JOCURI DIDACTICE SI EXERCITII DE CREATIVITATE JOCURI DIDACTICE

SI EXERCITII DE CREATIVITATE

Argument
"Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul!" (Lucian Blaga)

Propensiunile ingenuitatii si acel flux subconstient, dar esnic pre!ent, supranumit "copilarie", sunt elemente care fac din fiecare dintre noi un esnic copil incantat si distrat, curios si cu oc"iul incarcat de culoare# In atarea prin joc este un ideal ce de ine, in contextul abordarilor no atoare ale procesului de predare $ in atare $ e aluare, tot mai tangibil Limba romana nu este nici o stiinta, nici un obiect, ci o stare de suflet, o conexiune intre mental si sentimental, o arta atat a celui ce initia!a, cat si a celui ce o percepe si o integrea!a dinamic fiintei sale# %ocul este o dimensiune a umanului ce se doreste a de eni o constanta in procesul instructi $educati si, de aceea, cartea de fata a propune o serie de itemi, in special semiobiecti i si subiecti i, care i!ea!a de! oltarea creati itatii si a gandirii logice, fara ca ele ul sa aiba impresia de efort intelectual#
Cartea este constituita din doua mari parti: exercitiile indi iduale i!ea!a lucrul in particular, indi idual, iar cea de$a doua parte se lucrea!a colecti , in clasa, deoarece, cele mai multe jocuri presupun organi!area pe grupe de lucru#

Cartii i s$a anexat un "Caiet de suflet", in care ele ii pot re!ol a exercitiile sau isi pot nota lucruri care i$au impresionat si care nu doresc a ramane doar in memoria afecti a#
Cu speranta ca "orice poate fi in atat la orice arsta, cu conditia sa fie gasite mijloacele de instruire corespun!atoare" (%# &# Bruner), autoarea a urea!a "&ucces!"

Jocuri individuale
'# (socia!a fiecare anotimp cu un fruct, o leguma sau un animal, argumentand asocierea# )e exemplu: *ara seamana cu un bostan, deoarece ## sau iarna este o reptila, pentru ca ###### +# Creea!a diferite obiecte , realitati, pornind de la formele initiale propuse:

-# &crie compuneri libere pornind de la urmatoarele titluri: ( enturile lui .orco eata )o leacul ucigas /antoma esela #din dragoste Basca fermecata &entimente Indiscutabil# *is de nor (lt stapan al inelelor 0ratie '112 3 ( enturi in insula Pastelui 3 Porecla 3 Piratii care au fugit din Caraibe 3 &acralitatea timpului 3 Profesorul trasnit (ciudat sau de trasnet) 3 Istoria piramidelor 3 Balena ucigasa

3 Carna alul bucuriei 3 Primul fulg de nea 3 Croa!iera printre planete 3 Celalalt ade ar 4# 0aseste corespondente intre cu intele celor doua coloane: steag soare albastru jale iubire lumina glorie floare de colt doina copil

5# Pustiu este un cotoi roscat si gras# )e lenes ce este, stapana s$a "otarat sa$l goneasca de acasa# &crie$i stapanei o scrisoare in care sa o rogi sa renunte# Pledea!a in fa oarea Pustiului# Ce argumente ai gasit6 7umele tau este Petru,Petra Ion si esti din Cluj$7apoca# )ata redactarii scrisorii este !iua anterioara celei in care te afli temporal# 8# Imaginea!a$ti ca esti un personaj animat: Bugs Bunn9, :;eet9, )onald sau .ic<9 .ouse# Po esteste$ne iata ta proiectata in lumea ilu!iilor miscarii# &crie apoi un dialog de '1$'5 replici intre tine si puisorul de mai jos# )aca ai ales sa fii c"iar :;eet9, poti face un monolog in loc de dialog# =# >eali!ea!a oral o continuare a introducerii: " $ :om! 7ici un raspuns# $ :om!

7ici un raspuns# $ Ce$o fi cu baiatul asta6 ?n@ sa fie# :om, n$au!i6" (.ar< :;ain, Aventurile lui Tom Sawyer[1])

8. Esti ersona!ul Nasturica" un nasture ortocaliu cusut e o ernuta decorativa al#astra" care se a$la e o cana ea. %ovesteste trei intam lari & situatii & discutii la care ai $ost martor. '. Inventea(a un alt $inal entru sc)ita *D-l Goe.* de Ion +uca Caragiale. ,-. Citeste rover#ele de mai !os. Sta#ileste.le tema si a oi scrie si tu un rover# e o tema data" identi$icata anterior#
"(sculta ce te po atuieste cugetul tau, caci nimeni nu$ti este mai credincios decat tu insuti#"

(Pro erb grec) "Bogatul se scarpina, iar saracul crede ca se cauta sa$i dea"# (Pro erb romanesc) ":oti se plang de bani, dar de minte nimeni"# "Cine orbeste seamana, cine asculta culege"# "?nde scoala se i este, pamantul se$mbogateste"# ,,. Alege o imagine de mai !os si" ornind de la aceasta" scrie o oe(ie cu versuri al#e# ,/# Esti detectiv de animale. Recent" de la Circul *Atlas*" s.a $urat o gira$a. 0andeste.te la cel utin trei locatii in care s.ar utea a$la aceasta ascunsa si cine ar $i utut s.o ra easca si cu ce sco . Alcatuieste o scurta com unere in care sa.ti $ormule(i ras unsurile. ,1. 0aseste de$initii )aioase ale realitatilor:maimuta si racitura# ,2# Imaginea(a.ti ca esti un virus de calculator inventat de un )ac3er renumit entru a distruge ceilalti virusi. Ai $ost eli#erat intr.un calculator virusat. Descrie lu ta e care ai dus.o4 ,5. (i tinut reodata un jurnal6 Ce ai rea sa citesti intr$unul strain, daca l$ai gasi ascuns unde a6 ,6. %une in ordine cuvintele din urmatoarele citate: "nu$i, asteapta, daca, drumul, o po ara, la capatul, te asteapta, lui, un is#" (&aint AxupBr9) "sufleteasca, e, un personaj, o stare"# (Amile Cola) "pe care, o carte, in ade ar, ai citit$o, ta, este, si"# ,7. Comentea(a a$irmatia: ":rei icii: lenea, lipsa de caracter, irascibilitatea"# (:olstoi)
,8. Inventea(a o e8 o(itie" o intriga" o des$asurare a actiunii si un unct culminant entru urmatorul de(nodamant al ovestirii S9 "Nicaieri, pretutindeni, tarmul."[2] " scrisa de :arian Truta:

