FLORENCE BRAUNSTEIN-SILVESTRE JEAN-FRANCOIS PEPIN

<; I;\I;K A i, A
Traducere: Rox ! Do"#e$%&

GHID de CULTURA

EDITURA ORIZONTURI EDITURA LUCEAFRUL

De$%#ie#e CIP Bi"'io(e%ii N )io! 'e Ro*+!iei BRAUNSTEIN-SILVESTRE, FLORENCE G,id de %&'(&#- .e!e# '-/ Florence Braunstein Silvestre, Jean-Franois Pepin; trad.:Roxana Dobrescu d. a !-a - Bucure"ti: #ri$onturi, %&&' (SB) *+,-*,'%-+--%

(. Pepin, Jean-Franois ((. Dobrescu, Roxana .trad./ &&1.2&&/.&*2/

B-dul 3ibert4ii nr. ', bl. 22+, et. ,, ap. +, sector ', cod &'&2%1-Bucure"ti, Tel: ,,+.'1.12, ,,-.&+.1&, &+''.-,&.*'&, &+%,.,,'.%*2; Fax: ,,+.'1.%%, e-5ail: lider67x.ro; site: 888.trustul-lider.ro

9o5pania )aional4 a (5pri5eriilor :9#R S(; S.<. Bucure"ti R#=>)(<

Sistemul caliti! certificat SR EN ISO 9 !

CUVINT 0NAINTE

<7oris5ul atribuit lui <ristotel - :?tiu doar un sin@ur lucru, acela c4 nu "tiu ni5ic;- ar putea constitui devi$a acestui @Aid de cultur4 @eneral4. 3ucrarea se adresea$4 Bn pri5ul rBnd studenilor, "i apoi celorlalte cate@orii de cititori, ur54rindu-se structurarea noiunilor, de 5ulte ori destul de va@i, cBt "i a cuno"tinelor acu5ulate de-a lun@ul anilor. Pre$entarea unei sinte$e de istorie cultural4 a u5anit4ii este o Bncercare a5biioas4, de care sBnte5 per7ect con"tieni. De aceea consider45 aceast4 lucrare o Bncercare 5odest4. CAidul nu se dore"te a 7i savant, ci 5ai de@rab4 practic, pre$entBnd Bn acela"i ti5p in7or5aii cu caracter @eneral "i cu un coninut noional 7oarte precis. #biect de re7lecie, dar "i instru5ent de lucru, cartea este deter5inat4 de 7olosirea unui de5ers cronolo@ic "i te5atic Bn acela"i ti5p: D cronolo@ic, pentru a per5ite o orientare u"oar4 Bn ti5p; D te5atic, pentru a o7eri anali$e cuno"tinelor care trebuie Bnsu"ite. CAidul este Bnsoit de un index orientat pe trei axe, nu5e proprii .<tena, Eant.../, noiuni .art4 elenistic4, existenialis5.../, opere (Republica, Iliada...), 7acilitBnd ast7el accesul direct la re7erinele preci$ate. De cBte ori a 7ost posibil, 7iecare 5are divi$iune istoric4- anticAitate, epoc4 5edieval4 "i 5odern4, perioada conte5poraneit4ii - pre$int4 la s7Br"it un bilan rapid asupra artei, literaturii, 7iloso7ici, "tiinelor etc. 3e@4tura esenial4 dintre te5e ni s-a p4rut necesar s4 o 7ace5 prin evoluia ideilor. 3ucrarea se dore"te a"adar a 7i o anali$4 clar4 "i ordonat4, destinat4 unei 7olosiri pertinente a noiunilor "i conceptelor, dorind totodat4 s4 incite la consultarea direct4 a operelor @Bnditorilor antici "i 5oderni. 9ititorul B"i va 7or5a o idee 5ai precis4 asupra scopului acestui @Aid parcur@Bnd lista principalelor te5e evocate Bn cadrul anticAit4ii clasice, 7iecare te54 7iind susinut4 de o list4 de opere: D 5o"tenirea @Bndirii @reco-latine: de la presocratici la Platon. Re7lecii asupra 5itului, a evoluiei acestuia spre raiune "i istorie. )oiunea de cet4ean pornind de la cetatea @reac4 - So7i"ti "i de5ocrai - 9ultur4 "i ordin natural - <ristotel

contra lui PlatonF - Politica, "tiina ideal4 a 7ericirii - aportul ro5an - 9icero -Stoicis5 "i epicureis5. <5 Bncercat, deci, s4 d45 posibilitatea cititorului s4 inte@re$e cultura Bn re7lecia personal4, pentru a evita capcanele enciclopedis5ului, ale teoriilor @ata e5ise, per5iBnd st4pBnirea unui aparat conceptual "i a unor re@uli operatorii. Sper45 ca, dup4 parcur@erea acestei lucr4ri, cititorul s4 @4seasc4 satis7acia st4pBnirii propriei sale culturi @enerale.

,i i'
*:,

.... P
; :

CAPITOLUL '

ANTICHITATEA

INTRODUCERE LA CAPITOLUL '

Pe bun4 dreptate, cititorul ar putea fi ui5it de spaiul destul de restrBns pe care 2-a5 acordat unei epoci cruciale din civili$aia noastr4. l nu trebuie s4 uite Bns4 c4 scopul acestei lucr4ri este acela de a ne per5ite un rapid tur de ori$ont de cultur4 @eneral4. <cest pri5 capitol a 7ost conceput pentru a evita erorile @rosolane Bn ca$ul unor discuiiGconversaii pe te5e de cultur4 @eneral4. Hi$ea$4, de ase5enea, st4pBnirea unor cuno"tine @enerale de ordin politic, literar, 7iloso7ic, social "i artistic 5o"tenite din anticAitate, dar Bn nici un ca$ o speciali$are Bn vreunul din aceste do5enii.

SEC1IUNEA A

ORIGINILE2 CIVILI3A1IILE ORIENTULUI APROPIAT 4I ALE ORIENTULUI

I5 UNITATEA 4I DIVERSITATEA CIVILI3A1IILOR ORIENTULUI APROPIAT
Tablet4 picto@ra7ic4 su5erian4. 9alcar. 3un@i5e - c5, l4i5e ',- c5. Bnceputul 5ileniului al (((lea. Paris, =u$eul 3uvru. Se pare c4 este vorba de o socoteal4 74cut4 de patronul unor lucr4tori. 9atalo@ de expo$iie, =u$eul Crand Palais .2*1%/.

)u5eroasele cercet4ri Bntreprinse Bn ulti5ele decenii Bn arAeolo@ie, 7ilolo@ie "i istorie au contribuit Bn 5od deosebit la Bnele@erea or@ani$4rii sociale, politice, cBt "i a siste5elor econo5ice ale lu5ii antice. <nali$a structurilor socioecono5ice ale civili$aiei 5esopota5iene "i e@iptene de5onstrea$4 c4 Bnce-pBnd cu 5ileniul al HI(-lea exista o continuitate Bn ceea ce prive"te caracterul 5ixt al siste5ului lor econo5ic, care Bnc4 de la Bnceputuri pre$int4 doi 7actori eseniali: Aidroa@ricultura "i cre"terea ani5alelor. 9Aiar dac4 este vorba de 5eninerea siste5ului de iri@aii al )ilului sau al u7ratului, BncepBnd cu 5ileniul al(H-lea sau, di5potriv4, de a stabili un ecAilibru Bn distribuirea resurselor, BncepBnd cu 5ileniul al (((-lea, cei doi 7actori a5intii 5ai sus vor asi@ura trecerea de la o societate co5unitar4 la una strati7icat4. S7Br"itul acesteia este 5arcat de apariia 7eno5enului urban. F4r4 Bndoial4 c4 "i ali 7actori vor 7i invocai Bn explicarea na"terii procesului de urbani$are. Dintre ace"tia a5inti5 Bn pri5ul rBnd scAi5burile la 5are distan4. Presiunea de5o@ra7ic4 va avea drept consecin4 de$voltarea teAnolo@ic4 "i intensi7icarea scAi5burilor, ceea ce va deter5ina o Bn7lorire deosebit4 a a@lo5er4rilor de tip urban "i o trans7or5are a or@ani$4rii sociale. (novaiile teAnolo@ice vor ocupa un loc i5portant Bn evoluia acestor 7eno5ene diverse: plu@ul deter5in4 o extensiune a teritoriilor, carul per5ite co5unicaiile, roata olarului 7avori$ea$4 intensi7icarea scAi5burilor cera5ice, 5etalur@ia deter5in4 reali$area unor unelte 5ai solide. (nventarea scrierii va 7i strBns le@at4 de de$voltarea birocraiei "i a or@ani$4rii politice.

Stim"rlii#i$ I%tillcmlimil

Si!i6#

((uAiliJi7n5l vecA
<(K(L pl.i.u

9595 Ti:&#i de $%#ie#e

SCRIERILE CUNEIFOR;E Prin scriere cunei7or54 Bnele@e5 dese5narea aspectului exterior al acesteia, care se pre$int4 sub 7or5a unei co5binaii de se5ne N Bn 7or54 de cuie triun@Aiulare, @ravate pe ta-J blie de ar@il4. <cest aspect se datorea$4 7aptului c4 scribul 7olosea, inBnd strBns Bn 5Bn4, o bucat4 de trestie t4iat4 oblic la un cap4t, cu care @rava t4bliele din ar@il4 proasp4t4 prin lovituri scurte "i rapide. T4bliele erau puse apoi Bn cuptoare, c4p4tBnd ast7el o t4rie "i o re$isten4 care le 74ceau indestructibile. <cesta este Bns4 nu5ai un procedeu care a servit scrierilor diverse a c4ror structur4 intern4 di7er4 radical. Distin@e5 ast7el scrierile su5ero-aOOadiene "i cele ela5ite. Scrierea su5ero-aOOadian4 a 7ost denu5it4 ast7el, pentru c4 ea a 7ost 7olosit4 5ai BntBi de su5erieni, iar apoi de aOOadieni. Se @enerali$ea$4 pro@resiv BncepBnd cu 5ileniul al (((-lea. #ri@inile acestei scrieri trebuie c4utate probabil Bn pri5ele picto@ra5e, care apar pe t4bliele perioadei ParOa (H, din 5ileniul al (H-lea. (n evoluia lor spre scriere, vor avea loc dou4 7eno5ene decisive: D unul va 5odi7ica @ra7ia se5nelor D altul va a7ecta valoarea se5ni7icaiei. Principalele tipuri de scriere su5eroaOOadian4 vor evolua Bn 7elul ur54tor: 2. %+&&-%-&&, perioad4 care Bncepe de la prinul .patesi/ su5erian al ora"ului 3a@a", Ir-)anse, "i se ter5in4 cu dinastia <@ade. %. %-&&-%,-&, adic4 de la =anistusci la Cudea. ,. %,&& dinastia Ir. '. %2&&-21&& dinastia Ja55urabi.
9<

-ar
ST

SA K 7/V8 &''(!#&

rf*

voluia scrierii picto@ra7icc spre cea cunei7or54. 9atalo@ de expo$iie, =u$eul Crand Palais .2*1'/.

Stela re@elui Si <spiMa. Scriere Aiero@li7ic4 de la stBn@a la dreapta. Re@ele, situat la dreapta, o7er4 prinoase de pBine, pr4Nituri, 7ructe "i b4uturi lui #siris, a"e$at pe un Nil, lBn@4 care se a7l4 $eia (sis "i $eul <nubis.

-. 21&&-2%&& dinastia Eassit4 din Babilon. -. 22&&-!&& preponderena asirian4. !. !&&--'& epoca neo-babilonian4.

Q,R -, S T.U.. DSQa R.TQ

= ! >)i -?@ 74 A

-,-, iV0Wl

BCD O VE>(e FG

Titulatura lui TAot, $eu protector al

scribilor, inventatorul scrierii.

Bn re@iunea la5ului B"i 7ace apariia o alt4 scriere, proto-ela5it4, cunoscut4 ast4$i prin s4p4turile arAeolo@ice de la Susa. a va supravieui doar pBn4 Bn %'-& B. Jr., cBnd sub e7ectul cuceririlor lui )ara5sin, va 7i Bnlocuit4 de cea su5erian4. Din aceasta din ur54 va deriva scrierea ela5it4. 9Aiar "i Aittiii, popoare indo-europene, vor B5pru5uta nu5eroase se5ne din scrierea su5ero-aOOadian4, BncepBnd cu secolul al (H-lea B. Jr.
SCRIERILE HIEROGLIFICE

Dintre toate scrierile vecAi, ancestrale, cea e@iptean4 ne o7er4 cel 5ai li5pede exe5plul de scriere prin care cuvintele sBnt reali$ate cu aNutorul unor repre$ent4ri de obiecte. ti5olo@ia @reac4 a ter5enului :Aiero@li74; sublinia$4 aspectul sacru al acestor caractere. 9le5ent din <lexandria .%&& d. Jr./ distin@e trei tipuri de scrieri e@iptene: D Aiero@li7ic4 - caractere sacre D Aieratic4 - scriere 7olosit4 de preoi D epistolo@ra7ic4 - scriere pentru redactarea scrisorilor, nu5it4 ast4$i de5otic4, "i de care se servea Jerodot. Scrierea e@iptean4, 5ai exact ideo@ra5ele ce dese5nau un re@e sau un ora", B"i 7ace apariia Bn cursul 5ileniului al (H-lea, deci Bn perioadele predinastice. Scrierea e@iptean4 pe deplin constituit4 nu apare Bnainte de 5ileniul al (((-lea. Tradiia atribuie inventarea scrierii lui TAot, $eu din @iptul de Jos. <st4$i, desci7rarea textelor ne per5ite s4 preci$45 evoluia di7eritelor tipuri de scriere. Jieratica, scriere cursiv4, se 5ani7est4 o dat4 cu pri5a dinastie "i se prelun@e"te pBn4 Bn secolul al (((-lea d. Jr. Totu"i, BncepBnd cu secolul al H((-lea, ea va ceda locul scrierii de5otice, care va avea drept re$ultat si5pli7icarea @ra7iei.

95H5 C d#&'2 '&*e #&# '- Ii :#i*e'e .'o*e#-#i &#" !e ; #

;ESOPOTA;IA =esopota5ia a o7erit 5ultiple $one @eo@ra7ice ce au per5is 7olosirea resurDselor naturale de c4tre @rupuri u5ane care au locuit Bn aceea"i epoc4, dar care s-au caracteri$at prin 5oduri de via4 di7erite. Pentru anu5ii teoreticieni, a@ricul!!

tura "i-ar avea ori@inea aici, BntrucBt ea s-a nas- N cut dintr-o necesitate; aceast4 scAi5bare Bn J 5odul de sub$isten4 va deter5ina 5odi7i- N cari Bn 5odul de via4, Bn sensul trans7or54rii N s4la"urilor de ba$4 Bn locuiri per5anente.X Trecerea de la pri5ele sate la a@lo5er4riX urbane are loc Bn 5ileniile H(((S(H. Jarta a"e$4rilor 5esopota5iene. Bn perioada 5ileniului al HT-lea .--&&-2 -&&& perioada ridu/ 7oarte puine $one auK 7ost locuite. De-abia Bn 7a$a ur54toare, co5unit4ile s4te"ti acoper4 =esopota5ia sudic4 "i cea central4, Bntre '-&& "i ,-&& .epoca Ibaid/, cre"terea nu54rului de a"e$4ri Bn cB5pia aluvial4 este spectaculoas4. # scAi5bare notabil4 intervine Bn cursul 5ileniul al (l(-lea: albia u7ratului se di5inuea$4 "i o dat4 cu aceasta nu5eroase canale dispar, ceea ce va deter5ina ca populaiile private de sursele de ap4 s4 se concentre$e Bn nu54r 5are Bn cBteva a@lo5er4ri, ce vor da na"tere ora"elor. Docu5entele cunei7or5e ne dau cBteva indicaii asupra peisaNului: cB5purile de cereale se Bntind Bn Nurul centrelor urbane "i al a"e$4rilor de 5ai 5ic4 i5portan4. #ra"ul este BnconNurat de plantaii "i @r4dini. Printre 5arile ora"e reine5 pe cel nu5it ridu, centru cultural i5portant Bn epoca IruO .,-&&-,2&&/, ilustrat printr-o arAitectur4 5onu5ental4, Bn cursul 5ileniului al (l(-lea, a"e$area acoper4 o supra7a4 de *& O5, cuprin$Bnd "i ora"ul Ir cu o Bntindere de %& de Aectare. 9re"terea nu54rului de a@lo5er4ri urbane este considerabil4: de la 21 pentru perioada cuprins4 Bntre ,-&& "i ,'&&, la 2&1 pentru cea dintre ,,&& "i ,2&&0 Bn cursul 5ileniului al (l(-lea IruO este o cetate ale c4rei $iduri deli5itea$4 o supra7a4 de 5ai 5ult de '&& de Aectare. (ncinta sa se de$volt4 pe 5ai 5ult de * O5. Populaia a putut 7i evaluat4 la aproxi5ativ '& &&&--& &&& de locuitori. Dar aceste 5odele de urbani$are nu vor 7i atBt de i5presionante Bn =esopota5ia central4 ca Bn Babilonia "i <OOad. BncepBnd cu 5ileniul al (l(-lea, asist45 Bn aceste centre urbane la separarea "i instituionali$area puterilor politice "i a celor econo5ico-reli@ioase. PBn4 atunci, @uvernarea era asi@urat4 de o ierarAie sacerdotal4, care controla principalele resurse strate@ice. <pariia noii puteri centrali$ate coincide cu o activitate 5ilitar4 i5pun4toare, a"a cu5 ne las4 s4 presupune5 existena nu5eroaselor 7orti7icaii. xe5plele istorice arat4 c4 trecerea de la teocratic la statul ad5inistrativ se reali$ea$4 Bn cadrul con7lictului care opune cele dou4 clase do5inante: cea sacerdotal4 "i cea 5ilitar4.

MAREA MEDJTERAN

EGIPTUL

Halea 7ertil4 a )ilului, cu o lun@i5e de 2%&& O5, nu pre$int4 de 7apt decBt o poriune cultivabil4 lat4 de unul sau doi Oilo5etri. Pe aceast4 $on4 verde se va derula aproape Bntrea@a istorie a @iptului. ScAe5a trebuie Bns4 nuanat4 pentru perioada pri5elor sate. Pentru stabilirea locuirilor au 7ost alese patru tipuri de :ni"e ecolo@ice;: 5la"tinile, cursurile te5porare de ape, re@iunile colinare din apropierea cB5piilor, oa$ele. Supuse Bn per5anen4 scAi5b4rilor cli5atice, valea )ilului "i 5ar@inile sale de"ertice au o7erit deseori doar posibilitatea unor Aabitate te5porare. Frecvent este ca$ul pri5elor sate, cBt "i al sitarilor de la )abta PlaYa .5ileniul H(((/, FaiYu5 .5ileniul H(/, =eri5de Jarta @iptului antic. .5ileniul (H/. JieraOc20 olis este unul din rarele ora"e ale c4rui case datBnd din 5ileniul al (H-lea vor supravieui pBn4 Bn epocile istorice. Bn li5ba e@iptean4 vecAe exist4 cuvinte di7erite pentru a distin@e satul de ora". Bn ceea ce prive"te construcia acestora, ea a 7ost reali$at4 Bn a5bele ca$uri din c4r45i$i 74cute din lut "i uscate la soare, c4ci nu5ai te5plele trebuiau construite din piatr4, ele 7iind destinate eternit4ii. S-a p4strat totu"i ora"ul EaAun, descoperit la Bnceputul secolului al LL-lea, "i care purta Bn anticAitate nu5ele de Jetep-Senusrit .Sesostris este 5ulu5it/. l se Bntindea pe o lun@i5e de ,&& pBn4 la '&& de 5etri "i era BnconNurat de un $id de incint4. Deli5itat pe cartiere, avea nu5eroase str4due ce BnconNurau case 5odeste. Dar acesta este unul din rarele exe5ple din perioada (5periului de =iNloc. Din ora"ul Tel el-<5arna, datat Bn perioada (5periului )ou, s-a p4strat pBn4 ast4$i doar un $id de c4r45i$i, cu o lun@i5e de % 5etri. 3a ori@ine, acest ora" se Bntindea pe o supra7a4 de * O5 lun@i5e "i l O5 l4i5e. Distincia Bntre cartierele bo@ate "i cele s4race nu poate 7i 74cut4, BntrucBt :casele sBnt a5estecate. <rAitectura civil4 e@iptean4 este 7oarte puin cunoscut4; printr-o convenie reli@ioas4, ora"ele au 7ost construite, 74r4 excepie, pe 5alul de est al )ilului, Bn ti5p ce pe cel de vest, acolo unde soarele apune, au 7ost ridicate te5plele 7unerare.

95J5 So%ie( (e
;ESOPOTA;IANK Suveranul este cel care exercit4 di7eritele puteri. Palatul s4u si5boli$ea$40 centrul ad5inistrativ supre5. l deine puterea Bn virtutea atributelor sale per-2 sonale "i datorit4 unui 5andat pri5it de la $ei. Funcia sa este aceea de a 7aceN le@4tura dintre divin "i u5an. Bn virtutea acestei puteri, el deine 5iNloacele deN existen4 ale Bntre@ii populaii. <d5inistraia devine instru5entul acestei puteri, N l are drept de proprietate asupra tuturor bunurilor "i pa5Bnturilor. Re@ele 5esopota5ian este a"adar, Bn acela"i ti5p, "e7 5ilitar "i ad5inistrator. <r 7i deci u"or s4 @4si5 raporturi Bntre re-; @alitatea 5esopota5ian4 "i cea e@iptean4, de"i pentru cea din ur54 re@ii sBnt ei Bn"i"i $ei. Re@ele 5esopota5ian nu este decBt \ repre$entantul divinit4ii "i puterea sa se ; extinde ast7el asupra tuturor do5eniilor B vieii colective. <paratul ad5inistrativ se co5pune din de5nitari, notabili locali "i dintr-un personal i5ens. <cesta se recrutea$4 din ansa5blul straturilor sociale ale populaiei. < intra Bntr-un serviciu pentru suveran este considerat un avantaN, BntrucBt el procura bene7iciarului venituri 5ateriale durabile =ileniul al ((-lea. Stel4 din ba$alt. =u$eul 3u Partea superioar4 a 9odului lui Ja55urabi. vru. "N @rati7icaii care-i sBnt v4rsate pe durata Ja55urabi re7ace unitatea 5esopota5ian4 vieii. <bsena 5iNloacelor teAnice de$vol"i reor@ani$ea$4 ad5inistraia, Bnaintea sa, Irna55u, 7ondatorul celei de a treia dinastii tate constrBn@e ad5inistraia la 7olosirea de la Ir, redactase o cule@ere de re7or5e unei i5portante 7orte de 5unc4, 5ai ales Nuridice. 9odul de le@i al lui Ja55urabi este Bn lucr4rile de iri@aie sau cele a@ricole. 5ai a5plu "i apare scris pe stele plasate Bn SclavaNul nu va Nuca un rol i5portant ora"e. 9ea 5ai 5are parte a textului este consacrat le@ilor, Bn partea superioar4 a stelei Bn acest tip de siste5 econo5ic. Sclavii, care Bn @eneral sBnt pri$onieri de r4$boi, apare re@ele repre$entat cu 7aa spre $eu. <cesta din ur54 este, 74r4 Bndoial4, ?a5a", nu apar decBt rar pe listele personalului. $eul Soare, cu atributele sale: 7l4c4rile de pe Trebuie 74cut4 distincia Bntre ace"tia "i u5eri, sceptrul "i inelul. ?a5a" era considerat servitori, a c4ror via4 este le@at4 de cea a patronul Nustiiei. Picioarele sale se odiAnesc pe un posta5ent ce si5boli$ea$4 5untele de st4pBnului. Ho5 cunoa"te 5ai bine societatea 5eunde r4sare soarele. sopota5ian4 BncepBnd cu secolul lui Ja55urabi, @raie codului s4u de le@i, care 9L

per5ite interpretarea nenu54ratelor docu5ente e5ise de re@ele din Ir, de principele snunna sau de re@ii 5ileniului al ((-lea. 9odul lui Ja55urabi di7erenia$4 trei tipuri de oa5eni: D o5ul liber D subalternul, o5ul care se prosternea$4 D sclavul, proprietate a altui o5, "i care Nuridic este asi5ilat unui bun 5obiliar. Drepturile 7e5eii sBnt proteNate Nuridic. a dispune de bunurile sale, pe care le ad5inistrea$4 Bn toat4 libertatea. a poate practica nu5eroase pro7esii "i cBteodat4 poate avea i5portante responsabilit4i. 94s4torit4, ea se supune autorit4ii soului. Dup4 5oartea acestuia, ea poate ad5inistra "i ap4ra interesele 5o"tenitorilor ei. 9odul 7ixea$4 nu nu5ai detaliile succesiunii, dar "i pe cele ale ca$ului Bn care 7e5eia ar 7i repudiat4 pe nedrept. 9apul 7a5iliei r45Bne tat4l, care la 5oartea sa B"i trans5ite puterile, 5ai BntBi 7iilor s4i, iar Bn ca$ul lipsei 5o"tenitorilor b4rbai, 7iicei sale. 94s4toria este 5ono@a54, o sin@ur4 7e5eie putBnd pretinde titlul de soie le@iti54. Totu"i, suveranii bene7icia$4 de unele privile@ii Bn acest do5eniu, poli@a5ia 7iind unul dintre acestea.
EGIPTEANK 9uvBntul 7araon apare Bn vocabularul e@iptean spre s7Br"itul pri5ului 5ileniu. l se5ni7ic4 Per <Aa :5area cas4;, nu5e care se va perpetua Bn (5periul oto5an prin :Subli5a Poart4;. 2/ Faraonul este un $eu printre $ei, c4ci el se va sc4lda Bn spaiul divin.
#7c

Z) PRI;UL R0ND PRIN NA4TEREA SA D Aiero@a5ie sau c4s4torie divin4: 5a5a 7araonului pri5e"te dra@ostea $eului. 3e@iti5itatea re@al4 se trans5ite prin 7e5ei. <st7el, la na"terea lui <5enopAis al (((-lea, repre$entat4 pe te5plul de la 3uxor, <5on Ra ordon4 $eilor s4 pre@4teasc4 venirea acestuia pe lu5e. [eul EAnu5 Bl pre@4te"te pe 7araon, iar $eia-broasc\ JeOet Bi d4 via4. Papirusul Pestcar poveste"te 7elul Bn care re@ii celei de a H-a dinastii "i-au asi@urat puterea: soia preotului de la Jeliopolis este vi$itat4 de $eul Ra, iar re@ii B"i iau nu5ele de :7ii ai lui Ra; Bn scopul de a sublinia 7iliaia lor divin4. <st7el, toi $eii se reunesc pentru a s4rb4tori na"terea noului $eu.
PRIN ;OARTEA SA

Bn :Povestea lui SinuAet; ne este descris4 5oartea lui <5en-e5-Aat (, 7ondatorul celei de a LL-a dinastii: :<nul ,&, luna a ,-a de la inundaie, $iua a +-a... < 7ost ridicat spre soare, unindu-se cu acesta, corpul lui 7iind absorbit de cel care 2-a creat;. Faraonul decedat devine $eu, BntrucBt el a atins ra$ele divine "i s-a unit cu sursa care i-a dat via4.

%/ Faraonul este un $eu printre oa5eni. <ceasta se 5ani7est4 5ai BntBi prin titulatur4: +. - )u5ele de Ea .venit de la Jorus "i de la SetA/ repre$int4 Bntrupareal terestr4 a $eului Jorus, care va deveni $eul dinastic al @iptului "i ca atare este J identi7icat cu $eul-soare Ra. 1. - )u5ele de )ebtY este si5bolul @iptului de Sus "i al celui de JosX .7araonul se identi7ic4 cu nebtY - :dualul 7e5inin; - $eia vultur "i $eia cobra/.} *. - )u5ele lui :Jorus de aur;, concept de7init Bn ti5pul dinastiei a Ll-a. i 2&. - Prenu5ele 7araonului. 22. - )u5ele de 7iu al lui Ra "i prenu5ele s4u sBnt Bnscrise Bntr-un cartu".
Z) VIRTUTEA ATRIBUTELOR SALE DE REGE 9oroana @iptului de Sus: 5itra alb4. 9oroana @iptului de Jos: tiara ro"ie. 9ele dou4 coroane unite 7or5ea$4 una sin@ur4, nu5it4 pscAent. D Piept4n4tura re@al4: )e5e" este o piept4n4tur4 ce se ter5in4printr-o coad4 B5pletit4, iar OeprecA este :coa7ura de r4$boi;. D S4rb4toarea ?ed : <ceasta va 7i o 5odalitate de Bnnoire a puterii re@elui la 7iecare ,& de ani, printr-o nou4 Bncoronare. ,/ Faraonul ca o5 printre oa5eni. De"i sBnt considerai $ei, 7araonii sBnt "i oa5eni. Statuile ne o7er4 o i5a@ine a aspectului lor 7i$ic, iar literatura ne scAiea$4 caracterul acestora. :Povestea lui SinuAet; relatea$4 cu5 <5en-e5-Aat "i Ra5ses al (((-lea au 7ost asasinai. <7l45 totodat4 5otivele asasin4rii lui Ra5ses al (((-lea "i cu5 5o"tenitorul s4u, Ra5ses al (H-lea, Bi va ur54ri pe cri5inali. Scopul acestei pove"ti este de a ne ar4ta c4 nici re@alitatea nu era pe deplin aprat de pericole. (n nvtura lui Merikare sBnt pre$entate atBt neca$urile prin care trec re@ii pri5ei perioade inter5ediare, dar "i 54reia puterii lor. GRUPURILE SOCIALE (n @iptul antic, absena studiilor asupra instituiilor Nuridice deter5in4 o cunoa"tere destul de aleatorie a instituiilor sociale. Di7eritele tipuri sociale le cunoa"te5 prin inter5ediul basorelie7urilor, picturii "i sculpturii Bn ronde-bosse. 9artea Satira meseriil r descrie avantaNele 7uncionarilor din (5periul =iNlociu, dar p4strea$4 t4cerea Bn ceea ce prive"te celelalte 5eserii. ;E4TE4UGARII Descoperirea recent4 a unui sat de 5eseria"i la Deir-el-=edineA, datat Bn ti5pul (5periului )ou, a per5is o 5ai bun4 cunoa"tere a vieii cotidiene a

9M

celor care construiau 5or5intele nobililor. xist4 cBteva indicaii .insu7iciente Bns4 dac4 ar 7i s4 le co5par45 cu cele ale altor civili$aii/ privitoare la cate@oriile sociale: topitorii de 5etale, vopsitorii, 54cel4rii...
SCLAVII Bn @iptul antic nu exist4 nici un nu5e care s4 ne per5it4 s4 presupune5 c4 exista Bntr-adev4r un sclavaN. Deseori, pri$onierii de r4$boi erau 7olosii ca 5Bn4 de lucru Bn lucr4rile publice .la construirea pira5idelor, la s4parea canalelor.../ Bns4 nu aveau un statut in7erior de7init Nuridic. FE;EIA Raportat4 la celelalte societ4i antice, situaia 7e5eii Bn @iptul antic era cu totul deosebit4. 94s4toria e@iptean4, ca "i cea 5esopota5ian4, era 5ono@a54. xcepia o constituia 7a5ilia 7araonului, unde nu5ele soiilor sale apar al4turi de cel al :5arii soii re@ale;. De ase5enea, Bn interiorul 7a5iliei re@elui putea avea loc c4s4toria Bntre 7rai "i surori. Fe5eile vor 7i Bnvestite cu 7uncii sacerdotale, iar Bn ti5pul (5periului )ou ele se vor consacra lui <5on. Re@ine ca JatcAepsut sau 9leopatra de5onstrea$4 rolul pri5ordial pe care 2-au avut Bn societate.

95L5 S(#&%(&#i :o'i(i%e

AD;INISTRA1IA Bnc4 din (5periul HecAi, @iptul este B5p4rit Bn provincii. 9onstituirea no5elor .provincii/ are loc Bn 5ileniul al (((-lea, Bn ti5pul dinastiilor tAinite. Fiecare no54 se deosebe"te de celelalte prin reli@ie "i prin $eul venerat, Bn aceste condiii, doar reeaua birocratic4 a 74cut ca @iptul s4 7ie un stat atBt de bine or@ani$at, BncepBnd cu do5nia lui =enes, re@ele pri5ei dinastii, ad5inistraia central4 B"i exercit4 autoritatea asupra ad5inistraiilor locale. 0NAL1II FUNC1IONARI Sarcinile cele 5ai i5portante sBnt Bncredinate :vi$irului "i Nudec4torului 5arii s4li de la Poart4;2. Printre Bnalii 7uncionari, a5inti5 pe cei doi :cancelari ai $eului;, care erau intendenii @enerali ai ar5atei, asistai de nu5ero"i subalterni.

95G5 Re'i.i *e$o:o( *i !Reli@ia a ap4rut pe deplin constituit4 la Su5er Bn cursul 5ileniului al (((-lea. ste cunoscut4 datorit4 arAeolo@iei "i textelor cunei7or5e. Fiecare cetate 5esoWoarta care are deasupra "arpele ureus re@al este tribunalul re@elui .n. tr./.

pota5ian4 B"i are propriul $eu, 7iecare oraN 7or5Bnd un stat Bn sine. [eii principali sBr asistai de divinit4i secundare.
PANTEONUL
a. $eul apei ce i$vore"te. Bnsoit de si5bolul s4u. pe"tele. ste repre$entat B5preun4 cu acoliii s4i. eroii, Bn74i"ai 74r4 ve"5inte. 9ilindru aOOadian. %,'&-%%&& B. Jr. =u$eul din Ba@dad.

[ei "i $eie din epoca aOOadian4, dup4 repre$ent4ri ce apar Bn @liptic4. %,'&%%&& B. Jr.

!e Sumer "ab#l ne, p. %+.

9aracteristicile sale sBnt: D Politeis5ul. Pentru 7iecare ora" exist4 un $eu ce do5ne"te B5preun4 cu soia "i7 copiii s4i. #ra"ele I55a, )ippur nu54r4 n ti5pul celei de a treia dinastii de la Ir, !,1V de nu5e di7erite de divinit4i. D <ntropo5or7is5ul divinit4ilor. Repre-( $entate sub 7or54 u5an4, ele acionea$4 cal atare. Totu"i, ele sBnt ne5uritoare, iar eroul N CAil@a5esA nu va reu"i niciodat4 s4 atin@40 i5ortalitatea, c4ci, Bn ciuda tuturor vicleniilor0 sale, "arpele va Bn@Aii planta vieii ve"niceX cAiar sub ocAii s4i. D <tribuirea unei ci7re 7iec4rui $eu. 3ui <nu, $eul $eilor, Bi este atribuit4 ci7ra !&, \ nu54r per7ect pentru c4 include siste5ele sexa@esi5al "i deci5al 7olosite Bn calcule de 5esopota5ieni. Principalii $ei sBnt: D <n <nu: :<nu cel supre5, $eul ceruri lor, tat4l $eilor;. l locuie"te Bn cer "i ideo @ra5a sa repre$int4 o stea, deter5inativ 7olosit Bnaintea nu5elui tuturor $eilor. D nlil: $eu al vBntului "i al at5os7erei. D )er@al: $eu al (n7ernului, la ori@ine $eu solar r4u74c4tor.
LU;EA DE DINCOLO
;

Repre$ent4riK de $ei apar7iriBnd pri5ei dinastii de la Babilon. %&&&-2-*- B. Jr. !e Sumer "ab#l ne, p. ,&.

=oartea nu Bnsea5n4 o ni5icire total4. Spre deosebire de @ipt, de7unctul nu poate deveni niciodat4 un $eu. l trebuie Bn@ropat cAiar dac4 este Bn pri5eNdie de a-"i vedea su7letul r4t4cind "i revenind pentru a-i cAinui pe cei vii. Dac4 de7unctul este eliberat de
9N

obli@aii, su7letul lui coboar4 spre :p45Bntul de Nos; a"a cu5 se preci$ea$4 Bn poe5ul : $ b rrea lui Is%tar n Infern &.
CULTUL Sacri7iciile de ani5ale, o7randele de 7ructe, procesiunile, ru@4ciunile sBnt di7erite aciuni e7ectuate Bn 7iecare $i de un cler bine ierarAi$at, ft1 veritabil inter5ediar Bntre credincios "i divinitate.

&

;AGIA e (nseparabil4 de reli@ia o7icial4, 5a@ia are drept scop proteNarea contra de5onilor r4u74c4tori: :cei "apte;, :@rupele de "apte;. Pentru reali$area acestui el sBnt recitate litanii "i psal5i. Se practic4 "i de$le@area de 7ar5ece pe 7i@urine care se arunc4 Bn 7oc. Reli@ia 5esopota5ian4 va disp4rea 5ai rapid decBt cea e@iptean4, stin@Bndu-se cu puin Bnainte de secolul ( al erei cre"tine.

J7-G];

jfeRyi.

&
~^f

95M5 Re'i.i e.i:(e !Reli@ia Bn @iptul antic B"i are ori@inea Bn divinit4ile no5elor. Dup4 unirea celor dou4 re@ate, @iptul de Sus "i @iptul de Jos, SetA "i Jorus se vor i5pune celorlali $ei. SetA, le@at de noiunea de r4u, se a7l4 Bntr-o etern4 lupt4 cu Jorus, $eul soi5. Reli@ia e@iptean4 va conserva Bntotdeauna unul din aspectele sale pri5itive: $oolatria. Divinit4ile @iptului antic sBnt nenu54rate "i 7or5ele lor in7init de variate. 3EII 9ei 5ai i5portani $ei sBnt: #siris, st4pBn al re@atului 5orilor "i so al $eiei (sAtar, este adeseori repre$entat 5u5i7icat, K9u capul acoperit de o coroan4 ornat4 cu pene. Ra, $eul-soare, $eul Iniversului, poart4 pe capul Bn cAip de "oi5 discul solar. =aat, $eia drept4ii "i a adev4rului, ce cBnt4rea su7letul 5ortului .psiAosta$ie/, si5boli$ea$4 @reutatea corect4 Bn balan4 Bn al c4rei taler opus
20

<=N
i^'V/'l f.-;.',

Principalele divinit4i e@iptene. Dup4 F. Dau5as, $ivilisati n de l '()\'pte pl*ra ni+ue, <rtAatid, 2*!+.

se @4se"te ini5a de7unctului. a este repre$entat4 ase $at4, purtBnd pe cap o pan4 de stru.
;

= H ,2

Aa lui =ereruOa. < .:"tie SaMMaiaA.

[eul 9Anu5, divinitate cu cap de berbec "i cort de o5, era st4pBnul insulei lepAantina "i pa$nic . )ilului. De$voltarea cultelor populare a avut loc tBr$iu; Totu"i, le@enda lui #siris a devenit celebr4: o5orBt de 7ratele s4u, SetA, plBns "i c4utat de sora-soia sa, (sis,K el va 7i r4$bunat de Jorus. <ceast4 le@end4 ne-aN parvenit datorit4 propa@4rii Bn a7ara @iptului a cultului lui #siris, devenit Serapis, dar 5ai ales a cultului lui (sis, aNuns pBn4 Bn Calia. PlutarA a consacrat acestei le@ende un opuscul, la aproxi5ativ un secol dup4 era cre"tin4. SpriNinindu-se Bn perioada (5periului )ou pe $eul <5on, care se5ni7ic4 :cel ascuns;, sau pe $elil <ton, de care se lea@4 nu5ele lui <5enopAis al (H-lea, reli@ia traduce i5portana dobBndit4 de cler la un 5o5ent dat.
t, -

Pira5idele de la CiseA. Dinastia a (H-a.

rrr-vrrr r

' HA ' JiJLJi,

Fiec4rei 5ari perioade din istoria @iptului Bi corespunde un i5portant text 7unerar: D .e/tele piramidel r pentru (5periul HecAi; D .e/tele sarc fa)el r, pictate pe acestea, pentru (5periul de =iNloc; D $artea m ril r .papirusuri depuse lBn@4 5u5ii/ pentru (5periul )ou "i perioadele posterioare.
Te5plul de la 3uxor. Do5nia lui <5enopAis al (l(-lea, a LH(((-a dinastie.

SISTE;ELE TEOLOGICE <cestea se 7or5ea$4 de la Bnceputul istoriei @iptului. D Pentru preoii de la Jeliopolis, Ini versul este un Aaos. Din acesta va ie"i soa rele, care va 5er@e la Jeliopolis, de unde, de pe piatra Ben-Ben, va r4s4ri pentru pri5a oar4. Ben-Ben va 7i asi5ilat4 5ai tBr$iu p\rtii extre5e a pira5idelor 5ici. Soarele va crea un cuplu 7or5at din Su "i Te7nut. Su personi7ic4 aerul, iar Te7nut, :ceea ce este u5ed;, B5preun4, ei vor da na"tere $eului p45Bntului, Ceb, "i $eiei cerului, )ut. Ceb "i )ut vor 7or5a o nou4 perecAe. 9opiii acestora
H<

vor crea alte dou4 cupluri, #siris "i (sis, SetA "i )epAtAYs. <cest siste5 teolo@ic poart4 nu5ele de :eneada de la Jeliopolis; .nou4 $ei/. D Jer5opolis Bncearc4 s4 elabore$e la rBndul s4u un siste5 teolo@ic pentru a eli5ina i5portana celui de la Jeliopolis. Trebuie @4sit deci ceva 5ai vecAi ca apariia soarelui, a"a c4 a 7ost inventat un ele5ent plin de via4 .nun/, din care vor ap4rea patru cupluri: ele5entele 5asculine - broa"tele, iar cele 7e5inine "erpii. i personi7ic4 ele5entele ne@ative: )un )aunet - Ju Jauet - EuO EauOet - <5on <5aunet. 9ei opt $ei 7or5Bnd o@doada vor crea un ou, pe Ben-Ben, care va 7i soarele, creatorul "i or@ani$atorul lu5ii. D =e5pAis. [eul creator este PtaA. l va da na"tere la opt ele5ente .opt $ei/, 7or5e secundare ie"ite din el Bnsu"i, prin si5pla pronunare a nu5elui acestora. Fiecare dintre $ei va or@ani$a lu5ea2.
CULTUL 9onservarea corpului era pentru vecAii e@ipteni una din condiiile sine Mua non pentru a-"i prelun@i existena dincolo de 5oarte. Din acest 5otiv, 5u5i7icarea este practicat4 BncepBnd cu pri5ele dinastii, "i cAiar poate Bnainte. Jerodot ne las4 o descriere a54nunit4 a principalelor etape care trebuie ur5ate: D se Bnl4tur4 viscerele, care se pun Bn a"a-nu5itele vase canope; D Bn scopul 5u5i7ic4rii, corpul este l4sat Bntr-o baie de sare "i bicarbonat de sodiu; D corpul este apoi Bn74"urat Bn bandaNe de in puternic B5bibate Bntr-o r4"in4, 7aa 7iind acoperit4 de un strat de stuc, pe care sBnt 5odelate tr4s4turile de7unctului; D corpul ast7el pre@4tit este Bn74"urat Bntr-o pBn$4, iar apoi depus Bn sarco7a@; ^5ortul trebuie proteNat prin "apte Bnveli"uri succesive. NECROPOLELE

9ea 5ai 5are necropol4 este, 74r4 Bndoial4, cea din Halea Re@ilor "i a Re@inelor de la TAeba. Toate 5or5intele datea$4 din (5periul )ou. )u trebuie Bns4 i@norat co5plexul 7unerar de la CiseA, datat Bn (5periul HecAi.

95O5 A$:e%(e i!(e'e%(& 'e Ii #(i$(i%e

Principalele 7or5e de 5ani7estare artistic4 ale artei 5esopota5iene sBnt: D <rta Aittit4 se va 5ani7esta Bn special printr-o arAitectur4 5onu5ental4: ora"ul Jatussa .2-&& B. Jr./
KPtaA d4 via4, Bnsu7leind :nu5ele; lucrurilor, care apar pe 54sur4 ce $eul le pronun4, <ceast4 oper4 de creaie este deci un act 5a@ic, deosebit de 5odul Bn care iau na"tere $eii Bn teolo@ia de la Jeliopolis, unde ace"tia se nasc din cupluri de b4rbai "i 7e5ei .n. tr./.

l
D <rAitectura 5onu5ental4 este practi cat4 "i de asirieni: Sar@on (( .+%2-+&; B. Jr./ B"i va construi o re"edin4 5onu5en tal4 la Dur-SaruOOin, actuala EAorsabad Taurii Bnaripai cu cap de o5, plasai la por ile palatului, 54surau ',%& 5 Bn Bn4li5e <rta e@iptean4 va evolua ti5p de tre 5ilenii, pentru ca Bn perioada @reac4 s4 de cad4 co5plet. <rta copt4 va constitui pr lun@irea sa Bn perioada cre"tin4. Sar@on (( "i co5andanii s4i. 9Bteva caracteristici vor 7i puse r4pi Basorelie7 @4sit Bn palatul lui Sar@on (( Bn eviden4, atBt Bn arta statuar4, cBt "i B de la EAorsabad. < doua Nu54tate a pictur4: secolului al HI(-lea. D PersonaNele repre$entate vor apare din ce Bn ce 5ai puin Bncorsetate Bn ve" 5inte, iar tr4s4turile 7eei din ce Bn ce 5ai individuali$ate. <rta (5periului )ou va cunoa"te o perioad4 de 5anieris5, toate detaliile 7iind per7ect subliniate. D 9onvenional, b4rbatul "i 7e5eia vor 7i repre$entai din trei p4ri, culoareaX; 7iind Bns4 di7erit4: brun4 pentru b4rbat "i descAis4 pentru 7e5eie. Dintre principalele opere, a5inti5: statuia 0eicului el "eled .Statuia7 pri5arului/ "i cea a Scribului pentru perioada (5periului HecAi, capetele dolicoce7ale ale perioadei atoniene ale lui <5enopAis (H "i al re@inei )e7ertiti. Tr4s4turile @reoaie caracteri$ea$4 poca do5inaiei persane .-%--,,% B. Jr./. #perele arAitecturale vor constitui Bntotdeauna o s7idare adus4 naturii: pira5idele, te5plele de la Deir-el-BaAari, te5plul de la EarnaO, cele de la PAilae . poca do5inaiei persane/. =or5intele vor 7i decorate, BncepBnd cu (5periul HecAi "i pBn4 la s7Br"itul (5periului )ou, cu scene din viaa cotidian4 sau cu scene ce aveau un sens reli@ios precis. Bn arAitectur4, $i@@uratele au 7ost considerate drept str45o"ii pira5idelor Bn trepte.
Te5plul lui Jo5s de la d7u. 9oloane papiri7or5e "i ca5pani7or5e.

LITERATURA 9ivili$aia 5esopota5ian4 a o7erit texte 7oarte variate pe un nu54r extraordinar de 5are de t4blie sau inscripii pe pietre: docu5ente Nuridice, ad5inistrative, istorice,

HH

reli@ioase, Bn epoca lui Ja55urabi au 7ost create 5ari poe5e 5itolo@ice, care vor constitui 7ondul literaturii mes p tamiene. (p peea lui 1%il)ames% poveste"te Bn 5ai 5ulte episoade aventurile 7ondatorului cet4ii IruO: pove"ti de vBn4toare, expediii contra 5on"trilor. # variant4 a epopeii lui CAil@a5esA va 7i cunoscut4 sub nu5ele de :versiunea de la )inive;. <ceasta va introduce le@enda babilonian4 a potopului, care va sta la ori@inea celei din Biblie, Bn anu5ite te5ple s-au constituit biblioteci, Bn care t4bliele de ar@il4 erau clasate Bn 7uncie de @en "i oper4. In ast7el de exe5plu Bl constituie biblioteca @4sit4 Bn ruinele de la )inive. D Bn ti5pul (5periului de =iNloc literatura e@iptean4 aNun@e la apo@eu. 2 vestea lui Sinu, %et , 74r4 Bndoial4 cea 5ai vecAe oper4 din literatura ro5anesc4 e@iptean4 - narea3. peripeiile unui de5nitar de la curtea lui <5ene5-Aat (. <lte texte povestesc aventurile extraordinare ale unor nau7ra@iai pe o insul4 7er5ecat4. poca a5arnian4 ne-a trans5is Imnul lui 4t n, atribuit re@elui <5enopAis (H. Pove"tile destinate unui public 5ai lar@ se 5ultiplic4 BncepBnd cu dinastia a LH(((-a. In loc 5ai i5portant vor ocupa "i scrierile destinate 5a@iei. Din ti5pul (5periului )ou ne parvin "i nu5eroase i5nuri, dintre care cel 5ai celebru este $artea p rii, care descrie c4l4toria nocturn4 a soarelui Bn lu5ea subteran4, nvturile lui 4men,em, pe predic4 5odestia "i st4pBnirea de sine, iar 5axi5ele BntBlnite Bn aceast4 scriere vor constitui una din sursele cele 5ai i5portante ale proverbelor biblice ale lui Solo5on.

Pri5a curte a te5plului de la 3uxor. 9oloane papiri7or5e. Dinastia a LlL-a.

Te5plu construit de Ee7ren2. Dinastia a (H-a.

4TIIN1ELE Bn =esopota5ia, reli@ia a per5is de$voltarea "tiinelor. 9a "i Bn @ipt, 7ar5acoterapia este Bn esen4 ve@etal4, 5ineral4 sau ani5al4, Bn scAi5b, Bn do5eniul 5ate5aticii existau 5odele de proble5e de @eo5etrie sau arit5etic4. Totul Bi

interesa pe 5esopota5ieni, Bn toate A4rile lu5ii sau Bn copiile de A4ri veci care ni s-au trans5is, =esopota5ia este plasat4 Bn centru. Bn @ipt, calculul 5ate5atic ocup4 Bn loc i5portant Bn cuno"tinele uni scrib. @iptenii nu au cunoscut Bns4 ci7ra $ero. Ceo5etria nu dep4"e"te niciodat teoria, iar construciile de 5ari edi7icii relev4 5ai de@rab4 o "tiin4 e5piric4. )u5eroase papirusuri tratea3 5ai ales proble5e de i@ien4 5edical4 "i 54 puin de 5edicin4 propriu-$is4.
;U3ICA 5 B

Basorelie7urile e@iptene din ti5pul (5periului )ou abund4 Bn repre$ent4n de instru5ente 5u$icale: Aarpe, instru5ente de percuie, 7luiere, tro5pete. Ca5J i@nora probabil se5i-tonurile, dar pute5 ad5ite c4 existau cuno"tine privine re@ulile ar5onice.

II5 LU;EA ORIENTALK

H595 I!di
CIVILI3A1IA

Bn-cursul 5ileniului al (((-lea, Bn (ndia se vor de$volta dou4 5ari cet4i: D =oAenNo Daro, la '&& O5 de @urile (ndusului, D Jarappa, pe unul din a7luenii (ndusului. Bri cele dou4 cet4i existau str4$i principale "i secundare, din care se intra Bn di7eritele case. (deo@ra5ele @4site pe si@ilii o7er4 anu5ite analo@ii cu scrierile su5eriene. K 9ivili$aia va 7i distrus4 Bnspre 2-&& B. Jr. de c4tre indo-arieni, un popor se5ino5ad.
LITERATURA

3a puin4 vre5e dup4 venirea indo-arienilor apar 5edele .:"tiine;/. (5nuri de tradiie oral4 la ori@ine, vor 7i considerate ulterior ca texte revelatorii. le cuprind patru p4ri, care nu au 7ost redactate Bn acela"i ti5p. Pri5a dintre ele, Ri),veda, este consacrat4 $eilor individuali "i cuprinde 2& !&& de stro7e. (5nul 2%* poveste"te istoria creaiei. <ici B"i au ori@inea "i te5ele 7unda5entale ale 7iloso7iei indiene: su7erina "i cunoa"terea de sine. Reli@ia indian4, vedis5ul, va deveni braA5anis5, natura acestuia preci$Bndu-se Bn ti5pul 5arilor c4ut4ri reli@ioase din secolele H(-H B. Jr. =ai recente decBt Ri),veda "i "ra%mana sBnt Ipani"adele2 a c4ror concepie va 7i revi$uit4
Bnv44turi secrete .n. tr./. %'

o dat4 cu apariia lui BuddAa. Scopul lor este de a cal5a spiritul o5enesc, soluiile 7iind date sub 7or54 de dialo@. "ra%manele apar Bn Nur de 2%&&, avBndu-"i ori@inea mRi),veda. Ritualul sacri7iciilor este atBt de studiat Bn aceste scrieri, BncBt se consider4 c4 ele au devenit cAiar ritualul preoilor. RELIGIA BraA5anis5ul s-a i5pus c4tre s7Br"itul secolului al Hl-lea. Societatea indian4 se B5parte Bn patru caste: D Bn vBr7ul societ4ii se a7l4 preoii: bra%manii D r4$boinicii: ks%atri#a D a@ricultorii "i ne@ustorii: vais#a D servitorii \sudra <ceast4 or@ani$are social4 are la ba$4 un Bntre@ siste5 7iloso7ico-reli@ios: o5ul trebuie s4 se identi7ice prin toate 5iNloacele cu BraA5a. Inul dintre aceste 5iNloace Bl constituie Yo@a2. Bn reli@ia indian4 predo5in4 trei $ei principali: D BraA5a, repre$entat cu patru brae "i patru capete, care si5boli$ea$4 o5nipre$ena "i o5ni sciena sa. D Hi"nu, 9onservatorul. D Siva, Distru@4torul. Pentru pri5a oar4 apare conceptul desamsara6 trans5i@rarea su7letelor. Scopul acestei reli@ii este acela de a sc4pa 5ete5psiAo$ei. Doi re7or5atori se vor opune Bns4 acestei doctrine. D Jina :Hictoriosul;, nu5it a"a BntrucBt a reu"it s4 Bnvin@4 Nosnicia inerent4 condiiei u5ane. Doctrina sa se trans5ite pe cale oral4. Provenind din casta r4$boinicilor, datorit4 ascetis5ului el va reu"i s4 st4pBneasc4 Bntrea@a "tiin4. Doctrina sa ne Bnva4 s4 cunoa"te5 tot ceea ce este sensibil

BraA5a. (ndia de sud. Secolele L-L(.

BuddAa caOYa5ouni. Secolul al H-lea. Paris, =u$eul Cui5et.

0 _o@a este un ansa5blu de teAnici care pennit practicantului s4 urce pe scara succesiunii principiilor. TeAnicile corporale au drept scop canali$area corect4 a

ener@iil or .n. tr./.

=aA\vBva sau Jina. Secolul al (H-lea.

9asta nobililor braA5anilor. de 3a dreapta, o5 r4$boinici. liberSe5ne cu turban Roata si5boli$ea$4 cuceririle. recunoa"tere a repre$entanilor pe cap. 3a stBn@a, o5 s7Bnt, cu <par totodat4 $eia norocului, acestei caste: cocul "i cordonul capul descoperit. Dup4 prinul 5o"tenitor, ele7antul de iniiere ce-i traversea$4 docu5entaie 7oto@ra7ic4. "i calul sacri. pieptul.

"i tot ceea ce se co5pune din dou4 substane: una plin4 de via4 "i alta inert4. Din reacia lor reciproc4 se na"te Oar5a, de care su7letul trebuie s4 se elibere$e pentru a pune cap4t ciclului de rena"teri. D BuddAa. 9on7or5 le@endei, creaia sa este i5a-, culat4, c4ci el a p4truns la sBnul 5a5ei lui sub 7or5a unui ele7ant alb. Budis5ul "i Nainis5ul sBnt doctrine care se deosebesc pro7und. Pentru a elibera su7letul, budis5ul recur@e la 5eta7i$ic4 "i la 5oral4, Bn ti5p ce Nainis5ul r45Bne la practica si5pl4. Pentru BuddAa, cau$a su7erinei este dorina, 5odalitatea de a o anula 7iind renunarea. Prin aceasta se asi@ura accesul la pacea absolut4: nirvana.

Daois5ul .taois5ul/ este o 5oral4 individualist4 care propov4duie"te deta"area de toate lucrurile. 9on7ucius .--2-'+* B. Jr./, ca "i Socrate, Bl Bnv4a pe o5 s4 se cunoasc4 pentru a se putea per7eciona. 9on7ucius a tr4it Bntr-o perioad4 caracteri$at4 prin violente lupte politice Bntre 7eudalii cAine$i. Discipolii s4i Bi vor expune siste5ul 7iloso7ic: o5ul trebuie s4 in4 sea5a de condiiile sociale Bn care s-a n4scut. Doctrina sa se ba$ea$4 pe Bndeplinirea datoriilor, care-2 vor aNuta pe o5 s4 se re@4seasc4 pe sine. 9on7ucius a tr4it Bntr-o epoc4 Bn care toc5ai ap4ruse scrierea. Principalele sale opere sBnt $artea sc%imbril r si $u)etri.
26

H5H5 C,i!
Spre deosebire de (ndia, care a avut le@4turi cu #ccidentul, lu5ea cAine$4 s-a BncAis, avBnd doar contacte indirecte cu civili$aia @reac4 arAaic4. Dinastia 9Aan@, pri5a dinastie cAine$4, ne este cunoscut4 BntrucBt Bn ti5pul ei a ap4rut scrierea. RELIGIA 9ele 5ai vecAi 7or5e ale reli@iei urc4 spre s 7ir-. "irul 5ileniului al ((-lea. xista deNa un cult 5onoteist: al lui 9Aan@-3i .$eul supre5/, care va intra Bn declinX spre Bnceputul pri5ului 5ileniu. PBn4 la expansiunea0X buddAis5ului continu4 cultul 7orelor naturale .cer,: N p45Bnt, 5uni/.
FILOSOFIA

For5a cea 5ai vecAe a 7iloso7ici cAine$e este repre$entat4 de $artea 7rac lel r 8I 1in)& .2!&&F/. Scopul acestei 7iloso7ii este de a de$volta o via4 ar5onioas4 prin inter5ediul Bnelepciunii. 3ao-`$B a alc4tuit o cule@ere de a7oris5e adunate Bn !a ,de,.in .Dao a :cale; :9artea despre calea "i viaa u5an4;/. Pentru el, o5ul trebuie s4 se identi7ice prin exta$ cu restul Iniversului, pentru a atin@e Dao. l B"i poate atin@e acest el prin practici de ordin 7i$ic.

SEC1IUNEA B

LU;EA GRECO-ORIENTALA 0NTRE SECOLELE VI-I P5 HQ

I5 LU;EA GREACK
Descoperirea de c4tre vans Bntre 2*&& "i 2*%& l 9nossos a artei cretane a per5is arAeolo@ului en@le$ s descrie aceast4 civili$aie prodi@ioas4 "i s4 arate c4 e precede "i explic4 epoca 5icenian4, aceasta din ur5 7iind descoperit4 de ScAlie5ann Bntre 21+& "i 2*&&. 9eli dou4 civili$aii se vor de$volta Bntre 5ileniile ((( "i ( <st7el, unei civili$aii caracteri$ate prin ora"e 5ici Bi v succede una a palatelor .9nossos, PAaestos, =allia/. 9ivili$aia 5icenian4 este ilustrat4 de o serie de 7ort4ree .=icene, TYrint/. Spre 22&& B. Jr., dorienii, noile popoare venite di nord, se instalea$4 Bn Crecia, alun@Bndu-i pe aAei. <ce"ti din ur54 vor c4uta s4-"i Bnte5eie$e noi a"e$4ri Bn <siaK =ic4. 3a epoca respectiv4, teritoriul Creciei centrale Vi era B5p4rit Bn 5ici principate independente, care se vor iN uni7ica pe rBnd, toat4 <tica alc4tuind un sin@ur stat. (ndicaii preioase cu privire la data exact4 a acestui eveni5ent ne sBnt 7urni$ate de lista Bnvin@4torilor la Jocurile #li5pice. ++! B. Jr. repre$int4 pri5ul an Bn care apar nu5ele celor care au Bnvins la aceste Nocuri. (@nor45 7elul Bn care a 7ost abolit4 re@alitatea ereditar4 la <tena "i Bnlocuit4 printr-un cole@iu 7or5at din nou4 5e5bri "i pre$idat de un arAonte-re@e. PBn4 la 5iNlocul secolului al H-lea B. Jr., cei nou4 arAoni au 7ost 5a@istraii cei 5ai respectai, pentru ca apoi ei s4 p4stre$e doar 7uncii Nuridice "i reli@ioase. Inul dintre ei re@la calendarul "i pre$ida serb4rile dionisiace. 3ista arAonilor st4 la ba$a cronolo@iei atice; ea Bncepe Bn !1, B. Jr. cu nu5ele unui ar% nte,basileus, co5pro5is Bntre cole@iu "i 7uncia sacerdotal4 a re@elui.

