>
i'portantă, de$i propria 'ea disponibilitate de a
renunţa lapropria mea viaţă, astfel 2nc2t o idee să nu
'oară fară rost, ar putea să facă din 'ine un erou
'oral+ &isponibilitatea de a 'ă sacrifica pentru
celălalt 'ă 2'povărea3ă cu răspunderea care e
morală toc'ai datorită acceptării de către 'ine a ideii
că cerinţa de sacrificiu 'i se aplică doar 'ie, că
sacrif2ciul nu constituie o proble'ă de reciprocitate a
serviciilor, că cerinţa nu este uni!ersalizabilă $i astfel
nu poate ft luată de pe u'erii 'ei $i pusă pe ai
altcuiva+ A fi o persoană 'orală 2nsea'nă că eu sînt
pă3itorul fratelui 'eu+ &ar 'ai 2nsea'nă că eu s2nt
pă3itorul fratelui 'eu, indiferent dacă fratele 'eu 2$i
vede propriile
'ine sau nu,2ndatoriri de frate
$i că s2nt 2n acela$i
pă3itorul fel ca'eu
fratelui $i
indiferent ce fac sau pot face alţi fraţi, reali sau
presupu$i+ Cel puţin, pot f2 pă3itorul lui a$a cu' se
cuvine doar dacă acţione3 deparcă a$ fi sin"urul
obligat să acţione3 2n acest fel sau ar ft c%iar probabil
să acţione3 2n acest fel+ S2nt 2ntotdeauna acela care
toarnă picătura ce u'ple pa%arul indiferenţei 'orale+
Toc'ai această unicitate G$i nu B"enerali3abilitateLH
$i această nereversibilitate a responsabilitătii 'ele
este cea care 'ă pune 2n relaţia 'orală+ E ceea ce
contea3ă, indiferent dacă totii fratii din lu'e ar face
sau nu pentru fraţii lor ceea ce fac eu+
&acă a$ căuta standardele prin care răspunderea
'ea 'orală ar trebui apreciată pentru a corespunde
i'pulsului
care a$ putea 'eu altora nu
cere'oral, 2n le=a- "ăsi 2n re"ulile
'od re3onabil să le pe
respecte+:9 BEu a' o responsabilitate în plus faţă de toţi
ceilalti doar peba3a acestei presupuneri e de
conceput $i de reali3at un B"rup moralN, distinct de
parteneriatul contractual+ )ăspunderea 'ea este
2ntotdeauna cu un pas 2nainte, 2ntotdeauna 'ai 'are
dec2t a Celuilalt+ 4i se refu3ă co'oditatea nor'elor
deja e8istente $i a re"ulilor deja respectate care să 'ă
conducă, să 'ă asi"ure că 'i?a' atins li'ita datoriei
$i astfel să 'ă cruţe de nelini$tea pe care a$ nu'i?o
Bcon$tiinţă 2ncărcată+ &acă răspunderea 'ea poate f2
2n "eneral e8pri'ată ca o re"ulă, va f2 Gca 2n celebra
parabolă din Yaf-a a u$ii Palatului de Xustitie pe care
desc%isă
nu a intrat
pentru
nt'en2
un niciodată,
sin"ur peni?tent
fiindcă$iaur'a
fost ţinută
să fte
2nc%isă atunci c2nd el 'ureaH doar o re"ulă singulară,
o re"ulă care, 2n ciuda a ceea ce $tiu $i ce 'ă
interesea3ă, a fost for'uiată doar pentru 'ine $i de
care a' au3it c%iar dacă urec%ile celorlalţi au ră'as
2nc%ise+ BApel al sfinţeniei ce precedă "rija de a
e8ista K BFrija
:9+ E''anuel vinas, Ethics and "nfinit/
Con!ersations :ith Philippe Temo, trans+ )ic%ard A+
Co%cn, &uucsne Univcrsity Prcss, Pittsbur"%, :<6,
p+ <<+

5
ETICA POST4O&E)>=
ca sfinţenie, ceea ce Pascal nu'ea dra"oste fară
sen3ualitateK BEul celui ales :M să răspundă de
aproapele+++ Unicitatea ale"eriiL a' fost ales prin
această responsabilitate pe care o a' de unul sin"ur $i
astfel standardele 'ele nu pot f2 obi$nuite, 'edii din
punct de vedere statistic sau co'une+ Sfinţii s2nt
persoane unice, persoane ce fac lucruri pe care alţii le
ocolesc  f2indu?le prea tea'ă sau fiind prea slabi
sau prea e"oi$ti să le facă  lucruri ce nu te?ai 2ndura
ss ceri a ft facute, căci aceasta ar 2nse'na depă$irea
Bsi'plei decenţe sau a Bdatoriei+ Sfinţii pot pretinde
ca lucrurile acestea să f2e facute doar de ei, $i a
pretinde ca lucrurile acestea să f2e facute de eijară a
pretinde să f2e facute de altii e ceea ce 2i deosebe$te pe
sfinţi de ceilalţi oa'eni+ Standardul prin care eu G$i
doar euH pot aprecia acţiunea sau răspunderea 'ea G$i
doar a 'eaH este standardul sfinţeniei un standard pe
care doar eu 2l pot stabili pentru 'ine 2nsu'i $i pe
care nu 2l pot etala 2n faţa altora ca 'ăsură a
'oralităţii lor+ Ceea ce voia vinas să e8pri'e prin
Bstandard de sfinţenie repre3intă un standard peste
'ăsura co'ună, universală, conventională sau 'edie
din punct de vedere statistic, a decenţei 'orale+ Un
standard  a$a să fie  a ceea ce e i'posibil, a ceea
ce e de neatins,
orice reali3areo utopie care poate
adevărată, ete'lăsajalnic 2n ur'ă
$i re"retabil
nesatisfacătoare+
>u e8istă unifor'itate nici la e8tre'a 2ndepărtată
a e8ercitării responsabilităţii, nici 'ăcar la e8tre'a
imaginată 2n clipa c2nd responsabilitatea e nutrită+
)esponsabilitatea nu are Bscop sau B'otiv Gnu
constituie un re3ultat al Bvoinţei sau al Bdeci3iei,
ceva ce poate fi asu'at sau nu, după voie, $i
ine8istent dacă nu e asu'at K 'ai de"rabă
imposibilitatea de a nu f2 răspun3ător pentru Celălalt
aici $i acu' repre3intă capacitatea 'ea 'oralăH+ &ar
adapt2nd standardului 'eu obiectul răspunderii,
lu2ndu?: 2n posesia 'ea, aduc2ndu?l sub co'anda
'eaK fac2ndu?l identic cu 'ine 2n această privinţă sau
2n oricare
care alta, alteritatea
constituie $i astfel priv2ndu?l sa, nu atin"sa,
de răspunderea
sa, unicitatea 2n
'od si"ur re3ultatul pe care răspunderea 'ea 2l poate
ur'ări sau "2ndi fară a se autone"a, fară a 2nceta să f2e
o atitudine 'orală+ BFrupul nostru 'oral nu e de
fu3iune, de identitate, de supunere colectivă 2n faţa
unei Ba treia părţi Gadică nu 2n faţa 'ea, nici a ta, ci a
anu'itor principii i'personale pe care oricine trebuie
să le respecteH, de di3olvare a sfinţeniei 'ele $i a
alterităţii tale 2ntr?un standard co'un ce anu:eaă
individualitatea noastră a a'2ndurora G$i care
cuprinde

:M+ vinas, 6ourir pour..., pp+ 0000<+

5(
!F4U>T (AU4A>
standardul de reciprocitate, de trata'ent e"al, de
sc%i'b corectH+ Colectivitatea 'orală 2nsea'nă Bfaţă
2n fată fară inter'ediar, dar nu a$a cu' credeau
filosofii etici postplatonicieni  nu o co'uniune 2n
care subiecţii 'orali se scufundă $i se ad2ncesc 2ntr?o
repre3entare colectivă a unui ideal co'un, un Bnoi
Bcare, 2ntors către soarele inteli"ibil, către adevăr, 2l
si'te pe celălalt alături de sine $i nu 2n faţa sa :+

Sin'0/ă#a#&a 60:i&c#0i0i 2o/a$

>ici un fel de standarde universale, deci+ >ici o
privire peste u'ăr ca să văd ce fac alţi oa'eni Bca
'ine+ >ici o "rijă pentru ceea ce spun ei că fac sau
că ar trebui să facă, $i apoi, după e8e'plul lor,
absolvirea 'ea de vina de a nu face ni'ic altceva,
ni'ic din ceea ce alţii nu ar face $i bucuria unei
con$tiinţe curate la sf2r$ttul 3ilei+ >e uită' $i ascultă'
ce este 2n jur, dar asta nu folose$te, cel puţin nu
folose$te în mod radi=cal. A arăta cu de"etul spre alţii
 Basta fac oa'enii, a$a stau lucrurile nu 'ă
de sine+ B4i?a'
scute$te de nopţifacut
nedor'ite
datoria
$i de
s?ar3ile
putea
plinesăde
'ădispreţ
scape
de judecători, dar nu va desfiinţa juriul a ceea ce eu,
pentru că nu pot arăta cu de"etul către n2'eni,
nu'esc Bcon$tiinţă+ <atoria noastră a tuturorN pe
care o cunosc nu pare a fi acela$i lucru cu
răspunderea mea pe care o simtt(. A$ dori sincer să
scap de suferinţa c%inuitoare a dispreţului de sine pe
care unii 2l nu'esc vină, alţii păcat+ Unii binevoitori
2'i spun că s?ar putea să nu 'ă 'ai si't niciodată
prost dacă 2nvăţ să f2u 2ntotdeauna corect. Alţii 2'i
spun că, de$i nici o 'ăsură nu este cu adevărat si"ură,
'ă pot totu$i căi $i pot $ter"e "re$elile din trecut 01+ Cu
toate acestea,

:+Z E''anucl vinas, Le temps et lautre, Prcsscs

Univcrsitaircs dc #rancc, :<M<, pp+
<+
:<+ Starea de a nu fi c%inuit dc scrupulc c dcstul dc
u$or dc atins, dcsi"ur+ &c fapt, toţi o atin"c' $i nc
află' 2n ca 2n cca 'ai 'arc partc a ti'pului+ &ar B2n
cca 'ai 'arc partc a ti'pului, ic$i' din sfcra
actiunii 'o ralc $i trccc' 2n 3ona 2n carc convcnţiilc
$i ctic%cta, cu 'i$cări codif2catc $i astfcl u$or dc
2nvăţat $i dc dcscifrat, Ia fcl ca $i rc"ula si'plă a
rcspcctării i$$#i2i#ă=ii ccluilalt $i a cvidcnticrii
rcspcctului prin 2ntoarccrca capului in altă partc $i
ncprivirca ccluilalt 2n faţă, vor ajun"c+ Totu$i, rcstul
ti'pului nc află' 2n situaţii cu 2ncărcătură 'orală $i
accasta 2nsca'ilă că s2i:tci: pc cont propriu+ E
adcvărat că s2nt situatii li,oi,,ale $i totu$i clc
rcprc3iiltă solul 2n carc subiccţii iorali "cr'inca3ă,
crcsc, 2nf2orcsc $i sc vc$tcjcsc, ca $i e'trernele
c8istcnţialc alc 'orţii, iubirii $i parciltalităţii $i toatc
situaţiilc fară ilu'ăr pc carc i$i aruilcă u'bra
"i"ailtică $i dcosă+
01+ Estc #ci$#ai$#
c8pcricotă S? su"crărn
dc ocinlăturat că, tot ti'pul,
$i dc ocstios, accastă
c8pcricilţa dc
Ba i1U fi făcut dcstul, c8pcriciiţa i'posibilităţii
c8istci lţialc a unci 'ulţurniri dc

91
ETICA POST4O&E)>
oric2t de disperat '?a$ a"ăţa de speranţa unor
ase'enea sfaturi, speranţa va ie$i cu "reu intactă din
ur'ătoarea 2ncercare, 2ncă netrăită+
&oar re"ulile pot fi universale+ Se pot le"ifera
îndatoriri dictate de re"uli universale, dar
responsabilitatea 'orală e8istă doar prin interpelarea
individului $i pe
tind să?i facă prinoa'eni
asu'area individuală+
la felK Jndatoririle,
responsabilitatea 2i
transfor'ă 2n indivi3i+ O'enirea nu este prinsă 2n
nu'itori co'uni K acolo se afundă $i dispare+ &e
aceea, 'oralitatea subiectului 'oral nu are caracter de
re"ulă+ Se poa te spu ne că 'or al e ceea ce rezistă
codificării, oficiali3ării, sociali3ării, universali3ării+
4oral e ceea ce ră'2ne după ce sarcina eticii, sarcina
+leichschaltung=ului, a fost 2ndeplinită+
E8istă 'ai 'ulte atribute pe care 'oralitatea ar ft
trebuit să le aibă pentru a fi universali3abilă, dar pe
care nu le are+
Jn pri'ul r2nd, un scop. E8istenţa unui scop
2'parte faptele 2n eficiente $i inutile+ E: oferă 'ăsura
2n"ăduie
$i criteriulco'pararea
ale"erii, transfor'ă
lor, stabilirea
faptele
unei
2n preferinţe
alte'ative$i$i
acţionarea 2n consecinţă+ Scopul per'ite sporirea
utilităţii, deter'ină persoana raţională să opte3e
pentru acţiuni 'ai eficiente $i să se 2'potrivească
tentaţiei de a se an"aja 2n acţiuni 'ai puţin utile+
&espre 'ulte stări de3irabile s?a su"erat a fi Bscopuri
ale 'oralităţii+
&e e8e'plu, asi"urarea 2'potriva riscurilor
viitoare  nu trebuie să e3it a sări 2n r2u să salve3 un
necunoscut care se 2neacă  BSă presupune' că 2ntr?
o 3i voi avea eu 2nsu'i nevoie să fiu salvat+
BEscrocii  cei ce pri'esc ajutor, dar refu3ă să?: dea
 nu prosperă niciodată, pentru că 2n$elătoria lor e
observată
care $i pedepsită+
evoluţia o"ica evoluţiei,
a dat?o supravieţuirii, for'aBdacă
o confir'ă pe
e8istă avantaje 2n a f2 partener la un sc%i'b $i dacă e
'ai probabil să f2i ales drept partener atunci c2nd
'anife$ti interes real pentru alţii, e8istă un avantaj
evolutiv 2n a 'anifesta interes real pentru alţii 0:+ Sau
doar ceva 'ai direct  BSe crede 2n "eneral $i pe bună
dreptate că practicarea 'oralităţii e spre binele
afacerii, iar acesta constituie un

stnc ncu'britc, c8pcrienţa ccrinţctor dc ncpotolit alc

rcspoilsabilităţii, a fost cca carc a fu'i3at rnatcria
pri'ă utili3ată 'ai 2nt2i pctltru crcarca i'a"inii
Bpăcatului ori"inar $i apoi a Btrau'ci provocatc prill
na$tcrc sau a altor Bco'ple8e psi%olo"icc, la fcl dc
pcrsistcotc, dc la inccputurilc 2ndcpăratc alc
copilărici+
Z Pctcr Sin"cr, 4heE'pa:li,zg Circle + Etlzics
and 7ociobiolog!, #arrar, Straus  Firou8, >c. or-,
:<:, pp+ :M, ;;+

9:
!F4U>T (AU4A>
'otiv 2nte'eiat pentru a acţiona 2n confor'itate cu
'oralitatea00+ Trans'iterea "enelor pentru
sociobiolo"i, 2ntărirea fir'ei pentru consilierii
oa'enilor de afaceri sau doar supravieţuirea
individuală pentru toţi ceilalţi, repre3intă scopul unei
atitudini 'orale  merită să 'anife$ti interes pentru
alţii, deoarece este re3onabil să presupui că ei vor
aprecia acest lucru, vor oferi 2ncredere $i eventual vor
răsplăti totul, poate c%iar cu dob2ndă+ Undeva ad2nc
e8istă pro'isiunea odată fluturată obsesiv Gde reli"iiH,
acu' eclipsată ti'id Gde spiritul $tiinţificH  cei buni
s2nt reco'pensaţi G2n lu'ea asta sau 2n cealaltăH, cei
răi s2nt pedepsiţi G2n iad sau cu proble'e de
supravieţuireH+ A ft 'oral 2nsea'nă a investi 2n viitor
$i
uni'ai
ce ales
esteai'posibil
econo'isidepentru
unit, 3ile ne"re+ Insea'nă
a controla ce e de a
necontrolat, a face necunoscutul locuibil, poate c%iar
pri'itor+
Sau supravieţuirea a Bceva 'ai 'ăreţ, 'ai de'n
de respect, 'ai valoros dec2t 'ine  fa'ilia,
naţiunea, (iserica, partidul $i ideile pe care le
repre3intă, le apără $i le i'ortali3ea3ă, i'ortali32ndu?
se pe ele 2nsele 2n acest fel+ S2nte' uniţi, ave' nevoie
să fi' uniţi, să ne purtă' reciproc de "rijă $i să ne
ajută' unii pe alţii 2n ceasurile "rele, să ne purtă' ca
fraţii sau cu' ar trebui să o facă fraţii, astfel 2nc2t să
ave' o $ansă 'ai 'are de supravieţuire dec2t Bei,
du$'anii sau rivalii no$tri+ Ajutorul reciproc poate
necesita un'oralitatea+
interesea3ă sacrif2ciu, >u
iar contea3ă
sacrificiile s2ntprofit
dacă ceeadece
sacrificiul 'eu acu' sau 2n viitor, 2n viaţa aceasta sau
2n cea de apoi+ Ce contea3ă este că a' contribuit la
continuitatea acelui "rup prin al cărui succes se
'ăsoară ce e bun $i ce e corect+ Calcularea eficienţei
2n acest ca3 a fost )ăcută în locul meu de către cineva
autori3at+ Utilitatea acţiunii 'ele nu este un pariu,
'oralitatea nu ejoc de noroc  a' fost asi"urat că
'i?a' facut datoria $i că a' avut dreptate proced2nd
a$a+ Această asi"urare repre3intă 'o'eala pe care
susţinătorii a Bceva 'ai 'ăret o folosesc cu ardoare
$i cu bune re3ultate+ &ate f2ind c%inurile nesi"uranţei
'o?rale, "aranţiile de corectitudine s2nt tentatii cărora
li se re3istă cu "reu+

00 To' + (eauc%a'p and >or'an E+ (o.ic,

Ethical 4heor and Susiness, Prentice Wall,
En"le.ood Cliffs, :<, p+ 5. Totu$i, sc rcţin, 2n toate
privinţclc, considcraţiilc dc cfcicnţă după cu'
T%o'as 4+ Farvett $i )ic%ard X+ Ylono.s-i 2$i
infor'ea3ă cititorii 2n Susi,zess Ethics, Prentice Wall,
En"lc.ood Clifls, :<9, p+ :5 Badcsca, cu si"uraoţă,
s2ntC' 2n situaţia dc a nu putea prcvcni răul sau de a?I
putca prcveni doar cu un prcţ disproporţionat dc 'arc+
lntr?un ase'enca ca3, putc' f3 tc'porar scu3aţi+
4oralitatca, ca oricc altccva 2n afaccri, cStc o
problc'ă dc costuri $i dc c2$ti"uri, 2n ulti'ă insta3lţă+
90
ETICA POST4O&E)>
Ceea ce i'plică a'bele su"estii este că
'oralitatea repre3intă o atitudine raţională ce trebuie
luată, deoarece are un scop, iar acest scop e
autoconservarea supravieţuire sau ne'urire, pe plan
individual sau colectiv+ 4oralitatea Bare sens+
4oralitatea este Bpentru ca să+ Actiunile 'orale s2nt
mi)loacele pentru atingerea unui scop. Iar scopul
contea3ă+ 4oralitatea e servitoarea e8istenţei, instruită
de ratiunea care o controlea3ă+ 4oralitatea e ceea ce o
fiinţă raţională, fiind raţională $i fiinţă, ar ale"e+ O
po3iţie 'orală repre3intă ceea ce o persoană calculată
ar prefera de fiecare dată c2nd $i?a re"lat conturile
corect+
4oralitatea trebuieprecedă
Calculul 'oralitatea+++
să se justifice A$a dec2t
prin altceva să fieN
prin ea 2nsă$iN >u 2ncetea3ă a f2 'oralitate o dată ce
si'te nevoia sau e obli"ată să se scu3e pentru ceea ce
a provocatN Pe de altă parte, s2nt neapărat 'orale
acţiunile insuflate de calcularea supravieţuiriiN i
acţiunea nu este lipsită de 'orală doar pentru că nu
are valoare de supravieţuireN
Astfel, reciprocitatea constituie atributul vital pe
care 'oralitatea nu 2l are, dar ar trebui să 2l aibă, dacă
se dore$te să fie universali3abilă+ &atoria unui
partener nu repre3intă dreptul celuilalt partener, iar
datoria unui partener nu pretinde o datorie ec%ivalentă
din partea celuilalt+ O atitudine nu a$teaptă, ca să
devină 'orală,
transfor'ă astfelp2nă ce iele'ent
2ntr?un se răspunde la fel
al unei $i seduale
relaţii
sau 'ultiple+ i nici speranţa, oric2t de va"ă, de a i se
răspunde nu este cea care o face 'orală+ E 'ai
de"rabă ca3ul contrar cal'ul cu care subiectul
prive$te proble'a reciprocităţii, a răsplatei sau a
standardului e"al 2l face pe subiect 'oral, at2ta ti'p
c2t durea3ă un ase'enea cal'+
)eciprocitatea poate fi i'ediată sau a'2nată,
specifică sau "enerali3ată+ )eciprocitatea unei
tranzacţii de afaceri, de e8e'plu, este at2t i'ediată,
c2t $i specifică+ Sc%i'bul de servicii trebuie să aibă
loc si'ultan sau să se 2nc%eie la o dată stabilită foarte
clar, iar serviciile trebuie considerate de a'bele părţi
ca ec%ilibr2ndu?se 2n "eneral unele pe altele aici $i
acu'+
autono'KO tran3acţie
apreciereade oportunitătii
afaceri repre3intă
sale unniciepisod
nu e
afectată de tran3acţiile trecute, nici nu le reduce sau
inf:uenţea3ă 2n alt 'od pe cele viitoare+ #iecare
2ncepe, ca să spune' a$a, 2ntr?un "ol $i sf2r$e$te acolo+
Este "reu să confun3i tran3acţiile de afaceri cu
relaţiile 'orale K cel 'ult se poate spune Ga$a cu' a
facut &ur-%ei' atunci c2nd a insistat asupra
Bcondiţiilor necontractuale ale contractuluiH că fără a
crede 2n disponibilitatea partenerului de a?$i ţine
cuv2ntul $i de a acţiona 2n conforrnitate cu
pro'isiunile facute  adesea repre3entată ca se'nul
95
!F4U>T (AU4A>
corectitudinii 'orale  nu ar f2 posibilă nici o
tran3acţie de afaceri+ C%iar această le"ătură indirectă
2ntre tran3acţie $i 'oralitate e totu$i discutabilă,
deoarece re"le'entările le"ale ri"uroase $i
a'eninţările cu pedepse severe 'arc%ea3ă
co'porta'entul partenerilor p2nă la a face atitudinile
lor 'orale aproape invi3ibile $i 'ai ales irelevante,
transfor'2nd 2ncălcarea pro'isiunii 2ntr?o Bafacere
proastă 2n sens palpabil, calculabil+
E8istă totu$i alte tipuri de reciprocitate,
nei'ediată, nespecifică sau nici i'ediată, nici
specifică+ arul, de e8e'plu, repre3intă destul de des
onici
for'ă de reciprocitate
discutată, nei'ediată
nici con$tient calculată răsplata
2n clipa nu
c2ndeste
se
face ofertaK p2nă la ur'ă totu$i se a$teaptă ca darurile
să fie 2ntoarse $i 2n cantităti considerate ca necesare
pentru a 'enţine paritatea+ &isponibilitatea de a face
daruri nu e probabil să se 'enţină la nesfir$it, dacă
speranţa aceasta nu devine reală+ Spre deosebire de
ca3ul tran3acţiei de afaceri, profitul nu repre3intă
'obilul darului K foarte frecvent, toc'ai "enero3itatea
declan$ea3ă acţiunea+ 4ai i'portant, a face daruri nu
constituie un act episodic, autono'+ &i'potrivă, are05
sens  după cu' arăta Claude viStrauss
de3volt2nd ideea de dar a lui 4arcel 4auss  atunci
c2nd e privit ca un instru'ent de stabilire a unei relatii
durabile$i7sau
i3olate $i pa$nice 2ntre persoane
ostile unele sau "rupuri
faţă de altele+ altfel
&ar la fel ca $i
2n tran3acţiile de afaceri, Bcorectitudinea $i
Bec%itatea s2nt 'ăsurile oportunităţii $i succesului
Gindiferent ce 2nsea'nă astaH a darului+ Ca 2n pri'ul
ca3, reciprocitatea este presupusă 2ncă de la 2nceput 2n
acţiunea de a face daruriK astfel, dacă e i'plicată o
consideraţie 'orală, ea se concentrea3ă asupra celui
ce prirne$te, nu asupra celui ce dă+ Cel care pri'e$te
devine purtătorul unei B2ndatoriri 'orale $i anurne a
2ndatoririi de a 2ntoarce darul Gde această dată, 2ntr?
adevăr, fară 2ndoială, 'orală  2n sensul de Bdoar
'orală, adică nei'pusă, nesusţinută sau
nerepre3entată prin re"le'entări le"ale $i sancţiuni
prescrise pe cale le"alăH+ Indiferent cu' pare obli"aţia
'orală 2n aacest
actiunii de conte8t,
face daruri, ca oeaconsecinţă
se ive$tea acesteia,
la sfir$itul
nu
la 2nceput+
i 'ai e8istă $i un fel de reciprocitate, care nu e
nlcl i'ediată, nici specif2că, o reciprocitate
generalizată, fară li'ită de ti'p, un fel pe care :?a'
'enţionat pe scurt 2nainte, c2nd a' pre3entat ideea că
B'erită

?s Cf+ L>s StritctuKs >0>,ne,>tair>s de >a

parent> Gl <66H, cdiLia cn"lc3ă Grcvi3uităH cu titlul
Ele,,,entar! 7t,uctures o)inship, trans Xa'cs Warlc
(clI and Xo%n )ic%ard von Stur'cr, (cacon Prcss,
(oston, :<9<

9;
ETICA POST4O&E)>A
să fii bun cu alţii pentru că e 'ai probabil ca alţii să
fie buni cu cei despre care se $tie că s2nt buni cu alţii+++
(unătatea va fi eventual răsplătită de cineva, cu
prisos, se speră, $i nu neapărat de către acele persoane
faţă de care s?a 'anifestat bunătatea, nu neapărat 2n
aceea$i for'ă sau 2n acela$i conte8t+ )eciprocitatea
"enerali3ată nu e la fel de u$or de controlat 2n 'aterie
de Bec%itate ca darul+ &in acest 'otiv poate, 2n
principiu, să continue 'ultă vre'e c%iar dacă profitul
nu
'aiede"rabă
pe 'ăsura investiţiei+
invers GIn practică,
 reciprocitatea se 2nt2'plă
"enerali3 ată scapă
controlului sever din arnbele părţi $i astfel transfor'ă
2n$elăciunea $i prefacătoria 2n c%estiuni Braţionale,
2ntotdeauna tentante+ Această slăbiciune a
reciprocităţii "enerali3ate este o invitaţie per'anentă
la intervenţia le"ii $i 'otivul principal pentru care
arareori se poate avea 2ncredere 2n Bsi'pla decenţă
'orală ca ba3ă solidă a oricărui efort colectiv $i ca
'aterial de construcţie pentru o structură stabilă a
societăţii+H
Jn orice ca3, totu$i, speranţa de reciprocitate
Gc%iar dacă 2nt2r3iată $i difu3ăH este serios blocată 2n
privinţa 'otivelor $i, at2ta ti'p c2t acesta e ca3ul,
acţiunea pe
i'pulsul care 2'prejurare
'oral, o deter'inănuareu$or
altederădăcini
detectatdec2t
$i de
recunoscut, deoarece co'porta'entul inspirat de
consideraţiile de reciprocitate "enerali3ată poate
părea, pentru un observator din afară, $ocant de
ase'ănător cu "enero3itatea de3interesată+
4oralitatea nu poate fi descrisă nici ca fiind
contractuală Gun alt 'inus care o face
neuniversali3abilăH $i asta din 'otive si'ilare+ Esenţa
contractului constă 2n faptul că 2ndatoririle
partenerilor au fost ne"ociate, definite $i acceptate
înainte de a se 2ntreprinde orice acţiune+ Ce se
a$teaptă să facă partenerii, ce pot fi solicitaţi să facă,
pentru ce pot fi pedepsiţi că nu fac, totul e e8pri'at $i
definit dinainte+ i se cere a'bilor parteneri  nici
'ai 'ult, nici ce
contractuale 'aile puţin
revin+Atenţia
să?$i respecte
a'bilorBobli"aţiile
parteneri
trebuie concentrată asupra sarcinii  livrarea unei
anu'ite 'ărfi, e8ecutarea unei anu'ite lucrări,
oferirea unui anu'it serviciu 2n sc%i'bul unei
anu'ite surne de bani  $i nu asupra celuilalt
partener+ Interesul reciproc nici nu are nevoie, nici nu
e 2ncurajat să depă$ească 2ndeplinirea sarcinii stabilite
prin contract+ Pentru tot ce 2i preocupă $i se presupune
că 2i preocupă, făecare nu e altceva dec2t un a"ent sau
un e8ecutant sau un reali3ator al serviciilor sau al
'ărfurilor livrate+ >u e8istă ni'ic Bpersonal la nici
unul dintre ei+ Partenerii nu s2nt persoane, nu s2nt
indivi3i+ Obli"aţiile lor pot f2 2ndeplinite de alţii, dacă
e nevoie+ &acă le 2ndeplinesc eu, este
K5
!F4U>T (AU4A>
doar pentru că eu a' se'nat contractul+ Eu nu s2nt
'ai 'ult dec2t o for'ă le"ală, creată din para"rafele
acordului+ Jn calitatea lor i'personală, contractuălă,
partenerii nu trebuie să fie $i de obicei nu s2nt
interesaţi fiecare de bunăstarea celuilalt, ni'ănui nu i
se cere să se preocupe de interesul partenerului faţă de
contract+ Contractele se 2nc%eie pentru a?ţi proteja sau
spori propria bunăstare+ Jnc%eierea contractelor are un
scop clar, iar acest scop este evident e"oist+
Ce diferenţia3ă,
porta'entul definit 'ai
2n 'ult
rnoddec2t orice altceva,
contractual de co'
un
co'porta'ent 'oral este faptul că Bdatoria de a?ti
face datoria depinde, pentru fiecare parte, de
referinţele celeilalte părţi+ S2nt obli"at să actione3 2n
confor'itate cu contractul doar at2ta ti'p c2t $i 2n
'ăsura 2n care partenerul procedea3ă la fel+ Ur'ăresc,
anali3e3 $i evalue3 2n pri'ul r2nd acţiunea
partenerului 'eu $i nu pe a 'ea+ Partenerul trebuie să
B'erite sau să Bc2$ti"e 2ndeplinirea obli"aţiei 'ele K
cel puţin nu are voie să facă ni'ic prin care să devină
Blipsit de 'erite+ B>u $i?a reali3at sarcina este
sin"urul ar"u'ent de care a' nevoie pentru a f2 scutit
de propria?'i obli"aţie+ Stă, ca să spune' a$a, 2n
puterea
Gintenţionatpartenerului 'eu să să'ă'ă Belibere3e
sau prin nepre3entareH, Bde3le"e
de 2ndatoririle 'ele+ Acestea s2nt heteronome. a fel
s2nt, prin procură, actiunile 'ele contractuale $i, p2nă
la ur'ă, eu, actorul, o concentrare fictivă de obli"aţii
contractuale+
In plus, 2n relaţia contractuală, obli"aţiile 'ele
s2nt strict li'itate, re3urn2ndu?se la setul de acţiuni ce
pot fă e'ecutate. BAceasta este datoria 'ea insea'nă
nu 'ult 'ai 'ult dec2t BJn ca3ul 2n care nu reu$esc să?
'i fac datoria, voi fă penali3at+ Ideea de datorie are
aici un 2nţeles e8trinsec, dar nici un 2nteles intrinsec+
#ără sancţiune, nu e8istă datorie+ (unăvoinţa ur'ea3ă
aici tea'a de pedeapsă $i ceea ce fac eu, 2n final,
disconfortului
repre3intă 2ntotdeauna
2ndeplinirii
o proble'ă
obli"aţiei de
co'parativ
apreciere cua
neajunsul pedepsei pentru nerespectarea acordului+
Această 2'prejurare e8acerbea3ă caracterul
%eterono' al co'porta'entului contractual+
Jnc%eierea unui contract poate fă descrisă ca e8presia
statutului 'eu de factor de deci3ie inde?pendent+
Totu$i, de aici 2ncolo nu e8istă Bni'ic personal 2n
actiunile 'ele+ O dată an"ajate prin contract, actiunile
2'i s2nt Btele"%idate prin sancţiuni, ad'inistrate de
or"anis'ele de aplicare+ Acţiunile 'ele nu rnai pot f2
raportate unilateral la propria?'i atitudine individuală
K oricine Bin situaţia 'ea, adică o situaţie definită
prin ter'enii contractului, se

KK
ETICA POST4O&E)>A
presupune că s?ar co'porta la fel $i ar f2 adus la
ordine cu forţa dacă obli"aţiile nu ar fi 2ndeplinite+
E8istă un nu'itor co'un al tuturor atributelor pe
care acţiunile propriu?3is B'orale nu le au+ Ceea ce
une$te orientarea spre un scop, reciprocitatea $i
contractualitatea e faptul că toate trei i'plică
posibilitatea de a calcula acţiunea+ Toate adrnit că
"2ndirea precedă acţiunea, definirea precedă sarcina,
justificarea precedă 2ndatorirea+ Cele trei atribute
presupun acţiunea care este re3ultatul luării raţionale a
deci3iilor sau cel puţin poate fi un ase'enea re3ultat
dacă actorii
definiţiei datecontribuie 2n acestraţionalităţii,
de 4a8 Qeber sens+ Jn lu'ina
pute'
spune că acţiunile la care se referă atributele
'enţionate s2nt raţionale, 2n sensul că pot f2 justificate
2n funcţie de 'ijloace $i scopuri+ &eoarece caracterul
adecvat a: 'ijloacelor $i corectitudinea ale"erii lor
pot fi, 2n principiu, evaluate obiectiv co'parativ cu
scopurile pe care se presupune că le servesc aceste
'ijloace, actiunile aflate 2n discuţie s2nt de ase'enea
obiective 2n sensul că s2nt impersonale/ ale"erea lor e
opera raţiunii care nu constituie proprietatea personală
a ni'ănui, iar diferitele opţiuni pot fi e8plicate doar
prin diferenţa dintre cunoa$tere $i i"noranţă, dintre
aptitudini raţionale $i incapacitate 'entală+ Toc'ai
această i'personalitate
per'ite descrierea sa ca aacţiune
acţiunii"%idată
raţionale e ceea$iceca
de re"uli
acţiune ce ur'ea3ă re"uli universale 2n teorie $i
universali3abile 2n practică+
Su"ere3, 2n sc%i'b, că 'oralitatea este ende'ic
$i ire'ediabil neraţională, 2n sensul că nu poate fi
calculată, de aceea neput2nd fi pre3entată ca ur'2nd
re"uli i'personale, 2n principiu universali3abile+
C%e'area 'orală e 2n totalitate personalăK face apel la
resposabilitatea 'ea, iar dorinţa de a 'ă preocupa de
alţii, scoasă astfel la lu'ină, nu poate fi atenuată sau
cal'ată prin con$tiinţa faptului că altii ofacpentru
'ăne sau că 'i?a' făcut deja datoria ur'2nd precis
ceea ce obi$nuiau altii să facă+ )e"ulile 2'i spun ce să
fac $i c2nd, re"ulile 2'i spun unde 2'i 2ncepe $i unde
'i se sf2r$e$te
2ntr?un datoria,căre"ulile
anu'it punct, 'ă pot 2'i 2n"ăduie
odi%ni acu' să spun,că
pentru
tot ce trebuia făcut s?a făcut $i astfel 2'i per'it să
'er" per'anent $i cu toate oca3iile spre un ase'enea
punct de odi%nă care, 'i se spune, e8istă $i poate fă
atins+ Totu$i, dacă re"ulile lipsesc, situaţia 'ea e 'ult
'ai "rea pentru că nu 'ă pot lini$ti ur'2nd cu
sfinţenie standardele pe care le observ la alţii, le
'e'ore3 $i le i'it+ Ca persoană 'orală, s2nt sin"ur,
de$i, ca persoană socială, s2nt 2ntotdeauna cu alţii, tot
la fel cu' s2nt liber de$i
9M
!F4U>T (AU4A>
s2nt prins 2n plasa deasă a prescripţiilor $i a
interdicţiilor+ G&upă cu' a afir'at 4aurice (lanc%ot,
Bfiecare 2$i are aici propria0;2nc%isoare, dar 2n această
2nc%isoare fiecare e liber +H BA fi cu alţii se poate
re"le'enta prin re"uli codificabile+ BA fi pentru
Celălalt evident nu se poate+ Cu cuvintele lui
&ur-%ei', de$i sfid2nd intuitiile sale, pute' spune ca
'oralitatea repre3intă condiţia unei anomii perpetue
$i ireparabile+ A fă 'oral 2nsea'nă a fi lăsat 2n voia
propriei libertăţi+
S2nt 'oral înainte de a "2ndi+ >u e8istă "2ndire
fără concepte G2ntotdeauna "eneraleH, standarde Gtot
"eneraleH, re"uli G2ntotdeauna potenţial
"enerali3abileH+
re"ulile intră &ar 2n c2nd
scenă,conceptele,
i'pulsulstandardele $i
'oral ieseK
raţiona'entul etic 2i ia locul, dar etica este făcută
după c%ipul $i ase'ănarea e"ii, nu a i'pulsului
'oral+ Ceea ce noi nu'i' etică Xean #ourasti a
nu'it B'orala 2nţelepţilor, opusă B'oralei
 poporului+ Aceasta din ur'ă, su"era el, Beste foarte
apropiată de instinct+ Spre deosebire de 'oralitatea
2nţelepţilor, ea06nu funcţionea3ă prin raţiona'ent $i
de'onstraţie + El a 'ai afir'at că 'oralitatea
GB'orala poporuluiH e o B'oralitate a sacrificiului,
adică se revelea3ă ca atare atunci c2nd e apreciată
retrospectiv prin efecte+ >u poate fi considerată ca o
căutare a fericirii, nici ca apărare a intereselor
actorului,
Ceea indiferent
ce re3ultăc2t de indirect+
este că, dacă sin"urătatea
'arc%ea3ă 2nceputul acţiunii 'orale, unitatea $i
co'uniunea apar la sf2r$it, ca unitate a B"rupului
'oral, reali3are a persoanelor 'orale sin"ure, care
ajun" dincolo de propria sin"urătate 2n actul
sacrificiului de sine ce constituie at2t esenta, c2t $i
e8presia lui Ba fi pentruN. >u s2nte' 'orali datorită
societăţii Gs2nte' doar etici sau ne supune' le"ilor
datorită societăţiiH trăi' 2n societate, sîntem societate,
'ulţu'ită faptului că s2nte' 'orali+ Jn ini'a
sociabilităţii se află sin"urătatea persoanei rnorale+
Inainte ca societatea, le"iuitor ii $i filosofii acesteia să
ajun"ă să?i e8pri'e principiile etice, e8istă fiinţe ce
s2nt 'orale fără constr2n"erea Gsau lu8ulNH
"enero3ităţii codificate+

0; 4aurice (lanc%ot, Ricious Circles, trans+ Paul

Aster, Station Will, >e. or-, :<6, p. :1+
06+ Xean #ourasti, Essais de morale prospecti!e,
Foutier, Paris, :<99, p+ 0<+

9

(A!EE EC"I)OCE

@menescul este un scandal în e'istenţă, o B boalăN a

e'istenţei
pentru reali$ti+++

E''anuel vinas
Eul 'oral este $i un eu lipsit de orice ba3ă+
&esi"ur, 2$i are i'pulsul 'oral ca te'elie, dar e
sin"ura+ Iar i'pulsul 'oral cu "reu va fi considerat de
către f2losofi de'n de nu'ele de ba3ă+ Pentru cei ce
se ocupă de e"e $i de Ordine Gcei ce fac distincţia,
prin le"ile lor, 2ntre ordine $i de3ordineH, i'pulsul
'oral nu repre3intă un "en de funda'ent pe care să se
poată 2nălţa ceva i'portant $i stabil ca un ţinut
'lă$tinos, trebuie pri'a oara asanat pentru a fă
transfor'at 2ntr?un teren de construcţie+ #ilosofii nu ar
crede că ceva at2t de subiectiv, de ec%ivoc de %aotic,
cu' e i'pulsul 'oral, poate si"ur pune te'eliile a
cevaK dacă oa'enii se poartă 2ntr?adevăr 2ntr?un fel ce
poate fă descris ca 'oral $i continuă să se poarte
astfel 'ai 'ult sau 'ai puţin re"ulat, trebuie să e8iste
'otive 'ai serioase pentru care lucrurile stau a$a+
Poate fi Ga$a cu' a su"erat eo Strauss 2n :<65H
natura sau istoria, ceva care e 2ntotdeauna $i
pretutindeni acela$i pentru toţi oa'enii $i trebuie, de
aceea, descoperit, sau ceva care se sc%i'bă din c2nd
2n c2nd $i din loc 2n loc, după ce a fost initial creat 2n
'od colectiv+ Jn a'bele ca3uri, totu$i, indivi3ii ar fi
2ntotdeauna confruntaţi cu un Bar trebui la nivel de
specie sau de co'unitate, 2ntotdeauna 'ai pute'ic
dec2t propriile 2nclina tii ei vor fi sti'ulaţi sau "%idaţi,
inspiraţi sau li'itaţi de ceva din afara potenţialului
individual+ 4oralitatea poate fi doar heteronoma.
#ilosofii $i apărătorii ordinii, 2n e"ală 'ăsură, ar
privi cu considerabilă suspiciune eul ca ba32ndu?se
doar pe i'pulsul 'oral+ >u e8istă nici o 'odalitate

prin care euK

ase'enea cineva
cu unsăase'enea
poată bănui
eu, Bsece va 2nt2'pla
poate face un
orice+ Pentru apărătorij ordinii $i pentru filosofi, 2n
e"ală 'ăsură, lu'ea 2n care se

9<

!F4U>T (AU4A>

poate 2nt2'pla orice Ga se citi  o lu'e 2n care ei nu

pot spure, cu autoritate, ce se va 2nt2'pla $i ce nu se
va 2nt2'plaH
de alar'ă este un
pentru afront
o'ul adus spiritului $i un se'nal
de acţiune+
Jn toată perioada 'ode'ă, i'it2nd 2n"rijorările
apărătorilor ordinii, filosofii au 'anifestat o
ne2ncredere totală 2n eul 'oral+ Că eurile nu pot fi
lăsate 2n sea'a propriilor resurse, că nu au resurse
potrivite 2n sea'a cărora să poată fi lăsate, era o
afir'aţie ce nu se ba3a, pentru a fi adevărată, pe
descoperiri e'pirice K nu tră"ea o conclu3ie "enerală
din realitate, ci definea 'odul 2n care G2n ca3ul
apărătorilor ordiniiH realitatea avea să fie 'odelată $i
G2n ca3ul filosofilorH ur'a să fie "2ndită $i interpretată+
&eoarece ne2ncrederea făcea parte de la 2nceput din
lu'ea unde acţionau eurile $i dinjustificarea acţiunii
lor, afir'area insuficienţei 'orale a eului putea fi
plasată, 2n si"uranţă, 2n afara do'eniului unde avea
loc testarea e'pirică+ >u conta dacă afir'aţia era
adevărată sau falsăK ce conta era că 2'prejurarea 2n
care cineva putea afla, ferească &u'ne3eu, dacă
afir'aţia e adevărată, a fost, slavă &o'nului,
2n"rădită de către "2nditori, care o concepeau 2n afara
do'eniului i'a"inabilului, $i de către profesioni$tii
ordinii, care o plasau 2n afara ordinii+ F2nditorii $i
oa'enii practici $i?au unit forţele pentru 2ndeplinirea
sarcinii co'une de a contesta calitatea de i'puls
B'oral a oricărui i'puls ce poate ani'a eul+

A con6#/0i %& n&nc/&&/&

#oarte frecvent, binele co'un e considerat, 2ntr?o

societate 'ode'ă, ca o născocire a deliberării u'ane

$i a acţiunii deliberate+
intenţionea3ă doar să C%iar dacă acţiunea
de3văluie ce Bvrearespectivă
sau ce
Bpretinde natura ca oa'enii să fie $i să facă,
asi"ur2ndu?se apoi că este toc'ai ceea ce vor face, nu
se poate spera ca treaba să fie făcută de indivi3ii
2n$i$i, ur'2ndu?$i orbe$te, fără să "2ndească, fără
sprijin, Binclinaţiile naturale+ Perfecţiunea ordinii
u'ane, calitatea coabitării u'ane s2nt apreciate prin
distanţa cu care au deviat de la Bordinea naturală a
lucrurilor, denu'ită acu', cu un a'estec de ironie $i
tea'ă, Ble"ea jun"lei+ GEste acea jun"lă 'itică,
i'a"inea 2n o"lindă
noastră le"e, a de'onilor
concepută interioricare
pe cale socială, din
propria
ca $i
portretul lui &orian Fray  arată toate
contorsionările dure, ascunse sub pielea netedă a
propriului nostru c%ip, astfel 2nc2t pielea aceasta,
'ăcar 2n oc%ii no$tri, să poată ră'2ne 2ntinsă+H Este
contrar raţiunii2ntr?adevăr,ini'a"inabilca o
ase'enea ordine,sinoni'ul

M1
ETICA POST4O&E)>A

ordinii ca atare, sin"ura ordine la care ne pute' "2ndi

2n lu'ea deja interpretată ca o născocire, să 2$i aibă
rădăcinile 2n solul natural, 2n natura ce funcţionea3ă
pe cont propriu, necultivată $i nesuprave"%eată+ Un
bine co'un construit repre3intă un edificiu prea
fa"i: $i prea nesi"ur pentru a fi lăsat 2n sea'a
i'pulsurilor 'orale ale locuitorilor săi+ GAr lăsa un
ar%itect de'n de acest nu'e 'ateriali3area
proiectului său 2n sea'a unor a'atoriNH In cel 'ai
bun ca3, i'pulsurile naturale au $ansa să devină cu
adevărat 'orale dacă s2nt e8ploatate Bsub o nouă
conducere, dacă s2nt utili3ate de or"anis'e 'ai
si"ure $i 'ai de'ne de 2ncredere dec2t posesorii lor
ori"inari+ Puterile sociale, la fel ca $i alc%i'i$tii
'edievali, pot transfor'a 'inereul brut al
2nclinaţiilor natu?rale 2n aurul pur al intenţiilor
'oraleK dar, spre deosebire de ca3ul alc%i'i$tilor,
aurul sedi'entat 2n creu3etul i'provi3at de societate e
sin"urul aur 'oral din 2ntre"ul universK nu e8istă
'oralitate 2n afara 3idurilor pe$terii alc%i'i$tilor,

nu'ite societate+
Xere'y (ent%a', 'ai 'ult dec2t oricare alt "2nditor
răspun3ător de preocupările filosofiei etice 'oderne, a
cre3ut  fidel inspiraţiei din Wobbes  că Bfiinţelor
o'ene$ti+++ le lipse$te altruis'ul $i de aceea au nevoie
de a'eninţarea cu constr2n"erea pentru a fi
deter'inate să ur'ărească interesele 'ajorităţii 'ai
de"rabă dec2t pe ale lor proprii+ (ent%a' a cre3ut
G2n interpretarea concisă a lui T+ + S+ Spri""eH că
raţiunile o'ene$ti Bnaturale de căutare a fericirii $i
de evitare a suferinţei  prin ele 2nsele lipsite de
se'nificaţie 'orală s2nt doar 'ateria pri'ă a
psi%olo"iei u'ane pe care le"islatorul sau lucrătorul
social trebuie să o folosească+ E i'portant să se
cree3e o societate unde 'otivele pe care Ie au oa'enii
cu adevărat să funcţione3e 2n a$a fel 2nc2t să "enere3e
bune intenţii, ce vor produce 2n 'od nor'al acţiuni
bune, adică acţiuni ce sporesc fericirea 0+

Pentru (ent%a' $i adepţii săi, ca $i pentru

'ajoritatea criticilor lui, intenţiile $i acţiunile morale
pot fi doar re3ultatul 'uncii sociale+ Cei ce trebuie să
facă această 'uncă s2nt de două feluri  conducătorii
care stabilesc le"ea locului $i o aplică pentru a?i
constr2n"e pe e"oi$tii

A$a cu' au interpretat )+ S+ &o.nie $i

Elisabet% Talfcr 2n 2espect for Persons, AIIcn 
Un.in, ondon, :<9<, p+ ;0+
T+ + S+ Spri""e, 4heoretical Foundations of
Ethics, )outled"c, ondon, : <, p+ l 9+

M:
!F4U>T (AU4A>

ce caută fericirea să acorde atenţie fericirii celor din

jur, sau "2nditorii 'orali, a căror dublă sarcină este de

a?isuferintele
$i sfătui pe conducători
distribui te lacu' să socială,
scară 'anipule3e
astfelplăcerile
2nc2t să
facă supunerea 'ai probabilă $i să?i convin"ă pe cei
constr2n$i că li se va satisface dorinţa de căutare a
fericirii dacă se supun constr2n"erii fără a se
2'potrivi+
Interesul viu faţă de Bba3ele re"ulilor 'orale
poate fi tre3it $i 'enţinut doar prin cea de a doua
sarcină, cea de a convin"e+ Intr?adevăr, constr2n"erea
prin le"e are $ansa de a fi acceptată cu un 'ini' de
re3istentă nu'ai dacă se poate de'onstra că le"ea 2n
nu'ele căreia
'ult dec2t s?a a'eninţat
un si'plu capriciucualconstr2n"erea
le"islatorilor+ este 'ai
Trebuie
să repre3inte ceva 'ai irnportant dec2t capriciul, c%iar
dacă e capriciul celor puternici, ceva ce nu trebuie
doar acceptat, ci ceva ce o persoană nor'ală nu poate
să nu accepte, ceva ce 2i obli"ă, cu aceea$i forţă
cople$itoare a necesităţii, pe cei c%e'aţi să se supună
$i pe cei care 2i c%ea'ă să se supună+ Este totu$i 'ai
i'portant Gde$i această consideraţie e rareori pusă
suficient 2n lu'ină pentru a oferi 'otive con$tiente
ale interesuluiH că ne pute' i'a"ina preceptele
'orale ca Bfondate doar dacă s2nt 2n spiritul e"ii,
adică sub for'a unor prin=ctpii ce pot fi e8pri'ate,
articulate, enu'erate, anali3ate+ a ur'a ur'ei,
toc'ai actul conceperii discursive, activitatea de
for'ulare $i detaliere s2nt cele care pun ba3ele
prescripţiilor $i interdicţiilor e"ii ca principii de
"%idare a acţiunii $i, indirect, pun ba3ele acţiunilor
2nse$i+ >u ar putea e8ista 'oralitate fără principii
'orale, după cu' nici o acţiune nu ar putea ft 'orală
dacă nu s?ar ba3ape un princ>piu.
Corectitudinea, insistă )a.ls, Bnu este, cu' s?ar
spune, la dispo3iţia dorinţelor $i a intereselor
e8istente5+ E: nu e sin"urul care

Xo%n )a.ls, 3 4heor of )ustice, O8ford

Univcrsity Prcss, l <M l, p+ 09 I+ Alan Qolfe G2n Dhose
eeperM 7ocial 7cience and 6oral @bligation,
University of California Press, :<<, p+ :06H intră 2n
dc3acord cu intcresul ncobosit al Iui )a.ls faţă dc
principii, carc, după părcrca lui, ar trcbui să nu tină

sca'a dc ba3cle
intcracţiunii u'anc, +Z'ai puţincă i'portantc
subliniind Bprincipiilc alc
au
utili3arc rcdusă $i un rc3ultat practic $i 'ai
nc2nsc'nat 2n problc'clc vicţii Blntr?o Iu'c 2n carc
oa'cnii crcsc copii, trăicsc 2n co'unităţi $i prcţuicsc
prictcnia, o tcoric 'orală cc prctindc cunoa$tcrca
raţională, 2n 'ăsura 2n carc o facc tcoria Iui )a.ls, nu
prca cstc dc folos $i poatc dcvcni foartc binc o povară+
Ii 2nvaţă pc oa'cni să nu aibă 2ncrcdcrc 2n ccca cc 2i
ajută ccl 'ai 'ult ata$a'cntul pcrsonal faţă dc cci pc
carc 2i cunosc+++ Ccca cc Qolfc nu a obscrvat sau ccl
puţin
accastănu nc2ncrcdcrc
a c8pri'at clar
nu cstc că a?i 2nvăţa
rcprc3intă pc oa'etti
o "rc$cală, un
si'pto' dc naivitatc sociolo"ică, ci toc'ai scopul,
dcclarat sau nu, aI aprccicrii acordatc +
Zprincipiilorin icrar%ia critcriilor 'oralc 2n carc
si'patiilc $i intpulsurilc a$a?3is int2'plătoarc s2nt
considcratc catc"oric dc ran" infcrior+

M0
ETICA POST4O&E)>A

aftr'ă acest lucru+ E8istă o %otăr2tă unitate de vederi

2ntre autorii etici din cele 'ai diverse $coli de "2ndire
asupra faptului că a 2ncredinţa soarta a ceea ce
oa'enii af:aţi la putere $i cei ce "2ndesc pentru ei ar
fi "ata să descrie drept Bcorectitudine, Bdorinţelor $i
Bintereselor e8istente Gadică neprelucrateH, ar ft
ec%ivalent cu a o lăsa Bla dispo3iţia acestora+ i
astfel, aftr'aţii cu acest sens, cu' s2nt cele ce
ur'ea3ă, alese aproape la 2nt2'plare, abundă 2n
scrierile etice ale vre'urilor noastre

&acă valorile 'ele funda'entale $i scopurile 'ele

fnaIe ur'ea3ă să?'i per'ită, a$a cu' si"ur ar
trebui, să evalue3 $i să?'i re"le3 dorintele i'ediate,
aceste valori $i scopuri finale trebuie să aibă o
autoritate independentă de si'plul fapt că se 2nt2'plă
să fte ale 'ele cu o anu'ită intensitate ;+

>u se poate spune că un o' a adoptat punctul de

vedere 'oral dacă nu cste pre"ătit să considere

re"ulile re"uli
si'ple 'oralee'pirice,
ca principii
adică 'ai de"rabă dec2t
să acţione3e ca
pe baza
unui principiu 'ai de"rabă dec2t să acţione3e cu un
anu'it scop+ i, 2n plus, trebuie să acţione3e pe ba3a
unor re"uli destinate tuturor $i nu doar lui sau vreunui
"rup constituitt+

&e'ocratiile liberale S2nt teritoriul pluralis'ului

'oral care per'ite indivi3ilor să aibă concepţii
radical diferite despre bunătate $i perfecţiunea u'ană+
Intr?o ase'enea situaţie, filosofia 'orală trebuie+++ să
e8tra"ă, doar prin
a obli"aţiilor forta rationalităţii
universale, 'orale toc'ai o esenţă for'ală
2n sensul că
s2nt deta$ate de credinţe $i traditii+++ Această cerinţă
presupune, 2n principiu, o separare radicală 2ntre
raţionalitate $i rădăcinile istorice+ ++
 Cititorii vor observa, cu si"uranţă, 2n citatele de
'ai sus $i 2n altele si'ilare, abundenţa de e8pre"ii
cu' ar ft Bnu poate, Btrebuie, Bsi"ur ar trebui, care,
foarte frecvent, e8pri'ă incapacitatea autorului de a
oferi ar"u'ente pentru opinia for'ulată, cu e8cepţia
intuiţiei a ceea ce este Bde bun si't sau a ororii fată
de orice autorul consideră a fi

4ic%acl X+ Sandcl, ustice and the +ood, 2n

Liberalism and its Critics, cd+ 4iclsacl X+ Sandcl,
(lac-.cll, O8ford, :<;, p+ :6<+
Yurt (aier, 4he 6oral Point of !ie:, Cornell
University Press, It%aca, :<6, p+ 0:1+

4oniue Canto?Sperber, Pour la philosophie

morale, 2n Be &*bat, vol+ M0, l <<0, p+ ;<+ &upă cu'
se rccunoa$te, Cattto?Spcrbcr sc distanţca3ă dc
c8prcsiile cclc 'ai subtilc alc pro"ra'ului cu carc
si'pati3ca3ă $i cstc "ata să facă unelc conccsii stilului
sccpiic al vrc'urilor noastrc+ i astfcl spunc, ct două
pa"itti 'ai 2ncolo  +Z4i sc parc că principalclc
problc'c carc sc pun cu privirc la acclc obli"aţii s2nt
problc'clc dcscopcririi, dcftnirii $i ttstabili3ăriitt lor,
nu problc'a ba3clor +?+ indifcrcnt cc 2nsca'nă
accasta $i indifcrcnt cu' sc dcoscbc$tc, dacă sc

dcoscbc$tc
cclor 2n vrcun fcl, dc autoapolo"ia
carc caută7construicsc ba3clc+ ortodo8ă a

M5
!F4U>T (AU4A>

Bdeplasat+ Cei 'ai viteji ră3boinici care luptă

2'potriva intuitiilor 'orale ale oamenilor de rînd se
ba3ea3ă foarte 'ult $i entu3iast pe propriile intuiţii
le"ale+ Aceasta repre3intă totu$i doar o observaţie
for'ală, ce nu contea3ă
prin esenţajudecăţii de prea
care 'ult prin eastr2ns
e foarte 2nsă$i, ci
le"ată+
Esenţa ce contea3ă cu adevărat $i 2n nu'ele căreia
apărătorii fer'i ai judecăţii core cte s2nt "ata să
recur"ă la subterfu"iul petitio principii, este
ne2ncrederea subiectului 'oral inde?pendent, adică un
subiect 'oral a cărui autono'ie se ba3ea3ă pe altceva
dec2t pe asi'ilarea unor principii deja susţinute de o
autoritate care pretinde că vorbe$te pentru Btoţi+
Adevă ratul 'esaj al afir'aţiei că doar o co'portare
controlată de principii poate ft recunoscută ca 'orală
$i al pretenţiei că, pentru ase'enea principii, trebuie
de3văluite $i de?'onstrate ba3e preconative $i
supraconative, este că, a$a Bspontan,
co'porta'entul tinde a fi neprincipial $i nefondat+
Efectul i'ediat $i succesul construirii ba3elor a fost
procla'area ine8istenţei sau a insuftcienţei oricăror
altor ba3e ale opţiunilor $i ale actelor 'orale K cu c2t
eforturile de construire au fost 'ai tu'ultuoase $i 'ai
febrile, cu at2t 'ai pronunţate G$i, speră', 'ai
convin"ătoareH vor fi ne2ncrederea 2n judecata 'orală
autono'ă, nesi"uranţa subiectului 'oral, nevoia sa de
a fi "%idat 2n 'od autoritar+
(a3ele 'ult căutate au fost, de re"ulă, concepute
după c%ipul $i ase'ănarea autorităţii le"ale,
2ndreptăţite să se pronunţe oficial asupra statutului
le"al al persoanelor $i asupra acţiunii lor, o autoritate
deţinătoare a puterii de a decide ce e bine $i ce e rău
2ntr?un ca3 $i de a separa actele aprobate de cele
de3aprobate+ In 'od cov2r$itor, pariul a fost făcut pe
raţiune Gpostulată ca un atribut u'an universal sau,
'ai de"rabă, ca un atribut pe care orice o' 2l poate

dob2ndi, $i
dob2nditH neav2nd astfel
pe re"uli nici precis,
sau, 'ai o scu3ă că nudictate
pe reguli :?a
de raţiune $i pe raţiune ghidată de reguli Gdeoarece
toate intentiile $i scopurile, "%idarea de către re"uli $i
raţiune au avut tendinţa de a fi tratate ca sinoni'eH+
)efu3ul lui Yant de a recunoa$te e'oţiile ca factori cu
putere 'orală a fost ur'at din plin de 'ulte dispute
etice  s?a presupus 2n 'od a8io'atic că senti'entele,
de$i ba3ate pe afecţiune, nu au se'nificaţie 'orală,
doar opţiunea, facultatea raţională $i deci3iile pe care
le dictea3ă se pot răsfr2n"e asupra actorului ca
M
persoană 'orală +

&upă spuscle lui a.rcncc A+ (lu' Gdin

Friendship, 3lt,uis,n and 6oralit!, )outlcd"c,
ondon, l <1, p+ I 9<H  BPrctcnţia că propriilc c'oţii
$i scnti'cnte sc pot rcflecta 'oral asupra noastră cstc
contrară unuia dintrc cclc 'ai profundc Curcntc dc
"2ndirc 2n stil -a,stian, confor'

A*
ETICA POST4O&E)>
&e fapt, virtutea 2nsă$i 2nse'na pentru Yant $i
discipolii săi capacitatea de a re3ista propriilor
2nclinaţii e'otive $i de a le neutrali3a sau respin"e 2n
nu'ele raţiunii+ )aţiunea trebuia să fie nee'oţională,
după cu' e'otiile erau neraţionale, iar 'oralitatea
intra cu certitudine sub controlul lipsit de senti'ente
al ratiunii+ Este foarte bine a$a, deoarece ratiunea,
spre deosebire de senti'ente, era toc'ai acel
'ecanis' al acţiunii ce putea fi le"iferat+ Tea'a lui
Yant faţă de e'oţii :?a obsedat pe tot parcursul
căutării unei autono'ii 'orale  raţiunea era, la ur'a
ur'ei, bre$a prin care presiunile %eterono'e pot
pătrunde 2n Binti'itatea 'otivaţională a opţiunilor
actorilor+ Perceperea raţiunii ca sin"ura facultate
relevantă pentru evaluarea 'orală a acţiunii a anunţat
c%estiunea 'oralităţii gu!ernate de legi $i a le"ilor
heteronome.
4ăsura 2n care pariul pe raţiune a fost deter'inat
de dorinţa de a 2'bl2n3i $i do'estici senti'entele

'orale,
le"i altfel rebele,
for'ale prin 2ncorsetarea
Gsau for'ali3abileH estelorindicată
si"ură 2nde
tendinţa balanţei dintre raţiune $i le"i de a se 2nclina
constant 2n favoarea le"ilor, a concepţiei
Bdeontolo"ice a 'oralităţii, confor' căreia, pentru a
$ti dacă o acţiune a fost corectă sau nu din punct de
vedere 'oral, nu trebuie să te străduie$ti să af:i dacă
ur'ările acţiunii au fost Bbune Gdefinirea ZZcalităţii
de bun, indiferent dacă le"ile au fost ur'ate strict
sau nu, ar fi oricu' dificilă, datorită identificării
virtuale dintre co'porta'entul 'oral $i do'nia
le"ilorH  este destul
le"ilor prescrise pentrusăacel
$tii tip
dacă
deacţiunea
acţiune+ s?a supus
Criteriile
'oralităţii au "ravitat de aceea către un
Bproceduralis' pur, care, 2n for'a sa e8tre'ă, a scos
co'plet din discuţie con$tiinţa 'orală a actorului $i a
reu$it să separe 'ijloacele de scopuri, calitatea de bun
a co'porta'entului de calitatea de bun a re3ultatului
său, c%estiunea 'oralitătii de c%estiunea lui Ba face
bine+ &e fapt, concepţia consecvent deontolo"ică a
'oralităt cu accentul pe procedură 'ai 'ult dec2t pe
efecte $i 'otivaţii, a scos co'plet de pe ordinea de 3i
c%estiunea lui Ba face bine, 2nlo?cuind?o cu
c%estiunea disciplinei. Ceea ce a oferit oca3ia
'anipulării i'pulsului 'oral, anularea dreptului
individual la judecată 'orală autono'ă $i deni"rarea
con$tiinţei 'orale  toate acestea cu consecinţe
potenţial de3astruoase+ &upă cu' C+ W+ Qaddin"ton
averti3a 2n ur'ă cu trei3eci de ani, +

căruia doar capacitatea noastră dc opţiunc  voinţa

noastră  se poatc răsfr2n"c 2n c%ip 'oral asupra
noastră K scnti'entelc $i e'oţiilc, 2n privinţa cărora
S2ntc' total pasivi, nu sc pot rcflecta 'oral asupra
unei persoane+

A5
!F4U>T (AU4A>

ră3boaiele, torturile, 'i"raţiile i'puse $i alte

brutalităţi calculate, care fac parte din istoria recentă,
au fost, 2n 'are parte, opera unor oa'eni ce credeau

sincer că prin
necesare, acţiunile lor s2ntjustificate
aplicarea unor principii$i,de2ntr?adevăr,
ba3ă 2n care

credeau+++

&e c2nd Qaddin"ton a scris aceste cuvinte,

actualitatea durabilă a avertis'entului său a fost
confir'ată de 'ulte ori+ &e?justificarea ar"u'entului
'oral 2n favoarea proceduralis'ului contribuie 2n
'are 'ăsură la subordonarea factorului 'oral faţă de
acţiunea le"islatoare e8ternă, $i puţin sau deloc la
cre$terea su'ei totale a binelui K 2n final, ea
de3ar'ea3ă forţele re3istenţei
i'orale aproape 'orale 2nprin
sin"ura 'odalitate faţacare
ordinelor
eul
'oral poate evita să participe la barbarie+
Jndelun"a căutare a unor ba3e si"ure pentru
co'porta'entul 'oral revine astfel la punctul de
plecare+ >eav2nd 2ncredere 2n senti'ente, declarate
apriori sc%i'bătoare $i inconstante, cei ce doreau să
descopere aceste ba3e au pariat pe factorul de deci3ie
raţional pe care :?au deter'inat să se elibere3e din
carapacea e'oţiilor %aotice+ Această sc%i'bare a
obiectului pariului s?a dorit a fi actul de eliberare K
supunerea 2n faţa e'oţiilor a fost definită ca
nelibertate Gorice lucru de la care cineva nu se poate
abţine, c%iar dacă raţiunea 2i su"erea3ă să nu?: facă,
trebuie să fi fost re3ultatul unei constr2n"eri capabile
să nesocotească orice ar"u'entH, $i, 2n consecinţă,
eliberarea a devenit ec%ivalentă cu 2nlocuirea
dependenţei acţiunii faţă de senti'ente cu dependenţa
faţă de raţiune+ )aţiunea este, prin definiţie, "%idată
de le"i K a acţiona raţional 2nsea'nă a respecta
anu'ite re"uli+ ibertatea, se'nul de 'arcă al unui
eu 'oral, a ajuns să fie 'ăsurată prin stricteţea cu
care s2nt ur'ate re"ulile+ P2nă la ur'ă, persoana
'orală a fost scoasă de sub tutela e'oţiilor autono'e
pentru a fi supusă constr2n"erilor unor le"i

C+ W+ Qaddin"ton, 4he Etliical 3nirnal, Allcn

 Un.in, ondon,I<9O, p+ :M+ Qaddin"ton
co'cntca3ă apoi că, lu2nd 2n considcrarc
atotputcrnicia lc"ilor %ctcrono'c 2n 2'bunătăţirca
co'porta'cntului u'an, sc poate punc o intrcbare 

Bdc3voltarea
nu rcpre3intădeocătrc noi 2n prc3cnt aco'parabilă
supraspcciali3arc, supcr?e"o?ului
cu
di'cnsiunilc c8a"cratc alc unor dino3auri 2nt2r3iaţi
sau adaptarca ciudată a unor para3iţi, care Ic pcr'itc
să trăiască pc o sin"ură "a3dăN A' anali3at 2n altă
partc rolul rcductionis'ului proccdural, i'?portant
pcntru tcndinţa sa dc a c8a"cra disciplina
or"ani3aţională asupra judccăţii 'oralc indcpendcntc
a actorilor, făc2nd posibilă participarca pcrsoanclor
altfcl B'oralc Ia co'itcrca colcctivă a unor actc
scandaloasc din punct dc vcdcrc 'oral $i, 2n
particular,
G!y"'unt la for'clc 6o#leloit&
(aurnan, spccifc 'odcrne
aml the dc "cnocid
flolocaust,
Polity Prcss, Ca'?brid"c, :<<H+
AK
ETICA POST4O&E)>A

%eterono'e+ Căutarea, care 2ncepe cu ne2ncrederea 2n

capacitatea 'orală a eului, sfir$e$te cu ne"area
dreptului eului la judecată 'orală+

Mo/a$i#a#& nain#& & Ii:&/#a#&

Co'ent2nd răspunsul?2ntrebare BS2nt eu pă3itorul

fratelui 'euN al lui Cain la provocarea lansată de
&u'ne3eu BUnde e fratele tăuN, E''anuel vinas
scrie

)ăspunsul lui Cain nu trebuie tratat ca o ironie la

adresa lui &u'ne3cu sau ca replica unui băieţel B>u
s2nt eu, ci e el+ )ăspunsul lui Cain e sincer+ >u'ai
eticul lipse$te K răspunsul ţine doar de ontolo"ie K eu
s2nt eu, iar el e el+ S2nte' fiinţe separate din punct de
vedere ontolo"ic<+

&in punct de vedere ontolo"ic, fiecare dintre noi

este separat de oricare altul K iar Cain a avut dreptul să
fie indi"nat de 2ntrebarea lui &u'ne3eu+ Pri'a dată
trebuie să se 2nt2'ple ceva ce să ne aducă 2'preună,
2ntr?un "en de relaţie 2n care 2ntrebarea BUnde e

fratele Bceva
Acest tăuN, dacă
poate'if2 seo adresea3ă 'ie, să sune
listă de 2ndatoriri firesc+
pe care
cineva cu autoritate a creat?o $i '?a instruit s?1 ur'e3
 BE$ti obli"at să te interese3i de acţiunile fratelui tău
sau, 'ai i'perativ  BE$ti obli"at să ve"%e3i ca
fratelui tău să nu i se facă nici un rău+ Sau acest
Bceva poate fi un contract pe care eu $i fratele 'eu
a' acceptat să?: 2nc%eie' $i :?a' se'nat sau a'jurat
să?l respectă', astfel 2nc2t a' devenit fiecare, 2ntr?o
oarecare 'ăsură, a"entul $i repre3entantul celuilalt,
iar destinele noastre sau unele dintre aspectele lor s?au
contopit+
Cain $i?a &acă nu s?a
e8pri'at 2nt2'plat
pe bună ni'ic
dreptate de acest fel,
nedu'erirea $i
supărarea au3ind 2ntrebarea lui &u'ne3eu+ a ur'a
ur'ei, era treaba lui &u'ne3eu săjustifice
oportunitatea 2ntrebării adresate lui Cain despre Abel+
 &in punct de vedere ontolo"ic, s2nte' 2n cel 'ai
bun ca3 unul cu altul+ Alături poate 2nse'na c%iar
fi3ic apropiaţi, u'ăr la u'ăr, $i totu$i 2nf2nit de
departe două f2inţe separate $i i3olate 2n sine,
'onadele lui eibni3, fiecare e8ist2nd prin păstrarea
propriei ipseit> GPaul )icoeurH,

E''anuel vinas, Philosophie, )ustice et

amour 2n Entre Nous Essais sur le pensera=lautre,
Frassct, Paris, :<<:, pp+ :0:0<+

MM
!F4U>T (AU4A>

a identitătii cu sine 2nsu$i, a "raniţelor proprii, a

spaţiului propriu+ Parado8al, a f2 cu 2nsea'nă a fi
separat. BE: nu este dec2t non?eu, locul ce?: ocupă el
e un loc unde nu s2nt eu+ &epărtarea, distanţa dintre
noi nu va dispărea niciodată+ Prăpastia poate f2 doar
trecută  atunci c2nd eu ajun" să?: cunosc pe el, atunci
c2nd calcule3 avantajele posibile $i pericolele
potenţiale pe care le preveste$te pre3enţa lui sau
atunci c2nd 2i dau ce dore$te $i obţin de la el ce doresc+
Pute' fi buni unul cu altul sau ne pute' lupta+ Pute'

coe8ista
Toate 2n pace
astea sau făcute,
3ise sau ne pute'
nu 2ntinde reciproc
vo' ră'2ne curse+
totu$i dec2t
alături+ Jn plus, podurile peste prăpastie pot dispărea+
&e aceea, trebuie protejate+ Pentru a f2 păstrate
intacte, e nevoie de 'ateriale re3istente $i de pa3ă
vi"ilentă++ i, de ase'enea, poate, de pedepse severe
pentru actele de sabotaj+ E nevoie de Lege. Sau e
nevoie de Etică, travestită doar ca 4oralitate 2n ti'p
ce i'ită e"ea+ e"ea  cu %eterono'ia $i forţa ei
coercitivă  este sin"urul punct 2n care se poate
ajun"e atunci c2nd se porne$te de la Ba fi cu al unor
fiinţevinas
separate$tie,
din punct
$i dedeaceea
vedereanuntă,
ontolo"ic+
atunci c2nd
reflectea3ă la 6iteinandersein al lui Weide""er  Bnu
cu prepo3iţia mit trebuie descrisă relaţia ori"inară cu
CelălaIt1+ 6it este ceea ce constituie ontolo"ia+
Ontolo"ia e teritoriul fără 'oralitate+ &in perspectiva
ontolo"iei, relaţia 'orală poate fi doar un supli'ent
ulterior, o născocire, niciodată le"iti'ată 2n totalitate,
totdeauna un corp străin $i inco'od, 'ereu discutabil,
necesit2nd constant o apolo"ie care nu e niciodată pe
deplin acceptată  Btrebuie nu poate fi derivat din
Beste, nu se pot atesta valori pornind cle la fapte+
#aptele nu s2nt nici bune, nici rele K faptele adevărate
s2nt neutre $i trebuie să ră'2nă neutre pentru a fi
adevărateK Bfaptele reale nu includ evaluări+++ Oricine
porne$te de la ontolo"ie nu se an"ajea3ă 2n a pune
ba3ele 'oralităţii+ Se an"ajea3ă, 2n sc%i'b, 2n
descalificarea 'oralitătii ca Bpre'isă, 2nainte de a fi
$i 2nainte de fapte, fac2nd astfel din 2nlocuirea sa cu
e"ea $i cu Etica ase'ănătoare cu e"ea un re3ultat
previ3ibil+
&ar 'oralitatea este pre'isă, de$i precară,
2'potrivindu?se sinte3ei, nesupravietuind sinte3ei,
atenu2ndu?se $i pălind atunci c2nd sinte3a 2nvin"e+
Ceea ce se construie$te din 2'prejurarea ontolo"ică de
Ba fi cu nu este 'oralitate, de$i ar%itecţii $i
constructorii se

E''anuel *vinas, Le tellipS et l $autre,

Prcsscs Univcrsitaircs dc #rancc, Paris, l <M<, p+ :<+

M
ETICA POST4O&E)>

străduiesc să o pre3inte ca atare, astfel 2nc2t ni'ic

altceva să nu poată pretinde acest titlu+ 4oralitatea
este înaintea ontolo"iei K pentru e 2naintea lui cu

e8perienţa ireductibilă $i ulti'ă a relaţiei 2'i pare de

fapt ca ftind altundeva nu 2n sinte3ă, ci 2n 2nt2lnirea
faţă 2n faţă a oa'enilor, 2n sociabilitate, 2n
se'nif2catia
'oralitatea nusa apare
'orală+
ca un&aral trebuie 2nţelespeste
doilea nivel, că
reflecţia abstractă asupra totalităţii $i a pericolelor
saleK 'oralitatea are un "rad independent $i
preli'inar+ Jn pri'ul r2nd ftlosofia este o etică+++
)elaţia dintre oa'eni e desi"ur nesinteti3abilă prin
e8celenţă+ Se poate pune
2ntrebarea dacă ideea de &u'ne3eu, 'ai ales a$a cu'
e "2ndită de &escartes, ?poate face parte din totalitatea
e8istenţei sau dacă nu e, 'ai de"rabă, transcendentă
e8istenţei+ Ter'enul Btranscendenţă se'nifică
toc'ai faptul că &u'ne3eu $i e8istenţa nu pot ft
"2ndite 2'preună+ &eci, $i 2n relaţia interpersonală, nu
e o c%estiune de a "2ndi e"o?ul $i pe celălalt 2'preună,
ci faţă 2n faţă+ Adevărata uniune sau adevărata relaţie
nu e cea de sinte3ă, ci aceea de 2nt2lnire fată 2n fată+

Jn pri'ul r2nd, filosofia este o etică+++ Etica apare

înaintea ontolo"iei+++ )elaţia 'orală apare înaintea
e8istenţei+++ Ce 2nsea'nă toate acesteaN Ce poate
2nse'na B2nainte c2nd e8istenta, on tolo"ia nu s2nt
2ncăN >u este concordanţa ti'purilor Gla care se referă
cuvinte ca Binainte $i BdupăH potrivită doar 2n
ontolo"ieN >u apar si'ultaneitatea $i succesiunea,
B2nainte $i Bulterior, doar 2'preună cu e8istenţa
ontolo"icăN Toc'ai asta e proble'a  B2nainte al
conditiei 'orale este un 2nainte non=ontologic, o
condiţie cu care ontolo"ia nu vine 2n con?tact sau o
conditie 2n care acest contact e respins $i i"norat, iar
autoritatea ontolo"iei, la fel ca $i autoritatea asupra lui
B2nainte $i Bdupă, asupra lui B2'preună $i Bsin"ur,
nu e recunoscută $i 2$i pierde i'portanţa+ In această

conditie, B2nainte
e8istentei, nu care
o e8istenţă se'nalea3ă ordinea din
a fost ordonată, cadrul
structurată+
4ai de"rabă 2nsea'nă respin"erea oricărei a"itaţii ce
i' pune ordine, a oricărei structuri care pune fiinţele
Bla locul lor+ BInainte 2n absenţa sau 2n ciuda
ontolo"iei poate avea doar sens moral, iar acest sens
este  mai bine. B#aţă 2n faţă e mai bine dec2t Bcu+
BCu are un avantaj practic asupra lui Bfaţă 2n faţă,
acela$i avantaj ce 2l are realitatea dură a e8istenţei
asupra 2nceputurilor nesi"ure ale posibilităţii+ A avea
avantau:, totu$i, 2nsea'nă cel 'ult a f2 'ai puternic,
nu 'ai bun+

E''anucl *vinas, Ethics a,id hi)init! /

Co,i!ersations :ith Philippe Terno, trans+ )ic%ard A+
Co%cn, &uucsnc Univcrsity Press, Pittsbur"%, :<6,
p+ MM+

M<
!F4U>T (AU4A>

i astfel 'oralitatea este pre3entată aici nu ca un

erou al 'itului etiolo"ic, nu ca o e8istenţă i'a"inară,
Bpri'ordială, inferioară, nu ca un "en diferit de
e8istenţă, o altă e8istenţă 2nainte de e8istenţa pe care
o $ti', o stare 'itică Bpreontolo"ică a eului, nu ca o
e8istenţă care precedă Be8istenţa în timpN, ontolo"ică
GBprecedă se concepe doar ca noţiune e'inent
ontolo"icăH+ BJnainte al 'oralitătii este instituit nu
prin absenţa ontolo"iei, ci prin de"radarea $i
detronarea sa+ 4oralitatea este transcendenţă a
e8istentei, 'ai precis -ansa unei ase'enea
transcendenţe+ Eul 'oral intră 2n drepturile sale prin
capacitatea de a se ridica deasupra e8istenţei, prin
sfidarea e8istenţei, prin ale"erea lui Bfaţă 2n fată 2n
defavoarea lui Bcu, prin refu3ul de a accepta că
autoritatea e8istenţei este 2ntr?adevăr o Bautoritate de
fier, prin trăirea Bfaţă 2n fată cu Celălalt de parcă
e8istenţa, acea e8istenţă ce o cunoa$te' din
ontolo"ie, nu ar avea voce sau, dacă are voce, ea
poate fi i"norată, nu trebuie ascultată+ &upă cu'

spunea traducătorul lui +vinas, )ic%ard A+ Co%en

Etica nu are o esenţă, Besenţa sa, ca să spune' a$a,
este toc'ai faptul că nu are o esenţă,că tulbură
esenţele+ BIdentitatea sa este toc'ai faptul că nu are
o identitate, că anulea3ă identităţile+ BE8istenţa sa nu
este faptul că e8istă, ci că e mai bunR decît e'islenţa.
Etica este toc'ai etică prin tulburarea 'ultu'irii de a
fi Gsau a nu ft, corelativul Iui a ftH+ BA ft sau a nu f2,
insistă *vinas, nu este 2ntrebarea0

Gdin 4oralitatea nu aree8clusiv

nou, două noţiuni Bba3e, ontolo"ice,
nu are Bfunda'ent
i'posibil
de tradus 2n li'bajul 'oralităţii, Rară le"ătură cu
lu'ea 'orală Bdinaintea ontolo"iei, cu Baltfel dec2t a
fiH+ Ea s?a născut $i 'oare 2n actul transcendenţei, 2n
autoridicarea deasupra Brealităţilor e8istenţei $i a
Bfaptelor, 2n aceea că nu se lasă constr2nsă de nici
unele+ Confruntarea cu Celălalt nu ca persoană #per=
sona/ 'asca purtată pentru a face cunoscut rolul jucat,
acel rol fiind

0: *vinas, Ethics andln)init, p+ :1+ 4ulte

fra3e carc se străduiesc să trans'ită idcca cticului Ba
ft 2flaintc de a ft sună ciudat, 2ntr?urt 'od cc nu sc
poate 2ndrcpta+ i'bajul pe carc 2l utili3ă' Gsin"urul
pe cc 2l putc' utili3aH estc o sedi'entare a vicţii
or"ani3ate sub auspiciilc do'inaţiei catc"orice a
ontolo"ici+ E un li'baj inventat pcntru a raporta $i a
c8plica e8istcnţa, a$a cu' o dcf:nc$tc ontolo"ia K
conccptul dc Bc8istenţă $i toate corclativclc $i
dcrivatcle salc c8pri'ă 2n 'od pro3aic drcptul
ontolo"iei dc a dcf,ni+ Poţi fi ajutat să 2nvin"i
dif,cultatca cc re3ultă, rcţin2nd că, 2n tcoria ctică a lui
*vinas, Bc8istenta aparc, cu' ar spunc &errida,
soiis rature.

1
ETICA POST4O&E)>A

'ai 2nt2i desc ris $i prescris 2n scenariuH, ci cafaţă,

repre3intă
ţine deja actul
de Celălalt de transcendenţă,
2n capacitatea sa de a fi deoarece tot ce
e absent din
Celălalt ca #aţă+ B#aţa nu e o forţă+ E o autoritate+
Autoritatea este adesea Rară forţă+ #aţa Brepre3intă
ceea ce?'i re3istă prin opunere $i nu ceea ce 'i se
opune prin re3istenţă+++ Folic2unea absolută a unei
feţe, faţa co'plet lipsită de apărare, Rară protecţie,
văl sau 'ască, este ceea ce se opune puterii 'ele
asupra sa, violenţei 'ele, $i i se opune 2n 'od absolut,
cu o opo3iţie care e opo3iţie 2n sine+ Celălalt nu are
putere asupra 'ea sau, 'ai de"rabă, dacă are o
ase'enea
trebuie să?:putere 
resp ect dacănua are8pri'at
'ai f2 odeja
faţă,ordinul ce
ci o fiinţă
ontolo"ică, realitatea dură a re3istenţei $i a luptei
decisive+ Celălalt e faţă 2n 'ăsura 2n care eu 'er" 2n
frunte, 2i s2nt v2rf de lance al ordinelor, le anticipe3 $i
le provoc, 2n 'ăsura 2n care 2i co'and să?'i
co'ande+ Celălalt e o autoritate deoarece eu doresc să
ascult ordinul 2nainte de a fi rostit $i să 2ndeplinesc
ordinul 2nainte de a $ti ce 2'i co'andă să fac+
BSin"ur Gdacă a e8istat o ase'enea stareH, Celălalt e
slab $i toc'ai această slăbiciune face ca acţiunea 'ea
de po3iţionare a sa ca #aţă să fie o acţiune 'orală 
s2nt 2n totalitate $i cu adevăratpentru Celălalt, fiindcă
eu s2nt cel care 2i dă dreptul să co'ande, să?:
2ntărească pe cel slab, să dea "las tăcerii, să
transfor'e none8istenţa 2n e8istenţă, oferindu?i
dreptul să?'i co'ande+ BS2nt pentru celălalt
2nsea'nă că 'ă dăruiesc Celuilalt ca ostatic+ I'i
asu' răspunderea pentru Celălalt+ &ar 2'i asu'
această răspundere nu a$a cu' se'ne3 un contract $i
2'i iau asupra 'ea obli"aţiile stipulate 2n contract+ Eu
s2nt cel care 2$i asu'ă răspunderea $i pot să 'i?o
asu' sau s?o refu3, dar, ca persoană 'orală, 'i?o
asu' de parcă nu a$ fi eu cel care $i?o asu'ă, de
parcă răspunderea nu ar fi pentru asu'at sau refu3at,
de parcă ar fi acolo Bdeja $i B2ntotdeauna, de parcă
ar f2 a 'ea Rară ca eu să 'i?o fi asu'at vreodată+
)ăspunderea 'ea, care 2l constituie si'ultan pe
Celălalt ca #aţă $i pe 'ine ca eu 'oral, este
necondiţionată.

)ăspunderea faţă de celălalt nu poate să ft 2nceput 2n

an"aja'entul
'ea+ 'eu,neli'itată
)ăspunderea 2n deci3ia 2n care 'ă aflu vine din
cealaltă latură a libertăţii

Z 4lie Parado' of6oralit!Q a,i "nter!ie: :itl,

Einiiianiiel L>!inas b 4anara Dright, Peter aes
and 3lison 3inle, trans+ Andrc. (enja'in and
Ta'ara Qri"%t, 2n 4he Pro!ocatio,, ofL>!inas ;
2etliin9ing the @thei=, cd+ )obcrt (errtcsconi and
&avid Qood, )outlcd"c, ondon, :<, p+ :9< K

Collected *vinas, Freedon

E''anucl Pbilosophi=cal and Co,,iiiiaiid,
Papers, cd+ Alp%onso 2n
in"is, 4artinus >ij%off, T%c Wa"uc, :<M, pp+ :<,
0:+
!F4U>T (AU4A>
'ele, dintr?un Banterior oricărui sens, dintr?un
Bulterior oricărei reali3ări, din nonpre3entul prin
e8eelenţă, nonori"inalul, anar%icul, anterior sau
dincolo de esentă+

A fi necondiţionat 2nsea'nă nu a depinde de

avantajele situaţiei sau de calitatea Celuilalt+
)ăspunderea 'ea nu e 'eritul ce :?a c2$ti"at Celălalt
$i pe care Bare dreptul să?: revendice+ >u este nici
'ăcar ceva ce eu 2i datore3 Celuilalt pentru serviciile
Racute+ >u e o răsplată sau o co'pensaţie pentru
ni'ic, căci ni'ic nu s?a 2nt2'plat 2ncă, iar Basocierea
'orală 2ntre 'ine $i Celălalt de?abia 2ncepe+
4oralitatea repre3intă începutul absolut.
Cititorul trebuie să fie nedu'erit, foarte probabil
$i derutat, de nebuloasa ciudată, de Bneclaritatea
acestei descrieri+ Si"ur Celălalt nu e doar o faţă, ci, 2n
cel 'ai bun ca3, faţa cui!aM Si"ur se află o persoană
2n spatele fiecărei feţe, o persoană cu ba"ajul nor'al
de virtuţi, dar $i+ de vicii, de succese $i e$ecuri, de
reali3ări $i ne"lijenţe, de bunăvoinţă $i răutate, de
far'ec $i repulsieN Si"ur unitatea noastră are o istorie
anterioară, c%iar dacă, p2nă la această 2nt2lnire de aici
$i de acu', nu a' fost con$tient de eaN Si"ur B#ata
descrisă aici e o ficţiune, $i o ficţiune pe care eu
trebuie sin"ur să o fac să apară 2n 2ntre"i'e, 2n vre'e

ce parcă
'ă prefac căpentru
a fostaaici
facetotlucrurile
ti'pulN$i 'ai derutante 

Ba<&i& ă/ă :a<&

&a, cititorul are dreptul la scepticis', tot la fel

cu' Cain a respins, justificat, ca irelevantă sau
absurdă 2ntrebarea lui &u'ne3eu+ In ca3ul unei
'oralităţi ce vine înaintea e8istentei nu e ni'ic care
să?'ijustifice răspunderea $i 2ncă $i 'ai puţin care să
stabilească
răspunderea efaptul
a 'eaK că eu s2nt $irăspun3ător,
deter'inarea că
justificarea s2nt
caracteristici ale e8istenţei, ale e8istenţei ontolo"ice,
sin"ura care e8istă, la ur'a ur'ei+ Iar cititorul
raţional va avea dreptate să sublinie3e că B2nainte de
 e8istentă nu e'istă $i, c%iar dacă ar e8ista, nu a' $ti
oricu' ni'ic despre aceasta  nu a$a cu' B$ti'
despre Bfapte+ &a, totul este evident adevărat Gcu
ontolo"ia ce oferă toate dove3ile necesareH+ i totu$i
nu e alt loc pentru 'oralitate dec2t înainte de
e'istenţă, adică, repetă',

E''anucl *vinas, @ther:ise thai Seing,

orSe!o,,dEssence, trans+ Alp%onso in"is, 4artinus
>ij%off, T%c Wa"uc, :<:, p+ :1+

0
ETICA POST4O&E)>

2n acel tăr2'?ne?tăr2' care e mai bun dec2t e8istenţa+

Iar respectivul tăr2' trebuie "ăsit de eul 'oral, pentru
că nu s2nt căi bătătorite $i 2nse'nate care să ducă la
el+ )ăspunderea scoate la iveală #ata dinaintea 'ea,
dar 'ă $i creea3ă ca eu 'oral+ A considera
răspunderea de parcă a$ fi deja răspun3ător constituie
un act de creare a spaţiului 'oral, ce nu poate fi trasat
altundeva sau 2n alt fel+ O ase'enea răspundere
considerată Bde parcă ar ft deja acolo e sin"ura ba3ă
pe care o poate avea 'oralitatea+ O ba3ă fra"ilă,
trebuie să recunoa$te'+ &ar e$ti aici

opoţi lua
&insau poţiderenunţ
punct a laetic,
vedere ea+++'oralitatea este 2naintea
e8istenţei+ &ar din punct de vedere ontolo"ic, nu e
ni'ic 2nainte de e8istenţă, pentru că, tot din punct de
vedere ontolo"ic, B2nainte de e8istenţă repre3intă o
altă e8istenţă+ 4oralitatea e B2nainte de e8istentă
doar 2n sensul său propriu, cel 'oral, de B2nainte,
adică de B'ai bună+ &ar 2n sens ontoto"ic, care
do'ină ori de c2te ori cele două sensuri concurea3ă pe
tăr2'ul e8istentei, tăr2' 2n care ne află' cu toţii,
e8istenţa e 2nainte de 'oralitate K eul moral nu poate
ft
ontolo"ic, dec2t un eupoate
altceva 'oralitatea 'oral+
veni&in
doarpunct
dupădee8istenţă,
vedere
adică fte ca un re3ultat deter'ina t al e8istenţei, fie ca
o le"e obli"ată să ad'ită prioritatea e8istenţei prin
dorinţa de a se justifica 2n functie de e8istentă+ Iar
eurile 'orale Gcele altfel dec2t e8is tenţa, nu o altă
e8istenţăH s2nt, din punct de vedere ontolo"ic,
inseparabile de obiectele ani'ate, din carne $i oase,
nu'ite fiinţe o'ene$ti+ Ontolo"ic, aceste obiecte vin
înaintea eurilor 'orale+ B&e ce trebuie să 'ă
interese3e celălaltN+++ S2nt eu pă3itorul fratelui 'euN
Aceste 2ntrebări au sens nu'ai dacă s?a presupus deja
că e"o?ul se interesea3ă doar de el 2nsu$i, că
repre3intă o preocupare doar pentru sine+ Intr?o
ase'enea ipote3ă, ră'2ne 2ntr?adevăr de ne2nţeles ca
2n?afara?'ea cel absolut, celălalt, să 'ă preocupe
Adevărul 2n"ro3itor despre 'oralitate este că ea nu e
ine!itabilă, nu e determinată 2n nici un sens ce poate
ft considerat valabil din perspectivă ontolo"ică K nu
are Bba3e 2n snsu: recunoscut de această
perspectivă+ Etica nu se aruncă 2n 4arele >ecunoscut
de Bdinainte de e8istentă pentru a "ăsi sau a construi
ba3ele pe care nici o e8pediţie ce a pornit de la
Be8istenţă nu a re u$it să le descopere sau să le
construiască+ Etica prive$te B2nainte de e8istenţă nu
pentru că speră ca ba3ele căutate să se ascundă acolo,
ci pentru că $tie că toc' ăi acţiunea de apri!i într=
acolo

*vinas, @theise tlaQ Seiig, p+ l : M+

5
!F4U>T(AU4A>

pune ba3ele eului 'oral, ca $i c2nd ar ft sin"ura ba3ă

pe care o poate avea vreodată 'oralitatea $i sin"ura ce
$i?o va per'ite vreodată+

8istă un 'o'ent utopic 2n ceea ce spunK e

recunoa$terea a ceva ce nu poate ft 2nţeles, dar care, 2n
ulti'ă instanţă, "%idea3ă orice acţiune 'orală+++ >u
e8istă viaţă
precis 2n care'orală fărăe utopie
sftnţenia ? utopie 2n sensul
bunătatei+

i totu$i 2ndoiala nu va dispărea $i va trebui

2nfruntată+ Care este deosebirea 2ntre o utopie activă,
capabilă #doar capabilă& să "enere3e acţiune 'orală
Gde$i nu 2ntotdeauna $i Rară nici o "aranţie de succesH,
$i fante3ia utopică abstractă $i "oalăN E ceva 2n cadrul
e8istenţei care deter'ină eul ontolo"ic să rătăcească
2n e8ilul lui Baltfel dec2t e8istentă $i să se transfor'e,
2n acest 'od, 2ntr?un eu 'oralN vinas descrie
călătoria de Btre3ire #l $>!eil& care e deter'inată $i
conţinută de, sau conţine, apariţia eului+ Tre3irea nu se
referă la confruntarea cu mine însumi ca Bun alt eu,
ci la perspectiva %usserliană asupra Celuilalt 2n care
ărper devine Leib, trup viu, trup spiritual, trup <cu
subiectivitate+ &oar 2n anali3a lui vinas, acel
ele'ent e8traordinar, care pentru Wusserl este eI
2nsu$i nonepiste'olo"ic Gnonco"nitivH, fiind inceputul
oricărei episte'olo"ii #alposibilităţii episte'olo"ieiH,
e, 2n sc%i'b, un eveni'ent preetic ce repre3intă
2nceputul oricărei 'oralităţi Gal posibilităţii
'oralităţiiH+ In acest eveni'ent, Bsfera pri'ordială 2$i
pierde prioritatea, subiectivitatea se tre3e$te din
e"olo"ie  din e"ois' $i e"o?tis'+ Acest eveni'ent
constituie Bposibilitatea de a 'ă de$tepta acolo unde
eu, fată 2n fată cu Celălalt, 'ă elibere3 de 'ine
2nsu'i, 'ă tre3esc din so'nul do"'atic+ BTotul e de
la 2nceput la acu3ativ+++ eu s2nt ]2n 'ine 2nsu'iV prin
ceilalţi tM+ Tre3irea nu se află 2n Beu s2nt eu, ci 2n Beu
s2nt pentruN.
Ceea ce e totu$i tre3ire sau, 'ai pertinent,

de$teptare+alţii
de$tepta, Uniipot
se pot tre3i,a'orţiţi+
ră'2ne alţii nu+ i
Uniitre3irea,
se pot $i
de$teptarea su"erea3ă un pasaj cu dublu sens+ &acă
unii se pot tre3i sau de$tepta, alţii pot ador'i $i a'eţi+
>esi"uranţa lea"ănă 'oralitatea, fra"ilitatea o b2ntuie
de?a lun"ul vieţii+ >u e necesar să fti 'oral+ A ft
'oral repre3intă o $ansă de care poţi profttaK 2nsă poţi
la fel de u$or $i s?o rate3i+

> 4he Parado' of6oralit!, p+ : M+

lR!eil, 2nE''anucl *vinas,

Entre ous, p+ La Philosophie
:15 K @ther:ise t"a,, Seing,de
p+
::0+
;
ETICA POST4O&E)>

Proble'a e totu$i aceea că a pierde $ansa

'oralităţii 2nsea'nă $i a pierde $ansa eului+ &acă
Btotul e de la 2nceput la acu3ativ, nu va ft nici un eu,
doar dacă nu porne$te de la acu3ativ, de la Ba
fipentruN. Tre3irea la a ft pentru Celălalt 2nsea'nă
tre3irea eului, ceea ce constituie na-terea eului+ >u
e8istă nici g altă tre3ire, nici o altă cale de a 'ă
descoperi pe 'ine 2nsu'i ca unicul eu, sin"urul eu, eu
diferit de toţi ceilalţi, eu cel de neînlocuit, nu un
ele'ent dintr?o cate"orle+
Xean?Paul Sartre a su"erat că e"o?ul s?a născut din
autocunoa$tere, dar că aceasta e deter'inată de
privirea Celuilalt  o privire atentă, o privire
esti'ativă, o privire Bde obiectivare+ Celălalt tnă
anali3ea3ă ca pe un obiect $i astfel 'i?a co'pro'is
subiectivitatea K '?a transfor'at 2ntr?o Bfiinţă ca
atare, o fiinţă printre alte fiinţe, un obiect printre alte
obiecte, un lucru constituit prin interesele $i
relevanţele ui, ale Celuilalt+ >u e vorba at2t de a
descoperi, c2t de a fi descoperit, un atac care 'ă
2ndea'nă Ia re3istenţă+ BTre3irea Ia 'ine 2nsu'i
Gdacă Sartre a utili3at e8presiaH ar fi de neconceput,
dacă nu ar repre3enta un act de re3istenţă+ Pot deveni
un eu, un e"o, doar atunci c2nd 2'i adun puterea

împotri!a
Celălalt o Celuilalt,
a'eninţă+c2nd luptSartre,
Pentru pentruruptura
libertatea pe care
constituie
actul de na$tere al subiectivităţii 'ele+ Subiectivitatea
e înstr>>inare... >u c%iar, spune vinas+ Eul se
poate na$te doar din unire. Toc'ai prin pasul ce :?a'
făcut spre Celălalt a' devenit eul unic, sin"urul eu,
eul de ne2nlocuit care s2nt+

A ft o' 2nsea'nă a trăi ca $i cu' nu ai ft o ftinţă

printre alte ftinţe+++ Eu s2nt cel care 2l sprijină pe
CelălaIt $i răspunde de el+++ )ăspunderea 'ea faţă de
el e netransferabilă,
fapt, este un fel de a ni'eni nu 'ă poate
aftr'a toc'ai 2nlocui+
identitatea &e
eului
u'an pornind de la răspundere+++ )ăspunderea 2'i
revine 'ie e8clusiv $i, din punct de vedere o'enesc,
nu o pot refu3a+ Această sarcină repre3intă o
de'nitate supre'ă a unicului+ Eu s2nt eu 2n 'ăsura 2n
care s2nt răspun3ător, un eu nesubstituibil, pot 2nlocui
pe oricine, dar ni'eni nu rrtă poate 2nlocuiit+

Toc'ai o ase'enea răspundere  absolut,

co'plet ne%eterono'ă, radical diferită de răspunderea
i'pusă sau de obli"aţiile ce re3ultă din datoria
contractuală  'ă transfor'ă 2n eu+ Această
răspundere nu Bderivă din ni'ic altceva+ S2nt
răspun3ător nu din cau3a a ceea ce $tiu despre
Celălalt, despre virtuţile sale, despre ce a Racut sau
poate face pentru 'ine+ >u trebuie să?nti
dentonstre3e Celălalt că 2i datore3

Etlics a,id "ntiit!, pp+ l 11:1:+

5
!F4U>T (AU4A>

răspunderea+ &oar prin acel refu3 %otăr2t $i '2ndru de

Ba avea un 'otiv, de Ba avea o ba3ă, 'ă eliberea3ă
răspunderea+ Această eliberare nu e conta'inată de
supunere, c%iar dacă duce la predarea 'ea ca ostatic
spre binele $i răul Celuilalt+ A'bivalenţa se afiă 2n
ini'a 'oralităţii

s2nt liber2n 2n
'ăsura 'ăsura
care 2n care
s2nt pentru s2nt ostatic,
Celălalt+ &oa r s2nt
că, oeudată
2n ce
a'bivalenţa e 'ascată sau 2ndepărtată din vedere,
e"ois'ul se poate ridica 2'potriva altruis'ului,
interesul personal 2'potriva binelui colectiv, eul
'oral 2'potriva nor'e i etice confir'ate din punct de
vedere social+
Totu$i, viaţa se desRa$oară 2n acea
Bpostsci3iune, c2nd a'bivalenţa a fost deja
transfor'ată 2n opo3iţie, luptă $i confiict de interese+
Toc'ai dintr?o ase'enea viaţă trebuie să te Btre3e$ti,
să te Bde$tepţi,
ambi!alenţă pentru
nefericită, incon"ruentă, înapoi la acea
a ajun"e neraţională, care
stă cu adevărat la ba3a eului 'oral+ Eul 'oral $i?ar
căuta 2n 3adar ba3ele 2n Bposta'bivalenţă+ Jn acea
Bpost, poate "ăsi doar co'pro'isul ce lasă e"ois'ul
neatins $i interesele diver"ente, un
co'pro'is"atasăsejustificecaocapitulare,caunrău'ai
'ic,caun sacrificiu de sine, inevitabil, de$i re"retabil+
(a3ele pot fi "ăsite doar prin retra"erea din acea
e8istenţă ordonată, bine c%ib3uită $i lo"ică+ i, 2n
ulti'ă instantă, 2n Bde$teptarea la faptul că
'oralitatea nu e nici ordonată, nici lo"ică, $i că are
a'bivalenţa drept sin"ură ba3ă+

Tăc&/&a in60%o/#a:i$ă a /&6%on6a:iii#ă=ii

Jntoarcerea la a'bivalenţa incurabilă a lui

Bpentru Celălalt 2nsea'nă $i trecerea de la si"uranţa
confortabilă a e8istenţei la nesi"uranţa
2nspăi'2ntătoare a responsabilităţii+ &acă las deoparte
e8istenţa ec%ilibrată a intereselor ce pot ft clar
deli'itate, e8pri'ate $i calculate, datoriile ce pot fi
2nvăţate $i drepturile ce pot fi probate $i apărate prin
tribunal, renunţ la confortul vieţii as i"urate 2'potriva
vinovăţiei, al i'plicării benefice, purificate, 2n
convenţii care nu cer altceva dec2t să fie ur'ate+ &upă
spusele lui Ynud E+ "strup, e8traordinarul filosof
etic dane3, Bceea ce se a$teapta de la noi, 2n 'od
nor'al, 2n viaţa de 3i cu 3i, nu e preocuparea pentru
viaţa unei persoane, ci pentru lucrurile ce ţin de
politeţea convenţională+ Convenţia socială are efectul

de a reduce
pretenţia de 2ncrederea pe care
a ne preocupa de oviaţa
inanifestă', ca $i
altei persoane+
Convenţiile fac viaţa confortabilă  ele protejea3ă
viaţa trăită 2n ur'ărirea interesului per?