(7icolae Iorga)

":utela, o caracatita jucandu$l intre tentacule, facandu$l sa doreasca drumul, drumurile, si la fiecare capat de drum cine a asteptandu$l# D Ada sau mai multe, uitandu$le cu fiecare plecare, reamintindu$si$le ajungand in preajma lor#

Il trece un "o"ot de ras# Presimtind un timp nesfarsit, incearca sa murmure un cantec si, in lumina ne"otarata a facliei, il cuprinde un dor cumplit de (na 7armour#" ,'. Reali(ea(a un scurt eseu in care sa ras un(i la intre#area; Este mila un sentiment mantuitor sau doar o ovara< /-. "Libertatea"E-F, in i!iunea lui .ircea Aliade, este o stare pri ilegiata a celui care scapa de sub teroarea istoriei, prin moarte sau prin diferite te"nici ale e adarii din timpul profan, cum ar fi ritualurile de purificare, spectacolul, i!olarea ascetica, meditatia# Intr.o com unere de ,-.,5 randuri e8 rima.ti o inia & vi(iunea in ra ort cu notiunea de *li#ertate*" tinand cont si de a$irmatia lui Eliade. /,# Eu$emi(area are ca scop e itarea exprimarii brutale a unor sensuri peiorati e, degradante# )e exemplu: beti G esel, obosit# 0aseste ast$el de sensuri entru cuvintele; urat, prost, increzut# //# Creea!a o comparatie, o personificare si o metafora in care sa folosesti cu antul drum# /1. Scrie o oe(ie in care sa rime(e cuvintele; rai - nai - pai - cai - dai - ai.
+4# (socia!a sentimentele enumerate in prima coloana cu o culoare din coloana alaturata:

tristete galben dragoste dor erde$auriu portocaliu

bucurie bleumarin exultare jale prietenie gri rosu fre!

/5. Descrie un co ac )i#ernal $olosind ,- ad!ective. In reali!area descrierii te poti ajuta de imaginile de mai jos:

/6. Budd"a sustine ca suferinta isi are i! orul in dorinte, iar eliminarea oricarei dorinte conduce nemijlocit la 7ir ana, adica la lumea de dincolo de realitate sau starea de armonie absoluta# E8 rima.ti arerea cu rivire la a$irmatia anterioara" cone8and.o si cu arerea lui 0a#riel +iiceanu: ")aca$ti depasesti limitele esti pedepsit# )aca nu ti le depasesti, nu esti om#" /7. Reali(ea(a un aritmogra$ care sa ai#a e verticala cuvantul CREA !"! A E# /8. Creea(a o ro(a rimata cu titlul; Gaina #izi# Pentru a te familiari!a cu acest tip de pro!a, iti propunem lectura urmatorului text: "&i$acum gata, gata cu pala rageala ca$ncepe scoala# .aine ine cloanta cotoroanta sa a$ntrebe ce$ati facut cu acanta6 Pe unde$ati ratacit$o, de n$ati mai gasit$o6 *ai, dar ea s$a tinut scai de noi# In !a oi, la bunici, in padure, la cei sapte pitici, iata, s$a ascuns in )umbra a minunata, calatorind cu trenul din /ranta pana la Constanta# :recand pe o punte pana la munte#" (Ce!arina (damescu, Ce-ati $acut cu %acanta&['])
+H# Completea!a propo!itiile: &arutul soarelui ###### pe bu!a racoroasa a pamantului ######### de apa#

Pupa!a isi canta ########## in dimineata tre!irii######### *erdele musca din ########### fara a lasa############ sa$l imbete# Canalele sufletului se ############ peste capetele plecate ale #################
-1# Imaginea!a$ti ca ai descoperit o masina a timpului si ca ai ajuns bebelusul din imagine, dar ai ramas cu mintea ta# 7u poti merge, nu poti orbi# &crie o scurta compunere in care sa descrii ceea ce simti si gandesti#

1,. Imaginea!a$ti ca ai gasit o comoara, dar ca te afli pe o insula pustie. 0aseste mi!loace & modalitati sa leci de e insula insotit&a de comoara. 1/. Citeste cu atentie textul de mai jos:
"&titi ca !anele frumoase, cand or, pot sa$si ascunda patul, oglinda, tot palatul intr$un mar# &pun doua$trei cu inte si, cat ti$i castelul lor de mare, da bu!na in mar cu coarnele turnurilor inainte#

Au am dat de un mar fermecat, in care te poti plimba in lung si$n lat#" (.arin &orescu, (ar[)])
Colorea!a marul desenat de insusi .arin &orescu si reali!ea!a, cu ajutorul imaginatiei si a cu intelor, o calatorie imaginara intr$un mar#

11. Inventea(a o intam lare trasnita" ornind de la imaginea de mai !os; 12. 9ormea(a di$erite arti de vor#ire e care sa le identi$ici in urmatorul ta#el; ( C > ? B ( C ( ) D ? : > & A > * I I ( % ( > A B I ( : ( & I 7 A L A ? A L > ( ? >

Dbser a patratelele ingrosate si procedea!a asemenea!