Euros atic Bn 5ar5ur4. l ,1- 5 Bn4li5e. <proxi5ativ !&& B. Jr. )e8 _orO, =etropolitan =useu5. 9orpul ri@id respect4 le@ea si5etriei ri@uroase a corpului u5an. I5erii sBnt lai, "oldurile stri5te. <rtistul este Bnc4 dependent de natura 5aterialului. l a Bnceput probabil prin a ciopli un bloc de piatr4 "i prin a desena silueta v4$ut4 din 7a4. <nu5ite detalii de5onstrea$4 7rica de a spar@e piatra: 5Binile se odiAnesc pe piept, p4rul cade pe u5eri, Bn (oc de a repre$enta ocAii Bn pro7un$i5e, ace"tia sBnt protuberani, Bn scopul de a p4stra 7or5a ovoid4 a capului. SurBsul, 5arcarea @enuncAilor, sternul sBnt tipice perioadei arAaice.

HN

9595 G#e%i

#, i%-

$e%o'e'o# R - VI P5 H#5

Bnceputurile acestei perioade .secolul L/ sBnt destul de puin deslu"ite. Dintre toate popoarele doriene, spartanii sBnt cei 5ai bine cunoscui. i se vor i5pune BncepBnd cu secolul al HI(-lea B. Jr. <cest interval de ti5p co:vspunde perioadei nu5ite @eo5etrice, de la 7ri$ele stili$ate Bn 5anier4 @eo5etric4, situate pe partea superioar4 a vaselor. <rAitectura este do5inat4 Bn special de sanctuare, ca de exe5plu cel al $eiei Jera de la Sa5os, cetate coloni$at4 din 5ileniul al ((-lea de c4tre ionieni. Pri5ul te5plu dedicat Jerei, Jeraionul, va 7i construit spre anul 1&& B. Jr. Bn aceast4 epoc4, repre$entarea u5an4 este ne@liNat4. =etalul este prelucrat doar la #li5pia, Bn restul lu5ii @rece"ti 7olosindu-se lutul ars. Inul dintre cele 5ai i5portante eveni5ente al secolului al HI(-lea este p4trunderea obiectelor orientale, Bn ti5p ce Crecia exporta spre aceste $one produsele sale cera5ice. In secol 5ai Br$iu vor ap4rea tipurile 7unda5entale ale artei @rece"ti. Toate principiile artei vor 7i de7inite Bn cBteva tipuri, iar o5ul se va situa Bn centru.

+.+.+. 7r)ani3area p litic

Sparta s-a de$voltat Bnaintea <tenei. #ri@inile cet4ilor @rece"ti sBnt Bnc4 destul de puin cunoscute. Se ,are c4 punctul de plecare a 7ost )en s,ul, @rup 7a5iJera din Sa5os. 2,*% 5 ial, care s-a re@rupat Bn triburi sau Bn4li5e. <proxi5ativ -!& pAatrii. Pe 54sur4 ce constituie B. Jr. =u$eul 3uvru. cetatea, individul se eliberea$4 de For5a sa cilindric4 ne 7ace s4 presupune5 c4 au constrBn-@erile 7a5iliale, 7ondate existat statui 5ai vecAi Bn esen4 pe tradiii "i le@i cutusculptate Bn le5n, probabil 5iare (n m s). 9et4ile erau Bn truncAiuri de copac. 7oarte nu5eroase Bn Crecia pBn4 Fe5eile sBnt Bntotdeauna Bn secolul al H-lea. 3i@a de la repre$entate B5br4cate. Delos .atenienii "i aliaii lor/ Pliurile 7ine "i paralele indic4 cAitonul "i @rupa aproape '&& de state, Bn contrastea$4 cu pliurile Bn principal cet4i. (n interiorul evantai ale Ai5ationului. acesteia exista o 5are diversitate, ce antrena di7erene i5portante Bn statutul cet4enilor, Bn po$iia necet4enilor, cBt "i Bn relaiile dintre 5ultiplele cate@orii de locuitori.
FOR;ELE POLITICE D Cuvernarea oli@arAic4 .Crecia arAaic4, Sparta/: puterea este exercitat4 de un nu54r redus de b4rbai .la Sparta, le@ile lui 3icur@/. Dac4 se distin@ prin bo@4ie,
HS

se vorbe"te de plutocraie "i aristocraie Bn ca$ul @ru- uvBnt care dese5nea$4 Bn acela"i ti5p purilor privile@iate prin na"tere. participarea individual4 la corpul civic "i D Tirania .Crecia arAaic4/: @uvernarea e"ti a structura Bns4"i a cet4ii-stat. =etecii diriNat4 de o persoan4 care-"i i5pune voina 74rN re@uli prestabilite. 3a <tena, Bn secolul al Hl-lea str4inii de cetate/ "i sclavii .proprietate a Peisistrate va prelua puterea, pro7itBnd de tulbur4rili 5ei alte persoane/ sBnt exclu"i. (cclesia sau <dunarea Poporului se din cetate. reune"te m a) ra, piaa public4. " ule Has @rec repre$entBnd D Cuvernarea de5ocratic4 .Crecia clasic4/: ex r4$boiul dintre 3ei 0i clude puterea unei autorit4i care nu deriv4 de 2; sau @i@ani. Has atic B %&1. Konsiliul este o adunare per5anent4 co5popor. Parti$anii oli@arAiei sBnt 5ai 5ult sau 5ai puii Datat Bn Nurul anului -,& In exe5plu de te5plu ionic: recAteionul Dus4 ostili de5ocraiei; ei se vor asocia Bn Aetarii. B. Jr. BritisA =useu5. de pe <cropolea <tenei. Dup4 '%& B. Jr. din D Cuvernarea 5onarAic4 .Crecia elenistic4/: pu-N -&& de consilieri sau bouleutai; locul lor terea este exercitat4 de c4tre un "e7 unic, re@ele. Bn adunare este obinut prin tra@ere la sori. SISTE;UL POLITIC AL CETK1II i lucrea$4 pe @rupuri de cBte -&. Bn Nurul anului !%- B. Jr., Dracon e5ite pri5eli :eliaia sau tribunalul poporului este le@i, considerate destul de dure, ceea ce 5ai tBr$iu va da na"tere cali7icativulu de co5pus din ! &&& de cet4eni, tra"i la sorti Bn 7iecare an. draconic, Bn -*' B. Jr., Solon va iniia o serie de re7or5e: eliberarea 5iciloi proprietari de p45Bnturi de obli@aiile ce ap4sau pe u5erii lor, B5p4rirea cet4 #stracis5ul per5ite poporului ca, enilor Bn patru cate@orii stabilite pe ba$a veniturilor 7iec4ruia. l va stabili ba$eleX prin vot, s4 exclud4 pe oricine ar 7i canconstituiei ateniene. 3e@islaia Bn vi@oare este conse5nat4 pe coloane triun- didat la postul de tiran2. @Aiulare rotative, Bn 7aa c4rora toi cet4enii depuneau Nur45Bnt. Bn Pireu, po al <tenei, el va Bn7iina pri5ul lupanar public. ;.<.=. (v luia artistic Pro7itBnd de tulbur4rile de la <tena, Peisistrate preia puterea, instaurBnd STILURILE NOI tirania, B5preun4 cu cei doi 7ii ai s4i, JipparcAos "i Jippias, el reu"e"te s4 di5inue$e puterea nobililor. #rdinele doric "i ionic B"i 7ac apariia Bn decursul secolului al HJ-lea B. Jr. 94tre -&+ B. Jr., 9listene va iniia re7or5e de5ocratice: crearea demel r, 9el corintian va ap4rea Bn secolul al (H-lea B. Jr. ste 7oarte di7icil de deli5itat reor@ani$area " ule,uluima)istrativ. @eo@ra7ic re@iunile Bn care predo5in4 unul sau altul dintre aceste stiluri. Totu"i <dev4ratele scAi5b4ri sociale "i politice se vor produce o dat4 cu cuceririle lui Bn insulele ionice se 5ani7est4 ordinul ionic, iar cel doric, ap4rut Bn Pelopones, <lexandru cel =are .,,!-,%, B. Jr./. l va 54ri lu5ea eleni$at4, r4spBndind practica nu se va li5ita la re@iunea de ori@ine. 9oloanele te5plelor sBnt cele care ne sclavaNului "i i5plantBndu-i pe @reci "i 5acedoneni Bn siste5e econo5ice di7erite. per5it o 5ai bun4 sesi$are a di7erenelor dintre cele dou4 ordine. D 9oloana doric4, ale c4rei ori@ini trebuie c4utate Bn Nurul datei de !%CETATEA B. Jr., are un 7us canelat, ele5ent 5asculin care se a"a$4 direct pe sol "i suport4 #r@ani$area co5unit4ilor de locuitori a dat na"tere cet4ii,GFob, ear45BnBnd un capitel 7oarte si5plu, bo5bat sub o abac4 dreptun@Aiular4. 9oloana descre"te 7idel4et%n s,ulm .@rup etnic/. 2 lis,ul va avea o di5ensiune spaial4 "i u5an4: pe 54sur4 ce se Bnal4, BntrucBt @reutatea ei, la care se adau@4 cea a restului ,r2 9is,u\ este acolo unde se a7l4 corpul civic;. le5entul esenial este co5uconstruciei, este suportat4 de ba$a coloanei. a este co5pus4 din ta5buri canitatea de cet4eni. 2 litea constituie ansa5blul de instituii dintr-un p lis. nelai 5enii s4-i pun4 Bn eviden4 volu5ul. K <ristotel va 7i cel care va redacta 4t%enai n p liteia, constituia <tenei. De"i :... D9oloana ionic4 este a"e$at4 pe un soclu 7or5at din dou4 p4ri: stilobatul "i nu era cet4ean @rec, 2-au interesat 5ecanis5ele instituiilor. plinta, ele5ent 7e5inin. 9apitelul se caracteri$ea$4 prin dou4 volute r4sucite. 2atri s p liteia este constituia str45o"ilor, dreptul cutu5iar al pri5elor #rdinul ionic nu pre$int4 5etope sau tri@li7e, ci nu5ai o 7ri$4 ori$ontal4 continu4 ori@ini. < 7i cet4ean Bn Crecia Bnsea5n4 Bnainte de toate participarea lap liteia, al c4rui unic scop este decorativ. J<
Fiecare o5 politic ce are B5potriva sa cel puin !&&& de voturi este constrBns s4 plece Pentru 2& ani Bn exil .n. tr./.

(5a@ine a <cropolei. Teatrul lui DionYsos de la <tena.

STATUILE 4I PLASTICA Plastica se apropie 7oarte 5ult dKi operele cicladelor sau de cele e@iptene Bn Nurul anului !-& B. Jr. apar nu5eroasc repre$ent4ri ri@ide de tineri b4rbai r i)6 braele lipite de-a lun@ul corpul picioarele strBnse. Dar cea 5ai vec statuie a artei @rece"ti este considerata; 7i o repre$entare 7e5inin4, k re. (a es; statuia lui <rte5is de la Delos, care co 7or5 unei inscripii a 7ost dedicat4 sp: !!& B. Jr. de c4tre )icandru din )axo; ! amna de la4u/erre, nu5it4 ast7el dup; ora"ul unde a 7ost descoperit4, este 7ar0 Bndoial4 opera cea 5ai repre$entativ4 artei statuare 7e5inine pentru aceas perioad4. 9orpul ei a 7ost t4iat cubic apoi rotunNit Bn 5od ele@ant, BncepBnd c s7Br"itul secolului al Hl-lea B. Jr., arti"tii ionieni 7olosesc la DelpAi statuia-coloan; sau cariatida. Triun@Aiul ti5panal este unul din punctele unde trebuia plasat4 o co5po$iii co5plex4 ce punea Bn scen4 personaNe a c4ror atitudine varia3 Bn 7uncie dc Bn4li5e. 3ocul central era re$ervat $eilor, Bn aceast4 perioad4 te5ele sBn B5pru5utate din #rient: 7ri$a te5plului lui <rte5is de la 9or7u .-1& B. Jr./.

CERA;ICA S4p4turile arAeolo@ice Bntreprinse Bn necropola <tenei au scos la lu5ini vase cera5ice de o diversitate extraordinar4.

] Pentru vasele epocii @eo5etrice, cera5ica r45Bne una din principaleiW producii la Rodos, dar 5ai ales la 9orint. Pentru secolele H(((-H((, tipul cel 5ai 7recvent este a57ora pBntecoas4, cu @Bt Bnalt, si5plu, decorat cu linii sinuoase "i cercuri. 3a s7Br"itul secolului al Hll-lea este adoptat un nou procedeu: cel al 7i@urilor ne@re deta"ate pe 7ond ro"u. Bn secolul al Hl-lea, repre$ent4rile epice Bn stil 7i@urativ cap4t4 o i5portan4 din ce Bn ce 5ai 5are. Te5ele Bn pictura de pe vase B"i au ori@inea Bn le@endele despre Jeracles, Te$eu, Perseu. Spre -,& B. Jr. Bn teAnic4 are loc o scAi5bare: dac4 pBn4 acu5 5otivele erau pictate cu 7irnis ne@ru pe 7ond ro"u, se va inversa procedeul, 7i@urile 7iind pictate Bn ro"u pe 7ond acoperit cu 7irnis ne@ru. <ceast4 nou4 teAnic4 a 7ost pus4 la punct Bn
JH

<tica. 3a <tena, ea va cunoa"te o de$voltare deosebit4, constituind un 5onopol al atelierelor.

ARHITECTURA BncepBnd cu secolul al Hl-lea, cet4ile vor executa lucr4ri i5portante: a5enaNarea Siracu$ei, apeducte la =e@ara "i Sa5os, 7BntBni la <tena. Din lonia "i nBn4 Bn Sicilia se or@ani$ea$4 5arile sanctuare, care BncAid Bn $idul lor de incint4 cl4diri secundare, portice, teatre, stadioane. Pe acropola <tenei se ridic4 o serie de te5ple construite din tu7. 3a DelpAi se construie"te TAolos-ul din =ar5aria. Bn =a@na Craecia "i Bn Sicilia, te5plele au di5ensiuni excepionale "i un decor ra7inat: Selinunte, Jeracleion, Siracu$a, <rte5ision, Paestu5. Inele te5ple sBnt construite din ar@il4, cu coloane de le5n, ca de exe5plu te5plul Jerei de la #li5pia .sec. al HJ-lea/.

<.<.>. ?iteratura
POE3IA EPICK Se presupune c4 Bnaintea poe$iei Ao5erice a existat o poe$ie de curte, 5ai ales la 9nossos "i =icene. <ceast4 ipote$4 este 7or5ulat4 Bn scopul explic4rii existenei Bn Iliada a unei epopei preAo5erice, care poveste"te aventurile lui Jeracles. Iliada "i 7diseea conin 7iecare BnNur de 2%&&& de versuri. xist4 5ari lacune Bn ceea ce prive"te @ene$a, 7or5a "i coninutul acestora, dar 5ai ales se5ni7icaia lor. (n secolul al LlL-lea s-a presupus c4 Jo5er, autorul lor, nu a existat, el 7iind inventat de arti"ti: 9Aenier - 7rbul, (n@res ,4p te 3a lui : mer. )oile cercet4ri de ast4$i consider4 c4 el ar 7i tr4it la S5irna c4tre anul 1&& B. Jr. PBn4 la Jo5er existau ae3ii, care 5er@eau din ora" Bn ora", cBntBnd poe5e epice "i aco5paniindu-se la lire. Poe5ele Ao5erice s-au n4scut Bntre secolele (L "i H((. le pun Bn scen4 o Bntrea@4 lu5e ce aparine civili$aiei 5iceniene. <"a cu5 spunea Hictor Ju@o :Bn epopee, istoria este ascultat4 la porile le@endei;. Te5a 5aNor4 alliadei tratea$4 le@enda distru@erii Troici, axBndu-se pe consecinele tra@ice ale 5Bniei lui <Aile. Bn 7diseea, care pare a 7i posterioar4GGG7lde+, povestea se ese Bn Nurul lui Ilise .Bn @reac4 - #diseu/, care dup4 r4$boiul de la Troia se Bntoarce spre patria sa, insula (taca. Do5inant4 este "i te5a dra@ostei conNu@ale, care va triu57a Bn 7inal. 7diseea a inspirat 5u$icieni, pictori "i scriitori: D Bn 5u$ic4 a5inti5 operele nt arcerea lui @lise de 9laudio =onteverdi .2!'2/ 0i2enel pa de Cabriel Faure .2*2,/. D Bn pictur4 celebre sBnt tablourile: D @lise n insula feacil r de Rubens.

D @lise ridiculi3ndu,l pe 2 lifem de Turner. S Bn literatur4: D Aa0terea lui 7diseu de Jean Ciono.
DEFINIREA EPOPEII

Poe$ie oral4 la ori@ine, ep s,ul este dra5atic, Bn scopul punct4rii "i or@aniN $4rii povestirii Bn episoade, erau necesare pau$ele. popeea se de7ine"te drept c poveste elaborat4 Bntr-o 5anier4 literar4, ea conservBnd a5intirea unui eveni5enN istoric ce a su7erit trans7or54ri datorit4 le@endei. popeea este un poe5 c7i aduce Bn scen4 pove"ti 5inunate cu eroi "i $ei. POE3IA DIDACTICK2 SECOLUL ' VH-'e P5 H#5 Scopul poe$iei didactice este acela de a Bnv4a concepte 7iloso7ice, precept re@uli literare Bntr-o 5anier4 pl4cut4. Jesiod este autorul a dou4 opere: .e ) nia (Aa0terea 3eil r) "i Munci 0B 3ile. Bn pri5a sa oper4, el descrie evoluia lu5ii pBn4 la apariia lui [eus. Bn a doua, se 7ace elo@iul Nustiiei, ap4rat4 de [eus, al 5uncii "i al le@ii i5puse oa5enilor de c4tre $ei. a conine totodat4 indicaii privind 5unca pe o@oare. Jesiod B"i de$volt4 teoria pesi5ist4 asupra existenei. #piniile sale contrastea$4 7unda5ental cu cele ale lui Jo5er. <st7el, el este convins c4 a 7ost ales de 5u$e pentru a i se spune adev4rul, Bn ti5p ce Jo5er a pri5it libertatea poe$iei. Jesiod este Bn acest sens p4rintele poe$iei didactice, a"a cu5 Jo5er este cel al poe$iei epice. POE3IA LIRICK2 SECOLELE VII-VI P5 H#5 3a ori@inea poe$iei lirice stau poe5ele cBntate. =u$ica va deveni practic inseparabil4 de poe$ie. =arile epopei vor 7i Bnlocuite de cBntece scurte, Bn locul Aexa5etrului epic apare di5etrul ele@iac, vers de patru picioare, ilustrat de Tirteu Bn a doua Nu54tate a secolului al HJ-lea, apoi de =i5ner5os din 9olo7on, conte5poranul s4u. Ha 7i creat apoi ia5bul, rit5 apropiat de cel al li5bii "i 7olosit de <rAiloA, autor satiric. SappAo "i <nacreon din Teos co5pun epi@ra5e Bn care cBnt4 dra@ostea "i tinereea.
NA4TEREA TRAGEDIEI

Teatrul @rec, n4scut din reli@ie, B"i s4rb4tore"te $eii, Bn special pe DionYsos. Repre$ent4rile dra5atice devin ast7el un veritabil cult dedicat $eilor. 9orul evoluea$4 Bntr-o incint4 circular4, nu5it4 :orcAestr4; "i unde se a7l4 plasat altarul $eului. <ctorii evoluea$4 Bn spatele altarului. <ce"tia erau i$olai de culise printr-un perete. 2r skeni n sau 7aada scenei serve"te drept decor. 3a <tena, Bn teatrul lui DionYsos, publicul putea atin@e ci7ra de %& &&& de spectatori. ,'

Tra@edia B"i p4strea$4 ori@inile sale lirice, dar corul va pierde din i5portan4 Bn 7olosul aciunii. Tespis .-,- B. Jr./ ar 7i creatorul ele5entului dra5atic: dialo@ul. <st7el, "e7ul c rifeil r .cori"tilor/ se deta"ea$4 de cor, dBnd replic4 acestuia. Piesa debutea$4 cu un prolo@, apoi ur5ea$4 parad s,u\ .corul intr4 cBntBnd Bn orcAestr4/. Scenele interpretate de actori se succed, 7iind Bntrerupte de cBntecul corului, care r45Bne pe loc (stasima). Ilti5a scen4 este repre$entat4 de ie"irea corului: :exod;.

<.<.C. Dil s fici 0i reli)ia DK

- -D ; i,a

'E
.F,t\ .

#RF(S=I3 #ri@inar din Tracia, el se propa@4 rapid Bn Crecia "i Bn coloniile sale 5eridionale. =isterele or7ice ocup4 un loc i5portant Bn viaa cotidian4 "i paralel cu reli@ia o7icial4 ele vor da na"tere unei 5i"c4ri 7iloso7ice. Fondat4 pe principiul 5ete5psiAo$ei, doctrina or7ic4 se raportea$4 la #r7eu, ;are ar 7i tr4it Bnainte de r4$boiul Troiei. Datorit4 unor incantaii puri7icatoare, su7letul B"i re@4se"te dru5ul spre ori@ine. <ceast4 doctrin4 este di7erit4 de naturalis5ul reli@iei @rece"ti, a"a cu5 o @4si5 la Jo5er. Pe lBn@4 o teorie asupra ori@inii $eilor .teo@onie/ "i a oa5enilor .cos5o@onie/, ea elaborea$4 o 5etod4 care Bnva4 cu5 s4 te elibere$i Bnainte de ter5en de ciclul de na"teri "i care este 5odul de via4 ce trebuie adoptat pentru a atin@e acest scop .asce$a/. F(3#S#F(< PR S#9R<T(9d TAales din =ilet .!'&--!%/ este considerat de c 4tre <ristotel drept 7ondatorul 7iloso7iei. 9o5erciant, el a cutreierat lu5ea, aNun@Bnd pBn4 Bn @ipt. ste autorul 5ai 5ultor teore5e Bn @eo5etrie. < calculat Bn4li5ea pira5idelor e@iptene 7olosindu-se de lun@i5ea u5brei lor. Pentru el, :apa se a7l4 la ori@inea tuturor lucrurilor;. <nticAitatea Bl va considera unul dintre cei "apte Bnelepi. 9ei :"apte Bnelepi; repre$int4 un @rup de autori, care Bn realitate nu Bntruneau acest nu54r, dar ci7ra avea o valoare si5bolic4 5enit4 s4 le Bnt4reasc4 notorietatea. #perele lor nu s-au p4strat, ele 7iind cunoscute doar prin 5axi5ele lui De5elecos din PAaler. 9oncepiei dina5ice a universului i se opune concepia static4 a unui univers prin inter5ediul ci7relor. Inul din de5ersuri va 7i reli@ios, iar cel4lalt "tiini7ic. <naxi5andru din =ilet .!2&--'&/ este considerat, ca "i predecesorul s4u, unul din 7ondatorii 7iloso7iei @rece"ti. #pera sa!espre natur nu s-a p4strat, dar ea trebuie s4 7i 7ost pri5a istorie universal4. 9a "i Tales, el consider4 c4 la ori@inea tuturor lucrurilor se a7l4 un ele5ent co5un. <naxi5ene .-1!--,&/ ale@e ca principiu de ba$4 aerul @enerator. l Bl identi7ic4 cu su7letul "i respiraia. Prin condensare "i prin rare7iere, aerul creea$4 toate lucrurile.

Jeraclit din pAes .cea -'&-cca '1&/, considerat drept creatoru "tiinei naturii, explic4 Bn opera sa, @niversul, 7elul Bn care s-a n4scut ar5onii lu5ii: ori@inea "i substana tuturor lucrurilor se a7l4 Bn con7lictul dintre contra: (2 lem s ,!ike). Bn scrierile sale apare pentru pri5a oar4 conceptul de l )G .raiune/. P i t a @ o r a .sec. H( B. Jr./, 7ondatorul arit5eticii @rece"ti, va inventa noi nea de :ar5onie a s7erelor; Bn scopul de7inirii c sm s,u%ii. Fiecare dintre 4st produce prin rotaie un sunet; ansa5blul acestor sunete creea$4 le@4tura dint 5u$ic4 "i 5ate5atic4. #ri@inar din Sa5os, el va 7onda la 9rotona o sect4 reli @ioas4 care venera apusul soarelui. sena @Bndirii sale 7iloso7ice se ba$ea$4 p punerea Bn eviden4 a raporturilor existente Bntre 5ate5atic4 "i 5u$ic4. Tras4 ori@inal4 a 7iloso7ici sale const4 Bn suveranitatea "i Bnelepciunea nu5erelor. Bn -'& B. Jr., Bntr-o colonie ionian4 din (talia, lea, va lua na"tere pri5 "coal4 7iloso7ic4 din anticAitate, Bn 7runtea acestei "coli s-a a7lat Par5enide .ce -'&-cca '-&/. )4scut la lea, el a 7ost 74r4 Bndoial4 elevul lui <naxi5andru " poate al lui Leno7an. Poe5ul s4u, !espre natur, nu s-a p4strat Bn Bntre@i5U 9eea ce 5ai exist4, 2r l )ul, co5pus din ,% de versuri, ni s-a trans5is pri inter5ediul lui Sextus 5puicus. 9ontinuarea de !2 de versuri, ce constitui un discurs, provine dintr-un co5entariu reali$at de Si5plicius .sec. (H d. Jr. despre 7i$ica lui <ristotel. 2r l )ul descrie o c4l4torie iniiai c4. roul a7l4 c4 exist4 dou4 c4i: 7iina, adic4 :ceea ce este; "i exist4 dintotdeauna, "i :non-7iina;, 74r4 cale de ie"ire. D

95H5 G#e%i %' $i%- $e%o'e'o# VI - V P5 H#5

<.=.<. 7r)ani3area p litic
Puterea atenian4 se va Bnt4ri Bn ur5a r4$boaielor 5edice .'*%-'+*/ provocate de revolta loniei. Hictoriile de la =araton .'*&/ "i Sala5ina .'1&/ vor consolida po$iia atenian4. 9on7lictul va 7i re@lat prin pacea de la 9allias .''*/ HEGE;ONIA ATENEI TLOS-L<LU <tena a @rupat contra per"ilor cBteva ora"e din lonia "i Jellespont, deci pe toi du"5anii acestora. Tratatul BncAeiat repre$int4 pri5a con7ederaie 5ariti5a or@ani$at4 de <ristide. Secolul lui Pericle poart4 nu5ele strate@ului care va @uverna <tena ti5p de 2- ani, consolidBnd re@i5ul de5ocratic, Bn scopul de a per5ite cet4enilor s4raci participarea la adun4rile o7iciale sau consilii, sBnt create sub strate@ia sa(isp% ra sau inde5ni$aiile. ,!

UNIUNILE2 SV;;ACHAS, STRATEGIE 9et4ile @rece"ti se coali$ea$4 periodic B5potriva unui du"5an co5un, ale@Bnd un strate) s aut krat r. S#mmac%as sBnt uniuni care au 5ai ales un caracter reli@ios; ele @rupea$4 Bn Nurul unui sanctuar 5ai 5ulte cet4i sau @rup4ri etnice. 9ea 5ai celebr4 a 7ost uniunea de la DelpAi, controlat4 Bn epoca elenistic4 de re@ii 5ecedoneni. GUSTUL PENTRU POLITICK Custul pentru viaa politic4 se de$volt4, 7avori$at de crearea ispAorei la <tena. 9et4enilor le place s4 se adune Bn a@ora pentru a discuta asupra viitorului cet4ii sau a con7ederaiei, ascultBndu-i pe oratori sau pe so7i"ti. )u trebuie Bns4 uitat 7aptul c4 o 5are parte a re$idenilor cet4ii nu particip4 la viaa civic4. 9el 5ai 7la@rant ca$ este cel al Spartei, unde nu5ai cet4enii de drept, : m i i sau @alii, au dreptul de a delibera Bn cadrul adun4rilor sau al bancAetelor asupra proiectelor civice.2 (n ca$ul bancAetelor sau siss#tia .5ese co5une/, 7iecare cet4ean trebuia s4-"i aduc4 Arana; absena era pedepsit4 cu dec4derea, @alul devenind ase54n4tor Jiloilor, locuitori ai p45Bnturilor controlate de Sparta, "i privai de orice drept Bn cetate. <ceast4 re@ul4 drastic4 a condus Sparta la oli@antropie, adic4 la lipsa de b4rbai-cet4eni.

<.=.=. nfl rirea )ndirii6 literatura

TRAGEDIA De$voltarea Bn secolul al H-lea B. Jr. a tra@ediei antice este 5arcat4 de trei autori de @eniu:

D scAil .-%--'-!/. Spre deosebire de Tespis, scAil reduce considerabil rolul corului, introducBnd cel de-al doilea actor, al treilea prota@onist 7iind introdus 5ai tBr$iu de c4tre So7ocle. Se va aNun@e ast7el la un veritabil dialo@. Datorit4 lui scAil, tra@edia r45Bne apropiat4 de ori@inile sale. <ciunea este si5pl4. (deile do5inante sBnt 7atalitatea "i @elo$ia $eilor BncrBncenai B5potriva victi5elor lor. Principalele sale opere sBnt: D Ru)t arele D 7reste ' 2er0ii D $ei 0apte c ntra .ebei ' 2r meteu
@alii sBnt sin@urii care se bucur4 de drepturi politice. Pentru a 7ace parte din acest @rup trebuia s4 7ii n4scut din p4rini cet4eni "i s4 7i pri5it educaia pe care o d4dea statul .n. tr./.

0 D So7ocle .'*--'&-/. Fiul unui bo@at ar5urier atenian, 5e5bru al 5altei societ4i, So7ocle v; deine o serie de 7uncii i5portante, ca de exe5plu cea de strate@ al4turi dc Pericle. l va introduce la <tena cultul lui <sclepios, $eul 5edic, el Bnsu"i de. venind 5are preot. Rolul corului, Bnc4 i5portant, va di5inua Bn 7olosul unei aciuni 5ai variate. PersonaNele lupt4 B5potriva 7atalit4ii, care, cAiar dac4 le ruinea$4 viaa, le las4 intact4 con"tiina. 9aracterul eroilor s4i se de7ine"te prin revolt4. #perele sale principale sBnt: H4 i a/ D 4nti) nct D (lectr a D 7edip Re)e D Dil ctet D 7edip la $ l n s

D uripide .'1&-'&!/. #pera sa repre$int4 o nou4 concepie asupra tra@ediei. l se distin@e de; ceilali autori prin interesul pentru 7or5ele 7iloso7ice, ca "i pentru noile 7or5e de expresie .retorica, 5u$ica/. Reduce considerabil rolul corului "i 5odi7ic4 le@endele Bn scopul de a le u5ani$a. PersonaNele sBnt do5inate de pasiune. DinU cele *% de piese s-au p4strat 2*, Bn ti5p ce de la So7ocle au r45as + "i tot atBtea de la scAil. Dintre cele 5ai i5portante opere, a5inti5: D .r ienele D 4ndr maca D Ifi)enia n 4u @da D (lectra D 7reste D Ifi)enia n .aurida D Medeea Piesele lui uripide vor inspira ali autori: Seneca: :ercule mni s $ mdtte6 Medeea (<I>J) Racine: Ifi)enia .2!+'/, Fedra CoetAe: Ifi)enia n .aurida .2+1!/ $laudel6 2r tei9 Sartre: .r ienele le au inspirat 5u$ica lui 3ulli, 4lcesta .2!+'/ "i a lui CliicO .2+!+/. PINDAR 4I LIRIS;UL CORAL .-21-',1/ )4scut Bntr-o 7a5ilie aristocratic4, el a ur5at studiile la <tena. #pera sa, co5pus4 din i5nuri de victorie, din cBntece corale, este de inspiraie reli@ioas4, ,1

c4ci s4rb4torirea unei victorii cap4t4 un sens reli@ios. l de$volt4 un adev4r Reli@ios "i 5oral. #dele sale, co5puse sub 7or5a triadelor, conin o stro7a, o antistro7a "i o epod4. Partea central4 a 7iec4rui poe5 este constituit4 dintr-un iit consacrat eroului unui ora" sau creatorului unei s4rb4tori. Stilul s4u va 7i o (surs4 de inspiraie pentru literatura @er5an4 clasic4 a epocii lui CoetAe.
CO;EDIA D <risto7an .''--,1-/. S-a n4scut la <tena. 9o5ediile sale vi$ea$4 Bn principal viaa politic4, social4 l "i intelectual4 a ti5pului s4u. Bi place s4 ridiculi$e$e de5ocraia atenian4. (dealul sau r45Bne pacea. Din cele '& de co5edii ale sale nu s-au p4strat decBt 22: 5iespile, 2srile, "r a0tele. EVOLU1IA ISTORIEI ? De ' %#o!i%-2 Jerodot din Jalicarnas .'1'-'%-/ a c4l4torit 5ult Bn <sia, Bn Babilon "i @ipt, 7u@ind de 7apt de tirania lui 3Y@da5is. Bn anul ''& particip4 la ridicarea unei noi colonii pe ruinele vecAiului SYbaris: Turioi .(talia 5eridional4/, inau@urat4 de Pericle. Jerodot va tr4i aici pBn4 la s7Br"itul vieii. Redactea$4 istoria popoarelor civili$ate cu care a intrat Bn contact Bn ti5pul c4l4toriilor sale. Trans5ite ast7el in7or5aii despre scii, necon7ir5ate Bntotdeauna de descoperirile arAeolo@ice. rudiii alexandrini au B5p4rit opera sa Bn * c4ri, 7iecare pri5ind nu5ele unei 5u$e. (nteresul s4u 5aNor vi$ea$4 con7lictul care opune uropa <siei, cBt "i r4$boaiele care decur@ din acesta. 9oncepia sa asupra istoriei are la ba$4 principii 5orale "i reli@ioase. Totu"i, datorit4 scrierilor sale ave5 in7or5aii asupra 5anierelor "i 5oravurilor vecAilor popoare cu care a intrat Bn contact. CKUTAREA ADEVKRULUI 7

TUCIDIDE .'!&-,*!/ #pera sa, Ist ria r3b iului pel p ne3iac, redactat4 Bn exil, pune ba$ele 5etodei istorice europene. 9on7runtat cu r4$boiul pelopone$iac c4ruia Bi aprecia$4 i5portana, Tucidide Bi scrie istoria, devenind ast7el pri5ul istorio@ra7. Docu5entaia sa B"i are sursele Bn a5bele tabere, BncercBnd s4 dea dovad4 de obiectivitate. 9ea 5ai 5are parte a operei sale este redactat4 Bn exilul din Tracia. ditat4 de Leno7on, lucrarea a 7ost ter5inat4 de acesta din ur54. 9a "i =acAiavelli 5ai tBr$iu, Tucidide accept4 ideea c4 cel 5ai puternic Bl do5in4 pe cel slab. RENOFON .',&-,--/ < 7ost pri5ul bio@ra7 al anticAit4ii, Bnainte de a 7i scriitor, a participat la ca5pania 5ilitar4 condus4 de 9irus contra lui <rtaxerxe, 7ratele acestuia. De-

crierea acestui eveni5ent este 74cut4 n4nabasis. Prieten cu Socrate, Leno7il va 7i exilat Bn ur5a procesului acestuia. <versiunea sa contra de5ocraiei N convin@erile sale 5onarAiste explic4 "i atitudinea lui co5bativ4 contra <tene F4cBnd apolo@ia lui Socrate, el descrie atitudinea acestuia Bn ti5pul procesuA # alt4 oper4 a sa,:ellenika (:ellenicele) continu4 lucrarea lui Tucidide. Tot a scris $ir pedia ((ducaia lui $irus), lucrare cu caracter 7iloso7ic "i 5oral.

<.=.>. nfl rirea )ndirii6 fil s fia

DOCTRINELE

D 9inis5ul. Fondatorul acestei doctrine este <ntistene .''&-,!!/. Doctrina nu54ra discipoli pBn4 Bn epoca S7Bntului <u@ustin. Ter5enul de cinic B"i aV ori@inea Bn cuvBntul @recesc 8k# n & .cBine/, el raportBndu-se la 5odul de viaNN extre5 de 7ru@al adoptat de aceast4 cate@orie de 7iloso7i. 9el 5ai i5porta repre$entant a 7ost Socrate, care acu$4 5ai Bnainte de toate individualis5ul. Te5ele principale ale acestei doctrine sBnt: D 5aterialist4: a7ir54 caracterul corporal al oric4rei existene; D eristic4: nea@4 posibilitatea Nudec4ii; D practic4: Bnelepciunea trebuie s4 conduc4 la 7ericire; D universalist4: Dio@ene spunea :sBnt cet4ean al lu5ii;. D Jedonis5ul. ?coala Aedonist4 a 7ost creat4 de < r i s t i p din 9irene .',--,!&/, discipoli al lui Socrate. PlecBnd de la teoriile lui Prota@oras, e7orturile u5ane trebuie aib4 drept scop pl4cerea, 8%ed ne &, de unde ter5enul de Aedonis5. picur va relua Bn linii 5ari aceste idei. D Scepticis5ul. Dese5nea$4 "coala pironian4, al c4rei 7ondator este P i r o n din lis .,!&W %+&/. 9uvBntul 8skep is & se5ni7ic4 Bn @reac4 :exa5en;. Filoso7ii sceptici vor 7i nu5ii "i :$etetici; .c4ut4tori/. Ti5on din Flius .,,&-%,'/ este cel 5ai cunoscut discipol al acestei doctrine. Pentru ace"ti 7iloso7i, o5ul este incapabil s4 aib4 o opinie si@ur4 asupra lu5ii. i caut4 ecAilibrul su7letului. <utorii 5oderni care se apropie de aceste concepii sBnt =ontai@ne, Cassendi, BaYle.

95J5 ; #i'e I%o'i Wi'o$oWi%e

<.>.<. St icismul
Principalul 7ondator al "colii stoice a 7ost [ e n o n .,%&-%!'/ din Eition. N <cesta a 7ost la <tena elevul lui Stilpon din =e@ara, al platonicienilor Lenocrate \
&

"i Pole5on, dar "i al lui 9rates 9inicul. Craie lui Panatios, care "i-a creat propria "coal4 de 7iloso7Be la Rodos, St a .doctrina porticului/ se va ro5ani$a, iar storicul Polibiu Bn a sa st a mi-l cie va co5bina 7Bloso7ia stoic4 @reac4 cu i$iunea ro5an4 realist4. Succesorii @reci au 7ost 9leante.,,2-%,%/"iJrisip %1%-%&%/. 9eea ce cunoa"te5 din 7iloso7ia stoic4 ni s-a trans5is prin autorii ro5ani: Seneca, pictet, B5p4ratul =arcus <urelius. Se na"te conceptul%uma, nitas, ce va 5arca ulterior toat4 @Bndirea occidental4. 9on7or5 stoicilor, lu5ea ;ste @uvernat4 de %eimarmene, destinul. #punBndu-se doctrinei epicureice, stoicii consider4 c4 lu5ea 7iind @uvernat4 de $ei, tot ceea ce se BntB5pl4 este, deci, 7atal. Seneca expri5a aceast4 te$4 Bn !e2r videntia. De"i o5ul este st4pBnul Nudec4ii sale, derularea eveni5entelor nu depinde de el. <nsa5blul 5oralei stoice const4 Bn a tr4i Bn con7or5itate cu natura universal4, supunBndu-ne le@ii divine. :#5ul este un lucra sacra pentru o5;, scria Seneca, senti5ent ce conduce spre cel de solidaritate u5an4. =icrocos5osul u5an reproduce structura lu5ii "i poart4 Bn el o parte din 8l ) s ;-ui Kraiunea/ universal. i distin@ de ase5enea lucrurile bune de cele rele, iar dintre acestea, pe cele care depind de noi de cele care depind de soart4, Bn aceste condiii, este necesar4 Bnl4turarea pasiunilor, surse de @re"eli ale Nudec4ii, prin st4pBnire de sine "i 7er5itate. Scopul destinului u5an este 7ericirea pe care o 5te5 atin@e @raie ener@iei "i virtuii. Su7letul u5an este o e5anaie a divinului. Stoicis5ul va avea repercusiuni asupra unor autori ca =ontai@ne, va 7i criticat de Pascal "i aprobat de Hi@nY (M artea lupului). =arcus <urelius .2%&-21&/ este probabil cel 5ai celebra dintre stoici, Bn 54sura Bn care el trans7or54 o doctrin4 7iloso7ic4 Bn 5odalitate de @uvernare a (5periului. Hirtutea principelui trebuie s4 str4luceasc4 peste ansa5blul ad5inistrativ, @Aidat 7iind de ideea Binelui pe care trebuie s4-2 reali$e$e.

<.>.=. (picureismul
p i cu r .,'2-%+&/ B"i 7ondea$4 "coala la <tena Bn ,&! B. Jr. Din opera lui s-au p4strat cBteva 7ra@5ente. Doctrina sa este expus4 Bn special de poetul latin 3ucreiu .sec. ( B. Jr./ Bn lucrarea !e rerum natura. Discipol al lui De5ocrit, picur adopt4 o concepie 5ecanicist4 "i 5aterialist4 asupra lu5ii: totul se co5pune din ato5i, inclusiv su7letul, Bn 5o5entul 5orii se produce o disociere total4 a ato5ilor. picureis5ul re7u$4 providenialis5ul. Fericirea const4 doar Bn pl4cere, el distin@Bnd 5ai 5ulte tipuri de pl4ceri. :Printre dorine sBnt unele naturale "i necesare, altele care sBnt naturale, dar nu necesare "i, Bn s7Br"it, unele care nu sBnt nici naturale, nici necesare, ele 7iind produsul unei Nudec4i ilu$orii; . picur, Ma/ime).
&!

DE3VOLTAREA I' PERVERTIREA DOCTRINEI

<tunci cBnd picur vorbe"te de pl4cere "i de B5plinirea dorinelor, el s re7er4 5ai ales la cele care sBnt naturale "i necesare. )u este vorba de a se las 74r4 control Bn voia tuturor si5urilor. picureis5ul vede B5plinirea o5ul toc5ai Bn ale@erea Nust4 a pl4cerilor. =ai tBr$iu, doctrina va 7i pervertit4 de c4 aristocraia din (5periu, care va reine doar principiul pl4cerilor. <st7el, trepta se va instaura un epicureis5 vul@ar, 74r4 ideal, 5ulu5indu-se cu satis7acereX pl4cerilor, re7u$Bnd ale@erea esenial4. De aceea, cAiar "i Bn $ilele noastre, epicu reis5ul este adeseori con7undat cu un si5plu Aedonis5, 74r4 a ine sea5a di nobleea ideilor "i de exi@ena de via4 a 7ondatorului s4u.

<.>.>. S fismul
?coala so7ist4 ce apare Bn secolul al H-lea Bi repre$int4 pe cei care sBnt Bn c4utarea Bnelepciunii (s p%ia) "i a 5odalit4ii de a o atin@e. De"i so7i"tii nu se interesea$4 de politic4, ideile lor vor avea i5plicaii directe Bn acest do5eniu. Principalii so7i"ti sBnt: DProta@oras, care a7ir54 c4 :o5ul este 54sura tuturor lucrurilor;. Prin aceast4 aseriune, autorul nea@4 existena unui adev4r obiectiv "i a7ir54 liberul arbitraN al o5ului Bn 7aa divinit4ii, Bnv44tura sa este plin4 de scepticis5. Pentru Prota@oras, 7iecare cetate este liber4 s4-"i stabileasc4 propriul cod de valori, s4 Aot4rasc4 ceea ce este Nust "i inNust. =orala sa este una social4, "i nu individual4, BntrucBt o5ul 7ace parte din societate. D C o r @ i a s .'1&-,+&/ este autorul so7ist care-"i caut4 cu 5ult4 @riN4 cu vintele, pentru ca de5onstraia s4 7ie convin@4toare. #pera sa!espre natur 0i n n,fiin i-a con7erit reputaia de niAilist. D 9 a l i c l e s apare Bn dialo@ul lui Platon intitulat 1 r)ias. l susine c4 tot ce este urBt este nedrept. xist4 o contradicie Bntre le@ea natural4 "i cea a oa5enilor. 3e@ea este 74cut4 de cei 5uli Bn interesul celor slabi. Pentru el, adev4rata 5oral4 re$id4 Bn triu57ul celor 5ai puternici asupra celor 5ai slabi. D T r a s i 5 a A. Bn (ntroducere laRepublica lui Platon, el se expri54 ast7el: :Justiia nu este altceva decBt interesul celui 5ai puternic... "i @uvernarea stabile"te le@i pentru propriul s4u interes;. l nea@4 statul, 7ora 7iind cea care diriNea$4 relaiile sociale. SOCRATE )4scut Bn '+&, el se sinucide Bn ,** la <tena, Bn ur5a conda5n4rii sale. < exercitat 7uncii Bn Boule. Fiu al sculptorului SopAronisOos "i al unei 5oa"e, el are drept 5axi54: :9eea ce "tiu este c4 nu "tiu ni5ic;. <ceasta Bnsea5n4 c4 o5ul nu poate cunoa"te Bntre@ul adev4r, dar c4 scopul acestuia este de a se apropia de adev4r. F4cBnd alu$ie la 5eseria 5a5ei sale, el B"i nu5e"te 5etoda
'%

rnaieutic4; .:5o"irea; ideilor/. l de5onstrea$4 interlocutorului i@norana "i Bi arat4 Bn acela"i ti5p c4 poart4 Bn el adev4ruri pe care le i@nor4. :<rta 5ea de a 5o"i cuprinde toate 7unciile pe care le Bndeplinesc 5oa"ele... Dar principiul artei 5ele este acela de a 7i capabil s4 discerni Bn 5od si@ur dac4 spiritul copilului este o Ai5er4 "i o 7alsitate, sau un 7ruct real "i adev4rat; (.%eaitet s, 2-&b-2-&d/. Fondat4 pe dialectica pus4 la punct de so7i"ti, 5etoda lui Socrate opune unei propo$iii .te$4/ o propo$iie contrar4 .anti-te$4/. 9ele dou4 vor 7or5a sinte$a "i vor pune Bn valoare adev4rul coninut de 7iecare dintre ele. <ceast4 5etod4 corespunde doctrinei dublei cunoa"teri: Dpri5a: d /a, cea a lucrurilor aparente "i super7iciale; Da doua: episteme, cunoa"terea adev4rat4, pro7und4. Bn ,**, acu$at de i5pietate de c4tre de5ocraii atenieni, Socrate este conda5nat la 5oarte, considerBndu-se c4 noul spirit public este responsabil de pr4bu"irea puterii ateniene. ste adev4rat c4 so7i"tii au atacat Bn special autoritatea Bn stat. Procesul s4u va 7i descris de Leno7on "i Platon.
i

PLATON .'%+-,'+/ Descendent dup4 tat4 din 9odros, re@e al <tenei, "i dup4 5a54 din le@iuitorul Solon, Platon aparine uneia dintre cele 5ai i5portante 7a5ilii aristocratice ateniene. Discipol al lui Socrate, el este 7ondatorul <cade5iei. < 7ost 7iloso7ul ideilor cu i5plicaii politice. De$a54@it de @uvernarea de la Tarent "i de abu$urile oli@arAiei, ca "i de re@i5urile de5ocratice care 2-au conda5nat pe Socrate, Platon reali$ea$4 c4 o aciune politic4 direct4 este i5posibil4 cAiar "i la <tena. ScAi5barea este posibil4 doar prin educarea viitorilor cet4eni de elit4, Bn acest scop, el pune ba$ele <cade5iei, 5odel etern de "coal4 de 7iloso7ic. Doctrina lui Platon 7or5ea$4 un ansa5blu co5plet: 7or5area teoriei ideilor, ne5urirea su7letului Bn Ded n, ori@inea lu5ii Bn .imai s, dra@ostea m"an, c%etul. Toate operele sale vor 7i le@ate de viaa cet4eanului: 2 litica, Republica, ?e)ile. <cela"i lucru se poate spune "i despre dialo@urile sale: 4p l )ia lui S crate, 2r ta) ras. Din opera sa se de@aN4 5ai 5ulte idei: Bustul lui Pericle. Secolul (n Republica apare al H-lea. =ar5ur4. 3ucrare ideea cet4ii ideale. #5ul ro5an4 e7ectuat4 dup4 nu tr4ie"te sin@ur, el este ori@inalul @recesc. le@at de cetate, c4reia Bi aparine; societatea Bns4"i depinde de calit4ile individuale ale oa5enilor care o 7or5ea$4. In ?e)ile, anali$a se poart4 asupra le@ilor "i ba$elor autorit4ii, Bn consecin4, politica va 7i "i ea depen-

dent4 de aceia"i oa5eni. Platon este considerat drept unt dintre 7ondatorii "colii istoriciste, c4reia Bi aparin E. =e "i <. 9o5te. Doctrina ideilor 7or5ea$4 pivotul teoriei sale asupr cunoa"terii: obiectele instabile sBnt re7lectarea i5per7eci a arAetipurilor ideale "i i5uabile. l se pronun4 pent adev4r "i bine. Practicarea 7iloso7iei trebuie s4 per5iV dep4"irea i5per7eciunilor, care B5piedic4 cunoa"teri arAetipurilor. ARISTOTEL .,1'-,%%/ ste 7iul 5edicului de curte al re@elui =acedoniei Faptul c4 <ristotel s-a n4scut la Sta@ira este i5portan c4ci el nu este cet4ean al <tenei "i, deci, nu poate p ticipa la viaa politic4 a acestei cet4i, cAiar dac4 el es cel care va redacta constituia ora"ului. Spre deosebire de Platon, el nu se interesea$4 nu5ai de or@ani$area cet4ii, ci de toate 7or5ele de or@ani$are politic4. (n ,!+ el intr4; Bn "coala lui Platon, iar Bn ,'% devine preceptorul lui <lexandru cel =are. <ristotel este creatorul silo@is5ului. B"i creea$4 o "coal4 proprie de 7iloso7ic. levii s4i se N vor nu5i :peripateticieni;, dup4 obiceiul lui <ristotel de a vorbi 5er@Bnd (peri, B paein a pli5bare/. l va pune ba$ele siste5ului "tiini7ic 5ode5. Filoso7ia sa va 7i o critic4 a cunoa"terii. Discipolii s4i vor nu5i 7r)an n .instru5ent 5etodolo@ic al cercet4rii "tiini7ice/ tratatul s4u de lo@ic4. <ceast4 lucrare conine dou4 :analitici; .studiu asupra silo@is5elor/ "i articole 5ai scurte asupra cate@oriilor "i :Aer5eneuticii;. Tot atBt de i5portante sBnt "i tratatele sale asupra "tiinelor naturale. (n a sa Ist rie a animalel r pune ba$ele $oolo@iei. Di3icii Bi adau@4 Bn 5od lo@ic Metafi3ica, Bn care tratea$4 principiile Fiinei. (tika Aik mac%eia ((tica Aic ma%ic) este consacrat4 5oralei, care pentru pri5a oar4 este studiat4 ca un concept 7iloso7ic. In 2 etica va trata proble5ele esteticiiW pentru c4 natura a l4sat neter5inat un anu5it nu54r de lucruri, pe care arta leX va per7eciona.
9opie ro5an4 a 4fr ditei din $nid s. Praxiteles. ,-&-,,&. Ro5a, =u$eul de (a Hatican.

95L5 E8o'&)i
^

#(i$(i%-

;. C.<. In 1recia clasic, d u peri ade v r delimita perele 0i arti0tii6

H Pri5ul clasicis5, repre$entat de secolul lui Pericle .sec. H B. Jr./, va vedea Bn7rBn@erea <tenei Bn ur5a r4$boiului pelopone$iac.
44

D <l doilea clasicis5 este repre$entat de perioada luptelor dintre <tena, Sparta "i Teba, care se ter5in4 cu supunerea Creciei de c4tre Filip al (l-lea al Nv7acedoniei, Bn ur5a luptei de la 9Aeroneea .,,1/.
SCULPTURA PRI;ULUI CLASICIS; TG<<-LG< P5 H#5U

)oiunea de atelier a secolelor anterioare B"i pierde se5ni7icaia, BntrucBt arti"tii se deplasea$4 din ce Bn ce 5ai 5ult. D = Y r o n : opera sa !isc b lul a 7ost co piat4 de nu5ero"i arti"ti. ste Bn bron$ "i pre$int4 un tBn4r atlet Bn plin e7ort, Bn 5o5entul arunc4rii discului. D P o l i c t e t .'-&-'&&/: a lucrat 5ai ales Bn bron$. Fi@urile predo5inante sBnt cele de $ei "i eroi, dar 5ai ales cele de atlei Bnvin@4tori. ste creatorul :canonului; artei clasice, pe care 2-a expus Bntr-un tratat cu acela"i titlu despre proporiile corpului o5enesc. ! rif nd concre ti$ea$4 aceast4 teorie. <ceast4 lucrare ce repre $int4 un tBn4r arunc4tor de lance ne este cunoscut4 doar prin copiile Praxiteles. :ermes cu ro5ane. c pilul !i n#s s. ,-&-,,& <lte opere: B. Jr. =u$eul din #li5pia. !iadumen s, 4ma3 ana rnit .creat4 pentru <rte5ision-ul din 7es/. D F i d i a s .'*&W',2/: n4scut la <tena, el va executa la #lY5pia 5area statuie a lui [eus. [eul era repre$entat "e$Bnd pe un tron decorat cu aur "i 7ilde". <nsa5blul sculptural atin@ea o Bn4li5e de 2& 5etri. De ase5enea, el a reali$at statuia <tenei PartAenos destinat4 a 7i plasat4 Bn interiorul PartAenon-ului. =etopele care ornea$4 PartAenon-ul ilustrea$4 di7erite te5e: Pe latura de est: lupta $eilor B5potriva
xe5plu de te5plu doric: PartAenon-ul de pe <cropolea <tenei. 9onceput de (Otinos, Bn Nurul anului '-& B. Jr.

titanilor; Pe latura de vest: r4$boiul atenienilor contra a5a$oanelor; Pe latura de nord: distru@erea Troici; Pe latura de sud: lupta B5potriva centaurilor.

Dri3a 2anateneel r tratea$4 o sin@ur4 te54, aceea a 5arii s4rb4tori a <tenV procesiune Bn cursul c4reia 7ecioarele aduceau $eiei Bn dar pepl s,ul, voalN sacru esut de ele ti5p de un an. SCULPTURA CELUI DE-AL DOILEA CLASICIS; T$e%5 IVU 9ontrastBnd cu cel precedent, secolul al (H-lea es cel al diversit4ii. <tacurile 7iloso7ilor au deter5ini descAiderea spiritelor "i a concepiilor. SBnte5 5ai bini in7or5ai asupra sculptorilor decBt asupra operelor lor. N Praxitele a 7ost doar sculptor "i pre7era 5ar5ur; Pictorul )icias adau@4 str4lucirii 5ar5urei o u"oa patin4 de culoarea 5ierei, dBnd ast7el via4 statuilor l Praxitele. Principalele opere sBnt: 4fr dita de la $nid s, SatB di%nindu,se, :ermes cu c pilul !i n#s s n brae. H 3 i s i p este 5aestru Bn turnarea bron$ului "i Bn rel pre$entarea 5i"c4rii. (n7luenat de realis5, el studia$4 subiectele atletice. ReluBnd calculele proporiilor, stabile"te un nou canon, 5ai suplu, Bn noul s4u canon esteicV 7ixea$4 raportul de 2G1 Bntre cap "i restul corpului u5an7 <spectul 5ai auster al sculpturilor sale este dat de c4ut4rile lui asupra 5i"c4rii, a rolului lu5inii, cBt "i a 7elului de ai sublinia liniile corpului. 3ucr4ri: 4p /# men s .copie ro5an4/. =otivul acestei lucr4ri este banal: un atlet B"i cur44 corpul dup4 ter5inarea e7ortului 7i$ic, Bnl4turBnd cu stri@ilul pra7ul a5estecat cu uleiurile care-i i5pre@nea$4 epider5a. # alt4 lucrare este :ermes le)ndu,0isandaua. Fiind artistul o7icial al lui <lexandru cel =are, Bi va 7ace acestuia o serie de portrete-busturi Bn bron$.

3isip. 4p /i men s. <l treilea s7ert al secolului al (H-lea. Ro5a, =u$eul din Hatican.

;ARILE TE;PLE (ncepBnd cu anul '-& B. Jr. sporirea resurselor publice "i private Bn Crecia are drept consecin4 de$voltarea arAitecturii civile: case particulare, cl4diri Bn a@ora, teatre. Pericle proiectea$4 reconstruirea edi7iciilor de pe <cropole, distruse Bn parte de per"i. (n ''1, arAitectul (ctinos Bncepe construirea PartAenon-ului. Pe plat7or5a de vest a <cropolei se va Bnal4 5icul te5plu ionic al <tenei )iOe, Bn ti5p ce recAteionul este Bnceput pe platoul superior al <cropolei. '!

Bn pri5a Nu54tate a secolului al H-lea, e7ortul arAitecilor se va concentra asupra edi7iciilor reli@ioase "i a per7ecion4rii ordinului doric. =arele ansa5blu arAitectural este te5plul lui [eus de la #lY5pia, capodoper4 a epocii clasice. <rAitectul acestui te5plu va 7i 3ibon din lis. =a@na Craecia "i Sicilia nu au su7erit de pe ur5a inva$iei persane. <ici va Bncepe construcia a nu5eroase te5ple: la Paestu5, te5plul Jerei; la Siracu$a, <tAenaion-ul; la <@ri@ente, #lY5peion-ul. Bn Sicilia se va resi5i 5ai ales in7luena ionic4 .te5plul din Se@esta/. Bn ti5pul celei de-a doua perioade clasiciste, dup4 Bn7rBn@erile din '&' B. Jr. .capitularea <tenei pune cap4t r4$boiului pelopone$iac/, <tena B"i ter5in4 construciile Bncepute "i re7ace alte 5onu5ente. 3isip. 4p /i men s. D S c o p a s , n4scut la P4ros, a 7ost )oile canoane de arAitect, sculptor "i pictor. < construit proporii. <proxi5ativ dou4 te5ple dorice "i a creat nu5eroase ,-& B. Jr. 9apul l dovede"te o pronunat4 repre$int4 o opti5e din sculpturi. tendin4 pentru dra5atic, a"a cu5 se lun@i5ea corpului. observ4 pe basorelie7urile Maus leului din :alicarnas. 9elelalte opere ale sale ne sBnt cunoscute doar prin inter5ediul copiilor ro5ane: 4rtemisi n,M\ de la 7es, sculptura repre$entBndu-2 pe Te$eu, portretul re@elui =ausolos. #perele sale expri54 Bntr-un 7el deosebit de pre@nant nelini"tea, pasiunea, durerea.