9
ETICA POST4O&E)>

sonal+ &oar se pare, superficial privind lucrurile, că

ur'ărirea politeţii convenţionale repre3intă
instru'entul unirii+ &e fapt, efectul este despărţirea+
Utili3ă' convenţiile
unii de alţii Bcai3ola+
$i de a ne 'ijlocCeea
de a ce
ne face
ţine la distanţă
deja
convenţiile atractive $i convieţuirea ca politeţe
convenţională, seducătoare+ 4ai este totu$i un 'erit
ce face 'ai tentăntă conventionalitatea  nor'ele
sociale

oferă directive co'pa rativ precise despre ce să face'

$i ce să ne ab ţine' să fac e'+ :n 'od nor'al, ne
pute' confor'a acestor directive c%iar fără să
trebuiască să ţine' sea'a de cealaltă persoană, cu at2t
'ai puţin să ne preocupă' de viaţa ei
Acu' a' dreptate, acu' nuK 2n a'bele ca3uri,
$tiu e8act cu' stau, fie 2ntr?un fel, fie 2n altul, tertium
non datur >or'ele, re"ulile, convenţiile sociale se
referă la si"uranţă $i la con$tiinţa 2'păcată+ BToată
lu'ea o face, BA$a se fac lucrurile repre3intă
'edica'entul, profilactic $i eficient, pentru con$tiinţa
2ncărcată+ E adevărat, 'i?a' pierdut autono'ia, ca
efect secundar+ &ar ce a' c2$ti"at nu e de scos u$or
din discuţie+
C2t este de c%inuitor să se 2nfrunte, 2n sc%i'b,
acea cerinţă preontolo"ică pe care convenţiile ne ajută
at2t de confortabil să o uită'+ 3cea cerinţă e
nee'primată. Celălalt, după cu' ne a'inti', nu
repre3intă o forţă, ci o faţă Celălalt 2'i re3istă prin
si'plul fapt că e Celălalt, prin opo3iţia sa  nu 'i se
opune prin re3istenţă Gre3istenţa e ceva care 'ă
provoacă să lupt $i să 2nvin"K ceea ce de3ar'ea3ă cu
adevărat e lipsa de re3istenţăH+ Celălalt e Bdoar
autoritate, iar autoritatea nu are nevoie de forţă+

Astfel,
s?a ordinulde
dat 2nainte deaafi'anifesta
e8pri'at,interes, dedat
$i s?ar fi a Bf2 pentru,
c%iar dacă
nu s?ar fi e8pri'at niciodată $i avea să ră'2nă astfel
pentru totdeauna+ &upă cu' spune "strup,

Cerinţa, toc'ai pentru că e ne8pri'ată, este

radicală+++ Indiferent c2t de se'niftcativ sau de
nese'niftcativ pare, Ia suprafaţă, ceea ce trebuie
facut, cerinţa

trans+ T%codor
Ynud EI+ + Xensen,
 "strup, 4he Prcss,
#ortrcss Ethica !eman",
P%iladelp%ia,
:<M: Gori"+ 0(5K&, pp+ :<, 01, 6+ )cspcctarea
convcnţiiior nu prcsupunc "2ndirc $i dcsi"ur nici
i'piicarc  B>i'cni nu c 'ai lipsit dc "indirc dcc2t
ccl cc 2$i facc un principiu din a apiica $i a rcali3a
dircctivc dc'uit cnunţatc+++ Totui sc poatc dcsfa$ura
'ccanic K tot cc trcbuic c un caicul pur tc%nic Gp+
:0:H+ &c aecca, insistă e"strup, nu poatc c8ista
B'oraiitatc cre$tină+ &acă isus a Brupt tăccrea
ru"ăciunii Gp+ : :6H, substanţa 'oraiă c scoasă din
for'a ctică+
M
!F4U>T (AU4A>

e radicală pentru că, 2n c%iar natura ca3ului, ni'eni

altcineva dec2t el sin"ur, prin propriul altruis', nu
poate să descopere ce?i va servi 'ai bine celeilalte
persoane+++ Cerinţa are efectul de a face din persoana
căreia 2i cste adresată un individ 2n sensul precis aI
cuv2ntului+++ )adicalitatea se 'anifestă $i prin faptul
că persoana cealaltă nu are dreptul să ceară ea Jnsă$i 06+
BCerinţa, spre deosebire de ordinul confortabil
de precis, este 2n"ro3itor de va"ă, de confu3ă $i
deconcertantă, 2ntr?adevăr abia perceptibilă+ Ea
deter'ină eul 'oral să fie propriul său interpret $i 
a$a cu' se 2nt2'plă cu toţi interpreţii  să ră'2nă
ve$nic nesi"ur de corectitudinea interpretării+ Oric2t
de radicală ar fi interpretarea, ni'eni nu poate fi
niciodată pe deplin convins că ea a corespuns cu

radicalitatea
'ai 'ultN >ucerinţei+ A' ofăcut
e8istă nici asta, darnici
convenţie, nu opotre"ulă
face
pentru trasarea li'itei datoriei 'ele, pentru oferirea
păcii suflete$ti 2n sc%i'bul acceptului 'eu de a nu
depă$i niciodată această Ii'ită+ i nu e8istă nici
'ăcar speranţa că Celălalt, 2ncredinţat răspunderii
'ele, poate ajuta cu ceva+ Celălalt nu are nici un drept
să ceară+++ &acă $i?ar e8pri'a cerinţele, doar ar invoca
$i ar decreta drepturi $i obli"aţii, nor'e $i re"uli
Gastfel 2nc2t să ne pute' judecaH sau $i?ar 2ncorda
'u$c%ii Gastfel 2nc2t să ne pute' luptaH+ &ar nici
procesul, nici bătaia
2ncăpăţ2nea3ă nu pot
să ră'2nă 2'bl2n3i o 2n
nee8pri'ată, cerinţă
vre'ece ce
se
convenţiile se 'anifestă 3"o'otos+ Toc'ai
radicalitatea ce apare 2n ur'a nee8pri'ării face
cerinţa infle8ibilă, indestructibilă, necondiţionată 
ba3a pe care eul 'oral 2$i poate fonda si"uranţa
nesi"ură, certitudinea incertă+++
Ca să f2' sinceri, nu acesta e "enul de ba3ă la
care au visat $i continuă să vise3e filosofii etici+ Ea[
lasă 'ult de dorit $i poate a$a ajun" aceia ce caută
terenul de construcţie al e"ii să prefere să privească
2n alte direcţii+ >u poate fi clădită nici o etică
ar'onioasă pe acest teren, doar 'lădiţele 2'pră$tiate
ale unei an8ietăţi 'orale fără sfir$it, niciodată risipită,
vor cre$te abundent pe acest sol+ O ase'enea ba3ă
pro'ite orice 2n afară de ar'onie ar%itecturală $i pace
sufletească+ i totu$i an'ietatea 'orală este cea care
asi"ură unica substanţă pe care a avut?o !reodată eul
'oral+ Ceea ce creea3ă eul 'oral este i'pulsul [de a
face, nu cunoa$terea a ceea ce trebuie facut, sarcina
ne2ndeplinită, nu datoria corect 2'plinită+ B&ar totul
se adau"ă la faptul că o persoană nu poate f2

0 e"strup, 4he EtH,ical e,,rn,,d, pp+ ;9;M+


ETICA POST4O&E)>=

niciodată pe deplin si"ură că a acţionat corect,

conclu3ionea3ă "strup0 + Jntr?adevăr+ Această

nesi"uranţă Sefară
'oralitătii+ ie$ire 'oralitatea
re cunoa$te repre3intă prin
toc'ai
si'ţulba3a
său
c%inuitor al ne2'plinirii, prin ne'ulţu'irea sa
ende'ică faţă de sine 2nsă$i+ Eul moral este un eu
bîntuit !e-nic de bănuiala că nu e su)îcient de moral.
Rorbind de răspunderea 'orală a oricărui
supravieţuitor al ororilor Wolocaustului, unul dintre
cei 'ai activi $i devotaţi salvatori ai victi'elor
na3is'ului, .radysra. (artos3e.s-i, a conclu3ionat
că B&oar aceia care au 'urit ajut2nd pot spune că au
racut destul+ Acest verdict nu?i va consola prea 'ult
pe supravieţuitori,
2nvinuire cărora
pe viaţă+ a ur'ale?a fost'ulţi
ur'ei, dedicat  pare o
au ajutat
victi'ele, dar puţini au fost dispu$i să devină ei 2n$i$i
victi'e+ Raticanul a recunoscut caracterul
e8cepţional, anor'al, al sacrificiului radical de sine,
 prin sanctificarea Părintelui Yolbe, care a 'urit
salv2nd viaţa altui deţinut de la Ausc%.it3+ >ici
2nvăţaţii Tal'udului nu au avut dubii iată ce spun ei
2n 4rumot G:1H

UIIa bar Yos%ev era căutat de "uvern+ E: s?a ascuns

Ia )abinul Xos%ua ben evi la od+ #orţele "uvernului
au 2nconjurat ora$ul, spun2nd B&acă nu ni?: predai,
vo' distru"e ora$ul+ )abinul Xos%ua s?a dus la UIla
bar Yos%ev $i I?a convins să se predea+ Ilie i se arăta
)abinului, dar din acel 'o'et nu a 'ai facut?o+
)abinul Xos%ua a postit 'ulte 3ile, iar 2n final llie i s?a
arătat+ BTrebuie să ntă arăt turnătorilorN, a 2ntrebat
e:+ )abinul Xos%ua a răspuns BA' ur'at le"ea+ IIie
i?a răspuns  B&ar le"ea e pentru sftnţiN

Sfinţii s2nt sfinţi pentru că nu se ascund 2n spatele

u'erilor 2n"u$ti ai e"ii+ Ei $tiu sau si't sau
acţionea3ă de parcă ar si'ţi, că nici o le"e, oric2t de
"eneroasă $i o'enească, nu poate epui3a datoria
'orală, nu poate duce consecinţele lui Ba fi pentru la
e8tre', la ale"erea ulti'ă 2ntre viaţă $i 'oarte+
Aceasta nu 2nsea'nă că trebuie să fti sfint pentru a fi
'oral+ >u 2nsea'nă nici că oţţiuni:e 'orale s2nt
2ntotdeauna, 3ilnic, proble'e de viaţă $i cle 'oarte 
cea 'ai 'are parte a vieţii se desfă$oară la o distanţă

si"ură de căe8tre'
2nsea'nă $i depentru
'oralitatea, ale"erile
a fi ulti'e+
eficientă&ar nu
2n viaţa
neeroică, neinteresantă, trebuie concepută pe 'ăsura
eroică a sfinţilor, sau, 'ai de"rabă, că sfinţenia
sfinţilor trebuie considerată sin"urul său ori3ont+
Practica 'orală poate avea doar ba3e nepractice.
Pentru a fi ceea ce este  practică 'orală 
e"strup, 0A,e Ethical emand, p+ : :;+

<
!F4U>T (AU4A>
trebuie să?$i stabilească standarde pe care nu le poate
atin"e+ i nu se poate 'ulţu'i niciodată cu propriile
asi"urări sau cu asi"urările altora că standardele au
fost atinse+ In ulti'ă instanţă, Iipsa de auto'ulţu'ire,
$i indi"narea faţă de sine pe care aceasta o produce,
repre3intă protecţia cea 'ai si"ură a 'oralitătii+

ASOCIEREA MORALĂ !N DO$

Jncet?2ncet, 'odernitatea l?a privat pe o' de toate

2nse'nele Bparticulariste $i l?a dotat cu esenţa
GpresupusH Bco'plet u'ană, cea a Bfiinţei 'orale
independente, autono'e $i astfel funda'ental
nesociale:+ &e la bun 2nceput, 'odernitatea $i?a
propus să?l elibere3e pe o' de toate Binfluenţele
istorice $i diversiunile care 2i distru" esenţa cea 'ai
profundă, astfel 2nc2t  s?a sperat  Bceea ce e
co'un tuturor, o'ul ca atare, poate apărea 2n el ca
esenţă a sa 0+ BO'ul ca atare a fost desi"ur un nu'e
de cod pentru o ftinţă o'enească subordonată unei
sin"ure puteri, puterea le"islativă a statului, $i
deter'inată de aceastaK 2n vre'e ce eliberarea care
trebuia să aibă loc pentru ca Besenţa să strălucească
2n toată puritatea sa străvec%e 2nse'na distru"erea sau
neutrali3area tuturor acelor pou!oirs intermdiaires,
puteri Bde particulari3are ce sabotau efortul puterii
Bde universali3are a statului 'odern+ (ătălia pentru

de3văluirea
'ultele Besentei
bătălii u'ane pentru
ale ră3boiului a fost dreptul
doar unadedintre
a face
le"i $i de a face le"i în stil monopolist, sau, 'ai
de"rabă, ale ră3boiului pentru 2nlocuirea B'2inii
'oarte a obiceiului $i a tradiţiei Go '2nă de fapt
foarte vie, datorită 'ecanis'elor, apărate pe plan
local, ale reproducerii controlateH cu voinţa statului ca
sin"ur le"islator+ A trebuit ca alte for'e  obi$nuite,
traditionale  să fie distruse $i eli'inate, astfel 2nc2t
trupul $i sufletul "ol al Bo'ului ca atare să se poată
2'brăca 2n %ainele noi, făcute la co'andă de data
aceasta+
Eliberată din carcasa obli"aţiilor sale Bnaturale,
Besenţa Bornului ca atare s?a dovedit a fi, printre
altele, o sin"urătate asocială+ F2nditorii de 'arcă ai
noii ordini create 2n 'od artificial, cu' ar fi Wobbes
sau

: ouis &u'ont, Essas on "ndi!idualism/

6odern 4heor in 3nthropological Perspecti!e,
University of C%ica"o Press, :<9, p+ ?5.
0 Feor" Si''el, Freedom and the "ndi!idual, 2n
@n "ndi!idualit and 7ocial Forms, ed+ &onald >+
evine, University of C%ica"o Press, :<M:, pp+ 0:<
001+

<:

!F4U>T (AU4A>

oc-e, au conceput un individ le"at de societate Jn

'are Ga se citi de statul?naţiuneH doar e8terior $i
instru'ental  ei nu au considerat faptul de Ba f2 o
parte a societăţii ca pe o capacitate de Ba sc%i'ba
sau a 'odifica indivi3ii 2n 'od funda'ental sau
se'nificativ, ci au cre3ut că instituţiile Be8istă pentru
a păstra, a proteja $i a apăra propriul interes al
indivi3ilor 5+ Jn această concepţie, totu$i, individul a
fost eliberat de[ toate obli"aţiile faţă de alte fiinţe
o'ene$ti Gcu e8cepţia celor create $i aplicate de
sin"ura putere 2n 'ăsură să i'pună Ble"ea
pă'2ntuluiH+ &upă cu' re3u'ă Si''el 2n 'od
pătrun3ător,

Toate relaţiile cu ceilalti s2nt astfel si'ple opriri pe

dru'ul pe care e"o?ul ajun"e la propriul eu+ ucru
adevărat, indiferent dacă e"o?uI se si'te funda'ental
identic cu ace$ti ceilalţi pentru că 2ncă are nevoie de o
ase'enea convin"ere de susţinere, at2ta vre'e c2t se
ba3ea3ă pe sine 2nsu$i $i pe propriile puteri, sau dacă e
suf2cient de puternic pentru a 2ndura sin"urătatea
propriei calităţi, 'ulţi'ea fiind acolo doar pentru ca
f2ecare individ să?i poată folosi pe ceilalţi ca o 'ăsură
a nease'uirii Iui $i a individualităţii lu'ii sale ;+

4onada er'etic 2nc%isă $i sin"ură e abandonată

2n 'ulti'ea celorlalţi care s2nt aproape $i totu$i infinit
de departe $i de 2nstrăinati căut2nd 2n fiecare relaţie
doar o $ansă de %rănire a propriei identităti+++
Societatea 'odernă s?a speciali3at 2n refacerea
spaţiului social  ea a intenţionat crearea unui spaţiu
public 2n care să nu e8iste nici unfel depro'imitate
morală. Pro8i'itatea e do'eniul inti'ităţii $i al
'oralităţiiK distanţa e do'eniul 2nstrăinării $i al e"ii+
Intre eu $i celălalt, trebuie să e8iste o distanţă
structurată doar de re"uli le"ale nicio influenţă a
ceva spontan $i i'previ3ibil, nici o putere ce nu
inspiră 2ncredere $i se opune le"islaţiei universale,
ase'enea celor ale i'pulsului 'oral voluntar+ S?a
sperat ca re"ulile le"ale să fie respectate 2n 'ăsura 2n
care ele se adresau interesuluipersonal al celor
c%e'aţi să se supună, $i s?a pro'is ca ele să ofere cel
'ai bun serviciu ce e8istă sau poate e8ista  re"ulile
le"ale ur'au să?i ajute $i să?i 2ncuraje3e pe indivi3i să
caute ceea ce li se potrivea cel 'ai bine propriilor
interese $i au pro'is să le arate oarnenilor cu' să
facă lucrul acesta+ Individul definit din punct de
vedere le"al a fost cel care avea interese ce nu erau
interesele

Xcan (ct%-c Els%tain, Liberal eresies Q

E'istentialist and 2epressi!e Feminism, 2n Liberalism
and the 6odern Polic [ Essas in Contemporar
Political 4heor, ed+ 4ic%ael X+ Far"as 4cFrat%,
4arccl &c--cr, >e. or-, I<,p. 56+
Si''el, Freedom and the "ndi!idual, p. 005

<0
ETICA POST4O&E)>

celorlalţi+ &istanţa dintre eu $i celălalt s?a 'ărit

dincolo de riscul c2rdă$iei, prin separarea $i G'ereu
posibilulH conflict 2ntre interesele individuale+
O dată e8ilate din lăca$ul lor natural, cel al
pro8i'ităţii, senti'entele au putut fi redirecţionate
către totalitatea abstractă, i'a"inată a statului?naţiune
G2n li'bajul
individual poateluifi transfor'at
)ein%old 2n>iebu%r,
e"ois' de altruis'ul
"rupH+
Aceasta ar lăsa apropierea i'ediată a individului,
co'pania celorlalţi, 2n care a fost trăită viaţa, "oală
din punct de vedere 'oral+ Efectul parţial planificat,
parţiat neanticipat al acestui lucru a fost, ca să spune'
a$a, o incultură 'orală secundară  incapacitatea
individului de a face faţă pre3enţei Celuilalt $i
afecţiunii pe care acea pre3enţă o evoca  'isterios
$i nele"iti', după cu' pare acu'+ Intr?o lu'e ba3ată
doar pe re"uli codificabile, Celălalt se profila
a'eninţător 2n afara eului, ca o pre3enţă
'istificatoare, dar, 'ai presus de orice, confu3
a'bivalentă  ancorarea potenţială a identităţii eului,
care era si'ultan un obstacol $i opo3iţie fată de
autoafir'area e"o?ului+ Jn etica 'odernă, Celălalt era
contradictia 2n trupată $i cea 'ai i'presionantă
barieră pe calea eului către 2'plinire+
&acă post'odernis'ul 2nsea'nă o retra"ere din
fundătura Jn care au condus a'bitiile radicale ale
'odernis'ului, etica post'odernă :?ar read'ite pe
Celălalt ca pe un se'en, af:at aproape, at2t fi3ic cît -i
psi%ic, 2n ini'a eului 'oral, revenit din de$ertul
intereselor calculate 2n care a fost e8ilat K ar reinstaura
se'nificatia 'orală autono'ă a apropierii :?ar
reconcepe pe Celălalt ca pe un personaj crucial 2n
procesul prin care eul 'oral 2$i intră 2n drepturi+ &upă
cu' a postulat Alain )enaut, pentru a re'edia ceea ce
a ne"lijat filosofia etică 'odernă, noua etică trebuie
să se concentre3e pe intersubiectivitate, ca Bli'ită
i'pusă individualis'ului 'onadolo"ic 6+ In acest
sens, etica lui vinas este etică post'odernă+ Cu'

su"era #ranois
"2nde$te aruelle,
pe Celălalt vinas]inventea3ăV
K Bvinas e Bcel care un2l
Celălalt radical etic, 2l e8prirnă pe Celălalt prin ceea
ce :?a interpelat, 2nainte c%iar de a putea enunţa 2n ce
fel9+ Or, relu2nd cuvintele lui 4arc?Alain Oua-nin
etica lui vinas este un Bu'anis' al Celuilalt+ Etica
sa e post'ode'ă, deoarece e ani'ată de

Alain )enaut, LEre de lindi!idu, Fallirnard,

Paris, :<<, p. 9:+

4e'tes#ranois Entma,ît,el"rr>ctîsable,
potîr aruclle, L>!i,îas, i,rece!able,
cd+ #ranois2n
arucllc, Xcan?4ic%cl Placc, Paris, :<1, p. <+

<5
!F4U>T (AU4A>

strate"ia desc%iderii, ce anulea3ă i'anenţa 'onadică

$i transfor'ă subiectul 2n?tr?unul care iese din sine
2nsu$i, 2n subiectul autotranscendenţei+ Pentru
*vinas, apariţia Usutgissen?entV intersubiectivităţii
constituie subiectul, nu invers
Intr?o etică post'odernă, Celălalt nu ar 'ai fi
acela care, 2n cel 'ai bun ca3, repre3intă prada pentru
eul ce se reface $i, 2n cel 'ai rău ca3, se opune $i
sabotea3ă constituirea eului+ In sc%i'b, ar fi
apărătorul vietii 'orale+ &upă cu' spunea vinas
[2nsu$i, Bu'anitatea o'ului, subiectivitatea, c o
răspundere pentru celălalt, o vulnerabilitate e8tre'ă+
)evenirea la eu se transfor'ă 2ntr?un ocol
inter'inabil+++ a ce se referă aceste cuvinte este o
răspundere faţă de Celălalt care vine 2nainte ca 2nsu$i
Celălalt să aibă ti'p să ceară ceva, răspundere
Bneli'itată pentru că nu se 'ăsoară prin an"aja'ente,
la care se raportea3ă asu'area $i refu3ul
responsabilităţilo r + )esponsabilitate 2naintea
asu'ării unor an"aja'ente, o responsabilitate care e
'ăsura a priori a tuturor an"aja'entelor, 'ai de"rabă
dec2t să fie 'ăsurată a posteriori de către acestea+

Asi'etria lui EuTu

Jntr?o răsturnare e8tre' de dra'atică a
principiilor eticii 'oderne, vinas acordă Celuilalt
prioritatea care a fost, fără 2ndoială, atribuită odată
eului+

)elaţia intersubiectivă e o relaţie nesi'etrică+ :n acest

sens, eu s2nt răspun3ător pentru CelăIalt fră a a$tepta
reciprocitate, c%iar dacă ar ft să 'or pentru asta+
)eciprocitatea e proble'a lui... Eu s2nt responsabil
pentru o responsabilitate
toţi ceilalţi $i pentru toti ditotală, ce răspunde
n ceilalţi, pentru
c%iar pentru
responsabilitatea lor+ Eu a' 2ntotdeauna o răspundere
în plus faţă de toţi ceilalţi<+
Proble'a subiectivităţii constă 2n a 'ă 2ndrepta spre
celălalt fară a 'ă preocupa de 't$carea Iui către
'ine+ Sau, 'ai e8act, ea constă 2n a 'ă apropia astfel
2nc2t, dincolo de toate relaţiile reciproce care se
stabilesc 2ntre 'ine $i se'enul 'eu, eu să fac
2ntotdeauna un pas 2n plus către el+++ Aproapele 'ă
preocupă 2nainte de

4arc?ALain Oua-tiiti, 6Rditatio,ts RrotiGttes,

(alland, Paris, :<<0, p+ :0<+
E'rnatiucl *vinas, To "de,ttitţ> 2n Collectcd
Pltilosoplîical Papet=s, trans+ Alplionso iti"is,
4artitius >ijl2oft T%c Wa"uc, :<, p+ ;<+
Ern'anucl *vinas, EtHt)cs ulî#l "nfiitit! Q
+on!crsatio,ts îîitlt Pliilippe Te,,îo, tratis+

)ic%ard A+ Co%cti, &uucsnc Utiivcrsity Prcss,

Pittsbur"li, :<6, pp+ <<<+

(*
ETICA POST4O&E)>

orice obli"aţie, de orice an"aja'ent acceptat sau

refu3at+++ Eu s2nt a$a cu' s?a ordonat din afară, dirijat
2n 'od dureros, fără a interiori3a prin repre3entări sau
concepte autoritatea care 'ă co'andă+ #ără a 'ă

2ntreba ei
dreptul Cedeeste ea co'andaN
a 'ă pentru 'ineN &e făcut
Ce a' undepentru
provine
a ft
de :a 2nceput 2ndatoratN
#aţa unui se'en se'nif2că pentru 'ine o răspundere
indiscutabilă, care precedă ftecare consi'tă'2nt liber,
f2ecare pact, ftecare contract:::+

>ici o libertate nu e absolută, totală, neli'itată+

>u e8istă nici o cale de a ie$i dintr?un tip de
dependenţă dec2t cu ajutorul altcuiva+ #iecare luptă
pentru eliberare, dacă e c2$ti"ată, are ca re3ultat
2nlocuirea unei obli"aţii,
alta, ne2ncercată dureroasă
sau vă3ută ca un rău$i'ai
frustrantă, cu
'ic+ #iecare
eliberare celebră constituie o eliberare din dependenţa
cea 'ai te'ută, nu din dependenţă 2n "eneral+
E'anciparea 'odernă consideră că are drept ideal
omul socializat, condus de re"uli raţional concepute,
clar enunţate, le"al confir'ate $i deci rebote3ate
e"ea Pă'2ntului, care 2nlocuie$te dependenţa de
forţele rebele $i necontrolate, necodificate $i astfel
Boarbe, ale instinctelor $i e'oţiilor individuale
Gpentru &ur-%ei', de e8e'plu, 2ndepărtarea
restricţiilor i'puse de nor'ele sociale de3văluie nu
un individ liber, ci un sclav al pasiunilor ani'aleH+ Pe
de altă parte, libertatea eului căruia i s?a redat dreptul
de a acţiona, fară jenă $i fară nevoia de a se scu3a,
pe ba3a propriei răspunderi 'orale, poate 2nse'na
doar abandonarea sa 2n voia unei porunci 'orale care
nu slăbe$te $i cere 2ntotdeauna 'ai 'ult dec2t poate
sau vrea eul să dea+
&o'eniul e8istenţei, do'eniul re"ulilor este $i
do'eniul 2nţelesurilor+ Se presupune că lucrurile $i
acţiunile au anu'ite 2nţelesuri, că sîntposesoare de
2nţelesuri $i  posesiunea repre3ent2nd o relaţie de
e8cludere  că au 2nţelesuri pe care alte lucruri $i
acţiuni nu le au+ )esponsabilitatea, 2n 'ăsura 2n care
ră'2ne doar 'orală Z 2n 'ăsura 2n care nu s?a facut
2ncă nici o 2ncercare de a o reduce la o listă de
obli"aţii $i de 2ndatoriri acceptate, nu are 2nţeles 2n
acel sens+ Pre3enţa celuilalt cu care se confruntă
responsabilitatea pretinde, prin lipsa sa de 2nţeles, prin
nereali3area potenţialului său, să?$i asu'e $i să aibă
2ntelesuri+ &oar 'ai t2r3iu, atunci c2nd eu recunosc

pre3enţa celuilalt
aproapele ca răspundere
'eu, dob2ndi' a 'ea, at2t
2nţelesuri eu eu,
s2ntc2tcel$i
responsabil, eI e cel căruia 2i atribui dreptul de a 'ă
face responsabil+

E'rnanucl *vinas, @tHîcţ:i>c tHtalt Sci,tg. or

Se!o,td Esse,îce, trans+ Alp%otiso in"is, 4artitius
>ij%off, T%c Wa"uc, :<L, pp[ ;, M, +

(5
!F4U>T (AU4A>
Toc'ai 2n crearea 2nţelesului Celuilalt, $i deci $i al
'eu, ajun"e să constea libertatea 'ea, libertatea 'ea
etică. i e8act datorită unilateralitătii, nesi'etriei
responsabilităţii, datorită condensării puterii creatoare
2n totalitate de partea 'ea, libertatea eului 'eu etic
este, poate, parado8al, sin"ura libertate lipsită de
u'bra o'nipre3entă a dependenţei+
vinas nu'e$te do'eniul poruncii 'orale de a
fi responsabil G$i deci de a f2 liberH Bpro8i'itate+ Jncă
o dată, ter'enul  cu conotaţiile sale spaţiale  este
sous rature/ nu e8istă ni'ic cu adevărat spaţial le"at
de pro8i'itate, cu si"uranţă nu 2n sensul de spaţiu
fi3icK nici 'ăcar 2n sensul de spaţiu social Gcel al
densitătii cunoa$terii reciproceH+ Apropierea presupusă
de pro8i'itate nu se referă la 'ic$orarea distanţei, la
cele două fiinţe braţ la braţ sau obra3 la obra3 Gliteral
sau 'etaforicH, la conti"uitate sau la fu3iunea
identităţilor+ >u se referă la ni'ic relativ, ce poate fi
sc%iţat $i 'ăsurat+ BPro8i'itatea repre3intă sin"ura
calitate a situaţiei etice  care Buită reciprocitatea, ca
o dra"oste ce nu se a$teaptă să fie 2'părtă$ită+
Pro8i'itatea nu e o distanţă foarte 'ică, nu 2nsea'nă
nici 'ăcar depă$irea sau ne"lijarea sau ne"area
distanţei, ci este pur Gdar nu $i si'pluH o Bsupri'are a
distantei

)elaţia de pro8i'itate nu poate fi redusă Ia nici un

"en de distanţă sau conti"uitate "eo'etrică, nici la
si'pla Brepre3entare a unui se'en K ea este deja o
atribuţie, o atribuţie e8tre' de ur"entă, o obli"aţie, 2n

'od anacronic
Această anterioritateanterioară oricărui
e B'ai vec%e dec2t aan"aja'ent+
priori+

BJnţelesul propriu $i absolut al pro8i'ităţii doar

Gsau nu doarH Bpresupune  Pro8i'itatea se'enului e
Bobsesivă tipul de i'ediat care Bscapă din fa3a de
con$tiinţă, nu prin lipsă, ci prin e8ces, prin
]e8cedareaV apropierii+ Pro8i'itatea e B'ai presus
de intenţionalitatet0 Intent presupune deja un spaţiu
'ăsurat, o distanţă+ Pentru ca intentia să e8i ste, a
trebuit să fie 'ai 2nt2i separare, ti'p de reflecţie $i de
cu'pănire,
de a anunţa+Bde luat o %otăr2re,
Pro8irnitatea de atuturor
e terenul face cunoscut $i
intenţiilor,
fară a fi ea 2nsă$i intenţională+ 4aurice (lanc%ot a
su"erat că, 2n relaţia etică, Celălalt e Batentia
 *vinas, @tHterţrise tHîa,î Seiiig, pp+ 0, :11
:1:, :+
E''anucl *vinas, La,îguagc aitd Pro'i,ţtit, 2n
Collected PlîilosoplticaH Papeis, p+ ::<+

(K
ETICA POST4O&E)>

Atenţia 2nsea'nă a$teptare UL $attention est 0

$attenteV  nu efort, nu tensiune, nici 'obili3are a
cunoa$terii 2njurul unui anu'it lucru de care e$ti
preocupat+ Atenţia a$teaptă+ A$teaptă :ară "rabă,
lăs2nd "ol ceea ce e "ol $i neocolind dec2t "raba,
dorinţa i'petuoasă $i, c%iar 'ai 'ult, oroarea de vid
care ne deter'ină să u'ple' pre'atur "olult5+

O ase'enea atentie, o ase'enea a-teptare nu e

posesivă, ea nu intenţionea3ă să?: deposede3e pe
Celălalt de propria voinţă, de specificul $i de
identitatea proprie  prin constr2n"ere fi3ică sau
cucerire intelectuală nu'ită Bdefinire+ Pro8i'itatea
nu e nici o distantă parcursă, nici o distanţă care
pretinde să fie parcursă, nu e nici prea'bul la
identificare $i fu3ionare, care poate fi, 2n practică,
doar un act de 2n"%iţire $i de absorbţie+ Pro8i'itatea
se 'ulţu'e$te cu a fi ceea ce este pro8i'itate + i e

pre"ătităorice
atenţie, să ră'2nă astfel  starea nu
ar fi+ )esponsabilitatea de s?a
per'anentă
2nc%eiat
niciodată, nu s?a epui3at niciodată, nu a trecut
niciodată+ A$tept2ndu?: pe Celălalt să?$i e8ercite
dreptul de a co'anda, dreptul pe care nici o co'andă
deja dată $i 2ndeplinită nu 2l poate di'inua+

Aporia pro8i'itătii

A fi pre3ent, a a$tepta 2ntr?un ase'enea 'od este

osuportabilităţii
sarcină descurajantă+
K ajun"e preaEaaproape
duce deeulaceste
la li'ite
li'ita
pentru ca posibilitatea depă$irii lor să fie evitată+ C2t
de 'ult poate a$tepta cineva, dacă nu i se pro'ite nici
un final, dacă a$teptării i se refu3ă de la 2nceput $ansa
reali3ării viitoareN >u e de 'irare că "2ndirea 2ncepe
cu responsabilitatea care 2$i caută cu ardoare propria
ne"are+ Tentaţia de a 2ntreba BS2nt eu pă3itorul fratelui
'euN se 2nscrie 2n a fi uniţi+ BEvadarea din libertate
enuntată de Eric% #ro'' nu repre3intă niciunde un
i'puls at2t de cople$itor ca 2n starea de
responsabilitate străvec%e, preontolo"ică, 2n care
libertatea e absolută $i astfel cel 'ai puţin suportabilă+
&ar puterea Celuilalt se revelea3ă 2n ne"area sa+
Ce era at2t de tentant din 'o'ent ce pro'isiunea de
eliberare Gde răspunderea crudă, neostoită $i de
a$teptarea inter'inabilăH 2l de3văluie pe Celălalt doar
2n le"ătură cu dependenţa 'ea+ Acu' s2nt cu adevărat
ostatic Gal pretenţiilor

 4aurice (lanc%ot, LEntretien infini,

Falli'ard, Paris, :<9<, p+ :M;+

(A
!F4U>T (AU4A>

crude, neostoite ale Celuilalt $i al a"itaţiei sale

inter'inabileH+ &acă 2n starea de pro8i'itate, Celălalt
a fo st autoritatea care 'i?a fondat răspunderea 
libertatea, unicitatea  acu' el devine oforţă, o

re3istenţă,'ele,
libertătii aceacare
putere care trasea3ă
creea3ă o "raniţă
o a'buscadă 2n jurul
pentru a?'i
răpi orice libertate pe care a$ dori s?o păstre3+
#ra"ilitatea Celuilalt a tre3it eul 'oral din 'ine K pe
de altă parte, vi"oarea $i co'bativitatea sa '?au dus
$i 'ă ţin pe terenul de luptă+ Totu$i, ca $i 2nainte,
finalul nu se 2ntrevede+ upta, ca $i a$teptarea, nu
cunoa$te sflr$it, nu ad'ite nici o re3olvare definitivă+
&eoarece 2n starea de pro8i'itate răspunderea,
fiind neli'itată, e cel 'ai puţin suportabilă, tot 2n
starea de pro8i'itate i'pulsul de a scăpa de
răspundere
&e aicieparado8ul
cel 'ai intens+
 aceea$i condiţie care susţine
atenţia de3interesată dă na$tere celor rnai s2n"eroase
bătălii Gnici un ră3boi nu e at2t de crud, nici un ră3boi
nu adrrţite at2t de puţină "enero3itate, ca un ră3boi
disperat, fară nici o speranţă de victorieH+ &in acela$i
loc apar $i dra"ostea, $i ura, dra"ostea cea 'ai
o'enească $i ura cea 'ai inu'ană+ i terenul
responsabilităţii este, inevitabil, terenul cru3irnii+
&oar neli'itarea cru3i'ii poate Gsau a$a su"erea3ă
lo"icaH depă$i Giar 2n lipsa posibilitătii de depă$ire,
poate reduce la tăcere sau scoate din vedereH
caracterul necondiţionat al poruncii etice+
Pro8i'itatea repre3intă terenul celei 'ai a'eţitoare
"lorii a 'oralităţii, dar $i al celor 'ai ru$inoase
2nfr2n"eri+
O'enia se transfor'ă 2n cru3i'e din cau3a
tentatiei de a 2nc%ide ce e desc%is, de a se retra"e din
pornirea către Celălalt, de a lupta cu forţa
necruţătoare, surdă, a Bporuncii nerostite+ Acesta este
un conflict, unul adevărat, un conflict trăit de 'ulte
ori de oricine a considerat "enero3itatea prea
2'povărătoare $i prioritatea neconditionată a
slăbiciunii Celuilalt faţă de puterea 'ea prea
solicitantă pentru a fi acceptată pe veci+ Jntr?adevăr,
conf:ictul e at2t de cornun $i at2t de Bnor?'al, 2nc2t e
i'posibil să conte'pli Bcaracterul 2nnăscut al
i'pulsului 'oral fară să ad'iti si'ultan natura
ende'ică a a"resiunii+ &e aici discutiile nesflr$ite $i
neconcludente 2ntre "2nditorii care cred că oa'enii
s2nt buni B2n 'od natural $i cei care susţin
Bcaracterul firesc al răului+ #iecare parte are dove3i

serioase pentru
pentru a?$i susţine adversă
ca partea ar"urnentaţia
să sesi'tă
prea
2ncre3ătoare+ Intradevăr, condiţia de pro8i'itate,
locul de na$tere al eului rnoral, tinde să fie, de la
2nceput, sfi$iată 2ntre i'pulsul de a sta $i i'pulsul de
a fu"i+ Confruntarea ră3boinică 2ntre starea de
desc%idere $i i'boldul de 2nc%idere 2ncepe 2nainte ca
raţiunea $i deci3iile etice, pe care raţiunea le

<
ETICA POST4O&E)>

poate desfiinţa at2t de u$or, să 2nceapă să intervina+

Cerinţa neconditionată de3ar'ea3ă o dată ce
pro8i'itatea e 2nlocuită cu distanţa 'ediată de raţiune
K atunci lipsa de atenţie ia locul atentiei nerăbdarea
2nlocuie$te a$teptarea+ Acu' atenţia $i a$teptarea s2nt
cele care trebuie să fie provocate $i să ocupe locul ce
li se cuvine trebuie discutate, Bsusţinute, justificate+
Intrărn aici 2n do'eniul e'istenţei, 2n acel altfel decît
moralitatea, pe tăr2'ul esenţelor $i al re"ulilor+ Intră'
de ase'enea 2n lu'ea con)lictelor care speră să fie
re3olvate $i caută rezol!ări, prin victorie sau
co'pro'is, $i prin rnenţinerea jocului în limitele
regulilor. Inaintea conflictelor $i a re3olvării
conflictelor, e8istă totu$i aporia cerinţei
necondiţionate 2nse$iK nu un conflict, deoarece
conflictele s2nt contradictii ce se pot re3olva Gsau
despre care se crede că se pot re3olvaH, ci tocrnai o
aporie  adică o situaţie 2ncurcată 2ntr?o
contradicţiej0ră soluţie  o conditie ce nu se poate
reali3a fară autone"are, ce nu poate fi dec2t sub'inată
toc'ai de efortul său de autoperfecţionare,
autodesăv2r$ire+++ O condiţie a cărei pornire către
autodistru"ere re3ultă din necesitatea sa 2nnăscută de
a lupta pentru perfecţiune+
Atenţia faţă de Celălalt ca un altul, ca slăbiciune
ce 2'i provoacă puterea, ca altă pre3enţă care 2'i
re3istă prin opo3iţia sa G2nainte de a avea, sau 2nainte
ca eu să?i acord, $ansa de a 'i se opune prin
re3istenţa saH vine înaintea cunoa$terii+ &e fapt, se
ter'ină atunci c2nd 2ncepe cunoa$tereaK oricu', o
dată cu apariţia cunoa$terii, se sc%i'bă radical  este

acu'Gsau
cere o deci3ie ratională
pre3intăH 'ai$ide"rabă
e8plicaţii "aranţii+dec2t un i'puls,
Totu$i, toc'ai
acea atenţie 2nainte de cunoa$tere rn?a 2ndreptat pe
dru'ul către cunoa$tere $i 'i?a dat pri'ul i'bold+ BA
fi pentru Celălalt 2nsea'nă a asculta ordinul
CeluilaltK acel ordin e nee8pri'at Gtoc'ai de aceea
răspunderea rnea e neli'itatăH, dar Be8istent 'ea
pentru cere să?l fac să se e8prirne+ Cunoa$terea 'ea
repre3intă sin"ura 'odalitate pe care o a' pentru a?:
face să se e8pri'e+ &acă Ba fi pentru 2nsea'nă a
acţiona 2n interesul Celuilalt, fericirea $i nenorocirea
Celuilalt 2'i construiesc
Ba fi responsabil+ Eu s2ntrăspunderea,
responsabil dau conţinut
pentru starealui
CeluilaltK dar a fi responsabil 2ntr?un 'od responsabil,
a fi Bresponsabil pentru răspunderea 'ea, pretinde ca
eu să -tiu care e acea stare+ Celălalt e cel care 'ă
co'andă, dar eu s2nt cel care trebuie să e8pri'e acea
co'andă, s?o facă audibilă pentru rnine 2nsu'i+
Tăcerea Celuilalt 2'i ordonă să vorbesc pentru, iar a
vorbi pentru Celălalt 2nsea'nă a avea cuno$tinţă de
Celălalt+

((
!F4U>T (AU4A>

C%iar dacă nu aceasta i?a fost intenţia G$i cu

si"uranţă nu intenţia con$tientă, scopulH, atenţia 'ă
deter'ină să cercete3 starea Celuilalt de care a' "rijă+
Incep căutarea conţinutu lui ordinului+ &ar nu pot "ăsi
acel conţinut oricu', ci doar prin Brepre3entarea,
prin adunarea sa 2n calitate de cunoa-tere a mea. Ceea
ce B"ăsesc este ordinul Celuilalt a$a cu' :?a'
e8pri'at eu, repre3entarea de către 'ine a vocii
Celuilalt+ BFăsirea fi8ea3ă o distantă 2ntre Celălalt ca
Bel poate fi pentru sine $i Celălalt pentru care s2nt eu
 distanţă ce nu a e8istat 2nainte+ #aptul că eu Bsint
pentru e acu' mediat. Pro8i'itatea altădată inocentă
nu 'ai este+++ i aceasta se 2nt2'plă c%iar dacă
repre3entarea de către 'ine a ordinului e identică cu
ordinul 2nsu$i+ GCe ar 2nse'na gricu' O ase'enea
identitateN &e parcă a$ putea $ti că acesta este ca3ul $i
a$ putea $ti cu' să aflu dacă acesta este ca3ul+++

)e3onanţa 'ereu,
ase'enea 2ntre ordin $i repre3entarea
la ur'a sa va fi de
ur'ei, construcţia mea.&
&istanţa inevitabil, fiind distanţă  pre3intă
nonidentitatea ca pe corolarul său perpetuu+
Identitatea poate fi ilu3orie, pre3u'tivăK fie că e reală
sau i'a"inară, ea va fi 2ntotdeauna incriminată. &ar
repre3entarea ordinului e sin"ura for'ă 2n care eu aud
ordinul 2n 'od distinct, sin"urul ordin pe ba3a căruia
pot acţiona.
Celălalt e perceput ca o creaţie a 'eaK action2 nd
pe ba3a celui 'ai bun dintre i'pulsuri, eu a' răpit
autoritatea
co'andă Celuilalt+
ordinul+ EuA's2nt acu' cel care
devenit spune ce
repre3entantul
plenipotenţiar al Celuilalt, de$i i' seninat eu 2nsu'i
2'pute'icirea 2n nu'ele Celuilalt+ BCelălalt pentru
care s2nt eu este sin"ura 'ea repre3entare a acelei
pre3enţe tăcute, provocatoare+ i astfel pot ajun"e să
cred #cred dejaH că tot ceea ce a' ajuns să văd nu e
ceea ce?'i place sau nu e ceva de care trebuie să 'ă
preocup e8cesivK 2ntrebarea BS2nt eu pă3itorul fratelui
'euN ur'ea3ă rapid, ZZ2n 'od natural, iar
Basocierea 'orală se 2nc%eie+ Adevărat, 2ncă 'ă pot
2ndrepta 2ncotro 'ă 2ndea'nă i'pulsul 'eu 'oral să
'ă duc K 2ncă pot ur'a ordinul, 2'i pot recunoa$te
responsabilitatea+ Ra fi acu', totu$i, un ordin de a?'i
respecta interpretarea, responsabilitatea pentru
fericirea $i nenorocirea Celuilalt Ba$a cu' e vă3ut 2n
interpretare+ Poate ur'a o altă 2ntrebare tot din
interio: "rupului 'oral, dar prevestindu?i deja
dispariţia  B>u s2nt eu un judecător 'ai bun a ceea ce
e bine pentru elN Celălalt poate să nu se recunoască
2n interpretare K dacă păstrea3ă tăcerea, a$a cu' ar
face 2n cadrul relaţiei 'orale, eu nu a$ avea 'ijloace
de a af:a despre de3acordK dacă rupe tăcerea,
dob2nde$te o voce proprie, provoca tă de sunetul vocii
'ele $i astfel 2ncepe să re3iste, este acu'
autointerpretarea

: 11
ETICA POST4O&P)>

sa contra interpretării 'ele pentru el K $i dacă vreau să

'ă asi"ur că răspunderea 'ea s?a e8ercitat din plin,

că ni'ic 'ă
ne"lijat, nu avoi
ră'as
si'ţinefacut,
obli"at sătrecut cuinvederea
includ sau
răspunderea
'ea $i datoria de a depă$i ceea ce văd ca fiind ni'ic
altceva dec2t i"norarea, sau interpretarea gre-ită, de
către Celălalt, a Bpropriului interes+ Oricu',
răspunderea 'ea pare a fi, din fericire, sporită
naivitatea, i'prudenţa, ne"lijenţa Celuilalt sublinia3ă
perspicacitatea, prudenţa $i circu'specţia 'ea+
Ur'2ndu?$i propria lo"ică, i'perceptibil $i
'isterios, fară "re$eală sau rea?voinţă din partea
'ea, "rija s?a transfor'at 2n putere+ )ăspunderea a
născut opresiunea+
de voinţe+ Pentru căServiciul se 2ntoarce
s2nt responsabil ca o rivalitate
$i pentru că nu
'ă esc%ive3 de la responsabilitatea 'ea, trebuie să?:
forţe3 pe Celălalt să se supună la ceea ce eu, 2n cea
'ai curată con$tiinţă a 'ea, interprete3 ca fiind
Bbinele sau + >u are rost să fiu acu3at de lăco'ie sau
posesivitate, c%iar de e"ois' acţione3 2ncă în
fa!oarea Celuilalt, s2nt 2ncă un eu 'oral, nepreocupat
de propriul interes, nesocotindu?'i costurile, "ata de
sacrificiu+ B>u e8istă 2ntr?adevăr ni'ic altceva ce ar
trebui să fac, pentru că sint responsabil  astfel a$
reacţiona la sarcini+
Aceasta este aporia adevărată a pro8i'ităţii
'orale+ >u e8istă nici o solutie bună 2n perspectivă+
&acă nu acţione3 pe ba3a 'odului 'eu de interpretare
a binelui Celuilalt, nu s2nt eu vinovat de păcatul
indiferenţeiN i dacă actio ne3, c2t de departe să 'er"
2n a distru"e re3istenţa Celuilalt, c2t de 'ult din
autono'ia sa pot să furN &upă cu' a spus (ertrand
-ussell cu altă oca3ie, neca3ul cu acest dru' pe care
fiecare pas duce la ur'ătorul este că nu $tii la care pas
să 2ncepi să ţipi+++ >u este dec2t o "raniţă fra"ilă intre
"rijă $i opri'are, iar capcana de3interesului se
desc%ide 2n faţa celor ce o cunosc $i 2naintea3ă pru?
dent pentru că e trecerea oprită+++

4oralitatea ca '2n"2iere

BEtica post'odernă, su"erea3ă 4arc?Alain

Oua-nin, Beste o etică a '2n"2ierii ;+ 42na care
'in"2ie ră'2ne, in 'od caracteristic, desc%isă, nu

str2n"efară
atin"e pu'nul niciodată,
să apese, se 'i$căBnu apucă
ur'2nd niciodată
for'a corpului K
'2n"2iat+++

>; Oua-nin, 6ditations rotiGues, p. :0<+

:1:
!F4U>T (AU4A>

E''anuel
pentru vinas
pri'a dată 2n :<;M,a cu
folosit ale"oria
trei3eci de ani'2n"2ierii
2nainte de
a?$i 2nc%eia opera funda'entală, @ther:ise than
Seing. I'a"inea '2n"2ierii ca paradi"'ă a relaţiei
'orale a apărut pri'a oară cu 'ult 2nainte de 2nt2ia
prevestire a spaţiului preontolo"ic al eticii, 2nainte de
e8plorarea feno'enolo"ică a pro8i'ităţii $i de
e8pri'area responsabilităţii neli'itate+ Jn sensul său
de ba3ă, '2n"2ierea repre3intă "estul iubirii eroticeK ea
vi3uali3ea3ă ceea ce 2n dra"oste scapă vederii, se
e8pune descrierii a$a cu' dra"ostea nu face+ Jn
descriere, '2n"2ierea 2nsea'nă iubire+ Jn filosofia
eticăa lui vinas, dra"ostea erotică a asi"urat cadrul
2n care ur'a să fie concepută Be8istenţa pentru 2n
"eneral, condiţia 'orală ca atare+ Sau, altfel spus,
atitudinea 'orală, a$a cu' a fost ea repre3entată de
2nvătăturile etice ale lui vinas, este o 'etaforă a
iubirii erotice  "enerali32nd $i particulari32nd
si'ultan, o cate"orie funda'entală $i un ca3 specific
de dra"oste, 2n acela$i ti'p+
42n"2ierea trece 2n centrul vi3iunii lui vinas 2n
conte8tul anali3ei sale asupra paralelis'ului $ocant
2ntre viitor $i Celălalt+ Riitorul, viitorul cel adevărat,
viitorul care nu a fost 2ncă Gdiferit de viitorul e8istent
2n anticipaţie, de viitorul lui (er"son?Weide""er?
Sartre, Bviitorul pre3entH, repre3intă ceea ce nupoate
fi prins 2n nici un fel+ E8terioritatea viitorului e
co'plet diferită de e8terioritatea spaţială toc'ai
pentru că nu e suficient să 2ntin3i '2na pentru a?:
prinde+ Riitorul Bvine peste noi $i Bne cople$e$te+
Cu alte cuvinte, Bavenir, cest lautre Gviitorul este
celălaltH+ Privind viitorul, ca $i privindu?: pe Celălalt,

subiectuldeBne
capabil peutRiitorul,
ni'ic+ rien pouvoir  Bnueste
ca $i Celălalt, poate
G2n fi
acţiunea sa de confruntare, 2n 2nt2lnirea faţă 2n faţăH, 2n
'od si'ultan, Bdat $i Bascuns+ >ici un ec%ivalent,
nici 'ăcar o ase'ănare a viitorului nu poate fi "ăsită
2n pre3ent, 2n ceea ce prind, 2n ceea ce poate fi prins+
Intre pre3ent $i viitor, un abis+Riitorul constituie
2ntotdeauna o nouă na$tere, un 2nceput absolut+ a fel
ca $i Celălalt+
&ra"ostea erotică recunoa$te această alteritate
absolută K 'ai 'ult, caracterul absolut al alteritătii fa
ce posibilă dra"ostea erotică
Pati'a iubirii constă 2n dualitatea insur'ontabilă a
fiinţelor+ &ra"ostea repre3intă o relaţie cu ceea ce este
tăinuit pentru totdeauna+ Această relaţie nu
neutrali3ea3ă aiteritatea, ci o conservă+ Pati'a
dorintei re3idă 2n faptul de a f doi+ Celăialt, 2n

:10
ETICA POST4O&E)>

calitate de altul, nu e un obiect destinat a deveni aI

'eu sau a deveni eu K di'potrivă,
el se retra"e 2n propriul 'ister t6+

Intenţionalitatea dorinţei 2n iubire e destinată nu

unui Bfapt viitor, ci viitorului ca atare, diferenţierii
sale absolute $i ve$nicei sale nesi"uranţe+ 42n"2iere a,
activitatea dorinţei, nu are nici o intenţie de Ba poseda,
a prinde, a cunoa$te K dacă ar ft a$a, '2n"2ierea ar fi
destinată să ani%ile3e alteritatea din Celălalt $i astfel
să se autodistru"ă+ 42n"2ierea e Bca un joc cu ceva ce
se ascunde, un joc fără nici un proiect sau plan, jucat
cu ceva ce nu e 'enit să devină al nostru sau să
devină noi, ci cu altceva, 2ntotdeauna cu altceva, ete'
inaccesibil, 'ereu pe cale să apară+ 42n"2ierea
repre3intă atenţia acordată viitorului pur, unui viitor
fară conţinut9+ &ra"ostea erotică este relaţia cu
alteritatea, cu 'isterul, cu viitorul  cu ceea ce, 2n
aceast lu'e 2n care e8istă totul, nu e8istă niciodată+++
Se poate spune, după cu' aftr'ă Edit%
M

Qysc%o"rod
putea ft fondată, că
pe etica preontolo"ică
facultatea de a vedeaa lui
sauvinas nu
de a au3i,
ci doar pe si'ţul Gsau, 'ai de"rabă, pe 'etasi'ţul, pe
ar%isi'ţulH tactil  acea Bapropiere pură, pro8i'itate
pură, acea Bvecinătate a fiinţei+ Trebuie adău"at
totu$i că nu nu'ai etica se poate fonda pe feno'enul
atin"erii+ 42n"2ierea $i atacul ft3ic Greaftr'area
alterităţii $i invadarea inti'ităţii trupuluiH s2nt ambele
e8e'ple de atin"ere $i  a$a cu' au de'onstrat
'ulte procese  deosebit de "reu de distins unul de
altul+ 42n"2ierea repre3intă "estul unui trup ce se
apropie
internă,deun
altul,
actdeja,
de de la 2nceput,
in!azie, 2n Bstructura
să spune' doarsa de
2ncercare $i de e8plorare+ A fi invitat sau bine pri'it
nu e condiţia necesară+ &upă cu' nu e nici
reciprocitatea $i 'utualitatea+ &ar această
B'ultiftnalitate, această subdeter'inare a
re3ultatului, această posibilitate de ra'iftcare 2n
apropriere $i violentă nu este un defect, un accident al
'2n"2ierii, ci atributul său, trăsătura sa constitutivă, e
ceea ce, la ur'a ur'ei, deosebe$te atingerea Gacea
unilateralitate, dar+++H de vă3 sau au3 Gacea
unilateralitate pur $i si'pluH, $i din acest 'otiv se
poate construi Betica iubirii Gsau, presupun2nd că
iubirea repre3intă tiparul după care e 'odelată
$ijudecată po3iţia 'orală

6+ Cf+ E''anucl *vinas, Le 4emps et lautre,

Prcsscs Univcrsitaires de #rance, Paris, :<<:, pp+ 9;,
9, M:M0, M+
9 vinas, Le 4emps et lautre, p+ 0+

M Cf+ Edit% Qysc%o"rod, oing be)b,=e

earing/ @n the Pri,nac of 4ouch, 2n 4e'tes pour
Emmanuel L!inas, cd+ #ranois aruclle, Xcan?
4ic%ct Place, Paris, :<1, pp+ :M<015+

:15
!F4U>T (AU4A>

ca atare, ca $i Betica Celuilalt 2n "eneralH pe ba3a

facultăţii tactile Zdar

In esenţa nu pe cea"ăsi'
'2n"2ierii a vă3ului2ncă
sau aoau3ului+
dată
a'bivalenţă+ >u e de 'irare că a fost construită
special ca 'odel al iubirii, acea condiţie care 2$i
datorea3ă 'inunata capacitate de a uni ceea ce e
separat, de a 2'părtă$i te'eri $i de a 2'părţi bucurii,
toc'ai a'bivalenţei sale fire$ti $i ire3olvabile+ Intr?
adevăr, dacă dra"ostea ar fi doar recunoa$terea
dualitătii insur'ontabile a fiinţelor, cu' s?ar deosebi
ea de si'pla duritate $i de indiferenţăN Ce ar
2'piedica?o să nu de"enere3e 2n narcisis'ul
propriului interesNca &a,
dualitatea fiinţei Bpati'a
pe 'ai 'ult iubirii
dec2t un ad'ite
e$ec
te'porar, 'ai 'ult dec2t ceea ce p2nă acu' a ră'as
nesur'ontat, acceptă dualitatea ca fiind
insur'ontabilă+ i totu$i, nu poate e8pri'a acea
acceptare 2n alt 'od dec2t 2ncerc2nd, de la 2nceput $i
at2ta c2t durea3ă dra"ostea, să ne"e ceea ce a presus,
să sur'onte3e insur'ontabilul  să facă din suferinţa
partenerului propria suferinţă, să Babsoarbă
senti'entele partenerului, să se 2'părtă$ească din
fiinţa partenerului GBa iubi 2nsea'nă a fi deveni
ase'enea cu cel iubitH, după cu' su"erea3ă
Yier-e"aardt, să facă din două trupuri unul, să
transfor'e "raniţa dintre trupuri 2n sudura ce ţine
2ntre" un trup+ #ără acel codicil care pretinde ca
dualitatea să fie trăită ca o provocare, să fte si'tită ca
un "uler prea str2't, percepută ca o condiţie ce nu
poate ft privită cu cal', dra"ostea nu ar ft dra"oste, ci
alteritate pur $i si'plu+ )enunţarea la codicil  a$a se
ofile$te, slăbe$te $i 'oare dra"ostea+ Să vede' ce
spune 4a8 #risc%

Pentru că dra"ostea noastră s?a sf2r$it, pentru că

puterea ei s?a consu'at, acea persoană e ter'inată
pentru noi+++ )enunţă' Ia dorinţa de a ne 'anifesta 2n
continuare+ :i refu3ă' dreptul care e al tuturor
fiinţelor de a ră'2ne inaccesibile, iar apoi s2nte'
a'2ndoi surprin$i $i de3a'ă"iţi că relaţia a 2ncetat să
e8iste+ B>u e$ti, spune el sau ea, cu de3a'ă"ire,
Bceea ce a' cre3ut eu că e$ti+ i ce ai cre3utN
Un 'ister  ceea ce, la ur'a ur'ei, este orice ftinţă
o'enească  un pu33le e8citant de care te saturi+ i

astfel
act cree3i
Iipsit pentru tine
de dra"oste,  2nsuţi o i'a"ine+ Acesta e un

1
Soren Yier-c"aard, 4he Last Oears + ournals.
05J8055, trans+ )onald Frc"or S'it%, Collins,
ondon, :<9, p+ :9+
 4a8 #risc%, 79etchboo9, 0(*K80(*(, trans+
Feoffrcy S-elton, Warcourt (race Xovanovic%, >c.
or-, :<MM, p+ :M+ BSin"urătatea cclui 2ndră"ostit,
rc'arca )olatld (art%es, Bnu cstc o sin"urătatc a
pcrsoanct+++
care facc uncsistc'
o sin"urătatc a sistc'ului
din accasta  s2nt sin"urul
#3 Sc,rtl,es 2eader,
ed+ Susail Sonnta", Xot:at%an Capc, ondon, :<0, p+
;65H+
: 1;
ETICA POST4O&E)>A

Adevărat, pati'a iubirii se %răne$te cu 'ister+

&ar 'isterul e ceea ce ea speră să spulbere+
Curio3itatea e speranţa cunoa$terii, iar c2nd speranţa
dispare, curio3itatea lasă loc indiferenţei+ Un 'ister
de nepătruns, ce respin"e orice lin"u$ire $i 'olestare
pentru a se lăsa de3le"at, 2$i pierde puterea de
seducţie+ &ar la fel se 2nt2'plă $i cu un 'ister care se
lasă prea u$or risipit, care 2ncetea3ă prea u$or să fte
'is?ter, care se pierde 2ntr?o rutină fără surprie+
Astfel, de a'bele părţi ale Bdualitătii insur'ontabile,
capcane 2ntinse cu viclenie a$teaptă iubirile fară
noroc+ &ra"ostea poate ft otrăvită de curio3itatea prea
obosită de ve$nica a'2nare a satisfacţiei sau de
plictiseala curio3itătii satisfacute+ Pentru a scăpa de
pri'a capcană, iubirea poate Bprelua iniţiativa $i
poate plasa, pe furi$, propria?i Bsoluţie 2n locul
a'intitului pu33le+ Pentru a scăpa de a doua capcană,
iubirea se poate doar retra"e+ Jn a'bele ca3uri,
re'ediul pentru aporia iubirii este non?iubirea+
Acestea s2nt capcane ce se află la "raniţa
e8terioară a iubirii, nei'puse din afară, ci prin
deter'inările interne ale iubirii, aspiraţii fară de care
dra"ostea, ftind dra"oste, nu poate e8ista+ O dată
prinsă 2n capcane sau ani'ată doar de dorinţa de a

scăpa de atunci
2nt2'plă ele, iubirea păle$te sau
c2nd capcanele nu'oare+ &ar ce
s2nt altceva se o
dec2t
$ansă venită din e8terior $i dra"ostea e 2ncă sin"urăN
A'bivalenţa e p2inea cea de toate 3ilele a iubirii+
&ra"ostea are nevoie de o dualitate care să ră'2nă
insur'ontabilă+ &ar dra"ostea trăie$te 2ncerc2nd să o
depă$escă+ Totu$i, succesul repre3intă se'nul
dispariţiei iubirii+ Aceasta 2$i trăie$te din plin e$ecul+
In ase'enea 2'prejurări, c%inurile 3ilnice ale iubirii
s2nt paliative, se'isoluţii, cvasisoluţii, soluţii ce
conduc la nevoia de noi solutii+ O i'a"ine a ceea ce
poate ft partenerul
for'ea3ă atuncia c2nd
doar pentru e cu adevărat2n liber
ft spulberată, clipase
ur'ătoare, de libertatea Bce e8istă real'ente a
partenerului K i'a"inea trebuie susţinută  la ur'a
ur'ei, dra"ostea 2nsea'nă fericirea liberă a
partenerului Gnu ar ft dra"oste dacă nu s?ar co'porta
de parcă ar ftHK ur'2nd reţeta 2ndră3neaţă a lui
)ousseau, partenerul trebuie forţat să fte liber+++
Totu$i, un partener forţat nu 'ai e liber, $i astfel nu
'ai e respectat, $i astfel nu 'ai e de'n de interes+++
&upă cu' observă Xeffrey (lustein pe bună dreptate,
Brelaţiile inti'e duc e8tre' de u$or 01la o lipsă de
respect 'anipulativă $i paternalistă + Cu c2t s2nt 'ai
inti'e relaţiile,

 Xcffrcy (lustein, Care and Cornrnit,nent/

4a9ing the Personal Point of Biei!, O8ford Univcrsity
Prcss, i << :, p+ : M9+ i aceasta toc'ai pcntru că,
după părerca lui (lustein, dra"ostca e un Btip dc "rijă
dc3intercsată Gp+ :;H+Cu c2t c 'ai 'arc "rija, cu at2t
c 'ai 'arc inti'itatca,

: 15
!F4U>T (AU4A>

cu at2t s2nt 'ai vulnerabile+ C%inurile iubirii s2nt

3adarnice 2nainte să 2nceapă+
E8istă o a'bivalenţă, o aporie 2n 'ie3ul iubirii+
Ceea ce face dra"ostea de nesusţinut este toc'ai acea
intenţie ideală fară de care dra"ostea nu poate e8ista+++
Intenţia iubirii, a oricărei "riji, e fericirea obiectului

său+ &ar
af:ă, i'a"inea
trebuie despre
să se afle, la fericire
ori3ontula celui 2ndră"ostit
efortului iubirii+ se
Pri'a necesitate, cea e8istenţială, 'ilitea3ă 2 'potriva
$i este 3ădărnicită de cea de?a doua, necesitatea
pra"'atică+T2nărul u-*cs a e8pri'at pre"nant
această aporie, de$i poate inadvertent, atunci c2nd a
pus alături, pe aceea$i pa"ină, două caracteristici la fel
de indispensabile $i totu$i strident inco'patibile, ale
iubirii+ BA iubi  a nu 2ncerca niciodată să dovede$ti că
ai dreptate+ i  BSă iube$ti 2n a$a fel 2nc2t obiectul
iubirii tale să nu stea niciodată 2n calea acesteia 0t+
Autodeter'inarea, darul 2ncelui
partenerul său, declarată pri'a 2ndră"ostit pentru
fra3ă, este anulată
2n cea de?a doua+ Pri'a fra3ă anunţă capitularea celui
2ndră"ostit+ A doua constituie 'anifestul do'inaţiei
sale+ Proble'a este că a'2ndouă s2nt aspecte ale
aceleia$i relaţii K copre3enţa lor repre3intă sine Gua
non=ul iubirii+
Intr?un superb studiu asupra ani'alelor ca
produse ale iubirii, i?#u Tuan consideră că
Bafecţiunea nu e opusul do'inaţiei, că, 'ai
deruntant, Bafecţiunea 2nsă$i e posibilă doar 2ntr?o
relaţie de ine"alitate
Bcuv2ntul gră eli'ină 2n ase'enea 'ăsură o'enia
2nc2t tinde' să?i uită' coruperea aproape inevitabilă
prin patronaj $i condescendentă 2n lu'ea noastră
i'perfectă+ Afectiun ea nu e o podoabă, te'perarea
sau atenuarea ine"alităţii, ci este sursa constantă $i cea
'ai bo"ată a ine"alităţ2i+ Jn 2ncercarea de a se reali3a
pe deplin, de a atin"e desăv2r$irea $i perfecţiunea,
afecţiunea $i "rija  "rija afectuoasă, iubirea  2l
tentea3ă pe cel 2ndră"ostit să reducă obiectul iubirii $i
"rijii Bla si'ulacre de obiecte fară viaţă $i jucării
'ecanice00+ Jntr?adevăr, o dată ce e lipsit de viaţă,
obiectul iubirii si"ur nu va 'ai Bsta 2n calea

dependenţa reciprocă $i vulnerabilitatea, ur'2nd lipsa

de respect $i apoi lipsa dc "rijă de3interesată+
0 Fyor"y u-acs, 4he Foundering of Form
against Life, 2n 7oul and Form, trans+ Anna (oatoc-,
4IT Prcss, Ca'brid"c, 4ass+, :<M;, p+5;+ At2ta ti'p
c2t relatia trăic $te, scrie u-*cs, Bacu' arc dreptate
unul, acu' celălalt Q acu' c unul 'ai bun, 'ai nobil,

'ai fru'os,
oscilare acu'totu$i
contittuă, cclălait+ At2taiubirii
obiectul ti'p c2t
stă această
2n caiea
acesteia+++
:0
i?#u Tuati, ominance and 3ffection/ 4he
6a9ing of pets, ale Univcrsity Press, >e. Waven,
:<;, pp+ :6+

l 19
ETICA POST4O&E)>

acesteia+++ In căutarea perfecţiunii Gperfecţiune a

iubirii
iubescH,lor,
ceivă3ută de ei catind
2ndră"ostiţi perfecţiune
să devinăaarti$ti?"rădinari
celor pe care 2i
$i să?$i transfor'e partenerii 2n "rădini, unde ei 2$i
etalea3ă arta+ Iar 2n continuitatea lină a fa3elor, abia
dacă 'ai $tii c2nd să 2ncepi să stri"i+++
 &ialectica inti'ă +a iubirii $i a do'inaţiei a fost
observată deja 2n ur'ă cu un secol de 4a8 Sc%eler+
3gape Gopus lui Eros, niciodată cu adevărat
Bne'otivat05, fiind 'ereu atins de păcatul
concupiscenţeiH repre3intă idealul cre$tin al iubirii+
Iubirea lui &u'ne3eu constituie 'odelul perfect după
care trebuie apreciate i'itaţiile o'ene$ti nede'ne 
dar &u'ne3eu e atotputernic+ E: cu si"uranţă nu
iube$te Bca să  ca să c2$ti"e ceva pentru E:, ceva
ce nu a avut 2nainte+ Iubirea ui, agape, e doar dăruire
$i nu pri'ire  $i a$a trebuie să f2e orice iubire care
2ncearcă să ur'e3e e8e'plul lui Wristos+ Iubirea este
astfel o Brenunţare liberă la propria bo"ăţie vitală,
'anifestare a si'ţului si"uranţei, abundenţei, vi"orii,
plenitudinii puterii+ In actul iubirii Bnobilul coboară la
cel de r2nd, cel sănătos la cel bolnav, bo"atul la sărac,
fru'osul la ur2t, cel bun $i sfint la cel rău $i co'un,
4esia la
[h0;
păcăto$i $i la va'e$i + Sc%eler $i?a descris vi3iunea
despre agape ca răspuns adresat lui >iet3sc%e, care a
pictat 2ntr?un ne"ru de infern ceea ce la Sc%eler
străluce$te de un alb an"elic  la >iet3sc%e Gve3i 'ai
ales 3ntichrist&, agape a fost doar o opri'are născută
$i crescută din resentiment  ranc%iună $i ciudă,
apărute la vederea d>ferenţei %otăr2te $i 2ncre3ătoare
2n sine+ &acă Sc%eler ar vrea totu$i să "2ndească prin

propria
nu i'a"ine
ar prea a iubirii,
avea 'otive de ostentativ antiniet3sc%eană,
ceartă+ BCobor2rea celui
puternic $i 2ncre3ător 2n sine la cel slab repre3intă, la
ur'a ur'ei, actul de na$tere al do'inaţiei $i al
ierar%iei transfor'area diferenţei 2n inferioritate+
3gape 2n vi3iunea lui Sc%eler, ca $i a lui >iet3sc%e, e
coruptă, de la bun 2nceput, de protecţie $i
condescendenţă, doar 2n acel 'od duplicitar $i
autoa'ă"itor pe care >iet3sc%e a 2ncercat foarte
%otăr2t să?: de'a$te+

05+ Cf+ Andcrs >y"reti, 3gape and Eros, trans+

P%ilip S+ Qatsott, Qest'instcr Prcss, P%iladelp%ia,
:<65, p+ A5. iubirca B'otivată, spunc >y"rcn, c
u'ană K iubirca spontană $i Bne'otivată e divină+
&ar lc rcvinc oa'cnilor sarcina de a 2ncerca să?$i
ridice iubirca la nivelul ceici divine+
0; 4a8 Sc%eler, 2essentiment, trans+ Qillia' Q+
Wold%ci', #rcc Prcss, >c. or-, I <9 l, pp+ 9+
Iubirca c B2n 'od cscnţial c8pansiunc K iubirea c
Bcobor2rc către ceca ce este slab $i Bi3voră$tc dintr?
uii c8ccs spontan dc fortă+
: 1M
!F4U>T (AU4A>

Sănătatea $ubredă repre3intă nor'alitatea iubirii+

Tot ta fel ca 2ndră"ostiţii 2n$i$i, iubirea 'oare din
cau3a 'ortalitătii sale Bprepro"ra'ate, nu din cau3a
bolilor 2nti'plătoare, in principiu evitabile+ 4oartea
iubirii este re3ultatul activitătilor din ti'pul vieţii
acesteia+ #iecare 'aladie poate fi vindecabilă, dar
vindecarea e doar un subterfu"iu, care e o altă
'aladie+ O proble'ă ce nu poate fi re3olvată este
a'bivalenţa, esenţa iubirii+ Eli'inati a'bivalenţa $i
iubirea nu va 'ai e8ista+ i totu$i, toate re'ediile
brevetate, reco'andate de e8perţi pentru suferinţele
iubirii 2ncearcă să facă toc'ai acest lucru+

(oli $i re'edii $i 'ai 'ulte boli ale iubirii

Sti'ulată
natura de propria
sa, neobosită a'bivalenţă,
un i'puls constantiubirea e, prin
de a depă$i,
de a transcende ceea ce a fost atins+ Transcendenţa nu
constituie neapărat un pas 2nainte, de$i a$a pare 2n
'o'entul acelaK retrospectiv, sea'ănă 'ai de"rabă
cu Bc2t 'ai 'ultă aler"are doar pentru a sta pe loc 
o condiţie a nereţra"erii+ Iubirea trebuie să?$i "ăsească
'ereu noi surse de ener"ie pentru a ră'2ne 2n viată+
Tr ebuie să se reaprovi3ione3e $i să se reafir'e 2n
fiecare 3i  o dată acu'ulat, capitalul se consu'ă
rapid, dacă nu e refacut 3ilnic+ &e aceea, iubirea e
nesi"uranţa 2ntrupată+
constituie, pentru Presupun2nd
'ajoritatea că onesi"uranţa
oa'enilor, conditie
inco'odă $i, pe ter'en lun", insuportabilă, e8istă
două strate"ii care pot fi ur'ate 2n 'od re3onabil 8
f'area $i plutirea.
 Fi'area. Efortul de a elibera relaţia de senti'ente
ne%otăr2te $i oscilante, de a crea si"uranţa că  orice
s?ar int2'pla cu e'otiile lor partenerii vor continua
să se bucure de darurile iubirii  interesul, "rija,
răspunderea celuilalt partener+ Un efort de a atin"e
starea 2n care cineva poate continua să pri'ească fară
a da 'ai 'ult sau a nu da 'ai 'ult dec2t s?a stabilit+
Plutirea. )efu3ul de a ad'ite dificultatea sarcinii
$i 'unca "rea i'plicată+ Strate"ia Breducerii
pierderilor, a Bnerisipirii or3ului pe "2$te, a
renunţării la 2ncercare $i a căutării unei alte direcţii
pentru a 2ncerca din nou, o dată ce ci$ti"urile par a fi
scă3ut sub nivelul c%eltuielilor+ In această strate"ie,
'ai de"rabă se fu"e de nesi"urantă dec2t se luptă cu
ea, sper2ndu?se că si"uranţa poate fi "ăsită, cu costuri
'ai 'ici $i eforturi reduse, 2n altă parte+

:1
ETICA POST4O&E)>

A'bele strate"ii au avut G$i au 2ncăH practicanţii

$i filosofii lor+
Pri'a strate"ie, cea a fi8ării, are ca scop, 2n
"eneral, 2nlocuirea cu re"uli $i practici a iubirii,
si'patiei $i altor senti'ente considerate prea nesi"ure
$i costisitoare pentru a sta la ba3a unei relaţii certe+
&efiniţia clasică a acestei strate"ii a fost dată de Yant,

la 2nceputul
acceptată tacitepocii 'oderne,
ca a8io'ă pe care$ise de atunci strate"ia
fondea3ă a fost
fi8ării+ &upă cu' redau, de e8e'plu &o.nie $i
Talfer,

ne pute' descurca fără Gsi'patieH deoarece, dacă e

să?l credeţi pe Yant, poţi să?ti faci datoria fără
si'patie+++ Este posibil să e8ecută' 'i$cările
e8terioare presupuse de acţiuni care se confor'ea3ă
datoriei fară si'patie activă06+

Aceea$i idee a fost e8plicată, cu $i 'ai 'ultă

luciditate, 2n studiul bine cunoscut al lui #rancesco
Alberoni $i Salvatore Reca despre altruis'ul 'oral
>u ne pute' obli"a pe noi 2n$ine să iubi' pe cineva+++
)aţiunea noastră, pe de altă parte, e capabilă să
conceapă datoria ca pe o necesitate+ &acă
spontaneitatea senti'entului de iubire scade,
'oralitatea va ft totu$i posibilă datorită e8istenţei
datoriei+ &atoria u'ple "olul lăsat de iubire+++ Pentru
că nu pute' conta pe iubire, acel senti'ent spontan, 2i
acceptă' de bunăvoie ec%ivalentul, care are acelea$i
consecinţe practice+ 4oralitatea ne forţea3ă să
acţionă' deparcă a' ft 2ndră"ostiţi+ &atoria este o
Bsosie a iubirii09+

06 )+ S+ &o.nie and Elisabet% Talfer, 2espect for

Persons, Allen  Un.in, ondon,
:<9<, pp+ 0609+ Autorii adau"ă totu$i că
Be8ercitarea creativă $i i'a"inativă a vieţii 'orale
Gindiferent ce 2nsea'nă aceastaH Bnu e posibilă rară
si'patie activă Gp+ 09H+ BSi'patia activă cste
definită de autori, după Q+ F+ 4acla"an, ca Binteres
practic faţă de alţii, spre deosebire de Bsi'patia
pasivă, care denotă doar e'patie $i identificare
e'oţională+ Si'patia pe care autcrii o consideră a fs o
condiţie a vieţii 'orale Bcreative $i i'a"inative are,
de aceea, acela$i statut ontolo"ic ca $i re"ulile
utili3ea3ă facti+ltăţile intelectuale ale actorilor 'orali
ca 'ateriale de construcţie+
09

#rancesco
$3ltruisme Alberoni)a'say,
et la morale, et Salvatore p+ MM+L
Rca,
Paris, : <<1,
Autorii su"erca3ă că, 2n vre'e ce 'oralitatea iubirii
estc o 'oralitate a bucuriei, cea a datoriei este o
'oralitate a efortului Gp+ M<H+ Totu$i, nu acest Iucru :?
a su"erat anali3a noastră+ Poate fs racută o alăturare
'ai potrivită, probabi l, 2ntre efortul continuu, pe de o
parte, $i rutina $i obi$nuinţa, pe de alta+
Jn e8punerea lor precisă $i serioasă asupra
condiţiei 'oderne a iub2rii #as ganz normale Chaos
der Liebe, #ran-furt a' 4ain, :<<1H, Ulric% (ec- $i
Elisabet%
din Btrusa(ec-?Fe's%ei'
de pri' ajutor adeclară sfaturilc
raţionalităţii $i tcrapiile
'oderne ca
fac2nd Bparte din boala pe care trebuie să o vindccc K
spontancitatea căutată, re3onanţa scnti'cntelor s2nt
contrarc pro'isiunii controlatc+ BSi"uranţa
contractuală anulea3ă ceea ce ur'a să facă posibil 
dra"ostca Gp+ ?15&. &eoarce arta si'bolică,
seducţia, %otăr2rca iubirii sporesc toatc o dată cu
i'posibilitatca sa Gp+ <H+ B&ra"ostea, spune (ec-,
cste Bco'unis' 2n capitalis' Gp+ 050H+

: 1<
!F4U>T (AU4A>

&atoria 2nlocuie$te dra"ostea, tot la fel cu' rutina

fa'iliară $i co'odă 2nlocuie$te efortul frenetic $i
aventura+ Iubirea este o luptă obositoare, datoria nu
presupune efort  atunci c2nd e practicată cu
consecvenţă, se tranfor'ă 2n obicei+ A face ceea ce
pretinde rutina poate să nu fie deloc plăcut+ Aceasta
este totu$i o neplăcere diferită de cea cau3ată 3ilnic de
ne2'plinirea $i nesi"uranţa cronică a iubirii, o
neplăcere suportabilă, toc'ai datorită caracterului său
de rutină  ni'ic altceva nu se arată la ori3ont, pare a
nu e8ista alternativă K se evită e3itarea a"oni3antă de
la răscrucea de dru'uri+ E o neplăcere lini$tită, care
provoacă tristeţe, dar nu 2ndea'nă la actiune+
>eplăcerea dintr?un ci'itir, ai fi tentat să spui+ Jntr?
adevăr, datoria repre3intă 'oartea iubirii, a
splendorilor, ca $i a c%inurilor sale+++
Iată un pasaj fru'os dintr?un eseu de 2nceput al
lui u-*cs, 2n care le"ătura fatală dintre certitudine $i

'oarte e trasată 2n toată si"uranţa ei 2n"ro3itoare,

'ortală

Cineva a 'urit+ Iar cei ră'a$i se confruntă cu

c%estiunea dureroasă, cunoscută dintotdeauna, a
distanţei eterne, a prăpastiei de netrecut dintre o ftinţă
u'ană $i alta+ >u ră'2ne ni'ic de care să se poată
a"ăţa, deoarece ilu3ia 2nţele"erii altei persoane este
ali'entată doar de 'iracolele repetate, de surpri3ele
anticipate ale co'paniei constante+++ Tot ce o persoană
poate $ti despre alta constituie doar speranţă, doar
potenţialitate doar
realitatea doar ca dorinţă
pe un saua ceea
re3ultat tea'ă, 2nsu$indu?$i
ce se 2nt2'plă
'ai t2r3iu K iar această realitate se di3olvă $i ea
i'ediat 2n potenţialităţi+++
Adevărul, forrnalitatea 'orţii, e uluitor de clară, 'ai
clară dec2t orice altceva, poate doar pentru că nu'ai
'oartea, cu forţa oarbă a adevărului, s'ul"e
sin"urătatea din braţele posibilei apropieri  acele
braţe desc%ise 'ereu pentru o nouă 2'brăţi$are 0M+

4oartea 2nsea'nă că nu se va 'ai 2nt2'pla

ni'ic+ >ici un 'iracol, nici o surpri3ă, $i nici 'ăcar
de3a'ă"iri+ 4oartea celui iubit repre3intă

0M Fyor"y u-acs, 4he 6oment and Form , 2n

7oul and Form, pp. :1M:1, :1<+ Să notă' totu$i
că iubirea Barc ca dcstinaţic 'oartca c%iar $i alunci
c2nd evită să flirte3c cu finalul  2ntr?adcvăr, ca
rezultat al unci asc'cnca cvitări+ BCondiţia oricărci
iubiri adcvăratc cstc dorinţa disperat dc "rca dc a
clibcra, nu o dată, ci 'ereu $i 'crcu  a elibcra
stcrcolipurilc $i spcranţcle carc?i 2ncorsctca3ă
c%inuitor pc cci doi 2ndră"ostiţi K a slăbi propriul
control $i, 2ntr?un anu'it scns, propria prctcnţic
asupra cclcilalte pcrsoanc K a?i clibcra pcntru a ft ci
2n$i$i, iar pc tinc pentru a ft tu 2nsuţi+++ Calca iubirii
cstc o scric rcstr2nsă dc 'ici inorţi K iar 'oartca fi3ică
c doar ulti'a clibcrarc GFordon 4urscll, @ut of the
eep / Praer as Protest, &arton, on"'an  Todd,
ondon, :<<, pp+ 5, 5<H+

::1
ETICA POST4O&E)>A

si"uranţa celui 2ndră"ostit K acu' acesta este liber, cu

adevărat $i co'plet tiber, rară nici un B dar, să cree3e
portretul celui dra" cu propriite 'ijloace, $i doar
acu' c2nd libertatea a fost atinsă in totalitate $i cu
adevărat+ &ar ceea ce iese din '2inilelui va ră'2ne
pentru totdeauna un portret al 'ortului, o 'ască
'ortuară+ J'brăţi $area
pe care dra"ostea, fiind finală, starea
dra"oste, de unire'ereu
a visat?o totală$i
care i?a inspirat toate suferinţele, a sosit 2n sf+2r$it+ &ar
'o'entul e 'oartea, iar locul e ci'itirul+
&atoria repre3intă o repetiţie a acelei 'orţi, o
repetiţie 3ilnică, devenită rutină, viaţa de a3i
coloni3ată cu 'oartea de '2ine, o 2ncercare de a
:+tra lini$tea, binefacerea 'orţii, c2nd e 2ncă
neconta'inată de ideea sf2r$itului, de neajunsul
'orţii+ Practic vorbind, cel iubit este acu' 'ort, la fel
ca $i iubirea celui 2ndră"ostit, totu$i, nu ca o lovitură a
sortii ci ca ulti'a oprire 2n pelerinajul iubirii către
autoperfecţiune+ BCaracterut e8terior al rutinei a fost
'ereu o tendinţă Binterioară a iubirii+ In?tr?adevăr,
toc'ai o ase'enea tendinţă a 'enţinut dra"ostea 2n
viaţă, o condiţie necesară a posibilităţii iubirii+
&ra"ostea nu se poate 2'plini cu adevărat fară fi8are+
Jn absenţa acesteia, ea ră'2ne nesi"ură pe sine,
nesatisfacută, plină de tea'ă $i fară odi%nă+ Toc'ai o
astfel de nelini$te o face iubire, doar că nu ar fi cu
adevărat iubire dacă ar recunoa$te acest lucru $i l?ar
accepta fară 2'potrivi re+ Ca să fie iubire, trebuie să?$i
ia fi8area Giubire eternă, orice ar fi, la bine $i la rău,
p2nă 'oartea ne va despărţiH drept ideal $i astfel să
trate3e setea $i a"itaţia ca se'ne ale propriei
i'perfecţiuni+ i totu$i, cu c2t se apropie 'ai 'ult de
ideal, cu at2t ră'2ne 'ai puţin din eaK idealul iubirii e
'or'2ntul, iar dra"ostea poate ajun"e acolo doar
după 'oarte+ E ca $i cu' T%anatos ar conduce carul
lui Eros+
Poate că acesta nu e doar bleste'ul iubirii+ Se
pare că iubirea 2'părtă$e$te consecinţele caracterului

său aporetic,
alte concepte,ale Ba'bivalenţei
acţionate 2n esenţă,
2n 'od si'itar cu 'ulte
de un telos pe
care 2l pot atin"e doar cu preţul vieţii+Se pare că
iubirea nu e dec2t un ca3 Gunul dintre cele 'ai
spectaculoase, 'ai ro'antice $i insufteţitoareH al
acelei stări u'ane 'ai "enerale despre care Xean?
#rancois yotard scria

lipsit de vorbire, incapabil să stea drept, e3it2nd

asupra obiectelor de interes, aflat 2n i'posibilitate de
a?$i aprecia avantajele, insensibil la bunul si'ţ,
copilul este
:::
!F4U>T (AU4A>
e'ina'ente u'an pentru că nefericirea sa anunţă $i
pro'ite lucrurile posibile 0+

 u'anitatea fiind astfel o stare de copilărie ve$nică

$i niciodată o posibilitate co'plet 2'plinită  de$i
toate eforturile ce 'arc%ea3ă e8istenţa u'ană s2nt
destinate B'aturi3ării, lăs2nd copilăria 2n ur'a+
U'anitatea e obli"ată să se reali3e3e 2n efortul
perpetuu de a fu"i de starea sa+++
Xacues &errida a scris despre intenţionalitatea
actelor lin"vistice 2ntr?un 'od ce s?ar potrivi fară
re3erve cu rătăcirile iubirii+ Intenţia, scrie &errida,

nu poate $i nu trebuie neapărat să atin"ă plenitudinea

către care totu$i tinde inevitabil+ Plenitudinea e telosul
său, dar structura acestui telos este de a$a natură 2nc2t,
dacă e atins, dispare, Ia fel ca $i intenţia, e parali3at,
i'obili3at sau 'oare+++ Plenitudinea e scopul GţelulH,
dar dacă ar fi atins, ar 2nse'na sf2r$itul G'oarteaH+++
Plenitudinea este ceea ce dintr?o dată orientează -i
pune în pericol 'i$carea intenţională+++ >u poate
e8ista nici o intenţie care să nu tindă către el, tot la fel
cu' nu poate e8ista nici o intenţie care să?: atin"ă
rară să dispară o dată cu e:0<+

Ceea ce per'ite li'bajului să eviţe pericolul, să

supravieţuiască propriei tendinţei sinuci"a$e, care

constituie
cu' totu$i&errida
su"erea3ă spiritus
al său  mo!ens, acea
iterabilitatea, este  după
curioasă
repetare7nonrepetare, acel Bse 2nt2'plă din nou care
nu reia ceea ce s?a 2nt2'plat 2nainte , acea capacitate a
e8presiilor de a fi separate de conte8tul intenţio nal ce
le?a dat na$tere, $i aparent Brepetate  doar aparent,
totu$i, deoarece f2ecare Brepetare este inevitabil o
re2nnoire, o rena$tere, o re2ntinerire, care 2$i e8tra"e
seva vitală din alte conte8te $i alte intenţii Ge8presiile
s2nt iterate, nu reiterateH+ A'bivalenţa ende'ică a
iterabilităţii, 'ai de"rabă dec2t fi8itatea visată a
Eindeutig9eit, constituie
prevenire sau sin"urul sin"ura
antidot 'odalitate
2'potriva de
pericolelor
inerente a'bivalenţei ende'ice a telos=ului intentiei+
)edusă la esenţă, aceasta nu e ceva foarte nou, totu$i
2nsea'nă, pe scurt, observaţia banală că sin"urul
re'ediu preventiv si'plu 2'potriva 'orţii este viaţa
Gaceea$i viaţă care este, $i nu poate să nu fie, viaţa
către 'oarteH+

0 Cf+ Xcan?#ranois yotard, 4he "nhuman /

2eHlections on 4ime, trans+ Feoffrey (cnnin"ton and
)ac%cl (o.lby, Polity Press, Ca'brid"e, :<<:, pp+ 0
M+
0<
Xacucs &errida, 3fter:ord/ 4o:aras an Ethic
of discussion, trans+ Sa'uel Qcbc r, 2n Limited "nc.,
>ort%.cstcrn Univcrsity Prcss, Evanston, :<, pp+
:0:0<+

: :0
ETICA POST4O&E)>A

I'pulsul fi8ării G2ncercarea disperată de a atin"e

plenitudinea 2nainte ca 'oartea să o aducă nec%e'atăH
doar clarif2că a'bivalenţa din interior $i precaritatea
incurabilă a iubirii, care ur'ea3ă+ &ra"ostea este
precară $i forţată să ră'2nă a$a at2ta ti'p c2t este
ani'ată de intenţia de iubire $i astfel setea de f28are
nu va slăbi niciodată+ e"islatorii etici au si'ţit?o Gau
intuit?o, c%iar dacă s?au abţinut să dea socoteală de
intuiţia lorH $i proiectele lor cele 'ai ener"ice $i pline
de i'a"inaţie s?au alăturat dorinţei cople$itoare a

iubirii de de'n
obiectul, a scăpadede propria
iubire fra"ilitate,
pentru de a?$i păstra
că e 'isterios $i de
neatins, %otăr2t  2n loc de Bpur $i si'plu  ca o
'2n"2iere+ In 'od ciudat, [a fost suficient ca
le"islatorii etici să ridice 2nclinaţia naturală a iubirii la
ran" de principiu abstract $i apoi să?i c%e'e pe actori
să ur'e3e principiul 'ai de"rabă dec2t propriile
2nclinaţii, pentru a reali3a G2n teorie $i 2n practica
precedată de acea teorieH toc'ai acest lucru  apariţia
fanto'atică a iubirii după 'oarte, 2nsufleţirea trupului
fară viaţă cu i'boldul principiilor, 2n i'itarea
spectrală a 'i$cărilor
i'pulsionat de iubire+efectuate odinioară
>ici o altă f2losof2edeetică
trupul
nu viu
a
facut acest lucru 'ai bine dec2t utilitaris'ul, care a
transfor'at intenţia ori"inară a iubirii  "rija pentru
fericirea Celuilalt  2n re"ula precu'pănitoare a
oricărei acţiuni raţionale+ Xudec2nd după aspectul
e8terior, utilitaris'ul a ridicat un e$afodaj de oţel
pentru a 2ntări edif2ciul fra"il, construit pe in.ulsurile
iubirii+ &ar nu'aijudec2nd după aspectul e8terior+
&upă cu' spune verdictul lui Stuart Wa'ps%ire,

sensul pri'ordial al i'portanţei suverane a fiinţelor

o'ene$ti $i a senti'entelor lor a fost transfor'at prin
e8a"erare in opusul săuK sensul că ţelurile acestea
ori"inare ale acţiunii s2 nt sau pot deveni cur2nd
proble'e co'parativ controlabile 2n $tiinţa aplicată+++
Obiceiul utilitar al "2ndirii a adus cu sine o nouă
cru3i'e abstractă 2n politică, o dreptate politică
distructivă, anostă5+

Atin"erea tandră a iubirii devine o 2ncle$tare de

f2er a puterii+ >i'ic 2n afară de vocabularul Gsau, 'ai
e8act, de retoricaH iubirii $i "rijii nu a supravieţuit
transfor'ării+ BFrija pentru celălalt, Ba face ceva de
dra"ul celuilalt, Ba face ce e bine pentru celălalt $i
alte 'otivatii si'ilare ale iubirii repre3intă acu'
for'ulele de le"iti'are a do'inaţiei+ In cea

 Stuart Wa'ps%irc, 6oralit and Pessimism, 2n

Public and Pri!ate 6oralit, ed+ Stuart Wa'ps%irc,
Ca'brid"cutilitari$ti,
filosofti Univcrsity 'oralitatea
Prcss, :<M, dcvinc,
pp+ 5, ;+ a
spunc
Wa'ps%irc, +Zun fcl dc in"incrie psi%ică cc arată
inodalitatca dc a induce stări dc spirit dorite sau
prcţuitc+

::5
!F4U>T (AU4A>

'ai 'are parte a ti'pului, ele 2nsoţesc practicile

si'plif2cate din punct de vedere birocratic ale curătă
rii con$tiinţei
variantă, ceea ce
2n ter'enii luidescriu
4ic%el eu aici estea do'inatiei
#oucault, doar o
tipice Bputerii pastorale, una dintre cele 'ai perfide
for'e de do'inaţie, deoarece i$i $antajea3ă obiectele
pentru a le 'enţine 2n stare de supunere $i 2$i lea"ănă
a"entii 2n 'ul ţu'irea de sine, repre3ent2ndu?se ca
autosacrif2ciu 2n nu'ele Bvieţii $i al salvării tur'ei+
&ar nu rareori, ele oferă o scu3ă binevenită pentru
cru3i'ea rece $i necur'ată cu care Binteresele
celorlalţi le s2nt 2'pinse pe "2t+ Oricare ar f2 ca3ul,
e'otiile aproape au dispărut+ )eţeta utilitaristă pentru
fericirea universală diferă de "rija iubirii 2n acela$i fel
2n care po'ana diferă de o invitaţie la 'asă+ In
ascensiunea către standardele "rijii devenite practică
obi$nuită, iubirea e pri'ul lest ce se aruncă peste
bord+
#i8area nu e totu$i un de3astru total K nu pentru
toţi, 2n orice ca3+ Pentru 'ulţi benef2ciari de servicii
pe care le oferă dra"ostea, rutina f28ă poate f2 un scut
real, probabil sin"urul, 2'potriva capriciilor iubirii+
Pentru o parte 'ai slabă a relaţiei de iubire, opţiunea
poate f2 nu 2ntre trupul viu $i sc%eletul iubirii, ci 2ntre
a f2 iubit G2n orice for'ăH $i a f2 abandonat+ &ra"ostea
este, după cu' ne a'inti', o relaţie inerent precară
pentru oricine e i'plicat K dar nu'ai arareori "radul
de precaritate este e"al pentru a'bele părţi+ A'2ndoi
partenerii trec continuu prin c%inurile nesi"uranţei $i
totu$i, după toate probabilităţile, unul dintre ei se va
si'ţi 'ai nesi"ur dec2t celălaltK pentru partenerul 'ai
puţin si"ur, co'pro'isul "rijii devenite rutină $i
f28ate 2n re"uli poate f2 un rău 'ai 'ic+ Se poate
af2r'a, de aceea, că transfor'area 2n rutină a

ele'entului
iubirea, după"rijă
cu'din
a'iubire
vă3ut,Gtotu$i nu a iubirii
nu presupune 2nse$iK
rutinăH
2nsea'nă o oarecare protecţie pentru cei slabi Gdin
acest 'otiv, cei puternici, 2n "eneral, 2i re3istă $i
refu3ă să o accepte, dacă nu s2nt forţaţi să o facăH+
Injectarea i'pulsului erotic volatil cu a'estecul
solidificator al le"ilor căsătoriei sau 2ncorsetarea
pornirilor parentale capricioase 2n nor'ele ce def2nesc
2ndatoririle de fa'ilie, oferă cele 'ai relevante
e8e'ple ale ca3ului 2n discutie+ S e poate spera că nu
cei slabi vor accepta de bunăvoie strate"ia
a:ternatiă, cea a plutirii, ca re'ediu 2'potriva
nesi"uranţei iubirii+
Plutirea este propunerea cea 'ai i'portantă
pentru cei puternici+ Ea 2ndulce$te c%inurile iubirii
:prin scăderea 'i3elor $i prin faptul că 2n"ăduie o
ie$ire 2nainte ca Iucrurile să devină insuportabil de
f2erbinti+ Iubirea e o bucurie continuă, dar $i un
sacrif2ciu continuuK plutirea pro'ite păstrarea celei
dint2i fară a f2 nevoie să se plătească preţul 'are

: :;
ETICA POST4O&E)>A
pentru cea de a doua+ Sau, 'ai de"rabă, li'itea3ă
plata la perioada 2n care bucuria, pri'ită sau 2ncă
sperată, continuă să prevale3e asupra durerii costurilor
i aceasta se aplică 2n e"ală 'ăsură a'bilor parteneri
a'2ndoi intră 2n relaţie liber $i f2ecare e liber să
opte3e pentru a renunţa+ E"alitatea este, 2n acest ca3,
cu si"uranţă, ideolo"ia partenerului celui 'ai pute'ic
$i doar o auto2n$elare a celui 'ai slab+ )elaţia de
iubire nu poate f2 creată dacă nu s2nt de acord ambii
parteneri K totu$i, pentru a o 2nc%eia, e suf2cientă
deci3ia unuia sin"ur+ Senti'entele $i dorinţele
celuilalt partener nu 'ai contea3ă+ Plutirea nu
constituie re'ediul pentru do'inaţie, capcana
constantă a iubirii+
Intr?un studiu recent al lui Ant%ony Fiddens
"ăsi' cea 'ai co'pletă e8punere $i cea 'ai coerentă
anali3ă de p2nă acu' a tendinţelor conte'porane ale
for'elor iubirii+ Ea ţinte$te cu preci3ie locul tot 'ai
i'portant ocupat de plutire Gcare nu e ter'enul

utili3at de 2nFiddensH
predo'ină condiţiileprintre strate"iiledeiubirii
conte 'porane, sf2r$it ce
de
'odernis' sau post'oderne+ Practica plutirii este
bine e8pri'ată de două dintre conceptele lui Fiddens
/ relaţia pură $i dragostea con)luentă.