-5# 0aseste sase adjecti e care sa surprinda aspecte spectaculoase ale realitatilor:

16. Scrie urmatoarele cuvinte de la drea ta la stanga; cal, rac, doc, las, iar, cos, cos, dai.

Ce obser i6
-=# (lcatuieste o compunere in care sa urme!i urmatoarea sc"ema narati a, alegandu$ti una dintre ariantele propuse: ?n om pleaca in lume pentru a$si gasi tineretea#

Aste: barbat femeie &e numeste: (gopia Aremia In jurul sau sunt numai oameni batrani ca si el, ea# )espre tinerete a citit: intr$un ec"i ceaslo a aflat de la un stejar batran# )rumul initiatic l$a condus inerent spre o serie de peripetii petrecute: intr$o grota adanca$adancaI pe taramul fantomelor negreI in padurea blestemata# Al gaseste tineretea: intr$un glas de aurI intr$un tablou de cristalI intr$un poem cu ersuri albeI intr$un spatiu paralel# :ineretea este pa!ita insa de: un dia ol rosuI o rajitoare atopicaI

 un alien "idos Ac"idna# (gopia , Aremia reuseste sa pacaleasca cerberul, fura tineretea si: de ine tanarI imbatraneste si mai tareI dispare, pentru ca: trebuie sa te multumesti cu ceea ce estiI trebuie sa te accepti asa cum estiI trebuie sa tin!i intotdeauna spre ce a intangibilI trebuie sa$ti depasesti limitele#
-J# >eali!ea!a o descriere plina de "a! sperietoarei din imaginea de mai jos:

1'. Imaginea!a$ti ca faci parte dintr$un trib de canibali# Ieri, pe o insula pustie, ati prins o tanara frumoasa si rumena# &eful a "otarat sa o "gatiti" peste doua !ile# (ceasta, plangand, te roaga sa o sal e!i# :i se face mila de ea, dar si stomacul "tipa"#
(lcatuieste o compunere de '1$'5 randuri, in care sa pre!inti "otararea ta# 41# /a$le po!e tuturor colegilor tai# >eali!ea!a un poster in care sa alorifici aceste po!e, apeland la colaj# Pe fundal poti figura o imagine cu scoala sau cu un profesor preferat!

2,. >atoiul .i"aita trebuie sa plece intr$o calatorie de afaceri, impreuna cu asociata sa, rata :o<i#
(juta$i pe ratoi si pe rata sa o con inga pe maimutica .umu sa le anda '1 saci de graunte cu '11 de mii de lei# .umu rea sa obtina '51 de mii de lei, dar ratoiul#

2/. Ceasul buclucas .itica a uitat sa sune# 7u te tre!esti si nu mai ajungi in gara, de unde urma sa pleci in tabara mult isata#
0aseste alte posibile moduri de a ajunge totusi in tabara, pentru a petrece alaturi de colegii si prietenii tai clipe de neuitat# >eali!ea!a un desen in care sa$l personifici pe .itica, ceasul care ridica ne ino at din umeri#

21. Imaginea!a$ti ca esti astronaut si trebuie sa ajungi pe planeta .arte pentru a construi o ba!a stelara in ederea cercetarii planetei# %ovesteste o aventura traita e aceasta laneta. Desenea(a laneta si a oi desenea(a.te si e tine4 Te oti ins ira si din desenele de mai !os.

44# &crie o declaratie de dragoste adresata unei fiinte imaginare, fata , baiat# D poti intitula "Baietei si # fetite!"

25.(minteste$ti lectia de istorie in care ai in atat despre un ra!boi a carui desfasurare te$a impresionat# =umeste cel utin doua o ere literare in care ai intalnit imaginea ra(#oiului.
48# Asti un explorator spatial celebru# In cursele tale interstelare ai ajuns pe planeta *egetoria# (ici ai intalnit multe legume si fructe prietenoase, dar si plante carni ore# Prietenii de mai jos te$au ajutat sa te feresti de acestea din urma# &crie o compunere de '1$'5 randuri, in care sa po estesti o a entura in care sa fie implicate personajele: .orcojelul, tu, Carnomania si /aso#

27. Scrie un calam#ur (joc de cu inte care mi!ea!a pe ec"i oc, pe asemanarea formala a unor cu inte deosebite ca sens, sursele lui fiind polisemia si omonimia)# Citeste calambururile de mai jos pentru a intelege mai bine: "?n mare sal purtat pe umeri# ?n maresal Cua # &ua # ?n maresal Care insala#" (&tefan /oarta) sau "?n an, de cand cu tine pe$al remii ocean Plutind, iata$mi pare un cantec# D, ce an! (I#L# Caragiale) "Cine nu stie si nu stie ca nu stie, e prost: ocoleste$l# Cine nu stie si stie ca nu stie, e nestiutor: in ata$l# Cine stie si nu stie ca stie, e adormit: tre!este$l# Cine stie si stie ca stie, e intelept: asculta$l#" ()in intelepciunea indiana)
4J# 0aseste afirmatii gnomice cu tenta ironica, asa cum sunt cele scrise de :udor .usatescu:

":ac, ca sa ti se para ca te ascult"# ".ai bine fara domiciliu, decat cu locuinta de eci"# ")esteptul cand se prosteste, are "a!# Prostul cand se desteapta, are consecinte"# "(s face pe prostul, dar mi$e frica sa nu ma obisnuiesc"# "Pompierul beti , bea de stinge"#

"Dceanele: mari par enite"#

4H# >eali!ea!a familia lexicala a cu antului "joc"#

5-. 0aseste trei asemanari si trei deose#iri intre $luture si #aiat. 5,. "Caracterul de simbol al jocului se e identia!a cel mai bine in jocurile de fictiune si in cele cu roluri# Prin acest simbolism, se pot reda toate manifestarile ietii, indiferent daca este orba de dragoste, de tristete, de noroc sau de lupta"# (Aric" A# 0eissler>6?) 0aseste in di$erite o ere dramatice $ragmente care redau cele mai autentice mani$estari ale vietii @scene de dragoste" de tristete a ersona!elor" de noroc sau de lu taA#

Jocuri colective
K Joc cu caracter reca itulativ
,. *Ce.ar $i $ost daca.*
&e imparte clasa in doua grupe dupa ce, in prealabil, sunt alesi patru ele i care sa forme!e un juriu# /iecare grupa formulea!a '1 intrebari legate de lectiile de literatura studiate# (cestea or fi scrise pe '1 biletele# 0rupele isi deleaga un repre!entant care a trage, alternati , cele '1 biletele# )upa fiecare extragere, grupa ad ersa trebuie sa raspunda la intrebare#