95G5 G#e%i e'e!i$(i%ste o perioad4 care va dura dou4 secole. 9ele trei 5onarAii care iau na"tere sBnt de ori@ine 5ilitar4, Bn ti5pul acestei epoci se 7or5ea$4 li5ba scris4 @reac4, 8k ine & .li5ba :co5un4;/, care va Bnlocui vecAile dialecte, aNun@Bndu-se ast7el la o unitate lin@vistic4.2 <ceast4 li5b4 co5un4 va 7i 7olosit4 pBn4 Bn <sia, 7ora sa uni7icatoare putBnd 7i co5parat4 cu cea a li5bii lui 3utAer, 7olosit4 Bn Cer5ania Bn secolul al LH(-lea. Sub 5ulte aspecte, civili$aia alexandrin4 va continua pBn4 Bn !'2 d. Jr., adic4 pBn4 la cucerirea arab4. Crecia elenistic4 a 7ost expresia cea 5ai des4vBr"it4 a speci7icului @rec. liberBndu-se de lanurile sale naionale, ea a pus 7unda5entele culturii universale.

+.-.+. M nar%ia6 n u r)ani3are p litic

=onarAia va p4stra o cultur4 reli@ioas4, pentru c4 Bnvin@4torul este proteNat de $ei.
li5b4 co5un4 deriv4 din dialectul attic clasic vorbit de oratorii, istoricii "i 7iloso7ii <tenei Bn secolul al (H-lea B. Jr., cu cBteva 5odi7ic4ri neBnse5nate .n. tr./.
/.-i

I;PERIUL LUI ALERANDRU TJGM-JHJ P5 H#5U B <lexandru dorea un i5periu universal. <cesta s-a extins asupra <siei Mia 0i @iptului, de"i ar5ata se va opri la 5alurile (ndusului. <lexandru a 7ondat +V de cet4i Bn #rient, ceea ce explic4 i5portana eleni$4rii. =oartea sa a B5piedica reali3area unei per7ecte 7u$iuni Bntre lu5ea @reac4 "i cea barbar4. DIADOHI 4I EPIGONI9 3a 5oartea lui <lexandru Bn ,%, B. Jr. la Babilon, BntrucBt nu a existat ur 5o"tenitor direct al acestuia, re@atul s4u se va B5p4ri Bntre cei 5ai i5portaniV @enerali. i vor 7onda dinastii de drept divin. Principalele re@ate create dupBi 5oartea lui <lexandru sBnt: al <nti@oni$ilor Bn =acedonia, al 3a@i$ilor Bn @ipt
,';

al Seleuci$ilor Bn <sia. (ncepBnd cu secolul al (((-lea, aceste re@ate vor 7i absorbite de cucerirea ro5an4 .r4$boaiele =acedoniei, r4$boaiele B5potriva lui =itridad "i ca5paniile lui Po5pei/. Ro5a B"i va Bntinde 5Bna asupra Creciei, 74cBnd aceasta o provincie ro5an4.
;ONARHIILE ELENISTICE Ptole5eu ( Soter .Salvatorul/, prieten "i @ard4 de corp al lui <lexandru, 7onda la 5oartea acestuia (5periul Ptole5eilor, ce cuprindea @iptul, Sirii 9aria "i insula 9os. Sub do5inaia sa, @iptul constituit Bn provincie va deveni un i5portant centru intelectual "i artistic. Fiul s4u va de$volta ora"ul <lexandria, devenit sub pri5ii doi Ptole5ei capitala "tiinei, 7iloso7ici "i lin@visticii.

<.J.=. !e3v ltarea intelectual

<lexandria, cea 5ai 5are cetate @reac4 din @ipt, a 7ost Bnte5eiat4 pe locul unui sat de pescari, Racotis, a"e$at pe braul vestic al )ilului. 9el care a trasat planurile cet4ii este arAitectul Dinocrates din Rodos, Bn anticAitate, ora"ul se nu5ea <lexandria ad <e@Yptu5 .<lexandria din @ipt/, situBndu-2, deci, @eo@ra7ic "i spiritual. (n 7aa ora"ului se a7la insula Faros, pe care a 7ost construit 7arul, considerat Bn anticAitate drept una dintre cele "apte 5inuni ale lu5ii. <lexandria, capital4 intelectual4, va 7i Bn$estrat4 de c4tre Ptole5eu al ((-lea Filadel7ul cu dou4 biblioteci, care 5ai tBr$iu vor 7i cunoscute sub nu5ele de Biblioteca din <lexandria. 9ea 5ai i5portant4 dintre acestea este le@at4 deN =u$eu, ea coninBnd aproape +&& &&& de papirusuri, Bn ti5pul revoltelor din <lexandria .'+ B. Jr./ cea 5ai 5are dintre biblioteci dispare, iar Bn ,*2, a doua. V
K<5Bndoi ter5enii se traduc Bn li5ba @reac4 prin :succesori;. Pri5ii sBnt ur5a"ii i5ediai ai lui <lexandru cel =are, iar cei din ur54 ai diadoAilor .n. tr/.

'1

De"i i5portana "tiini7ic4 a <tenei este Bn declin, ea r45Bne unul dintre ele 5ai i5portante centre ale 7iloso7iei antice. Totu"i, erudii ca <rAi5ede, F uclid, 9ali5aA, Teocrit tr4iesc la <lexandria.
POE3IA ERUDITK 4I PRE1IOASK 9ali5aA .,2&-%,- B. Jr./ provine dintr-o 7a5ilie aristocratic4. Tr4ie"te <lexandria. l a redactat catalo@ul bibliotecii, a scris nu5eroase piese lirice, a oe$ii ia5bice, 5ici epopei. 4itia ($au3ele), opera sa de ba$4, este o cule@ere le povestiri 5itolo@ice, Bn care dovede"te o extre54 erudiie. Teocrit .,2--%-&/, ori@inar din Siracu$a, a des74"urat o i5portant4 .ctivitate literar4 Bntre %-+ "i %!&, el 7iind creatorul poe$iei bucolice. Parti$an al perelor scurte, el critic4 excesele erudiiei. #pere 5ai i5portante: Idile, Siracusanele, .%al#sia .BncAinat4 De5etrei/. ISTORIA P o l i b i u .%&&-2%-/ va asi@ura Bn secolul al (l(-lea tran$iia spre epoca o5an4. Descrie cuceririle ro5ane "i r4$boaiele punice. ste 7ondatorul unei storii a 7aptelor, pe care le exa5inea$4 cu 5ult4 @riN4, respin@Bndu-le pe cele are i se par Bndoielnice. Pri$onier la Ro5a, prieten al Scipionilor, el este 5artorul rivile@iat "i istoricul s7Br"itului Creciei elenistice Bn 7aa apo@eului Ro5ei.

<.J.>. 4rtele
9apitalele artistice se 5ultiplic4: Rodos, <tena, <lexandria, Per@a5. <rAitectura este le@at4 de construirea unor edi7icii @randioase "i 7oarte decorate .altarul lui [eus din Per@a5 Bn 21& B. Jr., 5arele te5plu al lui [eus #li5pianul de la <tena/. Sculptorii Bndr4@esc tot 5ai 5ult 5aniera realist4 "i repre$int4 Bn lucr4rile lor noi divinit4i.
ARHITECTURA GRANDIOASK
Pal5ira. Hedere interioar4 a te5plului lui Bel. Pri5a Nu54tate a secolului ( d. Jr.

)u5eroase te5ple sBnt construite sau re74cute. #rdinul doric va 7i practic abandonat. ste p4strat doar Bn reconstrucii, ca de exe5plu al treilea te5plu al lui <polo de la Delos. #rdinul ionic va su7eri ?i el 5odi7ic4ri. 9Bt despre ordinul corintic, acesta este bine repre$entat de te5plul lui [eus #li5pianul de la <tena, Bnceput Bn 2!' B. Jr. de c4tre arAitectul lui <ntioA al (H-lea.

^!!-

# tr4s4tur4 re5arcabil4 a acestei arAitecturi este dat4 de de$voltarea urb; nis5ului Bn cet4ile vecAi, reconstruite, sau Bn cele noi. Str4$ile care se BntretaX Bn un@Ai drept vor 7i tot 5ai 5ult li5itate de coloane. Porticele se 5ultiplic4 .V Delos: Porticul <nti@onei/. Planul a@orei devine re@ulat, cu 5onu5ente coi struite special pentru reuniunile adun4rilor populare sau ale corporaiilor. Teatrele se vor 5odi7ica datorit4 dispariiei corului "i cre"terii i5portant dialo@urilor .Teatrul din Delos/. Bn ceea ce prive"te locuina elenistic4, di5ensii nile acesteia se 5ic"orea$4, iar decoraia devine 5ai luxoas4: Bn centru se a7l 5e@aron-ul, care d4 Bnspre o curte, co5pletat4 de piese secundare, Bn secolul a ((-lea, la Delos, Rodos, Bnc4perile vor 7B dispuse Bn Nurul unei curi cu peristiV doric, cu un ba$in central. 9urtea era decorat4 cu stucaturi "i 5o$aicuri. SCULPTURA Bn secolul al (((-lea, este supus4 in7luenelor #rientului. 3a <tena, 5ae"ti tradiiei clasice sBnt 7iii lui Praxitele: Ti5arAos "i 9e7isodot, autori ai unui portn al =enadelor. ro"ii adolesceni "i satirii sBnt 54rturia persistenei 5odei li Praxitele. (n7luena lui Scopas se resi5te Bn portretele oa5enilor de stat, al 7iloso7ilor, ca "i Bn patetis5ul capetelor. Statuile atleilor se inspir4 5ai ales d3 tradiia lui 3isip. 7 Tradiia clasic4 a secolului al (((-lea se 5ani7est4 "i Bn "colile din <sia, prii copii ale arti"tilor. 3a Per@a5, pri5a 5ani7estare a acestei "coli este ex-voto-uV lui <talos (, ridicat Bn 5e5oria victoriei sale asupra @alailor. < doua este 5arelW altar al lui [eus din Per@a5on, a c4rui 7ri$4 repre$enta pe 2%& 5 lun@i5e 1i\ )ant ma%ia .lupta dintre $ei "i @i@ani/. l ?i Bn alte cet4i ioniene exist4 ateliere prospere: =iron este "e7 de "coal4 s S5irna. 9ea 5ai i5portant4 statuie a sa repre$int4 o btrn beat. <rtistul 1ladiat rului " r)%ese este un e7esian. Tot arti"tii din 7es sBnt "i autorii 1alil r din a) ra, a Italicil r de la !el s. Bn secolul al ((-lea B. Jr., Delosul pri5e"te toate in7luenele. Se execut4 nu5eroase copii. (n Pelopones, Da5o7on din =esena execut4 o 4fr dita sau 5enus din Mil . Bn secolul ( B. Jr., <tena va 7i centrul rena"terii neo-atice: D <polonios: . rsul de la "elvedereF D $l#c n6 :eracles DarneseF ;V, D vas decorativ: $rater " r)%ese. 9a "i Delosul, Rodosul este supus nu5eroaselor in7luene, Bn secolul al ((-lea B. Jr., un artist rodian a creat pentru sanctuarul 9aribilor de la Sa5otrace, vestitul 5onu5ent al 5ict riei pe prora unui vas. 1rupul lui ?a c n este reali$at Bn aceea"i tradiie per@a5ian4.
G<

SINCRETIS;UL2 ERE;PLUL EGIPTULUI ?coala din <lexandria se a7l4 Bn 5are parte la ori@inea repre$ent4rii $eilor teni Bn 5anier4 @reac4. <st7el, #siris se trans7or54 Bntr-o divinitate cu barb4, purtBnd nu5ele de Serapis. 9ultul lui (sis, r4spBnditpe Bntre@ul litoral al =4rii =editerane, o repre$int4 pe $ei4 cu tr4s4turile De5etrei "i 9ibelei, purtBnd tipul lor de ve"5Bnt lun@, Bn 7alduri, "i coa7at4 cup l s.

II5 LU;EA ORIENTALK H595 I!di

LITERATURA Tradiia plasea$4 ori@ineaMa%ab%aratei Bn secolul al H-lea B. Jr. Hersiunea pe care o cunoa"te5 ast4$i ar 7i 5ult 5ai recent4, datBnd din Nurul anului '&&. Poe5ul, ce cuprinde 2&&&&& de versuri, descrie rivalitatea "i r4$boiul dintre dou4 ra5uri ale 7a5iliei re@ale BAarata, Bn ti5pul perioadei protoistorice. Bn interiorul acestei epopei exist4 o serie de 5ituri narative "i didactice, le@ende care conin Bnv44turi Bn 5aterie de reli@ie, 5oral4 etc. popeea este o cule@ere a tuturor credinelor (ndiei acelei epoci. "%a)avad)ita ($ntareapreafericitului) 7ace parte dmMa%ab%arata, alc4tuind o epopee aproape autono54, ce conine diverse tipuri de in7or5aii reli@ioase, 7iloso7ice "i etice. Rama#ana poveste"te 7elul Bn care eroul divin, Ra5a, "i-a recucerit soia, pe Sita. #pera cuprinde %' &&& de versuri "i ar 7i posterioar4=+G$abG$ara7eG. Spre Bnceputul erei cre"tine apar "i alte poe5e epice "i texte: 2ur anele, .antrele.

H5H5 A#(
Tradiia budist4 ne vorbe"te de <*oOa :piosul;, c4ci Bn %!% B. Jr. el a tr4it Bntr-o 54n4stire, convertindu-se la budis5. ste considerat cel 5ai 5are suveran al (ndiei. (n secolul ( B. Jr. stupele de la Sanci repre$int4 esena artei dinastiei 9\tavaAana. 9ele patru pori care au 7ost ad4u@ate Bn aceast4 epoc4 se nu54r4 printre capodoperele artei Ainduse. Sculptura pre$int4 Bntre secolele (((-( B. Jr. in7luene din (ranul eleni$at. Basorelie7ul, @reoi pBn4 Bn pri5a Nu54tate a secolului al ((-lea B. Jr., se per7ecionea$4 dup4 aceast4 dat4 .Sanci/. (n secolele (-(((, "colile sBnt de in7luen4 @reco-budist4; Bn secolele (H-H, 7or5ele se puri7ic4 "i se ecAilibrea$4. Te5ele braA5anice ocup4 un loc tot 5ai i5portant.

SEC1IUNEA C

RO;A, RUPTURK 4I CONTINUITATJ

I5 0NTE;EIEREA RO;EI 4I REGALITATEA

9595 E(#&$%ii
(storia Ro5ei se B5parte Bn dou4 perioade, ce durea$4 7iecare ca5 -&V de ani: D epoca republican4: -&& B. Jr.-%+ B. Jr. D epoca i5perial4: %+ B. Jr.-'1& d. Jr. Dup4 spusele lui Jerodot, etruscii, populaii de ori@ine asiatic4, ar 7i p4r4s7 3Ydia din cau$a 7oa5ei, instalBndu-se Bn cursul secolului al HI(-lea B. Jr. (talia central4, Bntr-un teritoriu ocupat de purt4torii culturii villanoviene. <par tenena lor etnic4 este Bnc4 nesi@ur4. i Bn"i"i B"i spuneau :Rasenna;. Hocabularul0 "i structura lin@vistic4 nu sBnt indo-europene. Principalele ora"e Bnte5eiate deV etrusci au 7ost: <rretiu5 .<rre$o/, Heii .(sola Farnese/, TarMuinii .TarMuinia-B 9orneto/, Florentia .Florena/. <rAitectura se 5ani7est4 Bn esen4 prin cea de: tip 7unerar: tu5uli "i ora"e-necropole ($erveteri). SBnt supu"i de ro5ani Bn \ cursul secolului al (H-lea. Ro5anii vor p4stra nu5eroase caracteristici ale civili$aiei etrusce, Bn special Bn reli@ie "i Bn 5a@ie, unde practica divinatorie ocup4 un loc i5portant. Tinia, divinitatea principal4, era asi5ilat4 cu lupiter, Ini cu lunona, =enrva cu =inerva, HelcAan cu Hulcanus. Sub in7luena elenistic4, civili$aia etrusc4 B"i va pierde ori@inalitatea; sarco7a@ele pre7i@urea$4 sarco7a@ul ro5an, iar arta statuar4 anun4 bustul ro5an.

95H5 Pe#io d #e.i'o#2 'e.e!d- Ii #e 'i( (e

ste di7icil4 desp4rirea realit4ii de le@end4. Tradiia ro5an4 care s-a 7ixat pro@resiv pBn4 la Her@iliu "i Titus 3ivius .secolul ( B. Jr./ ne vorbe"te de ori@inile Ro5ei. <eneas . nea/, unul dintre 7iii $eiei Henus, 7u@e din Troia cuprins4 de 7l4c4ri "i debarc4 Bn (talia. l se c4s4tore"te cu 3avinia, 7iica re@elui 3atinus,
GH

7ondea$4 3aviniu5 "i B"i nu5e"te poporul cu nu5ele de :latini;. Fiul s4u, lulus, rondea$4 cetatea <lba 3on@a, unde se succed doispre$ece re@i. Ir5a"a ulti5ului le@e este RAea Silvia, care B5preun4 cu $eul =ar" are doi 7ii: @e5enii Re5us "i Ro5ulus. In u$urpator a pus st4pBnire pe tronul cet4ii <lba 3on@a, aban^lonBndu-i pe Ro5ulus "i Re5us. <ce"tia din ur54 vor 7i crescui de o lupoaic4, Bntre +-,--&* la tronul Ro5ei se vor succeda "apte re@i. <ceast4 serie este, Bn parte, le@end4, dar "i realitate, BntrucBt ea corespunde nu5eroaselor descoperiri arAeolo@ice.
0NTE;EIEREA RO;EI

Devenii aduli, @e5enii Bl 5asacrea$4 pe u$urpator "i Bn anul +-, B. Jr., ur5ai de nu5ero"i albani "i latini, Bnte5eia$4 o nou4 cetate. 3ocul ales a 7ost acela Bn care @e5enii au 7ost al4ptai de lupoaic4: colina Palatinului, care do5in4 Tibrul. Soarta Bl dese5nea$4 pe Ro5ulus drept 7ondator. l trasea$4 o bra$d4 ce va 5arca viitoarea incint4 a cet4ii. BatNocoritor, Re5us sare peste bra$da trasat4 de 7ratele s4u. Bn aceste condiii, Ro5ulus, iritat, Bl ucide "i r45Bne sin@urul st4pBn al ora"ului, c4ruia Bi va da nu5ele s4u, Ro5a. Pentru a le d4rui Bnsoitorilor s4i neveste, Ro5ulus le r4pe"te pe Sabine, tinere ce aparineau populaiilor care locuiau la nord de Tibru. +-, B. Jr. este data arbitrar4 a 7ond4rii Ro5ei. )u5ele Bnte5eietorului, ca "i al 7ratelui s4u, deriv4 din nu5ele etrusc patroni5ic :Ru5a;. 3ui Ro5ulus Bi succede )u5a Po5pilius, re@e pa"nic "i pios, considerat de le@end4 or@ani$atorul reli@iei. Sub do5nia lui Tullus Jostilius .R4$boinicul/ are loc r4$boiul B5potriva cet4ii <lba 3on@a, ter5inat cu lupta dintre Joriai "i 9uriai. Bn cele din ur54, cetatea <lba 3on@a va 7i distrus4 pBn4 la te5elii. <ncus =artius construie"te #stia "i portul Ro5ei. TarMuinius Priscus introduce civili$aia etrusc4. Servius Tullius ridic4 $idul de incint4 ce BnconNoar4 cele "apte coline, or@ani$ea$4 "i ad5inistrea$4 Ro5a, or@ani$ea$4 ar5ata. TarMuinius Superbus continu4 5arile lucr4ri la Ro5a, dar conduce ca un tiran. 9onstruie"te 5arele te5plu al lui lupiter de pe 9apitoliu, te5plele lunonei "i =inervei; reali$ea$4 5arele canal de scur@ere, : $l aca Ma/ima&. lunius Brutus Bl alun@4 Bn -&* B. Jr., s7Br"itul re@alit4ii la Ro5a situBndu-se BnNurai anului -&1 B. Jr., dup4 cu5 ne relatea$4 istoricul @rec Polibiu din =e@alopolis .%&&-2%& B. Jr./.
RELIGIA

HecAea triad4 capitolin4 - lupiter, =ar", fuirinius - este Bnlocuit4 de una nou4: lupiter, lunona, =inerva. Spre anul -&& B. Jr., pe 54sur4 ce se 7or5ea$4 cet4ile, se ridic4 pri5ele te5ple: te5plul lui lupiter de pe 9apitoliu .'*+/, <5plul lui Saturn .'1%/, Te5plu5 9astoru5 din Fora5.

-,

II5 REPUBLICA TG<S-HO P5 H#5U H595 Noi'e i!$(i(&)ii

35'5 iXio!% iii i!6iF

Wsa-rSS rg.
X X S S S S X - X X F ruiiciea
7oarte

Treptat, noul re@i5 se de7ine"te "i B"i a7l4 ecAilibrul Bn cele trei tipuri c in loc de curte e ap . instituii. %.%. C (e.o#ii'e $o%i 'e2 de ' :'e"e '
=a@istraii dein puterea executiv4 "i sBnt ale"i pentru un an. Pentru a

=.<.<. Ma)istraturile

puin, sau deloc Wco5erai "

-HW=WWe7WFriWSWrSin@urul s4u ideal este

autoritatea

in7erioara. .9.doicen$orIle"ila7iecareSanI"iexercitaupropriu-$is5a@istra doar 21 luni. i Bntoc5eau listele senatorilor. Tot Bn co5petena lor intra l de sclavi. tl45Bntul cet4enilor "i al averii acestora. 3S . 9ei doi consuli sBnt 5a@istraii supre5i ai Republici, Rolul lor este deVWW cc5voca"ipre$ida Senatul, dar "i adun4rile populare: adunW curtata) "i adunarea centuriat4 (c mitia centuriata). i Noac4 "i un rol reli@iei cet4enilorse va situa Bn Nurul ci7rei de. K

5oral4 "i sa-"i exercite 5a@istrat, trebuia s4 7i ocupat 5ai Bnainte Bn ierarAie un tip de 5a@istrata, r4$boiul c4ci nu5ai a"a poate

D;-?aaaarsscssss:
cces la responsabilit4ile politice ; Rni5a r45Bne o :cetate-stat;. (
: vb

Dup4

tradiie,

%i #\#S>Pie CTCXCSi', KOIU ' *i! 8B ,9

WS divi$area "i reparti$area H Pretorii: sub SYlla iseco5i 22. ru. i, ci T5i 5 uuuuu Wh hW.. WRRRRRRRRR, . Pretorii: sub SYlla .secolul :. (erarAia este ur54toarea:( B. Jr./, ei sBnt Bn nu54r de opt. Principala iN din patricieni .care Nurisdiciei civile. Pretorul urban se #9I#T cet4tenilor Bn clase atribuie o constituie ad5inistrarea 2 oc D dilii suprave@Aeau or@ani$area "i 7uncionarea pieelor, se ocupau K; SU-; .nN3WiS, ileri .puteau s4 cu5- Rolul s4u poate 7i "i 5ilitar, el purtBnd titl7l de liti@iile-dintre cet4enii ro5ani. K. <ristocratia se situea$4 Bn 7runte. W " i s 4 J U U "i W cu U or@ani$area W " l spectacolelor publice. aprovi$ionarea Ro5ei din ur54 particip4 celar5ate 5ai direct de Imperat r al unei .@eneral/. J , . U K c < m,.Knrn D 9vestorii, contabili ai te$aurului public, erau Bn nu54r de '&. Te$a este p4strat la Ro5a Bn te5plul lui Saturn. Tot ei sBnt cei care se ocupau strBn@erea i5po$itelor.
X
V

T V

F?-D?7?Y? ! V\ (i )

? F

59 9

J-EUZ(D

HF8#---------- ,

' ; J ocupau locuri 5 Senat/, 5ari pro

<

econo5iei
rpura pcuuu nunUUTRRR.,,
RRRRR

to@a brodat4 cu purpur4 "i e5ble5a ivorie.

=.<.=. Senatul
Puterea acestuia este considerabil4, Bi revenea un rol i5portant Bn ad5VN nistrarea 7inanelor, 7apt care-i asi@ura supre5aia asupra tuturor 5a@istraturileT0 statului ro5an. D4 ordine consulilor, diriNea$4 diplo5aia. ste o adunar per5anent4, aleas4 dintre 7o"tii 5a@istrai. )u54rul 5e5brilor este Bn cre"tere0 continu4: ,&& la Bnceput, 2&&& sub SYlla, Bn secolul ( B. Jr. l devastat4 de @ali; spre

D Plebea se B5parte la rBndul ei Bn dou4 clase: D clasa ai c4rei 5e5bri 7or5au in7anteria @rea; - infra classem, clase in7erioare care serveau Bn in7anteria u"oar4. SBnt cei ] co5puneau 5aNoritatea le@iunilor "i a populaiei. <ceast4 clas4 social4 va

cel 5ai puternic 5arcat4 de r4$boaie.

H5J5 E8o'&)i :o'i(i%- $:#e P#i!%i: (

(n secolul al (H-lea B. Jr. Ro5a se ap4r4 cu @reu de 3atiu5. Bnainte de 5iNlocul secolului al (((-lea B. Jr., 5iRRR D WTi:E: Bv5c5alele eveni5ente sBn7 Bn ,*& B. Jr., Ro5a este

%.+.,. 4dunrile p pulare xist4 trei tipuri de adun4ri populare:

%+% B. Jr., Tarenru5 este supus "i Ro5a do5in4 Bntrea@a Peninsul4 (talic4 de; sud de <rno. Puterea sa se va a7ir5a Bn =editerana Bn %!' B. Jr. .pri5ul r4$boi puni B5potriva carta@ine$ilor/. Dou4 secole 5ai tBr$iu, Ro5a do5in4 5alurile =e diteranei, pe care o poate nu5i de acu5 8mare n strum &.

REPUBLICA Z) CRI3K Pro7und trans7or5at4 de cuceririle sale, Ro5a nu reu"e"te s4 se or@ani$e$i Bntr-un stat ale c4rui di5ensiuni s4 cuprind4 "i =editerana. Re@i5ul republic; de alt4dat4 nu 5ai 7uncionea$4: a5biio"ii B"i disput4 puterea "i cu5p4r4 voturilV (ne@alitatea social4 se adBnce"te, antrenBnd o perioad4 de cri$4. SF0R4ITUL REPUBLICII 3a 5iNlocul secolului ( B. Jr. Republica este Bn plin4 a@onie. (ncapacit4i de a construi o republic4 la di5ensiunile cuceririlor deter5in4 nobili5ea senat rial4 s4 accepte 5onarAia drept soluie, dup4 exe5plul re@atelor elenistice. (n"i bilitatea politic4 duce la i$bucnirea r4$boaielor civile. Dup4 SYlla, 9aesar Bnce s4 i5pun4 soluia 5onarAic4. l e"uea$4 Bn tentativa sa, dar calea este pre@4ti pentru #ctavianus. <cesta or@ani$ea$4 un @uvern 5onarAic "i asi@ur4 pacea Bn provincii. Pentru a nu-"i 7ace un du"5an din oli@arAia senatorial4, el p4strea$4 aparenele republicane, introducBnd Principatul. #ctavius adopt4 titulatura 8princeps senatus &, pri5ul dintre senatori. )oul re@i5, de"i p4strea$4 cBte aparene republicane, este un veritabil re@i5 i5perial. RELIGIA RO;ANK Reli@ia ro5an4 s-a 7or5at pornind de la nu5eroasele culte existente, e7 su7erind in7luene extre5 de diverse, Bnainte de instalarea Republicii, exista 2 credine vecAi Bn puteri superioare, numen. <ceasta repre$enta o personi7icare a 7orelor supranaturale care ap4reau sub 7or5a unor divinit4i 5asculine sau 7e5inine. le nu constituiau obiectul vreunui cult. Doar ritualurile 5a@ice aveau o anu5it4 i5portan4, BntrucBt ro5anii credeau c4 prin inter5ediul acestora pot 5odi7ica des74"urarea lucrurilor, BncepBnd cu epoca republican4 "i 5ai ales sub <u@ustus, @uvernul ro5an va 7olosi reli@ia Bn scopul servirii statului. Distin@e5 dou4 cate@orii de $ei: D [eii populari, Bn nu54r de aproape ,& &&& la Ro5a. Ro5anii considerau c4 Bn spatele 7iec4rui lucru se a7l4 un $eu, ceea ce "i explic4 nu54rul lor atBt de i5portant. <ceast4 5ultiplicare a divinit4ilor este Bn special creaia lu5ii rurale. Printre $eii cei 5ai populari Bi a5inti5 pe : lari&, iar dintre ace"tia, pe 3ares co5pitales, ce proteNau cartierele "i r4spBntiille. Bn cinstea lor, Bn luna ianuarie era celebrat4 s4rb4toarea nu5it4 $ mpitalia. Principalii $ei sBnt: lupiter, $eul cerului; =ar", $eul r4$boiului; Hulcanus, $eul 7ocului; )eptun, $eul cerului; Saturn, $eul se54n4turilor. -!

Principalele $eie sBnt: lunona, soia lui lupiter, $eia 7ecundit4ii; =inerva, Bnelepciunii; Hesta, $eia c45inului do5estic; Flora, $eia @r4dinilor. B5p4raii vor 7i $ei7icai Bn ti5pul epocii i5periale .9aesar, <u@ustus/.
3EII CASNICI Deosebii pentru 7iecare 7a5ilie, cultul lor este celebrat de pater familias. [eii ?ari sBnt protectorii casei. Dintre ace"tia, ?ares 2enates ve@Aea$4 asupra provi$iilor "i aprovi$ion4rii cu Aran4. <cestora li se o7er4 sacri7icii 5odeste pe altarul casei. 9Bt despre $eii Mani (!@ Manes), ei sBnt divinit4i r4u74c4toare, asociate cu su7letele 5orilor. Pentru a se proteNa de $eii =ani, ei erau onorai la 7iecare co5e5orare a de7unctului. Ro5anii se preocup4 prea puin de proble5a supravieuirii dup4 5oarte. i nu cred Bn reco5pensa sau pedeapsa pe care o vor pri5i dup4 5oarte, Bn 7uncie de aciunile lor bune sau rele. =orii ve@etea$4 Bntr-o lu5e in7erioar4 "i pentru ca ei s4 nu revin4, li se aduc o7rande. De-abia sub in7luena 7iloso7iei @rece"ti apare concepia lu5ii de dincolo Bn rBndurile societ4ii aristocratice. INTEGRAREA JURIDICK A RELIGIEI Relaiile dintre $ei "i oa5eni iau caracterul unui contract, BntrucBt ro5anii a"teapt4 de la $eii lor 7avoruri i5ediate: recolte bune sau victorii. xtre5 de superstiio"i, ro5anii sBnt 7oarte ateni la toate se5nele, pe care ei le interpretea$4 drept 7avoare sau 5Bnie a $eilor. <ceast4 atitudine Bnt4re"te 7or5alis5ul unei reli@ii, ;n care tea5a ocup4 un loc i5portant. =ai riult decBt la alte popoare, reli@ia la ro5ani aparine cet4ii, BntrucBt toat4 viaa politic4 este le@at4 de rituri, culte, iar 5a@istraii sBnt "i preoi. <st7el, 9aesar a f st2 ntife/ ma/imus (Mare p ntif), iar 9icero au)ur. CULTE 4I RITURI (n viaa privat4, tat4l este preotul cultului de 7a5ilie: el Bntreine 7ocul Bn vatra de pe altarul din atriu5 "i Bi onorea$4 pe $eii 3ari "i )B5es. S7Br"itul secolului ( B. Jr. =ani. 9ultul public nu poate 7i desp4rit de viaa cet4ii. Preoii se @rupea$4 Bn :cole@ii;. 9ele 5ai i5portante sBnt:

D 2 ntifices sau preoii de pri5 ran@. (n nu54r de 2-, ei sBnt Bns4rcinai cu p4strarea reli@iei o7iciale, Bn 7runtea lor se a7l4

5arele p ntif, 2 ntife/ ma/imus, nu5it pe via4. l redactea$4 analele, cronic; eveni5entelor cet4ii, 7iecare an deosebindu-se dup4 nu5ele consulilor. D Dlamines, tot Bn nu54r de 2-, sBnt preoii Bn serviciul unei divinit4i. Pri5ii Bn ierarAie era Dlamen !ialis, preotul $eului lupiter. D 5estalele sBnt tinere patriciene ce o sluNesc pe $eia Hesta. le au o dub obli@aie: de a Bntreine 7ocul sacru Bn vatra cet4ii "i de a r45Bne 7ecioare. D Salienii, Bn nu54r de 2%, se nu5esc ast7el de la 8salli & .danse$/, 7iecare an, Bn luna consacrat4 $eului =ar", aveau loc cere5onii Bn care preoii executau un dans ritual. Preoii experi Bn divinaie erau @rupai Bn dou4 cole@ii: D cole@iul celor 2- au)uriF unele din pre$icerile acestora erau 7urni$ate de $borul "i stri@4tul p4s4rilor; D %aruspices , preoii care prevedeau viitorul prin cercetarea 54runtaieli ani5alelor sacri7icate. RITURI 4I SUPERSTI1II #rice consul Bnainte de a Bntreprinde o aciune Bi consult4 pe au@uri "i Aaruspices. Bn 7elul acesta, toat4 viaa cet4ii este supus4 voinei $eilor.
CORESPONDEN1E 0NTRE 3EII GRECI 4I CEI LATINI

<polo

<polo

Fiul lui [eus "i al Jerei, $eu al lu5inii, 7rate @ea54n al lui <rte5is. <vea sanctuarul la DelpAi. (i d4 9asandrei darul de a pre$ice, cu condiia ca aceasta s4 i se o7ere; re7u$at, Bi ridic4 aceast4 putere. Re@elui =idas Bi cresc urecAi de 54@ar pentru c4 a pre7erat naiul lui Pan lirei lui <polo. Simb luri6 arcul, lira, soarele.

De5eter <tena

<res <rte5is

N 9eres [ei4 a a@riculturii, 7ertilit4ii, 7ecundit4ii. =a-N 54 a PersepAonei. ] Simb luri6 spicul de @rBu, secera. =inerva [ei4 a "tiinelor "i artelor. Te5plul s4u, PartAenon-ul, a 7ost construit de Fidias pe <cropolea <tenei. ste repre$entat4 cu casc4 "i plato"4. Simb luri6 bu7nia, ra5ura de 54slin. =ar" Fiul lui lupiter "i al lunonei, $eu al r4$boiului. Ro5anii Bl considerau drept tat4l lui Ro5ulus. ste repre$entat Bnar5at. Diana [ei4 a vBn4torii "i lunii, sor4 @ea54n4 cu <polo. HBnea$4 cu arcul "i este Bnsoit4 de o c4prioar4. Repre$ent4rile ca $ei4 lunar4 sBnt rare.

<7rodita BaccAus Jera Jesti

Henus DionYsos

[ei4 a dra@ostei "i 7ru5useii. Simb l6 poru5belul. [eu al beiei "i s4rb4torilor. Repre$entat 7ie ca adolescent, 7ie cab4trBn. =enadele sBnt Bnsoitoarele sale obi"nuite. 4tribute6 ciorcAinele de stru@ure, 7run$a de vi4 de vie, tirsa. Soia lui lupiter, $ei4 a c4s4toriei, Bnsoit4 de un p4un. [ei4 a vetrei. Si5boli$at4 de 7lac4r4, Bnsoit4 de un 54@ar. [eu al co5erului "i al Aoilor. Repre$entat cu aripi la c4lcBie. <re un caduceu. [eu al 7ocului "i al 5e"te"u@arilor. @nelte6 ciocanul "i nicovala. [eu al 54rii. 4tribut6 tridentul. [eu al in7ernului. Repre3entri6 sceptru, cerberul la picioare. [eu al $eilor, atotputernic. 4tribute6 vultur, 7ul@er, sceptru.

lunona Hesta

Jer5es JepAaistos Poseidon Pluton [eus

=ercu r Hulca n )eptu n Jade s lupite r

H5L5 A#(e'e Ii 'i(e# (&#

=.C.<. 2trunderea elenismului
lenis5ul, provenit de la nu5ele @eneric lada - al Creciei antice, a 7ost introdus prin inter5ediul etruscilor. 9ucerirea (taliei Bntre secolele (H-((( a per5is contactul ora"elor din sud cu civili$aia @reac4. 9ucerirea cet4ilor )eapolis ?i Tarentu5, vecAi colonii @rece"ti, a repre$entat o etap4 deosebit4. 3ivius <ndro-nicus, ori@inar din Tarentu5, autor al pri5ei tra@edii scris4 Bn li5ba latin4, traduc4tor al 7diseei, pune la Ro5a ba$ele unei "coli Bn care va preda li5ba @reac4. Pentru a 7ace 7a4 noii civili$aii, societatea ro5an4 va trebui s4 se adaptea$e. <pare 5oda Bnv44torilor @reci. Peda@o@ul .cuvBnt @rec, la ori@ine sclav 5struit/ este un 7el de 5editator, Bns4rcinat s4-2 conduc4 pe tBn4rul patrician la ?coal4. 3i5ba @reac4 se i5pune Bn toata lu5ea 5editeranean4, Bnsu"i 9ato cel B4trBn este nevoit ca la b4trBnee s4 Bnvee @reaca. Plebea este 5ai descAis4 Bn

7aa noii civili$aii, 7iind sedus4 de le@endele "i speculaiile 5istice ale @recil leni$area se va 7ace cunoscut4 cel 5ai u"or Bn producia literar4.

Bn secolul al (((-lea, literatura @reac4 este do5inat4 de ra7ina5entul l preio$itatea de la curtea Ptole5eilor. Trebuie a"teptat4 Bns4 epoca i5perial4, care autorii ro5ani Bi au ca 5odel pe conte5poranii lor @reci. =ai Bnainte eiN raportau Bndeosebi la Jo5er "i la scriitorii secolelor H-(H B. Jr. 3a 5iNlocV secolului al (((-lea, 5ai precis Bntre %-' "i %,- B. Jr., la Ro5a se i5pun J scriitori: 3ivius <ndronicus "i )aevius. (n7luenat de cei doi, Plautus va teatrul co5ic.

=.C.=. Imp rtana urbanismului6 instituia - curil r p pula (ludiplebei)

Ro5a devine ora"ul prin excelen4: @rbs. 9apital4 a unui vast i5periu, B"i re7lect4 splendoarea Bn construcii, ca de exe5plu Foru5ul lui Traian s ter5ele lui 9aracalla. Prin inter5ediul tribunilor plebei, poporul ro5an es invitat cu re@ularitate s4 pri5easc4 8panem et circenses & (8pine 0i circ &). Jocurile, o7erite din ce Bn ce 5ai des de c4tre B5p4rat, au loc Bn 9irculi =are, $ircus Ma/imus, cu o capacitate de cBteva 5ii de locuri. SpectatoriiK asist4 pe parcursul a cBtorva ore la Bntreceri sportive, lupte, Bntrerupte de seu piese, Bn @eneral co5ice, sau de repre$ent4ri teatrale care aduc Bn scen4 @ran-V doarea i5perial4. Jocurile sBnt un veritabil 5od de a @uverna, per5iBnd B5p4ra ilor s4 canali$e$e ne5ulu5irile populaiei.

=.C.>. 2rincipalele peri ade ale pr duciei literare

De"i Bn7iina, Crecia B"i cucere"te Bnvin@4torul, Bn ciuda le@ilor contra luxultN .i5po$it pe lux introdus de 9ato/, Bnalta societate tr4ie"te Bntr-un 7ast necunosc pri5ilor ro5ani. (n7luena @reac4 nu Bncetea$4 s4 creasc4. Totu"i, B"i 7ace aparii "i o literatur4 latin4, repre$entat4 de 7arsele lui Plautus "i co5ediile lui Tereni7 locvena este ilustrat4 de CraccAi, iar 5ai tBr$iu, Bn secolul (, de 9icero, aceea"i epoc4 se na"te poe$ia liric4 a lui 9atullus "i poe$ia 7iloso7ic4 a lui 3ucreiu Sub in7luena 7iloso7ilor @reci se r4spBndesc noi idei: epicureis5ul, scepticis5ul, care vor cl4tina reli@ia tradiional4, p4truns4 din ce Bn ce 5ai 5ult de in7luena oriental4. AUTORII Titus =accius Plautus, n4scut Bn %-' B. Jr. la Sarsina, Bn I5bria, 5oare Bn 21' B. Jr. Deci, latina nu va 7i li5ba sa 5atern4. S-au p4strat %2 de co5edii scrise de Plautus, dintre care 5ai i5portante snt4mp%itr# , "acc%ides
M<

($ele d u curte3ane "acc%is), 4ulularia (@lcica). Se serve"te de subiecte @rece"ti pe care le adaptea$4 li5bii latine. Toate co5ediile sale de dra@oste sBnt l nu a su7erit in7luena 9&nstruite pe intri@i, situaii con7u$e "i recunoa"teri 7inale. <tenianului <risto7an, clasicul co5ediei @rece"ti, ci 5ai de@rab4 a co5ediei @rece"ti a secolului al (H-lea. 9a "i =oliere, el acord4 o 5ai 5are i5portan4 sOetcA;-ului, decBt co5po$iiei Bn ansa5blu. Tr4s4tura do5inant4 a teatrului s4u este dra5atis5ul. Din ne7ericire, Bn ciuda suportului acordat de Scipioni, protectorii s4i aristocrai, teatrul s4u va 5er@e din e"ec Bn e"ec. 9ato cel B4trBn, nu5it "i :9en$orul; datorit4 7unciei Bndeplinite Bn 21' B. Jr., va scrie Bntr-o perioad4 Bn care Ro5a exercit4 o in7luen4 preponderent4 asupra #ccidentului. ste cunoscut "i prin ura pe care a avut-o 7a4 de :7iloelenul; Scipio <7ricanul 2. ste pri5ul istoric decis s4 scrie Bn li5ba latin4, Bn a7ara discursurilor politice, opera sa cea 5ai i5portant4 este $ nsilia adMar, cnm filium (Sfaturi ctre fiul su Marcus). (n 7ri)ines (7ri)inile) este cuprins4 istoria ro5an4 de la venirea lui <eneas Bn (talia "i pBn4 Bn anul 2'* B. Jr. T e r e n i u, n4scut Bn 2** B. Jr., a 7recventat st a 5iNlocie. 9onceptul de ;nimanitas & care se conturea$4 Bn aceast4 epoc4 va caracteri$a toate dra5ele sale. S-au p4strat "ase din aceste opere, dintre care64ndria (Data din4ndr s), 4delp%ae (Draii), Bn dra5atur@ia sa, 3essin@ evoc4 toate caracteristicile dra5elor lui Tereniu. < 5urit Bn 2-* B. Jr., 5area 5aNoritate a operelor sale 7iind co5puse Bntre 2!! "i 2!& B. Jr. #pera sa este strBns le@at4 de 5odelele atice. a nu a cunoscut poate Bntotdeauna succesul pe care 2-ar 7i 5eritat. Ro5anii le-au apreciat doar atunci cBnd co5ediile sale tratau 5arile subiecte 5orale, care Bi preocupau pe conte5poranii lui. < disp4rut Bn cursul unei c4l4torii pe care a Bntreprins-o la <tena. Titus 3ivius .-* B. Jr.-l + d. Jr./, n4scut la Pataviu5 .Padova/, devine istoricul o7icial al epocii sale. l redactea$4 o istorie a Ro5ei,,'[] @rbe $ ndita (!e la fundarea R mei), pe care nu reu"e"te Bns4 s4 o ter5ine. Din cele 2'% de c4ri care co5puneau aceast4 istorie, s-au p4strat 1-. #pera sa 5ateriali$ea$4 concepia istoric4 a epocii. fuintus Joratius F l a c c u s .-!-1 B. Jr./ s-a n4scut Bn <pulia, aproape de Henusia. ?i-a petrecut copil4ria la Ro5a, iar studiile le-a 74cut la <tena. ste creatorul satirei clasice. #perele sale 5ai i5portante sBnt: Satire "i (pist le.

Publius #vidius )aso.',B. Jr.-l + d. Jr./ intr4 Bn ulti5a @eneraie de 5ari scriitori ai Republicii, luBndu-"i 5odelele din a7ara clasicis5ului @rec.
9a ap4r4tor al vecAilor obiceiuri ro5ane, a luat po$iie B5potriva in7luenei culturii @rece"ti .n. tr./.

sNascut la Sul5o, Bntr-o 7a5ilie de cavaleri Bnst4rii, #vidiu studia$4 retorica, ste Bntr-un 7el opusul clasicilor ar este atras 5ai ales de cercurile literare. o77lani .Her@iliu, Joraiu, Tirus 3ivius/. Principalele sale opere sBnt: Metam r, G% se n libri (Metam rf 3e), le@ende despre di7eritele trans7or54ri din Inivers, ncepBnd cu @ene$a, "i .ristia (.ristele}. Publius 9ornelius Tacitus .- --2%&/ pri5e"te o educaie de orator. ;ste prieten cu Pliniu, iar Bn *+ este consul Bn ti5pul lui Traian. Inlst riile sale, xpune Bn 2' c4ri eveni5entele istorice de la )ero .!1/ "i pBn4 la Do5iian .*!/. Dintre celelalte opere ale sale a5inti5: !ial )us de rat ribm (!ial )ul !espre rat ri), !e vitae et m ribm %ilii 4)ric lae liber (!espre viaa 0i m ravurile lui lulius 4)ric la), 1ermania .studiu asupra obiceiurilor "i 5oravurilor di7eritelor triburi @er5anice/. 9ele 5ai 5ature opere r45Bn Bns4 :ist riae (Ist rii) "i 4nnales (4nale).

CICERO, ELOCVEN1A POLITICK )4scut Bn 2&! B. Jr. Bntr-un 5ic ora" din sudul 3atiu5-ului, 9icero p4r4se"te T#prietatea str45o"ilor s4i pentru o carier4 politic4 la Ro5a. Se 7ace cunoscut nc4 de la publicarea capodoperei sale !e 7rat re (!espre rat r), Bn care B"i xpune concepia despre oratorul ideal. l va deveni creatorul conceptului de ratorie. For5aia sa de drept civil, noiunile de 7iloso7ie "i retoric4 dobBndite Bn ursul unei c4l4torii Bn Crecia, dorina de a aplica cuno"tinele dobBndite la iat4 activ4 au 74cut din 9icero cel 5ai 5are orator al Ro5ei. Ina din teAnicile ele 5ai apreciate este repetiia la intervale re@ulate a 5otivului "i te5ei disursului s4u. #perele sale se pot B5p4ri Bn trei @rupe: D scrieri 7iloso7ice: !e fficiis (!espre ndat riri), !efinibus b n rum et mal rum (!espre % tarele binelui 0i rului), !e amiciia (!espre prietenie), !e senectute (!espre btrnee). tica lui Eant va su7eri in7luenaGQeGaton]$+or D scrieri politice: !e republica (!espre stat), !e le)ibus (!espre le)i) tratea$4 statul ideal "i anali$ea$4 constituiile Ro5ei. D scrieri retorice: !e 7rat re, 7rat r (7rat rul), "rutus. # 5are parte a operei lui 9icero este co5pus4 din corespondena sa. Din ne7ericire, aceasta nu s-a p4strat Bn Bntre@i5e. xist4 doar patru 5ari cule@eri de coresponden4, care au o valoare docu5entar4 deosebit4, BntrucBt ne pre$int4 toate 7r45Bnt4rile epocii. POE1II2 LUCRETIU 4I VERGILIU 3 u c ret i u .*1--- B. Jr./ a co5pus !e rerum natura (!espre natura 'veniril r), poe5 didactic "i 7iloso7ic, inspirat din 7iloso7ia lui picur. Scris Bn
din stBn@a: 2 rtret de femeie (Sapp% ). Fresc4. =u$eul din )eapole.

ulti5ii ani ai Republicii, poe5ul are Bn atenie viaa u5an4 supus4 le@ii 5ecanice; viaa nu continu4 dup4 5oarte, doar ato5ii sBnt eterni. Tea5a de; este, deci, absurd4. 3ucreiu se ridic4 B5potriva reli@iei, 7iind 5aestrul lui Her@iNVV CoetAe aprecia la poetul latin :7ora i5a@inaiei sale;. Publius Her@ilius =aro .+&-2* B. Jr./ este creatorul poe$ieiX torale ale@orice. 3a 5oartea lui 9aesar, la Ro5a do5ne"te o via4 literar4 intens; Her@iliu va 7i unul dintre cei 5ai i5portani poei ai secolului lui <u@ustW )4scut la =antua .=antova/ Bntr-o 7a5ilie care tr4ia de pe ur5a roadelor p4rn7 tului, el va scrie o serie de poe5e pastorale: "uc lica ("uc licele), (1e r)icele). Teocrit a 7ost cel care 2-a inspirat. 4eneis ((neida) este un X care poveste"te despre ori@inea poporului ro5an. Her@iliu, Joraiu "i Titus 3ivius sBnt 5ae"trii noii @eneraii literare, cat B5br4i"ea$4 ideile "i preteniile B5p4ratului <u@ustus: restaurarea obiceiuriV^ "i tradiiilor 5orale ale vecAii Ro5e, Bnt4rirea puterii sale "i asi5ilarea li cucerite prin adoptarea de c4tre aceasta a literaturii "i artei ro5ane.

=.C.C. 4rta
Dup4 r4$boaiele de ap4rare pe care este nevoit4 s4 le poarte contra @al: .,*& B. Jr./, sa5niilor, tarentinilor, Ro5a devine st4pBna (taliei. Ha 5ai BntB5p re$istena 9arta@inei, pe care o do5in4 Bn ur5a celor dou4 r4$boaie punice.B secolul al (l-lea, ea deplasea$4 centrul lu5ii artistice din <tica la Ro5a. <rta s ia locul celei @rece"ti "i se r4spBnde"te Bntr-o lu5e 5ai unit4. <rta ro5an4 est o creaie ori@inal4 sau este un acade5is5 derivat din cea a CrecieiF P4rerii sBnt B5p4rite. Poate c4 trebuie s4 vede5 o in7luen4 @reac4 "i ori@inalitate propriilor sale tendine.

ARHITECTURA <rAitectura r4spunde 5ai bine decBt sculptura sau pictura caracterului re 5\n, BntrucBt ea se na"te din necesit4ile cet4ii. Dou4 principii distin@ diversei siste5e de arAitectur4: Dconstruirea de suporturi verticale: $iduri, stBlpi; D5etoda 7olosit4 pentru acoperirea edi7iciului. <ceea"i 5etod4 de acoperire a edi7iciilor este 7olosit4 de 5aNoritatea arAi tecilor antici: pe puncte de spriNin verticale sBnt puse 5arile piese ori$ontale =aterialele de construcie varia$4: @ranitul Bn @ipt, 5ar5ura Bn Crecia, le5nn Bn truria. De aici apar ine@alit4ile Bn 5aterie de re$isten4. Proporiile variai "i ele. Bn @ipt sBnt arbitrare, iar Bn Crecia sBnt re@le5entate de ordinele care i 7ac s4 7ie constante. Ro5anii acord4 bolii un loc special Bn construcie. Folosirea acesteia a7 drept consecin4 necesar4 trans7or5area "i Bnt4rirea suporturilor verticale. <st7eN stBlpii PantAeon-ului de la Ro5a vor avea o @rosi5e de - 5etri. In ast7el de tiX
!'

de arAitectur4 deter5in4 o lar@4 libertate de concepie. Dac4 te5plul @rec este rectan@ular, iar cel e@iptean dintr-o serie de dreptun@Aiuri sau p4trate, te5plul ro5an dispune nu nu5ai de resursele precedente, dar "i de posibilit4ile o7erite de linia dreapt4.
TE;PLELE 9ele 5ai vecAi te5ple la Ro5a erau construite dup4 5odelul planului etrusc, care se co5punea dintr-o serie de cellae al4turate ce se descAid spre un portic. le se situea$4 pe axa 7oru5ului. TEATRELE <rta dra5atic4 devine la Ro5a o distracie naional4. )e5aiavBnd nici o Bnc4rc4tur4 reli@ioas4, planul teatrelor se 5odi7ic4. <ltarul, dedicat la ori@ine lui BaccAus, dispare. <cela"i lucru se BntB5pl4 "i cu spaiul a5enaNat special pentru executarea i5nului. 3ocul nu5it orcAestr4 devine o incint4 re$ervat4, unde se instalau scaune pentru senatori "i se l4sa un spaiu @ol necesar p4str4rii unei anu5ite distane pBn4 la scen4. Pe de alt4 parte, arAitecii ro5ani nu B"i 5ai plasea$4 @radenurile pe 7lancurile colinelor, ci pe construcii boltite, ce o7ereau o 5ultitudine de ie"iri spre exterior. =ult4 vre5e ro5anii "i-au construit teatrele din le5n. Pri5ul este cel construit de Po5peius pe 9B5pul lui =arte .-- B. Jr./. FORUL TFORU;U Hiaa public4 se concentrea$4 Bntr-o pia4 de Bntindere considerabil4, situat4 Bntre Palatin "i 9apitoliu, "i care se nu5e"te Foru5. <ici se ridica Palatul Senatului ($uria Senatus). Tot aici se Bn4lau cl4direa ad5inistraiei Nustiiei "i basilica. De alt7el, una din caracteristicile urbanis5ului ro5an este de a concentra Bn acela"i loc toate ele5entele necesare vieii publice, reli@ioase "i politice. De"i 7orul se apropie de a@ora Creciei, el Bndepline"te 7uncii in7init 5ai variate. SCULPTURA Bnainte de epoca republican4, sculpturile sBnt destul de rare. Se distin@ dou4 tipuri: Do sculptur4 care este e7ectiv o copie a artei @rece"ti: sute de ateliere reali$ea$44tene dup4 Fidias 0i4fr ditedup4 Praxiteles; Dpasti"e ce i5it4 stilul arAaic @rec (Minerva ar%ai3ant de la 2 itiers). Se co5bin4 de ase5enea, un cap "i un corp ce aparin unor epoci di7erite: 5enus din (s+uilin, Ro5anii, ca "i etruscii, preiau portretul, abandonat de @reci. Realis5ul doniin4. Totu"i, arti"tii repre$int4 individul sub aspectul unui $eu sau al unui erou: bust ideali$at al lui <ntinous, 7avoritul lui Jadrian. 9aracteristica perioadei lui <u@ustus va 7i abandonarea realis5ului Bn 7avoarea repre$ent4rii de5nit4ii virstei. Portretele de 7e5ei pot 7i datate 5ai u"or datorit4 piept4n4turii: 5e"a

sub 7or54 de rulou de pe 7runte dispare Bn perioadN i5perial4, Bn locul ei apare c4rarea pe 5iNloc, de und pornesc dou4 "uvie ce se ter5in4 sub 7or5a unui 9#f Relie7urile de5onstrea$4 "i ele adaptarea 7or5elot "i teAnicilor elenistice la subiectele ro5ane: Bn relie7a rile 7unerare, ro5anii sBnt repre$entai Bn picioare, tradiie proprie @recilor. Relie7urile care decorea: 5onu5entele pre$int4 scene de lupt4: contra dacii pe 9olu5na lui Traian.
=4suri privind executarea =iNlocul Sarco7a@ Bn ar@il4. 9erveteri. unei statui. secolului ,'& 5, al Hl-lea. Bn4li5e: l =aNoritatea lucr4rilor lun@i5e: % 5. =u$eul 3uvru. descoperite pre$int4 un caracter reli@ios. Dup4 ? 'an et l '% mme, de Can@olY, t.(, 7i@. 21-, p. !!.

=itolo@ia @reac4 va avea repercusiuni i5portante asupra lu5ii reli@ioase ,ornane. 3e@endele ce decur@ din aceasta vor inspira autorii conte5porani, ca si lu5ea psiAanali$ei .co5plexul #edip/.

J5H5 O#i.i! 'i( (e #o* !=ai 5ult decBt @recii, ro5anii dau dovada unei or@ani$4ri politice (Res publica) care i5pune devota5entul tuturor, pentru c4 statul este cel care le ap4r4 drepturile. <ceast4 concepie va servi la uni7icarea popoarelor supuse .@alii, de exe5plu/ "i Bn asi@urarea unei p4ci relative. Dreptul ro5an .privat "i public/ B"i elaborea$4 :codurile de le@i;, care vor servi drept 5odel Bn redactarea le@ilor 7ondate "i pe aportul ro5an, "i pe tradiiile barbare (?e/ bur) nd rum de Condebaud, secolul al Hl-lea/.

DECORA1IA INTERIOARK2 FRESCA 9ea 5ai vecAe arAitectur4 privat4 se 5ani7es 5ai BntBi Bn 9a5pania, (talia de sud. 3a Bnceputul secolului ( B. Jr., Bn arAitectura privat4 se 5ani7esta inspiraia elenistic4 pentru decorarea interioar4 "i 5ai ales @ustul pentru 5o$aicuri. Planul unei construcii particulare este cel pri5itiv, al atriumului, Bn Nurii c4ruia se @rupea$4 celelalte Bnc4peri, Bn 7aa intr4rii/ Bn ax lon@itudinal, se a7l4 piesa principal4. HilV =isterelor .de lBn@4 Po5pei/ pare a 7i ridicat4 dupV ulti5ul r4$boi punic, Bntr-un 5o5ent dV securitate ce per5itea construirea unei case la porile ora"ului. =4rit4 "i trans7or5at4W picturile 5urale datea$4 din pri5ul secol0 Fri$ele din sala cea 5are, pictate Bntruii ro"u str4lucitor, pre$int4 scene evocatoare a 5isterelor dionisiace. Fiecare scen4 se raportea$4 la cea de pe peretele opus. <ceast4 perioad4, Bn care picturile Bn teAnica :tro5pe lKoeil; ocup4 un loc i5portant, este nu5it4 :al doilea stil;. a se deosebe"te de :al treilea stil;, Bn care pictura acoper4 Bn Bntre@i5e pereii, trans7or5Bndu-se Bntr-o 5are co5po$iie.

J5J5 Ro* P!(#e :-.P!i$* Ii %#eI(i!i$*

B5p4ratul <u@ustus lupt4 B5potriva u"urinei cu care ro5anii accept4 reli@iile str4ine, dar nu poate B5piedica i5plantarea "i de$voltarea acestora. 9re"tinis5ul se va lovi de la Bnceput de cultul o7icial al teolo@iei i5periale, B5p4ratul este divini$at din ti5pul vieii, iar )ero se pre$int4 ca un nou <polo sau Jercule. BncepBnd cu secolul al (((-lea, sub do5nia lui <urelian, soarele ocup4 un loc tot 5ai i5portant Bn cultul i5perial. <urelian este asi5ilat soarelui, iar 5ai tBr$iu, 9onstantin, la Bnceputul do5niei sale, este pre$entat ca o Bntrupare a acestuia. Dup4 convertirea sa la cre"tinis5, la Bnceputul secolului al (H-lea, p4@Bnis5ul "i noua reli@ie a B5p4ratului 9onstantin coexist42. Prin edictul din ,*%, TAeodosius ( a supri5at o7icial toate cultele p4@Bne Bn 7avoarea cre"tinis5ului, Bn ciuda interdiciei i5periale, p4@Bnis5ul va supravieui 5ult4 vre5e.

IV5 ORIGINEA 4I PROPAGAREA CRE4TINIS;ULUI L595 O#i.i!i'e

III5 TE;E DE REFLEC1IE

(
!!