O relaţie pură nu are ni'ic de a face cu puritatea

se8uală $i repre3intă un concept li'itativ 'ai de"rabă
dec2t unul descriptiv+ Se referă la ca3ul c2nd se 2ncepe
o relaţie socială doar de dra"ul acesteia, doar pentru
ceea ce poate obţine fiecare persoană dintr?o asociere
susţinută
'ăsura 2ncu care
altă persoană, relaţieconsideră
a'bele părţi continuatăcădoar 2n
oferă
suficiente satisfacţii pentru fiecare+++ Iubirea
confuentă este iubire activă, i'previ3ibilă $i de
aceea face notă discordantă cu calitătile Bde
eternitate, Bde unicitate ale co'ple8ului iubirii
ro'antice5:+

Jn nici una dintre cele două def2niţii nu se face

referire la 'otivele 'orale sau la se'nif2caţia etică
G2ntr?adevăr, nu e8istă nici un articol Betică sau
B'oralitate 2n inde8ul altfel e8tre' de detaliat al
cărţii dedicate transfor'ărilor actuale ale inti'ităţiiH+
i pe bună dreptate, pentru că scopul Brelaţiei pure $i
al Biubirii confluente este de a servi drept te8tură
unei plase conceptuale 2n care anu'ite e8perienţe
conte'porane i'portante, adică e8perinţe de a3i ale
unor persoane i'portante Gi'portante pentru că se
e8pri'ă clar, cu voce puternică $i stabilesc standardeH,
pot ft prinse cel 'ai bine+ Aceste e8perienţe asi"ură

>; Ant%ony Fiddcns, 4he 4ransforrnation

oflntimac!/ 7e'ualitt> Lo!e and Eroticism ifl 6odern
7ocieties, Polity Prcss, Ca'brid"c, : <<0, pp+ 6, 9 :+

::6
!F4U>T (AU4A>

'aterialul pentru anali3a lui Fiddens, care ; 2n acea

Bdublă %er'eneutică ce constituie sarcina
sociolo"iei, după cu' a e8plicat Fiddens 2n lucrările

sale "radul
Bde anterioare,
doi+ 2$i stabile$te
G&acă roluldindeli'ba
ter'enul %er'eneutică
en"le3ă de
Be8perienţă nu ar f2 unit cele două sensuri pe care Ie?
a păstrat separat li'ba "er'ană, s?ar f2 putut spune că
'etoda lui Fiddens este de a ridica acel inefabil
Erleben al actorilor la nivelul lui Erfahrung, unde
poate f2 e8pri'at 2n 'od discursiv $i, ca să spune'
a$a, Braţionali3at+H Jn acea e8perinţă pri'ară care
asi"ură at2t resursa, c2t $i te'a anali3ei Iui Fiddens,
consideratiile 'orale strălucesc 2ntr?adevăr prin
absenţă+ Este una dintre cele 'ai re'arcabile
caracteristici ale inti'ităţii
de inti'itate căutat post'oderne,
$i practicat de oa'eniiadică
cu untipul
stil
de viaţă post'ode', de a tinde să se elibere3e de
constr2n"erile 'orale despre care se $tie că 'otivea3ă
$i constr2n", 2n acela$i ti'p, relaţiile de iubire eu?tu+
 Pute' spune că, prin analo"ie cu $tiinţa, care $i?a
stabilit identitatea prin interdicţie $i eli'inare
G2nlătur2nd din propriul li'baj toţi ter'enii
teleolo"iciH, e8perinţa post'ode'ă a inti'ităţii 2$i
creea3ă identitatea eli'in2nd toate referirile la
obli"aţiile $i 2ndatoririle 'orale+ Jntr?adevăr, pentru ca
e8perienţa inti'ităţii să f2e post'odernă, criteriul a
Bceea ce poate obţine f2ecare persoană dintr?o
asociere trebuie să ajun"ă, 2n vedereajustif2cării
ca3urilor de inti'itate, tot la fel cu' criteriul a Bceea
ce este ca3ul a fost sin"urul utili3at pentru ca
repre3entarea realităţii să f2e $tiinţif2că+ Astfel,
Bobţinerea satisfacţiei de către f2ecare partener
constituie sensul relaţiei care se stabile$te Bde dra"ul
acesteia $i sin"ura justif2care ce poate f2 oferită
pentru a 'enţine vie relatia inti'ă+
Aceasta este, 2n esenţă, reproducerea conceptului
lui PlatonXllia Go relaţie care concentrea3ă ceea ce
nu'i' astă3i dra"oste $i prietenieH, presupun2nd că
un obiect potrivit al afecţiunii trebuie să fie util
subiectului afecţiunii, Butil 2n sensul că?i oferă ceea
ce altfel i?ar lipsi un o' ce?$i ajun"e sie$i, adică un
o' căruia nu?i lipse$te ni'ic $i care nu are nevoie de
ni'ic, nu va iubi de aceea pe ni'eni+ &e ase'enea,
un o' ale cărui nevoi au fost satisfacute Gsau al cărui
obiect al afecţiunii a 2ncetat să?i ofere ce?i lipse$teH nu
are 'otive să?$i continue dra"ostea50+

50
Cf A+ Q+ Price, Lo!e and Friendship in Plato and
3ristotle, Clarendon Prcss, O8ford,
:<<, pp+ ;?9+ lntcrpretarca se ba3ea3ă 'ai alcs pe
te8tul Lsis. 4ai rc3ultă  indirect  din accla$i te8t
că, deoarccc, după părerea din Lsis, pcrsoanclc
asc'ănătoare s2nt $i cclc 'ai plinc de du$'ănic, dc
vrajbă $i dc ură, afccţiunea  o ată cc $i?a 2ndcplinit
Bfuncţia Gadică a satisfacut ncvoilc subicctului
afccţiuniiH  va tinde să sc transfor'e 2n du$'ănie
reciprocă a fo$tilorastă3i+++
ieri, sc asca'ănă partcncri K acolo undc crau difcriţi

::9
ETICA POST4O&E)>=

GEste toc'ai ceea ce vreau să spun aici prin Bplutirea

iubirii+H B)elaţia pură a lui Fiddens e pură nu nu'ai
pentru că s?a eliberat G2n con$tiinţa de sine a
partenerilor, c%iar dacă nu 2n 'od obiectivH de
funcţiile sociale pe care relaţiile inti'e erau destinate
odată a le servi, ci $i, a$ spune c%iar 2n pri'ul r2nd,
pentru că neutrali3ea3ă i'pulsurile 'orale $i eli'ină
consideratiile 'orale din def2niţiile $i evaluările
partenerilor asupra inti'ităţii lor+ B)elaţia pură, a$
su"era, este inti'itatea persoanelor care 2$i suspendă
identitatea de subiecţi 'o rali pentru 'ultă vre'e+
)elaţia pură e o inti'itate de?etici3ată+
&e ce a scăpat pri'a dată relaţia 2n căutare de
puritate s2nt obli"aţiile datoriei 'orale acel act
constitutiv al oricărei 'oralităti responsabilitatea 'ea
Gneli'itatăH faţă de Celălalt+ &oar atunci c2nd se scapă
de responsabilitate, se poate ur'ări, $i reali3a, fu"a de
aporiile iubirii prin inter'ediul plutirii+ Jn
răspunderea 'ea faţă de celă lalt, răspunderea pentru
impactul 'eu asupra Celuilalt joacă un rol crucial,
c%iar rolul de datorie+ Trebuie luate 2n considerare
efectele propriului 'e "est de Ba 2ntinde '2na, ale
'2n"2ierii 'ele K pot să fi cerut reciprocitate 2n iubire,
pot să f2 reu$it a?'i desc%ide partenerul către 'ine,
pot să?'i fi facut partenerul dependent de reacţia 'ea

la reacţia lui la'ea'2n"2ierea

responsabilitatea 'ea+
cre$te 2n loc In acest
să scadă 2n ti'pfel,ce
se e8ercităK cerinţele 'orale cresc pe 'ăsură ce s2nt
respectate, tot la fel cu' pofta cre$te '2nc2nd+ Ur'a
lăsată de istoria iubirii se 2n"roa$ă $i se lăţe$te cu
ti'pul $i devine tot 'ai "reu de $ters+ Jndatoririle
'ele 'orale faţă de partenerul iubirii cresc ca nu'ăr
$i devin tot 'ai i'portante ca o consecinţă a iubirii+
S2nt răspun3ător pentru efectele iubirii 'ele G$i asta
c%iar dacă nu iau 2n considerare, a$a cu' fac adesea
partenerii 2ntr?o Brelaţie pură, responsabilitatea 'ea
fată de Befectele
produce  cu' secundare pe care
ar fi, de pildă, dra"ostea
copiii foarte leevident
poate
afectaţi de fluctuaţiile Biubirii confluente a părinţilor
lorH+ &ra"ostea 'ea are consecinţe $i o accept
2'preună cu noile responsabilităţi tot mai mari care
ur'ea3ă+ &ar for'a post'odernă de inti'itate este
posibilă doar cu condiţia ca aceste consecinţe să fie
ne"ate sau să li se refu3e se'nif2caţia conativă sau să?
$i vadă autoritatea respinsă+
)elaţiile pure Gpentru că s2nt pure 2n sensul de
'ai susH $i iubirea contluentă Gpentru că e conf:uentăH
s2nt Btrăite ca episodice prin natura lor, oric2t de 'ult
ar dura p2nă la ur'ă+ A f2 trăite ca episodice 2nsea'nă
desi"ur că se presupune că nu vor dura Bp2nă c2nd
'oartea ne va despărţi $i sint tratate ca atare că se
consideră că au un punct final irninent,

::M
!F4U>T (AU4A>

de$i, pe 'o'ent, nedefinitK $i că e8istă, 2n orice clipă

a duratei lor, doar Bp2nă la noi ordine+ &ar a fs
episodice 2nsea'nă $i altceva $i anu'e că orice s?ar
2nt2'pla astă3i nu an"ajea3ă deloc viitorul, că ni'ic
solid nu se sedi'entea3ă, că relaţia partenerilor nu se
Bacu'ulea3a cu ti'pul, f2ind, 2n sc%i'b, co'plet
epui3ată 2n inti'ităti de 'o'ente curente succesive+
A fs episodice 2nsea'nă, cu alte cuvinte, a nu avea
consecinţe  cel puţin nu consecinţe de durată Gadică
nici o consecinţă care să dure3e 'ai 'ult dec2t
Bobţinerea satisfacţieiH+
A'bivalenţa fi8ării, după cu' a' vă3ut, constă

2n afi$area
celei si'ultană adeperspectivei
de dependenţă de si"uranţăplutirii
sclav+ A'bivalenţa $i a
constă, di'potrivă, 2n co'binarea pro'isiunii de
libertate cu spectrul nesi"uranţei+ 4ult prea des,
rec2$ti"area libertăţii de către unul dintre parteneri are
efect de cutre'ur asupra $anselor celuilalt partener+
Iubirea care plute$te lasă 2n ur'ă un strat "ros de
nefericire+
&ar avantajul plutirii re3idă nu doar 2n
posibilitatea de a scăpa unilateral dintr?o relaţie de
iubire resi'ţită ca f2ind prea c%inuitoareK dacă plutirea
ar
o putea reali3aatră"ătoare,
propunere doar acest lucru,
nici oscăparea
scăparenuadevărată,
ar f2 nici
deoarece preţul 2n 'aterie de responsabilitate 'orală
rănită Gcare poate f2 redusă prin convenţiile iubirii
cont:uente, dar niciodată cu adevărat stinsăH ar f2 prea
'are faţă de c2$ti"uri ca să 'erite 2ncercarea+
Avantajul plutirii este real nu'ai dacă dreptul la
renunţare unilaterală se e8tinde asupra naturii 'orale
a relaţiei K cu alte cuvinte, dacă f2ecare partener poate
nu nu'ai să 2nc%eie relatia de iubi re, ci $i să anunţe
lipsa de se'nif2catie 'orală a actului, i'preună cu
lipsa de se'nificaţie 'orală a Celuilalt, de acu' un
străin+ a sf2r$itul iubiri cont:uente, o ase'enea
conditie de irelevanţă 'orală poate f2 stabilită doar
printr?un act i'oral 2n sine+ &upă cu' a insistat
vinas cu 'ulte oca3ii, justif2carea durerii Celuilalt
constituie 2nceputul $i esenţa oricărei i'oralităţi 55 iar
convenţiile relaţiei pure s2nt astfel construite 2nc2t
per'it ca dreptul la libertatea de a scăpa să justif2ce
durerea persoanei părăsite+ &e cealaltă parte sau
dincolo de "raniţele iubirii cont:uente, se at:ă lu'ea
2n care re"ulile etic%etei $i nor'ele procedurale
2nlocuiesc i'pulsurile 'orale $i 2n care 'ajoritatea
actelor 3ilnice nu s2nt supuse conda'nării 'orale+
Pentru parteneri, totu$i, sin"ura cale către acea lu'e
trece prin cru3i'ea unui act i'oral+

A sc co'para, dc c8c'plu, 4he Pro!ocation of

L!inas/ 2ethin9ing the @ther, cd+ )obcrt (crncsconi
and &avid Qoot )outlcd"c, ondon, :<, p+ :95+

::
ETICA POST4O&E)>A

Să notă' că, de$i durerea transferată asupra

Celuilalt, $i doar acea durere, e considerată a fi
Bpreţul 2nc%eierii relaţiei, altfel justif2cată ca
eliberare a eului, acesta nu iese neapărat din le"ătura
respectivă ca un 2nvin"ător absolut+ Ie$irea dintr?o
iubire cont:uentă este, prin def2niţie, unilaterală, dar
intrarea 2ntr?o relaţie de iubire cont:uentă presupune
două
succespersoane, iar $iceea
este volu'ul ce deter'ină
calitatea resurselor $ansele de
disponibile
de f2ecare parte+ >e"area consecin ţelor pretenţia că
o le"ătură de iubire cont:uentă nu an"ajea3ă 2n 'od
serios viitorul  repre3intă o dublă 'istificare  o
falsă consolare pentru partenerul abandonat, dar o
autoilu3ionare pentru cel care abandonea3ă+ ipsa
consecinţelor este credibilă doar 2'preună cu credinta
ce re3ultă lo"ic, că totalitatea Biubirilor cont:uente
alternative nu scade 2n ti'pK această credintă
constituie totu$i o "re$eală care, potenţial, poate costa
'ult+ B)elaţia pură, relaţia fară B'ii de fire, fară
datorie reciprocă $i fară "aranţia duratei, pare a fi o
ofertă pentru care ni'eni nu vede nici un 'otiv de
refu3 at2ta vre'e c2t totalitatea alternativelor se arată
inepui3abilă+ (o"ăţia alte'ative lor nu e totu$i altceva
dec2t reflectarea di'ensiunilor propriilor resurse K
atunci c2nd resursele scad, ceea ce se 2nt2'plă
inevitabil cu v2rsta, scad $i alternativele+ Totu$i,
descoperirea că a$a stau lucrurile are loc, la fel ca $i
venirea lui 4esia la Yaf-a, cu o 3i după apariţia sa+
Consideră' a'bele strate"ii de eliberare de
aporia iubirii ca deficitare+ Propria lor a'bivalenţă
G'ăsurată prin a'bivalenţa efectelor lor, anticipate
sau nuH nu e 'ai puţin intensă $i supărătoare dec2t
a'bivalenţa pe care se străduiesc să o re3olve sau cel
puţin să o atenue3e+ Jn plus, f2ecare re'ediu s?a
dovedit a f2 ef2cient 2n trata'entul unei anu'ite
suferinţe, $i letal pentru iubire 2n ansa'blu+ #i8area
prelun"e$te viata iubirii, dar nu'ai sub for'a unei
năluci care plute$te deasupra 'or'2ntuluiK 2n ti'p ce
plutirea anulea3ă le"ătura enervantă 2ntre stabilitate $i

lipsa de profun3i'ile
sonde3e libertate, dar pe
nu'ai
care2'piedic2nd iubirea săcu
altfel ea le pătrunde
bucurie, de$i asu'2ndu?$i anu'ite riscuri+ Se pare că
iubirea nu poate supravieţui 2ncercărilor de a?$i
vindeca aporia, că poate dura, ca iubire, doar
2'preună cu propria a'bivalenţă+ Cu iubirea, ca $i cu
viaţa 2nsă$i, e 'ereu aceea$i poveste doar 'oartea e
lipsită de a'bi"uitate, iar fu"a de a'bivalenţă
constituie tentaţia lui T%anatos+

::<
:`
pou2 u2 22op o nu s o2p ound i! nu s 2rpuoo
no ioop .ind>î) tod nu tj5iAj<uf XlUX2PIA
ounds uino dnpH IIIAIeU ound oX
5IAOUIA5U flS 5AOU2A 5p UiOUflO 
[+I5 flU UOO op OI un pt222j s+2ou2 uip
ojopapus ooj2s 2j p+2pus jnudo+2d
u23o+2do+2 o
op+2pus op io2u O2OAOU O+I nU  Go+22+2oA
pooo+2d dnp
Ceiuij j2OUi jnsjndtu2
UIA +2ep2 `2ejoui jniooe+2eo
e2uonui
 Bnur nes B`2ejoui o je+2o2u jnsjndtu2 o 5unds
oeod os nu +2eotu o2uH oeoi eXOSOOe
BU5UiU` 5SO O O5`5U` +2e?oj nu uinoi+2o
OX5U:AUOO nS OUOIUrX op OXOeOUflO
flS ounieX op OIOAOU OXe n [2ois Uo2OijflS
OSO I` !5 SOO uI SOUOOOU jej2fljoj
  eOUI e ,,iOp XO`5O B IUIU2 Beoeo2oOS
OoflpuOO oeod  ueu2uuoop tuud do+2p
euojeAI2+ue no ou223n+2o i >Cu> op o2ieuiu2op 2
ou2s op n2o`juoes op +2n 2 o+2in2 op
XeU2pXOe+2\5 2o `nje2uood no  eoe2e+2oui
n+2 ej nes ou2 ej
OOOXOOUi flS OXOpljS
pu22j oetu+2oed Op 22uoo+2d ojejojoo oeo
ndoou` `e o+2e nu o+ieo eoei`e+2ou+2 odoou`
2ORI je+ioui 2nInO jnu22+uo i jnu0eo` oso
,,oje+IouI 2uo2oose je ,,otuiui i2io2oos je ,,ej
u iej 22+22Uj`U` jfl`uouiop o ii2jeXOui e
Bj2pXO2+UiXd euOO euoii2pu155u i 2UI2jOu
eoooe Op 2 eo2j2pooou e2+uud8oou
oe2j2esuodso+2 eour eoe2j2esuodso+2 oop
eooie OIUIIU pu`uu2os2+ 2`ou +2eo euI2Xd 2uuod
iU``U` o jejjoj o+2eo u ,,ruuod 2j e `nj
jnen3o+2 joop o2nsuoo nu jo oonpo+2d os Bno 2j
e o+2eo uo+2oX2pu2 i ,,oso o3OoXo os s o Bou2
2eu+2 joo o+ieo u
e Bje2pXouI2Xd B2j efl!A
euoos op ou2eu2p eoo 22lije+2ou+2
u2e joideo `nu82`n
U`

s)>ui!) snu2e +2oj2

>nHn>!s.>a#0p! !a>!om
!>c"aao! n!s uop >o nu >pu>> $>oz>od > p>rn>!
> >T

TWORl ?B"B$@OS? BO @N1

:`
pou2 u 22op o nu s o2pe oeund >! nu s
ei2puOo no oop .ind>î) iod
flU  X`UI`PeIA eounds uino dnpH I22AIeU
eOeiXnd o+2e
5`AOU`A5U nes o2iAOu2A 5p U`OUflO o+2e
> o2eo+2o flU2UOO Op oe un
ptiiij s+ioui u2p ojop+iepues Ooj2es 2`
p+2epues jn2+2do+id u23o+idoX eo
op+2epues op io2u O`OAOU o+2e nu e [Geo+2`XOA
pooo+2d je+2oui jns`ndtu` +2ep
e2ui` dnp
jniooe+2eo  UIA 2UOflUI
Bnui  I`ejou`
nes Bj2ejoui
o je+ioui jnsjndtu2 o ounds oeod os nu +2eotu 2
O`UH oeoi e+iosooe s+ Be5uieu" oso eo
Oo`oiu` +ie?oj nu u2no2+2o OX5U:AUOO nes
ououin+ie
op o+2oeouno nes oun2ie+2 op O`OAOU o+2e >
[2O2s uo2oiXflS oso  3eo sooe uI esouooou
jej2njoj e ` eotu e ,,`Op XO`OO e IUIU2
Beoeo`oos OonpuOo oeod  UUI2+uXOO
tuud do+2p eiuojeA`uie no oiu23n+2o i  O
O2ieuiulop 2 5U2S op fl`o2j`+2oes 5 +2fl 
o+2`fl` op +2eU2p+iOe+285 `O jnjeiuood no 
eoe2jeXOui n+2 ej nes ou2 ej
ooo+2ooui
pu`2j ns o+2eop2js
oetu+2oed op 2`UooXd ojejojoo oeo
ndoou` je o+2e nu o+ieo eoei`e+2ou+2 odoou`
` [je+2ou2 2njno jnu2uio i jnu0eo` OSO
,,5jeXoiU ii+ioioose je ,,OtU`Ui iii5iOOS je
,,ej U` iej 22+22U``U` jn`uou2op 5
ii2`e+2oui e Bje2p+2ouii+2d euoo ieuoii2puooou 2
e2u82jou eoooe op 2
eo2j2pooou e2+uud8oou oe2j2esuodso+2 eou2
eoe2j2esuodso+i oop
eooje o2uiiu pu`uuiosu`ou +2eo euI`Xd 2uuod
iuj`u` o jejjoj o+2eo u ,,ruuod 2j e `flj
jnejn3o+2 joop o2nsuoo nu jo oonpo+2d os Bno 2j
e o+2eo uo+2oj2pu2 i ,,OSO 53Oo+2o 5S S o
Bou2 2eu jOO o+ieo u B2j e op ou2eu2p eoo
22iije+2ou+2 e Bje2pXoui2Xd
joideo `nu8ijn U` euoos fl!A u2e

s)>ui!) snu2e +ioj2

W>nHn>!s>a#0.p!
!a>!om !>c"aa>! n!s >>op >o nu > $>MJ0>liHod >
>$> > >T

??F"O)?$ ?B"B$@OS? BO @N1

!F4U>T (AU4A>
con$tient # +Ar trebui să refor'ulă' observaţiilc
anterioare despre a'bivalenţa i'pulsului 'oral 
i'pulsul 'oral, Ba fi pentru, este a'?bivalent în
consecintele sale, dar nu e con$tient de această
a'bivalentă nu e Ba'bivalentfiir sichN. &oar 2n
pre3enţa le"ii care caută binele pur $i se străduie$te
să?: separe de răul pur, dob2nde$te cul 'oral
con$tiinţa a'bivalenţei sale fire$ti  dar acesta este
'o'entul c2nd puritatea desc%iderii 'orale către
lu'e se pierde+ B>elini$tea, scria estov, Bnu e
realitatea ibertătii, ci 'a nifestarea pierderii
ibertăţii K el propunea să se considere i3"onirea
luiAda' $i a Evei din Paradis ca fiind ale"oria
pierderii 'ereu repetate a inocenţei 'orale
&u'ne3eu, fiinţa cea 'ai bună, nu ale"e 2ntre bine $i
rău+ i nici o'ul pe care :?a creat nu a ales, pentru că
nu era ni'ic cle ales+++ &oar atunci c2nd o'ul,
ascult2nd su"estia unei forţe ostile $j de ne2nţeles
pentru noi, a 2ntins '2na către po', i?a ador'it
raţiunea, iar eI a devenit fiinta slabă, supusă unor
principii străine, pe care o vede' acu' 0+
&oar atunci c2nd e privită din afară, Basocierea
'orală se transfor'ă 2n Bcuplu, 2n Bperec%e, 2n
Bei G$i, prin le"ea reciprocităţii care "uve'ea3ă
afară, se a$teaptă ca Bei să se sc%i'be, prin aceia din
cadrul Bcuplului, 2n Bnoi, fără nici o pierdere de
'orală Privirea
sensH+ $i astfel odin
transfor'ă
afară Bobiectivea3ă lucru
2ntr?o unitate, unasoc2erea
care poate f2 descris Ba$a cu' est e, B mane!rat Z
comparat cu altele Bca eI, apreciat $i e!aluat,
dominat. &ar din punctul 'eu de vedere ca eu 'oral,
nu e8istă nici un Bnoi, nici un Bcuplu, nici o entitate
supraindividuală cu Bnevoile $i Bdrepturile ei+ E8ist
doar eu, cu responsabilitatea 'ea, cu "rija 'ea, cu
ordinul care 'i se dă 'ie $i

Rladi'ir Xan-tItvitc%, @n Conscience, or on

the Pain ofa!ing=one="t Gfra"'ent din 4rait> des
!ertus, : <9H, in Conteniporar European Ethics K
7elected 2eadings, ed+ Xosep% X+ Yoc-cl'ans,
&oubleday, >e. or-, :<M0, p+ 60+ B)c"retul
repre3intă
adică a trecutului
'elancolia
care este
nostal"ică
prea 'ulta trecut,
ireversibilului,
spunc
Xan-:vitc% K dar in lu'ea faţă in faţă a relaţici
'orale, nici un trecut nu e Bprea 'ult trccut,
dcoarece o relaţie ţesută din responsabilitate
constituie o poveste continuă, un pre3ent perpetuu, o
căutare Constantă, $i o posibilitate, de iertare+ &upă
cu' su"erea3ă PauI )icoeur, e8perienţa păcatului Gdc
a ft păcătuitH poatc apărea doar o dată cu venirea Ie"ii
ftnite, care face intotdeauna notă discordantă cu
cerinta 'orală 2ntotdeauna inftnită BIe"ea cste un
]peda"o"V care :: ajută pe penintent să afie că e
păcătos #Philosophie de la !olont>/ Finitude et
culpabilit>, vol+ 0, Aubier 4ontai"ne, Paris, :<91, p+
90H+
3 7hesto! 3ntholog, ed+ (e'ard 4artin, O%io
Univcrsity Prcss, At%ens, :<M1, pp+ 5:5, 5::+
: 00
ETICA POST4O&E)>A
doar 'ie  $i #aţa, care declan$ea3ă totul+ Orice ar fi,
re3ultă din ceea ce a' făcut $i fac eu+ )elaţia 'ea cu
Celălalt se poate ba3a doar pe 'ine $i nu va
supravieţui dispariţiei sau plecării 'ele sau a
Celuilalt+ >u ar 'ai ră'2ne ni'ic care să
Bsupravieţuiască acestei dispariţii+ )elatia din cadrul
unei Basocieri 'orale este e8cesiv de vulnerabilă,
'ai 'ult dec2t orice altă apropiere i'a"inabilă+ E
slabă, fra"ilă,
u'bră a 'orţii'ereu
'ereu2n2npericol,
preaj'ătrăind
 $inesi"ur, cu o
aceastapentru
cR nici eu, nici Celălalt din cadrul asocierii nu s2nte'
de înlocuit. i toc'ai calitatea de a )î de neînlocuit
face relaţia noastră 'orală, iar 'oralitatea relatiei
noas tre, autono'ă $i suficientă sie$i, ca neav2nd
nevoie de re"uli sau le"i+ Pentru că )îecare dintre noi
este de ne2nlocuit, actiunile nici unuia nu pot fă
clasificate ca Be"oiste sau Baltruiste+ (inele poate f2
vă3ut doar 2n contrast cu răul  dar cu' poate cineva
să trăiască 2ntr?un tip de Bsocietate 2n care G2ntr?o
opo3iţie stridentă cu Badevărata societateH nimeni nu
e de 2nlocuit, 2n care ce e bun pentru unul poate fă rău
pentru altulN In cadrul unei ase'enea Bsocietăţi
'orale, a Basocierii 'orale 2n doi, responsabilitatea
'ea nu poate
neli'itată fă 2nţeleasă
K iar 2n acestesaucondiţii,
satisfăcută, $i senu
ordinul si'te
are
nevoie de ar"u'ente pentru a c2$ti"a autoritate, $i nici
sprijinul unei a'eninţări pentru a fi ordinK se si'te
ordin, c%iar ordin neconditionat, tot ti'pul+
Toate acestea se sc%i'bă o dată cu apariţia celui
de al 4reilea. Acu' apare adevărata societate, iar
i'pulsul 'oral, naiv, necontrolat $i nesupus  acea
condiţie necesară $i sufăcientă a Basocierii 'orale 
nu 'ai ajun"e+

C0#/&20/0i c&i0i & aI T/&i$&a 6a0

a%a/i=ia 6oci&#ă=ii
Societateasensu stricto 2ncepe cu cel de
alTreilea+Acu2n prioritatea 2nsea'nă Ba fi 2nainte, nu
B'ai bun+ Acu' relaţia naivă, intactă, a 'ea $i a
Celuilalt, a 2ncetat să f2e sau intactă, sau naivă+ O
'ulţi'e de 2ntrebări pot fi pus[e $i s2nt puse 2n
le"ătură cu acea relaţie+ )esponsabilitatea 2$i caută cu
disperare li'itele, ordinul este cate"oric respins, fiind
necondiţionat+ !ădă'icit, i'pulsul 'oral se opre$te $i
a$teaptă instrucţiuni+ Acu' eu trăiesc 2ntr?o lu'e
populată de BToţi, Unii, 4ulţi $i tovară$ii lor+ a fel,
e8istă &iferenţă, >u'ăr, Cunoa$tere,
: 05
!F4U>T (AU4A>
Acu', i'ită, Ti'p, Spaţiu, $i ibertate, &reptate $i
>edreptate $i, desi"ur, Adevăr $i #alsitate+ Acestea
s2nt principalele personaje ale piesei nu'ite Societate,
$i toate se află dincolo de puterea de pătrundere a
2nţelepciunii 'ele 'orale Gacu', <numai intuitivăH,
aparent i'ună la or2ce fac, puternică faţă de lipsa 'ea
de putere, ne'uritoare fată de 'ortalitatea 'ea,
intactă faţă de "afele 'ele, astfel 2nc2t acestea 2'i fac
rău doar 'ie, nu or+ Ei s2nt personajele care joacă
acu'  după cu' a afăr'at cu pre"nanţă A"nes
Weller, B)atiunea raţionea3ă, I'a"inaţia i'a"inea3ă,
Roinţa vrea, iar i'ba vorbe$te #die 7prache spricht&.
Astfel personajele
cuv2ntului+ Pri'escdevin actori
viată+ 2n adevăratul
Trăiesc 2nţeles de
independent al
creatorii lor++ + h i toate acestea au devenit posibile,
ba c%iar inevitabile, de la apariţia celui de al Treilea K
adică de 2ndată ce Basocierea 'orală 2$i depă$e$te
B'ări'ea naturală $i se transfor'ă 2n societate+
Cel de al Treilea este tot un CelăIalt, dar nu
CeIălalt pe care :?a' 2nt2lnit 2n Bscena pri'ordială
unde piesa 'orală, ne$tiind despre sine că este o
piesă, a fost repre3entată $i re"i3ată de
responsabilitatea 'ea+ Calitatea de a fă Celălalt a
celui de al Treilea e de un tip total diferit+ Cei doi
Bceilalţi trăiesc 2n lu'i diferite  două planete,
fiecare cu propria orbită, care nu se 2nt2lne$te cu
orbita celuilalt Bcelălalt  $i nici unul nu ar
supravietui
Bceilalti nu sc%i'bării
discută unulorbitelor 2ntre unul
cu altulK dacă ele+ vorbe$te,
Cei doi
celălalt nu ascultăK dacă celălalt ascultă, nu va 2nţele"e
ce aude+ #iecare se si'te bine doar dacă celălalt se dă
deoparte sau, $i 'ai bine, dacă ră'2ne afară ;+ Celălalt
care este al Treilea poate fi 2nt2lnit doar atunci c2nd
părăsi' do'eniul 'oralităţii propriu?3ise $i intră' 2n
altă lu'e, do'eniul Ordinii Sociale "uve'ate de
Xustiţie, nu de 'oralitate+ Ca să?: cită' din nou pe
vinas,

A"nes WeIlcr, 3 Philosoph ofistor in Fragrnents,

In 6odernit
(lac-.ell,
Ca'brid"e, O8ford, and
pp+ the
:<<, :<<5, p+ 5.
olocaust,
:M:, a' Polity Press,
2ncercat să
clarific separarea uluitoare, ilo"ică, din con$tiinţa
'ultor "er'ani, 2ntre i'a"inea Bevreilor ca atare 
evreii ca o cate"orie, universal conda'naţi sau trataţi
cu o indifcrenţă rece  $i cea a vecinului evre u, a
evreuiui dc alături, i'a"ine care a ră'as stăruitor
neafectată de stcreotipul cate"oriei+ Su"era', 2n
conclu3ie, că Bacel conte8t al pro8i'ităţii cu
responsabilitatc, 2n care se for'ea3ă i'a"inile
personale, le 2nconjoară cu un 3id 'oral "ros, aproapc
de nepătruns cu ar"u'ente ]abstractcV+ Stereotipul
intelectual poatc fi convin"ător sau 2n$clător, totuţi
3ona sa de aplicare se ter'ină brusc acolo unde
2ncepe sfera le"ăturii pcrsonalc+ ]CclăIaItV, in calitatc
de categorie abstractă, pur $i si'plu nu co'unică cu
]celălaltV pe carc :: cunosc+
: 0;
ETICA POST4O&E)>
acesta este do'eniul Statului, al justiţiei, aI politicii+
Xustiţia se deosebe$te de caritate prin faptul că per'ite
intervenţia unei anu'ite for'e de e"alitate $i 'ăsură,
a unui set de re"uli sociale stabilite confor'judecăţii
Statului $i astfel $i a politicii+ )elaţia dintre 'ine $i
celălalt trebuie să lase Ioc de data aceasta pentru cel
de al6treilea, unjudecător suveran care ale"e 2ntre doi
e"ali +
Ceea ce 2lpefacecare
de Celălalt, pe cel de alcunoscut
:?a' Treilea at2t
2n de diferit
2nt2lnirea
'orală, este distanţa acestui al Treilea, clar distinctă
depro'imitatea 2norală a Celuilalt+ Jn aprecierea a
ceea ce nu'e$te Bse'nificaţia sociolo"ică a celui de
al treilea ele'ent, Feor" Si''el 9 a redus rolul unic
$i fecund al celui de al Treilea la faptul că Bal treilea
ele'ent se af:ă la o ase'enea distanţă de celelalte
două 2nc2t nu e8istă interacţiuni propriu?3is
sociolo"ice care să privească toate trei ele'entele
deopotrivă+ Cel de la Btreilea e 2n 'od constant
lăsat 2n ur'ă, lăsat deoparte de către orice apropie
oricare dintre Bdiade 2n cadrul Btriadei+ Pute'
presupune că toc'ai această lăsare deoparte, această
separare a intereselor, care poate fă calificată ca
Bpierdere a pro8i'ităţii, i?a acordat celui de al
Treilea rolul unic de Bcea de a treia parte
dezinteresatăN. B&e3interesul revine ca
Bobiectivitate+ &in po3iţia avantajoasă a celui de
alTreilea, $i doar a lui, Basocierea 'orală devine
grup, o entitate cu viaţă proprie, o totalitate care e
B'ai 'are dec2t su'a părţilor sale+ Astfel, si'utan,
eurile Gunice $i de ne2nlocuit, de$i se af:ă 2n cadrul
asocierii 'oraleH devin co'parabile, 'ăsurabile,
evaluabile pe ba3a unor standarde e8trapersonale,
B'edii din punct de vedere statistic sau Bnor'ative,
iar cel de al Treilea este fer' plasat 2n po3iţia
judecătorului, a arbitrului, a celui care dă verdictul+
I2npulsurilor neraţionale ale eurilor 'orale, cel de al
Treilea le poate
intereselor opune acu'Asi'etria
$i avantajelor+ Bcriteriile relaţiei
obiective ale
'orale
aproape a dispărut, partenerii s2nt acu' e"ali, pot fă
2nlocuiţi $i sc%i'baţi+ Ei trebuie să e8plice ce fac, să
2nfrunte ar"u'entele, să se justifice faţă de standarde
care nu s2nt ale lor+ ocul e eliberat pentru nor'e,
le"i, re"uli etice $i tribunale+
&ar pe acest loc trebuie construit ur"ent+
Obiectivitatea, darul celui de al Treilea, a dat o
lovitură 'ortală, $i 'ăcar potenţial finală, afectiunii
ca re i?a le"at pe partenerii 'orali+ BUn al treilea
ele'ent, de 'ediere, lipse$te pretenţiile conflictuale
de calităţile lor afective, spune

2n Bc)o"er?Pol
4onde, &roit,
0 juin interviu
:<<0+ cu E''anuel vinas,
Toate citatele care ur'ea3ă s2nt din lucrarea
4he 7ociolog of +eorg 7immel, ed+ and trans+ Yurt
W+ Qolff, #ree Press, Flencoe, :<61, pp+ 0*5805J.
: 06
!F4U>T (AU4A>
Si''elK dar el lipse$te $i afecţiunea de forţa sa de
călău3ă a vieţii+ 4rebuie să apară raţiunea  acest
du$'an al pasiunii  ca să nu făe de3o rientare $i
%aos+ )aţiunea este ceea ce nu'i' evaluarea e8 post
facto a acţiunilor din care pasiunea sau naivitatea au
fost "olite+atunci
să face' )atiunea
c2ndepasiunea
cea care s?a
speră'
stinssă$i nu
ne ne
spună
'aice
sti'ulea3ă+ >u pute' trăi fără raţiune o dată ce
supravieţuirea B"rupului este altceva dec2t viaţa
Celuilalt $i responsabilitatea 'ea, care o susţine, o
dată ce unicul Celălalt s?a di3olvat 2n diversitatea
celor 4ulţi K e acu' proble'a 2ntre viaţa 'ea $i viaţa
celor 'ulţi+ Supravieţuirea celor 'ulţi $i
supravieţuirea 'ea proprie s2nt două supravieţuiri
diferite, poate că eu a' devenit un Bindivid, dar
Celălalt si"ur $i?a pierdut individualitatea, di3olvată
acu' 2ntr?un stereotip de cate"orie, $i astfel Be8istenţa
'ea pentru s?a separat 2n sarcina autoconservării $i
2n obligaţia de conservare a "rupului+
Atunci c2nd Celălalt se di3olvă 2n cei 4ulţi,
pri'ul lucru ce se di3olvă este #aţa+ Celălalt GCeilalţiH
este Gs2ntH acu' fără fată+ Ei s2nt persoane #persona
2nsea'nă 'asca ce ascunde  a$a cu' fac 'ă$tile 
nu ce de3văluie faţaH, eu a' acu' de a face cu 'ă$ti
Gclase de 'ă$ti, stereotipuri la care 'ă tri'it
'ă$tile7unifor'eleH, nu cu feţe+ 4asca este cea care
%otără$te cu cine a' de a face $i care trebuie să fie
răspunsurile 'ele+ Trebuie să 2nvăţ se'nificatiile
ftecărui tip de 'ască $i să 'e'ore3 răspunsurile
asociate acestora+ &ar nici atunci nu pot fi si"ur 2n
totalitate+ 4ă$tile nu s2nt la fel de de'ne de 2ncredere
ca $i feţele, ele pot fă puse $i scoase, ascund la fel de
'ult c2t Gdacă nu 'ai 'ult dec2tH de3văluie+
Increderea nevinovată, plină de speranţă, a i'pulsului
a'oral a fost 2nlocuită
nesi"uranţei+ O dată cucuan8ietatea nicic2nd
apariţia celui de al te'perată
Treilea, a
apărut $i a'ă"irea, c%iar 'ai 2nspăi'2ntătoare 2n
prevestirea sa dec2t 2n pre3enţa sa confir'ată, 'ai
parali3antă dec2t pericolele adevărate de afară, pentru
că este un spectru nee8orci3abil+ Iar eu trebuie să
trăiesc cu această an8ietate+ #ie că?'i place, făe că
nu, trebuie să am încredere 2n 'ă$ti nu e8istă altă
cale+ Increderea e 'odul de a trăi cu an8ietatea, nu
'odul de a scăpa de ea+
Să anali3ă' două păreri strident contradictorii,
cea a lui "strup pri'a oară, iar apoi a lui estov
E o caracteristică a vieţii u'ane că ave' 2ncredere
unii 2n altii+++ Initial crede' fecare cuv2ntul celuilat,
iniţial crede'
2ncredere fecarea 2nnecelălalt+++
2nsea'nă abandona Totu$i, a avea
2n '2inile
celorlaţi+++ Că 2ncrederea $i abandonul ce o
: 09
ETICA POST4O&E)>A
2nsoţe$te constituie o parte funda'entală a vieţii
o'ene$ti se vede+++ atunci c2nd 2ncrederea e 2n$elată+
oino hontini lupus repre3intă una dintre cele 'ai
si"ure 'a8i'e+++ In fiecare aproape al nostru ne te'en
de un lup+ BAcest tip e rău, dacă rtu e oprit de Ie"e, ne
va distru"e, a$a "2ndi' de ftecare dată c2nd un orn
iese de pe fa"a$uD tradiliei consacrate+
Cele două citate se contra3ic, dar totu$i nu se
e8clud  sfid2nd lo"ica, s2nt a'2ndouă corecte 
condiţia vie ţii noastre e 'arcată de contradictie $i
astfel obli"ată să ră'2nă a'bivalentă fără putinţă de
vindecare+ Ave' 2ncredere $i nu ave'K ne e la fel de
tea'ă să ave' 2ncredere Gceea ce ne va transfor'a
2ntr?o pradă u$oară pentru orice escrocH$i să nu ave'
Gne2ncrederea per'anentă ne va face viaţa de
nesuportatH+ ăsati 2n voia soartei Gcare ar fă aceeaNH,
s2nte' incapabili să ale"e' 2ntre 2ncredere $i
ne2ncredere+ Astfel consideră' că altii s2nt de'ni de
2ncredere $i suspecţi, 2n acela$i ti'p, ceea ce ne ţine
2ntr?o stare de per'anentă discordanţă co"nitivă+
S2nte' pierduţi, derutaţi, vulnerabili+ Ave' nevoie de
ajttor+
Societatea e nu'ele acestui ajutor+ BIn etica
necunoscuţilor, scria Step%en Toul'in, Brespectarea
re"ulilor e totul, iar oca3iile de discreţie s2nt puţine,
2n vre'e ce B2n etica inti'ităţii, discreţia e totul, iar
relevanţa re"ulilor stricte este 'ini'ă + Cei care nu
se 'ai pot ba3a pe discreţie au 'are nevoăe de re"uli+
Societatea e nu'ele locului 2n care se află re"ulile $i
de unde se obţin ele+
Se pare totu$i că e8istă două locuri K unul ce face
oferte pe care clientii cons ideră că e "reu să le refu3e,
altul ce nu acceptă refu3uri+ Se 'ai pare, oca3ional, că
societatea susţine eul 'oral la fel cu' sfoara 2I
susţine pe cel sp2n3urat  nor'ele fiind sfoara, iar
ratiunea fabricantul de sfoară+

S#/0c#0/ă $i an#i6#/0c#0/ă
Intr?una dintre cele 'ai subevaluate lucrări de
antropolo"ie, printre cele foarte 'ari Gsau 2ntr?una
dintre cele 'ai 'ari lucrări de
M
Ynud E+ "strup, 4he Ethical emand, trans+
T%eodor :+ Xensen, #ortress Prcss, P%ila?delp%ia,
:<M:, pp+ <K 3 7hesto!3ntholog, p+ M1+
Citat după Xeffrey (lustcin, Ca,=e atd Cont,=act +
4a9ing the Personal Poi,tt of Bie:, O8ford University
Prcss, :<<:, p+ 0:+
: 0M
!F4U>T (AU4A>
antropolo"ie, printre cele subevaluateH, Rictor Q+
Turner a distins două tipuri diferite de Ba fă
2'preună, după 'odul 2n care co'porta'entul celor
care s2nt Gsau ajun"H 2'preună este su"erat, for'at $i
coordonat
E ca $i cu' ar e8ista aici două 'odele Brnajore de
interrelaţii u'ane, ju8tapuse $i alternante+
Pri'ul este al societătii ca siste' structurat,
diferenţiat $i adesea ierar%ic, de po3iţii politico?Ie "al?
oarnenii
econo'ice, dupăcuB'at
A: doilea+++ 'ulte
este 'ult
al tipuri
$i B'ai
de evaluare,
societăţii putin+
ca ce separă
o communitas,
co'unitate, nestructurată sau
structurată rudi'entar $i rclativ nediferenţiată, sau
c%iar ca o co'uniune de indivi3i e"ali care se supun
2'preună autorităţii "erterale a bătr2nilor din ritual+
a pri'a vedere, dualitatea propusă de Turner
pentru 'odelele sociale pare doar o altă versiune a
distinctiei ideale tipice at2t de venerate dintre
+esellschaft $i +emeinschaft. &ar spre deosebire de
Tnnies, Turner su"erea3ă nu o succesiune istorică $i
o e8clusivitate te'porală a celor două for'e, ci
coe8istenta, inte rpenetrarea $i alternarea lor, continuă
$i re"ulată+ Pentru a distin"e 'odelul său bipartit de
perec%ea conceptuală
$tiinţific, TuTner banali3ată
2$i propune 2n folclorul
să vorbească social?
de societas
$i communitas cea de a doua apăr2nd, după opinia
sa, 2n 'od evident $i re"ulat, c%iar $i 2ntr?o societate
bine structurată, ori de c2te ori un individ sau un "rup
trece sau este 'utat dintr?un loc 2n altul 2ntr?o
structură socială Gesenţa ar"u'entaţiei lui Tu'er,
de3voltată din anali3a Briturilor de trecere, e că nu
e8istă nici o cale directă de la un loc, definit din punct
de vedere social 2n structura socială, la altul K călătorii
trebuie să treacă pri'a dată prin communitas, care 2n
funcţie de societas, este un li'b, un "ol, un niciundeH+
Tu'er a e8pri'at uneori opo3iţia aceasta 2n 'od
diferit, ca Bstructură versus antistructură  conditia
lui communitas
anularea te'porară
estea aranja'entelor
disiparea sau suspendarea
structurale care
sau
sustin, 2n Bvre'uri nor'ale, viaţa lui societas.
Condiţiile lui societas $i communitas s2nt opuse
aproape sub toate aspectele+ Unele aspecte par totu$i
deosebit de relevante pentru subiectul nostru+ &acă
societas se caracteri3ea3ă prin etero"enitate,
ine"alitate, diferenţierea statutelor, siste' no'inal,
communitas e 'arcată de o'o"enitate, e"alitate,
absenţa statutelor, anoni'at+ Acest "rupaj de diferenţe
2nrudite se ref:ectă si'bolic 2n opo3iţiile pre"nante
2ntre, să
: 0
ETICA POST4O&E)>A
spune', 2'brăcă'intea distinctivă le"ată de statut, pe
de o parte, $i unifor'ă Gsau "oliciune K de3brăcarea 2n
public fiind cea 'ai ener"ică declaraţie
BantistructuralăH, pe de altă parte K sau 2ntre supra $i
subsi'boli3area distincţiilor se8uale K sau 2ntre "rija $i
indiferenţa faţă de aspectul personal+ Cu alte cuvinte,
communitas tope$te ceea ce societas 2ncearcă din "reu
să toa'e 2n for'e $i să forje3e+ Sau societas
'odelea3ă $i solidifică tot ceea ce 2n communitas este
lic%id $i fără for'a+
Turner e8plică 2n "eneral din punct de vedere
funcţional pre3enţa
si'ultanăGdesc%isăsau'ascatăHacelordouăconditiipau
3ascurtăa sc%i'bărilor de statut 2n communitas 2ntre
două perioade de $edere pe loc 2n societas are
se'nificatia socială a transfor'ării lor 2ntr?un fel de
primo materia u'ană, lipsită de for'ă speciflcă $i
redusă la o conditie ca re, cu toate că este 2ncă socială,
e fară sau sub toate for'ele acceptate de statut+ Ceea
ce 2nsea'nă că un individ trebuie să coboare <'ai 'ult
dec2t scara statutelor pentru a urca pe aceasta +
Indivi3ii trebuie u'iliţi pentru a fi 2nălţaţi,
despuiaţi de ve$'intele anterioare, le"ate de statut,
astfel [2nc2t să poată fă 2'brăcaţi cu altele diferiteK
această necesitate, dictată 'ai ales de pre'isele
două Bstărisiste'ice,
reproducerii indispensabilă
face pre3enţa
din punct
si'ultană
de vedere
a celor
funcţional+ C%iar dacă nu e i'plicat nici un ţel
con$tient, totu$i nevoia de conducere a siste'ului e
considerată a fă Be8plicaţia dualitătii+ Astfel, po3iţia
do'inantă a Bstructurii fată de Bantistructură este
reconfir'ată indirect 2n lo"ica e8plicaţiei  2n
e8plicaţie, Bantistructura apare ca fata 2n casă a
Bstructurii+ Ceea ce face ca Be8plicaţiile funcţionale
să nu făe 'ult 'ai 'ult dec2t relatările do'inaţiei 
do'inaţia povestită  este faptul că presupunerile lor
s2nt considerate dinainte valabile, presupu neri care au
atribuit rolurile de

and 3nti=7tructure,
Rictor Q+ Turner, 4he 2itual
)outled"e, Process/
on?don, 7tructure
:<9<, pp+ <9,
:M1+ E adevărat că, spre finalul studiului său, Turner
consideră  fără a detalia  posibilitatea unei
Bcon$tiinţe duble 2n fiecare societate, e8pri'ată 2n
referirile i'piicite la Bdouă 'odele sociale opuse+
Bln procesul vieţii sociale, co'porta'entui 2n
confor'itate cu un 'odel tinde ]să se 2ndepărte3eV de
co'porta'entul 2n confor'itate cu celălalt 'odel+
&e3ideratul ulti' este, totu$i, să se acţione3e 2n
funcţic de valorile lui communitas c%iar $i atunci c2nd
se joacă roluri structurale Gp+ :MMH+ &ar cu toate
acestea, pe 2ntrea"a durată a discuţiei, Turncr susţine
că cele două conditij s2 nt două Bstări ale or"ani3ării
sociale, scparate, suficientc lor 2nsele din punct dc
vedcre analitic, sau două 'odele tcoretice tot
scparate+

: 0<
!F4U>T (AU4A>
stăp2n $i de servitor 2nainte de 2nceperea efortului de a
e8plica+ &e aceea, te'a funcţionalităţii trebuie
2ndepărtată din anali3a lui Turner, ca nu cu'va te'a
să fie confundată 2ncă o dată cu o resursă+ E8istă un
alt aspect al anali3ei lui Turner care trebuie re"2ndit $i
revi3uit  tendinţa 2n 'are 'ăsură subcon$tientă de a
considera Bantistructura după 'odelul Bstructurii,
de a o trata ca pe o altă structură, structură cu se'nul
'inus+ #ie ca o altă realitate Gli'itată 2n ti'pH a
societăţii, făe ca o parte a societăţii sau ca un 'odel
analitic, a
sociale+ antistructura
r2ndul său,apare ca oGde$i
structura Bstare
$ti'a acu'
realitătii
că
este un proces, o activitate, perpetuă $i niciodată total
repetitivă, de autoreproducereH tinde să făe "2ndită 2n
funcţie de Bobiectivul său, adică de o stare stabilă,
stabilitate pe care se străduie$te să o atin"ă $i să o
perpetue3e+ Acest 'od de "2ndire a 'arcat
descoperirea altfel revoluţionară a antistructurii de
către Turner $i s?a 'anifestat 2n pre3entarea unei
i'a"ini esenţial statice a Bstructurii nestructurale+
Precipitatul unei ase'enea "2ndiri ba3ate pe structură
trebuie de ase'enea 2ndepărtat din vi3iunea teoretică
a lui Tu'er, dacă e folosită 2n anali3a 'odurilor 2n
care e atinsă relaţia u'ană atunci c2nd $i acolo unde
i'pulsurile 'orale au 2ncetat să făe suficiente 2n
calitate
Eu de principiu
su"ere3 că e călău3itor
bine să se al acţiunii+ 2n funcţie de
"2ndească
două procese sociale, 'ai de"rabă dec2t stări ale
societăţiiK $i că, 'ai de"rabă dec2t să se considere
unul Bsupli'ent functional al celuilalt, e 'ai bine ca
fiecare să făe considerat un feno'en 2n sine $i cu
se'nificaţie proprie, autotelică K $i că a'bele procese
pot fă cel 'ai bine concepute ca Bfapte brute ale
conditiei u' ane, astfel 2nc2t 2ntrebările B&e ceN $i
BPentru ceN devin redundante 2n vre'e ce
interpretarea se concentrea3ă asupra 'odului 2n care
funcţionea3ă fiecare proces $i asupra for'elor pe care
le produce 2n acest ti'p+
Cele două procese Ga'bele ftind procese de
socializare $idupă
structurare, de sociabilitate.
cel criteriile lui FiddensH
)eferindu?ne
s2nt cel de la
'etafora spaţiului social Ga cărui i'a"ine avantajea3ă
de la 2nceput Bstructura, cu 2nclinaţie 2nspre
do'inaţia e8clusivăH, pute' vorbi de procese care
2ncep Bde sus 2n jos, respectiv Bde jos 2n sus+ Sau
pute' considera diferenţa 2ntre cele două procese ca o
diferenţă 2ntre Bconducere $i Bspontaneitate+ Jn alt
'od, pute' e8pri'a această opo3iţie ca pe o opo3iţie
2ntre 2nlocuirea 'oralităţii cu reguli discursi!e $i
2nlocuirea 'oralitătii cu estetica. Sociali3area Gcel
puţin 2n societatea 'odernăH are ca scop crearea unui
'ediu de acţiune alcătuit din opţiuni
: 51
ETICA POST4O&E)>
ce pot fă Brespectate discursiv, ceea ce se reduce la
calculul raţional aJ pierderilor $i c2$ti"urilor+
Sociabilitatea plasea3ă unicitatea deasupra
re"ularităţii $i subli'ul deasupra raţionalului,
neaccept2nd de aceea 2n "eneral re"ulile, fac2nd
respectarea discursivă a re"ulilor proble'atică $i
anul2nd se'nificatia instru'entală a acţiunii+
Cele două procese vin 2n contradicţie $i se afă
2ntr?o co'petiţie constantă, ajun"2n: uneori la luptă
desc%isă, de$i doar pri'ul este, 2n 'od declarat, 2ntr?o
stare de ră3boi de u3ură cu celălalt+ &upă cu'
re'arcaSorel,,,e8istătendinţade2nlocuireavec%iisălbăti
ciicuviclenia, $i 'ulţi sociolo"i consideră acest lucru
un real pro"resto+ Jntr?adevăr, 2n epoca 'ode'ă,
'ulţi Gcei 'ai 'ulţiH sociolo"i, lu2nd ideile celor
puternici drept idei puternice, $i re3ultatele
constr2n"erii $i ale 2ndoctrinării 2ndelun"a te drept le"i
ale istoriei, au avut tendinţa de a si'pati3a cu
conducătorii $i de a 2'părtă$i 2n"rijorarea lor faţă de
obstacolele ce apar pe dru'ul către ar'onie $i ordine+
Prin consens aproape unani', viitorul aparţinea
conducătorilorK viitorul avea să fie o societate condusă
 $i astfel ano'aliile care nu se potriveau cu
i'a"inea pro"resului au luptat 2n 3adar pentru locul
lor de drept 2n cadrul vi3iunii sociolo"ice asupra
lu'ii+ &acă erau ad'ise, acest lucru se putea doar 2n
calitatea a priori incri'inată+

S0%/a/a=iona$i<a/&a i2%0i60$0i 2o/ai

Sociali3area este un proces controlabil Gde$i nu
e 2ntotdeauna controlat de persoane care pot fă
indicate $i nu'iteH, destinat reproducerii GperpetuăriiH
anu'itor aranja'ente de identităt K ea constă, 2n
obiectivul său ideal, dacă nu 2n practică, 2n atribuirea
de identităţi fiecărui 'e'bru al unei colectivităti+
Sociali3area repre3intă 'odalitatea de clasificare $i de
diferenţiere 2ntr?adevăr, se poate spune că un control
al ordinii sociale constă, 2n pri'ul r2nd, 2n activitatea
de clasificare
2ndatoririlor $i dedindiferenţiere
atribuite a drepturilor
punct de vedere social, care$i
se co'bină 2n identităt purtate individual sau
2'părţite 2n cadrul cate"oriilor de indivi3i+ Jn
societatea 'odernă, ceea ce s?a clasificat $i diferenţiat
$i atribuit, 2n pri'ul r2nd, nu au fost identităti

Fcor"es Sorci, 2e)lections on Biolence, trans+

T+ E+ Wul'c, Coilicr, >c. or-, :<9M,p. :<:+
:5:
!F4U>T (AU4A>

de 'i$careci 2ntre
e8plicite, 'ai de"rabă
ădentităţi,
"rade
sauvariabile
 dacădeselibertate
preferă
astfel  libertatea de a alege între identitt>ţi. Toc'ai
această libertate a fost distribuită ine"al, asi"ur2nd
deci di'ensiunea 'ajoră a diferenţierii Gine"alităţiiH+
Un procent relativ 'ic al populaţiei s?a apropiat
de polul a ceea ce >iet3sc%e nu'ea Bsupraoa'eni 
cei care ale", cei care stabilesc re"ulile, cei care se
ridică sin"uri, Bindivi3ii 2n sensul strict al cuv2ntului,
cel de entităţi independente $i autopropulsate+ &e
cealaltă parte se aflau restul, cei 2n care nu se avea
2ncredere 2n luarea deci3iilor, cei cărora li se contesta
capacitatea 'ora: $i abilitatea de a utili3a 2n 'od
acceptabil libertatea, dacă li se acorda+ Jn e8punerea
su'ară aproiecte
B'arile lui Stanley Co%en
de disciplinare, de re"le'entare, de
control, de se"re"are $i suprave"%ere descrise cle
istorici+++ erau toate proiecte de clasificare+ 4area
'ajoritate a populaţiei a fost Bclasificată pe ba3a
independenţei 'orale $i a autocontrolului+ Aspiraţiile
sale de a ale"e Gdacă ase'enea aspiraţii se faceau
si'ţiteH, 2ncercările individuale sau colective de a
anula identitătile atribuite erau, 2n consecintă,
incră'i?nate ca ni$te co'porta'ente ce 'eritau a fi
pedepsite sau necesitau un trata'ent sever, ori
a'bele+
B)estul era destul de volu'inos $i cuprindea
cate"orii cu "rade variabile de incapacitate etică $i
neloialitate+ B)asele inferioare 2napoiate, lipsite de
2nţelepciune $i inteli"enţă,
a "2ndi 2n viitor infantile
$i periculoase 2n neputinţa
2n forţa lor fi3icălor de
ne2'bl2n3ită pe care $i?o desfa$urau 2n i3bucniri
trecătoare de pasiune+ Cei săraci $i săr'ani 
sti'ulaţi de i'pulsuri tenebroase 'ai de"rabă dec2t
de raţiune, laco'i $i totu$i incapabili să?$i asi"ure
bunăstarea prin cu'pătare $i 'uncă, u$or deturnaţi de
la datorie de plăcerile sen3uale, ne"lijenţi ei 2n$i$i $i
totu$i invidio$i pe re3ultatele prudenţei altora+
#e'eile  2n3estrate sau 2'povărate cu o do3ă 'ai
'are de ani'alitate dec2t bărbaţii, incapabile să
ur'e3e consecvent vocea raţiunii, fiind per'anent 2n
pericol de a se abate din dru' din cau3a e'oţiilor+
Ceea ce a unit ase'enea clase net distincte de oa'eni,
persoane care
fac2ndu?i obiecte
ale", ale
$i astfel
ale"erii
sursa'ai
$i ţinta
de"rabă
preocupării
dec2t
etice?refor'atoare?punitive, a fost trăsătura
incapacităţii morale i'putate tuturor+ Presupusa
absenţă a capacităţii de judecată 'orală GBre3onabilă,
B'aturăH a facut a
Stanicy Co%en, Bisions of 7ocial Control/
Crirne Punishment and C0ass>Hication, Poiity Press,
Ca'brid"e, :<6, pp+ :<::<0+

: 50
ETICA POST4O&E)>

priori toate opţiunile

erau opţiuni lor suspecte,
autono'e, opţiuni 2nproprii,
'ăsura 2n care
opţiuni
spontane $i necăutate+ Controlul lui #oucault, B'arile
2ncarcerări ale secolului al \I\?lea, nu au fost dec2t
o e8presie practică a principiului călău3irii din etica
pro'ovată de sociali3are, destinată claselor
Bindolente din punct de vedere 'oral re"ula confor'
căreia co'porta'entul lor bun poate fi doar
%eterono', i'pus, venit din e8terior+
ibertatea de ale"ere a claselor ne$tiutoare $i
periculoase, ori de c2te ori s?a 'anifestat 2n practică
sau 2n inspiraţie, a fost alternativ patolo"i3ată
G'edicali3atăH sau incri'inată+ Intr?adevăr, "raniţa
2ntre incapacitatea 'orală $i co'porta'entul cri'inal
a fost aproape
cri'inalii $tearsăla 'ijloace odioase din cau3a
au recurs
viciilor lor 'orale a$a că ridicarea libertătii lor de
ale"ere a fost sin"ura 'etodă de a?ăapăra 2'potriva
propriilor i'pulsuri cri'inale $i, eventual, de a?i
2ndrepta, adică de a?i B2nvăta respectarea preceptelor
etice+ Clive E'sley a re3u'at strălucit strate"ia
ur'ătoare
2n per ioada : A518 : <11, 'ajoritatea e8perţilor $i
co'entatorilor s?au străduit să ne"e orice relatie 2ntre
salariile 'ici, sărăcie $i cri'inalitate+ Cau3ele
principale ale cri'ei erau considerate slăbiciunea
'orală, desfr2ul, Ienea, literatura proastă, ne"lijenţa
părinţilor $i Iipsa de educaţie+++
pe panta alunecoasă
&estinaţi 2nc%isoriorcătre
erauD pier3anie
cei percepuţi
$i care
a se aveau
afa
nevoie, de aceea, de corecţie  cei ce tulbură
ordinea, va"abon3il, cer$etorii sau c%iar cei descri$i
si'plu ca Bpun"a$l

Incri'inarea $i 2ncarcerarea acţionau ca profeţii

ce se reali3au sin"ure+ &iferenţele individuale 2ntre
delicvenţi erau unifor'i3ate $i declarate irelevante K
cri'inalii erau ţinuţi 2n conditii destinate a scoate la
iveală co'porta'ente 'onoton de identice, 2n acela$i
ti'p reduc2nd la 'ini'u' nu'ărul de oca3ii 2n care
deţinutii să action e3ecapersoane cu principii $i să se
lase călău3ite de acestea+ Anoni'atul 'aselor era
destinat a "enera cri'inalitatea, iar cri'inalii ofereau
ba3ele unei $ter"eri a diferenţelor, ale unui conte8t
penal unifor', care, la r2ndul său, nu putea dec2t să
confir'e 2n 'od vi3ibil adevărul presupunerii

0 Clivc E'sley, Crinie and 7ociet! in England,

0A5180(11, on"'an, ondon, :<M, pp+ *(851,
010+
:55
!F4U>T (AU4A>
ăniţiale+ &upă cu' a descoperit >ils C%ristie 2n
studiul său asupra practicii penale conte'porane,
O
de deci3ie
trecutulpolitică
social aIpentru eli'inarea
acu3atului preocupării
2nsea'nă 'ult 'ai faţă
'ult dec2t a face caracteristicile acestea nepotrivite
pentru %otăr2rea pedepsei+ &eci delicventul este, 2n
'are 'ăsură, e8clus ca persoană+ >u are rost să se
e8pună un trecut social, vise din copilărie, 2nfr2n"eri
 co'binate poate cu a'intiri ale 3ilelor fericite 
viaţa socială, toate acele detalii esentiale perceperii
celuilalt ca o adevărată făintă u'ană+ Cu 4anualul de
Sentinţe $i cu pri'ul său re3ultat, Tabelul de Sentinte
cri'a e standardi3ată ca >iveluri ale &elictului, viaţa
unei persoane ca Puncte ale Istoriei Penale, iar
sentinţele se reduc 5:a "ăsirea punctelor 2n care se
2nt2lnesc două linii +

Jn clasificarea $i diferentierea societăţii 'oderne,

incri'inarea ră'2ne desi"ur tratarea periferiei K
aceasta nu repre3intă totu$i 'ar"inea Bce nu se
2ncadrea3ă, care a ră'as după ce "rosul societăţii a
fost 2'părţit cu succes 2n cate"oriile respective $i
transfor'at astfel 2n totalitatea ordonată Gde$i
periferia este $i astaH+ Incri'inarea, 2ncarcerarea $i
practica penală ca atare pot fi vă3ute 'ai de"rabă ca
2ntrupări ale Bte%nicii de control din societatea
'odernă, duse la e8tre', sau  $i 'ai bine 
apropiindu?se de acel ori3ont ideal care 2i stabile$te
standardele $i 2i deter'ină direcţia pro"resului+ Prin
această interpretare, practica penală poate servi drept
laborator unde tendinţele, atenuate $i denaturate 2n
altă parte,
ur'ei, pot fi observate
controlul 2n for'ă
$i ordinea purăK la
constituie ur'a
obiectivele
declarate ale siste'ului 2nc%isorilor, $i obiectivele
cărora li se acordă 2n 'od desc%is prioritate faţă de
alte consideraţii $i care s2nt eliberate de constr2n"erile
i'puse de alte scopuri, potenţial inco'patib ile+ Poate
servi drept laborator de acest tip pentru studenţii din
societatea '+odernăK serve$te drept laborator de acest
tip, cu si"uranţă, pentru practicieni+ Stanley Co%en
su"erea3ă că tendinţa "enerală a practicii penale
Gpute' adău"a  $i a practicilor de control 'edical,
psi%iatric, industrial, educaţional $i de
5

4o:ards
:<<5, p+
>iIs+ulags,
:5+ Destern
C%ristie,
4odeicle Crime
7tleM,
Control as
)outled"c,
dcpersonali3ării, "ndustr/
ondon,
anoni'atului
$i unifor'i3ării individualităţiior planea3ă deasupra
2nc%isorii 'odcrne ca idealuri pentru carc s?a Iuptat
'ercu, dar care nu au fost atinse niciodată+
BPro"resui condiţiilor din 2nc%isori se 'ăsoară, cel
puţin 2n Statelc Unitc, prin apropicrea dc acCSt ideal+
C%ristic citea3ă, după Bos An"eles Ti'es din : 'ai
l <<1, descrierca 2nc%isorii Pclican (ay, Bcea 'ai
evoluata, Bco'plet auto'ati3ată $i conccpută 2n a$a
fcl 2nc2t dcţinuţii să nu dca oc%ii nici cu "ardicnii, nici
unii cu aiţii Gp+ 9H+

: 5;
ETICA POST4O&E)>
toate celelalte feluri, care, 2n epoca B'arii
2ncarcerări, au 2nceput prin detenţia obiectelor lor
2ntr?un spaţiu 2nc%is, suprave"%eat continuuH trece de
la 3idurile i'penetrabile ce ascund interiorul de
curio3itatea nedorită a celor din afară, către
Bdesc%iderea practicilor 2n faţa privirii interesate $i a
utili3ării dedicate a tuturor, 2n ti'p ce desfiintea3ă at2t
3idurile care despart 3onele Bcontrolate de cele
Blibere,; c2t $i diferenţa 2ntre Bdeţinuţi $i Boa'enii
liberi +
Ceea ce se poate observa 2n acel laborator este
rolul atribuit %eterono'iei co'portării ca principiu
supre' unui
crearea al controlului
conte8t 2nsocial+ Accentul se
care varietatea pune pee
acţiunilor
redusă, dacă nu c%iar total eli'inată+ >u e8istă reacţii
2nt2'plătoare, ce re3ultă 2n 'od nor'al din libertatea
de ale"ere K 2n sc%i'b, se observă o transparenţă
'a8i'ă a le"ăturii 2ntre sti'ulul e8tern $i 'i$cările
fi3ice K caracterul previ3ibil 'a8i' al reacţiilor e
asi"urat prin transfor'area unifor'ităţii conte8tului
2n unifor'itatea co'portării+ Se poate spune că
practica de ordonare a societătii 'oderne ur'ea3ă
intuitiv principiile 'etodolo"ice be%avioriste  cea
'ai ordonată societate va fi cea 2n care idiosincra3ia
'otivaţiilor individului este lipsită de orice influenţă
asupra acţiunilor sale, cea 2n care ceea ce "2ndesc $i
si't actorii nu 'ai contea3ă, deoarece, indiferent de
"2ndurile $i e'oţiile
ordinea socială lor, re3ultatul
se ba3ea3ă nu e afectat+
pe speranţa raţională&acă
că
'ajoritatea 'e'brilor societăţii, 2n cea 'ai 'are
parte a ti'pului, vor ur'a un cod etic invariabil,
trebuie luate 'ăsuri 2n pri'ul r2nd pentru reducerea
sau eli'inarea + i'pactului i'pulsurilor 'orale, care
s2nt 2ntotdeauna  ireparabil  at2t de personale, de
nedisciplinate, de i'previ3ibile+ Păstrarea ordinii
2nsea'nă 'enţinerea societăţii  acea reţea de
interacţiuni sociale  structurate.
&in punct de vedere ontolo"ic, structura
2nsea'nă relativă repetare, 'onotonie a
eveni'entelor K din punct de vedere episte'olo"ic, ea
'sea'nă Gdin acest 'otivH previ3ibilitate+ >u'i'
distribuite laun
Bstructurat 2nt2'plare,
spaţiu 2n 2n
care
careprobabilitătile
e probabil canu
anu'ite
s2nt
eveni'ente să aibă loc 'ai de"rabă dec2t altele+ In
acest sens, Bsocietatea este Bstructurată  o insulă
de re"ularitate 2ntr?o 'are de aleatoriu+ O ase'enea
re"ularitate precară poate e8ista doar ca re3ultat
continuu, perpetuu, al presiunii Bde socia:3are Ga
cărui di'ensiune procesuală se descrie, pe scurt, ca B
organizare socialăN&. Orice or"ani3are socială, 'ică
? BCalea de intrare 2ntr?o instituţic nu c clară+++
Calea de ie-ire c $i 'ai puţin clară+++ după cu' nu e
clar nici cc sau undc este instituţia GCo%cn, Bisions
ofsocial Control, p+ 5A&.

:56
!F4U>T (AU4A>
sau 'are, "lobală sau locală $i speciftcă din punct de
vedere funcţional, constă 2n supunerea
corriporta'entului ele'entelor sale unor criterii de
evaluare f2e instrunientale, fie procedurale. i 'ai
i'portant, ea constă 2n privarea de le"alitate $i
eli'inarea forţată a tuturor celorlalte criterii, $i, 2n
pri'ul r2nd, a standardelor care anulea3ă autoritatea
le"islatoare a totalitătii $i face astfel co'porta'entul
ele'entelor f:e8ibil 2n faţa presiunilor de sociali3are+
Printre astfel de standarde 'enite a fi supri'ate,
locul de onoare e ocupat
unui co'porta'ent 2n 'odde i'pulsul 'oral  G$i
evident autono' sursa
de
aceea, din po3iţia avantajoasă a or"ani3ării,
impre!izibil $i ostil ordiniiH+ &upă cu' a' afir'at
anterior, autono'ia co'porta'entului 'oral este
finală $i ireductibilă  'oralitatea scapă oricărei
codificări, a$a cu' nu serve$te nici unui scop e8terior
sie$i $i cu' nu intră 2n relatie cu ni'ic din afara sa,
adică nu are nici o relaţie ce poate f2 controlată,
standardi3ată, codificată+ Co'porta'entul 'oral se
declan$ea3ă prin si'pl a pre3enţă a Celuilalt cafaţă,
adică o autoritate )ără putere+ Celălalt cere fară a
ameninţa cu pedeapsa sau a pro'ite reco'pense+
Celălalt nu=mipoate face ni'ic, nici nu 'ă poate
pedepsi, nici nu 'ă poate răsplăti K toc'ai această
slăbiciune a Celuilalt 2'i de3văluie puterea,
capacitatea de a acţiona, ca responsabilitate+ Acţiunea
'orală e ceea ce ur'ea3ă după responsabilitate+ Spre
deosebire de acţiunea provocată de tea'a de pedeapsă
sau de pro'isiunea reco'pensei, ea nu duce la succes
sau nu ajută la supravieţuire+ #iind lipsită de scop, ea
scapă oricărei posibilităţi de le"islaţie %eterono'ă sau
de Bsalvare discursivă, ră'2ne surdă laconatus
essendi $i de aceea ocole$te judecata Binteresului
raţional $i sfatul autoconservării calcu?late, cele două
punţi "e'ene către lu'ea lui Beste, a dependenţei $i
a %eterono'iei+ #aţa celuilalt Ginsistă vinas, după
cu' ne a'inti'H repre3intă o li'ită i'pusă efortului
de a e8ista+ &e aceea oferă libertatea ulti'ă 
libertatea
orice faţă de sursa
dependenţă, oricărei
faţă de %eterono'ii,
insistenţa naturii defaţă de
a e8ista+
Confruntată cu o ase'enea libertate, Bsocietatea e
de3ar'ată, c%e'area la ordine se i3be$te de sur3enie,
ar"u'entele raţiunii dau de ne2nţele"ere, a'eninţarea
cu pedeapsa 2ncetea3ă să 'ai sperie+
)eacţia or"ani3ării la o astfel de autono'ie a
co'porta'entului 'oral o constituie %eterono'ia
raţionalităţilor instru'entale $i procedurale+ e"ea $i
interesul 2nlocuiesc "ratuitatea $i lipsa de autori3are a
i'pulsului 'oral  actorii s2nt provocaţi să?$i justifice
co'porta'entul prin raţiune, definit f2e de ţelul
aprobat, f2e de re"ulile
: 59
ETICA POST4O&E)>=
de co'portare+ &oar acţiunile "2ndite $i ar"u'entate
2n acest fel, sau potrivite pentru a f2 narate astfel, s2nt
ad'ise 2n clasa actiunilor cu adevăratsocia7e, adică a
acţiunilorraţionale, adică a actiunilor ce servesc ca
'ijloc de definire a actorilor ca actori sociali. A$adar,
acţiunile care nu 2ndeplinesc criteriile ur'ăririi unui
ţel sau ale disciplinei procedurale s2nt declarate
nesociale, iraţionale -ipri!ate. 4odalitatea de
sociali3are a acţiunilor prin or"ani3are include, ca un
corolar indispensabil, privati3area 'oralitătii+
Orice or"ani3are socială constă de aceea 2n
neutrali3area
'oral+ Aceastai'pactului perturbator
se reali3ea3ă printr?unal nu'ăr
i'pulsului
de
aranja'ente co'ple'entare  G:H asi"urarea unei
distante, nu a unei pro'imităţi, 2ntre cei doi poli ai
acţiunii  Ba face $i Ba suferi K a$adar, cei care
suportă acţiunea s2nt inaccesibili i'pulsului 'oral al
actorilorK G0H scutirea Baltora de clasa obiectelor
potenţiale ale responsabilităţii 'orale, a Bfeţe:or
potenţialeK G5H de3asa'blarea altor obiecte u'ane ale
acţiunii 2n 'ulţi'i de trăsături specifice dir punct de
vedere funcţional $i 'enţinerea acestor trăsături
separate, astfel 2nc2f oca3ia reasa'blării Bfetei din
Bele'ente disparate să nu apară, iar sarcina stabilită
pentru fiecare acţiune să poată f2 scutită de evaluare
'orală+
Prin aceste aranja'ente, or"ani3area nu
pro'ovea3ă co'porta'entul i'oral+ >u susţine răul,
a$a cu' unii critici se "răbesc să acu3e K totu$i, nu
2ncurajea3ă nici binele, contrar scenariilor co'puse
pentru autopro'ovarea sa+ Ea pur $i si'plu face
acţiunea socială adiaforică din punct de vedere 'oral
Gter'enul adiaphoron aparţine li'bajului ecleziastic K
2nse'na iniţial o credinţă sau un obicei declarate de
(iserică indiferente  nici 'erit, nici păcat  $i care
nu necesitau astfel nici oluare depo3itie,nici susţinere,
nici inter3icere of2cialăH
nici bună, nici rea, apreciabilă pe ba3a unor criterii
te%nice Gorientate 2nspre scop sau proceduraleH, dar nu
'orale+ A$adar, ea face responsabilitatea 'orală faţă
de Celălalt
i'pusă ineficientă
Befortului de a 2n rolul său
e8ista+ GEsteinitial de să
tentant li'ită
se
presupună că filosofii sociali, care, 2n pra"ul epocii
'oderne, au perceput pri'ii or"ani3area socială ca pe
o c%estiune de intenţie $i de 2'bunătăţire raţională, au
teoreti3at toc'ai această calitate a or"ani3ării ca
Bne'urire a O'ului ce transcende, $i privati3ea3ă 2n
irelevanţă socială, 'ortalitatea indivi3ilor+H
Să trece' 2n revistă, unul c2te unul, aceste
aranja'ente care constituie si'ultan Betica
or"ani3ării sociale $i adiafori3ea3ă din punct de
vedere 'oral acţiunea socială+
: 5M
!F4U>T (AU4A>
Ro' 2ncepe cu 2ndepărtarea efectelor actiunii
dincolo de li'itele 'orale  "ăsindu?se 2n Bstarea de
a"enţi6 $i despărţiţi at2t de sursele cu tntenţii
con$tienti3ate ale lanţului de acţiuni, c2t $i de efectele
ulti'e ale acţiunii, de către o serie de 'ediatori,
actorii au arareori $ansa de a anali3a intenţiile pe care
propriile contributii s2nt destinate a le servi, $i c%iar
'ai rar de a privi direct consecinţele faptelor lor+ i
'ai i'por?tant, dacă ar trebui vreodată să le 2nfrunte,
le?ar concepe cu "reu drept consecinţe ale faptelor lor
cu adevărat+ a ur'a ur'ei, e i'probabil să?$i
perceapă propria sarcină  'ică $i ne2nse'nată
co'parativ cu celelalte sarcini care au contribuit la
re3ultatele
moral. finale 
&eoarece ca relevantă
fiecare din at2t
acţiune este punctmediată,
de !ederec2t
$i mediatoare Bpur $i si'plu, suspiciunea de le"ătură
cau3ală e 2n 'od convin"ător eli'inată prin ne"area
evidenţei ca re3ultat Bneanticipat sau oricu'
Bneintenţionat Gsau, $i 'ai bine, Bprodus sau efect
secundarH al unui act neutru din punct de vedere
'oral, o "re$eală de raţiune, 'ai de"rabă dec2t un
e$ec etic+ Cu alte cuvinte, or"ani3area poate fi
descrisă ca un 'ijloc pentru 'enţinerea
responsabilităţii 'o?rale 2n stare de plutire+
)esponsabilitatea Bafiată 2n stare de plutire nu
aparţine ni'ănui 2n 'od special, deoarece contribuţi a
fiecăruia la efectul final e prea 'ăruntă sau parţială
pentru a i se atribui 2n 'od se'nificativ o funcţie
cau3ală,
&isecareacaresponsabilităţii
să nu 'ai a'inti' rolul de cau3ă
$i dispersarea decisivă+
a ceea ce a
ră'as duce, pe plan struc?tural, la ceea ce Wanna%
Arendt a descris cu pertinenţă ca Bautoritatea
>i'ănui K pe plan individual, lasă actorul, ca subiect
'oral, fără "rai $i fară apărare, atunci c2nd e
confruntat cu puterea dublă a sarcinii atribuite $i a
re"ulilor procedurale+
Corolarul i'portant al Bstării de a"enţi este că,
de$i a fost 2ndepărtată acu' la o distanţă si"ură de
scopurile u'ane ulti'e ale

 BStarea de a"enţi Gter'en inventat de Stanley

E'perimentat
4il"ra',
se refcră iave3i Bie:,
iucrarea
situaţia sa @bedience
2nTavistoc-,
care to 3uthorit/
ondon, :<M;,
responsabilitatea nup+'ai3n
:55H
este a actorului, acesta acţion2nd pe ba3a dorinţelor
aitcuiva+ &efinirea situaţiei de stare de a"enţi e, din
punctui tie vedere aI actoruiui, %eterono'ă $i in?clude
descrierea actorului ca a"ent al autorităţii+
9 BActiunea 'ediată Gter'cn inventat de Xo%n
ac%s, ve3i iucrarea sa 2esponsibilit and the
lndi!idual in 6odern 7ociet, Warvestcr, (ri"%ton,
:<:, pp+ :0:5, 6M6H se referă la pre3enţa unui
nu'ăr nedefinit de Bpersoane inter'ediare 2ntre
actor $i efecteie ulti'c aic acţiunii K i"norarea de către
noi a adevăratelor consecinţe ale acţiunii 2n care
s2nte' parte Gdar nu'ai parteH Be o 'ăsură a iun"i'ii
ianţuiui tie inter'ediari 2ntre noi 2n$ine $i acte+ :n
consecinţă, este e8trc' de "reu pcntru un actor
obi$nuit Bsă vadă
ior 2ndcpărtate, cu' propriile
contribuic acţiuni, prin
la produccrca efectele
nefericirii+
:5
ETICA POST4O&E)>
actiunii cole ctive, 'ai 2nt2i fra"'entate, apoi
coordonate, capacitatea 'orală a actorilor nu a
dispărut cu totul K poate fi acu' canali3ată 2ntr?o
direcţie convenabilă, 2ndreptată ctre alţi 'e'bri ai
lanţului de acţiuni, oa'eni 2ntr?o stare si'ilară de
a"enţi, Binter'ediarii din apropierea actorului+ &e
soarta lor este acu' actorul, ca eu 'oral, răspun3ător+
Capacitatea 'orală a actorului,
acu' să influenţe3e scopul care este $i2'piedicată
"eneral rezultatul
efortului colectiv, se desfă$oară 2n serviciul e)icienţei
acestui efort face din Bloialitatea faţă de se'eni, faţă
de Bca'ara3ii de ar'e, 'ăsura principală a
corectitudinii 'orale $i astfel spore$te dăruirea tuturor
faţă de sarcina apropiată, 2ntăre$te disciplina $i dorinţa
de a coopera, repri'2nd din 'ers tot ce au st2rnit
scrupulele 'orale le"ate de efectele 2ndepărtate ale
cooperării+
A: doilea aranja'ent ar putea fi cel 'ai bine
descris ca B$ter"erea feţei Gun proces ec%ivalent cu
Bde3u'ani3areaH+ E: constă 2n fi8area obiectelor la
Bcapătul de pri'ire al acţiunii 2ntr?o po3iţie 2n care li
inter3ice
se refu3ă calitatea
ridicareadeunui
subiecte
obstacol
'orale'oral
$i astfel
2'potriva
li se
intenţiilor $i efectelor acţiunii+ Cu alte cuvinte,
obiectele acţiunii s2nt scoase din clasa fiinţelor care,
virtual, se pot confrunta cu actorul ca Bfeţe+ >u'ărul
de 'ijloace aplicate 2n acest scop e cu adevărat i'ens,
2ncep2nd cu o privare e8plicită de protecţie 'orală a
du$'anului declarat $i sfir$ind cu clasificarea
"rupurilor selectate printre resursele de acţiune ce pot
fi evaluate doar 2n funcţie de valoarea lor te%nică,
instru'entală  totul p2nă la scoaterea străinului din
2nt2lnirea u'ană obi$nuită 2n care faţa sa poate deveni
vi3ibilă $i poate străluci ca o cerinţă 'orală+ In fiecare
ca3, i'pactul li'itativ al responsabilităţii 'orale faţă
de Celălalt e suspendat $i devine ineficient+
A: treilea
GpotenţialH aranja'ent
eu 'oral+ distru"e
Obiectul obiectul
a fost acţiunii
desco'pus 2n ca
trăsăturiK totalitatea subiectului 'oral a fost redusă la
o colecţie de părţi sau de 2nsu$iri, a căror
subiectivitate 'orală nu poate fi atribuită ni'ănui+
Acţiunile s2nt atunci 2ndreptate asupra trăsăturilor
specifice ale persoanelor 'ai de"rabă dec2t asupra
persoanelor 2nse$i, ocolind sau evit2nd cu totul
'o'entul 2nt2lnirii cu efecte se'nificative din punct
de vedere 'oral+ Trăsăturile constituie Bunităţi de
calcul prelucrate statistic, co'plet deta$ate, 2n
virtutea 'etodolo"iei prelucrării, de Bpersoanele
totale de la care au fost iniţial e8trase+ GToc'ai
această realitate a or"ani3ării sociale a fost e8pri'ată
2n postulatul reducţionis'ului filosofic pro'ovat de
po3itivis'ul
de'onstrarealo"ic
faptului că entitatea P poate fi redusă la
entităţile 8, y $i 3 conduce la deducţia că P nu Be
altceva dec2t adunarea lui 8, y $i 3+ >u
: 5<
!F4U>T (AU4A>
e de 'irare că Blipsa de sens a afir'aţiilor 'orale s?a
afiat printre pri'ele victi'e ale reducţionis'ului
lo"ic?po3itivist+H Ca să spune' a$a, i'pactul acţiunii
cu ţintă li'itată asupra obiectelor sale u'ane ca euri
totale este o'is $i scutit de evaluarea 'orală ca
nefac2nd
Bpersoane parte
totaledin intenţie+
ce apar G&in nou,
2n vi3iunea sin"urele
actorului s2nt
Bca'ara3ii de ar'e ai acestuia, iar i'pulsurile sale
'o?rale se concentrea3ă asupra lor+H
I'preună, cele trei aranja'ente asi"ură un "rad
'are de libertate al or"ani3ării sociale faţă de
constr2n"erile aplicate de i'pulsurile 'o?rale u'ane+
GJn "eneral, această libertate separă or"ani3area de
Basocierea 'orală $i 2i per'ite să stabilească scopuri
pe care o asociere 'orală nu ar putea să le atin"ă K de
fapt, acţiunea cu scop ca atare devine posibilă doar 2n
cadrul or"ani3ării sociale+H Ele or"ani3ea3ă $i vastul
spaţiu so?cial ce se 2ntinde dincolo de independenţa
'orală+ Efectul dublu al or"ani3ării Bstructurea3ă
spaţiul  2l face ordonat, re"ulat, supus calculelor,
per'iţ2nd prevederea re3ultatelor posibile ale
acţiunilor+ In acest spaţiu, calculul raţional, 'ai
de"rabă dec2t i'pulsul 'oral neraţional, de3ordonat $i
necontrolat, este cel care orientea3ă acţiunea+
Efectul "eneral al aranja'entelor de 'ai sus e $i
heteronomia acţiunii, de$i nu 2n fiecare ca3 acest fapt
este evident de la sine+ >atura %eterono'ă a acţiunii e
vi3ibilă atunci c2nd acţiunea are loc 2n cadrul
for'ali3at al unei or"ani3ări, cu plutirea
responsabilităţii, susţinută oficial, $i cu desfă$urarea
ordinului $i a constr2n"erii ca principalii +deter'inanţi
Gsau cel puţin factori de fondH ai acţiunii+ Este 'ai
puţin vi3ibilă sau nu este vi3ibilă deloc atunci c2nd
ordinul apare de"%i3at, sub for'a Bsfatului dat de
Be8perţi,
social persoane
autoritatea decea joacă roluri
pronunţa căroraobli"atorii+
sentinţe li s?a atribuit
Gadevărate, efective, de'ne de 2ncredereH+
Weterono'ia e $i 'ai "reu de detectat atunci c2nd
ase'enea sfaturi s2nt Bcu'părate de Bclient de la
e'perţi care nu au putere de constr2n"ere  libertatea
consu'atorului 'anifestată 2n tran3acţia co'ercială $i
libertatea ulterioară a clientului de a aplica sau de a
nesocoti instrucţiunea cu'părată, ascund efectiv
faptul că sfatul e re3ultatul definirii de către altcineva
a situatiei cl ientului, al vi3iunii altcuiva asupra
fericirii clientului $i al criteriilor altcuiva de a distin"e
binele de rău, corectitudinea de incorectitudine+ 4ai
'ult, natura co'ercială a tran3acţiei ascunde faptul că
este un 'ecanis' social, despre a cărui funcţionare
clienţii $tiu puţin $i
puţin, 'ecanis' ce pea care
ales 2ladresa
pot controla
căutată $ide'ai
client
pentru 2ndru'are, că este un 'ecanis' %eterono'
care produce toc'ai i'pulsul de a căuta instrucţiunile
: ;1
ETCA POST4O&E)>
altcuiva $i aceasta la adresele e8istente 2n bine
2ntoc'itele BPa"ini aurii, despre care se crede că
includ a"enţiile de'ne de a li se acorda 2ncredere+ E
adevărat că unui an"ajat dintr?o or"ani3aţie i se dau
bani 2n sc%i'bul supunerii faţă de ordinele $efilor, 2n
ordinulcee8pertului,
vre'e un client al
pepieţei
care 2ldăpoate
el 2nsu$i
atunci
banie8ecuta+
pentru
Altfel, totu$i, sfatul e8perţilor nu diferă 'ult de
ordinul $efilor 2n privinţa i'pactului său asupra
eliberării acţiunii de responsabilitatea 'orală a
actorului $i a supunerii sale, 2n sc%i'b, faţă de
standardele, %eterono' controlate, ale c2$ti"ului $i ale
eficientei instru'entale+