Castiga grupa care da cele mai interesante raspunsuri, fapt "otarat de juriu# Axemple de intrebari puse de ele ii din clasa a *$a:

Ce-ar fi fost daca lupul din naratiunea "Caprioara", de Emil Garleanu, nu ar fi atacat-o pe mama iedului? . daca lupul, din aceeasi naratiune, ar fi fost personaj pozitiv? . daca tatal copilului din "Cele dintai lecturi" de Mircea Eliade, l-ar fi lasat sa citeasca tot ce ar fi vrut copilul, inclusiv cartile pe care era scris "Roman"? . daca nu ar fi existat anotimpul de toamna? . daca Praslea ce voinic din asmul popular "Praslea cel voinic si merele de aur" s-ar fi intalnit cu !leodor, prota"onistul asmului "!leodor-#mparat? . daca "reierasul din poezia "$alada unui "reier mic" de Geor"e %oparceanu si-ar fi adunat merinde pentru iarna?

Axemple de intrebari puse de ele ii clasei a *I$a:

. daca nu ar fi existat cartea? . daca Goe, prota"onistul sc&itei "'-l Goe." de #. (. Cara"iale, era inteli"ent si educat? . daca plaiesii din Cetatea )eamtului, personajul colectiv al nuvelei "*o ies+i si romanii" de Costac&e )e"ruzzi, ar fi fost ostasi autentici? . daca catelul *amurac&e, personaj al fa ulei "Cainele si catelul" de Gri"ore !lexandrescu, ar fi casti"at la (oto? . daca %oma !limos, prota"onistul aladei populare omonime, ar fi fost ajutat de turci in actiunile sale altruiste? /. *De.a cuvintele.*

&e formea!a 4 grupe de ele i# /iecare grupa scrie pe cate un biletel: un substanti I un erbI un adjecti I o prepo!itieI un ad erb#

&e face sc"imb de biletele# 0rupa trebuie sa construiasca, cat mai repede, o propo!itie care sa contina cu intele propuse de cealalta grupa# Castiga cei care termina primii#

1.

*0)iceste rima*

Profesorul le citeste ele ilor catrene din diferite poe!ii, fara ultimul cu ant cu care trebuie sa rime!e un ers citit deja# Ale ii or nota in maculator cu antul care cred ca s$ar potri i in text# )e exemplu: "Lacul codrilor albastru 7uferi galbeni il incarca :resarind in cercuri albe Al cutremura o#####" (.i"ai Aminescu, *acul) 2. *=umeste autorul*

Concurs organi!at pe doua grupe# /iecare grupa pre!inta '1 opere literare# Cealalta grupa trebuie sa preci!e!e autorul# Castiga grupa care g"iceste cat mai multi autori# (utorii pot fi atat romani cat si straini# )e exemplu: )aca grupa ' spune: "Anigma Dtiliei", grupa + trebuie sa raspunda "0eorge Calinescu"# 5. *Sa scriem im reuna*

/iecare ele trebuie sa genere!e +$- imbinari constituite din asociatii inedite de cu inte# Profesorul le scrie pe tabla pe cele mai reusite, iar ele ii, in '1$'5 minute, scriu o compunere in care folosesc aceste constructii# Inedit a fi modul in care fiecare ele le a imbina# Axemple de constructii: "clipa de infinit ii picura in au!"I "roua bu!elor erii"I "diamantina podoaba a gandului"I "cercuri de rosu si portocaliu"# 6. *Calitati si de$ecte* &e selectea!a + personaje ce apartin unor opere literare studiate la clasa# &e reali!ea!a un tabel in care fiecarui personaj i se e identia!a trei calitati si doua defecte# ?lterior ele ilor li se cere sa desene!e personajele, e identiind aceste trasaturi, acolo unde este posibil# 7. *Concret & a#stract* @$i8are su#stantivA Clasa se imparte in + grupe# Ale ii primei grupe trebuie sa scrie, in 5 minute, 8 substanti e abstracte care incep cu literele: a" d" " t si 8 substanti e concrete care incep cu #" c" o, l, iar grupa a doua $ 8 substanti e abstracte care incep cu m" v" e" t si concrete cu $" )" n" i# Castiga grupa care termina mai repede# 8. *Concurs de g)icitori* Ale ii trebuie sa compuna o g"icitoare care sa aiba ca raspuns una din realitatile: (a ada" :os Craciun" la uma" soare" degetar" secretara" musca" circ" tractor. '. *S une ce sunt*

&e imparte clasa in 8 grupe# /iecare grupa isi alege un lider# (cesta trebuie sa repre!inte prin mimica, gesturi, estimentatie, po!itia corpului (comunicare non erbala si comunicare para erbala) o meserie stabilita anterior de intreaga grupa# Castiga cei care recunosc cel mai repede meseria repre!entata# ,-. *9a.te ro$esor4* *orbim despre ora de limba romana# Ale ilor li se cere: K sa descrie ora, in cate a propo!itii# K sa com are ora de limba romana cu celelalte stiinte# K sa asocie(e ora de limba romana cu unul din adjecti ele: tanar" ro$und" ingenuu" s ectaculos" lictisitor" invadator" a#stract. B sa anali(e(e structura orei de literatura si apoi a celei de gramatica# K sa a lice la iata reala, concreta, ceea ce dobandesc prin studiul literaturii# K sa argumente(e ca "literatura este arta cu antului"# ,,. *Sacul cu minciuni* Pornind de la premisa ca opera literara porneste de la realitate, dar se desc"ide spre fictiune, ele ilor li se cere sa po esteasca o intamplare la care au fost martori sau in care au fost implicati# Axpo!itiunile celor mai interesante circumstante se scriu pe tabla, iar ceilalti ele i trebuie sa$si aleaga un incipit pe care sa$l continue#

