BALUL POMILOR

de DIMITRIE ANGHEL
 ÎNTREBĂRI:
1.Identificați grupuri nominale (substantive sau perechea substantiv-
adjectiv) prin care sunt numite elementele de natură surprinse de
autor.
2.Identificați elementele cadrului spațio-temporal în care este fixat
peisajul descris.
3.Subliniați cuvintele cu sens figurat și încercați să le explicați.
4.Redați printr-o idee dezvoltată fenomenul natural surprins de
autor.
5.Identificați figurile de stil din text și rolul lor.
STROFA I

Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet

Pe pajiștea din fața casei caișii, zarzării și prunii,
Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet.
1.Elemente de natură, numite prin substantive sau grupul nominal
substantiv-adjectiv:
„caișii,zarzării și prunii”-pomi, „legănări abia simțite și ritmice”, „haine
albe”, „pas ușor de menuet”
2.Cadrul spațio-temporal:
„Pe pajiștea din fața casei” (loc); „se clatină în fața lunii”(noapte de
primăvară, timp);
3.Sensuri figurate: „înveșmântați”= îmbrăcați, acoperiți
„haine albe”= flori albe
„legănări”=clătinări, mișcări de aplecare
„pas ușor de menuet”=dans al ramurilor copacilor
STROFA I:
Idee dezvoltată:
Într-o noapte de primăvară, caișii, zarzării și prunii de pe pajiștea din fața
casei încep să își legene încet crengile acoperite de flori albe, mișcările
lor semănând cu începutul unui dans (menuet).
FIGURI DE STIL
-enumerația „caișii, zarzării și prunii” are rolul de a numi copacii din
grădină;
-personificările „înveșmântați în haine albe”, „stând gata…să înceapă un
pas ușor de menuet” atribuie pomilor însușiri omenești, ei sunt
asemănați cu niște dansatori îmbrăcați în haine albe;
-epitetele „legănări abia simțite și ritmice”, „pas ușor” sugerează
mișcarea lină a pomilor.
STROFA A II-A
Se cată ram cu ram, se-nchină, și-n urmă iarăși vin la loc,
Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome,
Împrăștie în aer danțul acesta ritmic de fantome,
Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.
1.Elemente de natură:
-ramurile copacilor, acoperite de flori albe sau roz : „se cată ram cu ram”,
„cochetării și grații albe”, „roze gesturi”;
-mirosul florilor: „dulci arome”
-mișcarea legănată a ramurilor: „danțul acesta ritmic de fantome”
2.Cadru spațio-temporal: „minuta asta de noroc” –momentul înfloririi
pomilor.
STROFA A II-A
3.Sensuri figurate:
„se-nchină”=se-nclină, se apleacă unele spre altele
„cochetării”,„grații”,„gesturi”= ramurile copacilor acoperite de flori albe
sau roz
„danțul acesta ritmic de fantome”= legănarea ramurilor înflorite, care
noptea se văd ca niște umbre fantomatice
„minuta asta de noroc”- momentul înfloririi pomilor
4.Ideea dezvoltată:
Crengile copacilor se apleacă unele spre altele, par că se înclină
asemenea unor doamne cochete și grațioase, împrăștie parfumuri
dulci, florale, îmbrăcate în rochii albe sau roz, într-o seară de bal
așteptată de un an de zile.
STROFA A II-A

FIGURI DE STIL:
-Repetiția-figura de stil care constă în repetarea intenționată a unor
cuvinte sau grupuri de cuvinte; „ram cu ram”
-Enumerație:„Cochetării și grații…gesturi..arome”, se înșiruie
participanții la bal
-Personificări:„se cată”, „se-nchină”, „așteaptă…minuta ..de noroc”
-Metaforă: „minuta asta de noroc”- momentul înfloririi
 STROFA A III-A
Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt,
Și-nvoalte mâneci horbotate se-ntind ușoare să salute
Preludiul acestei stinse și dulci orchestre nevăzute,
Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pân -la pământ.