S0%/a&6#&#i<a/&a i2%0i60i0i 2o/a$

Celălalt 'od 2n care eurile 'orale se 2nt2'plă a fi
deposedate de capacitatea lor 'orală este aproape
care ur'ea3ă
opusul pri'ului+a fi&acă
reali3ată,
sociali3area
2nainte de
anticipea3ă
a 2ncepe,starea
$i o
'onitori3ea3ă $i o reinterpretea3ă pe 'ăsură ce
avansea3ă, sociabili?tatea nu are direcţie, nici nu $tie
2ncotro se 2ndreaptă+ &acă sociali3area este planificată
2n ti'p, 2ntotdeauna destinată ti'pului care nu e 2ncă,+
sociabilitatea, oric2t de 'ult ar dura for'ele pe care le
ia, trăie$te co'plet 2n pre3ent+ &acă sociali3area
repre3intă un proces cu'ulativ, ba32ndu?se pe
reali3ările de ieri pentru a atin"e scopurile de '2ine,
sociabilitatea e plată, ea se af:ă la un sin"ur nivel,
'i$c2ndu?se fară a?$i sc%i'ba locul, re2ncep2nd 2n
fiecare clipă K spre deosebire de sociali3are,
sociabilitatea nu are bio"rafie $i 2ntrerupe, 'ai
de"rabă dec2t Bface istoria+ &acă sociali3area reduce
nu'ărul de opţiuni
care 2l face, 2ncă desc%ise,
posibilităţile vii cresc cu fiecare
o dată pas pe
cu erupţia
socialibilităţii, iar cele 'oarte re2nvie+ In vre'e ce
sociali3area poate fi anali3ată, desco'pusă 2n fa3e $i
acte constituente, 2n acţiuni parţiale $i funcţii
co'ple'entare, sociabilitatea pare a fi dintr?o sin"ură
bucată $i ră'2ne ea 2nsă$i doar 2n totalitatea sa+ &acă
sociali3area serve$te drept paradi"'ă a naraţiunii care
are un sens $i o for'ă de pre3entare, cu 2nceput,
cuprins $i 2nc%eiere, sociabilitatea este 3"o'otoasă
atunci c2nd erupe, dar nu poate fi raportată sau
repovestită 2n adevărul ei ori"inar+ Con$tient, sau
atunci c2nd e cercetată retrospectiv, sociali3area este
sau pare un 'ijloc destinat unui scop+ Socialibilitatea
nu are nici un obiectiv, ci constituie un instru'ent
pentru ni'ic altceva dec2t pentru ea 2nsă$i K poate de
aceea sociabilitatea trăie$te doar pe apucate, cu
spas'e $i e8plo3ii K 2$i atin"e sf2r$itul 2n clipa c2nd
erupe+
:;:
!F4U>T (AU4A>

&iferenţa cea 'ai evidentă este aceea 2ntre

e8istenţa unui scop al sociali3ării $i lipsa de interes a
sociabilitătii+ Sociali3area e lipsită de sens fară un alt
scop dec2tpas
fiecărui ea pe
2nsă$i,
caredar2l acel
face+scop asi"urăscopului
Pre3enţa substantă
construirea sau apărarea unei anu'ite ordini,
atin"erea unei anu'ite stări de lucruri  per'ite
sociali3ării să fie un proces calculat, să co'pare
valoarea relativă a pa$ilor care trebuie sau nu trebuie
făcuţi, să evalue3e c2$ti"urile co'parativ cu
pierderile, să distin"ă 2ntre succes $i e$ec, să aprecie3e
ce B'erită banii, să clase3e eficienţa acţiunilor+
Totu$i, nu e8istă standarde după care să se 'ăsoare $i
să se esti'e3e 'anifestările de sociabilitate, deoarece
ea 2ncepe spre a nu reali3a ni'ic, iar costurile 2i pot fi
calculate doar c2nd e 2nc%eiată, 2n ti'p ce c2$ti"urile
se risipesc o dată ce elanurile de sociabilitate se stin"+
funcţie de 'ijloace
&eoarece sociabilitatea
$i scopuri,
nu poate
ea nufiapartine
considerată
după2n
standardele lui Qeber  fa'iliei actiu nilor raţionale+
Jn sc%i'b, sociabilitatea, acea structurare
antistructurală, este un feno'en estetic  de3interesat,
lipsit de scop $i autotelic Grepre3ent2nd, adică,
propriu?i scopH+ Sin"urul său 'od de a e8ista ::
constituie sincroni3area 'o'entană a senti'entelor+
Acestea s2nt 2'părtă$i te, dar înainte de a fi e8pri'ate
$i în lo c să fie cla rificate  împărtă-irea însă-i se
nu'ără 2n pri'ul r2nd printre senti'entele 2'părtă$ite
 cel 'ai cople$itor dintre senti'ente,
precu'pănitor asupra tuturor celorlalte senti'ente,
nelăs2nd loc sau ti'p pentru anali3area altor
senti'ente+ Calea altfel sinuoasă către coordonarea
afectelor,
autoanali3ei,$erpuind la e8pri'ării,
absurdităţile nesf2r$it prlntre a"oniile
i'perfecţiunile
cuvintelor, e brusc scurtată+ Preli'inariile nu s2nt
necesare  senti'entele se 2'părtă$esc acu', aici, pe
loc+ Era un dru' lun" de la Unul la CeIălaltK acu' nu
'ai e8istă distanţe, nu au 'ai ră'as bre$e $i "oluri 2n
lu'ea lui Bnoi, acel Bnoi care e doar pluralul lui
Beu K nu trebuie construite punţi+
Pro8i'itateN Poate, dar foarte diferită de cea
2nt2lnită de noi 2n cadrul Basocierii morale 2n doi+ &a,
ca $i pro8i'itatea 'orală, aceasta nu $tie $i nu aude
de drepturi, obli"aţii, contracte sau 2ndreptăţiri le"ale+
Ca $i pro8i'itatea 'orală, ea nu are loc pentru raţiune
$i nu 2nţele"e pretenţiile de a se e8plica $i scu3a+ Ca $i
pro8i'itatea 'orală, această pro8i'itate de topire
e'oţională este B2nainte de e8istenţă, 2nainte de
cunoa$tere, de ar"u'ent, de acord, de consens+ &ar
aici sf2r$esc si'ilarităţile+ Pro8i'itatea 'orală era
apropierea #eţei+ Pro8i'itatea estetică e apropierea
'ulţi'ii, iar sensul 'ulti'ii este anoni'atul+
: ;0
ETICA POST4O&E)>
#aţa repre3intă caracterul diferit al Celuilalt, iar
'oralitatea e responsabilitatea pentru această
diferenţă+ 4ulţi'ea constituie 2năbu$irea, abolirea,
stin"erea diferenţei din Celălalt+ )ăspunderea 'orală
si'ilaritate+
se %răne$te 4ulţi'ea
din diferenţă+
suspendă 4ulţi'ea
$i 2nlăturătrăie$te
societatea
din
cu structurile, clasificări le, statutele $i rolurile ei+ &ar
distru"e, pentru o vre'e, $i 'oralitatea+ A fi 2n
'ulti'e nu 2nsea'nă a)ipentru. Insea'nă a)i cu.
Poate nici 'ăcar asta doar a)î în.
A depă$i distanţa Gsau 'ai bine 3is  a nu per'ite
pro8i'ităţii să se risipească 2n distanţăH este o luptă
obositoare, c%inul fară sfir$it al eului 'oral+ 4ulţi'ea
anulea3ă distanţa fără efort $i instantaneu+ &upă cu'
a spus E:ts Canetti, 2ntr?un sin"ur act de eliberare.
Ce: 'ai i'port ant eveni'ent din cadrul 'ulţi'ii 2l
constituie eliberarea, 2nainte de care, ea nu e8istă cu
adevăratK eliberarea este cea care o creea3ă+ Acesta
de diferenţe
este 'o'entul$i se
c2nd
si't
toţie"ali+
cei ce aparţin 'ulţi'ii scapă
Un o' stă sin"ur 2ntr?un loc protejat $i bine definit,
fiecare "est aI său af2r'2ndu?i dreptul de a?i ţine pe
alţii Ia distanţă+++ Toată viaţa, de c2nd se $tie eI, e
or"ani3ată 2n distanţe  casa 2n care se 2nc%ide cu
bunurile Iui, po3iţiile pe care le deţine, ran"ul pe care
2I dore$te  toate servesc la crearea distanţelor, la
confr'area $i e8tinderea lor+++ >ici un o' nu se
poate apropia de aItuI, nici să ajun"ă la 2nălţi'ea lui+++
>u'ai 2'preună se pot elibera oa'enii de apăsarea
distanţei K $i toc'ai aceasta se 2nt2'plă 2ntr?o
'ulţi'e+++ $i re3ultă un senti'ent uria$ de u$urare+
Pentru un ase'enea 'o'ent binecuv2ntat, c2nd
ni'eni nu e 'ai 'are sau 'ai bun dec2t aItul, devin
oa'enii 'u:ţi'eM+

Sociabilitatea instantanee a 'ulţi'ii repre3intă o

antistructură a structurii sociali3ării+ Jntr?un 'o'ent
"lorios de Beliberare, ea anulea3ă ani Gpoate secoleH
de 'uncă perseverentă+ >u are structură proprieK
'editea3ă pe ruinele structurii pe care toc'ai a
aruncat?o 2n aer, sin"ura structură cunoscută de
Bsocietate+ Structura $i istoria apar 2'preună $i tot
2'preună dispar, iar 'ulti'ea nu are istorie, doar un
Bpre3ent trăit

? Elias Cancttj, Cro:ds and Po:er, trans+ Carol

Stc.art, Pcn"uin, War'onds.ort%, :<M5, pp+ ::<+
BO'uI se pietrifică $j se Tnne"urca3ă 2n distanţclc pc
carc
2nviclc?a crcat, spunc
2n 'o'entul Canetti+
G$i este O'ul scun
litcral'ente Iu'inca3ă
'o'entH$i:
c2nd distanţelc sc topesc la căldura lui Ba f2 cu+ n
"loata dionisiacă, printrc petrccăreţii dionisiaci,
Bsclavul apare ca un o' libcr K toatc 3idurilc ri"ide,
ostilc, pc carc fic neccsitatca, f2c despotis'ul lc?a
ridicat Tntrc oa'cni, s2nt sfar2'ate G#ricdric%
>ict3sc%c, 4he Sirth of 4ragel!, trans+ #rancis
Foiffln", &oubieday, >c. or-,0(5K, p+ 05H+
: ;5
!F4U>T (AU4A>
2n 'od colectiv :+ O dată ce ajun"e 2'preună,
4ulţi'ea se2ndepline$te
'ulţi'ea poate into8icatotprin
ce i'a"ini
era deale2ndeplinit+
unei alte
lu'i, dar nu 2$i stabile$te acele i'a"ini ca ţel, ca
sarcină, ca scop ce trebuie atins Gfiind 'ulţi'e, nu e
capabilă oricu' Bsă atin"ă un scopH K de aceea 2$i
anulea3ă propriul viitor+
Ulti'a trăsătură se poate adău"a la bleste'ul
2nnăscut al 'ulţi'ii
fra"ilitatea sa con"enitală+ &ar, poate, la urrna ur'ei,
nu e+ bleste' fără vre'elnicie, fără a uita trecutul $i a
desconsidera viitorul, fară a i'provi3a 'o'entul
pre3ent, 'area si'plif2care, principala tentaţie a
'ulti'ii, nu ar fi posibilă+ Totu$i, 'ulţi'ea este
fra"ilă $i efe'eră, 'o'entele ei de "lorie s2nt
trecătoare+ Structura e suspendată, nu de'ontată+
4ulţi'ea repre3intădec2t
niciunde altundeva o 2nabsenţă dinnustructură,
structură e loc de dar
2ntoarcere după această absentă+
Sociali3area a oferit o trecere si"ură către Blu'ea
celui de al Treilea, lu'ea din afara asocierii 'orale+
Sociabilitatea e8plo3ivă a 'ulti'ii oferă o altă
trecere, 'ai interesantă de$i 'ult 'ai puţin si"ură+
Sociali3area a făcut acea lu'e vastă de afară locuibilă
prin nor'e $i re"u% ce trebuie 'e'orate $i respectate+
Jn lu'ea creată 2ntr?o străful"erare de sociabilitatea
'ulţi'ii, nu e8istă norine $i re"uli care să constr2n"ă,
doar '2na 2ntinsă, sper2nd să prindă alte '2ini din jur+
BS2nte' cu totii aici 2'preună+ >or'ele diferenţia3ăK
lipsa nor'elor anulea3ă diferenţele+ In 'ulţi'e,
s2nte' cu toţii la fel+ Circulă' 2'preună, dansă'
2'preună, lovi' 2'preună, arde' 2'preună, ucide'
2'preună, Bsin"urul lucru i'portant fiind, 2n ulti'ă
instanţă, că:< toti ar trebui să ne scăldă' 2n a'bianţa
afectuală + BCe e de făcut nu 'ai constituie o
problemă. `inta e i'ediat limpede, foarte clară,
vi3ibilă 2n oc%ii, "esturile $i 'i$cările tuturor. #ă doar
ce fac ceilalţi+ >u fiindcă ceea ce fac ei e bine, util,
fru'os sau co`ect, sau fiindcă a$a spun ei, sau f2indcă
a$a cre3i tu, ci f2indcă ei o fac+ E8istă o $ansă de a uni
ceea ce a fost cu un 'o'ent 2n ur'ă c%inuitor de
separat $i de 2nstrăinat  $i de a o face, doar printr?o
"ri'asă, un "est, un stri"ăt+

Postrnodern
4ic%e:
B&esi"n 4ribalism,
Issues, 6affesoli,eu'de6asGues
vol+ trans+
;, nr+ C%arles )+ #aul-es,
:0, :<, 2n+
p+ :;9+
4affesoli lea"ă această caracteristică de feno'enul
specific postmodern al Bneotribalis'ului Anularea
ti'pului isto ric este totu $i o trăsătură universală a
feno'enului 'ulţi'ii K doar i'portanţa Sa poate f2
Considerată cu adevărat Bpost'ode'ă+
  4ic%el 4affesoli, 4he Ethics of3esthetics,
tranS+ )oy (oyne, 2n BT%eory, Culture and Society,
vol+ , :<<:, p+ ::+

l ;;
ETICA POST4O&E)>

Jn vre'e 'orală
responsabilitatea ce cusociali3area
obli"aţia de a2nlocuie$te
respecta
nor'ele procedurale, 2n 'ulţi'e probleina
responsabilităţii nu se pune niciodată+ 4ulţi'ea aduce
lini$tea non?deci3iei $i a non?nesi"uranţei+ Totul a fost
%otăr2t 2nainte cle a 2ncepe orice+ Sociali3area scoate
responsabilitatea de pe a"enda celui care ia deci3ii+
Sociabilitatea 'ulti'ii anulea3ă responsabilitatea
2'preună cu a"enda $i cu deci3iile+
In ceea ce prive$te 'oralitatea, cele două
re3ultate s2nt si'ilare+ Weterono'ia Gre"ulilor sau a
'ulţi'ilorH ia locul autono'iei eului 'oral+ >ici
structura, nici antistructura, nici sociali3area
societăţii, nici sociabilitatea 'ulti'ii nu tolerea3ă
supunerea, de$i'orală+
independenţa una cu A'bele
intenţie, i'pun
iar cealaltă
$i obţin
prin
absenţă+ >ici raţiunea Gcel puţin acea raţiune care
pretinde dreptul la acest nu'e, raţiunea 2ntruc%ipată
2n le"ile asistate de putere ale societăţiiH, nici
pasiunea, clocotind 2n unitatea 'ulţi'ii, nu ajută eul
să fie 'oral, ele doar ajută eul, la bine sau Ia rău, să
supravieţuiască 2n lu'ea 2n"ustă, ciudată, care nu are
loc pentru ['oralitate+

$6#o/ia na#0/aiă a 6#/0c#0/ii 7i a an#i6#/0c#0/ii

&ouă procese, două principii+ Ele s2nt  sau a$a
ceea
ne parceţie
unul
$i 'ie,
clăde$te
o'ului
cu trudă
'odern
$i protejea3ă
 2n contradicţie
cu "rijă, 
celălalt atacă $i distru"e + i totu$i  a$a pare din nou
 unul nu poate trăi fară celălalt+ #ără structura
'enţinută vie prin efortul ne2ncetat de sociali3are, nu
va fi nici viată de 3i cu
3i, nici istone
doar structurile au istorie, deoarece nu'ai ele pot dura
'ai 'ult dec2t vieţile $i faptele 'uritorilor care le
co'pun, le produc $i s2nt, la r2ndul lor, produ$i de ele+
&ar structura reali3ea3ă acest lucru re'arcabil cu
preţul enor' al supri'ării fortelor creatoare ale celor
a căror istorie colectivă continuă o asi"ură  ea trebuie
să parali3e3e pentru a putea 2nviora, să a'orţească
viaţa pentru a o prelun"i+ &acă ar face?o 2n felul său

fărăcate"oric  nu
sfir$it+ Poate niciarc%iar
e8istaaceasta
istorie,dindoar o repetare
ur'ă nu ar
avea loc  structurile s2nt bune să despartă oa'enii,
dar dacă fra"'entele nu stau 2'preună, c%iar efortul
de a le ţine separate, fiecare 2n cu$ca 'ică a statutului
$i a funcţiei, s?ar epui3a, ordinele ar suna a "ol, iar
c%e'ările s?ar i3bi de 3idul ne2nţele"erii+ Cele două
procese abia dacă pot avea 2ncredere unul 2n altul $i
coabita 2n pace, dar ele trebuie să pună capăt
acţiunilor ostile, 2n ca3ul 2n care adversarul nu
'anifestă epui3are+ S2nt 'enite a se obi$nui
:;6
!F4U>T (AU4A>
unul cu altul sau a pieri+ Trebuie "ăsit, $i a fost "ăsit,
un rnodus !i!endi. Sau, 'ai de"rabă, un nu'ăr de
'oduri, pe r2nd+
&espre pri'ul afiă' din studiul re'arcabil al lui
&ur-%ei' asupra Bfor'elor ele'entare ale vietii
reli"ioase+ Jn acest 'od, cele două procese au
reali3at, se pare, o cooperare ui'itoare $i e8e'plară,
$i au reali3at?o prin strata"e'a si'plă a separării
te'porale $i spaţiale  este ti'p $i loc pentru unul,
ti'p $i loc pentru celălalt, dar ele nu se 2nt2lnesc
niciodată $i astfel nu intră 2n de3acord niciodată
Uneori populaţia e divi3ată 2n 'ici "rupuri ce rătăcesc
independent uneie de altele, 2n diversele lor ocupaţii K
fiecare fa'ilie trăie$te
scurt 2ncerc2nd sin"ură,
să?$i procure v2n2nd
%rana $i pescuind,prin
indispensabilă pe
toate 'ijloacele ce le are la dispo3iţie+ Uneori,
di'potrivă, populaţia se concentrea3ă $i se adună 2n
puncte deter'inate pentru o perioadă de ti'p ce
varia3ă de la c2teva 3ile la c2teva iuni+
Este "reu de i'a"inat o opo3iţie 'ai radicală
2ntre două ti'puri $i două locuri+ In dispersare, viaţa e
Bunifor'ă, lene$ă $i plictisitoare+ &ar faptul 2nsu$i al
concentrării o sclii'bă 2n totalitateK el acţionea3ă ca
un Bsti'ulent e8cepţional de puternic+ BSe creea3ă
un fel de electricitate, oa'enii s2nt transportaţi către
un B"rad e8traordinar de e8altare+ Porne$te o
Bavalan$ă printre B"esturi violente, stri"ăte,
adevărate urlete $i 3"o'ote
felurile K Befervescenţa asur3itoare
atin"e adesea de toate
un ase'enea
"rad, iar Bpasiunile de3lănţuite au o ase'enea
i'petuo3itate 2nc2t Bnu pot fi stăp2nite nicicu'+
>i'ic e8traordinar de pri'itiv 2n toate acestea,
pute' fi si"uri+ BIn 'ijlocul unei adunări ani'ate de
o pasiune co'ună, nu deveni' cu toţii Bcapabili de
acte $i senti'ente de care nu s2nte' 2n stare atunci
c2nd acţionă' prin forţe propriiN In perioadele de
'ari sc%i'bări revoluţionare, Boa'enii se caută unii
pe alţii $i se adună 'ai 'ult ca niciodată+ i atunci,
pasiunile care 2i ani'ă s2nt de o ase'enea intensitate
2nc2t nu pot fi satisfacute dec2t prin acţiuni violente
$i nestăp2nite, acţiuni de un erois' suprao'ene sc sau
de
Subuninfiuenţa
barbaris' s2n"eros+++
e8altării "enerale, vede' cu' cel 'ai
'ediocru $i 'ai inofensjv bur"%e3 devine fie erou, fie
'ăcelar+
Ceea ce este cu adevărat ciudat 2n societăţile
Bpri'itive către care s?a 2ndreptat &ur-%ei' 2n
căutarea 2nţele"erii, e un sin"ur lucru i3olarea
reciprocă $i alternarea lină, pa$nică $i re"ulată a celor
două
: ;9
ETICA POST4O&E)>
Blu'i etero"ene $i inco'parabile 2ntre ele  cea a
cotidianului $i a carnavalescului, cea a structurii $i a
antistructurii, cea aprofaîiului $i a sacrului. Separarea
a făcut 'inuni rit'ul profan, Blene$ $i plictisitor al
cotidianului $i?a putut reface ener"ia, a putut re2ntineri
an după an, sorbind apa vietii din i3vorul e'oţiilor
obi$nuite fără a fi a'eninţat din c2nd 2n c2nd de
i3bucnirea necontrolată a frene3iei 'ulti'ii+ Această
coabitare pa$nică $i profitabilă Bpune clar 2n evidenţă
le"ătura dintre ele, dar, 2ntre popoarele nu'ite
civili3ate,01 continuitatea lor relativă le tulbură
relatiile  adică, serviciile reciproce pe care le
oferă nu s2nt la fel de vi3ibile 2n spatele confiictelor
evidente, a$a cu' au fost odată "raţie in"enuităţii abo
ri"enilor
Acestaustralieni+
ulti' punct a continuat să?: 2n"rijore3e pe
&ur-%ei', după cu' ne a'inti', atunci c2nd căuta cu
disperare sursele vi"orii 'orale 2n propria noastră
lu'e 'arcată de divi3iunea strictă a 'uncii $i de
separarea profesională+ &ur-%ei' credea cu tărie că
Brefacerea 'orală nu poate fi reali3ată dec2t prin
reuniuni, adunări $i 2nt2lniri, unde indivi3ii, fiind
str2ns uniţi 2ntre ei, 2$i reafir'ă 2n co'un senti'entele
co'une+ &ar noi, 2n societatea noastră 'odernă,
'2ndră de raţionalitatea $i de bunul ei si'ţ, trece'
printr?o fa3ă de B'ediocritate 'orală, Bnu ne 'ai
pute' pasiona de principiile de odinioară, dar nu ne?
a' entu3ias'at 2ncă nici de cele noi+ BPe scurt, vec%ii
3ei 2'bătr2nesc ori au 'urit deja, iar alţii nu s?au
născut
co'plicate2ncă+2ntre
#or'a specific
profan 'odernă
$i sacru a relaţiei
Gstructură $i
sociabilitate antistructurală, 2n vocabularul utili3at
p2nă acu'H &ur-%ei' a considerat?o
necorespun3ătoare+ O ase'enea stare, a conclu3ionat
el, Bnu poate dura la nesf2r$it+ Ra veni o 3i c2nd
societăţile noastre vor cunoa$te din nou acele ore de
efervescenţă creatoare0:+
Cu' era acea for'ă 'odernă, pe care &ur-%ei'
o "ăsea nepotrivită pentru o supravieţuire
2ndelun"atăN Pe scurt, ti'purile 'oderne erau
cunoscute pentru asaltul brutal al profanului 2'potriva
sacrului, al raţiunii 2'potriva pasiunii, al nor'elor
2'potriva spontaneităţii, al structurii 2'potriva
pare că $ti' de
antistructurii, al sociali3ării
acu' de ce2'potriva
trebuia săsociabilităţii+
fie a$a+ >oua Se
ordine care apărea din ruinele a ceea ce se nu'ea
ancien r>girne era condusă de stat $i controlată de
acesta, $i astfel toate vesti"iile autorităţii locale
 8 Cf+ 'i:e &ur-%ci', 4he Elementar Forms
ofthe 2eligzous > trans+ Xoscp% Qard S.ain, Ailen 
Un.in, oridon, :<9, pp+ 01<001+
81 Cf+ &ur-%ei', 4he Elenientai For,ns o)Wthe
2eligious L">, pp+ ;0M;0+

:;M
!F4U>T (AU4A>
GBtraditionaleH nu puteau fi dec2t vă3ute $i ocolite ca
distructive+ Intr?adevăr, ordinea 2ncă nesi"ură s?a
si'ţit st2njenită $i a reacţionat cu nervo3itate la orice
'anifestare de spontaneitate+ Cruciadele culturale de
la 2nceputul 'odernis'ului au fost destinate eradicării
$i distru"erii stilurilor 'ultiple, variate, susţinute de
'ajoritate, 2n nu'ele unui 'odel de viaţă unic,
unifor', civili3at, Iu'inat, susţinut de le"e+ Ceea ce
cruciadele au 2ncercat să distru"ă era teoreti3at ca
'oduri de e8istentă Bvec%i $j B2napoiate K nu e de
'irare că orice 'anifestare de spontaneitate, oric2t de
prudentă, c%iar $i cea 'ai palidă copie a acelor
festivaluri de frene3ie
&ur-%ei', poate e8cepţional
ft considerată descrisedinde
doar o proble'ă
trecutul neeradicat 2ncă 2n totalitate, Bnecivili3at, brut
$i, la ur'a ur'ei, inu'an+ Adică, at2ta ti'p c2t
ase'enea festivaluri ale pasiunilor erau izbucniri 2n
lu'ea ce dorea să fte ordonată $i spontane 2n lu'ea
ce dorea să fte re"le'entară $i să respecte Ie"ile+
&e fapt, cruciadele culturale repre3entau doar un
as p ect al proble'ei+ )ă3boiul 2'potriva a ceea ce
era local, de3ordonat $i spontan se arăta dur, dar statul
'odern $i instru'entul său educaţional căutau rareori
să arunce rodul sacrului 2'preună cu apa
pluralis'ului local+ Pe toată durata epocii 'oderne au
fost facute eforturi serioase pentru a 2nlocui
necesară de publice,
2ntrunirile u'plere avariate,
re3ervoarelor
2n funcţia
de unitate
lor sacră,
foarte
cu un panteon $i un calendar de festivităţi, create $i
controlate de la centru+ &e re"ulă, acestea trebuiau să
devină puncte focale, si'boluri $i ritualuri ale noii
reli"ii cea a naţionalis'ului+ O dată cu scoaterea din
u3 a vec%ilor 'oduri de reproducere a sacrului,
inco'od de de3ordonate Gadică necontrolate de noile
puteriH, se spera să se 2nc%eie un nou ar'istiţiu,
prietenesc, dar, de data aceasta, fără a'bi"uitate, 2n
conditi ile stabilite $i interpretate de factorii
2nsărcinaţi cu structura $i sociali3area+ &upă cu'
spunea Feor"e + 4osse, 2n statul pe cale de
'oderni3are,

Ceea ce este
4iturileD erau"eneral va adeveni
destinate o reli"ie
re2ntre"i lu'ealaică+++
$i a
reinstaura un si'ţ aI co'unităt 2n naţiunea
fra"'entată+++ >aţionalis'ul, care la 2nceputurile sale
a coincis cu ro'antis'ul, a facut din si'boluri
esenţa stilului său politic+
 Aceasta a fost o tendinţă care dob2ndea
consistenţă pe 'ăsură ce noile state?naţiuni căutau
'ijloacele de refacere a or"anis'ului social $i politic,
$i pe care procesul de civili3are Gprocesul de
autoaftr'are a
:;
ETICA POST4O&E)>
elitei 'oderneH a spulberat?o+ Această tendinţă a
dob2ndit forţă pe 'ăsură ce traditiile locale,
consecvent sub'inate, adesea oropsite, $i?au pierdut
tnfluenţa $i puterea de a stabili sarcinile 'orale $i de a
suprave"%ea i'ple'entarea lor+ Tendinţa a atins, p2nă
la ur'ă, cul'ea 2n perioada politicii de 'asă Gadică,
perioada c2nd disiparea "radată a co'unităţilor 2n
B'ase aproape s?a reali3atH $i poate fi cel 'ai bine
evidenţiată 2n practica din ţările fasci ste, care au
2ncercat 'ai stăruitor $i cu 'ai 'ultă %otăr2re ceea ce
variantele liberale ale statului 'odern s?au străduit să
2nfăptuiască, dar fără curaj $i doar cu un succes parţial

)itualurilea$iunei
inte"rantă litur"%iile na3isteD Spontaneitatea
teorii politice+++ erau centrale, parte
2nsă$i
nu a fost niciodată reală K toate sărbătorile s2nt
planificate+ &ar ilu3ia atent construită a spontaneităţii
le?a conferit o 'ai 'are se'nificaţie 00+
Acela$i lucru putea fi "ăsit din bel$u" 2n practica
statelor co'uniste+ >u e de 'irare că intelectualii de
peste tot au fost fascinaţi cu un a'estec de ad'iraţie
$i invidie, ei priveau spectacolul 2n desfă$urare al
entu3is'ului popular creat la co'andă, at2t de dureros
de absent din ţările lor, care, prin contrast, arătau ca
ulti'a retra"ere dintro ZZviată lene$ă $i
plictisitoare, ulti'ele tran$ee, deja conda'nate, ale
civili3aţiei Bistovite, Bsenile+ GCeea ce i?a 2nc2ntat
at2t de 'ult,
puteau dec2t2nsăacel spectacol,
vise3e pe intelectualii
la do'inaţia care nua
intelectuală
'aselor, a fost fără 2ndoială B2'bl2n3irea fiarei,
2n%ă'area aparent reu$ită a activis'ului popular
e8uberant la trăsura vi3iunii sociale seducătoare  cu
statul af:at pe locul vi3itiului $i lăs2nd, nu doar pentru
o clipă, %ăţurile din '2năH+ Jntr?adevăr, banalitatea
statului le"al

00 Cf+ Fcor"c + 4assc, 4he Tationalisation of

the 6asses/ Political 7mbolism and 6ass
6o!ements in +ermanfrom the Tapoleonic Dars
through the 4hird 2eich, #crti", >e. or-, 0(A5, pp.
0, 9, <, <9+ >a3i$tii erau rccunoscuţi ca 'ac$tri 2n
construirea sacrului dcstinat a servi profanului $i 2n
inventarea, 2n accst $iscop,respectate
ncvoile statului a unor tradiţii
sub adaptate
atenta lasa
suprave"%erc K ccca ce au racut ei totu$i a fost să ducă
aproape la perfecţiune ceea ce era rară 2ndoială
cerinla, $i $ansa, epocii+ 4osse 2I pre3intă, printre
alţii, pc fondatorul naţionalis'ului evreu, T%eodore
Wcr3l, ca pc unul dintrc Iiderii 'oderni care au intuit
noua for'ă ce ur'a să o ia asocierca dintre stat $i
sacru sub auspiciile statului?naţiune BC2nd visa la
viitorul stat evreu, cI avea 2n vcdere sărbători
naţionale cu spectacoie "i"anticc $i procesiuni
colorate+ Avea de "ind să co'andc i'nuri populare $i
credea că, cu drapelul potrivit, ]oa'enii putcau fi
condu$i oriunde, c%iar în Xara FăgăduinţeiY. Se
autointitula dramaturg -i, 2ntr?adevăr, interesul său
pentru tcatru era 'arc+ &ar 2l fascina $i problc'a
dirijării $i conducerii
: ;<
!F4U>T (AU4A>
$i raţional părea să nu 2n"ăduie, $i cu si"uranţă nu 2n
'od respectabil, "enul de lucruri la care creatorii
culturali erau buni să vise3e $i să le ur'ărească+
Ase'enea senti'ente au fost corect reperate $i
e8celent relatate de Ser"e 4oscovici
Pe 'ăsură ce refe8ia, ţinută la distanţă, c2$ti"ă teren,
e'oţiile s2nt repudiate, le"ăturile 2ntre indivi3i devin
'ai i'personale, iar co'porta'entul ftecărei ftinţe
u'ane
3ilnice, ur'ea3ă un curs Io"ic+
a 2ndatoririlor 4onotonia'ecanic,
2ndeplinite sarcinilor a
conducerii afacerilor, otrăve$te e8istenţa societăţii 2n
"eneral+++
Culturile care au precedat?o pe a noastră $i care
for'ea3ă 2ncă 'ajoritatea, au reu$itsă
instituţionalizeze mania... Prin contrast, cultura
noastră 'odernă 2ncearcă, cu succes, să
instituţionalizeze melancolia... &ispreţul faţă de
cere'onie $i ritual, lupta 2'potriva pasiunilor pe
terenul intereselor personale $i 2'potriva i3bucnirilor
colective de entu3ias' 2n nu'ele or"ani3ării pot
sfr$i doar astfel+Această conditie de indiferenţă
activă re3ultă Io"ic dintr?o viată ce devine e"ocentrică
$i i3olată, $i din relatiile do'inate de le"i neutre 05+
4elancolie
repetate plictis,2'potriva
la nesfir$it apatie, acestea erau acu3ele
co'porta'entului
politic le"al $i raţional, lipsit de e'otte, practic, dintr?
un stat liberal?de'ocratic+ Jn spatele acu3aţiilor stătea
senti'entul că le"ile neutre, for'ale, nu constituie un
teren pe care poate 2nf:ori viaţa 'orală a natiunii+
&acă respectarea literii le"ii ur'a să fie 2nceputul $i
sf2r$itul datorieiu'ane, ce :?ar deter'ina pe cetăţean
să fie interesat de altceva dec2t de el 2nsu$i $i :?ar
opri să se preocupe doar de propriile avantaje, oric2t i?
ar costa acest lucru pe ceilalţiN Infu3ia de vi"oare
'orală era ceva ce statul Go dată ce a eliberat cu
succes sursele locale, difu3e, de autoritatea 'oralăH
trebuia să facă maipresus de elaborarea le"ilor+
Ea a făcut dinBspiritului
Pro'ovarea statul cu naţional
Ble"ile sale
eraneutre
foarte potrivită+
nu doar
constr2n"erea obi$nuită, ci $i preocuparea obi$nuită+
4ajoritatea B'asa  aceia care aveau prea puţină
nevoie de libertatea individuală oferită de le"ile
neutre  2ncă puteau "ăsi consolare 2n "loria
colectivă a naţiunii+ ipsiţi de acces la resursele $i
activităţile ce pro'iteau ne'urirea operelor
individuale, ei 2ncă puteau să se 2ncăl3ească la soarele
eternităţii naţlunii+

05 Ser"c 4oscovici, 4he ln!ention of 7ociet/

Ps.!chological E'planations for 7ocial Phenomena,
trans+ Q+ &+ Walls, Polity Press, Ca'brid"e, :<<5, pp+
959;+
: 51
ETICA POST4O&E)>=
Puterile coercitive ale statului rnodern, atunci
c2nd s?au co'binat cu 'obili3area spirituală
focali3ată 2n jurul statului, au constituit un a'estec
otrăvitor, a cărui forţă opresivă $i potenţial cri'inal s?
au arătat 2n practica re"i'urilor co'unis te $i fasciste+
4ai 'ult dec2t oricare alte for'e de stat 'odern,
acele re"i'uri au reu$it scurtcircuitarea structurii $i a
antistructurii, a sociali3ării $i a sociabilităţii+
)e3ultatul a fost o subordonare aproape totală a
'oralităţii
acea unică faţă
Gdupăde părerea
politică+luiBCon$tiinţa
&ur-%ei'Hcolectivă,
sursă $i
"aranţie a senti'entelor 'orale $i a
co'porta'entului dirijat de 'oralitate, a fost
condensată, instituţionali3ată $i unită cu puterile
le"ale ale statului politic+ Capacitatea 'orală a fost
aproape confiscată $i orice a re3istat etati3ării a fost
persecutat cu toată autoritatea e"ii+

&ivorţui %o6#2o&/n
#aptul că statul nu 'ai are capacitate, nevoie $i
dorinţă de do'inaţie spirituală Gceea ce 2nsea'nă $i
do'inaţie
caracteristicele'oralăH
cele 'aiconstituie
fecunde una dintre
ale epocii
post'oderne+ Statul Beliberea3ă, intenţionat sau din
"re$eală, forţele antistructurale ale sociabilităţii+
Jn pri'ul r2nd, capacitatea/ puterea sa i'ensă de
coloni3are $i ordonarea coercitivă a vietii de 3i cu 3i,
pe care statul le?a obţinut din co'binarea suveranităţii
asupra tuturor di'ensiunilor cruciale ale individului
cu supravieţuirea colectivă+ Jn cea 'ai 'are parte a
istoriei 'oderne, statul a trebuit să fte o totalitate
Bviabilă, capabil, adică, să presupună un anu'it "rad
de solvabilitate econo'ică, să ofere o listă 'ai 'ult
sau 'ai puţin co'pletă de servicii culturale $i să?$i
apere "raniţele cu ar'ata+ Au e8istat puţine naţiuni
satisface aceste
suficient de 'ari
condiţii,
$i cu$i destule
astfel nu'ărul
resurse depentru
state? a
naţiuni suverane era li'itat $i, 2n esenţă, fară $anse
de a cre$te+ GUn efect secundar al acestei situaţii a fost
că 'ajoritatea statelor erau de re"ulă etero"ene din
punct de vedere etnic, cu o 'ajoritate etnică ce
do'ina 'ulte 'inorităţi, deoarece puţine naţiuni sau
aspirante la acest statut aveau suficiente resurse 2n
vederea trecerii testelor pentru suveranitatea de stat pe
cont propriuK 2n aceste condiţii, convertirea culturală,
cruciadele culturale $i efortul concentrat de
unifor'i3are trebuiau să ră'2nă preocupări de ba3ă
ale statelor+H Plasat 2n si"uranţă
:6:
!F4U>T (AU4A>
pe trepiedul econo'ic?culturalrnititar, fiecare stat?
naţiune era 2ntr?o po3iţie 'ai bună dec2t orice unitate
politică 2nainte sau după preluarea, 2nre"istrarea,
suprave"%erea $i ad'inistrarea directă a resurselor
supuse puterii sale, inclusiv a resurselor 'orale ale
populaţiei, $i a potenţialului antistructural al
sociabilitătii+
Totu$i, acu', acest trepied s?a prăbu$it+ At2t de
'ult discutata globalizare a econo'iei $i a resurselor
culturale, 2'preună cu insuficienta defensivă a
oricărei unităţi politice luate separat, e8pri'ă sfir$itul
statului 'odern Ba$a cu' 2l $ti'+ BEcono'ia
naţională
2n viaţă din e a3irnotive
puţin rnai 'ult dec2t
electoraleK un nit
rolul 'enţinut
econo'ic al
'ajorităţii "uvernelor se reduce, 2n "eneral, la
păstrarea unor condiţii+locale atractive Gfortă de
'uncă supusă, ta8e 'ici, %oteluri bune $i viaţă de
noapte antrenantăH pentru a atra"e oa'enii de afaceri
cos'opoliţi, care circulă 2n toată lu'ea, fară a
aparţine nici unui stat, să vină 2n vi3ită $i să ră'2nă+
BSuveranitătii cul turale i se refu3ă p2nă $i e8istenţa
postu'ă a 'itului, deoarece industria culturii $i
creatorii de cultură au fost pri'ii care au 2ncălcat
restricţiile i'puse de "raniţele statului+ Iar accesul
"lobal la ar'e $i costul e8orbitant al acestora au
anulat rolul de "aranţi ai păcii $i securităţii, deţinut de
'onopul puterii
ar'atele naţionale+
asupraJnpropriilor
aproape populaţii
fiecare scapă
do'eniu,
din
'2inile tot 'ai slabe ale statului+
Jn al doilea r2nd, ne!oia/ pentru că statul?naţiune
2$i pierde una după alta vec%ile funcţii, preluate de
instituţii care nu intră sub suveranitatea sa politică, eI
se poate descurca fără 'obili3area de 'asă a
cetăţenilor+ Intr?adevăr, o populaţie inactivă, apatică
din punct de vedere politic, se potrive$te perfect cu
funcţiile pe care statul le?a 'ai păstrat, 2n special cele
de asi"urare a serviciilor+ Statul $i?a pierdut interesul
pentru senti'entele $i e'oţiile supu$ilor săi, at2ta
vre'e c2t ace$tia nu 2ncalcă Ble"ea $i ordinea+
Supunerea faţă de Ble"ile ţării $i faţă de nu'ărul tot
'ai 'are de Ie"i internaţionale pe care "uvernele s2nt
obli?"ate
'ic, prin să leinter'ediul
aplice, poate strate"iilor
fi reali3ată cuseducţiei
un preţ 'ai
$i
represiunii+ GA[' anali3at aceste strate"ii, precu' $i
dependenţa lor reciprocă, ce Ie face eficiente doar
atunci c2nd apar 2'preună, 2n cartea meaLegislators
andlnterpreters, Polity Press, Ca'?brid"e, :<MH+
e"iti'area ideolo"ică a dreptului statului de a stabili
valorile naţionale nu 'ai e necesară+ In c%iar $i 'ai
'ică 'ăsură atunci c2nd nu'ărul celor sedu$i 2l
depă$e$te pe aI celor repri'aţi, c2nd 'ajoritatea
electoratului devine, după cu' spune Falbrait%,
B'ultu'ită de faptul că?$i eonduce 2n 'od
independent propriul destin $i astfel

: 5?
ETICA POST4O&E)>=
crede că lucrul acesta este un avantaj al li'itării
continue a arnestecului statului+ 4ajoritatea
'ulţu'ită ar repeta după Peter &ruc-er  B"ata cu
salvarea prin inter'ediu l societătii+ Ei s2nt 2n prirnul
r2nd contribuabili, iar beneficiari ai puterii $i ai "loriei
statului doar 2n al doilea r2nd+
Această sc%i'bare a circu'stanţelor a fost 'ult
prea des "lorificată 2n teoria politică de la sf2r$itul
'odernis'ului+ &upă cu' sublinia3ă guentin
S-inner, 2n opo3iţie netă cu ora$ele?state italiene de la
2nceputul 'odernis'ului, care au cunoscut o str2nsă
2nrudire
'ăreţia 2ntre libertătile
civică cetăţenilor
apolis=ului, lor $i
2ntre B"loria $i $i
autono'ie
participare,
tDeoriile Iiberale recente privind Iibertatea $i
cetăţenia s?au 'ulţu'it 2n "eneral să presupună că
actul votului constituie un "rad suficient de i'plicare
de'ocratică $i că libertăţile civice ne s2nt cel 'ai bine
apărate nu prin i'plicarea noastră 2n politică, ci 'ai
de"rabă prin ridicarea 2n jurul nostru a unui cordon de
drepturi; dincolo de care conducătorii nu au voie să
treacă +
Jn al treilea r2nd, dorinţa  nici conducătorii din
ad'inistraţia statului, nici 'ajoritatea celor pe care
ace$tia 2ifu3ionării
proiectul conduc, dintre
nu parBsocietate
a dori o $i2ntoarcere Ia
Bco'unitate
sub auspiciile $i controlul 3ilnic al statului+
>eacceptarea ideii are 'ulte surse+ Privati3area
autofor'ării $i autoafir'ării 2n ca3ul 'ajorităţii
'ulţu'ite joacă un rol de sea'ă printre ele $i
constituie un 'otiv suficient pentru ca starea actuală
de lucruri să continue at2ta ti'p c2t Bcei 'ulţu'iţi
ră'2n 'ajoritari+ &ar 'ai e8istă $i alte 'otive ale
resenti'entului faţă de controlul statului asupra
sociabilităţii $i ale si'patiei,
[ c%iar dacă nu deplină, faţă de Bteoriile Iiberale
pnvind libertatea $i cetăţenia ale lui S-inner, cel 'ai
'arcant fiind e8perienţa 2nspăi'2ntătoare a siste'elor
totalitare doar recent de3'e'brate+ >i'eni dintre noi,
indiferent de vi3iunea
bune societăţi, pe care
nu e si"ur astă3io dacă
ave''ariajul
asupra unei
statului
politic cu 'oralitatea socială Gcare, 2n trecut, a dus
2ntotdeauna la tendinţa statului de a di3olva
'oralitatea 2n le"ea ad'inistrată de statH poate spori,
2n orice 2'prejurări, $ansele vieţii
 Z guentin S-inncr, 4he "talian Cit=2epublics, 2n
emocrac/ 4he n)inished ourne 51 SC to 3
0((J, cd+ Xo%n &unn, O8ford Univcrsity Press, :<<0,
p+ 9+ Opinia lui S-inncr cstc că, 2n ur'a
trartsfor'ării politicc elo"iatc dc Bteoriilc libcralc
rcccnte, "uvcrnclc Bau sărăcit vjetiie cetăţcnilor lor
Gp+ 96H+
05J
!F4U>T (AU4A>
'orale, $i dacă poate fi asi"urat 2'potriva funcţionării
pe ba3a potenia:u:ui său opresiv G$i, la e8tre',
capabil de "enocidH+
Intr?un fel sau altul, divortul actual dintre politica
focali3ată 2n jurul statului $i e8istenţa 'orală a
cetăţenilor sau, 'ai "eneral, dintre sociali3area
instituţională controlată de stat $i sociabilitatea
colectivă, pare a f2 dispărut $i poate ireversibjl+ Jncă o
dată, deoarece, 2n pri'ii ani ai Bprocesului de
civili3are, do'eniul
necultivat, fară sociabilitătii
nici o putere eralucre3e+
dornică să?: un o"or

I&6& 6#a#0iHna#i0 n&. in#/ă #/i:0/ii&

>u poate $i nici nu e probabil că va ră'2ne un
o"or necultivat pentru 'ult ti'p+ 4asa, a$a cu' a
descris?o Pri"o"ine 2n teoria sa privind Bstructurarea
spontană, pare a avea o tendinţă interioară de a
unifica G$i de a separa din nouH cvasistructuri locale +
Ase'enea structurărj spontane pot fi co'parate cu
for'area cristalelor 2n soluţii saturate pau3ă $j din
nou pornire, de$i 2ntr?un loc $j 2ntr?un 'o'ent
i'posibil
accidentalădea unei
specificat dinainte
particule oric2t 
de prin
'ici pătrunderea
sau printr?o
perturbare oric2t de u$oarăK sau pot fi co'parat cu
v2rtejuri ce se for'ea3ă 2n curentul de apă, dar care 2$i
păstrea3ă for'a pentru o vre'e datorită 'i$cării
per'anente $i sc%i'bului de conţinut+ Produsele
efe'ere, vij, ale unei ase'enea structurări spontane
s2nt neotrjburile+ Triburi  pentru că unifor'i3area
ele'entelor, $ter"erea diferenţelor $i afir'area
'ilitantă a identitătii colective repre3intă 'odul lor de
e8istenţă+ B>eo  pentru că s2nt lipsite de
'ecanis'ele de autoperpetuare $i autoreproducere+
Spre deosebire de triburjle Bclasice, neotriburile nu
durea3ă 'ai 'ult ca ele'entele GB'e'briiH lor+ 4ai
de"rabă dec2t
'ortalitatea individuală,
co'pensaţie
ele s2ntcolectivă
instru'ente
pentru
ale
deconstrucţiei nemuririi, instru'ente ale unuj fel de
viată care e o repetiţie 3ilnică pentru 'oarte $i astfel
un e8erciţiu de Bne'urire i'ediată+ GA' discutat
despre deconstrucţia ne'uririi, ca trăsătură definitorie
a culturii post'oderne, 2n 6ortalit, "mmortalit! and
@ther L>fe 7trategies, Pol?ity Press, Ca'brid"e,
:<<0+H 4ic%el 4affesoli, care a introdus ter'enul
Bneotriburi 2n discursul curent, sublinia3ă că Bo dată
ce piesa a luat sf2r$it, ceea ce a for'at un 2ntre" se
diluea3ă p2nă 2ncepe un alt 'od+ )e3ultatul "eneral
aI unei ase'enea Bluări de for'ă caleidoscopice
: 5*
ETICA POST4O&E)>
doar pentru a pierde for'a din nou 2l repre3intă faptul
că Bsuccesiunea de ]clipe pre3enteV Gfară viitorH este
cea 'ai 06bună caracteri3are a at'osferei
'o'entului +
>eotriburile s2nt fară 2ndoială i3bucniri de
sociabilitate, de obicei e8pediţii neplanificate 2n
lu'ea 'oral inaccesibilă, care nu 'ai s2nt acu' strict
Bstructurate nici de co'unjtătile ereditare, nici de
or"anele le"islative ale statului politic, scurte inva3ii
de recunoa$tere ani'ate de o speranţă Gde$i nu de
perspective realisteH de coloni3are prelun"ită, c%iar de
durată+ In acest sens, ele sea'ănă cu feno'enul
'ulţi'ii a$a cu' a fost discutat pe scurt 'ai sus+
Totu$i, spre deosebire de ca3ul 'ulţi'ilor Bclasice,
neotriburile nu pretind copre3enţa fi3ică 2ntr?un spaţiu
li'itat G2'prejurare ce &ur-%ei' credea că este
condiţia Befervescenţei, a 'arii intensităţi a
e'oţiilor, a activităţii frenetice tipice 'ulţi'iiH+
>eotriburile ur'ea3ă 'odelul anticipat de Fustave e
(on cu un secol 2n ur'ă, c2nd anali3a posibilitatea
B'ulţi'ii psi%olo"ice, care
nu i'plică 2ntotdeauna pre3enţa si'ultană a 'ai
'ultor indivi3i 2n acela$i punct+ 4ii de indivi3i i3olaţi
pot la un 'o'ent dat, sub influenţa anu'itor e'oţii
violente, bunăoară un 'are eveni'ent naţional,0să
dob2ndească trăsăturile unei 'ulti'i psi%o:o"ice +
O dată cu reţeaua 'ondială, eficientă, de
co'unicaţii $i cu ilu3ia apropierii creată de for'a 2n
special vi3uală pe care o ia infor'atia este e8tre' de
u$or, c%iar $i pentru eveni'entele la scară redusă,
locale $i i3olate, să devină Bnaţionale sau c%iar
internaţionale, 2n notorietatea, dacă nu 2n i'pactul lor+
4odelele trans'ise prin 'edia pentru i'itaţii fidele
au puterea de a sustine 'ulti'i de di'ensiuni
enor'e Gde$i cu structură fra"ilăH prin e8pedientul
Brejucării si'ultane a acţiunii 2n locuri aflate la 'ari
distanţe unele de altele+ &ar faptul că 'odelele s2nt
trans'ise prin 'edia $i nu au alte0M 'ijloace de
trans'itere sau surse de credibilitate deter'ină $i
durata scurtă a e8istenţei lorK 'ijloacele de
? 4ic%el 4affesoli, <3ffectualN Post=
6odernism and 6egapolis, 2n BT%res%old, vol+ ;, p+
;0+
Z Fustavc e (on, Pschologie des foules,
Alcan, Paris, :<1M, p+ :0 GFustavc c (on,
Psihologia maselor 2n ro'*ne$te de conard Favriliu+
Editura tiinţifcă, (ucure$ti, :<<i, p+ :9H+
0 4ajoritatca "er'aniior intervicvaţi pc durata
rccentclor atacuri rasistc, care s?au răsp2ndit 2n toată
Fer'ania cu vitc3a focului, după 'odclul a ceea cc a
fost iniţial o tulburarc Strict locală, au spus că, dacă
nu crau i'a"inilc vii de tclcvi3iunc, nu ar f $tiut că
c8istă ncona3i$ti :a Cottbus $i că, 2n 'od si"ur, nu le?
ar f trcc ut prin cap idcea dc a da foc tabcrclor dc
i'i"ranţi+
: 55
!F4U>T (AU4A>
infor'are 2n 'asă au tendinţa de a concura unele cu
altele pentru atenţia publică , 'arfa cea rnai căutată pe
piaţa suprasaturată a infor'atiei, dar capacitatea
$tirilor de captare a atenţiei se risipe$te p2nă la 3iuă+ In
ciuda tuturor instru'entelor de 2naltă te%nolo"ie pe
care le au la dispo3iţie, 'ulţt'ile psi%olo"ice  la fel
ca stră'o$ii lor Bclasici, fi3ici  au o sperantă de
viaţă e8tre' de redusă+ #iecare neotrib este
i'portanţă+ Ceea
conda'nat la o cee8istentă
nu e nicj episodică
episodic, njci
$i lipsită
lipsit dede
i'portanţă este condiţia post'odernă 2n care
neotriburile devjn 'odul do'inant de e8presie
antistructurală $i de sociabilitate ca atare+
B4ulţirne psi%olo"ică nu e ter'enul cel 'ai
potrivit, dacă se dore$te 2nţele"erea caracterului
feno'enului neotribal+ Ar trebui să se vorbească 'ai
de"rabă de mulţimi reziduale sau triburi rudimentare.
A'bii ter'eni conţin trăsăturile care par cele 'ai
re'arcabile $j interesante 2n for'ele post'oderne de
sociabilitate colectjvă antistructurală+ 4ulţi'ile $j
triburile post'oderne s2nt 2ntr?adevăr Bre3iduale  ele
s2nt, ca să spune' a$a, for'aţii Ba8ate pe o sin"ură
proble'ă, cu interes faţă de un sin"ur subiect afiat 2n
atenţia
Gredus lapublicului, $i un
Bcel 'ai 'ic subiectco'unH,
nu'itor co'parativ
astfelsi'plu
2nc2t să
poată ft absorbit de eurile altfel disparate $i diferit
Bpo3iţionate sau B2ncastrate, să le poată provoca $i
2ncuraja la acţiune+ )e3idual este $i repertoriul
co'porta'entului 'ulti'ii+ #oarte rar apar 2ntr?un
sin"ur loc $i acţionea3ă la unison toti B'e'brii
autodeclaraţi ai unui neotrib, a$a cu' ar trebui să facă
'ulţi'ea+ 4ai de"rabă, 'odul lor de e8istenţă poate
fi considerat ase'enea celui al unei plas'e difu3e,
răsp2ndite u$or, care se condensea3ă sporadic, local, 2n
'anifestări episodice de co'porta'ent ce i'ită
'odelul devenit 'arca 'ulţi'ii re3iduale+ &acă
'ulţi'ea clasică s?a născut $i ?a consu'at prin
acţiune colectivă, 'ulţi'ea re3iduală e socotită 'ai
bine ca o&acă
acţiune+ for'ătriburile
de dispersie
clasicea probabilitătilor
s2nt polise'ice, de
'ultifuncţionale $i cu scopuri 'ultiple, triburile
rudi'entare s2nt Bspeciali3ate 2ntr?o sin"ură
proble'ă, 2ntr?un sin"ur tip de acţiune $i 2ntr?un
sin"ur set de si'boluri+
 Să recapitulă'  sociali3area $i sociabilitatea
antistructurală constituie două 'oduri distincte,
adesea opuse, 2n care spaţiul social, inaccesibil
i'pulsului 'oral, ajun"e să fie civili3at $i locuibil 
fiecare 2n felul său face posibilă coe8istenţa GBa fi cuH
unei 'ulţi'i care nu constituie, nici nu e probabil că
va stabili, o Basociere 'orală+ Sociali3area este, 2n
principiu Gde$i, fiind 2ntotdeauna le"ată de o putere
suverană lipsită
de3voltabilă la de universalitate, nu $i 2n practicăH,
l 5K
ETICA POST4O&E)>

infinit K sociabilitatea, di'potrivă, pare a fi intrinsec

separatoare+ Sociali3area poate sedi'enta structuri
'ult 'ai durabile dec2t produsele proverbial de
efe'ere $i sc%i'bătoare ale sociabilităţii+ Pe de altă
parte, 2n ti'p ce sociali3area e i'portantă din cau3a
tendinţei sale de a cal'a, a supri'a $i a stin"e
libertate e'oţiilor
senti'entele tipice$ii'pulsului
le apropie 'oral,
de punctul
sociabilitatea
de fierbere+
dă
>ici una, totu$i Gde$i din 'otive diferiteH, nu
poate fi considerată o e8tensie a Basocierii 'orale+
>ici una nu supune spaţiul social "estionării 'orale 
sociali3area, pentru că de3ar'ea3ă $i invalidea3ă
capacităţile 'orale K sociabilitatea antistructurală,
pentru că e8propria3ă, confiscă $i eli'ină e'oţiile
care ani'au odată actiunile 'orale+
Cele două 'oduri distincte de a coloni3a spaţiul
social inaccesibil Basocierii 'orale ne"lijea3ă sau
sec%estrea3ă empatia, pe care Arne Xo%an Retlesen G2n
critica pertinentă adusă for'ulărilor 'ele de 2nceput
asupra teoriei 'orale, pre3entate 2n ulti'ul capitol al
cărţii 6odernit and the olocaust& o define$te corect
ca Bpre'isa
capacităţii co"nitiv?e'oţională
'orale, specifică carea
o Bfacultate e'otională
fundamentează $i deci facilitea3ă 2ntrea"a serie de
atitudini e'otionale evidente, specifice $i le :ea,ă de
altele,0cu' ar fi dra"ostea, si'patia, co'pasiunea sau
"rija + Intr?adevăr, nu se lasă loc pentru e'patia
interpersonală 2n spaţiul social for'at 2n ti'pul $i pe
durata sociali3ării siste'atice sau a sociabilităţii 2nsu
f:eţite+ G)espectarea re"ulilor e8clude 2n 'od special
e'patiaK unitatea 2n stilul 'ulţi'ii ac ţionea3ă asupra
identificării e'oţionale cu Bsuprapersonalul
intolerant faţă de specificul personal+H C2nd a'2ndouă
$i?au făcut datoria, spaţiul social $i cel estetic pe care
:?au deli'itat ră'2ne, ca la 2nceput, nepri'itor pentru
Bfacultatea e'oţională a eurilor 'ora:e
 Z Arne Xo%an Retlesen, Dh oes Pro'imit
6a9e a 6oral >fferenceM, 2n BPra8is International,
vot+ :0, Xanuary :<<5, p+ 55+ Retlesen obiectea3ă Ia
te3a potrivit căreia o atitudinc 'orală 2ncepc de la un
i'puis care i"noră perspectiva reciprocităţii+ E:
jnsjstă că răspundcrca faţă de aiţij <rezulta din $i
constjtuje realj3arca vieţii i'preună cu alţii, trăită ca
Bo e8pcricnţă a luj noiN.
:5A

9 I
++IoI 5X5:UIXfl!5X ` 2 U5 UUXUXd UX 5lIX5Xip
:Us inXniUdS  5+255npoad 5p
5UXSIUU55UI :5:: 5j55 5X5pi5S5p : 5+25idOidU
5jH UU:S:p i 5:U:UIi\OXd 5jH
5XiUnioU Utuud85 iids I5X: 5j55 5:U1: i5jH
iflO: i [5XUT5OS ::iiX 
::SUX: U5X55U 5IU,,5::UX U:U5!5Xd5X XU
5iUd 5jH 5U!ijUţfl :UIS 5:d55UO5
:5:: 5X55 XUi UpO5p U5S5jHU 5I:IUIITU :UXS
,,UIO 5 l+U5X5 ,,Ai:55:15u
XI5OS iflifliiUdS 5jU i:U5i+IUA :5:: 5X5H
5A::55dS5X XOX XOX5:UIXfl!5X
 i!>ou> i asa $>t)>iu>oa B+ioji2eds
I:JUi5 5XU 5X55  5:5u::6:p U5:S55U 5H,UO:
n5 i 5H,U55UO5X5:Ui 5S55oXd i5+2H, U
U\5XCIUIO5 5Ufl:5UX5H,Ui O U5 :TI!UA
5ifl5iH, XUXfl5I:XUCI flXOXdU IUII 5!:XUUU 5jH
5IOA5U UI [5:UpU
5:U i fljduiis XX U 5jH 5:+IUd5p ifl:O: 5:S5
iflSUi XUI5OS iflitUdS
TU5UXUO I
[ ijU fl5 5:U5LXiSl5AIp
AI:U:IXU5 5XiiiUi5X BUSUXH, U flIlU5d IU`t`UX
5:UH,U5AUI :OXiUfl:OU jfliolnfU n5
XUflH,55j5:Ui 5jU5 5d 5I!`X jnuds UX55I5iUi
:55i:p :UH,u5uIu5d85 XX 5lUOd nu 55
5::5UXH,SU O HZU`35Xd5X 5:!:X Xni:UdS
5X5p5A 5jH l5und :S55U Ug
[iXiflU5idUIi 5jH i dtuil 5jH HZU5X :flUtUO5
55::1 5jH liSdii fli:UdS ,,jO flIlUdS
,,jnd
jnidsnitUds U55lUOd
5d55u15 ,,5iUH,U
56 U5 IflilUdS
U55flp5i ,,Ail55ro
U5U5UI5SU
i5Ufl XnH,dU5 UX iUOjH 5XUO:55X: i
5IU:U5PI55U
5IiXfl:SX: 5:U1: 5 5::UU:5H,S`S HZUXnd5
5ijHU ,,dtuil U`p SUO5S 2 Bjndodp 5
UtU:Sip Ui5a5 Xfldtu`l u +rnd 5:U:::UU5 UX
55`UX`! i5u5`+25d85 U 5iOXOU5uiOu5X
U5X55fljH5i u`Xd XUOp UflU 5S S iiisod 
B5I!TX flitUds U5U5UI5SU rnU2l U55pT UX 5
Xfl:dUX i UiUiIns 5IUOCI 5S inH,o
5:IUd :`U 5jH d jiUanSu i BAi:55iO
5i!TXTIU:U5AU`
flIlU5d UIUU:SIp7U5lUliuIi8OXd UUXIXd\5 U
TIU5UU5: pU!:XiH,fl
IU`5OS flilUdS 5jH UI`iOA
5lXUd O 5jH d 5:iOXUl5UI 5itUj5i O?ilU XXU
5S iUfliOU flOjH 5X55 5 XO5U UflUI15 5jH
:U:d555U U?S >lJ>s lflZi0J#"s`  B5XU:U U5
iflitUdS ,,Ai:55i1
jfli:Uds  B5i!iX jflitUds 5iH,U Uit5Ui:Sip 5Xds5p
HZXflU+I SIX5S U ?S

TIOIAl
55++S5 A111N9@  @T?$@OS @II4NS
9

K> I
+IOX 5X5H,UH,Xfl!5X U` : U5`:UIIUXCI UX
5H,`X5X`p HZUXS iflinilUds U 5X55flpOid 5jH
5UXS`UU5 5U: `5X: 5j55 5X5jH`5s5p :
5X5XdOidU 5jH iUU:SXp : 5H,UH,`UIX\OXd 5jH
5X`UnXIOU U+I`XCI\5 X`tUdS X 5XI 5j55 5:U1:
iU5X55U
i5jH iflH,O:
5:U,,5H,5tUX
: [5:UX51s
U:U5!5id5i
``tXXXUU 5iUd
iXSUi:
5jH
5H,U!`IX:fl :UXS 5H,d55UO5 i5XH, 5X55 XUX
H,UjHO5p U5S5jHU 5H,`H,U`ITU :UXS ,,tuO 5
:U5X5 ,,A::55:15u XUI5OS XflIfl`tUdS 5jU
Xt:5`+IUA i5iH, 5X5X [5AX:55CIS5X XOX
iOX5:UIIfl!5X U i  lB>@> i J>l>a>sa $t)>Z
>@J B+IOjiitUdS i:X5i5 5XU 5X55  5:5U`H,S`p
U5:S55U 5H,UOH, fl5 ` 5H,U:55U15X5:U`
5S55OXd i5XH, U \5XdUIO5 5Ufl`i5Ui5H,UX O U5
:fl!A 5`fl5iH, XUXfl5`:XUCI UX [5lUpu flXOidU
:UUI 5!XUUU 5jH 5TOA5U 5XU i nXCIuiXS TX U
5jH 5lXUd5p ifl:O: 5:S5 XflSUX XU`5OS XfltUd6
[XU5UXUO `tjU fl5
5:U5LXXSX5A`P
flXlU5d IU`i`UX AX:U:XXU5 5XL`IUI5XXOI`Un`tOU
5:UH,U5AUX BUSUIH, U
jflXOlflfU n5 IUfl:55j5:UX 5jU5 5d 5`!LX
In`tUdS UX55I5tUX :55ip :UH,U5UXXX5d\5 iX
5lUOd nu 55 [t5UXH,SU O UH,U`!5XCI5X 5`!LX
Xn`IUCIS 5X5p5A 5jH l5und :S55U UIg
XXiflf5idUIX 5jH X dtuil 5jH HZU5` lnuXtUO5 55XiO
5jH :XSCI`I flXtUdS ,,jO flTtUds ,,jnd nLtUds U5
,,5iUH,U U5 InXtUds ,,Ail55rO jn`tUds
5d55UO5 5H,UOd 5S Xi55fl jH5i U5U5ui5SU i5Ufl
XflH,dU5 UX iUOjH 5XUO:55i: i 5IU:U5pX55U
5Xiifl:SX: 5:U1: 5jH 5`:UUI5H,S`S HZUifld5
5XjHU ,,duiXl UXp SUO56 i BHZUXfldOd5p 5
UIUU:SXP
UX 55`UX`!Ui5i5 XfldtU`H, U
X5tU5`X5CI\5 u5iOXOU5UIOU5X
+rnd 5:UH,XIUU5
U5X55fljH5i U`XCI iUOjH UflfU 5S S I`XSOd 5
B5`!`X flXtUds U5U5UI5SU XflUfl U55jHi UX 5
Xn:dUX i UiUXflS 5:U1CI 5S iflH,O: 5:XUd
:`U 5jH d XUiflSI+U i BAi:55XO
5:!TX UIUU:SXP7U5IUH,XUIX\OXCI UUX`Xd\5 U
flX:U5d XIU:U5AU` TIU5UU5: pUX!IX:H,fl
IU`5OS flilUdS 5jH tuiioA 5:XUCI O 5jH d
5:iOXU:5UI 5XtUj5i O?X:UX LXU 5S XUn`tOU
fl1jH 5X55 5 iO5U UflUIO5 5jH :U:d555U U?S >
P0Z"B#"s i  B5XU:U U5 XflXtUds ,,AX:55XO
jnXtUds  B5i!iX jflXtUdS 5iH,UX UXt5U`:SXP
5idS5p HZXflUI STX5S U ?S

TIOIAl
@LL@S@ A111N9@  @T?F$@OS @II4NS

9
!F4U>T (AU4A>
&acă spaţiul co"nitiv se construie$te pe cale
intelectuală, prin dob2ndirea $i distribuirea
cuno$tinţelor, spaţiul estetic e repre3entat afectiv, prin
atenţia dirijată
intensităţii de curio3itate
e8perienţei, 2n ti'p ce $i prin'oral
spaţiul căutarea
e
Bconstruit printr?o distribuire ine"ală a
responsabilităţii si'ţite7asu'ate+

AH$ c0noa7#& %& C&IăIa$#. a a&a c0no7#in=ă &

C&$ă$aI#
#aptul că a trăi 2nsea'nă a trăi cu alţii Gcu alte
fiinţe O'ene$ti, cu alte fiinţe asemenea nouă& este
evident p2nă la banal+ Ce e 'ai puţin evident $i deloc
banal este faptul că ceea ce dese'nă' prin Bceilalti
de viată care
2'preună cu care
presupune
trăi' Gadică,
con$tienti3area
o dată cefaptului
trăi' uncăfelo
trăi' cu alţiiH repre3intă ceea ce -tim despre ei+
#iecare dintre noi 2$i Bdeduce propriile păreri despre
Balţii din a'intirile sedi'entate, selectate $i
prelucrate, ale 2nt2lnirilor, le"ăturilor, sc%i'burilor,
acţiunilor co'une sau conf?untărilor din trecut+
 Cunoa$terea de ba3ă de la care porne$te
conceperea celuilalt este at2t de si'plă $i de
Bpro3aică 2nc2t nici nu ne "2ndi' la ea, dec2t dacă
s2nte' "enul de filosofi ce?$i "ăsesc vocaţia 2n a se
pierde 2n evident $i fa'iliar+ Con$tiinţa faptului că
Balţii ca noi e8istă $i că e8istenţa lor contea3ă 2ntr?un
fel sau 2n altul, repre3intă atitudinea ele'entară
denu'ită de Alfred Sc%it3, ase'enea lui 4a8
Sc%eler G$i celorlalţi
e8istenţa spre deosebire
păreade Wusserl, pentru
provocarea ceacare'ai
supărătoare cu care se confrunta filosoful 2n căutare
de certitudiniH, Bnaturală, 2nse'n2nd că ea 'ai
de"rabă precedă dec2t ur'ea3ă eforturile con$tiente
de a 2nvăţa din e8perienţa personală sau din educatie+
BAtitudinea naturală constă 2n Bcunoa$terea de ba3ă,
a ceea ce Iuă' Bde bun Gadică a ceea ce consideră'
adevăr, ce nu 'ai are nevoie de teste sau dove3i, un
adevăr asupra căruia nu se 'ai reflectea3ăH
Pur $i si'plu iau de bun faptul că $i alţi oa'eni e8istă
2n Iu'ea aceasta a 'ea, $i 2ntr?adevăr nu doar fi3ic,
precu' alte obiecte $i printre alte obiecte, ci 'ai
de"rabă ca dotaţi cu o con$tiinţă ce este, 2n esenţă,
aceea$i
4i?e evident,
cu a 'ea+
2n atitudinea naturală, nu doar faptul că
eu pot acţiona asupra se'enilor 'ei, ci $i că ei pot
acţiona asupra 'ea+++ EDi, se'enii 'ei, 2$i trăiesc
: 91
ETICA POST4O&E)>A
relaţiile, care, 2n 'od reciproc, 'ă includ pe
'ine, 2ntr?un 'od si'ilar, pentru
toate scopurile practice, cu 'odul 2n care le
trăiesc eu
Cunoa$terea de ba3ă, Binclusă 2n atitudinea
naturală  cunoa$terea Bnaivă, cunoa$terea de care
este cunoa$terea
dispune' cu toţiifaptului
fără a $ti
că că
Bs2nte'
Bdispune'
cu altide
oa'e
ea ni K
2n cadrul atitudinii naturale, Bcu se'nifică o relaţie
perfect si'etrică+ Totul 2n această relaţie ele'entară
de tip Bcu este reczproc  percepţiile obiectelor
oferite si'ţurilor, abilităţile de a acţiona asupra lor,
'otivaţiile acţiunii+ Atitudinea naturală presupune
ceea ce Sc%ut3 nu'e$te Breciprocitatea
perspectivelor  ceea ce văd eu, ve3i $i tu, obiectele
vă3ute fiind Bacelea$i pentru oricine se uită la ele
Gde$i, după cu' spune ud.i" Qitt"enstein, nu e8istă
nici o 'odalitate de a afla vreodată dacă lucrurile stau
2ntr?adevăr a$aH K sensul cuvintelor pe care toc'ai le?
a' rostit este ace la$i pentru tine, care le?ai au3itK ne
înţelegem unul pe celălalt+ Inţele"erea e naturală $i
nor'ală, ne2nţele"erea
>e2nţele"erea are nevoie edenenaturală $i face
e8plicaţii, ne anor'ală+
să ne
opri' $i să ne "2ndi', pune 'intea 2n 'i$care,
decla$ea3ă procesul de construire con$tientă a
cunoa$terii+
Si'etria atitudinii naturale consideră oa'enii
ase'ănători e8perienţa ne2nţele"erii 2i presupune
diferiţi unul faţă de altul+ BInţele"erea este
2ntotdeauna aceea$i, 'otiv pentru care ea poate ft
concepută doar la sin"ular+ B>e2nţele"erile s2nt
nu'eroase, toate fiind specifice $i diferite, $i pot ft $i
s2nt concepute la plural+ Jflcepe' să?i distin"e' pe
ceilalti unii de alţii după e8perienţa diverselor 'oduri
2n care presupunerea de si'etrie $i reciprocitate a fost
desconsiderată+
doar atunci c2ndBu'ea
lucrurile2'i esteprost+
'er" de3văluită
0 ca lu'e
Construirea
lu'ii sociale 2ncepe cu adevărat atunci c2nd speranţele
naive s2nt 2n$elate $i astfel 2ncetea3ă să fie naive+
Ce se 2nt2'plă apoi este ceea ce 4artin
Weide""er a descris ca transfer al obiectelor din
'odul zuhanden 2n !orhanden. Jn pri'ul 'od, nu se
reflectea3ă asupra obiectelor+ Ele se află toc'ai acolo
unde $ti' că se află $i nu altundeva, s2nt toc'ai ceea
ce $ti' că s2nt $i ni'ic altceva, nu ne fac niciodată
surpri3e, ca să nu 'ai vorbi' de $ocuri K nu e nevoie
să ne "2nli' de două ori 2nainte de a le trata $i astfel
nu ave'

AlfrcdoHthe
7tructures Sc%ut3 and T%o'as
LiHe=Dorld, uc-'ann,
trans+ )ic%ard 4he
4+ !aner
and W+ Tristra' En"el%ardt Xr+, Weine'ann, ondon,
:<M;, pp+ *>=5.
Ariand Uss%er, ourne through read, &cvin?
Adair, >c. or-, : (55, p. 1+
:9:
!F4U>T (AU4A>
oca3ia să ne "2ndi' la tratarea lor ca Ia o Btratare+
&oar atunci c2nd se cornportă ciudat, 2ntr?un 'od :
Bneobi$nuit, e nevoie să ne "2ndi' de două ori+ n
modulzuhanden, erau Bla 2ndern2nă K 2n 'odul
!orhanden, unde au trecut acu', s2nt Bacolo,
departe
Aceasta este
trebuie prinse din
provocarea 2nainte
carede
se ana$te
putea fi tratate+
cunoa$terea+
Cunoa$terea apare din punctul bre$ei, al rupturii, al
ne2nţele"erii+
Se poate spun e că, o dată ce se 2nt2'plă acest
lucru, obiectele devin !izibile Gadică s2nt con$tient că
le văd, le văd ca pe +ni$te obiecte preciseH, deoarece
e8istă acu' o distanţă 2ntre 'ine $i ele+ &e la
distanţă, le pot privi, le pot e8a'ina din un"%iuri
diferite, 2'i pot Bfor'a o i'a"ine+ Cunoa$terea
2nsea'nă controlul asupra acestei distanţe+ Pot vedea
'ai bine lucruri aflate 'ai aproape de oc%i, dar se
poate spune, la fel de 2ndreptăţit, că raportul
funcţionea3ă $i invers ceea ce Bvăd 'ai bine Gadică
aproapeK
ceea ce cunosc
cu c2t este
'ai'ai
bineH
săracă
percep
$i 'aicasuperftcială
fiind B'ai
cunoa$terea 'ea, cu c2t par 'ai neclare obiectele, cu
at2t s2nt B'ai departe+ Aftr'aţiile Bcunosc 'ai bine
lucrurile care s2nt 'ai aproape $i Bs2nt aproape
lucrurile pe care le cunosc 'ai bine constituie două
articulatii ec%ivalente ale le"ăturii str2nse G2ntr?adevăr,
ale identităţiiH dintre reflecţie $i distanţă, dintre
cunoa$tere $i spaţiul social+ [n lu'ea reală, apropierea
$i depărtarea obiectelor se rnăsoară G2ntr?adevăr, se
creea3ăH 2n funcţie de bo"ăţia sau de sărăcia
cunoa$terii+
Ceea ce se aplică obiectelor 2n "eneral se aplică,
evident, $i obiectelor care se 2nt2'plă să fte alte ftinţe
o'cne$ti Gadică oa'enilor ca obiecteH+ &istanţa 2ntre
'ine $i ele este
cunoa$terea 'ea+deCaase'enea
să cită'creată
2ncă oGsau
datăanulatăH de
din Sc%iit3,
Bsiste'ul or"ani3ărilor spaţiale B2ncepe diferenţierea
inti'ităţii de anoni'at, a necunoscutului de fa'iliar,
a pro8i'ităţii sociale de distanţă, $i toate aceste
distincţii s2nt le"ate de volu'ul, de durabilitatea, de
intensitatea relativă a Be8perienţei 'ele bio"raftce 2u
privinţa persoanei 2n cau3ă, acu'ulată 2ntre polul
intirnităţii $i cel al
anoni'atului5+
a polul inti'ităţii, o 'are parte a bio"raftei este
co'ună cu a Celuilalt+ >u e de 'irare că se
acurnulea3ă o cunoa$tere vastă $i 'ultilaterală+ ?a'
observat pe Celălalt 3ilnic, cu tot felul de oca3ii, 2n
toate tipurile de acţiuni $i 2n toate dispo3iţiile $i stările
suflete$ti+ >u
Sc%iit3 and uc-'ann, 4he 7triictitres o)the
LiH>=D>rl>t, pp. ;1;:+
: 90
ETICA POST4O&E)>A
e8istă rnai nirrtic 2n identitatea Celuilalt care să?'i fi
scăpat sau despre care să cred că nu $tiu+ Aproape se
poate spune că, la polul intirnităţii, Celălalt a trecut de
la 'odul !orhanclen la zuhanden, dar nu pute' spune
acest lucru cu adevărat, ftindcă Celălalt cel apropiat
pare irnpor?tant
uria$ de cunoa$tere2n investit,
viaţa 'ea din'od
nu 2n cau3a
naivKvolurnului
o dată
inocenţa pierdută, ea nu 'ai poate fi niciodată
recuperată+ Indiferent c2t de apropiat 'i?a devenit
Celălalt, el este acu' cOnceput din cunoa$terea pe
care an dob2ndit?o $i continui s?o dob2ndesc pe
'ăsură ce ne intersectă'+
a polul anoni'atului, 2ntr?adevăr nu se poate
vorbi deloc de distanţă socială+ Un Celălalt real'ente
anoni' se află 2n afara spaţiului social sau dincolo de
acesta+ Un ase'enea Celălalt nu este efectiv un obiect
al cunoa$terii, e8cept2nd, 2n cel 'ai bun ca3, o
con$tiinţă
subli'inală că e8istă, potenţial, o fiinţă o'enească ce
poate constitui obiect al cunoa$terii+ In realitate, ea nu
este
care deloc
ave'o'enească,
cuno$tinţă pentru că ftinţele o'ene$ti
s2nt 2ntotdeauna de
Bspeciftce,
aparţtn unei clase, s2nt dotate cu atribute cate"oriale
prin care pot ft identiftcate+ Spaţiul 2ntre polul
intirnităţii $i cel al anoni'atului constă toc'ai din
ase'enea clase $i cate"orii+ Oa'enii ce locuiesc acest
spaţiu nu au identităt proprii, identităţi Bpersonale, ei
2$i obţin identitatea de la clasele cărora le Baparţin
sau, 'ai de"rabă, 2n care au fost reparti3aţi+ Iar
reparti3area se reali3ea3ă 2n procesul de dob2ndire a
cunoa$terii+ Pe ace$ti oa'eni nu 2i cunoa$te' K ave'
cuno$tinţăde ei+Ave' cuno$tinţă de ei 2n 'od indirect,
prin infor'atiile ce le?a' adunat 2n Ie"ătură cu
cate"oriile ai căror repre3entanţi s2nt+ Ave'
cuno$tinţădedeincludere
procesul ei, după cu' ar spune
în catego rii Sc%iit3, prin nu
ca tipuri,
persoane+ u'ea conte'porană, spune Sc%iit3, ;Beste
stratiftcată 2n functie de nivelurile anoni'atului +
Cu c2t s2nt 'ai departe de polul inti'ităt ii, cu at 2t
'ai necunoscuti devin ceilalti oa'eni Gp2nă c2nd, la
e8tre'a anoni'atului, dispar din vedere cu totulH+
&espre necunOscuţi $ti' prea puţin pentru a ne
an"aja 2n altceva dec2t 2ntr?o interacţiune superftcială
$i for'ală Gcopre3enţa
cea 'ai acceptabilă 2ntr?un ase'enea ca3 este, de fapt+
evitarea, 2n 'od reciproc, a interacţiuniiH+
B>ecunoa$terea necunoscuţilor 2nsea'nă toc'ai
senti'entul nostru de a ft pierduţi, de a nu $ti cu' să
acţionă' $i la ce să ne a$teptă', ca $i lipsa dorinţei de
an"ajare, ce re3ultă de

Sc%iit3 and uc-'ann, 4hc 7trztctures ofthe

L>9=Dorld, p. 1+
: 95
!F4U>T (AU4A>
aici+ Evitarea contactului e sin"ura salvare, dar c%iar
$i o evitare totală, dacă este posibilă, nu ne?ar salva de
o anu'ită nelini$te $i stin"%ereală cau3ată de o
situaţie 2ntotdeauna 'arcată de pericolul "re$elilor+
re"ulilor,
Fre$elile
iar caracterul
apar ca deo necunoscut
consecinţărepre3intă,
a i"norării 2n
esenţă, i"noranţa noastră+ BTipurile Gclasele,
cate"oriileH s2nt e8plicate prin re"uli de
co'porta'ent, distribuite diferenţiat G$i, astfel, prin
anticipări ale reacţiilor, distribuite diferenţiatH K spaţiul
social este "uvernat de re"uli $i e locuibil at2ta vre'e
c2t e "uvernat de re"uli+ Cu c2t un necunoscut e 'ai
Bnecunoscut Gcu c2t 2l $tiu 'ai puţinH, cu at2t 'ai
puţină 2ncredere a' 2n deci3ia 'ea de a?: atribui unui
anu'it tip+ Si"uranţa acestei includeri 2ntr?o cate"orie
slăbe$te $i dispare o dată cu cre$terea distanţei Gadică
o dată cu sărăcia cunoa$teriiH+ E8istă, totu$i, o sursă $i
'ai pute'ică de nelini$te, despre care nu află' de la
Sc%iit3 pot să $tiu despre un necunoscut at2t de puţin,
2nc2t să nudintre
vreunul ftu nici 'ăcarce?'i
tipurile si"ur că Bsefa'iliare+
s2nt potrive$teE8istă
cu
2ntotdeauna pericolul
necunoscutului Bcare se află de cealaltă parte a
baricadei, care esto'pea3ă "raniţele ce ar trebui
'enţinute fer'e $i care sub'inea3ă astfel lu'ea cu
Btipurile ei clare+ >ecunoscutul presupune o
a'eninţare de clastftcare eronată, dar  $i 'ai rău 
el repre3intă o a'eninţare la adresa clasiftcării ca
atare, a ordinii din univers, a valorii de orientare a
spaţiului social, a lu'ii 'ele ca atare+ Totu$i, după
cu' a' vă3ut la 2nceput, spaţiul social $i cel fi3ic nu
se suprapun K nici asi'ilarea co"nitivă nu e neapărat
proporţională cu lun"i'ea distanţei fi3ice+ In
consecinţă, Gsau,
posibilitatea s2nt 2n?tr?adevar,
nu'eroase i'perattvulH
situaţiile 2nacţiunii
care
eftciente Gdatorită pro8i'ităţii )izice& coincide cu
absenţa sau cu i"norarea re"ulilor de "%idare a
acţiunii Gdin cau3a depărtării sociale&. &e aceea,
spaţiul social este 'ereu, ca să spune' a$a, ţinta
atacurilor $i 2n pericol de %aos+ E nevoie de o serie de
soluţii pentru a?i apăra inte"ritatea+

S#/ăin0i & aiă#0/i

Pe o lun"ă durată a istoriei o'enirii,
pro8i'itatea ft3ică $i cea socială au coincis sau au
fost, cel puţin,
din punct str2nsbiologic
de !edere le"ate+ Pentru eu, s?a
o'ene$ti lu'ea ftinţelor
despărţit 2n
două secţiuni, strict 'enţinute separat $i rareori
confundate  cea a se'enilor $i cea a străinilor+ Un
străin putea intra 2n ra3a pro8i'itătii ft3ice doar
: 9;
ETXCA POST4O&E)>=
2n una din trei calităti  fie ca du$'an ce trebuia 2nvins
$i alun"at, fte ca rnusafir acceptat te'porar, ce trebuia
li'itat la 3one speciale $i facut tnofensiv prin
respectarea strictă a ritualului de i3olare, fte ca
potenţial se'en, ca3 2n care trebuia deter'inat să fte
se'en,
re3u'ă adică
e.issă4u'ford,
se co'porte2ntr?ocafra3ă
atare+devenită
&upă cu'
clasică,
Btn Evul 4ediu, persoana neata$ată de ni'eni era fte
condarnnată la e8il, fte sortită 'orţiiK dacă era 2n
viaţă, căuta i'ediat să se ata$e3e, 'ăcar de o bandă
de %oti6+
#a'iliaritatea se referă doar la un "rad
satisfăcător de cunoa$tere din partea noastră $i nu
2nse'na nici atunci, a$a cu' nu 2nsea'nă nici acu',
neapărat prietenie+ >u trebuia să 2nse'ne nici
2ncredere+ >ici dispo3iţie pentru sacriftciu altruist+
>ici senti'ent al unitătii, al loialităţii reciproce, al
fraternităţii+ Ideolo"ia ce repre3intă co'unitatea ca pe
o unitate 'enţinută laolaltă prin con-tiinţa unităţii,
printr?un senti'ent frate' care o face să sernene cu o
fa'ilie, fără a o face să devină fa'ilie, ca pe un
teritoriu de cooperare Rară re3erve $i de ajutor
reciproc  o ase'enea ideolo"ie a apărut 'ai t2r3iu,
ca un si'pto' si"ur al unei vecinătăţi ce?$i pierdea
deja, $i 2$i pierdea repede, identitatea, "raniţele clare
$i, de aceea, $i controlul asupra atitudinilor u'ane $i a
relatiilor reciproce+ )ealitatea vecinătăţii era 'ai
diversificată dec2t avea să per'ită sau să accepte
ideolo"ia 'ai recentă a co'unităţii+ Ea lăsa loc pentru
iubire, ca $i pentru ostilitate, pentru solidaritate, ca $i
pentru conflict+ i totu$i, vecinătatea ft3ică se deta$a
de restul spaţiului social prin absenţa necunoscuţilor
$i, astfel, prin a'ploarea si"ură, satisfăcătoare, a
re"le'entărilor nor'ative+
lu'iiCeea
nu acefost
:?adeci
distins cu adevărat
si'patia pe se'en
resi'tită fată dedeel,restul
ci
faptul că s?a aflat, potenţial, 'ereu 2n ra3a vi3uală, că
a 2nclinat 2ntotdeauna către polul inti'ităţii, că a fost
tot ti'pul un posibil partener de relaţii $i de
bio"rafte+Cunoa$terea se'enulut era profundă,
includerea 2n cate"orii era de durată $i, ori de c2te ori
se aplica, era arareori revi3uită $i pentru scurt ti'p
provi3orie+ Astfel e8istau re"uli pentru orice oca3ie $i
oca3ii puţine neasi"urate de re"uli+ i, doar aici,
presupunerea de Breciprocitate a perspectivelor era
foarte frecvent corectă $i rar infir'ată+ Si'etria sau
co'ple'entaritatea percepţiilor s?a dovedit adevărată,
consolid2ndu?se

e.is 4u'ford, 4he Cult:=e ofCities, >c.

or-, :<5, p+ 0<+ Apariţia Bindividului liber a
dctcr'inat cpoca 'odcrnă, pc dc altă partc, să dcvină
Bo lu'c "uvcrnată dc idcca dc si"uranţă $i de
salvare, deoarecc stabili3area $i cc%ilibrul s?au
dovcdit acu' proble'aticc Gp+
9;H+
: K5
!F4U>T (AU4A>
$i reproduc2ndu?se pe sine+ Societăţile care ofereau o
ase'enea viată se puteau descurca fără dascălii
profesioni$ti de co'portare 2n public+ i Rară poliţie+
Totu$i,
Spaţiul socialnu seseoprea
puteaula descurca Rară ar'ată+
"raniţa vecinătăţii+ &e
cealaltă parte a "raniţei se 2ntindea de$ertul, "olul
se'antic, sălbăticia  lu'ea străină din punct de
vedere intelectual, locuită de trupuri fără
faţă+Trupurile puteau trece "raniţa, dar re"ulile de
coe8istenţă ră'2neau pe loc, Rară a putea supravieţui
acestei trecert+ Societătile care nu aveau nevoie de
poliţie nu instituiau 'ila, co'pasiunea sau si'patia
faţă de necunoscuţi+ >u aveau re"uli pentru a trata cu
străinii+ Ace$tia erau dincolo de nor'e $i de re"uli+
Oa'enii nu se 2'părţeau 2n se'eni $i străini  erau fte
oa'eni, fte străini+ Jn societătile a"ricole stabile pe
care le?a cercetat, Ed'und eac% a descoperit o
suprapunere re'arcabilă 2ntre seriile topo"rafice $i
fa'iliale de cate"orii
social 2n functie Bcare faţă
de distanţa distin" 3onele
de E"o spaţiului
GeuH  relatii
le Beusorăvărse'ennecunoscut se
asea'ănau cu relaţiile Beuani'al de casăvite
v2natani'al sălbatic, $i a'bele erau si'ilare cu 9
seria Beucasăfer'ăc2'p 2ndepărtat +
>ecunoscuţii GstrăiniiH, ani'alele sălbatice $i tot ce
era 2ndepărtat se'nificau aceea$i absenţă a re"ulilor
de interacţiune+
O situaţie co'plet nouă se creea3ă atunci c2nd
coordonarea 2ntre pro8i'itatea ft3ică $i cea
socială7co"nitivă e ratată+ Străinii apar atunci f23ic
2ntre "raniţele lu'ii+ Calitatea de necunoscut
2ncetea3ă a ft o 2ncălcare te'porară a nor'ei $i o
neplăcere
plece Gde$icurabilă+ >ecunoscutii
se speră că refuză2n să
stauIa$iur'ăH,
vor pleca, p2nă
ti'p ce nu se lasă prin$i, cu %otăr2re, 2n plasa re"ulilor
locale, ră'2n2nd astfel necunoscuţi+ Ei nu s2nt
vi3itatori, acele pete 2ntunecate pe suprafaţa
transparentă a realitătii 3ilnice, care se pot suporta, 2n
speranţa că vor ft curăţate '2ine Gde$i e8istă tentaţia
curăţirii i'ediateH+ >u poartă săbii, nici nu par a
ascunde cuţite sub pelerină Gde$i nu poţi ft niciodată
si"ur de astaH+ Ei nu s2nt ca străinii, du$'anii declaraţi
care te fac să scoţi sabia Gsau, cel puţin, a$a spun eiH+
Totu$i, nu s2nt nici ca se'enii+ Este adevărat că nu li
se poate i"nora pre3enţa, nu poţi evita să?i ve3i, să?i

9
Ed'und, 3ni,nal
ofLanguage eac%, 3nthropological
Categories 3spects
and Berbal 3buse, 2n
Te: irections in the 7tud ofLanguage, cd+ Eric W+
enneber",: Univcrsity of C%i?ca"o Prcss, :<9;, pp+
595M+ n particutar, eac% a su"erat că
Ba'bi"uitatea prietcn7du$'an care dcspartc sc'cnul
dc aitc clc'entc ate serici poatc f considcrată ca un
cc%ivalcnt sc'iotic al Balternanţei prictcnic7ostilitate
cc caracteri3ca3ă atitudinlc faţă dc Bvinal Gp+ ;;H+
: 99
ETICA POST4O&E)>
au3i $i să?i si'ţi, c%iar să Je vorbe$ti $i să?ţi vorbeasca
uneort+ &ar 2nt2lnirile s2nt 'ult prea scurte $i
2nt2'plătoare pentru a te decide 2n privinţa unei
clasiftcări fer'e, $i apoi 'ulţi dintre ei vin $i pleacă+
Si''el a considerat banii, acea noţiune
abstractăEigenscliaftenlos de cantitatc pură $i neutră,
lipsită de orice substanţă $i diferentiere calitativă, ca
fiind, 2n acela$i ti'p, re3ultatul inevitabil, condiţia
indispensabilă $i 'etafora cea 'ai revelatoare a vietii
de ora$
Se'niftcaţia necunoscutului pentru natura banilor 2'i
pare a ft concenttată 2n sfatul pe care odată I?a' tot
au3it  să nu ai niciodată relatii fsnanciare cu două
feluri de oa'eni — prieteni $i du$'ani+
In pri'ul ca3, obiectivitatea indiferentă a tran3actiilor
băne$ti se afJă 2ntr?un conflict insur'ontabil cu
caracterulasi"ură
condiţie personal
un spaţiu
aI relaţiei
lar"K pentru
2n al doilea,
intenţiiaceea$i
ostile,
care coresp unde faptului că tipurile noastre de Ie"e
2ntr?o econo'ie ftnanciară nu s2nt niciodată suftcient
de precise pentru a e8clude cu si"uranţă răutatea
intenţionată+ Partenerul de3irabil pentru tran3actiile
ftnanciare  2n care, după cu' s?a spus destul cle
corect, afacerile s2nt afaceri —este persoana co'plet
indiferentă nouă,M nean"ajată nici 2n favoarea, nici
2'potriva noastră +
Tran3acţia bănească este, 2ntr?adevăr, e8e'plul
perfect al relaţiei de tip urban Gadică o relaţie
Bsubali'entată din punct de vedere co"nitivH+
Caracterul său trebuie protejat nu doar 2'potriva
ostilităţii $i răutătii, ci $i 2'potriva prieteniei $i
si'patiei+ Poate avea loc 2n 'od corect doar 2n
conditii de neutralitate e'oţională sau, 'ai de"rabă,
2n condiţii lipsite de i'pactul inoportun al afectelor+
Cele două cate"orii dia'etral opuse ale se'enilor $i
străinilor, 2n care se divi3a lu'ea u'ană pre'odernă,
erau 2n e"ală 'ăsură nepotrivite $i ostile sc%i'burilor
băne$ti+ &e3voltarea econo'iei ftnanciare a fost
2nsoţită de 2nlăturarea $i 'ar"inali3area a'belor părţi
ale di%oto'iei, odinioară atotcuprin3ătoare, $i de
urnplcrea "olului central cu 3ona vastă, cu posibilităţi
inftnite de e8tindere, a relaţiilor de tip Bnici7nici+
)elaţia din această 3onă nu poate e8ista 2n situaţii cu
2ncărcătură e'oţională+ Ea are nevoie de parteneri la
fcl de Iipsiţi de personalitate ca $i 2nsentnele
'onetare,
reală, doar condu$i, 2n co'portarea
de consideratiile co'unelor
clepresupusă
cantitate, $i
'ai
de"rabă dec2t de valorile calitative, inevitabil unice $i
subiective+ Eliberată de le"ătura cu altă

Fcor" Si''cl, 4he Philusoph! uf6one!, trans+

Torn (otto'orc and &avid #risby, )outlcd"c,
ondon, :<M, p+ 00M+
: 9M
!F4U>T (AU4A>
persoană, atenţia poate fi acordată acu' re"ulilor

i'personale ale tran3acţiei 2nse$i+

Arta 6&c/&#ă a ai6&i n#ini/i

Trăsătura cea 'ai surprin3ătoare $i 'ai
a"asantă a necunoscuţilor este că ei nu s2nt nici
se'eni, nici străini+ Sau, 'ai de"rabă  cre2nd
confu3ie,
cine tulburare
$tieNH $i spai'ă
a'bele+ Străini  că s2ntSe'eni
se'eni+ Gsau că străini+
pot fi
Cu alte cuvinte, necunoscuţi. Adică 2ndepărtaţi din
punct de vedere social, de$i apropiaţi din punct de
vedere fi3ic+ Străini fi3ic accesibili+ Se'eni social
inaccesibili+ ocuitori din ţara ni'ănui, un spaţiu fte
lispit de nor'e, fie 'arcat de prea puţine re"uli
pentru a face orientarea posibilă+ A"enţi $i obiecte
2ntr?o relaţie care, din acest 'otiv, e conda'nată să
ră'2nă supărător de ine"ală $i de 2nt2'plătoare, Rară
si"uranţa reu$itei+ )elaţia cu necunoscuţii este
2ntotdeauna un de3acord+ Insea'nă sărăcia sau
inco'patibilitatea re"ulilor pe care o evocă non?
statutul sau statutul confu3 al necunoscutului+ Cel 'ai
bine
se e săsta
poate nu cu
se adevărat
2nt2lnească delocde
departe necunoscuţi+ Cu'einu
spaţiul pe care 2l
ocupă sau 2l 2'part cu alţii, ur'ătoarea soluţie foarte
bună este o 2nt2lnire care nu e toc'ai o 2nt2lnire, care
se preface că nu e a$a ceva, ci Gprelu2nd ter'enul lui
4artin (uberH o falsă întîlnire #$, BergegnungN,
diferită de 2nt2lnire, Segegnung&.
Pentru a convieţui cu necunoscutii, trebuie
stăp2nită arta falsei 2nt2lniri+ #olosirea unei ase'enea
arte e necesară dacă necunoscutii, din cau3a
nu'ărului lor, dacă nu din alt 'otiv, nu pot fi
transfor'aţi 2n se'eni+ Pe de altă parte, toc'ai
utili3area acestei arte 2l constituie pe celălalt ca
necunoscut $i 2l reconfir'ă 2ntr?o astfel de calitate+
Arta falsei 2nt2lniri, dacă e stăp2nită, l?ar 2'pin"e
pe
pe celălalt
fundalul2npe
ulti'ul
care plan K el acţiunea+
are loc nu ar 'ai Eft adevărat
dec2t o pată
că
e8ilarea celuilalt 2n ulti'ul plan nu 2l face să dispară+
Acest ulti' plan se află incontestabil acolo+ Se $tie că,
dacă s?ar dori, ar putea ft adus 2n atentie oric2nd+ i
totu$i, nu e8istă nici un 'otiv pentru a proceda a$a+
Ulti'ul plan nu are nici un i'pact asupra desfă$urării
$i re3ultatelor acţiunii, cu e8cepţia asi"urării decorului
fi3ic+ Jn procesul de periodeusis, descris de Sc%iit3,
acea e8a'inare a lu'ii apropiate, care duce la
atribuirea de rele!anţe topice, necunoscutului nu i se
atribuie nici una+ Pre3enţa sa este irelevantă, o
e8istentă

:ETICA
9 POST4O&E)>A

nerecunoscută, neacceptată, o fiinţare ine8istentă — o

incon"ruenţă 2n concordanţă cu propria pre3enţă+ Prin
te%nica falsei 2nt2lniri, necunoscutul este distribuit 2n
sfera lipsei de atenţie , sfera 2n care orice contact
con$tient, $i, 'ai 'ult, un co'porta'ent ce poate fi
recunoscut de el ca un contact con$tient, e evitat cu
pre'editare+ Ea repre3intă do'eniul nean"ajării, al
vidului e'oţional, ce nu acceptă nici si'patie, nici
ostilitate, un teritoriu ne2nre"istrat pe nici o %artă,
lipsit de indicatoare, o re3ervaţie sălbatică 2n cadrul
lu'ii+ &in acest 'otiv trebuie i"norată+ In plus,
trebuie să se arate
lucru, 2ntr?un 'od cecănu
e i"norată
ad'ite eroare+
$i că se dore$te acest
In seria de te%nici care alcătuiesc arta falsei
2nt2lniri, poate cea 'ai i'portantă este evitarea
contactului privirilor+ E suficient să observi nu'ărul
de priviri pe care trebuie să le arunce pe furi$ orice
trecător pentru a ur'ări 'i$cărilor celor din jur $i
pentru a evita astfel să se i3bească de ei K sau
e8plorarea vi3uală discretă a unui birou a"lo'erat sau
a unei săli de a$teptare pentru a căuta un loc c2t de
'odest  ca să 2nţele"i c2t de co'ple8e s2nt <
abilitătile de care are nevoie această te%nică +
I'portant este să ve3i 2n ti'p ce te prefaci că nu te
uiţi+ Să prive$ti Binofensiv, neprvoc2nd nici o
reacţie, neinvit2nd
participi 2n ti'p ce$i nejustific2nd reciprocitateaK
dovede$ti neatenţie+ Ce se săcere
este interes de"%i3at 2n indiferenţă+ O privire
2ndelun"ă $i lini$titoare, ce infor'ea3ă că ni'ic nu va
ur'a oc%irii rapide $i superficiale $i că nu se presupun
drepturi sau 2ndatoriri reciproce+

Ervin" Foff'an, 2elations in Public >/

6icrostudies ofthe Public @rder, Alten anc, ondon,
t <M l, p+ 5 l 0+ A fi inctus 2ntr?o ase'ene a sfcră, după
părcrea tui Foff'an, 2nsca'nă a pretinde doar
neatenţie ci!ilă $i a răspunde cu o Bcurtoa3ie
si'ilară+ B#or'cle neatenţiei civi?le, a unor persoane
carc sc tratea3ă,
potiticoasă precaut, unele
$i superftciată, pc altete
2n ti'p cu o "rijă
ce ficcarc 2$i vcde
de trcburilc sate, pot fi 'enţinutc, dar, 2n spatclc
accstor aparcnţc nor'ale, irtdivi3ii pot ajun"e să fie
"ata de fu"ă sau dc tuptă, dacă c ncvoie+ A t2ta vre'e
C2t se 'enţine, neatenţia civilă probea3ă Bcaractcrul
dc suprafaţă aI ordinii publicc Gpp+ 55 l 550H+
Te%nicilor evitării, necesare vicţii 2ntr?un ora$
GBun nccunoscut printrc necunoscuţi sau, a$a cu'
spunca (enja'in >etson, Bcalitatca univcrsală dc a ft
attulH, ti s?a făcut o scrioasă descriere etno"rafică $i o
anali3ă re'arcabil de cortvin"ătoare 2n cartea scrisă
dc yn W+ ofland, 3 Dorld of 7trangers/ @rder and
3ction in rban Public 7pace, (asic (oo-s, >e.
or-, :<M5+ &upă părerea tui ofland, c%eia
supravieţuirii urbane conStă 2n Bcapacitatca de a lc"a
relaţii superflciale, efe'cre, li'itate Gp+ :MH K accSta
estc scopul
atenţic, pc carc
2'prcună 2l abilităţi
cu altc servcsc spccific
tc%nicilcurbane+
Iipsei dc

: K(
!F4U>T (AU4A>
&ar efectul i'ediat aI aplicării universale a
ind,feren>ei ci!ile este, după cu'1 a de'onstrat foarte
convin"ător Wel'ut% Plessner ,pierderea chipului
sau, 'ai de"rabă, nedob2ndirea nici unui c%ip+
4ulţi'ea urbană nu repre3intă o colecţie de indivi3i+
Ea e, 'ai cur2nd, un tot lipsit de for'ă, ce nu face
diferenţieri $i 2n care individualitatea se di3olvă+
4ulţi'ea este fară
eleinentele+Acestea pot c%ip, dar a$a
fi 2nlocuite 2i s2nt
$i eli'inate+
Intrarea $i dispariţia lor s2nt acela$i lucru+ Prin lipsa
lor de c%ip, ele'entele 'obile ale a"lo'erării urbane
se deta$ea3ă ca surse posibile ale an"ajării sociale+
Efectul "lobal al desfa$urării artei falsei 2nt2lniri 2l
constituie Bdesociali3area spaţiului potenţial social
din jur sau prevenirea transfor'ării spaţiului fi3ic 2n
care te 'i$ti 2ntr?un spaţiu social, un spaţiu cu re"uli
de an"ajare $i de interacţiune+ Toate te%nicile falsei
2nt2lniri servesc la obţinerea acestui efect $i la
infor'area oricui prive$te că efectul s?a obţinut $i că a
fost cu adevărat ur'ărit+ Eli'inarea din spaţiul social
a celorlalţi, care s2nt altfel aproape Gaproape din punct
de vedere
refu3ul de fi3icH, sau inter3icerea
a?t cunoa$te G$i refu3ulintrării
de a?i lor,
lăsa2nsea'nă
să te
cunoascăH+ Ceilalţi, care au fost eli'inaţi, rătăcesc 2n
planul secundar al lu'ii percepute $i s2nt deter'inaţi
să ră'2nă acolo  coc%ilii "oale, fară for'ă $i fară
c%ip, ale o'enirii+ Con$tiinţei 'ele subli'inale
privitoare la u'anitatea lor nu trebuie să i se per'ită
să apară 2n recunoa$terea subiectivitătii lor+
Jn acela$i 'od, politeţea $i judecata 'ea corectă
'ă deter'ină să le tolere3 pre3enţa, c%iar dacă le
tolere3 doar pre3enţa 2n planul secund+ Astfel, acord
tribut "enero3ităţii 'ele, nu drepturilor lor+ Eu 2nsu'i
stabilesc li'itele p2nă la care pot să 'er"+ i'itele se
pot deplasa, nu e8istă ni'ic obli"atoriu 2n privinţa lor,
'aterialul din care s2nt facute nu are o elasticitate
proprie,
atenţie cunici
careoe8a'ine3
structură'ijloacele
căreia să?i acordpentru
utili3ate aceea$i
crearea lor $i cu care le calcule3 puterea de lucru+
ipsiţi de c%ip, indivi3ii for'ati  sau niciodată
for'aţi pe de?a?ntre"ul  se a'estecă 2ntr?un
co'pus o'o"en 2n care se inserea3ă viaţa 'ea+ a fel
ca toate celelalte 'ostre din acest a'al"a', ei apar, 2n
for'ularea 'e'orabilă a lui Si''el, B2ntr?o nuantă
unifor' de 'ată $i de "ri K nici un obiect nu 'erită
preferinţă faţă de

Z Cf+ ber 6enschen!erachtung, 2n Wcl'ut%

Ptcssner, iesseits der topie, Su%r-a'p, 4inc%en,
:<M;+ Pierderca c%ipului, su"erea3ă Plessner, ur'ea3ă
incvitabil fără
distartţă, accleidepriviri a urtuia
care lu'ea cătrc cetălalt
contc'porană Bdc la
nu poate
e8ista, indifercnt de prcţul dc3individuali3ării ce
trebuie plătit+

: M1
ETICA POST4O&E)>
oricare altul+ &acă se observă valori diferite ale
obiectelor $i astfel obiectele 2nseleua obiecte, ele
Bs2nt considerate ca lipsite de substanţă+ Toate
lucrurile Bplutesc cu o "reutate specif2că e"ală+++, se
află la acela$i nivel $i diferă unele de altele doar 2n
inaterie de suprafaţa pe care o acopera
Si''el
distanţe insistă
la care toateasupra
feţelefaptului că păstrarea
se csto'pea3ă unei
$i devin
pete uniforrn de "ri $i lipsite de for'ă, deta$area
'arcată 'ereu de aversiune $i antipatie Gsau, 'ai
de"rabă, de efortul prevenirii riscului de instaurare a
si'patieiH, repre3intă un rnecanis' natural de apărare
2'potriva pericolelor inerente e8istenţei printre
necunoscuţi+ )epulsia $i ostilitatea 'oderată,
controlate 2n 'ajoritatea ti'pului, totu$i niciodată
co'plet eradicate $i 2ntotdeauna "ata să se transfor'e
2n ură, fac o ase'enea e8istenţă posibilă din punct de
vedere te%nic $i suportabilă din punct de vedere
psi%olo"ic+ Ele susţin disocierea, care e sin"ura for'ă
de sociali3are 2n 2'prejurările date  e8istenţa alături
Gde$i nu$i 2'preunăH+
natural, Ele constituie
sin"urul disponibil, acu' 'ijlocul
de autoapărare+
Spre deosebire de 2nt2lnirile adevărate, cele false
constituie eveni'ente lipsite de preistorie Gni'eni nu
anticipea3ă că necunoscuţii vor fi acoloH, trăite 2ntr?un
'od ce le privea3ă de ur'ări+ Ele s2nt episoade Q iar
un episod, după cu' scria 4ilan Yundera, Bnu
repre3intă o consecinţă inevitabilă a unei acţiuni
anterioare, nici cau3a a ceea ce va ur'a K el se af:ă 2n
afara $irului cau3al de eveni'ente care e povestirea+
Este doar un accident steril ce poate fi o'is fără ca
povestirea să?$i piardă continuitatea inteli"ibilă,
incapabil să lase o ur'ă per'anentă 2n viaţa
personajelor+ Un episod nu face parte din povestireK
el se afiă dincolo de acel tăr2' al con$tientului 2n care
cunoa$terea
păstrată  este acu'ulată
cu succes sau 2n 'odSefoarte
fară+ poateserios
spune$i că
episodul repre3intă un interval, o pau3ă 2n jocul
includerii 2n tipuri, 2n cate"orii $i :iărţi+ #alsa
2nt2lnire, ca toate episoadele, nu depinde de reali3ările
din trecut ale carto"raf2ei sociale $i nici nu 2'bunătăte
$te conditia actuală a artei carto"raf2ce  ea lasă, 2n
principiu, totul a$a cu' era+++
Sau a$a se speră, de$i adesea fară te'ei+ Inainte
ca 2nt2lnirea să se sf2r$ească $i ca partenerii să se
"ăsească, la fel ca 2nainte de a 2ncepe, departe unii de
alţii, nu se poate spune dacă efe'era lor 2nt2lnire faţă
2n

L>fe, Chrssic
Fcor"
2n Sennctt+
)ic%ard
Essa!s4he
Si''cl, ott the
6etropolis
Cttitt,re ofand
Cities,
6ental
Applcton?Century?Crofts, >c. or-, cd+
:<9<, p+ 5?.