EPOCA PATRIARHILOR (n ti5p ce toate reli@iile acestei epoci .2-&&-2,-& B. Jr./ sBnt politeiste, J595 Ro* , *oI(e!i(o #e %i8i'i[ )iei .#e%eI(i a7ir5area unei credine Bntr-un sin@ur $eu a creat o ruptur4 Bn do5eniul tradiiilor re li@ioase. <braAa5 Bi conduce pe evreii din 9auca$ spre Palestina. 9on7or5 (n do5eniul literaturii, 5aNoritatea inveniilor sBnt @rece"ti: poe$ia liric4, Testa5ent, _eAovaA ._aA8eA/ a BncAeiat un acord cu <braAa5, prin ele@iac4, dra5atic4. Teatrul Bn 7or5a sa arAitectural4, dar "i literar4, s-a n4scut HecAiului c are cere s4 7ie recunoscut ca divinitate unic4, Bn scAi5b, <braAa5 "i descendenii Bn Crecia.
M

dictul de la =ediolanu5 din ,2, acord4 deplin4 libertate de cult cre"tinis5ului .n. tr./.

s4i vor pri5i: :ara 9Aeniilor, a 9Aeni$iilor, a 9ad5oniilor, a Jitiilor, Fere$iilor, a Re7ai5iilor, a <5oriilor, a 9ananiilor, a CAir@asiilor "i a (ebi siilor; .Cene$a 2-: 21-%2/. Dac4 nici un docu5ent nu ne per5ite s4 distin@e5 cronolo@ic perioada \\ <braAa5, Bn scAi5b, perioada Re@ilor din Biblie poate 7i situat4 BnNurai anuli 2&&& B. Jr. pisodul Bn care =oise p4r4se"te B5preun4 cu :7iii lui (srael; @iptul, BndrN tBndu-se spre Palestina, considerat4 drept loc de ori@ine, se situea$4 pe la 3K B. Jr. Pri5a 54rturie istoric4 a nu5elui de (srael apare pe o stel4 a 7araoniN =erenptaA. a este datat4 BnNur de 2,%- B. Jr. Bnaintea perioadei Re@ilor0 a7l4 cea a Judec4torilor ."e7i reli@io"i ale"i pentru a co5bate popoarele vecine/. Pentru aceste triburi no5ade, :cAivotul le@45Bntului; .sau :<rca <lianei;/, Bn care erau p4strate tablele de le@i "i cele $ece porunci .Decalo@/ constituie casa Do5nului, Bn ti5pul luptelor, cAivotul este plasat Bntr-un cort, nu5it Ta bernacol. 3a 5oartea lui Saul, David este ales re@e. l 7ixea$4 capitala la Jebron "i, alun@Bndu-i pe iebusii din (erusali5 .2&&& B. Jr./ aduce aici cAivotul. Solo5c 7iul lui David, Bi succede acestuia, do5nind '& de ani. Bn ti5pul lui, (sraelV cunoa"te o perioad4 de 5are prosperitate. Solo5on construie"te te5plul David dup4 5odelul te5plului p4@Bn al lui Ja$or. 3a 5oartea acestui 54 re@e, (sraelul cunoa"te o i5portant4 perioad4 de cri$4, ce va s7ir"i prin divi% sa @eo@ra7ic4 Bn dou4 p4ri: D Bn sud, Re@atul (udeii, cu capitala la (erusali5; D Bn nord, Re@atul (srael, cu capitala la SiAe5, apoi Tir$a "i Sa5aria. EPOCA PROFE1ILOR 9on7or5 c4rii lui (saia, cei 5ai i5portani pro7ei sBnt (ere5ia "i le$ecAiel, ur5ai de 2% pro7ei 5inori: #sea, loil, <5os, #badia, lona, =iOAea, )auni, JabbaOuO, So7onia, <@@ea, [aAaria, =alaOia. i sBnt tri5i"ii lui Du5ne$eu, Hor lupta pentru 5eninerea 5onoteis5ului "i a alianei 74cute cu <braAa5. i pre$ic s7ir"itul lu5ii "i venirea lui =esia, tri5isul lui Du5ne$eu. Poporul a re7u$at s4 onore$e contractul de alian4, drept pentru care _eAovaA 2-a pedepsi 74r4 5il4. <st7el, re7u$Bnd s4-2 asculte pe (ere5ia, SedecAia a 7ost Bn7rBnt Bn -1+ B. Jr. de re@ele <siriei, )abucodonosor al ((-lea. 3a Bnceputul secolului LL, Bn insula lepAantina a 7ost @4sit un papirus scris Bn ara5aic4. l 5enionea$4 B; acest loc o colonie 5ilitar4 de evrei, care a ridicat Bn '*& un te5plu dedicat (u _eAovaA "i soiei sale <nat. <ceast4 54rturie de5onstrea$4 c4 5onoteis5ul nu era practicat peste tot. BnNurai anului ,&& B. Jr., HecAiul Testa5ent este tradus pentru pri5a oarc din ebraic4 Bn @reac4, BntrucBt nu54rul pro$eliilor .5e5bri ai co5unit4ii cultulu din (erusali5/ din <lexandria cre"tea. <ce"tia nu vorbeau "i nu scriau Bn ebraic4. Traducerea HecAiului Testa5ent 7iind 74cut4 de o co5isie de +% de 5e5bri, s-a !1

nu5it 8Septua)inta&. In secol "i Nu54tate 5ai tBr$iu, asideii .Bn ebraic%asidim cucernicii;, din @recescul asidai i) opun o re$isten4 pasiv4 B5potriva evreilor prieteni cu @recii. 9Biva ani 5ai tBr$iu, crearea unui stat evreiesc naional va pune cap4t acestor lupte. =anuscrisele de la =area =oart4, descoperite Bn 2*'+ "i Bn care sBnt incluse si 7ra@5ente din HecAiul Testa5ent, au 7ost reali$ate Bn Nurul datei de 2,& B. Jr. le erau ascunse Bn ulcioare de lut. <proape ca5 Bn aceea"i epoc4 asist45 la o eleni$are i5portant4 a (udeii, atestat4 de textele @rece"ti "i 5onedele evreie"ti. 3a 5iNlocul secolului ( B. Jr., (rod, @uvernatorul (udeii .devenit4 provincie ro5an4/, pri5e"te din partea Senatului ro5an titlul de :re@e al evreilor;.

L5H5 H#i$(o$
lisus din )a$aret, n4scut la BetAlee5 sub do5nia lui <u@ustus .' sau ! B. Jr./ este 7ondatorul cre"tinis5ului. =oare r4sti@nit pe cruce .,& d. Jr./ din ordinul lui Pontius Pilatus, procurator al (udeii, sub do5nia B5p4ratului Tiberius. PBn4 la 5iNlocul secolului ( d. Jr., adepii noii reli@ii nu sBnt Bnc4 su7icient de nu5ero"i pentru a atra@e atenia autorit4ilor. De-abia Bn Nurul anului !& d. Jr. cre"tinis5ul Bncepe s4 se r4spBndeasc4 de-a lun@ul =editeranei. Pri5ele ordonane e5ise contra cre"tinilor datea$4 din epoca lui Traian .*1-22+/. 9re"tinis5ul se va i5planta Bncet, pentru c4, spre deosebire de alte culte, nu a 7ost i5pus cu brutalitate de un cuceritor sau o dinastie do5nitoare. Se r4spBnde"te 5ai BntBi Bn rBndul claselor populare ale societ4ii. Pe de alt4 parte, reli@iile orientale sBnt Bnc4 nu5eroase Bn i5periu. <ceast4 doctrin4 ce se adresea$4 Bntre@ii pira5ide sociale, 74r4 di7erene de clas4, va lovi puternic interesele aristocrailor "i ale conduc4torilor, 5ai ales prin re7u$ul de a recunoa"te B5p4ratului calitatea sa de divus, :divinul;.

L5J5 P#edi% de :e ;&!(e

Re$u5at4 Bn van@Aelii prin :Predica de pe =unte;, doctrina 7or5ulat4 de lisus Bn Calileea este noua versiune a 3e@ii. Dru5ul indicat de lisus oa5enilor spre re@atul cerurilor se ba3ea3 pe dra@oste, bun4tate "i austeritate. Doctrina sa se re$u54 prin dou4 puncte precise: 7iliaia sa divin4 "i 5isiunea 5esianic4. Di7eritele 5iracole pe care le Bn74ptuie"te vor deter5ina cre"terea nu54rului de a depi, dar "i a nu54rului celor care se si5t a5eninai .doctori ai le@ii, ponti7i/. 9onda5nat la 5oarte, el nu va putea 7i salvat de c4tre Pontius Pilatus, BntrucBt Poporul a pre7erat s4-i 7ie acordat dreptul de @raiere tBlAarului Barabas.
;OARTEA LUI IISUS 4I 0NCEPUTURILE CRE4TINIS;ULUI M artea lui lisus

9onsiliul preoilor Bl arestea$4 la (erusali5 pe lisus, "i Bl conda5n4 la 5oarte Pentru Bndr4$neala de a se 7i procla5at :7iu al lui Du5ne$eu;. Cuvernatorul

ro5an al (udeii, Pontius Pilatus, con7ir54 sentina: lisus este conda5nat 5oarte prin cruci7icare, B5preun4 cu doi r4u74c4tori. van@Aeli"tii relatea3 c@ lisus a Bnviat "i a ap4rut de 5ai 5ulte ori Bn 7aa discipolilor s4i, cerBndu-le s@ r4spBndeasc4 vestea cea bun4: venirea sa pentru a Bndeplini pro7eia con7or5 c4reia el este =esia, 7iul lui Du5ne$eu, 5ort pentru r4scu5p4rarea p4catelor o5ene"ti. <st7el va continua aliana dintre _eAovaA "i poporul ales. 9o5unitatea care, ti5p de -& de $ile, a venit s4 aduc4 un o5a@iu lui Jristos r4sti@nit era co5pus4 exclusiv din evrei, Bn a -&-a $i de dup4 Bnviere, se s4rb4tore"te po@orBrea DuAului S7Bnt asupra apostolilor. 3a aceast4 s4rb4toare, apos. toiul Petru a convertit un 5are nu54r de evrei "i @reci, producBndu-se o separare tot 5ai net4 Bntre noua reli@ie "i iudais5. Bnv44tura lui lisus va 7i Bn curBnd r4spBndit4 printre @reci de c4tre Saul, erudit 7ariseu, n4scut la Tarsos, Bn 9ilicia. #ri@inar dintr-o 7a5ilie de evrei, el este cet4ean ro5an. ste autorul pri5elor persecuii contra cre"tinilor din Siria 94l4torind Bns4 spre Da5asc, are o vi$iune care Bl deter5in4 s4 i se al4ture A K Petru la (erusali5. 9onvertindu-se la noua reli@ie, ia nu5ele de Paul .Pavel ste cel care va pune ba$ele Bntre@ii doctrine cre"tine, Bn !' d. Jr. vine l Ro5a, unde exista deNa o co5unitate cre"tin4. nceputurile cre0tinismului 3a s7Br"itul pri5ului secol dup4 Jristos, Tacitus re5arca pre$ena Bn di7erit ora"e a adepilor $eului 9Aristus. Bn perioada aceea cre"tinii erau 74r4 Bndoiala puin nu5ero"i. )oua reli@ie nu e$ita s4 se nu5easc4 universal4. Se Bnte5eia$4 colonii Bn tiopia, @ipt, centrul =esopota5iei, Persia, cre"tinis5ul di7u$Bndu-se pBn4 Bn (ndia, 74r4 a p4trunde totu"i Bn re@iunea Can@elui, unde Bn 5o5entul acela do5inau parti$anii budis5ului, ai :=arelui HeAicol; (ma%a#ana). 9re"tinis5ul se va r4spBndi "i Bn ora"ele de la =editerana occidental4, apoi va atin@e #ccidentul "i <7rica de )ord.
BISERICA PRI;ITIVK

nai tBr$iu. Pentru a se inte@ra Bn aceste co5unit4i, 7iecare 7idel trebuie bote$at. Nn esen4, cultul consta Bn citirea van@Aeliei "i Bntr-o 5as4 co5un4, :cina;. 9are este 5esaNul trans5is de aceste co5unit4iF Prin inter5ediul S75tului Paul se 7ace le@4tura cu pro7etis5ul evreiesc: lisus este =esia, 7iul lui Du5ne$eu, el Bnsu"i divinitate, 7apt atestat de 5iracolele sale "i de Bnviere. l a venit pentru a r4scu5p4ra p4catele o5enirii, care de la <da5 Bncoace p4c4tuie"te Bncontinuu. pe aceste ba$e se va cl4di siste5ul teolo@ic critic destinat a re$olva proble5a dublei naturi: lisus este Bn acela"i ti5p o5 "i Du5ne$eu. <cest e7ort, 7ondat pe explicarea evan@Aeliilor "i a scrisorilor lui Paul, antrenea$4 riscul ere$iilor .erorilor/, risc cu atBt 5ai 5are cu cBt in7luenele altor 7iloso7ii "i reli@ii Bn i5periu sBnt Bnc4 i5portante.
TERTELE CRE4TINE Din secolul al ((-lea apare literatura apolo@etic4 .apolo@ie: pledoarie/ a cre"tinis5ului. Septi5ius Florens Tertullianus, n4scut Bn 2!& d. Jr., este unul dintre cei 5ai vecAi ap4r4tori literari ai cre"tinis5ului, Bn lucrarea sa4p l )eticus (4p l )ie) 7ace procesul p4@Bnis5ului, de5onstrBnd r4ul produs de acesta. BIBLIA )u5ele de Biblie apare Bn perioada elenistic4 sub 7or5a vocabulei 8.a "iblia & (8 $ri&). <poi este transcris Bn latin4 prin "iblia. a este divi$at4 "i studiat4 Bn 7uncie de diversele ei p4ri: PentateucA, 3e@ile, Pro7eii "i Scrierile sau HecAiul "i )oul Testa5ent. Biblia este o 9arte vie prin excelen4, BntrucBt Bl lea@4 pe cititor sau pe auditor de cuvBntul divin, de ori@ine transcendental4, Bn secolul al (((-lea, co5unitatea evreiasc4 din <lexandria traduce Biblia din ebraic4 Bn li5ba @reac4. SEPTUAGINTA <ceast4 traducere poart4 nu5ele de Septua@inta, potrivit unei le@ende acreditate de scrisoarea lui <risteus, con7or5 c4reia +% de traduc4tori au transcris Bn li5ba @reac4 pri5ele cinci c4ri ale 3e@ii, PentateucAul, Pro7eiile "i Scrierile. (n a7ara unei traduceri corecte "i si5ple, Septua@inta adau@4 :Bnelepciunea; la c4rile canonice .Daniel, Proverbe/ "i 5odi7ic4 sensul anu5itor ter5eni, ca de exe5plu, cel re7eritor la =4ria: :tBn4ra 7e5eie; devine :Fecioara; .(saia, H((, 2'/. VULGATA

# dat4 cu di7u$area noii reli@ii, Bn i5periu are loc "i or@ani$area biserici acesteia. )u5ele pe care Bl poart4 noua biseric4 este de ori@ine @reac4, ecclesia., l este pre7erat ter5enului de sina@o@4, ce dese5nea$4 te5plul evreiesc. 3aV ori@ine, biserica pri5itiv4 nu cuprinde speculaiile 5eta7i$ice ce vor crea 5a tBr$iu disensiuni "i lupte interne Bn rBndul credincio"ilor. a se va @rapa Bn Nurul celor doispre$ece apostoli ale"i de Jristos. 9uvBntul apostol se5ni7ic4 :tri5isul;. =ai tBr$iu, sti5ulat4 de luptele contra ere$iilor, de 7or5area clerului, apare biserica catolic4, ce va consolida "i uni7ica 7or5ulele doctrinei sale. : ;ESAJUL SKU Pe 54sur4 ce cre"tinis5ul se propa@4, se 7or5ea$4 noi co5unit4i. Fiecare0 dintre acestea este condus4 de un episcop, asistat de 8presbiter i&, preoii de

(n secolul al Ll((-lea apare o nou4 versiune a Bibliei, 8 5ul)ata &, traducerea 5 li5ba latin4 a Bibliei lui JieronY5us .,,2-'%&/. a va 7i declarat4 de c4tre de la Trent sin@ura versiune autentic4 a Bibliei "i va r45Bne ast7el, pBn4 la A 9onciliul n jile dispo$iii date de papa Pius al LJ-lea, Bn 2*',. JieronY5us a lucrat pe
KN$\

textul ori@inal Bn ebraic4 sau ara5aic4 Bn Nurul anului ,*2. BncepBnd al HI(-lea, versiunea sa se i5pune peste tot. 9onciliul de la Trent
o R ,i H O K ' O, H ,
C--------------->C X A Vii(5

iianiAeis5ul. <ceasta din ur54, nu5it4 "i reli@ia lui =anes, este predicat4 Bn ra n 9a "i [aratAustra, BuddAa "i lisus, =anes se consider4 tri5isul lui l aprilie 2-'! autenticitatea sa .Bneleas4 nu5ai Bn sens Nuridic/. 5ul)ata a 7t /urr5e$eu. De alt7el, ideile sale sBnt in7luenate de $oroastris5, budis5 "i tip4rit4 pentru pri5a dat4 de Cutenber@ Bn 2'-!. ^cre"tinis5. Respin@Bnd iudais5ul din HecAiul Testa5ent, 5aniAeis5ul B"i K 5pru5ut4 i5nurile din tradiiile babiloniene, ideile de la [aratAustra, trinitatea e la cre"tinis5 "i 5ete5psiAo$4 de la budis5. DedublBnd toate ele5entele, anes @4se"te Bn 7iecare dou4 naturi, una bun4 "i una rea. V5 CO;ENTATORII Bn (5periul bi$antin al secolului al H-lea, Bn ti5pul do5niei lui TAeodosius al ((-lea, apar dou4 5ari ere$ii: nestorianis5ul "i 5ono7i$is5ul. )estorianis5ul usebiu din 9aesareea, n4scut Bn %!&, reali3ea3 Bn $r nica sa pri5a iste sau doctrina lui )estor declar4 c4 lisus este doar un o5, Bn care vorba lui Du5universal4 Bn vi$iunea unui cre"tin. 9artea cuprinde dou4 p4ri istorice: ne$eu s-a a7lat ca Bntr-un te5plu. Fecioara =4ria este doar 5a5a u5anit4ii "i Distoria lu5ii de la <braAa5 pBn4 Bn ,%-; nu a divinit4ii. De aceea, ea trebuie nu5it4 5a54 a lui Jristos, "i nu 5a54 a Dcronolo@ia co5parat4 a istoriei iudeo-cre"tine "i a anticAit4ii. lui Du5ne$eu, Bn persoana lui lisus exist4 dou4 naturi distincte, "i persoana Bn Ist ria ecclesiastic se pre$int4 pentru pri5a oar4 o istorie a cre"tii 5ului. u5an4 este cea care a 7ost cruci7icat4. )estorianis5ul va 7i conda5nat la al treilea conciliu ecu5enic de la 7es. S7Bntul <u@ustin, n4scut Bn ,-' la TAa@aste, Bn <7rica de )ord, B"i s7Br"s vre5ea Dac4 nestorianis5ul, nu5it "i di7i$is5, Bl separ4 pe Jristos Bn dou4 persoane, $ilele Bn ',& la Jippona, Bn ti5p ce cetatea era asediat4 de vandali. Ba$ele luaig ro5ane vor 7i 5inate din interior de 5istica oriental4, dar 5ai ales de cre"tinisiil 5ono7i$is5ul este o doctrin4 opus4. =ono7i$iii v4d Bn Jristos doar o sin@ur4 persoan4, Bn care ele5entul divin Bl absoarbe pe cel u5an. Papa 3eon ( obine Studiile Bntreprinse de <u@ustinus Bl vor 7a5iliari$a pe acesta cu 5arii autc latini: 9icero, Her@ilius, fuintilian. Studia$4 @ra5atica, retorica, 7iloso7ia. Fiir Bn de la 9onciliul ecu5enic din 9alcedonia .'!2/ conda5narea patriarAului de 9onstantinopol "i a doctrinei sale. <ceasta va deter5ina adBncirea tensiunii c4utarea adev4rului, lectura dialo@ului lui 9icero, : rtensius (a3i pierdut/ descAide dru5ul spre 5editaie "i 7iloso7ic. Devine ast7el 5ai BntBi unul dini dintre Bisericile #rientului "i #ccidentului. i W- - D\-\ii i! L5Viii>ii, &!&( & V adepii 5aniAeis5ului, apoi al "colii neo-platoniene 7ondate Bn 7or5a sa tardiv4, P ~ 7ost pro7esor. Creutatea considerabil4 exercitat4 de 7iloso7ia lui Platon asu5, VII5 ERPRESIA ARTISTICK neo-platonis5ul va deveni teolo@ia 7iloWWu. W FIin Bn declin. S7Bntul <u@ustin Bl @indini sale se re5arc4 Bn $artea a 5II,a a $ nfesiunil r. Sub in7luenta S7Bnruta va descoperi pe Platou la =ilan, unde o <rta cre"tin4 se de$volt4 pBn4 Bn epoca lui 9onstantin .,&--,,+/, Bn princi- <5brosius .,,*-,*1/, care de alt7el Bl va "i bote$a Bn ,1+, <u@ustinus abando , . ,. -. .-. . ,. . . 7. P 5 r manus (n nea$a 7iloso7ia p4@Bn4. Devenit episcop, el va recla5a independenta bisericii Bc K , decursul a cinci secole, cre"tinis5ul va cuceri popoare raport cu statul. Principalele sale opere sBnt- K diverse din cuprinsul (5periului ro5an: celii din Scoia "i (rlanda, @er5anice, per"ii... populaiile
A ]@CE>-7^5'](iO'OE

cu secnik

i.-nn sBnt: rnonarAianis5ul, @nosticis5ul .repre$entat de =arcion/ "i

O595 A#( : 'eo%#eI(i!-

D9oQGeQP5+e,Bncaredescriedru5ulpe carelaParcursdelaP4catla(eitare o autocritic4 a oPerelor teolo@ice "i 7iloso7ice Pe care le-a scris

n cursul persecuiilor, cre"tinii se reunesc destul de rar Bn ci5itire "i cataco5be, pre7erind casele particulare "i bisericile. S\n =artino Bn =uni de la Poalele sMuilinului este una dintre cele 5ai vecAi. Pentru aceast4 epoc4 nu se Poate vorbi de o veritabil4 art4 cre"tin4, iar si5bolurile serveau cre"tinilor drept se5ne de recunoa"tere: poru5beii, pe"tii, crucea... 9uvBntul )recic%t#s .pe"te/ serve"te drept ana@ra54 pentru :lisus Jristos, Fiul lui Du5neGeu "i Salvatorul;. 9ataco5bele secolului al (((-lea, p4@Bne, cre"tine sau evreie"ti, vor da na"tere u nei arte picturale "i sculpturale. =otivele B"i au ori@inea Bn transpunerea i5a@inilor p4@Bne ce provin de la Ro5a, din arta #rientului sau din cet4ile parial D $etatea lui !umne3eu, Bn care enun4 noiunile de providen4, liber arbitru eternitate, voin4 divin4. l propune dou4 cet4i, una a lui Du5ne$eu "i altaK? De5onului, a5Bndou4 7iind a5estecate pBn4 Bn $iua Judec4ii de <poi.

VI5 ERE3IILE

i
Bntre secolele (( "i (((, Biserica enun4 adev4rurile Bn care cre"tinii trebuiF s4 cread4 "i le declar4 eretice pe toate celelalte. Principalele ere$ii din aces7

elenistice, parial orientale. Te5ele pot s4 nu aib4 o se5ni7icaie reli@ioas4, PB 7iind constituite din 5otive orna5entale sau vecAi subiecte 5itolo@ice, ca cN exe5plu a5ora"ii din arta de la Po5pei. xist4 Bns4 te5e care pot avea o seiX ni7icaie 5istic4, a"a cu5 este 5otivul lui <5or-PsYcAe .ci5itirul Do5itille d la Bnceputul secolului al (((-lea/. <dev4ratele te5e cre"tine apar BncepBnd cu 5iNlocul secolului al ((-lea. Bn ur5a 9onciliului de la )iceea din ,%-, cre"tinis5ul devine reli@ie .N e stat. Ina din principalele consecine ale acestei deci$ii va 7i construirea a nu5eroase basilici la Ro5a .S\n Ciovanni Bn 3ateran, S\n Pietro/, Bn #rient .S7Bnta So7ia/, la (erusali5 .S7Bntul =or5Bnt/. =o$aicul devine unul din ele5entele pri5ordiale Bn decoraie, 7olosindu-se aurul, ar@intul "i side7ul.

O5H5 A#( %o:(<rta copt4 este arta cre"tinilor din @ipt. a durea$4 de la dictul de =ilan .,2,/, cBnd este recunoscut4 existena co5unit4ii cre"tine, "i pBn4 Bn !'&, 5o5ent Bn care arabii cuceresc ara. #ri@inile sale trebuie c4utate Bn arta ro5an4 care, dup4 cea elenistic4, s-a de$voltat Bn Bntre@ i5periul. 9opii sBnt cre"tini 5ono7i$ii. 3i5ba lor litur@ic4 r45Bne copta, ulti5a 7or54 a li5baNului 7araonic, care va disp4rea din vorbirea curent4 Bn cursul secolului al LH((-lea. 9uvBntul :copt; deriv4 din arabul +ubt, ce repre$int4 o alterare a cuvBntului @rec ai)upt s, care Bnsea5n4 :e@ipteanul;. =onu5entele tipice ale arAitecturii copte sBnt Bn esen4 54n4stirile "i bisericile, constructorii acestora 7iind episcopii. Printre cele 5ai celebre creaii de acest @en se nu54r4 =4n4stirea <lb4 "i =4n4stirea Ro"ie, ridicate la SoAa@Bn ',&, "i care Bn 5o5entul respectiv nu54rau cel puin % %&& de c4lu@4ri "i l 1&& de c4lu@4rie. 9apelele 54n4stirii Baouit .secolul al Hl-lea/ sBnt construite dup7l planul ba$ilical al bisericilor constantiniene, cu do5ul Bn 7or54 de absid4 tre7lat4 "i acoperi"ul naosului din @rin$i. <cest tip de plan va in7luena arAitectura 5eidieval4. De7inirea ori@inilor sculpturii nu este u"oar4. Inii autori v4d Bn sculptura copt4 o prelun@ire direct4 a artei elenistice alexandrine. <lii consider4 c4 Ro5a "i apoi 9onstantinopolis, 7ondat Bn ,,&, stau la ori@inea noii 7ore stilistice ce se 5ani7est4 Bn sculptura acestei perioade. poca sa de 5aturitate este secolul a H-lea. Te5ele sBnt 5itolo@ice: na"terea lui Henus, r4pirea uropei. Filde"ul "i le5nul vor 7i adesea 7olosite drept suporturi. Bn ornarea capitelurilor apar tendine decorative noi: capiteluri sub 7or5a de co"uri, sculptate ca o veritabil4 dantel4; cBteodat4, deasupra lor apar protonW ani5aliere. <rta copt4 este cunoscut4 5ai ales prin es4turile care s-au p4strat intacte datorit4 cli5ei uscate, Bn evoluia lor au putut 7i deter5inate trei perioade:
"4

D perioada p o s t - e l e n i s t i c 4 .secolele (H-H/, Bn care do5in4 5otivele @reco-ro5ane; D perioada cre"tin4 .secolele H-H(/, Bn care apar ca 5otive crucea "i scenele biblice; D perioada copt4 .secolele H(-H((/, ce 7olose"te 5asiv 5otivele bi$antine "i sasanide.

VIII5 ORGANI3AREA
N595 Bi$e#i% :#i*i(i8Biserica pri5itiv4 este Bnainte de toate (cdesia, adic4 adunarea 7idelilor. a este condus4 de un @rup de pre \i,presbiter i, care cu ti5pul se @rupea$4 Bn scopul or@ani$4rii 7idelilor. Pentru a-i aNuta pe preoi Bn Bndeplinirea sarcinilor, un anu5it nu54r de laici iau parte la viaa co5un4 a @rupului reli@ios. TBn4ra biseric4 se or@ani$ea$4 rapid la Ro5a Bn Nurul lui Petru, pBn4 la 5oartea sa Bn anul !', apoi ea va 5i@ra Bn #rient, iar 5ai tBr$iu va reveni Bn #ccident.

N5H5 ;o! ,i$*&'

94lu@4rul, Bn sensul eti5olo@ic al ter5enului, este cel ce tr4ie"te sin@ur. Treptat, 5onaAis5ul va c4p4ta un sens 5ai lar@, el dese5nBndu-i pe oa5enii devotai lui Du5ne$eu Bn ru@4ciune, 7ie c4 sBnt i$olai, ca er5iii "i anacAoreii, 7ie c4 tr4iesc @rupai, ca cenobiii. Biserica catolic4 con7er4 nu5ele de c4lu@4r celor care tr4iesc dup4 anu5ite re@uli i5puse de c4tre ordinul din care 7ac parte, creBndu-se ast7el clerul per5anent. =onaAis5ul occidental cuprinde o serie de 5ari 7i@uri: Jean 9assien .5ort Bn ',-/, Bn ur5a unei c4l4torii Bn Palestina "i @ipt, devine conduc4torul abaiei Saint-Hictor din =arsilia; S7Bntul <u@ustin .5ort Bn ',2/ devine episcop de Jippona. Totu"i, pri5ele re@uli 5onastice provin din #rient: re@ulile S7intului Hasile "i ale S7Bntului PaAo5ie.
# '

N5J5 E:i$%o:&' de Ro*

Datorit4 pre$enei apostolului Petru la Ro5a "i datorit4 5orii sale Bn acest loc, ora"ul cap4t4 o i5portan4 deosebit4 Bnc4 de pe vre5ea bisericii pri5itive. (n ti5pul or@ani$4rii co5unit4ilor sub autoritatea spiritual4 a episcopilor, cel de la Ro5a se consider4 succesor al S7Bntului Petru "i pretinde BntBietatea scaunului s4u episcopal. <ceast4 pretenie se reali$ea$4 Bn ur5a deci$iei de a-"i ac orda un titlu supli5entar, cel de pap4 (papa). <cesta devine un veritabil p4rinte
QJ

;al ansa5blului de credincio"i, ca "i abatele (abbas, :tat4; Bn li5ba @reac4/, ce va 7i purtat de "e7ii co5unit4ilor reli@ioase per5anente.

IR5 TE;E DE REFLEC1IE S595 C#eI(i!i$*&', $WP#Ii(&' %&'(&#ii !(i%e=

9re"tinis5ul a 7ost deseori acu$at ca 7iind una din cau$ele pr4bu"irii i5pe. riului ro5an Bn 7aa n4v4lirilor barbare, datorit4 exclusivis5ului s4u reli@ios "N re7u$ului s4u de a se inte@ra Bn i5periu prin acceptarea cultului i5perial. <ceast4 acu$aie trebuie respins4, pentru c4 pute5 constata c4 Bntre secolele ( "i H, cre"tinis5ul "i cultura antic4 au coexistat, iar preoii Bisericii cre"tine sBnt 5odelai de cultura @reco-latin4. De-abia 5ai tBr$iu, Bn ti5pul cre4rii re@atelor barbare, reli@ia cre"tin4 se va cur4a de toate ele5entele culturale ale anticAit4ii, stabilindu-"i doctrina.

S5H5 ;o!o(ei$*&' %#eI(i!, &'(i*&' $( di& ' Wi'o$oWi%i .#e%eI(i=

DeNa m!ial )uri, 3eii lui Platon sBnt Bnlocuii de lu5ea ideilor, iar 7iloso7ia @reac4 a perioadei elenistice tinde spre sincretis5 cu reli@iile orientale, ceea ce va constitui o etap4 preli5inar4 a 5onoteis5ului. $ sm s,ul, condus de o voin4 universal4, este privit ca un tot din care ato5ii nu pot 7i separai. Toate acestea pot explica rapiditatea di7u$iunii cre"tinis5ului Bn #rientul puternic eleni$at, Bn ti5p ce Bn #ccidentul p4@Bn BntB5pin4 o re$isten4 deosebit4.

S5J5 C#eI(i!i$*&', #e'i.ie %o!(# $( (=

Re7u$Bnd s4 acorde B5p4ratului cultul de : divus & .divinul/, cre"tinis5ul apare la Bnceput Bn opo$iie cu Bns4"i structura statului ro5an. Dup4 edictul lui TAeodosius Bncepe reconcilierea Bntre reli@ie "i stat. <par Bns4 7oarte repede proble5ele privind atribuirea puterii, opunBnd dein4torii supre5aiei spirituale celor ai supre5aiei te5porale. <re B5p4ratul autoritate asupra Bisericii, sau Biserica repre$entat4 de pap4 deine puterea asupra Bntre@ului aparat de statF <ceast4 Bntrebare, n4scut4 la s7Br"itul anticAit4ii, devine una din proble5ele eseniale ale epocii 5edievale.

OM

9<P(T#3It %
i -

;K;DD;.

K KDK, K D u;DD

P#9< = D( H<3d

W: ,

HL,

INTRODUCERE LA CAPITOLUL H
<cest capitol este probabil partea cea 5ai puin cunoscut4, dar "i cea teAnic4 pentru elevi "i studeni. De aceea a5 insistat asupra evoluiilor Bn 7un$i5e, pentru ca cititorul s4 sesi$e$e bo@4ia "i diversitatea epocii 5edievale <5 Bncercat s4 preci$45 5i"c4rile de idei, luBnd exe5ple precise "i re velatoare ale unei rupturi sau continuit4i. xtraordinara co5plexitate a perioade nu s-a re$u5at la 5ari unit4i si5pli7icatoare, 5otiv pentru care a5 pre7erat si se ur54reasc4 o tripl4 ax4 de re7lecie: Devoluia dup4 locuri "i epoci, Dtr4s4turile co5une care autori$ea$4 reali$area de le@4turi, Dapariia unei noi 7or5e de civili$aie.

SEC1IUNEA A

EVUL ;EDIU TI;PURIU

I5 POPOARELE GER;ANICE 4I CULTURA LOR 0N JURUL ANULUI LG< 9595 A#,i(e%(&#
3a aceast4 epoc4, sin@urul exe5plu de arAitectur4 nordic4 este Aala 3oNsta, construit4 Bn le5n Bn '-&, Bn insula Cotland din Suedia. 3ocuina tradiionala este repre$entat4 de case 5ari din le5n, a"a cu5 sBnt 7er5ele 7orti7icate .Pallbur@/.

95H5 Li(e# (&#

Bntre anii '-& "i !&& se de$volt4 clasicis5ul literar, repre$entat 5ai ales de un anu5it @en, epopeea, trans5is4 de cBnt4reii a5bulani. Faptele de ar5e ale re@ilor constituie principala surs4 de inspiraie pentru aceste epopei. Treptat, ele se vor trans7or5a Bn cBntece cu o te54 trist4, ca de exe5plu cBntecele 7unerare pentru <ttila "i TAeoderic. Tot acu5, ia na"tere poe$ia epic4: "ur)underun, ter)an) ($ntecul decderii bur)un3il r), care relatea$4 le@enda tBn4rului Sie@7rid.

II5 EPOCA ;EROVINGIENILOR H595 A#( 2 *i!i (&#i'e

(n ti5pul =erovin@ienilor, succesorii lui 9lovis, apare arta 5iniaturilor, care va caracteri$a popoarele de ori@ine @er5anic4. 3a Bnceput a existat dorina de a B5podobi copiile textelor sacre prin desene "i viniete, iar apoi, sub in7luena #rientului, 5iniatura devine o art4 independent4. =iniatura 5erovin@ian4 7olose"te 5odi7icarea iniialelor, acestea luBnd 7or5a unui pe"te sau a oric4rui +*

a-lt ani5al. a B"i va pierde i5portana la Bnceputul secolului al (L-lea, locul 5iniaturii carolin@iene.

H5H5 A#,i(e%(&#

4ranii tributari. 3a 7el ca "i reli@ia a$tec4 de 5ai tBr$iu, cea 5aYa"4 consider4 c4 u7liai sBn@ele poate asi@ura $eilor 7ora de a re$ista Aaosului care a5enin4 74r4 Bncetare lu5ea.

# adev4rat4 Bn7lorire a artei arAitecturale se re5arc4 5ai ales la Ravenna J5J5 O#. !i[ #e :o'i(i%ridicat4 la ran@ul de capital4 re@al4 de TAeoderic. 9apela S\ntK <ndrea, apar. ste puin cunoscut4. )e per5ite5 Bns4 s4 presupune5 c4 ea are la ba$4 inBnd palatului arAiepiscopal, construit4 la Bnceputul secolului al Hl-lea este cet4ile-state independente. #ra"ele-te5ple locuite de preoi erau probabil ierardecorat4 cu 5o$aic, la 7el ca "i ba$ilica S\ntK <pollinare )uovo. <ceasta din ur54 este un edi7iciu conceput ca o ba$ilic4 cu trei nave, 74r4 transept. PereNN Ai$ate Bn Nurul 5arilor sanctuare. Bn cursul secolului al (L-lea, civili$aia 5aYa intr4 Bn declin, Bn 5o5entul Bn navei principale sBnt decorai Bn trei re@istre suprapuse de 5o$aicuri: procesiunea 5artirilor Bn partea in7erioar4, cei trei$eci "i doi de pro7ei Bn partea 5edian4 "N care, probabil sub presiunea altor popoare, 5i@rea$4 spre nord. succesiunea de scene evocatoare a 5iracolelor "i pati5ilor lui Jristos Bn re@istrul J5L5 A#,i(e%(&# superior. Bntre alte edi7icii re5arcabile se Bnscrie "i Baptisteriul <rienilor, ridicat Bntre '*, "i -%!, unde s-a construit "i 5or5Bntul lui TAeoderic Bn -%&, cu puin ti5p Bnaintea 5orii sale. Ba$ilica S\n Hitale din Ravenna este Bnceput4 la 5oartea lui TAeoderic "i ter5inat4 de Justinian. Ruinele r45ase pBn4 ast4$i nu constituie adev4rate ora"e, ci 5ai de@rab4 ansa5bluri de te5ple "i pira5ide. 9ele 5ai vaste te5ple sBnt: 9opan Bn Jonduras, 9oba Bn _ucatan, PalenMue, Ix5al, 3abna, fuiri@a, =otal@uatal. Pentru a avea o idee cBt 5ai exact4 asupra @i@antis5ului anu5itor construcii 5aYa"e, vo5 lua ca exe5plu te5plul de la 9opan: incinta din Nurul pira5idei 54soar4 %,+ 5G2!1 5, cu o Bn4li5e de %,+& 5, scara de acces are %' 5 l4i5e, iar pira5ida atin@e '- 5 Bn Bn4li5e. di7iciile 5aYa"e sBnt construite Bn ar@il4 "i calcar, placate cu un Bnveli" de pietre sculptate Bn basorelie7, "i 7ixate pe perete printr-un siste5 de cepuri. Teritoriul 5aYa" putea 7i str4b4tut cu rapiditate, datorit4 existenei unei reele de dru5uri, construite din pietre le@ate prin 5ortar.

H5J5 Li(e# (&#

9el 5ai i5portant repre$entant al literaturii acestei epoci este secretarul re@al Flavius =a@us <urelius 9assiodorus .'1&--+,/. Spre s7Br"itul existenei sale, se retra@e la 54n4stirea Hivaricu5, unde reu"e"te s4 trans7or5e starea de inactivitate a c4lu@4rilor Bntr-o pasiune pentru copierea 5anuscriselor. 9assiodorus redactea$4 o Ist rie a ) il r "i o Ist rie a "isericii.
'< '"'

III5 A;ERICA2 CIVILI3A1IA ;AVA

J595 C 'e!d #&' Ii i!W'&e!) $ Wi'o$oWi%<po@eul civili$aiei 5aYa se situea$4 Bntre secolele H( "i (L. Bn totalitate, viaa 5aYa"ilor este rit5at4 de un calendar extre5 de precis, datorit4 cunoa"terii ci7rei $ero, ca "i cuno"tinelor lor astrono5ice. Fiecare planet4 cunoscut4 este bene7ic4 sau 5ale7ic4, ele deter5inBnd viaa 5aYa"ilor.

IV5 I;PERIUL BI3ANTIN

L595 Ro'&' 'e.i$' )iei
3e@islaia cap4t4 o i5portan4 deosebit4 Bn ti5pul do5niei lui Justinian, devenit B5p4rat ro5an al #rientului Bn -%+. Bn scopul Bnt4ririi unit4ii i5periului, co5pus din di7erite populaii, Justinian cere cunosc4torilor le@ii s4 uni7ice codurile existente, Bn care s4 inte@re$e le@ile cutu5iare. Sub Bndru5area lui Trebonian, conduc4torul "colii siriene de la BerYtus .Beirut/, textele dinainte de 22+ sBnt re$u5ate "i 5odi7icate, constituindu-se Bn $ dul lui ;ustinian, pro5ul@at 5 -%*. Bn scopul de a de$volta studiile de drept "i de a 7acilita accesul studenilor ta textele aride, Justinian cere publicarealnstituiil r (Instituti nes) extrase din 9odul s4u de le@i.

J5H5 Re'i.i
ste do5inat4 de o cast4 a preoilor, B5br4cai Bn costu5e luxoase din pene 5ulticolore. <ce"ti preoi-re@i tr4iesc sin@uri Bn :ora"e-te5ple;, 7iind Ar4nii de
N<

^$$^%^

L5H5 _Ve#[iiF Ii _A'" I(#iiF2 $(#-*oIii : #(ide'o# :o'i(i%e

5enet i .<lba"trii/ "i 2rasin i .Her$ii/ erau la Bnceput lucr4tori la circ, sarcina lor intrBnd pre@4tirea pistei pentru concursuri "i Nocuri. Treptat, in7luenN lor cre"te, ei devenind repre$entanii o7iciali ai de5elor, adic4 ai cartierelo 7 capitalei i5periale, 9onstantinopol. B5p4ratul le atribuie uneori sarcini privi5 p4strarea ordinii sau, Bn ca$ de asediu, sarcini 5ilitare. Sub do5nia lui Justinian, ei insti@4 5asele r4$vr4tite .r4scoala )iOa/ asedia$4 palatul i5perial. De"i iniial Bncercase s4 7u@4, Justinian, s74tuit de soia sa Tlieodora, Bi Bn7runt4, BnecBnd rebeliunea Bn sBn@e. l pune ast7el cap4t in7luenei :Her$ilor; "i :<lba"trilor;.

L5J5 A#,i(e%(&#
ste ilustrat4 Bntr-o 5anier4 7rapant4 de 5arele $id de incint4 al 9onstantinopolelui, ap4rat de dou4 sute de turnuri, Bn plan civil, arAitectura bi$antin4 se situea$4 la r4spBntia dintre lu5ea ro5an4 "i cea oriental4. (n7luenta ro5an4 este repre$entat4 de ter5e Biserica S7intei 9ruci. 9upol4 ? 7oru5uri, iar cea oriental4 este perceptibil4 5 adopconic4. tarea bisericii cu cupole, a"a cu5 este ba$ilica S7Bnta So7ia, construit4 Bntre -,% "i -, +. poca de aur a arAitecturii bi$antine este repre$entat4 "i de ba$ilicile S7inii <postoli "i S7inii Ser@ius "i BaccAus din 9onstantinopol. =aterialele 7olosite Bn decoraie sBnt c4r45ida "i 5o$aicurile. =o$aicul este un asa5blaN de pietricele colorate sau pictate, le@ate prin ci5ent.
<@Ata5ar .<r5enia/.
2

. .

L5L5 S%#ii(o#ii-i$(o#i%i
9el 5ai 5are istoric al epocii lui Justinian a 7ost Procopiu din 9aesareea .F-cca -!%/, consilier al @eneralului Belisarie. Bi sBnt atribuite ur54toarele opere: D :is rik n, Bn care relatea$4 r4$boaiele lui Justinian contra per"ilor, ostro@o-ilor "i vandalilor;

Mirac lul multiplicrii plinil r 0i pe0ti9 i Ba$ilica SantK<po(linare )uovo. Ravenna. 9ea -%&.

NH

D 2eriktismat n, tradus Bn latin4 prinDe aedificiis, Bn care aduce un o5a@iu activit4ii constructoare a lui Justinian; H4nekd ta, tradus4 Bn latin4 pnn4rcana:ist ria, Bn care poveste"te istoria secret4 a do5niei lui Justinian. Datorit4 acestor scrieri, Justinian va r45Bne pentru posteritate un instru5ent docil al soiei sale, TAeodora. 9a "i @recul Polibiu, Procopiu B"i propune s4 scrie doar adev4rul "i s4 pre$inte 5ecanis5ele istoriei Bn 7or5a lor real4. )u va reu"i s4-"i atin@4 scopurile propuse. #pera sa va 7i continuat4 pBn4 Bn --1 de Nuristul <@atAias. #cupBnd un post i5portant Bn diplo5aia i5perial4, Petru din Salonic, Nurist de pro7esie, este un literat de 5are 7inee. De 5ai 5ulte ori a5basador, repre$entant i5perial Bn --% la curtea papei Hi@ilius, B"i notea$4 i5presiile care, din p4cate, nu s-au p4strat Bn Bntre@i5e. < redactat "i o lucrare despre or@ani$area statului, care s-a p4strat Bn .ratatul despre cerem nii al B5p4ratului 9onstantin H(( PorpAYro@enetul, Bn secolul al L-lea. Pro7esor spre s7Br"itul vieii la Iniversitatea din 9onstantinopol "i @ra5atician de 7or5aie, loan 3Ydos este 7oarte interesat de civili$aia epocii sale. Din ne7ericire, scrierile sale s-au pierdut. Diaconul Ceor@ios Pisides, Bn 7uncie la ?7Bnta So7ia, a tr4it Bn pri5a Nu54tate a secolului al Hll-lea. ste autorul poe5elor :eracliada .viaa B5p4ratului JeraOleios/ 0ilnfrn)erea avaril r .atacul avarilor asupra 9onstantinopolelui/. Tot el este autorul unui i5n BncAinat Bnvierii lui Jristos "i a unei opere versi7icate asupra ori@inii lu5ii.

L5G5 L * #.i!e i*:e#i&'&i2 #e. (&' 'o!.o" #d

)ordul (taliei, do5inat de lon@obar$i, se or@ani$ea$4 Bntr-un re@at. Datorit4 @enero$it4ii re@ale vor 7i ridicate nu5eroase 54n4stiri "i biserici la =ediolanu5 .=ilan/, Ticiniu5 .Pavia/. (n7luenai la Bnceput de arta bi$antin4, lon@obar$ii evoluea$4 spre o art4 proprie, 5arcata prin absena i5a@inilor 7i@urative Bn decoraie. =otivele sBnt abstracte, ba$ate pe Nocul liniilor curbe.

V5 CHINA DINASTIEI TANG

poca neolitic4 cultura _an@sAao cultura 3on@sAan Dinastia Lia perioada rlitou spre !&&&-%&&& B. Jr. sec. LL(-LH( B. Jr.

"unii9past r. Calla Placida. Secolul al H-lea. Ravenna.

Dinastia fin@ Dinastia Tan@, 7ondat4 Bn !21 d. Jr. este repre$entat4 de do5nia str4lucit4 : a B5p4ratului Tai-Tsoun@.

G595 A#,i(e%(&#
Sanctuarele evoluea$4, iar pa@oda devine loc privile@iat de cult. 9onstruite din c4r45i$i "i pietre t4iate, cBteodat4 a5estecBnd cele dou4 ele5ente "i ad4u@ind un Bnveli" exterior din le5n, pa@odele pre$int4 deseori un plan poli@onal, cu Dinastia SAan@ sec. LH(-L( B. Jr. perioada [Aen@$Aou sec. LH(-L(H B. Jr. perioada <nYan@ sec. L(((-L(( B. Jr. ; Dinastia [Aou occidental4 , . sec. L(-++2 B. Jr. Dinastia [Aou oriental4 ++&-%-! B. Jr. perioada Pri54verilor "i Toa5nelor ++&-'12 B. Jr. perioada Re@atelor lupt4toare '12-%%% B. Jr. Dinastia fin %%2-%&! B. Jr. Dinastia Jan occidental4 %&! B. Jr.-* d. Jr. (nterre@n: Pan@ =an@ *-%' %--%%& ' Dinastia Jan oriental4 %%&--1* Perioada celor Trei Re@ate "i ?ase Dinastii -12-!21 Dinastia Sui !21-*&+ Dinastia Tan@ *&+-*!& Perioada celor 9inci Dinastii *&+-22%Dinastia 3iao .9Aina de )ord/ *!&-2%+* Dinastia Son@ *!&-22%! Son@de )ord 22%+-2%+* Son@ de Sud 222--2%,' Dinastia Jin .9Aina de )ord/ 2%+*-2,!1 Dinastia _uan 2,!1-2!'' Dinastia =in@ 2!''-2*2%
NL

operi"uri arcuite. Decoraia, bo@at4 "i variat4, se ba3ea3 pe picturi Bn culori vNi Bn vBr7ul pa@odei se pune o s4@eat4, 74cut4 din inele de piatr4 "i 5etal. 9ei 5ai i5portani pictori ai epocii Tan@ sBnt Pan@ Pei .!**-+-*/ "i Pou-TaoTseu .+&&-+!&/.
ac

G5H5 S%&':(&#
poca Tan@ este considerat4 pe bun4 dreptate perioada clasic4 a artei cAine$e. voluia sculpturii este perceptibil4 Bn repre$ent4rile lui BuddAa: dac4 pBn4 atunci corpul este destul de Aieratic "i subire, el se rotunNe"te, 7iind acoperit cu ve"5inte suple ce dau volu5 corpului. De acu5 Bnainte, arti"tii pun accentul pe u5anitatea personaNului. poca Tan@ ne este cunoscut4 5ai ales prin arta ani5alier4. )u5eroasele statui de cai pre$int4 acest ani5al Bntr-o in7initate de atitudini, de5onstrBnd @riNa per5anent4 a artistului de a r45Bne 7idel naturii. Statuile sBnt acoperite de un strat subire de pictur4, predo5inBnd culorile verde, albastru sau @alben descAis. 9reatori "i arti"ti Bn acela"i ti5p, arti$anii perioadei Tan@ inventea$4 porelanul, care se r4spBnde"te treptat Bn xtre5ul #rient, Bn uropa, el nu va cunoa"te o di7u$iune i5portant4 Bnainte de secolul al LH((-lea.

VI5 ISLA;UL M595 ; ,o*ed

Se na"te BnNurai anului -+& Bn clanul furaY"iilor, Bn B5preNuri5ile ora"ului =ecca. R45as or7an la o vBrst4 7ra@ed4, =aAo5ed este crescut de uncAiul s4u <bu Talib. Devenit Bnsoitor de caravane, se c4s4tore"te cu EAadiNa, o v4duv4 bo@at4 pentru care lucra. #bi"nuit s4 se retra@4 Bn de"ert pentru a 5edita, Bn !2& el a avut pri5a vi$iune: arAan@Aelul Cabriel Bi relev4 existena unui $eu unic, <llaA. Din acest 5o5ent, =aAo5ed Bncepe s4 propov4duiasc4 arabilor (sla5ul2. ste alun@at de la =ecca de c4tre ne@ustorii bo@ai, c4rora le ceruse abandonarea bunurilor. 3a % iulie !%%, pleac4 la _atArib, ora" care va lua nu5ele de =edina, adic4 :#ra"ul Pro7etului;. 2- iulie !%% este considerat4 de 5usul5ani data de Bnceput a erei lor, Ae@ira sau 5i@raia .de la cuvBntul arab %id-ira). Bn !%', =aAo5ed Bnsoit de 7idelii s4i Se lupt4 cu locuitorii ora"ului =ecca, pe care Bi Bnvin@e. R4$boiul durea$4 pBn4 ln - !,&, cBnd =ecca este cucerit4. =aAo5ed distru@e idolii din 5arele te5plu
(sla5 Bnsea5n4 renunarea total4 la sine "i supunerea 7a4 de Du5ne$eu .n. tr./.

Eaaba, procla54 cultul lui <llaA "i trans7or54 acest ora" Bn centrul (sla5ului =oare la =edina la 1 iunie !,%, succesorul s4u 7iind <bu BaOr, socrul care-"i ia titlul de cali7, adic4 :repre$entantul; lui <llaA.

M5H5 Co# !&'

Bn cursul secolului al HJ-lea, 9oranul ia 7or5a sa actual4. 9oranul .7t, arab4 al Pur'an, lectura/ se B5parte Bn 22' capitole nu5ite Surate (Sura%) ordonate Bn 7uncie de lun@i5ea lor. <st7el, pri5ul, FatiAa, este cel 5ai scurt 9oranul nu se pre$int4 ca o veritabil4 istorie, ci 5ai de@rab4 ca o cule@ere de sentine, de povestiri privind Nudecata 7inal4, de vi$iuni ale paradisului s in7ernului. PlecBnd de la 5axi5ele coranice este elaborat4S%aria, le@ea isla5ic4.

M5J5 C&'(&' i$' *i%

Pa@in4 din 9oran Bn scriere 5a@rebin4. Secolele L(((-LH. 3ondon BritisA 3ibrarY.

=usul5anul (mustim a cel care a pri5it (sla5ul/ practicant trebuie s4-"i stabileasc4 re@ulile vieii cotidiene pornind de :adit, adic4 de la cuvintele "i actele lui =aAo5ed, reunite Bn cule@eri de texte. l are de Bndeplinit cinci Bndatoriri: pro7esiunea de credin4 Bntr-un $eu unic, <llaA; danii c4tre s4raci; respectarea postului din luna Ra5adan, Bn a5intirea perioadei de revelaie a lui =aAo5ed; pelerinaNul la =ecca o dat4 Bn via4, dac4 5iNloacele 5ateriale Bi per5it; ru@4ciunea de cinci ori pe $i. Ru@4ciunea se poate e7ectua oriunde, respectBnd direcia =ecc4i "i dup4 sp4larea ritual4. Hinerea, $i nelucr4toare, reune"te credincio"ii la 5oscAee. Spre deosebire de cre"tinis5 sau de reli@ia iudaic4, serviciul reli@ios nu este asi@urat de un preot aparinBnd unui corp sacerdotal or@ani$at "i ierarAi$at. SluNba de vineri este Bncredinat4 unui K7UUN+ 'Klti7YNUUl 2K7JSP imam pl4tit sau unui ulama, expert Bn
'bsRtESMTiUflOM UliJ E
r

9oran.

M5L5 DBi, d Ii %&%e#i#i'e

Pa@in4 din 9oran Bn scriere Ou7ic4. Secolul L. Paris, =u$eul 3uvru.

R4spBndirea (sla5ului prin convertirea necredincio"ilor constituie o sarcina s7Bnt4, care la nevoie poate 7i reali$at4 pri7l r4$boiul s7Bnt, !-i%ad. Bn ti5p ce 5usul-

1!

cali7ul

(n nu5ele r4$boiului .!,--!- 2/ si construiesc :9upola (erusali5ul devine al doilea ora" s7int.

7elul

Qrata,
i ei ?i c

VII5 IRLANDA
K; -ela,,

j g

bIn4

lati ne. st e loc ul Bn car e s-a pS str a, = o" re Iil a lui Pla tou si a suc ces oril o0 -ac est uia

+ . 2 . 9 r e " ti

narea
irii 5onaAi

Wlg i !2-/, :

9olo5banK eel=SnK5 7ondatorul aba77l:r W la unei .re@uli 7oarte .

pn

9atolicis5ul lea@4 din nou (rlanda de continent, Bn cursul sinodului de l@ PAitbY, din !!', biserica irlande$4 recunoa"te tutela Ro5ei, plasBnduQse sub autoritatea papei, succesorul Si5ului Petru. UK; t , Ht,

O5H5 VP#$( de &# P! #(9re"tinis5ul deter5in4 apariia unei arte reli@ioase extre5 de de$voltate; =otivul orna5ental cel 5ai 7recvent 7olosit este crucea Bnalt4, ornat4 cu basorelie7uri ce ilustrea$4 episoade biblice. Scopul era 7a5iliari$area ne"tiutorilor de carte cu Biblia. <ceste cruci puteau atin@e o Bn4li5e de cBiva 5etri, ele caracteri$Bndu-se prin inelul orna5ental plasat la intersecia celor dou4 brae, Bn ti5p ce pri5ele cruci Bnalte ale secolului al HI(-lea sBnt B5podobite cu 5otive @eo5etrice "i $oo5or7e, B5pletite Bn entrelacs, cele din secolele (L-L sBnt 7i@urative, descriind episoade din HecAiul "i )oul Testa5ent. Repre$ent4rile u5ane 7oarte stili$ate "i stBn@ace din perioada @eo5etric4 evoluea$4 spre o siluet4 5ai puin disproporionat4.

SEC1IUNEA B

0NCEPUTURILE EVULUI ;EDIU DE3VOLTAT

I5 I;PERIUL BI3ANTIN 9595 O#. !i[ #e :o'i(i%Bn +2+, 3eon (saurianul devine B5p4rat, punBnd ba$ele dinastiei isauriene pentru o perioad4 de 1- de ani2. Dup4 ce Bi respin@e pe arabi, reor@ani$ea$4 i5periul, B5p4rindu-2 Bn circu5scripii sau tAe5e. 3e@islator, el public4 (cl )a .:ale@erea; Bn li5ba @reac4/, cule@ere de le@i 5ai si5pl4 decBt $ dul lui ;ustinian. (5portantele inovaii din (cl )a sBnt: sporirea drepturilor 7e5eilor "i copiilor, abolirea di7erenelor de clas4 Bn 5aterie penal4. Totu"i, sub in7luena #rientului, dreptul penal p4strea$4 pedepsele corporale, ca de exe5plu, ablaiunea 5Binilor.

95H5 I%o!o%' $*&'

(ik n, Bn li5ba @reac4, Bnsea5n4 :i5a@ine;, :cAip;, Bn anul +,& i$bucne"te cearta ic n cla0til r, adic4 a distru@4torilor de i5a@ini. <st7el, Bn ur5a unei reuniuni a 5arilor de5nitari reli@io"i la 9onstantinopol, Bn 7runte cu patriarAul ora"ului, B5p4ratul inter$ice orice repre$entare u5an4 a lui Du5ne$eu, considerat4 drept o BnNosire adus4 transcendenei divine.Ic n dulii, 7avorabili i5a@inilor, sBnt recrutai 5ai ales din rBndurile c4lu@4rilor care tr4iesc Bn 54n4stiri, unde nu54rul acestor tipuri de repre$ent4ri se Bn5ule"te. Poporul 7olose"te cBteodat4 7ora pentru a se opune Bnl4tur4rii statuilor lui Jristos, 7apt pentru care, Bn +1+, al doilea conciliu de la)iceea Bi conda5n4 cu 7er5itate pe iconocla"ti. Totu"i, cearta va 5ai dura Bnc4 un secol.%

95J5 A#(
Datorit4 iconoclas5ului, arta bi$antin4 va su7eri pierderi nu5eroase Bn do5eniul reli@ios. <rta pro7an4 se 5ani7est4 5ai ales Bn do5eniul es4turilor, decorate cu scene de vBn4toare evocatoare ale basorelie7urilor din palatele sassanide de la Susa.
1

De ori@ine sirian4, el aduce pe tron o dinastie asiatic4 .n. tr./. Perioada iconoclast4 va lua s7Br"it Bn 1',, cBnd cultul icoanelor va 7i restabilit, iar iconocla"tii declarai eretici .n. tr./.

II5 JAPONIA H595 E:o% N #

Bn anul +&+, cu oca$ia venirii la putere, B5p4r4teasa Ce55ei decide s4-"N stabileasc4 re$idena per5anent4 la )ara, re7u$Bnd, a"a cu5 stabilea tradiia, sa se 5ute dintr-o re"edin4 Bn alta. )u5it4 o7icial capital4 Bn +2&, )ara devine locul Bn care va lua na"tere o civili$aie str4lucit4, Bn aceast4 perioad4, Bntre +2&-+21 este pro5ul@at un ansa5blu de le@i nu5it V r rit,Siir# . <dept4 a budis5ului, 7a5ilia i5perial4 7avori$ea$4 di7u$area acestuia, considerBndu-2 reli@ie de stat a Japoniei. BuddAa <5ida, :5Bntuitorul;, este cel care pro5ite suk%avati, :ara pur4 a vestului;, Bn care se va B5plini reBncarnarea, Bn total4 opo$iie cu budis5ul <5ida, 7ondat pe Bncrederea total4 "i a0teptareasuk%avati, se de$volt4 budis5ul $en, care propov4duie"te e7ortul pentru atin@erea c4ii de ilu5inare. <cesta din ur54 va s7Br"i prin a deveni reli@ia 5aNoritar4 Bn Japonia.
(lefantul 0i iepurele. Fabule indiene de Bidpai. @ipt sau Siria. Secolul al LH-lea. Paris, BibliotAeMue naionale.