!ncipit + $ormula introducti%a dintr-o carte tiparita sau un manuscris, inceput, $raza pra,. ,/. *In s atele imaginii* Ale ii trebuie sa isi aleaga un personaj masculin sau feminin din lecturile studiate la clasa sau din lectura personala# Pe doua fasii de "artie colorate diferit, se scriu trasaturi morale sau fi!ice asa cum ar fi receptate prin lectura initiala, dar care reliefea!a, de fapt, alte aspecte ale personalitatii personajului# )e exemplu: *itoria Lipan, protagonista romanului -alta,ul[.] de .i"ail &ado eanu, pare o femeie singura si neajutorata, debusolata si pierduta de locurile natale, desi, in realitate, ea este "un ade arat Lamlet feminin", o femeie puternica, "otarata si nestramutata in dorinta de a$si gasi sotul pentru a implini ritualul funerar# ,1. *De.a regi(orul* >eali!ea!a un scenariu de film artistic, pornind de la indicatiile: Al este pe o insula, poate inota doar jumatate din lungimea raului# K Alicopterul are o frang"ie ce poate tine doar o persoana# KAa este pe malul cu canibali# :rebuie sal ata de cine a (este parali!ata de frica)# K *ulcanul a inceput sa erupa# K Canibalii sunt flaman!i# ,2. *Omni otentul*

Clasa se imparte in doua grupe# (mbele grupe isi imaginea!a ca detin puteri nemasurate# ?na din grupe a repre!enta forta malefica, iar cealalta pe cea benefica# &e a organi!a o de!batere dialectica, in cadrul careia fiecare grupa a argumenta de ce e moral sau imoral sa faci sau sa nu faci bine lumii# (rgumentele trebuie sa fie sustinute cu exemple edificatoare# Castiga cei care reusesc sa gaseasca si sa$si sustina cel mai bine argumentele# ,5. *+im#a!ul u#licitatii* Publicitatea face parte din iata ta# :e insoteste acasa, in fata tele i!orului, in masina, la radio, la cumparaturi, pe strada, prin panouri# Imaginea!a$ti ca esti angajat la o firma de publicitate din 7e; Mor<# >eali!ea!a o reclama inedita unui borcan de mustar (poti alege: un pac"et de biscuiti, o lama de ras, un gard din sarma g"impata, o imprimanta, un sampon cu gudron, un dulap de baie, o rac"eta de tenis)# 7u uita ca reclama nu trebuie sa contina numai imagini, ci si mu!ica si un indemn, fiind un exemplu edificator de sincretism al artelor!

/incretism + im0inare de elemente etero,ene apartinand unor arte di$erite 1literatura, muzica, dans etc.2 caracteristica $olclorului si mai ales $azelor primiti%e de dez%oltare a culturii, cand di$eritele arte nu erau inca di$erentiate. ,6. *Cate.n luna si.n stele* Profesorul sau ele ii stabilesc o tema, de preferat legata de lectia de literatura studiata la ultima ora si fiecare ele trebuie sa po esteasca , sa in ente!e o mini$intamplare, pornind de la tema propusa# Imaginatia poate depasi barierele realului si poate trece atat in lumea basmelor, cat si in spatiile stiintifico$fantastice# '=# "Coloram, rememoram"

Constituiti$ a in trei grupe si alcatuiti foaia de titlu si coperta unei carti de a enturi# Castiga grupa care stabileste cele mai multe elemente pe care acestea trebuie sa le cuprinda# Amintiti.va4 Co erta I trebuie sa contina: numele autorului, titlul cartii, denumirea colectiei, editura, sigla, ilustratia de pe copertaI Co erta a IV.a poate oferi informatii sumare pri ind autorul sau subiectul cartii, alte date referitoare la colectia din care face parte cartea, un cu ant de recomandare# %agina de titlu este prima sau a treia pagina a cartii, ea urmand dupa o fila alba care o desparte de coperta# Pagina de titlu reia informatiile de pe coperta, uneori, completandu$le#

,8. *De.a internetul*

/iecare ele din clasa isi alege un partener si isi imaginea!a ca acesta se afla in alta tara, la mii de <ilometri distanta si comunica prin intermediul internetului# Pe rand, ele ii trebuie sa descrie remea (imaginand) din orasul lui si modul in care anotimpul ales isi pune amprenta asupra elementelor naturii# ,'. *S une si alt$el* @de(voltarea voca#ularuluiA Profesorul aduce un cosulet in care se afla 41 de biletele pe care sunt scrise cate patru cu inte# /iecare ele extrage un biletel si trebuie sa gaseasca cat mai repede sinonime si antonime pentru cu intele din bilet#

Castiga cel care termina primul! /-. *0lasul adurii* &e lipesc pe tabla '1 desene continand diferite realitati din economia padurii: copaci, musc"i, trunc"iuri ca!ute, stanci printre care au crescut doi copacei, flori, ra!e de soare filtrate prin crengile copacilor, un sopot de raulet ascuns printre frun!e, o caprioara si un cocos de munte# Ale ii trebuie sa reali!e!e o compunere descripti a in care sa foloseasca cat mai multe interjectii , onomatopee, pe care sa le asocie!e cu realitatile pre!entate#

/,. *Alintuta* (in atarea diminuti arii) Profesorul scrie pe tabla urmatoarele lexeme substanti ale: om" gradina" :aria" Dan" co il" ui" roso " al#ina" dula " rostie" covor" Ion" at si le cere ele ilor sa alinte aceste realitati, pe cele comune personificandu$le# Cu lexemele obtinute se construiesc propo!itii# *e3em + cu%ant sau parte de cu%ant care ser%este ca suport minimal al semni$icatiei. //. *A.literatie" a.sonanta*
Clasa se imparte in 4 grupe# Profesorul da fiecarei grupe doar literele initiale ale cu intelor ce urmea!a a forma o propo!itie sau o fra!a, toate lexemele incepand cu aceeasi litera# Castiga cei care termina primii de construit o propo!itie corecta din punct de edere semantic si gramatical#

Axemple: C C C C: Casa construita cunoaste confortul#

E E E E: Afemeritatea elementelor esentiali!ea!a energiile#

Aliteratie + procedeu stilistic care consta in repetarea unei consoane. Aliteratia se mai numeste si armonie sonora. Asonanta + procedeu stilistic care consta in repetarea unei %ocale cu scopul ,enerarii eu$oniei. Eu$onie + succesiune armonioasa de %ocale si consoane, care are drept e$ect o impresie acustica placuta.