:M:
!F4U>T (AU4A>
faţă s?a diluat p2nă la a deveni o falsă 2nt2lnire+ &ar
c%iar $i după  'ult după  aparenta 2nc%eiere a
2nt2lnirii, consecinţele sale pe atunci nea$teptate pot
apărea brusc, contra3ic2nd astfel natura sa presupus
episodică Gca să ne folosi' 2ncă o dată de 'area
2nţelepciune a povestitorului  Bni'en2 nu poate
"aranta
nu pot că uneleoeveni'ente
deţine forţă care,cu2ntr?o
desăv2r$i+re episodice
3i, le?ar putea
transfor'a pe nea$teptate 2n cau3ă a altor
eveni'entet0H+ Oric2t de 'ult ai 2ncerca să 2'piedici
2nt2lnirea oca3ională să treacă dincolo de cadrul ri"id
al falsei 2nt2lniri, ră'2ne o ur'ă de nelini$te, ce nu
poate f2 risipită+ tii, sau si'ti fară să $tii, că e posibil
să e8iste 2n viitor consecinţe a ceea ce pare acu' a fi
un non?eveni'ent, $i că nu se poate aprecia care
dintre posibilităti se va 'ateriali3a, $i că 'ornentul
c2nd se va putea aprecia lucrul acesta nu va veni
probabil niciodată+ Apărarea spaţiului social nu e
niciodată si"ură+ Franiţele nu pot fi 2nc%ise er'etic+
>u e8istă nici un re'ediu cu adevărat infailibil
necunoscuţilor,
2'potriva te'erilor pe care ei$ile suscită+
cu at2t 'ai puţin
Ora$ul constituie un loc al falselor 2nt2lniri+
Spaţiul fi3ic urban este astfel or"ani3at 2nc2t 2nt2lnirile
necăutate 2n 'od activ pot f2 evitateK dacă s2nt
inevitabile, tot pot ră'2ne fară consecinţe+ )ic%ard
Sennett a făcut o descriere profundă $i serioasă a
c2torva dintre cele 'ai re'arcabile lucrări de
ar%itectură urbană 'odernă Gever Wouse din
>e.or-, (runs.ic- Centre din ondra,
4inisterulApărării din ParisH ca B3one vaste cu spaţii
"oale, 3one Bprin care să treci, nu pe care să le
folose$ti, Bprin care să circuli, nu 2n care să stai+
Or"ani3area spaţială a ora$ului ca 2ntre", cu artere
i'portante $i autostră3i urbane, cu 'etrouri $i 'a$ini
cu aer condiţionat
concepută ca facilitate$ipentru
2nc%ise er'etic,
a face poatedinfi
Bo călătorie
5
locul A 2n locul (t , pentru a 2ntrerupe continuitatea
2ntre locuri, pentru a i3ola punctele fa'iliare de
sălbăticia dintre ele+ In plus, or"ani3area spaţiului
urban este i'portantă datorită tendinţei sale
pronunţate de a separa clasele, "rupurile etnice, uneori
se8ele sau "eneraţiile, astfel 2nc2t te%nicile falsei
2nt2lniri să poată f2 aplicate 2n 'od 'ai concertat $i cu
o 'ai 'are 2ncredere 2n efectul

 4ilan Yundera, "mmortalit, trans+ Peter

Yussi, #aber  #aber, ondon, :<<:, pp+ 5555<+
>ici un episod, re3u'ă Yundera, Bnu este apriori
conda'nat să ră'2nă
deoarecc fiecarc eveni'ent,episod pentru
indiferent totdeauna,
cit ar fi de
nc2nse'nat, ascunde 2n sine posibilitatea dc a deveni,
'ai devre'e sau 'ai t2r3iu, cau3a altor eveni'ente,
transfor'2ndu?se astfel 2ntr?o poveste sau o aventură+
Z )ic%ard Sennctt, 4he Fall ofpublic 6an,
Ca'brid"c Univcrsity Press, :<M;, pp+ :0:;+

: M0
ETICA POST4O&E)>
lorK totu$i, 'ai i'portant, separarea creea3ă 3one
i'ense 2n ora$ G$i acestea s2nt 3onele unde ai tendinţa
să te duci cel 'ai desH, 2n care vi3itatorul poate
de3ar'a
pentru osau cel puţin
clipă, poatea'eninţarea
2ntruc2t lăsa ar'ele ce
deoparte
2nsoţe$te
contactul nesolicitat cu "enul de necunoscuţi
susceptibili a fi pre3enţi acolo e resi'ţită ca 'ai puţin
apăsătoare dec2t 2n altă parte K 2ntr?adevăr, 2nt2lnirea cu
necunoscuţi pare, pentru varietate, o $ansă interesantă
'ai de"rabă dec2t un pericol+
&acă spaţiul co"nitiv ar putea fi proiectat pe %arta
unui ora$ sau a unei ţări sau a 2ntre"ii lu'i 'oderne,
ar lua for'a unui ar%ipela" 'ai 'ult dec2t pe cea a
unui cerc sau a oricărei alte fi"uri co'pacte sau
continue+ Pentru f2ecare locuitor al lu'ii 'oderne,
spaţiul social e risipit pe 'area vastă a lipsei de sens
sub for'a a nu'eroase puncte, 'ai 'ari sau 'ai
'ici, dede$ert
2ntr?un cunoa$tere  oa3e Ode'are
fară for'ă+ se'nificaţii
parte a $itreburilor
relevanţă
3ilnice se desfa$oară călătorind prin spaţii "oale din
punct de vedere se'iotic  deplasare f23ică de la o
insulă la alta+ Insulele nu s2nt apropiate unele de
altele, dar nici nu pot f2 sc%i'bate unele cu alteleK
f2ecare 2nsea'nă cunoa$tere diferită, sensuri $i
relevanţă specif2ce+ Pentru a li se 'enţine identitatea,
trebuie luate 'ăsuri de fortificare a liniei de coastă, de
protecţie 2'potriva flu8ului+ Cu alte cuvinte, de
'enţinere a necunoscuţilor i3olati 2n locurile lor+
Apărarea spaţiului social se reduce la lupta pentru
propriul drept la 'obilitate $i pentru li'itarea unor
ase'enea drepturi la alţii+ Poliţia per'anentă este o
invenţie 'odernă, urbană, iar 'isiunea sa iniţială era
apărarea
căror spaţiului public urban 2'potriva intru$ilor, a
t;
curio3itate supărătoare 2i priva pe ceilalţi de protecţia
anoni'atului
BInt2r3ierea pe trotuar era un delict tipic urban,
conceput ca o infractiune pasibilă de pedeapsă doar
pentru că intra 2n contradicţie cu ideea de spaţiu
public ca B3onă prin care să circuli, nu 2n care să stai+
Idealul, neatins niciodată, dar 'ereu avut 2n vedere, al
spaţiului urban ar fi poate o serie de 'ici fortăreţe,
2nconjurate cu 3iduri bine apărate, le"ate 2ntre ele
printr?un labirint, ase'ănător unor spa"%ete, de artere
i'portante, autostră3i urbane $i 'ari intersecţii+
Instrucţiunile date forţelor de poliţie recent
2nfiinţate 2n &erby 2n : 56, e8pri'2nd $i principalul
'otiv pentru instituirea unei forţe profesionale de
apărare a ordinii, oferă o bună ilustrare  BPersoanele
care stau ori 2nt2r3ie pe trotuar fără 'otiv, 2'piedic2nd
astfel circuiaţia liberă+++ pot fi arestate $i duse 2n faţa
unui 'a"istrat Gcitat după Ant%ony &elves, Popular
2ecreations and 7ocial Con)lict in erb, 0118
051, 2n Popular Culture and Class Con)lict. 05(18
0(0*/ E'plorations in the istor ofLabour and
Leisure, ed+ Eileen and Step%en eo, Warvester,
(ri"%ton, :<:, p+ (5.
: M5
!F4U>T (AU4A>
Jn procesul de cle3voltare a or"ani3ării urbane a
spaţiului ca decor pentru falsele 2nt2lniri $i de for'are
a deprinderilor de neatenţie civilă, cau3a $i efectul s?
au consolidat reciproc p2nă la a deveni clif2cil de
 separat+ In f2nal, s2nt de necoriceput unul fră celălalt+

A%o/ia n&c0no6c0#0i0i
Pătrunderea 'asivă a necunoscuţilor 2n spaţiul
vital a facut ca 'ecanis'ele prernoderne ale creării
orice, 2n"ro3itor
spaţiului social să parădedepă$ite,
nepotrivite+
dar, 'ai A'ploarea
'ult dec2t
feno'enului le 2'piedică aplicarea+ Polari3area
instantanee a necunoscuţilor Bdin apropiere 2n
se'eni $i străini a pierdut orice $ansă de succes+ C%iar
dacă s?ar f2 2ncercat, ar fi avut doar re3ultate
2ndoielnice, contestate $i precare+ Odinioară sursă de
iritare te'porară, calitatea de necunoscut a devenit
cietătii 'od erne nu este cu'conditie
să eli'ine
cu' per'anentă+ Proble'a necunoscuţii, ci
să tră2ască
2n co'pania lor constantă, adică 2n sărăcie co"nitivă,
2n ne%otăr2re $i nesi"uranţă+ Ceea ce nu 2nsea'nă că
2ncercările de a curăţi lu'ea de necunoscuţi au
2ncetat+ Contrariul este adevărat  nesi"uranţa
ende'ică, pe care pre3enţa necunoscuţilor nu poate
dec2t să continue să o a"rave3e, 2$i "ăse$te re3olvarea
2n eforturile
creării continue
spaţiului social,deadică
a obţine
de acontrolul
li'ita $i asupra
de a
or"ani3a libertatea necunoscuţilor $i de Ba?i ţine acolo
unde le este locul+
Pe de altă parte, după cu' a de'onstrat foarte
convin"ător Si''el prin e8punerea le"ăturii str2nse
dintre calitatea de necunoscut, econo'ia f2nanciară $i
intelect, viaţa 'odernă, 2n for'a pe care a dob2ndit?o
istoric, nu poate e8ista fară necunoscuţi+ Inter3icerea
an"ajării e'oţionale, indiferenţa faţă de deosebirile
calitative, aprecierea 2nt2lnirii eliberate de
constr2n"erile trecutului $i de consideratiile viit orului
 toate aceste trăsături re'arcabile pe care le au doar
contactele cu necunoscuţii  s2nt indispensabile 2n
desf$urarea vieţii 'oderne+ Calitatea de necunoscut,
ca să spune' a$a, trebuie păstrată $i cultivată dacă
viaţa 'odernă ur'ea3ă să continue+ >ici una dintre
instituţiile esenţiale ale societăţii 'oderne nu ar
supravieţui unui triu'f'iraculos al Bunităţii publice,
dacă lucrul acesta s?ar 2nt2inpla vreodatăK nu ar
Supravieţui nici unei coloni3ări a terenului falselor
2nt2lniri $i al neatenţiei civil ecurelatii personale,
2ncărcate e'oţional+ Se poate spune
:M;
ETICA POST4O&E)>=
că, dacă nu ar fi e8istat, necunoscutii ar fi trcbuit
inventaţi+++
&e aiciire3ultă
s2nt inventaţi
a'bivalenţa
 3ilnic
profundă
$i pe scară
a po3iţiei
lar"ă+$i
a rolului necunoscutului 2n spaţiul social+
>ecunoscuţii apar continuu pe toată durata aceleia$i
vieţi 3ilnice care 2ncearcă să?i eli'inc Gfi3ic, prin
separare $i i3olare, sau psi%olo"ic, prin lipsa de
atenţieH+ >ecunoscuţii s2nt re3ultatul aceleia$i creări a
spaţiului social destinate să asi'ile3e $i să civili3e3e
lu'ea+ Este de a$teptat ca a'bivalenţa statutului
e8istential să fie reflectată, din punct de vedere
se2niotic, 2n a'bivalenţa atitudinii+ Cornbinatia
ilu3orie de creaţie $i receptare, trăită ca o
si'ultaneitate de nevoie $i a'enintare, re apare 2n
perceperea calităţii de necunoscut ca speranţa $i
nefericirea e8istenţei, 2n acela$i ti'p+ BSoluţia
a'bivalentei
soluţie, este acea
atuncicondiţie
căutată2n cu
'oddisperare
acceptat prin
fară
proiectarea incon"ruenţei sale interioare asupra unei
ţinte sociale alese Gcu alte cuvinte, concentrarea
a'bivalenţei care saturea3ă totalitatea spaţiului social
asupra unui sector ales al acelui spaţiuH $i prin
eforturile continue de a distru"e această a'bivalcnţă
2n "er'ene+ Efortu rile s2nt 'enite a f2 inter'inabile
$i, 2n e"ală 'ăsură, inevitabile $i neconcludente+
Co'ent2nd cercetarea efectuată de studentul său,
Xo%n Scotson, 2ntr?o suburbie din eicester, unde a
apărut o nouă 3onă populată de un "rup 'i8t de nou?
veniţi, 2n apropierea unui 'are cartier re3idenţial de
fa'ilii a$e3ate, >orbert Elias a inventat perec%ea
conceptuală Bstabiliţi $i Bvenetici+ Perec%ea era
'enită a repre3enta
care e8istă un "en
două "rupuri, de confi"uraţie
af2ate unul faţă desocială
celălalt2n
2ntr?un conflict continuu pentru stabilirea $i apărarea
"raniţelor, $i totu$i le"ate prin serviciile pe care $i le
fac reciproc 2n vederea căutării identităţii+ Elias a
atribuit "rupului Bstabilit iniţierea proceselor de
separare $i stereotipare+ GEra, de fapt, o trăsătură care,
2n două "rupuri le"ate unul de altul 2n 'od $ocant de
si'ilar, a per'is să se distin"ă un "rup ca Ba $e3at $i
altul ca Bvenetic+H )espin"erea nou?veniţilor de către
populaţia a$e3ată, care detesta a'eninţarea dreptului
său, anterior necontestat, de a crea Bspaţiul social, $i
refu3ul cate"oric al dorinţei bine intenţionate a nou?
venitilor de a f2 acceptaţi, au fost ceea ce a pornit
puterea dedea proceda
procesul se"re"are+
astfel
Rec%iul
K iar această
"rup cale
avea,constituia
evident,
substanţa 'aterială a puterii lor, a cărei superioritate
se 'ateriali3a 2n faptul că varianta lor de creare a
spaţiului social a prevalat 2n faţa trasării acestuia de
către nou?veniţi+ Separarea 2n Bstabiliţi $i Bvenetici
a apărut $i s?a consolidat prin
: A5
!F4U>T (AU4A>
asi'etria puterii a$a cu' se i'punea 2n ad'inistrarea
creării spaţiului social, 2n efortul de a 2'părţi spaţiul
social după %arta co"nitivă pro'ovată de
ad'inistratori+
care au e8pri'ati pentru
nevoia că
decei puternicidistanţa
a 'enţine au fost pri'ii
de
netrecut, e re3onabil sa se presupună că rădăcinile
divi3ării trebuie căutate 2n proble'ele celor ce se
ocupau de crearea spaţiului social Gadică 2n
proble'ele i'?plicate 2n procesul definitiv aporetic al
creării spaţiului socialH+
Riaţa 'odernă 2nsea'nă viaţă trăită 2'preună cu
necunoscuţi, ceea ce repre3intă 2ntotdeauna o
e8istenţă nesi"ură, stresantă $i solicitantă+
Posibilitatea de a?i vedea pe locuitorii noii 3one ca
Bvenetici eponi'i, ca o incarnare a ceva necunoscut
$i străin $i ca o sursă ulti'ă de p2n"ărire, a apărut de
la sine+ Adevărat, ea nu a vindecat condiţia 'odernă
de boalapentru
ilu3orie sa con"enitală,
un destindar
fară'ăcar a atras
soluţie+ o soluţie
A concentrat
nelini$tea dispersată, te'erile G2nspăi'2ntătoare
toc'ai din cau3a risipirii lorH 2ntr?un pericol concret,
tan"ibil, ce putea fi 2nfruntat $i  cine $tieN  2nvins+
Cel puţin $tiai unde se af:ă pericolul $i te puteai si'ţi
ceva 'ai puţin de3orientat $i neajutorat dec2t 2nainte+
Acu' re3identii din noua 3onă constituiau pericolul+
i cu c2t era 'ai profundă tea'a $i senti'entul de Ba
ft a'eninţaţi, cu at2t 'ai puţin si"uri se si'ţeau Bcei
a$e3aţi 2n le"ătură cu propria stabilire 2n acel loc 
cu at2t 'ai 'ult 2nclinaţiile 2nfrico$ătoare $i terif2ante
aveau tendinţa să f2e incluse 2n stereotipul
Bveneticilor, care venea acu' să personif2ce toţi
de'onii interiori ai celor 2nspăi'2ntaţi+ In scrierile lui
ScotsonlElias,
anu'it loc era stereotipul creat de
Bo repre3entare ceisi'plif2cată
'ult stabiliţi 2ntr?un
a
realitătilor sociale+ Ea a reali3at un 'odel 2n alb $i
ne"ru ce nu accepta diversitatea 2n r2ndul locuitorilor
noii 3one, $i corespundea ]'inoritătii celor 'ai răiV+
Jn "eneral, Bcu c2t se si't 'ai a'eninţaţi "rupul
]celor a$e3aţiV de orice felD, cu at2t este 'ai probabil
ca presiunea internă+++ să conducă credinţele co'une
spre e8tre'a ilu3iei $i a ri"idităţii doctrinare+ Jntr?
un e8celent co'entariu al lui Step%en 4ennell,
acest proces de sti"'ati3are constituie un ele'ent
foarte co'un care predornină 2n ase'enea ca3uri cle
'are ine"alitate a forţelor $i e re'arcabil felul cu'
diversităţii sti"'ati3ării
conţinutul ca3urilor+ Reneticii
ră'2ne acela$i
s2nt 2ntotdeauna
2n ciuda
'urdari, Iene$i, cu un caracter 'oral 2nc:oielnic,
printre altele+

Z >orbert Elias and Xo%n + Scotson, 4he

Established and the @utsiders + 3 7ociologi=cal
"nGuir into Communit Problems, #ran- Cass,
ondon, 0(K5, pp. :, (5.

: M9
ETICA POST4O&E)>

secolul
A$a eraualdespre
frecvent vă3uţi
\\?:eaeiadesea
ca se vorbea
'uncitorii
despre B4ariidin industrieA$a
nespălaţi+ 2n
erau,9 $i s2nt 2ncă, percepuţi adesea ne"rii de către
albi +
Eu su"ere3 că trăsătura a'bivalenţe i este ceea ce
une$te caracteristicile diverse repro$ate cate"oriei
i3olate din spaţiul social7 co"nitiv ca Bvenetici+ Toate
2nsu$irile atribuite veneticilor se'nifică a'bivalenţa+
4urdăria este, după cu' $ti', un ele'ent deplasat,
ceva nelalocul lui, care ar trebui să se af:e 2n altă
parte, altfel tulbură tot ceea ce stă la ba3a ordinii
lucrurilor+ Caracterul 'oral 2ndoielnic 2nsea'nă
co'porta'ent %aotic care sfidea3ă probabilităţile $i
face inutile
enea calculelesfidarea
se'nifică ba3ate pe cunoa$terea rutinei
universalităt re"ulilor+$i,
indirect, tocrnai a naturii deter'inate a lu'2i+ O
2ncărcătură se'antică si'ilară au alte ele'ente foarte
co'une ale stereotipului veneticilor  ace$tia s2nt
ne"lijenţi din punct de vedere 'oral, pro'iscui din
punct de vedere se8ual, incorecţi 2n relaţiile de
afaceri, e8a"erat de e'otivi $i incapabili de o judecată
sobră, $i, 2n "eneral, instabili $i i'previ3ibili 2n
reacţiile lor+ Cu alte cuvinte, veneticii repre3intă
punctul de 2nt2lnire al riscurilor $i te'erilor ce
2nsoţesc crearea spaţiului co"nitiv, %aosul pe care
orice creare a spaţiului social tinde, %otăr2t, dar 2n van,
să?l 2nlocuiască cu ordinea, $i nesi"uranţa re"ulilor 2n
care au fost investite speranţele de 2nlocuire+ &acă
'ăcar ar social,
spaţiului putea f2probabil
'enţinuţi la 'ar"inea
că veneticii e8terioară
ar putea lua cuaei
tot restul de a'bivalenţă, risipită 2n jur+++
Oricine 2$i păstrea3ă dreptul "reu cucerit de a
trasa %ărţile spaţiului social obli"atoriu pentru ceilalţi
Gacest drept, pute' spune, constituie esenţa oricărei
do'inaţii $i opri'ări, $i, de ase'enea, 'ult doritul
trofeu 2n lupta 2'potriva opri'ă rii actuale $i per'isul
pentru cea viitoareH va avea tendinţa să de3a'orse3e
aporia, ale"2nd, dintre necunoscuţii de care nu te poţi
descotorosi, o cate"orie de Bnecunoscuţi absoluţi 2n
absenţa cărora te poţi, c%ipurile, descurca, o cate"orie
ce poartă păcatele necunoscuţilor, fară a fi utilă
ase'enea lor, $i care poate f2 astfel eli'inată Ga$a se
constituie,
sperăH fară desi"ur,
a tulburauncursul
paliativ
vietii+
ce nuOrice
se apropie
descriere
nici pe
departe de adevărata Bproble'ă+ Totu$i, at2ta ti'p c2t
2$i păstrea3ă forţa de 'obili3are, 'enţin2nd astfel
crearea spaţiului co"nitiv ca pe un interes

Z Stcp%cn 4ennell, Torbert Elias/ Ci!ilization

and the mnan 7elf=0,nage, (lac-.ell, O8ford, :<<,
p+ :00+
: MM
!F4U>T (AU4A>
continuu $i ca pe o sarcină 3ilnică, are o contributie
necunoscuţilor
consi derabilă, 2ntr?o
poate crucială,
lu'e suportabilă+
la transforrnarea lurnii
In 4ristes tropiGues0, una dintre cele 'ai
obsedant de fru'oase $i de profunde lucrări de
antropolo"ie scrise vreodată, Claude ivi?Strauss
su"era că societăţile Bpri'itive folosesc 2n relaţiile
lor cu necunoscuţii purtători de pericole o strate"ie
diferită Gde$i nu neapărat inferioarăH de cea pe care o
utili3ă' noi $i o consideră' nor'ală $i Bcivili3ată+
Este o strate"ie antropofagă / ele 'ăn2ncă, devorea3ă
$i di"eră G2ncorporea3ă $i asi'ilea3ă clin punct de
!edere biologic& necunoscuţii care stăp2nesc forţe
puternice $i 'isterioase, poate sper2nd astfel să se
folosească de aceste forţe, să le absoarbă, să le facă
ale "recescul
la lor proprii+emein
Strate"ia
Ba noastră esteJiantropoemică
vo'itaH+ 2ndepărtă' Gde
pe
purtătorii de pericole  $i 2i 2nlătură' din locul 2n
care se desfa$oară viaţa ordonată, 2i 'enţine' 2n afara
"raniţelor societăţii  fie 2n e8il, fie 2n enclave pă3ite
unde pot fi 2ncarceraţi si"ur, fară speranţă de scăpare+
P2nă aici e vi?Strauss+ Eu su"ere3 totu$i că
alternativa strate"ică descrisă de el este ende'ică
pentru f2ecare societate, inclusiv pentru a noastră, $i
nu 'arc%ea3ă distinctia 2ntre tipurile de societăţi
succesive din punct de vedere istoric+ Strate"ia fagică
$i cea emică se aplică 2n paralel, 2n f2ecare societate $i
la f2ecare nivel de or"ani3are socială+ A'bele s2nt
'ecanis'e indispensabile ale creării spaţiului social,
dar s2nt ef2ciente toc'ai din cau3a copre3enţei lor,
doar
'ultecapierderi
perec%e+ Sin"ură,
pentru f2ecare
a putea strate"ie
asi"ura ar crea
un spaţiu prea
social
'ai 'ult sau 'ai puţin stabil+ Totu$i, 2'preună, cele
două strate"ii, re3olv2nd fiecare pierderile celeilalte,
2$i pot ftce propriile costuri $i i'perfecţiuni ceva 'ai
puţin pro%ibitive sau 'ai suportabile+
Strate"ia fa"ică este Binclusivistă, cea e'ică e
Be8clusivistă+ Pri'a Basi'ilea3ă necunoscuţii cu
se'enii, a doua 2i contope$te cu stră2nii+ I'preună, ele
polari3ea3ă necunoscuţii $i 2ncearcă să eli'ine
distanţa supărătoare $i 2n"rijorătoare dintre polul
necunoscuţilor $i cel al străinilor+ >ecunoscuţilor,
pentru care def2nesc conditia vi eţii $i opţiunile ei, ele
le oferă un autentic Bsaulsau  să se confor'e3e sau
săjoace
să f2e da'naţi,
după re"ulile
să f2e canoastre
noi sausau
să să
plece
fie lapre"ătiţi
ti'p, să
iasă cu totul dinjoc+ &oar 2n această variantă de
Bsaulsau, cele două strate"ii oferă o $ansă serioasă de
control asupra spaţiului social+ Ele fac parte astfel
dintre instru'entele oricărei do'inaţii+

 Claudc *vi?Strauss, 4ristes tropigtles, PIon,

Paris, :<66, 'ai alcs cap+  K trad+ cn"l+ dc Xo%n
)ussell, publicată cu titlul 3 Dorld on the Dane,
Wutc%inson, ondon, :<9:+

: M
ETICA POST4O&E)>
)e"ulile de ad'itere s2nt eficiente nurnai 2n
rnăsura 2n care s2nt cornpletate de pedepsele cle
e8pul3are, e8ilare, de"radare, respin"ere,
conda'nare, dar seria a doua 2$i poate dcter'ina
obiectele să se confonue3e doar at2ta ti'p c2t
speranţa de a fi ad'is se rnenţine vie+ Educaţia
unifor'ă e supli'entată de Binstituţiile de corecţie
pentru rataţl $i recalcitranţi K e8cluderea culturală $i
deni"rarea Bobiceiurilor străine s2nt sup:i'enate de
far'ecul asi'ilării culturale, pro3elitis'ul naţionalist
e co'pletat cu perspectiva Brepatrierii $i a Bepurării
eetnice, e"alitatea
sup%rnentată 2ntre cetăţeni,
cu controlul proclarnată
i'i"rării prin le"e,
$i cu re"ulile de
deportarc+ Sensul do'inaţiei, al controlului asupra
creării spaţiului social trebuie să poată alterna cele
două strate"ii, cea fa"ică $i cea e'ică, să decidă 2n
privinţa criteriilor pe ba3a cărora e utili3ată una sau
alta $i să judece care strate"ie e Bpotrivită pentru
ca3ul 2n discuţie+
Jn lu'ea 'odernă, necunoscuţii s2nt
ornnipre3enţi $i de ne2nlăturat, ceea ce constituie, 2n
acela$i ti'p, o condiţie indispensabilă a vieţii Gpentru
ca viaţa 'odernă să fie posibilă, 'ajoritatea fiinţelor
u'ane 2n co'pania cărora este trăită trebuie vă3ute ca
necunoscuţi, neper'iţ2nd dec2t Bfalse 2nt2lniri ca tip
de neatenţie civilăH $i cea 'ai dureroasă dintre
suferinţele
strate"ii nu con"enitale
s2nt nicidecu'aleBsoluţii
acelei vieţi+ Cele două
ale Bproble'ei
necunoscuţilor $i nici ale nelini$tii pe care ei o
"enerea3ă sau ale a'bivalenţei ende'ice a statutului
$i a rolului lor ; ele nu repre3intă dec2t 'odalităţi de a
Bţ2ne proble'a sub control+ Oricine se ocupă cu
controlul Grăspunde de crearea spaţiului socialH,
retransfor'ă feno'enul aporetic al necunoscutilor 2n
do' inaţie socială  nivelul $i scara do'inaţiei
reflectă nivelul $i scara controlului+
Senti'entele confu3e $i a'bivalente tre3ite de
pre3enţa necunoscutilor  acei prea puţin def2niţi,
prea puţin deter'inaţi ceilalţi, nici se'eni, nicl
străini, fiind totu$i $i una $i alta 2n 'od potenţial
Ter'enulsepropun
GciudatH referă să
:a fie
tea'a
descrise
produsă
ca deproteofobie.
pre3enţa
feno'enelor 'ultifor'e, alotropice, care sfidea3ă cu
2ncăpăţ2nare cunoa$terea clară, ocolesc 2ndatoririle $i
sub'inea3ă "rilele de clasificare fa'iliare+ Această
tea'ă se asea'ănă cu an8ietatea ne2nţele"erii, care 
dupăQitt"enstein  poate fi e8plicată prin Ba nu $ti
cu' să 'er"i 'ai departe+ &e aceea, proteofobia se
referă la aversiunea faţă de situaţiile 2n care te si'ţi
pierdut, de3orientat, slab+ Jn 'od evident, asernenea
situaţii repre3intă pierderilc de producţie ale creării
spaţiului oo"nitiv / nu -tim cu' să 'er"e' 'ai
departe 2n
: M<
!F4U>T (AU4A>
anu'ite situaţii pentru că re"ulile de co'porta'ent ce
definesc pentru noi se'nificaţia lui Ba -ti cu' să
'er"i 'ai departe nu le acoperă+ &e aceea, lăsă'
deoparte ase'enea situaţii ce tre3esc nelini$te, toc'ai
fiindcă a avut loc deja, 2ntr?o anu'ită 'ăsură, crearea
spaţiului co"nitiv $i ave' astfel unele re"uli care
afilia3ă co'porta'entul la spaţiul ordonat, $i, totu$i,
2n unele ca3uri, nu e clar care dintre aceste re"uli se
aplică+ Jnt2lnirea cu necunoscuţii este de departe cel
'ai ostentativ $i 'ai 2n"ro3itor Gdar $i cel 'ai
obi$nuitH ca3+ &in punctul de vedere al celor
2nsărcinaţi solide
re3iduurile cu ordinea, necunoscuţii
ale procesului de producţierepre3intă
denu'it
Bcrearea spaţiului socialK ei pun proble'ele eterne
ale reciclării $i ale 2ndepărtării de$eurilor+ &oar
'iopia indusă $i susţinută de do'inaţie plasea3ă Z
totu$i, ulti'ele două activităţi la unnivel diferit de
efectele Bpo3itive ale creării spaţiului social7co"nitiv+
Ad'inistrarea spaţiului social nu eli'ină
proteofobia $i nici nu trebuie s?o facă+ Utili3ea3ă
proteofobia ca principală resursă $i, de bună?voie sau
din inadevertenţă, dar constant, 2i reface re3ervele+
Controlarea procesului de creare a spaţiului social
2nsea'nă sc%i'barea centrelor proteofobiei, ale"erea
obiectelor asupra cărora s2nt 2ndreptate senti'entele
proteofobe $i apoi e8punerea acestor obiecte la
alternarea strate"iei fa"ice cu cea e'ică+

C/&a/&a 6%a=i0$0i 2o/ai  &6#/ă2a/&a 6%a=i0$0i

co'ni#i

In construirea $i 2ntreţinerea spaţiului social ca

proces co"nitiv, 2n esenţă, senti'entele s2nt f2e
supri'ate, f2e  atunci c2nd se arată  reduse la un
rol secundar+ Incercările $i nenorocirile creării
spaţiului s2nt, 2n prinaul r2nd, de natură co"nitivă  cea
'ai co'ună $i cea 'ai pertinentă dintre suferinţele
sale ende'ice
re"ulilor, este ca
slăbiciunea deruta co"nitivăa căilor
necunoa$tere i'preci3ia
de a
'er"e 'ai departe+
Crearea spaţiului 'oral nu ia 2n sea'ă re"ulile
care def2nesc spatiul social7co"nitiv+ E: uită def2niţiile
sociale ale pro8i'ităţii $i distanţei+ >u se ba3ea3ă pe
cunoa$tere anterioară $i nici nu 2nsea'nă o nouă
cunoa$tere+ Pe scurt, nu presupune capacităţi u'ane
intelectuale, cu' ar fi e8a'inarea, co'paraţia,
calculul, evaluarea+ Prin standardele
1 J
ETICA POST4O&E)>

intelectuale proprii creării spaţiului co"nitiv, el arată

2n"ro3itor de Bpri'itiv  o industrie 'e$te$u"ărească
2n co'paraţie cu o u3ină condusă 2n 'od $tiinţific+
Obiectele creării spaţiului co"nitiv s2nt ceilalţi cu
care trăi'+ Obiectele creării spaţiului 'oral s2nt
ceilalţi pentru care trăi'+ Ace$ti ceilalti re3istă
oricărei clasificări+ Ca locuitori ai spaţiului 'oral, ei
ră'2n ve$nic specifici $i de ne2nlocuit K nu s2nt
speci'ene ale unor cate"orii $i, foarte si"ur, nu intră
2n spaţiul 'oral 2n virtutea calitătii lor de 'e'bri ai
unei cate"orii care 2i indreptăţe-te să fie obie cte ale
interesului 'oral+ Ei devin obiecte ale unei atitudini
'orale doar pentru că au fost ţinta directă, 2n calitate
de ceilalţi concreti, a interesului 'oral+ )ăspunderea
'orală
$i este distribuită,
la jaloanele raţiunii cedar ră'2ne insensibilă
pre3idea3ă la vocea
spaţiul social+
Se poate 2nt2'pla ca pro8i'itatea 'orală să se
suprapună cu cea co"nitivă, ca interesul 'oral să
atin"ă intensitatea 'a8i'ă acolo unde cunoa$terea
celuilalt este cea 'ai bo"ată $i cea 'ai inti'ă $i să
slăbească pe 'ăsură ce slăbe$te cunoa$terea $i
inti'itatea se transfor'ă treptat 2n 2nstrăinare+ Toate
acestea se pot 2nt2'pla 2ntr?adevăr, dar nicidecu'
suprapunerea nu este inevitabilă, ea nu constituie nici
'ăcar, neapărat, posibilitatea privile"iată+ Crearea
celor două spaţii e dirijată de factori diferiţi $i
autono'i unii faţă de alţii, iar spectrul conflictului $i
al distru"erii reciproce planea3ă continuu deasupra
coe8istenţei lor inco'ode+
Oricine
spaţiului ad'inistrea3ă
social7 activitatea
co"nitiv trebuie să f2edeprudent
creare 2na
privinţa creării spaţiului 'oral, care nu poate să pară
dec2t iraţional, necontrolabil $i nesi"ur+ GCrearea
spaţiului 'oral ne"lijea3ă 'otivaţia, nu se referă la
nici o cunoa$tere ce ar putea f2 trans'isă 'ai departe
$i e incapabilă să construiască o autoapărare
ar"u'entată, ca să nu 'ai vorbi' de a?i convin"e pe
cei care se 2ndoiesc, să?i accepte re3ultateleH :+ Acest
lucru abia dacă se aplică invers, deoarece spaţiul
'oral i'plică prea puţină "2ndire $i astfel

ln6odernitandtheolocaust, Polity Press,

Ca'brid"e, :<<, a' anali3atre3ultatele cercetărilor
fn rindulde Bcelor
ocupată na3i$ti, buni indivi3ii
au salvat care,"enocidului
victi'ele 2n Europa
na3ist 2n dispreţul ciar aI puterii $i, adesea, al presiunii
venind din partea opiniei 'ajoritare+ Ccl 'ai
re'arcabil 'esaj pe care 2l poartă aceste cercetări este
absenţa oricărei corelaţii 2ntre asu'area unei
responsabilităţi 'orale supre'c $i toţi factorii
Bobicctivi sau obiectivabili, despre care sc crede a fi
Bdcter'inanţii sociali ai co'porta'cntului+ Aceasta
2nsca'nă că, după toate standardcle aft$ate $i aft$abile
dc către putere, co'porta'cntul indus din punct dc
vedere 'oral parc a ft total i'prcvi3ibil $i astfel —
'ai 2n"rijorător — incontrolabil+
::
!F4U>` (AU4A>
nu poate fi Bprudent 2n le"ătură cu ni'ic  el doar
i"noră preceptele spaţiului co"nitiv Gsau 'ai de"rabă
procedea3ă deparcă le?ar i"noraH+ &acă re3ultatele
creării spaţiului co"nitiv nu pot deveni si"ure fară
2ncercări 'ai 'ult sau 'ai puţin con$tiente de a
respin"e spaţiul 'oral sau de a?i anula efectele,
spaţiul 'oral pur $i si'plu dispreţuie$te reali3ările
spaţiului co"nitiv, un viciu care se adau"ă la josnicia
sa+ )esursele intelectuale ale spaţiului social7co"nitiv
s2nt 2n"ro3itor de tneficiente 2n faţa responsabilitătii '
spaţiului 'oral+ Z orale, sin"ura resursă ce
stă la&e
ba3avre'e ce nu poţi ft niciodată si"ur că
răspunderea 'orală a fost stinsă o dată pentru
totdeauna $i că nu 'ai poate fi re2nviată, tot ce are
voie sa vi3e3e 'ai 'ult crearea spaţiului social cu
ba3e co"nitive este 2nc%iderea răspunderii 'orale,
dacă ea apare din nou, 2ntre "raniţele ce corespund, 2n
'are, distinctiei din tre inti'itatea pro8i'ităţii sociale
$i 2nstrăinarea distanţei sociale  crearea, cu 'ijloacele
ce le are la clispo3iţie, a Buniversului de obli"aţii
sociale ad'isibil, dincolo de care răspunderea
'orală nu ajun"e $i astfel nu intră 2n conf:ict cu
deci3iile rnana"eriale ale celor 2nsărcinaţi cu spaţiul
social+ Aceasta ar ec%ivala cu eliberarea anu'itor
cate"orii de oa'eni, dese'naţi a ft e8ilaţi din spaţiul
social Gcri'inali,
naţiunii, Bdu$rnani
ai partidului sau aiaioricărei
poporului, du$'ani
alte cau3e, sauai
Brase străine $i ostileH de clasa obiectelor potenţiale
ale responsabilitătii 'orale K cu alte cuvinte, ar
ec%ivala cu dezumanîzarea acestor cate"orii de
oa'eni+
Eforturile de acest "en nu s2nt 2ntotdeauna
eficiente, o slăbicjune care 'arc%ea3ă 2n e"ală 'ăsură
eforturile opuse  de e8tindere a "raniţelor
responsabilităţii 'orale pentru a include 'ai 'ulte
obiecte potenţiale+ Spaţiul 'oral pare a f2 reticent la
orice ar"u'ent intelectual, indiferent de substanţa sa,
de parcă nu ar e8ista nici o linie de co'unicare 2ntre
spaţiul co"nitiv $i cel 'oral, 2ntre raţiune $i senti'ent,
2ntre calcul $i i'pulsul u'an+ Astfel, au3i' că 'ulte
'ij
'2ndrude delocuitori
tradiţia din Weidelber",
sa u'anistă, ora$2n universitar
au ie$it stradă
cer2nd 2n"rijire pentru : +511 de solicitanţi de a3il,
stabiliţi te'porar 2n apropiere+ In acela$i ti'p, 'ai
'ulte 'ii cle locuitori din 3ona de l2n"ă universitate
au se'nat o cerere pentru e8pul3area i'edjată a : 11
de nOu?veniţi, destinaţi a se stabili 2n i'ediata lor
apropieret<+ >u a fost clar 2n ce
 Cf+ ostel Plan 4ests Liberal Conscience 2n
BT%c Fuardian, 0 &ccc'bcr l <<0, p+ M+ .;n proiect
ai rcfu"iatilor din WeidcDbcr" a dctcr'inat apariţia
unci reactii dc tipul ]nu 2n curtca 'caHH, co'cn tca3ă
autorul reportajului, &avid Fo.+ Pc dc altă partc, să
nc a'inti'
: 0
ETICA POST4O&E)>A
'ăsură au colncis r2ndurile de'ot2stranţilor cu cele
ale se'natarilor petiţiei+ Se poate că 2ntr?o rnare
'ăsură, dcoarece o 3onă 2ri care coordonarea e cel
'ai puţin piobabil să apară este cea dintre spaţiul
social, intelectual $i cel 'oral, afectiv+ Ur'area unei
ideolo"ii de tipul Btoţi oa'enl2 s2nt fraţi nu pare a
preveni intoleranţa acestor oa'eni care ar fi putut iua
ad Iittera' drepturile de fraternitate, 2n vre'e ce
ostilitatea faţă de stereotipul străinului nu pare a opri
apărarea eroica
proble'e a unui
travers2nd străin care s?a 2nt2'plat să aibă
o stradă+
Jn spaţiul social trasat co"nitiv, necunoscutul este
cit2eva despre care se $tie puţin $i se dore$te să se $tie
$i 'ai puţin+ In spaţiul 'orai, necunOSCUtUl e
cineva ia care se ţine puţln $i se 2'putle sa se ţina $i
'ai puţin+ Cele două serii de necunoscuţi pot sau nu
pot să coincidă+ Astfei că, după toate probabiiităţile,
vo' continua să co'ite' fapte iraţionale $i i'orale,
la fel ca $i fapte iraţlonale, dar 'orale, $i fapte
raţionale, dar i'oraie+

S%a=i0i &6#&#ic
Se poate spune că, dacă proteofobia repre3intă
forţa conducătoare a creării spaţiuiui
cogrtiti!,prote@.ţ>lia deter'ină eforturile de creare a
spaţiului estetic+
Te%nica falsei 2nt2lniri $i cea a neatenţiei civile
s2nt instru'efltele creării spaţiului social7co"nitiv+ Ele
2l produc pe Celălalt 2n pri'ul r2nd ca pe necunoscutul
ce se inte"rea3ă cel 'ai bine 2n spaţiul fi3ic fară
se'nificaţie  răul inevitabil fără de care preferi să+
trăie$ti, dar nu se poate+ In aceste condiţii, sin"ura
infor'aţie pe care o cauţi despre necunoscuţi este
cu' să?i 'enţii 2n starea de necunoscuţi+
Spaţiul fi3ic al ora$ului e totu$i $i teritoriul
spatiUlui estetic distribuirea ine"ală a interesului, a
curio3ităţii, a capacităţii
veselie+ )e3ultateic creăriidespaţiului
a pro?duce distracţie
co"nitiv $i
$i a celui
estetic nu coincid+ >ecunoscutul din spaţiul
social7co"nitiv poate repre3enta obiectul unei
curio3ităţi intense, ca sursă de e8perienţă a distracţiei+
Te%nolo"ia creării spaţiului co"nitiv pretinde să eviţi
privirea
dificultatea lui Sc%icic%cr dc a facc ca rcpulsia faţă dc
Bcvrcui absiract să concordc cu Bcvrcut dc ali+iuri
 sau, 2ntr?adcvăr, nc'ulţu'irca Iui Wi''lcr că SS?
i$ti toiaii, iispu$i să c8tcr'iflc cvreii ca rasă, $tiau
ficcarc utt Bcvrcu bun carc 'crita să ftc cruţat Gvc3i
(au'an+ 6odernit.! and tbe o&ocaust.&.

:!F4U>T
5 (AU4A>
necunoscuţilor c2nd te afii 2n co'pania acestora+
Te%nolo"ia creării spaţiului estetic transfor'ă oc%iul
2n principala desc%idere către plăcerile oferite de
spaţiul a"lo'erat+ >ecunoscuţii, cu felul lor de a ft,
ne$tiut $i i'previ3ibil, cu varietatea caleidoscopică a
2nfăţi$ărilor $i acţiunilor lor, cu capacitatea de a
surprinde, constituie o sursă deosebjt de bo"ată de
plăceri pentru spectatori+ &in punct de vedere estetic,
spaţiul citadin e scena unui spectacol 2n care valoarea
distracţiei depă$e$te oricare alte consideratii+
&e$i crearea spaţiului co"nitiv $i a spaţiului
estetic produce
procese nu s2nt,%ărţi diferite fără
nicidecu', ale ora$ului,
le"ătură+cele douăare
Teatrul
nevoie de plasatoare $i, 2ntr?adevăr, de personal de
pa3ă, de preferinţă Jn %aine civile $i foarte discret,
eficient 'ai ales prin con$tienti3area confortabilă,
subli'inală, a pre3enţei sale Bdacă e ca3ul+
>ecunoscuţii pot fi a"reaţi doar dacă li s?a asi"urat
deja statutul de necunoscuţi, dacă spectatorii 2:
intuiesc $i s2nt convin$i că auto'ultu'jrea nu i'plică
nici un pericol+ Jn ti'pul creării spaţiului estetic, se
pot retrasa %ărţile concepute pe toată durata creării
spaţiului co"nttiv  totu$t, nu ar fi ni'ic de retrasat,
nu ar e8ista nici dorinţa, nici capacitatea de a retrasa,
dacă efortul de creare a spaţiului social7co"n itiv nu ar
avea deja re3ultate si"ure+ &oar 2n spaţiul bine
ad'inistrat
estetică faţă $i
de controlat
ora$+ >u'ai2$i acolo
poatepot
luaspectatorii
elan bucuria
Bsă
detină controlul, 2n accepţiunea estetică a cuv2ntului+
#ru'useţea Bcontrolului estetic  fru'useţea
pură, nealterată de tea'a pericolului, de o con$tiinţă
vinovată sau de frica ru$inii  constă 2n lipsa sa de
consecint Acest control nu va pătrunde 2n realitătile
celor controlaţi+ >u le va li'ita opţiunile+ Ra a$e3a
spectatorul pe scaunul re"i3orului, actorii ne$tiind
cine stă acolo sau că e8istă un scaun, nlci c%iar că ei
2n$i$i s2nt obiecte potenţiale ale atenţiei re"i3orului+
Controlul estetic, spre deosebire de celălalt control,
cel social, 2nspăi'2ntător $i sinistru, pe care 2l i'ită
2njoacă, per'ite de3voltarea acelei nesi"uranţe a vleţii
repri'e+
pe care spaţiul
ipsa desocial
consecinţe
a căutata controlului
să o li'ite3e
estetic
sau este
să o
ceea ce?i face plăcerea pură+ Eu văd un bărbat
2nt2lnind o fe'eie+ Se opresc, vorbesc+ Eu nu $tiu de
unde vin+ >u $tiu ce vorbesc+ >u $tiu unde vor 'er"e
după ce ter'ină de vorbit+ Pentru că eu nu $tiu toate
astea $i 'ulte altele, pot să?i iau drept orice doresc eu,
cu at2t 'ai 'ult cu c2t, indiferent ce 2i consider eu,
aceasta nu va avea nici un efect asupra a ceea ce s2nt
sau ce vor deveni ei+ Eu s2nt răspun3ătorK eu Jflvestesc
2nt2lni,rea lor cu un sens+ :: pot lua pe el drept un
afe'eiat, iar pe ea drept o soţie care caută
: ;
ETICA POST4O&E)>
să evade3e din 'onotonia c%inuitoare a căsniciei+ Ji
pot tri'ite direct 2n pat sau pe fiecare 2n ca'era
proprie, să depl2n"ă oca3ia pierdută+ Puterea fante3iei
'ele este sin"ura li'ită a realitătii pe care 'i?o
i'a"ine3 $i sin"ura de care are nevoie+ Riaţa e plină
de episoade dintre care nici unul nu e definitiv,
neec%ivoc sau ireversibil, viaţa e ca un joc+
(ucuria de a colinda prin ora$ G2ntr?un ora$ bine
controlat, un ora$ cu spaţiul social bine or"ani3atH
repre3intă bucuriă jocului+ BA rătăci fără ţel, a te opri
din c2nd 2n c2nd pentru a privi 2n jur Ga$a e descrisă
viaa )>Rneur=u0ui  personajul transfor'at 2n
repre3entant$i tipic
(audelaire al cel
de către oră$eanului 'odern
'ai renu'it e8e"etdeal către
său,
Qalter (enja'inH se poate spune că este ulti'ul joc+

)ia#a 2%/&0nă ca #&/&n & Koc

4arele "2nditor olande3, Xo%an Wui3in"a, a
preferat nu'ele homo ludens  cel care se joacă 
2n lo c de homo sapiens sau homofaber, nu'e 'ai
cunoscute, dar, după părerea lui, 'ai puţin distinctive,
date O'ului01 pentru a?: deosebi de restul
vieţuitoarelor + Xocul, spunea Wui3in"a, e 'ai vec%i
dec2t cultura K 2ntr?adevăr, el este toc'ai 'aterialul
din
'odcare
u'ana fost
de a$ie8ista
continuă să fieO'odelată
2n lu'e+ e8istenţăcultura,
2n joacăacel
e
o e8istenţă ce 'er"e dincolo de sarcina
autoconservării $i autoreproducerii, care nu $i?a
stabilit perpetuarea de sine drept unic scop+
&in punctul de vedere al tuturor distracţiilor
sole'ne, Bserioase, fără "lu'ă, cu care e punctată
viaţa destinată supravieţu irii, jocul este gratuit. E: nu
serve$te nici un ţel Bre'arcabil+ Poate aduce bo"ăţii,
dar nu de aceea a fost ales, 2n pri'ul r2nd+ >e poate
face 'ai sănăto$i, dar foarte adesea i'pactul său este
contrariul a ceea ce 'edicii ar descrie drept sănătate+
Xocul nu e preocupat de supravieţuire Geste ceea ce
face să 'erite să vise3i la supravieţuire $i să po'e$ti
2n căutarea eiH+ C2nd e c%e'at să se justifice 2n ceea ce
prive$te
deplină $ifuncţia sa, jocul 2$i de3văluie redundanţa
ire'ediabilă+
Xocul este liber. E: dispare 2'preună cu
libertatea+ >u e8istă joc obli"atoriu,joc la co'andă+
Poţi ft constr2ns să te supui re"ulilorjocului,
01 Xo%an Wui3in"a, omo Ludens / Proe!e eener
bepaling !an het spelement der cultur G:<5H K a'
utili3at traduccrca 2n Ii'ba polonc3ă reali3ată dc
4aria Yurec-a $i Qitoicl Qirps3a, C3ytclni-,
Qarsa., :<9M+
: 6
!F4U>T (AU4A>
dar nu săjoci+ Ga fel cu' cincva poate aduce un cal
l2n"ă apă, dar nu 2l poate forta să bea++H &e aceea,
probabil,jocul ră'2ne cu at2ta 2ncăpăţ2nare
nefuncţional+ &acă ar trebui să servească un scop,
dacă ar trebui să joc Bpentru a provoca sau a proteja
anu'ite lucruri care 'ie sau altora ne plac sau care
alţii $i?ar dori să?'i placă 'ie, ar ft prea puţină
libertate 2n actul jocului 'eu+ Acesta e cu adevărat $i
co'plet liber doar atunci c2nd este cu adevărat $i
co'plet "ratuit+
Calitatea de a ft "ratuit $i de a ft liber este ceea ce
diferenţia3ă jocul de viaţa Bnor'ală, Bobi$nuită,
Bpropriu?3isă, Breală+ Xocul poate ft serios, $i adesea
c%iar este, $i e cel 'ai bine c2nd este a$a, dar nici
rnăcar
Bde atunciarnu
parcă B de=ade!ăratelea
fi ereal, BZ ci e interpretat
trăsătură ce 2l deosebc$te de
Brealitatea adevărată+ Xoci atunci c2nd $tii că
presupunerile s2nt ceea cc s2nt  presupuneri care au
fost liber acceptate $i la care se poate renunţa Iiber+
Rorbi' de realitate atunci c2nd nu $ti' acest lucru sau
c2nd nu 2ndră3ni' să?l crede' sau c2nd bănui' că nu
e adevărat+ >u este nirnic "ratuit $i 'ai ni'ic liber,
le"at de realitate+
Jn plus, dacă realitatea e atotcuprin3ătoare,
o'nipre3entă, dispersată, răsp2ndită peste tot, jocul e
protejat si"ur de 3iduri spaţio?ternporale+ Xocul 2$i are
propriul 2nceput $i sfir$it, bine definite, cu un start $i o
linie de sosire, cu ridicarea $i căderea cortinei+ >u
de'area3ă 2nainte de a 2ncepe $i nu continuă după ce
se 2nc%eie+
curse, Xoculde
terenul are tenis,
un loc sala
de desfă$urare
de dans, stadionul,
pista de
discoteca, biserica, tabla de $a% — foarte bine
deli'itat  de cadrul scenei, de "ard, de intrările
pă3ite+ Xocul nu se răsp2nde$te, nu conta'inea3ă, nu
atin"e părţile pe care dore$ti sau trebuie să le 'entii
curate K poate ft t3olat, li'itat, astfel 2nc2t să nu
afecte3e sau să nu deranje3e ceea ce nu are voie să
afecte3e sau să deranje3eK poate fi c%iar ţinut secret+
i, datorită "raniţelor clare G$i "eneral acceptateH, se
poate intra $i ie$i din joc+ ceea ce nu se poate face 2n
Brealitate+ Acu'joc, acu' nujoc+ 4ă pot desprinde,
dacă vreau, din joc, din presupunerile $i Baparenţele
sale+ Toc'ai capacitatea 'ea dc a 'ă deta$a, de a
ce este acţiune
abandona, este cea
Baparentă+
care face ca jocul să devină ceea
Xocul poate re2ncepe $i se poate repeta Q p2nă $i
sfir$itul 2i este Baparent, nu c%iar real+ >ici o
2nfr2n"ere G$i nici o victrieH nu e finală $i irevocabilă+
ansa de revan$ă 2i 2ndulce$te cele 'ai a'are e$ecuri+
Poţi 2ntotdeauna să 2ncerci din nou, iar rolurile pot ft
inversate+ Pentru că se poate repeta, juca din nou,
pentru că finalul său pre"ăte$te terenul pentru un alt
2nccput, face posi%il un nou 2nceput, jocul constituie
: 9
ETCA POST4O&E)>

repetiţia eternităţii  2n joc, ti'pul cur"e către sftr$itu?i

stabilit, doar pentru a 2ncepe să cur"ă din nou+ E8istă
o Bdirecţie a tirnpului doar în ca drul jocului, dar
repetabilitatea acestuia anulea3ă direcţia, c%iar
curgerea timpului 2nsu$i+ Xocul rnt este cumulati!.
>i'ic nu spore$te Gcu e8cepţia
2nde'2năriijucătorului, sau a oboselii, sau a
entu3ias'ului, sau a plictiselii saleH, ni'ic nu Bse
acu'ulea3ă+ #iecare nou joc repre3 intă un început
absolut  scorul jocului dinainte nu 2i afectea3ă
propriul re3ultat, oric2t de lar" desc%is a fost acela
c2nd a 2nceput+ Se poate spune căjocul, spre deosebire
de Brealitatea adevărată, constituie un proces
o4ar-ov,
stare viitoare lanţ 4ar-ov
nu un depinde probabilitatea
doar de de anu
starea pre3entă, atin"e
de
eveni'entele trecute care au dus la ea+ Intr?un sin"ur
joc, la fel ca 2n realitate, 'i$cările din trecut li'itea3ă
libertatea de ale"ere a jucătorului, dar 2n seria infinită
de jocuri, libertatea redevine totală o dată cu
2nceperea ftecărui nou joc $i e iară$i nelirnitată,
indiferent ce a făcut jucătorul 2n trecut+ Xocul nu are
efecte de durată, nu B2ncrc'ene$te, nu creea3ă
obli"aţii $i 2ndatoriri+
#iecarejoc 2$i stabile$te propriile re"uli+
oculreprezintă re"ulile el nu are altă e8istenţă dec2t
un nu'ăr de jucători ce respectă ni$te re"uli+ Acestea
au avantajul de a ft e8pri'ate, astfel 2nc2t e clar, sau
se poate face să devină clar 2n ftecare ca3, ce tine $i ce
nu ţine dejoc+
Bni'eni nu poateClaritatea re"ulilor
fi sceptic previnere"ulilor
2n privinţa revolta
jocului, spune Wui3in"aK Bnu are rost să ]2ncalciV
re"ulile unui joc, spune (audrillard+ BIn re2nceperea
unui ciclu, nu e8istă nici o linie peste care se poate
sări G2n 0loc de asta, pur $i si'plu se părăse$te
jocu:H+ Pentru că e8istenţa jocului se ba3ea3ă pe
luarea 2n serios a re"ulilor, pre3enfarea acestora ca
ftind Bo si'plă convenţie reducejocul la calitatea de
Bsi'plu joc, ceea ce, a$a cu' a' vă3ut anterior,
constituie conditia căreia nici unjoc nu 2i poate
supravieţui+ Pericolul 2'potriva căruia se
consolidea3ă jocul este cel ce strică plăcerea)ocului,
nu cel ce 2ncalcă re"ulile+
ordine
&insinp:ă,
ftrul re"ulilor,
confortabilă,
jocul 2$i
care
ţese
nu propria
at2rnă niciodată
ordine, o
deasupra capului jucătorilor, a$a cu' at2rnă le"ile
societăţii sau ale naturii, ci o ordine ce re?na$te 'ereu,
2'preună cu dorinţajucătorilor de a o respecta, $i care
se evaporă fără ur'e de 2ndată ce dispare această
dorinţă+ A$a ar trebui să fte orice or:ine, dar puţine
tipuri Breale de ordine s2nt sau par a ft a$a+ Oric2t de
strict ar ft respectată ordinea ba3ată pe re"uli,
disciplina nu e niciodată percepută ca opri'are+ >u
u'ile$te, nici nu 2nrobe$te+ O ordine de vis,
 ican (audrdlard, 7eduction, trans+ (rian Sin"cr,
4ac'illan, ondon, :<<1, p+ :;9+

:!F4U>T
M (AU4A>
cu' pro'ite să devină orice tip de ordine, dar cu'
puţine reu$esc să fie  o ordine care dă putere,
autori3ea3ă, se 2ntre"e$te cu acel B'od de a $ti cu' să
'er"i 'ai departe, pe care Qitt"enstein 2l considera
substanţa oricărei 2nţele"eri+ Jntr?adevăr, ordinea
evocată de joc este at2t de atractivă, 2nc2t nu ar fi rău
dacă toate tipurile de ordine ar 2'pru'uta ceva din
puterea sa de seducţie  toate a'intesc cu plăcere de
obli"aţii, de acţiuni i'puse ca de interpretări de
roluri, c%iar de le"i coercitive ca de re"uli ale
jocului+++
S2nte' cu toţiijucători+ FlRneur=ul G%oinarulH
urban este)ucătorul călător. El 2$i poartăjocul cu sine,
oriunde 'er"e+ Xocul său e solitaire, astfel 2nc2t se
poate bucura de toate far'ecele acestuia, nest2njenit
de partenerii dejoc, e"oi$ti sau invidio$i, $i de arbitrul
ve$nic atent, ve$nic c2rcota$+ Xocul său constă 2n a?i
face pe alţii să[joace, a?i vedea pe alţii ca pe ni$te
jucători, a face din lu'e un joc+ Iar asupra acestei
Iu'i pe care o transfor'ă 2n joc, el are controlul total+
Poate i"nora 'i$cările celorlaţi jucători, acea li'ită
potenţială a propriilor sale opţiuni+ In dra'ele pe care
le i'a"inea3ă 2n ti'p ce rătăce$te, el este sin"urul
actor, scenarist, re"i3or, spectator pătrun3ător $i critic+
FlRner Ga %oinăriH 2nsea'nă a te juca de?a jucatul, un
'etajoc
sine de (ucuria
cajoc+ proastă calitate+ Acest
sa e 'atură joc e con$tient de
$i curată+
E curată deoarece pro8i'itatea estetică nu intră 2n
conflict cu distanţa socială K %oinarul din ora$ poate
continua să atra"ă necunoscuţii 2n teatrul său
personal, fără tea'a că, o dată intraţi, ace$tia vor cere
drepturile celor din interior+ Spaţiul social7co"nitiv a
creat distanţe pe care spaţiul estetic le poate trece doar
2n "lu'ă, 2n i'a"inaţie, 2n joacă+ >ecunoscutul ce
apare 2n piesajl*neur?ului e doarimaginea
necunoscutului, e ceea ce)lRneur=ul vede $i ni'ic 'ai
'ult  o i'presie vi3uală, deta$ată de trupul, de
identitatea, de bio"rafia persoanei care Ba dat acea
i'presie+ &upă cu' Wennin" (ec% a observat cu
'ultă ftneţe,
Jn 'ulţi'ile din ora$e, oa'enii devin înfaţi-ări unii
pentru alţii, din si'plul 'otiv că lucrul acesta e
sin"urul pe care o persoană 2l poate re'arca 2n spaţiul
urban despre 'ulţi necunoscuţi+
Ceilalti se transfor'ă 2n 2nfaţi$ări pentru privirea ta $i
tu 2nsuţi devii 2nfaţi$are pentru privirea lor, de care nu
poţi scăpa con$tientin32nd?o+Astfel, 2nfaţi$area devine
obiectul for'ei de evaluare ce se poate reali3a
privind, adică o evaluare estetică, după criterii cu' ar
ft fru'osul sau de3"ustătorul, plictisitorul sau
fascinantul00+

 Wennin" (ecl, Li!ing together in the #Post&

6odern Dorld, lucrarc prc3cntată la sccţiunea
ofLi!ing
Changing 4ogether
Famil 7tructures
Sociolo"ic, Ricna,din09?0
and
cadrulau"ust Te:citatForrns
Confcrinţci
:<<0KEuropenc dc
după
tc8tul fotocopiat+
: 
ETICA POST4O&E)>
 Actorii din piesa al cărei sin"ur re"i3or e)ARneur=
ul nu s2nt dec2t 2nfaţi$ări Gde aici re3ultă
superficialitatea co'odă ajocului, nesi"uranţa plăcută
a re"ieiH+ )educerea actorilor la 2nfăţi$ări, Bcaracterul
deta$abil al acestora este totu$i o reali3are a spaţiului
social, un lucru pe care forţele estetice nu?: pot face
sin"ure+ Trebuie să e8iste locuri 2n ora$ unde
necunoscuţii să se de
2ncălcările condiţiei si'tă 2n si"uranţă,
necunoscut unde toate
se presupun, de
co'un acord, a fi fară i'portanţă, te'porare, "ratuite,
2n joacă+ ocuri unde ftecare Gcu e8cepţia c2torva
intru$i Bcertaţi cu ordinea publică, de care apărătorii
le"ii vor scăpa cur2ndH e pre"ătit să apară doar ca o
2nfăţi$are a lui 2nsu$i $i se a$teaptă ca toti ceilalti să
facă la fel+
Au e8istat, 2n toate ora$ele, de la bun 2nceput,
scene speciale, pe care se juca piesa+ Faleriile cu
arcade, descrise cu afecţiune de (enja'in, au fost
cele 'ai i'portante+ Spaţii concepute pentru a oferi
vi3itatorilor plăcerea de a privi, pentru a?i atra"e pe
căutătorii de plăceri+ &e la 2nceput, s?au scos bani din
pre'editare
suferinţa )lRneur=ului.
i'a"ini ade'enitoare+ au !îndut
Aceste spaţiiPentru a atra"e
cu
clienţii, totu$i, spaţiile trebuiau 'ai 2nt2i cumpărate de
către cei ce le creau $i le deţineau+ &reptul de a privi
"ratuit ur'a să făe recornpensajldneur?ului, a
clientului de '2ine+ Spectacol ispititor, i'a"ine
fascinantă, joc captivant de for'e $i culori+ Clienţi
cu'păraţi prin puterea de seducţie a )lRneur=ului,
)lRneur=ul, prin seducţie, devenit consu'ator+ In acest
ti'p, are loc transfor'area 'iraculoasă a 'ărfti 2n
cu'părător+ a sf2r$itul 3ilei, linia de "raniţă se
esto'pea3ă+ >u 'ai este clar ce GcineH e obiectul
consu'ului $i cine GceH e consu'atorul+ 05
Jn recentul ei studiu sen3aţional , Friselda
Polloc- sublinia că o ase'enea Bfu3ionare 2ntre
'arfă $i client,
cu'părării, a fost 2ntre
pri'aadată
cu'păra $i a fe'eilor,
e8perienţa fă obiectul
cu
'ult 2nainte ca 'odelul aplicat lor să fi fost scos din
conte8tul său ori"inal $i de3voltat pentru atra"erea
celorlalţi+ In ca3ul cu'părătoarelor din clasa de
'ijloc, a privi $i a fă privit s?au confundat de la
2nceput, 2n ti'p ce cu'păratul facea parte 2n 'od
con$tient din procesul de autov2n3are+ B#e'eile
faceau 'ai 'ulte cu'părături pentru a se deter'ina
pe ele 2nsele să?$i joace rolul spectaculos 2n ora$ul
'odern+++ af2$2nd bo"ăţia altcuiva  funcţie
re'arcată pri'a oară $i descrisă at2t de bine de
T%orstein Reblen+ Pute' adău"a că spaţiile speciale
Gco'ercialeH pentru jocul )lRneurisme=ului

Friselda Polloc-, 4he Bie:froni B Else:Miere>

05
+ 3 Politics ofFerninist 7pectatoiship —2eadtng
around 6anet $s (ar at t%e #olics (cr"res G4SH
: <
!F4U>T (AU4A>
au oferit a$a?3iselorjlă,ieuses G%oinareH un paradis
si"ur ce nu putea fi "ăs it 2n alt ă parte.FlRneur=ul
putea ale"e unde săjoace K pentru)lR,ieuse, totu$i, cele
'ai 'ulte dintre locurile preferate ale )lRneur=ului
erau inacceptabile+ e"ătura istorică
2ntrejoacatl*neurului $i consu'eris'ul
privitor 2n obiect al 2ntre
'odernlpostrnode', privirii,
a privi
2ntre$i aa?+I
cu'păra
transfor'a
$i apefi
curnpărat, se poate spune că a fost creată iniţial prin
conceperea socială a ferneilor drept consu'atoare $i
obiecte ale consu'ului+ )estul istoriei
'oderne7post'oderne a )lRneuris,ne=ului poate ft
e8pusă, cu o e8trapolare 'odestă, ca o istorie
afeminizRrii stiluluijldneur?ului++

T&/&n0$ & Koc o/'ani<a#

Pentru a?$i ţese p2n3a fante3iilor, pentru a?$i
păstra intact creu3etul irna"inatiei fierbinţi, )lRneur=ul
vară rătăcit
trebuie să?$i apere
2n 'ulţirne,
spaţiul trebuie
de 'i$care
să vadă
al unui
farăBpierde?
a fă
vă3ut K toc'ai curio3itatea neobosită a spectatorului e
cea care evocă atit 'ulţi'ea ca teatru, c2t $i libertatea
%oinarului ca, si'ultan, scenarist $i re"i3or+ a
)lRneur, Bbucuria de a privi triu'fa, )lRneur=ul nu
Bsta"nea3ă 2ntr?un "ură?cască #badaud&, el este Bun
detectiv a'ator0;+ Activitatea )ARneur=ului e plăcută,
dar nu e u$oară+ i nu se poate desfa$ura peste tot+
Societatea care a lansat )lRneur=ul 2n continua sa
călătorie de descoperire, care :?a transfor'at 2ntr?
unjucător ce speră ca lu'ea sa fie un joc, a trebuit să?i
asi"ure lurnea potrivită pentru jocul dcscoperirii+ O
ase'enea lu'e a fost iniţial strada 'etropolei
'ode'e+ )it'ui vieti i )ldneur=ului este 2n
concordanţă, după cu' observa
'arclui ora-.FlRneur=ul Bprinde(enja'in, cu cel
lucrurile din al
3bor+
Pe stră3ile a"lo'erate ale 'etropolei, lucrurile sînt 2n
3bor+
Totu$i, nu toate stră3ile s2nt terenul propice
pentru i'a"inaţia )l dneur=ului. In pri'ul r2nd,
trotuare2e trebuie să fie suficient de lar"i pentru ca, fi3
ic, să se poată Brătăci pe ele, să se poată ,,sta $i privi
2n jur+ In aI doilea r2nd, trebuie ca strada $i casele de
pe stradă să fie sufăcient de interesante ca să?i atra"ă
pe cei ce au ti'p $i c%ef să rătăcească pe acolo+ a fel
ca (audelaire, care i?a servit drept te3aur de

Z Qaltcr (cnjanin, Chm=les Saitdclnire 3 Lt=

ic PaetRcrso,
!o%n, in tlt>ondon,
Era otigh
:<5,+upitali.Jn0,
p+ 9<+ trans+ Warry
l <1
ETICA POST4O&E)>
irna"ini fi8ate pe fil'ul sensibilităţii poetice,
(enja'in a considerat Faleriile cu arcade din Paris
Gacele Bpasaje acoperite cu sticlă, pavate cu
'ar'ură, Bstrăjuite de 'a"a3ine foarte ele"ante,
2nc2t o ase'enea "alerie constituie un ora$, c%iar un
univers, 2n 'iniaturăH ar%etipul stră3ii din 'arele
ora$, ?5potrivită pentru a deveni Blocuinţă a HlRneur=
uluiN . Jn Falerii, oa'enii 3ăboveau, 2nvirtindu?se
fără rost+
care Ele erau
să treci. spaţii în care
3ici)lRneur=ul erasRchez
stai, soi,
nu doarprin
acasă 
un)lRneur întrc)lRneur=i, an"ajaţi 2ntr?o conspiraţie
tacită de păstrare a secretului co'un, le"aţi prin
jură'2ntul de a nu de3aproba $i, cu at2t 'ai 'ult, de a
nu interveni unii 2n treburile celorlalţi, %otăr2ţi cu toţii
să?$i re3olve proble'ele a$a cu' trebuie fiecare de
unul sin"ur, 2ntr?o solitudine a"lo'erată+ i aveau
destule de facut "aleriile constituiau locuri Bunde era
acţiune  sau cel puţin aceasta era speranţa, arareori
3ădărnicită, pe care o inspirau+ i, de asernenea, tipul
corect de acţiune  o acţiune ce si"ur nu avea să
devină niciodată corvoadă, ce nu avea niciodată să
stricejocul a$a?3isului Bpierde?vara Acţiune care nu
costa ni'ic altceva dec2t să se lase privită $i să se
supună jocului
2nfierb2ntată fante3iei,indiferent+
a %oinarului c2ntărităAcţiune
de i'a"inaţia
cu tot
far'ecul perspectivei de reali3are, totu$i lipsită de
plictiseala 2'plinirii, cu toată e'oţia unei $anse
nedob2ndite 2ncă $i fară plictiseala celei c2$ti"ate+
Castele de nisip ale $ansei, duse de apă 2nainte de a fă
ter'inate+ Acţiune oferită o dată cu "aranţia 2'potriva
nereali3ării, pentru că $ansa ratată, spre deosebire de
cea folosită, nu 2'bătr2ne$te $i nu se u3ea3ă niciodată+
BUn ful"er+++ apoi noapteaL 2$i a'intea (audelaire de
fru'oasa trecătoare, cu at2t 'ai fru'oasă cu c2t
accentuarea fru'usetii prin acţiunea fante3iei %oinare
libere nu do'olea 'ărturia efe'eră, ful"erătoare, a
oc%ilor  B#ăptură fară drurn,7Tu care cu?o privire '?
$tiurenăscut
ai spre cedeodată,+++
rner"eai,7O,
Căci
tu 3adarnic
nu?'i cuno$ti
dra"ă,cărarea,
o, tu care
nu
$tiaiL09
Faleriilc nu rnai e8istă+ Acolo unde pot fă "ăsite
2ncă par conservate de industria de protejare a
patri'oniului 2n splendoarea ior străvec%e, dar acu'
fară rost o atracţie turistică, poate un spaţiu de
retra"ere nostal"ică pentru cei puţini care 2$i a'intesc
vreun 'otiv de nostal"ie, ascunse $i i3olate de
locurile unde are ioc acţiunea a3i Gbulevarde, $osele,

(cnja'in, Charles Sautielaire. pp+ 595M+

B C%arlcs (audclairc, \n Pnssing. 2n Les Fleitis
dtt 6ctl, trans, )ic%ard Wo.ard, Pan (oo-s, ondon,
:0, p+ <2nGRcrsurilc
ttccătan,=e, fac lui
traduccrca poc3ia nei
partcAl+dinP%ilippidc, 2ii
(audclairc, Flo,=ile răului, Editura 4iticrva,
(ucurc$ti, :<M+H
:<:
!F4U>T (AU4A>
autostră3iH+ a ur'a ur'ei, acţiunea de a3i e diferită 
e 'ai ales trecere de ici colo, c2t se poate de repede,
de preferinţă fără oprire $i, c%iar 'ai 'ult, fără nici o
privire aruncată 2n jur+ #ru'oasele trecătoare nu 'ai
pot fă 3ăriteK se ascund 2n 'a$ini cu "ea'uri fu'urii+
c%elneri
Cei care se
$i 'ai
v2n3ători,
află pedar
trotuare des 2noamenipericulo-i
'ai s2nt cel 'ai bun ca3
pur $i si'plu  va"abon3i, cer$etori, dro"aţi, %oţi de
bu3unare, a"resori, violatori ce?$i a$teaptă prada+
Pentru cei nevinovaţi care trebuie să părăsească o
clipă si"uranţa 'otori3ată a 'a$inii sau pentru ceilalţi
Gcare 2ncă se consideră nevinovaţiH ce nu?$i pot
per'ite deloc această si"uranţă, strada e 'ai 'ult o
jun"lă dec2t un teatru+ Ie$i pe stradă doar dacă trebuie.
Un loc plin de pericole, nu de $anse, nedestinat
a'inţilor pierde?vară $i, desi"ur, cu at2t 'ai puţin
celor slabi de 2n"er+ Strada repre3intă sălbăticia Bde
afară, de care te ascun3i, acasă sau 2n rna$ină, 2n
spatele 2ncuietorilor de si"uranţă $i al alar'elor+
B>ivelul stră3ii este un spaţiu 'ort+++ E doar un
'ijloc
Sennett,de2ntrecere către
ur'ă cu douăinterior,
decenii,a anali3a
re3u'atcelor
)ic%ard
'ai
i'presionante $i spectaculoase de3voltări urbane din
vre'ea sa, 0Mce inau"urau noua eră a 'etropolei
post'oderne + BE8istă aici c2teva 'a"a3ine $i vaste
spaţii "oale+ E o 3onă prin care să treci, nu pe care să
o folose$ti+ Spaţiul public de tip Bnou, 'ai bun a
fost dese'nat 2n 'od cate"oric ca ne)0ind Bdoar
strada  $i protejat de aceasta, de acest loc
2nspăi'2ntător, necontrolat, scena favorită a pove$tilor
"otice din 3ilele noastre, prin ra'pe i'ense $i "arduri+
Totul 2n jur poartă 'esajul  BSpaţiul public este o
arenă prin care să circuli, nu 2n care să staiK terenul,
2n li'bajul urbani$tilor, e Bstructura de susţinere a
traficului, pentru ansa'blul vertical+
să seocurile
oprească2n$icare se dore$te2njur
să privească ca vi3itatorii să stea,
s2nt protejate cu
bare de oţel $i cu siste'e de apărare electronice sau
cu ar'e, 2'potriva spaţiului public al stră3ii, la fel
cu' vi3itatoră2 procedea3ă la ei acasă+ GIn fine, casele
en"le3ilor s?au transfor'at cu adevărat 2n castele, cu
alar'e $i 2ncuietori triple, ec%ivalentele
conte'porane, de 2naltă te%nolo"ie, ale $anţurilor cu
apă, ale tu'urilor $i pu$tilor+H Clădirile $i?au 2ntors
spatele către stradă porţile $i intrările, care odată
invitau cu ostentaţie, afi$2nd cu '2ndrie pro'isiunile
din interior, s?au 'ic$orat acu' $i s?au ascuns 2n
colţurile cele 'ai puţin vi3ibile, de parcă ar visa să
dispară cu totul $i să per'ită astfel interiorului să se
depărte3e o dată pentru totdeauna de 'ocirla
 )ic%ard Sennett, 4he Fall ofPublic 6an, Ca'brid"c
University Press, :<MM, pp+ 0?805.

l <0
ETICA POST4O&E)>
pri'ejdioasă din afară+ Ca prinse 2ntr?o conspiraţie
perversă, 2n"e'ănate 2n Blanţul sc%is'o"enetic al lui
(ateson, bel$u"ul din 'arile centre co'erciale $i
'i3eria stră3ii 2$i unesc eforturile pentru refacerea $i
consolidarea puterii de seducţie a unuia $i a
strada nu 'ai
caracterului respin"ător
repre3intă terenul [nde'od
al celeilalte+ v2nătoare
%otăr2t,
alj:dneur?ului+ BE8teriorul este doar o structură de
susţinere a traficului+ &ar ce e interiorul, dacă ajun"i
2n fănal acoloN
Interiorul e, cu adevărat, e8traordinar+ i
spectaculos+ i plăcut+ Un loc B2n care să rătăce$ti fără
ţintă, 2n ti'p ce te opre$ti din c2nd 2n c2nd să prive$ti
2njur, un paradis alj:dneur?ului, dacă a e8istat
vreodată a$a ceva+ Sau, 'ai de"rabă, asta pare+ &e
fapt, noile refu"ii interioare s2nt locurile ulti'ei
2nfr2n"eri a j:dneur?ului+ Cea 'ai dra"ă dintre
seducţiilej:dneuris'e?ului  dreptul de a scrie
scenariul $i de a re"i3a jocul actorilor ca 2nfăţi$ări 
a fost confăscat de cei ce concep, de cei ce conduc $i
de cei ce profită
co'erciale+ de s2nt
Scenariile pe ur'a
acu' 'arilor centre
"ata făcute de
e8perţi, discrete, dar precise, lăs2nd puţin+loc
i'a"inaţiei $i c%iar 'ai puţin libertăţii spectatorului+
)e"ia e constantă $i o'nipre3entă, de$i atent
de"%i3ată 2n spontaneitate GcontrolatăH+ Acestea s2nt
locuri ale )ocului de ni!elul al doilea, ale 'etajocului
interpretarea este aici, desc%is $i fără jenă, nu'ele
jocului, cei sedu$i 2n interior interpretea3ă 2n cadrul
jocului  actori 2ntr?un spectacol 'eticulos pus 2n
scenă, carejoacă rolurile scenari$tilor $i ale
re"i3orilor+
Ase'enea Bdistracţii "arantate cu scenarii de?a
"ata, re"i3ate de e8perţi, pot totu$i acu' să făe luate
$i acasă Gcu videoteci $i restaurante 2n care se poate
co'anda
lar"ă+ GE depentru acasăH+
presupus că Ceea
se va ce se 2nt2'plă
2nt2'pla pe $i
pe scară scară
'ai
lar"ă, pe 'ăsură ce facilitătile Bteles%oppin"?ului $i
alejocurilorpe co'puterrivali3ea3ă cu centrele
co'erciale $i cu spectacolele oferite de acestea,
reduc2nd neplăcerile deplasării, care strică fru'useţea
celor dint2i $i li'itele i'puse de ur'ătoarele, prin
bucuriile laturii Binteractive a jocului+H Prin aceste
produse de luat acasă, ora$ul ca teren de %oinăreală al
)0 dneur=ului se transfor'ă 2n teleora- Galt ter'en
potrivit, creat de Wennin" (ec%H+ >ecunoscuţii
G2nfăţi$ările acestoraH cu care se confruntă
teleprivitorul s2nt Btele'ediaţi+ E8istă, din fericire,
un ecran de sticlă 2n cadrul căruia li se li'itea3ă
infăţi-are
vietile  reducerea
este acu',stilului
2n sfir$it,
lor evidentă
e8istential
la 'odul
la pura
tan"ibil, indubitabilă, te%nolo"ic "arantată+
>ecunoscuţii pot fi priviţi acu' liber, fără tea'ă,
ca leii la "rădina 3oolo"ică K si'ti fiorii creaţi de fiara
ce ra"e, dar fără colţii a'eninţători
l <5
!F4U>T (AU4A>
ce se apropie+ >ecunoscuţii pot fi vă3uţi furind,
'util2ndu?se, 2rnpu$c2ndu?se, stran"ul2ndu?se unii pe
alţii Gceea ce te poţi a$tepta de la ei, fiind necunoscuţiH
2n nesfir$ita
dra'elor pre3entare
poliţiene$ti+ Sautelevi3ată a cri'elor
pot fi ur'ăriţi $i a
cu veselie
2n plină desfa$urare a pasiunilor lor ani'alice+ Sau, $i
'ai bine, pot fi lnutaţi, pot interpreta scenariul sau pot
fi sco$i din acţiune cu cea 'ai sirnplă rnanevră de
joystic-+ Ei s2nt infinit de aproape ca obiecte, dar
conda'nati să ră'2nă, din fericire, infinit de departe
ca subiecte ale acţiunii+ In teleora$, necunoscuţii s2nt
i"ieni3aţi $i si"uri, precu' se8ul cu pre3ervativ 
cineva cunoscut, un e8pert, un e8pert de 2ncredere,
'ai ales unul ce inspiră 2ncredere fiind nevă3utGăH,
consideră că nu 'ai trebuie să?i fie ni'ănui tea'ă de
ei  o poleială de ar"int pur, fără nici o pată  $i
astfel bucuria nu 'ai trebuie stricată prin pre'edita re
sau "2nduri 2nt2r3iate, "rija poate fă uitată, nici o
preocupare
con$tiinţa saupentru consecinţe
să otrăvească nu trebuie să tulbure
plăcerea+
Teleora$ul este spaţiul estetic ulti'+ Jn teleora$,
ceilalţi apar doar ca obiecte ale distracţiei $i at2t Gpot
fă sco$i de pe ecran  $i astfel din lu'e  c2nd nu
rnai a'u3ăH+ #aptul că oferă distracţie constituie
sin"urul lor drept de a e8ista, un drept a cărui
reconfir'are depinde de ei, cu fiecare Bpornire
succesivă a aparatului+
Riaţa 2n spaţiul estetic e, 2n 'od esenţial, un joc
nu'it solitaire. Orice pare a 2nse'na acolo participare
este 2nt2'plător $i superfi?cial, ase'enea 2nfăţi$ărilor
ce populea3ă lu'ea unde se trăie$te acea viaţă, sau
)0Rneur=ilor 2n$i$i  'ulţi, dar sin"uri, u'ăr I2n"ă
tăcerepepropriile
u'ăr strada a"lo'erată,
pove$ti din totu$i
spaţiulfiecare
pe care
ţes2ndu?$i
2l 2'part,
2n
fiecare distribuindu?: pe celălalt drept accesoriu
supli'entar pe scena utili3ată pentru scenariu+ In
spaţiul estetic, relaţia este oca3ională, o apropiere a
'onadelor, 2nc%ise 2n %irnerele nevă3ute, dar
ine8pu"nabile, ale realitătilor lor virtuale+ Adunarea
fa'iliei 2n faţa unui ecran de televi3or are toa+tă
Bparticiparea $i Brelatia e8istente 2n Falerii+ &ar
c%iar $i această for'ă de 2ntrunire a fa'iliei se retra"e
rapid 2ntr?un trecut 2n care au fost aruncate $i
2n"ropate anterior lectura, discuţiile $i c2ntatul 2n
fa'ilie+ S2nt puţine oca3ii pentru toate acestea 2n
casele unde e8istă 'ai 'ulte televi3oare, cu aparatură
stereo personală, cu playere portabile, cu console de
jocuri pentru
un 'otiv acu'fiecare
pentrurne'bru al fa'iliei+
care )0dneur=ii >ususpende
să?$i este nici
pere"rinările c2nd se află sub acoperi$ul că'inului+
Ceilalti 'e'bri ai fa'iliei trebuie 2ntr?adevăr să se
străduiască tot rnai 'ult să e"ale3e Gca
: <;
ETICA POST4O&E)>A
să nu rnai vorbirn de a depă$iH farrneccle teleora$ului
o'nipre3ent, ca obiecte de distracţie $i plăcere+
i e8act asta $i s2nt, o dată supuse or"ani3ării
spaţiului estetic obiecte de distracţie $i plăcere+ &oar
individuală,
2n această care
calitate
captea3ă
ele pot
atenţia
dob2ndi
$i este odeinnă
e8istenţă
de
luat 2n considerare+ Alternativa este funcţia fondului
cenu$iu pe care stau obiectele de plăcere, dacă nu
disfuncţia B3"ornotului care tulbură ar'oniapistei
stereo+Atracţiile teleora$ului au stabilit standardul
pentru 2ntrea"a lurne or"ani3ată estetic+ In acea lu'e,
pro8i'itatea depinde de volu'ul distracţiei pe care
celălalt 2l poate oferi+ Cercul interior al pro8i'ităţii e
3ona veseliei, a lui Ba se sirnţi bine, a lui Ba se
a'u3a+ >u cutreieri lu'ea Or"ani3ată estetic, ci te
duci acolo Bla un c%ef, 2ntr?o escapadă K 3bur3i $i
petreci, benc%etuie$ti, te)oci, )oci în)oacă.
Ceilalti care intră 2n lurnea or"ani3tă estetic
trebuie să solicite a fă ad'i$i, afi$2ndu?$i valoarea
distractivă+ (iletele,
sin"ură intrare, dacă$ederii
iar durata se ernit,
nu e s2nt pentru o
deter'inată
dinainte+ Raloarea distractivă trebuie să se rnenţină
proaspătă $i să se refacă 2n 'od constant, sub for'e
tot 'ai atractive, pentru că se confruntă cu
devalori3area inevitabilă prin obi$nuinţă $i plictisealăK
poate conta pe o $edere 'ai lun"ă doar acel tip de
Bceilalţi care de3voltă o calitate de dependenţă, dar
2n acest do'eniu, dro"urile $i 'a$inăriile de 2naltă
te%nolo"ie, abil concepute, ca sursă nesf2r$ită de noi
jocuri, au un avantaj asupra oa'enilor pur $i si'plu+
Stăp2nul spaţiului estetic are dreptul de a refu3a
asistenţa pentru clienţii nedoriţi, după propriu?i c%ef+
>ici un fel de nc"ociere, nici un contract, doar plăcere
reciprocă, at2ta c2t durea3ă+ Jn vre'e ce crearea
spaţiului soc;al
clasificărilor, e destinată
stabilităţii Bstructurării,
cate"oriilor, clarităţii
rnonotoniei $i
repetitivităţii, previ3ibilităţii, "aranţiile si"ure că
speranţele vor fi 2ndeplinite Gfără a se $i ajun"e la
toate acestea neapăratH, crearea spaţiului estetic caută
nebulo3itatea $i clasificările 'obile, valoarea $ocantă
a noutăţii, a surpri3ei $i a i'previ3ibilului, speranţele
care 2ntotdeauna se 'i$că 'ai repede $i s2nt cu un pas
2naintea 2'plinirilor+
Su"ere3 că ie$irea din rnodă a căsătoriei,
cre$terea tendinţei de a 2nlocui 'odelele de fa'ilie
'ai stabile, ortodo8e, cu diferite for'e de Ba trăi
2'preună Gtoate pro"ra'atic episodice, fără le"ături
de fidelitate, p2nă una altaH, interesul pentru relaţii
'anifestări de proteofilie,
e8perirnentale, fa"'entares2nt toate
$i episodice
efecte secundare
$i alte
ale erodării spaţiului social de către cel estetic $i ale
2nlocuirii treptate a criteriilor $i a 'ccanisrnelor de
creare a spaţiului social cu cele de creare a spaţiului
estetic+
: (5
!F4U>T (AU4A>