H5H5 A#(
De$voltarea artistic4 a epocii )ara se 5ani7est4 prin construciile din apropierea capitalei, ca de e/empluW nd sau :sala aurit4 de laJorYuNi;, decorat4 dup4 arAetipurile stilului cAine$ Tan@. Te5plele sBnt B5podobite cu statui ale lui BuddAa, cea 5ai celebr4 7iind aceea dinTodaiNi, cel 5ai 5are te5plu din )ara, o colosal4 oper4 Bn bron$ de 21 5etri Bn4li5e, reali$at4 BnNur de +-&.

Bn a7ara palatelor de la Da5asc, suveranii o5eY-va$i construiesc nu5eroase castele de vBn4toare, ca 'te exe5plu: EousaYr <5ra Bn (ordania; Rousa7a Bn Siria, cu un interior decorat cu stucaturi, picturi "i 5o$aicuri; EousaYr, construit Bntre +22 "i +2- Bn @resie r&"ie, este decorat cu 7resce viu colorate. 9el care reda cel 5ai bine so5ptuo$itatea arAitecturii o5eYYade este palatul palestinian EAirbat-<l-=a7dNir. Re$idena este BnconNurat4 de o curte cu arcade, coninBnd totodat4 o 5oscAee "i un %ammam. (nteriorul este decorat printr-o alternan4 de statui Bn piatr4 "i 5o$aicuri.

J5H5 A"" $i[ii

Descendenii lui <bbas, uncAiul evlavios al lui =aAo5ed, 74ceau de 5ult4 vre5e opo$iie #5eYYa$ilor, acu$Bndu-i de i5pietate pentru c4 nu aparineau sectei Aa"e5ite. Revolta contra #5eYYa$ilor Bncepe Bn +'+. i sBnt Bn7rBni de7initiv Bn +-&. BncepBnd din +-', cali7ul <l-=ansur or@ani$ea$4 noul stat "i Bn4bu"4 orice tentativ4 de rebeliune contra 9ordoba. =area =oscAee. autorit4ii sale. Secolul al L-lea. Sub <bbasi$i, artele cunosc o rena"tere i5portant4 datorat4 deplas4rii centrului c4li7arului din Siria Bn (raM. #rientali$area este perceptibil4 prin @ustul pronunat pen-tni stili$area personaNelor "i prin palatele cu 5ultiple arcade, ornate cu ni"e. P4trunderea artei Tan@ Bnsea5n4 pentru cera5ica abbasid4 o nou4 epoc4, c ea a cera5icii lustruite. <ceast4 varietate particular4 de cera5ic4 se ba$ea$4 Pe o teAnic4 de$voltat4 la Ba@dad "i Sa5ara: lutul ars este acoperit cu un strat =etali$at, aplicBndu-i-se un nou trata5ent ter5ic. #biectul 7inal pre$int4 Bn acest tel re7lexe iri$ante, culorile 5er@Bnd de la auriu la purpuriu. (ntre +-& "i 1&&, stilul decorativ devia$4 spre inscripiile lucrate sub 7or54 We ben$i, ele anunBnd viitoarele :arabescuri;. Textele sBnt 5ai ales surate cor anice.

H5J5 I$(o#i
(storia Napone$4 de la Bnceputul secolului al HI(-lea se re7er4 5ai ales la perioada 5itic4 a re@alit4ii, sub 7or5a povestirilor orale, publicate pentru pri5a oar4 Bn anul +2%, Bn W -iki ($artea faptel r vec%i), de c4tre #. )o _asu5aro. =ai tBr$iu, in7luena analisticii cAine$e se 5ani7est4 prin redactarea $r nicii ;ap niei, Ai% n)ui .+%&/, Bn li5ba cAine$4.

III5 ISLA;UL J595 O*eZZ [ii Ii #( : ' )i 'Dinastia cali7ilor o5eYYa$i ocup4 tronul Bntre !!2 "i +-&, dup4 care sBttN Bnl4turai de <bbasi$i, care 5ut4 capitala de la Da5asc la Ba@dad. Re7u@iai i sudul Spaniei, #5eYYa$ii creea$4 9ali7atul de la 9ordoba .+-!-2&,2/.

re

Perioada clasic4 a literaturii abbaside este cea a secolelor H(((-L(. Hiaa li@ioas4, @Bndurile lui =aAo5ed sBnt re7lectate de scrierile Bn araba literar4

.di7erit4 de li5ba vorbit4/ "i de poe$ia de dra@oste. <cu5 ia na"tere ce alternea$4 povestiri "i versuri, anecdote spirituale. Pove"tile "i le@endele sBW nu5eroase "i 7oarte apreciate de public: 4lflaila na laila (7 mie 0i una t7e n pi) cunoa"te un succes i5ens "i 5ultiplele ei variante se vor B5bo@4i Bntre secolele L "i LL.

J5J5 Co#do" , %e!(#&' S: !iei *&$&'* !e

Bntre +-- "i +-*, o5eYYadul <bd arRaA5an creea$4 Bn sudul Spaniei, prNN, cucerire, un nou stat cu capitala la 9ordoba. <dopt4 titlul de e5ir. Devenit4 rapid un 5are centru intelectual, cetatea atra@e @Bnditori, poei "i arti"ti. a le o7er4 cea 5ai 5are bibliotec4 a epocii, cu un nu54r de aproxi5ativ '& &&& de volu5e, adev4rat4 punte Bntre culturile #rientului "i #ccidentului. 9ordoba. =area =oscAee. Secolul al L=area 5oscAee Bnceput4 Bn +1! va 7i lea. 9upol4 situat4 deasupra 5iArab-ului ter5inat4 abia Bn secolul al L-lea, su7erind 5odi7ic4ri succesive. ste Bn Bntre@i5e reali$at4 din c4r45i$i ro"ii "i calcar alb. Hi$itatorul pare pierdut Bn 5iNlocul 5ultitudinii de coloane supraBn4late printr-un dublu etaN de arce "i se5icercuri, (5presia de @randoare a locului este 54rit4 de contrastul dintre 5ar5ura bleu a ba$elor coloanelor "i ro"ul arcelor. Spre 5iNlocul secolului al L-lea, Bn apropierea 9ordobei, se construie"te palatul =edinat al-[aAra, ce cuprindea o 5oscAee, @r4dini, vii "i cl4diri destinate Aare5ului.

IV5 I;PERIUL CAROLINGIAN L595 ;oI(e!i#e #o* !3a %- dece5brie 1&&, re@ele 7rancilor, 9Aarle5a@ne .9arolus =a@nus sau 9arol cel =are/ devine B5p4rat. ste Bncoronat la Ro5a de c4tre papa 3eon al (((-lea, care pri5e"te din partea lui 9arol 8ad raia&, o5a@iul adus Bn @enuncAi Dup4 ritul ro5ano-bi$antin, noul suveran este le@iti5at de ro5ani prin : acela, mati &, recunoscBndu-i-se titlurile de <u@ustus "i B5p4rat, Bntrea@a cere5onie este descris4 de @inAard Bn lucrarea 5ita $ar li (5iaa lui $ar l cel Mare),
SH

Bnc4 din ++', 9arol cel =are purta coroana de 7ier a re@ilor lon@obar$i, Bn nlia victoriei asupra socrului s4u, re@ele Desideriu. 9arol Bntreprinde o vast4 oper4 de uni7icare a i5periului prin 7ixarea unor nonopoluri co5erciale "i prin uni7icarea siste5ului de @reut4i "i 54suri. Dorind \ 7or5e$e cadre apte de a-2 seconda, 9arol cel =are creea$4 o "coal4 destinat4 7iilor de nobili tri5i"i la curtea sa. i vor purta nu5ele de academici, aducBnd <st7el un o5a@iu anticAit4ii clasice. Pentru suveran, cea 5ai i5portant4 proble54 .Ne ordin cultural este de a crea o le@4tur4 Bntre cultura anticAit4ii tBr$ii, 5o"tenite de Ro5a, "i di7eritele 7or5e de cultur4 @er5anice. Scrierea 5erovin@ian4 este si5pli7icat4 prin adoptarea :5inusculei carolin@iene; "i a latinei clasice, repus4 Bn valoare 5ai ales prin copierea vecAilor 5anuscrise. Tradiiile orale @er5anice sBnt 7ixate "i ele prin scriere. Totul este codi7icat, inclusiv artele, ca de exe5plul, U[]n $ar lni sau,, $rile lui $ar l&.

L5H5 A#,i(e%(&#
<rta carolin@ian4 se inspir4 din arAitectura Ro5ei, revenind la ba$ilic4 "i la tipul de edi7icii cu o cl4dire central4. (n acest sens a5inti5 capela palatului din <ix. <ceasta este o transpunere a bisericii S\n Hitale din Ravenna. 9onstrucia, Bnceput4 de #don din =et$, durea$4 din +*! pBn4 Bn 1&-. 9l4direa central4, de 7or54 Aexa@onal4, este BnconNurat4 de un dea5bulatoriu Aexadeca@onal cu @alerii. le poart4 arcade etaNate care preiau @reutatea cupolelor, a5intind de cele ro5ane. # alt4 5are ba$ilic4 carolin@ian4 este cea de la Fulda, care aduce o inovaie i5portant4 pentru viitorul construciilor reli@ioase: corul dublu, care @rupea$4 Bn Nurul aceleia"i axe capelele dedicate di7eriilor s7ini. 9orul dublu pre$int4 un alt avantaN practic: partea de est este consacrat4 cultului, iar cea de vest B5p4ratului, Bntre 12, "i 2-,2, B5p4raii vor 7i Bncoronai la <ix-3a-9Aapelle. Pentru a re$olva proble5a clerului "i a asistenei din ce Bn ce 5ai nu5eroase, arAitecii carolin@ieni 54resc ba$ilicile prin trei abside situate pe partea de est, opuse portalului. 3oc sacru prin excelen4, unde se vor depune Bntre secolele H(( "i H((( relicve pe altarul principal, corul se separ4 de restul cl4dirii printr-o @alerie, Bn acela"i ti5p, B"i 7ac apariia criptele. <ccesul Bn biseric4 sau bibliotec4 se 5odi7ic4, luBnd 7or5a unei pori de #r a", 7lancat4 de cBte un tuni.
f\

Bn7lorirea arAitecturii reli@ioase se datorea$4 "i construciei 54n4stirilor. Planul acestora deriv4 din cel trasat Bn 1%& de un c4lu@4r din 54n4stirea SaintCall; reunirea tuturor cl4dirilor 54n4stire"ti Bn interiorul unui $id de incint4, dependinele econo5ice "i ad5inistrative r45BnBnd Bn exterior.

<rAitectura civil4 este repre$entat4 5ai ales de castelele 7orti7icate, al c4ror plan deriv4 din castntm,ul ro5an: (n@elAei5, )i5e@ue; <tti@nY.

L5J5 S%&':(&# 2 ( "'e(e'e de Wi'deI

)u5eroase tablete din 7ilde" sculptat sBnt 7olosite pentru a B5br4ca 5anuscrisele princiare, dup4 o teAnic4 ro5an4.

L5L5 Pi%(&#
Frescele carolin@iene ne sBnt cunoscute prin cele care s-au p4strat Bn biserici; =unster, Saint-BenoBt de =als, Bn lveia, Saint-=axi5in de Treves "i cripta Saint-Cer5ain dK<uxerre, Bn Frana. Principalele te5e repre$entate sBnt scenele din viaa lui Jristos "i ale apostolilor. Decoraia cu 5o$aicuri ne este cunoscut4 doar prin tradiia literar4: cupola capelei din <ix Bi repre$enta pe cei %' de b4trBni ai <pocalipsului Bn 7aa tronului lui Du5ne$eu. <rta orna5ental4 a c4rilor carolin@iene s-a de$voltat @raie "colilor palatine "i 54n4stirilor. Prelun@ind tradiia 5erovin@ian4, arti"tii pre$int4 eveni5ente care se succed Bn ti5p. 94rile reli@ioase, 5ai ales van@Aeliile, contribuie la de$voltarea acestei arte. Fiecare evan@Aelist este repre$entat la Bnceputul operei sale, B5br4cat 7iind Bntr-o to@4 ro5ano-bi$antin4 "i Bnsoit de un ani5al si5bolic. Se constituie "i se structurea$4 litur@Aia: Bn a7ara evan@Aeliarelor, apar lecionarele ce conin pasaNe biblice citite Bn ti5pul sluNbei, sacra5entariile pentru ru@4ciunile spuse Bn ti5pul ad5inistr4rii sacra5entelor, anti7onariile pentru cBntecele litur@ice. 3a reco5andarea lui 9arol cel =are, copi"tii aveau datoria s4 uni7ice aceste scrieri 7olosind 5inuscula carolin@ian4, care li5itea$4 pau$ele dintre cuvinte, dispunBnd liniile dup4 un spaiu re@ulat.

L5G5 Li(e# (&# Ii Wi'o$oWi

9arol cel =are, care "tia 7oarte puin s4 scrie sau s4 citeasc4, Bnva4 esenialul de la < l c u i n .+,--1&'/, pe care Bl aduce Bn +12 din (talia, la curtea sa de la <ix-3a-9Aapelle. l 7ondea$4 <cade5ia, @rup de literai ce se reuneau pentru a discuta textele @reco-latine sau HecAiul Testa5ent. i avi$au traducerile de texte cre"tine Bn li5bile @er5anice. xecutarea acestor traduceri 7usese ordonata Bn +1* de c4tre 9arol cel =are. <lcuin, directorul unei "coli 5onastice din Tours, 7ondea$4 Bn acest ora" un centru cultural vestit Bn tot i5periul. R a b an =aur .++!-1-!/, abate de Fulda, se va 7or5a Bn acest centru cultural, 5ai tBr$iu creBndu-"i propria "coal4. Sub in7luena acestor "coli 5onastice are loc o divi$are a literaturii carolin@iene: cBntecele p4@Bne "i poe$ia cre"tin4. *' g

Bn secolul al Hl((-lea este redactat4 (p peea lui"e *ulf, prototip al re@elui an@lo-saxon, care-2 Bn7rBn@e pe 5onstrul 5arin Crendel "i apoi 5oare Bn loviturilor pri5ite Bn lupta victorioas4 contra dra@onului. $ntecul lui tfildebrand, inserat 5ai tBr$iu Bn 3e@enda lui DietricA de Berne, relatea$4 lupta care-2 opune pe un tat4 7iului s4u. Fondul p4@Bn este pre$ent Bn Incantaiile de ia Merselb ur), cule@ere de 7or5ule 5a@ice cu scop pro7ilactic. 3iteratura cre"tin4 de la Bnceputul secolului al (L-lea se conturea$4 sub f rma Ru)ciunii lui Tess brunn, care relatea$4 creaia divin4 "i se ter5in4 printr-o supplicare Qrin care se cere darul (ert4rii. <n@oasa escatolo@ic4 este expri5at4 Bn aceea"i epoc4 prin Muspilli sau : Incendierea lumii&, ce evoc4 s7Br"itul lu5ii. Hiaa lui Jristos BnconNurat de apostoli constituie te5a poe5ului :eliand, co5pus la cererea B5p4ratului 3udovic cel Pios "i reluat Bn 1+& de #tt7rid de Pisse5bour@ Bn ?iber evan)eli rum. <pare "i obi"nuina de a reuni Nur45intele, "i Raban =aur redactea$4 Bntre 1,& "i 1'& !e laudibus sancta cruci0. Hiitoarele 5istere ale epocii 5edievale se nasc prin ; curi ale 5inerei Sfinte "i ; curi de 2a0te, atribuite unui c4lu@4r de la abaia Saint-Call. 9ontroversa teolo@ic4 Bn7lore"te prin inter5ediul nobilului CottscAalO. De copil, acesta este destinat vocaiei 5onastice, 7iind plasat Bn acest scop Bn 54n4stirea Fulda. Devenit adult, re7u$4 s4-"i accepte soarta i5pus4, cerBndu-i lui Raban =aur autori$aia de a reveni la viaa pro7an4. 9ererea Bi este re7u$at4. 3uBndu-"i ca 5odel propria via4, el vorbe"te de absena libert4ii o5ului con7runtat cu o5nisciena divin4 care deter5in4 destinul o5ului. 9onda5nat de sinodul de la fuier$Y Bn 1'*, B"i s7Br"e"te $ilele Bn 54n4stirea Jautvillers de lBn@4 Rei5s, 74r4 a-"i abNura Bns4 doctrina, care pre7i@urea$4 calvinis5ul. (storia cunoa"te o de$voltare re5arcabil4 Bn perioada carolin@ian4. a se na"te sub 7or5a cronicilor privind viaa 5onastic4 "i urban4. le apar Bn (talia secolului (L, Bn 5o5entul Bn care cultura antic4 se stin@e treptat, conda5nat4 drept pro7an4. 9el 5ai 5are istoric este @inAard .cea ++&-1'&/. (nspirBndu-se din 5iaa cel r ! ispre3ece $aesari a lui Suetoniu, relatea$4 viaa lui 9arol cel =are Bn 5ita $ar li.

L5M5 ;&[i%
Rena"terea 5u$ical4 Bn perioada carolin@ian4 se datorea$4 uni7ic4rii litur@Aiilor dup4 5odelul ro5an. Pri5ele capele Bn$estrate cu "coli de 5u$ic4 sBnt c ele de la <ix "i Tours. 9Arode@an@ creea$4 la =et$ un Bnv445Bnt direct derivat din Sc% la latin4. Ruban =aur scrie !e musica et p rtibus e-us. 3a s7Br"itul secolului al (L-lea, Bn abaia nor5and4 Ju5ie@es se de$volt4 corala, sub 7or5a altern4rii unor coruri b4rb4te"ti "i de copii. xi@enele cBntecelor litur@ice dau la"tere unei notaii nu5it4 ec7e5etic4 .sau cAirono5ie/, Bn care notele sBnt

indicate prin accente. De7ectul principal al acestui siste5 const4 B7l lipsa Bn4li5i precise a tonului.

V5 VIKINGII
)u5ele de viOin@ vine de la radicalul vik, care se5ni7ic4 @ol7, loc care constituia un eventual re7u@iu. HiOin@ii vin din Suedia, )orve@ia "i Dane5arca i se deplasea$4 cu aNutorul unor cor4bii lun@i, cu ra5e "i pBn$e, care poarta nu5ele de drakkar, datorit4 dra@onilor sculptai de pe pror4. Rolul acestora era de a Bndep4rta soarta ne7avorabil4 din calea cor4biilor, Bn 5o5entul Bn care aNun@eau la 4r5, aceste 7i@uri pro7ilactice erau Bnl4turate. <p4rBnd la s7Br"itul secolului H(( pe 4r5urile (rlandei, ei aNun@ pe continent ur5Bnd cursul l viilor. IrcBnd pe Sena, incendia$4 ora"ul Rouen Bn 1'2. 3a Bnceputul secolului al L-lea, Bn scAi5bul Bncet4rii Na7urilor, ei pri5esc un 5ic teritoriu situat Bn nordul Franei, care se va nu5i )or5andia, de la nu5ele lor @eneric, BntrucBt nor5an$ii @rupea$4 toate populaiile a"e$ate pe coasta occidental4 a )orve@iei "i Suediei 5eridionale.

G595 A#(
Popor de navi@atori, arAitectura lor deriv4 din cea a cor4biilor, a"a cura este biserica norve@ian4 de la Bor@und, construit4 Bn Bntre@i5e Bn Nurul unui catar@. <rta 7unerar4 este extre5 de de$voltat4, de7uncii de ran@ Bnalt 7iind BnAu5ai Bn cor4bii-5or5inte, acoperite de tu5uli. <5inti5 Bn acest sens pe cel de la #seber@, aparinBnd unei prinese norve@iene, situat pe 5alul de vest al 7iordului #slo. Datat BnNur de 1-&, el conine o corabie de circa %& de 5etri lun@i5e, a5enaNat4 ca sal4 7unerar4, Bn care s-au @4sit resturile unui covor, 5obilier, un car "i nu5eroase s4nii. <rtele plastice se caracteri$ea$4 prin evoluia unei decoraii abstracte spQ o art4 7i@urativ4 $oo5or74. Dup4 perioada non-7i@urativ4 a secolelor H(-H(D se de$volt4 patru epoci stilistice: D #seber@ ti5puriu .1&&-1-&/, 5arcat Bnc4 de abstract; D #seber@ recent sau :stilul @ri7onului; .1-&-*&&/, epoca repre$ent4rii de ani5ale cu coada lun@4; D stilul Jellin@e .*&&-*1&/, 5arcat prin Bntoarcerea la abstract; D stilul Jellin@e recent .*1&-22&&/, care privile@ia$4 repre$entarea p4s4rilor de prad4, 5otive reluate pe e5ble5ele i5periale ale Rusiei, <ustriei "i Cer5anie2Dup4 22&&, arta viOin@ilor su7er4 o puternic4 in7luen4 cre"tin4, 7iind abandonate treptat sursele tradiionale de inspiraie ani5alier4. SM

G5H5 C&%e#i#e A!.'iei

3a 5iNlocul secolului al H-lea, triburile @er5anice din Jutland, Nuii, se instalea$4 Bn Eent "i insula Pi@At, ur5ai de an@lii "i saxonii venii de la @urile lbei. Nn @-&, 3ondra este Ne7uit4 de viOin@ii care se instalea$4 Bn ba$inul Ta5isei. De aNci vor lansa nu5eroase atacuri, dar vor s7Br"i prin a se a5esteca Bn cele din ur54 cu populaia autoAton4, 7or5Bnd a"a-nu5ita civili$aie an@lo-saxon4.

S 9`(I) < 9

EPOCA ;ARILOR TRANSFOR;KRI

I5 FRAN1A
9595 A#,i(e%(&#
Perturbarea pe plan arAitectural care va deter5ina #ccidentul s4 construiasc4 5asiv biserici porne"te de la abaia 9lunY, 7ondat4 Bn *2& Bn Bur@undia de ducele Cuillau5e de <Muitania, Bn onoarea S7inilor <postoli Petra "i Pavel. Fapt 74r4 precedent, abaia este plasat4 sub autoritatea direct4 a papei. Bernon, pri5ul abate, este cel care stabile"te preceptele S7Bntului BenoBt, Bn care ru@4ciunea devine esenial4 Bn viaa unui c4lu@4r benedictin. <7lat4 sub tutel4 papal4, abaia de la 9lunY iese de sub autoritatea te5poral4 a re@elui, cBt "i de sub autoritatea Nurisdiciei episcopale, Bn 7elul acesta, co5unitatea 5onastic4 este total independent4. REGULA BENEDICTINK2 Redactat4 Bn secolul al Hl-lea de S7Bntul BenoBt, ea se i5pune dup4 secolul al (L-lea tuturor c4lu@4rilor din #ccident. 8Incepndcu l ct mbrie 0ipn la nceputul 2 stul ui, fraii se v r dedica lecturii, de diminea 0ipn la sfir0itul celei de a d ua reF ap i se va spune ?itur)%ia. In sfr0it, ei v r lucrapn la rd X, dedicndu,se lucrului care le,af st ncredinat. ?a prima anunare a A nei, ei prsesc lucrul pentru a fi )ata pentru cea de,a d ua vestire P A nei. !up mas, ei se v r dedica lecturii sa@ studiului psalmil r. & Re)ula Sfntului "en t, citat4 din =ollat Han-Santber@en.

HecAea abaie de la 9lunY .9lunY (((/: plan cu dublu transept.

SN

HecAea abaie de la 9lunY .9A5Y (((/: elevaie.

3uBnd drept 5odel 9lunY, apar nu5eroase alte co5unit4i. le adopt4 acelea"i re@uli "i se plasea$4 sub autoritatea abaiei din 9lunY, aceasta devenind un 7el de abaie-5a54: Herdun, Bro@ne .lBn@4 3ille/, Saint Ro5uald .(talia/. Totu"i, 5unca cerut4 de S7Bntul BenoBt va 7i ne@liNat4 Bn 7avoarea unei ocupaii unice, ru@4ciunea, spus4 Bn co5un, Bntr-o sluNb4 coral4. <ceast4 nou4 necesitate deter5in4 o scAi5bare arAitectural4 "i crearea :corului benedictin;: un cor cu trei nave "i un cor principal cu o absid4 BnconNurat4 de capele "i 7lancat de dou4 coruri anexe.

II5 GER;ANIA OTTONIANK

H595 A#,i(e%(&# 2 *oI(e!i#e % #o'i!.i !Dinastia ottonian4 Bncepe cu do5nia lui JeinricA ( duce de Saxonia, ales B5p4rat Bn *2*. =oare Bn *,!, la tron ur5Bnd 7iul s4u Pa@in4 aparinBnd van@Aeliei de la #tto cel =are .*,!3indis7a5e. Datat4 spre s7Br"itul secolului *+,/. al HJ-lea. 3ondra. BritisA =useu5. Bn aceast4 perioad4, arAitectura evoluea$4 de la stilul carolin@ian la o 7or54 ori@inal4. =o"tenirea carolin@ian4 se 5ani7est4 Bn p4strarea corului dublu "i Bn decoraia pictat4 a pereilor. # pri54 5odi7icare apare Bn structura navei: din dou4 coloane, una devine suport pentru arcad4, Kar a doua r45Bne coloan4 propriu-$is4. <cest principiu al alternanei se de$volt4 dup4 5odelul :saxon;, Bn care dou4 co-Kjane din trei Noac4 rolul de coloan4 pro-Priu$is4. De$voltarea arAitecturii ottoniene nu Pnve"te Frana sau (talia, unde ia na"tere E Pri5 stil ro5anic, Bnlocuit spre 5iNlocul

secolului al Ll-lea de un stil ro5anic pri5itiv. 9ontrar construciilor @er5anic7 edi7iciile ro5anice 7olosesc bolta se5icilindric4 sau Bn lea@4n 2.

H5H5 S%&':(&#
Bn acela"i ti5p evoluea$4 "i sculptura, care se deta"ea$4 de 7or5ele caro. lin@iene, constituindu-se Bntr-o plastic4 liber4, l4sat4 la ale@erea artistului. di7N. ciile reli@ioase 5ai vaste o7er4 creatorilor posibilitatea de a-"i exersa arta prN t reali$area unor portaluri 5onu5entale Bn bron$, ca cele ale catedralei =aYence.

H5J5 Pi%(&#
Pictura ottonian4 va cunoa"te apo@eul Bn arta decor4rii c4rilor. ReluBnd 5iniatura carolin@ian4, artistul ottonian Bi adau@4 ele5ente B5pru5utate din arta bi$antin4, de$voltBAd un stil destul de abstract. Fondul, acoperit cel 5ai adesea cu pictur4 aurie, are rolul de a da personaNelor "i ani5alelor repre$entate o anu5it4 pro7un$i5e, care, datorit4 absenei perspectivei, nu putea 7i atins4. (au na"tere Bn aceast4 perioad4 5ai 5ulte "coli: ReicAenau, Treves, cAternacA, 9olonia, Ratisbonne, JildesAei5.

H5L5 Li(e# (&#

Spre deosebire de prinii carolin@ieni, suveranii ottonieni se interesea$4 5ai puin de literatur4. (nteresul lor va cre"te dup4 *-&, cBnd la curtea i5perial4 apare o producie literar4 expri5at4 doar Bn li5ba latin4. 9unoa"te5 aceast4 epoc4 prin inter5ediul scrierilor lui )oOter, supranu5it ?abe .:5area bu$4;/, c4lu@4r de la abaia Saint-Call. )oOter traduce Bn li5ba )erman"uc licele lui Her@ilius, 7r)an n,ul lui <ristotel, $ ns larea fil s fic a lui BoetAius. 9ele 5ai 5ulte opere ale epocii sBnt redactate Bns4 Bn li5ba latin4, ca de exe5plu Taltanus manuf rtis a c4lu@4rului de la Saint-Call, OOeAard .d. *+,/, Bn care se relatea$4 7u@a acestui prin inut captiv B5preun4 cu lo@odnica sa l curtea re@elui Aunilor, <ttila. Fe5eile nu sBnt absente din 5i"carea literar4. <st7el, c4lu@4ria RosvitAe de la 54n4stirea CandersAei5, din Jar$, scrie "ase istorii apolo@etice destinate 7or54rii tinerelor 7ete, Bnv4Bndu-le castitatea, 5odestia, statornicia. (storia este ilustrat4 prin Res 1estae Sa/ niae a c4lu@4rului HiduOind de la 54n4stirea 9orveY, care relatea$4 do5niile pri5ilor doi suverani ottonieni, Jei7l ricA ( "i 7iul s4u #tto (.
KBolt4 Bn 7or5a unei Nu54t4i de cilindru, spriNinit4 de a5bele laturi pe $id4rie coninu , .n. tr./.
!

H5G5 ;&[i%
Bntre *&& "i 2,&& se plasea$4 vBrsta de aur a cBntecului coral, care va ceda noi locul contrapunctului instru5ental. 9Bntecul pe dou4 voci i5portat din pi$an este introdus Bn acela"i ti5p cu notaia Aa@iopolitic4 sau pe intervale. < cest e7ort de codi7icare continu4 cu notaia pe patru linii de culori di7erite si 7olosirea cAeilor. Teoreticienii 5u$icii devin tot 5ai nu5ero"i, scrierile lor 7iind consacrate 5u$icii poli7onice "i rolului precis al instru5entelor: Aarpa, 7luierul, l4uta arab4 cu patru cor$i. 9ele 5ai i5portante texte consacrate 5u$icii, !e :arm nica instituti ne "i Musica enc%iridias, Bi aparin lui Jucbald de Saint-<5and "i sBnt scrise la Bnceputul secolului al L-lea.

III5 CHINA DINASTIEI SONG

Bn *!&, B5p4ratul TcAa Euan@-_in B"i 7ixea$4 capitala la Eai-Fen@ "i 7ondea$4 dinastia Son@ de )ord, care durea$4 pBn4 Bn 221+. Pri5ul suveran din noua linie B"i scAi5b4 nu5ele Bn Tai-Tsu.

J595 Pi%(&#
Pictura peisa@istic4 este cea care do5in4 arta dinastiei Son@. B5p4raii BncuraNea$4 crearea de "coli "i acade5ii, decernea$4 pre5ii "i se dedic4 ei Bn"i"i picturii. 9ei 5ai celebri arti"ti ai epocii :Nocurilor cu cerneal4; "i ai peisaNelor sBntEuo Si .2&%&-2&*&/ "i 3i 3un@ -= i e n .5. 22&!/. Pri5ul este specialist Bn redarea de peisaNe vaste, Bn care exaltea$4 senti5entul 7oiei naturii, iar al doilea se interesea$4 de repre$entarea pictural4 a 7iinelor u5ane "i ani5ale. 9Aina dinastiei Son@ de Sud de$volt4 o pictur4 ori@inal4 sub in7luena budis5ului: peisaNul este pre$ent printr-un anu5it nu54r de ele5ente, 7lori, cursuri de ap4, arbori e tc., privitorul 7iind cel care co5pletea$4 opera prin 5editaie pro7und4.
Has de 7or54 Oinut4. poca Son@ din Sud. PasAin@ton, Freer CallerY o7 <rt.

J5H5 Fi'o$oWi

9ultura epocii Son@ are la ba$4 dualis5ul 7iloso7ic a dou4 "coli - cea a lui 9on7ucius "i cea a lui BuddAa - unite lr] aceast4 perioad4 printr-un sincretis5 re5arcat Bn operele

Jui$on@. 2apa)alul n cinci cul ri. =4tase. poca Son@ din )ord. Boston, =useu5 o7 Fine <rts.

Suport pentru pern4. Cresie de 9i$Aou. poca Son@. Paris, =u$eul Cui5et.

anu5itor @Bnditori, ca de exe5plu T c A u. S i .l 2,&-2%&&/, a c4rui oper4 scolastic4 este i5ens4, B5preun4 cu ali @Bnditori, eX pune ba$ele neo-con7iicianis5ului, 5arcat printr-o di5ensiune 5eta7i$ic4 B5pru5utat4 de la budis5. In alt creator al neocon7ucianis5ului este Te Aeu Tuen-_N .2&2+-2&+,/, autor al .abelului de prin, cipii ri)inale, care pre$int4 lu5ea dup4 concepia cAine$4. l o7er4 un nou si5bol budis5ului, valori$Bnd 7loarea de lotus. K Budis5ul $en este repre$entat de _uanPu .2&!,-22,-/ "i de @losa sa,2i,Ven,?u, cule@ere de proble5e care s4-i per5it4 pro7anului s4-"i @4seasc4 dru5ul spre )irvana. )eo-con7ucianis5ul se opune altor dou4 "coli, una ba$at4 pe intuiie, iar cea de-a doua pe aspectul 7olositor al @Bndirii. Pri5a "coal4 este cea a lui 3a 9Aiu-_uan .22,*-22*,/, avBnd la ba$4 un antropocentris5 care trans7or54 spiritul o5ului Bn univers, "i invers. < doua "coal4, do5inat4 de _e-9Ae .22-&-2%%,/, anali$ea$4 toat4 etica Bn raport cu nevoile sale concrete.

J5J5 Li(e# (&#

9urtea Son@ 7avori$ea$4 toate 7or5ele de expresie artistic4. 3iteratura cunoa"te o Bn7lorire excepional4. 3i5ba popular4 "i viaa cotidian4 se 5ani7est4 puternic Bn @rupul 9Au, Bn ti5p ce un alt @rup, 3o-_an@, dispreuie"te cotidianul Bn 7avoarea elevaiei spirituale. Bn aceast4 perioad4 se e3v ltpin, tc%e, :desenul cu pensula;, pe care noi Bl consider45 eseu, si care atac4 toate do5eniile destinate a servi drept suport conversaiilor savante.

IV5 ISLA;UL FATI;I3ILOR

Bncepe de la s7Br"itul secolului al L-lea, data cuceririi @iptului. 9airo devine noua capital4 intelectual4 a (sla5ului, 5arcat4 printr-o Bntoarcere la acceptarea destul de strict4 a reli@iei.
9<H

L595 A#(
9airo. =oscAeea (bn Tulun. 1+*.

Ba@dadul este tot 5ai 5ult del4sat de suveranii 7ati5i$i Bn 7olosul ora"ului 9airo. Suveranii par s4 reia tradiiile anticAit4ii e@iptene, pe care le prelun@esc prin instalarea necropolei re@ale Bn sudul 4rii, la <ssuan. tvlai 5ult decBt Bn arAitectur4, arta 7ati5id4 aduce o Bnnoire Bn do5eniul artelor 7i@urative. <rtele obiectelor se de$volt4 cu predilecie Bn do5eniul prelucr4rii cristalului. <rtele textile cunosc o Bn7lorire deosebit4 sub in7luena di7eritelor "coli, cea 5ai celebr4 7iind la Tira$, Bn (ran, atelier de es4turi preioase 7olosite la curtea cali7ilor. Scrierea cu7ic4 devine 5otivul principal de orna5entaie.

V5 ARTA RO;ANICA G595 U! %o!%e:( ' $e%o'&'&i ' R'R-'e

Biserica Saint )ectaire.

Ter5enul de art4 ro5anic4 a 7ost creat Bn secolul al LlL-lea de c4tre istoricul de art4 de Cerville, 5ai precis Bn 21%&, el 7iind Bn c4utarea unui cali7icativ capabil s4 dese5ne$e ansa5blul evoluiei artistice care a precedat perioada @otic4. )u5ele :ro5anic; apare datorit4 pre7erinei arAitecturii pentru arcul derivat din perioada ro5an4. <ceast4 accepie a ter5enului provine "i dintr-o alterare a li5bii latine, ce su7er4 in7luene @er5anice diverse. Prin tradiie, Bnceputurile artei ro5anice se situea$4 Bn secolul al Ll-lea, 5o5ent al stabili$4rii bisericii "i al 5onarAiilor europene. <rta ro5anic4 poate ast7el s4 se de$volte Bn di-Yerse "coli, Bn 7uncie de $onele @eo@ra7ice ui care acestea se situea$4. <st7el, evoluia aiKe loc din Cer5ania Bn direcia (taliei "i Wranei, apoi a Spaniei septentrionale, Bnainte ca @oticul s4 7ie anunat, la s7Br"itul seco-

lului al Ll-lea prin noi 5odele arAitectonice care se de$volt4 Bn <n@lia "i )oNN 5andia. <rAitectura ro5anic4 se caracteri$ea$4 prin co5plexitate. Spaiul sacru din biseric4 sau catedral4 se B5parte dup4 7unciile destinate 7iec4rei s4li. Din ce Bn ce 5ai 5ult, arAitecii 7avori$ea$4 planul bisericii-Aal4 cu nav4 unic4. <cest siste5 deter5in4 apariia unor soluii noi Bn tratarea arcadei, cel 5ai 7recvent 7olosit4 7iind arcada Bn cruce, re$ultat4 din intersecia perpendicular4 a doi sernicilindri. Creutatea ei se descarc4 de-a lun@ul 5ucAiilor de intersecie. Presiunea lateral4, exercitBndu-se 5ai puternic, deter5in4 crearea unor noi structuri pentru contra7orturi. Peretele exterior ast7el Bn@ro"at este tratat aparte, prin apariia 7erestrelor. <rta ro5anic4, subdivi$at4 Bn 7uncie de ariile @eo@ra7ice, poart4 denu5iri diverse: pri5a art4 ro5anic4 Bn Frana corespunde unui ottonian tBr$iu sau stilului nu5it :an@lo-saxon;; a doua art4 ro5anic4 corespunde unui salien tBr$iu sau artei nor5ande. Pute5 plasa apo@eul ro5anicului spre s7Br"itul secolului al Ll-lea, BnNur de 2&1&, cBnd este re$olvat4 proble5a arcadei Bn edi7iciul de tip 5onu5ental .ca$ul abaiei 9lunY/. Proble5a s7ir"itului s4u este 5ai delicat4. F4r4 Bndoial4, pre5isele @oticului sBnt evidente Bn Frana Bnc4 din 22'& .construirea ba$ilicii re@ale de la Saint-Denis/, dar in7luena ro5anic4 se prelun@e"te pBn4 Bn ulti5ul s7ert al secolului al LJ-lea. <rta ro5anic4 se 5ani7est4 "i Bn do5eniul arAitecturii civile, 5ai ales Bn )or5andia. ste epoca ridic4rii unui ansa5blu de 7orti7icaii do5inate de un turn, care evoluea$4 spre tipul de turn p4trat, donNonul, ca cel de la Beau@encYsur-3oire, datat Bn secolul al Ll-lea.
.-.'&

G5H5 S%&':(&# Ii :i%(&#

Bn ceea ce prive"te aceste dou4 do5enii ale artei, este Bnc4 "i 5ai di7icil de a departaNa in7luenele anterioare "i posterioare. Totu"i, pute5 distin@e arta ro5anic4 propriu-$is4 recur@Bnd la si5bolistic4. 9ontrar epocilor precedente, personaNul nu 5ai constituie obli@atoriu centrul te5ei, el evoluBnd spre o repre$entare 7or5al4. <rtistul este direct in7luenat de sensul spiritual al personaNelor repre$entate: perspectiva este abandonat4 Bn 7olosul unei repre$ent4ri Bn supra7a4. Destinat4 unui public anal7abet, care nu are acces la scrierile s7inte, sculptura orna5ental4 se de$volt4 pe capiteluri, Bn dea5bulatorii "i cripte. <st7el, o5ul si5plu din popor 5e5orea$4 esenialul istoriei s7inte, Bn scopul Bndeplinirii n, dat riril r sale de cre"tin. Portalul de vest B"i scAi5b4 treptat te5ele decorative. Repre$ent4rile de5oniace, destinate a 7i sur@Aiunite Bn a7ara peri5etrului sacru al bisericii, cedea$4
! &

locul surselor de inspiraie 5ai variate, care se re7er4 la Bntrea@a istorie s7Bnt4. For5ele evoluea$4 spre o scAe5ati$are: artistul nu dore"te s4 reproduc4 tr4s4turile exacte ale lui Jristos "i ale Fecioarei dup4 un 5odel, ci creea3 Bn iNatra Bnse"i 7i@urile-si5bol ale credinei. <ceast4 tendin4 con7er4 repre$ent4rilor uinane un anu5it aspect repetitiv "i anoni5.

G5J5 E8o'&)i $e!(i*e!(&'&i #e'i.io$

Bn cursul secolului al LJ-lea se 5ultiplic4 ordinele - atBt cele reli@ioase, cBt "i cele laice. 9anonicii se @rupea$4 "i decid adoptarea unei re@uli dup4 S7intul <u@ustin. i 7or5ea$4 treptat un @rup laic ce se dedic4 serviciului reli@ios din catedrale, Bn 22%&, )orbert de Lante creea$4 ordinul pre5ontre$ilor, la Pre5ontre, pe #ise, 7ixBnd o re@ul4 de via4 ere5itic4.

G5L5 Li(e# (&#

Bntre secolele L( "i L((( se constituie un nou @en, cBntecele de @esta .cAansons de @este/, co5puse Bn versuri decasilabice @rupate Bn stro7e asonanate. Te5ele eseniale a5intesc epopeea cu personaNe centrale 7ondatoare de 5onarAii. $%ans n de R land ($ntecul lui R land) a 7ost co5pus la s7ir"itul secolului al Ll-lea, el 7acBnd parte, ca 0i2elerina)ede $%arlema)ne (2elerina-ul lui $ar l cel Mare), din @esta B5p4ratului. Ter5enul de :@esta; trebuie Bneles ca un ansa5blu de 7apte 54ree. $ntecul lui R land a dat na"tere altor opere, cu aceea"i te54 de inspiraie: $%ant de 1uillaume ($ntecul lui 1uillaume) "i Isembart et 1 rm nt (Isembart 0i 1 rm nt).

VI5 CEARTA INVESTITURILOR2 PUTEREA TE;PORALK 0;POTRIVA PUTERII SPIRITUALE

(n 2&-1, papa )icolae (( se decide s4 restaure$e presti@iul papalit4ii. Sub ponti7icatul s4u, cardinalilor li se con7ir54 privile@iul de a-2 ale@e pe ur5a"ul S7Bntului Petru, Bn 2&!2, la 5oartea lui )icolae ((, i$bucne"te cri$a: nobili5ea ro5an4, ne5ulu5it4 de 7aptul c4 nu 5ai poate in7luena ale@erea ponti7ical4, se alia$4 cu B5p4ratul Cer5aniei, JeinricA (H. Bn acest ti5p este ales un nou a P P\, <lexandru (( .2&!2-2&+,/: se descAide ast7el calea spre scAis54 concreti$at4 prin ale@erea unui al doilea pap4, Jonorius ((, de c4tre prelaii reunii la Basel. Jonorius Bncepe pre@4tirile pentru alc4tuirea unei ar5ate cu 9ar e s4 lupte B5potriva rivalului s4u "i pentru a pune st4pBnire pe tronul ro5an.

Totu"i, din 2&!', prinii @er5ani Bl recunosc pe <lexandru ((, Bn ti5p ce antipapa Jonorius este nevoit s4-"i s7Br"easc4 $ilele Bn exil. Bn 2&+,, <lexandri/ (( 5oare, iar scaunul ponti7ical este ocupat de c4lu@4rul clunisian Jildebrand ce-"i ia nu5ele canonic de Cri@ore H((. )oul pap4 este in7luenat de ideile expuse de S7Bntul <u@ustin Bn $ivitas !el, $etatea lui !umne3eu6 papa, suveran supre5 "i a c4rui putere deriv4 din principiul divin, trebuie s4-"i exercite autori, tatea asupra prinilor te5porali. Pro@ra5ul lui Cri@ore H(( este cuprins Bne]$ c. tatus 2apae. )oul pap4 "i B5p4ratul se vor ciocni pe proble5a investituriN episcopilor "i abailor, revendicat4 de a5bele p4ri, Bn 2&+!, Bn cursul sinodului de la Po5is, o parte a episcopilor @er5ani, reunii de B5p4ratul JeinricA (H, procla54 dec4derea lui Cri@ore H((. Replica ponti7ical4 este i5ediat4 "i extre5 de @rav4: JeinricA (H este exco5unicat, adic4 alun@at din sBnul bisericii catolice, "i conda5nat la da5naiune etern4, Bn plus, aceast4 pedeaps4 Bi de$lea@4 auto5at pe subieci de orice Bndatorire de obedien4, Bn cursul Bntrevederii de la 9anossa .%!-%1 ianuarie 2&++/, B5p4ratul obine iertarea papei. Disputa este reluat4 Bn ti5pul lui Irban ((, succesorul lui Cri@ore H((. <cesta bene7icia$4 de Bn7rBn@erea ar5atelor i5periale la 9anossa Bn 2&*% "i, predicBnd pri5a cruciad4, obine un ascendent de7initiv asupra cre"tin4t4ii. Dincolo de Bn7runtarea dintre personalit4ile lui Cri@ore H(( "i JeinricA (H, disputa investiturilor este o turnant4 Bn istoria 5edieval4. Biserica catolic4, devenit4 o putere Bn sBnul re@atelor, unit4 sub conducerea papal4, vrea nu nu5ai s4 intervin4 Bn a7acerile te5porale, ci s4 a7ir5e principiul superiorit4ii sale asupra prinilor, lovind ast7el direct puterea tinerelor 5onarAii naionale. 9oncordatul de la Por5s .l 2%%/ re$olv4 o parte a acestei proble5e asu5Bndu-"i Bnvestitura laicilor.

VII5 CRUCIADELE
Din secolul al HI(-lea, dup4 expansiunea (sla5ului, locurile s7inte din Palestina se a7l4 Bn 5Binile cuceritorilor. <ce"tia dovedesc toleran4, o7erind acces liber pelerinilor cre"tini. # ase5enea politic4 de descAidere continu4 pBn4 sub Fati5i$i, care iau 54suri tot 5ai restrictive, tre$ind ast7el un val de ne5ulu5ire Bn #ccident. Pe de alt4 parte, B5p4ratul ro5an al #rientului 7ace 7a4 tot 5ai @reu raidurilor Ne7uitoare ale turcilor seldNuci$i. Bn acest context, <lexios 9o5nenul cere Bn 2&1* aNutorul papei Irban ((. <cesta lansea$4 la %' noie5brie 2&*-, de la 9ler5ont, un apel la cruciad4 pentru recucerirea p45Bnrurilor s7inte pro7anate prin ocupaia necredincio"ilor, Bn ca$ de deces Bn ti5pul expediiei, papa pro5ite o indul@en4 plenar4, adic4 iertarea tuturor p4catelor co5ise: 2&!

pac4 cei care pleac4 acolo B"i vor pierde viaa Bn ti5pul c4l4toriei pe p45Bnt sau uscat, ori Bntr-o b4t4lie contra pa@inilor, p4catele lor vor 7i iertate de c4tre 5ine, Bnvestit cu putere de c4tre Du5ne$eu; .FoucAer de 9Aartres, Ist ria Ierusalimului). Pri5a cruciad4 durea$4 din 2&*+ .asediul de la)iceea/ pBn4 Bn 2&**, cBnd este cucerit (erusali5ul. a este condus4 de Code7roi de Bouillon, care devine protectorul S7Bntului =or5Bnt "i pri5ul suveran al re@atului cre"tin de la (erusali5. P45Bntul S7Bnt o dat4 cucerit, el trebuie ad5inistrat, aceasta 7iind epoca Bn care se nasc principalele ordine de c4lu@4ri-cavaleri. #rdinul Te5plierilor se constituie Bn 222* "i adopt4 re@ula S7Bntului Bernard din 9lairvaux, care devine protectorul lor. 3e@45intele lor sBnt s4r4cia, castitatea "i obediena, iar scopul - proteNarea pelerinilor. )u5ele de te5plier provine de la pri5ul sediu co5unitar al ordinului de la (erusali5, situat Bn apropierea vecAiului te5plu al lui Solo5on. Bn 22,+, #spitalierii din ordinul S7Bntului (on B"i iau nu5ele dup4 spitalul din (erusali5, unde se consacr4 Bn@riNirilor "i asistenei pelerinilor a7lai pe patul de 5oarte. Din 2%*2, #spitalierii se instalea$4 la Rodos, iar 5ai tBr$iu la =alta,de unde nu5ele lor actual - #rdinul de =alta. 9olonia @er5an4 ori@inar4 din 3iibecO "i Bre5en Bn7iinea$4 Bn 22*&, la S7Bntul (on de <cera, #rdinul 9avalerilor Teutoni, or@ani$at Bn 5anier4 5ilitar4 BncepBnd din 22*1. Principalul lor teren de aciune 5isionar4 nu este Palestina, ci 7ronturile p4@Bne ale uropei #rientale. Dup4 ce cuceresc Prusia, 9avalerii Teutoni B"i creea$4 Bn pri5a parte a secolului al Ll((-lea un veritabil stat.

VIII5 VIA1A INTELECTUALK 4I RELIGIOASK

N595 U!i8e#$i(-)i'e
PBn4 Bn secolul al Ll((-lea locurile de Bnv44tur4 sBnt "colile episcopale. (rriitBnd corporaiile 5edievale, universitatea se or@ani$ea$4 sub tutela unui epis9 jP, apoi sub cea a papei. 3a ori@ine este vorba de o asociaie Bntre pro7esori "i elevi, cei din ur54 pl4tindu-i pe pri5ii Bn scopul de a Bnv4a tot ce este posibil, universitas, de unde "i nu5ele de universitate. Foarte populari printre personaNele de la curte, universitarii nu bene7icia$4 de edi7icii particulare; pro7esorul 5cAiria$4 pe banii s4i o sal4, iar elevii se instalea$4 5ai adesea pe paie decBt Bn b4nci. =ecenatul laic se 5ani7est4 prin crearea de cole@ii destinate studenilor
! '(

s4raci din provincie. <5inti5 Bn acest sens pe cel 7ondat la Paris de c4tre consilierul lui 3udovic cel S7int, Robert de Sorbon, devenit 5ai tBr$iu Sorbonna, ?colaritatea presupune studiul celor "apte arte liberale, @rupate Bn dou4 cicluri, rivium "i +iiadrivium. Puadrivium este re$ervat studiului arit5eticii 5u$icii, @eo5etriei "i astrono5iei. <nsa5blul de studii universitare se ba$ea$4 pe o cunoa"tere apro7undat4 a @ra5aticii. =arile universit4i de la Paris, Bolo@na, #x7ord eliberea3 licenia ubi+ue d cendi, adic4 o licen4 ce d4dea dreptul absolventului de a preda oriunde. Iniversitatea este B5p4rit4 Bn patru 7acult4i; <rtele, Decretul sau Dreptul 9anonic, =edicina, Teolo@ia. Fiecare 7acultate este diriNat4 de re@eni sau pro7esori titulari, sub autoritatea unui decan. Facultatea de <rte se B5parte Bn patru naiuni, Bn 7uncie de $onele @eo@ra7ice de recrutare a studenilor .7rance$4, picard4, nor5and4, en@le$4/. Fiecare este condus4 de un procuror. Directorul Facult4ii de <rte nu poart4 titlul de decan, ci cel de rector, "i devine la s7Br"itul secolului al Ll((-lea "e7ul universit4ii. Studiul universitar este lun@ "i co5plet: "ase ani la Facultatea de <rte. 3a cap4tul pri5ilor doi ani se obine bacalauretul, iar la s7Br"itul ur54torilor patru ani, doctoratul. Studentul aNuns la vBrsta de %& de ani se poate Bnscrie la Drept sau =edicin4, pentru Bnc4 cinci ani de studii. Teolo@ia este cel 5ai Bnalt @rad al studiilor universitare "i este abordat4 Bntre %- "i ,& de ani. Pentru a-"i obine doctoratul Bn teolo@ie, studentul trebuie, deci, s4 ur5e$e studiile Bntre 2' "i ,- de ani.

N5H5 S%o' $(i%

Scopul scolasticii este acela"i ca cel al "colilor 5onastice, anu5e de a-2 descoperi pe Du5ne$eu prin "tiin4. =etoda de Bnv445Bnt di7er4 Bns4 pro7und (sc% la, Bn latin4, Bnsea5n4 "coal4/. )4scut4 Bn ora"ele secolului al Ll-lea "i de$voltat4 Bn cursul secolului ur54tor, scolastica reia pro@ra5ele trivium,ului "i +uadrivium,ului, punBndu-se Bns4 accentul pe "tiina raiona5entului, dialectica. Se p4strea$4 lectura tradiional4 a textelor .sau lecti ) 5ai ales a pa)inii sacre din Biblie, dar ea este ur5at4 de o +uesti , intero@aie raional4, apoi de disputati , o discuie. 3a s7ir"it ur5ea$4 c nclusi , conclu$ia personal4 a pro7esorului. < b e l a r d .l &+*-22'%/, unul dintre 5arii 5ae"tri ai scolasticii, pred4 la Paris pe 5untele Sainte-Cenevieve. SeducBnd-o pe tBn4raJeloiKse, este 5utilat de c4tre prietenii uncAiului tinerei 7ete, episod pe care-2 va descrie 5ai tBr$iu Bn :ist ria calamitatiim mearum (Ist ria nen r ciril r mele), Bnainte de a-"i relua activitatea de Bnv445Bnt la Paris, se retra@e la abaia Saint-Denis, apoi Bntr-o 54n4stire din Bretania. Presupus autor al lui Sic et n n (!a 0i nu), considerat drept !iscurs asupra met dei medievale, el scrie un tratat de teolo@ie, ;ntr , ducti ad .%e l )iam. =ai tBr$iu, pentru lu4rile sale de po$iie este conda5nat de c4tre conciliile de la Soissons .l 2%2/ "i Sens .l 2'&/. l aplic4 Bn 5od siste5atic dialectica la studiul teolo@iei.
9<N

Petru s 3o5bardus .cea 22&&S22!&/, n4scut Bn (talia, vine la Paris ,entru a preda teolo@ia. Devine episcop al acestui ora" Bn 22-*. Principala sa ner4 este Sentinele sau $ele patru cri de sentine, Bn care clasea$4 scrierile p4rinilor Bisericii, contribuind ast7el la o 5ai lar@4 di7u$are a acestora. Devenit4 7oarte repede clasic4, Sentinele intr4 Bn pro@ra5ul studiilor de teolo@ie, la acela"i iNvel cu scrierile patristice pe care le pre$int4. <cest e7ort de pre$entare raional4 7ace din Sentine oper4 7unda5ental4 a scolasticii 5edievale. Treptat, scolastica va deveni un siste5 co5plet, din ce Bn ce 5ai ri@id, care, Bn loc s4 7avori$e$e @Bndirea, o va sterili$a, ceea ce explic4 conotaia peiorativ4 a ter5enului Bn $ilele noastre.

N5J5 ReWo#* %i$(e#%i !B e r n a r d .2&*2-22-,/, pri5ul abate de 9lairvaux, Noac4 un rol esenial Bn re7acerea #rdinului cistercian. PersonaN deosebit de pios, autor al unor lucr4ri teolo@ice, este renu5it 5ai ales pentru talentele sale de orator, el 7iind nu5it d ct r mellifluens, :5aestru cu vocea de 5iere;. Predic4 pietatea 5arial42, con7erind ast7el cultului Fecioarei o Bn7lorire de7initiv4. Se opune scolasticii prin re7u$ul s4u de a aplica "tiina Bn teolo@ie, pre7erind experiena 5istic4. Relansea$4 #rdinul cistercian, el Bnsu"i punBnd ba$ele a peste "ai$eci de 54n4stiri. 3a s7ir"itul secolului al LJ-lea, ordinul va nu54ra peste cinci sute de 54n4stiri. =onaAis5ul de la 9lairvaux se opune celui de la 9lunY. <st7el, c4lu@4rul trebuie s4-"i B5part4 Bn 5od e@al existena Bntre 5unca 5anual4, distribuit4 7iec4ruia dup4 aptitudini, "i ru@4ciune. Bernard este canoni$at Bn 22+'. De"i este un ardent ap4r4tor al S7Bntului Scaun, el se opune preteniilor ponti7icale de a avea supre5aia asupra te5poralului. l pune la punct cu 5ult4 @riN4 toate detaliile vieii cotidiene din abaii "i se interesea$4 Bn 5od deosebit de arAitectur4. Dedicat4 lui Du5ne$eu "i ru@4ciunii, abaia cistercian4 eli5in4 decorul supraBnc4rcat, cl4direa distin@Bndu-se prin si5plitate, prin absena turnurilor, prin @ustul pentru 7or5ele @eo5etrice nete. Hitraliile sBnt Bnlocuite prin si5ple 7erestre din sticl4 alb4 sau cenu"ie. Scopul ur54rit este si5plicitatea "i econo5ia Bn decoraie.

N5L5 C (ed# 'e'e

=ic vocabular arAitectural:
ABSIDK

xtre5itate se5icircular4 a unei biserici, situat4 Bn prelun@irea corului "i Bn @eneral Bn partea de est.
9ultul 5arial este o parte a teolo@iei catolice privitoare la Fecioara =4ria .n. tr/. i

ARCADA 9onstrucie de 7or54 arcuit4, 74cut4 din pietre ce se spriNin4 una pe cealalt4 <rcada caracteristic4 epocii o@ivale este 7or5at4 prin Bncruci"area de o@ive. ARCATURK Suit4 de 5ici arcade.

ARC-BUTANT <rc de piatr4 de spriNin, care deplasea$4 presiunea exercitat4 de arcad4 spre contra7ort. ARHITRAVK Partea in7erioar4 a antabla5entului, care se spriNin4 pe capitelurile coloanelor sau pe $id. BOL1AR Fiecare dintre pietrele al c4ror ansa5blu constituie nervurile unei boli.

CATEDRALK Biseric4 Bn care se a7l4 sediul episcopului unei dioce$e.

CAPITEL Piatr4 sculptat4, e7ectuBnd tran$iia Bntre partea superioar4 a unui pila"trii "i arAitrav4. CINTRU "a7odaN din le5n construit Bn scopul de a susine pietrele unei nervuri pBn4 la uscarea co5plet4 a 5ortarului.

CHEIE DE BOLTK Piatr4 a"e$at4 Bn 7inal Bn punctul cel 5ai Bnalt al unei boli, asi@urBnd blocarea ele5entelor constitutive ale arcadei. CONTRAFORT StBlp @ros de piatr4 5enit s4 54reasc4 re$istena $idurilor navelor laterale, Bn locuri precise, acolo unde @reutatea acoperi"ului cl4dirii apas4 5ai 5ult. Creutatea bolii centrale poate 7i 5ai u"or susinut4 prin arcurile butante, care-i trans5it presiunea contra7orilor.
9#R Parte a catedralei Bn care se a7l4 altarul. Se situea$4 la est de transept "i cBteodat4 este supraBn4lat 7a4 de nav4. )u5ele provine de la corurile care se reuneau pentru a intona 3itur@Aia.
99<

CRIPTA Sal4 subteran4 care servea drept capel4 7unerar4. GOTIC TARHITECTURA OGIVALKU )u5e dat de pictorul italian Hasari stilului de arAitectur4 care s-a de$voltat Bn nordul Franei, iar apoi Bn toat4 uropa pBn4 Bn secolul al LH(-lea, pornind de la Bncruci"area de o@ive din catedrala de la DurAa5 .2&*-/. (n a7ara Bncruci"4rii de o@ive .dou4 arcuri 7rBnte/, aceast4 arAitectur4 se caracteri$ea$4 prin: eli5inarea presiunii arcadelor prin arcurile-butante; verticalitate, opunBndu-se ast7el ro5anicului; caracterul naturalist al decoraiei.