/1. *%lai de cuvinte* @cam ul le8icalA Profesorul numeste o realitate ce face parte dintr$o anumita clasa de obiecte# Ale ii trebuie sa identifice cat mai multe obiecte , fenomene ce apartin aceleiasi clase# &e lucrea!a indi idual# :imp de lucru 5 minute# Castiga cel care scrie cat mai multe cu inte in timpul dat# )e exemplu: nuc C ar" cires" mar" visin" run" cais" (ar(ar.

/2. *0asiti.mi ovestea*

Pe tabla sunt prinse '1 planse ce contin personaje din diferite basme citite de ele i la ora de lectura sau in acanta# &e lucrea!a indi idual, ele ii scriind raspunsurile in "Caietul de suflet"#

Castiga cel ce recunoaste cele mai multe personaje! )e exemplu: un desen o pre!inta pe (lba ca Capada, altul pe Praslea care are un mar in mana sau pe tatal lui Praslea, care mananca fericit un mar, un pitic din po estea "(lba ca Capada si cei sapte pitici", un !meu sau o printesa blonda si gingasa (Ileana Cosan!eana)#
/5. *Amalgam* , Clasa se imparte in doua grupe# /iecare grupa trebuie sa alcatuiasca o propo!itie sau o fra!a din cu intele continute in scarita si in frun!a# /run!a contine urmatoarele cu inte: s$era" e" a se roti" Terrei" de aur" sa" a incercat" deasu ra" a rinde" lumina" naucitor. /6. *Amalgam* / Profesorul sau ele ii propun un cu ant format din cel putin J litere# Ale ii trebuie sa recombine literele, formand cu inte noi#

Axemplu: din cu antul TE+EVIDOR se pot obtine urmatoarele cu inte noi: DOR" TEDE" ID" ORI" ROD" RE+E" VIDOR" VI+E" +EI" TID" VOR" VIE" E+E. /7. *Vreau sa $iu mare* @clasi$icarea ro o(itiilorA
&e imparte clasa in 4 grupe# /iecare ele din grupa pregateste un creion colorat diferit de al celorlalti#

Profesorul propune fiecarei ec"ipe cate o propo!itie simpla si o serie de cerinte: Sa trans$orme; propo!itia simpla in propo!itie de! oltataI propo!itia enuntiati a in propo!itie interogati aI propo!itia afirmati a in propo!itie negati a# La transformarea propo!itiei simple in de! oltata, fiecare ele trebuie sa scrie un cu ant cu creionul sau colorat# /8. *0aseste intrusul* @ar)aismulA

Clasa se imparte in doua grupe# /iecare a primi o fisa de lucru in care sunt scrise 41 de cu inte, unele cu forma lor literara, altele cu forma nonliterara (ar"aisme lexicale sau fonetice)#

Ale ii trebuie sa identifice acele cu inte care au iesit din u! sau care se folosesc cu alta forma sonora# )e exemplu: /isa ': elegant, pa"arnic, poet, alter ego, carele (pronumele interogati $relati ), boambe, ele ator, a promulga, indiciu, argonaut, empiric, ispra nic, cata, ambidextru, giuruit, amfitrion, acu, potica, graiu# Ar4aism $onetic + $orma %ec4e a unui cu%ant de uz actual.Axemple: imple, pre, sama, derege, rupe, parau, cura pentru curge. Ar4aism le3ical + cu%ant %ec4i si disparut, prin disparitia o0iectului si a notiunii denumita de acesta. Axemple: armas, paharnic, feregea, islic.
+H# "Cioc$cioc! 0"ici cine sunt!" Clasa de imparte in trei grupe# /iecare dintre acestea primeste o fisa pe care sunt scrise doua g"icitori# :imp de lucru - minute# Castiga grupa care identifica cat mai repede realitatile i!ate in g"icitori# )e exemplu: 0rupa I "Cand ii dam "rana in gura (tunci da si ea caldura#" "Ce motata, dragii mei, ( prins 7ica intr$un tei6" 0rupa II ".ere mari cu biberon (u crescut la noi in pom#" "%umatate de patrat (juta la liniat#" 0rupa III "&tau pe balta oua sparte Intre frun!e mari si late#"

"Palnii rosii si albastre &tau pe gardurile noastre#" -1# "Prietenul meu, dictionarul!" Ale ii in pregatiti cu un dictionar explicati # Profesorul le pre!inta o lista de cu inte neologice# Castiga cel care reuseste sa gaseasca explicatia a cat mai multe cu inte in 5$= minute# Axemplu: iri!are, ancestral, dexteritate, grotesc, alegorie, peiorati , de!batere, dialectic, antroponim, ardent, a ejecta#

1,. *Cearta literelor*

Literele sunt certate, fiindca unele nu sunt prietene cu cate un sunet# ?neori, o litera se ocali!ea!a si de ine incre!uta# 0asiti cu intele in care o litera de ine ocala: ceas, ci$ne$ a, ciu$da, c"er$c"e$lit, c"i$mir, ci$coa$re, g"ea$ta, g"em#

)e exemplu, in cu antul ciu-dat, "i" este doar litera, semn grafic, ocala silabei fiind "u", insa in ci-rea-sa, "i" este ocala, deoarece grupul de litere "ci" alcatuieste singur o silaba#
-+# "Cine ma stie, castiga!" >easamblea!a imaginile de mai jos pentru a obtine o singura realitate# >eali!ea!a$i o scurta descriere!

Castiga cel care isi da seama primul despre cine este orba# Pune$i si un nume fiintei!