C/&a/&a 6%a=i0i0i 2o/ai  &6#/ă2a/&a 6%a=i0i0i

&6#&#ic
>ici lu'ea Or"ani3ată estetic, nici cea
or"ani3ată co"nitiv nu s2nt propice creării spaţiului
'oral+ In a'bele, i'pulsurile 'orale s2nt corpuri
străine $i e8crescenţe patolo"ice+ In spaţiul
social7co"nitiv, deoarece sub'jnea3ă i'personalitatea
se'eaţă $i indiferentă a re"ulilor $i 2ntinea3ă puritatea
raţiunii cu u'bre durabile de afecţiune+ [n spaţiul
social7estetic, deoarece tind să fi8e3e, să reţină $i să
i'obili3e3e lucruri care i$i tra" puterea de seducţie
doar din faptul că s2nt 2n 'i$care $i "ata să dispară de
2ndată ce se dispune astfel+
Spaţiul estetic e or"ani3at 2n functi e de diversele
"rade de intensitate
cunoa$tere ră'2n inversa distracţiei+
proporţionale Cantităţile de
cu distanţa
estetică, fiindcă obiete:e cel 'ai puţin cunoscute $i
cel 'ai puţin co"noscibile au cea rnai 'are valoare
distractivă+ >oul $i surprin3ătorul Grnisteriosul, 2n
acela$i ti'p fascinant $i va" 2nspăi'2ntător 
sublimuU& e dus 2n pro8i'itatea esteticăK se
2ndepărtea3ă, către ceea ce este Bla 'are distanţă din
punct de vedere estetic, deoarece noutatea se
transforrnă 2n obi$nuinţă $i e'oţia 2n plictiseală+
Jncercărjle $i tribulatiile caracteristice spaţiului
[estetic provin din 2nclinaţia supărătoare a noutăţii de
a păli $i a 'isterului de a dispărea pe 'asura ce
obiectele s2nt aduse 'ai aproape ca să fie savurate+
Crearea spaţiului estetic, spre deosebire de cea a
spaţiului
obiectele co"nitiv, nu poate nu
pe loc+ I'obilitatea estetrebuie  său
păcatul să ţină
de
'oarte, soliditatea $i lon"evitatea structurărji, un
pericol "rav+
Se poate spune că spaţiul estetic se consu'ă total
2n procesul 2n care e produs K 2$i di3olvă sedi'entele
potenţiale 2nainte ca ele să aibă tărnp sa se precipite $i
6a se solidifice+ &in acest 'otiv, detestă ve$nicia,
oprirea ti'pului $i orice poate conduce la asta+
Ata$a'entul 'oral e anate'a sa eI suspendă
rătăcirea Iiberă a atenţiei, iar atenţia fi8ată asupra unui
sin"ur loc ră'2ne cur2nd fără ener"ie $i 'oare+
Atitudinea 'orală, cu tendinţa sa nocivă de a?$i crea
propriile cătu$e sub for'a responsabilităţii pentru
al satisfacţiei
celălalt Gcare 2l transfor'ă
2ntr?o #aţăpee8i"entăH,
CelălaIt dintr?un
repre3intă
obiect
un
du$'an etern al 'i$cării, acea esentă a creării
spaţiului estetic+ Atitudinea 'orală lea"ă atenţia de
obiectul său pentru 'ai 'ult ti'p dec2t ar fi stat
sin"ură, dacă era lipsită de constr2n"eri face ca
atenţia 2nsă$i să fie o sursă de
: <9
ETICA POST4O&E)>=
responsabilitate, iar aceasta deter'ină rnenţinerea
atenţiei pe loc at2ta ti'p c2t #aţa are nevoie de ea+ Cu
alte cuvinte, responsabilitatea este consecinţa de
a spaţiului
durată a atenţiei,
esteticdar
doaratenţia
at2ta vre'e
are capacitatea
c2t rătăce$te
de creare
liber $i
e8plorea3ă "arna posibilităţilor, netulburată de
ur'ările opririlor sale trecute+
[ Raloarea distractivă repre3intă, 2n principiu,
du$'anul responsabilităţii 'orale $i invers+ &u$'anii
pot totu$i să trăiască oca3ional 2n pace sau c%iar să
coopere3e, să se ajute $i să se fortifice unul pe altul+
4odelul Biubirii 2rnplini te este cel rnai bun e8ernplu
al unei asernenea cooperări  respectul faţă de
'isterele celui iubit, cultivarea diferenţelor,
supri'area pornirilor posesive, refu3ul de a repri'a
autonornia celui iubit cu buldo3erul dorninaţiei, toate
acestea conservă $i alirnentea3ă subli'ul,
necunoscutul, tainicul, e8traordinarul din partener,
'enţin2nd astfel vie
a parteneriatului+ valoarea
Pentru at2t 'orală,
a reali3a c2t $i estetică
un ase'enea lucru,
cel ce caută satisfacţia estetică trebuie să fie totu$i $i o
persoană 'orală, trebuie să accepte li'itele $i
constr2n"erile pe care crearea spaţiului estetic e
2nclinată să le supri'e+ &oar atunci, febra creării
spaţiului estetic poate avea ca re3ultat spaţiul estetic,
care va fi totu$i, 2n acela$i ti'p, $i un spaţiu rnoral+
Succesul poate apărea doar ca ur'are a cooperării ce
se poate reali3a doar cu preţul capitulării+

Ta/a ni 2ăn0i. oa/ a #a %/o%/i&

e8tre'AlanQolfe spune,la către

de ori"inale adresafinalul aprecierii
surselor sociale sale
ale
co'porta'entului 'oral $i a pretenţiilor lor
cornpetitive  B&ate fiind parado8urile rnodernit ătii, e
2n rnică 'ăsură "re$it $i poate 2n rnare rnăsură corect
a fi a'bivalent, 'ai ales atunci c2nd s2nt at2tea 'otive
de a'bivalentă 0+ O ase'enea a'bivalentă 2n care
a"entul 'oral trebuie să se 'i$te, să trăiască $i să
acţione3e este cornple8ă K a' e8a'inat deja 'ulte
dintre nivelurile $i dirnensiunile sale+
Actul rnoral 2nsu$i este 2n 'od endernic
arnbivalent, tras2nd precar liniile fine ce despart "rija
de do'inaţie $i toleranţa de indiferenţă+

Z AIan Qolfc, Dhose eeperM 7ocial 7cience

and 6o,=al @bligation, Univcrsity of CaIi?fornia
Prcss, :<<, p+ 0::+
: <M
!F4U>T (AU4A>
Jn reţeaua cornple8ă de dependenţe reciproce,
consecinţele oricărei acţiuni trebuie să fie
arnbivalente  nici un act, oric2t de nobil, de "eneros
$i de benefic ar fi pentru unii, nu poate fi cu adevărat
si"urA'bivalenţa
că nu face rau altora, din$i2nt2rnplare+
e "enerată realirnentată constant
de presiunile contradictorii ale sociali3ării $i
sociabilitătii, ale nor'elor ce protejea3ă spaţiul social
$i irnpulsurile 'orale care creea3ă spaţiul rnoral+
Indiferenţa susţinută social intră 2n contradictie
cu i'pulsul 'oral, fac2nd un subiect discutabil c%iar
$i din li'itele dintre preocuparea rnorală $i datorie+
)espectarea reperelor oficiale este o "aranţie a
corectitudinii rno?rale la fel de 2ndoielnică precu'
i"norarea lor $i ale"erea unui dru' propriu 2n
pustietate+ Prăpastia i'oralitătij 2i a$teaptă pe cei
neatenţi la a'bele e8tre'e ale supunerii 2n faţa
re"ulilor de coabitare, reco'andate $i aplicate pe cale
socială+
Jntotdeauna
estetice $i pretutindeni,
nesocote$te căutarea satisfacţiei
presiunile responsabilitătii 'or
ale, dar, 2n acela$i tirnp, dacă nu e in 'od constant
revi"orată de satisfacti a estetică, responsabilitatea
poate e3ita, 2$i poate pierde identitatea 'orală, se
poate osifica 2n coc%ilia "oală a datoriei ba3ate pe
re"uli+
>ici o soluţie unilaterală la oricare dintre aceste
proble'e nu este si"ură+ Persoana 'orală nu poate
2nfr2n"e arnbivalenţa, poate doar 2nvăţa să
convieţuiască cu ea+ Arta 'oralităţii Gdacă pot fi iertat
pentru utili3area unei e8presii at2t de fla"rant
o8i'oroniceH poate fi doar arta convietuirii cu
a'bivalenţa $i a preluării responsabilităţii pentru acea
viaţăConte8tul
$i consecinţele
vieţii,sale+
af:at constant sub presiunea
rnotivelor $i a forţelor de3ec%ilibrate $i necoordonate,
este %aotic, confu3 $i derutant+ >u e u$or să fii o
persoană 'orală  această fra3ă este ea 2nsă$i se'n
rău pentru 'oralitate, put2nd fi pronunţată, drept
confesiune sau scu3ă, doar 2n ur'a e$ecului 'oral
care a avut deja loc+ >u e de rnirare că se fac noi $i
noi oferte pentru eliberarea subiectului de povara
responsabilitătii 'orale $i că 'ulţi le consideră
ire3istibil de seducătoare+
Qolfe discută două ase'enea oferte e8tre' de
cunoscute, piaţa $i statul, a'bele conspir2nd la
deposedarea a ceea ce Qolfe nu'e$te Bsocietate
civilă Gter'en at2t de rnult utili3at, care se'nifică, 2n
acest ca3, tot aspectelor
2ndepărtarea ce ră'2ne din conte8tulad'inistrate
econo'ice social după de
piaţă $i a celor politice ad'inistrate de statH de
autoritatea 'orală BProble'ele care apar din cau3a
dependenţei
: <
ETICA POST4O&E)>
de pieţe $i de state s2nt co'ple8e, deoarece arnbele
forţe consideră că a"entul 'oral respectă re"ulile, nu
că le face0<+
Piaţa pro'ovea3ă ideea Gevident atră"ătoare
consu'atorului
pentru subiectul
e sin"ura
'oralcarec%inuitH
contea3ă, căfiindOpţiunea
probabil
că doar o ase'enea Opţiune spore$te cantitatea totală
de fericire u'an ăK B a 'eritat banii nu e poate cel
'ai bun standard i'a"inabil, dar e cel 'ai bun care
e8istă, pentru a discerne actul corect de cel "re$itK Bnu
ne pute' per'ite 'ai 'ult dec2t ne pute' per'ite e
cel 'ai si"ur rnod de a stabili li'itele e8terioare ale
datoriei 'orale+ GB(unul sa'aritean nu ar fi putut să
facă tot ce a facut dacă nu ar fi avut bani, a
proclarnat 4ar"aret T%atc%er 2n 3iua 2n care $i?a
asu'at responsabilitatea valorilor naţionale+H &acă
rnăcar fiecare dintre noi 2$i serve$te bine propriul
interes, atunci '2na nevă3ută ne va servi pe toţi,
servind interesul nostru cornun+ Cu '2na nevă3ută
activă
a"enţiidouă3eci $i patru
'orali vi3ibili potdedor'i
ore din două3eci $i patru,
%n2$tiţi+
Statul are un efect soporific si'ilar asupra
con$tiinţei 'orale+ E adevărat că forţele sale
e8traordinare per'it să se acorde sprijin celor ce s2nt
departe $i suferă $i care nu au putu t f2 ajutaţi de o
asistenţă cu 'ai puţine resurse+ &ar acordarea de
sprijin este acu' responsabilitatea statului, la fel ca $i
deci3iile privind relativa i'portanţă a nevoilor $i a
celor nevoia$i+ O dată 2n plus, subiectul 'oral e lăsat
să doar'ă+ E salvat acu' de a"onia 'orală, dar
vi"ilenţa $i co'petenţa sa rnorală ru"inesc cu fiecare
3i+ >u vor f2 de 'are folos dacă Gsau c2ndH statul
%otără$te să dea 2ntrebuinţări i'orale autoritătii sale
'orale acu' necontestate+
Parado8al, statul
Bde'oderni3ea3ă pe 'odern $i piaţa
cei e8pu$i 'odernă
irnpactului lor 2i
a'bele reduc la 'ini'u' cea 'ai 'odernă dintre
calităti le persoanei 'oderne capacitatea de a ale"e
autono' $i de a ale"e acolo unde contea3ă cu
adevărat+A'bele a'enintă realitatea conditiei 'orale
'oderne, a'bele de3'int faptul că, la sf2r$itul 3ilei,
toate substitutele con$tiinţei 'orale doar slăbesc
responsabilitatea 'orală $i fac acţiunea 'orală cu at2t
'ai dificilă, 2n vre'e ce nu sc%i'bă ni'ic sau
aproape ni'ic din sin"urătatea incurabilă a persoanei
rnorale, faţă
 Qoife, Dhose eeperM, p+ 00+ BParado8ul
săBcu
'odernităţii,
ncc2t dcvcni'
ba3ă' pcdupă
'aipărcrca
picţc 'odcrni,
Iuicu
$i pc statcQolfc,
at2t c cstc
pcntru 'ai ur'ătoruD
probabil
codurilc
noastrc 'oralc+++ Totu$i, cu c2t socictatca civilă dcvinc
rnai slabă, cu atit cstc 'ai "rcu să fti 'odc rn, căci
dcvinc 'ai dificil să "ăsc$ti căi practicc dc a cc%ilibra
oblieatiilc din sfcra apropiată cu cclc din sfcra
2ndcpărtată a socictăţii Gp+ 0;9H+
: <<
!F4U>T (AU4A>
de aporia $i de a'bivalenţa conditiei sale 'orale+ >ici
cel rnai rnare nurnăr de rnediatori, nici Bstarea de
este, a$anucu'
a"ent pot asc%irnba
fost 2ntotdeauna,
adevărul că,
o c%estiune
2n ulti'ă de
instanţă,
a fi
capabil să acţione3i ca propriul a"ent rnoral+
&acă soluţiile pieţei $i ale statului la a'bivalenţa
'orală s2nt ilu3orii sau de3a'ă"esc, sau $i una, $i
alta, de unde să caute subiecţii 'orali să?$i recupere3e
autono'ia rnoralăN Evident, nu de la inter'ediarii
care pro'it să le preia responsabilitătile 'orale $i să
le ducă la bun sf2r$it 2n locul lor, ci de la un cadru ce
le per'ite să 2nfrunte responsabilitătile 'orale 2n sine
$i să acţione3e asupra lor+ &ar unde poate fi "ăsit un
ase'enea cadruN
Qolfe 2$i pune speranţele 2n Bsocietatea civilă,
concepută ca un cadru pentru o Bpractică ne"ociată
2ntre a"enţii capabili de de3voltare, pe de o parte, $i
cultura
>e"ociereacapabilă să seunsc%i'be,
i'plică proces pe de altă parte+
continuu, dar $i un
proces fară o direcţie "arantată dinainte $i fară
re3ultate ce pot fi cu certitudine anticipate+ Jntr?un
asernenea cadru, triu'ful 'oralităţii nu e sub nici o
for'ă asi"urat 2n avans, e 'ereu i'probabil+ >ici
predica sole'nă, nici le"ile stricte nu vor reu$i să facă
soarta rnoralitătii 'ai puţin precară+ Inţele"erea
faptului că acesta este ca3ul, că toate pro'isiunile $i
orice pro'isiune de a face să nu 'ai fie acesta ca3ul
s2nt  trebuie să fie  naive au false, constituie cea
'ai bună $ansă a 'oralităţii, ca $i sin"ura ei sperantă+
ansa nu este cornplet utopică, speranţa nu e 2n
totalitate ilu3orie+ &at fiind nu'ărul fantastic de
'i$cări li'itate ale 'u$c%ilor, tendoanelor $i oaselor
ce trebuie coordonate $i sincroni3ate 2n acţiunea de a
'er"e cu bicicleta, poate fi foarte bine scu3ată
procla'area rnersului cu bicicleta ca i'posibil, at2t
teoretic, c2t $i practic K $i totu$i oa'enii 'er" pe
bicicletă Gde$i foarte des 2$i pierd ec%ilibrul rnuscular
$i oca3ional cadH+ i totu$i oarnenii acţionea3ă ca
a"enţi 'orali $i ur'ea3ă i'pulsul responsabilităţii
'ora le Gde$i foarte des 2$i pierd ec%ilibrul rnoral $i
oca3ional cadH+
BOarnenii cunosc o 'ulţi'e de practici pentru
sprijinirea prietenilor lor, pentru ale"erea acestora $i
pentru abandonarea lor, afirrnă Wubert &reyfus 51+ Ele
s2nt totu$i practici neraţionalizate Gpute'

rationalized
 Cf+ (ent
7ituational PracticesQ
Etltics Sod=6ind
#lyvbjcr",
/ 3n "nter!ie: 7ustaining
s!ith Po:er and
ubert Ton=
and
7tuart re)its, 2n BPra8is International, vol+ ::, nr+ I,
:<<:, pp+ <5::5+ Re3i $i Wubcrt $i Stuart &rcyfus,
Dhat is 6oralitQ 3 Phenomenological 3ccount of the
e!elopment of Ethical E'pertise, 2n ni!ersalisnt
!erstts Comntunitaria,tis,n, cd+ &avid )as'usscn,
4IT Prcss, Ca'brid"c, 4ass+, :<<1+

011
ETICA POST4O&E)>A

rner"e c%iar $i 'ai departe, spun2nd

neraţionalizabile&. >u servesc nici un alt scop dec2t
acela de a ft 2n 'od rnisterios satisfăcătoare 2n sine
s2nt e8traordinar de lipsite de standarde care să ajute
:a esti'area Beficienţei lor+ GB&e 2ndată ce ai prieteni
pentru sănătate sau pentru carieră, spune &reyfus, Bai
un nou tip de prietenie care e cel te%nolo"ic?raţional+
Putern adău"a de 2ndată ce ai prieteni pentru
distracţie, ai $i un nou tip de prietenie, 2n care
prietenii s2nt pentru tine, 2n loc să fii tu pentru ei+H &e
aceea, practicile arnintite s2nt aproape incapabile să se
apere lo"ic K de 2ndată ce practicienii 2ncearcă lucrul
acesta, ei trădea3ă natura practicilor lor $i pă$esc
dincolo de 3ona 2n care abilitătile s2nt suficiente
pentru arealitatea
toc'ai le "enera'orală
$i susţine+ Salvarea
pe care afir'ă lo"ică distru"e
că o salvea3ă
BRrei să le"ifere3i calitatea vieţii $i ajun"i la ceva
ciudat care este faptul că aspectele receptive, spontane
ale calităţii vieţii s?ar pierde dacă ai le"ifera?o+
Poate că noutatea aceasta nu e bună+ Poate că ar ft
'ai bine Gar fi cu si"uranţă 'ai puţin nelini$titor, 'ai
co'odH dacă, la ur'a ur'ei, ne?arn putea repre3enta
practicile 'orale neraţionali3abile $i i'posibil de
apărat pe cale lo"ică, ca ur'2nd ni$te principii solide,
stricte, si"ure, universali3abile, sau poate c2$ti"ul 2n
acest ca3 ar depă$i 'ăcar pierderile+ Acest lucru totu$i
nu se poate face $i ni'eni nu poate sc%irnba situaţia,
oric2t de tare s?ar revolta raţiunea lo"ică, 'odernă,
sau spiritul estetic, post'odern+ A'bivalenţa conditiei
'orale $i nesi"uranţa
fost acceptate anali3ei
def2nitiv+ Ceea'o?rale ce ur'ea3ă
ce constituie, au
poate,
bleste'ul persoanei 'orale, dar cu si"uranţă $i cea
'ai 'are $ansă a sa+
Ar fi bine să repetă' după Arne Xo%an Retlesen
ca Bresponsabilitatea faţă de alţii, care este $i o
calitate, rezultă din convieţuirea cu alţii $i constituie
2'plinirea J acesteia trăită Bca e8perienţă a
noastră>> t. Este, 2ntr?adevăr, o 2'plinire, iar
2rnplinirile, după cu' $ti', s2nt ceea ce s2nt deoarece
se pot sau nu se pot reali3a+ &e$i, din punct de vedere
etic, a )î pentru 2l precedă pe a )î cu, iar 2n 'o'entul
c2nd eul intră 2n interacţiune cu celălalt, el este deja
răspun3ător pentru soarta acestuia, sin"urul spaţiu
lui Ba poate
unde fi cu,ftcontinuu
2nfăptuitatins
actulde'oral
presiunile
e spaţiul
2ncruc$atC
social al
ale creării spaţiului co"nitiv, estetic $i 'oral+ In acest
spaţlu, posibilitatea de a acţiona pe ba3a i'boldurilor
responsabilităţii 'orale
  Cf+ Arnc Xo%an Rctlcscn, Dh oes
Pro'imit 6a9e a 6oral t))>renceM, 2n BPra8is
Inte'ational, vol+ :0, Xanuary :<<5, pp+ 5M:59+
01 :
!F4U>T (AU4A>
trebuie sal!ată sau recuperată sau refăcutăQ 2n ciuda
obstco:e:or uneori obstacole irlsur'ontabile 
responsabilitatea trebuie să?$i sc%i'be prioritatea
acu' anulată sau uitată cu superioritatea faţă de
calculele te%nicinstru'enta:e o superioritate ba3ată,
după cu' su"erea3ăRet:es pe Be8perien2a noastră
contjnuă+ &acă se 2nt2'plă, se 2nt2rnplă doar ca o
reali3are+ >u e8is tă $j nu va e8ista niciodată nici o
"aranţie că se va 2nt2'pla 2ntr?adevăr+ &ar se 2nt2'plă,
3ilnic $i repetat, de fiecare dată c2nd oa'enii
2n"rijesc, iubesc $i oferă ajutor celor ce au nevoie+


MORALA PRI)ATĂ. RISCURILE PUBLICE

Tu sînt de acord cu inginerii -i tehnologii care cred

căproblemele ce ne stau în faţă pot )> rezol!ate prin
a-a=numita soluţie lehnologică... 7e întîmplă să cred
că problemele ridicate de progesul tehnic sîntprobabil
de nerezol!at.
4a8 (lac-
BSoluţia te%nolo"ică faţă de care obiectea3ă
4a8 (lac- 2n citatul de 'ai sus se referă la ideea
pro'ovată %otăr2t de2nin"ineri,
$tiinţă, $i cre3ută te%nolo"i
'are 'ăsură $i $inecritic
oa'enidede
publicul profan, că B&acă 2nt2lne$ti o dificultate
te%nică, poţi spera 2ntotdeauna să o re3olvi invent2nd
o altă nla$inărie te%no:o"ică+ Ea vi3ea3ă dubla
a8io'ă că as ta e ceea cepoţi face, dar $i ceea ce
trebuie să faci+
Jn epoca noastră, te%nolo"ia a devenit un siste'
2nc%is  ea consideră restul lurnii ca B'ediu  o
sursă de %rană, de 'aterii pri'e pentru prelucrările
te%nolo"ice sau locul de depo3itare a de$eurilor
Gsperă' reciclabileH provenind din aceste prelucrări, $i
2$i define$te propriile "re$eli sau accidente ca pe ni$te
efecte ale propriei insuficienţe, iar Bproble'ele ce
re3ultă ca pe o solicitare 2n plus cu c2t te%nolo"ia
creea3ă 'ai 'ulte Bproble'e, cu at2t e nevoie de 'ai
'ultă te%nolo"ie+ &oar te%nolo"ia poate Bdepă$i
te%nolo"ia, vindec2nd bolile de ieri cu leacurile
'iraculoase de a3i, 2nainte ca efectele lor secundare
să apară '2ine $i să necesite noi re'edii 2'bunătătite+
Probabil că aceasta este
 4a8 (lac-, Tothing Te:, 2n Ethics in an 3ge
ofPer!osi!e 4echnolog!, cd+ 4cIvin Yran3ber"+
Qcstvic. Prcss, (ouldcr, Col+, :<1, pp09?0M+
015

!F4U>T (AU4A>
problerna Bridicata de pro"resul te%nic $i care e 2n
totalitate $i cu adevărat Bde nere3olvat  din siste'ul
2nc%is nu e8istă ie$ire+ >u e vorba at2t de problerne ce
necesită 'aniultă te%nolo"ie, c2t de pre3enţa 2nsă$i a
capacităţilor te%nolo"ice care nu pot dec2t să
Bproblernati3e3e aspecte ale lu'ii ce n?ar fi
considerate altfel Bproble'e Gadică stări Bproaste de
lucruri, ce trebuie neaprat sclii'bate B2n bineH+ >icj
cei 2nvăţaţi să a$tepte fericirea la capătul dru'ului,
nici cei ce a$teaptă doar nenorocirea, nu pot face
altceva dec2t să se lase antrenaţi de rutina prin care
funcţionea3ă te%nolo"ia+
a f2aunpri'a
siste' de credtnte
apro8irnare, ceea ce autocoroborative
este 2nc%is aici pare
te%nolo"ia care stabile$te vocabularul povestirij lu'ii
2ntr?un 'od ce nu per'ite dec2t acţiune te :inolo"ică $j
e8pri'ă orice "rijă $i orice tulburare ca o Solicitare a
unei Bsolutii te%nolo"ice+ In ceea ce prive$te nevoia
de le"iti'itate, acel Siste' 2nc%js se autopropa"ă $i se
autoperpetuea3ă, 2$i "enerea3ă propria justificare+
>i'enj nu a e8pus această calitate re'arcabilă cu 'ai
'ultă pre"nanţă dec2t Xacues Ellul+ Te%nolo"ia,
insistă Ellul, nu 'ai are nevoje de le"iti'itate sau,
'ai de"rabă, a devenit propria le"iti'itate+ Toc'ai
disponibilitatea resurselor te%nolo"ice utili3abile, dar
totu$i insuftcient e8ploatate GBPute' face ceva K
BAve' 'ijloacele $i cuno$tinţele necesare K BPute'
aranja cevaHcasolicită
te%nolo"ice, să spune'aplicarea
a$a, lor K resursele
le Ie"iti'ea3ă
suficjent consecinţele $i astfel le face utili3area
i'perativă, indiferent de re3ultate+
Te%nolo"ia nu avansea3ă nicioclată către ni'ic dec2t
pentru cR e 2'pinsă de la spate+ Te%nicianul nu $tie de
ce Iucrea3ă $i 2n "eneral nici nu?i pasă prea 'ult+
ucrea3ă pentru cR are instru'ente ce?i per'it să
efectue3e un anu'jt lucru, să reu$ească o nouă
operaţie+++
>u e8istă nici o c%e'are către un ţel, e8istă
constr2n"ere printr?un 'otor plasat 2n spate, ce nu
ad'ite nici o oprire a 'a$inii+++
Interdepencienta ele'entelor te%noDo"ice face posibil
un foarte 'are nu'ăr de Bsolutij
&at pentru care nu e8istă proble'e+++
fiind faptul că pute' 3bura spre lună, ce pute' face
pe lună $i cu lunaN+++
C2nd in"inerii au atins un anu'it "rad de te%nicitate
2n radioco'unicaţii, co'bustibili, 'etale, eDectronică,
cibernetică etc+, toate acestea s?au co'binat $i au pus
2n Iu'ină faptul că pute' 3bura 2n cos'os etc+ S?a
făcut pentru că s?a putut face. Asta e tot0+
Xacues ElIuI, 4he Po $er of4echniGue and the
Eth)cs ofTon=Po>er 2n 4he 6ths of h>b,>rnut)> /
4echnoHog and Post)n>tustrt1t CuHture, cd Yat%lecn
Qood.ard, )outicd"c, ondon, :<1, pp+ 0M0??0M5,
01+ &upă cu' sublittia3ă )crbcr Sc%ădclba c%, Bnu c
adcvărat că
01;
ETICA POST4O&E)>

Pute' spune că Bsoluţia te%nolo"ică se referă nu

at2t la ansa'blul 'ijloacelor $i al resurselor de
acţiune disponibile  'a$ini in"enioase $i abilitatea
de a le folosi  c2t la caracterul necondiţionat al
ordinului de Ba face ceva, indiferent de acel Bceva
care, după ca3, poate sau nu poate f2 făcut+ &acă ceva
poate f2 facut, trebuie $i va f2 facut+ 4ijlocul e cel ce
justif2că scopul, orice scop pe care 2l poate produce
'ijlocul
re3ultatele sint valoroase pentru că e8istă 9no: ho:.
Jn preaj'a revoluţiei te%nolo"ice 'oderne, Au"uste
Co'te a e8pri'at spiritul epocii cu 'ultă clarvi3iune
$i perspicacitate 2n celebra sa definiţie a pro"resului 
BA $ti pentru a prevedea, a prevedea pentru a putea ,
3 putea  a f2 2n stare, a fi capabil  ca scop ulti',
final, ca scop Bpur care nu e 'ijloc pentru ni'ic
altceva dec2t pentru el 2nsu$i $i care astfel nu are
nevoie să se scu3e faţă de acel ceva+ >u contea3ă ce
sepoateface at2ta ti'p c2t se poateface. `elul
pro"resului 'odern GBpro"resul 'o?dern e un
pleonas'K doar 'odernitatea se consideră pe sine
'i$care pro"resivăH nu este să facă una sau alta,
lucruri ce sedepot
capacitatea specifica
a face dinainte,
orice se 2nt2'plăcitotu$i
să de3volte
ca

deci3iile politice se iau 2nainte ca te%nolo"ilor să li se

spună să sc intercse3e dc 'ijloac+++ SDcopuriic
poiiticc s2nt foarte adesca dcter'inatc dc infor'aţiilc
te%nolo"ice privitoarc la posibilitatea te%nică dc
atin"ere a acestor scopuri #"s 4echnolog Eth#call
TeutralM, 2n Ethics in an 3ge ofPer!asi!e 4echnolog,
p+ 51H+ Xacucs E::u: opunc desc%is cele 'ai
acccptatc dcfrniţii alc te%nolo"iei, care S2nt toatc clc
acord că te%nolo"ia arc ccva dc a face cu Batin"crca
scopurilor K nu c adevărat, spune EIIui, că Btc%nica
asi"ură un rc3ultat cunoscut dinaintc Bte%nica nu cstc
ni'ie 'ai 'ult dcc2t mloace $i ansamblul
mi)loacelorN #4he 4echnotogical
Qil-inson, )ando' Wouse, >c. 7ociet,
or-, :<9;,
trans+
pp+Xo%n
:;,
:<H+
a patru ani după dăr2'arca !idului (criinului,
s?au iflrc"istrat noi presiuni 2n Statcle Unite $i 'ai
ales 2n 4area (ritanic pentru reluarca testelor cu ar'c
nucicare, de3voltatc initial Bpentru a 2ine la distanţă
$i a supunc du$'anui co'unist, carc acu' nu 'ai
e8istă+ &upă părcrea 3iarului BT%e Fuardian, : 4ay
:<<5, p+ l, BArrnata britanică arc trci 'otivc pcntru a
cofltinua e8pericnţcic+ In pri'ul r2nd, poatc totu$i să
aibă ncvoic să teste3c o nouă 2ncărcătură c8plo3ivă
pcntru proicctiiui nuclear stattd off tactic propus dc
)+A+#+  )oyal Air #orcc GTas'H, de$i $ansa ca
pro"ra'ul acesta de 5 biiioanc  să pri'cască fonduri
vrcodată parc tot 'ai 2ndcpărtată+ :n al doilea r2nd,
accStc
poate dori
ar'c+sădc
nivel decent Jnintroducă
aI treilca noi
r2nd,
speciali3arc 'ijloace
dorc$tc
printrc să
dc păstrc3e
si"uranţă
ccrcctătorii de un
Iala
Aldcr'aston Ato'ic Qeapons Establis%'ent+ E
li'pcdc că rcfcrirca Ia scopul pc carc uria$a invcstiţic
din resurscle publicc $i acu'ularea dc ar'e tot 'ai
pcriculoase sc prcsupunc a?I servi nu 'ai e necesară+
>oi ar'e trebuie produsc $i testate Gposibil pentru a
nu ft folositc niciodatăH, doar pentru a 'enţine ocupat
Ato'ic Qeapons Establis%'ent $i pcntru a facc ceva
cu noilc invenţii alc savanti Ior oficiali, at2t dc
ocupaţi+ Iar faptul că a$a Stau lucrurilc cstC acceptat
ca cvidcnt $i Bnatural  reportcrul nu si'tc nici un
i'puls de a Suspccta că raţiona'cntul c absurd sau de
a se ifltercsa 2n lc"ătură cu scopurilc nccunoscutc alc
'ijloacclor Bcu adcvărat c8istente+++

016
!F4U>T (AU4A>
BoiTiul să dorească să se facă+ GBO'ul nu poate dori
ceva ce totu$i nu $tie că poate obţine+H BSoluţia
te%nolo"ică repre3intă, 2n penulti'ă instanţă,
declaraţia de independenţă a 'ijloacelor faţă de
scopuri K 2n ulti'ă instanţă, anunţarea suveranităţii
'ijloacelor asupra scopurilor+ BAi 'a$ină, poţi
călători+ &estinaţia nu 2nsea'nă ni'ic, contea3ă că
ai 'a$ină+ I'portant e să te afli 2n situaţia de a trata
toate locurile ca pe ni$te destinaţii, $i e sin"urul lucru
i'portant+
In versiunea ori"inală a'itului lui Pro'eteu,
oferită de Wesiod, Pro'eteu e pedepsit de 3ei pentru
că i?a 2n$elat
suferă la 2'părţirea
din cau3a cărniiaro"ante
2ncercării sale destinatejertfei K el
de a sc%i'ba
ordinea prestabilită a lucrurilor, a obră3niciei sale
ini'a"inabile de a se a'esteca 2n ceea ce nici unei
f2inţe o'ene$ti nu i?a fost 2n"ăduit să intervină+
Poe'ul lui Wesiod a fost creat pentru un public ce?$i
trăia viaţa ca pe o apărare continuă 2'potriva căderii
din trecutul e8e'plar, din epoca Bde aur, care era Bde
aur fiindcă nu cuno$tea a'eninţarea căderii+ Pentru
acel public, trecutul 2nse'na si"uranţă, iar viitorul
pericol K suferinţa repre3enta efectul secundar al
2ncălcării tradiţiei $i o deviere de la ceea ce lucrurile
s2nt $i trebuie să ră'2nă din porunca $i
voinţasuprao'eneascăa3eilor+&oar2nvariantaulterioară
aluiEci, 'itul a fost inversat  Pro'eteu a suferit
pedeapsa crudă pentru
doar 'e$te$u"ul că le?a al
tă'ăduirii, adus'ate'aticii,
oa'enilor Bnu al
'edicinei, al navi"ării $i al divinaţiei, ci5 pe cel al
'ineritului $i al prelucrării 'etalelor + !eii nu 'ai
s2nt apărătorii ordinii care 2i protejea3ă pe oa'eni
2'potriva căderii+ Ei s2nt acu' ni$te a'ăr2ţi invidio$i
$i 3"2rciţi ce ţin la tradiţie pentru că ea 2nsea'nă,
2nainte de toate $i 2n cea 'ai 'are 'ăsură, privile"iul
lor+ !eii 2ncearcă să?i tra"ă pe oa'eni 2napoi, 2n ti'p
ce oa'enii 2n$i$i se 'i$că 2nainte+ Pro'ete u nu 'ai e
un escroc pedepsit pe bună dreptate $i un cri'inal, ci
un erou năpăstuit+ E: s?a transfor'at 2n erou o dată ce
Atena  sin"ura 2n civili3aţia antică  a ajuns la un
pas de a?$i face intrarea 'odernă, sfidătoare $i
te'erară 2n o'ului
capacitatea 'arele de necunoscut,
a 'er"e+'arcat doar de
B4ineritul $i
prelucrarea 'etalelor 'ai 'ult dec2t

Cf+ F+ S+ Yir-, 4he Tature of+ree9 6tHls,

Pcn"uin, War'onds.ort%, : <M;, pp+ : 5 :;:+
Yir- co'cntca3ă  B#ără 2ndoială că furtul focului a
facut partc din accca$i concepţic, dar, după toatc
probabilităţilc, accastă c8tindcrc a funcţici salc nu c
'ult 'ai vcc%e dcc2t sccolul al Rl?lca 2+C+, c2nd
intcresul faţă dc cvoluţia oa'cnilor de la condiţia de
"rosolani $i s2lbatici  o idcc carc contra3icc dircct
sc%c'a 'itică a unui dcclin din Epoca dc Aur  a
dcvcttit pcntru pri'a dată pronunţat Gp+ :;1H+

019
ETICA POST4O&E)>

orice altceva i?au făcut pe oa'eni capabili să se 'i$te

$i să?$i fi8e3e destinaţii pe 'ăsură ce se 'i$cau+ e?
au per'is să se elibere3e de cele 'ai "rele
constr2n"eri  cele ale scopurilor predeterlTiinate ale
vietii+ BTe%nica, spune Ellul, Bsusţine refacerea totală
a vieţii $i a cadrului său, deoarece au fost făcute
prost+ &ar Bfăcute prost nu 2nsea'nă altceva dec2t
făcute 2ntr?un 'od diferit de cel 2n care ar f2 putut f2
făcute dacă s?araplicat'ijloacelete%nicee8istenteK
rationa'entulei3bitorde
invulnerabil+ Te%nolo"iatautolo"ic $i, din
e definită prinacest 'otiv,
Bco'pleta
separare a scopului de 'ecanis', prin li'itarea
proble'ei :a 'ijloace $i prin refu3ul de a dăuna, 2n
orice c%ip, eficienţei++

MiKioac&i& &6că#07a#&
Elibcrarea 'ijloacelor de scopuri Gacu'
considerate constr2n"eriH constituie esenţa revoluţiei
'oderne+ Pentru a fi eliberate, 'ijloacele trebuie să
aibă scopuri B2n e8ces K cei ce acţionea3ă trebuie să
poată face 'ai 'ult dec2t pretind scopurile, a$a cu'
le?au cunoscut
insuf:ă ei p2nă acurn+
lu'ii 'oderne Acest e8ces
un senti'ent e cel ce
de libertate unic
$i fără precedent+ Acest e8ces e cel ce transfor'ă
'odernitatea 2ntr?o trans"resiune continuă, 2ntr?o
succesiune ne2ntreruptă de Bnoi 2nceputuri+ Acest
e8ces e cel ce s'ul"e de pe c%ipul realităţii 'asca
sacrei providenţe sau a cruntei inevitabilităti+ Acest
e8ces e cel ce conda'nă trecutul $i re3iduul său 
tradiţia  la cădere 2n di3"raţie $i, 2n ulti'ă instanţă,
la aruncare 2n Blada de "unoi a istoriei+
Jntr?o lucrare clasică despre Brevoluţia
industrială Gnu'ele de cod sub care relatările
etiolo"ice au ţinut ascunsă, si'ptornatic, trecerea
inevitabilă de la scopuri la 'ijloace, ca pri' 'otor al
preocupărilor
subliniat cri3a $idealle'n
acţiunii
$i deu'aneH,
ener"ie P%yllis &eane a
ca Bobstacol
crucial $i6 "eneral 2n calea e8pansiunii econo'iei
britanice + e'nul nu a fost, cu si"uranţă, doar un
i'portant 'aterial de construcţie,

ElluI, 4he 4echnological 7ocier, pp+ :;0:;5,

:55+
P%yllis &eane, 4he First "ndustrial 2e!olution,
Ca'brid"c Univcrsity Prcss, :<9<, p+ :0<+ &csprc
i'pactul acestor Bobstacolc Gabia perccpute astfcl dc
contc'poraniH asupra con$tiinţei publicc, &canc a
spus  BE corcct să sc afir'c că, 2naintc dc a doua
ju'ătatc a sccolului al \RIII?lca, oa'cnii nu aveau
'otivc să spere dc3voltarca+++ Ei considcrau că
populaţia,
sus la fcl dcprcţurile
bine ca $i$i2nproductivitatca pot fluctua
jos $i că nu c8istau 2n
'otivc să
sc a$tcpte ca clc să rncar"ă 2ntr?o dirccţic 'ai dc"rabă
dec2t 2n a:ta Gp+ l IH+
01M
!F4U>T (AU4A>
ci $i o sursă prin cipală de ener"ie  orice ener"ie
e8istentă 2n afara ener"iei fi3ice a o'ului, lirnitată $i
nee8pansibilă+ >ici un e8ces nu era posibil deoarece
resursele de le'n pentru foc, re"enerabile 2n 'od
natu?ral, ră'2neau constante+ Spre a elibera
'ijloacele, trebuiau supuse noile surse de ener"ie,
e8pansibile 'ăcar
introdus 2n era pentruepoca
'odernă o vre'e+ Această reali3are
'ijloacelor e8cesive,a
eliberate de scopuri Ga$a cu' s?a dovedit, doar pentru
a transfor'a fostul "ardian 2n deţinutH+ )evoluţia
Industrială, spune Carlo 4+ Cipolla, Bpoate f2 definită
ca procesul prin care o societate a dob2ndit controlul
asupra vastelor surse de ener"ie ne2nsuf:etită 9+
Jn ti'purile preindustriale Gadică pre'oderneH,
ener"ia disponibilă pentru u$urarea eforturilor u'ane
era f2e 2nsuf:eţită, f2e strict dependentă de bunătatea
sau de aspri'ea naturii Gadică de forţe, prin definiţie,
inaccesibile o'uluiH  ener"ia fi3ică a oa'enilor sau a
ani'alelor, ener"ia apei sau a v2ntului+ )esursele lor
erau li'itate, de$i re"enerabile la nesf2r$it 2n ca3ul
per'itea fi3ice
ener"iei să ră'2nă
Gre"enerabile
li'itate K at2ta
după ti'p
cu' c2t
$tie liorice
se
2n"rijitor de cai sau de boi, se poate obţine din c2nd 2n
c2nd 'ai 'ultă ener"ie de la un ani'al, dar nu'ai cu
preţul "arantării cu resursele viitoareH, $i li'itate $i
nesi"ure 2n ca3ul ener"iei apei sau a v2ntului+ Ce unea
sursele de ener"ie preindustriale era senti'entul de
dependenţă $i de li'itare pe care 2l insuf:au toate+ E
vorba doar de un tip diferit de ener"ie, o ener"ie ce
poate fi folosită fără ca bucuria utili3ării să f2e otrăvită
de "rija re"enerării viitoare + ener"ie ce pare a putea
f2 Bepui3ată la fiecare folosire care ali'entea3a
si'ţul 'odern, 2'bucurător, entu3iast, de "enul Btotul
e posibil $i B2nceput absolut, al libertătii+
&eane$inu'e$te
de Ble'n trecerea
apă la ba3ele deecono'iei
Bcărbune $idefier
la ba3ele
Bcea
'ai i'portantă reali3are a revoluţiei industriale+
Astfel, el doar e8pri'ă din nou lauda de sine a
civili3aţiei

Carlo 4+ Cipolla, Sefore the "ndustrial

2e!olution.. European 7ociet and Econom, 01118
0A11, 4et%uen, ondon, :<M9, pp+ 00<, :99, 0M;+
Supunerea ener"iei ne2nsufleţite G$i ncre"enerabile $i
astfel neli'itate, ca volu' utili3abil, de capacitatea
Bnaturală de reproducere $i refacereH e cea care Ba
facut $'ec%eria  BO continuitate funda'entală de
ba3ă, a caracteri3at iu'ea preindustrială, c%iar prin
sc%i'bări "randioase cu' ar fi "loria $i căderea
)o'ei, triu'ful
dinastiilor $i declinul
c%ine3e+++ Isla'ului, ciclurilc
Această continuitate a fost
2ntreruptă 2ntre :M1 $i 051N Gp+ ?A5&. >orbert
Qiencr, fondatorul ciberneticii, a considerat că
2nlocuirea forţei fi3ice a o'uiui ca sursă de encr"ie a
fost sin"ura Brevoluţie industrială cc a avut loc
vreodată Gur'ătoarea avca să fic 2nlocuirca creicrului
u'an  ve3i 4he u,nan se ofu,nan Seings,
Wou"%ton 4ifflin, (oston,i<61H+

01
ETICA POST4O&E)>
Bsolutiei te%nice  2ntr?adevăr, e8tra"erea bo"ăţiilor
pă'2ntului care constiţuie,
istoria o'enirii nu se 'ai 2n refac niciodată
con$tiinţa de 2nsine
toată
a
'odernităţii, o reali3are $i c%iar Bcea 'ai i'portantă+
>u fabrica, ci lTiina a repre3entat 2nceputul spiritului
'odern $i siiTibolul cel 'ai se'nificativ al practicii
'oderne+ Su"ere3 că 'ineritul este 'etafora 2ntre"ii
civili3atii 'oderne sau, altfel spus, toate atitudinile $i
strate"iile 'oderne pot fi cel 'ai bine 2nţelease ca
'etafore ale e8plorarii+
Erupţia de practici ale 'ineritului 2n secolul al
\RIII?lea $i al \I\?lea a fost, după cu' su"erea3ă
e.is 4u'ford, o revoluţie culturală totală
A"ricultura creea3ă urt ec%ilibru 2ntre natura sălbatică
$i nevoile sociale ale o'ului+ Ea reface 2n 'od
intenţionat
o"orul arat,ceea ce o'ul
livada ia din
2n"rijită, viapă'2nt, 2n vre'e ce
tăiată, 3ar3avaturile,
"r2nele, florile, s2nt toate e8e'ple de scopuri
disciplinate, de cre$tere ordonată $i cle for'e
fru'oase+ Procesul 'ineritului, pe de altă parte, e
distru"ător  produsul direct aI 'inei e de3or"ani3at $i
anor"anic, iar ceea ce se e8tra"e o dată din carieră sau
din 'ină nu 'ai poate fi 2nlocuit+ Se adau"ă aici
faptul că a"ricultura $i cultivarea continuă a
pă'2ntului aduc 2'bunătătiri cu'ula tive peisajului $i
o 'ai bună adaptare a sa Ia nevoile o'ului, 2n tintp ce
'inele, de re"ulă, trec repede de Ia bo"ăţii Ia
epui3area lor, iar cle la epui3are la pustiire, adesea 2n
decurs de c2teva "eneraţii+ 4ineritul pre3intă astfel
2nsă$i i'a"inea discontinuităţii u'ane, a3i pre3entă $i
'2ine dispărută, acu' ani'ată de succes, acu'
epui3ată $i secătuită+
Practica prin care s?au desc%is re3erve
ne'aiau3ite de ener"ie a fost, 2n acela$i ti'p,
repre3entarea 2n 'iniatură a unei ordini u'ane
co'plet noi+ >oua te%nică pe care a e8e'plificat?o
practica 'ineritului a fost o afacere totală, a$a cu' a
fost $i Batitudinea te%nolo"ică faţă de lu'e ce a
făcut?o posibilă+ Xacues Ellul insistă că Brevoluţia a
re3ultat nu din e8ploatarea cărbunelui, ci 'ai de"rabă
dintr?o sc%i'bare de atitudine din partea 2ntre"ii
civili3atii+ Sc%i'barea a inclus, ca pe una dintre cele
'ai %otăr2toare diferenţe, noua B'obilitate a 'ediului
soe.is 4u'ford, 4he Cit in istor. "ts @rigins,
its 4ra,isformations. and its Prospects, >e. or-,
:<9:, pp+a*518*50.
bucolică efectclor Cititorui
bcnefice vaaleobserva că descrierea
a"riculturii nu ia 2n
considerare potcnţialul sinistru al 2n"ră$ă'intelor
revoluţionare, al raţionali3ărilor prin 'onoculturi $i aI
altor Bcontribuţii $tiinţificc si'ilare+ >u e8istă ni'ic
carc să 2'piedice or"ani3area a"riculturii după
'odclul 'incritului K senti'cntclc 'odcrne nu ar
per'itc să fic 2'picdicată nicicu'+
01<
!F4U>T (AU4A>
cial, re3ult2nd din di3olvarea "rupurilor Bnaturale
ca BnaturaleH
Gadică, parado8al,
$i a din
Btabu?urilor
refu3ul desociale
a trata acele
pe care
"rupuri
le?au
reprodus $i le?au aplicat+ Efectul i'ediat al di3olvării
"rupurilor $i al distru"erii scuturilor lor nientale de
protecţie a fost ato'i3area ansa'blului social 2n
indivi3i i3olaţi, liberi  ato'i3area
a conferit societăţii cea 'ai 'are 'obilitate posibilă,
o conditie d ecisivă pentru te%nică+ &estră'area
"rupurilor sociale a "enerat deplasarea 'asivă de
oa'erti de la 2nceputul secolului al \I\?lea $i a dus la
concentrarea populaţiei, pretinsă cle te%ntca 'odernă+
&in nou, nu a fost 'i$carea i'ensă $i rearanjarea
teritorială a oa'enilor cea care a supus trata'entului
te%nolo"ic lu'ea lucrurilor $i a fiinţelor o'ene$ti G$i
alucruriH,
lucrurilor u'ane, adicădea oa'enilor
ci posibilitatea 'anipularetransfor'aţi
a indivi3ilor2n
Beliberati acu' de 2ndatoririle $i statutele anterioare+
Ase'enea indivi3i au putut ft, au trebuit să fte $i 2ntr?
adevăr au fost supu$i proceselor de Bsiste'ati3are,
unificare $i clarificare  prin care te%nica pro"resea3ă
$i pentru care e l'portantă+ >u doar indivj3ii luaţi
fiecare ca 2ntre", desi"ur  desprin$i din B"rupurile
naturale, ceea ce i?a transfor'at pe fiecare 2ntr?un
2ntre", indivi3ji puteau f2 acu' disecaţi 2n continuare,
2n aspecte, factori, funcţii, fiecare pun2nd 2n 'i$care o
te%nică diferită, trebuind să f2e Btratate separat 2n
ti'p ce alte aspecte erau 'enţinute 2n afara c2'pului
vi3ual, Bpuse 2ntre parante3e pentru 'ultă vre'e+
GSu"ere3 
divi3ibil ca Bindividul
ca denu'ire aansa'blu
produsuluiin?divid, ne?
di3olvării
'oderne a colectivitătilor, este un nu'e falsK de fapt,
a$a?3isul Bin?divid a fost i'portant 2n special pentru
divi3ibilitatea sa uluitoare, pentru capacitatea sa de
fra"'entare, de neconceput 2n ca3ul stră'o$ilor săi,
2n a căror viaţă, rolurile $i acţiunile, oric2t de diverse,
erau str2ns coordonaţe, 2'pletite $i inseparabile+H A
e8istat 'ai 'ult dec2t o le"ătură 2nt2'plătoare 2ntre
cele două procese+ Adaptarea oa'enilor la trata'entul
te%nolo"ic a fost un efect aI Brevoluţiei te%nolo"ice
totale 2n afir'area $i prelucrarea Bnaturii, dar aceasta
din ur'ă nu ar fi posibilă fără eliberarea Bresurselor
u'ane 2n pri'ul r2nd pentru utili3are 2n eforturile
Concentrate, pe scară lar"ă, de producere a e8cesului
de resurse,
ardoare de 'ijloace
scopuri $i de
pe care să instru'ente ce caută cu
le servească+

Cf+ EIlul, 4he 4echnological 7ociet,pp+ ;;, ;<,

6:, ;5+
0:1
ETICA POST4O&E)>

&upă cu' spunea 4a8 Qeber, lu'ea, a$a cu'

este ea evocată de te%nolo"ie, e o lu'e Bde3?vrăjită 
o Iurne fară un 2nţeles propriu, fiind fară Bintenţie,
fără Bscop, naturală
necesitatea fără Bdestinaţie+
este oIntr?o ase'enea lu'e,
'onstruo3itate $i o
ofcnsă, l>se=ma)est> la adresa aro"antei u'anităţii, $i
2ntrea"a re3istenţă a B'ateriei ne2nsuf:eţite nu
repre3intă dec2t o constr2n"ere ce se cere 2ncălcată+ Pe
de altă parte, pretenţiile Gdoar dacă s2nt susţinute de
resurse te%niceH devin drepturi ale o'ului, pe care
ni'ic nu le poate pune sub se'nul 2ntrebării sau nu le
poate contesta, c%iar $i pretenţiile altor oarneni Gdacă
nu s2nt susţinute de asernenea resurseH+ Jn 'odernis',
spune ouis &u'ont,
nu e8istă o ordine a lu'ii se'nificativă din punct de
vedere u'an+++ ADceastă Iu'e lipsită de valori, căreia
valorile 2i s2nt adău"ate prin opţiunea oa'enilor, este
olu'e
lu'cfără
subu'ană,
o', o oIu'e
Iu'e din
de obiecte, de lucruri+++
carc o'ul Eo
s?a retras
deliberat $i asupra căreia el poate astfel să?$i i'pună
vointa:+
Pentru că sernnif2caţia este 2ntotdeauna aproape,
'ereu pe dru', dar niciodată aici, Bceea ce este nu
are nici un fel de autoritate asupra lui Bce ar trebui să
fie+ Gtiinţa 'odernă, 2n ton cu spiritul revoluţiei
te%nolo"ice, a creat rapid definiţia operativă a
e8istenţei, care a inter3is utili3area de ter'eni le"aţi
de valoare $i a făcut astfel preceptul Zvalori:e nu pot
f2 deduse din: realitate adevărat din punct de vedere
tautolo"ic+H n aceste condiţii, dreptul de a stabili
scopurile
face poate f2săcedat
ca lucrurile liber capacităţii
se 2nt2'ple curente
K dacă ceva poatedefia
făcut, riu e8istă nici o autoritate pe pă'2nt sau 2n cer
care să aibă dreptul de a inter3ice acest lucru Gdoar
dacă autoritatea aceea nu are la dispo3iţie o capacitate
$i 'ai 'are de a face ca lucrurile să se 2nt2'ple prin
propria?i opţiuneH+ Astfel, lu'ea interpretată prin
te%nolo"ie devine e8tre' de fle8ibilă, fluidă,
debord2nd de posibilităţi $i reticentă :a orice
i'obili3are+ &evine, de ase'enea, supusă,
vulnerabilă, de neapărat o pradă docilă pentru
in"enio3itatea te%nolo"ică $i 9no: ho:, o sursă de
satisfacere a unui apetit ne'ăsurat, Bcelăla lt al că+rui
trata'ent anulea3ă diferenţa dintre iubire $i viol+
)aţiunea ideolo"ică de a ft a societăţii
te%nolo"ice
fost i'a"ineaeste dorinţa
unui deordonat,
%abitat perfecţionare
bine  iniţial, ea a
ouis &u'ont, Essavs on 0ndi!i>luolisni +?
6orle,=,z 0#leolog! ::: 3,ztlz,=opological Per=
specti!e, Univcrsity of C%ica"o Prcss, l <9, p+ 090+
0::
!F4U>T (AU4A>
or"ani3at $i controlat 2ndeaproape, care a 2nlocuit
%arababura naturii+ Totu$i, %arababura a fost s'ulsă
dernult din rădăcinile ei naturale, acu' e aproape 2n
2ntre"i'e opera o'ului  re3ultatele sau re3iduurile
vec%ii activităti te%nol o"ice+ Puterile 'iraculoase ale
te%nolo"iei
puternice s2nt str2ns le"ate
pentru ca o deBproble'ă
strate"ia concentrării
să devină
Bsarcină, trebuie scoasă 'ai 2nt2i din 2ncurcătura
'ultiplelor sale le"ături cu alte realităţi, 2n vre'e ce
realităţile de care e le"ată ies din calcul $i se topesc 2n
Bfundalul indiferent al actiunii+ Toc 'ai datorită
acestei concentrări deliberate a efortului $i o'iterii
voluntare a tot ce e 2n jur, acţiunea te%nolo"ică este
at2t de ad'irabil de eficientă de fiecare dată c2nd are
loc K dacă ar 2ncerca să?$i distribuie atenţia pe o arie
'ai lar"ă, să ia sea'a de toate co'plicaţiile diverse
ale Bsarcinii apropiate, nu ar f2 te%nolo"ie Bcu' o
$ti' noi+ Te%nica destinată Btotalităţii constituie o
contradictie 2n ter'eni+ GBTotalitatea e, oricu',
corect definită doar ca fiind ceva ce Bră'2ne dincolo
de 3ona $iasupra
atenţia căreiaastfel
devine se concentrea3ă
răspun3ătoare'o'entan
pentru
Bconsecinţele neprevă3ute ale acţiunii K vă3ută de pe
po3iţia avantajoasă a acţiunii te%nolo"ice, totalitatea
este, de re"ulă, ceea ce <nu a fost luat 2n
considerare+H E adevărat că acţiunea te%nolo"ică
2nlocuie$te 2ntotdeauna cu o ordine ceea ce Gatunci
c2nd se confruntă cu 'odelul acelei ordiniH e perceput
ca de3?ordineK dar se produce 2ntotdeauna o ordine
locală la 2nc%eierea acţiunii te%nolo"ice K cu
te%nolo"ia care vede 'ereu lu'ea ca pe o colecţie de
fra"'ente Gniciodată 'ai 'ari dec2t ceea ce poate fi
tratat 2n 'od verosi'il cu 'ijloacele 'o'entan
disponibile $i cu resursele actoruluiH $i ale"e 'ereu un
asin"ur fra"'ent
atentiei asuprao sa,
dată, pentru concentrare
re3ultatul a puternică
"eneral al ordonării
locale nu poate f2 altul dec2t de3ordinea "lobală+
Ordinile locale s2nt de3ec%ilibrate 2'preună cu restul K
de3voltarea locală depă$e$te arareori efectele
secundare ale noului de3ec%ilibru+

D&<2&2:/a/&a #&(noio'ică a &0i0i 2o/ai

Observaţia de 'ai sus se aplică 2n e"ală 'ăsură
totalităţilor 'ari $i 'ici, 2ntre"ii planete, la fel ca $i
totalitătii nu 'ite Bpersonalitate, Beu u'an sau
Gderutant, precu' a' vă3utH Bindivid+ &upă cu' a
re'arcat
'ijloc de aWarry )edner,
do'ina, BOa'enii
de a controla $i deaua dispune
născocit2nun
'od sisternatic de toate lucrurile, 'ijloc
0:0
ETICA POST4O&E)>A

2ndreptat 2n pri'ul r2nd 2rnpotriva >aturii, dar despre

care află acu' că se 2ntoarce $i 2'potriva lor 2n$i$i+
, ,>? >ici nu putea fi altfel+ Sin"ura totalitate pe care
te%nolo"ia o construie$te, o reproduce $i o face
invulnerabilă 2n rnod siste'atic este totalitatea
te%nolo"iei 2nse$i, te%nolo"ia casistem închis, ce nu
tolerea3ă nici un corp străin 2n interiorul său, devor2nd
$i asi'il2nd cu 3el tot ce?i iese 2n cale+ Te%nolo"ia
repre3intă sin"urul in?divid adevărat+ Suveranitatea sa
poate fi doar
[indivi3ibilă $i fără e8cepţie+ Oa'enii, cu si"uranţă,
nu constituie o e8cepţie+
Ca orice altceva, oa'enii 'oderni s2nt obiecte
te%nolo"ice+ Ca orice altceva, ei au fost anali3aţi
Gdivi3aţi 2n fra"'enteH $i apoi sinteti3aţi 2n alte
'oduri Gca aranja'ente sau doar ca alăturări de
fra"'enteH+ i aceasta nu este o reali3are unică a
te%nolo"iei  de3rne'brarea $i reasa'blarea au loc
continuu $i de la sine, de vre'e ce sinte3a, care nu e
altceva dec2t o altă aranjare a fra"'entelor, poate f2
doar o invitaţie
atotputernicăH constantă
la anali3e noi $iG2ntr?adevăr, o presiune
perfecţionate+ B#iecare
te%nică u'ană, spune Ellul, Bare sfera sa de acţiune
bine deli'itată $i nici una dintre ele nu acoperă +o'ul
2n 2ntre"i'e+ >? Te%nicile pot fi dirijate 2nspre ficat $i
atunci tot ce se 2nt2rnplă cu rinic%ii nu va f2 dec2t un
efect secundar+ Sau pot fi dirijate 2nspre autoafir'are
$i atunci tot ce se 2nt2'p:ă cu reparti3area
2ndatoririlor parentale va constitui un efect secundar+
Sub lupa te%nolo"iei, oa'enii apar 2ntotdeauna ca o
co'binaţie dintre o Bproble'ă aflată c%iar 2n focar $i
o 3onă vastă, dar neclară, de efecte secundare ce se
desfă$oară 2n afara acestuia+
)e3ultatul irnpulsului $i al capacităţii te%nolo"iei
de divi3are7
divi3area scindare7fra"'entare7ato'i3are
co'petenţei+ no: ho:=ul $i toate este
infor'aţiile te%nolo"ice le apar oa'enilor sub for'a
e8perţilor sau a 'anualelor scrise de e8perţi+ In 'od
declarat, fiecare 2nt2lnire nu face 'ult 'ai 'ult dec2t
să ofere sfatul precis le"at de Bproble'a aflată 2n
vi3or+ In 'od nedeclarat, dar insidios, oferă 'esajul
lH Warry )cincr, "n the Seginning :as the eed/
2e)>ections on the Passage ofFaust, Univcrsity of
Caiifornia Prcss, :<0, p+ 5. BPovcstca e bine
cunoscută, spunc )edner, Bcu' nol, europenii, ne?
a' lansat 2ntr?o "oană pentru putcrc, fară prccedent++
Toatc resurscic natu?raic $i u'ane ne?au fost puse la
dispo3iţic pentru a fi transfor'ate 2n funcţic dc voinţa
nostră suvcrană+ i totu$i Bcu c2t 'ai 'ultă cncr"ic
ciibcrca3ă
pentru oa'eniacea săAcţiune, cu at2t$i 'ai
o controlc3e "reu'ai
cu at2t dcvinc
'uit
2nccpc ea, 2n 'od i'pcrsonal, să?i controle3c
Gpp+ :5, :6H+
Eliui, 4he 4echnological 7ociet,p+ 5+

0:5
!F4U>T (AU4A>
'ai "eneros $i 'ai fecund despre lu'ea sub2'părţită
2n Bproble'e $i reco'andarea de a trata Bo sin"ură
proble'ă o dată $i de Ba traversa podurile pe r2nd+
#iecare instrucţiune te%nolo"ică se pro'ovea3ă pe
sine -i lurnea
'anieră specif2n
icăcare e dată
te%nolo "ieiacea
 instructiune, de o2n
ca un fra"'ent
c%estiune $i caprinctpiu al fra"rnentării+ Ant%ony
Fiddens a scris despre Bre2nvăţarea, c%iar
Bfortificarea oa'enilor 'oderni, ce se poate obţine
prin Bre2nsu$irea cuno$tinţelor avansate  Bindividul
are posibilitatea unei re2nvăţări parţiale sau 'ai
co'plete 2n 'aterie de deci3ii specifice sau de curs
preconi3at al acţiunii+++ #ortificarea se află 2n 'od
obi$nuit la 2nde'2na profanilor ca parte a refle8ivitătii
'odernitătii :0+ Acest lucru e fără 2ndoială corect, dar
ceea ce lipse$te de aici este recunoa$terea faptului că
$tiinţa obţinută 2n ur'a re2nvăţării sau a re2nsu$irii nu
este de acela$i tip cu $tiinţa dob2ndită init prin
co'petenţă te%nolo"ică, $i că  'ai fecund 
procesul de re2nvăţare
vine 2'preună constituie
cu acceptarea tacităceva co'pact, acare
sau declarată
autoritătii colective a co'petenţei $i a concepţiei
despre lu'e vă3ută ca o colecţie de fra"'ente,
concepţie pe care toţi e8perţii, 2n pofida diversităţii de
opinii, o susţin $i o pro'ovea3a unani'+ Ce 'ai
lipse$te e recunoa$terea faptului că e8istă o li'ită
e8terioară a Brefle8ivitătii 'oderne, li'ită pentru
depă$irea căreia nu i se oferă nici o $ansă nici unui
individ re2nvăţat, toc'ai pentru că a fost re2nvăţat 2n
acest fel  acea li'ită e stabilită de situaţia lu'ii,
pri'a dată fra"'entată, apoi reasa'blată de
te%nolo"ie, ca o colecţie de fra"'ente+ In procesul de
re2nvăţare condus cu co'petenţă, nativii
'odernis'ului
cu asi'ilea3ă
capacităţile de o ase'enea
fra"'entare lu'e 2'preună
ale e8perţilor, care s2nt,
2n acela$i ti'p, constructorii, ad'inistiatorii $i
repre3entanţii acelei lu'i+ Ceea ce pierd re2nvăţaţii
2ntr?un astfel de proces e abilitatea de a se concepe ca
indivi3i, ca totalităti B'ai 'ari dec2t colecţiile de
fra"'ente+
Ca să?: cită' pe Ellul 2ncă o dată  dacă fiecare
te%nică luată separat 2$i poate Bsusţine cu adevărat
nevinovăţia Gadică poate ne"a faptul că Bacţionea3ă
asupra o'ului ca 2ntre" $i poate a'inti si"ur că
tratea3ă

 Ant%ony Fiddcns, 6oder,iit and

7e0)>ilentit/
Polity Press, 7elfand 7ociet :<<:,
Ca'brid"c, in the Late
pp+ 6oder,i 3ge,
:5<, :;:+
Si'pto'atic, Fiddens alc"c Bdurcrca dc spatc ca
ilustrarc a tc3ci salc, subliniind capacitatca individului
Gdeftnit dcja de e'perţi ca pacicnt, $i ca pacient a cărui
Bprobic'ă o constituie durerca de spatcH dc a alc"c
intrc rcco'andărilc con/petente contradictorii dc
ostcopatic, fi3ioterapic, 'asaj, acupunctură,
"i'nastică, 'cdica'cntc, dictă, biocncr"ic ctc+
0 :;
ETICA POST4O&E)>
această proble'ă pe rno'ent $i nirnic 'ai 'ultH,
contea3ă doar totalitatea te%nicilor, ca $i faptul că
fară să do'eniu
2ntre"ul ră'2nă ni'ic
a fostpe2rnpărţit
dinafară+deCe
către
contea3ă
$i 2ntreeste
ele,
Bconver"enţa 2nspre o' a unei pluralităţi, nu de
te%nici, ci de sistenie sau cornple8e de te%nici+
)e3ultatul este totalitaris'ul operaţional K nici o parte
din o' :5nu 'ai e liberă $i independentă de aceste
te%nici + >u e8istă nici o parte a eului care să ft
ră'as liberă de prelucrarea te%nolo"ică $i să poată
servi drept Bpunct al lui Ar%i'ede pentru
redirecţionarea procesului sau drept cap de pod de la
care să 2nceapă restaurarea inte"rităţii eului+ Poţi
contesta un sfat co'petent, te poţi juca de?a e8pertul
2'potriva altui e8pert, poţi fura cuno$tinţele $i te poţi
juca tu 2nsuţi cu ele, cu 2ndră3nealăK ceea ce este cel
'ai puţin probabil că vei face e să oferi o provocare
te%nolo"iei, care'ultă
nu ducă la 'ai să nu te%nolo"ie
fte te%nolo"ică
$i la ea 2nsă$i $i să
consolidarea
do'inaţiei te%nolo"ice+
Te%nolo"ia 2nsea'nă fra"'entare  a vieţii 2ntr?
o succesiune de proble'e, a eului 2ntr?o serie de faţete
"eneratoare de proble'e, fiecare necesit2nd te%nici
separate $i or"anis'e separate de co'petenţă+ Atunci
c2nd s?a 2nc%eiat sarcina fra"'entării, ceea ce ră'2ne
s2nt diverse pretenţii, fiecare ftind re3olvată prin
rec%i3itionarea de bunuri $i servicii specifice, $i
diverse constr2n"eri interne sau e8terne, depă$ite pe
r2nd, o constr2n"ere o dată, astfel 2nc2t 'ăcar c2te o
nefericire să poată fi atenuată sau eli'inată din c2nd
2n c2nd+ Jntr?un re"i' bl2nd, dedicat ur'ării fericirii
universale pretenţiile
dorinţelor, $i care recunoa$te le"iti'itatea
pot fi transfor'ate tuturor
2n drepturi,
iar constr2n"erile procla'ate 'anifestări de
nedreptate+ Totu$i, nici un re"i', oric2t de bl2nd, de
u'an, de 2n"ăduitor sau de liberal ar fi, nu ar per'ite
contestarea realitătii sacrosancte a eului fra"'entat+
Eul 'oral repre3intă cea 'ai evidentă $i cea 'ai
i'portantă dintre victi'ele te%nolo"iei+ Eul 'oral nu
poate supravieţui $i nu supravieţuie$te fra"'entării+ Jn
lu'ea 'arcată de cerinte $i jalonată de obstacolele
aflate 2n calea satisfacerii lor rapide, a ră'as loc
suficient pentru homo ludens, homo oeconomicus $i
homo sentimentalis, pentru

Pcntru5 că nici4he
Eilui, 4echnological
o tc%nică unică nu7ocie,
Batacăpp+ 5<, 5<:+
totalitatca,
aparc rar o situalic 2n carc persoana afcctată e
dctcr'inată să se opună ataci+t:i asupra propriei
suvcranită:i+ Asi'iiarca do'inaţici tc%nolo"ici arc
loc trcptat $i i'pcrccptibii, ca o precipitare pc tcr'cn
lun" a 'ultor dcci3ii $i acţiuni la scară rcdusă, dintrc
care ntct una nu s?a confruntat vrcodată cu probic'a
la di'cnsiunca sa rcală+
0:6
!F4U>T (AU4A>
arnatorul de jocuri de noroc, pentru antreprenor sau
pentru %edonist, dar defel pentru subiectul 'oral+ In
caracteristică
universul te%nolo"iei,
faţă de calculul
eul raţional,
'oral cu cu dispreţul
ne"lijenţa
faţă de scopurile practice $i cu indiferenţa faţă de
plăcere, se si'te $i c%iar este un strain nedorit+
Cu nici o oca3ie subiectul nu se confruntă cu
totalitatea  a lu'ii sau a celuilalt o'+ Riaţa este o
succesiune de nu'eroase abordări dis?parate, ftecare
fiind parţială $i, de aceea, ca $i te%nicile 2nse$i,
2ndreptăţită $i predispusă să revendice nevinovăţia
'orală+ Caracterul fra"'entar al subiectului $i cel al
lu'ii se atra" reciproc $i 2$i dau asi"urări reciproce+
Subiectul nu acţionea3ă niciodată ca o Bpersoană
totală, ci doar ca un purtator 'o'entan al uneia
dintre nu'eroasele Bproble'e care 2i punctea3ă viat
$i nu acţionea3ă nici asupra Celuilalt ca persoană sau
asupra lurnii
subiectului ar ca totalitate+
depă$i &acăaflat
fra"'entul efectul acţiunii
te'porar 2n
vi3or, acest lucru ar fi calificat, pro'pt $i si"ur, ca
Baccident, Bconsecinţă neprevă3ută, coincidenţă
nefericită care ni'eni nu voia să se 2nt2'ple, un
eveni'ent ce nu aruncă nici o u'bra asupra
inte"rităţii 'orale a actorului+ &in interesele parţiale
$i obli"aţiile polari3ate, nu e probabil să se
2ntre"ească nici un fel de responsabilitate cople$itoare
faţă de Celălalt sau faţă de lu'e+ Acţiunea "%idată de
datorie nu ţine sea'a de un punct de orientare din
afara le"ăturii 2ntre datorie $i actorul dedicat acesteia+
>u se e8clude astfel posibilitatea ca eurile
fra"'entate să se an"aje3e 2n cau3e colective K 2ntr?
adevăr,
cu' o ase'enea
cerinţele c2$ti"ăan"ajare e probabilă,
2n intensitate tot las2nt
atunci c2nd fel
e8pri'ate 2n pre3enţa altora $i interesele s2nt 'ai bine
servite atunci c2nd s2nt co'une+ &ar cau3ele,
ase'enea datoriilor $i actorilor care $i le asu'ă, ar fi
2n 'od si'ilar fra"'entate+ Colectivi3area ar
colectivi3a doar fra"'entarea $i ar 'ări forţele
centrifu"e care 'enţin eul 2n stare de3'e'brată+
Aceasta este, 2n 'od tipic, trăsătura for'ei acu'
predo'inante de colectivi3are  a a$a?nu'itelor
B'i$cări sociale+ 4i$cările sociale conte'porane,
ase'enea tuturor or"ani3ărilor din societatea
te%nolo"ic structurată, s2nt de re"ulă dedicate
asu'ării unei sin"ure 2ndatoriri Gpreluarea doar a
sarcinilor au8iliare despre care se poate spera 2n 'od
re3onabil că adesea,
s2nt, cel 'ai vor spori'i$cări
$anseleBcu
celei principaleH
cau3ă K ele
unică+ Toc'ai
prin faptul că au o cau3a unica, ele confir'ă
principiul sin"ularităţii $i presupunerea de autono'ie
sau individualitatea cau3elor+ Indirect $i accidental,
ele atestă i'a"inea lu'ii ca fiind co'pusă din cau3e
ce pot ft ur'ate $i re3olvate
0:9
ETICA POST4O&E)>
separat, c2te una o dată $i una independent de alta+
Rr2nd?nevr2nd, ele colaborea3ă la 'enţinerea
totalităţii actorului $i a lu'ii 2n afara atenţiei $t, 2n
consecinţă, $i Ia 2nlocuirea
standarde de eficientă nor'elor 'orale
$i a responsabilităţii etice cucu
procedura te%nica+
Caracterul fra"'entar deter'inat de te%nolo"ie,
care la un po: duce la 'ascarea naturii siste'ice a
%abitatului u'an, iar la celălalt la de3'e'brarea eului
'oral, constituie o cau3ă 'ajoră+ poate c%iar cau3a
principală, a ceea ce Ulric% (ec- $i, după el, o serie
tot 'ai i'presionantă de anali$ti, a
numit2isi9ogesellschaft#societatea cu riscuriH+
Ur'ărirea eficienţei cu destinaţie specială, reali3area
cea 'ai i'portantă $i cea 'ai lăudată a te%nolo"iei,
revine sub for'a unor i'pulsuri necoordonate de
'a8i'i3are+ C%iar dacă ftecare i'puls este eficient 2n
de"rabă, pentru
re3olvarea că celei
sarcinii este at2t
'aide apropiate
eficientH, re3ultatul
Gsau, 'ai
"lobal este cre$terea constantă a volu'ului $i a
intensitătii de3ec%ilibrelor siste'ice+ Strate"ia care $i?
a dob2ndit laurii "loriei din succesul spectaculos 2n
construirea tipurilor locale de ordine constituie ea
2nsă$i un factor 'ajor al cre$terii rapide a de3ordinii
"lobale+

+B
Soci&#a#&a c0 /i6c0/i + 0$#i2a a<ă a #&(noio'i&i

In cursul
pericolele 'oderni3ării,
$i riscurile pre3entatespune Ulric%
de forţele (ec-,
te%nolo"iei
create de o' au crescut continuu, p2nă a' trecut de la
Bsocietatea industrială la fa3a 'odernis'ului care e
Bsocietatea cu riscuri, unde lo"ica producerii bo"ăţiei
e 2nlocuită treptat de lo"ica evitării riscurilor $i a
controlului riscurilor, principala 2ntrebare de acu'
fiind Bcu' pot riscurile $i pericolele, siste'atic
produse ca parte a 'oderni3ării, să fie prevenite,
reduse la 'ini'u', dra'ati3ate sau contestateN Cele
'ai "rave proble'e cu care se confruntă o'enirea a3i
$i cărora te%nolo"ia trebuie să le facă faţă s2nt cele Bce
re3ultă din 2nsă$i de3voltarea te%nico?econo'ică+ In
opinia lui (ec-, aceasta duce la sc%i'bări 2nse'nate
2n natura 'odernis'ului+

 Uiric% ( ec-, 2is9 7ociet. 4o:ards a Te:

6odernit, trans+ 4ar- )itter, Sa"e, on?don, :<<0,
pp[ :<, 01+ <2iscul poate ft definit, spune (cc-, Bca
un mod sistematic de a trata pericolele -i
nesiguranţa, prochise -i introduse de modernizarea
însă-iN Gp+ 0 :H + inciu32nd astfci 2n dcfiniie ideea
că ceea cc transfor'ă pericoieie 2n Briscuri c faptul
că eic constituic proble'e pentru tc%noio"ie, nu doar
probic'c ale tc%noio"iei+ ln conceptul dc Bsocictatc
cu riscuri,,,riscurilc intră 2n scenă după cc au fost
deja 2nsu$itc $i controiate de $tiinţă $i dc tc%nolo"ic,
ca ftittd do'cniu lor incontcstabil+
0:M
!F4U>T (AU4A>
Jn pri'ul r2nd, spre deosebire de vec%ile pericole
pe care 'oderni3area a 2nceput să le eli'ine sau să le
de3a'orse3e, cele noi, produse de 'oderni3area
2nsă$i, s2nt invi3ibile pentru oc%iul liber $i l'posibil
de recunoscut i'ediat ca atare K 'ai 'ult, profanii 
potenţialele victi'e ale unor ase'enea pericole  nu
le pot descoperi, nici nu le pot face faţă+ >oile
pri'ejdii Bnecesită ]or"anele de si'ţV ale $tiinţei 
teorii, e'perienţe, instrumente de măsură  pentru a
de!eni !izibile sau interpretabile capericoleN. Totu$i,
datorită $tiinţei, pericolele s2nt Gsau, cel puţin, pot fiH
descoperite dinainte, astfel 2nc2t se poate face ceva 2n
privinţa lor Bdin
s2nt tratate in 'od'o'ent ce riscurile
$tiinţific, latenţa'oderni3ării
lor este
eli'inată+ tiinţa repre3intă, la fel ca 2nainte, un
'ijloc 'ajor al pro"resului, dar 2ntr?un nou 'od  B
critica dez!oltării anterioare, transmisă public,
de!ine motond e!oluţiei h+ Ca să[ spune' a$a, $tiinţa
pro'ovea3ă pro"resul prin de3văluirea $i criticarea
naturii nesănătoase a reali3ărilor sale din trecut+ Ce ar
2nse'na aceasta este totu$i că $tiinţa e ocupată să
producă sau să 2ncuraje3e producerea de obiecte
pentru viitoarea sa indi"nareK ea 2$i reproduce propriul
caracter indispensabil prin acu'ularea de "re$eli $i
a'eninţări de de3astre, confor' principiului B>oi a'
făcut 'i3eria asta, noi o vo' curăţi, $i c%iar 'ai
pre"nant,
$ti' BAsta e un "en de 'i3erie pe care doar noi
să?l curăţă'+++
In al doilea r2nd, Bdeter'inările:9 riscurilor se
bazează pe posibilităţile 'ate'aticij + )iscul poate
fi determinat, adică 'ăsurat obiecti! Geste e8act ceea
ce pretinde $tiinţa că face $i că face bineH, prin

4ary &ou"ias a su"crat rcccnt că 2n discursul

public Bidcca dc risc c transcrisă pur $i si'plu ca
pcricol inacccptabil $i că Ba dcvcnit o 2nfloritură
dccorativă pentru cuv2ntul ]pcricolV Gvc3i 2is9 atzd
anger, 2n 2is9 anct Slame. Essos in Cuttural
4heor> )outled"e, ondon, :<<0H+ Sc poatc
ar"u'cnta 2'potriva accstej afir'aţii că sc%i'barca
din vocabuiar are ca 2nsă$i o 2ncărcătură Sc'iotică+
Sprc dcosebirc dc de
discursuijocurilor $zoroc, adică dit3tr?un
Bpcricol,,,riscul facc partc"endindc
discurs cc nu susţinc opo3iţia ciară 2ntre Succcs $i
c$cc, si"uranţă $i pcricol, $i rccunoa$ic prc3cnţa Ior
si'ultană 2n orice situaţic, trcc2nd astfcl baricada care
lc despartc 2n discursul Bordinii, din care vine $i pc
carc 2l repre3intă tcr'et3ul Bperjcol+,,)iscui
sc'naica3ă că 'i$cărilc nu s2nt si"urc sau pcriculoasc
2ntr?un 'od lipsit dc a'bi"uitatc Gsau ccl puţin că
ceca ce e ca3ul nu sc cunoa$tc dit3aintcH, că cle diferă
doar 2n proporţia 2n carc si"uranta $i pcricoiul se
co'bină+ B)jscui sc mai rcferă la ceea cc
faccjucătorul, nu :a ceca ce i se face Gjucătorul c cel
care B2$i asu'ă riscuriieH+ &c aceca, Briscul, 'ai
'ult dcc2t Bpericolui pc carc c%ipuriic Bpur $i
si'piu D?a transcris, concordă cu idcea post'odcrnă
a Iu'ij cajoc $i a c8istcntci 2tt lu'c ca joc+
 (cc-, 2is97ociet, pp+ 0M, 05*, :9:+
>$ (ec-+ 2h9 7ocict, p+ 0<+
0:
ETICA POST4O&E)>=
calcularea probabilităţii statistice că de3astrul va avea
loc, ca $i a di'ensiunii probabile a acestuia+ Pute'
observa din nou că dacă a'eninţarea de3astrului
2n"ro3e$te, posibilitatea de a?: calcula consolea3ă,
sfid2nd lo"ica+ Statistica este cel rnai bun lucru după
certitudine $i dacă cineva nu poate fi convins de
propria si"uranţă, 2$i poate cel puţin repri'a 2ntr?o
oarecare 'ăsură nelini$tea atunci c2nd 'ăcar
probabilitatea că sedeloc
afir'ată 2n ter'eni află a'bi"ui+
cu adevărat 2n si"uranţă
Probabilitatea facee
ca soarta victi'ei potenţiale să nu fie nici lipsită de
"riji, nici conda'nată la nefericire Gare o utili3are
practică evidentă $i incontestabilă doar 2n ca3ul
co'paniilor de asi"urări  per'ite 2ntr?adevăr
justificarea cre$terilor selective ale pri'elor cle
asi"urare K poţi c%iar 2ndră3ni să cre3i că relaţia cu
pericolele ca Briscuri, calcularea probabilitătilor lor
statistice adică, e cu adevărat acasă 2n lu'ea Bvă3ută
de co'paniile de asi"urăriH, dar acluce un "rad de
confort psi%ic prin iluzia controlului asupra destinului+
In pofida riscurilor, poţi continua să calcule3i, să
ale"i, să practici jocul raţionalităţii+ )aţiunea
do'ne$te,
cu riscuri 2n pace+
2ncă esteAfacerile ca de obicei+
un "en le"iti' BSocietatea
de 'odernis'
fa'iliar $i nu e nevoie să se pună la 2ndoială credinţa
de ba3ă a 'odernis'ului
că prin utili3area raţiunii pute', 2n acela$i ti'p, să
supune' realitătile 2n faţa voinţei noastre $i să face'
$ederea noastră 2n lu'e 'ai plăcută+
In al treilea r2nd, Bsocietatea cu riscuri constituie
o fa3ă re)le'i!ă a 'odernis'ului+ )ef:e8ivitatea
B2nsea'nă scepticis', dar scepticis'ul nu e ulti'ul
venit 2n casa 'odernis'ului $i astfel refie8ivitatea :M
B2nsea'nă nu 'ai puţin, ci 'ai 'ult 'odernis' +
Se su"erea3ă tacit, dar pre"nant, 2n descrierea
Bsocietăţii cu riscuri ca teritoriu 'arcat 2n principal
de turnuri de ve"%e $i de contoare Fei"er, că
Breflectarea face lu'ea
ceea ce se 2nt2'plă 'ai si"ură,
2nsea'nă iar să
a $ti cu' cunoa$terea
'er"i 'aia
departe $i a putea să 'er"i 'ai departe+
Această su"estie altfel tacită este e8pri'ată
desc%is de Antliony Fiddens  consecinţa
ref:e8ivităţii  asu'area riscului  e Bfunda'entală
pentru coloni3area viitorului $i astfel B'onitori3area
riscului repre3intă Bun aspect esenţial al
ref:e8ivităţii 'odernis'ului+ &upă ce a e8a'inat 2n
detaliu i'pactul statisticilor 'edicale privind
'ortalitatea asupra evitării riscurilor de boală,
Fiddens 2l oferă drept 'odel pentru ceea ce noua
sensibilitate faţă de risc, de calculare a probabilităţilor
$i de

 (ec-, 2is9 7ociet, p+ :;+

0:<
!F4U>T (AU4A>
refle8ivitate 2n "eneral poate oferi individului ce
trăie$te 2n lurnea din ulti'a perioadă a
'odernis'ului+ 4onitori3area riscurilor de boală,
spune Fiddens,
oferă un e8celent e8e'plu, nu doar de refle8ivitate
obi$nuită 2n 2ntre
interacţiune relaţiesiste'ele
cu riscurile e8terioare,
e8pert ci $i de
$i co'porta'entul
co'un 2n relatie cu riscul+ Speciali$tii 2n 'edicină $i
alţi cercetători produc 'aterialele pe ba3a cărora se
calculea3ă factorul de risc+ Totu$i, acesta nu ră'2ne
do'eniul special al e8perţilor+ Populaţia 2n "eneral 2l
cunoa$te, c%iar dacă adesea apro8i'ativ $i si'plu, $i
 2ntr?adevăr 'edicii $i alţi inter'ediari s2nt preocupaţi
să?$i facă descoperirile cunoscute oa'enilor obi$nuiţi+
4odurile de viaţă ur'ate de 'area
+ u
'asă a populaţiei s2nt influenţate de receptarea
acestor descoperiri+++
E8istă, după afir'aţiile lui Fiddens, un efect, 2n
calcula probabilitătile
scădere constantă, al inpreocupării
divi3ii pot $tiinţelor
ur'a acu'decăia
'ai si"ure, se pot abţine de la a face lucruri indicate
de e8perţi ca pre3ent2nd pericole 'ai 'ari dec2t 'edia
$i, 2n "eneral, pot pune 'ai 'ultă substanţă 2n visul
'odern durabil al Bcoloni3ării viitorului+ J'potriva
acestei naratiuni inofen sive, Scott as% a descris
perspectiva 2n"rijorătoare a Bli'itelor ref:e8ivitătii,
care se referă 2n pri'ul r2nd la lipsa de identitate $i
c%iar de coordonare 2ntre capacitatea subiectivă de a
ref:ecta $i i'unitatea lu'ii la 'ăsurile practice pe
care le poate su"era ref:ecţia :<+ Intr?adevăr, pot fi
indicati foa rte u$or c2ţiva factori ce deprecia3ă
avantajele oferite de Bstatistica riscurilor, aprobată
$tiinţific, indivi3ilor predispu$i la Bcoloni3area
propriului
un nu'ăr viitor
delocK 2nne"lijabil
plus, se 'ai poate bănui
de ca3uri, că, 2ntr?
infor'atiile
le"ate de riscuri pot reduce, de fapt, capacitatea
individului de a?$i controla propriul destin+
In pri'ul r2nd, infor'atii le referitoare la riscuri,
destinate publicului profan $i oferite acestuia sub
for'a Btruselor de pri' ajutor, au efectul "lobal al
unei personalizări contrafactuale a riscurilor in stilul
2n care funcţionea3ă infor'aţiile despre riscuri,
pericolele produse colectiv s2nt Bdescărcate 2n lu'ile
personali3ate ale victi'elor individuale $i transpuse 2n
realităti cu care te confrunţi individual $i cu

Fiddens, 6odernit and 7elfidentit, pp+ :::, ::;,

:01:0:+
<
Cf+ Scott Lash,>sthetische imensionen
re)le'i!er6odernisierung, 2n BSo3ialc Qclt, vol+ 5,
:<<0, pp+ 09:0MM+ &acă Briscul reprc3intă o
caic"oric crucială a di'ensiunii subiective, supuncrea
obicctivă la corccţii rcflc8ivc c ccl 'ai binc
e8pri'ată, după cu' su"crca3ă as%, cu ajutorul
catc"oriilor Bdifcrenţă, Bco'p:c8itate,
Bcontin"cnţă+

001
ETICA POST4O&E)>

care te lupţi prin

preselectate eforturi individuale+
$i pretratate 2n a$a fel, )iscurile s2nt
2nc2t con$tiinţa
pri'ejdiilor să apară o dată cu de3văluirea "re$elii
individului de a continua e8punerea la riscuri $i a
răspunderii individuale faţă de evitarea lor+ E8e'plul
statisticilor 'edicale este, din acest punct de vedere,
bine ales  el i'plică  fară a fi nevoie de
ar"u'ente supli'entare $i fară a oferi oca3ia unor
obiecţii lo"ice  că aproape tot ce poate 2ntreprinde
cineva pentru a reduce :a 'ini'u' riscurile de boală
se af:ă la 2nde'2na persoanei con$tiente 2nse$i+
4esajul său ascuns contra3ice astfel 2nţelepciunea
teoretică privitoare la reproducerea Bsocietăţii cu ri
scuri prin procese uria$e af:ate, 2n 'ajoritate, 2n
afara controlului
pra"'atic i'ediat victi'elor
$i 'ai 'ultlorK prin
prin i'pactul
efectele
Beducative pe ter'en lun", acest 'esaj 'asc%ea3ă
faptul că, a$a cu' insistă Scott as% $i (rian Qynne
2n prefaţa lor la ediţia en"le3ă a cărtii lui (ec-
riscul principal, c%iar pentru activităţile cele 'ai
intense din punct de vedere te%nic G2ntr?adevăr, poate,
'ai ales pentru acesteaH, este+++ dependenţa socială
faţă de instituţii $i actori care pot foarte bine să fte 
$i s2nt tot 'ai 'ult  străini, obscuri $i inaccesibili
'ajorităţii oa'enilor afectati de riscurile 2n cau3ă+
BCon$tiinţa publică a pericolelor,
conclu3ionea3ă as% $i Qynne, este astfel 'odelată
refăcută
2nc2t credibilitatea
Bfară a scă3ută
se pune a lainstituţiilor
2ndoială 2n poate
'odft
funda'ental for'ele de putere sau de control social
i'plicate+ &upă ce au anali3at un ca3 tipic de
evaluare a riscurilor propus de to8icolo"ii din cadrul
reputatului PesticidesAdvisory Co''ittee, as%
$iQynne dau verdictul  B4odelul ideali3at de siste'
cu riscuri, ref:ectat 2n concentrarea e8clusivă a
cercetătorilor asupra cuno$tinţelor de laborator, a
cuprins nu doar presupuneri fi3ice contestabile, ci $i
un 'odel naiv al acelei părţi de societate 01+ A$ su"era
că, oric2tă naivitate ar fi e8istat 2n 'odelul pre3entat,
ea nu a constituit o eroare re"retabilă, dar reparabilăK
a fost deliberată sau, cel puţin, inevitabilă+ 4odelul
Bsocietăţii cu riscuri nu poate asi'ila conceptul
esenţial al lui as%
să se sc%i'be de BIi'ite
el 2nsu$i radical,ale ref:e8ivităt
fară ii fară
să se transfor'e
din ulti'ul bastion ideolo"ic a: te%nolo"iei Gulti'a
tentativă de apărare a do'inaţiei te%nolo"iei 2n
condiţiile de3? vrăjirii post'oderne cu potenţialul
eliberator al Bde3?vrăj irii initiale Ba lu'ii din
'odernis'H 2n carul de

?U (ec-, 2is97ociet, pp+ ;, 5.