)<Hd Parte central4 a unei biserici, situat4 Bntre cor "i intrarea principal4, "i Bn care se adun4 credincio"ii.
)<Hd LATERALK 9ale lateral4 situat4 paralel cu p4rile principale ale unei catedrale .nav4, cor, transept/ "i separat4 de acestea printr-o arcad4. NERVURK Fiecare din arcurile de piatr4 care sBnt BncAise Bn punctul lor cel 5ai Bnalt printr-o cAeie-de-bolt4, "i care constituie ar5atura arcadelor. NUT ?( CEP Practicat Bntr-o pies4 de le5n, nutul este destinat asa5bl4rii cu o alt4 pies4 de le5n - cep. PILASTRU Fiecare dintre coloanele care poart4 arcade. RO;ANIC TARHITECTURKU Stil care se de$volt4 de la s7ir"itul i5periului ro5an pBn4 Bn secolul al LJ-lea. (n ceea ce prive"te edi7iciile reli@ioase, arta ro5anic4 se caracteri$ea$4 Bn principal prin bolta Bn lea@4n "i cea Bn cruce, anunBnd Bncruci"area o@ivelor la arcadele @otice. SUITK DE FERESTRE Ferestre Bnalte situate deasupra arcadei, asi@urBnd ilu5inarea navei "i a corului. TI;PAN )u5e dat supra7eei de pe portal pe care este repre$entat Jristos Bn plin4 @lorie, BnconNurat de cei patru evan@Aelist0 Bn epoca ro5anic4, "i scene din viaa lui Jristos Bn epoca o@ival4.

TRANSEPT Parte transversal4 ce separ4 corul de nav4, 7i@urBnd braele unei craci latine,
TRTFURIU;

Calerie de 5ici arcaturi situat4 Bntre arcadele navei "i suita de 7erestre. 9atedrala este un 5onu5ent co5plet de istorie reli@ioas4, Bn do5eniul 5istic, ea fav ri3ea3 contactul direct dintre o5 "i Du5ne$eu. (( incit4 la Bn4lare spiritual4, neavBnd nevoie de inter5ediul scrierii, inaccesibil4 5aNorit4ii, Bn 7elul acesta se al4tur4 pro@ra5ului scolasticii, BntrucBt scenele orna5entale pot 7i co5parate cu capitolele din Sentine. )u5ele edi7iciului vine de la latinul cat%edra, a5von, care este o repre$entare a cerului, iar Bn4larea sa 5ateriali$at4 prin s4@ei din ce Bn ce 5ai Bnalte si5boli$ea$4 Bn4larea su7letului c4tre Du5ne$eu. Rei5s. Hitralii @otice. Deseori consacrat4 Fecioarei, ca )otre-Da5e din Paris, este le@at4 de de$voltarea cultului 5arial, iar orna5entaia sa repre$entat4 de vitralii "i ro$ete se al4tur4 5isticii lu5inii a abatelui Ju@Aes de la Saint)otre-Da5e din Paris. Hedere aerian4. Hictor. Coticul este introdus Bn Frana prin catedrala de la Saint-Denis, datorit4 lui Su@er, abate de Saint-Denis Bn 22%% "i consilier al re@elui 3udovic H(. 9onstruirea acestei biserici, care trebuia s4 serveasc4 "i drept ba$ilic4 7unerar4 a re@ilor Franei, se Bntinde pe Bntrea@a Nu54tate a secolului al LJ-lea. <baia Saint-Denis 7olose"te arcada cu nervuri, proprie arAitecturii nor5ande, evoluBnd spre arcada cu o@ive Bncruci"ate, "i per5ite reparti$area @reut4ii arcadei pe cele patru puncte pe care se spriNin4. Heritabil4 oper4 de propa@and4 naional4 Bn pro7itul dinastiei capeienilor, abaia de la
99H

caN&t-Denis plasea$4 Bn @aleria sa de re@i, ralel, predecesorii lui Jristos "i str45o"ii ,-e@ilor Franei.

N5G5 Li(e# (&#

<rles. Portalul bisericii Saint TropAi5e. Detaliu.

Bn Nurul anului 22-& Bncepe perioada de 5aturitate, apoi de succes rapid al unui nou @en literar, ro5anul, epopee Bn versuri citit4 "i nu cBntat4 sau decla5at4 ca 5ai Bnainte. Se r4spBnde"te la curtea Franei dup4 c4s4toria lui 3udovic H(( cu <lienor, duces4 de <Muitania. <ceasta din ur54 aduce cu suita sa poe$ia de dra@oste a t5badurilor provensali. Dra@ostea, sub 7or5a sa de curtoa$ie, adic4 platonic4, devine te5a esenial4. 9avalerul cB"ti@4 dra@ostea 7e5eii iubite prin cultura "i virtuile sale, ca "i prin curaNul s4u, arAetipul 7iind contele TAibaud (H de 9Aa5pa@ne, Bn epoca re@enei 5a5ei lui 3udovic cel S7Bnt, BlancAe de 9astille. (nspiraia antic4 este pre$ent4 Bn R manul lui 4le/andru, co5pus spre 22&& de <lberic de Briancon "i 5odi7icat de 3a5-bert le Tost, cinci$eci de ani 5ai tBr$iu. <rles. Portalul bisericii Saint 3e@endele celte constituie o alt4 surs4 de TropAi5e. 221&. inspiraie, exploatat4 de 9Aretien de TroYes Bn ciclul s4u de ro5ane artAuriene. Poet la curtea contesei =4rie de 9Aa5pa@ne, 9Aretien de TroYes este autorulPo vestirii CraaG-ului .ciclul Craal/, cup4 7abuloas4 Bn care losi7 din <ri5atAeia ar 7i a-dunat sBn@ele scurs din "oldul lui Jristos, str4puns de lancea unui soldat ro5an. Doar un cavaler nepriA4nit poate pleca Bn c4utarea sa. <cesta nu va 7i 3ancelot, ci 7iul s4u Perceval, a c4rui istorie va 7i reluat4 de Pol7ra5 Hon scAenbacA Bn al su2arsifal, iar 5ai tBr$iu de Pa@ner. 9iclul artAurian descrie aventurile viteNilor cavaleri reunii la curtea de la 9a5elot de c4tre re@ele <rtAur. SBnt ilustrate 7aptele lor de ar5e, dar "i aventurile a5oroase, Bn cadrul 7ai5oasei =ese Rotunde. 3iteratura de dra@oste, Bn principal pentru un cavaler r4nit, este ilustrat4 de ?ais,uri, sau scurte povestiri Bn versuri, co5puse de =4rie de France Bntre 22!& ?K 22+&. Durerea provocat4 de separarea de persoana iubit4 este evocat4 de ro5anul extre5 de popular, D; ire 0i "lanc%efl r, scris de un autor anoni5. ?e)enda lui .ristan este exe5plul tipic al ro5anului de dra@oste. l relatea$4 dra@ostea ne7ericit4 a nepotului re@elui =arc de 9ornouailles pentru blonda (seut. Din aceast4 poveste cunoa"te5 doar 7ra@5ente, ca cele l4sate de poetul

breton Beroul sau versiunea en@le$4 a lui TAo5as, datBnd din secolul al LJ-lea. 3a Bnceputul secolului al Ll((-lea, Cott7ried von Strasbour@ este cel care redactea$4 ro5anul Bn li5ba @er5an4, dBndu-i 7or5a de7initiv4.
;OARTEA BLONDEI ISEUT 82e mare vntul se strnise 0i btea pn3a n plin c mpinse c rabiapn la rm. Iseut,$ea,"laie c b r. 4u3i tn)uiri mari pe ulie 0i cl p tele btnd n dun) la mnstiri 0i la biserici, ntreb pe cei din partea l cului de ce attea cl p te 0i atta-ale. @n m 0nea) i 3ise6 - Stpn, avem mare durere. .ristan cel cinstit, cel vitea3 a murit. (ra mil stiv cu cei lipsii 0i a-ut ra pe cei ptima0i. 4ceasta este cea mai mare nen r cire ce s,a abtut vre dat peste ara n astr. Iseut l aude, nu p ate r sti nici un cuvnt. @rc la castel, mer)e pe uli, cu vlul rv0it. "ret nii se minunau privind, F nici dat nu v3user ei femeie att de frum as. $ine s fieY !e unde s vieY ?n) .ristan, Iseut,$ea,$u,Minile,4lbe, nnebunit de rul ce l pricinuise, ipa ntruna peste le0ul lui .ristan. $ealalt Iseut intr 0i i 3ise6 , Mrit ! amn, ridic,te 0i las,m s m apr piu. 4m mai mult drept ca s,l pln) dect ! mnia .a, crede,m. (a se nt arse cu faa la Rsrit 0i se ru) lui !umne3eu. 4p i l desc peri puin trupul, se ntinse de,a lun)ul iubitului ei, i srut )ura 0i faa 0i l mbri0a strnsF trup peste trup, )ur peste )ur, astfel 0i dete du%ul, muri ln) el, de durere pentru el. &

R manul lui .ristan 0i Iseut. JosepA Bedier, 2*,'. Traducere <lexandru RallY. ditura 5inescu, 2*+&. Cer5ania cunoa"te "i ea o Bn7lorire a literaturii. 9ultul dra@ostei platonice pentru doa5na sa este cultivat de poe$ia Minnesan), sub 7or5a lied,u\ui cu stro7e re@ulate. 3iteratura reli@ioas4 este repre$entat4 spre 22-& de opera lui Jenri din =elO, autor al 4mintirii despre m arte, Bn care sBnt sti@5ati$ate toate 7or5ele de p4cat, "i autor al 5ieii pre tului, care denun4 @alanteria clericilor "i tra7icul cu lucruri s7inte practicat de ace"tia. 3iteratura pro7an4 se de$volt4 cu @enul biblio@ra7ic, repre$entat de $r nica imperial de la"amber) .l 2,*-22'+/. Bn acela"i ti5p sBnt copiate $ntecul lui 4le/andru .spre 22-&/ "i $ntecul lui R land .l 2+&/.

SEC1IUNEA D

SF0R4ITUL EVULUI ;EDIU

I5 SOCIETATEA ;EDIEVALK
Societatea 5edieval4 se or@ani$ea$4 Bn trei ordine .latinul rd )6 clerul, nobili5ea "i Starea a Treia. Fiecare ordin Bndepline"te o 7uncie bine preci$at4: rat res se roa@4, bellat res se lupt4, iar lab rat res 5uncesc p45Bntul. De la Bnceputul secolului al (L-lea, nobili5ea este 5arcat4 prin constituirea 7eudalit4ii, Bn scAi5bul acord4rii proteciei sale, su$eranul Bncredinea$4 vasalului un 7ie7, pri5ind Bn scAi5b s7at "i asisten4. Fie7-ul, la ori@ine un bun personal, tinde s4 devin4 ereditar, posesiunea sa 7iind con7ir5at4 prin o5a@iul vasalic. : Damilia seni rului, care pare una, este de fapt divi3at n trei clase. @nii se r a) ( rat res), alii se lupt (bellat res), iar ultimii lucrea3 (lab rat res). $ele trei clase f rmea3 un t t din care ele nu se p t separaF ceea ce c nstituie f ra l r, este c dac una dintre ele munce0te pentru celelalte d u, acestea din urm pr cedea3 la fel pentru eaF astfel t ate trei se a-ut una pe alta. & ]r .<dalberon, <rAiepiscop de Rei5s. ^; !ial ) cu re)ele R bert.) Bn7lorirea econo5ic4 va da na"tere unei noi cate@orii sociale, bur@Ae$ia, repre$entat4 de co5erciani instalai Bn interiorul ora"elor. =e5bri ai St4rii a Treia, ei repre$int4 o veritabil4 putere prin le@4turile econo5ice pe care le de$volt4 Bn uropa Bn cadrul tBr@urilor, ca cele din 9Aa5pa@ne, ca "i prin obinerea extre5 de rapid4 a 5onopolului asupra banilor. Seniorii B"i obin veniturile din exploatarea p45Bntului, divi$at Bn dou4 p4ri: re$erva seniorial4 lucrat4 de 4rani prin siste5ul corve$ilor, "i loturile de p45Bnt concesionate 4ranilor Bn scAi5bul redevenelor. Statutul 4ranului este variat: Bn ti5p ce :vilanii; sBnt liberi, "erbii aparin seniorului. Dependena este 5arcat4 prin i5puneri speciale, ca de exe5plu capitaia .i5po$itul pe cap de contribuabil/, "i dou4 interdicii i5portante: cea nu5it4 :5Bn4 5oart4;, prin care copiii nu puteau 5o"teni bunurile p4rinilor, "i cea nu5it4 :7or5aria@e;, con7or5 c4reia era inter$is4 c4s4toria Bn a7ara senioriei. Bine repre$entat la nord de 3oara, servaNul devine un 7eno5en social tot 5ai puin pre$ent Bnspre sud. 22-

II5 EVOLU1IA CULTURALK 4I ARTISTICK H595 P #i$, %e!(#& ' %&'(&#ii e&#o:e!e
3a Paris, la Bnceputul secolului al Ll((-lea apare pri5a universitate. CrupBnd pro7esori "i studeni, ea este recunoscut4 de re@ele PAillipe-<u@uste "i este plasat4 sub protecia le@atului papal, Robert de 9our7on, 7iind evitat4 o prea ap4s4toare tutel4 episcopal4. a devine un 7ocar intelectual atBt de renu5it BncBt, Bn 2%*%, papa )icolae (H con7er4 pro7esorilor de la Paris un privile@iu considerabil, acela de a practica Bnv445Bntul unde doresc "i de a renuna la unele exa5ene locale tradiionale. <ceast4 54sur4 con7er4 universit4ii sensul s4u veritabil, r4spBndirea universal4 a "tiinei, ceea ce va deter5ina o cre"tere a presti@iului @rupului pari$ian Bn Bntrea@a urop4. (nstalai pe 5untele Sainte-Cenevieve, pro7esorii practic4 un Bnv445Bnt variat, care B5bin4 tradiia anticAit4ii @recolatine cu cuno"tine venite din lu5ea arab4, 5ai ales Bn astrono5ie "i 5edicin4. 9unoa"terea "tiini7ic4 este reunit4 Bn secolul al Ll((-lea sub 7or54 de S mmes (Sume), sinte$e enciclopedice, uni7icate din punct de vedere teolo@ic. Pro7esori celebri vin la Paris pentru a-"i B5p4rt4"i cuno"tinele, Bn 7iloso7ie "i teolo@ie se distin@ <lbert cel =are "i S7Bntul TAo5as din <Muino. <lbert cel =are .22*,-2%1&/ aparine ordinului do5inican. l pred4 la Iniversitatea din Paris Bntre 2%'- "i 2%'1. De ori@ine @er5anic4, se Bntoarce la 9olonia, unde B"i s7Br"e"te $ilele. ste cunoscut Bn special ca un co5entator al operei lui <ristotel. F4cBnd parte din acela"i #rdin do5inican, TAo5as din <Muino .2%%--2%+'/, ori@inar din (talia, pred4 la Paris Bntre anii 2%-%-2%-* "i 2%!*-2%+%. 9o5entator al operei lui <ristotel "i exe@et al scrierilor S7Bntului <u@ustin, el stabile"te distincia dintre 7iloso7ie "i teolo@ie. Filoso7ia pre@4te"te studiul teolo@iei, dar aceasta din ur54 Bi este superioar4 prin 5isterul credinei. Ceneral al #rdinului 7ranciscan Bn 2%-+, S7Bntul Bonaventura .l %%2-2%+'/ este 5aestru Bn teolo@ie la Paris. Persuasiunea de ori@ine divin4 care e5an4 din arta sa oratoric4 Bi con7er4 nu5ele de : d ct r serap%icus &. (n <n@lia, Ro@er B acon .2%2*-2% *'/ B"i consacr4 activitatea "tiinelor naturii "i lin@visticii. Principalele sale opere sBnt $ mpendium studiip%il s p%iae "i $ mpendium studii t%e l )iae, ulti5ul 7iind neter5inat. Jean Duns Scot .2%!!-2,&1/ i se opune lui TAo5as din <Muino, re7u$5d superioritatea atribuit4 raiona5entului, pre7erind s4-2 substituie prin liberul arbitru. <utorul unei 7pera mnia, 7ineea "i pro7un$i5ea sinte$elor sale Bi aduc renu5ele de : d ct r subtilis &. 9el 5ai novator dintre 5arii @Bnditori ai ti5pului este Pillia5 #cca5 .2%1--2,*'/, pro7esor la #x7ord, unde pred4 o nou4 doctrin4, no5inalis5ul.
!!)

9on7or5 acesteia, iertarea lui Du5ne$eu nu depinde de 5eritele o5ului, ceea $P Bi va atra@e 5Bnia Bisericii. Pentru a evita un proces, el se re7u@ia$4 la curtea B5p4ratului Cer5aniei, 3ud8i@ (H, "i se arat4 a 7i un parti$an declarat al separ4rii puterilor te5poral4 "i spiritual4.

H5H5 A#,i(e%(&# - C (ed# ' .o(i%Reali$area unei catedrale @otice este Bncredinat4 unui 5aistru de lucr4ri are are o pre@4tire Bndelun@at4 "i care este Bns4rcinat cu pre@4tirea planurilor c edi7iciului. ste aNutat de un contra5aistru, care Bi diriNea$4 pe lucr4tori "i ucenici. )oua art4 a catedralei @otice re$ult4 5ai ales din locul tot 5ai i5portant acordat lu5inii, conco5itent cu de$voltarea Bn secolul al L(((-lea a artei vitraliilor: buc4i de sticle 5ulticolore sBnt asa5blate cu aNutorul plu5bului, 7or5Bnd ast7el tablouri din istoria s7int4. <doptarea arcadei cu o@ive Bncruci"ate per5ite l4r@irea navei "i ridicarea bolii, care atin@e la Beauvais '1 de 5etri Bn4li5e. 9ontra7orii de la ba$a edi7iciului sBnt le@ai de partea superioar4 a edi7iciului prin arcuri-butante, Bntre care sBnt instalate sticl4riile "i eventualele ro$ete, ca Bn ca$ul catedralei de la Bour@es. Pri5a 7a$4 a artei @otice Bn Frana, deci cea de dinainte de secolul al L(((-lea, este o art4 a nordului, ea concentrBndu-se Bn Nurul Parisului: Paris .l 2!,/, Senlis .l 2-,/, Soissons .l 2++/, Beauvais .2%%+/. Bn cursul secolului al L(((-lea, arta @otic4 se r4spBnde"te Bn Bntrea@a urop4: 3ondra, #x7ord, Bur@os, Florena, Siena, Il5, Ratisbonne, Hiena, Pra@a. Bn Cer5ania de nord "i de est se de$volt4 a"a-nu5itul :@otic al c4r45i$ii;, le@at de 5aterialul de construcie 7olosit. Sensibil4 la in7luenele 7rance$e, <nF0 i a cunoa"te patru perioade @otice:

# catedral4 @otic4: Rei5s .sec. al L(((-lea/.

99O

D @oticul :pri5ar;, dup4 22-&, inspirat de arta ro5anic4 nor5and4, catedrala 9anterburY 7iind exe5plul tipic; D @oticul :ornat; se de$volt4 Bntre 2%&& "i 2%-&, caracteri$Bndu-se printr-o orna5entaie bine relie7at4, c4utBndu-se obinerea un@Aiurilor 7oarte ascuite; D @oticul :liniilor curbe;. De$voltat Bntre 2,&& "i 2,-&, el se apropie de stilul 7la5boaiant 7rance$; D @oticul :perpendicular; ce revine la inspiraia @oticului pri5itiv. Bn Frana, @oticul evoluea$4 Bntre secolele L(H "i LH spre un stil :7la5boaiant;. )u5ele provine de la dantel4ria Bn piatr4 care ornea$4 7aadele, dBnd sen$aia unor 7l4c4ri, ca Bn ca$ul catedralei din <bbeville.

H5J5 S%&':(&#
Sculptura care repre$int4 personaNe u5ane se eliberea$4 treptat de spaiile atribuite prin tradiie - pila"tri, coloane, capiteluri. Statuile sBnt plasate pe portal, sub 7or5a @aleriei re@ilor din HecAiul Testa5ent. Fi@ura Bn@erului care surBde devine, ca la Rei5s, una din te5ele do5inante, ca de alt7el "i Judecata de <poi, do5inat4 de un Jrist 5aiestuos, ca la Bour@es. Bn Cer5ania, Bn secolul al Ll((-lea, 5aestrul din )au5bur@ aduce o inovaie, plasBnd Bn corul de vest dou4 serii de statui a"e$ate 7a4 Bn 7a4, @rupuri pe care le re@4si5 "i Bn catedrala de la Freibur@. Tendina sculptorilor din secolul al Ll((-lea de a con7eri personaNelor tr4s4turi i5personale tre$e"te Bn secolul ur54tor o reacie puternic4, pornit4 din 9olonia. (nteresul pentru u5ani$area lui Jristos, pentru le@4turile acestuia cu S7Bntul (on,NN7 provoac4 o nou4 vi$iune, 5ai inti54 "i 7a5iliar4, 5ai puin inaccesibil4 pentruN 5aNoritatea poporului.

H5L5 Pi%(&#
Pictura de "evalet cunoa"te o Bn7lorire spectaculoas4 Bn secolele L(((-L(H, prin reali$area de diptice sau triptice. SubiecJean ?T Paul de 3i5bour@. 7rele f arte b )ate ale ducelui de "err#. Fil4 de
tele 7aH#rlte al@

. .. P;U#rilor SBnt copierea

calendar: luna aprilie. Secolul al L_-lea. : di)%itriei bi$antine .Fecioara cu prun9AantiJlY, =u$eul 9onde. cui/, scene din viaa S7Bntului Francisc din
!!*

<ssisi .Bn special Nur45Bntul cu p4s4ri/. <ceast4 evoluie a artei este 5ai perceptibil4 Bn (talia, prin operele lui 9i5abue la Ro5a "i Ciotto la Padova. Pictura 7rance$4 atin@e apo@eul Bn ti5pul do5niei lui 3udovic cel S7Bnt, 7lort Bn 2%+&. <rta orna5ent4rii c4rilor se B5bo@4e"te Bn secolul al LlH-lea cu c4rile orelor, lucr4ri personali$ate care rit5ea$4 anul prin principalele sale s4rb4tori reli@ioase "i ru@4ciuni. <ceast4 art4 este repre$entat4 de 5aestrul Jean pucelle, autor al 2etites %eures de A tre,!ame. <ceast4 tradiie continu4 "i se a5pli7ic4 cu capodopera .res ric%es %eures du duc de "err# (7rele f arte b )ate ale ducelui de "err#),, ilustrat4 de Jean "i Paul de 3i5bour@, pentru unul din 7raii re@elui 9arol.

H5G5 Li(e# (&#

%.-.+. 1ermania
Perioada clasic4 5iNlocie @er5an4 se Bntinde Bntre 22+- "i 2,!&. SBnt repre$entate toate @enurile literare, istoria 7iind repre$entat4 5ai ales de cronici, ca, de exe5plu, $r nica m ndial sa/ n, scris4 de iOe din Rep@o8. Fiecare teritoriu B"i vede Bn7lorind propria istorie "i @enul de :o@lin$i; se 5ultiplic4: Sac%senspie)el sau 7)linda sa/ nil r, de iOe din Rep@o8, Sc%*abenspie)e, sau 7)linda suabil r, de un autor anoni5. Puternic in7luenat de opera lui 9Aretien de TroYes, Jart5ann von <ue .cea 22!--cca 2%2&/ traduce(rec "i Vvain, Bnainte de a co5pune $artea mic, discuie Bntre ini54 "i corp asupra veritabilei naturi a dra@ostei, iar 5ai tBr$iu Sracul :enri, povestirea eroic4 a unui cavaler vindecat de lepr4 datorit4 purit4ii "i 7idelit4ii unei tinere care Bl iube"te. #pera care pre$int4 cel 5ai bine peripeiile din epopeea de curte se datorea$4 luiPol7ra5 von scAenbacA .cea 22+&-cca 2%%&/, care co5pune Parsifal. Te5a central4 este c4utarea Craal-ului "i trans7or5area pro7und4 su7erit4 de erou de-a lun@ul c4ut4rilor sale. 3a Bnceputul secolului al Ll((-lea, Cott7ried von Strasbour@ adau@4 accente de noblee ro5anului de curte prin versiunea sa co5plet4 a pove"tii lui .ristan
' . O

Zi Iseut. (n povestea deNa cunoscut4, el con7er4 dra@ostei o nou4 di5ensiune, 5ult 5ai pro7und4. #s8ald von PolOenstein reia 7or5a "i stilul lui Cott7ried din Strasbour@ Bn ale sale 2ln)eri din dra) ste. 9ea 5ai i5portant4 epopee eroic4 a epocii este $ntecul Aibelun)il r, co5pus4 de un autor anoni5 la Bnceputul secolului al Ll((-lea. 3ucrarea co5port4 5ai 5ulte cicluri, le@ate Bntre ele prin exaltarea virtuilor proprii cavalerilor: ?e)enda M Si)fried, $ntecul lui Si)urd, !eclinul "ur)un3il r "i Bn7rBn@erea acestora de c4tre <tilla la Bnceputul secolului al Hl-lea. Cenul eroic este repre$en-

tat "i de $ntecul lui 1iidnm, co5pus Bn Nurul anului 2%'&, probabil Bn Bavaria, consacrat episoadelor c4ut4rii unei tinere 7ete. Poe$ia liric4 este ilustrat4 de Minnesan), @en care 7olose"te lied,ul, suit4 de stro7e re@ulate, sau lai,ul, co5pus din versuri nere@ulate. Minnesan) este un cBntec veritabil, conceput pentru a 7i aco5paniat la al4ut4, ale c4rui te5e de inspiraie sBnt codi7icate. l aduce Bn scen4 un personaN de condiie 5odest4, un "erb cel 5ai adesea, Bndr4@ostit de o doa5n4 care-i este inaccesibil4.
PRINCIPALII ;INNESANGERI

9ei 5ai 7ai5o"i arti"ti aiMinnesan),ului sBnt: DDiet5ar von <ist, spre 5iNlocul secolului al LJ-lea, introduce senti5entul naturii; DJart5an von <u e .cea 22!--cca 2%2&/ co5pune cBntul crucia delor "i introduce Bn scrierile sale o dra@oste non-platonic4; D Po (7ra5 von scAenbacA .cea 22+&-cca 22%&/, i5pre@nat de vi$iunea cre"tin4 a cuplului, bla5ea$4 excesele a5orului curtean "i aprob4 c4 s4toria dorit4 de Du5ne$eu; DPalter von Ho@el8eide .F-cca 2%%1/. Servitor la curtea 5ai 5ultor prini, c4l4tor neobosit, el introduce Bn Minnesan), Bn aceea"i epoc4 cu Pol7ra5 von scAenbacA, :dra@ostea de Noas4 condiie;, re7u$Bnd idealis5ul irealist. Bnspre s7Br"itul vieii, opera sa se Bndreapt4 spre @enul @no5ic; D)eidAard von ReuentAal .cea 221&-cca 2%-&/, 7oarte apropiat de natur4, se inspir4 din ciclul anoti5purilor "i calendarul 5uncilor a@ricole; D TannAaiiser, care a tr4it Bn pri5a Nu54tate a secolului al Ll((-lea, este autorul ?e)endei lui .ann%aiiser, care i-a adus "i nu5ele. Poe$ia pro7an4 de curte nu este sin@ura 7or54 de expri5are, Bn secolul al LlH-lea se de$volt4 o literatur4 5istic4, ba$at4 pe contactul direct cu Du5ne$eu, prin inter5ediul experienelor personale. Do5inicanul cOAart .2%!&-2,%+/ repre$int4 la Paris aceast4 5anier4 de a si5i divinul. <cu$at de ere$ie, el a trecut de 5ai 5ulte ori prin 7aa tribunalelor ecle$iastice, o parte din doctrina sa 7iind conda5nat4. l poate 7i considerat drept p4rinte al dev ti m derna. =istica personal4 este reluat4 "i ap4rat4 de J. Suso .2%*--2,!!/, autor al $rii mici a nelepciunii eterne, Bn care, pentru a 7i 5ai convin@4tor, el B5pru5ut4 7i@urile de stil din Minnesan). Se al4tur4 ast7el curentului @no5ic al acestui @en, adic4 5o5entului Bn care inspiraia devine 5ai didactic4 "i 5ai satiric4. =area 7i@ur4 5istic4 a secolului al LlH-lea este Bri@itte de Suedia .2,&,-2, +,/, care se a7l4 la ori@inea ordinului S7Bntului Salvator sau Bri@ittinelor.
9H<

@7B"iat4 de durere din cau$a certurilor violente de la curtea din <vi@non, ea 5oare cu cinci ani Bnainte de a i$bucni 5area scAis54 a #ccidentului, care va ri cre"tin4tatea Bn dou4.

%.-.%. Drana
Bn ti5p ce Bn Cer5ania triu57a poe$ia de curte, sub 7or5a Minnesan), literatura 7rance$4 descoper4 un nou )Pu,fabliau .7abula/, ba$at4 pe realis5 "i co5ic. <ceast4 povestire pro7an4 apare Bn 5o5entul Bn care 5isterele sacre evoluea$4 spre veritabile piese de teatru, ca de exe5plu 7oarte popularele Nocuri: ;eii d'4dam (; cul lui4dam) 0i;eu de Saint,Aic las (; cul Sfntului Aic lae). Ro5anul atin@e o anu5it4 5aturitate cu R man de la R se (R manul .ran, dafirului), co5pus de Cuillau5e de 3orris Bntre 2%%- "i 2%,&. l este reluat "i a5pli7icat de Jean de =eun@ la s7Br"itul aceluia"i secol. roul, a7lat Bntr-o @r4din4 5inunat4, Bncearc4 s4 pun4 st4pBnire pe un tranda7ir BnconNurat de 7i@uri ale@orice: :pericolul;, :bBr7a;, :ru"inea;, :@elo$ia;. Bn secolul al LlH-lea, Cuillau5e de =acAaut aduce accente de noblee baladelor sale. 9unoa"te un succes deosebit cu?ivre des $ent ballades ($artea cel r sut de balade), ap4rut4 la s7Br"itul secolului. Te5a este cea a patru seniori a7lai Bn captivitate Bn cursul celei de-a doua cruciade. DiscutBnd pe te5a credinei "i a loialit4ii Bn dra@oste, ei Bncearc4 s4-"i Bndulceasc4 detenia. Te5a cruciatului Bl inspir4 "i pe Ceo77roY de HilleAardouin, unul dintre pri5ii care au redactat sub 7or5a unei cronici, :ist ire de la c n+uete de $ ns, tantin ple (Ist rie a cuceririi $ nstantin p lelui), ba$at4 pe experiena personal4, dobBndit4 Bn ti5pul celei de-a patra cruciade. Sene"alul Jean de Joinville, co5panion apropiat al re@elui 3udovic (L, scrie:ist ire de Saint,? uis (Ist ria lui ?ud vic cel Sfnt), a5estecBnd 5o5ente din viaa suveranului cu 5o5ente din propria autobio@ra7ie.

%.-.,. Italia
(talia ur5ea$4 "coala 7rance$4 Bn ceea ce prive"te baladele "i rondelurile, dar la curtea siciliana de la Paler5o a B5p4ratului Frederic (( apare un nou @en poetic, sonetul, ce va cunoa"te o ascensiune 7ul@er4toare Bn literatur4, Bn 5o5entul Bn care curtea va p4r4si Sicilia, 5i"carea literar4 se deplasea$4 spre (talia septentrional4, Bolo@na devenind centrul :dulcelui stil nou; (d lce stil nu v ), ilustrat de Cuittone din <re$$o, Cuido din Pistoia, Cuido 9avalcanti. <cest stil de$volt4 o poe$ie de dra@oste savant4, puternic i5pre@nat4 de 7iloso7ie. Bn7lorirea 5telectual4 care se de$volt4 Bn Bntrea@a Toscan4 se Bnsu7lee"te printr-o cule@ere anoni54 de traduceri latine sau 7rance$e, sub titlul de A vellin sau $ent n velle. In loc special Bl ocup4 Dante <li@Aieri .cea 2%!--2,%2/, cel 5ai 5are poet 7lorentin al epocii, a c4rui surs4 de inspiraie principal4 este dra@ostea

pierdut4 pentru Beatrice, 5oart4 Bn 2%*&, la %' de ani. 9et4ean activ, Dante se situea$4 pe o po$iie 7er54 B5potriva papei Boni7aciu H(((. Bn cele din urina papa Bl exilea$4, apoi Bl conda5n4 la 5oarte Bn contu5acie. xilat la Herona apoi la Ravenna, Dante B"i s7Br"e"te $ilele Bn 2,%2. Poetul B"i B5parte opera Bntre latin4 "i italian4, li5bi care i se par cele 5ai potrivite pentru arta sa. Bn latin4 redactea$4 5ai 5ulte opere, ca: !e vul)ari el +uentia, consacrat4 li5baNului, !e m narc%ia, dedicat4 do5inaiei universale,(pistulae (Scris ri) 0i(c%)ae (()l )e), Puaesti de a+ua et terra, eseu asupra valorii si5bolice a p45Bntului "i apei. #pera sa Bn italian4 este dedicat4 dra@ostei "i 7iloso7ici.[a vita nu vaexpri54 dra@ostea sa de tineree, dBndu-i noua 7or4 a ne5uririi. Puternic in7luenat de platonis5, co5puneGG can3 niere, ansa5blu de poe5e BncAinate 7ru5osului Bn toate 7or5ele sale. 9ea 5ai celebr4 oper4 r45Bne ns !ivin a $ mmedia, care-i ocup4 Bntrea@a via4. ste o c4l4torie Bn trei p4ri,Infern .(n7ernul/,2ur)at ri .Pur@atoriul/ "i 2aradis .Paradisul/, destinat4 a-i asi@ura poetului salvarea. Dante este @Aidat de poetul Her@ilius, dar "i de Beatrice, si5bol al @raiei divine. Ilti5a etap4 este traversarea :celor nou4 ceruri; "i conte5plarea lui Du5ne$eu. 3a o Nu54tate de secol dup4 5oartea sa, Bn 2,+,, Florena, recunoscBnd @eniul 7iului s4u, creea$4 pri5a catedr4 pentru explicarea operelor lui Dante, catedr4 Bncredinat4 lui Boccaccio. Francesco Petrarca .2,&'-2,+'/, 5e5bru al bisericii, B"i petrece o parte a existenei Bn serviciul prelailor, Bn special al cardinalului de 9olonna, care-2 duce la curtea ponti7ical4 de la <vi@non, unde B"i BntBlne"te 5u$a, pe 3aura. Reia "i a5pli7ic4 7or5a sonetului, dar se consacr4 "i epopeii, dialo@ului "i tratatului de istorie. Craie acestor @enuri 5ultiple, el readuce la loc de onoare operele lui 9icero "i ale S7Bntului <u@ustin. Principalele opere ale lui Petraivu pot 7i clasate Bn 7uncie de li5ba 7olosit4, latina sau italiana, ca "i de @enul literar de$voltat. Scrierile 7iloso7ice snt!e c ntemplu mundi (<>C=,<>C>),!e vita s litaria .2,'!-2,-'/ "i !e remediis utris+uef rtunae .2,!&-2,!!/. #perele poetice scrise Bn latin4 sBnt: (cl )ae, (pistulae metricae, 4frica, Bn onoarea lui Scipio <7ricanul. Poe$ia scris4 Bn italian4 cuprinde nu5eroase cule@eri\Itri mfi cBnt4 @loria, dra@ostea, 5oartea, eternitatea, Rerum vul)arium fra)ment a, care conine 5ai 5ult de ,&& de sonete, %* can3 ni, balade "i 5adri@aluri. Prieten al lui Petrarca,C i ovanni Boccaccio .2,2,-2,+-/, puternic in7luenat de cultura antic4, se consacr4 studiului operelor lui Dante "i al autorilor @reci ai anticAit4ii. Traduce pe Jo5er Bn latin4 "i redactea$4 5ita di !anii (5iaa lui !ante). Bn poe5ul s4u Diammetta cBnt4 dra@ostea, inspirBndu-se Bn
9HH

eea ce prive"te 7or5a de la Petrarca. Cloria lui Boccaccio se datorea$4 public4rii pecamer n,u\ui, cule@ere de o sut4 de nuvele povestite de un @rup de doa5ne i seniori. Pre@4tind u5anis5ul prin interesul s4u pentru anticAitate, Boccaccio scrieW casibus vir rum illustrium 0i!e claris mulieribus, consacrate b4rbailor si 7e5eilor celebre, ca "i o @enealo@ie a $eilor Bn !e )eneal )iis de rum )en, tilium, 3iteratura 5istic4 italian4 are la ba$4 vi$iunile personale relatate de 9 a t e -r i n a d i n Siena .2,'+-2,1&/, 5e5br4 a ordinului 7e5inin do5inican, presti@iul s4u este atBt de 5are, BncBt ea Noac4 un rol i5portant Bn revenirea papei de la <vi@non la Ro5a. ste canoni$at4 Bn 2'!2. Se situea$4 pe linia unei 5istici noi, ba$at4 pe raporturile directe ale credinciosului cu Du5ne$eu, trecBnd, la nevoie, peste ierarAia bisericeasc4. Prin vi$iunile sale 5istice "i rolul s4u personal, ea descAide calea spre dev ti m derna.
c

H5M5 ;&[i%
)a"terea universit4ii de la Paris, apoi a cole@iului creat de Sorbon antrenea$4 de$voltarea 5u$icii, predat4 Bn acela"i ciclu ca "i 5ate5aticile. ?coala de 5u$ic4 de la catedrala )otre-Da5e din Paris aduce inovaii i5portante, ca introducerea Bn litur@Aie de rit5uri "i instru5ente noi, de percuie, ca tobele "i ta5burinele. 9Bntecul ocup4 un loc tot 5ai i5portant Bn sluNbe, iar 3eonius, pri5ul director al "colii, co5pune unMa)ni liber r)ani, consacrat cBntecului litur@ic pe dou4 voci. <pare un cBntec nou, sub 7or5a 5otetu5i, Bn care 7iecare voce ur5ea$4 un text "i un rit5 care-i sBnt proprii. # dat4 cu rondelurile lui <da5 din Jalle, la s7ir"itul secolului al Ll((-lea 7rance$ se situea$4 Bnceputurile co5punerii de cBntece pro7ane, care se r4spBndesc dup4 2,%& prin 5i"carea <rs nova, repre$entat4 "i Bn (talia. 4rs n va se ba$ea$4 pe un ansa5blu de dansuri 7oarte rit5ate, aco5paniate de cBntece pe o sin@ur4 voce. Custul publicului pentruWrs Qo 8 este atBt de 5are, BncBt biserica intervine, inter$icBnd 7olosirea Bn cere5oniile litur@ice. Principalul pro5otor al 4rs n vei este Cuillau5e de =acAaut .2,&&-cca 2,++/, poet, 5u$ician "i canonic de Rei5s. <7lat 5ult4 vre5e Bn serviciul re@elui Boe5iei, loan de 3uxe5bur@, redactea$4 Bn aceast4 perioad4 nu5eroase opere: ?e-u)ement du r i de "e%ai)ne .cea 2,'!/, ?a D nteinne am ureuse .2,!&-2,!%/ 0i2rise d'4le/andrie .2,+&-2,+2/. #pera sa, cunoscut4 prin inter5ediul unor 5anuscrise din secolele L(H-LH, dovede"te o in7luen4 extre5 de puternic4 exercitat4 asupra autorului de c4tre R man de la R se. 9reaiile sale 5u$icale cuprind rondouri, 5otete "i o litur@Aie Poli7onic4. l este le@4tura vie Bntre trubaduri "i 4rs n va. =isa pe patru voci est e pri5a 5is4 poli7onic4 conceput4 ca un Bntre@, 5arcat4 de @riNa pentru jrdine "i si5etrie.

H5O5 Bi$e#i%
Bn ti5pul ponti7icatului lui (nnoceniu ((( .l 2*1-2%2!/, in7luena biserici; asupra prinilor te5porali atin@e apo@eul. Dorind s4 re7or5e$e biserica, papa reune"te Bn 2%2- la 3aterano un al patrulea conciliu. Din 5ultele deci$ii luate aici, unele au o se5ni7icaie universal4: D este stabilit4 do@5a transsubstaniunii, adic4, Bn ti5pul celebr4rii litur@Aiei pBinea "i vinul devin carnea "i sBn@ele lui Jristos; D con7esiunea auricular4 este obli@atorie cel puin o dat4 pe an, la Pa"te; 87rice credinci s, femeie sau brbat, trebuie s,0i mrturi, seasc pcatele pre tului dat pe an. 2e msura mi-l acel r sale, trebuie s,0i ndeplineasc cu )ri- penitena care i este impusF el trebuie s primeasc, cel puin la 2a0te, (uc%aristia. !ac nu, i este inter3is s intre n biseric 0i este privat de dreptul de nm rmntare cre0tineasc dup m artea sa. 4cest decret va fi publicat n t ate bisericile, pentru a fi cun scut de t at lumea &. <l patrulea conciliu de la 3aterano: 2%2-, citat de 9Aeli5. : :ist ire reli)ieuse de l '7ccident medieval, <. 9ollin. D ni5eni nu are dreptul s4 i5pun4 bunurile bisericii 74r4 acordul ponti7ical; D o suprave@Aere 5ai strict4 a ortodoxiei Bn ceea ce prive"te 5oravurile clericilor "i Bn scoptil prevenirii ere$iilor; D or@ani$area de noi ordine se 7ace Bn 7uncie de re@ulile aprobate de pap4. <cest ulti5 punct vi$ea$4 Bn special cele dou4 5ari ordine care au ap4rut la s7Br"itul secolului al LJ-lea, do5inican "i 7ranciscan. Do5in@o de C u $ 5 a n sau S7Bntul Do5inic .cea 22+&-2%%2/, ori@inar din 9astilia, este con7runtat cu proble5a ere$iei Bn sud-vestul Franei. Parti$an al 54surilor blBnde, Do5inic co5bate ereticii prin predic4, Bn ur5a c4l4toriei episcopului s4u Bn Frana Bn 2%&,, el este Bn 54sur4 s4 considere i5portana 5i"c4rii catarice, "i 7ondea$4 la Prouille un centru 5isionar, care va constitui ori@inea ordinului do5inican al c4rui s7Bnt patron este. Do5inicanii trebuie s4 duc4 o via4 ascetic4, s4 tr4iasc4 din cer"etorie "i s4 se deplase$e din 54n4stire Bn 54n4stire pentru a predica. Structurile 7ixe ale ordinului sBnt adoptate Bn 2%2!, cu aprobarea noului pap4 Jonorius (((, re@ula ur54rit4 7iind cea a S7Bntului <u@ustin. Plasai sub tutel4 episcopal4, predicatorii insist4 asupra necesit4ii Bntoarcerii la s4r4cia lui Jristos Bn scopul apropierii de popor "i a und evan@Aeli$4ri Bn pro7un$i5e. Pri5ele dou4 reuniuni @enerale ale Frailor Predicatori sau Do5inicani au avut loc la Bolo@na, Bn 2%%& "i 2%%2, pre$idate de S7Bntul Do5inic.
!+&

S7Bntul Francisc din < s si si .221%-2%%!/ este 7iul unui ne@ustor bo@at, Pietro di Bernardone. pup4 o tineree str4lucit4, Bn ur5a unei vi$iuni, se dedic4 solitudinii "i ru@4ciunii. Dup4 un pelerinaN la Ro5a ca cer"etor, B"i p4r4se"te toate bunurile "i Bncepe reconstruirea cu propriile sale 5Bini a bisericii Saint-Da5ien. predicator laic, este BnconNurat de cBiva discipoli, c4rora Bn 2%&* le d4 o pri54 re@ul4, aprobat4 de (nnoceniu ^((, dar care nu s-a p4strat. # nobil4 doa5n4 din <ssisi, S7Bnta 9lara, prieten4 din tineree a lui Francisc, 7ondea$4 un ordin 7e5inin, inspirat din acelea"i principii. In al treilea ordin se creea$4 pentru cei care nu vor s4-"i abandone$e casele sau 7a5iliile, Bn 2%%,, Jonorius (((, de 7rica devierilor Aeterodoxe, i5pune S7Bntului Francisc redactarea unei noi re@uli. =ai tBr$iu, S7Bntul Francisc se retra@e la <re$$o, unde pri5e"te la 2' septe5brie 2%%' sti@5atele, adic4 apariia pl4@ilor lui
. , : 2 , 2 & Ciotto .cea 2%!+-2,,+/.

Jnstos pe propriul sau corp. Sfntul DraE is d,4ssise =oare la Portioncule, Bn <ssisi, unde se instalea$4 primmd sti)matele. pri5a co5unitate a Frailor =inori sau Franciscani, la , octo5brie 2%%!. 9ardinalul Ju@olin, care a 7avori$at ordinul, devine papa Cri@ore (L, pri5a sa 54sur4 7iind de a-2 canoni$a pe Francisc la 2! iulie 2%%1. 3a 5oartea sa, Francisc las4 pentru 7raii s4i un $anti+ue des creatures "i un .estament, Bn care le rea5inte"te c4 datoria lor esenial4 este de a p4stori Bn s4r4cie. 9ele dou4 re@uli 7unda5entale ale 7railor 7ranciscani sBnt re7u$ul absolut de c4tre individ sau co5unitate a oric4rei 7or5e de proprietate "i obedien4 absolut4. Franciscanul trebuie s4 tr4iasc4 din 5unca 5Binilor sale, s4 se deplase$e pentru a-2 prea54ri pe Du5ne$eu "i s4 nu recur@4 la a cer"i decBt Bn ca$ de 7or4 5aNor4. S7Bntul Francisc propov4duie"te elanul de sinceritate c4tre Du5ne$eu, accesibil su7letelor si5ple, lipsite de o 7or5aie teolo@ic4. 3a Bnceputul secolului al LlH-lea, situaia papalit4ii era destul de 7ra@il4. Dorina insu7lat4 de papa (nnoceniu ((( de a con7eri Bisericii un loc Bn te5poralul Prinilor va deter5ina con7licte cu ace"tia din ur54. 9earta cea 5ai violent4 Bl jpune pe re@ele Franei, PAilippe (H cel Fru5os .2%1--2,2'/, papei Boni7ac iu H((( .2%*'-2,&,/ "i cul5inea$4 cu atentatul de la <na@ni, unde tri5isul re @elui, PAilippe de )o@aret, Bncearc4 Bn $adar s4 obin4 abdicarea ponti7ului. 9le5ent H .2,&--2,2'/, 7ost arAiepiscop de Bordeaux, datorit4 insecurit4ii ro5ane, 5ut4 scaunul ponti7ical la <vi@non. Pentru el era vorba de o re"edin4 de 5o5ent, care va dura Bns4 aproape +& de ani. Papa Cri@ore L( este cel care

readuce papalitatea la Ro5a, la 2+ ianuarie 2,++. Bn anul 2,+1 sBnt ale"i la intervale scurte doi papi, Irban H(, susinut de italieni, "i 9le5ent H((, de cardinalii 7rance$i. Pri5ul B"i are scaunul la Ro5a, iar al doilea se Bntoarce la <vi@non. ste 5area scAis54 a #ccidentului, care divi$ea$4 uropa Bntre cele doua autorit4i papale. Fiecare pap4 B"i exco5unic4 concurentul "i Bl acu$4 de ere$ie. Dra5a se prelun@e"te pBn\ Bn 2,1*, cBnd 5oartea lui Irban H( las4 s4 se Bntrevad4 o posibil4 soluie, devenit4 rapid caduc4 prin ale@erea succesorului acestuia, Boni7aciu (L. 3a <vi@non, lui 9le5ent H(( Bi succede, Bn 2,*', Benedict L(((. Papa ro5an este susinut de (talia de )ord, de 5aNoritatea (5periului @er5an "i de <n@lia. Ponti7ul de la <vi@non bene7icia$4 de spriNinul Franei, Scoiei, re@atului )eapolelui, 9astiliei, Dane5arcei, )orve@iei. Pentru re@larea con7lictului "i reuni7icarea cre"tin4t4ii, condus4 Bntre 2'&* "i 2'2- si5ultan de trei papi, loan LL(((, Cri@ore L((, Benedict L(((, destituii "i apoi Bnlocuii de cardinalul #don 9olonna, sub nu5ele de =artin H, a 7ost necesar4 reuniunea a dou4 concilii: unul la Eonstan$ .2'2'-2'2+/, "i cel4lalt la Basel .2',2-2''*/. 9onciliul de la Basel este 5arcat din nou de destituirea lui u@eniu (H, succesorul lui =artin H "i de scurta carier4 a ducelui de Savoia, devenit anti-papa Felix H. <utoritatea ponti7ical4 este restabilit4 BncepBnd cu 2''*. 9ri$ele interne ale ierarAiei ecle$iastice sBnt dublate de i$bucnirea uni 5i"c4ri eretice, Bn secolul al Ll-lea, :patarinii; din =ilano se revolt4 B5potriN clerului episcopal nobiliar, Bl acu$4 de si5onie2 "i doresc revenirea la 5odest Bisericii pri5itive, Bn secolul al LJ-lea, catarii .:purii;/ se r4spBndesc Bn (tal septentrional4, Bn Provence "i 3an@uedoc. ReluBnd te5ele 5aniAeis5ului,0 v4d opunBndu-se Bn Inivers Binele "i R4ul, dou4 principii e@ale "i esenia a7late Bn lupt4 constant4. Biserica, tr4ind Bn corupie "i bo@4ie, este o Bncarna a R4ului care trebuie Bnl4turat. 9atarii se or@ani$ea$4 Bn co5unit4i, ei re7u$i sacra5entele Bisericii. Bote$ul este Bnlocuit de si5pla punere a 5Binilor preotul pe credincios Bn ti5pul c ns lamentum,ulm. Pierre Haldes, care d4 nu5ele unei noi ere$ii, creea$4 la 3Yon Bn 22+&V asociaie nu5it4 :S4racii din 3Yon;, care renun4 la bunurile avute Bn posesiei exalt4 idealul s4r4ciei "i cer"etoriei. Se r4spBnde"te Bn DaupAine, Provence, PiV 5ont "i 3o5bardia. 3upta Bntreprins4 de Biseric4 B5potriva ere$iilor se concreti$ea$4 prin crur ciada contra albi@en$ilor, catarilor, bene7iciind de spriNinul nobili5ii din nordul Franei, Bn 7runte cu Bnsu"i re@ele, 3udovic H(((. Biserica 7olose"te activ "i (ncAi$iia, servit4 de ordinul do5inican, care renun4 la convin@erea prin predic4. =area ciu54 din #ccident, care devastea$4 uropa Bntre 2,'1 "i 2,-&, reducBnd populaia ca5 cu un s7ert, provoac4 apariia 5i"c4rilor 5ilenariste, care anun4 s7Br"itul lu5ii "i pre$int4 cala5itatea ca o pedeaps4 divin4 pentru
;Si5onia este tra7icul cu lucruri considerate de biseric4 a 7i s7inte "i se pedepse"te prin exco5unicare .n. tr./.

cre"tini "i Biserica lor pervertit4. SBnt reluate criticile lui JoacAi5 de Flore .cea <,&-2%&%/ contra Bisericii. Bn secolul al LlH-lea, ere$iile iau o tent4 5ai naional4, Bn care punerea Bn cau$4 a ierarAiei ecle$iastice este Bnsoit4 de contestaii privind autoritatea i5perial4, a"a cu5 s-a BntB5plat Bn Boe5ia. Principala 7or54 este Ausis5ul, doctrin4 a lui Jan Jus .2,!*-2'2-/, conda5nat "i ars pe ru@ de c4tre conciliul de la Wonstan$ din 2'2-, datorit4 ader4rii sale la te$ele lui PYcli77, Bn special la cea a conda5n4rii indul@enelor. JoAn PYcli77 .cea 2,%&-2,1'/, doctor Bn teolo@ie, pro7esor la #x7ord, este adeptul Bntoarcerii \a. sacra pa)ina. Hiaa credinciosului trebuie s4 se ba$e$e pe Biblie "i nu pe ce stabile"te Biserica, Bn ti5pul 5arii scAis5e, el a cre$ut cAiar c4 Biserica se poate dispensa de papalitate. Doctrina sa a 7ost conda5nat4 la Eonstan$.

III5 A;ERICA PRECOLU;BIANA J595 I*:e#i&' [(e%

Spre 5iNlocul secolului al Ll((-lea, tribul a$tec )aAua renun4 la viaa no5ad4, "i se instalea$4 pe 5alurile lacului Texcoco. B"i creea$4 rapid un stat 5ilitar bine or@ani$at, care se i5pune triburilor vecine, Bn 2,%' se pun ba$ele capitalei a$tece, TenocAtitlan, ora"ul-insul4, le@at de 5alurile lacului prin di@uri a5ovibile. Cuvernarea este Bncredinat4 unui B5p4rat ales din 7a5ilia i5perial4, cu aprobarea clerului superior "i a 5arilor de5nitari de la curte. <$tecii 7olosesc drept scriere picto@ra5ele, a c4ror valoare este 5odi7icat4 cBteodat4 7onetic. 9alculul este cunoscut, dar 5ai puin elaborat ca cel 7olosit de 5aYa"i. Reli@ia a$tec4 se caracteri$ea$4 prin cultele dedicate nu5ero"ilor $ei sau $eie, ca Juit$ilopotcAli, $eu al r4$boiului, fuet$alcoatl, $eu paci7icator "i civili$ator, Tla$olteotl, 5a54 a $eului poru5bului "i LocAiMuet$al, $ei4 a 7ecundit4ii. 9onvin"i c4 soarele nu poate tr4i 74r4 sacri7icii u5ane, a$tecii i5puneau vasa-Kilor, pe lBn@4 plata tributului, "i livrarea de victi5e pentru sacri7icii, Bn ca$ul Bn care victi5ele lipsesc, ei recur@ la LoxiYaoYotl, :r4$boiul Bn7lorit;, al c4rui scop era de a prinde adversarul viu, pentru a-2 aduce drept Nert74 pe altarul $eilor. <rta a$tec4 se 5ani7est4 Bn special prin pira5idele-te5ple ridicate la TenocAutlan "i prin i5portana acordat4 Bn decoraie repre$ent4rilor 7unerare, cranii, Abii, atribuite lui 9oatlicue, $eia 5orii, "i care traduc perpetua an@oas4 escatolo@ic4 a a$tecilor.

2%+

S 9`(I) < SPR I=<)(S=

I5 EVOLU1IA ARTELOR 9595_Po$(-.o(i%&'F

Han YcO .+-2''2/. Deci ara cancelarului R lin. 3ucrare pe le5n.

Dup4 2,-& se de$volt4 o nou4 7or54 de art4, tradiional nu5it4 :post-@otic;. <cest stil nou va supravieui Bn <n@lia pBn\ Bn secolul LL, dar se va trans7or5a Bn (talia sub in7luena Bnceputurilor Rena"terii. (n Cer5ania, constructorii de catedrale se deta"ea$4 de in7luena 7rance$4, pentru a reveni la biserica-Aal4, la care doar pereii exteriori sBnt prev4$ui cu 7erestre. Privirea este atras4 de bolta Bn 7or54 de stea care decorea$4 pla7onul. Transeptul dispare "i navele au un acoperi" Bn 7or54 de cort. (5portana acordat4 7erestrelor "i lu5inii Bn @oticul tradiional Bi deter5in4 pe arAitecii en@le$i s4 acorde o atenie particular4 cercevelelor, concepute ca spaii decorative independente. Se de$volt4 un stil arcuit, ale c4rui 5otive 7avorite sBnt bulbii "i cercurile. Secolul al LH-lea este 5arcat Bn <n@lia prin de$voltarea unui stil rectiliniu, nu5it cBteodat4 perpendicular. 3iniile ori$ontale "i verticale ale edi7iciului sBnt puse Bn relie7 atBt la exterior, cBt "i la interior, iar aspectul @eneral al ansa5blului evoc4 pe acela a unui 8)rill&. <bordarea sever4 este co5pensat4 de o orna5entaie bo@at4 a arcelor "i a stBlpilor de susinere.

95H5 S%&':(&#
3ocul tot 5ai i5portant ocupat de bur@Ae$ie Bn econo5ie "i Bn viaa politica Bn secolul al LH-lea antrenea$4 o 5odi7icare Bn ale@erea 5odelelor artistice. =oda este cea realist4, cu scene inti5e din viaa lui Jristos "i a FecioareiPrintr-o 5unc4 deosebit de 5inuioas4 artistul red4 pliurile ve"5intelor "i 5i"9HN

sto7elor. 9oborBnd Bn cascad4, ve"5intele rotunNesc siluetele, dBndu-le itiai 5ult4 @in@4"ie, Bn acest sens, a5inti5 arAetipul Bn lut "i le5n al :7ru5oaselor 5adone;, 7ecioare-copii, delicate, cu Jristos Bn brae "i B5br4cate Bn ve"5inte drapate Bntr-o 5anier4 asi5etric4. Tot Bn aceast4 ep c,piet devine te5a 7avorit4 a arti"tilor. <ceast4 vi$iune an@elic4 de la Bnceputurile secolului al LH-lea se trans7or54 radical dup4 2',&, o dat4 cu apariia stilului coluros: pliurile suple se 7rBn@, se spar@, Bns4"i expresia personaNului se scAi5b4, ea devenind 5ai Bndep4rtat4 "i cBteodat4 5ai dur4, datorit4 siluetei care este tot 5ai ascetic4, Bntre 2'!& "i 2'1&, acest stil sculptural va ceda locul unui nou stil - al :liniei lun@i;. <nsa5blul plisat al ve"55tului r45Bne 7rBnt, dar B"i 7ac apariia pliurile verticale "i contururile laterale.

95J5 Pi%(&#
voluia acesteia ur54re"te cele trei 7a$e succesive ale sculpturii. Suporturile cele 5ai curente sBnt panourile din spatele altarului. =iniatura cunoa"te Bnc4 un succes deosebit. Dup4 o pri54 perioad4 dedicat4 inti5ului, delicateei, arta pictural4 B"i re@4se"te sensul Bn observarea exact4 a detaliului savant studiat "i recopiat. Dup4 2'-&, pictura cap4t4 o anu5it4 tensiune, culorile su5bre devenind violent BoscA. Infernul. contrastante. <proxi5ativ 2-2&. =adrid, DevansBndu-"i epoca prin =u$eul Prado. arta unui portret veritabil, prin "tiina co5po$iiei "i prin inovaiile teAnice .7olosirea uleiului ca liant/, 7raii Han YcO do5in4 arta pri5ei Nu54t4i a secolului al LH-lea. #pera lor esenial4 r45Bne panoul catedralei din C\nd, pictat Bntre 2'%! "i 2',%: peisaNul nu5ai constituie un si5plu accesoriu de decor, tr4s4turile individuali$ate ale 5odelelor ani54 personaNele 7i@urate. 3a s7Br"itul secolului al LH-lea, JieronY5us BoscA .cea 2'-&-2-2!/ deter5in4 evoluia picturii spre o lu5e a i5a@inarului, dincolo de sensibilitate "i raiune. l creea$4 un univers 7antas5a@oric, populat cu creaturi a7late la intersecia u5anului cu ve@etalul. Principalele sale opere, $ ra, bia nebunil r, 5indecarea nebuniei, 1rdina deli, dil r, vor constitui surse directe de inspiraie pentru
:W- .. , , . f , t,

arti"tii secolului LL.

95L5 A#(e'e .# Wi%e

Cravura pe le5n se de$volt4 la s7Br"itul secolului al LH-lea Bn <n@lia, Bn scopul de a per5ite celor 5ai 5ode"ti accesul la portretele Fecioarei "i al lui Jristos. Prin @ravur4 se reproduce un desen pe ABrtie de pe o plac4 de le5n pe care s-a @ravat 5ai BntBi ne@ativul acestui desen. Dup4 ce @ravura pe le5n a 7ost te5iinat4, se acoper4 supra7aa pl4cii cu cerneal4 nea@r4, peste care se aplic4 o ABrtie u5ed4. Se obine ast7el i5a@inea. 9el 5ai prodi@ios desenator "i @ravor al epocii a 7ost <lbrecAt Dure r .2'+2-2-%1/, care, dup4 o ucenicie 74cut4 la =icAael Pol@e5ut "i 7raii ScAon@auer, la 9ol5ar, c4l4tore"te Bn (talia. 9o5binBnd inspiraia @otic4 a Cer5aniei cu arta Rena"terii italiene, el se consacr4 @ravurii pe le5n: cele 2- plan"e ale 4p calipsuluiF pe ara54: Sfntul:ier n#mus, $avalerul 0i m artea. Dintre picturile sale 5ai i5portante amintim 4dam 0i (va .2-&1/, $ei patru ap st li .2-%!/.