11. *9a.ma" sa te a!ut4*

/iecare ele ine pregatit cu un carton colorat, cu un foarfece si cu un snurulet colorat diferit de carton# In '1 minute decupea!a un semn de carte pe care a scrie di erse erbe care sa$l ajute in comunicare, la formularea unor raspunsuri, astfel: -4# "Cine ma ajuta6" Bubulina nu stie sa scrie ortogramele! Ale ii o or ajuta sa construiasca propo!itii cu urmatoarele ortograme, explicand de ce cu antul trebuie scris intr$o anumita maniera, intr$un anumit context: cai , c$aiI nai , n$aiI sai (forma populara) , s$aiI is , i$s# -5# "&c"ita in # croc"iu!" Ale ii aduc o foaie de desen si cate a creioane# In '1$'5 minute trebuie sa desene!e portretul$robot al personajului 0oe, din sc"ita ")$l 0oe#", de Ion Luca Caragiale# Castiga cea mai expresi a pre!entare a personajului, desenul trebuind sa comunice, prin imagine, anumite trasaturi de caracter ale personajului#

16. *Oc)iul critic* Ale ii trebuie sa reali!e!e caricatura unui personaj din operele literare studiate la clasa sau lecturate indi idual# Pri este caricatura de mai jos pentru a intelege stilul , felul , modalitatea de abordare a desenului# >ecunoaste persoanele din caricatura!
-=# "Corectea!a$ma!" &e dau textele:

")upa ce a rostit in stil familial o scurta alocutiune in fata absol entilor, profesorul$ diriginte a cerut la solicitantii care doresc sa i$si continue studiile in In atamantul superior sai dea o notita cuprin!and: datele biografice necesare intocmirei primei parti a /isii de inscriere"# "Primul protagonist al ec"ipei se stra$du$i$se a imprima un just ec"ilibru al pregatirii cu reali!arile infaptuite in perioadele de cantonament, cand interdependenta reciproca creea!a coiesiunea psi"ica care sai propulse!e pe un loc din fruntea clasamentului#" :extele contin greseli de ortografie, gramaticale, de exprimare si de punctuatie# Castiga cel care identifica toate tipurile de greseli si corectea!a textele!
-J# "(ngajea!a$ma!" Clasa se imparte in doua grupe# )in cadrul fiecarei grupe se formea!a un juriu de +$- ele i# )intre ceilalti se alege unul cu o mai mare putere de con ingere, care sa se pre!inte in fata "comisiei" celeilalte grupe, dupa ce in prealabil s$a sfatuit cu ceilalti, pentru a lua parte la un inter iu# (cesta trebuie sa$si pre!inte punctele tari, incercand sa$i determine pe ele ii ce alcatuiesc juriul ca el este cel mai potri it pentru a fi angajat in postul de ## (Ale ii pot in enta diferite posturi,meserii pentru care sa "candide!e" in ederea angajarii#)

1'. *Atelier literar*

Ale ii in pregatiti cu acuarele, creioane colorate, "artie sau carton colorat, foarfece si o foaie mare dintr$un bloc de desen# Profesorul le citeste patru poe!ii lirice sau epice, in care sa fie descrise colturi din natura sau sa fie reali!ate portrete ale unor

personaje# /iecare ele isi alege un tablou sau un portret si, pornind de la acesta, a desena, creiona, lipi sau decupa respecti a realitate, asa cum si$o proiectea!a el mintal# Cel care reuseste sa reali!e!e cea mai plastica transpunere literatura $ desen, a castiga! 41# "C"eia e la mine!"

Lucrea!a impreuna cu colegul de banca! Construiti cat mai multe cu inte, folosind silabele din bulinele de mai jos:

2,. *Amuleta magica*

Alementele telurice au constituit de$a lungul timpului nenumarate forme de protectie, oamenii proiectand asupra acestora alente magice# 0asiti si oi una sau doua pietre cu forme mai deosebita sau cu o culoare speciala si incercati sa reali!ati o amuleta magica pe care sa o purtati la gat, la mana sau prinsa intr$un cercel# Pietrei dati$i o mica gaura prin care sa strecurati un snurulet#

Cel care reali!ea!a cea mai frumoasa amuleta, castiga! Amuleta + mic o0iect caruia %ec4i superstitii ii atri0uie puterea ma,ica de a aduce noroc.5 talisman.
Teluric = care apartine Pamantului, pamantesc.

2/. *=ostradamus*
/iecare ele ine pregatit cu o po este , po estire , anecdota# Patru dintre acestia citesc textele pe care le$au adus, pana la punctul culminant# Ceilalti trebuie sa intuiasca sau sa in ente!e de!nodamantul naratiunilor propuse#

Cel care se apropie cel mai mult de arianta reala, propusa de autor, castiga! )e exemplu: "?n tigan a ea odata o iapa# &i, nemaia and ce manca nici el, nici iapa, ru sa o sc"imbe pe bani# .ergand la obor, intalni un geambas si$i !ise:

.a, nene geambas, asa te rog, pune si tu o orba buna pentru iapa mea cand s$o arata reun musteriu, ca te cinstesc c$un ciocan de rac"iu# - )ar de ce rei sa$ti in!i iapa, mai tigane6 - Pai e!i ca$mi trebuie parale# - (re reun nara iapa ta, mai tigane6 - 7$are, !au, nene geambas, nici un nara , iaca ce# 7$are, iaca, iti spun drept# (jungand la obor, tiganul isi baga si el iapa intre itele aduse spre an!are# 7u trecu mult si se arata un musteriu# (tunci geambasul incepu a lauda iapa tiganului, !icand: - la, mai crestine, iapa si nu te$i cai# 7$are nici un nara # La calarie merge ca un armasar# La caruta e rednica ne oie mare# 7u te$ar lasa inomolit odata cu capul# :rage, uite, si mai si decat doi telegari# )aca se intampla sa se intepeneasca caruta in run noroi mare, apoi atunci sa e!i minunea! :rage, trage, de sa$si rupa inima si acolo tot nu te lasa# Iara daca, din pacate, s$ar intampla tragand, sa se rupa sleaurile ori "ulubele, se intoarce si trage si cu dintii si in noroi tot nu te lasa la stai, ma, nene geambas, ii taie orba tiganulI daca este asa##EJF 21. *Teoria #lancurilor* Clasa se imparte in patru grupe# Profesorul pregateste o fisa de lucru in care inserea!a o serie de citate, in functie de tema abordata la ultima ora de literatura (de exemplu, daca se studia!a genul liric, se scriu trei$patru fragmente de poe!ii lirice, daca tema este cartea se scriu diferite citate despre carte, dupa cum om exemplifica)# /iecare grupa a primi o fisa si, prin colaborare, ele ii or comenta citatele, pentru a pre!enta i!iunea lor asupra acestora# 0rupa care a gasi cele mai interesante interpretari a castiga! Axemple de fise: :ema ' $ Cartea, obiect cultural: "&unt carti care ocupa in experientele mari#" (Amerson) iata noastra acelasi loc cu parintii, cu cei dragi si cu