00 :
!F4U>T (AU4A>

asalt destinat toc'ai raţiunii de a ft $i ba3elor

societăţii "%idate de valorile te%nolo"ice+
Tipul de ref:e8ivitate cu care oa'enii s2nt
obi$nuiţi prin evaluările de riscuri oferite spre
cunoa$tere $i utili3are publică, parea3ă $i abate
loviturile care altfel, poate, ar avea $anse rnai rnari să
atin"ă adevăratele cau3e ale pericolelor actuale K la
ur'a ur'ei, el ajută strate"iile, te%nolo"ic inspirate,
de eficienti3are $i de orientare spre proble'e, să
supravieţuiască neplăcutelor lor consecinţe $i astfel să
iasă din 2ncercări cu capacitatea de producere a
pericolelor intactă+ Aceasta se 2nt2rnplă c%iar $i 2n
ca3urilc la2nu$acare
nevr2nd unuidepistarea riscurilor
vinovat anu'e sau a duce
altuia vr2nd?
K dc
e8e'plu, o B'are corporaţie care a produs pa"ube
Bcu surse depistabile la o scară ce depă$e$te evident
capacitatea individuală de co'pensare Gsau, 'ai bine,
o corporaţie suficient de bo"ată pentru a fi $antajată să
plătească pentru participarea individuală la "re$eala
colectivăH+ Ca $i 2n ca3ul discutat anterior, de
personali3are e8plicită a evitării riscurilor $i a
controlului asupra acestora, condiţia de e8plicare
individuali3ată $i de vină personală a fost 2ndeplinită,
iar pro'isiunea că pericolele vor ft eli'inate nu'ai
dacă se 'enţin vi"ilenţa proprie $i autocen3ura, a fost
salvată+ Cu alte cuvinte, ref:e8ivitatea poate 'ai
de"rabă 'ări dec2t reduce tendinţa sinuci"a$ă a
do'inatiei te%nolo"ice+
adevărata Gde$i Aceasta
nu neapărat poatese'nificaţie
plănuitaH ft foarte bine
a
afir'atiei lui (ec- că ref:e8ivitatea 2nsea'nă Brnai
'ult, nu 'ai puţin 'odernis'
Un alt adevăr ocolit de a$a?3isa scurtătură dintre
rcf:e8ivitate $i de3a'orsarea riscurilor 2l repre3intă
interesele 'ari care, 2ntr?o societate de consu'
dirijată de piaţă, trebuie să apară 2n jurul fiecărei
nelini$ti, panici sau te'eri potrivite a ft desfă$urate ca
Bpuncte de v2n3are 2n efortul continuu de a
co'erciali3a 'ărfuri destinate consu'ului indi?
vidual+ Potenţiala valoare co'ercială a "roa3ei de
riscuri este infinită+ Se poate ajun"e la orice
di'ensiune Gadică la orice volu' de v2n3ăriH
2'bolnăvire+
specul2nd frica,GS?au
st2'ită
c2$ti"at
in"enios,
'ilioane
faţă dedepericolele
dolari din
de
pri'ejdiile, reale sau presupuse, de obe3itate sau din
tea'a de căpu$a de covoare ast'o"enă sau de
B'i3eria pe care o ve3i $i 'i3eria pe care nu o ve3l in
părţile 'ai ascunse ale c%iuvetei de bucătărie+H upta
2'potriva riscurilor este acu' o afacere irnportantă $i
foarte profttabilă, $i continuă' să 2nvăţă', 'eru $i
'ereu, că se autoperpetuea3ă, după cu' e de
a$teptat  re'ediile oferite pentru prirnejdiile ce se
văd Gsau se arată sau se su"erea3ă spre a ft i'a"inateH
creea3ă, de re"ulă, prirnejdii ce nu se văd 2ncă Gsau nu
se arată sau s2nt
000
ETICA POST4O&E)>A
inter3ise irna"inaţieiH+ #iind recent instituţionali3at Z
rnodul 2n care Bse luptă cu Briscurile poate ajuta un
producător, suftcient de f:e8ibil, de instru'ente
pentru co'batarea riscurilor să 2nvin"ă oca3ional o
arneninţare anu'e  reală sau i'a"inară  $i astfel
să le deter'ine calităţile $i să c2$ti"e 2ncrederea
publică, 2n avantajul produselor viitoare dar o
dispariţie totală a pri'ejdiilor create de o', dacă ar fi
să fie, ar 2nse'na un de3astru co'ercial Gdin fericire,
nu se profilea3ă a$a cevaH+ Pentru a asi"ura
funcţionarea pieţei de consu', e nevoie de o
alirnentare
Iar constantă
pericolele necesarecutrebuie
noi pericole bine 'ediati3ate+
să se prete3e la a ft
transfor'ate 2n cerere din partea consu'atorului
pericole Bpe 'ăsura luptei personali3ate 2'potriva
riscurilor+ Se poate tra"e conclu3ia că 'odul 2n care s?
a instituţionali3at controlul asupra riscurilor 2n
societatea de consu' per'ite desfă$urarea
ref:e8ivităţii nu at2t ca instru'ent al libertătii indivi
duale, al dirijării destinului sau al Bcoloni3ării
viitorului, c2t ca instru'ent pentru transfor'area
nelini$tii publice 2n profituri colective $i, astfel, pentru
devierea 2n continuare a 2n"rijorării publice de la
'ecanisrnul 2nsu$i de perpetuare a pri'ejdiilor+
Perspectivele de oprire a producerii de pericole 2n
'asă s2nt c%iar 'ai reduse deoarece 'ajoritatea
victi'elor
cei ce se te'potenţiale, precurnde$i acei
de posibilitatea 'ai rnulţisoarta,
le 2'părtă$i dintre
au devenit de'ult, con$tient sau nu, parte a
'ecanis'ului de producere a pericolelor+ >e?a'
de3voltat cu toţii interese le"iti'e 2n perpetuarea
acestui 'ecanis' $i, de$i 'ulti dintre noi pot dori 
teoretic  sfir$itul produselor sale, unii dintre noi vor
reacţiona 2ntotdeauna cu oroare sau cu furie la
de3'e'brarea oricărei părţi din el, 2n vre'e ce
aproape toţi vo' detesta profund orice lovitură
aplicată 'ecanis'ului 2nsu$i+ S2nte' e8trern de
2n"rijoraţi atunci c2nd ceea ce nu'i' Bcre$tere
econornică 2ncetine$te sau ajun"e la recesiune, iar
"uve'ele de toate culorile politice se an"ajea3ă  2n
nu'ele>u $iarn
cuaccepta
sprijinulcunostru
plăcere
 să
su"estia
previnăcaacest
produsele
lucru+
industriale ce ne u'plu viaţa de 3i cu 3i $i pe care a'
ajuns să le consideră' indispensabile unei e8istenţe
decente $i plăcute, să fie scoase din producţie sau
fu'i3ate 2n cantităţi 'ai 'ici, doar pentru a li'ita
epui3area rcsurselor naturale sau poluarea aerului $i a
apei+ &epl2n"e' cu toţii poluarea $i neajunsul
provocat de privati3area Bproble'elor de transport
prin afacerile cu auto'obile, dar 'ajoritatea dintre
noi ne?a' 2'potrivi puternic desftintării 'a $inilor
private, 2n ti'p ce fiecare a $aptea persoană 2i c2$ti"ă
e8istenţa, direct sau indirect, din prosperitatea
afacerilor cu auto'obile+ Astfel 2nc2t orice 2ncetinire
2n ritrnul de fabricare a 'a$inilor
005
!F4U>T (AU4A>
e interpretată 2n 'are 'ăsură ca un de3astru naţional+
S2nte' cu toţii cuprin$i de revoltă faţă de acu'ularea
de$eurilor to8ice, dar 'ajoritatea 2ncercă' să ne
potoli' tea'a cer2nd ca de$eurile să fte aruncate 2n
curtea altora, $i c2t 'ai departe+ &eclaraţia de ră3boi
2'potriva colesterolului 2i scoate 2n stradă pe ţăranii
din fer'ele de lapte 2n apărarea pieţelor de br2n3ă $i
unt+ Con$tienti3area pericolelor le"ate de fu'at
2nsea'nă de3astru nu doar pentru co'paniile de tutun
Gcare 2$i pot diversifica u$or capitalulH, ci $i pentru
'ilioanelee sin"ura
tutunului de fer'ieri
sursăsăraci pentru Rre'
de venituri+ care cultivarea
'a$ini 'ai
'ulte $i 'ai rapide care să ne ducă 2n pădurea alpină,
doar pentru a af:a la sosirea acolo că pădurile nu 'ai
e8istă, devorate de "a3ele de e$apa'ent+ Pute' ft
profund ne2ncre3ători 2n siste'ul industrial crea?tor
de pericole, ca 2ntre", dar fiecare fra"'ent al său 2$i
va "ăsi u$or 2n 'ana"eri $i an"ajaţi apărătorii cei 'ai
curajo$i $i 'ai s2"uri, "ata să treacă la luptă pentru a?i
prelun"i e8istenţa+ >e 2nfioră' la "2ndul distru"erii
c2'piilor, dar 'ult 'ai puţin la "2ndul 'ijloacelor ce
fac distru"erea posibilăK proprietari, 'uncitori,
co'ercianţi $i 'e'bri ai consiliilor locale 2$i vor uni
rapid forţele pentru a proteja fabricile de ar'a?rnent,
$antierele navale sau fabricile de produse c%i'ice
potenţial distru"ătoare
fabricile 2nse$i Gcu pericol
Bsă nu pre3inte condiţia,pentru
desi"ur,
'ediuca
2n circu'scripţia electorală a respectivului 'e'bru al
consiliului localH+ Co'en3ile noi de ar'e s2nt salutate
cu bucurie, iar anularea lor este 'otiv de doliu+ O dată
ce Bi'periul răului, cu i'ensele sale institute
'ilitare de cercetare $i de3voltare, care concepeau
ar'a'ent Bnou $i perfecţionat, s?a prăbu$it, astfel
2nc2t nu 'ai ave' 'otive să trece' la pierderi, din
c2ţiva 2n c2ţiva ani, stocurile de ar'e nefolosite din
cau3a Bpro"resului real sau bănuit al ina'icului, se
caută neobosit noi ţinte  cu sprijinul nostru 
pentru a "oli conţinutul depo3itelor supra2ncărcate ale
ar'atei $i pentru a face loc noilor produse ce sosesc
si"ur $i 'ai Jn
2ncontinuu+ pa$nic,
ti'p 'arii
ce visă'
$i 'icii
lu'eadictatori
ca pe uns2ntloccurtaţi
'ai
de co'ercianţii de ar'e, subvenţionaţi sau nu de către
"uve'e, care 2$i v2nd 'arfa nu doar sub for'ă de
ar'e, ci ca putere $i "lorie a o'ului sărac+ Jn ulti'ul
r2nd, dar nu cel 'ai puţin i'portant  s2nte' profund
2n"rijoraţi de ceea ce nu'i' Be8plo3ia de populaţie,
dar noi toţi  firesc, corect $i credibil  aplaudă' ca
pe un Bpro"res re3ultatele obţinute 2n prelun"irea
vietii indi viduale $i, evident, fiecare dintre noi
dore$te să profite personal de aceste reali3ări+ >u
2nsea'nă neapărat că ceea ce este otravă pentru unii e
%rană pentru altiiK 'ai deconcertant pentru frontul
co'un antirisc, substanţele ce

00;
ETICA POST4O&E)>

s2nt otrăvitoare 2n cantităti 'ari, se pot dovedi, 2n

do3e 'ici, %rana 3ilnică fără de care 'ajoritatea
oa'enilor nu pot sau nu vor să trăiască+ Indiferent
cu' interpretă' i'a"inea Binteresului co'un,
interesele locale, interesele care contea3ă cu adevărat
$i care 2i 2ndea'nă pe oa'eni la acţiune, 'ilitea3ă 2n
"eneral 2'potriva apărării lor+ Este poate cea 'ai
bună dintre asi"urările $i 'ijloacele de protecţie
proprii te%nolo"iei+
A fost
produse e8pri'ată adesea
de Bsocietatea speranţa
cu riscuri, că pericolele
nefiind Bcu specific
de clasă, după cu' se acceptă 2n "eneral, pot  spre
deosebire de relele create de societatea industrială 2n
for'a sa clasică, uitată de acu'  să deter'ine
unirea victi'elor 2ntr?o forţă de opo3iţie, cu acţiune
concertată+ C%iar dacă e adevărat că distribuirea
riscurilor diferă de cea a avuţiei, Ulric% (ec- ad'ite
că 2'prejurarea aceasta Bnu e8clude distribuirea
frecventă a riscurilor stratificat sau pe clase, dar
sublinia3ă totu$i că, în mod obiecti!, Briscurile
evidenţia3ă un efect e"ali3ator K fiecare e acu'
a'eninţat $i e obiectiv predispus să se alăture
batalioanelor de autoapărare+ BIn po3iţiile de clasă,
spune (ec-, Be8istenţa deter'ină con$tiinţa, 2n ti'p
ce 2n po3iţiile dedetermină
#cunoa-terea& risc, lucrurile stau invers,
e'istentaN ?>
 decon-tiinţa
ce au
oa'enii nevoie pentru a intra 2n luptă e doar
cunoa$terea riscurilor $i, 2n 'od particular, a
universalităţii peri+colelor pe care le produc+
&eoarece, a$a cu' ne a'inti', $tiinţa e cea care
creea3ă $i distribuie cunoa$terea necesară a riscurilor,
se poate presupune că, 2n 'odelul lui (ec-, $tiinţei i
s?a atribuit rolul 'ajor 2n viitoarea 'obili3are politică
2'potriva riscurilor+
tiinţa af:ată 2n pri'a linie 2ntr?un ră3boi de
u3ură 2'potriva riscurilor pare totu$i o perpectivă
foarte i'probabilă, judec2nd pe ba3a ar"u'entelor
pre3entate 'ai sus  depistarea riscurilor $i controlul
$i 'ai i'portante
asupra acestora fiind
dintre
declarate
funcţiile
cele
sociale
'ai indispensabile
ale $tiinţei $i
te%nolo"iei, at2t $tiinţa, c2t $i te%nolo"ia se %rănesc, 2n
'od iraţional, din ener"ia $i vitalitatea aceleia$i boli
pe care s2nt abilitate Gsau autoabilitateH să o stope3e $i
să o ani%ile3e00+

0 (ec-, 2îs9 7ociet)> pp. J5, 59, 65+

00 Un periodic apărut recent $i dedicat
controiului riscurilor, BXournal of Contin"encies and
Crisis 4ana"e'ent, destinat 2n 'od special, după
curn anunlă pliantul publicitar, Bfuncţionariior
superiori, strate"ilor $i anali$tilor politici, consilierilor
2n probie'e de 'ana"e'ent $i cercetătorilor
$tiinţifsci, pro'ite să ofere sfaturi pcntru
radicale
B'ana"e'entui
$i susţine
recuperării
capacităIi disciplinate 2n articolclc
$i sale
dc consiliere+ alUn 'are
sc%i'bărilor
Bncvoia de
nu'ăr
de noi profcsiuni speciali3ate s?au a8at rapid pc
rccunoa$terea
006
!F4U>T (AU4A>
@biecti! $i siibiecti!, ele constituie o fortă 'ajoră 'ai
de"rabă 2n perpetuarea dec2t 2n fr2narea tendinţei
sisternului social de a produce riscuri+ )ă3boiul
2'potriva riscurilor constituie ulti'a fa3ă a $tiinţei $i
a te%nolo"ieiK $i nici unui "eneral nu?i sur2de ideea
revenirii la viaţa civilă, ca să nu 'ai a'inti'
incertitudinile
ăs2nd deoparte
de'obili3ării
rolul depostbelice+
Ba"ent dublu al $tiinţei,
e8istă 'otive $i 'ai serioase pentru a pune la 2ndoială
capacitatea de opo3itie?unificare a noii sensibilităţi
sporite, faţă de riscurile apărute din pro"resele
te%nolo"ice+ Jn pri'ul r2nd, pri'ejdiile diferă 2ntre ele
2n scopul $i răsp2ndirea lor potenţială, astfel 2nc2t nu
toţi cei afectati trebuie să se 2n"rijore3e 2n 'od e"al $i
2n acela$i ti'p+ In al doilea r2nd, din 'ulte pericole
poţi scăpa răscu'păr2ndu?te individual, cu condiţia ca
preţul să nu?ţi depă$ească posibilităţile+ GSau cel puţin
asta e ceea ce poţi fi facut să cre3i K 2n ti'pul
ră3boiului rece, industria 2nf:oritoare a adăposturilor
antinucleare oferea o "a'ă lar"ă de refu"ii private
2'potriva %olocaustului, refu"ii si"ure, 'ai si"ure $i
rnult 'ai
căror si"ure,funcţie
principală fiecareera
la un preţ corespun3ător,
să transpună a
nivelurile de
avuţie 2n niveluri de securitate+H &in alte pericole,
pare posibilă o răscu'părare colectivă $i o bună parte
din efortul poli?tic inspirat de riscuri e dirij ată 2nspre
conceperea de strate"ii de protecţie locală, care au ca
efect secundar inevitabil cre$terea pri'ejdiilor ce
a'eninţă alte locuri+ &e aceea, nu e8istă nici o linie
directă 2ntre disponibilitatea, c%iar dob2ndirea
cunoa$terii, $i acţiunile politice specifice cunoa$terii+
Fa'a de reacţii posibile este lar"ă, totu$i 'ajoritatea
s2nt inofensive pentru 'ijloacele de producere a
riscurilor $i, cu si"uranţă, pentru siste'ul te%nolo"ic
"enerator de riscuri, ca 2ntre"+
Se poate presupune că Bteore'a votantului
'ediu,
reacţiilor bine cunoscută
politice politolo"ilor,
ale publicului faţă sedeaplică $i
riscuri+
GConfor' acestei teore'e, au $anse de succes
electoral doar strate"iile politice care ajun", prin
propunerile lor, p2nă la interesele votantului 'ediu,
fapt ce le e8clude din "rupul strate"iilor viabile pe
cele ce repre3intă desc%is doar interesele unei
'inorităţi $i oferă 'ajorităţii doar perspectiva de Ba
plăti preţul neca3urilor altor oa'eni, adică al unor
privaţiuni sporite+HAplicată la re'ediul politic
2'potriva riscurilor, teore'a ar su"era că nu'ai
pericolele din care 'ajoritatea nu vede nici

aprccierca
actuală
acţiunii+ a Co'pctcnţa
contin"cnţei
caractcrului 2n
ce
cndc'ic
C8istă
privinIapcr'ancnr
aI riscurilor
riscurilor2ndcvinc
cadrul
$i pc
rcpcdc o latură irnportantă a lu'ii profcsionalc $i sc
transfor'ă ca 2nsă$i 2ntr?o 'arc afaccrc+
009
ETICA POST4O&E)>A

o cale de salvare nepolitică Gadică nici o $ansă de

redistribuire a riscurilor către cei rnai slabi sau de
cu'părare a scutirilor de riscuri, individual sau
"rupatH au o $ansă
actorii politici $i dereală
a da de a ft rernarcate
na$tere de politice
unei acţiuni toţi
cu adevărat unitare $i eficiente+ #oarte probabil, vocile
de protest vor fi deosebit de puternice atunci c2nd vor
obiecta faţă de ne%otăr2rea sau de indiferenţa
Be"oistă a acţiunilor altor oa'eni, dar rnult 'ai
bl2nde atunci c2nd va veni vorba de cen3urarea
propriilor raţionalităţi, pe care alţi oa'eni le pot
considera ne%otăr2te sau indiferente+ Ceea ce nu
2nsea'nă o 'are speranţă pentru e8pri'area politică
a Befectclor e"ali3atoare, pretinse sau reale, ale
riscurilor+
Acestea s2nt obstacolele politice care trebuie
depă$ite sau 2nlăturate dacă ur'ea3ă să se li'ite3e
ca3ul i'probabil
acu'ularea de riscuri+
c2nd &ar
dificultăţile
poate f2 ea
politice
li'itată,
practice
2n
s2nt sur'ontateN
Cei care cred 2n efectele unificatoare din punct de
vedere politic ale riscurilor 'ediati3ate corespun3ător
$i 'ajoritatea celor care obiectea3ă sceptic la aceasta,
2n e"ală 'ăsură, s2nt de acord 2n privinţa ideii că, în
principiu, or"ani3area 'odernă a vieţii poate fi facută
inofensivă fară a i se confisca nici unul dintre
avantajele cele 'ai i'portante, că e8istă, ca să
spune' a$a, o 'odalitate de a '2nca prăjitura $i de a
o avea, o 'odalitate ce trebuie "ăsită, dar care nu se
poate să nu fie "ăsită, dacă efortul $i bunăvoinţa
persistă $i corespund di'ensiunilor sarcinii+ Confor'
acestei idei, re3ultatele slabe notorii ale eforturilor au
fost
unorp2nă acu'"re$ite
strate"ii consecinţele
sau aleunei
unei'iopii e"oiste,
soluţionări ale
prea
ne%otăr2te K c%iar dacă au fost nu'eroase, eforturile
ratate $i speranţele 3ădărnicite nu au se'nalat
neaplicabilitatea intenţiei $i nici nu au dovedit
i'posibilitatea atin"erii scopului+
Propun totu$i ca a8io'a aceasta tacită din cadrul
de3baterii actuale+ să nu fie nici ea scutită de
e8a'inarea ref:e8ivă, c%iar dacă Gsau 'ai de"rabă
pentru căH aproape toate forţele $i interesele politice,
econo'ice $i intelectuale par  intenţionat sau
accidental  să favori3e3e $i să susţină o ase'enea
scutire+

*a/%&i& ca/& 7i n'(i#& coaa

4he 3ccumulation of Capital, carte publicată de
)osa u8e'bur" 2n :<:5, a fost nu doar un studiu
serios al răsp2ndirii ordinii capitaliste 2n toată lurnea $i
al dispariţiei "lobale a econo'iilor prccapitaliste
Gnaturale, ţărăne$ti, 'e$te$u"ăre$tiH, nu doar una
dintre
00M
!F4U>T (AU4A>

pri'ele reevaluări
econo'ice $i corecţii
a lui 4ar8, siste'atice
din interior, aduse
nu doar teoriei
o profeţie
deosebit de 'inuţioasă a prăbu$irii i'inente a
econo'iei capitaliste, ea a fost $i Gceea ce constituie
poate principala $i durabila ei se'nificaţieH un
e8ercitiu de creare a unor 'odele a propus $i a
cercetat 'odelul unui siste' a cărui cale de
autoreproducere $i de 'enţinere 2n viaţă repre3intă
cau3a principală a propriului sfir$it, 'odelul unui
siste' ce nu se poate autopropa"a fară a absorbi $i
asi'ila 'ereu părţile noi ale lu'iiK totu$i cu c2t
reu$e$te 'ai bine să le absoarbă, cu at2t 'ai puţin
ră'2ne din resursele necesare pentru autopropa"area
sa+ Cu alte cuvinte, 'odelul unui siste' care 2n f2nal
se distru"e pe sine 2nsu$i ca re3ultat al propriilor
victorii,
opulenţeiunpesiste'
care a ce 'oareIndiferent
creat?o+ de foa'ece2nse'jlocul
spune
astă3i despre anali3ele din carte, de$i erau 'utilate de
ale"erea nu neapărat fericită a teoriei valorii forţei de
'uncă $i a cadrului con?ceptual al plusvalorii, se
poate afir'a că 'odelul 2n sine depă$e$te $i
supravieţuie$te propriilor li'ite+ )etrospectiv,
desfa$urarea sa pare nu doar pionierat, ci $i profeţie $i
pre'oniţie+
Subiectul cel 'ai fecund din carte 2l constituie
limitele acu'ulării+ &e parcă ar fio victi'ă a
bleste'ului lui e.is Carroll GBRe3i tu, trebuie să
aler"i c2t poţi, ca să ră'2i 2n acela$i locH, capitalis'ul
trebuie să se e8tindă nu'ai pentru a?$i 'enţine
socoteala vitale+
funcţiile acelor părţi
Se poate
ale lu'ii
e8tinde
care nutotu$i
au fost
doar
2ncăpe
'odelate după c%ipul său BCondiţia i'ediată $i
indispensabilă pentru capital $i acu'ularea sa o
repre3intă e8istenţa cu'părătorilor necapitali$ti de
plusvaloare+++ ADcu'ularea de capital, ca proces
istoric, depinde 2n toate privinţele de straturile sociale
$i de for'ele de or"ani3are socială necapitaliste,
adică de econo'iile naturale, de ţărani $i de 'icii
producători+ Proble'a e totu$i că, pentru a deveni
eficiente 2n această Breali3are a plusvalorii de care
depinde acu'ularea GBCapitalul are nevoie să
cu'pere produsele tuturor straturilor $i societătilor
necapitaliste $i să?$i v2ndă 'ărfurile tot acestoraH,
ele'entele necapitaliste trebuie să fie 'ai 2nt2i
transfor'ate 2n Bcu'părători,
'odurile necapitaliste ceeaa ce
de c2$ti"are 2nsea'nă
e8istenţei că
trebuie
sub'inate $i 2nlocuite cu cele capitaliste+ Acest lucru,
la r2ndul său, 2nsea'nă că totu$i, de$i capitalis'ul
Bare nevoie de or"ani3ări sociale necapitaliste drept
cadru al de3voltării sale, Bel procedea3ă prin
asi'ilarea condiţiei 2nse$i care 2i poate asi"ura
sin"ură e8istenta+
Or"ani3ările necapitaliste oferă un sol fertil
capitalis'ului K 'ai strict capitalul trăie$te pe ba3a
ruinelor unor ase'enea or"ani3ări $i, de$i mediul
necapitalist e

00
ETICA POST4O&E)>A
indispensabil pentru acu'ulare, aceasta se produce
totu$i pe socoteala 'ediului 5
necapitalist, 2n"%iindu?E +
Se poate spune, confor' părerii )osei
u8e'bur", că sfir$itul capitalis'ului a fost scris 2n
lo"ica sa 2ncă de la 2nceputul propriei istorii+
Capitalis'ul, 2n această naratiune este un siste'
sinuci"a$ para3it, care vlă"uie$te $i ucide treptat
or"anis'ul ce?: %răne$te, $i 'oare 2'preună cu
"a3da7victi'a sa+ )osa u8e'bur", cu si"uranţă, nu
acceptă posibilitatea ca siste'ul 'uribund să t2rască
societatea
de a bateo'enească 2n 'or'2ntK
ora sf:r$itului, ea crede că,victi'a
proletariatul, 2nainte
principală $i cea 'ai dureros lovită de proasta
ad'inistrare a capitalis'ului, se va revoltaK
e8crescenţa canceroasă va fi 2ndepărtată $i se va
reinstaura sănătatea 'orală prin noua or"ani3are
socialistă a societăţii+ Totu$i, după cu' $ti' acu',
aceasta nu a fost altceva dec2t e8presia unei speranţe,
dar c%iar $i atunci a fost oferită doar ca e8presia unei
speranţe+ )osa u8e'bur" nu a e8plicat niciunde cu'
se va descurca econo'ia socialistă fară acu'ulare sau
+ dacă acu'ulea3ă  cu' va evita acu'ularea
socialistă lo"ica 'uribundă a celei capitaliste+ P2nă la
ur'ă, societatea condusă sub auspiciile socialis'ului
cel dovedit
s?a prevă3uta de
fi supusă
)osa u8e'bur"
aceluia$i nefencit
pentru destin
societatea
ca $i
capitalistă  cu o slăbiciune crucială 2n plus, totu$i 
deoarece societătile ce s?au autointitulat socialiste,
fiind societăti totalitare, au distrus siste'atic forţele
spirituale sau politice care, 2n 'od evident, ar fi putut
2ncetini sau opri prăbu$irea, ca să nu 'ai spune' $i a?
i sc%i'ba sensul, nu a e8istat aproape nici un obstacol
2n pornirea de nestăvilit către epui3area tuturor
surselor de ener"ie vitală+ Indiferent dacă econo'ia
capitalistă, pe care socialis'ul a 2ncercat din răsputeri
Bsăo ajun"ă din ur'ă $i să o depă$ească, 2l va ur'a
sau nu 2n 'or'2nt, re'ediul oferit de )osa
u8e'bur" a pierit 2nainte a bolii pe care spera s?1
vindece+
Totu$i, cecunu arată
do'inante, proble'ele econo'iei
nici un se'n de piaţă
de re3olvare, cu
acest tip de econo'ie ce trece dintr?o cri3ă 2n alta $i
cu toate soluţiile propuse, reduse la si'ple accese
spas'odice ale frene3iei controlării cri3ei, poate f2
scu3at acela care suspectea3ă că 'odelul )osei
u8e'bur" a 2nse'nat 'ai 'ult dec2t s?a vă3ut la
ti'pul respectiv+ Puterea sa pre'onitorie reală  $i
e8traordinară + poate ft revelată de 2ndată ce s2nt
2ndepărtate 2nveli$urile

Z )osa u8c'bur", 4he3ccu,nulaţion ofcapital.

trans+ A"ncs Sc%.ar3sc%ild, )outlcd"e, ondon,
0(50, pp. 599, 5M, ;:9+
00<
!F4U>T (AU4A>
e8terioare ale plusvalorii $i ale teoriei valorii forţei de
'uncă $i s2nt spulberate ilu3iile econo'iei
industriale7de piată astfel 2nc2t ceea ce 'ecanis'ele
'odelului descris au prelucrat cu adevărat să devină
vi3ibil+
Indiferent dacă prelucrarea are o for'ă
Bcapitalistă sau Bsocialistă, lucrurile ră'2n
apro8i'ativ acelea$i+ Se 2nt2'plă la fel cu toate
variantele de or"ani3are socială cunoscută ca
'odernis'+ &upă cu' a' vă3ut 'ai sus, epoca
'odernă a dedebutat
ne2nsufleţite ener"ie, cu
fapt e8ploatarea
esenţial ce asurselor
per'is
eliberarea actiunii de scopurile deter'inate din punct
de vedere cultural GtradiţionalH $i descătu$area
'ijloacelorK do'inaţia 'ijloacelor asupra scopurilor
Gba3ată pe e8cesul per'anent de 'ijloace faţă de
scopurile e8istenteH a 2nse'nat o trecere inevitabilă de
la acţiunea 'oti vată prin ceea ce trebuia )i>cut la
acţiunea deter'inată tot 'ai 'ult de ceea
ceputea)i)acut. Jn toată epoca 'odernă, potenţialul
e8cesiv al acţiunii a fost desfa$urat 2n efortul ne2ncetat
de a B2'bunătăti ordinea e8istentă Gsau, 'ai de"rabă,
de a 2nlocui ordinea Bnaturală, co'pro'isă $i
desfiinţată 2n ti'p, cu ordinea creată artificialH+ &in
perspectivă istorică, 'odernis'ul apare ca o 2nclinatie
continuă, totu$i neconvin"ătoare
ordine raţională p2nă lade
lipsită de contin"enţă, ur'ă, către o
accidente,
de lucruri care pot Bscăpa de sub control+ Toc'ai
pentru a 'enţine o ase'enea ordine artificială, ve$nic
precară $i 'ereu departe de propriul ideal, a avut
nevoie 'odernis'ul de cantităţi i'ense de ener"ie, pe
care sursele 2nsufteţite nu le puteau asi"ura, $i de
cantităţi tot 'ai 'ari după aceea  construirea oricărei
ordini a inclus neapărat sarcina de a curăţa 'i3eria $i
resturile lăsate de eforturile ratate de a o consolida pe
cea anterioară+
&upă cu' subliniaAlf Wornbor" de la
Universitatea0; din F*tebor", 2n studiul său revelator $i
revoluţionar , structurile
nu
niciconsu'ă cu distrusă,
creată, nici adevărat ci
Bener"ie, care nu poate ft
'ai de"rabă ordinea ce o pot obţine din aceasta+
E8er"ia este o calitate a ener"iei,
  Cf+ Alf Wornbor", 6achine Fetishisn,, Balue,
and the "mage of nlimited +ood/ 4o= $ar"s a
4hermodnamics oflmperialism, 2n B4an, vol+ :, I
<<0, $i Codifing Comple'it/
4o:ards an Econom% o&lncommensurable Balues,
tc8t reiuat pc ba3a unei co'unicări susţinutc Ia a doua
2ntilnire a Socictătii Int crnaţionalc dc Econo'ic
Ecolo"ică dc la Stoc-%ol', 59 au"ust :<<0+
Calitatca revoluţionară a anali3elor Iui Wornbor" c
de'onstrată
Bintcrcs asc'ănător
de i 'posibiiitatca
$i cude afinitatc
a "ăsi altctcorctică+
studii dc
Wornbor" 2nsu$i a'intc$tc, ca prcdccesor intclectual
al său, studiul prca puIin re'arcat al Iui >+
Fcor"cscu?)oc"en, 4he Entrop La: and the
Economic P,=ocess, Warvard University Press,
Ca'brid"e, 4ass+, i <M :, $i ca stn"ură cercctare
contc'porană, oarccu' si'ilară, studiul $i 'ai
obscur publicat dc W+ T+ Odu' $i X+ E+ Ardin", Energ
3nalsis ofshrimp 6ariculture in EGuador, Coastal
)csourccs Ccntre, Univcrsity of)%odc Island, :<<:+
051
ETICA POST4O&E)>A

conţine+
indic2nd "radul
Această
B2ntruc%ipată de ordine
2n ordinesau
ordinea din
de infor'are
ener"ie
structurilor pepoate
care sau
'ateriale 2:ft
reconveriită 2n radiaţie, dar 2ntotdeauna cu o pierdere
ulterioară din ordinea totală+
Pute' spune  contrar bunului si'ţ saturat din
punct de vedere ideolo"ic  că Bproducerea de
ordine G$i fiecare act productiv repre3intă un act de
ordonare sau de reordonareH este, 2n esenţă, un
eveni'ent distructiv  local, produce 'ai puţină
ordine dec2t $i?a 2nsu$it din re3erva totală, 2n acest
scopK ca să folosi' li'bajul ter'odina'icii, se poate
afir'a că fiecare Bact de a face ordine spore$te
entropia, adică scade Bordinea totală+ Ceea ce re3ultă
este că eforturile locali3ate de a ordona duc la un %aos
"lobal nu doar
coordonare din cau3a "re$elii
insuficientă, ci $i Grectif2cabileH
din cau3a le"iide
ine8orabile a ter'odina'icii, le"e care nu poate f2
'odif2cată $i ale cărei consecinţe nu pot fi corectate
pe ter'en lun" scutirea, pentru o vre'e, a unui loc
anu'e de tendinţa entro pică poate fi reali3ată doar
prin cre$terea entropiei 2n altă parte+ In ter'eni 'ai
practici, aceasta 2nsea'nă că 'odernis'ul 2nclinat
spre construirea unei ordini raţionale acasă poate avea
c2t de c2t succes local doar printr?o redistribuire foarte
ine"ală a resurselor 'ondiale de ener"ie, adică
priv2nd alte părţi ale lu'ii de Bcapacităţile lor pentru
ordine, de re3ervele lor de e8er"ie+ &upă cu'
sublinia3ă Qillia' eiss 2n studiul său recent,
elevat,
referindu?se la insulele privile"iate de B'odernis'
o foarte 'ică parte din siste'ul nostru se
autore2nnoie$te, cu e8cepţia nevoilor care 2l fac să
'ear"ă 2nainte, $i astfel trebuie să căută', 2n Iocuri
tot 'ai 2ndepărtate, cu costuri tot 'ai 'ari $i cu
te%nolo"ii tot 'ai secrete, 'ateriale $i ener"ie pentru
a?I ali'enta+++
Privaţiunile continue la care s2nt supu$i 'ulţi locuitori
ai pă'2ntului s2nt considerate re'ediabile prin
aplicarea aceleia$i te%nolo"ii industriale ce a adus
prosperitate 'inorităţii favori3ate+++ &arD obstacolele
practice 2n calea reali3ării acestei pro'isiuni s2nt
uria$e+ Cu' să asi"uri cre$terea 2n3ecită a resurselor
disponibile $i a ener"iei necesare pentru aducerea
populaţiei 06 "lobului la nivelul de consu' nord?
a'ericanN

Z Qillia' ciss, nder 4echnolog $s 4hiimb,

4cFiIl?gucens University Prcss, 4ontrcai, :<<1, pp+
<;, :+ Ur'2ndu?: pc (arry Co''oncr, eiss
su"crea3ă că apro8i'ativ 6
din cner"ia consu'ată pcntru construirca tipului
'odcrn de ordine e risipită BIrosirca uria$ă a
rcsursclor parc a fi o funcţic neccsară a accstci
răsturnări acccleratc, a accstci variabilităti a
nevoilor $i a produselor Gp+ <;H+

05 :
!F4U>T (AU4A>
C2tă vre'e se ba3ea3ă pe anu'ite tipuri de
pastoralis' $i de a"ricultură  spune Wornbor" 
societăţile Bpot trăi teoretic 2n ar'onie cu 'ediul
Gadică 2ntr?o ]stare stabilăVH at2ta c2t străluce$te
soarele pe cer+ Societatea 'odernă, pe de altă parte,
se ba3ea3ă pe producţia industrială, care, 2'preună cu
co'erţul, constituie o for'ă de Bapropriere a
ener"iei $i se poate perpetua doar at2t ti'p c2t asi"ură
cu adevărat ac%i3iţionarea de noi resurse cu un
conţinut de e8er"ie 'ai ridicat dec2t e8er"ia
consu'ată 2n produsele din trecut Gpentru a co'pensa
e'isiunea de căldură,
pierderile inevitabile din de$eurile
capacitatea$i depoluarea
producerea
ordiniiH+ &in punctul de vedere al procesului entropic,
ne"lijat siste'atic sau e8pus deliberat de teoria
econo'ică a societătilor 'oderne, tot acest Bsc%i'b
este ine"al $i trebuie să ră'2nă ine"al, fiindcă Bdoar
ca să asi"ure 2ntreţinerea, industria trebuie plătită cu
mai mult pentru produsele sale dec2t c%eltuie$te pe
'ateriile pri'e, de$i a reali3at o scădere 2n su'a
totală a ordinii+ Contrar realitătii, siste'ul econo'ic
'odern se ba3ea3ă pe pretenţia că valoarea e
generată 2n procesul de producţie+ &ar Bvaloarea
pentru care se plăte$te 2n sc%i'b este de fapt
consumul de ener"ie, iar pentru ca fante3ia aceasta să
fie susţinută, su'a totală a ordinii trebuie să continue
să scadă+ industrială,
producţia B&oar dintr?oaceaperspectivă localăN poate
continuă Babsorbtie de
ne"entropie, să apară Bproductivă sau Beficientă+
Această situaţie de durată constituie 'otorul GaH
e8tinderii continue, i'perative, a producţiei
GBcre$tereH, 2n prirnul r2nd prin intensiftcarea
'ecani3ării GBde3voltare te%nolo"icăH, GbH al
e8tinderii occidentale 2n căutarea de noi pieţe
Gi'perialis'H $i GcH aI procesului predo'inant de
inflaţie, provenit din lupta de a 'enţine su'a
v2n3ărilor 'ereu cu un pas 2naintea su'ei costurilor+
Cre$terea, i'perialis'ul $i inftaţia s2nt toate, p2nă
la ur'ă, sinuci"a$e 2n consecinţele lor pe ter'en lun"
$i doarpre3entată
"re$it bucuria sporirii locale
ca v2rful deG$i te'porareH
lance a ordinii,
al Bpro"resului
"lobal, poate 'asca pentru o vre'e adevărata lor
natură+ Ele s2nt $i trăsături inevitabile ale buclei socio?
econo'ice Gcare, din nou, nu'ai pe plan local,
devia3ă $i ascunde linearitatea "lobală a cre$terii
entropiceH pusă 2n 'i$care de abaterea de la
Bsc%i'bul ec%ilibrat, punctul de cotitură salutat ca
Bproces 'oderni3ator+ Oric2t de departe $i de 'ult s?
ar răsp2ndi, e'anciparea pe care 'odernis'ul a adus?
o cu sine Geliberare faţă de natură, fra"ilitatea
constr2n"erilor tradiţionale, infinitatea potenţialului
u'an, posibilitatea unei ordini dictate doar de raţiuneH
a constituit de la 2nceput $i va ră'2ne ve$nic un
05 0
ETICA POST4O&E)>

feno'en 2n ulti'ă instanţă local, un privile"iu obţinut

de unii pe c%eltuiala altora K poate fi susţinut, pentru o
vre'e, doar cu condiţia schimbului inegal cu alte
sectoare ale societăţii "lobale+ Ceea ce a' ajuns să
denu'i' Bcre$tere econo'ică e procesul de
e'propriere a ordinii, nu de sporire "lobală a sa+
Această Bcre$tere econo'ică repre3intă dorinţa
insaţiabilă a industriei de noi $i 'ari profituri, dar
profiturile Gadică surplusul de bani la sfir$itul ciclului
de producţieH
ener"ie, pentrunua s2nt dec2t pretenţii
fi consu'ate de noi surse
2n ur'ătorul ciclu+de
Cită' iară$i din Wornbor"
Orice sistern econo'ic a8at pe producţia industrială
trebuie să plătească puţin pentru 'ateriile pri'e,
deoarece trebuie să se asi"ure că preţul $i conţinutul
de Be8er"ie s2nt invers le"ate+ O econo'ie de piaţă e
rnodul cel 'ai ele"ant de a da fr2u liber unor
ase'enea discrepanţe+ >oţiunea de preţ Bcorect
i'plică faptul că ceea ce se sc%i'bă este Be8er"ia
intactă cu Be8er"ia consu,nată. Produsele finite $i
'ateriile pri'e s2nt valori inco'ensurab ile deoarece,
din punct de vedere ter'odina'ic, produsele s2nt
'aterii deteriorate. Cu' a' putea spune c2t valorea3ă
un rnăr proaspăt 2n s2'buri de 'ereN

C2t 'ai poate continua joculN Probabil c2tva ti'p+

At2ta c2t noi surse de Be8er"ie pot deveni accesibile
2n vederea e8ploatării $i astfel noi teritorii $i noi
populaţii pot fi transfor'ate 2n furni3ori de Be8er"ie
sau lăsate să se risipească $i să dispară dacă nu se
poate "ăsi un Ioc se'nificativ pentru ele 2n cadrul
sc%i'bului ine"al+ i'itele ine"alităţii nu au fost
atinse 2ncă Gadică li'itele ine"alităţii pe care aceia a
căror opinie contea3ă $i aceia capabili să?$i facă
opiniile cunoscute s2nt pre"ătiţi să le considere
Btolerabile sau, $i 'ai bine, să nu le ia 2n considerare
delocH+ Sc%i'bul ine"al se perpetuea3ă de la sineK el
precipită de3ec%ilibrele puterii econo'ice $i 'ilitare,
care e8tind
per'it părţiiBli'itele tolerabilitătii
privile"iate a sc%i'bului i ne"alităţii
să doboare $i
noile bariere din calea e8proprierii+ BPresa bună de
care se bucură ine"alitatea 2n pre3ent 2n toate insulele
de privile"ii, cli'atul opiniei unde e de bun "ust să
de3aprobi Butopiile e"alitare, să inviţi săracii $i
nefericiţii Bsă se ajute pe ei 2n$i$i, să consideri Bstatul
bunăstării un e$ec $i redistribuirea veniturilor sub
controlul societătii contraproductivă, să procla'i
foa'etea $i $o'ajul 2n 'asă ca preţ acceptabil al
libertătii  toate acestea s2nt se'ne si"ure că o altă
barieră, etică, e pe cale de a fi dobor2tă Gsau, 'ai
de"rabă, că pretenţia de a o respecta trebuie
supri'ată, deoarece pă'2ntul 2ncepe să se cutre'ure
sub pa$ii Bsocietăţilor avansate care consideră acu'
Bavansarea tot
055
!F4U>T (AU4A>
'ai "reu de susţinut, iar tăierea capului 2nlocuie$te
'isiunea civili3atoareH+ &eficitele i'ense din co'erţ
afi$ate fără retinere de tot rnai 'ulte Bţări avansate
de'ască natura e8propriatorie a Bco'erţului liber,
de$i datornicii Bavansaţi se str ăduiesc să 2năbu$e
de3văluirea 2n 3arva le"ată de datoriile uria$e ale celor
defavori3aţi+ 4inciuna secolului  care botea3ă
re"iunile sărăcite ale "lobului ca fiind B2n curs de
de3voltare  contribuie 2ncă la atenuarea
de3acordului
flutur2nd $i Bajun"erii
'irajul a re3istenţei faţă dea celor
din ur'ă e8propriere,
bo"aţi
sub oc%ii celor săraci, 2n ti'p ce se poate conta 2ncă
pe intervenţiile 'ilitare selective pentru prevenirea
cristali3ării disensiunilor du$'ănoase 2n opo3iţii
viabile+ i'itele s2nt fra"ile $i pot fi e8tinse dacă s2nt
forţate suficient de 'ult $i dacă ni'eni din partea
cealaltă nu are puterea $i %otăr2rea să se opună+ >u
e8istă nici un 'o'ent clar c2nd cineva poate spune cu
2ncredere că 2n"%iţirea co3ii s?a sf2r$it $i a 2nceput
2n"%iţirea $arpelui+ arpele 2nsu$i nu va avea
niciodată, din păcate, oca3ia să afle că 'o'entul
acela a trecut+
Ar"u'entaţia de 'ai sus trans'ite foarte clar un
'esaj  contrar opiniei lar" răsp2ndite asupra
'odernis'ului
spune că el estecao civili3aţie
pri'ă civili3atie universală,
deosebit pute'
de nepotrivită
pentru universali3are+ )epre3intă, prin natura sa, o
for'ă insulară de viaţă, care se reproduce doar prin
adîncirea diferenţei 2ntre sine $i restul lu'ii printr?o
autoafir'are care Bde3?vrăje$te, de3autori3ea3ă $i
dese'nifică acel rest, transfor'at acu' 2n resursă de
%rană+ O ase'enea autoaf2r'are nu constituie o
"re$eală reparabilă de prostie politică sau de pură
lăco'ie, nici o 'iopie te'porară a cărei dispariţie
poate f2 deter'inată sau ne"ociată prin i'punerea
unei voinţe 'ai puternice sau prin consens politic,
atins de actori raţionali+ 4odernis'ul nu poate
supravieţui apariţiei e"alităţii+ Ende'ic $i or"anic,
'odernis'ul
social esteopri
ce?$i poate o for'ă para3ită
acţiunea para3itădedoar
aranja'ent
atunci
c2nd or"anis'ul "a3dă este secătuit de seva lui vitală+
ansele de a stopa răul 2nainte să devină incurabil
s2nt reduse prin 2nclinaţia teribilă a 'odului 'odern
de viaţă de a abate opo3iţia, ridicată 2'potriva
privile"iului său, de la principiul privile"iului 2nsu$i $i
de a o re'odela ca i'puls 2nspre căutarea de noi
privile"ii Gprin 'ărirea nu'ărului
privile"iaţilorH+Această 2nclinaţie catastrofală este
e8pri'ată iraţional 2n credinţa consensuală că e
nevoie de B'ai 'ult 'odernis' pentru a vindeca
rănile provocate de 'odernis'+ Inclinaţia 2n cau3ă
poate ft considerată un ca3 specific al unei tendinte
'ult 'ai "enerale a conflictelor apărute 2n condiţii de
ine"alitate tendinţa de a nutri "elo3ie,
05;
ETICA POST4O&E)>A

din partea celor privile"iaţi Gcei ce deţin deja valoarea

r2vnităH $i invidie, din partea celor defavori3aţi Gcei
2nclinaţi să "ăsească e8plicaţia pentru Binferioritatea,
definită din punct de vedere social, a po3iţiei 2n care
se află, 2n nedeţinerea acelei valoriH+ In ca3urile de
"elo3ie $i de invidie, 2n e"ală 'ăsură, după cu'
af2r'ă Feor" Si''el, Beste 2njoc o valoare pe care o
oa treia
obţine'
partesau
nesă2'piedică,
o păstră'
2n09'od
+ real sau si'bolic, să
I'pactul cel 'ai fecund al invidiei constă totu$i
2n transfor'area Bideilor celor ce do'ină 2n Bidei ce
do'ină+ O dată ce s?a creat din punct de vedere
social le"ătura 2ntre po3iţia privile"iată $i anu'ite
valori, cei defavori3aţi s2nt 2nde'naţi să caute
co'pensaţii pentru u'ilinta 2ndurată, cer2nd
ase'enea valori pentru ei 2n$i$i, sporind astfel puterea
de seducţie a acelor valori $i 2ntărind credinţa 2n
puterile lor 'a"ice+ >u doar cei privile"iaţi predică
nevoia de 'ai 'ult 'odernis' pentru vindecarea
relelor 'odernis'ului K cei defavori3aţi, 2n "eneral,
acceptă ideea cu entu3ias' $i uitare de sine+ Ei cer
doar refacerea cărţilor, nu un nou joc+ Ei nu dau vina
pe
Celejoc,
'aicinu'eroase
doar pe '2na 'ai de
'i$cări puternică
protest asocial
adversarului+
pe care
le produce 'odernis'ul s2nt cele ce pretind
redistribuirea prof2turilor $i nu re!izuirea definitiei
acestora sau demontarea 'ecanis'ului de producere
a lor+ &intr?o ase'enea co'petiţie, autoritatea
'odernis'ului $i toate ele'entele sale de credintă ies
fortif2cate+ Puţini oa'eni s2nt 'ai entu3ia$ti dec2t
propriile victi'e, 2n privinţa calităţilor sale, $i 2ncă $i
'ai puţini privesc a$a necritic pretenţiile sale precu'
aceia care speră să le vină r2ndul la privile"ii+Astfel,
4olef2Asante, autorul afroa'erican al
lucrării3frocentricit, pretinde recunoa$terea, pentru
ne"rl, a 'eritului fondării civili3aţiei europene Gprin
E"ipt $i invenţiile
'ate'aticii, sale$i ale
ale 'edicinei le"ate de principiile
ar%itecturiiH, 2n ti'p
ce reverendul ouis (ro.n din Xac-son, 4ississippi,
su"erea3ă că "eneralul Sc%.ar3-opf ar trebui să ia
lectii de artă 'ilitară de la Gne"rulH Wannibal 0M+
Eu su"ere3 că cel 'ai 'are dintre pericolele specifice
'odernis'ului constă 2n co'binarea puterii sale de
seducţie cu non9 Fcor " Si''cl, Con)lict and the
Deb of+roup 3f)iliation, trans+ Yurt W+ Qolff, #rcc

Press, >e. or-, :<9;, p+ 61+ Sin0'el con#in0ă

BPcntru individul invidios cste irclcvant dacă i sc
rcfu3ă binclc pentru că altcincva 2l dcţinc sau dacă
picrdcrea binclui sau renunţarea la cl, din partca
acclui alt ind.id, nu?i pcr'itc lui să?: obţină Gpp+ 51
850&.
 Citat după Annic- Cojcan, >sarois arn>ricains, 2n
Be 4ondc, 51 octobrc :<<0, p+ 9+
05 5
!F4U>T (AU4A>
universabilitatea sa+ Pri'a trăsătură o 2'pin"e
constant
ar per'itecătre e8tre'esăpelecare
niciodată cealaltă
atin"ă trăsătură
sau, 'ai nu i?
de"rabă,
'odernis'ul 'er"e, fără oprire, spre $i dincolo de
punctul unde re3iduurile depă$esc posibilităţile de
reciclare, iar pericolele produse pot f2 'ai 'ari dec2t
capacitatea de re3olvare a proble'elor+ 4i$carea pare
de neoprit fiindcă, oric2t de profunde $i de lar"
răsp2ndite ar f2 pre'oniţiile le"ate de atin"erea acelui
punct, fiecare instituţie socială $i efect psi%olo"ic al
'odernis'ului, ca să nu 'ai a'inti' interesele
econo'ice create de piaţă, 'ilitea3ă 2'potriva
oricărei sc%irnbări efective de direcţie+
!n că0#a/&a 6oi0#iiio/ &#ic& Ia %/o:$&2&$&
Wans Xonas, 2o&/ni620$0i
filosoful etic care $i?a dedicat
'ajoritatea lucrărilor contradictiei dintre ceea ce
trebuie $i ceea ce poate să facă 'oralitatea 2n
condiţiile 'ode'i3ării e8a"erate, a vă3ut rădăcinile
proble'ei 2n puterile for'idabile ale te%nolo"iei
'oderne  scara consecinţelor posibile ale acţiunilor
u'ane a depă$it 'ultă vre'e i'a"inaţia 'orală a
actorilor+ Con$tient sau incon$tient, acţiunile noastre
afectea3ă teritorii $i perioade 'ult prea 2ndepărtate
pentru i'pulsurile 'orale Bnaturale ce se luptă 2n
van să le asi'ile3e sau abandonea3ă lupta cu totul+
4oralitatea pe care a' 'o$tenit?o de la ti'purile
pre'oderne  sin"ura 'oralitate ce o ave'  e o
'oralitate de2ntr?o
neadecvată pro8i'itate
societate$i, unde
ca atare,
oricejalnic de
acţiune
i'portantă este o acţiune ba3ată pe distanţă+
(inele $i răul de care acţiunea trebuia să ţină sea'a se
afau aproape de aceasta, fie 2n practica 2nsă$i, fe 2n
i'ediata sa apropiere, $i nu constituiau o proble'ă de
planificare 2ndepărtată+
Pro8i'itatea scopurilor ţinea de ti'p, ca $i de spaţiu+++
Universul nostru etic se co'pune din conte'porani $i
vecini+++
Toate acestea s?au sc%i'bat decisiv+ Te%nolo"ia
'odernă a introdus acţiuni la o scară at2t de
neobi$nuită, obiecte $i consecinţe pe care cadrul
vec%ii etici nu le 'ai poate susţine +

 Wans
3ncient CreedXonas, Philosophical
to 4echnological 6an,Essas / From
Prenticc Wall,
En"lc.ood Cliffs, :<M;, pp+ M, + Xonas ad'ite că
vec%ile prescripţii ale eticij Baproapelui s2nt 2ncă
valabilc  dar 2ntr?o str2nsă vecinătate, +Z2n
inti'itatca i'ediată a Bsferei 3ilnice dc intcracţiunc
u'ană  nu pe Btăr2'ul tot 'ai e8tins al acţiunii
colective, unde e8ccutant, acţiunc $i efcct nu 'ai Sn#
acelca$i ca 2n sfera apropiată Gpp+ <H+
059
ETICA POST4O&E)>=

>easistată,
cuprindă acţiuni i'a"inaţia individ
la o ase'enea scarăuală
$i să nu poate
vadă prin să
ele p2nă la cele 'ai 2ndepărtate consecinţe+ >u este
nici c%e'ată, nici deter'inată să se 2ntindă at2t de
'ult K con$tiinţa noastră 'orală e satisfăcută o dată ce
responsabilitatea faţă de cel apropiat $i dra" a fost
asu'ată $i 2ndeplinită+ Efectele 2ndepărtate a ceea ce
face' sau ce renunţă' să face' fie ră'2n nevă3ute $i
astfel ne2n"rijorătoare, fie s2nt pre3entate $i
considerate a f2 luate 2n calcul de inter'ediari ce nici
nu pretind, nici nu acceptă cu plăcere interesul nostru
prea viu, ca să nu 'ai a'inti' de intervenţie+ >u si'
ţi' responsabilitatea B2n 'od natural pentru
ase'enea eveni'ente 2ndepărtate, oric2t de str2ns se
2'pletesc ele cu ceea ce face' sau ne abţine' să
face'+
pute' Jn "eneral
ba3a  su"erea3ă
pe capacitatea Xonas 'orală
noastră  nu nepentru
'ai a
re3olva c%estiunea responsabilităţii faţă de ceea ce
nici nu vede', nici nu $ti', ci faţă de ceea ce
contea3ă cu adevărat dintre consecinţele 'ultiple,
apropiate sau 2ndepărtate, pre3ente sau viitore, ale
acţiunilor noastre+
Jntruc2t ceea ce face' afectea3ă alţi oa'eni, iar
ceea ce face' cu puterile sporite ale te%nolo"iei are
un efect $i 'ai 'are asupra oa'enilor $i a 'ai 'ultor
oa'eni dec2t oric2nd 2nainte, se'nificatia etică a
acţiunilor no astre atin"e 2n pre3ent cul'i fără
precedent+ &ar 'ijloacele 'orale pe care le ave'
pentru a o absorbi $i controla ră'2n acelea$i ca 2n fa3a
Bindustriei
să casnice+
ave' "rijă )esponsabilitatea
de copiii no$tri pentru a 'orală ne face
fi %răniţi,
2'brăcaţi $i 2ncălţaţiK nu ne poate oferi totu$i 'ulte
sfaturi practice 2n faţa i'a"inilor stupefiante ale unei
planete epui3ate, uscate $i supra2ncăl3ite, pe care
copiii no$tri $i copiii copiilor no$tri o vor 'o$teni $i
vor trebui să o locuiască, drept ur'are directă sau
indirectă a nepăsării noastre colective actuale+
4oralitatea ce ne?a "%idat 2ntotdeauna $i ne "%idea3ă
2ncă astă3i are '2ini pute'ice, dar scurte+ Are nevoie
cu adevărat acu' de '2ini foarte, foarte lun"i+ Ce
$anse e8istă ca să creascăN
>u 'ulte, la pri'a vedere+ BE8act aceea$i
'i$care ce ne?a adus 2n posesia puterilor care trebuie
acu' re"le'entate prin nor'e a erodat ba3ele din
care puteau proveni
2n "oliciunea aceste2nnor'e+
ni%ilis'ului BTre' ură' acu'
care cvasio'nipotenţa se
alătură cvaside$ertăciunii, capacitatea 'a8i'ă $tiinţei
'ini'e0< +>u2nsea 'nă doar că, procla'2nd
independenţa raţiunii u'ane, 'odernis'ul a respins
0<
Xonas, Philosophical Essas, p+ :<+
05M
!F4U>T (AU4A>
pretenţia lui &u'ne3cu de a i'pune soarta o'ului $i
că a subrninat astfel cele 'ai solide ba3e ale
Jnvăţăturii 'orale din trecut+ )ădăcinilc neputinţei
'orale actuale s2nt 'ai ad2nci+ B4i$carea rnodernă a
pulveri3at orice ba3e pe care pot sta preceptele
'orale, a co'pro'is nioralitatea ca atare
responsabilităţi ce depă$esc obli"aţiile contractuale,
Ba fi pentru ce nu se poate reduce la Ba f2 pentru
sine, valori ce intră 2n conflict cu principiul supre'
al eficienţei 'a8i'e, scopuri ce inter3ic utili3area de
'ijloace si"ure+ &intre autorităti le pe care
'odernis'ul Ie 2nveste$te cu putere $i le pro'ovea3ă,
pasiunile 'orale neraţionale, neutilitare, neprofitabile
s2nt absente la 'odul cel 'ai spectaculos+ Cu e8cepţia
predicilor de du'inică $i a cuv2ntărilor 'ieroase ale
politicienilor 2n căutare de voturi, ele apar, 2n vi3iunea
'odernă, la fel cu' apare 3"o'otul, co$'arul $i
insulta la adresa te%nicienilor, pe canalele de
co'unicaţii+
Cu consecinţele inu'ane, tot 'ai evidente, ale
pornirii 'oderne către o ordine Bco'plet u'ană pe
pă'2nt, cre$te senti'entul că  2n ciuda tuturor
refu3urilor $i a i'pedi'entelor practice  acţiunile
supuse, 3ice?se, doar evaluării te%nice, s2nt departe de
a f2 neutre din punct de vedere 'oral $i cer o anali3ă
'orală, iar, la 'odul ideal, c%iar un fel de
re"le'entare etică+ Anularea distantei spaţiale,
'ăsurate de accesibilitatea acţiunii u'ane  care
uneori a aplaudat, dar 'ult 'ai des a depl2ns
reali3ările te%nolo"iei 'oderne  nu a fost e"alată de
anularea distanţei 'orale, 'ăsurate de accesibilitatea
responsabilităţii
Intrebarea rnorale,
este cu' dar să
ar putea ar se
trebui să f2ea$a
2nt2'ple e"alată+
ceva+
Pri'ul lucru de'n de luat 2n considerare 2l
repre3intă pericolele ce se adună siste'atic ca re3ultat
direct, de$i neprevă3ut, al jocului liber al 'ijloacelor
Beliberate de scopuri+ Aceste pericole a'enintă
vieţile $i fericirea 'ultor altor oa'eni, 2ndepărtaţi 2n
ti'p $i spaţiu, $i aflaţi 2ntr?o situaţie care foarte
frecvent e8clude orice răspuns K actiunile ce produc
pericole s2nt, de re"ulă, unidirecţionale+ Ele nu
constituie sc%i'buri, de aceea, nu pot f2 lirnitate sau
re"le'entate sau 'enţinute 2n alt 'od 2ntr?un cadru
fi8, prin contracte, de'onstraţii reciproce de forţă,
ne"ocieri sau căutare de consens+ Su"ere3 că niciunde
altundeva dec2t 2n ca3ul acţiunilor la 'are distanţă,
tipice societăţii
nepre'editate ale acţiunii nu sehigh=teclî,
noastre potrivesc 'aiscopurile
bine cu
i'a"inea unui Celălalt slab, vulnerabil, lipsit de
putere, după curn a fost descris de vinas K ele s2nt
2ntr?adevăr lipsite de putere pentru că nu pot plăti ceea
ce s?a făcut pentru ele G$i nici nu pot recornpensa
05
ETICA POST4O&E)>

faptele noastreH $i vulnerabile pentru că nu ne pot

2'piedica să face' ceea ce consideră' că 'erită
făcut K o dată
inversare pentru totdeauna,
a rolurilor, fără nici
s2nt i'obili3ate o speranţăaide
ca receptori
acţiunii 2n care noi s2nte' sin"urii subiecţi activi+
&upă cu' sublinia3ă Arne Xo%an Retlesen, această
2'prejurare de'onstrea3ă
i'perfecţiunea e8tre'ă a oricărei etici care lea"ă
responsabilitatea de reciprocitate+ Indivi3ii nenăscuţi
nu se pot ridica să?$i revendice drepturile K
reciprocitatea le este 2n 'od ire'ediabil inaccesibilă+
Totu$i, acest fapt e'piric+++ nu 2i e8clude ca destinatari
ai responsabilităţii noastre+
&reptul lor de ba3ă e dreptul la o viaţă pe o planetă de
nelocuit din punct de vedere ecolo"ic K ca să nu 'ai
trebuiască să ave' "rijă ca ei să nu vadă niciodată
lu'ina 3ile56+

E8tinderea responsabilităţii de care are nevoie $i

fară de care nu se poate descurca Bsocietatea cu
riscuri, e8cept2nd ca3ul cu re3ultate catastrofale, nu
poate f2 ar"u'entată sau pro'ovată 2n conditiile cele
'ai cunoscute $i acceptate 2n tipul nostru de societate,
cele de sc%i'b corect $i de reciprocitate a beneficiilor+
Indiferent ce altceva ar ft să f2e 'oralitatea dorită, ea
trebuie să f2e 2nainte de toate $i 2n cel 'ai 2nalt "rad o
etică a autolimitării Ga$a cu' 'oralitatea pro'imităţii
a fost 2ntotdeauna $i a trebuit să f2eH+ E8act ca $i 2n
conte8tul Basocierii 'o?rale, sarcina vi3uali3ării
consecinţelor acţiunii sau inacţiunii G$i vina de a
ne"lija necesitatea
incorectH vi3uali3ării
$i 'odelarea lor sau
acţiunii pede'ăsura
a le vi3uali3a
unor
ase'enea consecinţe, revine clar $i cate"oric
actorului+ Scu3a Bnu a' $tiut, Bnu a' vrut nu
constituie o scu3ă pe care responsabilitatea 'orală, la
orice nivel, să o accepte Gde$i repre3intă o scu3ă
acceptabilă 2ntr?un tribunal, cu condiţia ca i"norarea

 A'c Xo%an Rctlcsen, 2elations :ith @thers

in 7artre and L>!inas + 3ssessing the "znplications )br
an Ethics o)W Pro'irnit Gcitat dc la p+ ?5 din tc8tul
nepublicat datat ianuaric :<<5H+ &cspărţirca
rcsponsabilităţii dc rcciprocitatc cstc, după părerca lui
Rctlcscn, actul decisiv care punc tcoria ctică a lui
vinas
tcorii+ 2n dc
Oric2t contradicţie
sofsticatăcu$i dc
aproapc toatc cclclaltc
atcnt ar"u'cntată ar
fi tcoria ctică a lui )a.ls, c%iar $i acolo Bape lul la
GGjustiţic ca dreptatcV cstc 2ndrcptat cătrc prcocuparea
fecărui individ faţă dc propriul loc $i dcstin posibil
2n aranja'cntul politic, a cărui valoarc etică c sfătuit
să o cvaluc3c+ In accst scns, GGrcvcrsibilitatea
perspectivclorV atinsă la nivelul postconvcnţional al
raţionării 'oralc 2n tcoria fccundă a lui a.rence
Yo%lbcr", nu arc o soartă 'ai bună+ Indirect, accasta
sc aplică $i la strădania neobosită a lui Waber'as dc a
includc aceea$i idcc  responsabilitatca
univcrsali3ată 2n asu'arca rolurilor, conccpută ca
rcciprocitatc universali3ată  2n discursul său asupra
cticii Gp+ 00H+
05<
!F4U>T (AU4A>
'enţionată să nu f2e i"norare a e"ii 2nse$iH+
Indiferent dacă 'ă afiu 2n interiorul cercului
pro8i'itătii sau 2n afara lui, s2nt răspun3ător din punct
de vedere 'oral pentru i"noranţa 'ea, 2n acela$i fel $i
2n aceea$i 'ăsură 2n care s2nt răspun3ător din punct de
vedere 'oral pentru i'a"inaţia 'ea $2 pentru
2ntinderea ei la li'ită, atunci c2nd trebuje să acţione3
sau să 'ă reţin de la acţiune+
BPri'a datorie a oricărei etici viitoare, spune
Wans Xonas, trebuie să fie Bvi3uali3area efectelor
2ndepărtate ale 2ntreprinderii te%nolo"ice+ Etica, a$
adău"a eu, diferă de practica obi$nuită actuală de
controlare a cri3ei prin faptul că trebuie să se ocup e
de ceea
'od ce nu tăr2'ul
spe?cific s?a 2nt2'plat 2ncă, de$iunterenul
nesi"uranţei viitor de
carejoce 2n
al
unor scenarii confiictuale+ Ri3ualj3area nu poate
pretinde niciodată că oferă tipul de si"uranţă pe care
e8perţii, cu cuno$tinţele lor $tiinţifice $i cu 'ai 'ica
sau 'ai 'area lor credibilitate, afir'ă că 2l
"arantea3ă+ &atoria de a vi3uali3a i'pactul viitor al
actiunii Gasu'ată sau neasu'atăH 2nsea'na a acţiona
sub presiunea unei nesl"uranţe acute+ Po3itj a 'orală
constă e8act 2n a te convin"e că incertitudinea aceasta
nu e nici respinsă, nici supri'ată, ci con$tiincios
adoptată+ Jndeplinirea eficientă a sarcinii apropiate Go
strădanie ce per'ite 'ai 'ultă si"uranţă sau 'ăcar
'ai 'ultă 2ncredereH este supusă, de o persoană
'orală, unei
neapărat specifice de gradul
evaluărisarcinii doi prin $i
apropiate standarde
cel 'ainu
probabil neţin2nd sea'a de c2$ti"urile $i pierderile
directe sau indirecte ale e8ecutantului  iar această
evaluare desc%ide porţile 2ndoielii $j unei a doua
anali3e, care concurea3ă să fie pri'a+ Pese'ne că se
pot concepe 'oduri de acţiune, prescrise al"orit'ic $i
fără ec%ivoc corecte, dacă sarcina e apreciată doar
prin criterii de eficacitate sau prin utili3area cea 'ai
eficientă a resurselor disponibile Ga$a cu' atitudinea
te%nolo"ică o deter'ină să fie apreciatăH+ O dată ce e
adoptată o po3iţie 'orală, totu$i, s2nt aplicabile doar
principii euristice  re"uli e'pirice care nu păstrea3ă
nici 'ăcar "aranţia obiceiurilor trecute $i care nu pot
pro'ite cu onestitate 'ai 'ult dec2t o $ansă va"ă de
succes
trebuie $isăo"%ide3e
speranţăviitoarea
de a evitaetică,
ce e su"erea3ă
'ai rău+ Ceea ce
Xonas,
este Euris>ica Fricii, subordonată, la r2ndul său,
Principiului Tesiguranţei / BProfeţiei răului trebuie să
i se acorde 'ai 'ultă atenţie dec2t profeţiei fericirij+
Pentru o euristică născută din pericol $i care
0;1
ETTCA POST4O&E)>

acu'ulea3ă 'ereu pericole, Bpri'a ur"enţă este

neapărat o et2că a pre3ervării5: $i a prevenirii, nu a
pro"resului
Cel 'ai$i'are,
a perfecţiunii
cel 'ai radical
+ rău dintre toate este
2nsă a'eninţarea cu do'nia liberă a valorilor
te%nolo"ice, $i, 2ntr?adevăr, după cu' a' vă3ut
anterior, cu tendinţa cea 'ai inti'ă a civili3atiei
'oderne+ In dile'a Ba f2 sau a nu fi din 3ilele
noastre, e 2n joc 'odernis'ul 2nsu$i+ &eoarece
valorile 'oderne s2nt cele 'ai solid 2nrădăcinate 2n
con$tiinţa de sine a societăţii noastre $i cele 'ai intens
apărate $i nutrite de instituţiile sale, perspectivele
eticii susţinute de Xonas  $i 2n special 2n situatiile
c2nd etica este foarte necesară  nu arată foarte
2ncurajator+ )ă'2ne să vede' cu' poate fi tradusă
nevoia intuitiv evidentă de B'oralitate la distanţă
spaţială $i te'porală 2n interese sociale efective $i, 2n
consecinţă,
post'odernă a2n'orbiditătii
forţe politice
naturalereale+ )evelaţia
a 'odernis'ului
poate f2 de ajutor+ &ar faptul că nu are 2ncredere 2n
certitudini $i că nu pro'ite nici o "aranţie, că refu3ă
să 2n"%eţe istoria, 2n profeţii sau 2n le"islaţie
pree'ptivă, 2nainte ca istoria să?$i ur'e3e cursul,
 constituie cea 'ai re'arcabilă trăsătură a
post'odernis'ului, sursa ener"iei $i a slăbiciunii sale,
2n e"ală 'ăsură+
)esponsabilitatea noastră 'orală colectivă,
ase'enea responsabilităţii 'orale a fiecăruia dintre
noi, 2noată 2n apele incertitudinii+ Incertitudinea fost
2ntotdeauna patria opţiunii 'orale, de$i filosofia
'orală 'odernă $i practica indiferenţei au fcut tot ce
au putut
faptă+ In pentru a o ne"a
acest sens, 2n teorie
situaţia $i a o repri'a
post'odernă a eticii 2n
nu e
nouă+ Ce este cu adevărat nou e caracterul enor' al
'i3ei+ &acă asta e ceea ce ne?a făcut con$tiinţa de
sine post'odernă să 2nţele"e', noua 2nţele"ere 'ai
are cale lun"ă p2nă la co'pensarea loviturii aplicate
certitudinilor noastre călduţe, senine+

Z Wans Xonas, 4he "mperati!e of2esponsibilit/

"n 7earch ofan Ethicsfor the 4echno=logical 3ge,
Univcrsity
Xonas nu iasă
ofC%ica"o
cititoruiuiPrcss,
nici o:<;,
2ndoială
pp+ că
09,ncvoia
0M, 5:+
de
prudenţ* e su"erată nu dc tea'a faţă dc neputinţa
ie%noio"iei, ci faţă dc forţa ci Bpcricoiul dc dc3astre
carc 2nsoţc$te idealul baconian aI puterii asupra
naturii prin tc%nolo"ia $tiinţifică rc3ultă nu atit din
ncajunaurilc apicării salc, c2t din di'enaiunca
succesului Gp+ :;1H+ BPrincipala 'ca tea'ă c Ic"ată
dc apocalipsa ce a'cninţă din partea escnţci dina'icii
spontane a civili3aţici tc%nicc ca atarc, inerentă
structurii salc Gp+ 010H+
0; :

5O5 5de 5`O +2 ejep 2

SU55Se O 5 555 N+IS 5Ui2Ul
5p5du82`  un U5X5XLp l 5+IL5U5X 5+rds euoee +ier
Xu+rnu
U5 U+rnA"
2I+iO5lA 5 U5: 5p J5lS:fl5\5 U5:flUIurţ
5 5Xeo2ru5sfldflS5+2d 5e+vsr US  5UIUl
5jund2s2u i> U5: 5p 5`25us 5:U` ifljfluiflip
>r.unC U tejXe  555  r3e 5p rs5dnX5+2ur
XO+lfl5s eU+rnp 5d iUUifl> UXUr 5
5A:UXfl5 XOjUfl+IoX5 UlUl UiA5p 55 i d5ip5u
iou ej P  p 5trid5sp5u e3enue nes
e!e5+2o5  du8r ur e
5X`5OS iUuuips U X5U5  O  5SjUX U`S
55ure i 5IeA5pe >u>s 5+re58ur r+rrrjrr isee
 ut8s2rndse+i j5tu 5 3+Ins
j+S5X5: un e nes uieu2 sed un e
`nu8siua5por+usod At!A 5:
e>r.un) u>
55SUU i 5+IUO
5X:OUUUSU 5p5piXOS
SflXSLp U lUp Jnjnars2uX5pou8
3e n5
5XUS+r5A2ut8 55 i5 5iUjS25j 5jU 5Ui5pour
2iir+ue >lJli>p>z e tUItSiU+:5pou8so
ifl:nUIsiu:5pou8 5jU J).iotu XO`2X3iXU5i
U5XU5 5d s5iojd un u+r5poursod U:pUO5
 52rtsuoX
5je+ro2u 5Ueos+i5d
tU5UU+U25: 55 du+u ur jeuoiea pou8 ur eX5ds J+u5nd
re r8j 5XUUJ 2etu j55 :5 etn u'e=) J.0J 5d 
2+rop Uie+j 5:UH 5d l`5 5p flU5 nu
5UO 2IeXou8 Ifli 5S5 UUipnr+r55 U5+8e+r5`nds
5 p5+:5 
5

 fl5S5+l5
IXUXO`d\5 L5S5l8 ee+rnp
U irrXn+ro25 U 5d jn. ieoj
itjnXOflU U 5I5 e5i5p5+:5u: 5 5S5iOpu2 
5U2`25o U` U55dS5X soj
U UAiU5u USU55U U5Uflislu8o+Id U5 5S52flUe
 UU+I5pou8sod U52UflX u2 5kU+rOr+a i5uI8os+:5d
i5pr+:o5 e5:U3:jUue r+iip 5UiS 2+I` ki8Xoui
U5:5p5i5u: flXU5d uiuds je un :5:U 55i5
5d555+:d 5p 5dtUO5 XUU5AUI IXt: :5:U
Uffl!5+r UA rrti U5 rtXU5 L5S55U ft8r2+d55ur ej
I8!iX5AU SOX :5 nXo2j

$$,,L$@@NI
5 :IjS M  +SlA5X N 5f555j O

J
!F4U>T (AU4A>
Jn cel 'ai citat dintre toate pasajele sale citate
frecvent, Qalter (enja'in pre3intă sensul descoperit
de el 2n tabloul lui Ylee, 3ngelus To!us. In"erul
pictat, a$a cu' :?a vă3ut (enja'in,
arată de parcă ar f pe punctul să se 2ndepărte3e de
aripilece2ntinse+
ceea prive$te
A$afi8+
se Are
2nfăţi$ea3ă
oc%ii 'ari,
2n"erul
"ura
istoriei+
desc%isă,
#aţa
2i e 2ntoarsă spre trecut+ Acolo unde noi percepe' un
lanţ de eveni'ente, el vede o sin"ură catastrofă, care
'ătură ruinele $i i le aduce la picioare+ In"erul ar vrea
să ră'2nă, să tre3ească 'orţii $i să 2ntre"ească ceea ce
s?a dăr2'at+ &ar porne$te o furtună dinspre Paradis,
care 2i prinde aripile at2t de violent 2nc2t nu $i Ie 'ai
poate 2nc%ide+ Această furtună 2l aruncă, fară ca el să
se poată 2'potrivi, 2n viitorul către care stă cu spatele,
2n ti'p ce 'unţi de ruine cresc 2n faţa lui+ #urtuna
este ceea ce nu'i' pro"res
4orţii nu vor fr tre3iţi, ceea ce s?a dăr2'at nu va
fr 2ntre"it+ 4untele de ruine va continua să crească+
Cei care au suferit au suferit+ Cei care au fost uci$i vor
ră'2ne
că a' fost'orţi+ Toc'ai fu"a
2ndepărtaţiH Gsau, 'ai
de oroarea de"rabă, faptul
ireversibilului $i a
ire'ediabilului ne pare  nouă care a' fost respin$i
 un Blanţ de eveni'ente+ Totu$i, doar pare a$a K
nu'ai ne2ncetinirea v2ntului, care 2'piedică
2ntoarcerea 2n Paradis, face ca Iucrurile să pară astfel+
S2nte' 'enţinuţi 2n 3bor de forţa respin"erii, nu de
cea a atracţiei+ Ceea ce vre' este să plecă' de aici+
Unde speră' să ateri3ă' G$i unde c%iar ateri3ă', de$i
nu'ai pentru o clipă trecătoare, destul pentru ca
aripile obosite să prindă din nou av2ntH este un Bacolo
la care ne?a' "2ndit puţin $i despre care $ti' $i 'ai
puţin+ >outatea locului va oferi un ră"a3  p2nă ce
lacri'ile de bucurie se usucă, oc%ii se adaptea3ă $i
descoperă
2nainte, că 'untele
anu'e cre$te+ de ruine face ceea ce facea $i
Evadarea nu va părea totu$i o fu"ă, dacă nu
pentru altceva, 'ăcar pentru credinţa  uneori
e8pri'ată sub for'a unei utopii vi3ionare, dar 'ai
adesea doar e8istentă 2n acel spaţiu neconfortabil ce
separăllea"ă tea'a de disperare  că este un loc 2n
care 'untele de ruine rru cre$te, că ceea ce e 2ntre" nu
se dăr2'ă, 2n ti'p ce ceea ce s?a dăr2'at se repară, că
'orţii se tre3esc sau nu 'or deloc+ Un ase'enea loc e
viitorulK cel puţin un ase'enea loc nu este niciunde
altundeva+ &acă 'odernis'ul, a$a cu' su"erea3ă
Xean?#ranois yotard, a căutat le"iti'itate nu 2n
'itul ori"inilor, nu 2ntr?un Bact fondator, ci 2n viitor,
dacă viaţa pe
Qalter (enja'in, 4heses on the Philosoph
ofistor, 2n "lluminations/ Essas and 2e)lections,
trans+ Warry !o%n, Sc%oc-en, >e. or-, :<9, pp+
06M06+
0;;
ETICA POST4O&E)>=
ba3a Bunui proiect a constituit 'odul caracteristic de
e8istenţă 'odernă, acel proiect, acea 4are Idee din
esenta nelini$tii 'ode'e, acea lanternă călău3itoare
de la prora vasului 'odernis'ului, a fost ideea de
emancipare? / o idee care?$i e8tra"e se'nificaţia din
2ncătu$ările
ceea ce nea"ă
de$icare
2'potriva
vrea săascape,
ceea ce
dinserănile
revoltă
ce vrea
dinsă
le vindece  $i 2$i datorea3ă far'ecul pro'isiu nii de
ne"are+ &espre ceea ce ar fr viaţa fără cătu$e sau răni,
4area Idee de E'ancipare spune puţin $i $tie $i 'ai
puţin+ Acea viaţă de după e'ancipare a fost "ă3duită,
la ur'a ur'ei, 2n viitor  un Celălalt absolut,
neinteli"ibilul $i inefabilul+ Acolo $i doar acolo, poate
fi considerat 2n si"uranţă, căci oric2t de 'ult ţi?ai forţa
oc%ii, sin"urul lucru ce?l poţi vedea e propria i'a"ine+
Astel i'a"rnea poate ra'ine ve$nic fără pată,
felicit2ndu?se pentru inocenţa sa intactă, ne2ncercată+
#ericirea viitoare a servit drept 'ască a repulsiei
create de pre3ent+ 4area Idee a dat un sens nou,
'odern suferinţei, eliberată de vec%ea sa se'nifrcaţie
oplus,
datăsuferinţă
cu destră'area Paradisului+
B2n nu'ele, Era acu',
Bde dra"ul K ca $io2nainte,
dată 2n
nenorocirea era conditia $i "arantul fericirii+ &ar
sensul 'ode' era diferit de cel vec%i+ Suferinţa nu
'ai repre3enta o 2ncercare de cucernicie K era acu' un
act cu scop $i funcţie+ 4odernis'ul Gal cărui cuv2nt de
du% este că 'edica'entul are acu' efect dacă nu e
a'arH nu a declarat ră3boi suferinţei  a jurat doar
ani%ilarea unei suferinţefară scop, fară funcţie+
&urerea neplanifrcată $i nesolicitată era acu'
abo'inabilă $i de neiertatK dar dacă servea un scop,
dacă era Bun pas necesar către viitor, durerea putea
să fre  trebuia să fre  i'pusă+ Cei săr'ani au
nevoie de $i 'ai 'ultă sărăcie pentru a 2nvăţa cu' să
se 2'bo"ăţească+
astfel Unii trebuie
2nc2t Becono'ia sa obţină
să producă 'ai Cei
'ai 'ult+ puţincare
trăiesc de a3i pe '2ine trebuie sco$i din plasa lor de
si"uranţă, ţesută prin tradiţie, spre a fi forţaţi să
consu'e 'ai 'ult pentru propria satisfacţie+ Trebuie
tăiat un 'e'bru pentru a salva trupul+ Trebuie
sacrificate o 'ie de vieţi pentru a salva 3ece 'ii+
(unătatea viitorului nu e dec2t de"%i3ată 2n cru3i'e a
pre3entului+
&ar planifrcată $i cu scop poate f2 doar durerea de
a3i+ &urerea de ieri  c%iar dacă pretenţia de a avea
un scop a fost ridicată la ora aceea 2n nu'ele său  s?
a dovedit a fr fără scop $i fără rost, de vre'e ce viaţa
astă3i nu e 'ai fericită dec2t a fost atunci, iar viitorul
fericit ră'2ne, ca
Cf+ Xean?#ranois yotard, Le Postmoderne
e'pliGu> au' enfants/ Correspondance, 0(?80(5,
Faliiee, Paris, :<, pp+ 59, ;6+
0;6
!F4IX>T (AU4A>
$i 2nainte, de cealaltă parte a ori3ontului+ Astfel,
durerea de a3i, cea 2ncă nediscreditată, repre3intă un
avans faţă de durerea de ieri  pro"resul continuă, noi
pro"resă', Guod erat demonstrandum. Pro"resul
poate că nu 2nsea'nă 'ai puţină suferintă  nu 2ncă,
nu 2n punctul pe care :?a' atins p2nă acu'+ &ar
2nsea'nătrecerea
funcţie, 2ntr?adevăr reducerea
ne2ncetată suferinţelor
de Ia o suferinţă )ara
fără sens
la una cu sens  2nsea'nă a face lu'ea 'ai ratională.
Cu o sin"ură piatră a rationalităt 'odernis'ul a
ucis două păsări+ A reu$it să reconsidere ca inferioare
$i conda'nate toate acele for'e de viaţă care nu $i?au
2n%ă'atpropriile dureri la carul )atiunii+ i a obţinut
un control si"ur asupra durerilor ce ur'a ea 2nsă$i să
le i'pună+A'bele reali3ări i?au dat 2ncrederea $i
curajul de a continua, care altfel i?ar fr lipsit 2n
totalitate+ &e ase'enea, au făcut casa construită de
'odernis' $i "uvernată de le"i, pri'itoare pentru
cru3i'ea ce s?a autopre3entat ca etică superioară+

P/o'/&6 2o/ai
#acultatea raţionalităţii per'ite 2ntel e"erea unei
serii de evenrrnente, pre3ent2nd succesiunea
te'porală ca Bde3voltare, ca trecere de la o stare
inferioară la una superioară, ca un lanţ unde fiecare
veri"ă e un 'ijloc Go condiţie necesară sau o cau3ăH
pentru cea care ur'ea3a $i unde stările ulterioare
de3văluie retrospectiv sensul celor precedente+
Ti'pul?spaţiu invocat de 'e'oria 'ode'ă e linear $i
vertical, nu ciclic+ $i ori3ontal+ In acest ti'p?spaţiu,
B2nainte 2nsea'nă B'ai jos $i Binfe?rior + &e
ase'enea, Binferior 2nsea'nă B2nvec%it  o relicvă
sau o poticneală
2ntr?o a trecutului,e8ecuţia,
celulă, a$tept2ndu?$i un conda'nat Ia 'oarte
un stri"oi, un
intrus nele"iti' 2n casa pre3entului+
E8istă o variabilă atent tăinuită totu$i 2n acest
proces din care ti'pul?spaţiu apare ca un teren de
luptă 2ntre viitorul GsuperiorH $i trecutul GinferiorH+
Această variabilă este puterea  superioritatea e
2ncercată $i dovedită 2n victorie, inferioritatea 2n
2nfr2n"ere+ Povestea pro"resului e spusă de
2nvin"ători+ Cei 2nvjn$i s2nt bla'aţi+ Uneori ei s2nt
adu$i la tribunal, judecaţi $i conda'naţi  drept
cri'inali+ Cel 'ai frecvent s2nt doar co'păti'iţi ca
bolnavi incurabili, inapţi sau i'aturi fără speranţăK
inferioritatea lor are nevoie de un suprave"%etor, nu
de unjudecător+ In nici un ca3 nu poate f2 etic%etat
drept cru3i'e că3uţi+
celor aproape trata'entul dur al celor
&i' potrivă, că3uti
undeva saueste
ad2nc, al
'oral
0;9
ETICA POST4O&E)>A
o faptă bună pentru cei ce pot trăi 2ntr?o luine curăţată
de cri'inali $i, pentru cei trataţi cu duritate, o lecţie
ad'inistrată Bspre binele Xor+
Trebuie să fii 'ai 2nt2i 2nvins pentru a f2 acu3at de
i'oralitate, iar acu3aţia să Bţină+ Conducătorii
Fer'aniei na3iste care au ordonat e8ter'inarea au
fost judecaţi, conda'naţi $i sp2n3uraţi, iar faptele lor,
care ar fi intrat
ascensiunii u'ane2n cărtile de istorie ca
dacă Fer'ania ar povestea
fr fost
victorioasă, au fost clasificate drept cri'e 2'potriva
u'anitătii+ Rer dictul e si"ur, 2n aceea$i 'ăsură ca
victoria ce l?a făcut posibil+ Ra re3ista p2nă c2nd cărţile
vor fi făcute din nou $i astfel 'e'o?ria istorică va f2 $i
ea refăcută pentru a se potrivi altor '2ini+ &acă cei
victorio$i nu s2nt 2nvin$i la r2ndul lor, propria cru3i'e
sau cea a acoliţilor $i a protejaţilor lor nu va ajun"e la
judecată+ Xustiţia e suportată de cei 2nvin$i, dar cu'
povestea justiţiei nu poate fi spusă dec2t de
2nvin"ătorii de a3i, ea pre3intă lu'ea de fiecare dată
ca pe o lu'e 2n care i'oralitatea $i pasibilitatea de
pedeapsă s2nt sinoni'e+
continuat
Epocaprin
'odernă
"enocid+s?a
Jntr?un
fondat
fel, pe
ru$inea
"enocid
'asacrelor
$i a
de ieri s?a dovedit o slabă protecţie 2'potriva
'ăcelurilor de a3i, iar facultătile de 2nţele"ere
e8traordinare ale raţiunii pro"resiste au contribuit la a
o 'enţine slabă+ &upă cu' a observat recent Wl
(ji, Ban"oasa profundă ce a ur'at ră3boiului din
Rietna' nu a repre3entat o re'u$care pentru
sacrificarea oa'enilor, ci căinta 2n fata 2nfr2n"erii+
>u ar fi e8istat nici o an"oasă dacă jertf2rea nu s?ar f2
2nc%eiat prin 2nfr2n"ere+ G>u s?au au3it prea 'ulte
re"rete publice 2n ur'a e8ter'inării %otentoţilor de
către buri, sălbăticii co'ise de Carl Peters 2n Africa
de Sud Fer'ană, sau a reducerii populaţiei din Con"o
de la două3eci
auspiciile re"elui de 'ilioane
eopold :: alla(el"iei+H
opt 'ilioane
5 sub
&acă e8istă
an"oasă, ca 2n ur'a interventiei u'ilitoare din
Rietna', lecţia 2nvătată de cei 2nvin$i este că trebuie o
forţă 'ai 'are $i 'ai ef2cientă, nu 'ai 'ultă
con$tiinţă etică+ In Anerica, ru$inea Rietna'ului a
contribuit 'ai 'ult la perfecţionarea te%nicii de
ră3boi dec2t la o autoanali3ă 'orală+ Cu
suprave"%erea electronică $i cu proiectilele
inteli"ente, oa'enii pot f2 uci$i acu' 2nainte de a
avea vreo $ansă să reacţione3e, uci$i de la o distanţă
de unde uci"a$ul nu vede victi'ele $i de unde, cu at2t
'ai puţin, nu trebuie Gsau, 2ntr?adevăr, nu poateH să
nu'ere cadavrele+

Cf+ W: (ji, LePatrimoine de "a cruaut>, 2n

Bc &bat, vol+ M5, :<<5, pp+ :9;:96+ G(iji
citea3ă aici studiul facut dc Wanna% Arcndt
i'pcrialis'ului+H BE8istă un lucru, spunc (ji, Bpc
care justiţia :: 2'partc cu injustiţia K c nevoic, pentru
e8crcitarea
:
a'2ndurora, dc autoritatea fortci Gp+ :9MH+
nsă$i noţiunea dc Bcri'ă 2'potriva u'anităţii nu s?
ar fi inrădăcinat niciodată 2n con$tiinţa 'odcrnă dacă
nu ar f fost 2nsoţită dc o dc'onstraţic convi n"ătoarc
dc forţă+
0;M
!F4U>T (AU4A>
Cei victorio$i  triu'fători sau frustraţi  nu se
2nnobilea3ă 'oral, dar nici victi'ele lor+ &e re"ulă,
victi'ele nu s2nt superioare din punct de vedere etic
uci"a$ilorK ceea ce le face să pară 'oral 'ai bune $i
:e face credibilă pretenţia 2n acest sens, e faptul că,
f2ind 'ai slabe, au avut 'ai puţine oca3ii să co'ită
barbarii+ &ar nu e8istă nici un 'otiv pentru care să
trebuiască să tra"ă din 2nfr2n"erea lor 2nvăţă'inte
diferite de cele trase de 2nvin"ătorii frustraţi  $i
anu'e că protecţia 2'potriva cala'itătilor viitoare nu
constă 2ntr?o adoptare de atitudine etică, ci 2n
ar'a'ent 'ai 'ult $i 'ai puternic Gde$i a doua nu o
e8clude nicidecu' pe pri'a pri'a fiind un 'ijloc
util pentru obţinerea celei de a doua, iar a doua fiind
un suport si"ur
au cucerit pentru
aos?ul pri'aH+ C2ndtrupele
$i Ca'bod"ia, le?a venit r2ndul $i
vietna'e3e
au de'onstrat că le?au ră'as puţine lucruri ne2nvăţate
de la călăii lor a'ericani+ Fenocidul 2nfăptuit de
croaţi 2n ti'pul do'inaţiei na3iste i?a dter'inat pe
descendentii victi'elor lor s2rbe cu at2t 'ai 'ult să
ucidă, să viole3e $i să epure3e etnic+ A'intirile
Wolocaustului 2ntăresc ocupaţia israeliană asupra
re"iunilor arabe  deportările 2n 'asă, ra3iile, luările
de ostatici $i la"ărele de concentra re s2nt ad2nc săpate
2n 'e'orie ca f2ind foarte eficiente+ Pe 'ăsură ce
istoria avansea3ă, injustiţia tinde să fie co'pensată
prin injustiţie cu inversare de roluri+ &oar 2nvin"ătorii,
at2ta ti'p c2t victoria lor ră'2ne cate"orică, s2nt cei ce
consideră saudrept
co'pensaţie repre3intă
triu'f al2n justiţiei+
'od "re$it acea
4oralitatea
superioară e 2ntotdeauna 'oralitatea celor superiori+
&upă cu' spunea E+ 4+ Cioran, B'arii
persecutori se recrutea3ă printre 'artirii cărora nu li
s?a tăiat capul K un profet fanatic al B2nsănăto$irii
'orale a o'enirii Bcorupte 'oral nu e dec2t un
Btiran ratat, un călău apro8i'ativ, la fel de vrednic de
ură ca $i tiranii, ca $i călăii de 'are clasă+ Societatea,
re3u'ă Cioran, este Bun infern de '2ntuitori+ BToate
autorităţile 2$i au (astilia lor
Cel ce propune o credinţă nouă este persecutat,
p2nă c2nd devine el 2nsu$i călău
adevărurile 2ncep printr?un conflict cu poliţia $i
sflr$esccare
pentru prin aia se
suferit
sprijini
de"enerea3ă
pe eaK căciNn
orice
le"alitate,
absurditate
după
cu' $i orice 'artiriu se ter'ină 2n para"rafele
codului, 2n "ustul searbăd al calendarului sau 2ntr?un
nu'e de stradă+++ Un 2n"er ocrotit de un jandar' 
iată cu' 'or adevărurile $i cu' 2$i dau du%ul
entu3iasrnele;+
;
E+ 4+ Ci oran, A 7hort istoQ ofeca, trans+
)ic%ard Wo.ard, guartet (oo-s, on?don, l <<1, pp+
5, l M0, M; GE+ 4+ Cioran, 4ratat de descompunere, 2n
ro'2nc$tc de lrina 4avrodin, Editura Wurnanitas,
(ucurc$ti, :<<0, pp+ :1, ::, ::H+
0;
ETICA POST4O&E)>
>ici o victorie 2'potriva neo'eniei nu pare să fi
făcut lu'ea 'ai si"ură pentru o'enire+ Triu'furile
'orale evident nu se acu'ulea3ăK 2n ciuda pove$tilor
despre pro"res, 'i$carea nu e lineară, c2$ti"urile de
ieri nu s2nt reinvestite $i nici "ratificaţiile o dată
acordate nu s2nt ireversibile+ 4ereu, cu fiecare
sc%i'bare 2n balanţa de forţe, revine spectrul
neo'eniei+ ocurile 'orale, oric2t de devastatoare au
fost con?siderate la 'o'entul respectiv, 2$i pierd
treptat din efect, p2nă c2nd s2nt uitate+ In ciuda 2ntre"ii
lor lun"i istorii, opţiunile 'orale par 2ntotdeauna să
2nceapă cu 2nceputul+
pune>u la e2ndoială
de 'irare că e8istăpro"resului
realitatea 'otive serioase
'oralpentru
$i, 'aia
ales, a celui de tipul pe care 'odernis'ul pretinde că
2l pro'ovea3ă+ Pro"resul 'oral pare a'eninţat 2n
esenta sa, de c%iar 'odul 2n care e pro'ovat+
Af2nitatea inti'ă 2ntre superioritatea 'orală a ordinii
$i superioritatea 'ult prea 'aterială a apărătorilor săi
face ca fiecare ordine să devină 2n 'od specific
precară $i o invitaţie per'anentă la neca3uri  2i face
nervo$i pe apărători $i invidio$i pe cei protejaţi+ Pri'ii
nu vor e3ita să i'pună recalcitranţilor ascultare,
absolvind constr2n"erea co'isă ca act 'oral+ Ulti'ii
nu vor ocoli violenta pentru a?$i c2$ti"a dreptul la
acordarea sau la refu3ul iertării+