II5 CADRUL POLITIC TCHINAU

B5p4ratul _on@-3o, care a dobBndit tronul Bn 2'&,, Bnl4turBndu-2 pe nepotul s4u, este considerat al doilea 7ondator al i5periului =in@, ale c4rui ba$e s-au pus Bn 2,!1. (nstalBndu-"i capitala la PeOin ("ei-in)) Bn 2'&*, el respin@e atacurile no5a$ilor venii din =on@olia "i cucere"te pentru un ti5p <nna5ul2. <ta"at vecAii sale capitale, )anOin@, _on@-3o B"i construie"te aici un al doilea 5or5Bnt. Dup4 5oartea sa, B5p4raii =in@ se con7runt4 tot 5ai 5ult cu atacurile triburilor 5on@ole, iar epoca =in@ se stin@e Bn 2!'', Bn 7aa puterii crescBnde a 5anciurienilor. poca =in@ .l,!1-2!''/corespunde tre$irii senti5entului naional cAine$, iar ascensiunea bur@Ae$iei are un rol civili$ator esenial, Bn 5aterie de reli@ie, B5p4raii 7ideli taois5ului, Bl 7avori$ea$4, dar sBnt "i tolerani, l4sBnd s4 p4trund4 isla5is5ul "i cre"tinis5ul. <titudinea 7aa de str4ini se scAi5b4 o dat4 cu Bntoarcerea la un puternic naionalis5 cAine$, care se opune 5on@olilor dinastiei _uan care i-au precedat, dinastia =in@ ur54rind asi5ilarea lor cBt 5ai rapid4.
BoscA. Infernul. Detaliu.

;Hietna5ul .n. tr./.

H595 A#(e'e Ii I(ii!)e'e

Tai Jin. 2escari pe rin. poca =in@. PasAin@ton, Freer @allerY o7 <rt.

Bn nordul 4rii, curtea i5pune un stil arAitectural ba$at pe @enul de Aal4, cu 7aad4 lateral4. <rAitrava este suportat4 de coloane de le5n bo@at sculptate "i pictate. 3e5nul devine un 5aterial tot 5ai des 7olosit. <coperi"ul este 74cut din i@le l4cuite "i pictate Bn culori vii: verde, albastru, @alben. <rAitectura 5onu5ental4 este repre$entat4 de =arele $id, de incinta ora"ului PeOin, de Te5plul 9erului din acela"i ora". Doritori s4 7avori$e$e rena"terea artelor, suveranii =in@ Bn7iinea$4 la curtea lor acade5ii. <rti"tii sBnt reparti$ai Bn unit4i 5ilitare, supu"i unei discipline stricte, ei riscBndu-"i viaa Bn ca$ul Bn care Pen [Aen@-5in. PeisaN datat Bn anul 2--%. operele lor nu erau apreciate.
poca =in@. Paris, =u$eul Cui5et.

<cade5is5ul este caracteristica acestei pri5e perioade, Bn provincia TcAe-Eian@, Tai Pen-TcAin .2,11-2'!%/ 7ondea$4 "coala TcAe. Pictura TcAe reia tradiia peisaNelor, de$voltate de dinastia Son@ din Sud. (novaia const4 Bn teAnica laviului cu cerneal4. #ri@inalitatea pictural4 provine de la "coala Pu, 7ondat4 la Su-TcAeu. a reia ele5entele eseniale din cali@ra7ia _uan, subliniind co5ponentele @ra7ice Bn repre$entarea naturii. =arii pictori =in@ ai "colii Pu sBnt: 9Aen TcAeu .2'%+2-&*/, Tan@ _in .2'+&-2-%'/, Pen TcAen@-=in@ .2'+&-2--*/ "i TcAu-_in@ .cea 2-&&-2--&/. <rtele 5inore ale perioadei =in@ sBnt celebre prin de$voltarea produciei de porelan de 7oarte bun4 calitate. 3a TcAin@-te-TcAen, B5p4ratul instalea$4 o 5anu7actur4 "i suprave@Aea$4 personal calitatea pieselor. Fondul decorului poate 7i albastru de cobalt sau alb, pus Bn eviden4 prin 7olosirea aurului, Bn a7ara 7ondului 5onocro5, se de$volt4 "i porelanul cu e5ail de trei pBn4 la cinci culori. #biectele preioase de la curtea i5perial4 sBnt l4cuite cu ro"u, auriu, "i acoperite cu incrustaii de side7 sau e5ail, atunci cBnd este vorba de obiecte Bn 5etal. Protectori activi ai artelor, B5p4raii =in@ se consacr4 Bn 5od e@al de$volt4rii S7intelor. Toate cuno"tinele de pBn4 atunci au 7ost reunite Bntr-o enor54 enciclopedie, V n),?a,.a,.ien, ter5inat4 Bn 2'&1, "i care cuprindea nu 5ai puin de

22 &*- de volu5e, dintre care nu5ai un s7ert s-a p4strat. a este: ur5ata Bn 2!&* de o alt4 enciclopedie, San,.sai,.u,:u ei, 5ai puin volu5i5oas4decBt precedenta, dar care bene7icia$4 de ilustraie.

H5H5 Fi'o$oWi Ii 'i(e# (&#

Pan@ _an@-=in@ .2'+%-2-%*/ este cel 5ai 5are 7iloso7 al epocii i5periale =in@. 9onsider4 intuiia ca principiu universal al naturii. 9unoa"tere U. "i aciunea trebuie s4 concorde Bn cadrul unei ar5onii ideale, Bn 7uncie de pri5atul intuiiei, Teoria sa se opune con7ucianis5ului "i budis5ului. Discipolul s4u, Pan@Een .2'1,-2-'2/, ap4r4 o 7iloso7ic practic4, ba$at4 pe principiul luptei, necesara parvenirii la o societate 74r4 bo@ai "i s4raci. De ase5enea, se ridic4 B5potriva corupiei, a7lat4 Bn plin4 de$voltare la curtea i5perial4 BncepBnd cu 5iNlocul secolului al LH-lea, sub in7luena unor @rupuri de eunuci care instituie o ad5inistraie ce le este devotat4 "i exercit4 un control asupra @uvern4rii " i veniturilor statului. 3iteratura =in@ este 5arcat4 de un 7eno5en dublu: continuarea tradiiei poetice "i de$voltarea ro5anului popular. Ro5anul relatea$4 scurte istorii 7ondate pe a5estecul scenelor realiste cu cele de aventuri. 9ele 5ai celebre sBnt San, Wu ,.c%e Ven,Vi saulst ria cel r trei re)ate de 3o Eouan-TcAoun@, spre 2'&&, "i Si,Ve u .c%i sau $lt rie spre vest de Pou TcAen@-)@en, de la s7Br"itul secolului al LH(-lea. Poe$ia reluat4 de "colile Son@ este 5ai puin ori@inal4. Pictorul Tan@ _in cali@ra7ia$4 pe t4blie poe5e e5oionante.

H5J5 ;&[i%
_uanii creaser4 o dra54 cBntat4, opera, care se de$volt4 Bn continuare Bn epoca =in@. 3iteratura cAine$4 o7er4 istorii senti5entale, dra5e u5ane ro5antice, preluate de Tan@ Sien-Tsu .2--!-2!2+/; lucr4rile sale devin clasice pentru opera cAine$4: 2avili nul bu- ril r, $ele patru vise.

III5 EVOLU1IA GINDIRII

J595 Li(e# (&#
>.<.<. 1ermania
Bn secolul al LH-lea se de$volt4 Bn Bntrea@a urop4 u5anis5ul, ba$at pe studiul scrierilor anticAit4ii "i al redescoperirii personalit4ii u5ane, Bn Cer5ania, Minnesan),\i\ epocii curtenitoare cedea$4 locul unui @en 5ai bur@Ae$ "i

nopular Meister)esan) sau :cBnttcul 5e"ter;. (nterpretat cu aco5pania5W nu$icalK este de7init prin re@uli 7oarte precise: te5a, ale@oric4 sau istoric4, trebW - 7ie edi7icatoare, stro7ele 7iind tranNite Bn @rupuri de trei. =u$ica aco5WaR Datoare are "i ea anu5ite nor5e, iind Bnv4at4 Bn "coli speciali$ate Bn 7or5a Hea l Meistersn)eri sau :5e"teri-cint\rti;. <ceste "coli 7uncionau Bn BavaW <ustria, Saxonia, <lsacia. Pe5n a otine titlul de Meisters[n)er, candidWtul trebuia s4 co5pun4 textul "i 5u$ica 5,ei piese ori@inale. J a n s SacAs .2'*'-2-+-/, aitor a peste o sut4 de piese de teatrus @e Dnspir4 din anticAitate, dar "i din conte5poraneitate, dup4 principiulDastnatE ;el sau ; cul din Marea 1ras. Pta inter5ediul unor scene scurte, satira aduce personaNe din toate cate@oriile sociale: bur@Ae$i, 4rani, preoi etc. #pera Bn pro$4, care reune"teBn 5]dul cel 5ai ar5onios tradiia 5ediev al4 aer5an4 "i u5anis5ul care toc5ai st n4"tea, este \ranul din " emia a, lui 7 Saa$ .cea 2,-&-2'2-/. Bn aceast4 Wvestire 7iloso7ic4, conceput4 sub 7ob5a unui dialo@ Bntre un 4ran v4duv "i 7i@ira ale@oric4 a =orii care i- a luat sWW Saa$ opune dou4 concepii asupraexistnei: cea a libert4ii "i dreptului la 7eri cire pentru o5, "i cea a dispreului lu5ii li4 de =oarte.

>.<.=. Drana
De$voltarea cultului 5arial Bn F5a este Bnsoit4 de 5ultiplicarea 5irW9f lelor "i 5isterelor Bn care Fecioara itervine pentru a salva su7letele a7lat]e pri5eNdie Dup4 2,-& sBnt co5puse;ele 2atru3eci de mirac le de la !ame 3iteratura reli@ioas4 este 5aiat4 de redactarea a"a-nu5itelor ;ei la 2assi n (; curil r 2atimii), pri7lipal4 7iind ?a 2assi n d'4rras (2cEimE din 4rras) oper4 a lui ustacAe =rcade care cuprinde %- &&& de vevsuriiv. descriind eveni5ente de lacrearea linii pBn4 la sacri7iciul lui Jnstos. Teatrul pro7an este repre$entat e "otii, piese Bn care personaNul este bu7onul, de 5oralit4i sau pies75orale "i de 7arse, cea 5ai celebr4 Matre 2at%elin (;upmul 2at%elin), .i5pus4 spre 2'!-. 3iteratura repre$ de 7abule se r4spBnde"te BnBur@undi, cn; uvencel de Jean de Bueil. Poe$iaesterepre$ent t4de uBacAe DescAa5ps .cea 2,'&-2 '&+ +/ "i9Aristine de Pisan .2,!'-P#/. Ilti5a a scrisl$vre de l r 2ai/ ($OEE 2cii) Bn care 7ace o vibrant4 pledoie pentru ter5inarea R4$boiului de W suW\ de aniK 3uptele acestui r4$boi conatuie te5a central4 "i Bn ope ra lui < laii i 9Aartier .2,1--2',,/,repre$enta de ?ivres des Puatre !Emes cel r patru d amne) "i P*dril )tinvectif ($vadril )ul invecttv). este cBntat4 de doi prini, Ren7dK<nNou .2'&*-2'1&/ ?2 9AW rle dK o r l e a n s .l ,*22'!-/. Pri5uBn cartea sa ?ivre du c eur cd'am *. ($artea inimii cuprinse de dra) n), ilustrat4 de pictorul FovnMuet, c 5anier4 cavalereasc4 vinuile arnioase. <l doilea, Bn a sa ?*,Ke de la

($artea nc%is rii) relatea$4 captivitatea lui Bn <n@lia "i disperarea provocata de pierderea pre5atur4 a soiei, totul 7iind accentuat de spectacolul patriei s7B"iate N de luptele dintre ar5a@naci "i bur@un$i. In loc deosebit Bn universul poetic Bl ocup4F ran"ois H i 22 o n .2',22'!,F/, bacalaureat, apoi absolvent al Sorbonnei. Presupus autor al unei cri5e, Hillon este nevoit s4 p4r4seasc4 Parisul Bn 2''-, intrBnd, se pare, Bntr-o vestit4 band4 de cri5inali. 9onda5nat din nou la 5oarte Bn 2'!2, epoc4 Bn care co5pune "allade des pendus ("alada spn3u, rail r), bene7icia$4 de o a5nistiere din partea lui 3udovic L(. Dispare de7initiv din docu5entele vre5ii Bn 2'!,. Poe$ia sa se ba$ea$4 pe realis5ul descriptiv, an@oasa provocat4 de 5oarte, e7e5eritatea dra@ostei "i a pl4cerilor vieii. Bn <n@lia, secolul al LH-lea 5arcAea$4 s7Br"itul perioadei 5iNlocii a literaturii, a c4rei ori@ine coboar4 pBn4 la cucerirea nor5and4 din secolul al Ll-lea. Scriitorii i5it4 5aniera lui 9Aaucer, adaptBnd Bn pro$4 epopei 5ai vecAi sau balade 7oarte populare, ca .%e c%ev# c%ase sau .%e nutbr *n maid. Principalii poei sBnt 3Yd@ate .cea 2,+&-2'-&/,TAo5as Joccleve .cea 2,!1-cca 2'-&/ "iJenrY S co @an .cea 2,!2-2'&+/. )outatea vine 74r4 Bndoial4 din Scoia, unde istoria naional4 "i lupta contra <n@liei constituie te5ele cele 5ai exploatate. Cavin@ Dou@las Bi traduce pe sop "i Her@ilius. Pillia5 Dunbar .cea 2'!&-2-%&/ B"i exercit4 verva satiric4 Bn poe5ele sale ale@orice: (l )iu femeil r, !ansul cel r 0apte pcate m rtale, 4m r terestru 0i am r celest. 9el 5ai in7luenat de apariia u5anis5ului este David 3indsaY .2'*&-2--1/, care Bnvinuie"te curtea re@al4 Bn 2ln)ere adus re)elui .2-%*/ sau clerul: .rista ist rie a n rabilului !avid, dini ar ar%iepisc p de Saint, 4ndre* (<JCI).

J5H5 P!%e:&(&#i'e &* !i$*&'&i

>.=.<. $aractere )enerale
(n sensul restrBns al ter5enului, u5anis5ul este o 7iloso7ic care se consacr4 studiului, p4str4rii "i trans5iterii savante a :u5anit4ilor; clasice, adic4 a operelor scriitorilor anticAit4ii @reco-latine. I5anis5ul ast7el Bneles exist4 din perioada 5edieval4, dar cunoa"te o perioad4 de recul o dat4 cu stabilirea unei scolastici prea le@at4 de 7or54. (n secolele LH-LH(, u5anis5ul porne"te din biblioteci, 5ai ales din cea a Haticanului, 7ondat4 Bn 2'1&, "i care devine unul din 7ocarele de exe@e$4 "i explicare a textelor. <nticii devin autori de re7erin4 - 9icero pentru supleea li5baNului "i ele@ana stilului, Platon pentru lu5ea ideilor. 94utarea unei personalit4i ar5onioase, cu o cultur4 solid4 este te5a do5inant4 a spiritului u5anist.

pornit de la Ro5a, Florena, Ferrara, =antova sau )eapole, u5anis5ul se raspBnde"te Bn uropa prin inter5ediul universit4ilor. Se 5odi7ic4 considerabil 7elul de a percepe lu5ea "i, Bn sBnul acesteia, o5ul. Bn 7aa constituirii re@atelor or@ani$ate "i a Bisericii ierarAi$ate, u5ani"tii reabilitea$4 @Bndirea o5ului, expri5at4 prin 7acultatea de a raiona, prin voina "i prin istoria sa. 9ritica ideilor 5o"tenite prin tradiie, principiul Bnsu"i al Sentinel r, sBnt repuse Bn cau$4 Bn bene7iciul libert4ii de cercetare, al dreptului la critic4 "i al cre4rii unor noi siste5e de @Bndire.

,.%.%. ?iteratura umanist italian

<cade5iile inspirate de 5odelul platonician devin, dup4 2'-&, 7ocare intelectuale active la Florena "i apoi la )eapole. Sub conducerea 7a5iliei =edici, se de$volt4 la Florena un centru dedicat picturii, poe$iei, studiilor neo-platoniciene. 3a )eapole, acade5ia este condus4 de latinistul Ciovanni Pontano. Pri5ii u5ani"ti italieni se recrutea$4 5ai ales din rBndul literailor din serviciul prinilor. 7rfeu al lui <n@elo Poli$iano este pri5a dra54 pro7an4 co5pus4, lar4r, cadia de Jacoppo Sanna$$aro - pri5ul ro5an pastoral. Pro$a secolului al LH-lea este do5inat4 de 7i@ura lui 3eon Battista <lberti, cu .rattat del ) vern de la fami)lia (.ratatul despre c nducerea familiei). Dup4 +uattr cent .secolul LH/, u5anis5ul italian din cin+uecent .secolul LH(/ este repre$entat de Be5bo, un i5itator al lui Petrarca. Redactea$4 pri5ul eseu de @ra5atic4 a li5bii italiene, Pro$a limbii vul)are.

>.=.>. Rev luia lui $ pernic

)aturalist "i teolo@, )icolas 9opernic .2'+,-2-',/ s-a instalat din 2'*2 la 9racovia, unde ur5ea$4 cursuri de astrono5ie "i 5ate5atic4. Din 2'*! c4l4tore"te Bn diverse ora"e italiene - Bolo@na, Ro5a, Padova, Ferrara. Devenit Bn 2-&, doctor Bn drept canonic, B"i expune siste5ul asupra universului Bn Zase cri asupra mi0crii c rpuril r cere0ti (2-',/, lucrare dedicat4 papei Paul (((. Dup4 9ope5ic, soarele este centrul siste5ului de planete care se BnvBrtesc Bn Nurul lui, pe orbite circulare ."i nu eliptice, a"a cu5 va de5onstra 5ai tBr$iu Eepler/. P45Bntul 7ace parte dintre aceste planete, el avBnd o rotaie Bn plus Bn Jurul axei sale.

>.=.C. @manismul p litic6 Mac%iavelli

Florentin a7lat Bn serviciul lui 9esare Bor@ia, )iccolo =acAiavelli .2'!*-2-%+/ Iustrea$4 cn2rincipele .2-2,/ o nou4 concepie asupra Dreptului, 7ondat4 pe 7inalitate, indi7erent de natura 5iNloacelor 7olosite. 9u toate acestea, operele "i Personalitatea lui =acAiavelli sBnt 5ult 5ai diverse, iar respin@erea de c4tre

protestani E2rincipelui, considerat4 o oper4 cinic4, este co5pensat4 de anali$a revoluionar4, care trans7or54 lucrarea Bntr-un 5anual politic, necesar popoarelor "i nu tiranilor. S7Br"itul secolului al LH(((-lea va repune Bn drepturi lucrarea !iscursuri asupra primei decade a lui .itus,?ivius .2-2,-2-%&/, oper4 ce de$volt4 o utopie republican4, pornind de la studiul unor @rup4ri politice ale anticAit4ii ro5ane. Dup4 autor, libertatea depinde esenial de natura poporului; ea este precar4, cAiar i5posibil4 dac4 acesta este corupt. =acAiavelli este "i autorul unor co5edii, ca?a Mandra) la (Mtr)una), ce pune Bn scen4 virtutea 7a4 Bn 7a4 cu ipocri$ia "i cu prostia, !e@'4sin d' r (!espre m)arul de aur), $apitali ($apit le). =acAiavelli se de7ine"te cel 5ai bine Bn scrisoarea din * aprilie 2-2,, tri5is4 lui Francesco Hettori: :)e"tiind s4 raione$ asupra artei 54t4sii sau lBnei, "i nici asupra pro7iturilor sau pierderilor, soarta a dorit s4 Bnele@ c4 nu putea5 s4 raione$ decBt asupra Statului;.

J5J5 P#o(o-Re! I(e#e

Ter5enul de Rena"tere este 7olosit de Ha s a r i .2'-%-2--&/, care evoc4 o : rinascita & artistic4, Bn opo$iie cu : maniera ) tica & precedent4, deci cu ansa5blul epocii 5edievale. Deli5itarea precis4 a Rena"terii din punct de vedere cronolo@ic Bi aparine lui Jacob BurcOAardt, c4tre 21!&.

>.>.<. 7 n u manier de a c ncepe lumea

Proto-Rena"terea italian4 Bncepe spre 2'%&, 5o5ent Bn care restul uropei este Bn 7a$a post-@oticului. <po@eul Rena"terii se situea$4 la cu5p4na dintre secolele LH-LH(, cedBnd apoi locul 5anieris5ului. )oul accent acordat acu5 personalit4ii, voinei "i capacit4ii personale de a ale@e incit4 arti"tii Rena"terii, dornici s4 se elibere$e de canoanele 5edievale. 3e@ea perspectivei plasea$4 7iecare obiect "i 7iecare personaN a"a cu5 este perceput de pictor. ste o nou4 5anier4 de a concepe universul, totul 7iind raportat la spectator. Proporia Noac4 "i ea un rol esenial, derivBnd din nu54rul de aur al anticAit4ii. Fru5useea const4 Bnainte de toate Bn adaptarea 54surilor 5odelului la cele ale proporiei ideale. (n (talia, BncepBnd cu secolul al Ll((-lea, arti"tii se individuali$ea$4, p4r4sind anoni5atul corporaiilor de 5eserii.

>.>.=. 4r%itectura
For5ele @eo5etrice sBnt reconsiderate de arAitecii Rena"terii, p4tratul "i J cercul pentru plan, cubul "i cilindrul pentru edi7iciu. ste c4utat4 si5plitatea.0 Filippo BrunellescAi .2,++-2''!/ 7olose"te nu54rul de aurBnconstruciaV capelei Pa$$i, de la Florena. 3 e o n Battista <lberti .2'&'-2'+%/ diriNea$4U0 construcia bisericii 7ranciscane de la Ri5ini, dup4 ce Bnainte petrecuse ani Bntre@i studiind 54surile exacte ale 5onu5entelor antice de la Ro5a.

Ba$ilica S\n Pietro din Ro5a ilustrea$4 cel 5ai bine cantitatea enor54 de lucr4ri Bntreprinse, ca "i bo@4ia inventivit4ii arAitecilor care s-au succedat: D Donato Bra5ante .l-&!-2-2'/: propune papei luliu (( planul

unui edi7iciu cu o cl4dire central4 Bn 7or54 de cruce @reac4 Bnscris4 Bn p4trat, prev4$ut4 cu o cupol4 central4, la care se adau@4 cupole ascuite; D Ciuliano da San@allo .pBn4 Bn 2-2'/: colaborator al lui Bra5ante, Bl convin@e s4 adopte un plan cu nav4 central4; D Ra77aelo San$io .2-2'-2-%&/:propunedou4planuri,unulcunav4, altul cu 7aad4; D <ntonio da S an @ali o .2-%&-2-'!/: revine la planul Bn 7or54 de cruce @reac4, cu un corp de 7aad4. Pre$int4 un nou proiect de cupol4, cel al lui Bra5ante 7iind p4strat pentru ta5bur; D=icAelan@elo Buonarroti .2-'+-2-!'/: 7aada p4trat4 este Bnlocuit4 printr-una dreptun@Aiular4. l pre$int4 un nou proiect de cupol4, dup4 5odelul catedralei din Florena; DCiaco5o Della Porta .2-+,-2!&'/: cupola este ridicat4 cu Bnc4 patru 5etri. #rna5entaia interioar4 este ter5inat4. Spre est este prev4$ut4 o 7aad4, destinat4 unirii bisericii cu palatul Haticanului; D9arlo =aderno.2--!-2!%*/: 7aada este trans7or5at4, l4r@it4, 7iind B5podobit4 cu turnuri 7rontale plasate spre exterior. <cest nou proiect va 7i ter5inat Bn 2!2*; DCiovanni 3oren$o B ernini .2!'!-2!!+/: seconsacr4 5ai ales extinderii edi7iciului la sol. 9o5pune ansa5blul din Piaa S\n Pietro pentru ca 7aada ba$ilicii s4 par4 5ai $velt4.

>.>.>. Sculptura
Sculptura italian4 a Rena"terii reia tradiiile antice, 5ani7estBndu-se 5ai ales prin @ustul s4u pentru ronde-bosse, care poate 7i v4$ut din toate p4rile, spre deosebire de sculptura Bn relie7. (dealul de 7ru5usee este repre$entat de nud "i ilustrea$4 voina divin4 expri5at4 Bn ar5onia proporiilor. <rtistul trebuie s4-"i cunoasc4 7oarte bine 5odelul pentru a-i putea reda detaliile, ceea ce deter5in4 rapid studii anato5ice "i disecia cadavrelor, 74cut4 Bn secret, BntrucBt era inter$is4 de biseric4.
.,

(n a7ara (taliei, sculptura proto-Rena"terii este Bnc4 i5pre@nat4 de in7luenele Post-@otice. Spre deosebire de arti"tii italieni, ce caut4 7ru5useea "i sensul estetic, cei 7rance$i "i @er5ani sBnt interesai de c4utarea realit4ii. Sculpturile, 5ai ales cele care ornea$4 5or5intele, de@aN4 spiritualitate.
2,+

>.>.C. 2ictura
Ciovanni 9i5abue .cea 2%'&-2,&%/, 5aestru al lui Ciotto, se inspirW din sursele bi$antine. 9reator al 5o$aicului din catedrala de la Pisa. Pictea$4 Marele $rucifi/ de la Santa $r ce. Frescele sale B5podobesc ba$ilica din <ssisi. =arile nout4i sBnt introduse deCiotto Di Bondonne .2%!!-2,,+W 5ai ales isoce7alia, care ur54re"te o Bn4li5e co5un4 pentru capetele personaNelor 7i@urate. Pictorul aNun@e la o sinte$4 cu tradiia @oticului. lev al lui 9irna-. bue, el "tie s4 redea Bn 7rescele sale e5oia dra5atic4: 5iaa Sfntului Drancisc la <ssisi, Scene din viaa lui :rist s, Bn 9apella dellK<rena, Padova. Scurta existen4 a lui To55aso Di Ser C io vanni, nu5it =asaccio .2'&2-2'%*/ 5arcAea$4 totu"i trecerea de la @otic la proto-Rena"tere printr-o nou4 7olosire a spaiului. Frescele sale se a7l4 Bn biserica Santa =4ria del 9ar5ine: 4dam 0i (va alun)ai din 2aradis. Piero Dei FrancescAi sauDellaFrancesca.2'2&-2'*%/, n 4scut Bn Toscana, tr4ie"te la Siena "i apoi la Irbino, unde Bi apar pri5ele opere: Deci a, ra Iertrii, " te3ul lui:rist s, Dla)elarea lui:rist s. Din 2'-%, el se consacr4 operei sale 5aNore, decorarea bisericii S7Bntului Francisc din <re$$o. #perele de la s7Br"itul vieii se situea$4 Bntre 2'+& "i 2'1&: Aa0terea, Deci ara 0i Sfinii. Ilti5ii ani ai vieii pictorului sBnt 5arcai de pierderea total4 a vederii. 9orre@@io .cea 2'1*-2-,'/ reali$ea$4 7resca de pe cupola catedralei din Par5a.

-.-.-. ?iteratura
3iteratura de la s7Br"itul secolului al LH-lea "i Bnceputul secolului alLH(-lea este do5inat4 de 7i@ura lui r a s 5 u s din Rotterda5 .cea 2'!*-2-,!/. I5anist, erudit, pred4 la universit4ile din Freibur@ "i Basel. Doctor Bn litere al universit4ii din Bolo@na .l -&!/, public4 Bn 2J]S4da)iile, cule@ere de 5axi5e aparinBnd autorilor antici, Bn 2-22 apare (l )iul nebu, niei, critic4 aspr4 a societ4ii "i clerului, Bn lucrarea !espre liberul arbitru .l -%'/, de7ine"te un u5anis5 pro7und cre"tin. Bn Cer5ania, principalii autori ai perioadei sBnt PAilipp ScA8ar$erd,$is=elanctAon.2'*+2-!&/"iJans SacAs .2'*'-2-+!/. Jans Jolbein cel TBn4r. Pro7esor la Pittenber@, prieten cu 3utAer, =elanc2 rtretul lui (rasmus .2-%,/. tAon scrie $ nfesiunea de la 4u)sbur), o sinte$a a Re7or5ei "i u5anis5ului, lucrare ce va 7i citit4 Bn 7aa
9JN

dietei acestui ora" Bn 2-,&. Foarte bun cunosc4tor al literaturii antice public4 @ra5atici @rece"ti "i latine, "i Bl editea$4 pe Tereniu. Jans SacAs este autorul a peste patru sute de =eister@es4n@e, dar "i de co5edii, tra@edii, Nocuri de carnaval, istorii.2rivi)%et area din Tittenber) este un i5n dedicat lui 3utAer.2 Persoana sa va deveni centrul operei 8a@neriene, Mae0trii cntrei din Aurnber). 3iteratura italian4 a pri5ei Nu54t4i a secolului al LH(-lea este do5inat4 de trei 5ari autori: 3udovico < r i o s t o .2'+'-2-,,/, TorMuato Tasso .2-''-2-*-/ "i P i etro <retino .2'*%-2--!/. <riosto, autor u5anist la curtea 7a5iliei ste, la Ferrara, continu4 ciclul ro5anului artAurian "i le@endele carolin@iene cu poe5ul epic 7rland furi s (7rland furi s). Tr4ind tot la curtea de la Ferrara, Tasso este autorul a nu5eroase opere, dintre care a5inti5: 4minta, dra54 pastoral4, ?a 1erusalemme liberata (Ie, rusalimul eliberat), epopee cre"tin4 ce are drept cadru pri5a cruciad4, 3e sette )i rnate del mund ($ele 0apte 3ile de la facerea lumii), poe5 despre @ene$4. Pietro <retino este re5arcabil prin libertatea ce-i caracteri$ea$4 scrierile, Bn stilul propriu Rena"terii, el ur5ea$4 tradiia antic4, co5punBnd o serie de co5edii, scrisori, poe5e. Principalele sale poe5e sBnt $urte3ana, Dil s ful, Bn 2as+uinate, poe5e satirice "i sonete libertine, Bl i5it4 pe Plautus.

ste o poe$ie ale@oric4 Bn care pas4rea cBnt4rea4, 3utAer, c4l4u$e"te tur5a oilor r4t4cite, co5unitatea cre"tin4, a5eninate de ani5ale s4lbatice, "i 5ai cu sea54 de leu, adic4 de papa 3eon L .n. tr./.

INTRODUCERE LA CAPITOLUL J
poca 5odern4 a creat Bntotdeauna i5presia unei bune cunoa"teri a istoriei 9on7runtai cu cuno"tine ce sBnt 5ai apropiate Bn ti5p, elevii sau studenii se li5itea$4 Bn @eneral la un studiu super7icial, 7iind convin"i c4 eventualele 7acilitai de elocven4 vor acoperi lacunele despre evoluia politic4 a uropei Bn ti5pul Re7or5ei "i 9ontrare7or5ei, despre rolul Nucat de aristocraie Bn Secolul 3u5inilor. Pentru evitarea @re"elilor, a5 pre7erat calea relu4rii a ceea ce ni se pare c4 sBnt evidene, pentru a aNun@e la scAiarea unei re7lecii personale.

SEC1IUNEA A

BILAN1UL DE LA SF0R4ITUL SECOLULUI RV

I5 SITUA1IA POLITICK, ECONO;ICK 4I SOCIALK 0N EUROPA LA SF0R4ITUL SECOLULUI AL RV-LEA
,i':: '-' ' '
;

#,# 9595 Si(& )i :o'i(i%3a s7Br"itul secolului al LH-lea, uropa este un spaiu Bn plin4 5utaie politic4, econo5ic4 "i social4. Situaia poate 7i anali$at4 Bn 7uncie de trei $one @eo@ra7ice: uropa #ccidental4, adic4 Frana, <n@lia "i Spania, uropa 9entral4 "i (talia, adic4 (5periul ro5ano-@er5an "i peninsula, "i uropa #riental4, adic4 Polonia "i a5eninarea oto5an4. Rusia a 7ost l4sat4 la o parte datorit4 de$volt4rii sale tBr$ii Bn co5paraie cu restul uropei.

K,; <.<.<. (ur pa 7ccidental

Dup4 de$astrul provocat de R4$boiul de o sut4 de ani, Frana B"i re@4se"te stabilitatea sub do5nia lui 3udovic L( .2'!2-2'1,/ "i re@ena 7iicei sale, <r5e de BeauNeu .2'1,-2'*%/. 9asa de Bur@undia este distrus4, 9arol Te5erarul pier$Bndu-"i viaa la)ancY Bn ianuarie 2-++. Sin@urele 7a5ilii i5portante r45Bn cele de Bourbon "i dK<lbret. Re@atul, cu o populaie BnNur de 2-&&&&&& de locuitori, este statul european cel 5ai populat. (n <n@lia, autoritatea re@al4 este restabilit4 de Jenric H(( Tudor dup4 R4$boiul celor dou4 ro$e, care a avut drept re$ultat o sl4bire considerabil4 a 7a5iliilor 3ancaster "i _orO. )oua cas4 re@al4 bene7icia$4 de spriNinul bur@Ae$iei "i de discreia unui Parla5ent puin consultat "i docil. Principala sl4biciune a <n@liei const4 Bn nu54rul redus al populaiei, care nu dep4"e"te , &&& &&& de locuitori. Spania tr4ie"te Rec n+uista, lupt4 ce cunoa"te apo@eul cu cucerirea Cranadei Bn 2'*%, 5o5ent care se5ni7ic4 s7Br"itul do5inaiei 5usul5ane Bn partea =eridional4 a peninsulei iberice, Bn ti5p ce Portu@alia r45Bne un re@at independent, restul peninsulei iberice este uni7icat prin c4s4toria (sabellei de 9astillia c u Ferdinand de <ra@on. (n toat4 ara se or@ani$ea$4 o puternic4 ad5inistraie
9LJ

l
re@al4, care Bncepe s4 li5ite$e a0a,numitelefiier s, drepturile "i privile@iile locale. Populaia Spaniei nu54ra la aceast4 epoc4 BnNur de ! &&& &&& de locuitori.

+.+.%. (ur pa $entral 0i Italia

(5periul ro5ano-@er5an se co5pune din aproxi5ativ ,&& de principate, conduse de o putere te5poral4, dar "i spiritual4, Bn ca$ul celor ce au Bn 7runte principi-episcopi, "i ora"e libere, B5p4ratul este ales, puterea sa real4 asupra i5periului depin$Bnd de presti@iul personal. Pentru a @uverna, el se spriNin4 pe p45Bnturile sale patri5oniale, care sBnt repre$entate de <ustria, BntrucBt din 2',+ B5p4ratul este "i "e7ul acestei case do5nitoare. =ai precis, teritoriile sale sBnt: <ustria, 9arintia, Stiria, Tirol, Suabia "i <lsacia. 9antoanele Aelvetice, a7late iniial sub ad5inistraie i5perial4, 7or5ea$4 din 2%*2 o co5unitate tot 5ai independent4. De"i partea nordic4 a (taliei este disputat4 de suveranii Franei "i Spaniei, trans7or5Bndu-se de 5ulte ori Bn cB5p de lupt4, ea exercit4 un indiscutabil pri5at artistic "i intelectual. )ordul se B5parte Bn 9o5itatul de Savoia, Ducatul de =ilan, Republicile Cenovei "i Heneiei. Florena este condus4 de 7a5ilia =edici. (talia central4 este ocupat4 de Statele ponti7icale, iar Bn sudul peninsulei se a7l4 re@atul )eapolelui. Sicilia "i Sardinia sBnt dependente de Spania din 2%1%, iar 9orsica se a7l4 sub autoritarea Cenovei.

+.+.,. (ur pa 7riental

Polonia, stat catolic, devine puternic4 sub dinastia la@ellonilor. a controlea$4 =arele Ducat al 3ituaniei "i Prusia #riental4, aceasta din ur54 dup4 Bn7rBn@erea su7erit4 de 9avalerii Teutoni. Sl4biciunea siste5ului polone$ const4 Bn ale@erea suveranului de c4tre o Diet4 co5pus4 nu5ai din ele5ente aristocratice. Fiecare scAi5bare de do5nie Bnsea5n4 tulbur4ri, deci instabilitate. De la Bnceputul secolului al LH-lea, sultanii oto5ani do5in4 Balcanii, instalBndu-"i capitala din 2'-, la 9onstantinopol, devenit (stanbul. <5eninarea oto5an4 este per5anent4 pentru $onele de 7rontier4 ale <ustriei "i In@ariei.

95H5 Si(& )i e%o!o*i%- Ii $o%i '9o5erul ce se des74"oar4 Bntre =area Baltic4 "i =area =editeran4 constituie unul din 7actorii de$volt4rii urbane. Flotele celor dou4 5ari republici 5ariti5e, Heneia "i Cenova, transport4 de la un cap4t la altul al =editeranei le5nul venit din nord, 54tasea "i 5irodeniile #rientului, a7late Bn tran$it prin <rabia. Dou4 5ari axe co5erciale str4bat uropa, una le@Bnd Ronul de provincia 9Aa5pa@ne, iar cealalt4 Rinul de <lpi, spre litoralul veneian. De$voltarea co5erului este susinut4 de apariia 5arilor b4nci "i a caselor de co5er. =arii bancAeri ai epocii sBnt 7a5iliile Fu@@er la <u@sbur@ "i =edici la Florena.

BJpPWWWPW

Bur@Ae$ia pro7it4 de acest elan econo5ic, dar interesele sale vor 7i lovite de revoltele urbane, ca cele ale a"a-nu5iilor p p l ^HHH mimit Bn nordul (taliei sau ale lucr4torilor din 5anu7acturile de lBn4 BurN din Flandra. Pr4bu"irea (5periului bi$antin Bncetine"te dina5is5ul econo5ic din aceast4 $on4 a uropei.

II5 SITUA1IA RELIGIOASA 4I INTELECTUALK A EUROPEI LA SF0R4ITUL SECOLULUI AL RVLEA

H595 Bi$e#i%
Dup4 =area ScAis54 a #ccidentului din 2,+1, presti@iul papalit4ii a sc4$ut considerabil. Puterea teritorial4 a suveranului ponti7 Bn (talia central4 "i @ustul anu5itor papi pentru viaa de curte i-au discreditat pe succesorii S7\ntului Petru, care se co5portau ca adev4rai principi te5porali. Dup4 teribilele Bncerc4ri la care a 7ost supus4 societatea Bn ur5a 9iu5ei )e@re din 2,'1, spiritele sBnt Bnc4 5arcate de @ustul pentru escatolo@ic "i de o anu5it4 revi@orare a credinei.

H5H5 E8o'&)i %&'(&# 'Frana, 5ai ales Bur@undia, este Bnc4 7idel4 tradiiei @otice, cAiar dac4 apare o anu5it4 Bnnoire Bn pictur4. Rena"terea este Bnainte de toate +uattr cent ,n\ italian, adic4 secolul al LH-lea. Bn ora"ele co5erciale bo@ate se na"te 5ecenatul prinilor "i al 5arilor bancAeri. <st7el, @randiosul Palat Pitti din Florena a 7ost reali$at de arAitectul BrunellescAi. Din Toscana vor pleca cele 5ai i5portante inovaii, care vor $druncina din te5elii arta european4, ca de exe5plu, Bn pictur4, nudul lui =asaccio "i 7olosirea de c4tre acesta a perspectivei. Paralel, u5anis5ul este Bn plin4 7or4. (dealul Bnelepciunii antice trebuie atins prin Bntoarcerea la sursele anticAit4ii "i prin studiul textelor.

HI5 ;ARILE INVEN1II

J595 ; #i(i*e
Proprietatea acului 5a@netic de a ar4ta nordul era cunoscut4 de cAine$i Bnc4 de la Bnceputul erei noastre. Busola coninea la Bnceput un ac 5a@netic

9LG

plasat pe o bucat4 de plut4 ce se 5eninea deasupra apei. Bn secolul al L(H-lea, acul este plasat pe un pivot de ara54 "i 7ixat Bntr-o cutie.2 <strolabul este 7olosit pentru a a7la latitudinea, dar "i ti5pul.% ste vorba de un disc de le5n sau de 5etal, cu 5ar@inile @radate, suspendat Bn po$iie vertical4 de un inel. )avi@atorul vi$ea$4 centrul printr-un re@laN 5obil. Se 54soar4 un@Aiul 7or5at de direcia stelei polare cu ori$ontul, obinBndu-se ast7el latitudinea. Dar aceast4 teAnic4 devine i5posibil4 Bn 5o5entul Bn care navi@atorii atin@ ecuatorul BntrucBt steaua polar4 nu 5ai este vi$ibil4, Bn acest ca$, 5arinarii 54soar4 Bn4li5ea un@Aiular4 a soarelui deasupra ecuatorului ceresc la 5ie$ul $ilei. <u 7ost alc4tuite tabele de declinare., BncepBnd cu secolul al LH-lea, navi@aia devine 5ai si@ur4 "i datorit4 invent4rii de c4tre portu@Ae$i a caravelei, nav4 dotat4 cu un bordaN 5ai Bnalt decBt @alera.'

J5H5 ;i'i( #e
Pra7ul de pu"ca, ori@inar tot din 9Aina, este introdus Bn uropa Bn secolul al Ll((-lea, sub 7or5a unui a5estec de sul7, carbon "i salpetru. Pri5ele tunuri capabile s4 lanse$e @Aiulele de piatr4 au 7ost 7olosite de c4tre ar5ata en@le$4 Bn ti5pul b4t4liei de la 9recY, Bn 2,'!.<r5ele de 7oc portative B"i 7ac apariia Bn decursul secolului al LH-lea, sub 7or5a culevrinelor de bron$. Pentru a le 5anevra, erau necesari doi oa5eni: unul vi$a, iar al doilea aprindea 7itilul.

J5J5 Ti: #&'

JBrtia re$ultat4 din trans7or5area cBrpelor "i a 7ibrelor unor plante, ca inul, este cunoscut4 Bn uropa din secolul al L(H-lea, dar 5ulaNul 5anual al 7iec4rei litere dura ti5p Bndelun@at "i era costisitor pentru reproducerea 5anuscriselor. Bn secolul al LH-lea este 7olosit un nou procedeu, xilo@ra7ia. Pe o plan"4 de le5n se @ravea$4 o pa@in4 scris4; este acoperit4 apoi cu cerneal4 "i se aplic4
=arinarii cAine$i care navi@au Bn #ceanul (ndian au trans5is invenia arabilor, care au co5unicat-o italienilor Bn ti5pul cruciadelor .n. tr./. Tot arabilor li se datorea$4 per7ecionarea "i r4spBndirea astrolabului inventat de @recii antici .n. tr./. , le s-au nu5it : 7e5eride; "i indicau pentru 7iecare latitudine Bn4li5ea un@Aiular4 a soarelui pentru 7iecare $i a anului .n. tr./. ' Puntea era la %-, 5etri deasupra apei; avea Bnc4peri BncAise, uscate "i Bnc4l$ite, o7erind ast7el ecAipaNului ad4post B5potriva inte5periilor. 9u un siste5 dublu de vele, ea se putea deplasa Bn direcia propus4, indi7erent de direcia vBntului .n. tr./. Pri5a 5eniune a pra7ului de pu"c4 se a7l4 Bntr-o lucrare cAine$4 din 2&''. Prin inter5ediul arabilor din Spania, invenia a 7ost trans5is4 Bn secolul al Ll((-lea "i #ccidentului. Din a doua Nu54tate a secolului al Ll((-lea datea$4 pri5a reet4 a pra7ului de pu"c4, datorat4 lui Ro@er Bacon .n. tr./.
2

7oaie de ABrtie. tapa ur54toare consta Bn a 7olosi literele 5obile, de le5n sau nietal, dar care, de cele 5ai 5ulte ori, se s7\rB5au sub aciunea presei. Cutenber@ .2,**-2'!1/, n4scut la =ain$, va inventa un aliaN din plu5b si anti5oniu pentru litere, "i un 5ulaN special Bn care s4 le toarne, BnNur de 2'-& sBnt i5pri5ate pri5ele lucr4ri reali$ate prin acest procedeu, al caracterelor 5obile. (nvenia lui Cutenber@ per5ite un scAi5b rapid de cuno"tine Bntre u5ani"ti, pre@4tind de$voltarea intelectual4 european4. Pri5a lucrare i5pri5at4 Bn Bntrea 7ost Biblia Bn latin4, cu text pe dou4 coloane, ea 7iind ter5inat4 Bn 2'--.
&

IV5 DESCOPERIRILE ;ARITI;E DUPK 9LSH L595 L&*e %&!o$%&(- Ii %o*e#)&' P! $e%o'&' ' RV-'e
Bn secolul al LH-lea, popoarele uropei #ccidentale cuno"teau doar <7rica de )ord "i o parte a <siei. )ecesit4ile econo5ice sBnt cele care deter5in4 descoperirea de noi teritorii. Folosirea 5irodeniilor, a le5nului preios, a bu5bacului, a dia5antelor a deter5inat de$voltarea co5erului Bn teritorii necunoscute. Pentru a se aprovi$iona cu aceste 54r7uri rare, cor4biile arabe aNun@eau pBn4 Bn (ndia. =4r7urile se aduceau Bn @ipt, de unde erau preluate "i transportate Bn uropa de veneieni "i @enove$i. Treptat, statele occidentale s-au Aot4rBt s4 renune la acest co5er des74"urat prin inter5ediul arabilor, c4utBnd 54r7urile Bn 4rile de ori@ine. Sperana de a @4si aur "i ar@int a 5otivat pri5ele 5ari expediii spaniole "i portu@Ae$e.

L5H5 C#i$(oWo# Co'&*" T9LG9-9G<MU

Fiu al unui es4tor @enove$, 9risto7or 9olu5b pleac4 Bn Portu@alia Bn intenia de a studia astrono5ia, @eo5etria "i @eo@ra7ia. Povestirile navi@atorilor portu@Ae$i, care pretindeau a 7i v4$ut la vest de <$ore, plutind pe ocean, sculpturi de le5n, con7ir5au existena unor p45Bnturi necunoscute "i locuite Bn aceast4 direcie. 9olu5b se decide s4 c4l4toreasc4 spre (ndii, 7olosind dru5ul ce 5er@ea spre vest. Pe de alt4 parte, 9olu5b a cunoscut Aarta "i scrisoarea astrono5ului 7lorentin Toscanelli, care a7ir5a, Bn aceea"i perioad4, c4 P45Bntul este rotund. Proiectul s4u a 7ost Bnaintat re@elui Spaniei, care 2-a respins Bns4. Bn 7inal, el va 7i susinut de (sabella, re@ina Spaniei. a Bi pro5ite drept reco5pens4 titlul de vice-re@e pentru toate teritoriile descoperite "i o $eci5e din produsul co5erului cu aceste 4ri. Pentru reali$area proiectului i-au 7ost Bncredinate trei caravele.

Bn au@ust 2'*%, p4r4sind portul Palo", el trece de insulele 9anare "i aNun@e pe una din insulele arAipela@ului BaAa5as, convins c4 se a7l4 Bn 9ipan@u .Japonia/. <Nun@e Bn 9uba, Jaiti "i revine Bn Spania dup4 o c4l4torie de "apte luni. Bn 2'*, pleac4 din nou, de data aceasta cu o 7lot4 de 2+ cor4bii pe care se @4seau nu5ero"i arti$ani "i a@ricultori. Descoper4 insule din @rupul <ntilelor =ici, Cuadelupa "i Do5inica, iar Bn dru5 spre 9uba descoper4 Ja5aica. De-abia Bn a treia expediie, Bn 2'*1, dup4 ce a explorat litoralul Hene$uelei "i al 9olu5biei, aNun@e la @ura #rinocului. Deposedat de bunurile sale, Bnte5niat, dar Bn 7inal iertat de re@in4, Bntreprinde o ulti54 c4l4torie pe 5are, atin@Bnd Jondurasul. =oare Bn 2-&!, s4rac "i aproape uitat, 74r4 s4 "tie c4 a dat 9astiliei o 3u5e )ou4, convins 7iind c4 a descoperit insulele Japoniei "i deci o cale 5ariti54 5ai 7avorabil4 spre (ndii.

L5J5 A*e#i.o Ve$:&%%i

Florentinul <5eri@o Hespucci atin@e, Bn 2'**, coastele <5ericii 9entrale, pBn4 la nord de Bra$ilia. l este convins c4 p45Bnturile explorate de 9olu5b "i de el repre$int4 un al patrulea continent. 3a Bntoarcere, anun4 la 3i5o@es descoperirea 74cut4, pe care el o va nu5i 3u5ea )ou4. I5anistul @er5an Palt$e5uller Bn lucrarea sa, $ sm )rap%iae intr duct .2-&+/, a propus, "i posteritatea a aprobat, ca 3u5ea )ou4 descris4 de Hespucci s4 7ie nu5it4 <5erica2 . Trebuie a"teptat Bns4 anul 2-!& pentru ca li5itele <5ericii s4 7ie cunoscute, cAiar Bnspre re@iunile arctice "i de nord-vest. <st7el, c4utBnd Bn nord-vestul <5ericii o cale de acces spre (ndii, navi@atorii occidentali au descoperit noi p45Bnturi. Bn 2'*+, en@le$ii atin@ 3abradorul, Bn 2-&& un portu@Ae$ descoper4 Terra )ova, iar Bn 2-,- o expediie 7rance$4, 5er@Bndpe 7luviul Saint-3aurent, se instalea$4 Bntr-un teritoriu ce va 7i nu5it 5ai tBr$iu 9anada.

L5L5 V $%o d G *
(n ti5pul do5niei lui Jenric (H de 9astillia Bncepe expansiunea spaniola peste ocean. Spania obine de la pap4 dreptul exclusiv asupra co5erului cu 4rile din vest. Bn aceste condiii, portu@Ae$ii caut4 o nou4 cale spre (ndii, de data acesta pornind spre est. PlecBnd de la 3isabona, Hasco da Ca5a Bntreprinde o c4l4torie de unspre$ece luni, aNun@Bnd prin 9apul Bunei Sperane .2'*+/ la 9alicut, unul din centrele co5erului oriental. De aici, revine Bn Portu@alia prin Coa .2'**/. Dup4 descoperirea noului continent, o nou4 proble54 care apare este aceea de a @4si, peste bariera a5erican4, o trecere spre ara 5irodeniilor. Re@ele
K)u5ele acesta s-a @enerali$at la 5iNlocul secolului al LH(-lea .n. tr./.

al Spaniei Bl Bns4rcinea$4 pe =a@ellan cu re$olvarea acestei proble5e, pernando de =a@ellan, de ori@ine portu@Ae$4, ne@4sind Bnele@ere "i spriNin Bn portu@alia, "i-a o7erit serviciile Spaniei, Bn 2-2*, p4r4se"te portul San3ucar"i aiun@e pBn4 la Rio de Janeiro, navi@Bnd de-a lun@ul litoralului, Bn 2-%& expediia intr4 Bn strB5toarea ce ast4$i poart4 nu5ele lui =a@ellan. Dup4 cinci s4pt45Bni de 7urtuni, cor4biile aNun@ Bntr-o 5are atBt de lini"tit4, pe care el a nu5it-o, (l #^ar 2acifica, #ceanul Paci7ic. )avi@Bnd spre nord-vest, el atin@e arAipela@ul Filipicelor .aici =a@ellan este ucis de indi@eni/, iar de aici, Bn dru5 spre Spania, cor4biile se Bntorc pe la 9apul Bunei Sperane.

,OT

SEC1IUNEA B RENA4TEREA
Rena"terea trebuie v4$ut4 ca o perioad4 de ruptur4 Bn evoluia ideilor "i doctrinelor care au do5inat vul =ediu. Initatea cre"tin4 este $druncinat4. Descoperirile "tiini7ice, @eo@ra7ice, inovaiile teAnolo@ice vor deter5ina o de$voltare econo5ic4 "i de5o@ra7ic4 deosebit4. =entalit4ile vor 7i atinse de aceste scAi5b4ri: elita se va an@aNa Bn aceast4 puternic4 5i"care, plecat4 din (talia "i care va cuprinde Bntrea@a urop4.

I5 CARACTERISTICI GENERALE ALE RENA4TERII 4I U;ANIS;ULUI EUROPEAN

Bn lucrarea sa 5ieile ar%itecil r, pict ril r 0i sculpt ril r, Cior@io Hasari .2-22-2-+'/ 5enionase deNa o :rena"tere a artelor; (rinascita) pe care el o opune manierei ) tice, barbariei artistice din epoca post-antic4. Pentru pri5a oar4 Bn 21!& Jacob BurcOAardt insist4 asupra :Rena"terii; pe care o vede epoc4 a istoriei civili$aiilor "i artei. 9uvBntul 7rance$ pe care Bl 7olose"te va 7i tradus Bn italian4, sub f rmaRinasciment . <"a cu5 scrie =icAelet nlst ria Dranei, 7actorul 7unda5ental al Rena"terii va 7i :descoperirea lu5ii "i a o5ului;. Din secolul al LlH-lea, Bn special Bn (talia, are loc o veritabil4 Bntoarcere la sursele antice. #perele @rece"ti servesc drept 5odel "i, a"a cu5 spunea 3eon Battista <lberti, teoretician al secolului al LH-lea, :Ina este produs4 de spirit; cealalt4 este B5pru5utat4 de la natur4;. Din punct de vedere econo5ic "i cultural, (talia acestei epoci este 5ult Bnaintea restului uropei, Bn ora"ele bo@ate se na"te 5ecenatul, care Bi va proteNa pe scriitori, poei, arAiteci, pictori. 9ei 5ai celebri protectori ai artelor au 7ost 5e5brii 7a5iliei =edici din Florena. rudiii italieni re@rupea$4 5anuscrisele scriitorilor latini Bn bibliotecile 54n4stirilor din (talia, lveia, Cer5ania. <nul 2'-, repre$int4 c4derea 9onstantinopolelui, dar "i data venirii Bn uropa #ccidental4 a nu5ero"ilor savani @reci, care vor Bnt4ri rBndurile erudiilor.

9595 U* !iI(ii
Paralel cu scolasticii care ur5ea$4 Bnv445Bntul universitar, u5ani"tii studia$4 iirect 5anuscrisele @rece"ti, latine "i arabe. Tipo@ra7i ca Froben la Basel "i istienne la Paris 7avori$ea$4 aceast4 5i"care. 2-&

9el 5ai cunoscut dintre u5ani"ti a 7ost ras5us din Rotterda5 .2'!!-2-,!/. 9os5opolit, el tr4ie"te Bn patru 4ri "i pred4 la universit4ile din preibur@ "i Basel. #pera sa, considerabil4, este co5pus4 dintr-o i5ens4 coresponden4 cu ali u5ani"ti "i din lucr4ri ca (l )iul nebuniei .2-22/ "i !e -nstituti ne principis c%ristiani (!espre educarea principelui cre0tin), scris4 Bn 2-2! pentru educaia lui 9arlos al Spaniei. Filoso7 cre"tin, el dore"te Bnainte de toate r4spBndirea van@Aeliei. CBndirea sa va 7ace din el unul din principalii precursori ai (lu5inis5ului. Bn (talia, u5ani"tii vor 7i cel 5ai adesea secretarii sau a5basadorii principilor, Bn sarcinile lor intra or@ani$area petrecerilor, redactarea scrisorilor "i cronicilor, "i cAiar co5punerea poe5elor.

95H5 S:i#i(&' &* !iI(i'o#

I5anis5ul are drept scop conservarea "i studierea operelor antice. Dac4 anu5ii u5ani"ti sBnt 5ai apropiai de p4@Bnis5, exaltBnd @loria, 7ru5useea, viaa a@reabil4, alii, Bn scAi5b, r45Bn 7ideli 5oralei cre"tine, BntorcBndu-se la sursele doctrinare ale ori@inilor, Biblia Bn principal. <ceasta se BntB5pl4 5ai ales Bn 4rile din nord, unde scolastica repri54 interesul pentru autorii antici. Bn sens lar@, u5anis5ul se va deta"a de scolastica 5edieval4 "i, B5preun4 cu Re7or5a, va critica do@5ele reli@ioase. Se caut4 din ce Bn ce 5ai 5ult adev4rul Bn a7ara revelaiei cre"tine. 3iberul arbitru este cel care caracteri$ea$4 cel 5ai bine spiritul u5ani"tilor Bn ansa5blul lor. 9entrele u5aniste se a7l4 la curtea ponti7ical4, la curile principilor de la Florena, =antova, )eapole, iar Bn a7ara (taliei, Bn ora"ele universitare.

II5 U;ANIS;UL ITALIAN H595 U* !i$*&' Ii 'i(e# (&# de ' $WP#Ii(&' $e%o'&'&i ' RV-'e
(ncepBnd cu 5iNlocul secolului al LH-lea, Florena devine capitala intelectual4 a u5anis5ului. <ici, sub protecia 7a5iliei =edici, exista un centru de poei "i arti"ti "i o acade5ie care 74cea studii "i cercet4ri asupra neo-platonis5ului. Din aceast4 perioad4 reine5 nu5ele a patru autori:

D)iccolo =acAiavelli, n4scut la Florena, va e7ectua 5ai 5ulte 5isiuni diplo5atice Bn str4in4tate, 7iind secretar "i a5basador al Republicii 7lorentine. =ai tBr$iu va lucra pentru 7a5ilia =edici ca istorio@ra7. Public4 nu5eroase opere: piese de teatru, ca ?a Mandra) la (Mtr)una), o lucrare de re7lecie istoric4, !iscurs asupra primei decade a lui .itus ?ivius, dar 5ai ales II 2rincipe
9G9

(2rincipele}. <ceast4 din ur54 lucrare, dedicat4 lui 3oren$o de =edici "i scris4 Bn 2-2,, descrie realitatea puterii, 74r4 re7eriri ia reli@ie sau la 5oral4. PersonaNul s4u, inspirat de 9esare Bor@ia, este ener@ic, 74r4 scrupule; el nu poate salva (talia din situaia catastro7al4 Bn care se a7la decBtuni7icBnd-o. =acAiavelli va 7i pri5ul autor care 7olose"te noiunea de stat Bn sens 5odern. D Bn Ist ria Italiei, Francesco Cuicciardini descrie de$astrul statelor italiene Bntre 2'*% "i 2-,'. Bn 4mintirile arat4 cu5 istoria este dependenta de pasiunile "i a5biiile u5ane. D3udovico <riosto .2'+'-2-,,/,u5anist la curtea de la Ferrara, scrie 7rland furi s (7r, lan d furi s), de5onstrBnd tot atBta via4 "i i5a@inaie ca poeii de curte din vul =ediu. D TorMuato Tasso .2-''-2-*-/, u5anist din Ferrara, scrie dra5a pastoral4v'55ta "i o epopee despre pri5a cruciad,Ierusalimul eliberat, Bn care a5estec4 ro5anescul cu supranaturalul cre"tin. In an Bnainte de 5oartea sa, scrupule reli@ioase Bl vor deter5ina s4 5odi7ice aceast4 lucrare.
Palatul Rucellai din Fiorena. 9onceput de ,:<lberti Bn Nurul anului 2'!&.