1.Elemente de natură:
-scorburile copacilor „pe gura scorburilor”,
-vântul care suflă, adie ușor: „vântul a deșteptat un cânt”
-crengile acoperite de flori se apleacă: „se-ntind… să salute”,
„pomii s-au înclinat pân –la pământ”
 STROFA A III-A
3.Sensuri figurate
„vântul plecat a deșteptat un cânt”, „preludiul acestei stinse și dulci orchestre
nevăzute”= șuierul vântului pătruns prin scorburile copacilor pare un cântec ușor
interpretat de o orchestră nevăzută;
„și-nvoalte mâneci horbotate”=crengile acoperite de flori par niște mâneci de rochii
dantelate;
„ se-ntind ușoare să salute”= crengile înflorite sunt personificate, ele seamănă cu
niște tinere grațioase, care fac fac plecăciuni pline de eleganță;
„ cu reverențe pomii s-au înclinat…”-pomii și ei personificați, sunt asemenea unor
cavaleri care fac reverențe în fața doamnelor, la bal.
4. Idee dezvoltată
Vântul șuieră ușor prin scorburi, el conduce o orchestra nevăzută ce cântă o melodie
lină, pomii și ramurile înflorite, personificate, legănate de vânt, par niște domni
eleganți și domnișoare grațioase care dansează într-o sală de bal, pe acordurile
acestui cântec.
STROFA A III-A
4.Idee dezvoltată
Vântul șuieră ușor prin scorburi, el conduce o orchestra nevăzută ce cântă o
melodie lină, pomii și ramurile înforite, personificate, legănate de vânt, par
niște domni eleganți și domnișoare grațioase care dansează într-o sală de bal,
pe acordurile acestui cântec.
FIGURI DE STIL
-Personificări- „vântul… a deșteptat un cânt”, „se-ntind…să salute”, „orchestre
nevăzute”, „pomii s-au înclinat”, vântul, pomii și ramurile lor sunt personificați,
capătă trăsături omenești, ei seamănă cu participanții la un bal de epocă;
-Epitete- „mâneci horbotate”, „acestei stinse și dulci orchestre nevăzute”, „se-
ntind ușoare să salute” însușirile deosebite ale elementelor de natură sunt
evidențiate prin aceste epitete adjectivale sau epitetul adverbial „ușoare”.
Strofa a IV-a

Așa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,

Despodobiți de-atâtea grații, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caișii, zarzării și prunii,
Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri.

1.Elemente de natură:
-pomii din fața casei „albii cavaleri”, „caișii, zarzării și prunii”
-florile de pe ramuri „atâtea grații”
2.Cadru temporal:
„în clipa asta”, „mâine”, „ce-i știu de-atâtea primăveri”,
STROFA A IV-A
3.Sensuri figurate:
„albii cavaleri”=copacii înfloriți
„despodobiți de-atâtea grații”=copacii ale căror flori s-au scuturat
„le-mprumută”=le dă, le transmite
4.Ideea dezvoltată
După ce se scutură florile pomilor („mâine”), ei își pierd tot farmecul și
frumusețea deosebite, redevin banalii pomi pe care nimeni nu îi ia prea
mult în seamă.
FIGURI DE STIL
-Epitet (în inversiune)-„albii cavaleri/despodobiți”, „banalii pomi”
TIMPul VERBAL
Care este timpul verbal utilizat în text?
Se observă utilizarea unui timp verbal specific descrierii, anume
prezentul etern (continuu), la indicativ sau conjunctiv, care plasează
descrierea în atemporalitate:
„Se clatină”, „să inceapă”, „se cată”, „vin”, „așteaptă”, „se-ntind”, „să
salute”;
Verbele din ultima stofă, „-s” (sunt)- prezent și „vor deveni”-viitor,
sugerează efemeritatea momentului înfloririi, deși în prezent pomii
acoperiți de flori oferă un spectacol încântător, ei revin foarte repede la
aspectul lor obișnuit.
SENTIMENTELE EXPRIMATE
• În această poezie autorul nu își face prea mult simțită prezența, el se
află mai mult în postura de observator al peisajului, totuși
sentimentele sale răzbat din folosirea unor epitete precum „pas ușor”,
„se-ntind ușoare”, „stinse și dulci orchestre”, „grații albe”, „roze
gesturi” și verbul de pers. I din final „știu” care sugerează uimirea și
admirația în fața spectacolului delicat și efemer al naturii.