No0a &<o/in& 2oniaiă 6a0

/&o/'ani<a/&a I02ii
E8perienţa nesi"uranţei atin"e fa3a acută ori de
c2te ori re3ultatul sociali3ării 2$i pierde soliditatea $i
de aceea spaţiul social e8istent 2$i pierde transparenţa
2'preună cu puterea de constr2n"ere $i de per'isiune+
)eacţia spontană la o ase'enea e8perienţă e o sporire
a intensitătii eforturilor de or"ani3are a spaţiului+
Oric2t de stabilă ar fi fost coordonarea7separarea 2ntre
spaţiul co"nitiv, cel estetic $i cel 'oral 2n trecut, acu'
ea se pierde+
Ter'enii
trei spaţii ar'istiţiului
trebuie $i modus
rene"ociaţi, trebuie!i!endi 2ntre
probabil cele
luptat
pentru ei din nou $i trebuie rec2$ti"aţi+ Potenţialul
de3acordului $i al discordanţei 2ntre spaţii, niciodată
pe de?a?ntre"ul sta"nant, erupe acu' $i iese la lu'ină+
>u e8istă nici un control centrali3at eficient care să
poată oferi spaţiului nesi"ur, reprodus continuu, o
aparenţă cle naturaleţe+ Slăbiciunea convenţiei pe care
se ba3a spaţiul aparent dur $i solid e dată la iveală $i
astfel lupta pentru putere $i ră3boiul continuu se
dovedesc a f2 unica ba3ă si"ură a unui
0;<
!F4U>T (AU4A>
%abitat or"ani3at+ Sarcina Construirii unui spaţiu
social nou, se'nificativ, este preluată individual,
"rupat $i colectiv K la toate nivelurile, absenţa unui
a"ent de coordonare7control suficient de a"er $i de
in"enios pentru a arbitra $i, 2n final, a i'pune
conditiile de pace Gadică o ordine $i o lege obli"ator2e
care sa stabilească standardele confor' cărora toate
2ncercările de 'odificare a "raniţelor co"nitive,
estetice $i 'orale pot f2 considerate deviante sau
subversive $i pot f2 efectiv 'ar"inali3ateH duce la o
2n'ulţire Ia nesf2r$it a iniţiativelor obi$nuite,
dispersate, adau"ă %otăr2re $i 2nver$unare fiecăreia $i
face din oricare soluţie acceptată o perspectivă
2ndepărtată+
Perioadele de insecuritate de acest fel nu s2nt
deloc ceva nou, clupă cu' nu s2nt nici reactiile ti pice
la ele+ Se $tie că a'bele apar, 2n toată istoria, 2n ur'a
ră3boaielor, a revoluţiilor violente, a prăbu$irii
i'periilor, sau conco'itent cu eveni'entele sociale
prea vaste sau prea rapide pentru a f2 asi'ilate de
a"enţii de control e8istenti+ E8plo3ia actuală de
eforturi de reor"ani3 are a spaţiului 2n toată Europa G$i
persistenţa 'ocnită, niciodată co'plet stinsă, a unor
ase'enea eforturi 2n lu'ea postcolonialăH poate fi
justificată prin acelea$i 'otive ortodo8e+ #ondarea
une2 Pa' 7o!ietica, a un ei Pa' A>toica, a !idului
(erlinuluj $i frene3ia reor"ani3ării spaţiului, ce a
ur'at,
unui repre3intă
feno'en doar ca3urile
recurentK 'odelulcele
său 'ai recente
cel 'ai alecel
viu $i
'ai renu'it a fost creat de Evul 4ediu 2n ur'a
prăbu$irii bine cunoscuteiPa'2omana.
&acă rena$terea tribalis'ul ui $i a separatis'ului,
după prăbu$irea i'periulu i sovietic strict controlat, 2n
care opri'area severă coopera cu 2ndoctrinarea
perfidă pentru prelun"irea vieţii artificiale a ordinii
'uribunde, era previ3ibilă, reaparaţia unor tendinţe
si'ilare 2n esenţa Ior 2n ţările Bcu adevărat 'oderne
din Occident a surprins 'ulti observatori+ i totu$i,
parado8al, divi3area bipartită a lu'ii, considerată 2n
'are 'ăsură $i pe bună dreptate ca f2ind sursa
nesi"uranţei "lobale, apare retrospectiv ca o "aranţie,
poate 'acabră, dar eficientă, de stabilitate pe
ambelepărţi alea fost
spaţiului "lobal baricadei+ Sc%iţa
trasată cu apro8i'ativă
o forţă i'ună la a
provocări $i la contestări, o 2'prejurare pe care c%iar
$i spiritele cele 'ai pătrun3ătoare au acceptat?o
indirect prin faptul surprin3ător că nu au Iuat 2n
considerare posibilitatea de sc%i'bare+ O dată cu
dispariţia s2r'ei "%i'pate $i a coloanelor de tancuri
ce au 'arcat această sc%iţă, s?au desc%is posibilităti
nebănuite+ Warta lu'ii $i %ărţile locale, care $i?au
dob2ndit autoritatea din aceasta, au devenit din nou
fluide  "ata cu orice sursă de si"uranţă serioasă, o
c%ernare la ar'e 2n sc%i'b+
061
ETICA POST4O&E)>
Această sc%i'bare i2uportantă nu ar putea avea loc
2ntr?un rno?'ent 'a2 puţin potrivit+ Ea apare 2n
perioada a ceea ce se poate nu'i cri3a statului?
naţiune, a acelui ceva 'iraculos care, 2n ulti'ele
c2teva secole, a reu$it să unif2ce $j să Boruo"eni3e3e
procesele de creare a spaţiului co"riitiv, estetic $i
'oral, $i să le consolide3e re3ultatele pe tăr2'ul
suveranităţii sale triunice  politică, econornică $i
'ilitară+
Proliferarea actuală a co'ponentelor ce pretind
un statut si'ilar cu cel c2$ti"at de?a lun"ul istoriei de
statele?naţiuni 'ai vec%i nu atestă că entităţile 'ai
'ici $i 'ai
sau pot luptaslabe potviabilitate
pentru acu' pretinde pe bună
K certifică doardreptate
faptul
că viabilitatea a 2ncetat să fie o condiţie a for'ării
statvlui?naţiune+ a 'odul cel 'ai se'nif2catjv,
sugerează, indirect,pierderea Bviabilitătii, 2n vec%iul
sens, de către ase'enea or"arus'e statale 'ari $i
'edii spre ruari, care pot pretinde să se bucure de
clasica triadă a suveranităţii 2n epoca B'odernis'ului
deplin+ Clădirea supraa"lo'erată a >ati unilor Unite
nu preveste$te triu'ful final al prinCipiului
naţionalist, ci sf2r$itul apropiat a: erei 2n care siste'ul
social era identif2cat pe ba3ă de teritorju $i de
populaţie cu statul?natiune Gde$i nu neapărat, s?o
repetă', sfir$itul epocii naţionalis'uluiH+
astă3i4odul de a3i
G$i e8istă funcţionare
o adevăratăa econo'jei 'ondiale
econom)e mondială&,
ca $i elitele econo'ice e8trateritoriale ce o
e8ploatea3ă, favori3ea3ă or"anis'ele statale care nu
pot i'pune efectiv condiţiile de ad'inistrare a
econo'iei, ca să nu 'ai a'inti' că nu pot i'pune
restricţii asupra felului 2n care cei ce o ad'inistrea3ă
ar dori sa f2e ad'inistratăK econo'ia este de fapt
transnaţională+ )elativ la aproape orice stat, 'are sau
'ic, 'ajoritatea bunurilor econo'ice esenţiale pentru
viaţa de 3i cu 3i a populaţiei sale s2nt Bstrăirie sau,
dată fiind eliberarea de toate constr2n"erile 2n privinţa
transferurilor de capital, pot deveni străine peste
noapte, 2n ca3 că liderii locali se consideră, 2n 'od
nai!, destul de puternici ca să se i'plice+ &espărţirea
dintre
autar%iaautar%ia
econo'icăpolitică Greală
nu poate f2 'aisau i'a"inarăH
co'pletă $i pare$ia
f2 $i irevocabilă+
PauI Ra:ry scria nu de'ult că Brasele $i
naţiunile nu au fost abordate dec2t de soldaţi, de
apostoli $i de ne"ustori+ &e$i toate cate"oriile ră'2n
active 2n "rade variabile, ne"ustorii s2nt astă3i 'ai
activi ca niciodată+ Toc'ai de aceea populaţiile cele
'ai niici pot f2 privite cu speranţă de către aspiranţii
la rolul de creatori de naţiuni, ca furni3ori potenţiali ai
procentului obi$nuit de 'inistere $i a'basade $i
instructori profesionali+ GB)econstruirea funda'entală
a nati unii, după

?5 l
!F4U>T (AU4A>
cu' observa #ic%te profetic, Beste oferită ca sarcină
claselor educate+6H In aceste condiţii, nu pute' dec2t
să repetă' după Eric Wobsba.' că Bni'ic nu nea"ă
faptul că identităţile ]etniceH^ lipsite de se'nificatie
politică sau c%iar e8istenţială+++ pot dob2ndi peste
noapte9 o adevărată forţă ca 2nse'ne ale identităţii de
"rup + i trebuie să acceptă' 2nţelepciun ea profetică
a observatiei lui 4ic%ael Qal3er, care afir'ă că Bdacă
statele devin vreodată cartiere 'ari, e probabilă
transfor'area cartierelor 2n 'ici state+ 4e'brii lor se
vor or"ani3a pentru a?$i proteja politica $i cultura
Iocală faţă co'unităţi
au devenit de străini+ 2nc%ise
&e?a lun"ul istoriei, ori
sau i3olate+++ cartierele
de c2te
ori statul era desc%2s+
Parado8al, 2n era economiei cos'opolite,
teritorialitatea suveranităţii politice devine ea 2nsă$i
un factor 'ajor ce facilitea3ă 'i$carea liberă de
capital $i de 'ărfuri+ Cele 'ai fra"'entate s2nt
unitătile suverane, cea 'ai slabă $i 'ai li'itată ca
2ntindere este autoritatea lor asupra teritoriilor
respective, cel 'ai liber 2nsă e flu8ul "lobal de capital
$i de 'ărfuri+ +lobalizarea econo'iei $i a infor'aţiei
$i fragmentarea G2ntr?adevăr o Breseparare de proastă
calitateH a suveranităţii politice nu s2nt  contrar
aparenţelor  tendinţe opuse $i deci reciproc
conflictuale
factori $i inco'patibile
conco'itenţi 2n re K aranjarea
ele s2nt 'aicontinuă
de"rabă a
diferitelor aspecte ale inte"rării 2n siste'+ Intre ele,
statele controlea3ă starea de ordine 2n locuri ce devin
treptat ceva 'ai 'ult dec2t staţii de tran3it 2n
circulaţia 'ondială a bunurilor $i a banilor
ad'inistrati de co'paniile 'ultinaţionale Gsau, 'ai
corect, non?naţionaleH+ Orice a 'ai ră'as din
'ana"e'entul econo'ic 2n politica de stat, se reduce
la oferte co'?petitive de condiţii atractive $i
profitabile Gi'po3ite scă3ute, forţă de 'uncă ieftină $i
supusă, dob2n3i bune $i  2n ulti'ul r2nd, dar nu 2n
cea 'ai 'ică 'ăsură  distracţii atră"ătoare pentru
'ana"erii ce călătoresc pe banii fir'eiH, suficient de
tentante, se speră, ca să de?ter'ine pro"ra'area unei
2ntreruperi
reali'entareaa avionului+
călătoriei, 'ai lun"ă dec2t pentru

6
jo%ann Fott%cb #ic%tc, 3ddresses to the +erman
Tation, trans+ )+ #+ Xoncs and F+ W+ Turnbuj+:,
Frcen.ood Prcss, Qestport, Conn+, :<M<, p+ :M+
Eric Wobsba.', Dhose Fault=line is it3n:aM,
2n B>e. Statcs'an and Socicty, 0; April :<<0, pp+
0;06+
4ic%ael Qal3cr, 7phe>es of)ustice / 3 efense
ofPluralism and EGualit, (asic (oo-s, >c. or-,
:<5, p+ 5+

?5?
ETICA POST4O&E)>A
upta pentru suveranitate G2n ulti'ă instanţă,
pentru controlul asupra procesului de or"ani3are a
spaţiuluiH devine tot 'ai 'ult o co'petiţie pentru un
procent serios 2n distribuirea internaţională a
capitalului+ Aceasta se aplică a'belor tipuri de
pretenţii de suveranitate observate la ora actuală 
celor ce vin din partea unor re"iuni prospere, cu' este
o'bardia, care nu dorete să?$i 2'partă profiturile
cu straturile 'ai sărace ale populaţiei K aceasta, după
cu' insistă statul, trebuie tratată ca Bo sin"ură
naţiune K $i celor venind din partea unor re"iuni
considerăcu'
sărăcite, a fi eo Scoţia,
parte prea
care'ică
obiectea3ă
a bo"ăţiei
faţăasi"urate
de ceea de
ce
stat ca 2ntre"+ Jn a'bele ca3uri, ne'ulţu'irea e 'ult
ajutată de faptul că este econo'ică+ E ur'ată apoi de
un efort frenetic de a aduna $i condensa senti'entele
difu3e de privaţiune 2n i'a"inea unui destin co'un $i
a unei cau3e co'une, ca $i de un proces de construire
a identitătii colective, ce va f2 utili3at ca un capital
cultural eficient 2n lupta pentru Btransferul puterii de
stat+ Se speră ca o identitate culturală co'ună să
transfor'e privaţiunile individuale 2ntr?un efort
colectiv de redresare+
&iferenţele culturale se'nificative nu s2nt nici
Bdate 2n 'od obiectiv, nici nu pot fi Banulate 2n 'od
obiectiv
un tot doarsau
subnivelate+ Conţinutul
for'a unei 'ulţi'icultural constituie
de si'boluri din
care se pot face, $i se fac, un nu'ăr de selecţii $i de
co'binaţii G2n principiu infiniteH+ 4ai i'portant,
serve$te de 'aterie pri'ă din care se asa'blea3ă
identităţile autoconstruite K diferenţele culturale cu
adevărat se'nificative Gcele de3văluite, observate,
servind ca puncte de orientare sau ca denu'iri pentru
inte"rarea 2n "rup, $i apărate colectivH s2nt rezultate
ale acestor procese de asa'blare a identitătii+ G&upă
cu' re'arca Ernest Fellner, BPentru fiecare
naţionalis' activ, s2nt 'ai 'ulte altele ne"lijabile sau
sta"nante+ Cele care scad s2nt ]2n 'od obiectivV la fel
de le"iti' e ca $i cele active++  Pre3enţa sau absenţa
unor ase'enea procese $i relativa lor intensitate ridică
G2ntotdeauna
nivel de li'bi2n$i'od controversatH
coboară unele
unele li'bi la dialecte
nivel de la
dialecte, or"ani3ea3ă trecutul re'e'orat sau inventat
2n traditii separate sau co'une, su"erea3ă, 2n "eneral,
i'itarea unor si'boluri culturale $i inter3ice
adoptarea altora+ Intr?adevăr, după cu' re'arca Eric

Erncst Feilner, Et",nicit> Cult:=e, Class and

Po:er, in Ethnic i!ersit and Con)Zict in Eastern
Eorope, ed+ Peter #+ Sin"er, A(C Ciio, Santa (arbara,
:<1, p+ 091+

065
!F4U>T (AU4A>
Wobsba.', cu c2t e 'ai defunct $i 'ai ineficient
trecutul, cu at2t cste 'ai Beli< berat pentru utili3are
pur si'bolică, 'obili3atoare +
In toată partea B'oderni3ată a lurnii, nevoia de
identitate tinde astă3i să devină tot 'ai accentuată G$i,
'ai 'ult dec2t 2n trecut, disjunctivăH 2n ur'a e$ecului
tot 'ai evident al statelor?naţiuni de a?$i juca rolul din
trecut de producători $i furni3ori de identitate, adică
de 'ana"eri7apărători eficienţi $i de'ni de 2ncredere
ai 'ecanisrnelor de or"ani3are a spaţiului+ #unctia de
construire a identitătii, 2n care s?au speciali3at statele?
naţiuni
căuta cu consacrate,
at2t 'aipoate
rnultcăuta
3el unpentru
alt a"ent $i 2l va
Bbl2ndeţea
alternativelor disponibile+

N&6i'0/an=ă 7i c/0<i2&
 Jn plus, parado8ul identitătilor col ective create
de o' 2n epoca statelor?naţiuni  tipul de identităţi
ce pot re3ista doar atunci c2nd s2nt percepute ca fiind
Bdate $i astfel transferate dincolo de puterea u'ană
de 'anipulare  nu a dispărut K s?a acce ntuat 'ai
'ult dec2t 2n orice fa3ă anterioară a epocii 'oderne+
Soluţionarea sa, pe de altă parte, a devenit 'ai dificilă
ca niciodată+ Identitătile
Bneproble'atice pot fisocial
doar 2ntr?un spaţiu si"ure
si"ur $i
or"ani3area spaţiului $i producerea identităţii
repre3intă două faţete ale aceluia$i proces+ &ar toc'ai
'arele proiect 'odern al unui spaţiu unificat, dirijat $i
controlat a intrat a3i sub presiune $i se confruntă cu o
provocare critică+
&e la 2nceputul epocii 'oderne, c2nd a devenit o
activitate con$tientă, cu un scop, construirea identităţii
a conţinut 2ntotdeauna o co'binaţie de obiective

Brestaurative $i Bproductive Gpri'a cate"orie

e8pri'ată 2n invocarea de Slut und Soden, la terre et
les morts, a doua 2n nevoia de patriotis', 2n
denunţarea nepăsării ca trădare $i 2n cerinţa de
vi"ilenţă faţă de ca'eleoniH+ Astă3i totu$i aspectele
productive ies clar 2n faţă, deoarece ba3ele aparent
cele 'ai solide ale identităt Gcu' ar fi teritoriul sau
rasaH au fost pre3entate prin practica curentă Gcel puţin
2n partea de lu'e deja apropiată de condiţia
post'odernăH ca ireparabil de f:uide, de a'bivalente
$i nede'ne de 2ncredere+ E8is tă de aceea un fel de
Bcerere socială de ase'enea ba3e Bobiective ale
identitătilor colective ce?$i acceptă desc%is
istoricitatea $i ori"inile creCf+ 4he 0,,!ention o)
4rc,i)t)on, cd+ Eric Wobsba.' anci Tcrcncc )an"cr,
Ca'brid"c
Univcrsity Prcss, :<5, p+ ;+
?5*
ETICA POST4O&E)>=
ate de otn, $i totu$i Ii se poate atri bui o autoritate
supraindividuală $i o vaioare pe care purtătorii
identităţii o pot dispreţui doar pe propriul risc+
Preocuparea
nediscutabilH,faţă de identitate
co'pletată Gadică de spaţiul
cu 8enofobia social
de3voltată 2n
cantităţi invers proporţionale cu 2ncrederea 2n sine a
purtătorilor săi, 2$i caută salvarea, după toate
probabilităţile, 2n teritoriul clasificat drept Bcultură,
creat aproape spe?cial, 2ntr?adevăr, pentru a satisface
cererea intrinsec contradictorie+ #eno'enul descris de
Si'rnel ca Btra"edia culturii Gcontradicţia 2ntre
calitatea culturii de produs al spiritului o'enesc $i
Bobiectivitatea e8traordinară, 'asivă, a culturii
create, a$a cu' a fost ea e8peri'entată de indivi3i ce
nu 'ai erau capabili s?o asi'ile3eH a devenit, cu o
sută de ani 'ai t2r3iu, ulti'a speranţă pentru cei care
căutau identităti solide 2n lu'ea post'ode'ă a
contin"enţei
Centrul atenţiei
$i a no'adis'ului+
2n crearea spaţiului social $i, 2n
acela$i ti'p, 2n construirea identitătii 2l constituie
acu' co'unitatea inventată, confecţionată, 'ascată
2ntr?o +emeinschaft 'o$tenită, 2n stilul T6nnies, dar
de fapt 'ult 'ai ase'ănătoare cu co'unitătile
estetice ale lui Yant, create $i 'enţinute 2n viaţă 2n cea
'ai 'are parte prin intensitatea dăruirii 'ernbrilor lor
sau poate doar astfel+Trăsăturile proprii spaţiului
estetic tind să cople$ească $i să coloni3e3e spaţiul
social $i să preia rolul de instrurnente principale ale
creării acestuia+ Co'unitatea produsă cu ase'enea
instru'ente ia fiintă $i continuă să e8iste, oric2t de
efe'er, prin forţa co'binată a opţiunilor individuale+
&in cau3a nesi"uranţei inerente, astfel de co'unităţi
trăiesc
astfel o2ntr?o staresinistră
tendinţă, de an8ietate
$i doarconstantă $i pre3intă
u$or 'ascată, către
a"resiune $i intoleranţă+ Este o co'unitate fară alte
ba3e dec2t deci3iile indivi3ilor de a se identifica cu ea,
totu$i ba3e care trebuie să se irnpri'e 2n 'intea celor
ce iau %otăr2ri ca superioare $i precedente oricărei
deci3ii individuale K o co'unitate ce trebuie să se
construiască an de an, 3i de 3i, oră de oră, av2nd
co'bustibilul e'otiil or populare drept unică fortă
vitală $i de aceea, o co'unitate 'enită a ră'2ne
ende'ic nesi"ură $i deci a"resivă $i intolerantă,
nevrotică 2n ceea ce prive$te proble'a securitătii $i
paranoică 2n le"ătură cu ostilitatea $i relele intentii ale
'ediului+ >eotriburile lui 4ic%el 4affesoli, cu at2t
'ai ipo%ondre $i 'ai violente cu c2t s2nt 'ai lipsite de
sursa de securitate a vec%ilor triburi  puterea eftcientă
de a?$i Bobiectiva ascendentul $i pretentiile
'onopoliste de supunere+
Aceste Bneotriburi au doar o viată fra"ilă K ele
iau ftintă 2ntr?un rno'ent de condensare rapidă, dar
apoi se confruntă 3ilnic cu pericolul
?5 5
!F4U>T (AU4A>
evaporării, 2'preună cu acea ener"ie a autodăruirii ce
le?a dat pentru o vre'e aparenţa soliditătii+ Oric2t de
scurt le?ar ft ascendentul, nu ar fi posibil deloc dacă
durata redusă
acceptată a an"ajarnentului
dinainte+ ar fi recunoscută
Producţia trebuie concepută$ica
restaurare sau restituire K construirea de ba3e noi
trebuie considerată ca trasare a %ărtilor continentelor
e8istente+ Contrafactualitatea i'a"inii despre sine
repre3intă pri'a condiţie a succesului, c%iar $i a
succesului fra"il $i relativ+ Astfel, conceptele e8trase
din discursul cultural vin toc'ai bine conceptele
precu' for'e de viaţă, tradiţie, co'unitate+
)espin"erea străinilor se poate sfii să se autoe8pri'e
2n ter'eni rasiali, dar nu 2$i poate per'ite să ad'ită
că e arbitrară, ca să nu abandone3e orice sperantă de
succes K de aceea, ea se e8pri'ă 2n ter'eni de
inco'patibilitate sau de nepotrivire 2ntre culturi, sau
de autoapărare a unei for'e de viată 'o$tenite prin
tradiţie+
con$tiinţăFroa3a de a'bivalenţă
ca valoare a coe3iuniise sedi'entea3ă
cornunităţii $i2n a
consensului pe care nurnai 2nţele"erea reciprocă le
poate aduce+ Ar"u'entele ce doresc să fie la fel de
fer'e $i de solide precurn cele ancorate odinioară 2n
i'a"inea pă'2ntului $i a s2n"elui, trebuie să 2'brace
acu' acea retorică a culturii făurite de o' $i a
valorilor sale+
Astfel, parado8al, ideolo"iile care 2nsoţesc 2n
pre3ent strate"iile de construire a identităţii colective
$i politica asociată, de e'cludere, utili3ea3ă "enul de
li'baj 2nsu$it 2n 'od tradiţional de discursul cul?tural
inclusi!ist. Cultura 2nsă$i, 'ai de"rabă dec2t o colecţie
ereditară de "ene, e cea repre3entată de aceste
fie păstrată
ideolo"ii ca i'uabilă
intactă $i
 cacao entitate unică neputînd
o realitate trebuind să
fi
rnodificată se'nificativ prin nici o rnetodă de
provenienţă culturală+ Culturile, ni se spune, precedă,
for'ea3ă $i definesc Gfiecare 2n felul său unic& aceea$i
)aţiune care se spera anterior că serve$te drept
principală ar'ă a o'o"enităţii culturale+ Ase'ănător
castelor sau stărilor din trecut, culturile pot, 2n cel 'ai
bun ca3, co'unica 2n cadrul divi3iunii funcţionale a
'uncii, dar nu se pot niciodată a'estecaK $i nu trebuie
să se a'estece pentru ca identitatea preţioasă a
fiecăreia să nu fie co'pro'isă $i erodată+ >u
pluralismul $i separatis'ul cultural, ci prozelitismul
cultural $i tendinţa de unificare culturală s2nt
concepute acu'ca Bnefire$ti, ca o anor'alitate căreia
trebuie
>usăe ide
se re3iste
'irare activ+
că susţinătorii conte'porani ai
ideolo"iei e8clusiviste respin" cu dispreţ etic%eta
rasistă+ Jntr?adevăr, ei nici nu au nevoie, nici nu
utili3ea3ă ar"u'entele deter'inării "enetice a
diferenţelor dintre oarneni $i cele ale ba3elor
biolo"ice ale continuităţii
069
ETICA POST4O&E)>
ereditare+ i astfel, adversarii lor nu susţin prea %otăr2t
ca3ul contrar, cel al coabitării $i al toleranţei
potrive$te+ atunci
reciproce, Adevărata
c2nd insistă
co'ple8itate
că etic%eta rasistă
a sarcinii
se
adversarilor derivă din faptul că discursul cultural,
odinioară do'eniul strate"iei liberale, asi'ilaţioniste,
inclusi!iste, a fost Bcoloni3at de ideolo"ia
e'clusi!istă $i astfel utili3area vocabularului traditio
nal Bculturalist nu 'ai "arantea3ă sub'inarea
strate"iei e8clusiviste+ )ădăcinile actualei slăbiciuni a
a$a?3isei cau3e Bantirasiste, at2t de pre"nant resi'tite
2n toată Europa, se află 2n profunda transfor'are a
discursului cultural 2nsu$i+ Jn cadrul acestui discurs, a
devenit e8cesiv de "reu să avanse3i fără contradicţii
G$i fără riscul acu3aţiilor penaleH un ar"u'ent
2'potriva per'anenţei diferenţierii u'ane $i a
practicării separării cate"oriale+ Această dificultate i?a
deter'inat
incapacitate pea ar"u'entului
'ulţi autori, 2n"rijoraţi de aparenta
B'ulticulturalist de a
contesta, nici vorbă de a opri, 2naintarea tribalis'ului
a"resiv, să?$i duble3e eforturile de a perfecţiona
Bproiectul 'ode' neter'inat ca sin"urul 'ijloc
capabil 2ncă, poate, să 'ear"ă 2'potriva curentului+
Unii, precu' Paulyonnet 1, ajun" să su"ere3e că
forţele antirasiste, susţin2nd a$a cu' susţin toleranţa
reciprocă $i coabitarea pa$nică a diverselor culturi $i
triburi, s2nt vinovate pentru cre$terea co'bativitătii
tendintei e8clusiviste, pur $i si'plu o reacţie
Bfirească la re"i'ul Bnefiresc de nesi"uranţă
per'anentă pe care susţinătorii toleranţei pretind că?:
instalea3ă+ Cu toată artificialitatea sa 'ărturisită 
su"erea3ă onnet  proiectul initial al ordinii+
o'o"ene, inspirat deatitudine
valorilor universale, Ilu'inis', cu pro'ovarea
intransi"entă faţă de
diferenţă $i de cruciadele culturale necontenite, a avut
o $ansă 'ai 'are Gpoate sin"ura $ansă ce a e8istat $i a
putut e8ista vreodatăH de a 2nlocui e8ter'inarea
reciprocă printr?o coe8istenţă pa$nică+
BCelălalt, după cu' a' vă3ut anterior, este un
produs secundar al creării spaţiului social, un re3iduu
al or"ani3ării spaţiului, ce "arantea3ă capacitatea de
utili3are $i si"uranţa enclavei locuibile, de?li'itate,
or"ani3ate corespun3ător, ubi leones de pe vec%ile
%ărţi, se'nific2nd frontierele e8terioare ale
habitatului u'an+ Calitatea Celuilalt de a)î celălalt $i
securitatea spaţiului social G$i de ase'enea, din acest
sprijinăareciproc+
'otiv, propriei Adevărul
identităţiHes2nt
totu$i
inti'
că nici
le"ate
una$inuseare
o Bba3ă obiectivă, reală

Cf+ Paut onnet, Boage au centre du

1
ma0aisefran>ais, Falli'arl, Paris, :<<5+
06M
!F4U>T (AU4A>
sau raţională K sin"ura ba3ă pentru a'2ndouă, după
cu' spune Co'elius Castoriadis,
find 2ncrederea 2n ea -i,mai precis, pretenţia de a
face lu'ea $i viaţa coerente GraţionaleH, ea se "ăse$te
2n pericol de 'oarte de 2ndată ce apare dovada că
e8istă $i alte căi de a face viaţa $i lu'ea coerente $i
raţionale+++
Poate e8istenţa celuilalt ca atare să't pună 2n
pericolN+++ Poate, cu o conditie  ca 2n cele 'ai ascunse
cotloane al fortăreţei noastre e"ocentrice, o voce să
repete bl2nd, dar neobosit  Bpereţii ne s2nt din plastic,
acropola din papier?'ac%+
Rocea poate ft bl2ndă, dar e nevoie de stri"ăte
pentru a o acoperi+ Jn 'od deosebit pentru că vocea
interioară nu e dec2t un ecou al vocilor pute'ice din
jur, fiecare oferind o reţetă co'plet diferită pentru o
lu'e at2teplină
stri"ătul de 2nţelesuri,
sin"urul lucru ce?ţic2tpoate
$i si"ură+ i pentru
pro'ova că
propria
cau3ă fiecare voce este o voce a raţiunii, fiecare
reţetă e raţională, e8istă 2ntotdeauna o raţionalitate
2'potriva celeilalte, iar ar"u'entul lo"ic ar ajuta prea
puţin+ #iecare retetă are 'otive 2nte'eiate să fie
acceptată $i, astfel, la sfir$itul 3ilei, doar tonul vocii $i
di'ensiunea corului oferă "aranţia de a avea dreptate+
Stri", deci e8ist  este versiu nea neotribală pentru
cogito.
Triburile post'oderne s2nt aduse la viaţa lor
efe'eră prin sciabi:itatea e8plo3ivă+ Acţiunea
co'ună nu ur'ea3ă interesele colective, ci [le
creea3ă+ Sau, 'ai de"rabă, participarea la acţiune e tot
co'ună
ce trebuie2nlocuie$te
pentru participarea
furţa absentă
la interese+
a sociali3ării
Acţiunea
susţinute de le"eK se poate ba3a doar pe propria forţă
$i doar sin"ură trebuie să se ac%ite de sarcina
descurajantă de structurare  aceasta 2nsea'nă să?$i
afir'e si'ultan propria identitate $i calitatea de
străini a străinilor+ Ceea ce ie$ea la suprafaţă cu oca3ia
carnavalurilor, ceea ce constituia o 2ntrerupere
'o'entană a continuităţii, o suspendare festivă a
ne2ncrederii, devine 'od de viaţă+
Post'ode'is'ul are două feţe Bdi3olvarea
obli"atoriului 2n opţional :0 are două efecte aparent
opuse, totu$i str2ns le"ate+ Pe de o

trans+B &avid
Cornelius
A'esCastoriadis, 2e)lections
Curtis, 2n BT%esis on 2acism,
Eleven, vol+ 50,
:<<0, 0pp+ 9, <+
 Alain Fin9iel9raut,Le6>contemporain /
P>gu, lecteurdu monde moderne, Falli'ard, Paris,
:<<:, p+ :M;+ #in-iel-raut continuă  B&e
acu'post'ode', o'ul conte'poran procla'ă
e"alitatea dintre vec%i $i nou, dintre 'ajor $i 'inor,
dintre "usturi $i culturi+ In Ioc să conceapă pre3entul
ca pe un c2'p de luptă, el 2I desc%ide fară
prejudecăţi $i fără e8cepţii tuturor co'binatiilor+

06
ETICA POST4O&E)>=
parte, furia sectară a autoafir'ării neotribale,
reapariţia violentei ca instru'ent principal al
construirii ordinii, căutarea febrilă a unor adevăruri
neplăcute ce se speră să u'ple "olul din agora pustie+
Pe de altă part e, refu 3ul retorilor de ieri din agora
săjudece, să discri'ine3e, să alea"ă 2ntre variante
fiecare variantă 'er"e, cu conditia să fie o variantă, $i
fiecare ordine e bună, cu condiţia să f2e una dintre 'ai
'ulte $i să nu e8cludă alte ordini+ Toleranţa retorilor
se ali'entea3ă din intoleranţa triburilor+ Aceasta din
ur'ă 2$i ia 2ncrederea din pri'a+
E8istă desi"ur 'otive 2nte'eiate ale reticenţei
actuale a retorilor, care erau odată prea do'ici să
discri'ine3e $i să le"ifere3e+ Risul 'ode' al raţiunii
de
'arile"iferare
cri'e aîmpotrii,>
fericirii a avut fructe a'are+
u'anităţii Cele 'aide
G$i comise
u'anitateH au fost săv2r$ite 2n nu'ele do'niei
raţiunii, al unei ordini 'ai bune $i al unei fericiri 'ai
'ari+ Un $oc devastator s?a dovedit a provoca te'a
alianţei 2ntre certitudinea filosofică $i aro"anta
2ncredere 2n sine a pute'icilor 3ilei+ Povestea
'ode'ă cu raţiunea $i perfecţiunea universală s?a
dovedit o afacere costisitoare, ratată, deoarece 'area
u3ină a ordinii continua să producă 'ai 'ultă
de3ordine, 2n vre'e ce sfintul ră3boi 2'potriva
a'bivalenţei crea 'ai 'ultă a'bivalenţă+ E8istă
'otive pentru a f2 circu'spect 2n privinţa
pro'isiunilor 'ode'e $i suspicios 2n le"ătură cu
pentru a f2 atent
'ijloacele presupuse
$i precaut
a lecu2ndeplini+
certitudinea
E8istă
filosofică
'otive$i
e8istă 'otive pentru a considera un ase'enea
avertis'ent ca prudent $i realist, deoarece partenerul
prevă3ut pentru alianţa cu certitudinea universală 
puterile care se '2ndresc cu a'bitiile de
universali3are $i cu resursele pentru susţinerea lor
nu e de "ăsit nicăieri+
&ar reticenţa 2nsă$i e costisitoare+ Tot la fel cu'
aventura 'ode'ă le"ată de ordine $i transparenţă a
produs opacitate $i a'bivalenţă, toleranţa
post'odernă produce intoleranţă+ Etati3area 'odernă
a spaţiului social a creat o opri'are 'asivă $i
concentratăK privati3area post'ode'ă a or"ani3ării
spaţiului social creea3ă o opri'are dispersată $i la
scară 'ică, nudar
Constr2n"erea diversă 'onopolul
'ai repre3intă $i o'nipre3entă+
statului,
dar asta nu e neapărat o veste bună, după cu' nu
2nsea'nă nici 'ai puţină constr2n"ere+ 4area
certitudine s?a disipat, dar s?a scindat, 2n acest ti'p,
2ntr?o 'ultitudine de certitudini 'ărunte, 2'brăţi$ate
cu at2t 'ai %otăr2t din cau3a reducerii lor+ >e 2ntrebă'
ce fel de serviciu e oferit lu'ii atinse de incertitudin e
de către Gca să cită' caracteri3area concisă $i
savuroasă a lui CastoriadisH Bcerceta$ii intelectuali din
ulti'ele c2teva decenii, care susţin at2t
?5(
!F4U>T (AU4A>
drepturile o'ului, cît -i ideea că e8istă o diferenţă
radicală 2ntre culturi, ce ne inter3ice să e'ite'
oricejudecăţi de valoare asupra altor culturi :5, de$i
'ulte dintre ele, după ce au adoptat, avid $i vesel,
ar'ele $i videorecorderele occidentale, 'anifestă o
re3ervă uluitoare c2nd e vorba să 2'pru'ute invenţii
occidentale precu' habeas corpus sau cetăţenia+
>u se iese u$or din i'pas+ A' afiat pe calea cea
'ai dificilă că, 2n vre'e ce valorile universale oferă
un re'ediu re3onabil 2'potriva i'portunităţii
opresive a sta"nărilor locale, iar autono'ia
co'unitară oferă un tonic e'oţionant de plăcut
2'potriva durităţii trufa$e a universali$tilor, fiecare
'edica'ent, atunci c2nd
2n otravă+ Intr?adevăr, e luat
at2ta ti'pre"ulat, se transfor'ă
c2t ale"erea se face
2ntre cele două re'edii, $ansa de 2nsănăto$ire trebuie
să f2e s:aă $i 2ndepărtată+
Se poate spune totu$i că a'bele terapii corective
tind să devină pato"ene din acela$i 'otiv+ A'2ndouă
2$i acceptă $i 2$i tolerea3ă obiectul, fie că este
Bsustinător al drepturilor o'ului sau Bfiu credincios
al poporului, 2n orice calitate, cu e8cepţia uneia 
aceea de eu 'oral+ Autono'ia eului 'oral repre3intă
o calitate pe care nici una dintre cele două terapii nu o
ad'ite cu plăcere, deoarece a'bele+ o văd ca pe un
obstacol 2n calea oricărei certitudini, inclusiv a tipului
de certitudine pe care ele s2nt 2nclinate să o "arante3e
stil, să
sau re3ultatul
o proteje3e+
ar f2 $ocant
&acă fiecare
de si'ilar
$i?ar descalifica
avea propriul
rea $i
apoi dispariţia treptată a i'pulsurilor 'orale $i a
responsabilităţii 'orale+ Toc'ai acest efect slăbe$te $i
reduce la incapacitate sin"urele forţe ce ar avea o
$ansă de a opri trata'entul 2nainte să devină fatal+ O
dată deposedat sau scutit de responsabi:ittea 'orală,
subiectul nu 'ai $tie c2nd Gca să?: cită' din nou pe
(ertrand )ussellH să 2nceapă să stri"e+
In ceea ce prive$te perspectiva protejării vieţilor
o'ene$ti 2'potriva cru3i'ii Gceva ce au pro'is aţ2t
proiectul 'ode', c2t $i refu3ul său post'ode', de$i
fiecare a căutat rădăcinile cru3i'ii 2n altă parteH, nu
contea3ă prea 'ult cine se ocupă d or"ani3area
spaţiului social $i ale cui %ărti s2nt procla'ate
obli"atorii K nu contea3ă
spaţiului co"nitiv nici estetic
sau a celui dacă eor"ani3area
cea care
structurea3ă %abitatul u'an+ &acă totu$i contea3ă
ceva, este salvarea capacităţii 'orale $i, drept ur'are,
re'orali3area spaţiului u'an+ a obiecţia probabilă 
BAceastă propunere e nerealistă, răspunsul potrivit ar
fi BAr face bine să f2e realistă+

 Castoriadis, 2e)lections on 2acisrn, p. :1+

091
ETICA POST4O&E)>A

)a'a:on0$ 7i #0/i6#0i  #i%0/i$& %o6#2o&/n&

Conditia conte'poranilor a fost adesea co'parată
cu cea a no'a3ilor+ GEu 2nsu'i, 2n cartea 'ea
anterioară, a' co'parat situaţia Bno'a3ilor
post'ode'i cu cea a Bpelerinilor 'oderni+H
4etafora nu re3istă totu$i unei anali3e 'ai atente+
Spre deosebire de sedentari, no'a3ii se afiă 2n
'i$care+ &ar ei circulă 2n jurul unui teritoriu bine
structurat, cu se'nificatie stabilă $i de'ult atribuită
fiecărui fra"'ent+ Spre deosebire de pelerini, ei nu au
oitinerarul
Bdestinaţie
$i nicifinală
un punctcare
privile"iat
să le faţă
trase3e
de care
dinainte
toate
celelalte locuri ce le traversea3ă să f2e doar statii+ &ar
ei totu$i se 'ută dintr?o parte 2n alta 2ntr?o succesiune
strict re"ulată, ur'2nd 'ai de"rabă Bordinea
lucrurilor dec2t cre2nd acea ordine atunci c2nd sosesc
$i de'ont2nd?o din nou atunci c2nd pleacă+ &e aceea,
no'a3ii constituie o 'etaforă pentru oa'enii afiaţi 2n
condiţia post'ode'ă+
Ra"abon3ii sau %oinarii oferă o 'etaforă 'ai
potrivită+ Ra"abondul nu $tie c2t ti'p va sta unde este
acu' $i, foarte frecvent, nu el va %otăr2 c2nd se
2nc%eie $ederea+ O dată ce se deplasea3ă din nou, 2$i
stabile$te destinaţia pe 'ăsură ce 'er"e $i pe 'ăsură
ce vede indicatoarele, dar nici atunci nu poate fi si"ur
dacă se cu
Ce $tie opre$te, $i pentru
si"uranţă e că,c2t ti'p,probabil,
foarte la ur'ătoarea
oprirea%altă+
nu
va fi dec2t te'porară+ Ceea ce?: face să?$i continue
deplasarea este de3a'ă"irea faţă de locul ulti'ului
popas $i speranţa 'ereu nutrită că locul ur'ător, pe
care nu :?a vi3itat 2ncă, poate cel de după acesta, va f2
lipsit de tot ce nu i?a plăcut acolo unde toc'ai a stat+
J'pins 2nainte de speranţa ne2ncercată 2ncă, 2'pins
din spate de speranţa ne2'plinită+++ Ra"abondul este
un pelerin fară destinatie un no'ad fară itinerar+
Ra"abondul călătore$te printr?un spaţiu nestructuratK
ca un rătăcitor 2n de$ert, ce cunoa$te doar ur'ele
propriilor pa$i $i bătut din nou de v2nt 2n clipa c2nd
trece, va"abondul structurea3ă locul ce se 2nt2'plă să?
l ocupe 2n acel 'o'ent, nu'ai pentru a de'onta
iară$i structura
succesivă atunci c2ndeste
a spaţiului pleacă+ #iecare
locală $i or"ani3are
te'porară,
episodică+
&ar 'ai e8istă o 'etaforă care se potrive$te vieţii
post'oderne
cea a turistului+ Poate doar 2'preună, va"abondul $i
turistul s2nt capabili să e8prirne 2ntrea"a realitate a
acelei vieţi+ Ca $i va"abondul, turistul $tie că nu va sta
'ult acolo unde a ajuns+ i, precu' 2n ca3ul
va"abondului, el 2$i are doar propriul ti'p bio"rafic
pentru a le"a 2ntre
09 :
!F4U>T (AU4A>
ele locurile pe care le vi3itea3ăK altfel, nu le ordonea3ă
ni'ic altceva dec2t o altă 'odă trecătoare+ Această
constr2n"ere sau sărăcie revine sub for'a e8perienţei
fie8ibilităţii spaţiului  oricare le?ar fi se'nificaţiile
intrinseci, oricare le?ar f2 po3iţia Bnaturală 2n
Bordinea lucrurilor, ele pot f2 date la o parte $i
ad'ise 2n lu'ea turistului doar la discreţia acestuia+
Toc'ai capacitatea estetică a turistului 
curio3itatea, nevoia de a'u3a'ent, dorinţa $i
abilitatea lui de a trăi prin e8perienţe noi, plăcute $i
plăcut de noi  e ceea ce pare a avea o libertate
aproape totală de or"ani3are a spaţiului din lu'ea
turistului, "enul de libertate la care va"abondul, ce
$i c2$ti"ade e8istenţa
depinde realitătile dure
$i cealeevită
locurilor
neplăcerea
vi3itate nu'ai
spre a?
evad2nd, poate doar visa+ Turi$tii plătesc pentru
libertate K dreptul de a desconsidera preocupările $i
senti'entele naturale, dreptul de a?$i crea propria
reţea de 2nţelesuri, le obţin printr?o tran3acţie
co'ercială+ ibertatea vine printr?o 2nţele"ere
contractuală, volu'ul ei depinde doar cie capacitatea
de a plăti $i, o dată cu'părată, libertatea devine un
drept pe care turistul 2l poate pretinde cu voce tare, 2l
poate ur'ări prin tribunale $i poate spera să f2e
satisfacut $i apărat+ Ca $i va"abondul, turistul e
e8trateritorial, dar spre deosebire cle va"abond, el 2$i
trăie$te e8trateritorialitatea ca pe un privile"iu, ca
independenţă, ca dreptul de a f2 liber, liber să alea"ă,
ca o per'isiune
fi Gceea de aeste,
ce probabil restructura lu'ea+
c2nd ajun"i Ceea
să te ce poate
"2nde$ti la
asta, dar atunci de ce să te 'ai "2nde$tiNH rutină
3ilnică pentru bă$tina$i repre3intă pentru turist o
colecţie de sen3aţii e8otice+ )estaurantele $i
'2ncărurile lor cu 'irosuri ciudate, %otelurile cu
ca'eriste 2'brăcate ciudat, 'onu'ente ciudate
2nc%inate dra'elor istorice ale altcuiva, ritualuri
ciudate din rutina 3ilnică a altcuiva, toate a$teaptă
docil ca turistul să?$i arunce privirea asupra lor, să le
acorde atenţie, să se bucure de ele+ u'ea e scoica
turistului+ u'ea este aici pentru a fi cunoscută 2n
'od plăcut $i astfet a i se da un sens+ In 'ajoritatea
ca3urilor, se'nificaţia estetică e sin"ura de care are
nevoie $i pe care o poate avea+
Incă o trăsătură
a turistului+ A'2ndoi une$te viaţa va"abondului
se 'i$că prin spaţiile$i unde
cea
trăiesc alţi oa'eni K ace$ti alţi oa'eni se pot ocupa de
or"ani3area spaţiului, dar re3ultalele 'uncii lor nu:
afectea3ă pe va"abond $i 'ai ales pe turist+ Cu
localnicii va"abondul $i turistul nu au dec2t cea 'ai
scurtă $i cea 'ai for'ală 2nt2lnire #false 2nt2niri, după
cu' s?a descris 2n capitolele anterioareH+ Ca 2ntr?un
spectacol de teatru, cele 'ai dra'atice $i 'ai
i'presionante contacte au loc, 2n si"uranţă, 2n culise
$i 2ntre ridicarea $i căderea
090
ETICA POST4O&E)>
cortinei  2n cadrul ti'pului $j al locului dese'nat
pentru ,suspendarea ne2ncredeni  $i se "arantea3ă
că nu ră3bat 2n afară $i nu se risipesc Gdacă nu s2nt
păstrate cu dra"oste la discretia turistului, ca aventuri
'e'orabile, ca proprietate privată, 2n cele 'ai 'ulte
ca3uri 2ncredintate conservării si"ure pe %2rtia
foto"raf2că sau, $i 'ai bine, conservării 'ai puţin
durabile pe banda video re2nre"istrabilăH #i3ic
aproape, spiritual departe aceasta este for'ula !ietii
va"aboncjuj $i a turistului+
#ar'ecul seducător aI unei ase'enea vieţi e că
vine o dată cu pro'jsiunea sole'nă că apropierji
fi3ice nu i se va per'ite să se dere"le3e $i să alunece
2n pro8i'itate
"aranţia rnorală+si"ură+
este aproape 4ai ales 2n ca3ul
Pentru turistului,
libertatea faţă de
datoria 'orală se plăte$te 2n avans K trusa de călătorie
conţine rnedica'ente preventive 2'potriva
'ustrărjlor de con$tiintă alături de pastilele de
prevenire a răului de 2nălti'e+
Un lucru pe care viaţa va"abondulj $i cea a
turistului nu s2nt preva3ute a?: conţine $i cel 'ai
adesea s2nt scutjte de a?: conţine, este
responsabilitatea 'orală, st2njenitoare frustrantă, ce
ucide bucuria $i provoacă inso'nii+ Plăcerile din sala
de 'asaj vin fără "2ndul trist despre copiii v2nduţi
pentru prostitutje K aceasta din ur'ă, ca $i restul
lucrurilor bi3are alese de bă$tina$i nu Constituie nici
răspunderea nicj vina, nici fapta turistului, $i nu e8jstă
nj'ic ce
trebuă să el ar pentru
facăH put ea să facă G$i Xucrurile+
a 2ndrepta astf el ni'ic ce ar
Unicjtatea
actorului nu este flicăieri 'ai 'ult $j mai radical
de3aprobată, rnascată, anulată, dec2t 2n stilul
turistului+ >irneni altcineva dec2t turistul nu e at2t de
fia"rant di3olvat 2n nu'ere, intersc%i'babjle,
depersonali3ate+ BEi toti fac acela$i lucru+ &ru'urjle
neclare s2nt bine călcate, bine marcate de nenu'ărati
pa$j K locurile ascuţite s2nt rotunjite de nenu'ărate
privirjK te8turjle aspre s2nt Iustruite de nenu'ărate
'2jnj+ Pro8j'itatea 'orală, responsabjlitatea $i
unicitatea  calitatea de a fi de ne2nlocuit  a
subiectului 'oral s2nt triuniceK nu vor supravieţuj Gsau
'ai de"rabă nu se vor na$teH una fară cealaltă+
Iu'ea o face, ceea
)esponsabilitatea 'orală
ce, inevitabjl,
dispare atunci
2r2sea'nă
c2nd $i
Btoată
că
Btoată lu'ea o poate face, cbiar dacă aceasta vine o
dată cu Bni'eni nu o face+ Turjstul nu 2nsea'nă
ni'ic bun pentru 'oralitate
Jn Iu'ea post'ociernă va"abondul $i turistul nu
'ai s2nt oa'eni 'ar"inali sau condjtji 'ar"inale+ Ei
se transformă 2n tipare destinate să 'onopoli3e3e $i
să 'odele3e totalitatea vieţii $i 2ntre"ul cotidian, 2n
$abloane cu care s2nt 'ăsurate toate practicile+ Ei s2nt
"lorifcaţj d corul e8ploatatorilor co'erciali $i al
2in"u$itorjl 1r clin 'ass?'edia Ej

095
!F4U>T (AU4A>
stabilesc standardele de fericire $i de succes 2n viaţă,
2n "eneral+ Turis'ul nu 'ai este ceva ce se practică 2n
vacanţă+ Riaţa nor'ală  dacă e să f2e o viată bună
 trebuie să f2e, ar fi 'ai bine să fie o vacanţă
continuă+ GE$ti tentat să spui că ceea ce (a%tin a
descris drept Bcultură de carnaval  acele t2r"uri
ciclice de 2ncălcare a 'oralităţii publice, destinate a fi
2ntreruperi ale rutinei, suspendări 'o'entane ale
nor'alităţii $i inversări ale rolurilor nor'ale,
concepute a elibera ener"ia acu'ulată $i a face
nor'alitatea suportabilă  devine la r2ndul său
nor'ă $i rutină+
colectivă Acu', ritualurile
cu cala'itătile colectivepublice
ale altordeoa'eni,
e'patie
ritualuri reparti3ate unifor' 2n ti'p $i de scurtă
drată, s2nt cele care au preluat funcţia de Binversare
de nor'ă terapeutică, o dată practicate de cultura de
carnaval 2n sensul său ortodo8, propus de (a%tin+H a
'odul ideal, trebuie să f2i turist oriunde $i 2n fiecare
3i+ #i3ic aproape, spiritual departe+ )etras+ iber 
pentru scutirea de toate 2ndatoririle necontractuale
plătindu?se 2n avans+ In 'od ideal, cu con$tiinţa
'orală ali'entată cu o do3ă si"ură de so'nifere+
Politica 2nre"istrea3ă fidel, ur'ea3ă $i refortifică
tendinta+ C%estiunile 'orale tind să fie tot 'ai
co'pri'ate 2n ideea de Bdrepturi ale o'ului 
&e3'e'brarea
folcloric traduse ca
Statului
dreptul (unăstării
de a fi lăsatGodinioară
2n pace+ o
refiecţie funcţională a principiului responsabilităt
universale faţă de soarta individualăH  ce a
constituit, 2ncă, o perspectivă 2n ur'ă cu c2ţiva ani, de
neconceput pentru 'ulte spirite inteli"ente  are loc
2n pre3ent+ Statul bunăstării a instituţionali3at, 2n 'od
2nţelept, comunitatea de destine  prevederile sale erau
dedicate fiecărui participant Gf2ecărui cetăţeanH 2n
e"ală 'ăsură, ec%ilibr2nd astfel privaţiunile fiecăruia
cu c2$ti"urile+ Transfor'area lentă a acestui principiu
2n asistenţă Bfocali3ată, ba3ată pe verificarea
'ijloacelor, pentru Bcei ce au nevoie de ea, a
instituţionali3at di!ersitatea de destine $i a facut
ini'a"inabilul i'a"inabil+ Acu' lipsurile
contribuabilului trebuie ec%ilibrate
altcuiva, cu ale destinatarului cu c2$ti"urile
beneficiilor+
In total, s2nt reunite principii diferite 2n, să
spune', alocaţia unui copil pentru fiecare părinte $i
alocaţia unui copil doar pentru părinţii indolenţi+
Pri'a face tan"ibilă le"ătura 2ntre public $i privat,
co'unitate $i individ, $i consideră co'unitatea o
"aranţie pentru si"uranţa individului+ A doua opune
publicul $i privatul $i consideră co'unitatea o povară
$i un bleste' pentru individ+ Pierderea celei dint2i i?ar
irita pe 'ajoritatea, deoarece doar pentru puţini e
probabil să fie ec%ilibrată de c2$ti"ul re3ultat din
reducerea i'po3itului+ Pierderea sau di'inuarea

09;
ETICA POST4O&E)>
celei de a doua ar f2 bine pri'ită de toţi, cu e8cepţia
c2torva care suportă pierderea+ In aproape fiecare
sector al Statului (unăstării, linia despărţitoare
invi3ibilă 2ntre pri'a situaţie $i a doua a fost trecută,
iar ceea ce era o asi"urare colectivă 2'potriva
de3astrelor individuale s?a transfor'at 2ntr?o naţiune
divi3ată 2ntre plătitorii de asi"urări $i destinatarii
beneficiilor+ In noua situaţie, serviciile pentru cei care
nu plătesc 2i irită si"ur pe cei ce plătesc, iar pretenţia
de a le reduce nu'ărul sau de a?i abandona cu totul
"ăse$te tot 'ai 'ulti adepţi+ &acă instalarea Statului
(unăstării
interesele aecono'ice
repre3entat2no 2ncercare
serviciul deresponsabilităţii
a 'obili3a
'oral e, de3'e'brarea sa desfa$oară interesele
econo'ice ca 'ijloc de eliberare a calculului politic
de constr2n"erile 'orale+ )esponsabilitatea 'orală
este, 2ncă o dată, ceva pentru care Btrebuie plătit $i
astfel ceva ce poţi foarte bine Bsă nu?ţi per'iţi+ Ca să
fii un (un Sa'aritean, trebuie să ai bani+ &acă nu s2nt
bani, nu e ca3ul să?ti fa ci "riji că nu e$ti un (un
Sa'aritean+
&e3'e'brarea Statului (unăstării este, 2n esenţă,
un proces de Bplasare a responsabilităţii 'orale acolo
unde 2i e locul, adică printre preocupările personale
ale indivi3ilor+ Ea 2nsea'nă o 2ncercare "rea pentru
responsabilitatea 'orală K nu doar 2n efectele sale
i'ediate
'ai 'ult asupra celor săraci
nevoie de o $i societate
nenoroco$i, decare au cel
oa'eni
responsabili, ci $i Gpoate c%iar, pe ter'en lun", 2n
pri'ul r2ndH 2n efectele sale de durată asupra eurilor
GpotenţialH 'orale+ Ea consideră că Ba fi pentru Alţii,
acea piatră de te'elie a oricărei 'oralităţi, este o
c%estiune de conturi $i calcule, de ceva ce 'erită
banii, de c2$ti"uri $i costuri, de lu8 ce poţi sau nu poţi
să ţi?l per'iti+ Pr ocesul se autopropulsea3ă $i se
autoaccelerea3ă  noua perspectivă duce inevitabil la
deteriorarea ne2ncetată a serviciilor colective
Gcalitatea serviciului de sănătate publică, a educaţiei
de stat, a tot ce a ră'as din locuinţele de stat sau din
transportul publicH, care 2i deter'ină pe cei ce pot să
act care ajun"e
plătească pentrusăa 2nse'ne,
scăpa de 'ai
prevederile
devre'ecolective,
sau 'ai un
t2r3iu, că plătesc ca să scape de responsabilitatea
colectivă+
Este o situaţie de tipul Bceva ce 'erită banii 
calitatea de cetăţean 2nsea'nă a obtine servicii 'ai
bune cu c%eltuieli 'ai reduse, dreptul de a plăti 'ai
puţin la Bpu$culiţa publică $i de a obţine 'ai 'ult de
acolo+ )esponsabilitatea nu intră 2n discuţie nici ca
'otiv, nici ca scop+ Idealul pentru cetăţean este
clientul 'ulţu'it+ Scopul societătii e ca indivi3ii să
ur'ărească $i să obtină satisfacerea nevoilor lor
personale+ Spaţiul social repre3intă, 2n pri'ul r2nd, o
sursă de ali'entare, iar cel estetic,
?K5
!F4U>T (AU4A>
un teren de joc+ >ici unul nu per'ite $i nici nu caută
spaţiul 'oral+ Carta cetăţeanului, f2e scrisă, fie
nescrisă, 2n societatea de consu', "arantea3ă statutul
de turist al cetăţeanului+ Intotdea una turist, 2n vacantă
$i 2n rutina 3ilnică+ Turist pretutindeni, 2n lu'ea lar"ă
$i acasă+ Turist 2n societate, turist 2n viaţă, liber să?$i
or"ani3e3e propriul spaţiu estetic $i absolvit de vina
de a?l f2 uitat pe cel 'oral+ Riaţa ca obsesie a
turistului+

!n=&i&%ci0n&a %o6#2o&/nă. n&%0#in=a

%o6#2o&/nă
Perspectiva post'odernă oferă 'ai 'ultă
2nţelepciune K cadrul post'odern face acţiunea pe
ba3a acelei 2nţelepciuni 'ai dificile+ &e aceea, 2n
"eneral, perioada post'odernă e considerată de cri3ă+
&e ce este con$tient spiritul post'ode' e că
e8istă proble'e 2n viaţa socială $i u'ană fară soluţii
acceptabile, traiectorii contorsionate i'posibil de
2ndreptat, a'bivalenţe ce s2nt 'ai 'ult dec2t "re$eli
lin"vistice necesit2nd a fi corectate, 2ndoieli ce nu pot
fi alun"ate
alinat, prin de
nici vorbă le"i, a"oniiprin
vindecat, 'orale
nici oi'posibil de
reţetă dictată
de raţiune+ Spiritul post'odern nu 'ai speră să
"ăsească for?'ula atotcuprin3ătoare, totală $i f2nală a
vieţii lipsite de a'bi"uitate, de r2sc, de pericol $i
eroare, $j profund ne2ncre3ătoare 2n nicio voce care
pro'ite altceva+ Spiritul post'odern e con$tient că
fiecare trata'ent local, speciali3at $i individuali3at,
eficient sau nu, c2nd e apreciat prin ţinta sa presupusă,
strică la fel de 'ult, dacă nu c%iar 'ai 'ult, dec2t
2ndreaptă+ Spiritul post'odern s?a 2'păcat cu ideea că
'i3eria conditiei u'ane va persista+ Este ceea ce, 2n
linii 'ari, se c%ea'ă 2ntel epciunea post'odernă+
Wabitatul post'odern oferă puţine oca3ii de a
acţiona pe ba3a 2nţelepciunii post'ode'e+ 4ijloacele
de a acţiona"lobală
bunăstarea colectiv$i $icolectivă,
"lobal, a$a
au cu'
fost cere
toate
discreditate, de'ontate sau pierdute+ Toate asocierile
$i reunirile de forţe s2nt 'i$cări 2ntr?unjoc cu scor 3ero
K succesul se aprecia3ă prin stricteţea divi3ărilorce
re3ultă+ Proble'ele pot fi tratate doar local $i fiecare
separatK nu'ăi c%estiunile ce pot f2 tratate 2n acest fel
s2nt e8pri'ate ca proble'e+ Tratarea tuturor
proble'elor 2nsea'nă construirea unei 'iniordini cu
preţul ordinii din altă parte $i al cre$terii de3ordinii
"lobale, ca $i al epui3ării resurselor tot 'ai reduse,
care fac ordonarea  orice ordonare  posibilă+
A devenit ceva obi$nuit să susţii că proble'ele
etice ale societăţii
099
ETICA POST4O&E)>A
conte'porane pot fi re3olvate  dacă pot fi  doar
cu 'ijloace politice+ C%estiunea relatiei dintre
'oralitate $i politică nu prea dispare pentru 'ultă
vre'e de pe ordinea de 3i a de3baterilor filosofice $i
publice+ Ceea ce totu$i e luat 2n considerare, anali3at
public $i discutat aprins este 'oralitatea politicienilor,
nu 'oralitatea politicii+ #elul cu' se poartă
persoanele aflate 2n atenţia publicului, nu ceea ce fac
'oralitatea lor personală, nu etica pe care o
pro'ovea3ă sau nu o pro'ovea3ă  efectele
corupătoare 2n pian politice
social, ale puterii personal,nuinte"ritatea
devastatoare'orală
2n plana
politicienilor, nu 'oralitatea lu'ii pe care o
pro'ovea3ă sau o perpetuea3ă  s2nt ceea ce pare a
ocupa 2n totalitate sau aproape 2n totalitate ordinea de
3i a 'oralitătii $i a politicii+ >u e ni'ic rău 2n
interesul populaţiei faţă de puritatea 'orală a celor ce
ocupă locuri publiceK oa'enii 2nvestiţi cu 2ncrederea
ob$tei trebuie să fie de'ni de ea $i să dovedească
lucrul acesta+ Ce e rău este
faptulcă,2nciudaatenţieiacordateinte"rităţii'oraleapoli
ticienilor, de"radarea 'orală a universului pe care ei 2l
ad'inistrea3ă poate con?tinua netulburată+ Politicienii
i'pecabili din punct de vedere 'oral pot pre3ida
disiparea responsabilităţiior 'orale $i pot "resa
'ecanis'ele
preocupările ce sub'inea3ă,
'orale, 'ar"inali3ea3ă
$i c%iar fac toate $iacestea+
e8clud
Politicienii curaţi din punct de vedere 'oral pot epura
politica de 2ndatoririle 'orale, $i c%iar fac acest lucru+
4oralitatea politicienilor repre3intă o c%estiune
total diferită de i'pactul 'oral al politicii lor+ GCei
'ai 2nspăi'2ntători $i 'ai s2n"ero$i tirani ai epocii
noastre au fost asceţi altrui$ti+H &ar, 2n plus, politica
nu 'ai e ceea ce fac politic ienii K te poţi aventu ra să
spui că politica reai'ente i'portantă se face departe
de birourile politicienilor+ &upă cu' co'enta Patric-
Xarreau 2n recen3ia la un studiu recent asupra
politocraţilor,

pro"ra'ele
politica se $colare,
află pretutindeni,
2n producţia
2n urbanistică,
de f2l'e, 2n
conta'inarea %e'ofilicilor cu virusul SI&A sau 2n
ca3area celor fară adăpost+ In acela$i ti'p, pe de altă
parte, politica dă i'presia că nu se află nicăieri 2n
orice ca3 nu acolo unde ar trebui să fie, :a 2nde'2na
votului cetăţenilor nu 2n parla'ent, unde deputaţii $i
c%iar senatorii se ocupă, 2n 'ijlocul unei indiferente
aproape universale, de proble'e ce nu ajun" la public
dec2t prin inter'ediul purtătorilor de cuv2nt sau al
e8perţilor 3ilei, selectaţi de 'ass?'edia, nici 2n
2ntrunirile consiliilor locale+++, nici 2ri partidele
politice, care 2$i pierd 'ilitanţii $i ale căror eforturi de
a re2nsufleţi de3batarea de idei ră'2n 3adarnice :;+
t;
patric- Xarreau, Le PolitiGue mis R nu, 2n Bc
4onde, :0 fcvrier :<<5, p+ 0M+
09M
!F4U>T (AU4A>
&ar cri3a 'orală a %abitatului post'odern
necesită, 2n pri'ul r2nd $i 2n cea 'ai 'are 'ăsură, ca
politica  fie că e politica politicienilor, fie că e
politica disipată, policentrică, ce contea3ă cel 'ai
'ult pentru că e at2t de eva3ivă $i scapă oricărui
control  să fie o e8tensie $i o instituţionali3are a
responsabilitătii 'or ale+ Adevăratele c%estiuni 'o?
rale ale lu'ii high=tech s2nt inaccesibile indivi3ilor
Gcare, 2n cel 'ai bun ca3, pot cu'păra, individu al sau
colectiv,
o scutire dreptuD de adenuefectele
te'porară se 2n"rijora 2n privinţa
ne"lijării lor sau
lorH+ Efectele
te%nolo"iei s2nt cu bătaie lun"ă $i Ia fel trebuie să f2e
acţiunea preventivă $i curativă+ BEtica de lar"ă
perspectivă propusă de Wans Xonas are sens, dacă are
sens 2n "eneral, doar ca pro"ra'po7itic, de$i, dată
fiind natura %abitatului post'odern, e8istă puţine
speranţe că orice partid politic ce concurea3ă pentru
puterea 2n stat va dori, 2ntr?o pornire sinuci"a$ă, să
susţină acest adevăr $i să acţione3e pe ba3a lui+
Co'ent2nd povestea lui Ed"ar Allan Poe cu cei
trei pescari prin$i 2n 'aelstr*', dintre care doi au
'urit parali3aţi de tea'ă $i fără a face ni'ic, iar unul
a supravieţuit, observ2nd că obiectele rotunde s2nt
2ntr?un butoi,
2n"%iţite 2n v2rtej
>orbert
'ai Elias
puţin arapid
sc%iţat
$i sărind
'odul i'ediat
2n care
poate fi pusă la cale ie$irea dintr?o situaţie fară
ie$ire+ Supravieţuitorul, su"erea3ă Elias,
a 2nceput să "2ndească 'ai la rece K $i retră"2ndu?se,
control2ndu?$i propria tea'ă, vă32ndu?se a$a cu' era
de la distanţă, ca o piesă din jocul de $a% for'2nd un
'odel 2'preună cu alte piese pe o tablă de $a%, eI a
reu$it să?$i 2ndepărte3e "2ndurile de la sine 2nsu$i $i să
le 2ndrepte către situaţia 2n care se "ăsea+++
)epre3ent2ndu?$i si'bolic 2n 'inte structura $i
direcţia evoluţiei eveni'entelor, el a descoperit o cale
de salvare+ In acea situaţie, nivelul de autocontrol $i
nivelul de control al sltuaţiei+ au fost+++
interdependente $i co'ple'entare:
Să re'arcă' că pescarul cal' $i 2nţelept al lui
Poe s?a salvat sin"ur+ > u $ti' c2te butoaie se af:au 2n
barcă+ Iar butoaiele, la ur'a ur'ei, erau cunosc ute de
pe vre'ea lui &io"ene ca ulti' refu"iu individual+
Intrebarea este  iar la această 2ntrebare, pre3enţ a de
spirit personală nu oferă nici un răspuns  2n ce
'ăsură pot te%nicile de supravieţuire individuală
Gte%nici prevă3ute cu "enero3itate, pentru orice
'aelstr6' pre3ent $i viitor, real $i presupus, de către
ne"ustorii de bunuri $i de

 >orbert Elias, 4he Fishennen and the

6aelstrom, 2n "n!ol!ement
(lac-.ell, O8ford, and etachment, (asil
:<M, p+ ;9+

09
ETICA POST4O&E)>
sfaturi, dornici să obli"e $i să profiteH să f2e e8tinse la
supravieţuirea colectivă+ Tipul de 'aelstr6' 2n care
ne af:ă'  noi toţi 2'preună $i 'ajoritatea dintre
noi individual  e at2t de 2nspăi'2ntător din cau3a
tendinţei sale de a divi3a c%estiunea supravieţuirii
co'une 2ntr?o 'ulţi'e de c%estiuni de supravieţuire
individuală $i apoi de a scoate c%estiunea astfel
reconstituit de
pulveri3ată procesulN
pe ordinea
Poate def2 3i
refăcut
politică+
ceeaPoate
ce s?afi
divi3atN i de unde un ade3iv destul de puternic
pentru a re2ntre"i totulN
&acă 2n capitolele succesive ale acestei cărţi se su
"erea3ă ceva, este faptul că proble'ele ntorale nu pot
f2 Bre3olvate, nici viaţa 'orală a o'enirii "arantată,
de eforturile raţiunii de a calcula $i de a
le"iti'a+4oralitatea nu e si"ură 2n '2inile raţiunii,
de$i asta este e8act ce pro'it purtătorii de cuv2nt ai
raţiunii+ )a ţiunea nu poate ajuta eul 'oral fără a
priva eul de ceea ce?: face 'oral  i'pulsul
ne2nte'eiat, iraţional, indiscutabil, i'pardonabil $i
incalculabil, de a se 2ndrepta către alţii, de a '2n"2ia,
de a fi pentru, de a trăi pentru, f2e ce?o f2+ )aţiunea se
ocupă de luarea'orală
responsabilitatea deci3iilor
precedăcorecte, 2n ti'p
orice reflecţie ce
asupra
deci3iilor, deoarece nu ia $i nu poate lua 2n
considerare nici o lo"ică ce ar 2n"ădui aprobarea unei
acţiuni dr ept corecte+ Astfel, 'oralitatea poate fi
Brationali3ată doar cu preţul renunţă+rilor $i al
autodăruirii+ &in această renunţare 2nte'eiată pe
raţiune, eul iese de3ar'at 'oral, incapabil G$i lipsit de
dorinţaH de a 2nfrunta 'ultitudinea de provocări
'orale $i vacar'ul de prescripţii etice+ a capătul
2ndepărtat al lun"ului dru' al raţiunii, a$teaptă
ni%ilis'ul 'oral, care, 2n esenţa sa, nu 2nsea'nă
refu3ul codului etic obli"atoriu $i erorile teoriei
relativiste, ci pierderea capacităţii de a fi 'oral+
In ceea ce prive$te 2ndoielile le"ate de
posibilitatea
coabitării u'ane,raţiunii
vina de a le"iti'a
nu poate 'oralitatea
fi aruncată asupra
tendinţei post'oderne de a renunţa la pro"ra'ul
filosofic ortodo8+ Cele 'ai pronunţate 'anifestări ale
relativis'ului 'oral  pro"ra'atic sau rese'nat 
se pot "ăsi 2n scrierile "2nditorilor care respin" $i
detestă verdictele post'oderne $i e8pri'ă 2ndoieli 2n
le"ătură cu 2nsă$i e8istenţa perspectivei post'oderne,
ca să nu 'ai a'inti' valabilitatea judecăţilor,
c%ipurile, aprobate de pe po3iţia sa avantajoasă+ Jn
afară de se'nele de valoare adău"ate Gadesea ca un
"2nd 2nt2r3iatH, nu prea e de ales 2ntre 2nre"istrările
$tiinţif2ce, ostentativ Bantipost'oderne, ale
'etodelor $i resurselor Beurilor 2ncastrate $i
declaraţiile
cu aro"ant
condiţia să e8isteBpost'ode'e
suficient ti'p $icăspaţiu+
Btotul E8istă
'er"e,un
de3acord ne2nse'nat 2ntre ele 2n privinţa presupunerii
 confir'ate de indelun"atele
09<
!F4U>T (AU4A>
eforturi 'ana"eriale din ti'purile 'oderne $i de
realitătile %abitatului so?cial pe care au reu$it să le
producă aceste eforturi  că, pentru a acţiona 'oral,
persoana trebuie pri'a oară privată de autono'ie,
prin co'petenţă fie coercitivă, f2e ac%i3ition abilă K ca
$i 2n privinţa altei presupuneri Gcare $i ea ref:ectă
realitătile
probabil ca'odului de actiunii
rădăcinile viaţă conte'poranH,
să fie evaluatecă ca
e
'orale $i criteriile de evaluare a 'oralităţii acţiunilor
trebuie să f2e e'terioare actorului+ E8istă o 'ică
diferenţă 2ntre două puncte de vedere evident opuse,
2n 'odul cu' ele refu3ă sau ne"lijea3ă posibilitatea
că ar fi toc'ai deposedarea de prero"ativele 'orale $i
u3urparea co'petţei 'orale de către a"enţi
e8teriori eului 'oral Ga"enţi 'ultipli, concurenţi $i
co'bativi, totu$i la fel de 3"o'oto$i 2n pretenţiile lor
de infailibilitate eticăH, cele care s?ar af:a 2n spatele
inatacabilităţii solide a relativis'ului etic $i a
ni%ilis'ului 'oral+
E8istă puţine 'otive de a acorda 2ncredere
că soarta 'oralităţii
"aranţiilor oferite de ea"enţii
si"urădecudeposedare7u3urpare
ei K e8istă puţine
dove3i că a$a au stat lucrurile p2nă nu de'ult, iar
anali3a actiunii lor actuale oferă prea puţine 2ncurajări
că va f2 altfel 2n viitor+ a sfir$itul a'biţiosului proiect
'odern al certitudinii 'orale universale, de a le"ifera
'oralitatea eurilor 'orale $i pentru eurile 'orale, de
a 2nlocui i'pulsurile 'orale 2nt2'plătoare $i nesi"ure
cu un cod etic aprobat so?cial, eul tulburat $i
de3orientat se "ăse$te sin"ur 2n faţa dile'elor 'o?rale
fără variante bune Gca să nu 'ai spune' evidenteH, a
conf:ictelor 'orale nere3olvate $i a dificultătii c%
inuitoare de a f2 'oral+
&in fericire pentru u'anitate Gde$i nu 2ntotdeauna
pentru eul 'oralH $i 2n ciuda tuturor eforturilor
co'petente
ulti' sti'ulent2n sens
al invers, con$tiinţa
i'pulsului 'oral'orală  acel a
$i rădăcină
responsabilităţii 'orale  a fost doar aneste3iată, nu
a'putată+ Se af:ă 2ncă aici, poate ador'ită, adesea
a'eţită, uneori redusă la tăcere de ru$ine, dar "ata să
f2e tre3ită, capabilă de acea faptă a lui vinas de a?$i
reveni din toropeala beţiei+ Con$tiinţa 'orală cere
supunere fără nici o dovadă că pretenţia va fi
satisfăcutăK con$tiinţa nu poate nici convin"e, nici
constr2n"e+ Con$tiinţa nu '2nuie$te nici una dintre
ar'ele recunoscute de lu'ea 'odernă ca 2nse'ne ale
autorităţii+ &upă standardele lu'ii 'ode'e, con$tiinţa
e slabă+ Afir'aţia confor' căreia con$tiinta eului
'oral repre3intă sin"ura "aranţie $i speranţă a
o'enirii
nu poate $oca
ca absurdă, atuncispiritul
de rău'ode'
au"ur ca
ce absurdăK
$anse s2ntdacă
pentru o 'oralitate care are la ba3ă doar con$tiinţa
Gdeja scoasă din discuţie de spiritul sensibil fată de
autoritate, pentru că e sc%i'bătoare, Bpur $i si'plu
subiectivă, un 'ofiHN i totu$i++
0M1
ETICA POST4O&E)>
)e3u'2nd lectiile 'orale ale Wolocaustului,
Wanna% Arendt pretinde ca
ftinţele u'ane să fie capabile să deosebeacă binele
de rău,
este propriajudecată,
c%iar $i atuncicare,
c2nd 2n
totplus,
ce auseca2nt2'plă
să le "%ide3e
să fte
2ntr?un de3acord total cu ceea ce trebuie să considere
ca părere unani'ă a tuturor celor din jur+++ Ace$tia
puţini care au 'ai fost 2n stare să deosebească binele
de rău au facut?o cu adevărat doar prin propria
judecată $i au facut?o at2t de liberK r2u au e8istat re"uli
care să fie respectate+++ deoarece nu9 au e8istat re"uli
pentru ceea ce este fară precedent +
Ce $ti' si"ur e că vindecarea slăbiciunii vi3ibile
a con$tiinţei 'orale a lăsat eul 'oral, de re"ulă,
de3ar'at 2n faţa Bpărerii unani'e a tuturor celor din
jur $i a repre3entanţilor lor ale$i sau autonu'iţi, 2n
ti'p ce puterea pe care acea părere unani'ă o deţinea
nu era defel o "aranţie a valorii sale etice+ tiind acest
lucru, nu prea
con$tiinţă, care,ave'
oric2tdedeales dec2t
slabă să doar
ar fi, 'i3ă' pe acea
ea sin"ură
poate insuf:a responsabilitatea faţă de nerespectarea
ordinului de a face rău+ Contrar uneia dintre cele 'ai
necritic acceptate a8io'e filosofice, nu e8istă
contradicţie 2ntre respin"erea Gsau scepticis'ul la
adresaH eticii nor'elor convenţionale din punct de
vedere social $i Bba3ate pe raţiune, $i insistenţa
asupra faptului că are i'portanţă, $i importanţă
morală, ceea ce face' $i la ce renunţă'+ &eparte de a
se e8clude reciproc, cele două ele'ente pot f2
acceptate sau respinse doar 2'preună+ &acă stai 2n
cu'pănă, consultă?ţi con$tiinţa+
)esponsabilitatea 'orală constituie una dintre
'ai 'ai
cele valoros
personale
drept $ialinalienabile
o'ului+ >u bo"ăţii
poateu'ane
f2 luată,
$i cel
2'părţită, cedată, a'anetată sau depusă 2n vederea
păstrării 2n si"uranţă+ )esponsabilitatea u'ană e
necondiţionată $i infrnită $i se 'anifestă prin suferinţa
constantă că nu se 'anifestă destul+ Ea nu caută
 "aranţie pent ru dreptul ei de a f2 sau scu3e pentru
dreptul de a nu f2+ Ea este aici 2nainte de orice "aranţie
sau dovadă $i după orice scu3ă sau iertare+
Aceasta e, cel puţin, ceea ce poţi vedea dacă
prive$ti 2napoi la strădania 'ode'ă prelun"ită de a
dovedi  de a face real  contrariul+
?+ Wanna% Arendt, Eichmann in erusalem/ 3
2eport on Polity
or-, :<9;,
olocaust, thepp+Sanalit
0<;, 0<6+
Press, ofE!il,
In 6odernit
Ca'?brid"e,Ri-in"
:<<, and
Press,
pp+ the
>e.
:MM
:M, su"era' că afir'aţia lacută de Wanna% Arendt
e8pri'ă c%estiunea responsabilităţii 'orale faţă de
rezistenHa la sociali3are $i Ia oricare alte pretenţii de a
da o sentinţă e8traindividuală cu privire la ce este
corect din punct de vedere etic+ Ceea ce Wolocaustul,
acea 'anifestare e8tre'ă a spiritului $i a practicii
'oderne, a adus la suprafaţă e adevărul u'brit $i
diluat 2n Bi'prejurări nor'ale  că 'oralitatea poate,
$i adesea trebuie, să se e8pri'e Bprin nesubordonare
faţă de principiile susţinute social $i printr?o acţiune
ce sfidea3ă desc%is solidaritatea $i consensil social+

0M :
IND
adiaforic, adiaforizare
Gve3i $i indzferentă& J5, :5M, : <
Adorno, T%eodore 5<
a)i cu
Gve3i $i e'istentă cu& 5K, M1, :0:, :;5, :9:, ::,
01:
ai pentru
Gve3i $i e'istenţăpentru& :M, :,
5K, 9M9, 09, <<1, <;,
<<:11, ::5, :0::00, :;0 :;5, :1, 01:,
05, ?K5, 09
agape :1M
Alberoni, #rancesco :1<
Alberti,
alegere eon (attista 0
moralR
Gve3i $i opţiune morală& (, ?5, J*8J5, 5, 5?
Ale'bert, Xean e )ond d 5 : ambi!alentă morală <,
:;01, 09, 5;1, 9, :1;:1, :::::0,
::<:00, :0M, 0A580A(, :<M011, ?5K, 06<,
?K5 amor=propriu 505 5 antistructură :0M:51,
0*?8050, 05K
antropofagic !s. [ antropoemic, strategii :M:1
apatie :61:6:
aporie etică :0, :9, <M<<, :16 :19, :::, ::9
::<, :MM, :<<
ICE

aproape
Gve3i $i semen& <;, :9;:9, :M;, :M, 05M
Arendt, Wanna% :5, 0M:
atitudine naturală : 91 : 9 :
Au"ustin, Sf+ , 5;
autoconser!are 95, : 59, : 9
 autonomie morală :0, :;, :901,
5;5M, 5085A, M;, :5M, :;;, 091,
09<
(aier, Yurt M5
(art%es, )oland :1;
(artos3e.s-i, Qladysla. <
(ateson, Frc"ory :<5
(audelaire,
(audrillard, C%arles
Xean :M:6, :<1:<:
bazele moralitătii
Gve3i -ifundamentele& , :5:,
5155, 5, 9<, M0, 1<1, 05,
0M1
(ec%,Wennin" :, :<5
(ec-, Ulric%0005, :1<, 0:M, 0:,
0:<, 00:, 006
(ec-?Ferns%ei', Elisabet% : 1<
(ji, W: 0;M
(cIl, &aniel 0:
(enja'in, Qalter :6, :<:<:,
0;;
(ent%a', Xererny M :
(er"son, Wenri :10
0M5
!F4U>T (AU4A>
(lac-, 4a8 015
(lanc%ot, 4aurice 9, <9<M
(lu', a.rence A+ M;
(lustein, Xeffrey :16
(uber, 4artin 55, :99
calitate de cetăţean, cetăţenie ?K5
Canetti, Elias :;5
Canto?Sperber, 4oniue M5
Carroll, Xo%n 0
Carroll, e.is 00
Castoriadis, Cornelius 5?85J, ?5 , 091
celdeal4reilea :05:06, :;;
cerinţă radicală M<1
C%ristie, >ils :55
Cioran, E+ 4+ 0;
Cipolla, Carlo 4+ 01
ci!ilă, neatentie :9<, :M;:M6, :M<, :5
clasicare :95:96
Co%en, )ic%ardA+ 1
Co%en, Stanley :50
Cojean, Annic- 056
comandă neconditionată
Gve3i $i ordin& :0, <6<<,
:00:05
Co'te, Au"uste 016
comunitarism ;9, 61
comunitate*(85J, 0K5, 0A5, 06; ?55, 09;
 constrîngere ::, 99, :1:
consumerism :<:<1, :<:<<,
000005
con-tiinţă 91, M6, <0, 05M, 0M1
Cooper, >cil ;6
datorieK1,KK, ::1
&avies, Stevie 0M
&eane, P%yllis
&clves, Ant%ony01M
:M5
&crrida, Xacucs : : 0
dezuinanizare : 0
&iderot, &enis 51, ;<
&o'enec%, Xacues 51
dominaţie :1;, ::0, :0:, :<M
&ou"las, 4ary 0 : 
&o.nie, )+ S+ M:, :1<
&reyfus, Wubert 011
&u'ont, ouis <:, 0::
&ur-%ei', E'ile 56, 95, 9, (5,
:;9:;M,:6:, 055

Elias, >orbert 01;,

Ellul, Xacues :M9, 01M,
09 0:1, 0:5, 0:6
Els%tain, Xean (et%-c <0
emotii M;MM, <5, ::5, :;0, :6M
empatie :69:6M
E'sley, Clive :55
entropie 051050
episodic, caracter :M::M0, :<6
Eras'us din )otterda' 0
era postdatoriei 9
eroisin 5A
Esc%il 019
etic, cod 05, :<, 09, 5055, 5M ;1,;M, :56
etic, <noiN 5J85A
euristica fricii
etică-ilege 0580,
0;1 5;5M, M0, MM M, <<0
e'cludere ?5K
e'ergie 051050
e'istenţă cu
Gve3i a)i cu&
e'istenţă pentru
Gve3i a)ipentru&
e'perţi -i competenţă :;1, :<;,
0M;
ETICA POST4O&E)>
0:;, 001, 006, 0;1, 09<0M1
#abian, Xo%annes ;6
)aţă 55, M5,
falsăîntîlnire :9:M;,
M, <6, :10,
:M<, :0:,
:5, :09,
090 :5<:;1, :;0
:;5, :M1:M0, : <9
#ic%te, Xo%ann Fottlieb 060
#icino, 4arsilio 0
#in-iel-raut, Alain ;<, 06
lRneur#hoinar& :6, ::<;
#oucault, 4ic%el ::;, :50
#ourasti*, Xean 9
fragmentare 0:00:M
#reud, Si"'und 56
#riedrnan, 4aurice 66
#risc%, 4a8 :1;
#ro'', Eric% 06, <M
)undamentele moralitătii
Gve3i bazele&
Falbrait%, Yennet% A+ :60
Farfin-el, Warold ;:
Fellner, Ernest 065
Fiddens, Ant%ony 00, ::6::M, :51, 0:;, 0:<001
globalizare 060
Foff'an, Ervin" :9<
grz)ă :1::10, :19:1, ::5 ::;, :0::00,
:<M
Waberrnas, Xur"en 05<
Wa'ps%ire, Stuart : : 5
Wart, W+ ++ A+ ;9
Wcide""er, 4artin
Weller, A"nes :0; 6669, M, :10, :9:
Welv*tius, Claude Adrien 51
Wer3l, T%eodore :;<
Wcsiod 019
Wobsba.n, Eric ?5?8?5*
Wolbac%, Paul Wenri &ietric% cl 51
homo ludens :6, 0:6
Wornbor", A:f051
Wui3in"a, Xo%an :6:M
I?Iusserl, Edrnund ;, :91
identitate 0;50;;
incriminarea de!ianţei :5 ::55
ind>ferenţR
Gve3i adiaforic, adiaforizare&
indi!idualitate :1, 0;, 5M, ;M, <0, 01<0::, 0:6,
09;
interese <0<5, :1:
intimitate ;:, <0, ::6::, :90, ::
iterabilitate : : 0
iubire(K8(, :1:::<, :<M
)i'area iubirii :1, :::::;, : :  : : <
plutirea iubirii :1, ::;::<
iubire confluentR ::6::<
încredere :09:0M, :;:, :96, :<;, 0;;

Xan-*l*vitc%,
Xarreau, Patric-
Rladirnir
09M ; :, : 00
)oc :6:<:, :<;:<6
Xonas, Wans 00, 059, 0;:, 09
Yaf-a,#ran36, ::<
 Yant, Irn'anuel ;:, 5585A, A5, :1<, ?55
Yier-e"aard, Soren ;M, :1;
Yiernan, R+ F+ ;6
Yir-, F+ S+ 019
Yundera, 4ilan :M::M0
0M6
!F4U>T (AU4A>
ac%s, Xo%n :5
a'ettrie, Xulien Offroy de 51
aruelle, #ran$ois <5
as%, Scott 00100:
eac%, Ed'und l 99
e (on, Fustave 055
eiss, Qillia' 05:
*vinas, E'rnanuel 6;91, 9<,
MM6, <5<9, :10:15, ::,
:0;:06,:59, 05, 0M1
*vi?Strauss, Claude 9;, :M
liber eu ;6;9, 65
libertate :0, 0951, 5;56, MM, :, <;, <M, :16,
::1, ::<, :50:59,
ipovets-y, 005, 090, 0M:
Filles 9M
lipsă de consecinţe : ;, : <
localizat, eu ;965
ofland,ynW+ :9<
o"strup, Ynud E+ M, <, :09
uc-'ann, T%o'as :9::95
u-*cs, Fyr"y :19, ::1
u8e'bur", )osa 00M00<
yotard, Xean?#ran$ois : : :: :0,
0;;0;6
4aclntyre, Alasdair ;6;9, 6M
4affesoli, 4ic%el :;;, 05*8055, 06 5
ma)oritate mulţumită : 5?8 : 65
marea schismă 0
4auss, 4arcel 9;
mediată, actiune :5
4ennell, Step%en :M9:MM
4il"rarn, Stanley :5
4ilton, Xo%n 0
4irandola, Pico della 0M
mi-cări sociale 0 : 9
mîngîiere :1::10, ::5, ::M
modernism M:;, 09, 5M, ;, :0: :05, :50, :;M
:;, :M;:1,
:<M:<<, 01M01<, 0:M0:<,
00<059, 0;50;, 0606<
4ontai"ne,
4oore, F+ E+4ic%el
0M Eyuern de ;;
moral, eu :6:<, 9<, ;, <, < :1:, :5<, :;6,
:6M, :<, 091
moral, impuls :6:, ;:, ;<, 5A,
9<M:, <0, <:11, :0::05, :51,
:56, :;1, :<M
 moral,pluralism :<, 060M, 6:
moral, relati!ism :9, :<, ;
moral#ă&, asociere #grup& 6;, 6 91, 9, 0, :11,
:0::05, :;1 :;;, :6M, 0;1
morală, pro'imitate <0<5, <9 :1:, :06, :5M, :;0,
:91, :9;, :1 ::, :;, 059, 0;1, 095
moralitate
imposibil de apăratpe cale logică
011010
lipsită de scop ;0, 6<95, 9M,
011, 05M
neraţională :9:M, ;0, 95, 9M,
01101:,05M
neutilitară ;0, ::9, 05M
4oscovici, Ser"e :61
4osse, Feor"e + :;:;<
4uc%e'bled, )obert 0<
;nul,time :;0:;6, :6;:6M, :M1
4u'ford, e.is :96, 01<
4ursell, Fordon : : 1
4usil, )obert ;5

natură umană
naţionalism :;M:
515:,
61 ;6, <
necunoscuţi :90:5, :, :<5:<;
>elson, (enja'in :9<
0M9
ETICA POST4O&E)>A
neotribalism :;;, :6;:66,06606
>iebu%r, )ein%old <5
>iet3sc%e, #riedric% :1M, :50, :;5
nomazi 09:
>y"ren, Anders : 1M
Oa-es%ott, 4ic%ael ;9
ontologie !s. etică MM5, <
opţiune morală
Gve3i alegere morală&
ordin
Gve3i comandă necondiţionată&
Oua-nin, 4arc?Alain <5<;, :1:
Ovidiu 0M0
pasiuni 0<, 5<;1, :06
pelerini 09 :
Platon ::9
Plessner, Wel'ut% :M1
plutirea responsabilităţii : 5<: ;1
Poe, Ed"ar Allan 09
politică
Polloc-, -iFriselda
moralitate
:<09;09
postmodernism 9M, :;:6, :<, 00, 5;1, ;<, <5
<;, ::, :6:, :69, 01:, 0:M00:, 0;:0;5,
0606<
Price,A+Q+ ::9
 principii etice M0M;, : : 5
principiul nesiguranţei 0;1
Pritc%ard, 4ic%ael S+ ;:;0
progres ;;, ;, 016, 0:, 055, 0;:, 0;;, 0;90;<
proteo)îlie :M<:1, :5, :<6
protestantă, etică <
raţionalitate -i moralitate 5055,
5<;0, 999M,
raţiune <5, :5M,
-i etică 06M;, :06
5;, 5M,
)a.ls, Xo%n M0, 05<
răspundere
Gve3i responsabilitate&
)edner, Warry 0:00:5
re)îe'i!itate 0:;0:6, 0:<005
reglementare normati!ă , :96
reguli etice :1:9, 0:09, ;;, ;,
65, 6, M0, M9, <, :0M, :9;, :9,
: <
relaţiepură ::6::
)enaut, Alain <5
resentiment :1M
responsabilitate
Gve3i $i răspundere,& 6:;, 06,
;:, 5K8K1, 0M, <;:1:, :1 :::, :06:09,
:5M:5<, :;;, :91,
:1:0,:<9:<,05M,0;10;:,
095, 0M:
de neînlocuit 5*, 5, 0?J, 0?5,
?KJ
necontractuală 9699
neintenţionată <9
nereciprocă 6;9;, <9, 05<
nesimetrică 5*855, <;<6, 0?5
funcţională -i procesuală ;:,
MM, :56:5
)icoeur, Paul MM, :00
risc 5, 00, :MM, 0:M00M
)ousseau, Xean?Xacues 56, :16
)ussell, (ertrand :1:, 091
rutină -i moralitate 9M, :1 :1<, ::5::;
Sandel, 4ic%ael X+ ;9, M5
Sartre, Xean?Paul 6, :10
Sc%ide:bac%, Werbert 01;
Sc%eler, 4a8 :1M, :91
Sc%iit3,Alfred :91:95, :9
Scotson, Xo%n :M9
0MM
!F4U>T (AU4A>
secular)zare :1
seducţie !s. reprimare :60
semen
 Gve3i aproape&
Sennett, )ic%ard :M0, :<0
Si''el, Feor" <:<0, :06, :9M,
:M:, :M;, 056, 066
Si'on, Claude ;<
Sin"er, 4arcus ;6
Sin"er, Peter 9 :
S-inner, guentin : 65
sociabilitate
:6:, :65:6M, 9M, :<M,06
:51, :;::;,
socializare :51:5:, :56, :;:,
:;6, :6;, 05K805A, :<M,0M10M: societas !s.
commun)tas : 0 : 0<
sohiţie telinologică ?1J8?15, ?1
Sorel, Fcor"cs :5:
spaţiu social <0, <9
cogniti! :6<:91, :M<, :0,
:;:6, :<9, 0;<
estetic :;0, :6<:91, :5:;,
:M:,:<;:<M, 0;<061,
?55, 09109:
'orallS<:91, :1:5, :<9 :<M, 0;<061
Spencer, Werbert 56
Spri""e, T+ + S+ M:
stabiliti !s. !enetici :M6:MM
starcdeagenţi :5:5<, :<
stat=natiune ;;<, 65, <5, :; :6;, 06106;
7tatul Sunăstării, sernnifîcaţie morală 09;096
Strauss, eo 9<
Stra.son, P+ #+ ;:
estov, eon :00, :09
Talfer, Elisabet% M:, :1<
tehnologie, probleme rnorale 015 01;, 0:00:M,
00000M,
teleora- 05905M, 0;1
:<5:<6
tolerantă :<M
Toul'in, Step%en :0M
Tnnies, #crdinand ;0, :0, 066
tradiţie , 0M, <:, 01M, ?558?5K
transcendentă 1:, :1, 0;6
Tuan,i?#u :19
turist 09:09;
Turner, RictorQ+ :0:0<
uni!crsalul etic , :501, 595M,
;961, 919:, 9M, 091
uni!ers al ohligaţiilor :  I
Uss%er, : : 5: K :
Arland
utilitaţisrn
!agabond 09:095
Ra:ry, PauI 06:
Reblen, T%orstein : <
 Reca, Salvatore :1<
Retlesen, Arno Xo%an :6M, 01:, 05 <
!ictirne 0;M0;<
Roltaire, #ranois?4arie Arouet
55
Qaddin"ton, C+ W+ M6M9
Qal3cr, 4ic%ael ;9, 060
Qarnoc-,
Qeber, 4a84ary 0M
<, 0::
Qiener, >orbert 01
Qitt"enstein, ud.i" : K :, : M<
Qolfe, Alan 5M5, M0, :<M011
Qynne, (rian 00:
Qysc%o"rod, Edit% :15
onnet, Paul 06M
0 M
CUPRINS

$n#/o0c&/& Mo/a$i#a#&a n %&/6%&c#iă 2o&/nă

7i %o6#2o&/nă 6
1, R&6%on6a:i$i#ă#i 2o/a$&. /&'0$i &#ic& 0:
lncertitudinea'orală 00
&ile'aetică 09
Xudecata 'orală confiscată $i recuperată 5;
Post'odernis'ul  'oralitate fără cod etic 5M
0+ Universalitatea &c(iocă ;5
Universalis'ul $i pro ble'ele sale ;6
)estatornicirea eului de3rădăcinat 61
i'itele 'orale ale universalitătii etice 65
Sin"urătatea subiectului 'oral
@, Ba<&$& &c(ioc& 91
9<
Aconstrui pe ne2ncredere M1
(a3elefărăba3e
4oralitate 2nainte de libertate 0MM
Tăcerea insuportabilă a responsabiiităţii 9
;+ Asocierea 'orală in oi <:
Asi'etrialuiEuTu <;
Aporiapro8i'ităţii <M
4oralitatea ca 'in"2iere :1:
(oli $i re'edii $i 'ai 'ulte boii ale iubirii :1
5, Dinco$o & a6oci&/&a 2o/a$ă :0:
Cutre'urul ceiui de al Treilea sau aparitia societăt[[
:05
Structură $i antistructură :0M
Supraraţionali3area i'pulsului 'oral:5:
Supraesteti3area i'pulsului 'oral:;:
0M<
!F4U>T (AU4A>
istor2a naturală a structurii $i a antistructurii :;6
&ivortulpost'odern :6:
lese statul?naţiune, intră triburile :6;
+, S%a=ii$& 6ocia$&  co'ni#i. &6#&#ic. 'oral :6<
 A?l cunoa$te pe Celălalt, a avea cuno$tinţă de Celăialt
:91
Străinuldealături :9;
Arta secretă a falsei 2nt2lniri :9
Aporia necunoscutului :M;
Crearea spaţiului 'oral  destră'area spaţiuiui
co"nitiv 1
:
Spaţiulestetic :5
Riata 2'dejoc
Terenui preunăcaterendejoc
or"ani3at :6
:<1
Crearea spaţiului 'oral  destră'area spatiului estetic
:<9
`ara ni'ănui, doar a ta proprie :<M
, Mo/a$a %/ia#ă. /i6c0/i$& %0:$ic&8@
4ijloacele &6că#07a#& 8
D&<2&2:/a/&a te%nolo"ică a eului 'oral 818
BSocietatea cu riscuri  ulti'a a<ă a #&(no$o'i&i
81
arpele care 2$i 2n"%ite coada 00M
Jn căutarea solutiilor etice la proble'ele
'odernis'ului 059
J, O #/&c&/& n /&i6#ă  $a 6/7i# & nc&%0#0$ 0;5
Pro"res'oral 0;9
>oua de3ordine 'ondială sau reor"ani3area
0;< lu'ii
>esi"uranţă $i cru3i'e 06;
Ra"abondul $i turistul  tipurile post'oderne 09:
Jnţelepciunea post'odernă, neputinţa post'odernă
099
lndice
++ 0M5
IS(> <M5?<0;;?M?;
R&ac#o/Ion Nico$a& An'(&$
(un de tipar :0+16+0111 Apărut  0111
Coli de tipar : M,M6

Tiparul e8ecutat sub c?da : 1670111, la I'pri'eria de

Rest  Oradea,
str+ 4are$allon Antonescu, nr+ :16, )O4=>IA