")esc"ide cartea ca sa in eti ce au gandit altiiI inc"ide cartea ca sa gandesti tu insuti#" (Le9de)
"Lumea exista ca sa se ajunga la o carte"# (.allarmB)

"Carti, carti pentru popor# (cela e sufletul mare care cere lumina# (colo sunt genii ascunse, gata sa i!bucneasca asemenea i! orului care astepta in stanca uscata lo itura de toiag a lui .oise# (colo$i puterea si iitorul nostru"# ((lexandru *la"uta)

"D carte este produsul unui alt "eu" decat cel manifestat obisnuit in iata !ilnica#" (.arcel Proust)
44# "Au si prietenii mei" '

Citeste poe!ia de mai jos si incerca sa scrii la randu$ti una similara! Inspira$te si din imaginea alaturata textului! Cand a fost bolna 0igel, Lipsind de la scoala, o reme, 7icu$a mers !ilnic la el &i l$a ajutat la teme# Iar 0igel, drept multumire, ?n bilet la film i$a cumparat# &$au simtit bine$mpreuna# (u a ut multe de$n atat! D prietenie$ade arata Cere sacrificii mari# )ar nu se uita niciodata, Ca$si lasa amprenta peste ani# ((neta >isc"itor, 6rietenie[7])
45# &ub remi# /iecare ele aduce o plansa, desenata acasa, prin care sa ilustre!e anotimpul preferat# Cele mai reusite se prind pe tabla si li se cere ele ilor sa asocie!e fiecarui anotimp actiuni specifice legate de acesta# Cel care gaseste cat mai multe indeletniciri intr$un timp dat, a castiga# 48# "Cu masca # fara masca#" Ale ii trebuie sa selecte!e fragmente din diferite opere dramatice sau fragmente dialogate inserate in opere epice# /iecare ilustrea!a personajul ales, costumandu$se corespun!ator si intrand in pielea personajului#

Castiga cel care isi joaca cel mai autentic rolul!

>eali!ea!a o masca din "artie colorata, pentru a ilustra personajul i!at# Colorea!a mastile de mai sus!

4=# &crieti cate o caligrama (poe!ie care ia forma temei abordate) intitulata ".aini si # picioare"# ?rmariti formele de mai jos! &crieti cu intele poe!iei in jurul acestora!

28. *Eu si rietenii mei* /

)esenea!a fetele prietenilor tai atasandu$le trupurilor de mai jos# In spatiul gol desenea!a$te pe tine! )aca nu esti priceput la desen, poti decupa dintr$o po!a fetele prietenilor tai si le poti lipi#

EIE+IO0RA9IE
'# Cristina C"iprian, Li ia Ciuperca, Alternative didactice, Aditura &piru Laret, Iasi, +11+# +# Dtilia Pacurari, (nca :arca, Ligia &ari an, Strategii didactice novatoare, Bucuresti, +11-# -# (na si .ircea Petean, Ocolul lumii in ! de "ocuri creative , Aditura )acia, Cluj$ 7apoca, 'HH8# 4# (drian .iroiu, #nvatamantul romanesc a$i, Aditura Polirom, Iasi, 'HHJ# 5# Aric" A# 0eissler, %i"loace de educatie, Aditura )idactica si Pedagogica, Bucuresti, 'H==# 8# (lexandru >osca, &reativitatea, Aditura Anciclopedica >omana, Bucuresti, 'HJ'# =# .aricica &tanciu, Activi$area si diferentierea instruirii, CC), 0alati, +11+# J# Ioan 7eacsu, %etode si tehnici de invatare eficienta, Aditura .ilitara, 'HH1# H# Ioan Cerg"it, %etode de invatamant, Aditura )idactica si Pedagogica, Bucuresti, 'H=8# '1# Ion Lolban, Testele de cunostinte, Aditura )idactica si Pedagogica, Bucuresti, 'HH5#

E'F Marc Twain, Aventurile lui Tom Sawyer, Ed. *teaua )ordului, $uc., ,---, p. ., Cap. #. E+F Marian Truta, Nicaieri, pretutindeni, tarmul, in revista Anticipatia, Soc. Stiinta si Tehnica, Buc., 1992. E-F Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, Bucuresti, 1991. E4F Cezarina Ada escu, Ce-ati facut cu vacanta?, in vol. Palatul lunii, Editura !ia"onal, #asi, 1999. E5F Marin Sorescu, Mar, in vol. Unde fugim de-acasa, $undatia Marin Sorescu, Buc., 2%%&. E8F Erich E. 'eissler, Mijloace de educatie, Editura !idactica si (eda"o"ica, Buc., 19)). E=F Mihail Sadoveanu, Baltagul, Editura *entru literatura, Buc., 19+%. EJF (etre #s*irescu, Iapa tiganului, in Basme, snoave, povesti cu talc, Casa Editoriala ,e"ina, #asi, 1999. -9. Aneta ,ischior, Prietenie, in vol. Poe ii! din suflet, pentru suflet, Ed.Anco, Bacau, 2%%/.