H5H5 A#(e'e
Publicul artistic al Rena"terii este constituit Bn esen4 din bur@Ae$ia citadin4 "i societatea de la curtea principilor. Personalitatea artistului iese din anoni5at. 9oleciile de opere de art4 devin tot 5ai i5portante, ornBnd palatele. Paralel cu instaurarea siste5ului bancar european, Bncepe s4 se 5ani7este pentru BntBia oar4 libera concuren4 Bntre arti"ti. Dar este de re5arcat c4 spre 5iNlocul secolului al LH-lea, 5arile 7a5ilii, ca Stro$$i, fuaratesi, sBnt preocupate 5ai 5ult de decorarea palatelor decBt de cea a capelelor. Principalii protectori ai artelor sBnt: papii luliu (( "i 3eon L la Ro5a; =edici "i 9osi5o (, 5are duce de Toscana, la Florena; 7a5ilia ste la Ferrara; 7a5ilia Farnese la Par5a.
ARHITECTURA 4I SCULPTURA 9ei 5ai 5ari arAiteci au 7ost Donato Bra5ante .2'''-2-2-/ "i =icAelan@elo Buonarroti (<CQJ, 2-2'/, care au construit ba$ilica S\n Pietro din Ro5a. Spre deosebire de perioada @otic4, Rena"terea

=icAelan@elo. 2iet. 9o5and4 a unui cardinal 7rance$, ea a 7ost ter5inat4 Bn 2-&&. Trebuia s4 B5podobeasc4 ba$ilica S\n Pietro din Ro5a.

Bndr4@e"te 7or5ele si5ple, @eo5etrice "i stereo5etrice: p4tratul "i cercul Bn plan. Paralel cu construirea bisericilor apar palatele patricienilor "i vilele de la tar4 ale bur@Ae$iei. H4$ute din exterior, palatele dau i5presia unor 7ort4ree de 7or54 cubic4. 9entrul cl4dirii este deli5itat de o curte continuat4 cu o lo@@ie Qrev4$ut4 cu coloane. 9a5erele de locuit sBnt situate de Nur-B5preNur. <lte 5ari nu5e asociate arAitecturii sBnt cele ale lui Perru$i, c4ruia Bi aparine construirea palatului Farnese, "i Palladio, autorul a nu5eroase vile. Sculptura este do5eniul care se va le@a cel 5ai 5ult de anticAitate. Repre$entarea nudului Bn proporii dorite a 7i per7ecte "i Bntr-o libertate deplin4 de 5i"care necesit4 studii pro7unde de anato5ie. 9orpul u5an este repre$entat a"a cu5 este, "i nu cu5 ar trebui s4 7ie. 3eonardo da Hinci, pictor, sculptor, arAitect, teAnician repre$int4 cel 5ai bine spiritul noii culturi. Sculptor, el reali$ea$4 aproape Bn Bntre@i5e Statuia ecvestr a ducelui Drancesc Sf r3a "i Bn acela"i ti5p scrie un 5anual de pictur4 "i un tratat de anato5ie. Francisc (, re@ele Franei Bl invit4 s4 locuiasc4 la castelul 9loux .ast4$i 9los-3uce/, aproape de <5boise, unde va deceda la % 5ai 2-2*. )u pute5 disocia nu5ele s4u de cel al lui =icAelan@elo, care va reali$a 7ie statui i$olate, ca2iet[, M ise, Sclav nlnuit, 7ie @rupuri statuare, ca cele 74cute pentru 5or5intele lui Ciuliano "i 3oren$o =edici, din capela =edici. Ciovanni Bolo@na .2-%*-2!&1/ se instalea$4 la 5iNlocul secolului la Florena. 9reea$4 @rupuri statuare care se ridic4 Bn spiral4, o7erind din toate un@Aiurile o bun4 perspectiv4: Dntna lui Aeptun la Bolo@na, Rpirea Sabinel r la Florena. P(9TIR<, #RF HRdR(<, =I[(9< Spre deosebire de sculptur4, pictura este di7icil de le@at de 5odelele anticAit4ii. Principalele centre se a7l4 la Heneia, Ro5a "i Florena, Bn acest din ur54 ora", Sandro Botticelli va repre$enta trecerea de la +uattr cent la cin+uecent . #pera sa de@aN4 o sensibilitate deosebit4: 2rimvara, Aa0terea lui 5enus.< <l4turi de "coala din Peru@ia, repre$entat4 de Pietro Hanuci, $is Peru@ino, ale c4rui tablouri se caracteri$ea$4 prin expri5area valorilor spaiale, de5nitatea atitudinilor, suavitatea 5adonelor, "i al4turi de "coala din Par5a, repre$entat4 de <ntonio <lle@ri, $is 9orre @@io, se re5arc4 "coala veneian4. Dintre cei 5ai
Botticelli a 7ost "i un portretist de sea54. Re5arcabil4 este lucrarea Bn care o red4 pe tBn4ra Sim netta 5espucci, al c4rei de@aN4 7r4@e$i5e, cal5 "i poe$ie .n. tr./.

xtras din $aietul de anat mie al lui 3eonardo da Hinci. ScAe5e necesare studierii corpului u5an: larinx "i picior .2-2&/. Biblioteca re@al4 a castelului Pindsor.

?coala italian4. Secolul al LH-lea. $ina cea de tain. =ilano

i5portani pictori ai acestei "coli a5inti5 pe Heronese, 9arpaccio, Cior@ione "i Tin-toretto. Bn operele sale, 9arpaccio se va inspira din 7astuoasele s4rb4tori ale Heneiei: Recepia ambasad ril r la 5eneia. Cior@ione se re5arc4 prin bo@4ia culorilor sale: Durtuna. =aestrul 5anieris5ului italian este, 74r4 Bndoial4, Jacopo Robusti, $is Tintoretto .2-21-2-*'/: el une"te sensul culorii veneiene cu plasticitatea 7or5al4 a lui =icAelan@elo. (ncepBnd cu 5iNlocul secolului, 7i@ura i$olat4 va 7i tot 5ai 5ult Bnlocuit4 de @randoarea tridi5ensional4 a spaiului. Pentru aceast4 perioad4 trebuie reinute nu5ele a patru 5ari pictori:

D 3 e o n a r d o d a Hinci .2'-%-2-2*/ desenea$4 per7ect "i B"i aureolea$4 personaNele prin clarobscur. Din perioada petrecut4 la =ilano datea$4 dou4 din capodoperele sale cele 5ai cunoscute: Deci ara ntre stnci "i $ina cea de tain. Spre 2-&& se Bntoarce la Florena, unde pictea$4 ?eda, tablou disp4rut, "i 1i c nda. Ilti5ii ani petrecui Bn Frana vor 7i consacrai desenului. D=icAelan@elo .2'-+-2-!'/, de"i este proteNatul 7a5iliei =edici "i al papei, r45Bne totu"i independent. < 7ost pictor, sculptor, poet, convins c4 toate artele :se reduc la o 7or54 ideal4;. Pentru arta 7i@urativ4, 7or5a ideal4 r45Bne desenul. l a7ir54 totodat4 c4 pictura este 5ai bun4 dac4 se apropie de sculptur4. <ceast4 plasticitate se re@4se"te m ;udecata de 4p i sau Bn 1ene3a, 7resce pictate pe bolta 9apelei Sixtine. D Ra77aello S an $i o .2'1,2-%&/ pictea$4 la Florena, apoi la Ro5a. <r5onia "i ecAilibrul se re@4sesc Bn opere ca Dresca 1ala teii, Zc ala din 4tena, 2 rtretul lui Miu II. D T i $ i a n o Hecellio .2'++2-+!/ a 7ost doar pictor. #pera sa respira cBnd ardoare (Deci ara n templu), cBnd
Heronese. Aunta din $ana .2-!,/. Paris, Se![& 'i( (e (Venus, Amorul sacru t

=u$eul 3uvru. am rul pr fan). ?tie s4 7oloseasc4 culori so5ptuoase (! amn fcndu,0i t aleta) "i reali$ea$4 portrete re5arcabile: $ar l Puintul la Mu%lber), Dilip :.

Benvenuto 9ellini .2-&&-2-+2/ este recunoscut pentru ci$elarea biNuteriilor "i pieselor de or7evr4rie. < @ravat "i un nu54r 5are de 5edalii, dar 5ulte dintre operele sale s-au pierdut. < sculptat: 2erseu tind capul Medu3ei.

III5 RENA4TEREA 0N AFARA ITALIEI J595 F# !)

RENA4TEREA LITERARK
Heronese. Detaliu din partea central4 a Aunii din $ana .2-!,/.

Trei perioade sinteti$ea$4 evoluia Rena"terii literare Bn Frana: D 9G9G-

9GJL5 Bnde5nat de Cuillau5e de Bude, Francisc ( creea$4 :cole@iul citi torilor re@ali;, actualul 9olle@e de France .9ole@iul Franei/. <ici vor 7i predate @reaca, latina, ebraica, ceea ce constituia o victorie pentru u5anis5 "i re7or54. Pl4tii direct de 9asa re@al4, savanii acestui co le@iu scap4 de tutela Sorbonnei. D 9GJL-9GGS5 Perioada este 5arcat4 de :<7acerea pancartelor;. Pa57letele violente B5potriva litur@Aiei "i curii ro5ane, a7i"ate pBn4 "i la <5boise, pe u"a aparta5entului re@al, au deter5inat reacia violent4 a re @elui, 5er@BndpBn4 la scAi5barea atitudinii acestuia 7a4 de re7or5atori.2 Bn 7aa acestui val de violene, =arot este nevoit s4 7u@4, Rabelais se ascunde, iar 9alvin pleac4 la Ceneva. Din acest 5o5ent, Re7or5a ?i Rena"terea Bncetea$4 s4 5ai evolue$e Bn acela"i sens. =aNoritatea scriitorilor nu 5ai Bncearc4 s4 concilie$e reli@ia cu dra@ostea pentru P4@Bnis5ul antic. D 2--*-2!2&.R4$boiul reli@iilor aprinde pole5icile. <@rippa dK<ubi@ne, Blaise de =ontluc sBnt scriitorii an@aNai Bn r4$boaiele reli@ioase. =ontai@ne r45Bne co5plet Bn a7ara acestui 7anatis5. 9le5ent =arot .2'*!-2-''/ a 7ost ulti5ul 5are orator. #pera sa repre$int4 tran$iia de la vul Ciovani Battista Rosso
SSRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRK Ir5ea$4 represalii B5potriva luteranilor suspeci, dintre care dou4$eci au 7ost ar"i. Re@ele a suspendat cAiar dreptul de tip4rire .n. tr./. .2'*'-2-'&/. Caleria Francisc (. Decor de 7resce "i la5briuri pe le5n. 9astelul Fontainebleau.

=ediu la Rena"tere. < 7ost poet de curte .ele@ii, epistole balade, rondeluri/, dar "i poet reli@ios. (ntroduce sonetul Bn Frana dup4 5odelul poe$iei italiene. Principala sa oper4 este repre$entat4 de $ei cinci3eci de psalmi traducere Bn li5ba 7rance$4 a psal5ilor lui David. Facilitatea cu care pot 7i transpu"i pe 5u$ic4 2-a deter5inat pe 9alvin s4-i trans7or5e Bn cBntece biserice"ti. De-abia Bn secolul al LH((-lea, lui =arot i se va acorda un loc de onoare Bn rBndul poeilor 7rance$i. Francois Rabelais .2'*'-2--,/, c4lu@4r 7ranciscan, Jean ciouet .2'1&-2-'2/. p4r4se"te viaa 5onaAal4 pentru a deveni 5edic la spitalul Dr[nase i. Paris, =u$eul lKJotel-Dieu din 3Yon. ste cel 5ai i5portant u5anist 3uv5. 7rance$ al acestei perioade. =o"tenitoare a vului =ediu, opera sa este o :@esta; de @i@ani, o epopee burlesc0 Tonul @lu5e, cBteodat4 obscen, se Bncadrea$4 per7ect Bn tradiia 7abulelor, Bn scAi5b, ideile sale despre educaie sBnt con7or5e cu pro@ra5ul u5ani"tilor Rena"terii. 1ar)antua "i 2anta)ruel sBnt satire violente la adresa papei, re@elui, ordinelor 5onaAale, autorit4ii Sorbonnei. De alt7el, aceasta din ur54 va inter$ice publicarea operelor sale. P3 (<D< Bn 2-'+, un @rup de tineri, Bntre care Ronsard, Du BellaY, Bai7, ur5ea$4 cursurile 5arelui elenist Dorat de la 9ole@iul 9oMueret din Paris. =ani7estul noii "coli !eferise et illustrati n de la lan)uefrancaise (4prarea 0i ilustrarea limbii france3e) apare Bn 2-'*. Scris de Du BellaY, poate 7i re$u5at Bn trei puncte: D <p4rarea li5bii 7rance$e B5potriva celor care Bncearc4 s-o :latini$e$e;, Bn a"a 7el BncBt Bn 7rance$4 s4 se poat4 scrie opere tot atBt de i5portante ca cele @re ce"ti "i latine. D 9rearea unei poe$ii veritabile prin Bnl4turarea 7or5elor 5edievale "i introducerea noilor 7or5e inspi rate de anticAitate "i poeii italieni. D (dentitatea poetului se stabile"te doar Bn 7uncie de opera "i sursa sa de inspiraie. Francesco Pri5aticcio Du BellaY .l -%%-2-!&/ a ur5at la Bnceputul .2-&'-2-+&/. $amera vieii o carier4 diplo5atic4. ste un 5aestru al soneducesei d'(tampes. 9astelul tului, Bn 2-'* co5pune 7live, cule@ere de sonete, inFontainebleau. spirate dup4 5odelul lui Petrarca, iar Bn 2--1 apar ?e0 4nti+uites de R me (4ntic%itile R mei) "i ?e0 Re)rets (Re)retele).

R o n s a r d .2-%'-2-1-/ a 7ost "e7ul Pleiadei, Bndr4@ostit de anticAitate, r4rn5e Bns4 pro7und ata"at re@iunii natale, Hendo5ois. #pera sa poate 7i B5p4rit4 Bn trei perioade: D 2--&-2--*: <nticAitatea "i (talia ocup4 un loc i5portant Bn opera sa. public4 patru c4ri de ode, i5itBndu-i pe Pindar "i Joraiu. D 2-!&-2-+': ste Bn acela"i ti5p poet de curte "i poet naional. Redactea$4 !isc urs sur Ies miseres de ce temps (!iscurs despre mi3eriile timpului acesta), )le)ies, Mascarades et "er)eries ((le)ii, Mascarade 0i 2ast rale)O. D2-+'-2-1-: Se retra@e Bn scAiturile de la Saint 9os5e "i 9roixval, unde co5pune S nnets p ur :elene (S nete pentru (lena).
SCRIITORII CO;BATAN1I

Blaise de =ontluc .l -&%-2-++/. Soldat Bn ti5pul r4$boaielor din (talia, @uvernator al provinciei CuYenne Bn ti5pul do5niei lui 9arol (L, s-a re5arcat prin 54surile aspre luate B5potriva Au@Aenoilor. Spre s7ir"itul vieii, dup4 5odelul lui 9aesar, B"i scrie $ mentariile, 7resc4 deosebit de vie a 5ediului 5ilitar Bn care a tr4it. <@rippa dK<ubi@ne .2--%-2!,&/. 9o5batant Bn r4$boaiele reli@ioase Bn tab4ra protestant4, public4 Bntre 2!2, "i 2!%& ?e0 .ra)i+ues (.ra)icele), poe5 Bn "apte cBnturi care este Bn acela"i ti5p satiric, liric "i epic. =icAel YMue5 de =ontai@ne .2-,,-2-*%/. Centilo5 din Peri@ord, celebru pentru prietenia sa cu tienne de la Boetie, "i-a petrecut cea 5ai pl4cut4 parte a vieii Bn castelul s4u din Peri@ord, "i la Bordeaux, unde a 7ost consilier Bn Parla5ent pBn4 Bn 2-+2, iar apoi din 2-12 "i pBn4 Bn 2-1-, pri5ar al ora"ului. (nau@urea$4 tradiia 5orali"tilor Bn Frana. seul, @enul s4u literar, are drept scop studierea "i anali$area co5porta5entului u5an. Bn 2-1& "i 2-11 apar dou4 volu5e de (seuri. Distin@e5 trei perioade: -de stoicis5 .l-+%-2-+,/ D de reacie sceptic4 .2-+!/ D de epicureis5. Peda@o@ia ocup4 un loc i5portant Bn opera sa. SpriNinindu-se pe tradiia antic4, B"i pune o serie de proble5e 7iloso7ice, dar 74r4 vreo intenie didactic4. # 5are parte din aceste observaii se ba$ea$4 pe exa5inarea eu-lui. Bn acest sens, (seurile sBnt pri5a 54rturie autobio@ra7ic4. J o d e 22 e .l -,%-2-+,/ i5it4 teatrul antic, 7olosind corul "i 5onolo@urile, adoptBnd, Bnaintea lui 9orneille, re@ula celor trei unit4i.
(le)ii, Mascarade 0i 2ast rale este o cule@ere de poe$ii, dedicate re@inei lisabeta a <n@liei .n. tr./.

RENA4TEREA ARTISTICK ARHITECTURA

(n7luenele italiene p4trund Bn Frana, 74r4 a aboli Bns4 cu totul arta @otic4, a"a cu5 de5onstrea$4 bisericile Saint =errY, Saint ustacAe "i Aotelul 9lunY .2'*&/. Jotelul JacMues 9oeur construit la Bour@es este cea 5ai 7astuoas4 re"edin4 a secolului al LH-lea. Bn castelele Bn4late spre 2'*- pe valea 3oarei se co5bin4 creneluri, turnulee, 7erestre cu arc Bn plin cintru, 7aade cu colonade "i 7rontoane triun@Aiulare, Bn ti5pul do5niei lui 9arol al HI(-lea se construie"te castelul dK<5boise, iar sub Francisc ( cele de la Blois "i Fontainebleau. BncepBnd cu 2--&, co5po$iia arAitectural4 exterioar4 "i interioar4 se supune unor re@uli @eo5etrice "i arit5etice. <ceast4 perioad4 este do5inat4 de nu5ele a trei arAiteci, Pierre 3e" cot .2-2--2-+1/, PAilibert Delor5e .2-2&-2-+&/ "i B u 22 a n t .l -%--2-+1/. Pri5ul a lucrat la 3uvru din 2-'!, proiectBnd :la cour carree; .curtea p4trat4/, "i care va 7i reali$at4 sub do5niile lui 3udovic L((( "i 3udovic L(H. Delor5e proiectea$4 "i execut4 planurile castelului dK<net "i Bncepe Bn 2-!' palatul Tuileries. Bullant a 7ost arAitectul castelelor 9AantillY "i dK couen.
SCULPTURA

Datorit4 declinului centrelor pari$iene, ea se va de$volta Bn provincie, caracteri$Bndu-se prin sculptura 7unerar4 (M rmntul lui l an Aenfricatul), dar "i prin executarea unor statui ce repre$int4 personaNe culcate sau Bn ru@4ciune. =ae"trii "colii de pe 3oara, ca =icAel 9olo5be .2',&-2-2-/ care a reali$at 5or5Bntul lui Francisc ((, adopt4 5otivele italiene Bn orna5entaie, BncepBnd cu 2-%+, sosirea arti"tilor 7lorentini la curtea lui Francisc ( va i5pune caracteristicile artei italiene. Pri5atice "i Rosso vor ad4u@a la decorarea castelului de la Fontainebleau pictura "i sculptura "i vor deveni "e7ii noii "coli, care va readuce Parisul la ran@ul de capital4 a Rena"terii. Si5boluri p4@Bne "i statuete antice Bi inspir4 pe sculptorii Jean CouN on .2-2&2-!!/ Bn repre$entarea ni57elor de la Dntna sfinil r in ceni "i pe Cer5ain Pilon, sculptor 7avorit al 9aterinci de =edicis, Bn reali$area $el r trei )ratii. <rta pictural4 devine 5ai i5portant4 dup4 2'-&, cBnd centrele de art4 se deplasea$4 Bn provinciile de nord, Bn ur5a instal4rii ducelui de Bur@undia pe teritoriile sale. Trebuie a"teptat4 Bns4 crearea "colii de la Fontainebleau, sub direcia lui Pri5atice "i Rosso, pentru a putea vorbi de un 5anieris5 internaional. < doua "coal4 de la Fontainebleau, constituit4 sub do5niile lui Jenric ((( "i Jenric (H, este 7or5at4 dintr-o nou4 @eneraie de pictori-decoratori. 9el 5ai i5portantpictor 7rance$ al epocii este J e an 9 l ou e t .2'1--2-'2/, care pictea$4 tablouri cu subiecte 5itolo@ice, dar 5ai ales portrete: $ar l I_, :enric II.

J5H5 P! W # F# !)ei
ARHITECTURA

Bn Flandra, stilul italian B"i 7ace apariia Bn special Bn decoraie. 3a <nvers, pri54ria este o sinte$4 interesant4 a acestor ele5ente italiene, pe care le recunoa"te5 prin pre$ena lo@@iilor de tip 7lorentin, co5binate cu ele5ente 7la5ande, ca acoperi"urile Bnalte cu lucarne. ?coala 7la5and4. Secolul al LH(-lea. Bn #landa, Rena"terea va 7i 5ai tBr$ie, iar Pleter Brue@el. 2arab la rbil r. cl4direa pri54riei ora"ului 3eYda este =u$eul din )eapole. apropiat4 prin concepie de cea din <nvers. Bn Cer5ania asist45 la acela"i a5estec de in7luene italiene "i @otice. <st7el, re"edina electorului palatin #tton-JeinricA de la Jeidelber@ este re$ultatul acestui co5pro5is. (n7luena italian4 se 7ace resi5it4 pBn4 Bn uropa #riental4, dar aici Rena"terea nu va 7i decBt un curent la 5od4. Sculptori italieni decorea$4 castelul Pavel de la 9racovia "i palatul Belvedere delaPra@a.2-,!/.
PICTURA

<nvers este centrul cel 5ai i5portant al "colii 7la5ande. Treptat, el va 7i <. Diirer. 4dam 0i (va. in7luenat de :italienis5;. Cravur4 .l-&'/. D P i e t e r B r u e@ el c el B 4t r B n . 2 - , & - 2-!*/ do5in4 pictura 7la5and4 a secolului al LH(-lea. =ult4 vre5e considerat drept pictor al 5oravurilor 4r4ne"ti, a "tiut totu"i s4 Bnnoiasc4 pictura reli@ioas4, plasBnd-o Bn peisaNele rurale ale Flandrei: Recensmn,tulde la "et%leem. < l4r@it considerabil arta peisaNului: 4n timpurile. # parte din opera sa se situea$4 pe linia 7antastic4 a lui BoscA: .riumful m rii, $derea n)eril r rebeli. < avut doi 7ii care i-au ur5at Bn pictur4: Pieter Brue@el cel TBn4r, nu5it "i Brue@el al (n7ernului, "i Jan, nu5it "i Brue@el de 9ati7ea. D<lbrecAt Diirer.2'+2-2-%1/a 7ost pictor "i @ravor. 94l4toria BntrePrins4 Bn (talia de nord "i la Heneia a 7ost decisiv4 pentru arta sa. Fascinat de =ante@na, este pri5ul artist @er5an care a studiat serios arta italian4. Diirer es te 5ai 5ult desenator decBt pictor. <l4tur4 Bntr-o 5anier4 realist4 si5bolis5ul
9GS

vului =ediu (Melanc lia) cu dorina c a repre$enta adev4rul, proprie Rena"teri Principalele sale opere sBnt $ei patru ap s t ii, 4ut p rtret. Dar adev4rata di5ensiun a @eniului s4u se re5arc4 Bn artele @ra7ice <5inti5 Bn acest sens @ravurile: 4p ca lipsul, $avalerul, m artea 0i diav lul.
l Creco. 4p calipsa. 9ea 2!2&. 9olecia [uloa@a.

D3ucas 9ranacA .2'*+-2-', devine pictor la curtea principelui elector de S axa "i unul dintre cei 5ai 7erveni 5iratori ai luteranis5ului, c4ruia Bi va crea icono@ra7ia. <cord4 nudului un loc i5portant "i se pare c4 a dorit s4 cree$e un canon de 7ru5usee, di7erit de cel al esteticii italiene. Renu5ele s4u se datorea$4 5ai ales portretelor. DJans Jolbein cel TBn4 .2'*+-2--*/ este pictor "i desenator @er5an. < c4l4torit 5ult: stabilit 5ai BntBi la Basel, pleac4 Bn Frana, apoi Bn (talia "i devine pictorul de curte al lui Jenric H(((. ste considerat unul dintre 5ae"trii portretului: :enric 5III, (rasmm, .% mas M rus<. #pera reli@ioas4 a ulti5ului repre$entant al "colii @er5ane este puin cunoscut4. DDo5eniOos TAeotoOopulos,$is l Creco .2-'2-2!2'/, s-a n4scut Bn 9reta. Studiind Bn (talia, 2-a descoperit la Heneia pe Tintoretto, careva in7luena puternic. Se stabile"te pentru tot restul vieii la Toledo. Deseori pictea$4 Bntr-o 5anier4 su5br4 "i ardent4 atunci cBnd tratea$4 subiecte reli@ioase: nm rmntarea c ntelui d'7r)a3.

J5J5 P#o.#e$&' I(ii!)ei

Bn ciuda lipsei de 5etod4 "i de instru5ente de observaie, s-au 7acN descoperiri notabile @raie unor nu5e de presti@iu. D Polone$ul 9 o p e r n i c .2'+,-2-',/, teolo@ "i naturalist Bn acela"i tir a 74cut studii u5aniste, de 5ate5atic4 "i astrono5ie la 9racovia. l de5onstreaW c4 P45Bntul se rote"te Bn Nurul Soarelui. 3ucrarea Bn care expune siste5ul s\n de @Bndire asupra lu5ii, !espre mi0crile de rev luie ale c rpuril r cere0ti va 7i publicat4 la un an dup4 5oartea sa. Dedicat4 papei Paul (((, lucrarea nu 1 vQ & . 7i inter$is4 de curtea ponti7ical4.
U9a @ravor, Jolbein a ilustrat cartea lui ras5us, (l )iul nebuniei .n. tr./.

D3eonardo da Hinci anticipea$4 le@ile 5ecanicii "i are contribuii Wportante Bn @eolo@ie "i botanic4. #bservBnd "i anali$Bnd $borul p4s4rilor, realid$ea$4 5a"ini $bur4toare. l va supune pasiunilor sale toate 7orele naturii. D (talianul 9 a r d a n o 7ace pro@rese Bn do5eniul al@ebrei. <5broise Pare preconi$ea$4 pansarea pl4@ilor.2 Fla5andul <ndreas Hesal "i 7rance$ul =icAel ?ervet au 74cut pro@rese i5portante Bn 5edicin4, BnNurai lui Paracelsus, 5edic elveian, s-a esut o adev4rat4 le@end4. Respins de savanii epocii, i5portana lucr4rilor sale de 5edicin4 nu va 7i recunoscut4 decBt Bn a doua Nu54tate a secolului al LH(-lea. 9a 7iloso7, el vede Bn o5 o 7iin4 tripartit4: o parte divin4 "i etern4, o parte spiritual4 "i per5anent4, o parte u5an4 "i tran$itorie. Datoria o5ului este de a-"i p4stra locul pe care Du5ne$eu i 2-a acordat. Filoso7ia sa Bi va in7luena pe JaOob BoeA5e "i <n@elius Silesius. CoetAe Bi va @4si un loc Bn Daust, sub 7or5a unui naturalist 7iloso75d asupra existenei. 9ercet4rile sale Bn do5eniul 5edicinei vor contribui la pro@resul studiului asupra constituiei corpului "i a 7ost pri5ul care s-a aplecat asupra bolilor esuturilor.

J5L5 Co!%'&[ii
9eea ce caracteri$ea$4 cel 5ai 5ult oa5enii acestei epoci este curio$itatea 74r4 li5ite, necunoscut4 Bn vul =ediu, deoarece controlul Bisericii asupra vieii intelectuale era aproape total. (ndependena intelectual4 este con7undat4 adeseori cu ere$ia. ScAi5barea se poate datora descoperirii unor lu5i noi. Bn Frana, curio$itatea se tre$e"te o dat4 cu descoperirea anticilor. Traducerea operelor latine "i @rece"ti va per5ite oa5enilor Rena"terii s4 exalte liberul arbitru, iar autorilor cultivai s4 studie$e lucr4rile "tiini7ice. Totu"i, locul l4sat "tiinelor este Bnc4 redus Bn co5paraie cu scolastica sau cu raiona5entul. #ricBt de paradoxal ar p4rea, pro@resele "tiini7ice se datorea$4 5ai puin u5ani"tilor "i 5ai 5ult celor care nu cuno"teau @reaca sau latina. Respectul scrupulos al u5ani"tilor 7a4 de antici a contribuit la :r4t4cirea; intelectual4 a acestora. Teritoriul libert4ii cucerit de liberal arbitra Bi va BncuraNa pe unii s4 ri"te s4 se expun4 7ul@erelor Bisericii, Bn astrono5ie, revoluia epocii a 7ost descoperirea lui 9opernic, care a reu"it s4 de5onstre$e c4 P45Bntul nu este centrul universului, a"a cu5 se credea de la Ptole5eu, ci c4, di5potriv4, el se rote"te BnNurai axei sale "i BnNurai Soarelui. <strolo@ia, la 5are cinste, Bl are ca 5aestru pe )ostrada5us. Dar lu5ea observaiei se B5bo@4e"te cu studiile lui Bernard PalissY, care s-a BndBrNit atBt de tare s4 descopere ceea ce se cuno"tea cu 5ult Bnaintea lui Bn (talia. F4r4 a le@a Bn 5od obli@atoriu ori@inea libert4ii @Bndirii 5oderne de u5anis5, pute5 sublinia extraordinara eliberare care se va produce 7a4 de cre"tinis5
Tot el introduce teAnici noi operatorii: le@area arterelor .n. tr./.

"i Biseric4. Totu"i, u5ani"tii vor repune puine proble5e Bn discuie; ei reiau cAiar 5aNoritatea ideilor 5o"tenite, "i platonis5ul este un exe5plu.
REFOR;AREA PEDAGOGIEI <7ir5area individualis5ului se va co5pleta prin dorina de descoperire a copilului, acordBndu-se ast7el un loc aparte proble5ei "colii. Pentru pri5a oar4, Jan Han Scorel repre$int4 Bn pictur4, Bn 2-,2, un "colar ce poart4 pe cap o beret4 ro"ie "i care ine Bntr-o 5Bn4 o 7oaie de ABrtie, iar Bn cealalt4 o pan4. Scopul educaiei Bn Rena"tere este de a 7or5a oa5eni care s4 7ie Bn acela"i ti5p "i buni cre"tini, Bnainte de 2'&& sBnt create la Paris trei$eci de cole@ii, Bntre care cel de la Sorbonna era destinat teolo@iei. 3a Bnceputul secolului al LH-lea, 3ouvain devine un centru i5portant al Rena"terii Bn uropa. =ai tBr$iu, universit4ile en@le$e se descAid u5anis5ului "i ras5us va preda la 9a5brid@e. Totu"i, Bn ti5pul Rena"terii, cole@iile vor Bnlocui treptat 7acult4ile de art4 "i vo5 asista la un declin pro@resiv al universit4ilor, private de ele5entele lor cele 5ai dina5ice, Bn ti5p ce Bnv4455tul se 5odi7ic4, viaa "i psiAolo@ia elevului vor ur5a aceea"i evoluie. ras5us, care consacr4 5ai 5ulte lucr4ri proble5ei educaiei, vorbe"te despre necesitatea de a se recur@e la un preceptor. (e$uiii au 7ost 5arii a@eni de di7u$are a Bnv445Bntului u5anist. #rdinul creat Bntre 2-+' "i 2!'& nu54r4 2%- de cole@ii, cu cel puin 2-& &&& de elevi. Bn centrul preocup4rilor educaiei, u5anis5ul va situa 5orala "i va 7ace din virtuile acesteia un 5iNloc de acces la Bnelepciune "i cunoa"tere. 9elebra 7ra$4 cu care se ter5in4 scrisoarea lui Car@antua c4tre Panta@ruel, science sans c n, science n'est +ue ruine de l'[me (0tiina fr c n0tiin nu este dect pieirea sufletului) ilustrea$4 per7ect aceast4 nou4 concepie, Bn celebrul s4u tratat !e l'instituti n des enfants (!espre cre0terea c piil r), =ontai@ne se situea$4 pe aceea"i linie a peda@o@iei u5aniste atunci cBnd scrie c4 :un copil trebuie s4 aib4 5ai de@rab4 capul bine 74cut decBt plin;, scopul 7iind acela de a 7or5a un o5 capabil s4 se conduc4 Bn via4. Pentru =ontai@ne, 5odelarea 7i$ic4 este necesar4, BntrucBt corpul este cel care susine su7letul. ?i Car@antua, sub direcia lui Ponocrates, pri5e"te o educaie de @entilo5, Bn care exerciiile 7i$ice "i 7olosirea ar5elor ocup4 un loc i5portant. Descrierea abaieiTAele5e, Bn care Rabelais a a"e$at societatea sa princiar4, are un sin@ur principiu: :Fais ce Mue tu voudras0; .:F4 ce Bi dore"te ini5a0;/. l se adresea$4 Bns4 persoanelor de ran@, ca de alt7el Bntre@ siste5ul educativ al Rena"terii.

SEC1IUNEA C REFOR;A
I5 CARACTERE GENERALE
5n3area indul)enel r. Cravur4 satiric4 @er5an4.

(deea de Re7or54 este Bn realitate re$ultatul obinut prin scAis54 a unei serii de tentative de re7or5are a ansa5blului Bisericii catolice: 9lunY, 9iteaux, ordinele de cer"etori, conciliile de la Eonstan$ "i Basel. Scopul era de a pro5ova o re7or54 intern4 a corpului ecle$iastic, pentru a eli5ina abu$ul "i cu5ulul de bene7icii care per5iteau unei sin@ure persoane s4-"i atribuie 5ai 5ulte abaii "i episcopii, ca "i lipsa de educaie a clerului "i 5oravurile sale criticabile. Bn cate@oria abu$urilor, la ori@inea direct4 a Re7onnei va sta vBn$area de indul@ene de c4tre do5inicanul ( o a n Tet$el2 .2'!--2-2*/. 9u5p4rarea unei indul@ene, pre$entat4 sub 7or5a unei scrisori, nu are drept scop iertarea p4catelor, ci r4scu5p4rarea acestora. ste o @aranie de a interveni Bn lu5ea de dincolo pentru p4cate co5ise pe p45Bnt. =iNloc de a r4scu5p4ra p4catele, indul@ena introduce venalitatea Bn Biseric4 "i stabile"te o distincie clar4 Bntre bo@ai "i s4raci, contrar4 spiritului lui Jristos. Re7or5a, pe care o pute5 situa Bntre 2-2+ "i 2---, se co5pune din 5ai 5ulte curente de @Bndire ce propa@4 o nou4 credin4 "i dintr-o reacie catolic4 ce pro5ovea$4 o scAi5bare intern4 pro7und4. =i"carea Re7onnei cuprinde patru perioade: din 2-2+ apare "i se r4spBnde"te Bn Cer5ania doctrina lui 3utAer; ea este ur5at4 Bn 2-%% de cea a lui [8in@li Bn lveia @er5an4; din 2-'2, 9alvin B"i Bnte5eia$4 propria biseric4 la Ceneva; Bn <n@lia, <ctul de Supre5aie din 2-,' 5arcAea$4 crearea Bisericii an@licane.
Tet$el 7usese Bns4rcinat de papa 3eon L s4 vBnd4 Bn Cer5ania indul@ene, pentru ca din enitul lor s4 poat4 ter5ina biserica S\n Pietro, iar noul episcop de =ain$ s4 poat4 pl4ti Papei taxa de con7ir5are .n. tr./.
Y

9ontrare7or5a catolic4 este anunat4 Bn 2-'& prin constituirea 9o5paniei lui Jristos "i de7inirea ri@uroas4a doctrinei catolice la 9onciliul de la Trento .2-'--2-!,/.

II5 REFOR;ELE H595 ; #(i! L&(,e#

Personalitatea lui =artin 3utAer .2'1,-2-'!/, atBt de plin4 de contraste "i extre5e, de la u5orul trivial pBn4 la cea 5ai Bnalt4 elevaie spiritual4, nu poate 7i separat4 de @Bndirea sa. )u scAis5a este scopul lui, pentru c4 el dore"te Bnainte, de toate reabilitarea Bibliei ca surs4 esenial4 a revelaiei. De aceea, repro"ea$4 Bisericii pre7erina acesteia pentru scrierile patristice. 3utAer, c4lu@4r "i apoi preot, Bl prive"te pe o5ul a7lat Bn 7aa lui Du5ne$eu nu prin atitudinea sa 5oral4, ci prin acceptarea de c4tre acesta a Nudec4ii divine, Bn luteranis5 nu este loc pentru Bndoial4, iar iertarea divin4 este o certitudine. a este 5arcat4 prin dou4 sacra5ente biblice, bote$ul "i participarea la 9ina cea de tain4, Bn 5o5entul celebr4rii euAaristiei, 3utAer nu crede c4 exist4 transsubstaniere, de"i ap4r4 pre$ena real4 a lui Jristos. 9redinciosul, si@ur de iertarea divin4, trebuie s4 se abandone$e Bn 5Binile lui Du5ne$eu, care Bi va indica voina sa prin practicarea altruis5ului "i revel4rii vocaiei. 3utAer B"i di7u$ea$4 ideile prin a7i"area pe poarta bisericii castelului de la Pittenber@, la ' septe5brie 2-2+, a celor *- de te$e. Ruptura cu Ro5a are loc Bn 2-21, cBnd 3utAer re7u$4 s4-"i retracte$e te$ele Bn 7aa Dietei de la <u@sbur@. Bn 2-%&, B"i public4 pro@ra5ul sub 7or5a a trei scrieri Cravur4 de Diirer. B.). 7unda5entale\4pel ctre sta5pes. n bilimea cre0tin de naiune )erman, $aptivitatea babil nic a bisericii, "i ?ibertatea cre0tin, Bn acela"i an, la Pittenber@, arde Bn 7aa studenilor "i a 5uli5ii bula papal4 prin care era a5eninat cu exco5unicarea, procla5at4 Bns4 Bn 2-%2. ste salvat de ducele de Saxa, Frederic cel Bnelept, la curtea c4ruia se re7u@ia$4 "i traduce Bntre 2-%2 "i 2-%% )oul Testa5ent Bn li5ba @er5an4, Bn 2-,&, Dieta de la <u@sbur@ ia act de divi$iunea produs4 Bntre principii catolici "i cei protestani. Melcmc%t% n .2'*+-2-!&/. =elancAtAon pre$int4 $ nfessi 4u)ustana, Bn care expune ba$ele luteranis5ului "i la care r4spunde doctorul Bn teolo@ie, Jan cO, prin a sa $ nfutati 4u)ustana.
?ut%er .2'1,-2-'!/. Cravur4 de 3. 9ranacA. Florena.

Bn 2---, o nou4 Diet4 la <u@sbur@, cea 5ai celebr4, aduce pacea reli@ioas4 ;n Cer5ania, recunoscBndu-i pe luterani e@ali cu catolicii, Bn 7iecare stat, credina reli@ioas4 depinde de ale@erea pe care o 7ace prinul pentru supu"ii s4i.

H5H5 36i!.'i
<d5irator al lui ras5us, IlricA [8in@li .2'1'2-,2/ este cB"ti@at de ideile luteranis5ului, de care se va separa Bns4 pentru a crea la [tiricA o co5unitate reli@ioas4 strict4, B5pin@Bnd luteranis5ul la extre5, [8in@li recla54 abolirea Bn Biseric4 a tot ceea ce nu este 7ondat pe Biblie: picturi reli@ioase, procesiuni, or@4, cBntece reli@ioase, Bn 2-%*, la =arienbur@, se Bncearc4 o conciliere cu 3utAer, care nu a reu"it Bns4, deoarece [8in@li re7u$4 s4 vad4 Bn 9ina cea de tain4 altceva decBt si5bolul lui Jristos.
[8in@li .2'1'-2-,2/. Cravur4. B.). sta5pes.

H5J5 Je ! C '8i! Ii :#ede$(i! #e

Jean 9alvin .2-&*-2-!'/, n4scut la )oYon, pri5e"te 5ai BntBi o 7or5aie Nuridic4, apoi se converte"te la luteranis5, consacrBnduse studiului teolo@iei. <lun@at din Re@atul Franei Bn 2-,', el se re7u@ia$4 la Basel, unde public4 Bn 2-,! $%ristianae reii)i nis institut (Instituia reli)iei cre0tine), Bn esen4, 5esaNul calvinist are la ba$4 doctrina predestin4rii: Bn eternitatea sa, Du5ne$eu ia destinat o5ului 7ie 5Bntuirea, 7ie da5na-ia etern4. Sin@ura sc4pare a o5ului este adaptarea vieii sale la exi@enele divine, toat4 activitatea sa trebuind s4 7ie pus4 Bn sluNba lui Du5ne$eu. 9alvin .2-&*-2-!'/. (nstalat de7initiv la Ceneva Bn 2-'2, 9alvin B"i or@aRotterda5, =u$eul ni$ea$4 Biserica. a este diriNat4 dup4 nor5e 7oarte severe de BoiN5ans. pre$biteri, care pot 7i pastori sau laici ale"i. 3a Ceneva, Bn 2--*, este 7ondat4 o acade5ie calvinist4, care avea drept scop 7or5area de predicatori. <ria de extindere a calvinis5ului porne"te din lveia "i aNun@e Bn Cer5ania occidental4, Frana .Au@Aenoii/, Scoia "i nordul `4rilor de Jos.

H5L5 A!.'i% !i$*&'

a

Bn 2-%!, re@ele Jenric H((( .2'*2-2-'+/ al <n@liei decide s4-"i repudie$e doua soie, pe 9atAerine de <ra@on, pri5a oar4 c4s4torit4 cu 7ratele 5ai

vBrs5ic al acestuia, <rtAur. Papa re7u$4 anularea c4s4toriei, Bns4 Jenric H((( o obine Bn 2-,% de la TAo5as 9ran5er, noul arAiepiscop de 9anterburY. Ruptura o7icial4 cu Ro5a survine la ,& aprilie 2-,', cBnd Parla5entul a pro5ul@at <ctul de Supre5aie prin care re@ele devine "e7ul Bisericii en@le$e. cle$iasticii re@atului sBnt obli@ai s4 preste$e Nur45Bnt de credin4 re@elui Bn calitatea sa de "e7 al Bisericii an@licane. 9ei care re7u$4 sBnt aspru pedepsii, ca FiscAer, episcop de RocAester "i cancelarul TAo5as =ore .=orus/, care sBnt executai. Jenric H((( se 7olose"te de noua sa autoritate reli@ioas4 pentru a des7iina co5unit4ile, bunurile acestora revenind 9oroanei. ScAis5a an@lican4 este o 5ani7estare pro7und naional4. <st7el, Bn aciunea de a se rec4s4tori cu 7avorita sa, <nne BoleYn, re@ele este susinut de Parla5ent, re$istena episcopal4 7iind $drobit4 prin 7or4. Doar (rlanda re7u$4 lupta cu Ro5a, ea r45BnBnd Bn continuare Bn s7era de obedien4 a catolicis5ului ro5an.

III5 CONTRAREFOR;A
- ;;l; c ;.; - . ' DK .; DK;

J595 I!i)i (i8e'e : : 'i(-)ii

9onciliul de la Trento este convocat de papa Paul ((( Bn 2-'%. #7icial,2 lucr4rile se descAid Bn 2-'- "i durea$4 pBn4 Bn 2-!,. Scopul acestui conciliu este de7inirea ri@uroas4 a doctrinei catolice. (n pri5a sesiune se 7or5ulea$4 doctrina contrare7or5ei "i sBnt pro5ul@ate decrete de autore7or5are. Tot Bn aceast4 sesiune se decide con7runtarea tradiiei Bisericii cu S7intele Scripturi. < doua sesiune durea$4 Bntre 2--2 "i 2--% "i ea va 7i do5inat4, ca de alt7el "i a; treia, de (e$uii, care vor accelera re7or5a intern4. (ertarea este de7init4 ca uir dar al lui Du5ne$eu, dar o5ul B"i p4strea$4 libertatea de a o re7u$a. 9ele "apte sacra5ente sBnt p4strate, sluNba se o7icia$4 tot Bn li5ba latin4 "i nu Bn diversele li5bi naionale, iar textul de re7erin4 pentru Biblie r45Bne Hul@ata. Se rea7ir54 autoritatea ponti7ical4 "i obli@aia de celibat pentru preoi. Se descAid "coli de teolo@ie "i se5inarii pentru 7or5area viitorilor preoi, Bn7iinate Bn 7iecare dioce$4, "colile sBnt plasate sub autoritatea episcopal4. Paralel cu aceast4 aciune re7or5atoare, papalitatea continu4 lupta B5potriva ere$iilor, restaurBnd (ncAi$iia, care trece sub controlul s4u. Ponti7icatele lui Paul (H .2----2--*/ "i Pius H .2-!!-2-+%/ sBnt 5arcate de o Bntoarcere la austeritate a curii ro5ane. Pius H 7or5ea$4 o co5isie de cardinali, 9on@re@aia (ndex-ului, pe care o Bns4rcinea$4 cu alc4tuirea unei liste de opere considerate periculoase pentru credin4, a c4ror lectur4 este inter$is4 7idelilor. Deci$iile co5isiei antrenea$4 inter$icerea vBn$4rii "i di7u$4rii acestor lucr4ri Bn statele catolice.

J5H5 A%)i&!e O#di!e'o#

Bnnoirea Bisericii se 7ace "i prin Bn7iinarea de noi ordine, ca cel al TAeatinilor, 7ondat de episcopul de 9Aieti, Cian Pietro 9ara77a .9Aieti, Bn latin4: `Aeatinus/, viitorul pap4 Paul (H. #rdinul este dublat de unul 7e5inin. TAeatinii au drept scop practicarea cotidian4 a carit4ii, propa@area "i susinerea credinei, ca "i asistena acordat4 bolnavilor. D 9<; / tlit !"2 #ari$ `, )obilul (@natiu de 3oYola (@natio de 3oYola .2'*2-2--!/ creea$4 Bn 2-,.2'*2-2--!/. 9o5pania lui lisus. 3a ori@ine, De ori@ine basc4, (e$uiii sBnt "ase prieteni care "ispaniolul (@natio de au 74cut studiile de teolo@ie B53oYola de Recalde a preun4. Crupul lor se l4r@e"te 7ost Bnte5eietorul 9o5paniei lui lisus. dup4 instalarea la Ro5a Bn 2-,*. Papa Paul ((( aprob4 Bn 2-'& statutul 9o5paniei. (e$uiii depun Nur45Bnt de obedien4, s4r4cie "i celibat. <utoritatea supre54 este cuvenit4 papei, care o delea@4 unui @eneral, ales pe viat4 de principalii 5e5bri ai ordinului. (@natiu de 3oYola este pri5ul @eneral al 9o5paniei, Bn renovarea catolicis5ului 5ilitant, rolul (e$uiilor este predo5inant; educatori, ei practic4 un excelent Bnv445Bnt secundar "i vor deter5ina retra@erea protestantis5ului din `4rile de Jos, statele renane, Bavaria "i <ustria. #r@ani$ai Bntr-o veritabil4 ar5at4, a"a cu5 sublinia$4 "i titlul de :@eneral;, (e$uiii B"i Bncep aciunea 5isionar4 Bn Bra$ilia, Peru, 9Aina "i Japonia. 3e@45Bntul lor special de obedien4, care Bi plasea$4 sub directa autoritate ponti7ical4, 7ace din ei ca5pionii Ro5ei. (deile lor ultra5ontaniste2 vor deter5ina Bn Frana o ostilitate descAis4 a Parla5entului "i Iniversit4ii, ap4r4tori ai @alicanis5ului, adic4 ai supre5aiei re@elui asupra Bisericii Bn Frana. S7Bntul Filippo )eri .2-2--2-*-/ 7ondea$4 un nou ordin, 9on@re@aia #ratoriului, opus (e$uiilor, BntrucBt se ba$a pe principiul autono5iei absolute, pe absena Nur45Bntului "i libertatea interioar4. Dra@ostea 7ratern4, "i non-obediena co5un4, per5ite r4spBndirea rapid4 a con@re@aiei Bn uropa, <5erica de Sud ?i xtre5ul #rient.

J5J5 Bi' !)&' Co!(# #eWo#*ei

9ontrare7or5a Bnsea5n4 "i apariia a nu5eroase ordine "i con@re@aii: #bla-ii Si5ului 9Aarles Borro5ee .2-+1/, P4rinii =orii Bune ai Si5ului 9a5ille i .2-1'/, Trapi"tii .2!!'/. Bnnoirea senti5entului reli@ios a per5is consiIltra5ontanis5ul susinea preteniile papalit4ii la B5p4r4ia p45Bnteasc4 "i la a5estecul treburile interne ale statelor .n. tr./.

derarea acestei perioade, care se Bntinde Bntre 2-!& "i 2!!&, un veritabil :secol al s7inilor;. poca baroc4 este 5arcat4 de dou4 5ari 7i@uri 5istice, S7intul Fran7ois de Sales .2-!+-2!%%/ "i S7Bntul Hincent de Paul .2-+!-2!!&/. Pri5ul 7ondea$4 Bn 2!21 #rdinul Hi$itandinelor, ai c4rui 5e5bri trebuie s4 practice caritatea "i ru@4ciunea interioar4. <probarea papal4 nu a 7ost obinut4 decBt atunci cBnd Franois de Sales a acceptat 5odi7icarea proiectului, trans7or5Bnd ordinul Bntr-unul conte5plativ. S7Bntul Hincent de Paul este Bnte5eietorul a dou4 ordine, 3a$ari"tii "i Surorile 9arit4ii. 9ontrare7or5a a deter5inat na"terea de-a lun@ul secolelor LH((-LH((( a unor 5i"c4ri populare, Bntre care a5inti5 +uietismul "i pietismul. 9ele dou4 doctrine recla54 o disponibilitate total4 pentru 5editaia reli@ioas4. 9onte5plaia per5anent4 a lui Du5ne$eu este activitatea esenial4 a credinciosului. 9ele dou4 7or5e de @Bndire se deosebesc totu"i Bn unele puncte ale do@5ei. <st7el, pietis5ul protestant valori$ea$4 relaiile de 7raternitate direct4 Bntre credincio"i, Bn ti5p ce Muietis5ul catolic l4sa o parte i5portant4 sub conducerea 5oral4 a Bisericii.

SEC1IUNEA D

EVOLU1IA SOCIALK A FRAN1EI 0NTRE 9M9< 4I 9O9G

I5 RENOVAREA RELIGIOASK 9595 O:e#e'e2 P!8-)-*P!(, $i$(e!)<"a cu5 s-a stabilit la 9onciliul de la Trento, ordinele reli@ioase, ca cel al 3a$ari"tilor, or@ani$ea$4 se5inarii Bn scopul evan@Aeli$4rii celor de la ar4. ducaia tinerelor 7ete, 74cut4 5ult4 vre5e Bn 7a5ilie, este Bncredinat4 acu5 surorilor Irsuline. #rdinul #ratoriului este introdus Bn 2!22 de cardinalul Berulle .2-+--2!%*/, care devine pri5ul superior @eneral. 9aritatea "i asistena, sub 7or5a operelor laice, sBnt BncuraNate prin 7ondarea la iniiativa lui Hincent de Paul, Bn 2!,1, a <"e$45Bntului copiilor @4sii "i <"e$45Bntul celor 74r4 acoperi" de la a$ilul de la Salpetrieres.

Si5on de Tours. Saint Hincent de Paul.

95H5 J !$e!i$* Ii . 'i% !i$*

piscopul dK_pres, de ori@ine olande$4, 9ornelius Jansenius .2-1--2!,1/, scrie4u)ustinus, oper4 consacrat4 doctrinei Si5ului <u@ustin .,-'-W,&/, publicat4 postu5, Bn 2!'&. 9on7or5 acestei lucr4ri, doar voina divin4 Bi poate acorda o5ului Aarul. Po$iia acestei doctrine atra@e i5ediat ostilitatea (e$uiilor. <batele de Saint-9Yran "i preotul <ntoine <rnauld introduc Bn Frana Nansenis5ul. 3a cererea (e$uiilor, Sorbonna re$u5a Nansenis5ul Bn cinci propo$iii, conda5nate de Pap4 Bn 2!-,. (n aceste condiii, scriitorul Pascal ia ap4rarea Nansenis5ului n 2r vinciale sau Scris ri ctre un pr vincial .2!-!-2!-+/. l Bi atac4 Bn 5od violent pe (e$uii, repro"Bndu-le u"urina cu care p4catele cre-

PA. de 9Aa5pai@ne. 2 Maica 4n)eli+ue. =u$eul 3uvru.

9M S

dincio"ilor sBnt absolvite, 7apt pentru care Bn 2!!&, 3udovic L(H conda5n4 Pro vFUK dalele s4 7ie arse Bn public. Dup4 o perN oad4 Bn care con7lictul pare s4 se 7i aplanat; el rei$bucne"te Bntre 2+&& "i 2+2-, 5arcaN de cri$a din 2+&* "i de distru@erea 54n4s tirii Port-RoYal-des-9Aa5ps. =4n4stirea Port-RoYal-des-9Aa5ps. Calicanis5ul, 5i"care ce ur54re"te ca re@ele s4 dein4 puterea asupra bisericii se H 8M R. , 5ani7est4 Bn Frana 5ai ales Bntre 2!+' "i 2!*,pnncon7lictulcareJopunepe3udovicL(HRo5ei.Bn 2!+' suveranul decide sa extind4 acest drept asupra Bntre@ului re@at. <ceasta Bi per5ite re@el sapnrneascave5tunleanunutor episcopii vacante Bnaintea instal4rii noului titular (n 2!+1, (nnocent5 L( conda5n4 deci$ia re@al4, Bn aceste condiii, 3udovic L(H convoac4 o <dunare extraordinar4 a clerului, care aprob4 Declaraia celo patru articole, redactat4 de Bossuet, episcop de =eaux. <ceast4 declaraie a7ir54 independena pute5 te5porale Bn raport cu cea spiritual4 a papei, superioritate conciAiloru5versaWW re$erve asupra in7ailibilit4ii ponti7icale. 9on7lictul durea$4 pBn4 Bn 2!*,, cBnd iU, rT JT .. .:.RR:. 3udovic L(H renun4 s4 i5pun4 Declaraia Bn Frana.

Scene din viaa aristocraiei. Cravuri din secolul al LH((-lea.

II5 EVOLU1IA ;ORAVURILOR

9urtea lui 3udovic L(H d4 tonul tuturor curilor europene. #a5enii poart4 p4rul lun@, apoi peruci "i se B5brac4 cu ve"5inte strBnse pe talie, prev4$ute cu 5Bneci "i revere lar@i. Fe5eile poart4 o 7ost4 lun@4, cu corset strBns pe talie. Fe5eile particip4 activ la reBnnoirea intelectual4, Bn saloanele literare, unde se de$volt4 un stil preios. 9el 5ai celebru este salonul doa5nei de Ra5bouillet, :9a5era albastr4;. 9onversaia, Bn acela"i ti5p 5onden4 "i cultural4, devine un veritabil exerciiu savant, r4spun$Bnd unor re-

!(

puii stricte. Pl4cerile oratorice sBnt dublate de re@uli de curtoa$ie, de respect datorat doa5nelor reunite la cenaclu. Jotelurile particulare se 5odi7ic4 pentru a r4spunde 5ai bine noilor exi@ene ale sociabilit4ii. <st7el, Bnc4perea unic4 cedea$4 treptat locul unor piese speciali$ate - su7ra@erii "i saloane. Divertis5entele aristocratice cele 5ai @ustate sBnt vBn4toarea, 5u$ica "i dansul. Pro5enadele pari$iene conduc la Piaa Re@al4, de-a lun@ul Bulevardului Re@inei, pe sub @aleriile Palatului unde se instalea$4 5a@a$ine de 5od4 "i libr4rii.

HI5 CURTEA 4I SOCIETATEA ;ARELUI SECOL J595 C&#(e

3udovic L(H, ca "i ali re@i ai Franei dinaintea lui, duce o via4 itinerant4, Bntre 3uvra, Fontainebleau, Saint Cer5ain-en-3aYe, dar Bn 7inal se stabile"te la Hersailles Bn 2!1%. 9urtea se instalea$4 o dat4 cu el, o enor54 5as4 de - &&& de persoane, inclusiv curte$anele "i serviciile 9asei Re@ale: capela, serviciul de ca5er4, de vBn4toare etc. )u trebuie uitai 5e5brii 9asei 5ilitare a suveranului. 3udovic L(H instaurea$4 eticAeta, ansa5blu de re@uli care r)ani3ea3 viaa re@elui "i raporturile sale cu 9urtea. ste Bn acela"i ti5p un cod de sociabilitate, un @Aid de politee "i o practic4 a vieii cotidiene nobiliare.

J5H5 So%ie( (e 2 %'e#, !o"i'i*e, "&#.,e[ie, )-#-!i*e

9lerul, pri5ul ordin al naiunii, este divi$at Bn clerul Bnalt, ce @rupea$4 prelai provenii din 7a5ilii nobile, "i clerul in7erior, recrutat din starea a treia "i de condiie 5ediocr4. Posed4 o or@ani$aie autono54, Nuridic4 "i 7inanciar4: ca "i seniorii, percepe diN5a "i tr4ie"te din venitul bene7iciilor; e scutit de biruri "i B"i r4scu5p4r4 capitaia, v4rsBnd Bns4 re@elui un dar @ratuit la 7iecare cinci ani "i $eci5i anuale 5enite s4 a5orti$e$e datoria public4. Pentru a obine o 7uncie ecle$iastic4, trebuie s4 se Bnscrie pe :7oaia de bene7icii; a re@elui, list4 no5inal4 dependent4 de suveran "i supus4 aprob4rii ponti7icale. Preoii sBnt nu5ii de c4tre episcopi, dar nu5ele lor este cel 5ai adesea propus de c4tre un protector: senior, ora", abate. (n cursul secolului al LH((-lea, nobili5ea @rupea$4 cBteva sute de 5ii de Persoane. a este divi$at4 Bn dou4 corpuri: cei a c4ror apartenen4 nobiliar4 datea$4 din vre5ea cruciadelor, "i cei care sBnt Bnnobilai BncepBnd cu aceast4 perioad4, Bnnobilarea poate 7i obinut4 prin cu5p4rarea unei 7uncii cu titlu Personal, ca de exe5plu cea de :)otar "i Secretar al re@elui;, persoana respectiv4

trecBiid auto5at Bn rBndurile nobili5ii de rob4. <partenena la nobili5e inter$ice exercitarea anu5itor pro7esii, cu5 ar 7i cea de co5erciant. Bur@Ae$ia cunoa"te o Bn7lorire i5portant4 Bn ti5pul do5niei lui 3udo2vic L(H 5arcat4 prin aceea c4 re@ele B"i ale@e colaboratorii din rBndurile acesteia, Bn ti5p ce nobili5ea de sBn@e cunoa"te un 7eno5en @eneral de pauperi$are, bur@Ae$ia se B5bo@4e"te "i, dup4 ce adopt4 stilul de via4 nobiliar, dore"te s4 7ie inte@rat4 Bn al doilea ordin al naiunii, ceea ce se "i BntB5pl4 Bn ca$ul celor ce B"i c4s4toresc 7iicele cu nobili sc4p4tai. `4ranii 7or5ea$4 5aNoritatea populaiei. ServaNul a disp4rut aproape cornplet, iar 7er5ierii sBnt tot 5ai nu5ero"i. xist4 5ai 5ulte cate@orii de 4rani, de la cel bo@at care posed4 p45Bnt, se5ine, ani5ale "i are servitori, pBn4 la cel 7oarte s4rac, ce lucrea$4 cu $iua, deplasBndu-se cu 7a5ilia dintr-un loc Bn altul. Revoltele 4r4ne"ti care au i$bucnit Bn aceast4 perioad4, Bn 2!!& Bn Bourbonnais, Bn 2!!' Bn 3andes "i 2!+- Bn Bretania, au 7ost repri5ate cu 5are aspri5e.